P. 1
Frecventmetru Numeric Varianta Finala

Frecventmetru Numeric Varianta Finala

|Views: 449|Likes:
Published by Ramona Cinjau

More info:

Published by: Ramona Cinjau on May 19, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/31/2015

pdf

text

original

Sections

  • 1.1 Instrumente de măsură numerice clasice
  • 1.2 Avantaje:
  • 1.3Dezavantaje:
  • 1.4 Circuite logice fundamentale utilizate în IMN
  • 1.5 Principalii parametri ai circuitelor logice sunt:
  • 2. Tema proiectului
  • 3.1 Principiul de funcionare i măsurarea frecvenelor
  • 3.2 Metode de măsură
  • 3.3 Limite de măsură
  • 4.1 Decodorul, circuitele de intrare si poarta Şi
  • 4.2 Numaratorul zecimal şi bistabilul de semnalizare a depaşirii gamei de masură
  • 4.3 Oscilatorul si numărătorul binar
  • 4.4 Circuitul de memorare
  • 4.5 Circuite de afişaj
  • 5.1.1 Triggerul Schmitt ca formator de semnal logic TTL/CMOS
  • 5.1.2 Schema de trigger Schmitt compatibil TTL/CMOS cu amplificator operaţional
  • 5.1.3 Schema de trigger Schmitt cu inversoare CMOS
  • 5.2 Numărătorul binar –zecimal
  • 5.3 Registru de memorare
  • 5.4 Decodoare
  • 5.5.1Afisaje cu tuburi nixie si tuburi fluorescente
  • 5.5.2 Afisaje cu diode electroluminiscente
  • 5.6 Operatorul ŞI(AND)
  • 5.7 Descrierea dispozitivului
  • 5.8 Erori
  • 6 Decodor 7442 1 4
  • 7. Schema electrica a aparatului
  • 8.Realizarea cablajului
  • 9. Alimenatarea circuitului
  • 10. Bibliografie

UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” BUCUREŞTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI

Specializarea TELECOMENZI ŞI ELECTRONICĂ ÎN TRANSPORTURI

Proiect ME/STAD INTRUMENT NUMERIC DE MASURARE
FRECVENȚMETRU NUMERIC

Indrumător: SL.dr.Fiz.Ing.Mihaela Nemţoi

Student: Cînjău Aura Ramona gr. 8314

București

2011/2012

CUPRINS
1. Introducere 1.1 Instrumente de măsură numerice clasice 1.2 Avantaje 1.3 Dezavantaje 1.4 Circuite logice fundamentale utilizate 1.5 Principalii parametri ai circuitelor logice 2. Tema proiectului 3. Schema bloc a instrumentului de masură 3.1 Principiul de functionare 3.2 Masurarea frecvenţelor 3.3 Limite de măsură 4. Schemele electrice parțiale și descrierea acestora 4.1 Decodorul, circuitele de intrare și poarta ȘI 4.2 Numărătorul și bistabilul de semnalizare a depașirii gamei de masură 4.3 Oscilatorul și numărătorul binar 4.4 Circuitul de memorare 4.5 Circuitul de afișare 5. Memoriu tehnic 5.1 Circuite trigger Schmitt 5.1 Circuite trigger Schmitt 5.1.1 Triggerul Schmitt ca formator de semnal logic TTL/CMOS 5.1.2 Schema de trigger Schmitt compatibil TTL/CMOS cu amplificator operaţional 5.1.3 Schema de trigger Schmitt cu inversoare CMOS 5.2 Numărătorul binar –zecimal 5.3 Registru de memorare 5.4 Decodoare 5.5 Dispozitive de afişare numerică 5.5.1Afisaje cu tuburi nixie si tuburi fluorescente 5.5.2 Afisaje cu diode electroluminiscente 5.6 Operatorul ŞI (AND) 5.7 Oscilatorul cu cuarţ 5.8 Erori 6. Calculul economic si nomenclatorul de componente 7. Schema electrică completa a aparatului de masura 8. Realizarea cablajului

- -

2

9. Alimentarea circuitului 10. Bibliografie

1. Introducere
1.1 Instrumente de măsură numerice clasice
Deşi se constată că, în prezent, aparatele de măsură numerice clasice sunt în declin, fiind înlocuite rapid de către cele cu microprocesor, studiul lor prezintă o importanţă deosebită pentru cunoaşterea problematicii ridicate de instrumentaţia numerică modernă, deoarece o parte însemnată a blocurilor ce le compun şi a metodelor de măsură utilizate sunt comune, indiferent de implementarea fizică: clasică (cu logică cablată) sau cu microprocesor (cu logică programată).Pe de altă parte, o mare parte din instrumentaţia de laborator şi industrială aflată în exploatare este de tip clasic, ceea ce oferă un argument în plus acestui studiu. Cu toată diversitatea aparatelor de măsură numerice clasice existente în prezent, acestea pot fi împărţite în două categorii: aparate de tip conometru şi aparate de tip voltmetru. Circuitele integrate ale unui aparat de masura numeric(AMN) lucrează cu semnale analogice, dar toate celelalte blocuri lucrează cu semnale numerice . Semnalele analogice pot fi măsurate direct cu aparate relativ simple, însă sunt sensibile la imperfecţiunile căilor de transmisie şi de prelucrare(pierd din precizie după fiecare operaţie deoarece informaţia este grefată pe amplitudine). Semnalele numerice sunt sub formă de impulsuri şi au informaţia grefată pe durată şi pe poziţia impulsurilor în timp(SN oferă o mai mare flexibilitate în utilizare(operaţiile de calcul, numărarea, multiplexarea, transmisia se fac mult mai comod decât în analogic, iar în cursul acestor prelucrări precizia mărimii primare se conservă). CN(circuitele numerice) lucrează pe principiul totul sau nimic(structuri foarte simple în circuitele de bază). Cu CN de bază(porţi, codificatoare/decodificatoare, multiplexoare, bistabile, numărătoare, registre, operatori logico-aritmetici, automate programabile, circuite de conversie a datelor) se pot construi o mare varietate de instrumente de masura. CN permit implementarea de funcţii din ce în ce mai complexe pe acelaşi cip(micşorarea gabaritului AM şi reducerea preţului de cost.Viteza de lucru a unui procesor modern este de aproximativ 1000MHz(frecvenţă de ceas).
- 3

1.2 Avantaje:
IMN pot atinge viteze mult mai mari decât cele analogice deoarece au răspunsul independent de amplitudinea semnalului ce poartă mărimea de măsurat(x). IMN sunt mai robuste(rezistente la şocuri şi vibraţii). IMN pot funcţiona în orice poziţie. IMN sunt uşor integrabile în sistemele de măsurare-reglare conduse de calculator.

1.3Dezavantaje:
-IMN nu permit sesizarea rapidă a tendinţei de evoluţie a mărimii de măsurat(x) şi nici realizarea de scări neliniare.

1.4 Circuite logice fundamentale utilizate în IMN
-IMN au elemente şi blocuri comune(FI,N,P,BC). La baza acestora stau circuite simple numite circuite logice (circuite numerice). -Denumirea unui sistem de numeraţie se face după baza(B) utilizată. -Sistemul de numeraţie cu B=2 se numeşte sistem binar şi este generalizat în toate sistemele numerice de calcul. -Pe întreg lanţul de măsură al IMN precum şi pentru comunicaţiile cu echipamente periferice sau calculatoare se utilizează sistemul binar şi numai la ieşire rezultatul trebuie afişat în sistem zecimal. -Realizarea fizică a elementelor ce utilizează sistemul binar are soluţii practice foarte simple. -Algebra booleană atribuie cifrelor 0 şi 1 semnificaţia de fals respectiv adevărat şi în 1938 Shannon o aplică la studiul circuitelor de comutaţie.

1.5 Principalii parametri ai circuitelor logice sunt:
-Tensiunea de alimentare(Ucc(TTL)=5V; Udd(CMOS)=3..15V).
- -

4

Tema proiectului Să se proiecteze un frecvenţmetru numeric care să funcționeze până la 10MHz cu o precizie de ± 1Hz. -Impedanţa de intrare(Zi) şi de ieşire(Zo). 2.- 5 . 3. Caracterizează răspunsul circuitului la aplicarea unui semnal treaptă de intrare. -FAN-IN=încărcarea produsă de intrările circuitului exprimată în unităţi convenţionale.-Tensiunile de intrare şi ieşire pentru nivelele 0 şi 1 logic. -Imunitatea la zgomote=capabilitatea circuitelor numerice de a nu suferi basculări false sub acţiunea tensiunilor perturbatoare prezente la intrare. -Timpii de propagare(timpi de întârziere).Schema bloc 3. -Puterea disipată=puterea medie consumată în stările 0 şi 1 logic ale unei singure unităţi logice din capsula respectivă.1 Principiul de funcționare și măsurarea frecvențelor Schema de principiu a unui frecvențmetru numeric conține la bază patru module: . -FAN-OUT=numărul de intrări pe care le poate comanda ieşirea circuitului.

transferarea numarului memorat în M către blocul de afișare precum și aducerea în 0 a numărătorului. De regulă se asociază bazei de timp și circuitele secvențatorului care generează operațiilor dintr-un ciclu de măsură. poarta prevazută cu Trigger Schmitt pe intrarea Validare.. baza de timp comandă inchiderea portii P. adaptor de impedanțe și circuit de modificare a nivelului (pentru găsirea intervalului optim de declanșare). un formator de impulsuri cu Trigger Schmitt).0000001. Semnalul format este aplicat porții principale P. decodorul(D) si afisajul numeric(AN). Baza de timp (BT) are rolul de a crea intervalul de măsură (Tm).0000000001. definind astfel intervalul de masură.-un circuit de intrare(uzual. Formatorul TS este precedat de o serie de circuite de condiționare fară calitați metrologice: atenuator/amplificator(ce are rolul numai de a aduce semnalul la nivelul cerut de TS). prescrisă de catre baza de timp legatura cu blocul de afișare este întreruptă. -o bază de timp împreuna cu circuitele de control asociate. de regulă pe un trigger Schmitt(TS). care are rolul de a aduce semnalul analogic U(fx) într-o formă copatibilă cu circuitele folosite în partea numerică a echipamentului (uzual TTL/CMOS). urmat de un divizor de frecvență . Etalonul de frecvență este un oscilator cu cuarț. După terminarea măsurării. care pe a doua intrare (Validare) prime ște un impuls de durată precisă controlată (Tm). cât timp nivelul de pe intrarea Validare este sus .10MHz. Registrul plasat între numarător și decodor are rolul de a stabiliza indicația aparatului pentru a putea fi citită de către opearator.0. pregătind astfel aparatul pentru o nouă secvența de măsurare. Cu ajutorul semnalele de control necesare coordonării . Astfel se realizează o afișare stabilă fară „clipiri” suparătoare. -un circuit de poartă(o poarta SI) -un bloc de numărare zecimală si afișare.- 6 . impulsurile provenite din U(f) trec prin poartă către blocul de numarare și afisare. plecând de la un oscilator foarte stabil.. în registrul M păstrându-se valoarea măsurată anterior. și care are o precizie cel puțin egală cu 0. limitator de tensiune(cu rolul de circuit de protecție). Circuitul de intrare se bazează.. termostatat cu frcvența f0 între 1. din motive de claritate aceste circuite au fost omise din schemă.. Blocul de numarăre și afișare al frecvențmetrului conține patru componente principale: numaratoul decadic(N). Pe durata măsurării (Tm). rolul triggerului fiind de a imbunătății frontul de comandă al impulsului Tm în scopul micșorării erorilor de basculare. De regulă .

1. sau poate fi inclus într-un aparat cu funcționalități multiple: numărător universal. acestea din urmă bazându-se pe numărarea unor impulsuri de frecvența într-un interval de timp necunoscut. rezultă N= . Dimensional [f]=[T-1]. Ecuația de funcționare .circuite de afișare. impedanţa. Unitatea de măsură a frecvenţei este hertzul(Hz).) . Dacă se selectează =1s. Obs: Precizia de bază a etalonului de frecventă. modul de calcul al acestor erori este precizat in prospectul aparatului. De asemenea. înscrisă în prospectul frevențmetrului este valabilă numai pentru cazurile în care măsurarea se face în condiții de referință. în funcție de necesități. Frecvențmetrul numeric poate fi de tip singular și se utilizează ca aparat de tablou. trec Ultima reprezentând ecuația de funcționare a frecvențmetrului numeric. Există două metode de măsurare a frecvenţelor: • Metodele analogice (sunt metode ce se bazează pe compararea cu mărimi cunoscute cum ar fi frecvenţa. În intervalul de timp spre numărător N impulsuri de perioadă =N* N= * . generator de semnal. definit ca frecvenţa unui fenomen periodic care are un ciclu/secundă.acesteia prin intermediul unui divizor de frecvența decadic(DF). frecvențmetrul numeric poate fi utilizat și pentru măsurarea tensiunilor sau curenților. Generalităţi Frecvențmetrul numeric este un aparat de masură de tip cronometru care are la bază numararea unor impulsuri necunoscute într-un interval de timp cunoscut. 1 si 10 sec). cât timp poarta P este deschisă.etc). iar indicii T și Ua se referă la eorile cauzate de abaterile temperaturii și respectiv a tensiunii de alimentare față de valorile de referință.- 7 . oscilatorul furnizează semnal de tact și pentru celelalte module(secvențiator. fazmetre. prin asocierea sa cu un convertor tensiune –frecventă. De cele mai multe ori. În aceste cazuri. se prescrie (manual) timpul de măsură (T=0. Un semnal se numeşte periodic dacă se reproduce identic la intervale de timp egale. caracteristica ce il deosebește de periodmetre. Cel mai mic dintre aceste intervale este perioada T iar numărul de perioade ce au loc într-o secundă reprezintă frecvenţa f=1/T. etc. are rolul de a transforma perioada semnalului cules la divizorul de frecvență al bazei de timp. într-un impuls de durată egala cu a perioadei respective (Tm).adică numărul afișat reprezintă frecvența în Hz.adică : . Bistabilul T plasat după K. la eroarea intiala se mai adaugă o eroare suplimentară în care indicele I se referă la eroarea de îmbatrinire. osciloscop numeric.

sunt acele metode care folosesc pentru măsurarea frecvenţelor. au: . 5.• Metode numerice (sunt metode ce se bazează pe numărarea ciclilor într-un interval de timp dat). prin compararea acesteia cu o frecvenţă cunoscută. se bazează pe modificarea reactanţei unui condensator. 2. atunci când se modifică frecvenţa tensiunii care se aplică circuitului. sunt cele în care valoarea frecvenţei necunoscute se determină. să fie citit direct pe aparatul de măsură. comoditatea citirii precum şi diferitele posibilităţi de prelucrare a rezultatului măsurării oferite de tehnica digitală încorporată. metodele directe. metodele de rezonanţă.2 Metode de măsură Metodele de măsură se pot clasifica astfel : 1. gama larga de valori măsurabile cu acelaşi aparat. Frecvenţmetrele cu citire directă sunt aparate indicatoare cu scara gradată în herţi şi care nu necesită reglaje sau operaţii suplimentare în timpul masurării. când se modifică frecvenţa. stă la baza realizării frecvenţmetrelor analogice. metodele numerice. sunt folosite pentru realizarea de frecvenţmetre numerice. 3. aceste metode sunt folosite astăzi aproape în exclusivitate. Metoda directă.- 8 . 3. Principiul de funcţionare al acestor frecvenţmetre. Având în vedere precizia ridicată care se obţine prin metodele numerice adică de 10-12 faţă de 10-2. punţile de curent alternativ. 4. metodele de comparaţie. Aceste proprietăţi constituie principiu fizic care stă la baza funcţionării frecvenţmetrelor analogice. Aceste metode sunt şi ele folosite pentru realizarea de frecvenţmetre analogice. Metoda directă Această metodă permite ca rezultatul măsurătorii. se bazează pe proprietăţile selective ale circuitelor LC formate dintr-o bobină şi un condensator. de-aşi modifica reactanţa. metodele de zero. Frecvenţmetre cu condensator serie. sunt cele în care se foloseşte proprietatea fizică a unui element de circuit (condensator sau bobină).

Această metodă este utilizată la construirea frecvenţmetrelor analogice de rezonanţă.- domeniul de măsură între 10 Hz. Metoda numerică Măsurarea numerică a frecvenţei. Cunoscând relaţia care este între timp şi frecvenţă f = 1/T. Metoda stă la baza realizării frecvenţmetrelor numerice. sau un maxim al tensiunii în cazul circuitului LC paralel.. ca pentru o frecvenţă care depinde de valorile pe care le au capacitatea C şi inductanţa L. este o metodă care constă în. în care inductanţa este fixă. frecvenţa este numeric egală cu numărul de perioade N. serie sau pararel.. Un astfel de circuit are frecvenţa de rezonanţă: Domeniul de utilizare ale acestor frecvenţmetre este cuprins între 100 kHz şi 10 GHz.1…1 %. iar condensatorul este variabil. Aceste circuite au proprietatea. au: - domeniul de măsură între 10 KHz.. să fie citit direct pe aparatul de măsură. Această metodă permite ca rezultatul măsurătorii. Un frecvenţmetru de rezonanţă are un circuit oscilant LC serie sau paralel. să aibă un maxim al curentului în cazul circuitului LC serie. utilizându-se proprietăţile selective ale circuitelor LC.500 KHz Metoda de rezonanţă Metoda de rezonanţă permite măsurarea frevcvenţei.- 9 . se determină frecvenţa din relaţia: f =N/T Dacă t = 1 s.. într-un interval de timp t cunoscut. Precizia de măsurare este de ordinul 0.100 KHz precizia de până la 2% Frecvenţmetre cu condensator paralel. Frecvenţmetrele numerice prezintă unele avantaje faţă de cele analogice:  precizie mai mare . numărarea a N perioade ale semnalului periodic a cărui frecvenţă dorim să-l cunoaştem.

- 10 . figura formată pe ecranul tubului catodic este o curbă închisă . motiv pentru care se numeşte metoda osciloscopică sau metoda figurilor Lissajous. Una ditre metodele cele mai utilizate este cea în care se foloseşte osciloscopul. . a duratei de timp a unui impuls măsurarea numărului de impulsuri şi raportul a două frecvenţe. Principiul metodei este: 1. la plăcile de deflexie pe verticală 3. constă în compararea frecvenţei de măsurat cu o frecvenţă cunoscută. a cărei formă depinde de raportul frecvenţelor.figura Lissajous.  domeniu de măsură mai mare permit măsurarea perioadei unui semnal. se aplică semnalul de frecvenţă necunoscută fx. la intrarea X a osciloscopului 4. se deconectează baza de timp proprie a osciloscopului 2. Metoda de comparaţie Măsurarea frecvenţei prin metoda de comparaţie. obţinută de la un generator etalon. se obţine utilizând relaţia: unde: ny este numărul de puncte de intersecţie a figurii cu o dreaptă verticală nx este numărul de puncte de intersecţie a figurii cu o dreaptă orizontală În figura de mai jos se prezinta schema electrică de principiu. dacă valorile celor două frecvenţe se află într-un raport exprimat printr-un număr raţional. se aplică tensiunea de frecvență cunoscută fe. în partea stângă şi o figură Lissajous în partea dreaptă. Frecvenţa necunoscută fx.

. Un bloc de numărare zecimală şi afişare. se numără punctele de intersecţie ale figurii cu o dreptă orizontală şi se notează cu nx şi apoi se numără punctele de intersecţie ale figurii cu o dreptă verticală şi se notează cu nz.500 MHz. prin asocierea sa cu un convertor tensiune-frecvenţă. numărător/temporizator universal (foarte răspândit până la apariţia unor instrumente similare. • Utilizarea unui bloc de heterodinare. ca cea din figură. deoarece. După acesta. dar bazate pe microprocesor).Pentru creşterea limitei fxmax. situaţie în care fxmax poate atinge 100. Frecvenţmetrul numeric poate fi utilizat şi pentru măsurarea tensiunilor sau curenţilor. care nu depăşeşte 30. ca aparat de tablou şi mai rar ca aparat de laborator.Când raportul celor două frecvenţe aplicate osciloscopului: fx şi fe un număr raţional. Limita superioară (fxmax) este de ordinul zecilor de MHz şi este hotărâtă în principal. de viteza de lucru a triggerului formator(TS). caz în care fxmax poate atinge ordinul zecilor de GHz.3 Limite de măsură Limita inferioară (fxmin) este de ordinul zecilor de Hz şi este impusă de către eroare de numărător(ɛN) aşa cum s-a arătat mai inainte. se poate alege una din soluţiile următoare: • Utilizarea unui divizor de frecvenţă(tipic 1/10) pe intrare.11 . o poartă ŞI). .. Metoda se aplică atunci când raportul dintre nx şi ny este mai mic ca 10 Frecvenţmetru numeric singular se utilizează. este egal cu raportul frecvenţelor tensiunilor aplicate pe plăcile de deflexie. un formator de impulsuri cu trigger Schmitt). osciloscop numeric. O bază de timp împreună cu circuitele de control asociate 3. pe ecranul osciloscopului se obţine o figură stabilă. Practic.etc. generator de semnal. Un circuit poartă (de regulă.. se caută să se obţină o figură Lissajous stabilă prin modificarea frecvenţei etalon fe. de regulă. în acest ultim caz.. este mai economică includerea lui într-un aparat cu funcţionalităţi multiple: frecvenţmetru/ periodmetru.50 MHz. Schema de principiu a unui frecvenţmetru numeric conţine patru module de bază: • • • • Un circuit de intrare (uzual. Raportul numerelor de puncte de intersecţie ale figurii cu cele două drepte.

Pentru un semnal u(t) perturbat.u(t) periodic . Acest lucru se realizează cu un amplificator limitator cu amplificare mare. semnalul u1(t) va prezenta niște tranziții suplimentare alternând rezultatul numărării. u(t+kT)=u(t) . Acest comportament se obține printr-o reacție pozitivă aplicată amplificatorului diferential. kЄZ . Pentru: =>u1(t)=1 logic Când u(t) atinge valoarea U2 u1(t)=0 logic și chiar dacă u(t) scade astfel încat U1<u(t)<U2 . Fenomenul se poate elimina dacă comparația semnalului u(t) nu se face cu o singură tensiune U0 ci cu două. u1(t) devine 1 logic.Când u(t) atinge valoarea U1. În caz general: Măsurarea frecvenței semnalului u(t) se face prin măsurarea tranzițiilor din 0 în 1 sau din 1 în 0 ale semnalului numeric u1(t).- 12 .Masurarea frecvenței prin metoda numerică Pentru a măsura frecvența unui semnal cu circuite digitale este necesar a se construi un semnal dreptunghiular a cărui frecvență să coincidă cu cea a semnalului ce se măsoară. în funcție de valoarea lui u(t) la momentul anterior. Fenomenul se numeste HISTEREZIS iar intervalul (U1.U2) se numește zona de histerezis. ν= u1(t)=a*u(t) Є ( . u1(t) ramâne în 0 logic . u1(t)= Dacă u(t) iși păstrează valoarea logică. Dacă: u1(t)= “1” . tЄR. semnalul u1(t) poate fi privit ca un semnal logic : De obicei se utilizează amplificatoare diferențiale. La ieșirea amplificatorului se obține: u(t) . ) Dacă „a” este mare. timp de o secunda.

deoarece rezistența comparare sunt: se leagă la masă .8-2V. Rezultă deci la iesire semnalul de ceas CLK pentru numaratorul zecimal. LD.u1(t)= Dacă: u1(t)= “0” + = u1(t)= Cum + rezultă că și = De regulă este egal cu 0.- 13 . Primele 5 ieşiri ale sale se activeazâ succesiv( trec in 0 logic). Semnalul de ieșire este dreptunghiular și are frecvenţa egală cu cea a semnalului de la intrarea în frecvenţmetru cat timp restul intrarilor porţii Şi-Nu sunt în 1 logic.7V tensiunea VBE pe alternanţele negative ale semnalului de intrare. datorită rezistenței foarte mică. Se protejează astfel joncţiunea BE a tranzitorului Q1 împotriva polarizarii inverse. Dioda D1(1N4148dioda rapidă de semnal mic) limitează la -0. Această ieşire este baza de timp BT. O primă ieşire dă semnalul de reset R. 4. Rezistența R7 limitează curentul la tensiuni mari de intrare.iar tensiunile de Cu cat reacția este mai mare.1 Decodorul. Alternanţele pozitive sunt limitate la +0. . după care ciclul se repeată. circuitele de intrare si poarta Şi Cuvântul de 3 biţi CBA este decodat de U16(7442= decoder BCD-zecimal). Urmează activarea semnalului de scriere în memorii. separă eventuala componenta continuă a semnalului cu frecvența necunoscută. Alternanțele pozitive ale semnalului din intrare se regăsesc defazate cu 180º în colectorul tranzistorului ce lucrează în clasa C. Poarta Şi-Nu Trigger Schmitt posedă un histerezis. cu atât diferența celor două tensiuni este mai mare ceea ce rezultă că histerezisul este mai mare iar imunitatea la zgomot crește. cele 2 tensiuni de prag U1 și U2 aflandu-se în intervalul 0. Schemele electrice partțiale și descrierea acestora 4.7V prin joncţiunea BE a tranzistorului care va fi protejat în direct. Condensatorul C4 (100nF) multistrat. Urmează activarea ieşirii ce deschide poarta ŞI-NU.

- 14 .Decodorul. bistabilul A este separat de celelalte și de aceea este necesară conexiunea ieșirii sale Q A cu intrarea B a bistabilului urmator. posedând o reacţie internă pentru evitarea numărării pană la capacitatea maximă. Cei trei bistabili urmatori (B. circuitele de intrare și poarta ȘI 4.C. .QD (QD =MSB).B. Incrementarea se produce pe tranziția negativă a ceasului și ca atare aceste circuite se pot conecta în cascadă. Cele 4 numărătoare zecimale numară pană la 9999.C. ieşirea unuia constituind intrare de ceas pt urmatorul. În acest numărător.2 Numaratorul zecimal şi bistabilul de semnalizare a depaşirii gamei de masură Numărătorul zecimal este realizat cu numărătoare zecimale asincrone(7490). Iesirea QD are o tranziţie negativă când numarătorul trece din 9 in 0. Ieşirea QD a ultimului numărator constituie ceas pentru un bistabil de tip D din circuitul 7474.QB. cu ceasul pe intrarea A și ieşirile QA.D) numară de la 0 la 5.QC. Bistabilii A.D numară pană la 10.

2 rezistenţe de reacţie (R5 si R6) si 2 condensatoare ceramice(C2 si C3) alcatuiesc un oscillator pe frecvenţa cristalului. În bistabilul de tip D se înscrie valoarea logică de la intrarea de date D(1 logic) și LED-ul roşu se aprinde. . În acel moment LED-ul roşu se va stinge. După ce acestea vor fi memorate. se va activa semnalul de reset R pentru a se șterge conţinutul numărătoarelor și a bistabilului de memorare a depaşirii(se inscrie 0 peste tot). ieşirea Q D a ultimului numărator are o tranziție negativă.15 . Pe ieşirile B0-B15 este disponibil rezultatul . LED-ul ramane aprins. Numaratorul zecimal şi bistabilul de semnalizare a depaşirii gamei de masură 4.La depaşirea capacitaţii maxime de numarare. intrarea D fiind legata la 1 logic.cele 4 cifre zecimale fiind codificate BCD.3 Oscilatorul si numărătorul binar Un cristal de cuarţ împreuna cu două inversoare CMOS(U19-A şi U-19B). S-a folosit un cristal de cuarţ de ceas ce are frecvenţa de oscilatie de 215=32768Hz. Ieşirea QD poate avea mai multe tranziţii.

QB. Acesta este semnalul de tact.000.Condensatorul C2 de 2.- 16 .6mA daţi de intrarea unui TTL ţinuta în 0 logic.QC.QD fiind MSB). ieşire QD. El realizează adaptarea dintre circuitul U20 realizat în tehnologie CMOS și circuitul U3(7490) realizat în tehnologie TTL. însa alimentate în 5V.001.2pF asigură un cuplaj slab al cuarţului pentru ca frecvenţa de oscilaţie să coincidă cu cea proprie a cristalului(oscilaţii “libere”). În această schemă. Semnalul dreptunghiular se aplică la intrarea de ceas CK a numărătorului binar asincron de 14 biţi 4020(U20).QD.100. au fost construite circuite integrate în tehnologie CMOS special pentru interfaţare cu tehnologia TTL. primind un semnal de la circuitele CMOS alimentate între 5 și 15V. La ieşirile QD.010. Oscilatorul si numărătorul binar . adică de 2Hz. sunt capabile sa comande o intrare TTL. Ele nu modifică valoarea logică a semnalului. La intrarea B este aplicată ieşirea QA ce furnizează un semnal cu frecvenţa 1 HZ. ieşire QA ). Acest circuit conţine și un numărător până la 5(intrare B. Semnalul dreptunghiular cu frecvenţa de 2Hz este divizat cu 2 prin divizorul din circuitul integrat 7490(intrare A. Un circuit CMOS poate fi alimentat între 3 și 15V iar un circuit TTL numai la 5V +-5%. La ieşirea Q14 a acestuia există un semnal dreptunghiular cu o frecvenţa de 214 ori mai mică. toate circuitele sunt alimentate cu 5V. Unul dintre acestea este şi circuitul 4050 ce conţine operatoare buffer. ale numărătorului se obține un cuvant de 3 biți CBA care ia succesiv timp de o secundă valorile 000.001. De aceea.011. Operatorul U18-A din circuitul 4050 reproduce acest semnal identic din punct de vedere logic.QC. O ieşire de circuit CMOS alimentat în 5V nu este capabilă să absoarbă 1.

se aprinde cât timp acesta este activ(0 logic). asigurându-se astfel memorarea a 12 biţi.4.- 17 .B15 din ultimul moment în care LD mai era activă.. Când LD este dezactivat(1 logic) în celulele de memorie se gasesc valorile de pe intrarile B0 .4 Circuitul de memorare Pt memorare se pot folosi orice circuite integrare care posedă regiștri de memorie cu posibilitatea de înscriere şi citire a datelor în mod paralel. Un LED semnalizează valoarea logică a acestui semnal.74192: numărător sincron reversibil presetabil binar/zecimal În schemă s-au folosit 3 circuite 7475 care conţin cate 4 bistabile de tip D. +5 U 14A B8 U 12A 1 2 R 1 330 2 3 13 D 1 D 2 E N Q 1 Q 2 Q 1 Q 2 16 15 1 14 Q8 7404 D 4 LE D 7475 U 17A B9 B8 2 3 13 D 1 D 2 E N Q 1 Q 2 Q 1 Q 2 16 15 1 14 Q9 LD +5 6 1 9 8 2 3 4 5 1 U 13A 7404 7495A M S C C A B C D U 15 O D E E R LK 1 LK 2 Q A Q B Q C Q D 7475 U 18A 1 1 1 1 3 2 1 0 B3 B2 B1 B0 2 B10 2 3 13 D 1 D 2 E N Q 1 Q 2 Q 1 Q 2 16 15 1 14 Q10 7475 U 24A B8 16 15 1 14 2 3 13 Q4 B11 2 3 13 D 1 D 2 E N Q 1 Q 2 Q 1 Q 2 U 19A D 1 D 2 E N Q 1 Q 2 Q 1 Q 2 16 15 1 14 Q11 7475 7475 U 25A 2 3 D 1 D 2 E N Q 1 Q 2 Q 1 Q 2 16 15 1 14 Q5 U 20A B4 B5 13 B12 2 3 13 D 1 D 2 E N Q 1 Q 2 Q 1 Q 2 16 15 1 14 Q12 7475 7475 U 26A B6 2 3 13 D 1 D 2 E N Q 1 Q 2 Q 1 Q 2 16 15 1 14 Q6 B13 B8 U 21A 2 3 13 D 1 D 2 E N Q 1 Q 2 Q 1 Q 2 16 15 1 14 Q13 7475 7475 U 22A U 27A B7 2 3 13 D 1 D 2 E N Q 1 Q 2 Q 1 Q 2 16 15 1 14 Q7 B14 2 3 13 D 1 D 2 E N Q 1 Q 2 Q 1 Q 2 16 15 1 14 Q14 7475 7475 U 23A B15 2 3 13 D 1 D 2 E N Q 1 Q 2 Q 1 Q 2 16 15 1 14 Q15 7475 Circuit de memorare . Al patrulea circuit este 74193 folosit ca registru paralel/paralel de 4 biţi. Astfel convin oricare din circuitele TTL: 7475 pentru bistabile de tip D 7495 registru de deplasare serie/paralel și paralel/paralel 74193. Încarcarea se face pe perioada cât LD este în 0 logic.

5 Circuite de afişaj Cifrele codificate BCD sunt transcodate în cod specific de 7 segmente de circuitele specializate 7447.4. Ieşirile circuitului 7447 sunt cu colector în gol. Daca RB1=0 și A=B=C=D=0 atunci și numai atunci afişorul se blancheaza. Orice valoare ar avea RB1 la un circuit driver. Intrarea RB1 a circuitului cifrei celei mai semnificative se leagă la masă. Cifra B0 B1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 B2 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 B3 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 a 0 1 0 0 1 0 1 0 0 0 b 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 c 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 d e 0 0 1 1 0 0 0 1 1 1 0 1 0 0 1 1 0 0 0 1 f 0 1 1 1 0 0 0 1 0 0 g 1 1 0 0 0 0 0 1 0 0 Dacă exista zerouri nesemnificative acestea se blancheaza(nu se afişeaza). . In acest mod se afişeză permanent prin 4 cifre arabe ceea ce se află în circuitele de memorare. dacă există cel putin un 1 logic pe intrarile A.B.- 18 . atunci acel circuit pune RBO pe 1 logic. Acest lucru se face prin conectarea în lanţ a ieşirii RBO de la circuitul driver 7447 al unei cifre la intrarea RB1 a circuitului driver al cifrei mai puțin semnificative vecine. Toţi anozii diodelor dintr-un afişor sunt legaţi împreuna la terminalul “anod comun”. Prin trecerea judicioasa a ieşirilor în 0(tabelul de mai jos) LED-urile aprinse construiesc cifrele de la 0 la 9.C sau D. iar cea a circuitului cifrei celei mai puțin semnificative se leaga la 15V. Acesta este legat la alimentare prin trei diode cu Si de 1A care limitează curentul prin LED-uri la o valoare sub 20mA. Când apare 0 logic într-o astfel de ieşire(tranzistorul intern este saturat) LED-ul al carui catod este legat la aceasta ieşire se aprinde.

Se utilizează la convertirea semnalelor periodice în semnale dreptunghiulare sau în impulsuri logice. De asemenea. Caracteristica principală a unui Trigger Schmitt este prezentă fenomenului de histerezis --bascularile au loc la valori diferite ale tensiunii de la intrare ( sensul în care această tensiune variază. și ) în funcție de .1 Circuite trigger Schmitt Trigger Schmitt este un bistabil particular care basculează numai când semnalul de intrare depășește anumite praguri. particularitate ce permite evitarea basculării false datorate zgomotelor.Circuite de afişaj 5.- 19 . Memoriu tehnic 5. se utilizează și la refacerea semnalelor dreptunghiulare lente sau distorsionate.

însă problema poate fi rezolvată şi cu amplificatoare operaţionale. sau la intrarea de tact a unor numărătoare integrate.1. se utilizează atât ca circuit independent. etc. este necesar ca pe intrarea neinversoare să fie aplicată o tensiune de referinţă(Ur). R2 1k Ur R1 1k Ud + - AO Uo Ui .1 Triggerul Schmitt ca formator de semnal logic TTL/CMOS În acest caz. În sfârşit.- 20 .Triggerul Schmitt este întâlnit la intrarea frecvenţmetrelor numerice precum şi la intrarea multor blocuri ce lucrează cu semnale logice.1. nivelul în starea JOS trebuie să fie 0V. În cele ce urmează vom prezenta două tipuri de trigger Schmitt: formator de tensiune dreptunghiulară alternativă. astfel. 5. cât şi ca circuit de intrare pentru o serie de porţi logice. pentru a face ca ambele praguri să fie pozitive. O schemă de trigger Schmitt cu alimentare asimetrică folosind montajul inversor este prezentată în figura 1. pentru ca starea JOS a ieşirii să fie la 0V( etajele de ieşire cu tranzistoare bipolare permit obţinerea unui nivel de 1…2V în starea JOS). ieşirea triggerului Schmitt trebuie să producă semnale compatibile TTL/CMOS. în plus. şi formator de impulsuri (semnale) logice.2 Schema de trigger Schmitt compatibil TTL/CMOS cu amplificator operaţional Pentru a face ca tensiunea de ieşire(Uo) în starea JOS să fie zero(UoL=0V). ceea ce impune ca ambele praguri să fie pozitive. 5. unde Ur este tensiunea de referinţă menţionată. iar cel în starea SUS trebuie să fie apropiat de tensiunea de alimentare. O asemenea particularitate este oferită în mod natural de porţile logice. Un Trigger Schmitt cu tranzistoare. este necesar ca amplificatorul să fie alimentat simetric (Ucc şi 0). cu rol de formator de impulsuri dreptunghiulare a fost deja întâlnit la o schemă de bază de timp pentru osciloscoape. acesta trebuie să fie cu ieşire pe TEC-MOS.

3 Schema de trigger Schmitt cu inversoare CMOS Triggerul Schmitt realizat cu inversoare CMOS este una din cele mai simple soluţii realizabile cu porţi logice.1. calculabil cu relaţia: Up1=UDD/2*(1-K) Unde s-a ţinut cont că UoL=0V. ieşirea triggerului urcă în 1 logic(Uo=UoH). determină ieşirea să rămână tot în 1 logic(Uo=UoH=UDD). Schema de principiu a unui astfel de trigger Schmitt este ilustrată în fig. K=R1/(R1+R2) care arată că la creşterea lui Ui creşte şi Ui’.Fig. Ud=UDD/2. constituie pragul superior. timp în care Ui’ satisface relaţia: Ui’=Ui-(Ui-UoH)*K . 1 Trigger Schmitt compatibil TTL/CMOS cu AO în montaj inversor Din schemă rezultă relaţiile: Up1=Ur+(UoH-Ur)*K Up2=Ur+(UoL-Ur)*K=Ur*(1-K). Orice evoluţie a intrării Ui. unde R1 şi R2 formează reţeaua de reacţie pozitivă. După aplicarea lui (Ui) tensiunea de intrare a inversorului I1(Ui’) evoluează după ecuaţia: Ui’=Ui-(Ui-UoL)*K.21 . În absenţa tensiunii de intrare (Ui). existentă şi la triggerele prezentate anterior. UoL=0 Uh=Up1-Up2=(UoH-UoL)*K=K*UoH K=R1/(R1+R2) Ur=Up2/(1-K) 5. 2. ieşirea lui I2 (deci şi a triggerului) se află în 0 logic(Uo=0v). ieşirea inversorului I1 se află în 1 logic. care face ca Ui’ să se menţină deasupra tensiunii Ud. Valoarea tensiunii Ui la care are loc bascularea circuitului. şi ca urmare. la atingerea pragului de basculare(Ud) a inversorului I1.

ce se calculează cu relaţia: Up2=UDD*(1-2*K)/2*(1-K) ţinând cont că: UoH=UDD şi Ud=UDD/2 În sfârşit. triggerele Schmitt se construiesc atât ca dispozitive independente cât mai ales ca etaje de intrare în diverse circuite logice. revenind în starea iniţială(Uo=0V). După cum s-a amintit.- 22 .În momentul în care tensiunea Ui’ redevine egală cu Ud. din scăderea celor două praguri. 2 Trigger Schmitt cu inversoare CMOS Simboluri pentru triggerul Schmitt. Valoarea lui Ui la care se produce această rebasculare constituie pragul inferior. rezultă tensiunea de histerezis: Uh=K*UDD/(1-K) R2 1k Ui R1 1k Ui' I1 SN7404 1 I2 SN7404 1 1 2 1 2 Uo Fig. triggerul basculează din nou. .

Un asemenea numarator este format din mai multe număratoare de 4 biti. ceea ce provoacă ştergerea celor 4 bistabili. fiind posibil ca toate bistabilele să poată fi resetate. . Schema unei decade de numărare este prezentata in fig.5. conectate în serie. dar suficient pentru ştergere). Limitarea la 10 a numărării se face cu ajutorul unei reacţii convenabile (prin P) în felul următor: • după primele 9 impulsuri aplicate la intrare. el constituie o componentă de bază a oricarui tip de aparat de masură numeric. și intra în alcatuirea blocurilor funcționale ale multor echipamente numerice. pregătind decada pentru un nou ciclu de numărare de la 0 la 9 (practic starea 1010 durează extrem de puţin . cu deosebirea că ciclul de numărare se opreşte la 10 şi nu la 16. care să reseteze cel puţin un bistabil. numarătoarele utilizate în aparatele de masură numerice trebuie să afișeze numere zecimale. • simultan cu aducerea la zero a celor 4 bistabili (la sfârşitul numărării celor 10 impulsuri). 3. • poarta P. • la apariţia celui de-al zecelea impuls. având 1 logic pe intrări. ieșirile Q1. . adică trebuie să fie decadice.durata impulsului Z negat. El este alcătuit din bistabili și poate număra impulsurile aplicate la intrare. Observţii: . Q2 si Q0 ajung în starea 1001 (cifra 9 in cod binar). a)Decada de numărare O decadă de numărare este similară cu numărătorul binar de 4 biţi. .datorită comutării asincrone a bistabilelor. adică este un numărător modulo 10.- 23 . e posibil ca ieşirea porţii P să producă un impuls negativ foarte scurt (Z negat=0). intern codificate binary-zecimal(BCD). pe care le vom numi decade de numarare. starea devine 1010 (cifra 10 în cod binar). el are câteva neajunsuri care fac schema inutilizabilă.2 Numărătorul binar –zecimal Numărătorul este un circuit logic secvential care realizează funcția aritmetrică cea mai simpla: de incrementare sau decrementare. tranziţia de la 1 la 0 de la ieşirea porţii P constituie şi semnalul de intrare pentru decada următoare (transport către rangurile următoare). este mică şi necontrolabilă (ea provine din jocul întârzierilor). Din motive legate de operatorul uman. produce la ieşirea Z negat un 0 logic. de readucere a numărătorului în starea 0.modul de implementare al numărătorului este doar principal.

sute) de tipul celei din fig. şi apoi să lase numărătorul să evolueze până la starea p-1. Se observă că semnalul produs de bistabilul 3 (bitul cel mai semnificativ) pe ieşirea Q3 a decadei unităţilor.se decodifică starea p.- 24 ..descrierea schemei poate sugera o regulă simplă de alcătuire a numărătoarelor modulo p (prin metoda aducerii la zero) . 4.din relatia p<=2^n se deduce numărul de bistabile necesare (n).bistabilele se conectează în schema unui numărător binar direct. N Decada mii Decada Sute Decada Zeci Decad a Unitati Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 Q3 Q4 Numărătorul binar-zecimal cu patru decade . 2 3 1 Znon 1 3 2 Q0 Q1 Q2 Q3 CLEAR U 1A 3 2 J K C LK C LR PR E Q Q 5 6 3 2 1 15 4 U 2A J K C LK C LR PR E Q Q 5 6 3 2 1 15 4 U 3A J K C LK C LR PR E Q Q 5 6 3 2 1 15 4 U 4A J K C LK C LR PR E Q Q 5 6 C 1 15 4 I Numărătorul binar-zecimal(decadă de numărare) (a) b)Numărătorul binar-zecimal Se obţine prin înscrierea mai multor decade (unităţi. . . 4. se aplică un impuls de ştergere (Z negat) tuturor bistabilelor numărătorului. asa cum se arata in fig. constituie semnalul de intrare C pentru decada zecilor. şi în momentul în care aceasta este atinsă. . zeci.

O astfel de structură se numeşte registru (prin analogie cu caietul de scris de tip contabil). 3 Numărătorul binar-zecimal(decadă de numărare) (b) 5. ca urmare. perturbând secvenţa de numărare normală). cauzate de tranziţiile parazite.Cu alte cuvinte. ci la divizarea frecvenţei. pe durata tranziţiei stărilor. un registru permite stocarea şi regăsirea unei informaţii binare . şi totodată deplasează (intârzie) acest interval de timp în afara zonei traziţiilor parazite. Observaţie: Pentru evitarea aprinderilor false ale segmentelor de afişare.Concluzii: Numărătoarele binare asincrone sunt simple. Impulsurile parazite apar datorită faptului ca bistabilele numărătorului comută pe rând (de la rangul cel mai puţin semnificativ spre cel mai semnificativ) şi. se utilizează decodoare prevăzute cu circuit de validare. care pot provoca basculări false(în cazul decadei din fig. 3 (b) . evoluţia bistabilelor este incertă. rezultă că n bistabile pot memora un cuvânt de n biţi. dar au doua neajunsuri: • • nu pot funcţiona la frecvenţă ridicată .Acesta îngustează timpul de deschidere al porţii ce comandă segmentul respectiv.3 Registru de memorare Deoarece un bistabil constituie o memorie de 1 bit. prezintă pericolul apariţiei unor impulsuri parazite la decodare. aceste impulsuri parazite pot cauza o aducere falsă la zero a numărătorului.De aceea numărătoarele asincrone nu se mai utilizează la numărare. Fig.- 25 .

Astfel: • după scopul utilizării (destinaţie) se disting: registru de memorare şi registru de deplasare (decalare). iar secvenţierea ciclurilor de afişare este vizibilă şi deci obositoare). structură. oferindu-le o relativă autonomie. primul devenind apoi liber să-şi reia activitatea. registrul se mai numeşte şi transparent. comanda registrului se va face printr-un impuls cât mai scurt. • creşterea vitezei de lucru: în timp ce blocul final afişează informaţia Nx conţinută în registru. registre paralel/seriale (serializare) şi registre universale. cât şi cu bistabile JK-Master-Slave. sau comandate pe front. pentru ca ansamblul A-RM-B să funcţioneze corect. 5). Prezenţa registrului de memorare permite ameliorarea performanţelor sistemului A-B. blocul de prelucrare (numărătorul) poate efectua o nouă secvenţă de măsurare. 4 sau 8).Datorită faptului că RM este plasat între două blocuri. intercalarea unui registru de memorare între numărător. afişajul nu va pâlpâi în ritmul numărătoarelor (fără RM ultimele cifre pâlpâie. care furnizează semnale de coordonare adecvate (între care semnalul de încărcare a registrului – Load). şi deci.În acest caz . registrul se mai numeşte şi registru paralel.În cazul utilizării bistabilelor comandate pe front. care reprezintă rezultatul măsurării este afişat o singură dată într-un ciclu de măsurare. etc). Există mai multe criterii de clasificare a registrelor (destinaţie. . Registrele de memorare (RM) se utilizează. la un aparat de măsură numeric. se conectează în paralel. se mai utilizează şi denumirea de registru tampon(buffer). există registre paralele. ca urmare.- 26 . şi blocul de afişare aduce următoarele îmbunătăţiri: • stabilizarea cifrelor afişate: numărul Nx. registre serial/paralele (deserializare). Registrul de memorare se poate realiza atât cu bistabile D-latch. pe o lungime a cuvântului de n biţi ( de regulă.Structura unui registru de memorare este paralelă: atât intrările de tact.reprezentată pe n biţi. ca interfaţă intre două subansambluri(fig. datele de la intrare trec imediat la ieşire.Un astfel de registru permite stocarea temporară a informaţiei elaborate în subansmablul A. dând senzaţia de instabilitate care deranjează. pentru a fi ulterior folosită în subansamblul B. condiţie asigurată de către un bloc de comandă. deoarece pe palierul activ al semnalului de încărcare. e necesar ca aceste trei blocuri să lucreze sincron. cât şi cele de forţare asincronă. de regulă.Evident. registrul izolează practic subansamblurile între care este conectat. de exemplu. • după structura internă.În cazul utilizării bistabilelor D-latch.

care apoi va fi memorată când STB revine la 0.principiul este cunoscut sub numele de suprapunere a operaţiilor şi este mult folosit în echipamentele numerice pentru scurtarea timpilor de aşteptare. cunoscută proprietate a bistabilelor D-latch). motiv pentru care se mai numeşte şi tampon latch. 5 Utilizarea registrelor de memorare a) Registre cu comanda pe palier(prin impulsuri) Un registru cu comandă memorării pe palier este alcătuit cu bistabile D-latch. c.Dacă în timp cât STB=1. Tabelul de adevăr indică două moduri de funcţionare: • Memorare.- 27 .În acest caz ieşirile registrului Qi capată valorile datelor prezente la intrările D. Fig. datele de ieşire (Qi) se vor modifica şi ele în acelaşi mod (adică ieşirea copiază intrarea. . • Transferare. Proiectanţii de sisteme logice utilizează frecvent această proprietate pentru a exploata rapid o informaţie(în timp ce STB=1). 6 a.În acest caz registrul conservă starea sa anterioară şi este insensibil la datele prezente pe intrările D. datele de la intrările (D i) se modifică.În această situaţie se spune că registrul este transparent. când STB=1.Schema de principiu şi tabelul de adevăr al unui asemenea registru sunt prezentate în fig. când intrarea de comandă STB este în 0 logic.

- 28 . 7.c) b) Registre cu comanda pe front Schema de principiu corespunzătoare unui registru de memorare cu comandă pe frontul pozitiv al impulsului de ceas sunt în fig. Evident.D0 3 2 3 D C L K Q 1 2 1 Q0 D1 3 2 3 D C L K Q 1 2 1 Q1 D2 3 2 3 D C L K Q 1 2 1 Q2 D3 3 2 3 D C L K Q 1 2 1 Q3 STB OEnon a. 1 b. b. deci acest registru nu prezintă transparenţa. cât şi pe nivelul SUS. 74A C 273 c. al impulsului de ceas. şi rămâne neschimbată (memorată) atât pe nivelul JOS. Informaţia de la intrările D 0-7 este încărcată numai în timpul tranziţiei pozitive a impulsului de ceas. bistabilele componente trebuie să fie declanşate pe front. . OE non 1 0 0 0 STB X 1 1 0 U 4 3 4 7 8 3 4 7 8 1 D D D D D D D D C 0 1 2 3 4 5 6 7 P Q Q Q Q Q Q Q Q M R Di X 0 1 X Qi Z∞ 0 1 Qm 1 1 1 1 1 0 1 2 3 4 5 6 7 2 5 6 9 1 1 1 1 2 5 6 9 Qm stare memorată Z∞ impedanţă ridicată Registru paralel de tip transparent latch cu trei ieşiri-3 state (a.

aşa cum s-a putut vedea în schemele analizate.acestea sunt mai ales bistabile D. ce poate fi utilizat în operaţii de selecţie. CLK X Di X 0 1 Qi Z∞ 0 1 Qm 1 1 1 1 1 U 4 3 4 7 8 3 4 7 8 1 D D D D D D D D C 0 1 2 3 4 5 6 7 P Q Q Q Q Q Q Q Q M R 0 1 2 3 4 5 6 7 2 5 6 9 1 1 1 1 2 5 6 9 0 X 74AC 273 1 b.4 Decodoare Decodoarele sunt CLC(circuite logice combinaţionale ) care permit transformarea unei anumite combinaţii de cod într-un semnal de comandă corespunzător. şi se caracterizează prin proprietatea de a obţine . OE non 1 0 0 0 c. Qm stare memorată Z∞ impedanţă ridicată Registru paralel cu comandă pe frontul pozitiv cu ieşiri 3-State 5. multe registre sunt prevăzute şi cu tampoane cu trei stări. sau JK Master-Slave. sau conversia numerelor dintr-un sistem de numeraţie în altul. 3 D0 2 3 D C L K Q 1 2 1 Q0 D1 3 2 3 D C L K Q 1 2 1 Q1 D2 3 2 3 D C L K Q 1 2 1 Q2 D3 3 2 3 D C L K Q 1 2 1 Q3 CLK OEnon a.În principiu. registrele realizate cu bistabile D fiind cele mai răspândite. un decodificator prezintă n intrări şi m ieşiri.- 29 . Observaţie : Pentru a fi cât mai uşor integrate în diverse scheme (mai ales în cele cu microprocesor).

sau decodificatoare BCD.…. corespunzătoare codurilor 0…7.- 30 . a)Decodorul binar Decodorul binar este destinat operaţiilor de generare a semnalelor de selecţie.În multe situaţii. dar ieşirile sunt destinate comenzii directe a afişajelor cu 7 segmente (fie cu becuri. în tehnologie TTL). corespunzătoare numerelor zecimale 0…9. decodoarele menţionate pot fi utilizate şi ca decodoare 1 din 8.15 sunt invalide. aceste decodoare primesc la intrare un cod binar.în seria CMOS standard nu există decodor binar (ci numai BCD). şi produc semnalele de comandă pentru segmentele afişajului. pentru care afişează cifrele hexazecimale A.Un caz special. fie cu LED-uri. fie cu cristale lichide). Exemple de decodoare BCD-zecimal: SN7432. un număr de intrări de validare şi 2n ieşiri. pentru care m=2n.F. folosind doar 8 ieşiri. 4 intrări.7 segmente sunt SN7446/7 (decodor cu ieşire directă de atac a afişajelor cu LED-uri. il reprezintă decodoarele special concepute pentru afişaj (de exemplu. intrările de validare permit activarea/dezactivarea funcţionării decodorului prin trecerea ieşirilor în starea inactivă. şi nu produc activarea nici unui semnal de ieşire. b)Decodorul BCD-zecimal Acest decodor are 4 intrări şi 10 ieşiri. Un exemplu de decoder binar este SN74138 (decoder binar 1 din 8.Corespunzător tipului de cod aplicat la intrare.SN74141 c)Decodorul BCD-7 segmente Acest decodor. de regulă.Acest tip de decoder are n intrări de cod. . pentru fiecare combinaţie a variabilelor de intrare. sau cristale lichide. pentru care n este. codurile 10….un semnal activ numai la o singură ieşire. cele cu LED-uri. iar m este 10. are ca şi precedentul. sau la comanda unor afişaje de tip bargraf. sau BCD. 4.Combinaţiile de intrare reprezintă cifrele 0…9. se realizează decodificatoare binare. cu 7 segmente).Decodorul BCD-zecimal este folosit mult la comanda afişajelor cu tuburi indicatoare (unde fiecare cifră are comandă separată). Câteva exemple de decodoare BCD . sau de implementare a funcţiilor logice mai complicate. în tehnologie TTL) sau 4055/6. dar unele decodoare sunt capabile să interpreteze şi codurile 10…15. B .

8 Utilizarea decodorului la comanda afişajului cu 7 segmente/LED 5.Comanda catozilor se face cu ajutorul unor tranzistoare plasate la ieşirile unui decodor binar-zecimal. deoarece multe din aparatele numerice de laborator mai vechi utilizează acest tip de afişaj.5 Dispozitive de afişare numerică 5.Este ergonomic şi are schema de comandă relativ simplă. Un alt tip de afişaj.5.1Afisaje cu tuburi nixie si tuburi fluorescente După tuburile cu filament incandescent. Fig.Datorită acestui dezavantaj. în interiorul căruia se află 10 catozi în formă de cifre (0. 9 Principiul de afişare cu tuburi Nixie Catozii sunt acoperiţi cu o peliculă de oxizi ce poate emite electroni. un numărător). tubul Nixie este cel mai vechi afişaj utilizat în aparatură numerică de măsurare.1…9). variantele moderne utilizează 7 catozi dispuşi în acelaşi plan. care primeşte informaţia de la blocul de prelucrare numerică a sistemului de măsură respectiv (în mod normal. tubul este format dintr-un filament de wolfram acoperit cu oxizi. dispuşi în planuri paralele în faţa unui anod comun. caracterizate de o eficienţă luminoasă.- 31 . sau verde-albastru.Aplicând o tensiune de 150…170 de V între anod şi unul din catozi apare o descărcare de gaz. puterea disipată fiind în jurul a 350mW/cifră afişată. afişajul cu tuburi Nixie a fost practic înlocuit cu alte tipuri de afişaje.Totuşi el va fi prezentat pe scurt. destul de răspândit în trecut.Fig.Consumul este în jur de 2mA. utilizează tuburile fluorescente vidate. tranzistoarele trebuie să fie capabile să lucreze la tensiuni de colector ridicate. însă necesită tensiuni de lucru relative mari şi de aceea nu se mai utilizează în prezent (decât foarte rar). Tubul Nixie este alcătuit dintr-un tub de sticlă umplut cu gaz inert (tipic neon) la joasă presiune. care face ca cifra respectivă să devină luminoasă (roşu-portocaliu). dar poate fi diminuat prin multiplexare în timp a comenzii de selecţie a anozilor. o grilă şi un grup de anozi-segmente . având emisia în verde. din combinare se pot reprezenta cifrele.

Varianta cu segmente poate reprezenta un compromis între numărul măsură s-au impus afişajele cu segmente. În momentul de faţă.5. permite obţinerea unor culori diferite (roşu.În aparatura numerică de măsură s-a impus afişajul numeric cu 7 segmente. de caractere diferite afişabile şi complexitatea circuitelor de comandă. aşa cum rezultă din tabelul urmator.2 Afisaje cu diode electroluminiscente a) Particularităţi Într-un sens mai larg. datorită simplităţii sale. galben.Lungimea de undă a acestei radiaţii (deci şi culoarea) depinde de materialul joncţiunii. b) Dioda electroluminiscenta Se ştie că orice joncţiune p-n. sau afişaje numerice (servesc numai la sinteza cifrelor). 5.Catodul încălzit (la circa 700 grade Celsius) emite electroni care sunt acceleraţi de grilă şi sunt dirijaţi spre segmentele selectate ale anodului. afişajele cu LED-uri se contruiesc cu anod comun. mai simple de comandat. necesare formării caracterelor.- 32 . Din punct de vedere electric. aceste dispozitive pot fi: afişaje alfanumerice (servesc la sinteza cifrelor şi literelor alfabetului). polarizată directă. după cum vom vedea. există o mare diversitate de afişaje cu LED-uri. ca urmare a bombardării cu electroni. etc) pot fi comandate de circuite lucrând la tensiuni joase şi sunt mai fiabile. acest lucru determină natura interfaţării lor cu partea de comandă a echipamentului numeric. afişajul cu puncte prezintă cel mai mare număr de posibilităţi. generarea caracterelor prin sinteză din segmente sau puncte luminoase constituite din LED-uri individuale (şi nu prin selecţie. în exclusivitate. dar necesită o logică de decodificare şi comandă mai sofisticată. sau cu catod comun. Afişajele cu LED-uri folosesc. afişajul cu diode electroluminiscente presupune atât circuitele de afişare propiu-zise. are loc emisia de radiaţie luminoasă. ca în cazul primelor tuburi Nixie). cât şi circuitele de comandă. cum acestea sunt acoperite cu un material fosforescent.În funcţie de tipul caracterelor de afişat. verde.Acest tip de afişaj prezintă o serie de avantaje în comparaţie cu cele realizate cu tuburi Nixie sau fluorecente: are gabarit mai mic.În aparatura numerică de . emite o radiaţie luminoasă datorită energiei de recombinare gol-electron.(care pot sintetiza caracterul de afişat).

68um. etc).88 μm 0. virgule. 5082-4468(HEWLETT-PACKARD). ceea ce impune inserierea unei rezistenţe (R) de limitare a curentului la valoarea nominală (I D=10…15mA. este relativ îndepărtată de sensibilitatea maximă a ochiului.10 b (pentru dioda electroluminiscentă CQX51).68 μm În privinţa culorilor se constată ca pentru cifre mici culoarea cea mai folosită este roşul.De exemplu.55 um). ce se observă bine pe fondul întunecat al afişajului numeric (cu toate că lungimea de undă a roşului. Pentru cifre mari (peste 10.Ca formă. 0.10 a). sau barete (segmente luminoase). ca în fig. de exemplu.. fig. o culoare mai confortabilă este cea verde (cu lungimea de undă λ=0.Materialul joncţiunii Germaniu(Ge) Galiu-Fosfor(Ga-P) Lungimea de undă 1. care au particularitatea ca la Ud=2. se obţine R=290Ω. cum sunt.54 μm Culoare Infraroşu Roşu Verde Galiu-Aluminiu-Arseniu(Ga-Al-As) 0.- 33 . În ultimul timp au apărut LED-uri cu nitrură de galiu (GaN). aparate de tablou).4V au culoarea portocalie. Alimentarea în curent continuu LED-ul are o caracteristică I D(UD) de forma celei din fig. pentru ID=10mA. corespunde UD=2.15 mm). . LED-urile pot fi cilindrice. drepunghiulare (pentru afişări de puncte luminoase. iar la 4V au culoarea violetă. de unde considerând U=+5V.525 μm.. pătrate. 10 c).1V. 0.Există şi LED-uri care au rezistenţa R încorporate în aceeaşi montură cu joncţiunea luminiscentă. şi mai ales pentru masurări de lungă durată (control în producţie.

unde se prezintă conexiunile pentru modulul de polaritate şi depăşire (±1) precum şi pentru modulul de afişare a cifrelor de la 0 la 9.Comanda directă este economică numai la afişaje cu număr mic de cifre (maxim 4 sau 5 cifre).Alimentarea în curent continuu este simplă. 11 c). c)Comanda afişoarelor cu 7 segmente Modulele de afişare cu 7 segmente sunt formate din câte 7 LED-uri rectilinii şi permit afişarea cifrelor de la 0 la 9. 11 d) • Comanda directă În acest caz segmentele (diodele) cifrelor ce trebuie afişate se alimentează simultan. pentru R=300Ω şi ID=10mA rezultă un consum de 210mW/7 LED-uri.Există şi circuite integrate specializate care pot comanda direct afişajele cu 7 segmente cu LED-uri.Pentru semnalizarea polarităţii (±) şi a depăşirii (cifra 1 şi două virgule) se utilizează module de tipul ilustrat în fig. 11 d) .Un circuit de comandă directă pentru un afişor de 3 ½ cifre (1999) este ilustrat fig. (cu o tensiune dreptunghiulară).Acest dezavantaj poate fi evitat dacă alimentarea se face prin impulsuri. la un număr mai mare se recurge la comanda multiplexată. Fig.Comanda (alimentarea) afişoarelor cu 7 segmente se poate face direct sau multipelxat. . se poate recurge la reducerea consumului prin alimentarea LED-urilor în impulsuri.Dacă decodorul dispune de o intrare de validare (“blanking”). însă prezintă neajunsul unui consum suplimentar de putere pe rezistenţa R: de exemplu.- 34 .

consumul este egal cu cel al unui singur modul. fiecare cifră va fi aprinsă şi stinsă de 400/8=50 ori pe secundă. 10 şi fig. segmentele cu acelaşi nume ale tuturor cifrelor sunt conectate împreună la ieşirile unui singur decodificator (D1). şi de aceea. Să presupunem că e vorba de un afişaj cu 8 cifre pe care trebuie înscris numărul 5671. comanda multiplexată devine economică numai la afişajele cu număr mare de cifre (peste 5…6). ceea ce înseamnă cel mult 7 x 10mA x 2. întreg sistemul de afişare fiind pilotat de către un generator de tact cu frecvenţa de 100…1000Hz .În asemenea situaţii se recurge la comanda multiplexată (serializată) a afişajelor. secvenţiat de un registru de deplasare (sau numărător).În acest scop. în care cifrele se alimentează succesiv.• Comanda multiplexată Circuitele din figurile (fig. consumul se reduce considerabil deoarece. la al doilea. cifra 6 şi tot aşa până la cifra a 8-a (4).Dacă frecvenţa de tact este 400 Hz. ca şi cum ar fi vorba de o singură cifră. 11) de mai devreme fac parte celor cu comandă directă (sau simultană).Însă circuitul de comandă este mai complicat decât la comanda directă.Acest tip de circuit este simplu ca schemă.La primul tact se afişează cifra 5 (celelalte fiind stinse). 1V=150mW.Pe această cale (multiplexare).La o asemenea frecvenţă ochiul percepe cele 8 cifre ca şi cum ar fi aprinse simultan. indiferent de numărul de cifre afişate.8324. ca în cazul frecvenţmetrelor şi calculatoarelor de buzunar).35 . . anozii (sau catozii) comuni ai cifrelor respective sunt comandaţi separat printr-un al doilea decodor (D2). dar costisitor ca număr de componente şi devine neeconomic dacă numărul de cifre este mare (peste 4…5.

cum arată fig. Ucc R 2 1k D 1 A P D 2 B 0V 0V Y=A*B 0 b) A 0 0 1 1 c) B 0 1 0 1 Y 0 0 0 1 Fig. realizate compact.12a). b. sau interfaţa cu sistemul numeric în care vor fi folosite.- 36 .La ora actuală. 12 (a. 5. împreună cu circuitele de comandă. c) . există module de afişare cu LED-uri.6 Operatorul ŞI(AND) Funcţia realizată de o poartă AND cu două intrări este numită uneori multiplicare logică sau produs logic şi este simbolizată algebric printr-un punct de multiplicare. logica de multiplexare (dacă e cazul) şi decadele de numărare. în cazul cel mai frecvent se includ decodoarele. Deci semnalul de ieşire al unei porţi AND cu intrările X şi Y are valoarea X • Y.

mai multe frecvențe fixe-etaloane în trepte sau o frecvență reglabilă într-o bandă largă-sintetizatoare de frecvență. L.7 Oscilatorul cu cuarţ Etaloanele de frecvență derivă din etalonul de timp.În fig.- 37 . C iar frecvențele generate pot fi utilizate ‚loco” sau trasmise la distanță. tensiune sau R. etaloane propriu-zise. Semnalul de la ieșire la aceste dispozitive de referință este. . Sunt cele mai precise etaloane cunoscute pană în prezent și se utilizează pe scară largă în metrologia de laborator cat și în telecomunicații.192631770GHz) și care definește timpul atomic. Etaloanele de frecvență au la bază un oscilator de înaltă stabilitate(cuarț sau atomic) și pot da o singură frecvență. care în SI este definită pe baza rezonatorului atomic cu cesiu(v=9.Aplicarea unui 0 logic pe una din intrări. iar perioada semnalului – un submultiplu întreg al secundei pentru a putea servi și ca etalon de timp. Etaloanele de frecvența ating precizii mult mai mari decât cele de curent. pe ambele intrări A şi B se aplică simultan 1 logic (în acest caz. deschide dioda corespunzătoare. diodele D1 şi D2 sunt blocate). producând 0 logic la ieşire (potenţialul punctuşui P cade la o valoare apropiată de 0V).Se observă că ieţirea (Y) urcă în 1 logic. 12 b). numai dacă. 12 c) este prezentat tabelul de adevăr pentru acest tip de operator.Schema electrică de principiu a acestuia (implementarea cu diode) este prezentată în fig. de regulă o tensiune sinusoidală de 1 V. secunda. 5.

7 Descrierea dispozitivului. Prin termostatare. Fr= MHz Schema de oscilator cu cuarț pentru frecvența etalon f0=1 MHz: Rezistența R1 servește la polarizarea automată a grilei TEC-ului. Stabilitatea frecvenței acestui oscilator este în jur de 10-4 insuficientă pentru un etalon de frecvență. prin intermediul a două amplificatoare: A1 (amplificator de eroare) și A2 (amplificator de putere). Consumul de curent în drenă este foarte redus: 30µA. rotundă sau patrată prevăzută cu electrozi de argint (EA) pe ambele fețe. oscilatorul este introdus într-o cutiuța paralelipipedică sau cilindrică (C) din aluminiu sau alamă peste care este înfășurat un fir încalzitor (F) alimentat de la un traductor de temperatură. Rezonatorul cu cuarț este realizat sub forma unei placuțe din cuarț (P). iar R2 produce o reacție negativă necesară îmbunatațirii formei de undă a tensiunii de ieșire. Oscilatorul cu cuarț este un oscilator la care stabilitatea oscilațiilor este asigurată de un rezonator electromecanic cu cuarț . C1 împiedică apariția unor oscilații parazite.5. Traductorul de temperatură este format dintr-un senzor termorezistiv (T) (fir de platină.38 . Frecvența de rezonanță (fr) a placuței este dependentă de grosimea (g) precum și de unghiul de tăiere al acesteia în raport cu axul optic al cristalului primar. termistor) în contact termic cu incinta C și careia este . dar poate fi crescută la 10-8 prin termostatare.

în funcție de calitatea izolației termice. alimentată în curent continu (E). după care la tactul următor. De aceea orice frecvenţmetru numeric prezintă o eroare de o unitate la cifra cea mai puţin semnificativă a rezultatului. la temperatura de 700C. puntea se dezechilibrează. procesul continuând.La următorul tact generat de oscilator.5-5W.Poarta ŞI sintetizează semnalul de ceas CK pentru numărătorul zecimal. Numărul respectiv este deci frecvenţa semnalului u1(t). adică o secundă. Primul semnal ce se activează este cel de reset (R ) care şterge conţinutul numărătorul zecimal şi al bistabilului ce memorează dacă în decursul numărării s-a depăşit capacitatea maximă a numărătorului zecimal (dacă acesta a generat transport . înscrie zero. Sistemul de reglare a temperaturii este de tipul cu acțiune continuă. diferenţa fiind maxim 1. pe masură ce numărătorul incrementează. schema are una din următoarele particularităţi: . iar tensiunea de dezechilibru (semnalul de eroare) comandă prin intermediul amplificatoarelor creșterea sau scăderea curentului din firul F pană când temperatura cilindrului revine la valoarea prescrisă (+700C).Este posibil ca în intervalul în care se face numărarea (BT=1) să fie numărate mai multe tranziţii ale semnalului u1(t). în Hz. Consumul termostatului : 0. puntea este în echilibru. Semnalul ce se activează la următorul tact este baza de timp (BT). Pentru măsurarea frecvenţelor mari. spre a feri cuarțul de șocuri termice. Acesta constituie tact pentru numărătorul binar. Numărătorul zecimal conţine numărul de tranziţii negative din perioada în care BT=1. Această perioadă a durat un tact. Cât timp BT=1 avem egalitatea CK= u1(t). Incinta C este plasată într-o altă incintă C. Se activează din nou semnalul de reset R. Urmează activarea semnalului LD de încărcare în memorie a conţinutului numărătorului zecimal. Tranziţia suplimentară se datorează trecerii lui BT în zero. formând împreună un fel de vas Dewar. iar firul încalzitor (F) este alimentat în c. iar stabilitatea frecvenței cu temperatura oscilatorului respectiv (eroarea de fidelitate) devine mai buna ca 10-8 -10-9. Oscilatorul cu cuarţ dă un semnal dreptunghiular cu frecvenţa de 1Hz. Precizia de reglare a temperaturii este foarte bună. Nişte circuite de afişaj vizualizează continuu conţinutul memoriilor. Ieşirea sa este aplicată unui decodificator care işi activează succesiv ieşirile. semnalul BT devine inactiv (0 logic). era posibil să se numere şi tranziţia semnalului BT în 1. Dacă s-ar fi numărat tranziţiile pozitive.c spre a evita vehicularea de tensiuni parazite în vecinatatea rezonatorului cu cuarț.“carry”). Dacă temperatura lui C scade față de această valoare.conectat în punte Wheatstone.- 39 .Numărătorul zecimal incrementează pe tranziţiile negative ale semnalului de ceas CK. Numărătorul binar. prin aceste incrementări successive ajunge la capacitatea maximă. Semnalul de ceas CK rămâne în 0 indiferent de variaţiile lui u(t). termoizolantă.

100ms.a)numărătorul zecimal are o capacitate mare(8 cifre). Dacă εN este de acelaşi ordin cu ε o rezultă că εfx=10-6.Eroarea ΔN este egală cu modificarea cu o unitate a cifrei ultimului rang. deoarece numărul de impulsuri contorizate (N) în intervalul Tm scade. Utilizând numărătoare sincrone TTL 74192 se poate ajunge la o frecvenţă măsurată de 20-30MHz.10-8).10 -8 este necesar ca N>= 106…108 . adică cea mai mică variaţie receptibilă la ieşirea frecvenţmetrului (afişajul cu numere).8 Erori Din εfx =Δfx/fx =ΔTm/Tm+ΔN/N. 100kHz. ε fx = εo + εN. eroarea εfx creşte. De la a 6-a zecimală intervine instabilitatea cuarţului şi zecimalele următoare nu mai pot fi luate în considerare. Limitarea este însă introdusă de rapiditatea numărătoarelor zecimale şi a porţii ŞI. în care εo= ΔTm/Tm=Δfo /f o reprezintă eroarea de bază a etalonului de frecvenţa (10-6.Pe calea frecvenţei necunoscute divizorul este realizat în tehnologie ECL. 100μs) pentru a măsura frecvenţe până la 10kHz. 1MHz. iar εN =ΔN/N este eroarea numărătorului. pentru a putea pune în valoare înalta precizie a etalonului de frecvenţă trebuie ca numărul de cifre ale afişajului să fie mai mare sau cel puţin egal cu exponentul preciziei etalonului. şi ca urmare. 1 ms. şi deci. Cu numărătoare asincrone TTL tip 7490 se pot măsura frecvenţe până la 10-15MHz. 100MHz. εN=1/N care arată că eroarea ε fx este cu atât mai mică cu cât numărul afişat (N) este mai mare..Rămân valabile consideraţiile referitoare la rapiditatea numărătoarelor specificate mai sus. b) numărătorul zecimal are o capacitate mică(4 cifre).- 40 .Pe de alta parte. frecvenţa maximă de intrare fiind aproape de 1GHz. situaţie similară cu aceea întâlnită la . 5.Din acest punct de vedere se poate număra până la un număr mare de tranziţii.. însa baza de timp este comutabilă manual sau automat în trepte decadice (1s. c)pe traseul frecvenţei necunoscute şi pe cel al bazei de timp se insereaza divizori l:n. dacă etalonul are precizia εo =10 -8 .10 -8 εN =±1/N reprezintă tocmai rezoluţia ceea ce arată că frecvenţmetrul numeric este cel mai precis aparat de măsură.. Observatie: Deoarece ΔN=±1. frecvenţmetrul trebuie să aibă cel puţin 8 cifre afişabile.. pentru ca εN≤ εo=10-6 . ultimul impuls de numărat poate să încapă sau nu în intervalul Tm.De exemplu. unde εo = Δfo /f o. 10ms.Însă la micşorarea frecvenţei semnalului de intrare (fx). Această discuţie s-a referit la precizia nominală a aparatului (ε fx minimă). adică ΔN= ±1 şi se datorează faptului că semnalul de intrare si cel al bazei de timp nu sunt sincronizate între ele. eroarea aparatului.

Şi în acest caz este necesar ca fereastra F să fie axată pe linia de zero. Eroarea de măsurare a frecvenţei εfx este minimă când numărul afişat (N) este maxim..20% mai mare decât amplitudinea maximă a zgomotului suprapus peste semnalul util şi axarea acesteia pe linia de zero.- 41 .Pentru evitarea acestei anomalii se lărgeşte corespunzător fereastra triggerului.1… 1%) când fx coboară sub 100Hz. sau pe componenta continuă a lui U(f x) însă deschiderea acesteia trebuie sa fie mai mică decât lăţimea minimă a înfăşurătoarei.În practică. fereastra F trebuie sa fie axată pe linia de zero sau pe componenta continuă a semnalului de intrare U(fx).În acest caz dacă fereastra triggerului formator( TS) este prea îngustă apar mai multe impulsuri într-o perioadă (Tx).aparatele de măsură analogice.Evident.Semnalul U(fx) este însoţit de zgomot. creşte la micşorarea frecvenţei semnalului de măsurat (fx) şi devine exagerat de mare (0. adică la fiecare perioadă a lui U(f x). . ceea ce duce la o eroare suplimentară importantă: eroarea de trigger.Semnalul U(fx) este puternic deformat. rezultatul afişării fiind instabil. cu precizarea că impulsurile părăsite determinate de alegerea necorespunzătoare a ferestrei au un caracter aleator.Soluţia constă în alegerea ferestrei cu cel puţin 10. . Deducerea expresiei erorii s-a făcut în ipoteza că triggerul Schmitt (TS) funcţionează corect. .Semnalul U(fx) este modulat în amplitudine.Micşorarea în continuare a lui ε N pe seama creşterii lui Tm nu mai este convenabilă. deoarece aparatul devine prea lent. se întâlnesc frecvent următoarele asemenea situaţii: . sau pe componenta continuă a lui U(fx). pot apărea situaţii de funcţionare anormală a frecvenţmetrului.Situaţia este similara cazului precedent.. acesta dă un singur impuls la ieşire.În caz contrar.

6. Condensatori 10nF 1uF 2.8 0. Bistabil D Tranzistori Tiristor Numarator binar Divizor SN7475 BC107 T1N200 U204020 SN7490 1 1 1 4 3 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 4 1 1 12 1 1 1 1 0.Compon ente Pret .6 0. 1 1. 1 0.7 0.5 0.5 0.6 2 2 1.4 0. cr t 1.5 0.80 4 0.8 0.7 0. 1 2.2pF 100n F 3 Circuite Inversoare U19-A 4069 U19-B 4069 4. 5 6 7 Cristal cu cuart Poarta Si-Nu Decodor Diode SN7413 7442 1N4148 1N4001 6516 ZP4V3 8 9.5 0.Calcul economic si nomenclator de componente N r.4 1 5 6 Componente Valoa re Cod Nr.7 12x3 0.8 0.7 0. Rezistente 1kΩ 10k 100Ω 330k Ω 820k 2.- 42 .

1 3 1 4.6 6 5 1 5. Led-uri Numarator zecimal sincron MDC110 1 7490 3 5 3x0. Registru de deplasare 7495 1 Total 4. Schema electrica a aparatului .- 43 .4 77.5 lei 7.

44 .Realizarea cablajului .+5 U 14A B8 U 12A U4 U 3A 1 2 14 1 2 3 6 7 C LK A C LK B R 01 R 02 R 91 R 92 7490 +5 U5 14 1 2 3 6 7 C LKA C LKB R 01 R 02 R 91 R 92 U 67 4 9 0 7413 +5 14 1 2 3 6 7 U 12 1k 7442 +5 A B C D U7 15 14 13 12 2A 4050 A B R5 820k 10 14 U 6A 2 11 16 1 U3 CLK RST VC C Q1 Q4 Q5 Q6 Q7 Q8 Q9 Q 10 Q 11 Q 12 Q 13 Q 14 9 7 5 4 6 13 12 14 15 1 2 3 +5 7490 2 U8 14 1 2 3 6 7 C LK A C LK B R 01 R 02 R 91 R 92 7490 QA QB QC QD 12 9 8 11 U 1A 1 2 7404 R1 330 U 26A 3 C 14 1 2 3 6 7 C LKA C LKB R R R R 01 02 91 92 QA QB QC QD 12 9 8 11 1 B12 B13 B14 B15 U 2A 7404 2 3 U 25A D1 D2 EN Q1 Q2 Q1 Q2 16 15 1 14 2 7490 Y0 Y1 Y2 Y3 Y4 Y5 Y6 Y7 Y8 Y9 C LKA C LKB R 01 R 02 R 91 R 92 QA QB QC QD 12 9 8 11 B8 B9 B10 B11 QA QB QC QD 12 9 8 11 B4 B5 B6 B7 QA QB QC QD 12 9 8 11 B0 B1 1 2 R1 330 2 3 13 D1 D2 EN Q1 Q2 Q1 Q2 16 15 1 14 Q8 7475 7404 D4 LE D U 17A 2 3 13 D1 D2 EN Q1 Q2 Q1 Q2 16 15 1 14 IN C4 R7 1k Q1 B C 107 100n D1 D 1N 4148 7404 B9 B8 Q9 LD +5 6 1 9 8 2 3 4 5 1 U 13A 7404 U 15 MODE SER C LK1 C LK2 A QA B QB C QC D QD 7495A U 24A 2 3 13 D1 D2 EN Q1 Q2 Q1 Q2 16 15 1 14 B8 7475 U 18A 13 12 11 10 14 U 11A 2 T 1 2 4 5 U 13A 6 1 B3 B2 B1 B0 2 B10 2 3 13 D1 D2 EN Q1 Q2 Q1 Q2 16 15 1 14 Q10 5 U1 14 1 C1 1uF 2 3 6 7 C LKA C LKB R 01 R 02 R 91 R 92 7490 QA QB QC QD 12 9 8 11 R2 D2 4069 7 7475 LE D 1 2 3 4 5 6 7 9 10 11 Q4 B11 2 3 13 U 19A D1 D2 EN Q1 Q2 Q1 Q2 16 15 1 14 Q11 R4 330k 7475 7475 Q5 U 20A B4 B5 13 B12 2 3 13 D1 D2 EN Q1 Q2 Q1 Q2 16 15 1 14 Q12 7475 7475 B6 2 3 13 D1 D2 EN Q1 Q2 Q1 Q2 16 15 1 14 Q6 B13 B8 U 21A 2 3 13 D1 D2 EN Q1 Q2 Q1 Q2 16 15 1 14 Q13 C2 1n 4069 7 C3 10nF 4020 D 1 +5 LE D 7475 7475 U 22A 16 15 1 14 XTA L Y1 U7A 4069 1 U 27A B7 2 2 3 13 Q7 B14 D1 D2 EN Q1 Q2 Q1 Q2 2 3 13 D1 D2 EN Q1 Q2 Q1 Q2 16 15 1 14 Q14 7 14 7475 7475 R6 820k U 23A B15 2 3 13 D1 D2 EN Q1 Q2 Q1 Q2 16 15 1 14 Q15 7475 +5 5 3 6 2 1 7 +5 U 11 B I /R B O RBI LT D3 D2 D1 D0 7447 U7 B I /R B O 5 3 6 2 1 7 RBI LT D3 D2 D1 D0 7447 +5 U8 B I /R B O 5 3 6 2 1 7 RBI LT D3 D2 D1 D0 7447 +5 5 3 6 2 1 7 U 10 B I /R B O RBI LT D3 D2 D1 D0 7447 V+ D1 6516 Q2 T1N 200 D3 D 3 ZP 4V3 +5V G F E D C B A 4 14 15 9 10 11 12 13 18 16 13 9 8 6 4 U5 Q Q Q Q Q Q Q A B C D E F G C LK C LR 2 3 G F E D C B A 4 14 15 9 10 11 12 13 18 16 13 9 8 6 4 U3 Q Q Q Q Q Q Q A B C D E F G C LK C LR 2 3 G F E D C B A 4 14 15 9 10 11 12 13 18 16 13 9 8 6 4 U2 Q Q Q Q Q Q Q A B C D E F G C LK C LR 2 3 G F E D C B A 4 14 15 9 10 11 12 13 18 16 13 9 8 6 4 U6 Q Q Q Q Q Q Q A B C D E F G C LK C LR 2 3 D1 D2 D3 MD E 2101 M D E 2101 MD E 2101 MD E 2101 R1 1k Vpc 8.

PROTEL.În mod normal acest timp este dependent de mărimea suprafeţei de transferat. se spală sub un jet de apă iar apoi se usucă -fără să se atingă cu mâna cablajul se suprapune peste acesta folia de transfer de tip PnP.- 45 . Realizarea cablajelor imprimate de serie mică sau unicat poate fi realizată prin diferite metode. tăindu-se la dimensiunea necesară şlefuindu-se cu un glasspapier foarte fin. -se are în vedere faptul că toată suprafaţa foliei să fie uniform încălzită. Etape de realizare ale cablajului imprimat sunt: -se realizează desenul cablajului imprimat.Metode de realizare a circuitelor imprimate sunt multiple. timpul necesar transferării tonerului de pe folie pe placa de cablaj imprimat este între 60 şi 120 de secunde. reglat la temperatura de 200 pana la 225 de grade Celsius.Se vizualizează desenul transferat pe cablaj. -cu ajutorul unui fier de călcat. una dintre acestea fiind şi utilizarea foliei de transfer de tip PNP (PRESS and PEEL=apasă şi dezlipeşte).De regulă. se compară cu originalul şi dacă este nevoie se corectează cu ajutorul unui marker traseele întrerupte. Operaţiunea se consideră încheiată când prin folia transparentă se observă perfect traseul desenat: --se lasă să se răcească cablajul şi folia după care. Dintre acestea. -acest desen. . aceasta realizându-se prin mişcări circulare ale fierului de călcat. CIRCUIT MAKER). -după 30 de secunde se scoate. cu mare atenţie se dezlipeşte începând de la colţuri. fie prin intermediul unor programe specializare (ORCAD. -se pregateşte plăcuţa de cablaj imprimat. cele mai utilizate sunt: metoda cu radiaţii UV (utilizată în cazul cablajelor fotorezistive) şi metoda foliei de transfer de tip PnP. -se degresează placa de cablaj imprimat.Tonerul copiatorului va adera la folia PnP. în vederea curaţirii de oxizi şi grăsimi prin scufundarea acesteia într-o soluţie slabă de acid:HNO3+Cu=Cu(NO3)2+H2. realizând pe aceasta desenul negativ (în oglindă) al desenul de cablaj. considerat pozitiv se copiază cu ajutorul unui copiator pe folia de tip PnP. se încălzeşte suprafaţa foliei avându-se grijă să existe un contact permanent între fierul de călcat şi folie. Această tehnologie de realizare a cablajelor se bazează pe o folie de tip special. fie manual.

Traseele de cablaj realizate nu pot avea dimensiuni mai mici de 0. Această tehnologie este ideală pentru cablaje unicat sau de serie mică de complexitate medie.În urma reacţiei chimice care are loc: 2FeCl3+3Cu=3CuCl2+2Fe traseele neacoperite sunt corodate. --după terminarea corodării se scoate placa de cablaj imprimat din soluţie. Bibliografie . se îndepărtează cu ajutorul unui praf abraziv tonerul depus. se usucă. În capsulă de tip T0220. tensiunea de la ieşirea circuitului integrat devine mai mare decât cea de la intrare. se acoperă suprafaţa de cupru cu o soluţie de colofoniu dizolvat în alcool. de temperatură şi de gradul de agitaţie a acestuia. ea intervine atunci când. -după această operaţie placa de cablaj imprimat poate fi utilizată în vederea găuririi ei şi a montării pieselor electronice. Alimenatarea circuitului Pentru alimentarea circuitului vom folosi o sursa stabilizata de 5 volti. 9.8 mm. obţinându-se în final copia fidelă în cupru a traseului desenat. din cauza capacităţii electrice mari prezente la ieşire (provenită de la condensatorul de filtraj al aparatului alimentat). 10.Traseele mai fine se pot realiza doar prin alte metode.Timpul de corodare depinde de concentraţia soluţiei de clorură ferică. se spală sub jet de apă. Dioda D1 nu are rol În functionarea normală a montajului. În acest caz dioda D1 este polarizată direct.--se introduce placa de cablaj imprimat într-o soluţie de clorură ferică de o concetraţie adecvată.- 46 . Mărirea puterii disponibile la ieşire se realizează cu tranzistorul de putere 01' de tip B0912. Sursa este variabila in curent .

org/datasheet/microelectronica/mmc4510_mmc45 16.microelectronica.- 47 . Eduard Antoniu 2)http://mee.ro/2cadre4.ro .htm 3) hhttp://www.htm 5) http://www. Ştefan Poli.didactic.1)Masurări electronice(aparate şi sisteme de măsură numerice): Mihai Antoniu.pdf 4) http://www.doctronics.datasheetcatalog.co.uk/4511.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->