Articulatia umarului( scapula humerala) Anatomie

1 Suprafete articulare La nivelul scapulei este cavitatea glenoida , a carui suprafata este marita de labrul glenoidal

2Mijloace de unire Capsula articulara , se insera atat la nivelul circumferintei glenoidei scapulei cat sip e fata externa alabrului , la nivelul humerusului se insera pe colul anatomic , ea nu are rol in limitarea miscarlor si prezinta mai multe orificii prin care iese sinoviala formand recesuri sau burze sinoviale dintre acestea cele mai imp sunt : bursa din jurul capului lung al bicepsului brachial Muschiul subscapular Bursa pentru muschiul deltoid ( bursa subdeltoidiana )

Ligamente : gleno humerale , coracohumeral Biomecanica

Articulatia umarului este o diartroza sferoidala cu conducere musculara Miscarea de flexie (antepulsie) , extensie ( retropulsie ) Se face in jurul unui ax transversal care uneste central cavitatii glenoide cu central tubercului mare , flexia se face pna la maxim 120 grade , este posibila si peste acest punct doar daca se combina cu abductia . Agenti motori : fibrele anterioare ale deltoidului , marel pectoral , capul scurt al bicepsului brachial , coracobrahialul , miscare data de lig coracobrahial , extensia limitata , 40 grade , agenti motori , fibre post a deltoidului , marele dorsal , rotundul mic , infra spinosul , capul lung al muschiului triceps brachial , miscarea este limitata atat de cele 3 ligamente gleno humerale cat si de intinderea muschiului subscapular Abductie adductie Se realizeaza in 2 faze , pana la 90 grade se face in art umarului , in acest moment tuberculul mare al humerusului se blocheaza in acromion , aceasta miscare pana la 90 grade se face in jurul unui ax sagital , dus prin partea inferioara a capului humerusului , de la 90 grade la 180 grade , miscarea nu se mai face in umar ci prin bascularea scapulei in jurul unui ax sagital dus prin baza procesului coracoid , agentii motori pentru abductie miscarea este inceputa de supraspinos considerat starterul miscarii si este continuata de fibrele deltoidului , deltoidul nu poate initia miscarea deoarece in pozitia de relaxare deoarece bratul fortei la 90 grade Adductia , marele pectoral , merle dorsal , infraspinosul , etc , in basculare in miscarea de abductie : intervin dintatul anterior si partial , fibrele descendente ale m trapez , pt miscarea de adductive , intervin ridicatorul scapulei , romboizii si in mai mica masura micul pectoral

Rotatie , medial lateral Se face in jurul unui ax vertical , care uneste mijlocul capului humerusului cu capitulul humeral , miscarile au amplitudine de 40-50 grade ele fiind utile pentru completarea , miscarii de pronatie si suspinatie , agenti motori , pentru rotatie interna subsscapularul , pectoralul mare , dorsalul mare cu rotundul mare etc , pt rotatia externa , rotundul mic , si infraspinosul

Articulatia , cotului: Anatomie : 1 suprafete articulare , la nivelul humerusului , meial se gaseste trohlea si lateral se gaseste capitulul , la nivelul ulnei , incizura trohleara , la nivelul radiusului ,foseta capului radial , mijloace de unire , in partea superiaoara lasa epidondilii in afara articulatiei dar cuprind intraarticular , fosetele olecraniana ,coronoida si radiala , inferior se insera distal de articulatia radio ulnara proximala , cuprinzand-o in aceasi capsula articulara m dar aceasta art nu face parte din cot Ligamentele : colaterale , 1 radial ce uneste epicondilul lateral cu colul radiusului , sic el de al 2 lea ulnar format din 2 fasciule , unul profund avand fibre vertical , uneste epicondilul medial cu olecranul al 2-lea superficial cu fibre oblice , uneste epicondilul medial cu procesul coronoid , nervul ulnar coboara printr-un canal fibros format de aceste ligament , o zona care poate fi compensate Biomecanica ; este un ginglim cu conducere osoasa , miscare de flexie extensie , extensie 180 grade in timp ce la persoanele cu masa msuculara obisnuita flexia ajunge pana la 40 grade , miscarea se executa in jurul unui ax transversa care uneste varful epicondililor fiind deplasa spre medial inferior , si posterior , agenti mototri , pentru flexie : brahialul , si bicepsul brachial ( ca au bratul parghiei lung ) pentru extensie : triceps brachial , anconeul , is in mica masura muschii epicondilieni , laterali , cu exceptia brahioradialululi care este flexor

Articulatia pumnului (radio ulnara) Suprafete articulare proximal : fata carpiana a extremitatii ditale a radiusului si discul articular , care separa ulna de oasele carpiene in ansamblu , aceste suprafete au o forma concava ducand rol de cavitate glenoida pt miscari de flexie extensie , Distal , fetele suerioare ale scafoidului ,semilunarului si portiunea lateral a piramidalului , acestea au o forma convexa , ducand rol de condil , mijloace de unire : capsula articulara , ligametne : ligament colaterale , carpieen , unul radial , al doilea uulnar , ele se intend in partea inferioara , pana la baza metacarpienelor 1 respectiv 5 , ligamentele radiocarpianpalmar , ulnocarpianpalmar si radiocarpian dorsal acesta avnad directive oblica spre inferior si medial

Biomecanica diartroza condiliana cu conducere ligamentara are 2 grade de libertate , miscarea de flexie extensie , si miscarea de abductie sau inclinare lateral , adductive inclinare medial ,ambele miscari nu se efectueaza doar in art radio carpiana ele fiind insotite si de miscari de alunecare in art medio carpiana , art dintre sirul proximal si sirul distal si cea intercarpiana 1 flexie extensie ; flexie , se face preponderant in art medio carpiana in timp ce miscarea de extenstie se face in preponderant medio carpiana Miscarea in art medio carpiana se face uin jurul unu ax trasversal ce uneste cele 2 stiloide in timp ce miscarea medio carpiana se face in jurul unui ax de asemenea transversal dus rin capul osului mare , miscarea de flexie : se face la max 90 grade si este mai mica in mom in care se face si flexia degetelor Agenti motori , flexori lungi scrut degete , flexor ulnar si radial de carp Miscarea de extensie se face la max 80 grade este delimitate de ligamentele radio carpian palmar , ulno carpian palmar si de muschii flexori , agentii motori , extensorii degetelor si extensorii carpului Miscarea de incinatie lateral medial Miscarea de abductie se efectueaza in = masura in art radio carpiana si medio carpiana in jurul unui ax sagital ce strabate osul capitat , abductia :este mai limitata 25 grade ca agenti motori , contractia concomitenta a flexorului radial al carpului , cu lungul si scurtul radial de carp Adductia , ceva mai ampla , pana la 45 grade , este efectuata in contractia concomitenta a flexorului cu extensorilor Articulatia soldului Anatomie acetabulu cu capul femoral MIjloace de unire , capsula articulara , se insera la periferia labrului acetabular in partea inf aderand la lig transvers al acetabului si participand la delimitarea unui orificiu strabatut de art capulul femoral prin cealat extr se insera pe femur dupa cum urmeaza : ant pe linia intertrohanterica ast in cat lasa extraarticular jum di colul femoral si trohanterul mare inclusive fosa trohanterica , posterior , se insera pe colul anatomic , ajungand inferior , pana la colul chirurgical Ligamente : 1 lig ilio femoral care are 2 fascicule ( se mai numeste si lig in y descries begalow , superior fasciculeee se insera pe siai in timp ce inferior unu ajunge la baza micului trohanter sip e marele trohanter Pubo femoral , ramul superior al pubisului , si fata anteroara a micului trohanter Ischio femoral se insera intre marginea inf a sprancenei si fosa trohanterica Lig capului femoral se intinde intre fundul acetabului si foseta capului femoral si contine artera capului femoral

Zona orbiculara sau ligamentul inelar webber care este o condensare a fibrelor circulare ale capsule Biomecanica , diartroza sferoidala , cu conducere ligamentara deci are 3 grade de libertate Flexie extensie Se efectuaza in jurul unu ax transversal care uneste baza trohanterului mare cu fosa capului femoral , flexia este influentata de misc de rotatie , flexia creste impreuna cu rotatia medial iar extensia creste impreuna cu rotatia lateral de asemenea , flexia creste de la 90 de grade la 130 grade in mom in care se face flexia gambei pe coapsa , extensia 120 grade mai ales daca e asociata cu rotatie laterala , agentii motori pentru flexie iliopsoasul , drept femoral , tensorul fasciei lata si croitor , extensie fesierii mare si mijlociu nu sic el mic , si toti muschii ischio gambieri

Abductie adductive Se face in jurul unui ax sagital dus prin foseta capului femural si ea depinde de alte miscari , daca coapsa este in extensie se ajunge la 80 grade daca e in flexie se aude la 140 grade , miscarea de abductie este mult mai reduas , 10 grade prin atingerea genunchilor , in mom cand se face flexie , miscarea trece de linia medial agentii motori , abductie : fesier mic , mijlociu , tensor fascia lata , iar pt adductive , adudctorii , muschiul gracilis , obturator intern , patratul femural samd Rotatie interna externa Se face in jurul unui ax vertical dus prin central capului femural , rotatia interna este mai ampla 35 grade , fata de rotatia externa 15 grade agenti motori , rotatiexterna , fesierul mare , fibrele posterioare ale fesierului mijlociu sic el mic , adductorii , muschiu lpectineu rotatia interna , fibrele anterioarre a m fesierilor mic si mijlociu , gracilis , etc

Genunchiul cea mai vol art a organismului , la ea participa 3 oase femur tibie si patella fara a participa fibula suprf articulare : conidlii femurali , condilii tibiali ( fata super a platoului tibial ) fata posterioara a patelleti care se art cu fata patlara a femurului , zona de unire aterioara a celor 2 condili femurali , deoarece condilii femurali sunt puternic convexi in partea posterioara in timp ce condilii tibiali sunt aproapte plani , congruent articulara se realizeaza prin cele 2 meniscuri ale art genunchiului meniscul lateral , are forma literei o in timp ce meniscul medial forma literei c , la periferie meniscurile sunt groase spre centru mai subtiri si fiecare are 2 extr care se fixeaza pe eminent intercondiliala , acestea sunt numite in clinica , coadmele meniscurilor si repr o zona unde acestea se rup , ele impart art genunchiului in 2 etaje etajul supra discal in care se efectueaza active misc de flexie extensie

etaj infra discal , in care nu se executa miscari dar in care pasiv la examinare pot fi effectuate miscari de rotatie interna externa mijlace de unire , capsula articulara adera inclusive la fetele esterne ale meniscurilor solidarizandu-le , eicondiliii femurali raman in afara capsule art , sinoviala care captuseste in int capsula formeaza ca si la umar mai multe burse sinoviale bursa sinoviala a cvadricepsului bursa prepatelara bursa retropatelara bursa m gastrocnemian burssa m semimembranos bursa m popliteu LIGAMENTE Lig collateral fibular , se intinde de la epicond lateral la capul peroneului strabatand insertia bicepsului femura , Ligamentul collateral tibial , de la ep medial pna pe fata medial a tibiei , pana la insertia labei de gasca Ligamentele incrucisate Anterior uneste cod lateral cu suprf intercondiliala a tibiei Posterior uneste cond medial al femurului cu suprf intecond a tibiei Ligamentul patellar , cont tendonului cvadricepsului intinzandu-se de la rotula la tuberozitatea tibiei Ligamentele poplitee pe posterior Lig popliteu oblic , repr un fascicule al tend de insertie al m semimembranos indreptandu-se catre condilul lateral al femurului Lig popliteu arcuat situate mai profund de precedentul , incruciseaza m popliteu , urcand de la capul fibulei catre condilul femural lateral Biomecanica Tonhoginglim cu conducere ligamentara , in articulate efectuandu-se miscarea de flexie extensie Flexia pana la 50 grade in jurul unui ax transversal care uneste condilii femurali

Agentii motori , biceps femural , semimembranosul , semitendinosul Extensia este maxima ajungand la 180 grade agent motor , tricepsul femural , foloseste patella drpt os sesamoid , pentru as mentine pozitia Articulatia gleznei : Suprf articulare , la nivelul tibiei , fata art inferioara dar si fata art a maleolei , la nivelul fibulei , fata art a maleolei , in felul acesta se formeaza o scoaba care solidarizeaza trohlea talusului Din cauza asta art gleznei a fost denumita si morteza talo plurala , Fata trohleara a talusui Mijloace de unirre Capsula articulara , solidarizata de lig : lig deltoidian , median, avand 4 portiuni ( tibio talara anterioara , tibio talara posterioara , tibio naviculara , tibo calcaneana) lig talo fibular anterior si posterior lig fibula calcanean (ajuta la formarea retinacului tendoanelor)

Biomecanica ginglim cu conducere osoasa , un singru grad de libertate : Miscare de flexiedorsala 20 grade , flexie plantar 45 grade , in cazul balerinelor 90 grade Axul miscarii este transversal , uneste cele 2 maleole , strabatand talusul ,

Agenti motori : pt flexie dorsal , toti muschii lojei anterioare Pt flexieplantara toti muschi lojei posterioare , dar singurul efficient este tricepsul sural deoaree el realizeaza o parghie de gradul 2