Dezvoltarea ontogenetica a sistemului nervos central Dr. Codreanu C.

SNC
1- maduva spinarii 2- encefal -trunchi cerebral (bulb, punte, mezencefal) -cerebel -diencefal -telencefal: corpul striat cortex :arhicortex neocortex

Dezvoltarea ontogenetica a SNC incepe in cursul saptamanii a treia. Ectodermul prezinta placa neurala. In ziua 20 apare santul neural. Buzele santului neural formeaza plicile cerebrale. In portiunea medie a santului neural, prin fuziunea plicilor neurale, se formeaza tubul neural.

Tubul neural

Celulele tubului neural se diferentiaza in: - neuroblaste din care se formeaza neuronii - spongioblaste, care se diferentiaza in: - astroglie - oligodendroglie

Straturile peretelui tubului neural la embrionul de 6 saptamani: 1. 2. 3. 4. 5. membrana limitanta interna stratul ependimar stratul de manta substanta cenusie stratul marginal substanta alba membrana limitanta externa

Peretele tubului neural la 6 saptamani : - placa ventrala - placa bazala formatiunile motorii - placa alara formatiunile senzitive - placa dorsala

Maduva spinarii
Se formeaza din portiunile inferioara si mijlocie ale tubului neural primitiv; -initial ocupa tot canalul vertebral; -in sapt. a 4-a peretele medular prezinta cele 3 straturi primordiale: - ependimar - de manta - marginal -placile sunt separate de lama intermediara

In sapt. a 5-a in stratul de manta iau nastere cornul anterior si rad. ventrala a n. spinali In sapt. a 6-a se formeaza: -fasciculul oval -fasciculul cuneat ( Burdach) In sapt.a 7-a dispare lumenul canalului in reg. dorsala si se schiteaza fasciculul gracil ( Goll) In sapt.a 9-a lumenul canalului central e redus, se diferentiaza cordoanele posterioare, separate prin septul median posterior; fetusul executa miscari In sapt. a 11-a dispare canalul central In sapt. a 13-a maduva are forma definitiva !!! La sf. lunii a 5-a apar ventriculul terminal, filum terminale, lig. coccigian

Encefalul
Se dezvolta din tubul neural Procesele de dezv. se datoreaza: - inegalitatii ritmului de crestere a diferitelor etaje - fixarii tubului neural la nivelul membranei faringiene si in reg. somitelor cervicale Dupa inchiderea tubului neural apar 3 vezicule: 1. prozencefal (creierul ant.) 2. mezencefal 3. rombencefal( creierul post.)

Prin diviziunea prozencefalului telencefalul ( emisferele cerebrale) scoarta cerebrala si corpii striati diencefalul talamus metatalamus epitalamus hipotalamus neurohipofiza tuberculii mamilari

Prin diviziunea rombencefalului metencefal punte, cerebel mielencefal bulb rahidian

Structura encefalului
Similara cu a tubului neural Placa ventrala nu depaseste limita sup. a metencefalului, apoi dispare Placile bazale se opresc la limita sup.a mezencefalului;dispar la niv.telencefalului ! Placile alare se continua pe toata lungimea encefalului Placa dorsala formeaza plexurile coroide cu capilarele sanguine

Rombencefalul

 Contine centrii vitali respirator, circulator si digestiv Luna a 2-a: rombencefalul face legatura intre etajele sup. si M.S. si ocupa din lungimea tubului neural Caracteristici: a) 7 perechi de santuri transversale in planseul sau, care dispar rapid (sapt. 5-6) ; b) aparitia unui sir intermediar de radacini ale nv. cranieni V, VII, IX si XI; c) Substanta cenusie NU e net separata de cea alba FORMATIA RETICULARA !!! d) canalul central medular va forma ventriculul IV

 MIELENCEFALUL Placa ventrala: subtire, ependimara Placa bazala: apar nucleii nv. XII, nucleul ambiguu, nucleii nv. motori ce inerveaza musculatura viscerelor,cordului, gl. parotida, nucl. dorsal,al vagului si salivator inf. si formatia reticulara. Placa alara: complexul olivar, nucl. tractului spinal, al nv. V, nucleii vestibulari, ai nv. viscerali generali si ai fibrelor viscerale speciale (gust). Tractul solitar, lemniscurile medial si trigeminal devin profunde Placa dorsala: - isi pastreaza struct. primara - formeaza panza coroidiana a ventric. IV plexurile coroide ( sapt. 8) LCR (luna a 3-a)

METENCEFALUL PUNTEA SI CEREBELUL

CEREBELUL: placile alare fuzioneaza - median VERMIS (luna a 3-a) - portiunile laterale EMISFERE CEREBELOASE ( luna a 7-a)

V. IV

Mezencefalul
- Pastreaza cel mai bine forma primitiva de tub - Pedunculi cerebrali + tectum ( luna a 6-a) - Placi alare diverticul mezoceliac (dispare dupa nastere) Nucleii nv. oculomotor, trohlear, subst. neagra si nucleul rosu ( din placa bazala)

 Ependimul degenereaza. Din luna a 3-a este cea mai importanta legatura intre cortex, corpii striatipunte, bulb, maduva.

Prozencefalul

Prozencefal = Diencefal + telencefal

Diencefalul
Plafonul cavitatii diencefalice=placa dorsala modificata In partea post. se formeaza epifiza Planseul=chiasma optica+infundibul Peretele ant.=lama terminala La unirea veziculelor prozencefaliceveziculele optice

 Intre talamus, hipotalamus si mezencefal se afla reg. subtalamica Talamus ventrallama medulara ext.,fasciculul talamictalamus dorsal Neuronii caudalinucleul subtalamic

Hipotalamusul (H)
E portiunea vegetativa a placii bazale In luna a 3-a prezinta 3 mase nucleare: - supraoptica(ant.) - tuberala(medie) - posterioara Hipotalamus lob post. hipofiza

Telencefalul
E continuarea directa, rostrala a tubului neural Cuprinde extremitatea ventriculului 3 si ventriculii laterali Are 3 zone: -aria olfactiva -aria striata -aria palealacentrii corticali

 Cortexul definitiv se formeaza in luna a 4a prin migrarea neuroblastilor spre stratul marginal Formarea structurala se termina in l.a 6-a Pallium formeaza giri, separati de santuri

Neuronul (n)
Definitie: Unitatea anatomica, functionala, genetica si trofica a SNC. Structura: Citoplasma - organite generale: mitocondria, ap. Golgi, lizozimii, centriolii, corpusculi Nissl - organite speciale: neurofibrile, neurotubi, pigm. galben + melanic, enzime, metale

Structura neuronului

Clasificare:
- Dupa forma: rotunzi, stelati, piramidali, fuziformi - Dupa nr.prelungiri: uni-, pseudouni-, bi-, multi-polari

- Dupa dimens.axon:Golgi 1 si 2, amacrine - Dupa functie: motori(de comanda, efectori), senzitivi, de asociatie, secretori Prelungirile neuronului: dendrita, axonul

Fibra nervoasa (fn)

Constitutie: - prelungirea nervoasa - teaca de mielina (fibre A,B, amielinice) - neurilema(teaca Schwann, gliala) - teaca Henle (conjunctiva)

Structura fibrei nervoase

Degenerarea si regenerarea f.n. Degenerarea walleriana e consecinta separarii axonului de corpul celular D. retrograda e consecinta degenerarii capatului distal al f.n. D. postsinaptica reprezinta modificari ale n. care este in contact cu o fibra lezata Regenerarea f.n.=cresterea in lungime a fibrelor Bnger spre periferie.

Proprietatile neuronului
Excitabilitatea=proprietatea de a raspunde la stimuli Conductibilitatea=capacitatea de a conduce influxul spre un alt neuron sau organ efector Proprietatile conducerii: a) conducerea indiferenta; b) conducere fara decrement; c) conducere izolata.

Sinapsa
Definitie: jonctiunea antomica si functionala dintre neuroni. Constituita din: - componenta presinaptica; - componenta postsinaptica; - spatiul sinaptic. Tipuri: - sinapse tip I (facilitatorii); - sinapse tip II (inhibitorii).

Transmisia influxului nervos la nivelul sinapselor

1. 2. Eliberarea de catre terminatia nervoasa a mediatorului chimic Eliberarea mediatorului in forma de cuante plurimoleculare sub actiunea unui influx nervos,care depolarizeaza mb. presinaptica si ii mareste permeabilitatea pt Na+ si Ca++ Formarea unui complex intre mediator si receptorii mb. postsinaptice permeab. pt toti ionii Inactivarea mediatorului prin actiunea unei enzime Modificarea permeab. mb. postsinaptice si restabilire potentialului de repaus

3. 4. 5.

Functiile sinapsei
Determina sensul influxului nervos Actioneaza selectiv asupra semnalelor, permitand numai trecerea semnalelor supraliminare Discriminarea,decodificarea si recodificarea semnalelor Stocarea informatiei

Nevroglia
Definitie: reprezinta suportul tesutului nervos, cu rol de protectie, intervenind in schimburile dintre neuroni si mediul intern Au un singur fel de prelungiri, NU fac sinapse si pastreaza proprietatea de diviziune Nevroglia = macroglie + microglie

Structura si functia SNC

Sistemul nervos e alcatuit din: sistemul nervos central, sistemul nervos periferic si sistemul nervos vegetativ SNC : a) Maduva spinarii; b) Encefalul : I. Trunchi cerebral bulb, punte, mezencefal; II. Cerebel III. Diencefal IV. Telencefal alcatuit din: 1. Corpul striat 2. Cortex arhicortex + neocortex

Receptorii
Stimul influx nervos sinapse centri superiori Conditii pt. stimul: - prag de intensitate; - prag de timp; - prag de suprafata. Frecventa = nr. stimulari / timp Prag diferential = diferenta minima dintre 2 excitatii ce pot fi sesizate de receptor Exista 3 categorii de receptori: - EXTEROCEPTORI - PROPRIOCEPTORI - INTEROCEPTORI

Exteroceptorii
1. 2. 3. Terminatii nervoase libere Terminatii nervoase incapsulate Terminatii nervoase peritrihiale (foliculi pilosi)

Exteroceptori - la distanta ( telereceptori); - de contact tact, presiune, durere, temperatura A. Sensibilitatea tactila - Discurile Merkel sensibile la atingeri usoare - Corpusculii Meissner atingeri puternice - Terminatiile nervoase peritrihiale mielinice

B. Sensibilitatea presionala - Corpusculii Golgi - Corpusculii Vater-Pacini sensibili la presiuni mari (baroreceptori), la vibratii - Bulbii terminali ai lui Krause sensibilitatea termica (pt. rece) - Corpusculii Ruffini sensibilitatea termica ( cald) C. Sensibilitatea dureroasa - Terminatii nervoase libere

Proprioceptorii
A. B. Proprioceptori care culeg informatii in legatura cu sensul miscarii si cu pozitia corpului Proprioceptori ce controleaza tonusul muscular

A. Corpusculii neurotendinosi Golgi sensibili la tensiuni puternice - Corpusculii Ruffini - Terminatiile nervoase libere - Corpusculii Pacini B. Fusurile neuromusculare - au inervatie senzitiva si motorie

Fusul neuromuscular

Inervatia senzitiva: - terminatii primare; - terminatii secundare Inervatia motorie: - fibrele gamma 1; - fibrele gamma 2

Interoceptorii
= receptori viscerali - Terminatii nervoase libere si corpusculi lamelati

Modalitati senzitive
Sensibilitatea exteroceptiva protopatica; - epicritica Sensibilitatea proprioceptiva kinestezica; - de control a miscarii Sensibilitatea interoceptiva protopatica - epicritica