HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 -circa 377 i. Hr.), eel rnai mare medic al antichitatii, considerat .

^parintele medicine^. Meritui principal al lui Hipocrate consta in indepartarea din medicina a magiei ji a superstitiilor. Daca majoritatea predecesorilor sai pomeau de la teorie la experienja, Hipocrate susjine, pentru prima oara, principiul fundamental al observatiei rationale, considerand ca bolile au cauze specifice, iar tratamentele trebuie sa corecteze circumstantele aparitiei acestora. El a defmit pentru totdeauna medicina ca o arti iji o §tiin;a, ambele componente ale medicinei fluid in esenta lor umane, deoarece ,,nu existd iubire pentru medicina jdrd iubire pentru oament^. Hipocrate prac-tica o examinare a pacientilor de o remarcabila precizie ji varietate, iar remediile pe care Ie recomanda erau de origine naturala, uneori inoperante, dar niciodata periculoase. Doctrina hipocratica este cuprinsa m Corpus hippocraticum. colec^ie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate §i de elevi ai maestrului). Datelor medicale Ie sunt asociale aforismele y perenul Jurdmdnt hipocratic. ABARTICULAR, adj. / abarticulaire, adj. / abarticular. [Lot. ab = de. ia, articularius = articular} Care este situat In vecinatatea unei articulatii, fara a avea o legatura structurala sau functionala cu aceasta. transversal) si anterior din cei doi muschi drepti ai abdomenului. Partea superioara a cavitatii abdominale se Intinde In inte-riorul custii toracice, formand lojile subfrenice dreapta si stanga, care corespund fetei inferioare a fiecareia din cupolele diafrag-mului. Ele contin organele cu topografie toraco-abdominala: fi-cat, stomac, splina. *Peritoneul abdominal, cu cele doua foite, parietala ?i viscerala, delimiteaza cavitatea peritoneala, ale carei limite se confunda cu cele ale cavitatii abdominale. Tubul digestiv abdominal, Invelit de peritoneui visceral, ocupa cea mai mare parte a a. Posterior organelor peritoneale se gasesc spatiul si organele retroperitoneale. Diviziunile topografice vechi, clasice, conservate In limbajul clinic, proiecteaza pe peretele anterior (peretele explorarii manuale a abdomeriului) noua re-giuni delimitate cu ajutorul a doua linii orizontale: superioara, care trece prin arcurile costale, si inferioara, prin crestele ili-ace, si de doua linii verticale, care urea din mijiocul ligamen-tului inghinal. Regiunile astfel delimitate sunt: In etajul abdominal superior hipocondrul drept, epigastrul si hipocondrul stang; In etajul abdominal mijtociu - flancul drept (regiunea lombara drepta), mezogastrul (regiunea ombilicala) si flancul stang (regiunea lombara stanga); In etajul abdominal inferior - regiunea inghinala dreapta, regiunea pubiana (sau hipogastrul) si regiunea inghinala stanga. ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdomen. Stare patologica de regula cu debut brusc, dominata de durerea abdominala cu semne obiective la palpare (*aparare musculara sau 'contractura abdominala), alterare (variabila) a starii generale determinata de inflamatia, perforatia, obstructia, infarctizarea sau ruptura organelor intraabdominale. Cauze: coiecistita acuta, apendicita acuta, ulcer peptic perforat, hernie strangulata, tromboza a arterei mezenterice superioare, ruptura splenica etc. In prezent se apreciaza ca denumirea de a. a. confine o cono-tatie Inselatoare si uneori eronata. Cele mai evidente a. a. pot sa nu necesite interventie chirurgicala si, dimpotriva, dureri abdominale usoare pot vesti aparitia unei urgente. Sin.: abdomen chirurgical. V. si durere abdominala. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batracien / frog belly. Aspect particular al a. bolnavilor cu *ascita veche. Se caracterizeaza prin largirea partilor laterale ale a., care devine asemanator ca forma cu a. broastei. ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. Sin.: abdomen acut (v.). ABDOMEN IN CORABIE / ventre en bateau / scaphoid abdomen. Aspect particular al a., a carui parte centrala este excavata, formand o depresiune delimitata de ultimele coaste

ABATERE STANDARD / ^cart-type / standard deviation. Sin.: deviatie standard (v.). ABAZIE, s. f. / abasie, s. f. / abasia. [Qr. a - priv.; basis = mers.} Imposibilitate de a merge normal din cauza tulburarii coordonarii miscarilor, fara modificarea fortei musculare, nici a sensibilitatii. Se asociaza, In general, cu *astazia. ABCEDAT, adj. / abcede, -e, adj. / abscessed. [Lat. ab = inde.pSrta.t de., cedere = a trece, a. se. duce.\ Care s-a transformat Intr-un *abces. Ex.: tumora a. ABCES, s. n. / abces, s. m. / abscess. [Lot. abscessus, de ia ah = mde.parta.t de., cedere = a. trece, a. se. duct.} Colectie de puroi continuta Intr-o cavitate neoformala, rezultand In principal din 'necroza unei zone tisulare, consecutiva *inflamatiei. Tipuri: 1) A. alveolar, situat Intr-o alveola dentara. 2) A. artrifluent -a. rece de origine tuberculoasa, cu punct de plecare osteoarti-cular. 3) A. Brodie, v. boala Brodie. 4) A. cald - care este Insotit de semne inflamatorii: caldura locala, Inrosire-congestie, durere. 5) A. cerebelos si cerebral - situate la nivelul cere-belului si, respectiv, creierului. 6) A. limfatic - consecutiv unei inflamatii a unui ganglion limfatic. 7) A. mamar - care com-plica o infectie a glandei mamare. 8) A. rece - colectie puru-lenia Bra semne acute, care se fonneaza lent si insidios Intr-o infectie cronica, mai ales In cursul unei tuberculoze osteoarti-culare sau ganglionare. 9) A. septicemic - de origine hemato-gena, complicand o *septicemie. 10) A. steni - al carui conti-nut, dupa *cultura, nu duce la constatarea prezentei micro-organismelor. 11) A. traumatic - provocat de un traumatism. ABDOMEN, s. n. / abdomen, s. m. / abdomen. NA: abdomen. [Lot. abdomen, -inis: posifiil tie. la abdere = a ascunde, a. tQinul fi omen, -minis = pre-vestire. (pentru ca. se. considera ctl eJ(! ime.nui visce-relor animald'or sacrificate. pe-rmitea prezicerea viitorulu.i)} Regiune inferioara a trunchiului, separata de *torace prin diafragm si limitata inferior de *bazin prin planseui pelvin. Cavitatea abdominala este delimitata de o serie de ele-mente ale scheletului: posterior - rahisul, de la a 12-a vertebra dorsala la a 5-a lombara; superior - partea inferioara a custii toracice; inferior - bazinul osos. Aceste elemente schele-tice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevro-tic constituit de fiecare parte, lateral drept si stang, din cei trei muschi largi ai abdomenului (marele oblic, micul oblic si

129

ABDOMEN IN DESAGA si de oasele iliace. Se observa In numeroase boli, Indeosebi In holera, meningita tuberculoasa, *colica saturnina si in stari de *emadere. ABDOMEN IN DESAGA / ventre en besace / pendulous abdomen. Deformarea a. la obezii 'in varsta sau la multipare la sfarsitui sarcinii. A., In loc sa proemine, atarna peste sim-fiza pubiana si, uneori, peste coapse. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly. Forma majora de *contractura abdominala, care la palpare prezinta o duritate asemanatoare cu duritatea lemnului. Este caracteristic *peritonitei acute. ABDOM1NOCENTEZA, s. f, / abdominocentese, s. f. / abdominocentesis. \V. etimoiogia te.riw.nulw abdomen; gr. kentesis = wtepaturd.\ Punctie abdominala, efectuata de obicei In scopul evacuarii unei colectii lichidiene. Sin.: paracenteza abdominala, punctie abdominala. V. si paracenteza. ABDOM1NOSCOPIE, s. f. / abdominoscopie s. f. / abdominoscopy. [']/. etinwtogia tennenuiui abdomen; gr. skopia = e^aminwe., de, ia skopein = o Video, a e\amina.\ Exami-narea cavitatii abdominale cu ajutorul unui endoscop. V. si laparoscopie. ABDUCTOR, adj., s. m. / abducteur, adj., s. m. / abductor. [Lat. ab = wdepartat de; ducere = a duct, a. purta.] (Muschi) care serveste la *abductie. ABDUCTIE, s. f. / abduction, s. f. / abduction. [Lot. abduc-tm, -onis, de (a ah = wdepdrtat de., dur.lio, -onis - ducere ft ducere = a duce, a purta.} 1) Termen folosit pentru a defi-ni o miscare care Indeparteaza un membru sau un segment de membru de planul sagital, median. 2) Atitudine rezultata din aceasta miscare. ABERANT, adj. / aberrant, -e, adj. / aberrant. [Lot. aberrare = a se rdtafi, a se. abate., de, la ah = inde.pa.rtat de., errare = a devia.] Care se abate de la normal prin aspect, structura sau localizare. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la traiectele anormale ale vaselor sanguine si ale nervilor. ABERATIE, s. f. / aberration, s. f. / aberration. \Lat. aber-ratio, -onis, de ia oh = indepdrtat de, en-are = a devia} Abatere, deviere de la normal, anomalie. Termenul este uti-lizat Indeosebi cu referire la defectui de *stigmatism al unui sistem optic, care antreneaza o deformare sau o lipsa de clari-tate a imaginii. ABERATIE CROMOZOMIALA / aberration chromosomique / chromosome aberration. Orice anomalie cromozomiala, fie numerica (*aneuploidie, 'monosomie, *poliploidie, tetraploidie, trisomie), fie structurala, cu modificare cantitativa (aneuzomie, deletie, trisomie partiala) sau fara modificare cantitativa (fuziune centrica, translocatie echilibrata, inversiune). A. c. poate fi congenitala sau dobandita. Sin.: anomalie cromozomiala. ABETALIPOPROTEINEMIE, s. f. / abetalipoproteinemie, s. f. / abetalipoprotein(a)emia. [Qr. a - priv.; ft - a. doua iiterd a aifdhetuiui grec; gr. lipos "== grasime; prolos =" primut, -ina: haima, -atos = sdnge.] Sindrom ereditar caracterizat prin scaderea betalipoproteinelor In sange, *acantocitoza, hipooolesterolemie, neuropatie, 'retinita pigmentara atipica si *malabsorbtie. Sin.: sindrom Bassen-Kornzweig. ABIOGENEZA, s. f. / abiogenese, s. f. / abiogenesis. [^r. n priv.i bios = vi.af.a; genesis = producere, de [a geniian = fl produce.} Teorie conform careia viata este originara din materia nevie, anorganica. PunctuI culminant al a. a tost teo-ria generatiei spontane (sec. al XVII-lea), dar adepti ai a., cu argumente mai elaborate, exista si In prezent. ABIOTIC, adj. / abiotique, adj. / abiotic. [Cjr. a - priv.; bios = viatd.\ Care se opune vietii. Ex.: factor a., mediu a. ABIOTROFIE, s. f. / abiotrophie, s. f. / abiotrophy. [Cjr. a -priv., bios = maW trophe = hranili nutrifie..} Proces dege130

ABSENTA nerativ care afecteaza prema.tur structurile histologice, Indeosebi formatiunile nervoase, fara o cauza aparenta. Ex.: a, retinei din *retinita pigmentara. ABLACTAT1E, s. f. / ablactation, s. f. / ablactation [Lat. ahltictfitio, -onis = mfarcare., de. la cib = wdepdrtat de, lar.tatio, -onis ^ aiaptarc., de la liic, luctis = [apte.] 1) Inceta-rea secretiei de lapte, adica a *lactatiei. 2) Mai rar, *Intarcare. ABLATIE, s. f. / ablation, s. f. / ablation. \Lat. uhhitio, -onis = se.parare.i indepartare, de [a aiiferre = a indepdrta} Indepar-tarea chirurgicala din organism a unui organ sau a unei for-matiuni patologice. ABLEFAR1E, s. f. / ablepharie, s. f. / ablepharia. [^r. o -priv.; blepharon = pieoapa.} Absenta partiala sau totala a pleoapelor. ABLUTOMANIE, s. f. / ablutomanie, s. f: / ablutomania. [Lat. ahlutio, -onis = spatare., purificare, de ia abliiere = a curdta prin spaiare (ah = wdepdrtat de; lucre, de ia lavare = fl spdia}.} Manie constand In spalatui excesiv de frecvent. ABO / ABO / ABO. Abrev. utilizata In mod curent pentru grupe sanguine. V. grup sanguin. ABOCLUZIE, s. f. / abocclusion, s. f. / abocclusion. [Lat. ah = wdepdrtat de; iat. me.die.vala. or.clusio, -onis, de la occludere = a mctiide, fi-claudere = a incfiide} Dentitie In care dintii arcadei superioare (maxilar superior) ?i ai arcadei inferioare (mandibula) nu se afla In contact. ABORTIV, adj. / abortif, -ive, adj. / abortive, abortient, abortifacient. [Lat. abortivus, de la uh - priv., oriri = a se nafte.] 1) Care nu este dezvoltat complet. 2) Despre o substanta sau o manevra care provoaca avortul. 3) Cu referire la o forma scurta, cu simptomatologie redusa a unei boli. ABRAHIE, s. f. / abrachie, s. f. / abrachia. [QT. a - priv.i iat. brachiwn, gr. brakhion, -ones = brat\ Absenta congeni-tala a bratelor. ABRAH10CEFALIE, s. f. / abrachiocephalie, s. f. / abrachiocephalia. [Qr. a - priv.; iat. brar-hium, gr. brakhion, -onos ' = drat; kephcile = cap.} Monstruozitate constand 'in absenta congenitala a bratelor si a capului. ABRAZIUNE, s. f. / abrasion, s. f. / abrasion. [Lat. abra-sio, -onis == radire, de. ia uhradere = a rade (ah - priv.; radere = a rdzui).} 1) Separarea sau excizia unor fragmente mid de piele sau de membrane mucoase superficiale prin ra-zuire Sau frecare. 2) Uzura sau tocire a dintilor de cauza fizio-logica (masticatie) sau patologica (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali). 3) in general, uzura unei struc-turi prin frecare. ABRAZIV, adj., s. n. / abrasif, -ive, adj., s. m. / abrasive. [Lat. abrasum de ia abradere = a rode (ab - priv.; radere = a rdz.ui). [ 1) Despre o substanta dura, de regula de origine minerala, utilizata fie pentru netezirea suprafetelor rugoase ale unor piese (de ex., In tehnica dentara), fie pentru producerea unor asperitati pe suprafetele netede. 2) Agent de curatire care se adauga In pastele de dinti. Ex.; carbonat de calciu, fosfati de calciu, silicati etc. ABREACTIE, s. f. / abreaction, s. f. / abreaction. [Lat. ah = de ia; fr. reaction, din iat. actio, -onis = actiune., de la agere = a actiona.} V. catharsis, ABSENTA, s. f. / absence, s. f. / absence. [Lat. absentia = al}se.n^d.\ Suspendarea brutala, complete sau partiala, de durata foarte scurta (2 pana la 15 secunde) a functiilor psihice superioare, care Insoteste anumite descarcari epileptice generalizate (*mal epileptic). Se manifesta prin Intreruperea activi-tatii voluntare, a mimicii si obnubilarea constientei, asociata uneori cu ticuri, gesturi involuntare. Este urmata de 'amnezie lacunara. Semnificatia termenului se afla Inca In discutie. In general, se disting: a. simpIS, cand pierderea constientei reprezinta

ABSORBANT singurul semn clinic apredabil, si a. complexa, cand exista semne clinice asociate. S-au propus criterii de modificare a *electroencefalogramei pentru a discrimina a. tipica de a. atipica. ABSORBANT, adj., s. n. / absorbant, -e, adj., s. m. / absorbent. [Lot. absorbtum, participiul trecut al verduiw absorbers = a a6sor6i, a ingftiti, de. [a ab = de. ia, sorbere = a suge, a 6e.a.] 1) Care absoarbe particule, energie, lichide sau vapori. 2) Substanta care are aceasta proprietate. 'In medidna: medicament care absoarbe gaze sau lichide. V. absorbtie. ABSORBANTA, s. f. / absorbance, s. m. / absorbance. [Lat. absorbtum, partic.ipiul. incut a[ verbuiw. absorbers = a a6sor6i, a wgfiifi., de ia ab = de, (a, sorbere = a suge, a 6e.a.] Parametru care caracterizeaza *absorbtia luminii cu o lungime de unda data de catre o substanta m solutie. De obicei, a. se exprima prin logaritmul cu semn schimbat al 'transmitantei. A. specifics se determina pentru o solutie cu concentratia 1 %, cu o grosime de 1 cm s.i la o lungime de unda determinata. ABSORBTIE, s. f. / absorption, s. f. / absorption. [Lat. ahsorbitio, -onis, de la absorbere = ffl a6sor6i, a mifltifi (ab = de [a; sorbere = a suge, a 6ea}.] 1) Actiunea de a absorbi, de a retine o substanta In interiorul altei substante. A. se poate produce In medii foarte variate. 2) In fiziologie: patrun-derea unor substante 7n interiorul organismului, m sange sau m interiorul unor celule. A. se produce Indeosebi la nivelul mu-coasei intestinale. 3) Patrunderea In organism a unui medicament sau a unui toxic. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radiatiilor electromagnetice sau corpusculare este disi-pata Intr-un mediu material. A nu se confunda cu *adsorbtie. ABSORBTIOMETRIE OSOASA / absortiometrie osseuse / bone absorptiometry. [Lat. absorbitio, -onis, de ia absorbere = a ingtiifi (ab = de la; sorbere = a suge, a 6e.a); gr. metron = masurd; lat. os, ossi's ^ OS.] Sin.: osteodensito-metrie (v.). ABSTINENTA, a. f. / abstinence, s. f. / abstinence, temperance (for alcohol), continence (sexual). [Lat. absiinentia = refinere, a6tinere, (it ia abstinere = a fine departe (ahs = indepartat de; teaere = a fine).] Renuntarea partiala sau to-tala la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A. alimen-tara (In particular la alcool). 2) A. sexuala etc. ABULIC, adj., s. m. si f. / aboulique, adj., s. m. et f. / abu-lic. [Cfr. a - priv.; boule = voinfa.] (Subject) care este afec-tat de *abulie. ABULIE, s. f. / aboulie, s. f. / abulia. {Cjr. a - priv.; boule = voinf:a.] Diminuarea initiative! sau a vointei. ABZIMA, s. f. / abzyme, s. f. / abzyme. [9{eoiogism foarte recent, win-pus din ab de. [a engi. antibody (anticorp) fi enzima] Anticorp capabil sa accelereze o reactie biochimica, aseme-nea unei enzime. In afara anticorpilor catalitici s-au obtinut molecule catalitice hibride, rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzima. A. prezinta o specifidtate mai mare decat enzi-mele, fiind capabile sa interactioneze selectiv cu anumite con-figuratii ale moleculelor substrat. AC, s. n. / aiguille, s. f. / needle, acus. [Lat. acus = ac.} Tija subtire de otel, cu un varf ascutit, de forma si marime variabile, In functie de -utilizare: In chirurgie, In stomatologie, pentru injectii sau pentru punctii. Tipuri de a.: 1) A. bumerang, cu varful mobil Intr-un spatiu restrans, pentru sutura In chi-rurgia prostatei si a vezicii. 2) A. dentare, de diverse tipuri, pentru tratament la nivelul canalelor dentare. 3) A. pentru injectie, utilizat In introducerea solutiilor medicamentoase In tesu-turi, de lungimi si grosimi diferite, cu sectiunea varfului In bi-zou si baza cu un ambou adaptabil la seringa. 4) A. pentru injectie intradermica, scurt (6-13 mm) si cu diametrul mic (0,5-0,6 mm). 5) A. pentru injectie intramusculara, lung (50-70 mm), cu diametrul de 0,7-1,2 mm si cu varful In bizou lung. 6) A in

ACANTOPELVIS testinal, drept sau curb, cu sectiunea rotunda, prevazut la un capat cu o ureche, utilizat In sutura intestinala. 7) A. de liga-tura, rectiliniu sau curbat, cu ureche care poarta materialul de ligatura. 8) A. de pneumotorax, de dimensiuni variabile, prevazut cu mandren. 9) A. pentru puncfie lombara, lung de 70-80 mm, cu diametrul de 0,7-0,8 mm, cu bizou scurt si mandren. 10) A. pentru puncfie sternala, lung de 45 mm, cu diametrul de 1,80 mm, In bizou intermediar, cu mandren si cursor ce regleaza adandmea patrunderii acului. 11) A. pentru punc-tie venoasa, lung de 30-40 mm, cu diametrul 0,8-1,6 mm, cu bizou scurt. 12) A. pentru rahianestezie, v. ac pentru punctie lombara. 13) A. pentru sutura vasculara, drept, curb sau semi-curb, foarte subtire, uneori cu resort. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioactive needle. Sursa liniara de *radiatie gama utilizata In curieterapie, constituita fie dintr-un tub metalic continand pulbere radioactiva (226Rg^ i37Cs) si ai carui pereti retin radiatiile corpusculare (alfa, beta), fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (^Ir) care prezinta un Invelis din platina. ACALAZIE, s. f. / achalasie, s. f. / achalasia. [Cfr. a - priv.; khalasis = re/o^are.] Anomalie de functionare a unui sfincter care consta In relaxarea defectuoasa In momentui contractiei a conductelor supraiacente. Ex.: a. 'cardiei explica dilatatia secundara a esofagului, a. ureterului explica hidronefroza intermitenta. V. si cardiospasm. ACALCULIE, s. f. / acalculie, s. f. / acalcutia. [Lat. a - priv.; calculare = a socoti.] Imposibilitatea Intelegerii semnelor Si simbolurilor matematice, ca si a efectuarii de calcule scrise sau mentale. ACAMPSIE, s. f. / acampsie, s. f. / acampsia. [Qr. a - priv., kamptein = a mcovoia.] Imposibilitatea efectuarii flexiei la nivelul unui membru, din cauza imobilizarii prelungite, a rigidi-tatii articulatiilor sau anchilozei acestora. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigricans / acan-thosis nigricans. [Qr. akantha = spin; -osis; [at. nigricare = a se mnegri} Dermatoza constand In hipertrofie papilara vegetanta si pigmentatie, localizata Indeosebi la nivelul axile-lor, gatului si regiunilor genitocrurale; deseori, coexista o dis-trofie a parului si a unghiilor. Boala se asociaza la adult si varsInic, In circa 50% din cazuri, cu un cancer abdominal (Indeosebi gastric). De asemenea, a. n. se asociaza frecvent cu afectiuni endocrine ca *sindromul Gushing, "boala policnistica ovariana, 'acromegalia sau chiar cu o obezitate simpla. In forma autoimuna (rara), producerea de anticorpi anti-receptori insulinici determina o *insulinorezistenta severa. ACANTOCIT, s. n. / acanthocyte, s. m. / acanthocyte. [Cjr. akantha = spin; kytos = cduld.] Eritrodt sferic care prezinta la nivelul suprafetei sale deformari ce sugereaza aspectui unor spini. ACANTOCITOZA, s. f. / acanthocytose, s. f. / acanthocyto-sis. [C/r. akantha = spin; kytos = celuid; -oza.] Anemie he-molitica In care sunt prezente 'acantocite circulante. ACANTOLIZA, s. f. / acantholyse, s. f. / acantholysis. [gr. akantha = spin; lysis = distrugere., de ia lyein = a distmge.] Stare particulara a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizata prin reducerea numarului de *jonctiuni care determina coeziunea celulelor. A. favorizeaza dezvoltarea de leziuni buloase. ACANTOM, s. n. / acanthome, s. m. / acanthoma. [gr. akantha = spin; -oma.] Denumire generala a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi. ACANTOPELVIS, s. n. / acanthopelvis, s. m. / acanthopelvis. [gr. akantha = spin; [at. pe]vis = 6azin.\ Tip de bazin obser-vat In "rahitism, caracterizat prin prezenta de varturi si creste osoase situate la nivelul insertiei tendoanelor, Indeosebi In zonele eminentei ileopectinee si a pubisului. 131

] Despre o structura care constituie un element secundar. Accident survenit din cauza muncii sau In timpul lucrului. a. / acetabuloplastie.i katalyein = a disInige. [Cfr. A. Compusul care cedeaza radicalul este denumit donor sau donator. constand m imposibilitatea bolnavilor de a ramane mai mult timp In aceeasi pozitie din cauza hipertoniei musculare.] Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor m scris. f. tiroide a. -onis = acceCerare. 3) a. acaridan. f. m. s. akaii = insectd. scrie corect. s. V.). [Cfr. f. m. accelerare = a grti6i.} Care nu confine celule. 7) a. auxiliar. / acanthosis. a . s. cu rol mai Intai acceptor. sunt substante care grabesc priza gipsului. ACATAGRAFIE.. cand se revine prea rapid la presiunea normala. 0 legislatie adecvata stabileste drepturile salariatilor si raspunderile responsabililor Intreprinderilor. ded a sintaxei. s.] Factorul VI al coagularii.priv. a priv. f. / acatalas(a)emia. / acatagraphia. a . medie ca variatie a vitezei punctului mobil In unitatea de timp: a^ = Av/At. Indeosebi In cazu] fenotiazinelor.: *hexoza In cursul reactiei de *fosforilare. f. f. obser-vat ca efect secundar dupa medica^a antipsihotica sau neuro-leptica. kalagraphein = a. s.priv. survenita brusc si imprevizibil. adj. f. n. / acceleration. duct pancreatic a. f. / acellular. s. f. Se defineste. f. s. criza. akari •= insecta. / acariose.: glande suprarenale a. perturbarea permeabilitatii vasculare. s. f. / acapnie. / acatagraphie. / acatalepsy. katamathesis = capacitatea de infetegere fi cunoastere. cresterea viscozitatii sangelui sau alte tulburari ale sangelui circulant. produs de o cauza exterioara si provocand un preju-didu fizic. a veni (cdtre.] Nume dat unor paraziti de talie mica apartinand or-dinului Acarienilor. au aplicatii In fizica nudeara ?i In medidna (tratamentui unor cancere). Ex.: scabie (v.priv.. s. / acellulaire. -oza. / acataphasia. modificarea calibrului vascular (vasoconstrictie). leziune histologica tipica pentru vegetatiile veneriene 9i papiloame. acceleratio. incidental. -ntis. / acaryote.. Sunt asimilate a.. 2) a. {Cjr. (1). s. katalyein = a distruge. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cerebral / stroke. 2) 'Diagnostic incert. / acaryote. [Cfr. f. ACATALAZEMIE.: boala Takahara. Ex. dt la accelerare = a grafii fi celer = rapid. industrial injury. s. f. V. de asemenea. ACCELERINA. / acanthose. occupational injury. accelerare = a gra6i. kathisis = acfiune. ACCELERATIE. de ordinul MeV. f. cu aju-torul carora particulele Incarcate electric sunt accelerate. (Santorini). ACCIDENT DE MUNCA / accident du travail / professional accident. adj.. / accident. Thrombidium si capusele sunt acarieni. / accepteur. -oza.. / acatalasie. de febra. / acathesie. m. s. / acarid. ruptura unui vas cerebral. s. m. -aza. [Lot. ACAPNIE. diminuarea drculatiei prin scaderea presiunii sanguine. apoi de donor si care se numeste transportor sau transmitator. ACCELERATOR. 4) a.priv. / acatalasia.priv. [Lot. akaa-tha = spin..] (Celula) care este lip-sita de nucleu. ACETABULOPLASTIE. n. {Cjr. dclotron si sincrotron. s. Este denumita si hiperacantoza. ACATAMATEZIE. 2) Diminuarea sau perturbarea capad-tatii de Intelegere a vorbirii. consecutiv trecerii unui curent electric. de part/cute sunt instalatii complexe. / accident. brain attack. karyon = sdmfiwe. (denumita a.). de priza. s. s. / acatamathesie. m. / acathisia. [Lot. -ina. s. / acariosis [Cfr. de melanco-lie.: anhist. betatron. a. f. m. s. de transfuzie. a • priv. ACATALEPSIE.. acetabulum •» vas pentru. n.] Hiperplazie difuza a stratului spinos al epidermului. f.] in medidna. s. [Cfr. -aza] Boala deter-minata de absenta congenitala a enzimei numita *catalaza. ACARIOT. cu "hipocapp. a dizoiva. crisis. m. vitezei punctului mobil In raport cu timpul: a = Av/At.. [Cjr. Intr-un sistem de referinta dat. psihica sau somatica. s. a veni (c&tre). s.] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a ramane In po-zitie sezanda. / acephalia. ACATAFAZIE. s. kap-nos = fum. / acatamathe-sia. {Cfr.] Sin. f. haima.'e. In raport cu protectia muncii. AVC sunt cele mai frecvente boli neurologice si pot surveni In: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboza sau *embolie). care poate fi anafilactic sau seric. consecutiv unui tratament medical sau chi-rurgical. a. Ex. raportata la unitatea de timp. a accepta. de [a kata = 61 jos.: eritrocitui matur la mamifere. lot. cellula = ca-marutd. s. -atos = sange} Absenta *catalazei din sange. / accelerine. f.i katalamhanem = a suspenda. s. / acceleration. s. medie-vala accesorium. gr. f. aterg/c. s. m. / acataphasie. de ia accedere = a se apropia. [Cjr. (2) / accelerateur. ACARIAN. [Cjr. s. complementar. v. ACCEPTOR. [Cfr. / attack. de la acceplare = a primi. s. lepsis = fv(are. f. manifestata prin ulceratii. vascular cerebral. / acatalasemie. prin hemoliza imunologica a hema-tiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a he-matiilor primitorului (prin hemolizine).} Cresterea vitezei unui punct material In mis-care. 2) Tulburare m *boala Parkinson. n. acceptor = care primefte.} Absenta bioxidului de carbon din sange.} Substanta care. Termen generic pentru tulburarile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor vase cerebrale. 6) a. [Lat. nudeu. / accelerator. Unitatea de masura a inten-sitatii a. si accidentele survenite In timpul deplasarii la si de la locul de munca. V.. mica. / acetabuloplasty. Intr-un schimb de *radicali. a -priv. / acapnia. a . adj. In stomatologie. a. f. adj. Sin. [Lot. de munca. de ia celer = rapid. / accessory. akathisia. / acarien. drept sin. s. Desemneaza frecvent parazitui raiei Sarcoptis sau Acarus scabiei. *proaccelerina (factor V). f. / acephalie. Ex. m. kephale = cap} Monstruozitate caracterizata prin absenta congenitala a capului. ale gingiilor si gurii. adj... de decompreslune brusca. a -priv. acatalazie.: a. Accelereaza conversia *protrombinei In 'trombina si formarea 'tromboplastinelor. eventual somn nelinistit. / acatalepsie. a . acathisie. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus. adj. s.priv.. uneori gangrenoase. terapeutic.} Termen rar utilizat. mica. ACCESORIU. / accelerin. f..priv. [Lat. primeste radicalul si se combina cu el. s.. In limbaj curent) In SI este metrul pe secunda la patrat (m/s2). ACCIDENT. este o marime vecto132 ACETABULOPLASTIE riala definita ca derivata. la un subject salariat. [Cjr. adj. ACELULAR. Termen utilizat uneori. f. 5) a. [Cfr. [Lot. de dementa. adj. accessus. a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrilatilor. A. s. s. otet. ACATALAZIE. dt la accedere = a se apropia. / accesoire. desi ideile subiectului raman logice. electric. dim. / acceptor. s. ACCES. s. Ex. plastos = . m. de la accidere = a se mtampla} Situatie neprevazuta care afecteaza starea de sanatate. s. de [a celer = rapid} Dispozitiv sau substanta care accelereaza un proces: 1) A.: 1) a. ACARIOZA. V. cu doua sensuri: 1) Defidenta a intelectului. s. stare patologica. la sca-fandri. kataphasis = Ciin6aj corect} Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor In vorbire. s. s. accidens. si stroke. v. s. f. ACEFALIE. gresit. f. f. a . Este produs In ficat sub forma inactiva. -trice. agitatie motorie.a de a sta asezat. Prin mers sau modificarea pozitiei corpului senzatiile de Incordare musculara sunt atenuate. a . s. Sin. de la cella = comaro. a . de tuse. 2) A. ACATIZIE. sub actiunea unor campuri electrice si magnetice..] 1) Pierderea functiei de perceptie din cauza unei leziuni centrale. a dizoiva. / acces. f. pana la energii dnetice foarte mari. [Lot.ACANTOZA ACANTOZA.

CI^COOH Li-chid incolor. determina exclusiv depolarizarea si initierea po-tentialului de actiune.] Termen generic pentru sarurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabila si pentru esterii lichizi. formarea acidului mevalonic. si corpi cetonid. cat si In eel periferic. In cantitati mid. / achylie. din *colina. / aceton(a)emia. gr. acetum = o^ef.: paracetamol (v. Avand doua grupari active. inclusiv In SNC.] Prezenta *acetonei In urina. acetabulum = vas pentru. adenosine diphosphonc 133 . sub forma de acetat activat (*acetil-coenzima A). germ. modifies culoarea indicatorilor. n.).] Substanta care. glacial (89. f. «. A. / acetonemie. s. m. / acetylcysteine. f. a. [Lat. -ina. en = in. (DCI) 'Diuretic ce actioneaza prin inhibarea *anhidrazei carbonice. aether. achilie). A reprezinta punctui de plecare al mai multor cai metabolice. / achylia. [Lot.). cetoza. Excep-tie fac musculatura cardiaca si unii neuroni centrali. acetum = ofet.sau bilaterala. unde apar fenomene de hiperpolarizare si inhibitie. / acide. ouron = urind. s. / acetabulum. / acetaldehyde. / acheiria. survine concomitent cu descarcarea.] Sin. haima. formarea *corpilor cetonici. A. f. si cetonemie.priv. unii din-tre acestia fiind neoantigeni care pot induce raspunsuri imune anormale. V. produsa datorita acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxice din organism. a. difuziunea si fixarea ei pe receptorii colinergici. a6rw. acetum = of:e. ACID ACETIC / acide ac6tique / acetic acid. f.priv. aither = aer cwat. poate forma compusi cu macromoleculele hepatice. care se refera. Essiaather = eter ac. hyle = materie. gr. s. ACHEIRIE. / acetylcysteine. gastrica Inseamna scaderea debitului sucului gastric. Sin. eliberata este recaptata de catre terminatiile presinaptice (reglare prin 'feedback negativ). f. solventi. ACETILCOLINESTERAZA. 1) A.: anaclorhidrie (v. / acetonurie. inflamabil. dar majoritatea este hidroli-zata de acetilcolinesteraza In componentele sale de baza. ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adenosine diphosphorique / adenosine monophosphate. si In repaus. produs In timpul fermentatiei vinului In otet. / acetaminophene. V. participa intens la metabolismul acizilor organici. desi ea are loc. ai *acidului acetic. Prin cuplarea cu receptorii N. ACHILIE. m. boCta cereasca. / acetone. {icetiim = ofet. rezulta In urma oxidarii etanolului de catre alcool-dehidrogenaza. [Lat. / acetazola-mide. Acid acetoacetic / acide acetoacetique / acetoacetic acid. ACETAT. gr. *corp cetonic care rezulta din descompunerea imperfecta a *adzilor grasi si a unor acizi aminati. Sarurile de potasiu ale a. cetonemie.] Radical organic monovalent (Cl^CO-) rezultat prin Indepartarea unei grupari hidroxil din carboxilul acidului acetic. Are gust acru. Cuplarea *alosterica a a. Insa. mai mult sau mai putin volatili.).: acid adenozinmonofosforic (v. Sin.4%). reactioneaza cu metalele si neu-tralizeaza bazele. f. receptori muscarinici si receptori nicotinici. s. V. a. / acetate. s.] Procesul de fixare al unui radical acetil (Ct^CO-) la nivelul unei molecule organice. / acetone. s. miscibil In apa. acetum = of:et. / acetylcholinesterase.. m. s. efecte depolarizante. precursor al 'colesterolului. acetum = of:et.. cum = cu. -atos = sange} Prezenta unei concentratii mari de *acetona In sange. uni. s. / acetabulum. ACID. Apare In sange si urina la subiectii cu diabet zaharat incorect echilibrat.). ACETIL. a. / acetazolamide. s. ACETILCOENZIMA A / acetylcoenzyme A / acetyl coenzyme A. of:et] Sin. f. / acetylation. s. intra In in-teractiune cu doua tipuri de 'receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) si "receptorii nicotinici (N). CHg-CO-CHgCOOH. acidus = acru. s. terrno-stabila. de Ca plassein = a forma. potentiate de actiune). [Lot. ACETILARE. [Lat. f. f.] Metabolit produs la nivelul ficatului cand sunt consumate cantitati mari de alcool.. s. Cresterea sa In sange poate genera *acidoza. kheir. m. a . / acetylation. cu receptorii de tip M determina In majoritatea structu-rilor. administrata pentru a facilita eliminarea acestora. s. zyme = ferment. f. hyle = materie. A. / ac6tylcholinesterase. ACID ACETILSALICILIC / acide acetylsalicylique / acetylsalicylic acid. si aclorhidrie. f. [Cfr. m. eter si cloroform. ACETONURIE. ACID ACETILACETIC / acide acetylacetique / acetoacetic acid. gr. / acetate. hyle = materie. acetum = ofet. cat si In butonii terminali axonali. s. / acetaldehyde. [at. / acid.] C3HgO. volatil. elibereaza ioni H 4.t. sunt utilizati ca reac-tivi chimici.] *Neuromediator prezent atat In sistemul nervos central. a . descarcarea de *noradrenalina si *adrena-lina. f. In industria farmaceutica si In cea chi-mica (obtinerea _de rezine si fibre artificiale). cu miros picant caracteristic. f. [<^r. Lichid incolor. hyle = ma-terie. manifestata clinic prin stare de excitatie anormala urmata de depresie pro-gresiva si acidoza. ea fiind apoj oxidata In acid acetic. n.} Absenta congenitala a mainii. se intensifies la propagarea *impulsului nervos. V. (DCI) Sin. ACID ADENILIC / acide ad6nylique / adenylic acid. s. -ona. s. s. s. khole = bVia. 2) In a. s. acetum = otet. si acetatui de sodiu sunt utilizate ca alcalizanti urinari sau sistemici. In limbaj clinic curent: cetonurie (v. NA: acetabulum. gr. Inactivarea a. s.ACETABULUM modtlat. f. f. m. Utilizat frecvent In trecut (DC-Diamox). In *cromatografie serveste la prepararea tesuturilor pentru extractia enzimelor. s. cetonurie. hyle = materie. gr. drojdU} Forma activata a 'acidului acetic prin combinarea acestuia cu 'coenzima A. [Lot. este sintetizata atat In pericarion. ACETAZOLAMIDA. / acetylcholine [Lat. s.: aspirina (v.). ACETONA. gr. ACETILCOLINA. A. acetum = of:et. f. ACETONEMIE.: cavi-tate cotiloida (y. la ansamblul *corpilor ceto-nici. Este prezenta In halena (fiind recunos-cuta datorita mirosului de fructe) si In urina diabeticilor supusi restrictiei de glucide. de (a alwol dehydrogenatum. Sin. ACETALDEHIDA. A. / acetaminophen. m. In. Sin.: colinesteraza (v.).). khy-los = sue. Este utilizata ca solvent si pentru obtinerea *cloroformului si *iodoformului In industria farmaceu-tica. [Lat.: acid acetilacetic (v. -ina. ACHILIE GASTRICA / achylie gastrique / gastric achylia. biosinteza *acizilor grasi. In solutii apoase.: ACh.etic. pre-cursori ai unor noi molecule de a. f. s.] Diminuarea sau absenta unor componente din se-cretiile digestive si chiar a volumului secretiei. A. khole = Biia. a modeCa} Refacerea prin chirurgie plastica a "cavitatii cotiloide. f. s. s. [Lot. din [at. [Lat. [Lat. gr. acetum = of:et! -ona. -ona. pancreatica scade secretia pancreatica si pot lipsi unii com-ponenti ai acesteia. f. s. f. Se utilizeaza diluat (6%) sau ca a. gr. s. (DCI) Substanta fluidizanta a secretiilor bronsice. [Lat. / acetonuria. A. m. / ac6tylcho|jne. s. cu efectele sale specifice (contractia mus-culaturii scheletice. In limbaj clinic uzual se utilizeaza tennenul de *cetonurie. / acheirie. ca si In "inanitie. In prezent este Inlocuit de diuretics mai eficiente. eliberat la nivelul *sinapselor colinergice. cele mai importante fiind: oxidarea In *dclul Krebs. / acetyl. ACETILCISTEINA. s. excitatoare. s. ACETAMINOFEN. f. -aza. ACETABULUM. Abrev. / acetyl. In organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic. 0 parte ACID ADENOZINDIFOSFORIC din a. Eliberarea de a. cetonurie. -iros = mana. s. cu absenta acidului clorhidric si diminuarea *pepsinei.

biochim. sinteza unor hormoni. ACID BENZOIC / acide benzoique / benzoic acid. adenozindifosforic (ADP) si adenozintrifosforic (ATP). a. sintetizat In celulele poligonale ale ficatului si acumulat la nivelul "veziculei biliare sub forma de saruri. acid mefenamic. H^COg. ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hydrochloric acid. ACID AMINAT / acide amine / aminoacid. (DCI) A.: glicocol (v.. adenozintrifosforic. de COa. mineral puternic (HCI). care produce scaderea sintezei hepatice a colesterolului. A. ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid. din alimente se elimina sub forma de *a. Sin. este cuprins In compozitia unor unguente cosmetice. Compus tricarboxi-lic al *ciclului Krebs. A. vitamina C si tab. Sin.. Ultimii doi radical! sunt uniti cu restui moleculei prin le-gaturi fosfat inalt energetice. A. usor iritant al tegumentelor si mucoaselor. Fiecare din aceste legaturi contine circa 7 300-8 000 calorii/mol a. Catabolit urinar provenit din oxidarea incompleta a triptofanu-lui la om. a. ACID 5-AMINOLEVULINIC / acide 5-aminolevulinique / 6amino-levulinic acid. implicit. biochim. b. dezoxicolic. A. abrev. 'Zaharina este derivata din a. c.. *A. ACiO ARAHIDONIC / acide arachidonique / arachidonic acid. este un "che-lator al calciului. barbituricele (Indeosebi *feno-barbitalul). care devin astfel accesibili actiunii lipazelor si esterazelor. A. Sin. Sin. a fost denumit "moneda energetica curenta" a celulei. Abrev. Abrev. Abrev. sdndarea lor In ADP (*a. fosforic. in profilaxia hemoragiilor.ACID ADENOZINMONOFOSPORIC acid. gras nesaturat. Pentru acest mo„ tiv. Este un a. adenosine monophosphoric acid. V. Abrev. Indeosebi la pacientii hemofilici supusi interventiilor stomatologice. ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / anthranylic acid. fiind introdus In compozitia solutiilor utilizate pentru conservarea sangelui. a. pentru a reface a. ACID y-AMINOBUTIRIC / acide y-aminobutyrique / y-aminobutyric acid. A. capabila de sdndare si de refacere continua. malonic cu ureea.: acid adenilic. si tab.: ALA.: ADP. Denumirea chimica a "vitaminei C. derivatii sai de sinteza. a. ce actioneaza pe 'acetilcoenzima A si 'acidul oxaloacetic (reactia inversa fiind catalizata de citrat-liaza extramitocondriala). ACID CITRIC / acide citrique / citric acid. deoarece este toxic. hipuric.: adenozin trifosfat. 'prostaciclina si *tromboxan A. deoarece inhibitia enzimatica determinate! de plumb In cursul sintezei hemului provoaca acumularea sa si cresterea eliminarii 1 sale urinare. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. ACID ADENOZIN TRIFOSFORIC / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate.: CDCA. Sin. In etapa initiala a sintezei *hemului. antiseptic acid. Datorita actiunii sale keratolitice. speciile H^Ct^ predominante sunt HCO^ (bicarbonat) §i COg dizolvat in raport de 20:1. In timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene si *aspirina ar bloca doar activarea ddooxigenazei. Energia eliberata de a. In H^CO. se formeaza *porfobilinogenul. sarurile sale pot fi. ceea ce reprezinta mult mai mult decat energia stocata In orice alt compus organic. El este degradat de *ciclooxigenaza In 'prostaglandine.: acid aspartic. ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid.). fiind utilizati ca somnifere si anticonvulsivante. care se poate obtine si prin sinteza si poate fi Intrebuintat si ca agent aromatizant. const. b. functionarea pompelor ionice de tip ATP-azic etc. a. In urina este un test major pentru depistarea *saturnismului. ACID ADENOZINMONOPOSFORIC / acide adenosine monophosphorique / adenosine monophosphate. ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbituric acid. Aminoacid neesential. sunt detergenti cu rol in emulsionarea triacilglicerolilor si esterilor de acizi grasi. care In solutie se gaseste In cea mai mare parte sub forma disociata. Conversia CO. si tab. biliar primar. ^' a relua ciclul reactiilor energogene celulare. b. A. Sin. una de D-riboza si doua molecule de a. a tuturor derivatilor sai. b. rezervat pentru uz strict extern sub forma de apa borica 3% sau vaselina boricata 10%. bacteriostatic. ACID AMINOACETIC / acide aminoacetique / aminoacetic acid. neafectand producerea de leucotriene.). Este folosit. amino-sucdnic. Sin. folosit ca reactiv chimic i?i pen- . In sange. Medicamentele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba formarea de a. utilizate pe cale intravenoasa In tratamentui *hipercalce-miilor. a. chenodezoxicolic si litocolic.).). in natura se gase?te In cantitate mare In fructele din familia Citrus (citrice). Radicalul de baza al Intregii familii de barbiturice. ACID K-AMINOCAPROIC / ACIDE s-AMINOCAPROIQUE / eAMINOCAPROIC ACID. EfoctuI terapeutic este probabil secundar reducerii activitatii *HMG-CoA reductazei. V. (v. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. Prin condensarea In dtosol a doua molecule de a. Component al proteinelor.: GABA (v. ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid.: acid nitric (v. derivat din *fosfolipidele membranelor celulare. cu 20 de atomi de carbon. contractia musculara. I^BO. V. coroziv.). In prezenta energiei nou formate In celula.: AMP.). Abrev. A. ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid. joaca un rol central In metabolismul altor aminoacizi si in sinteza ureei. Sin.: a. In conditii standard sj 12000 calorii In conditii fiziologice. V. Nucleotid compus din adenina. 6a. cristalin. COOHCH(NH. notat cu simbolurile Asp sau D. care se formeaza In mitocondrii prin actiu-nea unei enzime condensante. iar 134 ACID CLORHIDRIC de lipoxigenaza In *leucotriene. Dozarea a. una de D-riboza si o molecula de a. ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chenodesoxycholique / chenodeoxycholic acid. Sin. fosforic. const. Nu trebuie Inghitit si nici utilizat pentru irigarea cavitatilor. fosforic. ce inhiba activatorii plasminogenului prezenti In secretiile orale si stabilizeaza formarea cheagului In tesuturi. ribonu-cleic si a moleculelor de a. ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid.: acid glutamic (v. cu formula chimica 041-14^0. de aseme-nea. adenozin-difosforic) si a. Intervine in oxidarile celulare. biochim. ori de cate ori nevoile celulare o impun. cu actiune antifibrinolitica puternica. este catalizata de *anhi-draza carbonica. A. V. inflamatie. const.: ATP. administrat per os pentru dizolvarea calculilor biliari de colesterol. este absolut necesara In: metabolismul celular. cu rol principal de carburant celular. citrat-sintaza. Cum legaturile fosfat Inalt energetice ale a. Rezulta din combinarea a. sunt foarte labile. (CgHsCOOH) abundent In fructe. adenosine triphosphoric acid. a. fosforic se realizeaza instantaneu.))-CH2-COOH. ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid. riboza si trei radical'! fosfat. La om au fost identificati patru a.: aminoacid (v. Este si un antiseptic acid utilizat pentru conservarea unor alimente sau pentru spalaturi bucale. ACID BORIC / acide borique / boric acid. In contractia musculara si In reac-tiile de sinteza care utilizeaza a. Intervine in formarea moleculelor de a.: maloniluree. ADP rezyltat se recombina ulterior cu a. desfasurata m mitocondrii.: EACA. Este utilizat In producerea industriala a 'aspartatului. organic slab. si. 5-a.: colic. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid. Sin.. rezultat din condensarea succinilcoenzimei A si a glicinei. In asociere cu factorul VIII.

COOH-(CH.. *A. A. cu simbolul Glu sau E. (desuete): vitamina Bg. in umoarea apoasa si In *umoarea vitroasa. Sin. A. *mucopolizaharidic rezultat din reunirea unor *dimeri alcatuiti din a. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid. const. f.).: EDTA. V. este utilizat in litiaza calcica cu hipercaldurie. In organism. mineral care intra In compozitia unor substante organice diverse (fosfoproteine. face parte din compozitia 'fosfolipidelor care alcatuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolina. contribuie la oboseala musculara. iar sub forma de saruri de calciu intra in compozitia oaselor. se mai afla In lichidul *sinovial. I. V. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide desoxyribonucleique / deoxyribonucleic acid. re-prezinta. V. Produs al degradarii incomplete a lipidelor. Inca In discutie. Laptele Tmbogatit cu a. Tmpiedicandu-le astfel absorbtia.. si tab. oxalic la om.-CH(NH. *fosfatidilinozitol. de asemenea. pirofosforic) si cea polimerica (a. ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidinosuccinique / guanidinosuccinic acid. si sue gastric. V. (fermentatie lactica). grasi in *cetone. Metabotit al 'fenilalaninei format si excretat In exces in *fenilcetonurie. acizi grasi. cu proprietatea de a se combina cu sarurile de calciu din tubul digestiv. ACID p-HIDROXIBUTIRIC / acide P-hydroxybutyrique / phydroxybutyric acid. In functie de numarul de dimeri componenti. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. prin *chelare. anionul Cl~ provenind din disocierea NaCI. benzoic. Denumire imprecisa pentru a.. Sub forma de saruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru Indepartarea din organism. ACID FENILACETIC / acide phenylacetique / phenylacetic acid. Sub forma de N^N^-metilen tetrahidrofolat (Ni'. La acest nivel. Abrev. A. consecutiv. glicolic In *glicina. ortofosforic forma monomerica. forma dimerica (a. Sub forma de esteri participa la generarea compusilor macroergici celulari. CHa-CHOH-COOH. Intr-o forma inutilizabila pentru sinteza ADN si. V. Produs de detoxificare a a.. Sunt afectate celulele cu turnover rapid. I. h. Sarea monoso-dica (glutamat de sodiu) este utilizata ca medicament in 'encefalopatii (pentru ameliorarea capacitatilor intelectuale) si In *epilepsie. Sin. biochim. g. fiind obtinut si prin sinteza. CigHigNA Vitamina hidrosolubila formata din pteridina. ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phosphoric acid. participa la sinteza ADN prin metilarea deoxiuridil monofosfatului (dUMP) In deoxi-timidilmonofosfat. (DCI) A. ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid. conduce la perturbarea di-viziunii celulare. contribuind astfel la deteriorarea functiei plachetare In "insuficienta renala cronica. Compus guanidinic. ajuta la prevenirea dezvoltarii bacteriilor generatoare de putrefactie In intestinul gros.)-COOH. 2) Termen ge ACID LACTIC nera! care include forma monomerica. De asemenea. ficat si drojdii. I. In timpul respiratiei celulare anaerobe din exercitiul fizic intens. Catabolit al *dopaminei. utilizat in fabricarea parfumurilor. V. In organism. *a. lactacidemie. Sin. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyaluronic acid. cum ar fi cele din maduva osoasa si din mucoasele tractului digestiv. interfera cu activarea factorului III plachetar de catre 'adenozindifosfat. furnizand o forma de folat ce intra direct In ciclul metabolic al radicalilor monocarbonici. ACID GRAS / acide gras / fatty acid.). Deoarece PABA nu poate fi sintetizat de catre organismul animal.: alcaptona (v. Este precursor al a. iar a treia de o molecula de acid fosforic. Este un antagonist biochimic al medicamentelor *antifolice. ACID FOLIC / acide folique / folic acid. paraamino-benzoic (PABA) si *a. ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid. este sintetizat In organism. o molecula de *a. h. a. 7-aminobutiric (*GABA) si joaca rol de neuro-transmitator exdtator in toate regiunile SNC. V. fenillactic. Unele bacterii pot con-verti lactoza In a. prezent in urina diabeticilor cand creste conversia *a. g. De aceea. organic rezultat In urma fermentatiei lactozei. CaHsCO-NHCH^COOH. ACID FITIC / acide phytique / phytic acid. al glutationului si al vitaminelor din grupul *a. Din cauza deficitului ereditar de fenilalanin hidroxilaza. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogen-tizic acid. unul dintre produsele finale ale metabolizarii proteinelor si aminoacizilor. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide ethylenediaminetetracetique / ethylenediaminetetraacetic acid. La niveluri plasmatice crescute. a. aromatic izolat din esente florale (Indeosebi din petalele de trandafir). A. Agent *chelator. inozitolhexafosforic. const. blocheaza a. fiind deturnata In consecinta pe cai metabolice alternative. cu producere de a. A. ACID GLIOXILIC / acide glyoxylic / glyoxylic acid. are rol In legarea complexelor moleculare si de agent protector. fenilacetic si a. Formeaza miezul complexe-lor de *proteoglicani de la nivelul "rnatricei extracelulare. folic. si tab. poate avea o greutate moleculara foarte mare. hialuronidaza. Determina reactia acida a sucului gastric. si fenilcetonurie. fosfolipide. Abrev. fiind secretat activ de catre celulele oxintice (circa un miliard de celule) ale glandelor regiunii fundice si ale corpului gastric. V. Este un a. metafosforic). ADN.N10-metilenTH4). A rezul-tat ca intermediar in conversia a. rezultat In urma conjugarii acestuia cu *glicina si continut In unele ali-mente vegetale. Se gaseste In plantele verzi. acesta este un component indispensabil al dietei.: fenol (v. 1) A. format si excretat In exces In *fenilcetonurie. precursorul primar al *a. f. ACID FOSFATIOIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid. A. Arninoacid monoaminodicarboxilic. de cateva milioane de Da. Compus format dintr-o molecula de 'glicerol la nivelul careia doua functii alcool sunt esterificate de acizi grasi. ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid. a. acid clorhidric. cu eliminare urinara crescuta la pacientii cu *feocromocitom sau alte tumori secretante de catecolamine. fosfoglucide) si intervine intr-un numar de reactii enzimatice. este utilizat ca acidifiant urinar. Sin. Derivat al tetrahidrofolatului care ocoleste blocajul metabolismului folatilor produs de inhibitorii dihidrofolat-reductazei. corpi cetonici. f. f. leucovorin. se produce In cazul cand glucoza nu poate fi convertita In *acid piruvic In procesul de *glicoliza. Se formeaza In muschi. A. fiind component al proteinelor tisulare si plasmatice. biliar primar derivat din *colesterol. fenilalanina nu poate fi convertita In tirozina. implica *pompa de I-r/IC.ACID COLIC tru prepararea unor medicamente. Mecanismul de secretie a a. este un catabolit anormal al 'fenilalaninei. vitamina M. deci neesential. care este excretat In urina In "hiperoxalurie. DeficituI de 'vitamina B^. *fosfatidiletanolamina. g.: HVA. V. care asigura transportui activ de H4'. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid. ca si In *neuroblastoame. a unor substante ca plumbul si digi-tala. v. ca acidulant alimentar si in stomatologie. glutamic. clorhidric secretat de celulele parietale In cavitatea gastrica. Sin. ACID FENIC / acide ph6nique / phonic acid. glucuronic si N-acetil-glucozamina. dezvoltandu-se tabloul clinic si hematologic de *anemie megaloblastice. a. a. coenzima nece-sara in conversia combinata a homocisteinei In *metionina si a NSmetil-Tr-^ in TH^. biochim.: acid tetrahidrofolic. Este eliminat prin urina. ACID FENILPIRUVIC / acide phenylpyruvique / phenylpyruvic acid.: acid aminoglutaric. H^PO. Indeosebi al caldului si al magneziului. f. c. ACID COLIC / acide cholique / cholic acid. 135 .). *fosfatidilserina.

NHArliCOOH.' dus intermediar de metabolism al *gluddelor. const. ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomonic acid.N03. ACID OXALOACETIC / acide oxaloacetique / oxaloacetic acid. care este esentiala In oxidarea sa. H. ACID OLEIC / acide oleique / oleic acid. participa la formarea calculilor urinari. constituent cheie al *ciclului Krebs. Denumirea chimica a 'biotinei. care se conjuga cu *acetilcoenzima A pentru a forma *citrat. acizi cetonici (*corpi cetonici). / acid(a)emia [Lot. p. oxalemie. Boala ereditara determinate! de un deficit enzimatic In izovaleril-coenzima A dehidrogenaza. neuraminic. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tetrahydrofolique / folinic acid. *nefrite. s. s. a. ACIDEMIE IZOVALERIANICA / acidemie isovalerique / isovaleric acid(a)emia. dezaminare si oxidare). sintetizat din *aspartat si din *piruvat. V. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A).H. Valori crescute (26-66 mg In 24 de ore) se observa In feocromocitom si moderat crescute (peste 10 mg In 24 de ore) In neuroblastom si ganglioneurom. ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid. In organism In cursul degradarii a. ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neuraminic acid. antranilic dotat cu proprietati analgezice si antiinflamatorii. V. pe cale intravenoasa sau orala. organic cu rol important In *dclul Krebs. si acizi grasi. extras din scoarta de salcie alba si din frunzele de Pyrola minor. V. C^s°2-A. coma. cetodicarboxilic.. f. V. pentru prepararea salidlatilor. Se administreaza In asociere cu izoniazida si streptomidna. Lichid inco-lor. cu numeroase utilizari industriale. acidus = acru.ACID LINOLEIC IZOVALERIANICA ACID LINOLEIC / acide linoleique / linoleic acid.30-7. Substanta cu proprietati vitaminice.2H.: AVM. ortohidroxibenzoic. Este utilizat In calitate de conservant alimentar. Medicament tuberculostatic minor.42) ca urmare a cresterii concentratiei de ioni de hidrogen din plasma. Eliminarea de a. v. Cantitatea de a. mineral putemic. gras nesaturat cu 18 atomi de carbon In molecula. vitamina Bg. ascorbic si glicocolului. uricemie). gr. produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) si a purinelor alimentare.). gras esential. aspartic (aminoacid) printr-o reactie de transaminare si este intermediar In calea gluconeogenetica. leucovorin. cat si diminuarea concentratiei substantelor tampon fara diminuarea efectiva a pH-ului. Sin. C. Sin. piruvic si a unei molecule de D-manozamina. si acizi grasi. V. previne acumula rea la suprafata bacteriilor a fractiunii C3b a complementului. Se formeaza. cristalin.si tricarboxilici. A. p. A.>0. acizi grasi). ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandelique / vanylmandelic acid. Sub forma de oxalat de calciu. A. Aceasta denumire a fost propusa pentru eliminarea ambiguitatii termenului *acidoza. tab. foarte coroziv. -o(os = s&nge. A. acid sialic. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric acid.S04. Produs a] metabolismului intermediar al adrenalinei si noradrenalinei (prin ortometilare. f. Reprezinta un pro. i ACID PIRUV'iC / acide pyruvique / pyruvic acid. haima. ACID NUCLEIC / acide nucleique / nucleic acid. utilizat ca agent topic In tratamentui acneei vulgare. a. const. o. Se poate acumula In unele stari patologice.H. V. ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid. ADN. depresie respiratorie. boala ereditara autozomal rece-siva caracterizata prin *anemie megaloblastica rezistenta la vi-tamina B^ si legata de un deficit enzimatic al metabolismului a. Este utilizat In special In artrita reumatoida si dismenoree. s.: PAH. ARN. este selectiv pentru bacterii. ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraaminosalicylique / paraaminosalicylic acid. Abrev. cu actiune *keratolitica. prezent In sange (v. A. continut 'in cantitate mare In uleiul de in. antifungice si keratolitice. Este utilizata ca vasodilatator si In tratamentui pelagrei. Antibiotic produs de Pseudomonas fluorescens. acizi di. A. Este utilizat In prepararea sapunului si a unor produse farma-ceutice. A. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor si lotiunilor. V. A. organic. ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraaminobenzo'ique / paraaminobenzoic acid. m. Derivat N-acetilat al *a.H. analog al *a. ca *guta. C^I-L^C^. acid ribonucleic. A. Sin. cu efect coroziv foarte putemic. ACID ORGANIC / acide organique / organic acid.. de asemenea. endocrinol. ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid.. paraaminobenzoic (PABA). acizi grasi. ACID URIC / acide urique / uric acid. ACID MEFENAMIC / acide m6fenamique / mefenamic acid. gras saturat. lapte. Mai este de ase-menea folosit ca antiseptic local datorita proprietatilor sale bac-teriostatice. poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac. V. vitamina PP. a. din sange si din tesuturi creste In defidtui de *tiramina. eel mai abundent si ras-pandit a. prezenta in cea mai mare parte din celulele vii (ficat. Cuprins In structura capsulei bacteriene.} Scaderea pH-ului plasmatic (normal 7. o. Ct^-CO-COOH. ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid. ACID LINOLENIC / acide linolenique / linolenic acid. Se obtine si prin sinteza. Antiseptic feno-lic utilizat In dermatozele veziculare. C^Hg^COOH A. biochim. oxalurie. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucleique / ribonucleic acid. (DCI) C. Abrev. organic utilizat pentru explorarea functionala a excretiei tubulare renale. Denumirea chimica: a. (DCI) Derivat al *a. ca si In anatomia pato-logica.: acid azotic. izolat din grasimea de oaie si continut In cea mai mare parte a grasimilor animale si In uleiurile vegetale. Abrev. C. In calitate de fixator al tesuturilor. si se poate elimina prin urina. 3-metoxi4-hidroxi-mandelic. drojdie. gras polinesaturat esential continut In uleiul de peste si 'in unele uleiuri vegetale (ulei de in).NO. Intermediar al biosintezei *pirimidinelor. ACID RETINOIC / acide retinoique / retinoic acid. care actioneaza prin inhibarea izoleucin-ARNt sintetazei. ACIDEMIE.03. In urina (orotic-urie) creste In adduria orotica. gras In natura. ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid. A. *leucemii tratate cu *antimitotice sau prin *radioterapie.>. blocand competitiv locusul de legare al izoleudnei bacteriene. Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizilor carboxilici nonaminati solubili In apa: *adzi grasi cu lant scurt. V. gras saturat (v. Reprezinta un constituent esentia! al functiunii glucidice a glicoproteinelor de la nivelul membranelor celulare. HNO. ACIDEMIE ACID PICRIC / acide picrique / picric acid. si addurie organica. care semnifica atat diminuarea pH-ului sanguin. *grasimilor si amino-acizilor. arahidonic. ca *supozitoarele. (COOH). fumans In stare concen-trata. precursor al *a. V. V.: acid folinic (v. j A. continut de vegetale diverse. aspirinei si a numerosi coloranti. care afec- 136 . ACID STEARIC / acide stearique / stearic acid. tab. In cantitate suficienta pentru a initia udderea microorganismelor. la prepararea derivati-lor nitrati si In industrie (explozivi si coloranti). format prin condensarea unei molecule de *a. Este utilizat uneori In testele de dozare a albuminei In urina. Intoxicatia cu a.: PAS. acizi nucleici. ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid. porumb). Constituie o legatura Intre metabolismul proteinelor si eel al glucidelor deoarece poate fi convertit In *a.: mupirocina. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic acid. ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraaminohippurique / paraaminohippuric acid. Pentru valorile normale 'in SEinge si urina. / acidemie..

ACINOS. 3) A. hydatos = apa} Termen sin. s. A. V. acclimatisation. dim. a -prill. de. ACOLURIE. s. f. ACOLIE.: ADN (cu o structura dublu-elicoidala.. ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipoteichoiques / lipoteichoic acids. adj. f. localizata pe frunte.: eruptie a. / acorie ou acoree. / achondrogenese. a. f. separat. a . ACIZI TEICOICI / acides teichoiques / teichoic acids. stearic) si nesaturati (n + 18 . s. care Ti face nemiscibili cu apa. s. 5) A. 4) A. -iilos = mdinafia foardui. tip I. s. Var. / acne. n + 16 a. f. genesis = pro-ducere.. bacteriile A. acinus = 6oa6d de strugure} Care este format din *acini. Apare Indeosebi prin expunerea la uleiuri. s.} Absenta congenitala a pupilei. Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru a. sau akhne = tdrdte. g. linoleic. subnormala putere de a. ubicuitari In apa si sol. / acorea. arahidonic. e) a. V. Se manifesta prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie. a . unde (atitudine. lauric. -euse. situat in *citoplasma. s. cu n (par) cuprins Intre 4 si 30.. [Qr. acclimatization. Sunt constituiti din *a. secun-dara administrarii unor medicamente.: la frig) sau mediu (ex. adapta} Proprietatea ochiului de a se adapta pentru perceptia unor obiecte situate la diferite distante. Se gasesc In diverse uleiuri vegetale. se 'impart In saturati (daca n -12 . Exista doua tipuri de a. owon = urind} Absenta *pigmentilor biliari din urina In unele forme de *icter.. hydor. / achondrogenesis. chiar daca "vitaminele A si D sunt prezente. Absenta acestora din alimente. cand se nu-mesc a.priv.zitiva pentru distante scurte. a modeta} Forma grava de "condrodistrofie ereditara a sugarului. s. nanism micromelic incompatibil cu viata. Var. khole = fii[d. rozacee sau "cuperoza. Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleotidelor. accomodntion.a. neonatorurn. lubrifianti si la unii deri-vati clorati. -tis. / acholie. khondros = cartiiaj. ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids. din familia Neisseriaceae. adj. f. kiaein = a misca. caracterizata prin foliculita supurata si comedoane locali-zate Indeosebi pe fata externa a coapsei si pe antebrat. provoaca o diminuare a ritmului de crestere.). sin. care nu sunt sintetizati In organism: *a. / acinous. ACLORHIDRIE. necrotica. [Cfr. pe baza de glicerol apar si In structura membra-nei celulare. A. akne .: sindrom LangerSaldino (v. khondros = cartiiaj. V. Se disting: a) a. A. absoluta a fiecarui ochi. Este caracterizata prin aparitia. s. f. a . / achondroplasie. V. deoarece nu sunt sintetizati In organism. khioros = verde. m. linolenic si *a. f. / acholurie. prin relaxarea muschiului ciliar. / acneiform. A. liberi. f. . akinelos = imobil. oleic. 2) A. ACNEIFORM. Au formula generala CI-yChy^-COOH.: sindrom Grebe ACONDROPLAZIE. de ia gennan = a produce} Varietate extreme de *osteocondrodisplazie care se caracterizeaza prin absents formarii tesutului cartilaginos. / acne. f. acid biliar.greseaid de copwe a [ui Actitis pentru akme = vdrf sau e^rescenfd.. este In mod normal spontana. s. Macromolecule constituente ale celulei. [^r. a unor *comedoane Inchise sau deschise (puncte negre). clima.: 1) A.: acomodatie. plagi chirurgicale sau arsuri. si ARN (mai divers ca masa moleculara. acid linolenic.: la altitudine). boala Parrot. f. s. reprezentand substratui informatiei genetice. plasis = modeiare. dinat} Adaptare a organismului la un nou climat (ex. -onis. Indeosebi In perioada de *pubertate. const. de. / acholuria. [Qr. / acineux. Se disting doua tipuri: 1) A. Sin. f.: boala Kaufmann. prin contractia muschiului dliar. cu leziuni papulopustuloase si come-doane ale fetei In primele trei luni dupa nastere.priv. acid linoleic. / accommodation. bakte-rron. esentiali sunt indispensabili 'in alimentatie. care dupa cadere lasa cicatrice. de origine profesionala sau consecutiva utilizarii unor produse cosmetice neverificate.care pot avea compusi aditionali legati de grupari laterale dispo-nibile.. ACNEE. ACOMODARE. A. de ia a. linoleic. Denumire pentru *a. si tab. datorita elastidtatii acestuia. producandu-se prin modificarea convexitatii si gro-simii *cristalinului. a... f. de la accommodare = a se. ia plassein = a forma. si acid arahidonic. / achlorhydria. s. arahidonic). adj. cu *achilie gastrica. adj. g. ARN. excesiva care persista mai mult decat In mod normal. Sunt polimeri de ribitol sau glicerol . a unor 'papulopustule rezultate din inflamatia si suprainfectia comedoanelor si a unor elemente nodulare legate de evolutia In profunzime a papulopustulelor. 2) A. de etiologii diverse. si cristalin. klimu. n + 18 . linolenic. profesio-nala. kore = pupiid. s. a. khole = fliia} Absenta sau diminuarea secretiei biliare. pentru akinezie (v. Var. f. f. Denumire desueta: vitamina F. forma neletala. secundare unei lezium sau unei tulburari functionale a glandelor sebacee sau pilose-bacee. V. ACIZI GRASI / acides gras / fatty acids. *a. organic! a caror molecula confine un lant -carbonat liniar deschis. 138 ACORIE akhne = titrate} Termen generic pentru un grup de afectiun variate ale pielii. la formarea trigliceridelor circulante si din depozitele de tesut adipos sau pot circula legati de albumina. / accommodation. Cu virulenta mica.*a. septicemii si pleurezii. s. din gr. n.legati prin grupari fosfat . Alte tipuri de a. ACONDROGENEZA. de.). "elicea vietii"). care are forma unor acini. s. ACIZI GRASI ESENTIALI / acides gras essentiels / essential fatty acids.. cu elemente papuloase si ulterior pustuloase. situat In nucleu.J(c. / acclimation.priv. s. [Qr. f. ju-venila sau polimorfa. / achondroplasia. negativa pentru distante lungi. s. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. dfoza. / acclimatement. po. cu *anaclorhidrie.] Gen de diplococi saprofiti gramnegativi.. abcese cerebrale. pentru acomodare (v. b) a. c) a. ACIZI NUCLEICI / acides nucleiques / nucleic acids. dar cu o structura spatiala mai simpla). Ex. a priii. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobacter. A. [QT. tample si pe partea anterioara a pielii capului. *A g. akne -greseald de copiere a (ui Actilis pentru akme = vdrf sau e. V. biochim.a. [Qr. dar prevalenta crescuta la nivelul pielii indivizilor sanatosi. s. caracterizat prin absenta aproape totala a oaselor membrelor. s. sau. f. acoperite de cruste. forma foarte frecventa la tineri. palmitic. insufidenta a ochiului. ACINEZIE. / acneiform. ca urmare fiind posibila focalizarea razelor de lumina ce traverseaza mediile transparente ale ochiului pe o zona retiniana unde imaginea formata va fi dara. / acholia. t. d) a. dor. condrodistrofie fetala. Cat. g. toxica. si ADN. sin. au tendinta la invazie In torentui circulator la persoane cu catetere intravenoase.).a. sub actiunea muschiului ciliar. f.priv. / achlorhydrie. Aditia a. participa la esterificarea colesterolu-lui. arahidonic. a • priv. forma = forma} Care se aseamana cu *acneea. In aceste cazuri pot provoca meningite grave. tip II. teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancorati prin lanturi lipidice de membrana citoplasma-tica si sunt frecvent responsabili de anumite caracteristici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene grampozitive. vulgara. f. ACORIE. [Lot. \CfT.). n -r 20 .ACINETOBACTER de canalele alveolare la nivelul carora se afia situate *alveo-lele pulmonare. membre scurte si groase etc. [Qr. ACLIMATIZARE. ia bakteria = boston. [Lot. Uneori este utilizat ca sin. ACOMODATIE. \Lat.rucenta. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. pe un fond de *seboree. mentionati corecteaza aceasta deficienta..

s. / acrocephalia. varf. -oza. f. hipoplazie a maxilarului superior. A. s.frw. ACROOINIE.). f. -oza. astenie. [Lat. keras. [Cfr. hipertensiune). f. s. ale fadesului (exoftalmie.ttiitate. melos = e^trenitate.un0. akron = t)(tremitate. f. f. polys = mu[f:i. f. / acrocyanosis. asphyxia = oprire a puCsuiui. f. tip V (v. ACROMATOPSIE. [Cfr. Este acompaniata de prurit. f. adesea a nasului si a fetei (adesea pana la eritem generalizat. -it6} Termen general pentru leziunile cutanate ale extremitatilor. daktylos = deget} Ansamblu de malformatii ereditare ale scheletului In care se asodaza *acrocefalosindactilia cu existenta degetelor supranumerare la nivelul pidoarelor. f. f. plasis = nwddare. s. erythros = rofu. s. [Lat. boala Apert-Crouzon).. / acrodermatite. dificii. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE. s.. -oza. f. / acrophobia. tip . [Qr. (vizibila Indeosebi la nivelul metacarpienelor si metatarsienelor).} Durere la nivelul unei extremitati.. frecvent mortala. f.^tremitate. s. varf. / acrodolichomely. / acrocephalosyndactylie. V. 3) A. \Qr.. f.] 139 . / achromate. Se vindeca fara se-chele. "nas In sa"). cronica atrofianta (v. tip III sau sindrom Sakati. / acrokeratose. de. / acrokeratosis. / acrylamide. ACROMASTITA. [C. s. crize sudorale si une-ori de tulburari nervoase (iritabilitate.ACRILAMIDA ACRILAMIDA. cu debut la sugar si transmitere autozomal recesiva. hiper-telorism. Boala care afocteaza copiii Intre 6 luni si 8 ani Se caracteri-zeaza prin tumefactie rece.. khroma. [Qr.).^re. ACRODISOSTOZA. akron = e?(tre. s. s. f. opsis = vedere. sindrom Chotzen). f. Varful ('sinciput) craniului poate fi plat (craniu In . Descrisa si ca boala: a. m Inaltime. Boala grava. gr. cu transmitere autozomal dominanta. datorita caruia se confunda adesea cu "boala Kawasaki). f. s. / acrocephalopoly-syndactyly. boala Pick-Herxheimer).: *boala Brailsford. ACROCIANOZA. ACROFOBIE. tip II sau sindrom Carpenter (v. akron = e. / acrocyanose. / achromate. / acromastitis. kephale = cap. s. tip IV (v. s. ACRODISPLAZIE. a .. a regiunii occipitale. s. ACROMATOPSIE Se manifesta prin asoderea de leziuni cutanate veziculobuloase si eritematoscuamoase.. tip III (v. akron = €J(tremitate. / acroesthesie.. / acrodysostose. ACROERITROZA. 0 serie de a. cu aplatizarea laterala a capu-lui. [a. dys = gnu. s. phobos = frita. anomalii osoase craniofaciale si *retardare mentala.). varf.pre. f. [Cjr. \Qr. m. s. / acrodysplasie. localizate simetric pe partea dorsala a mainilor si pidoarelor. parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie. ACROKERATOZA. ACRINIE. {Cjr.} *Fobie. hyle = nwte. dolikhos = lung. cu transmitere probabil autozomal dominanta. f. a. varf. adj. leziuni ale mucoaselor si fanerelor (alopecie difuza) si tulburari digestive (diaree).. caracterizate prin malformatii scheletice ale craniului ('craniostenoza). *boala Thiemann. / acrylate. [Qr. -ida.mitate.} 1) Crestere a sensibilitatii la nivelul extremitatilor membrelor. varf. a. s. gr. akron = e^tremitate. akron 1 = e?(tre. / acrodysostosis. frioa de locuri situate la_ Inaltime. ACRODINIE INFANTILA / acrodynie infantile / pink disease. / acroerythro-sis. f. tip 1. ACROESTEZIE. sindac-tilie. syn = tmpreund. infantila (v. este forma de "craniostenoza cea mai frecventa si poate fi asociata cu alte anomalii ale scheletului. [Cyf. continua Hallopeau (v. daktylos = deget. dificii. varf. f. malformatie denumita *oxicefalie. consecutiva vasodilatatiei: Se observa Indeosebi In •eritromelalgie si In *boala Lane. s. akron = e^tremitate.: boala Feer. varf.mitate. 2) A. s. ACROCEFALOSINDACTILIE.] Inflamatia mamelonului. acer = acm.] Malformatie a craniului determinate! de Inchiderea precoce a 'suturilor sagitala si coronala si caracterizata prin dezvoltarea considerabila. akron = e. s. a. ACROCEFALIE. / acro(a)esthesia. dys = greu. akron = e. s. Sin. ACRILAT. f. kephale = cap.} Varietate de "osteocondrodisplazie In care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremitatilor. [Gjr. varf.^tre. [Qr. ACROASFIXIE. s. s.: sindrom Bazex ^v. krinein = a se-para de} Absenta sau diminuarea secretiilor.^ft'emitate. f. cuprinse in cadrul unor boli sau sindroame: a. akron = e^tre-mitate. akron = e^tremitate. s. boala Selter-Swift-Feer. cu localizare la nivelul extremitatilor si periorifidal. s. f. / achromatopsia. Simptomatologia descrisa anterior corespunde formei clasice de a. f.} *Disostoza complexa In care se asodaza o Intarziere In dezvoltarea staturala cu 'brahimelie. / acrodynia. memBru. Baza craniului este de asemenea deformata. f.] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie. f.] Malformatie somatica caracterizata prin prezenta unor membre cu dimensiuni mult crescute. osteon = os. sphyzein = a puCsa. scadere a temperaturii locale si durere. ACRODERMATITA ENTEROPATICA / acrodermatitis entero-. Scaderea *zincului plasmatic ar putea avea un rol In patogenia bolii.. sindrom Waardenburg). m. 'sindromul Langer-Giedion.] Termen care reuneste un ansamblu de afectiuni. varf. acrocefalopolisindactilie. pathica / acrodermatitis enteropathica. / acrophobie. / acrocephalie. [Qr. Alaturi de acesta se disting.mitate. mai ales ale mainilor. Cauze (ipotetice): carenta alimentara. f. ACRODOLICOMELIE.. f. sunt utilizati drept componeneti ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare Cindeosebi pentru confectionarea protezelor). f. denumita si sindrom sau boala Apert. / acroerythrose.1 sau sindrom Noack. ACRODERMATITA. sindrom Pfeiffer). a . intoxicatie cu mercur. / acromastite. a . -oza} Sin. syn = im. f. akron = e. s. f. manifestata prin 'acrocianoza. ACROMAT. a. umeda si danotica a mainilor si pidoarelor. sindrom Gianotti-Crosti). f.} Sare sau ester al addului acrilic. akron = e^tre-mitate. [CfT.r.re. denumiti si rezine acrilice...). s. caracterizata prin leziuni verucoase si cornoase. / acrodynie. akron = e^tre-mitate. s. [(^r. Sin. ACROKERATOZA PARANEOPLAZICA / acrok6ratose paraneoplasique / Bazex' paraneoplasic acrokeratosis. se-nsifiiii-tate. mamdit.. si acrocefalosindactilie.. Prin analiza datelor clinice si genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a. 2) Despre un subiect care este inapt sa distinga culorile. In care se asodaza si anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare.] Afectiune a copilului si adolescentului. f. / acroderma-titis.. derma. s. 2) Durere la nivelul extremitatilor.: boala Crocq-Cassirer (v. -ita. Termen vag si desuet. / acrocephalosyndactyly. mastos = sdn. / aero-asphyxia. hyle = materu. In prezent consi-derala a. a = priv. / acrylate. / acrinie.} Tulburare vasomotorie la nivelul extremitatilor. / acroc6phalopolysyndactylie. s. s. khroma. •atos = cutoare. s. Termenul se utilizeaza Indeosebi In cadrul *bolii Raynaud. / acrylamide. amo-niui gSsita in apropie.priv. [a plassein = a forma. ammoaiakon = sore.: 1) A. / achromatopsie. boala Swift. / acrodolichomelie. T. aisthesis = se-mafie.} Coloratie rosie a extremitatilor... [Qr. eritematopapuloasa infantila (v. kephale = cap. f. / acrinia. adj.ii tempCuCui [ui Jupiter Amman din Libia. de. [Qr.priv. de. / acrodysplasia. virus neurotrop. s. akron = e^tre. s. s. s.rie. -atos = piete. 'sindromul Giedion. tip II (v. boala Hallopeau). odyne = durere. -atos = culoare. s. a. kyanos = a£C>astru. a. s. Au fost descrise trei tipuri de a.. / acro-asphyxie.mitate. f. keratos = corn.\ Amida a addului acrilic care prin reticulare for-meaza un gel utilizat In tehnicile de separare a proteinelor ?i ARN In functie de greutatea moleculara. a modela. acer == acru.turn") sau ascutit (tuguiat).

este eel mai frecvent partiala. -inos = raza. s. ale caror dimensiuni nu sunt proportionate cu restui corpului. Clinic. / acromegaly.. ACTING OUT. si discromatopsie. f. [Cfr. ACROPAHIDERMIE. osteoliz8). n.] Sindrom primitiv sau secundar ca-racterizat prin liza progresiva a oaselor mainilor sau/si ale pi-cioarelor. aktis. A.). f. s.^tremttate. hipercalciurie. para = din-wlo de.. \Cjr.\ *Parestezie a extremitatilor.\ Sindrom *s(ne mater/a. / acropoikilothermie. f. / acromicrie. ACROPOIKILOTERMIE. lepra sau alcoolismul. / acromelique. dromos = c-wsa. f. A. s. vdrf. partial cu *acropatie.ACROMAZIE ACTINOLOGIE Abolire a capacitatii de a percepe culorile (inddenta: 1/300000). / acropathy. -ozd. lysis = distrugere. •inos = razdi -ita. vdrf. -inos = roed. A. superior sau inferior. Daca hipersecretia de somatotrop apare inaintea Incniderii cartilajelor de crestere. [Lot. Daca este nocturna. f. algos = dwc.\ Care se refera la radiatiile spectrului electromagnetic care au capacitatea de a induce un efect chimic. concurs. s. adj. s. fr.] Regiune a capului spermatozoidului care contine o vezicula cu enzime hidrolitice (Indeosebi *hialuronidaza si acrozina). survine pe neasteptate. fie ca acestea sunt aparent autonome. / actinic. s. / acrosome. s. mai rar pe cele ale membrelor superioare.. endocrinol. drum.\ Care se refera la portiunea distala a unui membru. engL: Adreno-Cortic. f. m. s. s. m.] Denumeste un comportament brusc.: acromatopsie (v.] Abrev.. s. atat etimo-logic. da actomiozina. [C/r. aktis. se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremitatilor). existand sub doua forme: a. fi tradus. cu evolutie catre amputatii spontane.: albinism (v. melos = mem6m. Sindrom caracterizat prin 140 aparitia de tulburari trofice cutanate (de tip *mal perforant) si osteoarticulare (osteoartropatie. -atos = cutowe. prin trecerea ia act. akron = eyre. [^r. pathos = boaia.. si boala Bureau-Barriere. cutis c pide. Insotita de durere. A. A. I acropoikilothermy. / actine. u. ACT RATAT / act manque / faulty act. ACROMELIC. s. si lucita. accidental In compor-tamentui normal al unei persoane. mikros = mic. *inos = raza. •inos = raza. s. s. s. ACROPARESTALGIE.'\ Denumire generica pentru orice afectiune a extremitatilor. a. ACROMICRIE. localizata la nivelul mainilor. / acromelic. megas. deci la adult. [Qr. [Qr. / achromasie s. aisthesis = senzatie. ACROOSTEOLIZA. akron = e. / actinodermatitis. legata de motive ascunse In *sub-constient. s. se observa 'indeosebi m *acromegalie. A. / acromion. s. \Cjr. s. In care se aso-ciaza hipotermia simetrica a extremitatilor si senzatii de "deget mort". akron = e. In boli ca diabetui.mitate. fie ca survin In cursul unor boli diverse. a fost identificata si In *citoschelet. f.j Extremitati (maini si pi-doare) mid. aktis. f. ACTINIC. idiopatica este o forma cu transmitere autozomal dominanta. este relativ impropriu. este Indeosebi de natura hormonala. akron = e. cu debut In copilarie si cu evolutie prelungita. / actin. s. aceasta duce la *gigantism. prin care acesta se articuleaza cu clavicula. aktis. rezultand articulatia acromioclaviculara. s. Leziunile afecteaza extremitatile membrelor inferioare. s. / peripheral vascular disease.. akron = u^tremitatv. \Cjr. / acroparesthesia.. vdrf. ACROMION. ACTINODERMATOZA. V. / acroosteoly-sis. adj. -atos = piete. Sin. / acrosome. ACROPAHIE. / actinique. / acrosyndrome. se-nsifiiiitate. s. la thermos = ca[d. polimenca sau filainentoasa F. ds.] Extre-mitate a spinei omoplatului. f.] Sin. [C/r. f. vdrf. A. / actinic dermatitis.. s. / actinodermatose. ACROZOM. ACTINITA.} Marire a extremitatilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal. al capetelor distale ale oaselor mainilor si picioarelor. akron = e^tre. dar In general favorabila. poate surveni in cadrul unei neuropatii senzi-tive familiare. endocrine (insuficienta gonadotropa) si hipertensiune arteriala. f.. ACROPARESTEZIE. f. Este cazul radiatiilor violet ale spectrului vizibil si al radiatiilor ultraviolete. scalpului si extremitatilor msotita de *hipocratism digital si deformari ale oaselor lungi. s.^tremitate. care apare la sexul feminin. V. f. const.^tremitate. hiperfosforemie). a -priv.: sindrom Denny-Brown. denumita boala Thevenard.).} Sin. a . [Qr. ACROMEGALIE. NA: acro-mion. A. poate. traducand executarea unor 'pulsiuni anterior repri-mate.priv. [^r. ACTINA. de obicei.) V. f. -atos = culoare.] Constituent proteic al muschiului. sau secundar. \Wbrw. fracturi spontane. [AngUcism core.] Termen generic pentru ansamblul eruptiilor cutanate pro-vocate de radiatiile solare. cu afec-tarea perceptiei uneia sau mai multor culori.. tat. s. monomenca sau globulara G si a. / acromegalie. s. / acroosteolyse. derma. / acropachie. s.. dener-vatia periferica si microtraumatismele. Retina nu furnizeaza decat senzatiile de alb. f. ACTH / ACTH / ACTH. khroma. logos = ftUitfil. la femeie dupa 40 de ani. f. o. La baza patogeniei tulbu-rarilor trofice ar sta pierderea sensibilitatii dureroase. Sin. s. / acromicria. este consecinta spas-melor vasculare si a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriovenoase. fotodermatoza. aktis.. aprof(tMatw. Combinata cu "miozina.} Ingrosare marcata a pielii la nivelul fetei. f. f. ACROPATIE ULCEROMUTILANTA / acropathie ulceromutilante / acrodystrophic neuropathy. r. / actinite. [Qr. f. / acroparesthesie. de la lyein = a distruge. [Qr. pakhys = yos. / acropachyderma. f. s. / actinology. care reprezinta elementui contractil al fibrei musculare.mita. / acropachy. f. para = dincoio d&i [dngcl. s. albinism.] 1) Studiul energiei radiante. In general. akron = e. poikilos = fdu-nt. pakhys = gross dermu. akron = e\tremitate.una. / acropachyderinie. reprezinta.tatt. khroma. syndrome = drum mpre. vanat'i therme = cdiduril. ACTINOLOGIE. [Qr. a. permitand acestuia sa penetreze Invelisul extern al ovulului. sensifittitate. si tab. f. f. / acroparesthalgie. metabolice (diabet. / acropathie. akron = o^tremitate.] Termen general pentru toate sindroamele carac-terizate prin tulburari vasomotorii la nivelul extremitatilor.re. ACROMIE CUTANATA / achromie cutanee / achromia. A. akron = e. participiu[ tru-ut de ia agere = a actiona. soma. f. actum. ACROPATIE.. s.: acromazie. actinocu-titis.] Inflamatie cutanata determinata de expunerea excesiva la radiatiile solare sau la actiunea razelor X.. akron = e?(tremitate.?(tre. vdrf. [Cjr.mi. -atos = Corp. f. osteon = os. Indeosebi la nivelul falangelor si.] Reactie In aparenta ilogica. iAngd. n. rater = a rata. adj. akron = e^tremitate. f. de mana si gambe Inghetate. / achromasia. adj. utilizata In mod curent pentru corticotrofina (v.?(tremitate. vdrf.. omos = umdr. consecinta compresiei nervului median In canalul carpian. s. este aproape Intotdeauna determinata de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei. f. apare ca un comportament neasteptat si neadap-tat al unui pacient In cursul psihanalizei sau al unui alt trata-ment psihoterapeutic. / acropar(a)esthalgia. akron = e^tremitate. de ia syn = impreuna. [Qr. [<^r. / actinologie. cat si pentru ca este sin. aisthesis = smzapie. Termenul de a.} *Parestezie a extremitatilor. m. ACROSINDROM. m. s. -atos = pide..te. s. megaios = mare} Boala determinata de cresterea secretiei de 'somatotrop survenita dupa Inchiderea cartilajelor de crestere.oTropic Hormone = Hormon cufre-nocorticotrop. . impulsiv si violent. f. / acromion. \Cfr. \Qr. V. negru si nuan-tele intermediare. ^ ACROMAZIE. [Gjr.

actwneaza. / Actinomycetales. anaerobe. activeaza secretia de *hormon foliculostimulant. ACTINOMETRIE. f. / activity s. 2) Sin. mykes. dim.: molecula activate sau a. ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation. / actinomycoma. 6) a. therapeuein = a ingriji} Termen ce desemneaza toate me-todele terapeutice care utilizeaza radiatiile de diverse naturi. Dupa acest contact. IgD). 3) a. actus = msfcare. cuprind familiile: 'Mycobacteriaceae (v.. A. / activator.] a) Pro-prietatea de a intra In actiune. {Gjr. •inos = razd. s. -inos = razd. 4) a. Puroiul contine granule mid. constituite din doua lanturi de aminoacizi (cu M. s. n.: carbuncle a. prin adaugarea unei mici cantitati dintr-o substanta denumita *activator sau prin expunerea la radiatii. adj. -trice. Actinomyces) si Streptomycetaceae (v. ACTINOMICOM. [Lat. de. [at. -inos = razd. Indeosebi. agent al actinomicozei bovine.] 1) Stare a unor sub-stante apte sa reactioneze puternic. Indeosebi de cele gonadotrope. metron = masurd. si A. are pro-prietati deosebite de absorbtie sau adsorbtie.: *a. unei surse radioactive. f. 3) Des-pre o substanta dotata cu putere rotatorie optica (substanta optic a. [Qr.j Infectie cronica produsa de Actinomyces. pi. f. ACTINORETICULOZA. Mycobacterium). care poate provoca la om *actinomicoza. myketos = dupercd. la nivelul gonadelor. activitas. / activins. Leziunile au o evolutie cronica si se aseamana cu cele din *hematodermie. cuprind doua specii: A. Ex. 6) Crestere a permeabilitatii membranei in timpul depolarizarii. ACTIVITATE. complement. A.. Are o actiune inhibitoare asupra adzilor nucleici bacterieni si. [£fr. myketos = dupercd. mykes. ca si cresterea numarului de receptori membranari nespecifici. / actinometry. ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes [Gjr. s.] *Granulom provocat de duperci patogene din genul 'Actinomyces. care abcedeaza In puncte multiple. moleculara). s. / activation. mykes. Trecere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus In activitate intensa celulara si moleculara. [Lat. Ex. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lympho-cytes B / B lymphocyte activation. al efectelor biologice exercitate de radiatiile luminoase. -ina. ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces. ACTIVATOR. / actinometrie. / actographe. LB sunt activate cand un tip de antigen solubil se fixeaza pe receptorii lor membranari (IgM. pi. ACTIVINE. ACTINOMICETE. reticulum. 3) Crestere a energiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare). aktis. s.} Bacterii care apartin clasei Actinomycetes (v. s. f. m. activus = care. aktis. caracterizata prin leziuni granulomatoase indurate. myketos = ciuperca. / actinomycin.] Polipeptide din familia 'factorilor de crestere. s. therapeia = tratament.] Masurare a intensitatii radiatiilor solare. latent pana In momentui a. 5) a. de [a agere = a actiona. f. activus = care actioneazd. ae [a activus = care acfioneazd fi ngerc = a a^fwna. proprietatea unor substante de a roti planul luminii polarizate. ultraviolete si infrarosii. s. a punt in.] 1) Intensificare a proprietatilor unui corp. aktis. mykes..: A. f.). mykes. / actinomycose. etajelor superioare ale sistemului nervos). Streptomyces). f. galbene de 'miceliu fragmentat. LT este declansata de contactui cu o "celula prezen-tatoare de antigen cu *self modificat. dar inhiba sinteza *steroizilor dependenta de 'gonadotropina. 0 alta actiune consta In stimularea celulelor suse ale liniei eritroblastice.). Crestere a activitatii celulare si moleculare a macrofagelor cand acestea se fixeaza pe *limfocitele T4. Actinomycetaceae (v. apartinand clasei 'Actinomycetes s\ familiei Actinomycetaceae. ACTOGRAF. care va stimula. termenul se refera la utilizarea radiatiilor luminoase. cea mai cunoscuta fiind a. adj. nen/oasa superioara (a. -inos = razd. Fixarea 11-2 pe receptori provoaca multi-plicarea si apoi diferentierea LB In *plasmocite si In *limfocite B memorie. ACTIV. f. s. f. -ive.] (Substanta) care. ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation.] Clasa de bacterii filamentoase considerate mult timp ciuperci datorita asemanarii filamentului lor cu un 'miceliu. f. vizibile cu ochiul liber. s. s. de ia rete.dinamic-pozitiva). limfodtele T4 produc un factor de activare a macrofagelor. 2) In fiziologie. / activation. / activateur. / activines. s. ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complement / complement activation.a actiwa.r. adj. aktis. -inos = razd. / actinic reticuloid. bovis. mediaza procesul de *activare.: boala Rivalta. fi agere . aktis. \Cjr. aktis. ACTINOMICOZA. s. Se disting trei forme: cervicofaciala (cea mai frecventa). prezente In sange. [Lat. poate fi declansata pe cale clasica sau pe cale alternativa. / actif. 141 . 5) Intr-un sens mai larg. mykes. Sin. b) RezultatuI unui proces fina-lizat printr-o forta sau o energie. este utilizata In tratamentui limfogranulomatozei.] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de streptomyces. \C. -inos = raza. ia. cu sau fara transformare chimica. devin functionale. / actograph. f. aktis.] Gen de bacterii filamentoase ramificate. -inos = razd. ACTINOMICINA. / Actinomycetes. n. pi. s. aktis. V. Ca urmare a acestui contact. / active. ACTINOTERAPIE. f. foarte diverse: 1) a. -oza . ultraviolete si infrarosii. / actinotherapie. de 14 kDa) comparabile cu lanturile ale *inhibinelor.: activat (ca rezultat al *activarii).). s. pt. bioelectrica a unei celule. 7) A. expri-mat In unitati pe miligram de enzima (a. I actmomycine. Se disting trei a. cu tot efectui toxic. [Qr. activus = care actioneaza. Trecere a limfocitelor B (LB) dintro stare de repaus Intr-o stare de activitate celulara si moleculara intensa. s. specifica) sau 'in molecule de substrat transformate pe minut si pe molecula de enzima (a. myketos = dupercd. -inos = raz. aktis. optica. -inos = razd. anti-epidemica. myketos = dupercd. s. / actinoreticulose. de ia agere = a actiwa. In mod particular. \Cjr. musculara (In directia gravitatiei . A. f. 4) Proces ce stimuleaza declansarea unui mecanism subiacent. f. s. / actinomycosis. / activity. -ozo. Ex. *saprofit al cavitatilor naturale.] *Fotodermatoza caracterizata prin aparitia la varsInici. 4) Efident. referitor la un medicament. 2) a. limfodtelor B si T. cresterea excitabilitatii unei structuri nervoase sub actiunea unui stimul. Tmpotriva fortei gravitatiei . LB mature prezente in tesuturile limfoide periferice exprima la suprafata lor receptori pentru interleukina-2 (11-2). Israeli. Exista mai multe forme (A. s. A. f. -is = refea. mifcare. determinand proliferarea celulara In glandele genitale. A. f. de la agere = a acfwiM. -inn . n. B. AB si B (In func-tie de caracteristicile lanturilor). [Lat. activus = cart acfioneaza. secretate de celulele antehipo-fizare. C etc. numarul de dezintegrari In unitatea de timp. \Lat. / actinothera-py.ACTINOMETRIE ACTOGRAF 2) Sudiul efectelor chimice si. Proces prin care proteinele solubile ale 'complementului. s. unei enzime se refera la efectui catalitic exercitat de catre enzima. pe tegumentele expuse la soare. a unor leziuni papuloase urmate de Ingrosarea difuza a pielii cu descuamare si prurit intens. frecvent m cadrul *actinomicozei. *depolarizarea unei fibre miocardice m timpul propagarii excitatiei auriculare sau ventriculare. Ex. pulmonara (rara) si abdominala. m. ACTIVARE. producerea enzimelor de degradare.d. C. la nivelul acestora din urma. 1. s. [Qr. m.dinamic-negativa. si fototerapie./ di la agere = a actiona. s. myketos = dupercd. c. In cantitate mica.. [Lat. -omo. / actinomycome. V. adj. f. s.

pi. va-sodilatatie si cresterea concentratiei hemoglobinei din sange. s. / acoustics. alcatuite din sase domenii transmembranare. s. In timp ce pentru occidental!. ACUITATE VIZUALA / acuite visuelle / visual acuity. s. 2 umane este responsabila de insensibilitatea renala la 'vasopresina si. adj. a organismelor care s-au adaptat eel mai bine la noua situatie data. ereditara. adactyly. se clarifica mecanismele moleculare ale proceselor de a. / acouphene. / actomyosine. se bazeaza pe stimularea cu ace fine. b) a. prin selectie naturala. transformare ce reprezinta de fapt substratui mecanismelor evolutive. Ex. acutus = ascufit.] Aparat destinat Inregistrarii miscarilor.: cresterea sau scaderea excitabilitatii prin variatii ale intensitatii stimulilor. su6stanf:a dura. adap-tare . la pungere = a mfepa.. m. 4) a. aparitia unor activitati enzi-matice noi ca urmare a modificarilor In alimentatie.] Proprietate de a percepe senzatii la un prag coborat sau de a distinge diferente si nuante minime. -inn. Cauze posibile: 'cerumen. f. / adamantoblaste. \Cjr. Ex. / aquaporines.] Denumire generica a metodelor si tehnicilor de examinare a functiei auditive. nidodata ereditare. ochiului pentru vederea la tumina soarelui on a surselor straludtoare (fotopie). la lumina .efectui puternic. ACUSTICA. s. m. mutatie.: unde a. din (at. / action. [Lat. / acuity. consta Indeosebi In determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care indue modificari neurovegetative. vizuala. spe-cifica a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor orga-nisme parazitare. (tens = ofiwi. auditiva.] Senzatie auditiva care nu rezulta consecutiv unei excitatii sonore exterioare a urechii. f. 5) a. sunt continute Indeosebi In membranele eritroci-tare si la nivel renal. Un caz tipic Tl reprezinta a. -inos = razd.} Frantuzism nerecomandat. pasaj. a. la mtuneric . / tinnitus. s. daktylos = deget. In general. 6) a. de *diabetul insipid. f.).: ameloblastom (v. al ultimei doze dintr-un medicament. f. adj. In practica. s. acuite. f.a. prin cresterea ventilatiei pulmonare. A. smalt. mys. termenul a.). efectele a. / acoustique.nica. la agere = a actiona.: ameloblast (v. actio. adamas. ecus = ac. a. [Cjr. 2) 0 durere vie. ochiului: a) a. se exercita indirect. a anumitor puncte ale suprafetei cutanate.i. pi. / adactylia. catalitica. f. In acest caz. s. din [at.. phainein = a pdrea. / aquaporins. Ant. ochiului pentru vederea la Intuneric sau la conditii de iluminare redusa. f.. ACUT. multiple: 1) a. -antos = d'iamant. crescand metabolismul bazal. / adamantinome. s. de. akouein = a auzi. Este nece-sar sa se distinga formele reversibile de a. este de 30% pentru proteine. tactila. f.: studiul miscarilor nocturne In enurezis si epilepsie. *sindrom Meniere). opsonine. pentru orientali.] Complex proteic alcatuit din *actina si 'miozina. Ex. / action. f. -onis = acfiune. -antos = diamant.. a. Danielopolu. actiunea a.priv. ale carui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil. famnacodinamica . de fenomenele de a. f. / adamantinoma.} 1) Care se raporteaza la sunete. s. f. restabileste echilibrul energetic rupt din cauza bolii. A. 12) a. 11) a. bacteri-cid. consuetude. s. ca ureea. un subiect care primeste 100 de calorii va degaja 130 daca ele au fost furnizate de proteine. prin interme-diul unor forte fizice sau chimice. f. acutus = ascufit. metroii = mOsuril.: camp a. conduct. a unei structuri sau functii. In raport cu una surda. 10) a.] Exercitare a unei influente asupra unui fenomen. ACTOMIOZINA. aktis. adactylism. s.ACTOMIOZINA ADAPTARE gr. Cateva tipuri de a. s. smalt. se masoara prin diferenta dintre metabolismul bazal si metabolismul aceluiasi subiect dupa un pranz. catalizator. ACTIUNE DINAMICA SPECIFICA A ALIMENTELOR / action dynamique specifique des aliments / specific dynamic action of food. 7) a. [J~r. d. scotop/ca. v. v. utilizat ca sin. ACUMETRIE. / acute. / acoumetrie.: cronic. care constitute canale pentru transportui pasiv al apei si uneori al unor molecule organice mid. [Cjr.: zgomot auricular.. [Cjr. Astfel. s. chimica once proces care determina o mo-dificare In aranjamentui atomilor din molecula unei substante. s.: aparitia unor suse rezistente la penicilina Intr-o cultura de microorganisme sensi-bile la acest antibiotic. dupa D. / acupuncture. / adaptation. In pre-zent. opso.reactia agentului mutagen cu materialul genetic si efec-tele asupra acestuia. deci. 3) a. n. dinamica specifics a alimentelor (v.se exer-cita asupra unui mare numar de structuri. s. nerv a. 9) a. s.] Sin. [Lot. de. poros = par. m. Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat doua obiecte alaturate. 2) a.] Proprietate a organismelor vii datorita careia o serie de caracteristici fiziologice si anatomice ale acestora se pot modifica In functie_ de particularitatile sau de transfor-marile mediului ambiant. f. ADAPTARE. care se stabilizeaza dupa mai multe generatii. f. la scaderea presiunii oxigenului din mediul ambiant. Ex. In functie de culturile filo142 sofice si stiintifice.a potrivi. s. akouein = a auz. bacteriostatica.} Sin. v. s.. v.} Absenta congenitala a degetelor. accoutumance = o6ifnuintil. a. Este esential pentru contractia fibrei musculare In prezenta *ATP-ului. sunt interpretate diferit. cumulativa . bacteridda. f.] 1) Referitor la evolutia rapida si scurta a unei afectiuni. traumatisme ale urechii medii. 3) Care se afla la eel mai Inalt grad de evolutie sau a carei intensi-tate simptomatologica s-a exacerbat brusc: criza a. 14) a. (it ia akouein = a auzi. f. nespedfica . [Lat. Efectele a. ADAMANTINOM. s. / acquired tolerance. / adamantoblast. medica-mente (ca aspirina si chinina). -MO. s. ACVAPORINE. 114 In cazul lipidelor si 105 In caz de aport glucidic. bacteriostatic. [fr. Patri-moniul genetic al populatiei se va modifica. ACUITATE. n.capacitatea unor extracte hipofizare si hormoni de a stimula cresterea rinichiului. akoustos = auz. 14% pentru lipide si 5% pentru glucide. ADAMANTOBLAST. ADACTILIE. In tubii colectori renali exista patru a.). / actomyosin. ACTIUNE. / acoumetry. aqua = apa. desemneaza supravietuirea. / acupuncture. renotrofica . [Cfr. intensa. / acuite. integritatea cailor nervoase si interpretarea cerebrala a stimulului. aceasta a. (din unele boli cronice). f.a. In cadrul unei populatii date. / accoutumance. Alte exemple de a. aigue. s. v. -omo. s. s. obisnuinta progresiva cu unele substante toxice (*mitridatism).] Termen creat de iezuitii reveniti din China la sfarsitui secolului al XVII-lea. cu toleranta (v. cu . Rezulta ca a. Sin. depinde de claritatea focalizarii retiniene. punctura = mfe-pcHurO. sau acutus = ascufit. boli ale urechii interne ("otoscleroza. f. de interes In fiziologie si medicina: 1) A. muta-gena . [Cfr. se numeste si a. 13) a.). anormalitati ale nervului audi-tiv si ale conexiunii sale cu creierul. s. s. adj. gr. sau al unor molecule cu proprietati specifice. / aigu. sufistanfa dwa. Ex. adamas. f. adj. Proprietatea alimentelor ingerate de a produce caldura. myos = muschi. oligodinamica. s. d. 2) Ceea ce priveste functia auditiva. Ex. s. T. {Lat. ACUTUMANTA. exercitata de catre unele metale. Metoda terapeutica ^i de diagnostic studiata si practicata In China de mii de ani. s. v. sunt favora-bile vietii organismelor In conditii de mediu noi sau modificate.a unui medicament asupra structurilor vii. / adaptation. ACUFENA. s.influenta concentratiei mo-leculare a unei substante Intr-o reactie chimica. Acest surplus caloric mascara a. [Cfr. graphein = a scru. a . 8) a. / adactylie. [Lilt. A.: a. mutatia genei a. Astfel.] Grup de proteine omologe ale membranei celulare. de inhibare a germenilor. din otel sau din metale pretioase. 3) Ramura a fizicii care stu-diaza sunetele. blastos = ge-rmen. adesea toxic. f. ACUPUNCTURA. masei .. d.

dar si cu malignitate locala. In mod autonom. 2) a. / adenocarcinoma. 2) In prezent: a. ADP. / adenofibrome. adj. aden. ADENOMIOM. Una dintre cele doua baze purinice Intalnite atat 'in ADN si ARN. care este foarte asemanator cu o structura glandulara normala. [Qr. a. s. cu evolutie lenta. / adenolipomatosis. s.). ADENOMECTOMIE. malign. este legata de o mole-cula de monozaharid. [Gjr. -oma. ADENOM TIR0IDIAN TOXIC / ad6nome thyroidien toxique / toxic adenoma of the thyroid gland. s. dwe. fenotipica .. s.forma. aden. adj.. -os = gCanda. physis = creftere. [Cfr.: adenoidectomie (v. eidos = formd. a/tor organe de simf: auditiva. In a. s. cu activarea acestuia In absenta ligandului si inducerea cascadei moleculare spedfice receptorilor cuplati cu *proteina G. f.). Enzima intracelulara. gramma = Inscriere. / adducteur. Inchise In saua turceasca largita. / adenoid. aden.). celulele care constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98%). fibrilatie auriculara. f. -oma. celulele tumorale permit recunoasterea structurii glandulare. s. s.] 1) Carcinom derivat din tesut glandular. [Cjr. / adenoblast. Ex.: fibroadenom (v. f. s. f. / adenine. / adenopathy {Cjr. aden. ADENOFIBROM. -os = giandcl. s. ektome = e^cizie. s. s. darui structura aminteste structura unei glande.: 'fades a. abandonata. 2) Sin. ducere = a. 'Scintigrafia arata o fixare exclusive a "^ pe nodulul toxic. -os = gianda. f. megalos = mare. m. / ad6nocarcinome. adj. / adenomatose. -omn. Simptomele sunt cele ale unei "tireotoxicoze pure. -os = gianda. / ad6nolipomatose. care secreta hormoni tiroidi-eni In exces. de ia ad = spre. / ad6noidectomie. [Qr. ia aptas = apt. la phyein = a create. ADENOMEGALIE. de. / adenogramme. aden.). 3) A. In mod normal. / ad6nine. -oza. 6-Aminopurina. aden. -os = gianda. f.} Tumora benigna formata din tesut glandular si muscular neted..] V. ADENOPATI E ADENOIDECTOMIE. -oza. bronsic. f.] Exdzia chirurgicala a *vegetatiilor adenoide. ADENOIDISM. ADENOMATOZA. 2) Care se aseamana cu tesutui ganglionar limfatic. / ad6noidisme. hipofizar.: adenocarcinom (v. a tesutului adenoidian al rinofaringelui. aden.. s. 4) A. aden. m. ADDUCTIE. de. -enne.) sau frana (G. 2) *epiteliom a. -oma. s..: neoplazie endocriniana multipla (v. s. ADENOID. [Lot. ia karkinos = roc. tumori nodulare circumscrise. Este un constituent important al anumitor cai de semnalizare intercelulara. f. V. t. s. megas. -oma. ADENOMIOZA UTERINA / adenomyose uterine / uterine adenomyosis.. f. f. [Qr. fibra = _fi6ra. eidos . aden.] Denumire a ansamblului de manifestari locale (*facies adenoidian) si generate (afectarea dezvoltarii psihice si fizice) care apar la oopiii cu -vegetatii adenoide.. ADENOHIPOFIZA. aden = glanda. normal sau patologic. f. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin mutatii ale genei receptorului pentru TSH. -os = gianda. ADENITA. Ex. s. unde se asodaza cu ciroza (cancer cu ciroza).! pathos = fioata. s. s. m. s. s. m.] Hipertrofie a ganglionilor limfatid. \Cfr. ADENOMATOZA MULTIENDOCRINIANA / adenomatose multiendocrinienne / familial endocrine adenomatosis. {Cjr. / adeno-mectomy. / adenomegalie. -os = glanda. -os = gianda. iar injectia intramusculara de TSH permite punerea In evidenta a unei fixari pe restui paren-chimului tiroidian . aden. ADAPTATOR. Se observa. / adenoblaste. Normal. m. s.] Miscare care apropie un membru sau un segment de membru de axul median al corpului. f. -os = gianda. -os = gianda. -oza} Hiperplazie adenoma-toasa multinodulara la nivelul Invelisului sau parenchimului unei glande. -Ha} Inflamatie a vegetatiilor adenoide. Ex. cancer.] Secventa nucleotidica adaptatoare capabila sa realizeze jonctiunea din-tre doua fragmente de ADN terminate prin secvente necom-plementare. mys. / adenomyoma. a purta. f. / adenectomy. s.] Formare de numeroase adenolipoame (tumori continand tesut adipos si elemente glandulare) la nivelul cefei. f. ducere = a duce. aden.stins functional". / adenohypophyse. / adenomegaly. / adenitis. care au dimensiuni 143 . s. ADENOCARCINOM. n. lot. aden. f. / adenoidite. f. mys. s. \Gjr. / adenome. ADENECTOMIE.': "rezistenta la medicamente). s. / adaptateur. \Gr. {Cfr. f.).} Extirpare a unui *adenom. / ad6nite. uneori metastazeaza. Sin. s. [a ad = spre. s. In toti acesti compusi. care moduleaza producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP. adj. prostatic. -os = gianda. -os = gianda. / adenoidism. -os = gianda.ADAPTATOR reducerea concentratiei de pigmenti fotosenzitivi. n. s. ADENOM.selectia naturala a mutantilor care sunt cei mai adaptati la noul mediu (ex.: boala Plummer. [Lot. s. -os = gianda.] Tumora benigna dezvoltata la nivelul unei glande. -os = gianda. -ism.: "vegetatii a.. axilei si canalului inghinal. genetica . de. m. / adenectomie. ADENOIDIAN. cat si m alte nucleotide cu importanta fiziologica precum AMP. f. m. s. 5) a. poJip al mucoasei intestinale.: endometrioza (v. eidos = forma. / adenomyome s.: 1) a. 1) Denumire veche.! -ita.. m. w/os. ektome = w(cizie. adducere = a duce spre. sunt palpabili ganglionii inghinali. [Qr. sin. aden. a purta. In particular. hepatom. {Cjr. -os = glanda:.. f. celulele sunt dispuse sub forma unei alveole. f. {Cjr. la aduiti. de.).). Ex. -os = gianda. n. [Gjr. s. aden. f. la nivelul ficatului. f. hypo = su6. n. s. s. m. s. prin hiper-plazia benigna a glandelor sebacee.modifi-carea proprietatilor unui organism In afara oricarei transformari a genotipului. ADENOPATIE. aden. myos = mufcfii. a aaapta.\ 1) *Ablatia unei glande. s. asociata biomembranei.} Marire de volum a ganglionilor limfatid superficiali sau profunzi. Jipos ^ grclsime. / adeno'jdien. structura sa este asemanatoare cu cea a glandei din care provine. ADENOLIPOMATOZA.). [at. / adenomectomie. / adenomatosis. 2) A. -os = gianda. eidos = forma. aden. f.j Sin. adica fara stimularea de catre TSH.: a. s. sebaceu. ADENINA. s. s. Sin. s. s.. adj. ATP.} Celula embrionara din care se dezvolta tesut glandular. Uneori termenul se utilizeaza cu referire la celulele reticulare din centrul germinativ al folicu-lului limfatic. / adenoidectomy. ADENOIDITA. formand 'adenozina. adj. / adeno'ide. ADDUCTOR.] (Muschi) care serveste la *adductie.: limfadenita (v. [Qr. n. aden. 3) A. adaptare = a potrivi. Sin : epiteliom coloid (v.] 1) Despre un tesut. blastos = ge-rmsn. aden.: 'epiteliom a. / adenoiditis. myos = mufclu. care o pot stimula (G. -os = gCandaf eidos = forma. [Qr. f. 4) a.] Sin. [Lot.] Formula care indica repartitia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punctia unui ganglion limfatic.. ca raspuns la schimbarile mediului. / adduction. ADENOBLAST. / adductor. adducere = a duce spre. \£fr. / adenogram. Ex. / adenopathie.. m. s. ADENOCARCINOM COLOID / adenocarcinome collo'fde / mucinous adenocarcinoma. / adaptor. a gusii nodulare manifesta clinic prin semne de hipertiroidie. / adenoma. -oma. hipofiza. NA: adenohypophysis. {Cjr. m. gustativa. uneori tabloul clinic fiind limitat: pier-dere In greutate. ektome = uy-izie. ADENOGRAMA. Cuplarea sa la complexul *ligand-receptor se efectueaza prin intermediul *proteinelor G.. aden. / adenoflbro-ma.} Care prezinta sau este determinat de *vegetatii adenoide. karkinoma. ADENILAT CICLAZA / ad6nylate cyclase / adenylate cyclase. n. / adduction. / adenoid. f. uterus = uter} Sin. alveolar.. / adenohypophysis.

. s. ADEZIUNE. / adiastole. grave-wax. m. adhaesus. procese de malignizare. otrava. / adipocere. p. [Lat. s. ADINAMIE EPISODICA EREDITARA / adynamie episodique hereditaire / adynamia episodica hereditaria. -dipis = grasime. plachetara. Sin.).plachetara (v. pi. adhaerere = a fi atafat (ad = spre.] 'Ablatie a amigda-lelor si a 've^etatiilor adenoide.: adezivitate. boala Westphal). cu rol In disiparea energiei sub forma de caldura. poate avea cauze multiple: 1) Cresterea numarului de limfocite benigne 91 macrofage In cursul raspunsului antigenic. termo-reglare.bwg. / adhesion. haerere = a fi priiv). ADERENTA.] -Adenom a carui stroma conjunctiva este de tip sarcomatos. 2) A. [Cfr. si agregare a plachetelor. kytos = cdula} Celula care contine In citoplasma incluziuni lipidice. care prezinta afinitate deose-bita pentru tesutui limfoid. 1821-1902. In absenta oxigenului. s. f. A. / adipolyse. cu debut In copilarie. -os = gianda. ADIPOLIZA. -os = giandd. unele cardiomiopatii. / adenosarcome. haerere = a fi prins). V. s. anatomopatoiog gennan. 4) Infiltrarile metastatice cu celule maligne..: lipogeneza (v. gr. bolnavului de *epilepsie.topire" a (esutului adipos.5'-MONOFOSFAT CICLIC / adenosine 3'. AMP ciclic.: lipoliza. V. / adipogenese. Sin.] Termen general pentru moleculele implicate In adeziunea celulara. este prezenta In nu-meroase boli infectioase. s.). f. ADIPOCEARA. dar si cu utilizare restransa In microbiologie. se con-sidera ca ar induce. Intarzie descompunerea cadavrului. / adenosine. In afara pneumoniei copilului. avand maximum de intensitate In 30 de minute.: adezivitate plachetara (v. profesor [a 'Wwtz. ADERENTA IMUNA / adherence immune / immunoadhe-rence. [Cjr. [at. / adenovirus. 2) *Limfadenita. aden. / adenotonsillectomy. n. -os •= glaniici. /adherence. / adiastolie. medic american. [t^T. s. este mai mare decat cea de coeziune.5'monophosphate cyclique / cyclic adenosine 3'. m. -arum = amigdaie. Sin. / adipogenesis. 1858-1940. s. care apar la nive-lul extremitatilor distale ale membrelor si se extind spre rada-cinile acestora. hemocromatoza. f. adeps. manifestata prin inabilitatea de a face mis-cari alternative rapide. -dipis = grasime. haerere = a fi prins. / adenosarcoma. ADEZIVITATE PLACHETARA / adhesivite des plaquettes / platelet adhesion.: imunoaderenta (v. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor.] Alipire a unor suprafete fiziologic separate una de cealalta. A.ADENOPATIE ADIPOUZA Intre 0. diadokhos = care su. de Ca diastellein = a idrgi} Disfunctie caracterizata prin limitarea expansiunii diastolice atrioventriculare si prin cresterea presiunii telediastolice.). A. comisura mijiocie. Sin. f. adhaesio. s. cu referire la componentele supra-fetei bacteriilor. / adhesins. Poate fi secundara pericarditei constrictive sau unor afectiuni miocardice: fibroza. de ia adhaerere = a fi. f. lichidul uda vasul. ADENOPATIE BLUMER / adenopathie de Blumer / Blumer's adenopathy [George Blumer. din oCandezd plaken = a carpi. adenite mezenterice. In cazul contactului unui corp solid cu unul lichid. ADEZIUNE PLACHETARA / adhesion des plaquettes / platelet adhesion. Caracterizeaza unele boli (ex. fr. sorx. In consednta. f. \Lat. [at. s. brun intra In structura tesutu-lui adipos brun (prezent la nou-nascut si la unele mamifere). fapt care permite observarea unor eventuale semne de violenta.} Boala determinata de un *adenovirus.] Grup mare de virusuri care provoaca *adenoviroze. f. s. pot fi congenitale sau cicatriceale. s. cu fixarea la o idee sau un sentiment. detectate prin tuseu rectal. *Nucleozid constituit din 'adenina si o pentoza.5'-monophosphate. / adynamie. [Lat. procentui unei a. de [a adhaerere = a fi atafat (ad = spre. ADENOTONSILECTOMIE. gr. care este Inrudita cu paralizia periodica familiala (v. consecutiva unei senzatii de slabidune musculara marcata. n. 3) In psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice. f. = aCipire. a . s. adiadocokinesis.•priv. [Lat. D-riboza.] Disparitia *diadocokineziei. . adenoidite. s. Sin. f. ADENOVIRUS. f. s. f. [Lot. s. ADENOVIROZA. bronhopneumopatii. s. / adiadocokinezie. Combinatiile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante. [Rudolph Ludwig Karl Virchow. f. keratoconjunctivite epidemice. ADIPOCIT. otrava. kinesis = mifcare.: adeziune plachetara. / adhesines. atafat (ad = spre. a petici.] Substanta de culoare gri-albicioasa. / adipocyte. / adenovirose. -oza . s. f. f. f. ektome = e^cizie. f. / adenovirosis [Cfr. f. ADP. AMP. [at. s.5 si 2 cm.: pompa de sodiu (v. a . -os = giandd.). Ex. la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50%. s. 0 serie de a. Se caracterizeaza prin hiperkaliemie ce evolueaza paralel cu crizeie paroxistice de paralizie de tip periferic.] Proprietate a plachetelor de a adera in vitro la o suprafata de sticia sau in vivo la fibrele de colagen. maligne. ADENOZINA.). tonsillae. ADENOZINTRIFOSFATAZA Na"^ / adenosine triphospha-tase Na'-IC / Na^-K^ adenosine triphosphatase. s. diastole = diiatare. metabolice sau de cauze necunoscute. Sin.: febra tifoida) sau sta-rile febrile accentuate. gama manifestarilor patologice este variata: faringite acute. / adherence. s.cce. adeps. s. ADINAMIE. adhaesus = aiipire. traheobronsite febrile. de la adhaerere = a fi atafat (ad = spre. Sin. sarkos = came. f.). f.: AMP ciclic (v. pi. virus = venin. n. aden. s. ATP.: a. 5) Infiltrarile cu macrofage Incarcate cu metaboliti m *tezaurismozele lipidice. imunologice.).] 1) Fenomen produs la contactui din-tre doua corpuri diferite. [Lat. s.. f. dar se pot asocia tulburari ale ritmului cardiac si ale tensiunii arteriale. ADIASTOLIE..). -onis = aivpm. Sin. ADEZINE. / adenotonsillectomie. s. ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. ADIADOCOKINEZIE. sin. f. toate aces-te afectiuni sunt benigne. [Qr. aden. haerere = a fi prins). ADENOSARCOM.: acid adenozintrifosforic (v. In general. [Cjr. ADENOPATIE VIRCHOW / adenopathie de Virchow / Virchow's adenopathy. este consednta atractiei intermolecu144 BLUMER lare. Boala ereditara de tip autozomal dominant. de ia gennan ^ a produce} Sin. f. Descompunerea grasimilor care antreneaza o . mai nou. f. ADIPOGENEZA. A. dynamis = forta.: semn Virchow-Troisier (v.: sindrom Gamstorp. [Lat. Sin. / adenosine. A. o . genesis = prodttcere. / lipolysis. cera = ceara. [^r. s. ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio interthalamica / adhesio interthalamica (NA). gr. endocardita fibroplastica. ADENOZIN 3'. s.. / adipocyte. sunt prezente In unele infectii latente la persoane normale. s. aden. prezinta afinitate crescuta pentru *fibronectine. virus = venin. Comisura de substanta cenusie care uneste cele doua jumatati ale talamusului deasupra ventriculului al Ill-lea cerebral. Nu apar tulburari senzitive. s. amiloidoza. / adhesion. maligne creste cu varsta. f.] Sin. m.priv. A. -omo. / adenovirus. de ia kinein = a misca. / adiadocokinesia. / adynamia. V.da. -ina).] Semn al metastazarii unui neoplasm gastric. la unele specii. apoi ia 'Seriin. constand In prezenta a. daca forta de a.priv.] Scadere generalizata a activitatii motorii spontane.: comisura cenusie. ca si fenomene mio-tonice. / adipocire. pla-quette. s. moale si de consistenta cerii care provine din saponificarea grasimilor la cadavrele ramase mult timp In apa sau In pamEint umed. A. -dipis = grasime. intervine In *hemostaza fizio-logica. adeps.

/ lipostat. al caror numar este varia-bil In functie de speda considerata. neurolipomatoza. ele nu sunt Intot-deauna identice de la o tara la alta si au tendinta sa devina tot mai restrictive.: boala Dercum. / adjuvant. -oza. ADN COMPLEMENTAR / ADN complementaire / complementary DNA. [fules Freund.] Exces de grasime In tesutui celular subcu-tanat. Structura: *bazele purinice si pirimidinice. Uneori termenul este utilizat ca sin. al carui scop este de a completa tratamentui specific. Sin. f. Indeosebi pentru a desemna modalitatile de dispunere a tesutului gras In organism. lipsita de 'introni. 1890-1960. hepatica . f. 2) Care are proprietati de a. care sunt prezenti In *ADN 145 . ADIPSINA. termenul este asociat cu referiri la cauza obezitatii: 1) a. intre divi-ziuni. 2) a. Inlantuirea nucleotidelor contine un mesaj codificat. iar insulina apare ca factor reglator. numite si relaxate sau demlate (o catena este sectionata) si molecule Inchise (fara extremitati libere) care sunt frecvent structurate In superhelix. In general In cantitati mid. f. iar unica molecula de ADN formeaza un filament circular de cativa milimetri lungime. dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezitati sau scaderi excesive In greutate. este reglata prin dispozitii legale. Poate fi prezenta si In alte tipuri celulare implicate In metabolismul lipidelor. de unde la nivelul *ribozomilor el este tradus In *proteine. a carui de-criptare conduce la sinteza proteinelor. complet Freund. / adipsine. addition. frecvent cu o lungime de cativa centimetri si latime de doua milionimi de milimetru. ansamblul avand conformatia unei duble elice descrisa de Watson. Cele doua lanturi complementare se Infasoara In jurul unui ax virtual. s. sunt. s. -e. [Lat. fiacterwiog american dt. mameCa. asemanatoare cu adiposis dolorosa.. pentru sta-bilizarea sau ameliorarea calitatilor specifice alimentului (savoa-rea si aspectui acestuia). deci. cea mai mare parte a ADN este localizata In nucleui celulelor sub forma de filamente lungi care adopta o structura particulara In momen-tul diviziunii celulare: *cromozomii. f. exercita o actiune reglatoare asupra *lipoproteinelor extracelulare. adiuvans. benigna a tesutului adipos mamar. ca si asupra oxidarii lipidice implicate In 'termogeneza. ADIPOSTAT. 2) adiposis dolorosa (v. printre care: 1) a. -dipis = grasime. cu *adipoza. tie. pentru fadlitarea conservarii. Indeosebi prin perturbari hipo-talamice. partic. hipofizara. f. 4) Despre o substanta care permite absorbtia mai usoara a unui medicament sau faciliteaza actiunea sa. In cursul careia un lant de ADN este copiat In ARN mesager.] Serinproteinaza produsa si secretata de adipocitele mature. Boala caracterizata prin depunere de grasimi la nivelul nervilor (pana la formarea de mici lipoame) care determina dureri si leziuni nervoase variate. adeps. -ina. cerebrala. repliat de numeroase ori In centrul celulei. ds. f. 3) Referitor la un tratament de Insotire. adj. *mitocondriile celulelor eucariote si *cloroplastele celulelor vegetale contin informatie genetica sub forma de ADN circular. s..] V. cardiaca . [Lat. s. s. continand micobacterii (ex.degenerescenta grasa a hepatodtelor. / adipsie. de tip ginoid . adjuvant. s. de obicei prin efecte paleative. ADIPOZA. In acest caz. 4) a. fina. 3) a. [Lot. origine maghiara. A.] Centru ipotetic din *hipotalamus al carui rol ar consta In reglarea volumului masei adipoase. a. Unitatile constitutive ale ADN. care In celulele eucariote transports mesajul genetic din nucleu In citoplasma. [Qr. la. f. ca si pentru favorizarea unei prepa-rari care sa nu Ti denatureze calitatile. adj. s. participiul trecut de. adders = a adiiuga. / adiposity. poate determina uneori decesul prin complicatii pulmonare. Fiecare cromozom contine o singura molecula de ADN. din tesuturi.ADIPOMASTIE ADIPOMASTIE. Crick si Wilkins. n. suspendate In faza uleioasa.In jurul centurii scapulare. s. [Lot. adica secventa.] ADN este suportui material al informatiei genetice a organismelor vii. alte-ori pentru desemnarea acumularii de grasime Intr-un organ sau tesut. •dipis = grasime} Termen considerat adesea sin. de la istanai = a pCasa. s.. / adipostat. / adjuvant. La normali. eel mai frecvent.ipwC present ai verfiuiui adiuvare = a ajuta} 1) Preparat care. pe masura ce se descopera noi efecte indezirabile ale diferitelor substante utilizate ca a. m iimfiajui curent m load denumim elfins e.. Structura In dubia elice a ADN a permis Intelegerea modului In care informatia genetica poate fi transmisa cu exactitate. Organismele *procariote nu poseda nucleu individualizat. In cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting molecule deschise. so. A. din generatie In gene-ratie. f. dar nu contine micobacterii. Este o emulsie uleioasa In mediu hidric (monooleat de manitol amestecat cu ulei de parafina). La o serie de animale cu obezitate genetica (ex. se numesc dezoxiribonudeotide. ADN / ADN / DNA. -dipis = grasimt. s. [Lat. s. cat si formarea anumitor dase de imunoglobu-line. Utilizarea aditivilor. la alimentum = aliment fi alere = a /trtInf. de tip android . ADN se prezinta eel mai frecvent sub forma a doua lanturi polinucleotidice Tmperecheate (structura bicatenara) prin asoderea adenina-timina (pereche A-T) si guanina-dtozina (pereche G-C). Alteori. adica "nucleotide a caror pen-toza este 'dezoxiriboza. Totodata. / adipomastie. cu *adipozitate. f.: soared ob/ob) s-a constatat dispa-ritia aproape totala a a. -dipis = grasime. proprietate denumita complementaritate. consednta insuficientei pituitare. Cel mai raspandit este a. In cromozomul procariotelor ADN este condensat Intr-un singur cromozom.priv.In jurul bazinului. Ordinea In care se succeda nucleotidele In lungul unui lant polinucleotidic. care nu tre-buie confundata cu *ginecomastia. s. mastos = son. f. La bolnavii cu diabet za-harat rau echilibrat se constata o crestere a concentratiei de a. A. care la unii indivizi poate dura zile sau chiar saptamani. amplifica raspunsul imunologic al acestuia. la animale de experienta. care stabilesc calitatile necesare si procentajele maxime ce pot fi utilizate. Lectura mesajului se produce prin 'transcriptie. prin formarea de complexe cu pro-teine bazice si cu molecule de ARN. adeps. m.infiltratie sau degenerescenta grasa a miocardului.1 a face. [Lat.. 2) A. ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa. ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA. alimentarius = aCimentar. [Wbrw. incomplet este identic cu forma completa. / adiposis. dipsa = sete} Absenta senzatiei de sete. adeps. / adipomastia. Localizare: la 'eucariote.. se disting: 1) A. ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant.. In-tervenind In bilantui energetic. asemanator cu eel al procariotelor. [Lat. moleculele de ADN sunt cuprinse In *cromatina. Molecula de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager si. adeps. Desi dispozitiile legale sunt formulate pe baza unor recomandari ale organismelor internationale. substante minerale uleioase sau derivate din anumite ADN COMPLEMENTAR microorganisme. Indeosebi a conservantilor.). s. ADN care formeaza o molecula circulara. statikos = care oprefte. care este un polinudeotid. ADJUVANT. m. la acid dezoJ(irilJO-nucieic. capabil sa stimuleze atat raspunsul medial celular. Mai frecventa la femeie. gr. determina continutui informational. ADIPOZITATE.] Substanta adaugata intentional Intr-un aliment. / adipose. / adipsin. / adipsia. a carei structura compacta se obtine prin asocierea *nudeozomjlor. n. adeps. In anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor. se deosebesc mai multe forme. utiiizata. AOIPSIE. / adiposity s. a . ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive.] Hipertrofie difuza. componente ale nucleotidelor se asodaza doua cate doua prin *legaturi de hidrogen.: bacili Koch) omorate si deshidratate. d. gr. -dipis = grasime. tuberosa simplex. administrat concomitent cu un antigen.

dupa diferentierea celulelor. molecule care actioneaza se-lectiv pe p. Ca urmare. ad = aproape de. ADN s. ad = aproape. cortex. f. -is = rime/it. care blocheaza genele cu rol In franarea prolife-rarii celulare. aceleasi celule canceroase exprima demetilaza. si ADN metilare. -ids = scoartd. s. s. Pro-ces prin intermediul caruia gruparile metil (CHg) sunt adaugate la anumite nudeotide ale ADN genomic. / adrenocorticotropin.-receptori (bronsici. endocrinol. este un hormon de *stres. [dnga. [Lat. variaza In functie de sex. cortex. s. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroule / supercoiled DNA. blocarea demeti-lazei prin inhibitori specifici ar putea inhiba cresterea tumorala. ad = aproape. vasculari. s. / adrenal. [&ngd. -is -rinifHi. creste forta si amplitudinea contractiilor inimii. s. m. necesara lucrului muscular. Secventa de ADN prezenta In genom Intr-un numar redus de copii. epinefrina. pe care o continua. iar a. -ids = sconrta. f. de asemenea. modificarea genetica a organismelor si In biologia moleculara In general. -is = nmchi. f. n. deziwha} Perioada a vietii situata Intre copilarie. s. Varsta de aparitie si durata a. nu este transcris si nu are functie cunoscuta. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism. ren. ADRENERGIE. prin secventarea ADN. Sin. s. ADRENOCORTICOTROFINA. ADRENALINA. -aux. ( adrenocorticoids. de. difial. de. V. mediu socio-economic. V. de. f. eidos = formd} Sin. pentru alfa-adrenergic (v. pentru beta-adrenergic (v. Regiuni ale ADN Inalt repetitive Intr-un cromozom eucariot. Acest proces afec-teaza expresia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris). -is = rinufii. provoaca cresterea presiunii arteriale. ergein = a [ucra. implicata In replicarea ADN la eucariote.). a.: ADNc. m.: ADN himera. m. s.u.: ADN hi-brid (v. plamanilor si muschilor scheletici. dar provoaca relaxarea fibrelor de la nivelul arterelor coronare. excesul de ADN m. ad = aproape. iar in doze mari fiind implicati si *receptorii a-adrenergici. 3) Caracte-ristica unei *sinapse sau a unei cai nervoase In care media-torul chimic este *adrenalina. P-ADRENERGIC.] Sin. a. [[at. cea mai cunoscuta fiind ADN p. s. se comporta ca un neurotransmitator. ren. f. / adreno-corticosteroides. se. Abrev. [(at. sunt utilizate In mod curent pentru 'clonarea genelor. Unii autori considera ca 146 GENOMIC a. Celulele canceroase produc cantitati mari de ADN m. r«n. o enzima care detaseaza gruparile metil de la nivelul ADN. -is = rinicfii. Deoarece gruparile metil In genom se caracterizeaza print'r-o distributie specifica fiecarui tip celular.. / adrenocorticotrophine. Este utilizat pentru a determina secventa de aminoacizi a unei proteine. cat si la diferite tipuri celulare. Var. exista tendinta de a enumera printre substantele p-adrenergice. trophe = tira-nd. ADN GENOMIC / ADN genomique / genomic DNA. / adrenergy. ren. [Lot. efectui dominant realizandu-se prin legarea la 'receptorii p-adrenergici. cortex.. Marcata de transformari corporate si psihologice. [[at. / adrenal. de. f. adj. Enzima care catalizeaza transferul gruparilor metil (0-13) la nivelul unor situsuri specifice ale ADN.. ergem = a iucra} 1) Substanta care actioneaza ca *adrena-lina si levarterenolul. -is = riniclii.. / adrenergic. s. ADN recombine / recombinant DNA. [[at. ADRENOCORTICAL. f. -is = rime/it. ADRENOLEUCODISTROFIE. -aux.. / adr6nergique. tro- . nutrifie. ADOLESCENTA. f. adj. adrenocortical. ^ ADN METILTRANSFERAZA / ADN methyltransferase / DNA methyltransferase. In-cepe la varsta de 11-12 ani si se Incheie la 18-20 ani. Foarte probabil. ADRENERGIC.). A.] Hormon neurotransmitator (*catecolamina) secretat Indeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosu-. ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA. atat la celulele embrionare.] Sin. m relief. -icis = swartO. Cele mai importante transformari In a. -inn . sj ADN metiltransferaza. s.\ Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la doua sisteme diferentiate: medulosuprarenala si fibrele postganglionare ale sistemului ortosimpatic. s. prarenale si secundar prin stimularea neuronilor denumiti *adrenergici. nd = aproape. Ca urmare. acestea au un rol important In programarea expresiei genelor proprii fiecarei celule.. ADN NEREPETITIV / ADN non repetitif / non repetitive DNA. . s. Enzima care catalizeaza formarea ADN pornind de la monodezoxiribonudeotide.ADN ADRENOLEUCODISTROFIE genomic. a. si tab. adj. ADN HIMERA / ADN chimere / chimeric DNA. V. [lat. s. III). deoarece prezenta unei grupari metil la nivelul unui situs precis Tmpiedica interactiunea intre gena si *factQrii de transcriptie. antreneaza contractia fibrelor musculare ale vaselor ce iriga muschii netezi si pielea. i&ngCi. cardiaci. ADRENAL. dupa o *clonare prealabila. a-ADRENERGIC. gr.] Care se refera la glandele suprarenale. pi. Ill. a. ea creste glicemia favorizand eliberarea de glucoza hepatica. dys = gre. ren. ADN avand o configuratie de superhelix. puberty. pi. / adreno-leuco-dystrophie. langd. din punct de ve-dere medical prezentand interes. -ale. ADN METILARE / adn methylation / DNA methylation. In plus. stereos = solid. leiikos = aK>.] Care se refera la *cortico-suprarenala. gr.. s.: corticotrofina (v. rasa si conditii geografice.). A.: corticosteroizi (v. ADN POLIMERAZA / ADN polymerase / DNA polymerase. Var. II. accele-reaza ritmul cardiac. ad •= aproape de.: corticosteroizi (v. Sin. Exista trei ADN polimeraze (I. eidos = formd. idngd.).rinicfii. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant. ndo/escere = o create. / adrenaline. / adrenergie. / adolescence. ADRENOCORTIC0IZI. -ale. Orice molecula de ADN formata prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse. cu rol In *sindromul general de adaptare. Ea are actiune simpaticomimetica la concentratii normale. cortex. din sistemul nervos simpatic. -is = rinicfii. Molecula de *ADN recombinat compusa din doua catene de origine diferita. pi. ren. ad = aproape de. / adrenoleukodystrophy.). sau pentru fabricarea unei proteine In cantitati man. Ter-men utilizat In opozitie cu *ADN complementar. ADRENOCORTICOSTEROIZI. S-a demonstrat ca metilarea unor regiuni sau situsuri regla-toare ale unei gene produce blocarea acesteia. -is . adj. Sinteza se efectueaza In prezenta ADN preexistent. eliberata de me-duiosuprarenale se comporta ca un hormon. ad = aproape de.). Pe de alta parte. si varsta adulta. ar putea bloca gene vitale pentru celule. f. se Incheie la varsta de 25 de ani. termenul este utilizat ca sin cu *simpaticotonie.. / adrenocorticoTdes. / adrenocorticosteroids. gr. prin cuplare cu receptorii a si/sau p ai sistemului simpatic. [Lat. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA. / adolescence. fiecare lant al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar. / adrenocortical. m.. adj. DCI. La nivelul sinapselor. adj. f.. gr. ren. de. m. iAngd. 2) Cu referire la eliberarea de *adrenalina sau care actioneaza prin intermediul adrenalinei. o serie de particularitati fiziologice si ale patologiei acestei perioade. iangdi ren. Uneori. identificabile prin compozitia lor nucleotidica neobisnuita. sunt de ordin psihologic. pi. gr. s. idnga. din miometru) si receptorii p. [Lat. -ina.. const. ren. ad = aproape. -ids = swar^a. In prezent. / adrenaline. Moleculele de ADN r. ia-tigd. [[at.

[enti[d. Wernicke. aer. f. s. AEROCOLIE. -os = aer. Ulterior. a Ijea.). -os = aer} Mixtura gazoasa a 'atmosferei. f. / adsorbate. s. f. / aphasia. aer. ad = aproape de. [Lat. lytikos = care distruge. aer. s. ADSORBAT. penlru ansam-blul tulburarilor capacitatii de comunicare prin intermediul vor-birii. [Lot. emfizem).priv. f. / adrenoprive. termenul a. gr. poate fi post-operatorie (operatie pentru *cataracta). 2) Variatie a concentratiei unui compus din stratui superficial al unei solutii in raport cu concentratia sa m straturile profunde. cat si cea motorie ale cre.\ Termen care denumeste lipsa 'cristalinului. A. de natura fizica (prin forte van der Waals) sau chimica (prin legatura chimica). f.rinicfii. phagein = a mdnca. -is . NA: tunica adventitia. gr.. / adressines.: volum expirator de rezerva (v. de to privere = a Rpsi (pe cineva) de cwa. bios = fiatd. pha-sis = cuvant. a . -eris. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza atomi-zoare. Sin. m. gr. Receptori ai 'endoteliului vascular care confera specificitate tisulara diferitelor cai de migrare ale leucodtelor. se asodaza uneori cu anxie-tate si este interpretata frecvent de subiectui In cauza ca avand o semnificatie patologica. / aerosol. •eris. kolon = intestin gros} Distensie a colonului prin acumulare de aer sau de gaz. s. AFAZIE AMNEZICA / aphasie amnesique / amnesic aphasia.. Intr-o formulare generala. consta In intro-ducerea unei pulberi sau a unui lichid Intr-un curent puternic de aer. a unei cantitati excesive de aer. [Lat. Sin. ADRESINE. aer. [Lat. de. ad = spre. s. l&nga. gr.1 eritrocitara si promoveaza. s. [dngd. aer. s. scrisului sau semnelor. 2) Substanta respectiva. idngit. cu transmitere *recesiva prin cro-mozomul X. f. dementa) si insuficienta suprarenala variabila. / aerophagie. gr.priv. aer. Sin. ?i alfablocant. s.: car-bunele activat si oxidul de magneziu. s. Boala este ereditara. adj. [lat. -os = aer. AFAKIE. gr. / adducin. f. aer. posttraumatica sau congenitala. f. artificiali obtinuti prin diferite metode. ADVENTICE. metron = masura. na-turali ai a.). si adsorbant. In prezenta calciului. / aerotonometer. s. s. / aphagia.). aer. ADSORBANT. tid = aproape de. / aerosoltherapie. AEROMONAS / aeromonas / aeromonas. aer. 0 mutatie a subunitatii din molecula de a. \Lat. / adsorbate. Se disting a. asi-metrice.: volum curent (v. / adventice. de obicei inconstienta. s. particule) la suprafata unui solid (*adsorbant). gr. n. / aerobic. ren. s. gr. gastros = stomac. gr. / aerogastrie. a aspira. f. [Lat. pentru tratamentui unor afectiuni pulmonare (astm. s. gr. ad = aproape de. aphaquie. f. f. ADRENOPRIV. Aceste variatii contribuie la *efectul de sera. ADRENOLITIC. *corzi vocale). / aerophagia. s. [Lat. adj. / aerobe. 1864). ad = spre. a unei substante (molecule. phagein = a mdnca. -os = aer. s. AER DE REZERVA / air de reserve / reserve air. [Lot. Se corecteaza prin 'implant (solutie ideala). / adressins.} Tip de *leucodistrofie In care se asodaza insuficienta suprarenala cu 'demielinizari la nivelul cre-ierului. -eris. paralizii. f. Forma usoara a *a. [Lat. zwrfiire. AFAZIE. Sin.] Prezenta de aer (gaze) In stomac. ioni. / aerocolia. adaugd deasupra. ADUCINA.. f. ded a prindpalutui factor al *acomodarii. AER CURENT / air courant / tidal air. tonos = ten-siune. In care a. [a lyein = a distruge. / adsorption. / aphakia. m. phakos = iinte. A. adj. afazie. f.] 1) Fixare. hydrophila si A. / aerocolie. s.ADRENOLITIC AMNEZICA pAe = hrana. face parte din banda 4.\ 1) Despre o substanta la nivelul suprafetei careia se produce cu usurinta fenomenul de *adsorbtie. / aerotonometre. f. Lipsa cristalinului. n. aer. a substantivelor. s. a. sorbere = a 6ea. phobos = frica} Teama morbida de curentii de aer. -is = rinicili. 2) Patura externa de tesut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membrana seroasa. sorbere = a suge. se asodaza semne cerebrale variate. gr. f. Printre diferitele tipuri de a. V. s. gr. adj. s. f. pi. V. naturali exista In atmosfera.} Refuzul sau diminuarea abilitatii de a Inghiti. AEROFOBIE. -eris. -os = aer. AEROTONOMETRU.] Deglutitia. AER. ca urmare a afectarii unor functii ale creierului. privus = Kpsit de. -os = aer.. AER REZIDUAL / air residuel / residual air.. si adsorbat. A. / adsorbant. s. / adventitia. [Lat. agenti In unele gastroenterite si suprainfectii. -eris. aer. s. AEROSOL. / aphakie. t. / adrenoprival.] 1) Tunica externa a peretelui unei vene sau artere. / aerogastria. este considerata complete atunci cand sunt afectate atat aria senzitiva.^rului. / adsorbent. AFAZIE AEROPAGIE. adj. [Qr. AEROB. se disting doua forme majore: *a. f. f. Clinic. s. s. depinzand de acesta. ce provoaca uneori disten-sia organului. / aerosol therapy. m. cu flagel polar. nutrifie. AER COMPLEMENTAR / air cornplementaire / reserve air. mobili. Dispersie de particule solide sau lichide Intr-un mediu gazos. / aerosol. -os = aer. [Cjr. aer. alcatuita din doua subuni-tati. gr. -eris. gr. ren. s. / aphasie. Procedeu terapeutic In care se utilizeaza *aerosoli din substante medicamentoase. tulburari de com-portament. [Cjr. / aerophobie. -os = aer. 2) Re-feritor la microorganisme care se dezvoltS doar In prezenta oxigenului. de regula reversibila. V. s. s. [Lat. f. a . adj. / adsorption. senzoriala si -a.] Substanta care se adsoarbe. bronsite.] 1) Despre un proces care se desfasoara In prezenta oxigenului. cidventicms = care se. monas = unitate} Gen bacterian de bacili gramnegativ. [Lat. sobria sunt patogene oportuniste la om. mai mult sau mai putin accentuata. Metoda curenta pentru obtinerea a. [Lat.} Aparat destinat masurarii presiunii gazelor din sange sau din alte lichide ale organismului. gr. V. A.: volum rezidual (v. adrenergic blocking agent.] Care se opune actiunii *adrenalinei. s. AEROGASTRIE. de 102 kDa si P de 97 kDa. aer. s. motone. / adrenolytic. f.. cu M. adj. s. -ens. pi.. In duda integritatii aparatului fonator (*laringe. ca agentii mucolitici si corticosteroizii. aer. care sufera fenomenul de *adsorbtie pe supra-fata unui corp.: volum inspirator de rezerva (v. aer.] Care este legat de o 'insufidenfa suprarenala. f. Ex.). s. Proteina asociata *scheletului membranei eritrocitare. aerocoly. AEROSOLTERAPIE. / aphagie. sorbere = a suge. aer. A. a -priv. / aerophobia. m.] Initial (Trousseau. aerosolterapie. / air. AFAGIE. limitata la uitarea. de-semna imposibilitatea de a traduce gandirea prin cuvinte. reprezinta pierderea memoriei semnelor si mijioacelor prin care omul schimba (transmite sau primeste) idei cu semenii sai. 147 . m. a 6ea. gr. / adducine. cu dis-tensie abdominala consecutiva. ADSORBTIE. adj. formarea complexelor *spectrina-*actina. m. m. s. iar abundenta lor In marile zone urbane poluate poate provoca variatii ale echilibrului radiatiilor In sis-temul pamantatmosfera. Spedile A. sensul termenului a fost extins considerabil. cu evolutie intermitenta (astenie. f. / adrenolytique. betablocant. / air. Consta din tesut conjunctiv si o retea foarte fina de vase care nutresc peretele. n. ar avea rol patogenic m hipertensiunea arteriala. s. -eris. gaster. determina pierderea acesteia si secundar *hipermetropie. s. se obtin cu ajutorul unui gaz propulsiv com-primat.

ferre = a conduce. In care pacientui.\ Pierdere a vodi. fihra . a siabi} 1) Emotie intensa. [a afficere = a afecta. m. uffectio. Varietate de a. antroyolog fi cfwwg franca. AFERENTATIE INVERSA / feed-back / feed-back. s. primar. emotii si pasiuni ale unei persoane. tumora benigna sau maligna a corzilor vocale). le-ziune produsa de un agent infectios la poarta de intrare In organism (sifilis. afferre = a aduce. \Gjr. [Car/ Wernicke. congenitala. / aphemia.de [a Afipergillus flavus. de [a finis = iimitd. tuberculoza. Asocierea *a. / affect. / aflatoxin. A. a . deoarece acopera conceptele de *anomalie. Sin. 2) Comportare emotiva. afectare. AFAZIE SINTACTICA / aphasie syntactique / syntactic aphasia.). m. Broca (fiind consecinta afectarii ariei Broca). Broca. apcii [a 'Sres[au (in present 'Wroclaw. In cadrul *a. de la affi. A. vas a. (uii's = stare. AFAZIE DE CONDUCTIE / aphasie de conductibilite / conduction aphasia. f. f. / affective faculty. AFAZIE TRAUMATICA / aphasie traumatique / traumatic aphasia.\ Deficienta sau absenta *fibrinogenului ?n sange.: conexi-une inversa (v. caracterizata printr-un defect de Intelegere si utilizare a cuvintelor. s. de la loxan = sageatd. electiva: forta ce este cauza reu-nirii unei substante cu alta. stare emotionala intensa. A. cu toate ca obiectui este recunoscut. [Lot.AFAZIE BROCA AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca's aphasia. adj. f. / afebrile. f. / afibrinogen(a)emia. de la ad = spre. afecfiune.} 1) Ansamblu al starilor afective: sen-timente.\ 1) Forta care uneste atomii si moleculele. [Lot. adj. Wernicke. 18241880. Cuvintele sunt substituite unul cu altui. *agrafie). de. AFECT. 148 AFONIE AFEBRIL. phone = voce. s.).. s. 4) A. aferti. A. A.} A. iar pacientui este incapabil sa denumeasca corect obiec-tele. Semnificatia sa este destui de vaga.] Mico-toxina produsa de anumite suse ale ciuperdlor din genul "Aspergillus flavus si Aspergillus parasiticus. A. AFAZIE VIZUALA / aphasie visuelle / visual aphasia. sen-nan = a produce. grafica) sau gesturi (*ano-mie motorie). Forma de *a.\ 1) Forma de *afazie motorie In care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire 2) Sin. dragoste fata de cineva. AFAZIE TOTALA / aphasie totale / total aphasia.rman. stare patologica cu coloratura afectiva intensa. W. / affect. scris (*agrafie sau a. caracterizata prin imposibilitatea formularii cuvintelor. -md: gr.vd. surditate verbala. Inaintea altei substante. locala). paralizie de nerv reaJrent (frecvent postoperator. In care este alterata Intelegerea sensului cuvintelor. astenic. Insotita de o tulburare a constiintei... este determinata de leziuni 'in teritoriut arterei sylviene. A. B. este cea mai toxica si provoaca experimental cancer hepatic si necroza periportala. s.cere = a afecta. patologic. AFERENT. vec-inatate.priv. / affection.temperatura In jur de 37°C). este alterata In "nevroze si 'psihoze.] Despre un organism uman a carui temperatura este In limite normale (de regula . se poate asocia cu tulburari intelectuale majore si cu *hemianopsie. AFECTIVITATE. se caracterizeaza prin incoagulabilitate completa a sangelui. dupa tiroidectomie) sau leziune cen- ..a. iat.} 1) Termen general ce desemneaza orice proces morbid.surditate muzicala sau amnezie receptiva) prin afectarea centrului auditiv.a Intelegerii cuvintelor si a lecturii. fehris = fedra. cu afectarea moderata. profesor la 'Seriin. / affectivit6. s. s. [Paul Broca. care se dezvolta pe arahide si contamineaza uleiul extras din acestea. tristete.: afazie Wernicke (v. AFAZIE NOMINALA / aphasie nominale / nominal aphasia. f. AFAZIE OPTICA / aphasie optique / optic aphasia. 18481905. a -priv. senzoriala care consta In incapacitatea Intelegerii cuvintelor scrise. f. f. A. poate varia In functie de concentratia ligandului (scade cu cresterea concentratiei acestuia) si de prezenta unor factori fiziologici si patologici. / afibrinogen6mie. 4) Forta de legatura Intre antigen si an-ticorp. *sindrom. AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia. apyretic. este rareori pura si se complica frecvent cu tulburari ale limbajului vorbit. sensibilitate. / aphonia. s. newolog fi. boaia.] A caracterizata Indeosebi prin pierderea expresiei motrice a limbajului (*anartrie. AFINITATE. B. gust sau miros. s. AFIBRINOGENEMIE.. cantec (amuzie). ObiectuI este denumit doar daca este perceput prin palpare. cauzata de traumatisme la nivelul extremitatii cefalice. s. A. caracterizata prin anxietate.priv. f. haima. transmisa pro-babil printr-o gena autozomala recesiva. adj.: eferent. a.).: apiretic. / aphonie.erc = a afecta. / aphemie. de. 2) Simpatie. Se manifesta prin incapacitatea Intelegerii cuvintelor rostite si scrise (surditate si cecitate verbale). AFLATOXINA. s. [Lat. 2) Tendinta substantelor de a reactiona unele cu altele. -alos = sange. pheme = vor6ire. determinata de leziuni la nivelul regiunii tem-poroparietale stangi. 2) A.fibra. sau a cuvintelor scrise (a. f. A. *leziune. psifiiatm.ge. a . Incapacitatea Intelegerii sunetelor emise (vorbire . f.] Care merge de la periferie spre un centru sau catre un anumit organ caruia Ti este destinat. de. / aflatoxine. Ex. 'Pohniaf. fioald. Wernicke cu *a. [Termen compvs: afia . AFAZIE VERBALA / aphasie verbale / verbal aphasia. affinitas. audi-tiva. *disfunc-tie. 3) Pro-prietatea unui 'receptor de a lega specific un anumit *ligand.). de ex. s. -atis = inrudire.: nerv a. / affinity. AFAZIE FLUENTA / aphasie fluente / fluent aphasia. toxikon = otrava pentm varful sagenlor. Sin. verbal sau In scris.. [Qr. cu evolutie impetuoasa si scurta. AFECTIUNE. exista rar 'in stare pura. In care cuvintele sunt rostite fluent.. -ind. inver-sus. f. f. participiut verCiuiui invertere = a invwsa} Sin. ferrc = a conduce. m. desi gandeste normal. fiind asociata frecvent cu tulburari ale Intelegerii cuvintelor si constituind In acest caz *a.priv. vizuala sau cecitate verbala) prin afectarea centrului vizual al vorbirii. / affinite. s. Etiologia poate fi diferita: leziune cu sediu laringian (laringita. la affir. s. AFEMIE. Ant. / affection. dar se constata *para-fazie si *jargonoafazie. la ad = spre. A. manifestata prin imposibilitatea de a Ie adapta la sensul general al frazei. 3) A. AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke's aphasia. a . gr. a s(a6i. f. Se asodaza frecvent cu tulburari ale capacitatii intelectuale si cu 'hemiplegie. adj. Caile vizuala si auditiva nu sunt afectate. profesor [a 'Paris. AFAZIE SENZORIALA / aphasie sensorielle / sensory aphasia. De asemenea.. / afferent. A. s. la Intam-plare. fifferre = a aduce. Secundar. AFAZIE SEMANTICA / aphasie semantique / semantic aphasia. affectus = stare de spirit. s. prietenie. [Lat. A. / afferent. / afebrile. AFONIE. m. tularemie etc. Incapacitates de a denumi un obiect perceput vizual. Iat. {Lat. Diminuarea capacitatii de utilizare corecte a regulilor gramatical&. n. \Cjr. este incapabil sa Tsi exprime ideile prin cuvinte (*afemie sau a. dar utilizate incorect. se Insoteste frecvent de *cecitate psihica. *boala. sunete muzicale . o. -e. A. completa sau partiala. [Cjr.: anal-trie (v. s. apar tulburari de vorbire: bolnavul se exprima fluent. affectus = stare de spirit. f. Sin. a s[d6i. se poate manifesta prin incapacitatea recunoasterii gesturilor (amimie receptiva). afectiune. A. s. [Lot.: afaae de conductie. facand abstractie de cauze.

sau reactionala. In paranoia.] Forta sau substanta capabila sa produca o schimbare nefavorabila sau favorabila organismului. Orice factor provocator de boala. / agueusie. f. AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae. A.. a priv. / aphrodisia. a agita fi agere = a acttona. observate la nivelul palatului dur la copii.. s. / agitation.] Sin. f. s. f. provocand astfel aglu-tinarea acestora.: pe suprafata hematiilor se afia hemaglutinogeni. s. *aftozele. gala. aflate In suspensie.. [Lat. [Cjr. 3) A.: 1) A. / agglutinogene.] Substanta mucilaginoasa extrasa din anumite alge din familia Floridee. Se disting: 1) A. 2) A. Ex. a . / aphthosis. [Qr. s. aph-tae. f. ['Malaie. al carei suport Tl re-prezinta anumite gamaglobuline. amar si acid.: genina (v. agens. / ageusia. / agglutination. -aktos = [apte. a pune in mifcare. / agenitalism. f. s.. ptdiatru austriac. cold agglutinins. AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar. a . / agenesie. s. alimfocitoza. s. s.[ Ulceratii infectate. congenitala de tip Bruton. AGASTRIE. Este localizata la nivelul mucoasei orofaringiene. masurand 35-37 nm si generator al unor forme severe de hepatita. glossa = iimfid} Absenta congenitala a limbii. Se utilizeaza Indeo-sebi In microbiologie. genitale. d. de (a gr. -ina. gr. mutagen. a uni. gasler. s.] Boala caracterizata prin prezenta de *afte la nivelul mucoaselor bucale si genitale. [Lot. a . [Cjr. nu poate fi transmis decat asocial cu "virusul hepatitei B. -atos = sangc.. genitalia .: geloza. gr. o . / agastrie..: virus delta. s. Sin. de. mielom). a . gyros = cere. de [a agere = a actwna. Molecula capabila sa se insereze Intre platourile formate de bazele Tmperecheate ale unui *acid nucleic. AFRODIZIE. / aglycone.. s. provocata de stimulari din mediul ambiant. [at.. de. s. f. f. Apar din cauza sugerii diferitelor obiecte murdare.: chelator (v. / agammaglobulin(a)emia.tana.. s. [Lat. mai rar pe mucoasa genitala. / agastria. AGENT CHELATOR / chelateur. f. Acest termen desemneaza un grup de boli determinate de afectarea 'imunitatii umorale. ce favori-zeaza *aglutinarea In prezenta anticorpului corespondent. m. m. s. de. microorganism patruns In corpul uman.. / aglycone. n. f. s.. glykys = dutce. A.. f. hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo In erorile de transfuzie (grup sanguin incompatibil) sau In unele stari patologice. biologic ce reactioneaza cu materialul genetic si poate induce o *mutatie. si eunuchism. AGLUTINOQEN. la Afrodita = zeifa dragostei. AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins. s.tiv. microorganismelor de catre serul bol-navului constituie o metoda utila de diagnostic bacteriologic. s. AGAMAGLOBULINEMIE. s. AGENT PATOGEN / facteur pathogene / pathogenic factor. s. si disgenezie. m mifcare. / agyrie. haima. ageustia. aphthai = ulcer mic fi aphlcin sou. [Lot. AGENT. de corp calos. in mifcare.] Absenta congenitala a *circumvolutiilor cere-brale. AFTOZA.J(ua[d. f.} Starea unui individ privat de secretia interna a glandelor sale sexuale. congenitala sau dupa extirpare chirurgicala.ziana agar-agar. fiind foarte dureroasa. s. / aphtose. dand prin racire un gel. {Cjr. vulgara. AGLUTININA. impulsurite sexuale. determina aglutinarea Intre 4 si 20°C si hemolizarea In cazul activarii complementului. A. aphthae). / aphrodisiac. [Lat. f. la glohus = glob. m. cand se produce *afazie. ic. In cadrul *bolii Behcet. f. f. / agalactia. genesis = producere. A. AGLUTINARE. aphtha! = nicer mic ft aphfeia sau haptein = a arde] Leziune elementara care caracterizeaza *stomatita aftoasa si. f. chi-mic.. [Ofr. aphrodisia = dorinfa se.priv. f. Contine doua componente principale: agaroza (polimer de galactoza) si agaropectina (polizaharid sulfatat). isterie sau prin spasm muscular laringian (a. Se prezinta sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfla In apa. s. 2) A. la geiman = a produce} Defect de dezvoltare a unui tesut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *embriopatii. -oza . izolate sau grupate.priv. Termenul agalaxie este incorect.. AGENEZIE. m. V. s. rezulta dupa spargerea unor vezicule pline cu lichid seros. [a Afrodita = zdf-a dragostei} (Substanta) care stimuleaza dorintele sexuale. cu evolutie In pusee recidivante. / aglossie.priv. gennan = fl product} Antigen prezent la nivelul unei suprafete celulare.priv... sindrom Aicardi. a uni. m. f. lipsita de intentie sau scop.] Pierderea totala sau partiala Cin acest caz se utilizeaza si termenul hipoageuzie) a simtului gustului sau absenta senzatiilor gustative elementare: sarat. s. AGALACTIE. 149 AGLUTINOGE N . -onis = cyitatie. adj. AGIRIE. haptein = a arde. carenta imunitara. agglutinare = a dpi. In general. [Lat. [Alois Bednar. AGLICON. Poate fi dezordonata.e ia gignere = a naste. s. disglobu-linemie. / agent. imunoglobulinele. a . / aphrodisiaque. AGLOSIE. duice. s. 7=0 treia. A.] Tulburare de comportament caracterizata prin excitatie psihomotorie. idiopa-tice dobandite tardive. A. gyms. ia gr. v. care ar putea reprezenta forme conge-nitale cu expresie tardiva. s. / agglutinin. pot fi disoci-ate. Sin.AFRODIZIAC trala (a nudeului ambiguu al nervului X cranian). In relatie cu exaltarea afectiva si excitatia mentala. sunt bacterioaglu-tininele si hemoaglutininele (v. V. m. intrand In compozitia a numeroase medii solide sau semisolide. a . m. agglutinare = a [ipi. [Gr. f.} Absenta *gamaglobulinelor din sange. a pune. de forma rotunda sau ovalara. f. f. 1S16-1SSS. cu exagerarea miscarilor. lot. [Qr. a stomacului. Se disting: 1) A. f. a crea. sau agresiva. prin absenta selectiva a uneia sau mai multor imunoglo-buline. AGENT DELTA / agent delta / delta agent. s.] Anticorp capabil sa se lege la antigeni de suprafata ai celulelor. AGEUZIE. agitatio. s.\ Aglomerarea prin alipire a celu-lelor sau bacteriilor purtatoare ale unui antigen (*aglutinogen). m. s. de obicei cu un burelet inflamator eritematos. / agglutinine. La om. Se preanta sub forma unei ulceratii de dimensiuni mici.. factor fizic. -ina . [ite-ra a aifahttului grec. agglutinare = a [ipi. Virus ARN de masa moleculara mica. / chelating agent. In alimentatie sau ca laxativ moderat. aphtae.). Cat. [Qr. globuJus. AFRODIZIAC. n. f. v. poate sa apara si fara o leziune organica. Cele mai cunoscute a. spasfca). m. [Lat.. / ag6nitalisme. secundare din unele boli ale sangelui (leucemie limfoida cronica. de. s. s. / agitation. / agglutinogen. / agenesia. V. / agent. d. AGENT INTERCALANT / agent intercalant / intercalating agent. a uni. gastros = stomac} Absenta. cu prognostic benign. gesturilor si 'mimicii. / aphtha (pi. f. de ex. purtator de germeni infectiosi. Viena. In prezenta anticorpilor corespondenti (aglu-tinine). s. boala Bruton. s. aphrodisiakos.). imunitate. gueusis = gust. -arum = afte. [<^r. A. f. a. f. viu. de. A. infectant.. / agalactie. excitement. / aphrodisie. / agyria. o .] Exagerarea morbida a dorintelor sexuale. ia agitare = a pune. 2) A. adj.priv. / agglutination. dim. Anticorpi antieritrocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin. Sin. s. AFTA.priv. poate fi spon. s. 3) A. Ex. / aglossia. vector. -arum = afte.priv.organde. s. AGITATIE. / agammaglobulinemie. -ntis = ac. AGENITALISM. \Gjr. f.priv. grup sanguin). [Qr. s. gr.] Absenta secretiei lactate dupa nastere. / aphte. r.

*tromboxan si de prezenta calciului. m. afectare corporala sur-venita dupa *consolidare. s. [<^r. vaselor si tubului digestiv (ex. ca si prin utilizarea verbelor la infinitiv.] Pier-derea capacitatii de recunoastere si de expresie mentala a stimulilor senzoriali. -e. Sin.: *dopamina. s. [Gr. -onis = wrdutdfire. imaginilor. Fenomenul de grupare a plachetelor. phohos = frica. termenul se uti-lizeaza cu referire la procesul de aglomerare In gramezi a elementelor figurate din sange. a aduna.i gone. devenind rapid ire-versibila.). [Lot. / agnosia. In starile de soc. f. sludging of red cells.} 1) In sens larg. f. e. a pro-priului corp (autotopagnozia). In medicina. a mrautdti. -inis = mu[time. agonisti adrenergici. s.] Leucocit lipsit de granuiatii. se sustine ca exista totdeauna tul-burari senzitive elementare. In functie de natura acestor stimuli a. a • priv. krap = croset. f. \Gjr.. / agrammatisme. V. AGREGARE A PLACHETELOR / agregation des plaquettes / platelet aggregation. dimpotriva. -ism. dim.epe. s. [at. adj. kytos = cduld. AGONISTI DOPAMINERGICI / agonistes dopaminergiques / dopaminergic agonists. din {jam. [Lot. / agranulocyte. / aggregability.] Teama morbida de spatiile goale. s. f. n. AGONIST. este o proba de evolutivitate a sechelelor traumatice. f. 2) Termen vechi. f. s. 2) Defect de constructie gramaticala a frazei. gramada alcatuita din elemente figurate ale sangelui. AGONIE. adezivitate plachetara si trombus alb. f. / agregation. / agonie. din gr. gno-sis = perc. kylos = cduCa.. AGREGABILITATE. anosognozie. consecutiv caruia acestea se acoleaza unele cu altele In vase. AGRANULOCITOZA INFANTILA CONGENITALA / agranulocytose infantile hereditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis. AGREGARE A ERITROCITELOR / agregation des hematies / sludge. si alexie. aggregare = o aduna ta un [oc. de la gnonai = a cunoafte. graphein = a scrie. agregare. sau generalizata. 2) Substanta care concura la producerea unui anumit efect. AGREGANT. s. f. adj.. granum = graunte. cu efect peri-feric dominant la nivelul rinichilor. grammatJca. / aggravation. de raspuns celular. / aggregate. s. reprezinta un subiect de controverse: pe de o parte. si agonist potasic. Penomenul de aglomerare a eritrocitelor in gramezi la nivelul vaselor. \QT. care patrund In creier (ex. AGONIST POTASIC / agonist potassique / potassium channel opener. ligand. aggregatio. n. [Lat. [at. a .] Care este lipsit de *go-nade. a obiectelor. este favo-rizata de Incetinirea circulatiei si provoaca obstructia arteriolelor si capilaretor. s. {Cjr. expune la un rise infectios grav si daca se manifesta izolata este.] Care provoaca 'agregarea eritrocitelor sau a plachetelor In vasele sanguine. "bromocriptina). m. AGRAFA. f. olfactiva. [Lat. AGRAFIE. 150 AGREGAT DE AGRAMATISM. In forma de croset. V. / agmin6. prosopagnozie. / agonadal. de id granum = grannie. chiar existenta a. cu care se apropie si se mentin apropiate buzele (marginile) unei plagi pana la cicatrizare. de a se aglomera In gramezi. si a. determinata de un mecanism imunoalergic. 2) In medicina legala sau In expertiza. . n. adj. AGNOZIE. / agregant. / agminated. [Lat. s. *ADP. sau se mentin In contact doua frag-mente osoase dupa osteotomie. graminatike = arta de a scrie fi de. avand o circulatie interna-tionala. f. / agregabilit6. cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te). fo-losit pentru a desemna ultima faza de tranzitie dintre viata si moarte. A. reprezinta ultima etapa a *hemostazei primare (faza plachetara a hemostazei) si este initial reversibila. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii a si p ai *noradrenalinei. s. s. / agonadal.] Aglomerarea unor ele-mente Intr-un spatiu restrans. f. agregat. f. Termenul se refera Indeosebi la eritrocite si. AGORAFOBIE. cu mentinerea normala a fortei si a coordonarii miscarilor mainii. Substanta capabila sa deschida canalele de pota-siu dependente de ATP intracelular. A. cat si pe cea secundara. largi.. adj. a citi [iterde. AGONISTI ADRENERGICI / agonistes adrenergiques / adrenoreceptor agonists. m. asomatognozie. fenomen util In tratamentui ischemiei miocardice.. [at.] Despre mai multe organs elementare ale aceleiasi specii reunite unele cu altele. receptor. A. V.\ Proprietatea de a se agrega. vizuala. de [a uggravare = a agravci. mai rar. m. V. d. \Qr. sindrom Gerstmann.: sindrom Kostmann (v. [Qr. aggregare = a aduna. 'miozina si *fibrina. s. factor pla-chetar IV. agmen.priii. la. Poate re-prezenta un simptom al *afaziei sau al disociatiei din 'schizo-frenie. granulum. un [oc.] 1) Vidu de pronuntie a cuvintelor. / aggregating. aggravatio. Termenul englezesc sludge este uneori preferat celui de a. agonistes = [tlptdtor. si coma. tactila. AGREGAT. / agrafe. AGRANULOCIT. f. [Cfr. AGNOZIE TACTILA / agnosie tactile / tactile agnosia. / agony. AGRAVARE. dopexamina). -onis = ac^iunw de. / agoniste. la leucodte.. foarte proba-bil.priv. s. f. agoa = [upta. f. p. agrafe. a . s. AGONADAL. A. a .] 1) Durere severa sau suferinta extrema. Definite a. / agrammatism. agora = piata. s. s. A. s. adj. gramada de eritrocite dispuse de re- . -ale. / agranulocytose. a capacitatii de Intelegere a suc-cesiunii si duratei evenimentelor (a. [oc. -e. fiind unite de filamente de *actina. AGREGAT DE ERITROCITE / agregat d'hematies / red cell aggregate.AGMINAT ERITROCITE AGMINAT. cu efect central. pe de alta parte. si agregant. -ozu. evolutie nefavorabila a unei boli. leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) si ale tegumentelor. A. de la aggregare == a aduna la un [oc. cecitate psihica. / worsening.priv. caracterizata prin stingerea treptata a functiilor vitale si pierderea progresiva a constientei. / agnosie.re. / agregat. V.. Aglomerare. adj. s. f. / agonist.] Aglomerare. AGREGARE. a . / aggregation. [Qr. Rezulta o diminuare a influxului de calciu In celulele musculare netede vasculare si cardiace. f.priii. 3) *Ligand natural al unui receptor sau sub-stanta exogena ce declanseaza atat reactia primara. sludge. boala Schultz. Sin.] Piesa metalica mica. s. se asociaza re-lativ frecvent cu *atacul de panica. s. gr.. / agranulocyte. desi etapa de perceptie (segmentui peri-feric al analizatorilor) este normala. Este facilitata de *catecolamine. si sindrom Kostmann. In acest caz este considerata o forma de 'apraxie. s. / agraphie. antagonist. aggregare = a aduna la un loc. gonos = sitmdnf:a. se clasifica In: auditiva. [fr. / agraphia. care este redusa la un stil telegrafic prin suprimarea adjectivelor si pre-pozitiilor. Poate fi localizata. s. granuliim.] Asociere (sindrom) caracterizata prin scaderea marcata a num§rului de *granulocite sanguine (sub 300 granulocite pe mm 3).. Sin. f. In zonele de ischemie.: astereognozie (v. / agoraphobia. se observa In anumite 'afazii si In cadrul patologiei lobului parietal al creierului. s. f. cu tendinta evitarii acestora. -aux. adj.] Alterare a scrisului. ca entitate este pusa la Indoiala.: *apomorfina. cunoastere. / agoraphobic. Se disting a. de a se alipi. AGRANULOCITOZA.). [Lot. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei. s. acestei actiuni i se poate opune actiunea unui muschi antagonist. sunetelor. s. de timp) etc. a priv. d. V. Rezulta imposibilitatea re-cunoasterii persoanelor. gustativa. agonisti dopaminergici. adj. / agranulocytosis. / clip. la un. dim. V.\ 1) Despre actiunea unui muschi In sen-sul dorit. de la..

f. n. In 'leucemie. -oza. alhiif. s. de tip recesiv. albumen. a pllfi).) sau ascunsa. albus = alb.] Prezenta In urina a albumozei. erou grec a carui mama i-a finut de ca[c6i pentru a. / allantois. const. f. de metilen. Desi acest termen rezolva ambiguitatea termenului de *alca-loza. este putin utilizat. / alcalemie s. ALANINA. 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil. / alkaline. / alanine. A. s. V. [Lat. un deficit de "tirozina. -inifi = at6uf de ou. albumen..priv.: a. ALBASTRU. Aceasta tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului parkinsonian si se exprima la maximum In 'mutismul akinetic. / lactation. [Lat. ALBINOS. f. logos = stiintd. s. si stres. [Qr. gradi = a merge. gr. partial.} 1) Tulburare trofica a unghiilor. medicamente etc. [Lat. aggresus. de ia albus = al6. ALACTAZIE. adj. lovire etc.: acinezie. / allaitement. -inis = aBJeatd. s. natural (Indeosebi de vaca) sau preparat industrial (a. Este format prin transaminarea Intre piruvat si glutamat. albumen. Pot provoca iritatii ale tegumentelor. / alkal(a)emia. / albumine. AKINEZIE. ALBUGO. si sindrom Sjogren. s. -inis = a[6uf de ou. = aib. a ataca (ad = (a. eel mai frecvent. ALBUMINURIE. A. s. kinesis = mifcare. f. al kali sau alqaliy = soda. cu sase subtipuri. lac. f. a. rhakhis = wloana VirtelJrala.. generali-zat sau oculocutanat. 151 . si lactoza. 2) A. / blue. a priv. toate de tip auto-zomal recesiv. [^r. ca si In unele vegetale. f. const. ouron = urina. Evans. / akinesia.: proteinorahie (v. contribute la formarea "cordonului ombilical si a *placentei. s. -i'(a.a. Este cazul indeosebi al *sindroamelor Chediak-Higashi si Hermanski-Pudlak.\ Individ afectat de *albinism. de [a albas •= ail}. Sin. a. / allanto'ine. Aminoacid neesential. poate fi manifesta (amenintari si insulte. biochim.). de [a albus = aid. agregarea eritrocitelor. V. lapte. s. [Lot.] Absenta *lactazei din intestin. s. [Qr. adj. -ina. ALBINISM. cu pH-ul peste 7. s. / alalia. a -priv. gr. / albuminorrachie. f.} Sin. s. m. s. cu aplicatii In medicina.] Membrana fibroasa. m. spre. distrugere a unor obiecte. testiculara. s. Deoarece uricaza nu exista la om. f. ALBUGINITA.r. agregarea plachetelor. AGRESOLOGIE. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei. f. s. ALCALIN. Uneori termenul este considerat sin.. ouron = urinai Prezenta serumalbuminei In urina. f. albugo. gramada de trombocite. / albinism. -inis = aifieat. \Qr. f. [Lot. / atbuminemie. [Lat. -inis = alhuf de ou. ALCALI. V. de Prusia. Sunt solubile In apa (spre deosebire de *glo-buline) si coagulabile la 70-90°C. [^. gr. ALALIE. Poate fi dirijata Tm-potriva altei persoane {heteroagresivitate) sau Tmpotriva pro-priei persoane (autoagresivitate: automutilare. [Lot. s. -antim = carnat. f. f. / albumose. / achillodynie. [at. albugo. de la lalein = a ror6i. care se formeaza uneori In arteriole si capilare in cazul Incetinirii circulatiei sangelui. proteinurie. ALBUMOZURIE. a past). AHILODINIE.priv. f. f. fie cu lapte de origine animala. uneori. V.} Absenta secretiei lacrimale. V. s. f. -aza.. s. adj. Fondator: H. A. / albumosuria. / albumose.AGREGAT DE PLACHETE gula In rulou. mai mult sau mai putin reprimata (exprimata prin privire. / agressivite. / alanine. / albuginee. f. s. [Gfr. si leucom.. lacrimri = iacrima. atlas. s. f.\ Alimentatia lactata a unui sugar. [Lat. / allantoin. f. f. al kali sau al-qaliy = soda. f. eidos = forma. muschi.] Tendinta la atac. sunt denumite cu acest cuvant. / albugo. gr. adj. penisul (Invelisul extern al corpilor cavernosi).. de (a kinein = a mifca. *osteomalade si In *metastazele osoase. / albino. de la alhus = a[6. s. Substanta rezultata prin actiunea uricazei asupra 'acidului uric. f. gradi = a merge. V. al kali sau alqaliy = soda. s. tripan. lactis = lapte. s. f. ALBUGINEE. s. de [a aggredi = a merge. [Lat.: pro-teina Bence-Jones (v. adj. care Inconjoara unele organe: globul ocular (a. a.). / albumin.] Inflamatia *albugineei.} 1) Care are reactie alcalina (bazica). si tab. / agressivity. aggresus. / albumin(a)emia. termenul este folosit pentru tunica a. -ism} Denumire generica a unui grup de boli determinate de alterari metabolice ereditare ale productiei de *mela- ALCALIN nina. gr.: acromie cutanata. / albuginite. f. s. / achillodyma. / alcali. f. uneori striate.] Sin. cu transmitere dominant autozomala si manifestat prin pete albe. f. -ina. se observa In *mielomul multiplu si. depigmentate. / albuginea. cu aspect albicios. pi. ocular. ALBUMOZA. f. este clasificat In trei grupe principale: 1) A. / alactasie. / lactase deficiency. Simbol Ala sau A. / albugo. constituent al proteinelor si glucoforma-tor. [Lat. / albuminuria [Lat. A. allactare = a a[apta. ALBUMINEMIE. de. Aglomerare.. s. V. m. [gr. m. s. ca 7n 'sindromul Waardenburg. n. s. oua. fie cu lapte uman. albumen. Prin hidroliza dau amino-acizi si amoniac. cu *afemie. AGRESIVITATE. a . 3) A. -inis = aifiuf de ou. / akinesie. joaca un rol esential In men-tinerea *presiunii oncotice si In transportui In sange a nume-roase substante: acizi grasi liberi.. -inix = a[6uf de ou. -inis = aifitif de ou. f. reactia sa este utilizata pentru do-zarea specifica a acidului uric sanguin si urinar. f.\ Prezenta si concentratia *serumal-buminei In plasma sanguina. s. s. Frecvent. transversale. aluzii etc. / alcaline. ocu/ara sau sclerotica).\ Incapacitate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. s. f. / alalie. Akhileus. con-genitala sau dobandita. 2) Mai multe substante chi-mice. / alacrymie. de [a albus = alb. f. a ataca (ad = la. s. haima. / agressology. la nivelul pielii. ALAPTARE. -oza. / albinos. denumita si 'proteina Bence-Jones. f. lalia = vorbm. Laborit. haima. ia aggredi = a merge spre. ALCALEMIE. spre. date de acumularea de granulatii grasoase In grosimea acesteia. artificials).] Ramura a fiziopatologiei care studiaza mecanismele agresiunilor pato-gene si reactiile organismului. f. pi. s. s.. acte suicidale). f. ALANTOIDA. s. -atos = sange} Cresterea pH-ului sau scaderea concentratiei ionilor de hidrogen din sange. s. constand In formarea de pete mid albe. a . s. n. / albuminurie. dura. tab. bilirubina. spre. f. / alkali. s. albumen. s. s. [Lat. ALBUMINORAHIE. 2) Care prezinta tendinta de a accepta protoni. s.-l scufunda in Sty\j odyne = durere. continand vase intestinale. gr. [or. -ina . -e.] 'Diverticul al intestinului embrionar al carui perete. f. comportamente si cuvinte ostile fata de orice persoana sau obiect care repre-zinta un obstacol In obtinerea unei satisfactii imediate.. -ina. / cervi-cospinal fluid proteins. mimica. In relatie cu cromozomii sexuali (*gonozomi). f. s. s. de brom-fenol.] Substante bazice care au reactie alcalina si prezinta proprietati specifice. Ex. s. s. ALBUMINA. albugo. / agressologie. [Lot. V. m. / bleu. [Lat. -atos = sange. Var.} Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocata de miscari dc flexie sau de extensie ale label piciorului. In care se constata. / albuginitis. biochim. / albinisme.} Tulburare caracterizata prin diminuarea sau disparitia miscarilor spontane si automate si prin lentoarea miscarilor voluntare. m. albumen.. a. de la albus = aid. de toluidina. s. V. [at. ALANTOINA. In absenta le-zarii caii motorii principale. AGREGAT DE PLACHETE / agregat de plaquettes / platelet aggregate. NA: tunica albuginea. a. ALACRIMIE. / albumosurie.).] Grup de pro-teine continute In serul sanguin. s. [Cjr. f. adj. -inis = aldeatd. f. provocand Indeosebi *saponifi-carea grasimilor. s. / eye dryness. / allantoide.

m. a.] V. alcohol sau al koh'l = su6ti{. *tremor). Inlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. Toxic al fica-tului si al sistemului nervos. / alkalization.] Procedeu terapeutic care consta In efectuarea de infiltratii cu alcool (di-luat sau la concentratii de 45%.] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinei. a. gr. Este antiseptic. A. s. deoarece anomalia enzi-matica poate fi observata si la subiecti sanatosi) prin coloratie bruna a urinei. ouron = urind.. timp de ani de zile. cronic reprezinta un complex de tul-burari provocate de ingestia repetata. f. desemneaza a. eliminarea sa urinara. s.] Produs de degradare incompleta a aminoacizilor aromatici *fenilalanina si "tirozina. a discernamantului). / alkaptonuria. denaturat sau medicinal contine substante care Tl fac dezagreabil pentru consum. si sunt utilizati frecvent In terapeutica. ALCOOLAT. *cocaina.sufitlli pdtrunzdtor. m. [-%r. m. [Hr. a. adj. A. m. al kali sau al-qaliy = sodd. oenomanie. gr. / alcalosis. Var. ALCALINOTERAPIE. sunt putin so-lubili In apa. adj. therapeia = tratament. Radical reprezentat de un alcool care a pierdut un hidroxil sau de o hidrocarbura care a pierdut un atom de hidrogen. de. a] kali sau al-qaliy = sodd. de la 2. 60%. V. / alcalose.. s. ALCALOZA RESPIRATORIE / alcalose respiratoire / respiratory alcalosis. cand pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice. Infiltratiile se practica la nivelul trunchiurilor nervoase vectoare ale durerii. adj. Reactio-neaza cu metalele alcaline formand alcoolati si cu acizii. s. ALCOOL. obtinut prin fermentatia hidrocarbonatelor. al cohol sau al koh'l = subtil.: *ciroza. s. al-cohoi sau a! koh'l = su6til. sunt strict regle-mentate. s. etilism. pdtrunzdtor. Exista diferite tipuri de a. gr. / alcalinit6. f. al kali sau al-qaliy = sodd. cloroformul. deshidratat contine 99. m. acumulare plasmatica de alcali de origine alimentara. etilic. al kali sou al-qaliy = sodd. cu miros agreabil. m.soda. s.] Stare patologica care re-zulta prin acumularea plasmatica de substante cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi si care se caracterizeaza prin scaderea concentratiei ionilor de hidrogen (cresterea pH-ului peste 7. *ocronoza si dureri articulare variabile. [-^r. / alcohol. / alcool.) Orice absorbtie de bauturi alcoolice care depaseste consumul alimen-tar obisnuit. inflamabil. 90%) eel mai frecvent In scop antalgic. Administrarea si circuitui a. Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sinteza. f. s. / alkylant. s. "cafeina. 0. Sin. volatil. f. 2) Medicamente cu aceasta proprietate. iar catre 4-5 g%o apare coma. al-cohol sau al koh'l . ALCALINIZANT. m. [Ar. haima. primari (R-CH^OH). A. Se disting a. In timp ce pH-ul intracelular poate fi scazut sau normal). S. a.ohof sou al koh'l = sudtit. Intre 1 si 2. pana la neutralizare (a. / alkalizer. la therapeuien = a mgriji} Utilizarea terapeu-tica a sarurilor alcaline si Indeosebi a "bicarbonatului de sodiu. densimetru. kaptem = a suge. halucinoza alcoolica (o forma de psihoza complicata cu polinevrita) etc. [Ar. Impropriu consumului: foarte toxic (orbire. metabo-lica. \5\r. A. m. \!Ar. a unor doze excesive de alcool.5% volume de C. In limbajul curent. s. / alcalinoth6rapie. V.] Cantitatea de baza existenta Intr-o solutie. f. f. ALCOOLMETRU. consecutiv. e. s.dtor} Preparat medicamentos care rezulta din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substante aromatice. / alcoholism. termenul a. *stricnina etc. / alcaptonurie. pdtrum. cronic este frecvent legal de probleme psihologice si sociale. eterul. A. ALCOOL METILIC / alcool m6thylique / methanol.dtor. s. inflamabil. accident) la noi In tara este angajata de la 1 g%o. s. s.. / alcoholometer. ALCAPTONURIE. / alkylant. / alkyi. ALCALOID. 'in functie de etiologie si de interventia mecanismelor compensatorii: a. misdbil cu apa. gr. Toleranta individuala este extrem de variabila.' add homogentizic. \5ir. ALCHIL. cata-bolit al 'tirozinei. s. / alcoolature. cu [dcomie. Preparat medicamentos obtinut prin macerarea In parti egale de alcool etilic si o planta proaspata. leziuni organice (Indeosebi gastrita si ciroza). prin concentratia ionilor OH sau prin cantitatea de baza titrabila cu un add. care au proprietatea de a reactions cu anumite grupari 152 proteice. Determinarea sa are importanta medicolegala.ALCAUNITATE ALCOOLMETRU ALCALINITATE. eidos = forma. m. iar In dilutia de 70% intra In compozitia unor preparate farmaceutice. s. ce confine azot. Lichid incolor. f. alcaloza. s. T.5 g%ci produce euforie si excitatie. / alcoolisation. [Hr. alcalinization.R.] Procesul de producere a unui mediu *alcalin. / alkaloid. -e. de alti-tudine apare la altitudini mari.5 g%o se instaleaza o stare de narcoza. -alos = sangt. tulburari nervoase (*polinevrite. [J?r. / alcalo'ide. me-tabolica. alcohol sail o7 koh'l . -oza . uneori la doze foarte mid. ALCOOLIZARE. A. / alkalitherapy. A.\ Prezenta si concentratia alcoolului etilic In sange. s. / alcalinisant. metron = mdsurd.. s. f. [Hr. adj. / alcoolmetre.: *morfina. In general pentru favorizarea dizol-varii unor calculi renali (din acid uric sau cistina). alcaloza. / alcoolat. / alcoholate. secundari (R-CHOH-Ri) si tertian (R. euforie nejustificata. deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist. prin abuzul de vin. s. f. ALCAPTONA. f. alkalosis. Unele a. / alcoholature. tote/a sau potent/a/a).). s. al kali sou al-qaliy . / alcohol(a)emia. A. / alcoolisme. in. Complicatiile cele mai grave ale a.: dclofosfamida). prin scaderea presiunii CO.' / alcoolemie. al-r. Aceste perturbari pot fi siste-matizate astfel: tulburari psihice (afective. f. se manifesta (uneori. ALCALINIZARE. m.. cu formula chimica C^OH. In continuare. n. In aerul expirat In hiperventilatie sau respiratie artificiala prelungita. s.4). gr. Termenul de *oenolism semnifica a. hipokaliemica este asociata cu hipopotasiemie si poate aparea in *sindromul Bartter (pH-ul extracelular este crescut. Exercita totdeauna o activitate farmacologica puternica. scadere a memoriei. [AT. / alkalinity. / alkyl. asociata cu fiziopatologia unor boli etc.] 1) Prezenta In urina a *alcaptonei. [J4r. el obli-gand la o autentica ancheta sociala. ALCOOLISM. alaturi de C si H sau de C.sufitil. . Responsabilitatea penala (delict. ALCALOZA METABOLICA / alcalose metabolique / metabolic alcalosis. gr.] Substanta organica heterodclica de origine vegetala sau de sinteza.'al kali sau al-qaliy = sodd. 1) Despre un compus chimic care poseda una sau mai multe grupari *alkil. 'delirium tremens. V. s. ALCHILANT. s. Ex. foarte solubili m alcool si dau coloratii specifice cu unii reactivi. actiunea lor se manifesta prin blocarea diviziunii celulare. s. -ism.-COH-R. Se utilizeaza ca dizolvant general. s. lichid clar. f. compensata. / alcalinisation. kaptcin = a suge cu loco-mil'.: alkil. f. s. m. al kali fail alqaliy = sodd. CHaOH. 2) Boala ereditara determinata de un deficit enzimatic In alcaptonoxidaza hepatica si renala. f.} Denumire generala pentru clasa de compusi organici care contin In molecula una sau mai multe grupari OH neionizabile. ALCOOLATURA. [Ar. f. moarte). / alcoholisation. fiind plasmatica si tisulara. pdtrum. s. sunt folosite In chimioterapie ca antimitotice (ex. ALCALOZA. Sin. pro-ducand esteri. s. s. f. H. / alkaptone.HsOH. al kali sau al-qaliy = sodd. se exprima In mai multe moduri: prin concentrate totala a bazei. respirato-rie sau gazoasa. s. ALCOOLEMIE. V. s.dtor. pdtrunzdtor. / alcaptone. usor colorat. ALCOOL ETILIC / alcool ethylique / ethanol. f. pdtrum. care deter-mina acumularea alcaptonei In sange si. n.

C. ALELA DOMINANTA / allele dominant / dominant allele. Ex. s. A si B ale grupelor sanguine ale *sistemului ABO sunt codomi-nante. f. s. a. dar care difera prin secventa lor de aminoacizi. la. a. utilizate In testele de explorare a sensibilitatii organismului la diferite substante. [Ar. ALOOSTERON.ALCOOLODEPENDENTA ALCOOLODEPENDENTA. / alcooltest. recesive.6-di-fosfatului In doua trioze fosfatate. ALCOOLOGIE. allelon = de. A. Versiune a unei gene care se exprima Intotdeauna la nivelul *fenotipului. Care produce *alergie. adj. n. Se afla In studiu o serie de cri-terii posibile biochimice si moleculare caracteristice a. ALDOLAZEMIE. f. / allergide. a. hiperaldosteronism. aldolazemie). s. s. ALELA RECESIVA / allele recessif / recessive allele. La adult. mania = nebunie} Termenul este utilizat cu doua sensuri diferite: 1) Perioada de latenta a intoxicatiei alcoolice cronice. / aldehyde. dimpotriva. alias = dtiili ergon = iuc. La adul-tul normal. 6. A. V. m. din fr. aparitia unei *tolerante. caracterizata prin incapacitatea diminuarii consumului. Cat. pdtrunzdtor.e. ?i alcoolomanie. f. / aldolasemie. fac parte: astmul. 0 gena care nu poseda decat o singura a. m.: a. / alcohology. f. pittrufi-zator. a. desemna orice modificare din organism provocata de o substanta capabila sa se comporte ca un antigen.: In *sistemul ABO. al-los » aitui. / allergene. ALERGEN. La nivel biochimic. fiind stimulate de hipersecretia de *renina si *angiotensina. deoarece a.\ Initial. aseme-nea celorlalte a. f. A. s. f.ra. / allergid.. f. / aldehyde. 0 crestere a *volemiei. de la ergem = a [ucra.. f. ALDOLAZA. A si C la nivelul ficatului si In serul sanguin creste considerabil In unele boli musculare. Enzima care exista In tesuturile fatului sub trei forme (*izoenzime): a. s. sunt. Termenul etilotest este mai corect. mutanta este la randul sau termosensibila. *a. proprie creieru-lui. prezente la un 'heterozigot. s. de to. A. exista In concentratii foarte mici (v. s. ALELA. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite ('heterozigot). s. / allergie. al-cohol sail al koh'l = subtil. Concentratia a. / aldolas(a)emia. cresterea limitata a lichidului extracelular si *alca-loza metabolica. / allergen. V. unele gastrite. 8. [Ljr. ergon = Iucru. ALELE CODOMINANTE / alleles codominants / codominant alleles. logos = ftiintd. a carei secventa nucleotidica conduce la absenta unei proteine functionale. izolata din ficat. mi-grene etc. s. aceleiasi gene codifica proteine care asigura aceeasi functie. alias = aitui. figwil} Despre o gena care exista sub forma mai multor *alele.] Studiul *alcoolului etilic si al efectelor sale asupra organismu-lui. provoaca depletia pota-siului. peiidere = a atdma. Cele doua a. este polimorfa.fiimifti. / allergy.ru. test = e^a-m. / allele. ALERGIE.] Care este In relatie cu 'alergia.n. dar si In celelalte tesuturi. [Cfr.: boa/a a.. fie ca el reactioneaza Intr-o maniera atenuata.] Denumire data manifestarilor cutanate ale *alergiei. In continuare. / alcoologie. care se elimina intens In urina si a carui concentratie sanguina scade. intervin In lantui de degradare a *glicogenului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1. / aldosteronisme. s. allelon = tie.2 mU/ml (12-75 nmol/l). testum = capac de tut ars} Instrument destinat evaluarii rapide a continutului In alcool din aerul expi-rat la un subject suspectat a fi In stare de ebrietate.. In prezent. de la [at. ALERGIDA. care In starea *homozigot provoaca o boala genetica foarte grava care determina moartea In scurt timp. un individ poseda doua a. {Qr. f. engl. la ergem = a [ucra. actiune. f. franeaza productia de renina si implicit pe cea de aldosteron. cei doi produsi ai expresiei genelor sunt prezenti In aceeasi cantitate. In care nu s-a constituit dependenta fata de alcool. se produce retentia celulara a sodiului. f. f.: alela mor-bida (v. s. [a ergein = a luc. [Qr. A. {QT. lie [a alwol dehydrogenatum. / alcoholomania. m. s. ALDEHIDA. s.. m. / aldolase. a. ALELA NULA / allele nul /. n. 2) Sin. Cantitatea de a. s. adj. domi-nanta asociata fiind notata a'. A. gr. f. Ex. dependere = a sta atamat. actiune. ALCOOLOMANIE. este obtinut prin oxidarea unui alcool. / aldolase. atc. patrunzdtor. eczema. fie ca un subject devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen In cazul 'anafilaxiei. tennenul 153 . Prezenta si concentratia *aldolazei In serul sanguin. iar o gena ce poseda mai multe a. [Cjr. V. acf-inne.: alela letala. unul la altu[. In general. [J5r. veche test = vas lie. -ida. deoarece proteina produsa de aceasta a. f. actiune. denumeste o marca depusa. Sin. al-cohol sou al koh'l = subtil. Ea creste daca natremia si volumul sanguin scad. / aldosterone. ALELA MORBIDA / allele morbide / morbid allele. / aldosterone.boala provocata prin sensibilizarea organismului la o substanta straina. Se reprezinta cu litere mici. ergon = iucru. La nivelul fiecarui locus *autozomal. s. n. s.). ALELA LETALA / allele 16tal / lethal allele. / aldosteronism. [Hr. bacterii sau polen. pamdnt utili&at de. / allelomorphe. ALELA TERMOSENSIBILA / allele thermosensible / heat sensible allele. *A. f. / alcoholtest. m. In hepatitele acute si Indeosebi In cancerele hepatice. urticaria. / alcoolomanie.} Compus chimic care contine gruparea -CHO. o alta. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerulara a *corticosuprarenalei. ALERGIE de la mama. morphe = forma. ALERGIC. secretata In 24 de ore variaza Intre 10 si 200 pg. / alcoolod6pendance.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secvente de ADN) amplasate pe acelasi situs ("locus) al unui anumit cromozom. ALELOMORFA. terme-nul de a. Sin. / allergic. adj. *A. V. variaza Intre 1. alcohol sou al koh'l = subtil. pdtrunzator. s.] *Farmacodependenta fata de alcool.3 si 8.: polenul gramineelor. ALDOSTERONISM. Ver-siune a unei gene care nu se exprima la nivelul *fenotipului cand este prezenta Intr-un singur exemplar In *genotip (individ *heterozigot). In caz de imunitate.. *a. adj. se numeste monomonB. s. Cele irei a. f. s. de. care produc un *fenotip In general intermediar Intre cei doi *homozigoti respectivi. s. colite. ca si prin starea de 'delirium tremens In caz de sevraj brutal al toxicului. ergon = iucru. se constata si In infarctui miocaidic. prezente la nivelul unor loci omologi vor se-grega (*segregare mendeliana) independent In cursul *meiozei. ALCOOLTEST. de. 0 nu este functionala. regleaza In organism concentratiile de sodiu si de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali. m. / alcoholomania. s. s. f. / allelomorph. adj. Sin. / allergique. Ex. gennan = a produce} 1) Orice substanta capabila sa provoace o reactie alergica. a carei functionare corecta nu se poate efectua decat la o anumita temperatura. 2) Proteine purificate din alimente. \ffibrev. m. ale aceleiasi gene. s. alias = aitui. m. (AT. mai mult sau mai putin eficace. Dintre bolile a. sin-gura prezenta In muschi. cu *alcoolodependenta.. s. Este reprezentata printr-o litera majuscula si determina fenotipul unui individ *heterozigot. . 0 cres-tere tranzitorie a a.). la unul la altvl. f.: hiperaldosteronism (v. una provenita de la tata si.. Ex. de = separat de. proba. si cetona. de la ergem = a [ucra. *A. o/coAo/ sou al koh'l = subtil. s. A. / allele. In compensatie. Excesul de a. gr. s. adj.

Var. s. ALEXINA. [Qr. ALFAFETOPROTEINA. f. nevralgie. In cadrul sinuzitelor. s. digests = simtui durerii} 1) Sensibilitate dureroasa. zdroBire. s. creste In unele afectiuni inflamatorii si neoplazii. / alpha-globulines. migrainous neuralgia. hipocondriaca. -ina . adj. algidus = rue. proteina de legare a tiroxinei).: cii-antitripsina. ALFACHIMOTRIPSINA. s. Sin. f. / alexithymia. •ina } Categoria de *globuline plas-matice cu cea mai mare mobilitate electroforetica la un pH mai mare decat *pHj dintre cele trei grupe de 'serumglobu-line. protos = primul. / alphabloquant. craniofaciale lateralizate. s. ALGID. care stimuleaza aceasta actiune. adj. [a = prima [iterd a aifabe. / algidity. f. ALGIDITATE. f(o)etus = fat. cu M. Var.: algie (v. Stimularea receptorilor provoaca vasoconstrictie. si Indeosebi asupra *tripsinei. / alphamim6tique.] Domeniu al medi-cinei care se ocupa cu studiul mecanismelor *durerii si al mij-loacelor de prevenire si combatere (tratament) ale acesteia. antiproteaze (a^-antitripsi-na. / algidite. algos = durere.] Sin. ALFA-ADRENERGIC. melron = masurcL] Masurarea sensibilitatii dureroase prin determinarea intensitatii excitatiei necesare pentru a provoca o senzatie dureroasa.tu[ui gru. \Gjr. s. Var. f. lexis = cuvdnt. Denumire generica pentru toate sindroamele dureroase cranio-encefalice. / pain. -ina . In hepatitele neonatale si In unele ciroze la copii si creste In cursul sindroamelor inflamatorii. f. a -priv. Aceasta enzima catalizeaza *hidroliza legaturilor peptidice si legaturilor ester. / alexin. terato154 ALGIE VASCULARA A FETEI blastoame. / alexia.: alfa-adrenergic. in-gfi. [angd.: a-chimotripsina. In functie de localizarea . / alphaglobulins. / algid. nelegat de o dimi-nuare a acuitatii vizuale. [a = prima iiterd a aifa6etuiui gru. Migreaza prin *electroforeza Tmpre-una cu fractiunea de globuline a. [a = prima iiterd a atfa6t. adj. / alpha-adrenergic.. / algesiology. / allergologie. / alphai-antitrypsine.] V. adj. adj.etat} Despre o boala sau sindrom care se Insotesc de *algiditate. adj. mai rar In cancere de tub digestiv. ALFALIPOPROTEINA. / algesimetre. alexein = a evita. pentru a desemna o reactie de *hipersensibilitate si Indeosebi de *hipersensibilitate imedia-ta de tip I. / alphastimulant. [Lat. f. ALGEZIMETRIE. fac parte proteine transportoare (transcorti-na.-ANTITRIPSINA.). s. adj. s.). f. globulusi dim. '(at. pentru ameliorarea circulatiei locale sanguine sau limfatice.tulw grec. f. f. este alcatuita din trei lanturi polipeptidice (A. La adult reapare In ser: la 60-80% din subiectii cu cancer hepatic primitiv.tuiui grec. Var. n.e. m. inhibitor specific al "receptorilor alfa-adrenergici prezenti Indeosebi In muschii netezi vasculari.. / algide. int. f. s. / alpha-adrenergic blocking agent..} Defect de Intelegere a scrisului. iar inhibitia vasodilatatie. pentru accelerarea resorbtiei hematoamelor sau a edemelor. ALGIE CRANIOFACIALA / algie craniofaciale / facial and cephalic pain. Denumire rezervata *a. A.: a-adrenergic. algos = durere. algesis = silnful durerii. ALFASTIMULANT. s. f. s. -ina. ALGEZIOLOGIE. algesis = sim^ul durerii. nervului glosofaringian si a nervului occipital Arnold).: a-mimetic. f. [gr.] Aparat pentru masurarea intensitatii excitatiei necesare producerii unei sen-zatii de durere. s.: artralgie. / alphalipoprotein. Ex. [a = prima fiterd a affa6e. adj. / algesie. / alpha-adrenergique. vasculara. Sin. f. ALEXITIMIE. Sin. ALFA. de. s. m. biochim. f. / algetic. / alphamimetic. protos = primu[. vasodilatatoare.priv. s. ALEXIE. fentolamina) sunt. A. / alpha. / algesia. din oiandezd bloc = trunctii de copac tdi. cu senzatie de frig si tendinta la colaps. sintetizata In ficat si prezenta In serul sanguin. pi. logos = ftiintd.. [a = prima (item a aifa6etuiui grtCi [at. f. este utilizata ca antiinflamator. s.: cecitate verbala. si tab. mghetat. deci. s. z. (ex. s. f. -e. f. obtinuta din pancreasul de vitel prin extractie acida si administrata per os. istoric pentru 'complement. [J~r. f. s. s. s. droza.] Care excita *recep-torii alfaadrenergici. digests = simtui durerii. logos = stiintd. ac-fiune.: a. lipoproteina. utilizat ca sin. aiantichimotripsina). 2) Sin. Var..: a-globuline. ALERGOLOGIE.] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomice evidente. Concentratia a. ALGEZIE.antitrypsin. n.). s. ad = aproape de. s. migrena. ALEZA. (a glohus = gCofi. A. lipos = grasime.at} Agent simpaticolitic. precedand aparitia modificarilor vasomotorii locale unilaterale.: a-fetoproteina ALFAGLOBULINE.. de (a stimulus =f>at ascufit cu care se imboidesc vitde. ALGIE. algia. pi. stimulare = a miboldi. anti = contra. local sau intramuscular. s. prin extensie. afecteaza personalul de Ingrijn-e medicala. s. f. s. / aleze. s. ren. a. a abate. la ergein = a iucra. cu hiperestezie (v. / alphachymotrypsin. / alexine. a caror origine vasculara este marcata prin caracterul lor pulsatil. / allergology. 25 kDa. [a = prima [iterd a aCfoBetuCui grec. f. adj. Care imita actiunea 'receptorilor adrenergid si. a. sfdr&mare. alias = altui. \Qr. thymos = minte. gr..] Enzima rezultata din clivaje succesive ale "chimotripsinogenu-lui sub actiunea *tripsinei. s. s. A. C) de talie inegala. a 1'aise = (a se simfi) (line} Bucata de panza asezata sub bolnav pentru protectia rufariei de pat.dro6irci sfdrdmare. / algesimetry. adj.: alfastimulant (v. Se observa Indeosebi In stresul posttraumatic si la subiectii dependent! de droguri sau de unele medicamente. Var.: a-stimulant. f. s.. s. gr. f. metron = mdsurd. / algie. f. ergon = [ucm.ALERGOLOGIE este utilizat mult mai restrictiv. khymos = sue. In mod normal.} Stare morbida care se caracterizeaza prin sca-derea temperaturii periferice. vezicula biliara rinichi). ALGIC. Se asodaza frecvent crize sau accese migrenoase. ALFABLOCANT. f. / alpha-adrenergic stimulating agent. / alphachymotrypsine.} Stare de inhibitie a exprimarii sentimentelor.] Studiul manifestarilor clinice si al modificarilor imunobiochimice asociate *alergiilor. [Gjr. gr. / alpha-lipoproteine. este determinata de o leziune ce-rebrala si are mai multe grade de complexitate. / alphaf(o)etoprotein. s. [Qr. ALFAMIMETIC. a . gr. f. de asemenea. este sintetizata doar In perioada vietii fetale (probabil In ficat) si dispare din ser la cateva zile dupa nastere.} Care se afla In relatie cu durerea sau care provoaca durerea. [Lat. f. {Qr. mandibulara sau oculara. s. Ex. gr.. Var. cluster headache. Determina In mare parte puterea inhibitoare a serului fata de numeroase enzime. n. fr. ca si In alte cancere (cancere genitale cu celule embrionare. dar Indeosebi a trigemenului. s.] Substanta din cate-goria alfa^glicoproteinelor care. / algique. bloquant. completa.} Glicoproteina cu masa moleculara mica. f. spirit. drawsheet. s. m. -inn. / alphafoetoproteine. In unele boli hepatice (hepatita virala.. s. V. Temperatura centrala poate ramane In limitc normale. pana la a. tripsis = frecare. -is = rinicfii. / algesiologie. ALGIE VASCULARA A FETEI / algie vasculaire de la face / vascular headache. / algesimeter. (o ioviturd). f. [Cfr. f. Concentratia sa scade In bolile pulrno-nare cronice. 2) Termenul utilizat ca sufix implica ideea unei dureri fara leziune evidenta. / alexie. ALGEZIMETRU. glicoproteine (a^-glicoproteina acida sau orosomucoid). Uneori. 3) Uneori. lexis = cuvdnt. [Cfr. [a = prima [ilera a atfadetului grec. B. nevralgie (prin afectarea oricarui nerv senzitiv. isterica. hemo cromatoza) si. / aigesimetrie. [a' = prima [iterd a aifa6etuiui grec. a stimuia. dureri difuze de origine dentara. de la lectura dificila. [Qr. la gravide. s. f. [at. / alese. de. de origine extrem de diversa: a. / aiexithymie. legate prin punti disulfurice (Intre lanturile A-B si B-C). -ina.: a-blocant. algidus = rec. tripsis = frecare. Din grupul a. const. ergein = a [ucra] Var.

s. coapsele.] Sin. Evolutie lent regresiva.: algodistrofie simpatica.. / aliphatic. gr. / algoparalysie. unor afectiuni ale SNC. algos = durere. s. [at. sensi6i[itate. (ilgos = durere. antitiroidiene). Sin. f. algos = durere.] Teama exagerata. Absenta oricarui carac-ter erotic distinge a. [Cfr. / alimentation. 2) A. f. / algophobie. ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food. aleiphar. de [a philein = a iu6i. / algomenorhee. dys = gre. f. algos = durere. ALGOGENEZA. utilizat fie pentru desemnarea tuturor tulburarilor psihice. mixta . ['De id nu-meie matematicianuiui ara. mania = nefiunie.ime. ALGOPARALIZIE. Indeosebi. s-a extins si 'in diagnosticul medical.ALGODISTROFIE POSTTRAUMATICA durerii si de manifestarile asociate. reprezinta un cuvant la moda. / alloy.). s. / algospasm. s. 5) A. s. nutritie.} 'Spasm muscular Insotit de durere sau cram pa. [Lot. f. f. medicamentelor (izoniazida.: algoneurodistrofie (v. In primele 4-5 luni de viata. f. adj. dificit. aUi-gare = a [ega. ALGOSPASM. / alymphocytose.} Care provoaca. ALGOMENOREE. s. s.a. ALGOMANIE. alienare = a instraina. plastic si catalitic.. / algolagnia. de [a gennon = a produce. / aliphatique. alliage. dificiC. ALGOLAGNIE. s.} Producerea durerii. mainile. a afiena. s. s.] Termen ce caracterizeaza un compus organic a carui structura. [Cfr. IX. voiuptdte} Erotizare a durerii fizice.trif. / aliment. spasmos = contractie. corpus. 2) In prezent. adj. Var. sec. In ultimele decenh a. lympha = apd (impede. f. ALIMFOCITOZA. observata Indeosebi In anumite *deliruri mistice si In melancolie. f. s. [Cfr. m. f. / algospasme. [Cfr. s. ALGODISTROF1E SIMPATICA / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy. f.[ Sin. f. ALGOFOBIE. s. / algorithme. de protectie . ALGOFILIE.} Sindrom osteoarticular regional. pentru alchil (v. s. m. V.: boala Sudeck (v. de [a gr.] Sin. a metabolismului. sugarului cu lapte de animal (vaca) sau preparate industriale din lapte. [Cfr. asociata cu deficit de *imu-nitate celulara si umorala. sentiment. / algolagnie. lagneia = dorintd se?(uaid. o/gos = durere. / painful paralysis. span = a trage. dys = gnu. ALKIL. care este un pericol pentru ceilaiti si necesita protectie sau asistenta speciala. In acest caz. aUos = altui. energetic si functional. aisthesis . ALKILANT. nevralgia nervilor pietrosi) sau printr-un ter-men descriptiv (ex. [Cfr. Sin. [Cfr. 4) A. s. adj.). f. anti = contra. V. de introducere In organism a substantelor nutritive. f. s. nu. trophe = tirana. la Instrainare. [Cjr. algogenesis. s.] *Parestezie dureroasa. [Cfr. / algomanie. / alymphocyto-sis. dieta. algos = durere. n. A nu se confunda cu *dismenoreea. ca si depersonalizarea individului In organizatiile mari si birocratice. m. f. la alere = a firdni. completata cu lapte de vaca sau industrial.] *Paralizie Insotita de fenomene dureroase. s. dificii. menos = [und. ALGODISTROFIE POSTTRAUMAT1CA / algodystrophie posttraumatique / post-traumatic algodystrophy. / painful paraesthesia. ALIENARE. cu mecanism necunoscut. / aliment. ALIENARE MENTALA / alienation mentale / insanity. / algogene. ALIFATIC. neuron . gr. In functie de modul de viata si de conditiile fl-ziologice ale organismului. compus special pentru asigurarea dezvoltarii fizice si protectia sanatatii. alienare. pathos = afecfium. f. s. s&nsifiidtate. s. Atinge electiv umerii. s. Var.] Tendinta patologica de a cauta durerea.] Procesul de hranire a organismului. de la rhein = a curge} Menstruatie dureroasa. -atos = gras. n. / alliage. sugarului exclusiv cu tapte de mama sau colectat de la o alta femeie. |l/r. s. f. men. idngd. gr. f. Termenul. liniara sau ciclica. -atos = ra. alias = aitui. artificiala . [at. o schema de diagnostic pe etape. A. V. A. ALGOPARESTEZIE. / alienation.] Carenta imunitara congenitala cu afectarea deo-potriva a liniilor *limfodtelor B si T. (utilizat In prezent) pentru izoanticorp (v. 155 . [at. ALIMENTATIE. s. n.. / algomania.6 al Charezmi sau a] Karismi.] Substanta al carei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect. para = dmcolo de. iar alteori o senzatie neplacuta. s. pentru bolile In care subiec-tul afectat este incapabil sa traiasca In societate.na. ALOANTICORP. s. ca si In regiunile lipsite de disponibilitate alimentara. / algogenese. trophe = hrand.). spasmus. d. masochism. / algoneurodystrophia. m. / algorithm. / algogenic. / algomenorrh(o)ea. m. o localizare anatomica (ex.). desemnand starea unei persoane fara discernamant Intre bine si rau. se utilizeaza In unele stari carentiale. diferite constante ale mediului intern etc. nutritie. sindrom Di George. algos = durere. a . [Cjr. ALIMENT. sugarului cu lapte de mama. algos = durere. ALGONEURODISTROFIE. it la syn = impreund. f. / alliesthesie.priv. In limba engteza. bogat in nutrimente esentiale. s. f. rhoia = curgere. regim.). ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigene erytrocytaire / erytrocyt alloantigens.a. f. In particular In *schizofre-nie. post = dupd. dys = greu. f. s. este alcatuita din lanturi deschise de atomi de carbon.i idei. [Lot. V. infarctului de miocard. picioarele. f. ianga. phobos = fried. s. un stimul poate provoca une-ori o senzatie placuta. [Cfr. / alimentation. morbida fata de durere. s. repre-zentand. lysis = distrugere. sindrom Sluder). f. pentru alchilant (v.: eritromelalgie a fetei sau eritroproso-palgie). au fost descrise numeroase sindroame. ALIAJ. / alloantibody. termenul este folosit In medicina legala si In domeniul judiciar. n. s. -oris = Corp. kytos = celula.senzafie. gennaa = a produce. / algogenesia. s.ie. A.: nevral-gia nervului vidian. tSm Cat. rationala . trophe = firana.se acorda muncito-rilor care lucreaza In conditii deosebite de efort sau mediu. [Cfr. s. algos = durere.] Ansamblu de reguli bine precizate care permite rezolva-rea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de operatii (eventual elementare). f. m. ALGOGEN. fie. [Cfr.: izoaglutinogen (v. alimentum = aiiment. [Cfr. para = dincoh de. / alli(a)esthesia.] Mixture solida a doua sau mai multe metale ALOANTIGEN ERITROCITAR ori metaloide. algos = durere. / algoparesthesie. philia = atracfie. ALIESTEZIE. Ca urmare. alienation.] 1) Termen cu semnificatie variabila In medicina. desemnate printr-un eponim (ex.e.. p. 3) In sensul eel mai larg. ALGORITM.a. s. de la alere = a firdni. -oza . / algophilie. / algophobia. / insanity. na-turala . sympathein = a fi aldturi de cineva. [fr. la separare. genesis = producere. algos = durere. genunchii. alimentum = aliment. adj. de la lyein = a distruge. [Cfr. / algophilia. genereaza durere. au In organism rol plastic. sugerand Instrainarea de societate sau nepu-tinta fata de aceasta. algos = durere. are tendinta la izolare. s.). de masochism.u. [at. solubile unele In altele In anumite conditii. Tipuri: 1) A. si boala Bruton. / alloanticorps.} Perceptia stimulilor externi ca fiind agreabili sau dezagreabili In functie de starea interna a organismului (temperatura. f.: *sindrom de nerv nazodliar.] Cautarea deliberata a senzatiilor dureroase. apartinand matema-tidi si informaticii. aisthesis = senzafie. [Lot. 3) A.nen'. s.). s. Poate fi consecinta: traumatismelor. pentru aceasta semnificatie se utilizeaza si termenul insanity. Amestecul poseda proprietati superioare elementelor izolate. f.care asigura un aport adecvat energetic. [Cfr. / algoneurodystrophie. trauma. algos = durere.

tres.] Inflamatie cronica a plamanilor care apare la lucratorii din medii de lucru cu aluminiu. multiple. seboreica rnasculina sau a.: homogrefa ALOIMUNIZARE. n. s.. 13. f. utilizata ca astringent local. in relief. f. de. / alloesthesie. cu masa atomica 26. care se poate afla In stare de grafit sau de diamant. adj. alias = aitui. hair loss. f. / alloantigens. gr.ALOANTIGENI ALVEOLAR ALOANTIGENI.] Sin. in Juminis" este tranzi-torie si alcatuita din arii mid. s. de (a alter = aitui. Tipuri principale: 1) A. si alokinezie. s. [at. s. / alopecie. / aluminosis. este con-secinta patrunderii particulelor de aluminiu In plamani prin aerul inspirat.} Crestere inegala. gr.: izoimunizare (v. olios = aitui. [Cjr. Daca a. / allotriophagie. const. [^r. [Cjr. / allotriosmie. rhythmos = rifn. rhythmus. / allogenic. aparat.. neproportionata a diferitelor parti ale corpului. m. f.] Tulburare de *olfactie care consta In senzatii para-doxale. s. s. allos = altui. [Lot. f. a . ALOPATIE. f. / allopathy. / alogia.: pica (v. de [a kineia = a mifca. ALOXAN. / alteration. desemnand metodele medicinei clasice de terapeutica medicamentoasa. allesthesia. ALUMINOZA. / allotypy. -inis . / allogenic. s. s. allochiria. ALOPURINOL.aiaun. (i/n-men. ALOTRIOFAGIE. alias = aitui. alveola-tus = Ufor sw6it. utilizat ca astringent si antiperspirant. allos = aitui. [Cjr. ALOMETRIE. utilizat Tmpreuna cu sulfatui de calciu si silicatui de sodiu In cimenturile dentare. s. / allotropy. f. alias = aitui. / allopurinol. f. / allotriosmia..: idio-tie afazica. gcnnan = a produce} 1) Care se deosebeste prin natura si origine de mediul In care se afla. logia = teorie. activitatea) sub influenta unor efectori alosterici (molecule mici). f. s. AICl36H. si tab. ALOTRIOSMIE.). / allopurinol. allos = aitui. uneori. phagein = a mdnca. [at. care se fixeaza pe ele si. altoit. / allosterism. si aloestezie. grapheion = penifa. treis. f. V. ALOTIP. / allorythmie. lichen plan etc. pelada. ALOPECIE. trope = mtoarc-ere. allogeneic. durerea se trateaza printr-un analgezic.} ElementuI nr. s. s. de la alveolus. mirosul perceput al unei substante fiind altui decat eel real. adj. m. kinesis = mifcare. / allo-immunisation. alias = aitui. [^r. s. V. gennan = a produce. / alloxan. f. localizata sau difuza. tria = trei. chimice diferite.} Sin. [Cjr. / alveolaire. s. congenitala sau doban-dita. m. f. De aid rezulta varietati diferentiate sau *alotipuri. adj. f. allos = aitui. / alogie. s. s. V. / allotype. este mai adecvat termenul *alogenic. [Cjr. [Cjr. baldness. tria = trei. ALOGIE. s. 156 ALOPECIE AREATA / alop6cie en aires / alopecia areata. f. V. pi. s. aisthesis = senzatie. este denumita uneori daltonism olfactiv. n. f.9815 si simbol Al. ci se produce pasiv sau survine consecutiv unui *reflex. In acest caz. s. firiceag de. / allocheiria. s. pathos = doala.0. deoarece ele au o distributie unica In gmpurile eInice. / allorhythmia. androge-nogenetica se produce la barbati. 3) A. s. ALOTROPIE. adj. f. Derivat al acidu-lui uric utilizat In medidna experimentala pentru producerea *diabetului aloxanic. ca si In far-made. din gr. / alteration. {Cjr. gr. \Gjr. [Lot. antiperspi-rant. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecuatii alometrice. AIP04.. [Cjr.). de [a. 2) Modificare a starii generate a organismului In caz de Tmbolnavire.: a. Ie transmit semnale. / alveolar. model. alopex = vulye . / allopathie. ALOSTERIE.. anti = contra. A.fioala. gr. f. implicit.rura de a.. s. -inis = aiaun. allos = aitui. In particular. f. Ex. f. m care ac-estora ie cade tot parui} Ca-derea parului.).. sclerodermie. de la trepein = a w.} Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 .] Sin. m. dupa principiul contraria contrariis curantur (ex. m. f. sub influenta a doi factori: hiperseboreea si predispozita ereditara. se limiteaza la anumite mirosuri. (re is. modificarile patogenice si simptomele bolilor. ALOGREFA. progresiva sau brusca. discurs} *Afazie rezultata prin absenta ideilor. ALOESTEZIE. s. [Cjr. prin care se utilizeaza doze active farmacodinamic ce combat cauzele.. ALOTIPIE.: antigeni alogenici (v. sema. stereos = solid. / allosterie. allotropism.\ 1) Modificarile biochimice si biofizice pe care Ie sufera o structura vie sub influenta unor factori nocivi din mediu (toxice. m. / allotype. f.] Sin. marca.. o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a. / allotropie. ALOKINEZIE. adj. vizuale sau auditive caracterizata prin transferul perceptiei unui stimul de partea opusa a locului In care el a fost aplicat. octyne = durere. ALORITMIE.: puls bi. gr. / aluminose. / allokinesis. / aluminium.] 1) Miscare care nu este efectuata voluntar.] Tulburare a sensibilitatii tactile. 2) FosfatuI de a. 2) A. alias = aitui. t.si retroauricular. -oza . mimus = oUigafie. / allocinesie. partial cu *alogen si cu *omolog. / allotriophagy {Cjr. m. typos = tip. V. s. / allotypie. sunt utile In antropologie si In genetica populatiilor. marca. m. s. s.. dim. s. s. s. alias = aitui. de scris. f. sensi6iCitate. 2) Tulburare motorie In care o miscare comandata voluntar unui membru este efectuata de catre membrul opus. f. alias = aitui. s. de ta alveus = cavi- . / allogenique. Aceasta metoda este opusa "homeopatiei. Remediile declanseaza simptome opuse simptomelor bolii respective. lot. s. f. grapheia = a scrie. incompatibilitate fetomatema. [Lot. ALUMINIU. biochim. / aluminium. datorita distrugerii selective a 'insulelor Langerhans din pancreas. s. ALVEOLAR. iat. durerea se-cundara aplicarii unui stimul algogen la extremitatea unui membru este perceputa la nivelul membrului de partea opusa.} Durere manifests pe pielea normala In urma actiunii unor stimuli nenocivi. aHos = aitui. \Cjr. \Cjr.e\ Proprietatea unor elemente chimice (Indeosebi me-taloide) de a prezenta mai multe stari. tres. s. / isoimmunization. Al2(S04)3l8H.. pi. v. s. gennan = a produce. / allodynia. denudate incomplet.\ Termen care desemneaza unele forme de aritmii periodice centrale si periferice. alias = aitui. / allograft. s.Paris 1893). / allometry. / allodynie. / alloxane.).: o imunoglobu-lina) la diverse grupe de indivizi din aceeasi specie. [Cjr. cicathceala este definitiva si succeda unele dermatoze (lupus eritematos. osme = miros. 3) Sulfatui de a.0. grapbium.towc. alii-men. [Cjr. s. Se exprima prin modificarea proportiilor corpului si a ritmurilor dezvoltarii organelor. *Hemoglobina re-prezinta modelul pe care Monod a demonstrat a. metron = masurH. [Lot. V. 2) Care pre-zinta o constitutie genetica diferita fata de specia din care face parte. fetomatema. f.-nand cu raid vuipi[or. adj. s. ALOGEN. A. / alloantigenes.] Imunoglobulina ale carei caractere specifice difera la grupele de indivizi din aceeasi specie. In acest mod. f. iar diareea printr-un constipant). s. f. \Qr.] Proprietatea anumitor pro-teine de a-si modifica forma (si. ALTERARE. / allogreffe. Iat. calvitie. s. s.] Existenta unor diferente de deta-liu In structura aceleiasi proteine serice (ex. Compusi importanti In medidna: 1) C<o. immunis = scutit. chute de cheveux / alope-cia. s. radiatii etc. allos = aitui. f. f. lo-calizate Indeosebi supra. / allogenique.priv. f. f. / allometrie.sau trigeminat (bi. s. (DCI) *Antigutos care Tmpiedica formarea *acidului uric prin inhibarea *xantin-oxidazei si prin blocarea biosintezei de novo a *puri-nelor.] Sin. ALOGENIC. ALODINIE. A. forme cu proprietati fi-zice si. allos = aitui. s. De ex. Sin.sau trigeminism). f. s. f. typos = tip. cristalina a carbonului. model. idiotip si izotip. Este caracteristica sifilisului secundar. [Cjr. Ex. [a in = iipsit de.). aherare = a scnimfia.

A. ca si dupa menopauza. [Lot. apoi de severe tulburari hepatice. de. s. s. NA: alveolus. vedere. f. Sin. f. f. a se. / ambulance. gr.] Pierdere completa a vederii. boli psihice etc. Cauze diverse: dereglari hipotalamo-hipofizare. ALVEOLIZA. -trum = dre. s. bolile Basedow-Graves.] Neoplazie de natura epiteliala care se dezvolta la nivelul maxilarelor pornind de la celulele generatoare de smalt dentar. s. s. s. men. / enameloma. f.: automatism a. la temnein = a tttia. durere abdominala.: adaman-tinom. / alveolyse. de. -omo. m. urmate de o scurta perioada calma. In general complicate) cu necroza. / amalgam. fters. or. ALVEOLOTOMIE. f. s. Nu se defineste astfel un defect ocular la care. generative.] Termen general utilizat In nomendatura anatomica pentru a desemna o cavitate mica *sacdforma care confine aer sau.: bucurie/tristete. ambo = a. / amelie. s. diaree. / ameloblaste. T. gr. s. 2) Inflamatie a alveolelor pulmonare caracterizata prin prezenta unui exsudat (a. [SpanioCa amarillo = ga[f>en.priv. -oris = care se pCimba. f. A.: boala Alstrom-Leber (v. pantherina. m.: ameloblastom (v.). A. / alveolitis. s. / alveolotomy. AMBULATOR. [Cjr. de [a skopein = a vedea. adj. la valere = a^ area. primare sau secundare. AMBIDEXTRU. / amblyopia.. / ambisexualite. f. [Lot.] Absents congenitala a tesutu-lui mamar. vecHe. gr. dexter. / amaurosis. n. amanitai = un gen de ciuperci} Gen de ciuperci dintre cele mai otravitoare: A. expresii.. s.} Termen folosit pentru a grupa toate aba-terile de la starea de *emetropie a ochiului (ex. nuuneld. la acelasi individ. a modda. renale si la nivelul SNC. [fr. amau-rusis = or6m. A. de ex. pi.} Celula epiteliala a carei functie esentiala este formarea matricei *smaltului den-tar. V. f. la nivelul caruia are loc *hematoza.] Sin. Se disting doua grupe de a.sur-vine dupa o perioada de menstruatii normale. ou f. frecvent: *pioree alveolodentara. [Lot.] Indzia chirurgicala a *alveolelor dentare. afectiuni ovariene sau uterine. s. emoCiwt} Material utilizat pentru obturatiile dentare. dim. In unele boli ale nervului optic. -i"(n. AMANITA / Amanita / Amanita. oftalmoscopic. metron = mdsurd.). iubire/ura. -tra. f. m. / amaril. fters. Ex. / amenorrh(o)ea. / amalgame. / ambidexter. [Cjr. alveolus. boli generate (tuberculoza.prii'. Cauze: absenta uterului sau ovarelor. macrofagica). AMELOBLAST.-iere. / ameloblast. s.. amastie. rhoiu = curgere. AMELOM. \Cjr. ambulator. vecfie amel = smalt. f. s. timel = smalt. de la iilveus = cavitate. a e^amina. ale ambelor sexe. loc In care radacinile dentare sunt inclavate si sustinute de ligamentele periodontale. -omo.] Care se afla In relatie cu *alveolele dentare sau pulmonare. anemie.\ Coexistenta unor caractere sexuale. plastos = mode-iat. ops. \Qr. ALVEOLA DENTARA / alveole dentaire / dental alveolus.. s. pri-maia . rezultat din combinarea mercurului cu diferite metale (argint. o structura organica. adj.\ Care se refera la *febra galbena.\ Capabil sa se serveasca In mod egal de ambele maini. s. scopes = o6servator. [at. 1840-1917. {Cjr. s. f. / ameloblastoma.: tifos a. / alveolotomie. ALVEOLITA. amelom.: sinoptofor (v. s. me.] Sin. gr. / ambivalence. / alveole. de la lyein = a distruge. s. hiastos = germen. secundara . blastos = germen. acromegalie). s. dia-bet). boala Fauchard-Bourdet. si nu este sin.. [Lot. sau f. s. cupru). [fr. putere. / alveoloplasty. Se observa In unele boli psihice. s. AMETROPIE AMBISEXUALITATE. caz In care deficitui de ve-dere este partial. gr. f. vaiora} Existenta simultana (sau succesiva) a doua atitudini contrarii fata de acelasi obiect sau subiect (sentimente. s. tome = to. de la ambulare = a merge. Spatiu aerian pulmonar sacciform. s. apar semne si simptome brutale: greata. [Lot. [Lot. / amelopathie. s. a unor celule (a. malag-ma. TratamentuI a. -e.mdndm. [Tr. de (a amauros = intunecat. A. alcfiimistilor iimalgama = masd moalt. a . AMARIL. *ameloblaste. virus a. ametros = disproportwnat. a. a peretelui unei alveole dentare. alveoli). s. oftdnoiog gtrmcm. amho = amd-ndoi. la niveus = cavitate.\ Diformitate congenitala constand In absenta celor patru membre.] 1) Care se refera la mers. f. si amauroza congenitala Leber. In unele infectii. ops. f. / ambisexua-lity. [Theodor Leber. f. f. ofera posibilitatea pacientului sa se deplaseze si sa Tsi continue. AMASTIE. A. fara controlul constiintei. a alveolelor dentare. amblys = tacit. \<gT. pathos = 6oaid.} Distructia. de la alveus = capitate. f.). / ambivalence. s. f. menos = [und. f. Sin. se distinge de *ambliopie. V. eventual. / amaril. situat distal fata de canalele alveolare. unete boli genetice sau dezechilibre hormonale. s.m6ru. / alveolysis. de. care se produce In absenta unor alterari oculare aparente. AMAUROZA. ALVEOLOPLASTIE. s. AMELIE. s. maduvei sau creieru-lui. / amelia. / alveolite.absenta aparitiei menstruatiilor la tinere care au depasit varsta pubertatii.apta. / ameloblastome. de la alveus = cavitate. a se pkinBa. AMALGAM. almulgum.ide[6erg. / alveoloplastie. [Cfr. s-a constatat o anomalie sau o leziune anatomica. s. / alveolus (pi. AMBLIOPIE... este normala In timpul sarcinii si al secretiei de lapte matem. a priv. supurata}. m. / ametropie. NA: alveolus dentalis. alveolus. mastos = son. profesor (succesiv) [a 'Scrim. opos = vdz. opos = vdz. melos = e? (tremitate. s. AMBIVALENTA. / ambidextre. \Cjr. AMBLIOSCOP. dt la rheia = a curge} Absenta menstruatiilor. secfiune. / ambulance. de la. AMELOPATIE. de. / ambulatory. s. f.. vecfie amel = smalt. s. [Lot. amblys = tocit. / amblyoscope. / amasie. [Lat. plassein = a forma. lysis = distrugere. / ambulatoire. alveolus.] Sin. [Ofr. f. voma.\ Boala a 'smaltului dentar. AMBULANTA. m. / amaurose. / amelome. AMENOREE. Addison.. s. [Lot. / amblyopie. f. dim. [Lot. fibrinoasa) sau. se localizeaza eel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandibulei. m. f. acte). A. Gushing. [a alveus = cavitate. muscaria.. rede-re. / amenorhee. a -priv.] Scaderea acuitatii vi-zuale fara n caii7a ornRnrR Rpfl^nta Uneori este afectata separat perceptia culorilor. Ex. s. AMETROPIE.ALVEOLA tate. adj. s. [Jr. phalloides. adj. a leucocitelor alterate (a. pGmBa. boli endocrine (*mixedem.mers automat. ambiilare = a merge. a fibrinei (a.: adamantoblast. / ametropia.] Modelarea chirurgicala a osului alveolar dupa o extractie dentara. preocuparile. A. ambo = amandoi. vecfie amel = smalt. cu semnificatie patologica. Qottingen fi '>(e. verna etc. ALVEOLA PULMONARA / alveole pulmonaire / alveoli pulmonum. f.] 1) Inflamatie.. 157 .. f. adj. sexuulis = referitor [a st^ dt la sexus = se\. frecvent In *schizofrenie. / amelopathy. gr. ALVEOLA. / amastia. Sin.. AMELOBLASTOM.. s. m. / amblyoscope. s. s. n. m. f. de la 11 . prin procese infectioase si de-. ». valentin = forta. putere.] Vehicul amenajat pentru acordarea asistentei medicale de urgenta si destinat transpor-tului padentilor la un spital. exsudativa). 2) Care nu este spitalizat. n. NA: alveolis pulmonis. . dim. dim. n. Cavitate situata In apofizele alveolare ale maxilarelor.: 'astigmatism. n. dim. In continuare. alveoli. alveolus. mai rar.. s. adj. f. In caz de intoxicatie. f. AMAUROZA CONGENITALA LEBER / amaurose congenitale Leber / congenital amaurosis. alveolus. cu cecitate.

/ amygdalectomy. colici. adj.. scHim6are. philos = prieten. f.] Care se aseamana cu o *amiba. emetropie. m prezenta caruia alfa-ami-loza da o culoare albastra. amygdale = migdala. modificari de personalitate si. Ast158 fel de virusuri sunt utilizate adesea ca vectori de gene recombinate. Substantele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polara (pol hidrofil) si una nepolara (pol hidrofob). AMFETAMINA. a sch-imfia. de [a philem = a iu6i. [Cfr. amylon = fdind. a. AMIBA. de ia lye in = a distruge. Ex. adj. a'. [Cjr.. -ism. s. -ind.] Compus organic derivat din amoniac prin Inlocuirea hidrogenului cu un rest de acid organic. iar amilopectina o culoare rosie. m. f. fiind contractata prin ingestia de chisturi de amibe. m. . lytos = distrus. relaxeaza musculatura bronsica. In functie de dispunerea lanturilor de glucoza. NA: tonsilla.: articulatiile intervertebrale. / amphiphile. Ex. Reduce presiunea arteriala sistolica si diasto-lica.: amoebiaza. AMFOFIL. {Cjr. AMIDON. amphi = de amfieti parti. f. am(o)ebae. / amidon. AMIBIAZA. / amphoricity. m. gasita w apropierea tempiuCui iui Jupiter Amman din Libia] -ida. palatina sau tonsila (NA: tonsilla palatina) . / amphidiarthrose. adj. scaune diareice mucopurulente si sanguinolente. AMFORISM. bolta cereascd. amibiaza. de ia amibein = a aiterna. f. / amygdalectomie. pulmonar sau cutanat. am6e[e p(lrti.ie.: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergenti. aither = aer curat. Amina simpatomimetica. cu caracter de *amfiartroza si *diartroza. f. / dizziness. AMETEALA.ocupa partea mediana a peretelui superior al rinofaringelui. s.). pe fiecare fata laterala a zonei bucale a faringelui. adj. f. s. AMFIDIARTROZA. / amphiphilic. AMIELINIC. AMFIARTROZA. s. nmmoniakon = sore di amoniu. {Cjr. Tip de articulatie cu mobilitate redusa. -oza . AMIGDALIAN. cu alte amibe patogene apartinand genurilor Acanthamoeba Hartinanella si Naegleria. atat omul cat si animalele. ampho = aIn6ii.: amoeba. s. Unele specii de a. de ia amibein = a aitema. / vertige. \Qr. sub forma de lichid incolor. Di-gestia a. [Qr. s. a scftim-60. contracta sfincterele si ve-zica urinara. / amphiarthrose. m.] Referitor la o substanta care are afinitate pentru doi solventi nemisdbili. / amygdalien. pathos = afrcfiune. s. 2) A. / amygdala. Var.intoarcere. suflu). gr.AMETEALA AMIGDALIAN hipermetropie. pri-mare. Ex. / amphipathique. nonmyelinated. dc. a. / amyelinic. s. tenesme. amoibe = altemanpd. AMIGDALA. v. dis = du6iu.). AMFOLIT. de doua on. amphi = de. b) a. adj.] Sin. amphora = amfora. adj. amygdale = migdald. celule migratoare) de a emite pseudopode. amoibe = aiternanf. / amphotrope. AMFIFIL. / amphotony. c) a. poate deter-mina dependents. / am(o)eboidism. cat si ca o baza. s. Poate evolua cronic. In scopul se-pararii unor molecule prin electrofocalizare. / am(o)eboid. [Cjr. / amphiarthrosis.. suport sunt utilizati In ames-tec pentru a obtine gradiente de *pH izoelectric. incluzand a. m. gasitd w apro-pierea tempiuiui iui Jupiter Amman din Libia. pot fi patogene la om. n. mdeosebi prin miscarile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor. / amiboisme.] Boala provocata de infectia cu amiba Entamoeba histolytica sau. adj. a .] Sin : amfolit (v. adj.: vertij (v. ampho = amEU. in doua nidduri. iar daca modificarea pato-logica intereseaza sferidtatea suprafetelor refringente ale diop-trului (imaginea unui punct este un elipsoid).: articulatia temporomandibu-lara.] 1) (Substanta) care se comporta atat ca un acid. mai ales daca nu este tratata. s. se deosebesc: a. aether. adj. f.] 1) (DCI) Denumire chimica (±)a-metilbenzenethanina. amphoteros = care apartine ia doi. / amphotonie. / am(o)eba. de ia trepein = a in-toarce} Vims capabil sa infecteze celule din orice specie. / amphotere. -oi. AMFOTONIE. AMFIPATIC. f. s. hipertrofia sa constituind vegetatiile adenoide.: suflu amforic (v. / amph6tamine. f. amygdale = migdatd} 1) Orice organ In forma de migdala.j Ablatia totala a celor doua *amigdale palatine. -ism.: 1) Alfa-amiloza. ia matus = Beat. f. / amphipathic. s. 2) Amilopectina. eidos = forma. adj. / amphophile. n. f. s. este detectata cu ajutorul iodului. AMFOTROP. / amide. s. Meningoencefalita amibi-ana primitiva. f. [Qr.. arthron = artifiifafte. or. cu ajutorul carora se deplaseaza asemenea *amibelor. adj. s.] Sin.] Termen care sem-nifica lipsa tedi de mielina la nivelul fibrelor nervoase.\ Microorganism unicelular. / amiboi'de. adj. ammattire. se produce prin intermediul *amilazei. miopie).\ privitor la *amigdala. scfiimfiare. f.. Var. / amphorisme. avand ca punct de plecare colonii de amibe de la nivelul fo-selor nazale. | Qr. adj. trope . a schimfia. / amyelinique. n. ampho = afn6ii.] Coexistenta unei *sim-paticotonii si a unei *vagotonii. / amphoteric. tonos = tewiune.] NA: articulatio cartilaginea. care se deplaseaza cu ajutorul pseudopodelor. ampho = am6u. ektome = excizie. [Gr. cele doua suprafete osoase aflate In opozitie fiind conectate printr-un fibrocartilaj. 2) Grup de compusi cu actiune similara.reunire de foliculi limfoizi situata Intre pilierii valului palatului. AMFOTER. s. vertigo (lat). 2) De mentionat: a) a. amidon. [Qr.). in formele de intoxicatie cronica. -enne. ammoniakon = sore de amoniu. s. se numeste sferica sau stigmica. secundare si tertiare.] Propnetatea anumitor celule din organism (leucocite. tonsillectomy. s. f. lat.. Prezenta a. AMIGDALECTOMIE. m. Este endemi-ca 'in tarile calde. este asferica sau astigmica. / amphotrope. \Cjr. s. alcatuila din lanturi lungi. AMIBOISM. f. insomnie. 2) Despre o in-secta care Inteapa neselectiv. dextroamfetamina si metamfetamina. / ampholyte. amphophilous. myelos = rndduvd.: amfoter.priv. / amphetamine. -azn . f.] 1) Despre un component celular care prezinta afinitate egala pentru coloranti acizi sau bazid. s. amphi = de am6e(e pdrpi. cauzata de Naegleria fowleri este foarte rara. s. adj. Dupa nu-marul de atomi de hidrogen miocuiti. schimfiare. CgH^N (sau CijHsCH^CHNHgCl-y. s. cu perioade de exacerbare. [Cfr. Se manifesta Indeosebi prin dizenterie. amy-lum. de obicei prin extensie.] Despre o molecula care este deopotriva *hidrofila si "lipofila. AMIDA. m. dizoh>at. arthron = articu[af. [^r. f. anxietate. / amibiase. s. de [a amibein = a aiterna. Sin. rezulta doua forme de a. \Lat. [Gjr. s.*apendi-cele vermicular. s. faringiana (NA: tonsilla pharyngea) . f. / ampholyte. [Cfr. AMIBOID. V.] Substanta organica reprezen-tand forma de stocare a hidrocarbonatelor In majoritatea plan-telor si un constituent major al dietei. de ia philem = a iu6i. neramifi-cate. / amygdalian. amoibe = altemanf:d. s.u. de. Ant.] Articulatie mixta. / amibe. pi. adj. / amygdale. mai rar. o psihoza ce mimeaza *schizofrenia. cu efect stimulator asupra sistemului nervos central si periferic. scfiim6are. Consumul cronic de a. toleranta si o simptomatologie care include tahicardie. amylum. \Cfr. d) nucleu amigdalian. / am(o)ebiasis. apartinand protozoarelor. / amide. adj. s. philos = prieten. [Lat. dar se poate localiza si la nivel hepatic. / amphidiarthrosis. tonsil.. a scltim6a. racemica si sarurile sale. s. [Qr. A. adj. [QT. amphi = de amfiete parti. iritabilitate. ia amibein = a aitema. scade apetitul. abdominala . este alcatuit din lan-turi de molecule de glucoza si are formula generala (CaH^Or. adj. [frofiadii (at. / starch. constituita din lanturi cu ramificatii. amoibe = aS-temanta. a dizoh'a.a. amphi = de am6eie pttrti. / amphophilic. Daca este modificata numai pozitia focarului fata de retina (imaginea unui punct este tot un punct).

amylum. / amylasurie. Sin. gOsita m apropierea temptu[ui iui Jupiter Amman din Liflia. [Gr. amylon = faina.. Foarte raspandite sub forma de aminoacizi. izoleudna. A.. / aminopeptidase.] Sin. care exercita functii regulatorii: *colina. V.AMIGDALITA AMIOTROFIE AMIGDALITA.priv. amyloidisme. s. adj. mys. a fost pus In evidenia In creier beta-a. pancreatica si catalizeaza hidroliza legaturilor a-1. mys. taxis = ordonare. Cresterea a. AMINE BIOGENE / amines biogenes / biogenic amines. a -priv.: miatonie. f.) Baza organica azotata. tattein = a ordona. peptos = digerat. [Lat. normala este de 300 pana la 900 mg In 24 ore. gasita in apropierea tempiului lui Jupiter Amman dm Libia.: ataxie (v. [at. Recent s-a demonstrat ca a. f. s. a priv. gr. [Gr. m. gr. [Gr. [Cfr. s. -ind. gr. adj. AMIOTONIE. / aminoacid. / amylaceous. AMIGDALOTRIPSIE. derivata din amoniac prin substituirea a 1. f. joaca un rol important In sinteza organica. [Lat. manifestata prin fades inexpresiv. / amine.] Diminuarea sau abo-lirea mimicii afective. n. f. s. nutrifie} Denumire generica a unui grup de afectiuni heterogene ce au ca trasatura comuna atrofii musculare evolutive. metionina. leucina. gr. s.) In urina. f. si tab. / aminoacidopathie. Ca urmare. salivara si a. amidon. [at. s. gasitcl in apropierea templului lui Jupiter Amman din Libia. s. f. s.. / amylase. AMIOTAXIE. amygdale = migdaid. ammoniakon = sore de amoniu. mimia = imitare. / aminoaciduria. s. AMINOPEPTIDAZA. de cauza nepredzata. amidon.] Enzima care catalizeaza hidroliza amidonului In molecule mid. / amyotrophie. gasita in apropierea te-mptuiw fat Jupiter Amman din Libia.). f. ei'dos = forma} 1) Care seamana cu amidonul.] Boala ereditara familiala transmisa dupa modul dominant. indud a. s. [Gr. fimylum. f. gr. a aranja. de asemenea. plasis = modeiare. s.\ Prezenta unor aminoacizi (leucina. amylum. gr. / amiloride. \Gr. / amyotonie. sin. Sin. sthenos = fortd. s. / amygdalite. putere. Unii a. ummomakon = sare de amamu. s. a priv. f.). s. a fost data de Virchow. AMINOACIDOPATIE.: tirozinoza. s. f. Valori patologic crescute se Intalnesc Indeosebi In pancreatitele acute. amidon. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhiba cotransportui Na^/Cr si schimbul anti-port Na*/H~~ la nivelul membranei celulare. s. continand o functie acida. 8. *acetilcolina. tripsis = frec-are. creste. f. -ind. f. A. / tonsillitis. f. Denumirea de a. secundara. f. s. Creste In unele boli: global ('sindrom De Toni-Debre-Fanconi. s. a carui semnificatie nu este Insa clara. f. 2 sau 3 atomi de hidrogen legati la azot. a. / amyotonia. f. s. serum amylase.] Scaderea fortei musculare. -atos = sdnge. amylon = fciina. -ina: I at. f. *boala Wilson etc. f. f. V. gr. histidinemia. V. rinichi si splina. amygdale = migdaia. myos = muscfii. / aminopeptidase. si tab. f. amylon = faind. AMILACEU. de la plassein = a forma. acidus = ami. s. / amyotrophy. maltoza si dextrine. de ta cum = cu. s. Ex. f. s. s. a modefa. f. pentru miastenie. clipit rar. [at. sunt 'exopeptidaze care elibereaza progresiv aminoa-cizii pornind de la aminoaddul N-terminal al lantului polipep-tidic. gr. A. s. Se disting: 1) A. f. AMIOPLAZIE CONGENITALA / amyoplasie congenitale / amyoplasia congenita. f. AMILOIDOZA. biochim. / amylose. care reprezinta 159 . / amylo'idose.muscni. concentrate normala fiind de 8-32 unitati Wohlgemuth. 2) A. dar nu este antagonist al receptorilor intracelulari pentru aldosteron. f. In inflamatia glandelor parotide.] Stare patologica plurietiologica constand In formarea si depunerea extracelulara de *amiloid la nivelul unor tesuturi sau organe. congenitus = nascut odatii cu. s. [Lat. AMILOID. asociata cu: infectii cro-nice ca tuberculoza si lepra. primitiva sau primara.priv. [Lat. sides = forma. s. *serotonina. amidon. ammoniakon = sare de amoniu. s. 2) Substanta amorfa. A. s. sfdramare} Procedeu de ablatie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pensa speciala. sunt denumiti esenfiali. [Lat. sunt molecule care se gasesc la animate. amidon. amylum. -aza. m. / amimia.. -ind. m. s. proteine si alcaloide. amidon. / amyloid. In *amiloidoza. -ind . ammoniakon = sare de amoniu. *cistinurie-lizinurie familiala etc. leudnoza etc. Sin. indispensabili. cuprinsa Intre 80 si 180 unitati Somogyi/ 100 ml sau 50-150 Ul. amylon = faina. Se manifesta de la nastere si se caracterizeaza prin atrofie musculara generalizata fara contractura. myos = musch.] Prezenta amilazei In urina. nu are relevanta diagnostica pen-tru aceasta boala decat atund cand depaseste 500 unitati Somogyi. / amylase. AMILAZEMIE. / amygdalotripsis. care a presupus o relatie a substantei cu amidonul. -aza. hemodializa prelungita etc. AMILOZA. / amine. adj.\ Element constitutiv al proteinelor. haima. de ammiti. AMILAZURIE. / amiloride. [Gr. mys.] Enzima intestinala care catalizeaza scindarea legaturilor pepti-dice.] Deficienta sau absents 'tonusului muscular. / acide amine. tirozi-na etc. A. are si o actiune opusa aldosteronului. copt de ta pepsein = a gati. [Gr... aranjare. A.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiru-vica. s. cistinuria-lizinuria familiala. -1(0. oligofrenia fenilpiruvica. biochim. care traduce citoliza pancreatica In pancreatita acuta. f. nu se afla In relatie cu o afectare motorie periferica. genitus = nascut si gignere = a nafte. pathos = fioala\ Denumire generica a bo-lilor enzimatice caracterizate prin perturbari ale metabolismului aminoadzilor. aminoacide. f.] Inflamatia *amigdalelor palatine. [Gr. [Lat.i. -e. / aminoacidopathy. AMIOSTENIE. amylum.). / amyotaxia. / amyosthenia.] Valoarea normala a nivelu-lui amilazei In sange. care se depoziteaza In organele interne. AMINOACIDURIE. myos . Uneori.. s. a digera. deoarece organismul nu-i poate sintetiza si trebuie primiti prin alimentatie (opt In cazul omului. s. fenilalanina si triptofanul). const. [Gr. ouron = urina. const. gr. valina.. s. AMIOTROFIE. s. ouron = unnd.. de (a mimeisthai = a imita. amylon = faina..: tonsilita. s.} Sin. [Gr. se poate produce o alterare sau o compromitere a functiilor acestora. fara Insa sa afec-teze transportui Na^ prin canalele de sodiu *tetrodotoxin-sensi-bile. / amygdalotripsie. a -priv. myos = muscfti. *A. / amyotaxie. s. acidus = acru. f. amyliim. amidon. cu com-pozitie variabila In raport cu diversele stari patologice cu care se asodaza..: amiloidoza (v. myos = musciti. s. f. AMILORID. f. sarade a reactiilor motorii si emotionale. / amimie. f. amylon = faina. gr. dar Indeosebi In ficat. si amine bio-gene. *triptamina. gasitcl in apropierea temp[u[ui lui Jupiter Amman din Libia. ~~~\ AMINA. / amyosthenie. sanguina este de ori-gine pancreatica. / amylo'lde. ammoniakon = safe. gr. -am . m. a . [Lot. [Gr. In cazul *bolii Alzheimer. amylum. AMIMIE. / amyloidosis. o functie amina si un radical caracteristic fiecarui tip de a. *catecolamine. este de origine proteica. adj. -aza . f. boli inflamatorii recurente. / amylas(a)emia. se gasesc la unele plante. Cele mai frecvente tipuri de a. *histamina etc. / amylosis. amygdali-tis. a-a. contin lanturi usoare de imunoglobuline sau glicoproteine. -ozd . fSa. [Gr. mys. AMILAZA. / amylasemie. amylon = faina. Valori normale: 8-64 unitati Wohlgemuth.: amiloza. / amylace. enzima nefiind spedfica pentru acinii pancreatid.. gr. neopla-zii ale plasmodtelor. treonina. lizina. m. a crea.4-glu-can.\ Despre o substanta sau un corp care contine *amidon. troplie = firma. s. zdrobire. f. AMINOACID. acidus = acru. a . / amylasuria. fiind frecvent conse-dnta unei *akinezii.. -ozti. / aminoacidurie. tonos = tensiune. mys. de la.

\GJT. a muschilor gambelor. s. / ammoniac. m care subiectui nu Tsi poate aminti informatii memorizate cu mult timp Inainte. amnioa = me. Forma "benigna" este progresiva. V. cu tendinta la distalizare. Indeosebi. bulbospinala progresiva (boala Kennedy) este determinata de o anomalie a bratului lung al cromozomului X. gasita in apropierea te-mptuiui Iw Jupiter Amman din Lil)ia. la a . a sexului fetal. cu ptrofii musculare cu propagare centrifuga. s. pe fata interna a placentei si a cordonului ombilical. AMNIOCIT. 2) A.AMITOZA consecinta unor leziuni degenerative ale neuronilor motori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii. mimsthcii = a-fi aminti.. b) A.. cat si retrograda. n. amnezie. s. s. A.. spinala infantila (boala Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil.] Ra-diografia cavitatii amniotice opacifiata cu un *mediu de contrast introdus prin punctia uterului gravid. \Cjr. antreneaza atat o a. Sin. -ozd. fiind compusul de baza . secundar ai centurii scapulare.recente. V. sau anterograda {de fixare).). presupune organizarea informatiilor in directa relatie cu inteligenta subiectului. / ammonia. a.. si memorie. acestia nu Tsi mai exercita efectele trofice esentiale pentru muschiul iner-vat. ammo-niakon = sore de ainoniu. / amniographie. AMOK. punga apelor. este utilizata pentru decelarea suferintei fetale (asociata cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) Indeosebi In cazul sarcinilor pre-lungite. rezistenta. AspectuI clinic seamana cu eel al *miopatiei. Var. / amnestique. f.: ecmnezie (v. si mnasthai = a-fi aminti. Compus binar al azotului cu hidrogenul. AMITOZA.priv. se de-scriu si forme cu transmitere autozomal dominanta. modalitate caracteristica vertebratelor inferioare. skopia = e. AMNIOS. cu incidenta 1/20 000 nasteri.priv. dar absenta pseudohiper-trofiilor. cu fibrilatii si rareori pseudohipertrofii. s. *impotenta. m. sau f. f. "maligna". A. si raptus.\ Punctie transabdominala efectuata la gravida In scopul recoltarii de lichid amniotic. / amnios. [Cjr.^ammare. kytos = cdutd} Celula de origine fetala regasita In lichidul amniotic. selective. aparuta In cadrul unei depresii. a gradului de suferinta fetala In cazul imuni-zarii maternofetale. Se caracterizeaza clinic prin deficit motor. s. / amnioscopie. cu debut Intre 20-50 ani. Este de origine citotrofoblastica. ceea ce poate fi la originea unei a.).] Incapacitate (totala sau partiala) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate. Memorizarea. 160 AMONIAC AMNEZIE. A. AMNIOCENTEZA. cu miros iritant. / amnion. amnion = me. / amok. au fost descrise numeroase forme inter-mediare. s. s..: punctie amniotica. \Qr. f. AMNESTIC. Pe langa transmiterea autozomal recesiva. pentru studiul caracterelor sale chi-mice. / amniocyte. pentru amibiaza (v. a fost.: In etilis-mul acut). 3) A.] N^\y. prezenta *fasdculatiilor (clinic sau electromiografic) si absenta reflexelor osteotendinoase permit diagnosticul. mult mai rare. rare. mergand pana la degene-rare si atrofie. \Qr. a. s. prin asocierea unei rarefactii cu *neuronofagie a neuronilor mari din maduva (predominand In regiunile cervicala si lombo-sacrata) si din nucleii nervilor cranieni.. infantila cores-punde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de viata.: boala Wohlfart-Kugelberg-Welander. / amnesic. Ele au un caracter ereditar. initial proximale. V.priv. \yr. cu transmitere autozomal dominanta. ca si 'in cazul unei leziuni corticale. p. a . s. ou f. gena implicata fiind localizata pe bratui lung at cromozomului 5. s. / amitosis. \CJT. cu tendinta centrifuga. b. bine definite clinic. s. toxic pentru organismele vii. m. Se utilizeaza In industria chimica. o . AMNIOSCOPIE. n. Forma acuta. f. ganglionilor vegetativi si structurilor superficiale ale epidermuiui. dificil de clasificat. Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig. / amniography. evolutie foarte lent progresiva. limitate si lacunare (ex.] Observarea aspectului macroscopic al lichidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului. f. subtire. astfel Incat procesele de ramolisment cerebral. Inlocuita cu *ecografia. a. Diferentierea a. introdus prin colul uterin. s. s. AMOEBA. isterie (mai frecvent a. poate fi retro-grada (sau de ei/ocare). [Qr.: sac amniotic. organice sau nu. iar uneori si din trunchiul cerebral. / amnestic. *electromiografie si biopsie musculara (care releva carac-terul neurogen al a. In patologia psihiatrica. mitos = afo. fara condensarea cromo-zomilor si fara formarea fusului de diviziune. care nu intereseaza decat un singur tip de informatii. Sin. [Qr. In relatie cu 'cromozomul X. mneme = memorie. diagnosticarea unei aberatii cromozomiale. de ex. cu afectarea musculaturii proximale si evolutie lenta. m. s. f. Se disting a. spinala scapuloperoneata tip I (sindrom StarkKaeser). ceea ce Inseamna ca aceasta maladie este determinata de o *mutatie dinamica. In aceasta regiune Tsi are sediul gena care codi-fica receptorii pentru androgeni. retrograda). f. AMNEZIE ANTEROGRADA / amnesie anterograde / anterograd amnesia. adj. amnion = memfirand a fatutui. care priveste informatiile. s. fie prin clivare. m. In general. Sin. permite determinarea motricitatii fetale. In lipsa acestor influente se produc tulburari morfofunctio-nale grave ale fibrelor musculare.\ Care provoaca pierderea memoriei. anterograda. Deoarece exonul 1 al genei contine o secventa repetitive! amplificata la bolnavii cu a. se manifesta Inca din viata intrauterina. iar morfopatologic. adj. 2) Persoana care si-a pierdut memo-ria. fdtuiui. cu debut Intre 3050 ani si afectarea. cu membrane intacte. f. AMNIOGRAFIE. / amok. spinale progresive ale adultului. importante: 1) A.n6. f. pe care Freud a interpretat-o nu doar In relatie cu imaturitatea functionala a structurilor cerebrale. cand se constata ca miscarile fatului sunt foarte slabe. AMONIAC.pm'. tie. urmate de deficit motor si amiotrofii. sub forma de gaz incolor la presiune atmosferica. AMNEZIC.] 1) Care se refera la *amnezie. / amnesic. Tipuri de a. auditive sau vizuale. o . foarte solubil In apa..) AMOEBIAZA. A. dilution = mem6rana a fatutui. Var. Poate avea loc fie prin stran-gulare. H-I regiunea proximala. ci si ca expresie a unor refulari reversibile. s.m6rana a fatutui. [tyf. transparenta. *Confuzia mentala Impiedica fixarea amnezica. Deoarece este un examen riscant. uneori *diabet zaharat. s. s. spectrofotometrice. / amitose. amnion •= wtmfirana a fdtuCui. care intereseaza toate categoriile de informatii percepute. tit [a skopein = a veaea.. a e^flMtrta.. f. Se mai numeste si holoschizis. Sin. cu durata de supravietuire de circa patru ani. fenomen psihic complex. f. kentesis = wtepd-twa. cu transmitere autozomal recesiva sau dominanta. tesutului nodal. simetrice. fenomen observat la om la nivelul ficatului. citogenetice. s. spinala cronica pseudo-miopatica (boala Kugelberg-Welander) se caracterizeaza prin deficit motor si amiotrofii proximate. n. m. Alaturi de forme de a. V. globale. pot aparea in stari depre-sive. adj. / amnesique.] Membrana limitanta a oului fecundat. pentru amiba (v. amnesia uitare. mnasthai = a-fi aminti. / amniocyte. cu transmitere recesiva. Mai importante: a) A.j Diviziune celulara directa care se produce prin simpla clivare a nucleului. / amniocente-sis. [Mafae-ziana amok = atac furies} Termen de origine malaeziana care desemneaza o criza de dezechilibrare psihica cu tendinta la crima sau sui-cid. spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaza pe dozarea unor enzime musculare. fir. adj. / amniocentese. graphein = a scrie. rinichiului. Mecanismul patogenic este Insa comun si clar: prin degenerarea neuronilor motori. n. / amnioscopy. si a. In evolutia lent progresiva se asociaza si tulburari endocrine: *ginecomastie.mbra. Adesea nu are loc nici diviziunea corpului celular.). / amnesia.

Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ. ammomakoa = sore de amotiiu. const. In *acidoza. In tubii renali. de la amplificare = a man (amplus = mare. s.. (at. 2) Modificarile survenite de gene In cursul gametogenezei si/sau embriogenezei si care altereaza expresia fenotipica. Un curent de un a. \Jr.priv.. lipsit de forma. s. f. m apTopie. f. AMPLIFICATOR. la facere = a face. reactia In lant a polimerazei. amplitude.).: Ad'enosine MonoPfiosphate = adeno sin-mono fos fat. / myoadenylate deaminase. V. [ui Jupiter Ammoa din Lima. s. parental imprinting. morphe = forma} Care nu are o forma sau o structure bine definite. Consta In formarea. g. ligand. s. ammoaiakon = sore. 2) Rareori. / amorphognosie. m. AMORSAJ ALEATOR / amorcage aleatoire / random priming. si tab. utilizat In automatizare. gnosis = perce. Jar In *alcaloza diminueaza.re. Penicilina semisintetica cu activitate similara penicilinei G asupra germenilor grampozitivi. proteine G. de [a amplus = mare. magnetic. [Lot. prin aplicarea pulpei de161 . nucleotid sintetizat din *ATP ca raspuns la o stimulare hormonala a reeeptorilor suprafetei celulare. si tab. Bacteria studiata poate fi astfel identificata si clasificata In arborele filogenetic. Ea poate fi transmisa la distanta. / amplitude. -onis = mctrire. amorce. s. / ampliation. V. -ina. ficare. gasita. 1) Represarea permanenta. marime. avand drcuite magne-tice pentru amplificarea semnalelor de joasa frecventa. f.re. / ampere. amoniacul este sintetizat din *glutamina. [Lot. 2) In genetica: secventa de ADN capabila sa stimuleze transcriptia unei gene. la nivelul tutu-cor tesuturilor. f. s. f. AMORF. -atos = sange} Concentratia plasmatica a amoniacului liber. [Andre Marie Ampere. de masura a intensitatii curentului AMPRENTA electric. AMP-deaminase. imprimere = a apasa pe. f. f.r.} 1) prima parte a ciclului *amoniacului In organism. s. Sin. 2) A. s. dm fr. a activitatii transcriptionale a uneia dintre cele doua copii ale unei gene bialelice. b) a. se obtine cu ajutorul unei ADNpolimeraze. dependenta de originea parentala. de tensiune transforma un curent altemativ In alt curent alternativ.). In scop de identificare. AMPLIFICARE PRIN REACTIE IN LANT A POLIMERAZEI / amplification par la reaction en chaine de la polym6rase / polymerase chain reaction. fizician francez. actioneaza ca *mesager secund. \G. amoniemie) deoarece. m apropiere-a temp(u[ui Cui Jupiter Ammoa din Li6ia. 17 7 S-1836} Uni-tate fundamentala din Sl. de obicei electric.. [Qr. / amorphe. Sin. s. Abreviere utilizata curent pentru a desemna adenozin-3'. hi-bridat cu o matrice de acid nucleic. DeficituI acestei enzime este la originea unei intolerante la efort. s. dar activa si asupra unor germeni gramnegativi. V. V. sau s. de. AMONIEMIE. amplifi-cator = care marefte. adj. Este utilizat In radioscopie pentru cresterea luminozitatii si predziei unei imagini obtinute direct pe un ecran fluorescent. 2) Magnitudinea *potentialului de actiune. iradierea padentului fiind mult redusa. Ca gaonai = a cunoaste} Imposibilitatea recunoasterii formei obiectelor prin pipait. AMORSA. V. hiperamoniemie.si cinematografiata.] 1) Cresterea de dimensiuni In toate sensurile a cavitatii toracice In timpul inspirului. s.in monofosfat. / amplificateur. AMP-DEZAMINAZA.5'-monofosfatul ciclic. -aza. empreinte. Secventa de ADN amplificata este comparata cu alte secvente nudeotidice conservate In banci de date. f. a . A.! genesis = producere. provenit Indeosebi din degradarea unor aminoacizi. ureogeneza. [a ampliare = fl crefte. 1) Producerea in vivo de copii suplimentare ale unei secvente de ADN. ampli-atio. permite unei *polimeraze sa initieze sinteza unui al doilea lant complementar matricei. 0 astfel de imagine este obtinuta cu un fascicu'l de radiatii X de intensitate mica. Tipuri: a) a. receptor. / impression.] 1) Depresiune imprimata pe suprafata unui organ de catre o structura anato-mica. [Cjr. digitale sunt Inregistrate In criminalistica. haima. de imagine sau a. m. / ampicilline. poate fi evaluata prin masurarea perimetrului toradc. care vor fi astfel eliminati sub forma de saruri de amoniu In loc de saruri de sodiu. f. AMPRENTA. AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP. enhancer (genetics). impresiune. s. care este Insa convertit In produsi amoniogeni. [ftfire. 2) Urme lasate pe un obiect de degete (a. gasita.] Enzima musculara care In timpul exerdtiului fizic transforma adenozinmonofosfatui In inozin monofosfat si amoniac. A. In care se folosesc tranzistori pentru marirea puterii unui semnal electric. cu mialgii si crampe musculare. este transformat la nivelul ficatului In uree.: PCR (v. amoniogeneza. f. Uneori se utilizeaza si termenul echivalent din engl. utilizata In mod curent pentru acid adenozin monofosforic (v. s. In organism se afla In cantilati foarte mid (v. AMPLITUDINE.ve.ii tempiu[ui [ui Jupiter Amman din Li6ia.). s. de (a gennan = a produce. electronic. si PCR. s. / amorphognosia. Initierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituite dintr-un amestec de oligonucleotide cu secvente difehte. / amplifier (electronics). foto. f.\ Abrev. s. / AMP-desaminase.AMONIEMIE In prepararea Ingrasamintelor azotate. f. renala este unul dintre mecanismele reglarii *echilibrului acidobazic. AMPER. derivat de. / ammoni6mie. / primer. s. engL: Adenosine MonoPfiospdate = adenoz. / amorphous. pentru amplificarea potentialului electric al pulsului. digitale).: primer. a taia. amoniemie. V.. de luminanta. AMONIOGENEZA. Este inactivat prin hidrolizare In *AMP de catre o fosfodiesteraza. A.priv. AMP c. de. profesor la 'Bans. engC. f. c) a. / ammoni(a)emia. de amomu. / ammoniogenese. AMPLIFICARE GENICA / amplification genique / gene amplification. f. activand "protein kinaza A.} Oligonucleotid care. y. / ammoniogenesis. iar In continuare ionii amoniu se combina cu anionii acizilor. prin simtui tactil.] 1) Valoarea absoluta maxima a elongatiei unei marimi oscila-torii. 2) tehnica pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare. m. cu o tensiune mai mare. [A5rev. / ampicillin. a . Este inactivata de *penicilinaza. f. [Lot. cunoaftere. s. [J~r. f. n. de puls. s. / amorce. const. ammomakoa = sore. acest proces se accentueaza. adj. si PCR. V.. / ampere. de amoniac. vecfie amordre = fl mufca. Astfel. transporta un 'coulomb pe se-cunda. endo-crinol. AMPLIFICATOR DE LUMINANTA / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen. [Qr. -iais == Cargime. s. adenilat-ciclaza. termenul este utilizat si cu referire la marirea abdomenului In timpul sarcinii sau prin acumulare de lichid In peritoneu. observata. evitandu-se scaderea *rezervei alcaline. AMPLIATIE.. gashd m apropie-rea timplulw. v. prin amplificarea cantitatii de ADN de origine bacteriana. de.] 1) In electro-nica medicala: aparat utilizat In scopul reproducerii unui sem-nal. cu intensitate rnarila. substanta toxica al carei nivel sanguin creste In *coma hepatica si In comele pro-duse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei. AMP / AMP / AMP. des = separat de. / ampliation. din Cat. s. f. biochim. d) a. / empreinte. m. morphe = forma. / amplitude.v. si amo-niac. V. s. AMPICILINA. Aparat care transforma imaginea optica In imagine electronica. f. V. amoniu. e) a. AMPRENTARE GENOMICA / empreinte parentale / genomic imprinting. paime sau plante. AMORFOGNOZIE.

: C3a si C5a. ana = contra. [Lat. / anaphase. -oni/i = taiere. ANAEROBIOZA. Vater. s. obligato-rie.. ANALEPTIC. este o forma de hipersensibilitate de tip imediat. / anaphyla-toxin. un segment de membru si.\ Despre cine. f. adj. \Cjr. f. gr.] Portiune tubulara dilatata In structura unor formatiuni anatomice. -oza . care se pune In evidenta printr-o reactie cutanata. / analgesique. ANACROTISM.] Viata desfasurata doar In absenta oxigenului molecular. m. rasaritut unei . / anagene. Abraham Vater. cu ajutorul unui instrument chirurgical. hydatos = apa. Exista a. an . anabiosis = rewviere. / anacrotism. de ia toxon = sageata. [a ampulare = fl taia. dor. s. ANABOLIZANT. creste astfel permeabilitatea vasculara si contracta fibrele musculare netede. s. Se spune In-deosebi despre copilul mic care depinde de mama. adj.. gr. ballein = a (ansa]} Ansamblu de procese care permit asimilarea nutrimentelor si utilizarea lor. 2) Un steroid Inrudit cu testosteronul. bins = viata. [Cfr. -oma. 3) Agent stimulator al SNC capabil sa restabileasca functiona-litatea unor centri deprimati. adj. utilizate in sindroamele catabolizante: debilitate. a scurta. A. In prealabil Inmuiata 'in tus. s. m. s. adj. / anaclitique.. on . adj.} 1) Care stimuleaza.] 1) In chirurgie. elibereaza histamina prin degranularea mas-todtelor si bazofilelor. ANACLITIC.. / anaerobic. In decursul caruia cromozomii se dedubleaza. *deletie a unui •autozom. -ind . s. s.priv. an priv. -ism.. / anaphylaxie. tubara (NA: ampulla tubae uterinae}.. \Qr. injectata intravenos pro-voaca soc anafilatoxinic. / anacousie.AMPRENTA GENETICA getelor. aer. s. ampula). iarafi. si a. s. adj. / anaclitic. s. ANAFRODIZIAC.] Anomalie a 162 ANALGEZIC undei pulsului caracterizata prin aparitia unui mic cro?et pe portiunea sa ascendenta (In stenoza aortica sau In anevris-mul aortic). / ampulla. s. de a reconstrui/ de [a anaballein = a construi. endo-toxine ale bacteriilor gramnegative. ANAFILAXIE. ANABOLISM. sau algesis = simtui du-rerif. [a anaballein = a construi. ANACLORHIDRIE. / anabolism.priv. pasivS). ampullae. medic fi botanist ger-man. pentru formarea bontului. de a reconstrui. la un al doilea contact cu antigenul.. prin modificarea pragului senzatiilor dureroase sau prin cresterea tolerantei la durere. f. portiunea dilatata situata la extremitatea *trompei uterine. [Cfr. {Cfr. dezvoltat la nivelul partii comune a ampulei sau In zonele sale coledodana ori pancreatica. unui membru sau a unui segment de membru se sectioneaza formatiunile osoase si se conserva. AMPULA VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater.\ Absenta completa a acidului clorhidric din sucul gastric. f. iarcSsi. situata la nivelul duodenului. Ant. gr. f. obtinuta prin mulaj cu un material plastic. phylaxis = protecfie. f. tesutui subcutanat si tegumentele. f. [Qr. [Cfr.i. |t/r. -os = aer. / anaerobic. anatomist. Ex. bias = viata} Revenirea unui organism la viata activa.priv. medic si botanist german. gr. adj. muschii. orice structura anatomica. adj.priv. rectala (NA: ampulla recti). / anagen. f. f. m. provoaca degranularea bazofilelor cu eliberarea de substante vasoactive. an . profesor la 'Wittenburg. ampulla = vas mic pentru uki sou parfum. gennan . 3) In embriologie. s. analeptikos = care restaureazd. de ia Afrodita = zdta dra{Jostei. NA: ampulla. de [a akouein = a auz. / anachlorhydrie.priv. tonifica si revitalizeaza. a. a urea. s. f. f. phasis = aparenta. aphrodisiakos. de la phaiaein = a aparea.).} Despre o substanta care calmeaza dorintele sexuale. NA: ampulla hepatopancreatica. f. dactiloscopie. anabios. aer. / anaerobiosis. de. A. -e. respiratorii. iarafi. pi. se separa si se dirijeaza spre polii celulari. facultativa. n. ANABIOZA. 'Wittmfiwy. Exista doua a. [at. de obi-cei un bisturiu.priv. AMPRENTA GENETICA / enipreinte genetique / DNA fingerprint. A.. dilatatie inconstanta a partii terminale comune a *coledocului si canalului Wirsung. anabole = acfiunea de a urea.] Substanta produsa In ser dupa activarea complementului (fractiile C3 si C5) de complexele imune sau de unele substante coloidale: dextran. m. tot la o serie de microorganisme. permite o reproducere fidela. a dinti-lor si a tesuturilor bucale. In cazul a. levuri. / anaphrodisiac. toxikon = otrava pentru varfvl sagetiior.: a. partial. f. a. In *proba Prausnitz-KusIner. 3) In stomatologie: copie negativa. ANAFAZA. / anaphrodisia. s. an .i lit la Afrodita = zeif:a dragostd. a arunca in sus (ana = in sus. / anaphase.s. osteoporoza etc. dupa o perioada de moarte aparenta sau de viata latenta. de. s. s. ana -priv. s. Ex. Exista un mare numar de a. [Abraham Vater.. s. ampulla = vas mil' pentru ule-i sou par-fum. fiidrogen. / amputation. -eris. adj.} Denumire a stadiului de crestere a parului In cadrul *ciclului pilar. / anaphrodisie.: *de-presie a. s.. dt ia phy-latlein = a apara. / anabiose. ballein = a iansa}\ 1) Care favorizeaza transformarea materiilor nutritive In tesuturile vii. \Cfr. f. aer.va sau despre ceva care depinde de alteineva sau de altceva. portiunea inferioara a *rectului pelvin.verde. [Qr. una = contra. s. pe o foaie de hartie. / amputation. an . aaa = In susi krotos . n. -eri. n.in sus. s. s. Umpluta cu ipsos. klitos = desfafurat mapoi. ANALGEZIC. phylaxifi = protecfie. adj. / analeptic. amputatm. A.ClUaie. f. ana = in sus. afgos = durere. Anafrodizie. adj.} Diminuare sau absenta a dorintelor sexuale. accidentals a unui membru sau a unui segment de membru. regrupeaza procesele de sinteza si consum de energie. (ikousis = am. adj. AMPULOM VATERIAN / ampullome vaterien / Vater's ampulla carcinoma. [Cfr. Ex. anabole = acfiunea de. / achlorhydria. denu-mita model. operatie prin care se separa de organism un membru. s. anaerqbioza.a produce. de la phylattein = a apara} Hipersensibilitate specifica. s. 2) Medicament care . s. s. m.] 1) Despre o substanta care atenueaza durerea fara abo-lirea constientei. ANAGEN. urmata de o anomalie *fenotipica. / anaphylaxis. f. n. n. a.: cofoza (v.} Sin. f. anatomist. [Qr. adj. ana . / anabolisme. V. Serul contine o alfa-globulina capabila sa inactiveze cele doua a. aer. 2) Remediu care exercita actiunile mentionate. a danturii si a tesuturilor vecine. provocata prin injectarea prealabila a unui antigen (injectia "preparanta") si care apare dupa o a doua injectare a aceluiasi antigen (injectie "declansanta"). / analeptique. A. f.. s. f. prin extensie.. AMPULA. a arunca in sus (ana . iovitura. / anabolisant. f. s. ANACUZIE. ANAFILATOXINA. bios = viata} Despre microorganismele care nu se pot dezvolta In contact cu aerul si referitor la reactiile chimice care se produc In absenta aeru-lui. profesor la. care. / analgesic. V. A.: aclorhidrie. Indeosebi cardiovasculari si respira-tori.... / anacusis. 1684-1751} Cancer al ampulei Vater (v. se manifesta In forma cea mai grava si cea mai acuta prin *soc anafilactic. -os = aer. [Cfr. khioros .). s. [Cfr. de la ana = din nou.] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea). s. / anabiosis. 2) Sectiunea traumatica. / anaerobiose. mediata de IgE. [at.'•tele.: a.. / anaphrodisiaque. comparabil cu socul anafilactic. poate fi determinata la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a. AMPUTATIE. 1684-17S1:\ V..: carte de identitate genotipica (v. [Lat. In scopul elaborarii de molecule In tesuturile vii. / anabolising. hydor. Sin. care favorizeaza productia de proteine. fidela. ampula.. [Cfr. adj. [^r. [-Cot. ana = in sus. Sin.: catabolism. / anaphylatoxine. / anacrotisme. / ampoule. [Cfr. aphrodisia = dorintd sayiaia. venin de cobra. la unele microorganisme. ANAEROB.

reprezinta consecinta unei leziuni cerebrale cu focarul In zona nucleului lenticular. 5) A. coreland datele de morfologie cu semnele clinice si modificarile biochimice. care poate genera 'farmacodependenta. patologica sau morfopatologie. lyein = a distruge} 1) Ansamblu functional alcatuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic si din centrul cortical care intervine In re-ceptia senzoriala. metoda de a. s. ex. adj. m. radiologica. In cazul polarimetrului. despre o boala In care ascita. f. A. f. studiul a. permite cautarea planului de polarizare a luminii [nicol a. 2) Dis-pozitiv care. s. ANALOG. / analogous. / anasarque. statistica a efectului unor factori asupra dispersiei datelor obtinute experimental. s. sarx. 7) A.priv. logos = raport. patologica sau artificiala (chirurgicala) a doua conducte (vase sanguine. reiatie.si microscopice. determinarea calitativa si/sau cantitativa a unui toxic In diferite medii. s. compararea struc-turilor diferitelor plante si animale. In medicina. de id analyein = a rezoiva (ana = din nov. an .: a. macroscopica. [Qr. ANASARCA. Bolnavul afectat de a. sunt utilizate. / anaplasia. f. ANARTRIE. [Qr. 3) A. a mo- ANATOMIE dtia. segmente ale tubu-lui digestiv. grafica. / anaplasie. ANALIZOR. de [a plassein = a forma. cu afemie. [Cjr. / anasarca. In care sunt acolati peretii laterali a doua conducte sau organe. dar nu poate pro-nunta cuvantui pe care Tl citeste sau Tl scrie. / analgesic. dezvoltarii. f. / anamnesis.ANALGEZIE exercita aceste actiuni. 4) A. aplicata la diagnos-ticul si tratamentui bolilor. fara Insa a ca-pata un aspect net embrionar. iarafi. 3) Aparat care permite analiza electra-encefalogramei In termeni de frecventa si amplitu-dine. [Qr. Ea poate fi generalizata sau locali-zata. procedeu al statisticii matematice ce permite identificarea factori-lor care stau la baza unei corelatii. spe163 .] Stiinta structurii organismelor vii. ANAMNEZA. prezints o asemanare totala sau partiala a caracteristicilor esentiale cu cele ale sistemului cu care se compara. ANASTOMOZA IZOPERISTALTICA / anastomose isoperistaltique / isoperistaltic anastomosis.] Ansamblul informatiilor obtinute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul sau asupra *antecedentelor. \Cjr.. / anatomie.] Edem generalizat al tesutului celular subcutanat. A. survenind In cursul unei boli sau secundara unei intoxi-catii ori actiunii unor medicamente.si citochimice In cursut unei boli. s. antipiretice actioneaza atat asupra durerii. *A. *A. Este cazul Indeosebi al alcaloizilor din *opiu sau al derivatilor acestora. ANALGEZIE. / analyse. 5) A. s. ANALIZA. sou algesis = simfid durerii} Pierdere a sensibilitalii la durere.). deopotriva.durere. adj. s. narcotics prezinta si un efect sedativ. ca si a stabilirii unor caracteristici ale acestora. [Qr. ana = din nou. termenul se utilizeaza si pentru descrierea celulelor anormale care au pierdut caracterele de diferentiere proprii. de la ana = cu. In functie de localizare si de efectele In plan functional. 11) A. sioma. unor struc-turi prin vizualizarea acestora pe clisee radiografice. 8) A. askites. spectroscopica. In medicina si biologie. / anascitique.. / anarthria. f. f. in cercetarea stiintifica si In practica medicala. auditiv. s. algos . factorials. 10) A. Edem generalizat si intens al pla-centei si al fetusului. metodele de a. coproparazitologica. materiilor fecale. intestinala efectuata astfel Incat cele doua segmente suturate prezinta miscari peristaltice In acelasi sens. termen utilizat de fRpocrat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei tuJfatii.a distruge) . / analgesia. f. / analysor. [Qr.: boala Schridde. poate dti si scrie. 3) A. s. -atos = gura. / anastomosis. serologica are ca scop Indeosebi identificarea anticorpilor specifici din serul sanguin. [a ana = din nou. cat si a febrei sau fenomenelor inflamatorii. cantitativa) a compozitiei chimice a unei substante. 2) A. A. iardfi. ANATOMIE. de la askos = 6urduf. hidrops fetal. embriolo-gia structurala. ancheta analitica In scopul sta-bilirii interactiunilor alimentare Intr-o comunitate biologica.receptor cutanat. cu acumulare de lichid In cavitatile seroase ale organismului. fiind o forma clinica a *eritroblastozei fetale. bio-chimica. f. conform unei anumite milrimi. f. s. f. 2) A.. 7) A. an -priv. 6) A. / anascitic. adj. sarkos = came. Indeosebi la nivelul tractusului digestiv.. iarafi mncme = memorie fi mnasthai = a-fi aminti. (ie.\ Care nu se Insoteste de *ascita. Domenii de a. trofica. f. ana = din nou. ana = in juruC. f. adj. s. ANASTOMOZA LATEROLATERALA / anastomose laterolatcralc / side-to-side anastomosis. ansamblu de procedee de identifcare (a. Indeosebi In laboratorul clinic. analogue. ANASTOMOZA TERMINOTERMINALA / anastomose terminoterminale / end-to-end anastomosis. n. Ex.\ Metoda stiintifica de cercetare a fenomenelor bazata pe examinarea si determinarea fiecarei parti componente. / anamnese. ANASTOMOZA. / anarthrie. f. / analogue. a. V. 4) A. Intelege ce i se spune. calitativa) si de determinare (a. Directii: 1) A. ANAPLAZIE. De fapt. m. Se Intalneste Indeosebi In cursul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-materna. ana = in juruij tome = taiere.. iarafi. arthroun = a rosti distinct} Tulburare a limbajului constand doar din imposibilitatea articularii sunetelor.] Comunicarea naturala. / analysis. / anastomose.: 1) A. / analyseur. de [a temnein = a taia. \Qr. In continuare. 12) A. bacteriologies sau microbiologica. cu producere de *ascita. *euforizant sau *anxiolitic. [Qr. lyeiii =. 6) A. *A. de. plasis = nwdelare. adj. V. [Cjr. an -priv. \Qr. s. statistics. a. analogos = [a feli conform unei anumite marimi. s. s. f. s. secfiune. de. In care cele doua segmente suturate se pun cap la cap. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic. s. Este considerata uneori sin. de regula frecventa. de la ana == din nou. si hidrops. de aminoacizi permite evaluarea compozitiei In aminoacizi a unei proteine. dispersiei. intestinala efectu-ata astfel Incat cele doua segmente suturate sa aiba miscari peristaltice In sens opus. istoricului si detaliilor de evolutie ale unei boli. ANASCITIC. prin extensie. la ana = din nou.. defineste caracte-rele arhitecturale ale unui tesut (de obicei malign). *A. glosar informatica. se disting nu-meroase tipuri de a. ANASARCA FETOPLACENTARA / anasarque foetoplacen. cai biliare si urinare) sau a unor nervi.} V.. s. analog. iarafi. studiul modifi-carilor macro. avand ca scop determinarea concentratiilor diferitelor substante din organism (Indeosebi a constantelor biochimice) sau separarea componentelor unui produs biologic. Sin. s. la. 4) A. formatiunilor vizibile cu ochiul liber. logos = raport. m. / anatomy. analyein = a fezoha. ANASTOMOZA ANTIPERISTALTICA / anastomose antiperistaltique / antiperistaltic anastomosis. [Qr.. toxico-logica. anamnesis = re-a-mintire. coprologica. f. f.] Asemanator. analogos = (a fd. analysis = rezoivare. s. histo. 9) A. in scopul izolarii si identificarii bacteriilor.} Stare a unui proces neo-plazic In care arhitectura si unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale tesutului de origine.. a. poate comunica prin semne sau prin presiunea mainii numarul de silabe continute In cuvantui pe care nu Tl poate pronunta. De asemenea. anastomosis = descfiidere. a. dar. metoda de studiu al substantelor organice prin analiza *spectrelor de emisie si de absorbtie. comparata. s. nu se manifests clinic. vizual. analiza unui fenomen pe baza reprezentarii grafice. re[afie. ansamblu de procedee matematice pentru va-lidarea si interpretarea datelor experimentale. taire / f(o)etal hydrops. De obicei. chimica.

normodtare si macrocitare. daca nu se tine seama de variatiile eventuate ale volumului plasmatic. ANDROQINIE. andros = ftCafial. organismul se poate adapta. ANDROQENIC. ankylostomiasis. [^r. cu absenta .ie} *Pseudohermafroditism partial la barbat. diminuare a eritropoiezei din cauza afectarii sin-tezei de nucleoproteine.ANATOX1NA ANEMIEAPLAST1CA ciala. studiul diferitelor structuri ~\n relate cu formatiunile Invednate. m. cw6at. 17cetosteroizi. aner.] 1) *Hermafrodit. / hookworm disease. ca modul de viata. se constata o mare variabilitate individuala a involutiei functiei testiculare. s.. brasiliense. s. / andropause. caninum. cat si concentratia hemo-globinei. A. f. [C/r. In engl. encocAe. de ia ankylos = wcovoiat. adj. f. 3) A. f. adj. / androgenic. a cadi a se of:e[i. [Qr. n. V. androgyne.: obezitate a. / ancorage. accentuate prin substantele hemolizante ce Ie secreta. ANCOSA. ankylostomose. determinata de *aplazia medulara globala. / androsterone. / anatoxine. -atos = s&nge} 1) Diminuarea cantitatii de *hemoglo-bina functionala drculanta totala. adj. f. ANDROID. f. gyne. [Qr. In continuare o serie de tipuri principale de a. f. s. a.] Boala provocata de 'ancylostoma. difterica etc. s. In definitia traditionala a anemiei se face referire numai la scaderea numarului de hematii.\ Toxina bacteriana (tetanica. unde se formeaza papulopustule. dar cu scrotui sudat si penisul cu gland perforat. / anchorage. 2) In practica. A. altitudinea. [Lot. fiind scazuta concentratia corpusculara medie In hemoglobina. s.. la altii la peste 70 de ani. pausa. / androgen..) care. adj. Totodata. adj. In unele anemii (ex. 8) A. s. s. m. gynai-kos = fe. ANELAJ. m. totala) a miscarilor unei articulatii care In mod normal este mobila. -atos = gurd. Pe de alta parte. americanum sau Necator americanus.] Diminuare importanta (a. / androgenique. fara tulburari importante. / androide. / anatoxin. de-oarece. Patrunderea parazitului 'in organism se produce pe gura sau prin piele. m. \Qr. s. de intensitate mica sau medie. [Gr. o serie de variabile. a. ankyra = ancorH. indurare = a.. hipocroma) numarul de globule rosii este normal. utilizata In profiiaxia 'tetanosului. s. andros = IJOrlJat. ceea ce este inexact. f. unde provoaca microhemoragii repetate. aner. a. si artrodeza. / . ankylos = mcovoiat. de regula endogena. s. ia toxon a sdfleatd. stoma.fameu. prin actiunea simultana a caldurii si a '-"-molului. / ankylosis. este lenta. sau poate fi provocata chirurgical. aner. s. precum si o serie de tul-burari. s. eidos = formd. adj. \Qr. (ante-rioara si posterioara) situate la nivelul marginilor anterioara si posterioara ale extremitatii inferioare a radiusului etc. f. un nematod mic ce se fixeaza (In numar mare) In mucoasa intestinala. radioscafo-ulnara. m. f. consednta a unui spasm sau a unei amprente. f. s. ANCHILOZA. andros = 6iir6at. aner. Rezulta anemie. andros = 6(lr6a. de. ANCHILOSTOMIAZA. s. anco-ra. Asigura stabilitatea protezei. pausis = mcetare. a. scaderea testosteronului plasmatic aparand la unii barbati la varsta de 50 de ani. ANDROSTERON. mtOri. pot influenta semnificativ atat numarul de hematii. / endurance. acesta fiind principalul agent patogen al anchilostomiazei la om. A. m. 2) Sin.. / anemie. / encoche. logos = ftiin. s. haima. / androgynous.: toxoid. In plus. 's. 2) pe baza concentratiei corpusculare medii de hemoglobina: hipocrome. s. adj. adsorbita pe gel mineral si a. s. s. / andrologie. normo-crome si hipercrome. gr. Prin acest mod se repereaza o secventa nudeotidica specifica. 3) pe baza factorilor etiologici: scadere excesiva a volumului sanguin In hemoragii acute sau cronice. ana = contra. f. distrugere excesiva de globule rosii In bolile hemolitice si In hipersplenism. f. s. -aza. A. Spre deosebire de menopauza.. aner. sunt utilizate preventiv sau pentru obtinerea unor vaccinuri. creat prin analogie cu "menopauza. s. f. cur6at. diminuarea *reflexului cremasterian.. sunt: 1) pe baza volumului corpuscular me-diu: microcitare. andros = biirbal'i [at. Specii: 1) A. aner. fara modi-ficari semnificative ale frecventelor respiratorie si cardiaca. de utilizare a termenului: a. s. Ex. [Lot. Manifestarile a. se utilizeaza denumirea de climacteriu masculin. nu se instaleaza Intr-o perioada bine definita a vietii si. jumatate femeie. -atos = gufQ-\ Gen de viermi in-testinali din familia Ancylostomidae. ankylostomiase. / male climacteric. s. f. [C. Sin. 2) A. studiul particular al unor organe sau zone din organism.. anchilostomiaza. / ankylose. a impuritatilor. [Jr. ANDURANTA. chimica sau imunologica. s. s. / an(a)emia. 164 ANDROGINOID. / andrology. fiecare din cele doua a.). f. ANDROGEN. andros = 6ctr6at. V. s. este definita ca scaderea concentratiei de hemoglobina din sangele periferic sub 13 g/100 ml la barbat si sub 11 g/100 ml la femeie. / androgyne. pentru v&rfut sQgefiCor. care promoveaza *masculinizarea. varsta si sexul. loxikon = otravO. ankylos = Incovoiat. / android. an .: ATPA (anatoxina tetanica purificata si adsorbita).r. / androsterone. / annealing. 3) Fiinta •fabuloasa din mitologia greaca. este mai frec-venta In regiunile calde sau In zonele miniere. a inhibarii maduvei hematogene (In intoxicatii) sau a involutiei acesteia. Alte ex. s. cw6at. pana la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml. / androgynism. adj. duodenale. [Cfr. a deficitului de fier din alimentatie.] Studiul anatomiei. / ankylostomasie. Hibridarea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar. prin Indepartarea. [Cfr. variabile.: androginoid. nu este o boala. clasa Nematoda. stoma.} Termen utilizat Indeosebi In medicina sportiva pentru a desemna desfasurarea unui efort prelungit.. partiala) sau suprimare totala (a. f. f. Principalele criterii de clasificare a a. fara sa aiba aceeasi acoperire fiziologica si fizio-patologica. f. de osificare. cardiovasculare.. topografica. daca evolutia a. eidos = formO.] Sin. / annelage. [Ofr.priv. f. jumatate barbat. cu "criptorhidie si-unele caractere sexuale feminine. / endurance. adj. Care se refera la hormonii sexuali masculini. Cel mai frecvent. Sin. n. purificata. andros = b&rbat'i gennan = a produce. depind de deficitui androgenic. s. ANDROPAUZA. s. -ina . se poate produce dupa o afectiune articulara.] Despre o substanta. ANEMIE.f:d. [Qr. s. / androgynie. ANDROLOGIE. diminuarea libidoului fiind cea mai relevanta. gyne. aaky-losis = curBurd. dm gr.me. Tsi pier-de activitatea toxica. ANDROGIN.: androgin (v. f. la care se adauga reducerea pilozitatii sexuale. ANCORARE.t. f.: a. / androgene. ANEMIE APLASTICA / an6mie aplastique / aplastic an(a)emia. / androgyne.. neurovegetative si osoase. [Qr. oner. oprire] Termen de origine franceza. Se disting doua tipuri principale: a. Ex. fiziolo-giei si patologiei aparatului genital masculin si al repercusiu-nilor acestora asupra organismului Intreg. zona de tesut recent osificat care avanseaza treptat In epifiza cartilaginoasa (la embrion).] Frantuzism utilizat 'in romana Indeosebi cu referire la un defect de umplere cu substanta de contrast la nivelul unui organ cavi-tar. gyne. un traumatism.] Care prezinta caracteristid masculine. gynaikos = femeie..] Realizarea unui sistem de legatura labila Intre proteza dentara si dintii pe care se spri-jina. V. oner. m. 4) A. ci un simptom In numeroase boli. / androgyno'ide. dar Tsi conserva propnetatile antigenice. neuropsihice. f.: boala Griesinger. in relief} V. stereos = solid. dar si posibilitatea Indepartarii temporare din cavitatea bucala. gyaaikos . ANATOXINA. ANCYLOSTOMA / ancylostoma / ancylostoma. andros = tidrbat.

Sin.] Sin. *bilirubinei. stomac.: boala Silvestroni-Bianco (v. anatomopatotog itatian. ANEMIE INFANTILA PSEUDOLEUCEMICA / anemie infantile pseudo-leucemique / von Jaksch's an(a)emia. eredi-tara nonsferocitara cu transmitere dominanta legata de sex. sarcina. fie In cadrul unei 'mielodisplazii. caracterizata prin prezenta In sange a unor hematii de dimensiuni mari.: boala Biermer (v.: boala Lederer-Brill (v. 2) Izo. cea mai raspandita boala cronica din lume.: drepanocitoza (v. reumatismale sau maligne.). Sin. A. care contin insa o cantitate insuficienta de hemoglobina. m. Este determinata de absenta.: -talasemie majora (v. fibroza sau granuloame (tuberculoza avansata). cu volumul globular mediu peste 110 m3. f. [Anton Biermer. V. ANEMIE CRIPTOGENETICA / an6mie cryptog6n6tique / cryptogenetic an(a)emia. 2) Absorbtia lor deficitara ('steatoree.).: cloroza (v. *A. ANEMIE AREGENERATIVA / an6mie ar6g6n6rative / aregenerative an(a)emia. ANEMIE IMUNOHEMOLITICA / anemie immuno-hemolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. V. unele parazitoze. Hematiile pot fi pale (*hipocromie) si cu forma modificata (*poikilocitoza). *Hiposideremia se Insoteste de o diminuare a 'siderofilinei totale. a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia. 1852-1925. denumite imunoalergice. infectioase. care pot avea urmatoarele origini: 1) Autoanticorpi. sunt provocate de absorbtia In organism a unor medicamente (Indeosebi peni-cilina si cefalosporine). A.a.: prin carenta de *acid folic) si 'eritromieloza acuta. Sin. h. profesor (a ffcrenf. ANEMIE CARENTIALA / anemie carentielle / deficiency an(a)emia. feripriva.). poate aparea si In cursul unei afectiuni virale. proteine sau vitamine). ANEMIE FERIPRIVA / an6mie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia.: fransfuzie cu sange incompatibil. ANEMIE HEMOLITICA ENZIMOPRIVA / anemie hemolytique enzymoprive / enzymopenic an(a)emia. ANEMIE POSTHEMORAGICA ACUTA / an6mie posth6morragique aigue / acute posthemoragic an(a)emia Anemia nor- 165 . h. Sin. Indeosebi *botriocefaloza). talasemie). (normocroma normodtara severa) se asociaza cu trombopenie. istoric. Biermer (sau *boala Biermer). ANEMIE MIELOFTIZICA / an6mie myelophtisique / myelophthisic an(a)emia. Intalnita frecvent In leucemia limfatica cronica. A. nutritionale (ex. In eritrocit. a. Boala survine la copilul mic sau la adult. Acestea apar fie din cauza unei carente vitaminice (vitamina B^. ANEMIE BIERMER / anemie de Bierrner / pernicious an(a)emia. Orice tip de a. determinata de absenta unor substante necesare hematopoiezei.} Sin. din cauza aportului deficitar de fier. si anemie aregenerativa. ANEMIE FALCIFORMA / anemie a hematics falciformes / sickle-cell an(a)emia. este. al bolii Biermer (v.). dar nu se stie daca este cazul unei asocieri sau al unei relatii de cauzalitate. Tip de a. Anemie hiposideremica frecventa In anumite afectiuni inflamatorii cronice. reactivi la temperatura corpului. In care dimensiunea medie a hematiilor este mai mica decat In mod normal (diametru sub 7 m) sau volumul eritrocitar mediu sub 80 m3. A. 1827-1892. Sin. 0 serie de a. A.: boala Banti (v. h. unele *a.). ANEMIE HEMOLITICA AUTOIMUNA / anemie h6molytique autoimmune / autoimmune h(a)emolytic an(a)emia. m. In care globulele rosii contin o cantitate normala de hemoglobina. A. A. *gastrectomie).: a.: boala Hayem-Faber (v. produsi de sis-temul imun al bolnavului.sau aloanticorpi introdusi In organismul pacientului (ex.: boala Hayem-von Jaksch-Luzet (v. 1871-1945} Sin. m. Tip de a. ANEMIE NUTRITIONALA / an6mie nutritionnelle / nutritional an(a)emia. *lactatdehidrogenazei. ANEMIE HIPOCROMA / an6mie hypochrome / hypochromic an(a)emia.: sindrom Martin (v. A. ANEMIE INFLAMATORIE / anemie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation. Sin. Uneori este considerata sin. ANEMIE MICROCITARA DREPANOCITARA / anemie microcytaire drepanocytaire / sickle cell an(a)emia. Acesti autoanticorpi. aplastica. caracterizata prin prezenta In sange a *megaloblastelor. Sin.).). probabil. ANEMIE NORMOCROMA / an6mie normochrome / normochromic an(a)emia. h. ca urmare a trei grupe de cauze: 1) Absenta substantelor din alimentatie (deficit In aportui de fier. caracterizata printr-un numar normal de eritro-cite. anemie hemolitica autoimuna.). A cu anticorpi (IgG) antiproteine eritrocitare. lupusul eritematos sistemic si limfoamele non-hodgkiniene. consecutiva infiltrarii maduvei osoase prin tumori (carcinom de san. ANEMIE MICROCITARA / anemie microcytaire / microcytic an(a)emia. ANEMIE MEGALOBLASTICA / an6mie megaloblastique / megaloblastic an(a)emia.). A. drepanocy-tic an(a)emia. hemolitica autoimuna cu anticorpi la cald. Sin. In care hemoliza este provocata de 'autoanticorpi. [diiido Banti. ANEMIE HIPOCROMA ESENTIALA A ADULTULUI / an6mie hypochrome essentielle de 1'adulte / Hayem-Faber disease. *a. A.). prostata).ANEMIE AREGENERATIVA NUTRITIONALA reactiei sistemului hematopoietic si evolutie rapida fatala. sarcina cu imunizare fetomatema). Sin. acid folic). ANEMIE ESENTIALA A TINERELOR FETE / anemie chlorotique / chlorotic an(a)emia. m. v.). [T/iomns Bentoa Cooley. Sin. A. sunt normocrome. ANEMIE COOLEY / anemie de Cooley / Cooley an(a)emia. ANEMIE HEMOLITICA ACUTA / anemie h6molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)emia.: boala Minkowski-Chauffard (v. si boala Imerslund-Najman. i. Sin. A. asodate cu cresterea concentratiei sanguine a *reticulocitelor. A.: anemie sideropenica. definita prin diminuarea productiei medulare. sideroblastica si *talasemiile fac parte din grupa a. eritroblastopenie sau absenta eritroblastelor. dobandita In care distrugerea hematiilor este determinata de anticorpi serici specifici. ANEMIE HEMOLITICA IMUNOLOGICA / anemie hemolytique immunologique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. sunt agresivi fata de antigenii propriilor hematii si pot fi decelati prin "testui Coombs. ANEMIE BANTI / anemie cle Banti / Banti's disease. "imunoglobuli-ne G si M. •mu&t. ANEMIE FAGOCITARA / anemie phagocytaire / Martin's syndrome. cu *a. ANEMIE ANEMIE HEMOLITICA MINKOWSKI-CHAUFFARD / anemie hemolytique de Minkowski-Chauffard / Minkowski-Chauffard h(a)emolytic an(a)emia.: anemie nutritionala (v. A. determinata de distrugerea globulelor rosii anormal de fragile (hemoliza corpusculara) sau din cauza unui factor de agresiune aparut In plasma bolnavului (hemoliza extracorpusculara). ANEMIE HEMOLITICA / anemie h6molytique / h(a)emolytic an(a)emia. caracterizata prin scaderea concentratiei corpusculare medii de hemoglobina. pediatru american. Sin. ANEMIE MACROCITARA / an6mie macrocytaire / macrocy-tic an(a)emia. a carei cauza este necunoscuta. catre varsta de 60 de ani. h. Sin. abandonat. A. A. ANEMIE PERNICIOASA / anemie pernicieuse / pernicious an(a)emia.). tradusa si prin colorarea slaba a hematiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Griinwald-Giemsa. 3) Deturnarea utilizarii lor normale (boli hepatice si endocrine. cuprind: a.: anemie carentiala. gennan.

ANEMIE PERNICIOASA mocroma si normocitara care survine dupa o hemoragie unica, abundenta, produsa Intr-un interval scurt. ANEMIE REFRACTARA / anemie refractaire / refractory an(a)emia. Termen, cu numeroase sin., sub care sunt reunite diverse a. cu o serie de caracteristici comune: aparitie la subiecti varsInid, rezistenta la tratamentele cunoscute si evolutie relativ frecventa catre leucemie, a. r. fiind considerata o stare preleucemica. A. r. reprezinta consecinta unei insufidente calitative cronice a eritropoiezei (frecvent si a granulopoiezei, ca si a trombopoiezei), caracterizata printr-un "avort intramedular" al formelor eritrodtare tinere, care, desi produse din abundenta, nu evolueaza normal, catre maturare. Uneori se constata enzimopatii. *Mielograma permite distingerea unor entitati nosologice: a. sideroblastica dobandita idiopatica (sau a. sideroacrestica), caracterizata prin ineficacitatea eritropoiezei, a. r. cu exces de mieloblaste, individualizata prin ineticienta productiei de leucocite granuloase In maduva osoasa, ca si o serie de boli dificil de clasificat, ca *boala Di Guglieimo (mieloza eritroleucemica). ANEMIE REGENERATIVA / an6mie regenerative / regenerative an(a)emia. A. determinata de o pierdere de *hemoglo-bina prin hemoragie sau prin hemoliza. Se manifesta prin inten-sificarea 'eritropoiezei medulare, care are drept consecinta cres-terea numarului de "reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3). ANEMIE SIDEROACRESTICA / anemie sideroachrestique / sideroachrestic an(a)emia. Sin.: anemie sideroblastica (v.). ANEMIE SIDEROBLASTICA / anemie sideroblastique / sideroblastic an(a)emia. A. cu supraIncarcare secundara cu fier, caracterizata prin prezenta *sideroblastelor inelare printre precursorii eritrodtari nucleati din maduva osoasa. Sin.: anemie sideroacrestica. ANEMIE SIDEROBLASTICA LEGATA DE CROMOZOMUL X / anemie sideroblastique liee au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)emia. A. (hipocroma microdtara) rezultata din activitatea defidenta a formei eritroide de ALA-sintetaza si asociata cu eritropoieza insufidenta, slabiciune si paloare. ANEMIE SIDEROPENICA / anemie sideropenique / iron deficiency an(a)emia. Sin.: anemie feripriva (v.). ANENCEFALIE, s. f. / anencephalie, s. f. / anencephalia, anencephaly. [Qr. an - priv.; enkephalo = creier, de la e = in, kcphal = cap} Termen impropriu pentru *encefalo-arafie. ANERGIE, s. f. / anergie, s. f. / anergia. [Cfr. an - priv.; ergon = tucru, acfiune, de la ergein = a iucra.\ Stare a unui organism care a pierdut capacitatea de a reactiona specific la un alergen sau antigen la care anterior a fost sensibilizat. Ex. eel mai evident este eel al a. tuberculinice, In care re-actiile cutanate la tuberculina devin negative ca urmare a unei boli generalizate, ce afecteaza reactiile imunitare ale organis-mului ("rujeola, *sarcoidoza etc.). ANERGIZANT, adj. / anergisant, -e, adj. / anergie. [Cjr. an -priv.; ergRin = a incra} Care provoaca *anergie. Ex.: boala a. ANERITROPSIE, s. f. / anerythropsie, s. f. / anerythropsia. \(jT. an - priv.; erythros = rofu; apsis = I'edtTe..} Absenta perceptiei culorii rosii, prima din cele trei culori fundamentale. 'Daltonism pentru culoarea rosie. A. reprezinta o varietate de *dicromatism. ANESTEZIC, adj., s. n. / anesthesique, adj., s. m. / an(a (esthetic. [Cjr. an - priv.; aisthesis = sematie., sensifiiii-tate..\ 1) Care provoaca *anestezie. 2) Denumire generica a medicamentelor utilizate pentru obtinerea unei insensibilitati locale (*a. locale} sau generale (*a. generate), ANESTEZICE GENERALE / anesthesiques gen6raux / general an(a)esthetics. Grup de medicamente care provoaca somn profund, abolirea sensibilitatii si relaxare musculara generalizata. Se disting: a. g. volatile sau gazoase, administrate prin inhalatie, si a. g. non-volatile. 166

ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL ANESTEZICE LOCALE / anesthesiques locaux / local an(a)esthetics. Grup de compusi care, la concentratii adec-vate In tesutui nervos, blocheaza reversibil conducerea influxu-lui. In contact cu un trunchi nervos, a. 1. pot determina tempo-rar o paralizie senzitivo-motorie In teritoriul inervat. ANESTEZIE, s. f. / anesthesie, s. f. / an(a)esthesia. [GJT. on - priv.; aisthesis = senzatit., sensibilitate} 1) Absenta sau disparitia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroasa, termica, tactila), spontan sau voluntar. 2) Abolirea reversibila a sensibilitatii, provocata prin utilizarea agentilor *anestezid. Se disting, m practica; a) a. genera/a, care asociaza abolirea sensibilitatii si pierderea temporara a starii de constienta; b) a. toca/a, In care disparitia sensibilitatii dureroase este obtinuta In-trun teritoriu limitat, prin infiltratie sau pulverizare; c) a. tocoreg/bna/a, In care abolirea sensibilitatii, eel mai frecvent asociata abolirii motilitatii voluntare, este obtinuta prin infiltratii In jurul filetelor nervoase (trunchiuri sau radadni), de ex. rahianestezia sau *a. peridurala. 3) Pierderea patologica a sensibilitatii, care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroasa, termica, tactila etc.). ANESTEZIE PERIDURALA / anesth6sie peridurale / epidural block. Metoda de *a. locoregionala constand In injectarea unui anestezic local In spatiul 'peridural. ANESTEZIOLOGIE, s. f. / anesthesiologie, s. f. / an(a)esthesiology. \Cfr. an - priv.; aistesis = se-mafic, se.nsi6i[itate.; logos = ftiMtd.] Ramura a medicinei care studiaza metodele de anestezie si de sustinere a functiilor vitale ale organismu-lui In perioada perioperatorie. ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa. [Cfr. an - priv.; aisthesis =- senz.afie, sensi6ili-tate; [at. dolor, -oris = dwere} *Perceptie a senzatiei dureroase Intrun teritoriu care este anesteziat. ANEUPLOIDIE, s. f. / aneuploidie, s. f. / aneuploidy. [Cjr. an - priv.; eupfoos = favora6ii; eidos = formd.] Numar anormal de cromozomi, In plus (ex.: trisomie) sau In minus (ex.: monosomie). ANEURINA, s. f. / aneurine, s. f. / aneurin. Sin.: vitamina B, (v.). ANEUSOMIE. Var. pentru aneuzomie (v.). ANEUZOMIC, adj. / aneusomique, adj. / aneusomic. [Qr. an -priv.; cu = bun; (fibroma, -atos = culowe.); soma, -atos = Corp.] Care se refera la anomaliliile cromozomiale. V. si aneuzomie. ANEUZOMIE, s. f. / aneusomie, s. f. / aneusomy. [Qr. an -priv.; eii = bun; (khroma, -atos = cuiowe.); soma, -atos = corp.] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromo-zomilor sau orice anomalie cantitativa a materialului cromozo-mial. Var.: aneusomie. ANEVRISM, s. n. / anevrisme, anevrysme, s. m. / aneurysm. [Gr. oneurysmo = [lugire, tfilatatie, di (a aneurynein = a duata.] Formatiune vasculara cu aspect tumoral, localizata pe traiectui unei artere, care apare prin dilatatia peretilor arteriali ?i comunica cu lumenul acesteia. A. include sange si, ca urmare a stazei acestuia, cheaguri sanguine organizate sau nu. A. apar In zone arteriale In care scade rezistenta peretelui arterial (din cauza unei leziuni organice, a unei malformatii sau a unui traumatism) si/sau creste presiunea sanguina. Se disting numeroase tipuri de a., denumite mdeosebi In functie de localizare, dar si In raport cu particularitatile anatomopato-logice sau, uneori, etiologice. V. In continuare. ANEVRISM ARTERIAL 1NTRACEREBRAL / anevrisme arteriel intracerebral / intracranial aneurysm. Malformatie sacciforma sau fuziforma, pediculata sau nu, a unei artere intracraniene localizata, de regula, la baza creierului, la nivelul "hexagonu-lui arterial Willis sau pe trunchiul vertebrobazilar. A. a. i. este generator de hemoragii meningiene sau meningocerebrale.

ANEVRISM ARTERIOVENOS ANEVRISM ARTERIOVENOS / anevrisme arterioveineux / arteriovenous fistula. Comunicare permanenta a unei artere si a unei vene prin intermediul unui sac anevrismal. In cazul a. a. pulmonar se produce o comunicare patologica Intre ra-murile arterei pulmonare ?i ale venelor pulmonare. Comuni-carea poate fi simpla (fistula) sau prin punga multilobulara (angiom sau hemangiom pulmonar). ANEVRISM CIRSOID / anevrisme cirso'ide / cirsoid aneurysm. Dilatatie cu alungirea trunchiurilor si ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteriale si venoase, care are drept consecinta stabilirea unei comunicari anormale si facile Intre sistemul arterial si eel venos. ANEVRISM DISECANT ; an6vrisme dissequant / dissecting aneurysm. Cavitate dezvoltata In grosimea peretelui arterial pe o lungime variabila. A. d. se produce la nivelul tunidi medii a vasului, Intre tunica interna si cea externa, care sunt de-colate de catre sangele care patrunde la nivelul unei rupturi a tunidi interne. Pentru a. d. a/ aortei, v. disectie aortica. ANEVRISM FALS / anevrisme faux / false aneurysm. Tumora vasculara determinata de organizarea, In contact cu o leziune arteriala, a unui hematom care constituie un sac fals, comunicant cu artera printr-un colet. ANEVRISM FUZIFORM / anevrisme fusiforme / fusiform aneurysm. *A. In care peretele vasului sanguin se dilata mai mult sau mai putin egal, rezultand o dilatatie cilindrica. ANEVRISM MICOTIC / anevrisme mycotique / mycotic aneurysm. Termen engl. pentru desemnarea a. infectioase de origine bacteriana. Denumirea este improprie, deoarece cauza a. nu este o *micoza. ANEVRISM SACCIFORM / anevrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm. *A. de forma unei pungi care atama de o parte a peretelui unei artere si comunica cu aceasta printr-un colet (canal) stramt. Este, de obicei, consednta unui traumatism. ANEVRISM VENTRICULAR / anevrisme ventriculaire / ventricular aneurysm. Dilatatie a peretelui unui ventricul cardiac practic Intotdeauna ventriculul stang - la nivelul unei cicatrice dupa un "infarct. ANEVRISMECTOMIE, s. f. / anevrismectomie, s. f. / aneurysmectomy. [(yr. aneurysma = iargire, ditataf-ie, de (a aneurynein = a dilata; ektome = esfcizie.} Indepartare chi'rurgicala a sacului unui *anevrism. ANEVRISMOPLASTIE, s. f. / anevrysmoplastie, s. f. / aneurysmoplastia. [Qr. aneurysma - iargire, diCatafie., de. la. aneuryaein - a dilata.; plastos = mode.la.ti de. la plasucm = a forma, a modda} Sin.: anevrismorafie (v.). ANEVRISMORAFIE, s. f. / anevrysmorraphie, s. f. / aneurysmorrhaphy. [Gr. aneurysma = iargire, dilata^ie, de la aneurynein = a dilata, rhaphe = sutura.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al 'anevrismelor. Consta In deschiderea pungii anevrismale, urmata de sutura, din interiorul acesteia, a orificiilor arteriale care s-3 deschid local. Uneori, In caz de anevrism fuziform se practica a. reconstitu-tiva, cu refacerea arterei, prin diverse procedee. Sin.: anevrismoplastie. ANEXE, s. f. pi. / annexes, s. f. pi. / adnexa. [Lot. adnexus (annexus) = [egdturd, de [a adneclere (annectere) = a lega, a. mi (ad = catre, Conga; nectere = a (ega, a wnpietl).\ Tesu-turi, formatiuni sau organe a caror actiune se Insumeaza cu cea a altar organe, In cadrul unei formatiuni comune. Ex.: parul si unghiile sunt a. ale pielii. ANEXE EMBRIONARE / annexes de I'embryon / embryo adnexa. Organe care asigura functiile vitale ale fatului: vezi-cula ombilicala, amniosul, alantoida, placenta si cordonul ombi-lical.

ANGINA FLEGMONOASA ANEXE UTERINE / annexes de I'uterus / uterus adnexa. Ansamblul constituit de catre ovare, trompe uterine si ligamentele uterului. ANEXITA, s. f. / annexite, s. f. / adnexitis. [Lat. adnexus (annexus) = le.ga.twn, de la adnectere (annectere) = fl iega, a, uni (ad - catre, langa., nectere = a iega, a impieti); -ita.] Inflamatia *anexelor uterine. Din motive de localizare a procesului intiamator se utilizeaza mai frecvent termenul de 'salpingoovarita. ANGAJARE, s. f. / engagement, s. m. / herniation, engagement. 1) A. amigdaliana, coborarea amigdalelor cerebeloase sub nivelul gaurii ocdpitale, in canalul medular cervical. 2) A. cerebrala, deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din locasul osteodural corespunzator; reprezinta una dintre principalele complicatii ale 'hipertensiunii intracraniene. 3) A. temporala, hernia segmentului infero-intern al lobului temporal In fosa cerebeloasa, Intre pedunculul cerebral corespunzator si marginealibera a cortului cerebelului. 4) 1n obstetrica, depasirea de catre *prezentatie a stramtorii pelvine superioare si Inceperea coborarii In canalul pelvin. ANGEITA, s. f. / angeite, angiite, s. f. / angeitis. [Cjr. nngeion = vas, -ita .\ Denumire generala pentru toate infla-matiile vasculare: arterita, flebita, limfangita etc. Sin.: vascu-larita, vasculita. ANGEITA ALERGICA / ang6ite allergique / hypersensitivity angeitis. Termen care cuprinde un numar de sindroame cu aspecte clinice variate, dar cu urmatoarele caracteristid comune: 1) aspectui leziunilor vaselor mici (necroza fibrilara a peretilor si infiltratie perivasculara polimorfa, Indeosebi cu poli-nucleare alterate): 2) patogenie (*complexe imune precipitate In vase si depuse pe endoteliu). ANGEITA GRANULOMATOASA DIFUZA / angeite granulomateuse diffuse / alergic granulomatosis. Sin: sindrom Churg-Strauss (v.). ANGEITA NECROZANTA / angeite necrosante / necrotizing angeitis. Denumire generica sub care sunt reunite uneori *angeita alergica, *periarterita nodoasa, 'granulomatoza Wegener, *sindromul Cogan, *arterita gigantocelulara, precum si o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie, dermatomiozita, lupus eritematos diseminat, reumatism poliarticular acut si poliartrita reumatoida. ANGIECTAZIE, s. f. / angiectasie, s. f. / angiectasls. [C?r. angeioa - was; ektasis = di[atafie.] Denumire generica prin care se desemneaza toate dilatatiile vasculare. ANGINA, s. f. / angine, s. f. / angina, quinsy, sore throat. [Lat. angina = sit/ware., de la angere = a strange, a sufo-c-a, sau gr. ankein = a sugruma} Inflamatie acuta a istmului gatului si a faringelui, inclusiv a "amigdalelor. A. cuprinde nu-meroase varietati, In functie de localizare si de natura infectiei. Ex.: a. tonsilara, a. faringiana, a. difterica etc. Termenul a. a fost utillizat In trecut pentru o serie de boli foarte diferite, care aveau drept caracteristica comuna doar Jena respiratorie Inso-tita de angoasa. In prezent, singura afectiune neinflamatorie pentru care termenul de a. a persistat este *a. pectorala. Mai rar, este utilizat tot ca o exceptie termenul *a. intestinala. ANGINA ABDOMINALA / angine abdominale / abdominal angina. V. angor abdominal (1). ANGINA DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina. [Jean-Baptiste Nreo/os Duguet, medic, francez. ia '}{6pitau\, dc. 'Eons, 1S37-1914.\ Semn patognomonic, dar tardiv al febrei tifoide: ulceratii mici, ovalare, superfidale, simetrice si fugace la nivelul pilierilor si valului palatin. Apare In perioada de stare a febrei tifoide, In aproximativ a doua saptamana de boala. ANGINA FLEGMONOASA / angine phlegmoneuse ; phlegmonous angina. Flegmon sau abces amigdalian. Uneori termenul denumeste si abcesul retrofaringian. 167

ANGINA HENOCH DIGITALA ANGINA HENOCH / angine ulc6ro-necrotique de Henoch / Henoch's angina. [Eduard Heinrich Henoch, pediatru german, 'Berlin, 1820-1910.} Sin.: angina ulceronecrotica (v.). ANGINA INTESTINALA / angine intestinale / intestinal angina. V. angor abdominal (2). ANGINA LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina. [Wilhelm Friedrich van Ludwig, cflirurg german, Stuttgart, 1790-1865} Inflamatie purulenta acuta care Incepe cu un flegmon al spatiului submandibular si survine de obicei ca o consecinta a unei infectii odontogene (periodontita molarilor inferiori, extractii dentare). PlanseuI bucal este ridicat, infiltrat, dur si foarte dureros, limba este Tmpinsa si ea In sus. Tumefierea, induratia si roseata se observa si la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare, avand tendinta sa progreseze In jos spre laringe, unde edemul glotic si compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstructie. ANGINA PECTORALA / angor pectoris, angine de poitrine / angina pectoris. Sindrom caracterizat prin crize de dureri constrictive la nivelul regiunii precordiale, acompaniate de *angoa-sa si, uneori, senzatie de moarte iminenta. Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retrostemal, cu iradieri In membrul superior stang, gat, mandibula, interscapular; b) circumstante; efort, emotie, frig, dupa pranzuri; c) durata: scurta (minute); d) raspuns rapid (1-3 minute) la nitroglicerina. Cauza a. p. este aproape totdeauna ateroscleroza arterelor coronare. Forme clinice de a. p.: 1) A. acuta coronariana febrila, cu semne clinice analoge celor de *infarct miocardic si cu semne electrocardiografice de ischemie, fara unda de necroza. 2) A. de decubitus, In care crizele survin spontan, noaptea, si sunt mai lungi decat cele din angorul de efort. Indica adesea iminenta unui infarct miocardic. 3) A. instabila, crize care se agraveaza rapid, devenind tot mai frecvente, lungi si spontane, Electrocardiografic se observa semne de ischemie, iar "coronarografia releva stenoza importanta, proximala a uneia sau mai multor artere coronare. Denumita si stare de rau anginos, a. i. are o evolutie grava, cu rise de infarct si moarte subita. Solutii terapeutice; *?ontaj coronarian sau *angioplastie. 4) A. intricata, coexista cu dureri de origine digestiva sau rahidiana. 5) A. reflexa, prin durere extracardiaca cu repercusiuni asupra plexu-lui cardiac sau a arterelor coronare. 6) A. spastica, prin contrac-tie segmentara a unei artere coronare si avand, In general, aspectui clinic al *a. de tip Prinzmetal. Sin.: angina de piept, angor pectoris, boala Heberden, stenocardie. •V. si sindrom de ischemie-leziune. ANGINA PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzirietal's angina, variant angina pectoris. [Myron PrmzmeInl, cordw-iog americon, n. 1908.} Forma de angina pectorala caracteri-zata prin crize dureroase foarte violente, spontane, prelungite, survenind de mai multe ori pe zi, uneori la ora fixa, dimineata si seara. Se acompaniaza cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiograma. In circa jumatate din cazuri, crizele se Insotesc de tulburari de ritm pasagere (extra-sistole, bloc atrioventricular sau tahicardie ventriculara), iar In o treime din cazuri a. p. se complies cu 'infarct miocardic. Sin.: angina vasospastica, sindrom Prinzmetal. V. si angina pectorala. ANGINA PSEUDOMEMBRANOASA / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina. Denumire generica pentru toate a. In care se produce un exsudat pseudomem-branos. A. p. tipica este cea provocata de bacilul Loffler, agentui patogen In *difterie. Mai rar, a. p. este produsa de streptococ, pneumococ sau stafilococ, fiind denumita In aces-te cazuri a. pseudodifterica. ANGINA ULCERONECROTICA / angine ulcero-necrotique / angina necrotica. A. survenita la debutui unei scariatine 168

ANGIOGRAFIE grave. Se caracterizeaza prin producerea unei placi gri de te-sut necrozat, a carui desprindere creeaza o ulceratie sange-randa, "cu tendinta de extindere In profunzime. Prognosticul a. u. este totdeauna grav. Sin.: angina Henoch. ANGINA VINCENT / angine de Vincent / Vincent's angina. [feim Hyar.inihe Vincent, bactinoiof) pi e.pidemio[og francez, prof&sor'Ca Saris, 1862-1950} Sin.: infectie Vincent (v.). ANGIOBLAST, s. n. / angioblaste, s. m. / angioblast. \Qr. angeion = POSi blastos = ge.mie.n} Celula embrionara generatoare a endoteliului cu destinatie vasculara. ANGIOBLASTOM, s. n. / angioblastome, s. m. / angioblastoma. [C)T. angeion = vas; blnstos = gennt.n; -onio.] Sin.: hemangioblastom (v.). ANGIOCARDIOGRAFIE, s. f. / angiocardiographie, s. f. / angiocardiography. [Cfr. angeion = vas; kcirdia = iniw.6, graphein = a scrie..] Inregistrare, cu o cadenta rapida, a unei serii de radiografii ale cavitatilor inimii si ale vaselor mari de la baza inimii, dupa injectarea unui *mediu de contrast, intra-venos sau direct In cavitatile cardiace drepte, cu ajutorul unei sonde introduse pe cale venoasa (cardioangiografie). In cazul a. sau cardioangiografiei selective, o parte din cavitatile cardiace, artera pulmonara sau aorta sunt opacifiate exclusiv prin injectarea in situ a unui mediu de contrast, In cursul *cate-terismului cardiac. ANGIOCOLECISTITA, s. f. / angiocholecystite, s. f. / angiocholecystitis. [CfT. cingeion = vas; khole = bil&i kystis = sac, vezica., -ita.} Asocierea unei *angiocolite cu o "colecistita. ANGIOCOLECISTOGRAFIE, s. f. / angiocholecistographie, s. f. / angiocholecystography. [Cfr. angeion = vas; khole = Bita, kystis = sac, 1'e.zica,; graphein = a scrie.] Sin.; colan-giografie (v.). ANGIOCOLEGRAFIE, s. f. / angiocholegraphie, s. f. / angiocholegraphy. [Cfr. angeion = vas; khole = biia, graphein = a scrie..] Sin.: colangiografie (v.). ANGIOCOLITA, s. f. / angiocholite, s. f. / cholangitis. [Cjr. angeion = vas; kolon = mtestin gros, -it5] Inflamatia canalelor biliare, extra- sau intrahepatice, In mod obisnuit din cauza unei obstructii mai mult sau mai putin complete a cailor biliare principale, eel mai frecvent asociata unei coledstite litiazice. Poate surveni si In isursul unei maladii infectioase (ex.: In cazul fe-brei tifoide). ANGIOFLUOROGRAFIE, s. f. / angiofluorographie, s. f. / angiofluorography. [Gr. angeion = vas; spat finer, pe. care. sa odservat prima data fenomenu[ de fiwr&scmta., din (at. fluor, -oris = curgere, fiuor; gr. graphein = a scrie.] Procedeu de obtinere a imaginii fundului de ochi dupa injectia intrave-noasa de *fluoresceina. A. permite punerea In evidentS a vaselor retiniene si coroidiene. ANGIOGENEZA, s. f. / angiogenese, s. f. / angio-genesis. [Cfr. angeion = vas; genesis = producm, de. la gennan = a produce.] Elaborarea de catre *endoteliul vascular a unor vase not. Acest proces fiziologic este implicat si In cresterea unor tumori diverse (ex.: In cancerul mamar) si este stimulat de diverse *peptide angiogenice, fiind inhibat de *steroizi, *heparina si *interferon. ANGIOGENINA, s. f. / angiogenine, s. f. / angiogenin. [C,r. angRion = vas; gennan = a produce.; -ina.] V. proteine angiogenice. ANGIOGRAFIE, s. f. / angiographie, s. f. / angiography. \Cjr. angeion = vas; graphem = a scrie.] *Radiografia vaselor sanguine dupa injectarea unui *mediu de contrast. V. angiografie numerica. ANGIOGRAFIE DIGITALA / angiographie digitale / digital angiography. Sin.: angiografie numerica (v.).

s.] Spasm vascular care intereseaza 'in special arterele mid si induce o "ischemie localizata In teritoriul corespunzator vaselor afectate. s. f. / angionecrose. poate determina o crestere a presiunii arte-riale.] Boala. Sin. angeion = vas. / angioplastie.: 1) A. V. hypertensin. f. angeion = vas. hypertensine. din gr. Sin. s. s.ipe. n.. [(77-. naevus vasculaire / spider angioma. -ina'i gr. si AT. sarkos = came.. angeion = vas. s. de [a skopein = a video. / angiologie. f. s. mys. -omd. s. [Gfr. tensus. m. Imaginea cap-tata de o videocamera este transformata In semnal electric. s. I). s. scrie. [Qr. ANGIOSPASM.] Studiu scintigrafic al inimii si vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emitator de radiatii (ex. plastos = modelat. de [a. ANGIOSARCOM. [Gjr. 2) A. / angiotensine. [Qr. cu originea In capilarele sanguine (*hemangiom) sau limfatice (*limfangiom). ANGIOSCINTIGRAFIE. -ma. f. angeiologie. si tab. angiotonine. scintilla = scantde. / angiopthy. dezvoltata din celule endoteliale (angioendoteliom) sau din pericite (angiopericitom). stenos = strd-mt. / angiotensinase. [Qr. f. produce} Alfa. tendere = a wtind'e. n. angeion = vas. n.] Despre o boala care se Insoteste de spasme vasculare (*angiospasme). / angiospasme. Au fost descrise mai multe a. anterioare. nekrosis = mortificare. m. s. incorda. / angiomyoneuroma. m. [C.). ANGIOM STELAT / angiome stellaire. Se manifesta prin a-rieratie mentala si. s. e. / angiosarcome. angeion = vas. boala Lindau. dt la. ungeion = vas. keratos = corn. In scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp Intr-o operatie plastica. In cazul vaselor mari. / angiotensinogone. / angio-tensinogen. -oma.] *Sarcom rezultat prin proliferare celulara derivata din elemen-tele conjunctive ale vaselor sanguine. m. f. angeion = vas. logos = stiinta. [at. f. adj. myos = musclii. ANGIOPLASTIE TRANSLUMINALA PERCUTANA / angioplastie transluminale percutanee / percutaneous transluminal angioplasty. ANGIOMATOZA CEREBRALA / angiomatose cerebrale / cerebral angiomatosis. s. s. Poate consta In sutura. di la. / angiomyoma. angeion = vas. de la. adesea congenitala sau genetica.: boala Rendu-Osler (v. Sin. a. prin crize de epilepsie. a mcorda. ANGIOMIONEURINOM. angeion = vas. Imaginea este apoi restituita.] Tumora vasculara circumscrisa. II sub actiunea aminopeptidazei A si actioneaza tot prin intermediul receptorilor AT. Semn cutanat sub forma de punct central de culoare rosu aprins. \Qr. manifestata prin formarea de *angioame multiple cutanate. s. spasmos = contracfte. s. ANGIOPLASTIE. myos = musctii. caracterizata prin prezenta de angioame multiple caldficate situate pe fata interna a craniu-lui. s. [CJT. In regiunile temporala si occipitala. o actiune la nivelul sistemului nervos central si periferic. mgustare.r.ANGIOGRAFIE NUMERICA ANGIOGRAFIE NUMERICA / angiographie numerique / digital angiography. angeion = vas. II. a nwd'eCa.] Studiul vaselor si al afectiunilor acestora. 3) A. tendere = a mtinde. tensus. de la care pomesc arborizatii telangiectazice sub forma de "panza de paianjen". neuron = nerv. s. provoaca inactivarea prin hidroliza a *angiotensinei II. tumora glomica (v. angeion = vas.: angiotonina si h.?(amina. s. stenosis = strdrntare. -inn. sin. f. f. [l^r. [Qr.} *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular.: angiografie digitala. [at. / angiokeratome. angeion = vas. dezobstructie. [Cfr. f. sarx. ANGIOTENSINA. ANGIOSTENOZA.. pathos = 6oa[a. / angiostomie. f. este un factor patogenic In unele afectiuni ca infarc-tul de miocard. de la nekros = moarte. [Cyr. ANGIOPATIE. m. / angiospastique. s. element precursor al *angio-tensinei. ANGIOKERATOM.} Sin.: sindrom Bonnet-BlancDe Chaume (v. [Termenut a rezultat din doua. s. n.] Procedeu chirurgical de refacere a continuitatii sau ANGIOTENSINOGEN de remodelare a unui vas. gennan = a. -oma. / angiostenose. -aza . de la tendere = a mtinde. Procedeu radiologic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast. / angiospasm.] Leziune caracterizata prin asocierea unei proliferari vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermica cu hiperkeratoza. -alos = jfura. heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a. ANGIOSTOMIE. frecvent. calitatea foarte buna a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator. congenitala sau dobandita. ANGIOLOGIE. f. [Qr. / angiology. a mcorda. care stimuleaza secretia de aldosteron a suprarenalei si exer-dta. / angioplasty. m.] Tumora benigna formata din fibre musculare netede si numeroase vase. [at. / angiome.} Denumire generica pentru afectiunile vasculare. m. hexa-peptid (aminoacizii 3-8 ai a. si AT. mys. ANGIOM. cutan^e / Cobb's syndrome. angeion = vas. ANGIOTENSINOGEN. spasticufi. [(^r. / angiotensinase. s. / angioneuromyome.] Ingustare a vaselor sanguine. / angionecrosis. de asemenea. s. / angiopathie. [at. n.: sindrom Cobb (v. s. ANGIOMATOZA MEDULO-CUTANATA / angiomatose medullo. dt la plassein = a forma. / angiosarco-ma. endocrinol. s. keras. / angioscope.. Avantaje: evitarea punctiei si a cateterismului arterial.: gamaangiografie. m. stoma.: ""'Tc) introdus In circulatia sanguina prin injectare. angeion = vas. ANGIOMATOZA. -oma. angeion = pas. II este eel mai puternic vasopresor cunoscut. dilatare. [Qr. / angiomatose. ANGIONECROZA. / angioscope. / angiomyome. / angiokeratoma. ANGIOSPASTIC. rezulta din a. m. s. accidentele vasculare cerebrale. f. ANGIOMATOZA RETINOCEREBELOASA / angiomatose retino-cerebelleuse / retinocerebellar angiomatosis. s. ANGIOMATOZA FACIO-RETINO-TALAMO-DIENCEFALICA / angiomatose facio-retino-thalamo-diencephalique / neuroretinoangiomatosis syndrome. / angiospastic. n. / angiostenosis. -oma. gr.] Enzima proteolitica prezenta In mod normal In sange si In diferite tesuturi. tensvs. s. a. / angioscintigraphy. s. -oma.. / angiotensin. angeion = vas. s. f. / angioscintigraphie. skopos = observator. s. s. retinopatii etc. ingust. f. s. / angioma. f.). A. angeion = vas. meningiene.). 169 . Ill si actioneaza prin intermediul receptorilor AT.rtensina. (at.. n. ANGIOMIOM. Procedeu de dilatare a unei artere Ingus-tate cu ajutorul unei sonde cu balonas. si boala Fabry.. f. s. f. f. 4) A. span = a trage. Ill. s. Sin.). Poate avea diferite localizari.-globulina de origine hepatica. I). Tip de a. re-zulta din a. ANGIOTENSINAZA.. I este un decapeptid care. a. II poseda receptorii specifid AT.} *Necroza peretilor unui vas. -oza. ANGIOSCOP. ANGIOMATOZA HEMORAGICA FAMILIALA / angiomatose hemorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease. / angiostomy. const. cu accen-tuarea contrastului vaselor opacifiate si stergerea umbrei tesu-turilor vecine. A. s.] Deschidere chirurgicala a unui vas sanguin. s. I) denu-mit a. [Cfr. graphem = a. apoi convertita Intr-o serie de cifre de un calculator (digitali-zare sau digitizare). V. sub actiunea 'enzimei de conversie. / angiomatosis. se transforma Intr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a.] Produs al actiunii *reninei asupra *angiotensinogenului.'. gr. f. Se disting mai multe forme circumscrise sau difuze. adj. angeion = vas. IV. spustikos = care trcye mauntru. 'in continuare. \Cjr. (cu subtipuri). gr. angeion = vas. angiotonin. V. V. retiniene etc. Sin. A.

/ anicterique. f. pectus. Anilm de [a Anil = indigo. s. adj.1 nm. se acumuleaza 'in plasma sanguina si trece m urina. / anisocoria. ANHIDROTIC.).. tesut. / anhydrase..] Sin. / anisophoria. Se formeaza prin disoderea unei molecule de electrolit. fiziologica. n. plasmatici sunt dorul (Cr) si a. m. (a anguis = sarpe] Sin. f.. ANIZEICONIE. a se comporta} *Strabism latent.: a. / anisocytose. imperceptibila. f. ANICTERIC. / anhidrotique. V.tie. an • priv. enzima care scindeaza reversibil acidul carbonic In CO. ANHIDRAZA. lui Houssay.).i isos = egali kore = pupita. accelerarea respiratiei si pulsului. hidros = transpiratie. ANIZOCROMIE. an -priv. / anguish. cu rol In vederea stereoscopica. / anilism. de (a ienai = a merge. ANIMAL.: acelular (v. Principalii a. s. hydor. ANGULUS. s. 2) Atom sau grup de atomi cu sardna negativa. n. \Lat.] Enzima care catalizeaza scoaterea apei dintr-un compus. adj. metron = masura. incolor. Anilm. relativ mica. s. Insuficienta circulatorie este provocata de aterosderoza obliteranta a originii arterei mezen-terice superioare. hiperfagic. anhistous. \'Jr. an * priv. anger. m. / anhistic. s. avand senzatii.).] 1) Durere abdominala paroxistica si angoasanta. rotator. vedere. Carboanhidraza.. s. 170 ANIZOTROP ANILINA. / anion.: angina intestinala.] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pentru un tip celular definit. ANIZOCITOZA. cu aplatizarea *curbei Price-Jones). radicalii acizi sunt a. determinata de o insuficienta cir-culatorie intermitenta a intestinului. adj. ana = m sus. si anilism. [Lat. . adj. / anicteric.nspira. s. opos = vaz. ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris. isos = egai. / anisometropia. cu nucleui ventromedian al hipotalamusului distrus. obser-vata In aortita abdominala. caruia i s-au extirpat hipofiza si pancreasul. Este prezenta In cantitate mare In eritrocite. / anilisme. angle. m. adj..i icier} Care nu se msoteste de *icter. s. / anguillule. 2) Care apar-tine organismelor. / animal. isos = egal. deoarece are M.: angina abdominala. [Lot. an . / anhi-drotic.priv. Bioxid de carbon (v. de. transgenic. s. m. ops. s.i hedone = piacere} Lipsa completa a placerii 'in cursul unor acte care m mod normal o stimuleaza. acuta sau cronica. f. produs aromatic utilizat ca baza pentru numerosi coloranti.•priv. f. surve-nind In general dupa mese. s.: unghi (v. [Lot. ANIZOCORIE. v. m. adj. f. / anisophorie.ANGOASA ANGOASA. a tainui si omen. s. Ant. f. / anisochromie. fizician fi astronom suedes. -onos = imagine] Inegalitate a imaginilor percepute de fiecare din cei doi ochi. Animalele constituie o sursa importanta de modele experimentale: a) a. d) a. ANHIST. ANGOR ABDOMINALIS. 2) Criza dureroasa cu sediul In regiunea mediana a abdomenului. [Qr. anus = smut. trope = Intowcere.: angina pectorala (v. ANIZOTROP. f. Conform SI. coif} Sin. khroma. este utilizata ca baza pentru obtinerea de numerosi derivati utilizati In calitate de coloranti In industria textila. Poate fi anatomica (congenitala sau dobandita).. s. [Cfr. n.. s. Var. s. animal. {Qr.priv. s. de la trepein = a intciarce. ori functionala Cin diferite boli). f. isos = egal. ANGUILLULA. -ism. de circa 30 kDa si rol esential in mentinerea echilibrului acidobazic. histos •= tesdturd. an -priv. hydatos = apa.. / anisometropie. transgenic. \C. s. -atos = cu[ciare. s. \Cjr. patologica reprezinta consecinta unei inegalitati de refractie Intre cei doi ochi.] 'Ametropie asimetrica: viciu de refractie cu forma si grad diferit la cei doi ochi. [^r. f. angiiilla = fipar. f. s. din iat. Var pentru anilism (v. Sin. / Angstrom. -oris = sufocare. / anhidrose.] Intoxicatie cu anilina. / anion. [C/erm. angustia = loc strdrnt. / anhydrase. ANILINISM. f. s. s. adj. din cauza distantelor diferite ale aceluiasi o-biect fata de cele doua retine. 2) A. / angoisse. care a fost tratat m conditii asemanatoare celui supus experimentarii. f. s.). / anhedonie. eterogenitate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex. de control. [Aiders /ens Angstrom.. abdominalis. abdomen. Var. m. kyiof. / aniseikonia. isos = egal. -ozo. obtinut Indeosebi din nitrobenzen. / anhiste. considerate de origine neurovegetativa. f. m.: coexistenta de *macrocite si *microcite.] Sin. s. f. an • priv. ion = migrator. s. \Lat. ca o consecinta a hemolizei.) Aberatie" sexuala constand In excitarea anusului cu limba sau cu buzele. s. ANGSTROM. s. ingust. si apa. adj. s. Se deosebesc: 1) A. AN IZO METRO PIE. 2) In filosofia existentiala (existentialism): stare de neliniste care rezulta la fiinta umana fie din libertatea sa si presentimentui greselii posibile (Kierkegaard). angor. ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis. lingere = a /inye. ANILISM. se recomanda Inlocuirea sa cu unitatea nanometru. / aniseiconie. ca si In microscopia optica. / angle. ANIZOFORIE. adj.. cu formula CeH5NH2. f. angor. / anilingus. f. / anisocytosis.). [^r. ikteros = gai6enare. / anisochromia. ](^r.. miscari voluntare si necesi-tand pentru existenta oxigen si hrana organica. angor intestinal. / anilingus [Lot. A.] (Medicament) care diminueaza secretia sudorala. / aniline. in ara6a -ainil. e) a. angoisse. si se manifesta prin fenomene nervoase.. / anisotropic. -inis: posibii de la abdere = a ascunde. an • priv. f. isos = egai. on -priv.. f. Aceste reactii. angor abdominal (2). s. spinal. asociata frecvent cu stenoza trunchiului ce-liac si a arterei mezenterice inferioare. f. prin 'casexie sau infarct intestinal. Evolutie.). -ozo . stare de rau general.} Unita-te de lungime egala cu 1010 m sau 0.. 2) In particular.\ Inegalitate a coloratiei globulelor rosii. s..} 1) Ion Incarcat negativ care In timpul electrolizei se deplaseaza catre anod. ANILINGUS. Simbol: A. n. n. hidros = tra. / angulus. animal = fiintS vie.] V. angu-lus = ungfii. b) a.). s. / animal. [Cjr. s. s.).. -a]-nil. / anhidrosis. / anisocorie. cu maduva spinarii sectionata. In fabricarea de cer-neluri si vopsele. adj. [(yr. bicarbonic (HCO^). acompaniaza formele severe de *anxietate. f. fie din insecuritatea sa la amenintarea Neantului (Heidegger). ANHEDONIE. m. Var. de Ca inIcfitinus = interior. f. rasuflare} 1) Organism viu. Are M. de la Anil = indigo. = celutd. cu Jena respiratorie si cardiaca. uneori fortata. unde contribuie la procesele de transport si transfer ale CO. s. -oris = sufocare. hematologice (anemie) si tulburari digestive. 1814-1874. isos = egoi. eikon. egal cu 109 m.. an * priv.] Absenta sau insuficienta transpiratiei.\ 1) Senzatie de con-strictie In regiunea epigastrica. deci fara comuni-care cu creierul. / anhedonia.] Inegalitate pupilara. c) a. de valoare mica. [QT. de (a anima = suflet. s. inteslinum = intestw. [Qr.r. [Cjerm. Ant: izeiconie. / Angstrom. ANHIDRAZA CARBONICA / anhydrase carbonique / carbonic anhydrase. {Cjr. [Cfr. s. ANHIDROZA. an . Poate fi profesionala sau accidentala. ANHIDRIDA CARBONICA / anhydride carbonique / carbonic anhydride. in arafia.. pentru angor abdominal (v. on . phorein = a se simti. ANION. -minis = preve-stire. -oris = sufocare. m. / anguillula.: Strongyloides (v. an -priv. s.: *izocorie. [Lot.] Lichid uleios toxic. f. f. / aniline. -oza. In anemiile hemolitice. on priv.] Cu referire la un corp care prezinta proprietatea de anizotropie (v. s. s.: anilinism. Sin. ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdomina-lis. / anisotrope. In compozitia sarurilor. -oris = piept.

s. ANORHIDIE. s.r. s. an • priv. ankyra = awora. / anophthalmos. si normal. s. s.priv. / anosmia. osme = miros. |^r.). n. onoma. cu pastrarea capacitatii de a ANOSOGNOZE Ie recunoaste si utiliza. Ex.. ANOSODIAFORIE. de obicei "congenitala si *familiala. s.priv. ANOMALIE. ANOREXIGEN. cu exceptia celor din sistemul cubic) de a prezenta o variatie a proprietatilor lor fizice (coeziune. de care. / anodontie. gr. an -priv. f. adj.] "Cecitate temporara care apare In cursul variatiilor rapide de viteza (crestere sau reducere) sau In cursul acrobatiilor. dilata-bilitate. 2) Absenta respectului pentru legi si reguli specifice diferitelor institutii. drum.] 1) Forma de *afazie In care pacientui este incapabil sa denumeasca obiectele.. ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton. iar cele infe-rioare lui m . f. manifestata prin hipotricoza si hipohidroza. Diminuare sau abolire a alimentatiei prin refuzul hranei sau pierderea apetitului.] Diminuare marcata sau pierdere a apetilului. ANOREXIE MENTALA / anorexic mentale / hysteric apepsia.] Proteina globulara (200 kDa) care leaga *spec-trina cu proteinele membranare integrate ("banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare. octontos = dinte. -atos = denumire. hodos = cole. aorma = reguid. profesor la. f. ANONICHIE. orgtinikos = referitor la un instrument. / anonychia. [Qr. [Cyr.ma. ana = fn sus. De-vierile superioare lui m + 2T ar fi a. f. / anisotropie. hemiplegie stanga In cadrul 'sindromului Babinski. anomaly. adj. Sin. d wufi sufere-a. on -priv. adj. / anodin.2T. s. ANOPSIE. lat. Se gaseste In banda (4. s.. situate In afara intervalului m ± 3T pot fi denumite variatii singulare. V.] Electrod pozitiv. ideal cristalele. cHimist. f. de la gnonai = a cunoaste} Termen ce desemneaza igno-rarea sau nerecunoasterea de catre un bolnav a tulburarilor sale. s. de [a trepein = a inloarce.] Indiferenta afectiva pe care un subject o manifesta fata de o stare patologica proprie. / anopsie. termenul este putin utilizat. f. an . f. s. an • priv. vivax. Indeosebi a formei sau structurii unei formatiuni anatomice si. 1766-1844} Sin. / anopsia. cu hipermetropie (v. nosos = fioala-'i diaphoria = difer-e. de [ege. / anorexia.ANIZOTROPIE ANIZOTROPIE. V. s. / anosodiaphorie. gr. lat..). adj. prin Intepaturi. Poate fi periferica (leziuni la nivelul zonei olfactive) sau centrala (leziuni ale scoartei cerebrale). / anode. s. odyne = durere} Despre remediile destinate sa calmeze dure-rea si care nu actioneaza asupra cauzei unei anumite boli. orexis = apetit. adj. / anomia. Evolutie imprevizibila.: aberatie cromozomiala (v. ab = indepartat de..priv. ANODONTIE.. onyx.. / Anopheles. pentru anchilostomiaza (v. [Gfr. s. ANORGANIC. s. s. monstruozitati. -idos = testicuf} Absenta congenitala a ambe-lor testicule la un subiect cu cariotip XY. [C?r. trope = intoarcere. f.. uneori. dependenta de contextui familial. f. cunoastere.).. s. ANOPIE. 2) Absenta vederii. [John Dalton. In acest caz. apsis = vedert. m. / inorganic. poate fi observata si In cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare moleculara. anomalous.a. orexis = apetit. ANOFEL. (in . aspect. / anormal.nf:d.tor. care apartin subfamiliei Anofeline (Anophelinae). care a studiat si daltwumul.] 1) Element chimic neinclus Intr-o molecula ce contine carbon. In 'isterie sau In relatie cu un conflict familial. ANORMAL. s. / anorchidie. f. observata la bolnavii cu tulburari psihopatice.d de (ege)} Modificare patologica. / anopia. an . anomalus. Ex. s. s.idan fi naturalist engie-z. Femelele (hematofage) sunt vectoare. Desi ar putea prezenta interes. ops. f. 171 . anorexia nervosa. benign. iar cele situate In afara intervalului m ± 4T. adj. / anonychie. -ina. / anopie. f. eel mult in cadrul 'sindromului Babinski. \(^r. / abnormal.: protanopie (v. si a pozitiei acesteia. viteza de propagare a sunetului. organum. este foarte frecventa In cazul alterarii functiilor denumite simbolice: *afazie Wernicke. spre deosebire de *monoftalmie.priv.. s.. a. f. isos = ega[.} 1) Care diminueaza apetitul. \Gr. anorexie mentala. f.i nomos = obttd avdnd forf. s. f. congenitala sau dobandita. V. a.priv. si monorhidie. pozitiei. s. indolor. an • priv. / ankyrin. s. de la. Wucherena bancrofti. / ankyrine.. rezistenta la tractiune. / anodyne. / Anopheles. nepericulos si.priv. s. [Qr.reguiarita.1) la analiza proteinelor membranare prin *electroforeza In gel de poliacrilamida. [Gjr. functiei sau comportamentului "normal. / anisotropia. s. vedere} Termen relativ vag cu urmatoarele sem-nificatii: 1) Absenta sau starea rudimentara (malformatii) a ochilor. ma-sind.] Absenta simtului odoratului (mirosului). ANOD. a • priv.] Calitate a unor corpuri cu structura interna ordonata (ex. / anorexie. / anorchia.} Care este contrar structurii. A.: un suflu detectat la auscultatia inimii care exista fara leziuni orificiate sau mio-cardice.a produce.. Se sustine ca a. ANKILOSTOMIAZA. malariae si ovale).: anorexie mentala (v.} Gen de insecte (tantari) Diptere. care Inseamna absenta congenitala a unui ochi.. f. tinand seama de sensul curent al cuvantului. ale unor agenti infectiosi: arbovirusuri. [Gfr. / anodontia.). Include un numar mare de specii de tantari (circa 300). / anode. A. nosos = 6oala. s. [Lat. determinate pe un esantion reprezentativ din populatie).). an priv. Prin extensie.. Sin. 3) Uneori sin. ANOMIE. }C. \Gjr.: fosfor a. anomaliu = tte. este uneori conventionala. / anomie. [Cjr. f. / anorganique.priv. f. prin extensie. gnosis = perrepere. / ano-sognosia. gf.. ANOMALIE CROMOZOMIALA / anomalie chromoso-nique / chromosome anomaly. ANODIN. s.. ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia ner-vosa. m. / anorexigene. organon = instrument. ANOREXIE. -ale. / anosognosie. Este de o rezistenta extrem de mare la trata-mente. care nu respecta norme sau legi. ANOSMIE. m. Sin. organicus. on . V. f. gennon .. [QT. f. f. s. f. anomos = nereguiat (an . A. {Qr. / anophtalmie. 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ. [Qr. {CJT. s. m.) In functie de directie. Apare Indeosebi la tinerele Intre 15 si 20 de ani determinand amenoree si scadere In greutate care poate ajun-ge la 'casexie. ar putea fi In relatie cu 'sindromul Simmonds. ANKIRINA. [Lat. -e. f.i ophthalmos = ochi} Absenta congenitala a ambilor ochi. a . adj. V.priv. si anosognozie. asociata uneori cu *displazia ectodermica ereditara. s. -ykhos = unghie. este expre-sia unui dezechilibru psihopatic. s. anopheles = vdta. nomos =• allied availd forf. orkhis. / anomalie. / anosodiaphoria. -aux. fara importanta. Var. on -priv. f. ANOFTALMIE. psihopatie. f. s. sau mineral. / anosmie. odous. conductivitate electrica.. diferite tipuri de 'Plasmodium (faldparum. ANOSOGNOZIE. s. Bra urmari. Limita Intre normalitate si a. a luminii etc.priv. adj. s. S-a propus sa se considere a. 1) an . 'agnozie vizuala. opos = vas. Nemato-cere. din [at. fiz. f.: anorexia nervosa. 'M'anc Hester. f.} Absenta tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea. variatiile unui caracter situate In afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului si T abaterea standard. 2) Medicament destinat reducerii senzatiei de foame.te. 2j a . f. m. utilizat In cura de slabire cu precautiile de rigoare. [Qr. prin exces. / anorexiant. / abnormality. "hemianopsie etc. f. prin defect. gr. an .] Absenta completa a dintilor temporari si a dintilor permanent!'.

ANTEFLEXIE. ante = inainte. comparatip de [a ante = mainte} In anatomie. ANTAGONISM. anatomist ge. adj. utilizat pentru In-samantarea mediilor de cultura cu bacterii. ANTEVERSIE. partial: ventral. adj. Ex. 3) a. / loop. profesor la Zurich. [at. fenomene sau substante. microbian: relatie In care o specie microbiana exercita o ac-tiune defavorabila asupra uneia sau mai multor spedi micro-biene. s. de ia phyeia = a create.. ANTALGIC.priy. biochimic. al carui corp este flectat Inainte si formeaza un unghi de 100-120° cu axa'colului. de ia natus = nascut fi nasci = a se no/ite. partiali. Se pot distinge: 1) a. 2) Despre un sistem. [Qr. m. adj. adj. ineL] 1) structura anatomica In forma de bucia sau inel. i. rezultat al fluxului sanguin capilar inadecvat.] Segment al membrului superior cuprins Intre cot si pumn. baima. [Lot. 2) Termenul este utilizat frecvent cu re-ferire la orientarea normala a uterului. a inamta. / antenatal. antugomstRs = oponent. este libera In interiorul cavitatii abdominale. s. ascendentilor sai (a. ante = wainte. / antecedents. brachium. nu declanseaza reac-tiile de raspuns celular. 5) a. -onis = punere. ansa toarta. m. adj. / history. s.] 1) Despre un muschi a carui actiune este opusa actiunii altui muschi. se diminueaza sau se anuleaza efectele unor actiuni. f. 2) A. \Qr.. astfel Incat.] 1) De-viatie anterioara. 2) a. gra-diis = pas. a. / anteflexion. s. [Lat. helix = fpirald. ceea ce Inseamna ca se va exprima efectui substantei cu concentratia moleculara mai mare. / anox(a)emia. Ex. s. n. A. 4) a. n. situata anterior fata de "helix. Ex. s. oxys = acm. / anthelix. fami-liei sale (a. ANSA. s. [Cjr. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substante (ex. / antagonist. |br. f. ane-mica prin scaderea concentratiei de hemoglobins sau a nu-marului de eritrocite din sange. cedere = a merge} Toate faptele sau circumstantele anterioare unei boli si care privesc: 1) starea de sanatate a subiectului examinat (a. a nou-nascutului. m. de ia antecedere = a preceda (ante = mainte.] 1) Mis-care In sens anterior. / anterior. afgos = duren. / antalgique. s. f. . v. In sens propriu reprezinta o Intrerupere. familiale). s. -onos = Brat. anterior = mai mainte. adj. de altitudine v. f. s.. medicamentos: actiunea a doua medicamente administrate Tmpreuna. s. 2) Care se produce de la un moment dat. positio. n. [Lat. -rtis » moarte. hipofiza. adj. ante = mainte. ANTEBRAT.: amnezie a. prin flectare. / anterograde. / anoxia. In principiu. de la ponere = a pune. ago-nisti si a. de ia flectere = a wdoi. stagnanta. pe care Ie des-criu jejunul si ileonul. competitiv sau necompetitiv. Prin a.] Care calmeaza durerea. agonizomai = a iupta fi agon = iuptd} Opozitie redproca Intre doua actiuni ale unor sisteme. [Lot. 2) In bacteriologie. rezulta prin competitia de legare la acelasi tip de receptor. ereditare sau eredocolaterale). ANSA INTESTINALA / anse intestinale / intestinal loop. anteflexie si anteversie. s. f. / anthelix. pi. 4) A. i. gr. -onis == mdoire. s. rau de munte. ANTIACID. termen prin care se precizeaza pozitia unei formatiuni situate Inaintea planului frontal.ANOVULATIE ANOVULATIE. / antagonism. [Lat. antecedens. m. / antehypophyse. la nivelul partii lor concave. ante = inainte.. s... a. anularea sau inversarea efectelor lor. / antacid. adj.. dim. prin insuficienta acuta a fluxului sanguin coronarian. f.: a. prea flectat Inainte. 6) a. / anovulation. ante = mainte. pi. -ntis = antecedent. [Friedrich Gusttiv Jukob Uenie. de ia anti = contra. -atos = sange. NA.. for-meaza un unghi ascutit cu axa colului.priy. / antiacide. ANTEHIPOFIZA. histo-toxica. activat de prima si inactivat sau blocat de a doua substanta. / antalgic. s. [Lat. competitivi sau blocanti Tmpiediti5 172 ANTIACID accesul 'agonistilor la receptori.: 1) A. ANTAGONISTI DE CALCIU / antagonistes de calcium / calcium antagonists. s.] Care preceda 'nasterea. mart. Cat. a. an . s. [Lat.} Termen discutabil. organe. feno-men sau substanta care se opun unei anumite actiuni. In aces-te conditii. A. [Lat. ANOXIE. ANOXEMIE. ante = mainte. s.\ Stricto sensu absenta totala a oxigenului. / antagoniste.} Locutiune latina semnificand Inainte de *moarte. a carui presiune scade In tesuturi. f. / forearm.). o?(igen. ftiinpifica ovulum = ou mic. ANTEPOZITIE.} 1) Curbura anterioara exagerata a unui organ sau segment de organ. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neutralizare.. prin dimi-nuarea rapida a continutului de oxigen din sange. ANTAGONIST. / anoxemie. Sin. / anteposition. m. f.: blocante de canale calcice (v. n. anti = contra. an . 3) A. 2) Exagerarea anormala a *anteversiei uterine. avand ca rezultat o extractie anormala a oxigenului. de ia vertere = a wtoarce. fulminanta. ANTE MORTEM.. ante = mainte. 2) a. s. [Qr. eventualitate practic imposibila. f. ANSA HENLE / anse de Henie / loop of Henle. 1809-1SS5. neonatala. ca o consecinta a unei opriri a circulatiei sau a unei *anoxemii.an. s. ante » mainte. / anteposition. s.. [Lat. mio-cardica. / anterograde. NA: antebrachium. antagonisma = pozifie. s. In forma de U. physis = creftere. s.. Sin. adj. antihelix. \Lut. de [a gradi = a merge. gr. axul corpului uterin. n. NA: pars distalis adenohypo-physeos. poate desemna a •hipoxemie deosebit de severa. / antenatal. ANTENATAL. lat. f. Pentru comparatie. s. ce declanseaza raspunsuri de intensitate scazuta. ago-nistes = [uptdtor. f. a unor organe fata de pozitia lor anatomica normala. ae ia anti = contra. care con-serva curbura sa normala. A. f. / anterieur. pi. cu care este asociata. s. adj. de in ovum = ou. 3) a. n.: pozitie a. acidus = aero. ansae. f. gr. ANTE PARTUM. versum. [Qr. s. partus = nafte-re.\ Absenta "ovulatiei. anterior = mai mainte. m. adj. uteru-lui Inseamna deplasarea Inainte a uterului Intreg. / anteversion. ce poate avea ca rezultat diminuarea. f. exista un spectru larg de agonisti si a. Marginea convexa a a. brakhion. adj. ante = inainte. anoxyemie. prin perturbarea utilizarii tisulare a oxigenului. [Lot. Fiecare dintre cele 15-16 curburi. / anteflexion. personate). / anovulation. m. f. Medicament cu aceasta proprie-tate. ca mijioc pentru insertie si Ie furnizeaza nervi si vase sanguine. de regula localizata. an . 'JCeide(6erg fi Gjottingm. natalis = de naftere.} Proe-minenta curba a pavilionului urechii. comparativ de [a ante = inainte. -e. Legarea se produce conform *legii maseloc. care Ie servesc. [Lot.. tub urinifer si nefron. anthelix. fir metalic (platina) ter-minat cu o bucia si fixat pe o tija metalica.] 1) Care se opune acizilor. Tipuri de a. a aportului de oxigen la nivelul unui tesut. / anse. s.: medicament sau molecula hormonala endo-gena) de catre o alta substanta. f. ANTERIOR. s.] Locutiune latina semnificand Inainte de "travaliu. dar termenul este utilizat frecvent In locul celui de "hipoxie. deoarece stricto sensu Inseamna absenta oxigenului din sange. s. [Qr.} V. / anteversion. treapta. 7) a. m. ANTEHELIX. desi se leaga la un 'receptor. oxys = acrui o\igen.priv. hypo = sub. NA: ansa. de Ca parero = a nafte. Intre cele doua extreme. tratament a. hucid. ANTECEDENTE. organ. s.rm.} Deplasare globala a unui organ 'anterior. sunt cuprinse Intre cele doua foite ale mezenterului. flexio. / avant-bras.] V. ANTEROGRAD. / antagonisme.. [Lat. / anoxie. necompetitiv: reactie prin care se Tmpiedica o etapa care preceda formarea complexu-lui *agonist*receptor. / anterior pituitary. 3) Substanta care. anti » contra.

[Cjr. a. -cri = roc. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagulants circulants / circulating anticoagulants. s. Grup de anticoagulante antagoniste ale *vitaminei K. si antiulceros. V. a sufoca. b) cea mai mare parte a "betablocantelor adrenergice.. ex. ANTICOAGULANT. spanioia amarillo = galften. 2) Anticefaline sau antitromboplastine. [ucra} (Medicament) care se opune mai mult sau mai putin complet manifestarilor generale. corpus. s. cu efecte asupra potentialului de actiune sau asupra perioadei refractare efective.. / anticonceptive. m. df.] Procedeu de determinare in vitro a actiunii unei serii de antibio-tice asupra unei suse bacteriene. ANTICONVULSIVANT. rhythmus. ankein = a sugru-ffia.. sunt utilizate ca *spasmolitice. r. n. s. a coagula. canal de sodiu. s-au dezvoltat a. anti = contra. \Gjr. s. anti = contra. a. s. ci doar In tratamentui de lunga durata al *bolii tromboembolice. m. convul173 . rezistentei sau sensibilitatii limita a susei. m. [Cfr. adj. n. contraceptiv. adj. anti = contra. anti = contra. -euse. ANTICANCEROS. adj. 2) o substanta naturala care circula In sange. [at. antimitotic (2). [Cjr. anti = contra. m. *gramicidina si *polimixinele.. s. m. s. actiune. *midriatice si antiparkinsoniene. [Qr.\ V.. anti = contra. (^r. contraceptive. adj.ANTIAGREGANT ANTICONVULSIVANT 2) Medicament cu aceasta proprietate. / anticoagulant. Indeosebi cu referire la medicamentele care Tmpiedica dezvoltarea anumitor microorganisme. ANTIBIOTIC. n. n. anti = contra. / antiantibody. adj. ANTIARITMIC. standard se studiaza efectui bacteriostatic al unui antibiotic dupa difuziunea acestuia In geloza (unde este cultivates bacteria) pornind de la un disc si se masoara concentratia minima inhibitoare. n. ANTI-ANTICORP. capere = a [ua). s. Datorita acestor proprietati.. adj. therapeia = trata-ment. adj.. / anticipation. anticoagulante circulante. s.: a) stabilizante sau anestezice ale membranei.. n.} (Substanta) care are actiune "bactericida sau "bacteriostatica.: medicament a. n. adj.. aggregare = a aduna [a un ioc. anti = contra.re. bias = viatd. capabile sa Tm-piedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau sa Ie dis-truga (*bactericide).priv. din aceasta cauza.: antivitamine K. ANTIBIOTERAPIE. pentru unitatile medicale mari. / antibiotics therapy. s. pulmonare sau sanguine. V. aati = contra. adj. / anticholinergic.. -onis = anticipatie. s. ANTIANGINOS. / anticonvulsivant. Ex. Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagu-larii. m. si antibiotic. a anticipa (ante = Inainte. adj. antitubercu-loase.] Tendinta unor boli de a debuta mai timpuriu si de a se prezenta sub forme mai severe de la o generatie la alta. adj. antisecretorii gastrice. rezultand proteine non-gama carboxilate incapabile sa fixeze calciu denumite si PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists).. cuta-nate. Actioneaza prin distrugerea membranei bacteriene. f. / antiangineux. f. -e. antimitotice. / antiallergic.. s. s. antibiomimetice. anti = contra. / antiarythmique. anti = contra. glico-peptide.] Care se opune *febrei galbene. s.. / antineoplastic. ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants. adj. In scop terapeutic. [at. 2) Denumire generica a medica-mentelor cu aceasta actiune. de (a therapeuein = a ingriji.. s. [Cjr... 2) Denumire generica a unor substante naturale produse de catre unele microorganisme. ergein = a [ucra. s. f. [at. / anticancereux. d) o serie de inhibitori de calciu. n. 2) Medicament pen-tru tratamentui *insuficientei coronariene. / anti-anticorps. al!os = aitui ergon = iiicru. care inhiba doar in vitro formarea tromboplastinei. se utilizeaza sisteme automatizate de efectuare a a. s. A. / anticodon. angina = sufocare. m. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. Int. tetracicline.. s. / antiamaril. m. si agregarea eritrocitelor si a plachetelor. -elle. adj. ANTIBIOGRAMA.] 1) Care se opune vietii. prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice. / antiagregant.: heparina. / antibiogram. polipeptide. / antiallergique. [Cjr. ANTICODON. rhythmos = ritm} 1) Care se opune tulburarilor de ritm cardiace. V.rie. exercitata Indeosebi la nivelul *aciditatii gaslrice. s. ANTIAMARIL. oner. anti = contra. determinate de *alergie. f.. ia con-ccptare = a deveni msarcinata. adj. gr. de. s. se alege antibioticul care inhiba eel mai intens dezvoltarea unei anumite bacterii confirmata ca fiind agent patogen al unei anu-mite boli. s. prezinta. / anticoagulant. s. / anticholinergique.. de sin-teza. adj. / antibiotic. s. anti = contra. [Qr. concep^ie. VII. / antibiogramme. sunt grupate In familii: betalactamine. m. (at. [Cfr.. n. s. adj. / antiamaril. rifampicine. si nu a actiunii clinice. IX. adj. V. anti = contra. dezinfectant. ANTIBACTERIAN. sou gr. s. / antibacterien. m.. Sin. (at.] 1) Despre o substanta care se opune actiunii "acetilcolinei.] Termen generic care defineste un tratament cu *antibiotice. s. [Cfr.oagulare = a In-cfiega. m. dim. [Qr. Pe baza efectelor celulare. anticorpi care neutralizeaza una din proteinele coagularii. n. ca si a analogilor sintetici ai acestora. [Cjr. Din aceasta familie fac parte: *bacitracina. n. V. -euse. s. s. / antibiotique. si X ai coagularii este.\ Care Intarzie sau Tmpiedica coagularea san-gelui: 1) un agent fizic sau chimic introdus din exterior. 3) Substante care interfera cu o reac-tie de coagulare. adj. adj.} 1) Care se opune formarii de *agregate de globule rosii sau de trombocite In vase. 2) Substanta care inhiba eliberarea de acetilco-lina sau blocheaza actiunea acetilcolinei deja eliberate. 2) Substanta sau procedeu care previn sarcina prin Tmpiedica-rea *fecundatiei. bias = viata. adj. deci.) 1) Care se opune 'anginei pectorale. in vitro sau in vivo.} Care se opune actiunii *hormonilor androgeni. de [a baktcria = fiaston. neutralizand activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare. s. -onis = grcw\ ditate... se disting patru grupe de a.. anti = contra. m. In prezent. antifungice. andros = bCa-bat. ANTICIPATIE. / antiepileptic drug. Sunt eficiente Indeosebi Tmpotriva germe-nilor gramnegativi. In functie de formula chimica. -ina. adj.. Cat. / antiandrogene. Familie de *antibiotice produsa de bacterii din genul Bacillus.] 1) Care previne *sarcina. anticipatio. f. a . / antiandrogen. Anticolinergic. canal de potasiu.. bakterion. care permite determinarea sensibilitatii.. adj. -enne. / anticodon. m. m. ANTIAGREGANT. antiseptic. macrolide.. / antianginal.. derivati de oxichinoleina. fata de "heparina. m. Sinteza factorilor II. pi. c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului. conceptio. anti = contra. ANTICONCEPTIONAL. V. s. alterata. adj. -oris = corp} Anticorp capabil sa interactioneze cu proteinele plasmatice si. [Qr. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides. / antibacterial.. m. n. ANTIANDROGEN. *antiemetice. cra6. / antisludge. s. anti = contra. Triplet de oligonucleotide de ARNt care permite legarea de codonul corespunzator de pe o molecula de ARNm. / antibiotherapie. gennan = a produce. canal de calciu. / anticonceptionnel. Substante care inhiba coagularea plasmatica. -e. bias = viafd. ANTIALERGIC. cancer. [at. Prin a. gramma = insc. s. [Lot. nitroimidazoli. mecanismut de actiune si efectele clinice. avantajul administrarii orale dar nu pot fi utilizate In urgente. / polypeptide antibiotics. cu anticorpii. In ultima perioada. In scopul determinarii sen-sibilitatii acesteia la antibioticele testate. s. careia Ti afecteaza cinetica. adj. adj. adj. khole = 6iia. amino-glicozide. de (a anticipare = a o (ua Inainte. la ergein = a. [Cjr. / antiarrhythmic.. [Qr. o. / anticipation. de (a angere = a strange.

Combinarea unui a. antimiocard. 11) A. A. care precipita cu antigenul. detectabil m serul unor oameni (sau animale) normali. indud fenodes / antiphosphoiipid antibodies. HA-1A) pentru neutralizarea efectelor endotoxinelor. Abrev.ditina m 1930. A. fectioasa etc.: ACAN. ce reactioneaza specific cu suprafata diferite-lor peroxydase thyro'idienne / anti-thyroid peroxidase antitipuri de celule. anticorpi. antireceptor reactioneaza cu trophil antibodies. 4) A. 20) A. s. Au aplicatii albuminos (plasma). avand aceeasi specificitate pentru un anumit antihemoliza. Familie foarte eterogena de barbitalul.: a. antimicrozomali apar In tiroiditele autoimune si ANTICORPI ANTITIREOGLOBULINA / anticorps anti-thyroreactioneaza cu antigeni microzomali prezenti m cantitati mari in globuline / antithyreoglobulin antibodies. 9) A. caracteristid lupusutut eritematos acut diselegare necovalenta cu antigenul. umoral. antieritro-citar. Anticorp care. A. fata de azurofile. Forssmann. antinuclear reactioneaza cu cytoplasmatiques anti-neutrophiles / cytoplasmic antineudiverse structuri nucleare. antitireoglobu-lina) antienzima. prezenti atat la padenti cu boala tiroidiana imuna.: a. 7) A. thyroxin antibodies. Karl Landsteiaer. fenitoina. ciroza. A. strict identici. pe care o inhiba exista In serul majoritatii pacientilor cu boala Hashimoto si la o numai prin fixarea pe situsul catalitic. termolabil. sunt produsi de celulele *hibridoamelor. A. iar a. specific Indreptati Tmpotriva proteinazei serice neutre din granu-lele pentru antigeni din membrana celulara. deocamdata fiind ANTICORP. reactioneaza cu structurile sarcolemale ale muschiului cardiac. A. este in curs. benzodiazepinele. Se recurge la hepatita cronica activa. corpus. a. Nu exista a. 14) A. profesor dt medicinci interna la 'Vima. sclerodermie. variatiile de temperatura. 2) A. m. cu antigenul care reactioneaza cu antigeni situati pe suprafata nucle-ului corespondent. Rh. natural. propriu'asi (c-ACAN) sunt blocarea. V. / anticorps.[ pentm A. difera atat fiecare avand indicatii preferentiale 'in functie de tipul de prin structura cat si prin specificitate. detectabil prin proprietatea sa de aglutiperoxidazei sau a elastazei. Autoanticorpi circulanti Tmpotriva hormovarietate de a. anti-TPO. antimitocondrie. de antigeni cu care organismul nu a venit anterior In contact.ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps antiphospholipitionarea fiziologica a sistemului nervos central. Sin. / reagin. Indeosebi ciroza biliara globulinemie Waldenstrom). 19) A. v. Sin.: reagina (v. 5) A.i 9{e. HODGK1NIENE / anticorps monoclonaux pour les lym174 . reaginic. de aceea. anticorpi anticardiolipina. de asemenea In *lupusul acut diseminat cat si In *poliartrita este esentiala pentru dezvoltarea reumatoida (reprezinta factorul Haserick. 8) A. 18) A. hibrid. acidifiere. ce antiperoxidaza tiroidiana (v. Diversitatea a. ANTICORPI ANTICARDIOLIPINA / anticorps anti-cardiolipine / ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOAME NONanti-cardiolipin antibodies. 13) A. anticelula parietala gastrica. hepa-tita cronica activa. de la convellere = a zdmncma. de natura proteica. anticelular. ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps monoclonaux / monantibody. utilizati experimental (a. A. 15) A. poarta *situsuri de combinare pentru anticorpii anti-ADN. care apar doar In conditii speciale. / antibody. 6) A. celular. umani monoclonal! fata de endo-toxina prezent In umori. -oris c corp. (sau de a. premiut 9{p6e. precipitant. In primul proteolitic (tripsina). Sin. A. sunt prezenti si In alte afectiuni: pusa In evidenta prin diverse reactii in vitro si in vivo. ori ca complement. ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de Donathcare are un situs de combinare specific pentru un antigen. Producerea de a. imuno-precipitare. urmare a sarcinii incompati-bile). 3) A. a. citotoxic. prezenti grup de globuline denumite *imuno-globuline. varietate de a. t.} Tip de a. in vivo sau in vitro.] 1) Despre un medicament (. [Qr.Q. a. ca si implicatiile In patologie.: anticorpi celulele tiroidiene 'in *tiroidita Hashimoto.tii yorl^ 1S6S-1943. 16) austri-ac. 10) A. a. Indue hipotiroidismul primar prin primitiva. bodies. Apare m imunizarea persoanelor Rh negative cu hemoglobinuria paroxistica nocturna prin hemoliza mediata de sange Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos. Prezenta In circulate a a. Landsteiner / Donath-Landsteiner antibodies. monoclonal! (v. In prezenta antigenului sau specific se oclonal antibodies. cu specificitate pentru antigenul antigenul P al eritrocitelor la temperaturi scazute si determina sistemului Rh (v. anti-tesuturi (autoanticorpi) care reactioneaza cu nilor tiroidieni. Termenul este rand pentru identificarea extrem de precisa a unui anumit antidiscutabil. foarte eficace. ca mijioc de diagnostic In diverse boli infectioase. nici plasmodtar. cu hematii tratate In prealabil cu un ferment practice si In cercetare.). sensibil la ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies. A. \]ulius *iar celalalt pentru alt antigen. Sunt prezenti m cat si cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex. scaderea activitatii biologice a hormonilor tiroidieni. plas-mei sunt cuprinsi Intr-un minat si anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine). pe masura diversitatii *fosfolipidelor. "test Coombs etc. mononucleoza inreactii antigen-a. cu specificitate dubia. c.: macroplasma 'in anu-mite afectiuni hepatice.ANTICORP ANTICORPI MONOCLONAU PENTRU LIMFOAME NON-HODGKINIENE sus. Donath. si Int. responsabil de for*imunitatii. antimuschi noted. a.. antiinsulina apar Basedow-Graves. este enorma. proteinele mem-branei interne mitocondnale. anti-tesuturi (autoanticorpi) care interactioneaza cu ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFILE / anticorps o serie de pro-teine musculare. 2) Medicament dintr-un grup cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adultii tineri. Abrev. f. Tip de anticorpi anti-tisulari de a reactiona specific. Markeri sensibili (85 %) si specifid (95 %) anumiti receptori de pe suprafata unor celule.) Substanta specifica. cu rol buna parte din cei cu hipertiroidie tireopriva primara sau boala patogenic In anemii hemolitice autoimune. 17) fizwio-gie.). nare a hematiilor de oaie. fara a modifica func. prezenta in mod natural sau produsa in organism (sange sau ANTICORPI ANTINUCLEAR1 / anticorps antino-yaux ou antitesuturi) sub actiunea unui 'antigen si care poseda proprietatea nucleaires / antinuclear antibodies. A. IgG care se leaga de A. cu antigenul sau specific poate fi marea "celulelor lupice). apartin Indeosebi IgG. reactie In mediu gen. Cateva tipuri: ANTICORPI ANTIPEROXIDAZA T1R01DIANA / anticorps anti1) A. perinucleah (p-ACAN) .).lupus anticoagulant") a fost asociata cu atacuri ische'mice care suprima crizele comitiale. Ex. cu aceasta. m. s. m.Tmpotriva mielo'antigenul Forssmann. Inventarierea aces-tora *epilepsie. s. provocand fie pentru *granulomatoza Wegener. actioneaza asupra antige-nului ca *aglutinina. care reactioneaza cu o enzima data. 12) A. fie stimularea functiei celulare. reagina. proveniti din acelasi *clon fixeaza si tl sensibilizeaza dar nu produce nici aglutinare. au ANTICORPI ANTITIROXINA / anticorps anti-thyroxine / antifost detectati 'in car-ditele reumatismale. IgM sau IgA si indud: *lizina sau 'precipitina. v. de importanta exceptionala. anti = contra. pana la denaturare.: anticorpi 'in serul sanguin al diabeticilor tratati cu insu-lina si reactioneaza antitireoglobulina. destinat sa suprime crizele comitiale. c. fata WO-1950. perfect.) specificitate deplina si. Titruri crescute de a./me. gen dintr-un amestec si pentru obtinerea unor *vaccinuri cu ANTICORP REAGINIC / reagine. descris ca entitate nosologica *sindromul antifosfolipidic. A. patoiog fi seroiog de engine. midic anstriac.

adj. iar interactia specifica se numeste *antigenicitate. m.. a. / folic acid antagonist. / antifibrinolytique. A. a.} Inhibitor enzimatic avand actiune de neutralizare spedfica. s. / antiphlogistique. ANTIFLOGISTIC. / antienzyme. adj. sou phlegein = a ardf. dar si a altor cancere (gastric. ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigene carcinoembryonnaire / carcinoembryonic antigen. oistros = dbrintd. anti = contra. Cateva tipuri de a... V. gr. adj.).tl urinare. / antidiuretic. [Qr. este 'tamoxifenul. m. colorectale si gas-trice. a. de. A. ANTIENZIMA.4 / CA 72. V. s. Obs.). Inductia raspun-sului imun se numeste *imunogenicitate. avand efect de scadere a debi-tului urinar. ANTIGEN CA 19. zym = ferment.. anti = contra. ai aceluiasi individ. 2) Hormon care creste reabsorbtia de apa la nivelul tubului contort distal..ANTIDIURETIC phomes non-hodgkiniens / monoclonal antibodies of nonhodgkin lymphoma. Ex. ANTIGEN FORSSMAN / antigene Forssman / Forssman's antigen. 3) Medicament care se adminis-treaza in tratamentui 'diabetului insipid sau pentru a testa pu-terea de concentratie a rinichiului. impuls. nu sunt straini pentru subiectui respectiv. / antiphlogistic.9 / CA 19. V. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. ant'i = contra. / antidiuretique.. substante toxice etc. gt'. m.} A. varsaturi. adj. adj.: a. V.} 1) Care se opune *fibrinolizei. fibra = fi6rd/ -ina. directionati Tmpotriva antigenilor de suprafata ai celulelor din limfomul non-hodgkin. crosreac-tiv (mcrucisat-reactiv). prin inhibarea competitiva a sintezei acizilor nucleici ca urmare a blocarii dihidrofolat-reductazei. anti = contra. virusuri. markeri tumorali. yatolog si imumiog suedes. reflex axonic.4 antigen. ANTIDROMIC. inclusiv la om si denumit datorita acestui fapt heterofil (pentru ca se gaseste la organisme aflate la distanta In arbo-rele filogenetic). Concentratia sa normala In plasma este sub 2.9 / antigene CA 19.] Termen desuet. Abrev. [Qr. V. df. 1868-1947.9 antigen.. emetikos = care produce. iat. dromos = cursa. f. Nu este riguros specific si prezinta o concentratie plasmatica normala sub 35 Ul/ml. s. m. / anti-oestrogene. s. n. anti = contra. prin administrare intravenoasa.). utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. 5) A. (Indeosebi acizii epsilonamino-caproic si tranemaxic) inhiba activarea 'plasminogenului sau a *plasminelor tisulare. Are o spedficitate suficienta si o concentratie plasmatica normala sub 6 Ul/ml. w direcfie opusd. adj. / antigen. In continuare. oncofetal asociat cancerelor pancreatice.: HBs. utilizabil In urmarirea acestor tumori. / anti(o)estrogen. dar nu 175 . [Cfr. antigeni. identificat la numeroase spedi de plante si animate.] 1) Substanta capabila sa neutralizeze un toxic sau sa Tmpiedice efectele acestuia in organism. uleioasa sau pulbere de retrohipofiza (vasopresina sub diferite denumiri comerciale). deci. de la lyein = a distruge. s. tract respirator). s.] 1) Care diminueaza secretia urinara. fungus = ciu-perca. ANTIGEN CA 15.. bio-chimic sau farmacologic. n.SOT rfe 6ai'terio[ogie si patologie generaid ia Lund. V. phlogistos = infiamaflii. cu actiune puternica dar de scurta durata. care reactioneaza cu un anticorp pro-dus ca raspuns fata de alt antigen.9.] Sin. adj. adj. carcinoembrionar. / antifungal.3 antigen. s..5 ng/ml. V.: antivomitiv (v. ubicuitar. n. adj. m. care. cf. s. Diferiti a. sunt extrem de diverse: bacterii. deoarece con-tine a. V. markeri tumorali.4 / antigene CA 72. Cel mai important a. gr. Glicoproteina cu Mr de 200 kDa. V. emein = a romita. n. (v. antagonist al actiunii estrogenilor la nivelul receptorilor tisulari si utilizat In tratamentui cancerelor de san dependente de estrogeni. 3) A. [Cfr. V.az. asigurand rezistenta la boala. pentru care nu este strict specific.: ACE.3 / CA 15. glicoproteic asocial cancerelor ovariene. adj. lytikos = care. V. [Qr.. proft. unii a. / antigene. Concentratie plasmatica normala sub 23 Ul/ml.a.3 / antigene CA 15.] Substanta sau celula straine orga-nismului. ca si a. antifongique. celule sau proteine straine. a. sunt utilizati pentru inducerea stimularii ovulatiei In caz de infertilitate. m.9 si markeri tumorali. adj. gennan = o produce. glicoproteic asocial cancerului de san. 2) A. ANTIDOT. ANTIESTROGEN. ANTIGEN FORSSMAN ANTIGEN. Sin. ANTIDIURETIC. 2) In homeopatie. [a. distruge. chimic. {Cjr. Casoni sau a. Ex. utilizati ca *markeri tumorali.. A.). anti = contra. n. / anti-emetique. [at.} Care se propaga In directie opusa caii obisnuite. A asocial cancerelor colorectale si pancreatice. Deoare-ce stimuleaza productia de *gonadotrofine. ANTIGEN CA 125 / antigene CA 125 / CA 125 antigen. Nu este riguros specific. ANTIGEN AUTOLOG / antigene autologue / autologous antigen. iar con-centratia sa plasmatica normala este sub 30 Ul/ml.: antimicotic (v. Sin. s. Substanta care exercita o actiune antagonista *acidului folic. markeri tumorali. favorize. utilizati ca atare sau cuplati cu radioizotopi sau toxine. ANTIGEN AUSTRALIA / antigene Australie / Australia antigen. medicament destinat sa atenueze o reactie excesiva determinata de administrarea unui alt medicament. adj.. / antidromic. antidromein = a merge. s.] 1) Care se opune actiunii estrogenilor. anti = wntra.: solutie apoasa. adj. Abrev. ANTIFUNGIC.. m. phlogos = fiacdra. pot fi utilizate ca *antimitotice. s. ANTIGEN CA 50 / antigene CA 50 / CA 50 antigen. / antifungique. In continuare si atte tipuri de antigeni. In terapeutica. hidatic. gennan = a produce. antigen CA 19. antigeni fetali.: 1) A. si chelator. DEX. n. / antidote. / antidote. / antifibrinolytic [Qr. Concentratia sa plasmatica normala este sub 40 Ul/ml. ANTIGEN CA 72. m. care indue producere de *anticorpi specifid sau de *limfocite (*imunocite) si care interactioneaza specific cu pro-dusii raspunsului imun (molecule sau celule).). drojdie.: o grefa cutanata prelevata de la nivelul coapsei si depusa In alta zona la acelasi individ nu este recunoscuta ca straina si nu va fi rejetata.. s. ANTIEMETIC. emeficus. s. Sursele de a. care dez-volta o imunitate de protectie. obtinut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat si fenolat. s. ANTIFIBRINOLITIC. anti = contra. anti = contra. adj. antidotum = anticfot.] Sin. A. m. de ia anti = contra. Hbs Australia (v. desemnand antigenul de suprafata al virusului hepatitei B. en = in. s. diouretikos = care. m. s... Este prezent In majoritatea organelor. iat. ANTIGEN CA / antigene CA / carbohydrate antigen or CA antigen. sou [at. m. CEA (engl. / antiemetic. In raport cu care este mai putin specific. de. adj. f. s. marker tumoral relativ util In urmarirea cancerului colorectal. asocial cancerelor digestive si ovariene. adj. dotos = dot. 2) Denumire generica a unui grup de medicamente cu aceasta actiune. n. 4) A. [Cfr. drum.: homeodot.: pi. protectiv. 'antipaludice sau ca *antibacteriene In asocieri cu unele *sulfamide. utilizabil pentru supravegherea acestora. la phlox. vasopresina. CA 19. \Qr. ia diourem -« a urina. s. printr-un mecanism fizic. 2) Medicament care Tmpiedica fibrino-liza. [Cjr. s.: antiinflamator (v. s. pancreatice sunt folosite cu precadere In tratamentui pancreatitelor acute. A. ANTIFOLIC. utilizabil pentru urma-rirea acestui tip de cancer. Ex. / antifolique.).. CA 50 si markeri tumorali. \John Forssman. / antidromique. / antienzyme. Termen actualmente desuet. Denumire generica a unei serii de a.

gluddici. nu declanseaza reactii de *rejet. A. hepatitis B = fiepatita B. tipic fiind *antigenul Forssman. In serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic. si sistem HLA. hepatitis B = fie.pa. r.] V. ANTIGEN HY / antigene HY / HY antigen. ANTIGEN HBs / antigene HBs / HBs antigen.).. rejet. transsexualism. 'cardiolipina si *reactie Weil-Felix. carcinofetal glial etc. pentru care. V. ANTIGENI ONCOFETALI / antigenes oncofetals / oncof(o)etal antigens. markeri tumorali. V. dar poate atinge concentratii foarte mari Indeosebi 7n cancerul de prostata. iar determinantui sau antigenic este de natura polizaharidica. al celulelor leuce-mice si al celulelor sarcomatoase. A. recomandat frecvent la bar-batii peste 50 de ani. ANTIGENI SINGENICI / antigenes singeniques / syngenic antigens. eritrocitari ai sistemului ABO. in caz con-trar se produce *rejetul.H. existenti la indivizi identici genetic. Abrev. ANTIGEN HBe / antigene HBe / HBe antigen. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / antigenes d'histocompatibilite / histocompatibility antigens. are o serie de aplicatii practice. produsi ai unor gene care se manifesta In timpul diferentierii normale a tesuturilor fetale. CD45) utilizati In evaluarea imunohistologica a biopsiilor de la pacientii cu cancer metastatic cu sediu primar necunoscut.] V. La aduiti sunt prezenti Indeosebi In plasma bolna-vilor de cancer. In mod normal. s. Anticorpii care apar la om In cursul "mononucleozei infectioa-se reactioneaza specific cu a. A. Cei doi a. A. x: sunt extrem de imuno- . V. cu patru gene alele majors (A1. Sin. a. 34 kDa).: a.ANTIGEN HBc si In sange. A.: anti-geni de transplantare.NP. detectati la organisme aflate la distanta In arborele filogenetic. Ex. ANTIGEN TUMORAL / antigene tumoral / tumour antigen. Concentratii crescute se observa si In afectiuni benigne. de unde interesul dozarii acestora In scop de diagnostic si de darificare a palogeniei. timp de eel putin 20 de generatii.: un ^ansplant renal de la mama la fiica se numeste alogrefa sau "homogrefa deoarece contine a. marcheaza caracteristicile particulare ale fiecarui individ si joaca un rol esential In apararea organismului. care poate determina *rejetul tesutului (organului) transplantat. ANTIGENI XENOGENICI / antigenes x6nogeniques / xenogenic antigens. t. A. ['Eng[. HY induce secretia unui hormon care tmpiedica gonadele primitive sa urmeze evolutia lor naturala catre tipul ovarian si dirijeaza dezvoltarea individului catre tipul masculin. prezent In celulele canceroase. A. Glicoproteina compo-nenta a secretiei prostatice (serin-proteaza kalicrein-like. A. orienteaza transfor-marea gonadelor primitive In testicule. t. a. leucoplachetari sau tisulari. g. A. B. ANTIGENI GRIPALI / antigenes grippaux / influenza antigens. identici. Ex. produsa de celulele epiteliale ale prostatei. ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigenes leucocytaires communs / common leukocytic antigens. V. A. Prezenta acestui a. ANTIGENI HETEROFILI / antigenes heterophiles / hetero-philic antigens. colita). hepatita B. p. apoi In alte cancere.: antigeni de histocompatibilitate (v. Ca urmare.: sistemul ABO. cu M. carcinoembrionar.titd B. h. si antigeni heterofili. V. sistem HLA. nu difera In functie de un organ sau de la un tesut la altui. care se gasesc la membrii diferiti genetic ai aceleiasi specii. ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigenes leucocytaires communs / blood group antigens. prezenti la ni-velul *grefonului vor provoca la primitor formarea de anticorpi. ceea ce sta la baza Inrudirii lor antigenice. ANTIGEN HBc / antigene HBc / HBc antigen. de h. Ex. t. Sin. cu exceptia oilor. A. V. ANTIGEN TISULAR / antigene tissulaire / tissue antigen. Sistem bine definit de a. V. dar si In afectiuni necanceroa-se (ciroza hepatica.N). leucoplache-tari (In esenta sistemul HLA). t. prostatita sau infarctui prostatic. exista numai la embrion. Sin. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigenes de transplantation / transplantation antigens. prezenta In toate celulele mami-ferelor de sex masculin si care.M) si sub-tipurile A (a. Lipoproteina de-pendenta de cromozomul Y. ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigene ribonucleopro-teique / ribonucleoproteic antigen. Animalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se obtin experimental prin Incrucisari *con-sangvine repetate. tisulari prin localizarea la suprafata membranei si prin reactiile imu-nitare pe care Ie provoaca. de h. o gamafetoproteina. sistem HLA. pe baza carora se diferentiaza virusurile gripale A. indue raspunsul imun al organismului gazda. cu utilitate clinica sunt *antigenul carcinoembrionar si *alfafetoproteina. Natura a. ex. Reactia Incrucisata a a. a. Unii dintre acesti a. dar difera de la individ la individ. *a. A.: anticorpii antiribonucleoproteine imunoprecipita complexele proteice U1 ARNm. ca hiperplazia prostatica. Acesti a. In *boala mixta a tesutului conjunctiv. A. 0 serie de glicoproteine care. V.: a. este secretat In mod normal. antigen tisular. 176 ANTIQENI XENOGENICI ANTIGENI FETALI / antigenes foetaux / f(o)etal antigens. sunt produsii genelor *complexului major de histocompatibilitate. V. complex major de histocompatibilitate. A.: PSA. au In comun unui sau mai multi *epitopi. (LCA. A tost descrisa. prezent In toate celulele organismului. A. Dozarea a. hepatita B. grupati In 'sistemul HLA. fetali). ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigene specifique pro-statique / prostate specific antigen. tipic este eel izolat din rinichiul de cobai. core = ce-ntru. Astfel.. unde este prezent numai la ni-velul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann). grup tisular. care se gasesc la specii diferite. Sugereaza existenta neoplaziilor limfoide. a. A prezenti pe suprafata tuturor celulelor sau tesuturilor din organism. neuraminidazici'. Primele trei gene codeaza a. de natura lipoproteica depind de genele de histocompa-tibilitate.: aloantigeni. Cei mai importanti a. ANTIGEN! ALOGENICI / antigenes allogeniques / allogenic antigens. B. o. sunt Inruditi cu a. In caz de transplant Intre specii diferite. caracterizeaza criza blastica de tip lim-foid din evolutia leucemiei mielocitare cronice. histocompatibi-litate. A. A2. Cea mai cunoscuta substanta antigenica de acest tip este *alfafetoproteina. Ex. de asemenea. Markeri tumorali. 0) ale unui locus de pe bratui lung al cromozomului 9. ai proteinelor matricei . de ex. ANTIGENI HLA / antigenes HLA / HLA antigens. homogrefa. markeri tumorali. p. initial In cancerul de colon. A. In cazul rejetului. la fetus. F. t. ei dau reactii Incrudsate. eritrocitari controlat de un locus cu un numar variabil de gene alele. {'Lngi. cum sunt gemenii monozigoti. A. surface = suprafata. C (nucleoproteici . HY reprez'nta me-toda cea mai sigura pentru determinarea sexului genetic. hemaglutininici . hepatita B. s. alaturi de morfologia limfoblastica si prezenta terminal-deoxinucleotidiltransferazei (TdT). Cei mai importanti a. F. sunt prezenti In mod normal la embrion (*a. ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACUTE / antigene de la leucemie aigue lymphoblastique / antigen of acute lymphoblastic leuk(a)emia. V. care determina compatibilitatea sau incompatibilitatea tesuturilor transplantate. o *grefa este acceptata numai daca primitorul si donorul prezinta a. se observa titruri Inalte de anti-corpi circulanti. h. ffit&z. Detectia a. s. adica se combina cu acelasi *anticorp specific datorita prezen-tei epitopilor comuni. In functie de linia genetica.

foiosit pentru vopsma sprdncene[or. declansand reactii puternice de *rejet. suprima reactiile alergice declansate prin stimularea receptorilor H. / antihistaminic. f. m.u humor = umoare. f. d) antibiotice . / anti-globulin. s. ANTIPARKINSONIAN. s.. c) alchilante (ciclofosfamida. f. Organismul poseda a.: anticanceros. astfel. 2) Medicament dotat cu aceste proprietati.\ 1) Despre o substanta care perturba metabolismul. scflin6a. V.. 2) In general. -inthos = wemie. adj.. -e. Se disting doua mari grupe de a. s. / antiperistalsis. fir. proliferarea celulara. guta = picdturd. / antimony. ANTIMALARIC. cu actiune lenta. 1755-1S24. b) Antagonistii receptorilor H. adj.. antipirimidine (fluorouracil). prin crearea unei stari de *toleranta imunologica. -euse. utilizata uneori. Sin. gene-reaza somnolenta si usoare tulburari de vedere. Tipuri de a. n. Cei mai cunoscuti a. / antihormone. vinblastina. posibilitatea prevenirii leziunilor celulare si tisulare provocate de radicalii liberi este de mare interes In medicina. pa/us. exclusiv sau nu. / anti-genicity. n. anti = contra. \Cjr. ANTIMITOTIC. anti = contra.: ciclizina si prometazina) poseda si proprietati *antiemetice. anti = contra.. adj. 'antipirimidinice si *azaserina. f. m. globulus. anti = contra. adj. de unde reco-mandarea cu prudenta celor ce conduc autovehicule.. de ia gr. ANTIHORMON. / antimitotique. s. / antimycotic. [Cfr. sunt utili In tratamentui ulcerului peptic. s.vincristina. din TLvul Mediu c. ANT1PERISTALTISM. adica de a provo-ca formarea de anticorpi. slimmi = o?(ld de. n. histos = t&sdturd. adj. \Cfr. n. 2) Agent (substanta chimica. Sb (stibiu). ANTIPALUDIC. Este cazul *heterogrefei. s.. [at. actionand asupra organismului. *antipurinice. anti = contra. m. f) hormoni (androgeni.] ElementuI 51. [Cfr.] Sin. anti = contra. / antiparkinsonian. f. tumord. sai naturali. Sin. -ind. adj. / anthelminthique. s. adj.. Ex.ANT1GEN1C1TA7E ANT1PERISTALTISM genici.antifolice (aminopterina. anti-moniu. / anti-inflammatoire. In tratamentui gutei. / antioxydant. / antim6tabolite. antiestrogeni) etc. medic engitz.] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhiba cresterea lor. b) antimetaboliti . tumor supresor gene. n. [Cfr. s. [Cfr. myketos = ciuperca. ANTIHISTAMINIC. s. [Cfr. 2) Substanta (sau medicament) capabila sa neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului..] V. / anthelminthic. m. ANTIOXIDANT. anti = contra. o^jgen} 1) Care Tmpiedica sau Intarzie *oxidarea. inflammare = a da foe} 1) Care combate 'inflamatia. de [a globus = glob. exercita un efect *antiinflamator. s.esut. / antipaludique. / anti-inflammatory. anti = centra. / antimitotic.. De aceea.. 0 serie de antagonist! H. s. m. In cancere sau In leucemii. mala aria = aer ran. [Lot. adj. cisplatin). A. m.. 2) Medicament utilizat. s. s. Ingestia compusilor de a.: a) "Antagonistil receptorilor /-/. n.: a) inhibitoare ale sintezei de *acid uric (*alopurinol. ANTIONCOGENA. rareori expunerea industriala. / antiparkinsonien. anti = contra. gene-ra^ie. / antimycotique. ANTIGLOBULINA.\ 1) Care dimi-nueaza rigiditatea si tremuraturile din *boala Parkinson. substanta asemanatoare ca structura unui anumit *metabolit si care poate perturba lantui metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv. s. adj. deci. se disting. anti = contra.: a) enzime . de unde denumirea Inselatoare. s.] Sin. s.. doua grupe de a.. se. m.. *vitamina E si beta-carotenul (v. urmaf.. ia-crimd. adj. [Gr.. s. dim. agent antineoplazic care actioneaza prin inhibitia sintezei unor nucleoproteine. 2) A. m. ANTIMICOTIC. / antiperistaltisme. s. ANTIMONIU. s. mitos = a^d. / antimetabolite. / antipaludian. se grupeaza In *antifolice. adj. s. s. m. -ind. s. adj. *acid orotic)..: antifungic. ANTIINFLAMATOR. s. oxys = acni. fiind utilizate In tratamentui unor boli reumatismale sau al unor *conectivite. Ca efect secundar.} Substanta (medicament) care se' opune efectelor unui hormon. antipurine (mereaptopurina). a tJfcita. / antin6oplasique. ANTIGENICITATE.. m. formeaza numeroase combinatii otravitoare sau.. b) a. f. / antiglobuline.. de interes medical. Indeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) si substituentii de dopamina (L-dopa asodata cu un inhibitor al dopa-decarboxilazei. de. dimpo-triva. Se disting trei grupe de a. adj. este definita uneori ca fiind proprietatea antigenului de a modifica comportamentui imunologic al organismului In care a fost introdus. s. / antigout drug. / antioxidant. Mutatiile sale sunt recesive. iat. mitozd..: sulfamidele sunt a. / antineoplastic. [^r. mitomicina. n. radical liber. ai addului paraaminobenzoic. -enne. s. test Coombs. / antigoutteux. e) substante blocante ale mitozei In metafaza . antimonium. anti = contra. / anti-oncogene. onkos = masd. V. antineoplazic. adj. se utilizeaza medicamente cu actiune a. anti = contra. metotrexat). / antimoine. n. [Cfr. s.. James Apotheker Parkinson. ANTIHELMINTIC. s. m. aman-tadina si bromocriptina). / antihistaminique. din or. anti = contra. *fenilbu-tazona si *glucocorticoizi). in iimba [at. Unele a. dar capaci-tatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceasta cale este li-mitata. m.. [Cjr. indemna. anti = contra. anti = contra. aithmid.. iat.: antipaludic (v. s. s. s. peristaltikos = care are pro177 . gentian = a produce. / antimalarial. tesutu-lui sau celulelor tinta.: vermifug (v.). 3) In oncologie.] 1) Care Tmpiedica *mitoza. produce simptome comparabile cu into-xicatia cu arsenic. m. adj. actinomidna. V. Sin. grupe sanguine. estrogeni) si antihormoni (antiandrogeni. a mode[a. / anti-hormone. / antimalarique.: *schizonticide si *gametodde. sin. s. (ex. aceasta inhibitie efectuandu-se prin competitie cu precursorii naturali. m. [Ofr. genos = Man..asparaginaza. s. suprimand secretia hiper-adda rezultata prin stimularea receptorilor H.. m. n. bleomicina. adj. anti = contra. sau gennan = a produce. antimitotic (2). it. exprimandu-se In maniera dominanta. adica asupra structurilor sensibile la hor-monul respectiv. Hi si H^. care cresc excretia de acid uric (uricozurice). -uA's = mtaftina} (Substanta) care este utilizata In profilaxia sau In tratamentui curativ al 'paludismului... In acest scop. \Qr. ANTIGUTOS. caroten). medicament) care actioneaza contra inflamatiei. de ia plassein = a forma. hormon = e^citat. de tipul cimetidinei si ranitidinei. anti = contra. adj. m. [Cfr.antracicline.: antimalaric. [Qr. adj. adj.. helmins. / antig6nicit6. ANTINEOPLAZIC. adj. 2) Medicament care Tmpiedica diviziunea si. de gena recesiva a cancerului. mykes. n. [at. imunoglobulina. In acest caz nu se genereazai anticorpi. / antionco-gene.. f.).] Gena supresoare a cancerului. ia hormaein = a. n. c) antiinflamatoare utile si In tratamentui crizei acute de guta (*colchicina. m. {Cjr. adj. adj. [Cfr. 2) Medicament care inhiba actiunile no-cive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele doua tipuri principale de receptori histaminid. adj. neos = mm plasis = modeiwe. metahaHein = a.. s. adj.] 1) Proprietatea unei substante de a se comporta ca un antigen. sunt: "vitamina C. antiulceros si receptori H.] 1) Despre un medicament care actioneaza Tmpotriva alterarilor metabolice din *guta. s. ammoniakon = sari de amoniu gasitd m apropierea temp[u-tui iw Jupiter Amman din Li6ia.] Globulina din serul sanguin care actioneaza ca anticorp Tmpotriva unei alte globuline (indusiv imunoglobulina) purta-toare de situsuri antigenice si care se comporta ca un antigen. ANTIMETABOLIT.] 1) Care se opune efectelor *histaminei.

adj. 2) Medicament cu acest efect. ANTIPLACHETAR. [Qr. s. s. / antitoxin. s. n. adj.} Proeminenta a lobului urecnii. si asepsie. s. s. s. ANTISEPTIC. de scorpion) si utilizat terapeutic ca mijioc de imunizare pasiva Tmpotriva infectiilor cu agenti toxigeni (ex. ANTIPLASMINA. s. [Cfr. n. este mai adecvata denumirea de ser imunizant.a feBro] 1) Care previne sau combate febra. infectat} 1) Re-feritor la antisepsie. adj. ANTITOXINA. psykhe = svflet. n. 2) Antiser purificat. ANTIPIRETIC. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. ANTIPURINIC. [at.} Care actioneaza Tmpotriva unei toxine.-antitripsina (v. a transporta. la lyein = a distmge. / antiport. anti = contra.. adj. / antiplasmine. fie secvential.: spasmolitic (v. toxikon = otravd pentru vdrfuf sagefibr. si al lui Frey. fie simultan.] Sin. plasma = odiect mod. Ex. / antitragus. / antipsychotic.. -ism. Var. oxygenlabile. s. anti = contra. n. anti = contra. neuroleptic. adj.. / antithyroid. s. De asemenea.: *vaccin a. m. anti = contra. protos -= primui. / antithermique. adj. \Cjr. s. societatea este bol-nava. Conform a. ticlopidina. 2) Medicament care are aceste efecte. [Gr. ser imu-nizant. f. gr. sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze. de [a pyres-sein = a ave. n. adica introducerea de anticorpi deja produsi. s. s. / antipyrimidique. s. sunt distruse la temperaturi relativ mid. m. termenul este utilizat si pentru desemnarea substantelor care. / antirabique. m. / spasmolytique. 2) Substanta chimica. rabies = tur6are] Care se opune rabiei (turbarii). spasticus. anti = contra. / antisepsis. anti = contra.: imunoser. retro = inapoi. adj. m. s. s.. anti = contra. [at. / antiplaquettaire. mai mult sau mai putin specific. serum = ze. s. adj. Abrev. m. / antipsychia-try. pyrctikos = fibril.] 1) Despre o substanta sau un factor care se opune actiunii plachetelor.ta. A. s. -aza. / antiserum. s. a se contracta. V.. n. n. adj. Sin. utilizat local. si test ASLO. sterilizare. [Qr.: prin *radioimuno-dozare) a unui antigen necunoscut. f. a. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor purinice. feu/are (ca inhibitorul lui Kunitz. adj. / pirimidine antagonists. f. [Qr. anti = contra. n. ANTITERMIC. plaqiiette..). m. / antipyretic. / antipsychiatrie. V. / antipurique. s. sepsis = putrefacfie. A. s. administrate per os. / antiport. s. adj. anti = contra. 2) Substanta care Tmpiedica formarea hormonilor tiroi-dieni. dar la nivelul *colonului ascendent reprezinta un fenomen normal. In acest caz. s. s. sau pe cale generala. anti = contra. thyreos = pavazd. -ina} 1) Anticorp specific pentru o anumita *toxina. / antithyroidien. f.] Inversarea sensului de producere a 'peristaltismului. ANTISER. tetanos.).. adj. ANTIRETROVIRAL. / antiretroviral. de [a toxon = sageatd. aplicabila pe tesuturile vii.] Peptid sau pro-teina care blocheaza. care este utilizata si ca imunodepresor. anti = contra. 2) Medicament care poseda aceasta proprietate. este un test indirect. de [a gr. A. V. febrifug. [Gr. a. antifibrinolitic. [at. anti = contra. C si G) care poseda antigenul corespondent. portare = a purta. s. {Cjr. iar mijioacele terapeutice psihiatrice sunt violente pen-tru pacienti. 0 prwine din tenne-nul eng[. m. thermos = cold. pentru apararea Tmpotriva unei boli cu rise imediat.\ Ser sanguin de origine animala sau umana care contine anticorpi specifici unui antigen determinat. [Gr. util pentru diagnosticul si aprecierea evolutivitatii infectiilor streptococice (nivelul normal este sub 200 unitati/ml ser). adj. / spasmolytic.: indinavir.ela. anti = contra. A. izolat din pancreas. anti = contra. s.: botulism. adj. s. \Gr. anti = contra. / antisepsie. de. f.] Proteina membra-nara care transporta transmembranar doi ioni diferiti sau doua molecule mid 'in directii opuse. contractie). otrara. -aux. / antitoxic. / antitoxique. Agent chimic antineoplazic din gmpul antimetabolitilor. si antiagregant. adj. (at. ANTIPSIHOTIC. -inis == mdnCdrime.: antitermic. .-ANTITRIPSINA. s. / antipruritic. f. prescrisa In infectia 178 a. \Gjr. / antitragus. / antiplasmin. ANTIPRURIGINOS. [Gr. [Gr. -enne. m. izolat din parotide) sunt utilizate In terapeutica. ANTISTREPTOLIZINA 0 / antistreptolysine 0 / antistrep-tolysin 0. scptikos = putrezit.contra. s. V..} Sin. \Cjr. adj. A. se opune disolutiei *cheagului. Ex. Sin. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor pirimidinice. Prin extensie. reactia de "hidroliza a legaturilor peptidice catalizata de *proteaze. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. scut.cu HIV.fi -ind.] 1) Care suprima *pruritul. n. 2) Orice procedeu de reducere semnificativa a florei microbiene de la nivelul pielii sau al membraneloi' mu-coase..tea de. / antiretroviral. poate fi utilizat pentru imunizare pasiva. s. Dozarea a. adj. poate fi utilizat In labo-rator pentru identificarea sau dozarea (ex. s. In. ANTIPORT.: ASLO.r.). anti = contra. m. m. Ex.e. fr. difte-rie) sau a inocularii accidentale a veninurilor respective. adj.. d. s.: antipiretic (v.. anti . / antiprotease. / antitoxine. obtinuti prin inocularea acestui antigen. / anti-protease. -ina. bacteriostatica sau bactericida. s. n. ANTIPIRIMIDINIC. [a peristelleia = a comprima (peri = in jumi. ANTISPASTIC.. ANTITRAGUS. stalsis = comprimare. adj. a pe-tici. s. n. de. Ex. ANTIPSIHIATRIE.: ser a. 0 serie de a. de 60-70°C. priirigo. f. n. opusa si posterioara 'tragusu-lui. sub forma de *pomada.\ Doctrina conform careia bolile mentale reprezinta con-secinta agresiunilor sociale.. n. duodenal este Insotit de voma. pentru alfa. span = a trage. sunt destinate tratarii unor infectii digestive sau urinare. virus = venin. [at. lysis = du-trugere. f. adj. la therme = cdld'urd.] 1) Care se opune *retrovirusurilor. anti = contra.] 1) Care se opune tulburarilor mentale. [Gr. / antirabic.] 1) Care se opune actiunii hormonilor tiroi-dieni. In cursul coagularii normale. [Gr. s. s. ritonavir). *Fibrina se poate opune acestei actiuni. / purine antagonist. ANTIRABIC. / antifebrile. ae [a toxon = sageatd. dirijate Tmpotriva virusului HIV sunt utilizate ca medicamente (ex. / antipsychotique..: medicament antihistaminic... adj.] Enzima sanguina care. / antiseptique. ANTITOXIC. Intr-un organism. toxikon = otravd pentru v&rful sagefitor. cai) cu anumite toxine sau veninuri (de sarpe. ANTITIROIDIAN. ANTIPROTEAZA. NA: antitragus. de baza este mercaptopurina. [at.] 1) Denumire generala pentru metodele de combatere a infectiilor septice prin distrugerea sistematica a bacteriilor patogene In locurile unde acestea se afla. stroptos = rasucit. iatreia = vw-decare. -euse... spastikos = care trage induntru.. eidos = forma. dipiridamol. / antiserum. s. m. anti = contra. V. / antiplatelet. {Cjr. -ale. adj. adj. [at. [at. psykhe = suflet. contrac-tiile producandu-se spre *tractul digestiv superior. tragus. [Qr..: aspirina. [Gr. streptolizina 0. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetabolitilor. din o[andezd plaken = a carpi. tragos = copra.. adj. Actiunea a. f. de baza este fluorouracilul.] Anticorp elaborat de organism In evolutia infectiilor cu streptococi (A.. ANTISEPSIE. / antiseptic. se mascara In unitati standardizate. gr. adj. receptor plachetar. A. obtinut prin imunizarea unor animate (de obicei. / antiprurigineux. m. anti = contra. f(^r. f. A. / antipyretique. adj.ANTIPIRETIC ANTITRIPSINA yne. infecpie.

tt (ivnginea ac&stui segment intestinal). anti = contra. s. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. //. ANTRACOZA. se foloseste si expresia training autogen. 2) Rezectia antrului piloric. ANTIVIRAL. prindpale sunt: izoniazida. gr. cu forf-a. -ozd. gr. pure este controversata. cele mai recente a. gr. s. Grupul de a. granit. medicament dotate cu aceasta proprietate. f.Fr. sunt efidente si In alte tulbu-rari. consta din exerdtii de autosugestie in stare de relaxare psihomotorie. Se disting: a) a. antron = peftera. [Qr. adj.] Tendinta anumitor insecte (tantari) de a Intepa omul. f. f. / anthrax. [CfT. V. Existenta a. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. / antiulcerative. sub Indrumare pedagogica si supraveghere me-dicala. f.: gastroduodenos-tomie (v. s. consecutiv modificarilor functionale si structurale care au loc In organism sub influenta exerdtiului si a efortu-lui crescut progresiv. stoma. ANTRECTOMIE. cavitate. a tori.: vacdnare a. / antrectomy. mastos = mametd. duodeai = in nvmar de 12. 2) Medicament care actioneaza Tmpotriva bacilului Koch. / antivenin. / anthropophilie. / antivitamin. s. se pare ca este vorba de antracosilicoza. ANTIVOMITIV. anti = contra. / antrite. f. f. gasita in apropierea tempiutui [ui Jupiter Amman din Li6ia.?(cizie. / anthrax. Forme: a) a. vipere) sau insecte. determinand sinteza de factori II. s. autogen (v. 2) Care se aseamana cu 'antraxul.. / anti-thrombin. / gastroduodenostomy. venenum = otravd. Cat.} 1) Care se opune multiplicarii virusurilor. dideoxicitidina.] 1) Proces de Intarire a organismului si ameliorare a capaci-tatii de munca. anti = contra. m. / antivitamine. venenum = otrava} Care se opune actiunii veninului. m. actionand prin competitie. s. cavitate. [Lot. ANTIVENIN. [at. n. *interferon. f. ANTROMASTOIDITA. ANTRENAMENT. in. ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anticoagulants. ammoniakon = sore. / antituberculeux. f. / antiviral. Ex. rifampicina. pro-ces complex. vacdn BCG. ANTRITA. cca'itate. adj.: anticoagulante orale (v. f. pentru atingerea unor performante.: a. / antrectomie. [Lat. Cdvitate. voinismentelor. a.] 1) Care se opune ulcerului. -akos = car6une. in. *a. anthrax. [Lot. adj. f. ANTIVENINOS. / antithrombine.: antiemetic. muscular are ca obiectiv hipertrofia musculara. -ita. •akos = carbuM. ANTRACOID. anti = contra. indirecte (*heparine) si directe (*hirudina). X ai coagularii incapabili sa fixeze calciul.tie. [Gjr. anthrax. adj. / antivenin. s. mastoidiana. antrum. antrum. s. c) a. anti = centra. ca si *antiplachetare. s.: amantadina. s. care este fibrina capabila sa fixeze prin adsorbtie cantitati mari de trombina. Ex. produsa de Bacillus anthracis. de obicei combi-nata cu *vagotomie bilaterala In tratamentui chirurgical al ulcerului peptic. ANTIXENIC. Sin. de ex. f. ANTRODUODENOSTOMIE. -aux. In romaneste.] Inflamatie a *antru-lui si a *mastoidei. / antiulcereux. / anthracosilieosis. Sin.] 1) Care are cu- ANTROPOFILIE loarea carbunelui. factori de coagulare): d) a. anti = contra. [at. thrombos = ctieag. xenos = strain. dalac. a.] Pneumoconioza minerala cauzata de inhalarea cronica a pulberilor de carbune. adj. Mai frecvent. s. \Cfr. -atos = gurd} Sin. s.] 1) Ablatia chirurgicala a peretilor unui *antru anatomic. / antritis. / anthracosis. Reprezinta aproape totdeauna o compli-catie a unei "otite medii. Ex. \Gjr. produs de reactie fibhnolitica. s. si antromastoidita. [at. [at. m. charbon. Indeosebi din grupele 'antihistaminicelor si *anticolinergicelor.. / anthracoide. se manifesta Indeosebi prin le-ziuni cutanate (pustula maligna. adj. YQr. gr.: carbune. de amoniu. K sunt anticoagu-lante orale care inhiba o gama-carboxilaza microzomala hepa-tica.. -euse. eidos = forma. antrum. -ind. sportiv. neutralizand factorul X Stuart (v. \Cfr. de la philein = a iu6i. Indeosebi: *anticoagulante orale. ANTRAX. care inactiveaza progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrina sau actioneaza ca un cofactor al hepaririei. n. dezvoltat dupa formarea fibrinei. s. siliciul intrand Intr-o proportie variabila In compozitia pulberilor de carbune. articular. izolat si sintetizat). ANTITUBERCULOS. / antromastoldite.] Boala infectioasa acuta a anima-lelor de ferma. In general cu referire la ulcerul gastroduodenal. Metoda psihoterapeutica recomandata In diferite forme de nevroza. Cat. ANTRACOSILICOZA. s. d) a. anti = contra.. s. silex. [at. / antiviral.] 1) Care se opune dezvoltarii tuberculozei. -akos = citrBuM. m. -ids = piatra tare. [Cjr. adj. pop. eidos = forma. s. Este o boala profesionala In cazul persoanelor care lucreaza In me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex. s. / entraInement. ANTIVITAMINA. \Cjr. s. entrainement. -eris = rand.ANTITROMBINA ANTITROMBINA. anti = contra. n. edem malign) sau. care poate fi transmisa la om prin contact cu parul. s. pielea sau dejectiile animalelor bolnave. -akos = carSune. m.ge. / anthropophilia. sau melanica. gr. ///. ANTITROMBOTIC. n.). a.. afiTivwi de. s. / anti-emetique ou anti-emetisant.] Care se opune substantelor straine organismului.] Substanta din sangele circulant care intervine dupa formarea *trombusului. etionamida si streptomicina (primul a. nerecomandata. / antroduodenostomie. ektome = e. [Cjr. La om. -oza. s.tij.). ulcus. -euse. thrombos = cReag} 1) Care se opune procesului de "tromboza. antron = peftera. mai rar. anthrax. b) a. A. 2) Substanta. s. / antixenique. s. ANTROPOFILIE. n. aciclovir. / antituberculotic. or.] 1) Care se opune varsaturilor.. efectuat prin intermediul unor dispozitive mecanice. A. f. s.. adj. / antiemetic. dar administrarea unor doze mari de peni-dlina sau tetraddina este eficace. / training. antron = peftera. / antivenineux. [Lot. adj.: furuncul a. -e. f. VII. dar si In alte organe. adj. f. El provine. f. s. / antithrombotic.j Substanta care inhiba actiunea unei "vitamine. adj. antivenom. IV. -ita. poate fi fatal.. n.: mineri).. / antivenomous. etambutolul. ca *rau de transport si *ve. / antromastoiditis. s. infec. [at. ain [at. fiind antihistaminicele Ha si inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol). virus = otravd. adj.. vomitare = a vdrsd. [(fr. b) a. 2) Medicament cu acest efect.] 1) Inflamatia mucoasei *antru-lui mastoidian la sugar. s. anthropos = om. IX. ANTIULCEROS. m. c) a. e) a. f. reeducare func-tionala a unei articulatii. -ale. prin leziuni viscerale (carbune pulmonar sau digestiv).. / anthracose. n.). anti = contra. adj. V. antracoza. tuberculiim = umfldturd mica. ca urmare a structurii sale foarte asemanatoare vitaminei respective. cuprinde medica-mente care difera prin compozitia chimica si modul de actiune. / anthracosilicose. [Gfr. (at. Ex. Sin.. de la cai hiperimunizati Tmpotriva acestor veninuri. / anthracoid. adj. 179 . [Qr. -mo. Netratat. [Qr. antron = peftera. philia = atracpie. ANTRENAMENT AUTOGEN / entraInement autogene / autogenous training.j V. f. 2) Inflamatia antrului piloric. a. / antixenic. Se formeaza Indeosebi In ficat. n. Ex. adj. la duo-deni digitorum = de 12 de. mecanic. antrum. s. V. anthrax. s. care este cofactor al *heparinei.: tumora a. de obicei. /. azidotimidina. gandclovir s. [. trahere = a trage.. adj. f. In vederea atin-gerii unui anumit scop. pirazinamida. neutralizand lent trombina ramasa 'in exces. / antithrombotique. antivenin. [Gjr. anti = uni'a. vita = via^a.} Ser care contine antitoxine specifice pentru veninul unor animate (Indeosebi serpi veninosi. s. s. 3) Adaptare prin repetare si practica. gr. -euse. s. 2) Exerdtiu sistematic In vederea dezvoltarii fizice sau In vederea realizarii unor performante spe-dale. s.

Argumentele paleontologies si etologice au condus actualmente la considerarea. s. f. cu deschidere la nivel vulvar (dar imperforat). s. biologies. de. / anthropogenesis. vulvovaginal sau vestibular.om. ouron •= urina.] Denumirea ansamblului de tehnici utilizate pentru masurarea diferitelor componente ale corpului uman. antrum. / anxiety. aorte. s. AORTA ASCENDENTA / aorte ascendante / ascending part of aorta. [Lot. n.are ca obiect cercetarea faptelor de cul-tura prin interpretarea carora pot fi Intelese structurile sociale si. si angoasa sunt trei grade ale aceleasi stari.. f. s.] Stiinta care are ca obiect studiul originii. / anthropometry. / anthropometrie. s. nosos -fioaid. deosebindu-se astfel de 'fistula stercorala. f.are ca obiect studiul variatiilor. ANULOPLASTIE. antron = pefterd. mafini.] Corectarea chirurgicala a unui orificiu' anu-lar anormal. [[at. gennan = a produce} Procesul aparitiei si dezvoltarii omului. locomotor etc. tab. AORTA TORACICA / aorte thoracique / thoracic aorta. In doza mare. s. s. -ism} Conceptie care atribuie unor fiinte. [Lot. V. In formele severe. de. f. genesis = pwdncere. ANURIE. . care apare In caz de leziuni vestibulare. ANXIETATE. m. / antrotomie. poate fi ectopic. pi. s. Ex. on . anthropos . anthropos = om. In situatia In care lu-menul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obicei. al cailor urinare. f. ANTROPOMORFISM. Indeosebi din cadrul . [Qr. s. tome = taiere. a. vestibulara reprezinta o forma de a.artere. s. / anthropomorphisme. aorte.] Cavitate natu-rala. / apparatus (1). tab. a.] V. a mersului biped. forme si Insusiri omenesti. s. se deosebesc o faza subumana si o alta umana.: mica tuberozitate gastrica. Sin.] Examen radiologic al aortei consecutiv injectarii unei substante de contrast hidrosolubile. / anus. de la.ANTROPOGENEZA ANTROPOGENEZA. a. V. s. ANUS. [Lat. ANTROTOMIE.. priii pnsrr-a acestora. Deschiderea intestinului la peretele abdominal. ANTROPOZOONOZA. ri. care a permis trecerea de la viata semiarboricola la viata terestra. definitiva) a materiilor fecale. f.: sistem digestiv). -os = aer. A. Reversul a. posttraumatic sau poate fi creat chirur-gical (In acest din urma caz este vorba. . *a. Dupa unii specialist!. de agitatie. gr. d<. a caracteristidlor morfologice ale omului. f. / artere aorte / aorta. f. In relatie cu conditiile naturale si social-culturale. digestiv. cavitate voluminoasa. uneori criza de angina pectorala sau de astm). frecvent un calcul. a fost dezvoltarea creierului. Permite trecerea celei mai mari parti sau a totalitatii materiilor fecale. canalului anal si a partii inferioare a *rectu-lui. Ex. antrum. prerenala. m. (a aeirein = a ridica in aer fi aer. format printr-o metoda chirurgicala si deschis la peretele abdominal. / anthropology. ANTRU. la lyein . / anthropomorphism. apar reactii neurovegetative ca-racteristice *angoasei. cu aer. la temneia = a taia. de regula.(NA: antrum pyloricum). m. m. n.. fiinta umana. anat -artere. / anxiolytique. Importante: 1) A. portiunea joasa. de.. artificial). care asigura accesul In antrul mastoi-dian. adj. -on = aer. anat. f. s. postrenala. gr. NA. ca factor prim. {Cfr. anus = fezut. A.: proctoscop. In mod accidental. [Cjr. s. Indeosebi prin masuratori ale oaselor. In caz de neoplasm localizat la acest nivel). s. de la aeirein ^ a ridica m a&r fi aer.] Trepanatia apofizei mas-toide (sau "mastoida). [Lot. A. / anurie. AORTA. device (2). s. cu sediu variabil. gr. / anxiogene. anxius = netiniftit. este zoomorfismul. / anthropozoonose. cu deschidere la nivelul vezicii urinare. apparatus = instmmente. / annuloplasty. Insotit de o stare de rau. anxius = neliniftit. s. -oza ] Boala comuna omului si animalelor vertebrate. / anus. ANTROPOLOGIE. / appareil. V. transpi-ratii red. 2) A. pot fi sedative In doza mica sau pot avea. f. Comu-nica cu celulele mastoidiene si cu cavitatea timpanica. respirator. s. antron •= pefterd. [Lot. imperforat (cu persistenta. / anthropogenfese. / anxiogenic. n. s. ANXIOGEN.] 1) Ansamblu de organe care concura la realizarea unei anumite functii. s. care survine de obicei noaptea (se asociaza cu teama. s-a presupus ca factorul primar al a.: a.. vezical. aniilus ^~.. / aortography. com 180 ARARAT pleta sau incompleta a membranei anale). A. gr. permite derivarea totala (si. lylikos = care. skopos = o6seniator. / anthropologie. s. distruge. prin prezenta unui bloca. adj. piloric sau pilo. Patologic. / anuria [Cjr. / proctoscope. Poate aparea ca urmare a unui proces patolo-gic. de un *a. T. cultu-rala sau eInologia . APARAT. antra.} Sentiment de pericol iminent si nedeterminat. gr. m. aorta toracica.: *arboviroza. zoon = animai. n. s. Se dis-ting: 1) a. de [a plassein = a modela. V tab. obstructiva. In necroze cortical-renale. existenta In portiunea mastoidiana a temporalului. f. / annuloplastie. aproape orizontala a stomacului. ANUSCOP.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv. s.iiniftiti cMnuit. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus. cinnuit'i gr.] Diminuarea pana la disparitia completa (Intre 0 si 100 ml/24 ore) a excretiei urinare din diferite cauze: 1) A. graphein = a fcrie. aorta abdominala) / aorte descendante / descending aorta. 5) A. tegumente palide. gennun = a produce.: sistem reticulohistiocitar) 2) De-numire generica pentru un ansamblu de piese care sustin. i anuscope.a distmge. s. [Lot.. anus contra naturii. [Lot. Ex. / antre. s. / anthropozoonosis. f. a e^wnina. a. cavitate. -atis = neliniste. s. / anxiete. osoasa sau viscerala. anxietas. si anus artificial. morphe = forma.. 4) A. f. Ca anxius = ne. [Cjr. paroxistica pura este un tip de angoasa In relatie cu scaderea pasagera a irigatiei sanguine bulbare. logos = stiinfa.\ 1) Care atenueaza sau reduce *anxie-tatea. f. somatica sau fizica . / aortographie. anat. prin obstructia ureterelor. f. angionecrotica. evolutiei si variabilitatii biologice a omului.] *Specul de forma unui tub utilizat pentru exami-narea 'anusului. tab. de fapt.: tendinta de a studia comportamentui ce'orlalte vietuitoare dupa modelul omului. in timp si spatiu. imthropos = om. [Lat. [tjr. cfiinuit. s. m. mastoidian sau pietros (NA: antrum mastoideum). lucruri sau procese. f.inel. care comunicS cu duodenul prin pilor. Nelinistea. cu exceptia structurilor care nu se afla In continuitate (ex. 2) Clasa de medicamente destinata sa reduca anxie-tatea. [Qr. cu sistem (ex. / antrotomy. V. fec-piune. care se deschide In mod normal In regiunea posterioara a perineului. 2) A. f. a forma. anthropos = am.: anus. AORTA DESCENDENTA (v. / antrum. artere. [Gfr. adj. n. plastos = modelat. 3) A. s. de cauza strict renala etc. si oligurie. s. ANXIOLITIC.priv. Termenul poate fi sin. / anxiolytic. AORTOGRAFIE. metron = mafura. s. f. adj. cu o subfaza euhominina. exprimat uneori In cercetarile de *etologie. Initial. s.] Care provoaca *anxietate sau 'angoasa. dar imperforat. Orificiu anormal la nivelul intestinului. proprietati hipnotice. Sin. de la skopein = a wdea. In a. anat. Militate.. mersul biped contribuind la atenuarea caracterelor animalice. 2) A. NA: antrum. prin filtrare glomerulara mult redusa ca urmare a scaderii fluxu-lui sanguin renal sau a presiunii arteriale. anthropos = om. anus = fezut.. ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial anus. renala. mentin sau Inlocuiesc o parte din corp.. ANTROPOMETRIE.artere. Se spune despre o stimu-lare sau despre o situatie existentiala..

2) In acceptiune curenta.. APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopedique / orthosis.] Diminuarea sau absenta intere-sului fata de propria persoana sau fata de cei din jur. sunt usor radioactive. / apathy.. absenta dorintelor si a reactiilor la stimuli psihici. Fractiune a a. Circuital sau In organism depinde de hor-monul antidiuretic si de rinichi.misterioase" atata timp cat nu pot fi explicate stiintific. lui Sylvius (NA: aqueductus cerebri) reprezinta o portiune din canalul ependi-mar situata la nivelul istmului encefalului care face sa comu-nice extremitatea superioara a ventriculului al IV-lea cu fata posterioara a ventriculului al Ill-lea. APATITA. m. m. s.matricea vietii".cfiere.. APA OXIGENATA / eau oxygenee / hydrogen peroxide. APA LIBERA / eau libre / free water. A. fluorapati-ta si *hidroxiapatita. diverticul cecal vermiform. NA: appendix. {Qr.). contine numerosi foliculi limfatici a caror inflamatie deter-mina *apendidta. pelvipedios. la femei fiind mai redusa din cauza masei mai mari de tesut adipos. a. A. APAREUNIE. are rol de . 'antiseptic oxidant utilizat. / appendicectomy. inertie psihica. appendectomy. a. H^O. suplimentara sau dependenta atasata unei structuri anatomice. medi-camentoase sau pentru bai reci ori calde). / water.priv. Actiunea terapeutica a a. pathos = afecfiune. decurge din pro-prietatile fizice si din natura mineralizarii acestora. s. a. In organism: solvent universal In mediile interstitial si intracelular. pathos = afecfiune. V. de unde etimologia termenului. a. v. [Lot. toracopedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior). pi. PO^' si cationilor Na4. s. f.} In anatomie. In care *deuteriul Inlocuieste hidrogenul simplu. din organism variaza In APENDICECTOMIE functie de varsta (la nou-nascut 67-74 %. [Lot. m. Caracterul de *dipol al moleculei de a. si abilitatea sa de a forma "legaturi de hidrogen. desi parametrii sai fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obisnuite. dt la. Dispare la palpare progresiva si reflecta o inflamatie peritoneala localizata. s. De aid.: hipotiroidie. premiuC y^pfiel pentru fizwCogie. partidpa la sinteza *poliozidelor si concentreaza substantele elaborate de *reticulul endoplasmic. APA GREA / eau lourde / heavy water. jambier (orteza jambiera). / apathetic. cu formula chimica D^O. s. o -priv. APA.} Sistem de membrane citoplasmatice prezent In mod constant In celulele nucleate. [Camillo Golgi. are efecte de blocare a unor procese fiziologice si metabolice.. Termen generic pentru orice 'proteza. a . mai mult sau mai putin flectat. eficacitatea unei a. n. A. v. f. / apatite. continuta In organism care nu este legata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. n. iar la adult 58-67%) si In functie de sex.priv. hipertensiune intracraniana. pi. fustolog Italian. Datorita rolului a. muschii si tendoanele care mobilizeaza piesele o&oase unele In raport cu altele. In functie de compozitia lor. -ids = adaos. G. A. apa libera. APA LEGATA / eau liee / bound water. Ansamblul scheletului Tmpreuna cu articulatiile (inclusiv ligamentele). precum si alte proprietati fizice particulare ale aces-teia ar putea permite In viitor o Intelegere mai precisa a relatiei apa-organisme vii. Unele a. K^ Li^ Mg2". f. prezinta o po-zitie foarte variabila In raport cu cecul: posterior (retrocecal). APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi apparatus. Proportia de a. de suspensie. g.] Incapacitatea sau imposibilitatea de executare a coitului. Contractie provocata si dureroasa a muschilor peretelui abdominal. s. G. rol de protectie mecanica (Indeosebi In cazul SNC). APENDICECTOMIE. m. constituit din vezicule si sacule. 'in prezent se stabilesc o serie de markeri specifici utili atat m fiziologia moleculara. / appendicectomie. ischiopubian (*orteza cu sustinere ischiatica). APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomerulaire / juxtaglomerular apparatus. 181 . s. APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus. de. f. appendix. aqua = apa. transformandu-le In produse de se-cretie. ?n tesuturi. / apathique. Fe2^.. A. / apatite. sunt utilizate ca a. Ex. a. f. [CJT./me. Fractiune a a. cu formula chimica H. nume dat canalelor fine existente Intr-un os. pureune = tmpe. aqueductus. apatao = eu Infd} Fosfat de calciu cu formula generala Cas(P04)3X. / appendice. / appendix. m. ca si datorita dependents! si conditionarii oricarei forme actuale de viata de prezenta a. Rolurile principale ale a. ortopedic. In toaleta plagilor. aqua = apa. vermicular (ileocecal sau vermiform NA: appendix vermiform is). corector progresiv. si macula densa. m. 3) Macula densa. [Lot..clorul. 1843-1926. este proportionala cu intensitatea proceselor metabolice. appendices. s. muscle guarding. s. m. este un lichid cu proprietati fizice particulare si complexe si cu roluri multiple. 18. fara aderente.] 1) Termen anatomic general care desemneaza o parte accesorie. fiind denumita .duina in 1906. regime celulara spedalizata a peretelui tu-bului distal. f. / apareunia. pe de o parte. APE MINERALE / eaux minerales / mineral waters. apa legata. cat si m patologie. / aqueduc. Exista o mare diversitate de a. NA: aqueductus. dementa etc. APATIC. *a. APEDUCT (aqueduct). este necesara In reactiile de hidroliza. situate In triunghiul format de arteriolele aferente Si eferente. con-tinuta In organism care este asociata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile.. avand lungi-mea de 7-8 cm si diametrul de 4-8 cm. mai mult sau mai putin .: a. fluorul si radicalul hidroxil (OH). cantitatea de a. respectiv. potabile {de masa) sau In scop terapeutic (ca a. cele mai importante cores-punzand anionilor C0^~. [Lot. APARARE MUSCULARA / d6fense musculaire / muscular defense. f. datorita calitatii sale de mediu general In care se desfasoara schimburile metabolice vitale. \Qr.. A.APARAT GOLGI *aparatului locomotor. contractura abdominala. denu-mite in raport cu scopul sau regiunea anatomica unde sunt amplasate. a. contin In solutie una sau mai multe saruri minerale. anterior (prececal) si dedesubtui cecului (subcecal). aparat gipsat. adj. f. cloroapatita. V.. Ca2+. a . In general. s. prof&sor [a 1'avia. glucidele si lipidele sunt legate de pro-teine. dificultatile care apar uneori In abordarea chirurgicala. i s-au mai atribuit si alte roluri. a. APENDICE.tamponare" a variatiilor de temperatura din organism. in functie de compozitie.re.. In mod normal. uneori. Poate fi constitutionala sau dobandita (ex. s. pe de alta parte. X poate fi simultan . appendix. A.016. Cand unul din aceste compo-nente este majoritar rezulta. adj. natu-rale saline. Submucoasa a. pen-tru mers (orice orteza a membrului inferior adaptata la mers). a. s. duc-tus = ducere. supGment.0 si M. appendage. f. celule granulare (localizate Indeosebi In peretele arteriolei aferente si care secreta *renina) si celule agranulare. V. / apareunie. cu compozitie complexa si cu proprietati terapeu-tice variate. mediu de dispersie. este maxima In cazul utilizarii direct de la sursa. -ids = adaos. In solutii putin concentrate. s.} Caracterizat prin 'apatie. este mobil si liber. la ducttire = a conduce..] Principalul constituent al organismelor vii. S. / eau. 2) 0 masa de celule juxtaglomerulare alcatuita din doua tipuri celulare.. / aqueduct. "orteza sau. apatheia. APAT1E. Formatiune situata la polul vascular al *glomerulului renal alcatuita din: 1) Arteriole aferente si eferente. S0^~. a. \Qr. La acest nivel. / apathie.

s. -aux. A. avea. s. a . s. apo = in afara. proces iritativ apendicular. germinala. Sin. en . NA: apophysis. Unui dintre cele sase procese osoase ale osului sfenoid. Forme: 1) A.).: 1) A. perforata. care separa epiteliul de alte tesuturi. \Qr.: solutie a. gramma = inscriere} Curba obtinuta prin Inre-gistrarea grafica a socului apexian. APNEE DE SOMN / apn6es de sommeil / sleep apn(o)ea.. Fata bazala este dispusa pe *lama bazala. cronica.. supCiment. / appendicite.d. 13) A. de. sindromul apneei de somn. / aplasia. hiperplazica. / apoenzyme. APOENZIMA. APIREXIE. A. lipsa congenitala a vagi-nului.} Absenta 'febrei la un pacient.} Hernia *apendicelui vermicular. -ids = adaos. APNEE. Multiple forme: 1) A. -ids = vdrf. / apical. cu apendice aparent normal. V.} Absenta congenitala a picioarelor. spre deosebire de *foame. s. larvata. APOFIZA ARTICULARA / apophyse articulaire / articular process. NA: processus articularis.. s. s. f. forrum = fier: -inn . f. APODIE. f. ektome = e^cizie. / appendicocele. Proeminenta osoasa fara centru independent de osificare. adj. / appetit. pi. f. -ids = vdrf. 2) A. s. Sin. inflamatie localizata In foliculii limfatici ai apendicelui. la pyressem = a avea feCiro. pnoia = respirafie. 16) A. inflamatie acuta supurativa difuza a apendicelui. inflamatie cronica apendiculara caracterizata prin hiperplazia celulelor adipoase. 4) A. desemneaza o dorinta de a manca selectiv anu-mite alimente. / apex. s. adj. [Lot. s. retroce-cala Inalta.} Referitor la varful unei celule.] Care nu provoaca febra. adj. dar manifestate prin leziuni hepatoenale. apo = in afara.ge. s. f. [Cat. cu apendice in pozitie pelvina si simptomatologie ge-nitala sau urinara. A. APICOLIZA.: boala Alstrom-Leber (v. expusa. 'impre-una cu produsul de secretie. NA: processus coronoideus ulnae. consecutiv unor infectii cronice paro-dontale. 3) A. APOFIZA MASTOIDA / apophyse mastoide / mastoid process.in. prin obstructia cailor respiratorii. / apexocardiogram. adj.priv. (at. s. apo = in afard. apex. prin tromboza vaselor apendicelui si a mezoului. toxica. recurenta survine la un interval de timp dupa un alt proces inflamator apendicular.priv. 2) A. -ale... mastoida. NA: apex. [Lot. adj. f. 12) A. holocrin. purulenta. f. de vagin. a priv. dsrinf. 6) A. In continuare. arret respiratoire / apn(o)ea. gr. 1) Proeminenta osoasa prin care un os se articuleaza cu un alt os Invecinat. appendix. 15) A. pelviana. pulmonara. s. s. -ita. f. adj. APICAL. / apyrexie. [Lot.} 1) Operatie care produce turtirea varfului unui plaman. appendix. Ex. -ids = varf. fidro.). cuime. adj. a modeCci} Absenta 182 APOFIZA MASTOIDA congenitala sau dezvoltarea insuficienta. APENDICOCEL. al unei structuri sau al unui organ. 4) A. APOFIZA CORACOIDA / apophyse coracoide / coracoid process. v. pyretikos = j~e. \Gjr. / apodia. V.. f.APENDICITA supCitMttt. NA: processus coracoideus. a . cu[me} Extremitate. si holoenzima. V. NA: dens axis. n. Ex. 2) Leziune resorbtiva a procesului apical al radadnii dentare. 7) A. [Qr. f. pous. s. capteaza fierul din alimentele digerate (ionizat si transformat In forma feroasa In stomac) si asigura traversarea lui prin mucoasa intestinala sub forma de *feri-tina. s. deoarece teziunile sunt endoapendiculare. inflamatie latenta. / apexocardio-gramme.] Inflamatie acuta sau cronica a apendicelui vermicular. 10) A. adj. 3) A. V. prin excitarea zonelor reflexogene. pi. s. gangrenoasa. V. lombara. [Gfr. / apnee. / apyretog6ne. atrofica. pentru apexocardiograma (v. f. / appendicitis. 14) A.} Despre un proces patologic care nu este Insotit de *febra. -ids = adaos.] Ablatie chirurgicala a *apendicelui vermicular. s. / apicolyse. / apical. APEX. APOFERITINA. apices. zyme = ferment. 9) A. la pyressem = a. apendice In pozitie anormala. APOFIZA CORONOIDA A CUBITUSULUI / apophyse coronoide de cubitus / coronoid process of cubitus. care prezinta un caracter imperios.).priv. s. n. Ex. appetitiis = pofta. gr. lysis = distrugere. Var.. cu simptomatologie lombara dreapta Inalta. congestiva. 8) A. APOCRIN. -ids = varf. / appendicocele. supdment. / apophysis. prin inhibarea centrilor respiratori. mecanica.priv. a . proces supurativ al apendicelui. pyrexis = acces de. forma evolutiva brusca. kar-dia = inimo. drojdie} Partea prote-ica a unei enzime heteroproteinice. podos = vicwr. n. APOFIZA. [Lat. cu fenomene generate si digestive. s. s. la unirea dintre lama si pedicul. / apoenzyme. prin decolare pleuro-parietala. m. 11) A. / apicolysis. f. n. ke]e = fie-mie. Var. s. dt. de.6ri[. nu este corect. gr. poate surveni inainte sau dupa nastere si prezinta forme variate. totals sau partiala a germenilor dentari. a . de cauza neuroreflexa sau lezionala. partea opusa fiind suprafata bazala. ia pnein = a wpwa. apex. f.priv. Cealalta parte a enzi-mei se numeste *cofactor sau *coenzima. s. f. gr. dentara. ascendent. 4) A. sindrom CastilloTrabucco-De La Blaze.. s. cu fenomene toxice grave.. [Lot. f. 5) A. / apodie. s.: apexograma. acuta. 3) A.] Termen care. flegmonoasa. piramidala sub forma de consola situata In partea anterioara a extremitatii proximale a "cubitusului. supurata. a . inflamatie cronica apendiculara 'in care elementele constituente ale organului sunt Inlocuite cu tesut de scleroza. [Lot. si mero-crin. / apocrine. APETIT. prezentand la suprafata sa o mica zona articulara.. / apyretique. APLAZIE GERMINALA / aplasie germinale / germinal aplasia. f. [QT. dt la lyem = a distru. / apex. Proiectie osoasa lunga si incurbata care porneste de la gatui scapulei si se extinde deasupra 'cavitatii glenoide.: sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze (v. reflexa. NA: processus mastoideus. de. ca urmare a cariilor dentare complicate. m. krinein = a separa de} Mod de secretie endocrina in care polul apical al celulelor glandulare se desprinde. f. APLAZIE RETINIANA / aplasie retinienne / retinal aplasia. malformatie constand din prezenta unui bont bronsic lipsit de parenchim pulmonar. . APIRETIC. 5) A. s. cuime. Incetarea procesului de regenerare sanguina medulara. / apyretic. proces inflamator si distrofic al apendicelui. traumatica.) Proteina de la nivelul mucoasei intestinale. fe6nl. apex. / apyrogenic. f. servind ca punct de insertie pentru muschi si ligamente. a. APEXOCARDIOGRAMA. apex. / apophyse. plasis = moddarc. 2) A. complicatie a unei apendi-cite acute. Termenul apirogen. foliculara. daca este utilizat cu referire la alimentatie. de deglutitie se produce In timpul deglutitiei. / apoferritine. pyretos = fe6raf gennan = a produce. APEXOGRAMA. {Cjr. APOFIZA ODONTOIDA / apophyse odontoide / odontoid process. / apyrexia. f. APOFIZA CLINOIDA / apophyse clino'ide / clinoid process.\ Oprire temporara a respiratiei. Suprafata a. tumora. punct culminant al unei formatiuni anatomice. APLAZIE. s. {Qr. APIRETOGEN. 2) Proeminenta osoasa verticala situata pe arcul posterior vertebral. abcedanta.. f.. A. varf. APENDICITA. defectuoasa a unui tesut sau a unui organ. medulara. processi (lat). Proces conico-cilindric. / apocrine. [Cfr. NA: processus ctinoideus. / appetite. la plasseia = a forma. [Cjr.: glanda mamara. care Inconjoara saua turceasca. processus. / aplasie. / apoferritin. determina specificitatea enzimei si viteza de reactie catalitica. utilizat uneori. a unei celule epite-liale se afla pe fata libera.

APOFIZA ODONTOIDA situat pe fata superioarfi a corpului axisului.] Proteine cu functii de sinteza. s. f. care pot fi fagocitati de macrofage sau de celulele din vecinatate. f. -\ta\ Inflamatia unei *aponevroze. celula este frag-mentata In corpi apoptozici.} Distrofie de crestere limitata la o apofiza osoasa. APOPROTEINA. nu se produce eliberarea enzimelor lizozo-male.). s. antiaterogena.. s. Este o varietate de *osteocondrodisplazie. 2) Care este predispus la apoplexie. s. APOFIZA TRANSVERSA / apophyse transverse / transverse process. \Cjr. pe cand necroza se produce numai In cadrul unor procese patologice. / aponevrose. APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel's disease. apoptosis. APONEVRECTOMIE. In comparatie cu eel de necroza sunt urmatoa-rele: a. Dehidromorfina utilizata electiv ca emetic cu actiune centrala.). APOPLEXIE. / apoplectiforme. ADN-ul este desfacut In segmente multiple de cate 185 perechi de baze. f.. In a. dar care se vindeca In cateva ore sau zile. s. Schlatter's disease. care delimiteaza In deschiderea lor posterioara fosa pterigoidiana. d'e [a apo = in afard. balonizarea (umflarea) mitocondri-ilor sau a altor organite lipseste.: hematom retroplacentar. [Qr. este un proces normal. / apoplexy. voluminoasa. adj. f. apoi se dezintegreaza. pereche. / apoptose. cu sensuC: cadtrta frunzdor din copaci odata. zona de necroza hemoragica prin eritrodiapedeza In focar. APOPLECTIFORM. uterina etc. f.\ 1) Care se afla In relatie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta. f. neuron = MTV. const. f. Sin. spre deosebire de 'necroza. APOLIPOPROTEINE. APOPLECTIC. / apoplexie. proba-bil o serie de oncogene si unele gene supresoare ale cresterii tumorale). pro-los = primu[. APONEVROZITA. Sindrom care survine brutal la gravida In ultimele luni de sarcina sau In perioada travaliului. NA: processus pterygoideus. care decoleaza placenta de peretele uterin. A. Ex.: atac a. s. s. / apolipoproteins. biochim. si coloana vertebrala. lipos = grdsime. de invelis (fascii). variaza In functie de regiunile coloanei vertebrale. asemanatoare atacului de apoplexie. a. ptantara . f. de (a apo = in afard.. verticala cu originea In dreptui jonctiunii dintre corpul si marea aripa a osului sfenoid. A. cauzata eel mai adesea de o hemoragie cerebrala. Lama fibroasa sub forma de casca mulata pe bolta craniana. s. 3) Anatomopatologic.. mediana. In jurul caruia pivoteaza *atlasul. nu lasa debriuri celulare si nici cicatrice. -ita.] Fractiunea proteica a *lipoproteinelor. V. apare ca o consecinta a unei perturbari circulatorii functionale. APOFIZA PTERIGOIDA / apophyse pterygoide / pterygoid process. apo = in afard.. Tipurile de a. / apophysitis. Se caracterizeaza prin aparitia unui hematom retroplacentar. / aponevrectomy. / apoproteine. aponeurosis. si a. iar in necroza eel de *ca-rioliza. A. APONEVROZA. pe cand In necroza celula se umfla. APOFIZITA. APOMORFINA. protos = primui. A. adj. / apoptosis. rezistenta.. s.} Care se aseamana cu 'apoplexia. In consecinta. a. II. metroragie. f. este indusa de stimuli fiziologici (reglarea. s.] 1) Pierdere brusca a constientei urmata de para-lizii. fagocitoza lipsind. limitante ale mus-chilor sau ale unor regiuni.: boala Bosviel (v. APOPLEXIE UTEROPLACENTARA / apoplexie utero-placentaire / abruptio placentae. are loc fenomenul de 'cariorexis. A. / apophysite.: ictus apoplectic (sau cerebral). \Cjr. de [a apo = in afara. datorita scindarii Intre *nucleozomi. A (din HDL) este o a. Forma a. f. orice hemoragie masi-va In interiorul unui organ: a.: atac sau ictus a. s. In a. Sin. APOFIZA SPINOASA / apophyse epineuse / spinous process. [Qr. t. V. cuva-nt utilwat de Homer. 2) Prin analogie. pulmonara. ad|. cele mai importante fiind A si B. f. analoge tendoa-nelor aplatizate. B (din LDL) este principala a. -ino. / apoprotein. s. APONEVROZA EPICRANIANA / aponevrose epicranienne / epicranial aponeurosis. B. in Iliada. Indeosebi in cancerogeneza.] Moarte celulara izolata si programata. formata Indeosebi in ficat.. Prin remnoirea celulara pe care o realizeaza.. D si E. ca urmare. [Cjr. spre deosebire de necroza. / apomorphine. mai rar de o embolie sau o tromboza a unei artere cerebrale. care Incheie ciclul celular normal al unei celule si creeaza conditii fizio-logice pentru Inlocuirea sa. Se caracterizeaza clinic prin durere abdominala. / apoplectiform. apoptein = a arunca in afara.} Structura anatomica formata din fibre conjunctive Incrucisate. s. amenintata de hemoragie prin *afibrinogenemie si de necroza a corticalei renale. [a phyeiii = a create. fara sa existe o obturare vasculara. physis = creftere. f. III). initierea si blocarea depinzand de un set de gene. splenica. neuron = new. APOPTOZA. [Qr. adj. Sin. NA: aponeurosis. Prelungire osoasa sub forma de stilet. f. Se disting opt tipuri de a. care reprezinta moartea celulara patologica. / apoplectique. s. apopleklikos = stupefia. A.: boala Osgood-Schlatter.ca urmare a confuziei pe care o fac-eau anticii intre neni fi tendon. boala Ledderhose. Sunt clasificate In grupe. atac cerebral. [Qr. / aponevrectomie. NA: procsssus styloideus. s. In a. cu sosirea toamnei. NA: processus transversus. osteonecroza idiopatica a tuberculului tibial. / apolipoproteines. Osgood's disease. de secretie sau de catabolism al *lipoproteinelor. aterogena. si tab. Caracteristicile principale ale procesuluj de a. s.] Rezectia chirurgicala a unei *aponevroze. apo = in afard. aponeurosis. care proemina de o parte si de alta a unei vertebre si isi are originea In zona de jonctiune a lamei cu pediculul. care este masiva In necroza (Indeosebi In *autoliza). Sin. pierdere subita APOPTOZA de constienta. pi. s. apo = in afard. Sin. f. f. asigura limitarea dimensiunilor diferitelor struc-turi din organism la necesitatile fiziologice. Prognosticul este foarte grav pentru fat si grav pen-tru mama. neuron = new . osteita apofizara de crestere. s. / aponevrosite. apoplcktikos = stup&flat. [Cfr. iar cunoasterea mecanismelor a. APOPLEXIE DIGITALA / apoplexie digitale / Achenbach syndrome. / apoplectic. aponeuroses. NA: galea aponeurotica. / aponeurosis. C (I. apoplexia = [ovitvra.. iar a. f. In prezent sunt In studiu implicatiile a. \Gjr. reunind partile anterioara si posterioara ale muschiului fronto-occipital. ektome = ufcizu. (at. a. pi. ar putea 183 .. A. APOFIZITA T1BIALA ANTER10ARA / apophysite tibiale anterieure / tibial anterior apophysitis. II). Alterare dureroasa a tuberozitatii tibiale anterioare de origine traumatica sau microtraumatica. f. Ea este acoperita de pielea paroasa a capului. aponeurosis.v. / aponevrositis. formand o membrana alba. -inn. Ex. eel putin 11. In a. de insertie. Exista a. observata Intre 10 si 15 ani la baieti. iar In necroza acest proces este aleatoriu. NA: processus spinosus.: A (I. f. pi.t. in patologie.: sindrom Achenbach (v. de. implica o singura celula. A si B au concentratie scazuta In insuficienta hepatica. care dispare spontan fara sechele. APOFIZA STILOIDA / apophyse stylo'ide / styloid process. implantata pe fata posterioara a arcului vertebral la unirea celor doua lame. fiind foarte evidenta in necroza. / apomorphine. hipertensiune tranzitorie ce preceda o stare de *soc. albuminurie masiva. formata din doua lame unite anterior. iar necroza o populatie de celule. se poate extinde la *anexele uterine si chiar la nivelul ficatului si rinichilor. [Qr.. forma = forma. cu mentinerea circulatiei si a respiratiei.

sin. a . artrita reumatoida etc.priv. APRAXIE. cu tendinta la Inglobare si la comprimare a elementelor sistemului nervos central sau periferic In vecinatatea carora se dezvolta. Insemnand arborele vietii. de la pragma. ARAHNIDISM. pi. interpusa Intre *dura mater si *pia mater. Fenomen prezent In oligofrenie. arakhiie = paianjen. 1) Aspect arborescent al substantei albe In sectiunile mediale ale cerebelului. s. / apraxie. ARBORE GENEALOG1C / arbre gen^alogique / genealogical tree.] Imposibilitatea de a Intreprinde actiuni eficace In vederea atingerii unui scop. 2) A. Thuja occidentalis. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism. -oris = arbors. f. [Lat. ideonnotorie.. sunt suficiente dovezi ca a.] Reprezentare conventionala a legaturilor de rudenie Intre diferitii membrii ai unei familii. -ama. m. eidos = forma. 2) hormoni diferiti 184 ARBORE GENEALOG1C de cei ai glandelor de origine (ex. In clinica se solicita. appo-sitio. de care este separata prin spatiul subarahnoidian. APOZITIE. Descendentii sunt figurati prin ramificatii din barele orizontale.} Membrana fina conjunctiva. f. Inmora. idei. Sin.] Monstruozitate caracterizata prin absents masivului median al fetei si a mugurilor maxilari supe-riori. / aprosopie. APUDOMATOZA. dementa.r. striate sau cerebeloase. praxis = actiune.priv. f. eidos = forma. antireumatic.: scarpinat) sau emotionale sunt posibile. m. Intre baza craniului si mandibula exista doar un orificiu unic. adaugare. s. iar uneori dispnee si paralizie respiratorie care poate determina moartea. eel putin aparent. infectioasa). producand: 1) polipeptide sau amine asemanatoare hormonitor secretati In mod normal (ex. genea]ogia. [^Ic-ronim din Ingi. ce apar asemanatoare picioarelor de paianjen. cefalotorace (purtand apa-ratui bucal si patru perechi de labe) si alta posterioara. n. de.). a adauga ft ponere = a pune. / aprosexie.} Punerea In contact a doua elemente (substante. fara leziuni cerebrale. [Qr. In consecinta. -ism. (Mil's = apiicare. In timp ce succesiunea actelor necesare unei miscari complexe este imposibila. s. fie ca vectori ai unor agenti patogeni.. ARAHNODACTILIE CU CONTRACTURI CONGENITALE / arahnodactylie avec contractures congenitales / contractural arachnodactyly. neobservarea noului din ambianta si. s. APRAGMATISM. s. din care fac parte paianjenii. / apposition. / aprosopia. arbor. ataxie-telangiectazie. de la simpla iritatie locala la edem necrotic. scorpionii si diversi acarieni.twn = captarea si decarfio^ilarea precursoritor aminici. and decar6o?(yCation = captarea fi decarfio)ylarea precursorifor aminici. s. 3) A. ARAHNOIDA. emenagog si antiiritant In bolile dermatologice.. a -priv. f. din cauza indiferentei sau imposibilitatii de a stabili o relatie cu partenerul. de [a pratteia -= a ac-fwna} Tulburare dobandita a executarii miscarilor voluntare fara sa existe fenomene paretice sau ataxice. 2) Sin. [CfT. ARAHNOIDOCEL. APROSOPIE. carcinoidele intestinului subtire). Totusi. al caror corp este format din doua parti: una anterioara.] Boala sau accident provocate de muscatura paianjenilor. de ex.arboxyla. / arachnodactylie. In principiu. -atos = fapt.). [C. printre care a. componenta a *leptomeningelui. s. s. [C. cutanat. ARAHNOIDITA. inflamator sau neoplazie. al carei ulei are utilizari numeroase: expectorant. f. A. abdo-menul. / apragmatism. Unii cercetatori fac distinctie Intre a. arbor. f. 3) De-numire pentru arborele de tuia alba.. a . 0 bara orizontala care leaga un subiect feminin cu unui masculin reprezinta un mariaj. encefalica acopera encefalul. miozis si hipotensiune. dorit de subiect. sunt secretante. Clasa A. s. a -priv. / apposition. si meninge. Majoritatea a. l^r. boli neurodegenerative. -ita. tremuraturi si pareza ale extremitatilor. ARAHNODACTILIE. Se disting: 1) A.r. al *leptomeningelui. carcinoamele tiroidiene. din gr.: neoplazie endocriniana multipla (v. / arachno'idoc61e. n. evolueaza cronic. s. Tmbracarii si a mersului. / arachnoiditis. s. s.] Abrev. / arachnidism. astm. fiziologica si cea patologica sunt asemanatoare atat din punct de vedere al cailor de semnalizare. [^cronim din engC. Au mai fost individualizate si alte tipuri de a. ideatorie. In care un gest simplu este irealizabil. V. A.] Infiltrat celular. f. / apudomatose. unele infectii virale. f. Imposibilitatea realizarii unui act sexual.. pragmatikos = referitor [a fapte. polyendocrinoma. ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida. / arachnoid. [Lot. procesele biochimice sunt identice. iar a. Generatiile .] Sin. fapte. arakhne = paianjen. f. arakhne = paianjen. \Gjr. [Lot.] Artropode ("Arthropoda) terestre. incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activitati. n. -oza. s. f. kele = hemie. / aprosexia.). s. din cadrul proceselor fiziologice si cea pro-dusa prin stimuli patologici. -ism. pentru amine precursor uvtake and dtc. Daca unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altui.Apozme fi utila In strategiile de preventie si tratament ale cancerului. chiar daca acesta este evident si. / apragmatisme..: 1) A. cat si al efectorilor moleculari. [Qr. APUDOM. / arachnoldite.i prosopoa = fa^d. infarct miocardic. A. boli hematologice. pentru amine precursor uptake and decardo^yCation = captarea fi decar6o\iiarea precursoritor aminici.: adenoamele hipofizare si ale celulelor Langerhans.} Sintagma lat.. [Qr. f. s. accidente vasculare cerebrale.} Hernie la nivelul spatiului subarahnoidian. s. s. APUD / APUD / APUD. s. prosexis = atenfie.. arachnoideae. cuprinde numeroase ordine. Sunt reprezentati: barbatii prin patrate. 2) A. In timp ce gesturile automa-tice (ex. pentrv amine precursor uptake. f. Mariajul consanguin este reprezentat prin doua bare orizontale. nocivi fie prin toxinele din venin. daktylos = deget} 1) Malformatie congenitala care consta In alungirea si subtie-rea degetelor de la maini. periostala reprezinta reactia periostului fata de o agresiune lo-cala (tumorala..: sindrom Beals-Hecht (v. [C?r. iar subiectii afectati de o boala genetica printr-un semn In simbolul precedent. Ca urmare. femeile prin cercuri. / arachnoidocele. constructive!. genos = neam. / apudomatosis. practicd. se recunosc trei tipuri de a. s. utilizata In mod curent pentru sis-tem APUD (v. fragmente de os fracturat). s. m. osteoporoza.. s. logos = stiinfa.: In cancerul pulmonar cu celule mid neendocrine poate aparea o secretie endocrina). f. uzual pentru sindrom Marfan (v. arakhne = paianjen. cub) prin desene sau prin constructie In spatiu. dura mater. s. •oma. [Cfr.. f. pia mater. f. -oris = arbore'i vita = viafa. utilizata Indeosebi cu referire la structuri asemanatoare cu un arbore si ramurile acestuia. accident grav. imposibilitate de reproducere a formelor plane sau tridimensionale (patrat. / apraxia. arakhne = paianjen. / arachnodactyly. manifestata prin activitate osteo-genica si vizibila radiologic. ocupat de *lichidul cefalorahidian. eidos = forma. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae. spinala Inveleste maduva spinarii. / apudome. caracterizat prin contractura cu hiperreflectivitate. In care gesturile simple sunt execu-tate. [Acroiwm din Ingi. unnas. NA: arachnoidea. nervos.] Perturbare a atentiei voluntare. s.). s. f. aprin-derea cu chibritui a unei lumanari. 2) Plici ale mucoasei colului uterin.: plicae palmatae cervicis. SIDA. tumori frontale etc. S-au conturat si multe alte directii de interes In patogeneza si terapie: boli autoimune. / arachnoide. la apponere = a pune ianga.\ Tumora dezvoltata din celulele 'sistemului APUD. / arachnidisme. n. arakhne = paianjen. / apudoma. f. ischemie cerebrala. APROSEXIE. generatie. feocromocitoamele.

silver poisoning. mandibular) se diferentiaza In ligamentele sfenomandibular si maleolar anterior. sen. / archeobacteria. Termen general pentru desemnarea unor elemente de natura foarte diferita. 3) A. Ca urmare. s. [Lot. NA: areola. / arc. area = am} In anatomie. s. 47. biochim. [Lot. affinis = iwecinat. orificiul vertebral. adj. V.] Organism procariot capabil sa traiasca In conditii extreme de temperatura sau de salinitate. argyros = argint. ARGIRIE. ligamentului stilohioid. n. f. din centrul nervos la organele efectoare. greutate specifica 10. [at. eel mai simplu nu cuprinde decat doi neuroni. 2) Zona eritematoasa care Inconjoara un punct ihflamat. sin. / argyrism. arcus = arc. dentara (NA: arcus dentalis): arc format de catre ansamblul dintilor unui maxilar. a . prezinta forme foarte diverse. v. [Lot. / argininurie. / areola. auditiva si care reprezinta zonele de perceptie si de gnozie. dt la bakteria = 6aston. / arbovirus. 4) A. ARGENTAFINOM. Fiecare a. / arginine-vasopressine. bakterion. / areole.] Structura anatomica de forma arcuita.] 1) segment dintr-o curba. ARHEOBACTERIE. posterior al vertebrei. confine o structura cartilaginoasa cu doua jumatati. n. const. calcarina: zona de proiectie a a. infectie. cornului mic al osului hioid si portiunii craniale a corpului hioidului. auditivo-psihica: a. -ism.] 1) Concentratia sau eliminarea cotidiana a 'argininei In urina. costal. f. s. ARGIRISM. s. crurala (NA: ligamenturn inguinale): coarda fibroasa Intinsa de la spina iliaca anterosuperioara la spina pubisului.: gerontoxon (v. ARIBOFLAVINOZA. n. f. fiind denumit monosinaptic. otrand. f. Cat. v. [Lat. ARGININA.: cardnoid (v. m. / arbovirosis. f. provoaca la om *arboviroze. iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaza spre structurile fetei si ale gatului. s. astringente si antiseptice. glanda) si un circuit de neuroni ce vehiculeaza informatia senzoriala la sistemul nervos central si. Sin: ligamentui Poupart. / silver. -oza. a. creste eliminarea urinara a argininei si apar tulburari neurologice variate ARGININ-VASOPRESINA. dim. s. / ariboflavinosis. ARCADA.iu vasculara. deasupra si Inauntrul valvulei ileocecale. 4) A. s. 41 Brodmann) ajung caile cohleare centrale din corpii geniculati mediani.).: centrul auditivopsihic. r. (ribo-flavina). de asociatie sau asociative: fiecare dintre a. areola s= (trie. 2) Afectiune metabolica ereditara determinata de un deficit In arginaza I (din ficat si eritrocite). afecteaza exclusiv animalele vertebrate. functionale ale scoartei cerebrale care stabilesc legaturi intra-corticale. fibroasa s. s. In organismul carora virusurile se multiplica. eel de-al patrulea si al cincilea. s. A. f. Reprezinta o veritabila retina corticala. adj. [Lat. f. m.] Intoxicatie terapeutica sau profesionala determinata de argint sau sarurile acestuia. s. (a. s. / ariboftavinose. el delimiteaza. [Lot. -onio. argentum = argint. Sin.). In functie de virusul care Ie genereaza. \arbo afirw.. sprancenara (NA: arcus superciliaris): relief redus al fetei anterioare a frontalului. s. 5) Ani Brodmann. m. argentum = argint. 3) A. In particular dintr-o circumferinta. / arginine. [at. ARIE. iar altele si omul (*antropozoonoze).prill. a. / arginine. 6o[td. f. f. arcus = arc. AREOLA. [Lat. s. / argentaffinoma.). c) a.5. f. s. [Lot. / argent. s. s. [Cfr. auditiva: zona a cortexului cerebral situata deasupra primei circumvolutiuni temporale. arkhaios = vecfii. ca si In tehnica medicala. corticotem-porala care Inconjoara a. areae. gr. affinis = mvecinat. / arbovirus. s. s. Este constituita din fibre proprii (ligamentui inghinal extern a lui Henie) si din fibrele aponevrozei muschiului mare oblic al abdomenului. Sin. m.] ARE 1) A. (a. r. ouron = urind. Indeosebi In *pelagra. Unitate functionala a sistemului nervos alcatuita dintr-un receptor senzorial. deasupra arcadei orbitare. 2) A. superior sau inferior. s. Acest a. areo-lae (1). Are rol important In sinteza hepatica a *ureei. [arbor -tifirw. Distrugerea acestui centru nu antreneaza surditatea decat daca este bilaterala. f. orientata oblic In sus si spre exterior. / arbovirose. suprafata delimitata morfologic sau functional: 1) A. capuse). simbol Ag. / arcade. La nivelul sau (a. \Cjr.: gerontoxon (v. / arch.] Sin.] V. f. cu fata posterioara a vertebrei. vizuale. flavus = gaiben.] ElementuI chimic nr. este rara si. normala sau patologica. / arginine-vasopressine. 6o[ta. / argentaffinome. fiecare punct al re185 . n. -oza. f. Mai importante: 1) A. un organ efector (muschi. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch. celula argentafina. s. s. / argininuria. ARBOVIRUS. mica. In profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei. dreapta si stanga. ](yr. f. Arc aortic / arc de I'aorte / aortic arch. Coloane arcuate pereche care dau nastere branhiilor la vertebratele inferioare.d). tab. 2) A. majoritatea fiind boli tropicale. consecutiva unui contact profesional cu saruri de argint sau prin adminis-trare terapeutica prelungita. De asemenea. brun-roscata a tegumentelor. neural (sau vertebral). pi. f. Primul a. V. ARGENTAFIN. ARGINT. pi.] Denumire generica a bolilor determinate de grupul de virusuri "Arbovirus. virus = venin. s. respectiv. anat. a. avand aspec-tul unei linii curbe. format de catre pediculi si lamele verte-brale. / argentaffine. unul senzitiv si altui motor (*motoneuron). eel de-al treilea formeaza cornul mare al osului hioid si partea caudala a corpului acestui os./. s. zigomatica (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigoma-tice a osului temporal cu apofiza temporala a osului malar. -ina. curbura formata de catre o coasta si cartilajul sau. b. f. A. dau nastere unor cartilaje laringiene. s. s.. m. eel de-al doilea a.] Boala determinata de carenta In *vitamina B. 6) A. In conti-nuare. f. b. Metal alb. argentum =• argMt. / argentaffin. NA: area. din engi. este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili. hioid) da nastere apofizei stiloide. [Cjr. artHrovod-bome = transportat de wtTopode. -ind. s. virus = otrava. arthropod-bome = transportat de artropode. Ribonsaure == acid ri6onic (a[terare de [a araBinoz. / argyria. Intinzandu-se si pe versantui extern al polului occipital. ARC REFLEX / arc reflexe / reflex arc. argentum = argint. / aire. f. In general. greutate atomica 107. [Lat. b) a. vasopresina. din engi. ciocanului si nicovalei.87.artere. s. / arch. argentum = argint. identificarea sunetelor si interpretarea lor simbolica. f. / arche(o)bacterie.] Termen generic pentru un grup de numeroase virusuri transmise prin Intepaturile artropodelor hematofage (tantari. s. Aceste doua zone permit. nu poseda decat o sinapsa. m. osoasa.: a) a. / argyrie. ARGININURIE. b. •ind. In Europa au fost identificate cateva forme de *encefalita. iar numarul unui individ Intr-o generatie cu cifre arabe. care ocupa cele doua buze si depresiunea creata de scizura calcarina. posiBii de ia germ. tab. Considerate ca forme primordiale In evolutie. V. ele sunt remarcabile prin prezenta de "introni In genele lor. s. ARC. . ARBOVIROZA.] Aminoacid bazic neesential care intra In compozitia proteinelor. 2) Structura anatomica. / argyrisme. dim. de ia area = mie. argyros = argint. f. ale carui saruri sunt utilizate In medicina datorita efectelor caustice. Ex. maleabil. s.ARBOVIROZA sunt indicate cu cifre romane. avasculara Treves (NA: plica ileoce-calis): zona a mezenterului comun lipsita de vase sanguine macroscopice. ARC SENIL / arc senile de la cornee / arcus senilic. se asociaza cu alte avi-taminoze. / area. 0 serie de a. A. ureogeneza.] Coloratie anormala. mama/a (NA: areola mammae): zona care Inconjoara mamelonul.

17) A.ni 1868-1918} Descrierea si numerotarea diferitelor zone ale scoartei cerebrale 186 ARN umane de catre Brodmann. sau campuri citoarhitectonice. Termenul este utilizat Indeosebi pentru desemnarea perturbarilor *ritmului cardiac.atriale (*extrasistola atriala. manifestata Indeosebi printr-un atasa-ment excesiv fata de parinti. la arytaina = u[c. a. \Cjr. adj. 3) Tulburari mixte: diso-ciatie atrioventriculara. V. Kiesselbach.. s. eidos = forma. m. / arithmomanie.ventriculare (*extrasistola ventriculara. \fr. parasistolie. 7) A. 8) A. *sindrom Wolff-Parkinson-White. f. In cazurile de Ql 50-70 handicapul este considerat u§or. ARITENOID. c. de la mens. arie calcarina. rhythmus. care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau corticifuge. idiopatica sau primitiva (fara existenta unei leziuni car-diace). care a delimitat 52 de a. [Qr. 12) A. *sin-drom Lown-GanongLevine. adj. Neregularitate de ritm cardiac In care contractiile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale ine-gale. Sin. f. traumatism cranian perinatal. striata. gennan = a produce. s. indus artificial.rma. sau cu o boala endocrina (hipertiroidie). / arytenoide. 9) A.pasive sau ritmuri de scapare (atriale. Stare a unui copil sau a unui adult arierati. pads = jv(a. avand urmatoarele cauze principale: tulburari metabolice ereditare. ARITENOIDOPEXIE. neurofiistologge. fata de ritmul sinusal normal. arytainoeides = m forma de view. / arythmogene. din [at. acid riBonucCeic. care se Intind pe o mare parte din scoarta fronto-temporo-parietala. recuperarea nefiind posibila. arytainoeides = in forma de ud-.t ui iocul dmwnwv. ARIERAT.] Persoana care este afectata de *arieratie mentala. Intar-zierea se evalueaza In raport cu media grupului din care face parte subiectui In cauza si poate fi globala sau.td a [lit retro = mapoi.). (at. trebuie diferentiata de a. A. regiunea precordiala. mania = nebunie} Obsesia nume-relor si operatiilor aritmetice: bolnavul efectueaza calcule multiple si inutile. m iim6aju[ c. 14) A. s. eidos = forma. a. f. f. In raport cu cele trei mecanisme patogenice enumerate. m. Extrem de diverse. corticala: teritoriu de proiectie al cortexului cerebral. si retardare mentala.AR1ERAT tinei proiectandu-se pe un punct corespunzator pe scoarta. nevroze. poate afecta numai o parte a personalitatii. ary(oinoei'des = in forma de. / arythmie. In relatie cu o cardiopatie (cardiomiopatie. / arytenoidite. motohe piramidala: centrul efector al motricitatii volun-tare. A. back-ward. u. 15) A. / arriere.falogira: zona din cortexul cerebral situata In piciorul celei de-a doua circumvolutii frontale. se caracte-rizeaza prin dezvoltarea insuficienta a facultatilor intelectuale. Subiectii cu handicap usor pot fi recuperati prin educatie. In ordinea gravi-tatii: 'debilitate mintala (mentala).. eidos = forma. *tahicardia ventriculara. s. ARITMIE CARDIACA / arythmie cardiaque / cardiac arrhythmia. care. Poate fi paroxistica sau perma-nenta. de ia arytainu .: operatie Kelly-King (v. encefalite etc. [fr.wr. pentru Ql Intre 70-79 se situeaza *intelectul de limita. ARN / ARN / RNA.. *flutter-ul atrial. ARIERATIE MENTALA / arrieration mentale / mental retardation. / arytenoid. pot fi: tulburari ale automatismului cardiac. *flutter-ul ventricular. calificata. au fost delimitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolutii) si a citologiei celor sase straturi de neuroni corticali. leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei In perioada gra-viditatii (ex. Sin. rhythmos = ritm. s. arriere. heterotope sau ectopice . Clasic. poate fi de-terminata de fibrilatia atriala. In functie de mecanism. ARITMIE. adj. Denumire generica pentru tulburarile ritmului cardiac.: arie striata. gr.ta. acesta se dovedeste inapt sa Invete. [Korbinian Brodmaan. -ita. ARITMOMANIE.re. Celelalte doua grupe impun o asistenta continua. rhythmos = ritm. parietala ascendents. au fost stabilite si descrise trei grade de a. (at.: arie germinativa. centrul receptor al sensibilitatii generale. afectiva. [^6rev. dimpotriva. / arrhythmogenic.] Care genereaza tulburari de ritm cardiac. isterie). f. arrieration. ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brodmann's areas. ca o consecinta a fixatiei Intr-un anu-mit stadiu al copilariei. m. aritmie cardiaca. determinata de interpunerea. comunicare interatriala. gr. din [at. aberatii cromozomiale (ex. adrctro. s. a. arithmos = numar. sinusala respiratorie. gustativa: zona a cortexului cu proiectia la nivelul partii inferioare a circum-volutiunii parietale ascendente si 1n zona profunda a opercu-lului parietal. locali-zata la nivelul hemitoracelui stang. f. de origine sau cu destinatie extracorticala. s. mentalis. fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie si care poate afecta pe toti baietii nascuti de aceeasi mama). A. ventriculare. / aryt6noidopexie. cu Intarziere In dezvoltarea mentala. 10) A. / retardate.: pata Kiesselbach (v. forma wtaritd a iui retro = uiopm. adj. 'wandering pace-maker).priv. *ntis = minte] Inapoiere mentala. Astfel. \Cjr. extrasistola. ARITMIE EXTRASISTOLICA / arythmie extrasystolique / extrasystolic arrhythmia. tulburari de conducere intraventriculara. [^r. uicior. -e. jonctionale). este. sinu-sala nerespiratorie). absenta autonomiei. ARITMIE COMPLETA / arythmie complete / continuous arrhythmia.. 'torsada varfurilor). Frecvent Insotita de tahicardie (tahiaritmie). V.: *rubeola). a .) A. V.tUlza. care apare eel mai adesea la indivizi cu inteligenta normala si corespunde unei imaturitati psihice. 16. rhythmus.uicior. 4) Ritm de pacemaker. *fibri-latia ventriculara. / arytenoiditis. f.] Anomalie (iregularitate sau disparitie) a unui ritm. ARITMOGEN. 11) A. a. unor extrasistole cu numar si tip variabil. f. Neregularitate a ritmului cardiac data de o perturbare a cadentei exdtatiilor la nivelul nodului sinusal. 2) Tulburari In con-ducerea impulsului: bloc sinoatrial. Handi-capul mental poate fi clasificat si In functie de *coeficientul de inteligenta (Ql). ARITENOIDITA.] SubstantS poliri- . 13) A. instabilitate psihica si inaptitudinea de a reactiona normal la solicitarile din mediul In care traieste subiectui. ARITMIE SINUSALA / arythmie sinusale / sinusal arrhythmia. egoism si *puerilism. de. vegetativa: fiecare din zonele scoartei a carei excitare antreneaza raspun-suri vegetative s. pe versantui anterior al scizurii centrale (Rolando). desi este constient de inutilitatea lor (In psi-hastenii. / arytenoidopexy. b) a. . u(tinse. adj. forma ifitiiri. A.ior. v. gr.] Sin. *fibrilatia atriala.). pot fi clasificate In patru grupe: 1) Tulburari In for-marea impulsului: a) a. care se manifesta pre-coce. motorie exfrapiramidala: fiecare din centrii efectori si regulatori ai motricitatii semi-automate si semivoluntare.] Care se refera la *cartilajul aritenoid. stenoza mitrala) decompensata sau nu. cortico-oculoce-. ale conducerii impulsului sau mixte. Neregularitate de ritm cardiac. A. nonnotope sau sinusale (*tahicardia sinusala. *tahicardia atriala. .: *sindromul Down). s. de regula. iar sub 20 pro-fund. / arithmomania. a. ca si un mediu familial sau social adecvat.i iat. a • priv. Daca arieratui este un copil. poate fi eliminata prin *psihoterapie. [Gjr.] Inflamatie a cartilajului aritenoid sau a muschilor care se insera pe acesta. embriogena: portiune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastodst) unde se va forma embrionul. 'bradicardia sinusala. mental deficiency. corespunzand partii anterioare a circumvolutiunii parietale ascendente. adretro. de ia arytaina = u[cwr. pentru 20-50 moderat-sever. de. cardiaca. sin. adj. m. 'imbecilitate si 'idiotic. consecinta unei insuficiente congenitale a dezvoltarii inteligentei. Co. / arrhythmia. bloc atrioventricular. ritm sinusal coronar si atrial inferior.ww. [Cjr.

tab anat. f. arteria = arterd. V. As. Are importanta medicals. / ARN-polymerase. / aromatherapy. / artery. de gradul II: complicata cu flictene. anat. CANALULUI PTERIGOID1AN partilor subiacente. AURICULARA PROFUNDA / artere auriculaire profonde / deep auricular artery. pe imaginea scintigrafica. s. A. importanta si Intinderea suprafetei arse. s. anat. In formele a-cute. ALVEOLARA INFERIOARA / artere dentaire inferieure / inferior alveolar artery. de la. m. In a. ARN' care nu confine decat o singura infor-matie genetica. artereie conf-in aer. tab. aminati la localizarea lor spedfica in ca-drul sintezei proteinelor. V. Se admite ca tripleti de nudeotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt. y. n. / artefact. complementara extremitatii 5'" a unui ARNm. fiarfiatisc. [Lat.] Vas care conduce sangele oxigenat. artefact. 4) a.artere A. f. 3) a. . APENDICULARA / artere appendiculaire / appendicular artery. ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex. tunica externa (adventicea). denumit astfel datoritd proprietdf-ilor sale putemice. V. ARTEFACT. f. AZIGOS A VAGINULUI / artere azygos du vagin / a«ygos artery of vagina. ARSENIC. tab. are efect eritropoietic. de [a arsen = putemic. A. s. therapeia = tratame. A. tab. BRAHIALA PROFUNDA / artere brachiale profonde / deep brachial artery. terein = a confine (anticii credeau ca. gr. gr. cu efect tonic sau seda-tiv. denumit astfil da. AROMATERAPIE. A. factum = fapt. artere. fosforic servind drept legatura ester Intre functiile alcool 3 si 5 ale ribonucteotidelor succesive. de gradul IV: carbonizarea unei re-giuni din organism. A. arsenicum.artere. de asemenea. dupa cum exista si alte clasificari. f. P-intre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer). Trioxidul de arseniu.artere. anat. formata din reunirea mai multor ribonucleotide. care determina rezultate si interpretari false In cazul unui examen de laborator sau al unor experimente. As^. V. ARN-POLIMERAZA.nt. Enzima care catalizeaza sinteza de ARN pornind de la ADN sau ARN. arsenikon.] Fenomen parazit In relatie cu o tehnica defectuos utili-zata. se constitute Intr-un sis-tem arterial. / RNA-polymerase. V. tab.to-n. A. purtatori de aminoacizi. tab. A. ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC.artere. de gradul I: eritem si tumefactie dureroase. CALOSOMARGINALA / artere calloso-marginale / callosomarginal artery.ta. s.] Intoxicatie sau otravire cu compusi de arsenic. A. V. A.artere. CANALULUI PTERIGOID1AN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal.artere. BUCALA / artere buccale / buccal artery. . A. artere.artere. tab. tab. In functie de tehnicile de preparare a probelor. tab. (a. brahiala) / artere brachiale superficielle / superficial brachial artery. Molecula de ARN compusa din fragmente de origine distincta reunite in vitro printr-o ARN ligaza. [Lat. tab. a. de ordinul a 10s Da). electricitatea. A. [Lat. Clasa particulara de ARN antisens. Ex. ARTERA. ARN-ul satelit inclus (Tmpachetat) In capsida este specific fiecarui virus si nu se poate replica fara acesta. . tab. ca radiatiile. V. ardere = a arde. s. intra trei straturi concentrice: tunica interna (sau intima). Abundent m ribozomi (masa moleculara mare. anat. gr. dm gr. aer. din gr. . AUDITIVA INTERNA (v. V. (irs. se efec-tueaza In contact cu ADN si cu enzime specifice. Prin ramificatie progresiva si anastomoze. sub forma hibrida cu ADN m nudeele celulare si asodat cu ribozomii In citoplasma. s. arsenicum. anat. tab. artere perineale profonde / artery of bulb. 2) a. . Biosinteza a. ALVEOLARA POSTERIOARA SUPERIOARA / artere alveolaire superieure et posterieure / posterior superior alveolar artery.artere. BAZ1LARA / tronc basilaire / basilar artery. care actio-neaza asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare). anat. s. anat. BULBULUI VESTIBULULUI (vaginal) / artere perineale profonde / artery of bulb of vestible. A. solubil). care are rolul de a dirija a. tulburarile digestive se aseamana cu cele din "holera. f.. facut. ARCUATA A PICIORULUI / artere dorsale du metatarse / arcuate artery. fie In general. de la facere = a face. aroma. BRAHIALA / artere brachiale / brachial artery. V. / arsenic. V. arsenikon. . anat. . s. BULBULUI PENISULUI / artere bulbaire du penis. aroma. ei sunt spedfid fiecarui a.artere. A. -os = aer. s. V. si ADN. V. / arsenicisme.: ARN MIC) sau obtinut prin inginerie genetica. [Lot. cronic domina manifestarile nervoase si cutanate. ACETABULARA / artere acetabulaire / acetabular branch of medial femoral artery. -alos = aTOmil. de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmos-fera sau volatilizate din baie de apa). artis = meserie. s. anat. tab.artere. A mai fost pus In evidenta ARNm (mesager). a. ARSENICISM. 187 . / artifact. tab. proprietdtiCor sale putemice. cadavre).] Leziune cutanata sau mucoasa provocata de caldura sau aiti agenti fizici. s. anat. f. / artere. de la therapeuein = a.artere. ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA. n. V. ARN complementar altei portiuni de ARN a carei functie o inhiba. codant pentru mai multe lanturi polipeptidice distincte. . ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA. V. f. A. ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / recombinant RNA. A. A. anat. s. anat.artere. -ifim. Are. V. deci. m. 6ar6dlesc. / brulure. AXILARA / artere axillaire / axillary artery. NA: arteria.artere. anat. V. tunica mijiocie (sau media). V. se mai afla In cantitati mid In citoplasma (ARNs. tab. A. ARN mesager care contine mai multi cistroni si este. a. In constitute unei a. [a arson = putemic. tab. . n. tab.artere. -atis. BRAHIALA SUPERFICIALA (v. ACROMIOTORACICA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. dar este uneori Intrebuintat si ca otrava (cazuri medicolegate). anat. A. . V. V.ARN ANTISENS bonucleica prezenta In toate celulele vii. 33. labirintica) / artere auditive interne / artery of the labyrinth (internal acoustical).artere. anat. r. [Lot.artere. . / burn. ca urmare a unei den-sitati prea mid de impulsuri Inregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvata. AURICULARA POSTERIOARA / artere auriculaire posterieure / posterior auricular artery. anat. tab. anat. El transporta mesajul genomului enzimelor care catali-zeaza sinteza proteinelor. de. s. a.artere. A. . polycistronic messenger. messenger interfering complementary RNA. a. f. . deoarece crou goals. tab. frigul. / arsenic-alism. aminat. . Se disting patru grade: 1) A. [Lat. anat. . ANGULARA / artere angulaire / angular artery. tab. m. .] ElementuI nr. ARN care poate Insoti diferite virusuri.artere. anat.artere A. V. din microscopia electronica. V. . tab. / arsenic. / aromatherapie. . ARSURA.. ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA. V. s.: a. ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. de gradul III: In care bulele se complica cu necroza dermului si uneori a A. . anat. propulsat de ventriculele inimii catre diferite organe din organism. ingriji} Metoda terapeu-tica In care se utilizeaza uleiuri vegetale esentiale. .

artere. A. . V.artere. . V. .artere.artere. V. .artere. A. anat. tab.artere. . tab. V. CENTRALA A RETINEI / artere centrale de la retine / central artery of retina. V. tab. CIRCUMFLEXA HUMERALA POSTERIOARA / artere circonflexe humerale posterieure / posterior humeral circumflex artery. anat. A. anat. COLICA STANGA / artere colique gauche superieure / left colic artery.artere. A. V. artere. CISTICA / artere cystique / cystic artery.artere. A. tab. tab. tab. A. V. tab. V. CENTRALA LUNGA / artere de Heubner / long central artery. A. A. anat. A. tab. A. V. V.artere. tab. A. COMUNICANTA ANTERIOARA / artere communicante anterieure / anterior communicating artery. tab. V. .artere. A.artere.artere. frenice superioare). A. V. ductului deferent). anat. tab.artere. V. CORONARA STANGA / artere coronaire gauche / left coronary artery. anat. CEREBRALA ANTERIOARA / artere c6rebrale anterieure / anterior cerebral artery. A. V. A. . V. anat. . CERVICALA PROFUNDA / artere cervicale profonde / deep cervical artery. anat. V. CEREBRALA POSTERIOARA / artere cerebrale posterieure / posterior cerebral artery. tab.artere. CAROTIDA EXTERNA / artere carotide exteme / external carotid artery. DEFERENTIALA (v. . anat. A. COZII PANCREASULUI / artere pancreatique caudale / artery to tail of pancreas. anat.artere. A. CIRCUMFLEXA PEMURALA LATERALA / artere circon-flexe femorale lat6rale / lateral femoral circumflex artery.artere. DUCTULUI DEFERENT / artere deferentielle / deferential artery. anat. A. . A. anat. CIRCUMFLEXA HUMERALA ANTERIOARA / artere circonflexe humerale anterieure / anterior humeral circumflex artery. DORSALA A NASULU1 / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. V. A. CIRCUMFLEXA ILIACA PROFUNDA / artere circonflexe iliaque profonde / deep iliac circumflex artery. anat. . . anat. V. CAROTIDA COMUNA / artere carotide primitive / common carotid artery.artere. . A.artere. CECALA ANTERIOARA / artere caecale anterieure / anterior cecal artery. V. DORSALA A CLITORISULUI / artere dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris. a. anat. anat. . colaterala ulnara inferioara). tab. V. tab. . anat. anat. . .artere.artere. A. tab.artere. .artere.artere. V. frenice inferioare). V. tab.artere. V. . tab. . tab.artere. V. tab. a. DIAFRAGMATICA SUPERIOARA (v. tab. tab. V. anat. A. CIRCUMFLEXA SCAPULARA / artere circonflexe scapu-laire / circumflex artery of scapula. . artere. . V. anat. anat. anat. A. aa. tab. A.artere. anat. V. V. tab. V. anat.artere. COLICA DREAPTA INFERIOARA (v. . DORSALA A PENISULUI / artere dorsale de la verge / dorsal artery of penis. A. . tab.artere. V.artere. COLATERALA MIJLOCIE / artere collat6rale moyenne / middle collateral artery. A. anat. tab. anat -artere. V. anat.artere. CIRCUMFLEXA FEMURALA MEDIALA / artere circonflexe femorale mediale / medial femoral circumflex artery. A. . tab. A. V. . A.artere. tab. COLATERALA ULNARA SUPERIOARA / artere collaterale cubitale superieure / superior ulnar collateral artery. anat. A. tab. EPIGASTRICA SUPERFICIALA / artere epigastrique superficielle / superficial epigastric artery. a. .artere. V. anat . A. EPIGASTRICA SUPERIOARA / artere epigastrique superieure / superior epigastric artery. A. . . COLATERALA RADIALA / artere collaterale radiale / radial collateral artery. anat.artere. CEREBELOASA SUPERIOARA / artere cerebelleuse superieure / superior cerebellar artery. CERVICALA ASCENDENTA / artere cervicale ascendante / ascending cervical artery. tab. . tab. tab. anat. anat. anat. V. colaterala ulnara superioara). tab. anat. V. tab. tab. COLATERALA CUBITALA INFERIOARA (v. tab. CEREBRALA MIJLOCIE / artere cerebrale moyenne / middle cerebral artery. A. COROIDIANA POSTERIOARA / artere choroidienne posterieure / posterior choroidal artery. tab. CAROTIDA COMUNA EPIGASTRICASUPERIOARA A. tab. A. tab. anat. tab. DORSALA A PICIORULUI / artere dorsale du pied / dorsal artery of foot. a. EPIGASTRICA INFERIOARA / artere epigastrique inferieure / inferior epigastric artery. ileocolica). anat. 188 A. anat. CECALA POSTERIOARA / artere caecale posterieure / posterior cecal artery. V. A. COLICA DREAPTA / artere colique droite superieure / right colic artery. A. . . V. A. tab. . . V. A. CIRCUMFLEXA ILIACA SUPERFICIALA / artere circonflexe iliaque supcrficielle / superficial iliac circumflex artery. COMUNICANTA POSTERIOARA / artere communicante posterieure / posterior communicating artery. anat.artere. anat. V tab. tab. A. tab. aa. . A. COROIDIANA ANTERIOARA / artere choroidienne anterieure / anterior choroidal artery. anat. anat. anat. DIAFRAGMATICA INFERIOARA (v. A. DORSALA A SCAPULEI / artere scapulaire posterieure / dorsal scapular artery. . COLICA MIJLOCIE / artere colique droite superieure / middle colic artery. anat. A. .artere. tab. tab. artere. tab. anat. tab. anat. tab.artere. . V. anat. anat. V. A. . tab. A. A.artere.artere. -artere. A.artere.artere. V.artere. . A. tab.A.artere. V. . V. anat. anat.artere. CAROTIDA INTERNA / artere carotide interne / internal carotid artery. V.artere. COLATERALA ULNARA INFERIOARA / artere collat6rale cubitale inferieure / inferior ulnar collateral artery. CEREBELOASA INFERIOARA ANTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et anterieure / anterior inferior cerbel-lar artery. V. COLATERALA CUBITALA SUPER10ARA (v. anat. A. . A. anat. CEREBELOASA INFERIOARA POSTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et post6rieure / posterior inferior cerebellar artery. artere. V.artere. A. A. V.artere. anat.artere. CORONARA DREAPTA / artere coronaire droite / right coronary artery. . . anat. V. CENTRALA SCURTA / artere centrale courte / short central artery. V. anat. V. tab. CREMASTERICA / artere cremasterienne / cremasteric artery. V tab. . . tab. V. .artere. V. tab. A.

anat.artere. V. pe. anat. V tab. .A. tab. A. tab. . V. V. V. A. V. A. A. A.artere. A. LARINGIANA INFERIOARA / artere laryngee posterieure / inferior laryngcal artery. . A. tab. V. V. anat. a. . anat. . A. V. . supratrohleara).artere. INTERCOSTALA SUPREMA (v. .artere. . tab. HEPATICA PROPRIE / artere hepatique propre / proper hepatic artery. anat.artere. A. A. A. V. V.artere. V. LARINGIANA SUPERIOARA / artere laryngee superieure / superior laryngeal artery. V. A. 4ab. . V. GASTROEPIPLOICA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastroepiploic artery. HUMERALA PROFUNDA (v. tab. iliaca interna) / artere iliaqiie interne / hypogastric artery or internal iliac artery. ILIACA INTERNA / artere iliaque interne / internal iliac artery. . V. anat . tab. anat . GENICULARA INFERIOARA MEDIALA / artere inferomediale du genou / lateral inferior genicular artery. fab. A. lfi43-1926. artere A. V. A. . anat. INTEROSOASA ANTERIOARA / artere interosseuse anterieure / anterior interosseous artery. . ILIACA COMUNA / artere iliaque commune / common iliac artery. . anat. V. tab. A.artere. anat. a. V. FRONTALA (v. . anat. tab. HIPOGASTRICA (v. INTERCOSTALA ANTEROSUPERIOARA (v. intercostala anterioara). '£er[in.artere. V. FIBULARA (v. FUNICULARA (v. tab. anat. V.artere. V. ETMOIDALA ANTERIOARA / artere ethmo'idale anterieure / anterior ethmoidal artery. anat. V.artere. tab. V. [/oAonn Leonhard Otto Heiibner. tab. . A. tab. . 189 . V. anat. anat. . . V. V.artere. FRONTOBAZALA LATERALA / artere frontale interne et posterieure / lateral frontobasal artery. A. . tab.artere. anat. GASTROEPIPLOICA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastroepiploic artery. INTEROSOASA COMUNA / artere interosseuse commune / common interosseous artery.artere. tab. brahiala). tab. gluteala inferioara). LINGUALA PROFUNDA / artere ranine / deep lingual artery. A. A.artere. tab. V. LUI HEUBNER (v. tab.artere. . anat. V. tab.artere. ILIOLUMBARA / artere ilio-lombaire / ilio-lumbar artery. . anat.artere. A. a. A. A. A. anat. GENICULARA INFERIOARA LATERALA / artere inferolaterale du genou / lateral inferior genicular artery. . anat. tab. V tab.artere.artere.artere. anat. V. tab. anat. V. -artere. A.artere. anat. V.artere. GASTRICA STANGA / artere gastrique gauche.artere. a. anat. anat. tab. anat. intercostala anterioara).artere. anat. HIPOFIZARA SUPERIOARA / artere hypophysaire superieure / superior hypophysial artery. . V. A. GIRUSULUI ANGULAR / artere du pli courbe / artera gyri angularis. A. A.artere. V. A. A. anat. artere. tab. . testiculara). anat. anat. a. tab. .d''"^ru go-man. tab. . anat. V. A. tab.artere. tab. . GASTRODUODENALA / artere gastro-duodenale / gastroduodenal artery. LIGAMENTULU1 ROTUND AL UTERULUI / artere du ligament rond de I'uterus / artery of round ligament of uterus. LABIALA SUPERIOARA / artere labiale superieure / superior labial artery.artere. tab. anat.artere.artere. tab. V. anat. artere. FESIERA INFERIOARA (v. tab anat.artere. tab. artere coronaire stomachique / left gastric artery. brahiala profunda). a.artere. GASTRO-OMENTALA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastro-omental artery. tab. anat. HIALOIDA / art.artere. A. anat. . tab.artere.] / tab. tab. anat. anat. FEMURALA PROFUNDA / artere femorale profonde / deep femoral artery. .artere. LACRIMALA / artere lacrymale / lacrimal artery. anat.artere. V. . anat. peroniera).artere. GLUTEALA SUPERIOARA / artere fessiere superieure / superior gluteal artery. anat . tab.artere. tab. a. tab. V.artere. A.artere. V. HEPATICA COMUNA / artere hepatique commune / common hepatic artery. A. A. A. HUMERALA (v. tab. . . anat. V. V. GLUTEALA INFERIOARA / artere fessiere inferieure / inferior gluteal artery. anat.artere. A. . GENICULARA MIJLOCIE / artere moyenne du genou / middle genicular artery. A.r. artere. anat. .artere. ISCHIATICA (v. V. anat. INFRAORBITARA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. V. anat.artere A. LINGUALA PROFUNOA A. LABIR1NTICA / artere auditive interne / artery of the labyrinth. . a. tab. . V tab. tab. A. . A. FRONTOBAZALA MEDIALA / artere frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery. . tab.artere. anat. . V. A. anat. . V. a. A. GENICULARA SUPERIOARA LATERALA / artere superolaterale du genou / lateral superior genicular artery. INTEROSOASA POSTERIOARA / artere interosseuse posterieure / posterior interosseous artery. V. A. artere. anat. tab. INTERCOSTALA ANTERIOARA / artere intercostale superieure / highest intercostal artery. LABIALA INFERIOARA / artere labiale inferieure / inferior labial artery. anat.artere.artere. V. A. tab. a. anat. LINGUALA / artere linguale / lingual artery. INTEROSOASA RECURENTA / artere inter-osseuse recurrente / interosseous recurrent artery. FESIERA SUPERIOARA (v. anat. V. A. a. anat. A. A. A. tab. anat. anat. ILIACA EXTERNA / artere iliaque externe / external iliac artery. . gluteala inferioara). FAR1NGIANA ASCENDENTA / artere pharyngienne ascendante / ascending pharyngeal artery. GENICULARA SUPERIOARA MEDIALA / artere superomcdiale du genou / medial superior genicular artery.artere. A. tab.artere. V. hyaloidienne / hyaloid anery. V. tab. V. GASTRICA DREAPTA / artere pylorique / right gastric artery. V. tab. tab. A. V. . . anat. A. a. A. FEMURALA / artere femorale / femoral artery. tab. A. centrala lunga). . V. gluteala superioara).artere. anat. A. anat. . A. A. anat. FACIALA / artere faciale / facial artery. . . HIPOFIZARA INFERIOARA / artere hypophysaire inferieure / inferior hypophysial artery. profesor ia Leipzig.artere. V. GENICULARA DESCENDENTA / artere grande anastomotique / descending genicular artery. anat. A. . tab. tab. V. V. ETMOIDALA ANTERIOARA A. tab. V.artere. . ILEOCOL1CA / artere ileo-colique / ileocollc artery.artere A. anat.artere. tab. tab. apoi la. tab. A. -artere. GASTRO-OMENTALA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastro-omental artery. ETMOIDALA POSTERIOARA / artere ethmoidale posterieure / posterior ethmoidal artery. . V. tab. artere.artere.

V. . anat. OBTURATORIE ACCESORIE / artere obturatrice accessoire / accessory obturator artery. anat. tab. PARACENTRALA / artere du lobule paracentral / para-central artery. anat. tab. A. A. OFTALMICA / artere ophtalmique / ophthalmic artery.artere. . tab. MEZENTERICA INFERIOARA / artere mesenterique inferieure / inferior mesenteric artery. V. PALAT1NA DESCENDENTA / artere palatine descendante / descending palatine artery. . artere. tab. A. V. tab. anat. A. tiroidiana ima). tab. anat.artere. tab. a. a. a. tab. . tab. . tab. anat .artere. PLANTARA LATERALA / artere plantaire laterale / lateral plantar artery. anat. RADIALA / artere radiale / radial artery. . A. MEZENTERICA SUPERIOARA / artere mesenterique superieure / superior mesenteric artery. tab. A. anat. A. V. V. A. tab. . tab.artere. A. V. . . anat.artere. anat. tab. MAX1LARA / artere maxillaire / maxillary artery. tab. tab. A. . tab. anat . V. A. V. V.artere. OMBILICALA / artere ombilicale / ombilical artery. A. tab. PULMONARA DREAPTA / artere pulmonaire droite / right pulmonar artery. MALEOLARA ANTERIOARA MEDIALA / artere malleolaire antero-mediale / medial anterior malleolar artery. . V. PULMONARA STANGA / artere pulmonaire gauche / left pulmonar artery. A. anat. tab. PANCREATICA MARE / artere pancreatique transverse / great pancreatic artery. V. A. PARIETALA ANTERIOARA / artere parietale anterieure / anterior parietal artery.artere. OVARIANA / artere ovarienne / ovarian artery. artere. . tab. V. V. V.artere. PARIETO-OCCIPITALA / artere parieto-occipitale / parietooccipital artery. A.artere. anat. V.artere. anat. tab. MENINGIANA MIJLOCIE ' artere meningee moyenne / middle meningeal artery.artere. anat. . . anat.artere. tab. V. A. anat. A.artere. A. PALAT1NA ASCENDENTA / artere palatine ascendante / ascending palatine artery. tab. A.artere. anat. anat.artere. PANCREATICA INFERIOARA / artere pancreatique infe-rieure / inferior pancreatic artery. a. tab. MAX1LARA EXTERNA (v. V. A. V tab. anat. . . V. .artere. MENTALA / artere mentonniere / mental artery.artere. PARIETALA POSTERIOARA / artere parietale posterieure / posterior parietal artery. MUSCULOFRENICA / artere musculo-phrenique / musculophrenic artery. artere.artere.RADIALA A. tab. mediana). V. . V. anat. . A.artere. tab. A. MALEOLARA ANTERIOARA LATERALA / artere malleolaire antero-laterale / lateral anterior malleolar artery. . A. anat. PANCREATICODUODENALA INFERIOARA / artere pancreatico-duodenale inferieure / inferior pancreaticoduode-nal artery.artere. . V. anat. profiisor [a Jena. A. [/oAonn Ernst Neuhaiier. -artere. anat. tab. V. PERONIERA / artere peroniere / peroneal artery. anat. OCC1PITALA / artere occipitale / occipital artery. anat. LUSOR1A / artere sous-claviere droite retro-cesophagienne / retroesophageal right subclavian artery.artere. V. NENUMITA (v. toracica interna). V. tab anat. tab. PERICARDIOFRENICA / artere pericardo-phrenique / pericardiophrenic artery. MENINGIANA POSTERIOARA / artere meningee posterieure / posterior meningeal artery. . . . anat. .] V. V. A.artere. tab. anat. artere. V. maxilara).artere. MASETERICA / artere masseterine superieure / masseteric arte''y. tab. tab anat. MAMARA INTERNA (v. . tab. anat. A. . anat.artere. V. tab. V. A.artere. A. A. . anat.. tab.artere A.artere. V. A. PANCREATICA DORSALA / artere pancreatique dorsale / dorsal pancreatic artery. anat. A.artere. A. tab. A. anat. V. V. . . NERVULUI MEDIAN (v. A. MEDIANA / artere mediane de I'avant-bras / median artery. -artere. .artere. V tab. artere A. anat. A. V. A. trunchiul brahiocefalic) / tronc arteriel brachio-cepnalique / brachiocephalic trunk. A. A. V.artere. . A. V. V. PILORICA (v. . anat. V. V.artere. tab. PRINCIPALA A POLICELUI / artere principale du pouce / main artery to thumb. anat. tab anat. . tab. PALAT1NA MARE / artere palatine majeure / greater palatine artery.artere. PUDENDALA INTERNA / artere honteuse interne / internal pudenda! artery. A. tab. V. . NERVULUI SCIATIC / artere du nerf grand sciatique / sciatic artery. V. a. V. LUI NEUBAUER (v. V. V. PANCREATICODUODENALA SUPERIOARA / artere pancreatico-duodenale superieure / superior pancreaticoduo-denal arteries. . A. LOMBARA IMA / cinquieme artere lombaire / lowest lumbar artery. tab.artere. A. V. anat. V. anat. 190 A.artere.artere. A. anat. anat. anat. tab. .artere. tab. PROFUNDA A PENISULUI / artere caverneuse (chez I'homme) / deep artery of penis. anat.?i cfivvrg german. POPLITEE / artere poplitee / popliteal artery. anat. V.artere. PLANTARA MEDIALA / artere plantaire mediale / medial plantar artery. A.artere. . OCC1PITALA MEDIALA / artere temporo-occipitale anterieure / medial occipital artery. LOBUUJI CAUDAT A. .artere. 1742-1777. NAZOPALATINA / artere naso-palatine / septal branch of sphenopalatine artery. tab. tab. V. anat. MAX1LARA INTERNA (v. . . fronto-bazala laterala). gastrica dreapta). V. . OBTURATORIE / artere obturatrice / obturator artery. a.artere. tab. . . tab. MENINGIANA ANTERIOARA / artere meningee anterieure / anterior meningeal artery.artere.artere. V.artere A. PRECUNEALA / rameau pour Ie precuneus / precuneal artery. . . V.artere. anat. anat. A. tab.artere.artere. anat. anat. MAMARA EXTERNA (v. anat. A. anat. a. PEDIOASA (v. . NAZALA EXTERNA / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. . tab. . anatomist . A. anat. tab. A.artere. A. tab.artere. tab. tab anat . anat.A. toracica laterala).artere. A. a. . faciala). OCC1PITALA LATERALA / artere temporooccipitale moyenne / lateral occipital artery. . tab. V. A. A.artere A. tab. A. tab.artere A.artere. a. anat. anat. anat. tab. anat. . V. V. tab.artere. A. PROFUNDA A CLITORISULUI / artere caverneuse (chez la femme) / deep artery of clitoris. . anat. V. anat. A. V. V. PERINEALA / artere perineale superficielle / perineal artery. ORBITOFRONTALA LATERALA (v. dorsala a piciorului).artere. tab. V. NUTRITIVA / artere nourriciere / nutrient ar-tery. tab. V. tab. V. LOBULUI CAUDAT / arteres spigeliennes / artery to caudate lobe.artere A. V.artere. . V.

A. SEGMENTARA MEDIALA / artere segmentaire mediale / medial segmental artery.artere.artere. anat. SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior inferior segmental artery. pudendala interna). V. tab. SUPRATROHLEARA / artere frontale interne / supratrochlear artery. artere. anat. SUPRARENALA MIJLOCIE / artere surr6nale moyenne / middle suprarenal artery. .artere. V. V. tab. V. . RUSINOASA INTERNA (v. . tab. a. A. V. interosoasa recurenta). artere. recurenta ulnara). A. tab.artere.artere. . TIBIALA POSTERIOARA / artere tibiale posterieure / posterior tibial artery. RECURENTA ULNARA / artere recurrente cubitale / ulnar recurrent artery. . . V. a. . tab. A. a. tab. A. V.artere. RADIALA A INDEXULUI / artere collaterale palmaire externe de 1'index / radial artery to index finger. A. .artere. V. V. A. V. anat.artere. .artere.artere.artere. . . TEMPORALA ANTER10ARA / artere temporale anterieure / anterior temporal artery. SANTULU1 POSTCENTRAL / artere du sillon postcerebral / postcentral sulcal artery. anat. tab. V. tab. . tab. A. V. V. centrala lunga). anat. . SYLVIANA (v. . . V. anat. anat. A. TEMPORALA SUPERFICIALA / artere temporale superficielle / superficial temporal artery. tab. . . . anat. tab. artere. STILOMASTOIDIANA / artere stylo-mastoidienne / stylomastoid artery. tab. A. SPINALA ANTER10ARA / artere spinale anterieure / anterior spinal artery. A. A. SUPRAORBITALA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. anat. tab. a. a. TEMPORALA POSTERIOARA / artere temporale posterieure / posterior temporal artery. V. tab. RECTALA MIJLOCIE / artere hemorroidale moyenne / middle rectal artery. . anat. V. tab anat. SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior superior segmental artery. SEGMENTARA POSTERIOARA (hepaticA) / artere segmentaire posterieure / posterior segmental artery. a. SEGMENTARA LATERALA / artere segmentaire laterale / lateral segmental artery. TIMPANICA A. A. . . V. tab. A.artere. A. A. tab anat. tab. anat. A. A. tab. A. . anat. anat. A. V. A. . artere.artere.artere. SUPRADUODENALA / artere supraduodenale / supraduodenal artery. V. anat. tab. A. V. anat. A.artere.artere. anat.artere. artere. tab. V. V. TARSIANA LATERALA / artere dorsale du tars / lateral tarsal artery. tab. anat. . V. A. A. A. anat. RECURENTA RADIALA / artere recurrente radiale / radial recurrent artery. tab. tab. . V. A. artere.artere. V. . V. A. anat. A. anat. SUBLINGUALA / artere sublinguale / sublingual artery. V. testiculara). . . tab.artere. anat. SUBSCAPULARA / artere sous-scapulaire / subscapular artery. . tab. RADIALA A INDEXULUI INFERIOARA A. tab. A. anat. nervului sciatic). . A. anat.artere. tab. A. tab. V.artere. . SPLENICA / artere splenique / splenic artery. TESTICULARA / artere testiculaire / testicular artery. . a. tab. tab.artere. A.artere. tab.artere. A. . anat. tab.artere.artere. RECURENTA CUBITALA (v. TEMPORALA MIJLOCIE / artere temporale moyenne / middle temporal artery. SCIATICA (v. SUBCLAVICULARA / artere sous-claviere / subclavian artery. RECURENTA RADIALA POSTERIOARA (v. tab. V. V. SUBORBITARA (v. V. . tab. anat. SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / posterior segmental artery. A. tab. dorsala a scapulei) / artere scapulaire descendante / dorsal scapular artery. anat. TIMPANICA INFERIOARA / artere tympanique inferieure / inferior tympanic artery. .artere. V. A. . tab. anat. RENALA / artere renale / renal artery. V. . tab. V. V tab.artere. . tab. A. . A. anat.artere.artere. A. RECTALA INFERIOARA / artere hemorroidale inferieure / inferior rectal artery. 191 . anat.artere. tab. anat. V. TIMPANICA ANTER10ARA / artere tympanique / anterior tympanic artery. A. . anat. TIBIALA ANTER10ARA / artere tibiale anterieure / anterior tibial artery. tab. . anat. anat. anat. A. V. TEMPORALA INTERMEDIARY / artere temporale moyenne / medial branch for temporal lobe.artere. A. . anat. tab. tab. SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / inferior segmental artery. V. A. V. A. tab. A. V.artere. anat .artere. V.artere. anat. V. tab. V. tab.artere. V. SUPRARENALA INFERIOARA / artere surrenale inferieure / inferior suprarenal artery. anat. tab. RECURENTA TIBIALA POSTERIOARA / artere recurrente tibiale posterieure / posterior tibial recurrent artery. anat. V. RECURENTA TIBIALA ANTER10ARA / artere recurrente tibiale anterieure / anterior tibial recurrent artery. V tab. tab. A. A. SANTULU1 CENTRAL / artere du sillon cerebral / central sulcal artery. tab. anat. A. . .artere. SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / superior segmental artery. anat.artere. A. . anat. SEGMENTARA / artere segmentaire / segmental artery. SEGMENTARA ANTER10ARA / artere segmentaire anterieure / anterior segmental artery. tab. RANINA Jv. SFENOPALATINA / artere spheno-palatine / sphenopalatine arteries. anat. a. . . A.artere. tab. A. A. a. infraorbitara).artere. anat. anat. A. A. V.artere.artere. . tab. V. A. V. anat. . SUBCOSTALA / artere souscostale / sub-costal artery. A. V. A. SANTULU1 PRECENTRAL / artere du sillon precerebral / precentral sulcal artery. V. anat. .artere. V. tab. A. . SUPRASCAPULARA / artere scapulaire superieure / suprascapular artery.artere. A. anat.artere.artere. anat. anat. anat. tab. linguala profunda). V.artere. tab. V. . anat. V. cerebrala laterala) / artere sylvienne / sylvian artery.artere. anat. V.artere. tab.artere. anat. V. . RETRODUODENALA / artere pancreatico-duodenale inferieure droite / retroduodenal artery. tab. A. anat. A. SCAPULARA DESCENDENTA (v. SACRALA MIJLOCIE / artere sacree moyenne / median sacral artery.A. V. tab anat. anat. RECURENTA (v. V. anat. tab. tab. anat.artere. SUPRARENALA SUPERIOARA / artere surrenale superieure / superior suprarenal artery. V. SPINALA POSTERIOARA / artere spinale posterieure / posterior spinal artery. V. anat. RECTALA SUPERIOARA / artere hemorroidale superieure / superior rectal artery. SPERMATICA INTERNA (v.artere. V.artere.artere. . a. SUBMENTALA / artere sous-mentale / sub-mental artery.artere. .artere.

artere. AA. INSULARE / artere de I'insula / insular arteries. anat. tab. JEJUNALE AA. tab. V. aa.artere. AA. DIGITALE PLANTARE COMUNE / arteres digitales plantaires communes / common plantar digital arteries. . anat. A. V1TELINA / artere vitelline / vitelline artery. centrala a retinei). . aa. tab. aa. anat. V. AA. ILEALE / arteres ileales / ileal arteries. VIDIANA (v. AA. anat. .artere.artere. ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artere alveolaire superieure et anterieure / anterior superior alveolar arteries. anat.A. INTERCOSTALE POSTERIOARE I Sl II / arteres intercostales posterieures / first and second posterior intercostal arteries. tab. metatarsiene) / arteres interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. V. anat. AA.artere. AA. A. ZINN (v. VEZICALA INFERIOARA / artere vesicale inferieure / inferior vesical artery. artere. tab. V. AA. V. anat. AA. V. . V. TIROIDIANA IMA / artere thyroidienne moyenne / thyroid ima artery. tab.artere. anat. V.artere. tab.artere. anat. -artere.artere. artere. CAROTICOTIMPANICE / artere carotico-tympanique / caroticotympanic arteries.artere. rectale). anat. . . V. . CENTRALE ANTEROLATERALE / arteres striees externes / arteries centrales anterolateralis. . TORACICA SUPREMA / artere thoracique superieure / superior thoracic artery. V. -artere. DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v.artere. AA. AA. AA. . . . V. tab. . anat. AA. anat. V. V. anat. V. TIMPANICA POSTERIOARA A. tab. tab.artere AA. V. CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / arteres conjonctivales posterieures / posterior conjunctiva! arteries. V.artere. .artere.artere. DIAFRAGMATICE (v. TIMPANICA SUPERIOARA / artere tympanique superieure / superior tympanic artery. tab. ZIGOMATICOORBITALA / artere zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery. CILIARE POSTERIOARE SCURTE / arteres ciliaires courtes posterieures / short posterior ciliary arteries.artere. tab. A.artere. . AA.artere. AA. anat. tab anat artere. DIGITALE DORSALE ALE MAINII / arteres digitales dor-sales / dorsal digital arteries.artere. _V. tab. V. tab. tab. VERTEBRALA / artere vertebrale / vertebral artery. INTERLOBULARE HEPATICE / arteres interlobulaires / interlobular arteries.artere. tab. V. CENTRALE ANTEROMED1ALE / arteres striees internes / arteries centrales anteromedialis. tab. anat. tab. . DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / arteres collaterales dorsales des orteils / dorsal digital arteries. A.artere. anat. tab.artere. anat. V. tab. anat.artere. anat. FRENICE SUPERIOARE / arteres phreniques superieures / superior phrenic arteries. TORACICA LATERALA / artere thoracique laterale / lateral thoracic artery. . anat. V. JEJUNALE / arteres j6junales / jejunal arteries. A. A. AA. tab. HELICINE ALE PENISULUI / arteres helicines / helicine arteries. CENTRALE POSTEROMEDIALE / arteres centrales posterieures / posteromedial central arteries. V. A. V. . AA.artere. . DIGITALE PALMARE PROPRII / arteres digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries. . anat. A. AA. tab. tab. TORACOACROMIALA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. V. anat. . . . V. tab. anat.artere. V. . DIGITALE PLANTARE PROPRII / arteres digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. TIROIDIANA SUPERIOARA / artere thyroidienne superieure / superior thyroid artery. [fohcinn Gottfried Ziinn. anat.artere. V.artere. V. A. tab. V. . INTERLOBULARE RENALE / arteres perilobulaires / interlobular arteries. anat.artere.artere. A. anat. tab. V. AA. tab.artere. tab. AA. V.artere. a.artere. V. V. anat. .artere. anat. anat. A.artere. AA. . . A. tab. AA. .artere. tab. A.artere. tab. . tab. anat. anat. .artere. V. AA. tab. V. A. A. V. . tab. CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / arteres conjonctivales anterieures / anterior conjunctival arteries. canalului pterigoidian). ARCUATE RENALE / arcades sus-pyramidales / arcuate arteries. . V. tab. VAGINALA / artere vaginale / vaginal artery. .artere. TRANSVERSA A FETEI / artere transversale de la face / transverse facial artery. A. . . TIROIDIANA INFERIOARA / artere thyroidienne inferieure / inferior thyroid artery. anat. A. prof&sor [a CfQttingen. AA. V. CILIARE ANTERIOARE / arteres ciliaires anterieures / anterior ciliary arteries. V. artere.artere. anatomist fi botanist g&rman. FRENICE INFERIOARE / arteres phreniques inferieures / inferior phrenic arteries.artere. anat. tab. V.artere. anat . . . . V. A. TIMPAMCA POSTERIOARA / artere tympanique poste-rieure / posterior tympanic artery. ULNARA / artere cubitale / ulnar artery. .artere. anat. tab. . tab. anat. V. anat. URETRALA / artere uretrale / urethral artery. AA. gastrice scurte / arteres gastriques courtes / short gastric arteries. Aa. 192 .artere. tab. V. INTERLOBARE RENALE / arteres peripyramidales / interlobar arteries.artere. tab. V. tab. . tab. . DENTARE / arteres alveolaires / alveolar arteries V. anat. tab. tab artere. tab. anat. a. 17271759} V. anat. AA. . V. tab. TORACODORSALA / artere thoraco-dorsale / thora-codorsal artery. V. . anat. V. AA. frenice inferioare si superioare) / arteres phreniques / phrenic arteries. V.artere. TRANSVERSA A GATULUI / artere cervicale transverse / transvers facial artery. AA. V. anat.artere. DIGITALE PALMARE COMUNE / arteres digitales palmaires communes / common palmar digital arteries. anat. tab. V. V. AA. V. AA. AA. tab. tab anat. anat.artere. tab. INTERCOSTALE POSTERIOARE 111-XII / arteres intercostales aortiques / posterior intercostal arteries. tab. CENTRALE POSTEROLATERALE / arteres centrales posterieures / posterolateral central arteries. tab. V. tab. tab.artere. anat. . A. anat.artere. HEMOROIDALE (v. anat. tab. AA. anat. AA. anat. anat. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / arteres ciliaires longues posterieures / long posterior ciliary arteries. A. . anat. EPISCLERALE / arteres episclerales / episcleral arteries. . A. . AA. UTERINA / artere uterine / uterine artery. . V. anat. TORACICA INTERNA / artere thoracique interne / internal thoracic artery.artere. V. anat. tab.

artere. AA. .. . anat.] 1) Ima-ginea unui teritoriu arterial obtinuta prin *arteriografie. V.artere.: sfigmograma (v. prin care se asigura accesul m lumenul vascular. PALATINE MICI / arteres palatines mineures / lesser palatine arteries.) Ex.] Rezectia unui segment arterial si a plexului simpatic care Tl Inconjoara. SACRALE LATERALE / arteres sacrees laterales / lateral sacral arteries. AA. s. V. s. sectiune. V. . s. anat. embolica etc. f. pulmonar etc. aa. tab. anat. arteriola = arterd. PALPEBRALE LATERALE / arteres palpebrales laterales / lateral palpebral arteries. V. anat. stadiul IV. gr. . . anat.: arterita gigantocelulara (v. gr.artere. / arteriosclerose. tab. AA. / arteritis.ra. In prezent. . / arteriosclerosis. ca m cazul arterei subclaviculare. [Lat. anat. tab. / arteriopathy.: a. VENTRICULARE / arteres ventriculaires / ventricular arteries. cea hiperplastica cu *hipertensiunea arteriala maligna si cu *sclerodermia.artere. tab.artere. renal. dim. anat. V. NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / arteres nourricieres de I'humerus / nutrient brachial arteries. anat. tab. termenul este restrans pentru desemnarea tipului de scleroza arteriala care predomina la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*degenerescenta hialina si Ingrosare). . / art6riotomie. -artere. hipertensiva asociata unei hipertensiuni arteriale si caracterizata prin hipertrofierea mediei arterelor mid si arteriolelor) sau segmentara (ex. -artere. f.: sindrom Gougerot (v.] Denumire generica pentru bolile arterelor. [Lot. gr. centrale anteromediale). / arteriogram. s.ra. f. NAZALE POSTERIOARE LATERALE / arteres des cornets et des meats / posterior nasal arteries. gr. arteria = arte. V. traumatica. f. AA. / arteriotomy. anat. de ruptura. / arteriolitis.. artere. direct sau printr-un *cateter. AA. ARTERIOLOSCLEROZA. tab. AA. . f. existenta unor modificari organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie. . / art6rite.artere. comprimala prin prezenta unei "coaste cervicale). gr. stadiul III. de la arteria = arte. stadiul II. V. arteria = artera. tab. [Lat. arterio-scleroza si 'mediacalcoza. LENTICULOSTRIATE (v. de claudicatie intermitenta la mers. f.i y. anat. AA. s. wtdrire. AA. ektome = enisle.. s. V. tab. anat.. s. alteori de dilatatie sau. s. s. . AA.). 193 . de ia tern-nem = a taia. gramma = inscriere. tab. V. V. de ia arteria = wter&'i •ita. care include In evolutie: stadiul I. mai rar. AA. gr. acompaniindu-se uneori de tromboza.artere. [Lat. / arteriography. V. [Lot. anat. gr. AA. V. tab. anat. tab. PUDENDALE EXTERNE / arteres honteuses externes / external pudenda! arteries. / arteriole.] Ramura fina.artere. gruphein = a scrie. ARTERIOLA. f. de. METACARPIENE PALMARE / arteres inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arteries. tome = tdiere. ARTERIOTOMIE.. tab. AA. PALPEBRALE MEDIALE / arteres palpebrales mediates / medial palpebral arteries. cand se asociaza dureri In decubitus. gr.). AA. . V. anat. f.artere. . f. VEZICALE SUPERIOARE / arteres vesicales superieures / superior vesical arteries.: a. extinsa si la nivelul tunicii interne. tab.).artere. V. ARTERITA ARTERIOGRAFIE. gr. artere. / arteriopathie.] *Radio-grafia unui teritoriu arterial (al rnembrelor. LOMBARE / arteres lombaires / lumbar arteries. METACARPIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales de la main / dorsal metacarpal arteries. s. AA. anat. STRIATE LATERALE (v. NA: arteriola. f.artere. s. la arteria = arte. V. TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v. s. gr. PARIETALE / arteres parietales / parietal arteries. centrale anterolaterale).} Scleroza si Ingrosare a peretelui arteriolelor si arterelor mid. s. V. .] Inflamatia unei arteriole..artere ARTERIOLITA.. V. PERICALOASE / arteres pericalleuses / pericallosal arteries. / arteriolosclerose. s. ARTERIOSCLEROZA. anat. sklerosis = indu-ratie. f. . / arteriectomie. [Lat.artere. dur} Termen utilizat initial In sens foarte general. anat. AA. PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / arteres pancreatico-duodenales inferieures / inferior pancreaticoduodenal arteries.ra mica. / arteriolite. Sub aceasta denumire erau cuprinse trei tipuri de boli arteriale degenerative: *ateroscleroza. tab. arteria = artera. intdrire. tab. pathos = Boold. afecteaza Indeosebi arterele musculare si arterele renale (*nefroangioscleroza).. poate fi generalizata (ex. V. ia skleros = tare. TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries. anat. RUSINOASE EXTERNE (v. f. [Lat. AA. AA.] Incizia longitudinala sau transversala a peretelui unei artere. [Lat. [Lat.artere. tab. ARTERIOLE RENALE DREPTE / arteres droites medullaires / straight arterioles. V. f.. METATARSIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. tab.w' AA. anat. pentru desemnarea oricarei Ingrosari a peretilor arteriali. mica. AA. SURALE / arteres surales / sura) arteries. . gr. f. . V.artere. Forma hialina poate fi asociata cu "nefro-angio-scleroza. s. anat. AA.artere. AA. V.artere. TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v. . tab. centrale anterolaterale). PERFORANTE (ale coapsei) / arteres perforantes de la cuisse / perforating arteries. LENTICULOSTRIATE AA. dim.ra. aa. s. a unui lichid opac la radiatiile X. V.artere. anat. . / arteriogramme.artere. . de latenta clinica. AA. centrale antero-laterale). anat. TEMPORALE PROFUNDE / artere temporale profonde anterieure / deep temporal arteries. anat. membrelor inferioare. cerebral. V. anat. V. / arteriographie. f. / arteriectomy. / arteriole.) dupa injectarea In trunchiul principal. AA. anat. arteria = artera. AA. s.artere. [Lot.. aa. AA. / arteriolosclerosis. V. 2) Sin. etimologic. SIGMOIDIENE / arteres sigmoi'des / sigmoid arteries. anat. V. -ita.artere.artere. Sin. de. a. arteria = arterd. tab.. f. ARTERIOGRAMA. arteria = arterd. tab. s. A. anat. dim. a. AA. aa. PONTINE / arteres pontines / arteries of the pons. termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracterizeaza prin leziuni ale peretelui arterial. . ARTERIOPATIE. ARTERIOLITA CUTANATA ALERGICA / arteriolite cutanee allergique / Gougerot syndrome. f. V. tab. arteriola = arterd mica. tab. anat. indiferent de origine (ateromatoasa. gr. V.artere. tab. pudendale externe). In prezent. AA. . tab. . . METATARSIENE PLANTARE / arteres inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arteries. tab. s. tab. de gan-grenS. hemodinamica localizata pe un segment de artera ce pulseaza pe un plan dur. .artere. arteria = artera. s. . tab. ARTERITA. care leaga arterele de capilare. gr. de ia skleros = tare. m.. dur. ARTERIECTOMIE.artere. tab. f. A. V. sklerosis = induratie. AA. terminala a unei artere. anat.} Termen care desemneaza. tab. arteriola = arte. f.

Sin. COSTOTRANSVERSALE / articulations costo-transversaires / costotransverse articulations. tibiale superieure / tibiofibular articulation. V. INCUDOSTAPEDIALA / articulation de I'enclume et de I'etrier / incudostapedial articulation. A. semimobile sau amfiartroze. anat. . Anatomopatologic. cu ruptura limitantei elastice interne. V. ASTRAGALOCALCANEANA / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation. V. RADIOCUBITALA SUPERIOARA / articulation radio-cubitale superieure / proximal radioulnar articulation. accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizuala. A.] Increngatura de animale din subregnul Metazoa. . . . A. tab. V.articulatii. Exista a. A. In forma de sa. anat. V.: arterita temporala. V. anat. fixata pe marginea suprafetelor arti-culare. tab. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations. anat. denumite diartroze. / articulation.ARTERITA GIGANTOCELULARA ARTERITA GIGANTOCELULARA / art6rite gigantocellulaire / Horton's disease. s. . V. boala Horton. ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda. PERONEOTIB1ALA SUPERIOARA / articulation peroneo. .articulatii. care devin edematiate si dureroase la palpare.articulatii. tab. V. tab. f. GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint. V tab. ARTERITA TEMPORALA / arterite temporale / temporal arteritis. anat. anat. arliculatio. boala Forestier. RADIOCUBITALA INFERIOARA / articulation radio-cubitale inferieure / distal radioulnar articulation. anat. .articulatii. .: Intre oasele nazale si maxilare). INTERCARPALE A. A. CARPOMETACARPIANA A POL1CELUI / articulation carpometacarpienne du pouce / carpometacarpal articulation of thumb. ARTICULATIE. infiltrata de celule gigante multinucleate. Sinatrozele pot fi: 1) dintate (ex. articulatii. . V. tab. cefalee violenta. tab. si mobile. anat. . edem papilar) si inflamarea bilaterala a arterelor temporale.articulatii. Intrerupte. CONDROSTERNALE / articulations chondro-stemales / sternocostal articulations. V. TRANSVERSA A TARSULUI / articulation mediotarsienne / transvers tarsal articulation. tab. anat. A. CRICOARITENOIDA / articulation crico-arytenoidienne / cricoarytenoid articulation. V. -articulatii.articulatii. anat. V. diplopie. Este sensibila la corticosteroizi. A. anat. s. / joint. anat. V tab. articulatii. anat.articulatii. . AA. V.articulatii. V.: coloana vertebrala). care pot fi sferice. anat. anat. A. panarterita subacuta a varsInicilor. fixe. anat. tab.articulatii. tab. articulatii. COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertebrale / joints of vertebral column. fetele osoase ce vin In contact.: arterita gigantocelulara (v. . cresterea VSH-ului. A. V. anat.articulatii.: Intre oasele temporal si parietal). Sin. tab. V. tab. d) suprafetele articulare. A. ATLANTOOCCIPITALA / articulation occipito-atloidienne / atlantooccipital articulation. anat. SCAPULOHUMERALA / articulation scapulo-humerale / humeral articulation. V. . tab.articulatii. pous. A. tab.articulatii.articulatii.articulatii. LOMBOSACRATA / articulation sacro-vertebrale / lumbosacral joint. anat. CRICOTIROIDIANA / articulation crico-thyroidienne / cricothyroid articulation. tab. anat. A. tab. . anat. TEMPOROMANDIBULARA / articulation temporo-mandibulaire / temporomandibular articulation. anat. V.articulatii. ACROMIOCLAVICULARA / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articulation.Uturd. TIBIOTARSIANA / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation. anat. anat. anat. . A. ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica.articulatii. AA. A. V. b) stratui extern.: boala Takayasu (v.r. tab. Cand suprafetele nu corespund ca relief. . anat. A. tab. In care oasele sunt mobile unul fata de celalalt. anat. CARPOMETACARPIENE / articulations carpo-metacarpiennes / carpometacarpal articulations. . COTULUI / articulation du coude / elbow joint. . 3) armonice (ex. TALOCALCANEONAVICULARA / articulation astragalocalcaneo-scaphoidienne / subtalar articulation. Se caracterizata prin alterarea starii generale. V tab. AA. podos = pitior. tab. \C.: a. A. tab anat. V.articulatii.\ Ansamblul elementelor prin care doua oase vecine 'in scheletui osos se leaga Intre ele. V.articulatii. AA. leziunile sunt de panarterita. V. . Afectiune cu debut dupa varsta de 60 de ani. A. tab. A. .). anat. tab anat. . A. RADIOCARPIANA / articulation radio-carpienne / radiocarpal articulation. A. ovoide.: Intre oasele craniului). V. . COXOFEMURALA / articulation coxo-femorale / hip joint.articulatii. care captuseste in-teriorul articulatiei si secreta lichidul sinovial. V. A.articulatii. tab. se interpun meniscuri sau cartilaje (ex. format din benzi fibroase care dau rezistenta capsulei.articulatii. [Lot. 194 AA.articulatii. V. tab. -articulatii. . V. Exista si a. simetrie bilaterala si picioare articulate.articulatii. A. anat. . anat. MEDIOCARPIANA / articulation mediocarpienne / midcarpal articulation. tab. denumite sinartroze. mobile sunt: a) capsula articulara. CAPITIS COSTAE / articulation costo-vertebrale proprement dite / articulaton of head of the rib. SACROILIACA / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation. . de cauza necunoscuta. tab. V. COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertebrales / costovertebral articulations. ATLANTOAXIALA LATERALA / articulation atloido-axoidienne / lateral atlantoaxial joint. V. genunchiu-lui). INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations. Sin. tab. V tab. V. . anat. V. tab. anat. A. V. A. SACROCOCCIGEANA / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation. V. AA. A. anat.articulatii.articulatii. caracterizate printr-un corp segmentat si acoperit de chitina. V.articulatii. arthron = articuCatie. V tab. c) membrana sinoviala. NA: junctura ossiuIn. ATLANTOAXIALA MEDIANA / articulation atloido-odontoidienne / medial atlantoaxial joint. A. -onis = wclie. Elementele constitutive ale unei a. tab. Diartrozele reprezinta a. tab. CALCANEOCUBOIDA / articulation calcaneo-cuboidienne / calcaneocuboid articulation. periarterita segmentara superficiala.articulatii. tab.articulatii. PISIPIRAMIDALA / articulation pisipyramidale / pisiform articulation. HUMEROCUBITALA / articulation humero-cubitale / humeroradial articulation. . anat. AA. . . AA. tab. A. anat . STERNOCLAVICULARA / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articulation. 2) scuamoase (ex. A. . cu suprafetele aproape plane (ex. . articulatii. anat. strabism. tab. A. PERONEOTIB1ALA INFERIOARA / articulation peroneotibiale inferieure / tibiofibular articulation.). f. febra moderata.articulatii. -articulatii. A. tab.articulatii.articulatii.

.articulatii. f.. s. INTERMETACARPIENE / articulations inter-metacarpiennes / intermetacarpal articulations.: artroza (v. [C.fie. / arthrogrypo-sis. Contraindicata In artrita septica. OASELOR UMARULUI / articulation des os de I'epaule / joints of shoulder girdle. phyton = p[anta. idiopatica Intalnita In 5-10% din cazurile de *psoriazis. V.] Procedeu chirurgical de blocare definitiva a unei articulatii prin fuzionarea epifizelor celor doua extremitati osoase implicate. tab. respiratorie sau genitourinara.} Refacerea prin operatic a unei articulatii mai mult sau mai putin alterate si anchilozate. \Qr. m. tab. V. r. une-ori ereditara. arthron = articuCatie. In prezent. anat. anat. / arthroplastie. tab. f. [Qr. f. arthron = articufatie. f. caracterizata prin malformatii multiple. Sin.. / arthrodesis. s.. s. [Cfr. V. f. giv:e. athron = articutafie.] Interventie chirurgicala efectuata In scopul redarii mobilitatii unei articulatii anchilozate. 18S3-192S. Sin. ARTROLOGIE. s. kenlesis = mfe-patum. TARSOMETATARSIENE / articulations tarso-metatarsiennes / tarsometatarsal articulations. Utila pentru a evidentia corpi straini. AA. fiind excluse artro-patiile de alte origini si *artrozele.: "soarece articular". o condromatoza sau o sinovita. A. arthron = articulatie. Se asociaza si un grad de *amiotrofie. arthron = flrticuiatie. izolata.articulatii.. / arthrographie. tab. tab anat. anat. V. s. s. [Qr. de [a lyein = a. s. p.. eidos = forma.: poliartrita reumatoida (v. anat. sistem HLA). / arthrology. .afie. inflamatorie asimetrica.articulatii. In a. INTERCONDRALE AA. In con-secinta. -ltd. arthron = articulafie. AA. adesea In flexie. / arthrocentese. AA.re. tab. si anchiloza. arthrodia = articu[a. reprezinta. ARTROFIT. [C. medic german.. s. / arthrocente-sis. AA.\ Orice leziune articulara de origine nervoasa (ex. / arthropaInie. ARTRITA PSORIAZICA / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis. arthron = articut. s. ARTROLIZA. Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o forma de a. arthrogryposis multiplex congenita. o reactie imunologica la bacteriile sau virusurile responsabile de infectii. ARTROGRIPOZA. iar *boala Bouillaud. V. Scop: redarea unei mobilitati satisfacatoare. .articulatii.] Mentinerea unei articulatii Intr-o stare de imobilizare. nu sunt posibile decat miscari de glisare.r. de unde descrierea unei forme a. f. / arthralgia. / arthralgie.} Durere articulara. ARTROPATIE. AA.: spondilita anchilozanta (v. AA. s. A.ovoie. anat. A. f. 1S53-1940. graphein = a scrie. profesor de medicina ititemd [a Leipzig. OSSICULORUM AUOITUS / articulations de osselets de I'ouie / articulations of auditory ossicles. s. V. s. n. In general de durata scuria.articulatii. ARTRALGIE. V. s. Ernst Ado]/ Gusto v Gottfried van Strum-pel]. [Pierre Marie.articulatii. termenul se utilizeaza In special pentru spondilo-artropatiile consecutive infectiilor enterice sau uro-genitale Intalnite predominant la indivizi cu antigen de histocompatibilitate HLA-B27 (v. arthron •= articulate. V. a aerului sau a ambelor (dublu contrast). simetrica ?i spondilita psoriazica. f. / arthrite. f. din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderente periarticulare. V. V. si artrogripoza congenitala multipla. / arthrolysis.aza. meniscografie). V. f. . f. gryposis = indoire. c. s. tabetica). neuropatice si a uneia miopatice.] Explorarea radiologica a cavitatii articulare dupa injectarea unui produs radioopac hidrosolubil. INTERCONDRALE / articulations interchondrales / interchondral articulations. In esenta. V. mai precis infla-matia sinovialei (*sinovita). la arthron = articutatie. s. f.uta. INTERTARSIENE / articulations intertarsiennes / intertarsal articulations. de obicei. arthron = artic.] Mic fragment osteo-cartilaginos sau In Intregime cartilaginos. / arthrophyte.] Parte a anatomiei de-dicata studiului articulatiilor. [^r. AA.] Artropatie acuta sau cronica In care leziunea initiala si principals este inflamatia articulara. .re. .).. METATARSOFALANGIENE / articulations metatarso-phalangiennes / metatarsophalangeal articulations. / arthrodese. tab. ARTRITA REACTIVA / arthrite reactionnelle / reactive arthritis. foarte probabil. ARTRITA MARIE-STRUMPELL / arthrite de Marie-Strumpell / ankylosing spondylitis. ARTROPLAST1E. s. ARTRODIE. / arthritis.articulatii. f. {Gjr. s.ta. mc. INTERMETATARSIENE / articulations inter-metatarsiennes / intermetatarsal articulations. ARTROGRIPOZA CONGENITALA MULTIPLA / arthrogrypose congenitale multiple / congenital multiple arthrogryposis. anat. joint mice. In unele cazuri boala ar putea fi consecinta unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al maduvei. algos = du. AA. m. tab. profesor [a 'Paris.articulatii. 195 .] Articulatie de tip *diartroza ale carei suprafete articulare sunt plane. aflat liber Intr-o cavitate articulara (frecvent la nivelul genuncniu-lui) si care prin deplasare poate provoca o blocare a articu-latiei respective.tie.). [Gfr. f. / arthroplasty. arthron = wticuCafie. V. r.: a. ARTRITA. f. tab.articulatii. A. este necesara Indeosebi In investigarea articulatiei scapulohumerale si a genunchiului (v. / arthrolyse. Boala congenitala. lysis = distrugere. f. ARTROPLAST1E ARTRITA REUMATOIDA / arthrite rhumatoide / rheumatoid arthritis. Se manifesta prin trei tipuri majore: a. "boala Lyme si *sindromul Whipple cuprind a. METACARPOFALANGIENE / articulations metacarpophalangiennes / metacarpophalangeal articulations. / arthrogrypose.).. ne-uroiog franca. [Cjr. a. Indeosebi prin anchiloza fibroasa a articulatiilor (cu exceptia articulatiilor coloanei vertebrale si temporomaxilare) cu mentinerea membrelor superioare si inferioare In flexie sau In extensie. forma. r. anat. . -articulatii. Charcot sau neuropatica se produce o degenerare progresiva a articulatiei. anat. anat.. anat. p. de [a plassein = a. vege. Termenul se foloseste frecvent pen-tru artropatiile reumatismale si infectioase. [Qr. . ARTROCENTEZA.articulatii. s. s. ARTROGRAFIE. INTERFALANGIENE / articulations interphalangiennes / interphalangeal articulations. NA: articu-latio plana.tie care. OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle. . f. modda. / arthrodie.AA. [Qr. f. AA. . desis = [egare. / arthrography. tab.. ARTRITA CRONICA DEGENERATIVA / arthrite degenerative chronigue / degenerative joint disease. . f. f. este practicata in situatii de infectie (tuberculoza) sau instabilitate (paralizii) a unei articulatii si In cazul atitudinii vicioase a unui membru. Consta. AA. ARTRITA HIPERTROFICA / arthrite hypertrophique / hypertrophic arthritis. Sin. ARTRODEZA. s. V. s. f. s.articulatii.r. SCAFOIDOCUNEENE / articulations scapho-cuneennes / cuneonavicular articulations. / arthrophyte. a. distruge. / arthrologie.} Punctia unei articulatii.i pathos = 6oaia..: artroza (v. s.). f. AA. s. / arthropaty. Afectare articulara cu *epansament In general aseptic. care survine dupa una sau mai multe saptamani de la o infectie digestiva. arthron = articulatii plastos = modeiat. logos = ftiinfa. Sin. tab. de.re. anat. / plane joint. In sectiunea capsulei articulare si a ligamentelor acesteia. tab.] Sin.

piptein = a. [a skopfin = a. assimilalio. care este *curativa. -atos = gurd} Deschidere chirurgicala a unei articulatii. s. / ascaridiasis. f. [a a . modificarea caracterelor unui organ In raport cu organul simetric. s-a injectat aer. s. f. / asphygmia. de [a assimilare = a face asemanator fi similis = asemandtor} Transformarea si Incorporarea substantelor nutritive la nivelul tesuturilor organismului. a gazelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon. idnga. de. s.} Absenta totala a simetriei: 1) In organism. utilizand 'artroscopul din fibre de stida.) prin tratament adecvat.. ARTROSCOP.priv. *sindrom nefrotic. f. f. / degenerative joint disease. dt la askos = burduf} Acumularea de lichid liber In cavitatea peritoneala. sanare = a face sandtos} 1) Eli-minarea unui focar de infectie (ex.r. tuberculoza peritoneala. [Cfr. localitate. inaff. Specie din genul ''Ascaris care traieste ca parazit In intestinul uman. [Cjr. a. s. / arthrotomy.\ *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavitatilor articulare.. s.] Metoda ultramoderna de explorare vi-zuala a cavitatii articulare. / asepsis. sub anestezie generala. de la temnein = a t&ia. distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumita boala In-tr-un anumit teritoriu (locuinta.i sepsis = infecfie. \Qr. dupa umplerea acesteia cu ser fiziologic. artroscopie. ASIALIE. artrozice sau posttrau malice. [Cfr.] Absenta *pulsului.. si anabolism. ASCARID. [Qr.: osteoartrita degenerativa. / arthroscopie. a. Obs.] Care nu determina simptome clinice. ASIMPTOMATIC.ARTROPNEUMOGRAFIE ARTROPNEUMOGRAFIE.i ergein = a iucra.wa. / arthrose. s. In (imp ce sinoviala este normala sau cu leziuni discrete de inflamatie. dar eel mai frecvent este primitiva. / ascite.\ Vierme care apartine genului *Ascaris. purulent ('peritonita cu *pio-geni). / asphygmie. amigdalian. s. f.: pi. Sunt infestati mai ales copiii. s.. {Lot.).. / arthropneumography.. / arthrostomie. s. Ant. a ef(amina. / arthroscope. V.priv. ARTROSTOMIE. la skopein = a video. ascarizi. iar sub varsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinala. a sari. \Gjr. Intr-o proportie care depaseste pragul de toleranta. tome = taiere. 'in prealabil.] Operatic prin care se obtine limitarea miscarilor la nivelul unei articulatii prin for-marea unui prag osos In calea miscarilor articulare.ni. V. o lungime de 15-25 cm si provoaca *ascaridioza. Alterarea biochimica esentiala probabila este scaderea cantitatii de "mucopolizaharide (*proteoglicani) din substanta fundamentala. si xerostomie. *carcinomatoza peritoneala). care vor da nastere larvelor ce vor migra din intestin. f. [Gfr. symptoma. m. putrefactie. / asymptomatique.] Infestarea cu *ascarizi si diverse-le tulburari care rezulta consecutiv acesteia. Se dezvolta In intestinele vertebratelor. f. s. / assimilation. de ex. sindrom Loffler) si anticorpi decelabili prin serodiagnostic. -atos = ceea ce survine unpreuna. Sin. "osteofitoza marginala si. arthron = articuCafi.priv.: dezasimilatie. AspectuI lichidului poate fi serocitrin (*ciroza hepatica. arthron = articuiafie. m. f. In plamani. adj. / arthrorise. sphyzfm = a puba. sectiune. graphein = a scrie. | Gjr. s. Sin : chiloperitoneu (v. / asymptomatic. iar termenul poate fi utilizat in sens general sau aplicat la un sector din organism. / arthroscope. ARTROZA. s. [G. practicata In scopul unui *drenaj permanent. spre deosebire de *antisepsie. afectand una. {Gjr. 4) Diminuarea sub nivelul de toleranta a concentratiei oxigenului atmosferic. a putsului. / asialie. a. hypertrophic arthritis. s. Ascaris lumbricoides. cuvantui a. / ascaride. 2) In biochimie. f. V. A.. / asepsie. care ramane latent. s. aproape. arthroa = articulate. \Gjr. f. skopos = ofiservator. de la syn = impreund. f. siafon = saCizia. hemoragic si chiliform sau 'lactescent (*tuberculoza. se caracterizeaza prin fenomene de sinteza pe cale enzimatica. s.ula. f. n . 2) Eliminarea. [Qr. askarizein = a sari. syn = impre. / arthro-pneumographie. arthron = articutat-it. ASFIXIE. askarizem = a fcpm. de-semneaza oprirea respiratiei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. ad = cdtre. s. regiune). f. de unde se deplaseaza In trahee. f.] Tulburare particulara care nu este nici paralizie.e^aminare. n. ASCITA CHILOASA / ascite chyleuse / chylous ascitis. symmetric = simetrie. -oza . de. poate avea caracteristid de *transsudat sau *exsudat. poate avea numeroase cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare.. s. 3) Prezenta In aerul ambiant.. ARTROTOMIE. celulara. s. askites. Indeosebi In *jejun. din care face parte si specia "Ascaris lumbricoides. ci per- . V. ve. A. s. ASANARE. s. A.are. / asynergie.: In cazul unei artrite supurate. A. [^r. / ascaridiose. arthron = artu. s. f. s. In cazul leziunilor cartilaginoase. este utilizata Indeosebi In explorarea articulatiei genunchiului. ASCARIS / Ascaris / Ascaris. A. / arthrorisis. ARTRORIZA. pe cale venoasa.priv. s.. Cauze frecvente de a. / arthrostomy. / asynergy. Insuficienta cardiaca). 2) Paralizia mus-chilor respiratori prin blocarea centrilor nervosi sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui. m. vedea. ASEPSIE.. / ascarid. / asphyxie. f. obiecte. li-gamentare. apen-dicular etc. f. \Lat. cancerul (Indeosebi digestiv sau genital). lichidul de a. a . stoma. / assimilation. [Qr. f. digestive. adj.. frecvent. Are o culoare rozrosiatica. ASINERGIE. / asphyxia. [Cfr. / asymmetry. m. sphygmos = puts. nid necoordonare.. a -priv. \Qr.priv. f. f. artrita hipertrofica. Ex.priv. asphyxia = oprire. s. / asy metric. 196 ASINERGIE ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoides / Ascaris lumbricoides. f. A.] Radiografia unei articulatii In care. este indicata Indeosebi In paralizii si deformatii articulare dobandite. f. a sdri. artrita cronica degenerativa. osteoarthritis. mai multe sau totalitatea glan-delor salivare. a . s. -onis = asemdnare. Incaperi (sali de operatie) sau a organismului. este o metoda *profilactica. / sanitation. monooxid de carbon).] Ansamblu de metode fizice si chi-mice care Tmpiedica contaminarea cu microbi a unor substante. Infestarea se produce prin ingestia oualelor de parazit. / arthroscopy. ASCITA. s. ASIMETRIE. cu *anastomoza sinovialei la piele. meniscale. skopia . In functie de continut. etimologia termenului).e. "osteosderoza subcondrala. ARTROSCOPIE. f. ASFIGMIE. s. s. [Qr. arthron = articu[atie. askarizein = a fopdi.tiii -ozd. s. / arthrotomie. pneuma.] Deschidere chirurgicala a unei articulatii.] Artropatie cronica (de obicei monoarticulara sau bilaterala si simetrica) caracterizata anatomopatologic prin distructie initiala si primitiva a cartilajelor articulare.} Absenta salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determina o retentie salivara. insuficienta cardiaca globala.. V.} Initial termenul a avut semnificatia de moarte prin Incetarea batailor inimii (v. arthron = articulafie.. f. chilos (compresiune tumorala sau rupere a 'canalului toracic) sau verde cand contine bila. -atos = aer. a acf:iona. si artrografie. Actualmente. uneori cu cavitati pseudochistice. f. a .. e^amina. modificarea dispunerii atomi-lor sau grupelor de atomi Intr-o molecula. diaree si dureri abdominale). In faza migratorie se produc *eozinofilie (v. Indeosebi gastrointestinale (vomismente. este uneori secundara unei disfunctii articulare de cauze diverse.: dentar. f. ASIMILATIE.. s. / asialia. de.: ciroza hepatica (cea mai frecventa). ASCARIDIOZA. / assainissement. f. / ascites. s. [Gjr.} Gen de viermi din ordinul Nematode. a . s. fiind Inghitite si revenind In intestinul subtire. f. s. f. ereisis = ridicare. s. corpi straini In caile aeriene) si orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstructii a alveolelor pulmonare. s. f. s. f.

[Qr. -omn. f. s. a sta. putere...} Imposibilitatea mentinerii posturii verticale. [Qr. putere. [Qr. tahicardie sinusala sau palpitatii. langa. ASTIGMATISM e) a. s. ASPARTAM. hipermetropic pe un meridian. s. raspandi} Gen de ciuperci din clasa Ascomy-cetes. V. s. -oza . s. m. -enos = spKnd. a aerului sau a lichidului din cavitatea pleurala. f. sperma. [Lot. cu efecte fie pozi-tive. saiiciiat de metit. din cauza oboselii prin suprasoli-citarea *acomodatiei. / aspiration. [Cjr. adica a *somatognoziei. / asterixis. de ia istanai = a plasa. Se observa In cursul *sin-dromului cerebelos sau In cursul *sindromului piramidal frust. / asparagine. a • priv. hepatica. miastenie. s. s. prezent In numeroase vegetale. s. f.j Tumora granulomatoasa formala de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nivelul bronhiilor sau al unei cavitati pulmonare preexistente. ASOMATOGNOZIE. 2) A. / asthenocoria. / astigmatisme. / asystolia. s.rce.: somatoagnozie. spre. Simbol Asn sau N. / aspergillome. a lichidului de staza gastrica. de ia aspirare = a inspira. 2) Termenul se mai utilizeaza si pentru desemnarea insuficientei functionale a unui organ: a. / aspergillosis. m relief. f. ulceratii.priv. 4) A. Se asodaza aproape Intotdeauna cu *abazia. f. printr-un tub introdus In stomac si racordat la un sistem de a. antipiretic.] Boala provocata la om si animale de duperca Aspergillus fumigatus. ASPERMATISM. s. antiagregant pla-chetar si antitrombotic. [Lat. dar fara *paralizie. -ism. sthenos = forfa. / asomatognosie. ASISTOLIE. aspi-ratio. s.re. f.: agnozie tactila. s.). este un medicament cu larga uti-lizare. a. s. a . aspergere = a raspa-ndi. proprietate a fenomenelor psihice de a se corela si gmpa In campul constientei. stereos = solid. / asthenopia.. / aspartame. si t6aialga. / astereogno-sis. / asthenocorie. contrar regulei. d) a.. f. m. la gnonai = a cunoaste} *Agnozie ma-nifestata prin nerecunoasterea obiectelor prin palpare. f. intestin sau cavitate se-roasfi). endocavitara (la nivelul unei caverne pulmonare). / asthenia. ASLO / ASLO / ASLO. In consecinta. astigmie. ASPERGILOZA. administrarea simultana a mai multor medicamente care se potenteaza reciproc. c) a. chirurgicata (uscarea campului operator). s.pentru Spiraea ulmaria. m. f. inima si rinichi. in. / aspirin.: miastenie (v. n. cunoastere. f. b) a. s.. ASPIRATIE. a. pe. / astasie. gnosis = percepere. f. Abrev. pleurala. lumina nu mai este focalizata Intr-un punct la nivelul retinei. si acid arahidonic. Se mani-festa prin dispnee. In care meridianul eel mai refringent este vertical.). gnosis = cu-nooftere. si sindrom Da Costa. 5) a. f.inan. cauzata de incoordonarea neuromusculara. intestinala. de ia a • priv. de ia associare = a asocia (fid = [a. f. a face sd find. / aspiration.. s. f. libera. pu-tore. / asthenopie. ASOCIATIE. astheneia = sla6iciune. ASPIRINA. ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus. Sin.ford putere. 2) In biochimie.pere.: *psihastenie. Tipuri: 1) A. fatigue. pipait. -onis = asociere. 2) A. microbiana. / aspartamc. f. cuprinzand mai multe specii.. f. {CJT. a imprastia. imprastia. acomo-dativa. sange. In *hipermetropie. gastrica. opos = vdz. Oboseala vizuala. ca antiinflamator. iar imaginile sunt percepute deformat. prin deformare conica a corneei. asthenos = fara. Ciuperca poate disemina pe cale sanguina In creier.). la gnonai = a. spirare = a rdsufla). •atos = punct. conic. imprastia.de. al carei sue confine. musculara.] Imposibilitate sau dificultate In *ejacularea 'spermei. splen. coexistenta a doua sau mai multe stari patologice. o . [Cat. associatio.: semn Adams-Foley (v. de origine neclara. stigma. f. a. Principala specie patogena pentru om este Aspergillus fumigatus. ASTERIXIS. V. f.conform re-gulei". s. [Lat. / association. senzatie de astenie.. utilizata in mod curent pentru antistreptolizina 0 (v. Se observa In leziunile lobului parietal. fie patologice.priv. [£jr. s. ASTENOPIE. / asplenia. [Lat. -ism} *Ametropie consecutiva unui defect de curbura a corneej sau a cristalinului pe diferite meridiane. soma. ceea ce conduce frecvent la *diplopie.: semn Arroyo (v. s. f. de ex. prin deformari neregulate ale corneei 197 . pustule. s. 2) Termen utilizat si ca sufix pentru a desemna diminuarea functiilor unui organ sau ale unui sistem. dintre care unele sunt pa-togene. n. s. ASTENIE MUSCULARA / asth6nie musculaire / myasthenia. A.prw. / association. a. bronsica (metoda de diagnostic sau terapie). f.. / aspl6nie. V. V. / aspermatisme. Dipeptid derivat din *acidul aspartic. [atin a[ unei plante rozacee..} 1) Patrunderea unor lichide (varsaturi. Sin. f. 2) Extragerea unui continut lichid dintr-o forma-tiune cavitara sau tubulara: a) a. f. de [a a . ASPERGILOM. 3) A. m. Sin. de la a . stasis = se. Aminoacid neesential. Uneori termenul este utilizat In sensul de "impotenta. ASTENOCORIE. modificari variabile (reversibile spontan sau dupa diferite probe) ale repolarizarii ventriculare si.priv.} 1) Diminuarea generala a energiei si performantelor organismului fara relatie cauza-efect cu un efort.priv. Sindrom imprecis. sthenos = fortd. asthenos =.] Absenta *splinei. / astigmatism. s. s. aspergere = a. s. ASTENIE. s. Caracte-ristici: leziuni pulmonare cu hemoptizie (pseudotuberculoza) si/sau leziuni cutanate (eritem. s. f. f.. morbida. 6) a. prin insuficienta muschilor drepti interni. s. a mai multor germeni microbieni. .. s. reactie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile. / asterixis. de la sterizein = a sta nemiscat. ptantd denumita.. / aspcrgilloma. constituent al proteinelor. / asthenie. observat eel mai frecvent la femeia tanara. / asystolie. n. [§r. / astereognosie. -inn. gastrica. f. ASPARAGINA. 4) a. a sufla (ad = catre. systole = contracfie. n. Se deosebesc: 1) A. continua (dintr-o plaga. medicamentoasa. aspergilom si aspergiloza. [Qr. pu-ten. a .). a . s. s. stereoagnozie. -atos = sa. f. cunoaste} Pierderea constientei referitoare la existenta unei parti a propriului corp sau a Intregului corp. f) a. neregulat. de.] Sin. a . s. -atos = corp. compus. a . [C. 3) a. care survine In 'miopie si In unele "nevroze. f.priv. numeie. / aspergillose. [Cjr. Sin. -onis = aspirafie a aeruiui. ops.: distonie neurocirculatorie. sterixis = pozifie _fv(fl. ASTAZIE. m. ASTIGMATISM. Sin.] Prima denumire comerciala (1899) a acidu-lui acetilsalicilic (DCI). *amida a *acidului aspartic. a .priv. s. s.: sindrom Bean. dureri precordiale. sthenos = fortd. / somatoagnosia. analgezic.priv.ta.] 1) Termen care desemneaza absenta 'sistolei cardiace. a. / aspermatism. [Qr. metoda psihanalitica de expiorare.} Imposibilitatea concentrarii sus-tinute a vederii. / asparagine. invers.r. vedere. socius = asocial)} Relatie Inchisa In timp si spatiu Intre fenomene si obiecte: 1) In neuropsihologie. miopie pe un alt meridian. spir . continua sau discontinua. tumori subcu-tanate fistulizate). s.. / astasia. aspergere = a. [o • pentru ac-etii. s. si debilitate. *Edul-corant de sinteza. frecvent. s. 5) A. aproape.priv.ASISTOLIE turbarea facultatii asocierii miscarilor elementare In acte complexe din cauza dereglarii succesiunii contractiilor musculare care participa la un gest esential. ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthenie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia. / aspirine. s. lichid amniotic) In caile aeriene.. Consecinta: asfixie mecanica sau pneumonie de aspiratie. rasp&ndi. kore = pupiiil} Sin. de. ASTEREOGNOZIE. ASPLENIE. moderata.

/ ataraxia. astron = stea. s.astroblastomul si IV glioblastomul). / asthma. caracterizat prin crize de *dispnee paroxistica de tip expi-rator. deci un a. [Cfr. protoplasmic. probabil o reactie alergica la endoalergeni formati la nivelul unui focar infectios local. m. / astrocyte. / talus. / attaque.ASTM pe acelasi meridian. fibros. dar ele au rol cert In organizarea structurala a *barie-rei hematoencefalice si In controlul mediului ionic al neuronilor. tab. patologica. EfectuI este util pentru reducerea secre-tiilor unei plagi sau a mucoasei intestinale (efect antidiareic). s. pot fi clasificate In: 1) A.guiat. Sin. ATARAXIE. / ataxique. a. care sunt dezordonate. violenta ca manifestare. cu prognostic bun si evolutie lenta. de a deveni nebun.} Sindrom respirator cronic determinat de cauze multiple. fara relatie cu o reactie alergica. senzatie de sufocare. atara-xia = impast6i. este o afectiune inflamatorie cronica a cailor aeriene. 2) A.] V. constituit din astrocite aplati-zate si alungite. Decesul survine Intre 40 si 50 de ani. m. reflex. [Lot. n. a aranja. / astroblastoma. ASTROCITOM. f. s. 3) In limbaj curent. pentru de-numirea a doua tipuri de tulburari anxioase: 1) A. m.). m. de la ad = cdtre. [Qr. n. iar celalalt normal. a.-dicina in. [QT.rna. atribuit unei react" reflexe. s. Ex. n. / asthme. protoplasmatice si a. grupate In fascicule.. intrinsec (cu mecanism incert. Este prima boala autozomal recesiva demonstrata a fi consecinta unei "mutatii dinamice. denumit uneori si a. a. la a . A. a.] 1) Tulburare aflata In relatie cu *ataxia sau asemanatoare ataxiei. apoi dt patoCogie me. Etiologic se disting a.] (Substanta) care exercita o retractie fibrilara la nivelul tesuturilor vii. ATAXIE FRONTALA BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia.: ereditate ancestrala sau de revenire. astm (1). diitringens. din {ST.udwig Bruns. este notata X25 si se afia pe bratui lung al cromozomului 9. Se disting a.] Tulburare motorie nonparalitica ce se caracterizeaza printr-o proasta coordonare a miscarilor. m.. m. Functiile a. adj. aranjare. Termen vechi. sin. / astroblastome. vertij. sau f.\ 1) Ocurenta brusca. 2) Detasare emotionala. ATAXIC.di.oase. neurolog airman.. / ataxic. Marea majoritate a bolnavilor prezinta scolioza. \Qr.. adj. neasteptate pe un fond de anxietate persistenta. (succe^iv) la '}\pnigs6erg. m. derealizare. n. pronuntata care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust si dispare rapid sub actiunea unui tratament specific.: pseudotabes (v. eozinofile si linfocite T. greata. prin complicatii cardiorespiratorii. me. dispnee paroxistica nocturna asdata unei cardiopatii cu insuficienta ventriculara stanga. s. ASTROBLASTOM. s. ATAXIE ACUTA TABETICA / ataxie aigue tabetique / acute tabetic ataxia. profesor de anatomic. ou f. de obicei asociate cu tulburari ventilatorii obstructive de intensitate variabila. In 70% din cazuri se constata cardiomiopatie hipertrofica. 6) A.: amiotaxie. wheezing si sibilante. cu tuse. astron = ste-a. [Ernst Viktor von Leyden. determinand secretie de IgE). de grad malt (III . si a. [itd. Este expresia unui puseu de meningoradiculomielita posterioara sifilitica. de p. s. bronsic adevarat si simptomatic: 1) A-bronsic adevarat. / ataxia.} Dificultate In initierea miscarii picioarelor cand acestea se afia In contact cu solul.] Celula a macrogliei caracterizata prin prelungiri protoplasmatice sau fibroase de forma stelata. asthma = gAfaiaia. iar dupa 15 ani de la debutui afectiunii Tsi pierd capacitatea de mers. / astrocytoma. readus In drculatie de *DSM IV. profesor de. disartrie. spontan sau prin terapie. de p. pierderea reflexelor osteotendinoase si a sensibilitatii profunde. spasmodic. -<wno. astm) ce reprezinta o manifestare a *insuficientei cardiace. infecto-alergic sau atopic intrinsec). [I.. cinetica). taxis = ordonare. tabes ereditar. s.: fenomene a. se produc episoade recidivante de bradipnee expiratorie. exista trei mari tipuri: a. s. In care un ochi este astig-mat. astragalus. stringerc = a strange. adj. format din astrocite bogate In prelungiri dispuse In toate directiile. f.. Strasbourg fi •SerKn. extrinsec atopic (prin raspuns anormal al organismului la contactui cu un alergen care activeaza un don de limfocite B.. frica de a Innebuni. ASTRAGAL. [Nikolaus Freidreich.hta. Jfanovra. De exemplu.} Cea mai frecventa forma de 'ataxie ereditara (In Europa prevalenta 1/50 000).. parestezii la nivelul membrelor. a . DebutuI este brusc si (desi simptomele dominante variaza de la subiect la subiect) se considera ca poate fi diagnosticat clinic daca patru din urmatoarele simptome survin brutal si se exprima la maximum In mai putin de 10 minute: palpitatii.u sunt dare. codificand proteina denumita frataxina. ATAC.caia la ^(e. lat-tein = a ordona. ASTM.cwr'\ V. [Cfr. 2) Bolnav afectat de ataxie. 182S-1S8Z. / astrocytome. iar In 10% diabet zaharat.id. sur-vine brusc (fara relatie certa cu o situatie exterioara declan-satoare) si consta In asocierea unei senzatii de frica intensa (teama de a muri. emetrop etc. n. astragalos = os. kytos = cdula. / astringent. *apoplexie. indiferenta. Ca urmare. 2) In limbaj clinic. 18321910. cu manifestari mai mult sau mai putin asemanatoare crizei de a. s. Sin. b. kytos = ceCuCd. [Lot. \Lat. / astringent. s. s._ ATAC DE PANICA / attaque de panique / panic attack. Tulburarea este legata de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal). simptomatic. Etiologic s-au descris 3 forme prindpale: a.] Sin. survenind In special noaptea si dimineata devreme. cu evolutie rapida si prognostic foarte rezer-vat. A. r. de grad mic (I. aranja. Gena a carei mutatie este responsabila de a. extrinsec neatopic (ca raspuns la contractui cu un alergen. a. s. [tfr. transpiratii. Cu debut Intre 5 si 15 ani. m. / astragale. / atavisme. anat. reversibile partial sau total. s. de. de. astron = stea.. poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombinari genetice. tremuraturi sau secuse musculare. frica de a muri. F. In mers (a.priv. / ataraxie.. 1858-1916. adj. -omo. frisoane sau bufeuri de caldura. de. 2) A. la a .rg.: criza.te. / attack. ASTROCIT. s.dde.priv. a unei afectiu_ni acute sau a unui episod acyt dintr-o afectiune cronica. blastos = germe-n. ATAXIE LEYDEN / ataxie de Leyden) / Leyden's ataxia. f. ASTM BRONSIC / asthme bronchique / bronchial asthma V. f. F..te. s. crisis. ATAXIE. simplu. n. II). din unele stari febrile. asociata unei hiperreac-tivitati bronsice nespecifice la stimuli variati. ' ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma. ataktos = nere. medic airman. de a comite un act 198 ATAXIE LEYDEN necontrolat) asociata cu simptome vegetative. / atavism. s. ASTRINGENT. . atturcare = a mcepe.] Tumora primara a SNC care se dezvolta din 'astrocite. Sin. -e. cu celule gigante (gemistocitice). A. convulsii si tulburari de mers. urmate de regula de o *expectoratie mucoasa.. cardiac. se caracterizeaza prin: ataxie cerebeloasa. constand In agitatie extrema. s. locomotorie) si In timpul efectuarii unei miscari (a. s. sau pseudoastm. . s. n. stroke. Din punct de vedere evolutiv si prognostic se deosebesc a. n. a Uga. Indeosebi mastocite. ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich's ataxia. care include astrocite globuloase si este observat In unele *facomatoze. taraxis = tuilJurare} 1) Stare de calm mental obtinuta prin suspendarea judecatii privitoare la chestiuni controversate. 3) A.. s. mecdc airman. cu formare de complexe Ay-Ac). / ataxie. cu staza pulmonara. In care intervin numeroase tipuri celulare. senzatie de strangulare. [Cjr.priv. 2) Tulburarea de panica reprezinta repetarea a. ATAVISM. In sange apar Ig. astroci-tom. Pseudoastm (v.: boala Friedreich. fibhlare. / astrocyte. atavus = strOmofi -ism. a.] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reaparitie a unor caracteris-tici ereditare defavorabile ramase latente timp de una sau mai multe generatii intermediare. f. s. la tattein = a ordona. durere sau Jena toracica. m. ce se manifesta In ortostatism (statica).

/ atheroma. [Qr. antrum. din gr. embolie. / atticotomy. s. aptitude = aptitudine. ektasis = dilatatie} Colabarea (turtirea) alve-olelor pulmonare In lipsa aerului pulmonar. ATEROGENEZA. s. [Lat. In ultima instanta. wtdrire. tipica.} M. profesor de. se poate fibroza.priv. termen preiuat ulterior in arliitecturd. influentate in di-ferite zone ale globului terestru de sursele de poluare. Forme (In functie de localizarea procesului de a. ATIPIC. [personaj mitologic: titanul Atlas. taxis = ordonare. adj. ATITUDINE. unde sonore etc. / attitude. A. ate-les = incomplet. a. extinsa pana la circa 10 km de scoarta terestra. s. improvizat sau confectionat special si utilizat pentru imobilizarea de urgenta sau definitiva a *fracturilor sau luxatiilor. totodata. / atome. . Etiologia a. indeo-sebi industriale. se Intelege formarea de ateroame multiple.] 1) Scaderea tonusului afectiv. 2) Tinuta sau pozitie a corpului. ektasis = dilatatu. din gr. si coree. termen preiuat ulterior m arfiitecturd. f. formand un fibroaterom. adj. / ath6rome. / atticitis. athere = terci. de la a . de la skleros = tare. In literatura medicala. / atlas. cantareste circa 5-1015 tone. f.. / atticite. fierturd. genesis = prodwere. Jumatate din aceasta cantitate se afla Intr-un strat relativ subtire. f. m. / atheroembolism. s. prin a. a6ur. f. / atherosclerosis. atticus. f. atypical. ballein = a arunca). s. 'in functie de evolutie. chirurgie in/an tild fi de chirurgie ortopedicd la 'Sans.). ATICOTOMIE.] Dispozitiv. substanta reticulata).] Otita medie In care inflamatia este dominanta la nivelul *aticii. / atelectasie. f. atheromectomie. [Qr. m. ATICA. / atypique. Pe cap de locuitor al planetei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer. / athymia. s. ATEROGEN. m. f. s. adj. ATELA. s. angeion = vas. fierturd. / atherogenese. tome = tdiere. lobulara sau segmentara. athere = terci. / atmosphere.ATAXIE-TELANGIECTAZIE ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-telangiectasie / ataxiatelangiectasia. / atherogenic. [Gr. a aranja.\ Trepanatie larga prin care sunt deschise *atica si *antrul mastoidian. / attico-antrotomie. [a attenuare = a s[a6i.priv. s. este considerata o boala generala oom-plexa. [at. attikos = referitor [a Atena. s. nudeele gri centrale.priv. / atheromasia. a . f. timus. a . / attique. f. athere = terci. depinde de natura si grosimea materialului traversal ATERECTOMIE. din tat. Sinonimia cu termenul *postura nu este recomandata. tome = tdiere. A. adj. 2) Absenta timusului. / attenuation.] In-velisul gazos al scoartei terestre. atticus. pentru aterectomie (v.sau bilaterale involuntare. embole = acfiunea de a arunc. gr. 1 atm = 105 pascal. sphaera. cerebrals intereseaza poligonul Willis si ramurile sale. s. athere = terci.) la traversarea unui anumit material.tena.] V. ektome = eyizie. 1'. / atticotomie. gr. ionizante.: boala Hammond. implica leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6. s.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale peretilor arte-riali.. stratosfera si ionos-fera. in ime-diata apropiere a suprafetei Pamantului. Intreaga a.). cavitate. fumatui etc. Uneori. / atticoantrotomy. aranjare. [C. localizata pe arterele coronare. n. 1848-1927} Atitudine vicioasa de flexie. s. ATIMIE. gr. a unei boli).: sindrom Louis-Bar (v. [Cyr. f. care proemina sub forma unei placi subendoteliale. / atlas. [EdouanI Francis Kirmisson. aritmice. / attenuation. attikos = referitor [a fitena. Inlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scleroza). [Qr. gr. secfiune. A. Leziunea se acompaniaza adesea de o retractie a tesutului pulmonar vecin. ulcera. a reduce-} Diminuarea intensitatii unui fascicul (de radiatii luminoase. m. s. [Lat. [at. In evolutie. lente. V. / atherosclerose. / splint. s. -oza} Sindrom caracterizat prin existenta de miscari uni.oase. s. model. s. -oma. \Qr. attikos = referitor [a ^. tab. formatiunile subtala-mice. \Gjr. f.] Leziune a intimei arte-riale la nivelul careia s-au format *ateroame multiple. pana la Inaltimea de 5 km.a m. s.] Cea mai mica particula a unui element chimic ce pastreaza toate caracteristicile elementului respectiv. a . iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul. f. de [a emballeia = a arunca m (en = in. / atelectasis. Var. de. f. poate fi acuta sau cro-nica. ATICOANTROTOMIE. ATEROM. Miscari-le sunt accentuate de emotii si de activitatea intelectuala. are o 199 .: forma a. Se pot asocia modificari de tonus (hipertonie intermitenta sau hipo-tonie). fierturd (-oma). / epitympanic recess. athetos -ne. Intalnita In a doua faza a osteoartritei tuberculoase de sold.] Leziune histologica Intalnita In evolutia *aterosclerozei. chirurg francez. manifesta prin deficit anabolic. anat. 8. Ideas = e^tremitate. spirit. NA: recessus epitympanicus. antron = pefterd. [Lat. marcd. la 0°C. deviere de la o forma considerata caracteristica. {Cjr. \Gjr. f. fierturd. de la temnein = a tdia. de. f.r.: dislipidemia. lemn. Calea de abordare este chirurgicala sau endoluminala. a. f. [ Trepanatie a temporalului prin care se asigura access la nivelul *aticii. Ex. s. f. f. care spijina cerul pe umerii sai. ATEROSCLEROZA. ATMOSFERA. Cauzele principale sunt stenoza si obstructia bronsica. [Lat. -ita. Sin. n. f. iithere = terci. spontane. s.] Portiunea superioara a *casei timpanului. / athetose. ATENUARE. ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kinnisson / Kirmission's attitude. -onis = atenuare.fi\at.): 1) A. [Lat.. m. sphtiiru = sfera. s. s. fierturd (-oma). imunitar si perturbari ale hematopoiezei. [Lat. f. sklerosis = indurare. (ex. tomos = taiat. [Qr. attikos = referitor la fitena. s. s. abductie si rotatie intema. f. s. s. f.. cu depunere de colesterol si calciu (formare de *ateroame).] Neconform unui anumit tip. / attelle. gemian = a produce. fizica sau normala reprezinta o unitate de masura tolerata pentru presiune. secftune. / athymie. atomos = mdivi-zihil. variaza cu altitudinea.priv. -oma. ATEROEMBOLISM. prezinta trei mari zone: troposfera. attitudiae. s. / atherogenesis. m. din gr. s. [Cfr. atmos = vapor. 2) A. f.. s. constituita dintr-un depozit lipidic extracelular situat In intima arteriala. s. de la typos = tip. Var. s. ATETOZA. Consistenta sa variaza in functie de raportui dintre materialul lipidic si eel fibres. de inactivitate totala. symbolic. atlas = atlas.. s. ultenuatio. f. athere = terci. / atheromasie. / atom. fierturd (-oma]. / atheroembolism.} Sin. s. A. din metal.] Distrugerea sau ablatia placilor de aterom cu ajutorul aterotomului. / ath6rectomie. fierturd. dur. termen preiuat ulterior in arfiitecturd. ATOM. material plastic. X. / atherogene. nere- ATOM gulate si cu amplitudine mica. ATLAS. s. s. numeric egala cu forta exercitata pe cm 2 de o coloana de mercur Inalta de 766 mm. s. Unitatea de presiune In SI este 'pascal.} Termen generic care desemneaza factorii implicati In procesul de 'aterogeneza. din gr. Proprietatile fizice si chimice ale a.] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei persoane. Dupa Intindere. 2) thymos = principiu vital. -oza . / athetosis. s. f. [Cfr. atticus. fiind. f.: ateromectomie. ATELECTAZIE. coronariana. \Qr. atticus. ghips etc. / atmosphere. se poate calcifica si.] Procesul de formare a placilor de *aterom. de obicei In forma de lama subtire. A. gr. poate fi: masiva. hastelta = Bat mic. n. de [a temriein = a taia. / atypic. thy-mos = minte. ATEROMECTOMIE. s. ATEROMATOZA. / atherectomy. f. termen prduat ulterior m arfiitecturd. f. athere = terci. manifestata prin stare de indife-renta. sectionat fi temnein = a tdia. de [a luiiein = a ordona. [a gennait = a produce. / attitude. f. typikos = tipic. la nivelul extremitatilor. [Itai. ATICITA.

tomos = taiat.] Stare de "hipersensibilitate sau de *alergie. Ant. cfwurg german. urmata de dis-tensia lobilor prostatei. / atransferrin(a)emia. care inhiba efectele stimularii fi-brelor ganglionare *parasimpatice. corticate asociate degenerescentei altor regiuni ale nevraxu-lui (*boala Creutzfeldt-Jakobs. / atomiseur. s. V. diminuarea tonusului muscular. \Gjr.\ Dispozitiv care disperseaza un lichid sau o suspensie In particule fine. / atrophy. sarurile solubile de a. uscata. s. -onis = frecare. Denumire generala a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului. s. care devine galbuie. si anticolinergic.stare fiziologica de senescenta a mu-coasei vulvare. cortizonica . boala Parkinson si ca antagonist In supradozarea substantelor parasimpaticomimetice. [Cfr.ATOMIZOR structure complexa. s. s.dro6i} Leziune a unui tesut sau organ produsa prin frecare sau zdrobire. utilizata m mod curent pentru acid adenozin trifosforic (v.antecamera.. 8) A. [Lot. boli rare ?i discutabil dasificate (ex. 3) A. A. 2) A. [Lat. exceptional. prin venele cave si sinusul coronar. s f. -ina. / atresia.. a. freca. a urmatoarelor tulburari: disfunctie a sistemului nervos autonom (In esenta. a. dupa o infiltratie locala de corticoizi. tro-phe = ftrana. / atriotomy.] Diminuarea de volum a unei mase celulare.priv. f. se utilizeaza In colire ca midriatic. caracterizat prin subtierea pergamentoasa a pielii. iar perefii se. a . prostatica provoaca o retentie a secretiei. drept primeste sange deoxigenat din Intreg corpul. diminuarea consistentei si a elasticitatii acesteia. ta a . 7) A. *coreea Huntington. nutrifie. fiind alcatuit dintr-un nucleu (alcatuit din neutroni si protoni). ale destinulw. a . ATROFIE SISTEMICA MULTIPLA / atrophie systemique multiple / multiple system atrophy. / atransferrinemie. se facea focul [a romani.). A. ATP SINTETAZA / ATP synthetase / ATP synthetase. c.priv. ATROFIE CUTANATA / atrophie cutanee / atrophoderma.: boala Aran-Duchenne (v. Are drept consecinta afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor. dar cu respectarea tesutului elastic.. ATOPIE. attritio. f. care apare sporadic.] Stare de denutritie grava a sugarului. -atos = sange. f.. atrium =. senila . cu predispozitie ereditara.portiune a cavitatii timpanice situata In vecinatatea ciocanului.priv.priv. Sunt incluse In aceasta categorie: a. cavitatea timpanica propriu-zisa. M. s. atrium = antuamera..] Termen utilizat In nomenclatura anatomica pentru a desemna o camera sau o cavitate care asigura comunicarea cu o alta structura.. in blocurile atrioventriculare. dementa senila). a z. Sin. ATONIE. Abrev. Aceasta entitate include si *sindromul Shy-Drager. co-loida . ATRITIE. a . tresis = orificiu. Denumire generica folosita pentru a regrupa leziunile degenerative. a. a unui tesut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutritional sau de activitate functionala. 1) A. permitand accesul chirurgical In cavitatea atriala corespun-zatoare. atriotomie. f. ATROFIE CEREBRALA / atrophie c6rebrale / cerebral atrophy.: FoFi-ATP-aza (v. inertie uterina. Administrate pe cale bucala. A. / atonie.dupa o *corticoterapie prelungita. a . nucleui avand dimensiuni de ordinul W-IO-15 m. f. V. s. 2) A. *hipotensiune ortostatica).} Absenta *transferinei din sange. s. a. s. alcatuind molecule. c. ATOMIZOR. ihtiozifonria -asemanatoare cu cea din *ihtioza. Lachesis fi fitropos). tonos = tensiune. (1). *boala Pick. 3) A. la a . f. s. [Lot. s. / atopy. [Qr. [Qr. ATROPINA. permitand administrarea unor me-dicamente sub forma de *aerosoli. camera. s. c. atomos = indivizibii. n. -trum = negru (deoarece in acwtd. Uneori. ATROFIE MUSCULARA PROGRESIVA / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy. de la temaein = a taia} Incizie a auriculu-lui. Sin. pi.). este reversibila. 4) A. de la ater.camera superioara a fiecarui hemicord. s. \Qr. [Qr. secundare. s. caracterizata printr-o slabire extrema. dislipoidica -secundara unei 'microangiopatii diabetice. utehna. / atropine. care afecteaza neuronii cortexului cerebral. / atrophie. atrium.). se poate produce In cadrul unor procese de involutie fiziologica (ex. f. s. tome = town. A. cu afectarea retelei cutanate de colagen. primitiva In treimea inferioara a gambei. si vaporizator. pulmonar spatiu situat la capatui ductului alveolar care se des-chide In alveole sau In sacii aerieni pulmonari. si un numar de electroni egal cu numarul de protoni din nucleu.. sectionat fi tem-nein = a taia.. Iar atrophy.: *boala Kraepelin). poate fi primitiva sau secundara unui medicament. cardiac (NA: atrium cordis) . a. [Paul H. este un sistem neutru electric. Ciotflo. de [a attcrere = a. auricular . ATP / ATP / ATP. musculara. (zeif:e.: 1) A.: 200 ATROPINA imbatranire) sau In cadrul unor procese patologice. Dimen-siunile a. dintoto'i ferrum = fier. secfiune. 3) / atrium. threpsis = nutrifie. haima. f. ATROPIE. m. f. poate fi difuza sau localizata. -tra. Tipuri: 1) A. 5) A. f.priv. la var-sta adulta. de. s.: hipertrofie. este adesea ireversibila. antiemetice. atropa = fieliadcinili din gr. In ansamblu. atopos = in afara (ocuiui normal'. mnegreau).prin transformarea tesutului elastic cutanat In substanta hialina si coloida. / athrepsia. / athrepsie. / atresie. s.. iar In doze man are actiune centrala. 3) A. m. s. a alcoolicilor (corticala tardiva). olivopontocerebeloasa. Sangele trece din a. este aso-ciata cu afectarea structurilor nervoase vecine (a. [at. s. s. idiopatice sau congenitale. ATRIU. a . dar superficiala. In care este concentrata sarcina pozitiva si aproape Intreaga masa a a. localizata sau difuza. vulvara . topos = foe. care se manifesta printr-o subtiere a pielii.. gr. f. (identici sau diferiti).priv. s.a. difuze sau circumscrise.: boala Sudeck (v. subcutanata sau intravenoasa. *ataxie. dupa sediul leziunilor: 1) Corticala.). cicatriceala . / atropine. atria. ATROFIE OSOASA SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis. generand anemia sideropenica congenitala. c. cu excep-tia plamanilor. / oreillette.} Absenta congenitala sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural.. corticate izolate (*boala Alzheimer. s. f. Atropos = una dintre cdt.: auriculotomie. fara pierdere prealabila de substanta. aplazie si hipoplazie. [Cfr.cicatrice netraumatica si superficiala. ATRIOTOMIE. Termen generic pentru ansamblul afectiunilor degenerative. antisecretoare. -(rum = negru. diabetului. sunt utilizate ca spasmolitice. / atopie. Forma particulara: a. ATREPSIE. 2) Forme In care a. f. ATREZIE. f. dentorubrica). / attrition. ATROFIE CEREBELOASA / atrophie cerebelleuse / cerebel. f. Ex. Sudeck. V. de. De asemenea. In preanestezie pentru prevenirea reflexelor vagale. stang primeste sange oxigenat de la plamani prin venele pulmonare. -ina. / atomizer. (2. ce poate exista fie liber. fie In combi-natii cu aiti a. gr. alba Milian . semne *extra-piramidale. s. si evolueaza progresiv. NA: atrium. profesor la ^{am6wg. In ventricule prin valvele atrioventricu-lare. n. Sudeck's disease. irons = p&ste. 2) A. / attrition. de. [Lat. Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabila.priv. 6) A. amiloidozei sau. sunt de ordinul lO"10 m. m. Clasificare dificila. f. trd 'Parce. . 1866-1938} Sin. *scleroza laterala amiotrofica). f. Sin. -tra.} Diminuare a "tonicitatii normale a unui organ contractil. / atony. ATRANSFERINEMIE.] Alcaloid extras din Atropa belladona. (a ater.fenomen fiziologic produs In cursul Tmbatranirii. a. deficitului de dopaminhidroxilaza. f.

/ audiogramme. s. s. reprezinta o manifestare tipica a *schizofreniei. Termenul este utilizat frecvent pentru desemnarea unor forme de psihoze infantile (v. s. f. / self aggression. radioactiv a fost utilizat In scog diagnostic si In terapia unor tumori maligne. 2) DegetuI al cindlea al mainii sau degetui mic. de. AUR. [Lot. si a. n. 2) In prezent. agglutinare = fl Ivpi. / atropism. [Lot. [Lot.\ Iden-tificarea sunetelor prin simtui auditiv. modificari de apetit. cu nr. AURICULOTERAPIE. / autiste. AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism. n. AURA. a. auricula. Se asociaza frecvent cu *afazia congenitala. f. de. osteon = os. gr. La adult. f. / auriculo-osteodysplasie. AUTISM. / auriculotherapy. pi.] Intoxicatie cu *atropina sau "belladona. de la aggredi = a ataca. / audit. {'Eng[. f. ale subiectului.. n. Se utilizeaza audiometrul. agglutinare = a iipi. s.ATROPISM ATROPISM. [Lat. / autacoids. s. / autaco'ides. AURICULAR. s. audi-lio.) sau simptom corespunzator unei crize partiale (mai mult sau mai putin complexe) cu evolutie rapida spre generalizare. audi-tus = auz. de (a audire = a auzi} Evaluarea critica a unui sistem.). este evaluat la un control ulterior. m. foarte dens. dificii. uneori manifestari auditive. m. f. AUROVERTINA. -ism. mai sunt Inca utilizati In trata-mentui afectiunilor reumatismale. / autoagglutination. dys = grw. desemneaza mai curand *prodromul unei crize generalizate (senzatie de tensiune intracraniana. [Lot. AUDITIE. insufi. / autoagglutinin. A. destinata descoperini defidentelor si corectarii acestora.: sindrom Seals (v. / audibility s. permitand explorarea si masurarea 'auditiei si a 'audibilitatii. tome = taie-re. 2) Subject care sufera de autism. [Cjr. f. gramma = Inscriere. 'pal-pare si *percutie. insufi. la auris = urecfie.rme. f. dim. Prezinta *ecolalie. f. s.. \Cjr. / audimutite. a unei psihoze sau a debilitatii mentale. s. [Lot. Este un metal galben. s. -ina . ca urmare a prezentei unei 'aglutinine In ser si a unui antigen corespondent la nivelul suprafetei eritroci-tare. autos = sine.. s. ca urmare.\ Replierea In sine si pierderea contactului vital cu realitatea. dim. f. Nou-nascutuI este indiferent la prezenta mamei. a unei Intreprinderi sau a unei unitati medi-cale. constand In stimularea urechii exteme cu ace sau fire apli-cate temporar.] Element chimic pretios. AUDIBILITATE. AUSCULTATIE. f. prin aplicarea directa a urechii in zona de proiectie a organului investigat. la amis = AUTOAGRESIUNE ureclie. iar copilul mic este izolat. f. s. [Lot. metron = masura} Metoda de masurare a acuitatii auditive.] Metoda de examen clinic obiectiv care consta In ascultarea zgomotelor normale sau patologice din interiorul organismului.\ Sin. de.\ Metoda empirica utilizata In tratarea durerilor cronice.. s. ascuitare. s. [a amis = urtcfie. adj. aggresio. audire = a auzi. f. ihsufi. de sete sau afective.: boala sau sindrom Kanner. f. f. s.} 1) Agresiune Tmpotriva propriei fiinte. a uni. A.. / auscultation. n. [Qr. Sin. f. -ism. / audition. / autis tic. adj. sounding. s. f. cu lumea exterioara. / aurovertin. AUDIOMETRIE. audi-bilis = cars poate. plasis = modl-[are. gr. AURICULOTOMIE. adj. de. olfactive. absenta reciprocitatii emotionale si polarizarea exclusiv asupra lumii interioare. *angiotensina. / audio-meter. pasivS) si de a asculta (a. f. gr. de [a audire = a ami} Intensitate fiziologica a unui sunet: limitele Intre care un sunet Incepe sa fie perceput si provoaca o senzatie dureroasa.. constituie unui din cele patru pro-cedee clasice ale examenului clinic.] Aparat generator de sunete pure de intensitate variabila. m. poate evolua catre 'arieratie mentala sau *schizofrenie.] Tulburare grava a Invatarii limbajului oral la copil. a uni.. / Beals' syndrome. sectiune. tabagismului etc. de. reprezinta curba obtinuta prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaza diferite praguri de audibilitate. AUDIOMETRU. s. audit. audire = a auzi. s.. AUTOAGLUTINARE. simbol Au.] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senzatie subiectiva. / audiometry. de ex. / aura. Inhibitor al lantului respirator mitocondrial care se fixeaza pe ATP-aza. / audit. f.la amis = urecfie. auricula. [at. [Lot.. s. / autism. mediata. s. uuufi. adj. / auscultation. prin intermediul *stetoscopului. s. s. f. gustative. autos = sine. alaturi de *inspectie. / auricular. s. pi. exprimata prin incapacitatea de stabilire a unor relatii umane. la temnein = a tdia. / audition. AUDIOGRAMA. {Gfr. m.). coloidaf). s. s.diu. [1^. dim. / auriculaire. AUTOAGRESIUNE. s. din [at. aura = rasufiare. prezinta proprietati antiseptice si antiinfectioase (a. gr. hearing. / atropism. s. m. a. s. autism infantil). / auriculotherapie.. audire = a auzi. mutus = mut. AUTIST. a. *serotonina. *eicosa-noidele. n. AUDIT. Actiunea de a auzi (a. [Lot. / autoagression. s. / autisme. s.. s.it. metron = mOsura. s. s. s. de la therapeuein = a ingriji. therapeia = tratament. / audibility. digitus auricularis. autos = sine insufi.] Reprezentarea grafica a rezultatelor *audiometriei. [Qr. / auto-agglutination. EfectuI recomandarilor ce rezulta din analiza initiata prin a. inde-pendenta de existenta surditatii. f. autos a sine. m. fara a cauta un contact. s.. activa). akos = re. A. f. -onis = auzire. obtinandu-se *audiograma. etimoio-gia tc. s. Expresia fetei sale nu este cea a unui *arierat mental si uneori surprinde prin memo-rie si capacitate de calcul. paihice etc. congenital word deafness. [Lot. s. s. In forma foarte dis-persata. ausciiltare = a asculta cu atenpie. gr. Este nealterabil In medi-ile cele mai variate si. AURICULO-OSTEODISPLAZIE. AUDIMUTITATE. n. Totodata. m. / audimutitas. m. -onis = atac.] 1) Care se raporteaza la ure-che. auricula.. / autoagglutinine. n. abdominale. autos = sine. / aurovertine. f. AUTACOIDE. dim. Cat. de. m. s. / auriculotomy. este dezinteresat de jucarii si se balanseaza urmand un ritm monoton. insufi. SubiectuI auditului este delimitat precis si se compara rezul-tatele reale cu cele admise In general.] Denumire generica pentru substantele specifice formate In celulele unui organ si deversate in sangele circulant pentru a actiona asupra altor organe. vizuale. f. [at. aurum = aur. / auriculotomie. f. / audiometrie. m. audire = a auzi. / gold. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la "hor-monii locali ca "histamina..nutw atropina. [a audire = a auzi. fl au. Dupa Laennec. Locul de proiectie tegumentara a transmisiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se numeste focar de a. Unii dintre compusii a. urechiusa sau auricul al inimii.. a fost unui dintre primele biomateriale utilizate (In aliaje dentare). / or.me. / audiogram.. s. autos = sine. s. la plassein = a forma. gr. imediata. sau f. ou f. {Lot. NA: digltus minimus (2). exista tendinta Inlocuirii sale cu termenul simptom semnal. Cea mai precoce psihoza a copilului. A. / aura. f.. a modela} Sin. s.] 1) Cu referire la *autism. i. 2) Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru bolile In care exista 201 . f.: atriotomie (v. / audiometre. atomic 79. AUTOAGLUTININA. s. de. [Lot.] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii. auricula. s.] Aglutinarea eritrocitelor unui subject de catre serul sanguin propriu.z. cu conductibilitate electrica mare (fiind uti-lizat din acest motiv In informatica). [Lot. {Cfr. f. cutanate. pasagera resimtita de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie. se disting a.

s. autoimunitate. f. m. insusi. s. care poate apare In unele boli ale urechii medii. s. pentru acest proces se utilizeaza terme. \Qr.} Sin. AUTOFAGOCITOZA. / autophobie. / autogene. autos = sine insu^i. V. f. autos = sine insufi. / autoantigen. automatos = spontan. haima.: sindrom Marlin (v. -atos = sdnge.ce reactioneaza cu antigeni din organismul respectiv. autos = sine insusi. fiziologica are rol In menti-nerea echilibrului sistemului imunitar si este datorata unor anticorpi naturati de tip imunoglobuline M. Acesti a. *tract uveal. 3) Patrunderea accidentala 'in sange a unor a. autos = sine insusi. [Gr. f. V. kritikos. a. lysis = distruge. [Cyr.AUTOANALIZOR 'autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagocitare Tmpotri-va propriilor tesuturi.separare. adj. kytos = ceCliiSf -oza. s. V. f. Se Incepe cu 2 ml. 2) Care se formeaza In organism si pe baza cheltuielilor sale. graphein = a scrie. s. la katalyein = a distruge.} Anticorp directional Tmpotriva unui antigen propriu (a unui constituent tisular normal). -oza. s. / auto-hemolyse. f. adj. s. In prezent este putin practicata. din gr. criticus. daca sunt accentuate. a. gr. apoi 3 pana la 10 ml. Consecinta a dereglarii sistemului imunitar. de la digerere = a duce in parti diferite.insusi. AUTODIGESTIE. phagein = a mdnca. AUTOHEMOTERAPIE. iar pentru primele doua semnificatii autophagia. -afis = scutire de sarcini pu6(ice. [Cjr. s. mucoasei gastrice. \Gjr. / autophagocytosis. s. gennan == a produce} 1) Care se produce sau se dezvolta fara interventie din afara organismului. 4) Prin disparitia *tole-rantei imunitare. / auto-immunite. iat. f. viral (pseudoautoantigen). A. autoimunitate.. / autoanalyseur. -atos = sange. autos = sine insufi. Indeosebi ale constituentilor plasmei. f.} Tip de secretie interna In care celula producatoare este sensibila la propria sa secretie sau la cea a unei celule vecine de aceeasi natiira. se manifesta ca *boli autoimune. a descompum (dis = separat de. therapeia = tratament. f. AUTOGREFA. care se afla la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) a] vitezei reactiei respective. anti = contra. s. AUTOFOBIE. / autophonie. s. / autodialyse. s. autos = sine. Cat. de la lyein = a distruge} Dializa (*hemodi-aliza sau *dializa peritoneala) controlata de pacient la domi-ciliu sau in locuri amenajate in afara centrelor de dializa.] Hemoliza produsa prin agenti hemolitici continuti In propriul ser sanguin al subiectu-lui. iarasi. s. de. Ex. f. [at. AUTOCRITICA. iat. f. s. ca si cum acestia ar fi straini (*autoantigeni). AUTOHISTORADIOGRAFIE. s. tie. / autophobia. immunis = scutit. AUTOHEMOLIZA. prin consumul tesuturilor proprii. phagein = a manca.*autoanticorpi . 3) Proces fiziologic constand In indepartarea unor componente citoplasmatice reziduale prin digestia aces-tora In lizozomii secundari. aso-ciata unor manifestari patologice. [Qr. m. autoantigen. f. adj. dizoiva} Reactie catalizata de catre unuf din produsii acesteia. [C/r. autos = sine insufi. s. outos = sine insusi. f. / autophagia. s. autos = sine insusi. / autophagie. observata In unele boli mentale. f. / autoimmuni-ty. iradiere sau 'in neoplazii (a. m.\ Digestia unui tesut dintr-un organ sub actiunea se-cretiei (enzimelor) proprii. / autodigestion. de (a krinein = a disceme. [at. inaccesibili celulelor imunocompeten-te. / autoerythrophagocytosis. Indeosebi ca urmare a unui deficit In *limfo-Cite T supresoare. pot aparea In mai multe cazuri: 1) Modificari ale tesutului purtator al antigenului dupa infectii. s. s. / auto-immun. / autoanalyser. [Cjr. s. / autoerythro-phagocytose. f. / autochtonous. a. immunitas. / auto-immun. radius = raz. distruge} Aparat cu care sunt determinate automat si simultan concentratiile unor constituent! ai lichidelor din organism. Ex. / autograft. endo-gen. f. f. de la. AUTOCRIN1E.] 1) Nu202 AUTOIMUNITATE tritia corpului. AUTOCLAV. f. s. AUTOCATALIZA. kytos = ceiuid. -onis = descriere. *spermatozoizi. AUTOHTON. histos = fesdtura. zilnic sau o data la doua zile. driceag de altoit. clavis = elide (care se inchide singw)} Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune.] Absorbtia si distrugerea celulelor unui subiect de catre fagocitele proprii. analyein = a rezolva. anti = contra. intoxicatii. din "pancreatita acuta. care In mod normal nu provoaca formarea de autoanticorpi. la ana = din nan. s.] *Autoradiografia unei sectiuni tisulare sau a suprafetei unui tesut. natural! pot proveni mdeosebi din: "cristalin. gruphium. dialysis . autos = sine wsusi. / autophony. adj. / autoh(a)emotherapy. / autoantibody. f. [C/r. / autogreffe. / auto-anticorps. de la therapeuein = a ingri-ji} Metoda terapeutica prin care se recolteaza sange de la un pacient si i se reinjecteaza intramuscular. [Qr. corpus. A. digestio. / autoclave. "mielina. [Cjr. Obs. fiziologica si a. [Gjr. adj.: boala a. f. totusi metoda a fost reluata. grefa. s. s. s. V. Actiune explicabila prin proteinoterapie si autovaccinoterapie. dobanditf). dia = prin. / auto-catalysis. f. munus = o6[igatie).} Teama patologica de a ramane singur. / autohistoradiography. autoradiografie. grapheion = penifa de scris. de [a khthon = pdmdnt. AUTOANTICORP. apar anticorpi serid care reactioneaza Tmpotriva tesutului alterat si a tesuturilor analoge sanatoase. de la lyein = a distruge. n. AUTOFAGIE. krinein = a separa de.. [l^r. phone = voce} Impresie neplacuta de rezonanta a propriei voci. din gr. [Cjr. AUTOERITROFAGOCITOZA. 2) Fixarea la nivelul unui tesut a unui antigen strain. s.re. autos = sine insusi. autos = sine insusi. {Cjr. / autocrinie. / autocritique.: In engl. s. [Cjr. V. divi-ziline a unei idei pe puntte. f. s. AUTOIMUNITATE. / autochtone. autos = sine insiifi. autos = sine msusi. m. f. Acest fenomen se Intalneste Indeosebi In perioadele de dezvoltare embrionara si de senes. *tiroida. gennan == a produce} Antigen care stimuleaza formarea de anticorpi Tmpotriva sa (*autoanticorpi) In organismul caruia Ti apartine. s. autos = sine insusi. fesut. / autocriny. s. de [a graphein = a scrie. munus = ofiCiga^ie). autoimunitate. n. phagein = a mdnca. gerere = a duce. / autogenous. In organismul caruia Ti apartin. V. lysis = distrugere.).} V. lyein = a. f. unde provoaca leziuni si tulburari functionate. / autohemotherapie. de la immunis = scutit. asociata unor manifestari patologice se afla la originea unor boli denumite auto- . autos = sine insufi. -oris = carp. / autocatalyse. autoimunitate. AUTOFONIE. se pare. AUTOANALIZOR. katalysis = disotutie. deoarece sunt . s. m. adj. / autohistoradiographie. AUTOANTIGEN. f. apdrat (in = tip-sit de. care. erythros = rosu. (at.sechestrati" In interiorul unor formatiuni. autokhton. constand In ingestia de catre bolnav a unor fragmente provenind din propriul corp. (at. / auto-digestion [Cjr. [Cjr. f. haima. f. a purta).} Se spune despre o in-fectie contractata In regiunea In care locuieste bolnavul.a. / autoh(a)emolysis.} Stare In care sunt pusi In evi-denta anticorpi . [Cjr. Se disting doua alternative: a. \Qr. -e. [Cjr. s. autos = sine msusi. / autoclave. In toate cazurile mentionate. f. f.: a. a separa de} Capacitatea unui subiect de a Tsi analiza sau judeca propria stare si propriile actiuni. / self criticism. s. s. autos = sine insufii phobos = fried. autoimunizare si autotoleranta. / autophagocytose.. [Cfr. f. m. In starea de *inanitie. s.centa. apdrat (in = [ip-sit dc. s. Indeosebi In medicina sportiva. [at. autos = sine.nul de autophagy. AUTOGEN. s.] Care este dirijat Tmpotriva tesuturilor propriului organism. / autodialysis. de ex. auto-phagy. AUTOIMUN. / auto-antigene. f. s. 2) Stare morbida. autos = sine insusi. AUTODIALIZA.

f. AUTOSCOPIE. f. f. De obicei. / autopsy.] Imaginea unei suprafete (celulara sau tisulara) obtinuta prin impresionarea unei placi fotografice puse In contact cu suprafata respectiva. / self-treatment. / autopunition. medicalio. automatismos = autoacfionare.: ritm idio-ventricular (v. AUTOSOMAL. / self-regulation. 2) Mai rar: tratament medicamentos al carui autor este si beneficiar.). plastos = moddat. Ex. s. [€/r.: aparitia In plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili sa aglutineze hematiile proprii (*autoaglutinare). Independenta fata de controlul voluntar.: lupusul eritematos diseminat.: sindrom Clerambauld. suicide (3). nomos = o6icei avand fortd de iege. a modeia} Sin. munus = o6[igatie). [at. prin care pacientii Tsi pot controla *anxietatea. de [a plassein = a forma. AUTOPUNITIE.: aminoacizi) ai moleculelor de suprafata. [Gjr. f. reactional sau spontan. / autoregulation. care se manifesta In cursul unei stari de "obnubilare mentala asociata epilepsiei sau consecutiva unei crize epileptice. [at.insufi. Indeosebi lizozomale. / auto-radiographie. AUTOMUTILARE. autotoleranta. / autointoxication. gr. fie prin administrare In hrana animalelor de experienta a unor precursori radioactivi (ex. s. s. [CJT. A. AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm. / auto-immunisation. / automatism. -onis = pdrere. a fost incriminata prin*tr-un astfel de mecanism geneza unor fenomene fiziologice (oboseala. care survine In cursul anumitor start patologice. ser sanguin care apartin aceluiasi subiect. AUTOMATISM VEZICAL / automatism vesical / bladder automatism. care se comporta In acest caz ca antigeni (*autoantigeni). se Intalneste Indeosebi In schizofrenie si In psihoza halucinatorie cronica. a e? (amina. / autonomie. f. outos = sine insufi. boli metabolice. [Cjr. s. de ia suggerere = a sugera} *Sugestie aparuta spontan la o persoana. s. mai mult sau mai putin coordonata si adaptata. / autopsie.] Comportament involuntar (miscari. autos = sine. Sin. autos = sine insusi. Impresionarea emulsiei fotografice este determinata de prezenta unor compusi radioactivi situati la nivelul suprafetei. *a. mutilatio. [CfT. AUTOLOG. de (. de. f. epileptic. f.: sinucidere (v. / self-punishment. pentru autozom (v. s. Var. tie. in = in. prin autoagresiune sau autoimunizare. s. mai ales al celor neurocibernetice. f. AUTOINTOXICATIE. [§r. f. V. f. f. Cea mai importanta a. autoanticorp. gr. insufi. ia punire = a. AUTOPLASTIE. V.: a. / autoradiography. a. / autoscopie. / automutilation. suggestio. Var. f. [CJT. A. la toxon = sageata. de. s. fara reco- AUTOSUGESTIE mandarea medicului. toxikon = otravd pentru v&rful sagefiCoT.: autotoxemie. ia mutilare = a scMbdi. / autointoxication. autos = sine insufi. AUTOREGLARE. -onis = medi-cafie. / autologue. AUTOPSIE. / autologous.] *Halucinatie In oglinda asociata cu iluzia dedublarii propriului corp. Sin. autos = sine insusi. Indeosebi la nivelul organelor genitale. 2) Mutilare a propriului corp provocata voluntar In scopul obtinerii unui avantaj. dar si la nivelul altor parti ale corpului (de-gete. s. [CJT. care sufera de un sentiment de cul-pabilitate nemotivat. 2). Ex. [Qr. f. autoan-tigen. elaborat sau inconstient. tat. antialeatorie si antientropica. adesea este dificil sa se stabileasca daca anticorpii detectati reprezinta cauza bolii sau doar o acompaniaza. f. aspect} Examen macroscopic al unui cadavru si disectia organelor interne In scopul cautarii cauzelor mortii. fie prin marcare directa cu un compus radioactiv. f. Tmbatranire) sau patologice (migrena. f. [at. s. scopia = e^aminare. sau automates = spontan.). de la skopein = a vedea. bolile Biermer si Basedow-Graves. [^r. Poate fi fiziologic (ex. m. 2) Medicolegala. este influentata propria constiinta sau comporta-mentui. Sin. s.] Conduita a unor subiecti afectati de nevroze sau de psihoze. s. a unui tesut sau a unui organism. AUTOSUGESTIE. -onis = pedeapsd. A.: a. autoimunitate. / automatisme. anti-genii de suprafata ai hematiei declansand formarea de anti-corpi proprii hemolitici.\ 1) Proces spontan de degradare enzimatica a unei celule. s. AUTONOMIE. / autoimmunization. anuntandu-l ce va face si ce va spune. adj.: autogrefa (v. / autosuggestion. \CJT.). Ex. si autopuni-tie. poate fi: 1) Medicala. somn. mental etc. logos = raport. autos = sine insusi. rdafie. e. A. insufi. Indeosebi guta). autos = sine insufi. de origine accidentala sau criminala. Activitate motorie involuntara. este o manifestare a 'autopunitiei Indeosebi In depresiile profunde si In schizofrenie.sale sunt devansate sau repetate In ecou. s. AUTOSOM. / autoplastie. [Qr. / autoscopy.). In anu-mite perioade ale evolutiei medicinei. cardiac) sau patologic (ex. s. f. radius = razd. efectuata de medici anatomopatologi In scopul stabilirii unui diagnostic post mortem. f. s. este de tip cibernetic. f. dar se observa si In degradarea intelectuala profunda. s. De altfel. [at. / autosuggestion. sugestie. f. pumtio. Mictiune antrenata de supraIncarcarea vezicii sau printr-o stimulare cutanata. automutilation. AUTOLIZA. s. / automedication. f. Prin a.: *a. Sindrom halucinatoriu In cursul caruia subiectui are impresia ca gandurile . s. m. / autonomy. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism. tiroidita Hashimoto. f. de origine intestinala. originea autoimuna este doar presupusa. -onis = mutitare.\ Producerea de 'autoanticorpi Tmpotriva unor constituent! normali ai organismului. n. la re-gula = regula si regere = a conduce} Calitate a sistemelor vii de a-si restabili unii parametri de stare stationara (In cadrul *homeostaziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atund cand acestia sunt perturbati. sistemelor bio-logice sa perfectionat In sensul reglarilor biocibernetice. opsis = vedtre. AUTOMATISM. passivity phenomenon. immunis = scu-tit. din cauza etimologiei improprii a termenului a. ou(os = sine. s. urechi etc. / autoplasty. apdrat (in = [ipsit de. autos = SIM insusi. anemia hemolitica autoimuna. / autolysis (1. se observa uneori dupa o leziune medulara.AUTOIMUNIZARE imune. s.} Inde-pendenta functionala. bolnavul nu Tsi aminteste episodul de a. [(yr. [at. f. autos = sine insufi. 3) Sin. f. Intermitent. autos = sine insusi. grefa).] 1) Mutilare sau ranire practicata de un subiect asupra lui Insusi. ou(os = sine insusi. A. 203 . v. adj. AUTOMEDICATIE. f. [at. f. lysis = distrugere. de. leucopeniile imunologice.] 1) Tratament medicamentos initiat de padent. diabetui insulinodependent s..a lyein = a distruge. Pentru alte boli. graphein = a scrie. pentru autozomal (v.] Despre tesuturi. este utilizata In tehnicile de relaxare (*antrenament autogen). / self-mutilation. pedepsi. s. autotoxicoza. AUTORADIOGRAFIE. s. autos = sine. Sin. s. s. In afara oricarei influente straine aprecia-bile. s. regulare = a rigid.} Intoxicatie prin produsi ai metabolismului propriu sau prin aiti produsi endogeni cu efect toxic.: necropsie. autos = sine msusi.). Termenul este format inoorect dupa modelul cuvantului *omolog. AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme epileptique / postepileptic automatism. 2) Distrugerea ce-lulelor de catre serul sanguin propriu. termen recomandat. [^r. 0 serie de anemii hemolitice dobandite pot fi consecinta a. A. AUTOIMUNIZARE. Enzimele sunt de origine endogena. cu rise de *automutilare sau chiar suicid. s. s. [at. activitati). acumulati din cauza eliminarii insuficiente. oftalmia simpatica. / autolyse. [Qr.). efectuata de medici legisti pentru cautarea cauzei unei morti suspecte. autopsia. celule. deoarece unele idei sau reprezentari capata un ca-racter predominant.

s. Ex. m. f. AVASCULAR. autos = sine insufi. de (a auxein = a creste. f.] Curatarea. [Qr. A. [Qr. a smulge} Extractie. n. / avitaminosis. adj. a se dez-voita. Ex. fusio. vivus = viu. / autotrophe. dar. sana-toase. adj. adj. / auxine. AUTOZOMAL. aviver = a indeparta marginile unei piagi.. favorizeaza cresterea celulei si determine! divi-ziunea celulara. insuficienta renala. / avidine.] Ramura a biologiei care studiaza cresterea si dezvoltarea organismelor.] Anglicism sin. s. adj. -atos «= sdnge. / autosome. auxanolo-gy. 204 AXA ELECTRICA A INIMII AVIOINA. testului osos favorizeaza con-solidarea.i [at. f. s. adj. Var. n. AVIVARE. si ure-che interna. Concept anatomofiziologic formulat pe baza relatiilor neurohormonale Intre hipotalamus si hipofiza. s.t. axis = ayl. consta In favorizarea cicatrizarii sau a consolidarii prin juxtapunerea In cazul suturii plagii a unor tesuturi bine vascularizate. Ex.. la vas. exista posibili-tatea de a mentine In viata si un fetus cu o varsta gesta-tionala mai mica. aiitos = sine wsusi. de la funaere = a varsa] Transfuzia sangelui propriu la un bolnav 'in cursul inter-ventiei chirurgicale la care acesta este supus. -onis = arort. sangele este recoltat inainte de operatie. spontan sau provocat al unui fetus malformat. s. la abortire = a avorta (ab = indepartat de. / autosomal. Conform acestui concept. spontan se poate produce consecu-tiv unor cauze materne (malformatii ale aparatului genital. Sin. autos = sine insufi. AX HIPOTALAMO-HIPOF1ZAR / axe hypothalamo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis..] Substanta din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din reg-nul animal. / axe.} Sin. AUTOTRANSFUZ1E.a. int. -atos =. provocat: 1) A. AUTOZOMIC. / avulsion. AUTOVACCIN. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut. [Cjr. -ina. / avasculaire. m. de la tolerare •= a suporta} Absenta normala a reactiei imunologice a unui organism fata de antigenii proprii. D: rahitism. secretiile hormonale periferice se afla sub dependenta a.tan si a. -onis = tcipire. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofila si a anumitor tipuri de bacterii. de. / auto-tolerance. s. / avivement. miprastiere. soma. unul fiind de origine materna. / autotrophic. axon. toxikon = otravii pentru varfui sd-gefilor. autos = sine insufi. ca bioxidul de carbon si amoniacul. gr. sistem neuro-endocrin complex alcatuit din doua componente..). / autotoxicose. s.: *boala beriberi. abortion (provocat). de la care s-a oBtinut primu[ vaccine Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recoltati din corpul pacientului. stare denumita *autoimunizare.AUTOTOLERANTA AUTOTOLERANTA. [at. In cazul unei fracturi. autos = sine insufi. adj. adj. {QT. 2) A. / avivement.: evulsie. / auxology. tolerantia = suportare. [Cfr. auxe = crestere.on. fistule sau fracturi. vasculum = vas mic. prin identificarea moleculelor de tip 'releasing hormon (liberina) si 'inhibiting honnone. de. [Cjr. / avidin. Este cazul a numerosi mutanti ai unor bacterii sau duperd microscopice care au pierdut capadtatea sintezei unei enzime functionale. phytohormone. / avitaminose. a. h. caruia Ti va fi administrat In scop terapeutic. n. / autotoxicosis. deze-chilibre hormonale. dm-uiio. f.] Care se refera la cromozomii somatici sau *autozomi. s. extirpare prin smulgere a unei formatiuni care prezinta alterari patolo-gice.. / avascular.] Care este lipsit de *vascularizatie.). a -priv. organismul declansand un raspuns imunitar contra unuia sau mai multor antigeni proprii. In caz de sarcina gemelara.-h.. de (a toxon = sageatd. s. AUTOZOM. din [at. care se leaga specific si cu o extrema afinitate la "biotina. nutripie] Despre un organism capabil sa sintetizeze moleculele organice proprii din compusi anorganici simpli. alterari cromozomiale. de.: autosom. -atos = Corp. iar celalalt de origine pa-terna. constatata . / auxotroph. dim. AUTOTROF. f.} SimtuI cu ajutorul caruia sunt percepute sunetele. Linia dreapta ce uneste doua puncte ale inimii Intre care diferenta de potential electric. auxe = creftere. / autovaccine. s. trails = pesle. f.. 3) A. la aproximativ aceeasi varsta a sarcinii. -atos = Corp. tat. s. / avortement. cu autozomic (v. este perturbata. s. / hearing. s. f. Proteina din albusul de ou.] In cazul dispozitivelor electromecanice: piesa cilindrica (din otel) care sustine componentele cu mi?care de rotatie. V. de (a vellerc = a trage. / autosomique. autos = sine insufi. / ouie. Aceasta proprietate este utila 'in sistemele de *sonde red (neradio-active) foarte utilizate In biochimie si histochimie. -ozo. s.: autointoxicatie (v. vaccinus = referitor [a vacd (vacca = vaca). Realitatea a. trophc = firand. 4) A. aceasta limita este stabilita la 180 zile. *cen-trifugei. autos = sine insufi. velsus. vita = ria. V. a. -ozo. / autosomal. diferential. AVULSIE. V.: a. si doi cromozomi sexuali. traumatisme) sau unor cauze fetale (malformatii majore. (a vaccind = variola vacitor. de [a auxein = a crefte. soma. si neuro-endocrinologie. f. f.-h. PP: *pelagra. In prezent. logos = stiinpa. de la toxon = sageata. / autosomique. / autovaccin. m. [Cfr. s. [at. f. abortio. \Cjr. repetitiv. AVITAMINOZA. In celulele somatice. autos = sine insufi. s. [Qr. vasis = vas.Corp. 4) A. soma. loxikon =° otrai'a. cand sarcina genereaza riscuri majore pentru gravida) sau voluntar (Intrerupere voluntara de sarcina). [Gjr. Uneori. s. s. [^r. a priv. Mai trebuie mentio-nate: 3) A. [Qr. / self tolerance. m. AUXOLOGIE. s. este probata de *neurocrinie. In general legata de o carenta alimentara. s. pentru varfui sagefiior. AUXINA. AXA ELECTRICA A INIMII / axe electrique du coeur / electrical axis of the heart. s. s. a se dezvoita. f. s. Clasic. provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic. AX. S. adj. spon. AVORT. / autosome. f. s. [Qr. a . audire = a auzi. [Lot. m. 2) A. iJasitd in apropierea tempiului Iw Jupiter Amman din Li6ia. m. [at.). AUXOTROF. izoimunizare Rh. dentara. celalalt fetus continuand sa se dezvolte. f. spontane care se repeta la sarcini succesive. ouxe = crestere.] Oricare dintre *cromozomii dintr-un *genom cu exceptia cromozomilor sexuali. s. a se dczvolta. [Qr. nutrifie] Despre un organism care necesita pentru cresterea sa prezenta unui anumit 'nutriment. a. a.: a. autoantigeni. AUTOTOXICOZA. / auxotrophe.] Orice afectiune sau ansamblu de tulburari care survin cand organismul este privat de una sau mai multe vitamine. s. -ina. / axis.priv. In functie de reglementarile legate spedfice fiecarei tari. in limbaj medical curent se disting Indeosebi a. n. / auto-tox(a)emia. a. AUTOTOXEMIE. Scopul a.] Expulzia spontana sau provocata a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate.: autointoxicatie (v. poate fi determinate! si de un defect de resorbtie digestiva sau utili-zare. [at. autas = sine insufi. Organismul uman poseda 44 de a. \fr. f. haima. h. / autotransfusion. interdependente din punct de vedere anatomic si functional. f. f. f. s. / autotransfusion. irophe = fiTana. [GIT. / auxologie. s. exista sub forma de perechi de cromozomi omo-logi. \Lat. de-compensare cardiaca. adj. \Cjr.. fausse-couche / miscarriage (spontan). s. boli genetice). f. / autotoxemie. reimprospatarea chirurgicala prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redusa de la nivelul unei plagi.] Sin. freshening. s. f. boli infectioase.: 1) A. ammoniakon = sore de amo-niu. C: *scorbut. ortus = nastere). de la auxein = a creste. AUZ. / auxin. adj. / avulsi. a. f. indurate. hipotalamus si hipofiza.

AZBESTOZA. adj. In general. 'in mod asemanator.. adj. axilla = su6suoard. [Cjr. [Cjr. dl la philein = a iu6i. dar cu totui impropriu: cresterea con-centratiei ureei sanguine. In socurile traumatice sau chirurgicale.von = W(il. f. sunt clasificati In functie de prezenta sau absenta tecii de mielina si de diametru. vene cave superioara si inferioara: marea vena a. In ma-joritatea cazurilor. AXIS.5°C si este utilizat pentru conservarea celulelor. / axoplasme. f. / axonotm6sis. In functie de suprafetele pozitive sau negative cuprinse in traseui elec-trocardiografic Intrun interval de timp dat.. spcrma. -ozo.] Care se coloreaza electiv cu eozinat de azur.priv. s. / axone. s. -ina. fibra nervoasa. / azotate. fibrele A si B sunt mielinizate. / axokinin. / azot(a)emia. gr. Diferitii a.. contrar etimologiei. n. o. ale pieselor componente tre-buie sa coincida cu a. [Lat. zygon == perectie. jug. AXENIC. m. AXOPLASMA. oglinzi si diafragme cu ajutorul caruia se obtin imagini ale diferitelor obiecte).. In cazul neuronilor senzitivi. din grupul antimetabolitilor antagonisti ai *glutaminei. care poate emite si colaterale. Orice dreapta ce trece prin centrul optic al lentilei. / azot6mie. adj. s.: paine a. phi]os = prieten.priv. / azoospermie. Este determinata. s. a . nema = fir. normala este de 0. acidul uric. copiilor ortani etc. sy-lan = ajefui. s. \Cjr. n. a . sarea de sodiu. A. s. s. A.priv. f. f. axoa = cuyl. [Qr. asy-lon = [oc im'w[a6i[. care reprezinta partea esentiala a fibrei nervoase. / axon. m. In cursul febrei. [Qr. a . adj.). A. NaN3). dupa fosforilare.. [Cjr. creste Indeosebi In afectiunile renale.] Sin. m.priv. huimii.} Prelun-gire citoplasmatica unica a corpului neuronal. reprezinta constituentui principal al aerului (78%) si In conditii normale se afla In stare gazoasa.il. / axerophtol. medie este vectorul stabilit. / aisselle. s. / axenique. AXON. f. amo-niac etc. instantanee consta Intr-un vector. Tacit.i zoe = viata. sectionare. Intra In compozitia enzimelor. lichid are temperatura de -194. AXILA. urmare a hemoragiilor. s. s. Linie dreapta care porneste de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi. axilla = sub-suoard} Care apartine axilei sau se refera la axila. s. In cazul unui instrument optic (care reprezinta un ansam-blu de lentile. a . s. s. 1) Linia dreapta care uneste polul posterior al ochiului si centrul geometric al pupilei. a. infirmilor. construit In triunghiul lui Einthoven reprezentand intensitatea. tmesis = tOieturO. m. tab. / axillaire. / axokinine. f. AZASERINA. Inconjurata sau nu de o teaca de mielina.\ 1) Concentratia sanguina In azot neproteic. m.priv. o. AXA VIZUALA / axe visuel / visual axis. proteinelor. [Cjr.. per-mite transmiterea centrifuga a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritica sau axosomatica) sau la o celula efectoare (sinapsa efectoare).} Care este lipsit de fermenti.: nitrat (v. \Lat. s. / asbestose. s. s.priv. [Cjr. / azoturia. secun-dara. Sin.13-0. AXONEMA. s. / axis. cu conservarea stromei si Indeosebi a *endonervului. [Qr. 2) Uzual. asylum. creatina. utilizata In hematologie. In diaree sau In obstructii intestinale. din gr. AZOT. V. reactiveaza *axonema. adj. f. s. n.} Citoplasma continuta In inte- AZUROFIL riorul membranei unei fibre nervoase axonale. m. Timp Indelungat. AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins).} Fiecare dintre cele trei vene impare care leaga.. a • priv.: cilindrax. / axis. AZIL. AZIDA. AXILAR. piloasa. s. tesuturilor sau organelor. asbestos = care till poale fi stw. anat. f. Indeosebi cu referire la coloratia Giemsa. ferment. [Lot. f. axilla. A.). iar fibrele C sunt amielinice. / azyme. f. 2) In fizica. AXA OPTICA / axe optique / optical axis. AZOTEMIE. Inhibitor al "respiratiei celu-lare prin blocarea fluxului de electroni Intre dtocromoxidaza si oxigen (de obicei. A. / azide. f. axis = ivffl. s. s.. sub forma de molecule diatomice. principala. [Lot. f. de lungime foarte variabila si diametru diferit m functie de specie. termenul a de-semnat spitalele de psihiatrie. m. / azaserine. f. AZUROFIL.priv. (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopurina utilizat per os In tratamentui unor leucemii acute si ca *imunodepresor.j Afectiune pulmonara (pneumoconioza) determinata de inhalarea pulberii de azbest. NA: axilla. ouron = urind. s. kincia = a nufca. [Cjr. / azaserine. bazele purinice. / azathioprine. [Cfr. xenos = strain. f. este unul dintre elementele fundamentale ale materiei vii. acest ax se construieste In 'triunghiul lui Einthoven. s. AZOTAT. -aton = samdnfa. ophthalmos = oc/w. azotui din acizii aminati. s.. / axoneme.AXAOPTICA pe *electro-cardiograma. zoe = viatd. s.: vitamina A (v. [Qr. axillae.priv. zyme = drojdie.} Institutie de asistenta sociala si medicala pentru Intretinerea varsInicilor. zoe = viaf. Termenul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazoturie. 205 . si hiperazotemie.} Despre un animal de laborator care nu prezinta nici un germen saprofit sau patogen. / axonotmesis. zoe = viaf. / asylum.] Sin. m. axoa = wffif plasma = obwct modeCat. f. Indeosebi In transplantele de organe. uremie. / armpit. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fra-gilis. s. / axoplasm.} Fascicul de *microtubuli si de proteine aso-ciate care formeaza partea centrala a 'cililor si 'flagelilor la nivelul unei celule eucariote si este responsabil de miscarile acestora. s. aci-zilor nucleici sj a unor alcaloizi. ca vector al undei QRS In momentui amplitudinii sale maxime. a. de leziuni inflamatorii care produc ocluzia "canalelor deferente si a *epididimului. adj. / nitrogen.45 gt kg corp/24 ore. AZIMIC. s. a . / asbestosis. oecHe azur = at6dstrui. n . este alcatuita din elemente identice acelora din corpul neuronal. s. f. principals a unei lentile optice reprezinta dreapta care trece prin centrele de curbura ale ambelor suprafete ale lentilei. A. geometrica a instrumentului. [Cjr.d. zooa = animal.. care antreneaza o degenerescenta walleriana. / azymic. f. / azurophile. In tulburarile de metabolism. s. de [a a . NA: vena azygos.. [fr. m. o. s. (saa hemiazi-gos) la stanga. Cele doua punc-te sunt situate aproximativ la baza si la varful inimii. creatinina. In prac-tica.] Regiune situata Intre partea superioara si interna a bratului si partea laterals a toracelui: la adult. / azathioprine. AZOOSPERMIE. este cea mai mare. o. / azoospermia. -atos = s&ngt. / axillary. adj. / asile. -o/. a priv. care include: azotui ureic.. Ex. / azote.] Proteina care. pi. AZATIOPRINA. f. AXOKININA. / azurophil(e). Exista o forma auto-imuna si cateva forme ereditare. [Cjr.] Absenta totala a spermatozoizilor din sperma. regiune a. s.] Intreruperea axonului. a . n. o. n. Toti motoneuronii sunt mielinizati (fibre A). m. / axerophtol. se numeste a. A. / azide. s. f. exceptand a. / axoneme. / axenic. f. axon = !U(a. AXEROFTOL. Ex. Acest an-samblu de elemente optice se numeste sistem optic central. / azotate. A. In mod normal. f. de-a lungul coloanei vertebrale toracice.] V. oase. la dreapta si cele doua mid vene a. s. Este moderator al oxigenului In respiratie.] Eliminarea de azot prin urina sub forma de *uree si *urati. s. / azoturie. adj. AZOTURIE..: artera a. axon = w(0. directia si sensul dife-rentelor de potential la un moment dat al contractiei cardiace. {Cjr. xeros = uscat. AXONOTMESIS. s.} ElementuI chimic cu numarul atomic 7.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful