SERVICII HOTELIERE

In literatura de specilaizare, cazarea si alimentatia, alaturi de tratamente, sunt considerate servicii de baza. Intre introducerea in circuitul turistic a unor obiectivesi constituirea bazelor de cazare si alimentatie exista paralelism evident, acesta parand ca o rezultanta stricta a cererii fiind foarte sensibili la imperativele acesteia. Serviciul de carare variaza prin continul sau, crearea conditiilor si a confortului pentru adapostirea si odihna calatorului. Acest serviciu se prezinta ca o activitate complexa, decurgand din exploatarea capacitatilor de cazare si este alcatuit dintr-un grupaj de prestatii oferite turismului, pe timpul sejurului in unitatile de cazare. Dezvoltarea si cantitatea serviciului de carzare sunt depandente, in primul rand, existenta unei baze tehnico-materiale de cazare (hoteluri, moteluiri etc.) adecvate, cu doatri corespunzatoare, care sa ofere turistilor conditii optime si sa indeplineasca, dupa caz si alte functii. In al doilea rand, serviciul de cazare este influentat de dotarea cu personal a capacitatilor de cazare, de nivelul de clasificare a lucrarilor si de organizare a muncii in unitatile hoteliere. In acest context, insuficiuenta spatiilor de cazare, echiparea lor necorespunzatoare, neconcordanta intre nivelul confortului oferit si exigentele turistilor, ca si numarul mic al lucrarilor sau slaba pregatire, infleunteaza negativ calitatea prestatiei turistice prin intermediul acesteia, dimensiunile circulatiei turistice si posibilitatile de valorificare a patrimoniului. Industria hoteliera este considerata in cele mai multe tari ca o activitate distinta a economiei care inglobeaza ansamblu activitatilor desfasurate in spatiile de cazare, acele prestatii oferite turismului in timpul si in legatura cu ramanerea lui in unitatile hoteliere. Continutul industriei hoteliere a evoluat paralel cu dezvoltarea capacitatilor de cazare si implicarea lor in activitatea turistica, imbogatindu-se cu noi functii si forme de prestatii. Industria hoteliera, desi nu priveste in exclusivitate asigurarea necesarului de spatii si servicii de cazare pentru tursti, manifesta multa receptivitate fata de nevoile acestora si evoluaeaza in interdependenta cu activitatea turistica. Legatura dintre activitatea turistica si industria hoteliera este complexa, de profunzime si se desfasoara in ambele sensuri. Pe de o aparte, industria hoteliera se dezvolta ca urmare a circulatiei turistice si pe de alta parte, dezvoltarea turismului este conditionata de exigenta unor spatii de cazare, de gradul lor de echipare, de calitatea si varietatea prestatiilor oferite. Industria hoteliera si respactiv caliatea serviciului de cazare inflenteaza nu numai dezvoltarea turismului, in general, ci si eficenta acestei activitati. Prin atractia exercitata, serviciile de cazare asigura o buna valorificare a potentialului turistic, a disponibilitatilor

de forta de munca, a capacitatii bazei tehnico-materiale, conducand la realizarea unei eficente superioare de exploatare. De asemenea, complexitatea serviciilor de cazare si diversitatea lor reprezinta un factor de prestigiu in turism. La randul iei,industria hoteliera suporta inflenta dezvoltarii turistice. De fapt, ea evolueaza sub incidenta unui complex de factori si fenomene socio-economice in cadrul carora circulatia turistica detine un loc important. Cresterea numarului de turisti si a exigentilor acestora, determina eforturi adapate din partea industriei hoteliere, eforturi care se materializeaza in aparitia de unitati hoteliere cu functii complexe, care se adreseaza diferitelor categorii de turisti prin diversificarea gemei serviciilor oferite.

Serviciile de cazare hoteliera reprezinta alaturi de cale de transport, alimentatie si agrement, prestatii de baza solicitate de turist pe durata calatoriei si sejurului sau si totodata un factor important de stimulare a cererii turistice. Continutul acestor servicii este determinat de faptul ca obiectivul de cazare indeplineste pentru turisti rolul domiciliului temporal si trebuie deci sa aiba o functionaliatate complxa. De asemenea, in organizarea serviciilor de cazare se va tine seama de faptul ca aproape jumatate din timpul efectiv de vacanta este cheltuit de turisti in incinta unitatii hoteliere. In conditiile difersificarii si integrarii serviciilor in produsul turistic oferit, serviciul hotelier nu se mai limiteaza la cazarea propiu-zisa, fiind completat de o serie de prestatii suplimentare, care in fapt sunt rezultatul imbinarii unei varietati de actvitati. Gama acestor prestatii este foarte larga si greu de delimitat in raport cu functia de baza. Varietatea lor este constructie, categorie de confort, gradul de dotare etc. Printre principalele activitati, ce dau continut serviciului hotelier conceput in idea satisfacerii complexe a cererii turistilor si calatoriilor, se numara: a) cazarea propiu-zisa si activitatile complementare ei; b) alimentatia si serviciile legate de asigurarea acesteia; c) activitatile cultural artistice si de agrement; d) serviciile de informare si de intermediere. Pe langa acestea, realizarea in bune conditii a serviciului de cazare variaza crearea conditiilor pentru desfasurarea unor relatii sociale. Astfel, este necesara existenta unor spatii special amenajate pentru primirea turistilor, desfasurarea unor intalniri de afarceri, precum si realizarea unor mainfestari stintifice.

Din categoria serviciilor hoteliere complementare, ce intregesc functia de cazare, se pot mentiona:
y y y y y y y y

primirea si distribuirea in hoteluri a corespondentei turistilor; serviciul de schimb valutar; pastrarea obectelor de valoare; spalatul si calcatul lenjeriei; curatarea hainelor si incaltamintei reparearea unor obiecte in dotarea clientului; manipularea bagajelor; asigurarea parcarii autoturiamelor etc. Tot in aceasta grupa este cuprinsa dotarea camerelor la cererea clientilor cu inventor suplimentar (perne, paturi suplimentare, paturi etc.)

Alimnetatia clientilor gazduiti apare o tendinta in hotelaria moderna. Serviciul de alimentatie publica,nu este obligatoriu present in toate unitatile de cazare. Acolo unde este present, presupune existenta unei varietati de complemente, care sa satisfaca atat nevoia de hrana cat si pe cea de agrement.Organizarea serviciului propiu de alimentatie publica ridica probelme deosebite in legatura cu amplasarea si functionalitatea sa care nu trebuie sa afecteze volumul si calitatea celorlalte activitati care comunica la asigurarea serviciilor intrun obiectiv de primire turistica.