Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ai mila de mine, pacatosul.

" Aceasta rugaciune, cunoscuta n Ortodoxie ca rugaciunea inimii sau rugaciunea lui Iisus este unul din cele mai importante mijloacele de a ne curati inimile si de a ne apropia de Dumnezeu. Ea cuprinde n sine o ntreaga teologie si ne aseaza ntr-o relatie corecta cu Dumnezeu. Cnd spunem "Doamne" nseamna ca-L recunoastem pe Isus Hristos ca mparat al universului si Stapn al nostru. "Iisuse " nseamna ca recunoastem ca Dumnezeu ntrupat, ca Unul care a luat natura noastra omeneasca pentru a ne da o natura Dumnezeiasca. "Hristoase" nseamna ca-L recunoastem ca Mntuitor, ca Unsul, Mesia care a venit n lume ca sa ne scape din starea de pacat si dusmanie cu Dumnezeu. "Fiul lui Dumnezeu" nseamna ca recunoastem Dumnezeirea Lui si relatia Lui cu Dumnezeu Tatal. "ai mila de mine" nseamna ca ne apropiem de El cu umilinta, apelnd nu la drepturile noastre ci la ndurarea lui. Ne apropiem de El cu teama, dar si cu speranta, pentru ca El este un Dumnezeu ndurator si iubitor de oameni. "pacatosul" este recunoastere starii noastre de pacat, este atitudinea de pocainta si umilinta, recunoasterea ca nu ne apropiem de El prin meritele noastre, ci ca avem disperata nevoie de ajutor. Sfintii ne recomanda sa avem ntotdeauna aceasta rugaciune n strafundul inimii noastre, si sa o aducem adesea la suprafata prin rostirea ei ct mai frecventa. Dar n acelasi timp, cuvintele ei nu trebuie rostite n mod mecanic, ci cu o participare a ntregii noastre fiinte. Astfel rugaciunea nu mai este "o activitate" exterioara, ci noi nsine devenim rugaciune. Sf. Teofan Zavortul ne spune ca n adevarata rugaciune mintea se coboara n inima, n loc sa hoinareasca aiurea. Pentru a ne feri de greseala de a crede ca aceasta rugaciune ar fi o formula magica, sfintii ne nvata ca putem folosi diferite variante ale acestei rugaciuni, ct si alte rugaciuni asemanatoare care ne ajuta sa ne curatim si sa ne apropiem de Dumnezeu. Putem spune "Doamne Iisuse ai mila de mine", sau "Ai mila de mine, pacatosul." Puterea nu este n cuvintele noastre ci n Numele Lui. Concentrarea nu trebuie sa

fie la corectitudinea cuvintelor, ci la starea inimii noastre naintea Lui. Daca inima nu participa, actul fizic al rugaciunii este cu totul inutil.

Sf. Ignatiu din Antiohia Cnd l-au luat ca sa fie sfsiat de fiare salbatice si el avea nencetat pe buze numele lui Iisus, pagnii l-au ntrebat de ce rosteste ntr-una acest nume. Sfntul a raspuns ca are numele lui Iisus Hristos scris n inima si ca marturiseste cu gura ceea ce este ntotdeauna n inima lui. Sf. Grigore Sinaitul Darul pe care l-am primit de la Iisus Hristos n sfntul botez nu este nimicit, ci doar ascuns ca o comoara n pamnt. Bunul simt si recunostinta ne cer sa dezgropam cu grija aceasta comoara si sa o aducem la lumina. Aceasta se poate face n doua feluri. Darul botezului este mai nti aratat prin mplinirea ntocmai a poruncilor; cu ct le urmam mai mult, cu att darul straluceste peste noi cu mai multa splendoare. n al doilea rnd, vine la lumina si este aratat prin nentrerupta invocare a lui Iisus Hristos, sau prin continua aducere aminte a lui Dumnezeu, ceea ce este acelasi lucru. Prima metoda este puternica, dar a doua si mai mult, pna acolo nct chiar mplinirea poruncilor este ntarita prin rugaciune. Printesa Ileana a Romniei Rugaciunea a fost ntotdeauna de o importanta reala pentru mine si nu am parasit niciodata obiceiul format n copilarie a rugaciunilor de dimineata si seara; dar n practicarea rugaciunii lui Iisus sunt doar o ncepatoare. As dori, totusi, sa vorbesc despre ea pentru ca, chiar daca am atins doar marginea vesmntului ceresc, bucuria pe care am primit-o a fost att de mare nct doresc sa o mpartasesc cu altii. Filoteus Sinaitul Aducndu-ti aminte de Iisus Hristos, aduna-ti mintea care rataceste prin strainatati. Henri Nouwen Rugaciunea continua n mine chiar si atunci cnd vorbesc cu altii sau fac o munca manuala. Rugaciunea a devenit prezenta activa a Duhului Sfnt care ma pazeste prin viata. Vedem astfel cum

prin rugaciunea lui Iisus n inima, ntreaga zi devine o rugaciune nencetata. Sf. Teofan Zavortul Fa-ti obiceiul de a rosti aceste cuvinte avnd mintea n inima, "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ai mila de mine." Si aceasta rugaciune, dupa ce ai nvatat sa o folosesti cum trebuie, sau mai bine zis cnd se ntipareste n inima ta, te va duce la scopul pe care-l doresti: ti va uni mintea cu inima, ti va linisti framntarea gndurilor si ti va da puterea de a stapni miscarile sufletului tau. Gabriela Winckler n Rasaritul crestin, rugaciunea lui Iisus este rugaciunea celui care asemenea fiului risipitor, se ntoarce acasa. Episcopul Iustin Fiecare crestin trebuie sa fie unit cu Domnul n inima, si calea cea mai buna catre aceasta unire este tocmai rugaciunea lui Iisus. Sf. Hesychius Dupa ce ne-am curatat si unit mintile prin rugaciunea lui Iisus, gndurile noastre noata ca niste delfini ntr-o mare linistita. Sf. Grigore de Nissa Numele lui Dumnezeu nu l cunoastem, ci ne miram naintea lui. Din "Pelerinul Rus" Cnd m-am rugat n inima, totul mi-a parut ncntator si frumos. Copacii, iarba, pasarile, aerul si lumina pareau a-mi spune ca exista de dragul omului, ca marturisesc dragostea lui Dumnezeu pentru om, ca toate se roaga si-I cnta Lui lauda. Din "Pelerinul Rus" Am nceput din nou sa umblu prin lume. Dar de acum nu mai mergem singur, plin de griji. Chemarea Numelui lui Iisus mi dadea bucurie pe cale. Toti erau buni cu mine. Daca cineva ma loveste, nu am dect sa spun, "Ce dulce este rugaciunea lui Iisus!" si durerea si mnia dispar si le uit n ntregime. Arhimandritul Hierotheos Vlachos

Sf. Pavel scrie, " nimeni nu poate spune, Iisus este Domn, dect prin Duhul Sfnt" (1 Cor. 12:3). Cnd cineva se roaga rugaciunea lui Iisus, Duhul Sfnt se coboara peste el ca norul peste muntele Tabor. Avva Filimon Striga catre El cu pasiune: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ai mila de mine pacatosul." Fa-o nencetat, n biserica si acasa, n calatorie, la lucru, la masa si n pat: cu alte cuvinte, de cnd deschizi ochii pna cnd i nchizi. Este ca si cum ai tine un obiect n soare, caci te tii pe tine nsuti naintea fetei Domnului, care este soarele lumii spirituale.
ALTCEVA!

"...Ratacirea gindului este inceputul pacatuirii... Tot ce este in afara de trebuinta neaparata, adica tot ce nu ajuta la mintuirea sufletului, sau la viata trupului, i se face piedica celui ce vrea sa se mintuiasca. Fiindca nu mincarurile, ci lacomia pintecelui este rea; nu banii, ci impatimirea; nu grairea, ci grairea in desert; nu cele dulci ale lumii, ci neinfrinarea; nu dragostea catre ai tai, ci lenevirea de la cele bineplacute lui Dumnezeu, ce se naste de aici; nu hainele trebuitoare pentru acoperire si ferire de frig sau de arsita, ci cele de prisos si de mult pret; nu casele pentru a te apara cu ai tai de fiare si de oameni rai, ci cele cu doua si cu trei caturi mari si mult costisitoare; nu a avea un lucru, ci a nu-l avea spre trebuinta neaparata; nu a avea cei ce traiesc in saracie carti este rau, ci a nu le avea spre citirea cea dupa Dumnezeu; nu a avea prieteni, ci a avea pe cei ce nu sint spre folosul sufletului; nu femeia este un rau ci curvia; nu bogatia, ci iubirea de arginti; nu vinul, ci betia; nu minia fireasca data spre osindirea pacatului, ci intrebuintarea ei impotriva semenilor nostri; nu a stapini e rau, ci a fi iubitor de stapinire; nu slava, ci iubirea de slava si slava desarta care e si mai rea decit aceasta; nu a avea virtute ci a-ti inchipui c-o ai; nu cunostinta, ci parerea ca ai o cunostinta, si ceea ce e mai rau decit aceasta, necunoasterea nestiintei tale; nu cunostinta adevarata ci cunostinta mincinoasa; nu lumea e rea ci patimile; nu firea ci cele contrare firii..."

Petru Damaschin