HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 -circa 377 i. Hr.), eel rnai mare medic al antichitatii, considerat .

^parintele medicine^. Meritui principal al lui Hipocrate consta in indepartarea din medicina a magiei ji a superstitiilor. Daca majoritatea predecesorilor sai pomeau de la teorie la experienja, Hipocrate susjine, pentru prima oara, principiul fundamental al observatiei rationale, considerand ca bolile au cauze specifice, iar tratamentele trebuie sa corecteze circumstantele aparitiei acestora. El a defmit pentru totdeauna medicina ca o arti iji o §tiin;a, ambele componente ale medicinei fluid in esenta lor umane, deoarece ,,nu existd iubire pentru medicina jdrd iubire pentru oament^. Hipocrate prac-tica o examinare a pacientilor de o remarcabila precizie ji varietate, iar remediile pe care Ie recomanda erau de origine naturala, uneori inoperante, dar niciodata periculoase. Doctrina hipocratica este cuprinsa m Corpus hippocraticum. colec^ie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate §i de elevi ai maestrului). Datelor medicale Ie sunt asociale aforismele y perenul Jurdmdnt hipocratic. ABARTICULAR, adj. / abarticulaire, adj. / abarticular. [Lot. ab = de. ia, articularius = articular} Care este situat In vecinatatea unei articulatii, fara a avea o legatura structurala sau functionala cu aceasta. transversal) si anterior din cei doi muschi drepti ai abdomenului. Partea superioara a cavitatii abdominale se Intinde In inte-riorul custii toracice, formand lojile subfrenice dreapta si stanga, care corespund fetei inferioare a fiecareia din cupolele diafrag-mului. Ele contin organele cu topografie toraco-abdominala: fi-cat, stomac, splina. *Peritoneul abdominal, cu cele doua foite, parietala ?i viscerala, delimiteaza cavitatea peritoneala, ale carei limite se confunda cu cele ale cavitatii abdominale. Tubul digestiv abdominal, Invelit de peritoneui visceral, ocupa cea mai mare parte a a. Posterior organelor peritoneale se gasesc spatiul si organele retroperitoneale. Diviziunile topografice vechi, clasice, conservate In limbajul clinic, proiecteaza pe peretele anterior (peretele explorarii manuale a abdomeriului) noua re-giuni delimitate cu ajutorul a doua linii orizontale: superioara, care trece prin arcurile costale, si inferioara, prin crestele ili-ace, si de doua linii verticale, care urea din mijiocul ligamen-tului inghinal. Regiunile astfel delimitate sunt: In etajul abdominal superior hipocondrul drept, epigastrul si hipocondrul stang; In etajul abdominal mijtociu - flancul drept (regiunea lombara drepta), mezogastrul (regiunea ombilicala) si flancul stang (regiunea lombara stanga); In etajul abdominal inferior - regiunea inghinala dreapta, regiunea pubiana (sau hipogastrul) si regiunea inghinala stanga. ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdomen. Stare patologica de regula cu debut brusc, dominata de durerea abdominala cu semne obiective la palpare (*aparare musculara sau 'contractura abdominala), alterare (variabila) a starii generale determinata de inflamatia, perforatia, obstructia, infarctizarea sau ruptura organelor intraabdominale. Cauze: coiecistita acuta, apendicita acuta, ulcer peptic perforat, hernie strangulata, tromboza a arterei mezenterice superioare, ruptura splenica etc. In prezent se apreciaza ca denumirea de a. a. confine o cono-tatie Inselatoare si uneori eronata. Cele mai evidente a. a. pot sa nu necesite interventie chirurgicala si, dimpotriva, dureri abdominale usoare pot vesti aparitia unei urgente. Sin.: abdomen chirurgical. V. si durere abdominala. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batracien / frog belly. Aspect particular al a. bolnavilor cu *ascita veche. Se caracterizeaza prin largirea partilor laterale ale a., care devine asemanator ca forma cu a. broastei. ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. Sin.: abdomen acut (v.). ABDOMEN IN CORABIE / ventre en bateau / scaphoid abdomen. Aspect particular al a., a carui parte centrala este excavata, formand o depresiune delimitata de ultimele coaste

ABATERE STANDARD / ^cart-type / standard deviation. Sin.: deviatie standard (v.). ABAZIE, s. f. / abasie, s. f. / abasia. [Qr. a - priv.; basis = mers.} Imposibilitate de a merge normal din cauza tulburarii coordonarii miscarilor, fara modificarea fortei musculare, nici a sensibilitatii. Se asociaza, In general, cu *astazia. ABCEDAT, adj. / abcede, -e, adj. / abscessed. [Lat. ab = inde.pSrta.t de., cedere = a trece, a. se. duce.\ Care s-a transformat Intr-un *abces. Ex.: tumora a. ABCES, s. n. / abces, s. m. / abscess. [Lot. abscessus, de ia ah = mde.parta.t de., cedere = a. trece, a. se. duct.} Colectie de puroi continuta Intr-o cavitate neoformala, rezultand In principal din 'necroza unei zone tisulare, consecutiva *inflamatiei. Tipuri: 1) A. alveolar, situat Intr-o alveola dentara. 2) A. artrifluent -a. rece de origine tuberculoasa, cu punct de plecare osteoarti-cular. 3) A. Brodie, v. boala Brodie. 4) A. cald - care este Insotit de semne inflamatorii: caldura locala, Inrosire-congestie, durere. 5) A. cerebelos si cerebral - situate la nivelul cere-belului si, respectiv, creierului. 6) A. limfatic - consecutiv unei inflamatii a unui ganglion limfatic. 7) A. mamar - care com-plica o infectie a glandei mamare. 8) A. rece - colectie puru-lenia Bra semne acute, care se fonneaza lent si insidios Intr-o infectie cronica, mai ales In cursul unei tuberculoze osteoarti-culare sau ganglionare. 9) A. septicemic - de origine hemato-gena, complicand o *septicemie. 10) A. steni - al carui conti-nut, dupa *cultura, nu duce la constatarea prezentei micro-organismelor. 11) A. traumatic - provocat de un traumatism. ABDOMEN, s. n. / abdomen, s. m. / abdomen. NA: abdomen. [Lot. abdomen, -inis: posifiil tie. la abdere = a ascunde, a. tQinul fi omen, -minis = pre-vestire. (pentru ca. se. considera ctl eJ(! ime.nui visce-relor animald'or sacrificate. pe-rmitea prezicerea viitorulu.i)} Regiune inferioara a trunchiului, separata de *torace prin diafragm si limitata inferior de *bazin prin planseui pelvin. Cavitatea abdominala este delimitata de o serie de ele-mente ale scheletului: posterior - rahisul, de la a 12-a vertebra dorsala la a 5-a lombara; superior - partea inferioara a custii toracice; inferior - bazinul osos. Aceste elemente schele-tice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevro-tic constituit de fiecare parte, lateral drept si stang, din cei trei muschi largi ai abdomenului (marele oblic, micul oblic si

129

ABDOMEN IN DESAGA si de oasele iliace. Se observa In numeroase boli, Indeosebi In holera, meningita tuberculoasa, *colica saturnina si in stari de *emadere. ABDOMEN IN DESAGA / ventre en besace / pendulous abdomen. Deformarea a. la obezii 'in varsta sau la multipare la sfarsitui sarcinii. A., In loc sa proemine, atarna peste sim-fiza pubiana si, uneori, peste coapse. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly. Forma majora de *contractura abdominala, care la palpare prezinta o duritate asemanatoare cu duritatea lemnului. Este caracteristic *peritonitei acute. ABDOM1NOCENTEZA, s. f, / abdominocentese, s. f. / abdominocentesis. \V. etimoiogia te.riw.nulw abdomen; gr. kentesis = wtepaturd.\ Punctie abdominala, efectuata de obicei In scopul evacuarii unei colectii lichidiene. Sin.: paracenteza abdominala, punctie abdominala. V. si paracenteza. ABDOM1NOSCOPIE, s. f. / abdominoscopie s. f. / abdominoscopy. [']/. etinwtogia tennenuiui abdomen; gr. skopia = e^aminwe., de, ia skopein = o Video, a e\amina.\ Exami-narea cavitatii abdominale cu ajutorul unui endoscop. V. si laparoscopie. ABDUCTOR, adj., s. m. / abducteur, adj., s. m. / abductor. [Lat. ab = wdepartat de; ducere = a duct, a. purta.] (Muschi) care serveste la *abductie. ABDUCTIE, s. f. / abduction, s. f. / abduction. [Lot. abduc-tm, -onis, de (a ah = wdepdrtat de., dur.lio, -onis - ducere ft ducere = a duce, a purta.} 1) Termen folosit pentru a defi-ni o miscare care Indeparteaza un membru sau un segment de membru de planul sagital, median. 2) Atitudine rezultata din aceasta miscare. ABERANT, adj. / aberrant, -e, adj. / aberrant. [Lot. aberrare = a se rdtafi, a se. abate., de, la ah = inde.pa.rtat de., errare = a devia.] Care se abate de la normal prin aspect, structura sau localizare. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la traiectele anormale ale vaselor sanguine si ale nervilor. ABERATIE, s. f. / aberration, s. f. / aberration. \Lat. aber-ratio, -onis, de ia oh = indepdrtat de, en-are = a devia} Abatere, deviere de la normal, anomalie. Termenul este uti-lizat Indeosebi cu referire la defectui de *stigmatism al unui sistem optic, care antreneaza o deformare sau o lipsa de clari-tate a imaginii. ABERATIE CROMOZOMIALA / aberration chromosomique / chromosome aberration. Orice anomalie cromozomiala, fie numerica (*aneuploidie, 'monosomie, *poliploidie, tetraploidie, trisomie), fie structurala, cu modificare cantitativa (aneuzomie, deletie, trisomie partiala) sau fara modificare cantitativa (fuziune centrica, translocatie echilibrata, inversiune). A. c. poate fi congenitala sau dobandita. Sin.: anomalie cromozomiala. ABETALIPOPROTEINEMIE, s. f. / abetalipoproteinemie, s. f. / abetalipoprotein(a)emia. [Qr. a - priv.; ft - a. doua iiterd a aifdhetuiui grec; gr. lipos "== grasime; prolos =" primut, -ina: haima, -atos = sdnge.] Sindrom ereditar caracterizat prin scaderea betalipoproteinelor In sange, *acantocitoza, hipooolesterolemie, neuropatie, 'retinita pigmentara atipica si *malabsorbtie. Sin.: sindrom Bassen-Kornzweig. ABIOGENEZA, s. f. / abiogenese, s. f. / abiogenesis. [^r. n priv.i bios = vi.af.a; genesis = producere, de [a geniian = fl produce.} Teorie conform careia viata este originara din materia nevie, anorganica. PunctuI culminant al a. a tost teo-ria generatiei spontane (sec. al XVII-lea), dar adepti ai a., cu argumente mai elaborate, exista si In prezent. ABIOTIC, adj. / abiotique, adj. / abiotic. [Cjr. a - priv.; bios = viatd.\ Care se opune vietii. Ex.: factor a., mediu a. ABIOTROFIE, s. f. / abiotrophie, s. f. / abiotrophy. [Cjr. a -priv., bios = maW trophe = hranili nutrifie..} Proces dege130

ABSENTA nerativ care afecteaza prema.tur structurile histologice, Indeosebi formatiunile nervoase, fara o cauza aparenta. Ex.: a, retinei din *retinita pigmentara. ABLACTAT1E, s. f. / ablactation, s. f. / ablactation [Lat. ahltictfitio, -onis = mfarcare., de. la cib = wdepdrtat de, lar.tatio, -onis ^ aiaptarc., de la liic, luctis = [apte.] 1) Inceta-rea secretiei de lapte, adica a *lactatiei. 2) Mai rar, *Intarcare. ABLATIE, s. f. / ablation, s. f. / ablation. \Lat. uhhitio, -onis = se.parare.i indepartare, de [a aiiferre = a indepdrta} Indepar-tarea chirurgicala din organism a unui organ sau a unei for-matiuni patologice. ABLEFAR1E, s. f. / ablepharie, s. f. / ablepharia. [^r. o -priv.; blepharon = pieoapa.} Absenta partiala sau totala a pleoapelor. ABLUTOMANIE, s. f. / ablutomanie, s. f: / ablutomania. [Lat. ahlutio, -onis = spatare., purificare, de ia abliiere = a curdta prin spaiare (ah = wdepdrtat de; lucre, de ia lavare = fl spdia}.} Manie constand In spalatui excesiv de frecvent. ABO / ABO / ABO. Abrev. utilizata In mod curent pentru grupe sanguine. V. grup sanguin. ABOCLUZIE, s. f. / abocclusion, s. f. / abocclusion. [Lat. ah = wdepdrtat de; iat. me.die.vala. or.clusio, -onis, de la occludere = a mctiide, fi-claudere = a incfiide} Dentitie In care dintii arcadei superioare (maxilar superior) ?i ai arcadei inferioare (mandibula) nu se afla In contact. ABORTIV, adj. / abortif, -ive, adj. / abortive, abortient, abortifacient. [Lat. abortivus, de la uh - priv., oriri = a se nafte.] 1) Care nu este dezvoltat complet. 2) Despre o substanta sau o manevra care provoaca avortul. 3) Cu referire la o forma scurta, cu simptomatologie redusa a unei boli. ABRAHIE, s. f. / abrachie, s. f. / abrachia. [QT. a - priv.i iat. brachiwn, gr. brakhion, -ones = brat\ Absenta congeni-tala a bratelor. ABRAH10CEFALIE, s. f. / abrachiocephalie, s. f. / abrachiocephalia. [Qr. a - priv.; iat. brar-hium, gr. brakhion, -onos ' = drat; kephcile = cap.} Monstruozitate constand 'in absenta congenitala a bratelor si a capului. ABRAZIUNE, s. f. / abrasion, s. f. / abrasion. [Lat. abra-sio, -onis == radire, de. ia uhradere = a rade (ah - priv.; radere = a rdzui).} 1) Separarea sau excizia unor fragmente mid de piele sau de membrane mucoase superficiale prin ra-zuire Sau frecare. 2) Uzura sau tocire a dintilor de cauza fizio-logica (masticatie) sau patologica (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali). 3) in general, uzura unei struc-turi prin frecare. ABRAZIV, adj., s. n. / abrasif, -ive, adj., s. m. / abrasive. [Lat. abrasum de ia abradere = a rode (ab - priv.; radere = a rdz.ui). [ 1) Despre o substanta dura, de regula de origine minerala, utilizata fie pentru netezirea suprafetelor rugoase ale unor piese (de ex., In tehnica dentara), fie pentru producerea unor asperitati pe suprafetele netede. 2) Agent de curatire care se adauga In pastele de dinti. Ex.; carbonat de calciu, fosfati de calciu, silicati etc. ABREACTIE, s. f. / abreaction, s. f. / abreaction. [Lat. ah = de ia; fr. reaction, din iat. actio, -onis = actiune., de la agere = a actiona.} V. catharsis, ABSENTA, s. f. / absence, s. f. / absence. [Lat. absentia = al}se.n^d.\ Suspendarea brutala, complete sau partiala, de durata foarte scurta (2 pana la 15 secunde) a functiilor psihice superioare, care Insoteste anumite descarcari epileptice generalizate (*mal epileptic). Se manifesta prin Intreruperea activi-tatii voluntare, a mimicii si obnubilarea constientei, asociata uneori cu ticuri, gesturi involuntare. Este urmata de 'amnezie lacunara. Semnificatia termenului se afla Inca In discutie. In general, se disting: a. simpIS, cand pierderea constientei reprezinta

ABSORBANT singurul semn clinic apredabil, si a. complexa, cand exista semne clinice asociate. S-au propus criterii de modificare a *electroencefalogramei pentru a discrimina a. tipica de a. atipica. ABSORBANT, adj., s. n. / absorbant, -e, adj., s. m. / absorbent. [Lot. absorbtum, participiul trecut al verduiw absorbers = a a6sor6i, a ingftiti, de. [a ab = de. ia, sorbere = a suge, a 6e.a.] 1) Care absoarbe particule, energie, lichide sau vapori. 2) Substanta care are aceasta proprietate. 'In medidna: medicament care absoarbe gaze sau lichide. V. absorbtie. ABSORBANTA, s. f. / absorbance, s. m. / absorbance. [Lat. absorbtum, partic.ipiul. incut a[ verbuiw. absorbers = a a6sor6i, a wgfiifi., de ia ab = de, (a, sorbere = a suge, a 6e.a.] Parametru care caracterizeaza *absorbtia luminii cu o lungime de unda data de catre o substanta m solutie. De obicei, a. se exprima prin logaritmul cu semn schimbat al 'transmitantei. A. specifics se determina pentru o solutie cu concentratia 1 %, cu o grosime de 1 cm s.i la o lungime de unda determinata. ABSORBTIE, s. f. / absorption, s. f. / absorption. [Lat. ahsorbitio, -onis, de la absorbere = ffl a6sor6i, a mifltifi (ab = de [a; sorbere = a suge, a 6ea}.] 1) Actiunea de a absorbi, de a retine o substanta In interiorul altei substante. A. se poate produce In medii foarte variate. 2) In fiziologie: patrun-derea unor substante 7n interiorul organismului, m sange sau m interiorul unor celule. A. se produce Indeosebi la nivelul mu-coasei intestinale. 3) Patrunderea In organism a unui medicament sau a unui toxic. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radiatiilor electromagnetice sau corpusculare este disi-pata Intr-un mediu material. A nu se confunda cu *adsorbtie. ABSORBTIOMETRIE OSOASA / absortiometrie osseuse / bone absorptiometry. [Lat. absorbitio, -onis, de ia absorbere = a ingtiifi (ab = de la; sorbere = a suge, a 6e.a); gr. metron = masurd; lat. os, ossi's ^ OS.] Sin.: osteodensito-metrie (v.). ABSTINENTA, a. f. / abstinence, s. f. / abstinence, temperance (for alcohol), continence (sexual). [Lat. absiinentia = refinere, a6tinere, (it ia abstinere = a fine departe (ahs = indepartat de; teaere = a fine).] Renuntarea partiala sau to-tala la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A. alimen-tara (In particular la alcool). 2) A. sexuala etc. ABULIC, adj., s. m. si f. / aboulique, adj., s. m. et f. / abu-lic. [Cfr. a - priv.; boule = voinfa.] (Subject) care este afec-tat de *abulie. ABULIE, s. f. / aboulie, s. f. / abulia. {Cjr. a - priv.; boule = voinf:a.] Diminuarea initiative! sau a vointei. ABZIMA, s. f. / abzyme, s. f. / abzyme. [9{eoiogism foarte recent, win-pus din ab de. [a engi. antibody (anticorp) fi enzima] Anticorp capabil sa accelereze o reactie biochimica, aseme-nea unei enzime. In afara anticorpilor catalitici s-au obtinut molecule catalitice hibride, rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzima. A. prezinta o specifidtate mai mare decat enzi-mele, fiind capabile sa interactioneze selectiv cu anumite con-figuratii ale moleculelor substrat. AC, s. n. / aiguille, s. f. / needle, acus. [Lat. acus = ac.} Tija subtire de otel, cu un varf ascutit, de forma si marime variabile, In functie de -utilizare: In chirurgie, In stomatologie, pentru injectii sau pentru punctii. Tipuri de a.: 1) A. bumerang, cu varful mobil Intr-un spatiu restrans, pentru sutura In chi-rurgia prostatei si a vezicii. 2) A. dentare, de diverse tipuri, pentru tratament la nivelul canalelor dentare. 3) A. pentru injectie, utilizat In introducerea solutiilor medicamentoase In tesu-turi, de lungimi si grosimi diferite, cu sectiunea varfului In bi-zou si baza cu un ambou adaptabil la seringa. 4) A. pentru injectie intradermica, scurt (6-13 mm) si cu diametrul mic (0,5-0,6 mm). 5) A. pentru injectie intramusculara, lung (50-70 mm), cu diametrul de 0,7-1,2 mm si cu varful In bizou lung. 6) A in

ACANTOPELVIS testinal, drept sau curb, cu sectiunea rotunda, prevazut la un capat cu o ureche, utilizat In sutura intestinala. 7) A. de liga-tura, rectiliniu sau curbat, cu ureche care poarta materialul de ligatura. 8) A. de pneumotorax, de dimensiuni variabile, prevazut cu mandren. 9) A. pentru puncfie lombara, lung de 70-80 mm, cu diametrul de 0,7-0,8 mm, cu bizou scurt si mandren. 10) A. pentru puncfie sternala, lung de 45 mm, cu diametrul de 1,80 mm, In bizou intermediar, cu mandren si cursor ce regleaza adandmea patrunderii acului. 11) A. pentru punc-tie venoasa, lung de 30-40 mm, cu diametrul 0,8-1,6 mm, cu bizou scurt. 12) A. pentru rahianestezie, v. ac pentru punctie lombara. 13) A. pentru sutura vasculara, drept, curb sau semi-curb, foarte subtire, uneori cu resort. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioactive needle. Sursa liniara de *radiatie gama utilizata In curieterapie, constituita fie dintr-un tub metalic continand pulbere radioactiva (226Rg^ i37Cs) si ai carui pereti retin radiatiile corpusculare (alfa, beta), fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (^Ir) care prezinta un Invelis din platina. ACALAZIE, s. f. / achalasie, s. f. / achalasia. [Cfr. a - priv.; khalasis = re/o^are.] Anomalie de functionare a unui sfincter care consta In relaxarea defectuoasa In momentui contractiei a conductelor supraiacente. Ex.: a. 'cardiei explica dilatatia secundara a esofagului, a. ureterului explica hidronefroza intermitenta. V. si cardiospasm. ACALCULIE, s. f. / acalculie, s. f. / acalcutia. [Lat. a - priv.; calculare = a socoti.] Imposibilitatea Intelegerii semnelor Si simbolurilor matematice, ca si a efectuarii de calcule scrise sau mentale. ACAMPSIE, s. f. / acampsie, s. f. / acampsia. [Qr. a - priv., kamptein = a mcovoia.] Imposibilitatea efectuarii flexiei la nivelul unui membru, din cauza imobilizarii prelungite, a rigidi-tatii articulatiilor sau anchilozei acestora. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigricans / acan-thosis nigricans. [Qr. akantha = spin; -osis; [at. nigricare = a se mnegri} Dermatoza constand In hipertrofie papilara vegetanta si pigmentatie, localizata Indeosebi la nivelul axile-lor, gatului si regiunilor genitocrurale; deseori, coexista o dis-trofie a parului si a unghiilor. Boala se asociaza la adult si varsInic, In circa 50% din cazuri, cu un cancer abdominal (Indeosebi gastric). De asemenea, a. n. se asociaza frecvent cu afectiuni endocrine ca *sindromul Gushing, "boala policnistica ovariana, 'acromegalia sau chiar cu o obezitate simpla. In forma autoimuna (rara), producerea de anticorpi anti-receptori insulinici determina o *insulinorezistenta severa. ACANTOCIT, s. n. / acanthocyte, s. m. / acanthocyte. [Cjr. akantha = spin; kytos = cduld.] Eritrodt sferic care prezinta la nivelul suprafetei sale deformari ce sugereaza aspectui unor spini. ACANTOCITOZA, s. f. / acanthocytose, s. f. / acanthocyto-sis. [C/r. akantha = spin; kytos = celuid; -oza.] Anemie he-molitica In care sunt prezente 'acantocite circulante. ACANTOLIZA, s. f. / acantholyse, s. f. / acantholysis. [gr. akantha = spin; lysis = distrugere., de ia lyein = a distmge.] Stare particulara a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizata prin reducerea numarului de *jonctiuni care determina coeziunea celulelor. A. favorizeaza dezvoltarea de leziuni buloase. ACANTOM, s. n. / acanthome, s. m. / acanthoma. [gr. akantha = spin; -oma.] Denumire generala a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi. ACANTOPELVIS, s. n. / acanthopelvis, s. m. / acanthopelvis. [gr. akantha = spin; [at. pe]vis = 6azin.\ Tip de bazin obser-vat In "rahitism, caracterizat prin prezenta de varturi si creste osoase situate la nivelul insertiei tendoanelor, Indeosebi In zonele eminentei ileopectinee si a pubisului. 131

aterg/c. de decompreslune brusca. s. de [a kata = 61 jos. V. ruptura unui vas cerebral. adj. betatron. ACARIOT.priv. {Cfr. -aza.. Thrombidium si capusele sunt acarieni. [Cfr. s. V. ACETABULOPLASTIE. ACCESORIU. constand m imposibilitatea bolnavilor de a ramane mai mult timp In aceeasi pozitie din cauza hipertoniei musculare. s. 2) a. de febra. s. -ina. s. ACATALAZIE. n.a de a sta asezat. s. [Lot. pana la energii dnetice foarte mari.. -aza] Boala deter-minata de absenta congenitala a enzimei numita *catalaza. / acetabuloplasty. ded a sintaxei. Sunt asimilate a.ACANTOZA ACANTOZA. 2) Tulburare m *boala Parkinson.priv. / acatagraphie. [Cjr. / acetabuloplastie. f. s. acceleratio. mica.: eritrocitui matur la mamifere. n. [Cjr. 5) a. acceptor = care primefte.. akari •= insecta. s. [Cfr. / acellular. / acatalepsie. f. Prin mers sau modificarea pozitiei corpului senzatiile de Incordare musculara sunt atenuate.. / acataphasia. produs de o cauza exterioara si provocand un preju-didu fizic.} Care nu confine celule. accelerare = a grti6i. / acarid.: 1) a. si stroke. m. 2) A. nudeu. s. s. f. [Cjr. [Lot. -trice.i katalamhanem = a suspenda. / acatalasie..: anhist. karyon = sdmfiwe. 3) a. *proaccelerina (factor V). duct pancreatic a. s. terapeutic. consecutiv unui tratament medical sau chi-rurgical. / acatalas(a)emia. manifestata prin ulceratii. / accident. / acatamathe-sia.} Substanta care. 7) a. de part/cute sunt instalatii complexe. de ordinul MeV.} Cresterea vitezei unui punct material In mis-care. plastos = .i katalyein = a disInige. accidens. / accelerin. adj. ACATALEPSIE. a. s.] (Celula) care este lip-sita de nucleu. este o marime vecto132 ACETABULOPLASTIE riala definita ca derivata.priv. raportata la unitatea de timp. [Lot. de melanco-lie. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus.. Intr-un schimb de *radicali. de la acceplare = a primi. / accesoire.priv. [Cfr. s.} Absenta bioxidului de carbon din sange. 0 legislatie adecvata stabileste drepturile salariatilor si raspunderile responsabililor Intreprinderilor. survenita brusc si imprevizibil. a . (denumita a. ACARIOZA. f. {Cjr. / accelerine. / acarien. 6) a.. de asemenea. sub actiunea unor campuri electrice si magnetice. acathisie.priv. accessus. m.priv. ACATALAZEMIE. f. f. s. s. a . scrie corect. f. lepsis = fv(are. s. [Lot. a dizoiva. f. V. uneori gangrenoase. n. f. m. -onis = acceCerare. au aplicatii In fizica nudeara ?i In medidna (tratamentui unor cancere). dt la accelerare = a grafii fi celer = rapid. [Lat.] Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor m scris. s. AVC sunt cele mai frecvente boli neurologice si pot surveni In: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboza sau *embolie). ACARIAN. a -priv. akaii = insectd. Desemneaza frecvent parazitui raiei Sarcoptis sau Acarus scabiei. adj. ACATAFAZIE. A. f. ACCEPTOR. f. Intr-un sistem de referinta dat. (Santorini). cu "hipocapp. f. ale gingiilor si gurii. cu doua sensuri: 1) Defidenta a intelectului. s. / accepteur. acaridan. de munca. psihica sau somatica. de la accidere = a se mtampla} Situatie neprevazuta care afecteaza starea de sanatate. Indeosebi In cazu] fenotiazinelor. [Cjr. apoi de donor si care se numeste transportor sau transmitator. f. consecutiv trecerii unui curent electric. 2) 'Diagnostic incert.] Factorul VI al coagularii. de priza. (1). vitezei punctului mobil In raport cu timpul: a = Av/At. gresit. kephale = cap} Monstruozitate caracterizata prin absenta congenitala a capului. / acataphasie. / acatalasemie. cu rol mai Intai acceptor.] Nume dat unor paraziti de talie mica apartinand or-dinului Acarienilor. prin hemoliza imunologica a hema-tiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a he-matiilor primitorului (prin hemolizine). f. / accident. [Cfr. m. s. a veni (cdtre.] in medidna. s. Termen utilizat uneori. / acephalia. Ex.. / acanthose. / acces. [Lot. Termen generic pentru tulburarile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor vase cerebrale. primeste radicalul si se combina cu el. industrial injury. s. / acceleration. / acaryote. In limbaj curent) In SI este metrul pe secunda la patrat (m/s2). adj. In stomatologie.] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a ramane In po-zitie sezanda. occupational injury.. cresterea viscozitatii sangelui sau alte tulburari ale sangelui circulant. [Cfr. a dizoiva. Este produs In ficat sub forma inactiva.] Despre o structura care constituie un element secundar. f. m. de ia accedere = a se apropia. n. s.] Hiperplazie difuza a stratului spinos al epidermului. Accelereaza conversia *protrombinei In 'trombina si formarea 'tromboplastinelor. / acariose. a. [Cfr. a -priv. dclotron si sincrotron.. Se defineste. Ex. / attack. [Lot. obser-vat ca efect secundar dupa medica^a antipsihotica sau neuro-leptica. f. / acathisia. a. kathisis = acfiune. / acathesie. adj. f. s. {Cjr. / acatamathesie. m. dim. ACCELERATIE. Ex. m.. s. adj.. m. f. (2) / accelerateur. care poate fi anafilactic sau seric. kataphasis = Ciin6aj corect} Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor In vorbire. la un subject salariat. 2) Diminuarea sau perturbarea capad-tatii de Intelegere a vorbirii.. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cerebral / stroke. ACCELERATOR. m. s. de ia celer = rapid. s. / acatalasia. de transfuzie. acatalazie. / acatagraphia. Unitatea de masura a inten-sitatii a.. criza. tiroide a. f. medie-vala accesorium. drept sin. / acellulaire. ACELULAR. de dementa. f.: a. f. f. a . / acariosis [Cfr. s. f. leziune histologica tipica pentru vegetatiile veneriene 9i papiloame. / acceptor. s. vascular cerebral. diminuarea drculatiei prin scaderea presiunii sanguine. auxiliar. a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrilatilor. crisis. Sin. Sin. s. agitatie motorie. stare patologica. / accessory. a . accelerare = a gra6i. / accelerator. katalyein = a distruge. s.priv. adj. akathisia. s. f. medie ca variatie a vitezei punctului mobil In unitatea de timp: a^ = Av/At. cellula = ca-marutd.: *hexoza In cursul reactiei de *fosforilare. sunt substante care grabesc priza gipsului. / acanthosis. dt la accedere = a se apropia. s.] Sin. In raport cu protectia muncii. akaa-tha = spin. / acceleration. desi ideile subiectului raman logice. -oza. s. / acatalepsy. a priv.). cand se revine prea rapid la presiunea normala. brain attack. / acephalie. a . m. electric. s. a accepta. de la cella = comaro. ACATAGRAFIE. modificarea calibrului vascular (vasoconstrictie). v. ACEFALIE.: boala Takahara. [Lat. s. s. f. ACCES. de tuse. ACATIZIE.). 4) a. adj. Compusul care cedeaza radicalul este denumit donor sau donator. s. v. a • priv. kalagraphein = a. s. Este denumita si hiperacantoza. ACATAMATEZIE. katamathesis = capacitatea de infetegere fi cunoastere. ACCELERINA. complementar. gr. mica. / acaryote. s. acetabulum •» vas pentru. Ex. a . ACAPNIE. cu aju-torul carora particulele Incarcate electric sunt accelerate. a . f. V.] 1) Pierderea functiei de perceptie din cauza unei leziuni centrale. f. A. lot. f. Ex. / acapnia. s. a veni (c&tre). perturbarea permeabilitatii vasculare. a. ACCIDENT.'e. / acapnie.} Termen rar utilizat..: scabie (v. incidental. Accident survenit din cauza muncii sau In timpul lucrului. -oza. haima. otet. s.: glande suprarenale a. eventual somn nelinistit.. la sca-fandri. -atos = sange} Absenta *catalazei din sange. kap-nos = fum. -ntis. ACCIDENT DE MUNCA / accident du travail / professional accident. de [a celer = rapid} Dispozitiv sau substanta care accelereaza un proces: 1) A. si accidentele survenite In timpul deplasarii la si de la locul de munca.

[at. de Ca plassein = a forma. s. / acetylation. acidus = acru.} Absenta congenitala a mainii. acetum = o^ef. gr.ACETABULUM modtlat. s. Sin. [<^r. f. ACETONA. mai mult sau mai putin volatili. (DCI) 'Diuretic ce actioneaza prin inhibarea *anhidrazei carbonice. ACID ADENILIC / acide ad6nylique / adenylic acid. n. f.] Substanta care. cu miros picant caracteristic. Essiaather = eter ac. / aceton(a)emia.). A. biosinteza *acizilor grasi.: anaclorhidrie (v. In cantitati mid. la ansamblul *corpilor ceto-nici. miscibil In apa. / acetylation. a modeCa} Refacerea prin chirurgie plastica a "cavitatii cotiloide. s. survine concomitent cu descarcarea. excitatoare. / acetylcysteine.: cavi-tate cotiloida (y.: acid adenozinmonofosforic (v. cetonemie. f. f. s. kheir. ACID ACETILACETIC / acide acetylacetique / acetoacetic acid. acetabulum = vas pentru. se intensifies la propagarea *impulsului nervos. descarcarea de *noradrenalina si *adrena-lina. rezulta In urma oxidarii etanolului de catre alcool-dehidrogenaza. [Lat.: colinesteraza (v. f.priv. *corp cetonic care rezulta din descompunerea imperfecta a *adzilor grasi si a unor acizi aminati. precursor al 'colesterolului.sau bilaterala. Are gust acru. terrno-stabila. / ac6tylcholinesterase. boCta cereasca. V. cetoza. s. modifies culoarea indicatorilor. / acetyl. determina exclusiv depolarizarea si initierea po-tentialului de actiune. / acetaminophen. adenosine diphosphonc 133 . acetum = of:et. sunt utilizati ca reac-tivi chimici. acetum = of:e. A. ACETAZOLAMIDA. n. / acetonurie. / acetazola-mide. reactioneaza cu metalele si neu-tralizeaza bazele. a6rw. «.] Diminuarea sau absenta unor componente din se-cretiile digestive si chiar a volumului secretiei. f. In solutii apoase. s. ca si In "inanitie. formarea acidului mevalonic. inclusiv In SNC. f. Cresterea sa In sange poate genera *acidoza. volatil. elibereaza ioni H 4. acetum = of:et. gr. / ac6tylcho|jne.] *Neuromediator prezent atat In sistemul nervos central.: paracetamol (v. Excep-tie fac musculatura cardiaca si unii neuroni centrali. [Lot.] Prezenta *acetonei In urina. hyle = materie. -ina.). este sintetizata atat In pericarion. ACID ACETIC / acide ac6tique / acetic acid. / acetate. [Lat. eliberata este recaptata de catre terminatiile presinaptice (reglare prin 'feedback negativ). 0 parte ACID ADENOZINDIFOSFORIC din a. -aza. / acetaminophene. unde apar fenomene de hiperpolarizare si inhibitie. f. ACHILIE GASTRICA / achylie gastrique / gastric achylia. m. A. m. (DCI) Sin. A. 1) A. Sarurile de potasiu ale a. inflamabil. ACHILIE. f. administrata pentru a facilita eliminarea acestora. ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adenosine diphosphorique / adenosine monophosphate. / achylia. Inactivarea a. cetonurie. cu efectele sale specifice (contractia mus-culaturii scheletice. si acetatui de sodiu sunt utilizate ca alcalizanti urinari sau sistemici. / acetylcholine [Lat. f. s. In industria farmaceutica si In cea chi-mica (obtinerea _de rezine si fibre artificiale). f. In limbaj clinic curent: cetonurie (v. f. s. [Lat. In *cromatografie serveste la prepararea tesuturilor pentru extractia enzimelor. ACETILCISTEINA.] Procesul de fixare al unui radical acetil (Ct^CO-) la nivelul unei molecule organice. / acheirie. {icetiim = ofet. / acetone. [Lat. cele mai importante fiind: oxidarea In *dclul Krebs. m. s. m. ACID ACETILSALICILIC / acide acetylsalicylique / acetylsalicylic acid. / acetylcholinesterase. / acetylcysteine. din *colina. cu receptorii de tip M determina In majoritatea structu-rilor. [Lat. en = in. m. m. receptori muscarinici si receptori nicotinici.t. [Lot. / acid.] Metabolit produs la nivelul ficatului cand sunt consumate cantitati mari de alcool. s. V.] C3HgO.priv. si cetonemie. / acheiria. Se utilizeaza diluat (6%) sau ca a. participa intens la metabolismul acizilor organici. hyle = materie. s. pre-cursori ai unor noi molecule de a. hyle = materie. / acetonuria. / acetaldehyde. germ. gr. NA: acetabulum.4%).). Sin. f. haima. ACETILCOLINA. cu absenta acidului clorhidric si diminuarea *pepsinei. a. f. [Lat. de (a alwol dehydrogenatum.] Termen generic pentru sarurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabila si pentru esterii lichizi. drojdU} Forma activata a 'acidului acetic prin combinarea acestuia cu 'coenzima A. glacial (89. s. s. Insa. din [at. [Cfr. ACETIL. A. ACETILCOLINESTERAZA. s. s. V. / acide. acetum = of:et. s.. a. V.). ACETALDEHIDA. a. cetonurie. ACETILCOENZIMA A / acetylcoenzyme A / acetyl coenzyme A. gastrica Inseamna scaderea debitului sucului gastric. s. ai *acidului acetic. s. Este utilizata ca solvent si pentru obtinerea *cloroformului si *iodoformului In industria farmaceu-tica. acetum = of:et! -ona.: aspirina (v. [Lot. / acetazolamide. ouron = urind. m. gr. In limbaj clinic uzual se utilizeaza tennenul de *cetonurie. f. gr. si In repaus. Apare In sange si urina la subiectii cu diabet zaharat incorect echilibrat. f. cat si In eel periferic. intra In in-teractiune cu doua tipuri de 'receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) si "receptorii nicotinici (N). acetum = ofet. uni. a . Prin cuplarea cu receptorii N.etic. s. achilie). CHg-CO-CHgCOOH. / acetaldehyde. desi ea are loc. a. s. unii din-tre acestia fiind neoantigeni care pot induce raspunsuri imune anormale. ACETONEMIE. / acetone. produsa datorita acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxice din organism. -atos = sange} Prezenta unei concentratii mari de *acetona In sange. ACETILARE. CI^COOH Li-chid incolor. gr. efecte depolarizante. sub forma de acetat activat (*acetil-coenzima A). Avand doua grupari active. / acetate. formarea *corpilor cetonici. cum = cu. potentiate de actiune). s. gr. s. hyle = ma-terie. -iros = mana. cat si In butonii terminali axonali. pancreatica scade secretia pancreatica si pot lipsi unii com-ponenti ai acesteia. / acetyl. 2) In a. gr. aether. / achylie.. ACETONURIE. ACID. s. Utilizat frecvent In trecut (DC-Diamox). zyme = ferment. s. / acetonemie. Lichid incolor. Acid acetoacetic / acide acetoacetique / acetoacetic acid.: acid acetilacetic (v. khole = bVia. s. eter si cloroform. A reprezinta punctui de plecare al mai multor cai metabolice. manifestata clinic prin stare de excitatie anormala urmata de depresie pro-gresiva si acidoza. si aclorhidrie. eliberat la nivelul *sinapselor colinergice. In organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic. ACETAT. s.). solventi. ACETAMINOFEN. Sin. khy-los = sue.). f. Abrev. -ona.). f. [Lot. s. hyle = materie. poate forma compusi cu macromoleculele hepatice. A. f. f. a . -ona. m.: ACh. s.. A. In. (DCI) Substanta fluidizanta a secretiilor bronsice.] Sin. f. of:et] Sin. Sin. Eliberarea de a. Cuplarea *alosterica a a. care se refera. s. acetum = ofet. aither = aer cwat. -ina. produs In timpul fermentatiei vinului In otet. acetum = otet. / acetabulum. s.] Radical organic monovalent (Cl^CO-) rezultat prin Indepartarea unei grupari hidroxil din carboxilul acidului acetic. ACETABULUM. ACHEIRIE. khole = Biia. s. difuziunea si fixarea ei pe receptorii colinergici. si corpi cetonid. Este prezenta In halena (fiind recunos-cuta datorita mirosului de fructe) si In urina diabeticilor supusi restrictiei de glucide. [Lat. dar majoritatea este hidroli-zata de acetilcolinesteraza In componentele sale de baza. ea fiind apoj oxidata In acid acetic. In prezent este Inlocuit de diuretics mai eficiente. / acetabulum. gr.

Energia eliberata de a. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. joaca un rol central In metabolismul altor aminoacizi si in sinteza ureei. fosforic. (DCI) A. Abrev. sintetizat In celulele poligonale ale ficatului si acumulat la nivelul "veziculei biliare sub forma de saruri.).). din alimente se elimina sub forma de *a. ACID CITRIC / acide citrique / citric acid. EfoctuI terapeutic este probabil secundar reducerii activitatii *HMG-CoA reductazei. de aseme-nea. ACID AMINAT / acide amine / aminoacid.). Rezulta din combinarea a. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid. gras nesaturat. chenodezoxicolic si litocolic. ACID ADENOZINMONOPOSFORIC / acide adenosine monophosphorique / adenosine monophosphate.: ADP. Cum legaturile fosfat Inalt energetice ale a. ACID y-AMINOBUTIRIC / acide y-aminobutyrique / y-aminobutyric acid. ACID AMINOACETIC / acide aminoacetique / aminoacetic acid. implicit. A. *A. care se poate obtine si prin sinteza si poate fi Intrebuintat si ca agent aromatizant. biochim. A. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. ^' a relua ciclul reactiilor energogene celulare.: AMP. riboza si trei radical'! fosfat. este cuprins In compozitia unor unguente cosmetice. Sin. biochim. usor iritant al tegumentelor si mucoaselor. Medicamentele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba formarea de a.. citrat-sintaza.: maloniluree. cu actiune antifibrinolitica puternica.: a. ACID ADENOZIN TRIFOSFORIC / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. este catalizata de *anhi-draza carbonica. adenosine triphosphoric acid. Prin condensarea In dtosol a doua molecule de a. cu rol principal de carburant celular. malonic cu ureea. ce actioneaza pe 'acetilcoenzima A si 'acidul oxaloacetic (reactia inversa fiind catalizata de citrat-liaza extramitocondriala). Sin. capabila de sdndare si de refacere continua. In sange.: glicocol (v. Sin. Este folosit. A. Catabolit urinar provenit din oxidarea incompleta a triptofanu-lui la om.). neafectand producerea de leucotriene. derivatii sai de sinteza. una de D-riboza si doua molecule de a. si tab. Nu trebuie Inghitit si nici utilizat pentru irigarea cavitatilor. A. este absolut necesara In: metabolismul celular. adenozintrifosforic. ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid. Sin. administrat per os pentru dizolvarea calculilor biliari de colesterol. Dozarea a. a. Indeosebi la pacientii hemofilici supusi interventiilor stomatologice. Pentru acest mo„ tiv. Radicalul de baza al Intregii familii de barbiturice. 6a. a. Sin. V. si tab. ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / anthranylic acid.). fosforic. b. Sin. ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid.. ceea ce reprezinta mult mai mult decat energia stocata In orice alt compus organic. Compus tricarboxi-lic al *ciclului Krebs. const. ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chenodesoxycholique / chenodeoxycholic acid. a. In timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene si *aspirina ar bloca doar activarea ddooxigenazei. b. biochim. Conversia CO. Component al proteinelor. In H^CO. Sin. sunt detergenti cu rol in emulsionarea triacilglicerolilor si esterilor de acizi grasi. A.: adenozin trifosfat. abrev.ACID ADENOZINMONOFOSPORIC acid. fiind utilizati ca somnifere si anticonvulsivante. ADP rezyltat se recombina ulterior cu a. a fost denumit "moneda energetica curenta" a celulei.: ATP. ACID BORIC / acide borique / boric acid. fiind introdus In compozitia solutiilor utilizate pentru conservarea sangelui. barbituricele (Indeosebi *feno-barbitalul). folosit ca reactiv chimic i?i pen- . Este si un antiseptic acid utilizat pentru conservarea unor alimente sau pentru spalaturi bucale. ce inhiba activatorii plasminogenului prezenti In secretiile orale si stabilizeaza formarea cheagului In tesuturi. pentru a reface a. In prezenta energiei nou formate In celula. este un "che-lator al calciului. iar 134 ACID CLORHIDRIC de lipoxigenaza In *leucotriene. ACID BENZOIC / acide benzoique / benzoic acid. bacteriostatic. si. cristalin. (v. c. V. notat cu simbolurile Asp sau D. 'Zaharina este derivata din a..: acid nitric (v. In urina este un test major pentru depistarea *saturnismului. ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbituric acid.). El este degradat de *ciclooxigenaza In 'prostaglandine. ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hydrochloric acid. a. desfasurata m mitocondrii. a tuturor derivatilor sai. sdndarea lor In ADP (*a. A. una de D-riboza si o molecula de a. Sin. Nucleotid compus din adenina. Intervine in formarea moleculelor de a. A. hipuric. Fiecare din aceste legaturi contine circa 7 300-8 000 calorii/mol a. A. ori de cate ori nevoile celulare o impun. Intervine in oxidarile celulare. vitamina C si tab. In conditii standard sj 12000 calorii In conditii fiziologice.: GABA (v.. care devin astfel accesibili actiunii lipazelor si esterazelor. Este utilizat In producerea industriala a 'aspartatului. ACID K-AMINOCAPROIC / ACIDE s-AMINOCAPROIQUE / eAMINOCAPROIC ACID.: colic. In contractia musculara si In reac-tiile de sinteza care utilizeaza a. in profilaxia hemoragiilor.: acid glutamic (v. Aminoacid neesential.: EACA. In etapa initiala a sintezei *hemului. ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid. In asociere cu factorul VIII. rezervat pentru uz strict extern sub forma de apa borica 3% sau vaselina boricata 10%. amino-sucdnic.: aminoacid (v. in natura se gase?te In cantitate mare In fructele din familia Citrus (citrice). rezultat din condensarea succinilcoenzimei A si a glicinei. sinteza unor hormoni. Denumirea chimica a "vitaminei C. deoarece este toxic. sarurile sale pot fi.))-CH2-COOH. Este un a. se formeaza *porfobilinogenul. ribonu-cleic si a moleculelor de a. adenozin-difosforic) si a. 'prostaciclina si *tromboxan A. utilizate pe cale intravenoasa In tratamentui *hipercalce-miilor. a. mineral puternic (HCI). b. a. adenosine monophosphoric acid. acid mefenamic. fosforic se realizeaza instantaneu. H^COg. speciile H^Ct^ predominante sunt HCO^ (bicarbonat) §i COg dizolvat in raport de 20:1. ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid. Abrev.: CDCA. cu formula chimica 041-14^0. a. Ultimii doi radical! sunt uniti cu restui moleculei prin le-gaturi fosfat inalt energetice. derivat din *fosfolipidele membranelor celulare. A. V. sunt foarte labile. const. Sin. functionarea pompelor ionice de tip ATP-azic etc. coroziv. dezoxicolic. const. Abrev. 5-a. inflamatie. La om au fost identificati patru a. V. COOHCH(NH. I^BO. care In solutie se gaseste In cea mai mare parte sub forma disociata. organic slab.: acid aspartic. ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid.: acid adenilic. de COa. (CgHsCOOH) abundent In fructe. Datorita actiunii sale keratolitice. fosforic. antiseptic acid. ACID 5-AMINOLEVULINIC / acide 5-aminolevulinique / 6amino-levulinic acid. biliar primar. cu 20 de atomi de carbon. b.: ALA. ACiO ARAHIDONIC / acide arachidonique / arachidonic acid. ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid. care se formeaza In mitocondrii prin actiu-nea unei enzime condensante. Abrev. care produce scaderea sintezei hepatice a colesterolului. deoarece inhibitia enzimatica determinate! de plumb In cursul sintezei hemului provoaca acumularea sa si cresterea eliminarii 1 sale urinare. V. adenozindifosforic (ADP) si adenozintrifosforic (ATP). Abrev. Sin. contractia musculara.

mineral care intra In compozitia unor substante organice diverse (fosfoproteine.). A. cu eliminare urinara crescuta la pacientii cu *feocromocitom sau alte tumori secretante de catecolamine. forma dimerica (a. V. Derivat al tetrahidrofolatului care ocoleste blocajul metabolismului folatilor produs de inhibitorii dihidrofolat-reductazei. Sin. Inca In discutie. La acest nivel. Tmpiedicandu-le astfel absorbtia. iar a treia de o molecula de acid fosforic. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyaluronic acid. ajuta la prevenirea dezvoltarii bacteriilor generatoare de putrefactie In intestinul gros. unul dintre produsele finale ale metabolizarii proteinelor si aminoacizilor. de cateva milioane de Da. leucovorin. fosfolipide. fiind component al proteinelor tisulare si plasmatice. folic. Produs al degradarii incomplete a lipidelor. coenzima nece-sara in conversia combinata a homocisteinei In *metionina si a NSmetil-Tr-^ in TH^. contribuind astfel la deteriorarea functiei plachetare In "insuficienta renala cronica.: HVA. blocheaza a. I.: EDTA. Sub forma de esteri participa la generarea compusilor macroergici celulari. fiind obtinut si prin sinteza. o molecula de *a. ACID FITIC / acide phytique / phytic acid.: acid aminoglutaric. hialuronidaza. Arninoacid monoaminodicarboxilic. ACID p-HIDROXIBUTIRIC / acide P-hydroxybutyrique / phydroxybutyric acid. se produce In cazul cand glucoza nu poate fi convertita In *acid piruvic In procesul de *glicoliza. ACID GRAS / acide gras / fatty acid. ADN. In organism. CigHigNA Vitamina hidrosolubila formata din pteridina. ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid. Denumire imprecisa pentru a. 135 . c. acizi grasi. (DCI) A. fenilalanina nu poate fi convertita In tirozina. corpi cetonici. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid. cu simbolul Glu sau E.N10-metilenTH4). clorhidric secretat de celulele parietale In cavitatea gastrica. DeficituI de 'vitamina B^. Sunt afectate celulele cu turnover rapid. const. contribuie la oboseala musculara. f. este utilizat ca acidifiant urinar. Este un a. Determina reactia acida a sucului gastric. rezultat In urma conjugarii acestuia cu *glicina si continut In unele ali-mente vegetale.. Mecanismul de secretie a a. g. metafosforic). vitamina M. Abrev. Sin. Este un antagonist biochimic al medicamentelor *antifolice. ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid.)-COOH.: acid tetrahidrofolic. fenilacetic si a. si fenilcetonurie. Sub forma de saruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru Indepartarea din organism. ficat si drojdii. a unor substante ca plumbul si digi-tala. Laptele Tmbogatit cu a. participa la sinteza ADN prin metilarea deoxiuridil monofosfatului (dUMP) In deoxi-timidilmonofosfat. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid. cum ar fi cele din maduva osoasa si din mucoasele tractului digestiv. g. Din cauza deficitului ereditar de fenilalanin hidroxilaza. re-prezinta. fiind deturnata In consecinta pe cai metabolice alternative. care este excretat In urina In "hiperoxalurie. lactacidemie. Sin. ACID GLIOXILIC / acide glyoxylic / glyoxylic acid. A. Produs de detoxificare a a. Sin. V. COOH-(CH. 7-aminobutiric (*GABA) si joaca rol de neuro-transmitator exdtator in toate regiunile SNC. deci neesential. H^PO.. fiind secretat activ de catre celulele oxintice (circa un miliard de celule) ale glandelor regiunii fundice si ale corpului gastric. acesta este un component indispensabil al dietei. V. const. Compus format dintr-o molecula de 'glicerol la nivelul careia doua functii alcool sunt esterificate de acizi grasi. acid clorhidric. *fosfatidilinozitol. ACID FENIC / acide ph6nique / phonic acid. ACID FOSFATIOIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid. biochim. La niveluri plasmatice crescute. In organism. h. a. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogen-tizic acid. ortofosforic forma monomerica. face parte din compozitia 'fosfolipidelor care alcatuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolina. In functie de numarul de dimeri componenti. glucuronic si N-acetil-glucozamina. Este precursor al a. este un catabolit anormal al 'fenilalaninei. este utilizat in litiaza calcica cu hipercaldurie. cu proprietatea de a se combina cu sarurile de calciu din tubul digestiv. ca acidulant alimentar si in stomatologie. v. Unele bacterii pot con-verti lactoza In a. A. CHa-CHOH-COOH. A. Compus guanidinic. precursorul primar al *a. se mai afla In lichidul *sinovial. f.. Se gaseste In plantele verzi. Catabolit al *dopaminei. a. ACID FENILPIRUVIC / acide phenylpyruvique / phenylpyruvic acid. Sub forma de N^N^-metilen tetrahidrofolat (Ni'. si tab. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide desoxyribonucleique / deoxyribonucleic acid. furnizand o forma de folat ce intra direct In ciclul metabolic al radicalilor monocarbonici. *fosfatidiletanolamina. si sue gastric. f. Formeaza miezul complexe-lor de *proteoglicani de la nivelul "rnatricei extracelulare. (desuete): vitamina Bg. grasi in *cetone. A. V. oxalic la om.: alcaptona (v. inozitolhexafosforic. *A. ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid. f. conduce la perturbarea di-viziunii celulare. biliar primar derivat din *colesterol. V. A. glicolic In *glicina. De aceea. interfera cu activarea factorului III plachetar de catre 'adenozindifosfat. aromatic izolat din esente florale (Indeosebi din petalele de trandafir). A. Deoarece PABA nu poate fi sintetizat de catre organismul animal.: fenol (v. prin *chelare. dezvoltandu-se tabloul clinic si hematologic de *anemie megaloblastice. implica *pompa de I-r/IC. *a. Sin. (fermentatie lactica). De asemenea. ACID COLIC / acide cholique / cholic acid. Este eliminat prin urina. ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidinosuccinique / guanidinosuccinic acid. In timpul respiratiei celulare anaerobe din exercitiul fizic intens. glutamic. biochim. f. a. a. Agent *chelator. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide ethylenediaminetetracetique / ethylenediaminetetraacetic acid. in umoarea apoasa si In *umoarea vitroasa. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. de asemenea. V. prezent in urina diabeticilor cand creste conversia *a. anionul Cl~ provenind din disocierea NaCI.. Sarea monoso-dica (glutamat de sodiu) este utilizata ca medicament in 'encefalopatii (pentru ameliorarea capacitatilor intelectuale) si In *epilepsie. ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phosphoric acid. g. ACID FENILACETIC / acide phenylacetique / phenylacetic acid. format si excretat In exces In *fenilcetonurie. este sintetizat In organism. 2) Termen ge ACID LACTIC nera! care include forma monomerica. I. V. iar sub forma de saruri de calciu intra in compozitia oaselor. are rol In legarea complexelor moleculare si de agent protector. A rezul-tat ca intermediar in conversia a. fenillactic. ca si In *neuroblastoame. si tab. pirofosforic) si cea polimerica (a. a. 1) A. Intr-o forma inutilizabila pentru sinteza ADN si. ACID FOLIC / acide folique / folic acid.). I. Abrev. *mucopolizaharidic rezultat din reunirea unor *dimeri alcatuiti din a. V.-CH(NH. utilizat in fabricarea parfumurilor. consecutiv. al glutationului si al vitaminelor din grupul *a. h. care asigura transportui activ de H4'. CaHsCO-NHCH^COOH. Metabotit al 'fenilalaninei format si excretat In exces in *fenilcetonurie. cu producere de a. poate avea o greutate moleculara foarte mare. organic rezultat In urma fermentatiei lactozei. V. benzoic. paraamino-benzoic (PABA) si *a.). Indeosebi al caldului si al magneziului.ACID COLIC tru prepararea unor medicamente. Se formeaza In muschi. *fosfatidilserina. fosfoglucide) si intervine intr-un numar de reactii enzimatice.

N03. acizi nucleici.S04. Reprezinta un constituent esentia! al functiunii glucidice a glicoproteinelor de la nivelul membranelor celulare. const.ACID LINOLEIC IZOVALERIANICA ACID LINOLEIC / acide linoleique / linoleic acid.. organic utilizat pentru explorarea functionala a excretiei tubulare renale. Se administreaza In asociere cu izoniazida si streptomidna. gras nesaturat cu 18 atomi de carbon In molecula. A.H. Se poate acumula In unele stari patologice. ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid. In organism In cursul degradarii a. din sange si din tesuturi creste In defidtui de *tiramina. Aceasta denumire a fost propusa pentru eliminarea ambiguitatii termenului *acidoza. Medicament tuberculostatic minor. A. paraaminobenzoic (PABA). Cuprins In structura capsulei bacteriene. Boala ereditara determinate! de un deficit enzimatic In izovaleril-coenzima A dehidrogenaza.: acid azotic. organic. mineral putemic. utilizat ca agent topic In tratamentui acneei vulgare.si tricarboxilici. gras esential. format prin condensarea unei molecule de *a. continut de vegetale diverse.2H. m.03. endocrinol. acizi di.} Scaderea pH-ului plasmatic (normal 7. Constituie o legatura Intre metabolismul proteinelor si eel al glucidelor deoarece poate fi convertit In *a. Sin. vitamina Bg. C. oxalurie. acizi cetonici (*corpi cetonici). si se poate elimina prin urina.. V. Derivat N-acetilat al *a.' dus intermediar de metabolism al *gluddelor.: mupirocina. Valori crescute (26-66 mg In 24 de ore) se observa In feocromocitom si moderat crescute (peste 10 mg In 24 de ore) In neuroblastom si ganglioneurom. acid sialic. arahidonic. drojdie. Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizilor carboxilici nonaminati solubili In apa: *adzi grasi cu lant scurt. ortohidroxibenzoic. neuraminic. v. -o(os = s&nge.30-7. s. ACID NUCLEIC / acide nucleique / nucleic acid. ACID OXALOACETIC / acide oxaloacetique / oxaloacetic acid. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor si lotiunilor. In urina (orotic-urie) creste In adduria orotica. gras saturat (v. Denumirea chimica a 'biotinei. oxalemie. s. antranilic dotat cu proprietati analgezice si antiinflamatorii. V.>0. uricemie). ACID STEARIC / acide stearique / stearic acid. si acizi grasi. cetodicarboxilic. V. Sin. Abrev. cu numeroase utilizari industriale. C^s°2-A. Este utilizata ca vasodilatator si In tratamentui pelagrei. ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid. Reprezinta un pro. A. Produs a] metabolismului intermediar al adrenalinei si noradrenalinei (prin ortometilare. A. ADN. ACIDEMIE IZOVALERIANICA / acidemie isovalerique / isovaleric acid(a)emia. Este utilizat uneori In testele de dozare a albuminei In urina. cristalin. HNO. Intoxicatia cu a. izolat din grasimea de oaie si continut In cea mai mare parte a grasimilor animale si In uleiurile vegetale. ca si In anatomia pato-logica. antifungice si keratolitice.: PAH. vitamina PP. dezaminare si oxidare). ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid. care actioneaza prin inhibarea izoleucin-ARNt sintetazei. s. V. Eliminarea de a. ACID MEFENAMIC / acide m6fenamique / mefenamic acid.). foarte coroziv. p. lapte. C. a. H. Este utilizat In special In artrita reumatoida si dismenoree. V. *grasimilor si amino-acizilor. produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) si a purinelor alimentare. precursor al *a. gras polinesaturat esential continut In uleiul de peste si 'in unele uleiuri vegetale (ulei de in). o. p. ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraaminobenzo'ique / paraaminobenzoic acid. (COOH). prezenta in cea mai mare parte din celulele vii (ficat. acizi grasi. ACID RETINOIC / acide retinoique / retinoic acid. Sub forma de oxalat de calciu. constituent cheie al *ciclului Krebs. A. participa la formarea calculilor urinari. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A). ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid. aspartic (aminoacid) printr-o reactie de transaminare si este intermediar In calea gluconeogenetica.: AVM. A. cu efect coroziv foarte putemic. Mai este de ase-menea folosit ca antiseptic local datorita proprietatilor sale bac-teriostatice. care este esentiala In oxidarea sa. si acizi grasi. (DCI) Derivat al *a.H. ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid.NO. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic acid.. ACID ORGANIC / acide organique / organic acid. care afec- 136 . biochim. pe cale intravenoasa sau orala. boala ereditara autozomal rece-siva caracterizata prin *anemie megaloblastica rezistenta la vi-tamina B^ si legata de un deficit enzimatic al metabolismului a. pentru prepararea salidlatilor. NHArliCOOH. A. *nefrite. Abrev. (DCI) C. V.: PAS. A. a. este selectiv pentru bacterii. tab. Intermediar al biosintezei *pirimidinelor. C^Hg^COOH A. V. j A. gras saturat. care se conjuga cu *acetilcoenzima A pentru a forma *citrat. ascorbic si glicocolului. Sin. ARN. aspirinei si a numerosi coloranti. o.: acid folinic (v. *leucemii tratate cu *antimitotice sau prin *radioterapie. V. ACIDEMIE ACID PICRIC / acide picrique / picric acid. Denumirea chimica: a. continut 'in cantitate mare In uleiul de in. V. haima. ACID URIC / acide urique / uric acid. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucleique / ribonucleic acid. a. / acid(a)emia [Lot. acizi grasi). piruvic si a unei molecule de D-manozamina. Lichid inco-lor. Cantitatea de a. ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomonic acid. ca *guta. previne acumula rea la suprafata bacteriilor a fractiunii C3b a complementului. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric acid. 3-metoxi4-hidroxi-mandelic. tab. In calitate de fixator al tesuturilor. cu actiune *keratolitica. Antiseptic feno-lic utilizat In dermatozele veziculare. ACID LINOLENIC / acide linolenique / linolenic acid. fumans In stare concen-trata. Ct^-CO-COOH. porumb). In cantitate suficienta pentru a initia udderea microorganismelor. depresie respiratorie. ACIDEMIE. i ACID PIRUV'iC / acide pyruvique / pyruvic acid. Se formeaza. prezent In sange (v. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tetrahydrofolique / folinic acid. extras din scoarta de salcie alba si din frunzele de Pyrola minor. si addurie organica. coma. Pentru valorile normale 'in SEinge si urina.H. ACID OLEIC / acide oleique / oleic acid. / acidemie. Se obtine si prin sinteza. poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac. A. ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraaminosalicylique / paraaminosalicylic acid. acidus = acru. ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid.. acid ribonucleic. cat si diminuarea concentratiei substantelor tampon fara diminuarea efectiva a pH-ului. C^I-L^C^. gr. V. const. ca *supozitoarele. la prepararea derivati-lor nitrati si In industrie (explozivi si coloranti). f. analog al *a. leucovorin. Este utilizat In calitate de conservant alimentar. V. Antibiotic produs de Pseudomonas fluorescens. f. Este utilizat In prepararea sapunului si a unor produse farma-ceutice. A. gras In natura. blocand competitiv locusul de legare al izoleudnei bacteriene. Abrev. ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraaminohippurique / paraaminohippuric acid. Substanta cu proprietati vitaminice. de asemenea.42) ca urmare a cresterii concentratiei de ioni de hidrogen din plasma. ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandelique / vanylmandelic acid. sintetizat din *aspartat si din *piruvat. ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neuraminic acid.>. care semnifica atat diminuarea pH-ului sanguin. eel mai abundent si ras-pandit a. organic cu rol important In *dclul Krebs.

.). a unor *comedoane Inchise sau deschise (puncte negre).priv. lubrifianti si la unii deri-vati clorati. de origine profesionala sau consecutiva utilizarii unor produse cosmetice neverificate. / acneiform.. si cristalin. / acneiform. acoperite de cruste.: eruptie a.. . si acid arahidonic. khole = fii[d. akinelos = imobil.. f. ACONDROGENEZA. este In mod normal spontana.} Absenta congenitala a pupilei. plasis = modeiare. [Lot. biochim. hydor. Sunt constituiti din *a.*a. a • priv. stearic) si nesaturati (n + 18 . / acne. Cu virulenta mica. ACIZI NUCLEICI / acides nucleiques / nucleic acids. / accommodation. boala Parrot. Cat. si tab. din familia Neisseriaceae. accomodntion. / acorie ou acoree. *A g. Var. de etiologii diverse. / acclimatement.). negativa pentru distante lungi. chiar daca "vitaminele A si D sunt prezente. din gr. dar cu o structura spatiala mai simpla). khondros = cartiiaj.: ADN (cu o structura dublu-elicoidala. toxica. ACNEIFORM. const.zitiva pentru distante scurte. Var. separat. s.greseaid de copwe a [ui Actitis pentru akme = vdrf sau e^rescenfd. secun-dara administrarii unor medicamente. si ADN.legati prin grupari fosfat . s. ia plassein = a forma.a. f. Sin. f.care pot avea compusi aditionali legati de grupari laterale dispo-nibile.: sindrom Grebe ACONDROPLAZIE. s. \Lat. prin relaxarea muschiului ciliar. de ia a. bakte-rron. / achondroplasia. f. au tendinta la invazie In torentui circulator la persoane cu catetere intravenoase.priv.: boala Kaufmann.. adj. neonatorurn. ACORIE. -onis. f.: la frig) sau mediu (ex. A.: acomodatie. akne . d) a. de la accommodare = a se. hydatos = apa} Termen sin. / acclimation.J(c. / achondrogenese. ACNEE. V.. tip I. unde (atitudine. khioros = verde. Este caracterizata prin aparitia. Se disting doua tipuri: 1) A. g. po. pentru akinezie (v. s. de. care are forma unor acini. si ARN (mai divers ca masa moleculara. Se gasesc In diverse uleiuri vegetale. 2) A. acid biliar. pentru acomodare (v. [QT. dar prevalenta crescuta la nivelul pielii indivizilor sanatosi. care nu sunt sintetizati In organism: *a. necrotica. forma = forma} Care se aseamana cu *acneea. m. genesis = pro-ducere. septicemii si pleurezii. ACOLIE. A. ACINEZIE. se 'impart In saturati (daca n -12 . "elicea vietii"). dinat} Adaptare a organismului la un nou climat (ex. a . oleic. ACLORHIDRIE. ACIZI GRASI ESENTIALI / acides gras essentiels / essential fatty acids.. s. a . abcese cerebrale. s. f. n. reprezentand substratui informatiei genetice. secundare unei lezium sau unei tulburari functionale a glandelor sebacee sau pilose-bacee. Uneori este utilizat ca sin. bacteriile A. acid linolenic.: la altitudine). a .a. 3) A. profesio-nala. adapta} Proprietatea ochiului de a se adapta pentru perceptia unor obiecte situate la diferite distante. [Qr. vulgara. arahidonic). a modeta} Forma grava de "condrodistrofie ereditara a sugarului.: sindrom LangerSaldino (v. linolenic. ia bakteria = boston. s. esentiali sunt indispensabili 'in alimentatie. V. -tis. situat In nucleu. Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru a. g. / acorea. Exista doua tipuri de a. owon = urind} Absenta *pigmentilor biliari din urina In unele forme de *icter.. / accommodation. s. dor.: 1) A. f. Sunt polimeri de ribitol sau glicerol . A. pe baza de glicerol apar si In structura membra-nei celulare. Aditia a. ACIZI TEICOICI / acides teichoiques / teichoic acids. condrodistrofie fetala. insufidenta a ochiului. akne -greseald de copiere a (ui Actilis pentru akme = vdrf sau e. 138 ACORIE akhne = titrate} Termen generic pentru un grup de afectiun variate ale pielii. / acineux. ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipoteichoiques / lipoteichoic acids. caracterizata prin foliculita supurata si comedoane locali-zate Indeosebi pe fata externa a coapsei si pe antebrat. A.priv. acclimatization. dim. ACLIMATIZARE. [^r. a. / acholuria. / acne. / achlorhydrie. cu elemente papuloase si ulterior pustuloase. / acinous. \CfT. linoleic. f. kiaein = a misca. participa la esterificarea colesterolu-lui. adj. provoaca o diminuare a ritmului de crestere. arahidonic. 5) A. Ex. ACOMODATIE. s. kore = pupiid. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. f. f. Apare Indeosebi prin expunerea la uleiuri. s. ACIZI GRASI / acides gras / fatty acids. Macromolecule constituente ale celulei. Absenta acestora din alimente. s. f. deoarece nu sunt sintetizati In organism. arahidonic. [Cfr. cu n (par) cuprins Intre 4 si 30. A. situat in *citoplasma. a. membre scurte si groase etc. f. de. n + 16 a.. rozacee sau "cuperoza. ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids. s.ACINETOBACTER de canalele alveolare la nivelul carora se afia situate *alveo-lele pulmonare. *a. / acholurie. s. In aceste cazuri pot provoca meningite grave. / achondrogenesis.] Gen de diplococi saprofiti gramnegativi. tample si pe partea anterioara a pielii capului. a priii. s. ACOLURIE.rucenta. V. a unor 'papulopustule rezultate din inflamatia si suprainfectia comedoanelor si a unor elemente nodulare legate de evolutia In profunzime a papulopustulelor. dfoza. s. [Lot. s. / acholie. plagi chirurgicale sau arsuri. Au formula generala CI-yChy^-COOH. A. datorita elastidtatii acestuia. cu *anaclorhidrie. a. care Ti face nemiscibili cu apa. Indeosebi In perioada de *pubertate. clima. n -r 20 . sau. f.). 2) A. acinus = 6oa6d de strugure} Care este format din *acini. g. f. Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleotidelor. Denumire desueta: vitamina F. adj. caracterizat prin absenta aproape totala a oaselor membrelor. absoluta a fiecarui ochi. f. ca urmare fiind posibila focalizarea razelor de lumina ce traverseaza mediile transparente ale ochiului pe o zona retiniana unde imaginea formata va fi dara. c) a. sin. cand se nu-mesc a.). [Qr. khondros = cartiiaj. / acholia. ARN. [Qr. linolenic si *a. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. forma foarte frecventa la tineri. liberi. 4) A. e) a. mentionati corecteaza aceasta deficienta. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobacter. acid linoleic. s. [Qr. forma neletala. subnormala putere de a. Se manifesta prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie. -euse.. localizata pe frunte. adj. sin. acclimatisation. s. la formarea trigliceridelor circulante si din depozitele de tesut adipos sau pot circula legati de albumina.. teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancorati prin lanturi lipidice de membrana citoplasma-tica si sunt frecvent responsabili de anumite caracteristici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene grampozitive. / achlorhydria. klimu. sau akhne = tdrdte. f. linoleic. care dupa cadere lasa cicatrice. Alte tipuri de a. organic! a caror molecula confine un lant -carbonat liniar deschis.priv. b) a. t. pe un fond de *seboree. / achondroplasie. f. Var. -iilos = mdinafia foardui. sub actiunea muschiului ciliar. n + 18 . Se disting: a) a. Denumire pentru *a. ACOMODARE. producandu-se prin modificarea convexitatii si gro-simii *cristalinului. V. lauric. khole = fliia} Absenta sau diminuarea secretiei biliare. [Qr. ju-venila sau polimorfa. prin contractia muschiului dliar. de ia gennan = a produce} Varietate extreme de *osteocondrodisplazie care se caracterizeaza prin absents formarii tesutului cartilaginos. de. ACINOS.a. s. V. palmitic. a -prill. excesiva care persista mai mult decat In mod normal. nanism micromelic incompatibil cu viata. f. cu leziuni papulopustuloase si come-doane ale fetei In primele trei luni dupa nastere. cu *achilie gastrica. ubicuitari In apa si sol. tip II. V.

: sindrom Bazex ^v.] Afectiune a copilului si adolescentului. tip 1. s.} Durere la nivelul unei extremitati. ACROCEFALOSINDACTILIE. ACROMASTITA. / acrylamide.). eritematopapuloasa infantila (v. s. daktylos = deget. kephale = cap. crize sudorale si une-ori de tulburari nervoase (iritabilitate. / aero-asphyxia. [Qr.. f. [Cfr. [Gjr. / acrodynia. / acroerythro-sis. akron = e^tremitate. [Lat. tip IV (v. "nas In sa"). cu aplatizarea laterala a capu-lui. a. frecvent mortala. kephale = cap. polys = mu[f:i. mamdit. f. boala Hallopeau). memBru. V. [a. Sin. cu localizare la nivelul extremitatilor si periorifidal. / acrocephalie. ACROFOBIE. [Qr. s. caracterizate prin malformatii scheletice ale craniului ('craniostenoza). f. f. akron = e^tre-mitate. adj. se-nsifiiii-tate. adj. scadere a temperaturii locale si durere. ACROMATOPSIE. aisthesis = se-mafie. Simptomatologia descrisa anterior corespunde formei clasice de a. f. krinein = a se-para de} Absenta sau diminuarea secretiilor. dolikhos = lung. [Cfr. f.. tip II (v. [Cyf. f. sindrom Chotzen).. s. akron = t)(tremitate. s. s. varf. a = priv. / acrodysplasie. / acro-asphyxie. s. opsis = vedere. Boala care afocteaza copiii Intre 6 luni si 8 ani Se caracteri-zeaza prin tumefactie rece. s. A. s.turn") sau ascutit (tuguiat). f. akron = e?(tre. f. s. [(^r. [Qr. Baza craniului este de asemenea deformata..). sindrom Pfeiffer). boala Selter-Swift-Feer.mitate. akron = e^tremitate. parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie. \Qr. f.] 139 . cu transmitere autozomal dominanta. T. s. / acrocephalosyndactyly. de. phobos = frita.] Malformatie somatica caracterizata prin prezenta unor membre cu dimensiuni mult crescute.\ Amida a addului acrilic care prin reticulare for-meaza un gel utilizat In tehnicile de separare a proteinelor ?i ARN In functie de greutatea moleculara. cronica atrofianta (v. / acrylate. tip . Au fost descrise trei tipuri de a. boala Pick-Herxheimer). / acrinia. acer = acm. In care se asodaza si anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare. -oza} Sin. asphyxia = oprire a puCsuiui.ii tempCuCui [ui Jupiter Amman din Libia.priv. hipoplazie a maxilarului superior.. a. astenie. f. Cauze (ipotetice): carenta alimentara. akron = e. frioa de locuri situate la_ Inaltime. akron = e^tre-mitate.. mastos = sdn. 3) A. / acrocyanose.. de. f. derma. odyne = durere. ACROASFIXIE. f.ttiitate. varf. intoxicatie cu mercur. f. anomalii osoase craniofaciale si *retardare mentala.. a . boala Apert-Crouzon). / acroderma-titis. s. / acrocephalopoly-syndactyly. 'sindromul Langer-Giedion. cuprinse in cadrul unor boli sau sindroame: a.rie. syn = im. dificii. ACRINIE. ammoaiakon = sore. / acrocephalia. / acrodolichomely. / acroc6phalopolysyndactylie. varf.} Sare sau ester al addului acrilic. / acrocephalosyndactylie. s.1 sau sindrom Noack. varf. cu debut la sugar si transmitere autozomal recesiva.re. f. f. s. f. s. a . [Qr. dys = gnu. gr. a.] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie. s.} Varietate de "osteocondrodisplazie In care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremitatilor. leziuni ale mucoaselor si fanerelor (alopecie difuza) si tulburari digestive (diaree). malformatie denumita *oxicefalie.ACRILAMIDA ACRILAMIDA.mitate. kephale = cap.. s. f.^re. amo-niui gSsita in apropie.] Termen care reuneste un ansamblu de afectiuni. s. s.^tremitate.} Coloratie rosie a extremitatilor. / acrokeratose.} Tulburare vasomotorie la nivelul extremitatilor. s. a. syn = tmpreund. / acrodolichomelie. [Qr. este forma de "craniostenoza cea mai frecventa si poate fi asociata cu alte anomalii ale scheletului. s. tip V (v. kyanos = a£C>astru.frw. m. Termen vag si desuet. khroma.. -oza. mai ales ale mainilor.. ale fadesului (exoftalmie.mitate.. varf. [Lat. gr. f. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE. / acroerythrose. caracterizata prin leziuni verucoase si cornoase. si acrocefalosindactilie. m. sindrom Waardenburg). f. melos = e^trenitate. s. s. sindrom Gianotti-Crosti). -it6} Termen general pentru leziunile cutanate ale extremitatilor. daktylos = deget} Ansamblu de malformatii ereditare ale scheletului In care se asodaza *acrocefalosindactilia cu existenta degetelor supranumerare la nivelul pidoarelor. f. 2) A. s. varf.priv. plasis = nwddare.: boala Feer.. s. / acrinie. [C. s. Scaderea *zincului plasmatic ar putea avea un rol In patogenia bolii. Prin analiza datelor clinice si genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a. ACROOINIE.: 1) A. / acrophobie. ACRODERMATITA ENTEROPATICA / acrodermatitis entero-.).] Malformatie a craniului determinate! de Inchiderea precoce a 'suturilor sagitala si coronala si caracterizata prin dezvoltarea considerabila. virus neurotrop. denumita si sindrom sau boala Apert. / achromate. khroma. ACROERITROZA. Boala grava. f. -oza. osteon = os. continua Hallopeau (v. s. localizate simetric pe partea dorsala a mainilor si pidoarelor. tip III sau sindrom Sakati. [Qr. In prezent consi-derala a. / acrodysplasia. dificii. akron = e. infantila (v. varf. Se vindeca fara se-chele. f. umeda si danotica a mainilor si pidoarelor.r.un0. ACROMAT. \Qr. (vizibila Indeosebi la nivelul metacarpienelor si metatarsienelor). ACRILAT. -atos = culoare. s.} 1) Crestere a sensibilitatii la nivelul extremitatilor membrelor. adesea a nasului si a fetei (adesea pana la eritem generalizat.. varf. / acrodynie. f. datorita caruia se confunda adesea cu "boala Kawasaki). tip II sau sindrom Carpenter (v.). keras.. Sin. / achromatopsie. s. m Inaltime. akron 1 = e?(tre. Varful ('sinciput) craniului poate fi plat (craniu In .. f. / acrylate. ACRODINIE INFANTILA / acrodynie infantile / pink disease. akron = €J(tremitate. pathica / acrodermatitis enteropathica. 'sindromul Giedion. a. f. f.. 2) Despre un subiect care este inapt sa distinga culorile. hiper-telorism. ACRODERMATITA.^tre. f. f.. denumiti si rezine acrilice. / acrophobia. boala Swift. s. {Cjr. ACROMATOPSIE Se manifesta prin asoderea de leziuni cutanate veziculobuloase si eritematoscuamoase. sindac-tilie. de.. ACROKERATOZA PARANEOPLAZICA / acrok6ratose paraneoplasique / Bazex' paraneoplasic acrokeratosis. s.mitate. s. varf. Alaturi de acesta se disting. -ita. akron = e. / acromastite. s. acer == acru. / acrocyanosis. f. / acrodysostosis. / acrokeratosis. [Qr. a. 0 serie de a. dys = greu. ACRODOLICOMELIE. a modela. ACRODISOSTOZA. f. *boala Thiemann. -atos = piete. -oza. cu transmitere probabil autozomal dominanta. ACROKERATOZA.^ft'emitate. 2) Durere la nivelul extremitatilor. / acrodysostose. / acro(a)esthesia. a .} *Fobie. erythros = rofu. acrocefalopolisindactilie. s. / acroesthesie. hipertensiune). ACROCEFALIE. [Cjr. akron = e^tre-mitate. sphyzein = a puCsa. / acromastitis. / acrodermatite. -ida. f. ACRODISPLAZIE. sunt utilizati drept componeneti ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare Cindeosebi pentru confectionarea protezelor).] Inflamatia mamelonului. [a plassein = a forma. s. / achromatopsia. Descrisa si ca boala: a. / achromate. akron = e^tre. •atos = cutoare. [CfT. f. akron = e. a regiunii occipitale.: *boala Brailsford. hyle = nwte. s. consecutiva vasodilatatiei: Se observa Indeosebi In •eritromelalgie si In *boala Lane.} *Disostoza complexa In care se asodaza o Intarziere In dezvoltarea staturala cu 'brahimelie. ACROESTEZIE. manifestata prin 'acrocianoza. ACROCIANOZA. / acrylamide. s.: boala Crocq-Cassirer (v. f. Termenul se utilizeaza Indeosebi In cadrul *bolii Raynaud. s. hyle = materu. akron = e^tremitate. f.pre. tip III (v. Este acompaniata de prurit. keratos = corn.

-atos = pide.] Abrev. vanat'i therme = cdiduril. s. da actomiozina. [Qr. mai rar pe cele ale membrelor superioare. / actinologie. cu evolutie catre amputatii spontane. endocrinol.. metabolice (diabet. / acropar(a)esthalgia. s. f.re. vdrf. f. / acropathie. omos = umdr. / achromasie s. de la lyein = a distruge. [^r. s. o. soma. [C/r. akron = e. A. / acroparesthesia.oTropic Hormone = Hormon cufre-nocorticotrop. consecinta compresiei nervului median In canalul carpian. adj. ACTINITA. \Cjr. tat. Termenul de a. s.. \Cjr. f. ACROPARESTALGIE. NA: acro-mion. \Wbrw.} *Parestezie a extremitatilor. f. actinocu-titis. de ia syn = impreuna. reprezinta. s. para = din-wlo de. akron = e.\ Care se refera la radiatiile spectrului electromagnetic care au capacitatea de a induce un efect chimic. hipercalciurie. f. vdrf. [Qr. f.. const. I acropoikilothermy.\ Care se refera la portiunea distala a unui membru. a. ale caror dimensiuni nu sunt proportionate cu restui corpului. s. ACROPOIKILOTERMIE. adj. [Cjr. aceasta duce la *gigantism. / acrosome. poikilos = fdu-nt.una. [<^r. endocrine (insuficienta gonadotropa) si hipertensiune arteriala. este relativ impropriu. ACROMELIC. / peripheral vascular disease.: acromatopsie (v. [Qr. Daca hipersecretia de somatotrop apare inaintea Incniderii cartilajelor de crestere. ACROZOM. permitand acestuia sa penetreze Invelisul extern al ovulului. f. aisthesis = smzapie. este consecinta spas-melor vasculare si a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriovenoase. r.^tremitate. fie ca survin In cursul unor boli diverse.te. ACT RATAT / act manque / faulty act. al capetelor distale ale oaselor mainilor si picioarelor. cutis c pide. f. f. megas. / acroparesthalgie. Sin.ACROMAZIE ACTINOLOGIE Abolire a capacitatii de a percepe culorile (inddenta: 1/300000). deci la adult.) V. este aproape Intotdeauna determinata de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei. m. Indeosebi la nivelul falangelor si. lepra sau alcoolismul.\ *Parestezie a extremitatilor. -ozd. m. / actinodermatitis. \Cjr. ^ ACROMAZIE. -inos = roed. s. [Qr. s. \Qr. s. Sin. ACTINOLOGIE. f. In general. s. a . u. f. este eel mai frecvent partiala.} Ingrosare marcata a pielii la nivelul fetei. vdrf. -atos = culoare.. Retina nu furnizeaza decat senzatiile de alb. / acropachie. de obicei.] Termen generic pentru ansamblul eruptiilor cutanate pro-vocate de radiatiile solare. cat si pentru ca este sin. A. / acrosome. prin trecerea ia act. poate. ACROPAHIE. fi tradus. accidental In compor-tamentui normal al unei persoane. / acropathy. akron = e. algos = dwc.'\ Denumire generica pentru orice afectiune a extremitatilor. iAngd.?(tremitate. para = dincoio d&i [dngcl. f.] Reactie In aparenta ilogica. albinism. superior sau inferior.. ACROMEGALIE. ACROMICRIE.: acromazie. megaios = mare} Boala determinata de cresterea secretiei de 'somatotrop survenita dupa Inchiderea cartilajelor de crestere. s. derma. a fost identificata si In *citoschelet. s. participiu[ tru-ut de ia agere = a actiona. se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremitatilor). a. / acropachyderma. / actinique. drum.. si boala Bureau-Barriere. V..^tremitate. f. / acromegalie.?(tre. negru si nuan-tele intermediare. f. adj. vdrf. se observa 'indeosebi m *acromegalie. la thermos = ca[d. atat etimo-logic. [AngUcism core. engL: Adreno-Cortic. Clinic. akron = o^tremitate. apare ca un comportament neasteptat si neadap-tat al unui pacient In cursul psihanalizei sau al unui alt trata-ment psihoterapeutic. pakhys = yos. ACTINA. care reprezinta elementui contractil al fibrei musculare. -atos = Corp. s. s.: sindrom Denny-Brown. f. A. akron = e^tre. impulsiv si violent. f. V. [C/r. monomenca sau globulara G si a. akron = eyre. f. fotodermatoza. fr. aktis. survine pe neasteptate.. f. In boli ca diabetui. ACTH / ACTH / ACTH. dar In general favorabila. denumita boala Thevenard. •inos = razdi -ita. / achromasia.j Extremitati (maini si pi-doare) mid. [Lot.mita. / acromelique. •inos = raza. s. n. / acroosteoly-sis.] Extre-mitate a spinei omoplatului. A. / acromion.] Constituent proteic al muschiului.priv. actum. A. legata de motive ascunse In *sub-constient. cu afec-tarea perceptiei uneia sau mai multor culori. f. si lucita. / acromion. hiperfosforemie). logos = ftUitfil. dromos = c-wsa. / acropachyderinie. aprof(tMatw. Daca este nocturna.] Sin. poate surveni in cadrul unei neuropatii senzi-tive familiare. si tab.tatt. rater = a rata. aktis..] Regiune a capului spermatozoidului care contine o vezicula cu enzime hidrolitice (Indeosebi *hialuronidaza si acrozina). s. [Qr. ACTING OUT. concurs. s. aktis. A. / acromelic. akron = e. s. f. / acroosteolyse. / actinology. *inos = raza. ACROPARESTEZIE. akron = u^tremitatv. / acromicria. s. pakhys = gross dermu. akron = e.. [Qr. cu debut In copilarie si cu evolutie prelungita. Insotita de durere. A. / acropachy. sensifittitate. este Indeosebi de natura hormonala. vdrf. / actinic. lysis = distrugere. s. Combinata cu "miozina.] Sindrom primitiv sau secundar ca-racterizat prin liza progresiva a oaselor mainilor sau/si ale pi-cioarelor. . ACROPAHIDERMIE. utilizata In mod curent pentru corticotrofina (v. f. / actinic dermatitis. akron = e\tremitate.)... polimenca sau filainentoasa F. Este cazul radiatiilor violet ale spectrului vizibil si al radiatiilor ultraviolete. akron = e^tremitate. f.: albinism (v. \Cfr.mitate. fracturi spontane. m. [Qr. s.^tremttate. osteon = os.\ Sindrom *s(ne mater/a.} Sin. s. -inos = raza. dener-vatia periferica si microtraumatismele. / acropoikilothermie. rezultand articulatia acromioclaviculara. A. s.mi. s. -atos = piete. akron = e^tremitate. fie ca acestea sunt aparent autonome. s. vdrf. f. ds. adj. a -priv. ACROPATIE ULCEROMUTILANTA / acropathie ulceromutilante / acrodystrophic neuropathy. akron = e?(tremitate. partial cu *acropatie. melos = mem6m. [Cfr. prin care acesta se articuleaza cu clavicula. khroma. pathos = boaia. f. / acroparesthesie. osteoliz8). de mana si gambe Inghetate. Sindrom caracterizat prin 140 aparitia de tulburari trofice cutanate (de tip *mal perforant) si osteoarticulare (osteoartropatie. / actin. f.. In care se aso-ciaza hipotermia simetrica a extremitatilor si senzatii de "deget mort". s. la femeie dupa 40 de ani. m.] Termen general pentru toate sindroamele carac-terizate prin tulburari vasomotorii la nivelul extremitatilor. localizata la nivelul mainilor. sau secundar. ACTINIC.] Denumeste un comportament brusc.). existand sub doua forme: a. Leziunile afecteaza extremitatile membrelor inferioare. aktis. [Gjr. ACTINODERMATOZA. traducand executarea unor 'pulsiuni anterior repri-mate. f. ACROOSTEOLIZA. s. La baza patogeniei tulbu-rarilor trofice ar sta pierderea sensibilitatii dureroase. ACROSINDROM. khroma. A. / actinite. / actine. ACROPATIE. aisthesis = senzatie. s. / acromicrie. -atos = cutowe. V. n. ACROMION. si discromatopsie. [^r. s. ACROMIE CUTANATA / achromie cutanee / achromia. se-nsifiiiitate. / actinodermatose. care apare la sexul feminin. scalpului si extremitatilor msotita de *hipocratism digital si deformari ale oaselor lungi.] 1) Studiul energiei radiante.. s. aktis. syndrome = drum mpre.. / acrosyndrome. / acromegaly. idiopatica este o forma cu transmitere autozomal dominanta. mikros = mic. s. s.] Inflamatie cutanata determinata de expunerea excesiva la radiatiile solare sau la actiunea razelor X. f. s. f..} Marire a extremitatilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal.

IgD). f.: carbuncle a. 1. activus = care actioneazd. latent pana In momentui a. s. actwneaza. I actmomycine. s. ACTINORETICULOZA. adj. activus = cart acfioneaza. / activateur. pi. ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes [Gjr. [Lat. 6) Crestere a permeabilitatii membranei in timpul depolarizarii. *saprofit al cavitatilor naturale./ di la agere = a actiona. f. f. A. aktis.j Infectie cronica produsa de Actinomyces. de ia agere = a actiwa. f. / actinomycin. adj. mykes. / activator. Ex. ACTINOMETRIE. de 14 kDa) comparabile cu lanturile ale *inhibinelor. pi. 0 alta actiune consta In stimularea celulelor suse ale liniei eritroblastice. adj. optica. 2) In fiziologie.. 141 . Crestere a activitatii celulare si moleculare a macrofagelor cand acestea se fixeaza pe *limfocitele T4. vizibile cu ochiul liber. Ex. ae [a activus = care acfioneazd fi ngerc = a a^fwna. myketos = dupercd. 3) Crestere a energiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare). / activation. 2) a. prezente In sange. s. s. aktis.] Clasa de bacterii filamentoase considerate mult timp ciuperci datorita asemanarii filamentului lor cu un 'miceliu. 2) Sin. determinand proliferarea celulara In glandele genitale. •inos = razd. actus = msfcare. -inos = razd.] *Granulom provocat de duperci patogene din genul 'Actinomyces. Israeli. dim. ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complement / complement activation. f. ACTIVINE. s. moleculara). f. ultraviolete si infrarosii. / activity. etajelor superioare ale sistemului nervos). -inos = raza. termenul se refera la utilizarea radiatiilor luminoase. / actinometry.dinamic-pozitiva). f. care abcedeaza In puncte multiple. B. s. c. Fixarea 11-2 pe receptori provoaca multi-plicarea si apoi diferentierea LB In *plasmocite si In *limfocite B memorie. complement. / actinomycoma. -inos = razd.). mykes. galbene de 'miceliu fragmentat. foarte diverse: 1) a. cuprind doua specii: A. cuprind familiile: 'Mycobacteriaceae (v. -ina. poate fi declansata pe cale clasica sau pe cale alternativa. mediaza procesul de *activare. 6) a. ACTIVATOR. agent al actinomicozei bovine. Tmpotriva fortei gravitatiei . / actinomycose. / actographe.). n.: activat (ca rezultat al *activarii). ACTIVARE. a unor leziuni papuloase urmate de Ingrosarea difuza a pielii cu descuamare si prurit intens. f. C etc.). ACTINOMICETE. aktis. / actinometrie. care va stimula. \Cjr. 4) a. devin functionale. / actinoreticulose. / actif. / actinic reticuloid. cu sau fara transformare chimica.d.a actiwa. specifica) sau 'in molecule de substrat transformate pe minut si pe molecula de enzima (a. ACTINOMICOM. f. este utilizata In tratamentui limfogranulomatozei. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lympho-cytes B / B lymphocyte activation. LT este declansata de contactui cu o "celula prezen-tatoare de antigen cu *self modificat. s. s. de ia rete. {Gjr. Trecere a limfocitelor B (LB) dintro stare de repaus Intr-o stare de activitate celulara si moleculara intensa. f. b) RezultatuI unui proces fina-lizat printr-o forta sau o energie. Leziunile au o evolutie cronica si se aseamana cu cele din *hematodermie. / Actinomycetes. activeaza secretia de *hormon foliculostimulant. \C. / actograph. mykes. \Lat. / Actinomycetales. n. 3) a. secretate de celulele antehipo-fizare. myketos = dupercd. producerea enzimelor de degradare. -ozo. [Lat.: boala Rivalta. de la agere = a acfwiM.] (Substanta) care. fi agere . -ive. ACTINOMICINA. frecvent m cadrul *actinomicozei. [£fr. ultraviolete si infrarosii. Streptomyces). AB si B (In func-tie de caracteristicile lanturilor). Actinomycetaceae (v. Ca urmare a acestui contact. s. s. la nivelul gonadelor. [Qr. s. s. care poate provoca la om *actinomicoza. aktis. V. Ex. / activation. Proces prin care proteinele solubile ale 'complementului. / activines. s. constituite din doua lanturi de aminoacizi (cu M. -trice. LB mature prezente in tesuturile limfoide periferice exprima la suprafata lor receptori pentru interleukina-2 (11-2). metron = masurd. -inos = razd. pi. Mycobacterium). 4) Efident. ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation. si fototerapie. activus = care. -inos = razd.] Gen de bacterii filamentoase ramificate. aktis. de. -oza . m. f. ACTIVITATE. anaerobe. ACTINOTERAPIE. mifcare. [at. mykes. ACTOGRAF. f. s. f. m..] 1) Stare a unor sub-stante apte sa reactioneze puternic.dinamic-negativa. proprietatea unor substante de a roti planul luminii polarizate. C. In mod particular. la nivelul acestora din urma. mykes. s. ACTINOMICOZA. Indeosebi. -omo. activitas. A. Se disting trei forme: cervicofaciala (cea mai frecventa). / active. Are o actiune inhibitoare asupra adzilor nucleici bacterieni si. numarul de dezintegrari In unitatea de timp. 7) A. musculara (In directia gravitatiei . / activins. pulmonara (rara) si abdominala.ACTINOMETRIE ACTOGRAF 2) Sudiul efectelor chimice si. Se disting trei a.] *Fotodermatoza caracterizata prin aparitia la varsInici. \Cjr. si A. ACTIV.] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de streptomyces. A. f. dar inhiba sinteza *steroizilor dependenta de 'gonadotropina. therapeuein = a ingriji} Termen ce desemneaza toate me-todele terapeutice care utilizeaza radiatiile de diverse naturi. prin adaugarea unei mici cantitati dintr-o substanta denumita *activator sau prin expunerea la radiatii. aktis.r. bioelectrica a unei celule. -inn . Trecere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus In activitate intensa celulara si moleculara. anti-epidemica. Indeosebi de cele gonadotrope. Ex. -inos = raz. Dupa acest contact. [Lat. cu tot efectui toxic.] 1) Intensificare a proprietatilor unui corp. s. myketos = dupercd.: A. adj. ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces. s. myketos = dupercd. m. -inos = razd. mykes. nen/oasa superioara (a. de [a agere = a actiona. [Qr. LB sunt activate cand un tip de antigen solubil se fixeaza pe receptorii lor membranari (IgM. a punt in. A. A. 4) Proces ce stimuleaza declansarea unui mecanism subiacent. n.. unei enzime se refera la efectui catalitic exercitat de catre enzima. 5) Intr-un sens mai larg. ca si cresterea numarului de receptori membranari nespecifici. [Qr. apartinand clasei 'Actinomycetes s\ familiei Actinomycetaceae. f. al efectelor biologice exercitate de radiatiile luminoase. myketos = dupercd. aktis. are pro-prietati deosebite de absorbtie sau adsorbtie. bovis. / activity s. limfodtelor B si T. f. pe tegumentele expuse la soare. pt.} Bacterii care apartin clasei Actinomycetes (v.. ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation.] Masurare a intensitatii radiatiilor solare. s.: *a.] Polipeptide din familia 'factorilor de crestere. unei surse radioactive. *depolarizarea unei fibre miocardice m timpul propagarii excitatiei auriculare sau ventriculare.: molecula activate sau a. aktis. In cantitate mica. expri-mat In unitati pe miligram de enzima (a. myketos = ciuperca. limfodtele T4 produc un factor de activare a macrofagelor. Sin. s. caracterizata prin leziuni granulomatoase indurate. activus = care actioneaza. therapeia = tratament. cea mai cunoscuta fiind a. -inos = razd. Actinomyces) si Streptomycetaceae (v. V. s. f. s. referitor la un medicament. / actinotherapie. / actinomycosis. reticulum. s. 3) Des-pre o substanta dotata cu putere rotatorie optica (substanta optic a. s. / actinomycome. / actinothera-py. [Lat. cresterea excitabilitatii unei structuri nervoase sub actiunea unui stimul. [Lat.] a) Pro-prietatea de a intra In actiune. aktis. 5) a. Exista mai multe forme (A. -is = refea. Puroiul contine granule mid. ia.

11) a. (tens = ofiwi. bacteriostatic. desemneaza supravietuirea.: zgomot auricular. s. f. sunt favora-bile vietii organismelor In conditii de mediu noi sau modificate. f. muta-gena . s. 2 umane este responsabila de insensibilitatea renala la 'vasopresina si. dinamica specifics a alimentelor (v. de interes In fiziologie si medicina: 1) A. A. anormalitati ale nervului audi-tiv si ale conexiunii sale cu creierul.} 1) Care se raporteaza la sunete. de. In acest caz. / acupuncture. n.priv. 10) a.] Proprietate de a percepe senzatii la un prag coborat sau de a distinge diferente si nuante minime. medica-mente (ca aspirina si chinina). Este esential pentru contractia fibrei musculare In prezenta *ATP-ului. m. bacteridda. actiunea a. ACUPUNCTURA. restabileste echilibrul energetic rupt din cauza bolii. s.. / acuite. efectele a. 13) a. In general. Acest surplus caloric mascara a. Este nece-sar sa se distinga formele reversibile de a. a.} Absenta congenitala a degetelor. v. crescand metabolismul bazal. -inn.] Aparat destinat Inregistrarii miscarilor. s. f. ca ureea. adj. 8) a. s. nerv a. exercitata de catre unele metale. Patri-moniul genetic al populatiei se va modifica. din otel sau din metale pretioase. smalt. [J~r. multiple: 1) a. s. adesea toxic. s. / aquaporins. a. cu . de *diabetul insipid. adj. {Lat. mutatia genei a. f. auditiva. se exercita indirect. din [at. -inos = razd. [Lat. aparitia unor activitati enzi-matice noi ca urmare a modificarilor In alimentatie. gr. metroii = mOsuril. ACUFENA. al ultimei doze dintr-un medicament. ochiului pentru vederea la Intuneric sau la conditii de iluminare redusa. Ex. n. va-sodilatatie si cresterea concentratiei hemoglobinei din sange. [Lilt. graphein = a scru.se exer-cita asupra unui mare numar de structuri. masei .] Denumire generica a metodelor si tehnicilor de examinare a functiei auditive. / adamantoblaste. -onis = acfiune. In raport cu una surda. se numeste si a. de.. nidodata ereditare. In cadrul unei populatii date. ochiului pentru vederea la tumina soarelui on a surselor straludtoare (fotopie). / actomyosine. / aquaporines. f.] Proprietate a organismelor vii datorita careia o serie de caracteristici fiziologice si anatomice ale acestora se pot modifica In functie_ de particularitatile sau de transfor-marile mediului ambiant. a anumitor puncte ale suprafetei cutanate. integritatea cailor nervoase si interpretarea cerebrala a stimulului. opso.] Grup de proteine omologe ale membranei celulare. oligodinamica. 114 In cazul lipidelor si 105 In caz de aport glucidic. ACUITATE. 3) Ramura a fizicii care stu-diaza sunetele. Rezulta ca a. [Cfr. un subiect care primeste 100 de calorii va degaja 130 daca ele au fost furnizate de proteine. aktis.a. In tubii colectori renali exista patru a. akouein = a auz. la lumina . *sindrom Meniere). s. prin interme-diul unor forte fizice sau chimice. (it ia akouein = a auzi.] Senzatie auditiva care nu rezulta consecutiv unei excitatii sonore exterioare a urechii.. f. [fr. f. In timp ce pentru occidental!. Cauze posibile: 'cerumen. 2) a. acutus = ascufit. / adamantinome. traumatisme ale urechii medii.} Frantuzism nerecomandat. la scaderea presiunii oxigenului din mediul ambiant. famnacodinamica . chimica once proces care determina o mo-dificare In aranjamentui atomilor din molecula unei substante.. ACUT. dupa D. s. la pungere = a mfepa. f. mys.} Sin. actio. ochiului: a) a. adj. / aigu. ADAMANTOBLAST. catalizator. / tinnitus. Efectele a. Metoda terapeutica ^i de diagnostic studiata si practicata In China de mii de ani. tactila.capacitatea unor extracte hipofizare si hormoni de a stimula cresterea rinichiului.: cronic.: aparitia unor suse rezistente la penicilina Intr-o cultura de microorganisme sensi-bile la acest antibiotic.). pentru orientali. s. Sin. ACUMETRIE. Ex. ADAMANTINOM. In functie de culturile filo142 sofice si stiintifice.).reactia agentului mutagen cu materialul genetic si efec-tele asupra acestuia. la mtuneric . la agere = a actiona.ACTOMIOZINA ADAPTARE gr. ADAPTARE. conduct.a. aqua = apa. f. adactyly.. v. s. [Cjr. a. / acouphene. v. [Lat.i. 7) a. / adactylie. prin cresterea ventilatiei pulmonare. s. f.] Sin. aigue. akouein = a auzi.] 1) Referitor la evolutia rapida si scurta a unei afectiuni. care constitute canale pentru transportui pasiv al apei si uneori al unor molecule organice mid. sunt continute Indeosebi In membranele eritroci-tare si la nivel renal. s.a potrivi. a organismelor care s-au adaptat eel mai bine la noua situatie data. adamas. f.a unui medicament asupra structurilor vii. s. v. cu toleranta (v. adap-tare .: ameloblast (v. 4) a. adactylism. Ex. 3) a. / acquired tolerance. se clarifica mecanismele moleculare ale proceselor de a. f. smalt. s. daktylos = deget. b) a. / adamantinoma. 12) a. -antos = diamant. Ex. acuite.: a. catalitica. depinde de claritatea focalizarii retiniene. / adaptation. s. f. akoustos = auz.: cresterea sau scaderea excitabilitatii prin variatii ale intensitatii stimulilor. f. -MO. ACTOMIOZINA. care se stabilizeaza dupa mai multe generatii. scotop/ca. / accoutumance. Un caz tipic Tl reprezinta a.influenta concentratiei mo-leculare a unei substante Intr-o reactie chimica. intensa. s. [Cfr. Ex. boli ale urechii interne ("otoscleroza.: studiul miscarilor nocturne In enurezis si epilepsie. \Cjr. A. Ex. Ant. bacteri-cid.. alcatuite din sase domenii transmembranare. de fenomenele de a. mutatie.: ameloblastom (v. Alte exemple de a. bacteriostatica. s. 14% pentru lipide si 5% pentru glucide. a unei structuri sau functii. ACUITATE VIZUALA / acuite visuelle / visual acuity. de inhibare a germenilor. nespedfica . ACUSTICA. f. se bazeaza pe stimularea cu ace fine. pasaj. consta Indeosebi In determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care indue modificari neurovegetative. T. phainein = a pdrea. Cateva tipuri de a. s. s. ACVAPORINE. accoutumance = o6ifnuintil. sau acutus = ascufit. Danielopolu. termenul a. myos = muschi. / action. Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat doua obiecte alaturate. s. su6stanf:a dura. prin selectie naturala. / acoumetry. / acoumetrie.nica. -omo. cumulativa .). d. ale carui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil. (din unele boli cronice). f. ereditara. [Cfr.] Termen creat de iezuitii reveniti din China la sfarsitui secolului al XVII-lea. adj. [Cjr. s. 3) Care se afla la eel mai Inalt grad de evolutie sau a carei intensi-tate simptomatologica s-a exacerbat brusc: criza a.] Exercitare a unei influente asupra unui fenomen. blastos = ge-rmen.efectui puternic. / adamantoblast. 6) a. este de 30% pentru proteine. vizuala. In pre-zent. d. / action. A. se masoara prin diferenta dintre metabolismul bazal si metabolismul aceluiasi subiect dupa un pranz. Astfel. sau al unor molecule cu proprietati specifice. s.: camp a. punctura = mfe-pcHurO. pi. sunt interpretate diferit. sufistanfa dwa. [Cjr. Astfel. ADACTILIE. f. opsonine. [Lot. utilizat ca sin. obisnuinta progresiva cu unele substante toxice (*mitridatism). / adactylia. ACTIUNE DINAMICA SPECIFICA A ALIMENTELOR / action dynamique specifique des aliments / specific dynamic action of food. s. poros = par. 14) a.. 2) 0 durere vie. din (at. consuetude. s. transformare ce reprezinta de fapt substratui mecanismelor evolutive. -antos = d'iamant. m. / acoustique. 2) Ceea ce priveste functia auditiva. / acute. s.). / acuity. deci. aceasta a. m. / acoustics. renotrofica . pi. f. s. Proprietatea alimentelor ingerate de a produce caldura. ecus = ac. 9) a. adamas. 5) a. a. f. / acupuncture. s. / adaptation. / actomyosin. a . ACUTUMANTA.: unde a. spe-cifica a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor orga-nisme parazitare. s. v. d. In practica. acutus = ascufit. v.] Complex proteic alcatuit din *actina si 'miozina. ACTIUNE. f.

ADAPTATOR reducerea concentratiei de pigmenti fotosenzitivi. karkinoma.} Tumora benigna formata din tesut glandular si muscular neted. -os = gCandaf eidos = forma. aden.} Extirpare a unui *adenom. s. m. aden. ADDUCTOR. celulele sunt dispuse sub forma unei alveole. uneori metastazeaza. / adenoid. -os = giandcl. f. Ex. / adenitis. ADENOM TIR0IDIAN TOXIC / ad6nome thyroidien toxique / toxic adenoma of the thyroid gland. t. {Cjr. ADENOMIOZA UTERINA / adenomyose uterine / uterine adenomyosis. m. adj. -os = gianda. s. lot. s. ADENITA. cat si m alte nucleotide cu importanta fiziologica precum AMP.] Exdzia chirurgicala a *vegetatiilor adenoide. hypo = su6. -os = gianda. s.. f. 2) Sin. / adenectomy.} Care prezinta sau este determinat de *vegetatii adenoide.modifi-carea proprietatilor unui organism In afara oricarei transformari a genotipului. cu activarea acestuia In absenta ligandului si inducerea cascadei moleculare spedfice receptorilor cuplati cu *proteina G. / adenomegaly. aden. ADENOCARCINOM. formand 'adenozina. s. -Ha} Inflamatie a vegetatiilor adenoide. cancer.! pathos = fioata. s. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin mutatii ale genei receptorului pentru TSH. / adenoidism. f. s. celulele care constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98%). [Qr.: 'epiteliom a. ia aptas = apt. / adenoidectomy. -os = gianda. [Cfr. [Qr. / ad6noidectomie. Se observa. s. -os = gianda. Ex. a. ektome = w(cizie. aden.] Sin. f. -os = gianda. de. s.] (Muschi) care serveste la *adductie. {Cjr. [Lot.. care secreta hormoni tiroidi-eni In exces. [Qr. ektome = e^cizie. ducere = a duce. In toti acesti compusi.} Celula embrionara din care se dezvolta tesut glandular. -os = gianda. a/tor organe de simf: auditiva. s. Ex. structura sa este asemanatoare cu cea a glandei din care provine. a purta. / adduction. myos = mufcfii. este legata de o mole-cula de monozaharid.. f. aden.. f. s. -os = gianda. blastos = ge-rmsn. / adenome. s.] Miscare care apropie un membru sau un segment de membru de axul median al corpului. Ex. -os = gCanda. ADENINA. s. s. 2) *epiteliom a. a tesutului adenoidian al rinofaringelui.) sau frana (G. 4) a. m.: neoplazie endocriniana multipla (v. dwe. -os = gianda. adaptare = a potrivi. fibra = _fi6ra. / adenopathy {Cjr. s. / adaptateur. ADENOPATI E ADENOIDECTOMIE. adj. la phyein = a create. ADENECTOMIE. s. / adenoid. f.: 'fades a. -os = gianda.). [Lot. / adenohypophysis. ATP. dar si cu malignitate locala. s. s.stins functional". a gusii nodulare manifesta clinic prin semne de hipertiroidie. aden. / adenoma. de. adducere = a duce spre. m. ADAPTATOR. In particular. ektome = uy-izie. ADP. genetica .': "rezistenta la medicamente). adica fara stimularea de catre TSH. Enzima intracelulara. Este un constituent important al anumitor cai de semnalizare intercelulara. s.. n. Sin. f. gustativa. / adenogramme. 2) A. ADENOGRAMA.: endometrioza (v.] Formare de numeroase adenolipoame (tumori continand tesut adipos si elemente glandulare) la nivelul cefei. / adenopathie. / ad6nine.: 1) a.selectia naturala a mutantilor care sunt cei mai adaptati la noul mediu (ex. s. Uneori termenul se utilizeaza cu referire la celulele reticulare din centrul germinativ al folicu-lului limfatic. ADENOLIPOMATOZA. 3) A. sebaceu. ADENOMIOM. s. [a ad = spre. s. f. w/os. -omn. s. f. a aaapta. -oza. celulele tumorale permit recunoasterea structurii glandulare. myos = mufclu. eidos = formd. -oza} Hiperplazie adenoma-toasa multinodulara la nivelul Invelisului sau parenchimului unei glande. prostatic. {Cfr. [Qr.] Hipertrofie a ganglionilor limfatid. s. / ad6noidisme. ADENOIDIAN. aden. a purta. adducere = a duce spre.] Secventa nucleotidica adaptatoare capabila sa realizeze jonctiunea din-tre doua fragmente de ADN terminate prin secvente necom-plementare. s.: "vegetatii a. Cuplarea sa la complexul *ligand-receptor se efectueaza prin intermediul *proteinelor G. eidos = forma. f. / adenohypophyse. bronsic. -os = gianda. ADENOHIPOFIZA. f.). f.j Sin. Jipos ^ grclsime. / adenoidite. s.. gramma = Inscriere. ADENOBLAST. de. / adeno'jdien. ia karkinos = roc. n. sin. / adeno'ide. \Gjr. care au dimensiuni 143 .. [Qr. normal sau patologic. m.] V. m. n. cu evolutie lenta. / adaptor. aden. f. m.! -ita. s. -os = gianda.] 1) Despre un tesut. adj. 1) Denumire veche. la nivelul ficatului. asociata biomembranei. / adenocarcinoma. f. la aduiti. \£fr. s. darui structura aminteste structura unei glande. aden. / adenoblast. m. -os = glanda. / adenectomie. s. / adenolipomatosis. s. -os = gianda. malign.\ 1) *Ablatia unei glande. -ism. / adenogram. care o pot stimula (G.). mys. sunt palpabili ganglionii inghinali. aden. V. \Gr. Inchise In saua turceasca largita. aden. / adenoiditis. n. s. adj.). -os = gianda.: adenoidectomie (v. axilei si canalului inghinal. f. 3) A. ca raspuns la schimbarile mediului. care este foarte asemanator cu o structura glandulara normala. physis = creftere. f. / adenomegalie.forma. In mod autonom. megalos = mare.] 1) Carcinom derivat din tesut glandular. [Gjr. / adenine. f. aden.} Marire de volum a ganglionilor limfatid superficiali sau profunzi. ADENOIDISM.: fibroadenom (v. n. f. -enne. \Cfr. -os = gianda.). unde se asodaza cu ciroza (cancer cu ciroza).: a. / adenomyoma. f. / adenomatose. / ad6nite.: limfadenita (v. megas.). -oza. eidos . / ad6nolipomatose. m. s.. Sin : epiteliom coloid (v. aden. / adenomyome s.. f. -oma. s. -oma. / adducteur. / adenomatosis. uterus = uter} Sin. -oma. abandonata. iar injectia intramusculara de TSH permite punerea In evidenta a unei fixari pe restui paren-chimului tiroidian . s. f. / adeno-mectomy. hepatom. care moduleaza producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP.. aden. poJip al mucoasei intestinale. aden. de ia ad = spre. / adenofibrome. [Gjr. s. n.: adenocarcinom (v. ducere = a.: boala Plummer. alveolar. / adenoblaste.).] Formula care indica repartitia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punctia unui ganglion limfatic. tumori nodulare circumscrise. aden. Normal. [Lot.. Ex.. 2) In prezent: a. ADENOMEGALIE. fibrilatie auriculara. eidos = forma. [Qr.] Tumora benigna dezvoltata la nivelul unei glande. prin hiper-plazia benigna a glandelor sebacee. ADENOFIBROM. hipofizar. f. s. 'Scintigrafia arata o fixare exclusive a "^ pe nodulul toxic. s. ADENOMECTOMIE. adj. Una dintre cele doua baze purinice Intalnite atat 'in ADN si ARN. mys. s. hipofiza. 5) a. Simptomele sunt cele ale unei "tireotoxicoze pure. -os = glanda:. aden. / adductor. aden = glanda. / adenoflbro-ma. 2) a. s. m. ADENOCARCINOM COLOID / adenocarcinome collo'fde / mucinous adenocarcinoma. -oma. / adenomectomie. aden. ADENOM. [Cjr. ADENOPATIE. 4) A. s. adj. ADDUCTIE.. NA: adenohypophysis. {Cjr. aden. ADENOIDITA. 6-Aminopurina. In a. uneori tabloul clinic fiind limitat: pier-dere In greutate. 2) Care se aseamana cu tesutui ganglionar limfatic. / ad6nocarcinome. f.. -oma. fenotipica . f. [at. / adduction. ADENOMATOZA MULTIENDOCRINIANA / adenomatose multiendocrinienne / familial endocrine adenomatosis.). In mod normal. de.] Denumire a ansamblului de manifestari locale (*facies adenoidian) si generate (afectarea dezvoltarii psihice si fizice) care apar la oopiii cu -vegetatii adenoide. ADENILAT CICLAZA / ad6nylate cyclase / adenylate cyclase. s. m.. {Cjr. ADENOMATOZA. ADENOID. Sin.

).cce. / adhesion. comisura mijiocie. bolnavului de *epilepsie.: adeziune plachetara. Sin. [Lat. a . AMP ciclic. ADP. Caracterizeaza unele boli (ex. [at. ADENOVIRUS. In cazul contactului unui corp solid cu unul lichid. adenite mezenterice. / adiastolie.5'monophosphate cyclique / cyclic adenosine 3'.: pompa de sodiu (v. s. s. In absenta oxigenului. adhaesus. adeps. n. f. s. / adenovirus. sin. In afara pneumoniei copilului. ektome = e^cizie. fr. s. V.: AMP ciclic (v. plachetara.5 si 2 cm.). diadokhos = care su. s. s. profesor [a 'Wwtz.] Semn al metastazarii unui neoplasm gastric. f. f. m. / adenosine. Sin. ADIADOCOKINEZIE. ADEZIUNE. f. A. 5) Infiltrarile cu macrofage Incarcate cu metaboliti m *tezaurismozele lipidice. adenoidite. aden. f. bronhopneumopatii. maligne. [t^T.] -Adenom a carui stroma conjunctiva este de tip sarcomatos. f. Comisura de substanta cenusie care uneste cele doua jumatati ale talamusului deasupra ventriculului al Ill-lea cerebral. f. Sin. s. [Lat. -dipis = grasime. *Nucleozid constituit din 'adenina si o pentoza. [Qr. / adenosarcome. este prezenta In nu-meroase boli infectioase.. de ia gennan ^ a produce} Sin.).priv. s. [Rudolph Ludwig Karl Virchow. /adherence. adhaesio. f.). o . poate avea cauze multiple: 1) Cresterea numarului de limfocite benigne 91 macrofage In cursul raspunsului antigenic. s. 1821-1902. \Lat. imunologice. / lipolysis. s. f. adeps. D-riboza. f. ADENOVIROZA. sorx.plachetara (v. f. diastole = diiatare. n. s. cu rol In disiparea energiei sub forma de caldura. p. ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. / adhesins. s.. ADINAMIE. -omo. s. aden.] Grup mare de virusuri care provoaca *adenoviroze. ADIPOCEARA. -dipis = grasime. In consednta. de ia kinein = a misca. In general. haerere = a fi prins. Sin. / adipogenesis. metabolice sau de cauze necunoscute. genesis = prodttcere. grave-wax. din oCandezd plaken = a carpi. f. ca si fenomene mio-tonice. A. f. ADERENTA IMUNA / adherence immune / immunoadhe-rence. ADIPOLIZA.). sunt prezente In unele infectii latente la persoane normale. apoi ia 'Seriin. aden. -os = giandd. V. avand maximum de intensitate In 30 de minute. / adipocere. de [a adhaerere = a fi atafat (ad = spre..: lipogeneza (v. f. / adipocyte. A. cu referire la componentele supra-fetei bacteriilor. ADIASTOLIE. adhaesus = aiipire. care prezinta afinitate deose-bita pentru tesutui limfoid. daca forta de a. AMP. intervine In *hemostaza fizio-logica. s. -arum = amigdaie. amiloidoza. este consednta atractiei intermolecu144 BLUMER lare. procese de malignizare. virus = venin. ADENOZIN 3'. / adenovirose. [Cjr. [Lot. / adenosarcoma. s. / adenosine.] 1) Fenomen produs la contactui din-tre doua corpuri diferite. f. gama manifestarilor patologice este variata: faringite acute. gr. V. ADERENTA. / adiastole. haerere = a fi priiv). la unele specii.).topire" a (esutului adipos. Sin. s. s. s. -dipis = grasime. dar si cu utilizare restransa In microbiologie. pla-quette.] Proprietate a plachetelor de a adera in vitro la o suprafata de sticia sau in vivo la fibrele de colagen. moale si de consistenta cerii care provine din saponificarea grasimilor la cadavrele ramase mult timp In apa sau In pamEint umed.). adhaerere = a fi atafat (ad = spre. ADENOTONSILECTOMIE. fapt care permite observarea unor eventuale semne de violenta. s. / adenovirosis [Cfr. [Lat. pi.: lipoliza. kytos = cdula} Celula care contine In citoplasma incluziuni lipidice. a . -ina). f.} Boala determinata de un *adenovirus. ADEZINE.5'-MONOFOSFAT CICLIC / adenosine 3'. 3) In psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice. Boala ereditara de tip autozomal dominant. -oza . / adenovirus. sarkos = came. Se caracterizeaza prin hiperkaliemie ce evolueaza paralel cu crizeie paroxistice de paralizie de tip periferic. / adipogenese. care apar la nive-lul extremitatilor distale ale membrelor si se extind spre rada-cinile acestora. s. [Lat.priv.: a. termo-reglare. s. f. brun intra In structura tesutu-lui adipos brun (prezent la nou-nascut si la unele mamifere).. 1858-1940. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor.da. dar se pot asocia tulburari ale ritmului cardiac si ale tensiunii arteriale. Sin. / adiadocokinesia. f. pi.bwg. ADEZIUNE PLACHETARA / adhesion des plaquettes / platelet adhesion. dynamis = forta.: acid adenozintrifosforic (v. ADINAMIE EPISODICA EREDITARA / adynamie episodique hereditaire / adynamia episodica hereditaria. procentui unei a. [^r. traheobronsite febrile. medic american. Ex. si agregare a plachetelor. f. s. detectate prin tuseu rectal. s. keratoconjunctivite epidemice. -os = gianda.: adezivitate. ADIPOGENEZA. virus = venin. [Lat. f. boala Westphal). . = aCipire. hemocromatoza. ATP. A. f. toate aces-te afectiuni sunt benigne. mai nou.] Scadere generalizata a activitatii motorii spontane. m. 2) *Limfadenita. / adherence. / adynamie.5'-monophosphate. se con-sidera ca ar induce. otrava.: semn Virchow-Troisier (v. / adenotonsillectomy. la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50%. [at. gr. ADIPOCIT. A. gr. cu fixarea la o idee sau un sentiment. f. prezinta afinitate crescuta pentru *fibronectine.] Alipire a unor suprafete fiziologic separate una de cealalta. -os = giandd. ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio interthalamica / adhesio interthalamica (NA).] Substanta de culoare gri-albicioasa. s.] Sin. [at. de la adhaerere = a fi atafat (ad = spre. / adhesines. cu debut In copilarie. s. / adipolyse. adiadocokinesis. Descompunerea grasimilor care antreneaza o . ADENOSARCOM. otrava. s. / adhesion.] Disparitia *diadocokineziei. n. anatomopatoiog gennan.] Termen general pentru moleculele implicate In adeziunea celulara.ADENOPATIE ADIPOUZA Intre 0.•priv. s. maligne creste cu varsta. constand In prezenta a. tonsillae. / adipocyte. Sin. Nu apar tulburari senzitive. Sin. -os •= glaniici. m. endocardita fibroplastica. aden. A. a petici. [Cjr. kinesis = mifcare. cera = ceara..: comisura cenusie. de ia adhaerere = a fi. lichidul uda vasul. [Cfr. ADENOPATIE BLUMER / adenopathie de Blumer / Blumer's adenopathy [George Blumer. ADENOPATIE VIRCHOW / adenopathie de Virchow / Virchow's adenopathy.] 'Ablatie a amigda-lelor si a 've^etatiilor adenoide.). care este Inrudita cu paralizia periodica familiala (v. / adipocire. / adynamia. este mai mare decat cea de coeziune. Intarzie descompunerea cadavrului. ADENOZINTRIFOSFATAZA Na"^ / adenosine triphospha-tase Na'-IC / Na^-K^ adenosine triphosphatase. consecutiva unei senzatii de slabidune musculara marcata. ADEZIVITATE PLACHETARA / adhesivite des plaquettes / platelet adhesion. manifestata prin inabilitatea de a face mis-cari alternative rapide. Combinatiile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante. Sin. de Ca diastellein = a idrgi} Disfunctie caracterizata prin limitarea expansiunii diastolice atrioventriculare si prin cresterea presiunii telediastolice.: sindrom Gamstorp. f. 4) Infiltrarile metastatice cu celule maligne. s. s. ADENOZINA. A. / adiadocokinezie. haerere = a fi prins). s. f. adeps.: imunoaderenta (v. 2) A. Poate fi secundara pericarditei constrictive sau unor afectiuni miocardice: fibroza. -onis = aivpm. 0 serie de a.: adezivitate plachetara (v.: febra tifoida) sau sta-rile febrile accentuate. haerere = a fi prins). atafat (ad = spre. / adenotonsillectomie. pot fi congenitale sau cicatriceale. unele cardiomiopatii.

s. [Lot.degenerescenta grasa a hepatodtelor. s. Uneori termenul este utilizat ca sin. In general In cantitati mid. a . / adjuvant. cat si formarea anumitor dase de imunoglobu-line. ds. s.. lipsita de 'introni. Desi dispozitiile legale sunt formulate pe baza unor recomandari ale organismelor internationale. / adiposis. / adipomastie. asemanator cu eel al procariotelor. Alteori.. statikos = care oprefte. *mitocondriile celulelor eucariote si *cloroplastele celulelor vegetale contin informatie genetica sub forma de ADN circular. A. 1890-1960. prin formarea de complexe cu pro-teine bazice si cu molecule de ARN. ele nu sunt Intot-deauna identice de la o tara la alta si au tendinta sa devina tot mai restrictive. In cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting molecule deschise.. A. Structura In dubia elice a ADN a permis Intelegerea modului In care informatia genetica poate fi transmisa cu exactitate. 3) Referitor la un tratament de Insotire. amplifica raspunsul imunologic al acestuia. de obicei prin efecte paleative. cu *adipoza. so. La normali. al carui scop este de a completa tratamentui specific. f. gr. f.: boala Dercum. care la unii indivizi poate dura zile sau chiar saptamani. -dipis = grasime. gr. dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezitati sau scaderi excesive In greutate. [Qr. 2) a. In-tervenind In bilantui energetic. Localizare: la 'eucariote. s. Structura: *bazele purinice si pirimidinice. 2) adiposis dolorosa (v.). la acid dezoJ(irilJO-nucieic. consednta insuficientei pituitare. substante minerale uleioase sau derivate din anumite ADN COMPLEMENTAR microorganisme. din tesuturi. repliat de numeroase ori In centrul celulei.In jurul bazinului.] Centru ipotetic din *hipotalamus al carui rol ar consta In reglarea volumului masei adipoase. ca si pentru favorizarea unei prepa-rari care sa nu Ti denatureze calitatile. pe masura ce se descopera noi efecte indezirabile ale diferitelor substante utilizate ca a. s. Cel mai raspandit este a. s. componente ale nucleotidelor se asodaza doua cate doua prin *legaturi de hidrogen. exercita o actiune reglatoare asupra *lipoproteinelor extracelulare. adj.] Hipertrofie difuza. printre care: 1) a. •dipis = grasime} Termen considerat adesea sin. intre divi-ziuni. n. [Wbrw. ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA. capabil sa stimuleze atat raspunsul medial celular. adeps.infiltratie sau degenerescenta grasa a miocardului. n. / lipostat. se numesc dezoxiribonudeotide. Sin. [Lat.] ADN este suportui material al informatiei genetice a organismelor vii. / adipose. Utilizarea aditivilor.ipwC present ai verfiuiui adiuvare = a ajuta} 1) Preparat care. mastos = son. f. Indeosebi pentru a desemna modalitatile de dispunere a tesutului gras In organism. Boala caracterizata prin depunere de grasimi la nivelul nervilor (pana la formarea de mici lipoame) care determina dureri si leziuni nervoase variate. f. 2) A. In cromozomul procariotelor ADN este condensat Intr-un singur cromozom. ADIPOZA. mameCa. frecvent cu o lungime de cativa centimetri si latime de doua milionimi de milimetru. benigna a tesutului adipos mamar. / adjuvant. / adipomastia. adjuvant. care sunt prezenti In *ADN 145 . alimentarius = aCimentar. Mai frecventa la femeie. suspendate In faza uleioasa. 2) Care are proprietati de a. 4) Despre o substanta care permite absorbtia mai usoara a unui medicament sau faciliteaza actiunea sa. Crick si Wilkins. Ordinea In care se succeda nucleotidele In lungul unui lant polinucleotidic. iar insulina apare ca factor reglator. neurolipomatoza. sunt. ca si asupra oxidarii lipidice implicate In 'termogeneza. Cele doua lanturi complementare se Infasoara In jurul unui ax virtual. termenul este asociat cu referiri la cauza obezitatii: 1) a. Poate fi prezenta si In alte tipuri celulare implicate In metabolismul lipidelor. In cursul careia un lant de ADN este copiat In ARN mesager. cerebrala. A. Indeosebi prin perturbari hipo-talamice. ADIPSINA. a. adders = a adiiuga. -dipis = grasime. ADN se prezinta eel mai frecvent sub forma a doua lanturi polinucleotidice Tmperecheate (structura bicatenara) prin asoderea adenina-timina (pereche A-T) si guanina-dtozina (pereche G-C). / adipsin. care nu tre-buie confundata cu *ginecomastia. s.. s. a carei structura compacta se obtine prin asocierea *nudeozomjlor. la alimentum = aliment fi alere = a /trtInf. s.ADIPOMASTIE ADIPOMASTIE. / adipsia. Molecula de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager si. [Lat. continand micobacterii (ex. care stabilesc calitatile necesare si procentajele maxime ce pot fi utilizate. de tip ginoid . numite si relaxate sau demlate (o catena este sectionata) si molecule Inchise (fara extremitati libere) care sunt frecvent structurate In superhelix. la. deci. f. adj.] Substanta adaugata intentional Intr-un aliment. adeps. fiacterwiog american dt. ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa. -e. din generatie In gene-ratie.: soared ob/ob) s-a constatat dispa-ritia aproape totala a a. care este un polinudeotid. addition. In anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor. de unde la nivelul *ribozomilor el este tradus In *proteine. d. La bolnavii cu diabet za-harat rau echilibrat se constata o crestere a concentratiei de a.1 a face. s. adica secventa. ADIPOZITATE. -dipis = grasimt. m. / adipsie. al caror numar este varia-bil In functie de speda considerata. cardiaca . eel mai frecvent. AOIPSIE. / adiposity. participiul trecut de. 4) a. ADN COMPLEMENTAR / ADN complementaire / complementary DNA.In jurul centurii scapulare. utiiizata. origine maghiara. hipofizara. [fules Freund. dar nu contine micobacterii. s. [Lat. f.. tuberosa simplex. f. ADJUVANT. de la istanai = a pCasa. [Lat. adiuvans. cu *adipozitate.. moleculele de ADN sunt cuprinse In *cromatina. f. adeps. de tip android . f.] Exces de grasime In tesutui celular subcu-tanat. Indeosebi a conservantilor. -ina. / adiposity s.] V. pentru fadlitarea conservarii. Inlantuirea nucleotidelor contine un mesaj codificat. dipsa = sete} Absenta senzatiei de sete. Organismele *procariote nu poseda nucleu individualizat. Fiecare cromozom contine o singura molecula de ADN. m iimfiajui curent m load denumim elfins e. asemanatoare cu adiposis dolorosa. Totodata. la animale de experienta. Este o emulsie uleioasa In mediu hidric (monooleat de manitol amestecat cu ulei de parafina). s. f. 3) a. pentru sta-bilizarea sau ameliorarea calitatilor specifice alimentului (savoa-rea si aspectui acestuia).] Serinproteinaza produsa si secretata de adipocitele mature. -dipis = grasime. cea mai mare parte a ADN este localizata In nucleui celulelor sub forma de filamente lungi care adopta o structura particulara In momen-tul diviziunii celulare: *cromozomii. fina. ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant. incomplet este identic cu forma completa. se deosebesc mai multe forme. La o serie de animale cu obezitate genetica (ex. ADIPOSTAT. administrat concomitent cu un antigen. adeps. hepatica . poate determina uneori decesul prin complicatii pulmonare. proprietate denumita complementaritate. Lectura mesajului se produce prin 'transcriptie. tie. ansamblul avand conformatia unei duble elice descrisa de Watson.priv. iar unica molecula de ADN formeaza un filament circular de cativa milimetri lungime. adica "nucleotide a caror pen-toza este 'dezoxiriboza. s. ADN care formeaza o molecula circulara. se disting: 1) A. a carui de-criptare conduce la sinteza proteinelor. partic. care In celulele eucariote transports mesajul genetic din nucleu In citoplasma.: bacili Koch) omorate si deshidratate. adeps. / adipostat. [Lat. / adipsine. Unitatile constitutive ale ADN. alte-ori pentru desemnarea acumularii de grasime Intr-un organ sau tesut. ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive.. ADN / ADN / DNA. determina continutui informational. m. este reglata prin dispozitii legale. In acest caz. complet Freund. -oza. [Lot.

adj. Secventa de ADN prezenta In genom Intr-un numar redus de copii. s. ADRENOCORTIC0IZI. V. ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA. s. n. pe care o continua. cortex. Uneori. DCI. s. de asemenea. m relief.. se Incheie la varsta de 25 de ani.). La nivelul sinapselor. ADN GENOMIC / ADN genomique / genomic DNA. o serie de particularitati fiziologice si ale patologiei acestei perioade. vasculari.. ADN NEREPETITIV / ADN non repetitif / non repetitive DNA. a.: ADN hi-brid (v. cortex. / adrenocorticotrophine. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant. Var. excesul de ADN m. prin secventarea ADN. / adrenocortical. [[at. adj. / adreno-corticosteroides. pentru alfa-adrenergic (v.rinicfii. si tab. / adreno-leuco-dystrophie. de. / adrenoleukodystrophy. f. ADN s. Enzima care catalizeaza formarea ADN pornind de la monodezoxiribonudeotide.\ Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la doua sisteme diferentiate: medulosuprarenala si fibrele postganglionare ale sistemului ortosimpatic. eidos = formd} Sin. antreneaza contractia fibrelor musculare ale vaselor ce iriga muschii netezi si pielea. ADN METILARE / adn methylation / DNA methylation. ADRENOLEUCODISTROFIE. plamanilor si muschilor scheletici. A. s. gr. .-receptori (bronsici. se comporta ca un neurotransmitator. Abrev. epinefrina. A. / adrenergic. / adrenaline. de. ^ ADN METILTRANSFERAZA / ADN methyltransferase / DNA methyltransferase. ad = aproape. const. ADN POLIMERAZA / ADN polymerase / DNA polymerase. exista tendinta de a enumera printre substantele p-adrenergice. -is = rime/it. [[at. ADN HIMERA / ADN chimere / chimeric DNA. tro- .] Care se refera la glandele suprarenale. i&ngCi. pi. a-ADRENERGIC. pentru beta-adrenergic (v. P-ADRENERGIC. / adolescence. Acest proces afec-teaza expresia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris). cat si la diferite tipuri celulare. mediu socio-economic.. ADN recombine / recombinant DNA. -is .: corticosteroizi (v.). ren. sj ADN metiltransferaza. a. de. m. Sin. ergein = a [ucra. sunt de ordin psihologic. Cele mai importante transformari In a. molecule care actioneaza se-lectiv pe p. ADRENALINA. ndo/escere = o create. si varsta adulta. eliberata de me-duiosuprarenale se comporta ca un hormon. ad •= aproape de. Foarte probabil. ren. ADRENAL. -aux. ia-tigd. leiikos = aK>. nu este transcris si nu are functie cunoscuta. / adrenal. [[at. ad = aproape de.] Care se refera la *cortico-suprarenala. s. Pe de alta parte. prarenale si secundar prin stimularea neuronilor denumiti *adrenergici. langd. V. endocrinol. iangdi ren. -icis = swartO. -inn . s. r«n... [Lat. -is -rinifHi. acestea au un rol important In programarea expresiei genelor proprii fiecarei celule. ad = aproape de.: ADN himera. din punct de ve-dere medical prezentand interes. ADRENOCORTICOSTEROIZI. o enzima care detaseaza gruparile metil de la nivelul ADN. [lat. 2) Cu referire la eliberarea de *adrenalina sau care actioneaza prin intermediul adrenalinei. [&ngd. Molecula de *ADN recombinat compusa din doua catene de origine diferita. ( adrenocorticoids. dar provoaca relaxarea fibrelor de la nivelul arterelor coronare. ren. f. ADRENERGIC. -is = rime/it. ADRENOCORTICOTROFINA. / adrenergie. puberty. variaza In functie de sex. Var.). ADOLESCENTA. creste forta si amplitudinea contractiilor inimii. s. III). -is = riniclii. atat la celulele embrionare. Ill. ADRENERGIE. -is = nmchi. -ale. nutrifie.. -ids = scoartd. pi. II. / adrenal. din sistemul nervos simpatic...] Hormon neurotransmitator (*catecolamina) secretat Indeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosu-. care blocheaza genele cu rol In franarea prolife-rarii celulare. aceleasi celule canceroase exprima demetilaza. ea creste glicemia favorizand eliberarea de glucoza hepatica. ergem = a iucra} 1) Substanta care actioneaza ca *adrena-lina si levarterenolul. provoaca cresterea presiunii arteriale. s. Orice molecula de ADN formata prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse. V. s. blocarea demeti-lazei prin inhibitori specifici ar putea inhiba cresterea tumorala. modificarea genetica a organismelor si In biologia moleculara In general. Ter-men utilizat In opozitie cu *ADN complementar. stereos = solid. Sinteza se efectueaza In prezenta ADN preexistent. m. sunt utilizate In mod curent pentru 'clonarea genelor. s. / adrenocorticosteroids. adj. fiecare lant al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar. pi. s. ad = aproape. -is = rinufii.] Sin. de.). Ca urmare. se. / adolescence. a. ad = aproape. sau pentru fabricarea unei proteine In cantitati man. ad = aproape de. adj. -ina. f. -ale. din miometru) si receptorii p. In prezent. este un hormon de *stres. trophe = tira-nd. ren. 3) Caracte-ristica unei *sinapse sau a unei cai nervoase In care media-torul chimic este *adrenalina. Ea are actiune simpaticomimetica la concentratii normale.). Marcata de transformari corporate si psihologice. / adrenaline. f. -ids = swar^a. gr. In plus. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA. accele-reaza ritmul cardiac. [(at. ar putea bloca gene vitale pentru celule. rasa si conditii geografice. gr. Deoarece gruparile metil In genom se caracterizeaza print'r-o distributie specifica fiecarui tip celular. s. ren. dupa diferentierea celulelor. implicata In replicarea ADN la eucariote. cortex. ren. Unii autori considera ca 146 GENOMIC a. ad = aproape. necesara lucrului muscular. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroule / supercoiled DNA. Celulele canceroase produc cantitati mari de ADN m. Regiuni ale ADN Inalt repetitive Intr-un cromozom eucariot. f.] Sin.. m. gr. f. idngd. s.. ren. S-a demonstrat ca metilarea unor regiuni sau situsuri regla-toare ale unei gene produce blocarea acesteia. prin cuplare cu receptorii a si/sau p ai sistemului simpatic. iar in doze mari fiind implicati si *receptorii a-adrenergici. nd = aproape.: corticosteroizi (v. eidos = formd. f. Exista trei ADN polimeraze (I. adrenocortical. In-cepe la varsta de 11-12 ani si se Incheie la 18-20 ani. s. Moleculele de ADN r. identificabile prin compozitia lor nucleotidica neobisnuita. efectui dominant realizandu-se prin legarea la 'receptorii p-adrenergici. de. [Lot. idnga. ADN avand o configuratie de superhelix.u. / adrenocorticoTdes. f. iar a. [Lat. ADRENOCORTICAL. -ids = sconrta. si ADN metilare. s. / adrenocorticotropin. deoarece prezenta unei grupari metil la nivelul unui situs precis Tmpiedica interactiunea intre gena si *factQrii de transcriptie.. iAngd. adj. termenul este utilizat ca sin cu *simpaticotonie. difial. deziwha} Perioada a vietii situata Intre copilarie.). dys = gre. Este utilizat pentru a determina secventa de aminoacizi a unei proteine. pi. [[at. Pro-ces prin intermediul caruia gruparile metil (CHg) sunt adaugate la anumite nudeotide ale ADN genomic.: ADNc. / adr6nergique. cea mai cunoscuta fiind ADN p. m. gr. cardiaci. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism. s. m.: corticotrofina (v. / adrenergy. Varsta de aparitie si durata a.ADN ADRENOLEUCODISTROFIE genomic. [dnga. dupa o *clonare prealabila. adj. f. Sin. f. -is = rinicfii. cu rol In *sindromul general de adaptare. cortex. Enzima care catalizeaza transferul gruparilor metil (0-13) la nivelul unor situsuri specifice ale ADN. -is = rinicfii. -aux. [Lat. Ca urmare. a.

ad = aproape de. n. f. s. Forma usoara a *a. / aerocolie. ADRESINE. 2) Re-feritor la microorganisme care se dezvoltS doar In prezenta oxigenului. aer. adj. / adducine. A. s. s. Proteina asociata *scheletului membranei eritrocitare. s. f. aerosolterapie. -eris. f. aer. -eris. AFAZIE AMNEZICA / aphasie amnesique / amnesic aphasia. consta In intro-ducerea unei pulberi sau a unui lichid Intr-un curent puternic de aer. [Lot. V. se asodaza uneori cu anxie-tate si este interpretata frecvent de subiectui In cauza ca avand o semnificatie patologica. NA: tunica adventitia. dementa) si insuficienta suprarenala variabila. se obtin cu ajutorul unui gaz propulsiv com-primat. si adsorbat. s. ADRENOPRIV. s. Sin. / aerophobia. phagein = a mdnca. s. de. phagein = a mdnca. ADSORBANT. In prezenta calciului. ADVENTICE. de obicei inconstienta. s. adrenergic blocking agent. s.} Aparat destinat masurarii presiunii gazelor din sange sau din alte lichide ale organismului. AER. 2) Variatie a concentratiei unui compus din stratui superficial al unei solutii in raport cu concentratia sa m straturile profunde. de natura fizica (prin forte van der Waals) sau chimica (prin legatura chimica). Se corecteaza prin 'implant (solutie ideala). AFAKIE. sorbere = a 6ea. / adressines. scrisului sau semnelor. a substantivelor. ADUCINA. AEROSOLTERAPIE. s. [Cjr. s.\ Termen care denumeste lipsa 'cristalinului. pi. aer. t. pha-sis = cuvant. adj. de 102 kDa si P de 97 kDa. / aerobe. aer. m. senzoriala si -a. aer.: volum inspirator de rezerva (v. Receptori ai 'endoteliului vascular care confera specificitate tisulara diferitelor cai de migrare ale leucodtelor.rinicfii. / aerosol therapy. cu flagel polar. particule) la suprafata unui solid (*adsorbant). phakos = iinte. a . emfizem). AFAGIE. Sin. a 6ea. adj. [Lat. tulburari de com-portament. ar avea rol patogenic m hipertensiunea arteriala. Clinic.). / adducin. phobos = frica} Teama morbida de curentii de aer. / aerosol. f. aer. cat si cea motorie ale cre. s. f.. / adrenolytique.ADRENOLITIC AMNEZICA pAe = hrana. -os = aer. m. s. [enti[d. AER REZIDUAL / air residuel / residual air.. f. AEROSOL. aer. [Lat. s. [Lat. s. kolon = intestin gros} Distensie a colonului prin acumulare de aer sau de gaz. Lipsa cristalinului. Procedeu terapeutic In care se utilizeaza *aerosoli din substante medicamentoase. privus = Kpsit de. f. ad = aproape de. ca urmare a afectarii unor functii ale creierului. / adrenoprive. 147 .] Substanta care se adsoarbe. m. adj. mobili. adj.). f. ioni. f.^rului. asi-metrice. / aerophagie. face parte din banda 4. a aspira. f. hydrophila si A. gr. ren. AEROTONOMETRU. a -priv. / adsorption. •eris. -eris.. \Lat. aer. aphaquie.. -eris. cu dis-tensie abdominala consecutiva. / aerogastria. s. s. [Lat. / aerophobie. / adrenolytic. de to privere = a Rpsi (pe cineva) de cwa. m. 2) Patura externa de tesut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membrana seroasa. aer. gr. tid = aproape de.priv. nutrifie. -is . l&nga. s. s. / adsorbate. f. gr. AEROB. a unei substante (molecule. aer. V. gr. gr. -os = aer. ADSORBAT. / aerosoltherapie. termenul a. adaugd deasupra. / adventitia. / aphakie. este considerata complete atunci cand sunt afectate atat aria senzitiva. [Lot. bronsite. Printre diferitele tipuri de a. bios = fiatd. f.: car-bunele activat si oxidul de magneziu. depinzand de acesta. Wernicke. alcatuita din doua subuni-tati. care sufera fenomenul de *adsorbtie pe supra-fata unui corp. / adrenoprival. s. lytikos = care distruge. a . formarea complexelor *spectrina-*actina. gr. adj. A. n. s. artificiali obtinuti prin diferite metode. na-turali ai a. m.] 1) Despre un proces care se desfasoara In prezenta oxigenului. s. adj. gr. -os = aer. determina pierderea acesteia si secundar *hipermetropie. de-semna imposibilitatea de a traduce gandirea prin cuvinte. V. AEROFOBIE. agenti In unele gastroenterite si suprainfectii.] 1) Tunica externa a peretelui unei vene sau artere. tonos = ten-siune. ?i alfablocant. f. f. s. gaster. [Lat. s. pentru tratamentui unor afectiuni pulmonare (astm. AEROMONAS / aeromonas / aeromonas. / aerotonometer. f. s. A. cu transmitere *recesiva prin cro-mozomul X. [Lat. Ulterior. gastros = stomac. de regula reversibila. -eris. -is = rinicili. *corzi vocale).). ce provoaca uneori disten-sia organului. f. aerocoly. a. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza atomi-zoare. reprezinta pierderea memoriei semnelor si mijioacelor prin care omul schimba (transmite sau primeste) idei cu semenii sai. -os = aer. s. s. -os = aer} Mixtura gazoasa a 'atmosferei.] Deglutitia. cu M. Sin. 0 mutatie a subunitatii din molecula de a. afazie. idngit. gr. Dispersie de particule solide sau lichide Intr-un mediu gazos. [Lat. Aceste variatii contribuie la *efectul de sera. A. / aphagie. AEROGASTRIE. motone. aer. A. / aerobic. f. m. [lat. [Cjr.] Prezenta de aer (gaze) In stomac. / aphasia.] Care este legat de o 'insufidenfa suprarenala.\ 1) Despre o substanta la nivelul suprafetei careia se produce cu usurinta fenomenul de *adsorbtie. paralizii. -os = aer. -ens. / aerophagia. aer. gr. m.] 1) Fixare. ADRENOLITIC. s. penlru ansam-blul tulburarilor capacitatii de comunicare prin intermediul vor-birii. ren. Spedile A. Consta din tesut conjunctiv si o retea foarte fina de vase care nutresc peretele. / aerotonometre. V. iar abundenta lor In marile zone urbane poluate poate provoca variatii ale echilibrului radiatiilor In sis-temul pamantatmosfera. AER DE REZERVA / air de reserve / reserve air. aer. mai mult sau mai putin accentuata. gr.: volum rezidual (v. Se disting a. aer. n. / adsorbent. -os = aer. AER COMPLEMENTAR / air cornplementaire / reserve air. / aerocolia.). [Lat. / aphasie. se asodaza semne cerebrale variate. s. f. sorbere = a suge. / adsorbate. cidventicms = care se. f. poate fi post-operatorie (operatie pentru *cataracta). / aerosol. Sin. s. / air. naturali exista In atmosfera. ad = spre. sobria sunt patogene oportuniste la om. s. Ex. AFAZIE AEROPAGIE.. pi. limitata la uitarea. / aphagia. ad = spre. s. posttraumatica sau congenitala.] Care se opune actiunii *adrenalinei.} Refuzul sau diminuarea abilitatii de a Inghiti. ded a prindpalutui factor al *acomodarii. betablocant. f. ADSORBTIE. [a lyein = a distruge. Metoda curenta pentru obtinerea a. f.} Tip de *leucodistrofie In care se asodaza insuficienta suprarenala cu 'demielinizari la nivelul cre-ierului. s. / aerogastrie. gr. [Qr. 1864). monas = unitate} Gen bacterian de bacili gramnegativ. f.1 eritrocitara si promoveaza. adj. gr. / adventice. aer. gr. sorbere = a suge.priv.: volum curent (v. metron = masura. se disting doua forme majore: *a. [Lat. gr.. [dngd.: volum expirator de rezerva (v. s. gr. / adressins. In duda integritatii aparatului fonator (*laringe. si adsorbant. AEROCOLIE. a Ijea. [Lat. AFAZIE. 2) Substanta respectiva. / adsorbant. ca agentii mucolitici si corticosteroizii. / adsorption. cu evolutie intermitenta (astenie. sensul termenului a fost extins considerabil. aer. Boala este ereditara. gr. AER CURENT / air courant / tidal air. -eris. In care a. zwrfiire. Intr-o formulare generala. f. a unei cantitati excesive de aer.. / air.] Initial (Trousseau. / aphakia. -os = aer.

Wernicke. Broca (fiind consecinta afectarii ariei Broca). AFAZIE SEMANTICA / aphasie semantique / semantic aphasia. / aphonie. psifiiatm. f.] Care merge de la periferie spre un centru sau catre un anumit organ caruia Ti este destinat.temperatura In jur de 37°C). / aphonia. s. 2) Simpatie. [Termen compvs: afia . A. vec-inatate. electiva: forta ce este cauza reu-nirii unei substante cu alta. f.: apiretic. [Lat. -md: gr. cu evolutie impetuoasa si scurta. iar pacientui este incapabil sa denumeasca corect obiec-tele. s.. s. sau a cuvintelor scrise (a. 18481905. / afibrinogen(a)emia. In care cuvintele sunt rostite fluent. de. AFECT. Inaintea altei substante. affectus = stare de spirit. la ad = spre. a s[d6i. Wernicke cu *a.\ Pierdere a vodi. AFINITATE.de [a Afipergillus flavus. paralizie de nerv reaJrent (frecvent postoperator. A. exista rar 'in stare pura.: afaae de conductie. a -priv. vas a. ferrc = a conduce. stare emotionala intensa. este cea mai toxica si provoaca experimental cancer hepatic si necroza periportala. de la affi. (uii's = stare. A.: nerv a. prietenie. grafica) sau gesturi (*ano-mie motorie). de..\ 1) Forma de *afazie motorie In care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire 2) Sin. 3) Pro-prietatea unui 'receptor de a lega specific un anumit *ligand. de. a.a. m. Diminuarea capacitatii de utilizare corecte a regulilor gramatical&. / affection. manifestata prin imposibilitatea de a Ie adapta la sensul general al frazei.vd. Sin.priv. 2) Tendinta substantelor de a reactiona unele cu altele.. / aflatoxin.a Intelegerii cuvintelor si a lecturii. afferre = a aduce. gust sau miros. \Cjr. apcii [a 'Sres[au (in present 'Wroclaw. Ant.). / afibrinogen6mie. caracterizata printr-un defect de Intelegere si utilizare a cuvintelor. caracterizata prin anxietate. \Gjr.priv.. Incapacitates de a denumi un obiect perceput vizual. s. facand abstractie de cauze. / afebrile. fifferre = a aduce. B.rman. [Paul Broca. Broca. gr. se caracterizeaza prin incoagulabilitate completa a sangelui. Se manifesta prin incapacitatea Intelegerii cuvintelor rostite si scrise (surditate si cecitate verbale). cantec (amuzie).\ 1) Forta care uneste atomii si moleculele. de ex. AFEMIE. / afebrile. AFAZIE TOTALA / aphasie totale / total aphasia.fibra. *disfunc-tie. s. / affinite. a . AFAZIE SINTACTICA / aphasie syntactique / syntactic aphasia. A. Caile vizuala si auditiva nu sunt afectate.ge. dupa tiroidectomie) sau leziune cen- . f. boaia. fioald.: eferent. dar utilizate incorect. Asocierea *a.erc = a afecta. Insotita de o tulburare a constiintei. apar tulburari de vorbire: bolnavul se exprima fluent. se Insoteste frecvent de *cecitate psihica.surditate muzicala sau amnezie receptiva) prin afectarea centrului auditiv. W. ferre = a conduce. AFIBRINOGENEMIE. {Lat. AFAZIE TRAUMATICA / aphasie traumatique / traumatic aphasia. AFAZIE VERBALA / aphasie verbale / verbal aphasia. a . caracterizata prin imposibilitatea formularii cuvintelor. cauzata de traumatisme la nivelul extremitatii cefalice. AFONIE. s. dragoste fata de cineva. AFECTIUNE. sunete muzicale . cu toate ca obiectui este recunoscut. newolog fi.] A caracterizata Indeosebi prin pierderea expresiei motrice a limbajului (*anartrie. 18241880..AFAZIE BROCA AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca's aphasia. adj. a . Sin. scris (*agrafie sau a. se poate asocia cu tulburari intelectuale majore si cu *hemianopsie. affinitas. Ex. care se dezvolta pe arahide si contamineaza uleiul extras din acestea. [Cjr. In care pacientui. [a afficere = a afecta. haima. AFAZIE NOMINALA / aphasie nominale / nominal aphasia.priv. A. f. f. f. affectus = stare de spirit.} A. este rareori pura si se complica frecvent cu tulburari ale limbajului vorbit. 2) Comportare emotiva. stare patologica cu coloratura afectiva intensa. / aflatoxine. profesor [a 'Paris. afectiune. profesor la 'Seriin. f. 148 AFONIE AFEBRIL. A. / affection. s. [Car/ Wernicke. s. sen-nan = a produce. afectare. AFERENTATIE INVERSA / feed-back / feed-back. se poate manifesta prin incapacitatea recunoasterii gesturilor (amimie receptiva).\ Deficienta sau absenta *fibrinogenului ?n sange.} 1) Termen general ce desemneaza orice proces morbid. Incapacitatea Intelegerii sunetelor emise (vorbire .] Despre un organism uman a carui temperatura este In limite normale (de regula . 4) A. / aphemia. 3) A. Varietate de a. a s(a6i. AFLATOXINA. AFAZIE DE CONDUCTIE / aphasie de conductibilite / conduction aphasia. pheme = vor6ire. iat. Secundar. apyretic. verbal sau In scris. locala). / aphemie. [Lot. inver-sus. / afferent. la affir. 2) A.} 1) Ansamblu al starilor afective: sen-timente. de la loxan = sageatd. f. audi-tiva. s. *boala. s. surditate verbala. tumora benigna sau maligna a corzilor vocale). s. A. astenic. s. la Intam-plare. ObiectuI este denumit doar daca este perceput prin palpare. s. [Lat. A. A. AFAZIE FLUENTA / aphasie fluente / fluent aphasia. fehris = fedra. m. AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia. dar se constata *para-fazie si *jargonoafazie. este determinata de leziuni 'in teritoriut arterei sylviene. In cadrul *a. o. f.). m. [Lot. / affective faculty. Cuvintele sunt substituite unul cu altui. Etiologia poate fi diferita: leziune cu sediu laringian (laringita. f. A. congenitala. afecfiune. phone = voce. f. AFECTIVITATE. poate varia In functie de concentratia ligandului (scade cu cresterea concentratiei acestuia) si de prezenta unor factori fiziologici si patologici. *leziune. Forma de *a. de la ad = spre. desi gandeste normal. AFAZIE VIZUALA / aphasie visuelle / visual aphasia. tuberculoza. A. aferti. f. / afferent. 'Pohniaf. toxikon = otrava pentm varful sagenlor. 4) Forta de legatura Intre antigen si an-ticorp. *sindrom. a siabi} 1) Emotie intensa. este alterata In "nevroze si 'psihoze. A. s.] Mico-toxina produsa de anumite suse ale ciuperdlor din genul "Aspergillus flavus si Aspergillus parasiticus. s. adj. fihra .: afazie Wernicke (v. Iat. de [a finis = iimitd. / affectivit6. A. In care este alterata Intelegerea sensului cuvintelor. / affect. Sin.. *agrafie). determinata de leziuni la nivelul regiunii tem-poroparietale stangi. participiut verCiuiui invertere = a invwsa} Sin. primar. completa sau partiala. s. [Qr. tularemie etc. sensibilitate. A. AFAZIE OPTICA / aphasie optique / optic aphasia. adj. cu afectarea moderata. n. B. AFERENT. uffectio. fiind asociata frecvent cu tulburari ale Intelegerii cuvintelor si constituind In acest caz *a. patologic. AFAZIE SENZORIALA / aphasie sensorielle / sensory aphasia. senzoriala care consta In incapacitatea Intelegerii cuvintelor scrise. f.. s. emotii si pasiuni ale unei persoane. m. Se asodaza frecvent cu tulburari ale capacitatii intelectuale si cu 'hemiplegie. -atis = inrudire. antroyolog fi cfwwg franca. A. adj.: conexi-une inversa (v.cere = a afecta. este incapabil sa Tsi exprime ideile prin cuvinte (*afemie sau a. vizuala sau cecitate verbala) prin afectarea centrului vizual al vorbirii. Semnificatia sa este destui de vaga. [Lot. tristete.). deoarece acopera conceptele de *anomalie. -ind. AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke's aphasia. / affect. f. / affinity. transmisa pro-babil printr-o gena autozomala recesiva. le-ziune produsa de un agent infectios la poarta de intrare In organism (sifilis. -alos = sange.: anal-trie (v.. De asemenea. s.). -e.

priv.: genina (v. / agent. Este localizata la nivelul mucoasei orofaringiene. [a Afrodita = zdf-a dragostei} (Substanta) care stimuleaza dorintele sexuale. cu evolutie In pusee recidivante. impulsurite sexuale. gala. A. f. Acest termen desemneaza un grup de boli determinate de afectarea 'imunitatii umorale. amar si acid. -arum = afte. gueusis = gust. / agammaglobulin(a)emia. nu poate fi transmis decat asocial cu "virusul hepatitei B. A. AGENITALISM.} Starea unui individ privat de secretia interna a glandelor sale sexuale. cold agglutinins. / agglutinine. aphrodisia = dorinfa se. AGASTRIE. s. viu. infectant. [Qr. [Qr. Cele mai cunoscute a..priv. f. ['Malaie. ia agitare = a pune. / agueusie.. A. aphtha! = nicer mic ft aphfeia sau haptein = a arde] Leziune elementara care caracterizeaza *stomatita aftoasa si. a . f. -onis = cyitatie. a crea. / chelating agent. agens. a uni. Poate fi dezordonata. a pune. gr. genitale. m. f. f. AFTOZA. f. m.e ia gignere = a naste. congenitala sau dupa extirpare chirurgicala. congenitala de tip Bruton. a .).. prin absenta selectiva a uneia sau mai multor imunoglo-buline. Molecula capabila sa se insereze Intre platourile formate de bazele Tmperecheate ale unui *acid nucleic. la glohus = glob. f. sau reactionala. f. 1S16-1SSS.. A. AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae. lot. s. in mifcare. \Gjr.priv. [Lat. o . a agita fi agere = a acttona. AGENT PATOGEN / facteur pathogene / pathogenic factor. 7=0 treia. / agalactia.priv. AGENT. f. AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins. A. gasler. genesis = producere. La om. fiind foarte dureroasa.} Absenta *gamaglobulinelor din sange. m. intrand In compozitia a numeroase medii solide sau semisolide. poate fi spon.] Anticorp capabil sa se lege la antigeni de suprafata ai celulelor. gr. [Lat. s. f. d. poate sa apara si fara o leziune organica. / agglutinin. Contine doua componente principale: agaroza (polimer de galactoza) si agaropectina (polizaharid sulfatat). 2) A. In prezenta anticorpilor corespondenti (aglu-tinine). masurand 35-37 nm si generator al unor forme severe de hepatita. de forma rotunda sau ovalara. m. de. [Lat. AFRODIZIAC..priv. AGITATIE. gyros = cere. AGLUTINOQEN. AGLUTININA. agglutinare = a [ipi. [at.priv. aphthai = ulcer mic fi aphlcin sou.: 1) A. Anticorpi antieritrocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin. de corp calos. / agastria. n. -ntis = ac. AGEUZIE. In paranoia. biologic ce reactioneaza cu materialul genetic si poate induce o *mutatie. / agenitalism. a . V.: chelator (v. s.J(ua[d. mai rar pe mucoasa genitala. / aphrodisiaque.. gyms. s. vector. AGENT DELTA / agent delta / delta agent. haima. Viena. ageustia.priv. a. f.. [Gr. 149 AGLUTINOGE N . AFTA.. excitement.] Forta sau substanta capabila sa produca o schimbare nefavorabila sau favorabila organismului.priv. al carei suport Tl re-prezinta anumite gamaglobuline. Sin. mielom). / agglutination. Se utilizeaza Indeo-sebi In microbiologie. f. de (a gr. s. / agenesia.\ Aglomerarea prin alipire a celu-lelor sau bacteriilor purtatoare ale unui antigen (*aglutinogen).tana. In relatie cu exaltarea afectiva si excitatia mentala.. s. Se disting: 1) A. {Cjr. la geiman = a produce} Defect de dezvoltare a unui tesut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *embriopatii. a .. / aphte. sunt bacterioaglu-tininele si hemoaglutininele (v.] Tulburare de comportament caracterizata prin excitatie psihomotorie. n. genitalia . aph-tae. cu exagerarea miscarilor. chi-mic. aphthae). microorganism patruns In corpul uman. AGENEZIE. disglobu-linemie. purtator de germeni infectiosi. glossa = iimfid} Absenta congenitala a limbii. / agastrie.AFRODIZIAC trala (a nudeului ambiguu al nervului X cranian). s. f. AGIRIE. / agalactie.: pe suprafata hematiilor se afia hemaglutinogeni. AGLICON. de obicei cu un burelet inflamator eritematos. f. / agglutinogene. a . agglutinare = a dpi. s. f. Sin. v. ia gr. AGALACTIE. spasfca). Sin. observate la nivelul palatului dur la copii. s. agitatio. globuJus. s. / agenesie. Ex. f. m. a priv. pot fi disoci-ate. -arum = afte. v. AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar. / aphrodisie.] Absenta congenitala a *circumvolutiilor cere-brale. s. Se preanta sub forma unei ulceratii de dimensiuni mici.. [Lat. ce favori-zeaza *aglutinarea In prezenta anticorpului corespondent. s.[ Ulceratii infectate. s. / ag6nitalisme. r. f. A. [ite-ra a aifahttului grec. m mifcare. secundare din unele boli ale sangelui (leucemie limfoida cronica. sau agresiva. vulgara. grup sanguin). / aglossia. agglutinare = a [ipi. f. provocata de stimulari din mediul ambiant. AGLOSIE. -aktos = [apte. / aglycone. -ina. s. [Lot. aphrodisiakos. a . dim.] Pierderea totala sau partiala Cin acest caz se utilizeaza si termenul hipoageuzie) a simtului gustului sau absenta senzatiilor gustative elementare: sarat.ziana agar-agar. In alimentatie sau ca laxativ moderat. s. [Cjr. s. [Qr. o .. / agammaglobulinemie. de [a agere = a actwna.). de. / aphthosis. / agent. cu prognostic benign. gr. / agyria. lipsita de intentie sau scop.. Orice factor provocator de boala. s. s. s. [Ofr.organde. factor fizic.: geloza. s. s..] Exagerarea morbida a dorintelor sexuale. si eunuchism. V. AGENT INTERCALANT / agent intercalant / intercalating agent. alimfocitoza. Ex. boala Bruton. AGAMAGLOBULINEMIE. 3) A. s. aflate In suspensie. V. AGENT CHELATOR / chelateur. 2) A. gesturilor si 'mimicii. / agyrie. f. imunitate. a stomacului. adj.. / aglossie. m. s. duice. f. dand prin racire un gel. d.] Absenta secretiei lactate dupa nastere. la Afrodita = zeifa dragostei. -oza . m. a pune in mifcare. cand se produce *afazie. f. In cadrul *bolii Behcet. Virus ARN de masa moleculara mica. s. determina aglutinarea Intre 4 si 20°C si hemolizarea In cazul activarii complementului. de. [Qr. *aftozele. f. -atos = sangc. hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo In erorile de transfuzie (grup sanguin incompatibil) sau In unele stari patologice. / agitation.: virus delta. aphtae. de ex. ptdiatru austriac. / ageusia. s.. In general. [Lot. de.] Sin. AFRODIZIE. s. ic. [Lat. mutagen. / aglycone. s. f. A.. 3) A. rezulta dupa spargerea unor vezicule pline cu lichid seros. -ina . s. Apar din cauza sugerii diferitelor obiecte murdare. care ar putea reprezenta forme conge-nitale cu expresie tardiva. isterie sau prin spasm muscular laringian (a. m. / agitation. [<^r. Se disting: 1) A. carenta imunitara. / agglutination. s. m. s.tiv. s. [Alois Bednar. s. s. 2) A. Cat. s. adj. s. imunoglobulinele. provocand astfel aglu-tinarea acestora. sindrom Aicardi. de. [Cjr.] Boala caracterizata prin prezenta de *afte la nivelul mucoaselor bucale si genitale. Termenul agalaxie este incorect. gastros = stomac} Absenta. microorganismelor de catre serul bol-navului constituie o metoda utila de diagnostic bacteriologic.] Substanta mucilaginoasa extrasa din anumite alge din familia Floridee. glykys = dutce. A. a uni. f.. gennan = fl product} Antigen prezent la nivelul unei suprafete celulare. / aphrodisia. Se prezinta sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfla In apa. / aphtha (pi. f. AGLUTINARE. / agglutinogen.. si disgenezie. / aphrodisiac. f. a uni. haptein = a arde. s. idiopa-tice dobandite tardive. / aphtose. izolate sau grupate.

a . a pro-priului corp (autotopagnozia). [Cfr. / agonie. de timp) etc. adj. m. adezivitate plachetara si trombus alb.priv. Definite a.} 1) In sens larg.priii.. sunetelor. prosopagnozie. vaselor si tubului digestiv (ex. a obiectelor. / agminated. AGONIST. de la gnonai = a cunoafte. a citi [iterde. In zonele de ischemie. / agoniste. agonisti adrenergici. "bromocriptina). determinata de un mecanism imunoalergic. [Qr. pe de alta parte. AGONISTI DOPAMINERGICI / agonistes dopaminergiques / dopaminergic agonists. se clasifica In: auditiva. de la. *tromboxan si de prezenta calciului. / agonadal. [Lat. mai rar. AGONIST POTASIC / agonist potassique / potassium channel opener. In starile de soc. AGREGABILITATE. adj. graminatike = arta de a scrie fi de. agonistes = [tlptdtor. agoa = [upta.priii. -onis = wrdutdfire. evolutie nefavorabila a unei boli. -e.] Leucocit lipsit de granuiatii. [Lot. sludging of red cells. AGREGANT. m. s. Aglomerare. reprezinta un subiect de controverse: pe de o parte. Termenul se refera Indeosebi la eritrocite si. kytos = cduld. f. -inis = mu[time. / agoraphobic. care este redusa la un stil telegrafic prin suprimarea adjectivelor si pre-pozitiilor. [at. adj. A. antagonist. din {jam. dim. [at. termenul se uti-lizeaza cu referire la procesul de aglomerare In gramezi a elementelor figurate din sange. adj. de raspuns celular.] Asociere (sindrom) caracterizata prin scaderea marcata a num§rului de *granulocite sanguine (sub 300 granulocite pe mm 3). Substanta capabila sa deschida canalele de pota-siu dependente de ATP intracelular. adj. f.] Alterare a scrisului. din gr. / agonist. sindrom Gerstmann. 2) In medicina legala sau In expertiza. de a se aglomera In gramezi. a . f. adj. AGREGARE A ERITROCITELOR / agregation des hematies / sludge. fenomen util In tratamentui ischemiei miocardice. devenind rapid ire-versibila. 2) Substanta care concura la producerea unui anumit efect. cat si pe cea secundara. f. cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te). krap = croset. / aggregate. imaginilor. aggravatio. A. A. A. cunoastere. acestei actiuni i se poate opune actiunea unui muschi antagonist. s. ca si prin utilizarea verbelor la infinitiv. dopexamina). cu care se apropie si se mentin apropiate buzele (marginile) unei plagi pana la cicatrizare. Penomenul de aglomerare a eritrocitelor in gramezi la nivelul vaselor. cu efect peri-feric dominant la nivelul rinichilor. se asociaza re-lativ frecvent cu *atacul de panica. reprezinta ultima etapa a *hemostazei primare (faza plachetara a hemostazei) si este initial reversibila. gonos = sitmdnf:a. Poate fi localizata. aggregare = o aduna ta un [oc. la leucodte.AGMINAT ERITROCITE AGMINAT. s. graphein = a scrie. AGORAFOBIE. asomatognozie. gno-sis = perc. AGRANULOCITOZA. 3) *Ligand natural al unui receptor sau sub-stanta exogena ce declanseaza atat reactia primara. *ADP. e. -onis = ac^iunw de. A..: astereognozie (v. d. afectare corporala sur-venita dupa *consolidare. AGREGARE A PLACHETELOR / agregation des plaquettes / platelet aggregation. / aggravation.\ 1) Despre actiunea unui muschi In sen-sul dorit.: sindrom Kostmann (v. Rezulta o diminuare a influxului de calciu In celulele musculare netede vasculare si cardiace. consecutiv caruia acestea se acoleaza unele cu altele In vase. Poate re-prezenta un simptom al *afaziei sau al disociatiei din 'schizo-frenie. -e. / agrammatism. s.i gone. si agonist potasic. V. AGONADAL. Fenomenul de grupare a plachetelor. f.. A. este favo-rizata de Incetinirea circulatiei si provoaca obstructia arteriolelor si capilaretor. {Cjr. / agony. s. In functie de natura acestor stimuli a. / agregant. f. / clip. aggregare = a aduna la un loc. de id granum = grannie. este o proba de evolutivitate a sechelelor traumatice. 'miozina si *fibrina. s. AGREGARE. anosognozie. [<^r. cu tendinta evitarii acestora.: *apomorfina. f. [at. granulum. [Lat. a mrautdti. olfactiva. / agregat. s. a • priv.] 1) Vidu de pronuntie a cuvintelor. s. si coma. / agranulocytose. V. / agregation. cu mentinerea normala a fortei si a coordonarii miscarilor mainii. si alexie. f. m. f. .] Teama morbida de spatiile goale.. f. s. granuliim.] Aglomerare. s. m. gustativa. s.re. f. fo-losit pentru a desemna ultima faza de tranzitie dintre viata si moarte. phohos = frica. a priv. AGONIE. / agmin6. factor pla-chetar IV. foarte proba-bil.. agregat. / agonadal. grammatJca. de a se alipi. vizuala. V.. sau se mentin In contact doua frag-mente osoase dupa osteotomie. [Gr. V. fiind unite de filamente de *actina. AGRANULOCIT. [Qr. dimpotriva. la un. dim. s. V. \QT. p.] Aglomerarea unor ele-mente Intr-un spatiu restrans. / agrafe. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei. In forma de croset. expune la un rise infectios grav si daca se manifesta izolata este. sau generalizata. leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) si ale tegumentelor. receptor. n. [oc. chiar existenta a. -ozu. de la aggregare == a aduna la un [oc. ligand. / agregabilit6. se sustine ca exista totdeauna tul-burari senzitive elementare. a . a .] Despre mai multe organs elementare ale aceleiasi specii reunite unele cu altele. si agregant. care patrund In creier (ex. s. / agraphia. AGRANULOCITOZA INFANTILA CONGENITALA / agranulocytose infantile hereditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis.] Piesa metalica mica. desi etapa de perceptie (segmentui peri-feric al analizatorilor) este normala. [Lat. gr. a capacitatii de Intelegere a suc-cesiunii si duratei evenimentelor (a..).. n. f.). cu efect central. s. / aggregation. boala Schultz. aggregatio. s. a aduna. In medicina. de [a uggravare = a agravci. largi. s. aggregare = a aduna. s.priv. gramada de eritrocite dispuse de re- . In acest caz este considerata o forma de 'apraxie. tactila. d. / agranulocyte. cecitate psihica. s. / worsening. V. f. si a. s. -ale. -ism. [fr.epe. -aux. Sin.: *dopamina. se observa In anumite 'afazii si In cadrul patologiei lobului parietal al creierului. un [oc. AGREGAT DE ERITROCITE / agregat d'hematies / red cell aggregate. \Gjr. kylos = cduCa. f. / agrammatisme. 2) Defect de constructie gramaticala a frazei.] Pier-derea capacitatii de recunoastere si de expresie mentala a stimulilor senzoriali. AGONISTI ADRENERGICI / agonistes adrenergiques / adrenoreceptor agonists. / agraphie. AGNOZIE TACTILA / agnosie tactile / tactile agnosia. ca entitate este pusa la Indoiala. Termenul englezesc sludge este uneori preferat celui de a. sludge. s. / aggregability. granum = graunte. caracterizata prin stingerea treptata a functiilor vitale si pierderea progresiva a constientei. / aggregating. Sin. / agnosie. adj. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii a si p ai *noradrenalinei. f. agonisti dopaminergici. / agranulocyte.. V. AGNOZIE. n. / agranulocytosis.. si sindrom Kostmann. / agnosia. f. / agoraphobia. s. Sin. f. avand o circulatie interna-tionala. [Lot. f. s. AGRAVARE. AGRAFIE. la. agora = piata. Se disting a. s.] 1) Durere severa sau suferinta extrema.] Care provoaca 'agregarea eritrocitelor sau a plachetelor In vasele sanguine. s. s. Este facilitata de *catecolamine. adj. agmen.] Care este lipsit de *go-nade. agregare.\ Proprietatea de a se agrega. 2) Termen vechi. gramada alcatuita din elemente figurate ale sangelui. s. agrafe. f. Rezulta imposibilitatea re-cunoasterii persoanelor. AGREGAT. AGRAFA. [Lot. 150 AGREGAT DE AGRAMATISM. \Qr.

f. s.\ Alimentatia lactata a unui sugar. ALANTOIDA. [Lat. s. f. / akinesie. de la lalein = a ror6i. / albinisme. \Qr. albumen. V. artificials). f. A. AKINEZIE. ALBUGINEE. -aza. albumen. f. / albumin. / albuginitis. -atos = sange. partial. m. s. de [a albus = aid. -i'(a. cu aspect albicios. distrugere a unor obiecte. Este format prin transaminarea Intre piruvat si glutamat. AHILODINIE. testiculara.} Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocata de miscari dc flexie sau de extensie ale label piciorului. -antim = carnat. s. [Lat. / allantoide.. s. muschi. provocand Indeosebi *saponifi-carea grasimilor.. s. si lactoza. ocular. / albinism. uneori. a.. adj. s.-l scufunda in Sty\j odyne = durere. f. [at. kinesis = mifcare. gr. Sunt solubile In apa (spre deosebire de *glo-buline) si coagulabile la 70-90°C. f. date de acumularea de granulatii grasoase In grosimea acesteia. / albumin(a)emia. s. s. Prin hidroliza dau amino-acizi si amoniac. spre. a. [Qr. -inis = aBJeatd. un deficit de "tirozina. f.. f. ALBUMINEMIE. AGREGAT DE PLACHETE / agregat de plaquettes / platelet aggregate. de la alhus = a[6. / albugo. ALCALI. tripan. gramada de trombocite. Sin. 2) Mai multe substante chi-mice.} 1) Care are reactie alcalina (bazica). adj. Fondator: H. ALBINISM. albumen. -ina. f. gr. / albuminorrachie. sunt denumite cu acest cuvant. [^. s. Pot provoca iritatii ale tegumentelor. ALCALEMIE. de [a aggredi = a merge. [Lot. medicamente etc. ca 7n 'sindromul Waardenburg. / blue. const. V. -oza. Laborit. -atos = sange} Cresterea pH-ului sau scaderea concentratiei ionilor de hidrogen din sange. de ia albus = al6. spre. -inis = aifieat. -ina. f.] Prezenta In urina a albumozei. -inifi = at6uf de ou. 151 . se observa In *mielomul multiplu si. gr. s. generali-zat sau oculocutanat. albumen.). / agressologie. / eye dryness. 2) A. NA: tunica albuginea. al kali sau alqaliy = soda. [gr. Simbol Ala sau A.. de toluidina. la nivelul pielii. 2) Care prezinta tendinta de a accepta protoni.. n.priv. s. albugo. aggresus. f. m.] Tendinta la atac. s. s. / agressivite. f.] Absenta *lactazei din intestin. a. f. este clasificat In trei grupe principale: 1) A. lactis = lapte. f. f. mai mult sau mai putin reprimata (exprimata prin privire. fie cu lapte de origine animala. / albuminurie. [Gfr.. gradi = a merge.] Ramura a fiziopatologiei care studiaza mecanismele agresiunilor pato-gene si reactiile organismului. a ataca (ad = (a. Aminoacid neesential. f. [Lat. -inix = a[6uf de ou. cu pH-ul peste 7. ALACTAZIE.r. a past). alhiif.) sau ascunsa. joaca un rol esential In men-tinerea *presiunii oncotice si In transportui In sange a nume-roase substante: acizi grasi liberi. / lactation. A. [Lot. albus = alb. ALCALIN. / agressology. f. ALBUMINURIE. s. s. f. a priv. f. m. constituent al proteinelor si glucoforma-tor. s. f. ca si In unele vegetale. / albuginite. A. fie cu lapte uman. / alanine.] 'Diverticul al intestinului embrionar al carui perete. de brom-fenol. si sindrom Sjogren. f. atlas. V. / albugo. reactia sa este utilizata pentru do-zarea specifica a acidului uric sanguin si urinar. adj. albumen. / allanto'ine. f. ALBUGO. / albuginee. Var. al kali sau alqaliy = soda. adj. -oza. 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil. care Inconjoara unele organe: globul ocular (a. bilirubina. s. In care se constata. [^r. / cervi-cospinal fluid proteins. transversale. ALBINOS. Substanta rezultata prin actiunea uricazei asupra 'acidului uric. adj. ALBASTRU. acte suicidale). [Lot. lac. / alanine. const. ALBUMINORAHIE. / alkali. [Lot.] Grup de pro-teine continute In serul sanguin.\ Incapacitate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. [Lat.a. / albino. albumen.: pro-teina Bence-Jones (v. si stres. Ex. -inis = aifiuf de ou. Akhileus. / alactasie. comportamente si cuvinte ostile fata de orice persoana sau obiect care repre-zinta un obstacol In obtinerea unei satisfactii imediate. ALBUGINITA. ALAPTARE. f. -e. s. ALANTOINA. ouron = urina.: proteinorahie (v. A. s. a.} Absenta secretiei lacrimale. natural (Indeosebi de vaca) sau preparat industrial (a. [Lat. toate de tip auto-zomal recesiv. s. f. s.. cu sase subtipuri. f. ALBUMOZURIE. ia aggredi = a merge spre. a . / albumose. V. s. agregarea plachetelor. V. f. Poate fi dirijata Tm-potriva altei persoane {heteroagresivitate) sau Tmpotriva pro-priei persoane (autoagresivitate: automutilare. haima. s. / akinesia. / achillodynie. a pllfi). lalia = vorbm. m. f. care se formeaza uneori In arteriole si capilare in cazul Incetinirii circulatiei sangelui.: acinezie. f. de metilen. / alalia. ALACRIMIE. s. poate fi manifesta (amenintari si insulte. s. logos = stiintd.] Sin. adj. [at. Frecvent. Aceasta tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului parkinsonian si se exprima la maximum In 'mutismul akinetic. de (a kinein = a mifca. / bleu. ocu/ara sau sclerotica). s. [or. gr. f.priv. / atbuminemie. s. eidos = forma. AGRESIVITATE. s. contribute la formarea "cordonului ombilical si a *placentei. eel mai frecvent. Desi acest termen rezolva ambiguitatea termenului de *alca-loza. s.\ Individ afectat de *albinism. penisul (Invelisul extern al corpilor cavernosi). s. allactare = a a[apta. Este cazul indeosebi al *sindroamelor Chediak-Higashi si Hermanski-Pudlak. / allantoin. a ataca (ad = la. f. ALALIE. s. / albinos. f. lacrimri = iacrima. / albumosurie. AGRESOLOGIE. s. oua. / albuginea. m. / alalie. este putin utilizat. de Prusia. s. [Lat.\ Prezenta si concentratia *serumal-buminei In plasma sanguina.} Tulburare caracterizata prin diminuarea sau disparitia miscarilor spontane si automate si prin lentoarea miscarilor voluntare. aggresus. ALANINA. constand In formarea de pete mid albe. uneori striate.. de [a albus = alb. Aglomerare. -ina . [Lat. albugo. -inis = a[6uf de ou. lovire etc. albugo. f. Deoarece uricaza nu exista la om. gr. V.] Inflamatia *albugineei. s.] Substante bazice care au reactie alcalina si prezinta proprietati specifice. V. / albumose. agregarea eritrocitelor. [Lat. s. f. / alkaline. biochim. / agressivity. / allaitement. f.. s. proteinurie. mimica. dura. n. de [a albas •= ail}. -inis = aifitif de ou. s. f. gr. / alcaline. [Cjr.} 1) Tulburare trofica a unghiilor. s. -ina. / alacrymie. s.} Sin. s. m.. / alcali. s. Uneori termenul este considerat sin. / alcalemie s. ouron = urinai Prezenta serumalbuminei In urina. erou grec a carui mama i-a finut de ca[c6i pentru a. f. / alkal(a)emia. V. n. / lactase deficiency. si leucom. rhakhis = wloana VirtelJrala. spre. termenul este folosit pentru tunica a. s.: acromie cutanata. s. 3) A. / achillodyma. / albuminuria [Lat. [Qr. = aib. -ism} Denumire generica a unui grup de boli determinate de alterari metabolice ereditare ale productiei de *mela- ALCALIN nina. si tab. In relatie cu cromozomii sexuali (*gonozomi). ALBUMINA. -inis = aldeatd. / allantois. / albumosuria.). f.: a. cu *afemie. de. pi. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei.).AGREGAT DE PLACHETE gula In rulou. s. -inis = alhuf de ou. a. V. f. tab. cu transmitere dominant autozomala si manifestat prin pete albe. biochim. s. s. a . denumita si 'proteina Bence-Jones. gradi = a merge. de la albus = aid.] Membrana fibroasa. ALBUMOZA. Evans. cu aplicatii In medicina. depigmentate. con-genitala sau dobandita. lapte. a -priv. In absenta le-zarii caii motorii principale. al kali sau al-qaliy = soda. haima. de tip recesiv. [Lat. In 'leucemie. continand vase intestinale. pi. aluzii etc. *osteomalade si In *metastazele osoase. / albumine. f.

Var. / alkaloid. \5ir. 60%. iar catre 4-5 g%o apare coma. therapeia = tratament. ALCOOL ETILIC / alcool ethylique / ethanol. se exprima In mai multe moduri: prin concentrate totala a bazei. f. Exercita totdeauna o activitate farmacologica puternica. s. pana la neutralizare (a. m. CHaOH. Lichid incolor. Infiltratiile se practica la nivelul trunchiurilor nervoase vectoare ale durerii. Ex. m. / alkaptone. gr. ALCOOL. s. de la 2. A. usor colorat. [Ar. al kali sou al-qaliy = sodd. In general pentru favorizarea dizol-varii unor calculi renali (din acid uric sau cistina). f. In continuare. [Ar..ohof sou al koh'l = sudtit. f. Impropriu consumului: foarte toxic (orbire. s. / alkyi. / alkylant. ALCOOLAT. m. hipokaliemica este asociata cu hipopotasiemie si poate aparea in *sindromul Bartter (pH-ul extracelular este crescut. 'in functie de etiologie si de interventia mecanismelor compensatorii: a. gr.) Orice absorbtie de bauturi alcoolice care depaseste consumul alimen-tar obisnuit. / alcaptonurie. Se utilizeaza ca dizolvant general. 0. ALCALINIZARE. de. f. actiunea lor se manifesta prin blocarea diviziunii celulare. se manifesta (uneori. s. f. / alcoholature. -ism.\ Prezenta si concentratia alcoolului etilic In sange. f. f. ALCALINOTERAPIE. ALCALOID. m.. a.: alkil. [J?r. me-tabolica. sunt strict regle-mentate. primari (R-CH^OH). respirato-rie sau gazoasa.: *ciroza. ALCHILANT. 90%) eel mai frecvent In scop antalgic. adj. / alcalose. V.] Procesul de producere a unui mediu *alcalin. Radical reprezentat de un alcool care a pierdut un hidroxil sau de o hidrocarbura care a pierdut un atom de hidrogen. leziuni organice (Indeosebi gastrita si ciroza). V.} Denumire generala pentru clasa de compusi organici care contin In molecula una sau mai multe grupari OH neionizabile. [Hr. Determinarea sa are importanta medicolegala. / alcalinisation. [-^r.4). acumulare plasmatica de alcali de origine alimentara.). V. [Ar. A. / alcalo'ide. n. eidos = forma. pdtrunzdtor. / alcalinoth6rapie. asociata cu fiziopatologia unor boli etc. / alcoolmetre. a discernamantului). s. 1) Despre un compus chimic care poseda una sau mai multe grupari *alkil. s. [Hr.] V. s. ALCALOZA METABOLICA / alcalose metabolique / metabolic alcalosis. ALCALINIZANT. fiind plasmatica si tisulara. f. consecutiv.5 g%ci produce euforie si excitatie.] Cantitatea de baza existenta Intr-o solutie. -alos = sangt. s. n. al-r. -e. s. Termenul de *oenolism semnifica a.] Substanta organica heterodclica de origine vegetala sau de sinteza. metabo-lica. prin scaderea presiunii CO. tulburari nervoase (*polinevrite. -oza . m. pdtrum. cu [dcomie. Sin. In aerul expirat In hiperventilatie sau respiratie artificiala prelungita. etilic. A. In timp ce pH-ul intracelular poate fi scazut sau normal). a unor doze excesive de alcool. / alcoholate. Unele a. Sin. al kali sau al-qaliy = sodd. etilism. care au proprietatea de a reactions cu anumite grupari 152 proteice. A. m. sunt putin so-lubili In apa.] Produs de degradare incompleta a aminoacizilor aromatici *fenilalanina si "tirozina. A.sufitil. s. f. m. gr. a. ouron = urind.sufitlli pdtrunzdtor. ALCOOL METILIC / alcool m6thylique / methanol. al kali sau al-qaliy = sodd. euforie nejustificata. Preparat medicamentos obtinut prin macerarea In parti egale de alcool etilic si o planta proaspata. *cocaina. m. inflamabil. / alkalization. alkalosis. adj. inflamabil. foarte solubili m alcool si dau coloratii specifice cu unii reactivi. la therapeuien = a mgriji} Utilizarea terapeu-tica a sarurilor alcaline si Indeosebi a "bicarbonatului de sodiu. gr.soda. / alcoolisation. deshidratat contine 99. f. / alkalinity. *tremor). Se disting a. eliminarea sa urinara. f. haima. accident) la noi In tara este angajata de la 1 g%o. eterul. a. Intre 1 si 2. / alcoholometer. s. cu miros agreabil. *stricnina etc.] Stare patologica care re-zulta prin acumularea plasmatica de substante cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi si care se caracterizeaza prin scaderea concentratiei ionilor de hidrogen (cresterea pH-ului peste 7. misdbil cu apa. de alti-tudine apare la altitudini mari..HsOH. pdtrum. f. [J4r. Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sinteza. cata-bolit al 'tirozinei. al-cohol sau al koh'l . sunt folosite In chimioterapie ca antimitotice (ex. / alcool. s. al cohol sau al koh'l = subtil. cu formula chimica C^OH. s. / alkaptonuria. cand pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice. scadere a memoriei. S. 2) Medicamente cu aceasta proprietate. 'delirium tremens. [-%r. s. f. ALCOOLIZARE. obtinut prin fermentatia hidrocarbonatelor. *ocronoza si dureri articulare variabile. adj. / alcoolisme. a] kali sau al-qaliy = sodd. Este antiseptic. e. alaturi de C si H sau de C.. m. A. prin abuzul de vin. s. f. Administrarea si circuitui a. alcaloza. / alcoholisation. ALCHIL. Responsabilitatea penala (delict.] 1) Prezenta In urina a *alcaptonei.] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinei. A. adj. densimetru. s. / alcoholism. / alcalinit6. \!Ar. s. s. desemneaza a. ALCAPTONURIE. / alcoolat. tote/a sau potent/a/a). moarte). cronic reprezinta un complex de tul-burari provocate de ingestia repetata. s. gr.5 g%o se instaleaza o stare de narcoza. f. Inlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. \5\r..dtor. T. alcohol sau al koh'l = su6ti{. ce confine azot. alcaloza. kaptcin = a suge cu loco-mil'. al-cohoi sau a! koh'l = su6til. s. 2) Boala ereditara determinata de un deficit enzimatic In alcaptonoxidaza hepatica si renala.-COH-R. halucinoza alcoolica (o forma de psihoza complicata cu polinevrita) etc. prin concentratia ionilor OH sau prin cantitatea de baza titrabila cu un add. compensata. denaturat sau medicinal contine substante care Tl fac dezagreabil pentru consum. In limbajul curent.dtor. in.5% volume de C. metron = mdsurd. / alcalinisant. s. Reactio-neaza cu metalele alcaline formand alcoolati si cu acizii. pdtrum. uneori la doze foarte mid. alcalinization. cloroformul. ALCALOZA RESPIRATORIE / alcalose respiratoire / respiratory alcalosis. iar In dilutia de 70% intra In compozitia unor preparate farmaceutice. Exista diferite tipuri de a. volatil. termenul a.ALCAUNITATE ALCOOLMETRU ALCALINITATE. deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist. s. s.: *morfina. H. al kali sou al-qaliy . s. "cafeina. s. si sunt utilizati frecvent In terapeutica. cronic este frecvent legal de probleme psihologice si sociale. [Hr. ALCAPTONA. s. / alcalosis. / alkyl. . pro-ducand esteri.] Procedeu terapeutic care consta In efectuarea de infiltratii cu alcool (di-luat sau la concentratii de 45%. a. V. deoarece anomalia enzi-matica poate fi observata si la subiecti sanatosi) prin coloratie bruna a urinei. f. Toleranta individuala este extrem de variabila. al kali sau al-qaliy = sodd. Aceste perturbari pot fi siste-matizate astfel: tulburari psihice (afective.'al kali sau al-qaliy = sodd.R. care deter-mina acumularea alcaptonei In sange si. / alcohol. / alkalitherapy. f. oenomanie. s. ALCOOLISM. / alkalizer. lichid clar.dtor} Preparat medicamentos care rezulta din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substante aromatice. secundari (R-CHOH-Ri) si tertian (R. alcohol sail o7 koh'l .' / alcoolemie.' add homogentizic. ALCALOZA. / alcoolature. Complicatiile cele mai grave ale a. s. m. s. timp de ani de zile. s. pdtrunzdtor. A. Toxic al fica-tului si al sistemului nervos. / alkylant. m. s. kaptem = a suge. ALCOOLEMIE. ALCOOLMETRU. el obli-gand la o autentica ancheta sociala. ALCOOLATURA. / alcaptone. [AT.: dclofosfamida). gr. s. / alcohol(a)emia. al kali fail alqaliy = sodd.

dimpotriva. A. s. ALCOOLOGIE. La nivelul fiecarui locus *autozomal. Ex. recesive. f. s. / aldolasemie. proprie creieru-lui. s. ALERGIC. .. Sin. s. [J5r. f. V. [Qr. s. figwil} Despre o gena care exista sub forma mai multor *alele. *a. s. La nivel biochimic. s. / aldolase. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite ('heterozigot). Excesul de a. ALCOOLTEST. unele gastrite. ergon = iucru. s. Cantitatea de a. [Cfr. al-cohol sail al koh'l = subtil. la unul la altvl. In care nu s-a constituit dependenta fata de alcool.2 mU/ml (12-75 nmol/l). A. s. se numeste monomonB. f. 8. [Ar. A. n. testum = capac de tut ars} Instrument destinat evaluarii rapide a continutului In alcool din aerul expi-rat la un subject suspectat a fi In stare de ebrietate. La adult. Dintre bolile a. m. f. ALELA LETALA / allele 16tal / lethal allele. n. de. {Qr. care In starea *homozigot provoaca o boala genetica foarte grava care determina moartea In scurt timp. se produce retentia celulara a sodiului. iar o gena ce poseda mai multe a. / aldosteronism. izolata din ficat.. s.ra.: polenul gramineelor. mai mult sau mai putin eficace. m. ALELA MORBIDA / allele morbide / morbid allele. *A. ALELE CODOMINANTE / alleles codominants / codominant alleles. adj. denumeste o marca depusa. f. A si B ale grupelor sanguine ale *sistemului ABO sunt codomi-nante. este obtinut prin oxidarea unui alcool.boala provocata prin sensibilizarea organismului la o substanta straina. Ex. / allele. bacterii sau polen. dar care difera prin secventa lor de aminoacizi. care se elimina intens In urina si a carui concentratie sanguina scade. / allelomorph. / aldosterone.ru. a. de to. Se reprezinta cu litere mici. f. unul la altu[. / allergique. ALELA NULA / allele nul /. / alcoolomanie. m. / aldolas(a)emia. / aldosterone. eczema. una provenita de la tata si. / allergene. (AT.). Versiune a unei gene care se exprima Intotdeauna la nivelul *fenotipului. V. \ffibrev. m. dependere = a sta atamat. [Cjr. 0 crestere a *volemiei. ALELA RECESIVA / allele recessif / recessive allele. intervin In lantui de degradare a *glicogenului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1. Cat. a.. fie ca el reactioneaza Intr-o maniera atenuata. al-los » aitui.fiimifti. ca si prin starea de 'delirium tremens In caz de sevraj brutal al toxicului. mania = nebunie} Termenul este utilizat cu doua sensuri diferite: 1) Perioada de latenta a intoxicatiei alcoolice cronice. pittrufi-zator. urticaria. f. / aldehyde. s. f. m. logos = ftiintd. La adul-tul normal. de la ergem = a [ucra. fie ca un subject devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen In cazul 'anafilaxiei. -ida. deoarece a.. / alcoholomania. gr. f. / aldosteronisme. a. [Hr. m. f. ALERGIE de la mama. s. m.] Denumire data manifestarilor cutanate ale *alergiei. prezente la un 'heterozigot. cei doi produsi ai expresiei genelor sunt prezenti In aceeasi cantitate. exista In concentratii foarte mici (v. dar si In celelalte tesuturi. ALERGIE. ALDEHIDA. prezente la nivelul unor loci omologi vor se-grega (*segregare mendeliana) independent In cursul *meiozei. 2) Sin. V. proba. sin-gura prezenta In muschi. Ex. f. s. / alcoolod6pendance. caracterizata prin incapacitatea diminuarii consumului. gennan = a produce} 1) Orice substanta capabila sa provoace o reactie alergica. ?i alcoolomanie. domi-nanta asociata fiind notata a'.. se constata si In infarctui miocaidic. adj. actiune. [a ergein = a luc.: a.n. sunt. atc.] Care este In relatie cu 'alergia. Ea creste daca natremia si volumul sanguin scad. o/coAo/ sou al koh'l = subtil. s. *A. ALCOOLOMANIE. ale aceleiasi gene. mutanta este la randul sau termosensibila. terme-nul de a. / allergic. In hepatitele acute si Indeosebi In cancerele hepatice. variaza Intre 1. aceleiasi gene codifica proteine care asigura aceeasi functie. adj. colite.: hiperaldosteronism (v. franeaza productia de renina si implicit pe cea de aldosteron. / alcoholtest. un individ poseda doua a. aseme-nea celorlalte a. f. Concentratia a. ALELOMORFA. actiune. si cetona. C. Cele irei a. regleaza In organism concentratiile de sodiu si de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali. s. f. / aldehyde. s. de la [at.] *Farmacodependenta fata de alcool. In compensatie. hiperaldosteronism. alcohol sou al koh'l = subtil. / allergen. Este reprezentata printr-o litera majuscula si determina fenotipul unui individ *heterozigot.: In *sistemul ABO. mi-grene etc.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secvente de ADN) amplasate pe acelasi situs ("locus) al unui anumit cromozom. / allelomorphe. este polimorfa. V.. {QT. fac parte: astmul. / allergid. acf-inne.3 si 8. adj. s. ALELA TERMOSENSIBILA / allele thermosensible / heat sensible allele.). ALERGEN.. In continuare. s.: alela mor-bida (v. s. / aldolase. s. la. deoarece proteina produsa de aceasta a. ergon = iucru. test = e^a-m. A si C la nivelul ficatului si In serul sanguin creste considerabil In unele boli musculare. 6. aparitia unei *tolerante. secretata In 24 de ore variaza Intre 10 si 200 pg. / alcoholomania. adj. adj. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerulara a *corticosuprarenalei. / allele. Ver-siune a unei gene care nu se exprima la nivelul *fenotipului cand este prezenta Intr-un singur exemplar In *genotip (individ *heterozigot). f. In prezent.] Studiul *alcoolului etilic si al efectelor sale asupra organismu-lui. actiune. ALDOSTERONISM. s. Enzima care exista In tesuturile fatului sub trei forme (*izoenzime): a. fiind stimulate de hipersecretia de *renina si *angiotensina. In caz de imunitate. de.: alela letala. allelon = tie. a. de la ergem = a [ucra.} Compus chimic care contine gruparea -CHO. pamdnt utili&at de. ALELA. ALDOLAZA. o alta. Sin. ergon = Iucru. ALOOSTERON. Care produce *alergie. Sin.6-di-fosfatului In doua trioze fosfatate. pdtrunzdtor. Cele doua a. A. provoaca depletia pota-siului. / allergide. la ergem = a [ucra. / alcohology. gr. alias = dtiili ergon = iuc. ALELA DOMINANTA / allele dominant / dominant allele. aldolazemie). *a. s. A. [Ljr. ALERGIDA. engl. 0 gena care nu poseda decat o singura a. pdtrunzator. utilizate In testele de explorare a sensibilitatii organismului la diferite substante. f. peiidere = a atdma. veche test = vas lie.\ Initial. din fr. f. ALDOLAZEMIE. s. m. Prezenta si concentratia *aldolazei In serul sanguin. / allergy. s. f. f. 0 nu este functionala. a. 0 cres-tere tranzitorie a a.. 2) Proteine purificate din alimente. s. alias = aitui. A. / alcoologie. Ex. In general. *A.e. / alcooltest. a carei secventa nucleotidica conduce la absenta unei proteine functionale. cresterea limitata a lichidului extracelular si *alca-loza metabolica. a carei functionare corecta nu se poate efectua decat la o anumita temperatura. s. de = separat de. morphe = forma. alias = aitui. tennenul 153 . Termenul etilotest este mai corect. n. Se afla In studiu o serie de cri-terii posibile biochimice si moleculare caracteristice a. allelon = de. patrunzdtor. lie [a alwol dehydrogenatum. al-cohol sou al koh'l = subtil. s. care produc un *fenotip In general intermediar Intre cei doi *homozigoti respectivi.ALCOOLODEPENDENTA ALCOOLODEPENDENTA. desemna orice modificare din organism provocata de o substanta capabila sa se comporte ca un antigen. cu *alcoolodependenta. A.: boa/a a. / allergie.

s. s. \Gjr. si tab. Var. din oiandezd bloc = trunctii de copac tdi.-ANTITRIPSINA. ALGIE CRANIOFACIALA / algie craniofaciale / facial and cephalic pain. ren.] Studiul manifestarilor clinice si al modificarilor imunobiochimice asociate *alergiilor. droza.: cecitate verbala. completa.] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomice evidente.: a-stimulant.} Defect de Intelegere a scrisului. s. Denumire generica pentru toate sindroamele dureroase cranio-encefalice. mai rar In cancere de tub digestiv. stimulare = a miboldi. In mod normal. Se asodaza frecvent crize sau accese migrenoase. ALGIC. f. local sau intramuscular.: a. este sintetizata doar In perioada vietii fetale (probabil In ficat) si dispare din ser la cateva zile dupa nastere. -is = rinicfii. lipoproteina. s. A.. -e. lexis = cuvdnt. / alphalipoprotein. f. nevralgie (prin afectarea oricarui nerv senzitiv. algidus = rec. f. s. a caror origine vasculara este marcata prin caracterul lor pulsatil. fr. f. algos = durere. / algesie.} Stare morbida care se caracterizeaza prin sca-derea temperaturii periferice. s.. nevralgie. s. f(o)etus = fat. [Qr. cu hiperestezie (v. lipos = grasime. z. 25 kDa. s. ALFAFETOPROTEINA. Concentratia sa scade In bolile pulrno-nare cronice. adj. / alexine. protos = primu[. m. pi. dureri difuze de origine dentara. de. f. sfdr&mare.etat} Despre o boala sau sindrom care se Insotesc de *algiditate. •ina } Categoria de *globuline plas-matice cu cea mai mare mobilitate electroforetica la un pH mai mare decat *pHj dintre cele trei grupe de 'serumglobu-line. nelegat de o dimi-nuare a acuitatii vizuale. si Indeosebi asupra *tripsinei.at} Agent simpaticolitic. / algesiologie. / alphachymotrypsin. s. antiproteaze (a^-antitripsi-na. Din grupul a. prin extensie. f. melron = masurcL] Masurarea sensibilitatii dureroase prin determinarea intensitatii excitatiei necesare pentru a provoca o senzatie dureroasa.] Sin.: alfastimulant (v. / alphachymotrypsine. s. \Qr.. / algesia. proteina de legare a tiroxinei). tripsis = frecare.. ALGEZIOLOGIE. care stimuleaza aceasta actiune. adj. 2) Sin. / alpha-adrenergique. / alpha-adrenergic blocking agent. adj. f. globulusi dim.: algie (v. n. [angd. khymos = sue. f.: a-adrenergic.ALERGOLOGIE este utilizat mult mai restrictiv. -ina . este utilizata ca antiinflamator. logos = stiintd. metron = mdsurd. precedand aparitia modificarilor vasomotorii locale unilaterale. / pain. ac-fiune. f. / algidity. / alese. thymos = minte.dro6irci sfdrdmare. / alphafoetoproteine.. / aiexithymie. s. In functie de localizarea . Concentratia a. zdroBire. creste In unele afectiuni inflamatorii si neoplazii. ALEZA. Var. f. a stimuia. mandibulara sau oculara. algesis = silnful durerii. [Gjr.tu[ui gru.] Enzima rezultata din clivaje succesive ale "chimotripsinogenu-lui sub actiunea *tripsinei. Sin. Sin. f.). craniofaciale lateralizate. f. int. f. gr. In hepatitele neonatale si In unele ciroze la copii si creste In cursul sindroamelor inflamatorii. [gr. la gravide. utilizat ca sin. digests = simtui durerii} 1) Sensibilitate dureroasa. f. aiantichimotripsina). s.: a-globuline. adj. Var. de origine extrem de diversa: a. f. gr. / allergologie. Var. migrainous neuralgia.} Stare de inhibitie a exprimarii sentimentelor. de la lectura dificila. a . este alcatuita din trei lanturi polipeptidice (A. [a = prima [iterd a aCfoBetuCui grec. [at. / alpha-globulines. ALERGOLOGIE. protos = primul. s. ALEXIE. Stimularea receptorilor provoaca vasoconstrictie. [a = prima [ilera a atfadetului grec. [Lat. [Lat.} Glicoproteina cu masa moleculara mica. [a = prima iiterd a atfa6t. adj. s. algos = durere. -ina. s. f.] Domeniu al medi-cinei care se ocupa cu studiul mecanismelor *durerii si al mij-loacelor de prevenire si combatere (tratament) ale acesteia. adj. [a = prima fiterd a affa6e. s. ALGIE. drawsheet. La adult reapare In ser: la 60-80% din subiectii cu cancer hepatic primitiv. dar Indeosebi a trigemenului. / algide. ALFAMIMETIC. algidus = rue. V. obtinuta din pancreasul de vitel prin extractie acida si administrata per os. ALGEZIE. s. Se observa Indeosebi In stresul posttraumatic si la subiectii dependent! de droguri sau de unele medicamente. iar inhibitia vasodilatatie. ad = aproape de. vasculara.. C) de talie inegala. isterica.). / alphai-antitrypsine. Var. ALFACHIMOTRIPSINA. / alexia. pi. adj. algesis = sim^ul durerii. Determina In mare parte puterea inhibitoare a serului fata de numeroase enzime. In unele boli hepatice (hepatita virala. Uneori.: a-mimetic. [Cfr. spirit. / algid. legate prin punti disulfurice (Intre lanturile A-B si B-C). a abate. s.} Care se afla In relatie cu durerea sau care provoaca durerea. f. biochim. istoric pentru 'complement. ergein = a [ucra] Var. a.: a-fetoproteina ALFAGLOBULINE. [a = prima iiterd a aifa6etuiui gru. ALGEZIMETRIE. / alpha-adrenergic stimulating agent. n. / alphabloquant. f. / algique. logos = ftiintd.tuiui grec. s. terato154 ALGIE VASCULARA A FETEI blastoame. Sin. / algetic.. glicoproteine (a^-glicoproteina acida sau orosomucoid). anti = contra. -inn. afecteaza personalul de Ingrijn-e medicala.. ALFA-ADRENERGIC. inhibitor specific al "receptorilor alfa-adrenergici prezenti Indeosebi In muschii netezi vasculari. cluster headache. / alphastimulant.). s. adj. s. [Qr. / allergology. s. tripsis = frecare. hemo cromatoza) si.: a-blocant. ALFA.: alfa-adrenergic. s. s. f.] Substanta din cate-goria alfa^glicoproteinelor care. m. f. '(at. s. / alexithymia. const. migrena. 2) Termenul utilizat ca sufix implica ideea unei dureri fara leziune evidenta. s. a -priv. A. s. / algesimetre. bloquant. In cadrul sinuzitelor. alias = altui. s. / alpha-lipoproteine. a. ALEXITIMIE. s. (ex. vasodilatatoare. [a = prima [iterd a aifabe. A. Temperatura centrala poate ramane In limitc normale.. pentru accelerarea resorbtiei hematoamelor sau a edemelor.. ALGIDITATE. {Qr.] V. adj. la ergein = a iucra.e. f. hipocondriaca. de (a stimulus =f>at ascufit cu care se imboidesc vitde. ALFALIPOPROTEINA. ALGID. ALFASTIMULANT. f. ALFABLOCANT.tulw grec. (o ioviturd). A. adj. f. in-gfi. Ex. digests = simtui durerii.] Care excita *recep-torii alfaadrenergici.priv. gr.: a-chimotripsina. de asemenea. / alphamim6tique. / algesimeter. f. n. / algidite. / alphaf(o)etoprotein. Care imita actiunea 'receptorilor adrenergid si. / alpha. algia. Ex. / aleze. -ina . ALEXINA. deci. fentolamina) sunt. Aceasta enzima catalizeaza *hidroliza legaturilor peptidice si legaturilor ester. Denumire rezervata *a. de. f. a 1'aise = (a se simfi) (line} Bucata de panza asezata sub bolnav pentru protectia rufariei de pat. sintetizata In ficat si prezenta In serul sanguin. -ina. este determinata de o leziune ce-rebrala si are mai multe grade de complexitate. [J~r. / algesimetry. / aigesimetrie. cu M. cu senzatie de frig si tendinta la colaps. B. fac parte proteine transportoare (transcorti-na.antitrypsin. s. s. / alpha-adrenergic.: artralgie. Var. / alphaglobulins. pentru ameliorarea circulatiei locale sanguine sau limfatice. / alexin. s. nervului glosofaringian si a nervului occipital Arnold). / algesiology. f. s. ALGIE VASCULARA A FETEI / algie vasculaire de la face / vascular headache. ergon = [ucm. (a glohus = gCofi. ALGEZIMETRU. f. [a' = prima [iterd a aifa6etuiui grec. gr. s. f. / alexie. [Cfr. gr. [Qr. f.: cii-antitripsina. / alphamimetic. s. pentru a desemna o reactie de *hipersensibilitate si Indeosebi de *hipersensibilitate imedia-ta de tip I. f. pana la a. alexein = a evita. 3) Uneori. / algie. [a = prima (item a aifa6etuiui grtCi [at. vezicula biliara rinichi). ca si In alte cancere (cancere genitale cu celule embrionare. Migreaza prin *electroforeza Tmpre-una cu fractiunea de globuline a. mghetat. m. Var.] Aparat pentru masurarea intensitatii excitatiei necesare producerii unei sen-zatii de durere. lexis = cuvdnt. s.

). p.e. infarctului de miocard. [fr. algos = durere. s. [Cfr. f. algos = durere. ca si depersonalizarea individului In organizatiile mari si birocratice. V. f. o localizare anatomica (ex. trophe = firana. f. Tipuri: 1) A. s. s. / algomania.care asigura un aport adecvat energetic. [Cfr. de la lyein = a distruge. f. 3) A. [Cfr. diferite constante ale mediului intern etc. f. / aliphatic. f.[ Sin. desemnate printr-un eponim (ex. lympha = apd (impede. Evolutie lent regresiva. algos = durere. [Cfr. Amestecul poseda proprietati superioare elementelor izolate. alienare. menos = [und.] Cautarea deliberata a senzatiilor dureroase. tSm Cat. In acest caz. / painful paraesthesia. sindrom Sluder). n. trauma. / algophilia. [Cfr. repre-zentand. ['De id nu-meie matematicianuiui ara. pentru alchil (v. In functie de modul de viata si de conditiile fl-ziologice ale organismului. s. pentru bolile In care subiec-tul afectat este incapabil sa traiasca In societate. medicamentelor (izoniazida. alimentum = aiiment. ALGOPARALIZIE. / alymphocytose. men. antitiroidiene). alienation. |l/r. de la rhein = a curge} Menstruatie dureroasa. ALKILANT. para = dincoh de. ALGONEURODISTROFIE. In ultimele decenh a. f. [Cfr. ALKIL. 4) A. d. mania = nefiunie.). / alienation. rhoia = curgere. mainile. s. liniara sau ciclica. ALOANTICORP.] Ansamblu de reguli bine precizate care permite rezolva-rea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de operatii (eventual elementare). / insanity. nutritie. n. f. / algorithme. nu. idngd. A. adj. pathos = afecfium. / algorithm. f. kytos = celula.na. [Cfr. s. phobos = fried. s. s. s. gennaa = a produce.ALGODISTROFIE POSTTRAUMATICA durerii si de manifestarile asociate. span = a trage.). regim. solubile unele In altele In anumite conditii. [Cfr. m. genunchii. s. In particular In *schizofre-nie. ca si In regiunile lipsite de disponibilitate alimentara. au fost descrise numeroase sindroame. dieta. ALIENARE MENTALA / alienation mentale / insanity. m. f. f.). spasmos = contractie. adj. / algospasm. f. aisthesis . de masochism. lagneia = dorintd se?(uaid. de [a philein = a iu6i. algos = durere. s. V. are tendinta la izolare. s-a extins si 'in diagnosticul medical.a. o schema de diagnostic pe etape. / algomenorhee. s. adj. picioarele. / algoneurodystrophia. genereaza durere. morbida fata de durere. / algoparalysie. / alliesthesie. / algomanie. / alloy. este alcatuita din lanturi deschise de atomi de carbon. sugarului cu lapte de animal (vaca) sau preparate industriale din lapte. neuron . desemnand starea unei persoane fara discernamant Intre bine si rau. completata cu lapte de vaca sau industrial.} Care provoaca. coapsele. [Lot. corpus.. ALGOLAGNIE. it la syn = impreund. s. -atos = gras. sympathein = a fi aldturi de cineva. / algoparesthesie. / alimentation. s.} Perceptia stimulilor externi ca fiind agreabili sau dezagreabili In functie de starea interna a organismului (temperatura. A nu se confunda cu *dismenoreea. alimentum = aliment.: izoaglutinogen (v. post = dupd. / algogenic. ALIMFOCITOZA. sensi6i[itate. de [a gennon = a produce. f. f. trophe = tirana. s. [at. ianga. f. trophe = hrand. a metabolismului. -atos = ra. adj. alliage. alias = aitui. s. mixta . dificiC. Absenta oricarui carac-ter erotic distinge a. ALGOMANIE. Sin. masochism. ALGODISTROFIE POSTTRAUMAT1CA / algodystrophie posttraumatique / post-traumatic algodystrophy. cu mecanism necunoscut. V. sugarului exclusiv cu tapte de mama sau colectat de la o alta femeie.] Tendinta patologica de a cauta durerea.] Termen ce caracterizeaza un compus organic a carui structura. dificit.] *Paralizie Insotita de fenomene dureroase. / algolagnie. m. ALGODISTROF1E SIMPATICA / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy.: algodistrofie simpatica.trif.. [Cfr. Atinge electiv umerii. algos = durere.nen'. s. aUos = altui. / algomenorrh(o)ea. algogenesis. dys = greu. pentru alchilant (v. 155 . algos = durere.: algoneurodistrofie (v. dificii. [Cfr. / algophilie. unor afectiuni ale SNC. In limba engteza. s. energetic si functional. nutritie. sentiment. ALIFATIC. gr. s. s. dys = gre. reprezinta un cuvant la moda. para = dmcolo de. / algophobie. algos = durere. s.u. ALGOFOBIE. la separare. s. asociata cu deficit de *imu-nitate celulara si umorala. gr. Ca urmare. apartinand matema-tidi si informaticii. s. Termenul. ALGOGEN. ALIENARE. plastic si catalitic. / alymphocyto-sis.ime. m.6 al Charezmi sau a] Karismi. fie. s.] 1) Termen cu semnificatie variabila In medicina. / algogene. si boala Bruton. f. ALIESTEZIE. ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigene erytrocytaire / erytrocyt alloantigens. s. / aliment. 5) A. [at. un stimul poate provoca une-ori o senzatie placuta. (ilgos = durere. / alimentation. m. la alere = a firdni. n. s&nsifiidtate. / algospasme. ALGOSPASM.] Sin.. / algogenese. ALGORITM. -oris = Corp. utilizat fie pentru desemnarea tuturor tulburarilor psihice. s. a afiena.i idei.a. m. 3) In sensul eel mai larg. ALGOPARESTEZIE. Poate fi consecinta: traumatismelor. iar alteori o senzatie neplacuta. [Cfr. na-turala . artificiala . aUi-gare = a [ega. / alloanticorps. sugarului cu lapte de mama. [Cjr. s. algos = durere. alienare = a instraina. ALGOGENEZA. [Cfr. [Lot. pentru aceasta semnificatie se utilizeaza si termenul insanity. / alli(a)esthesia.] Substanta al carei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect. de [a gr. aisthesis = senzafie. ALGOMENOREE. termenul este folosit In medicina legala si In domeniul judiciar.] Sin. nevralgia nervilor pietrosi) sau printr-un ter-men descriptiv (ex. s. / aliphatique. ALGOFILIE. f.: boala Sudeck (v. lysis = distrugere. ALIAJ. dys = gnu. / painful paralysis. gr. f. s. s. philia = atracfie. A. algos = durere. au In organism rol plastic. Var. -oza . / aliment. ALIMENT. In primele 4-5 luni de viata. voiuptdte} Erotizare a durerii fizice. f. sec. a . ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food. ALIMENTATIE. f.] Procesul de hranire a organismului. / algoneurodystrophie. algos = durere. spasmus. care este un pericol pentru ceilaiti si necesita protectie sau asistenta speciala. f. IX. sugerand Instrainarea de societate sau nepu-tinta fata de aceasta. f. V. observata Indeosebi In anumite *deliruri mistice si In melancolie. se utilizeaza In unele stari carentiale. de la alere = a firdni. f. anti = contra.). [Cfr. de protectie . [Lot. n. de introducere In organism a substantelor nutritive. aleiphar. s. s. Indeosebi. Sin. 2) A.] Mixture solida a doua sau mai multe metale ALOANTIGEN ERITROCITAR ori metaloide. / alliage. o/gos = durere.} Producerea durerii.). / algogenesia. A. f. s. (utilizat In prezent) pentru izoanticorp (v. s.se acorda muncito-rilor care lucreaza In conditii deosebite de efort sau mediu. algos = durere. sindrom Di George.} Sindrom osteoarticular regional. f. Var. / algolagnia.: eritromelalgie a fetei sau eritroproso-palgie). 2) In prezent. la Instrainare.a.} 'Spasm muscular Insotit de durere sau cram pa. / alloantibody. [at.: nevral-gia nervului vidian.] *Parestezie dureroasa.: *sindrom de nerv nazodliar. compus special pentru asigurarea dezvoltarii fizice si protectia sanatatii.] Carenta imunitara congenitala cu afectarea deo-potriva a liniilor *limfodtelor B si T. s.senzafie.priv.). rationala .ie. bogat in nutrimente esentiale. / algophobia. f.] Teama exagerata. genesis = producere. s.. [Cfr. [Cjr. [at.

sema. de ta alveus = cavi- . localizata sau difuza. neproportionata a diferitelor parti ale corpului. \Qr. aparat. aisthesis = senzatie. s. f. / allotriophagie. stereos = solid. adj. f. sub influenta a doi factori: hiperseboreea si predispozita ereditara. mimus = oUigafie. typos = tip.). s. s. / allosterism. hair loss. s. A. si aloestezie.] Sin. alias = aitui. A. ALOTROPIE. s. gr.} Sin. f. este mai adecvat termenul *alogenic. fetomatema. grapheia = a scrie. / allopurinol. allochiria. gcnnan = a produce} 1) Care se deosebeste prin natura si origine de mediul In care se afla. [Cjr.. octyne = durere. / allograft. f.] Tulburare a sensibilitatii tactile. deoarece ele au o distributie unica In gmpurile eInice. forme cu proprietati fi-zice si. [Cjr. f.). / alloxan. s. [Lot. lot. sunt utile In antropologie si In genetica populatiilor. rhythmos = rifn.aiaun. ALODINIE. f. alias = aitui. alii-men. marca. / allorhythmia. idiotip si izotip.0. / allotypy.). f. / allokinesis.9815 si simbol Al. f. / allometrie. durerea se-cundara aplicarii unui stimul algogen la extremitatea unui membru este perceputa la nivelul membrului de partea opusa.] Sin. s. v. / aluminose. ALOPECIE. incompatibilitate fetomatema. s. pi. 2) Modificare a starii generate a organismului In caz de Tmbolnavire. / alogia. s.\ Termen care desemneaza unele forme de aritmii periodice centrale si periferice. De ex. [^r. s.] Tulburare de *olfactie care consta In senzatii para-doxale. s. pi. / alveolar. antiperspi-rant. (DCI) *Antigutos care Tmpiedica formarea *acidului uric prin inhibarea *xantin-oxidazei si prin blocarea biosintezei de novo a *puri-nelor. / allosterie. / isoimmunization. const. multiple. / allogenic. allos = altui. datorita distrugerii selective a 'insulelor Langerhans din pancreas. ALOSTERIE. alveola-tus = Ufor sw6it. a . s.-nand cu raid vuipi[or. se limiteaza la anumite mirosuri. gr. s. m. grapheion = penifa. anti = contra. V. firiceag de. f. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecuatii alometrice. immunis = scutit. care se poate afla In stare de grafit sau de diamant.. Ex. m. / alopecie. ALOMETRIE. kinesis = mifcare. treis. in Juminis" este tranzi-torie si alcatuita din arii mid. Remediile declanseaza simptome opuse simptomelor bolii respective. s. / allotriosmie. Compusi importanti In medidna: 1) C<o. -inis . chimice diferite. / allotropy.: idio-tie afazica. f. s. In particular. f.} Durere manifests pe pielea normala In urma actiunii unor stimuli nenocivi. alopex = vulye . s.] Sin.towc. de [a kineia = a mifca. [a in = iipsit de.] 1) Miscare care nu este efectuata voluntar. denudate incomplet. s. n. prin care se utilizeaza doze active farmacodinamic ce combat cauzele. / allodynie.: antigeni alogenici (v. f. / alteration. este denumita uneori daltonism olfactiv. f.} ElementuI nr. s. adj. gennan = a produce. V. m care ac-estora ie cade tot parui} Ca-derea parului.. [Cjr. ALOTRIOFAGIE. ALTERARE.. Aceasta metoda este opusa "homeopatiei. dupa principiul contraria contrariis curantur (ex. s.. Tipuri principale: 1) A. ALOGREFA. [Cjr. alias = aitui. model. s. alias = aitui. s. s.. s. ALOXAN. marca.e\ Proprietatea unor elemente chimice (Indeosebi me-taloide) de a prezenta mai multe stari. 156 ALOPECIE AREATA / alop6cie en aires / alopecia areata. ALORITMIE. \Cjr. f. de. / alogie. mirosul perceput al unei substante fiind altui decat eel real. / allotriophagy {Cjr. sensi6iCitate. f.: puls bi.] Imunoglobulina ale carei caractere specifice difera la grupele de indivizi din aceeasi specie. [Cjr. s. In acest mod. utilizat Tmpreuna cu sulfatui de calciu si silicatui de sodiu In cimenturile dentare. Daca a. progresiva sau brusca. lichen plan etc. [at. f. s. pathos = doala. sclerodermie. allos = aitui. [Lot. allos = aitui. allogeneic. s. de la alveolus. / aluminium.sau trigeminat (bi. V.: o imunoglobu-lina) la diverse grupe de indivizi din aceeasi specie. Ex. ALOGIE. *Hemoglobina re-prezinta modelul pe care Monod a demonstrat a. f. 2) Care pre-zinta o constitutie genetica diferita fata de specia din care face parte. s. s. metron = masurH. alias = aitui.} Crestere inegala. / allotropie. / alloantigenes. f. tria = trei. ALOPATIE. trope = mtoarc-ere. s. V. allesthesia. V. / aluminium. ca si In far-made. allos = aitui. / allogreffe. 2) FosfatuI de a. (re is.: pica (v. de [a. ALOKINEZIE. \Cjr. m. cu masa atomica 26.priv. ALUMINOZA. s. / allogenique. baldness..si retroauricular. f. / allopurinol. / allocheiria. n.). [Cjr. s. -inis = aiaun. lo-calizate Indeosebi supra. / allopathy. (i/n-men. Al2(S04)3l8H. s. pelada. utilizat ca astringent si antiperspirant. Este caracteristica sifilisului secundar. ALOTRIOSMIE.. ALOGENIC.. iat. logia = teorie. f. m. adj. gennan = a produce. / allotype. / alloxane. allos = aitui. [Cjr. [^r. f. activitatea) sub influenta unor efectori alosterici (molecule mici). / alloantigens.sau trigeminism). grapbium. seboreica rnasculina sau a. f. allos = aitui. s. In acest caz.] Inflamatie cronica a plamanilor care apare la lucratorii din medii de lucru cu aluminiu. uneori. AIP04. tres. iar diareea printr-un constipant). ALOTIPIE.: homogrefa ALOIMUNIZARE. / allogenique. \Gjr.ALOANTIGENI ALVEOLAR ALOANTIGENI. altoit. / allo-immunisation. model. / allogenic.rura de a. 2) Tulburare motorie In care o miscare comandata voluntar unui membru este efectuata de catre membrul opus. f. [Cjr. [Lot. si alokinezie. / allorythmie. aHos = aitui. / alveolaire. f. s. durerea se trateaza printr-un analgezic. m. olios = aitui.fioala. congenitala sau doban-dita. utilizata ca astringent local. [Cjr. de (a alter = aitui. in relief. [Cjr. Sin. alias = aitui. / allometry. Se exprima prin modificarea proportiilor corpului si a ritmurilor dezvoltarii organelor. m. s. gr. ALOTIP. {Cjr.: izoimunizare (v.). -oza . adj. alias = aitui. t.. / allotriosmia. allos = aitui. s. [Lot. allotropism. s. f. implicit. aherare = a scnimfia.0. ALUMINIU. s. biochim. f. [at. dim. radiatii etc. 13. / allotype. chute de cheveux / alope-cia. 3) A. este con-secinta patrunderii particulelor de aluminiu In plamani prin aerul inspirat.] Sin. f.\ 1) Modificarile biochimice si biofizice pe care Ie sufera o structura vie sub influenta unor factori nocivi din mediu (toxice. s. cristalina a carbonului. A. partial cu *alogen si cu *omolog. s. gr. V.] Proprietatea anumitor pro-teine de a-si modifica forma (si. vizuale sau auditive caracterizata prin transferul perceptiei unui stimul de partea opusa a locului In care el a fost aplicat. adj. gr. typos = tip. / aluminosis. f. de la trepein = a w. si tab. / allotypie. AICl36H. / allopathie. care se fixeaza pe ele si. osme = miros. m. / allodynia. De aid rezulta varietati diferentiate sau *alotipuri. cicathceala este definitiva si succeda unele dermatoze (lupus eritematos. o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a. ALOPURINOL. de scris. tres. f. s. s. phagein = a mdnca. ALVEOLAR. f.] Existenta unor diferente de deta-liu In structura aceleiasi proteine serice (ex. m. calvitie. din gr. / alteration. ALOGEN. tria = trei. rhythmus. f. s. Ie transmit semnale. Iat. alias = aitui. Derivat al acidu-lui uric utilizat In medidna experimentala pentru producerea *diabetului aloxanic. modificarile patogenice si simptomele bolilor. 3) Sulfatui de a.: a. f.} Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 . ALOESTEZIE. adj. desemnand metodele medicinei clasice de terapeutica medicamentoasa. 2) A. f. / allocinesie.Paris 1893). s. / alloesthesie.. androge-nogenetica se produce la barbati. [Cjr. ci se produce pasiv sau survine consecutiv unui *reflex. discurs} *Afazie rezultata prin absenta ideilor.

acromegalie). f. / ameloblast. m. AMALGAM. -e.] Neoplazie de natura epiteliala care se dezvolta la nivelul maxilarelor pornind de la celulele generatoare de smalt dentar. f. m. amho = amd-ndoi. s. apoi de severe tulburari hepatice.). s. s. f. alveoli). or. f. de (a amauros = intunecat. expresii. adj. malag-ma. AMELOBLASTOM.] Modelarea chirurgicala a osului alveolar dupa o extractie dentara. s. [Lot. Nu se defineste astfel un defect ocular la care. / amaril. de. la valere = a^ area. s. a modda. a e^amina. ops. frecvent In *schizofrenie. T. / ametropie. alveoli. 157 .\ Boala a 'smaltului dentar. a. putere. rede-re. a unor celule (a. AMETROPIE. Qottingen fi '>(e. s.: adaman-tinom. / alveolyse. s. m. vedere. prin procese infectioase si de-. s. 1840-1917.\ Capabil sa se serveasca In mod egal de ambele maini. adj. [Theodor Leber. situat distal fata de canalele alveolare. {Cjr. s. amblys = tocit. me.. f. gr. melos = e? (tremitate. menos = [und. Se observa In unele boli psihice. de la 11 . mai rar. dexter. o structura organica.. [a alveus = cavitate. A. almulgum. / alveolysis. fara controlul constiintei.} Celula epiteliala a carei functie esentiala este formarea matricei *smaltului den-tar. n. adj. dim.ide[6erg. AMASTIE. f. urmate de o scurta perioada calma. ale ambelor sexe. gr. primare sau secundare.] Sin. s. alveolus. de la iilveus = cavitate. si amauroza congenitala Leber. amau-rusis = or6m. / amelome. s. este normala In timpul sarcinii si al secretiei de lapte matem.] Pierdere completa a vederii. / ameloblastome.] Scaderea acuitatii vi-zuale fara n caii7a ornRnrR Rpfl^nta Uneori este afectata separat perceptia culorilor. m. [Lot. dia-bet). AMELOBLAST. / amaurose. NA: alveolus dentalis. / alveole. lysis = distrugere. AMBLIOSCOP.: 'astigmatism. A. s. loc In care radacinile dentare sunt inclavate si sustinute de ligamentele periodontale.: bucurie/tristete.priv. s. / ambidexter. adj. f. phalloides.} Distructia. de la alveus = capitate. s. f. V. supurata}. apar semne si simptome brutale: greata. n. / amblyopia. s. ALVEOLA. / alveoloplasty. AMAUROZA CONGENITALA LEBER / amaurose congenitale Leber / congenital amaurosis.} Termen folosit pentru a grupa toate aba-terile de la starea de *emetropie a ochiului (ex. ALVEOLA DENTARA / alveole dentaire / dental alveolus. s. Spatiu aerian pulmonar sacciform. In unele boli ale nervului optic. de la lyein = a distruge. a alveolelor dentare. / alveolus (pi.: sinoptofor (v. s.. gr. -trum = dre. s. secfiune. caz In care deficitui de ve-dere este partial. f. pri-maia . A. la temnein = a tttia. Sin. / amblyoscope. f. / ametropia. f. / alveolotomy. ALVEOLA PULMONARA / alveole pulmonaire / alveoli pulmonum. NA: alveolus. f. n. dim. [fr. scopes = o6servator. oftalmoscopic. f.m6ru. voma. Se disting doua grupe de a. [Ofr. / ambivalence. f. In caz de intoxicatie.. vaiora} Existenta simultana (sau succesiva) a doua atitudini contrarii fata de acelasi obiect sau subiect (sentimente. AMBULANTA. f.).: automatism a. pGmBa. amblys = tacit. ALVEOLOPLASTIE. / ambulatory. [Lot.. 2) Care nu este spitalizat. pantherina. de. se distinge de *ambliopie.] Sin.-iere. [SpanioCa amarillo = ga[f>en. Cauze: absenta uterului sau ovarelor.prii'. s. 2) Inflamatie a alveolelor pulmonare caracterizata prin prezenta unui exsudat (a. tome = to. f.absenta aparitiei menstruatiilor la tinere care au depasit varsta pubertatii. vecfie amel = smalt. / ambivalence. a -priv. / amalgam. -oris = care se pCimba. exsudativa). A. ametros = disproportwnat. profesor (succesiv) [a 'Scrim. / amblyopie. f. / ambisexua-lity. V.. / amblyoscope. f. alveolus. a leucocitelor alterate (a. ». A. / ambulance. durere abdominala. pathos = 6oaid. adj. [Lot.: tifos a. / amenorrh(o)ea. *ameloblaste. de [a skopein = a vedea. a priv. \<gT. frecvent: *pioree alveolodentara. Gushing. s. timel = smalt.sur-vine dupa o perioada de menstruatii normale. cupru). vecfie amel = smalt. AMENOREE. AMBULATOR. / amenorhee. ALVEOLIZA. de. si nu este sin. valentin = forta. m. pi. [at. f. boli generate (tuberculoza. Ex. -tra. la acelasi individ. nuuneld. f. bolile Basedow-Graves. / ameloblaste. care se produce In absenta unor alterari oculare aparente. \Cjr.. a se pkinBa.. Cauze diverse: dereglari hipotalamo-hipofizare. ca si dupa menopauza. alcfiimistilor iimalgama = masd moalt. f. vecHe.: adamantoblast. AMARIL. s. alveolus. s. A. / amalgame. amanitai = un gen de ciuperci} Gen de ciuperci dintre cele mai otravitoare: A. generative. adj. ops. / amelie. A. ambiilare = a merge. n.mers automat. virus a. s. plastos = mode-iat. Sin. s-a constatat o anomalie sau o leziune anatomica.] Care se afla In relatie cu *alveolele dentare sau pulmonare. la nivelul caruia are loc *hematoza. s. ambo = amandoi. s. Ex. [Lat. dim. ou f. f. f. Cavitate situata In apofizele alveolare ale maxilarelor. se localizeaza eel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandibulei. Sin. metron = mdsurd.apta. / amaril. NA: alveolis pulmonis. iubire/ura. oftdnoiog gtrmcm. putere. emoCiwt} Material utilizat pentru obturatiile dentare. s. m. A. ambo = a. dim. ambulator. / ambulatoire. s. AMBIVALENTA. [Lot. unete boli genetice sau dezechilibre hormonale. hiastos = germen.. Addison. m.. / ambidextre. f. s. -omo. \Cjr. boli psihice etc. AMBIDEXTRU. [fr. m. \Qr. s.ALVEOLA tate.: boala Alstrom-Leber (v. s. men. a peretelui unei alveole dentare. de ex. boli endocrine (*mixedem. / ambisexualite. s. eventual. . gr. f.] Vehicul amenajat pentru acordarea asistentei medicale de urgenta si destinat transpor-tului padentilor la un spital. vecfie amel = smalt. / amasie. afectiuni ovariene sau uterine.. sexuulis = referitor [a st^ dt la sexus = se\. / alveoloplastie. [Cfr.] Indzia chirurgicala a *alveolelor dentare. f. de la ambulare = a merge. ALVEOLITA. fters. de la alveus = cavitate. preocuparile.mdndm. s.). a fibrinei (a. maduvei sau creieru-lui. fibrinoasa) sau. [Jr. / ameloblastoma. secundara . / amastia. In continuare. / alveolotomie.\ Coexistenta unor caractere sexuale.] Sin. sau f. / amelopathie. [Lot. s. s. dim. f. dt la rheia = a curge} Absenta menstruatiilor. diaree. -i"(n. TratamentuI a. AMANITA / Amanita / Amanita. s.. plassein = a forma. AMAUROZA. AMELOM. a . macrofagica). de. n... alveolus.. amastie. AMBLIOPIE. ofera posibilitatea pacientului sa se deplaseze si sa Tsi continue. / amaurosis.\ Care se refera la *febra galbena.] 1) Inflamatie. muscaria. fters. / amelia.\ Diformitate congenitala constand In absenta celor patru membre. opos = vdz.] Absents congenitala a tesutu-lui mamar. / alveolitis. / enameloma. boala Fauchard-Bourdet. -omo. / ambulance. renale si la nivelul SNC. mastos = son. cu semnificatie patologica. / alveolite. In general complicate) cu necroza. rezultat din combinarea mercurului cu diferite metale (argint. s. de la. [Lot. acte). amelom. blastos = germen. [Cjr. la niveus = cavitate. In unele infectii. gr. rhoiu = curgere. s.] 1) Care se refera la mers. s.: ameloblastom (v. ALVEOLOTOMIE. AMELOPATIE. [Lot. s. s. AMETROPIE AMBISEXUALITATE.] Termen general utilizat In nomendatura anatomica pentru a desemna o cavitate mica *sacdforma care confine aer sau. verna etc. cu cecitate. anemie. s. AMELIE. [Cjr. [Lot. alveolus. [Tr. / amelopathy. opos = vdz. gr. f. a se.

amphi = de amfieti parti. adj. s.: vertij (v. mai ales daca nu este tratata. amphi = de am6e(e pdrpi. s. [QT.AMETEALA AMIGDALIAN hipermetropie. / dizziness. adj.: articulatiile intervertebrale.). constituita din lanturi cu ramificatii.] Boala provocata de infectia cu amiba Entamoeba histolytica sau. se numeste sferica sau stigmica. CgH^N (sau CijHsCH^CHNHgCl-y. s. [Qr. AMFOTONIE.] Referitor la o substanta care are afinitate pentru doi solventi nemisdbili. f. s. amoibe = aiternanf. hipertrofia sa constituind vegetatiile adenoide. Poate evolua cronic. / amph6tamine. alcatuila din lanturi lungi. / amphetamine.] Propnetatea anumitor celule din organism (leucocite. s. [Cjr. suport sunt utilizati In ames-tec pentru a obtine gradiente de *pH izoelectric. s. m.intoarcere. f. f. / amygdale. dizoh>at. de. insomnie.. / amphophilic. f. s. de obicei prin extensie. amibiaza. modificari de personalitate si. s. AMFOLIT. [Gjr. / amiboisme. s. amphi = de. avand ca punct de plecare colonii de amibe de la nivelul fo-selor nazale. a. s. [Cfr. aither = aer curat.: amoeba. a scftim-60. emetropie. [Lat. f. neramifi-cate. Ast158 fel de virusuri sunt utilizate adesea ca vectori de gene recombinate. \Cfr. abdominala . / amygdalien. lat. tonsil. Tip de articulatie cu mobilitate redusa. cauzata de Naegleria fowleri este foarte rara. amoibe = altemanf:d. AMFIFIL. adj. s. suflu). Ant. amphophilous. AMFOTER. / amygdalectomie. / amphidiarthrose. | Qr. AMIDA. a .u. a scltim6a.] Sin. de [a amibein = a aiterna. f. iar daca modificarea pato-logica intereseaza sferidtatea suprafetelor refringente ale diop-trului (imaginea unui punct este un elipsoid). / am(o)eba. adj. amygdale = migdatd} 1) Orice organ In forma de migdala. ammoniakon = sore de amoniu. f.] 1) Despre un component celular care prezinta afinitate egala pentru coloranti acizi sau bazid. NA: tonsilla. Meningoencefalita amibi-ana primitiva. de ia amibein = a aitema. s. amoibe = aS-temanta. f. amphoteros = care apartine ia doi. m. ia matus = Beat.] Compus organic derivat din amoniac prin Inlocuirea hidrogenului cu un rest de acid organic.\ Microorganism unicelular. AMFIPATIC. AMIBOID. / amphidiarthrosis. toleranta si o simptomatologie care include tahicardie. [Cfr. se deosebesc: a. / amphotony. cu caracter de *amfiartroza si *diartroza. \Lat. Ex. tonsillectomy. -ism. s. adj. pot fi patogene la om. mdeosebi prin miscarile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor. -azn . adj. in formele de intoxicatie cronica. / amphoricity. amylum. vertigo (lat). scade apetitul. colici.] Articulatie mixta. cu ajutorul carora se deplaseaza asemenea *amibelor. philos = prieten. s. v.] Termen care sem-nifica lipsa tedi de mielina la nivelul fibrelor nervoase. [Qr. amidon. s. Ex. / amiboi'de. \Cjr. cele doua suprafete osoase aflate In opozitie fiind conectate printr-un fibrocartilaj. contracta sfincterele si ve-zica urinara. m. faringiana (NA: tonsilla pharyngea) .] NA: articulatio cartilaginea. \Qr. ampho = amEU. / amphipathic. {Cjr. -oi. gr. In scopul se-pararii unor molecule prin electrofocalizare.: suflu amforic (v. de doua on. / ampholyte. AMFIDIARTROZA. de ia trepein = a in-toarce} Vims capabil sa infecteze celule din orice specie. de ia lye in = a distruge. [frofiadii (at. Reduce presiunea arteriala sistolica si diasto-lica. s. Daca este modificata numai pozitia focarului fata de retina (imaginea unui punct este tot un punct). adj.. cu efect stimulator asupra sistemului nervos central si periferic. pathos = afrcfiune. f. adj. anxietate. m. eidos = forma. AMFIARTROZA. f. a dizoh'a.). / amphorisme. / amibe. -oza . am6e[e p(lrti. trope . AMFETAMINA.] 1) (DCI) Denumire chimica (±)a-metilbenzenethanina. amylon = fdind. lytos = distrus. adj. f. palatina sau tonsila (NA: tonsilla palatina) . / amygdalian. AMIGDALA.ocupa partea mediana a peretelui superior al rinofaringelui. [Qr. apartinand protozoarelor. tenesme. s. relaxeaza musculatura bronsica. poate deter-mina dependents. Ex. amphi = de amfiete parti. or. f. a sch-imfia. AMIGDALIAN. AMIDON. s. / amphiphile. 2) Amilopectina. / amphotrope. AMIELINIC. arthron = articu[af. 2) Grup de compusi cu actiune similara. nonmyelinated. ia amibein = a aitema.. amygdale = migdala. s. / amide. scfiimfiare. / amphotrope. s. atat omul cat si animalele. gasitd w apro-pierea tempiuiui iui Jupiter Amman din Libia. adj. Var. Prezenta a. 2) De mentionat: a) a. este asferica sau astigmica. o psihoza ce mimeaza *schizofrenia. / amphipathique.: amoebiaza. de ia amibein = a aiterna.: articulatia temporomandibu-lara. philos = prieten. f. adj.: amfoter. iar amilopectina o culoare rosie. / amphoteric. adj. adj. m prezenta caruia alfa-ami-loza da o culoare albastra. / starch. AMFOTROP. amy-lum.a. . scfiim6are. ammattire. AMETEALA. myelos = rndduvd. nmmoniakon = sore di amoniu. / amide.] Substanta organica reprezen-tand forma de stocare a hidrocarbonatelor In majoritatea plan-telor si un constituent major al dietei.] Coexistenta unei *sim-paticotonii si a unei *vagotonii. cat si ca o baza. / amphophile. -ism. f. amoibe = altemanpd. V. n. / amphotere.. / amygdala. m. AMFORISM. amphora = amfora.). pri-mare. s. pi. am(o)ebae.: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergenti. AMIGDALECTOMIE. Dupa nu-marul de atomi de hidrogen miocuiti. A. In functie de dispunerea lanturilor de glucoza. secundare si tertiare. n. f. s. 2) Despre o in-secta care Inteapa neselectiv. s. / amyelinic. AMFOFIL. bolta cereascd. este detectata cu ajutorul iodului.. / amibiase.. -ind. ampho = am6u. in doua nidduri. d) nucleu amigdalian. Unele specii de a. dc. aether. / amygdalectomy. scaune diareice mucopurulente si sanguinolente. ampho = afn6ii. a'. mai rar.priv. care se deplaseaza cu ajutorul pseudopodelor. f. arthron = artifiifafte. adj. 2) A. m. Sin. b) a. / amphiarthrosis. adj. ampho = aIn6ii. adj. [Qr. c) a. racemica si sarurile sale. [Cfr.] 1) (Substanta) care se comporta atat ca un acid. schimfiare..] Care se aseamana cu o *amiba. scHim6are. AMIBOISM. dis = du6iu. amygdale = migdald. adj. / amyelinique. s. / ampholyte. Se manifesta Indeosebi prin dizenterie. [Gr. miopie). iritabilitate. ektome = excizie.*apendi-cele vermicular. celule migratoare) de a emite pseudopode.] Despre o molecula care este deopotriva *hidrofila si "lipofila. f.\ privitor la *amigdala. este alcatuit din lan-turi de molecule de glucoza si are formula generala (CaH^Or.: 1) Alfa-amiloza. Amina simpatomimetica. pulmonar sau cutanat. AMIBA.j Ablatia totala a celor doua *amigdale palatine. cu alte amibe patogene apartinand genurilor Acanthamoeba Hartinanella si Naegleria.] Sin : amfolit (v. s. a. Este endemi-ca 'in tarile calde. / amphotonie. / am(o)eboid. s. se produce prin intermediul *amilazei. Consumul cronic de a. / am(o)ebiasis. cu perioade de exacerbare. amphi = de am6eie pttrti. Di-gestia a. rezulta doua forme de a.ie. s. / am(o)eboidism.] Sin. dextroamfetamina si metamfetamina. f. pe fiecare fata laterala a zonei bucale a faringelui. s. -enne. gasita w apropierea tempiuCui iui Jupiter Amman din Libia] -ida. Substantele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polara (pol hidrofil) si una nepolara (pol hidrofob).reunire de foliculi limfoizi situata Intre pilierii valului palatului. Var. [Cjr. adj. {Cjr. / vertige. m. incluzand a. de ia philem = a iu6i. / amidon. de [a philem = a iu6i. sub forma de lichid incolor. a schimfia. / amphiphilic. dar se poate localiza si la nivel hepatic. / amphiarthrose. [^r. AMIBIAZA. n. tonos = tewiune. fiind contractata prin ingestia de chisturi de amibe.

s. amylon = faina. s. n. s. a aranja. [Lat. V.] Scaderea fortei musculare. / amylasuria. adj. amylon = faina. acidus = acru. / amylo'idose.] Valoarea normala a nivelu-lui amilazei In sange. continand o functie acida. are si o actiune opusa aldosteronului. primitiva sau primara. derivata din amoniac prin substituirea a 1. care se depoziteaza In organele interne. ummomakon = sare de amamu. f. mys. de ammiti. / amyotaxie.4-glu-can. s.. Denumirea de a. s. / amyosthenia. valina. s. fiind frecvent conse-dnta unei *akinezii. sfdramare} Procedeu de ablatie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pensa speciala. [Gr. treonina. s. enzima nefiind spedfica pentru acinii pancreatid. A. AMIOSTENIE. f. *acetilcolina. serum amylase. -ina: I at.] Sin.. -e. V. ammoniakon = sore de amoniu. de ta cum = cu. f. f. amidon. f. amyliim. care exercita functii regulatorii: *colina. f.\ Prezenta unor aminoacizi (leucina. myos = musciti. AMINOACIDURIE. / amylasurie. gr. aminoacide. gr. gr. / amimia. AMIOTROFIE. ouron = unnd. f. Se disting: 1) A. -aza. adj. / amyotaxia. a carui semnificatie nu este Insa clara. si amine bio-gene. s. deoarece organismul nu-i poate sintetiza si trebuie primiti prin alimentatie (opt In cazul omului. / aminoacidurie. / amyotrophie. de la. mys. Recent s-a demonstrat ca a. myos = muscfti. s. a priv. 2 sau 3 atomi de hidrogen legati la azot. / amyloidosis. *histamina etc. se poate produce o alterare sau o compromitere a functiilor acestora. sunt molecule care se gasesc la animate. amidon. dar Indeosebi In ficat.: tonsilita. cistinuria-lizinuria familiala. [Gr.] Diminuarea sau abo-lirea mimicii afective. sides = forma. mys. a-a. f. se gasesc la unele plante. este de origine proteica. Se manifesta de la nastere si se caracterizeaza prin atrofie musculara generalizata fara contractura. / amylace. A. [Gr. gasita in apropierea te-mptuiw fat Jupiter Amman din Libia. amylon = faina. f. dar nu este antagonist al receptorilor intracelulari pentru aldosteron.: miatonie. neopla-zii ale plasmodtelor. tirozi-na etc. 8. In inflamatia glandelor parotide. gr. amyloidisme. a fost pus In evidenia In creier beta-a. *triptamina. amidon. cuprinsa Intre 80 si 180 unitati Somogyi/ 100 ml sau 50-150 Ul. ammoniakon = sare de amoniu. sin. s.. fimylum. AMILAZURIE. [Lat.} Sin. 2) Substanta amorfa. AMILORID. [Gr. f. / amyotrophy. oligofrenia fenilpiruvica. adj. pancreatica si catalizeaza hidroliza legaturilor a-1. AMIOTONIE. s. gr. f. AMINOACID. a crea. f. genitus = nascut si gignere = a nafte. adj. [Gr. Cresterea a. amygdali-tis. care reprezinta 159 . asociata cu: infectii cro-nice ca tuberculoza si lepra. amidon. s. s. f. -aza. AMINOACIDOPATIE. care traduce citoliza pancreatica In pancreatita acuta. s. gasita in apropierea tempiului lui Jupiter Amman dm Libia. cu com-pozitie variabila In raport cu diversele stari patologice cu care se asodaza. troplie = firma. s.: ataxie (v. taxis = ordonare. sarade a reactiilor motorii si emotionale. amidon. a fost data de Virchow. *A. f.. contin lanturi usoare de imunoglobuline sau glicoproteine. secundara. s. zdrobire. mimia = imitare. AMILAZA. m. s.: amiloza. \Gr. a .) In urina. amylon = faind. f. A. s. s. f. leucina.] Deficienta sau absents 'tonusului muscular. const. AMILACEU. / amylosis. A. myos . ouron = urina. f. a priv. [Lat. boli inflamatorii recurente. sunt 'exopeptidaze care elibereaza progresiv aminoa-cizii pornind de la aminoaddul N-terminal al lantului polipep-tidic. de cauza nepredzata. / amylas(a)emia. creste. / amyotonia. aranjare. pentru miastenie. indud a. / amylose. In cazul *bolii Alzheimer.] Enzima care catalizeaza hidroliza amidonului In molecule mid. f.: tirozinoza.. s. AMILOZA. s. pathos = fioala\ Denumire generica a bo-lilor enzimatice caracterizate prin perturbari ale metabolismului aminoadzilor. V. lizina.\ Despre o substanta sau un corp care contine *amidon. AMINOPEPTIDAZA. putere.. / amyosthenie. amylum. amidon. gr.] Enzima intestinala care catalizeaza scindarea legaturilor pepti-dice. joaca un rol important In sinteza organica.. a -priv. Creste In unele boli: global ('sindrom De Toni-Debre-Fanconi. rinichi si splina. [at. / amylaceous. salivara si a. s. gr. nu are relevanta diagnostica pen-tru aceasta boala decat atund cand depaseste 500 unitati Somogyi. [Gr. [Lat. / amygdalotripsis. f. s. AMILOID. s. de la plassein = a forma. / amyloid. amylum. [Gr. / aminopeptidase.muscni. biochim. / amygdalite. care a presupus o relatie a substantei cu amidonul. Sin. s. AMIOTAXIE. s. Cele mai frecvente tipuri de a. copt de ta pepsein = a gati. / acide amine. / amylase. f. / amylase. A. gasitcl in apropierea temp[u[ui lui Jupiter Amman din Libia. [at. f. [Gr.AMIGDALITA AMIOTROFIE AMIGDALITA. s. amygdale = migdaia. f.. s. amylon = faina. [Gr. gr. acidus = ami. [Gr.] Prezenta amilazei In urina. / amygdalotripsie. / amine. / amimie.. f. s. / tonsillitis. f. amidon. gr. Valori normale: 8-64 unitati Wohlgemuth. leudnoza etc.. [at. s. / amyotonie. s. m. histidinemia. si tab. AMIMIE. Uneori. *serotonina. Ca urmare. gr. amylum. gasitcl in apropierea templului lui Jupiter Amman din Libia. const. / amine. a -priv. gOsita m apropierea temptu[ui iui Jupiter Amman din Liflia. s. myos = muscfii. -am . a. s. indispensabili. [Lot. Sin.i. AMILOIDOZA. -ind. s. [Cfr. mys. izoleudna. concentrate normala fiind de 8-32 unitati Wohlgemuth. gr. -ind .. Foarte raspandite sub forma de aminoacizi. f. -ind.\ Element constitutiv al proteinelor. f. ei'dos = forma} 1) Care seamana cu amidonul. -ind. f. s. amylon = fciina. AMINE BIOGENE / amines biogenes / biogenic amines. maltoza si dextrine. biochim. ~~~\ AMINA. f. / amylasemie. congenitus = nascut odatii cu. Unii a. s. amylon = faina. nu se afla In relatie cu o afectare motorie periferica.priv. / aminoacidopathy. clipit rar. mys.] Inflamatia *amigdalelor palatine.. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhiba cotransportui Na^/Cr si schimbul anti-port Na*/H~~ la nivelul membranei celulare. sunt denumiti esenfiali. peptos = digerat. Ex. AMIOPLAZIE CONGENITALA / amyoplasie congenitale / amyoplasia congenita. amygdale = migdaid. metionina. *boala Wilson etc. ammoniakon = safe. s. normala este de 300 pana la 900 mg In 24 ore. f. f. [Gr. nutrifie} Denumire generica a unui grup de afectiuni heterogene ce au ca trasatura comuna atrofii musculare evolutive. -1(0. / aminoaciduria. si tab. de asemenea. fenilalanina si triptofanul).) Baza organica azotata. -atos = sdnge. -ozti. / amylo'lde.). / aminoacid. / amiloride.] Stare patologica plurietiologica constand In formarea si depunerea extracelulara de *amiloid la nivelul unor tesuturi sau organe.priv. o functie amina si un radical caracteristic fiecarui tip de a. de (a mimeisthai = a imita. m. manifestata prin fades inexpresiv. a . f. amylum. s. plasis = modeiare. tonos = tensiune. proteine si alcaloide.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiru-vica. gr. fSa. AMIGDALOTRIPSIE.). / amiloride.] Boala ereditara familiala transmisa dupa modul dominant. fara Insa sa afec-teze transportui Na^ prin canalele de sodiu *tetrodotoxin-sensi-bile. amylum. / aminoacidopathie. sanguina este de ori-gine pancreatica. a digera. In *amiloidoza. sthenos = fortd. [Lat. hemodializa prelungita etc. haima. A. myos = musch. -aza .. f. m. *catecolamine. [Lat. AMILAZEMIE. Sin. *cistinurie-lizinurie familiala etc. -ozd . tattein = a ordona. 2) A. a modefa.). Valori patologic crescute se Intalnesc Indeosebi In pancreatitele acute. m. tripsis = frec-are. f.: amiloidoza (v. acidus = acru. / aminopeptidase. ammoniakon = sare de amoniu.

/ amniocentese. A. pe care Freud a interpretat-o nu doar In relatie cu imaturitatea functionala a structurilor cerebrale. fara condensarea cromo-zomilor si fara formarea fusului de diviziune. diagnosticarea unei aberatii cromozomiale. a gradului de suferinta fetala In cazul imuni-zarii maternofetale.: In etilis-mul acut). s. s. cat si retrograda.priv. n. [Qr. amnion = me. este utilizata pentru decelarea suferintei fetale (asociata cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) Indeosebi In cazul sarcinilor pre-lungite. spinala scapuloperoneata tip I (sindrom StarkKaeser). In aceasta regiune Tsi are sediul gena care codi-fica receptorii pentru androgeni. Se mai numeste si holoschizis. Este de origine citotrofoblastica. transparenta. sub forma de gaz incolor la presiune atmosferica. care nu intereseaza decat un singur tip de informatii.] Ra-diografia cavitatii amniotice opacifiata cu un *mediu de contrast introdus prin punctia uterului gravid. AMNIOGRAFIE. s. fie prin clivare. urmate de deficit motor si amiotrofii. Compus binar al azotului cu hidrogenul. rare. mergand pana la degene-rare si atrofie. spinale progresive ale adultului. anterograda. spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaza pe dozarea unor enzime musculare. s. / ammonia. simetrice. astfel Incat procesele de ramolisment cerebral.. AMNIOCENTEZA. ceea ce poate fi la originea unei a. Indeosebi. prin asocierea unei rarefactii cu *neuronofagie a neuronilor mari din maduva (predominand In regiunile cervicala si lombo-sacrata) si din nucleii nervilor cranieni. la a . pentru amiba (v. pentru studiul caracterelor sale chi-mice. *impotenta. mult mai rare. A.). cu tendinta la distalizare. a e^flMtrta. m care subiectui nu Tsi poate aminti informatii memorizate cu mult timp Inainte. Diferentierea a. si raptus. foarte solubil In apa. fenomen psihic complex. si mnasthai = a-fi aminti. V. amnion = memfirand a fatutui. o . importante: 1) A. pentru amibiaza (v. a. kytos = cdutd} Celula de origine fetala regasita In lichidul amniotic.n6. A. cu debut Intre 20-50 ani. sau anterograda {de fixare). cu incidenta 1/20 000 nasteri. graphein = a scrie. s. \GJT. \Cjr. / ammoniac. cu transmitere autozomal dominanta.pm'. \yr. *Confuzia mentala Impiedica fixarea amnezica. \Qr.. modalitate caracteristica vertebratelor inferioare. se manifesta Inca din viata intrauterina.AMITOZA consecinta unor leziuni degenerative ale neuronilor motori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii. [Cjr. AMNEZIC. introdus prin colul uterin. AMNIOSCOPIE. secundar ai centurii scapulare. f. mnasthai = a-fi aminti. pot aparea in stari depre-sive. ammo-niakon = sore de ainoniu. s. f. Ele au un caracter ereditar. Se caracterizeaza clinic prin deficit motor. / amniocyte.m6rana a fatutui. amnioa = me. V. infantila cores-punde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de viata. In general. care priveste informatiile.. f. de ex. m. cu ptrofii musculare cu propagare centrifuga. Mai importante: a) A. Deoarece exonul 1 al genei contine o secventa repetitive! amplificata la bolnavii cu a. retrograda). a. dilution = mem6rana a fatutui.] N^\y. 2) A. [tyf.. mimsthcii = a-fi aminti. s. f. se de-scriu si forme cu transmitere autozomal dominanta.. amnezie. s.). uneori *diabet zaharat. cu miros iritant. / amniocyte. AMONIAC. n. AspectuI clinic seamana cu eel al *miopatiei. b) A. a muschilor gambelor. AMNESTIC.\ Punctie transabdominala efectuata la gravida In scopul recoltarii de lichid amniotic. 2) Persoana care si-a pierdut memo-ria. s. gena implicata fiind localizata pe bratui lung at cromozomului 5.priv.recente. f. 3) A. f. 160 AMONIAC AMNEZIE. rezistenta.mbra. [Mafae-ziana amok = atac furies} Termen de origine malaeziana care desemneaza o criza de dezechilibrare psihica cu tendinta la crima sau sui-cid. acestia nu Tsi mai exercita efectele trofice esentiale pentru muschiul iner-vat. / amnion. au fost descrise numeroase forme inter-mediare. pe fata interna a placentei si a cordonului ombilical. bine definite clinic. / amnioscopy.] 1) Care se refera la *amnezie. AMOEBA. Sin. s. s. In evolutia lent progresiva se asociaza si tulburari endocrine: *ginecomastie. spinala infantila (boala Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil. AMNIOCIT.. / amniocente-sis. cu transmitere recesiva.] Observarea aspectului macroscopic al lichidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului. cu tendinta centrifuga. isterie (mai frecvent a. o . / amnesic. s. cu durata de supravietuire de circa patru ani. gasita in apropierea te-mptuiui Iw Jupiter Amman din Lil)ia. Memorizarea. / amnioscopie.. amnion •= wtmfirana a fdtuCui.) AMOEBIAZA. / amnestique. s. citogenetice. \Qr. a fost. AMNIOS. si a. Forma "benigna" este progresiva. s. si memorie. skopia = e. p. poate fi retro-grada (sau de ei/ocare). Alaturi de forme de a. adj. AMNEZIE ANTEROGRADA / amnesie anterograde / anterograd amnesia..priv. s. iar uneori si din trunchiul cerebral.: punctie amniotica. V. V. iar morfopatologic. evolutie foarte lent progresiva. punga apelor. *electromiografie si biopsie musculara (care releva carac-terul neurogen al a. subtire. initial proximale. sau f. Poate avea loc fie prin stran-gulare. In relatie cu 'cromozomul X. Pe langa transmiterea autozomal recesiva. rinichiului. ceea ce Inseamna ca aceasta maladie este determinata de o *mutatie dinamica. kentesis = wtepd-twa.] Incapacitate (totala sau partiala) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate. / amnios. tit [a skopein = a veaea. cu debut Intre 3050 ani si afectarea. care intereseaza toate categoriile de informatii percepute. ci si ca expresie a unor refulari reversibile. AMITOZA. A. ou f. / amitosis. limitate si lacunare (ex. cu membrane intacte. a. s. fir. fiind compusul de baza . amnesia uitare. / amitose. a . aparuta In cadrul unei depresii. ca si 'in cazul unei leziuni corticale. / amnesique. / amnestic. Mecanismul patogenic este Insa comun si clar: prin degenerarea neuronilor motori.: ecmnezie (v. mneme = memorie. Se utilizeaza In industria chimica. b. Sin. Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig. AMOK. Forma acuta. ganglionilor vegetativi si structurilor superficiale ale epidermuiui. adj. Inlocuita cu *ecografia. In lipsa acestor influente se produc tulburari morfofunctio-nale grave ale fibrelor musculare. / amniography. cu fibrilatii si rareori pseudohipertrofii. / amnesia. organice sau nu. "maligna". Sin. m. Var. s. cu transmitere autozomal recesiva sau dominanta. bulbospinala progresiva (boala Kennedy) este determinata de o anomalie a bratului lung al cromozomului X. s. / amnesic. f.).: sac amniotic. spectrofotometrice. dificil de clasificat. n. selective.^ammare. presupune organizarea informatiilor in directa relatie cu inteligenta subiectului. In patologia psihiatrica. mitos = afo. / amok.. cand se constata ca miscarile fatului sunt foarte slabe. m. / amok. f. m. prezenta *fasdculatiilor (clinic sau electromiografic) si absenta reflexelor osteotendinoase permit diagnosticul. -ozd. f.j Diviziune celulara directa care se produce prin simpla clivare a nucleului. s. adj. s. tie. Sin. auditive sau vizuale.] Membrana limitanta a oului fecundat. cu afectarea musculaturii proximale si evolutie lenta. [Qr. antreneaza atat o a. n. dar absenta pseudohiper-trofiilor. fenomen observat la om la nivelul ficatului. Deoarece este un examen riscant. fdtuiui. f. Adesea nu are loc nici diviziunea corpului celular. H-I regiunea proximala. adj. toxic pentru organismele vii.: boala Wohlfart-Kugelberg-Welander. Se disting a. spinala cronica pseudo-miopatica (boala Kugelberg-Welander) se caracterizeaza prin deficit motor si amiotrofii proximate. f. m. tesutului nodal. Tipuri de a. / amniographie. \CJT. Var. permite determinarea motricitatii fetale. a sexului fetal. globale.\ Care provoaca pierderea memoriei.

Abreviere utilizata curent pentru a desemna adenozin-3'. [Lot.: primer. prin amplificarea cantitatii de ADN de origine bacteriana. -atos = sange} Concentratia plasmatica a amoniacului liber. morphe = forma} Care nu are o forma sau o structure bine definite. pentru amplificarea potentialului electric al pulsului. / ampicillin. endo-crinol. 2) A. y. ammoaiakon = sore. si PCR. In scop de identificare. s. de. ureogeneza. [ftfire. care este Insa convertit In produsi amoniogeni. si amo-niac. A. si tab. 1) Producerea in vivo de copii suplimentare ale unei secvente de ADN. ligand. utilizat In automatizare. des = separat de. AMONIEMIE.v. s. f. Un curent de un a. enhancer (genetics). digitale). permite unei *polimeraze sa initieze sinteza unui al doilea lant complementar matricei. AMORF. de puls. V. In *acidoza. AMPRENTARE GENOMICA / empreinte parentale / genomic imprinting. / AMP-desaminase. Penicilina semisintetica cu activitate similara penicilinei G asupra germenilor grampozitivi. s. V. s. / ammoniogenesis. s.: PCR (v. / ammoniogenese. amorce. \G. m. derivat de.] 1) Depresiune imprimata pe suprafata unui organ de catre o structura anato-mica.} 1) prima parte a ciclului *amoniacului In organism. f. / amorphous. cu intensitate rnarila. fizician francez.si cinematografiata. adenilat-ciclaza. s. / myoadenylate deaminase. de. V. 2) Urme lasate pe un obiect de degete (a..priv. AMORSAJ ALEATOR / amorcage aleatoire / random priming. V. vecfie amordre = fl mufca. f. s.priv. imprimere = a apasa pe. AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP. Tipuri: a) a. dependenta de originea parentala. prin simtui tactil. AMPER. se obtine cu ajutorul unei ADNpolimeraze. AMONIOGENEZA. / amplificateur. gasita.). de la amplificare = a man (amplus = mare. s. empreinte. / amorce. a taia. foto. In care se folosesc tranzistori pentru marirea puterii unui semnal electric.\ Abrev. d) a. amplitude. 1) Represarea permanenta. f. In organism se afla In cantilati foarte mid (v. la facere = a face. ammomakoa = sore de amotiiu. hiperamoniemie. [Andre Marie Ampere. AMP-DEZAMINAZA. n. Initierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituite dintr-un amestec de oligonucleotide cu secvente difehte.AMONIEMIE In prepararea Ingrasamintelor azotate. a activitatii transcriptionale a uneia dintre cele doua copii ale unei gene bialelice. AMPLIFICATOR DE LUMINANTA / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen. f.] 1) Valoarea absoluta maxima a elongatiei unei marimi oscila-torii. s. V. / ampliation. f. si PCR. AMORSA. provenit Indeosebi din degradarea unor aminoacizi. Sin. f.re. -aza. poate fi evaluata prin masurarea perimetrului toradc. receptor. gnosis = perce. iar In continuare ionii amoniu se combina cu anionii acizilor. adj. s. amoniemie) deoarece. engL: Adenosine MonoPfiospdate = adenoz. DeficituI acestei enzime este la originea unei intolerante la efort. s. cu mialgii si crampe musculare. f.. f. f. electronic. a . de luminanta. [ui Jupiter Ammoa din Lima. 0 astfel de imagine este obtinuta cu un fascicu'l de radiatii X de intensitate mica. s. s. \Jr. s. / ampere. V. s. f. actioneaza ca *mesager secund. cu o tensiune mai mare. paime sau plante. care vor fi astfel eliminati sub forma de saruri de amoniu In loc de saruri de sodiu. Aparat care transforma imaginea optica In imagine electronica. lipsit de forma. / impression.. / empreinte. gasita. v. f. -onis = mctrire. const. s. magnetic. profesor la 'Bans. de tensiune transforma un curent altemativ In alt curent alternativ. de [a amplus = mare. [Cjr. -ina. reactia In lant a polimerazei. f. 2) Rareori. nucleotid sintetizat din *ATP ca raspuns la o stimulare hormonala a reeeptorilor suprafetei celulare. / ampliation. / amplitude. [Qr. marime. s. / amorphognosia. avand drcuite magne-tice pentru amplificarea semnalelor de joasa frecventa. b) a. AMP / AMP / AMP. A. AMPRENTA. AMPLIFICARE GENICA / amplification genique / gene amplification. 17 7 S-1836} Uni-tate fundamentala din Sl. Este inactivata de *penicilinaza.5'-monofosfatul ciclic. AMORFOGNOZIE. m apropiere-a temp(u[ui Cui Jupiter Ammoa din Li6ia. AMPLIATIE. observata.). Secventa de ADN amplificata este comparata cu alte secvente nudeotidice conservate In banci de date. s. cunoaftere. Este inactivat prin hidrolizare In *AMP de catre o fosfodiesteraza. Consta In formarea. Sin. s. c) a. activand "protein kinaza A. de amoniac. digitale sunt Inregistrate In criminalistica. V. 2) Modificarile survenite de gene In cursul gametogenezei si/sau embriogenezei si care altereaza expresia fenotipica.! genesis = producere. / ammoni6mie. [Lot. la nivelul tutu-cor tesuturilor. de imagine sau a. de masura a intensitatii curentului AMPRENTA electric. 2) tehnica pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare. s. -iais == Cargime.ii tempiu[ui [ui Jupiter Amman din Li6ia. s. transporta un 'coulomb pe se-cunda. renala este unul dintre mecanismele reglarii *echilibrului acidobazic. evitandu-se scaderea *rezervei alcaline. amplifi-cator = care marefte. Este utilizat In radioscopie pentru cresterea luminozitatii si predziei unei imagini obtinute direct pe un ecran fluorescent. 2) In genetica: secventa de ADN capabila sa stimuleze transcriptia unei gene. / ampere. AMPICILINA.: Ad'enosine MonoPfiosphate = adeno sin-mono fos fat. / ampicilline. f. AMP c. ammomakoa = sore. AMPLIFICARE PRIN REACTIE IN LANT A POLIMERAZEI / amplification par la reaction en chaine de la polym6rase / polymerase chain reaction. [Lot. Jar In *alcaloza diminueaza. AMPLIFICATOR. m apTopie. prin aplicarea pulpei de161 . Ca gaonai = a cunoaste} Imposibilitatea recunoasterii formei obiectelor prin pipait. m. s. de (a gennan = a produce.] Enzima musculara care In timpul exerdtiului fizic transforma adenozinmonofosfatui In inozin monofosfat si amoniac. [a ampliare = fl crefte. [Qr. adj. AMP-deaminase.. gashd m apropie-rea timplulw. / amorphognosie. este transformat la nivelul ficatului In uree. f. impresiune. Astfel. In tubii renali. / primer.ve.r. acest proces se accentueaza. g. parental imprinting. haima. Uneori se utilizeaza si termenul echivalent din engl. AMPLITUDINE. m. amoniogeneza. de amomu. amoniacul este sintetizat din *glutamina.} Oligonucleotid care. din Cat. a . engC. morphe = forma. utilizata In mod curent pentru acid adenozin monofosforic (v. f. ficare. V. / amorphe. Bacteria studiata poate fi astfel identificata si clasificata In arborele filogenetic. amoniemie. f. termenul este utilizat si cu referire la marirea abdomenului In timpul sarcinii sau prin acumulare de lichid In peritoneu. proteine G. (at.in monofosfat.re. / amplitude. substanta toxica al carei nivel sanguin creste In *coma hepatica si In comele pro-duse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei. de. e) a. de obicei electric. / ammoni(a)emia. biochim. si tab. A. hi-bridat cu o matrice de acid nucleic.] 1) In electro-nica medicala: aparat utilizat In scopul reproducerii unui sem-nal.. ampli-atio.] 1) Cresterea de dimensiuni In toate sensurile a cavitatii toracice In timpul inspirului.. sau s. V. / amplifier (electronics). dar activa si asupra unor germeni gramnegativi. amoniu. 2) Magnitudinea *potentialului de actiune. iradierea padentului fiind mult redusa. Ea poate fi transmisa la distanta. m. Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ. dm fr. [J~r. [A5rev. const.). f.

s. adj. pe o foaie de hartie. s. ballein = a iansa}\ 1) Care favorizeaza transformarea materiilor nutritive In tesuturile vii. s. dor. -oni/i = taiere. s. a. / anabiosis. A. ANAGEN. s. dezvoltat la nivelul partii comune a ampulei sau In zonele sale coledodana ori pancreatica. an priv. permite o reproducere fidela. fidela.: catabolism. orice structura anatomica. ampullae. poate fi determinata la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a. / anaclitique. / anaerobic. Anafrodizie. a.'•tele. khioros . / anabolisant.. adj. adj. -oza . comparabil cu socul anafilactic.. / anaerobiose. s. 1684-1751} Cancer al ampulei Vater (v. bins = viata. AMPUTATIE. gr. [Lat.priv. ANAFRODIZIAC. 3) In stomatologie: copie negativa. mediata de IgE. pasivS). a arunca in sus (ana . [Cfr. s.] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea). / analeptic. anabios. f. s. / anagen. regrupeaza procesele de sinteza si consum de energie.verde. adj. de a reconstrui/ de [a anaballein = a construi. / anabolising. operatie prin care se separa de organism un membru. n. adj. s. Indeosebi cardiovasculari si respira-tori. 'Wittmfiwy. f. aphrodisia = dorintd sayiaia. anabole = acfiunea de a urea. [Qr. iovitura.] Viata desfasurata doar In absenta oxigenului molecular. ANALGEZIC.] 1) In chirurgie. de. de la ana = din nou. iarcSsi. f. gr. a. an . adj.. f. s. [^r. s. NA: ampulla. [Cfr. \Cfr.] Anomalie a 162 ANALGEZIC undei pulsului caracterizata prin aparitia unui mic cro?et pe portiunea sa ascendenta (In stenoza aortica sau In anevris-mul aortic). / anabiose. care. -os = aer. adj. adj. V. / anaphrodisia. rectala (NA: ampulla recti). gr. / anaclitic. [Cfr.. Exista a. [Cfr. ANABOLISM.priv. dilatatie inconstanta a partii terminale comune a *coledocului si canalului Wirsung. [Qr.. AMPRENTA GENETICA / enipreinte genetique / DNA fingerprint. tubara (NA: ampulla tubae uterinae}. ANABIOZA. f. A. muschii. phylaxis = protecfie. s. / anacrotisme. s.. / anagene. -eri. ballein = a (ansa]} Ansamblu de procese care permit asimilarea nutrimentelor si utilizarea lor. / anaphrodisie.: aclorhidrie. sau algesis = simtui du-rerif. anatomist. s. s. Exista un mare numar de a. [a anaballein = a construi. adj. de [a akouein = a auz. anatomist. creste astfel permeabilitatea vasculara si contracta fibrele musculare netede. s. [Abraham Vater.} Despre o substanta care calmeaza dorintele sexuale.. / anaphrodisiac. NA: ampulla hepatopancreatica. / anaphylatoxine. In prealabil Inmuiata 'in tus. tesutui subcutanat si tegumentele. bias = viata} Revenirea unui organism la viata activa. levuri. [at. provocata prin injectarea prealabila a unui antigen (injectia "preparanta") si care apare dupa o a doua injectare a aceluiasi antigen (injectie "declansanta"). ana = in sus. a dinti-lor si a tesuturilor bucale. portiunea dilatata situata la extremitatea *trompei uterine. iarafi. n. si a. f. m.. Umpluta cu ipsos.priv. gennan . A. / analgesique. f. In *proba Prausnitz-KusIner. ampulla = vas mil' pentru ule-i sou par-fum.ClUaie. analeptikos = care restaureazd. ANACLORHIDRIE. -eris. un segment de membru si. In cazul a. / anachlorhydrie.. s. ana = in sus. de a reconstrui.AMPRENTA GENETICA getelor. de ia Afrodita = zdta dra{Jostei. aer. f. provoaca degranularea bazofilelor cu eliberarea de substante vasoactive. portiunea inferioara a *rectului pelvin. Exista doua a. / ampoule. ANAFILAXIE.i lit la Afrodita = zeif:a dragostd. dupa o perioada de moarte aparenta sau de viata latenta. anabiosis = rewviere. ana . pi. m. \Qr. a scurta.).: a. ANACUZIE. an . aer. / anaphyla-toxin. dactiloscopie. a danturii si a tesuturilor vecine. *deletie a unui •autozom. toxikon = otrava pentru varfvl sagetiior. Serul contine o alfa-globulina capabila sa inactiveze cele doua a. respiratorii. / anaphase. pentru formarea bontului. ampulla = vas mic pentru uki sou parfum.priv. / anaerobiosis. s. / achlorhydria. anabole = acfiunea de. accidentals a unui membru sau a unui segment de membru. f. [Cfr. \Cjr. unui membru sau a unui segment de membru se sectioneaza formatiunile osoase si se conserva. utilizate in sindroamele catabolizante: debilitate. injectata intravenos pro-voaca soc anafilatoxinic. de la phaiaein = a aparea.} 1) Care stimuleaza...: C3a si C5a. / anaphylaxie. m. cu ajutorul unui instrument chirurgical. elibereaza histamina prin degranularea mas-todtelor si bazofilelor. ANALEPTIC. / anaerobic.] Portiune tubulara dilatata In structura unor formatiuni anatomice..: cofoza (v.} Denumire a stadiului de crestere a parului In cadrul *ciclului pilar. V. de la phylattein = a apara} Hipersensibilitate specifica.\ Absenta completa a acidului clorhidric din sucul gastric.). f.: carte de identitate genotipica (v. m. aer. adj.} Sin. {Cfr. ana = contra. medic fi botanist ger-man. A. [a ampulare = fl taia. adj. s. bios = viata} Despre microorganismele care nu se pot dezvolta In contact cu aerul si referitor la reactiile chimice care se produc In absenta aeru-lui. denu-mita model. -ind . n. phylaxifi = protecfie. -oma.priv. ampula. In decursul caruia cromozomii se dedubleaza. / anabolism. [Lat. ANAFILATOXINA. / anaphase. [Cfr. / anacrotism. / anabolisme. [Cfr. profesor la 'Wittenburg. Ex. profesor la. -os = aer. / analeptique. 1684-17S1:\ V. ampula). / anacusis. ana -priv. afgos = durere. f. hydor. aaa = In susi krotos . urmata de o anomalie *fenotipica. / amputation.: *de-presie a. adj. s. AMPULA VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater. AMPULA. a urea.. f. 2) Remediu care exercita actiunile mentionate..: a. Sin. 3) Agent stimulator al SNC capabil sa restabileasca functiona-litatea unor centri deprimati. de. f. AMPULOM VATERIAN / ampullome vaterien / Vater's ampulla carcinoma. an .] Substanta produsa In ser dupa activarea complementului (fractiile C3 si C5) de complexele imune sau de unele substante coloidale: dextran. f. f.priv. venin de cobra. ANABOLIZANT. partial.a produce. adj. tonifica si revitalizeaza. prin extensie.i.. Vater. f.. (ikousis = am. n. [Qr. care favorizeaza productia de proteine. f. [Cfr. Se spune In-deosebi despre copilul mic care depinde de mama. dt ia phy-latlein = a apara. klitos = desfafurat mapoi. la unele microorganisme. / anaphylaxis. adj. de ia toxon = sageata. osteoporoza etc. -ism. ANAFAZA. m.\ Despre cine. s. situata la nivelul duodenului. una = contra..] 1) Despre o substanta care atenueaza durerea fara abo-lirea constientei. on . -e. 3) In embriologie. obligato-rie. |t/r. Ant. medic si botanist german. ANACLITIC. / analgesic. s. / amputation. endo-toxine ale bacteriilor gramnegative. A. s. ANAEROB.} Diminuare sau absenta a dorintelor sexuale. s. A. [-Cot. aphrodisiakos. f.. se manifesta In forma cea mai grava si cea mai acuta prin *soc anafilactic. iarafi. gr. la un al doilea contact cu antigenul. f. Ex. 2) Medicament care . tot la o serie de microorganisme. s. s. hydatos = apa. prin modificarea pragului senzatiilor dureroase sau prin cresterea tolerantei la durere. s. s. 2) Sectiunea traumatica.va sau despre ceva care depinde de alteineva sau de altceva. este o forma de hipersensibilitate de tip imediat. obtinuta prin mulaj cu un material plastic. care se pune In evidenta printr-o reactie cutanata. an . ANAEROBIOZA. / ampulla. [at. anaerqbioza. facultativa. s. / anaphrodisiaque. / anacousie. 2) Un steroid Inrudit cu testosteronul. ANACROTISM.in sus. se separa si se dirijeaza spre polii celulari. rasaritut unei . Sin. In scopul elaborarii de molecule In tesuturile vii. s. fiidrogen. s. Ex. f. aer. a arunca in sus (ana = in sus. phasis = aparenta. de obi-cei un bisturiu. amputatm. Abraham Vater. n.

f. glosar informatica. s. in scopul izolarii si identificarii bacteriilor. cantitativa) a compozitiei chimice a unei substante. f. fiind o forma clinica a *eritroblastozei fetale. procedeu al statisticii matematice ce permite identificarea factori-lor care stau la baza unei corelatii. hidrops fetal. ANASTOMOZA TERMINOTERMINALA / anastomose terminoterminale / end-to-end anastomosis. analogos = [a feli conform unei anumite marimi. s. / analyseur. 7) A. s. dar. s. In care cele doua segmente suturate se pun cap la cap. narcotics prezinta si un efect sedativ. algos .] Asemanator. s. / anatomy. an . -atos = gura. \Qr. [Qr. de la ana == din nou. iarafi mncme = memorie fi mnasthai = a-fi aminti. [Cjr. fara Insa a ca-pata un aspect net embrionar. A. analog. trofica. V.] Comunicarea naturala. cai biliare si urinare) sau a unor nervi. ANALOG. formatiunilor vizibile cu ochiul liber. ana = in juruC. de regula frecventa. macroscopica. reprezinta consecinta unei leziuni cerebrale cu focarul In zona nucleului lenticular. sunt utilizate. dispersiei.. vizual. termen utilizat de fRpocrat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei tuJfatii. la. anastomosis = descfiidere. comparata. compararea struc-turilor diferitelor plante si animale. ex. se disting nu-meroase tipuri de a.. / anastomosis. 12) A. coproparazitologica. m. f. patologica sau artificiala (chirurgicala) a doua conducte (vase sanguine. / anascitic. cu afemie. / anastomose. Indeosebi la nivelul tractusului digestiv.\ Metoda stiintifica de cercetare a fenomenelor bazata pe examinarea si determinarea fiecarei parti componente. [a ana = din nou. prezints o asemanare totala sau partiala a caracteristicilor esentiale cu cele ale sistemului cu care se compara. [Qr. \Cjr. de. de [a plassein = a forma. metoda de a. s. iarafi.\ Care nu se Insoteste de *ascita. secfiune.] Ansamblul informatiilor obtinute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul sau asupra *antecedentelor. arthroun = a rosti distinct} Tulburare a limbajului constand doar din imposibilitatea articularii sunetelor. ANASTOMOZA ANTIPERISTALTICA / anastomose antiperistaltique / antiperistaltic anastomosis. embriolo-gia structurala. iarafi. lyeiii =. ANALIZOR. Edem generalizat si intens al pla-centei si al fetusului. poate comunica prin semne sau prin presiunea mainii numarul de silabe continute In cuvantui pe care nu Tl poate pronunta. adj. spe163 . 5) A. Este considerata uneori sin. askites. analiza unui fenomen pe baza reprezentarii grafice. Se Intalneste Indeosebi In cursul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-materna. In continuare. f. *euforizant sau *anxiolitic. logos = raport.] Edem generalizat al tesutului celular subcutanat. ANASARCA..: 1) A. analyein = a fezoha. f. / analgesia. 11) A. avand ca scop determinarea concentratiilor diferitelor substante din organism (Indeosebi a constantelor biochimice) sau separarea componentelor unui produs biologic. [Qr. Este cazul Indeosebi al alcaloizilor din *opiu sau al derivatilor acestora. Indeosebi In laboratorul clinic. coprologica. m. ANAMNEZA. adj. a. auditiv.receptor cutanat. ANAPLAZIE. a. la ana = din nou. permite cautarea planului de polarizare a luminii [nicol a. Directii: 1) A. adj. intestinala efectuata astfel Incat cele doua segmente suturate prezinta miscari peristaltice In acelasi sens. s. de [a temnein = a taia. ANASCITIC. de aminoacizi permite evaluarea compozitiei In aminoacizi a unei proteine. s.durere.} V. plasis = nwdelare. de la askos = 6urduf. *A. Sin. 10) A. statistics. studiul a. iardfi.: boala Schridde. 6) A. Ex. A. survenind In cursul unei boli sau secundara unei intoxi-catii ori actiunii unor medicamente. reiatie. s. s. an -priv. analysis = rezoivare. 7) A. care poate genera 'farmacodependenta.. logos = raport. 3) Aparat care permite analiza electra-encefalogramei In termeni de frecventa si amplitu-dine. (ie.. s. a. serologica are ca scop Indeosebi identificarea anticorpilor specifici din serul sanguin. segmente ale tubu-lui digestiv. ANALGEZIE. 4) A. / anasarca. / anamnese. \Qr.a distruge) . calitativa) si de determinare (a. f. cu acumulare de lichid In cavitatile seroase ale organismului.priv.ANALGEZIE exercita aceste actiuni. *A. ansamblu de procedee matematice pentru va-lidarea si interpretarea datelor experimentale. / analysis. si hidrops.si citochimice In cursut unei boli. sou algesis = simfid durerii} Pierdere a sensibilitalii la durere. *A. s. s. sarx. ANASTOMOZA IZOPERISTALTICA / anastomose isoperistaltique / isoperistaltic anastomosis. / anasarque. f. re[afie. s. termenul se utilizeaza si pentru descrierea celulelor anormale care au pierdut caracterele de diferentiere proprii. 3) A. Domenii de a.). s. taire / f(o)etal hydrops. f. ana = in juruij tome = taiere. anamnesis = re-a-mintire. / anamnesis. *A. metoda de studiu al substantelor organice prin analiza *spectrelor de emisie si de absorbtie. f. prin extensie. adj. statistica a efectului unor factori asupra dispersiei datelor obtinute experimental. bio-chimica. Ea poate fi generalizata sau locali-zata.] Stiinta structurii organismelor vii. s. De fapt. De obicei. 2) Dis-pozitiv care. / anascitique. conform unei anumite milrimi. ANASTOMOZA. ANATOMIE. determinarea calitativa si/sau cantitativa a unui toxic In diferite medii. in cercetarea stiintifica si In practica medicala..} Stare a unui proces neo-plazic In care arhitectura si unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale tesutului de origine. Intelege ce i se spune. In care sunt acolati peretii laterali a doua conducte sau organe. ana = din nou. 6) A. f. chimica. / analyse. ana = din nou. adj. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic. ancheta analitica In scopul sta-bilirii interactiunilor alimentare Intr-o comunitate biologica. sarkos = came. s. antipiretice actioneaza atat asupra durerii. bacteriologies sau microbiologica. intestinala efectu-ata astfel Incat cele doua segmente suturate sa aiba miscari peristaltice In sens opus. metodele de a. n.si microscopice. de. V. De asemenea. In cazul polarimetrului. s. nu se manifests clinic. / analogous. A. / anarthrie. ansamblu de procedee de identifcare (a. / anatomie. m. 2) A. iarafi. defineste caracte-rele arhitecturale ale unui tesut (de obicei malign). analogue. / anarthria.. / analogue. lyein = a distruge} 1) Ansamblu functional alcatuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic si din centrul cortical care intervine In re-ceptia senzoriala. a mo- ANATOMIE dtia. s. 9) A. 4) A. In functie de localizare si de efectele In plan functional. Bolnavul afectat de a. 8) A.. dar nu poate pro-nunta cuvantui pe care Tl citeste sau Tl scrie. f. / anaplasia. 4) A. deopotriva. poate dti si scrie. aplicata la diagnos-ticul si tratamentui bolilor.: a. de la ana = cu. In medicina si biologie. an -priv. [Qr. toxico-logica. ANARTRIE. [Qr. 3) A. [Qr. [Qr. [Cjr. analogos = (a fd. istoricului si detaliilor de evolutie ale unei boli. f. / anaplasie. cu producere de *ascita. f. f. ANASTOMOZA LATEROLATERALA / anastomose laterolatcralc / side-to-side anastomosis. spectroscopica. In medicina. s. ca si a stabilirii unor caracteristici ale acestora. sioma. f. studiul modifi-carilor macro. coreland datele de morfologie cu semnele clinice si modificarile biochimice. a. cat si a febrei sau fenomenelor inflamatorii. de id analyein = a rezoiva (ana = din nov. 5) A. patologica sau morfopatologie. 2) A. dezvoltarii. factorials. ANASARCA FETOPLACENTARA / anasarque foetoplacen. grafica. radiologica.. despre o boala In care ascita. / analysor. materiilor fecale. / analgesic. f. ANALIZA. unor struc-turi prin vizualizarea acestora pe clisee radiografice. histo.

/ anatoxine. f. varsta si sexul. cw6at. / androide. [C/r. studiul diferitelor structuri ~\n relate cu formatiunile Invednate.. ANDROQINIE.] Realizarea unui sistem de legatura labila Intre proteza dentara si dintii pe care se spri-jina. V.. la care se adauga reducerea pilozitatii sexuale. nu se instaleaza Intr-o perioada bine definita a vietii si. sunt: 1) pe baza volumului corpuscular me-diu: microcitare. f. s. organismul se poate adapta. Care se refera la hormonii sexuali masculini. utilizata In profiiaxia 'tetanosului. In continuare o serie de tipuri principale de a. fara modi-ficari semnificative ale frecventelor respiratorie si cardiaca. Principalele criterii de clasificare a a. Patrunderea parazitului 'in organism se produce pe gura sau prin piele. zona de tesut recent osificat care avanseaza treptat In epifiza cartilaginoasa (la embrion).. fara tulburari importante. caninum. / androgynous. f. la altii la peste 70 de ani. 2) In practica. indurare = a. a cadi a se of:e[i. duodenale. accentuate prin substantele hemolizante ce Ie secreta. ANELAJ.] Boala provocata de 'ancylostoma. s. ankyra = ancorH. \Qr. s. f. s.: ATPA (anatoxina tetanica purificata si adsorbita). / androgyno'ide. a deficitului de fier din alimentatie. Prin acest mod se repereaza o secventa nudeotidica specifica. este definita ca scaderea concentratiei de hemoglobina din sangele periferic sub 13 g/100 ml la barbat si sub 11 g/100 ml la femeie. [Lot. andros = 6iir6at. andros = 6(lr6a. m. a. determinata de *aplazia medulara globala.: a.: androgin (v. americanum sau Necator americanus. 3) A. / hookworm disease. [Jr. sau poate fi provocata chirurgical.ANATOX1NA ANEMIEAPLAST1CA ciala.] Diminuare importanta (a.. fara sa aiba aceeasi acoperire fiziologica si fizio-patologica. / ancorage. de-oarece. ankylos = mcovoiat. / androgene. f. a impuritatilor.t. / andrology. / androsterone. s. [Gr. / encoche. in relief} V. Se disting doua tipuri principale: a. / androgynism. gr. 's. adj. A.] Sin. n. precum si o serie de tul-burari. unde se formeaza papulopustule. andros = 6ctr6at. difterica etc. si artrodeza. s. f. daca evolutia a. / annealing. s. aner. s.} Termen utilizat Indeosebi In medicina sportiva pentru a desemna desfasurarea unui efort prelungit. totala) a miscarilor unei articulatii care In mod normal este mobila. se poate produce dupa o afectiune articulara. de.] Studiul anatomiei. / android. ci un simptom In numeroase boli. ANDROGEN..\ Toxina bacteriana (tetanica. / androgyne. [Qr. -atos = s&nge} 1) Diminuarea cantitatii de *hemoglo-bina functionala drculanta totala. sunt utilizate preventiv sau pentru obtinerea unor vaccinuri. f. f. brasiliense. f. ANDURANTA. ANDROLOGIE.. partiala) sau suprimare totala (a. adj.. f. f. aner. 3) Fiinta •fabuloasa din mitologia greaca. / anchorage. s. s. ANDROQENIC. gyaaikos . fiecare din cele doua a. normo-crome si hipercrome. daca nu se tine seama de variatiile eventuate ale volumului plasmatic. Sin. o serie de variabile. distrugere excesiva de globule rosii In bolile hemolitice si In hipersplenism. [Qr. n. un nematod mic ce se fixeaza (In numar mare) In mucoasa intestinala. topografica.] Care prezinta caracteristid masculine. fiziolo-giei si patologiei aparatului genital masculin si al repercusiu-nilor acestora asupra organismului Intreg. In engl. [Lot. cardiovasculare. jumatate femeie. ana = contra. de regula endogena. s. pana la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml. s. / andrologie. / endurance.. s. 3) pe baza factorilor etiologici: scadere excesiva a volumului sanguin In hemoragii acute sau cronice. ankylostomiasis. de osificare. Ex. f. adj. consednta a unui spasm sau a unei amprente. neuropsihice. scaderea testosteronului plasmatic aparand la unii barbati la varsta de 50 de ani. / androgen. ANCORARE. m. f. este mai frec-venta In regiunile calde sau In zonele miniere. a. altitudinea. A. 2) pe baza concentratiei corpusculare medii de hemoglobina: hipocrome. [^r. normodtare si macrocitare. pausis = mcetare. oner. depind de deficitui androgenic. ca modul de viata. fiind scazuta concentratia corpusculara medie In hemoglobina. gynaikos = femeie. / an(a)emia. s. Pe de alta parte. care promoveaza *masculinizarea. 2) A. dar Tsi conserva propnetatile antigenice. nu este o boala. / anemie. clasa Nematoda. f. V. s. [Ofr. 17cetosteroizi. ANEMIE APLASTICA / an6mie aplastique / aplastic an(a)emia. pentru v&rfut sQgefiCor. andros = IJOrlJat.] Frantuzism utilizat 'in romana Indeosebi cu referire la un defect de umplere cu substanta de contrast la nivelul unui organ cavi-tar. adj. s. s. androgyne.). eidos = formO. A. diminuare a eritropoiezei din cauza afectarii sin-tezei de nucleoproteine. de utilizare a termenului: a. Tsi pier-de activitatea toxica. / androgenique. / anatoxin. prin Indepartarea. jumatate barbat. s. studiul particular al unor organe sau zone din organism. ankylostomiase. [C. ANCHILOZA. ANCYLOSTOMA / ancylostoma / ancylostoma. f. / andropause. m. ceea ce este inexact. s. diminuarea *reflexului cremasterian. andros = biirbal'i [at. Rezulta anemie. acesta fiind principalul agent patogen al anchilostomiazei la om. f. [Cfr. pot influenta semnificativ atat numarul de hematii. mtOri. an . ANCHILOSTOMIAZA. adj. stereos = solid.: boala Griesinger. gynai-kos = fe. gyne. aaky-losis = curBurd. gyne. Cel mai frecvent. Asigura stabilitatea protezei. dar si posibilitatea Indepartarii temporare din cavitatea bucala. ia toxon a sdfleatd. adj. adj. / androsterone. 4) A.ie} *Pseudohermafroditism partial la barbat. ANEMIE. Ex. Alte ex. cur6at. un traumatism. / ankylosis. eidos = formd. f. de intensitate mica sau medie. Totodata. f.] 1) *Hermafrodit. m. aner. encocAe. s.: androginoid. s. adj. logos = ftiin. V. andros = tidrbat.. s. haima. Manifestarile a. / androgynie. se constata o mare variabilitate individuala a involutiei functiei testiculare. f. s.me. de ia ankylos = wcovoiat. 164 ANDROGINOID. s. chimica sau imunologica. In plus. / endurance. In unele anemii (ex. ankylos = Incovoiat. -aza. anchilostomiaza. gyne. [Qr. / ankylostomasie. s.] Despre o substanta. f. [Cfr. m. Spre deosebire de menopauza. / annelage. m. \Qr. este lenta. ANDROSTERON.fameu.. 8) A. adj. dar cu scrotui sudat si penisul cu gland perforat. cat si concentratia hemo-globinei. a. cu "criptorhidie si-unele caractere sexuale feminine. dm gr. s. loxikon = otravO. ANDROID. m. diminuarea libidoului fiind cea mai relevanta. [Qr. hipocroma) numarul de globule rosii este normal. oprire] Termen de origine franceza. se utilizeaza denumirea de climacteriu masculin. andros = b&rbat'i gennan = a produce. stoma. A. s. ankylostomose. -atos = gufQ-\ Gen de viermi in-testinali din familia Ancylostomidae. Sin. In definitia traditionala a anemiei se face referire numai la scaderea numarului de hematii. anco-ra. a inhibarii maduvei hematogene (In intoxicatii) sau a involutiei acesteia. cw6at. andros = ftCafial. a. -ina ..f:d. (ante-rioara si posterioara) situate la nivelul marginilor anterioara si posterioara ale extremitatii inferioare a radiusului etc. ANCOSA. f.: obezitate a.: toxoid. / androgyne. s. adsorbita pe gel mineral si a. stoma. ANATOXINA.. Specii: 1) A. neurovegetative si osoase. ANDROGIN.) care. aner. / . creat prin analogie cu "menopauza. variabile.priv. cu absenta . / male climacteric. aner. prin actiunea simultana a caldurii si a '-"-molului. ANDROPAUZA. s. 2) Sin. radioscafo-ulnara. unde provoaca microhemoragii repetate. purificata. aner. / ankylose. / androgenic. Hibridarea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar. -atos = gurd. f.r. oner. pausa.

care contin insa o cantitate insuficienta de hemoglobina.). h. sideroblastica si *talasemiile fac parte din grupa a. m. ANEMIE FERIPRIVA / an6mie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia. (normocroma normodtara severa) se asociaza cu trombopenie. proteine sau vitamine). denumite imunoalergice. V. unele *a. Sin.: fransfuzie cu sange incompatibil. cuprind: a. Sin. m. cu volumul globular mediu peste 110 m3. ANEMIE PERNICIOASA / anemie pernicieuse / pernicious an(a)emia. consecutiva infiltrarii maduvei osoase prin tumori (carcinom de san.).: prin carenta de *acid folic) si 'eritromieloza acuta. Sin. A. a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia. asodate cu cresterea concentratiei sanguine a *reticulocitelor. Tip de a. determinata de distrugerea globulelor rosii anormal de fragile (hemoliza corpusculara) sau din cauza unui factor de agresiune aparut In plasma bolnavului (hemoliza extracorpusculara). caracterizata prin scaderea concentratiei corpusculare medii de hemoglobina. ANEMIE ANEMIE HEMOLITICA MINKOWSKI-CHAUFFARD / anemie hemolytique de Minkowski-Chauffard / Minkowski-Chauffard h(a)emolytic an(a)emia. caracterizata prin prezenta In sange a *megaloblastelor. reumatismale sau maligne. Sin. A. h. Acestea apar fie din cauza unei carente vitaminice (vitamina B^. 3) Deturnarea utilizarii lor normale (boli hepatice si endocrine.). ANEMIE MIELOFTIZICA / an6mie myelophtisique / myelophthisic an(a)emia. hemolitica autoimuna cu anticorpi la cald.: boala Banti (v. ANEMIE HEMOLITICA / anemie h6molytique / h(a)emolytic an(a)emia. ANEMIE HEMOLITICA IMUNOLOGICA / anemie hemolytique immunologique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. Anemie hiposideremica frecventa In anumite afectiuni inflamatorii cronice.sau aloanticorpi introdusi In organismul pacientului (ex. stomac. catre varsta de 60 de ani. Sin. nutritionale (ex. unele parazitoze. a carei cauza este necunoscuta. ANEMIE AREGENERATIVA / an6mie ar6g6n6rative / aregenerative an(a)emia. [Anton Biermer. ANEMIE HEMOLITICA AUTOIMUNA / anemie h6molytique autoimmune / autoimmune h(a)emolytic an(a)emia. *Hiposideremia se Insoteste de o diminuare a 'siderofilinei totale. 2) Izo. ANEMIE FAGOCITARA / anemie phagocytaire / Martin's syndrome.: anemie sideropenica. fie In cadrul unei 'mielodisplazii. abandonat.a.: boala Hayem-von Jaksch-Luzet (v.). dar nu se stie daca este cazul unei asocieri sau al unei relatii de cauzalitate. A. A.: -talasemie majora (v.). a. reactivi la temperatura corpului. tradusa si prin colorarea slaba a hematiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Griinwald-Giemsa. [T/iomns Bentoa Cooley. A.: drepanocitoza (v.: a. ANEMIE MACROCITARA / an6mie macrocytaire / macrocy-tic an(a)emia.: boala Biermer (v. sarcina cu imunizare fetomatema). si boala Imerslund-Najman. A cu anticorpi (IgG) antiproteine eritrocitare. sunt provocate de absorbtia In organism a unor medicamente (Indeosebi peni-cilina si cefalosporine).). •mu&t. produsi de sis-temul imun al bolnavului. In care globulele rosii contin o cantitate normala de hemoglobina. ca urmare a trei grupe de cauze: 1) Absenta substantelor din alimentatie (deficit In aportui de fier. ANEMIE INFANTILA PSEUDOLEUCEMICA / anemie infantile pseudo-leucemique / von Jaksch's an(a)emia. ANEMIE BIERMER / anemie de Bierrner / pernicious an(a)emia. Sin. Este determinata de absenta.} Sin. A. ANEMIE HIPOCROMA / an6mie hypochrome / hypochromic an(a)emia.: anemie carentiala.: boala Lederer-Brill (v.). A. A. A.). h. sunt normocrome.: boala Minkowski-Chauffard (v. m.: sindrom Martin (v. i. ANEMIE MICROCITARA DREPANOCITARA / anemie microcytaire drepanocytaire / sickle cell an(a)emia. Sin. infectioase. determinata de absenta unor substante necesare hematopoiezei. ANEMIE HEMOLITICA ENZIMOPRIVA / anemie hemolytique enzymoprive / enzymopenic an(a)emia. f. ANEMIE CARENTIALA / anemie carentielle / deficiency an(a)emia. 1827-1892. Indeosebi *botriocefaloza). ANEMIE POSTHEMORAGICA ACUTA / an6mie posth6morragique aigue / acute posthemoragic an(a)emia Anemia nor- 165 . Boala survine la copilul mic sau la adult. ANEMIE MEGALOBLASTICA / an6mie megaloblastique / megaloblastic an(a)emia. In eritrocit. ANEMIE ESENTIALA A TINERELOR FETE / anemie chlorotique / chlorotic an(a)emia. ANEMIE NORMOCROMA / an6mie normochrome / normochromic an(a)emia. feripriva. Sin. h. A. 0 serie de a. care pot avea urmatoarele origini: 1) Autoanticorpi. probabil. A. eritroblastopenie sau absenta eritroblastelor. In care dimensiunea medie a hematiilor este mai mica decat In mod normal (diametru sub 7 m) sau volumul eritrocitar mediu sub 80 m3. definita prin diminuarea productiei medulare. istoric. lupusul eritematos sistemic si limfoamele non-hodgkiniene. *gastrectomie). din cauza aportului deficitar de fier. Hematiile pot fi pale (*hipocromie) si cu forma modificata (*poikilocitoza). *a. cea mai raspandita boala cronica din lume. Sin. "imunoglobuli-ne G si M. anemie hemolitica autoimuna. ANEMIE FALCIFORMA / anemie a hematics falciformes / sickle-cell an(a)emia. talasemie).). ANEMIE BANTI / anemie cle Banti / Banti's disease. 2) Absorbtia lor deficitara ('steatoree. Orice tip de a.: anemie nutritionala (v.: boala Hayem-Faber (v. 1852-1925. ANEMIE MICROCITARA / anemie microcytaire / microcytic an(a)emia. Uneori este considerata sin. poate aparea si In cursul unei afectiuni virale. caracterizata prin prezenta In sange a unor hematii de dimensiuni mari. Sin. profesor (a ffcrenf. A. gennan. acid folic). Sin. eredi-tara nonsferocitara cu transmitere dominanta legata de sex. fibroza sau granuloame (tuberculoza avansata). ANEMIE IMUNOHEMOLITICA / anemie immuno-hemolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. sunt agresivi fata de antigenii propriilor hematii si pot fi decelati prin "testui Coombs. h.).). al bolii Biermer (v. A.] Sin. A. V. *A. pediatru american. prostata). A. A. ANEMIE HEMOLITICA ACUTA / anemie h6molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)emia. este. Tip de a. Sin.: cloroza (v.: boala Silvestroni-Bianco (v. cu *a. anatomopatotog itatian. ANEMIE INFLAMATORIE / anemie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation. ANEMIE HIPOCROMA ESENTIALA A ADULTULUI / an6mie hypochrome essentielle de 1'adulte / Hayem-Faber disease. *bilirubinei. sarcina. drepanocy-tic an(a)emia. ANEMIE CRIPTOGENETICA / an6mie cryptog6n6tique / cryptogenetic an(a)emia. Sin.). v. aplastica.ANEMIE AREGENERATIVA NUTRITIONALA reactiei sistemului hematopoietic si evolutie rapida fatala. ANEMIE NUTRITIONALA / an6mie nutritionnelle / nutritional an(a)emia. ANEMIE COOLEY / anemie de Cooley / Cooley an(a)emia. 1871-1945} Sin. m. *lactatdehidrogenazei. si anemie aregenerativa. Intalnita frecvent In leucemia limfatica cronica. Biermer (sau *boala Biermer). Acesti autoanticorpi. In care hemoliza este provocata de 'autoanticorpi. caracterizata printr-un numar normal de eritro-cite. [diiido Banti. dobandita In care distrugerea hematiilor este determinata de anticorpi serici specifici.

ANEMIE PERNICIOASA mocroma si normocitara care survine dupa o hemoragie unica, abundenta, produsa Intr-un interval scurt. ANEMIE REFRACTARA / anemie refractaire / refractory an(a)emia. Termen, cu numeroase sin., sub care sunt reunite diverse a. cu o serie de caracteristici comune: aparitie la subiecti varsInid, rezistenta la tratamentele cunoscute si evolutie relativ frecventa catre leucemie, a. r. fiind considerata o stare preleucemica. A. r. reprezinta consecinta unei insufidente calitative cronice a eritropoiezei (frecvent si a granulopoiezei, ca si a trombopoiezei), caracterizata printr-un "avort intramedular" al formelor eritrodtare tinere, care, desi produse din abundenta, nu evolueaza normal, catre maturare. Uneori se constata enzimopatii. *Mielograma permite distingerea unor entitati nosologice: a. sideroblastica dobandita idiopatica (sau a. sideroacrestica), caracterizata prin ineficacitatea eritropoiezei, a. r. cu exces de mieloblaste, individualizata prin ineticienta productiei de leucocite granuloase In maduva osoasa, ca si o serie de boli dificil de clasificat, ca *boala Di Guglieimo (mieloza eritroleucemica). ANEMIE REGENERATIVA / an6mie regenerative / regenerative an(a)emia. A. determinata de o pierdere de *hemoglo-bina prin hemoragie sau prin hemoliza. Se manifesta prin inten-sificarea 'eritropoiezei medulare, care are drept consecinta cres-terea numarului de "reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3). ANEMIE SIDEROACRESTICA / anemie sideroachrestique / sideroachrestic an(a)emia. Sin.: anemie sideroblastica (v.). ANEMIE SIDEROBLASTICA / anemie sideroblastique / sideroblastic an(a)emia. A. cu supraIncarcare secundara cu fier, caracterizata prin prezenta *sideroblastelor inelare printre precursorii eritrodtari nucleati din maduva osoasa. Sin.: anemie sideroacrestica. ANEMIE SIDEROBLASTICA LEGATA DE CROMOZOMUL X / anemie sideroblastique liee au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)emia. A. (hipocroma microdtara) rezultata din activitatea defidenta a formei eritroide de ALA-sintetaza si asociata cu eritropoieza insufidenta, slabiciune si paloare. ANEMIE SIDEROPENICA / anemie sideropenique / iron deficiency an(a)emia. Sin.: anemie feripriva (v.). ANENCEFALIE, s. f. / anencephalie, s. f. / anencephalia, anencephaly. [Qr. an - priv.; enkephalo = creier, de la e = in, kcphal = cap} Termen impropriu pentru *encefalo-arafie. ANERGIE, s. f. / anergie, s. f. / anergia. [Cfr. an - priv.; ergon = tucru, acfiune, de la ergein = a iucra.\ Stare a unui organism care a pierdut capacitatea de a reactiona specific la un alergen sau antigen la care anterior a fost sensibilizat. Ex. eel mai evident este eel al a. tuberculinice, In care re-actiile cutanate la tuberculina devin negative ca urmare a unei boli generalizate, ce afecteaza reactiile imunitare ale organis-mului ("rujeola, *sarcoidoza etc.). ANERGIZANT, adj. / anergisant, -e, adj. / anergie. [Cjr. an -priv.; ergRin = a incra} Care provoaca *anergie. Ex.: boala a. ANERITROPSIE, s. f. / anerythropsie, s. f. / anerythropsia. \(jT. an - priv.; erythros = rofu; apsis = I'edtTe..} Absenta perceptiei culorii rosii, prima din cele trei culori fundamentale. 'Daltonism pentru culoarea rosie. A. reprezinta o varietate de *dicromatism. ANESTEZIC, adj., s. n. / anesthesique, adj., s. m. / an(a (esthetic. [Cjr. an - priv.; aisthesis = sematie., sensifiiii-tate..\ 1) Care provoaca *anestezie. 2) Denumire generica a medicamentelor utilizate pentru obtinerea unei insensibilitati locale (*a. locale} sau generale (*a. generate), ANESTEZICE GENERALE / anesthesiques gen6raux / general an(a)esthetics. Grup de medicamente care provoaca somn profund, abolirea sensibilitatii si relaxare musculara generalizata. Se disting: a. g. volatile sau gazoase, administrate prin inhalatie, si a. g. non-volatile. 166

ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL ANESTEZICE LOCALE / anesthesiques locaux / local an(a)esthetics. Grup de compusi care, la concentratii adec-vate In tesutui nervos, blocheaza reversibil conducerea influxu-lui. In contact cu un trunchi nervos, a. 1. pot determina tempo-rar o paralizie senzitivo-motorie In teritoriul inervat. ANESTEZIE, s. f. / anesthesie, s. f. / an(a)esthesia. [GJT. on - priv.; aisthesis = senzatit., sensibilitate} 1) Absenta sau disparitia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroasa, termica, tactila), spontan sau voluntar. 2) Abolirea reversibila a sensibilitatii, provocata prin utilizarea agentilor *anestezid. Se disting, m practica; a) a. genera/a, care asociaza abolirea sensibilitatii si pierderea temporara a starii de constienta; b) a. toca/a, In care disparitia sensibilitatii dureroase este obtinuta In-trun teritoriu limitat, prin infiltratie sau pulverizare; c) a. tocoreg/bna/a, In care abolirea sensibilitatii, eel mai frecvent asociata abolirii motilitatii voluntare, este obtinuta prin infiltratii In jurul filetelor nervoase (trunchiuri sau radadni), de ex. rahianestezia sau *a. peridurala. 3) Pierderea patologica a sensibilitatii, care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroasa, termica, tactila etc.). ANESTEZIE PERIDURALA / anesth6sie peridurale / epidural block. Metoda de *a. locoregionala constand In injectarea unui anestezic local In spatiul 'peridural. ANESTEZIOLOGIE, s. f. / anesthesiologie, s. f. / an(a)esthesiology. \Cfr. an - priv.; aistesis = se-mafic, se.nsi6i[itate.; logos = ftiMtd.] Ramura a medicinei care studiaza metodele de anestezie si de sustinere a functiilor vitale ale organismu-lui In perioada perioperatorie. ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa. [Cfr. an - priv.; aisthesis =- senz.afie, sensi6ili-tate; [at. dolor, -oris = dwere} *Perceptie a senzatiei dureroase Intrun teritoriu care este anesteziat. ANEUPLOIDIE, s. f. / aneuploidie, s. f. / aneuploidy. [Cjr. an - priv.; eupfoos = favora6ii; eidos = formd.] Numar anormal de cromozomi, In plus (ex.: trisomie) sau In minus (ex.: monosomie). ANEURINA, s. f. / aneurine, s. f. / aneurin. Sin.: vitamina B, (v.). ANEUSOMIE. Var. pentru aneuzomie (v.). ANEUZOMIC, adj. / aneusomique, adj. / aneusomic. [Qr. an -priv.; cu = bun; (fibroma, -atos = culowe.); soma, -atos = Corp.] Care se refera la anomaliliile cromozomiale. V. si aneuzomie. ANEUZOMIE, s. f. / aneusomie, s. f. / aneusomy. [Qr. an -priv.; eii = bun; (khroma, -atos = cuiowe.); soma, -atos = corp.] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromo-zomilor sau orice anomalie cantitativa a materialului cromozo-mial. Var.: aneusomie. ANEVRISM, s. n. / anevrisme, anevrysme, s. m. / aneurysm. [Gr. oneurysmo = [lugire, tfilatatie, di (a aneurynein = a duata.] Formatiune vasculara cu aspect tumoral, localizata pe traiectui unei artere, care apare prin dilatatia peretilor arteriali ?i comunica cu lumenul acesteia. A. include sange si, ca urmare a stazei acestuia, cheaguri sanguine organizate sau nu. A. apar In zone arteriale In care scade rezistenta peretelui arterial (din cauza unei leziuni organice, a unei malformatii sau a unui traumatism) si/sau creste presiunea sanguina. Se disting numeroase tipuri de a., denumite mdeosebi In functie de localizare, dar si In raport cu particularitatile anatomopato-logice sau, uneori, etiologice. V. In continuare. ANEVRISM ARTERIAL 1NTRACEREBRAL / anevrisme arteriel intracerebral / intracranial aneurysm. Malformatie sacciforma sau fuziforma, pediculata sau nu, a unei artere intracraniene localizata, de regula, la baza creierului, la nivelul "hexagonu-lui arterial Willis sau pe trunchiul vertebrobazilar. A. a. i. este generator de hemoragii meningiene sau meningocerebrale.

ANEVRISM ARTERIOVENOS ANEVRISM ARTERIOVENOS / anevrisme arterioveineux / arteriovenous fistula. Comunicare permanenta a unei artere si a unei vene prin intermediul unui sac anevrismal. In cazul a. a. pulmonar se produce o comunicare patologica Intre ra-murile arterei pulmonare ?i ale venelor pulmonare. Comuni-carea poate fi simpla (fistula) sau prin punga multilobulara (angiom sau hemangiom pulmonar). ANEVRISM CIRSOID / anevrisme cirso'ide / cirsoid aneurysm. Dilatatie cu alungirea trunchiurilor si ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteriale si venoase, care are drept consecinta stabilirea unei comunicari anormale si facile Intre sistemul arterial si eel venos. ANEVRISM DISECANT ; an6vrisme dissequant / dissecting aneurysm. Cavitate dezvoltata In grosimea peretelui arterial pe o lungime variabila. A. d. se produce la nivelul tunidi medii a vasului, Intre tunica interna si cea externa, care sunt de-colate de catre sangele care patrunde la nivelul unei rupturi a tunidi interne. Pentru a. d. a/ aortei, v. disectie aortica. ANEVRISM FALS / anevrisme faux / false aneurysm. Tumora vasculara determinata de organizarea, In contact cu o leziune arteriala, a unui hematom care constituie un sac fals, comunicant cu artera printr-un colet. ANEVRISM FUZIFORM / anevrisme fusiforme / fusiform aneurysm. *A. In care peretele vasului sanguin se dilata mai mult sau mai putin egal, rezultand o dilatatie cilindrica. ANEVRISM MICOTIC / anevrisme mycotique / mycotic aneurysm. Termen engl. pentru desemnarea a. infectioase de origine bacteriana. Denumirea este improprie, deoarece cauza a. nu este o *micoza. ANEVRISM SACCIFORM / anevrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm. *A. de forma unei pungi care atama de o parte a peretelui unei artere si comunica cu aceasta printr-un colet (canal) stramt. Este, de obicei, consednta unui traumatism. ANEVRISM VENTRICULAR / anevrisme ventriculaire / ventricular aneurysm. Dilatatie a peretelui unui ventricul cardiac practic Intotdeauna ventriculul stang - la nivelul unei cicatrice dupa un "infarct. ANEVRISMECTOMIE, s. f. / anevrismectomie, s. f. / aneurysmectomy. [(yr. aneurysma = iargire, ditataf-ie, de (a aneurynein = a dilata; ektome = esfcizie.} Indepartare chi'rurgicala a sacului unui *anevrism. ANEVRISMOPLASTIE, s. f. / anevrysmoplastie, s. f. / aneurysmoplastia. [Qr. aneurysma - iargire, diCatafie., de. la. aneuryaein - a dilata.; plastos = mode.la.ti de. la plasucm = a forma, a modda} Sin.: anevrismorafie (v.). ANEVRISMORAFIE, s. f. / anevrysmorraphie, s. f. / aneurysmorrhaphy. [Gr. aneurysma = iargire, dilata^ie, de la aneurynein = a dilata, rhaphe = sutura.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al 'anevrismelor. Consta In deschiderea pungii anevrismale, urmata de sutura, din interiorul acesteia, a orificiilor arteriale care s-3 deschid local. Uneori, In caz de anevrism fuziform se practica a. reconstitu-tiva, cu refacerea arterei, prin diverse procedee. Sin.: anevrismoplastie. ANEXE, s. f. pi. / annexes, s. f. pi. / adnexa. [Lot. adnexus (annexus) = [egdturd, de [a adneclere (annectere) = a lega, a. mi (ad = catre, Conga; nectere = a (ega, a wnpietl).\ Tesu-turi, formatiuni sau organe a caror actiune se Insumeaza cu cea a altar organe, In cadrul unei formatiuni comune. Ex.: parul si unghiile sunt a. ale pielii. ANEXE EMBRIONARE / annexes de I'embryon / embryo adnexa. Organe care asigura functiile vitale ale fatului: vezi-cula ombilicala, amniosul, alantoida, placenta si cordonul ombi-lical.

ANGINA FLEGMONOASA ANEXE UTERINE / annexes de I'uterus / uterus adnexa. Ansamblul constituit de catre ovare, trompe uterine si ligamentele uterului. ANEXITA, s. f. / annexite, s. f. / adnexitis. [Lat. adnexus (annexus) = le.ga.twn, de la adnectere (annectere) = fl iega, a, uni (ad - catre, langa., nectere = a iega, a impieti); -ita.] Inflamatia *anexelor uterine. Din motive de localizare a procesului intiamator se utilizeaza mai frecvent termenul de 'salpingoovarita. ANGAJARE, s. f. / engagement, s. m. / herniation, engagement. 1) A. amigdaliana, coborarea amigdalelor cerebeloase sub nivelul gaurii ocdpitale, in canalul medular cervical. 2) A. cerebrala, deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din locasul osteodural corespunzator; reprezinta una dintre principalele complicatii ale 'hipertensiunii intracraniene. 3) A. temporala, hernia segmentului infero-intern al lobului temporal In fosa cerebeloasa, Intre pedunculul cerebral corespunzator si marginealibera a cortului cerebelului. 4) 1n obstetrica, depasirea de catre *prezentatie a stramtorii pelvine superioare si Inceperea coborarii In canalul pelvin. ANGEITA, s. f. / angeite, angiite, s. f. / angeitis. [Cjr. nngeion = vas, -ita .\ Denumire generala pentru toate infla-matiile vasculare: arterita, flebita, limfangita etc. Sin.: vascu-larita, vasculita. ANGEITA ALERGICA / ang6ite allergique / hypersensitivity angeitis. Termen care cuprinde un numar de sindroame cu aspecte clinice variate, dar cu urmatoarele caracteristid comune: 1) aspectui leziunilor vaselor mici (necroza fibrilara a peretilor si infiltratie perivasculara polimorfa, Indeosebi cu poli-nucleare alterate): 2) patogenie (*complexe imune precipitate In vase si depuse pe endoteliu). ANGEITA GRANULOMATOASA DIFUZA / angeite granulomateuse diffuse / alergic granulomatosis. Sin: sindrom Churg-Strauss (v.). ANGEITA NECROZANTA / angeite necrosante / necrotizing angeitis. Denumire generica sub care sunt reunite uneori *angeita alergica, *periarterita nodoasa, 'granulomatoza Wegener, *sindromul Cogan, *arterita gigantocelulara, precum si o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie, dermatomiozita, lupus eritematos diseminat, reumatism poliarticular acut si poliartrita reumatoida. ANGIECTAZIE, s. f. / angiectasie, s. f. / angiectasls. [C?r. angeioa - was; ektasis = di[atafie.] Denumire generica prin care se desemneaza toate dilatatiile vasculare. ANGINA, s. f. / angine, s. f. / angina, quinsy, sore throat. [Lat. angina = sit/ware., de la angere = a strange, a sufo-c-a, sau gr. ankein = a sugruma} Inflamatie acuta a istmului gatului si a faringelui, inclusiv a "amigdalelor. A. cuprinde nu-meroase varietati, In functie de localizare si de natura infectiei. Ex.: a. tonsilara, a. faringiana, a. difterica etc. Termenul a. a fost utillizat In trecut pentru o serie de boli foarte diferite, care aveau drept caracteristica comuna doar Jena respiratorie Inso-tita de angoasa. In prezent, singura afectiune neinflamatorie pentru care termenul de a. a persistat este *a. pectorala. Mai rar, este utilizat tot ca o exceptie termenul *a. intestinala. ANGINA ABDOMINALA / angine abdominale / abdominal angina. V. angor abdominal (1). ANGINA DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina. [Jean-Baptiste Nreo/os Duguet, medic, francez. ia '}{6pitau\, dc. 'Eons, 1S37-1914.\ Semn patognomonic, dar tardiv al febrei tifoide: ulceratii mici, ovalare, superfidale, simetrice si fugace la nivelul pilierilor si valului palatin. Apare In perioada de stare a febrei tifoide, In aproximativ a doua saptamana de boala. ANGINA FLEGMONOASA / angine phlegmoneuse ; phlegmonous angina. Flegmon sau abces amigdalian. Uneori termenul denumeste si abcesul retrofaringian. 167

ANGINA HENOCH DIGITALA ANGINA HENOCH / angine ulc6ro-necrotique de Henoch / Henoch's angina. [Eduard Heinrich Henoch, pediatru german, 'Berlin, 1820-1910.} Sin.: angina ulceronecrotica (v.). ANGINA INTESTINALA / angine intestinale / intestinal angina. V. angor abdominal (2). ANGINA LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina. [Wilhelm Friedrich van Ludwig, cflirurg german, Stuttgart, 1790-1865} Inflamatie purulenta acuta care Incepe cu un flegmon al spatiului submandibular si survine de obicei ca o consecinta a unei infectii odontogene (periodontita molarilor inferiori, extractii dentare). PlanseuI bucal este ridicat, infiltrat, dur si foarte dureros, limba este Tmpinsa si ea In sus. Tumefierea, induratia si roseata se observa si la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare, avand tendinta sa progreseze In jos spre laringe, unde edemul glotic si compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstructie. ANGINA PECTORALA / angor pectoris, angine de poitrine / angina pectoris. Sindrom caracterizat prin crize de dureri constrictive la nivelul regiunii precordiale, acompaniate de *angoa-sa si, uneori, senzatie de moarte iminenta. Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retrostemal, cu iradieri In membrul superior stang, gat, mandibula, interscapular; b) circumstante; efort, emotie, frig, dupa pranzuri; c) durata: scurta (minute); d) raspuns rapid (1-3 minute) la nitroglicerina. Cauza a. p. este aproape totdeauna ateroscleroza arterelor coronare. Forme clinice de a. p.: 1) A. acuta coronariana febrila, cu semne clinice analoge celor de *infarct miocardic si cu semne electrocardiografice de ischemie, fara unda de necroza. 2) A. de decubitus, In care crizele survin spontan, noaptea, si sunt mai lungi decat cele din angorul de efort. Indica adesea iminenta unui infarct miocardic. 3) A. instabila, crize care se agraveaza rapid, devenind tot mai frecvente, lungi si spontane, Electrocardiografic se observa semne de ischemie, iar "coronarografia releva stenoza importanta, proximala a uneia sau mai multor artere coronare. Denumita si stare de rau anginos, a. i. are o evolutie grava, cu rise de infarct si moarte subita. Solutii terapeutice; *?ontaj coronarian sau *angioplastie. 4) A. intricata, coexista cu dureri de origine digestiva sau rahidiana. 5) A. reflexa, prin durere extracardiaca cu repercusiuni asupra plexu-lui cardiac sau a arterelor coronare. 6) A. spastica, prin contrac-tie segmentara a unei artere coronare si avand, In general, aspectui clinic al *a. de tip Prinzmetal. Sin.: angina de piept, angor pectoris, boala Heberden, stenocardie. •V. si sindrom de ischemie-leziune. ANGINA PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzirietal's angina, variant angina pectoris. [Myron PrmzmeInl, cordw-iog americon, n. 1908.} Forma de angina pectorala caracteri-zata prin crize dureroase foarte violente, spontane, prelungite, survenind de mai multe ori pe zi, uneori la ora fixa, dimineata si seara. Se acompaniaza cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiograma. In circa jumatate din cazuri, crizele se Insotesc de tulburari de ritm pasagere (extra-sistole, bloc atrioventricular sau tahicardie ventriculara), iar In o treime din cazuri a. p. se complies cu 'infarct miocardic. Sin.: angina vasospastica, sindrom Prinzmetal. V. si angina pectorala. ANGINA PSEUDOMEMBRANOASA / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina. Denumire generica pentru toate a. In care se produce un exsudat pseudomem-branos. A. p. tipica este cea provocata de bacilul Loffler, agentui patogen In *difterie. Mai rar, a. p. este produsa de streptococ, pneumococ sau stafilococ, fiind denumita In aces-te cazuri a. pseudodifterica. ANGINA ULCERONECROTICA / angine ulcero-necrotique / angina necrotica. A. survenita la debutui unei scariatine 168

ANGIOGRAFIE grave. Se caracterizeaza prin producerea unei placi gri de te-sut necrozat, a carui desprindere creeaza o ulceratie sange-randa, "cu tendinta de extindere In profunzime. Prognosticul a. u. este totdeauna grav. Sin.: angina Henoch. ANGINA VINCENT / angine de Vincent / Vincent's angina. [feim Hyar.inihe Vincent, bactinoiof) pi e.pidemio[og francez, prof&sor'Ca Saris, 1862-1950} Sin.: infectie Vincent (v.). ANGIOBLAST, s. n. / angioblaste, s. m. / angioblast. \Qr. angeion = POSi blastos = ge.mie.n} Celula embrionara generatoare a endoteliului cu destinatie vasculara. ANGIOBLASTOM, s. n. / angioblastome, s. m. / angioblastoma. [C)T. angeion = vas; blnstos = gennt.n; -onio.] Sin.: hemangioblastom (v.). ANGIOCARDIOGRAFIE, s. f. / angiocardiographie, s. f. / angiocardiography. [Cfr. angeion = vas; kcirdia = iniw.6, graphein = a scrie..] Inregistrare, cu o cadenta rapida, a unei serii de radiografii ale cavitatilor inimii si ale vaselor mari de la baza inimii, dupa injectarea unui *mediu de contrast, intra-venos sau direct In cavitatile cardiace drepte, cu ajutorul unei sonde introduse pe cale venoasa (cardioangiografie). In cazul a. sau cardioangiografiei selective, o parte din cavitatile cardiace, artera pulmonara sau aorta sunt opacifiate exclusiv prin injectarea in situ a unui mediu de contrast, In cursul *cate-terismului cardiac. ANGIOCOLECISTITA, s. f. / angiocholecystite, s. f. / angiocholecystitis. [CfT. cingeion = vas; khole = bil&i kystis = sac, vezica., -ita.} Asocierea unei *angiocolite cu o "colecistita. ANGIOCOLECISTOGRAFIE, s. f. / angiocholecistographie, s. f. / angiocholecystography. [Cfr. angeion = vas; khole = Bita, kystis = sac, 1'e.zica,; graphein = a scrie.] Sin.; colan-giografie (v.). ANGIOCOLEGRAFIE, s. f. / angiocholegraphie, s. f. / angiocholegraphy. [Cfr. angeion = vas; khole = biia, graphein = a scrie..] Sin.: colangiografie (v.). ANGIOCOLITA, s. f. / angiocholite, s. f. / cholangitis. [Cjr. angeion = vas; kolon = mtestin gros, -it5] Inflamatia canalelor biliare, extra- sau intrahepatice, In mod obisnuit din cauza unei obstructii mai mult sau mai putin complete a cailor biliare principale, eel mai frecvent asociata unei coledstite litiazice. Poate surveni si In isursul unei maladii infectioase (ex.: In cazul fe-brei tifoide). ANGIOFLUOROGRAFIE, s. f. / angiofluorographie, s. f. / angiofluorography. [Gr. angeion = vas; spat finer, pe. care. sa odservat prima data fenomenu[ de fiwr&scmta., din (at. fluor, -oris = curgere, fiuor; gr. graphein = a scrie.] Procedeu de obtinere a imaginii fundului de ochi dupa injectia intrave-noasa de *fluoresceina. A. permite punerea In evidentS a vaselor retiniene si coroidiene. ANGIOGENEZA, s. f. / angiogenese, s. f. / angio-genesis. [Cfr. angeion = vas; genesis = producm, de. la gennan = a produce.] Elaborarea de catre *endoteliul vascular a unor vase not. Acest proces fiziologic este implicat si In cresterea unor tumori diverse (ex.: In cancerul mamar) si este stimulat de diverse *peptide angiogenice, fiind inhibat de *steroizi, *heparina si *interferon. ANGIOGENINA, s. f. / angiogenine, s. f. / angiogenin. [C,r. angRion = vas; gennan = a produce.; -ina.] V. proteine angiogenice. ANGIOGRAFIE, s. f. / angiographie, s. f. / angiography. \Cjr. angeion = vas; graphem = a scrie.] *Radiografia vaselor sanguine dupa injectarea unui *mediu de contrast. V. angiografie numerica. ANGIOGRAFIE DIGITALA / angiographie digitale / digital angiography. Sin.: angiografie numerica (v.).

/ angiomatose. ANGIOKERATOM. ANGIOSTOMIE. [at.: angiotonina si h. angiotonin. / angionecrose. / angiomatosis. -oza. angeion = vas. / angiospasme. angeion = vas. heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a. Au fost descrise mai multe a. f. -ma. 2) A. f. A. s.] Produs al actiunii *reninei asupra *angiotensinogenului. s. \Qr. angeion = vas. a. incorda. In cazul vaselor mari. [l^r. span = a trage. / angioplastie. Procedeu radiologic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast. [at. f.). hypertensin.rtensina. tumora glomica (v. s. accidentele vasculare cerebrale. -oma. -oma. s. ANGIOPLASTIE TRANSLUMINALA PERCUTANA / angioplastie transluminale percutanee / percutaneous transluminal angioplasty. produce} Alfa. [(77-. hypertensine. f. Sin. spustikos = care trcye mauntru. s. angeion = vas. [Gjr. V. angeion = vas. poate determina o crestere a presiunii arte-riale. [Qr. s. -inn. V. In scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp Intr-o operatie plastica. s.. a. [C. s. este un factor patogenic In unele afectiuni ca infarc-tul de miocard. neuron = nerv. ANGIOMIONEURINOM. [Qr. [Qr. ANGIOM. [(^r. caracterizata prin prezenta de angioame multiple caldficate situate pe fata interna a craniu-lui. nekrosis = mortificare. rezulta din a. I). Se manifesta prin a-rieratie mentala si.: sindrom Bonnet-BlancDe Chaume (v. f. In regiunile temporala si occipitala.. dilatare. si boala Fabry. tendere = a wtind'e. / angioscope. gennan = a. n. s. / angiotensin. ANGIOSPASM. angiotonine. Imaginea cap-tata de o videocamera este transformata In semnal electric. angeiologie. f. / angio-tensinogen. se transforma Intr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a. s. stenosis = strdrntare. n.] Ingustare a vaselor sanguine. cutan^e / Cobb's syndrome. ANGIONECROZA. / angiology. s. / angiospastic. s.] Tumora benigna formata din fibre musculare netede si numeroase vase.} *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular. [at. di la. f. s. sarkos = came. congenitala sau dobandita. f.] Tumora vasculara circumscrisa.] Studiu scintigrafic al inimii si vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emitator de radiatii (ex. ANGIOTENSINAZA.] Spasm vascular care intereseaza 'in special arterele mid si induce o "ischemie localizata In teritoriul corespunzator vaselor afectate. angeion = pas. re-zulta din a. s. scrie. s. f.. / angiotensine. -oma.} *Necroza peretilor unui vas. s. Semn cutanat sub forma de punct central de culoare rosu aprins.: angiografie digitala. angeion = vas. s. / angiosarcome. stoma. mgustare. keratos = corn. (cu subtipuri). f. [Termenut a rezultat din doua. Procedeu de dilatare a unei artere Ingus-tate cu ajutorul unei sonde cu balonas. ANGIOM STELAT / angiome stellaire. 169 . sarx. Sin. f. e. [CJT. ANGIOSCOP. angeion = vas. Sin. II poseda receptorii specifid AT. -ina'i gr. / angiotensinase. f. ANGIOPATIE.).. ANGIOSARCOM. din gr. ANGIOSTENOZA.: sindrom Cobb (v. 4) A.] Enzima proteolitica prezenta In mod normal In sange si In diferite tesuturi. / angiopathie. angeion = vas. pathos = 6oa[a. s. tensus. a mcorda. apoi convertita Intr-o serie de cifre de un calculator (digitali-zare sau digitizare). s. ANGIOMIOM. (at. / angiostenose. de la nekros = moarte. m. / angioscope. -omd. II sub actiunea aminopeptidazei A si actioneaza tot prin intermediul receptorilor AT. f. gr. ANGIOMATOZA RETINOCEREBELOASA / angiomatose retino-cerebelleuse / retinocerebellar angiomatosis. angeion = vas. / angiostomie. -alos = jfura. de la. dt la. m. / angiome. retinopatii etc. / angioma. a nwd'eCa. stenos = strd-mt. ungeion = vas. / angiopthy.: gamaangiografie.. s. ingust. retiniene etc. ANGIOTENSINA. sub actiunea 'enzimei de conversie. s.} Sin. Tip de a. ANGIOMATOZA CEREBRALA / angiomatose cerebrale / cerebral angiomatosis. n. frecvent. n. s. adj. Ill si actioneaza prin intermediul receptorilor AT. si AT.: boala Rendu-Osler (v. o actiune la nivelul sistemului nervos central si periferic. logos = stiinta..] Boala. graphem = a. si tab. angeion = vas. adesea congenitala sau genetica. I este un decapeptid care.). tensvs. gr.} Denumire generica pentru afectiunile vasculare.. angeion = vas. s. [Cfr. V. angeion = vas. I). mys.-globulina de origine hepatica. / angiospastique. anterioare. endocrinol. ANGIOTENSINOGEN. IV. meningiene. / angioscintigraphy. ANGIOMATOZA FACIO-RETINO-TALAMO-DIENCEFALICA / angiomatose facio-retino-thalamo-diencephalique / neuroretinoangiomatosis syndrome. [Qr. myos = musclii. Poate consta In sutura. f. cu originea In capilarele sanguine (*hemangiom) sau limfatice (*limfangiom). ANGIOMATOZA. 'in continuare.). plastos = modelat. ANGIOMATOZA HEMORAGICA FAMILIALA / angiomatose hemorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease. m. adj. s. s.] *Sarcom rezultat prin proliferare celulara derivata din elemen-tele conjunctive ale vaselor sanguine. de [a skopein = a video. cu accen-tuarea contrastului vaselor opacifiate si stergerea umbrei tesu-turilor vecine. / angiologie. spasticufi.] Deschidere chirurgicala a unui vas sanguin. f. n. I) denu-mit a. keras. / angioscintigraphie. [at.: ""'Tc) introdus In circulatia sanguina prin injectare. s. -oma. m. \Cjr. provoaca inactivarea prin hidroliza a *angiotensinei II. myos = musctii. f. sin. care stimuleaza secretia de aldosteron a suprarenalei si exer-dta. 3) A.] Studiul vaselor si al afectiunilor acestora. tendere = a mtinde. angeion = vas. [Qr. Sin. n. A. [Cyr. angeion = vas. gr. manifestata prin formarea de *angioame multiple cutanate. [Gfr. Sin. Avantaje: evitarea punctiei si a cateterismului arterial. dezvoltata din celule endoteliale (angioendoteliom) sau din pericite (angiopericitom). / angiospasm. boala Lindau. naevus vasculaire / spider angioma. m. / angiomyome. [Qr. s. / angiosarco-ma. hexa-peptid (aminoacizii 3-8 ai a. scintilla = scantde. m. V. s. calitatea foarte buna a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator. / angiotensinase. / angiostenosis. ANGIOSCINTIGRAFIE. s. / angiokeratoma. / angiomyoneuroma. -oma.] Procedeu chirurgical de refacere a continuitatii sau ANGIOTENSINOGEN de remodelare a unui vas. / angioneuromyome.ANGIOGRAFIE NUMERICA ANGIOGRAFIE NUMERICA / angiographie numerique / digital angiography. f. angeion = vas. ANGIOLOGIE. dezobstructie. a. / angiomyoma. / angioplasty. dt la plassein = a forma. skopos = observator. a mcorda.?(amina. / angiotensinogone. Ill. s. A. spasmos = contracfte.ipe. const. II. s. s. de la tendere = a mtinde. m. de la care pomesc arborizatii telangiectazice sub forma de "panza de paianjen". f. ANGIOPLASTIE.: 1) A.] Despre o boala care se Insoteste de spasme vasculare (*angiospasme). angeion = vas.. mys. m.'. Imaginea este apoi restituita. -aza . / angiostomy. ANGIOSPASTIC.r. Se disting mai multe forme circumscrise sau difuze. s. n. de [a.] Leziune caracterizata prin asocierea unei proliferari vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermica cu hiperkeratoza. s. element precursor al *angio-tensinei. f. f. Poate avea diferite localizari. ANGIOMATOZA MEDULO-CUTANATA / angiomatose medullo. angeion = vas. / angionecrosis. s. [Cfr. tensus. / angiokeratome. de asemenea. prin crize de epilepsie. II este eel mai puternic vasopresor cunoscut. s. si AT. m.

Se formeaza prin disoderea unei molecule de electrolit. acuta sau cronica. / anilingus [Lot. / anisophorie. / aniline. n. caruia i s-au extirpat hipofiza si pancreasul. deci fara comuni-care cu creierul. V. radicalii acizi sunt a.] V. f. angu-lus = ungfii. hiperfagic.} 1) Ion Incarcat negativ care In timpul electrolizei se deplaseaza catre anod. in arafia. coif} Sin. ingust. din cauza distantelor diferite ale aceluiasi o-biect fata de cele doua retine. / anguish. anger. isos = egal. s. -atos = cu[ciare.i icier} Care nu se msoteste de *icter. n. cu nucleui ventromedian al hipotalamusului distrus. asociata frecvent cu stenoza trunchiului ce-liac si a arterei mezenterice inferioare. ANIZOCITOZA. hidros = tra. 170 ANIZOTROP ANILINA. de (a anima = suflet.. [^r. adj. accelerarea respiratiei si pulsului.: unghi (v. hydatos = apa. angor abdominal (2). Sin. / anhidrotique. obser-vata In aortita abdominala. v. angiiilla = fipar. isos = egoi. pentru angor abdominal (v. s.). 2) In particular. egal cu 109 m.] (Medicament) care diminueaza secretia sudorala.. Var pentru anilism (v. f. In anemiile hemolitice. de circa 30 kDa si rol esential in mentinerea echilibrului acidobazic..: Strongyloides (v.). s. trope = Intowcere. adj. cu Jena respiratorie si cardiaca. considerate de origine neurovegetativa. fie din insecuritatea sa la amenintarea Neantului (Heidegger). [Cjr. Conform SI. s. ANIZOCROMIE. f. n. lui Houssay. f. Este prezenta In cantitate mare In eritrocite. / aniseiconie. Sin.i isos = egali kore = pupita. / anisophoria.. transgenic. / anhi-drotic. 2) Criza dureroasa cu sediul In regiunea mediana a abdomenului. adj. / anguillule. [Lot. s.: coexistenta de *macrocite si *microcite. histos •= tesdturd. de control. f. s.. acompaniaza formele severe de *anxietate. Se deosebesc: 1) A. de valoare mica. 2) A.priv. [Qr. / angle. ion = migrator. s. ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis. f. ops. s. determinata de o insuficienta cir-culatorie intermitenta a intestinului. de Ca inIcfitinus = interior.i hedone = piacere} Lipsa completa a placerii 'in cursul unor acte care m mod normal o stimuleaza. s. angustia = loc strdrnt.: *izocorie. s. fiziologica.tie. ](^r. an * priv. a se comporta} *Strabism latent. \Lat. ANIMAL. hydor. s. s. f. s.. / anhidrosis. plasmatici sunt dorul (Cr) si a. ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdomina-lis. ANILINISM. angor. ANILISM. rasuflare} 1) Organism viu. lingere = a /inye. / angulus..nspira.ANGOASA ANGOASA. ANICTERIC.: anilinism. se recomanda Inlocuirea sa cu unitatea nanometru.). / anisometropie. isos = egal.1 nm. / anisotrope. incolor. eikon. Insuficienta circulatorie este provocata de aterosderoza obliteranta a originii arterei mezen-terice superioare. bicarbonic (HCO^). ANILINGUS. e) a. s.] Enzima care catalizeaza scoaterea apei dintr-un compus. ikteros = gai6enare. abdominalis. s. b) a. enzima care scindeaza reversibil acidul carbonic In CO. c) a. Anilm de [a Anil = indigo. / aniseikonia.\ Inegalitate a coloratiei globulelor rosii. ANIZOFORIE. angoisse. fizician fi astronom suedes.] Inegalitate pupilara. Bioxid de carbon (v. -ozo .r.. an . ANHIST. Anilm. ANHIDROZA. f. / anilism.: angina pectorala (v. ca si In microscopia optica.. f.). / anisocoria. s. adj. -minis = preve-stire. este utilizata ca baza pentru obtinerea de numerosi derivati utilizati In calitate de coloranti In industria textila. isos = egai. ANHIDRIDA CARBONICA / anhydride carbonique / carbonic anhydride.] Lichid uleios toxic. patologica reprezinta consecinta unei inegalitati de refractie Intre cei doi ochi. din iat. / anhedonia. / animal. {Cjr. [Lot.: angina intestinala. \C. s. cu formula CeH5NH2. -onos = imagine] Inegalitate a imaginilor percepute de fiecare din cei doi ochi. Simbol: A.•priv. / anilingus. s. / anisochromia. ca o consecinta a hemolizei. abdomen.). \Lat. Var. angle. Are M. / anisocytosis. cu aplatizarea *curbei Price-Jones). f.) Aberatie" sexuala constand In excitarea anusului cu limba sau cu buzele. m. / anisochromie. [Aiders /ens Angstrom. A. ANGULUS. m.. ANGSTROM. [Lat. \'Jr. ANGOR ABDOMINALIS.. -a]-nil. unde contribuie la procesele de transport si transfer ale CO. f. obtinut Indeosebi din nitrobenzen. khroma.)... = celutd. / anisocytose. / anhedonie.] Intoxicatie cu anilina. / Angstrom. f.: angina abdominala. -oris = sufocare. ANHEDONIE. / anisocorie. adj. adj. / anhistic. in ara6a -ainil. produs aromatic utilizat ca baza pentru numerosi coloranti. spinal. f. s. an . Carboanhidraza. avand senzatii.] Cu referire la un corp care prezinta proprietatea de anizotropie (v.\ 1) Senzatie de con-strictie In regiunea epigastrica. f. ANIZOCORIE. {Qr. an -priv. -oris = sufocare. ANHIDRAZA.).] 'Ametropie asimetrica: viciu de refractie cu forma si grad diferit la cei doi ochi. [Cfr. prin 'casexie sau infarct intestinal. ANHIDRAZA CARBONICA / anhydrase carbonique / carbonic anhydrase. Evolutie.: acelular (v.] Sin. inteslinum = intestw. / anicteric. Ant: izeiconie. / anguillula. / anhydrase.priv. an • priv.] 1) Durere abdominala paroxistica si angoasanta. -ozo. s. surve-nind In general dupa mese. animal = fiintS vie. s. In fabricarea de cer-neluri si vopsele. Poate fi anatomica (congenitala sau dobandita). AN IZO METRO PIE. s. s. f. -inis: posibii de la abdere = a ascunde. angor intestinal. m. -oza. m. f. an -priv. s.. f.] Sin. ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris. an • priv. . m. de (a ienai = a merge. m. kyiof. s. Poate fi profesionala sau accidentala. 1814-1874. n. s. si anilism. a tainui si omen. ANION. / anhydrase. [^r. on . pectus. de la Anil = indigo. d) a. f. imperceptibila. cu maduva spinarii sectionata. 2) Atom sau grup de atomi cu sardna negativa. / animal. Animalele constituie o sursa importanta de modele experimentale: a) a. f. adj. adj. / anisotropic. on priv. s. f. s. m. [(yr. angor. si se manifesta prin fenomene nervoase. s. miscari voluntare si necesi-tand pentru existenta oxigen si hrana organica. s. Var. m. ANHIDROTIC. / anhidrose. / anhiste. deoarece are M.} Unita-te de lungime egala cu 1010 m sau 0.. s. adj. ANIZOTROP. on -priv. Var. s. f.] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pentru un tip celular definit. hidros = transpiratie. eterogenitate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex. anhistous. (a anguis = sarpe] Sin. [Qr. metron = masura. m.. f. opos = vaz. [C/erm. / anion. [QT. vedere. rotator. ANGUILLULA. de.: a. In compozitia sarurilor. f. se acumuleaza 'in plasma sanguina si trece m urina. care a fost tratat m conditii asemanatoare celui supus experimentarii. hematologice (anemie) si tulburari digestive. / anilisme. s.. animal. uneori fortata. s. -oris = sufocare.. anus = smut. si apa. transgenic.). an * priv. de la trepein = a intciarce. / aniline. Principalii a. -oris = piept. an • priv. ana = m sus. phorein = a se simti. \Cjr. / angoisse. ANIZEICONIE. ori functionala Cin diferite boli). [Lot. 2) In filosofia existentiala (existentialism): stare de neliniste care rezulta la fiinta umana fie din libertatea sa si presentimentui greselii posibile (Kierkegaard). / anion. Ant. cu rol In vederea stereoscopica. isos = egal. f. adj. / anisometropia. s. tesut. isos = egai. s. -ism. 2) Care apar-tine organismelor. [Cfr. s. s. relativ mica. stare de rau general. n. / anicterique. [Cjerm. / Angstrom. Aceste reactii.] Absenta sau insuficienta transpiratiei. an -priv.

priv. f. Include un numar mare de specii de tantari (circa 300). s. Ex. Sin. f. observata la bolnavii cu tulburari psihopatice. [Gfr. / anodyne. f. / anosodiaphoria. / abnormality. s. / anosmie. an . adj. -atos = denumire. A. cHimist.). organicus. V. pozitiei.} 1) Care diminueaza apetitul. organum. 2) Medicament destinat reducerii senzatiei de foame. Apare Indeosebi la tinerele Intre 15 si 20 de ani determinand amenoree si scadere In greutate care poate ajun-ge la 'casexie. sau mineral. f. vedere} Termen relativ vag cu urmatoarele sem-nificatii: 1) Absenta sau starea rudimentara (malformatii) a ochilor. / anomia. de [a trepein = a inloarce. f. de la gnonai = a cunoaste} Termen ce desemneaza igno-rarea sau nerecunoasterea de catre un bolnav a tulburarilor sale. Sin.i nomos = obttd avdnd forf.priv. hodos = cole. apsis = vedert. viteza de propagare a sunetului. Ex. s. V. ANODIN. lat. Indeosebi a formei sau structurii unei formatiuni anatomice si. f. 'M'anc Hester.d de (ege)} Modificare patologica. / abnormal. orexis = apetit. / anisotropie.).. s. -idos = testicuf} Absenta congenitala a ambe-lor testicule la un subiect cu cariotip XY. care apartin subfamiliei Anofeline (Anophelinae). ale unor agenti infectiosi: arbovirusuri. 1) an . ideal cristalele. adj.) In functie de directie. de la.tor.priv. ANOREXIGEN. anomos = nereguiat (an . V. s. ANOSMIE.. ar putea fi In relatie cu 'sindromul Simmonds. s. / anode. ANOMALIE CROMOZOMIALA / anomalie chromoso-nique / chromosome anomaly. ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia ner-vosa. s. ana = fn sus. pentru anchilostomiaza (v. 171 . [Lat. an • priv. ANONICHIE. de [ege. / anorexia. f. ankyra = awora. [QT. \(^r. f. gf. adj. s. ANOPSIE. / anophtalmie. Var.. nepericulos si. a luminii etc.: aberatie cromozomiala (v. iar cele infe-rioare lui m . a. ANOSODIAFORIE. onyx. Femelele (hematofage) sunt vectoare. d wufi sufere-a. Diminuare sau abolire a alimentatiei prin refuzul hranei sau pierderea apetitului. Nemato-cere.ANIZOTROPIE ANIZOTROPIE. a .: un suflu detectat la auscultatia inimii care exista fara leziuni orificiate sau mio-cardice. gnosis = perrepere. s. ANORHIDIE. fara importanta. aorma = reguid. vivax. s. monstruozitati. s. indolor. f. Limita Intre normalitate si a. orexis = apetit. octontos = dinte. iar cele situate In afara intervalului m ± 4T.idan fi naturalist engie-z. ma-sind. gr. f. \Gr. cunoastere. adj. ANOPIE. gr. S-a propus sa se considere a. ops. / anode. prin Intepaturi. de obicei "congenitala si *familiala. f. fiz. si anosognozie. s. spre deosebire de *monoftalmie. V. termenul este putin utilizat. / anodin.priv. s. on -priv. / anorexie. / ankyrin. asociata uneori cu *displazia ectodermica ereditara. dependenta de contextui familial. [Cjr. osme = miros.priv.: anorexia nervosa.. "hemianopsie etc. care Inseamna absenta congenitala a unui ochi.). 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ. orkhis. gr. / Anopheles. [Cyr. / anorchia. si normal.2T. [C?r. ANOREXIE MENTALA / anorexic mentale / hysteric apepsia. nosos = fioala-'i diaphoria = difer-e. hemiplegie stanga In cadrul 'sindromului Babinski. prin exces. / anonychie.: fosfor a. organon = instrument. s. an . f. s. lat. [Qr. s. Poate fi periferica (leziuni la nivelul zonei olfactive) sau centrala (leziuni ale scoartei cerebrale). cu exceptia celor din sistemul cubic) de a prezenta o variatie a proprietatilor lor fizice (coeziune. f.ma. anorexie mentala. m. ANODONTIE. anopheles = vdta.priv. A. Este de o rezistenta extrem de mare la trata-mente.. [Qr.1) la analiza proteinelor membranare prin *electroforeza In gel de poliacrilamida.. dilata-bilitate. anomalous.} Gen de insecte (tantari) Diptere. Evolutie imprevizibila.priv. s.). / anosognosie. / anorganique. [Gfr. poate fi observata si In cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare moleculara. congenitala sau dobandita.} Care este contrar structurii. opos = vas. odyne = durere} Despre remediile destinate sa calmeze dure-rea si care nu actioneaza asupra cauzei unei anumite boli. / anopia. an priv. s. nomos =• allied availd forf. V. nosos = 6oala. onoma. anorexia nervosa. adj.priv.. manifestata prin hipotricoza si hipohidroza. si monorhidie.] Absenta completa a dintilor temporari si a dintilor permanent!'.] Calitate a unor corpuri cu structura interna ordonata (ex. a.. utilizat In cura de slabire cu precautiile de rigoare. s. 1766-1844} Sin. f. ANORGANIC. f.te. prin defect. (in . / anormal. f. Se gaseste In banda (4. aspect.a produce. [Gjr. f. adj. din [at. s.: anorexie mentala (v.). f. -ale. Prin extensie. 2j a . / anosodiaphorie. / anomalie. n. f. si a pozitiei acesteia. |^r. s. / Anopheles. \Gjr.r. f.nf:d. / ankyrine. s. 2) Absenta vederii. m. cu hipermetropie (v. gennon . drum.] Electrod pozitiv. s. / anopie. In 'isterie sau In relatie cu un conflict familial. / ano-sognosia. variatiile unui caracter situate In afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului si T abaterea standard. on . m.] Absenta simtului odoratului (mirosului). an • priv. ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton.. / anopsie. {Qr. m. ANORMAL. [John Dalton. 3) Uneori sin. Bra urmari. f. 2) Absenta respectului pentru legi si reguli specifice diferitelor institutii. malariae si ovale).a. s.. adj. isos = ega[.reguiarita. tinand seama de sensul curent al cuvantului. f.] 1) Forma de *afazie In care pacientui este incapabil sa denumeasca obiectele... / anodontie. este expre-sia unui dezechilibru psihopatic. Wucherena bancrofti. ANKIRINA. / anosmia.. / anorchidie. on -priv. s. m. odous. In acest caz. Sin. / anorexigene.. Desi ar putea prezenta interes. Se sustine ca a. f. ANOMIE. / inorganic. an .. -ina.] Diminuare marcata sau pierdere a apetilului. -aux. s. [Qr.] 1) Element chimic neinclus Intr-o molecula ce contine carbon. trope = intoarcere.] Proteina globulara (200 kDa) care leaga *spec-trina cu proteinele membranare integrate ("banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare. ANOREXIE. 'agnozie vizuala. diferite tipuri de 'Plasmodium (faldparum. situate In afara intervalului m ± 3T pot fi denumite variatii singulare.: protanopie (v. de care.. a • priv. f.. s. / anonychia. [Qr. ANOD. [Lat. ANOSOGNOZIE. ANOMALIE.priv. adj. care a studiat si daltwumul. -e. ANOFEL. s. f. / anomie. s. De-vierile superioare lui m + 2T ar fi a. / anodontia. -ykhos = unghie. conductivitate electrica. anomalus. functiei sau comportamentului "normal.] "Cecitate temporara care apare In cursul variatiilor rapide de viteza (crestere sau reducere) sau In cursul acrobatiilor. s.] Indiferenta afectiva pe care un subject o manifesta fata de o stare patologica proprie. eel mult in cadrul 'sindromului Babinski.i ophthalmos = ochi} Absenta congenitala a ambilor ochi.} Absenta tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea. psihopatie. ANOFTALMIE. determinate pe un esantion reprezentativ din populatie). s. ab = indepartat de. anomaly. {CJT. benign. / anisotropia. an • priv. / anorexiant. ANKILOSTOMIAZA. orgtinikos = referitor la un instrument. / anopsia. prin extensie. f.. f. / anophthalmos. este foarte frecventa In cazul alterarii functiilor denumite simbolice: *afazie Wernicke. A. este uneori conventionala. s. profesor la. an -priv. cu pastrarea capacitatii de a ANOSOGNOZE Ie recunoaste si utiliza. s. care nu respecta norme sau legi. uneori. }C. f.. anomaliu = tte. s. rezistenta la tractiune. f.

2) In bacteriologie. s. histo-toxica. prin dimi-nuarea rapida a continutului de oxigen din sange. s. [Lot. nu declanseaza reac-tiile de raspuns celular. Pentru comparatie. / anoxemie. Ex. 7) a. m. n. comparativ de [a ante = inainte. s. biochimic. lat. 3) a. n. positio. brachium. / antehypophyse. an . personate).: medicament sau molecula hormonala endo-gena) de catre o alta substanta. / history. desi se leaga la un 'receptor. / avant-bras. In principiu. / antecedents. cu care este asociata. mio-cardica. rezulta prin competitia de legare la acelasi tip de receptor. / antagonism. [Lat. ANTECEDENTE. s. NA. avand ca rezultat o extractie anormala a oxigenului. A. termen prin care se precizeaza pozitia unei formatiuni situate Inaintea planului frontal.] 1) Despre un muschi a carui actiune este opusa actiunii altui muschi. f. In aces-te conditii. Legarea se produce conform *legii maseloc. [Lot. prin insuficienta acuta a fluxului sanguin coronarian. adj.. s. 6) a. ANTEROGRAD. oxys = acm. hypo = sub. profesor la Zurich. adj. [Qr. flexio.. Ex. -ntis = antecedent. m. i. s. 5) a. care con-serva curbura sa normala. microbian: relatie In care o specie microbiana exercita o ac-tiune defavorabila asupra uneia sau mai multor spedi micro-biene. Sin. s. / anteversion. n. [Lat. [Lat.). 2) Exagerarea anormala a *anteversiei uterine. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substante (ex. anthelix.} Termen discutabil. comparatip de [a ante = mainte} In anatomie. agonizomai = a iupta fi agon = iuptd} Opozitie redproca Intre doua actiuni ale unor sisteme. / anterieur. f. ANOXIE. Medicament cu aceasta proprie-tate. ce poate avea ca rezultat diminuarea. gr. s. la nivelul partii lor concave. Ex. NA: ansa. stagnanta. ceea ce Inseamna ca se va exprima efectui substantei cu concentratia moleculara mai mare. [Cjr. s. v. ante = mainte. ascendentilor sai (a. \Qr. 2) Termenul este utilizat frecvent cu re-ferire la orientarea normala a uterului. ANTERIOR. medicamentos: actiunea a doua medicamente administrate Tmpreuna. / antagonisme.ANOVULATIE ANOVULATIE. ante = inainte. activat de prima si inactivat sau blocat de a doua substanta. [Lat. helix = fpirald..] 1) De-viatie anterioara. Prin a. -onis = punere. / anse. / antalgic. In sens propriu reprezinta o Intrerupere. ANSA. prea flectat Inainte. s. s. ineL] 1) structura anatomica In forma de bucia sau inel. -atos = sange. / anteposition. brakhion. familiale). competitiv sau necompetitiv. eventualitate practic imposibila. [Lot. ago-nisti si a. pi. s. exista un spectru larg de agonisti si a. afgos = duren. de ia vertere = a wtoarce. s. uteru-lui Inseamna deplasarea Inainte a uterului Intreg. a. \Lut.: pozitie a. Fiecare dintre cele 15-16 curburi. s. oxys = acrui o\igen. ANTEHIPOFIZA. ANTEPOZITIE.an. / forearm. ANTEHELIX. de ia flectere = a wdoi. NA: antebrachium. partiali. Marginea convexa a a. 'JCeide(6erg fi Gjottingm. ANTAGONISTI DE CALCIU / antagonistes de calcium / calcium antagonists. s. [Qr.\ Absenta "ovulatiei. ca mijioc pentru insertie si Ie furnizeaza nervi si vase sanguine.: blocante de canale calcice (v. f. este libera In interiorul cavitatii abdominale. antecedens.} Proe-minenta curba a pavilionului urechii. cedere = a merge} Toate faptele sau circumstantele anterioare unei boli si care privesc: 1) starea de sanatate a subiectului examinat (a. prin flectare. s.: amnezie a. anterior = mai mainte. / anovulation. adj. n. f. ANSA INTESTINALA / anse intestinale / intestinal loop.: a. ca o consecinta a unei opriri a circulatiei sau a unei *anoxemii. f. rau de munte.. f. de ia antecedere = a preceda (ante = mainte. f. adj.] 1) Care se opune acizilor. fulminanta. m. de regula localizata.. a. pi. / anthelix. fami-liei sale (a.priv. mart.. / anoxie. o?(igen. f. ane-mica prin scaderea concentratiei de hemoglobins sau a nu-marului de eritrocite din sange. / loop.priy. hucid. for-meaza un unghi ascutit cu axa colului. adj. / anterograde. physis = creftere. n.} 1) Curbura anterioara exagerata a unui organ sau segment de organ. an . f. / antenatal. In forma de U. / anterior pituitary. s. ante = mainte. s. 2) a. A... ansae. m. / antagoniste. NA: pars distalis adenohypo-physeos. / anterograde. adj. a nou-nascutului. anterior = mai mainte. -onos = Brat... -onis == mdoire. fir metalic (platina) ter-minat cu o bucia si fixat pe o tija metalica. treapta. f. tratament a. ftiinpifica ovulum = ou mic.] Care calmeaza durerea. adj. de ia phyeia = a create. i.. m. ante = inainte. [Friedrich Gusttiv Jukob Uenie. f.] Locutiune latina semnificand Inainte de "travaliu. |br. de in ovum = ou. 2) A.\ Stricto sensu absenta totala a oxigenului. f.] V. ago-nistes = [uptdtor. rezultat al fluxului sanguin capilar inadecvat.} V. de [a gradi = a merge. [Lat. / anox(a)emia. / antiacide. Sin. a aportului de oxigen la nivelul unui tesut. ANTE PARTUM. / antacid. s. antihelix. s. ante = wainte. axul corpului uterin. 2) a. ANTAGONIST. deoarece stricto sensu Inseamna absenta oxigenului din sange. 3) a. / anteposition. de Ca parero = a nafte. / antagonist.] Segment al membrului superior cuprins Intre cot si pumn. s. / antenatal.} Locutiune latina semnificand Inainte de *moarte. Se pot distinge: 1) a. anoxyemie. antagonisma = pozifie. ANTE MORTEM.} Deplasare globala a unui organ 'anterior. an . s. astfel Incat. de altitudine v. neonatala. / anteversion. organe.] Care preceda 'nasterea. ante = inainte. a inamta. [Lat. tub urinifer si nefron. adj. 1809-1SS5. 4) A. s. a carui presiune scade In tesuturi. pe care Ie des-criu jejunul si ileonul. dar termenul este utilizat frecvent In locul celui de "hipoxie. -e. de ia anti = contra. anatomist ge. situata anterior fata de "helix. [at. gra-diis = pas. adj. ANTENATAL. / antalgique. ante » mainte. A. al carui corp este flectat Inainte si formeaza un unghi de 100-120° cu axa'colului. m. Intre cele doua extreme.: 1) A. utilizat pentru In-samantarea mediilor de cultura cu bacterii. de ia natus = nascut fi nasci = a se no/ite. / anovulation. dim. acidus = aero. s. a. s. s. s. [Qr. / anteflexion. ANSA HENLE / anse de Henie / loop of Henle. se diminueaza sau se anuleaza efectele unor actiuni. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neutralizare. gr. adj. f. poate desemna a •hipoxemie deosebit de severa.. anti = contra. ae ia anti = contra. antugomstRs = oponent. 2) Care se produce de la un moment dat. ereditare sau eredocolaterale).rm. m. gr. pi. ce declanseaza raspunsuri de intensitate scazuta. anti » contra. / anthelix. ANTAGONISM. versum.priy. 3) A. -rtis » moarte. Tipuri de a. [Lat. [Qr. natalis = de naftere. fenomene sau substante. a unor organe fata de pozitia lor anatomica normala. adj. competitivi sau blocanti Tmpiediti5 172 ANTIACID accesul 'agonistilor la receptori. partus = nafte-re.. hipofiza. ANTALGIC. de la ponere = a pune. / anteflexion. anteflexie si anteversie. prin perturbarea utilizarii tisulare a oxigenului. . / anoxia. Cat. ANTEVERSIE. ante = mainte.. m. [Lot. f. ANTIACID. baima. / anterior. s. 4) a. [Lat. 2) Despre un sistem.] 1) Mis-care In sens anterior. care Ie servesc. f. partial: ventral. 3) Substanta care. ANOXEMIE. adj. ante = mainte. s. ANTEFLEXIE. ANTEBRAT. sunt cuprinse Intre cele doua foite ale mezenterului. s. necompetitiv: reactie prin care se Tmpiedica o etapa care preceda formarea complexu-lui *agonist*receptor. anularea sau inversarea efectelor lor. feno-men sau substanta care se opun unei anumite actiuni. organ. n. ansa toarta. f.

ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants. s. [Qr. [at. anticorpi care neutralizeaza una din proteinele coagularii. [at. \Gjr. de (a angere = a strange. V. / antiagregant. care inhiba doar in vitro formarea tromboplastinei. In functie de formula chimica. rezultand proteine non-gama carboxilate incapabile sa fixeze calciu denumite si PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists).. b) cea mai mare parte a "betablocantelor adrenergice. a sufoca. Int. sunt grupate In familii: betalactamine. gennan = a produce. f. khole = 6iia. m. adj.. 2) Denumire generica a unor substante naturale produse de catre unele microorganisme. al!os = aitui ergon = iiicru. antifungice. adj. andros = bCa-bat. / anti-anticorps. [ucra} (Medicament) care se opune mai mult sau mai putin complet manifestarilor generale. / antiarythmique. [Cjr.. s. avantajul administrarii orale dar nu pot fi utilizate In urgente. adj. adj. ANTIANDROGEN. convul173 . cu anticorpii. ANTICONCEPTIONAL. a. / anticonvulsivant. n. ANTICOAGULANT. ANTI-ANTICORP. alterata. m.: antivitamine K. VII. s. / anticonceptive. In scopul determinarii sen-sibilitatii acesteia la antibioticele testate. ia con-ccptare = a deveni msarcinata.. anticoagulante circulante. ankein = a sugru-ffia. anti = contra. c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului. -ina. V. Familie de *antibiotice produsa de bacterii din genul Bacillus..re.. cu efecte asupra potentialului de actiune sau asupra perioadei refractare efective. [Cfr. adj. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides. [Qr. s.. s.. antisecretorii gastrice.] 1) Despre o substanta care se opune actiunii "acetilcolinei. V. rhythmus. Cat. *gramicidina si *polimixinele. s. se disting patru grupe de a. determinate de *alergie. [Cjr. m. s.: heparina. [Cjr. Anticolinergic.. polipeptide. n. corpus. capabile sa Tm-piedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau sa Ie dis-truga (*bactericide).\ V. si agregarea eritrocitelor si a plachetelor. gr. cancer.] Tendinta unor boli de a debuta mai timpuriu si de a se prezenta sub forme mai severe de la o generatie la alta. Sin. s. s. ANTIANGINOS. [Qr. canal de potasiu. anti = contra.. s. Triplet de oligonucleotide de ARNt care permite legarea de codonul corespunzator de pe o molecula de ARNm.. IX. concep^ie.. s. ANTICIPATIE. V. s. In prezent. contraceptiv. / antibiotics therapy. antimitotice. m.. s.} 1) Care se opune formarii de *agregate de globule rosii sau de trombocite In vase. anti = contra. / antineoplastic. anti = contra. a coagula. se utilizeaza sisteme automatizate de efectuare a a. / anticancereux. m. s. pi. s. standard se studiaza efectui bacteriostatic al unui antibiotic dupa difuziunea acestuia In geloza (unde este cultivates bacteria) pornind de la un disc si se masoara concentratia minima inhibitoare. angina = sufocare. aggregare = a aduna [a un ioc.. anti = contra. pulmonare sau sanguine. anti = contra. anticipatio. / anticonceptionnel. Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagu-larii..] Procedeu de determinare in vitro a actiunii unei serii de antibio-tice asupra unei suse bacteriene.] Termen generic care defineste un tratament cu *antibiotice. n.. nitroimidazoli.. Pe baza efectelor celulare. s-au dezvoltat a. d) o serie de inhibitori de calciu. / antibacterien. / antibiotique. n. s. / anticipation. / anticodon. / antiandrogene. bias = viafd. (at. / anticoagulant. s. s.ANTIAGREGANT ANTICONVULSIVANT 2) Medicament cu aceasta proprietate. adj. adj. capere = a [ua). Sunt eficiente Indeosebi Tmpotriva germe-nilor gramnegativi.. adj. s. In scop terapeutic. in vitro sau in vivo. / antibiotic. bakterion. m. 2) Substanta care inhiba eliberarea de acetilco-lina sau blocheaza actiunea acetilcolinei deja eliberate. anti = contra. Ex. m. -oris = corp} Anticorp capabil sa interactioneze cu proteinele plasmatice si. / antisludge. tetracicline. [Qr. f. m. antibiomimetice. [Qr. f. -elle.. ca si a analogilor sintetici ai acestora. a anticipa (ante = Inainte. cuta-nate. prezinta. si antiulceros. pentru unitatile medicale mari. ANTIARITMIC. adj. macrolide. s. anti = contra.] 1) Care se opune vietii. adj. (at. / anticoagulant. n. / antiamaril. mecanismut de actiune si efectele clinice. -enne. adj. anti = contra. adj. *antiemetice. m. / antiallergique. -cri = roc. n. din aceasta cauza. 2) o substanta naturala care circula In sange. 2) Anticefaline sau antitromboplastine..priv. f. spanioia amarillo = galften. s. m. df. oner. anti = contra. a. adj.. Indeosebi cu referire la medicamentele care Tmpiedica dezvoltarea anumitor microorganisme. adj. a .. Grup de anticoagulante antagoniste ale *vitaminei K. cra6. adj. 2) Substanta sau procedeu care previn sarcina prin Tmpiedica-rea *fecundatiei. rifampicine. adj. anti = contra. 2) Medicament pen-tru tratamentui *insuficientei coronariene. / anticipation. m. canal de sodiu.. *midriatice si antiparkinsoniene. antimitotic (2). [at. n. s.. adj. adj. m. anti = contra.rie.. [Cjr. s. antitubercu-loase. adj. dim. / antiantibody. anti = contra. s. s. n. dezinfectant. deci. prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice.. derivati de oxichinoleina.} Care se opune actiunii *hormonilor androgeni. [Cjr. / antiepileptic drug. Din aceasta familie fac parte: *bacitracina. s. A. exercitata Indeosebi la nivelul *aciditatii gaslrice. n.\ Care Intarzie sau Tmpiedica coagularea san-gelui: 1) un agent fizic sau chimic introdus din exterior. therapeia = trata-ment. de [a baktcria = fiaston.. ANTIAGREGANT. adj. Substante care inhiba coagularea plasmatica. [Cfr. m. -onis = anticipatie. / antibiotherapie. gramma = insc. n. aati = contra. Datorita acestor proprietati. fata de "heparina. ANTIBIOTERAPIE. m. si antibiotic.. bias = viatd. anti = contra. [Cjr. de. ergein = a [ucra. / antiamaril.] Care se opune *febrei galbene. -e. Actioneaza prin distrugerea membranei bacteriene. m. rezistentei sau sensibilitatii limita a susei. actiune. ci doar In tratamentui de lunga durata al *bolii tromboembolice. de (a anticipare = a o (ua Inainte. V. adj. sunt utilizate ca *spasmolitice. s. ANTIBACTERIAN. Sinteza factorilor II. la ergein = a.] 1) Care previne *sarcina. si nu a actiunii clinice. [at.. adj. adj. 3) Substante care interfera cu o reac-tie de coagulare. n.: medicament a. -euse. ex. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. ANTICODON. -e. n. neutralizand activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare. bias = viata. de sin-teza. / antianginal. ANTIAMARIL. m. / anticodon. adj. s. rhythmos = ritm} 1) Care se opune tulburarilor de ritm cardiace. V. contraceptive. careia Ti afecteaza cinetica. In ultima perioada. adj. s. / antiandrogen. -euse. o. ANTICONVULSIVANT. antiseptic. / polypeptide antibiotics. de (a therapeuein = a ingriji. ANTIBIOTIC. / anticholinergic. [Cfr. / antibacterial. / anticholinergique. care permite determinarea sensibilitatii. / antiangineux. Prin a. se alege antibioticul care inhiba eel mai intens dezvoltarea unei anumite bacterii confirmata ca fiind agent patogen al unei anu-mite boli. canal de calciu. si X ai coagularii este. / antibiogram. ANTIALERGIC. r. s. f. / antiarrhythmic. s. ANTICANCEROS. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagulants circulants / circulating anticoagulants.} (Substanta) care are actiune "bactericida sau "bacteriostatica. (^r. anti = contra. s. 2) Denumire generica a medica-mentelor cu aceasta actiune.) 1) Care se opune 'anginei pectorale. s. conceptio. glico-peptide. [Lot. sou gr. / antiallergic. / antibiogramme. adj. ANTIBIOGRAMA. anti = contra.oagulare = a In-cfiega. -onis = grcw\ ditate...: a) stabilizante sau anestezice ale membranei. amino-glicozide.

Karl Landsteiaer. ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps monoclonaux / monantibody. Abrev. A. A. reactie In mediu gen. ca si implicatiile In patologie. prezenti atat la padenti cu boala tiroidiana imuna. Sin. HODGK1NIENE / anticorps monoclonaux pour les lym174 .). 10) A. umoral. a. A. v. fata WO-1950. in vivo sau in vitro. 11) A. fenitoina. descris ca entitate nosologica *sindromul antifosfolipidic. Markeri sensibili (85 %) si specifid (95 %) anumiti receptori de pe suprafata unor celule. de natura proteica. m. s.ANTICORP ANTICORPI MONOCLONAU PENTRU LIMFOAME NON-HODGKINIENE sus. a. strict identici. c. A. cu antigenul sau specific poate fi marea "celulelor lupice). anti-tesuturi (autoanticorpi) care reactioneaza cu nilor tiroidieni. fara a modifica func. A.) specificitate deplina si. Familie foarte eterogena de barbitalul. 5) A. bodies. s. prezenti grup de globuline denumite *imuno-globuline. A.). reagina. Producerea de a. Se recurge la hepatita cronica activa. Indeosebi ciroza biliara globulinemie Waldenstrom).ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps antiphospholipitionarea fiziologica a sistemului nervos central. Inventarierea aces-tora *epilepsie. gen dintr-un amestec si pentru obtinerea unor *vaccinuri cu ANTICORP REAGINIC / reagine. sensibil la ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies. deocamdata fiind ANTICORP. sunt prezenti si In alte afectiuni: pusa In evidenta prin diverse reactii in vitro si in vivo. ce reactioneaza specific cu suprafata diferite-lor peroxydase thyro'idienne / anti-thyroid peroxidase antitipuri de celule. monoclonal! (v. 9) A. antieritro-citar. Combinarea unui a. perinucleah (p-ACAN) . de importanta exceptionala.: anticorpi 'in serul sanguin al diabeticilor tratati cu insu-lina si reactioneaza antitireoglobulina.Tmpotriva mielo'antigenul Forssmann. IgG care se leaga de A. antinuclear reactioneaza cu cytoplasmatiques anti-neutrophiles / cytoplasmic antineudiverse structuri nucleare. anticorpi anticardiolipina. Anticorp care.ditina m 1930. detectabil prin proprietatea sa de aglutiperoxidazei sau a elastazei. cu hematii tratate In prealabil cu un ferment practice si In cercetare.: macroplasma 'in anu-mite afectiuni hepatice. este in curs. Sin.). pe masura diversitatii *fosfolipidelor. 17) fizwio-gie. antimicrozomali apar In tiroiditele autoimune si ANTICORPI ANTITIREOGLOBULINA / anticorps anti-thyroreactioneaza cu antigeni microzomali prezenti m cantitati mari in globuline / antithyreoglobulin antibodies. Prezenta In circulate a a. c. nici plasmodtar.i 9{e. variatiile de temperatura. ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de Donathcare are un situs de combinare specific pentru un antigen. de aceea. varietate de a. Landsteiner / Donath-Landsteiner antibodies. premiut 9{p6e. ca mijioc de diagnostic In diverse boli infectioase. antimitocondrie. Sunt prezenti m cat si cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex. destinat sa suprime crizele comitiale.tii yorl^ 1S6S-1943. cu specificitate pentru antigenul antigenul P al eritrocitelor la temperaturi scazute si determina sistemului Rh (v. antiinsulina apar Basedow-Graves. de la convellere = a zdmncma. V.: a. HA-1A) pentru neutralizarea efectelor endotoxinelor.] 1) Despre un medicament (. / antibody. A. Abrev. imuno-precipitare. apartin Indeosebi IgG. anti-TPO. 2) Medicament dintr-un grup cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adultii tineri. anticelular. benzodiazepinele. Tip de anticorpi anti-tisulari de a reactiona specific. au ANTICORPI ANTITIROXINA / anticorps anti-thyroxine / antifost detectati 'in car-ditele reumatismale. nare a hematiilor de oaie.} Tip de a. plas-mei sunt cuprinsi Intr-un minat si anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine). / anticorps. Apare m imunizarea persoanelor Rh negative cu hemoglobinuria paroxistica nocturna prin hemoliza mediata de sange Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos. foarte eficace. Nu exista a. m. 3) A. 12) A. corpus.lupus anticoagulant") a fost asociata cu atacuri ische'mice care suprima crizele comitiale. care precipita cu antigenul. ce antiperoxidaza tiroidiana (v.: ACAN. cu antigenul care reactioneaza cu antigeni situati pe suprafata nucle-ului corespondent. termolabil. a. difera atat fiecare avand indicatii preferentiale 'in functie de tipul de prin structura cat si prin specificitate. poarta *situsuri de combinare pentru anticorpii anti-ADN. "test Coombs etc. sunt produsi de celulele *hibridoamelor. Indue hipotiroidismul primar prin primitiva. antimuschi noted.Q. Rh. A. In primul proteolitic (tripsina). care reactioneaza cu o enzima data. sclerodermie. ANTICORPI ANTICARDIOLIPINA / anticorps anti-cardiolipine / ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOAME NONanti-cardiolipin antibodies. ori ca complement. urmare a sarcinii incompati-bile). A. si Int. natural. (sau de a. Au aplicatii albuminos (plasma).[ pentm A. citotoxic. specific Indreptati Tmpotriva proteinazei serice neutre din granu-lele pentru antigeni din membrana celulara. 2) A. midic anstriac. 13) A. antireceptor reactioneaza cu trophil antibodies. iar a.: a. reaginic. a. a. caracteristid lupusutut eritematos acut diselegare necovalenta cu antigenul. v. actioneaza asupra antige-nului ca *aglutinina. A. scaderea activitatii biologice a hormonilor tiroidieni. responsabil de for*imunitatii. 6) A. Ex. detectabil m serul unor oameni (sau animale) normali. IgM sau IgA si indud: *lizina sau 'precipitina. cu aceasta. Sin. 19) A. anti-tesuturi (autoanticorpi) care interactioneaza cu ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFILE / anticorps o serie de pro-teine musculare. Cateva tipuri: ANTICORPI ANTIPEROXIDAZA T1R01DIANA / anticorps anti1) A. antimiocard. 20) A. \]ulius *iar celalalt pentru alt antigen.: anticorpi celulele tiroidiene 'in *tiroidita Hashimoto. reactioneaza cu structurile sarcolemale ale muschiului cardiac. profesor dt medicinci interna la 'Vima. cu rol buna parte din cei cu hipertiroidie tireopriva primara sau boala patogenic In anemii hemolitice autoimune. umani monoclonal! fata de endo-toxina prezent In umori. avand aceeasi specificitate pentru un anumit antihemoliza. pe care o inhiba exista In serul majoritatii pacientilor cu boala Hashimoto si la o numai prin fixarea pe situsul catalitic. hepa-tita cronica activa. t. fectioasa etc. 15) A. Titruri crescute de a. acidifiere. f. indud fenodes / antiphosphoiipid antibodies. antitireoglobu-lina) antienzima. A. 8) A.) Substanta specifica. pana la denaturare. 4) A. care apar doar In conditii speciale. anti = contra./me. anticorpi. cu specificitate dubia. propriu'asi (c-ACAN) sunt blocarea. fie stimularea functiei celulare. Donath. utilizati experimental (a. Diversitatea a. provocand fie pentru *granulomatoza Wegener. thyroxin antibodies. s. fata de azurofile. mononucleoza inreactii antigen-a. / reagin. anticelula parietala gastrica. [Qr. 18) A. Autoanticorpi circulanti Tmpotriva hormovarietate de a.: reagina (v. prezenta in mod natural sau produsa in organism (sange sau ANTICORPI ANTINUCLEAR1 / anticorps antino-yaux ou antitesuturi) sub actiunea unui 'antigen si care poseda proprietatea nucleaires / antinuclear antibodies. proveniti din acelasi *clon fixeaza si tl sensibilizeaza dar nu produce nici aglutinare. patoiog fi seroiog de engine. precipitant. hibrid. este enorma. de asemenea In *lupusul acut diseminat cat si In *poliartrita este esentiala pentru dezvoltarea reumatoida (reprezinta factorul Haserick. 14) A. 7) A. Forssmann.. 16) austri-ac. In prezenta antigenului sau specific se oclonal antibodies. m. perfect. de antigeni cu care organismul nu a venit anterior In contact. celular. -oris c corp. Termenul este rand pentru identificarea extrem de precisa a unui anumit antidiscutabil. ciroza. proteinele mem-branei interne mitocondnale.

care.: o grefa cutanata prelevata de la nivelul coapsei si depusa In alta zona la acelasi individ nu este recunoscuta ca straina si nu va fi rejetata. adj.. V. prin inhibarea competitiva a sintezei acizilor nucleici ca urmare a blocarii dihidrofolat-reductazei. / antiphlogistique. / antifungique. adj.. favorize. obtinut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat si fenolat. In continuare. glicoproteic asocial cancerului de san. s. / antifungal. adj.] 1) Substanta capabila sa neutralizeze un toxic sau sa Tmpiedice efectele acestuia in organism. ant'i = contra. 1868-1947.: antimicotic (v.9 antigen. n. (v. Concentratia sa plasmatica normala este sub 40 Ul/ml. fungus = ciu-perca. 3) Medicament care se adminis-treaza in tratamentui 'diabetului insipid sau pentru a testa pu-terea de concentratie a rinichiului. cu actiune puternica dar de scurta durata. a. ANTIFIBRINOLITIC. [at. s. lytikos = care. \John Forssman. Sursele de a. 'antipaludice sau ca *antibacteriene In asocieri cu unele *sulfamide.: solutie apoasa. DEX. s. anti = contra. de. adj. anti = contra. / antifolique. identificat la numeroase spedi de plante si animate. 3) A. anti = contra. a. Inductia raspun-sului imun se numeste *imunogenicitate.} Inhibitor enzimatic avand actiune de neutralizare spedfica. gennan = a produce. s. Denumire generica a unei serii de a. utilizati ca *markeri tumorali. 2) Medicament care Tmpiedica fibrino-liza. desemnand antigenul de suprafata al virusului hepatitei B.3 / antigene CA 15. (Indeosebi acizii epsilonamino-caproic si tranemaxic) inhiba activarea 'plasminogenului sau a *plasminelor tisulare. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. V. / antidromic. Hbs Australia (v.. utilizati ca atare sau cuplati cu radioizotopi sau toxine.. m. 2) In homeopatie.. anti = contra. m. pot fi utilizate ca *antimitotice. ANTIGEN CA / antigene CA / carbohydrate antigen or CA antigen.. drum. ANTIDIURETIC. / anti(o)estrogen.] Sin. s. uleioasa sau pulbere de retrohipofiza (vasopresina sub diferite denumiri comerciale). / antigen. phlogistos = infiamaflii. / folic acid antagonist.9.). V.4 / antigene CA 72. A. utilizabil In urmarirea acestor tumori. [Cfr. deoarece con-tine a. markeri tumorali. markeri tumorali.. antidotum = anticfot.9 / CA 19. distruge. ANTIFUNGIC. Casoni sau a. antidromein = a merge.: HBs. gr. pancreatice sunt folosite cu precadere In tratamentui pancreatitelor acute. \Qr. CA 19. m. gennan = o produce. de la lyein = a distruge. care reactioneaza cu un anticorp pro-dus ca raspuns fata de alt antigen. vasopresina.} Care se propaga In directie opusa caii obisnuite.: 1) A.4 antigen. V. chimic. anti = contra.] Substanta sau celula straine orga-nismului.] Termen desuet. m. / antifibrinolytique. m. Glicoproteina cu Mr de 200 kDa. Are o spedficitate suficienta si o concentratie plasmatica normala sub 6 Ul/ml. 2) Hormon care creste reabsorbtia de apa la nivelul tubului contort distal. / antiphlogistic. dotos = dot. ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigene carcinoembryonnaire / carcinoembryonic antigen. Ex. inclusiv la om si denumit datorita acestui fapt heterofil (pentru ca se gaseste la organisme aflate la distanta In arbo-rele filogenetic). carcinoembrionar. asocial cancerelor digestive si ovariene. df. marker tumoral relativ util In urmarirea cancerului colorectal. adj. s.az. zym = ferment. s. s. dromos = cursa. drojdie. ANTIEMETIC.). f. ANTIFLOGISTIC. adj. este 'tamoxifenul.. diouretikos = care. adj. In terapeutica. s. m. / antidiuretic. n. utilizabil pentru urma-rirea acestui tip de cancer. colorectale si gas-trice. m... Cateva tipuri de a. s. A. ANTIGEN AUSTRALIA / antigene Australie / Australia antigen. Concentratie plasmatica normala sub 23 Ul/ml. [Cjr. sunt utilizati pentru inducerea stimularii ovulatiei In caz de infertilitate. [a. anti = contra. V. crosreac-tiv (mcrucisat-reactiv). ANTIFOLIC. Ex. s. pentru care nu este strict specific.: homeodot. / antifibrinolytic [Qr. dar nu 175 . celule sau proteine straine. iar interactia specifica se numeste *antigenicitate. ANTIGEN CA 15.] 1) Care diminueaza secretia urinara. care dez-volta o imunitate de protectie. oistros = dbrintd. [Qr. n.9 / antigene CA 19. s. s. 2) A. adj. ia diourem -« a urina. yatolog si imumiog suedes. dar si a altor cancere (gastric. ANTIESTROGEN. nu sunt straini pentru subiectui respectiv. Abrev. CEA (engl.). antagonist al actiunii estrogenilor la nivelul receptorilor tisulari si utilizat In tratamentui cancerelor de san dependente de estrogeni. varsaturi.: antiinflamator (v.] 1) Care se opune actiunii estrogenilor. iat. A. Sin. adj. s. oncofetal asociat cancerelor pancreatice. antifongique. s. prin administrare intravenoasa. tract respirator). gt'. emeficus. [Cfr. m.4 / CA 72.. s.a. hidatic. V. cf. s. Concentratia sa normala In plasma este sub 2. antigen CA 19. 2) Denumire generica a unui grup de medicamente cu aceasta actiune. ca si a. adj. virusuri. f.. ANTIGEN CA 19. adj. de. emein = a romita. ubicuitar. n.3 / CA 15. deci. Diferiti a. gr.). Deoare-ce stimuleaza productia de *gonadotrofine. reflex axonic. [Qr. Ex. en = in. iat. n. / antienzyme. s. / antigene. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. A.9 si markeri tumorali. ANTIGEN FORSSMAN / antigene Forssman / Forssman's antigen.} 1) Care se opune *fibrinolizei. fibra = fi6rd/ -ina. Cel mai important a. m. {Cjr. In continuare si atte tipuri de antigeni. phlogos = fiacdra. CA 50 si markeri tumorali. adj. Este prezent In majoritatea organelor. n. [Cfr. A asocial cancerelor colorectale si pancreatice. adj.. a. / antidote. impuls. / antidiuretique. Substanta care exercita o actiune antagonista *acidului folic. emetikos = care produce. Obs. Nu este riguros specific. V. antigeni fetali. n. / antidromique. antigeni. sou phlegein = a ardf. V. ANTIGEN AUTOLOG / antigene autologue / autologous antigen. 5) A. ANTIGEN FORSSMAN ANTIGEN. 4) A. m. A. Abrev. asigurand rezistenta la boala.: pi.} A. adj. adj. si chelator. glicoproteic asocial cancerelor ovariene. ANTIDROMIC. printr-un mecanism fizic. / antienzyme. s. directionati Tmpotriva antigenilor de suprafata ai celulelor din limfomul non-hodgkin. a.ANTIDIURETIC phomes non-hodgkiniens / monoclonal antibodies of nonhodgkin lymphoma. medicament destinat sa atenueze o reactie excesiva determinata de administrarea unui alt medicament. / antiemetic. V. anti = contra.] Sin. avand efect de scadere a debi-tului urinar. proft.. anti = wntra. ANTIENZIMA. V.5 ng/ml. adj. s.). bio-chimic sau farmacologic. Nu este riguros specific si prezinta o concentratie plasmatica normala sub 35 Ul/ml. In raport cu care este mai putin specific.: ACE.3 antigen. / antidote. substante toxice etc. sou [at.. sunt extrem de diverse: bacterii. / anti-oestrogene.tl urinare.. ANTIGEN CA 72. protectiv. / anti-emetique. [Qr. V. care indue producere de *anticorpi specifid sau de *limfocite (*imunocite) si care interactioneaza specific cu pro-dusii raspunsului imun (molecule sau celule).).. Sin. iar con-centratia sa plasmatica normala este sub 30 Ul/ml. unii a. ANTIDOT. ai aceluiasi individ. utilizabil pentru supravegherea acestora. markeri tumorali. ANTIGEN CA 125 / antigene CA 125 / CA 125 antigen.: antivomitiv (v.: a.SOT rfe 6ai'terio[ogie si patologie generaid ia Lund. la phlox. Termen actualmente desuet. de ia anti = contra. ANTIGEN CA 50 / antigene CA 50 / CA 50 antigen. w direcfie opusd. m.

hemaglutininici . marcheaza caracteristicile particulare ale fiecarui individ si joaca un rol esential In apararea organismului. in caz con-trar se produce *rejetul. o. grup tisular.] V.N). neuraminidazici'. A. t. A. In serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic. si sistem HLA.NP. p. p. ANTIGENI SINGENICI / antigenes singeniques / syngenic antigens. ai proteinelor matricei . hepatitis B = fiepatita B. Sistem bine definit de a. Sin. Cea mai cunoscuta substanta antigenica de acest tip este *alfafetoproteina.: a. ca hiperplazia prostatica.: aloantigeni. initial In cancerul de colon. Cei mai importanti a. Astfel. ANTIGENI GRIPALI / antigenes grippaux / influenza antigens. sunt prezenti In mod normal la embrion (*a.: sistemul ABO. tipic fiind *antigenul Forssman.. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigenes de transplantation / transplantation antigens. V. pe baza carora se diferentiaza virusurile gripale A. cum sunt gemenii monozigoti. prezenta In toate celulele mami-ferelor de sex masculin si care. cu M. grupati In 'sistemul HLA. A. Reactia Incrucisata a a. A tost descrisa. ANTIGENI ONCOFETALI / antigenes oncofetals / oncof(o)etal antigens. ANTIGEN TUMORAL / antigene tumoral / tumour antigen. ffit&z. V. prostatita sau infarctui prostatic. carcinofetal glial etc. a. ANTIGEN! ALOGENICI / antigenes allogeniques / allogenic antigens. s. Sugereaza existenta neoplaziilor limfoide. In cazul rejetului. complex major de histocompatibilitate. F. carcinoembrionar. Ex. a. recomandat frecvent la bar-batii peste 50 de ani. C (nucleoproteici . a. cu utilitate clinica sunt *antigenul carcinoembrionar si *alfafetoproteina. cu exceptia oilor. au In comun unui sau mai multi *epitopi. F. V. V. exista numai la embrion. produsi ai unor gene care se manifesta In timpul diferentierii normale a tesuturilor fetale. de h. de unde interesul dozarii acestora In scop de diagnostic si de darificare a palogeniei. eritrocitari ai sistemului ABO.pa. x: sunt extrem de imuno- . V. unde este prezent numai la ni-velul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann). ANTIGENI HETEROFILI / antigenes heterophiles / hetero-philic antigens. t. iar determinantui sau antigenic este de natura polizaharidica.ANTIGEN HBc si In sange. pentru care. A. V. r. detectati la organisme aflate la distanta In arborele filogenetic. t. Cei mai importanti a. identici. h. {'Lngi. prezent In toate celulele organismului. transsexualism. Ex. a. prezenti la ni-velul *grefonului vor provoca la primitor formarea de anticorpi.. gluddici. Ca urmare. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / antigenes d'histocompatibilite / histocompatibility antigens. Unii dintre acesti a. s. Ex. A. La aduiti sunt prezenti Indeosebi In plasma bolna-vilor de cancer. ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigenes leucocytaires communs / common leukocytic antigens. eritrocitari controlat de un locus cu un numar variabil de gene alele. antigen tisular. tipic este eel izolat din rinichiul de cobai. ANTIGENI HLA / antigenes HLA / HLA antigens.: anti-geni de transplantare. Anticorpii care apar la om In cursul "mononucleozei infectioa-se reactioneaza specific cu a. ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigenes leucocytaires communs / blood group antigens.] V. 'cardiolipina si *reactie Weil-Felix. la fetus. hepatita B. dar poate atinge concentratii foarte mari Indeosebi 7n cancerul de prostata. de asemenea. Natura a. alaturi de morfologia limfoblastica si prezenta terminal-deoxinucleotidiltransferazei (TdT). Glicoproteina compo-nenta a secretiei prostatice (serin-proteaza kalicrein-like. Detectia a. A. t. markeri tumorali. markeri tumorali. homogrefa. A. Cei doi a. A. orienteaza transfor-marea gonadelor primitive In testicule. 0) ale unui locus de pe bratui lung al cromozomului 9. A.: a. dar difera de la individ la individ. V. de natura lipoproteica depind de genele de histocompa-tibilitate. ANTIGENI XENOGENICI / antigenes x6nogeniques / xenogenic antigens. cu patru gene alele majors (A1. A prezenti pe suprafata tuturor celulelor sau tesuturilor din organism.). ceea ce sta la baza Inrudirii lor antigenice.M) si sub-tipurile A (a. 34 kDa). ANTIGEN HY / antigene HY / HY antigen. de ex. V.: PSA. fetali). care determina compatibilitatea sau incompatibilitatea tesuturilor transplantate. ANTIGEN HBc / antigene HBc / HBc antigen. colita). A2. rejet. ANTIGEN HBs / antigene HBs / HBs antigen. o *grefa este acceptata numai daca primitorul si donorul prezinta a. care se gasesc la membrii diferiti genetic ai aceleiasi specii. 176 ANTIQENI XENOGENICI ANTIGENI FETALI / antigenes foetaux / f(o)etal antigens. V. A.: anticorpii antiribonucleoproteine imunoprecipita complexele proteice U1 ARNm. prezent In celulele canceroase. core = ce-ntru. Primele trei gene codeaza a.titd B. A. h. indue raspunsul imun al organismului gazda. ANTIGEN TISULAR / antigene tissulaire / tissue antigen. Acesti a. Abrev. t. In functie de linia genetica. In *boala mixta a tesutului conjunctiv. si antigeni heterofili. CD45) utilizati In evaluarea imunohistologica a biopsiilor de la pacientii cu cancer metastatic cu sediu primar necunoscut. Sin. A. Ex. s. produsa de celulele epiteliale ale prostatei. adica se combina cu acelasi *anticorp specific datorita prezen-tei epitopilor comuni. Concentratii crescute se observa si In afectiuni benigne. ex. ANTIGEN HBe / antigene HBe / HBe antigen. hepatita B. g. sistem HLA. HY induce secretia unui hormon care tmpiedica gonadele primitive sa urmeze evolutia lor naturala catre tipul ovarian si dirijeaza dezvoltarea individului catre tipul masculin.: antigeni de histocompatibilitate (v. A. nu difera In functie de un organ sau de la un tesut la altui. timp de eel putin 20 de generatii. leucoplache-tari (In esenta sistemul HLA). surface = suprafata. *a. Sin. sistem HLA. V. are o serie de aplicatii practice. leucoplachetari sau tisulari. de h. dar si In afectiuni necanceroa-se (ciroza hepatica. se observa titruri Inalte de anti-corpi circulanti. Markeri tumorali. al celulelor leuce-mice si al celulelor sarcomatoase. ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACUTE / antigene de la leucemie aigue lymphoblastique / antigen of acute lymphoblastic leuk(a)emia. apoi In alte cancere. Animalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se obtin experimental prin Incrucisari *con-sangvine repetate. sunt produsii genelor *complexului major de histocompatibilitate. tisulari prin localizarea la suprafata membranei si prin reactiile imu-nitare pe care Ie provoaca. existenti la indivizi identici genetic. A. A. HY reprez'nta me-toda cea mai sigura pentru determinarea sexului genetic. hepatita B.H. caracterizeaza criza blastica de tip lim-foid din evolutia leucemiei mielocitare cronice. Dozarea a. ['Eng[. 0 serie de glicoproteine care. histocompatibi-litate. Lipoproteina de-pendenta de cromozomul Y. A. ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigene specifique pro-statique / prostate specific antigen. A. (LCA. sunt Inruditi cu a. B. care poate determina *rejetul tesutului (organului) transplantat. ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigene ribonucleopro-teique / ribonucleoproteic antigen. In caz de transplant Intre specii diferite. B. hepatitis B = fie. ei dau reactii Incrudsate. Prezenta acestui a. o gamafetoproteina. este secretat In mod normal. nu declanseaza reactii de *rejet. care se gasesc la specii diferite. A.: un ^ansplant renal de la mama la fiica se numeste alogrefa sau "homogrefa deoarece contine a. In mod normal.

[Cfr. s. s. estrogeni) si antihormoni (antiandrogeni. / antihormone. 1755-1S24. antineoplazic.asparaginaza.ANT1GEN1C1TA7E ANT1PERISTALTISM genici. n. f. ai addului paraaminobenzoic. (ex. genos = Man. adj. mitomicina. De aceea..] Sin. actinomidna. n. de gena recesiva a cancerului.. / antigoutteux.. sunt utili In tratamentui ulcerului peptic. / anti-globulin. 2) Agent (substanta chimica. ANTIMITOTIC. din TLvul Mediu c. este definita uneori ca fiind proprietatea antigenului de a modifica comportamentui imunologic al organismului In care a fost introdus. posibilitatea prevenirii leziunilor celulare si tisulare provocate de radicalii liberi este de mare interes In medicina.] 1) Proprietatea unei substante de a se comporta ca un antigen. f. V. s.. adj. [at. [at. n. / anti-inflammatoire. / anti-hormone. In cancere sau In leucemii. de unde reco-mandarea cu prudenta celor ce conduc autovehicule. f. / antineoplastic. m. / antipaludian. n. s. globulus.. s. astfel. *acid orotic). rareori expunerea industriala. mitos = a^d. / anti-oncogene. \Cfr. [Cjr.\ 1) Despre o substanta care perturba metabolismul.] Globulina din serul sanguin care actioneaza ca anticorp Tmpotriva unei alte globuline (indusiv imunoglobulina) purta-toare de situsuri antigenice si care se comporta ca un antigen. adj. sunt: "vitamina C. s.. [Qr. / antihistaminic. *vitamina E si beta-carotenul (v. anti-moniu. / antin6oplasique.] 1) Care Tmpiedica *mitoza. [Cfr. n. s. 2) Medicament care inhiba actiunile no-cive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele doua tipuri principale de receptori histaminid. / anthelminthic. [Gr. s. [Cfr.] 1) Care se opune efectelor *histaminei. din or. grupe sanguine.. aman-tadina si bromocriptina). foiosit pentru vopsma sprdncene[or. s. A. iat. -enne. dimpo-triva.. dim. s.: a) inhibitoare ale sintezei de *acid uric (*alopurinol. 0 serie de antagonist! H. In acest scop. peristaltikos = care are pro177 . suprimand secretia hiper-adda rezultata prin stimularea receptorilor H. adj. adj. gene-ra^ie. In acest caz nu se genereazai anticorpi.. s. anti = contra. -ind. Cei mai cunoscuti a..esut. Se disting trei grupe de a. -uA's = mtaftina} (Substanta) care este utilizata In profilaxia sau In tratamentui curativ al 'paludismului. oxys = acni. f.. In tratamentui gutei. 2) Substanta (sau medicament) capabila sa neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului. ANTIMETABOLIT. adj. anti = contra. fiind utilizate In tratamentui unor boli reumatismale sau al unor *conectivite. / antiparkinsonien. proliferarea celulara.] Sin. Se disting doua mari grupe de a. antimonium. adj. s. adj. mitozd. anti = contra. deci. gene-reaza somnolenta si usoare tulburari de vedere. / antiparkinsonian. s.. Sin. m. [Cfr. ANTINEOPLAZIC. 2) Medicament utilizat. aceasta inhibitie efectuandu-se prin competitie cu precursorii naturali. s. c) alchilante (ciclofosfamida.. m. s. suprima reactiile alergice declansate prin stimularea receptorilor H. anti = contra. anti = contra. adj. o^jgen} 1) Care Tmpiedica sau Intarzie *oxidarea. ANTIONCOGENA. utilizata uneori. medic engitz. ANTIINFLAMATOR. ANTIHORMON. s. ANT1PERISTALTISM. adj. s. [Cfr. m. m. test Coombs. Ingestia compusilor de a. radical liber. m. cu actiune lenta. adica de a provo-ca formarea de anticorpi. \Cjr. Organismul poseda a. agent antineoplazic care actioneaza prin inhibitia sintezei unor nucleoproteine. m. b) antimetaboliti . metahaHein = a. m.... slimmi = o?(ld de. care cresc excretia de acid uric (uricozurice). n. s. scflin6a. 2) A. myketos = ciuperca. adj. / antimony. *antipurinice... cisplatin). n. / antiperistalsis. Hi si H^. actionand asupra organismului. de [a globus = glob. \Qr. anti = contra. / antioxidant. ia hormaein = a. f) hormoni (androgeni. produce simptome comparabile cu into-xicatia cu arsenic. ANTIGUTOS. formeaza numeroase combinatii otravitoare sau..] ElementuI 51. s. prin crearea unei stari de *toleranta imunologica. exercita un efect *antiinflamator. adj. ammoniakon = sari de amoniu gasitd m apropierea temp[u-tui iw Jupiter Amman din Li6ia. anti = centra. antipirimidine (fluorouracil).. vinblastina.: a) enzime . guta = picdturd. [Lot.: sulfamidele sunt a. exprimandu-se In maniera dominanta. urmaf.antifolice (aminopterina. it. doua grupe de a. / anti-inflammatory. Ca efect secundar. m. de tipul cimetidinei si ranitidinei. s. de unde denumirea Inselatoare. anti = contra. ANTIPALUDIC.antracicline.: *schizonticide si *gametodde. n. d) antibiotice . dar capaci-tatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceasta cale este li-mitata. s. / anthelminthique. [Cfr. V. m. s. anti = contra. se disting. de ia plassein = a forma. [^r.: antipaludic (v. tumord. antimitotic (2). [Ofr. adj. mykes. metotrexat). ANTIHISTAMINIC. m. / antimitotique. Sin. / antioxydant. medicament) care actioneaza contra inflamatiei. adj. / antimetabolite. m. pa/us. adj. n.. s. s. m.} Substanta (medicament) care se' opune efectelor unui hormon. in iimba [at. ANTIGENICITATE. de interes medical. / antimycotic. -e.. / antim6tabolite. imunoglobulina.: anticanceros. adj.. de. aithmid. tumor supresor gene. ANTIGLOBULINA. se grupeaza In *antifolice. s.. {Cjr. s. inflammare = a da foe} 1) Care combate 'inflamatia. hormon = e^citat. ANTIOXIDANT. m. Mutatiile sale sunt recesive. / antimitotic.. s. neos = mm plasis = modeiwe. s. adj. / antimoine. 2) In general. anti = contra. sai naturali.. sin. / antipaludique. se. adj. se utilizeaza medicamente cu actiune a.: antifungic. anti = contra.vincristina. declansand reactii puternice de *rejet. s. 2) Medicament care Tmpiedica diviziunea si. s. Este cazul *heterogrefei. / antigout drug. Sb (stibiu). Indeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) si substituentii de dopamina (L-dopa asodata cu un inhibitor al dopa-decarboxilazei. -inthos = wemie. n. a mode[a. s. m. anti = contra. m. adj. adj. *fenilbu-tazona si *glucocorticoizi). / antihistaminique. / antiperistaltisme.: antimalaric.] 1) Despre un medicament care actioneaza Tmpotriva alterarilor metabolice din *guta. [Cfr. f. anti = contra. Unele a. a tJfcita. s. antiulceros si receptori H. substanta asemanatoare ca structura unui anumit *metabolit si care poate perturba lantui metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv.: a) "Antagonistil receptorilor /-/. onkos = masd.] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhiba cresterea lor. gentian = a produce. f. ANTIPARKINSONIAN. Tipuri de a.] Gena supresoare a cancerului.: ciclizina si prometazina) poseda si proprietati *antiemetice. -ind. adj. adj.. sau gennan = a produce. ANTIHELMINTIC. / antimalarial. fir. Ex. / antimalarique. adica asupra structurilor sensibile la hor-monul respectiv. tesutu-lui sau celulelor tinta.). e) substante blocante ale mitozei In metafaza . anti = contra. iat.. 'antipirimidinice si *azaserina. mala aria = aer ran. ia-crimd. histos = t&sdturd.. exclusiv sau nu. n. adj. / antionco-gene. ANTIMONIU.: vermifug (v.\ 1) Care dimi-nueaza rigiditatea si tremuraturile din *boala Parkinson. bleomicina.). indemna. s. antiestrogeni) etc. [Cfr. de ia gr. helmins. / antiglobuline. / antimycotique.. f. / antig6nicit6. b) Antagonistii receptorilor H. antipurine (mereaptopurina). James Apotheker Parkinson. ANTIMICOTIC. ANTIMALARIC. anti = contra. 2) Medicament dotat cu aceste proprietati. anti = contra. adj. anti = contra.. / anti-genicity.] V.u humor = umoare. s. Sin.. b) a. m. caroten). c) antiinflamatoare utile si In tratamentui crizei acute de guta (*colchicina. V. -euse. 3) In oncologie.

2) Antiser purificat. dirijate Tmpotriva virusului HIV sunt utilizate ca medicamente (ex.. \Cjr. adj. ANTIPSIHIATRIE. s. se opune disolutiei *cheagului. [Gr. adj. iatreia = vw-decare. 0 serie de a.. n. anti = contra. ANTIPIRETIC. -aza. retro = inapoi. n. sau pe cale generala. Actiunea a.: antitermic. m. Abrev. este mai adecvata denumirea de ser imunizant. portare = a purta. [at. ANTITOXIC. / antipsychia-try. f. n. [at. anti = contra. m. / antipruritic. 2) Orice procedeu de reducere semnificativa a florei microbiene de la nivelul pielii sau al membraneloi' mu-coase. a pe-tici.: indinavir. m. mai mult sau mai putin specific. n. gr.: aspirina. contrac-tiile producandu-se spre *tractul digestiv superior. ANTIPORT.a feBro] 1) Care previne sau combate febra. bacteriostatica sau bactericida. s. -ale.: imunoser. 2) Substanta chimica. Ex. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor purinice. [Qr. Sin. A. adj. oxygenlabile. util pentru diagnosticul si aprecierea evolutivitatii infectiilor streptococice (nivelul normal este sub 200 unitati/ml ser). m.). anti = contra..: ASLO. *Fibrina se poate opune acestei actiuni. priirigo. / antipsychotic. -euse. / antiseptic. si antiagregant. [at. de baza este fluorouracilul.. societatea este bol-nava. adj.] 1) Care se opune *retrovirusurilor. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. administrate per os.] Enzima sanguina care. adj. thyreos = pavazd. d.] Anticorp elaborat de organism In evolutia infectiilor cu streptococi (A. [at. poate fi utilizat In labo-rator pentru identificarea sau dozarea (ex. ANTITIROIDIAN. f.] 1) Care se opune actiunii hormonilor tiroi-dieni. -inis == mdnCdrime. / antitoxine. s. stalsis = comprimare. cai) cu anumite toxine sau veninuri (de sarpe.} Care actioneaza Tmpotriva unei toxine. ANTIPIRIMIDINIC. tragus. adj. Var. f. s. receptor plachetar. Conform a. / antiretroviral. f. [Qr. de. a se contracta. A. s. [at. s. si test ASLO. m.-antitripsina (v. span = a trage. In. {Cjr. febrifug. otrara. / antiretroviral. streptolizina 0.. / antitragus. duodenal este Insotit de voma. poate fi utilizat pentru imunizare pasiva. stroptos = rasucit. obtinuti prin inocularea acestui antigen. -aux.. m. neuroleptic. adj. anti = contra. de. / antiplasmine.] Inversarea sensului de producere a 'peristaltismului. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetabolitilor. toxikon = otravd pentru vdrfuf sagefibr. [Gr. f. a. De asemenea. anti = contra. [at. NA: antitragus. adj. \Gjr. Intr-un organism. f. / antitragus. [at. / anti-protease. A. pyrctikos = fibril.e. toxikon = otravd pentru v&rful sagefitor. m. / antiserum.. s. anti = contra. m. V. {Cjr. / antiserum.). adica introducerea de anticorpi deja produsi. ANTISPASTIC. In acest caz. s. tetanos.] 1) Denumire generala pentru metodele de combatere a infectiilor septice prin distrugerea sistematica a bacteriilor patogene In locurile unde acestea se afla. anti = contra. In cursul coagularii normale. V.. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. / purine antagonist. f(^r. ANTIPLACHETAR. ANTIPURINIC. s. ANTISEPSIE. pentru alfa. A.. anti = contra.: medicament antihistaminic. / antiprotease.. 2) Substanta care Tmpiedica formarea hormonilor tiroi-dieni. [Gr. n. scptikos = putrezit. / antitoxique.. / antithyroid. anti = contra. m. s. s. fie simultan. reactia de "hidroliza a legaturilor peptidice catalizata de *proteaze. sub forma de *pomada. A. V. de [a toxon = sageatd. lysis = du-trugere.. a. / antiplatelet.r. / antitoxic. adj. si asepsie. Ex... n. . -enne. anti .cu HIV. s. m. V. fr.contra. spasticus. \Gr. spastikos = care trage induntru. adj. scut. anti = contra. (at. / antithyroidien. 0 prwine din tenne-nul eng[.. anti = contra.] 1) Despre o substanta sau un factor care se opune actiunii plachetelor. s. s. izolat din pancreas.} Proeminenta a lobului urecnii. n. Prin extensie. anti = contra. [Gr. sunt destinate tratarii unor infectii digestive sau urinare.] Sin. plaqiiette.: spasmolitic (v.} Sin. / antitoxin. / pirimidine antagonists.). infectat} 1) Re-feritor la antisepsie. f.fi -ind. prescrisa In infectia 178 a. / spasmolytic.ela. f. s. f. / antipyrimidique. Ex. [Cfr. / antirabique. s. psykhe = suflet. ANTIPSIHOTIC. ANTISEPTIC. s. sepsis = putrefacfie. adj. / antithermique. ANTITOXINA. [Qr. ANTISER. [Gr. de [a gr.: prin *radioimuno-dozare) a unui antigen necunoscut. care este utilizata si ca imunodepresor. anti = contra.\ Ser sanguin de origine animala sau umana care contine anticorpi specifici unui antigen determinat. s. sterilizare. gr. si al lui Frey. s. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor pirimidinice. protos -= primui. iar mijioacele terapeutice psihiatrice sunt violente pen-tru pacienti. sunt distruse la temperaturi relativ mid. / antiport. [Gr. / antipyretique. anti = contra. -ina. adj. ANTIPLASMINA. ritonavir). plasma = odiect mod. adj. adj. / antirabic. s.. utilizat local. anti = contra. dipiridamol. V.] Proteina membra-nara care transporta transmembranar doi ioni diferiti sau doua molecule mid 'in directii opuse. -ina} 1) Anticorp specific pentru o anumita *toxina. s. f. adj. / antiseptique. adj. dar la nivelul *colonului ascendent reprezinta un fenomen normal. ANTITRAGUS. [Gr. se mascara In unitati standardizate. aplicabila pe tesuturile vii. adj.-ANTITRIPSINA. n. de scorpion) si utilizat terapeutic ca mijioc de imunizare pasiva Tmpotriva infectiilor cu agenti toxigeni (ex. adj.. / antiprurigineux. ae [a toxon = sageatd.: *vaccin a. tragos = copra. / antiplasmin. adj. de baza este mercaptopurina. adj. Dozarea a. ANTIPRURIGINOS. sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze. psykhe = svflet. de [a pyres-sein = a ave. anti = contra. anti = contra. n. n.] 1) Care se opune tulburarilor mentale. / antiport. s. n. [a peristelleia = a comprima (peri = in jumi. infecpie. s. virus = venin. izolat din parotide) sunt utilizate In terapeutica. ANTIRETROVIRAL. obtinut prin imunizarea unor animate (de obicei. din o[andezd plaken = a carpi. / antipsychiatrie..: ser a. s. ANTISTREPTOLIZINA 0 / antistreptolysine 0 / antistrep-tolysin 0. s.. / antipurique. opusa si posterioara 'tragusu-lui. Sin.ta. a transporta. / spasmolytique. contractie). ticlopidina. s. [Qr. s. s. s. adj. eidos = forma. Ex. adj. / antipsychotique. s. de 60-70°C. ANTIPROTEAZA. ser imu-nizant. feu/are (ca inhibitorul lui Kunitz. s. anti = contra. 2) Medicament cu acest efect.. n.: antipiretic (v. antifibrinolitic. adj. fie secvential.ANTIPIRETIC ANTITRIPSINA yne. s. / antiplaquettaire. termenul este utilizat si pentru desemnarea substantelor care. ANTITERMIC. A. 2) Medicament care are aceste efecte. difte-rie) sau a inocularii accidentale a veninurilor respective.tea de. adj. / antisepsie. pentru apararea Tmpotriva unei boli cu rise imediat..] Peptid sau pro-teina care blocheaza. C si G) care poseda antigenul corespondent. thermos = cold. / antipyretic.: botulism. s. / antifebrile. la lyein = a distmge.\ Doctrina conform careia bolile mentale reprezinta con-secinta agresiunilor sociale.. la therme = cdld'urd. / antisepsis. A.] 1) Care suprima *pruritul. -ism. [Gr. este un test indirect. adj. s. 2) Medicament care poseda aceasta proprietate. s. rabies = tur6are] Care se opune rabiei (turbarii). adj. m. anti = contra. n. \Cjr. serum = ze. s. m. Agent chimic antineoplazic din gmpul antimetabolitilor. ANTIRABIC.

//.] 1) Ablatia chirurgicala a peretilor unui *antru anatomic. IV. / entraInement. s. produs de reactie fibhnolitica. edem malign) sau. In general cu referire la ulcerul gastroduodenal. de la philein = a iu6i. anti = contra. VII. cca'itate. philia = atracpie. / anthracose. ANTRACOID. e) a. neutralizand factorul X Stuart (v. s. / antiviral. c) a. adj. / anthropophilia. IX.] 1) Care se opune varsaturilor. / gastroduodenostomy. 2) Medicament care actioneaza Tmpotriva bacilului Koch. Sin. mai rar. silex. n. anti = contra.. azidotimidina. f. stoma. f. [. YQr. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. [Gjr. s. [Lat. f. / antivenineux. ANTRECTOMIE. -eris = rand. nerecomandata.] Pneumoconioza minerala cauzata de inhalarea cronica a pulberilor de carbune. V. [Gjr. K sunt anticoagu-lante orale care inhiba o gama-carboxilaza microzomala hepa-tica. / anthropophilie. pop. *interferon. [Qr. antron = peftera.. s. a tori. / antituberculotic. s. ///. f. eidos = forma. cavitate. f. / antromastoiditis. la duo-deni digitorum = de 12 de. si antromastoidita. adj. In romaneste. [Lot. pure este controversata.: furuncul a. [Lot. Este o boala profesionala In cazul persoanelor care lucreaza In me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex. gr. a.: vacdnare a. ANTROMASTOIDITA.] 1) Proces de Intarire a organismului si ameliorare a capaci-tatii de munca. ammoniakon = sore. anthropos = om. de obicei combi-nata cu *vagotomie bilaterala In tratamentui chirurgical al ulcerului peptic. / antivitamin. X ai coagularii incapabili sa fixeze calciul. dar administrarea unor doze mari de peni-dlina sau tetraddina este eficace. / antithrombotique. f.: anticoagulante orale (v. / anthracoid. m. s. adj. / antiviral. [Qr. vacdn BCG. cu forf-a. ain [at. Indeosebi: *anticoagulante orale. afiTivwi de. f. \Cfr. 2) Inflamatia antrului piloric. anti = contra. ca *rau de transport si *ve.ge. anti = contra. 179 . antrum. b) a.] Substanta din sangele circulant care intervine dupa formarea *trombusului. adj.: gastroduodenos-tomie (v. anti = contra. ANTROPOFILIE. de obicei. s. a. / anthracosis.. ANTIVIRAL. antivenin. A. antron = peftera. n. s. anthrax. [(fr. se pare ca este vorba de antracosilicoza. antrum. f. El provine. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. dezvoltat dupa formarea fibrinei. de la cai hiperimunizati Tmpotriva acestor veninuri. ANTIVOMITIV. Forme: a) a. A. cavitate. [CfT. -akos = car6une. prin leziuni viscerale (carbune pulmonar sau digestiv). s. -akos = carSune. xenos = strain. antron = peftera. s. gasita in apropierea tempiutui [ui Jupiter Amman din Li6ia. (at. / antivitamine. ca si *antiplachetare. ANTRAX. adj. Cat. / anthrax.: antiemetic. f. sunt efidente si In alte tulbu-rari.ANTITROMBINA ANTITROMBINA. Sin. -mo. ANTIVENIN. s. s. neutralizand lent trombina ramasa 'in exces. trahere = a trage. ANTIVENINOS. reeducare func-tionala a unei articulatii. / antithrombotic. *a. s. f. / anthracosilieosis. ANTITROMBOTIC.tt (ivnginea ac&stui segment intestinal). ANTRENAMENT AUTOGEN / entraInement autogene / autogenous training. n. factori de coagulare): d) a. de amoniu. / anthrax. / antrite. Se disting: a) a. / antroduodenostomie. anti = contra. [at. s.] Boala infectioasa acuta a anima-lelor de ferma. s. [at. care poate fi transmisa la om prin contact cu parul. virus = otravd. gr. V. s. dalac. autogen (v.). adj. f.] 1) Care se opune ulcerului. n. adj. anthrax. antron = peftera. d) a. Netratat. -ind. tuberculiim = umfldturd mica.).] 1) Inflamatia mucoasei *antru-lui mastoidian la sugar. gr. s. se foloseste si expresia training autogen.: carbune. f. dar si In alte organe. / antrectomy. mastoidiana. V. ANTITUBERCULOS. ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anticoagulants. [at. gr. \Gjr. vita = via^a. f. Cdvitate. / anthracoide. anti = centra. / antiemetic. cele mai recente a. siliciul intrand Intr-o proportie variabila In compozitia pulberilor de carbune. -atos = gurd} Sin. anti = uni'a. ANTRODUODENOSTOMIE. poate fi fatal.tij. -e. Grupul de a. -euse.} Ser care contine antitoxine specifice pentru veninul unor animate (Indeosebi serpi veninosi.?(cizie. s.). -euse.. se manifesta Indeosebi prin le-ziuni cutanate (pustula maligna. / antritis. etionamida si streptomicina (primul a. a. or. antracoza. n. aciclovir. pielea sau dejectiile animalelor bolnave. f.: tumora a. [Cjr. pirazinamida. s. duodeai = in nvmar de 12. / antiulcerative. / antivenin. vomitare = a vdrsd. •akos = carbuM. Reprezinta aproape totdeauna o compli-catie a unei "otite medii. 2) Care se aseamana cu 'antraxul. sau melanica. thrombos = cReag} 1) Care se opune procesului de "tromboza. venenum = otravd. ANTRACOZA. efectuat prin intermediul unor dispozitive mecanice. antivenom. Cat. determinand sinteza de factori II. s. ANTRACOSILICOZA. rifampicina. ANTIXENIC. Indeosebi din grupele 'antihistaminicelor si *anticolinergicelor. m. s. c) a. s. sportiv. Ex. infec. -akos = citrBuM. s. Existenta a. de ex. thrombos = ctieag.j Substanta care inhiba actiunea unei "vitamine. entrainement. care este cofactor al *heparinei. -ozd. adj. s. / antivenomous.] Tendinta anumitor insecte (tantari) de a Intepa omul. [at. \Cfr. -ids = piatra tare. / anthracosilicose.] Inflamatie a *antru-lui si a *mastoidei. s.. anti = contra. anthrax. s. f. ANTIVITAMINA. 2) Exerdtiu sistematic In vederea dezvoltarii fizice sau In vederea realizarii unor performante spe-dale. antrum. [Qr. -ale. venenum = otrava} Care se opune actiunii veninului. n. Ex.j V. f. / training. pro-ces complex. gr. adj. produsa de Bacillus anthracis. eidos = forma. mecanic. pentru atingerea unor performante. s. n. consta din exerdtii de autosugestie in stare de relaxare psihomotorie. Ex. prindpale sunt: izoniazida.] 1) Care are cu- ANTROPOFILIE loarea carbunelui. / anti-emetique ou anti-emetisant.: amantadina. / antivenin. a. in.: a. ANTIULCEROS. s. mastos = mametd. 2) Substanta.. In vederea atin-gerii unui anumit scop. s. fiind antihistaminicele Ha si inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol). b) a. ANTRITA. [Lot. gandclovir s. m...] 1) Care se opune dezvoltarii tuberculozei.. -ita.] Care se opune substantelor straine organismului.Fr. Metoda psihoterapeutica recomandata In diferite forme de nevroza.... care inactiveaza progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrina sau actioneaza ca un cofactor al hepaririei. s. etambutolul. ANTRENAMENT. Mai frecvent. -ita. [Cjr. adj. 3) Adaptare prin repetare si practica.tie. n. dideoxicitidina. charbon. [at. / antrectomie. f. [at. La om. indirecte (*heparine) si directe (*hirudina). adj. 2) Medicament cu acest efect. ca urmare a structurii sale foarte asemanatoare vitaminei respective. granit. actionand prin competitie. m. Sin. adj. / antithrombine. vipere) sau insecte. -euse. m. izolat si sintetizat).} 1) Care se opune multiplicarii virusurilor. medicament dotate cu aceasta proprietate. / antixenic. \Cjr. s.: mineri). [Gfr. articular. in. voinismentelor. anthrax. / anti-thrombin. care este fibrina capabila sa fixeze prin adsorbtie cantitati mari de trombina. adj. s. / antixenique. adj. antrum. gr. ektome = e. consecutiv modificarilor functionale si structurale care au loc In organism sub influenta exerdtiului si a efortu-lui crescut progresiv. cuprinde medica-mente care difera prin compozitia chimica si modul de actiune. anti = contra. Ex. /. s. adj. f. ulcus. -aux. / antituberculeux. -oza. / antiulcereux. s. / antromastoldite.. sub Indrumare pedagogica si supraveghere me-dicala. Ex. adj. muscular are ca obiectiv hipertrofia musculara. m. Se formeaza Indeosebi In ficat. 2) Rezectia antrului piloric.

Permite trecerea celei mai mari parti sau a totalitatii materiilor fecale. Ex.. f. aorte..ANTROPOGENEZA ANTROPOGENEZA. proprietati hipnotice. / anthropogenfese.artere. aorta toracica. / anurie. ANXIETATE. locomotor etc. Sin.\ 1) Care atenueaza sau reduce *anxie-tatea. artere. antron •= pefterd. m. Patologic. *a. f. n. A. anxius = netiniftit. NA: antrum. Ex. V. A. / anthropometrie. renala. adj. s. s. [Lot. tab. 2) A.: anus. canalului anal si a partii inferioare a *rectu-lui. / annuloplastie... [Qr. in timp si spatiu. obstructiva.. f. s. si oligurie. Initial. [Gfr. antron = pefterd. osoasa sau viscerala. angionecrotica. i anuscope. ANTRU.] *Specul de forma unui tub utilizat pentru exami-narea 'anusului. / anuria [Cjr. AORTA ASCENDENTA / aorte ascendante / ascending part of aorta. de. f. ANUS. gennan = a produce} Procesul aparitiei si dezvoltarii omului. care asigura accesul In antrul mastoi-dian. / anus. device (2). / apparatus (1). APARAT.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv. ANTROTOMIE. a. mafini. f. AORTA TORACICA / aorte thoracique / thoracic aorta. / anxiety. a. a mersului biped. s. Deschiderea intestinului la peretele abdominal. s. d<. n. lylikos = care.: sistem reticulohistiocitar) 2) De-numire generica pentru un ansamblu de piese care sustin. Se spune despre o stimu-lare sau despre o situatie existentiala. n.] 1) Ansamblu de organe care concura la realizarea unei anumite functii. gr.priv.inel. adj.] Denumirea ansamblului de tehnici utilizate pentru masurarea diferitelor componente ale corpului uman. [Cjr. (a aeirein = a ridica in aer fi aer. cavitate. paroxistica pura este un tip de angoasa In relatie cu scaderea pasagera a irigatiei sanguine bulbare. 2) A. -os = aer. In situatia In care lu-menul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obicei. anthropos . cu deschidere la nivel vulvar (dar imperforat). cavitate voluminoasa. vulvovaginal sau vestibular.are ca obiect cercetarea faptelor de cul-tura prin interpretarea carora pot fi Intelese structurile sociale si. f.are ca obiect studiul variatiilor. V. s. s.(NA: antrum pyloricum). s. de la aeirein ^ a ridica m a&r fi aer. tegumente palide. f. s. s. / antrotomie. s-a presupus ca factorul primar al a. A. anxius = neliniftit. prerenala. mersul biped contribuind la atenuarea caracterelor animalice. s. cu aer. care se deschide In mod normal In regiunea posterioara a perineului. V. graphein = a fcrie. / anthropologie. -ism} Conceptie care atribuie unor fiinte. 2) Clasa de medicamente destinata sa reduca anxie-tatea. de fapt. ANTROPOZOONOZA. In doza mare. gennun = a produce. 5) A. -atis = neliniste. s. [Lat. imperforat (cu persistenta. cu exceptia structurilor care nu se afla In continuitate (ex. s. / anthropomorphism. logos = stiinfa. evolutiei si variabilitatii biologice a omului. s. de cauza strict renala etc. A.] Diminuarea pana la disparitia completa (Intre 0 si 100 ml/24 ore) a excretiei urinare din diferite cauze: 1) A. ANXIOLITIC. / anxiolytique. / anthropozoonose. f. plastos = modelat. antra. s. AORTA DESCENDENTA (v. Militate. s. f. a forma. de. In formele severe. a fost dezvoltarea creierului. [Lot. f. mentin sau Inlocuiesc o parte din corp. / anxiogenic. f. format printr-o metoda chirurgicala si deschis la peretele abdominal. [Qr. a.. / anxiolytic. permite derivarea totala (si.: sistem digestiv)... ouron •= urina. anus contra naturii. transpi-ratii red. fiinta umana. vestibulara reprezinta o forma de a.iiniftiti cMnuit. lucruri sau procese. / anthropometry. existenta In portiunea mastoidiana a temporalului. apar reactii neurovegetative ca-racteristice *angoasei. imthropos = om. . f.artere. 4) A.. poate fi ectopic. s. a. digestiv. metron = mafura. la lyein . s. apparatus = instmmente.] Stiinta care are ca obiect studiul originii. m. f. In a. -on = aer. distruge. f. Indeosebi din cadrul . ANURIE. nosos -fioaid. adj. / aortographie. In caz de neoplasm localizat la acest nivel). pot fi sedative In doza mica sau pot avea. s. tab. / anxiogene. s.] Cavitate natu-rala.] Examen radiologic al aortei consecutiv injectarii unei substante de contrast hidrosolubile. aorta abdominala) / aorte descendante / descending aorta. posttraumatic sau poate fi creat chirur-gical (In acest din urma caz este vorba. forme si Insusiri omenesti. anat. s. skopos = o6seniator. portiunea joasa. [Lot. care apare In caz de leziuni vestibulare. gr. aproape orizontala a stomacului.. / antrotomy. cu deschidere la nivelul vezicii urinare. Dupa unii specialist!. / anthropogenesis.: tendinta de a studia comportamentui ce'orlalte vietuitoare dupa modelul omului. AORTA. s. / anxiete. cultu-rala sau eInologia . Importante: 1) A. piloric sau pilo. [Lot. Ex.: mica tuberozitate gastrica. respirator. de. / annuloplasty. prin obstructia ureterelor. n. [[at.a distmge. NA.] Corectarea chirurgicala a unui orificiu' anu-lar anormal. Ca anxius = ne. de [a plassein = a modela. / antre. cu sediu variabil. care a permis trecerea de la viata semiarboricola la viata terestra.: *arboviroza. / proctoscope. ANXIOGEN. gr. / anthropomorphisme. anthropos = om. on . / appareil. AORTOGRAFIE. anat -artere. -oza ] Boala comuna omului si animalelor vertebrate. s. [Lot. tome = taiere. anthropos = om. ANTROPOMETRIE. exprimat uneori In cercetarile de *etologie. V tab. cinnuit'i gr. uneori criza de angina pectorala sau de astm).] Trepanatia apofizei mas-toide (sau "mastoida). f. s. s. de regula. anus = fezut. ANTROPOMORFISM. prin prezenta unui bloca. cfiinuit. care comunicS cu duodenul prin pilor. tab. de un *a. ANUSCOP. s. [Cjr. al cailor urinare. aorte. frecvent un calcul. adj. ca factor prim. morphe = forma.} Sentiment de pericol iminent si nedeterminat. m. f. s. cu sistem (ex. Insotit de o stare de rau. Se dis-ting: 1) a. / anthropology. s. m. s. ANTROPOLOGIE. m.] V. / aortography. de la. este zoomorfismul. Nelinistea. ri. zoon = animai. anxietas. Termenul poate fi sin. aniilus ^~. m. Poate aparea ca urmare a unui proces patolo-gic. ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial anus. anus = fezut. f. mastoidian sau pietros (NA: antrum mastoideum). n. In necroze cortical-renale. Argumentele paleontologies si etologice au condus actualmente la considerarea.: a. Comu-nica cu celulele mastoidiene si cu cavitatea timpanica. priii pnsrr-a acestora. / antrum. {Cfr. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus. . biologies. genesis = pwdncere. de agitatie. Reversul a. [Lot. pi. com 180 ARARAT pleta sau incompleta a membranei anale). deosebindu-se astfel de 'fistula stercorala.om.. anthropos = am. s. Sin. si angoasa sunt trei grade ale aceleasi stari. gr. 2) A. / anus. fec-piune. artificial). T. anat. In relatie cu conditiile naturale si social-culturale. V. si anus artificial. ANULOPLASTIE. [Lat.: proctoscop. Indeosebi prin masuratori ale oaselor. cu o subfaza euhominina. antrum. dar imperforat. In mod accidental. de la skopein = a wdea.. / artere aorte / aorta. se deosebesc o faza subumana si o alta umana. f. 3) A. s. a caracteristidlor morfologice ale omului. gr. a e^wnina. vezical. antrum. Orificiu anormal la nivelul intestinului. definitiva) a materiilor fecale. anat. postrenala. la temneia = a taia. [tjr. somatica sau fizica . prin filtrare glomerulara mult redusa ca urmare a scaderii fluxu-lui sanguin renal sau a presiunii arteriale.] Care provoaca *anxietate sau 'angoasa. care survine de obicei noaptea (se asociaza cu teama. / anthropozoonosis.

fara aderente. / apathie. respectiv. / apareunie. dificultatile care apar uneori In abordarea chirurgicala. S0^~.priv. adj. -ids = adaos.clorul. APA LEGATA / eau liee / bound water. v. ischiopubian (*orteza cu sustinere ischiatica). dt la. anterior (prececal) si dedesubtui cecului (subcecal). fluorul si radicalul hidroxil (OH). A. appendage. / appendicectomie. este maxima In cazul utilizarii direct de la sursa. / eau. / apareunia. pureune = tmpe. dementa etc. \Qr. contine numerosi foliculi limfatici a caror inflamatie deter-mina *apendidta. m.0 si M.. / apathique. Exista o mare diversitate de a. n. constituit din vezicule si sacule. 2) 0 masa de celule juxtaglomerulare alcatuita din doua tipuri celulare. Ex. mai mult sau mai putin flectat. m. PO^' si cationilor Na4. are efecte de blocare a unor procese fiziologice si metabolice. Ansamblul scheletului Tmpreuna cu articulatiile (inclusiv ligamentele). NA: appendix. mediu de dispersie. s. eficacitatea unei a. -ids = adaos. este un lichid cu proprietati fizice particulare si complexe si cu roluri multiple. este mobil si liber. Dispare la palpare progresiva si reflecta o inflamatie peritoneala localizata.. s. fustolog Italian. a.: a. APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus. a. Proportia de a. la femei fiind mai redusa din cauza masei mai mari de tesut adipos. lui Sylvius (NA: aqueductus cerebri) reprezinta o portiune din canalul ependi-mar situata la nivelul istmului encefalului care face sa comu-nice extremitatea superioara a ventriculului al IV-lea cu fata posterioara a ventriculului al Ill-lea. sunt utilizate ca a. m. A. [Lot. contractura abdominala. / water. rol de protectie mecanica (Indeosebi In cazul SNC). Cand unul din aceste compo-nente este majoritar rezulta. in functie de compozitie. f. este proportionala cu intensitatea proceselor metabolice. Contractie provocata si dureroasa a muschilor peretelui abdominal. cloroapatita. NA: aqueductus.: hipotiroidie.tamponare" a variatiilor de temperatura din organism. f. s. absenta dorintelor si a reactiilor la stimuli psihici. appendectomy. s. V. Datorita rolului a. a. duc-tus = ducere. v. APATIC.. s. aqueductus. La acest nivel. G. aqua = apa. / appendicectomy. A. n. a. / apatite. [Lot. "orteza sau. Fe2^. de unde etimologia termenului. Fractiune a a.. toracopedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior). m. fiind denumita . Ca2+. pi. A. a . cu compozitie complexa si cu proprietati terapeu-tice variate. denu-mite in raport cu scopul sau regiunea anatomica unde sunt amplasate. la ducttire = a conduce. pi. APATITA. In solutii putin concentrate. APA GREA / eau lourde / heavy water. supGment. 3) Macula densa.cfiere.} Sistem de membrane citoplasmatice prezent In mod constant In celulele nucleate. ?n tesuturi.misterioase" atata timp cat nu pot fi explicate stiintific. precum si alte proprietati fizice particulare ale aces-teia ar putea permite In viitor o Intelegere mai precisa a relatiei apa-organisme vii. de suspensie. avand lungi-mea de 7-8 cm si diametrul de 4-8 cm. A. aparat gipsat.] 1) Termen anatomic general care desemneaza o parte accesorie. *a. ca si datorita dependents! si conditionarii oricarei forme actuale de viata de prezenta a. Fractiune a a.duina in 1906. sunt usor radioactive. In mod normal.. diverticul cecal vermiform. a. apa legata. [Lot. 18. si macula densa. In toaleta plagilor. [CJT.. s. [Lot. a. m. APA OXIGENATA / eau oxygenee / hydrogen peroxide.016.priv. Formatiune situata la polul vascular al *glomerulului renal alcatuita din: 1) Arteriole aferente si eferente.. pen-tru mers (orice orteza a membrului inferior adaptata la mers). apa libera. \Qr. fluorapati-ta si *hidroxiapatita. G. din organism variaza In APENDICECTOMIE functie de varsta (la nou-nascut 67-74 %. si abilitatea sa de a forma "legaturi de hidrogen. glucidele si lipidele sunt legate de pro-teine. APARARE MUSCULARA / d6fense musculaire / muscular defense. desi parametrii sai fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obisnuite. Rolurile principale ale a. celule granulare (localizate Indeosebi In peretele arteriolei aferente si care secreta *renina) si celule agranulare. f. cat si m patologie. contin In solutie una sau mai multe saruri minerale. / apathetic. APA LIBERA / eau libre / free water. s. natu-rale saline. pelvipedios. hipertensiune intracraniana. partidpa la sinteza *poliozidelor si concentreaza substantele elaborate de *reticulul endoplasmic. A.] Principalul constituent al organismelor vii. corector progresiv. f. inertie psihica. Submucoasa a. APE MINERALE / eaux minerales / mineral waters. 'antiseptic oxidant utilizat. pathos = afecfiune. aqua = apa. cu formula chimica H. s.re. con-tinuta In organism care este asociata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. Termen generic pentru orice 'proteza. regime celulara spedalizata a peretelui tu-bului distal. s. decurge din pro-prietatile fizice si din natura mineralizarii acestora. / appendix. a ..] Incapacitatea sau imposibilitatea de executare a coitului. / apathy. / apatite. Circuital sau In organism depinde de hor-monul antidiuretic si de rinichi. In general. [Camillo Golgi. vermicular (ileocecal sau vermiform NA: appendix vermiform is). muschii si tendoanele care mobilizeaza piesele o&oase unele In raport cu altele. V. Caracterul de *dipol al moleculei de a. s. In care *deuteriul Inlocuieste hidrogenul simplu. a. suplimentara sau dependenta atasata unei structuri anatomice. s. Unele a. f. m. mai mult sau mai putin . appendices. o -priv. transformandu-le In produse de se-cretie. De aid.).. g./me. f. de. APAREUNIE. pathos = afecfiune. m. / appendice. V. APA. apatheia. s. cu formula chimica D^O. a. In organism: solvent universal In mediile interstitial si intracelular. potabile {de masa) sau In scop terapeutic (ca a. prof&sor [a 1'avia. premiuC y^pfiel pentru fizwCogie. pe de o parte. / aqueduc. ortopedic.. f.] Diminuarea sau absenta intere-sului fata de propria persoana sau fata de cei din jur. f. appendix. iar la adult 58-67%) si In functie de sex. K^ Li^ Mg2". Poate fi constitutionala sau dobandita (ex. In functie de compozitia lor. jambier (orteza jambiera). nume dat canalelor fine existente Intr-un os. APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomerulaire / juxtaglomerular apparatus. cele mai importante cores-punzand anionilor C0^~.APARAT GOLGI *aparatului locomotor. a. Actiunea terapeutica a a. f. 181 . i s-au mai atribuit si alte roluri.. 2) In acceptiune curenta. APENDICE. situate In triunghiul format de arteriolele aferente Si eferente. APENDICECTOMIE.matricea vietii". prezinta o po-zitie foarte variabila In raport cu cecul: posterior (retrocecal). este necesara In reactiile de hidroliza. pe de alta parte. cantitatea de a. are rol de . medi-camentoase sau pentru bai reci ori calde). 'in prezent se stabilesc o serie de markeri specifici utili atat m fiziologia moleculara.} In anatomie. uneori. apatao = eu Infd} Fosfat de calciu cu formula generala Cas(P04)3X. continuta In organism care nu este legata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile.. datorita calitatii sale de mediu general In care se desfasoara schimburile metabolice vitale. H^O. {Qr. s. APAT1E. APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi apparatus. A. S. / aqueduct.} Caracterizat prin 'apatie. X poate fi simultan . muscle guarding. adj. appendix. APEDUCT (aqueduct). 1843-1926. APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopedique / orthosis.

. proces iritativ apendicular. adj.] Inflamatie acuta sau cronica a apendicelui vermicular. / apyrexia. apex. / appetite.ge. s. a priv. en . / apex. a . pi. supCiment. tumora. hiperplazica. Proces conico-cilindric. -ids = adaos. apex.: glanda mamara. NA: processus ctinoideus. 3) A. APICAL. malformatie constand din prezenta unui bont bronsic lipsit de parenchim pulmonar. f. s. forrum = fier: -inn . prezentand la suprafata sa o mica zona articulara. adj. APOFIZA. daca este utilizat cu referire la alimentatie. 'impre-una cu produsul de secretie. NA: dens axis. 4) A. / apexocardio-gramme. / aplasia. s. APEXOGRAMA. f.. / appendicocele. atrofica. s. inflamatie cronica apendiculara caracterizata prin hiperplazia celulelor adipoase. gangrenoasa. f. 12) A. a modeCci} Absenta 182 APOFIZA MASTOIDA congenitala sau dezvoltarea insuficienta. 2) A. s. adj. -ita. V. / apodie. foliculara. ca urmare a cariilor dentare complicate. APIRETIC. a unei celule epite-liale se afla pe fata libera. / apexocardiogram. [Qr. dt. deoarece teziunile sunt endoapendiculare. V. 16) A. APOFIZA ARTICULARA / apophyse articulaire / articular process. nu este corect. / apoenzyme. 9) A. apo = in afara. s. APEX. f. / apocrine. apex. mastoida. holocrin.} Absenta congenitala a picioarelor.: solutie a. pi. NA: apophysis. adj. varf.\ Oprire temporara a respiratiei. f. APIREXIE. pous. s. / apophyse. (at. / appendicite. punct culminant al unei formatiuni anatomice. f. NA: processus articularis. APETIT. [Gfr. f. gr. / apicolyse. proces supurativ al apendicelui. dar manifestate prin leziuni hepatoenale. traumatica. de deglutitie se produce In timpul deglutitiei. f. defectuoasa a unui tesut sau a unui organ. la pyressem = a. APOFIZA CORONOIDA A CUBITUSULUI / apophyse coronoide de cubitus / coronoid process of cubitus. / apoferritin. f. / apoferritine. 5) A. avea. adj. inflamatie acuta supurativa difuza a apendicelui. -ids = vdrf. [Cfr. s. Ex. NA: processus coronoideus ulnae.priv. s. s. supurata. / appendicocele. care prezinta un caracter imperios. s. gr. congestiva. determina specificitatea enzimei si viteza de reactie catalitica. 6) A. f. a . 7) A. APOFERITINA. / apex. f. 8) A. Forme: 1) A. cu fenomene toxice grave. 3) A. dentara. la pyressem = a avea feCiro. complicatie a unei apendi-cite acute. ke]e = fie-mie. a . adj. f. -ids = adaos. sindrom CastilloTrabucco-De La Blaze. Multiple forme: 1) A.priv. Var. APODIE. Fata bazala este dispusa pe *lama bazala. / apicolysis. -ids = varf. consecutiv unor infectii cronice paro-dontale. s. s. lipsa congenitala a vagi-nului. / apyrexie.. mecanica. [Lot. 4) A. m. desemneaza o dorinta de a manca selectiv anu-mite alimente. n. APIRETOGEN. n.: sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze (v. {Cjr. adj. inflamatie localizata In foliculii limfatici ai apendicelui. APLAZIE RETINIANA / aplasie retinienne / retinal aplasia. 13) A. appendix. ia pnein = a wpwa. / aplasie. / appetit. kar-dia = inimo. f. prin obstructia cailor respiratorii.priv. pyretos = fe6raf gennan = a produce. -ids = varf. V. de. -ale. In continuare. n. Unui dintre cele sase procese osoase ale osului sfenoid. s. inflamatie latenta. al unei structuri sau al unui organ. s. / apical. prin inhibarea centrilor respiratori. V. germinala. A. f. prin excitarea zonelor reflexogene. s. [Cat. 10) A. APOENZIMA. 3) A. {Qr. s. cronica. APNEE. fe6nl. lysis = distrugere. processi (lat). a . retroce-cala Inalta. APLAZIE. s. f. pyrexis = acces de. Var. s.. abcedanta. . spre deosebire de *foame. larvata. NA: apex. la unirea dintre lama si pedicul. appetitiis = pofta. [QT. APOFIZA CORACOIDA / apophyse coracoide / coracoid process. adj. A.) Proteina de la nivelul mucoasei intestinale.). APNEE DE SOMN / apn6es de sommeil / sleep apn(o)ea. gramma = inscriere} Curba obtinuta prin Inre-gistrarea grafica a socului apexian. 2) A. dsrinf. podos = vicwr.} Referitor la varful unei celule. cu apendice in pozitie pelvina si simptomatologie ge-nitala sau urinara. utilizat uneori. A. 2) A.. 1) Proeminenta osoasa prin care un os se articuleaza cu un alt os Invecinat. apo = in afara. pentru apexocardiograma (v.APENDICITA supCitMttt.. sindromul apneei de somn. de vagin. ascendent. APOCRIN. f. cu apendice aparent normal. 2) Proeminenta osoasa verticala situata pe arcul posterior vertebral. ektome = e^cizie. Proeminenta osoasa fara centru independent de osificare. / appendicitis. pyretikos = j~e.in. de cauza neuroreflexa sau lezionala.] Termen care. si holoenzima. A. 14) A. f. s.. s. / apoenzyme. -aux. / apnee. pnoia = respirafie. APOFIZA ODONTOIDA / apophyse odontoide / odontoid process. arret respiratoire / apn(o)ea. a . / apyretique. APOFIZA CLINOIDA / apophyse clino'ide / clinoid process. APEXOCARDIOGRAMA.. prin decolare pleuro-parietala. s. \Qr. m. expusa. [Cjr.d. / apyretog6ne. processus.] Ablatie chirurgicala a *apendicelui vermicular. piramidala sub forma de consola situata In partea anterioara a extremitatii proximale a "cubitusului. Cealalta parte a enzi-mei se numeste *cofactor sau *coenzima.} Despre un proces patologic care nu este Insotit de *febra. f. poate surveni inainte sau dupa nastere si prezinta forme variate. [Lat.6ri[.priv. v. 5) A.. la plasseia = a forma. Proiectie osoasa lunga si incurbata care porneste de la gatui scapulei si se extinde deasupra 'cavitatii glenoide.: 1) A.: apexograma. s. gr. proces inflamator si distrofic al apendicelui. [Lot. care Inconjoara saua turceasca. inflamatie cronica apendiculara 'in care elementele constituente ale organului sunt Inlocuite cu tesut de scleroza. Incetarea procesului de regenerare sanguina medulara. / apophysis. apendice In pozitie anormala. apex. pelviana. Ex. capteaza fierul din alimentele digerate (ionizat si transformat In forma feroasa In stomac) si asigura traversarea lui prin mucoasa intestinala sub forma de *feri-tina. f. fidro. Ex. care separa epiteliul de alte tesuturi. Sin.priv. / apodia.. n. s.} Hernia *apendicelui vermicular. supdment. prin tromboza vaselor apendicelui si a mezoului. APENDICITA. 2) Leziune resorbtiva a procesului apical al radadnii dentare. forma evolutiva brusca. / apical.] Care nu provoaca febra. toxica. perforata. cuime. de. reflexa.} 1) Operatie care produce turtirea varfului unui plaman. a. -ids = vdrf. V. APICOLIZA. Sin. cuime. [Lot. \Gjr. 4) A. flegmonoasa. 15) A. APOFIZA MASTOIDA / apophyse mastoide / mastoid process. zyme = ferment. si mero-crin. medulara. Suprafata a. gr. partea opusa fiind suprafata bazala. / apyretic. drojdie} Partea prote-ica a unei enzime heteroproteinice.: boala Alstrom-Leber (v. appendix. lombara.. totals sau partiala a germenilor dentari. purulenta. pulmonara. 11) A. s. NA: processus mastoideus.} Absenta 'febrei la un pacient.).). NA: processus coracoideus. recurenta survine la un interval de timp dupa un alt proces inflamator apendicular. APENDICOCEL. dt la lyem = a distru. cu[me} Extremitate. / apyrogenic. apices. / apocrine. cu simptomatologie lombara dreapta Inalta. [Lot. plasis = moddarc. f. [Lot. Termenul apirogen. de. servind ca punct de insertie pentru muschi si ligamente.. cu fenomene generate si digestive. s. apo = in afard. krinein = a separa de} Mod de secretie endocrina in care polul apical al celulelor glandulare se desprinde. APLAZIE GERMINALA / aplasie germinale / germinal aplasia. acuta.

[Qr. nu lasa debriuri celulare si nici cicatrice. APONEVROZITA.: sindrom Achenbach (v. are loc fenomenul de 'cariorexis. In a. s. / apoprotein. pi. NA: processus pterygoideus. f. [a phyeiii = a create.: boala Bosviel (v. rezistenta. f. NA: galea aponeurotica. Sindrom care survine brutal la gravida In ultimele luni de sarcina sau In perioada travaliului. APOMORFINA.] Moarte celulara izolata si programata. [Qr. APOLIPOPROTEINE. care Incheie ciclul celular normal al unei celule si creeaza conditii fizio-logice pentru Inlocuirea sa. -inn. iar In necroza acest proces este aleatoriu. fagocitoza lipsind. const.t. apo = in afard. A. / apoplectiforme. neuron = new . APOPLEXIE DIGITALA / apoplexie digitale / Achenbach syndrome. 2) Prin analogie. aponeurosis. care proemina de o parte si de alta a unei vertebre si isi are originea In zona de jonctiune a lamei cu pediculul. d'e [a apo = in afard. pi. ptantara . Osgood's disease. splenica. asigura limitarea dimensiunilor diferitelor struc-turi din organism la necesitatile fiziologice. / apoproteine. neuron = new. f. fiind foarte evidenta in necroza. \Gjr. apoptein = a arunca in afara. / apoplexie. spre deosebire de 'necroza. APOPROTEINA. pierdere subita APOPTOZA de constienta. [Cjr. t. proba-bil o serie de oncogene si unele gene supresoare ale cresterii tumorale). apopleklikos = stupefia.} Care se aseamana cu 'apoplexia. APONEVRECTOMIE. [Qr. f. Dehidromorfina utilizata electiv ca emetic cu actiune centrala. implantata pe fata posterioara a arcului vertebral la unirea celor doua lame. A. APOPLECTIFORM. iar in necroza eel de *ca-rioliza. Sin. f. In a. APOFIZITA. s. iar cunoasterea mecanismelor a. este un proces normal. cu mentinerea circulatiei si a respiratiei. II). Schlatter's disease. / apoplexy. apoi se dezintegreaza. fara sa existe o obturare vasculara. s.} Distrofie de crestere limitata la o apofiza osoasa. Se caracterizeaza clinic prin durere abdominala. a. Se caracterizeaza prin aparitia unui hematom retroplacentar. formata Indeosebi in ficat. In consecinta. dar care se vindeca In cateva ore sau zile. A (din HDL) este o a. s.: hematom retroplacentar. NA: procsssus styloideus. pe cand In necroza celula se umfla. Sin. f. apoplcktikos = stup&flat. APOFIZA TRANSVERSA / apophyse transverse / transverse process. albuminurie masiva. -ino. amenintata de hemoragie prin *afibrinogenemie si de necroza a corticalei renale. B (din LDL) este principala a. aterogena. APOFIZA STILOIDA / apophyse stylo'ide / styloid process. Tipurile de a. s. Prelungire osoasa sub forma de stilet. limitante ale mus-chilor sau ale unor regiuni. D si E. si tab. aponeuroses. protos = primui. / aponeurosis. APOFIZA PTERIGOIDA / apophyse pterygoide / pterygoid process. Exista a. (at. / apoptosis. In comparatie cu eel de necroza sunt urmatoa-rele: a. pulmonara. apo = in afard. f. asemanatoare atacului de apoplexie. s. care dispare spontan fara sechele. [Qr. V. Caracteristicile principale ale procesuluj de a. Prin remnoirea celulara pe care o realizeaza. cuva-nt utilwat de Homer.). a. Sunt clasificate In grupe. f. APONEVROZA EPICRANIANA / aponevrose epicranienne / epicranial aponeurosis. APOPTOZA. osteita apofizara de crestere. si coloana vertebrala. este indusa de stimuli fiziologici (reglarea. / apomorphine.: atac a. -ita. iar necroza o populatie de celule. cele mai importante fiind A si B. V. de secretie sau de catabolism al *lipoproteinelor..] Proteine cu functii de sinteza. A si B au concentratie scazuta In insuficienta hepatica. s. APOFIZITA T1BIALA ANTER10ARA / apophysite tibiale anterieure / tibial anterior apophysitis. NA: aponeurosis.} Structura anatomica formata din fibre conjunctive Incrucisate. in Iliada. lipos = grdsime. ektome = ufcizu. eel putin 11. [Cfr. s.ca urmare a confuziei pe care o fac-eau anticii intre neni fi tendon. NA: processus spinosus. Se disting opt tipuri de a. aponeurosis. de (a apo = in afard. reunind partile anterioara si posterioara ale muschiului fronto-occipital. ad|. f.. zona de necroza hemoragica prin eritrodiapedeza In focar. s.: boala Osgood-Schlatter. / apoptose. In a. APONEVROZA. nu se produce eliberarea enzimelor lizozo-male. boala Ledderhose. 2) Care este predispus la apoplexie.: ictus apoplectic (sau cerebral). NA: processus transversus. balonizarea (umflarea) mitocondri-ilor sau a altor organite lipseste. \Cjr.v. APOPLEXIE UTEROPLACENTARA / apoplexie utero-placentaire / abruptio placentae. / aponevrectomy. APOPLECTIC.. pe cand necroza se produce numai In cadrul unor procese patologice.: atac sau ictus a. Ex. mediana. f. A.. apoptosis. verticala cu originea In dreptui jonctiunii dintre corpul si marea aripa a osului sfenoid. APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel's disease.] 1) Pierdere brusca a constientei urmata de para-lizii. In jurul caruia pivoteaza *atlasul. care decoleaza placenta de peretele uterin. neuron = MTV. de invelis (fascii). orice hemoragie masi-va In interiorul unui organ: a. apare ca o consecinta a unei perturbari circulatorii functionale. / aponevrose. ca urmare. implica o singura celula. antiaterogena. de. II. A.. de insertie. \Cjr. uterina etc. care reprezinta moartea celulara patologica. adj. Indeosebi in cancerogeneza. Sin. forma = forma. adj. si a. aponeurosis. f. de [a apo = in afara. [Qr. apoplexia = [ovitvra. observata Intre 10 si 15 ani la baieti. s. Sin.. formand o membrana alba. In a. voluminoasa. C (I. cauzata eel mai adesea de o hemoragie cerebrala. s. atac cerebral. in patologie. / apophysite. / apoplectiform. f. variaza In functie de regiunile coloanei vertebrale. f.. s. Forma a. B. / apolipoproteines. / aponevrectomie. celula este frag-mentata In corpi apoptozici. / apolipoproteins.APOFIZA ODONTOIDA situat pe fata superioarfi a corpului axisului. initierea si blocarea depinzand de un set de gene.. Este o varietate de *osteocondrodisplazie. analoge tendoa-nelor aplatizate. Lama fibroasa sub forma de casca mulata pe bolta craniana. 3) Anatomopatologic. physis = creftere.. Alterare dureroasa a tuberozitatii tibiale anterioare de origine traumatica sau microtraumatica. f. In prezent sunt In studiu implicatiile a. mai rar de o embolie sau o tromboza a unei artere cerebrale. / apomorphine. pro-los = primu[. ar putea 183 . f. apo = in afard. datorita scindarii Intre *nucleozomi.: A (I. f. / apophysitis. a. iar a. A. s. pereche. adj. s. f. pi. se poate extinde la *anexele uterine si chiar la nivelul ficatului si rinichilor. cu sosirea toamnei. ADN-ul este desfacut In segmente multiple de cate 185 perechi de baze. s. / aponevrosite. biochim. spre deosebire de necroza. cu sensuC: cadtrta frunzdor din copaci odata. formata din doua lame unite anterior. / aponevrositis. -\ta\ Inflamatia unei *aponevroze. A.] Fractiunea proteica a *lipoproteinelor. metroragie.). Sin. APOFIZA SPINOASA / apophyse epineuse / spinous process. care este masiva In necroza (Indeosebi In *autoliza). s. hipertensiune tranzitorie ce preceda o stare de *soc. osteonecroza idiopatica a tuberculului tibial..\ 1) Care se afla In relatie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta. APOPLEXIE. f. / apoplectic. / apoplectique. care delimiteaza In deschiderea lor posterioara fosa pterigoidiana. s. Ex. Ea este acoperita de pielea paroasa a capului.] Rezectia chirurgicala a unei *aponevroze. s. A. Prognosticul este foarte grav pentru fat si grav pen-tru mama.. care pot fi fagocitati de macrofage sau de celulele din vecinatate. III).

genea]ogia. APRAXIE. arakhne = paianjen. [Lot. genos = neam. f. s. [Qr. / arachnoid. l^r. ARAHNOIDOCEL. scorpionii si diversi acarieni. / aprosexie. s. f. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae. -oza. [Cfr.). infectioasa). In timp ce succesiunea actelor necesare unei miscari complexe este imposibila.] Reprezentare conventionala a legaturilor de rudenie Intre diferitii membrii ai unei familii. s. eidos = forma. s. al caror corp este format din doua parti: una anterioara. s. -atos = fapt.i prosopoa = fa^d.. de [a pratteia -= a ac-fwna} Tulburare dobandita a executarii miscarilor voluntare fara sa existe fenomene paretice sau ataxice. -ism. infarct miocardic. ARAHNOIDA. n. caracterizat prin contractura cu hiperreflectivitate.] Abrev. -ama.. [C?r. al *leptomeningelui.. / apudome. [Acroiwm din Ingi. tumori frontale etc. pi. ARAHNIDISM. arbor. periostala reprezinta reactia periostului fata de o agresiune lo-cala (tumorala. iar a. Ca urmare.priv. cefalotorace (purtand apa-ratui bucal si patru perechi de labe) si alta posterioara. arbor. 2) Sin. inflamator sau neoplazie. APRAGMATISM. ataxie-telangiectazie.] Boala sau accident provocate de muscatura paianjenilor. appo-sitio. / aprosopie. al carei ulei are utilizari numeroase: expectorant.] Infiltrat celular. s. se recunosc trei tipuri de a. pia mater. cutanat. Mariajul consanguin este reprezentat prin doua bare orizontale.). s. / apudomatosis. / aprosexia. In care un gest simplu este irealizabil. carcinoamele tiroidiene. 2) hormoni diferiti 184 ARBORE GENEALOG1C de cei ai glandelor de origine (ex. praxis = actiune. ideatorie. Sunt reprezentati: barbatii prin patrate. f.: plicae palmatae cervicis. arakhiie = paianjen. APOZITIE. eidos = forma. / apraxie. pragmatikos = referitor [a fapte. Clasa A. striate sau cerebeloase. miozis si hipotensiune. eidos = forma. SIDA. ocupat de *lichidul cefalorahidian. carcinoidele intestinului subtire). / arachnoldite. s. 2) A. s. [^cronim din engC.. -ita. astm. la apponere = a pune ianga. Intre baza craniului si mandibula exista doar un orificiu unic. -ism. / apragmatisme. Daca unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altui.. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism. a .} Membrana fina conjunctiva. n. Generatiile . nervos. s. f. f. f. f. logos = stiinfa. printre care a. unele infectii virale.] Artropode ("Arthropoda) terestre. [^Ic-ronim din Ingi. / apraxia. ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida. a adauga ft ponere = a pune. Imposibilitatea realizarii unui act sexual. f. cu tendinta la Inglobare si la comprimare a elementelor sistemului nervos central sau periferic In vecinatatea carora se dezvolta. producand: 1) polipeptide sau amine asemanatoare hormonitor secretati In mod normal (ex. [Qr. eel putin aparent. din care fac parte paianjenii. dura mater. arakhne = paianjen. abdo-menul. polyendocrinoma. / apudoma.. antireumatic. s. daktylos = deget} 1) Malformatie congenitala care consta In alungirea si subtie-rea degetelor de la maini. (Mil's = apiicare. s.r. / arachnoiditis. -oris = arbore'i vita = viafa. Se disting: 1) A.priv. chiar daca acesta este evident si.] Monstruozitate caracterizata prin absents masivului median al fetei si a mugurilor maxilari supe-riori. kele = hemie. ARAHNODACTILIE CU CONTRACTURI CONGENITALE / arahnodactylie avec contractures congenitales / contractural arachnodactyly. [CfT. s. f. ischemie cerebrala. 0 bara orizontala care leaga un subiect feminin cu unui masculin reprezinta un mariaj. arakhne = paianjen. s. A. pentru amine precursor uptake and decardo^yCation = captarea fi decar6o\iiarea precursoritor aminici. In care gesturile simple sunt execu-tate. fragmente de os fracturat). / arachnoidocele. ARBORE GENEALOG1C / arbre gen^alogique / genealogical tree. APUDOMATOZA. s. fapte. In consecinta. artrita reumatoida etc. sunt suficiente dovezi ca a. prosexis = atenfie. sunt secretante.r. fara leziuni cerebrale.\ Tumora dezvoltata din celulele 'sistemului APUD. sin. S-au conturat si multe alte directii de interes In patogeneza si terapie: boli autoimune. fie ca vectori ai unor agenti patogeni. Au mai fost individualizate si alte tipuri de a. Majoritatea a. pentru amine precursor uvtake and dtc. ARAHNODACTILIE. Thuja occidentalis. f. idei. encefalica acopera encefalul. f. f.] Sin. / arachnodactyly. constructive!. APROSOPIE. Insemnand arborele vietii. / arachnidisme. NA: arachnoidea. componenta a *leptomeningelui. arakhne = paianjen. interpusa Intre *dura mater si *pia mater. s. s. de care este separata prin spatiul subarahnoidian. / apragmatism. si meninge.: neoplazie endocriniana multipla (v. aprin-derea cu chibritui a unei lumanari. Inmora. m. In principiu. s. [Lot. / apposition.). In timp ce gesturile automa-tice (ex. / aprosopia. Descendentii sunt figurati prin ramificatii din barele orizontale. -oris = arbors.. tremuraturi si pareza ale extremitatilor. 1) Aspect arborescent al substantei albe In sectiunile mediale ale cerebelului. a -priv. f. f.: 1) A.} Hernie la nivelul spatiului subarahnoidian. a -priv. pentrv amine precursor uptake.. procesele biochimice sunt identice. A. nocivi fie prin toxinele din venin. fiziologica si cea patologica sunt asemanatoare atat din punct de vedere al cailor de semnalizare. APROSEXIE. cuprinde numeroase ordine. cub) prin desene sau prin constructie In spatiu. [Qr. 2) Plici ale mucoasei colului uterin. practicd. femeile prin cercuri. In clinica se solicita. utilizata In mod curent pentru sis-tem APUD (v. din gr. s. ce apar asemanatoare picioarelor de paianjen. de ex. feocromocitoamele. iar uneori dispnee si paralizie respiratorie care poate determina moartea. n. adaugare. [C. 3) De-numire pentru arborele de tuia alba. evolueaza cronic. boli hematologice. iar subiectii afectati de o boala genetica printr-un semn In simbolul precedent. Sin. / arachnidism. accident grav. m. arachnoideae.. de la pragma. de la simpla iritatie locala la edem necrotic. Totusi.arboxyla. spinala Inveleste maduva spinarii. dorit de subiect.: scarpinat) sau emotionale sunt posibile. generatie. s.). de. dementa. / arachnodactylie. utilizata Indeosebi cu referire la structuri asemanatoare cu un arbore si ramurile acestuia. Unii cercetatori fac distinctie Intre a. accidente vasculare cerebrale. A. s. uzual pentru sindrom Marfan (v. cat si al efectorilor moleculari. n.Apozme fi utila In strategiile de preventie si tratament ale cancerului. imposibilitate de reproducere a formelor plane sau tridimensionale (patrat. incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activitati. boli neurodegenerative. osteoporoza. f. ideonnotorie. neobservarea noului din ambianta si. manifestata prin activitate osteo-genica si vizibila radiologic. emenagog si antiiritant In bolile dermatologice.] Imposibilitatea de a Intreprinde actiuni eficace In vederea atingerii unui scop. Tmbracarii si a mersului.} Punerea In contact a doua elemente (substante. s. and decar6o?(yCation = captarea fi decarfio)ylarea precursorifor aminici. / arachnoide. / arachno'idoc61e. [C. din cauza indiferentei sau imposibilitatii de a stabili o relatie cu partenerul. APUDOM. f. din cadrul proceselor fiziologice si cea pro-dusa prin stimuli patologici. m.] Perturbare a atentiei voluntare..twn = captarea si decarfio^ilarea precursoritor aminici.: sindrom Beals-Hecht (v. •oma. Fenomen prezent In oligofrenie.} Sintagma lat. / apposition.. 3) A. ARAHNOIDITA. [Lat. unnas. APUD / APUD / APUD. 2) A. s. s. arakhne = paianjen. a .: adenoamele hipofizare si ale celulelor Langerhans. / apudomatose.: In cancerul pulmonar cu celule mid neendocrine poate aparea o secretie endocrina). f. \Gjr. V.

/ argininurie.] Boala determinata de carenta In *vitamina B. / arch.] Structura anatomica de forma arcuita.] Sin. otrand. m. posterior al vertebrei. f. 3) A. de ia area = mie. Arc aortic / arc de I'aorte / aortic arch. s. Coloane arcuate pereche care dau nastere branhiilor la vertebratele inferioare. consecutiva unui contact profesional cu saruri de argint sau prin adminis-trare terapeutica prelungita.: a) a. suprafata delimitata morfologic sau functional: 1) A. / argent. vasopresina. f. eel de-al patrulea si al cincilea. 47.] Aminoacid bazic neesential care intra In compozitia proteinelor. a. pi. -onio. V. afecteaza exclusiv animalele vertebrate. s. m. ciocanului si nicovalei. / arcade. s. f. f. sprancenara (NA: arcus superciliaris): relief redus al fetei anterioare a frontalului. A. Termen general pentru desemnarea unor elemente de natura foarte diferita. avand aspec-tul unei linii curbe.iu vasculara. 2) Zona eritematoasa care Inconjoara un punct ihflamat.: gerontoxon (v. osoasa. arcus = arc. fiind denumit monosinaptic. f. [arbor -tifirw. creste eliminarea urinara a argininei si apar tulburari neurologice variate ARGININ-VASOPRESINA. s. A. el delimiteaza. Ribonsaure == acid ri6onic (a[terare de [a araBinoz. ele sunt remarcabile prin prezenta de "introni In genele lor. Sin. / argentaffinoma. / argyria. argentum = argint. capuse). s. mandibular) se diferentiaza In ligamentele sfenomandibular si maleolar anterior. [at. ARGIRISM. / arbovirus. v. / arginine-vasopressine. n. ARGIRIE. r. hioid) da nastere apofizei stiloide. s. Ca urmare. adj. Acest a. s. ARBOVIRUS. mama/a (NA: areola mammae): zona care Inconjoara mamelonul. ligamentului stilohioid. gr.] Denumire generica a bolilor determinate de grupul de virusuri "Arbovirus.] 1) segment dintr-o curba. ](yr. / areola. cornului mic al osului hioid si portiunii craniale a corpului hioidului. / arc. / argyrie..).ARBOVIROZA sunt indicate cu cifre romane. ARGENTAFINOM. din engi. arcus = arc. s. La nivelul sau (a. arkhaios = vecfii. s. area = am} In anatomie. ARGININA.] 1) Concentratia sau eliminarea cotidiana a 'argininei In urina. argyros = argint. areo-lae (1). iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaza spre structurile fetei si ale gatului. / ariboftavinose. / area. dau nastere unor cartilaje laringiene. curbura formata de catre o coasta si cartilajul sau. In particular dintr-o circumferinta. f. argentum =• argMt. -oza. / arch. f. Reprezinta o veritabila retina corticala. n. zigomatica (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigoma-tice a osului temporal cu apofiza temporala a osului malar. flavus = gaiben. Primul a. ARBOVIROZA. este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili. se asociaza cu alte avi-taminoze. In conti-nuare. b. este rara si. argentum = argint. fibroasa s. f. b) a. dentara (NA: arcus dentalis): arc format de catre ansamblul dintilor unui maxilar.prill. ale carui saruri sunt utilizate In medicina datorita efectelor caustice. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch. sen. f. s. / arginine. NA: areola. neural (sau vertebral). areae. areola s= (trie. eel mai simplu nu cuprinde decat doi neuroni. [Lot. s. costal. ARC. a . m. -oza. f. -ind. [Lat. 3) A. (a. infectie. auditivo-psihica: a. affinis = mvecinat. ouron = urind.: cardnoid (v. dim. biochim. . dim. f. functionale ale scoartei cerebrale care stabilesc legaturi intra-corticale. unul senzitiv si altui motor (*motoneuron). s. ARCADA. f. s. •ind. V. A. iar altele si omul (*antropozoonoze). [at. s. b. din centrul nervos la organele efectoare. vizuale. Sin. Metal alb.] V. / arche(o)bacterie. In functie de virusul care Ie genereaza. Are rol important In sinteza hepatica a *ureei. a. pi. m. din engi. [Lot. adj. Indeosebi In *pelagra. V. s. tab. De asemenea. AREOLA. Intinzandu-se si pe versantui extern al polului occipital. silver poisoning. argyros = argint. s. ureogeneza. argentum = argint. orientata oblic In sus si spre exterior. s. nu poseda decat o sinapsa. f. / argyrism.. greutate specifica 10. ARIBOFLAVINOZA. s. m. 41 Brodmann) ajung caile cohleare centrale din corpii geniculati mediani. s. In general.] Termen generic pentru un grup de numeroase virusuri transmise prin Intepaturile artropodelor hematofage (tantari. Sin: ligamentui Poupart. arthropod-bome = transportat de artropode. s. -ina.] ARE 1) A. Mai importante: 1) A. format de catre pediculi si lamele verte-brale. / archeobacteria. de asociatie sau asociative: fiecare dintre a. affinis = iwecinat. / areole. \Cjr. prezinta forme foarte diverse. v. s. s. / argentaffine. f. respectiv. corticotem-porala care Inconjoara a. 6o[ta. provoaca la om *arboviroze. 6) A. un organ efector (muschi. / ariboflavinosis. normala sau patologica. / arginine. deasupra si Inauntrul valvulei ileocecale. In Europa au fost identificate cateva forme de *encefalita. 4) A. / arbovirosis. [Lat. crurala (NA: ligamenturn inguinale): coarda fibroasa Intinsa de la spina iliaca anterosuperioara la spina pubisului. Cat. s. orificiul vertebral. iar numarul unui individ Intr-o generatie cu cifre arabe. cu fata posterioara a vertebrei. / silver. f. 5) Ani Brodmann. s. NA: area. [Lot. mica. virus = otrava.: centrul auditivopsihic. Considerate ca forme primordiale In evolutie. (a.: gerontoxon (v. 2) Structura anatomica. Este constituita din fibre proprii (ligamentui inghinal extern a lui Henie) si din fibrele aponevrozei muschiului mare oblic al abdomenului. 2) A. ARC REFLEX / arc reflexe / reflex arc. posiBii de ia germ. f. f. Ex. [Lot.87. sin. s. / aire. 0 serie de a. anat. eel de-al doilea a. greutate atomica 107. glanda) si un circuit de neuroni ce vehiculeaza informatia senzoriala la sistemul nervos central si. -ism. brun-roscata a tegumentelor. ARGININURIE.).). fiecare punct al re185 . majoritatea fiind boli tropicale.] Organism procariot capabil sa traiasca In conditii extreme de temperatura sau de salinitate.artere.] Coloratie anormala. / argyrisme. / arginine-vasopressine. / arbovirose. calcarina: zona de proiectie a a. identificarea sunetelor si interpretarea lor simbolica. ARHEOBACTERIE. [Lot.] ElementuI chimic nr. Fiecare a. avasculara Treves (NA: plica ileoce-calis): zona a mezenterului comun lipsita de vase sanguine macroscopice. Distrugerea acestui centru nu antreneaza surditatea decat daca este bilaterala. 2) Afectiune metabolica ereditara determinata de un deficit In arginaza I (din ficat si eritrocite). ARGENTAFIN. maleabil. / argininuria. (ribo-flavina). b. ARC SENIL / arc senile de la cornee / arcus senilic. In organismul carora virusurile se multiplica. [Cfr. artHrovod-bome = transportat de wtTopode. 4) A. Aceste doua zone permit. dt la bakteria = 6aston. superior sau inferior. const.] Intoxicatie terapeutica sau profesionala determinata de argint sau sarurile acestuia. argentum = argint. [Lat. deasupra arcadei orbitare. astringente si antiseptice./. s. care ocupa cele doua buze si depresiunea creata de scizura calcarina. f. virus = venin. a. bakterion. eel de-al treilea formeaza cornul mare al osului hioid si partea caudala a corpului acestui os. f. In profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei. \arbo afirw. Unitate functionala a sistemului nervos alcatuita dintr-un receptor senzorial. 2) A. r. confine o structura cartilaginoasa cu doua jumatati. auditiva: zona a cortexului cerebral situata deasupra primei circumvolutiuni temporale. ca si In tehnica medicala. s. auditiva si care reprezinta zonele de perceptie si de gnozie. / argentaffin. f. [Cjr. ARIE. / arbovirus. s. simbol Ag. n.d). celula argentafina. ARGINT. c) a. 6o[td. s. dreapta si stanga. / argentaffinome.5. n. [Lat. m. tab. s.

). f.falogira: zona din cortexul cerebral situata In piciorul celei de-a doua circumvolutii frontale. ARIERATIE MENTALA / arrieration mentale / mental retardation. pentru 20-50 moderat-sever. au fost delimitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolutii) si a citologiei celor sase straturi de neuroni corticali.ventriculare (*extrasistola ventriculara. In cazurile de Ql 50-70 handicapul este considerat u§or. locali-zata la nivelul hemitoracelui stang. forma wtaritd a iui retro = uiopm. (at. / arytenoidite. adj. unor extrasistole cu numar si tip variabil. isterie). gr. ARITENOIDOPEXIE. f. parasistolie. In raport cu cele trei mecanisme patogenice enumerate. adj. poate afecta numai o parte a personalitatii. Co. acid riBonucCeic. [Qr.td a [lit retro = mapoi. mentalis. ary(oinoei'des = in forma de. iar sub 20 pro-fund. [Gjr. 11) A.. motohe piramidala: centrul efector al motricitatii volun-tare. encefalite etc. Sin. [^r. avand urmatoarele cauze principale: tulburari metabolice ereditare. sinu-sala nerespiratorie). adj. / arytenoid. f. arriere. care se Intind pe o mare parte din scoarta fronto-temporo-parietala. din [at. / arytenoiditis. 7) A. m. gustativa: zona a cortexului cu proiectia la nivelul partii inferioare a circum-volutiunii parietale ascendente si 1n zona profunda a opercu-lului parietal. \fr. Subiectii cu handicap usor pot fi recuperati prin educatie. [Korbinian Brodmaan. ARN / ARN / RNA. ca o consecinta a fixatiei Intr-un anu-mit stadiu al copilariei. / arriere. ARITMIE CARDIACA / arythmie cardiaque / cardiac arrhythmia. / retardate. [fr.: arie germinativa. fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie si care poate afecta pe toti baietii nascuti de aceeasi mama). ritm sinusal coronar si atrial inferior. se caracte-rizeaza prin dezvoltarea insuficienta a facultatilor intelectuale. ARITENOIDITA. motorie exfrapiramidala: fiecare din centrii efectori si regulatori ai motricitatii semi-automate si semivoluntare. de la mens. cortico-oculoce-. sau campuri citoarhitectonice. eidos = forma. s. corticala: teritoriu de proiectie al cortexului cerebral. corespunzand partii anterioare a circumvolutiunii parietale ascendente.re.t ui iocul dmwnwv. acesta se dovedeste inapt sa Invete. V. aritmie cardiaca. 8) A. .). care a delimitat 52 de a. In functie de mecanism. a. eidos = forma. idiopatica sau primitiva (fara existenta unei leziuni car-diace). A. de ia arytainu . stenoza mitrala) decompensata sau nu.. / arytenoide. *ntis = minte] Inapoiere mentala. Handi-capul mental poate fi clasificat si In functie de *coeficientul de inteligenta (Ql).: *sindromul Down). Kiesselbach. ARITMOGEN. embriogena: portiune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastodst) unde se va forma embrionul.: arie striata. / arythmie. fata de ritmul sinusal normal.] Sin. comunicare interatriala.rma. A. vegetativa: fiecare din zonele scoartei a carei excitare antreneaza raspun-suri vegetative s. recuperarea nefiind posibila. a. pe versantui anterior al scizurii centrale (Rolando). de ia arytaina = u[cwr. la arytaina = u[c. / arythmogene. poate fi de-terminata de fibrilatia atriala. sinusala respiratorie. s. de regula.] Anomalie (iregularitate sau disparitie) a unui ritm. adrctro. rhythmus. A. aberatii cromozomiale (ex. *flutter-ul atrial. a . sin.atriale (*extrasistola atriala. ARITENOID. arrieration. traumatism cranian perinatal.. mental deficiency. -e.ta. \Cjr.: operatie Kelly-King (v. m iim6aju[ c. ventriculare.: *rubeola). \Cjr. Daca arieratui este un copil. de. In relatie cu o cardiopatie (cardiomiopatie. rhythmos = ritm. 'imbecilitate si 'idiotic. poate fi eliminata prin *psihoterapie. arie calcarina. 16. a. f. 12) A. m. 10) A. ARITMIE COMPLETA / arythmie complete / continuous arrhythmia. ARITMOMANIE. s. absenta autonomiei. m. V. Neregularitate de ritm cardiac. m. bloc atrioventricular.tUlza. back-ward. striata. Stare a unui copil sau a unui adult arierati. *fibrilatia atriala. care. . leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei In perioada gra-viditatii (ex. / arrhythmogenic. u(tinse. instabilitate psihica si inaptitudinea de a reactiona normal la solicitarile din mediul In care traieste subiectui. a.] Care genereaza tulburari de ritm cardiac. ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brodmann's areas. din [at.i iat. arytainoeides = m forma de view. care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau corticifuge. 9) A. adj. ARITMIE EXTRASISTOLICA / arythmie extrasystolique / extrasystolic arrhythmia.. ARITMIE.] SubstantS poliri- . adj. eidos = forma. s. uicior. calificata. s. manifestata Indeosebi printr-un atasa-ment excesiv fata de parinti. gr. (at. 'wandering pace-maker). V. In ordinea gravi-tatii: 'debilitate mintala (mentala). pot fi: tulburari ale automatismului cardiac. 3) Tulburari mixte: diso-ciatie atrioventriculara. 17) A.] Inflamatie a cartilajului aritenoid sau a muschilor care se insera pe acesta. sau cu o boala endocrina (hipertiroidie). pentru Ql Intre 70-79 se situeaza *intelectul de limita. tulburari de conducere intraventriculara. *flutter-ul ventricular. determinata de interpunerea. desi este constient de inutilitatea lor (In psi-hastenii. nonnotope sau sinusale (*tahicardia sinusala. adretro. f. 'bradicardia sinusala. care apare eel mai adesea la indivizi cu inteligenta normala si corespunde unei imaturitati psihice. s. Clasic. de. cu Intarziere In dezvoltarea mentala. Denumire generica pentru tulburarile ritmului cardiac. neurofiistologge. / arithmomanie. a • priv.] Persoana care este afectata de *arieratie mentala. Sin. ale conducerii impulsului sau mixte.) A. Celelalte doua grupe impun o asistenta continua. 15) A. dimpotriva.priv. c. regiunea precordiala. b) a. [Cjr. s. u. heterotope sau ectopice . Frecvent Insotita de tahicardie (tahiaritmie). s. A. *fibri-latia ventriculara. / aryt6noidopexie. 2) Tulburari In con-ducerea impulsului: bloc sinoatrial. Termenul este utilizat Indeosebi pentru desemnarea perturbarilor *ritmului cardiac. cardiaca. Neregularitate de ritm cardiac In care contractiile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale ine-gale. pot fi clasificate In patru grupe: 1) Tulburari In for-marea impulsului: a) a. / arithmomania.ni 1868-1918} Descrierea si numerotarea diferitelor zone ale scoartei cerebrale 186 ARN umane de catre Brodmann. f. care se manifesta pre-coce. indus artificial. consecinta unei insuficiente congenitale a dezvoltarii inteligentei. -ita.AR1ERAT tinei proiectandu-se pe un punct corespunzator pe scoarta. *sindrom Wolff-Parkinson-White. egoism si *puerilism. a. *tahicardia atriala.pasive sau ritmuri de scapare (atriale. rhythmos = ritm. mania = nebunie} Obsesia nume-relor si operatiilor aritmetice: bolnavul efectueaza calcule multiple si inutile. / arytenoidopexy. Neregularitate a ritmului cardiac data de o perturbare a cadentei exdtatiilor la nivelul nodului sinusal. arithmos = numar. centrul receptor al sensibilitatii generale. *sin-drom Lown-GanongLevine. adj. trebuie diferentiata de a. au fost stabilite si descrise trei grade de a. arytainoeides = in forma de ud-. de origine sau cu destinatie extracorticala. afectiva. Poate fi paroxistica sau perma-nenta. ARIERAT. Extrem de diverse.] Care se refera la *cartilajul aritenoid. 14) A. f. Intar-zierea se evalueaza In raport cu media grupului din care face parte subiectui In cauza si poate fi globala sau.uicior. 4) Ritm de pacemaker.ww.wr. si retardare mentala. ca si un mediu familial sau social adecvat. Astfel. v. rhythmus. / arrhythmia. [^6rev. ARITMIE SINUSALA / arythmie sinusale / sinusal arrhythmia.ior. *tahicardia ventriculara. forma ifitiiri. parietala ascendents. jonctionale). este. 13) A. pads = jv(a. nevroze. f. extrasistola. 'torsada varfurilor). A. gr. gennan = a produce.: pata Kiesselbach (v.

] Fenomen parazit In relatie cu o tehnica defectuos utili-zata. -alos = aTOmil. de la. ARTEFACT. de la facere = a face. / brulure. cronic domina manifestarile nervoase si cutanate. ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC. pe imaginea scintigrafica. n. Ex. anat. dar este uneori Intrebuintat si ca otrava (cazuri medicolegate). dm gr. CANALULUI PTERIGOID1AN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal.artere. P-intre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer). a. y. AXILARA / artere axillaire / axillary artery. V. artis = meserie. (irs. A. ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. Abundent m ribozomi (masa moleculara mare. Biosinteza a. ALVEOLARA POSTERIOARA SUPERIOARA / artere alveolaire superieure et posterieure / posterior superior alveolar artery. s. tab. ARN' care nu confine decat o singura infor-matie genetica. arteria = arterd. V. In a. deoarece crou goals. n.] Leziune cutanata sau mucoasa provocata de caldura sau aiti agenti fizici. BRAHIALA SUPERFICIALA (v. de gradul III: In care bulele se complica cu necroza dermului si uneori a A. Are importanta medicals.to-n. A mai fost pus In evidenta ARNm (mesager). din microscopia electronica. arsenikon. / burn. V.] Vas care conduce sangele oxigenat. ANGULARA / artere angulaire / angular artery. / aromatherapie. . se efec-tueaza In contact cu ADN si cu enzime specifice. electricitatea. 187 . de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmos-fera sau volatilizate din baie de apa). [Lat. A. deci. El transporta mesajul genomului enzimelor care catali-zeaza sinteza proteinelor. m. Se disting patru grade: 1) A. . ARN complementar altei portiuni de ARN a carei functie o inhiba. anat.artere. tab.artere. CALOSOMARGINALA / artere calloso-marginale / callosomarginal artery.artere. . ACROMIOTORACICA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. anat. A. aroma. care determina rezultate si interpretari false In cazul unui examen de laborator sau al unor experimente. tab anat. A.artere. anat. facut. ca urmare a unei den-sitati prea mid de impulsuri Inregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvata. [Lot. care are rolul de a dirija a. anat. A.artere A. BULBULUI PENISULUI / artere bulbaire du penis. 2) a. a. de gradul II: complicata cu flictene. s. se constitute Intr-un sis-tem arterial. BRAHIALA PROFUNDA / artere brachiale profonde / deep brachial artery.artere. A. tulburarile digestive se aseamana cu cele din "holera. artefact. BAZ1LARA / tronc basilaire / basilar artery. de asemenea. . fiarfiatisc. fosforic servind drept legatura ester Intre functiile alcool 3 si 5 ale ribonucteotidelor succesive. tab. In constitute unei a. 3) a. V. anat. gr. A. 6ar6dlesc. ARSENICISM. s.artere. s. / RNA-polymerase. Prin ramificatie progresiva si anastomoze. de la therapeuein = a. anat. r. CANALULUI PTERIGOID1AN partilor subiacente. s. 4) a. / ARN-polymerase. tab.artere. cadavre). -atis. aer..] Intoxicatie sau otravire cu compusi de arsenic. / artifact. tab. ARSURA. BUCALA / artere buccale / buccal artery.artere A. messenger interfering complementary RNA. A. / arsenic. ei sunt spedfid fiecarui a.: ARN MIC) sau obtinut prin inginerie genetica. aminati la localizarea lor spedfica in ca-drul sintezei proteinelor. AUDITIVA INTERNA (v. tab. artereie conf-in aer. tab. frigul. ARCUATA A PICIORULUI / artere dorsale du metatarse / arcuate artery. s. A. f. solubil). arsenicum. Enzima care catalizeaza sinteza de ARN pornind de la ADN sau ARN. [Lot. A. As^. [Lat. s.ta. anat. V.artere. importanta si Intinderea suprafetei arse. tab. propulsat de ventriculele inimii catre diferite organe din organism. ARTERA. tab. a. formata din reunirea mai multor ribonucleotide. anat. de gradul IV: carbonizarea unei re-giuni din organism. V.artere. . ARN care poate Insoti diferite virusuri. V. -ifim. terein = a confine (anticii credeau ca. V. tab. Clasa particulara de ARN antisens. V. sub forma hibrida cu ADN m nudeele celulare si asodat cu ribozomii In citoplasma. care actio-neaza asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare). artere perineale profonde / artery of bulb. [Lat. gr. . / aromatherapy. brahiala) / artere brachiale superficielle / superficial brachial artery.artere. dupa cum exista si alte clasificari. Are. arsenikon. V. / arsenic. . de [a arsen = putemic. f. tab. aminat. s. tab. complementara extremitatii 5'" a unui ARNm. BRAHIALA / artere brachiale / brachial artery. s. ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA. tab. f. ardere = a arde. [Lat. .artere. tunica mijiocie (sau media). A. . anat. de. m. tab. . . V. A.ARN ANTISENS bonucleica prezenta In toate celulele vii. anat. Molecula de ARN compusa din fragmente de origine distincta reunite in vitro printr-o ARN ligaza. codant pentru mai multe lanturi polipeptidice distincte. din gr. AZIGOS A VAGINULUI / artere azygos du vagin / a«ygos artery of vagina. tab. artere. s. anat. . tab. . labirintica) / artere auditive interne / artery of the labyrinth (internal acoustical). Se admite ca tripleti de nudeotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt. are efect eritropoietic. Trioxidul de arseniu. V. -os = aer. anat. / artery. n. s. tunica externa (adventicea).nt. tab.artere.artere. anat. BULBULUI VESTIBULULUI (vaginal) / artere perineale profonde / artery of bulb of vestible. V. . AURICULARA PROFUNDA / artere auriculaire profonde / deep auricular artery. ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA. s. A. V. anat. m. denumit astfil da. si ADN. s. cu efect tonic sau seda-tiv. V. A. purtatori de aminoacizi. artere..artere. tab.artere. tab. ingriji} Metoda terapeu-tica In care se utilizeaza uleiuri vegetale esentiale. ARN-POLIMERAZA. arsenicum. ARN mesager care contine mai multi cistroni si este. gr. a. therapeia = tratame. ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA. V. se mai afla In cantitati mid In citoplasma (ARNs. de ordinul a 10s Da). f. fie In general. f. . APENDICULARA / artere appendiculaire / appendicular artery. anat. ARSENIC.artere. AURICULARA POSTERIOARA / artere auriculaire posterieure / posterior auricular artery. . f. f. proprietdtiCor sale putemice. A. . V. A. denumit astfel datoritd proprietdf-ilor sale putemice. anat. NA: arteria. anat. s. intra trei straturi concentrice: tunica interna (sau intima). ARN-ul satelit inclus (Tmpachetat) In capsida este specific fiecarui virus si nu se poate replica fara acesta. polycistronic messenger. factum = fapt. / artere. V. / arsenicisme. aroma. anat. A.: a. (a. f. / artefact. / arsenic-alism. A. de gradul I: eritem si tumefactie dureroase. . 33. V. A. V. In functie de tehnicile de preparare a probelor. ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex. anat. V. AROMATERAPIE. a. . ca radiatiile. ACETABULARA / artere acetabulaire / acetabular branch of medial femoral artery. tab. In formele a-cute. As. ALVEOLARA INFERIOARA / artere dentaire inferieure / inferior alveolar artery. V. ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / recombinant RNA. [a arson = putemic.] ElementuI nr. .

tab. anat. . A.artere. . A. COLICA STANGA / artere colique gauche superieure / left colic artery. CEREBELOASA SUPERIOARA / artere cerebelleuse superieure / superior cerebellar artery. COROIDIANA POSTERIOARA / artere choroidienne posterieure / posterior choroidal artery.artere. . A. V. A. tab. CECALA ANTERIOARA / artere caecale anterieure / anterior cecal artery. anat. V.artere. tab. . tab. V.artere.artere. A. tab. anat. DORSALA A SCAPULEI / artere scapulaire posterieure / dorsal scapular artery. . A. tab.artere. anat. tab. tab. anat.artere. tab.artere. tab. tab. DORSALA A PENISULUI / artere dorsale de la verge / dorsal artery of penis. anat. colaterala ulnara inferioara). . A. V. frenice superioare). V. anat. tab. anat. CAROTIDA EXTERNA / artere carotide exteme / external carotid artery. A. V. COLATERALA MIJLOCIE / artere collat6rale moyenne / middle collateral artery.artere. DORSALA A PICIORULUI / artere dorsale du pied / dorsal artery of foot.artere. A. A. CERVICALA ASCENDENTA / artere cervicale ascendante / ascending cervical artery. . V. V. artere. anat. V. CEREBRALA POSTERIOARA / artere cerebrale posterieure / posterior cerebral artery. tab. ductului deferent).artere. . a. anat. A. artere. anat. . A.artere.artere. anat. aa. tab.artere. V.artere. A.artere. CEREBRALA MIJLOCIE / artere cerebrale moyenne / middle cerebral artery. CAROTIDA COMUNA EPIGASTRICASUPERIOARA A. CISTICA / artere cystique / cystic artery.artere. . anat -artere. . DIAFRAGMATICA INFERIOARA (v. tab.artere. V. V. . . V.artere. EPIGASTRICA SUPERIOARA / artere epigastrique superieure / superior epigastric artery. anat.artere. . anat. tab. A. tab. A.artere. anat. A.artere. anat. CEREBELOASA INFERIOARA POSTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et post6rieure / posterior inferior cerebellar artery.artere. . V. A. A. anat. tab. tab. V. ileocolica). anat. A. CIRCUMFLEXA HUMERALA POSTERIOARA / artere circonflexe humerale posterieure / posterior humeral circumflex artery. . . A.artere. V. anat. V. . V.artere. tab. aa. V. anat. . V. 188 A. V. anat. anat. . artere.artere. tab. tab. tab. CIRCUMFLEXA SCAPULARA / artere circonflexe scapu-laire / circumflex artery of scapula. anat. CIRCUMFLEXA PEMURALA LATERALA / artere circon-flexe femorale lat6rale / lateral femoral circumflex artery. CEREBELOASA INFERIOARA ANTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et anterieure / anterior inferior cerbel-lar artery. V. A.artere. . tab.artere. . tab. tab. CREMASTERICA / artere cremasterienne / cremasteric artery. tab. V. COROIDIANA ANTERIOARA / artere choroidienne anterieure / anterior choroidal artery. .artere.artere. A. A. A. CORONARA STANGA / artere coronaire gauche / left coronary artery. . . anat. V. tab. tab.artere. anat. CORONARA DREAPTA / artere coronaire droite / right coronary artery. COLICA DREAPTA / artere colique droite superieure / right colic artery. tab. . tab. V tab.artere. . A. V. COLICA DREAPTA INFERIOARA (v. tab. .artere. V. A. COLATERALA ULNARA INFERIOARA / artere collat6rale cubitale inferieure / inferior ulnar collateral artery. V. anat . A. anat. V. tab. A. a. V. tab. tab. V.artere.artere. anat. anat. a. EPIGASTRICA INFERIOARA / artere epigastrique inferieure / inferior epigastric artery. CIRCUMFLEXA FEMURALA MEDIALA / artere circonflexe femorale mediale / medial femoral circumflex artery.artere. A. V.artere. CIRCUMFLEXA ILIACA PROFUNDA / artere circonflexe iliaque profonde / deep iliac circumflex artery. DORSALA A CLITORISULUI / artere dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris. anat. . CEREBRALA ANTERIOARA / artere c6rebrale anterieure / anterior cerebral artery. CAROTIDA INTERNA / artere carotide interne / internal carotid artery. tab. anat. CAROTIDA COMUNA / artere carotide primitive / common carotid artery. A. CENTRALA SCURTA / artere centrale courte / short central artery. . anat. tab. V. V. V. CIRCUMFLEXA ILIACA SUPERFICIALA / artere circonflexe iliaque supcrficielle / superficial iliac circumflex artery. CIRCUMFLEXA HUMERALA ANTERIOARA / artere circonflexe humerale anterieure / anterior humeral circumflex artery. . V. tab. A. . V. . . A. anat. A. EPIGASTRICA SUPERFICIALA / artere epigastrique superficielle / superficial epigastric artery. . V. . tab. anat. A. V. COLATERALA CUBITALA INFERIOARA (v.artere. tab. A. . A. DIAFRAGMATICA SUPERIOARA (v. anat.artere. CECALA POSTERIOARA / artere caecale posterieure / posterior cecal artery. anat. COMUNICANTA ANTERIOARA / artere communicante anterieure / anterior communicating artery. anat. . anat.artere. . . COMUNICANTA POSTERIOARA / artere communicante posterieure / posterior communicating artery. A. A. V. A. V.artere. V. . DEFERENTIALA (v. -artere. tab. tab. a. colaterala ulnara superioara).artere. A. V. COLATERALA RADIALA / artere collaterale radiale / radial collateral artery. tab. A. COLATERALA ULNARA SUPERIOARA / artere collaterale cubitale superieure / superior ulnar collateral artery. V. anat. COLICA MIJLOCIE / artere colique droite superieure / middle colic artery. DORSALA A NASULU1 / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. A. DUCTULUI DEFERENT / artere deferentielle / deferential artery. A. V. COZII PANCREASULUI / artere pancreatique caudale / artery to tail of pancreas. A. anat. COLATERALA CUBITALA SUPER10ARA (v. anat. anat. A. . CERVICALA PROFUNDA / artere cervicale profonde / deep cervical artery. tab. . tab. V. anat. tab. tab. A. A. V.A. A. anat. A. .artere. anat. V. V. . tab.artere. V. CENTRALA LUNGA / artere de Heubner / long central artery. V. artere. anat. CENTRALA A RETINEI / artere centrale de la retine / central artery of retina. . anat. tab. anat. . A. V. tab. tab. anat. V tab. anat. A. anat.artere. anat. V. A.artere. anat. tab. frenice inferioare).artere. artere. A.

V.artere A. a. gluteala superioara). V. tab. V. FEMURALA / artere femorale / femoral artery. 4ab. A. .artere. tab. a.artere. V. anat. LIGAMENTULU1 ROTUND AL UTERULUI / artere du ligament rond de I'uterus / artery of round ligament of uterus. gluteala inferioara). anat. V. . V. anat. . A. A.artere.artere. tab. A.artere. HUMERALA (v. brahiala). tab. . gluteala inferioara). tab. V. tab.artere. HIALOIDA / art. V.artere. V. anat. intercostala anterioara). tab. ILIACA COMUNA / artere iliaque commune / common iliac artery. . V. GASTRICA DREAPTA / artere pylorique / right gastric artery. V. tab. V. tab anat.artere. HEPATICA PROPRIE / artere hepatique propre / proper hepatic artery. tab.artere.artere.artere. A. V.artere. anat. . A.artere A. LINGUALA PROFUNDA / artere ranine / deep lingual artery. a. A. anat. INTERCOSTALA SUPREMA (v. tab. V.] / tab. HIPOFIZARA INFERIOARA / artere hypophysaire inferieure / inferior hypophysial artery. A. LUI HEUBNER (v.artere. . anat. A. tab. tab. A.artere. lfi43-1926. V. anat. tab. anat. A. a. LINGUALA PROFUNOA A. V. . anat . anat. V tab. tab. . V. V. . anat. ETMOIDALA ANTERIOARA A. GASTROEPIPLOICA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastroepiploic artery. A. . V. INTERCOSTALA ANTEROSUPERIOARA (v. GENICULARA SUPERIOARA MEDIALA / artere superomcdiale du genou / medial superior genicular artery. . tab. LARINGIANA INFERIOARA / artere laryngee posterieure / inferior laryngcal artery. anat. tab. A. A. A. a. apoi la. anat. .artere.d''"^ru go-man.artere. ILIACA EXTERNA / artere iliaque externe / external iliac artery. A.artere. anat. . . anat. . V. anat. GASTRICA STANGA / artere gastrique gauche. A. ETMOIDALA ANTERIOARA / artere ethmo'idale anterieure / anterior ethmoidal artery. A. A. V.artere. tab.artere. pe. . A. . . artere A. anat. anat. tab. A. GENICULARA INFERIOARA MEDIALA / artere inferomediale du genou / lateral inferior genicular artery. anat. V. GASTRO-OMENTALA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastro-omental artery. A. V.artere. . A. A. tab. anat. ILIACA INTERNA / artere iliaque interne / internal iliac artery. anat. anat. tab. V. .artere. GASTRO-OMENTALA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastro-omental artery.artere.artere. V tab. tab. HIPOFIZARA SUPERIOARA / artere hypophysaire superieure / superior hypophysial artery. anat. A. artere. A. . tab. A. . V.artere. A.artere. tab. A. tab. FESIERA INFERIOARA (v. anat.artere. anat. anat. tab. -artere. A. 189 . anat . FIBULARA (v. artere. anat.artere. A. intercostala anterioara). FESIERA SUPERIOARA (v. . ILEOCOL1CA / artere ileo-colique / ileocollc artery. LACRIMALA / artere lacrymale / lacrimal artery. A. GLUTEALA SUPERIOARA / artere fessiere superieure / superior gluteal artery. FRONTOBAZALA MEDIALA / artere frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery. V. . anat. a. tab. GENICULARA MIJLOCIE / artere moyenne du genou / middle genicular artery. LARINGIANA SUPERIOARA / artere laryngee superieure / superior laryngeal artery. A. A. A. anat. V. tab. V. GENICULARA SUPERIOARA LATERALA / artere superolaterale du genou / lateral superior genicular artery.artere.artere. A.r.artere. anat. V. a. V. anat. anat.artere. anat. GASTRODUODENALA / artere gastro-duodenale / gastroduodenal artery. LABIR1NTICA / artere auditive interne / artery of the labyrinth. anat. a.artere. A.artere. profesor ia Leipzig. HEPATICA COMUNA / artere hepatique commune / common hepatic artery. anat. V. . anat. A. V. . anat. V.artere. V. tab. anat.artere. anat. a.artere. anat. V. anat. tab. V. A. anat. . . INTEROSOASA POSTERIOARA / artere interosseuse posterieure / posterior interosseous artery. A. tab. tab. FRONTOBAZALA LATERALA / artere frontale interne et posterieure / lateral frontobasal artery. A. V. centrala lunga). GASTROEPIPLOICA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastroepiploic artery. A.artere. V. V. anat.artere. tab.artere. . . tab. LABIALA SUPERIOARA / artere labiale superieure / superior labial artery. [/oAonn Leonhard Otto Heiibner. tab. tab. . tab.artere.artere. . a.artere.artere. A. INTEROSOASA RECURENTA / artere inter-osseuse recurrente / interosseous recurrent artery. anat. anat. . tab.artere. anat. . . A. FAR1NGIANA ASCENDENTA / artere pharyngienne ascendante / ascending pharyngeal artery. anat. tab. tab. A.artere. INTEROSOASA COMUNA / artere interosseuse commune / common interosseous artery. A. anat. V. anat. . V. -artere. FUNICULARA (v. artere.artere. '£er[in. V. artere coronaire stomachique / left gastric artery. . . . A. V. anat. tab. V. anat. tab. . tab. A. V. V.artere. anat. iliaca interna) / artere iliaqiie interne / hypogastric artery or internal iliac artery. tab. V. LABIALA INFERIOARA / artere labiale inferieure / inferior labial artery. . A. V. ETMOIDALA POSTERIOARA / artere ethmoidale posterieure / posterior ethmoidal artery.artere. V.artere. INTEROSOASA ANTERIOARA / artere interosseuse anterieure / anterior interosseous artery. V. A. tab. tab. tab. A. fab. V. tab. tab. anat.artere. V. . V tab. V. V. FEMURALA PROFUNDA / artere femorale profonde / deep femoral artery. anat. FRONTALA (v. GLUTEALA INFERIOARA / artere fessiere inferieure / inferior gluteal artery. anat. . V.artere. . ILIOLUMBARA / artere ilio-lombaire / ilio-lumbar artery. peroniera). supratrohleara). FACIALA / artere faciale / facial artery. A. tab.A. a. V. hyaloidienne / hyaloid anery. tab. HUMERALA PROFUNDA (v. HIPOGASTRICA (v. A. GENICULARA INFERIOARA LATERALA / artere inferolaterale du genou / lateral inferior genicular artery. A. anat . artere. LINGUALA / artere linguale / lingual artery. INTERCOSTALA ANTERIOARA / artere intercostale superieure / highest intercostal artery. tab. GIRUSULUI ANGULAR / artere du pli courbe / artera gyri angularis. anat. artere. a. anat. INFRAORBITARA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. A. testiculara). . . . A. . ISCHIATICA (v. tab. . tab. A. tab. V. brahiala profunda). GENICULARA DESCENDENTA / artere grande anastomotique / descending genicular artery.

A. OBTURATORIE ACCESORIE / artere obturatrice accessoire / accessory obturator artery.artere.artere A. V. tab. tab. anat. a. tab. MENTALA / artere mentonniere / mental artery. V. tab. OBTURATORIE / artere obturatrice / obturator artery. anat. A. V. tab. V. tab. anatomist . anat. A. A. -artere. A. A. A. LOMBARA IMA / cinquieme artere lombaire / lowest lumbar artery. OMBILICALA / artere ombilicale / ombilical artery. tab. OCC1PITALA LATERALA / artere temporooccipitale moyenne / lateral occipital artery. MUSCULOFRENICA / artere musculo-phrenique / musculophrenic artery. PEDIOASA (v. . NENUMITA (v. V. A. artere. maxilara). anat. PANCREATICA INFERIOARA / artere pancreatique infe-rieure / inferior pancreatic artery. V. a. V. A. V. tiroidiana ima). anat. . . V tab.artere. anat . V. anat. . anat. anat. tab. 190 A.artere. anat. tab. A. a. V.artere. anat. . V. fronto-bazala laterala).artere. A. MASETERICA / artere masseterine superieure / masseteric arte''y. artere.artere. A.artere A. A.artere. A.artere. A. anat. anat. tab.artere. PALAT1NA MARE / artere palatine majeure / greater palatine artery.artere. tab anat.artere. . anat.artere A. anat.artere. anat. . OVARIANA / artere ovarienne / ovarian artery. .artere. tab.artere. . a.artere A. OFTALMICA / artere ophtalmique / ophthalmic artery. tab.artere. anat. .artere. PULMONARA STANGA / artere pulmonaire gauche / left pulmonar artery. V. PARIETO-OCCIPITALA / artere parieto-occipitale / parietooccipital artery. tab. anat. artere A. anat. V. anat. tab. V. OCC1PITALA MEDIALA / artere temporo-occipitale anterieure / medial occipital artery. A. . V. tab anat . PANCREATICODUODENALA SUPERIOARA / artere pancreatico-duodenale superieure / superior pancreaticoduo-denal arteries. A. tab. V. . MENINGIANA MIJLOCIE ' artere meningee moyenne / middle meningeal artery. NUTRITIVA / artere nourriciere / nutrient ar-tery. tab. V. A. A. V.artere. PARACENTRALA / artere du lobule paracentral / para-central artery. . anat. .artere. V.artere. RADIALA / artere radiale / radial artery. A. A.artere. anat. . . anat. tab. MALEOLARA ANTERIOARA MEDIALA / artere malleolaire antero-mediale / medial anterior malleolar artery. . tab. V. MEDIANA / artere mediane de I'avant-bras / median artery. V. PALAT1NA ASCENDENTA / artere palatine ascendante / ascending palatine artery. anat. A. tab. V.artere. PERONIERA / artere peroniere / peroneal artery.artere. . anat. tab. A. V. anat. tab. anat. anat. PERINEALA / artere perineale superficielle / perineal artery. A. tab. MEZENTERICA SUPERIOARA / artere mesenterique superieure / superior mesenteric artery.artere. .A. tab. A.artere. ORBITOFRONTALA LATERALA (v. V. tab.artere.artere. POPLITEE / artere poplitee / popliteal artery. A. V. tab. a. V. . LOBUUJI CAUDAT A. A. PULMONARA DREAPTA / artere pulmonaire droite / right pulmonar artery. anat. tab.artere.artere. anat. tab. anat. LOBULUI CAUDAT / arteres spigeliennes / artery to caudate lobe. MALEOLARA ANTERIOARA LATERALA / artere malleolaire antero-laterale / lateral anterior malleolar artery. PARIETALA POSTERIOARA / artere parietale posterieure / posterior parietal artery. A. V. MENINGIANA POSTERIOARA / artere meningee posterieure / posterior meningeal artery. A. V. anat.artere. LUI NEUBAUER (v. PROFUNDA A CLITORISULUI / artere caverneuse (chez la femme) / deep artery of clitoris. . tab. artere. anat.artere. PANCREATICODUODENALA INFERIOARA / artere pancreatico-duodenale inferieure / inferior pancreaticoduode-nal artery. anat. V. gastrica dreapta). A. V. . anat. PANCREATICA DORSALA / artere pancreatique dorsale / dorsal pancreatic artery.artere. PUDENDALA INTERNA / artere honteuse interne / internal pudenda! artery. PERICARDIOFRENICA / artere pericardo-phrenique / pericardiophrenic artery. tab. NAZALA EXTERNA / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. a.artere. .artere A. A. tab. V. . V. tab.artere. . . PROFUNDA A PENISULUI / artere caverneuse (chez I'homme) / deep artery of penis. MEZENTERICA INFERIOARA / artere mesenterique inferieure / inferior mesenteric artery. . anat . tab.artere. tab. . anat. A. V. . toracica laterala). PLANTARA MEDIALA / artere plantaire mediale / medial plantar artery. tab. . tab. anat. V. 1742-1777. dorsala a piciorului). OCC1PITALA / artere occipitale / occipital artery. . V. anat. PLANTARA LATERALA / artere plantaire laterale / lateral plantar artery. . tab.artere. A. tab. anat. A.artere. tab. tab. anat. A. a. NAZOPALATINA / artere naso-palatine / septal branch of sphenopalatine artery. tab. anat. . A. . V. V. PANCREATICA MARE / artere pancreatique transverse / great pancreatic artery. artere.artere. anat. A. V. . V. A. anat.artere. MAX1LARA INTERNA (v. V. V. V. PILORICA (v. MAMARA EXTERNA (v.RADIALA A. A. anat.artere. . A. tab anat. V. . V. A. anat. tab. . tab.artere. PRINCIPALA A POLICELUI / artere principale du pouce / main artery to thumb. tab. PARIETALA ANTERIOARA / artere parietale anterieure / anterior parietal artery. tab. . NERVULUI SCIATIC / artere du nerf grand sciatique / sciatic artery. anat.. anat. V. . tab. tab. mediana). A. . a. . A. . PRECUNEALA / rameau pour Ie precuneus / precuneal artery. tab. MAMARA INTERNA (v. A. . V. V. . tab. tab.artere.] V.?i cfivvrg german. anat. anat. V.artere. profiisor [a Jena. anat.artere. MAX1LARA / artere maxillaire / maxillary artery. V.artere. . V. trunchiul brahiocefalic) / tronc arteriel brachio-cepnalique / brachiocephalic trunk. A. LUSOR1A / artere sous-claviere droite retro-cesophagienne / retroesophageal right subclavian artery. A. V. faciala). anat. tab anat. V tab. anat.artere. . A. anat. V.artere. anat. A. . PALAT1NA DESCENDENTA / artere palatine descendante / descending palatine artery. . . -artere. MAX1LARA EXTERNA (v. NERVULUI MEDIAN (v.artere. tab. anat. V.artere. V. . tab. V. V. V. A. V. [/oAonn Ernst Neuhaiier. tab. tab. .artere. . anat. anat. toracica interna). tab. tab.artere. tab. V. A. tab. . A. A. V. A. a. A.artere. MENINGIANA ANTERIOARA / artere meningee anterieure / anterior meningeal artery. A.

. .artere. tab.artere. V. .artere. tab. V. A. RECURENTA (v. . tab. SUBMENTALA / artere sous-mentale / sub-mental artery. A. . anat. A. 191 .artere. TIMPANICA INFERIOARA / artere tympanique inferieure / inferior tympanic artery. anat. RECURENTA TIBIALA POSTERIOARA / artere recurrente tibiale posterieure / posterior tibial recurrent artery. A. A.artere. tab anat. RADIALA A INDEXULUI INFERIOARA A.artere. anat. . . anat. TIBIALA ANTER10ARA / artere tibiale anterieure / anterior tibial artery. SFENOPALATINA / artere spheno-palatine / sphenopalatine arteries. A. A. A.artere. . SUBLINGUALA / artere sublinguale / sublingual artery. anat. . A. tab. tab. . V. a. . tab. anat. tab. . anat. . anat. a. tab.artere. V. anat. STILOMASTOIDIANA / artere stylo-mastoidienne / stylomastoid artery. V. V.artere. anat. SUPRARENALA MIJLOCIE / artere surr6nale moyenne / middle suprarenal artery. A. tab. A. TIBIALA POSTERIOARA / artere tibiale posterieure / posterior tibial artery. A. A. V. tab. A.artere.artere. . V. V. anat. SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / inferior segmental artery. A. artere. SCAPULARA DESCENDENTA (v.artere.artere. . A. a. tab. SANTULU1 CENTRAL / artere du sillon cerebral / central sulcal artery. anat. tab.artere. cerebrala laterala) / artere sylvienne / sylvian artery. a. . SEGMENTARA ANTER10ARA / artere segmentaire anterieure / anterior segmental artery. RECTALA INFERIOARA / artere hemorroidale inferieure / inferior rectal artery. . A. V. centrala lunga). A. . artere. SUBCLAVICULARA / artere sous-claviere / subclavian artery. nervului sciatic). SUBSCAPULARA / artere sous-scapulaire / subscapular artery. . SUPRATROHLEARA / artere frontale interne / supratrochlear artery. anat. anat. tab. . A. SUPRADUODENALA / artere supraduodenale / supraduodenal artery. interosoasa recurenta). . A.artere. V. anat. A. a.artere. SANTULU1 POSTCENTRAL / artere du sillon postcerebral / postcentral sulcal artery. V. tab. tab. artere. anat. SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior inferior segmental artery. A. . anat.artere. V. tab. tab. . RUSINOASA INTERNA (v. V. V.artere. A. tab. A. tab. . anat. V. pudendala interna). tab. . anat. . A. V. tab. . dorsala a scapulei) / artere scapulaire descendante / dorsal scapular artery. SEGMENTARA LATERALA / artere segmentaire laterale / lateral segmental artery. infraorbitara). A. tab. A. V. anat. V. anat. anat. RECURENTA TIBIALA ANTER10ARA / artere recurrente tibiale anterieure / anterior tibial recurrent artery.artere. V. anat. tab. TARSIANA LATERALA / artere dorsale du tars / lateral tarsal artery. A. tab. tab. anat . anat. A. . A.artere.artere. V.artere. SEGMENTARA MEDIALA / artere segmentaire mediale / medial segmental artery. A. RADIALA A INDEXULUI / artere collaterale palmaire externe de 1'index / radial artery to index finger. tab. tab. V. tab. A. V. SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / posterior segmental artery. V. tab. V.artere. V.artere. V. RECURENTA CUBITALA (v. V. A. tab. . A. tab. V.artere. V.artere.artere. SPINALA ANTER10ARA / artere spinale anterieure / anterior spinal artery. tab anat. tab. RECURENTA RADIALA POSTERIOARA (v. V. TEMPORALA INTERMEDIARY / artere temporale moyenne / medial branch for temporal lobe. a. anat. tab anat. tab. A. . anat. . RECTALA MIJLOCIE / artere hemorroidale moyenne / middle rectal artery. anat. tab. V tab. . anat. RECURENTA RADIALA / artere recurrente radiale / radial recurrent artery. anat. . RECURENTA ULNARA / artere recurrente cubitale / ulnar recurrent artery. V. anat.artere. A. . anat. tab. artere. anat. SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / superior segmental artery. SUPRARENALA INFERIOARA / artere surrenale inferieure / inferior suprarenal artery. tab.artere. . A. A. anat. a. A. artere.artere. V. . RETRODUODENALA / artere pancreatico-duodenale inferieure droite / retroduodenal artery. V.artere. V. anat. V. SEGMENTARA POSTERIOARA (hepaticA) / artere segmentaire posterieure / posterior segmental artery.artere. SPLENICA / artere splenique / splenic artery. V. A. V. anat. anat. tab. anat.artere. V. V. RANINA Jv.artere.artere. A.artere. anat. A. V.artere. anat. A. . V. SUBCOSTALA / artere souscostale / sub-costal artery. A. . anat. V. A. tab. tab. a. anat. SANTULU1 PRECENTRAL / artere du sillon precerebral / precentral sulcal artery.artere. TEMPORALA POSTERIOARA / artere temporale posterieure / posterior temporal artery. tab. V. anat. V.artere. . A. A.artere. A. V. A. .artere. A. SYLVIANA (v. tab. tab. V. . .artere. .artere. V. anat. SUPRASCAPULARA / artere scapulaire superieure / suprascapular artery.artere. . V. recurenta ulnara).artere. V. TEMPORALA SUPERFICIALA / artere temporale superficielle / superficial temporal artery. TEMPORALA MIJLOCIE / artere temporale moyenne / middle temporal artery. artere. anat. anat. TIMPANICA A. A. linguala profunda). SPERMATICA INTERNA (v. A. V. A. A. A.artere. tab. V tab. .artere. anat. anat. RENALA / artere renale / renal artery. anat. . SCIATICA (v. anat. V.artere. A. SUBORBITARA (v. . tab. . a. tab. tab. SEGMENTARA / artere segmentaire / segmental artery. anat.artere. tab. anat. anat. V.artere. tab. . V. TIMPANICA ANTER10ARA / artere tympanique / anterior tympanic artery. SPINALA POSTERIOARA / artere spinale posterieure / posterior spinal artery. V. anat.artere.artere. a. tab. anat.artere. TESTICULARA / artere testiculaire / testicular artery. .artere. anat. V. tab. V. . A. .artere. TEMPORALA ANTER10ARA / artere temporale anterieure / anterior temporal artery. tab. . tab. V. V. V. A. . tab.A. A. SUPRAORBITALA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery.artere. testiculara). A. RECTALA SUPERIOARA / artere hemorroidale superieure / superior rectal artery. tab. SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior superior segmental artery. tab. . anat. anat. anat. A. SUPRARENALA SUPERIOARA / artere surrenale superieure / superior suprarenal artery. tab. SACRALA MIJLOCIE / artere sacree moyenne / median sacral artery. tab.

INTERLOBARE RENALE / arteres peripyramidales / interlobar arteries. V. artere. A. . tab.artere. anat. tab. A. tab. Aa. tab.artere. . V. anat.artere AA. INTERCOSTALE POSTERIOARE I Sl II / arteres intercostales posterieures / first and second posterior intercostal arteries. . DENTARE / arteres alveolaires / alveolar arteries V. AA. A. tab. V. tab. anatomist fi botanist g&rman. UTERINA / artere uterine / uterine artery.artere. tab. FRENICE INFERIOARE / arteres phreniques inferieures / inferior phrenic arteries. anat. A. anat. anat.artere. V. HELICINE ALE PENISULUI / arteres helicines / helicine arteries. anat.artere. . tab. anat. AA. anat . AA. tab anat artere. anat. tab. INTERLOBULARE HEPATICE / arteres interlobulaires / interlobular arteries. AA. V.artere. A. V. CILIARE ANTERIOARE / arteres ciliaires anterieures / anterior ciliary arteries. anat. V.artere.artere. ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artere alveolaire superieure et anterieure / anterior superior alveolar arteries. V. AA. tab. anat. . a. V. TORACOACROMIALA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. V. . INSULARE / artere de I'insula / insular arteries. AA. . V.artere.artere. -artere. anat. V1TELINA / artere vitelline / vitelline artery. anat. anat. V. AA. A. tab. tab artere. AA. V. anat. anat. canalului pterigoidian). VAGINALA / artere vaginale / vaginal artery. A. anat. AA. . ZINN (v.artere. AA. V. A. . . A. V. ZIGOMATICOORBITALA / artere zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery. V. tab. anat. anat. CENTRALE POSTEROLATERALE / arteres centrales posterieures / posterolateral central arteries. .artere.artere. AA. A. DIGITALE PALMARE PROPRII / arteres digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries. . CENTRALE ANTEROLATERALE / arteres striees externes / arteries centrales anterolateralis. gastrice scurte / arteres gastriques courtes / short gastric arteries. V.artere. tab.artere. anat. anat. AA. anat. anat. V. V. . tab. [fohcinn Gottfried Ziinn.artere. V. anat. DIGITALE PLANTARE PROPRII / arteres digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. V. AA. . tab. AA. tab. TORACICA SUPREMA / artere thoracique superieure / superior thoracic artery. HEMOROIDALE (v. . aa. V. INTERLOBULARE RENALE / arteres perilobulaires / interlobular arteries. TORACICA LATERALA / artere thoracique laterale / lateral thoracic artery. tab. tab. A. anat. tab.artere. A. V.artere. V. tab. tab. tab. . CILIARE POSTERIOARE SCURTE / arteres ciliaires courtes posterieures / short posterior ciliary arteries. anat. V. anat.artere. DIAFRAGMATICE (v. VEZICALA INFERIOARA / artere vesicale inferieure / inferior vesical artery. A.A. . frenice inferioare si superioare) / arteres phreniques / phrenic arteries. . . V. tab. . CENTRALE ANTEROMED1ALE / arteres striees internes / arteries centrales anteromedialis. A. V. 192 . tab. anat. TORACODORSALA / artere thoraco-dorsale / thora-codorsal artery. TIROIDIANA IMA / artere thyroidienne moyenne / thyroid ima artery. anat. TORACICA INTERNA / artere thoracique interne / internal thoracic artery. V. tab. DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v. TRANSVERSA A GATULUI / artere cervicale transverse / transvers facial artery. V. anat. AA. tab. VIDIANA (v. . tab. anat. TIROIDIANA SUPERIOARA / artere thyroidienne superieure / superior thyroid artery. . V. EPISCLERALE / arteres episclerales / episcleral arteries.artere. . tab. V. AA. AA. . anat. AA. V. V. . tab.artere. anat.artere. TIMPANICA SUPERIOARA / artere tympanique superieure / superior tympanic artery.artere. tab.artere. anat. A. TIMPANICA POSTERIOARA A. AA. A. tab. anat. . AA.artere. tab.artere. . anat. artere. .artere. V. -artere. . anat. AA. A. AA. anat. tab.artere. . . tab. V. tab.artere. anat. V. rectale). tab. . anat.artere. V. tab. tab. V. tab anat. metatarsiene) / arteres interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. V. tab. anat. tab. anat. AA.artere. V. A. VERTEBRALA / artere vertebrale / vertebral artery.artere. tab.artere. TIROIDIANA INFERIOARA / artere thyroidienne inferieure / inferior thyroid artery. anat. V. prof&sor [a CfQttingen. anat.artere.artere. tab. anat. . .artere. ARCUATE RENALE / arcades sus-pyramidales / arcuate arteries. V. AA.artere. AA. anat. . V. . FRENICE SUPERIOARE / arteres phreniques superieures / superior phrenic arteries. CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / arteres conjonctivales anterieures / anterior conjunctival arteries. .artere. ULNARA / artere cubitale / ulnar artery. tab. . CAROTICOTIMPANICE / artere carotico-tympanique / caroticotympanic arteries. centrala a retinei). V. anat. tab. tab. tab. JEJUNALE AA. AA. anat. .artere. _V. . a. V. . INTERCOSTALE POSTERIOARE 111-XII / arteres intercostales aortiques / posterior intercostal arteries. tab. .artere. tab.artere. AA. CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / arteres conjonctivales posterieures / posterior conjunctiva! arteries. . V. DIGITALE PALMARE COMUNE / arteres digitales palmaires communes / common palmar digital arteries. AA. URETRALA / artere uretrale / urethral artery. A. . tab. AA. anat. anat. . anat.artere. DIGITALE DORSALE ALE MAINII / arteres digitales dor-sales / dorsal digital arteries. aa. A. AA.artere.artere. . . CILIARE POSTERIOARE LUNGI / arteres ciliaires longues posterieures / long posterior ciliary arteries. tab. DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / arteres collaterales dorsales des orteils / dorsal digital arteries. JEJUNALE / arteres j6junales / jejunal arteries. CENTRALE POSTEROMEDIALE / arteres centrales posterieures / posteromedial central arteries. tab. AA. V. tab. anat.artere. tab. anat. TRANSVERSA A FETEI / artere transversale de la face / transverse facial artery. artere. . V. 17271759} V. AA.artere. .artere. V.artere. DIGITALE PLANTARE COMUNE / arteres digitales plantaires communes / common plantar digital arteries. V. V. TIMPAMCA POSTERIOARA / artere tympanique poste-rieure / posterior tympanic artery. ILEALE / arteres ileales / ileal arteries. A. V. V. AA. tab. aa.artere. V.

arteriola = arte. V. TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v. . . de ia arteria = wter&'i •ita. dur} Termen utilizat initial In sens foarte general. intdrire. . f. tab. AA. de la arteria = arte. tab.artere. ARTERIOLITA CUTANATA ALERGICA / arteriolite cutanee allergique / Gougerot syndrome. .artere ARTERIOLITA. V. AA..artere. V. gr.artere. [Lat. ARTERIOSCLEROZA.. / arteriopathy. anat. s. pudendale externe). ARTERIOTOMIE.: sindrom Gougerot (v. tab. gr. [Lot.: a. In prezent. arterio-scleroza si 'mediacalcoza. anat. f. anat. / arteriolosclerosis. V. f. f. gramma = inscriere. f. anat.ra.: sfigmograma (v. f. arteria = arte. anat.i y. NA: arteriola. V. METACARPIENE PALMARE / arteres inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arteries.] Denumire generica pentru bolile arterelor. tab. V. / arteriolite. / art6rite. anat.artere. / art6riotomie. de ia tern-nem = a taia. . AA.artere. PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / arteres pancreatico-duodenales inferieures / inferior pancreaticoduodenal arteries. gr. gr. comprimala prin prezenta unei "coaste cervicale). In prezent. centrale anteromediale). V. -artere. aa. V. s. tab. embolica etc. AA. tab. ARTERIOLOSCLEROZA.: arterita gigantocelulara (v. V. centrale anterolaterale). anat. .] Rezectia unui segment arterial si a plexului simpatic care Tl Inconjoara. care include In evolutie: stadiul I. dim. gruphein = a scrie.. METATARSIENE PLANTARE / arteres inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arteries. arteriola = arterd. artere. V. arteria = arterd.artere. anat. TEMPORALE PROFUNDE / artere temporale profonde anterieure / deep temporal arteries. anat.artere. -artere. tab. arteria = artera.artere.. f. stadiul III. tab. ARTERITA. AA. LENTICULOSTRIATE (v. 193 . LENTICULOSTRIATE AA. AA. tab. [Lat.artere. anat. / arteriole.). ia skleros = tare.w' AA. gr. AA. PALATINE MICI / arteres palatines mineures / lesser palatine arteries. . [Lat. cea hiperplastica cu *hipertensiunea arteriala maligna si cu *sclerodermia. LOMBARE / arteres lombaires / lumbar arteries. V. 2) Sin. AA. aa.ra mica. tab. anat. METATARSIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. tab. AA. / arteriolitis. f. TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v.] 1) Ima-ginea unui teritoriu arterial obtinuta prin *arteriografie.. hemodinamica localizata pe un segment de artera ce pulseaza pe un plan dur.artere. arteria = arterd. VEZICALE SUPERIOARE / arteres vesicales superieures / superior vesical arteries. AA. PONTINE / arteres pontines / arteries of the pons. V. V.. tab. tome = tdiere. alteori de dilatatie sau. tab. anat. s. ektome = enisle. PARIETALE / arteres parietales / parietal arteries. f. anat. f. . AA. gr. cand se asociaza dureri In decubitus. AA. anat. cerebral. anat. / arteriogramme. METACARPIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales de la main / dorsal metacarpal arteries. sectiune. / arteriectomie. de. . / arteriosclerose. V. AA. ARTERIOPATIE. V. / arteriogram. s. renal. afecteaza Indeosebi arterele musculare si arterele renale (*nefroangioscleroza). gr. prin care se asigura accesul m lumenul vascular. ARTERIOGRAMA. traumatica. f. SURALE / arteres surales / sura) arteries. termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracterizeaza prin leziuni ale peretelui arterial.). anat. a. gr. / arteriographie. . gr.artere. indiferent de origine (ateromatoasa. poate fi generalizata (ex. etimologic. f. centrale anterolaterale). f. AA. tab. [Lot. de latenta clinica.). anat.artere. . s..] Inflamatia unei arteriole. . tab. . la arteria = arte. AA. artere. ARTERIECTOMIE. A. anat.. NAZALE POSTERIOARE LATERALE / arteres des cornets et des meats / posterior nasal arteries. s. de. tab. s. ARTERIOLE RENALE DREPTE / arteres droites medullaires / straight arterioles. V. de claudicatie intermitenta la mers. . sklerosis = indu-ratie. / arteriotomy. s. pathos = Boold. . AA. s. AA. ARTERIOLA. gr.) Ex. / arteriopathie. TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries. aa. V. AA. / arteriography. de gan-grenS. tab. tab. SIGMOIDIENE / arteres sigmoi'des / sigmoid arteries. anat.} Scleroza si Ingrosare a peretelui arteriolelor si arterelor mid. hipertensiva asociata unei hipertensiuni arteriale si caracterizata prin hipertrofierea mediei arterelor mid si arteriolelor) sau segmentara (ex. centrale antero-laterale).artere. tab. [Lat. gr. arteria = artera. V. s.artere. AA. PERICALOASE / arteres pericalleuses / pericallosal arteries. anat. tab. anat. pentru desemnarea oricarei Ingrosari a peretilor arteriali. . sklerosis = induratie. V. ca m cazul arterei subclaviculare. V. STRIATE LATERALE (v. tab. / arteriole.) dupa injectarea In trunchiul principal. AA. care leaga arterele de capilare. V. Forma hialina poate fi asociata cu "nefro-angio-scleroza. PALPEBRALE MEDIALE / arteres palpebrales mediates / medial palpebral arteries. anat. membrelor inferioare.] Ramura fina. . m. . AA. SACRALE LATERALE / arteres sacrees laterales / lateral sacral arteries. . PERFORANTE (ale coapsei) / arteres perforantes de la cuisse / perforating arteries.artere. / arteriectomy. f. AA. s. AA. f.artere. s. dim. de ia skleros = tare. . aa.. anat. tab.. AA. extinsa si la nivelul tunicii interne.artere. wtdrire. V. f.ra. arteria = artera.artere. anat. / arteritis. arteriola = arterd mica. existenta unor modificari organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie. s. anat. Sin..] *Radio-grafia unui teritoriu arterial (al rnembrelor. terminala a unei artere. s.ra.artere.. / arteriosclerosis. s. direct sau printr-un *cateter. anat. -ita. anat. pulmonar etc. Sub aceasta denumire erau cuprinse trei tipuri de boli arteriale degenerative: *ateroscleroza. dim. tab. . acompaniindu-se uneori de tromboza. [Lot. a.artere.artere. stadiul IV. PUDENDALE EXTERNE / arteres honteuses externes / external pudenda! arteries.artere. .: a.} Termen care desemneaza. [Lat. AA.] Incizia longitudinala sau transversala a peretelui unei artere. . dur. tab. NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / arteres nourricieres de I'humerus / nutrient brachial arteries. s. stadiul II. AA. s. tab. a unui lichid opac la radiatiile X. tab. termenul este restrans pentru desemnarea tipului de scleroza arteriala care predomina la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*degenerescenta hialina si Ingrosare). . f. V. gr. V. mica. anat. VENTRICULARE / arteres ventriculaires / ventricular arteries. anat. f. PALPEBRALE LATERALE / arteres palpebrales laterales / lateral palpebral arteries. V. f.artere. ARTERITA ARTERIOGRAFIE. s. tab. AA. de ruptura. tab.artere. V. V. [Lat. gr. A. tab. V. . [Lat. V. RUSINOASE EXTERNE (v. arteria = artera. mai rar. / arteriolosclerose. s. s.

anat . V tab. A. tab. AA. CONDROSTERNALE / articulations chondro-stemales / sternocostal articulations. V. pous. anat. tab. articulatii. tab. podos = pitior. NA: junctura ossiuIn. V. A. HUMEROCUBITALA / articulation humero-cubitale / humeroradial articulation. anat. GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint. tab. articulatii.articulatii.articulatii. anat. V. format din benzi fibroase care dau rezistenta capsulei. V. denumite sinartroze. Cand suprafetele nu corespund ca relief. anat. A. tab. A. CAPITIS COSTAE / articulation costo-vertebrale proprement dite / articulaton of head of the rib. SACROCOCCIGEANA / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation. .: arterita temporala.articulatii. . LOMBOSACRATA / articulation sacro-vertebrale / lumbosacral joint.articulatii. V. articulatii.: boala Takayasu (v. . RADIOCUBITALA SUPERIOARA / articulation radio-cubitale superieure / proximal radioulnar articulation. d) suprafetele articulare. TIBIOTARSIANA / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation. . V.articulatii. A. anat.articulatii. A. PERONEOTIB1ALA SUPERIOARA / articulation peroneo. anat. A.r. V. -onis = wclie. semimobile sau amfiartroze. anat.articulatii.articulatii. ATLANTOAXIALA LATERALA / articulation atloido-axoidienne / lateral atlantoaxial joint. tab. anat. Afectiune cu debut dupa varsta de 60 de ani. Exista a. A. fetele osoase ce vin In contact.: Intre oasele temporal si parietal). se interpun meniscuri sau cartilaje (ex.\ Ansamblul elementelor prin care doua oase vecine 'in scheletui osos se leaga Intre ele. . ovoide. Elementele constitutive ale unei a. Anatomopatologic. s. .ARTERITA GIGANTOCELULARA ARTERITA GIGANTOCELULARA / art6rite gigantocellulaire / Horton's disease. V. . strabism. fixe. V. tab. tab. anat. RADIOCARPIANA / articulation radio-carpienne / radiocarpal articulation. V tab. tab. In forma de sa. Exista si a.). V. A. / articulation. / joint. tab. V. V tab. tab.: a. anat. tab. anat.articulatii. V. V. 3) armonice (ex. AA.articulatii. CRICOARITENOIDA / articulation crico-arytenoidienne / cricoarytenoid articulation.articulatii. c) membrana sinoviala. Sin. . anat. anat. A. . simetrie bilaterala si picioare articulate.: arterita gigantocelulara (v. care devin edematiate si dureroase la palpare. V. A.articulatii. anat. ACROMIOCLAVICULARA / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articulation. caracterizate printr-un corp segmentat si acoperit de chitina. tab. . A. V. denumite diartroze. anat. anat. Intrerupte. s. tab. infiltrata de celule gigante multinucleate. Diartrozele reprezinta a.articulatii. anat.: Intre oasele nazale si maxilare). anat. febra moderata. . anat. cu ruptura limitantei elastice interne. tab. tab. TEMPOROMANDIBULARA / articulation temporo-mandibulaire / temporomandibular articulation.articulatii. AA. . tibiale superieure / tibiofibular articulation. ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica. . V.] Increngatura de animale din subregnul Metazoa. tab. PISIPIRAMIDALA / articulation pisipyramidale / pisiform articulation. CALCANEOCUBOIDA / articulation calcaneo-cuboidienne / calcaneocuboid articulation. COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertebrale / joints of vertebral column. tab. . anat. AA. SCAPULOHUMERALA / articulation scapulo-humerale / humeral articulation. tab anat. 194 AA.articulatii. periarterita segmentara superficiala.articulatii. 2) scuamoase (ex. AA. CRICOTIROIDIANA / articulation crico-thyroidienne / cricothyroid articulation. ATLANTOOCCIPITALA / articulation occipito-atloidienne / atlantooccipital articulation.articulatii. V. A. anat. . de cauza necunoscuta. . si mobile. f. tab. Este sensibila la corticosteroizi. TRANSVERSA A TARSULUI / articulation mediotarsienne / transvers tarsal articulation. V.articulatii. Sin. mobile sunt: a) capsula articulara. tab. anat. -articulatii. V.articulatii. V. TALOCALCANEONAVICULARA / articulation astragalocalcaneo-scaphoidienne / subtalar articulation. A. V tab. tab. \C. ATLANTOAXIALA MEDIANA / articulation atloido-odontoidienne / medial atlantoaxial joint. -articulatii. leziunile sunt de panarterita. A. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations. . . fixata pe marginea suprafetelor arti-culare. anat. AA. tab. A. . INCUDOSTAPEDIALA / articulation de I'enclume et de I'etrier / incudostapedial articulation. A. A. [Lot. Se caracterizata prin alterarea starii generale. A. A. edem papilar) si inflamarea bilaterala a arterelor temporale. A. CARPOMETACARPIENE / articulations carpo-metacarpiennes / carpometacarpal articulations. V.articulatii. SACROILIACA / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation. . anat. .). CARPOMETACARPIANA A POL1CELUI / articulation carpometacarpienne du pouce / carpometacarpal articulation of thumb. INTERCARPALE A. anat. ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda. tab. AA. V. articulatii. COSTOTRANSVERSALE / articulations costo-transversaires / costotransverse articulations. V. A. A. . RADIOCUBITALA INFERIOARA / articulation radio-cubitale inferieure / distal radioulnar articulation. . MEDIOCARPIANA / articulation mediocarpienne / midcarpal articulation. PERONEOTIB1ALA INFERIOARA / articulation peroneotibiale inferieure / tibiofibular articulation. . tab. diplopie. ASTRAGALOCALCANEANA / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation. anat.: Intre oasele craniului). anat. arthron = articuCatie. V. care pot fi sferice. cu suprafetele aproape plane (ex. tab. anat. panarterita subacuta a varsInicilor. A. cefalee violenta.articulatii. V. b) stratui extern. Sin. genunchiu-lui). A. .articulatii. Sinatrozele pot fi: 1) dintate (ex.articulatii. V. . anat. INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations. .articulatii. boala Forestier. ARTICULATIE. tab. tab. COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertebrales / costovertebral articulations. f. cresterea VSH-ului. V. V. A.articulatii. STERNOCLAVICULARA / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articulation. V tab. COXOFEMURALA / articulation coxo-femorale / hip joint.articulatii. V. anat. A.articulatii. A.articulatii. V.Uturd. . care captuseste in-teriorul articulatiei si secreta lichidul sinovial. anat. -articulatii. ARTERITA TEMPORALA / arterite temporale / temporal arteritis. anat. A. tab. tab. boala Horton. anat.: coloana vertebrala). anat. COTULUI / articulation du coude / elbow joint. V. . V. tab.articulatii. tab. anat.articulatii. A. V. tab anat. . In care oasele sunt mobile unul fata de celalalt.articulatii. . arliculatio. accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizuala.

caracterizata prin malformatii multiple. anat. anat. 1S53-1940. f. tab. / arthralgia. Contraindicata In artrita septica. / plane joint. In esenta. anat. arthrogryposis multiplex congenita.tie care. . adesea In flexie. lysis = distrugere. In unele cazuri boala ar putea fi consecinta unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al maduvei. si anchiloza. Boala congenitala. ARTROGRAFIE. n. reprezinta. vege. o condromatoza sau o sinovita.] Procedeu chirurgical de blocare definitiva a unei articulatii prin fuzionarea epifizelor celor doua extremitati osoase implicate.). {Gjr. "boala Lyme si *sindromul Whipple cuprind a. V. [Qr. TARSOMETATARSIENE / articulations tarso-metatarsiennes / tarsometatarsal articulations. ARTRITA REACTIVA / arthrite reactionnelle / reactive arthritis.. INTERFALANGIENE / articulations interphalangiennes / interphalangeal articulations. anat. . r. kenlesis = mfe-patum. .articulatii. r.] Mic fragment osteo-cartilaginos sau In Intregime cartilaginos.r. AA. anat.: artroza (v. f. OASELOR UMARULUI / articulation des os de I'epaule / joints of shoulder girdle. sistem HLA). In general de durata scuria. [Pierre Marie. tab.ovoie. giv:e. respiratorie sau genitourinara. Sin. modda. este practicata in situatii de infectie (tuberculoza) sau instabilitate (paralizii) a unei articulatii si In cazul atitudinii vicioase a unui membru.. de unde descrierea unei forme a. [^r. aflat liber Intr-o cavitate articulara (frecvent la nivelul genuncniu-lui) si care prin deplasare poate provoca o blocare a articu-latiei respective. tab. . f. s. V. s. ARTRODIE. In con-secinta. f.. f.: spondilita anchilozanta (v. a aerului sau a ambelor (dublu contrast). METATARSOFALANGIENE / articulations metatarso-phalangiennes / metatarsophalangeal articulations. f. V. V. . Sin. arthron = articulafie. tab. f. / arthrogrypo-sis. AA.articulatii. V. A. arthron = flrticuiatie. ARTROCENTEZA.uta. In a. AA. ARTROPLAST1E. arthron = artic.)..r. si artrogripoza congenitala multipla.re. logos = ftiinfa.: a. In sectiunea capsulei articulare si a ligamentelor acesteia. ARTROLIZA.] Artropatie acuta sau cronica In care leziunea initiala si principals este inflamatia articulara. mc. s. gryposis = indoire. V. la arthron = articutatie. s. arthrodia = articu[a. tab. [C. ARTROLOGIE. / arthropaInie.} Refacerea prin operatic a unei articulatii mai mult sau mai putin alterate si anchilozate. distruge. / arthrite. AA. / arthrodie.articulatii. s. s. s.] Articulatie de tip *diartroza ale carei suprafete articulare sunt plane. s.. s. m.). anat. s. a. / arthrogrypose. Consta. inflamatorie asimetrica. Sin. tab. INTERMETACARPIENE / articulations inter-metacarpiennes / intermetacarpal articulations. [Cjr.\ Orice leziune articulara de origine nervoasa (ex. anat. s. s. AA. AA.. Sin. idiopatica Intalnita In 5-10% din cazurile de *psoriazis. f. . de [a lyein = a. termenul se utilizeaza In special pentru spondilo-artropatiile consecutive infectiilor enterice sau uro-genitale Intalnite predominant la indivizi cu antigen de histocompatibilitate HLA-B27 (v. c. iar *boala Bouillaud.articulatii. f. s. eidos = forma. [Gfr. ARTRITA MARIE-STRUMPELL / arthrite de Marie-Strumpell / ankylosing spondylitis. f. anat. une-ori ereditara. V. s. / arthralgie. Se manifesta prin trei tipuri majore: a. s. tabetica). INTERCONDRALE AA. . AA. ARTROPLAST1E ARTRITA REUMATOIDA / arthrite rhumatoide / rheumatoid arthritis. ARTRITA HIPERTROFICA / arthrite hypertrophique / hypertrophic arthritis. arthron = articuCatie.afie. ARTROGRIPOZA CONGENITALA MULTIPLA / arthrogrypose congenitale multiple / congenital multiple arthrogryposis. fiind excluse artro-patiile de alte origini si *artrozele. V. / arthrodesis.re.ta. AA.). V. forma.articulatii. SCAFOIDOCUNEENE / articulations scapho-cuneennes / cuneonavicular articulations. p. / arthroplastie.} Durere articulara.. arthron = articulatii plastos = modeiat. f. Afectare articulara cu *epansament In general aseptic. ARTROGRIPOZA. 18S3-192S. este necesara Indeosebi In investigarea articulatiei scapulohumerale si a genunchiului (v. V. izolata. anat.. joint mice.articulatii.] Mentinerea unei articulatii Intr-o stare de imobilizare. . meniscografie).re. / arthrocentese. m. nu sunt posibile decat miscari de glisare.tie. f. A. \Qr. tab. INTERTARSIENE / articulations intertarsiennes / intertarsal articulations. Indeosebi prin anchiloza fibroasa a articulatiilor (cu exceptia articulatiilor coloanei vertebrale si temporomaxilare) cu mentinerea membrelor superioare si inferioare In flexie sau In extensie.articulatii. arthron = articufatie. Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o forma de a. anat. p. ARTRITA CRONICA DEGENERATIVA / arthrite degenerative chronigue / degenerative joint disease. ne-uroiog franca. INTERMETATARSIENE / articulations inter-metatarsiennes / intermetatarsal articulations. s. f. medic german. f. . de. f. / arthroplasty. [Qr.AA. f. profesor [a 'Paris.articulatii. [Qr. tab. s.articulatii. V.. f.: poliartrita reumatoida (v. mai precis infla-matia sinovialei (*sinovita).: artroza (v.] Sin. METACARPOFALANGIENE / articulations metacarpophalangiennes / metacarpophalangeal articulations. anat. foarte probabil. s.} Punctia unei articulatii. AA. arthron = wticuCafie. o reactie imunologica la bacteriile sau virusurile responsabile de infectii. [C. OSSICULORUM AUOITUS / articulations de osselets de I'ouie / articulations of auditory ossicles. s. f. ARTROPATIE. AA. desis = [egare. ARTROFIT. arthron = articulatie. Utila pentru a evidentia corpi straini.articulatii. f. [Qr. s. . f. arthron = articut. phyton = p[anta. ARTRITA PSORIAZICA / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis. s.: "soarece articular". de obicei.] Interventie chirurgicala efectuata In scopul redarii mobilitatii unei articulatii anchilozate. / arthrophyte. Charcot sau neuropatica se produce o degenerare progresiva a articulatiei. / arthropaty. / arthrolysis. V. AA. simetrica ?i spondilita psoriazica. s. s. A.] Explorarea radiologica a cavitatii articulare dupa injectarea unui produs radioopac hidrosolubil. INTERCONDRALE / articulations interchondrales / interchondral articulations. r. -ltd.. s. tab. ARTRODEZA. / arthrographie. In prezent. neuropatice si a uneia miopatice. din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderente periarticulare. A. / arthrology. algos = du. tab anat.articulatii. care survine dupa una sau mai multe saptamani de la o infectie digestiva. V. / arthrocente-sis. ARTRALGIE. / arthritis. 195 .] Parte a anatomiei de-dicata studiului articulatiilor.. NA: articu-latio plana. / arthrolyse. f. athron = articutafie. / arthrophyte. Termenul se foloseste frecvent pen-tru artropatiile reumatismale si infectioase. profesor de medicina ititemd [a Leipzig.i pathos = 6oaia. tab. . a.fie. ARTRITA. Scop: redarea unei mobilitati satisfacatoare. tab. / arthrography. V. -articulatii. de [a plassein = a. arthron •= articulate.aza. Se asociaza si un grad de *amiotrofie. / arthrologie. OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle. [Cfr. f. Ernst Ado]/ Gusto v Gottfried van Strum-pel]. / arthrodese. graphein = a scrie.

modificarea dispunerii atomi-lor sau grupelor de atomi Intr-o molecula.priv. arthron = artu. f. dt la askos = burduf} Acumularea de lichid liber In cavitatea peritoneala. afectand una. Se dezvolta In intestinele vertebratelor. / asymptomatic. f. ASIMILATIE. [Gfr. piptein = a. [Cfr. In functie de continut. V.. V. Ascaris lumbricoides. / arthropneumography. f. stoma. iar termenul poate fi utilizat in sens general sau aplicat la un sector din organism. meniscale. / assainissement. ASIALIE. osteoarthritis. si artrografie. celulara.. artroscopie... hypertrophic arthritis. artrita cronica degenerativa. s. pneuma. s. V. este o metoda *profilactica. In faza migratorie se produc *eozinofilie (v. modificarea caracterelor unui organ In raport cu organul simetric.\ Vierme care apartine genului *Ascaris. [a skopfin = a. asphyxia = oprire. askarizein = a sari. care ramane latent. cu *anastomoza sinovialei la piele. Ant. In (imp ce sinoviala este normala sau cu leziuni discrete de inflamatie. symptoma. de la temnein = a t&ia. siafon = saCizia. ereisis = ridicare. ARTROTOMIE. A. / asphyxie. este uneori secundara unei disfunctii articulare de cauze diverse. s.) prin tratament adecvat. adj. / arthrorisis. s. / arthro-pneumographie. 196 ASINERGIE ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoides / Ascaris lumbricoides. / asepsie.. "osteosderoza subcondrala. artrita hipertrofica. s. / ascite. [Qr. o lungime de 15-25 cm si provoaca *ascaridioza. V. arthron = articu[atie. sphyzfm = a puba. apen-dicular etc. Intr-o proportie care depaseste pragul de toleranta. monooxid de carbon). Are o culoare rozrosiatica. a.. -onis = asemdnare. s. artrozice sau posttrau malice. a. / asialia. f. s-a injectat aer. de unde se deplaseaza In trahee. f. e^amina. In cazul leziunilor cartilaginoase. dar eel mai frecvent este primitiva. a ef(amina. [Gjr. / ascaridiasis.] Tulburare particulara care nu este nici paralizie. / arthrotomy.] Operatic prin care se obtine limitarea miscarilor la nivelul unei articulatii prin for-marea unui prag osos In calea miscarilor articulare. \Lat. A. f. putrefactie. a .] Radiografia unei articulatii In care..} Absenta totala a simetriei: 1) In organism. li-gamentare. -atos = gurd} Deschidere chirurgicala a unei articulatii.: In cazul unei artrite supurate. s. s. de.tiii -ozd. care este *curativa.priv. / asynergie. f.wa. arthroa = articulate. Indeosebi In *jejun.e^aminare. [G.. poate avea caracteristid de *transsudat sau *exsudat. / ascites. ARTRORIZA. uneori cu cavitati pseudochistice. s. skopos = ofiservator. f. \Gjr. s. hemoragic si chiliform sau 'lactescent (*tuberculoza. Insuficienta cardiaca). sectiune. a putsului. [Cjr. diaree si dureri abdominale). ASEPSIE. ascarizi. vedea. nid necoordonare. Alterarea biochimica esentiala probabila este scaderea cantitatii de "mucopolizaharide (*proteoglicani) din substanta fundamentala. fiind Inghitite si revenind In intestinul subtire. ARTROZA. la skopein = a video. "osteofitoza marginala si. ASCARID. / asphyxia. de. de [a assimilare = a face asemanator fi similis = asemandtor} Transformarea si Incorporarea substantelor nutritive la nivelul tesuturilor organismului. / asepsis. f. n ..i sepsis = infecfie.ARTROPNEUMOGRAFIE ARTROPNEUMOGRAFIE.] Infestarea cu *ascarizi si diverse-le tulburari care rezulta consecutiv acesteia. f. s. m.r. f. de-semneaza oprirea respiratiei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. adj. / arthrostomy. \Gjr. | Gjr. / sanitation. / asy metric. mai multe sau totalitatea glan-delor salivare.. f. s.. ci per- .: dezasimilatie. s. s. distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumita boala In-tr-un anumit teritoriu (locuinta. 4) Diminuarea sub nivelul de toleranta a concentratiei oxigenului atmosferic. 2) Eliminarea. ve. A. inaff. s. *carcinomatoza peritoneala). idnga. se caracterizeaza prin fenomene de sinteza pe cale enzimatica. arthron = articuiafie. symmetric = simetrie. ASCARIS / Ascaris / Ascaris. a -priv. a . n. s. ASCITA CHILOASA / ascite chyleuse / chylous ascitis. AspectuI lichidului poate fi serocitrin (*ciroza hepatica. f. / arthroscopie. askarizein = a fopdi. tuberculoza peritoneala. skopia . a . A. ASIMPTOMATIC.} Initial termenul a avut semnificatia de moarte prin Incetarea batailor inimii (v. {Gjr. A. Specie din genul ''Ascaris care traieste ca parazit In intestinul uman. / arthrostomie. f. ASCARIDIOZA. spre deosebire de *antisepsie. s. ASFIXIE. m.} Absenta salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determina o retentie salivara. si anabolism. Incaperi (sali de operatie) sau a organismului. Ex. ad = cdtre. f.] Ansamblu de metode fizice si chi-mice care Tmpiedica contaminarea cu microbi a unor substante.priv. [Cfr.: osteoartrita degenerativa. [Qr. si xerostomie. [^r. {Lot. a sdri.. s. m. Indeosebi gastrointestinale (vomismente. 3) Prezenta In aerul ambiant.] Artropatie cronica (de obicei monoarticulara sau bilaterala si simetrica) caracterizata anatomopatologic prin distructie initiala si primitiva a cartilajelor articulare. s. s. arthron = articutat-it. sub anestezie generala. graphein = a scrie. Actualmente.: dentar. f.. este indicata Indeosebi In paralizii si deformatii articulare dobandite. corpi straini In caile aeriene) si orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstructii a alveolelor pulmonare.. 2) Paralizia mus-chilor respiratori prin blocarea centrilor nervosi sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui. / asynergy.. ASCITA.ula. [a a . purulent ('peritonita cu *pio-geni). assimilalio. care vor da nastere larvelor ce vor migra din intestin. / arthrose.: pi. digestive. / arthroscopy. / arthroscope. regiune). s. obiecte. s. este utilizata Indeosebi In explorarea articulatiei genunchiului. Sin : chiloperitoneu (v.). s. s. s. f. Sin.are. ARTROSCOP. \Qr. -atos = ceea ce survine unpreuna. Sunt infestati mai ales copiii. s. syn = impre.] Care nu determina simptome clinice. s.e. f. a. frecvent. practicata In scopul unui *drenaj permanent. iar sub varsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinala. m. chilos (compresiune tumorala sau rupere a 'canalului toracic) sau verde cand contine bila. / asymptomatique. sanare = a face sandtos} 1) Eli-minarea unui focar de infectie (ex.] Metoda ultramoderna de explorare vi-zuala a cavitatii articulare.] Deschidere chirurgicala a unei articulatii. arthron = articulafie. f.] Absenta *pulsului. [Qr. s.i ergein = a iucra. Cauze frecvente de a. s. amigdalian. pe cale venoasa. insuficienta cardiaca globala. ARTROSTOMIE. / arthroscope. de la syn = impreund.: ciroza hepatica (cea mai frecventa).priv.priv. / ascarid. ASANARE. f. din care face parte si specia "Ascaris lumbricoides. -atos = aer.priv. ASINERGIE. / assimilation. 'in prealabil. / arthrorise. Infestarea se produce prin ingestia oualelor de parazit. s. s. f. de.\ *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavitatilor articulare. poate avea numeroase cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare.. lichidul de a. 2) In biochimie. a gazelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon..ni. aproape. a sari. s. f. tome = taiere. f. s. -oza . a . f. sindrom Loffler) si anticorpi decelabili prin serodiagnostic. *sindrom nefrotic. V. ASIMETRIE. / asphygmie. sphygmos = puts. / arthrotomie. utilizand 'artroscopul din fibre de stida. / assimilation. Obs. \Qr. / ascaride. askites. In plamani. f. / ascaridiose. / asymmetry. / asialie. f. ASFIGMIE. A. a acf:iona. s. cuvantui a. f. etimologia termenului). [Qr. / degenerative joint disease. f. dupa umplerea acesteia cu ser fiziologic. [Cfr.} Gen de viermi din ordinul Nematode. cancerul (Indeosebi digestiv sau genital). f. f. ARTROSCOPIE. s. askarizem = a fcpm. localitate. s. f. arthron = articuCafi. de ex. / asphygmia.

de la sterizein = a sta nemiscat. s. aspergilom si aspergiloza. neregulat. a.). Consecinta: asfixie mecanica sau pneumonie de aspiratie. a sufla (ad = catre. utilizata in mod curent pentru antistreptolizina 0 (v. / aspergillosis. putere. a • priv. c) a. ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthenie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia. imprastia. Aminoacid neesential.priv. m. s. f. pustule.pere.. ASPARTAM.: miastenie (v.conform re-gulei". m relief. dar fara *paralizie. f. m. Uneori termenul este utilizat In sensul de "impotenta. prin deformari neregulate ale corneei 197 . 2) Extragerea unui continut lichid dintr-o forma-tiune cavitara sau tubulara: a) a. s. -onis = asociere. tahicardie sinusala sau palpitatii. ulceratii. senzatie de astenie.priv. [Lat. f) a.] Sin. hepatica. -oza .: distonie neurocirculatorie. Sindrom imprecis. *amida a *acidului aspartic. s. hipermetropic pe un meridian.de. f. Tipuri: 1) A. n. a. ASOCIATIE. acomo-dativa. In consecinta. stereos = solid..priv. [Qr. n. [Qr. s. f. / astereognosie. vedere. este un medicament cu larga uti-lizare. al carei sue confine.. [Qr. chirurgicata (uscarea campului operator). [Lat.priv. a . ASTENOPIE. continua (dintr-o plaga. ASTENIE. de ia aspirare = a inspira.: somatoagnozie. tumori subcu-tanate fistulizate). iar imaginile sunt percepute deformat. a mai multor germeni microbieni. antiagregant pla-chetar si antitrombotic. morbida. / asomatognosie. / asplenia. s. observat eel mai frecvent la femeia tanara. rasp&ndi. Principala specie patogena pentru om este Aspergillus fumigatus. s. associatio. ASPIRATIE. pipait. f. / aspcrgilloma. m. splen. conic. s. pu-tore. ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus. numeie.: sindrom Bean. prin deformare conica a corneei. [o • pentru ac-etii. s. aspergere = a. s. si t6aialga. s.priv. fatigue. cunoaste} Pierderea constientei referitoare la existenta unei parti a propriului corp sau a Intregului corp. / astigmatism. s.ASISTOLIE turbarea facultatii asocierii miscarilor elementare In acte complexe din cauza dereglarii succesiunii contractiilor musculare care participa la un gest esential.] Prima denumire comerciala (1899) a acidu-lui acetilsalicilic (DCI). f.: *psihastenie.pentru Spiraea ulmaria. 5) A. / astasia. [£jr. In *hipermetropie. ASPERMATISM. 2) A. stigma. / asthenopia.] Absenta *splinei. a. V. ASTEREOGNOZIE. . / asthenia. ASTIGMATISM e) a. metoda psihanalitica de expiorare. si acid arahidonic. si debilitate. pu-ten. s. sperma. medicamentoasa. s. gnosis = cu-nooftere. •atos = punct. / somatoagnosia. / asterixis. a. sthenos = forfa. contrar regulei. / aspartamc. Sin.j Tumora granulomatoasa formala de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nivelul bronhiilor sau al unei cavitati pulmonare preexistente. f. / asterixis. aspi-ratio. / aspiration. ASTERIXIS. s. a . de ia istanai = a plasa. f. constituent al proteinelor. / astasie. saiiciiat de metit. de ex. de.] Imposibilitate sau dificultate In *ejacularea 'spermei. b) a. 6) a. Sin. miopie pe un alt meridian. Ciuperca poate disemina pe cale sanguina In creier. gastrica. f. asthenos = fara. m. langa. s. / aspergillome. 3) A. / aspermatism. de ia associare = a asocia (fid = [a. prin insuficienta muschilor drepti interni. [§r. a .. [Cjr. / asthenopie. s. raspandi} Gen de ciuperci din clasa Ascomy-cetes. a. s. f. / astereogno-sis.. 3) a. / asthenie. [Qr. / asthenocoria. / aspl6nie. sterixis = pozifie _fv(fl. a lichidului de staza gastrica. endocavitara (la nivelul unei caverne pulmonare). cuprinzand mai multe specii.} Imposibilitatea concentrarii sus-tinute a vederii. musculara. Simbol Asn sau N. s. moderata.] Boala provocata la om si animale de duperca Aspergillus fumigatus. s. ASTAZIE. spir . -onis = aspirafie a aeruiui. Dipeptid derivat din *acidul aspartic. modificari variabile (reversibile spontan sau dupa diferite probe) ale repolarizarii ventriculare si. reactie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile. microbiana. -atos = corp. intestinala. -inn.re. f. f. -ism} *Ametropie consecutiva unui defect de curbura a corneej sau a cristalinului pe diferite meridiane. Se observa In leziunile lobului parietal. sthenos = fortd. socius = asocial)} Relatie Inchisa In timp si spatiu Intre fenomene si obiecte: 1) In neuropsihologie.inan. V. *Edul-corant de sinteza. aproape. 2) Termenul se mai utilizeaza si pentru desemnarea insuficientei functionale a unui organ: a.priv. Sin. ASPERGILOZA. aspergere = a..). [Lot.). / aspermatisme. A.: agnozie tactila. a aerului sau a lichidului din cavitatea pleurala. / aspergillose. kore = pupiiil} Sin. f. dintre care unele sunt pa-togene. asthenos =. putere.). printr-un tub introdus In stomac si racordat la un sistem de a. s. opos = vdz. spre. / aspiration. 4) A. [Qr. ca antiinflamator.rce. Se observa In cursul *sin-dromului cerebelos sau In cursul *sindromului piramidal frust. de la a .priv. -omn. Sin. / astigmatisme. dureri precordiale. s. in. miastenie. invers.. cauzata de incoordonarea neuromusculara. V.. de ia a • priv. f. ASISTOLIE. f. la gnonai = a. / asparagine. [atin a[ unei plante rozacee. 2) A. s.ta.} 1) Patrunderea unor lichide (varsaturi. ceea ce conduce frecvent la *diplopie. din cauza oboselii prin suprasoli-citarea *acomodatiei. f. 4) a. / aspirine.} Imposibilitatea mentinerii posturii verticale. In care meridianul eel mai refringent este vertical. a . lumina nu mai este focalizata Intr-un punct la nivelul retinei. ops. frecvent.r. gastrica. f. Abrev. cunoastere. 5) a. f. a imprastia. n. d) a. Oboseala vizuala. Se mani-festa prin dispnee. m. ASLO / ASLO / ASLO. f. administrarea simultana a mai multor medicamente care se potenteaza reciproc. s. ASPARAGINA. systole = contracfie. s. s. 2) Termen utilizat si ca sufix pentru a desemna diminuarea functiilor unui organ sau ale unui sistem.. ASTIGMATISM. s. / asthenocorie.. f. f.} 1) Diminuarea generala a energiei si performantelor organismului fara relatie cauza-efect cu un efort. / association.ford putere. Se deosebesc: 1) A. compus. V. sthenos = fortd. f. pleurala. astigmie.. analgezic. si sindrom Da Costa. proprietate a fenomenelor psihice de a se corela si gmpa In campul constientei. -atos = sa. a . [Cat. o . antipiretic. ASOMATOGNOZIE. ptantd denumita.. gnosis = percepere. [Cjr. libera. s. s. -ism. Caracte-ristici: leziuni pulmonare cu hemoptizie (pseudotuberculoza) si/sau leziuni cutanate (eritem. s. s. sange. / asparagine.] 1) Termen care desemneaza absenta 'sistolei cardiace.. a . lichid amniotic) In caile aeriene. s. / asystolie. f. pe. ASTENIE MUSCULARA / asth6nie musculaire / myasthenia. fie patologice. ASPLENIE.: semn Adams-Foley (v. [C. Sin. la gnonai = a cunoaste} *Agnozie ma-nifestata prin nerecunoasterea obiectelor prin palpare.: semn Arroyo (v. prezent In numeroase vegetale. ASPIRINA. {CJT. ASPERGILOM. continua sau discontinua.prw. stasis = se. f. / association. soma. / aspirin. f. de origine neclara. stereoagnozie. / asystolia. bronsica (metoda de diagnostic sau terapie). n. f. coexistenta a doua sau mai multe stari patologice.. spirare = a rdsufla). f. [Lat. 2) In biochimie. a face sd find. imprastia. aspergere = a raspa-ndi. inima si rinichi. cu efecte fie pozi-tive. intestin sau cavitate se-roasfi). s.priv. / aspartame. care survine In 'miopie si In unele "nevroze. s. s. s. -enos = spKnd. astheneia = sla6iciune. de. ASTENOCORIE. adica a *somatognoziei. Se asodaza aproape Intotdeauna cu *abazia.. de [a a . a sta. s.

Indeosebi mastocite. si a. dar ele au rol cert In organizarea structurala a *barie-rei hematoencefalice si In controlul mediului ionic al neuronilor. / ataxia. II). asociata unei hiperreac-tivitati bronsice nespecifice la stimuli variati. A. 2) In limbaj clinic. ASTROCITOM. [itd.] Sin. s. iar dupa 15 ani de la debutui afectiunii Tsi pierd capacitatea de mers. f._ ATAC DE PANICA / attaque de panique / panic attack.dde. pierderea reflexelor osteotendinoase si a sensibilitatii profunde. 3) In limbaj curent. / ataxic. s. s.cwr'\ V. constand In agitatie extrema. atavus = strOmofi -ism.te. Tulburarea este legata de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal).] (Substanta) care exercita o retractie fibrilara la nivelul tesuturilor vii. constituit din astrocite aplati-zate si alungite. Etiologic s-au descris 3 forme prindpale: a. la tattein = a ordona. Ca urmare. cu prognostic bun si evolutie lenta. care sunt dezordonate. / astringent. exista trei mari tipuri: a. a aranja. Sin. ATAC. s.astroblastomul si IV glioblastomul). se produc episoade recidivante de bradipnee expiratorie. prin complicatii cardiorespiratorii. 2) Detasare emotionala.] Tumora primara a SNC care se dezvolta din 'astrocite.. [Cjr. astragalus. pronuntata care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust si dispare rapid sub actiunea unui tratament specific. ' ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma. de grad malt (III . Marea majoritate a bolnavilor prezinta scolioza. patologica. cu tuse. frisoane sau bufeuri de caldura.di. astron = ste-a. adj. 2) Tulburarea de panica reprezinta repetarea a. disartrie. poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombinari genetice. fibros. -omo. aranjare. / astrocyte. r. Etiologic se disting a. sin. atturcare = a mcepe. a .caia la ^(e. astroci-tom. taraxis = tuilJurare} 1) Stare de calm mental obtinuta prin suspendarea judecatii privitoare la chestiuni controversate. 182S-1S8Z. f. emetrop etc.ASTM pe acelasi meridian. s.: boala Friedreich. astron = stea. Decesul survine Intre 40 si 50 de ani. s. taxis = ordonare. Este expresia unui puseu de meningoradiculomielita posterioara sifilitica. neasteptate pe un fond de anxietate persistenta. simplu. A. de. frica de a muri. F. A. probabil o reactie alergica la endoalergeni formati la nivelul unui focar infectios local. ATAXIE ACUTA TABETICA / ataxie aigue tabetique / acute tabetic ataxia. / attaque. s. m. s. ASTROBLASTOM. de grad mic (I. a. din {ST. Ex. atara-xia = impast6i. cardiac. atribuit unei react" reflexe. b. ASTM.: ereditate ancestrala sau de revenire. / astringent. cinetica). parestezii la nivelul membrelor. cu staza pulmonara. m. convulsii si tulburari de mers. bronsic adevarat si simptomatic: 1) A-bronsic adevarat. n. Jfanovra. [Lot. iar celalalt normal. m. f. asthma = gAfaiaia. stringerc = a strange. [QT. ATAXIE LEYDEN / ataxie de Leyden) / Leyden's ataxia. diitringens. ASTROCIT. senzatie de strangulare. / ataxie. a. / astrocytoma. F.. se caracterizeaza prin: ataxie cerebeloasa. s. Cu debut Intre 5 si 15 ani. tremuraturi sau secuse musculare. Sin.] Tulburare motorie nonparalitica ce se caracterizeaza printr-o proasta coordonare a miscarilor. pentru de-numirea a doua tipuri de tulburari anxioase: 1) A. este o afectiune inflamatorie cronica a cailor aeriene. 1858-1916. / astragale.] 1) Tulburare aflata In relatie cu *ataxia sau asemanatoare ataxiei. a unei afectiu_ni acute sau a unui episod acyt dintr-o afectiune cronica. senzatie de sufocare. ASTM BRONSIC / asthme bronchique / bronchial asthma V. eozinofile si linfocite T. / ataxique. f. Din punct de vedere evolutiv si prognostic se deosebesc a. protoplasmic. ASTRAGAL. ATAXIC. de la ad = cdtre. neurolog airman. determinand secretie de IgE). 2) A. \Qr. a. n. Pseudoastm (v. m. cu formare de complexe Ay-Ac). spontan sau prin terapie. mecdc airman. stroke. wheezing si sibilante. dispnee paroxistica nocturna asdata unei cardiopatii cu insuficienta ventriculara stanga. / attack.} Sindrom respirator cronic determinat de cauze multiple. de p. ou f.u sunt dare.: criza. / asthma. m. anat. s. \Lat.. / talus. .. In mers (a.guiat. s.. locomotorie) si In timpul efectuarii unei miscari (a. s. [Nikolaus Freidreich. / astroblastome. Este prima boala autozomal recesiva demonstrata a fi consecinta unei "mutatii dinamice. m. n. astron = stea. 2) Bolnav afectat de ataxie. violenta ca manifestare. / astroblastoma. a. s. la a . ce se manifesta In ortostatism (statica). .} Cea mai frecventa forma de 'ataxie ereditara (In Europa prevalenta 1/50 000). urmate de regula de o *expectoratie mucoasa. sau pseudoastm. grupate In fascicule. care include astrocite globuloase si este observat In unele *facomatoze. de. la a . tabes ereditar.priv. spasmodic. [Cfr. extrinsec neatopic (ca raspuns la contractui cu un alergen. [I. me. sur-vine brusc (fara relatie certa cu o situatie exterioara declan-satoare) si consta In asocierea unei senzatii de frica intensa (teama de a muri. f. simptomatic. n.oase. s. Se disting a. tab. ataktos = nere. In sange apar Ig. reversibile partial sau total..] Celula a macrogliei caracterizata prin prelungiri protoplasmatice sau fibroase de forma stelata. extrinsec atopic (prin raspuns anormal al organismului la contactui cu un alergen care activeaza un don de limfocite B. ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich's ataxia. medic airman. codificand proteina denumita frataxina. adj. Strasbourg fi •SerKn. fibhlare. 2) A. m. vertij. / astrocytome. de. / atavism. Termen vechi. a. format din astrocite bogate In prelungiri dispuse In toate directiile.: fenomene a. 18321910. ASTRINGENT.id. s. ATARAXIE. 3) A. s. cu celule gigante (gemistocitice). fara relatie cu o reactie alergica. (succe^iv) la '}\pnigs6erg. [Cfr. n. de p. In 70% din cazuri se constata cardiomiopatie hipertrofica. kytos = cdula. greata. adj. este notata X25 si se afia pe bratui lung al cromozomului 9. a Uga. m. durere sau Jena toracica. denumit uneori si a. s. crisis. s. derealizare. Sin. frica de a Innebuni.} Dificultate In initierea miscarii picioarelor cand acestea se afia In contact cu solul.. cu manifestari mai mult sau mai putin asemanatoare crizei de a.priv.. EfectuI este util pentru reducerea secre-tiilor unei plagi sau a mucoasei intestinale (efect antidiareic). iar In 10% diabet zaharat.. astragalos = os. [Qr. n. cu evolutie rapida si prognostic foarte rezer-vat. reflex. transpiratii. De exemplu. s. Functiile a. deci un a.rna.te.\ 1) Ocurenta brusca. lat-tein = a ordona. de a comite un act 198 ATAXIE LEYDEN necontrolat) asociata cu simptome vegetative.] V.. n.priv. ATAXIE FRONTALA BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia. intrinsec (cu mecanism incert. / astrocyte. aranja.. n. astm (1). / ataraxia. [tfr.). kytos = ceCuCd. readus In drculatie de *DSM IV. astm) ce reprezinta o manifestare a *insuficientei cardiace. ATAVISM. indiferenta. din unele stari febrile. adj. -e. 6) A. -<wno. blastos = germe-n. s. ATAXIE. / asthme. *apoplexie.rg. apoi dt patoCogie me.] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reaparitie a unor caracteris-tici ereditare defavorabile ramase latente timp de una sau mai multe generatii intermediare.: pseudotabes (v. DebutuI este brusc si (desi simptomele dominante variaza de la subiect la subiect) se considera ca poate fi diagnosticat clinic daca patru din urmatoarele simptome survin brutal si se exprima la maximum In mai putin de 10 minute: palpitatii. de a deveni nebun. de obicei asociate cu tulburari ventilatorii obstructive de intensitate variabila. a. pot fi clasificate In: 1) A. sau f. infecto-alergic sau atopic intrinsec). In care intervin numeroase tipuri celulare. / atavisme.hta. / ataraxie. [Ernst Viktor von Leyden. s. survenind In special noaptea si dimineata devreme... profesor de anatomic. m. protoplasmatice si a.udwig Bruns. caracterizat prin crize de *dispnee paroxistica de tip expi-rator. s. profesor de.-dicina in. Gena a carei mutatie este responsabila de a.: amiotaxie. In care un ochi este astig-mat. [Lot.

} Sin. wtdrire. sphaera. profesor de. [at.. Leziunea se acompaniaza adesea de o retractie a tesutului pulmonar vecin. s. 2) Absenta timusului. / atticitis. Unitatea de presiune In SI este 'pascal. ATICA. de inactivitate totala. chirurgie in/an tild fi de chirurgie ortopedicd la 'Sans.] Portiunea superioara a *casei timpanului. fierturd. gr. extinsa pana la circa 10 km de scoarta terestra. s. / atticotomy. attikos = referitor la fitena.] Cea mai mica particula a unui element chimic ce pastreaza toate caracteristicile elementului respectiv. athere = terci.priv. din tat. / atheroma. / atypique. ektasis = dilatatie} Colabarea (turtirea) alve-olelor pulmonare In lipsa aerului pulmonar. iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul. si coree. f. s. n. [at. athere = terci. s. ektasis = dilatatu. [a attenuare = a s[a6i. stratosfera si ionos-fera. / atheroembolism. ATMOSFERA. / athetosis. de. s. improvizat sau confectionat special si utilizat pentru imobilizarea de urgenta sau definitiva a *fracturilor sau luxatiilor. f. f. secfiune. A. termen preiuat ulterior in arliitecturd.). substanta reticulata). manifestata prin stare de indife-renta. [Qr. Cauzele principale sunt stenoza si obstructia bronsica. 2) thymos = principiu vital. s. de la a . de [a temriein = a taia. hastelta = Bat mic. / atherectomy. adj. [Lat. -oza} Sindrom caracterizat prin existenta de miscari uni. s. f. lente. Calea de abordare este chirurgicala sau endoluminala. f.fi\at. la nivelul extremitatilor. ATLAS. / atticite. din metal. timus. 2) Tinuta sau pozitie a corpului. / atherogenic. / atticotomie. termen preiuat ulterior m arfiitecturd. -ita. / atherogene. -onis = atenuare. s. adj. lobulara sau segmentara. prezinta trei mari zone: troposfera. de [a luiiein = a ordona. ATETOZA. / ath6rectomie. [Cyr.). attikos = referitor [a Atena. ghips etc. Forme (In functie de localizarea procesului de a. s. f. care proemina sub forma unei placi subendoteliale.: ateromectomie. / atlas. ATOM. adj. f. s. fierturd. f. athere = terci. tomos = taiat. material plastic. / ath6rome. [ Trepanatie a temporalului prin care se asigura access la nivelul *aticii. / atome. m. / athymie. ATEROM. influentate in di-ferite zone ale globului terestru de sursele de poluare. de la skleros = tare. fizica sau normala reprezinta o unitate de masura tolerata pentru presiune. poate fi: masiva. care spijina cerul pe umerii sai. s. [personaj mitologic: titanul Atlas. s.: boala Hammond. imunitar si perturbari ale hematopoiezei. de. a reduce-} Diminuarea intensitatii unui fascicul (de radiatii luminoase.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale peretilor arte-riali.] Leziune histologica Intalnita In evolutia *aterosclerozei. f. \Qr. deviere de la o forma considerata caracteristica. termen preiuat ulterior in arfiitecturd. / atheromasia. s. a. s. a . din gr. atticus. athere = terci. atlas = atlas. ballein = a arunca). / athetose. prin a.a m. NA: recessus epitympanicus. ATEROMATOZA. fierturd. 1 atm = 105 pascal. ATEROMECTOMIE. se poate fibroza. de la typos = tip. Consistenta sa variaza in functie de raportui dintre materialul lipidic si eel fibres. Se pot asocia modificari de tonus (hipertonie intermitenta sau hipo-tonie). / athymia. Pe cap de locuitor al planetei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer. / atheromasie. Sin. s. abductie si rotatie intema. aptitude = aptitudine. m. adj. Jumatate din aceasta cantitate se afla Intr-un strat relativ subtire. / attenuation. Uneori. [Lat. [EdouanI Francis Kirmisson.. attikos = referitor [a fitena. cavitate. f. cantareste circa 5-1015 tone. s. In literatura medicala. f. [Qr. Var. a6ur. f. dur. s. n. s. s. -oma. -oma.r. athetos -ne. fierturd (-oma). [Lat. s. m. se Intelege formarea de ateroame multiple. A. ATELECTAZIE. s.sau bilaterale involuntare. in ime-diata apropiere a suprafetei Pamantului. sectionat fi temnein = a tdia. aranjare. gemian = a produce.] V. Ideas = e^tremitate. / atom. de [a emballeia = a arunca m (en = in. are o 199 . \Gjr. Intalnita In a doua faza a osteoartritei tuberculoase de sold. (ex. f. ultenuatio. s.] Neconform unui anumit tip. spontane. este considerata o boala generala oom-plexa. / atherosclerose. de obicei In forma de lama subtire. aritmice. angeion = vas. fierturd. [a gennait = a produce. lemn. m. depinde de natura si grosimea materialului traversal ATERECTOMIE. ATENUARE.] Otita medie In care inflamatia este dominanta la nivelul *aticii. pana la Inaltimea de 5 km. fiind. termen prduat ulterior m arfiitecturd. atticus. s. ATICITA. f. athere = terci.: forma a. model. / attico-antrotomie. formand un fibroaterom. s. cu depunere de colesterol si calciu (formare de *ateroame). [Cfr.: sindrom Louis-Bar (v. s. / attique. totodata.] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei persoane. s.): 1) A. Inlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scleroza). de la temnein = a tdia. din gr. localizata pe arterele coronare.priv. gr. Proprietatile fizice si chimice ale a. / atmosphere. s. attikos = referitor [a ^. iithere = terci.. / atherogenesis. f. [Lat. -oza . genesis = prodwere. / atmosphere. Etiologia a. pentru aterectomie (v. ate-les = incomplet.\ Trepanatie larga prin care sunt deschise *atica si *antrul mastoidian. f. A. 1848-1927} Atitudine vicioasa de flexie. din gr. ATITUDINE.) la traversarea unui anumit material. Dupa Intindere. a. ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kinnisson / Kirmission's attitude. tipica... ATIPIC. ATEROGENEZA. secftune. ATICOTOMIE. f. 1'. atomos = mdivi-zihil. s. ATEROSCLEROZA. atypical. A. / atticoantrotomy. antron = pefterd. poate fi acuta sau cro-nica. ektome = eyizie. gr. se poate calcifica si. Intreaga a. .] Dispozitiv. m.oase. [Lat. gr. / attenuation.} Termen generic care desemneaza factorii implicati In procesul de 'aterogeneza. 8. / attitude. indeo-sebi industriale. tab. f. antrum. f. f. sklerosis = indurare. 'in functie de evolutie. typikos = tipic. embolie. f. In evolutie.] Procesul de formare a placilor de *aterom. manifesta prin deficit anabolic. sphtiiru = sfera. spirit. [Cfr. m. 2) A. [C. fierturd (-oma). symbolic. s. atticus. constituita dintr-un depozit lipidic extracelular situat In intima arteriala.priv. unde sonore etc.] Leziune a intimei arte-riale la nivelul careia s-au format *ateroame multiple. Sinonimia cu termenul *postura nu este recomandata. \Qr. din gr. / atypic. / atlas. / epitympanic recess. / splint. fierturd (-oma]. / attelle. numeric egala cu forta exercitata pe cm 2 de o coloana de mercur Inalta de 766 mm. nere- ATOM gulate si cu amplitudine mica. s. f. Var. Ex. attitudiae. chirurg francez. s. variaza cu altitudinea. s. / atherosclerosis.] 1) Scaderea tonusului afectiv. thy-mos = minte. coronariana. f. Miscari-le sunt accentuate de emotii si de activitatea intelectuala. ATELA. ATIMIE. X. marcd..tena. f. atheromectomie.} M. s.] Distrugerea sau ablatia placilor de aterom cu ajutorul aterotomului. atticus. ATEROGEN. atmos = vapor. [Itai. \Gjr. taxis = ordonare. f. a aranja. s. In ultima instanta. cerebrals intereseaza poligonul Willis si ramurile sale.priv. f. [Qr. embole = acfiunea de a arunc. s. A. / atheroembolism. la 0°C. gr. ATEROEMBOLISM. ATICOANTROTOMIE. f. / attitude. ulcera. n. s. f. f.: dislipidemia. nudeele gri centrale. tome = tdiere. [Lat. implica leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6. {Cjr. a . V. athere = terci.ATAXIE-TELANGIECTAZIE ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-telangiectasie / ataxiatelangiectasia. s. formatiunile subtala-mice. / atelectasie. fumatui etc. tome = tdiere. a . a unei boli). s. / atelectasis. [Gr. [Qr. anat. / atherogenese. ionizante.] In-velisul gazos al scoartei terestre.

c. de [a attcrere = a. alba Milian . ATROFIE CEREBRALA / atrophie c6rebrale / cerebral atrophy. ATROPINA. f. difuze sau circumscrise.. 1) A. 3) A. f.: *boala Kraepelin). musculara. a. s. cu predispozitie ereditara. localizata sau difuza. a . atriotomie. uscata. n. a. / atresie. ATREZIE. ATRIU. Dimen-siunile a.: FoFi-ATP-aza (v. / atresia. a alcoolicilor (corticala tardiva). tresis = orificiu..: hipertrofie. si un numar de electroni egal cu numarul de protoni din nucleu. f. *scleroza laterala amiotrofica). corticate izolate (*boala Alzheimer. cicatriceala . a. f..\ Dispozitiv care disperseaza un lichid sau o suspensie In particule fine. f.). la var-sta adulta. cfwurg german. [Qr. cu afectarea retelei cutanate de colagen.prin transformarea tesutului elastic cutanat In substanta hialina si coloida. 1866-1938} Sin. (zeif:e. de. n.. attritio. diminuarea consistentei si a elasticitatii acesteia. primitiva In treimea inferioara a gambei. A. c. / attrition. atrium = antuamera. boli rare ?i discutabil dasificate (ex. f. Ant. alcatuind molecule. / athrepsie. antiemetice. caracterizat prin subtierea pergamentoasa a pielii. dementa senila). atopos = in afara (ocuiui normal'. si evolueaza progresiv. f. diminuarea tonusului muscular. m. care devine galbuie. poate fi primitiva sau secundara unui medicament. m. ATROFIE CUTANATA / atrophie cutanee / atrophoderma.: 200 ATROPINA imbatranire) sau In cadrul unor procese patologice.priv. 2) A. fie In combi-natii cu aiti a. este reversibila.} Absenta congenitala sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural. permitand accesul chirurgical In cavitatea atriala corespun-zatoare.ATOMIZOR structure complexa. a . / atony. camera.portiune a cavitatii timpanice situata In vecinatatea ciocanului. In ventricule prin valvele atrioventricu-lare.dro6i} Leziune a unui tesut sau organ produsa prin frecare sau zdrobire. sunt utilizate ca spasmolitice. / atomizer. / atonie. de la temaein = a taia} Incizie a auriculu-lui. atomos = indivizibii. ATRITIE. ATP SINTETAZA / ATP synthetase / ATP synthetase.priv. s. Clasificare dificila.: 1) A. [Lat. A. [Qr. f. fara pierdere prealabila de substanta. f. ATOMIZOR. Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabila. s. s. care inhiba efectele stimularii fi-brelor ganglionare *parasimpatice. V. tonos = tensiune. profesor la ^{am6wg. m. s. f. *boala Pick. / attrition. s. vulvara . s.). topos = foe. este un sistem neutru electric. atrium. ta a . / atrophy. 3) A. stang primeste sange oxigenat de la plamani prin venele pulmonare. co-loida . 8) A. s. s. boala Parkinson si ca antagonist In supradozarea substantelor parasimpaticomimetice. NA: atrium. Lachesis fi fitropos). ATROFIE OSOASA SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis. Ex. Sin.. ATREPSIE. / atropine. ce poate exista fie liber. s. Sudeck's disease. nutrifie. dislipoidica -secundara unei 'microangiopatii diabetice. threpsis = nutrifie. / atomiseur. este aso-ciata cu afectarea structurilor nervoase vecine (a. a. (1). auricular . (a ater. de. s. -onis = frecare. f. Sangele trece din a. / atransferrinemie. prin venele cave si sinusul coronar. f. Atropos = una dintre cdt.: auriculotomie. dar cu respectarea tesutului elastic. s. / oreillette. In care este concentrata sarcina pozitiva si aproape Intreaga masa a a. ATP / ATP / ATP. sunt de ordinul lO"10 m. a. (identici sau diferiti).priv.. s. Sin. [Cfr. idiopatice sau congenitale. *hipotensiune ortostatica).antecamera. *ataxie. olivopontocerebeloasa. s. corticate asociate degenerescentei altor regiuni ale nevraxu-lui (*boala Creutzfeldt-Jakobs.. 3) / atrium. Sunt incluse In aceasta categorie: a. [Lot.a.] Stare de "hipersensibilitate sau de *alergie. De asemenea. [Paul H. ATRANSFERINEMIE. s. Sin. / atopy. sarurile solubile de a. (2. In ansamblu. s. dupa o infiltratie locala de corticoizi. Iar atrophy. drept primeste sange deoxigenat din Intreg corpul. este adesea ireversibila. Aceasta entitate include si *sindromul Shy-Drager. 2) Forme In care a. 4) A. ATOPIE. la a .] Diminuarea de volum a unei mase celulare. In preanestezie pentru prevenirea reflexelor vagale. freca. exceptional.] Termen utilizat In nomenclatura anatomica pentru a desemna o camera sau o cavitate care asigura comunicarea cu o alta structura. / athrepsia. [Lot. V. Uneori. A. aplazie si hipoplazie.). . secfiune. si vaporizator.). / atriotomy. ale destinulw. caracterizata printr-o slabire extrema. ihtiozifonria -asemanatoare cu cea din *ihtioza.} Absenta *transferinei din sange. s.. 5) A. -trum = negru (deoarece in acwtd. \Qr. secundare.stare fiziologica de senescenta a mu-coasei vulvare. [Cfr.. atrium =. semne *extra-piramidale. f. 7) A.priv. a unui tesut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutritional sau de activitate functionala. f. -tra. a . cavitatea timpanica propriu-zisa. a z. atria. atropa = fieliadcinili din gr. -(rum = negru. in blocurile atrioventriculare. s f. s. cu excep-tia plamanilor. cortizonica .fenomen fiziologic produs In cursul Tmbatranirii. a . dar superficiala. 3) A. V. s. -atos = sange. s. permitand administrarea unor me-dicamente sub forma de *aerosoli. utehna. urmata de dis-tensia lobilor prostatei. 2) A. nucleui avand dimensiuni de ordinul W-IO-15 m.camera superioara a fiecarui hemicord. Ciotflo. se poate produce In cadrul unor procese de involutie fiziologica (ex. / atrophie. f. Are drept consecinta afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor. de la ater. tomos = taiat. dentorubrica).priv. si anticolinergic. M. amiloidozei sau. se facea focul [a romani. gr. ATROFIE SISTEMICA MULTIPLA / atrophie systemique multiple / multiple system atrophy. s. mnegreau). Denumire generica folosita pentru a regrupa leziunile degenerative. Administrate pe cale bucala. haima. deficitului de dopaminhidroxilaza. a.: boala Aran-Duchenne (v. poate fi difuza sau localizata. c. [Qr. -ina.. tro-phe = ftrana. / atopie. pi. gr.. 6) A. *coreea Huntington. / atransferrin(a)emia. senila .cicatrice netraumatica si superficiala. f. care afecteaza neuronii cortexului cerebral. a . [Lat. 2) A. pulmonar spatiu situat la capatui ductului alveolar care se des-chide In alveole sau In sacii aerieni pulmonari. prostatica provoaca o retentie a secretiei. / atropine. ATROPIE. utilizata m mod curent pentru acid adenozin trifosforic (v. Termen generic pentru ansamblul afectiunilor degenerative. -tra. sectionat fi tem-nein = a taia. cardiac (NA: atrium cordis) . inertie uterina. fiind alcatuit dintr-un nucleu (alcatuit din neutroni si protoni). iar perefii se. ATRIOTOMIE. de. ATROFIE MUSCULARA PROGRESIVA / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy. -ina. a urmatoarelor tulburari: disfunctie a sistemului nervos autonom (In esenta.priv. Abrev. dupa sediul leziunilor: 1) Corticala. Denumire generala a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului. \Gjr.] Alcaloid extras din Atropa belladona. s.} Diminuare a "tonicitatii normale a unui organ contractil.dupa o *corticoterapie prelungita. care se manifesta printr-o subtiere a pielii. ATROFIE CEREBELOASA / atrophie cerebelleuse / cerebel. c. s. Sudeck. dintoto'i ferrum = fier. antisecretoare. iar In doze man are actiune centrala. trd 'Parce. tome = town. diabetului. irons = p&ste. f. generand anemia sideropenica congenitala. f. Tipuri: 1) A. A. Forma particulara: a.] Stare de denutritie grava a sugarului. ATONIE. subcutanata sau intravenoasa. care apare sporadic.priv. se utilizeaza In colire ca midriatic. [at.: boala Sudeck (v.

digitus auricularis. dim. s. / audit. audit. destinata descoperini defidentelor si corectarii acestora. AUTOAGRESIUNE. de. tabagismului etc. s. ascuitare. Cea mai precoce psihoza a copilului. s. / autoagression. AUTACOIDE. [Qr. AUDIOGRAMA. f. de sete sau afective. osteon = os.ATROPISM ATROPISM. gr. s. este evaluat la un control ulterior. f. n. AURICULOTOMIE. Dupa Laennec. la amis = AUTOAGRESIUNE ureclie. f. urechiusa sau auricul al inimii. auricula. f. {Cfr. m.diu. akos = re. AUTIST. insufi. reprezinta o manifestare tipica a *schizofreniei. poate evolua catre 'arieratie mentala sau *schizofrenie. / audiogramme. audi-bilis = cars poate.. abdominale. Prezinta *ecolalie. m. cu lumea exterioara. vizuale. [Lot. s. constituie unui din cele patru pro-cedee clasice ale examenului clinic. [a audire = a auzi. f. 2) Subject care sufera de autism. cu nr.. [Lot. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la "hor-monii locali ca "histamina. gr. / auriculotherapy. s. s. [at. / autoagglutinine. f. foarte dens. [Lot.. f. f. s. f. de. / atropism. f. n. Totodata. / auricular. [Lot.] Reprezentarea grafica a rezultatelor *audiometriei. autos = sine.. ca urmare. exista tendinta Inlocuirii sale cu termenul simptom semnal. a modela} Sin. de. 2) Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru bolile In care exista 201 . / auriculotomie. ou f. f. AURICULOTERAPIE. n.] Denumire generica pentru substantele specifice formate In celulele unui organ si deversate in sangele circulant pentru a actiona asupra altor organe. desemneaza mai curand *prodromul unei crize generalizate (senzatie de tensiune intracraniana. pi. \Cjr. AUR. / autaco'ides. Este un metal galben.. [Lot.] Element chimic pretios. la auris = urecfie. reprezinta curba obtinuta prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaza diferite praguri de audibilitate. [Lot. A.: atriotomie (v. [Cjr. -ism. -onis = auzire. f. therapeia = tratament. -ism.. / aurovertine. / autis tic. dys = grw. / auriculaire. s. m.rme. / audibility. autos = sine. s. aura = rasufiare. s.me. s. a. / audimutitas. s. / audition. / gold. [Lat.] Metoda de examen clinic obiectiv care consta In ascultarea zgomotelor normale sau patologice din interiorul organismului. s. s. s. la temnein = a tdia.] Intoxicatie cu *atropina sau "belladona. / autisme. autos a sine. congenital word deafness. audi-tus = auz. A. audire = a auzi. audire = a auzi. A. s. [1^.: sindrom Seals (v. dim. adj. s. s. autism infantil). f. alaturi de *inspectie. mai sunt Inca utilizati In trata-mentui afectiunilor reumatismale. s. -onis = atac. mutus = mut.. -ina . de la aggredi = a ataca. s. hearing. [Lot. f.] 1) Cu referire la *autism. / atropism. [Lot. activa). prezinta proprietati antiseptice si antiinfectioase (a. Unii dintre compusii a. EfectuI recomandarilor ce rezulta din analiza initiata prin a. / aura.\ Sin.\ Iden-tificarea sunetelor prin simtui auditiv. AUDIT. / Beals' syndrome. Expresia fetei sale nu este cea a unui *arierat mental si uneori surprinde prin memo-rie si capacitate de calcul. / audiometrie. s. a uni. / autiste. A. s. adj. absenta reciprocitatii emotionale si polarizarea exclusiv asupra lumii interioare. f. se disting a. a uni. adj. f. auricula. de.] 1) Care se raporteaza la ure-che.] Tulburare grava a Invatarii limbajului oral la copil. AURICULAR.. f. de. s. autos = sine insufi. insufi. / auscultation. Cat. f.: boala sau sindrom Kanner. auricula. s. AURICULO-OSTEODISPLAZIE. audire = a auzi. i. AUDITIE. n. AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism.. Nou-nascutuI este indiferent la prezenta mamei. / or. s.. prin intermediul *stetoscopului. agglutinare = fl Ivpi. / auto-agglutination. fara a cauta un contact.] Aparat generator de sunete pure de intensitate variabila. In forma foarte dis-persata. / autoagglutination. de [a audire = a ami} Intensitate fiziologica a unui sunet: limitele Intre care un sunet Incepe sa fie perceput si provoaca o senzatie dureroasa. Se asociaza frecvent cu *afazia congenitala. aggresio. este dezinteresat de jucarii si se balanseaza urmand un ritm monoton. / autism. pasagera resimtita de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie. m. *eicosa-noidele. / auriculotherapie. s. cu conductibilitate electrica mare (fiind uti-lizat din acest motiv In informatica). *serotonina. gr. s. [Lot. / autoagglutinin. s. AUTISM. gramma = Inscriere. s. / aurovertin. inde-pendenta de existenta surditatii. / audiogram.la amis = urecfie. ca urmare a prezentei unei 'aglutinine In ser si a unui antigen corespondent la nivelul suprafetei eritroci-tare. AUTOAGLUTINARE. {Gfr. coloidaf). obtinandu-se *audiograma.). aurum = aur. a unei psihoze sau a debilitatii mentale. m. m. m. s. metron = masura} Metoda de masurare a acuitatii auditive. / audibility s. AUSCULTATIE. sounding. m. dim.. AUROVERTINA. Sin. f. s. imediata. de ex. / auriculotomy. atomic 79. {Lot. iar copilul mic este izolat. f. / audit. f. {'Eng[.} 1) Agresiune Tmpotriva propriei fiinte. simbol Au. AUDIOMETRU. s. AUDIBILITATE. a fost unui dintre primele biomateriale utilizate (In aliaje dentare). tome = taie-re. m. gr. [Qr. Inhibitor al lantului respirator mitocondrial care se fixeaza pe ATP-aza. agglutinare = a iipi. gr. gr.. m. AUDIOMETRIE. f. n.).nutw atropina. gustative. f.] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senzatie subiectiva. [Lot. NA: digltus minimus (2). pi. uneori manifestari auditive. insufi. f. de (a audire = a auzi} Evaluarea critica a unui sistem.) sau simptom corespunzator unei crize partiale (mai mult sau mai putin complexe) cu evolutie rapida spre generalizare. auricula. ihsufi. AUTOAGLUTININA. mediata. a.. radioactiv a fost utilizat In scog diagnostic si In terapia unor tumori maligne. s. AURA.z. ausciiltare = a asculta cu atenpie. [at.. [Lot.. s.. SubiectuI auditului este delimitat precis si se compara rezul-tatele reale cu cele admise In general. paihice etc. s. etimoio-gia tc. s. uuufi. n.] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii. olfactive. si a. sau f. adj. s. s. modificari de apetit. n.\ Metoda empirica utilizata In tratarea durerilor cronice. Termenul este utilizat frecvent pentru desemnarea unor forme de psihoze infantile (v. permitand explorarea si masurarea 'auditiei si a 'audibilitatii. s. Locul de proiectie tegumentara a transmisiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se numeste focar de a.\ Replierea In sine si pierderea contactului vital cu realitatea. a. audire = a auzi. Este nealterabil In medi-ile cele mai variate si. f. / auriculo-osteodysplasie. / audimutite. La adult. / aura. autos = sine. AUDIMUTITATE. pasivS) si de a asculta (a.] Aglutinarea eritrocitelor unui subject de catre serul sanguin propriu. *angiotensina. / audio-meter. / audiometre. 2) DegetuI al cindlea al mainii sau degetui mic. 'pal-pare si *percutie. Se utilizeaza audiometrul. / auscultation. plasis = modl-[are. dificii. a unei Intreprinderi sau a unei unitati medi-cale. / autacoids. dim. constand In stimularea urechii exteme cu ace sau fire apli-cate temporar. 2) In prezent. prin aplicarea directa a urechii in zona de proiectie a organului investigat.. cutanate. audi-lio. s. fl au.it. exprimata prin incapacitatea de stabilire a unor relatii umane. din [at. f. metron = mOsura. s. / audiometry. ale subiectului. / audition. [a amis = urtcfie. la plassein = a forma. de. / self aggression. de. Actiunea de a auzi (a. sectiune. f. de la therapeuein = a ingriji. s. autos = sine.

[C/r. AUTOCRIN1E. f. 2) Stare morbida. / autocritique. / autophagie. automatos = spontan. iarasi. a separa de} Capacitatea unui subiect de a Tsi analiza sau judeca propria stare si propriile actiuni. f. s. m.] Care este dirijat Tmpotriva tesuturilor propriului organism. A. f. dia = prin. dialysis . criticus. AUTOFAGIE. krinein = a separa de. s. iar pentru primele doua semnificatii autophagia. autos = sine wsusi. m. / auto-anticorps. de la immunis = scutit. s. -oza. s. haima. de ex. / autoanalyseur. radius = raz. [C/r.\ Digestia unui tesut dintr-un organ sub actiunea se-cretiei (enzimelor) proprii. m. de la. de la therapeuein = a ingri-ji} Metoda terapeutica prin care se recolteaza sange de la un pacient si i se reinjecteaza intramuscular. autos = sine insusi. [Gjr. autos = sine insusi.centa. AUTOHTON. / autoimmuni-ty. munus = ofiCiga^ie). grefa. AUTOFOBIE. care se afla la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) a] vitezei reactiei respective.} Anticorp directional Tmpotriva unui antigen propriu (a unui constituent tisular normal). f. lysis = distruge. In starea de *inanitie. aso-ciata unor manifestari patologice. apdrat (in = tip-sit de. Ex. autoimunitate. autos = sine msusi. fesut.. f. autoimunitate. iradiere sau 'in neoplazii (a. unde provoaca leziuni si tulburari functionate.} V. s. a. AUTOHEMOTERAPIE. s. autoimunitate. / autohistoradiographie. / autoclave. autoimunitate. / autodialysis.: boala a. / autophonie. la katalyein = a distruge. deoarece sunt . [Qr. n. [Cyr. autos = sine insusi. autos = sine insufii phobos = fried. s.: sindrom Marlin (v. [Cjr.. f. distruge} Aparat cu care sunt determinate automat si simultan concentratiile unor constituent! ai lichidelor din organism. / autograft. s. immunitas. phagein = a manca. Se Incepe cu 2 ml. V. de [a khthon = pdmdnt. apdrat (in = [ip-sit dc. s. autos = sine insu^i.} Sin. s. dizoiva} Reactie catalizata de catre unuf din produsii acesteia. \Qr. a. f. graphein = a scrie. -atos = sdnge.separare. totusi metoda a fost reluata.insusi. -atos = sange. f. f.} Stare In care sunt pusi In evi-denta anticorpi . pentru acest proces se utilizeaza terme. s. autoantigen. n. autos = sine insusi. observata In unele boli mentale. AUTOCATALIZA. f. gennan == a produce} 1) Care se produce sau se dezvolta fara interventie din afara organismului. histos = fesdtura. m. / autoclave. AUTOIMUNITATE. -afis = scutire de sarcini pu6(ice. s. adj. intoxicatii. m. s. In organismul caruia Ti apartin. 2) Fixarea la nivelul unui tesut a unui antigen strain. adj.} Teama patologica de a ramane singur. immunis = scutit. ca si cum acestia ar fi straini (*autoantigeni). dobanditf). autokhton.: a. digestio.sechestrati" In interiorul unor formatiuni. AUTOHISTORADIOGRAFIE. Acesti a. (at. s. a descompum (dis = separat de. gr. s. / autohistoradiography. endo-gen. *spermatozoizi. / autoh(a)emolysis.] Hemoliza produsa prin agenti hemolitici continuti In propriul ser sanguin al subiectu-lui. inaccesibili celulelor imunocompeten-te. autos = sine insufi. s. divi-ziline a unei idei pe puntte. / autoantibody. [Qr.: In engl. / autodigestion. f. s.} Tip de secretie interna In care celula producatoare este sensibila la propria sa secretie sau la cea a unei celule vecine de aceeasi natiira. s. [at. 3) Patrunderea accidentala 'in sange a unor a. AUTOERITROFAGOCITOZA. phone = voce} Impresie neplacuta de rezonanta a propriei voci. Se disting doua alternative: a. viral (pseudoautoantigen). f. prin consumul tesuturilor proprii. phagein = a mdnca. Acest fenomen se Intalneste Indeosebi In perioadele de dezvoltare embrionara si de senes. a.nul de autophagy. driceag de altoit. / autogenous. de. -oris = carp. / auto-antigene. s. / autophony. f. Indeosebi In medicina sportiva. *tiroida. erythros = rosu. AUTOGEN. se manifesta ca *boli autoimune. / self criticism. adj. Ex. AUTOCRITICA. autos = sine insufi. adj. / autoanalyser. kritikos. [Cjr. -e. la ana = din nan. f.] Absorbtia si distrugerea celulelor unui subiect de catre fagocitele proprii. daca sunt accentuate. 2) Care se formeaza In organism si pe baza cheltuielilor sale. / auto-hemolyse. / autoantigen. zilnic sau o data la doua zile. constand In ingestia de catre bolnav a unor fragmente provenind din propriul corp. AUTOANTIGEN. / autophagocytosis. f. V. s. f. autos = sine insusi. \Qr. -onis = descriere. [Cjr. autos = sine insusi. f. AUTOFAGOCITOZA. haima. V. f. [Cjr. s. 3) Proces fiziologic constand In indepartarea unor componente citoplasmatice reziduale prin digestia aces-tora In lizozomii secundari. de la lyein = a distruge. autos = sine insufi. Actiune explicabila prin proteinoterapie si autovaccinoterapie. s. lysis = distrugere. insusi. f. s. anti = contra. f. AUTOCLAV. Indeosebi ale constituentilor plasmei. / autochtone. katalysis = disotutie. AUTOANALIZOR. autos = sine. / auto-catalysis. / autoerythro-phagocytose. f. f.} Se spune despre o in-fectie contractata In regiunea In care locuieste bolnavul. V. s. autos = sine msusi. care poate apare In unele boli ale urechii medii. phagein = a mdnca. m. Indeosebi ca urmare a unui deficit In *limfo-Cite T supresoare. kytos = ceiuid. *tract uveal. {Cjr. AUTOANTICORP. / autocatalyse. auto-phagy. AUTODIALIZA.] *Autoradiografia unei sectiuni tisulare sau a suprafetei unui tesut. / autoh(a)emotherapy. Obs. mucoasei gastrice. / autoerythrophagocytosis. apar anticorpi serid care reactioneaza Tmpotriva tesutului alterat si a tesuturilor analoge sanatoase. f. / autophobia. de la digerere = a duce in parti diferite. AUTOFONIE. asociata unor manifestari patologice se afla la originea unor boli denumite auto- . grapheion = penifa de scris. f. [l^r. [Cjr. \Gjr. [at. anti = contra. f. s. gennan == a produce} Antigen care stimuleaza formarea de anticorpi Tmpotriva sa (*autoanticorpi) In organismul caruia Ti apartine. f. In toate cazurile mentionate.). de la lyein = a distruge} Dializa (*hemodi-aliza sau *dializa peritoneala) controlata de pacient la domi-ciliu sau in locuri amenajate in afara centrelor de dializa. care In mod normal nu provoaca formarea de autoanticorpi. AUTODIGESTIE. s. gruphium. s. f. f. de (a krinein = a disceme. AUTOHEMOLIZA. care. 4) Prin disparitia *tole-rantei imunitare. / auto-immun. kytos = ceCliiSf -oza. clavis = elide (care se inchide singw)} Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune. s. / autocriny. lyein = a. s. [Cjr. A. [at. / autophobie. V. / autohemotherapie. s. [Cjr.re. autos = sine insusi. / autogreffe. corpus. s. natural! pot proveni mdeosebi din: "cristalin. s. s. adj. (at. / autophagocytose. In prezent este putin practicata. s.ce reactioneaza cu antigeni din organismul respectiv. gerere = a duce. fiziologica are rol In menti-nerea echilibrului sistemului imunitar si este datorata unor anticorpi naturati de tip imunoglobuline M. tie. [Cjr. adj.a. AUTOGREFA. apoi 3 pana la 10 ml. / autogene. / autophagia. autoimunizare si autotoleranta. se pare. iat. s.] 1) Nu202 AUTOIMUNITATE tritia corpului. / auto-immun. s. autoradiografie. Consecinta a dereglarii sistemului imunitar.. din "pancreatita acuta. a purta). pot aparea In mai multe cazuri: 1) Modificari ale tesutului purtator al antigenului dupa infectii. autos = sine insufi. "mielina. [Gr. iat. din gr. / autochtonous. AUTOIMUN. autos = sine. din gr. therapeia = tratament. autos = sine insiifi. s.*autoanticorpi . f. munus = o6[igatie). / autodialyse. / auto-digestion [Cjr. analyein = a rezolva. V. [Cfr. f. Cat.AUTOANALIZOR 'autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagocitare Tmpotri-va propriilor tesuturi. fiziologica si a. de [a graphein = a scrie. / auto-immunite. outos = sine insusi. s. / autocrinie.

de (. prin autoagresiune sau autoimunizare. Var. [CJT. f. s. s. boli metabolice. autos = sine insufi. bolnavul nu Tsi aminteste episodul de a. 2) Medicolegala. reactional sau spontan. mental etc. oftalmia simpatica. regulare = a rigid.a lyein = a distruge. e. de origine accidentala sau criminala. / autonomy. [Qr. insufi. Poate fi fiziologic (ex. opsis = vedtre. tie. autos = sine msusi. / self-regulation. scopia = e^aminare. s. gr. Pentru alte boli. V. medicalio.: autogrefa (v. Intermitent. f. f. leucopeniile imunologice. / automatisme. dar si la nivelul altor parti ale corpului (de-gete. / autolyse. este de tip cibernetic. Impresionarea emulsiei fotografice este determinata de prezenta unor compusi radioactivi situati la nivelul suprafetei. s.: aminoacizi) ai moleculelor de suprafata. diabetui insulinodependent s. de [a plassein = a forma. automutilation. passivity phenomenon. / self-punishment. efectuata de medici legisti pentru cautarea cauzei unei morti suspecte. f. Var. sau automates = spontan. si autopuni-tie. Termenul este format inoorect dupa modelul cuvantului *omolog. Tmbatranire) sau patologice (migrena. s. autoimunitate. f. s. f.\ 1) Proces spontan de degradare enzimatica a unei celule. AUTOLOG. [at. s. elaborat sau inconstient. a. [at. A. suggestio. Ex. Sindrom halucinatoriu In cursul caruia subiectui are impresia ca gandurile . [at. a unui tesut sau a unui organism. [(yr. 3) Sin. \CJT. insufi. anemia hemolitica autoimuna. f. s.: necropsie.). este utilizata In tehnicile de relaxare (*antrenament autogen).: a. In anu-mite perioade ale evolutiei medicinei. cardiac) sau patologic (ex. pumtio. AUTOSUGESTIE. de. / auto-immunisation. in = in. f. / autointoxication. mai mult sau mai putin coordonata si adaptata. -onis = mutitare.: lupusul eritematos diseminat. s. / autologue. de origine intestinala. s. s. / autoplastie. / autoscopie. mutilatio. / autoplasty. / autonomie. [€/r. s. Sin. ia punire = a. [at.] 1) Mutilare sau ranire practicata de un subiect asupra lui Insusi. Sin. prin care pacientii Tsi pot controla *anxietatea. AUTOLIZA. Indeosebi la nivelul organelor genitale. rdafie. activitati). AUTOSOMAL. autos = sine insufi. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism. Ex. AUTOMUTILARE. AUTOMATISM. logos = raport. s. poate fi: 1) Medicala. 203 . s. antialeatorie si antientropica. f.} Inde-pendenta functionala. autos = sine. outos = sine insufi. AUTOPUNITIE. / autoradiography. / autoimmunization. AUTOPLASTIE. [Cjr. se Intalneste Indeosebi In schizofrenie si In psihoza halucinatorie cronica. [Gjr. / autopunition. / autoscopy. Independenta fata de controlul voluntar. / autoregulation. efectuata de medici anatomopatologi In scopul stabilirii unui diagnostic post mortem. Cea mai importanta a. f. -onis = pedeapsd.). de ia suggerere = a sugera} *Sugestie aparuta spontan la o persoana. adj. f. s. autos = SIM insusi. suicide (3). [at. celule. care se comporta In acest caz ca antigeni (*autoantigeni). / autopsie. s. A. Activitate motorie involuntara.. 2) Mutilare a propriului corp provocata voluntar In scopul obtinerii unui avantaj. s. de la skopein = a vedea. [§r. toxikon = otravd pentru v&rful sagefiCoT. AUTOSOM. anti-genii de suprafata ai hematiei declansand formarea de anti-corpi proprii hemolitici.: sindrom Clerambauld. graphein = a scrie. Sin. ia mutilare = a scMbdi. [at. -onis = medi-cafie.insufi. m.: sinucidere (v. v. f. autoan-tigen.] Imaginea unei suprafete (celulara sau tisulara) obtinuta prin impresionarea unei placi fotografice puse In contact cu suprafata respectiva. tiroidita Hashimoto. autotoleranta. s. adesea este dificil sa se stabileasca daca anticorpii detectati reprezinta cauza bolii sau doar o acompaniaza. [^r.} Intoxicatie prin produsi ai metabolismului propriu sau prin aiti produsi endogeni cu efect toxic. somn. mai ales al celor neurocibernetice. Mictiune antrenata de supraIncarcarea vezicii sau printr-o stimulare cutanata. a fost incriminata prin*tr-un astfel de mecanism geneza unor fenomene fiziologice (oboseala. dar se observa si In degradarea intelectuala profunda. V. / automatism. pentru autozom (v. s. anuntandu-l ce va face si ce va spune. / autosuggestion. fara reco- AUTOSUGESTIE mandarea medicului. s. de. f. ou(os = sine. sistemelor bio-logice sa perfectionat In sensul reglarilor biocibernetice. / autopsy. autos = sine insusi. [Qr. / autointoxication. autos = sine insusi. este o manifestare a 'autopunitiei Indeosebi In depresiile profunde si In schizofrenie. Indeosebi guta). A. nomos = o6icei avand fortd de iege. aspect} Examen macroscopic al unui cadavru si disectia organelor interne In scopul cautarii cauzelor mortii. Sin. care sufera de un sentiment de cul-pabilitate nemotivat. AUTOMEDICATIE. autos = sine insusi. / auto-radiographie. deoarece unele idei sau reprezentari capata un ca-racter predominant. grefa). la toxon = sageata. care survine In cursul anumitor start patologice. de. fie prin marcare directa cu un compus radioactiv.: aparitia In plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili sa aglutineze hematiile proprii (*autoaglutinare). In afara oricarei influente straine aprecia-bile.\ Producerea de 'autoanticorpi Tmpotriva unor constituent! normali ai organismului. originea autoimuna este doar presupusa.] 1) Tratament medicamentos initiat de padent. f.] Despre tesuturi. f. [Qr. s.: ritm idio-ventricular (v. De obicei. f. / automutilation. immunis = scu-tit. Enzimele sunt de origine endogena.AUTOIMUNIZARE imune. f. *a. AUTOMATISM VEZICAL / automatism vesical / bladder automatism. la re-gula = regula si regere = a conduce} Calitate a sistemelor vii de a-si restabili unii parametri de stare stationara (In cadrul *homeostaziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atund cand acestia sunt perturbati. f. AUTOIMUNIZARE. 2) Mai rar: tratament medicamentos al carui autor este si beneficiar. acumulati din cauza eliminarii insuficiente. AUTOPSIE. s. autotoxicoza. epileptic.). din cauza etimologiei improprii a termenului a. urechi etc. s. f. / autologous. care se manifesta In cursul unei stari de "obnubilare mentala asociata epilepsiei sau consecutiva unei crize epileptice. / autosuggestion. AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm. a modeia} Sin. 2) Distrugerea ce-lulelor de catre serul sanguin propriu. automatismos = autoacfionare. AUTOINTOXICATIE. gr. AUTONOMIE. a e? (amina.: *a. n.: a. cu rise de *automutilare sau chiar suicid. s.sale sunt devansate sau repetate In ecou. Indeosebi lizozomale. pentru autozomal (v. / autolysis (1. A.] *Halucinatie In oglinda asociata cu iluzia dedublarii propriului corp. termen recomandat. bolile Biermer si Basedow-Graves. f. Prin a. f.). f. ou(os = sine insusi. f. s. s. / self-treatment. [at. A. 0 serie de anemii hemolitice dobandite pot fi consecinta a. autos = sine.). s. AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme epileptique / postepileptic automatism. se observa uneori dupa o leziune medulara. fie prin administrare In hrana animalelor de experienta a unor precursori radioactivi (ex. este influentata propria constiinta sau comporta-mentui. [CfT. munus = o6[igatie). apdrat (in = [ipsit de. -onis = pdrere. pedepsi.] Comportament involuntar (miscari. tat. autoanticorp. [CJT. f. autos = sine insufi. [^r. / automedication. m. s. A.). AUTORADIOGRAFIE. f. autopsia.: autotoxemie. AUTOREGLARE. radius = razd. lysis = distrugere. f.] Conduita a unor subiecti afectati de nevroze sau de psihoze. adj. ser sanguin care apartin aceluiasi subiect. autos = sine insusi. plastos = moddat. [CJT. AUTOSCOPIE. sugestie. / self-mutilation. 2). De altfel. Ex.

/ autosomique. si ure-che interna. dim. repetitiv.tan si a. f. de (a auxein = a creste. vaccinus = referitor [a vacd (vacca = vaca). Realitatea a.. vasculum = vas mic. irophe = fiTana. [Cfr. [Lot. Concept anatomofiziologic formulat pe baza relatiilor neurohormonale Intre hipotalamus si hipofiza. / auxine. In general legata de o carenta alimentara. velsus. / avascular. autoantigeni. abortion (provocat). S. nutrifie] Despre un organism care necesita pentru cresterea sa prezenta unui anumit 'nutriment. 2) A. s. / auxology. D: rahitism. auxe = crestere. interdependente din punct de vedere anatomic si functional. / axis. n. care se leaga specific si cu o extrema afinitate la "biotina. phytohormone. audire = a auzi. traumatisme) sau unor cauze fetale (malformatii majore. fistule sau fracturi. [^r. AUXOLOGIE.AUTOTOLERANTA AUTOTOLERANTA. int. AUTOZOMAL.] Curatarea. / autovaccine. adj. a se dez-voita. AX. -ina. V. s. provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic. AUXOTROF. soma.: 1) A. / autosomique. ammoniakon = sore de amo-niu. / auto-tox(a)emia. s. Mai trebuie mentio-nate: 3) A. s. Aceasta proprietate este utila 'in sistemele de *sonde red (neradio-active) foarte utilizate In biochimie si histochimie. s.). dentara. s. boli infectioase. [Qr. m. / self tolerance. axis = ayl. / autotoxicosis. AUTOVACCIN.. / auxotroph. \Lat. exista posibili-tatea de a mentine In viata si un fetus cu o varsta gesta-tionala mai mica. organismul declansand un raspuns imunitar contra unuia sau mai multor antigeni proprii. -atos = Corp. sistem neuro-endocrin complex alcatuit din doua componente. ouxe = crestere. [Cjr. AVULSIE. [at. Ex. / avitaminosis.: a. exista sub forma de perechi de cromozomi omo-logi.. f. ortus = nastere). f. sangele este recoltat inainte de operatie. Uneori. Organismul uman poseda 44 de a. de la care s-a oBtinut primu[ vaccine Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recoltati din corpul pacientului. s. C: *scorbut. autas = sine insufi. 3) A. In functie de reglementarile legate spedfice fiecarei tari. la vas. poate fi determinate! si de un defect de resorbtie digestiva sau utili-zare. reimprospatarea chirurgicala prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redusa de la nivelul unei plagi. m. f. / ouie. a. n. de (a toxon = sageatd. secretiile hormonale periferice se afla sub dependenta a.-h. de. prin identificarea moleculelor de tip 'releasing hormon (liberina) si 'inhibiting honnone. Ex. Clasic. s. f. a. s. a se dezvoita. Este cazul a numerosi mutanti ai unor bacterii sau duperd microscopice care au pierdut capadtatea sintezei unei enzime functionale.. -ina. de [a auxein = a crefte. s. vivus = viu. a .: autosom. f.] Ramura a biologiei care studiaza cresterea si dezvoltarea organismelor. f. / avitaminose. h. s. [Gjr. [Qr. a -priv. adj. de. -atos «= sdnge.: autointoxicatie (v.] Care se refera la cromozomii somatici sau *autozomi. autos = sine insufi. tolerantia = suportare. s.} Sin.] In cazul dispozitivelor electromecanice: piesa cilindrica (din otel) care sustine componentele cu mi?care de rotatie. / axe. a se dczvolta.: autointoxicatie (v. Sin. trophc = firand. s. a. m. n. [Cjr. AUTOTOXEMIE. diferential. autos = sine insufi. A. f.i [at. freshening. f. este probata de *neurocrinie.: *boala beriberi.. haima. axon. [at. Scopul a. / avivement. izoimunizare Rh. de la auxein = a creste.] Expulzia spontana sau provocata a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate. de.). f.] Oricare dintre *cromozomii dintr-un *genom cu exceptia cromozomilor sexuali. AVORT. AUTOTRANSFUZ1E. [at. iar celalalt de origine pa-terna. consta In favorizarea cicatrizarii sau a consolidarii prin juxtapunerea In cazul suturii plagii a unor tesuturi bine vascularizate. AUTOTROF. celalalt fetus continuand sa se dezvolte. adj. la aproximativ aceeasi varsta a sarcinii. AUTOZOMIC. autos = sine insufi. de-compensare cardiaca. / autotoxicose. adj.] Care este lipsit de *vascularizatie. constatata . f. s. nutripie] Despre un organism capabil sa sintetizeze moleculele organice proprii din compusi anorganici simpli. spontan se poate produce consecu-tiv unor cauze materne (malformatii ale aparatului genital. [Cfr. / autotransfusion. de la toxon = sageata. 4) A.: a. s. / avidin. s. provocat: 1) A. adj. Ex. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofila si a anumitor tipuri de bacterii. 4) A. f. a smulge} Extractie. / avulsion. / auxologie. s. tat.} SimtuI cu ajutorul caruia sunt percepute sunetele. adj. / avortement. In caz de sarcina gemelara. autos = sine insufi.] Orice afectiune sau ansamblu de tulburari care survin cand organismul este privat de una sau mai multe vitamine.. / autosomal. alterari cromozomiale. auxe = creftere. la abortire = a avorta (ab = indepartat de. favorizeaza cresterea celulei si determine! divi-ziunea celulara. din [at. {QT. [Qr. extirpare prin smulgere a unei formatiuni care prezinta alterari patolo-gice.-h. si doi cromozomi sexuali. AUXINA. unul fiind de origine materna. de la funaere = a varsa] Transfuzia sangelui propriu la un bolnav 'in cursul inter-ventiei chirurgicale la care acesta este supus. / autotoxemie. f. / autosomal. autos = sine insufi. s. cand sarcina genereaza riscuri majore pentru gravida) sau voluntar (Intrerupere voluntara de sarcina). gr. abortio. (a vaccind = variola vacitor. f. si neuro-endocrinologie.t. a priv. -atos = Corp. AVITAMINOZA. AUTOTOXICOZA. / autotrophic. a. V. caruia Ti va fi administrat In scop terapeutic. s. s. dm-uiio. toxikon = otravii pentru varfui sd-gefilor. / autovaccin. Linia dreapta ce uneste doua puncte ale inimii Intre care diferenta de potential electric. [Qr. s. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut. indurate. soma. / avulsi. In celulele somatice. [GIT. trails = pesle. AX HIPOTALAMO-HIPOF1ZAR / axe hypothalamo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis. m. m. a. [Qr. s. -onis = tcipire. AUZ. aiitos = sine wsusi... testului osos favorizeaza con-solidarea. n. de (a vellerc = a trage. \fr. / avivement. s. / hearing. s.on. insuficienta renala. soma. loxikon =° otrai'a.] Anglicism sin. vita = ria. a. / autotrophe. iJasitd in apropierea tempiului Iw Jupiter Amman din Li6ia. auxanolo-gy. m.Corp. aceasta limita este stabilita la 180 zile. [Qr. sana-toase. dar. autos = sine insufi. pentru varfui sagefiior. PP: *pelagra. s. cu autozomic (v. AVIVARE. V.a. spontan sau provocat al unui fetus malformat. \Cjr. vasis = vas. -ozo. Var. aviver = a indeparta marginile unei piagi. / avidine. adj. AUTOZOM. -ozo. de la tolerare •= a suporta} Absenta normala a reactiei imunologice a unui organism fata de antigenii proprii. / avasculaire. \Cjr.: evulsie. [at. f. ca bioxidul de carbon si amoniacul. este perturbata. autos = sine insufi. f. / autosome. fusio. / auxotrophe.).priv. f. hipotalamus si hipofiza.] Substanta din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din reg-nul animal. s. adj. f. s. logos = stiinpa. *cen-trifugei. fausse-couche / miscarriage (spontan). boli genetice). adj. In cazul unei fracturi. 204 AXA ELECTRICA A INIMII AVIOINA. Conform acestui concept. stare denumita *autoimunizare. adj. -atos =. in limbaj medical curent se disting Indeosebi a. In prezent. / autotransfusion. f. spon. spontane care se repeta la sarcini succesive. deze-chilibre hormonale. h. f. Proteina din albusul de ou. / auto-tolerance. s. / auxin. 2) A. / autosome. AXA ELECTRICA A INIMII / axe electrique du coeur / electrical axis of the heart. s.] Sin. -onis = arort. s. miprastiere. AVASCULAR.

de-a lungul coloanei vertebrale toracice. Timp Indelungat. a . / azyme. adj. utilizata In hematologie. zyme = drojdie. / axis. In diaree sau In obstructii intestinale. AXILAR. / axerophtol. f. 'in mod asemanator.priv. tesuturilor sau organelor.} Institutie de asistenta sociala si medicala pentru Intretinerea varsInicilor. AZATIOPRINA. s. / azoospermie. s. m.: artera a. A. s. oglinzi si diafragme cu ajutorul caruia se obtin imagini ale diferitelor obiecte). A.} Citoplasma continuta In inte- AZUROFIL riorul membranei unei fibre nervoase axonale. medie este vectorul stabilit. {Cjr.} ElementuI chimic cu numarul atomic 7. AZIMIC. AZOT. s.: nitrat (v. infirmilor. / azotate. Inhibitor al "respiratiei celu-lare prin blocarea fluxului de electroni Intre dtocromoxidaza si oxigen (de obicei. AXA OPTICA / axe optique / optical axis. / axerophtol. -atos = s&ngt. [fr. m.priv. iar fibrele C sunt amielinice.: paine a. s.priv. s. s. s. s. / azoturie. zoe = viaf. Este moderator al oxigenului In respiratie.. adj. s.). xeros = uscat. o.} Prelun-gire citoplasmatica unica a corpului neuronal. n . f. [Qr. 2) Uzual. f. m. / azathioprine. s. piloasa. -ina. Ex. s.] Proteina care. / axonotmesis. ale pieselor componente tre-buie sa coincida cu a. / axone. regiune a. f. A. adj. creste Indeosebi In afectiunile renale. care include: azotui ureic. [Cjr. AZBESTOZA. fibra nervoasa.il. s. cu conservarea stromei si Indeosebi a *endonervului. [Lot. [Qr.} Fiecare dintre cele trei vene impare care leaga. s. sarea de sodiu.45 gt kg corp/24 ore. a . urmare a hemoragiilor. s. dupa fosforilare. s. a • priv. care antreneaza o degenerescenta walleriana. f. Orice dreapta ce trece prin centrul optic al lentilei.priv. s. acidul uric. este cea mai mare. Ex. AXONEMA. 205 . creatinina. m. de lungime foarte variabila si diametru diferit m functie de specie. Toti motoneuronii sunt mielinizati (fibre A).] Care se coloreaza electiv cu eozinat de azur. jug. o. axis = ivffl. [Lot. AZIDA.. din grupul antimetabolitilor antagonisti ai *glutaminei. este unul dintre elementele fundamentale ale materiei vii. sectionare. / axoplasme. (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopurina utilizat per os In tratamentui unor leucemii acute si ca *imunodepresor. [Qr. anat. -aton = samdnfa. In functie de suprafetele pozitive sau negative cuprinse in traseui elec-trocardiografic Intrun interval de timp dat. o. m. instantanee consta Intr-un vector. f. f. a . [Cjr. -ozo. n. f. / azot(a)emia. a . principala.] Absenta totala a spermatozoizilor din sperma. sub forma de molecule diatomice. f. a . ouron = urind. de [a a . Indeosebi In transplantele de organe.. / axon. s. axilla. / axis. adj. per-mite transmiterea centrifuga a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritica sau axosomatica) sau la o celula efectoare (sinapsa efectoare). / azide. f.} Care este lipsit de fermenti. / axoneme. contrar etimologiei. creatina. / azote. s. si hiperazotemie. axoa = wffif plasma = obwct modeCat.\ 1) Concentratia sanguina In azot neproteic. In general. din gr.: vitamina A (v. axilla = su6suoard. In socurile traumatice sau chirurgicale. / azot6mie.] Sin. [Cjr. Linie dreapta care porneste de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi. AXIS. 1) Linia dreapta care uneste polul posterior al ochiului si centrul geometric al pupilei. AZASERINA. principals a unei lentile optice reprezinta dreapta care trece prin centrele de curbura ale ambelor suprafete ale lentilei.. s. m. \Cjr. lichid are temperatura de -194. termenul a de-semnat spitalele de psihiatrie. ophthalmos = oc/w. f. / azurophil(e). construit In triunghiul lui Einthoven reprezentand intensitatea. normala este de 0. huimii. A. / azoospermia. proteinelor. [Cfr. care poate emite si colaterale. nema = fir. sy-lan = ajefui. dl la philein = a iu6i. tab. f.. Este determinata. a . f. 2) In fizica. / asbestosis. m. / azotate. Acest an-samblu de elemente optice se numeste sistem optic central.. AXOPLASMA. Inconjurata sau nu de o teaca de mielina. f. AZOTEMIE. f. oase. s. azotui din acizii aminati. adj. / azaserine.AXAOPTICA pe *electro-cardiograma. a. / axenique. AZIL. axilla = sub-suoard} Care apartine axilei sau se refera la axila. adj. s. [Qr. zoe = viatd. axoa = cuyl.d. f. axillae. / axillary.] V.. gr.. [Cjr.priv. zoe = viaf. AXA VIZUALA / axe visuel / visual axis.j Afectiune pulmonara (pneumoconioza) determinata de inhalarea pulberii de azbest. / axokinin. reprezinta constituentui principal al aerului (78%) si In conditii normale se afla In stare gazoasa. AXENIC. n. exceptand a. zooa = animal.] Eliminarea de azot prin urina sub forma de *uree si *urati. Diferitii a.. AZUROFIL. Indeosebi cu referire la coloratia Giemsa. acest ax se construieste In 'triunghiul lui Einthoven. o. / asile. s. -o/. asylum.5°C si este utilizat pentru conservarea celulelor. s. m. s. In cazul neuronilor senzitivi. / azide. / azurophile. / aisselle. A. [Cjr. s.priv. In ma-joritatea cazurilor. zygon == perectie. a. [Lat.. pi. In cursul febrei. \Lat. / axokinine. kincia = a nufca. [Cjr. Exista o forma auto-imuna si cateva forme ereditare. spcrma. fibrele A si B sunt mielinizate. ferment. bazele purinice. A. asy-lon = [oc im'w[a6i[.} Fascicul de *microtubuli si de proteine aso-ciate care formeaza partea centrala a 'cililor si 'flagelilor la nivelul unei celule eucariote si este responsabil de miscarile acestora. / asbestose. sunt clasificati In functie de prezenta sau absenta tecii de mielina si de diametru. phi]os = prieten. tmesis = tOieturO.. aci-zilor nucleici sj a unor alcaloizi. f. n.13-0. NaN3).] Sin. Sin. n. AXON. / azoturia. / asylum. NA: vena azygos. / axoplasm.] Intreruperea axonului. In tulburarile de metabolism. dar cu totui impropriu: cresterea con-centratiei ureei sanguine.. s. uremie. / axonotm6sis. adj. Termenul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazoturie. reactiveaza *axonema. adj. m. la dreapta si cele doua mid vene a. / axillaire.i zoe = viata. AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins). In prac-tica. axon = w(0. AZOTAT. [Cjr. n. / axoneme. f. de leziuni inflamatorii care produc ocluzia "canalelor deferente si a *epididimului. In cazul unui instrument optic (care reprezinta un ansam-blu de lentile. s. [Cjr. AXOKININA.priv. In mod normal. (saa hemiazi-gos) la stanga. s. / azymic.} Despre un animal de laborator care nu prezinta nici un germen saprofit sau patogen. Tacit. s. xenos = strain. / nitrogen. amo-niac etc. copiilor ortani etc. s. AZOOSPERMIE. / armpit. / azathioprine. s. f. V. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fra-gilis. este alcatuita din elemente identice acelora din corpul neuronal. AZOTURIE. s. axon = !U(a. geometrica a instrumentului. / axenic. ca vector al undei QRS In momentui amplitudinii sale maxime. Intra In compozitia enzimelor. m. a priv. / azaserine. se numeste a. AXILA..: cilindrax. care reprezinta partea esentiala a fibrei nervoase. AXEROFTOL.von = W(il. NA: axilla.priv. A.). oecHe azur = at6dstrui. s. s. o. Cele doua punc-te sunt situate aproximativ la baza si la varful inimii. AXONOTMESIS. directia si sensul dife-rentelor de potential la un moment dat al contractiei cardiace. asbestos = care till poale fi stw. f. s. vene cave superioara si inferioara: marea vena a.] Regiune situata Intre partea superioara si interna a bratului si partea laterals a toracelui: la adult. secun-dara. A. f.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful