Sunteți pe pagina 1din 192

t

f:

'.1

'

EDITURA TEHNOPRESS

Str. Zimbrului nr.17 700047 Ia~i 1;e1./Fax: 0232260092

ISBN: 973-8048-38-9

~-

,.

Nicolae Achimescu

INDIA

RELIGIE 51 FIL050FIE

~

/\/Ie il LA

f!;';Ui

I v

Coole i7

f tf $/Oe;9- t. d.

1editura

Tebiiopress

IA~I

c(

-

~

a_-

:z

"0

U u

- Z - CJ

~

_ w

t/)#t

w

a:

o

w

:::i

LL

LL

-

/'

II

I

I

I

INTRODUCERE

CUPRlNS

9

L INDIA: o SCURTAISTORIEAUNUI SPA'fIU MULTIEINlC,MULTlLlNGVJSTIC,MULTICULTURAL

~I MULTIRELIGIOS

 

13

II. VEDISMUL ~I POSlVEDISMUL

20

1.

Literatura sacri

:

20

2. Divinititi ,i semnificatii

24

3. Cosmogonia

37

3.1. Cos11UJgonlargvedlc4

37

3.2. Cosmogonla bra/I1tIIlJllc4

40

3.3. Cosmogonilz upanqadlcii

;

43

4. Probleme de doctrinA

46

4.1. OmuL ElementedejlzJ%gie1ipsUlologJe

46

4.2.

Mllntuirea ca e1lberare.lntre karman fI salllSD.ra

52

4.3. Mistica upanqadiclJ. U,Jirea cu Absolutul

57

4.3.1. Atman-Brahman. Absolutul nediferenFiat

59

4.3.2. Coincidenla contrariilor

61

4.3.3. Contemp/area lui Atman-Brallman

5.

Cultul

ca lumina interioara

65

68

 

5.1. LocurJdecult

 

68

5.2. SacrljicUJe 11sacerdo(iul

71

5.3. RiturHe

75

5.3.1. Riturile domestice (grihya)

 

75

5.3.2.

RituriJe so/emne (srauta)

78

 

6. Eshatologia. Cultul mortilor

 

84

 

6.1. Esllatologia

84

6.2. Rituri./ilnerare

87

III.

HINDUISMUL SAU "COMPLEXUL OPOZI'fIILOR"

89

 

1.

Ce este hinduismul?

1

89

2.

Literatura sacri

:

92

3.

Divinititi ,I semnificatii

 

97

 

3.1. Divinltil(imasculine

98

3.2. DiviniliJtlfemlnine

108

3.3. Fiin(e 1lfoT(esupranamrale

109

3.4. Fitolatria, zooiatria

;

cultul"vacii"

110

3.5.

Politeism,

t'panteism" 1; t'monoteism IllternatJv"

113

6

India. ReUgie §i ftlosofie

4. Hinduismul cJasic

. 4.1. Castele~/rela(illesocJale

118

119

4.2.

Legea kannJc4 ~lsaJflSllra

 

126

 

4.2.

1. SaJIlfiira cosmicli

134

4.3.

Dltanna ~Imokfa

 

141

4.4.

Celepatru stadii ale vie(iJ (Jqrama)

 

:

148

4.5. Slstenrejl/osojIco-rel'g'oasl! (darianas)

157

 

4.5.1.

VedAnta

158

 

-

"

4.5.1.1.

VedAntapreSankarianli

 

158

 

4.5.1.2.

VedAntasankarianli

161

4.5.2. Miinlirpsii

167

4.5.3. SiIqJkhya

171

4.5.4. Yoga

182

4.5.4.1. Origini $1 tipuri Yoga

182

4.5.4.2. Trepte/e Yoga

185

4.5.4.3. Eliberareaflnalli # "puterile miraculoase" (siddhij

197

4.5.5. Vaiseshika

202

4.5.6. Nyliya

206

4.6. Mlsdca bhakti

211

5. Hinduismul post-ciasic. Secte ~i mi~ciri hinduiste

218

5.1. Saldlsm-tantrlsm

218

5.2. Vislmulsmul ~Isiva/smul

5.2.1. Secte vishnuiste

223

224

5.2.1.1. Bhligavata

224

5.2.1.2. Piiiicariitra

225

5.2.1.3. RiilnAnuja

226

5.2.1.4. Miidhva

228

5.2.1.5. NimblJrka# Vallabha

229

5.2.1.6. Ramailii # krishnailii

230

5.2.2.

Secte sivaiste

231

5.2.2.1. P/iSupata

232

5.2.2.2. Scoa/a din KO$mir

233

5.2.2.3. Saivasiddhiinta

234

5.2.2.4. Vi'aJaiva-#i sou lingliyat-ii

235

, '!

Cuprins

7

6. Sincretism hinduisto-islamic. Sikhismul

236

6.1.

intlilnlrea dlntre IIlndulsm811s1a';'

236

6.2. Slkilismul

238

6.2.1. NlInal'li succesoriistlJ

238

 

6.2.2.

Doctrina sikhistli

240

6.2.3. Cultul 6.2.4. Sikhismu/ intre trecut # vii/or.

241

 

243

7. Sincretismul hinduisto-cr~tin.No. mi,cAri reformatoare

244

7.1. Brlll,ma-SamJlJ

 

245

7.2.Arya-SamIl]

247

7.3. Rllmakrisl,na-Mission

249

7.4. oS: Radl,akrlsl,nan

251

8. Situatia actuall.

252

IV. JAINISMUL

256

1.lstoriajainismului: Piriva $i Mahivira

256

2. DoctrinA Ji moralA

260

2.1. Perioadelecosmlce

260

2.2. Compozllla universului

261

23. Sufletele Indivlduale ~lsubstan(a karmlcli

263

2.4. Eliberarea

 

266

2.5. Ascezll ~i moralli

268

3. Situatia actuall

 

271

V.BUDISMUL

275

I.Literatura sacrA

276

I.I.CanonulliinaylJnist

 

276

1.2. Canonulma/'Ilyltnist

280

1.3. Literatura vajrayllnlstli

1. 282

2. Buddha: istorie ~i legendii

282

3. Budismul indian.

!

Sectarizarea comuniti:fil tntemeiate de Buddha

289

4. Viata ~i existenta tn acceptiunea lui Buddha

295

4.1.

Existen(a ca suferin(li: pesiJnlsm sau realism?

295

4.2. Efemeritatea lucrurilor

!

299

4.3.

NOIl-eul (anattiJ)

302

4.4. COIldiponismul absolut (pa(iccasamuppll.da)

 

307

"I

8

India. Religie §i filosofte

 

5.lIinayina

 

311

 

5.1.

Non-teJsllUlll,inayllllist

311

I

'

5.2.

Cosmologio

;

313

 

5.3. Legea kannlciJ II relncarnarea

 

316

5.4. Meditatio: experlen,1i directli IipersonaIIi

321

 

6. Mahayana

 

325

 

6.1.

Jntelepclunea antlnomlciJ:' ontologle II antlontologle

 

325

6.2.

Credin(illl experlentiJ

328

6.3. Omul desiJvIi1Jlt (bodhisattva)

 

33 1

6.4.

NIM'A1;la: Absolutulsau Nlmlc-ul absolut?

335

 

7. Comunitatea monahaUl $1 laicatul

 

342

8. Morall $i ascezi

347

9.

Vajrayina

 

.'

353

10. Situatia aetuall. Budismul transfrontalier

356

11. Budismul in Occident

 

358

BmLIOGRAFIE

361

I,

I

INTRODUCERE

S-a remarcat faptul ca Asia a reprezentat totdeauna pentru

Europa un fel de mit, in care Orientul "devine un ecran comod, pe care Occidentull~i proiecteaza imaginea propriilor sale neajunsuri" ~i care a exercitat 0 mare foqa de atracpe asupm conceptelor europene. Daca dorim sa cuno~temrea1mente Orientul trebuie sa dep~imill primul rand acest"Orientmisterios al vechiului mit occidental"? F~, acest lucru nu este simplu, fiindca "miturile nu pot fi con1:racafc1te prin fapte", iar atunci "cfuld rea1itateaameninlB sa devoreze mitul, ne ag!fAm cu ~i mai multa illdfujire de mit". 3 De prin secolul al XVI-lea ~i pana astazi, multi europeni de lnaltatinut.aspiritualr", in illCercarea de a intraill dialog cu unii ganditori religio~i din India ~i din Extremul Orient, au trait de fiecare data 0

av§nd sentimentul ca, pur ~i simplu, Ie "fuge

experienfA foarte ciudata,

I I pamantul de sub picioare", ca patrund intr-un spatiu absolut necunoscut. De pild!, un cre~tincare "illta1ne~te"unreprezentant al budismului t:raie~te rea1mente acel sentiment chinuitor ~i incomod de a pluti' cumva un timp intr-un spatiu vacullIIl, are senzatia - a§a cum sublinia cineva- ca ''toate notiunile prin care s-ar dori exprimarea unor cuno¢nle sau experienle se pulverizeaza ~i dispar, ca se cade de fapt intr-un abis ~i 0 incertitudine tot mai profunda.lncet se ajunge dinnou laliman., se descoperainfaptstraturimai profunde, mai adanci ale realitapi. Catde aproape suntem i.nsasau nu de adevarata existentanu se poate incaspune, intrucatapar noi banuieli, noi abisuri, noi profunzimi".4

1. H. Cox, Licht aus Asien: Verheissung und Versuchung ostlicher Religiosittlt, Stuttgart, Berlin, 1978, p. 124.

2. Ibidem, p. 185.

3.lbidem,p.190.

4. K. Koistennaier, Hinduismus, K5Jn, 1965, p. 17.

10

India. ReUgie ~i fUosofie

Se pune tot mai insistent intrebarea daca Occidentul este pregatlt sa recunoasca Orientul, daca filosofia occidentala este rea1mente disponibila sa recunoasca curentele de gfuldire orientala ca filosofie ~i,in consecinlA, sa defineasca istoria filosofiei ca 0 istorie a filosofiei universale. L. Dumontnuim~aceasta~ a:finnfuId:

"Filosofii manifesta acea tendinta fireasca, ~i anume de a identifica mediul in care s-a dezvoltat tradipa filosofica cu existenta umanain sine ~i de a condamna toate celelalte culturi ca apartin§.nd treptei subumanului. Sub acest aspect trebuie remarcat ca este vorba de un regres. De pitda, Hegel ~i Marx s-au aratat chlar interesa!i de descoperirea altor civiIi.zatii. Fire~tin cazul filosofilorcu tentapolitica, indlferent daca se plaseaza de partea unuia sau celuilalt dintre cei doi, nu trebuie insistat"S, Intr-un mod similar ii pune ~i H. Rombach lui Heidegger intrebarea critica, daca realmente Occidentul reprezinta singurulloc al implinirii existentei 6 Iarfilosofuljaponez Y. Takeuchi consemneaza: Heidegger "vorbe~te de sfiir~itul «metafizicii occidentale», darfac.e acest lucru doarpentru faptul ca pome~e de 1a premisa ca filosofia ar fi un produs al Occidentului; in contrast cu acesta, posibilitatea unei IntaJniri a metafizicii existentei de sorginte occidentala cu metafizicaNimic-ului de sorginte orientala(m principal

budistA) ar trebui sa deschida 0 noua perspectiva, respectiv 0

filosofica, c~ sa pomeasca dinspre trecut spre viitor", 7 Referitor la intrebarea legatli de ceea ce impiedica pe filosofii Q9Cidentali sa recunoasca speculatiile orientale despre logica, om, lume ~i Absolut ca pe 0 filosofie autentica, nu exista inca un raspuns convingator. 0 ipoteza ar putea fi UIlIliitoarea: argumentul acestui refuz ar consta In aceea cit, in Orient ~i Occident, relatia dintre filosofie ~i

extensie

5. L. Dumont, Homohierarchicus, Paris, 1967, p.21

6. Cr., H. Rombach, Phanomen%gie des gegenwartigen Bewusstsefns,

~Qnchen, 1980,p.153.

7. Y. Tacheuchi, The Hearl of Buddhism. In search of the Timless Spirit of

Primitive Buddhism, New York, 1983, p.77

Introducere

'"

11

religie (respectiv teologie) este tma diferita. De-a lungul istoriei sale, filosofia occidentala s-a separat de religie ~i ~i-a abandonat rolul sau de "instanta conducatoare a existentei umane", pentru a dobandi un statut strict ~tiintific.In Orien~dimpo1riva, filosofia nu s-a distantat niciodata de religie :]i a aparut totdeauna ca 0 "cale a transcendentei de sine a omului". Pentru"filosof', iubitorul de intelepciune, se pune tQ~iiI:t~bareada~intelepciuneaorierttalaarvizamai pulin realitatea

-- Deosebirea profunda intre modul oriental de gandire ~i cel occidental se eviden-p,azl1 mm ales atunci cand, de exemplu, se afinna ca "Nimic-ul", ba chiar ''Nimic-ul absolut", privit ca fundam~ntal oricarei existente, ar reprezenta un concept traditional ~i indispensaqil pentru Orientul budist. Dacaacest concept are pentru gandireanoastra europeana 0 conotatie plina de mister, pentru gandirea budista, in schlmb, el este un principiu obi~nuit ~i comun. Daca ideea de ''Nimic absolut" reprezinta 0 notiune greu accesibili pentru cre~tin,pentru budist ea este, dimpotriva, inceputul sau fundamentul oricarei gandiri. in cre~tinism,Dumnezeu este socotit ca fiind existenta suprema, ca existentiiatuturorexistente1or; pentru budismmsa., dimpotriva, a~ de existenta nu este nimic altceva decat ne~tiinta.''Nimic-ul absolut" este ridicat in mod elar larangul de principiu metafizic, care trebuie sa fie ultimul "loc" pentru tot ceea ce exista, dar tara sa fie existenta ins~i.Primind, prin unnare, aceasta functie metafizica de a fi izvor al intregii existente, ''N'rrnicul apsolut" devine, in fapt, antiteza lainvatatura cre~tina,care atribuie aceasta funcpe lui Dumnezeu. T oti partenerii de dialog occidentali, in general, ~i cre~tini in special, constatii ca in budism ~i in Orient in general "adevarul" nu are din punct de vedere valoric nici un pret. Existii 0 aversiune evidenta

sauadevarul ultimo

.'--

8. Vezi J. van Bragt, Begegnung von Ost und West. Buddhismus und Christentum, in: H. WaIdenfels und Th. lmmoos, Fernostliche Weisheit und christlicher Glaube. Festgabe fiir H. Jumoulin SJ zur Vollendung des 80.

Lebensjahres, Mainz, 1985, pp. 274-275.

"

:.

12

India. Religie §i f"lIosoOe

'M'

:;:

fata de succesiunile logice, se contest! principiul evident a1 con1:r8tlicp.ei, exista 0 opozitie fata de gandirea discursiva ~i distinctie. India incearca, in genere, sa-I transpunape om intr-un spatiu In care acesta se ail! in Iupt! permanqntA cu realitatea universului. Aceast! mentalitate i~ipropune sa descopere omului falsa iluzie pe

care singur §i-o face despre lumea inconjuratoare, detenninandu-l,

acel~itimp, sa Iupte progresiv chiar cu el ~i, panace va cuno~e adevarata "realitate" care-I guvemeaza. Din acest punct de vedere, 1-,-~,~

existenta in general se prezintA ca un camp de lupt!, in care omul lupta, pe de 0 parte, cu caracterul fundamental de suferintaa intregului

cosmos,

specifica de manifestare a acestei lumi suferinde, in care este obligat

sa traiasca datorita cic1ului reincarnarilor. cat ~i economic, cultural ~i religios. PopulatiiIe autohtone din acest

spapu, inainte de venirea indo-europenilor dinspre nordul Marii Negre,

i~inumeau Tara Jambudvipa ("insula fructuluijambu", un fruct

asemanator maslinei uscate). Actuala denumire vine de la tluviul Sindhu, devenit in limba veche iranianaHindhu ~i in greacalndos. In ciuda eforturilor depuse de cercetatori, nu se ~tieinca nimic sigur legat de populatia cea mai veche care a locuit acest spaliu. Se presupune, totu~i, ca membrii populatiilor tribale contemporane cunoscute sub numele de munda, care traiesc astazi in Jndia centrala

mai vechi din

aceasta parte a lumii. Peste aceasta populatie au venit dravidienii, care erau foartenumero~iinI.ndiainca de prin mileniul al IV-lea i.d.Hr. Ace~tiaerau posesorii unei civili.zatii care a cunoscut 0 mare lnflorire intre anii 2500-1500 td.Hr. De departe, cele mai reprezentative exemple in acest sen~Ie constituie ruinele celebrelor centre urbane religioase ~i de culture. descoperite in urma cercetarilor arheologice efectuate in Valea Indusului incepand cu anul 1922; Este yorba de Harappli, veche cetate din teritoriul numit ast~i Punjab, ~i de Mohenjo-daro, situat la 400 km de gura Indusului, care a urmat un

~i in Ceylon (Sri Lanka), arfi ~ii populatiei celei

inconjurata din trei pfu1i de Oceanul Jndian, iar lanord limitata de lantul Muntilor Himalaya, India se constituie intr-un adevm-at continent, deosebit de restul Asiei amt din punct de vedere geografic,

.

I. INDIA: 0 SCURTA ISTORIE A UNUI SPATID MULTIETNIC, MULTILINGVISTIC, MULTICULTURAL SIMULTIRELIGIOS,

in

,

iar pe de alta parte cusine ~i, ca parte

integranta ~i forma

j'

I I model cultural !ii religios identic. In plus, se pare ca aceste doua centre

14

India. ReUgie §i fllosofle

trebuie considerate primele exemple de secularizare ale unei structuri urbane, ceea ce constituie un fenomen modem prin excelenta 9 Ele erau construite pe baza unor planuri similare - 0 citadeIa, ziduri; un sistem de salubritate avansat ~i,printre alte multe binefaceri ale unei vie? civilizate, un sistem de bai perfecponat Existau constructii din piatra, iar copacii sacri erau imprejmuifi, dar nu aveau temple propriu-zise, spre uimirea in special a arheologilor care se ~teptausA vad! temple in vechile cetap. Singurele documente de care dispunem privind viata religioasA preindo-europeana sau arianain valeaIndusului sunt oferite de diferitele reprezentari artistice. De pildA, figurinele de teracominfa:Ji~d0 femeie aproape nudA, sugereazA existenta unui cult al Zeitei-Mame, iar cele de femei insArcinate sau cu un copil in brate, un eventual cult al fecundimtii. Alte obiecte demonstreazA practica unui cult al :fulusului, un cult care avea sA supi'avietuiasca, de altfel, in acestspapu ~i dupA vernrea arlenilor. Judecfuld dupApeceti, apare Iimpede ca oamenii i~i imaginau ni~e fiinte supranaturale care locuiau in plante ~i arbori ~i un panteon cu multe divinimp. Astfel, figurile umane gravatepe sigilli alMuri de un elefant, un tigru, un rinocer, un bivol etc. par a-I prefigura pe zeul indian demai tfuziuSivainpostumde domn~sta.panal animalelor. Jar faptul ca pe unele sigilli apare ~i infruntarea rituala a taurului, ca in Creta, ne face sA credem ca acest animal era adorat ~i aicL F~e, multe dintre aceste elemente aveau sa fie absorbite mai tfuziu de1raditiile religioase indiene propriu-zise10. Sepresupunechiarca religia din Harappii ar prezenta multe asemanari cu diferite elemente hinduiste, care sunt Cllprecadere popularein regiunile dravidiene 11

9. Vezi M. Eliade, Istoria credinleior ~iideilorreligioase, volumul I, Bucure~ti,

Editura $tiinpficA ~i Enciclopedic~ 1981. p. 132.

10. Thomas J. Hopkins, The Hindu Religious Tradition, Encino,

Dickenson, 1971, p. 9. 11. A. L. Basham, The Wonder That Was India, New York, Grove Press. 1954, p. 25.

India: 0 scurtl istorie

15

PArenle cercetatorilor nu concordA, insa, in ceea ce prive~te faptuI daca civilizatia din Valea Indusului a fost distrusa de catre 'indo-arleni sau daca a disparut de la sine. Oricum, este evident cli in jurul aDl.llui isoo td.Hr.'asemenea cetAti, precum Harappii ~i Mohenjo-daro, au disp~t tar! a IAsa vreo mo~terure deosebitA tirmAtorilor stApfuri ai Indiei, indo-arienii. Triburile indo-iraniene, care se autointitulau "nobile" (Airya - '-'~''''''''''in iimba veche iranian! ~i iirya in sanscritA), au venit, dup! toate probabilitAtile, de wldeva din stepele Asiei Centrale, mai precis din nordul Marii Negre. Ele:taceau parte dintr-o mare familie lingvistica, cultural! ~i religioasa Cll mai multe subgrupe. Sunt descri~i a fi fost oameni robU$i, nomazi, cu pieleaalba, dllc3ndll-~iviata ca agricultori ~i crescatori de animale. De asemenea, ei cuno~teau foarte bine prelucrarea metalelor, roata ~i carul. Unele dintre aceste triburi au migrat spre apus, in Europa, altele s-au stabilit in actualul Iran, iar altele s':'au indreptat, injurul anului 2000 td.Hr., spre sud, stabiIIDdu­ se in papeanordica a Indiei de astAzi. ~a cum subliniaza indologii 12, societatile indo-arlene, de pe toata aria ce se intinde din Irlanda pana in India, erau impartite in grupuri, pe baza celor trei functii: preoti, rAzboinici ~i agricultori. De fapt, aceasta intreitA diviziune socialA se reflecta foarte bine in structura castelor indiene de mai tArziu, dar ~in divinitatile adorate de fiecare grup. Astfel, zeitatile indiene Mitra ~i VaruJ)a sunt legate de preofi; lndra ~i Marut sunt venerate de nlzboinici, iar zeiiAivini ~i Sarasvatisunt cinstiti de agricultori. Nouareligie raspBndimde arieni in spapul indian este cunoscuta in istorie sub numele de religia Vedelor. Perioada vedica s-a incheiat pe la anul 450 td.Hr., adica odatA eu aparitia jainismului ~i budismului, de~i autoritatea Vedelor a ramas constanta in India. Momentul acesta coincide ~ cu extinderea dominapei persane asupra

'

I Ip. Remarcmn inaceasta. privinlA mai ales G. Dumezil, Zeii suverani ai indo­ europeni[or, trad. rom., Bucure$f:i. Univers encicIopedic, 1997; idem, L 'ideo[ogie

tripartie des Indo-Europeens, Bruxelles, Latomus, 1958.

16

India. Religie §l.fflosofie

Punjabului, nu insa ~i asupra regiunii nord-estice a Gangeiw~ Dat fiind faptuI ca, sub stapAnirea persana a ahemenizilor, PUfZjtibul a devenit a douazecea satrapie, fUnd obligat sa plateasca un mare tribut cuceritorilor, centrul politic al Indiei arlene s-a mutat acum in regiunea Gangelui, mai precis in regatul Magadha. Aici, noul o~Pataliputra va deveni ~i va ramane vreme de peste ~ase secole capitala imperiilor indiene cevorunna. Dupa 0 perioadamai neferici~datoratAconducerii unei dinastii 1acame ~ compte, dar ~ dupa. scurtaepocade ocupape aPurdabului de catreAlexandru cell\1are (t323), aunnat stralucitaeraa pritnului mare imperiu indian, Mawya (322-185 i.d.Hr.), cu capitala la Pata#putra, pe

ma1urileGangelui.hnperlul~i-aatinsmomentulsaudemaximaextensiune,

cuprinzand aproape intreaga peninsula indiana, in timpullui ASoka (272-232 i.dRr.). eel mai ilustru reprezentant al dinastiei Mawya. Rege1eAsoka s-a convertit 1a budism ~i a devenit un aparator energic al acestei noi religii. EI a trimis caIugari budi~ in misiuni filantropice, educative, religioase in toate regiunile imperiului sall, in tfuile invecinate cu India, in regatele elenistice din Asia ~i din nordul Africii ~i in unele paqi din Europa. Ideea fundamentala de care era calauzit acest mare rege - despre care unii istorici au afirmat ca reprezinta pentru budism ceea ce ~eprezinta pentru cre;;tinism Constantin cel Mare - a fost omenia, administratia interna ~i abandonarearazboaielor de agresiune. El era convins ca, oferind ca exemplu un guvem luminat, putea sa-i convinga pe vecinii sm de meritele noH sale politici ~i,astfel, sa devina un conducator moral al intregii lumi civilizate. Desigur, aceasta nu msearnnacael ~i-aabandonat

ambitiile sale impetiale, darle-aadaptat eticii umanitare a budismului13.

Dupa moartea regelui Asoka, Imperiul Maurya incepe sa se destrame, mai ales datorita unor invazii straine in Indiaseptentrionala

13. Cf. A. L. Basham, op. cit.• p. 54. Numeroasele mlisuri de reformli ale lui Asoka sunt inscrise in "Edictele" sale; vezi Amulyachandra Sen. Asoka's t Edicts, Calcutta, The indian Publicity Society, 1956.

I'

India: 0 scurta istorie

17

Astfel, au fost ocupate, pentruperioade scurte, succesiv, unele regiuni de catreregii greci dinBactriana 14 , de scip, parti, huni ~i altepopulatii nomade din stepe1e Asiei Centrale, Yueh-chi. A unnat apoi 0 nouB. perioada de inflonre - dupa perioada Maurya - atatin plan cultural, concretizata mai ales in aparipa celebrei arte budiste ~'Gandhara"IS, cat ~i in plan politico-militar, in timpul regelui KaniSka (sec. I i.d.Hr. sau I d.Hr.), care a re~it sa-~i extindadominatia ~i asupra ~mirului, iar in Asia Centrala panain Turkestanul Oriental. Din pacate, imperiul sall, cunoscut sub numele de Imperiul KU§lIn, s-a prab~tsub atacurile

~ilorsassanizi.

in veacul al IV-lea d.Hr., dinastia Gupta fondeaza. al treilea

mare imperiu indian, dupaMawya ~i KU!fq.n, care se va numi Imperiul Gupta (320-647 d.Hr.). In timpul epocii Gupta ~i in cursul catorva secole ce au urmat, lndia nu a fost agresata de prea multi invadatori, comparativ cu alte perioade anterioare. Aceasta perioada este cunoscuta sub denumirea de "India hindusii", av§nd ca fundament aceea ce speciali~iinumesc sinteza brahmanica cristalizata.religie­ din

C

ul

LW (1- socletate - or

·

I'

e po ltica

.

~16

.

14. Unii cerceUitori afirmli chiar cli unii dintre ace§ti regi s-au convertit la

budism. Un exemplu il reprezinta regele Milinda (Menandru), despre care Th. W. Rhys Davids sustine cli a devenit budist ~i cli a r!mas in amintire pentru celebra sa conversatie cu filosoful-cliluglir budist Niigasena; cf. Th. W. Rhys

Davids, trad., The Questions of King Milinda, I-II, New York, 1936. Louis

Finot, in propria sa traducere a aceleia§i lucrui. nu Unp~~te plirerea acestuia, ca ~i alti autori;vezi Milinda-Panha sau intrebarile Regelui Milinda, trad. rom. de Dumitru Scortaru, lnstitutul European, Ia~i, 1993, p. 21.

15. Noul stil creat in arta budistli l§i are numele de la acela al regiunii din nord­

vestul lndiei, care cuprinde astAzi Afganistanul de sud ~i anumite p!rti din Pakistan. Arta "Gandhara" a fost putemic influen{ata de arta romanli oriental!, atingandu-§i apogeul lntre anii I 30-150 ~i 430-450 d.Hr. Ea se caracterizeazA prin reprezentarea ideaIizatli a chipului uman. In decursul evolutiei sale se remarcli printr-o spiritualizare progresiv! ~i printr-o abstractizare formalli. Vezi Franz-Karl Ehrhard ~i Ingrid Fischer-Schreiber (Hrsg.), Das Lexikon des

ij'uddhismus, Bema., Barth Verlag, 1992, p. 98.

16. ThomasJ. Hopkins, op. cit.,p. 82.

.J:.

t

18

India. ReUgie §i' fllosofie

India: 0 scurta istorie

19

secte.PrimadintreacestereligaceaaVedelor,afostoreligieexClusiva

musuhnani,instalandinsecolulalXIII-:leaoconduceresporadicain Eanuapututdevenireligiaintregului spatiuindian. AbiadupaceaavuOoc

! hinduisinul, 0 religle capabilisasatisfucAnecestt!tilereligloase ale celel

maimarlp8rtiapopulap.eiIndiei. Ulteriorauaparutceledouamarl ~ religioase cu un caracterreformator, avand carezu1tat constituireaaltor douareligii Ia fel de semnificative:jainismul ~ budismul.

'

incepand cu anul 1000 d.Hr. au aparut in India arabii

India ~e nord,,,tara msa s~ aj~ga ~~~~~~~~:! ~~.St1d.1n

cele din ~ lntreguI subcontinent a c8zutsub conducereamusulmana

a dinastiei Mogul (1526-1761). Practic, domnia acestei dinastii a tnceput dupa debarcarea lui Vasco da Gama pe Coasta Malabar (1498) ~i Ii continuat dupa fondarea companillor engleze ~i olandeze

. conto~ifea dinm: e~emente!e cul~ arlene cu ~l: non-.m;iene, a ap&-u~

(injurul anului 1600) sau franceze (1668); Dinastia avea sa dispara·-·-~·.:-: in prezent, inIndia, al!turi de adeptfi religiilorap!rute in spatiul

abia dupa ce India a devenit dominion britanic (1761 ). Dupa eel de-

al doileamboi monilial, in anul1947, India ~i-aobpnut independenta,

astazi fiind 0 republica federativa fonnata din21 de state. indieniapartinatorireligiilor''primitive'' (injurde40demilioanedeadepp.).

Astazi, India se prezintaca 0 tara multietnica, multilingvisticii ~i multireligioasa. Populatia ei, care numara injur de un millard de Iocuitori, este de origine foarte diferita, cuprinzAnd, intre altele, etnii de culoare neagra, alba sau mongoli, care vorbesc 0 multime de limbi

~i dialecte: munda, dialecte tibeto-birmane, limbidravidiene~l indo­

ariene. Cea mai mare parte a locuitorilor are ca limba materna fie 0

indian, trtiesc ~i adepp ai unor comunitat:i religioase straine, intre care

musu1mani, ~

mozaici,zOroastrieni.Deasemenea,mai exista~unii

,"

limba dravidiana fie una indo-ariana. Limbile dravidiene (telugu,

tami!, malayalam etc.) sunt vorbite, in principal, in partea de sud a Indiei. Ceamai veche limba indo-ariana cunoscuta este sanscrita, in

care apare consemnata 0 foarte bogata literatura religioasa ~i laica. Incepand cu secolu1 al ill-lea td.Hr. sunt folosite, de asemenea, ca

.limbi literare ~-numitele limbi indo-centrale,pali ~i prakp. Ele nu

sunt 0 evolutie ulterioarli asanscritei, ci au origineain anumite structuri lingvistice mai vechi, apropiate de sanscrita, dezvoltandu-se paralel

cu sanscritaDinlimbile indo-cen1nlle provinlimbileindo-arienemodeme~

dintre care cele mai importante sunt: hindi; bengali, marathi; paiijabi; gujarlitf, rajasthlinj~i oriya.

Din punct de vedere religios, !li astazi, India este un adevarat

caleidoscop. Tocmai de aceea nu putem vorbi despre religia Indiei~

ci despre religiile Indiei, intrucat fiecare etapa din evolutia religiei

I

,

acestora s-a transfonnat intr-o alta re1igie~ cu diferitele ei sisteme ~i

I

I

II. VEDISMUL ~I POSTVEDISMUL

1. Literatura sacra

Religia-vedica-este-reconstituita:astazi pe baza unor scrieri

IreJigioase cu un caracter foarte diferit. Literal, nopunea Veda inseamna "cuno~","cuno~eresacra" §i este utilizata ca denumire genJnua pentru 0 mare parte a acestei literaturi. Din punct de vedere filologico­ istoric, Veda poate fi descrisa ca 0 literatura vasta, care reflecta, pe de 0

parte, conceptille §i trairile religioase ale primilor invadatori arieni in India

§i, pe de altaparte, pe celeprofesate de cAtre ace¢ain veacurilel.llD.18toare.

.~~~~ra~~:yedicaa fost scrisa in limba sanscritii §i cuprinde Ul1llB.toarele grope principale de scrieri: a) cele patru colectll (samhita):

$.gveda, Samaveda. Yajurveda §i Atharvaveda; in sensul strict al

cuvantului, Veda desemneaza aceste patru colectii de texte; b)

-- ---

Briihmana; c) Aranyaka; d) Upani~adele;e) textele Siitra.

Ceamai veche §i ceamai importantA din1re cele patru Vede este

socotita.8gveda (" Veda imnurilor,), cuprinzfuJ.d 1028 de imnuriredactate

in zece caqi. A fost compusa in a doua jumatate a mileniului al II-lea

i.d.Hr. ~i limba in care a fost scrisa doved~ faranici lU1 fel de dubiu ca textulreprezintaceamaivechefonnaalite.mturiiindienedecaredispunem. LuatAin sine, culegereanu este 0 lucrare unitara, scrisiide un singurautor,

ci avem de-a face cu imnuri compuse in perioademultdepfu1ate in timp

una de alta ~apoi atribuite unorpersoIU\ie celebre. Canturile din aceastA culegerepotfi consideratece1emaisemnificativeizvoarepentrucercetarea

§i cunoa§tereamitologiei ~ religiei popoarelor indo-europene. Siimaveda

("Veda cantArilor'') contine texte imnologice preluate, in principal, din $.gveda. Imnurile sale erau cantate de catre preop special pregatip in acest sens in cadrul actelor de cult. Yajurveda ("Veda formulelor

Vedismul §i postvedismul

21

sacrificiale") s-a pastrat in cinci colectii diferite ~i cuprlnde fonnulele ceremoniale folosite la:realizareaefectiw.asacrificiului de catre sacerdopi respectivi. In fine, Atharvaveda (" Veda vrlijilor") contine descantece,

~~formulemagicefolositepentruizgonireaspiritelormale:fice.CuIegerea

cuprinde 730 de imnuri folositeinanumite ocazii de ditre brahman, preotul care supraveghearespectareacus1rictele a ritualului, acesta intervenind doarin situatillein care constataincaIcareaanumitorprescriptii ritualice. Brahmana (1000-800 i.dRr.) sunt tratate teologice care expJica

acte1esacrlficia1el?iaratasemnificapasimbolicaaamanuntelorprivindaceste

sacrificii. Doua dintre aceste Briihmana aparpn .8gveda: Aitareya §i

Kaushilald. Cele mai importante Briihmana care apaqin Yajurveda

sunt: Satapatha §i Taittiriya. infond, elenusuntaltcevadecatsirnple anexe, simple "comentarii bmhmanice" ale celorpatru Vede.

Aranyaka ("Cmtile Padurii") dateaza din perioada 800-600 §i conlin instructiuni ~ medita:p.i pentru eremiti, pentru cei re~i

in padure. Pe de alta parte, ele continua procesulinceput in Briihmana, in sensu! de~ariide actul ritual exterior §i interiorizlhii sacrificiului. Existii in aceste texte multe expuneri speculative despre 0 serie de teme foarte interesante, cum ar fi cele trei cai paralele presupuse a exista intre ritual, macrocosmos ~i microcosmos. Cea de-a patra categorie, cea mai cunoscuta, este aceea a Upani~adelor(800 - cca. 300 i.d.Hr.), consacrate in mod deosebit misticiispeculative.Auaparutintr-operioadadecrizaabrahmanismului §i se distan~ea.zacategoric de ritualismul acestuia, avand - ~a cum 0 arma §i numele lor (literal: "stand alaturi de invatator", ''invatatOra data astfel") 17 - un caracter mistico-ezoteric. qin totalul de 108 'doar 14

i.d.Hr.

17. Confonn teoriei acreditate de L. Renou, astazi tennenul Upani~dar putea fi interpretat ca deservind un intreg sistem de corespondenfe precise fritre componentele personalitafii umane, elementele sacrificiale~i structurile universului fizic. Vezi L. Renou, L 'lndefondamentale (texte selectate de Ch. Maiamoud), Paris, Hemlann, 1978, pp. 149-I51; serrmificafia in sine a cuvantului Uprjrii~d este abordata. pe larg de P. Deussen, Filosofia upani$adelor, trad. rom., Bucure~ti,Ed. Telmica, 1994, pp. 23-26:

".4

 

t

t

t

22

India. Religie §i mosofie

 

''fr'ismul §i postvedlsmul·

23

::;.

   
 

,

sunt considerate a fi revel ate. Cele mai vechi ~i mai importante dintre acestea sunt urniAtoarele: Aitareya, Kaushitaki-, ChZmdogya-, Kena-,

,

asernenea, cand savanp.i occidentali au inceput sa.publice pentru prirrk

,;,

~

oarn editH critice din Vede, ei au consuItat "manuscrisele vii", adicA pe

 

"

Blhadiirawaka- ~i Taittnya-Upanishad. Primeledou!aparf:in~da,

 

brahmani, a caror rnemorie era mult mm exact! dedit manuscrisele

a treia ~iipatraSiimaveda, iar ultimeledoUaaparpnYqjurveda 8.

t

propriu-zise.

to convingerea brahmanilor,

scrierea ~i copierea textelor

"

<

Literatura S iitra (s iitra: "fir", "fir conducAtor") se constituie din manuale foarte apropiate de textele Briihmana, care cuprind reguli

~i viata morala. Practic, existA doll! grope de

scurte legate de rituahni

ar fi putut da

n~ere mai ~or la erori dec!t pastrarea ~i reproducerea

acestora din memOlie. Chiar cea mai mica gre~ea1Ade asimilare a scripturilor era considerata un pacat de rieiertat. De altfel, in vechime

izvoare s iitra, ~i anume Srauta-Siitra care conlin instrucpuni practice privindderulareamarilorsacrificii, ~Grihya-SiUa, careprezintaprescrippi referitoare la ceremonialurileprivate, de~acasa.

Cele patru Veda, Brlihmana, Aranyaka ~i Upani~adele,

adica Veda in sensullarg al cuvantului, au ap8rut-in conceppaindienilor -Ia inceputul tirnpului. Ele nu sunt opera oamenilor, sunt revelafie divrna. ~i sunt desemnate ca sruti ("ceea ce s-a auzit"). De~i literatura Siitra este de origine umana, totu~iea este considerata. ca 0 traditie cu depliilaautoritate. Indienii iliunesc ace3sti1parte a literaturii vedice Smf!i ("traditie"). Textele Smf!i"au aparut, in principal, pe Ia inceputul

de Vede prin faptul cA fonnulele sacre

cuprinse in ele nu mai provin de Ia un Absolut impersonal. in plus, in vreme ce Vedele sunt accesibile doar membrilor castelor superioare, dar in special brahmanilor, Sm{fi se adreseaza intregii comunitati, inclusiv celei de-a patra caste, aceea a servitorilor sau siidra. Scripturile vedice se transmiteau in vechime doarpe cale oraIa Acest fapt parea un lucru aproape incredibil pelerinilor venip. din afara Indiei, cum este cazuI pelerinului chlnez FaXian, care a exclamat:

erei cre~tine ~i se deosebesc

"Brahmanii recita 0 suta de mii de versete din mintea Ior!,,19. De

18. DupA cum s-a putut observa, fiecw-eia dintre cele patru Vede ii este asociat

un grup de Briihmana,Aranyaka $i Upani$ade.

19. "Ei transmit vinaya de la maestro la discipol prin tradipe oral! $i nu Ie seriu niciodat!". "In India de nord nu se aft! nici un rnanuscris pe care s!-l pot

copia". Vezi

Biografia lui FaXian, Taisho Tripitaka, vol. 51, p. 864 h.; apud H.

Nakamura, Orient *i Occident: 0 istorie comparatli a Ideilor, trad. rom.,

Bucure~ti,Humanitas, 1997, p.33.

I ,

~ 0 situape similara ~i in Occident, in Galia unde, potrivit lui Iuliu

Ceza?-°, druizii "socotesc ca religia nu permite consemnarea in scris a

Invataturii lor

pentru ca, inire altele, "cei mai multi, bizuindu-se pe

",

scris, suntfu. general mai pu]ns§rguincio~in invatareape derost~nu mai

acoma atenpe mernoriei' I. ~i tot la feI, in vecheaJaponie, miturile ~i ritualmile erautransmise generapiIor1.l11D8toareprinintennediulmernoriei de ciitre gruparile sacerdotale ereditare de pe langacurtea imperiala 22 Astazi, Vedele nu mai prezinta decdt 0 importantA "arheologica". Scrise intr-o sanscrita.mai mult sau mai puPn arhaica, ceea ce Ie face accesibiIe doarunui numar limitat de brahmani erudip, ele n-au fost niciodata traduse In vreuna dintre limbile curente ale Indiei. Transmiterea lor traditionala oraIa, de la maestru la discipol sau din tata In fiu, se mai pastreaza doar la cateva generatii de brahmani traditionali~ti,cu precAdere in sudul Indiei. Pe de alta parte, solemnul sacrificiu vedic ~i-apierdut mult din semnificapa sa de odinioara, ba chiar a capatat 0 nota desueta, iarmarile divinit!p vedice au intrat intr­ un con de umbra. La drept vorbind, doar literatura up~ca:ramane vie ~i actua1a, mai ales datorita comentariilor celebrului fiIosofSa:r;tkara (sec. al VIII-lea)23, intemeietorul sistemului Vedlmta.

20. De Bello Gal/ico, VI, 14; cf. versiunea rom. C. Iulius Caesar, Riizboiul

galic. Riizboiul civil, Bucure~ti,Ed. ~tiintific!,1964, p.219. I

I

21. Cf. A. C. Bouquet (ed.), Radhakrishnan: Comparative Studies in

Philosophy Presented in Honour ofHis Sixtieth Birthday, London, George

Allen and Unwin, 1951, p. 155. 22. H. Nakamura, op.cit., p. 33-34. 23. Vezi M. Hulin!j:i L. Kapani, Hinduismul. in: J. DeJurneau, Religiile lumii. Bueure~ti,Hurnanitas, 1996, p. 336.

I

~

India. Rellgie §i fiJ,?sofie

I •

2. Divinitati ~i semnificatii

of

,,;'

,'

Dupacum aratAtextele vedice, experientareligioasaa omului din aceavreme era centratape lumeade aici. ExistA 0 stransa corelare

Intre lumea naturii, cosmos ~i viatacomunita.raa omului. Fenomenele natutale emu ele insele fie divinizate, fie st:ranslegate, aproape In fiecare

aspect, de, sentimentul divinului sau al sacrului. Pentru poetii vedici,

vantul, :Qloai~soarele, stelele erau realitati vii, ele alcatWau 0 parte ~~-"'~"-~i~ilt~~bilaa vietii spirituale. Multe dintre imnurile vedice nu erau

adresate unui anume zeu al soarelui, unui zeu allunii sau unui zeu al focului etc., ci ins~i soarele, insa~iluna, focul sau chiar fulgerul cobonInd dinnori reprezentaumanifestari ale sacrului, ale numinosului. Pe de alta parte, in l].gveda. de piida, descoperim 0 reprezentarc.'? antropomorfica a zeilor. similara altor divinitati indo­ europene, cum ar fi cele grece~i:Ii se atribuie cap, fata, ochi, brate, maini, picioare ~i alte parp ale corpului omenesc. F ormele zeilor sunt insadeseorineclare, iaranurnite membre sau p&j:i ale lorsuntconcepute strict figurativ, pentru a Ie descrie actiunile. De exemplu, limba ~i membrele zeului focului nu reprezintanimic altceva declt fliicmile sale; bnqelezeuluisoareluisuntrazelesale, iarochiul saureprezintadisculsola?4. Intre zeii care reprezintii.diferite fenomene ale naturii amintim, In primul rand, pe Dyauspitar, panntele cerului 25 , nurnit de multe ori ~i parintele multora dintre celelalte divinitati vedice. EI se afla intr-o relatie foarte stransa cu zeitaPrthivimatar ("Mama-Parnant"). Dupa cum aramMircea E/iadi6, este cert ca atat zeul vedic Dyaus, apoi italicul Jupiter, elenul Zeus, cat ~i zeul germanic Tyr-zio no sunt altceva dedit fOlme istorice evoluate ale unei divinitati uranie.p,e

I

I

I

I

24. A. A. Macdonell, A History ofSanskrit Literature, New York, D. Apleton

and Co., pp. 71n2.

25. Poetii rigvedici se adresau acestui ''tatli ceresc" cu forma de vocativ "Dyaus

pita.{i' ("0, Tata Cer!"); vezi Sweda, VI, 51, 5 etc.

.

26. M. Eliade, Tratat de istorie a religiilor, Bucure~i,Humanitas, 1992~·p.79.

Vedismul ,I postvedismul

25

priIiiordiale, DiBis, comunetuturortriburilorarlene, ~caele dezviUuie, prin chiarnumele lor, binomul originar"lumina(zi)"- "sacru,.27. Dyaus s-abucmat, desigur, c8ndva, deautonomiaunei divinitap. reale, anumite urme in acest sens fiind consemnate in textele vedice:

perechea "Cerul ~i Pamantul" (Dyavaprthivl)28, invocatia adresata "Cerului Tata'.29, catre "Ceru1 care ~e totul,,3o. De altfel, bierogamia, atot¢inta, creativitateasuntatributele specifice unei autentice divinitap uraniene. Ulterior, insa,Dyaus se "natural.izea.za", elInceteazasamai exprime sacrul ceresc, de acum el nu va mai Indeplini functia unui zeu suprem ceresco o alta divinitatl:1a naturii este Ushas, zeitazorilorzilei, Aurora, care a inspirat ~i careia Ii sunt consacrate multe ~i frumoase imne din .8gveda. Imbracatain lumina, ea apare la rasarit, i~idescopera gratiile ~i alunga noaptea. Ea este 0 dansatoare cu sfuili descoperiti. LUmina ei treze~etot ceea ce este viu la viat8., pasarlle zboara din cuiburile lor, iar oamenii 0 pomesc dupa mancare. De asemenea, zeul Sirya, zeul soarelui, emprivit cao divinitate care treze$e oamenii, stimulfu1du~i spre activitate. EI spioneaza intreaga umanitate ~i observa toate faptele bune ~i rele ale oamenilor, tot lafel, alunga bolile ~i visele rele. Soarele moo enl; invocat ~i sub numele Savitar ("Cel care imbarbateaza"). EI caIatore~te In carele sale de aur ~i observa toate creaturile. Asemenea

lui Suya, el treze~edimineata toate vietii.tile, iar seara1rimite la oc:lihna toate animalele ~i pe toti oamenii. De asemenea, in imnele vedice, el este implorat sa izgoneascatoate duhurile rele. Luna despre care se

vorbe~tein anuniite imnuri ca despre unfenomen al naturii,

.8gveda ca 0 divinitate de sine stii.tatoare. Desigur, anumiti cercetatori

au Incercat

unadintre teoriile lansate panaacum n-a fostsuficient de conving8.toare.

27. Cf. in sanscritll div. - "a striiluci", "ri"; dyaus - "cer", "zi"; apoi dios, dies,

nu Bpare in

sa identifice diferite divinitati vedice cu zeullunii, ~nici

deivos, divus; apud

ibidem.

2&,. flgveda, T, 160.

2fhAJharvaveda, VI, 4, 3.

30. Ibidem, T,32,4.

26

India. Rellgie p fUosofle

Pmjanya,zeulploii,avearoluldeaajutap1antelesamsam~dealenutri.

Prinaceasta,elsim1x>lizanudoarfertilitateaingeneral,insensulcAsim1x>liza

s8n.'lan1ap1antelor, ci constituiachiar"embrionul"vacilor, iepelor~femeilor. e."-,,," ~•.- •• Dupacum spuneam, diferiteIe fenomene ale naturii apar uneori ca fenomene flzice iar alteori ca divinitap. Nu arareori, este dificil de facut distincpe cand acestea sunt concepute ca inse~ifenomene ale

naturii ~i G8nd ca intruchipari divine

alerespectivelorfenomene naturale.

-.-.-. Acest lucru este valabil, de pHd!, pentru vant, care apare desemnat in imnurile vedice sub dona denumiri: Viila §i Viiyu31. Cele dona nume

sunt folosite atilt pen1ruvant cadivinitate cat ~pentrufenomenul natural

in sine; totuJ?i, denurnirea de Viita este utilizata eel mai frecvent pentru a desemna vfuJ.tul ca fenomenal naturii. Chipul sau nu poate:fi descris, it auzim doar cum sufHi. Viita este numit respirap,a (iitman) zeilof3 2 ,

iar despre Viiyu se sptme intr-un imn

omului primordial. Viiyu pare safi avut 0 anumita semnificape cultica; el este invitat deseori sa bea soma ~i este primul din randul zeilor care prim~e 0 inghititura din aeeastA bautumsacra. Doua divinitati foarte semnificative prinrolul pe care iljoacain des~urarea sacri:ficiilorvediee ~i care reprezinta totodata personificari

ale unorfenomene fiziee emuAgni ("focul") ~Soma(numeal unei plante ~i al bauturii sacre ex:tmse din aceasta). Zeul vedic a1 focului, Agni 34 , este cu precadere un zeu a1 sacrificiilor. Focul poartAjertfeIe de pe pamant la zeii cere§ti35. De asemenea, arienii vedici credeau caAgniii conduce pe ceilalti zei spre

33

caarproveni din suflul (priina)

31. Cf. latini1: ventus; gennani1: wehen - "a sufla" Wind - "vant".

32.

.8gveda, X, 168.

33. Ibidem, X, 90.

34. Cf. latinA: ignis; engleza.: ignition.

35. Arienii vedici "privesc focul care i~iaruncA flAcArile in sus drept 0 fiin~

vie care inghite oblatiile, actionand In acel3.$i timp ca mesager cAtre zeii cere~ti. Ei nu se roagi unui spirit al focuJui, ci chiar focului ins~i,conceput in manierA

religioasA, dar inc! fenomenal, ca 0 creaturA divinli, pUnA de via~ ~i putere"

Hopkins, Origin and Evolution ofReligion, New York, Yale University Press,

W.

<t

t

~ t

VedismuJ §i postvedismul

27

~

" locu1 unde se aduceausacrificii1e, mtrucateI cuno~ atat drumurile spre zei cat ~i pe eele spre p1Un8nt. Prin unnBre, el erasocotit un fel de caIauza

l

:

a zeilor ~i oamenilor. Brabmanii il considerau drept arhetipul ceresc al

.i.

t sacerdotiului. Pentrue~el eSteSacerdotU1Sacrificiat di~6.ba1Orit!rolului

sanprincipalin conducereasacrificii1or,Agni leptezentaverigade 1eg8ttu:a

!

dintre zei ~i oameni. De asemenea, era zeul care proteja casele oameni1or,

indepart8nd diavolii, aparand de 1x>li ~i de~i. T ocmai

de~aceea,relapile luiAgni cuoamenii eraumai stranse dec4teelecualp

zei, fiind·totdeauna invocat cu foarte mare incredere 37 Ca principiu cosmic, Agni este 0 veriga de legatura intre

cele trei lumi; el apare in cer, in atmosfera. §i pe pamant Zeul se n~te zilnic pe pamBnt, ~i anume atunci cand omul aprinde focul prin fi'eq3rea

altulg3nd beznele,

a douR bucali de lemn uscat: bucata de Iemn de deasupra este tatal

sau, iar cea de jos mama sa De asemenea, Agni este numit apiiln napiit ("zeul apei"), intrucdt el se aprinde in apele atmosferice, adica in norii furtunii, coborand pe pamant sub fonna fulgerulues.In cer,

, Dupa cum aminteam, ca §i Agni, zeul Soma juca ~i el un rol deosebit de important in cadrul actelor sacrificiale.lnsa, este dificil de

in sine ~i cand

zeul se Il.a$e in fiecare dimineatA sub cbipul soarelui.

stabilit candSoma reprezintA divinitatea propriu-zisa

aceasta no\iune desemneaza doar planta sau bautura soma, extrasa din aceasta: 9. Fire~te,despre aceasta a doua semnificape a tennenului

36. "il cant pe Agni, capelanul, zeul sacrificiului, preotul, inchinAtorul, care ne

umple de daruri";.(?gveda, I, Sa 2.

37. "Du-ne, Agni, spre bel~g pe drumul eel bun crutA-ne de gre~eaIa care ne

Nu ne plWsi

inm§niacelui viclean

38, "Cind te na.pust~ti asupra arborilor ca un taur fla.mflnd, I~i in unna ta 0 elM

neagra

39. Este cert cli mai tarziu, planta aceasta folositli in primele secole de c!tre

indo-arieni in scopuri ritualice a fost inlocuitA de alte specii botanice. Soma­

haoma este fonnula indo-iranianA a bAuturii "nemuririi" (amrita); este probabil ca ea sii se fi substituit bAuturii indo-europene madhu, "hidromelul". Vezi M.

EIiade, Istoria credintelor ~L, I, p. 221.

cruta-ne de bolL AplW-ne mereu, Agni, cu neobosita-ti pm

"; ibidem,I, 187,115.

; ibidem, J, 58,4.

.

rru:a~te

28

india;"Religie~·tilosone

':,,"~',,;

vom vorbi mw pe larg cand vom aborda problema sacrifidilor ~i ritualurilor vedice legate de acestea. Ca divinitate, Soma se impunb prin atribute similare celor

conferitemai tu1:t:rrorzeiloringeneral: esteatotvazator, inte1ept, victorios,

etc. EI este considerat prietenul ~i ocrotitorul altor zei, dar

mai ales al zeului Indra. De asemenea, el este numit Regele Soma, cu

In literatura brahmanica,

Soma este identificat frecvent cu luna, iar in sanscrita clasicanopunea de soma apare ca un tennen uzual pentru "luna". Celelalte divinitap vedice nu sunt forte personificate ale naturii sau fenomene fizice. Desigur, cateva dintre acesteaapar strans corelate cu diferite fenomene ale naturii, dar nu se poate confinna clar dacain Iasemenea cazuri este v~rbareahnente de tr~aturiprimordiale ale acestor divinitap.

generos

precadere

datorita. importantei sale rituale.

j Varu1)Cl apare in multe imnuri impreunacu zeul Mitra. Ambii sunt desemnati ca asura ("domn puternic,,)40. In Jjgveda, ~i alti zei apar purtfuld acel~inume41, iarin anumite cazuri chiar unii demoni ­ adversari recunoscuti ai zeilor-suntdesemnati ca aslO'ClS. Mai muIt decat atat, maitarziu aceasta denumire esteconsacrataexcIusiv demonilor42. VarUlJl1 este conceput ca eel care menline ordinea firii ~i

ordinea morala, este randuitorul legilor naturii. EI a statornicit cerul ~i pamantuI, este omniprezent ~i aparatorul intregului univers, suportuI

cerului ~i pamantului

. Fiind garantul ordinii morale, VarUJ)a ii

,

43

40. Vezi, de pi IdA, Atharvaveda, I, 10, 1 etc.

41. Ibidem, VI, 83, 3.

vedice filc chiar aluzie la conflictul decl~tintre zei (cleva) ~i amri. Acest

conflict apare pe larg prezentat ~i comentat in epoca post-vedidi, in textele Briihmana. Succesul zeilor in lupta contra asurilor s-a datorat filptului cl Agni i-a abandonat pe ~tia din wma. fiindcllnu posedau sacrificiul (J.?gveda, X. 124; V, 5). De fupt, acest conflict mitic reflectA lupta "zeilortineri" (cleva) inlpotriva unor divinitap primordiale

sau, in tenneni cosmogonicL trecerea de la 0 epocA primordiala la epoca ac:tuam, ~ la 0

"stare" haotic! la 0 lume organizata, la un "Cosmos". Cf. M. Eliade,lstoria crwn/elor

42.

Te>

1ele

#,

,I,p.209.

.

43. Cf. J.?gveda, V, 85.

~

f

,
"

--

,~",~•.'""''''

-",-, V-edismul ~i·postvedismul

29

pedepse~tecu str~niciepe cei pacato~i.De asemenea, el este un zeu

atot¢utoqi1.DlmartorconstantaladeWrului~minciuniiNiciofiipturanu

poate gandi sall sav~ivreo faptAtara a:fi observat de ciitre acest zeu. Ordinea impusa de VaruQa se identifica ell legea cosmica (pa). $.ta este legea care cuprinde intreagalume, pe care nu doar oamenii, dar chiar ~i zeii trebuie sa 0 respecte necondiponat 44 : ea este garantul intregii ordini cosmice, morale ~i liturgice. Cmle urmate in vial! de catre cei buni, care respecta. {la, se numesc vrata45. Pentru vedici, universul in ansamblul sauera un intreg ordonat perfect 46 . Pe de alta parte, tot de Varuqa se leaga foarte strans conceptuI de maya 47 Desigur. aceasta. corelape pare oarecum antinomica in cazuI acestui zeu care este p~tratoru1 ~i garantul ordinii cosmice. In $.gveda, maya semnifica 0 schimbare cu caracter nociv a ordinii existente, schimbarea demonica ~i iluzorie, dar in acela~i timp ~i "stricarea stricaciunii,,48, adicadistrugerea a ceea ce este rau, pe lima restabilirii unei ordini alterate ~i schimbBrii in bine. De wei se poate

trage 0 concluzie foarte simpl!:

vizeazain specia1"vicl~e",'~ile",mai ales cele detransfonnare demonica, ca in cazul ~arpeluiV{Ira, mayin-ul sau magicianul, prin excelenta, ~a cum rezulta din Iupta acestuia cu zeuI Indra. Fire~te, 0

ex.istli maya rele

~i miiya bune. Primele

44. lJ.ta a fost uneori comparat cu conceptul gree despre moira §i cu cel chinez de dao, dar, la fel ca acestea, n-a fost niciodata personificat. Termenul a incetat s11mai fie utilizat in India chiar inainte de aparipa budismului, dar conceptul de lege cosmicli a dominat gandirea indiana. ulterioara., fiind exprimat prin alte

notiuni (karma sau dharnip). Vezi T. W. Rbys Davids, Lectures on the Origin and Growth ofReligion as Illustrated by Some Points ofIndian Bruddhism,

editia a II-a, London, Williams and Norgate, 1891, pp. 279-289.

I

I

45.lJ.gveda. IX, 121. J; X 37, 5.

46. Acee~i coneepfie era impli~itli, de altfel, ~i de vechii greci; vezi Platon, Opere I, Editura !Stiintificli, Bucure~tj, 1974, p. 371. 47. Etimologic, termenul maya este derivat de clitre aproape toti lingvi~ii,din

rMacina may - "a schimba". Vezi M. Eliade, Istoria credinJe/or ~i

,I,

p. 211.

4S:;Vezi G. Dumezil, Ordre,fantaisie, changement dans les pensees archarques de I 'In de et Rome, in: Rev. Etudes Latines, 32, 1954, p. 142 sq.

30

. India; 'ReJ1g1tfJrmos6fie

asemenea maya distruge ordinea cosmica, lmpiedicade pildAmersul soarelui sautine apele legate, provocand seceta etc. Maya bune. insa, dimpotriva, restabilesc ordinea cosmica, sunt tocmai un fel de "anti-maya", sunt maya de lupta impotriva fort:elor demonice, sunt maya creatoare de forme !iii fiinte, pe care zeul Varu.pa Ie folose~te din plin. Maya cosmologica poate fi considerata ca un echivaIent pentru /fa. Astfel, descoperim multe pasaje prezentand altemanta zilei cu noaptea, mersul soarelui, ca.derea ploii ~i aIte fenomene care tin de /fa, ca rezultate ale acestei maya cosmologice. creatoare49. Zeul Mitra nu apare in Vede portretizat cupreamulte trasaturi

care sa-i apartffia in exc1usivitate ~i care sa-I individualizeze pregnant fatAde ceilalti zei. De cele mai multe on, el apare in compania zeului VaruJ)a. De altfel, lui i-a fost dedicat un singur imn, in care apare independent de ceilalti zei vedici. EI este zeul prietenos, care intrucbipeaza eel mai bine annonia ~i intelegerea intre oameni. Acest lucru 11 ilustreaza ins~i etimologia numelui sau - "pact", "acord", "prietenie". Soarele este ocbiul sa.u 50 ; de aceea, el vede totuI, nu-i

scapa Irimic.

I In epoca vedica tfu-zie, Mitra este identificat cu ziuaiar Varu.{D cu noaptea. Totu~i,aceasta. opozitie dintre cei doi zei - dupa cum

subliniazamulti cercetatori 51 - nu este una de ostilitate sau de rivalitate,

ci exc1usiv de solidaritate ~i complementaritate, omologate in varianta

.

"soare divin - soare noctum". Cele douA divinitati, cu ideile ~i conduitele lor, sunt la fel de utile vietii oamenilor ~i cosmosului. <:and sunt opuse, ele nu se plaseaza automat una de partea "buna", cea1alta de partea ·'rea". Mai mult decat amt, in imnuri, nu numai ca opera lor comuna este in general atribuita, cu toate aspectele ei, cuplului ca intreg, dar se intfunpla. uneori ca lmul dintre cei doi zei, nurnit singur, sa apara ca

49. M. Eliade, lstoriacredinlelor $1

50. Taittfriya-Brahmana, III, t ,5, 1.

St. Vezi mai pe larg, G. Dumezil, Zeii suverani ai indo-europenilor, ed. Ii III-a,

,

I, p. 211 sq.

trad. rom., Bucure~ti,Univers Enciclopedic, 1997, p. 55 sq.

&.

t

1.

-"':'·-··<--

y-edism.ul§ipostvedismul

31

"-~

fiind delegatul cuplului ~i sa-~i asume caracteristicil~ ~i modalitaple de exprimare ale amandorora, chiar acelea care sunt atribuite in mod diferenpat celuilalt atunci cand se face distincpaintre ei.

" Binomul Mitra-Varu.{D;care, inca din cele mai vechi timpuri, jucaun rol considerabil ca expresie prin excelent4a Suveranitapi divine, a fost, tocmai de aceea, folosit mai tBrziu ca formula exemplarli pentru toate cuplurile antagonice, opozitiile complementare. Mama zeil~r V aruQa ~i Mitra esie zeita Aditi, care este ~i mama altor divinitati. Fiii ei constituie laolalta 0 grupa speciala de divinitati: adityas. In afara de V aruQa ~i Mitra, mai trebuie amintit

r Aryaman, ocrotitoruI arienilor; el patroneaza toate problemele legate

I de ospitalitate ~i incheierea casatoriilor. Fat:aindoiala,celmai semnificativzeudinvecbiulpanteon vedica fost Indra. Acesta este invocat in aproape un sfert dintre cele peste 0 mie de inmuri din -8gveda. Imira estereprezentantul divin al marelui ideal a1 acestei epoci; mai precis, el este~boinicu1viteaz, care a condus poporul

j

i

I

san victoriosspreh1dia, sprenoualui tara, ~ caredo~ ~i incontinuare, in:fiecarezi, 0 deosebitlvitejie intimpulluptelorincare sunt cucerlte no~~ roditoare regiuni. De aceea, Indra este considerat ~i divinitatea cea mai activa~zeii vedici. EI esteunrazboinic agresiv, in~dinluptAin caru1 sau din aur, tras de patru cai de culoare rnaro-gaIbui. Inrnfula dreapta tine anna satemuta, vajra ("tunetul"i 2 Intimpulluptei, el ii biruie pe

adversarii

este descris ca un uri~de 0 marime ~ 0 fort4inimaginabila. Foamea~i setea care il caracterizeaza. sunt pe masura dimensiunilor sale; el poate consuma cantitap enorme de came !iii poate bea lacuri intregi de soma. Bautura aceasta sacra erafoarte importantapentruIndra, fiindca, dupa ce 0 consuma, capata fo:qa necesara pentru a sav§r~ifaptele de vitejie amintite. Inimnurile vedice, el este deseori invitat saparticipe lasacrificiul

zeilor ~ioamenilor ~i captureazao mare prada de razboi. Indra

soma; c§.nd se consuma aceastii baut:ura, pentru a primi noi forte, pentru a-i birui pe d~maniin lupta~a captum prada de r3zb0i pentru adeptii sai.

(,2.llgveda, I, 32.

1,

32··Iudia

R-elipe·§HiloS6fie

~

f

;r;

,,

-

:c

.d''- • ,

·~'"'

-¥edismul 'Ii postv.edismul

33

--------~---------------------------------------

Ceamai mare fapta de vitejie a luiJndi-a este luptasa impotrivalulflfra,· Zeul care se preocupa de bunastareapoporului este P iirhan. El

lilarpe1c: sau dragonul ~ezat pe munte, unde "leaga" apele, prov6&nd

~ Intimpul acestei lupte inv~, cerullilip3mantul se cutremlJI'lt

In cele din unn~Indra, redescoperindu-~ifortele, dupa ce a consumat"'--"W pentru a putea evita toate pi:imejdiile care ii pandeau cand se deplasau

intr-o anumita directie. De asemenea, cu ajutorul sau, oricine putea descoperi 0 p~i~ b1ll1A, zeul protejandu-l pe respectivul ~i tunnele sale

soma, reteazA capul monstrului cu vajra sa ~i elibereaza apele 53 lndra nu ucide msa 0 singura data dragonul, ci in mod repetat,

~i esteru~atsail llcidame~ll~e Vrtra~iin viitor, caSaderdnnnul

este invocat caeel care cunOO$edrummile ~i toate carari1e,.ffind protectoru1 ~Stapanul drumurilor. Top calatorii dinperioadavedican cereauproteqie

devite. Tot~seingrijea~readuca~~avitele~te,motivpentru

~

apelor. Dmaceasta perspectiv!,Jertfireadmgonului constitui premisa~~~=;, w", ~,~.~!lm!t'pN.~JOI!ltY!~t()r'(paSupii). Deseon, PiBhan estecoreIat pe,ntru 0 continuitate a viepi, pentru biruinta viep.i asupramortii tocmai : cu soarele, iarcomentatorii indieniil identificachiarcusoarele. prin moarte, prin sacrificiu, darnu printr-un oarecare sacri:ficiu, ci printr- Vishnu, care este invoeat doar in cateva imnuri vedice, pare

un sacrificiuviolent

funcpe de reglementare a ordinii cosmice. Trasatura

sa esentiala 0 reprezinta cei trei p~i ~cuti prin care masoara (Maruts), 0 oaste de luptatori tineri, de ~i v§rsta Marl ~i puternici, pamAntul 55 Doi dintre ace~tiasunt vizibili pentru om, msa cel de-al

treilea, eel mai inalt, 1:rmlscendeinmod absolutspatiul uman. El instituie "anul" (constAnd din patru anotimpuri - fiecare a cate 90 de zile ~i

similar unei roti care se pune in rnil?care. in lupta impotriva

sa fi indeplinit 0

Inluptasa,Indraprim~deseorisprijindinparteaMaru{ilor

inannati cu Ianci scanteietoare, ei zboara prin aer in care din aur. CAnd· aparei, totulsecutremura;tunetuJ.,ploaialili v§ntul unneazadnunul lor. In timpulluptei, ei c§nta, pentru a transmite puteri suplimentarezeuluiIndra. Cei doi zei Aivim S4 sunt invocap deseori in .IJgveda. Ei sunt frati gemeni, nedespaqip ca cei doi oclli, ca cele dow maini sau ca eei doi sam. Cu toate acestea, se spune desRre ei ca s-au nascut separat. Aivinii poarta grija de fertilitate ~i sana tate, ei sunt aceia care daruiesc copii sotiei unui bw-bat steril, ei fae ca laptele vaeii sa curga din nou ~i tot ei se preocupa ca fecioarele sa se casatoreasca. In acel~itimp, ei sunt medici cere~ti, care Ii ajuta pe cei boinavi ~i .pe cei suferinzi. Ei pot vindeca chiar orbi 1?i ologi.

53. S-a propus chiar 0 teorie In acest sens, confonn cru-eia tennenul vrita ar insemna "dig" ~i ca mitul acesta reprezinta faptul istoric al distrugerii digurilor consttuite de. autohtonii din Valea Indusului de cltre invadatorii arieni. Cf. D.D.Kosambl, An Introduction to the Study of Indian History, Bombay, Popular Book Depot, 1956, f.p.; apud H. Nakamura, op. cit., nota 21, p. 39. Totu~j, aceast! teorie pare pupn plauzibill. p4. Cei doi A.svini (literal "ciUru-etii") sunt comparabili cu dioskouroi greci sau castorii din religia vechilor romani; Cf. N. Achimescu, Istorta oft filosofia religiilor la popoarele anlice, Ia$i, Editura Junimea, 1998, p. 306. Mai sunt cunoscuti sub numele de Niisatyas.

,.; -,.',,~.,nopti),

dragonului V,Jtra, Vishnu creeaza spatiu pentru Indra 56 Prin p~ii marl tacup de el, Vishnu creeaza spatiu pentru Indra in timpulluptei acestuia. Astfel, se afiona despre Vishnu ~i Indra ca ei ar fi cei care ar fi extins in comun spatiul atmosferic ~i cosmic. In literatura brahmanica, cei trei ~i ai lui Vishnu sunt corelap. evident Cll pWnfultul, atmosfera ~cerul, zeul fiind identificat cu sacri:ficiul 57 Preotul care aduce sacrificiul i1 imita pezeul Vzshnu, flkand eei trei ~ ai lui Vzshnu pe locul unde se sav~sacri:ficiul.Prinaceastaidentificare cu Vzshnu, sacerdotul .

cuprindeaintreguniversu1:pamantul,spapulatmosfericliliceruL

0 divinitate mai aparte in panteonul vedic 0 reprezinta Rudra,

.

.

.

58

felul de boh ~l catastrofe natur ale. Avea un par nnpletit , brun

care apare la fel de neprietenos amt in relat iiIe cu

oamenii. El ii terorizeaza pe oameni prin furia sa demonica ~i ii ucide

ceil alp zei cat ~i Cll

P.t1IlW t

.

55.~edaI,155,6.

56. Ibidem, V, 5. 57. Satapatha Briihmana, 1,9,3,9 sq.

58 .

.8.gveda I, 114, 1,5.

34

inchis

inarmat cu arc ~i sageti, imbrlicat in piei de animale, ~i bfultuia prin mun-p.i, cei mai izolati ~i fioro~i.

, Caracterul malefic al acestui zeu apare ilustrat mai evident iri""" " literatumpostvedica. Ellocui~InpMuri ~junglesrobatice, stApan~

peste toate fiarele sIDbatice

Dacli ceila111 zei locuiesc undeva inrlisarit, ellocuie~innord, in mtmPi Himalaya. Fiind 0 divinitate de tip contrar, Rudra nu poate participa ,-~'''~

S9

India. Rd.lg1e-iHilosofie

, pantecul sau era negru~ispatele ro~u.Totdeauna mnbla

,

60

~i pesteto-p. cei izolati de societateaaria.na.

la sacrificiul soma, la care participa ceilalti zei, ci are parte doar de

anumiteofrandealimentareanmcatepepamant,deresturilecareram8neau

delatmelesacrificiisaudediferiteo:frandedinsacri.ficiilevrumnate In general, Rudra simbol:izeazaatdtin Vede edt ~i in Brahmane tot ceea ce este haotic, nociv, imprevizibil. Cu toate acestea, el are ~i

o lattri. mai "prietenoasif', fiind denumit Siva ("binevoitorul",

"prietenosul"). Este evident ca un zeu care aduce at:!tea prejudicii, se poate, to~i,de asemenea, abpne de la sav~irearalllui. De aceea, , de multe ori, el este invocat s~ crute familia ~i animalele acesteia. In anumite cazuri sunt elogiate calitlitile sale taumaturgice: el este eel mai cunoscut dintre medici, cuno~temii de mij loace de vindecare a oamenilor~ianimalelor. Diviniliifile feminine par, In general, sa nu fi jucat un rol prea importantin viatareligioasadin perioadavedica. Am amintitdeja despre

~i despre Ushas, cea mai importanta din1re divinitatile

feminine. De asemenea, poepi vedici personificau diferite muri, intre care locul principal il ocupa SarasvatJ. Aceasta zeita era invocata lmPreuna cu surorile ei, respectiv celelalte r§uri din parteanord-vestica a Indiei, fiind socotita mama tuturor durilor. Ea era cea care daruia

putere de viata ~i unn~i. In literatura brahmanica, ea este identificata cu vac (HCuv§.ntul"), care apare reprezentata uneori ca 0 zeitii. Chiar

61

P rthiv i, Aditi

59. Ibidem, II, 33,5.

60. Satapatha Briihmana, XII, 7, 3,20.

61. Ibidem, I, 7, 4,9.

-

·

",-"

,,¥edlsmulfi ,postv.edismul

35

~i apele, iipas, apar ocazional personificate in J.?gveda. Arienii vedici vorbesc despre ele ca despre fecioare sau zeite ~i Ie invitA uneori sA ia

parte la sacrificii. Ele au puteri taumaturgice ~i purificatoare. Se crede ;~,-==~w'cato-p.cei ce intiau in apa se'purificau. Apsaras ' ~ Gandharvasreprezintadouagrupe de fiinte divine, corelate deseori cu procreerea. Apsaras', care sunt pomenite doar arareori in .8gveda, erau la inceput, in conceptiaanumitor cercetatori,

cere¢ acvatice. In literatura vedica de mai tarziu, Ie intalnim

atAt In cer cat ~i pe pamant (in lacuri,rdtni ~i in arbori). Ele erau so1iile

'

I

:.w_,nimfe

acelorGandharvas~iob~uiausalocuiascaimpreunainanumiliarbori.

C§.nd nunta~ii treceau pe l§.nga asemenea arbori, Apsaras ~ ~i Gandharvas erau invocali de catre ace¢a pentru a asigura 0 cftsnicie fericita pentru mireasa. De cele mai multe ori, ele sunt considerate drept fiinte prietenoase, dar alteori erau percepute ~i ca forte adverse, care-i pot transforma pe oameni Inposedati. Tinerele necasatorite :-0,,,,,:' erau privite ca apartin§nd acelor Gandharvas. In primele zile ale casatoriei, in timp ce sotii trebuiau sa traiascA in totala pudoare ~i

. ap~tinentiisexuala, Gandharva era socotit rivalul sotului abia casatorit ~i ilhplorat sa se indeparteze de sopa proaspat casatoritA ~i sa meargf\ la sOfia sa, Apsaras '. Tabloul pe care ni-l ofera.textele vedice despre divinitaple din aceasta perioada este unul foarte variat Nu poate fi afirmat despre nici tmul dintre zei ca ar domina cu absoluta autoritate ~i consecventa panteonul vedic. Este, insa, foarte adevarat ca anumite divinitati din literatura vedicadomina in anmnite privinte ~i circumstante acest panteon. Daca, totu~i,am incerca sa tragem concluzia ca un anurne zeu este absolut suveran, pe baza modului in care apare invocatIn anumite imnuri vedice, tot la fel de bine putem constata ca in alte

t I asemenea imnuri vedice este invocat un alt zeu, avand semnificatii ~i atribute diferite. Am putea chlar citaimnuri, in care 0 anume divinitate, aparent primordiala ~i predominanta in alte imnuri, se dovede~e a fi dependenta de divinitap absolut nesemnificative.

I

.J.

1

3"6':lrtdia~'''R:eligie''1i··~~rte,

In perioadaBra.hmanelor, religia vedica s-aindreptat o~lun spre un zeu prinCipal, un creator, Prajapati, :tara ca aceasta tendinfA sA se concretizezev:reodatainmonoteism. 'Pomind de laidentificarea.initialA

a divinitAPloruna eu cealalta, religia vedicaacondus mai degrabAlaideea -~''''-I"

.

de principiu unic al lumii, ~ cum

aparein literatum up~ca

S-a ajuns, astfel, la convingerea ca exista 0 realitate ultima, comparativCll care multitudinea de diviniti.\1i nureprezi.nta decat simple

tonne saunume. Aceastarealitate absolutanu este

ci un principiu unic, impersonal, sti.\panind totul 62 Cercetatorh ~b.

ajuns la concluzia ca toti zen nusunt altceva deedt 0 emanatie a Unului

~i ca orice pluralitate este imaginara. Intr-una din Upani~ade, cand

filosofului

ce1e3306 divinitati laun singurprincipiutmiversal, Unu/-Totul, Brahman 63 ''Numai drept unul trebuie privit cacel netrecator ~i trainic·,64. Vechlle divinitati n-au fost niciodata eliminate complet, ele au fost mai degraba incorporate in acest principiu unic, ca fonne de ' manifestare a Absolutului indivizibil. amcI ideea de aparip.e a lucnni10r dintr-un principiu unic primordial a fost confirmata ~i ins~ita de catre ganditori, incepfuld sa se infiltreze ~i in mentalitatea poporului, zeii au ajuns safie considerap. camanifestari ale acelui principiu unic. Oricum,

nu s-a ajuns niciodata pana acolo ineat sa fie contestata existc,mta ~i a zeilor. ~i semnificalia ~i prestigiullor s-au diminuat, ei ~i4au pastrat at;lumite funcp.i ~i in perioadele unnatoare.

una de,tip pl~_~::

YajPiava/kya i s-a cerut sAaprecieze nurnarul zeilor, el aredus

62

.

.lJgveda, Ill, 54; 8.

63. Etimologic, tennenul brahman provine din rad!cina brh - "a fi puternic", avand semnificatia de "putere", "fortA n prezenta in cantarea magici1, fonnula sacrificial! ~i rugaciune (cf. vechea nopune islandeza bragr- "poezie, melodie''), dar ~i in preotul sacrificator, care posed! acest brahman. Brahman este similar unui fluid magic, unei potente magice, cum ar fi, de pilda, mana de la melanezieni sau orenda de Ia populatiile tribale indiene din America. Vezi Fr. Heiler, Die Religionen der Menschheit, hrsg. von K. Goldammer, 5. Auflage, Philipp Reclam jun., Stuttgart, 1991,p. 144. 64. B,nadarawaka - Upaniiad, trad. de Radu Bercea, Editura $tiintifica, Bucure~ti, 1993, p. 86.

Vedismul"§il>OStvedismul

37