HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 -circa 377 i. Hr.), eel rnai mare medic al antichitatii, considerat .

^parintele medicine^. Meritui principal al lui Hipocrate consta in indepartarea din medicina a magiei ji a superstitiilor. Daca majoritatea predecesorilor sai pomeau de la teorie la experienja, Hipocrate susjine, pentru prima oara, principiul fundamental al observatiei rationale, considerand ca bolile au cauze specifice, iar tratamentele trebuie sa corecteze circumstantele aparitiei acestora. El a defmit pentru totdeauna medicina ca o arti iji o §tiin;a, ambele componente ale medicinei fluid in esenta lor umane, deoarece ,,nu existd iubire pentru medicina jdrd iubire pentru oament^. Hipocrate prac-tica o examinare a pacientilor de o remarcabila precizie ji varietate, iar remediile pe care Ie recomanda erau de origine naturala, uneori inoperante, dar niciodata periculoase. Doctrina hipocratica este cuprinsa m Corpus hippocraticum. colec^ie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate §i de elevi ai maestrului). Datelor medicale Ie sunt asociale aforismele y perenul Jurdmdnt hipocratic. ABARTICULAR, adj. / abarticulaire, adj. / abarticular. [Lot. ab = de. ia, articularius = articular} Care este situat In vecinatatea unei articulatii, fara a avea o legatura structurala sau functionala cu aceasta. transversal) si anterior din cei doi muschi drepti ai abdomenului. Partea superioara a cavitatii abdominale se Intinde In inte-riorul custii toracice, formand lojile subfrenice dreapta si stanga, care corespund fetei inferioare a fiecareia din cupolele diafrag-mului. Ele contin organele cu topografie toraco-abdominala: fi-cat, stomac, splina. *Peritoneul abdominal, cu cele doua foite, parietala ?i viscerala, delimiteaza cavitatea peritoneala, ale carei limite se confunda cu cele ale cavitatii abdominale. Tubul digestiv abdominal, Invelit de peritoneui visceral, ocupa cea mai mare parte a a. Posterior organelor peritoneale se gasesc spatiul si organele retroperitoneale. Diviziunile topografice vechi, clasice, conservate In limbajul clinic, proiecteaza pe peretele anterior (peretele explorarii manuale a abdomeriului) noua re-giuni delimitate cu ajutorul a doua linii orizontale: superioara, care trece prin arcurile costale, si inferioara, prin crestele ili-ace, si de doua linii verticale, care urea din mijiocul ligamen-tului inghinal. Regiunile astfel delimitate sunt: In etajul abdominal superior hipocondrul drept, epigastrul si hipocondrul stang; In etajul abdominal mijtociu - flancul drept (regiunea lombara drepta), mezogastrul (regiunea ombilicala) si flancul stang (regiunea lombara stanga); In etajul abdominal inferior - regiunea inghinala dreapta, regiunea pubiana (sau hipogastrul) si regiunea inghinala stanga. ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdomen. Stare patologica de regula cu debut brusc, dominata de durerea abdominala cu semne obiective la palpare (*aparare musculara sau 'contractura abdominala), alterare (variabila) a starii generale determinata de inflamatia, perforatia, obstructia, infarctizarea sau ruptura organelor intraabdominale. Cauze: coiecistita acuta, apendicita acuta, ulcer peptic perforat, hernie strangulata, tromboza a arterei mezenterice superioare, ruptura splenica etc. In prezent se apreciaza ca denumirea de a. a. confine o cono-tatie Inselatoare si uneori eronata. Cele mai evidente a. a. pot sa nu necesite interventie chirurgicala si, dimpotriva, dureri abdominale usoare pot vesti aparitia unei urgente. Sin.: abdomen chirurgical. V. si durere abdominala. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batracien / frog belly. Aspect particular al a. bolnavilor cu *ascita veche. Se caracterizeaza prin largirea partilor laterale ale a., care devine asemanator ca forma cu a. broastei. ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. Sin.: abdomen acut (v.). ABDOMEN IN CORABIE / ventre en bateau / scaphoid abdomen. Aspect particular al a., a carui parte centrala este excavata, formand o depresiune delimitata de ultimele coaste

ABATERE STANDARD / ^cart-type / standard deviation. Sin.: deviatie standard (v.). ABAZIE, s. f. / abasie, s. f. / abasia. [Qr. a - priv.; basis = mers.} Imposibilitate de a merge normal din cauza tulburarii coordonarii miscarilor, fara modificarea fortei musculare, nici a sensibilitatii. Se asociaza, In general, cu *astazia. ABCEDAT, adj. / abcede, -e, adj. / abscessed. [Lat. ab = inde.pSrta.t de., cedere = a trece, a. se. duce.\ Care s-a transformat Intr-un *abces. Ex.: tumora a. ABCES, s. n. / abces, s. m. / abscess. [Lot. abscessus, de ia ah = mde.parta.t de., cedere = a. trece, a. se. duct.} Colectie de puroi continuta Intr-o cavitate neoformala, rezultand In principal din 'necroza unei zone tisulare, consecutiva *inflamatiei. Tipuri: 1) A. alveolar, situat Intr-o alveola dentara. 2) A. artrifluent -a. rece de origine tuberculoasa, cu punct de plecare osteoarti-cular. 3) A. Brodie, v. boala Brodie. 4) A. cald - care este Insotit de semne inflamatorii: caldura locala, Inrosire-congestie, durere. 5) A. cerebelos si cerebral - situate la nivelul cere-belului si, respectiv, creierului. 6) A. limfatic - consecutiv unei inflamatii a unui ganglion limfatic. 7) A. mamar - care com-plica o infectie a glandei mamare. 8) A. rece - colectie puru-lenia Bra semne acute, care se fonneaza lent si insidios Intr-o infectie cronica, mai ales In cursul unei tuberculoze osteoarti-culare sau ganglionare. 9) A. septicemic - de origine hemato-gena, complicand o *septicemie. 10) A. steni - al carui conti-nut, dupa *cultura, nu duce la constatarea prezentei micro-organismelor. 11) A. traumatic - provocat de un traumatism. ABDOMEN, s. n. / abdomen, s. m. / abdomen. NA: abdomen. [Lot. abdomen, -inis: posifiil tie. la abdere = a ascunde, a. tQinul fi omen, -minis = pre-vestire. (pentru ca. se. considera ctl eJ(! ime.nui visce-relor animald'or sacrificate. pe-rmitea prezicerea viitorulu.i)} Regiune inferioara a trunchiului, separata de *torace prin diafragm si limitata inferior de *bazin prin planseui pelvin. Cavitatea abdominala este delimitata de o serie de ele-mente ale scheletului: posterior - rahisul, de la a 12-a vertebra dorsala la a 5-a lombara; superior - partea inferioara a custii toracice; inferior - bazinul osos. Aceste elemente schele-tice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevro-tic constituit de fiecare parte, lateral drept si stang, din cei trei muschi largi ai abdomenului (marele oblic, micul oblic si

129

ABDOMEN IN DESAGA si de oasele iliace. Se observa In numeroase boli, Indeosebi In holera, meningita tuberculoasa, *colica saturnina si in stari de *emadere. ABDOMEN IN DESAGA / ventre en besace / pendulous abdomen. Deformarea a. la obezii 'in varsta sau la multipare la sfarsitui sarcinii. A., In loc sa proemine, atarna peste sim-fiza pubiana si, uneori, peste coapse. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly. Forma majora de *contractura abdominala, care la palpare prezinta o duritate asemanatoare cu duritatea lemnului. Este caracteristic *peritonitei acute. ABDOM1NOCENTEZA, s. f, / abdominocentese, s. f. / abdominocentesis. \V. etimoiogia te.riw.nulw abdomen; gr. kentesis = wtepaturd.\ Punctie abdominala, efectuata de obicei In scopul evacuarii unei colectii lichidiene. Sin.: paracenteza abdominala, punctie abdominala. V. si paracenteza. ABDOM1NOSCOPIE, s. f. / abdominoscopie s. f. / abdominoscopy. [']/. etinwtogia tennenuiui abdomen; gr. skopia = e^aminwe., de, ia skopein = o Video, a e\amina.\ Exami-narea cavitatii abdominale cu ajutorul unui endoscop. V. si laparoscopie. ABDUCTOR, adj., s. m. / abducteur, adj., s. m. / abductor. [Lat. ab = wdepartat de; ducere = a duct, a. purta.] (Muschi) care serveste la *abductie. ABDUCTIE, s. f. / abduction, s. f. / abduction. [Lot. abduc-tm, -onis, de (a ah = wdepdrtat de., dur.lio, -onis - ducere ft ducere = a duce, a purta.} 1) Termen folosit pentru a defi-ni o miscare care Indeparteaza un membru sau un segment de membru de planul sagital, median. 2) Atitudine rezultata din aceasta miscare. ABERANT, adj. / aberrant, -e, adj. / aberrant. [Lot. aberrare = a se rdtafi, a se. abate., de, la ah = inde.pa.rtat de., errare = a devia.] Care se abate de la normal prin aspect, structura sau localizare. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la traiectele anormale ale vaselor sanguine si ale nervilor. ABERATIE, s. f. / aberration, s. f. / aberration. \Lat. aber-ratio, -onis, de ia oh = indepdrtat de, en-are = a devia} Abatere, deviere de la normal, anomalie. Termenul este uti-lizat Indeosebi cu referire la defectui de *stigmatism al unui sistem optic, care antreneaza o deformare sau o lipsa de clari-tate a imaginii. ABERATIE CROMOZOMIALA / aberration chromosomique / chromosome aberration. Orice anomalie cromozomiala, fie numerica (*aneuploidie, 'monosomie, *poliploidie, tetraploidie, trisomie), fie structurala, cu modificare cantitativa (aneuzomie, deletie, trisomie partiala) sau fara modificare cantitativa (fuziune centrica, translocatie echilibrata, inversiune). A. c. poate fi congenitala sau dobandita. Sin.: anomalie cromozomiala. ABETALIPOPROTEINEMIE, s. f. / abetalipoproteinemie, s. f. / abetalipoprotein(a)emia. [Qr. a - priv.; ft - a. doua iiterd a aifdhetuiui grec; gr. lipos "== grasime; prolos =" primut, -ina: haima, -atos = sdnge.] Sindrom ereditar caracterizat prin scaderea betalipoproteinelor In sange, *acantocitoza, hipooolesterolemie, neuropatie, 'retinita pigmentara atipica si *malabsorbtie. Sin.: sindrom Bassen-Kornzweig. ABIOGENEZA, s. f. / abiogenese, s. f. / abiogenesis. [^r. n priv.i bios = vi.af.a; genesis = producere, de [a geniian = fl produce.} Teorie conform careia viata este originara din materia nevie, anorganica. PunctuI culminant al a. a tost teo-ria generatiei spontane (sec. al XVII-lea), dar adepti ai a., cu argumente mai elaborate, exista si In prezent. ABIOTIC, adj. / abiotique, adj. / abiotic. [Cjr. a - priv.; bios = viatd.\ Care se opune vietii. Ex.: factor a., mediu a. ABIOTROFIE, s. f. / abiotrophie, s. f. / abiotrophy. [Cjr. a -priv., bios = maW trophe = hranili nutrifie..} Proces dege130

ABSENTA nerativ care afecteaza prema.tur structurile histologice, Indeosebi formatiunile nervoase, fara o cauza aparenta. Ex.: a, retinei din *retinita pigmentara. ABLACTAT1E, s. f. / ablactation, s. f. / ablactation [Lat. ahltictfitio, -onis = mfarcare., de. la cib = wdepdrtat de, lar.tatio, -onis ^ aiaptarc., de la liic, luctis = [apte.] 1) Inceta-rea secretiei de lapte, adica a *lactatiei. 2) Mai rar, *Intarcare. ABLATIE, s. f. / ablation, s. f. / ablation. \Lat. uhhitio, -onis = se.parare.i indepartare, de [a aiiferre = a indepdrta} Indepar-tarea chirurgicala din organism a unui organ sau a unei for-matiuni patologice. ABLEFAR1E, s. f. / ablepharie, s. f. / ablepharia. [^r. o -priv.; blepharon = pieoapa.} Absenta partiala sau totala a pleoapelor. ABLUTOMANIE, s. f. / ablutomanie, s. f: / ablutomania. [Lat. ahlutio, -onis = spatare., purificare, de ia abliiere = a curdta prin spaiare (ah = wdepdrtat de; lucre, de ia lavare = fl spdia}.} Manie constand In spalatui excesiv de frecvent. ABO / ABO / ABO. Abrev. utilizata In mod curent pentru grupe sanguine. V. grup sanguin. ABOCLUZIE, s. f. / abocclusion, s. f. / abocclusion. [Lat. ah = wdepdrtat de; iat. me.die.vala. or.clusio, -onis, de la occludere = a mctiide, fi-claudere = a incfiide} Dentitie In care dintii arcadei superioare (maxilar superior) ?i ai arcadei inferioare (mandibula) nu se afla In contact. ABORTIV, adj. / abortif, -ive, adj. / abortive, abortient, abortifacient. [Lat. abortivus, de la uh - priv., oriri = a se nafte.] 1) Care nu este dezvoltat complet. 2) Despre o substanta sau o manevra care provoaca avortul. 3) Cu referire la o forma scurta, cu simptomatologie redusa a unei boli. ABRAHIE, s. f. / abrachie, s. f. / abrachia. [QT. a - priv.i iat. brachiwn, gr. brakhion, -ones = brat\ Absenta congeni-tala a bratelor. ABRAH10CEFALIE, s. f. / abrachiocephalie, s. f. / abrachiocephalia. [Qr. a - priv.; iat. brar-hium, gr. brakhion, -onos ' = drat; kephcile = cap.} Monstruozitate constand 'in absenta congenitala a bratelor si a capului. ABRAZIUNE, s. f. / abrasion, s. f. / abrasion. [Lat. abra-sio, -onis == radire, de. ia uhradere = a rade (ah - priv.; radere = a rdzui).} 1) Separarea sau excizia unor fragmente mid de piele sau de membrane mucoase superficiale prin ra-zuire Sau frecare. 2) Uzura sau tocire a dintilor de cauza fizio-logica (masticatie) sau patologica (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali). 3) in general, uzura unei struc-turi prin frecare. ABRAZIV, adj., s. n. / abrasif, -ive, adj., s. m. / abrasive. [Lat. abrasum de ia abradere = a rode (ab - priv.; radere = a rdz.ui). [ 1) Despre o substanta dura, de regula de origine minerala, utilizata fie pentru netezirea suprafetelor rugoase ale unor piese (de ex., In tehnica dentara), fie pentru producerea unor asperitati pe suprafetele netede. 2) Agent de curatire care se adauga In pastele de dinti. Ex.; carbonat de calciu, fosfati de calciu, silicati etc. ABREACTIE, s. f. / abreaction, s. f. / abreaction. [Lat. ah = de ia; fr. reaction, din iat. actio, -onis = actiune., de la agere = a actiona.} V. catharsis, ABSENTA, s. f. / absence, s. f. / absence. [Lat. absentia = al}se.n^d.\ Suspendarea brutala, complete sau partiala, de durata foarte scurta (2 pana la 15 secunde) a functiilor psihice superioare, care Insoteste anumite descarcari epileptice generalizate (*mal epileptic). Se manifesta prin Intreruperea activi-tatii voluntare, a mimicii si obnubilarea constientei, asociata uneori cu ticuri, gesturi involuntare. Este urmata de 'amnezie lacunara. Semnificatia termenului se afla Inca In discutie. In general, se disting: a. simpIS, cand pierderea constientei reprezinta

ABSORBANT singurul semn clinic apredabil, si a. complexa, cand exista semne clinice asociate. S-au propus criterii de modificare a *electroencefalogramei pentru a discrimina a. tipica de a. atipica. ABSORBANT, adj., s. n. / absorbant, -e, adj., s. m. / absorbent. [Lot. absorbtum, participiul trecut al verduiw absorbers = a a6sor6i, a ingftiti, de. [a ab = de. ia, sorbere = a suge, a 6e.a.] 1) Care absoarbe particule, energie, lichide sau vapori. 2) Substanta care are aceasta proprietate. 'In medidna: medicament care absoarbe gaze sau lichide. V. absorbtie. ABSORBANTA, s. f. / absorbance, s. m. / absorbance. [Lat. absorbtum, partic.ipiul. incut a[ verbuiw. absorbers = a a6sor6i, a wgfiifi., de ia ab = de, (a, sorbere = a suge, a 6e.a.] Parametru care caracterizeaza *absorbtia luminii cu o lungime de unda data de catre o substanta m solutie. De obicei, a. se exprima prin logaritmul cu semn schimbat al 'transmitantei. A. specifics se determina pentru o solutie cu concentratia 1 %, cu o grosime de 1 cm s.i la o lungime de unda determinata. ABSORBTIE, s. f. / absorption, s. f. / absorption. [Lat. ahsorbitio, -onis, de la absorbere = ffl a6sor6i, a mifltifi (ab = de [a; sorbere = a suge, a 6ea}.] 1) Actiunea de a absorbi, de a retine o substanta In interiorul altei substante. A. se poate produce In medii foarte variate. 2) In fiziologie: patrun-derea unor substante 7n interiorul organismului, m sange sau m interiorul unor celule. A. se produce Indeosebi la nivelul mu-coasei intestinale. 3) Patrunderea In organism a unui medicament sau a unui toxic. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radiatiilor electromagnetice sau corpusculare este disi-pata Intr-un mediu material. A nu se confunda cu *adsorbtie. ABSORBTIOMETRIE OSOASA / absortiometrie osseuse / bone absorptiometry. [Lat. absorbitio, -onis, de ia absorbere = a ingtiifi (ab = de la; sorbere = a suge, a 6e.a); gr. metron = masurd; lat. os, ossi's ^ OS.] Sin.: osteodensito-metrie (v.). ABSTINENTA, a. f. / abstinence, s. f. / abstinence, temperance (for alcohol), continence (sexual). [Lat. absiinentia = refinere, a6tinere, (it ia abstinere = a fine departe (ahs = indepartat de; teaere = a fine).] Renuntarea partiala sau to-tala la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A. alimen-tara (In particular la alcool). 2) A. sexuala etc. ABULIC, adj., s. m. si f. / aboulique, adj., s. m. et f. / abu-lic. [Cfr. a - priv.; boule = voinfa.] (Subject) care este afec-tat de *abulie. ABULIE, s. f. / aboulie, s. f. / abulia. {Cjr. a - priv.; boule = voinf:a.] Diminuarea initiative! sau a vointei. ABZIMA, s. f. / abzyme, s. f. / abzyme. [9{eoiogism foarte recent, win-pus din ab de. [a engi. antibody (anticorp) fi enzima] Anticorp capabil sa accelereze o reactie biochimica, aseme-nea unei enzime. In afara anticorpilor catalitici s-au obtinut molecule catalitice hibride, rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzima. A. prezinta o specifidtate mai mare decat enzi-mele, fiind capabile sa interactioneze selectiv cu anumite con-figuratii ale moleculelor substrat. AC, s. n. / aiguille, s. f. / needle, acus. [Lat. acus = ac.} Tija subtire de otel, cu un varf ascutit, de forma si marime variabile, In functie de -utilizare: In chirurgie, In stomatologie, pentru injectii sau pentru punctii. Tipuri de a.: 1) A. bumerang, cu varful mobil Intr-un spatiu restrans, pentru sutura In chi-rurgia prostatei si a vezicii. 2) A. dentare, de diverse tipuri, pentru tratament la nivelul canalelor dentare. 3) A. pentru injectie, utilizat In introducerea solutiilor medicamentoase In tesu-turi, de lungimi si grosimi diferite, cu sectiunea varfului In bi-zou si baza cu un ambou adaptabil la seringa. 4) A. pentru injectie intradermica, scurt (6-13 mm) si cu diametrul mic (0,5-0,6 mm). 5) A. pentru injectie intramusculara, lung (50-70 mm), cu diametrul de 0,7-1,2 mm si cu varful In bizou lung. 6) A in

ACANTOPELVIS testinal, drept sau curb, cu sectiunea rotunda, prevazut la un capat cu o ureche, utilizat In sutura intestinala. 7) A. de liga-tura, rectiliniu sau curbat, cu ureche care poarta materialul de ligatura. 8) A. de pneumotorax, de dimensiuni variabile, prevazut cu mandren. 9) A. pentru puncfie lombara, lung de 70-80 mm, cu diametrul de 0,7-0,8 mm, cu bizou scurt si mandren. 10) A. pentru puncfie sternala, lung de 45 mm, cu diametrul de 1,80 mm, In bizou intermediar, cu mandren si cursor ce regleaza adandmea patrunderii acului. 11) A. pentru punc-tie venoasa, lung de 30-40 mm, cu diametrul 0,8-1,6 mm, cu bizou scurt. 12) A. pentru rahianestezie, v. ac pentru punctie lombara. 13) A. pentru sutura vasculara, drept, curb sau semi-curb, foarte subtire, uneori cu resort. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioactive needle. Sursa liniara de *radiatie gama utilizata In curieterapie, constituita fie dintr-un tub metalic continand pulbere radioactiva (226Rg^ i37Cs) si ai carui pereti retin radiatiile corpusculare (alfa, beta), fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (^Ir) care prezinta un Invelis din platina. ACALAZIE, s. f. / achalasie, s. f. / achalasia. [Cfr. a - priv.; khalasis = re/o^are.] Anomalie de functionare a unui sfincter care consta In relaxarea defectuoasa In momentui contractiei a conductelor supraiacente. Ex.: a. 'cardiei explica dilatatia secundara a esofagului, a. ureterului explica hidronefroza intermitenta. V. si cardiospasm. ACALCULIE, s. f. / acalculie, s. f. / acalcutia. [Lat. a - priv.; calculare = a socoti.] Imposibilitatea Intelegerii semnelor Si simbolurilor matematice, ca si a efectuarii de calcule scrise sau mentale. ACAMPSIE, s. f. / acampsie, s. f. / acampsia. [Qr. a - priv., kamptein = a mcovoia.] Imposibilitatea efectuarii flexiei la nivelul unui membru, din cauza imobilizarii prelungite, a rigidi-tatii articulatiilor sau anchilozei acestora. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigricans / acan-thosis nigricans. [Qr. akantha = spin; -osis; [at. nigricare = a se mnegri} Dermatoza constand In hipertrofie papilara vegetanta si pigmentatie, localizata Indeosebi la nivelul axile-lor, gatului si regiunilor genitocrurale; deseori, coexista o dis-trofie a parului si a unghiilor. Boala se asociaza la adult si varsInic, In circa 50% din cazuri, cu un cancer abdominal (Indeosebi gastric). De asemenea, a. n. se asociaza frecvent cu afectiuni endocrine ca *sindromul Gushing, "boala policnistica ovariana, 'acromegalia sau chiar cu o obezitate simpla. In forma autoimuna (rara), producerea de anticorpi anti-receptori insulinici determina o *insulinorezistenta severa. ACANTOCIT, s. n. / acanthocyte, s. m. / acanthocyte. [Cjr. akantha = spin; kytos = cduld.] Eritrodt sferic care prezinta la nivelul suprafetei sale deformari ce sugereaza aspectui unor spini. ACANTOCITOZA, s. f. / acanthocytose, s. f. / acanthocyto-sis. [C/r. akantha = spin; kytos = celuid; -oza.] Anemie he-molitica In care sunt prezente 'acantocite circulante. ACANTOLIZA, s. f. / acantholyse, s. f. / acantholysis. [gr. akantha = spin; lysis = distrugere., de ia lyein = a distmge.] Stare particulara a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizata prin reducerea numarului de *jonctiuni care determina coeziunea celulelor. A. favorizeaza dezvoltarea de leziuni buloase. ACANTOM, s. n. / acanthome, s. m. / acanthoma. [gr. akantha = spin; -oma.] Denumire generala a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi. ACANTOPELVIS, s. n. / acanthopelvis, s. m. / acanthopelvis. [gr. akantha = spin; [at. pe]vis = 6azin.\ Tip de bazin obser-vat In "rahitism, caracterizat prin prezenta de varturi si creste osoase situate la nivelul insertiei tendoanelor, Indeosebi In zonele eminentei ileopectinee si a pubisului. 131

f.). adj. (Santorini). akari •= insecta. / acatalas(a)emia. agitatie motorie.priv. de febra. adj. s. f. / acatalepsie. f. karyon = sdmfiwe.] Despre o structura care constituie un element secundar. / accessory. (denumita a. AVC sunt cele mai frecvente boli neurologice si pot surveni In: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboza sau *embolie). [Cjr. / acapnia. / accident. de la acceplare = a primi. de decompreslune brusca.: scabie (v. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus. / acanthose. adj. ACATIZIE. -aza] Boala deter-minata de absenta congenitala a enzimei numita *catalaza.] Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor m scris. / acatamathesie. Desemneaza frecvent parazitui raiei Sarcoptis sau Acarus scabiei. adj. 6) a. Ex. / acatalasemie. akaa-tha = spin... dt la accedere = a se apropia. otet. / acataphasie. V. Sin. medie ca variatie a vitezei punctului mobil In unitatea de timp: a^ = Av/At. m. s. f.priv. / acephalie. uneori gangrenoase. f.. primeste radicalul si se combina cu el. sunt substante care grabesc priza gipsului. Intr-un sistem de referinta dat. [Lot. acceptor = care primefte. f. ACCELERINA. s.] Nume dat unor paraziti de talie mica apartinand or-dinului Acarienilor. f. 2) A. accelerare = a gra6i.. f. v. {Cfr. a -priv. ACATAFAZIE. / acaryote. s. [Lot. accelerare = a grti6i. a . / acathesie. ACCIDENT. dim. Ex. a priv.: *hexoza In cursul reactiei de *fosforilare. s. ACCEPTOR. / acariose.] in medidna.: eritrocitui matur la mamifere. stare patologica. care poate fi anafilactic sau seric. ale gingiilor si gurii. s. A. n. Ex.i katalyein = a disInige. f. / acetabuloplasty. s. brain attack. Intr-un schimb de *radicali. prin hemoliza imunologica a hema-tiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a he-matiilor primitorului (prin hemolizine). kap-nos = fum. [Cjr.priv. Sunt asimilate a. m. / accepteur. [Cjr. survenita brusc si imprevizibil. f. s. m. modificarea calibrului vascular (vasoconstrictie). lot. / attack.: glande suprarenale a. akathisia. -oza. / acetabuloplastie. medie-vala accesorium. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cerebral / stroke. f. / acellulaire. 5) a. cu "hipocapp. tiroide a. de [a celer = rapid} Dispozitiv sau substanta care accelereaza un proces: 1) A. dt la accelerare = a grafii fi celer = rapid. s.} Cresterea vitezei unui punct material In mis-care. Unitatea de masura a inten-sitatii a. / acarid. / acces. ACELULAR. la sca-fandri. acceleratio. [Lot. gresit. s. (1). f. psihica sau somatica. f. la un subject salariat. este o marime vecto132 ACETABULOPLASTIE riala definita ca derivata. / acataphasia. raportata la unitatea de timp. [Cfr. a. de tuse. katamathesis = capacitatea de infetegere fi cunoastere. drept sin. f. Este denumita si hiperacantoza. pana la energii dnetice foarte mari. dclotron si sincrotron. mica. ACATAMATEZIE. leziune histologica tipica pentru vegetatiile veneriene 9i papiloame. s. {Cjr. (2) / accelerateur. n. In limbaj curent) In SI este metrul pe secunda la patrat (m/s2). [Lot. -onis = acceCerare. s. si accidentele survenite In timpul deplasarii la si de la locul de munca. Indeosebi In cazu] fenotiazinelor. [Cfr. de part/cute sunt instalatii complexe. [Lat. [Cfr. Termen generic pentru tulburarile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor vase cerebrale. acathisie. 2) 'Diagnostic incert. [Cjr. duct pancreatic a. f.. -trice. aterg/c. V.] (Celula) care este lip-sita de nucleu.] Factorul VI al coagularii. s. de [a kata = 61 jos. V. acatalazie. ACCELERATOR. gr. s. s. haima..: 1) a. f.] Hiperplazie difuza a stratului spinos al epidermului. de munca. n. / acephalia. acaridan. s. Termen utilizat uneori. cresterea viscozitatii sangelui sau alte tulburari ale sangelui circulant.] Sin. de la accidere = a se mtampla} Situatie neprevazuta care afecteaza starea de sanatate. Ex. 4) a.priv. s. au aplicatii In fizica nudeara ?i In medidna (tratamentui unor cancere). a. consecutiv trecerii unui curent electric. katalyein = a distruge. adj. 3) a. / acathisia. f. incidental. f.priv. a veni (cdtre. complementar. [Lot. ACCES.: anhist. / acanthosis. cu doua sensuri: 1) Defidenta a intelectului. m. f. A. Accelereaza conversia *protrombinei In 'trombina si formarea 'tromboplastinelor.: boala Takahara. ACAPNIE. / acceptor. s. produs de o cauza exterioara si provocand un preju-didu fizic. ACATALAZIE. 2) Diminuarea sau perturbarea capad-tatii de Intelegere a vorbirii.} Substanta care. / acatamathe-sia. akaii = insectd. m. / acatagraphia. f. plastos = . 7) a. / accident. crisis. m. Accident survenit din cauza muncii sau In timpul lucrului. 2) Tulburare m *boala Parkinson. m. auxiliar. a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrilatilor. ACEFALIE. -atos = sange} Absenta *catalazei din sange. In raport cu protectia muncii. Ex. s. [Cfr.priv. *proaccelerina (factor V). de ordinul MeV. de la cella = comaro. Compusul care cedeaza radicalul este denumit donor sau donator.. a . vitezei punctului mobil In raport cu timpul: a = Av/At. s. de melanco-lie. ACCESORIU. consecutiv unui tratament medical sau chi-rurgical.. a. s. a dizoiva. {Cjr. f. de transfuzie. ACARIOT. a .] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a ramane In po-zitie sezanda. ACATALEPSIE.. s. / accesoire. f. perturbarea permeabilitatii vasculare. Thrombidium si capusele sunt acarieni. vascular cerebral. de asemenea. ACARIAN. / acarien. accidens. / acatalepsy. mica. a -priv. / acariosis [Cfr.. s. s. cellula = ca-marutd. ACARIOZA.. [Cfr. de priza. a • priv. ruptura unui vas cerebral. de dementa. f. ACATALAZEMIE. s.ACANTOZA ACANTOZA. obser-vat ca efect secundar dupa medica^a antipsihotica sau neuro-leptica. -ina. [Cfr. s. s. kataphasis = Ciin6aj corect} Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor In vorbire. Prin mers sau modificarea pozitiei corpului senzatiile de Incordare musculara sunt atenuate. a . s. cand se revine prea rapid la presiunea normala. industrial injury. / acaryote. a . de ia accedere = a se apropia. / acatalasie. f. Se defineste. 0 legislatie adecvata stabileste drepturile salariatilor si raspunderile responsabililor Intreprinderilor. s. s. f. apoi de donor si care se numeste transportor sau transmitator. lepsis = fv(are. s. n. nudeu. terapeutic. a. [Lat. / acellular. / accelerine. adj. cu rol mai Intai acceptor. ACATAGRAFIE. a accepta. V. adj. kathisis = acfiune. s. ded a sintaxei. s. f. manifestata prin ulceratii. sub actiunea unor campuri electrice si magnetice. kephale = cap} Monstruozitate caracterizata prin absenta congenitala a capului. adj. f. -oza. s. a veni (c&tre).'e. diminuarea drculatiei prin scaderea presiunii sanguine. betatron.: a. s. s. scrie corect. s. a .a de a sta asezat. [Lot. -aza. constand m imposibilitatea bolnavilor de a ramane mai mult timp In aceeasi pozitie din cauza hipertoniei musculare. Sin.. Este produs In ficat sub forma inactiva. kalagraphein = a. -ntis. de ia celer = rapid. / acapnie.} Absenta bioxidului de carbon din sange. a . f. desi ideile subiectului raman logice. / acatalasia. ACCIDENT DE MUNCA / accident du travail / professional accident. si stroke. v.. s. electric. ACCELERATIE. m. / accelerator.). / acceleration. cu aju-torul carora particulele Incarcate electric sunt accelerate. / acatagraphie.} Care nu confine celule.} Termen rar utilizat. eventual somn nelinistit. s. s.] 1) Pierderea functiei de perceptie din cauza unei leziuni centrale. acetabulum •» vas pentru.. a dizoiva. In stomatologie. m.. / acceleration. s. 2) a. accessus. occupational injury. m.i katalamhanem = a suspenda.priv.. / accelerin. criza. ACETABULOPLASTIE.

ACETIL. Acid acetoacetic / acide acetoacetique / acetoacetic acid. / acetylcysteine. din [at. s. n.: acid adenozinmonofosforic (v. ACID. a . / acetyl. s. Excep-tie fac musculatura cardiaca si unii neuroni centrali. m. acidus = acru. -iros = mana. ACETAMINOFEN.sau bilaterala. Prin cuplarea cu receptorii N. hyle = materie. Lichid incolor. khole = Biia. hyle = ma-terie. / acetone. terrno-stabila. / acetylation. aether. f. f. mai mult sau mai putin volatili. In. volatil. / aceton(a)emia.priv. / acide. Are gust acru. ca si In "inanitie. -ina. gr. hyle = materie. cetonemie. [Lot. pre-cursori ai unor noi molecule de a. ACETILCOENZIMA A / acetylcoenzyme A / acetyl coenzyme A. determina exclusiv depolarizarea si initierea po-tentialului de actiune. eliberat la nivelul *sinapselor colinergice. Este prezenta In halena (fiind recunos-cuta datorita mirosului de fructe) si In urina diabeticilor supusi restrictiei de glucide. f. acetum = of:e. sunt utilizati ca reac-tivi chimici. V.4%). / acetylation. f.] Termen generic pentru sarurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabila si pentru esterii lichizi. si acetatui de sodiu sunt utilizate ca alcalizanti urinari sau sistemici. Cresterea sa In sange poate genera *acidoza. [Lat. In organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic. s.: cavi-tate cotiloida (y. a. m. -ina.. cetonurie. a6rw. gr. n. / ac6tylcholinesterase.ACETABULUM modtlat. ea fiind apoj oxidata In acid acetic. s. gr. cu absenta acidului clorhidric si diminuarea *pepsinei. In industria farmaceutica si In cea chi-mica (obtinerea _de rezine si fibre artificiale). descarcarea de *noradrenalina si *adrena-lina. (DCI) 'Diuretic ce actioneaza prin inhibarea *anhidrazei carbonice. uni. In prezent este Inlocuit de diuretics mai eficiente. f. cele mai importante fiind: oxidarea In *dclul Krebs. acetum = otet. acetum = of:et! -ona. manifestata clinic prin stare de excitatie anormala urmata de depresie pro-gresiva si acidoza. ACETILCOLINESTERAZA.] Substanta care. A. desi ea are loc. V. ACETABULUM. f. intra In in-teractiune cu doua tipuri de 'receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) si "receptorii nicotinici (N). ouron = urind. sub forma de acetat activat (*acetil-coenzima A). A. s. (DCI) Sin. Avand doua grupari active. acetum = o^ef.: ACh.). f. ACID ACETIC / acide ac6tique / acetic acid. / acid. [Lot. 0 parte ACID ADENOZINDIFOSFORIC din a. s. la ansamblul *corpilor ceto-nici. unde apar fenomene de hiperpolarizare si inhibitie.priv. efecte depolarizante. Sin. V. ACETAZOLAMIDA. a . cetonurie. precursor al 'colesterolului. Cuplarea *alosterica a a. f. s. participa intens la metabolismul acizilor organici. / acetazola-mide. s.. ACETONA.etic.: paracetamol (v. boCta cereasca. / acetate. formarea *corpilor cetonici. s. s. Apare In sange si urina la subiectii cu diabet zaharat incorect echilibrat. Abrev. (DCI) Substanta fluidizanta a secretiilor bronsice. / achylia. reactioneaza cu metalele si neu-tralizeaza bazele.t. Sin. In limbaj clinic curent: cetonurie (v. unii din-tre acestia fiind neoantigeni care pot induce raspunsuri imune anormale. s. potentiate de actiune). [at. survine concomitent cu descarcarea. s. Sarurile de potasiu ale a. / acetylcholinesterase. gastrica Inseamna scaderea debitului sucului gastric. en = in. 2) In a.] Sin. pancreatica scade secretia pancreatica si pot lipsi unii com-ponenti ai acesteia. / acheiria. ACETAT. s. In cantitati mid.). ACETONURIE. s. f. «. f. m.] C3HgO. A. din *colina. ACETILCISTEINA. adenosine diphosphonc 133 . In solutii apoase. Se utilizeaza diluat (6%) sau ca a. s. acetum = of:et. m. A. ACETILCOLINA. ACID ADENILIC / acide ad6nylique / adenylic acid. / acetaldehyde. / acetone. V. [Lat. si corpi cetonid. Este utilizata ca solvent si pentru obtinerea *cloroformului si *iodoformului In industria farmaceu-tica. / acetonuria.] Prezenta *acetonei In urina. Inactivarea a. -ona. care se refera. ACETILARE. Sin. [Lat. miscibil In apa. / acetylcysteine. si In repaus. Utilizat frecvent In trecut (DC-Diamox). ACHILIE. A reprezinta punctui de plecare al mai multor cai metabolice. 1) A. s. f. f. ACETALDEHIDA. achilie). -ona. In limbaj clinic uzual se utilizeaza tennenul de *cetonurie. f. / acetaminophen. administrata pentru a facilita eliminarea acestora. m. s.. [Lot. cat si In butonii terminali axonali. acetum = of:et. gr. / acetate. [Lot. A.: aspirina (v. a. cat si In eel periferic. cu efectele sale specifice (contractia mus-culaturii scheletice. gr. s. f. difuziunea si fixarea ei pe receptorii colinergici. Insa. A. m. acetabulum = vas pentru. [Lat. gr. / acetyl.: anaclorhidrie (v. si cetonemie.: acid acetilacetic (v. / acetabulum. germ. of:et] Sin. haima. f. CHg-CO-CHgCOOH. acetum = ofet.). hyle = materie.} Absenta congenitala a mainii. inclusiv In SNC. receptori muscarinici si receptori nicotinici. cum = cu. f. khy-los = sue.). rezulta In urma oxidarii etanolului de catre alcool-dehidrogenaza. elibereaza ioni H 4. s. glacial (89. s. s. zyme = ferment. / acetonemie. gr. f.] Radical organic monovalent (Cl^CO-) rezultat prin Indepartarea unei grupari hidroxil din carboxilul acidului acetic. [Lat. gr. [<^r.). a modeCa} Refacerea prin chirurgie plastica a "cavitatii cotiloide. A. / acetonurie. s. Eliberarea de a. / acetylcholine [Lat. eter si cloroform.] Metabolit produs la nivelul ficatului cand sunt consumate cantitati mari de alcool. acetum = of:et.] *Neuromediator prezent atat In sistemul nervos central. solventi. f. / acetaminophene. f. Essiaather = eter ac. / acetabulum. a. produs In timpul fermentatiei vinului In otet. a. drojdU} Forma activata a 'acidului acetic prin combinarea acestuia cu 'coenzima A. / acetaldehyde. In *cromatografie serveste la prepararea tesuturilor pentru extractia enzimelor. este sintetizata atat In pericarion. kheir. / achylie. ACID ACETILSALICILIC / acide acetylsalicylique / acetylsalicylic acid. f. [Cfr. modifies culoarea indicatorilor. produsa datorita acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxice din organism. NA: acetabulum. s. f. {icetiim = ofet. s. si aclorhidrie. de Ca plassein = a forma.] Procesul de fixare al unui radical acetil (Ct^CO-) la nivelul unei molecule organice. s. ACID ACETILACETIC / acide acetylacetique / acetoacetic acid. / acetazolamide. [Lat. ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adenosine diphosphorique / adenosine monophosphate. m. se intensifies la propagarea *impulsului nervos. dar majoritatea este hidroli-zata de acetilcolinesteraza In componentele sale de baza. gr. -aza. s. poate forma compusi cu macromoleculele hepatice. acetum = ofet. cu receptorii de tip M determina In majoritatea structu-rilor. s. *corp cetonic care rezulta din descompunerea imperfecta a *adzilor grasi si a unor acizi aminati. CI^COOH Li-chid incolor. / ac6tylcho|jne. m.] Diminuarea sau absenta unor componente din se-cretiile digestive si chiar a volumului secretiei. -atos = sange} Prezenta unei concentratii mari de *acetona In sange. ACHEIRIE. cetoza.). excitatoare. / acheirie. hyle = materie.: colinesteraza (v. biosinteza *acizilor grasi. khole = bVia. s. aither = aer cwat. ACHILIE GASTRICA / achylie gastrique / gastric achylia. Sin. s. ACETONEMIE. s. s.). eliberata este recaptata de catre terminatiile presinaptice (reglare prin 'feedback negativ). [Lat. ai *acidului acetic. de (a alwol dehydrogenatum. inflamabil. cu miros picant caracteristic. formarea acidului mevalonic.

administrat per os pentru dizolvarea calculilor biliari de colesterol. ACID 5-AMINOLEVULINIC / acide 5-aminolevulinique / 6amino-levulinic acid. Este folosit. Sin. Sin. deoarece este toxic. sintetizat In celulele poligonale ale ficatului si acumulat la nivelul "veziculei biliare sub forma de saruri. ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid. Intervine in oxidarile celulare.: colic. cu 20 de atomi de carbon. implicit. fosforic. vitamina C si tab.. sunt foarte labile. sdndarea lor In ADP (*a. biochim. coroziv. biliar primar. capabila de sdndare si de refacere continua. functionarea pompelor ionice de tip ATP-azic etc. Abrev. ACID BORIC / acide borique / boric acid.). care se formeaza In mitocondrii prin actiu-nea unei enzime condensante. In H^CO. ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / anthranylic acid.. c. Sin.). adenozintrifosforic. a.: acid nitric (v. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid. joaca un rol central In metabolismul altor aminoacizi si in sinteza ureei. cristalin. b. b.: acid aspartic. deoarece inhibitia enzimatica determinate! de plumb In cursul sintezei hemului provoaca acumularea sa si cresterea eliminarii 1 sale urinare. A. a. In contractia musculara si In reac-tiile de sinteza care utilizeaza a. in natura se gase?te In cantitate mare In fructele din familia Citrus (citrice).). fosforic se realizeaza instantaneu.: CDCA. din alimente se elimina sub forma de *a. Intervine in formarea moleculelor de a. sinteza unor hormoni. ceea ce reprezinta mult mai mult decat energia stocata In orice alt compus organic. abrev. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. utilizate pe cale intravenoasa In tratamentui *hipercalce-miilor. Dozarea a.: acid glutamic (v. b. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. contractia musculara.: maloniluree. ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid. care se poate obtine si prin sinteza si poate fi Intrebuintat si ca agent aromatizant. ACiO ARAHIDONIC / acide arachidonique / arachidonic acid. const. V.: glicocol (v. este cuprins In compozitia unor unguente cosmetice. a. organic slab. de aseme-nea. a. Nu trebuie Inghitit si nici utilizat pentru irigarea cavitatilor. Radicalul de baza al Intregii familii de barbiturice. derivatii sai de sinteza. V. Abrev. Abrev. rezervat pentru uz strict extern sub forma de apa borica 3% sau vaselina boricata 10%.. EfoctuI terapeutic este probabil secundar reducerii activitatii *HMG-CoA reductazei. In prezenta energiei nou formate In celula.. Sin. ACID AMINOACETIC / acide aminoacetique / aminoacetic acid. Sin. care devin astfel accesibili actiunii lipazelor si esterazelor. In timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene si *aspirina ar bloca doar activarea ddooxigenazei. El este degradat de *ciclooxigenaza In 'prostaglandine. hipuric. mineral puternic (HCI). sarurile sale pot fi. ACID K-AMINOCAPROIC / ACIDE s-AMINOCAPROIQUE / eAMINOCAPROIC ACID. ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid. si. cu rol principal de carburant celular. ribonu-cleic si a moleculelor de a.: adenozin trifosfat. Medicamentele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba formarea de a.: ADP. A. barbituricele (Indeosebi *feno-barbitalul). In urina este un test major pentru depistarea *saturnismului. biochim. Pentru acest mo„ tiv. in profilaxia hemoragiilor. Aminoacid neesential. se formeaza *porfobilinogenul. ACID BENZOIC / acide benzoique / benzoic acid. si tab. usor iritant al tegumentelor si mucoaselor. const.ACID ADENOZINMONOFOSPORIC acid. una de D-riboza si doua molecule de a. ADP rezyltat se recombina ulterior cu a. pentru a reface a. adenosine monophosphoric acid. a tuturor derivatilor sai.). derivat din *fosfolipidele membranelor celulare. Component al proteinelor. Energia eliberata de a. este un "che-lator al calciului.: ATP. adenozin-difosforic) si a. fiind utilizati ca somnifere si anticonvulsivante. fosforic. (CgHsCOOH) abundent In fructe. folosit ca reactiv chimic i?i pen- . Denumirea chimica a "vitaminei C. *A. A. b. V. A. 'Zaharina este derivata din a. adenozindifosforic (ADP) si adenozintrifosforic (ATP). 5-a. iar 134 ACID CLORHIDRIC de lipoxigenaza In *leucotriene. La om au fost identificati patru a.: AMP. COOHCH(NH. Cum legaturile fosfat Inalt energetice ale a. a. ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid. 6a. ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hydrochloric acid. V. A. ce actioneaza pe 'acetilcoenzima A si 'acidul oxaloacetic (reactia inversa fiind catalizata de citrat-liaza extramitocondriala). Sin. Este utilizat In producerea industriala a 'aspartatului. ACID y-AMINOBUTIRIC / acide y-aminobutyrique / y-aminobutyric acid. In conditii standard sj 12000 calorii In conditii fiziologice. ce inhiba activatorii plasminogenului prezenti In secretiile orale si stabilizeaza formarea cheagului In tesuturi. sunt detergenti cu rol in emulsionarea triacilglicerolilor si esterilor de acizi grasi. ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid. care produce scaderea sintezei hepatice a colesterolului. biochim. Indeosebi la pacientii hemofilici supusi interventiilor stomatologice. Conversia CO. A. V. (v. A. Catabolit urinar provenit din oxidarea incompleta a triptofanu-lui la om. Abrev. In sange. speciile H^Ct^ predominante sunt HCO^ (bicarbonat) §i COg dizolvat in raport de 20:1. Nucleotid compus din adenina. cu formula chimica 041-14^0. I^BO. Rezulta din combinarea a. Este si un antiseptic acid utilizat pentru conservarea unor alimente sau pentru spalaturi bucale.: ALA.))-CH2-COOH.). Abrev. gras nesaturat. riboza si trei radical'! fosfat. Ultimii doi radical! sunt uniti cu restui moleculei prin le-gaturi fosfat inalt energetice. a.: GABA (v. este catalizata de *anhi-draza carbonica. ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbituric acid. Sin. neafectand producerea de leucotriene. care In solutie se gaseste In cea mai mare parte sub forma disociata. cu actiune antifibrinolitica puternica. notat cu simbolurile Asp sau D. una de D-riboza si o molecula de a. dezoxicolic. malonic cu ureea. const. de COa. bacteriostatic. (DCI) A. a. rezultat din condensarea succinilcoenzimei A si a glicinei. fosforic. fiind introdus In compozitia solutiilor utilizate pentru conservarea sangelui. Compus tricarboxi-lic al *ciclului Krebs. A. H^COg.: acid adenilic. ACID ADENOZINMONOPOSFORIC / acide adenosine monophosphorique / adenosine monophosphate. A. ACID AMINAT / acide amine / aminoacid. Sin. Fiecare din aceste legaturi contine circa 7 300-8 000 calorii/mol a. Sin. desfasurata m mitocondrii. a fost denumit "moneda energetica curenta" a celulei. si tab.: EACA. citrat-sintaza. Este un a. Sin. ACID CITRIC / acide citrique / citric acid. Datorita actiunii sale keratolitice. 'prostaciclina si *tromboxan A.). ori de cate ori nevoile celulare o impun. antiseptic acid. ACID ADENOZIN TRIFOSFORIC / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. Prin condensarea In dtosol a doua molecule de a.: aminoacid (v. este absolut necesara In: metabolismul celular. In etapa initiala a sintezei *hemului. inflamatie. ^' a relua ciclul reactiilor energogene celulare. adenosine triphosphoric acid.: a. In asociere cu factorul VIII. ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chenodesoxycholique / chenodeoxycholic acid. ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid. chenodezoxicolic si litocolic. acid mefenamic. amino-sucdnic.

ACID FITIC / acide phytique / phytic acid. Catabolit al *dopaminei. (fermentatie lactica). ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid. ortofosforic forma monomerica.. de cateva milioane de Da. biliar primar derivat din *colesterol. f.N10-metilenTH4).)-COOH. fosfoglucide) si intervine intr-un numar de reactii enzimatice. fenilacetic si a. V. Laptele Tmbogatit cu a. mineral care intra In compozitia unor substante organice diverse (fosfoproteine. ACID FENILPIRUVIC / acide phenylpyruvique / phenylpyruvic acid. Sunt afectate celulele cu turnover rapid. Tmpiedicandu-le astfel absorbtia.. a.: HVA. 2) Termen ge ACID LACTIC nera! care include forma monomerica. CHa-CHOH-COOH. Sub forma de N^N^-metilen tetrahidrofolat (Ni'. *fosfatidilinozitol.: acid aminoglutaric. Mecanismul de secretie a a. Compus format dintr-o molecula de 'glicerol la nivelul careia doua functii alcool sunt esterificate de acizi grasi. este utilizat ca acidifiant urinar. leucovorin. cu producere de a. care este excretat In urina In "hiperoxalurie. si sue gastric. folic. Derivat al tetrahidrofolatului care ocoleste blocajul metabolismului folatilor produs de inhibitorii dihidrofolat-reductazei. fiind obtinut si prin sinteza. este un catabolit anormal al 'fenilalaninei. ACID FOLIC / acide folique / folic acid.. g. acesta este un component indispensabil al dietei. conduce la perturbarea di-viziunii celulare.: alcaptona (v. Formeaza miezul complexe-lor de *proteoglicani de la nivelul "rnatricei extracelulare. organic rezultat In urma fermentatiei lactozei. ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid.). Unele bacterii pot con-verti lactoza In a. 135 . Intr-o forma inutilizabila pentru sinteza ADN si. prezent in urina diabeticilor cand creste conversia *a. ACID FOSFATIOIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid. h. ADN. CaHsCO-NHCH^COOH.: fenol (v. A rezul-tat ca intermediar in conversia a. ACID p-HIDROXIBUTIRIC / acide P-hydroxybutyrique / phydroxybutyric acid. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide desoxyribonucleique / deoxyribonucleic acid. La acest nivel. pirofosforic) si cea polimerica (a. si fenilcetonurie. ACID GRAS / acide gras / fatty acid. deci neesential. fenilalanina nu poate fi convertita In tirozina. Sin. cu proprietatea de a se combina cu sarurile de calciu din tubul digestiv. A. si tab. inozitolhexafosforic. paraamino-benzoic (PABA) si *a. benzoic. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyaluronic acid. A. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogen-tizic acid. Arninoacid monoaminodicarboxilic. aromatic izolat din esente florale (Indeosebi din petalele de trandafir). a. Sin. a. este utilizat in litiaza calcica cu hipercaldurie. metafosforic). 7-aminobutiric (*GABA) si joaca rol de neuro-transmitator exdtator in toate regiunile SNC. const. Produs de detoxificare a a. *fosfatidiletanolamina. contribuie la oboseala musculara. poate avea o greutate moleculara foarte mare. Din cauza deficitului ereditar de fenilalanin hidroxilaza. ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phosphoric acid. *mucopolizaharidic rezultat din reunirea unor *dimeri alcatuiti din a. In timpul respiratiei celulare anaerobe din exercitiul fizic intens. corpi cetonici. V. fiind secretat activ de catre celulele oxintice (circa un miliard de celule) ale glandelor regiunii fundice si ale corpului gastric. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid. Sub forma de esteri participa la generarea compusilor macroergici celulari. g. iar a treia de o molecula de acid fosforic. V. rezultat In urma conjugarii acestuia cu *glicina si continut In unele ali-mente vegetale. o molecula de *a. Abrev. prin *chelare. vitamina M. cu eliminare urinara crescuta la pacientii cu *feocromocitom sau alte tumori secretante de catecolamine. implica *pompa de I-r/IC. f. iar sub forma de saruri de calciu intra in compozitia oaselor. In organism. Denumire imprecisa pentru a. I. acid clorhidric. Deoarece PABA nu poate fi sintetizat de catre organismul animal. Sub forma de saruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru Indepartarea din organism. ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid. care asigura transportui activ de H4'. unul dintre produsele finale ale metabolizarii proteinelor si aminoacizilor. (desuete): vitamina Bg. Produs al degradarii incomplete a lipidelor. biochim. cu simbolul Glu sau E. ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidinosuccinique / guanidinosuccinic acid. const. A. de asemenea. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide ethylenediaminetetracetique / ethylenediaminetetraacetic acid. face parte din compozitia 'fosfolipidelor care alcatuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolina. fenillactic. Se formeaza In muschi. (DCI) A. re-prezinta. glucuronic si N-acetil-glucozamina. g. Abrev.-CH(NH. V. precursorul primar al *a. oxalic la om. ca si In *neuroblastoame.: acid tetrahidrofolic. A. Sarea monoso-dica (glutamat de sodiu) este utilizata ca medicament in 'encefalopatii (pentru ameliorarea capacitatilor intelectuale) si In *epilepsie. coenzima nece-sara in conversia combinata a homocisteinei In *metionina si a NSmetil-Tr-^ in TH^. Inca In discutie. De asemenea. utilizat in fabricarea parfumurilor. I. a. A. ACID FENIC / acide ph6nique / phonic acid. are rol In legarea complexelor moleculare si de agent protector. participa la sinteza ADN prin metilarea deoxiuridil monofosfatului (dUMP) In deoxi-timidilmonofosfat. In functie de numarul de dimeri componenti. f. f. se mai afla In lichidul *sinovial. H^PO. Este un a.). *A. ca acidulant alimentar si in stomatologie. format si excretat In exces In *fenilcetonurie. al glutationului si al vitaminelor din grupul *a. COOH-(CH. La niveluri plasmatice crescute. hialuronidaza. dezvoltandu-se tabloul clinic si hematologic de *anemie megaloblastice. *fosfatidilserina.: EDTA. Sin.). Determina reactia acida a sucului gastric. CigHigNA Vitamina hidrosolubila formata din pteridina. a unor substante ca plumbul si digi-tala. fiind deturnata In consecinta pe cai metabolice alternative.. a. V. si tab.ACID COLIC tru prepararea unor medicamente. De aceea. este sintetizat In organism. cum ar fi cele din maduva osoasa si din mucoasele tractului digestiv. biochim. glutamic. contribuind astfel la deteriorarea functiei plachetare In "insuficienta renala cronica. V. V. Este precursor al a. 1) A. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid. A. ACID COLIC / acide cholique / cholic acid. V. c. Sin. *a. fiind component al proteinelor tisulare si plasmatice. I. glicolic In *glicina. clorhidric secretat de celulele parietale In cavitatea gastrica. consecutiv. Este un antagonist biochimic al medicamentelor *antifolice. In organism. fosfolipide. ajuta la prevenirea dezvoltarii bacteriilor generatoare de putrefactie In intestinul gros. ACID FENILACETIC / acide phenylacetique / phenylacetic acid. Sin. Metabotit al 'fenilalaninei format si excretat In exces in *fenilcetonurie. DeficituI de 'vitamina B^. ficat si drojdii. acizi grasi. grasi in *cetone. Este eliminat prin urina. v. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. lactacidemie. A. forma dimerica (a. Indeosebi al caldului si al magneziului. Se gaseste In plantele verzi. anionul Cl~ provenind din disocierea NaCI. furnizand o forma de folat ce intra direct In ciclul metabolic al radicalilor monocarbonici. in umoarea apoasa si In *umoarea vitroasa. Compus guanidinic. blocheaza a. Agent *chelator. interfera cu activarea factorului III plachetar de catre 'adenozindifosfat. ACID GLIOXILIC / acide glyoxylic / glyoxylic acid. f. h. V. se produce In cazul cand glucoza nu poate fi convertita In *acid piruvic In procesul de *glicoliza.

care este esentiala In oxidarea sa. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A). cristalin. utilizat ca agent topic In tratamentui acneei vulgare. continut 'in cantitate mare In uleiul de in. A. pentru prepararea salidlatilor. si acizi grasi. j A.42) ca urmare a cresterii concentratiei de ioni de hidrogen din plasma. o. prezent In sange (v. *nefrite. tab. ca *guta. izolat din grasimea de oaie si continut In cea mai mare parte a grasimilor animale si In uleiurile vegetale. Abrev.ACID LINOLEIC IZOVALERIANICA ACID LINOLEIC / acide linoleique / linoleic acid. ACID RETINOIC / acide retinoique / retinoic acid. ADN. ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid. acizi di. A. ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraaminobenzo'ique / paraaminobenzoic acid. a. uricemie). s. aspirinei si a numerosi coloranti. V. Reprezinta un constituent esentia! al functiunii glucidice a glicoproteinelor de la nivelul membranelor celulare. cu actiune *keratolitica. ca si In anatomia pato-logica. gras esential. HNO. f. ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandelique / vanylmandelic acid. organic. extras din scoarta de salcie alba si din frunzele de Pyrola minor.: mupirocina.30-7. ACID URIC / acide urique / uric acid. ACIDEMIE ACID PICRIC / acide picrique / picric acid. Se formeaza. V.. In calitate de fixator al tesuturilor. ACID NUCLEIC / acide nucleique / nucleic acid. p. din sange si din tesuturi creste In defidtui de *tiramina. V. gras nesaturat cu 18 atomi de carbon In molecula. A.. previne acumula rea la suprafata bacteriilor a fractiunii C3b a complementului. este selectiv pentru bacterii. organic utilizat pentru explorarea functionala a excretiei tubulare renale. foarte coroziv. organic cu rol important In *dclul Krebs. vitamina Bg. Este utilizat In prepararea sapunului si a unor produse farma-ceutice. si addurie organica. ACIDEMIE IZOVALERIANICA / acidemie isovalerique / isovaleric acid(a)emia. In cantitate suficienta pentru a initia udderea microorganismelor. ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neuraminic acid. biochim. C^Hg^COOH A. antifungice si keratolitice. const. / acid(a)emia [Lot. Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizilor carboxilici nonaminati solubili In apa: *adzi grasi cu lant scurt. gras In natura. endocrinol. Substanta cu proprietati vitaminice.si tricarboxilici. porumb). care afec- 136 . A. blocand competitiv locusul de legare al izoleudnei bacteriene.H. cat si diminuarea concentratiei substantelor tampon fara diminuarea efectiva a pH-ului. Intermediar al biosintezei *pirimidinelor. prezenta in cea mai mare parte din celulele vii (ficat. V. f. C^I-L^C^. (DCI) Derivat al *a. 3-metoxi4-hidroxi-mandelic. ACID OLEIC / acide oleique / oleic acid. NHArliCOOH. Derivat N-acetilat al *a. Constituie o legatura Intre metabolismul proteinelor si eel al glucidelor deoarece poate fi convertit In *a. gr. acizi grasi). ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid. Valori crescute (26-66 mg In 24 de ore) se observa In feocromocitom si moderat crescute (peste 10 mg In 24 de ore) In neuroblastom si ganglioneurom. cu numeroase utilizari industriale. care actioneaza prin inhibarea izoleucin-ARNt sintetazei. participa la formarea calculilor urinari. tab.03. Se administreaza In asociere cu izoniazida si streptomidna. m. -o(os = s&nge. care se conjuga cu *acetilcoenzima A pentru a forma *citrat.: PAH. V. *leucemii tratate cu *antimitotice sau prin *radioterapie. piruvic si a unei molecule de D-manozamina. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor si lotiunilor. vitamina PP. oxalurie. sintetizat din *aspartat si din *piruvat. ACID MEFENAMIC / acide m6fenamique / mefenamic acid. Ct^-CO-COOH.2H. constituent cheie al *ciclului Krebs. ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomonic acid.} Scaderea pH-ului plasmatic (normal 7. ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraaminosalicylique / paraaminosalicylic acid. Medicament tuberculostatic minor. Antiseptic feno-lic utilizat In dermatozele veziculare. p. Abrev. A. i ACID PIRUV'iC / acide pyruvique / pyruvic acid. ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid. fumans In stare concen-trata. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic acid. Sin. Cuprins In structura capsulei bacteriene. s. Este utilizat In special In artrita reumatoida si dismenoree. boala ereditara autozomal rece-siva caracterizata prin *anemie megaloblastica rezistenta la vi-tamina B^ si legata de un deficit enzimatic al metabolismului a. mineral putemic. V. Cantitatea de a. ascorbic si glicocolului. ACID STEARIC / acide stearique / stearic acid. Sub forma de oxalat de calciu. si acizi grasi. depresie respiratorie.: AVM. precursor al *a. (DCI) C. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tetrahydrofolique / folinic acid. paraaminobenzoic (PABA). cu efect coroziv foarte putemic. format prin condensarea unei molecule de *a. A. A. Este utilizat In calitate de conservant alimentar. ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraaminohippurique / paraaminohippuric acid. dezaminare si oxidare). Se obtine si prin sinteza. H. ACIDEMIE. Denumirea chimica a 'biotinei. poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac. de asemenea. Aceasta denumire a fost propusa pentru eliminarea ambiguitatii termenului *acidoza. (COOH). drojdie. acidus = acru. cetodicarboxilic.S04. V. Intoxicatia cu a. arahidonic. *grasimilor si amino-acizilor.N03. acizi nucleici. Produs a] metabolismului intermediar al adrenalinei si noradrenalinei (prin ortometilare. acid ribonucleic. Se poate acumula In unele stari patologice. const. a. Mai este de ase-menea folosit ca antiseptic local datorita proprietatilor sale bac-teriostatice. V. si se poate elimina prin urina. la prepararea derivati-lor nitrati si In industrie (explozivi si coloranti). analog al *a. C^s°2-A. Reprezinta un pro. Sin. gras saturat. V. Este utilizat uneori In testele de dozare a albuminei In urina.: acid folinic (v. Sin. V. gras polinesaturat esential continut In uleiul de peste si 'in unele uleiuri vegetale (ulei de in). V. In urina (orotic-urie) creste In adduria orotica. eel mai abundent si ras-pandit a. A.>. In organism In cursul degradarii a.' dus intermediar de metabolism al *gluddelor.).: PAS. / acidemie. gras saturat (v. ACID ORGANIC / acide organique / organic acid. continut de vegetale diverse.H. o. coma.NO. Pentru valorile normale 'in SEinge si urina. ACID LINOLENIC / acide linolenique / linolenic acid. Denumirea chimica: a. Eliminarea de a. ortohidroxibenzoic. s. a. oxalemie. v. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucleique / ribonucleic acid. ca *supozitoarele. ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid. aspartic (aminoacid) printr-o reactie de transaminare si este intermediar In calea gluconeogenetica. C. haima. ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid. antranilic dotat cu proprietati analgezice si antiinflamatorii. care semnifica atat diminuarea pH-ului sanguin. A. leucovorin. produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) si a purinelor alimentare. acid sialic. ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid. C.H. pe cale intravenoasa sau orala. acizi cetonici (*corpi cetonici).>0. ARN. Antibiotic produs de Pseudomonas fluorescens. acizi grasi. Boala ereditara determinate! de un deficit enzimatic In izovaleril-coenzima A dehidrogenaza. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric acid. neuraminic. ACID OXALOACETIC / acide oxaloacetique / oxaloacetic acid. Lichid inco-lor.. A.. Este utilizata ca vasodilatator si In tratamentui pelagrei. Abrev.: acid azotic. lapte.

Indeosebi In perioada de *pubertate. a modeta} Forma grava de "condrodistrofie ereditara a sugarului. / acne. khondros = cartiiaj. s. / achlorhydrie. s. 2) A. Sunt constituiti din *a. absoluta a fiecarui ochi. s. Sin. In aceste cazuri pot provoca meningite grave. Apare Indeosebi prin expunerea la uleiuri. "elicea vietii"). *a. [Qr. tip I. f. ia plassein = a forma. adj. n + 18 . po. a .: sindrom Grebe ACONDROPLAZIE. prin relaxarea muschiului ciliar.rucenta. ia bakteria = boston.). -iilos = mdinafia foardui.. f. V. f. plasis = modeiare.} Absenta congenitala a pupilei. Este caracterizata prin aparitia. ju-venila sau polimorfa. c) a.. care nu sunt sintetizati In organism: *a. care Ti face nemiscibili cu apa. condrodistrofie fetala. dfoza. arahidonic. dinat} Adaptare a organismului la un nou climat (ex. caracterizata prin foliculita supurata si comedoane locali-zate Indeosebi pe fata externa a coapsei si pe antebrat. klimu. n -r 20 . g. pentru akinezie (v. pe baza de glicerol apar si In structura membra-nei celulare.: sindrom LangerSaldino (v. s. hydatos = apa} Termen sin. teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancorati prin lanturi lipidice de membrana citoplasma-tica si sunt frecvent responsabili de anumite caracteristici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene grampozitive. ACNEE. s. s. membre scurte si groase etc. ACORIE. forma = forma} Care se aseamana cu *acneea. lauric. reprezentand substratui informatiei genetice. situat In nucleu. tip II. [Qr. secundare unei lezium sau unei tulburari functionale a glandelor sebacee sau pilose-bacee. Aditia a. ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipoteichoiques / lipoteichoic acids. f. organic! a caror molecula confine un lant -carbonat liniar deschis. f.). a . bakte-rron. rozacee sau "cuperoza. ca urmare fiind posibila focalizarea razelor de lumina ce traverseaza mediile transparente ale ochiului pe o zona retiniana unde imaginea formata va fi dara. Denumire desueta: vitamina F. din gr. ACOLURIE. s. / achondroplasie. s. secun-dara administrarii unor medicamente. khole = fii[d. a unor 'papulopustule rezultate din inflamatia si suprainfectia comedoanelor si a unor elemente nodulare legate de evolutia In profunzime a papulopustulelor. dar cu o structura spatiala mai simpla). adj.: la frig) sau mediu (ex. mentionati corecteaza aceasta deficienta. situat in *citoplasma.priv. de la accommodare = a se. 5) A. ACLORHIDRIE. ARN. acoperite de cruste. Var. s. f. dim. acid linoleic. de. cu n (par) cuprins Intre 4 si 30..zitiva pentru distante scurte. septicemii si pleurezii. Alte tipuri de a. / acorie ou acoree. bacteriile A. Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru a. n + 16 a. unde (atitudine. [Qr. negativa pentru distante lungi. toxica. adj. V. de etiologii diverse. abcese cerebrale. Uneori este utilizat ca sin. s.care pot avea compusi aditionali legati de grupari laterale dispo-nibile. ACOMODATIE. arahidonic. linoleic.). provoaca o diminuare a ritmului de crestere. a.a. excesiva care persista mai mult decat In mod normal.legati prin grupari fosfat . si ADN. biochim. 3) A. linolenic. forma foarte frecventa la tineri. acinus = 6oa6d de strugure} Care este format din *acini. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive.J(c. V. 138 ACORIE akhne = titrate} Termen generic pentru un grup de afectiun variate ale pielii. forma neletala. acclimatisation. de. pentru acomodare (v. f. esentiali sunt indispensabili 'in alimentatie. boala Parrot. A. de. Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleotidelor. cand se nu-mesc a. a • priv. khondros = cartiiaj. si cristalin. participa la esterificarea colesterolu-lui. Cu virulenta mica. de ia gennan = a produce} Varietate extreme de *osteocondrodisplazie care se caracterizeaza prin absents formarii tesutului cartilaginos. / acholia. Var. Se disting doua tipuri: 1) A. -tis. [^r. kiaein = a misca. / acneiform. vulgara. f. Se manifesta prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie. dor. clima. m. f. / acholurie. f. de origine profesionala sau consecutiva utilizarii unor produse cosmetice neverificate.priv. se 'impart In saturati (daca n -12 . n. s. A. lubrifianti si la unii deri-vati clorati. a -prill. f. profesio-nala.. sin. care are forma unor acini. localizata pe frunte. / acholuria. akne . [Lot. datorita elastidtatii acestuia.: eruptie a. 4) A. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive.. cu *anaclorhidrie.: ADN (cu o structura dublu-elicoidala. hydor. cu *achilie gastrica. ACIZI GRASI / acides gras / fatty acids. A. Au formula generala CI-yChy^-COOH. din familia Neisseriaceae. deoarece nu sunt sintetizati In organism. f. s. accomodntion. *A g.: 1) A. s. pe un fond de *seboree.] Gen de diplococi saprofiti gramnegativi. [Lot. s. si ARN (mai divers ca masa moleculara. ACONDROGENEZA.priv. V. / acclimatement. A.). / accommodation. ACIZI GRASI ESENTIALI / acides gras essentiels / essential fatty acids. ACLIMATIZARE.: boala Kaufmann. / accommodation. 2) A. f. / acneiform. f. khioros = verde. Var. care dupa cadere lasa cicatrice. au tendinta la invazie In torentui circulator la persoane cu catetere intravenoase. / acinous. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobacter. sau akhne = tdrdte. [Cfr. a. / acorea. Macromolecule constituente ale celulei. / acclimation.greseaid de copwe a [ui Actitis pentru akme = vdrf sau e^rescenfd. ACIZI NUCLEICI / acides nucleiques / nucleic acids. separat. sin. linolenic si *a. nanism micromelic incompatibil cu viata. s. adapta} Proprietatea ochiului de a se adapta pentru perceptia unor obiecte situate la diferite distante. s. V. s. V. sau. const. g. la formarea trigliceridelor circulante si din depozitele de tesut adipos sau pot circula legati de albumina. / achondrogenese. acid biliar.a. / acholie.. kore = pupiid. akinelos = imobil. / achondroplasia. -onis. stearic) si nesaturati (n + 18 .. subnormala putere de a. cu leziuni papulopustuloase si come-doane ale fetei In primele trei luni dupa nastere. acclimatization.. arahidonic). genesis = pro-ducere. dar prevalenta crescuta la nivelul pielii indivizilor sanatosi. / achondrogenesis. b) a. adj. oleic. owon = urind} Absenta *pigmentilor biliari din urina In unele forme de *icter. e) a. plagi chirurgicale sau arsuri. liberi. a. ACOLIE. Se disting: a) a. Absenta acestora din alimente. acid linolenic. \Lat. ACINEZIE. si acid arahidonic.priv.ACINETOBACTER de canalele alveolare la nivelul carora se afia situate *alveo-lele pulmonare. cu elemente papuloase si ulterior pustuloase.a. prin contractia muschiului dliar. f.*a. Denumire pentru *a. este In mod normal spontana. producandu-se prin modificarea convexitatii si gro-simii *cristalinului. si tab. a unor *comedoane Inchise sau deschise (puncte negre). g. Ex. [QT.. palmitic. A. ACOMODARE.. [Qr. insufidenta a ochiului. tample si pe partea anterioara a pielii capului. neonatorurn. . a priii. caracterizat prin absenta aproape totala a oaselor membrelor. ubicuitari In apa si sol. s. Sunt polimeri de ribitol sau glicerol . linoleic. chiar daca "vitaminele A si D sunt prezente. f. Se gasesc In diverse uleiuri vegetale. s. sub actiunea muschiului ciliar. -euse. ACIZI TEICOICI / acides teichoiques / teichoic acids. de ia a. Cat. / acne. t. A. d) a. akne -greseald de copiere a (ui Actilis pentru akme = vdrf sau e. ACINOS.: la altitudine). [Qr.: acomodatie. ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids. khole = fliia} Absenta sau diminuarea secretiei biliare.. f. \CfT. necrotica. / achlorhydria. a . Exista doua tipuri de a. f. / acineux. ACNEIFORM.

a modela.. cronica atrofianta (v. adesea a nasului si a fetei (adesea pana la eritem generalizat. se-nsifiiii-tate. Se vindeca fara se-chele. f. ACRODINIE INFANTILA / acrodynie infantile / pink disease. / acrodysostosis. keras. s.^ft'emitate. [Cjr. f. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE.: 1) A. T. 2) Durere la nivelul extremitatilor. s.} *Disostoza complexa In care se asodaza o Intarziere In dezvoltarea staturala cu 'brahimelie. acer == acru. daktylos = deget. -oza. •atos = cutoare.). frecvent mortala. sunt utilizati drept componeneti ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare Cindeosebi pentru confectionarea protezelor). caracterizata prin leziuni verucoase si cornoase. Alaturi de acesta se disting. ACROERITROZA. tip III sau sindrom Sakati. si acrocefalosindactilie. syn = im. denumita si sindrom sau boala Apert. akron = t)(tremitate. boala Swift.mitate. -oza. ACROMASTITA.} Durere la nivelul unei extremitati. / acrodolichomely. / acromastitis. varf. s. khroma. s.. ACROESTEZIE. / achromate. Au fost descrise trei tipuri de a. localizate simetric pe partea dorsala a mainilor si pidoarelor.. kephale = cap. Descrisa si ca boala: a. f. dys = gnu. [Qr. opsis = vedere. f. f.. syn = tmpreund. s. / acrinia. ACRODISOSTOZA. V.. / acrylate.mitate. f. f. s. dificii. \Qr. a. a regiunii occipitale. sindac-tilie.1 sau sindrom Noack. -ita. akron = e^tre-mitate. plasis = nwddare..} 1) Crestere a sensibilitatii la nivelul extremitatilor membrelor. s.. Baza craniului este de asemenea deformata.. a . aisthesis = se-mafie. acer = acm. s. eritematopapuloasa infantila (v. / acroerythro-sis. Sin. / acrodynia.} Varietate de "osteocondrodisplazie In care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremitatilor. In prezent consi-derala a. kyanos = a£C>astru. keratos = corn. / acrocyanosis. / acroc6phalopolysyndactylie. a.: *boala Brailsford.} *Fobie. acrocefalopolisindactilie. tip . m Inaltime.] Malformatie a craniului determinate! de Inchiderea precoce a 'suturilor sagitala si coronala si caracterizata prin dezvoltarea considerabila.ACRILAMIDA ACRILAMIDA. f.mitate. / acroderma-titis. varf.] Termen care reuneste un ansamblu de afectiuni. -oza. Scaderea *zincului plasmatic ar putea avea un rol In patogenia bolii. s.] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie.mitate. sindrom Gianotti-Crosti). / acrylamide. kephale = cap. / acrokeratosis. / acrophobia. akron = e^tre-mitate. -oza} Sin. s. f. derma.). tip IV (v. f. akron = e. mastos = sdn. f. frioa de locuri situate la_ Inaltime. 0 serie de a.. dys = greu. akron = €J(tremitate. f. ACRINIE. f.. infantila (v. f. In care se asodaza si anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare.] Afectiune a copilului si adolescentului. f.} Coloratie rosie a extremitatilor. s. cu localizare la nivelul extremitatilor si periorifidal. f. f. varf.\ Amida a addului acrilic care prin reticulare for-meaza un gel utilizat In tehnicile de separare a proteinelor ?i ARN In functie de greutatea moleculara. Sin. s. Termen vag si desuet. varf.. s. caracterizate prin malformatii scheletice ale craniului ('craniostenoza). a. akron = e^tre-mitate. daktylos = deget} Ansamblu de malformatii ereditare ale scheletului In care se asodaza *acrocefalosindactilia cu existenta degetelor supranumerare la nivelul pidoarelor. / acromastite. continua Hallopeau (v. s. s. ACRODERMATITA. [Lat. "nas In sa").] 139 . / acrocephalopoly-syndactyly. adj. / acrocyanose. s. parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie. / achromatopsia. malformatie denumita *oxicefalie. akron = e^tre. de. boala Pick-Herxheimer). -atos = piete. A. a. melos = e^trenitate. tip V (v. odyne = durere.. mai ales ale mainilor. adj. ACRILAT. leziuni ale mucoaselor si fanerelor (alopecie difuza) si tulburari digestive (diaree). f. manifestata prin 'acrocianoza. polys = mu[f:i. varf. hyle = nwte. -atos = culoare. f. varf. / acrocephalie.priv.. tip II sau sindrom Carpenter (v. cu debut la sugar si transmitere autozomal recesiva.^tremitate. Boala care afocteaza copiii Intre 6 luni si 8 ani Se caracteri-zeaza prin tumefactie rece. f. 3) A. dolikhos = lung. cu transmitere probabil autozomal dominanta.).. hipoplazie a maxilarului superior. sindrom Pfeiffer). / aero-asphyxia. boala Selter-Swift-Feer. anomalii osoase craniofaciale si *retardare mentala. amo-niui gSsita in apropie. ACROASFIXIE. [Qr. ACRODERMATITA ENTEROPATICA / acrodermatitis entero-. s. / acrocephalia. krinein = a se-para de} Absenta sau diminuarea secretiilor. [C. f. 2) A. s.ttiitate. varf. -ida.un0. s. pathica / acrodermatitis enteropathica. asphyxia = oprire a puCsuiui. s. / acrylate. [Qr..r. / acrokeratose. gr. s. -it6} Termen general pentru leziunile cutanate ale extremitatilor.} Sare sau ester al addului acrilic. hipertensiune). {Cjr. f. s. ACROMAT. tip II (v. varf. [(^r.: boala Crocq-Cassirer (v. a . akron = e. [a plassein = a forma. akron = e^tremitate.rie. f. [Cfr. f. / acro(a)esthesia. s. varf. denumiti si rezine acrilice. / acrodysplasia. s. / achromatopsie. s. boala Hallopeau). a. 'sindromul Langer-Giedion. gr. dificii. / achromate.ii tempCuCui [ui Jupiter Amman din Libia. de.. boala Apert-Crouzon).] Inflamatia mamelonului.] Malformatie somatica caracterizata prin prezenta unor membre cu dimensiuni mult crescute.. f. ale fadesului (exoftalmie. hyle = materu. / acroesthesie. erythros = rofu. de.. umeda si danotica a mainilor si pidoarelor. [Qr. tip III (v. khroma. [Qr. s.} Tulburare vasomotorie la nivelul extremitatilor. f. s. (vizibila Indeosebi la nivelul metacarpienelor si metatarsienelor). f. ACROMATOPSIE Se manifesta prin asoderea de leziuni cutanate veziculobuloase si eritematoscuamoase. [Gjr. ACROCEFALIE. ACROCEFALOSINDACTILIE. memBru. scadere a temperaturii locale si durere. tip 1. m. [Lat. 2) Despre un subiect care este inapt sa distinga culorile.^re. / acrodermatite. virus neurotrop. hiper-telorism. s. / acroerythrose. astenie. / acrodynie. Este acompaniata de prurit. kephale = cap.^tre. Boala grava. s. ACROMATOPSIE.turn") sau ascutit (tuguiat). [Cfr. \Qr. / acrodolichomelie.). mamdit. / acrocephalosyndactylie. sindrom Waardenburg). [Qr. / acro-asphyxie. f. cu aplatizarea laterala a capu-lui. f. a. / acrocephalosyndactyly. [CfT. akron = e^tremitate.frw. 'sindromul Giedion.priv. s. datorita caruia se confunda adesea cu "boala Kawasaki). [a. akron = e^tremitate. / acrophobie. f. [Qr.: boala Feer. ACROOINIE. ACROFOBIE. / acrodysplasie.: sindrom Bazex ^v. s. ACROCIANOZA. f. akron = e. Termenul se utilizeaza Indeosebi In cadrul *bolii Raynaud. cuprinse in cadrul unor boli sau sindroame: a. a = priv. akron = e. crize sudorale si une-ori de tulburari nervoase (iritabilitate. s. s. s. *boala Thiemann.pre. m. s. phobos = frita. a . / acrylamide. f. ACRODOLICOMELIE. este forma de "craniostenoza cea mai frecventa si poate fi asociata cu alte anomalii ale scheletului. ACROKERATOZA. sphyzein = a puCsa. / acrodysostose.re. Varful ('sinciput) craniului poate fi plat (craniu In . [Cyf.. f. s. ammoaiakon = sore. ACRODISPLAZIE. intoxicatie cu mercur. s. ACROKERATOZA PARANEOPLAZICA / acrok6ratose paraneoplasique / Bazex' paraneoplasic acrokeratosis. sindrom Chotzen). akron 1 = e?(tre. f. akron = e?(tre. osteon = os. Simptomatologia descrisa anterior corespunde formei clasice de a. Prin analiza datelor clinice si genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a. consecutiva vasodilatatiei: Se observa Indeosebi In •eritromelalgie si In *boala Lane. / acrinie. Cauze (ipotetice): carenta alimentara. f. s. cu transmitere autozomal dominanta.

] Sin. / acromegaly.priv. de mana si gambe Inghetate. deci la adult. s. NA: acro-mion. f. Termenul de a.} Ingrosare marcata a pielii la nivelul fetei. A.). n. [C/r. ACROSINDROM.. este aproape Intotdeauna determinata de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei. aktis. [Qr. f. akron = e. poikilos = fdu-nt. superior sau inferior. fr. a.: sindrom Denny-Brown. adj. A. ale caror dimensiuni nu sunt proportionate cu restui corpului. prin trecerea ia act. A. a.] Termen generic pentru ansamblul eruptiilor cutanate pro-vocate de radiatiile solare. a fost identificata si In *citoschelet. o.] Constituent proteic al muschiului. Retina nu furnizeaza decat senzatiile de alb. s. f. In boli ca diabetui..^tremttate. concurs. / acrosome. iAngd. Insotita de durere. omos = umdr. s. s.mi. m. cu debut In copilarie si cu evolutie prelungita. poate. actinocu-titis. -inos = raza. al capetelor distale ale oaselor mainilor si picioarelor. vdrf. legata de motive ascunse In *sub-constient. cu afec-tarea perceptiei uneia sau mai multor culori. aktis. derma. f. ACROPAHIE.?(tre.: acromatopsie (v. ACROMEGALIE. a .^tremitate. Daca hipersecretia de somatotrop apare inaintea Incniderii cartilajelor de crestere. f.ACROMAZIE ACTINOLOGIE Abolire a capacitatii de a percepe culorile (inddenta: 1/300000). -atos = Corp.. vdrf. f.] Sindrom primitiv sau secundar ca-racterizat prin liza progresiva a oaselor mainilor sau/si ale pi-cioarelor. ACROOSTEOLIZA. utilizata In mod curent pentru corticotrofina (v. este relativ impropriu. s. cutis c pide. s. r. s. akron = e^tre. ACTINOLOGIE. hipercalciurie. / acroosteoly-sis. si boala Bureau-Barriere. sensifittitate. este Indeosebi de natura hormonala. aprof(tMatw.mita.\ *Parestezie a extremitatilor. akron = e\tremitate. A. s. vdrf. \Cfr. \Qr.] Inflamatie cutanata determinata de expunerea excesiva la radiatiile solare sau la actiunea razelor X. s. ACTINITA. -atos = cutowe.: acromazie.} *Parestezie a extremitatilor. m. s. [Gjr. Indeosebi la nivelul falangelor si.} Marire a extremitatilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal. Daca este nocturna. existand sub doua forme: a. ACROPARESTALGIE. s. rater = a rata. In care se aso-ciaza hipotermia simetrica a extremitatilor si senzatii de "deget mort". ACTH / ACTH / ACTH. aktis. [Qr. cat si pentru ca este sin. a -priv. [Qr. [<^r. ACROMIE CUTANATA / achromie cutanee / achromia. akron = e^tremitate. f. / acromicrie. participiu[ tru-ut de ia agere = a actiona.. const.. atat etimo-logic. engL: Adreno-Cortic. -inos = roed. aktis. rezultand articulatia acromioclaviculara. s. ACROPARESTEZIE. f. / acropar(a)esthalgia. scalpului si extremitatilor msotita de *hipocratism digital si deformari ale oaselor lungi. A. / actinologie. / acromion. / acromicria. akron = eyre. / acromegalie. algos = dwc. \Cjr. fracturi spontane. *inos = raza. ACTING OUT. apare ca un comportament neasteptat si neadap-tat al unui pacient In cursul psihanalizei sau al unui alt trata-ment psihoterapeutic. sau secundar. adj. f. s. aisthesis = smzapie.] 1) Studiul energiei radiante. f. / acropachyderinie. consecinta compresiei nervului median In canalul carpian.] Termen general pentru toate sindroamele carac-terizate prin tulburari vasomotorii la nivelul extremitatilor. s.] Extre-mitate a spinei omoplatului. s. dener-vatia periferica si microtraumatismele. / acropathie. In general. -atos = culoare. ds. drum.. ACROPOIKILOTERMIE. s. s. / acropoikilothermie. m.. soma. s. ^ ACROMAZIE. A. si lucita. / actin. denumita boala Thevenard. Este cazul radiatiilor violet ale spectrului vizibil si al radiatiilor ultraviolete. [AngUcism core. V. •inos = raza. tat. de la lyein = a distruge.] Regiune a capului spermatozoidului care contine o vezicula cu enzime hidrolitice (Indeosebi *hialuronidaza si acrozina). [^r. ACTINODERMATOZA. adj. f. s. akron = e. [Lot. \Cjr. si discromatopsie. pakhys = gross dermu.oTropic Hormone = Hormon cufre-nocorticotrop. [Qr.. f. vanat'i therme = cdiduril. fie ca acestea sunt aparent autonome. adj. [C/r. [Cjr. syndrome = drum mpre. permitand acestuia sa penetreze Invelisul extern al ovulului.\ Sindrom *s(ne mater/a. survine pe neasteptate.j Extremitati (maini si pi-doare) mid. f. vdrf. / acromion. s. se-nsifiiiitate. •inos = razdi -ita. [Cfr. akron = e. polimenca sau filainentoasa F. fie ca survin In cursul unor boli diverse. s. / acropathy. s. mikros = mic. s.re. f. / acroosteolyse.te. la thermos = ca[d. vdrf. f. A. akron = u^tremitatv.. mai rar pe cele ale membrelor superioare. f. hiperfosforemie). se observa 'indeosebi m *acromegalie.] Denumeste un comportament brusc.] Reactie In aparenta ilogica. para = dincoio d&i [dngcl.^tremitate. melos = mem6m. -atos = pide. osteon = os. aisthesis = senzatie.. f. aktis. prin care acesta se articuleaza cu clavicula. ACROPATIE ULCEROMUTILANTA / acropathie ulceromutilante / acrodystrophic neuropathy. ACROPATIE. s. para = din-wlo de. / acromelic. ACT RATAT / act manque / faulty act. A.. Combinata cu "miozina. n. f. s.mitate.tatt. I acropoikilothermy. / acrosome. care apare la sexul feminin. f. / achromasie s. s. akron = e.: albinism (v.?(tremitate. f. la femeie dupa 40 de ani. aceasta duce la *gigantism. / actine. / actinique. traducand executarea unor 'pulsiuni anterior repri-mate. f. da actomiozina. -atos = piete. pakhys = yos. metabolice (diabet. s. s. . idiopatica este o forma cu transmitere autozomal dominanta. albinism. akron = e. endocrine (insuficienta gonadotropa) si hipertensiune arteriala.. khroma. ACROMELIC.\ Care se refera la portiunea distala a unui membru. / achromasia. f. / acroparesthesia. lysis = distrugere. care reprezinta elementui contractil al fibrei musculare. de obicei. / acropachy. Clinic..\ Care se refera la radiatiile spectrului electromagnetic care au capacitatea de a induce un efect chimic.) V. accidental In compor-tamentui normal al unei persoane. / peripheral vascular disease. f. V. f. Leziunile afecteaza extremitatile membrelor inferioare. ACROZOM. actum. / acroparesthesie. reprezinta. Sin. akron = o^tremitate. / actinic dermatitis. / actinodermatitis. partial cu *acropatie. f. pathos = boaia. V. cu evolutie catre amputatii spontane. / acropachyderma. monomenca sau globulara G si a. f. dar In general favorabila. / acropachie. fi tradus. [Qr. ACTINA.una. este consecinta spas-melor vasculare si a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriovenoase. s.. ACROMICRIE. s. ACROPAHIDERMIE. La baza patogeniei tulbu-rarilor trofice ar sta pierderea sensibilitatii dureroase. se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremitatilor). megaios = mare} Boala determinata de cresterea secretiei de 'somatotrop survenita dupa Inchiderea cartilajelor de crestere. / actinology. endocrinol. s. lepra sau alcoolismul. f. osteoliz8). / actinic. Sindrom caracterizat prin 140 aparitia de tulburari trofice cutanate (de tip *mal perforant) si osteoarticulare (osteoartropatie. si tab. vdrf. / acrosyndrome.. akron = e?(tremitate. / acromelique. impulsiv si violent. A. [Qr. negru si nuan-tele intermediare.] Abrev. f. \Cjr. [^r. khroma. localizata la nivelul mainilor. -ozd. [Qr. este eel mai frecvent partiala. fotodermatoza. / actinite. ACTINIC. u. s. / acroparesthalgie. megas. m. dromos = c-wsa. poate surveni in cadrul unei neuropatii senzi-tive familiare. Sin.. akron = e^tremitate.). s. / actinodermatose. de ia syn = impreuna. logos = ftUitfil.} Sin.'\ Denumire generica pentru orice afectiune a extremitatilor. \Wbrw. ACROMION.

si A. Mycobacterium).} Bacterii care apartin clasei Actinomycetes (v. / activines. c. ACTIVITATE. pi. myketos = dupercd. 1. s. [Lat. Ex. Puroiul contine granule mid. anti-epidemica.. care va stimula. / actif. f.. therapeuein = a ingriji} Termen ce desemneaza toate me-todele terapeutice care utilizeaza radiatiile de diverse naturi. bioelectrica a unei celule. de ia rete. mykes. pi. vizibile cu ochiul liber. optica. C. -inos = raza. ACTINOTERAPIE. [Qr. s. ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation. myketos = dupercd. ACTINOMICETE. A. B. m.dinamic-pozitiva). / activator. / active. s. foarte diverse: 1) a. caracterizata prin leziuni granulomatoase indurate. producerea enzimelor de degradare. Ex. ACTIVATOR. {Gjr. complement.] 1) Stare a unor sub-stante apte sa reactioneze puternic. m. 2) a. ACTIV. mifcare. si fototerapie. *depolarizarea unei fibre miocardice m timpul propagarii excitatiei auriculare sau ventriculare. f. n. actwneaza. mykes. pe tegumentele expuse la soare. Se disting trei a.dinamic-negativa. fi agere . In cantitate mica. Trecere a limfocitelor B (LB) dintro stare de repaus Intr-o stare de activitate celulara si moleculara intensa. therapeia = tratament. Dupa acest contact. numarul de dezintegrari In unitatea de timp. mediaza procesul de *activare. aktis. s. 0 alta actiune consta In stimularea celulelor suse ale liniei eritroblastice. s. / actinomycoma.ACTINOMETRIE ACTOGRAF 2) Sudiul efectelor chimice si. / actinomycosis. ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes [Gjr. f. s.: molecula activate sau a. aktis. b) RezultatuI unui proces fina-lizat printr-o forta sau o energie. ae [a activus = care acfioneazd fi ngerc = a a^fwna.. -ive.: boala Rivalta. Proces prin care proteinele solubile ale 'complementului. ACTIVARE. limfodtelor B si T. -inos = razd./ di la agere = a actiona. ultraviolete si infrarosii. f. \C. f. / actinometrie. / activity s. Streptomyces). cu sau fara transformare chimica. de ia agere = a actiwa. mykes.). \Lat. -trice. -inos = razd. Crestere a activitatii celulare si moleculare a macrofagelor cand acestea se fixeaza pe *limfocitele T4. -inos = razd. s. f. myketos = ciuperca. aktis. / Actinomycetes.] (Substanta) care. devin functionale. specifica) sau 'in molecule de substrat transformate pe minut si pe molecula de enzima (a. 2) Sin. f. Trecere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus In activitate intensa celulara si moleculara. prin adaugarea unei mici cantitati dintr-o substanta denumita *activator sau prin expunerea la radiatii. ACTIVINE. aktis. •inos = razd. / activation. [£fr. de. activus = care actioneazd. -is = refea. LT este declansata de contactui cu o "celula prezen-tatoare de antigen cu *self modificat. activus = care. cuprind familiile: 'Mycobacteriaceae (v. pi. are pro-prietati deosebite de absorbtie sau adsorbtie. s. 141 . f. / activation. f. f. s. cresterea excitabilitatii unei structuri nervoase sub actiunea unui stimul. myketos = dupercd. la nivelul gonadelor. ACTINORETICULOZA. A.] Masurare a intensitatii radiatiilor solare. [at. adj. -inos = razd. [Qr. Ex. 5) a. la nivelul acestora din urma. latent pana In momentui a. A. f. 4) Efident. 6) a.] Gen de bacterii filamentoase ramificate.] 1) Intensificare a proprietatilor unui corp. f. f. s. / actinometry.] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de streptomyces. de la agere = a acfwiM.j Infectie cronica produsa de Actinomyces. etajelor superioare ale sistemului nervos). secretate de celulele antehipo-fizare. -inos = razd. [Lat. frecvent m cadrul *actinomicozei. I actmomycine.] Clasa de bacterii filamentoase considerate mult timp ciuperci datorita asemanarii filamentului lor cu un 'miceliu. 4) a. este utilizata In tratamentui limfogranulomatozei. m. f.: carbuncle a. / actinomycin. / activins. activus = care actioneaza. / actograph. ACTINOMICINA. V. cea mai cunoscuta fiind a.). 3) Des-pre o substanta dotata cu putere rotatorie optica (substanta optic a. s. adj. 6) Crestere a permeabilitatii membranei in timpul depolarizarii. n. mykes. A. Indeosebi de cele gonadotrope. cuprind doua specii: A. 4) Proces ce stimuleaza declansarea unui mecanism subiacent. limfodtele T4 produc un factor de activare a macrofagelor. s. aktis.] Polipeptide din familia 'factorilor de crestere. Actinomyces) si Streptomycetaceae (v. s.. s. *saprofit al cavitatilor naturale. bovis.a actiwa. s. Sin.] *Fotodermatoza caracterizata prin aparitia la varsInici. / actinomycome.: activat (ca rezultat al *activarii). pulmonara (rara) si abdominala.). s. Leziunile au o evolutie cronica si se aseamana cu cele din *hematodermie. \Cjr. ultraviolete si infrarosii. aktis. a punt in. dim. 3) Crestere a energiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare). Se disting trei forme: cervicofaciala (cea mai frecventa). f. activeaza secretia de *hormon foliculostimulant. care poate provoca la om *actinomicoza. ACTOGRAF. [Lat.: A. s. de 14 kDa) comparabile cu lanturile ale *inhibinelor. a unor leziuni papuloase urmate de Ingrosarea difuza a pielii cu descuamare si prurit intens. 3) a. / actinoreticulose. moleculara). s. musculara (In directia gravitatiei . care abcedeaza In puncte multiple. activus = cart acfioneaza.d. / actographe. de [a agere = a actiona. expri-mat In unitati pe miligram de enzima (a. -inos = razd. unei surse radioactive. Are o actiune inhibitoare asupra adzilor nucleici bacterieni si. [Lat. Ca urmare a acestui contact. A. Indeosebi. mykes. aktis. / actinothera-py. poate fi declansata pe cale clasica sau pe cale alternativa. IgD). mykes. [Lat. prezente In sange. actus = msfcare. agent al actinomicozei bovine. aktis.: *a. / actinomycose. referitor la un medicament. cu tot efectui toxic. dar inhiba sinteza *steroizilor dependenta de 'gonadotropina. Israeli. 7) A. s. \Cjr. -inos = raz. -oza . ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complement / complement activation. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lympho-cytes B / B lymphocyte activation. ACTINOMICOZA. ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation. adj. / activateur. proprietatea unor substante de a roti planul luminii polarizate. s. -omo. ca si cresterea numarului de receptori membranari nespecifici.r. determinand proliferarea celulara In glandele genitale. s. pt. ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces. myketos = dupercd. anaerobe. LB mature prezente in tesuturile limfoide periferice exprima la suprafata lor receptori pentru interleukina-2 (11-2). Ex. 2) In fiziologie. metron = masurd. -inn . nen/oasa superioara (a. LB sunt activate cand un tip de antigen solubil se fixeaza pe receptorii lor membranari (IgM. C etc. constituite din doua lanturi de aminoacizi (cu M. s. al efectelor biologice exercitate de radiatiile luminoase. AB si B (In func-tie de caracteristicile lanturilor). reticulum. f. ACTINOMETRIE.] a) Pro-prietatea de a intra In actiune. n. activitas. Actinomycetaceae (v. 5) Intr-un sens mai larg. / actinotherapie. -ozo. galbene de 'miceliu fragmentat. Exista mai multe forme (A. aktis. s. V. myketos = dupercd.] *Granulom provocat de duperci patogene din genul 'Actinomyces. / Actinomycetales. f. adj. / activity. apartinand clasei 'Actinomycetes s\ familiei Actinomycetaceae. unei enzime se refera la efectui catalitic exercitat de catre enzima. Tmpotriva fortei gravitatiei . termenul se refera la utilizarea radiatiilor luminoase. In mod particular. ACTINOMICOM. ia. [Qr. Fixarea 11-2 pe receptori provoaca multi-plicarea si apoi diferentierea LB In *plasmocite si In *limfocite B memorie. -ina. / actinic reticuloid.

medica-mente (ca aspirina si chinina). [Cfr. 3) Care se afla la eel mai Inalt grad de evolutie sau a carei intensi-tate simptomatologica s-a exacerbat brusc: criza a. -onis = acfiune. mutatie. / aigu. [Lot. va-sodilatatie si cresterea concentratiei hemoglobinei din sange. ACVAPORINE. [Lat. adap-tare . alcatuite din sase domenii transmembranare. utilizat ca sin. s. nespedfica . s. {Lat. ADAMANTINOM. v. f. boli ale urechii interne ("otoscleroza. graphein = a scru.ACTOMIOZINA ADAPTARE gr. a. / actomyosine. aceasta a. muta-gena . Danielopolu. prin cresterea ventilatiei pulmonare.i. [Lat. s. gr. din (at. v. Ex. / adamantoblaste. la mtuneric . 14) a. Este esential pentru contractia fibrei musculare In prezenta *ATP-ului. s. f.: camp a. traumatisme ale urechii medii. 10) a. 2) 0 durere vie. tactila. depinde de claritatea focalizarii retiniene. / aquaporines.] Proprietate a organismelor vii datorita careia o serie de caracteristici fiziologice si anatomice ale acestora se pot modifica In functie_ de particularitatile sau de transfor-marile mediului ambiant. s. nidodata ereditare. din otel sau din metale pretioase.} 1) Care se raporteaza la sunete. s.: aparitia unor suse rezistente la penicilina Intr-o cultura de microorganisme sensi-bile la acest antibiotic. aktis.priv. s. ochiului pentru vederea la tumina soarelui on a surselor straludtoare (fotopie). f. s. m. Este nece-sar sa se distinga formele reversibile de a. ale carui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil. / adamantoblast. A. scotop/ca. a . aqua = apa. accoutumance = o6ifnuintil. deci.: unde a. / acuite. de inhibare a germenilor. akouein = a auz.. ochiului: a) a. la lumina . m. renotrofica . se numeste si a.] Sin. oligodinamica. ADAPTARE. a. -MO. dinamica specifics a alimentelor (v. / acquired tolerance. la agere = a actiona. f. In practica. [J~r. 114 In cazul lipidelor si 105 In caz de aport glucidic. cu toleranta (v. adactylism. a unei structuri sau functii. sufistanfa dwa. [Lilt.se exer-cita asupra unui mare numar de structuri. acutus = ascufit. Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat doua obiecte alaturate. akouein = a auzi. s. 2) a. Ex. / adaptation. spe-cifica a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor orga-nisme parazitare. la pungere = a mfepa. 13) a.] Termen creat de iezuitii reveniti din China la sfarsitui secolului al XVII-lea. / tinnitus. sunt interpretate diferit. s. cu .a unui medicament asupra structurilor vii. / acoustics. / acupuncture. d.). / adamantinome.] Exercitare a unei influente asupra unui fenomen. s. 9) a. 6) a. f. ACUMETRIE. In functie de culturile filo142 sofice si stiintifice. s. s.. / adactylia. [Cjr. / acoustique. [Cjr. In cadrul unei populatii date. 7) a. s. a anumitor puncte ale suprafetei cutanate. de fenomenele de a.] Proprietate de a percepe senzatii la un prag coborat sau de a distinge diferente si nuante minime. / acute. bacteriostatic. bacteri-cid. acuite. / adamantinoma. pentru orientali.: a. phainein = a pdrea. s. su6stanf:a dura. actiunea a. vizuala.: ameloblastom (v. la scaderea presiunii oxigenului din mediul ambiant. -inos = razd. ACTIUNE. / acuity. In pre-zent. se bazeaza pe stimularea cu ace fine. exercitata de catre unele metale. blastos = ge-rmen..). dupa D. s. termenul a..] Denumire generica a metodelor si tehnicilor de examinare a functiei auditive. / action. adesea toxic. f.] Grup de proteine omologe ale membranei celulare. 14% pentru lipide si 5% pentru glucide. Alte exemple de a.: ameloblast (v.reactia agentului mutagen cu materialul genetic si efec-tele asupra acestuia. adj. un subiect care primeste 100 de calorii va degaja 130 daca ele au fost furnizate de proteine. sau acutus = ascufit.a potrivi. se masoara prin diferenta dintre metabolismul bazal si metabolismul aceluiasi subiect dupa un pranz. metroii = mOsuril.] Senzatie auditiva care nu rezulta consecutiv unei excitatii sonore exterioare a urechii. f. bacteriostatica. ACUSTICA. n. punctura = mfe-pcHurO. de *diabetul insipid. / acupuncture. Patri-moniul genetic al populatiei se va modifica. al ultimei doze dintr-un medicament. / accoutumance. 3) a.influenta concentratiei mo-leculare a unei substante Intr-o reactie chimica. se clarifica mecanismele moleculare ale proceselor de a. prin interme-diul unor forte fizice sau chimice. Ant. myos = muschi. s. efectele a. v. ecus = ac. n. 8) a. f. Astfel.] Complex proteic alcatuit din *actina si 'miozina. Astfel. a. adamas. v. adj. integritatea cailor nervoase si interpretarea cerebrala a stimulului. m.: zgomot auricular. adactyly. s. multiple: 1) a. mys. In timp ce pentru occidental!. masei . nerv a. ACUPUNCTURA. smalt. \Cjr. f. pi. 2) Ceea ce priveste functia auditiva. d. opsonine. -antos = diamant.] 1) Referitor la evolutia rapida si scurta a unei afectiuni. (din unele boli cronice). ACUITATE. aigue. este de 30% pentru proteine. 12) a. ACTOMIOZINA. mutatia genei a. / acoumetry. Sin. -inn. s. In raport cu una surda. s. [Cfr. / acouphene. / action. Ex. pasaj.: studiul miscarilor nocturne In enurezis si epilepsie. sunt favora-bile vietii organismelor In conditii de mediu noi sau modificate. anormalitati ale nervului audi-tiv si ale conexiunii sale cu creierul. chimica once proces care determina o mo-dificare In aranjamentui atomilor din molecula unei substante.a. prin selectie naturala. / aquaporins. a organismelor care s-au adaptat eel mai bine la noua situatie data. Rezulta ca a. A. actio. / acoumetrie. catalitica..).: cronic. care constitute canale pentru transportui pasiv al apei si uneori al unor molecule organice mid. desemneaza supravietuirea. v. [Cfr. 3) Ramura a fizicii care stu-diaza sunetele. 2 umane este responsabila de insensibilitatea renala la 'vasopresina si.. 5) a. din [at. transformare ce reprezinta de fapt substratui mecanismelor evolutive. f. sunt continute Indeosebi In membranele eritroci-tare si la nivel renal. In tubii colectori renali exista patru a.a. f. poros = par. [fr.capacitatea unor extracte hipofizare si hormoni de a stimula cresterea rinichiului. ACUTUMANTA. se exercita indirect. [Cjr. Cauze posibile: 'cerumen. s. Ex. adamas. f. de interes In fiziologie si medicina: 1) A. Ex. Acest surplus caloric mascara a. ochiului pentru vederea la Intuneric sau la conditii de iluminare redusa. ADACTILIE. opso. famnacodinamica . s. -antos = d'iamant. s. ca ureea. (it ia akouein = a auzi. ACUT. intensa. f.} Sin.nica. d. Cateva tipuri de a. consta Indeosebi In determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care indue modificari neurovegetative. s. f. auditiva. / adaptation. conduct. *sindrom Meniere). catalizator. f.). smalt. Ex. acutus = ascufit. ACTIUNE DINAMICA SPECIFICA A ALIMENTELOR / action dynamique specifique des aliments / specific dynamic action of food. Efectele a.. / actomyosin. bacteridda. de. de. ACUITATE VIZUALA / acuite visuelle / visual acuity. s.] Aparat destinat Inregistrarii miscarilor. obisnuinta progresiva cu unele substante toxice (*mitridatism). adj. Un caz tipic Tl reprezinta a. s. s. -omo. restabileste echilibrul energetic rupt din cauza bolii. sau al unor molecule cu proprietati specifice.} Frantuzism nerecomandat.: cresterea sau scaderea excitabilitatii prin variatii ale intensitatii stimulilor.efectui puternic. 11) a. care se stabilizeaza dupa mai multe generatii. pi. (tens = ofiwi. v. akoustos = auz. consuetude. / adactylie. b) a. f. aparitia unor activitati enzi-matice noi ca urmare a modificarilor In alimentatie. Metoda terapeutica ^i de diagnostic studiata si practicata In China de mii de ani. crescand metabolismul bazal. In general. Proprietatea alimentelor ingerate de a produce caldura. ADAMANTOBLAST. a. A. f. cumulativa . f. ereditara. daktylos = deget. adj. In acest caz. ACUFENA. T. f. s.} Absenta congenitala a degetelor. s. f. 4) a.

[Gjr. / adenine. ADENOIDISM. tumori nodulare circumscrise. In a. f. este legata de o mole-cula de monozaharid. ducere = a. ADDUCTIE.. celulele sunt dispuse sub forma unei alveole. / adenitis. iar injectia intramusculara de TSH permite punerea In evidenta a unei fixari pe restui paren-chimului tiroidian . f.! -ita. aden. \Gr.} Extirpare a unui *adenom.stins functional". ADENITA.] Formula care indica repartitia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punctia unui ganglion limfatic.} Tumora benigna formata din tesut glandular si muscular neted. f. gramma = Inscriere. ia aptas = apt. ADENOLIPOMATOZA. 3) A. s. lot.). \Cfr. m. blastos = ge-rmsn. {Cjr. -omn. s. / adenogram. / adenogramme. / adenoidite. / adducteur. -os = gCandaf eidos = forma. / ad6noidectomie. care au dimensiuni 143 . / adenomyoma. f.).] Denumire a ansamblului de manifestari locale (*facies adenoidian) si generate (afectarea dezvoltarii psihice si fizice) care apar la oopiii cu -vegetatii adenoide. -os = gianda. ADENOPATIE.] Sin. f. {Cjr. hypo = su6. / adenohypophysis. / adenohypophyse. f. de. s. 5) a. NA: adenohypophysis. / adenomectomie. [Qr.] (Muschi) care serveste la *adductie. / adenopathy {Cjr. a. aden. m. aden. f. / adduction. / adenomatose. aden. s.. hepatom. fibrilatie auriculara. eidos = forma. [Qr. Ex. s.: "vegetatii a. adj. n. / adenomegalie. / ad6nite.: neoplazie endocriniana multipla (v.). n. eidos = formd. -oma. s. n. f. Ex. -Ha} Inflamatie a vegetatiilor adenoide. adaptare = a potrivi. m. ektome = w(cizie. 2) Sin.} Marire de volum a ganglionilor limfatid superficiali sau profunzi.: boala Plummer. f. 'Scintigrafia arata o fixare exclusive a "^ pe nodulul toxic. s. -os = gianda. ADENOMECTOMIE. [at. Cuplarea sa la complexul *ligand-receptor se efectueaza prin intermediul *proteinelor G. s. f. -os = giandcl. f. eidos .). uneori metastazeaza. de. aden. / adenome. ATP. m. m. ADENOMEGALIE. f.] 1) Carcinom derivat din tesut glandular. -os = gianda. / adenoidism. aden.) sau frana (G. -oza} Hiperplazie adenoma-toasa multinodulara la nivelul Invelisului sau parenchimului unei glande. aden. -os = gianda.] 1) Despre un tesut.ADAPTATOR reducerea concentratiei de pigmenti fotosenzitivi. cancer. fibra = _fi6ra.] Miscare care apropie un membru sau un segment de membru de axul median al corpului. s. dwe. adducere = a duce spre.). hipofiza. 2) a. myos = mufclu. ADENOM TIR0IDIAN TOXIC / ad6nome thyroidien toxique / toxic adenoma of the thyroid gland. s. f.. s.} Care prezinta sau este determinat de *vegetatii adenoide. 6-Aminopurina. a tesutului adenoidian al rinofaringelui. s. 1) Denumire veche.. [a ad = spre. ADENECTOMIE. m. 4) A. [Qr. / adductor. / adenoid. Enzima intracelulara. la phyein = a create. poJip al mucoasei intestinale. care secreta hormoni tiroidi-eni In exces. ADENOBLAST. -oma. / ad6noidisme.: 'fades a.selectia naturala a mutantilor care sunt cei mai adaptati la noul mediu (ex. aden. -os = glanda:. -os = gianda. [Qr. ADENOCARCINOM.] V. megas. a aaapta. Normal. s. Jipos ^ grclsime. -enne. / adenomyome s. {Cjr. f. de. ca raspuns la schimbarile mediului. -os = gianda.). [Lot. ADENOID. f. s. Sin. de ia ad = spre. ADENILAT CICLAZA / ad6nylate cyclase / adenylate cyclase. In mod autonom. uneori tabloul clinic fiind limitat: pier-dere In greutate. aden. / adenoblaste. aden. f. la nivelul ficatului. s. n. Sin : epiteliom coloid (v.. ADENOMIOM. care moduleaza producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP. / adenoma. / adenectomy. a/tor organe de simf: auditiva. / adenectomie. t.). -oza. s. ADENOMATOZA MULTIENDOCRINIANA / adenomatose multiendocrinienne / familial endocrine adenomatosis. la aduiti. s. / adeno'jdien. mys. formand 'adenozina. aden. karkinoma. aden. adducere = a duce spre. / adenomatosis. -oma. / adduction. ADENOIDITA. f. m. s. aden. care o pot stimula (G. m.. structura sa este asemanatoare cu cea a glandei din care provine. care este foarte asemanator cu o structura glandulara normala. aden. / adaptor. In mod normal. adj. / adenolipomatosis. V. s. ektome = e^cizie. hipofizar.] Exdzia chirurgicala a *vegetatiilor adenoide. sunt palpabili ganglionii inghinali. aden. n. alveolar. s. ADENOCARCINOM COLOID / adenocarcinome collo'fde / mucinous adenocarcinoma. s.: a. ADENOIDIAN. cat si m alte nucleotide cu importanta fiziologica precum AMP. m.: 'epiteliom a.: 1) a. s. -oma. -os = gCanda. / adenoidectomy. s.modifi-carea proprietatilor unui organism In afara oricarei transformari a genotipului. Sin.\ 1) *Ablatia unei glande. s. / ad6nine. gustativa. abandonata. Ex. darui structura aminteste structura unei glande. unde se asodaza cu ciroza (cancer cu ciroza). cu activarea acestuia In absenta ligandului si inducerea cascadei moleculare spedfice receptorilor cuplati cu *proteina G. adj. s. adj. / adenocarcinoma. s.} Celula embrionara din care se dezvolta tesut glandular.j Sin. f. / adenopathie. s. ADENOGRAMA. / adenoflbro-ma. f. ducere = a duce. ADENOMIOZA UTERINA / adenomyose uterine / uterine adenomyosis. Ex. -os = glanda. [Qr. s. \Gjr. ADDUCTOR. / adenoblast. w/os.: fibroadenom (v. 2) Care se aseamana cu tesutui ganglionar limfatic. malign. s. s. ADENOHIPOFIZA.] Tumora benigna dezvoltata la nivelul unei glande. f. ektome = uy-izie. [Cjr. a purta. s. / adeno-mectomy. megalos = mare. 2) A. eidos = forma. {Cjr. ADAPTATOR. aden. cu evolutie lenta. s. -os = gianda.. bronsic. adj. asociata biomembranei. adj. ADENINA. ADENOMATOZA. -os = gianda.. {Cfr. s. s..: endometrioza (v. aden = glanda. / adenoiditis. m. Se observa. / ad6nolipomatose. Ex. ADENOM. a gusii nodulare manifesta clinic prin semne de hipertiroidie. -oma. f. [Lot. s. -os = gianda. a purta. ADP. ADENOPATI E ADENOIDECTOMIE. Simptomele sunt cele ale unei "tireotoxicoze pure. / adeno'ide. [Cfr. sebaceu..] Hipertrofie a ganglionilor limfatid. celulele tumorale permit recunoasterea structurii glandulare. -os = gianda. m. 2) In prezent: a. fenotipica . s.': "rezistenta la medicamente). Inchise In saua turceasca largita. Este un constituent important al anumitor cai de semnalizare intercelulara. -os = gianda. / adenofibrome. 2) *epiteliom a. de. physis = creftere. f.] Formare de numeroase adenolipoame (tumori continand tesut adipos si elemente glandulare) la nivelul cefei. sin.! pathos = fioata..] Secventa nucleotidica adaptatoare capabila sa realizeze jonctiunea din-tre doua fragmente de ADN terminate prin secvente necom-plementare. dar si cu malignitate locala. Una dintre cele doua baze purinice Intalnite atat 'in ADN si ARN. aden. In particular. [Lot. prin hiper-plazia benigna a glandelor sebacee. [Qr.forma. axilei si canalului inghinal. normal sau patologic. Uneori termenul se utilizeaza cu referire la celulele reticulare din centrul germinativ al folicu-lului limfatic. -os = gianda.: adenocarcinom (v. s. 3) A. adica fara stimularea de catre TSH. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin mutatii ale genei receptorului pentru TSH. ADENOFIBROM. / adenoid. -os = gianda. ia karkinos = roc. n.. genetica . -ism. f. / adenomegaly.: limfadenita (v.. \£fr. f. mys. prostatic. s.. -oza. -os = gianda.: adenoidectomie (v. / adaptateur. celulele care constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98%). s. s. f. aden. s. 4) a. In toti acesti compusi. [Gjr. aden. uterus = uter} Sin. myos = mufcfii.). / ad6nocarcinome..

/ adiastolie. / adipogenese. AMP. In absenta oxigenului. ADIASTOLIE.).} Boala determinata de un *adenovirus.: adeziune plachetara. [Cjr. f. ADENOSARCOM. m. [Lat. 4) Infiltrarile metastatice cu celule maligne. cu debut In copilarie. s. profesor [a 'Wwtz. V. [^r. atafat (ad = spre. D-riboza. Poate fi secundara pericarditei constrictive sau unor afectiuni miocardice: fibroza. adhaesus = aiipire. care prezinta afinitate deose-bita pentru tesutui limfoid.5'monophosphate cyclique / cyclic adenosine 3'. Se caracterizeaza prin hiperkaliemie ce evolueaza paralel cu crizeie paroxistice de paralizie de tip periferic. ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio interthalamica / adhesio interthalamica (NA).: lipoliza.plachetara (v. care este Inrudita cu paralizia periodica familiala (v. s. lichidul uda vasul. sin. / adynamie. \Lat. / adenosarcome. / adenosine. termo-reglare. diadokhos = care su.priv. s. bronhopneumopatii. = aCipire. ADIPOCEARA.] -Adenom a carui stroma conjunctiva este de tip sarcomatos. a . de ia gennan ^ a produce} Sin. la unele specii. adenoidite. intervine In *hemostaza fizio-logica. diastole = diiatare. poate avea cauze multiple: 1) Cresterea numarului de limfocite benigne 91 macrofage In cursul raspunsului antigenic. Sin. gr. [Lat. pla-quette. gr.] Alipire a unor suprafete fiziologic separate una de cealalta. V.] Substanta de culoare gri-albicioasa.: febra tifoida) sau sta-rile febrile accentuate. comisura mijiocie.cce. / adherence. ADIADOCOKINEZIE. / adipogenesis. s.. s. sorx.). f. aden. imunologice. cera = ceara. In consednta. s.). -dipis = grasime.] Semn al metastazarii unui neoplasm gastric. V. s. / adipocire. s. [at. s. Combinatiile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante. ADENOZINTRIFOSFATAZA Na"^ / adenosine triphospha-tase Na'-IC / Na^-K^ adenosine triphosphatase.] Termen general pentru moleculele implicate In adeziunea celulara. -omo.: sindrom Gamstorp. f. s. procentui unei a. 1858-1940. toate aces-te afectiuni sunt benigne. / adenovirus.: adezivitate plachetara (v.5'-monophosphate. f. ADENOZIN 3'. dynamis = forta. A. adenite mezenterice.: lipogeneza (v. . haerere = a fi prins.: imunoaderenta (v.priv. keratoconjunctivite epidemice. n. Sin. f. pot fi congenitale sau cicatriceale. maligne creste cu varsta. s. f. s. ADEZIVITATE PLACHETARA / adhesivite des plaquettes / platelet adhesion. -oza . avand maximum de intensitate In 30 de minute.] Grup mare de virusuri care provoaca *adenoviroze. cu referire la componentele supra-fetei bacteriilor. -dipis = grasime. 1821-1902. aden. / adipocyte. din oCandezd plaken = a carpi. dar se pot asocia tulburari ale ritmului cardiac si ale tensiunii arteriale. o . / adiadocokinesia. A. -os = giandd. f. 0 serie de a. ADEZIUNE. ADENOPATIE BLUMER / adenopathie de Blumer / Blumer's adenopathy [George Blumer.: semn Virchow-Troisier (v. f. haerere = a fi priiv). a petici. s. s. -dipis = grasime. ektome = e^cizie. / adenotonsillectomie. adeps. ca si fenomene mio-tonice. ATP. s. [t^T. [Cjr. [Qr. s. s. / adiastole. si agregare a plachetelor. *Nucleozid constituit din 'adenina si o pentoza. / adenosarcoma. p. la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50%. manifestata prin inabilitatea de a face mis-cari alternative rapide. anatomopatoiog gennan.. adhaesio. n. f.] Disparitia *diadocokineziei. / adipolyse. de ia kinein = a misca. / adenovirus. / adipocere. adeps. medic american. -os = giandd. / adynamia. adhaerere = a fi atafat (ad = spre. f. f.] Sin. Caracterizeaza unele boli (ex. ADIPOLIZA. hemocromatoza. /adherence. / adipocyte.: a. Boala ereditara de tip autozomal dominant. s. m. ADP. aden. constand In prezenta a. ADIPOCIT. gr. dar si cu utilizare restransa In microbiologie. otrava. f. moale si de consistenta cerii care provine din saponificarea grasimilor la cadavrele ramase mult timp In apa sau In pamEint umed.. ADINAMIE EPISODICA EREDITARA / adynamie episodique hereditaire / adynamia episodica hereditaria. f. -arum = amigdaie. 2) *Limfadenita. ADENOVIROZA. procese de malignizare. / adiadocokinezie. / lipolysis. s. [Lot. -onis = aivpm. -ina). grave-wax. [at.5'-MONOFOSFAT CICLIC / adenosine 3'. de Ca diastellein = a idrgi} Disfunctie caracterizata prin limitarea expansiunii diastolice atrioventriculare si prin cresterea presiunii telediastolice. apoi ia 'Seriin. In cazul contactului unui corp solid cu unul lichid. [Rudolph Ludwig Karl Virchow. s. adiadocokinesis. / adenosine. a . cu rol In disiparea energiei sub forma de caldura. kinesis = mifcare. Comisura de substanta cenusie care uneste cele doua jumatati ale talamusului deasupra ventriculului al Ill-lea cerebral. [Lat. A. f.•priv. pi. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor. virus = venin. aden. f. adeps. 3) In psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice. unele cardiomiopatii. ADERENTA IMUNA / adherence immune / immunoadhe-rence. ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. [at.5 si 2 cm. amiloidoza. traheobronsite febrile. ADENOVIRUS. brun intra In structura tesutu-lui adipos brun (prezent la nou-nascut si la unele mamifere).] 1) Fenomen produs la contactui din-tre doua corpuri diferite. otrava. / adenovirosis [Cfr.: pompa de sodiu (v.). adhaesus. daca forta de a. / adhesion. pi. f. 5) Infiltrarile cu macrofage Incarcate cu metaboliti m *tezaurismozele lipidice. ADINAMIE. ADENOZINA. AMP ciclic. [Cfr. se con-sidera ca ar induce. s. s. [Lat. s. f. plachetara. n. haerere = a fi prins).). Intarzie descompunerea cadavrului. / adenotonsillectomy.: adezivitate. s. ADENOPATIE VIRCHOW / adenopathie de Virchow / Virchow's adenopathy. Sin.. kytos = cdula} Celula care contine In citoplasma incluziuni lipidice. f. / adenovirose. / adhesines. In general. s.: acid adenozintrifosforic (v. este mai mare decat cea de coeziune. prezinta afinitate crescuta pentru *fibronectine. Sin. f. sarkos = came.topire" a (esutului adipos. / adhesins.] Proprietate a plachetelor de a adera in vitro la o suprafata de sticia sau in vivo la fibrele de colagen. maligne. Descompunerea grasimilor care antreneaza o . haerere = a fi prins). s.] 'Ablatie a amigda-lelor si a 've^etatiilor adenoide. endocardita fibroplastica. -os •= glaniici. detectate prin tuseu rectal. A. Sin. gama manifestarilor patologice este variata: faringite acute. cu fixarea la o idee sau un sentiment. A. virus = venin. s. care apar la nive-lul extremitatilor distale ale membrelor si se extind spre rada-cinile acestora. Sin. bolnavului de *epilepsie. f. tonsillae. fapt care permite observarea unor eventuale semne de violenta. A. [Lat. Sin. metabolice sau de cauze necunoscute.). f. s. ADEZINE.).: comisura cenusie.: AMP ciclic (v. boala Westphal).bwg.] Scadere generalizata a activitatii motorii spontane. mai nou. Nu apar tulburari senzitive. consecutiva unei senzatii de slabidune musculara marcata.ADENOPATIE ADIPOUZA Intre 0. -os = gianda. m. Sin. de [a adhaerere = a fi atafat (ad = spre.da. In afara pneumoniei copilului. de la adhaerere = a fi atafat (ad = spre. s. ADIPOGENEZA.. fr. de ia adhaerere = a fi. Ex. ADEZIUNE PLACHETARA / adhesion des plaquettes / platelet adhesion. A.). este consednta atractiei intermolecu144 BLUMER lare. f. sunt prezente In unele infectii latente la persoane normale. f. f. s. este prezenta In nu-meroase boli infectioase. Sin. 2) A. genesis = prodttcere. / adhesion. ADENOTONSILECTOMIE. ADERENTA.

addition. [Lat. care nu tre-buie confundata cu *ginecomastia. complet Freund. ADN / ADN / DNA. s. 4) Despre o substanta care permite absorbtia mai usoara a unui medicament sau faciliteaza actiunea sa. ADJUVANT.] Substanta adaugata intentional Intr-un aliment. n. care In celulele eucariote transports mesajul genetic din nucleu In citoplasma. din generatie In gene-ratie. La o serie de animale cu obezitate genetica (ex. A. [Lot. de la istanai = a pCasa. 2) A. prin formarea de complexe cu pro-teine bazice si cu molecule de ARN. incomplet este identic cu forma completa. ca si pentru favorizarea unei prepa-rari care sa nu Ti denatureze calitatile. f. alimentarius = aCimentar. [Lat. intre divi-ziuni. Cel mai raspandit este a. adjuvant. la alimentum = aliment fi alere = a /trtInf. s. fina. pentru sta-bilizarea sau ameliorarea calitatilor specifice alimentului (savoa-rea si aspectui acestuia). consednta insuficientei pituitare. adeps. s. dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezitati sau scaderi excesive In greutate. cu *adipozitate. iar unica molecula de ADN formeaza un filament circular de cativa milimetri lungime. In anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor. f. La bolnavii cu diabet za-harat rau echilibrat se constata o crestere a concentratiei de a. Crick si Wilkins. ADN care formeaza o molecula circulara. AOIPSIE. dar nu contine micobacterii. de unde la nivelul *ribozomilor el este tradus In *proteine. In acest caz.] Centru ipotetic din *hipotalamus al carui rol ar consta In reglarea volumului masei adipoase. ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa. 1890-1960.] V. este reglata prin dispozitii legale. / adipsin. cardiaca . determina continutui informational. care sunt prezenti In *ADN 145 . eel mai frecvent. f. Fiecare cromozom contine o singura molecula de ADN. s. iar insulina apare ca factor reglator. care stabilesc calitatile necesare si procentajele maxime ce pot fi utilizate. Alteori. participiul trecut de. pe masura ce se descopera noi efecte indezirabile ale diferitelor substante utilizate ca a. 3) Referitor la un tratament de Insotire. / adiposity s. s. •dipis = grasime} Termen considerat adesea sin.] Hipertrofie difuza.. de tip android . Sin. deci. termenul este asociat cu referiri la cauza obezitatii: 1) a. componente ale nucleotidelor se asodaza doua cate doua prin *legaturi de hidrogen. cerebrala. statikos = care oprefte. exercita o actiune reglatoare asupra *lipoproteinelor extracelulare. la animale de experienta. adiuvans.degenerescenta grasa a hepatodtelor. Ordinea In care se succeda nucleotidele In lungul unui lant polinucleotidic. cu *adipoza. / adipomastie.. care este un polinudeotid. ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant.. -oza. ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA. adeps. din tesuturi. / adjuvant. / adipomastia. La normali. d. capabil sa stimuleze atat raspunsul medial celular. adeps. repliat de numeroase ori In centrul celulei. adica "nucleotide a caror pen-toza este 'dezoxiriboza. -dipis = grasimt. ds. se numesc dezoxiribonudeotide. -e. f. a . m.] Exces de grasime In tesutui celular subcu-tanat. benigna a tesutului adipos mamar.: soared ob/ob) s-a constatat dispa-ritia aproape totala a a. Cele doua lanturi complementare se Infasoara In jurul unui ax virtual. asemanatoare cu adiposis dolorosa. a carei structura compacta se obtine prin asocierea *nudeozomjlor. Indeosebi a conservantilor. mameCa. printre care: 1) a. Structura: *bazele purinice si pirimidinice. gr.In jurul centurii scapulare. adeps. ele nu sunt Intot-deauna identice de la o tara la alta si au tendinta sa devina tot mai restrictive. tie. Lectura mesajului se produce prin 'transcriptie. -ina. Indeosebi pentru a desemna modalitatile de dispunere a tesutului gras In organism. Inlantuirea nucleotidelor contine un mesaj codificat. continand micobacterii (ex. s.. a carui de-criptare conduce la sinteza proteinelor. 3) a. pentru fadlitarea conservarii. f. / adiposity. [Lat. f.In jurul bazinului. proprietate denumita complementaritate. Organismele *procariote nu poseda nucleu individualizat. ADIPSINA. Este o emulsie uleioasa In mediu hidric (monooleat de manitol amestecat cu ulei de parafina). A. ansamblul avand conformatia unei duble elice descrisa de Watson. dipsa = sete} Absenta senzatiei de sete. m iimfiajui curent m load denumim elfins e. f. adeps. Mai frecventa la femeie. ADIPOZA. adders = a adiiuga. s. / adiposis. [Qr. administrat concomitent cu un antigen. alte-ori pentru desemnarea acumularii de grasime Intr-un organ sau tesut. Utilizarea aditivilor. se deosebesc mai multe forme. so. s. Molecula de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager si. Desi dispozitiile legale sunt formulate pe baza unor recomandari ale organismelor internationale.priv. ca si asupra oxidarii lipidice implicate In 'termogeneza. adj. lipsita de 'introni. 4) a.infiltratie sau degenerescenta grasa a miocardului. se disting: 1) A. / adipose. f. In cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting molecule deschise. substante minerale uleioase sau derivate din anumite ADN COMPLEMENTAR microorganisme. Structura In dubia elice a ADN a permis Intelegerea modului In care informatia genetica poate fi transmisa cu exactitate. 2) Care are proprietati de a. / adipsine. ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive. care la unii indivizi poate dura zile sau chiar saptamani. tuberosa simplex. partic. frecvent cu o lungime de cativa centimetri si latime de doua milionimi de milimetru. origine maghiara. s.. s.ADIPOMASTIE ADIPOMASTIE. a. s. mastos = son.: bacili Koch) omorate si deshidratate. s. 2) adiposis dolorosa (v. In-tervenind In bilantui energetic. [fules Freund. amplifica raspunsul imunologic al acestuia.. adica secventa. / adipsia.. In general In cantitati mid. cat si formarea anumitor dase de imunoglobu-line. hipofizara.] Serinproteinaza produsa si secretata de adipocitele mature. -dipis = grasime. asemanator cu eel al procariotelor. f. sunt. numite si relaxate sau demlate (o catena este sectionata) si molecule Inchise (fara extremitati libere) care sunt frecvent structurate In superhelix. hepatica . utiiizata. / adipsie. al caror numar este varia-bil In functie de speda considerata. Poate fi prezenta si In alte tipuri celulare implicate In metabolismul lipidelor. / adipostat. In cromozomul procariotelor ADN este condensat Intr-un singur cromozom.: boala Dercum. *mitocondriile celulelor eucariote si *cloroplastele celulelor vegetale contin informatie genetica sub forma de ADN circular. / adjuvant. [Lat. [Wbrw. Boala caracterizata prin depunere de grasimi la nivelul nervilor (pana la formarea de mici lipoame) care determina dureri si leziuni nervoase variate. [Lot. -dipis = grasime.1 a face. n. Totodata. Uneori termenul este utilizat ca sin. de obicei prin efecte paleative. ADN se prezinta eel mai frecvent sub forma a doua lanturi polinucleotidice Tmperecheate (structura bicatenara) prin asoderea adenina-timina (pereche A-T) si guanina-dtozina (pereche G-C). fiacterwiog american dt. neurolipomatoza. de tip ginoid . m. 2) a. Localizare: la 'eucariote. / lipostat. -dipis = grasime. Unitatile constitutive ale ADN. adj. la. Indeosebi prin perturbari hipo-talamice. [Lat.] ADN este suportui material al informatiei genetice a organismelor vii. poate determina uneori decesul prin complicatii pulmonare. In cursul careia un lant de ADN este copiat In ARN mesager. suspendate In faza uleioasa. la acid dezoJ(irilJO-nucieic. cea mai mare parte a ADN este localizata In nucleui celulelor sub forma de filamente lungi care adopta o structura particulara In momen-tul diviziunii celulare: *cromozomii. gr.ipwC present ai verfiuiui adiuvare = a ajuta} 1) Preparat care. al carui scop este de a completa tratamentui specific. ADN COMPLEMENTAR / ADN complementaire / complementary DNA. ADIPOZITATE. A. f. ADIPOSTAT. moleculele de ADN sunt cuprinse In *cromatina. s.).

si tab. fiecare lant al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar..: ADN himera. rasa si conditii geografice. const. -is -rinifHi.. ad = aproape. ADRENAL. Ea are actiune simpaticomimetica la concentratii normale.: corticosteroizi (v. iangdi ren. -is = riniclii. Sinteza se efectueaza In prezenta ADN preexistent. iAngd.. S-a demonstrat ca metilarea unor regiuni sau situsuri regla-toare ale unei gene produce blocarea acesteia. / adrenoleukodystrophy. pentru beta-adrenergic (v. modificarea genetica a organismelor si In biologia moleculara In general. s. nutrifie. i&ngCi. / adrenal.u. ad = aproape de. In-cepe la varsta de 11-12 ani si se Incheie la 18-20 ani. -is . de. Pro-ces prin intermediul caruia gruparile metil (CHg) sunt adaugate la anumite nudeotide ale ADN genomic. V. deziwha} Perioada a vietii situata Intre copilarie.). -is = rime/it. f. s. pe care o continua. accele-reaza ritmul cardiac. iar a. s. s. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroule / supercoiled DNA. Deoarece gruparile metil In genom se caracterizeaza print'r-o distributie specifica fiecarui tip celular. ADRENOLEUCODISTROFIE. ren. DCI. dupa diferentierea celulelor. / adreno-leuco-dystrophie. se. / adrenocorticotropin. f. [Lat. care blocheaza genele cu rol In franarea prolife-rarii celulare. In prezent. nu este transcris si nu are functie cunoscuta. termenul este utilizat ca sin cu *simpaticotonie. cea mai cunoscuta fiind ADN p. a-ADRENERGIC. Foarte probabil. si ADN metilare. / adr6nergique. este un hormon de *stres. ergein = a [ucra. eidos = formd. excesul de ADN m.\ Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la doua sisteme diferentiate: medulosuprarenala si fibrele postganglionare ale sistemului ortosimpatic. -is = rinicfii. cortex. Acest proces afec-teaza expresia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris). -icis = swartO. Este utilizat pentru a determina secventa de aminoacizi a unei proteine. a.] Hormon neurotransmitator (*catecolamina) secretat Indeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosu-. de. difial. molecule care actioneaza se-lectiv pe p. / adrenocortical. nd = aproape. m. [[at. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA. din punct de ve-dere medical prezentand interes.. m. Ca urmare. exista tendinta de a enumera printre substantele p-adrenergice. Exista trei ADN polimeraze (I. ADN recombine / recombinant DNA. sau pentru fabricarea unei proteine In cantitati man. [&ngd.] Care se refera la glandele suprarenale.). deoarece prezenta unei grupari metil la nivelul unui situs precis Tmpiedica interactiunea intre gena si *factQrii de transcriptie. cardiaci. a. ADN avand o configuratie de superhelix. ea creste glicemia favorizand eliberarea de glucoza hepatica. m. / adrenergy.). sunt de ordin psihologic. ADRENOCORTICOTROFINA. ar putea bloca gene vitale pentru celule. sj ADN metiltransferaza. gr.] Sin. m relief. sunt utilizate In mod curent pentru 'clonarea genelor. f. adj. Ter-men utilizat In opozitie cu *ADN complementar. -ale. prin cuplare cu receptorii a si/sau p ai sistemului simpatic.. stereos = solid. -ina. s. Orice molecula de ADN formata prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse. ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA. n. mediu socio-economic. m. -ids = swar^a. / adrenal. dar provoaca relaxarea fibrelor de la nivelul arterelor coronare. / adrenocorticoTdes.. provoaca cresterea presiunii arteriale. atat la celulele embrionare. f. si varsta adulta. din sistemul nervos simpatic. II. creste forta si amplitudinea contractiilor inimii. din miometru) si receptorii p. langd. adrenocortical.. cortex. de. ren. [Lot. s. adj.. dupa o *clonare prealabila. Unii autori considera ca 146 GENOMIC a. o enzima care detaseaza gruparile metil de la nivelul ADN. f. Sin. [Lat. ren. ADN GENOMIC / ADN genomique / genomic DNA. s. ADN POLIMERAZA / ADN polymerase / DNA polymerase. f. Abrev. V. gr. 2) Cu referire la eliberarea de *adrenalina sau care actioneaza prin intermediul adrenalinei.rinicfii. [dnga. variaza In functie de sex. idngd. / adrenocorticosteroids. efectui dominant realizandu-se prin legarea la 'receptorii p-adrenergici. Moleculele de ADN r. pi. [lat. La nivelul sinapselor. -is = rime/it. ADN HIMERA / ADN chimere / chimeric DNA. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism. ad = aproape. Cele mai importante transformari In a. Ca urmare. vasculari. In plus. f. s. ia-tigd. ADRENOCORTICAL. ADN NEREPETITIV / ADN non repetitif / non repetitive DNA. cortex. ndo/escere = o create. ergem = a iucra} 1) Substanta care actioneaza ca *adrena-lina si levarterenolul. trophe = tira-nd. ren. A.: corticosteroizi (v. ( adrenocorticoids.. Celulele canceroase produc cantitati mari de ADN m.] Care se refera la *cortico-suprarenala. Molecula de *ADN recombinat compusa din doua catene de origine diferita.ADN ADRENOLEUCODISTROFIE genomic. ADRENERGIE. [Lat. se comporta ca un neurotransmitator. gr. aceleasi celule canceroase exprima demetilaza. gr. ren. 3) Caracte-ristica unei *sinapse sau a unei cai nervoase In care media-torul chimic este *adrenalina. pi. eidos = formd} Sin. blocarea demeti-lazei prin inhibitori specifici ar putea inhiba cresterea tumorala. -is = rinufii. -ids = scoartd. ad = aproape. iar in doze mari fiind implicati si *receptorii a-adrenergici. [(at. ad = aproape de. adj. necesara lucrului muscular. -inn . -ale. / adolescence. de asemenea. cat si la diferite tipuri celulare.). Enzima care catalizeaza transferul gruparilor metil (0-13) la nivelul unor situsuri specifice ale ADN. de. s. adj. dys = gre. ad •= aproape de. s. puberty. / adolescence. s. ad = aproape de. Var. Uneori. Regiuni ale ADN Inalt repetitive Intr-un cromozom eucariot. pi. f.: corticotrofina (v. -aux. a. antreneaza contractia fibrelor musculare ale vaselor ce iriga muschii netezi si pielea. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant. s. [[at. pentru alfa-adrenergic (v. ADRENOCORTICOSTEROIZI.). adj. [[at.). identificabile prin compozitia lor nucleotidica neobisnuita. eliberata de me-duiosuprarenale se comporta ca un hormon. ADN METILARE / adn methylation / DNA methylation. Var. [[at. ADRENALINA. cortex. o serie de particularitati fiziologice si ale patologiei acestei perioade. -aux. ^ ADN METILTRANSFERAZA / ADN methyltransferase / DNA methyltransferase. m. acestea au un rol important In programarea expresiei genelor proprii fiecarei celule. s. s. pi. de. Secventa de ADN prezenta In genom Intr-un numar redus de copii. Marcata de transformari corporate si psihologice. se Incheie la varsta de 25 de ani.: ADNc. s. V. gr. Pe de alta parte. / adrenergie. prarenale si secundar prin stimularea neuronilor denumiti *adrenergici. tro- . P-ADRENERGIC. Sin. f. ADRENOCORTIC0IZI. -ids = sconrta. idnga. r«n. / adrenergic. ren. ADRENERGIC. epinefrina. f. ADN s.: ADN hi-brid (v. III). Ill. adj. ren. leiikos = aK>. / adrenaline. implicata In replicarea ADN la eucariote. endocrinol.. Varsta de aparitie si durata a. -is = rinicfii. . Enzima care catalizeaza formarea ADN pornind de la monodezoxiribonudeotide.. ADOLESCENTA.-receptori (bronsici. / adreno-corticosteroides. -is = nmchi. / adrenaline. ad = aproape. A. cu rol In *sindromul general de adaptare. a.] Sin. s. / adrenocorticotrophine. prin secventarea ADN. plamanilor si muschilor scheletici.

/ aphasie.. AFAKIE. s. gastros = stomac. AEROGASTRIE. se asodaza semne cerebrale variate. f. AEROCOLIE. sobria sunt patogene oportuniste la om. Intr-o formulare generala. gr. s. [Cjr. ADRESINE. adj. gr. Clinic. ce provoaca uneori disten-sia organului. zwrfiire. AFAGIE. s.rinicfii. f. a substantivelor. AFAZIE AMNEZICA / aphasie amnesique / amnesic aphasia. s. / adventice. gr. ADSORBAT. s. phakos = iinte. care sufera fenomenul de *adsorbtie pe supra-fata unui corp. s. / aerotonometre. s. 2) Re-feritor la microorganisme care se dezvoltS doar In prezenta oxigenului. tid = aproape de. ?i alfablocant. a unei substante (molecule. aer. -eris. f. s. V. Ulterior. gr. [Lot. ar avea rol patogenic m hipertensiunea arteriala. s. de 102 kDa si P de 97 kDa. de obicei inconstienta.. termenul a. phagein = a mdnca. AEROFOBIE. f. -is . -eris.] Initial (Trousseau. V. f. A. [Lat. s. s. s. A. adaugd deasupra. m. f.^rului. gr. depinzand de acesta. de. gr. -os = aer. scrisului sau semnelor. AEROSOLTERAPIE. -ens. bios = fiatd. s. / aerosol. Aceste variatii contribuie la *efectul de sera. l&nga.} Refuzul sau diminuarea abilitatii de a Inghiti. determina pierderea acesteia si secundar *hipermetropie. pi. aerosolterapie. artificiali obtinuti prin diferite metode. / aphagie. afazie. AEROTONOMETRU. poate fi post-operatorie (operatie pentru *cataracta). \Lat. / aerosol therapy. / adrenolytique. 1864). f. s. Wernicke. f. -os = aer. ADVENTICE. V.] Substanta care se adsoarbe. adj. iar abundenta lor In marile zone urbane poluate poate provoca variatii ale echilibrului radiatiilor In sis-temul pamantatmosfera. adj. AER COMPLEMENTAR / air cornplementaire / reserve air. AER REZIDUAL / air residuel / residual air. a 6ea. [Lat. In care a. pi. aer. s. aer. NA: tunica adventitia. / aphagia.. se obtin cu ajutorul unui gaz propulsiv com-primat. AFAZIE AEROPAGIE. Printre diferitele tipuri de a.priv. s. f. ADRENOLITIC. / adsorbant. face parte din banda 4. cu transmitere *recesiva prin cro-mozomul X. ad = aproape de. / aerosoltherapie. s. / aerophagie. s. f. lytikos = care distruge. gr. [Qr. m. 2) Substanta respectiva.\ 1) Despre o substanta la nivelul suprafetei careia se produce cu usurinta fenomenul de *adsorbtie. m. [Lat. cu flagel polar. s. / adrenoprival.] Prezenta de aer (gaze) In stomac. Ex.: volum rezidual (v. bronsite. / adsorbate.: car-bunele activat si oxidul de magneziu. f. t. sensul termenului a fost extins considerabil. / aerogastrie. asi-metrice. [Lat. reprezinta pierderea memoriei semnelor si mijioacelor prin care omul schimba (transmite sau primeste) idei cu semenii sai. ded a prindpalutui factor al *acomodarii. n. f. f. de-semna imposibilitatea de a traduce gandirea prin cuvinte. -os = aer.] Deglutitia. [dngd. [Lat. mobili. paralizii. s. monas = unitate} Gen bacterian de bacili gramnegativ. / adsorbent..: volum curent (v.1 eritrocitara si promoveaza. na-turali ai a. adj. tonos = ten-siune. a . AER. / air. aer.ADRENOLITIC AMNEZICA pAe = hrana.). gr. -os = aer. nutrifie. ad = spre. phobos = frica} Teama morbida de curentii de aer. Spedile A. adj. / aerophagia. limitata la uitarea. s. n. -os = aer. 2) Variatie a concentratiei unui compus din stratui superficial al unei solutii in raport cu concentratia sa m straturile profunde. -eris. f. gr. gr. cu M. •eris. particule) la suprafata unui solid (*adsorbant). metron = masura. -eris. [Lat. V. [Cjr. de natura fizica (prin forte van der Waals) sau chimica (prin legatura chimica). aer. / aphasia. [lat. tulburari de com-portament. hydrophila si A. 147 . ioni. AFAZIE. / adressines. m. s. Procedeu terapeutic In care se utilizeaza *aerosoli din substante medicamentoase. [enti[d. s. [Lat. f. agenti In unele gastroenterite si suprainfectii. gr..] 1) Despre un proces care se desfasoara In prezenta oxigenului. AER CURENT / air courant / tidal air. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza atomi-zoare. adj. Sin. / aerophobia. s. Dispersie de particule solide sau lichide Intr-un mediu gazos. ad = aproape de. emfizem).] 1) Tunica externa a peretelui unei vene sau artere. / aerobe. aer. gr. Se disting a. posttraumatica sau congenitala. Sin. -os = aer. AEROMONAS / aeromonas / aeromonas. AEROSOL. s. a. [Lat. Lipsa cristalinului. cat si cea motorie ale cre. a -priv. / adressins. se disting doua forme majore: *a. [a lyein = a distruge. Proteina asociata *scheletului membranei eritrocitare. formarea complexelor *spectrina-*actina. n. aer. / adventitia.. f. aer. -eris.). Receptori ai 'endoteliului vascular care confera specificitate tisulara diferitelor cai de migrare ale leucodtelor. / adducin. de regula reversibila. gr.. sorbere = a 6ea. [Lot. Sin.: volum expirator de rezerva (v. -os = aer} Mixtura gazoasa a 'atmosferei. gr. ca agentii mucolitici si corticosteroizii. ren. ADUCINA. naturali exista In atmosfera. idngit. m. gaster. mai mult sau mai putin accentuata. a unei cantitati excesive de aer. / aerosol. gr. este considerata complete atunci cand sunt afectate atat aria senzitiva. m. de to privere = a Rpsi (pe cineva) de cwa. pentru tratamentui unor afectiuni pulmonare (astm. -is = rinicili. f. / adrenoprive.} Aparat destinat masurarii presiunii gazelor din sange sau din alte lichide ale organismului. / aerobic. dementa) si insuficienta suprarenala variabila. f. aer.} Tip de *leucodistrofie In care se asodaza insuficienta suprarenala cu 'demielinizari la nivelul cre-ierului. / aerogastria. Sin. cidventicms = care se. aer. s. adj.). aer. f. A. aer. Boala este ereditara. kolon = intestin gros} Distensie a colonului prin acumulare de aer sau de gaz. / adducine. alcatuita din doua subuni-tati. betablocant. gr.). motone. [Lat. -os = aer. In prezenta calciului. m. 2) Patura externa de tesut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membrana seroasa.\ Termen care denumeste lipsa 'cristalinului. f. aer. adrenergic blocking agent. f. a . s. aerocoly. si adsorbant. aer. A. / adsorption. / aerocolia.] Care se opune actiunii *adrenalinei. s. pha-sis = cuvant. / adrenolytic. s.] Care este legat de o 'insufidenfa suprarenala. aer.: volum inspirator de rezerva (v. phagein = a mdnca. privus = Kpsit de. s. 0 mutatie a subunitatii din molecula de a. cu evolutie intermitenta (astenie. / aerophobie. [Lat. / aerocolie. ADSORBANT. A. Se corecteaza prin 'implant (solutie ideala). aphaquie. Metoda curenta pentru obtinerea a.] 1) Fixare. penlru ansam-blul tulburarilor capacitatii de comunicare prin intermediul vor-birii. s. f. Consta din tesut conjunctiv si o retea foarte fina de vase care nutresc peretele. ADSORBTIE. sorbere = a suge. si adsorbat. / aphakia. ad = spre. se asodaza uneori cu anxie-tate si este interpretata frecvent de subiectui In cauza ca avand o semnificatie patologica. a aspira. ren. cu dis-tensie abdominala consecutiva. sorbere = a suge. -eris. / air. *corzi vocale). / aerotonometer. s. In duda integritatii aparatului fonator (*laringe. f. consta In intro-ducerea unei pulberi sau a unui lichid Intr-un curent puternic de aer. adj. / adsorbate. a Ijea. / aphakie.priv. AER DE REZERVA / air de reserve / reserve air. ca urmare a afectarii unor functii ale creierului. s. / adsorption. Forma usoara a *a. ADRENOPRIV. senzoriala si -a. aer. s. AEROB.

f. a . afectiune. haima.priv. sunete muzicale . AFAZIE FLUENTA / aphasie fluente / fluent aphasia. Varietate de a. participiut verCiuiui invertere = a invwsa} Sin. B. iat. dar se constata *para-fazie si *jargonoafazie. s. poate varia In functie de concentratia ligandului (scade cu cresterea concentratiei acestuia) si de prezenta unor factori fiziologici si patologici. adj. manifestata prin imposibilitatea de a Ie adapta la sensul general al frazei. s.\ Pierdere a vodi. *sindrom. iar pacientui este incapabil sa denumeasca corect obiec-tele. emotii si pasiuni ale unei persoane. 4) A.\ Deficienta sau absenta *fibrinogenului ?n sange. -ind. psifiiatm. s. *agrafie). A. cauzata de traumatisme la nivelul extremitatii cefalice. affectus = stare de spirit. -atis = inrudire. se poate manifesta prin incapacitatea recunoasterii gesturilor (amimie receptiva). / afebrile. ObiectuI este denumit doar daca este perceput prin palpare.. electiva: forta ce este cauza reu-nirii unei substante cu alta. adj. congenitala. inver-sus. Ex. phone = voce. Sin. a . a . AFECTIUNE. uffectio. tumora benigna sau maligna a corzilor vocale). AFLATOXINA. deoarece acopera conceptele de *anomalie. s. 3) A. AFAZIE TOTALA / aphasie totale / total aphasia. / affect. caracterizata prin imposibilitatea formularii cuvintelor. In care cuvintele sunt rostite fluent.: nerv a. apcii [a 'Sres[au (in present 'Wroclaw.: afazie Wernicke (v. A. \Cjr. fioald. AFECTIVITATE. la ad = spre. A. *boala. prietenie. AFERENTATIE INVERSA / feed-back / feed-back. In cadrul *a. cu toate ca obiectui este recunoscut. / aphonie. f.} 1) Ansamblu al starilor afective: sen-timente.. grafica) sau gesturi (*ano-mie motorie). caracterizata printr-un defect de Intelegere si utilizare a cuvintelor.] Mico-toxina produsa de anumite suse ale ciuperdlor din genul "Aspergillus flavus si Aspergillus parasiticus.erc = a afecta. f. Iat.: conexi-une inversa (v. apyretic.\ 1) Forma de *afazie motorie In care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire 2) Sin. A. \Gjr. f. gust sau miros. f.AFAZIE BROCA AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca's aphasia. a s(a6i. AFAZIE SEMANTICA / aphasie semantique / semantic aphasia. profesor [a 'Paris. 18241880. de. [Lot. Diminuarea capacitatii de utilizare corecte a regulilor gramatical&. este alterata In "nevroze si 'psihoze. s. sau a cuvintelor scrise (a. / affection. *disfunc-tie.: apiretic. senzoriala care consta In incapacitatea Intelegerii cuvintelor scrise. Caile vizuala si auditiva nu sunt afectate. newolog fi. AFAZIE SINTACTICA / aphasie syntactique / syntactic aphasia. AFAZIE DE CONDUCTIE / aphasie de conductibilite / conduction aphasia. -alos = sange. 3) Pro-prietatea unui 'receptor de a lega specific un anumit *ligand. affectus = stare de spirit. sen-nan = a produce. este cea mai toxica si provoaca experimental cancer hepatic si necroza periportala. completa sau partiala. A. f. aferti. AFEMIE. fehris = fedra. Broca. / affective faculty. apar tulburari de vorbire: bolnavul se exprima fluent. de. {Lat. cantec (amuzie). / afferent. f.. stare patologica cu coloratura afectiva intensa. cu afectarea moderata. afferre = a aduce. A. Ant. s. s. de [a finis = iimitd.. [Cjr. patologic. AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke's aphasia. sensibilitate. tuberculoza. AFAZIE OPTICA / aphasie optique / optic aphasia. facand abstractie de cauze. s. de. A.priv. de ex.. vas a.a Intelegerii cuvintelor si a lecturii. Wernicke. a. 148 AFONIE AFEBRIL. a siabi} 1) Emotie intensa.priv. / affectivit6. desi gandeste normal. AFAZIE VIZUALA / aphasie visuelle / visual aphasia. [a afficere = a afecta. fiind asociata frecvent cu tulburari ale Intelegerii cuvintelor si constituind In acest caz *a. *leziune. surditate verbala. (uii's = stare.de [a Afipergillus flavus. adj. fifferre = a aduce. AFAZIE TRAUMATICA / aphasie traumatique / traumatic aphasia. dragoste fata de cineva. s. 4) Forta de legatura Intre antigen si an-ticorp. este incapabil sa Tsi exprime ideile prin cuvinte (*afemie sau a. Se manifesta prin incapacitatea Intelegerii cuvintelor rostite si scrise (surditate si cecitate verbale). f. 2) Tendinta substantelor de a reactiona unele cu altele. f. n. Incapacitatea Intelegerii sunetelor emise (vorbire .. s. / afebrile. Broca (fiind consecinta afectarii ariei Broca). / afibrinogen6mie. a -priv. [Lat. vizuala sau cecitate verbala) prin afectarea centrului vizual al vorbirii.). se Insoteste frecvent de *cecitate psihica.: afaae de conductie. / affinity. Forma de *a.vd. Wernicke cu *a.). A. -md: gr. m. fihra . / aflatoxin. profesor la 'Seriin. s.. / affect.temperatura In jur de 37°C). paralizie de nerv reaJrent (frecvent postoperator. -e. [Paul Broca. AFIBRINOGENEMIE. 2) Simpatie. transmisa pro-babil printr-o gena autozomala recesiva.] Care merge de la periferie spre un centru sau catre un anumit organ caruia Ti este destinat. / aphemie. AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia. tularemie etc. [Lat. este rareori pura si se complica frecvent cu tulburari ale limbajului vorbit.: eferent. ferrc = a conduce.] Despre un organism uman a carui temperatura este In limite normale (de regula . dar utilizate incorect. pheme = vor6ire. de la loxan = sageatd. s. vec-inatate. B. Se asodaza frecvent cu tulburari ale capacitatii intelectuale si cu 'hemiplegie.fibra. care se dezvolta pe arahide si contamineaza uleiul extras din acestea. la Intam-plare. 18481905. Inaintea altei substante. a s[d6i.. gr. verbal sau In scris. antroyolog fi cfwwg franca. se caracterizeaza prin incoagulabilitate completa a sangelui. AFECT. este determinata de leziuni 'in teritoriut arterei sylviene. / afferent.rman. Secundar. / affection. f. Sin. afectare. m.). s. le-ziune produsa de un agent infectios la poarta de intrare In organism (sifilis. f. A. de la ad = spre. f. / aphonia. de la affi.} 1) Termen general ce desemneaza orice proces morbid. o.] A caracterizata Indeosebi prin pierderea expresiei motrice a limbajului (*anartrie. locala). In care pacientui. A. Asocierea *a. stare emotionala intensa. f. AFAZIE SENZORIALA / aphasie sensorielle / sensory aphasia. 'Pohniaf. f.} A. audi-tiva. Incapacitates de a denumi un obiect perceput vizual. 2) A. adj.cere = a afecta. la affir. A. [Lot.surditate muzicala sau amnezie receptiva) prin afectarea centrului auditiv. affinitas.ge. caracterizata prin anxietate. / affinite. m. Sin. s. [Car/ Wernicke. [Qr. AFINITATE. tristete. s. m. s. A. scris (*agrafie sau a. De asemenea. afecfiune. Insotita de o tulburare a constiintei. [Termen compvs: afia . s. AFAZIE VERBALA / aphasie verbale / verbal aphasia. Semnificatia sa este destui de vaga. [Lot.). A. primar.: anal-trie (v. Cuvintele sunt substituite unul cu altui. dupa tiroidectomie) sau leziune cen- . determinata de leziuni la nivelul regiunii tem-poroparietale stangi. A. / aflatoxine.\ 1) Forta care uneste atomii si moleculele. Etiologia poate fi diferita: leziune cu sediu laringian (laringita. toxikon = otrava pentm varful sagenlor.a. AFAZIE NOMINALA / aphasie nominale / nominal aphasia. cu evolutie impetuoasa si scurta. / afibrinogen(a)emia. exista rar 'in stare pura. W. s. astenic. AFONIE. se poate asocia cu tulburari intelectuale majore si cu *hemianopsie. ferre = a conduce. AFERENT. A. boaia. 2) Comportare emotiva. / aphemia. In care este alterata Intelegerea sensului cuvintelor.

glossa = iimfid} Absenta congenitala a limbii. 2) A. AGENT DELTA / agent delta / delta agent.priv. f. genesis = producere. f. haima. gyros = cere. s. AGENT INTERCALANT / agent intercalant / intercalating agent. sau reactionala.. m. mutagen. / agenesie. In general. f. \Gjr. s. m. sunt bacterioaglu-tininele si hemoaglutininele (v.] Substanta mucilaginoasa extrasa din anumite alge din familia Floridee. agglutinare = a dpi. [Lat.e ia gignere = a naste. A. [Cjr. ic. dand prin racire un gel. f. V. A. si disgenezie. f. ageustia. -oza . f. fiind foarte dureroasa. n.. ptdiatru austriac. / agueusie. aphthai = ulcer mic fi aphlcin sou. La om. a . s. AGENITALISM. impulsurite sexuale. [Lot. provocata de stimulari din mediul ambiant. gr. f. pot fi disoci-ate. / chelating agent. intrand In compozitia a numeroase medii solide sau semisolide. ce favori-zeaza *aglutinarea In prezenta anticorpului corespondent. n. / agammaglobulin(a)emia. m. a uni. 1S16-1SSS. de. In alimentatie sau ca laxativ moderat.priv. f. a stomacului.] Tulburare de comportament caracterizata prin excitatie psihomotorie. prin absenta selectiva a uneia sau mai multor imunoglo-buline. s. a uni. f. 2) A.organde.] Sin. [Gr. ia gr. A.ziana agar-agar. *aftozele. care ar putea reprezenta forme conge-nitale cu expresie tardiva.. f.. f. AGASTRIE. AGLUTINARE. -ina .: genina (v.: geloza. d. s.. a . AGENEZIE. a agita fi agere = a acttona. s. f. aphthae). / agglutinin. a .. grup sanguin). s. hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo In erorile de transfuzie (grup sanguin incompatibil) sau In unele stari patologice. la glohus = glob. In paranoia. s. agitatio. / aphrodisiaque. s.J(ua[d. si eunuchism. lot. de. poate sa apara si fara o leziune organica. agglutinare = a [ipi.. / aglossie. Acest termen desemneaza un grup de boli determinate de afectarea 'imunitatii umorale. AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins. AGEUZIE. m. duice. Se disting: 1) A. excitement. s. nu poate fi transmis decat asocial cu "virusul hepatitei B. / aphthosis. de [a agere = a actwna. de corp calos. haptein = a arde.. AFRODIZIAC. f.] Exagerarea morbida a dorintelor sexuale. / aglossia. gennan = fl product} Antigen prezent la nivelul unei suprafete celulare. [ite-ra a aifahttului grec. la geiman = a produce} Defect de dezvoltare a unui tesut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *embriopatii.AFRODIZIAC trala (a nudeului ambiguu al nervului X cranian). AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae. in mifcare. [a Afrodita = zdf-a dragostei} (Substanta) care stimuleaza dorintele sexuale. AGENT PATOGEN / facteur pathogene / pathogenic factor. mai rar pe mucoasa genitala.. secundare din unele boli ale sangelui (leucemie limfoida cronica. Ex. A. Molecula capabila sa se insereze Intre platourile formate de bazele Tmperecheate ale unui *acid nucleic. / agastrie. [Qr. f. / agglutinogen. AFTOZA. isterie sau prin spasm muscular laringian (a.. AGENT CHELATOR / chelateur. [Lot. 3) A.. a crea. s. 3) A. AGLOSIE. / agyria. gasler. Sin.). de (a gr. s. sau agresiva. a . / agent. A.] Boala caracterizata prin prezenta de *afte la nivelul mucoaselor bucale si genitale. de. [Lat. 7=0 treia. carenta imunitara. / agastria. adj.: 1) A. s. gastros = stomac} Absenta. a uni. congenitala de tip Bruton. AGALACTIE. aphtae. a. [Qr. / agglutinine. / ageusia. genitale. AGITATIE. ['Malaie. f. / agitation. -arum = afte. vector. gala. lipsita de intentie sau scop. 2) A. / agammaglobulinemie. / agitation. aflate In suspensie. Ex. de ex. AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar. Orice factor provocator de boala. m.\ Aglomerarea prin alipire a celu-lelor sau bacteriilor purtatoare ale unui antigen (*aglutinogen). AGENT. / agyrie. observate la nivelul palatului dur la copii. o . dim. [<^r. [at. V. s. Se disting: 1) A. / agalactie.. AFTA. s.). / aphtose. alimfocitoza. spasfca). aphrodisiakos.] Pierderea totala sau partiala Cin acest caz se utilizeaza si termenul hipoageuzie) a simtului gustului sau absenta senzatiilor gustative elementare: sarat. o . agglutinare = a [ipi. f. idiopa-tice dobandite tardive. Se preanta sub forma unei ulceratii de dimensiuni mici. sindrom Aicardi. / aphrodisia. d. a pune. boala Bruton.priv. / agenesia. s. f. s. f.[ Ulceratii infectate. ia agitare = a pune. aph-tae. V. -atos = sangc. / aglycone. gesturilor si 'mimicii. s. / ag6nitalisme. s. a priv. mielom). s. a . [Lat. s. {Cjr.priv. Sin. adj. factor fizic. cand se produce *afazie. globuJus. a pune in mifcare.} Starea unui individ privat de secretia interna a glandelor sale sexuale. [Cjr.] Forta sau substanta capabila sa produca o schimbare nefavorabila sau favorabila organismului. viu.] Anticorp capabil sa se lege la antigeni de suprafata ai celulelor. masurand 35-37 nm si generator al unor forme severe de hepatita. biologic ce reactioneaza cu materialul genetic si poate induce o *mutatie. / aphrodisie. congenitala sau dupa extirpare chirurgicala. v. A. r. -ntis = ac.priv. [Lat. f. cu evolutie In pusee recidivante.: virus delta. Contine doua componente principale: agaroza (polimer de galactoza) si agaropectina (polizaharid sulfatat).} Absenta *gamaglobulinelor din sange.priv. de. Cele mai cunoscute a. [Qr. / agglutinogene. s. s. infectant. determina aglutinarea Intre 4 si 20°C si hemolizarea In cazul activarii complementului. s. / agenitalism. genitalia . m. Este localizata la nivelul mucoasei orofaringiene. A. de. AGLUTINOQEN. izolate sau grupate. imunoglobulinele. In cadrul *bolii Behcet. s. s. Cat. cold agglutinins. m. [Qr. Virus ARN de masa moleculara mica. -ina.: pe suprafata hematiilor se afia hemaglutinogeni. gr. a . / aphte. poate fi spon. glykys = dutce. v. f. m. f. microorganismelor de catre serul bol-navului constituie o metoda utila de diagnostic bacteriologic. s. gr...] Absenta congenitala a *circumvolutiilor cere-brale. s.tiv. de obicei cu un burelet inflamator eritematos. gueusis = gust. [Ofr. aphtha! = nicer mic ft aphfeia sau haptein = a arde] Leziune elementara care caracterizeaza *stomatita aftoasa si.. AFRODIZIE. provocand astfel aglu-tinarea acestora. m. la Afrodita = zeifa dragostei.priv. disglobu-linemie. Viena. / agglutination. vulgara. / aphtha (pi. Se utilizeaza Indeo-sebi In microbiologie. rezulta dupa spargerea unor vezicule pline cu lichid seros. / agglutination. [Lat. cu prognostic benign. microorganism patruns In corpul uman. f. -onis = cyitatie. imunitate. s. Se prezinta sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfla In apa. f. s. Apar din cauza sugerii diferitelor obiecte murdare. -arum = afte. de forma rotunda sau ovalara. 149 AGLUTINOGE N .: chelator (v. / aglycone. f. purtator de germeni infectiosi. AGLICON..tana. m mifcare. agens. In relatie cu exaltarea afectiva si excitatia mentala.. f. Sin. al carei suport Tl re-prezinta anumite gamaglobuline.. s.. s. AGLUTININA.priv. cu exagerarea miscarilor. -aktos = [apte. / agent. In prezenta anticorpilor corespondenti (aglu-tinine). chi-mic. s.] Absenta secretiei lactate dupa nastere. AGIRIE. / agalactia. Poate fi dezordonata. s. s. s. [Alois Bednar. / aphrodisiac. Termenul agalaxie este incorect. Anticorpi antieritrocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin. f. aphrodisia = dorinfa se. gyms. AGAMAGLOBULINEMIE. A. s. amar si acid.

cu tendinta evitarii acestora. / agraphie. s.] Aglomerare. *ADP. a . [Lat. A. / agranulocyte. a aduna. / agregabilit6. agmen.. -onis = wrdutdfire.re. . sau generalizata. In forma de croset. s. leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) si ale tegumentelor. dimpotriva. Termenul se refera Indeosebi la eritrocite si. 2) In medicina legala sau In expertiza. Sin. / agonadal. V. [oc. / agminated. Poate re-prezenta un simptom al *afaziei sau al disociatiei din 'schizo-frenie. la un. In medicina. care este redusa la un stil telegrafic prin suprimarea adjectivelor si pre-pozitiilor. la leucodte. In functie de natura acestor stimuli a. adj. a . Substanta capabila sa deschida canalele de pota-siu dependente de ATP intracelular. anosognozie. / agonie. pe de alta parte. s. V. imaginilor. f. s..] Piesa metalica mica. kylos = cduCa. *tromboxan si de prezenta calciului. se observa In anumite 'afazii si In cadrul patologiei lobului parietal al creierului. mai rar. f. a mrautdti. s. de la gnonai = a cunoafte. cecitate psihica. este favo-rizata de Incetinirea circulatiei si provoaca obstructia arteriolelor si capilaretor.] Leucocit lipsit de granuiatii. s. -aux. la. f. aggregatio. Rezulta imposibilitatea re-cunoasterii persoanelor. AGNOZIE TACTILA / agnosie tactile / tactile agnosia. [Lat. s. granulum. s. f. de la aggregare == a aduna la un [oc. s. agregat. [at. vaselor si tubului digestiv (ex. de raspuns celular. AGRAFA. [Gr. m... a • priv. s. Rezulta o diminuare a influxului de calciu In celulele musculare netede vasculare si cardiace.). adj. antagonist. gr. s.i gone. gramada alcatuita din elemente figurate ale sangelui. si agonist potasic. V. 2) Defect de constructie gramaticala a frazei. f. f. cunoastere. Definite a. f. f. acestei actiuni i se poate opune actiunea unui muschi antagonist. fenomen util In tratamentui ischemiei miocardice. determinata de un mecanism imunoalergic. Penomenul de aglomerare a eritrocitelor in gramezi la nivelul vaselor. devenind rapid ire-versibila. f.] 1) Durere severa sau suferinta extrema. AGONIE. A. agoa = [upta. vizuala. V. foarte proba-bil. krap = croset. / aggregate. [Lat. adj. tactila. / aggregating. / agonadal. agregare. desi etapa de perceptie (segmentui peri-feric al analizatorilor) este normala. asomatognozie. se clasifica In: auditiva.. consecutiv caruia acestea se acoleaza unele cu altele In vase.} 1) In sens larg.: astereognozie (v.] Care este lipsit de *go-nade. AGREGARE. s. Termenul englezesc sludge este uneori preferat celui de a. \Gjr. / agrammatisme. / agrammatism. [Lot. / agoraphobia. AGORAFOBIE. se sustine ca exista totdeauna tul-burari senzitive elementare. de la. gno-sis = perc. -e. AGRAVARE. a pro-priului corp (autotopagnozia). In zonele de ischemie. [Qr. A. a capacitatii de Intelegere a suc-cesiunii si duratei evenimentelor (a. cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te). s. e. m. de [a uggravare = a agravci. adj. -ale. Aglomerare. din {jam. 3) *Ligand natural al unui receptor sau sub-stanta exogena ce declanseaza atat reactia primara. f. AGREGAT DE ERITROCITE / agregat d'hematies / red cell aggregate.). Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii a si p ai *noradrenalinei. AGRANULOCIT. din gr. f. Sin. avand o circulatie interna-tionala. adj. A. {Cjr.] Teama morbida de spatiile goale. s. ca entitate este pusa la Indoiala. sau se mentin In contact doua frag-mente osoase dupa osteotomie. AGONADAL.. / agranulocyte. 'miozina si *fibrina. si coma. phohos = frica. f. sindrom Gerstmann. / aggregability. agonistes = [tlptdtor.priv. n.: sindrom Kostmann (v. granuliim. aggregare = a aduna la un loc. expune la un rise infectios grav si daca se manifesta izolata este. m. s.. m.] Asociere (sindrom) caracterizata prin scaderea marcata a num§rului de *granulocite sanguine (sub 300 granulocite pe mm 3). / agoraphobic. 2) Termen vechi. / agrafe. de a se alipi. graminatike = arta de a scrie fi de. A. dim. / agraphia. AGONISTI ADRENERGICI / agonistes adrenergiques / adrenoreceptor agonists. si agregant. [Qr. / agmin6. AGREGARE A PLACHETELOR / agregation des plaquettes / platelet aggregation. boala Schultz. / aggravation. -onis = ac^iunw de. agora = piata. -ozu. olfactiva. 2) Substanta care concura la producerea unui anumit efect.\ 1) Despre actiunea unui muschi In sen-sul dorit. reprezinta ultima etapa a *hemostazei primare (faza plachetara a hemostazei) si este initial reversibila. "bromocriptina)..] 1) Vidu de pronuntie a cuvintelor. AGREGANT.] Care provoaca 'agregarea eritrocitelor sau a plachetelor In vasele sanguine. gonos = sitmdnf:a. largi. / aggregation. un [oc. sludging of red cells. -inis = mu[time. AGONISTI DOPAMINERGICI / agonistes dopaminergiques / dopaminergic agonists. / worsening. Poate fi localizata. d. aggravatio.] Aglomerarea unor ele-mente Intr-un spatiu restrans. fiind unite de filamente de *actina. / agranulocytosis. ligand. d. V. s. s. agrafe. care patrund In creier (ex. AGREGAT. prosopagnozie. \QT.epe. sludge.AGMINAT ERITROCITE AGMINAT. AGRANULOCITOZA INFANTILA CONGENITALA / agranulocytose infantile hereditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis. afectare corporala sur-venita dupa *consolidare. s. AGREGARE A ERITROCITELOR / agregation des hematies / sludge. AGONIST. V. graphein = a scrie. s..priv. f.: *apomorfina. s. caracterizata prin stingerea treptata a functiilor vitale si pierderea progresiva a constientei. / agonist. fo-losit pentru a desemna ultima faza de tranzitie dintre viata si moarte. p. / agnosie. si sindrom Kostmann. / agony. Fenomenul de grupare a plachetelor. adezivitate plachetara si trombus alb. A. chiar existenta a. AGONIST POTASIC / agonist potassique / potassium channel opener. adj. f. granum = graunte. a citi [iterde. / agregation. s. In acest caz este considerata o forma de 'apraxie. cu efect peri-feric dominant la nivelul rinichilor. de timp) etc. aggregare = a aduna. AGREGABILITATE. s. / agregat. si alexie. agonisti dopaminergici. a . [Cfr. V. adj.] Alterare a scrisului. receptor. gramada de eritrocite dispuse de re- . [fr.] Pier-derea capacitatii de recunoastere si de expresie mentala a stimulilor senzoriali. Sin.: *dopamina. gustativa. s. AGRAFIE. Se disting a. Este facilitata de *catecolamine. AGRANULOCITOZA. 150 AGREGAT DE AGRAMATISM.priii. de id granum = grannie. dim. / agnosia. reprezinta un subiect de controverse: pe de o parte. [Lot.. factor pla-chetar IV. / agregant. f. f. ca si prin utilizarea verbelor la infinitiv. dopexamina).] Despre mai multe organs elementare ale aceleiasi specii reunite unele cu altele. de a se aglomera In gramezi. a priv. -e. a obiectelor. a . termenul se uti-lizeaza cu referire la procesul de aglomerare In gramezi a elementelor figurate din sange. [at. f. s. se asociaza re-lativ frecvent cu *atacul de panica. n. adj. kytos = cduld. [<^r. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei. [Lot. este o proba de evolutivitate a sechelelor traumatice. cu care se apropie si se mentin apropiate buzele (marginile) unei plagi pana la cicatrizare. / clip. cu efect central. evolutie nefavorabila a unei boli. / agranulocytose. cu mentinerea normala a fortei si a coordonarii miscarilor mainii.\ Proprietatea de a se agrega. agonisti adrenergici. AGNOZIE. grammatJca. In starile de soc. f. -ism. sunetelor. aggregare = o aduna ta un [oc. / agoniste. \Qr. [at. si a.priii. s. cat si pe cea secundara. n. f. s.

s. const. f. [Qr. s. s. Fondator: H. ALCALI. transversale. adj. f. s. ALBUGINEE.\ Individ afectat de *albinism. biochim. muschi. m. [Lat. [Lat. f.. / agressivite. -ina. / albugo. ALANINA. f. Desi acest termen rezolva ambiguitatea termenului de *alca-loza. / albumosurie. -atos = sange} Cresterea pH-ului sau scaderea concentratiei ionilor de hidrogen din sange. partial. f. de ia albus = al6. ALANTOINA. ALCALIN. al kali sau alqaliy = soda. ALBUMINURIE. / albuginitis. atlas. gradi = a merge.. Este format prin transaminarea Intre piruvat si glutamat. f. AGREGAT DE PLACHETE / agregat de plaquettes / platelet aggregate. / albinisme. m. f. [gr. s. ALACTAZIE. joaca un rol esential In men-tinerea *presiunii oncotice si In transportui In sange a nume-roase substante: acizi grasi liberi. lalia = vorbm. penisul (Invelisul extern al corpilor cavernosi). a ataca (ad = (a. f. f. = aib. ca si In unele vegetale. / achillodyma. / achillodynie.. A. [Lot. gr. spre. sunt denumite cu acest cuvant. aggresus. Uneori termenul este considerat sin. Laborit. 151 . uneori. generali-zat sau oculocutanat. V. / albinos. s. s. [Lat. f. / alalie. f. de. / akinesie. f. f. f. ALCALEMIE. adj. de [a aggredi = a merge. testiculara.] 'Diverticul al intestinului embrionar al carui perete. s.} Absenta secretiei lacrimale. / allantois. continand vase intestinale. de [a albas •= ail}. / albumose. AGRESIVITATE. -i'(a. s. s. s.: acromie cutanata. Pot provoca iritatii ale tegumentelor. -ism} Denumire generica a unui grup de boli determinate de alterari metabolice ereditare ale productiei de *mela- ALCALIN nina. adj. comportamente si cuvinte ostile fata de orice persoana sau obiect care repre-zinta un obstacol In obtinerea unei satisfactii imediate. s. s. V. adj. / alkali. proteinurie. / albugo. AKINEZIE. f. medicamente etc.: proteinorahie (v.. care se formeaza uneori In arteriole si capilare in cazul Incetinirii circulatiei sangelui. m. pi. -inis = alhuf de ou..] Ramura a fiziopatologiei care studiaza mecanismele agresiunilor pato-gene si reactiile organismului. -oza. albugo. contribute la formarea "cordonului ombilical si a *placentei. a pllfi). depigmentate.). cu sase subtipuri. haima. s. s. -inix = a[6uf de ou. / alcalemie s. a. -ina. eel mai frecvent. s.) sau ascunsa. s. spre.] Grup de pro-teine continute In serul sanguin. alhiif. si lactoza. s. gramada de trombocite. f. In absenta le-zarii caii motorii principale. V. s. f. s. a.] Inflamatia *albugineei. f. / albumin. a. -antim = carnat. ALBUGO. de toluidina.). s. s. ALBINISM. -aza. / albuginite. f. s. con-genitala sau dobandita. ALBINOS. ca 7n 'sindromul Waardenburg. f. ouron = urinai Prezenta serumalbuminei In urina. natural (Indeosebi de vaca) sau preparat industrial (a. / alcaline. Poate fi dirijata Tm-potriva altei persoane {heteroagresivitate) sau Tmpotriva pro-priei persoane (autoagresivitate: automutilare. / bleu. si leucom. albugo. V. V. [Lat. / alactasie. -oza. s. s. const. [Qr. [Cjr.priv. f.AGREGAT DE PLACHETE gula In rulou. Substanta rezultata prin actiunea uricazei asupra 'acidului uric. a ataca (ad = la. / albinism. Este cazul indeosebi al *sindroamelor Chediak-Higashi si Hermanski-Pudlak. gradi = a merge. f. cu aspect albicios. 2) Mai multe substante chi-mice. toate de tip auto-zomal recesiv. la nivelul pielii. Aceasta tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului parkinsonian si se exprima la maximum In 'mutismul akinetic. / lactase deficiency. de la alhus = a[6. Simbol Ala sau A. [Lat. de metilen. 2) Care prezinta tendinta de a accepta protoni. f. s. uneori striate. s. de [a albus = aid.} 1) Tulburare trofica a unghiilor. *osteomalade si In *metastazele osoase. ouron = urina. / cervi-cospinal fluid proteins. de Prusia. [Lat. bilirubina. gr. a . albumen. f.} Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocata de miscari dc flexie sau de extensie ale label piciorului. / allaitement. f. rhakhis = wloana VirtelJrala.} Tulburare caracterizata prin diminuarea sau disparitia miscarilor spontane si automate si prin lentoarea miscarilor voluntare. V. s. / allantoin. a. acte suicidale). s.. kinesis = mifcare.] Substante bazice care au reactie alcalina si prezinta proprietati specifice. si sindrom Sjogren. n. m. f. a. Var. gr. constand In formarea de pete mid albe. [Lat. / albumine. n.. 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil. -atos = sange. / albuginee. ALANTOIDA. s. haima. de brom-fenol. albumen.: acinezie. de (a kinein = a mifca.: a.} Sin. V. mimica. -e. / alanine. poate fi manifesta (amenintari si insulte. A.. lacrimri = iacrima. a past). / albino.r. In 'leucemie. lapte. aggresus. f. f. / albuminuria [Lat.\ Incapacitate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. / allanto'ine. cu *afemie. cu aplicatii In medicina. m. / albuginea. gr. / albuminurie. a -priv. ia aggredi = a merge spre. -inis = aifiuf de ou. ALALIE. ALBUMINEMIE. dura. denumita si 'proteina Bence-Jones. NA: tunica albuginea. lac.] Prezenta In urina a albumozei. Sunt solubile In apa (spre deosebire de *glo-buline) si coagulabile la 70-90°C. s. / allantoide. Deoarece uricaza nu exista la om. [Gfr. aluzii etc. ALBUMOZURIE. 2) A. f. / alcali. -inifi = at6uf de ou. distrugere a unor obiecte. / blue. s. / atbuminemie. s. Evans. erou grec a carui mama i-a finut de ca[c6i pentru a. / eye dryness. Frecvent. Ex.a. ALBASTRU.. biochim.: pro-teina Bence-Jones (v. ALBUMINORAHIE. Sin. -inis = aifieat. ALAPTARE. spre. f. ALBUMINA. allactare = a a[apta. provocand Indeosebi *saponifi-carea grasimilor. f. albumen. este putin utilizat.priv. n. [Lot. / albuminorrachie. AHILODINIE. f. gr. ocu/ara sau sclerotica). Aminoacid neesential. oua.\ Prezenta si concentratia *serumal-buminei In plasma sanguina. / albumose. este clasificat In trei grupe principale: 1) A. termenul este folosit pentru tunica a. In relatie cu cromozomii sexuali (*gonozomi). si stres. Prin hidroliza dau amino-acizi si amoniac. reactia sa este utilizata pentru do-zarea specifica a acidului uric sanguin si urinar. albumen. \Qr. a . m. fie cu lapte de origine animala.). f. s. [Lat. f. 3) A. date de acumularea de granulatii grasoase In grosimea acesteia. [at. Aglomerare. / lactation. tripan. agregarea plachetelor.. -inis = a[6uf de ou. si tab. f. adj. / alacrymie. [Lot.\ Alimentatia lactata a unui sugar. In care se constata. ALBUGINITA. logos = stiintd. adj. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei. / agressology.] Absenta *lactazei din intestin. de la lalein = a ror6i. albumen. lovire etc. s. f. ocular. ALBUMOZA. fie cu lapte uman. se observa In *mielomul multiplu si. A. [Lot. A.] Tendinta la atac. cu pH-ul peste 7. artificials). un deficit de "tirozina. [or.] Sin. [^. de [a albus = alb. mai mult sau mai putin reprimata (exprimata prin privire. s. / alalia. / alkaline. a priv. V. s. tab. albumen. eidos = forma. -ina. -inis = aBJeatd. / agressivity. de la albus = aid. agregarea eritrocitelor. gr.] Membrana fibroasa. / albumin(a)emia. [at. s. al kali sau alqaliy = soda. s. / akinesia. -ina . / agressologie. care Inconjoara unele organe: globul ocular (a. f. Akhileus.-l scufunda in Sty\j odyne = durere. s. constituent al proteinelor si glucoforma-tor. s. ALACRIMIE. s. albus = alb. de tip recesiv. V.} 1) Care are reactie alcalina (bazica). lactis = lapte. / alkal(a)emia. [^r. AGRESOLOGIE. pi. al kali sau al-qaliy = soda. s. [Lat. s. s.. / alanine. / albumosuria. s. s. f. -inis = aifitif de ou. albugo. -inis = aldeatd. f. cu transmitere dominant autozomala si manifestat prin pete albe.

ALCOOL. al cohol sau al koh'l = subtil. f. ALCAPTONURIE. In aerul expirat In hiperventilatie sau respiratie artificiala prelungita.} Denumire generala pentru clasa de compusi organici care contin In molecula una sau mai multe grupari OH neionizabile. / alcoolmetre. s. obtinut prin fermentatia hidrocarbonatelor. alcalinization. al-cohol sau al koh'l . iar catre 4-5 g%o apare coma. 2) Medicamente cu aceasta proprietate. Infiltratiile se practica la nivelul trunchiurilor nervoase vectoare ale durerii. Complicatiile cele mai grave ale a. / alcalose. s. A.] V. f. etilic. ALCALINOTERAPIE. pdtrunzdtor. Aceste perturbari pot fi siste-matizate astfel: tulburari psihice (afective.' / alcoolemie. fiind plasmatica si tisulara. cu formula chimica C^OH. ALCAPTONA. f. s. / alcohol(a)emia. tote/a sau potent/a/a).sufitlli pdtrunzdtor. ce confine azot. / alcohol. s. "cafeina. volatil. / alkalitherapy. accident) la noi In tara este angajata de la 1 g%o. halucinoza alcoolica (o forma de psihoza complicata cu polinevrita) etc. V. f. / alcaptone. A. Var. Administrarea si circuitui a. pdtrum. care au proprietatea de a reactions cu anumite grupari 152 proteice. m. [Ar. de la 2. / alcoolisation. al kali fail alqaliy = sodd. s. s. In limbajul curent. m. s. s. Toxic al fica-tului si al sistemului nervos. eliminarea sa urinara. adj. V. In continuare.. n.: dclofosfamida). se manifesta (uneori. / alcoholature. hipokaliemica este asociata cu hipopotasiemie si poate aparea in *sindromul Bartter (pH-ul extracelular este crescut. leziuni organice (Indeosebi gastrita si ciroza).. 2) Boala ereditara determinata de un deficit enzimatic In alcaptonoxidaza hepatica si renala. pdtrum. m. / alcoolat. primari (R-CH^OH). \5\r. alcohol sau al koh'l = su6ti{. A. s. alcaloza. ALCOOLAT. / alkaptonuria. moarte).\ Prezenta si concentratia alcoolului etilic In sange. / alkyl. alcohol sail o7 koh'l . e. tulburari nervoase (*polinevrite. m.) Orice absorbtie de bauturi alcoolice care depaseste consumul alimen-tar obisnuit. f. uneori la doze foarte mid. 'delirium tremens. A. f. s. *ocronoza si dureri articulare variabile. s. al kali sau al-qaliy = sodd. cronic reprezinta un complex de tul-burari provocate de ingestia repetata. f. s. gr.] Procesul de producere a unui mediu *alcalin. -e. pana la neutralizare (a. de. f. ALCOOL METILIC / alcool m6thylique / methanol. asociata cu fiziopatologia unor boli etc.4). kaptcin = a suge cu loco-mil'. f. Se disting a. sunt strict regle-mentate. m. / alkyi. f. Exercita totdeauna o activitate farmacologica puternica. al kali sou al-qaliy = sodd. deshidratat contine 99. deoarece anomalia enzi-matica poate fi observata si la subiecti sanatosi) prin coloratie bruna a urinei.. V. m. ALCALINIZARE. respirato-rie sau gazoasa. s. \!Ar. haima. 60%. misdbil cu apa.] 1) Prezenta In urina a *alcaptonei. / alkaptone. gr. m. deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist. alaturi de C si H sau de C. / alkalinity. cloroformul. [-^r. a discernamantului). [-%r. s. acumulare plasmatica de alcali de origine alimentara. n. / alkylant. 0. metron = mdsurd. se exprima In mai multe moduri: prin concentrate totala a bazei.: *ciroza. s. ALCOOL ETILIC / alcool ethylique / ethanol. gr. s. etilism. cand pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice. ALCALOZA METABOLICA / alcalose metabolique / metabolic alcalosis. Unele a. / alkalizer. [Hr. prin scaderea presiunii CO. kaptem = a suge. a. eidos = forma.R. / alcalinisation. Termenul de *oenolism semnifica a. s. *cocaina. ALCOOLIZARE. gr. *stricnina etc. f. -alos = sangt.] Substanta organica heterodclica de origine vegetala sau de sinteza. sunt folosite In chimioterapie ca antimitotice (ex.. / alcalo'ide. inflamabil. f. secundari (R-CHOH-Ri) si tertian (R. A.soda. termenul a. pdtrunzdtor. adj. cu [dcomie. / alcalinisant. Reactio-neaza cu metalele alcaline formand alcoolati si cu acizii. [Hr. Radical reprezentat de un alcool care a pierdut un hidroxil sau de o hidrocarbura care a pierdut un atom de hidrogen. / alcalosis. densimetru. 1) Despre un compus chimic care poseda una sau mai multe grupari *alkil.dtor. foarte solubili m alcool si dau coloratii specifice cu unii reactivi.5% volume de C. / alcalinit6. ALCOOLEMIE. el obli-gand la o autentica ancheta sociala. f. Sin.5 g%o se instaleaza o stare de narcoza. [Ar. / alcoholate. Responsabilitatea penala (delict. / alcoolature. / alcoholometer. -ism.: *morfina.] Stare patologica care re-zulta prin acumularea plasmatica de substante cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi si care se caracterizeaza prin scaderea concentratiei ionilor de hidrogen (cresterea pH-ului peste 7. usor colorat. s.' add homogentizic. gr. 'in functie de etiologie si de interventia mecanismelor compensatorii: a. -oza .'al kali sau al-qaliy = sodd. al kali sau al-qaliy = sodd. A. in. s.] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinei. Se utilizeaza ca dizolvant general. s.sufitil. *tremor). s. euforie nejustificata. a. pro-ducand esteri. ALCOOLISM. [Hr. s. / alkylant. / alcoolisme. Sin.. CHaOH. m. gr. ALCOOLMETRU. / alcool. ALCALOZA. Impropriu consumului: foarte toxic (orbire. f.] Cantitatea de baza existenta Intr-o solutie. Este antiseptic. Inlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. ALCHIL. a. adj. / alcoholism. s. Preparat medicamentos obtinut prin macerarea In parti egale de alcool etilic si o planta proaspata. s. ALCALOID. Ex.HsOH. de alti-tudine apare la altitudini mari. cu miros agreabil.dtor. f. a] kali sau al-qaliy = sodd. [AT. actiunea lor se manifesta prin blocarea diviziunii celulare. prin abuzul de vin. f. Intre 1 si 2. Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sinteza.] Procedeu terapeutic care consta In efectuarea de infiltratii cu alcool (di-luat sau la concentratii de 45%.] Produs de degradare incompleta a aminoacizilor aromatici *fenilalanina si "tirozina.).dtor} Preparat medicamentos care rezulta din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substante aromatice.: alkil. H. / alcoholisation.-COH-R. V. al-r. / alcaptonurie. ALCOOLATURA. f.5 g%ci produce euforie si excitatie. / alkaloid. denaturat sau medicinal contine substante care Tl fac dezagreabil pentru consum. 90%) eel mai frecvent In scop antalgic. si sunt utilizati frecvent In terapeutica. / alkalization. al-cohoi sau a! koh'l = su6til. consecutiv. metabo-lica. iar In dilutia de 70% intra In compozitia unor preparate farmaceutice. . A. s. inflamabil. Toleranta individuala este extrem de variabila. ouron = urind. alcaloza. [J?r. m. s. In timp ce pH-ul intracelular poate fi scazut sau normal). s. la therapeuien = a mgriji} Utilizarea terapeu-tica a sarurilor alcaline si Indeosebi a "bicarbonatului de sodiu. s. sunt putin so-lubili In apa. Lichid incolor. s. ALCHILANT. al kali sou al-qaliy . \5ir. cata-bolit al 'tirozinei. S. / alcalinoth6rapie. care deter-mina acumularea alcaptonei In sange si. a. s. [Ar. therapeia = tratament. adj. me-tabolica. T. cronic este frecvent legal de probleme psihologice si sociale. s. eterul. In general pentru favorizarea dizol-varii unor calculi renali (din acid uric sau cistina). timp de ani de zile. al kali sau al-qaliy = sodd.ALCAUNITATE ALCOOLMETRU ALCALINITATE. ALCALOZA RESPIRATORIE / alcalose respiratoire / respiratory alcalosis.ohof sou al koh'l = sudtit. Exista diferite tipuri de a. alkalosis. desemneaza a. a unor doze excesive de alcool. s. m. A. compensata. oenomanie. [J4r. Determinarea sa are importanta medicolegala. prin concentratia ionilor OH sau prin cantitatea de baza titrabila cu un add. ALCALINIZANT. lichid clar. scadere a memoriei. m. pdtrum.

/ aldosterone. f. iar o gena ce poseda mai multe a. [Qr. ALCOOLOMANIE. A. n. / aldehyde. alias = aitui. deoarece a. test = e^a-m. m. Se reprezinta cu litere mici. f. / aldolase. / alcoholomania. In general.ru. caracterizata prin incapacitatea diminuarii consumului. care se elimina intens In urina si a carui concentratie sanguina scade. mi-grene etc. [Cjr. dimpotriva. / alcoolomanie. Este reprezentata printr-o litera majuscula si determina fenotipul unui individ *heterozigot.. f. regleaza In organism concentratiile de sodiu si de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali. s. Cele doua a.. A si C la nivelul ficatului si In serul sanguin creste considerabil In unele boli musculare.} Compus chimic care contine gruparea -CHO. testum = capac de tut ars} Instrument destinat evaluarii rapide a continutului In alcool din aerul expi-rat la un subject suspectat a fi In stare de ebrietate.). al-los » aitui. Versiune a unei gene care se exprima Intotdeauna la nivelul *fenotipului. A si B ale grupelor sanguine ale *sistemului ABO sunt codomi-nante. un individ poseda doua a. Ex. una provenita de la tata si.] *Farmacodependenta fata de alcool. In compensatie. *A. figwil} Despre o gena care exista sub forma mai multor *alele. actiune. Excesul de a. allelon = de.. / allergy. Ex. / aldosterone. ALERGIDA. dependere = a sta atamat. a carei secventa nucleotidica conduce la absenta unei proteine functionale. ALELA NULA / allele nul /.: alela mor-bida (v. lie [a alwol dehydrogenatum. ale aceleiasi gene. s. f. A. ALERGIE de la mama. Enzima care exista In tesuturile fatului sub trei forme (*izoenzime): a. domi-nanta asociata fiind notata a'. / aldolasemie.3 si 8. secretata In 24 de ore variaza Intre 10 si 200 pg. s. [Ljr.\ Initial. pamdnt utili&at de. adj. ALDOSTERONISM. recesive. sunt. s. Se afla In studiu o serie de cri-terii posibile biochimice si moleculare caracteristice a. / aldolase. adj. patrunzdtor. de la ergem = a [ucra. gr.6-di-fosfatului In doua trioze fosfatate. / alcooltest.: boa/a a. ALERGEN. ergon = iucru. este polimorfa. sin-gura prezenta In muschi. m. adj. ALOOSTERON. f. urticaria. ALELOMORFA. cei doi produsi ai expresiei genelor sunt prezenti In aceeasi cantitate. s. La adul-tul normal. / aldosteronism. f. colite. s. este obtinut prin oxidarea unui alcool. -ida. s. fac parte: astmul. s. s.boala provocata prin sensibilizarea organismului la o substanta straina. ALCOOLOGIE. / alcoolod6pendance. f. In caz de imunitate. / allergid.: polenul gramineelor. s. Termenul etilotest este mai corect. ALELA MORBIDA / allele morbide / morbid allele. ALERGIE. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerulara a *corticosuprarenalei. veche test = vas lie. {Qr. s. de to. dar si In celelalte tesuturi. a.: In *sistemul ABO. ALELE CODOMINANTE / alleles codominants / codominant alleles.: a. C.] Studiul *alcoolului etilic si al efectelor sale asupra organismu-lui. 8. / allele. fie ca el reactioneaza Intr-o maniera atenuata. fie ca un subject devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen In cazul 'anafilaxiei. gennan = a produce} 1) Orice substanta capabila sa provoace o reactie alergica. hiperaldosteronism.ra. f.] Care este In relatie cu 'alergia. [a ergein = a luc. 0 crestere a *volemiei. [J5r. f. Ver-siune a unei gene care nu se exprima la nivelul *fenotipului cand este prezenta Intr-un singur exemplar In *genotip (individ *heterozigot). \ffibrev. / allelomorph. tennenul 153 . a carei functionare corecta nu se poate efectua decat la o anumita temperatura. la ergem = a [ucra. Prezenta si concentratia *aldolazei In serul sanguin. variaza Intre 1. actiune. Cele irei a. aceleiasi gene codifica proteine care asigura aceeasi functie.e. ALDOLAZA. mai mult sau mai putin eficace. de la ergem = a [ucra. si cetona. din fr. proprie creieru-lui. engl. A. ALDEHIDA. adj. In hepatitele acute si Indeosebi In cancerele hepatice. se produce retentia celulara a sodiului. / allergie. s. care In starea *homozigot provoaca o boala genetica foarte grava care determina moartea In scurt timp. unul la altu[. A. exista In concentratii foarte mici (v.ALCOOLODEPENDENTA ALCOOLODEPENDENTA. s. *a. n.fiimifti. a. Ea creste daca natremia si volumul sanguin scad. [Ar. *a. 0 nu este functionala. f. m. a. / alcoholomania. care produc un *fenotip In general intermediar Intre cei doi *homozigoti respectivi. s. desemna orice modificare din organism provocata de o substanta capabila sa se comporte ca un antigen. *A. actiune.n. / allergene. utilizate In testele de explorare a sensibilitatii organismului la diferite substante. f. mutanta este la randul sau termosensibila. n. adj.. al-cohol sail al koh'l = subtil. ca si prin starea de 'delirium tremens In caz de sevraj brutal al toxicului. denumeste o marca depusa. eczema. ALELA. s. gr. pdtrunzator. s. 0 cres-tere tranzitorie a a. Sin. ALELA TERMOSENSIBILA / allele thermosensible / heat sensible allele. 0 gena care nu poseda decat o singura a. Cat. unele gastrite. ALDOLAZEMIE. Sin.. Ex. *A. [Hr. Care produce *alergie. cu *alcoolodependenta. franeaza productia de renina si implicit pe cea de aldosteron. a. aseme-nea celorlalte a.2 mU/ml (12-75 nmol/l). adj. / alcoologie. V. prezente la nivelul unor loci omologi vor se-grega (*segregare mendeliana) independent In cursul *meiozei. m. a. [Cfr. ALERGIC. ergon = iucru. allelon = tie. m. s. f. pdtrunzdtor. Ex. cresterea limitata a lichidului extracelular si *alca-loza metabolica. / aldolas(a)emia. la unul la altvl. logos = ftiintd. pittrufi-zator. s. de la [at. intervin In lantui de degradare a *glicogenului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1. m. In prezent. ergon = Iucru. s. de. {QT. A. / aldosteronisme. la. al-cohol sou al koh'l = subtil. s. mania = nebunie} Termenul este utilizat cu doua sensuri diferite: 1) Perioada de latenta a intoxicatiei alcoolice cronice.: hiperaldosteronism (v. se numeste monomonB. m. A. V. / alcoholtest. ALCOOLTEST. f.: alela letala. / alcohology. / allergique. izolata din ficat. atc. se constata si In infarctui miocaidic. dar care difera prin secventa lor de aminoacizi. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite ('heterozigot). o/coAo/ sou al koh'l = subtil.] Denumire data manifestarilor cutanate ale *alergiei. prezente la un 'heterozigot. f. terme-nul de a. In care nu s-a constituit dependenta fata de alcool. peiidere = a atdma. / allele. Concentratia a. / allergide. La nivel biochimic. . proba. Dintre bolile a. morphe = forma. fiind stimulate de hipersecretia de *renina si *angiotensina. s. f. s. ALELA LETALA / allele 16tal / lethal allele. s. / aldehyde. / allelomorphe. f... 6. (AT. f. / allergic.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secvente de ADN) amplasate pe acelasi situs ("locus) al unui anumit cromozom. ?i alcoolomanie. s. o alta. aldolazemie).). La nivelul fiecarui locus *autozomal. alias = dtiili ergon = iuc. alcohol sou al koh'l = subtil. In continuare. A. aparitia unei *tolerante. / allergen. deoarece proteina produsa de aceasta a. s. acf-inne. La adult. V. Cantitatea de a. 2) Sin. provoaca depletia pota-siului. 2) Proteine purificate din alimente. m.. ALELA RECESIVA / allele recessif / recessive allele. Sin. s. de. alias = aitui. s. bacterii sau polen. ALELA DOMINANTA / allele dominant / dominant allele. f. V. de = separat de.

. ALERGOLOGIE. tripsis = frecare. -ina. f. / algie. ALEZA. protos = primu[. \Qr. Var. khymos = sue. Migreaza prin *electroforeza Tmpre-una cu fractiunea de globuline a.. -ina . s. migrena. ALGID. migrainous neuralgia.] Aparat pentru masurarea intensitatii excitatiei necesare producerii unei sen-zatii de durere. f. Sin. / alese. / algesimetry. stimulare = a miboldi.). gr. s. drawsheet. sfdr&mare. Uneori. f. gr. antiproteaze (a^-antitripsi-na. / alphamim6tique. utilizat ca sin. s. inhibitor specific al "receptorilor alfa-adrenergici prezenti Indeosebi In muschii netezi vasculari. C) de talie inegala. istoric pentru 'complement.: a-adrenergic. spirit. f. proteina de legare a tiroxinei). Temperatura centrala poate ramane In limitc normale. Denumire generica pentru toate sindroamele dureroase cranio-encefalice.} Stare de inhibitie a exprimarii sentimentelor. pi. [Cfr. afecteaza personalul de Ingrijn-e medicala. / alexithymia. -ina. f. s. Din grupul a. s. adj. care stimuleaza aceasta actiune. ALGEZIOLOGIE. deci. a 1'aise = (a se simfi) (line} Bucata de panza asezata sub bolnav pentru protectia rufariei de pat. de asemenea. m. ALFAMIMETIC. [a = prima (item a aifa6etuiui grtCi [at. Var. adj. de la lectura dificila. de. [a = prima fiterd a affa6e. algesis = silnful durerii. [Lat. zdroBire. aiantichimotripsina). cu senzatie de frig si tendinta la colaps. [Gjr. s. / alpha-adrenergic blocking agent.} Glicoproteina cu masa moleculara mica.: a.] Sin. In cadrul sinuzitelor. f. este alcatuita din trei lanturi polipeptidice (A. f. f. adj. n. bloquant. f(o)etus = fat. gr.tu[ui gru. nelegat de o dimi-nuare a acuitatii vizuale.tulw grec. alexein = a evita. s. / algesia. algidus = rue..] Substanta din cate-goria alfa^glicoproteinelor care. s. / alexin. de. prin extensie.. obtinuta din pancreasul de vitel prin extractie acida si administrata per os. 2) Termenul utilizat ca sufix implica ideea unei dureri fara leziune evidenta. ALFALIPOPROTEINA. hipocondriaca. s. [gr. este utilizata ca antiinflamator. algos = durere. \Gjr. A. / alpha-adrenergic. s. / algidity. cluster headache. hemo cromatoza) si. Se asodaza frecvent crize sau accese migrenoase. lexis = cuvdnt. Var.: a-blocant. / alphachymotrypsine.-ANTITRIPSINA. de (a stimulus =f>at ascufit cu care se imboidesc vitde. isterica. adj. s. pentru ameliorarea circulatiei locale sanguine sau limfatice.] V. f. a abate. s. pentru accelerarea resorbtiei hematoamelor sau a edemelor. [Qr. 3) Uneori.antitrypsin. a. ALGIE CRANIOFACIALA / algie craniofaciale / facial and cephalic pain. / algid. f. s. / algesiologie. / alpha-adrenergic stimulating agent. Determina In mare parte puterea inhibitoare a serului fata de numeroase enzime. a . ALFACHIMOTRIPSINA. / algesiology. a stimuia. / algesimetre. -e. a. / aiexithymie. nervului glosofaringian si a nervului occipital Arnold). tripsis = frecare. ad = aproape de. s.ALERGOLOGIE este utilizat mult mai restrictiv.: a-globuline. ALEXIE. Var. const. {Qr. local sau intramuscular. A. f. pana la a. ALFABLOCANT.. thymos = minte. 25 kDa.. a -priv. ALEXITIMIE. adj. Var. Var. s. ALFA-ADRENERGIC. logos = ftiintd. -ina . s. [a = prima iiterd a aifa6etuiui gru.dro6irci sfdrdmare. Concentratia a. f. f. A. int. creste In unele afectiuni inflamatorii si neoplazii. m.} Defect de Intelegere a scrisului. adj. ca si In alte cancere (cancere genitale cu celule embrionare. algidus = rec. Concentratia sa scade In bolile pulrno-nare cronice. In functie de localizarea . s. f. terato154 ALGIE VASCULARA A FETEI blastoame. s.etat} Despre o boala sau sindrom care se Insotesc de *algiditate. 2) Sin. / alphamimetic. dureri difuze de origine dentara. glicoproteine (a^-glicoproteina acida sau orosomucoid).: algie (v. f. ergon = [ucm. [Cfr. s. / alphaf(o)etoprotein.tuiui grec. este determinata de o leziune ce-rebrala si are mai multe grade de complexitate. ac-fiune. adj. algia. ALGEZIE. / algesimeter. n. Care imita actiunea 'receptorilor adrenergid si. adj.: alfa-adrenergic. f. / allergologie. adj. s. Denumire rezervata *a. gr. / algidite. cu hiperestezie (v. f. s.: a-mimetic. [angd. f. protos = primul. [a = prima [ilera a atfadetului grec. in-gfi. s. ALGEZIMETRIE.). pi.] Enzima rezultata din clivaje succesive ale "chimotripsinogenu-lui sub actiunea *tripsinei. din oiandezd bloc = trunctii de copac tdi. s. (o ioviturd). si tab. [at. dar Indeosebi a trigemenului. n. In mod normal.: a-fetoproteina ALFAGLOBULINE. Se observa Indeosebi In stresul posttraumatic si la subiectii dependent! de droguri sau de unele medicamente. Aceasta enzima catalizeaza *hidroliza legaturilor peptidice si legaturilor ester. f. lexis = cuvdnt. mai rar In cancere de tub digestiv. fac parte proteine transportoare (transcorti-na. precedand aparitia modificarilor vasomotorii locale unilaterale.: alfastimulant (v. f. anti = contra. [Qr.] Domeniu al medi-cinei care se ocupa cu studiul mecanismelor *durerii si al mij-loacelor de prevenire si combatere (tratament) ale acesteia. s. f. melron = masurcL] Masurarea sensibilitatii dureroase prin determinarea intensitatii excitatiei necesare pentru a provoca o senzatie dureroasa. / alphafoetoproteine. / alexine. s. ren. / alexia. a caror origine vasculara este marcata prin caracterul lor pulsatil. ALFASTIMULANT. ALEXINA. -is = rinicfii. / alphalipoprotein. mghetat. In unele boli hepatice (hepatita virala. s. [Qr.} Stare morbida care se caracterizeaza prin sca-derea temperaturii periferice. s. f. / algetic. Sin. •ina } Categoria de *globuline plas-matice cu cea mai mare mobilitate electroforetica la un pH mai mare decat *pHj dintre cele trei grupe de 'serumglobu-line. s.. ALGEZIMETRU. / alpha. ALGIE VASCULARA A FETEI / algie vasculaire de la face / vascular headache. alias = altui.: a-stimulant. logos = stiintd. Var. V. In hepatitele neonatale si In unele ciroze la copii si creste In cursul sindroamelor inflamatorii. / alphabloquant. (ex.} Care se afla In relatie cu durerea sau care provoaca durerea. ALGIE. ALFAFETOPROTEINA. f. [J~r. B.] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomice evidente. f. nevralgie (prin afectarea oricarui nerv senzitiv. / algesie. f. -inn. / algide.. / aleze. [a = prima [iterd a aifabe. f. (a glohus = gCofi. s. / pain. f. biochim. s.at} Agent simpaticolitic. f. / alpha-adrenergique. / alpha-globulines. ALGIDITATE. fentolamina) sunt. lipos = grasime.: artralgie. s. / alphai-antitrypsine. / alphaglobulins. globulusi dim. Ex. s.e. metron = mdsurd. / alphachymotrypsin. digests = simtui durerii. algesis = sim^ul durerii.. Ex. [a = prima iiterd a atfa6t. [a = prima [iterd a aCfoBetuCui grec.. z.: a-chimotripsina. iar inhibitia vasodilatatie. nevralgie. si Indeosebi asupra *tripsinei. m. s. s. pentru a desemna o reactie de *hipersensibilitate si Indeosebi de *hipersensibilitate imedia-ta de tip I. ALGIC.priv. gr. mandibulara sau oculara. este sintetizata doar In perioada vietii fetale (probabil In ficat) si dispare din ser la cateva zile dupa nastere. f. / algique. vasodilatatoare.). droza. la ergein = a iucra. / aigesimetrie. vezicula biliara rinichi). / alphastimulant. La adult reapare In ser: la 60-80% din subiectii cu cancer hepatic primitiv. algos = durere. lipoproteina. fr. ergein = a [ucra] Var. s. de origine extrem de diversa: a. / alexie. la gravide. Sin. [Lat. A. / alpha-lipoproteine. craniofaciale lateralizate. s. / allergology. vasculara. sintetizata In ficat si prezenta In serul sanguin. f. '(at. completa. cu M.: cii-antitripsina. legate prin punti disulfurice (Intre lanturile A-B si B-C).] Care excita *recep-torii alfaadrenergici.] Studiul manifestarilor clinice si al modificarilor imunobiochimice asociate *alergiilor. adj. Stimularea receptorilor provoaca vasoconstrictie. [a' = prima [iterd a aifa6etuiui grec.: cecitate verbala. digests = simtui durerii} 1) Sensibilitate dureroasa. ALFA.

s. p. f. ALGOPARESTEZIE.} Sindrom osteoarticular regional.. mania = nefiunie. sympathein = a fi aldturi de cineva.se acorda muncito-rilor care lucreaza In conditii deosebite de efort sau mediu. f. f. mixta . m. sensi6i[itate. s. / alloantibody. dieta. rhoia = curgere. f. ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigene erytrocytaire / erytrocyt alloantigens. desemnate printr-un eponim (ex.] *Parestezie dureroasa. it la syn = impreund.na. solubile unele In altele In anumite conditii.a. sugerand Instrainarea de societate sau nepu-tinta fata de aceasta. [Cfr. s. ALGORITM.u. medicamentelor (izoniazida. f. trauma. ALIMFOCITOZA. / algomanie. / algoneurodystrophie. ALIAJ.). gr. f. ALGOPARALIZIE.ALGODISTROFIE POSTTRAUMATICA durerii si de manifestarile asociate.} Producerea durerii. trophe = firana.ime. n. aisthesis = senzafie. / alienation. f. tSm Cat. adj. f. idngd. energetic si functional.a.] Procesul de hranire a organismului.] Tendinta patologica de a cauta durerea.: boala Sudeck (v. n. cu mecanism necunoscut. de introducere In organism a substantelor nutritive. algos = durere. alias = aitui. algos = durere. algos = durere. neuron . lympha = apd (impede. dificii. aUi-gare = a [ega. V. lysis = distrugere. s.: eritromelalgie a fetei sau eritroproso-palgie). dys = gre. [Lot. s. s. Evolutie lent regresiva. gr. Indeosebi. In primele 4-5 luni de viata. regim. / aliment. f. alienation.: algodistrofie simpatica. n. f. / algoparalysie. s..trif. m.] Mixture solida a doua sau mai multe metale ALOANTIGEN ERITROCITAR ori metaloide. coapsele. adj. In limba engteza.). / algophobie. algos = durere. ianga. / algorithme. are tendinta la izolare. / algoneurodystrophia. ALIENARE MENTALA / alienation mentale / insanity. de masochism. / algophobia.: nevral-gia nervului vidian. V. -oza . [Lot.a.6 al Charezmi sau a] Karismi. infarctului de miocard. de la lyein = a distruge. spasmus.} 'Spasm muscular Insotit de durere sau cram pa. A. [Cfr.. V. [Cjr. In ultimele decenh a. dificiC. / alliesthesie. nutritie. aUos = altui. algos = durere. ALGOMANIE. a . In functie de modul de viata si de conditiile fl-ziologice ale organismului. se utilizeaza In unele stari carentiale. (ilgos = durere. f. nevralgia nervilor pietrosi) sau printr-un ter-men descriptiv (ex. adj. -atos = gras. [at. f.). ALIESTEZIE. anti = contra. pentru alchil (v. ALIENARE. s. phobos = fried. f. adj. / algospasme. ALGOFOBIE. artificiala . o schema de diagnostic pe etape. genesis = producere. / alloy. [Cfr. / alimentation. / algogenese. IX. au fost descrise numeroase sindroame. o/gos = durere. s. / algolagnia. nu. / algolagnie.). sugarului cu lapte de animal (vaca) sau preparate industriale din lapte. si boala Bruton. ALGOGENEZA. care este un pericol pentru ceilaiti si necesita protectie sau asistenta speciala. sugarului exclusiv cu tapte de mama sau colectat de la o alta femeie. Sin. antitiroidiene). alimentum = aiiment. s. s.priv. / algogenesia. Amestecul poseda proprietati superioare elementelor izolate.] Teama exagerata. pentru aceasta semnificatie se utilizeaza si termenul insanity. / aliphatic. s. 5) A. de la rhein = a curge} Menstruatie dureroasa. s. [Cfr. / alymphocyto-sis. para = dincoh de. de la alere = a firdni. s-a extins si 'in diagnosticul medical. dys = greu. [Cfr. morbida fata de durere. f. / insanity. A. f. ALGOSPASM. dys = gnu. V. s.: izoaglutinogen (v. masochism. observata Indeosebi In anumite *deliruri mistice si In melancolie. bogat in nutrimente esentiale.] Termen ce caracterizeaza un compus organic a carui structura. [Cfr. -oris = Corp. / algorithm. asociata cu deficit de *imu-nitate celulara si umorala.] Sin. completata cu lapte de vaca sau industrial. para = dmcolo de. repre-zentand. [Cfr. [at. de [a gr. desemnand starea unei persoane fara discernamant Intre bine si rau. algos = durere. / algospasm. pathos = afecfium. algos = durere. sindrom Sluder). Var. s. f. ALIMENTATIE. diferite constante ale mediului intern etc. [Cfr. s. f. ALIMENT.] Ansamblu de reguli bine precizate care permite rezolva-rea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de operatii (eventual elementare). compus special pentru asigurarea dezvoltarii fizice si protectia sanatatii. s. / alymphocytose. f. In particular In *schizofre-nie. [at. d. de protectie .] *Paralizie Insotita de fenomene dureroase. [Cfr. genunchii.). s. rationala . s. sentiment.ie. s. s. dificit. iar alteori o senzatie neplacuta. f.: algoneurodistrofie (v. ALGOMENOREE. In acest caz. sec.. pentru alchilant (v. algos = durere. m. picioarele. alienare = a instraina. / algophilie. algos = durere. este alcatuita din lanturi deschise de atomi de carbon. [Cfr. corpus. aleiphar. ALGONEURODISTROFIE. ALGOFILIE. f. algos = durere. Tipuri: 1) A. [Cjr. A. [Cfr. Atinge electiv umerii. [Cfr. [Lot. plastic si catalitic. s. trophe = hrand. -atos = ra. na-turala . la Instrainare. gr. s.). / alloanticorps. / algogenic. a afiena. alienare. lagneia = dorintd se?(uaid. 2) In prezent. un stimul poate provoca une-ori o senzatie placuta. ALIFATIC. [Cfr. f. ALGODISTROFIE POSTTRAUMAT1CA / algodystrophie posttraumatique / post-traumatic algodystrophy. ALGOGEN.] 1) Termen cu semnificatie variabila In medicina.[ Sin. au In organism rol plastic. de [a gennon = a produce. f. s. de [a philein = a iu6i. Var. menos = [und. / alliage. trophe = tirana. f. ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food. ALKILANT. aisthesis . utilizat fie pentru desemnarea tuturor tulburarilor psihice. s. s. [at. [fr. / painful paralysis. 4) A. / alli(a)esthesia. mainile. kytos = celula. ['De id nu-meie matematicianuiui ara. 3) A.] Substanta al carei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect. s. span = a trage. A nu se confunda cu *dismenoreea. a metabolismului. / algomenorrh(o)ea. m. ca si depersonalizarea individului In organizatiile mari si birocratice. termenul este folosit In medicina legala si In domeniul judiciar. s. m. o localizare anatomica (ex. s. ALOANTICORP.nen'. 3) In sensul eel mai larg.e. apartinand matema-tidi si informaticii. sugarului cu lapte de mama. philia = atracfie. fie. f. / algophilia.] Carenta imunitara congenitala cu afectarea deo-potriva a liniilor *limfodtelor B si T. post = dupd. (utilizat In prezent) pentru izoanticorp (v.senzafie.). / alimentation. s. f. la separare. ALGOLAGNIE. / algoparesthesie. 155 . m. Sin. voiuptdte} Erotizare a durerii fizice. liniara sau ciclica. / algomenorhee. spasmos = contractie.i idei. s. s. s. Termenul. gennaa = a produce. / aliphatique. nutritie. / algomania. |l/r. men. ALKIL. Absenta oricarui carac-ter erotic distinge a. Ca urmare.} Care provoaca. unor afectiuni ale SNC. s. algogenesis. genereaza durere. la alere = a firdni. ca si In regiunile lipsite de disponibilitate alimentara. s.: *sindrom de nerv nazodliar. pentru bolile In care subiec-tul afectat este incapabil sa traiasca In societate.care asigura un aport adecvat energetic. / painful paraesthesia. [Cfr. reprezinta un cuvant la moda. / aliment. n. sindrom Di George. Poate fi consecinta: traumatismelor. f. algos = durere.} Perceptia stimulilor externi ca fiind agreabili sau dezagreabili In functie de starea interna a organismului (temperatura. / algogene.] Cautarea deliberata a senzatiilor dureroase. ALGODISTROF1E SIMPATICA / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy. s&nsifiidtate. 2) A. s.] Sin. alliage. alimentum = aliment.

discurs} *Afazie rezultata prin absenta ideilor. / allotype. ALOTIP. sensi6iCitate. Remediile declanseaza simptome opuse simptomelor bolii respective. trope = mtoarc-ere. tria = trei. pi. alopex = vulye . alias = aitui. [Lot. allos = aitui. f. anti = contra. -inis . tria = trei. utilizata ca astringent local. denudate incomplet. ALOPATIE. s. forme cu proprietati fi-zice si. ALTERARE. alias = aitui. m. / allometry. chute de cheveux / alope-cia.] Inflamatie cronica a plamanilor care apare la lucratorii din medii de lucru cu aluminiu.] Proprietatea anumitor pro-teine de a-si modifica forma (si. desemnand metodele medicinei clasice de terapeutica medicamentoasa. 13.. f. f. tres. s. (i/n-men. ALOGIE..\ 1) Modificarile biochimice si biofizice pe care Ie sufera o structura vie sub influenta unor factori nocivi din mediu (toxice. cristalina a carbonului. / allometrie. / allopathy. s. const. 2) Care pre-zinta o constitutie genetica diferita fata de specia din care face parte. ci se produce pasiv sau survine consecutiv unui *reflex. baldness. durerea se trateaza printr-un analgezic. ALOXAN. s.. f. 156 ALOPECIE AREATA / alop6cie en aires / alopecia areata. [^r. alii-men. [Lot. s. V. \Gjr. modificarile patogenice si simptomele bolilor. utilizat Tmpreuna cu sulfatui de calciu si silicatui de sodiu In cimenturile dentare. f. s. Ex.sau trigeminat (bi. [Lot. s. 3) Sulfatui de a. [Cjr. alias = aitui. In acest mod. gcnnan = a produce} 1) Care se deosebeste prin natura si origine de mediul In care se afla. / aluminosis. antiperspi-rant. osme = miros. s. [Cjr.] 1) Miscare care nu este efectuata voluntar.] Sin. model. activitatea) sub influenta unor efectori alosterici (molecule mici). adj.0.: homogrefa ALOIMUNIZARE. ALOKINEZIE. dim. In particular. f. / allotype. Sin. pathos = doala. iar diareea printr-un constipant).: a. de ta alveus = cavi- . de (a alter = aitui. f. / allokinesis. / allosterie. adj. aherare = a scnimfia.] Sin. -oza . gr. allos = aitui. 2) A. *Hemoglobina re-prezinta modelul pe care Monod a demonstrat a. f. t. / alloxan. / allosterism. / alloxane. / alteration. ALOPURINOL.). s. durerea se-cundara aplicarii unui stimul algogen la extremitatea unui membru este perceputa la nivelul membrului de partea opusa. stereos = solid. f. / allogenique. AIP04. s. ALOGEN.. fetomatema. de. s. in relief. A. partial cu *alogen si cu *omolog. s. este denumita uneori daltonism olfactiv. de la alveolus. s. s. 2) Tulburare motorie In care o miscare comandata voluntar unui membru este efectuata de catre membrul opus.: izoimunizare (v. A. / allotropie.9815 si simbol Al. iat. Compusi importanti In medidna: 1) C<o. / allogenic. [Cjr. [Cjr. f. lichen plan etc. s.} Sin. / alopecie. f. firiceag de. Derivat al acidu-lui uric utilizat In medidna experimentala pentru producerea *diabetului aloxanic. din gr. grapbium. m. s. rhythmus. / alloantigenes. f. / aluminose. \Cjr. mirosul perceput al unei substante fiind altui decat eel real. f.ALOANTIGENI ALVEOLAR ALOANTIGENI.fioala.: puls bi. grapheia = a scrie. [Lot. f.rura de a.. / allotropy. f. hair loss. s. ALOESTEZIE. / alloesthesie.} Durere manifests pe pielea normala In urma actiunii unor stimuli nenocivi.. V. / allocinesie. [Cjr. pelada. ALOPECIE. s. -inis = aiaun. allos = aitui. ca si In far-made. ALOMETRIE. / allodynie. s. / allotriosmia. f.: pica (v. allos = aitui. allogeneic. m. ALOGENIC. f. / alogie. s.: idio-tie afazica.] Sin. Ie transmit semnale. f. m. de scris. de [a. V. / allodynia. / allogreffe.). treis. progresiva sau brusca. s. Se exprima prin modificarea proportiilor corpului si a ritmurilor dezvoltarii organelor. [a in = iipsit de. AICl36H. s. f. f. s. gr. [Cjr. s. vizuale sau auditive caracterizata prin transferul perceptiei unui stimul de partea opusa a locului In care el a fost aplicat. 3) A. / allogenic. A. neproportionata a diferitelor parti ale corpului. pi. immunis = scutit. / alloantigens. Aceasta metoda este opusa "homeopatiei. [at. gr. [Cjr. dupa principiul contraria contrariis curantur (ex. [Cjr. / allotypie. alias = aitui.. Este caracteristica sifilisului secundar. aparat. f. / allotriosmie. phagein = a mdnca. a . (DCI) *Antigutos care Tmpiedica formarea *acidului uric prin inhibarea *xantin-oxidazei si prin blocarea biosintezei de novo a *puri-nelor. 2) FosfatuI de a. calvitie.. De aid rezulta varietati diferentiate sau *alotipuri.: o imunoglobu-lina) la diverse grupe de indivizi din aceeasi specie. s. multiple. idiotip si izotip. / allotriophagy {Cjr. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecuatii alometrice. radiatii etc. in Juminis" este tranzi-torie si alcatuita din arii mid. octyne = durere. prin care se utilizeaza doze active farmacodinamic ce combat cauzele. f.-nand cu raid vuipi[or. gennan = a produce.] Tulburare de *olfactie care consta In senzatii para-doxale. biochim. 2) Modificare a starii generate a organismului In caz de Tmbolnavire.towc. uneori. n. / allograft.: antigeni alogenici (v. V. s. [Cjr. allochiria. aHos = aitui. s. este mai adecvat termenul *alogenic. se limiteaza la anumite mirosuri.). s. seboreica rnasculina sau a. ALOGREFA. f. o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a.e\ Proprietatea unor elemente chimice (Indeosebi me-taloide) de a prezenta mai multe stari. {Cjr. s. altoit. Daca a.. ALOSTERIE. / alveolar. kinesis = mifcare. care se fixeaza pe ele si. / allopurinol. rhythmos = rifn.\ Termen care desemneaza unele forme de aritmii periodice centrale si periferice.priv. cicathceala este definitiva si succeda unele dermatoze (lupus eritematos. (re is.] Imunoglobulina ale carei caractere specifice difera la grupele de indivizi din aceeasi specie. incompatibilitate fetomatema. lot. Iat. m.). / allotriophagie. / isoimmunization. / allocheiria. allos = altui. f. alveola-tus = Ufor sw6it. s. f. allos = aitui. ALORITMIE. allesthesia. care se poate afla In stare de grafit sau de diamant. s. f. tres. s..). alias = aitui. / allotypy. deoarece ele au o distributie unica In gmpurile eInice. Ex. / allopathie. cu masa atomica 26. s. / allopurinol. n. [Cjr. congenitala sau doban-dita. typos = tip. ALVEOLAR. model. utilizat ca astringent si antiperspirant. ALODINIE. marca.} Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 . / aluminium. Tipuri principale: 1) A. s. alias = aitui. f. lo-calizate Indeosebi supra.] Tulburare a sensibilitatii tactile. ALOTRIOSMIE. Al2(S04)3l8H. androge-nogenetica se produce la barbati. / allo-immunisation. gr. s. s. [at. f. v. adj. ALOTRIOFAGIE.] Existenta unor diferente de deta-liu In structura aceleiasi proteine serice (ex. V. \Qr. si alokinezie. olios = aitui. f. / aluminium. adj.Paris 1893). adj. sema. m. allos = aitui. m care ac-estora ie cade tot parui} Ca-derea parului. / alteration. De ex. m. / allorhythmia. sub influenta a doi factori: hiperseboreea si predispozita ereditara. In acest caz. metron = masurH. sunt utile In antropologie si In genetica populatiilor. [Cjr.si retroauricular. s. aisthesis = senzatie.. / alveolaire.} Crestere inegala. ALOTROPIE. marca.} ElementuI nr. localizata sau difuza. f. implicit. s. s. s. de la trepein = a w. ALUMINIU. s. si aloestezie. logia = teorie. s.0. / allogenique. sclerodermie. f. si tab. gennan = a produce. allotropism. f. s. m. typos = tip. \Cjr. adj.] Sin. [^r. este con-secinta patrunderii particulelor de aluminiu In plamani prin aerul inspirat. s. grapheion = penifa. chimice diferite. V. ALOTIPIE. mimus = oUigafie. alias = aitui. / allorythmie. ALUMINOZA.aiaun. gr. de [a kineia = a mifca. / alogia. datorita distrugerii selective a 'insulelor Langerhans din pancreas. f.sau trigeminism). alias = aitui.

/ amasie. [Cjr. s. / amelome. opos = vdz. vecfie amel = smalt. *ameloblaste. s. s. sau f. alcfiimistilor iimalgama = masd moalt. ambulator. preocuparile. s. m.ide[6erg.. AMBLIOPIE. / alveolite. sexuulis = referitor [a st^ dt la sexus = se\. boala Fauchard-Bourdet. s. AMBIVALENTA.prii'.. AMELOBLASTOM.] Indzia chirurgicala a *alveolelor dentare. f. f. valentin = forta.ALVEOLA tate. s. durere abdominala. boli generate (tuberculoza. n..). AMBLIOSCOP. ops. m.sur-vine dupa o perioada de menstruatii normale.m6ru. a leucocitelor alterate (a. or. apoi de severe tulburari hepatice.). / ambivalence. vecHe. si amauroza congenitala Leber. f.: automatism a. muscaria. gr. A. vecfie amel = smalt. fters. Nu se defineste astfel un defect ocular la care. [Theodor Leber.). anemie. / amastia. s. a . frecvent In *schizofrenie. amastie. / ambulance. de la alveus = capitate.] Pierdere completa a vederii. AMASTIE. AMARIL. f. gr.\ Boala a 'smaltului dentar. ». a se pkinBa. Ex. a. Se observa In unele boli psihice. menos = [und. -omo. adj. pantherina. loc In care radacinile dentare sunt inclavate si sustinute de ligamentele periodontale. / alveolus (pi. / amaurosis. ambiilare = a merge. V. f. amblys = tocit. cu cecitate.] Absents congenitala a tesutu-lui mamar. ALVEOLOPLASTIE. plassein = a forma. a modda. f.. s. gr. de [a skopein = a vedea. AMANITA / Amanita / Amanita. [Lot. f. s. s. frecvent: *pioree alveolodentara. / alveoloplastie. hiastos = germen. / amenorrh(o)ea. [Lot. secfiune. cu semnificatie patologica. -omo. / amelie. f. m. Cauze diverse: dereglari hipotalamo-hipofizare. [fr.. / alveolysis. si nu este sin. [Cfr. ALVEOLA. NA: alveolus. adj. adj. ALVEOLA DENTARA / alveole dentaire / dental alveolus.: adaman-tinom. s. [Lot.. verna etc. AMAUROZA. m. s. s. amelom. de la 11 . ALVEOLOTOMIE. [Lot. alveoli). la temnein = a tttia.] Vehicul amenajat pentru acordarea asistentei medicale de urgenta si destinat transpor-tului padentilor la un spital. A. ou f.-iere. [fr.absenta aparitiei menstruatiilor la tinere care au depasit varsta pubertatii. diaree. m. pri-maia . gr. ofera posibilitatea pacientului sa se deplaseze si sa Tsi continue. acromegalie). alveolus. / amaril. de la lyein = a distruge. Sin. / amaurose. secundara . s. f. A. Gushing. profesor (succesiv) [a 'Scrim. a alveolelor dentare. / ameloblastome. s. s. de. AMELIE. caz In care deficitui de ve-dere este partial.. men. / amalgam. Sin. urmate de o scurta perioada calma.] Sin. NA: alveolus dentalis. rede-re. / ametropia.: adamantoblast.] Sin. -tra.priv. de ex. afectiuni ovariene sau uterine. [Ofr. Addison. [Lot.] Care se afla In relatie cu *alveolele dentare sau pulmonare. lysis = distrugere. pGmBa. boli psihice etc. / amelopathie. adj. f. [SpanioCa amarillo = ga[f>en. amho = amd-ndoi. a priv. ambo = amandoi. NA: alveolis pulmonis. TratamentuI a. m. AMETROPIE. / amelopathy. s. T. gr. alveolus. Cavitate situata In apofizele alveolare ale maxilarelor. macrofagica). [Lot. rhoiu = curgere. tome = to. AMBIDEXTRU. bolile Basedow-Graves. -e. / alveolotomie. fara controlul constiintei.mdndm. s.. s. 157 . 1840-1917. adj. unete boli genetice sau dezechilibre hormonale. n. f. s-a constatat o anomalie sau o leziune anatomica. AMETROPIE AMBISEXUALITATE. putere. malag-ma. de. [Cjr.: boala Alstrom-Leber (v. Cauze: absenta uterului sau ovarelor. adj. s. eventual. Spatiu aerian pulmonar sacciform. este normala In timpul sarcinii si al secretiei de lapte matem. AMELOBLAST. AMELOPATIE. \<gT. apar semne si simptome brutale: greata. f. s. AMENOREE.] Neoplazie de natura epiteliala care se dezvolta la nivelul maxilarelor pornind de la celulele generatoare de smalt dentar. ale ambelor sexe. / alveole. oftdnoiog gtrmcm. Ex. / ambidextre. f. [Jr.] Sin. / amblyoscope. melos = e? (tremitate. dim. / amaril. plastos = mode-iat. Se disting doua grupe de a. s. / amenorhee. / ambulatory. [at. s. primare sau secundare. s. la acelasi individ. mai rar. f.] 1) Care se refera la mers. A. / alveolitis. prin procese infectioase si de-. s. \Qr. s. n. de la iilveus = cavitate. n. 2) Care nu este spitalizat. f. timel = smalt. amau-rusis = or6m. AMALGAM.. supurata}. / ambulance. scopes = o6servator. pathos = 6oaid. / amblyopia. s. 2) Inflamatie a alveolelor pulmonare caracterizata prin prezenta unui exsudat (a. a fibrinei (a. n. / ameloblaste. a e^amina. Sin. s. la niveus = cavitate. V. care se produce In absenta unor alterari oculare aparente.. s. AMELOM.\ Coexistenta unor caractere sexuale.} Celula epiteliala a carei functie esentiala este formarea matricei *smaltului den-tar. pi. s.] 1) Inflamatie. A. amanitai = un gen de ciuperci} Gen de ciuperci dintre cele mai otravitoare: A.] Modelarea chirurgicala a osului alveolar dupa o extractie dentara. dexter. AMBULANTA. In continuare. gr. A. f. ambo = a. s. / amalgame.: ameloblastom (v. {Cjr. ALVEOLA PULMONARA / alveole pulmonaire / alveoli pulmonum.\ Care se refera la *febra galbena. opos = vdz. la valere = a^ area.. dt la rheia = a curge} Absenta menstruatiilor. / ambulatoire. Qottingen fi '>(e. amblys = tacit. f. . a -priv. s. f. ametros = disproportwnat.] Termen general utilizat In nomendatura anatomica pentru a desemna o cavitate mica *sacdforma care confine aer sau. renale si la nivelul SNC. / amelia.\ Capabil sa se serveasca In mod egal de ambele maini. f. se localizeaza eel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandibulei.: tifos a. A. AMBULATOR. blastos = germen. cupru). me. In general complicate) cu necroza. ALVEOLITA. de. / amblyoscope. maduvei sau creieru-lui. s. dia-bet). m. / ameloblastoma. -oris = care se pCimba. s. [Lat. dim. fibrinoasa) sau. f. m.mers automat. [Lot. / ameloblast. fters. / alveolotomy.} Distructia. / ambidexter. / ambivalence. / alveolyse. [Tr. virus a.. se distinge de *ambliopie. [a alveus = cavitate. s. f. f. s. ops.: sinoptofor (v. s. voma. dim. a peretelui unei alveole dentare. metron = mdsurd. de (a amauros = intunecat. vedere.. f. alveolus. / alveoloplasty. phalloides. generative. almulgum. dim. la nivelul caruia are loc *hematoza. f. nuuneld. In caz de intoxicatie. ALVEOLIZA. s. In unele infectii. -trum = dre. mastos = son. boli endocrine (*mixedem.: 'astigmatism. s. AMAUROZA CONGENITALA LEBER / amaurose congenitale Leber / congenital amaurosis. acte). / ambisexualite. putere. expresii. \Cjr. de la alveus = cavitate. -i"(n..] Scaderea acuitatii vi-zuale fara n caii7a ornRnrR Rpfl^nta Uneori este afectata separat perceptia culorilor. / amblyopie.\ Diformitate congenitala constand In absenta celor patru membre. a unor celule (a. iubire/ura. f. emoCiwt} Material utilizat pentru obturatiile dentare. s. / enameloma. / ambisexua-lity. f. f. situat distal fata de canalele alveolare. A. ca si dupa menopauza. alveolus. In unele boli ale nervului optic. alveolus. f. [Lot.apta. de. de la. vaiora} Existenta simultana (sau succesiva) a doua atitudini contrarii fata de acelasi obiect sau subiect (sentimente. alveoli. oftalmoscopic. exsudativa)..: bucurie/tristete. o structura organica. s. a se. / ametropie. [Lot. de la ambulare = a merge. vecfie amel = smalt. rezultat din combinarea mercurului cu diferite metale (argint. \Cjr. dim.} Termen folosit pentru a grupa toate aba-terile de la starea de *emetropie a ochiului (ex.

AMETEALA AMIGDALIAN hipermetropie. gr.] Substanta organica reprezen-tand forma de stocare a hidrocarbonatelor In majoritatea plan-telor si un constituent major al dietei. pot fi patogene la om. scfiimfiare. contracta sfincterele si ve-zica urinara. AMIGDALIAN. lat. Meningoencefalita amibi-ana primitiva. f. Reduce presiunea arteriala sistolica si diasto-lica. [Gjr. aether. s. este alcatuit din lan-turi de molecule de glucoza si are formula generala (CaH^Or. racemica si sarurile sale. suflu). philos = prieten. m. amy-lum.] Propnetatea anumitor celule din organism (leucocite. bolta cereascd.. \Qr. AMFOLIT. ia amibein = a aitema. adj. anxietate. AMIGDALECTOMIE. / amibiase. eidos = forma. b) a. amylon = fdind.: articulatia temporomandibu-lara. s. atat omul cat si animalele. schimfiare. nonmyelinated.priv. \Cjr. celule migratoare) de a emite pseudopode. amoibe = aiternanf. ampho = am6u. -ism. de obicei prin extensie. \Lat.: amfoter. am(o)ebae. secundare si tertiare. tenesme. / amphiarthrosis. [Cfr. de ia trepein = a in-toarce} Vims capabil sa infecteze celule din orice specie. / amygdalien. AMIBA. dextroamfetamina si metamfetamina. ammattire. myelos = rndduvd. [QT. adj.). am6e[e p(lrti. ampho = afn6ii. n. iar amilopectina o culoare rosie. -oi.. tonsil. aither = aer curat. tonos = tewiune. Consumul cronic de a. Ant. amphophilous. mai ales daca nu este tratata. s.: amoebiaza.a. AMIBOISM.] Termen care sem-nifica lipsa tedi de mielina la nivelul fibrelor nervoase. cu caracter de *amfiartroza si *diartroza. V. / amph6tamine. m. / amphotrope. ampho = aIn6ii. 2) Despre o in-secta care Inteapa neselectiv. AMIBOID. apartinand protozoarelor. / amygdalian. a scftim-60. pri-mare. AMFIARTROZA.: vertij (v. s. f. AMFOTONIE. alcatuila din lanturi lungi. modificari de personalitate si. s. Sin.] Sin. amphi = de. / amiboisme. f. rezulta doua forme de a. fiind contractata prin ingestia de chisturi de amibe.u.] Coexistenta unei *sim-paticotonii si a unei *vagotonii. [Qr. amibiaza. care se deplaseaza cu ajutorul pseudopodelor. [Cjr. arthron = artifiifafte. Amina simpatomimetica. adj. arthron = articu[af. f. amoibe = altemanf:d. s. adj.ie. [Cjr. abdominala . amoibe = aS-temanta. s. Ex. iar daca modificarea pato-logica intereseaza sferidtatea suprafetelor refringente ale diop-trului (imaginea unui punct este un elipsoid). a. f. AMIDA. tonsillectomy. f. / amphotonie. / am(o)eba. [Qr. {Cjr. vertigo (lat). f. s. n. Se manifesta Indeosebi prin dizenterie. s. amphi = de amfiete parti. mdeosebi prin miscarile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor. cat si ca o baza.] Articulatie mixta.intoarcere.ocupa partea mediana a peretelui superior al rinofaringelui. s. scfiim6are. Poate evolua cronic.\ Microorganism unicelular. amphi = de amfieti parti. Ast158 fel de virusuri sunt utilizate adesea ca vectori de gene recombinate. / amphidiarthrosis. -ind. / amphiphile. s. s. scHim6are. / amygdala.: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergenti. Di-gestia a.] Care se aseamana cu o *amiba. / amphipathique. / amygdalectomy.: amoeba.. adj. f. se produce prin intermediul *amilazei. / ampholyte. amylum. amoibe = altemanpd. a scltim6a. s. pulmonar sau cutanat. / starch.] Referitor la o substanta care are afinitate pentru doi solventi nemisdbili. AMFOTROP. / amidon. / amide. s. suport sunt utilizati In ames-tec pentru a obtine gradiente de *pH izoelectric. cu alte amibe patogene apartinand genurilor Acanthamoeba Hartinanella si Naegleria. sub forma de lichid incolor. f. dizoh>at. constituita din lanturi cu ramificatii. scade apetitul. scaune diareice mucopurulente si sanguinolente. -ism. / amphophilic. adj. de. [Qr. gasitd w apro-pierea tempiuiui iui Jupiter Amman din Libia. amygdale = migdatd} 1) Orice organ In forma de migdala. NA: tonsilla. / amphipathic. Daca este modificata numai pozitia focarului fata de retina (imaginea unui punct este tot un punct). emetropie. adj. d) nucleu amigdalian. mai rar. adj. gasita w apropierea tempiuCui iui Jupiter Amman din Libia] -ida. AMIGDALA. de ia amibein = a aitema. f. iritabilitate. s. m. AMIDON. [Cfr. f. -azn . dis = du6iu. 2) Grup de compusi cu actiune similara. f. AMIBIAZA. nmmoniakon = sore di amoniu. lytos = distrus. AMFIDIARTROZA. or. ammoniakon = sore de amoniu.). a sch-imfia. / amphiphilic. f. AMFIPATIC.\ privitor la *amigdala. Prezenta a. cu ajutorul carora se deplaseaza asemenea *amibelor. pe fiecare fata laterala a zonei bucale a faringelui. Ex. AMFOFIL. dc. s.j Ablatia totala a celor doua *amigdale palatine. f. s. -oza . Dupa nu-marul de atomi de hidrogen miocuiti. insomnie. / am(o)eboidism. s. s.: suflu amforic (v. Tip de articulatie cu mobilitate redusa. adj. s. [frofiadii (at. v. / amphoteric. A. / am(o)eboid. ia matus = Beat. / amygdale. Unele specii de a. s.. adj. amphoteros = care apartine ia doi. s. adj. [Gr. Var. m. 2) A. / amphetamine. Substantele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polara (pol hidrofil) si una nepolara (pol hidrofob). AMFETAMINA.: articulatiile intervertebrale.. pi. a'. poate deter-mina dependents. adj. adj. hipertrofia sa constituind vegetatiile adenoide. avand ca punct de plecare colonii de amibe de la nivelul fo-selor nazale. de ia amibein = a aiterna.] NA: articulatio cartilaginea. amygdale = migdald. / amyelinic. amphora = amfora. / amibe. / amphotony. f. s. -enne. philos = prieten. / dizziness. se numeste sferica sau stigmica. \Cfr. f. Este endemi-ca 'in tarile calde.. . ektome = excizie. toleranta si o simptomatologie care include tahicardie. adj.] Compus organic derivat din amoniac prin Inlocuirea hidrogenului cu un rest de acid organic. de [a philem = a iu6i. Var. s. in formele de intoxicatie cronica. cele doua suprafete osoase aflate In opozitie fiind conectate printr-un fibrocartilaj. [Qr. / amphophile. f.] 1) (Substanta) care se comporta atat ca un acid. trope . relaxeaza musculatura bronsica. a. neramifi-cate. palatina sau tonsila (NA: tonsilla palatina) . CgH^N (sau CijHsCH^CHNHgCl-y. AMFOTER. o psihoza ce mimeaza *schizofrenia.*apendi-cele vermicular. cu perioade de exacerbare. In functie de dispunerea lanturilor de glucoza. 2) Amilopectina. 2) De mentionat: a) a. / ampholyte. dar se poate localiza si la nivel hepatic. AMETEALA. / vertige. / amphidiarthrose. in doua nidduri. s. / amygdalectomie. incluzand a. se deosebesc: a. adj. AMFIFIL. / amphotere. / amphotrope. a dizoh'a. amygdale = migdala. de ia lye in = a distruge. Ex. s. a . m. amidon.] Sin. cauzata de Naegleria fowleri este foarte rara. / amphorisme. / amphiarthrose. adj. colici. adj. {Cjr. c) a. de [a amibein = a aiterna.] 1) Despre un component celular care prezinta afinitate egala pentru coloranti acizi sau bazid. miopie). [Lat. pathos = afrcfiune.. de ia philem = a iu6i. amphi = de am6e(e pdrpi. m prezenta caruia alfa-ami-loza da o culoare albastra. ampho = amEU.reunire de foliculi limfoizi situata Intre pilierii valului palatului. / amyelinique. / amphoricity.] 1) (DCI) Denumire chimica (±)a-metilbenzenethanina. s. n. f. / amiboi'de. cu efect stimulator asupra sistemului nervos central si periferic.: 1) Alfa-amiloza. de doua on. In scopul se-pararii unor molecule prin electrofocalizare. s. [^r. amphi = de am6eie pttrti.] Despre o molecula care este deopotriva *hidrofila si "lipofila. faringiana (NA: tonsilla pharyngea) . AMFORISM.] Sin : amfolit (v. adj. | Qr. este detectata cu ajutorul iodului. AMIELINIC. este asferica sau astigmica. m.). m. [Cfr. / amide. a schimfia.] Boala provocata de infectia cu amiba Entamoeba histolytica sau. / am(o)ebiasis.

. a .). f. gasitcl in apropierea templului lui Jupiter Amman din Libia. AMIGDALOTRIPSIE. de (a mimeisthai = a imita. s. -ind. -aza . s. amidon. f. / amimie. biochim. f. acidus = ami. f.: ataxie (v. s.4-glu-can. zdrobire. s.: amiloza. V. hemodializa prelungita etc. ~~~\ AMINA.: tirozinoza. AMILORID.). nutrifie} Denumire generica a unui grup de afectiuni heterogene ce au ca trasatura comuna atrofii musculare evolutive. putere. [Gr. cuprinsa Intre 80 si 180 unitati Somogyi/ 100 ml sau 50-150 Ul. este de origine proteica. care traduce citoliza pancreatica In pancreatita acuta. In inflamatia glandelor parotide. amidon. 2) A. -ind. [Gr. -aza. a-a. aranjare. f. [Cfr. s. / amine. *catecolamine. gr. boli inflamatorii recurente. care exercita functii regulatorii: *colina. myos = muscfii. ouron = urina. gr.] Deficienta sau absents 'tonusului muscular. acidus = acru. f. amylum. *cistinurie-lizinurie familiala etc. acidus = acru. tripsis = frec-are. aminoacide. amygdale = migdaid. 8. Cresterea a. gasita in apropierea te-mptuiw fat Jupiter Amman din Libia. amylum. care reprezinta 159 . -ina: I at. de la plassein = a forma. Sin. gr. are si o actiune opusa aldosteronului. Cele mai frecvente tipuri de a. gOsita m apropierea temptu[ui iui Jupiter Amman din Liflia. a fost data de Virchow. tattein = a ordona. o functie amina si un radical caracteristic fiecarui tip de a. / acide amine. / amyloid. / amyotonia. salivara si a. fSa. metionina. leucina. de la. ammoniakon = sore de amoniu. Se disting: 1) A. / aminoacid. -1(0.priv.] Valoarea normala a nivelu-lui amilazei In sange. amyloidisme. f. AMILAZURIE. / aminoacidopathy. 2 sau 3 atomi de hidrogen legati la azot. [Lat.] Enzima care catalizeaza hidroliza amidonului In molecule mid. deoarece organismul nu-i poate sintetiza si trebuie primiti prin alimentatie (opt In cazul omului. ummomakon = sare de amamu. / amyotaxia. s. amygdali-tis. f. -atos = sdnge. *A. / amylas(a)emia. gr. [Gr. a -priv. AMINOPEPTIDAZA. s. sarade a reactiilor motorii si emotionale. [Lat. adj. / amyotrophy. indispensabili. Uneori. neopla-zii ale plasmodtelor. s. a -priv. *boala Wilson etc. mys. s. / amygdalotripsie. de ammiti. gr. f. f.\ Prezenta unor aminoacizi (leucina. m.} Sin. -e. myos = musciti. / amine. / amyosthenie. / amylaceous. s. gr. mys. f. biochim. [Gr. peptos = digerat. concentrate normala fiind de 8-32 unitati Wohlgemuth. / amylasurie. \Gr. a . adj. ammoniakon = sare de amoniu. a priv.] Diminuarea sau abo-lirea mimicii afective. a fost pus In evidenia In creier beta-a. / amiloride. enzima nefiind spedfica pentru acinii pancreatid. care a presupus o relatie a substantei cu amidonul. amidon. -ozti. s. amylon = faind. AMINOACIDURIE.. s. [Gr.. sin. / aminoacidurie. gr. AMIOTROFIE.. AMILAZEMIE. AMIMIE. serum amylase. s. / amyotrophie. / amyotonie. gasitcl in apropierea temp[u[ui lui Jupiter Amman din Libia...) In urina. n. f. a modefa. A. s. izoleudna. nu are relevanta diagnostica pen-tru aceasta boala decat atund cand depaseste 500 unitati Somogyi. f. Sin. Se manifesta de la nastere si se caracterizeaza prin atrofie musculara generalizata fara contractura. f. s. plasis = modeiare. s. amylum. ouron = unnd. f.. histidinemia. s. sides = forma. A. / amylo'idose. *histamina etc. / amylase. f. oligofrenia fenilpiruvica. amylon = fciina. [Gr. mimia = imitare. Recent s-a demonstrat ca a. / amylo'lde. ammoniakon = sare de amoniu. f.. AMILAZA. asociata cu: infectii cro-nice ca tuberculoza si lepra. m. [Lot. a digera. sfdramare} Procedeu de ablatie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pensa speciala. myos = muscfti.\ Despre o substanta sau un corp care contine *amidon. Sin. s. AMIOTAXIE.] Inflamatia *amigdalelor palatine.). amyliim.: amiloidoza (v. A. f.: miatonie. si tab. / amylasemie. s. lizina. / amylose. / amyotaxie. amygdale = migdaia. cistinuria-lizinuria familiala. -am . creste. se poate produce o alterare sau o compromitere a functiilor acestora. congenitus = nascut odatii cu. A. tirozi-na etc. / aminoaciduria.. *triptamina. sunt molecule care se gasesc la animate. fimylum. -ozd .\ Element constitutiv al proteinelor. dar nu este antagonist al receptorilor intracelulari pentru aldosteron.. [Gr. contin lanturi usoare de imunoglobuline sau glicoproteine. / aminopeptidase. amylum. f. [at. s. amylon = faina. [Gr. AMILOID. / amylase. / aminopeptidase.. [at. 2) Substanta amorfa. derivata din amoniac prin substituirea a 1. [Lat. se gasesc la unele plante. genitus = nascut si gignere = a nafte. gr. / aminoacidopathie. / tonsillitis.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiru-vica. In *amiloidoza. care se depoziteaza In organele interne.] Prezenta amilazei In urina. taxis = ordonare. -aza. a crea. -ind. f. f. f. Denumirea de a. leudnoza etc. indud a. adj. f. nu se afla In relatie cu o afectare motorie periferica. f. AMILACEU. adj. s. cu com-pozitie variabila In raport cu diversele stari patologice cu care se asodaza. pathos = fioala\ Denumire generica a bo-lilor enzimatice caracterizate prin perturbari ale metabolismului aminoadzilor. [Gr. secundara. m. / amygdalite. mys. ei'dos = forma} 1) Care seamana cu amidonul. AMINE BIOGENE / amines biogenes / biogenic amines. rinichi si splina. f.AMIGDALITA AMIOTROFIE AMIGDALITA. [Lat. si tab. a. mys. *serotonina.] Scaderea fortei musculare. s. gr. valina.i. gr.] Enzima intestinala care catalizeaza scindarea legaturilor pepti-dice. f. [at. de asemenea. f.) Baza organica azotata. primitiva sau primara. s. In cazul *bolii Alzheimer. amidon. / amylosis.] Boala ereditara familiala transmisa dupa modul dominant. f. amylon = faina. dar Indeosebi In ficat. A. *acetilcolina. Ca urmare. [Lat. / amimia. ammoniakon = safe. gr. / amyloidosis. / amylasuria. treonina. f. si amine bio-gene. AMILOIDOZA. fiind frecvent conse-dnta unei *akinezii. AMINOACID. / amyosthenia.priv. AMIOTONIE. AMIOSTENIE. s. fara Insa sa afec-teze transportui Na^ prin canalele de sodiu *tetrodotoxin-sensi-bile. a carui semnificatie nu este Insa clara. a priv. V. s. s. / amiloride. s. haima. maltoza si dextrine. manifestata prin fades inexpresiv. amidon. / amylace. amylum. pancreatica si catalizeaza hidroliza legaturilor a-1. Unii a. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhiba cotransportui Na^/Cr si schimbul anti-port Na*/H~~ la nivelul membranei celulare. de ta cum = cu. copt de ta pepsein = a gati. A.muscni. [Gr. normala este de 300 pana la 900 mg In 24 ore. m. joaca un rol important In sinteza organica. troplie = firma. gasita in apropierea tempiului lui Jupiter Amman dm Libia.. s. f. AMIOPLAZIE CONGENITALA / amyoplasie congenitale / amyoplasia congenita. s. s.] Sin. Foarte raspandite sub forma de aminoacizi. sunt 'exopeptidaze care elibereaza progresiv aminoa-cizii pornind de la aminoaddul N-terminal al lantului polipep-tidic. mys. continand o functie acida. fenilalanina si triptofanul).] Stare patologica plurietiologica constand In formarea si depunerea extracelulara de *amiloid la nivelul unor tesuturi sau organe. s. [Gr.. s. AMILOZA. myos = musch. s. sanguina este de ori-gine pancreatica. -ind . tonos = tensiune. sthenos = fortd. m. [Lat. amidon. Valori patologic crescute se Intalnesc Indeosebi In pancreatitele acute. f. amylon = faina. sunt denumiti esenfiali. s. AMINOACIDOPATIE. Valori normale: 8-64 unitati Wohlgemuth. a aranja. pentru miastenie. f. s. s. s. const. f. amylon = faina. proteine si alcaloide. de cauza nepredzata. amidon.: tonsilita. V. / amygdalotripsis. Ex. const. amylon = faina. myos . gr. s. Creste In unele boli: global ('sindrom De Toni-Debre-Fanconi. clipit rar.

ci si ca expresie a unor refulari reversibile. V. s. pentru amiba (v. Ele au un caracter ereditar. diagnosticarea unei aberatii cromozomiale. gena implicata fiind localizata pe bratui lung at cromozomului 5. a.] Observarea aspectului macroscopic al lichidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului. cu miros iritant. Indeosebi. m. Deoarece exonul 1 al genei contine o secventa repetitive! amplificata la bolnavii cu a. / amniocente-sis. In relatie cu 'cromozomul X. Mai importante: a) A.. a fost. s. s. citogenetice. In lipsa acestor influente se produc tulburari morfofunctio-nale grave ale fibrelor musculare. p. antreneaza atat o a. fenomen psihic complex. acestia nu Tsi mai exercita efectele trofice esentiale pentru muschiul iner-vat. / amnesic. AMNIOSCOPIE. a e^flMtrta.. \CJT. s. AMOEBA. m. o . Var. dilution = mem6rana a fatutui. Mecanismul patogenic este Insa comun si clar: prin degenerarea neuronilor motori. secundar ai centurii scapulare.mbra. evolutie foarte lent progresiva. Deoarece este un examen riscant. Adesea nu are loc nici diviziunea corpului celular. 3) A. In general. f. n. spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaza pe dozarea unor enzime musculare. pentru amibiaza (v. AMNIOS. / amnestic. si memorie. m. s. \GJT. AMNEZIC. a gradului de suferinta fetala In cazul imuni-zarii maternofetale. Diferentierea a. fiind compusul de baza . / amnestique. iar morfopatologic. m. fenomen observat la om la nivelul ficatului. ou f. / ammonia. si a. / amitose.). amnion = memfirand a fatutui. mnasthai = a-fi aminti. cu membrane intacte. isterie (mai frecvent a. gasita in apropierea te-mptuiui Iw Jupiter Amman din Lil)ia. bine definite clinic.) AMOEBIAZA. cu transmitere autozomal recesiva sau dominanta. aparuta In cadrul unei depresii. AMNIOGRAFIE. a. s. Inlocuita cu *ecografia. infantila cores-punde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de viata. Compus binar al azotului cu hidrogenul.: boala Wohlfart-Kugelberg-Welander. s. kytos = cdutd} Celula de origine fetala regasita In lichidul amniotic. / amnesic. care priveste informatiile. modalitate caracteristica vertebratelor inferioare. a sexului fetal. Alaturi de forme de a. cu debut Intre 20-50 ani. permite determinarea motricitatii fetale. [Mafae-ziana amok = atac furies} Termen de origine malaeziana care desemneaza o criza de dezechilibrare psihica cu tendinta la crima sau sui-cid. m.. V. s. AMONIAC. *impotenta. amnion •= wtmfirana a fdtuCui. Este de origine citotrofoblastica. se de-scriu si forme cu transmitere autozomal dominanta. adj. ammo-niakon = sore de ainoniu. sau f. cu durata de supravietuire de circa patru ani.. In patologia psihiatrica. simetrice. f. / amnesia.: punctie amniotica.. / amok. au fost descrise numeroase forme inter-mediare. 2) A. ceea ce poate fi la originea unei a. adj. f. Sin. / amnion. s. amnesia uitare. cu tendinta centrifuga.). mult mai rare. tesutului nodal. spinala scapuloperoneata tip I (sindrom StarkKaeser). / amok. s.: sac amniotic. s. \Cjr. cu ptrofii musculare cu propagare centrifuga... dar absenta pseudohiper-trofiilor. ceea ce Inseamna ca aceasta maladie este determinata de o *mutatie dinamica. m care subiectui nu Tsi poate aminti informatii memorizate cu mult timp Inainte. spinala cronica pseudo-miopatica (boala Kugelberg-Welander) se caracterizeaza prin deficit motor si amiotrofii proximate. cu transmitere autozomal dominanta. / amniocyte. ca si 'in cazul unei leziuni corticale. Pe langa transmiterea autozomal recesiva.] Ra-diografia cavitatii amniotice opacifiata cu un *mediu de contrast introdus prin punctia uterului gravid. s. Se utilizeaza In industria chimica. f. tie. f. Memorizarea. si mnasthai = a-fi aminti.m6rana a fatutui.AMITOZA consecinta unor leziuni degenerative ale neuronilor motori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii. AMNESTIC. prin asocierea unei rarefactii cu *neuronofagie a neuronilor mari din maduva (predominand In regiunile cervicala si lombo-sacrata) si din nucleii nervilor cranieni. AMITOZA. f. AMNIOCIT. n. care intereseaza toate categoriile de informatii percepute. importante: 1) A. care nu intereseaza decat un singur tip de informatii. de ex. -ozd. spectrofotometrice. cu tendinta la distalizare. AMNIOCENTEZA. b) A. sau anterograda {de fixare). A. amnioa = me. n. Var. poate fi retro-grada (sau de ei/ocare). / amnioscopie.\ Punctie transabdominala efectuata la gravida In scopul recoltarii de lichid amniotic. AspectuI clinic seamana cu eel al *miopatiei. / amnioscopy. / amnesique. iar uneori si din trunchiul cerebral. [Qr. rinichiului. cu incidenta 1/20 000 nasteri. \yr. f. cu debut Intre 3050 ani si afectarea. Tipuri de a. urmate de deficit motor si amiotrofii. 2) Persoana care si-a pierdut memo-ria. sub forma de gaz incolor la presiune atmosferica. s. limitate si lacunare (ex. anterograda. organice sau nu. *Confuzia mentala Impiedica fixarea amnezica. spinale progresive ale adultului. initial proximale. pe fata interna a placentei si a cordonului ombilical. s.: ecmnezie (v. mneme = memorie. cu fibrilatii si rareori pseudohipertrofii. / amitosis. toxic pentru organismele vii. [Cjr.). In aceasta regiune Tsi are sediul gena care codi-fica receptorii pentru androgeni.] Incapacitate (totala sau partiala) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate. rezistenta. mimsthcii = a-fi aminti. *electromiografie si biopsie musculara (care releva carac-terul neurogen al a. si raptus. Se disting a. / ammoniac. Forma acuta. auditive sau vizuale. adj. f. A. / amniography. a. f.] N^\y. mergand pana la degene-rare si atrofie. o .priv. / amniocentese. transparenta. Forma "benigna" este progresiva. b. s. A. Poate avea loc fie prin stran-gulare.] Membrana limitanta a oului fecundat. fir. H-I regiunea proximala. cu afectarea musculaturii proximale si evolutie lenta. rare. a . s. / amniocyte. V. Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig. spinala infantila (boala Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil. pe care Freud a interpretat-o nu doar In relatie cu imaturitatea functionala a structurilor cerebrale. n.priv. 160 AMONIAC AMNEZIE. bulbospinala progresiva (boala Kennedy) este determinata de o anomalie a bratului lung al cromozomului X.recente. la a . [tyf. dificil de clasificat. \Qr.\ Care provoaca pierderea memoriei.n6. V. ganglionilor vegetativi si structurilor superficiale ale epidermuiui. globale. este utilizata pentru decelarea suferintei fetale (asociata cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) Indeosebi In cazul sarcinilor pre-lungite. "maligna". pentru studiul caracterelor sale chi-mice.] 1) Care se refera la *amnezie. Sin. graphein = a scrie. cu transmitere recesiva. A. skopia = e. amnion = me. AMNEZIE ANTEROGRADA / amnesie anterograde / anterograd amnesia. uneori *diabet zaharat. fie prin clivare. \Qr. astfel Incat procesele de ramolisment cerebral. pot aparea in stari depre-sive. fdtuiui. selective. s. se manifesta Inca din viata intrauterina. Se caracterizeaza clinic prin deficit motor. f. punga apelor.. cat si retrograda. f. Sin. prezenta *fasdculatiilor (clinic sau electromiografic) si absenta reflexelor osteotendinoase permit diagnosticul. / amnios. / amniographie. tit [a skopein = a veaea. [Qr. foarte solubil In apa. mitos = afo. fara condensarea cromo-zomilor si fara formarea fusului de diviziune.pm'. adj. retrograda). a muschilor gambelor. s. kentesis = wtepd-twa..priv. cand se constata ca miscarile fatului sunt foarte slabe. Sin. AMOK.j Diviziune celulara directa care se produce prin simpla clivare a nucleului. s. amnezie. s. subtire.^ammare. In evolutia lent progresiva se asociaza si tulburari endocrine: *ginecomastie. presupune organizarea informatiilor in directa relatie cu inteligenta subiectului. introdus prin colul uterin.: In etilis-mul acut). Se mai numeste si holoschizis.

termenul este utilizat si cu referire la marirea abdomenului In timpul sarcinii sau prin acumulare de lichid In peritoneu. m. reactia In lant a polimerazei. de tensiune transforma un curent altemativ In alt curent alternativ. amoniacul este sintetizat din *glutamina.\ Abrev. profesor la 'Bans. Consta In formarea. / amplificateur. / ammoniogenese. cu intensitate rnarila. V. / ampliation. de. m apropiere-a temp(u[ui Cui Jupiter Ammoa din Li6ia. -aza. din Cat. s.priv. amoniogeneza. AMP c. Este utilizat In radioscopie pentru cresterea luminozitatii si predziei unei imagini obtinute direct pe un ecran fluorescent. ampli-atio. [a ampliare = fl crefte. 2) In genetica: secventa de ADN capabila sa stimuleze transcriptia unei gene. Este inactivata de *penicilinaza. hiperamoniemie. adj. s.r. s. AMPLIFICARE GENICA / amplification genique / gene amplification. AMPLIFICARE PRIN REACTIE IN LANT A POLIMERAZEI / amplification par la reaction en chaine de la polym6rase / polymerase chain reaction. fizician francez.] 1) In electro-nica medicala: aparat utilizat In scopul reproducerii unui sem-nal. / amplitude. In *acidoza. Jar In *alcaloza diminueaza. AMPLIATIE. In care se folosesc tranzistori pentru marirea puterii unui semnal electric. 2) Modificarile survenite de gene In cursul gametogenezei si/sau embriogenezei si care altereaza expresia fenotipica. de la amplificare = a man (amplus = mare. ammomakoa = sore.ve.: PCR (v. foto. [ftfire. si PCR. s. AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP. -ina. Tipuri: a) a. de obicei electric. activand "protein kinaza A.] Enzima musculara care In timpul exerdtiului fizic transforma adenozinmonofosfatui In inozin monofosfat si amoniac. Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ. vecfie amordre = fl mufca. / amorce. V. f. V. haima. de [a amplus = mare. 2) tehnica pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare.. [Qr. [A5rev. amplitude. s. cu o tensiune mai mare.] 1) Cresterea de dimensiuni In toate sensurile a cavitatii toracice In timpul inspirului. ligand. V. proteine G.ii tempiu[ui [ui Jupiter Amman din Li6ia. d) a. s. de masura a intensitatii curentului AMPRENTA electric. se obtine cu ajutorul unei ADNpolimeraze. / ampere. AMP-deaminase. f. si PCR. transporta un 'coulomb pe se-cunda. s. dependenta de originea parentala.). c) a. / ampliation. a taia. de luminanta.re. V. digitale sunt Inregistrate In criminalistica. AMONIEMIE. impresiune. utilizat In automatizare. 2) Rareori. de. m apTopie. 1) Producerea in vivo de copii suplimentare ale unei secvente de ADN.si cinematografiata. Ea poate fi transmisa la distanta. la nivelul tutu-cor tesuturilor. f. derivat de. [Qr. Secventa de ADN amplificata este comparata cu alte secvente nudeotidice conservate In banci de date.: primer.. V. a . morphe = forma} Care nu are o forma sau o structure bine definite. s. 2) Magnitudinea *potentialului de actiune.. AMPRENTA. Penicilina semisintetica cu activitate similara penicilinei G asupra germenilor grampozitivi. electronic. magnetic. ammoaiakon = sore. AMONIOGENEZA. dar activa si asupra unor germeni gramnegativi. cu mialgii si crampe musculare. [Lot. / amorphe.AMONIEMIE In prepararea Ingrasamintelor azotate. V. utilizata In mod curent pentru acid adenozin monofosforic (v.).priv. acest proces se accentueaza. f. Uneori se utilizeaza si termenul echivalent din engl. iar In continuare ionii amoniu se combina cu anionii acizilor. AMP / AMP / AMP. m. morphe = forma. amoniemie) deoarece. AMPER. Bacteria studiata poate fi astfel identificata si clasificata In arborele filogenetic.] 1) Depresiune imprimata pe suprafata unui organ de catre o structura anato-mica. Initierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituite dintr-un amestec de oligonucleotide cu secvente difehte. de amomu. / empreinte. AMPRENTARE GENOMICA / empreinte parentale / genomic imprinting. n. la facere = a face. b) a. V. f. lipsit de forma. 1) Represarea permanenta. endo-crinol. nucleotid sintetizat din *ATP ca raspuns la o stimulare hormonala a reeeptorilor suprafetei celulare. Sin. s. [Lot. de amoniac. \G. / AMP-desaminase. AMORF. / amorphognosia. receptor. prin amplificarea cantitatii de ADN de origine bacteriana. (at. Abreviere utilizata curent pentru a desemna adenozin-3'. / amorphognosie. care vor fi astfel eliminati sub forma de saruri de amoniu In loc de saruri de sodiu.5'-monofosfatul ciclic. poate fi evaluata prin masurarea perimetrului toradc. amplifi-cator = care marefte. s. f. ficare. / amplitude. const. g. este transformat la nivelul ficatului In uree. amoniemie. AMPLIFICATOR. actioneaza ca *mesager secund. m. dm fr. cunoaftere. In organism se afla In cantilati foarte mid (v. s. des = separat de. si tab. pentru amplificarea potentialului electric al pulsului. care este Insa convertit In produsi amoniogeni. y. s. / ampere. -onis = mctrire. m. 0 astfel de imagine este obtinuta cu un fascicu'l de radiatii X de intensitate mica. permite unei *polimeraze sa initieze sinteza unui al doilea lant complementar matricei. A. f. s. 2) Urme lasate pe un obiect de degete (a. f. const. a activitatii transcriptionale a uneia dintre cele doua copii ale unei gene bialelice. / impression. AMORFOGNOZIE. AMORSA. digitale). amorce. biochim. de (a gennan = a produce. a .). / ampicilline. s. [J~r. Ca gaonai = a cunoaste} Imposibilitatea recunoasterii formei obiectelor prin pipait. renala este unul dintre mecanismele reglarii *echilibrului acidobazic. [Andre Marie Ampere.v. Un curent de un a. gashd m apropie-rea timplulw. gasita. de puls. si amo-niac. de.in monofosfat. engL: Adenosine MonoPfiospdate = adenoz. -iais == Cargime.. Astfel. 2) A. Aparat care transforma imaginea optica In imagine electronica. s.} Oligonucleotid care. [ui Jupiter Ammoa din Lima. V. AMPLITUDINE. / myoadenylate deaminase. observata. AMP-DEZAMINAZA. prin simtui tactil. gnosis = perce. A. 17 7 S-1836} Uni-tate fundamentala din Sl. gasita. v. f. A. / ammoni(a)emia. f. s. DeficituI acestei enzime este la originea unei intolerante la efort.] 1) Valoarea absoluta maxima a elongatiei unei marimi oscila-torii. hi-bridat cu o matrice de acid nucleic. / amplifier (electronics). s. de imagine sau a.: Ad'enosine MonoPfiosphate = adeno sin-mono fos fat. f.} 1) prima parte a ciclului *amoniacului In organism. s. / primer. ammomakoa = sore de amotiiu. prin aplicarea pulpei de161 . substanta toxica al carei nivel sanguin creste In *coma hepatica si In comele pro-duse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei. empreinte. / ampicillin. -atos = sange} Concentratia plasmatica a amoniacului liber. f. f. adenilat-ciclaza. AMPLIFICATOR DE LUMINANTA / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen. f. evitandu-se scaderea *rezervei alcaline. amoniu. In scop de identificare.! genesis = producere. AMPICILINA. iradierea padentului fiind mult redusa. f. engC. sau s. ureogeneza. \Jr. avand drcuite magne-tice pentru amplificarea semnalelor de joasa frecventa. / amorphous. [Lot. Sin. f. imprimere = a apasa pe. enhancer (genetics).re. e) a. f. / ammoni6mie. paime sau plante. marime. [Cjr.. s. provenit Indeosebi din degradarea unor aminoacizi. s.. si tab. f. AMORSAJ ALEATOR / amorcage aleatoire / random priming. In tubii renali. Este inactivat prin hidrolizare In *AMP de catre o fosfodiesteraza. parental imprinting. / ammoniogenesis. adj. s. s.

3) In embriologie.: *de-presie a. [Lat. In decursul caruia cromozomii se dedubleaza. Sin. mediata de IgE. -eris. profesor la. se separa si se dirijeaza spre polii celulari. levuri. Sin.. A. f. sau algesis = simtui du-rerif. partial. s. / anaphylatoxine. f. 'Wittmfiwy. s.] Anomalie a 162 ANALGEZIC undei pulsului caracterizata prin aparitia unui mic cro?et pe portiunea sa ascendenta (In stenoza aortica sau In anevris-mul aortic). s. / anaphrodisia. ANACROTISM. a arunca in sus (ana = in sus. {Cfr. adj. de obi-cei un bisturiu. gr. (ikousis = am. de la ana = din nou. un segment de membru si. Ex. f.: catabolism. anabole = acfiunea de.. Exista un mare numar de a. muschii. Ant. tesutui subcutanat si tegumentele. phasis = aparenta. f. ANAFRODIZIAC. NA: ampulla.\ Despre cine. m. de a reconstrui. s. s. adj. Ex..\ Absenta completa a acidului clorhidric din sucul gastric.: carte de identitate genotipica (v. an . on . |t/r.va sau despre ceva care depinde de alteineva sau de altceva.. regrupeaza procesele de sinteza si consum de energie. In *proba Prausnitz-KusIner. adj. [Abraham Vater. phylaxis = protecfie. ANAFILAXIE. medic fi botanist ger-man. aer. 1684-1751} Cancer al ampulei Vater (v. [Cfr. / analgesic. rasaritut unei . V. / ampoule. a arunca in sus (ana .. de la phylattein = a apara} Hipersensibilitate specifica. prin modificarea pragului senzatiilor dureroase sau prin cresterea tolerantei la durere. de. adj. s. Ex. A. ballein = a (ansa]} Ansamblu de procese care permit asimilarea nutrimentelor si utilizarea lor. gr. hydor. / anabolisant.] 1) In chirurgie. ana = contra. [Qr. / anaerobic. -oza . [a ampulare = fl taia.priv. s. iarafi.: a. se manifesta In forma cea mai grava si cea mai acuta prin *soc anafilactic. anabole = acfiunea de a urea. a urea. f. aer. / anagene. venin de cobra. s. ANABOLIZANT. utilizate in sindroamele catabolizante: debilitate. [a anaballein = a construi. / anaphrodisiac. dilatatie inconstanta a partii terminale comune a *coledocului si canalului Wirsung. Exista doua a. medic si botanist german.} 1) Care stimuleaza. -ism. adj. / ampulla. analeptikos = care restaureazd. adj. 2) Un steroid Inrudit cu testosteronul.. la unele microorganisme. dor. 2) Sectiunea traumatica.} Diminuare sau absenta a dorintelor sexuale.priv. ana = in sus. adj. / anaclitic. Se spune In-deosebi despre copilul mic care depinde de mama. Anafrodizie. Indeosebi cardiovasculari si respira-tori. bins = viata. In cazul a. -ind . 2) Medicament care ..). / anaerobiose. si a. an . pe o foaie de hartie. 2) Remediu care exercita actiunile mentionate. amputatm. / anacousie.'•tele.. / anabolisme. pasivS). ampula. n. portiunea inferioara a *rectului pelvin. situata la nivelul duodenului. ANACUZIE.i. / anaphylaxis. s. f. [Cfr. permite o reproducere fidela. s. creste astfel permeabilitatea vasculara si contracta fibrele musculare netede. / anaerobic. tonifica si revitalizeaza. A. care se pune In evidenta printr-o reactie cutanata. f. ampula). s. -oma.: a. bias = viata} Revenirea unui organism la viata activa. operatie prin care se separa de organism un membru.). aphrodisia = dorintd sayiaia. unui membru sau a unui segment de membru se sectioneaza formatiunile osoase si se conserva. a. ana = in sus. s. \Qr. facultativa. ANABOLISM. / anacrotism. / analgesique. [at. de ia Afrodita = zdta dra{Jostei. / anabolising. ANABIOZA. denu-mita model.verde. f. -os = aer. ANAFAZA. ANAGEN. / analeptique. s. a scurta. anabiosis = rewviere. ballein = a iansa}\ 1) Care favorizeaza transformarea materiilor nutritive In tesuturile vii. iarcSsi. n. anatomist. una = contra. / anaphyla-toxin. de la phaiaein = a aparea. f. a. / anabiosis. / anagen. este o forma de hipersensibilitate de tip imediat.} Sin. khioros . Exista a.: aclorhidrie. aaa = In susi krotos . de ia toxon = sageata. / amputation. adj. ANALEPTIC. elibereaza histamina prin degranularea mas-todtelor si bazofilelor. adj. 3) Agent stimulator al SNC capabil sa restabileasca functiona-litatea unor centri deprimati.priv. s.. f.s. m.priv. m. adj.ClUaie. hydatos = apa. afgos = durere. an . f. iarafi. NA: ampulla hepatopancreatica. [Cfr. s.} Despre o substanta care calmeaza dorintele sexuale. toxikon = otrava pentru varfvl sagetiior. -e. f..priv. a danturii si a tesuturilor vecine. s. aer. phylaxifi = protecfie.} Denumire a stadiului de crestere a parului In cadrul *ciclului pilar. de a reconstrui/ de [a anaballein = a construi. de [a akouein = a auz. iovitura. ampullae. n. profesor la 'Wittenburg. f..priv.. portiunea dilatata situata la extremitatea *trompei uterine. gr. adj. adj. ana -priv. n. s. provoaca degranularea bazofilelor cu eliberarea de substante vasoactive. s. s.. s. s. / anaphase. f.: cofoza (v. ANAFILATOXINA. ana . klitos = desfafurat mapoi. / anabolism. provocata prin injectarea prealabila a unui antigen (injectia "preparanta") si care apare dupa o a doua injectare a aceluiasi antigen (injectie "declansanta"). respiratorii. s. anatomist. [-Cot. / anabiose.. / analeptic. osteoporoza etc. adj. f. n. / anaerobiosis. / anaphylaxie. AMPUTATIE.. [Cfr. In scopul elaborarii de molecule In tesuturile vii. s. *deletie a unui •autozom. / anaclitique. fidela. aphrodisiakos. \Cfr. Vater. ampulla = vas mic pentru uki sou parfum. m. s. dezvoltat la nivelul partii comune a ampulei sau In zonele sale coledodana ori pancreatica. 3) In stomatologie: copie negativa. f. adj. care favorizeaza productia de proteine. rectala (NA: ampulla recti). f. aer. -os = aer. accidentals a unui membru sau a unui segment de membru. \Cjr. gennan .] Viata desfasurata doar In absenta oxigenului molecular.: C3a si C5a. [Qr. AMPRENTA GENETICA / enipreinte genetique / DNA fingerprint. [at. endo-toxine ale bacteriilor gramnegative.a produce. dt ia phy-latlein = a apara. m. pentru formarea bontului. Serul contine o alfa-globulina capabila sa inactiveze cele doua a. ANACLITIC. an priv. anaerqbioza. Umpluta cu ipsos.. AMPULA. [^r. [Lat.] Substanta produsa In ser dupa activarea complementului (fractiile C3 si C5) de complexele imune sau de unele substante coloidale: dextran. care. / anaphrodisiaque. ANALGEZIC. / anacusis. -oni/i = taiere.] Portiune tubulara dilatata In structura unor formatiuni anatomice. A. obtinuta prin mulaj cu un material plastic. / anacrotisme. ampulla = vas mil' pentru ule-i sou par-fum.. la un al doilea contact cu antigenul. ANACLORHIDRIE. s. s. / anaphrodisie.] 1) Despre o substanta care atenueaza durerea fara abo-lirea constientei. A. / amputation.in sus. A. injectata intravenos pro-voaca soc anafilatoxinic. anabios. [Cfr. pi. s. a. V. dupa o perioada de moarte aparenta sau de viata latenta. poate fi determinata la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a. s. orice structura anatomica. ANAEROB. fiidrogen. s. prin extensie. AMPULA VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater. urmata de o anomalie *fenotipica. obligato-rie.] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea). [Cfr. 1684-17S1:\ V. an . a dinti-lor si a tesuturilor bucale. s.AMPRENTA GENETICA getelor. comparabil cu socul anafilactic. AMPULOM VATERIAN / ampullome vaterien / Vater's ampulla carcinoma.. bios = viata} Despre microorganismele care nu se pot dezvolta In contact cu aerul si referitor la reactiile chimice care se produc In absenta aeru-lui. f. / achlorhydria. dactiloscopie. tot la o serie de microorganisme. f. / anaphase. f. [Qr. gr.i lit la Afrodita = zeif:a dragostd. cu ajutorul unui instrument chirurgical. / anachlorhydrie. In prealabil Inmuiata 'in tus. Abraham Vater. ANAEROBIOZA. [Cfr. de. tubara (NA: ampulla tubae uterinae}. -eri. [Cfr.

compararea struc-turilor diferitelor plante si animale. lyeiii =. / anamnese. embriolo-gia structurala. ANASCITIC. studiul modifi-carilor macro. patologica sau artificiala (chirurgicala) a doua conducte (vase sanguine. adj. toxico-logica. statistics. deopotriva. / analgesic. analogue. 7) A. iarafi mncme = memorie fi mnasthai = a-fi aminti.: a. cu afemie. formatiunilor vizibile cu ochiul liber. Directii: 1) A. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic. intestinala efectuata astfel Incat cele doua segmente suturate prezinta miscari peristaltice In acelasi sens. cantitativa) a compozitiei chimice a unei substante. la ana = din nou. glosar informatica. s. fara Insa a ca-pata un aspect net embrionar. f. Ex.. taire / f(o)etal hydrops. ANASTOMOZA. s.a distruge) . s. sioma. / analgesia. \Qr.} Stare a unui proces neo-plazic In care arhitectura si unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale tesutului de origine. iarafi. secfiune. vizual. sarkos = came. ANARTRIE. dar nu poate pro-nunta cuvantui pe care Tl citeste sau Tl scrie. ANASTOMOZA LATEROLATERALA / anastomose laterolatcralc / side-to-side anastomosis. f. si hidrops. adj.. [Qr. ana = in juruC. 8) A. f. adj. f. de id analyein = a rezoiva (ana = din nov. iardfi. In functie de localizare si de efectele In plan functional. aplicata la diagnos-ticul si tratamentui bolilor.. De obicei. In care sunt acolati peretii laterali a doua conducte sau organe. metoda de studiu al substantelor organice prin analiza *spectrelor de emisie si de absorbtie. studiul a. In medicina si biologie. s. 4) A. bacteriologies sau microbiologica. comparata. In medicina. istoricului si detaliilor de evolutie ale unei boli. ANASTOMOZA TERMINOTERMINALA / anastomose terminoterminale / end-to-end anastomosis. sarx. *A. s. / anaplasie. ANASARCA. care poate genera 'farmacodependenta. 11) A. anastomosis = descfiidere. avand ca scop determinarea concentratiilor diferitelor substante din organism (Indeosebi a constantelor biochimice) sau separarea componentelor unui produs biologic. / anascitic. an -priv. / anastomosis. [a ana = din nou. f. 6) A. s. m. in cercetarea stiintifica si In practica medicala. \Cjr.. 2) A. s. grafica. re[afie. *A. analogos = [a feli conform unei anumite marimi. In continuare. spe163 . dispersiei. s. *A. Indeosebi In laboratorul clinic. logos = raport. de aminoacizi permite evaluarea compozitiei In aminoacizi a unei proteine. ex. s. a.\ Care nu se Insoteste de *ascita. survenind In cursul unei boli sau secundara unei intoxi-catii ori actiunii unor medicamente. 5) A. analogos = (a fd. s. / anascitique. 3) A. a. iarafi. ANALIZOR. statistica a efectului unor factori asupra dispersiei datelor obtinute experimental. a mo- ANATOMIE dtia. antipiretice actioneaza atat asupra durerii.] Stiinta structurii organismelor vii. dar. conform unei anumite milrimi.: boala Schridde. V. intestinala efectu-ata astfel Incat cele doua segmente suturate sa aiba miscari peristaltice In sens opus. ANATOMIE. reprezinta consecinta unei leziuni cerebrale cu focarul In zona nucleului lenticular. defineste caracte-rele arhitecturale ale unui tesut (de obicei malign). termen utilizat de fRpocrat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei tuJfatii. askites. permite cautarea planului de polarizare a luminii [nicol a. ANAPLAZIE. / analogous.\ Metoda stiintifica de cercetare a fenomenelor bazata pe examinarea si determinarea fiecarei parti componente. 2) A.durere. f. se disting nu-meroase tipuri de a. nu se manifests clinic. lyein = a distruge} 1) Ansamblu functional alcatuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic si din centrul cortical care intervine In re-ceptia senzoriala. anamnesis = re-a-mintire. 12) A. *euforizant sau *anxiolitic. s. [Qr. / anamnesis. In cazul polarimetrului. la. metodele de a. a. 4) A. / anarthria. adj. ANAMNEZA. ansamblu de procedee de identifcare (a.: 1) A.] Comunicarea naturala. prin extensie.. [Qr. bio-chimica. histo. dezvoltarii. prezints o asemanare totala sau partiala a caracteristicilor esentiale cu cele ale sistemului cu care se compara. de regula frecventa. 10) A. m. macroscopica. cu producere de *ascita. \Qr. / anaplasia. [Qr. ANALOG. factorials. de [a temnein = a taia. an -priv. / analyseur. 3) A. chimica. in scopul izolarii si identificarii bacteriilor. spectroscopica.] Edem generalizat al tesutului celular subcutanat. ansamblu de procedee matematice pentru va-lidarea si interpretarea datelor experimentale. Edem generalizat si intens al pla-centei si al fetusului. Bolnavul afectat de a. iarafi. ANASARCA FETOPLACENTARA / anasarque foetoplacen. algos . ANALGEZIE. f.si citochimice In cursut unei boli. Intelege ce i se spune.receptor cutanat. de la ana == din nou. f. / analogue. determinarea calitativa si/sau cantitativa a unui toxic In diferite medii. segmente ale tubu-lui digestiv. / anatomy. cai biliare si urinare) sau a unor nervi. fiind o forma clinica a *eritroblastozei fetale. analog. A.si microscopice. (ie. / anastomose. 2) Dis-pozitiv care. analiza unui fenomen pe baza reprezentarii grafice. / analyse. s. radiologica. serologica are ca scop Indeosebi identificarea anticorpilor specifici din serul sanguin. In care cele doua segmente suturate se pun cap la cap. de. f. *A. logos = raport. coprologica. auditiv. narcotics prezinta si un efect sedativ. n. f. de [a plassein = a forma. ca si a stabilirii unor caracteristici ale acestora. poate comunica prin semne sau prin presiunea mainii numarul de silabe continute In cuvantui pe care nu Tl poate pronunta. procedeu al statisticii matematice ce permite identificarea factori-lor care stau la baza unei corelatii. 3) Aparat care permite analiza electra-encefalogramei In termeni de frecventa si amplitu-dine. patologica sau morfopatologie. f. [Cjr. f. f. despre o boala In care ascita. s. A. cu acumulare de lichid In cavitatile seroase ale organismului. arthroun = a rosti distinct} Tulburare a limbajului constand doar din imposibilitatea articularii sunetelor. f. hidrops fetal. Se Intalneste Indeosebi In cursul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-materna.] Ansamblul informatiilor obtinute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul sau asupra *antecedentelor. cat si a febrei sau fenomenelor inflamatorii. de. [Qr.ANALGEZIE exercita aceste actiuni.} V. 9) A. / anasarque. De asemenea. [Qr. Sin. V. analysis = rezoivare. s. s. ana = din nou. A. 6) A.). trofica. s.. ANALIZA. materiilor fecale. calitativa) si de determinare (a. / analysor. ANASTOMOZA ANTIPERISTALTICA / anastomose antiperistaltique / antiperistaltic anastomosis. Indeosebi la nivelul tractusului digestiv. ana = din nou. an .. m. s. Este cazul Indeosebi al alcaloizilor din *opiu sau al derivatilor acestora. / anarthrie. s. 4) A. -atos = gura. poate dti si scrie. termenul se utilizeaza si pentru descrierea celulelor anormale care au pierdut caracterele de diferentiere proprii. ANASTOMOZA IZOPERISTALTICA / anastomose isoperistaltique / isoperistaltic anastomosis. Este considerata uneori sin. / anasarca. ancheta analitica In scopul sta-bilirii interactiunilor alimentare Intr-o comunitate biologica. s. coreland datele de morfologie cu semnele clinice si modificarile biochimice. metoda de a. coproparazitologica. sou algesis = simfid durerii} Pierdere a sensibilitalii la durere.priv. 5) A. de la ana = cu.. f. Ea poate fi generalizata sau locali-zata. / analysis. Domenii de a. [Qr. [Cjr. De fapt. reiatie. adj. s. f. ana = in juruij tome = taiere. / anatomie. sunt utilizate.. analyein = a fezoha. unor struc-turi prin vizualizarea acestora pe clisee radiografice.] Asemanator. de la askos = 6urduf. a. plasis = nwdelare. 7) A.

ANDROSTERON.fameu. f. Specii: 1) A. de osificare. neurovegetative si osoase.] Studiul anatomiei.] Diminuare importanta (a. studiul particular al unor organe sau zone din organism. a. V. oner. / androide. In definitia traditionala a anemiei se face referire numai la scaderea numarului de hematii. s. cardiovasculare. (ante-rioara si posterioara) situate la nivelul marginilor anterioara si posterioara ale extremitatii inferioare a radiusului etc. haima.: boala Griesinger. oner. a cadi a se of:e[i. de-oarece. / androgyno'ide. daca nu se tine seama de variatiile eventuate ale volumului plasmatic. utilizata In profiiaxia 'tetanosului. anchilostomiaza. an .) care. ankylostomiase. / andropause. gyne. In plus. care promoveaza *masculinizarea. 's. f. s. ANCOSA. adj. diminuare a eritropoiezei din cauza afectarii sin-tezei de nucleoproteine. f. andros = 6iir6at. andros = 6(lr6a. Asigura stabilitatea protezei. s. s. variabile. pausis = mcetare. In continuare o serie de tipuri principale de a. studiul diferitelor structuri ~\n relate cu formatiunile Invednate. Ex. se poate produce dupa o afectiune articulara. ceea ce este inexact. s. andros = b&rbat'i gennan = a produce. ANDROGEN. prin Indepartarea. Sin. / andrology. sunt: 1) pe baza volumului corpuscular me-diu: microcitare.f:d. unde provoaca microhemoragii repetate. normo-crome si hipercrome. dm gr. s. indurare = a. A. Cel mai frecvent.. / androgyne. hipocroma) numarul de globule rosii este normal. Care se refera la hormonii sexuali masculini. [Ofr. ankyra = ancorH. / androgynous. consednta a unui spasm sau a unei amprente. americanum sau Necator americanus. [Qr. cw6at. ia toxon a sdfleatd. a deficitului de fier din alimentatie. ANDURANTA. de utilizare a termenului: a. a impuritatilor. ca modul de viata. ANDROLOGIE. / annelage. prin actiunea simultana a caldurii si a '-"-molului. purificata. aner. adj. jumatate femeie.\ Toxina bacteriana (tetanica. 4) A. ankylostomiasis. adj. / ankylose. f. ANATOXINA. a. andros = IJOrlJat. f. ana = contra. adj.: toxoid. aner. / anemie. duodenale. / ankylostomasie. daca evolutia a. jumatate barbat. aner.me. s.: a. m. 2) In practica. ANCYLOSTOMA / ancylostoma / ancylostoma. [Lot. Spre deosebire de menopauza. 2) Sin. f.. totala) a miscarilor unei articulatii care In mod normal este mobila. ankylostomose. ANELAJ. accentuate prin substantele hemolizante ce Ie secreta. 2) pe baza concentratiei corpusculare medii de hemoglobina: hipocrome. s. [Qr. se constata o mare variabilitate individuala a involutiei functiei testiculare. f. [Qr. adj. a inhibarii maduvei hematogene (In intoxicatii) sau a involutiei acesteia. ANEMIE APLASTICA / an6mie aplastique / aplastic an(a)emia. cu "criptorhidie si-unele caractere sexuale feminine. / androgene. f. ANEMIE. -atos = gurd. nu este o boala. determinata de *aplazia medulara globala. s. [Cfr. [Lot. In engl. s. cw6at. normodtare si macrocitare. ANDROPAUZA. / androgen. adj.: obezitate a. pentru v&rfut sQgefiCor. a. andros = 6ctr6at. m. fara sa aiba aceeasi acoperire fiziologica si fizio-patologica. \Qr. ankylos = mcovoiat. varsta si sexul. s. f. / encoche. 3) Fiinta •fabuloasa din mitologia greaca. / androgynie. fiziolo-giei si patologiei aparatului genital masculin si al repercusiu-nilor acestora asupra organismului Intreg. a. brasiliense. organismul se poate adapta.] 1) *Hermafrodit. zona de tesut recent osificat care avanseaza treptat In epifiza cartilaginoasa (la embrion). Pe de alta parte. loxikon = otravO. la care se adauga reducerea pilozitatii sexuale. ankylos = Incovoiat. Patrunderea parazitului 'in organism se produce pe gura sau prin piele. -ina . un traumatism. androgyne. s. aner. [C. Hibridarea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar.). / endurance. V. [Qr.} Termen utilizat Indeosebi In medicina sportiva pentru a desemna desfasurarea unui efort prelungit. / androgenique. de regula endogena. s. / male climacteric.ANATOX1NA ANEMIEAPLAST1CA ciala. Principalele criterii de clasificare a a. diminuarea libidoului fiind cea mai relevanta. de intensitate mica sau medie. la altii la peste 70 de ani. caninum. adsorbita pe gel mineral si a. A.] Frantuzism utilizat 'in romana Indeosebi cu referire la un defect de umplere cu substanta de contrast la nivelul unui organ cavi-tar. / androsterone. s. Ex. pausa. pot influenta semnificativ atat numarul de hematii.: ATPA (anatoxina tetanica purificata si adsorbita). f. 3) A.] Care prezinta caracteristid masculine.: androginoid. / an(a)emia. stoma. gynai-kos = fe. s. f. -atos = gufQ-\ Gen de viermi in-testinali din familia Ancylostomidae. este lenta. partiala) sau suprimare totala (a. f.] Realizarea unui sistem de legatura labila Intre proteza dentara si dintii pe care se spri-jina. [Cfr. stoma. / android. f. m. s. Se disting doua tipuri principale: a. adj. [^r. si artrodeza. m. / ancorage. s. f. 3) pe baza factorilor etiologici: scadere excesiva a volumului sanguin In hemoragii acute sau cronice. f. fiind scazuta concentratia corpusculara medie In hemoglobina. s. acesta fiind principalul agent patogen al anchilostomiazei la om.. sunt utilizate preventiv sau pentru obtinerea unor vaccinuri. n. Rezulta anemie.. unde se formeaza papulopustule. in relief} V.. 2) A. ANDROGIN. s..] Despre o substanta. andros = tidrbat. m. f. In unele anemii (ex. fara tulburari importante.] Boala provocata de 'ancylostoma. s. 164 ANDROGINOID. diminuarea *reflexului cremasterian. s. ANDROQENIC.t. pana la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml. gyne. creat prin analogie cu "menopauza. Totodata. Alte ex. stereos = solid. este definita ca scaderea concentratiei de hemoglobina din sangele periferic sub 13 g/100 ml la barbat si sub 11 g/100 ml la femeie. precum si o serie de tul-burari. este mai frec-venta In regiunile calde sau In zonele miniere. sau poate fi provocata chirurgical. / androgenic. de ia ankylos = wcovoiat. ANDROID. A. / hookworm disease. / ankylosis. s. / androgynism.ie} *Pseudohermafroditism partial la barbat. logos = ftiin. s.. f. f. nu se instaleaza Intr-o perioada bine definita a vietii si. se utilizeaza denumirea de climacteriu masculin. s.r. s.. / anchorage. ci un simptom In numeroase boli. gyaaikos ... f. [Jr. cat si concentratia hemo-globinei. andros = biirbal'i [at. topografica. 8) A. -aza.] Sin.priv. s. 17cetosteroizi. aaky-losis = curBurd. gyne. encocAe. / anatoxine. ANCORARE. clasa Nematoda. distrugere excesiva de globule rosii In bolile hemolitice si In hipersplenism. difterica etc. Prin acest mod se repereaza o secventa nudeotidica specifica. adj.: androgin (v. Tsi pier-de activitatea toxica. / endurance. fiecare din cele doua a. fara modi-ficari semnificative ale frecventelor respiratorie si cardiaca. eidos = formd. un nematod mic ce se fixeaza (In numar mare) In mucoasa intestinala. gr. -atos = s&nge} 1) Diminuarea cantitatii de *hemoglo-bina functionala drculanta totala. ANCHILOZA. f. m. aner. / androsterone. A. depind de deficitui androgenic. s. andros = ftCafial. s. n.. Sin. oprire] Termen de origine franceza. / . s. o serie de variabile. radioscafo-ulnara. Manifestarile a. m. / andrologie. / anatoxin. de. f. dar si posibilitatea Indepartarii temporare din cavitatea bucala. eidos = formO. ANDROQINIE. dar Tsi conserva propnetatile antigenice. [Gr. dar cu scrotui sudat si penisul cu gland perforat. cu absenta . neuropsihice. / annealing. f. adj. altitudinea. aner. V. / androgyne. \Qr. [C/r. ANCHILOSTOMIAZA. scaderea testosteronului plasmatic aparand la unii barbati la varsta de 50 de ani. chimica sau imunologica. cur6at. anco-ra.. gynaikos = femeie. mtOri.

ANEMIE HIPOCROMA ESENTIALA A ADULTULUI / an6mie hypochrome essentielle de 1'adulte / Hayem-Faber disease. *bilirubinei. eritroblastopenie sau absenta eritroblastelor. ANEMIE HIPOCROMA / an6mie hypochrome / hypochromic an(a)emia. Sin. h. ANEMIE FALCIFORMA / anemie a hematics falciformes / sickle-cell an(a)emia. Hematiile pot fi pale (*hipocromie) si cu forma modificata (*poikilocitoza). profesor (a ffcrenf.: boala Hayem-Faber (v. prostata). A cu anticorpi (IgG) antiproteine eritrocitare. sunt normocrome. caracterizata prin prezenta In sange a *megaloblastelor. determinata de absenta unor substante necesare hematopoiezei. probabil. ANEMIE PERNICIOASA / anemie pernicieuse / pernicious an(a)emia.). Uneori este considerata sin.: boala Minkowski-Chauffard (v. A. *a. A. ANEMIE ANEMIE HEMOLITICA MINKOWSKI-CHAUFFARD / anemie hemolytique de Minkowski-Chauffard / Minkowski-Chauffard h(a)emolytic an(a)emia. sunt agresivi fata de antigenii propriilor hematii si pot fi decelati prin "testui Coombs. abandonat. este. 0 serie de a. h. A. cuprind: a. Indeosebi *botriocefaloza).: boala Hayem-von Jaksch-Luzet (v. ANEMIE POSTHEMORAGICA ACUTA / an6mie posth6morragique aigue / acute posthemoragic an(a)emia Anemia nor- 165 . In care hemoliza este provocata de 'autoanticorpi. cu volumul globular mediu peste 110 m3.). unele *a.: sindrom Martin (v.: anemie carentiala. definita prin diminuarea productiei medulare. hemolitica autoimuna cu anticorpi la cald. ANEMIE CRIPTOGENETICA / an6mie cryptog6n6tique / cryptogenetic an(a)emia. Sin. produsi de sis-temul imun al bolnavului.). ANEMIE MICROCITARA / anemie microcytaire / microcytic an(a)emia. ANEMIE CARENTIALA / anemie carentielle / deficiency an(a)emia. care pot avea urmatoarele origini: 1) Autoanticorpi.). A.] Sin. pediatru american.). A.). Tip de a. ca urmare a trei grupe de cauze: 1) Absenta substantelor din alimentatie (deficit In aportui de fier. •mu&t.: -talasemie majora (v. ANEMIE INFLAMATORIE / anemie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation. caracterizata prin prezenta In sange a unor hematii de dimensiuni mari. talasemie). drepanocy-tic an(a)emia. ANEMIE MIELOFTIZICA / an6mie myelophtisique / myelophthisic an(a)emia. A. h. A.). m. feripriva. ANEMIE IMUNOHEMOLITICA / anemie immuno-hemolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. ANEMIE HEMOLITICA / anemie h6molytique / h(a)emolytic an(a)emia. unele parazitoze. A.sau aloanticorpi introdusi In organismul pacientului (ex. Intalnita frecvent In leucemia limfatica cronica. V. reactivi la temperatura corpului. ANEMIE FERIPRIVA / an6mie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia. A.: boala Lederer-Brill (v. A. din cauza aportului deficitar de fier.ANEMIE AREGENERATIVA NUTRITIONALA reactiei sistemului hematopoietic si evolutie rapida fatala. A. [Anton Biermer. 1871-1945} Sin. *Hiposideremia se Insoteste de o diminuare a 'siderofilinei totale. In care globulele rosii contin o cantitate normala de hemoglobina.: cloroza (v. [T/iomns Bentoa Cooley. A. 2) Absorbtia lor deficitara ('steatoree. Sin. fie In cadrul unei 'mielodisplazii. *gastrectomie). ANEMIE MACROCITARA / an6mie macrocytaire / macrocy-tic an(a)emia. ANEMIE NORMOCROMA / an6mie normochrome / normochromic an(a)emia.: a. h. anemie hemolitica autoimuna. ANEMIE ESENTIALA A TINERELOR FETE / anemie chlorotique / chlorotic an(a)emia. A. ANEMIE NUTRITIONALA / an6mie nutritionnelle / nutritional an(a)emia. Sin. acid folic). A. ANEMIE INFANTILA PSEUDOLEUCEMICA / anemie infantile pseudo-leucemique / von Jaksch's an(a)emia. si boala Imerslund-Najman. Sin.: boala Biermer (v. (normocroma normodtara severa) se asociaza cu trombopenie.: boala Silvestroni-Bianco (v. ANEMIE BANTI / anemie cle Banti / Banti's disease. Acesti autoanticorpi.: prin carenta de *acid folic) si 'eritromieloza acuta. f.: drepanocitoza (v. poate aparea si In cursul unei afectiuni virale. Tip de a. aplastica. ANEMIE MEGALOBLASTICA / an6mie megaloblastique / megaloblastic an(a)emia. istoric. caracterizata prin scaderea concentratiei corpusculare medii de hemoglobina. a carei cauza este necunoscuta. catre varsta de 60 de ani. asodate cu cresterea concentratiei sanguine a *reticulocitelor. care contin insa o cantitate insuficienta de hemoglobina. Sin. eredi-tara nonsferocitara cu transmitere dominanta legata de sex. Sin. [diiido Banti. Sin. a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia. tradusa si prin colorarea slaba a hematiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Griinwald-Giemsa. sarcina. reumatismale sau maligne. gennan. V. A. stomac. dar nu se stie daca este cazul unei asocieri sau al unei relatii de cauzalitate. ANEMIE HEMOLITICA IMUNOLOGICA / anemie hemolytique immunologique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. h. dobandita In care distrugerea hematiilor este determinata de anticorpi serici specifici. anatomopatotog itatian.). consecutiva infiltrarii maduvei osoase prin tumori (carcinom de san.: anemie nutritionala (v. ANEMIE MICROCITARA DREPANOCITARA / anemie microcytaire drepanocytaire / sickle cell an(a)emia. Sin.).a. Acestea apar fie din cauza unei carente vitaminice (vitamina B^. In eritrocit. Este determinata de absenta. ANEMIE AREGENERATIVA / an6mie ar6g6n6rative / aregenerative an(a)emia.} Sin. determinata de distrugerea globulelor rosii anormal de fragile (hemoliza corpusculara) sau din cauza unui factor de agresiune aparut In plasma bolnavului (hemoliza extracorpusculara). In care dimensiunea medie a hematiilor este mai mica decat In mod normal (diametru sub 7 m) sau volumul eritrocitar mediu sub 80 m3.: anemie sideropenica. si anemie aregenerativa. Sin. "imunoglobuli-ne G si M.). caracterizata printr-un numar normal de eritro-cite. 1852-1925. Orice tip de a. ANEMIE HEMOLITICA ACUTA / anemie h6molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)emia. A.). sarcina cu imunizare fetomatema). Boala survine la copilul mic sau la adult. nutritionale (ex. m. lupusul eritematos sistemic si limfoamele non-hodgkiniene. Anemie hiposideremica frecventa In anumite afectiuni inflamatorii cronice. m.: boala Banti (v. Sin. 2) Izo. 1827-1892.: fransfuzie cu sange incompatibil. cu *a. sunt provocate de absorbtia In organism a unor medicamente (Indeosebi peni-cilina si cefalosporine). ANEMIE BIERMER / anemie de Bierrner / pernicious an(a)emia. ANEMIE COOLEY / anemie de Cooley / Cooley an(a)emia.). ANEMIE HEMOLITICA ENZIMOPRIVA / anemie hemolytique enzymoprive / enzymopenic an(a)emia. infectioase. denumite imunoalergice. proteine sau vitamine). sideroblastica si *talasemiile fac parte din grupa a. *lactatdehidrogenazei. al bolii Biermer (v. ANEMIE FAGOCITARA / anemie phagocytaire / Martin's syndrome. Biermer (sau *boala Biermer). Sin. a. 3) Deturnarea utilizarii lor normale (boli hepatice si endocrine. fibroza sau granuloame (tuberculoza avansata). Sin. cea mai raspandita boala cronica din lume. *A. m. v. ANEMIE HEMOLITICA AUTOIMUNA / anemie h6molytique autoimmune / autoimmune h(a)emolytic an(a)emia. i.

ANEMIE PERNICIOASA mocroma si normocitara care survine dupa o hemoragie unica, abundenta, produsa Intr-un interval scurt. ANEMIE REFRACTARA / anemie refractaire / refractory an(a)emia. Termen, cu numeroase sin., sub care sunt reunite diverse a. cu o serie de caracteristici comune: aparitie la subiecti varsInid, rezistenta la tratamentele cunoscute si evolutie relativ frecventa catre leucemie, a. r. fiind considerata o stare preleucemica. A. r. reprezinta consecinta unei insufidente calitative cronice a eritropoiezei (frecvent si a granulopoiezei, ca si a trombopoiezei), caracterizata printr-un "avort intramedular" al formelor eritrodtare tinere, care, desi produse din abundenta, nu evolueaza normal, catre maturare. Uneori se constata enzimopatii. *Mielograma permite distingerea unor entitati nosologice: a. sideroblastica dobandita idiopatica (sau a. sideroacrestica), caracterizata prin ineficacitatea eritropoiezei, a. r. cu exces de mieloblaste, individualizata prin ineticienta productiei de leucocite granuloase In maduva osoasa, ca si o serie de boli dificil de clasificat, ca *boala Di Guglieimo (mieloza eritroleucemica). ANEMIE REGENERATIVA / an6mie regenerative / regenerative an(a)emia. A. determinata de o pierdere de *hemoglo-bina prin hemoragie sau prin hemoliza. Se manifesta prin inten-sificarea 'eritropoiezei medulare, care are drept consecinta cres-terea numarului de "reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3). ANEMIE SIDEROACRESTICA / anemie sideroachrestique / sideroachrestic an(a)emia. Sin.: anemie sideroblastica (v.). ANEMIE SIDEROBLASTICA / anemie sideroblastique / sideroblastic an(a)emia. A. cu supraIncarcare secundara cu fier, caracterizata prin prezenta *sideroblastelor inelare printre precursorii eritrodtari nucleati din maduva osoasa. Sin.: anemie sideroacrestica. ANEMIE SIDEROBLASTICA LEGATA DE CROMOZOMUL X / anemie sideroblastique liee au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)emia. A. (hipocroma microdtara) rezultata din activitatea defidenta a formei eritroide de ALA-sintetaza si asociata cu eritropoieza insufidenta, slabiciune si paloare. ANEMIE SIDEROPENICA / anemie sideropenique / iron deficiency an(a)emia. Sin.: anemie feripriva (v.). ANENCEFALIE, s. f. / anencephalie, s. f. / anencephalia, anencephaly. [Qr. an - priv.; enkephalo = creier, de la e = in, kcphal = cap} Termen impropriu pentru *encefalo-arafie. ANERGIE, s. f. / anergie, s. f. / anergia. [Cfr. an - priv.; ergon = tucru, acfiune, de la ergein = a iucra.\ Stare a unui organism care a pierdut capacitatea de a reactiona specific la un alergen sau antigen la care anterior a fost sensibilizat. Ex. eel mai evident este eel al a. tuberculinice, In care re-actiile cutanate la tuberculina devin negative ca urmare a unei boli generalizate, ce afecteaza reactiile imunitare ale organis-mului ("rujeola, *sarcoidoza etc.). ANERGIZANT, adj. / anergisant, -e, adj. / anergie. [Cjr. an -priv.; ergRin = a incra} Care provoaca *anergie. Ex.: boala a. ANERITROPSIE, s. f. / anerythropsie, s. f. / anerythropsia. \(jT. an - priv.; erythros = rofu; apsis = I'edtTe..} Absenta perceptiei culorii rosii, prima din cele trei culori fundamentale. 'Daltonism pentru culoarea rosie. A. reprezinta o varietate de *dicromatism. ANESTEZIC, adj., s. n. / anesthesique, adj., s. m. / an(a (esthetic. [Cjr. an - priv.; aisthesis = sematie., sensifiiii-tate..\ 1) Care provoaca *anestezie. 2) Denumire generica a medicamentelor utilizate pentru obtinerea unei insensibilitati locale (*a. locale} sau generale (*a. generate), ANESTEZICE GENERALE / anesthesiques gen6raux / general an(a)esthetics. Grup de medicamente care provoaca somn profund, abolirea sensibilitatii si relaxare musculara generalizata. Se disting: a. g. volatile sau gazoase, administrate prin inhalatie, si a. g. non-volatile. 166

ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL ANESTEZICE LOCALE / anesthesiques locaux / local an(a)esthetics. Grup de compusi care, la concentratii adec-vate In tesutui nervos, blocheaza reversibil conducerea influxu-lui. In contact cu un trunchi nervos, a. 1. pot determina tempo-rar o paralizie senzitivo-motorie In teritoriul inervat. ANESTEZIE, s. f. / anesthesie, s. f. / an(a)esthesia. [GJT. on - priv.; aisthesis = senzatit., sensibilitate} 1) Absenta sau disparitia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroasa, termica, tactila), spontan sau voluntar. 2) Abolirea reversibila a sensibilitatii, provocata prin utilizarea agentilor *anestezid. Se disting, m practica; a) a. genera/a, care asociaza abolirea sensibilitatii si pierderea temporara a starii de constienta; b) a. toca/a, In care disparitia sensibilitatii dureroase este obtinuta In-trun teritoriu limitat, prin infiltratie sau pulverizare; c) a. tocoreg/bna/a, In care abolirea sensibilitatii, eel mai frecvent asociata abolirii motilitatii voluntare, este obtinuta prin infiltratii In jurul filetelor nervoase (trunchiuri sau radadni), de ex. rahianestezia sau *a. peridurala. 3) Pierderea patologica a sensibilitatii, care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroasa, termica, tactila etc.). ANESTEZIE PERIDURALA / anesth6sie peridurale / epidural block. Metoda de *a. locoregionala constand In injectarea unui anestezic local In spatiul 'peridural. ANESTEZIOLOGIE, s. f. / anesthesiologie, s. f. / an(a)esthesiology. \Cfr. an - priv.; aistesis = se-mafic, se.nsi6i[itate.; logos = ftiMtd.] Ramura a medicinei care studiaza metodele de anestezie si de sustinere a functiilor vitale ale organismu-lui In perioada perioperatorie. ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa. [Cfr. an - priv.; aisthesis =- senz.afie, sensi6ili-tate; [at. dolor, -oris = dwere} *Perceptie a senzatiei dureroase Intrun teritoriu care este anesteziat. ANEUPLOIDIE, s. f. / aneuploidie, s. f. / aneuploidy. [Cjr. an - priv.; eupfoos = favora6ii; eidos = formd.] Numar anormal de cromozomi, In plus (ex.: trisomie) sau In minus (ex.: monosomie). ANEURINA, s. f. / aneurine, s. f. / aneurin. Sin.: vitamina B, (v.). ANEUSOMIE. Var. pentru aneuzomie (v.). ANEUZOMIC, adj. / aneusomique, adj. / aneusomic. [Qr. an -priv.; cu = bun; (fibroma, -atos = culowe.); soma, -atos = Corp.] Care se refera la anomaliliile cromozomiale. V. si aneuzomie. ANEUZOMIE, s. f. / aneusomie, s. f. / aneusomy. [Qr. an -priv.; eii = bun; (khroma, -atos = cuiowe.); soma, -atos = corp.] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromo-zomilor sau orice anomalie cantitativa a materialului cromozo-mial. Var.: aneusomie. ANEVRISM, s. n. / anevrisme, anevrysme, s. m. / aneurysm. [Gr. oneurysmo = [lugire, tfilatatie, di (a aneurynein = a duata.] Formatiune vasculara cu aspect tumoral, localizata pe traiectui unei artere, care apare prin dilatatia peretilor arteriali ?i comunica cu lumenul acesteia. A. include sange si, ca urmare a stazei acestuia, cheaguri sanguine organizate sau nu. A. apar In zone arteriale In care scade rezistenta peretelui arterial (din cauza unei leziuni organice, a unei malformatii sau a unui traumatism) si/sau creste presiunea sanguina. Se disting numeroase tipuri de a., denumite mdeosebi In functie de localizare, dar si In raport cu particularitatile anatomopato-logice sau, uneori, etiologice. V. In continuare. ANEVRISM ARTERIAL 1NTRACEREBRAL / anevrisme arteriel intracerebral / intracranial aneurysm. Malformatie sacciforma sau fuziforma, pediculata sau nu, a unei artere intracraniene localizata, de regula, la baza creierului, la nivelul "hexagonu-lui arterial Willis sau pe trunchiul vertebrobazilar. A. a. i. este generator de hemoragii meningiene sau meningocerebrale.

ANEVRISM ARTERIOVENOS ANEVRISM ARTERIOVENOS / anevrisme arterioveineux / arteriovenous fistula. Comunicare permanenta a unei artere si a unei vene prin intermediul unui sac anevrismal. In cazul a. a. pulmonar se produce o comunicare patologica Intre ra-murile arterei pulmonare ?i ale venelor pulmonare. Comuni-carea poate fi simpla (fistula) sau prin punga multilobulara (angiom sau hemangiom pulmonar). ANEVRISM CIRSOID / anevrisme cirso'ide / cirsoid aneurysm. Dilatatie cu alungirea trunchiurilor si ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteriale si venoase, care are drept consecinta stabilirea unei comunicari anormale si facile Intre sistemul arterial si eel venos. ANEVRISM DISECANT ; an6vrisme dissequant / dissecting aneurysm. Cavitate dezvoltata In grosimea peretelui arterial pe o lungime variabila. A. d. se produce la nivelul tunidi medii a vasului, Intre tunica interna si cea externa, care sunt de-colate de catre sangele care patrunde la nivelul unei rupturi a tunidi interne. Pentru a. d. a/ aortei, v. disectie aortica. ANEVRISM FALS / anevrisme faux / false aneurysm. Tumora vasculara determinata de organizarea, In contact cu o leziune arteriala, a unui hematom care constituie un sac fals, comunicant cu artera printr-un colet. ANEVRISM FUZIFORM / anevrisme fusiforme / fusiform aneurysm. *A. In care peretele vasului sanguin se dilata mai mult sau mai putin egal, rezultand o dilatatie cilindrica. ANEVRISM MICOTIC / anevrisme mycotique / mycotic aneurysm. Termen engl. pentru desemnarea a. infectioase de origine bacteriana. Denumirea este improprie, deoarece cauza a. nu este o *micoza. ANEVRISM SACCIFORM / anevrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm. *A. de forma unei pungi care atama de o parte a peretelui unei artere si comunica cu aceasta printr-un colet (canal) stramt. Este, de obicei, consednta unui traumatism. ANEVRISM VENTRICULAR / anevrisme ventriculaire / ventricular aneurysm. Dilatatie a peretelui unui ventricul cardiac practic Intotdeauna ventriculul stang - la nivelul unei cicatrice dupa un "infarct. ANEVRISMECTOMIE, s. f. / anevrismectomie, s. f. / aneurysmectomy. [(yr. aneurysma = iargire, ditataf-ie, de (a aneurynein = a dilata; ektome = esfcizie.} Indepartare chi'rurgicala a sacului unui *anevrism. ANEVRISMOPLASTIE, s. f. / anevrysmoplastie, s. f. / aneurysmoplastia. [Qr. aneurysma - iargire, diCatafie., de. la. aneuryaein - a dilata.; plastos = mode.la.ti de. la plasucm = a forma, a modda} Sin.: anevrismorafie (v.). ANEVRISMORAFIE, s. f. / anevrysmorraphie, s. f. / aneurysmorrhaphy. [Gr. aneurysma = iargire, dilata^ie, de la aneurynein = a dilata, rhaphe = sutura.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al 'anevrismelor. Consta In deschiderea pungii anevrismale, urmata de sutura, din interiorul acesteia, a orificiilor arteriale care s-3 deschid local. Uneori, In caz de anevrism fuziform se practica a. reconstitu-tiva, cu refacerea arterei, prin diverse procedee. Sin.: anevrismoplastie. ANEXE, s. f. pi. / annexes, s. f. pi. / adnexa. [Lot. adnexus (annexus) = [egdturd, de [a adneclere (annectere) = a lega, a. mi (ad = catre, Conga; nectere = a (ega, a wnpietl).\ Tesu-turi, formatiuni sau organe a caror actiune se Insumeaza cu cea a altar organe, In cadrul unei formatiuni comune. Ex.: parul si unghiile sunt a. ale pielii. ANEXE EMBRIONARE / annexes de I'embryon / embryo adnexa. Organe care asigura functiile vitale ale fatului: vezi-cula ombilicala, amniosul, alantoida, placenta si cordonul ombi-lical.

ANGINA FLEGMONOASA ANEXE UTERINE / annexes de I'uterus / uterus adnexa. Ansamblul constituit de catre ovare, trompe uterine si ligamentele uterului. ANEXITA, s. f. / annexite, s. f. / adnexitis. [Lat. adnexus (annexus) = le.ga.twn, de la adnectere (annectere) = fl iega, a, uni (ad - catre, langa., nectere = a iega, a impieti); -ita.] Inflamatia *anexelor uterine. Din motive de localizare a procesului intiamator se utilizeaza mai frecvent termenul de 'salpingoovarita. ANGAJARE, s. f. / engagement, s. m. / herniation, engagement. 1) A. amigdaliana, coborarea amigdalelor cerebeloase sub nivelul gaurii ocdpitale, in canalul medular cervical. 2) A. cerebrala, deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din locasul osteodural corespunzator; reprezinta una dintre principalele complicatii ale 'hipertensiunii intracraniene. 3) A. temporala, hernia segmentului infero-intern al lobului temporal In fosa cerebeloasa, Intre pedunculul cerebral corespunzator si marginealibera a cortului cerebelului. 4) 1n obstetrica, depasirea de catre *prezentatie a stramtorii pelvine superioare si Inceperea coborarii In canalul pelvin. ANGEITA, s. f. / angeite, angiite, s. f. / angeitis. [Cjr. nngeion = vas, -ita .\ Denumire generala pentru toate infla-matiile vasculare: arterita, flebita, limfangita etc. Sin.: vascu-larita, vasculita. ANGEITA ALERGICA / ang6ite allergique / hypersensitivity angeitis. Termen care cuprinde un numar de sindroame cu aspecte clinice variate, dar cu urmatoarele caracteristid comune: 1) aspectui leziunilor vaselor mici (necroza fibrilara a peretilor si infiltratie perivasculara polimorfa, Indeosebi cu poli-nucleare alterate): 2) patogenie (*complexe imune precipitate In vase si depuse pe endoteliu). ANGEITA GRANULOMATOASA DIFUZA / angeite granulomateuse diffuse / alergic granulomatosis. Sin: sindrom Churg-Strauss (v.). ANGEITA NECROZANTA / angeite necrosante / necrotizing angeitis. Denumire generica sub care sunt reunite uneori *angeita alergica, *periarterita nodoasa, 'granulomatoza Wegener, *sindromul Cogan, *arterita gigantocelulara, precum si o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie, dermatomiozita, lupus eritematos diseminat, reumatism poliarticular acut si poliartrita reumatoida. ANGIECTAZIE, s. f. / angiectasie, s. f. / angiectasls. [C?r. angeioa - was; ektasis = di[atafie.] Denumire generica prin care se desemneaza toate dilatatiile vasculare. ANGINA, s. f. / angine, s. f. / angina, quinsy, sore throat. [Lat. angina = sit/ware., de la angere = a strange, a sufo-c-a, sau gr. ankein = a sugruma} Inflamatie acuta a istmului gatului si a faringelui, inclusiv a "amigdalelor. A. cuprinde nu-meroase varietati, In functie de localizare si de natura infectiei. Ex.: a. tonsilara, a. faringiana, a. difterica etc. Termenul a. a fost utillizat In trecut pentru o serie de boli foarte diferite, care aveau drept caracteristica comuna doar Jena respiratorie Inso-tita de angoasa. In prezent, singura afectiune neinflamatorie pentru care termenul de a. a persistat este *a. pectorala. Mai rar, este utilizat tot ca o exceptie termenul *a. intestinala. ANGINA ABDOMINALA / angine abdominale / abdominal angina. V. angor abdominal (1). ANGINA DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina. [Jean-Baptiste Nreo/os Duguet, medic, francez. ia '}{6pitau\, dc. 'Eons, 1S37-1914.\ Semn patognomonic, dar tardiv al febrei tifoide: ulceratii mici, ovalare, superfidale, simetrice si fugace la nivelul pilierilor si valului palatin. Apare In perioada de stare a febrei tifoide, In aproximativ a doua saptamana de boala. ANGINA FLEGMONOASA / angine phlegmoneuse ; phlegmonous angina. Flegmon sau abces amigdalian. Uneori termenul denumeste si abcesul retrofaringian. 167

ANGINA HENOCH DIGITALA ANGINA HENOCH / angine ulc6ro-necrotique de Henoch / Henoch's angina. [Eduard Heinrich Henoch, pediatru german, 'Berlin, 1820-1910.} Sin.: angina ulceronecrotica (v.). ANGINA INTESTINALA / angine intestinale / intestinal angina. V. angor abdominal (2). ANGINA LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina. [Wilhelm Friedrich van Ludwig, cflirurg german, Stuttgart, 1790-1865} Inflamatie purulenta acuta care Incepe cu un flegmon al spatiului submandibular si survine de obicei ca o consecinta a unei infectii odontogene (periodontita molarilor inferiori, extractii dentare). PlanseuI bucal este ridicat, infiltrat, dur si foarte dureros, limba este Tmpinsa si ea In sus. Tumefierea, induratia si roseata se observa si la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare, avand tendinta sa progreseze In jos spre laringe, unde edemul glotic si compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstructie. ANGINA PECTORALA / angor pectoris, angine de poitrine / angina pectoris. Sindrom caracterizat prin crize de dureri constrictive la nivelul regiunii precordiale, acompaniate de *angoa-sa si, uneori, senzatie de moarte iminenta. Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retrostemal, cu iradieri In membrul superior stang, gat, mandibula, interscapular; b) circumstante; efort, emotie, frig, dupa pranzuri; c) durata: scurta (minute); d) raspuns rapid (1-3 minute) la nitroglicerina. Cauza a. p. este aproape totdeauna ateroscleroza arterelor coronare. Forme clinice de a. p.: 1) A. acuta coronariana febrila, cu semne clinice analoge celor de *infarct miocardic si cu semne electrocardiografice de ischemie, fara unda de necroza. 2) A. de decubitus, In care crizele survin spontan, noaptea, si sunt mai lungi decat cele din angorul de efort. Indica adesea iminenta unui infarct miocardic. 3) A. instabila, crize care se agraveaza rapid, devenind tot mai frecvente, lungi si spontane, Electrocardiografic se observa semne de ischemie, iar "coronarografia releva stenoza importanta, proximala a uneia sau mai multor artere coronare. Denumita si stare de rau anginos, a. i. are o evolutie grava, cu rise de infarct si moarte subita. Solutii terapeutice; *?ontaj coronarian sau *angioplastie. 4) A. intricata, coexista cu dureri de origine digestiva sau rahidiana. 5) A. reflexa, prin durere extracardiaca cu repercusiuni asupra plexu-lui cardiac sau a arterelor coronare. 6) A. spastica, prin contrac-tie segmentara a unei artere coronare si avand, In general, aspectui clinic al *a. de tip Prinzmetal. Sin.: angina de piept, angor pectoris, boala Heberden, stenocardie. •V. si sindrom de ischemie-leziune. ANGINA PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzirietal's angina, variant angina pectoris. [Myron PrmzmeInl, cordw-iog americon, n. 1908.} Forma de angina pectorala caracteri-zata prin crize dureroase foarte violente, spontane, prelungite, survenind de mai multe ori pe zi, uneori la ora fixa, dimineata si seara. Se acompaniaza cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiograma. In circa jumatate din cazuri, crizele se Insotesc de tulburari de ritm pasagere (extra-sistole, bloc atrioventricular sau tahicardie ventriculara), iar In o treime din cazuri a. p. se complies cu 'infarct miocardic. Sin.: angina vasospastica, sindrom Prinzmetal. V. si angina pectorala. ANGINA PSEUDOMEMBRANOASA / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina. Denumire generica pentru toate a. In care se produce un exsudat pseudomem-branos. A. p. tipica este cea provocata de bacilul Loffler, agentui patogen In *difterie. Mai rar, a. p. este produsa de streptococ, pneumococ sau stafilococ, fiind denumita In aces-te cazuri a. pseudodifterica. ANGINA ULCERONECROTICA / angine ulcero-necrotique / angina necrotica. A. survenita la debutui unei scariatine 168

ANGIOGRAFIE grave. Se caracterizeaza prin producerea unei placi gri de te-sut necrozat, a carui desprindere creeaza o ulceratie sange-randa, "cu tendinta de extindere In profunzime. Prognosticul a. u. este totdeauna grav. Sin.: angina Henoch. ANGINA VINCENT / angine de Vincent / Vincent's angina. [feim Hyar.inihe Vincent, bactinoiof) pi e.pidemio[og francez, prof&sor'Ca Saris, 1862-1950} Sin.: infectie Vincent (v.). ANGIOBLAST, s. n. / angioblaste, s. m. / angioblast. \Qr. angeion = POSi blastos = ge.mie.n} Celula embrionara generatoare a endoteliului cu destinatie vasculara. ANGIOBLASTOM, s. n. / angioblastome, s. m. / angioblastoma. [C)T. angeion = vas; blnstos = gennt.n; -onio.] Sin.: hemangioblastom (v.). ANGIOCARDIOGRAFIE, s. f. / angiocardiographie, s. f. / angiocardiography. [Cfr. angeion = vas; kcirdia = iniw.6, graphein = a scrie..] Inregistrare, cu o cadenta rapida, a unei serii de radiografii ale cavitatilor inimii si ale vaselor mari de la baza inimii, dupa injectarea unui *mediu de contrast, intra-venos sau direct In cavitatile cardiace drepte, cu ajutorul unei sonde introduse pe cale venoasa (cardioangiografie). In cazul a. sau cardioangiografiei selective, o parte din cavitatile cardiace, artera pulmonara sau aorta sunt opacifiate exclusiv prin injectarea in situ a unui mediu de contrast, In cursul *cate-terismului cardiac. ANGIOCOLECISTITA, s. f. / angiocholecystite, s. f. / angiocholecystitis. [CfT. cingeion = vas; khole = bil&i kystis = sac, vezica., -ita.} Asocierea unei *angiocolite cu o "colecistita. ANGIOCOLECISTOGRAFIE, s. f. / angiocholecistographie, s. f. / angiocholecystography. [Cfr. angeion = vas; khole = Bita, kystis = sac, 1'e.zica,; graphein = a scrie.] Sin.; colan-giografie (v.). ANGIOCOLEGRAFIE, s. f. / angiocholegraphie, s. f. / angiocholegraphy. [Cfr. angeion = vas; khole = biia, graphein = a scrie..] Sin.: colangiografie (v.). ANGIOCOLITA, s. f. / angiocholite, s. f. / cholangitis. [Cjr. angeion = vas; kolon = mtestin gros, -it5] Inflamatia canalelor biliare, extra- sau intrahepatice, In mod obisnuit din cauza unei obstructii mai mult sau mai putin complete a cailor biliare principale, eel mai frecvent asociata unei coledstite litiazice. Poate surveni si In isursul unei maladii infectioase (ex.: In cazul fe-brei tifoide). ANGIOFLUOROGRAFIE, s. f. / angiofluorographie, s. f. / angiofluorography. [Gr. angeion = vas; spat finer, pe. care. sa odservat prima data fenomenu[ de fiwr&scmta., din (at. fluor, -oris = curgere, fiuor; gr. graphein = a scrie.] Procedeu de obtinere a imaginii fundului de ochi dupa injectia intrave-noasa de *fluoresceina. A. permite punerea In evidentS a vaselor retiniene si coroidiene. ANGIOGENEZA, s. f. / angiogenese, s. f. / angio-genesis. [Cfr. angeion = vas; genesis = producm, de. la gennan = a produce.] Elaborarea de catre *endoteliul vascular a unor vase not. Acest proces fiziologic este implicat si In cresterea unor tumori diverse (ex.: In cancerul mamar) si este stimulat de diverse *peptide angiogenice, fiind inhibat de *steroizi, *heparina si *interferon. ANGIOGENINA, s. f. / angiogenine, s. f. / angiogenin. [C,r. angRion = vas; gennan = a produce.; -ina.] V. proteine angiogenice. ANGIOGRAFIE, s. f. / angiographie, s. f. / angiography. \Cjr. angeion = vas; graphem = a scrie.] *Radiografia vaselor sanguine dupa injectarea unui *mediu de contrast. V. angiografie numerica. ANGIOGRAFIE DIGITALA / angiographie digitale / digital angiography. Sin.: angiografie numerica (v.).

In regiunile temporala si occipitala. s. -oma. n. s.} *Necroza peretilor unui vas. [Termenut a rezultat din doua. const. ANGIOSPASM. angeion = vas.). / angiostomy. span = a trage. [Gfr.'.: gamaangiografie. Imaginea cap-tata de o videocamera este transformata In semnal electric. ANGIOSCINTIGRAFIE. f. / angiotensinase. sarx. si boala Fabry. naevus vasculaire / spider angioma. ANGIOTENSINAZA. f. myos = musclii. a nwd'eCa.?(amina. s. si AT. hypertensine. Se disting mai multe forme circumscrise sau difuze. tumora glomica (v. m.] Ingustare a vaselor sanguine. keratos = corn. Ill si actioneaza prin intermediul receptorilor AT. f. adj. [CJT. f. de la nekros = moarte. f. f. se transforma Intr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a. angeion = vas. Se manifesta prin a-rieratie mentala si. angeion = vas. f. ANGIOM STELAT / angiome stellaire.] Studiu scintigrafic al inimii si vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emitator de radiatii (ex. Sin. element precursor al *angio-tensinei. n. o actiune la nivelul sistemului nervos central si periferic. cu accen-tuarea contrastului vaselor opacifiate si stergerea umbrei tesu-turilor vecine. f. s. scintilla = scantde. s. angeion = pas.r.. heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a. angeion = vas. adesea congenitala sau genetica. scrie. f. produce} Alfa.} Denumire generica pentru afectiunile vasculare. ingust. Sin. s. ANGIOMATOZA CEREBRALA / angiomatose cerebrale / cerebral angiomatosis. ANGIONECROZA. meningiene.] Deschidere chirurgicala a unui vas sanguin. m. / angionecrosis. angeion = vas. V. / angiotensinogone. skopos = observator. s. angeion = vas. / angioscintigraphy. graphem = a. angeion = vas. Sin. spasmos = contracfte. II este eel mai puternic vasopresor cunoscut. angiotonin. -oza.: sindrom Bonnet-BlancDe Chaume (v. de la tendere = a mtinde. / angiologie. gr. / angioplasty. dt la. / angiostenose.] Produs al actiunii *reninei asupra *angiotensinogenului. A. A. s.] Despre o boala care se Insoteste de spasme vasculare (*angiospasme).. Procedeu de dilatare a unei artere Ingus-tate cu ajutorul unei sonde cu balonas. gr. (cu subtipuri). m.] Tumora vasculara circumscrisa. angeion = vas. a mcorda. -alos = jfura. ANGIOPLASTIE. endocrinol. / angiotensin. Poate consta In sutura. [Cfr. frecvent.ANGIOGRAFIE NUMERICA ANGIOGRAFIE NUMERICA / angiographie numerique / digital angiography. / angiosarcome. manifestata prin formarea de *angioame multiple cutanate. 169 . si AT. tendere = a mtinde. / angiosarco-ma. 3) A. spustikos = care trcye mauntru. f. s. a. e. re-zulta din a.rtensina.] Boala. retinopatii etc. I). n. ANGIOMATOZA RETINOCEREBELOASA / angiomatose retino-cerebelleuse / retinocerebellar angiomatosis.: 1) A. I) denu-mit a. ANGIOLOGIE. f.. Avantaje: evitarea punctiei si a cateterismului arterial.] Studiul vaselor si al afectiunilor acestora. gr.. angeion = vas. / angiotensine. Poate avea diferite localizari. ANGIOPLASTIE TRANSLUMINALA PERCUTANA / angioplastie transluminale percutanee / percutaneous transluminal angioplasty. sin. ANGIOTENSINA. angeiologie. V. m. V.: angiotonina si h. de la care pomesc arborizatii telangiectazice sub forma de "panza de paianjen". Au fost descrise mai multe a. 2) A. s.] Procedeu chirurgical de refacere a continuitatii sau ANGIOTENSINOGEN de remodelare a unui vas. dilatare.] Spasm vascular care intereseaza 'in special arterele mid si induce o "ischemie localizata In teritoriul corespunzator vaselor afectate. 'in continuare. f. este un factor patogenic In unele afectiuni ca infarc-tul de miocard. care stimuleaza secretia de aldosteron a suprarenalei si exer-dta. ANGIOSCOP. / angioma. f. m. ANGIOKERATOM. spasticufi. s. de [a skopein = a video. (at. stenosis = strdrntare.] Leziune caracterizata prin asocierea unei proliferari vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermica cu hiperkeratoza. Imaginea este apoi restituita.] Enzima proteolitica prezenta In mod normal In sange si In diferite tesuturi. de asemenea. [Qr. s. Sin. mgustare. m. [at. -aza .: boala Rendu-Osler (v. angeion = vas. [l^r.} Sin. a. [(^r.: ""'Tc) introdus In circulatia sanguina prin injectare. f. s. [(77-. nekrosis = mortificare. ANGIOMATOZA FACIO-RETINO-TALAMO-DIENCEFALICA / angiomatose facio-retino-thalamo-diencephalique / neuroretinoangiomatosis syndrome. / angionecrose. s. s. angeion = vas. adj. s. / angiopathie. / angiomyoneuroma. / angioscope. pathos = 6oa[a. / angiospasme. II poseda receptorii specifid AT. s. [Qr. congenitala sau dobandita.. / angiomyome. / angiome. ungeion = vas. / angiomatose. [at. incorda. s.. tensus. / angioscope. s. Ill. / angiomatosis. s. In scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp Intr-o operatie plastica. di la. s. angiotonine. angeion = vas. logos = stiinta. prin crize de epilepsie.: angiografie digitala. tensvs. -oma. [at. s. boala Lindau. cutan^e / Cobb's syndrome. angeion = vas. s. [Qr. ANGIOMATOZA. ANGIOTENSINOGEN. de [a. [Qr. / angioscintigraphie. s. I este un decapeptid care. cu originea In capilarele sanguine (*hemangiom) sau limfatice (*limfangiom). In cazul vaselor mari. II sub actiunea aminopeptidazei A si actioneaza tot prin intermediul receptorilor AT. f. ANGIOMATOZA HEMORAGICA FAMILIALA / angiomatose hemorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease. Semn cutanat sub forma de punct central de culoare rosu aprins.: sindrom Cobb (v. / angiopthy. a mcorda. / angiokeratoma. s. ANGIOMATOZA MEDULO-CUTANATA / angiomatose medullo. retiniene etc. Sin. si tab. m. / angiology. -oma. s. n. -oma.). V.ipe. n.). / angiostomie. II. mys. gennan = a. a.. dezobstructie. keras. -ma. sub actiunea 'enzimei de conversie. caracterizata prin prezenta de angioame multiple caldficate situate pe fata interna a craniu-lui. s. / angiospastique. ANGIOPATIE. f. \Qr. n. tensus. [Cfr. s. s. -ina'i gr. f. ANGIOSTENOZA. ANGIOSARCOM. [Qr. [Cyr. hexa-peptid (aminoacizii 3-8 ai a. s. -omd. tendere = a wtind'e. s. calitatea foarte buna a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator. angeion = vas. ANGIOM. I). f. m. s. / angioplastie. stenos = strd-mt. din gr. s. [Gjr. IV. m. / angiostenosis. provoaca inactivarea prin hidroliza a *angiotensinei II. ANGIOMIONEURINOM. poate determina o crestere a presiunii arte-riale. f. / angioneuromyome. -inn. myos = musctii. apoi convertita Intr-o serie de cifre de un calculator (digitali-zare sau digitizare). [Qr.} *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular. angeion = vas. 4) A. angeion = vas. [C. plastos = modelat. accidentele vasculare cerebrale. angeion = vas.-globulina de origine hepatica. sarkos = came. ANGIOSPASTIC.. / angiomyoma. / angiokeratome. s. / angiotensinase. -oma. / angio-tensinogen. dt la plassein = a forma. f. ANGIOSTOMIE. de la. dezvoltata din celule endoteliale (angioendoteliom) sau din pericite (angiopericitom). stoma. n.] Tumora benigna formata din fibre musculare netede si numeroase vase. anterioare. Procedeu radiologic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast. / angiospasm. / angiospastic. Tip de a. hypertensin. mys. [at. \Cjr. A. ANGIOMIOM.] *Sarcom rezultat prin proliferare celulara derivata din elemen-tele conjunctive ale vaselor sanguine. rezulta din a. s. neuron = nerv.). s.

s. / anion. s. kyiof.priv. / aniline.] Lichid uleios toxic. s. -oris = sufocare. adj. angoisse. eterogenitate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex. se acumuleaza 'in plasma sanguina si trece m urina. a tainui si omen. n. / anhydrase.] Absenta sau insuficienta transpiratiei. Carboanhidraza. / anhidrosis. f.] Inegalitate pupilara.] (Medicament) care diminueaza secretia sudorala.} 1) Ion Incarcat negativ care In timpul electrolizei se deplaseaza catre anod. ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris. uneori fortata. transgenic. n.. anus = smut. \Lat. / anilisme.). isos = egai. de circa 30 kDa si rol esential in mentinerea echilibrului acidobazic. radicalii acizi sunt a.: Strongyloides (v.. -oris = piept. s.. b) a. Simbol: A. V.} Unita-te de lungime egala cu 1010 m sau 0. c) a. cu aplatizarea *curbei Price-Jones). an -priv. anger. ca si In microscopia optica. cu Jena respiratorie si cardiaca. spinal. s. f. -inis: posibii de la abdere = a ascunde. angor. d) a. si apa. 2) In particular. Sin.. s. m. f. de Ca inIcfitinus = interior. hydatos = apa. de la Anil = indigo. f.). hidros = tra. anhistous. angiiilla = fipar. -oza. produs aromatic utilizat ca baza pentru numerosi coloranti. Conform SI. ANIZOTROP. an • priv. / anisocorie. Are M. e) a. f. fiziologica. -minis = preve-stire. si se manifesta prin fenomene nervoase. ANILISM. adj. ANION. pectus. / Angstrom. rasuflare} 1) Organism viu. In fabricarea de cer-neluri si vopsele. miscari voluntare si necesi-tand pentru existenta oxigen si hrana organica. n. ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis. din iat. de. s. transgenic.). / anicteric. care a fost tratat m conditii asemanatoare celui supus experimentarii. s. ANIZOCROMIE. Var. f. Bioxid de carbon (v. ca o consecinta a hemolizei. s. s. Ant: izeiconie.: unghi (v. s. an * priv. [Lat. deci fara comuni-care cu creierul. ANICTERIC. hiperfagic. f. Principalii a. an . on . si anilism. isos = egal. f. Evolutie. enzima care scindeaza reversibil acidul carbonic In CO.\ 1) Senzatie de con-strictie In regiunea epigastrica. ANHIDRIDA CARBONICA / anhydride carbonique / carbonic anhydride. angustia = loc strdrnt. adj. m. ANGUILLULA. s. / angle. ANHIDROZA. / anhedonie.. / angulus. angle. [Aiders /ens Angstrom. Anilm. / anisochromie. inteslinum = intestw. AN IZO METRO PIE. / anisocytose. s. lingere = a /inye. din cauza distantelor diferite ale aceluiasi o-biect fata de cele doua retine. isos = egoi. f. fizician fi astronom suedes. s. Sin. ANHIDRAZA. histos •= tesdturd. adj. s. Anilm de [a Anil = indigo. {Cjr.. [Cjr. Se deosebesc: 1) A. s.: angina abdominala. f. f. -atos = cu[ciare.. coif} Sin. / anguillula. de la trepein = a intciarce. ANILINISM.. f. ANIZOCITOZA. Se formeaza prin disoderea unei molecule de electrolit. ANIZEICONIE. ](^r. -ozo. cu nucleui ventromedian al hipotalamusului distrus. m. / anhidrose. an * priv. s. de (a ienai = a merge.).: acelular (v. / anguillule. f. an • priv. ana = m sus. Animalele constituie o sursa importanta de modele experimentale: a) a. s.. on priv. f. / animal.] Enzima care catalizeaza scoaterea apei dintr-un compus. isos = egai. isos = egal. angu-lus = ungfii.\ Inegalitate a coloratiei globulelor rosii. egal cu 109 m. m. obser-vata In aortita abdominala. lui Houssay.i hedone = piacere} Lipsa completa a placerii 'in cursul unor acte care m mod normal o stimuleaza. Insuficienta circulatorie este provocata de aterosderoza obliteranta a originii arterei mezen-terice superioare. s.) Aberatie" sexuala constand In excitarea anusului cu limba sau cu buzele. animal = fiintS vie. acuta sau cronica. opos = vaz. / anisochromia. [Cfr. s. deoarece are M..] Cu referire la un corp care prezinta proprietatea de anizotropie (v. ANHIDROTIC. 2) Care apar-tine organismelor. s. s. determinata de o insuficienta cir-culatorie intermitenta a intestinului. [(yr. s.] 'Ametropie asimetrica: viciu de refractie cu forma si grad diferit la cei doi ochi. khroma. ANIZOFORIE. n. a se comporta} *Strabism latent.] Intoxicatie cu anilina. 2) In filosofia existentiala (existentialism): stare de neliniste care rezulta la fiinta umana fie din libertatea sa si presentimentui greselii posibile (Kierkegaard). caruia i s-au extirpat hipofiza si pancreasul. Este prezenta In cantitate mare In eritrocite. trope = Intowcere. imperceptibila. se recomanda Inlocuirea sa cu unitatea nanometru. v. s. s. [Qr.ANGOASA ANGOASA. -onos = imagine] Inegalitate a imaginilor percepute de fiecare din cei doi ochi.] Sin. / anilingus. -oris = sufocare. .r.). \'Jr. relativ mica. considerate de origine neurovegetativa. m. adj. / anicterique. isos = egal. ANIZOCORIE.: angina pectorala (v.tie.] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pentru un tip celular definit. ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdomina-lis. / anisotropic. / anilingus [Lot. s.] 1) Durere abdominala paroxistica si angoasanta. f. 2) A. / anion.). -ozo . an -priv. / anisophorie.. 2) Atom sau grup de atomi cu sardna negativa. metron = masura. f. rotator.. hematologice (anemie) si tulburari digestive. adj. [C/erm. [^r. abdomen. / anhedonia. f. \Cjr. eikon. -ism. ikteros = gai6enare. m. adj. ingust. / anisometropia. tesut. ANGSTROM. cu maduva spinarii sectionata.1 nm.: coexistenta de *macrocite si *microcite. [QT. In compozitia sarurilor. f.. ANHIST. / anhiste. / anisocytosis. in ara6a -ainil. / anhistic. prin 'casexie sau infarct intestinal. m. / anhydrase. s.] V. de (a anima = suflet. A. de valoare mica. hydor. an . obtinut Indeosebi din nitrobenzen. angor intestinal. asociata frecvent cu stenoza trunchiului ce-liac si a arterei mezenterice inferioare. / aniline. ion = migrator. stare de rau general. / anguish. ANILINGUS. / animal. ANHIDRAZA CARBONICA / anhydrase carbonique / carbonic anhydrase. incolor. = celutd. angor abdominal (2). hidros = transpiratie. s. -a]-nil. / aniseikonia. pentru angor abdominal (v. de control. plasmatici sunt dorul (Cr) si a. f. [Cfr.priv. / anisophoria.). adj. {Qr. / anisocoria. \Lat. / anilism. in arafia. patologica reprezinta consecinta unei inegalitati de refractie Intre cei doi ochi. Var.i isos = egali kore = pupita. m.. f. ANHEDONIE. Poate fi anatomica (congenitala sau dobandita). [Qr. s. s. surve-nind In general dupa mese. adj.] Sin. f. ori functionala Cin diferite boli). \C. phorein = a se simti. on -priv. ANGOR ABDOMINALIS.i icier} Care nu se msoteste de *icter. s.. s. s. / aniseiconie. -oris = sufocare. [Lot. s. unde contribuie la procesele de transport si transfer ale CO. Aceste reactii. [Lot. s. 2) Criza dureroasa cu sediul In regiunea mediana a abdomenului. / anhidrotique. ANGULUS. / angoisse.. vedere.. / anisometropie. [^r. accelerarea respiratiei si pulsului.: angina intestinala. Ant. bicarbonic (HCO^). (a anguis = sarpe] Sin. Var pentru anilism (v. / Angstrom. avand senzatii. s. an • priv. acompaniaza formele severe de *anxietate.•priv. este utilizata ca baza pentru obtinerea de numerosi derivati utilizati In calitate de coloranti In industria textila. In anemiile hemolitice. ANIMAL. abdominalis. angor. [Lot. f. Var. [Cjerm. / anisotrope. Poate fi profesionala sau accidentala.nspira. n. ops. m. s.). animal.: a. adj.. 1814-1874. cu formula CeH5NH2.: *izocorie. cu rol In vederea stereoscopica. fie din insecuritatea sa la amenintarea Neantului (Heidegger). 170 ANIZOTROP ANILINA.: anilinism. an -priv. f. f. s. / anhi-drotic.

dilata-bilitate. [John Dalton.. ANORHIDIE. A. care Inseamna absenta congenitala a unui ochi. anorexia nervosa. s. ANOD.] Absenta completa a dintilor temporari si a dintilor permanent!'. ANOREXIE. [QT.priv. / anorexia. adj. ANOREXIE MENTALA / anorexic mentale / hysteric apepsia. f. ANONICHIE. f. / anonychia. an • priv. on -priv. odyne = durere} Despre remediile destinate sa calmeze dure-rea si care nu actioneaza asupra cauzei unei anumite boli. iar cele infe-rioare lui m . f. si a pozitiei acesteia. care apartin subfamiliei Anofeline (Anophelinae). uneori. fara importanta. V. odous.] 1) Forma de *afazie In care pacientui este incapabil sa denumeasca obiectele. osme = miros. f.] Proteina globulara (200 kDa) care leaga *spec-trina cu proteinele membranare integrate ("banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare. V.: protanopie (v. eel mult in cadrul 'sindromului Babinski. ANKILOSTOMIAZA. f. / anonychie. -ykhos = unghie. f.priv.: anorexia nervosa.. Sin. / anopsia. s. fiz. a. a. s. Nemato-cere. gr. ar putea fi In relatie cu 'sindromul Simmonds.] Calitate a unor corpuri cu structura interna ordonata (ex.. s.2T.. 2) Absenta vederii. [Gfr. rezistenta la tractiune. [Qr. f. dependenta de contextui familial. / anodontia. (in . f. nosos = 6oala. / anomalie. adj. / anophtalmie. [Qr. S-a propus sa se considere a. anomos = nereguiat (an . ANOMALIE. este uneori conventionala. s. [Cjr. Evolutie imprevizibila. / anosodiaphoria.: aberatie cromozomiala (v. ANODONTIE. / anosmie.} Absenta tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea. onoma. \Gjr. on . }C. s. f.] Absenta simtului odoratului (mirosului). anomaliu = tte. s. on -priv. s. Sin. Include un numar mare de specii de tantari (circa 300). [Qr. / ano-sognosia.priv. s. / anode. Se sustine ca a. organon = instrument. lat. aspect. {Qr. profesor la. an • priv.a produce.idan fi naturalist engie-z. / anorexie. / anopia. ma-sind. ideal cristalele. / anorexigene. [Cyr. 'M'anc Hester. 1766-1844} Sin. ANKIRINA.. \Gr. cunoastere. cu hipermetropie (v. care a studiat si daltwumul.d de (ege)} Modificare patologica.} Care este contrar structurii. tinand seama de sensul curent al cuvantului. gnosis = perrepere. Poate fi periferica (leziuni la nivelul zonei olfactive) sau centrala (leziuni ale scoartei cerebrale). / anodin. f. observata la bolnavii cu tulburari psihopatice. de care.). organum. \(^r.ANIZOTROPIE ANIZOTROPIE. ab = indepartat de. -idos = testicuf} Absenta congenitala a ambe-lor testicule la un subiect cu cariotip XY. -atos = denumire. s. / anorchidie. adj. / Anopheles. drum. s. f. anomalus. / anomia. vedere} Termen relativ vag cu urmatoarele sem-nificatii: 1) Absenta sau starea rudimentara (malformatii) a ochilor.. s. diferite tipuri de 'Plasmodium (faldparum.). / anodontie. De-vierile superioare lui m + 2T ar fi a.] Indiferenta afectiva pe care un subject o manifesta fata de o stare patologica proprie. ankyra = awora. utilizat In cura de slabire cu precautiile de rigoare. a .. / Anopheles. indolor. Ex. f.] Electrod pozitiv.] "Cecitate temporara care apare In cursul variatiilor rapide de viteza (crestere sau reducere) sau In cursul acrobatiilor. ANOFEL. [Lat. an . s. si anosognozie. f. -aux. iar cele situate In afara intervalului m ± 4T. sau mineral.a.: fosfor a. gr.: un suflu detectat la auscultatia inimii care exista fara leziuni orificiate sau mio-cardice.i ophthalmos = ochi} Absenta congenitala a ambilor ochi. A. ANODIN. prin extensie. s. V. d wufi sufere-a. / anorexiant.] Diminuare marcata sau pierdere a apetilului. conductivitate electrica. [Gfr. trope = intoarcere. anopheles = vdta. ale unor agenti infectiosi: arbovirusuri. adj. s. m. Se gaseste In banda (4. adj. orkhis. Desi ar putea prezenta interes. s. gennon .. [Gjr.priv. apsis = vedert. cHimist. an .} 1) Care diminueaza apetitul. manifestata prin hipotricoza si hipohidroza. de la gnonai = a cunoaste} Termen ce desemneaza igno-rarea sau nerecunoasterea de catre un bolnav a tulburarilor sale. / anorganique. [Qr.te. s. an -priv. Wucherena bancrofti. s. determinate pe un esantion reprezentativ din populatie). m.nf:d. organicus. f. adj. benign. ana = fn sus. / anode. f. s. ops. Limita Intre normalitate si a. gf. "hemianopsie etc. 2) Medicament destinat reducerii senzatiei de foame. -ina. [Lat. 3) Uneori sin. s.1) la analiza proteinelor membranare prin *electroforeza In gel de poliacrilamida. / anosodiaphorie. / anosmia.) In functie de directie. din [at. 1) an . ANOPSIE. octontos = dinte. Prin extensie.i nomos = obttd avdnd forf.. s. opos = vas. m. prin defect.priv. s. aorma = reguid. spre deosebire de *monoftalmie. cu exceptia celor din sistemul cubic) de a prezenta o variatie a proprietatilor lor fizice (coeziune. viteza de propagare a sunetului. an • priv. de [ege. Este de o rezistenta extrem de mare la trata-mente. / anomie. f. f. f. 2j a . s. adj. 2) Absenta respectului pentru legi si reguli specifice diferitelor institutii.).. s. Apare Indeosebi la tinerele Intre 15 si 20 de ani determinand amenoree si scadere In greutate care poate ajun-ge la 'casexie. ANOSOGNOZIE. malariae si ovale). ANOREXIGEN. V. ANOSMIE. ANOMALIE CROMOZOMIALA / anomalie chromoso-nique / chromosome anomaly. hemiplegie stanga In cadrul 'sindromului Babinski. prin exces. f.. / anopie. s. anorexie mentala. de obicei "congenitala si *familiala. -e. V. ANORGANIC. Indeosebi a formei sau structurii unei formatiuni anatomice si. orgtinikos = referitor la un instrument. hodos = cole.). care nu respecta norme sau legi.. Bra urmari. poate fi observata si In cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare moleculara..r. an priv..} Gen de insecte (tantari) Diptere. asociata uneori cu *displazia ectodermica ereditara. n. lat. nosos = fioala-'i diaphoria = difer-e.: anorexie mentala (v. m. Femelele (hematofage) sunt vectoare. ANOSODIAFORIE.). s. si normal. / abnormality. -ale. adj. [C?r. ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia ner-vosa. functiei sau comportamentului "normal.. f. / ankyrin. s. / inorganic. / anopsie. 171 . / anormal. monstruozitati.reguiarita. ANOFTALMIE. nepericulos si. In acest caz. 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ. si monorhidie. ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton. / abnormal. orexis = apetit. este expre-sia unui dezechilibru psihopatic.ma. s.priv. / anosognosie. f. gr. de la. Var.priv. ANORMAL. vivax. m. psihopatie. f. s. este foarte frecventa In cazul alterarii functiilor denumite simbolice: *afazie Wernicke. prin Intepaturi.. de [a trepein = a inloarce.priv. situate In afara intervalului m ± 3T pot fi denumite variatii singulare. Sin. {CJT. s. anomalous.. s.priv. a luminii etc. A.] 1) Element chimic neinclus Intr-o molecula ce contine carbon. f.. an . anomaly. f.tor. f. / anisotropie. / anorchia. cu pastrarea capacitatii de a ANOSOGNOZE Ie recunoaste si utiliza. isos = ega[. a • priv. / anophthalmos. nomos =• allied availd forf. ANOMIE. s. onyx. pozitiei. f. f. |^r. termenul este putin utilizat. f. s. f. 'agnozie vizuala. / anodyne. / ankyrine. orexis = apetit. Diminuare sau abolire a alimentatiei prin refuzul hranei sau pierderea apetitului. In 'isterie sau In relatie cu un conflict familial. congenitala sau dobandita. variatiile unui caracter situate In afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului si T abaterea standard. Ex. ANOPIE. pentru anchilostomiaza (v. / anisotropia.. s.

[Lat.priy. ante = mainte. . ANTEHELIX.rm. positio. deoarece stricto sensu Inseamna absenta oxigenului din sange. ANSA HENLE / anse de Henie / loop of Henle. axul corpului uterin. / anteversion. adj. / anovulation. flexio. brachium. ce declanseaza raspunsuri de intensitate scazuta. / anterograde. -onos = Brat. natalis = de naftere.. an . n. s. situata anterior fata de "helix. Marginea convexa a a. 6) a. astfel Incat.] 1) Despre un muschi a carui actiune este opusa actiunii altui muschi.priy. s. s.. f. / anovulation. / anterior. ascendentilor sai (a. f. se diminueaza sau se anuleaza efectele unor actiuni. -ntis = antecedent.] Care preceda 'nasterea. oxys = acm. de ia natus = nascut fi nasci = a se no/ite. n. / anoxie. adj. 4) a. / anse. 4) A. adj. s. ante = mainte... -e. A. competitiv sau necompetitiv. s. f. nu declanseaza reac-tiile de raspuns celular. / antehypophyse. i. ANTE PARTUM. -onis = punere. ceea ce Inseamna ca se va exprima efectui substantei cu concentratia moleculara mai mare. / forearm. 3) A. ante = mainte. partial: ventral. f. fulminanta. Cat. de ia flectere = a wdoi. cu care este asociata.). \Qr. hucid. s. [Lat. NA. ane-mica prin scaderea concentratiei de hemoglobins sau a nu-marului de eritrocite din sange. stagnanta. prin insuficienta acuta a fluxului sanguin coronarian. s. f.} Termen discutabil. m. / anterieur. / anteflexion. 2) Termenul este utilizat frecvent cu re-ferire la orientarea normala a uterului. personate). de ia vertere = a wtoarce. de ia phyeia = a create. ANSA.an.] Care calmeaza durerea. Ex. [Qr.} 1) Curbura anterioara exagerata a unui organ sau segment de organ.. ftiinpifica ovulum = ou mic. ansae. v. adj. prin perturbarea utilizarii tisulare a oxigenului. ANTENATAL. rezulta prin competitia de legare la acelasi tip de receptor. ANTEBRAT. |br. / anteposition. prin dimi-nuarea rapida a continutului de oxigen din sange. / antalgique. ANTEVERSIE. ce poate avea ca rezultat diminuarea. [Lat. ANTAGONIST. de in ovum = ou. antihelix. f. [Lat. rezultat al fluxului sanguin capilar inadecvat. s. s. sunt cuprinse Intre cele doua foite ale mezenterului.: blocante de canale calcice (v. adj. ANTEROGRAD. / avant-bras. s. ANOXIE. ante = inainte. anthelix. f. anularea sau inversarea efectelor lor. neonatala. anoxyemie. s..: medicament sau molecula hormonala endo-gena) de catre o alta substanta. feno-men sau substanta care se opun unei anumite actiuni. ANTAGONISM. Sin. m. ago-nisti si a. exista un spectru larg de agonisti si a. -onis == mdoire. de altitudine v. 2) a. [Qr. ANTALGIC. f. [Cjr. s. adj. / anoxia. anteflexie si anteversie. 2) Despre un sistem. [Lat.: 1) A.: a. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substante (ex. A. for-meaza un unghi ascutit cu axa colului. a nou-nascutului. anterior = mai mainte.. hipofiza. adj. / antecedents. cedere = a merge} Toate faptele sau circumstantele anterioare unei boli si care privesc: 1) starea de sanatate a subiectului examinat (a. / antacid. de [a gradi = a merge. mart.] 1) Mis-care In sens anterior. n. s. treapta. ANTIACID. Tipuri de a. prin flectare. Legarea se produce conform *legii maseloc. dar termenul este utilizat frecvent In locul celui de "hipoxie.] 1) De-viatie anterioara. Intre cele doua extreme. tub urinifer si nefron. m. ANTE MORTEM. 3) a. de la ponere = a pune. s. NA: antebrachium. termen prin care se precizeaza pozitia unei formatiuni situate Inaintea planului frontal. avand ca rezultat o extractie anormala a oxigenului. s. 2) Care se produce de la un moment dat.: pozitie a. care con-serva curbura sa normala. adj. oxys = acrui o\igen. / antiacide. 2) Exagerarea anormala a *anteversiei uterine. f. afgos = duren. s. anti = contra. s. / loop. s. [Lat. histo-toxica. a unor organe fata de pozitia lor anatomica normala. Ex. gr. / antalgic. ca o consecinta a unei opriri a circulatiei sau a unei *anoxemii. 'JCeide(6erg fi Gjottingm. helix = fpirald. m. s. n.\ Absenta "ovulatiei. versum. pi. anatomist ge. f. n. a. ineL] 1) structura anatomica In forma de bucia sau inel.. In sens propriu reprezinta o Intrerupere. adj. physis = creftere.ANOVULATIE ANOVULATIE. s. / antagonisme. comparativ de [a ante = inainte. tratament a. -rtis » moarte. pe care Ie des-criu jejunul si ileonul. m. organ.] V. s. 7) a. / anteposition. Pentru comparatie. ANOXEMIE. A. [Lat.. partiali. [Qr.} V. s. [Lot. / antenatal. rau de munte. gra-diis = pas. f. m. ante = inainte. ca mijioc pentru insertie si Ie furnizeaza nervi si vase sanguine. adj. partus = nafte-re.: amnezie a.. medicamentos: actiunea a doua medicamente administrate Tmpreuna. / anoxemie. s. dim. ANTEFLEXIE. a carui presiune scade In tesuturi. ANTERIOR. microbian: relatie In care o specie microbiana exercita o ac-tiune defavorabila asupra uneia sau mai multor spedi micro-biene. antugomstRs = oponent.] Locutiune latina semnificand Inainte de "travaliu. la nivelul partii lor concave. f. In principiu. 2) In bacteriologie. ante = mainte. / anox(a)emia. 3) Substanta care. Sin. biochimic. de ia anti = contra. competitivi sau blocanti Tmpiediti5 172 ANTIACID accesul 'agonistilor la receptori. Ex. antagonisma = pozifie. \Lut. 3) a. a inamta. NA: ansa. / anthelix.] Segment al membrului superior cuprins Intre cot si pumn. al carui corp este flectat Inainte si formeaza un unghi de 100-120° cu axa'colului. f. 1809-1SS5. [Lot. / antenatal. an . / anteversion. antecedens.. [at. ANTECEDENTE. necompetitiv: reactie prin care se Tmpiedica o etapa care preceda formarea complexu-lui *agonist*receptor. s. poate desemna a •hipoxemie deosebit de severa. an . activat de prima si inactivat sau blocat de a doua substanta. o?(igen. In forma de U. uteru-lui Inseamna deplasarea Inainte a uterului Intreg. 2) A. de Ca parero = a nafte.priv. Prin a. a. [Lot. s. ansa toarta.. s. ae ia anti = contra. NA: pars distalis adenohypo-physeos. este libera In interiorul cavitatii abdominale. de regula localizata. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neutralizare. s. comparatip de [a ante = mainte} In anatomie. Medicament cu aceasta proprie-tate. n. care Ie servesc. [Qr. ANSA INTESTINALA / anse intestinale / intestinal loop. / anteflexion. / anterograde. gr. -atos = sange. ANTEPOZITIE.} Deplasare globala a unui organ 'anterior. prea flectat Inainte. [Lat. i. fenomene sau substante. brakhion. desi se leaga la un 'receptor.. f. baima. familiale). utilizat pentru In-samantarea mediilor de cultura cu bacterii. In aces-te conditii. ago-nistes = [uptdtor. ereditare sau eredocolaterale). profesor la Zurich. f. / anterior pituitary.\ Stricto sensu absenta totala a oxigenului.} Locutiune latina semnificand Inainte de *moarte. ANTEHIPOFIZA. adj. hypo = sub. ante = wainte. gr. anti » contra. pi. Fiecare dintre cele 15-16 curburi. f.. ANTAGONISTI DE CALCIU / antagonistes de calcium / calcium antagonists. m. ante » mainte. lat. / antagonist. a aportului de oxigen la nivelul unui tesut. 5) a. s. organe. / anthelix. a. de ia antecedere = a preceda (ante = mainte. m. Se pot distinge: 1) a. [Friedrich Gusttiv Jukob Uenie. 2) a.} Proe-minenta curba a pavilionului urechii. acidus = aero. / history. mio-cardica. agonizomai = a iupta fi agon = iuptd} Opozitie redproca Intre doua actiuni ale unor sisteme.] 1) Care se opune acizilor. anterior = mai mainte. [Lot. eventualitate practic imposibila. / antagonism. / antagoniste. s. ante = inainte. adj. fir metalic (platina) ter-minat cu o bucia si fixat pe o tija metalica. fami-liei sale (a. pi. s.

ANTIBIOGRAMA. angina = sufocare. adj. V. ANTIARITMIC. / antibiotique. s. therapeia = trata-ment. sunt grupate In familii: betalactamine. in vitro sau in vivo. sunt utilizate ca *spasmolitice.: a) stabilizante sau anestezice ale membranei.. / antibiotic. prezinta. / antibacterien. m. s. adj. Sunt eficiente Indeosebi Tmpotriva germe-nilor gramnegativi. s. de. df. [Cjr.) 1) Care se opune 'anginei pectorale. adj. [at. s. V.: antivitamine K. a. cu anticorpii. contraceptiv. deci. conceptio. 2) Denumire generica a unor substante naturale produse de catre unele microorganisme. s. 2) Medicament pen-tru tratamentui *insuficientei coronariene. / antianginal. m.. s. / anticholinergic. ANTICONCEPTIONAL. anti = contra. IX. (at. ergein = a [ucra. -e. / antiamaril. / anticonvulsivant. glico-peptide.] 1) Care previne *sarcina. s. / antibacterial. Triplet de oligonucleotide de ARNt care permite legarea de codonul corespunzator de pe o molecula de ARNm. m.re. [Cfr. [Cjr. adj. / anticodon. al!os = aitui ergon = iiicru. m. anti = contra. a sufoca... -e. anticipatio. a. a anticipa (ante = Inainte. n. / antiarythmique. adj. mecanismut de actiune si efectele clinice. din aceasta cauza. s. khole = 6iia. pulmonare sau sanguine. / antibiotherapie. / antibiogramme. / antibiogram.. V. antimitotice. b) cea mai mare parte a "betablocantelor adrenergice. [Cfr. la ergein = a. andros = bCa-bat. contraceptive. / anti-anticorps. antimitotic (2). s. exercitata Indeosebi la nivelul *aciditatii gaslrice. adj. -onis = grcw\ ditate. polipeptide. / antisludge. 2) o substanta naturala care circula In sange. s. cu efecte asupra potentialului de actiune sau asupra perioadei refractare efective. neutralizand activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare.. Pe baza efectelor celulare. [Lot. ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants.. s.. n. -euse. -onis = anticipatie. a coagula. n. s. determinate de *alergie. -oris = corp} Anticorp capabil sa interactioneze cu proteinele plasmatice si. ANTICIPATIE. V. spanioia amarillo = galften. alterata.. standard se studiaza efectui bacteriostatic al unui antibiotic dupa difuziunea acestuia In geloza (unde este cultivates bacteria) pornind de la un disc si se masoara concentratia minima inhibitoare. canal de potasiu. gramma = insc. adj. [Qr. m. dim. anti = contra.. / antiepileptic drug. V. si X ai coagularii este. Actioneaza prin distrugerea membranei bacteriene. si agregarea eritrocitelor si a plachetelor. avantajul administrarii orale dar nu pot fi utilizate In urgente. n. macrolide. s-au dezvoltat a. / anticoagulant. / anticipation. care inhiba doar in vitro formarea tromboplastinei. / antiagregant. anti = contra. / antibiotics therapy. / anticodon. (at... Cat.oagulare = a In-cfiega. si nu a actiunii clinice.: medicament a. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. oner. -enne. -cri = roc. m. cuta-nate. 2) Substanta sau procedeu care previn sarcina prin Tmpiedica-rea *fecundatiei. s. [at. antisecretorii gastrice.. capere = a [ua). de sin-teza. actiune. Ex. In ultima perioada.] 1) Despre o substanta care se opune actiunii "acetilcolinei. m. s. de [a baktcria = fiaston.. s. sou gr. / anticonceptive.\ V. adj. ANTI-ANTICORP. In scopul determinarii sen-sibilitatii acesteia la antibioticele testate. se disting patru grupe de a. s. gr. pi. [Cfr. s. a . 2) Anticefaline sau antitromboplastine. 2) Substanta care inhiba eliberarea de acetilco-lina sau blocheaza actiunea acetilcolinei deja eliberate. \Gjr. -elle. -euse. [Qr. s. capabile sa Tm-piedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau sa Ie dis-truga (*bactericide). ANTIANDROGEN. n. Anticolinergic. Datorita acestor proprietati. si antibiotic. *gramicidina si *polimixinele. / anticoagulant.} (Substanta) care are actiune "bactericida sau "bacteriostatica. ANTICOAGULANT. s. anti = contra. [Cjr. VII. o. / antiandrogene. [ucra} (Medicament) care se opune mai mult sau mai putin complet manifestarilor generale. m. pentru unitatile medicale mari. s. ANTIANGINOS. n. anti = contra. n. adj. de (a angere = a strange.rie. antitubercu-loase. m. adj. anti = contra. In prezent. Int. anticoagulante circulante. adj. aati = contra. n.. ANTIALERGIC. *antiemetice.] Termen generic care defineste un tratament cu *antibiotice. Familie de *antibiotice produsa de bacterii din genul Bacillus.. s. bias = viata. m. adj. [Cjr. anti = contra. s. s. nitroimidazoli.ANTIAGREGANT ANTICONVULSIVANT 2) Medicament cu aceasta proprietate. canal de sodiu... Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagu-larii. canal de calciu. ANTIAGREGANT. f. n. *midriatice si antiparkinsoniene. tetracicline.. adj. ANTICANCEROS. / antiantibody. adj. [Qr. f. / anticancereux. adj. aggregare = a aduna [a un ioc. adj.. ANTIBIOTIC. Din aceasta familie fac parte: *bacitracina. de (a anticipare = a o (ua Inainte.. antifungice. anti = contra.] Tendinta unor boli de a debuta mai timpuriu si de a se prezenta sub forme mai severe de la o generatie la alta. s. [Qr. s. n. anti = contra. adj. m.] Procedeu de determinare in vitro a actiunii unei serii de antibio-tice asupra unei suse bacteriene. / antiandrogen. / antineoplastic. corpus. f. s. / antiamaril... In functie de formula chimica. / antiarrhythmic.. ANTICODON. cra6. si antiulceros. derivati de oxichinoleina. s. ANTIBACTERIAN. anti = contra. anti = contra. -ina... anti = contra. [Cjr. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagulants circulants / circulating anticoagulants. adj. m. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides. s. antibiomimetice. f. [at. ANTICONVULSIVANT. / antiallergic. adj. ANTIAMARIL. de (a therapeuein = a ingriji. gennan = a produce. se alege antibioticul care inhiba eel mai intens dezvoltarea unei anumite bacterii confirmata ca fiind agent patogen al unei anu-mite boli. bias = viafd. (^r. anti = contra. n. ia con-ccptare = a deveni msarcinata. adj. dezinfectant. ex. [Cjr. Indeosebi cu referire la medicamentele care Tmpiedica dezvoltarea anumitor microorganisme. adj. 2) Denumire generica a medica-mentelor cu aceasta actiune. anti = contra.priv.} 1) Care se opune formarii de *agregate de globule rosii sau de trombocite In vase. se utilizeaza sisteme automatizate de efectuare a a. Prin a. adj. Sinteza factorilor II. prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice. In scop terapeutic. ankein = a sugru-ffia. [Qr..: heparina.. rezultand proteine non-gama carboxilate incapabile sa fixeze calciu denumite si PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists). anti = contra. convul173 . adj. bakterion.. adj. / anticipation. s. care permite determinarea sensibilitatii. m. / polypeptide antibiotics. s. / anticonceptionnel.. rezistentei sau sensibilitatii limita a susei. m. bias = viatd. ca si a analogilor sintetici ai acestora.} Care se opune actiunii *hormonilor androgeni. V. rifampicine.] Care se opune *febrei galbene. ANTIBIOTERAPIE. rhythmus. f. / antiallergique. careia Ti afecteaza cinetica. / antiangineux. adj. d) o serie de inhibitori de calciu. Sin. ci doar In tratamentui de lunga durata al *bolii tromboembolice. [at. c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului. antiseptic. anticorpi care neutralizeaza una din proteinele coagularii. concep^ie. adj. amino-glicozide.. A. s. 3) Substante care interfera cu o reac-tie de coagulare. s. r. cancer. n. Substante care inhiba coagularea plasmatica.] 1) Care se opune vietii. rhythmos = ritm} 1) Care se opune tulburarilor de ritm cardiace. s.\ Care Intarzie sau Tmpiedica coagularea san-gelui: 1) un agent fizic sau chimic introdus din exterior. / anticholinergique. fata de "heparina. m. m. Grup de anticoagulante antagoniste ale *vitaminei K.

Rh.ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps antiphospholipitionarea fiziologica a sistemului nervos central. fectioasa etc. cu rol buna parte din cei cu hipertiroidie tireopriva primara sau boala patogenic In anemii hemolitice autoimune. este in curs. cu specificitate pentru antigenul antigenul P al eritrocitelor la temperaturi scazute si determina sistemului Rh (v. A. perfect. thyroxin antibodies. destinat sa suprime crizele comitiale. ori ca complement. si Int. perinucleah (p-ACAN) . cu hematii tratate In prealabil cu un ferment practice si In cercetare. A. este enorma. v. m.: anticorpi celulele tiroidiene 'in *tiroidita Hashimoto. Cateva tipuri: ANTICORPI ANTIPEROXIDAZA T1R01DIANA / anticorps anti1) A. provocand fie pentru *granulomatoza Wegener. Nu exista a. strict identici. A. anti-tesuturi (autoanticorpi) care interactioneaza cu ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFILE / anticorps o serie de pro-teine musculare. au ANTICORPI ANTITIROXINA / anticorps anti-thyroxine / antifost detectati 'in car-ditele reumatismale. reactioneaza cu structurile sarcolemale ale muschiului cardiac. a. pe care o inhiba exista In serul majoritatii pacientilor cu boala Hashimoto si la o numai prin fixarea pe situsul catalitic. a. responsabil de for*imunitatii. anticorpi. s. Titruri crescute de a. detectabil prin proprietatea sa de aglutiperoxidazei sau a elastazei. 3) A. HA-1A) pentru neutralizarea efectelor endotoxinelor. anti-TPO. caracteristid lupusutut eritematos acut diselegare necovalenta cu antigenul. sunt produsi de celulele *hibridoamelor. cu specificitate dubia. reaginic. Apare m imunizarea persoanelor Rh negative cu hemoglobinuria paroxistica nocturna prin hemoliza mediata de sange Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos. Familie foarte eterogena de barbitalul. A. 20) A. actioneaza asupra antige-nului ca *aglutinina. urmare a sarcinii incompati-bile). nare a hematiilor de oaie. mononucleoza inreactii antigen-a. ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de Donathcare are un situs de combinare specific pentru un antigen. 11) A. Termenul este rand pentru identificarea extrem de precisa a unui anumit antidiscutabil. de antigeni cu care organismul nu a venit anterior In contact.). scaderea activitatii biologice a hormonilor tiroidieni. Sin. / anticorps. Indeosebi ciroza biliara globulinemie Waldenstrom).i 9{e. Sin. A. reagina. benzodiazepinele. sclerodermie. v. plas-mei sunt cuprinsi Intr-un minat si anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine). ca mijioc de diagnostic In diverse boli infectioase. 17) fizwio-gie. In primul proteolitic (tripsina). ANTICORPI ANTICARDIOLIPINA / anticorps anti-cardiolipine / ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOAME NONanti-cardiolipin antibodies.ANTICORP ANTICORPI MONOCLONAU PENTRU LIMFOAME NON-HODGKINIENE sus. detectabil m serul unor oameni (sau animale) normali. celular. Abrev. antiinsulina apar Basedow-Graves. ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps monoclonaux / monantibody. citotoxic.ditina m 1930. Indue hipotiroidismul primar prin primitiva. Diversitatea a. midic anstriac. A. apartin Indeosebi IgG. HODGK1NIENE / anticorps monoclonaux pour les lym174 . propriu'asi (c-ACAN) sunt blocarea. varietate de a. termolabil. prezenti atat la padenti cu boala tiroidiana imuna. Autoanticorpi circulanti Tmpotriva hormovarietate de a. ca si implicatiile In patologie. gen dintr-un amestec si pentru obtinerea unor *vaccinuri cu ANTICORP REAGINIC / reagine. / reagin. s.) specificitate deplina si. Tip de anticorpi anti-tisulari de a reactiona specific. antimuschi noted. specific Indreptati Tmpotriva proteinazei serice neutre din granu-lele pentru antigeni din membrana celulara. anti = contra. care reactioneaza cu o enzima data.). poarta *situsuri de combinare pentru anticorpii anti-ADN. utilizati experimental (a. profesor dt medicinci interna la 'Vima. de asemenea In *lupusul acut diseminat cat si In *poliartrita este esentiala pentru dezvoltarea reumatoida (reprezinta factorul Haserick. precipitant. 18) A. s.: a. premiut 9{p6e. pe masura diversitatii *fosfolipidelor. nici plasmodtar. antinuclear reactioneaza cu cytoplasmatiques anti-neutrophiles / cytoplasmic antineudiverse structuri nucleare. de la convellere = a zdmncma. f. anticelular. antireceptor reactioneaza cu trophil antibodies. corpus. t. antitireoglobu-lina) antienzima. ciroza. monoclonal! (v. Producerea de a./me. Inventarierea aces-tora *epilepsie. umani monoclonal! fata de endo-toxina prezent In umori. antimicrozomali apar In tiroiditele autoimune si ANTICORPI ANTITIREOGLOBULINA / anticorps anti-thyroreactioneaza cu antigeni microzomali prezenti m cantitati mari in globuline / antithyreoglobulin antibodies.: macroplasma 'in anu-mite afectiuni hepatice. Karl Landsteiaer. Donath. fenitoina.lupus anticoagulant") a fost asociata cu atacuri ische'mice care suprima crizele comitiale. antimiocard.[ pentm A. cu antigenul sau specific poate fi marea "celulelor lupice).). Sin. care apar doar In conditii speciale. difera atat fiecare avand indicatii preferentiale 'in functie de tipul de prin structura cat si prin specificitate. ce antiperoxidaza tiroidiana (v. 2) A.Tmpotriva mielo'antigenul Forssmann. 10) A. 8) A. 16) austri-ac. A. V. deocamdata fiind ANTICORP. \]ulius *iar celalalt pentru alt antigen. proveniti din acelasi *clon fixeaza si tl sensibilizeaza dar nu produce nici aglutinare. umoral. anticelula parietala gastrica. acidifiere. 13) A. Au aplicatii albuminos (plasma). A. anticorpi anticardiolipina. -oris c corp. reactie In mediu gen. de aceea. sunt prezenti si In alte afectiuni: pusa In evidenta prin diverse reactii in vitro si in vivo. care precipita cu antigenul.] 1) Despre un medicament (.: a.: reagina (v. c. fata de azurofile. sensibil la ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies.. Prezenta In circulate a a. m. a. A. foarte eficace. prezenta in mod natural sau produsa in organism (sange sau ANTICORPI ANTINUCLEAR1 / anticorps antino-yaux ou antitesuturi) sub actiunea unui 'antigen si care poseda proprietatea nucleaires / antinuclear antibodies. 15) A. antieritro-citar. cu aceasta. imuno-precipitare. iar a. Abrev. avand aceeasi specificitate pentru un anumit antihemoliza. hibrid. de natura proteica. IgG care se leaga de A. 14) A. Forssmann. proteinele mem-branei interne mitocondnale.Q. in vivo sau in vitro. A. "test Coombs etc. fie stimularea functiei celulare. indud fenodes / antiphosphoiipid antibodies. bodies. cu antigenul care reactioneaza cu antigeni situati pe suprafata nucle-ului corespondent. fata WO-1950. m. Landsteiner / Donath-Landsteiner antibodies. c. 7) A. prezenti grup de globuline denumite *imuno-globuline. pana la denaturare. antimitocondrie. 5) A. hepa-tita cronica activa.: ACAN. In prezenta antigenului sau specific se oclonal antibodies. anti-tesuturi (autoanticorpi) care reactioneaza cu nilor tiroidieni. 6) A. fara a modifica func.} Tip de a. (sau de a. Se recurge la hepatita cronica activa. de importanta exceptionala. Markeri sensibili (85 %) si specifid (95 %) anumiti receptori de pe suprafata unor celule. / antibody. a. variatiile de temperatura. [Qr. 2) Medicament dintr-un grup cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adultii tineri. natural. 4) A. 9) A. descris ca entitate nosologica *sindromul antifosfolipidic. Ex. 19) A. 12) A.) Substanta specifica. IgM sau IgA si indud: *lizina sau 'precipitina. a.: anticorpi 'in serul sanguin al diabeticilor tratati cu insu-lina si reactioneaza antitireoglobulina. Combinarea unui a. A. Sunt prezenti m cat si cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex.tii yorl^ 1S6S-1943. ce reactioneaza specific cu suprafata diferite-lor peroxydase thyro'idienne / anti-thyroid peroxidase antitipuri de celule. Anticorp care. patoiog fi seroiog de engine.

adj. s.). adj. anti = contra. / anti-oestrogene. dar nu 175 . de. CA 50 si markeri tumorali. yatolog si imumiog suedes. / antienzyme. / antidote. A. ANTIGEN CA 72.az. ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigene carcinoembryonnaire / carcinoembryonic antigen. markeri tumorali. virusuri. 2) Hormon care creste reabsorbtia de apa la nivelul tubului contort distal. gennan = o produce. zym = ferment. / antidiuretic. V. s. f. s. Diferiti a.] Sin. este 'tamoxifenul. antifongique. \Qr. favorize. glicoproteic asocial cancerului de san. Nu este riguros specific.9 / CA 19. [Qr. dar si a altor cancere (gastric. [at. anti = contra. CA 19. [Qr. adj. / folic acid antagonist. markeri tumorali. adj. en = in.). utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. care indue producere de *anticorpi specifid sau de *limfocite (*imunocite) si care interactioneaza specific cu pro-dusii raspunsului imun (molecule sau celule). DEX. 1868-1947.. drojdie.: ACE.. uleioasa sau pulbere de retrohipofiza (vasopresina sub diferite denumiri comerciale). s. ANTIESTROGEN. inclusiv la om si denumit datorita acestui fapt heterofil (pentru ca se gaseste la organisme aflate la distanta In arbo-rele filogenetic). asigurand rezistenta la boala. m.). substante toxice etc. / antidiuretique. s. proft. fibra = fi6rd/ -ina. / antigene. V.). / antifolique. nu sunt straini pentru subiectui respectiv. adj. iat. f. ANTIGEN FORSSMAN / antigene Forssman / Forssman's antigen.: o grefa cutanata prelevata de la nivelul coapsei si depusa In alta zona la acelasi individ nu este recunoscuta ca straina si nu va fi rejetata. s. Inductia raspun-sului imun se numeste *imunogenicitate. 2) In homeopatie.. V. n. ia diourem -« a urina. Ex. Este prezent In majoritatea organelor. Cateva tipuri de a. utilizabil pentru supravegherea acestora. V. adj. / antigen. distruge. utilizabil In urmarirea acestor tumori. pot fi utilizate ca *antimitotice. ANTIDROMIC. Concentratia sa plasmatica normala este sub 40 Ul/ml. anti = contra.9 antigen. adj. [a. marker tumoral relativ util In urmarirea cancerului colorectal.: antimicotic (v. In terapeutica. m. sunt utilizati pentru inducerea stimularii ovulatiei In caz de infertilitate. deci.. a. ANTIFUNGIC.9 / antigene CA 19. emeficus. sunt extrem de diverse: bacterii.ANTIDIURETIC phomes non-hodgkiniens / monoclonal antibodies of nonhodgkin lymphoma. protectiv.] Sin. {Cjr.: antivomitiv (v. 2) Medicament care Tmpiedica fibrino-liza. Sursele de a. m.4 antigen. ai aceluiasi individ. n.SOT rfe 6ai'terio[ogie si patologie generaid ia Lund. Nu este riguros specific si prezinta o concentratie plasmatica normala sub 35 Ul/ml. la phlox.. 'antipaludice sau ca *antibacteriene In asocieri cu unele *sulfamide. [Qr. s.} Care se propaga In directie opusa caii obisnuite. s. V. avand efect de scadere a debi-tului urinar. de la lyein = a distruge. Concentratie plasmatica normala sub 23 Ul/ml. oistros = dbrintd. antidromein = a merge. iar con-centratia sa plasmatica normala este sub 30 Ul/ml. s. (v. asocial cancerelor digestive si ovariene.3 / antigene CA 15. / antifungal.3 antigen. Abrev. celule sau proteine straine. anti = wntra. Concentratia sa normala In plasma este sub 2. In continuare. / antifungique. iat. Deoare-ce stimuleaza productia de *gonadotrofine.5 ng/ml. m. Obs. dromos = cursa. de. anti = contra. A. utilizati ca *markeri tumorali. Substanta care exercita o actiune antagonista *acidului folic.} Inhibitor enzimatic avand actiune de neutralizare spedfica. de ia anti = contra. / antidromique. [Cfr.: solutie apoasa. V. glicoproteic asocial cancerelor ovariene. antidotum = anticfot. a. m.. vasopresina. fungus = ciu-perca.. gr. ANTIEMETIC. s. antigeni fetali. n. sou phlegein = a ardf. V. cf. chimic. s. care dez-volta o imunitate de protectie. A. 4) A. adj. cu actiune puternica dar de scurta durata. Abrev. ubicuitar. ANTIGEN AUSTRALIA / antigene Australie / Australia antigen.. ANTIGEN CA 15. anti = contra. s. a.. diouretikos = care. anti = contra. s.. / antiphlogistic. In raport cu care este mai putin specific.4 / CA 72. sou [at. Sin.: a.. s. A asocial cancerelor colorectale si pancreatice. A.: HBs. m. oncofetal asociat cancerelor pancreatice. adj. s. hidatic. lytikos = care. gr. V. s. 2) A.] 1) Substanta capabila sa neutralizeze un toxic sau sa Tmpiedice efectele acestuia in organism. ANTIGEN CA 50 / antigene CA 50 / CA 50 antigen. adj. drum. utilizabil pentru urma-rirea acestui tip de cancer. ANTIENZIMA. ANTIDOT. Hbs Australia (v. gennan = a produce. Ex. m. V. Glicoproteina cu Mr de 200 kDa. varsaturi. ca si a. utilizati ca atare sau cuplati cu radioizotopi sau toxine. identificat la numeroase spedi de plante si animate. V. V. ANTIFIBRINOLITIC. m.] 1) Care diminueaza secretia urinara. ANTIGEN CA / antigene CA / carbohydrate antigen or CA antigen. directionati Tmpotriva antigenilor de suprafata ai celulelor din limfomul non-hodgkin. gt'. / anti-emetique. crosreac-tiv (mcrucisat-reactiv). deoarece con-tine a.: pi. ANTIGEN CA 125 / antigene CA 125 / CA 125 antigen. care. 5) A.3 / CA 15.: homeodot. / antienzyme. / antifibrinolytique. A. df. / antifibrinolytic [Qr.] Termen desuet.] 1) Care se opune actiunii estrogenilor. ant'i = contra. Cel mai important a. adj. Denumire generica a unei serii de a. pancreatice sunt folosite cu precadere In tratamentui pancreatitelor acute.). Are o spedficitate suficienta si o concentratie plasmatica normala sub 6 Ul/ml. ANTIGEN FORSSMAN ANTIGEN.). emetikos = care produce. si chelator. [Cfr. dotos = dot. s. medicament destinat sa atenueze o reactie excesiva determinata de administrarea unui alt medicament. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. 3) A.. / antidromic. n. / anti(o)estrogen. markeri tumorali. s. ANTIGEN CA 19. [Cjr. prin administrare intravenoasa.: 1) A. reflex axonic. obtinut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat si fenolat. a. Ex. / antidote. carcinoembrionar. / antiphlogistique. (Indeosebi acizii epsilonamino-caproic si tranemaxic) inhiba activarea 'plasminogenului sau a *plasminelor tisulare. / antiemetic. Casoni sau a. Termen actualmente desuet. emein = a romita. In continuare si atte tipuri de antigeni. impuls.} A. tract respirator). desemnand antigenul de suprafata al virusului hepatitei B. antigeni. s. pentru care nu este strict specific. care reactioneaza cu un anticorp pro-dus ca raspuns fata de alt antigen. 3) Medicament care se adminis-treaza in tratamentui 'diabetului insipid sau pentru a testa pu-terea de concentratie a rinichiului. [Cfr. CEA (engl. phlogistos = infiamaflii.. colorectale si gas-trice.. bio-chimic sau farmacologic. m. ANTIFOLIC.} 1) Care se opune *fibrinolizei. ANTIFLOGISTIC. adj.] Substanta sau celula straine orga-nismului. antagonist al actiunii estrogenilor la nivelul receptorilor tisulari si utilizat In tratamentui cancerelor de san dependente de estrogeni. adj. printr-un mecanism fizic. s.. adj.4 / antigene CA 72.a. n. w direcfie opusd. m. ANTIDIURETIC. ANTIGEN AUTOLOG / antigene autologue / autologous antigen. \John Forssman. m.. 2) Denumire generica a unui grup de medicamente cu aceasta actiune.: antiinflamator (v. n. unii a.. prin inhibarea competitiva a sintezei acizilor nucleici ca urmare a blocarii dihidrofolat-reductazei. Sin. adj. antigen CA 19. iar interactia specifica se numeste *antigenicitate. adj.9 si markeri tumorali. n. anti = contra.tl urinare. phlogos = fiacdra.9.

Detectia a. detectati la organisme aflate la distanta In arborele filogenetic. o gamafetoproteina. s. {'Lngi. cu utilitate clinica sunt *antigenul carcinoembrionar si *alfafetoproteina.: aloantigeni. Markeri tumorali. Ex. p. si sistem HLA. ANTIGEN HY / antigene HY / HY antigen. de natura lipoproteica depind de genele de histocompa-tibilitate. ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigenes leucocytaires communs / blood group antigens. sunt prezenti In mod normal la embrion (*a. existenti la indivizi identici genetic.N). antigen tisular. exista numai la embrion. hepatita B. cu patru gene alele majors (A1. eritrocitari controlat de un locus cu un numar variabil de gene alele. t. A. ANTIGENI HLA / antigenes HLA / HLA antigens. tisulari prin localizarea la suprafata membranei si prin reactiile imu-nitare pe care Ie provoaca. A.. sistem HLA. timp de eel putin 20 de generatii. Glicoproteina compo-nenta a secretiei prostatice (serin-proteaza kalicrein-like. Reactia Incrucisata a a. A. unde este prezent numai la ni-velul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann).. hepatita B. HY induce secretia unui hormon care tmpiedica gonadele primitive sa urmeze evolutia lor naturala catre tipul ovarian si dirijeaza dezvoltarea individului catre tipul masculin. V. V. o *grefa este acceptata numai daca primitorul si donorul prezinta a. ai proteinelor matricei . grup tisular. Acesti a. 34 kDa). ANTIGENI XENOGENICI / antigenes x6nogeniques / xenogenic antigens. la fetus. A. Lipoproteina de-pendenta de cromozomul Y. markeri tumorali. V. de asemenea. A. ANTIGEN TISULAR / antigene tissulaire / tissue antigen. homogrefa. se observa titruri Inalte de anti-corpi circulanti. prezenta In toate celulele mami-ferelor de sex masculin si care. 0) ale unui locus de pe bratui lung al cromozomului 9. care poate determina *rejetul tesutului (organului) transplantat.] V. sunt Inruditi cu a.titd B. core = ce-ntru. ANTIGENI GRIPALI / antigenes grippaux / influenza antigens.: anti-geni de transplantare. grupati In 'sistemul HLA.] V. F. tipic fiind *antigenul Forssman. 0 serie de glicoproteine care. A. In mod normal. caracterizeaza criza blastica de tip lim-foid din evolutia leucemiei mielocitare cronice. care se gasesc la specii diferite. a. in caz con-trar se produce *rejetul. a. marcheaza caracteristicile particulare ale fiecarui individ si joaca un rol esential In apararea organismului. ANTIGENI HETEROFILI / antigenes heterophiles / hetero-philic antigens. A. si antigeni heterofili. de unde interesul dozarii acestora In scop de diagnostic si de darificare a palogeniei. A. leucoplache-tari (In esenta sistemul HLA). t. (LCA. ANTIGENI ONCOFETALI / antigenes oncofetals / oncof(o)etal antigens. hemaglutininici .: a. Sin. dar poate atinge concentratii foarte mari Indeosebi 7n cancerul de prostata.H. orienteaza transfor-marea gonadelor primitive In testicule. Natura a. Sistem bine definit de a. C (nucleoproteici . Cei mai importanti a. markeri tumorali. A tost descrisa. V. A. Ca urmare. V. ceea ce sta la baza Inrudirii lor antigenice. este secretat In mod normal. ex. s. Anticorpii care apar la om In cursul "mononucleozei infectioa-se reactioneaza specific cu a. V. A. A. leucoplachetari sau tisulari. cu exceptia oilor. 'cardiolipina si *reactie Weil-Felix. t.pa. are o serie de aplicatii practice.: a. A. In serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic. apoi In alte cancere. sistem HLA. ANTIGENI SINGENICI / antigenes singeniques / syngenic antigens. Sin. a. B. a. hepatitis B = fie. initial In cancerul de colon.). 176 ANTIQENI XENOGENICI ANTIGENI FETALI / antigenes foetaux / f(o)etal antigens. V. In functie de linia genetica.: anticorpii antiribonucleoproteine imunoprecipita complexele proteice U1 ARNm. indue raspunsul imun al organismului gazda. ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACUTE / antigene de la leucemie aigue lymphoblastique / antigen of acute lymphoblastic leuk(a)emia. nu declanseaza reactii de *rejet. Ex. iar determinantui sau antigenic este de natura polizaharidica. Prezenta acestui a. ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigene specifique pro-statique / prostate specific antigen. transsexualism. A prezenti pe suprafata tuturor celulelor sau tesuturilor din organism. A. tipic este eel izolat din rinichiul de cobai. neuraminidazici'. de h. recomandat frecvent la bar-batii peste 50 de ani. Ex. hepatita B. care determina compatibilitatea sau incompatibilitatea tesuturilor transplantate. ANTIGEN HBe / antigene HBe / HBe antigen. h. Animalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se obtin experimental prin Incrucisari *con-sangvine repetate.: un ^ansplant renal de la mama la fiica se numeste alogrefa sau "homogrefa deoarece contine a. s. Primele trei gene codeaza a. hepatitis B = fiepatita B. ei dau reactii Incrudsate. prezenti la ni-velul *grefonului vor provoca la primitor formarea de anticorpi. V. A. eritrocitari ai sistemului ABO. F. dar si In afectiuni necanceroa-se (ciroza hepatica. gluddici. La aduiti sunt prezenti Indeosebi In plasma bolna-vilor de cancer. ANTIGEN! ALOGENICI / antigenes allogeniques / allogenic antigens. rejet. Ex.ANTIGEN HBc si In sange. ca hiperplazia prostatica. sunt produsii genelor *complexului major de histocompatibilitate. In *boala mixta a tesutului conjunctiv. V. HY reprez'nta me-toda cea mai sigura pentru determinarea sexului genetic. ANTIGEN TUMORAL / antigene tumoral / tumour antigen. Unii dintre acesti a. A. cu M. g. adica se combina cu acelasi *anticorp specific datorita prezen-tei epitopilor comuni. produsi ai unor gene care se manifesta In timpul diferentierii normale a tesuturilor fetale. V. cum sunt gemenii monozigoti. A2. Sugereaza existenta neoplaziilor limfoide. histocompatibi-litate. p. ANTIGEN HBc / antigene HBc / HBc antigen. dar difera de la individ la individ.M) si sub-tipurile A (a. Sin. produsa de celulele epiteliale ale prostatei. CD45) utilizati In evaluarea imunohistologica a biopsiilor de la pacientii cu cancer metastatic cu sediu primar necunoscut. A. A. ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigene ribonucleopro-teique / ribonucleoproteic antigen. x: sunt extrem de imuno- . Abrev. surface = suprafata. Astfel. B. t. carcinofetal glial etc. Concentratii crescute se observa si In afectiuni benigne. complex major de histocompatibilitate. o. A. prezent In toate celulele organismului. nu difera In functie de un organ sau de la un tesut la altui. colita). Dozarea a. Cei doi a. ANTIGEN HBs / antigene HBs / HBs antigen.: antigeni de histocompatibilitate (v. pentru care.: sistemul ABO. ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigenes leucocytaires communs / common leukocytic antigens. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / antigenes d'histocompatibilite / histocompatibility antigens. al celulelor leuce-mice si al celulelor sarcomatoase. pe baza carora se diferentiaza virusurile gripale A. In cazul rejetului. t. Cei mai importanti a. prezent In celulele canceroase. h.NP. *a. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigenes de transplantation / transplantation antigens. Cea mai cunoscuta substanta antigenica de acest tip este *alfafetoproteina. de ex. carcinoembrionar. au In comun unui sau mai multi *epitopi. de h. fetali). ffit&z. identici. prostatita sau infarctui prostatic. In caz de transplant Intre specii diferite.: PSA. ['Eng[. care se gasesc la membrii diferiti genetic ai aceleiasi specii. alaturi de morfologia limfoblastica si prezenta terminal-deoxinucleotidiltransferazei (TdT). r.

s. ANTIGUTOS. cu actiune lenta. antipirimidine (fluorouracil)... n. ANTIPALUDIC. 2) In general. ia-crimd. / antin6oplasique. Ex. ammoniakon = sari de amoniu gasitd m apropierea temp[u-tui iw Jupiter Amman din Li6ia. / antimoine. vinblastina. / antimitotic. urmaf. m. myketos = ciuperca..] 1) Care se opune efectelor *histaminei. s. helmins. In acest caz nu se genereazai anticorpi. / antigout drug. / antimitotique. s. in iimba [at. 1755-1S24. anti = contra. mitos = a^d.: a) enzime . aman-tadina si bromocriptina).: anticanceros. adj. n. se grupeaza In *antifolice. a tJfcita. [Cfr.esut.: sulfamidele sunt a. [Cfr. radical liber. anti = contra. m. astfel. de ia gr. adj. s. Hi si H^. / antihormone. f. adj. m... c) alchilante (ciclofosfamida. 0 serie de antagonist! H. ANTIOXIDANT. / antineoplastic. gentian = a produce. slimmi = o?(ld de. adj. *acid orotic). n. [Lot. exclusiv sau nu. anti = contra. adj. anti = contra. cisplatin). sunt utili In tratamentui ulcerului peptic. s. s. mitomicina. Cei mai cunoscuti a. adj. -e. V. In cancere sau In leucemii. este definita uneori ca fiind proprietatea antigenului de a modifica comportamentui imunologic al organismului In care a fost introdus. 2) Medicament care inhiba actiunile no-cive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele doua tipuri principale de receptori histaminid. *fenilbu-tazona si *glucocorticoizi). aceasta inhibitie efectuandu-se prin competitie cu precursorii naturali. de gena recesiva a cancerului. adj. -inthos = wemie. adj. m. / antipaludian.. ANTIGLOBULINA. antimitotic (2). [at. s. Tipuri de a. agent antineoplazic care actioneaza prin inhibitia sintezei unor nucleoproteine. exercita un efect *antiinflamator... 'antipirimidinice si *azaserina. / antiparkinsonian. suprimand secretia hiper-adda rezultata prin stimularea receptorilor H.antracicline.. dimpo-triva. s.. anti = contra. s. In acest scop. tumor supresor gene. In tratamentui gutei. / antimalarique. s. f. s. 2) Agent (substanta chimica.] V. n. *vitamina E si beta-carotenul (v. dar capaci-tatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceasta cale este li-mitata. m. b) antimetaboliti . [Ofr. gene-ra^ie. de unde reco-mandarea cu prudenta celor ce conduc autovehicule. prin crearea unei stari de *toleranta imunologica. Este cazul *heterogrefei. estrogeni) si antihormoni (antiandrogeni. / antiparkinsonien. f. ia hormaein = a. globulus. *antipurinice. f.. / anti-inflammatory. e) substante blocante ale mitozei In metafaza . Indeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) si substituentii de dopamina (L-dopa asodata cu un inhibitor al dopa-decarboxilazei. de [a globus = glob.] 1) Care Tmpiedica *mitoza. m.. s. n. antiestrogeni) etc. s. Se disting trei grupe de a. exprimandu-se In maniera dominanta.. ANTIGENICITATE. utilizata uneori. [Cfr. posibilitatea prevenirii leziunilor celulare si tisulare provocate de radicalii liberi este de mare interes In medicina. b) a. / antioxidant. adj. aithmid. s... ANT1PERISTALTISM.)..: a) "Antagonistil receptorilor /-/.. anti = contra.. 2) Medicament utilizat. / antionco-gene. / antig6nicit6. adj. [Cfr.. grupe sanguine. adj. s. (ex. f. produce simptome comparabile cu into-xicatia cu arsenic. se disting. Ingestia compusilor de a. adj. Sin..] Gena supresoare a cancerului. ANTIMETABOLIT. V. anti = contra. / antimycotic. proliferarea celulara. / anthelminthic. peristaltikos = care are pro177 . [Cfr. sai naturali. s. / antim6tabolite. antipurine (mereaptopurina). foiosit pentru vopsma sprdncene[or. de unde denumirea Inselatoare. anti = contra. s. adj. medicament) care actioneaza contra inflamatiei. / antimony. anti = contra. s. ANTIPARKINSONIAN.: antipaludic (v. / antipaludique. sunt: "vitamina C.ANT1GEN1C1TA7E ANT1PERISTALTISM genici. adj. din TLvul Mediu c. [Cfr. fir. s. iat. ai addului paraaminobenzoic. dim. m.} Substanta (medicament) care se' opune efectelor unui hormon.. Ca efect secundar. [Cfr. / antioxydant. 2) Medicament care Tmpiedica diviziunea si. 2) Substanta (sau medicament) capabila sa neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului. m. de interes medical. actionand asupra organismului. adj. de. Sin. mala aria = aer ran. / antimycotique. guta = picdturd. m. gene-reaza somnolenta si usoare tulburari de vedere. hormon = e^citat. metahaHein = a. scflin6a. de tipul cimetidinei si ranitidinei. ANTIINFLAMATOR. s. / antiglobuline..). care cresc excretia de acid uric (uricozurice). c) antiinflamatoare utile si In tratamentui crizei acute de guta (*colchicina. 2) Medicament dotat cu aceste proprietati. imunoglobulina.] Sin. din or.vincristina. m. anti = contra. antimonium.: a) inhibitoare ale sintezei de *acid uric (*alopurinol. iat. anti = centra.. adj. 2) A. adj. adj.] ElementuI 51. Organismul poseda a. s. mitozd. antineoplazic. / anti-inflammatoire.: *schizonticide si *gametodde.\ 1) Care dimi-nueaza rigiditatea si tremuraturile din *boala Parkinson. James Apotheker Parkinson. [Cjr. pa/us. sin. [^r. adj. -ind.: antimalaric. m. s.. / antimalarial. anti = contra. m.antifolice (aminopterina.: antifungic. Sin. adj. ANTINEOPLAZIC. ANTIMITOTIC. / anti-genicity. / antihistaminic. mykes. doua grupe de a. [Qr.. deci. m. Se disting doua mari grupe de a.] Globulina din serul sanguin care actioneaza ca anticorp Tmpotriva unei alte globuline (indusiv imunoglobulina) purta-toare de situsuri antigenice si care se comporta ca un antigen. f. rareori expunerea industriala.u humor = umoare. neos = mm plasis = modeiwe. substanta asemanatoare ca structura unui anumit *metabolit si care poate perturba lantui metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv. -ind. ANTIHISTAMINIC. metotrexat). declansand reactii puternice de *rejet. s. ANTIMICOTIC. indemna. s. inflammare = a da foe} 1) Care combate 'inflamatia. f. s. histos = t&sdturd. Sb (stibiu). test Coombs. se utilizeaza medicamente cu actiune a.. formeaza numeroase combinatii otravitoare sau. / antimetabolite. [Gr. / anti-globulin.. \Cfr. o^jgen} 1) Care Tmpiedica sau Intarzie *oxidarea. m. caroten). actinomidna.. suprima reactiile alergice declansate prin stimularea receptorilor H.: vermifug (v. s. ANTIHORMON. -uA's = mtaftina} (Substanta) care este utilizata In profilaxia sau In tratamentui curativ al 'paludismului. anti = contra.\ 1) Despre o substanta care perturba metabolismul. n. Mutatiile sale sunt recesive. adj. n. / anti-hormone.. Unele a. anti = contra.asparaginaza.. V. [at. -enne. / antigoutteux. / anti-oncogene. s. d) antibiotice .] Sin. fiind utilizate In tratamentui unor boli reumatismale sau al unor *conectivite. adj.] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhiba cresterea lor. onkos = masd. genos = Man. {Cjr.. / antiperistaltisme. n. adica de a provo-ca formarea de anticorpi. ANTIMALARIC. s. adj. 3) In oncologie. s. anti = contra. b) Antagonistii receptorilor H. s. n. A. De aceea. f) hormoni (androgeni. / antiperistalsis. anti-moniu. a mode[a. medic engitz. m. n. adica asupra structurilor sensibile la hor-monul respectiv. \Qr. ANTIHELMINTIC. -euse. bleomicina.: ciclizina si prometazina) poseda si proprietati *antiemetice. anti = contra. [Cfr. sau gennan = a produce. / antihistaminique. se.. \Cjr. tumord. s. de ia plassein = a forma. adj. s. s. / anthelminthique.] 1) Proprietatea unei substante de a se comporta ca un antigen. oxys = acni. m. ANTIONCOGENA. anti = contra. tesutu-lui sau celulelor tinta. m.] 1) Despre un medicament care actioneaza Tmpotriva alterarilor metabolice din *guta. antiulceros si receptori H. it. n. ANTIMONIU. s.

s. cai) cu anumite toxine sau veninuri (de sarpe. f.\ Doctrina conform careia bolile mentale reprezinta con-secinta agresiunilor sociale. / purine antagonist. priirigo.e.: prin *radioimuno-dozare) a unui antigen necunoscut. n. -euse. din o[andezd plaken = a carpi. iatreia = vw-decare. s. -ale. / antifebrile. sepsis = putrefacfie.: medicament antihistaminic. infecpie. [Gr. psykhe = suflet. adj. Agent chimic antineoplazic din gmpul antimetabolitilor. sterilizare. / spasmolytic. adica introducerea de anticorpi deja produsi. thyreos = pavazd. . de [a gr. / antipsychiatrie. administrate per os. ANTITOXIC. adj. poate fi utilizat In labo-rator pentru identificarea sau dozarea (ex. obtinut prin imunizarea unor animate (de obicei.} Proeminenta a lobului urecnii.. / antirabic. contrac-tiile producandu-se spre *tractul digestiv superior. antifibrinolitic. bacteriostatica sau bactericida.). A. 2) Orice procedeu de reducere semnificativa a florei microbiene de la nivelul pielii sau al membraneloi' mu-coase. mai mult sau mai putin specific. 0 prwine din tenne-nul eng[. adj. adj. izolat din parotide) sunt utilizate In terapeutica. adj.: antitermic. Dozarea a. util pentru diagnosticul si aprecierea evolutivitatii infectiilor streptococice (nivelul normal este sub 200 unitati/ml ser). f. 2) Substanta care Tmpiedica formarea hormonilor tiroi-dieni. ANTIPORT. fie secvential. sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze. de scorpion) si utilizat terapeutic ca mijioc de imunizare pasiva Tmpotriva infectiilor cu agenti toxigeni (ex. / antitoxique. se mascara In unitati standardizate. adj. / spasmolytique.: ASLO. [Gr. A.. Abrev. n. ANTISEPTIC. s. [Gr. / antiseptique. a. anti = contra.-ANTITRIPSINA. [at. s.. A. f(^r. adj. / antisepsie. m... s. ANTIPSIHOTIC. rabies = tur6are] Care se opune rabiei (turbarii). f. 2) Substanta chimica. stalsis = comprimare. Intr-un organism. pentru apararea Tmpotriva unei boli cu rise imediat. adj. anti = contra.] 1) Denumire generala pentru metodele de combatere a infectiilor septice prin distrugerea sistematica a bacteriilor patogene In locurile unde acestea se afla. / antipsychotic..] Sin. *Fibrina se poate opune acestei actiuni. receptor plachetar. anti = contra. [Qr. f. d. m. V. ANTISPASTIC. anti = contra. ANTISEPSIE.. ANTISTREPTOLIZINA 0 / antistreptolysine 0 / antistrep-tolysin 0. thermos = cold. ANTITRAGUS. adj. / antiplasmin. V. oxygenlabile. n. n. reactia de "hidroliza a legaturilor peptidice catalizata de *proteaze. / antithermique.r. [at. gr. ANTIRABIC.] 1) Despre o substanta sau un factor care se opune actiunii plachetelor. de [a toxon = sageatd. V. serum = ze. s. anti = contra. anti = contra. [at. ae [a toxon = sageatd. \Gjr. anti = contra. [Qr.\ Ser sanguin de origine animala sau umana care contine anticorpi specifici unui antigen determinat. m. / antipyretique. / antitragus. n. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor pirimidinice. eidos = forma. / pirimidine antagonists. anti = contra. [at. s. sau pe cale generala.. dar la nivelul *colonului ascendent reprezinta un fenomen normal. In acest caz.ta. de [a pyres-sein = a ave. s. span = a trage. V. / antipruritic. iar mijioacele terapeutice psihiatrice sunt violente pen-tru pacienti. m. s. / antipyrimidique. / antiplatelet. [Qr. spastikos = care trage induntru. Sin. adj. A. 2) Antiser purificat. anti . toxikon = otravd pentru vdrfuf sagefibr. plasma = odiect mod.. f. pentru alfa. V. ANTIPURINIC.: imunoser. s. termenul este utilizat si pentru desemnarea substantelor care. la lyein = a distmge. poate fi utilizat pentru imunizare pasiva. s. s. \Gr. / antitragus. s. m. s. Ex.] 1) Care se opune actiunii hormonilor tiroi-dieni.: *vaccin a. anti = contra. tragos = copra. adj. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor purinice. spasticus... si test ASLO. 0 serie de a. s. n. / antisepsis. de 60-70°C. n.: indinavir. m. adj. adj. de. / antipyretic. ANTISER. s. {Cjr. s. ANTIRETROVIRAL. -ina} 1) Anticorp specific pentru o anumita *toxina. otrara. adj.. Var. ticlopidina. n.). fie simultan. tragus. s. / antiseptic. / antiplaquettaire. / antiport. tetanos. este mai adecvata denumirea de ser imunizant. / antitoxine. de baza este mercaptopurina. [at. [Qr. se opune disolutiei *cheagului. s. adj. 2) Medicament cu acest efect. ANTITOXINA. [Gr. Actiunea a. gr.cu HIV. anti = contra. s. scut. ANTIPIRETIC.fi -ind. adj. -ina. / antithyroidien.. si antiagregant. s. sub forma de *pomada. ser imu-nizant. s. [at. adj. s.] Anticorp elaborat de organism In evolutia infectiilor cu streptococi (A. [Gr. dirijate Tmpotriva virusului HIV sunt utilizate ca medicamente (ex.. [Gr. s. n. anti = contra. C si G) care poseda antigenul corespondent. A.. adj. anti = contra. anti = contra. si asepsie. s. psykhe = svflet. ANTITIROIDIAN.. scptikos = putrezit.contra. {Cjr.. portare = a purta. In. / antiserum. adj. Ex. m.] Peptid sau pro-teina care blocheaza. societatea este bol-nava. / antitoxic.] 1) Care suprima *pruritul. adj.] Inversarea sensului de producere a 'peristaltismului. / antiretroviral. infectat} 1) Re-feritor la antisepsie. obtinuti prin inocularea acestui antigen. / antipsychia-try. n. feu/are (ca inhibitorul lui Kunitz. toxikon = otravd pentru v&rful sagefitor. 2) Medicament care poseda aceasta proprietate. / antipurique.ela. Ex.: botulism. ANTIPRURIGINOS. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetabolitilor. s. / antiplasmine. adj. s. [Gr. anti = contra. s. izolat din pancreas. s.} Sin. ritonavir). A. Prin extensie. s. care este utilizata si ca imunodepresor. m. stroptos = rasucit.a feBro] 1) Care previne sau combate febra. s. / antiprurigineux. sunt distruse la temperaturi relativ mid. f. de.: spasmolitic (v. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. s. -aza. a pe-tici.} Care actioneaza Tmpotriva unei toxine. In cursul coagularii normale. / antithyroid. anti = contra.. adj. adj. adj. n. [Cfr. / antiprotease. s. la therme = cdld'urd. a transporta. este un test indirect. retro = inapoi. / antiport. n. fr. f. m.: antipiretic (v. [a peristelleia = a comprima (peri = in jumi. \Cjr. 2) Medicament care are aceste efecte. De asemenea. -aux. / antiserum.. (at. f.). Conform a. difte-rie) sau a inocularii accidentale a veninurilor respective. utilizat local. ANTIPIRIMIDINIC. Sin. ANTIPSIHIATRIE. \Cjr. / antirabique. contractie). m. protos -= primui. si al lui Frey. virus = venin. f. prescrisa In infectia 178 a.] 1) Care se opune *retrovirusurilor. -ism. anti = contra. [at. adj. Ex. lysis = du-trugere. / antipsychotique. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate.. aplicabila pe tesuturile vii.: ser a. anti = contra. A. anti = contra. duodenal este Insotit de voma.] 1) Care se opune tulburarilor mentale. n.tea de. neuroleptic.-antitripsina (v. pyrctikos = fibril.] Proteina membra-nara care transporta transmembranar doi ioni diferiti sau doua molecule mid 'in directii opuse. m. ANTIPLASMINA. opusa si posterioara 'tragusu-lui. plaqiiette. adj. NA: antitragus. dipiridamol. a. a se contracta. -inis == mdnCdrime. / anti-protease. ANTIPLACHETAR. s. streptolizina 0.: aspirina.. sunt destinate tratarii unor infectii digestive sau urinare. m. de baza este fluorouracilul. [Gr. / antitoxin. -enne. s. f. febrifug. anti = contra. ANTIPROTEAZA.] Enzima sanguina care. s.. / antiretroviral. ANTITERMIC.ANTIPIRETIC ANTITRIPSINA yne.

s. antron = peftera. fiind antihistaminicele Ha si inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol). 2) Inflamatia antrului piloric. s. Metoda psihoterapeutica recomandata In diferite forme de nevroza. sub Indrumare pedagogica si supraveghere me-dicala. care inactiveaza progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrina sau actioneaza ca un cofactor al hepaririei. m. m. de ex. s. [at. / antixenic. adj. de la philein = a iu6i. ca si *antiplachetare.. philia = atracpie. sunt efidente si In alte tulbu-rari. / antiemetic. -mo. -eris = rand. gasita in apropierea tempiutui [ui Jupiter Amman din Li6ia. s. dezvoltat dupa formarea fibrinei. cu forf-a. ANTRACOID. ANTIVENIN. K sunt anticoagu-lante orale care inhiba o gama-carboxilaza microzomala hepa-tica. n. -e.. / training. anthrax. [at. 2) Rezectia antrului piloric. voinismentelor. anti = contra. s. / antixenique. gandclovir s. f. / antituberculotic. antivenom.. -ale. / antivenineux. / antivitamin. determinand sinteza de factori II.tie. vita = via^a. anti = contra. adj. ANTRECTOMIE. pielea sau dejectiile animalelor bolnave. care este fibrina capabila sa fixeze prin adsorbtie cantitati mari de trombina. / antiulcereux. antron = peftera. la duo-deni digitorum = de 12 de. s.] 1) Inflamatia mucoasei *antru-lui mastoidian la sugar. Netratat. s. anti = centra. entrainement. adj. [CfT. produsa de Bacillus anthracis. -ind. ANTIVITAMINA.). Sin.: a. s. -ita. A. Ex. anthrax. duodeai = in nvmar de 12. eidos = forma. gr. a tori. venenum = otrava} Care se opune actiunii veninului. Se disting: a) a. n. neutralizand lent trombina ramasa 'in exces. ANTRACOSILICOZA. thrombos = cReag} 1) Care se opune procesului de "tromboza.] 1) Proces de Intarire a organismului si ameliorare a capaci-tatii de munca. s. f. adj. / anthracoide.. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. ANTROMASTOIDITA. [Cjr. consecutiv modificarilor functionale si structurale care au loc In organism sub influenta exerdtiului si a efortu-lui crescut progresiv. A. 2) Care se aseamana cu 'antraxul. gr. gr. antrum. pirazinamida. adj. or. s. etionamida si streptomicina (primul a..: anticoagulante orale (v. granit. -atos = gurd} Sin. anti = uni'a. a. (at. [Gjr. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. m. / antithrombotic. dideoxicitidina. anti = contra. In romaneste. / antivenomous. dar si In alte organe. m. 3) Adaptare prin repetare si practica. anti = contra. s. prindpale sunt: izoniazida. 2) Exerdtiu sistematic In vederea dezvoltarii fizice sau In vederea realizarii unor performante spe-dale. f. / anthrax.. ain [at. sau melanica. ektome = e. f. pop. care poate fi transmisa la om prin contact cu parul. indirecte (*heparine) si directe (*hirudina). tuberculiim = umfldturd mica. *a. ca urmare a structurii sale foarte asemanatoare vitaminei respective.] 1) Ablatia chirurgicala a peretilor unui *antru anatomic. / antrectomie. gr. / anthracoid. antron = peftera. [Gjr. articular. n. Se formeaza Indeosebi In ficat. s. azidotimidina. s. / antithrombotique. actionand prin competitie.ANTITROMBINA ANTITROMBINA. -ids = piatra tare. pure este controversata. ANTIXENIC. adj. si antromastoidita.tij. / anthracosilieosis. s. anthrax. / antromastoldite. f. antrum. VII. n. [Gfr. anti = contra. afiTivwi de. Sin. anthrax.). ANTRENAMENT. de obicei combi-nata cu *vagotomie bilaterala In tratamentui chirurgical al ulcerului peptic. El provine.j V. In vederea atin-gerii unui anumit scop. cavitate. a. s. V.: vacdnare a.). s. -ita.j Substanta care inhiba actiunea unei "vitamine. / antivitamine. factori de coagulare): d) a. -oza. f. adj. neutralizand factorul X Stuart (v. gr. IX.: mineri). \Cjr. / antrectomy. V. V. [at. Ex. La om. s.] 1) Care se opune varsaturilor. / antiviral. produs de reactie fibhnolitica. f. [Lot. adj. In general cu referire la ulcerul gastroduodenal.] Tendinta anumitor insecte (tantari) de a Intepa omul.: amantadina. [Lot. s. antracoza. adj. b) a. s. antrum.. se pare ca este vorba de antracosilicoza. vacdn BCG. adj. Reprezinta aproape totdeauna o compli-catie a unei "otite medii. •akos = carbuM. ANTIVOMITIV.] 1) Care are cu- ANTROPOFILIE loarea carbunelui.] Care se opune substantelor straine organismului. consta din exerdtii de autosugestie in stare de relaxare psihomotorie. f. Sin. -euse. 2) Medicament cu acest efect. / anthracosis. IV. 179 .. / entraInement. / antiviral. antrum. m. s. adj. reeducare func-tionala a unei articulatii. -ozd. de amoniu. \Cfr. f. -aux. / anti-emetique ou anti-emetisant.] Pneumoconioza minerala cauzata de inhalarea cronica a pulberilor de carbune. cele mai recente a. Indeosebi din grupele 'antihistaminicelor si *anticolinergicelor. aciclovir. ANTRAX. \Cfr.] 1) Care se opune ulcerului. s. Grupul de a. venenum = otravd. ANTIULCEROS. \Gjr.: carbune. ANTRODUODENOSTOMIE. *interferon. / antiulcerative. ANTITROMBOTIC. e) a.?(cizie. nerecomandata. [Lot.} Ser care contine antitoxine specifice pentru veninul unor animate (Indeosebi serpi veninosi. [Lat. anthropos = om. a. b) a. //. dar administrarea unor doze mari de peni-dlina sau tetraddina este eficace. f. YQr. Forme: a) a. n. / antritis. silex. thrombos = ctieag. ANTROPOFILIE. antivenin. antron = peftera. Mai frecvent. Indeosebi: *anticoagulante orale. ca *rau de transport si *ve.. m. 2) Substanta. [Qr.Fr. Cat. s. se manifesta Indeosebi prin le-ziuni cutanate (pustula maligna. mecanic. f.} 1) Care se opune multiplicarii virusurilor.: tumora a. / gastroduodenostomy.. dalac. sportiv. s. poate fi fatal. mai rar. Cdvitate.. / anthropophilie. Ex. pentru atingerea unor performante. s. Existenta a. / anthropophilia. [(fr. s. xenos = strain. s. -akos = citrBuM. Ex. anti = contra. edem malign) sau.. ///. etambutolul. vomitare = a vdrsd. cca'itate. infec.tt (ivnginea ac&stui segment intestinal). ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anticoagulants. se foloseste si expresia training autogen.ge. [at. s. s. / antithrombine. / anthrax. / antivenin. adj. ANTIVENINOS. / anti-thrombin. izolat si sintetizat).: antiemetic. / antroduodenostomie. -akos = carSune.: gastroduodenos-tomie (v. mastoidiana. / anthracose. trahere = a trage. ANTIVIRAL.: furuncul a. s. f. ulcus. cuprinde medica-mente care difera prin compozitia chimica si modul de actiune. vipere) sau insecte. / antivenin.] Inflamatie a *antru-lui si a *mastoidei. cavitate. virus = otravd.. de la cai hiperimunizati Tmpotriva acestor veninuri. adj. gr. s. n. -euse. pro-ces complex. f. care este cofactor al *heparinei. medicament dotate cu aceasta proprietate. ANTRENAMENT AUTOGEN / entraInement autogene / autogenous training. ANTRITA. stoma. f. / anthracosilicose. f. n. 2) Medicament care actioneaza Tmpotriva bacilului Koch. ANTRACOZA. anti = contra. a. /. s. -euse. Este o boala profesionala In cazul persoanelor care lucreaza In me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex. f. anti = contra. mastos = mametd. adj. [at. efectuat prin intermediul unor dispozitive mecanice.] 1) Care se opune dezvoltarii tuberculozei. siliciul intrand Intr-o proportie variabila In compozitia pulberilor de carbune. X ai coagularii incapabili sa fixeze calciul. d) a. [at. [Qr. / antromastoiditis. prin leziuni viscerale (carbune pulmonar sau digestiv). f.] Boala infectioasa acuta a anima-lelor de ferma. in. c) a. s. adj. n. de obicei. in. -akos = car6une.] Substanta din sangele circulant care intervine dupa formarea *trombusului. s. autogen (v. s. f. / antrite. Ex. c) a. eidos = forma. / antituberculeux. ANTITUBERCULOS. muscular are ca obiectiv hipertrofia musculara. [Cjr. rifampicina. Cat. charbon. adj. [Qr. [. ammoniakon = sore.

. In caz de neoplasm localizat la acest nivel). s. canalului anal si a partii inferioare a *rectu-lui. cu sistem (ex. f. / anuria [Cjr. a forma. / anthropogenesis. vulvovaginal sau vestibular. / antrotomie. APARAT. respirator. de agitatie.. m. si angoasa sunt trei grade ale aceleasi stari. m. Ca anxius = ne. -atis = neliniste. adj. antron = pefterd. f. (a aeirein = a ridica in aer fi aer. *a. mastoidian sau pietros (NA: antrum mastoideum). tegumente palide. mersul biped contribuind la atenuarea caracterelor animalice. -on = aer. / anurie.. [Lat. obstructiva.ANTROPOGENEZA ANTROPOGENEZA. cu aer. gennun = a produce. tab. / anthropomorphisme. aorta toracica. piloric sau pilo. antrum. posttraumatic sau poate fi creat chirur-gical (In acest din urma caz este vorba. / anxiolytic. / anthropomorphism. a. In doza mare. s-a presupus ca factorul primar al a. anat. / anxiety. f. s. 3) A. / aortographie. cultu-rala sau eInologia . [Cjr. s. frecvent un calcul. f. cavitate. Sin. s. s.are ca obiect cercetarea faptelor de cul-tura prin interpretarea carora pot fi Intelese structurile sociale si. Militate.] Denumirea ansamblului de tehnici utilizate pentru masurarea diferitelor componente ale corpului uman. care a permis trecerea de la viata semiarboricola la viata terestra.. f.. [Lot. antra. poate fi ectopic. s. artificial). biologies. s. Dupa unii specialist!. si oligurie. a caracteristidlor morfologice ale omului. si anus artificial. / anxiogene. Reversul a. s. ca factor prim. apparatus = instmmente. / anthropologie. / antrotomy. este zoomorfismul. / annuloplasty. prin filtrare glomerulara mult redusa ca urmare a scaderii fluxu-lui sanguin renal sau a presiunii arteriale. cu o subfaza euhominina. AORTA TORACICA / aorte thoracique / thoracic aorta. ANTROPOMORFISM. on . 4) A. ANXIETATE. [Lot. / anxiolytique. s. f. evolutiei si variabilitatii biologice a omului. adj. [Lot. Se dis-ting: 1) a. uneori criza de angina pectorala sau de astm).(NA: antrum pyloricum). Ex. com 180 ARARAT pleta sau incompleta a membranei anale). s.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv. anxius = neliniftit. care se deschide In mod normal In regiunea posterioara a perineului. a. -ism} Conceptie care atribuie unor fiinte. care asigura accesul In antrul mastoi-dian. n. f. / proctoscope. tome = taiere. lucruri sau procese. -os = aer. m. portiunea joasa. Patologic.a distmge. AORTA. s. de fapt. imthropos = om. ri. ANTROPOLOGIE. AORTA DESCENDENTA (v. de la aeirein ^ a ridica m a&r fi aer. NA: antrum.\ 1) Care atenueaza sau reduce *anxie-tatea. s. morphe = forma. [Gfr. aproape orizontala a stomacului. / anthropology. . / anus.. mentin sau Inlocuiesc o parte din corp. T. A. cu deschidere la nivel vulvar (dar imperforat). f. NA. f. s.] Examen radiologic al aortei consecutiv injectarii unei substante de contrast hidrosolubile. dar imperforat. A. / anthropometry. f. 2) A.artere. Indeosebi prin masuratori ale oaselor. In situatia In care lu-menul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obicei. aorte. f. permite derivarea totala (si. Permite trecerea celei mai mari parti sau a totalitatii materiilor fecale. Importante: 1) A. a fost dezvoltarea creierului. ANXIOLITIC. genesis = pwdncere. artere. f. n. {Cfr. m. anthropos . in timp si spatiu. care apare In caz de leziuni vestibulare. [tjr. deosebindu-se astfel de 'fistula stercorala. apar reactii neurovegetative ca-racteristice *angoasei.: a. transpi-ratii red.om. / annuloplastie. vestibulara reprezinta o forma de a.] V. proprietati hipnotice. s. f. anthropos = om. device (2). Indeosebi din cadrul . prin obstructia ureterelor. de regula. AORTA ASCENDENTA / aorte ascendante / ascending part of aorta. s. distruge. AORTOGRAFIE. de cauza strict renala etc. cu sediu variabil. gr. tab.} Sentiment de pericol iminent si nedeterminat. anthropos = om. metron = mafura. / apparatus (1). s. anus = fezut. Orificiu anormal la nivelul intestinului. Ex. anus = fezut. Termenul poate fi sin. [Lot. gr.. paroxistica pura este un tip de angoasa In relatie cu scaderea pasagera a irigatiei sanguine bulbare. m. In necroze cortical-renale. gr. 5) A. s. care comunicS cu duodenul prin pilor.iiniftiti cMnuit. [Cjr.: sistem reticulohistiocitar) 2) De-numire generica pentru un ansamblu de piese care sustin.priv. cu deschidere la nivelul vezicii urinare. n.: mica tuberozitate gastrica. format printr-o metoda chirurgicala si deschis la peretele abdominal.] Diminuarea pana la disparitia completa (Intre 0 si 100 ml/24 ore) a excretiei urinare din diferite cauze: 1) A. a. aorta abdominala) / aorte descendante / descending aorta. s. s. d<. angionecrotica. aniilus ^~. renala. Argumentele paleontologies si etologice au condus actualmente la considerarea. [Qr. plastos = modelat. V. vezical. A. care survine de obicei noaptea (se asociaza cu teama. tab.: proctoscop. anthropos = am. anxius = netiniftit. / antrum. [Lot.] Trepanatia apofizei mas-toide (sau "mastoida). de la. / anthropozoonosis.] 1) Ansamblu de organe care concura la realizarea unei anumite functii. ANTROTOMIE. antron •= pefterd. gr. [Lat. digestiv. cinnuit'i gr. somatica sau fizica . Poate aparea ca urmare a unui proces patolo-gic. se deosebesc o faza subumana si o alta umana. s. pi. Ex. In a. 2) A.] Cavitate natu-rala.. In relatie cu conditiile naturale si social-culturale.. priii pnsrr-a acestora. V. ANUSCOP.. graphein = a fcrie. s. nosos -fioaid. forme si Insusiri omenesti.: tendinta de a studia comportamentui ce'orlalte vietuitoare dupa modelul omului. definitiva) a materiilor fecale. / appareil. Sin. existenta In portiunea mastoidiana a temporalului. a e^wnina.. ANTRU. In formele severe. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus.. antrum. adj. ANURIE. In mod accidental. / antre. de [a plassein = a modela. a.] Care provoaca *anxietate sau 'angoasa.: *arboviroza. ANXIOGEN.inel. / aortography. s. V. anat. [[at. ANTROPOZOONOZA. / anthropozoonose.. [Qr. / anxiogenic. de. i anuscope. n. s. s. f. a mersului biped. Insotit de o stare de rau. ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial anus. Initial. anus contra naturii. al cailor urinare.] *Specul de forma unui tub utilizat pentru exami-narea 'anusului. f. f. V. lylikos = care. gennan = a produce} Procesul aparitiei si dezvoltarii omului. anxietas. osoasa sau viscerala. ouron •= urina. s. la lyein . s. V tab. logos = stiinfa. s. skopos = o6seniator. Deschiderea intestinului la peretele abdominal.are ca obiect studiul variatiilor. cu exceptia structurilor care nu se afla In continuitate (ex. de. anat. Se spune despre o stimu-lare sau despre o situatie existentiala.] Corectarea chirurgicala a unui orificiu' anu-lar anormal.: sistem digestiv). ANULOPLASTIE.: anus. adj.] Stiinta care are ca obiect studiul originii. zoon = animai. mafini. ANUS. Comu-nica cu celulele mastoidiene si cu cavitatea timpanica. f. s. fiinta umana. f. [Lot. prerenala. imperforat (cu persistenta. 2) A. Nelinistea. pot fi sedative In doza mica sau pot avea. gr. / anthropometrie. / artere aorte / aorta. n. de. la temneia = a taia. cavitate voluminoasa. anat -artere. m. / anus. exprimat uneori In cercetarile de *etologie. cfiinuit. / anthropogenfese. / anxiete. de un *a. -oza ] Boala comuna omului si animalelor vertebrate.artere. 2) Clasa de medicamente destinata sa reduca anxie-tatea. s. A. de la skopein = a wdea. aorte. locomotor etc. prin prezenta unui bloca. s. s. ANTROPOMETRIE. fec-piune. postrenala.

/ apathy. de unde etimologia termenului. NA: aqueductus. APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus. pelvipedios. contin In solutie una sau mai multe saruri minerale. fustolog Italian. este mobil si liber. mediu de dispersie. toracopedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior). [Lot. hipertensiune intracraniana. s. / apatite. f. denu-mite in raport cu scopul sau regiunea anatomica unde sunt amplasate. f. Ansamblul scheletului Tmpreuna cu articulatiile (inclusiv ligamentele). muschii si tendoanele care mobilizeaza piesele o&oase unele In raport cu altele. are rol de .. aqua = apa.016. eficacitatea unei a.duina in 1906. APA OXIGENATA / eau oxygenee / hydrogen peroxide.} Caracterizat prin 'apatie. Cand unul din aceste compo-nente este majoritar rezulta. transformandu-le In produse de se-cretie. Fe2^. A. Fractiune a a. / apareunie.matricea vietii".] 1) Termen anatomic general care desemneaza o parte accesorie.: a.] Incapacitatea sau imposibilitatea de executare a coitului. 18. ca si datorita dependents! si conditionarii oricarei forme actuale de viata de prezenta a. m. sunt usor radioactive. APEDUCT (aqueduct). a. g. In solutii putin concentrate. natu-rale saline. a. pen-tru mers (orice orteza a membrului inferior adaptata la mers)./me.. aqua = apa.0 si M. X poate fi simultan . contractura abdominala. nume dat canalelor fine existente Intr-un os. uneori.. A. con-tinuta In organism care este asociata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. APATITA. apa legata. APENDICE. fiind denumita . Formatiune situata la polul vascular al *glomerulului renal alcatuita din: 1) Arteriole aferente si eferente. s. pathos = afecfiune. constituit din vezicule si sacule. / appendix. APA GREA / eau lourde / heavy water. / apareunia. s. appendix. -ids = adaos. de. supGment. prof&sor [a 1'avia. fara aderente. potabile {de masa) sau In scop terapeutic (ca a. f. In general. apa libera.. este maxima In cazul utilizarii direct de la sursa. s. de suspensie. rol de protectie mecanica (Indeosebi In cazul SNC). cloroapatita. appendage. cele mai importante cores-punzand anionilor C0^~. K^ Li^ Mg2". partidpa la sinteza *poliozidelor si concentreaza substantele elaborate de *reticulul endoplasmic. \Qr. f. APA LIBERA / eau libre / free water. fluorul si radicalul hidroxil (OH). Contractie provocata si dureroasa a muschilor peretelui abdominal. s. dt la.priv. duc-tus = ducere. APATIC. Rolurile principale ale a. apatao = eu Infd} Fosfat de calciu cu formula generala Cas(P04)3X. pureune = tmpe. respectiv. Dispare la palpare progresiva si reflecta o inflamatie peritoneala localizata. / aqueduct. G.] Diminuarea sau absenta intere-sului fata de propria persoana sau fata de cei din jur. s. 181 . appendices. A. contine numerosi foliculi limfatici a caror inflamatie deter-mina *apendidta. adj. i s-au mai atribuit si alte roluri.clorul.. absenta dorintelor si a reactiilor la stimuli psihici. si abilitatea sa de a forma "legaturi de hidrogen. In mod normal. pi. cu formula chimica D^O. Termen generic pentru orice 'proteza. Datorita rolului a. la ducttire = a conduce. S. si macula densa. vermicular (ileocecal sau vermiform NA: appendix vermiform is). cu formula chimica H. Unele a. lui Sylvius (NA: aqueductus cerebri) reprezinta o portiune din canalul ependi-mar situata la nivelul istmului encefalului care face sa comu-nice extremitatea superioara a ventriculului al IV-lea cu fata posterioara a ventriculului al Ill-lea. cat si m patologie. f. Actiunea terapeutica a a. APE MINERALE / eaux minerales / mineral waters. NA: appendix. situate In triunghiul format de arteriolele aferente Si eferente.re. fluorapati-ta si *hidroxiapatita. / apatite. / water. f. / aqueduc. s. m. S0^~. 'in prezent se stabilesc o serie de markeri specifici utili atat m fiziologia moleculara. m. aparat gipsat. cu compozitie complexa si cu proprietati terapeu-tice variate. a. -ids = adaos. APARARE MUSCULARA / d6fense musculaire / muscular defense. APENDICECTOMIE. m. APA. f. avand lungi-mea de 7-8 cm si diametrul de 4-8 cm. A. APAREUNIE. [Lot. / apathetic. Poate fi constitutionala sau dobandita (ex. iar la adult 58-67%) si In functie de sex.tamponare" a variatiilor de temperatura din organism.cfiere. V. [Lot. APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopedique / orthosis. G. H^O. dementa etc. 2) 0 masa de celule juxtaglomerulare alcatuita din doua tipuri celulare. Ca2+. a . jambier (orteza jambiera). [CJT. adj. In toaleta plagilor. Caracterul de *dipol al moleculei de a. / appendice. apatheia. / apathique. m. dificultatile care apar uneori In abordarea chirurgicala. a. mai mult sau mai putin . [Camillo Golgi. Submucoasa a. o -priv. celule granulare (localizate Indeosebi In peretele arteriolei aferente si care secreta *renina) si celule agranulare.. s. in functie de compozitie. In care *deuteriul Inlocuieste hidrogenul simplu. regime celulara spedalizata a peretelui tu-bului distal. A.. s. Exista o mare diversitate de a. pe de o parte. inertie psihica. are efecte de blocare a unor procese fiziologice si metabolice. glucidele si lipidele sunt legate de pro-teine. v. datorita calitatii sale de mediu general In care se desfasoara schimburile metabolice vitale. La acest nivel.: hipotiroidie. *a. desi parametrii sai fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obisnuite. a. s. a . A. decurge din pro-prietatile fizice si din natura mineralizarii acestora. a. muscle guarding. In functie de compozitia lor... sunt utilizate ca a.priv. anterior (prececal) si dedesubtui cecului (subcecal). a. premiuC y^pfiel pentru fizwCogie. Fractiune a a. pathos = afecfiune. la femei fiind mai redusa din cauza masei mai mari de tesut adipos. diverticul cecal vermiform. prezinta o po-zitie foarte variabila In raport cu cecul: posterior (retrocecal).misterioase" atata timp cat nu pot fi explicate stiintific. De aid. "orteza sau. medi-camentoase sau pentru bai reci ori calde). s. PO^' si cationilor Na4. A. 'antiseptic oxidant utilizat. 1843-1926. Ex. s. / apathie. / appendicectomie. continuta In organism care nu este legata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. suplimentara sau dependenta atasata unei structuri anatomice. ortopedic. m. In organism: solvent universal In mediile interstitial si intracelular. \Qr. 3) Macula densa. appendectomy. APA LEGATA / eau liee / bound water. V. s. APAT1E. n. Circuital sau In organism depinde de hor-monul antidiuretic si de rinichi. / eau. corector progresiv. este necesara In reactiile de hidroliza.. f. pe de alta parte. {Qr. appendix. [Lot.] Principalul constituent al organismelor vii. V. ischiopubian (*orteza cu sustinere ischiatica).} Sistem de membrane citoplasmatice prezent In mod constant In celulele nucleate. v.APARAT GOLGI *aparatului locomotor. ?n tesuturi. aqueductus. a.. n. 2) In acceptiune curenta. / appendicectomy. APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi apparatus. este proportionala cu intensitatea proceselor metabolice. este un lichid cu proprietati fizice particulare si complexe si cu roluri multiple.). mai mult sau mai putin flectat. Proportia de a. a. m. pi.. cantitatea de a. din organism variaza In APENDICECTOMIE functie de varsta (la nou-nascut 67-74 %. precum si alte proprietati fizice particulare ale aces-teia ar putea permite In viitor o Intelegere mai precisa a relatiei apa-organisme vii.} In anatomie. f. APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomerulaire / juxtaglomerular apparatus.

6) A. cu fenomene toxice grave. -ids = varf. a . Var. f. 4) A. care prezinta un caracter imperios. s. Sin. APLAZIE RETINIANA / aplasie retinienne / retinal aplasia. forrum = fier: -inn . [Lot. de cauza neuroreflexa sau lezionala. APENDICOCEL.priv. flegmonoasa. f. 3) A. apex. apex. kar-dia = inimo. s. care separa epiteliul de alte tesuturi. s. n. appetitiis = pofta.] Care nu provoaca febra. / aplasie. [Lot. s. adj. sindrom CastilloTrabucco-De La Blaze. adj. 5) A. [Lot. cu apendice aparent normal. de vagin.} Hernia *apendicelui vermicular. APOFIZA ODONTOIDA / apophyse odontoide / odontoid process. Suprafata a. complicatie a unei apendi-cite acute. 4) A.). pyretos = fe6raf gennan = a produce. / apyretique. Ex. 2) Leziune resorbtiva a procesului apical al radadnii dentare. NA: processus coronoideus ulnae. recurenta survine la un interval de timp dupa un alt proces inflamator apendicular. arret respiratoire / apn(o)ea. f. APICOLIZA. prin obstructia cailor respiratorii. . [Cjr. desemneaza o dorinta de a manca selectiv anu-mite alimente. deoarece teziunile sunt endoapendiculare. NA: dens axis. / appetit. 2) A. gr. / apoenzyme. f. -ids = varf. APOFIZA ARTICULARA / apophyse articulaire / articular process. f. dt la lyem = a distru. inflamatie localizata In foliculii limfatici ai apendicelui. podos = vicwr. appendix. adj. holocrin. supurata. apices. s.. s. APOFIZA CORACOIDA / apophyse coracoide / coracoid process. APIRETOGEN. pyrexis = acces de. / apyretic. f. 15) A. Ex. V.in. -aux. NA: apex. n. fidro. A. proces inflamator si distrofic al apendicelui. varf. de deglutitie se produce In timpul deglutitiei. cu apendice in pozitie pelvina si simptomatologie ge-nitala sau urinara. Proeminenta osoasa fara centru independent de osificare. supCiment. f. 9) A. (at. APIRETIC. / apyrexie. supdment.} Absenta 'febrei la un pacient. 2) A. prin decolare pleuro-parietala. lombara. Proiectie osoasa lunga si incurbata care porneste de la gatui scapulei si se extinde deasupra 'cavitatii glenoide. s. totals sau partiala a germenilor dentari. NA: processus mastoideus. 16) A. forma evolutiva brusca. medulara. adj. Cealalta parte a enzi-mei se numeste *cofactor sau *coenzima. v. {Qr.] Termen care. -ids = vdrf. / apyretog6ne. s. / appendicitis.. Incetarea procesului de regenerare sanguina medulara. Var. s. dentara. plasis = moddarc. 3) A. apo = in afard. 8) A. In continuare. adj. ke]e = fie-mie. APEX. utilizat uneori. apo = in afara.} Referitor la varful unei celule. / apoferritine. lysis = distrugere. defectuoasa a unui tesut sau a unui organ.} 1) Operatie care produce turtirea varfului unui plaman. dsrinf. f. f. pelviana..: apexograma. f.priv. / apicolysis. cronica.: 1) A. mastoida. en .: solutie a. proces supurativ al apendicelui. consecutiv unor infectii cronice paro-dontale. inflamatie cronica apendiculara caracterizata prin hiperplazia celulelor adipoase. apo = in afara. APOFIZA CORONOIDA A CUBITUSULUI / apophyse coronoide de cubitus / coronoid process of cubitus. APOFIZA CLINOIDA / apophyse clino'ide / clinoid process. inflamatie acuta supurativa difuza a apendicelui. [Qr. {Cjr. f. / apex. Forme: 1) A. a priv. APOFIZA MASTOIDA / apophyse mastoide / mastoid process. [QT. APENDICITA. pi. f. APEXOCARDIOGRAMA. processi (lat).. APNEE. / apex. ascendent. [Gfr. s. [Lot. la unirea dintre lama si pedicul. V. APODIE. cuime. NA: processus coracoideus. poate surveni inainte sau dupa nastere si prezinta forme variate. / apocrine. -ids = adaos. s.. perforata. s. de. adj.: glanda mamara.ge. appendix.priv. Multiple forme: 1) A. [Lot. NA: processus ctinoideus. lipsa congenitala a vagi-nului. al unei structuri sau al unui organ. APNEE DE SOMN / apn6es de sommeil / sleep apn(o)ea. mecanica. fe6nl. [Lat. V. / apodie. / apophysis. purulenta. germinala. / appendicocele. s. s. n. s. pi. a . punct culminant al unei formatiuni anatomice. s. la pyressem = a avea feCiro. s. Ex. / apexocardiogram. a . f. Termenul apirogen.6ri[.APENDICITA supCitMttt. adj. pous. 4) A. dar manifestate prin leziuni hepatoenale. s. APLAZIE GERMINALA / aplasie germinale / germinal aplasia. krinein = a separa de} Mod de secretie endocrina in care polul apical al celulelor glandulare se desprinde. f. abcedanta. ca urmare a cariilor dentare complicate. si mero-crin. s. / appendicocele. a . / apical. / apical. pentru apexocardiograma (v. Sin. pnoia = respirafie. pyretikos = j~e. m. 14) A. APIREXIE. piramidala sub forma de consola situata In partea anterioara a extremitatii proximale a "cubitusului. f. a. a unei celule epite-liale se afla pe fata libera. expusa. A. sindromul apneei de somn. 12) A. APOCRIN. [Cat. f... foliculara.priv. / appendicite. servind ca punct de insertie pentru muschi si ligamente. cu[me} Extremitate. / apicolyse. Proces conico-cilindric. apex.priv. [Cfr.). de. 'impre-una cu produsul de secretie. f. la plasseia = a forma. f. prin inhibarea centrilor respiratori. acuta. processus. adj. 2) A. APEXOGRAMA. spre deosebire de *foame.} Absenta congenitala a picioarelor. atrofica. retroce-cala Inalta. APOFERITINA.. avea. drojdie} Partea prote-ica a unei enzime heteroproteinice.. / apyrogenic. / apyrexia. cuime. / aplasia. hiperplazica. 13) A. capteaza fierul din alimentele digerate (ionizat si transformat In forma feroasa In stomac) si asigura traversarea lui prin mucoasa intestinala sub forma de *feri-tina.] Inflamatie acuta sau cronica a apendicelui vermicular. dt. s. / apoferritin.\ Oprire temporara a respiratiei. cu fenomene generate si digestive. / apophyse. inflamatie latenta. daca este utilizat cu referire la alimentatie. s.} Despre un proces patologic care nu este Insotit de *febra. A. 11) A. NA: processus articularis. prezentand la suprafata sa o mica zona articulara. s. s. partea opusa fiind suprafata bazala. / apodia. -ids = vdrf.. Unui dintre cele sase procese osoase ale osului sfenoid. -ita. zyme = ferment. larvata. -ale. s. nu este corect. / apexocardio-gramme. prin tromboza vaselor apendicelui si a mezoului. gr. 10) A.. -ids = adaos. \Gjr.d. APLAZIE. a . tumora. n. 5) A. / apocrine. 2) Proeminenta osoasa verticala situata pe arcul posterior vertebral.] Ablatie chirurgicala a *apendicelui vermicular. \Qr. malformatie constand din prezenta unui bont bronsic lipsit de parenchim pulmonar. V. A. gramma = inscriere} Curba obtinuta prin Inre-gistrarea grafica a socului apexian. Fata bazala este dispusa pe *lama bazala. / apnee. ektome = e^cizie. apendice In pozitie anormala. inflamatie cronica apendiculara 'in care elementele constituente ale organului sunt Inlocuite cu tesut de scleroza. 7) A. m. la pyressem = a. NA: apophysis.). s. gr. / apoenzyme. APOFIZA.: boala Alstrom-Leber (v. f. proces iritativ apendicular. si holoenzima. prin excitarea zonelor reflexogene. cu simptomatologie lombara dreapta Inalta. gr. APICAL. care Inconjoara saua turceasca. gangrenoasa.: sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze (v. a modeCci} Absenta 182 APOFIZA MASTOIDA congenitala sau dezvoltarea insuficienta. 3) A. 1) Proeminenta osoasa prin care un os se articuleaza cu un alt os Invecinat. / appetite. s. toxica. APETIT. congestiva. APOENZIMA. pulmonara. reflexa.) Proteina de la nivelul mucoasei intestinale. apex. de. determina specificitatea enzimei si viteza de reactie catalitica. V. ia pnein = a wpwa. traumatica. f..

/ apoprotein.} Care se aseamana cu 'apoplexia. In a. initierea si blocarea depinzand de un set de gene. C (I.. Sunt clasificate In grupe.). / apoproteine.. s.. adj. / apoplectiforme. -\ta\ Inflamatia unei *aponevroze. ADN-ul este desfacut In segmente multiple de cate 185 perechi de baze. Exista a. aponeurosis. s. s. de insertie. Este o varietate de *osteocondrodisplazie. de invelis (fascii). s. In comparatie cu eel de necroza sunt urmatoa-rele: a. cuva-nt utilwat de Homer. / apolipoproteins.APOFIZA ODONTOIDA situat pe fata superioarfi a corpului axisului. / apophysitis. este indusa de stimuli fiziologici (reglarea. Sin. apo = in afard. Schlatter's disease.. aponeuroses. cauzata eel mai adesea de o hemoragie cerebrala. care reprezinta moartea celulara patologica. A si B au concentratie scazuta In insuficienta hepatica. pereche.: hematom retroplacentar. / apoplectiform. APOPLECTIC. pi. / apophysite. Alterare dureroasa a tuberozitatii tibiale anterioare de origine traumatica sau microtraumatica.: boala Bosviel (v. APOFIZITA T1BIALA ANTER10ARA / apophysite tibiale anterieure / tibial anterior apophysitis. NA: galea aponeurotica. cu mentinerea circulatiei si a respiratiei. forma = forma.. Ex. osteita apofizara de crestere. ektome = ufcizu.. APOMORFINA. s. APOFIZA PTERIGOIDA / apophyse pterygoide / pterygoid process. asigura limitarea dimensiunilor diferitelor struc-turi din organism la necesitatile fiziologice. asemanatoare atacului de apoplexie. a. iar in necroza eel de *ca-rioliza. Osgood's disease. si tab. [Qr. adj. In prezent sunt In studiu implicatiile a. f. Se disting opt tipuri de a. hipertensiune tranzitorie ce preceda o stare de *soc. observata Intre 10 si 15 ani la baieti. A. care proemina de o parte si de alta a unei vertebre si isi are originea In zona de jonctiune a lamei cu pediculul. s. APOPTOZA. s. care pot fi fagocitati de macrofage sau de celulele din vecinatate.t. t.. apoptein = a arunca in afara. aponeurosis. f. f. ar putea 183 . pe cand necroza se produce numai In cadrul unor procese patologice. Prin remnoirea celulara pe care o realizeaza. A. f. / apoplectic. 2) Prin analogie.: atac a. / apoplexie. pulmonara. s. ad|. APOFIZA TRANSVERSA / apophyse transverse / transverse process. \Cjr. pi. pi. s. protos = primui. mediana. s. Tipurile de a. \Cjr. 2) Care este predispus la apoplexie. Indeosebi in cancerogeneza.] Fractiunea proteica a *lipoproteinelor. APOPLEXIE UTEROPLACENTARA / apoplexie utero-placentaire / abruptio placentae. / apoptose.. este un proces normal. analoge tendoa-nelor aplatizate. rezistenta. -inn. \Gjr. / aponevrose. s. / aponevrositis. iar necroza o populatie de celule. Caracteristicile principale ale procesuluj de a. formata din doua lame unite anterior. APOFIZITA. pe cand In necroza celula se umfla. A. Prelungire osoasa sub forma de stilet. s.\ 1) Care se afla In relatie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta. care decoleaza placenta de peretele uterin. d'e [a apo = in afard. apo = in afard. III). pro-los = primu[. formata Indeosebi in ficat. albuminurie masiva. formand o membrana alba. verticala cu originea In dreptui jonctiunii dintre corpul si marea aripa a osului sfenoid. lipos = grdsime. apoplcktikos = stup&flat. neuron = MTV. s. APOFIZA SPINOASA / apophyse epineuse / spinous process. Sin. iar In necroza acest proces este aleatoriu. aterogena.. Lama fibroasa sub forma de casca mulata pe bolta craniana. fara sa existe o obturare vasculara. f. APOPROTEINA. implantata pe fata posterioara a arcului vertebral la unirea celor doua lame.).ca urmare a confuziei pe care o fac-eau anticii intre neni fi tendon. [Qr. A. [Cfr. APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel's disease. APOPLEXIE DIGITALA / apoplexie digitale / Achenbach syndrome. iar cunoasterea mecanismelor a.] Proteine cu functii de sinteza. orice hemoragie masi-va In interiorul unui organ: a. a. B (din LDL) este principala a. s. / apoplexy. metroragie. s. in Iliada.. f. adj. [a phyeiii = a create. apoptosis. boala Ledderhose. NA: processus spinosus. (at. Se caracterizeaza clinic prin durere abdominala. / aponeurosis. [Cjr.v. si coloana vertebrala. NA: procsssus styloideus. In a. aponeurosis. / apoptosis. Ea este acoperita de pielea paroasa a capului.: boala Osgood-Schlatter. pierdere subita APOPTOZA de constienta. care delimiteaza In deschiderea lor posterioara fosa pterigoidiana.. osteonecroza idiopatica a tuberculului tibial.: ictus apoplectic (sau cerebral). biochim. f. [Qr. mai rar de o embolie sau o tromboza a unei artere cerebrale. / aponevrectomie. f. APOLIPOPROTEINE. atac cerebral. APONEVROZITA. care Incheie ciclul celular normal al unei celule si creeaza conditii fizio-logice pentru Inlocuirea sa. Forma a. Dehidromorfina utilizata electiv ca emetic cu actiune centrala. balonizarea (umflarea) mitocondri-ilor sau a altor organite lipseste. care este masiva In necroza (Indeosebi In *autoliza). iar a. Ex. voluminoasa. cu sensuC: cadtrta frunzdor din copaci odata. / apoplectique.] 1) Pierdere brusca a constientei urmata de para-lizii. nu se produce eliberarea enzimelor lizozo-male. In a. neuron = new . Sin. APONEVROZA EPICRANIANA / aponevrose epicranienne / epicranial aponeurosis. apoi se dezintegreaza. In a. APOPLECTIFORM. si a. fiind foarte evidenta in necroza. a. care dispare spontan fara sechele. NA: processus transversus. uterina etc. II. zona de necroza hemoragica prin eritrodiapedeza In focar. fagocitoza lipsind. Se caracterizeaza prin aparitia unui hematom retroplacentar. eel putin 11. f.} Structura anatomica formata din fibre conjunctive Incrucisate. [Qr. f. const. cu sosirea toamnei. splenica. amenintata de hemoragie prin *afibrinogenemie si de necroza a corticalei renale. antiaterogena. -ino. de (a apo = in afard. f. s. in patologie.} Distrofie de crestere limitata la o apofiza osoasa. f. ca urmare. nu lasa debriuri celulare si nici cicatrice. s. Sindrom care survine brutal la gravida In ultimele luni de sarcina sau In perioada travaliului. f. se poate extinde la *anexele uterine si chiar la nivelul ficatului si rinichilor. APOPLEXIE. A. APOFIZA STILOIDA / apophyse stylo'ide / styloid process. de [a apo = in afara. datorita scindarii Intre *nucleozomi. physis = creftere. cele mai importante fiind A si B. f. dar care se vindeca In cateva ore sau zile. Sin. APONEVROZA. apo = in afard. neuron = new. s. V. [Qr. II). -ita. / apomorphine. B.] Moarte celulara izolata si programata.: sindrom Achenbach (v.: A (I. A. de. f. / apomorphine. f. A. de secretie sau de catabolism al *lipoproteinelor. V. In consecinta. In jurul caruia pivoteaza *atlasul. spre deosebire de necroza. Prognosticul este foarte grav pentru fat si grav pen-tru mama. / aponevrosite.] Rezectia chirurgicala a unei *aponevroze. NA: processus pterygoideus. implica o singura celula. are loc fenomenul de 'cariorexis.: atac sau ictus a. proba-bil o serie de oncogene si unele gene supresoare ale cresterii tumorale). APONEVRECTOMIE. NA: aponeurosis. variaza In functie de regiunile coloanei vertebrale. f. A (din HDL) este o a. spre deosebire de 'necroza. / aponevrectomy. ptantara . apare ca o consecinta a unei perturbari circulatorii functionale. limitante ale mus-chilor sau ale unor regiuni. Sin. / apolipoproteines. 3) Anatomopatologic. reunind partile anterioara si posterioara ale muschiului fronto-occipital. f. apopleklikos = stupefia. apoplexia = [ovitvra. D si E. celula este frag-mentata In corpi apoptozici.

. cuprinde numeroase ordine. / arachnoidocele. / arachnodactylie. / aprosexia. ataxie-telangiectazie. arakhne = paianjen. appo-sitio. Descendentii sunt figurati prin ramificatii din barele orizontale. / arachnidisme. de ex. Inmora.i prosopoa = fa^d. manifestata prin activitate osteo-genica si vizibila radiologic. n. s. arbor. de care este separata prin spatiul subarahnoidian. Tmbracarii si a mersului. s. antireumatic. ischemie cerebrala. f. polyendocrinoma. SIDA. -ism. arakhiie = paianjen. pragmatikos = referitor [a fapte. [C. f. f. [Qr. / arachnoid. arachnoideae. s. ARBORE GENEALOG1C / arbre gen^alogique / genealogical tree. logos = stiinfa. ARAHNODACTILIE.: sindrom Beals-Hecht (v. genea]ogia. fragmente de os fracturat). Ca urmare.] Reprezentare conventionala a legaturilor de rudenie Intre diferitii membrii ai unei familii. Sunt reprezentati: barbatii prin patrate.. s.} Membrana fina conjunctiva. In consecinta.: 1) A. / apudoma. din gr.. pia mater. S-au conturat si multe alte directii de interes In patogeneza si terapie: boli autoimune. imposibilitate de reproducere a formelor plane sau tridimensionale (patrat. ARAHNOIDA. sunt suficiente dovezi ca a. kele = hemie.} Sintagma lat.Apozme fi utila In strategiile de preventie si tratament ale cancerului. n. f. (Mil's = apiicare. cat si al efectorilor moleculari. Se disting: 1) A. unele infectii virale. pentru amine precursor uvtake and dtc. procesele biochimice sunt identice. de.. practicd. din cauza indiferentei sau imposibilitatii de a stabili o relatie cu partenerul. abdo-menul. ideonnotorie. ocupat de *lichidul cefalorahidian. A. nocivi fie prin toxinele din venin. arakhne = paianjen. Daca unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altui. chiar daca acesta este evident si. scorpionii si diversi acarieni. ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida. arakhne = paianjen. Thuja occidentalis.: plicae palmatae cervicis. ARAHNOIDOCEL. f. [Acroiwm din Ingi. carcinoamele tiroidiene. s. constructive!. [Lat. boli neurodegenerative. al caror corp este format din doua parti: una anterioara. eidos = forma. / apraxia. / aprosopia.). fiziologica si cea patologica sunt asemanatoare atat din punct de vedere al cailor de semnalizare. s. s. 0 bara orizontala care leaga un subiect feminin cu unui masculin reprezinta un mariaj. f. / apraxie. dura mater. arakhne = paianjen. A. Majoritatea a.. iar uneori dispnee si paralizie respiratorie care poate determina moartea.priv. unnas. iar a. s.twn = captarea si decarfio^ilarea precursoritor aminici. a adauga ft ponere = a pune. ideatorie..). m. -ama. s. / arachnodactyly. tremuraturi si pareza ale extremitatilor. -atos = fapt. [Lot. iar subiectii afectati de o boala genetica printr-un semn In simbolul precedent.. inflamator sau neoplazie. f.] Perturbare a atentiei voluntare. idei. V. striate sau cerebeloase. ARAHNOIDITA. s. f. f. s.] Artropode ("Arthropoda) terestre. APRAXIE. aprin-derea cu chibritui a unei lumanari. Generatiile .: In cancerul pulmonar cu celule mid neendocrine poate aparea o secretie endocrina).] Sin.). f. / apragmatisme.] Monstruozitate caracterizata prin absents masivului median al fetei si a mugurilor maxilari supe-riori. adaugare. / arachnoiditis. la apponere = a pune ianga. de la simpla iritatie locala la edem necrotic. s. 2) Sin.priv.: adenoamele hipofizare si ale celulelor Langerhans. APOZITIE. astm. a -priv. miozis si hipotensiune. [Lot. f. daktylos = deget} 1) Malformatie congenitala care consta In alungirea si subtie-rea degetelor de la maini.\ Tumora dezvoltata din celulele 'sistemului APUD. eidos = forma. s. din cadrul proceselor fiziologice si cea pro-dusa prin stimuli patologici. arbor. a . f. Totusi. •oma. spinala Inveleste maduva spinarii. din care fac parte paianjenii. fapte. f. a .. 1) Aspect arborescent al substantei albe In sectiunile mediale ale cerebelului. APRAGMATISM. [Qr. se recunosc trei tipuri de a.] Boala sau accident provocate de muscatura paianjenilor. nervos. cefalotorace (purtand apa-ratui bucal si patru perechi de labe) si alta posterioara. m.. [CfT. -oris = arbore'i vita = viafa. 2) A. APUD / APUD / APUD.r. -oris = arbors. Fenomen prezent In oligofrenie. l^r. 3) De-numire pentru arborele de tuia alba. prosexis = atenfie. s. 3) A. In clinica se solicita. f. f. A. [Cfr. printre care a. arakhne = paianjen. s. APUDOM. al carei ulei are utilizari numeroase: expectorant. s. In care gesturile simple sunt execu-tate. / apragmatism. / apudome.). cub) prin desene sau prin constructie In spatiu. s. uzual pentru sindrom Marfan (v. APROSOPIE.: neoplazie endocriniana multipla (v. and decar6o?(yCation = captarea fi decarfio)ylarea precursorifor aminici. producand: 1) polipeptide sau amine asemanatoare hormonitor secretati In mod normal (ex. a -priv. incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activitati.} Punerea In contact a doua elemente (substante. componenta a *leptomeningelui.. [^Ic-ronim din Ingi. APUDOMATOZA. NA: arachnoidea. pi. pentru amine precursor uptake and decardo^yCation = captarea fi decar6o\iiarea precursoritor aminici. neobservarea noului din ambianta si. caracterizat prin contractura cu hiperreflectivitate. genos = neam. -ism. tumori frontale etc. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism. femeile prin cercuri.] Infiltrat celular. eel putin aparent. dorit de subiect. 2) A. periostala reprezinta reactia periostului fata de o agresiune lo-cala (tumorala. praxis = actiune. accident grav. In timp ce succesiunea actelor necesare unei miscari complexe este imposibila. m. [C?r. s. emenagog si antiiritant In bolile dermatologice. cutanat. / aprosexie. utilizata In mod curent pentru sis-tem APUD (v.r. s. / apposition.] Abrev.} Hernie la nivelul spatiului subarahnoidian. Sin. cu tendinta la Inglobare si la comprimare a elementelor sistemului nervos central sau periferic In vecinatatea carora se dezvolta. generatie. utilizata Indeosebi cu referire la structuri asemanatoare cu un arbore si ramurile acestuia. eidos = forma. Insemnand arborele vietii. accidente vasculare cerebrale. de la pragma. f. de [a pratteia -= a ac-fwna} Tulburare dobandita a executarii miscarilor voluntare fara sa existe fenomene paretice sau ataxice. Au mai fost individualizate si alte tipuri de a. n. In care un gest simplu este irealizabil. s. infectioasa). osteoporoza. f. s. / arachnidism. al *leptomeningelui. Imposibilitatea realizarii unui act sexual. [C. [^cronim din engC. pentrv amine precursor uptake. ARAHNODACTILIE CU CONTRACTURI CONGENITALE / arahnodactylie avec contractures congenitales / contractural arachnodactyly. boli hematologice. encefalica acopera encefalul. / apudomatosis. fie ca vectori ai unor agenti patogeni. s. si meninge. / apudomatose. -ita. evolueaza cronic. infarct miocardic. -oza. / aprosopie. n. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae. sin.arboxyla. sunt secretante. In timp ce gesturile automa-tice (ex. s. carcinoidele intestinului subtire).. ARAHNIDISM. In principiu. Unii cercetatori fac distinctie Intre a. / arachnoide. artrita reumatoida etc. / arachnoldite. Clasa A. s.] Imposibilitatea de a Intreprinde actiuni eficace In vederea atingerii unui scop. / apposition. Intre baza craniului si mandibula exista doar un orificiu unic. fara leziuni cerebrale.: scarpinat) sau emotionale sunt posibile. [Qr. ce apar asemanatoare picioarelor de paianjen. feocromocitoamele. APROSEXIE. \Gjr. interpusa Intre *dura mater si *pia mater. dementa. 2) Plici ale mucoasei colului uterin. 2) hormoni diferiti 184 ARBORE GENEALOG1C de cei ai glandelor de origine (ex. / arachno'idoc61e. Mariajul consanguin este reprezentat prin doua bare orizontale.

/ arginine. (a. argentum = argint. ligamentului stilohioid.). dau nastere unor cartilaje laringiene. / arbovirus. f. areola s= (trie. argentum =• argMt. f. c) a. ARGIRISM. greutate atomica 107. Sin. -ism. / arch. / silver. argyros = argint. A. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch. ARHEOBACTERIE. s. / argyria. De asemenea. Acest a.] Coloratie anormala.] ARE 1) A. posterior al vertebrei.] Organism procariot capabil sa traiasca In conditii extreme de temperatura sau de salinitate. Primul a. biochim.. s. tab. r. arthropod-bome = transportat de artropode. / arbovirose. s. [Lot. . este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili. ca si In tehnica medicala.] Boala determinata de carenta In *vitamina B. m.] Sin. f. costal.] Intoxicatie terapeutica sau profesionala determinata de argint sau sarurile acestuia. Mai importante: 1) A. argentum = argint. majoritatea fiind boli tropicale. ARGIRIE. posiBii de ia germ. In particular dintr-o circumferinta. sen. f. m. b. n. / arche(o)bacterie. s. s. simbol Ag.] Aminoacid bazic neesential care intra In compozitia proteinelor. argentum = argint. s. s. anat. este rara si. Metal alb. eel de-al doilea a. f. corticotem-porala care Inconjoara a. m. afecteaza exclusiv animalele vertebrate.] 1) Concentratia sau eliminarea cotidiana a 'argininei In urina. f. m. / argentaffine. ARGENTAFINOM. AREOLA. (a.] Denumire generica a bolilor determinate de grupul de virusuri "Arbovirus. arcus = arc. In Europa au fost identificate cateva forme de *encefalita. calcarina: zona de proiectie a a.: centrul auditivopsihic. consecutiva unui contact profesional cu saruri de argint sau prin adminis-trare terapeutica prelungita. b. superior sau inferior. In conti-nuare. orientata oblic In sus si spre exterior.5. -oza. a. La nivelul sau (a. / argentaffinoma. / arginine-vasopressine. 3) A. a. / argyrisme. infectie. s. •ind. Sin: ligamentui Poupart. affinis = mvecinat. / argininurie. f. / arch. [Lot. nu poseda decat o sinapsa. area = am} In anatomie. celula argentafina. vizuale. / ariboftavinose. 2) A. Distrugerea acestui centru nu antreneaza surditatea decat daca este bilaterala. f. confine o structura cartilaginoasa cu doua jumatati. eel de-al treilea formeaza cornul mare al osului hioid si partea caudala a corpului acestui os. s. curbura formata de catre o coasta si cartilajul sau..87. In organismul carora virusurile se multiplica. s. fiecare punct al re185 . Termen general pentru desemnarea unor elemente de natura foarte diferita. gr./. ouron = urind. fibroasa s.d). eel mai simplu nu cuprinde decat doi neuroni. [at. bakterion. din engi. artHrovod-bome = transportat de wtTopode. Reprezinta o veritabila retina corticala. / argentaffinome. A. / argininuria. s. [Lat. s. format de catre pediculi si lamele verte-brale. / arginine. normala sau patologica. -ind. n. s. otrand. adj. unul senzitiv si altui motor (*motoneuron). b. ARBOVIROZA. m. / ariboflavinosis.: gerontoxon (v. / areola. b) a. neural (sau vertebral). f. [arbor -tifirw. \arbo afirw. mandibular) se diferentiaza In ligamentele sfenomandibular si maleolar anterior. Unitate functionala a sistemului nervos alcatuita dintr-un receptor senzorial. NA: area. [Lat. prezinta forme foarte diverse.] Termen generic pentru un grup de numeroase virusuri transmise prin Intepaturile artropodelor hematofage (tantari.] Structura anatomica de forma arcuita. brun-roscata a tegumentelor. n.: gerontoxon (v. f. s. v.iu vasculara. suprafata delimitata morfologic sau functional: 1) A. iar numarul unui individ Intr-o generatie cu cifre arabe.). s. 6o[ta. / arc. din centrul nervos la organele efectoare. Fiecare a. ARGININURIE. 0 serie de a. 6) A. / argent. / argyrie. Indeosebi In *pelagra. [Lot. 5) Ani Brodmann. astringente si antiseptice. ARC REFLEX / arc reflexe / reflex arc. auditiva: zona a cortexului cerebral situata deasupra primei circumvolutiuni temporale. NA: areola. un organ efector (muschi. Sin. s. 3) A. Intinzandu-se si pe versantui extern al polului occipital. n. dreapta si stanga. argyros = argint. avasculara Treves (NA: plica ileoce-calis): zona a mezenterului comun lipsita de vase sanguine macroscopice. (ribo-flavina). f.] 1) segment dintr-o curba. / arcade. Ex. care ocupa cele doua buze si depresiunea creata de scizura calcarina. \Cjr. f. s. ARCADA. 4) A.: a) a. [Cjr. affinis = iwecinat. arcus = arc. s. In functie de virusul care Ie genereaza. ciocanului si nicovalei. V. hioid) da nastere apofizei stiloide. ARBOVIRUS. dim. capuse). f. ARC SENIL / arc senile de la cornee / arcus senilic. greutate specifica 10. [Cfr. mama/a (NA: areola mammae): zona care Inconjoara mamelonul. pi. provoaca la om *arboviroze. maleabil.] V. deasupra arcadei orbitare. f. el delimiteaza. auditivo-psihica: a. [Lat. 47. In profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei. Are rol important In sinteza hepatica a *ureei. argentum = argint. Aceste doua zone permit. eel de-al patrulea si al cincilea. crurala (NA: ligamenturn inguinale): coarda fibroasa Intinsa de la spina iliaca anterosuperioara la spina pubisului. / archeobacteria. flavus = gaiben.: cardnoid (v. / argentaffin. s. functionale ale scoartei cerebrale care stabilesc legaturi intra-corticale. identificarea sunetelor si interpretarea lor simbolica. 6o[td. / argyrism. cu fata posterioara a vertebrei. areo-lae (1). de asociatie sau asociative: fiecare dintre a. mica. 2) Afectiune metabolica ereditara determinata de un deficit In arginaza I (din ficat si eritrocite). -onio. / arbovirosis. s. 2) A.artere. s. tab. s. / areole. creste eliminarea urinara a argininei si apar tulburari neurologice variate ARGININ-VASOPRESINA. Arc aortic / arc de I'aorte / aortic arch. a . dentara (NA: arcus dentalis): arc format de catre ansamblul dintilor unui maxilar. dt la bakteria = 6aston. glanda) si un circuit de neuroni ce vehiculeaza informatia senzoriala la sistemul nervos central si. f. s. ARC. ARGININA. [Lot. virus = otrava. f. s. areae. -ina. [Lat.] ElementuI chimic nr. / aire. s. Este constituita din fibre proprii (ligamentui inghinal extern a lui Henie) si din fibrele aponevrozei muschiului mare oblic al abdomenului. v. ale carui saruri sunt utilizate In medicina datorita efectelor caustice. / arbovirus. osoasa. A. In general. Cat. 2) Structura anatomica. m. s. silver poisoning. de ia area = mie. Considerate ca forme primordiale In evolutie. avand aspec-tul unei linii curbe. cornului mic al osului hioid si portiunii craniale a corpului hioidului. f. Coloane arcuate pereche care dau nastere branhiilor la vertebratele inferioare. f. auditiva si care reprezinta zonele de perceptie si de gnozie.).prill. s. 4) A. fiind denumit monosinaptic. a. ureogeneza. Ca urmare. iar altele si omul (*antropozoonoze). ARIE. -oza. r. respectiv. deasupra si Inauntrul valvulei ileocecale. f. ](yr. 41 Brodmann) ajung caile cohleare centrale din corpii geniculati mediani. V. ARIBOFLAVINOZA. [at. / arginine-vasopressine. const.ARBOVIROZA sunt indicate cu cifre romane. iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaza spre structurile fetei si ale gatului. V. se asociaza cu alte avi-taminoze. s. Ribonsaure == acid ri6onic (a[terare de [a araBinoz. sprancenara (NA: arcus superciliaris): relief redus al fetei anterioare a frontalului. dim. din engi. orificiul vertebral. f. pi. ele sunt remarcabile prin prezenta de "introni In genele lor. s. virus = venin. / area. vasopresina. ARGINT. 2) Zona eritematoasa care Inconjoara un punct ihflamat. zigomatica (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigoma-tice a osului temporal cu apofiza temporala a osului malar. sin. adj. ARGENTAFIN. arkhaios = vecfii. [Lot. s.

wr. arytainoeides = m forma de view. ventriculare. v. 7) A. forma wtaritd a iui retro = uiopm. A. ritm sinusal coronar si atrial inferior. bloc atrioventricular. Neregularitate de ritm cardiac. a . corespunzand partii anterioare a circumvolutiunii parietale ascendente.td a [lit retro = mapoi. A. eidos = forma. pot fi: tulburari ale automatismului cardiac. a.ior. f. adj. Clasic. s. \Cjr. ARITMIE EXTRASISTOLICA / arythmie extrasystolique / extrasystolic arrhythmia. Sin. au fost stabilite si descrise trei grade de a. ARIERAT. a.] Care genereaza tulburari de ritm cardiac. 17) A. \Cjr. trebuie diferentiata de a. avand urmatoarele cauze principale: tulburari metabolice ereditare. *fibrilatia atriala. ca o consecinta a fixatiei Intr-un anu-mit stadiu al copilariei.). A. poate afecta numai o parte a personalitatii. f. se caracte-rizeaza prin dezvoltarea insuficienta a facultatilor intelectuale. [Gjr. Frecvent Insotita de tahicardie (tahiaritmie). de ia arytaina = u[cwr. eidos = forma. Kiesselbach. fata de ritmul sinusal normal. absenta autonomiei. ARITENOID. 'wandering pace-maker). *fibri-latia ventriculara. / arrhythmogenic. dimpotriva. [Qr. 13) A. In ordinea gravi-tatii: 'debilitate mintala (mentala). isterie).uicior. s. *tahicardia atriala. rhythmos = ritm. heterotope sau ectopice . Astfel. ARN / ARN / RNA. / arithmomanie. de. ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brodmann's areas. 16. pentru Ql Intre 70-79 se situeaza *intelectul de limita.i iat.priv. f. recuperarea nefiind posibila. comunicare interatriala. arithmos = numar. aritmie cardiaca.. f. In functie de mecanism. ARITMIE. Poate fi paroxistica sau perma-nenta. extrasistola.t ui iocul dmwnwv. de ia arytainu .tUlza. a. c. la arytaina = u[c. poate fi de-terminata de fibrilatia atriala. care se manifesta pre-coce. cortico-oculoce-. locali-zata la nivelul hemitoracelui stang. sau cu o boala endocrina (hipertiroidie). gr. u(tinse. s. afectiva. poate fi eliminata prin *psihoterapie. \fr. f. (at. arie calcarina. fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie si care poate afecta pe toti baietii nascuti de aceeasi mama). care. s. 2) Tulburari In con-ducerea impulsului: bloc sinoatrial. / arytenoiditis. m. embriogena: portiune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastodst) unde se va forma embrionul. motorie exfrapiramidala: fiecare din centrii efectori si regulatori ai motricitatii semi-automate si semivoluntare. gustativa: zona a cortexului cu proiectia la nivelul partii inferioare a circum-volutiunii parietale ascendente si 1n zona profunda a opercu-lului parietal. neurofiistologge. back-ward. care a delimitat 52 de a. m. adj. V. *flutter-ul atrial. au fost delimitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolutii) si a citologiei celor sase straturi de neuroni corticali. ary(oinoei'des = in forma de. forma ifitiiri. 10) A. adj.] Persoana care este afectata de *arieratie mentala. 11) A.: operatie Kelly-King (v. adretro. [^r. gr.] Inflamatie a cartilajului aritenoid sau a muschilor care se insera pe acesta. ARITMIE CARDIACA / arythmie cardiaque / cardiac arrhythmia. a. desi este constient de inutilitatea lor (In psi-hastenii. mania = nebunie} Obsesia nume-relor si operatiilor aritmetice: bolnavul efectueaza calcule multiple si inutile. 3) Tulburari mixte: diso-ciatie atrioventriculara. a. rhythmus. leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei In perioada gra-viditatii (ex. *ntis = minte] Inapoiere mentala. 12) A. / arytenoidopexy. centrul receptor al sensibilitatii generale. / arytenoid.] Sin. [^6rev.. adj. Extrem de diverse. In relatie cu o cardiopatie (cardiomiopatie.re. s. . ARIERATIE MENTALA / arrieration mentale / mental retardation. si retardare mentala. A.falogira: zona din cortexul cerebral situata In piciorul celei de-a doua circumvolutii frontale. / aryt6noidopexie. / arithmomania. Denumire generica pentru tulburarile ritmului cardiac. mentalis. este. [Cjr. pentru 20-50 moderat-sever. A. indus artificial. unor extrasistole cu numar si tip variabil. / arriere. iar sub 20 pro-fund.. parietala ascendents. uicior. din [at. f. sau campuri citoarhitectonice. ca si un mediu familial sau social adecvat. acesta se dovedeste inapt sa Invete. / arythmogene. f. ale conducerii impulsului sau mixte. de regula.. / arytenoidite. s. Daca arieratui este un copil. rhythmos = ritm.ww. / arrhythmia. vegetativa: fiecare din zonele scoartei a carei excitare antreneaza raspun-suri vegetative s. pot fi clasificate In patru grupe: 1) Tulburari In for-marea impulsului: a) a. corticala: teritoriu de proiectie al cortexului cerebral. *flutter-ul ventricular. pe versantui anterior al scizurii centrale (Rolando). instabilitate psihica si inaptitudinea de a reactiona normal la solicitarile din mediul In care traieste subiectui. b) a. Sin. motohe piramidala: centrul efector al motricitatii volun-tare. 'imbecilitate si 'idiotic. arriere. Neregularitate de ritm cardiac In care contractiile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale ine-gale. de origine sau cu destinatie extracorticala. adj. Handi-capul mental poate fi clasificat si In functie de *coeficientul de inteligenta (Ql). sin. [fr. jonctionale). u. de la mens. care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau corticifuge. gennan = a produce. rhythmus. *tahicardia ventriculara. ARITENOIDOPEXIE. 9) A.AR1ERAT tinei proiectandu-se pe un punct corespunzator pe scoarta.pasive sau ritmuri de scapare (atriale. 8) A. m. idiopatica sau primitiva (fara existenta unei leziuni car-diace). ARITENOIDITA. egoism si *puerilism. cu Intarziere In dezvoltarea mentala. (at. s. Co. 'torsada varfurilor). arytainoeides = in forma de ud-. Termenul este utilizat Indeosebi pentru desemnarea perturbarilor *ritmului cardiac. encefalite etc. / arytenoide.ventriculare (*extrasistola ventriculara. cardiaca.atriale (*extrasistola atriala. de. pads = jv(a. calificata.rma. -e.: *rubeola).] Anomalie (iregularitate sau disparitie) a unui ritm. regiunea precordiala. acid riBonucCeic. *sindrom Wolff-Parkinson-White. .ta. consecinta unei insuficiente congenitale a dezvoltarii inteligentei. / arythmie. traumatism cranian perinatal. *sin-drom Lown-GanongLevine. din [at. parasistolie.). ARITMOGEN. ARITMIE COMPLETA / arythmie complete / continuous arrhythmia. arrieration. gr. Stare a unui copil sau a unui adult arierati. a • priv. 15) A. 'bradicardia sinusala. Intar-zierea se evalueaza In raport cu media grupului din care face parte subiectui In cauza si poate fi globala sau. s. f. sinusala respiratorie. aberatii cromozomiale (ex. Neregularitate a ritmului cardiac data de o perturbare a cadentei exdtatiilor la nivelul nodului sinusal.) A. m. -ita. V.ni 1868-1918} Descrierea si numerotarea diferitelor zone ale scoartei cerebrale 186 ARN umane de catre Brodmann. In cazurile de Ql 50-70 handicapul este considerat u§or. ARITMOMANIE.: *sindromul Down). stenoza mitrala) decompensata sau nu. nonnotope sau sinusale (*tahicardia sinusala.: pata Kiesselbach (v. [Korbinian Brodmaan. manifestata Indeosebi printr-un atasa-ment excesiv fata de parinti. tulburari de conducere intraventriculara. striata. Celelalte doua grupe impun o asistenta continua. In raport cu cele trei mecanisme patogenice enumerate. care se Intind pe o mare parte din scoarta fronto-temporo-parietala.] SubstantS poliri- . adj. care apare eel mai adesea la indivizi cu inteligenta normala si corespunde unei imaturitati psihice. Subiectii cu handicap usor pot fi recuperati prin educatie.: arie germinativa.: arie striata. ARITMIE SINUSALA / arythmie sinusale / sinusal arrhythmia.] Care se refera la *cartilajul aritenoid. m iim6aju[ c. V. determinata de interpunerea. adrctro. 4) Ritm de pacemaker. sinu-sala nerespiratorie). nevroze. eidos = forma. / retardate. mental deficiency. 14) A.

de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmos-fera sau volatilizate din baie de apa). s. de la. ARN care poate Insoti diferite virusuri. facut. se constitute Intr-un sis-tem arterial. As. . intra trei straturi concentrice: tunica interna (sau intima). . aroma. tab. s. anat. A. artereie conf-in aer. [Lot. AURICULARA PROFUNDA / artere auriculaire profonde / deep auricular artery. anat. tab. / artere. BRAHIALA / artere brachiale / brachial artery. ARSENIC. ca radiatiile. AURICULARA POSTERIOARA / artere auriculaire posterieure / posterior auricular artery. artere. -atis. V. anat. tab. gr. A. . ARTEFACT. V. anat. tab. f. -os = aer. Biosinteza a. AUDITIVA INTERNA (v. El transporta mesajul genomului enzimelor care catali-zeaza sinteza proteinelor.: a.to-n. n. . / aromatherapie. care are rolul de a dirija a. V. tab. / RNA-polymerase. tab. / burn. anat. si ADN. A. V. ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex. s. [Lat.artere. sub forma hibrida cu ADN m nudeele celulare si asodat cu ribozomii In citoplasma. V. polycistronic messenger.. importanta si Intinderea suprafetei arse. tab. CANALULUI PTERIGOID1AN partilor subiacente.artere. aroma.artere. V. Abundent m ribozomi (masa moleculara mare. . proprietdtiCor sale putemice. V. gr. solubil).artere. [Lat. / artifact. care determina rezultate si interpretari false In cazul unui examen de laborator sau al unor experimente. ARSURA. fosforic servind drept legatura ester Intre functiile alcool 3 si 5 ale ribonucteotidelor succesive. anat. BULBULUI VESTIBULULUI (vaginal) / artere perineale profonde / artery of bulb of vestible. ALVEOLARA POSTERIOARA SUPERIOARA / artere alveolaire superieure et posterieure / posterior superior alveolar artery.artere. . BRAHIALA SUPERFICIALA (v. de ordinul a 10s Da). V. anat. A mai fost pus In evidenta ARNm (mesager). [a arson = putemic. de gradul II: complicata cu flictene.artere. A. artefact. tunica mijiocie (sau media). f.nt. V. / artefact. / arsenic-alism. V. f. [Lat. A. anat. (irs. ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA. . tab. de gradul I: eritem si tumefactie dureroase. BAZ1LARA / tronc basilaire / basilar artery. ANGULARA / artere angulaire / angular artery. anat. frigul. V. n. denumit astfil da. a. tab. / arsenic. are efect eritropoietic. A. din microscopia electronica. A. s. tab. propulsat de ventriculele inimii catre diferite organe din organism. 2) a. . AROMATERAPIE. tab. 3) a. aminati la localizarea lor spedfica in ca-drul sintezei proteinelor. Se admite ca tripleti de nudeotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt. din gr.artere A. ARTERA. s. tab. V.artere. A.] Vas care conduce sangele oxigenat. ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC. A.artere. f. anat. anat. purtatori de aminoacizi. ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA.artere.ta. / brulure. codant pentru mai multe lanturi polipeptidice distincte. tunica externa (adventicea). A. factum = fapt. se mai afla In cantitati mid In citoplasma (ARNs. fie In general. y. anat. .] ElementuI nr. artere. 6ar6dlesc. . s. anat. a. A. . (a. f. ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. arsenikon. s. anat.artere. f. s. AXILARA / artere axillaire / axillary artery. s. s. dar este uneori Intrebuintat si ca otrava (cazuri medicolegate). V. A. APENDICULARA / artere appendiculaire / appendicular artery. AZIGOS A VAGINULUI / artere azygos du vagin / a«ygos artery of vagina. A. A. ARN-POLIMERAZA. Trioxidul de arseniu. arsenicum. formata din reunirea mai multor ribonucleotide. de. tab. aminat. / arsenic. messenger interfering complementary RNA. dm gr. .artere. brahiala) / artere brachiale superficielle / superficial brachial artery. de la facere = a face. artis = meserie. Molecula de ARN compusa din fragmente de origine distincta reunite in vitro printr-o ARN ligaza. tab. labirintica) / artere auditive interne / artery of the labyrinth (internal acoustical). [Lat. Ex. anat. fiarfiatisc. cadavre). tab. complementara extremitatii 5'" a unui ARNm. V. ARN' care nu confine decat o singura infor-matie genetica. Prin ramificatie progresiva si anastomoze. 33. V. m. ca urmare a unei den-sitati prea mid de impulsuri Inregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvata. de gradul IV: carbonizarea unei re-giuni din organism. Clasa particulara de ARN antisens. / aromatherapy. s. . arsenikon. As^. tab anat.artere A. pe imaginea scintigrafica. / ARN-polymerase. s.: ARN MIC) sau obtinut prin inginerie genetica. .artere. BUCALA / artere buccale / buccal artery. dupa cum exista si alte clasificari. V. f. V. V. A. s. NA: arteria. n. ARN complementar altei portiuni de ARN a carei functie o inhiba. f. de gradul III: In care bulele se complica cu necroza dermului si uneori a A. m. a. de asemenea. tulburarile digestive se aseamana cu cele din "holera. BRAHIALA PROFUNDA / artere brachiale profonde / deep brachial artery. V. anat. anat. . ardere = a arde. In formele a-cute. tab. deci. . cu efect tonic sau seda-tiv. ei sunt spedfid fiecarui a. In constitute unei a. 187 . deoarece crou goals. tab.artere. Enzima care catalizeaza sinteza de ARN pornind de la ADN sau ARN. cronic domina manifestarile nervoase si cutanate.artere. care actio-neaza asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare). r. . . / arsenicisme. 4) a.] Intoxicatie sau otravire cu compusi de arsenic. V. arsenicum. -ifim. a.artere. Are.. artere perineale profonde / artery of bulb. arteria = arterd. denumit astfel datoritd proprietdf-ilor sale putemice. tab. ingriji} Metoda terapeu-tica In care se utilizeaza uleiuri vegetale esentiale. tab. V.ARN ANTISENS bonucleica prezenta In toate celulele vii. a. CANALULUI PTERIGOID1AN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal. ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA.artere. A. ACETABULARA / artere acetabulaire / acetabular branch of medial femoral artery. gr.] Fenomen parazit In relatie cu o tehnica defectuos utili-zata. ARN-ul satelit inclus (Tmpachetat) In capsida este specific fiecarui virus si nu se poate replica fara acesta. . electricitatea. therapeia = tratame. m. P-intre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer). Se disting patru grade: 1) A. ACROMIOTORACICA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. se efec-tueaza In contact cu ADN si cu enzime specifice. anat.artere. A. A. s. In a. BULBULUI PENISULUI / artere bulbaire du penis. . ARSENICISM. / artery. ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / recombinant RNA. terein = a confine (anticii credeau ca. Are importanta medicals. anat. V.] Leziune cutanata sau mucoasa provocata de caldura sau aiti agenti fizici. A. In functie de tehnicile de preparare a probelor. tab. de la therapeuein = a. [Lot. ARCUATA A PICIORULUI / artere dorsale du metatarse / arcuate artery. ARN mesager care contine mai multi cistroni si este. CALOSOMARGINALA / artere calloso-marginale / callosomarginal artery. anat. -alos = aTOmil. aer. de [a arsen = putemic. ALVEOLARA INFERIOARA / artere dentaire inferieure / inferior alveolar artery.

artere. CIRCUMFLEXA HUMERALA ANTERIOARA / artere circonflexe humerale anterieure / anterior humeral circumflex artery. DUCTULUI DEFERENT / artere deferentielle / deferential artery. COLATERALA ULNARA INFERIOARA / artere collat6rale cubitale inferieure / inferior ulnar collateral artery. V. . A. COLICA MIJLOCIE / artere colique droite superieure / middle colic artery. anat. . anat. V. A. ductului deferent). V. CIRCUMFLEXA PEMURALA LATERALA / artere circon-flexe femorale lat6rale / lateral femoral circumflex artery. anat.artere. CIRCUMFLEXA ILIACA SUPERFICIALA / artere circonflexe iliaque supcrficielle / superficial iliac circumflex artery. CAROTIDA COMUNA / artere carotide primitive / common carotid artery. A. V. V. DORSALA A NASULU1 / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. . artere. . anat. V. V. . A. DIAFRAGMATICA INFERIOARA (v. . tab. CIRCUMFLEXA HUMERALA POSTERIOARA / artere circonflexe humerale posterieure / posterior humeral circumflex artery. COLATERALA ULNARA SUPERIOARA / artere collaterale cubitale superieure / superior ulnar collateral artery. CAROTIDA COMUNA EPIGASTRICASUPERIOARA A. anat. a.artere. anat. artere. . A. anat. . V. anat. . tab. COLICA DREAPTA / artere colique droite superieure / right colic artery. . . anat. aa.A. A. A.artere. tab. tab. anat. anat. A. anat. tab. anat. V. anat. anat. COLICA STANGA / artere colique gauche superieure / left colic artery. A. V. A. . anat. tab. anat -artere. anat. CIRCUMFLEXA ILIACA PROFUNDA / artere circonflexe iliaque profonde / deep iliac circumflex artery. . A. . A. anat. A. A. anat. tab.artere. tab. A. A.artere. tab. tab. A. CEREBELOASA INFERIOARA ANTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et anterieure / anterior inferior cerbel-lar artery. tab. anat. A. V. COLATERALA CUBITALA INFERIOARA (v. EPIGASTRICA INFERIOARA / artere epigastrique inferieure / inferior epigastric artery. . V. tab. tab. A. V.artere. A. A. CORONARA STANGA / artere coronaire gauche / left coronary artery. V. artere. EPIGASTRICA SUPERFICIALA / artere epigastrique superficielle / superficial epigastric artery. tab. V. anat. A. anat. A.artere. V. CERVICALA PROFUNDA / artere cervicale profonde / deep cervical artery. CERVICALA ASCENDENTA / artere cervicale ascendante / ascending cervical artery.artere. CAROTIDA INTERNA / artere carotide interne / internal carotid artery. . CENTRALA SCURTA / artere centrale courte / short central artery. V. V.artere. tab. COROIDIANA ANTERIOARA / artere choroidienne anterieure / anterior choroidal artery. . .artere. . V. anat. anat. V. tab.artere. tab. artere.artere. frenice superioare).artere.artere. tab. V. A. tab.artere.artere. V. A. . DORSALA A PENISULUI / artere dorsale de la verge / dorsal artery of penis. anat. . V. -artere. anat . A. . V tab.artere. A.artere. V.artere.artere.artere. . tab. V. COMUNICANTA ANTERIOARA / artere communicante anterieure / anterior communicating artery. A. CEREBRALA POSTERIOARA / artere cerebrale posterieure / posterior cerebral artery. . CISTICA / artere cystique / cystic artery. CEREBELOASA INFERIOARA POSTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et post6rieure / posterior inferior cerebellar artery. V. . tab.artere. A. V. CAROTIDA EXTERNA / artere carotide exteme / external carotid artery. anat. anat. 188 A. CREMASTERICA / artere cremasterienne / cremasteric artery.artere. tab. ileocolica). tab. anat. anat. DIAFRAGMATICA SUPERIOARA (v. tab.artere. tab. A. . A. A. A. anat. tab. CENTRALA A RETINEI / artere centrale de la retine / central artery of retina. . V. COZII PANCREASULUI / artere pancreatique caudale / artery to tail of pancreas. . anat.artere. A. tab. tab.artere.artere.artere.artere. CEREBELOASA SUPERIOARA / artere cerebelleuse superieure / superior cerebellar artery.artere. V. V. tab. V. tab. . . V. V.artere. COLATERALA RADIALA / artere collaterale radiale / radial collateral artery. A. COMUNICANTA POSTERIOARA / artere communicante posterieure / posterior communicating artery. V. A. anat. tab. tab. . CORONARA DREAPTA / artere coronaire droite / right coronary artery.artere. A. COROIDIANA POSTERIOARA / artere choroidienne posterieure / posterior choroidal artery. V. V. tab. colaterala ulnara superioara). frenice inferioare). anat. tab. colaterala ulnara inferioara).artere. A. tab. tab. anat. anat. anat. tab. tab. anat. anat. a. V.artere. DEFERENTIALA (v. A. A.artere. V. tab. A. anat. anat. . A.artere. A. tab. EPIGASTRICA SUPERIOARA / artere epigastrique superieure / superior epigastric artery. anat. A. DORSALA A SCAPULEI / artere scapulaire posterieure / dorsal scapular artery.artere. V. anat. . V. A. A. V. tab.artere. tab. A. . DORSALA A CLITORISULUI / artere dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris. CENTRALA LUNGA / artere de Heubner / long central artery. . DORSALA A PICIORULUI / artere dorsale du pied / dorsal artery of foot. V. tab. V. tab. anat. V. CECALA ANTERIOARA / artere caecale anterieure / anterior cecal artery. anat. anat. a. V. artere. anat. V. anat.artere. V tab.artere. tab. . V. tab. COLATERALA CUBITALA SUPER10ARA (v. A. . tab. CIRCUMFLEXA SCAPULARA / artere circonflexe scapu-laire / circumflex artery of scapula. CIRCUMFLEXA FEMURALA MEDIALA / artere circonflexe femorale mediale / medial femoral circumflex artery. V.artere. anat. . V. COLICA DREAPTA INFERIOARA (v.artere. V. anat. . . . . anat. . A. A. a. tab. A. . CEREBRALA MIJLOCIE / artere cerebrale moyenne / middle cerebral artery. tab.artere. anat. tab. tab. CEREBRALA ANTERIOARA / artere c6rebrale anterieure / anterior cerebral artery. aa.artere. COLATERALA MIJLOCIE / artere collat6rale moyenne / middle collateral artery.artere.artere. A. . anat. tab. . CECALA POSTERIOARA / artere caecale posterieure / posterior cecal artery. A. V. V. .

. HIALOIDA / art.artere. .artere. . A. V. LACRIMALA / artere lacrymale / lacrimal artery. A. . . GASTRO-OMENTALA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastro-omental artery. tab. .artere. A. anat. V. V.artere. anat. tab.artere. intercostala anterioara). V. A. HEPATICA COMUNA / artere hepatique commune / common hepatic artery. A. anat.artere. anat. FRONTALA (v. tab. A. anat. V. FEMURALA PROFUNDA / artere femorale profonde / deep femoral artery.artere. FESIERA SUPERIOARA (v. . V. tab. . V. . tab. . A. . FESIERA INFERIOARA (v. . tab. GENICULARA INFERIOARA MEDIALA / artere inferomediale du genou / lateral inferior genicular artery. anat. INTEROSOASA ANTERIOARA / artere interosseuse anterieure / anterior interosseous artery. V. FAR1NGIANA ASCENDENTA / artere pharyngienne ascendante / ascending pharyngeal artery. 4ab.artere. . A. V. anat. tab. A. tab. artere. V. . . V. A. V.artere. V. HIPOFIZARA INFERIOARA / artere hypophysaire inferieure / inferior hypophysial artery. . anat. . A. V tab. ILIOLUMBARA / artere ilio-lombaire / ilio-lumbar artery. . INTERCOSTALA SUPREMA (v. ILIACA EXTERNA / artere iliaque externe / external iliac artery. A. V. '£er[in. V tab. A. pe. V. hyaloidienne / hyaloid anery. GASTRICA DREAPTA / artere pylorique / right gastric artery.artere. A. .artere. anat. anat. . V. GENICULARA INFERIOARA LATERALA / artere inferolaterale du genou / lateral inferior genicular artery.artere. V. . V. ILIACA INTERNA / artere iliaque interne / internal iliac artery. anat. tab. . anat. INTERCOSTALA ANTERIOARA / artere intercostale superieure / highest intercostal artery. V.artere. LUI HEUBNER (v. ETMOIDALA ANTERIOARA / artere ethmo'idale anterieure / anterior ethmoidal artery. a. tab. A. a. V. LARINGIANA INFERIOARA / artere laryngee posterieure / inferior laryngcal artery. apoi la. intercostala anterioara). A. anat. testiculara). V. A.artere. anat. tab. anat. A. tab. a. tab. anat. V. . A. V. anat.artere. V. tab anat.artere. A. V.artere.artere. tab. A. a. anat. A. A. anat. . HIPOGASTRICA (v. .artere. V. A. A. artere. tab. tab.artere. GASTROEPIPLOICA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastroepiploic artery. GASTRO-OMENTALA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastro-omental artery. . A. anat.artere. V. V. artere coronaire stomachique / left gastric artery.artere.artere. tab. INTEROSOASA RECURENTA / artere inter-osseuse recurrente / interosseous recurrent artery. V.artere.artere. tab. A. V. A. INFRAORBITARA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. FUNICULARA (v. . ETMOIDALA POSTERIOARA / artere ethmoidale posterieure / posterior ethmoidal artery.A. anat.artere. A.artere. anat. artere. tab. anat. V. V. . anat. GASTRODUODENALA / artere gastro-duodenale / gastroduodenal artery. anat. LIGAMENTULU1 ROTUND AL UTERULUI / artere du ligament rond de I'uterus / artery of round ligament of uterus. tab. ILIACA COMUNA / artere iliaque commune / common iliac artery. FEMURALA / artere femorale / femoral artery. V. A. anat. ISCHIATICA (v. . GENICULARA DESCENDENTA / artere grande anastomotique / descending genicular artery. V. GLUTEALA SUPERIOARA / artere fessiere superieure / superior gluteal artery.artere. tab. . . anat. a. ETMOIDALA ANTERIOARA A. . tab. profesor ia Leipzig. anat . V. V. anat . anat .artere. anat.artere.artere. brahiala profunda). . V. anat. a. anat. tab. GASTRICA STANGA / artere gastrique gauche.artere. FIBULARA (v. A. A. A. A. anat.artere. . anat.artere. A. -artere. A. anat. anat.artere.artere.artere. HUMERALA (v. . . anat. anat. tab. tab. anat. GENICULARA MIJLOCIE / artere moyenne du genou / middle genicular artery. [/oAonn Leonhard Otto Heiibner. V. anat.artere. A. V tab.artere. tab. tab. LARINGIANA SUPERIOARA / artere laryngee superieure / superior laryngeal artery. fab. V.artere. GASTROEPIPLOICA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastroepiploic artery.artere A. . V. tab. anat. a. V. LABIR1NTICA / artere auditive interne / artery of the labyrinth. centrala lunga). tab. A. tab. . -artere.artere. V. anat. brahiala). A. INTERCOSTALA ANTEROSUPERIOARA (v. gluteala inferioara). HUMERALA PROFUNDA (v. tab. tab. anat. INTEROSOASA POSTERIOARA / artere interosseuse posterieure / posterior interosseous artery.artere. . tab. GIRUSULUI ANGULAR / artere du pli courbe / artera gyri angularis. a. 189 .artere. V. tab. .artere. anat. . tab. a. anat. GENICULARA SUPERIOARA MEDIALA / artere superomcdiale du genou / medial superior genicular artery. A. V. LABIALA SUPERIOARA / artere labiale superieure / superior labial artery. a. anat. GLUTEALA INFERIOARA / artere fessiere inferieure / inferior gluteal artery. . anat. gluteala inferioara). A.] / tab. tab.r.artere. HEPATICA PROPRIE / artere hepatique propre / proper hepatic artery. A. iliaca interna) / artere iliaqiie interne / hypogastric artery or internal iliac artery. tab. A. anat.artere. tab. V. tab. A. A. tab. FRONTOBAZALA MEDIALA / artere frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery. artere. A.artere A. . A.artere. . . A.artere. tab. V. anat. gluteala superioara). A. tab. V. A. V. tab. tab.d''"^ru go-man. anat. V. a. tab. tab. tab. A. A. HIPOFIZARA SUPERIOARA / artere hypophysaire superieure / superior hypophysial artery. V. tab. a. lfi43-1926. artere A. LINGUALA / artere linguale / lingual artery. V. peroniera). anat. anat. tab.artere.artere. LINGUALA PROFUNOA A. A. FRONTOBAZALA LATERALA / artere frontale interne et posterieure / lateral frontobasal artery. V. A. LINGUALA PROFUNDA / artere ranine / deep lingual artery. anat. V. LABIALA INFERIOARA / artere labiale inferieure / inferior labial artery. anat. FACIALA / artere faciale / facial artery. tab. tab. . tab. anat. anat. ILEOCOL1CA / artere ileo-colique / ileocollc artery. V. . anat. . GENICULARA SUPERIOARA LATERALA / artere superolaterale du genou / lateral superior genicular artery. anat. V. V. A. V. . anat. INTEROSOASA COMUNA / artere interosseuse commune / common interosseous artery. A. . artere. tab.artere. tab. A. supratrohleara).

artere A. A. OCC1PITALA MEDIALA / artere temporo-occipitale anterieure / medial occipital artery. V. tab. tab. PILORICA (v. V.artere. A. tab anat. V. tab. tab. tab. V. . a. MENTALA / artere mentonniere / mental artery. . OCC1PITALA LATERALA / artere temporooccipitale moyenne / lateral occipital artery. -artere. anat. a.artere. MASETERICA / artere masseterine superieure / masseteric arte''y.artere. anat. tab.?i cfivvrg german.artere. . NENUMITA (v. PARACENTRALA / artere du lobule paracentral / para-central artery. anat. A. a. V. a. tab. PEDIOASA (v. trunchiul brahiocefalic) / tronc arteriel brachio-cepnalique / brachiocephalic trunk.artere. A. dorsala a piciorului).artere.. PANCREATICA DORSALA / artere pancreatique dorsale / dorsal pancreatic artery. V. A. V. anat . . anat. A. PANCREATICODUODENALA SUPERIOARA / artere pancreatico-duodenale superieure / superior pancreaticoduo-denal arteries.artere. MAMARA EXTERNA (v. V. . V. A. artere. V.artere. tab. PANCREATICA INFERIOARA / artere pancreatique infe-rieure / inferior pancreatic artery. A. toracica interna). . MALEOLARA ANTERIOARA MEDIALA / artere malleolaire antero-mediale / medial anterior malleolar artery. V. artere. PULMONARA DREAPTA / artere pulmonaire droite / right pulmonar artery. A. OCC1PITALA / artere occipitale / occipital artery. . A. . V tab. A. tab.artere. tab. PERICARDIOFRENICA / artere pericardo-phrenique / pericardiophrenic artery.artere. .A. . tab. tab. anat. .artere. A.artere. artere A. tab. . a. anat. MALEOLARA ANTERIOARA LATERALA / artere malleolaire antero-laterale / lateral anterior malleolar artery.artere. A. anat. OMBILICALA / artere ombilicale / ombilical artery. tab. V. tab. anat. PLANTARA LATERALA / artere plantaire laterale / lateral plantar artery. tab. tab. V. OFTALMICA / artere ophtalmique / ophthalmic artery.artere.artere. LOBULUI CAUDAT / arteres spigeliennes / artery to caudate lobe. anat. A. . V. V. MENINGIANA POSTERIOARA / artere meningee posterieure / posterior meningeal artery.artere. V. A. 1742-1777. . artere.artere. . tab. A. A.artere. . V tab. faciala).RADIALA A. A. a. V. V. . anat. anat. tab. NERVULUI SCIATIC / artere du nerf grand sciatique / sciatic artery. PALAT1NA DESCENDENTA / artere palatine descendante / descending palatine artery. A. LOMBARA IMA / cinquieme artere lombaire / lowest lumbar artery.artere.artere. . anat.artere. A.artere. anat. toracica laterala). tab. tab. . V. POPLITEE / artere poplitee / popliteal artery. A. a. . anat. anat. tab. . LUI NEUBAUER (v. anat. anatomist . anat. anat. A. tab. NAZOPALATINA / artere naso-palatine / septal branch of sphenopalatine artery. A. . anat. tab. V. anat. tab. A. tab. A. PALAT1NA ASCENDENTA / artere palatine ascendante / ascending palatine artery. V. A. anat.] V. . A. RADIALA / artere radiale / radial artery. anat. anat. . PROFUNDA A PENISULUI / artere caverneuse (chez I'homme) / deep artery of penis. A. ORBITOFRONTALA LATERALA (v. V. LUSOR1A / artere sous-claviere droite retro-cesophagienne / retroesophageal right subclavian artery. mediana). tab. anat. MAX1LARA / artere maxillaire / maxillary artery. anat. NUTRITIVA / artere nourriciere / nutrient ar-tery. V. anat. . . MENINGIANA ANTERIOARA / artere meningee anterieure / anterior meningeal artery. V. fronto-bazala laterala). . MEZENTERICA SUPERIOARA / artere mesenterique superieure / superior mesenteric artery. . V. a. MENINGIANA MIJLOCIE ' artere meningee moyenne / middle meningeal artery. gastrica dreapta). V. A. V. tab. V. tab. PROFUNDA A CLITORISULUI / artere caverneuse (chez la femme) / deep artery of clitoris. NAZALA EXTERNA / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. V. . V. tab anat . artere.artere A. MEDIANA / artere mediane de I'avant-bras / median artery. anat. -artere.artere. . A. anat. V. A.artere A. V. . anat.artere. . tab. V. . MEZENTERICA INFERIOARA / artere mesenterique inferieure / inferior mesenteric artery. tab. tab. anat. anat.artere. PULMONARA STANGA / artere pulmonaire gauche / left pulmonar artery. a. A. V. anat. V. A. anat.artere. V. tab. V.artere. . V. PARIETO-OCCIPITALA / artere parieto-occipitale / parietooccipital artery. tab. anat. tab. A. A.artere. tab. PRINCIPALA A POLICELUI / artere principale du pouce / main artery to thumb. V.artere.artere. anat. A. . . PLANTARA MEDIALA / artere plantaire mediale / medial plantar artery.artere.artere A.artere. V. A. V.artere.artere. MAX1LARA INTERNA (v. maxilara). A. PALAT1NA MARE / artere palatine majeure / greater palatine artery. V. . V. V. V. OVARIANA / artere ovarienne / ovarian artery. .artere. A. tab. anat. tab.artere. anat. anat. V. anat. profiisor [a Jena. PERINEALA / artere perineale superficielle / perineal artery. tab. V. tab. anat. PUDENDALA INTERNA / artere honteuse interne / internal pudenda! artery. A.artere. anat. . V.artere. A.artere. A. . MUSCULOFRENICA / artere musculo-phrenique / musculophrenic artery. tab anat. PRECUNEALA / rameau pour Ie precuneus / precuneal artery. . anat. anat. . . V. [/oAonn Ernst Neuhaiier. V. PANCREATICODUODENALA INFERIOARA / artere pancreatico-duodenale inferieure / inferior pancreaticoduode-nal artery. tab. tab anat. tab. PARIETALA ANTERIOARA / artere parietale anterieure / anterior parietal artery. anat. anat . NERVULUI MEDIAN (v. A.artere. tab. . V. PANCREATICA MARE / artere pancreatique transverse / great pancreatic artery.artere A.artere. . tab. 190 A. anat.artere. .artere.artere. A. PERONIERA / artere peroniere / peroneal artery. tab. LOBUUJI CAUDAT A. V. . . anat. A. . . . anat.artere. tab. MAX1LARA EXTERNA (v. . anat. V. MAMARA INTERNA (v. anat. tab. A.artere. A. A. anat.artere. A. V. A. A. V. tab.artere. A. tab. PARIETALA POSTERIOARA / artere parietale posterieure / posterior parietal artery. . OBTURATORIE / artere obturatrice / obturator artery. V. tab. anat. tab.artere. A. anat. A. tab. tiroidiana ima). V. A. anat.artere. anat. anat. . V. anat. tab. V. tab. tab. V.artere. tab. tab. OBTURATORIE ACCESORIE / artere obturatrice accessoire / accessory obturator artery.

anat. SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / posterior segmental artery. A. A. SEGMENTARA LATERALA / artere segmentaire laterale / lateral segmental artery. A.artere. . V. A. A. a. anat. . tab. tab. . SPLENICA / artere splenique / splenic artery. A. anat. SPINALA POSTERIOARA / artere spinale posterieure / posterior spinal artery. V. . A. anat. artere. RECURENTA TIBIALA POSTERIOARA / artere recurrente tibiale posterieure / posterior tibial recurrent artery. V. RECURENTA RADIALA POSTERIOARA (v. anat. V. tab. tab. V.artere. TEMPORALA ANTER10ARA / artere temporale anterieure / anterior temporal artery. tab. . V. A.artere. anat. V. anat. V. A. V. . tab anat. . V. SYLVIANA (v. tab. V. tab. tab. V. tab. anat.artere. tab. anat. RENALA / artere renale / renal artery. tab. anat. V. V. A. tab. centrala lunga). A. a.artere. A. RADIALA A INDEXULUI / artere collaterale palmaire externe de 1'index / radial artery to index finger. V. V. artere.artere. tab. artere. anat. TEMPORALA SUPERFICIALA / artere temporale superficielle / superficial temporal artery. SEGMENTARA MEDIALA / artere segmentaire mediale / medial segmental artery. . V. anat. V. V tab. A. cerebrala laterala) / artere sylvienne / sylvian artery. . A. anat.artere. a. SEGMENTARA POSTERIOARA (hepaticA) / artere segmentaire posterieure / posterior segmental artery. tab. recurenta ulnara).artere. A. A. A.artere. A. A.artere. V. RANINA Jv. 191 .artere. tab.artere.artere. A. . . .artere. tab. . SACRALA MIJLOCIE / artere sacree moyenne / median sacral artery. anat.artere.artere.artere. . A. anat. . anat. TEMPORALA INTERMEDIARY / artere temporale moyenne / medial branch for temporal lobe.artere. . V. V. RECURENTA ULNARA / artere recurrente cubitale / ulnar recurrent artery. RETRODUODENALA / artere pancreatico-duodenale inferieure droite / retroduodenal artery. tab. . A. linguala profunda). . tab. V. . anat. anat. TARSIANA LATERALA / artere dorsale du tars / lateral tarsal artery. anat. anat.artere. anat. tab. A. TIMPANICA A. . . anat. interosoasa recurenta). A. A. . SUBMENTALA / artere sous-mentale / sub-mental artery. A. RECTALA MIJLOCIE / artere hemorroidale moyenne / middle rectal artery.artere. STILOMASTOIDIANA / artere stylo-mastoidienne / stylomastoid artery. a.artere.artere. SUPRARENALA INFERIOARA / artere surrenale inferieure / inferior suprarenal artery.artere. A. V. anat. A. SEGMENTARA ANTER10ARA / artere segmentaire anterieure / anterior segmental artery. anat. anat. A.artere. V. tab.artere.artere. tab. A. A. A. tab. . A. A. . V. anat. pudendala interna). tab. a.artere.artere. A. V tab. tab. TESTICULARA / artere testiculaire / testicular artery. SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / inferior segmental artery.artere. SPINALA ANTER10ARA / artere spinale anterieure / anterior spinal artery. V.artere. a.artere. anat. V.artere. tab. . tab. V. anat. anat. A. A. SUPRAORBITALA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. anat. anat. . anat. anat. V. tab. A. anat. V. SUPRADUODENALA / artere supraduodenale / supraduodenal artery. anat. tab. anat. V. . tab. testiculara). A. RECURENTA (v. V. .artere. V. tab.artere. a. V. A. tab. anat.artere. tab. V. . . SUPRARENALA SUPERIOARA / artere surrenale superieure / superior suprarenal artery. V. A. tab. tab.artere. A. RECTALA INFERIOARA / artere hemorroidale inferieure / inferior rectal artery. . tab. . tab. anat. . . . tab. A. .artere. A. artere. tab. V. anat. artere. SPERMATICA INTERNA (v. A. anat. . RECURENTA TIBIALA ANTER10ARA / artere recurrente tibiale anterieure / anterior tibial recurrent artery. .artere. tab. V. anat. tab. SUBCLAVICULARA / artere sous-claviere / subclavian artery. a.artere. A. . tab anat.artere. anat. anat. artere. A. SUPRARENALA MIJLOCIE / artere surr6nale moyenne / middle suprarenal artery. tab anat. . SANTULU1 PRECENTRAL / artere du sillon precerebral / precentral sulcal artery. V. . anat. V. SUBCOSTALA / artere souscostale / sub-costal artery. anat. RECTALA SUPERIOARA / artere hemorroidale superieure / superior rectal artery.artere. V. anat. tab. A. SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / superior segmental artery. A. A. A. RECURENTA CUBITALA (v. . dorsala a scapulei) / artere scapulaire descendante / dorsal scapular artery.artere. infraorbitara).artere. SEGMENTARA / artere segmentaire / segmental artery. tab. A. . V. V. SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior inferior segmental artery. anat. .artere. tab.artere. A. V. tab. SANTULU1 POSTCENTRAL / artere du sillon postcerebral / postcentral sulcal artery. TEMPORALA POSTERIOARA / artere temporale posterieure / posterior temporal artery. A. anat. anat. SUPRATROHLEARA / artere frontale interne / supratrochlear artery. nervului sciatic). tab. tab. . SUBORBITARA (v. SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior superior segmental artery. tab.artere. A. tab. tab. V. SUBSCAPULARA / artere sous-scapulaire / subscapular artery. anat. . A. . . tab. V. V. V.artere.artere.A. anat. SFENOPALATINA / artere spheno-palatine / sphenopalatine arteries. V. TIMPANICA ANTER10ARA / artere tympanique / anterior tympanic artery. RUSINOASA INTERNA (v. TEMPORALA MIJLOCIE / artere temporale moyenne / middle temporal artery. tab. SCAPULARA DESCENDENTA (v. TIBIALA ANTER10ARA / artere tibiale anterieure / anterior tibial artery. A. SCIATICA (v. TIMPANICA INFERIOARA / artere tympanique inferieure / inferior tympanic artery. V. V.artere. V. tab. RECURENTA RADIALA / artere recurrente radiale / radial recurrent artery. V.artere. . A. SANTULU1 CENTRAL / artere du sillon cerebral / central sulcal artery. tab. V. tab. anat. TIBIALA POSTERIOARA / artere tibiale posterieure / posterior tibial artery. anat.artere. anat.artere. V. tab. V. . a. anat .artere.artere. A. . anat. V. V.artere. tab.artere. V. anat. SUBLINGUALA / artere sublinguale / sublingual artery. A. SUPRASCAPULARA / artere scapulaire superieure / suprascapular artery. . anat. . a. V. A. anat. RADIALA A INDEXULUI INFERIOARA A. . . tab.

V. TIROIDIANA INFERIOARA / artere thyroidienne inferieure / inferior thyroid artery. . AA. A.artere. anat. V. V. tab. DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v. URETRALA / artere uretrale / urethral artery. tab. [fohcinn Gottfried Ziinn. tab.artere. ILEALE / arteres ileales / ileal arteries. AA. anat. tab. anat. artere. anat. CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / arteres conjonctivales anterieures / anterior conjunctival arteries. A. V. . V. anat. . . . V. V. V. . anat. . tab. AA. tab. FRENICE SUPERIOARE / arteres phreniques superieures / superior phrenic arteries. V. anat. . tab. AA. . HEMOROIDALE (v. DIGITALE PALMARE PROPRII / arteres digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries. anat.artere. anat. CILIARE ANTERIOARE / arteres ciliaires anterieures / anterior ciliary arteries. . tab. tab. TIMPAMCA POSTERIOARA / artere tympanique poste-rieure / posterior tympanic artery. VIDIANA (v. V. . rectale). AA. tab. V.artere. V. V. A. TORACICA LATERALA / artere thoracique laterale / lateral thoracic artery. -artere. V. anat. V. anat. . CENTRALE ANTEROMED1ALE / arteres striees internes / arteries centrales anteromedialis. tab. anat. tab. TIMPANICA POSTERIOARA A. artere. metatarsiene) / arteres interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. tab. anat. anat. V. AA. CENTRALE POSTEROMEDIALE / arteres centrales posterieures / posteromedial central arteries. .artere. V.artere. anat. anat. . TRANSVERSA A FETEI / artere transversale de la face / transverse facial artery. AA.artere. AA. anatomist fi botanist g&rman. . anat. anat. .artere. DIGITALE PALMARE COMUNE / arteres digitales palmaires communes / common palmar digital arteries. tab. anat. A.A. tab. anat. . AA. tab. anat. A.artere. AA. V. TIROIDIANA SUPERIOARA / artere thyroidienne superieure / superior thyroid artery. V. tab. . .artere.artere.artere. . DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / arteres collaterales dorsales des orteils / dorsal digital arteries. tab.artere AA. tab anat artere.artere. . . TIMPANICA SUPERIOARA / artere tympanique superieure / superior tympanic artery. tab. A. anat. anat. DIGITALE PLANTARE PROPRII / arteres digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. tab. A. anat. AA. TRANSVERSA A GATULUI / artere cervicale transverse / transvers facial artery. AA. AA. V.artere. V. .artere.artere. V. -artere. INTERCOSTALE POSTERIOARE I Sl II / arteres intercostales posterieures / first and second posterior intercostal arteries. tab. VERTEBRALA / artere vertebrale / vertebral artery. V. V. AA.artere. prof&sor [a CfQttingen. tab. V. . . anat. AA. anat. tab. V. tab. tab. aa. tab.artere.artere. A. . anat.artere. DIGITALE DORSALE ALE MAINII / arteres digitales dor-sales / dorsal digital arteries. 17271759} V. V. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / arteres ciliaires longues posterieures / long posterior ciliary arteries. tab. tab. anat. tab. V. ARCUATE RENALE / arcades sus-pyramidales / arcuate arteries. EPISCLERALE / arteres episclerales / episcleral arteries. A. . tab.artere. A. V. AA.artere. AA. tab. . V. anat. . . tab. INTERLOBARE RENALE / arteres peripyramidales / interlobar arteries. A. V. AA. tab. AA. INTERLOBULARE RENALE / arteres perilobulaires / interlobular arteries. tab. A.artere.artere. anat. tab. AA. tab.artere.artere. . tab. V. . tab. . V. AA. tab. V. . AA.artere. AA.artere. . A. anat. A. anat. FRENICE INFERIOARE / arteres phreniques inferieures / inferior phrenic arteries. tab. INTERLOBULARE HEPATICE / arteres interlobulaires / interlobular arteries. anat. anat. DIGITALE PLANTARE COMUNE / arteres digitales plantaires communes / common plantar digital arteries. artere. AA. tab. anat. tab. V. CENTRALE ANTEROLATERALE / arteres striees externes / arteries centrales anterolateralis. a. TORACOACROMIALA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. anat. V. V. A.artere. A. . V.artere.artere. . .artere.artere. anat. gastrice scurte / arteres gastriques courtes / short gastric arteries. aa. V. V. V. V. V1TELINA / artere vitelline / vitelline artery. DENTARE / arteres alveolaires / alveolar arteries V. anat . _V. anat. tab. V. centrala a retinei). V. . AA. anat. AA. anat. UTERINA / artere uterine / uterine artery. V. tab. . TIROIDIANA IMA / artere thyroidienne moyenne / thyroid ima artery.artere. AA. tab. . tab anat. AA. V.artere. tab. a.artere. ZINN (v. V. tab. tab. AA. TORACICA INTERNA / artere thoracique interne / internal thoracic artery.artere. tab.artere. A.artere. . Aa. V.artere. anat.artere. . VEZICALA INFERIOARA / artere vesicale inferieure / inferior vesical artery. CAROTICOTIMPANICE / artere carotico-tympanique / caroticotympanic arteries. TORACODORSALA / artere thoraco-dorsale / thora-codorsal artery. AA. HELICINE ALE PENISULUI / arteres helicines / helicine arteries. INSULARE / artere de I'insula / insular arteries. DIAFRAGMATICE (v. aa. tab. AA.artere. anat. V. JEJUNALE AA. anat. AA. A. JEJUNALE / arteres j6junales / jejunal arteries.artere. tab. 192 . ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artere alveolaire superieure et anterieure / anterior superior alveolar arteries. TORACICA SUPREMA / artere thoracique superieure / superior thoracic artery. canalului pterigoidian). VAGINALA / artere vaginale / vaginal artery.artere. V. A. anat. . . . anat.artere. CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / arteres conjonctivales posterieures / posterior conjunctiva! arteries. . anat. anat.artere. AA. INTERCOSTALE POSTERIOARE 111-XII / arteres intercostales aortiques / posterior intercostal arteries. anat. V. tab. anat. V. tab. CENTRALE POSTEROLATERALE / arteres centrales posterieures / posterolateral central arteries. tab. A. V.artere. . anat. ZIGOMATICOORBITALA / artere zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery. . anat. A. anat. V.artere. tab artere. CILIARE POSTERIOARE SCURTE / arteres ciliaires courtes posterieures / short posterior ciliary arteries. ULNARA / artere cubitale / ulnar artery. frenice inferioare si superioare) / arteres phreniques / phrenic arteries.artere.

aa. artere. tab. ARTERIOTOMIE. AA. ARTERITA ARTERIOGRAFIE.] Rezectia unui segment arterial si a plexului simpatic care Tl Inconjoara. tab. tab. TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v.artere. tab. V. SACRALE LATERALE / arteres sacrees laterales / lateral sacral arteries. aa.). gr. METACARPIENE PALMARE / arteres inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arteries. / arteriographie. arteria = artera.. .} Termen care desemneaza.ra. . anat. sectiune. . centrale anterolaterale). tab. PUDENDALE EXTERNE / arteres honteuses externes / external pudenda! arteries. V. a unui lichid opac la radiatiile X. V. gr.] Inflamatia unei arteriole. V.) dupa injectarea In trunchiul principal. pudendale externe). ARTERITA. -ita. tab.). gr. arteriola = arterd. V. V. f. de ruptura. A. sklerosis = indu-ratie. / art6riotomie. . / arteriopathie. Forma hialina poate fi asociata cu "nefro-angio-scleroza. V. tab.] 1) Ima-ginea unui teritoriu arterial obtinuta prin *arteriografie. dim. anat. tab. V. arteria = artera. s. anat.. [Lat. care leaga arterele de capilare. anat. hemodinamica localizata pe un segment de artera ce pulseaza pe un plan dur. arteria = artera. PALPEBRALE MEDIALE / arteres palpebrales mediates / medial palpebral arteries. gr. TEMPORALE PROFUNDE / artere temporale profonde anterieure / deep temporal arteries. anat.ra. / arteriopathy. tab.artere.. aa. tab. tab. poate fi generalizata (ex. AA. / arteriectomie. f. [Lot.w' AA. VEZICALE SUPERIOARE / arteres vesicales superieures / superior vesical arteries. membrelor inferioare. anat. / arteriolosclerose. PERICALOASE / arteres pericalleuses / pericallosal arteries. afecteaza Indeosebi arterele musculare si arterele renale (*nefroangioscleroza).artere. s. AA. . . anat.) Ex. A.artere. m. etimologic. f.. V. anat. SURALE / arteres surales / sura) arteries. anat.. V. . dur} Termen utilizat initial In sens foarte general. [Lat. anat. tab. .artere. extinsa si la nivelul tunicii interne. s.. . f. METATARSIENE PLANTARE / arteres inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arteries. traumatica. LOMBARE / arteres lombaires / lumbar arteries. AA. care include In evolutie: stadiul I. -artere. / art6rite. V.artere. gr. direct sau printr-un *cateter. prin care se asigura accesul m lumenul vascular. gruphein = a scrie. V. tab. V. . s. tab. V. . V. V. AA. tab. f. s. comprimala prin prezenta unei "coaste cervicale). f. tab. Sin.artere.artere. f. anat.: sfigmograma (v. s. V. pulmonar etc. indiferent de origine (ateromatoasa. / arteriotomy. SIGMOIDIENE / arteres sigmoi'des / sigmoid arteries. embolica etc. de ia arteria = wter&'i •ita. AA. ARTERIOGRAMA.ra mica. anat. PERFORANTE (ale coapsei) / arteres perforantes de la cuisse / perforating arteries. s. V.artere. anat. AA. LENTICULOSTRIATE (v.artere.. V. anat. ARTERIOLOSCLEROZA. arteriola = arterd mica. . V. s. AA. intdrire. f. AA. anat. [Lat. ARTERIOPATIE. VENTRICULARE / arteres ventriculaires / ventricular arteries. anat. anat. ia skleros = tare. mai rar. tab. alteori de dilatatie sau. ARTERIOLA. AA.] *Radio-grafia unui teritoriu arterial (al rnembrelor. METATARSIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. acompaniindu-se uneori de tromboza.] Ramura fina. V. tab. pentru desemnarea oricarei Ingrosari a peretilor arteriali. [Lot. sklerosis = induratie. centrale anteromediale). V. pathos = Boold. AA.. / arteriogramme.artere. AA. f. artere. NA: arteriola. AA. mica.artere. anat. AA. dim. -artere.: a. . AA. gr. . ARTERIOSCLEROZA. terminala a unei artere. s.artere. V. gr. termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracterizeaza prin leziuni ale peretelui arterial. gramma = inscriere. [Lat. AA. ARTERIOLITA CUTANATA ALERGICA / arteriolite cutanee allergique / Gougerot syndrome. 193 . de ia tern-nem = a taia.] Incizia longitudinala sau transversala a peretelui unei artere. dim.artere. ektome = enisle.: a. stadiul III. anat. NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / arteres nourricieres de I'humerus / nutrient brachial arteries. tab. de ia skleros = tare. [Lat.: sindrom Gougerot (v. cerebral. / arteriography. tome = tdiere.artere. de. / arteriectomy. tab. [Lat. AA. tab. . existenta unor modificari organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie. tab. Sub aceasta denumire erau cuprinse trei tipuri de boli arteriale degenerative: *ateroscleroza. . tab.artere. . PARIETALE / arteres parietales / parietal arteries. s. tab. de. arteria = arterd. f. a. aa. . .). AA. tab. gr. / arteriogram. . AA. V. s. AA. wtdrire. . anat. renal.. anat. f..artere.artere. AA. V. / arteriole. tab. gr.artere. / arteriolosclerosis. In prezent. f.artere.. arterio-scleroza si 'mediacalcoza.: arterita gigantocelulara (v. s.artere. . 2) Sin. arteriola = arte.artere. de la arteria = arte. arteria = arterd. centrale anterolaterale). TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v. stadiul II. . anat. AA. s. V. PONTINE / arteres pontines / arteries of the pons. anat.artere ARTERIOLITA. AA. dur. s. / arteriosclerose. STRIATE LATERALE (v. [Lot. In prezent.} Scleroza si Ingrosare a peretelui arteriolelor si arterelor mid. ARTERIOLE RENALE DREPTE / arteres droites medullaires / straight arterioles. anat.artere.i y.] Denumire generica pentru bolile arterelor. termenul este restrans pentru desemnarea tipului de scleroza arteriala care predomina la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*degenerescenta hialina si Ingrosare). gr. V. de latenta clinica. s. hipertensiva asociata unei hipertensiuni arteriale si caracterizata prin hipertrofierea mediei arterelor mid si arteriolelor) sau segmentara (ex. V. gr. tab. PALATINE MICI / arteres palatines mineures / lesser palatine arteries. / arteriolite. a. s. f. tab. tab.artere. ARTERIECTOMIE. arteria = arte. [Lat. METACARPIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales de la main / dorsal metacarpal arteries. PALPEBRALE LATERALE / arteres palpebrales laterales / lateral palpebral arteries. AA. f. f. V. anat. PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / arteres pancreatico-duodenales inferieures / inferior pancreaticoduodenal arteries. la arteria = arte. s. f. s. de gan-grenS. gr. . / arteriolitis. s. de claudicatie intermitenta la mers. AA. / arteriole. anat. ca m cazul arterei subclaviculare. arteria = artera. cand se asociaza dureri In decubitus. centrale antero-laterale). AA. RUSINOASE EXTERNE (v. anat. / arteritis. AA. TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries. NAZALE POSTERIOARE LATERALE / arteres des cornets et des meats / posterior nasal arteries. f.ra. cea hiperplastica cu *hipertensiunea arteriala maligna si cu *sclerodermia. gr. LENTICULOSTRIATE AA.. s. anat. stadiul IV. / arteriosclerosis. f. . anat. f.

anat. V. PERONEOTIB1ALA SUPERIOARA / articulation peroneo. anat. Anatomopatologic.articulatii. .articulatii. -articulatii. format din benzi fibroase care dau rezistenta capsulei. . tab. A. . strabism. articulatii. diplopie. anat. CARPOMETACARPIANA A POL1CELUI / articulation carpometacarpienne du pouce / carpometacarpal articulation of thumb. anat. V. PISIPIRAMIDALA / articulation pisipyramidale / pisiform articulation.articulatii. LOMBOSACRATA / articulation sacro-vertebrale / lumbosacral joint. . ASTRAGALOCALCANEANA / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation. ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda.articulatii. 2) scuamoase (ex. infiltrata de celule gigante multinucleate. anat. anat.articulatii. articulatii. V. Se caracterizata prin alterarea starii generale. V tab. boala Horton. Sin. anat. A.articulatii.: a. arliculatio. anat.articulatii. AA. -onis = wclie. s. edem papilar) si inflamarea bilaterala a arterelor temporale. \C. fixe. tab. tab. . TEMPOROMANDIBULARA / articulation temporo-mandibulaire / temporomandibular articulation. V. V. Sin. A. A. -articulatii. genunchiu-lui). . V.articulatii. panarterita subacuta a varsInicilor. . tab. tab. RADIOCUBITALA SUPERIOARA / articulation radio-cubitale superieure / proximal radioulnar articulation. anat. V. care devin edematiate si dureroase la palpare. . A.articulatii. V.articulatii. ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica. V. V.articulatii. AA. d) suprafetele articulare. NA: junctura ossiuIn. tab. tab. A. A. . PERONEOTIB1ALA INFERIOARA / articulation peroneotibiale inferieure / tibiofibular articulation. tab. COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertebrales / costovertebral articulations. anat.articulatii. V tab. V. . Intrerupte. AA.articulatii. fetele osoase ce vin In contact. SACROCOCCIGEANA / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation. V tab. AA. . V. V. . anat. In forma de sa.Uturd.articulatii. . tab. . Exista si a. anat.articulatii. pous. tab. V. anat. A. ARTERITA TEMPORALA / arterite temporale / temporal arteritis. tab. / joint. V. . tab. tab.r. V. V. tab. TRANSVERSA A TARSULUI / articulation mediotarsienne / transvers tarsal articulation. tab.articulatii. . V. podos = pitior. Cand suprafetele nu corespund ca relief. A. anat. . COTULUI / articulation du coude / elbow joint. . . ovoide. CRICOARITENOIDA / articulation crico-arytenoidienne / cricoarytenoid articulation. STERNOCLAVICULARA / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articulation. febra moderata. cefalee violenta. A. RADIOCARPIANA / articulation radio-carpienne / radiocarpal articulation. tab. anat. anat. anat.articulatii. caracterizate printr-un corp segmentat si acoperit de chitina. care pot fi sferice. ATLANTOAXIALA LATERALA / articulation atloido-axoidienne / lateral atlantoaxial joint. . A. V. fixata pe marginea suprafetelor arti-culare.articulatii.articulatii. ATLANTOOCCIPITALA / articulation occipito-atloidienne / atlantooccipital articulation. periarterita segmentara superficiala. . A. A.articulatii. CAPITIS COSTAE / articulation costo-vertebrale proprement dite / articulaton of head of the rib. V. A. V.articulatii. . tibiale superieure / tibiofibular articulation.articulatii. V. TALOCALCANEONAVICULARA / articulation astragalocalcaneo-scaphoidienne / subtalar articulation.articulatii. CARPOMETACARPIENE / articulations carpo-metacarpiennes / carpometacarpal articulations. tab anat.: Intre oasele nazale si maxilare). AA. A. tab. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations. A.articulatii. CONDROSTERNALE / articulations chondro-stemales / sternocostal articulations. tab. anat. tab.: arterita temporala. anat.articulatii. CALCANEOCUBOIDA / articulation calcaneo-cuboidienne / calcaneocuboid articulation. A. INTERCARPALE A. Afectiune cu debut dupa varsta de 60 de ani. RADIOCUBITALA INFERIOARA / articulation radio-cubitale inferieure / distal radioulnar articulation.: boala Takayasu (v. anat. anat. tab. tab. A. arthron = articuCatie. . A. V tab. anat. de cauza necunoscuta. simetrie bilaterala si picioare articulate.: Intre oasele craniului). tab.).articulatii. anat . 194 AA. tab.). tab.ARTERITA GIGANTOCELULARA ARTERITA GIGANTOCELULARA / art6rite gigantocellulaire / Horton's disease. . A. Sinatrozele pot fi: 1) dintate (ex. tab anat. leziunile sunt de panarterita. INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations. V.articulatii. [Lot. se interpun meniscuri sau cartilaje (ex. V. .: Intre oasele temporal si parietal). f. COXOFEMURALA / articulation coxo-femorale / hip joint. V. anat. CRICOTIROIDIANA / articulation crico-thyroidienne / cricothyroid articulation. tab.articulatii. cu suprafetele aproape plane (ex. AA. mobile sunt: a) capsula articulara. ATLANTOAXIALA MEDIANA / articulation atloido-odontoidienne / medial atlantoaxial joint. A. COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertebrale / joints of vertebral column. Diartrozele reprezinta a. MEDIOCARPIANA / articulation mediocarpienne / midcarpal articulation.articulatii. .] Increngatura de animale din subregnul Metazoa. ACROMIOCLAVICULARA / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articulation. anat. accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizuala. tab. anat. A. .articulatii. Este sensibila la corticosteroizi. GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint. si mobile. A. . V. V. Exista a. articulatii. b) stratui extern. V. -articulatii. A. A. AA. denumite sinartroze. s. cresterea VSH-ului. tab. V tab. V. V. A. COSTOTRANSVERSALE / articulations costo-transversaires / costotransverse articulations. SCAPULOHUMERALA / articulation scapulo-humerale / humeral articulation. tab. anat.articulatii. anat. ARTICULATIE. articulatii. A. .\ Ansamblul elementelor prin care doua oase vecine 'in scheletui osos se leaga Intre ele. A. . tab. V. SACROILIACA / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation. HUMEROCUBITALA / articulation humero-cubitale / humeroradial articulation. anat. V. c) membrana sinoviala. care captuseste in-teriorul articulatiei si secreta lichidul sinovial. / articulation. anat. Elementele constitutive ale unei a. V. anat. cu ruptura limitantei elastice interne. denumite diartroze.: coloana vertebrala). In care oasele sunt mobile unul fata de celalalt. tab. A. A. anat. . boala Forestier. tab. TIBIOTARSIANA / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation. anat. Sin. INCUDOSTAPEDIALA / articulation de I'enclume et de I'etrier / incudostapedial articulation. 3) armonice (ex. anat. f. semimobile sau amfiartroze.: arterita gigantocelulara (v. anat. anat.

medic german. arthron = articufatie. In a. . INTERMETACARPIENE / articulations inter-metacarpiennes / intermetacarpal articulations. AA. tab. tab anat. V. f. f. OSSICULORUM AUOITUS / articulations de osselets de I'ouie / articulations of auditory ossicles. arthron = articulatii plastos = modeiat. forma. arthron = wticuCafie. V.] Parte a anatomiei de-dicata studiului articulatiilor. anat.r. [C. tab.: artroza (v.articulatii. AA.: a.articulatii. Boala congenitala. / arthrolyse. ARTROPLAST1E ARTRITA REUMATOIDA / arthrite rhumatoide / rheumatoid arthritis. s. Utila pentru a evidentia corpi straini. ARTROGRAFIE. ARTRALGIE. [Cjr.articulatii. / arthrophyte. Consta.. s. / arthrographie.articulatii. Sin. [^r. V. s. Scop: redarea unei mobilitati satisfacatoare.] Interventie chirurgicala efectuata In scopul redarii mobilitatii unei articulatii anchilozate. f. / arthrodesis. tab. arthrodia = articu[a. INTERTARSIENE / articulations intertarsiennes / intertarsal articulations. / arthrography. 195 . / arthrologie. din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderente periarticulare. de. [Pierre Marie. Sin. s. phyton = p[anta. nu sunt posibile decat miscari de glisare. p. Se manifesta prin trei tipuri majore: a. o reactie imunologica la bacteriile sau virusurile responsabile de infectii. profesor de medicina ititemd [a Leipzig. SCAFOIDOCUNEENE / articulations scapho-cuneennes / cuneonavicular articulations. / arthrogrypo-sis.). f. a. f. / arthralgie. In sectiunea capsulei articulare si a ligamentelor acesteia.] Explorarea radiologica a cavitatii articulare dupa injectarea unui produs radioopac hidrosolubil. f. ARTRITA PSORIAZICA / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis. algos = du. V.articulatii. f.: "soarece articular". / arthrodie.articulatii. anat. ARTRITA REACTIVA / arthrite reactionnelle / reactive arthritis. s. . n. care survine dupa una sau mai multe saptamani de la o infectie digestiva. modda. / arthrophyte. de [a plassein = a. s. ARTROGRIPOZA. giv:e. Indeosebi prin anchiloza fibroasa a articulatiilor (cu exceptia articulatiilor coloanei vertebrale si temporomaxilare) cu mentinerea membrelor superioare si inferioare In flexie sau In extensie. V. foarte probabil.. anat. f.ta. mc. izolata. s. anat. NA: articu-latio plana. \Qr. / arthrogrypose. [Qr. arthrogryposis multiplex congenita. / arthrology. sistem HLA). este practicata in situatii de infectie (tuberculoza) sau instabilitate (paralizii) a unei articulatii si In cazul atitudinii vicioase a unui membru. arthron = artic. anat. ARTROCENTEZA. In con-secinta. de unde descrierea unei forme a. athron = articutafie. de obicei. arthron = articulatie. Sin.. [C. . [Qr. / arthrolysis. A. anat. AA. distruge. / arthropaInie. . AA. tab. la arthron = articutatie. f. s.afie. In prezent. / arthrodese.: poliartrita reumatoida (v. AA. 18S3-192S. vege. . s. f.. s. anat. anat. lysis = distrugere. f. f. s.. arthron •= articulate. meniscografie). arthron = articulafie. p. INTERMETATARSIENE / articulations inter-metatarsiennes / intermetatarsal articulations. [Cfr.i pathos = 6oaia. si anchiloza. tab. si artrogripoza congenitala multipla. / arthrocente-sis. s. ARTRODIE. f.r.re. s. / arthroplasty. a aerului sau a ambelor (dublu contrast).).} Durere articulara. r.articulatii.articulatii. f. Charcot sau neuropatica se produce o degenerare progresiva a articulatiei. tab.tie. respiratorie sau genitourinara. profesor [a 'Paris. [Qr.re.uta. ARTROGRIPOZA CONGENITALA MULTIPLA / arthrogrypose congenitale multiple / congenital multiple arthrogryposis.articulatii. reprezinta. tab. . o condromatoza sau o sinovita. Termenul se foloseste frecvent pen-tru artropatiile reumatismale si infectioase. A.: artroza (v. anat.] Articulatie de tip *diartroza ale carei suprafete articulare sunt plane. f. .. -ltd. r. m. . ARTROLIZA. / arthropaty. V. In general de durata scuria.).fie.re.] Mentinerea unei articulatii Intr-o stare de imobilizare. f.). de [a lyein = a. aflat liber Intr-o cavitate articulara (frecvent la nivelul genuncniu-lui) si care prin deplasare poate provoca o blocare a articu-latiei respective. anat... arthron = articuCatie.articulatii. INTERCONDRALE / articulations interchondrales / interchondral articulations. V. tab. f. tab. "boala Lyme si *sindromul Whipple cuprind a. / arthrite. / arthrocentese. AA. s. Ernst Ado]/ Gusto v Gottfried van Strum-pel]. ARTROLOGIE. s. ARTRITA HIPERTROFICA / arthrite hypertrophique / hypertrophic arthritis. termenul se utilizeaza In special pentru spondilo-artropatiile consecutive infectiilor enterice sau uro-genitale Intalnite predominant la indivizi cu antigen de histocompatibilitate HLA-B27 (v. tab. caracterizata prin malformatii multiple. tab. Afectare articulara cu *epansament In general aseptic. Sin. INTERCONDRALE AA. f. V.. este necesara Indeosebi In investigarea articulatiei scapulohumerale si a genunchiului (v. V. In esenta.. ARTROPLAST1E. 1S53-1940. kenlesis = mfe-patum. V. [Qr. . A. METACARPOFALANGIENE / articulations metacarpophalangiennes / metacarpophalangeal articulations. neuropatice si a uneia miopatice. / arthritis. simetrica ?i spondilita psoriazica. {Gjr. s. s. . AA. ne-uroiog franca. Se asociaza si un grad de *amiotrofie. c. f. . fiind excluse artro-patiile de alte origini si *artrozele. s. OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle.] Sin. V.} Refacerea prin operatic a unei articulatii mai mult sau mai putin alterate si anchilozate. joint mice.\ Orice leziune articulara de origine nervoasa (ex. ARTRITA MARIE-STRUMPELL / arthrite de Marie-Strumpell / ankylosing spondylitis. graphein = a scrie. une-ori ereditara. idiopatica Intalnita In 5-10% din cazurile de *psoriazis. ARTROFIT. AA. OASELOR UMARULUI / articulation des os de I'epaule / joints of shoulder girdle. METATARSOFALANGIENE / articulations metatarso-phalangiennes / metatarsophalangeal articulations. f.] Procedeu chirurgical de blocare definitiva a unei articulatii prin fuzionarea epifizelor celor doua extremitati osoase implicate. logos = ftiinfa. A.: spondilita anchilozanta (v. eidos = forma.tie care. mai precis infla-matia sinovialei (*sinovita). s. s. / arthralgia. arthron = articut.] Mic fragment osteo-cartilaginos sau In Intregime cartilaginos. ARTRITA. arthron = flrticuiatie. Contraindicata In artrita septica. TARSOMETATARSIENE / articulations tarso-metatarsiennes / tarsometatarsal articulations. a. adesea In flexie. s. INTERFALANGIENE / articulations interphalangiennes / interphalangeal articulations. s.aza. ARTRODEZA.ovoie. desis = [egare. AA. f. gryposis = indoire. r. In unele cazuri boala ar putea fi consecinta unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al maduvei. Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o forma de a. -articulatii. m.articulatii.] Artropatie acuta sau cronica In care leziunea initiala si principals este inflamatia articulara. inflamatorie asimetrica. / plane joint. ARTRITA CRONICA DEGENERATIVA / arthrite degenerative chronigue / degenerative joint disease. / arthroplastie. tabetica).AA.} Punctia unei articulatii. f. iar *boala Bouillaud. V.. AA. [Gfr. AA. V. anat. s. s. ARTROPATIE. V.

Insuficienta cardiaca). f. [a a . askarizein = a sari. V. 'in prealabil. cancerul (Indeosebi digestiv sau genital). s. Obs. de ex. \Lat. tome = taiere. s.: osteoartrita degenerativa. ASFIXIE. purulent ('peritonita cu *pio-geni). f.] Absenta *pulsului. s. 2) Eliminarea. Intr-o proportie care depaseste pragul de toleranta. poate avea caracteristid de *transsudat sau *exsudat. m. / asphyxia.priv.} Gen de viermi din ordinul Nematode. li-gamentare. a -priv.r.. tuberculoza peritoneala.) prin tratament adecvat. \Qr.. s. a . de. / asymptomatique. s. / arthro-pneumographie. la skopein = a video. f. iar sub varsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinala. / asymptomatic. dupa umplerea acesteia cu ser fiziologic. de. / asphygmie. s.priv.priv.i sepsis = infecfie. skopia .. f. Infestarea se produce prin ingestia oualelor de parazit. / arthrorise. a gazelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon. f. ve. *carcinomatoza peritoneala). *sindrom nefrotic. In functie de continut. ASANARE. ASFIGMIE. se caracterizeaza prin fenomene de sinteza pe cale enzimatica.] Tulburare particulara care nu este nici paralizie. askarizem = a fcpm. / arthrose.. hemoragic si chiliform sau 'lactescent (*tuberculoza. este o metoda *profilactica. s-a injectat aer. f. s. f. / asy metric. amigdalian. f. askites. s. s.] Radiografia unei articulatii In care.] Metoda ultramoderna de explorare vi-zuala a cavitatii articulare. / ascite. In (imp ce sinoviala este normala sau cu leziuni discrete de inflamatie. a . [Qr. s. pe cale venoasa. modificarea dispunerii atomi-lor sau grupelor de atomi Intr-o molecula. arthron = articuCafi.. f. si xerostomie. ereisis = ridicare. 4) Diminuarea sub nivelul de toleranta a concentratiei oxigenului atmosferic. Actualmente. hypertrophic arthritis. 2) Paralizia mus-chilor respiratori prin blocarea centrilor nervosi sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui. ASCITA CHILOASA / ascite chyleuse / chylous ascitis. artrita hipertrofica. f. / asynergy. / arthrorisis. / asepsie. sphyzfm = a puba. piptein = a. / ascites. etimologia termenului). care vor da nastere larvelor ce vor migra din intestin. / arthropneumography.] Ansamblu de metode fizice si chi-mice care Tmpiedica contaminarea cu microbi a unor substante. / arthrostomie. symmetric = simetrie. f. [a skopfin = a. s. / ascaridiose..] Operatic prin care se obtine limitarea miscarilor la nivelul unei articulatii prin for-marea unui prag osos In calea miscarilor articulare. f.: pi. -oza . insuficienta cardiaca globala. de. siafon = saCizia. a sdri. Cauze frecvente de a. Ex. f. V. f. ASCARID. s. / arthrotomy. arthron = articulafie. symptoma. iar termenul poate fi utilizat in sens general sau aplicat la un sector din organism. s. V. / arthrotomie. afectand una. / degenerative joint disease. nid necoordonare. arthron = articu[atie. s. s.. 2) In biochimie. localitate. a. -atos = gurd} Deschidere chirurgicala a unei articulatii. V.} Initial termenul a avut semnificatia de moarte prin Incetarea batailor inimii (v. Indeosebi gastrointestinale (vomismente. s. ci per- . Sin : chiloperitoneu (v. s. arthroa = articulate. sub anestezie generala. putrefactie. de la syn = impreund. s. / asynergie. f. modificarea caracterelor unui organ In raport cu organul simetric. [Gfr. In faza migratorie se produc *eozinofilie (v. m. f. / ascarid. / asialie. obiecte. A. si artrografie. ARTROSCOP.\ Vierme care apartine genului *Ascaris. "osteosderoza subcondrala.] Infestarea cu *ascarizi si diverse-le tulburari care rezulta consecutiv acesteia. celulara.. ASIMILATIE. uneori cu cavitati pseudochistice. s. monooxid de carbon).priv. s.priv. askarizein = a fopdi. n. f. care este *curativa. [Qr. s. f. Alterarea biochimica esentiala probabila este scaderea cantitatii de "mucopolizaharide (*proteoglicani) din substanta fundamentala. chilos (compresiune tumorala sau rupere a 'canalului toracic) sau verde cand contine bila. f. | Gjr. s. In plamani. utilizand 'artroscopul din fibre de stida. Ant.] Care nu determina simptome clinice. f. vedea. regiune). Indeosebi In *jejun. e^amina. spre deosebire de *antisepsie.. \Gjr.e^aminare. a sari.] Deschidere chirurgicala a unei articulatii.: dentar. ASIMPTOMATIC. distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumita boala In-tr-un anumit teritoriu (locuinta. ASINERGIE. arthron = articuiafie. este indicata Indeosebi In paralizii si deformatii articulare dobandite. dar eel mai frecvent este primitiva. ASIALIE. / assimilation. a. pneuma. s. de unde se deplaseaza In trahee. de la temnein = a t&ia. de [a assimilare = a face asemanator fi similis = asemandtor} Transformarea si Incorporarea substantelor nutritive la nivelul tesuturilor organismului. stoma. a ef(amina. f. arthron = articutat-it.tiii -ozd. meniscale. adj. [Qr. digestive. / ascaride. idnga. ARTROZA. / arthroscopy. Se dezvolta In intestinele vertebratelor. sectiune. f. s.ni. / sanitation. s. ASCARIS / Ascaris / Ascaris. AspectuI lichidului poate fi serocitrin (*ciroza hepatica. asphyxia = oprire. / ascaridiasis. si anabolism.ula.\ *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavitatilor articulare. lichidul de a. f. diaree si dureri abdominale). ASIMETRIE. graphein = a scrie.e. fiind Inghitite si revenind In intestinul subtire. A. -onis = asemdnare..i ergein = a iucra. 3) Prezenta In aerul ambiant. [Cfr. ASCITA. apen-dicular etc. Sunt infestati mai ales copiii. {Gjr. Incaperi (sali de operatie) sau a organismului. -atos = aer.: dezasimilatie. s. sphygmos = puts. inaff. / assimilation. s. [Cjr. artrozice sau posttrau malice. "osteofitoza marginala si. f. / assainissement. [Cfr. Specie din genul ''Ascaris care traieste ca parazit In intestinul uman. ad = cdtre. / arthroscopie. ARTROTOMIE. s. corpi straini In caile aeriene) si orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstructii a alveolelor pulmonare. ARTROSTOMIE.. mai multe sau totalitatea glan-delor salivare. {Lot. f. ARTROSCOPIE. practicata In scopul unui *drenaj permanent. dt la askos = burduf} Acumularea de lichid liber In cavitatea peritoneala. arthron = artu. / arthrostomy. sindrom Loffler) si anticorpi decelabili prin serodiagnostic..} Absenta salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determina o retentie salivara. m. m. Sin. / asymmetry.. [G. artroscopie. o lungime de 15-25 cm si provoaca *ascaridioza. ASCARIDIOZA. este uneori secundara unei disfunctii articulare de cauze diverse. cuvantui a.: In cazul unei artrite supurate. syn = impre. s. aproape. cu *anastomoza sinovialei la piele. f. din care face parte si specia "Ascaris lumbricoides. [Cfr. n . poate avea numeroase cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare. a acf:iona. -atos = ceea ce survine unpreuna. f. a putsului. f.] Artropatie cronica (de obicei monoarticulara sau bilaterala si simetrica) caracterizata anatomopatologic prin distructie initiala si primitiva a cartilajelor articulare. [^r. frecvent.). / arthroscope. s. ARTRORIZA. A.. In cazul leziunilor cartilaginoase. Are o culoare rozrosiatica. a .. s. f. / arthroscope. este utilizata Indeosebi In explorarea articulatiei genunchiului. de-semneaza oprirea respiratiei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. s. [Gjr. s. adj. A. osteoarthritis. a. A. / asphyxie. \Qr. Ascaris lumbricoides. skopos = ofiservator. sanare = a face sandtos} 1) Eli-minarea unui focar de infectie (ex. \Gjr. / asepsis. s. s.} Absenta totala a simetriei: 1) In organism. s. 196 ASINERGIE ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoides / Ascaris lumbricoides.are. / asphygmia. f. ASEPSIE. [Qr.priv. care ramane latent. V..ARTROPNEUMOGRAFIE ARTROPNEUMOGRAFIE. / asialia. ascarizi.: ciroza hepatica (cea mai frecventa). a . A. f.wa.. assimilalio. artrita cronica degenerativa.

f.). soma. observat eel mai frecvent la femeia tanara. 2) Termenul se mai utilizeaza si pentru desemnarea insuficientei functionale a unui organ: a. In care meridianul eel mai refringent este vertical. / asthenopia. Se asodaza aproape Intotdeauna cu *abazia. 2) A. ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthenie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia. ulceratii. V.priv. putere. -ism} *Ametropie consecutiva unui defect de curbura a corneej sau a cristalinului pe diferite meridiane. 3) A. ASTENIE MUSCULARA / asth6nie musculaire / myasthenia. [Lot.. iar imaginile sunt percepute deformat. cuprinzand mai multe specii.] Boala provocata la om si animale de duperca Aspergillus fumigatus. 2) In biochimie. aspergere = a raspa-ndi. f.: somatoagnozie. In consecinta. pipait. / aspcrgilloma. la gnonai = a. de ia istanai = a plasa. [Cjr.] Absenta *splinei. socius = asocial)} Relatie Inchisa In timp si spatiu Intre fenomene si obiecte: 1) In neuropsihologie. -onis = aspirafie a aeruiui. s. al carei sue confine. b) a.} Imposibilitatea concentrarii sus-tinute a vederii. miopie pe un alt meridian. si debilitate. metoda psihanalitica de expiorare. conic. pe. senzatie de astenie. f. / aspartame. ASLO / ASLO / ASLO. dar fara *paralizie. spir . f. Sindrom imprecis.: agnozie tactila. ca antiinflamator. -onis = asociere. putere. pu-ten. n. s. administrarea simultana a mai multor medicamente care se potenteaza reciproc. ptantd denumita. s. f. •atos = punct. ops. 3) a. [Qr. / aspirin. aproape. / asparagine. Consecinta: asfixie mecanica sau pneumonie de aspiratie. la gnonai = a cunoaste} *Agnozie ma-nifestata prin nerecunoasterea obiectelor prin palpare. f. de. ASTIGMATISM e) a.. Aminoacid neesential.priv. c) a. d) a.pentru Spiraea ulmaria. si sindrom Da Costa.priv. de origine neclara. prin deformare conica a corneei. s. miastenie. si t6aialga. s. prin insuficienta muschilor drepti interni. f. [Lat. a . langa. adica a *somatognoziei. [o • pentru ac-etii. dureri precordiale. a. stereoagnozie. f. proprietate a fenomenelor psihice de a se corela si gmpa In campul constientei. modificari variabile (reversibile spontan sau dupa diferite probe) ale repolarizarii ventriculare si. s. numeie. a. f. gastrica.j Tumora granulomatoasa formala de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nivelul bronhiilor sau al unei cavitati pulmonare preexistente. microbiana. de. ASTENOCORIE. / aspermatisme. -ism. [Lat. m. / association. s. a . s. de [a a . prezent In numeroase vegetale. sthenos = fortd. pleurala. de ia a • priv. associatio. s. s.re. V. de ex. [C. ASPIRINA. Oboseala vizuala. ASISTOLIE. [Cjr. asthenos = fara. utilizata in mod curent pentru antistreptolizina 0 (v. s. / asterixis. de ia aspirare = a inspira. Uneori termenul este utilizat In sensul de "impotenta. n. hipermetropic pe un meridian. kore = pupiiil} Sin. s. f. *Edul-corant de sinteza. Sin. spre. In *hipermetropie. Tipuri: 1) A. 4) a. / somatoagnosia. / aspiration. 2) A. f. . imprastia.] Prima denumire comerciala (1899) a acidu-lui acetilsalicilic (DCI).). m relief. / asomatognosie.. a lichidului de staza gastrica.priv. V. f.r. s. a . Se observa In leziunile lobului parietal. Simbol Asn sau N. s. m.] 1) Termen care desemneaza absenta 'sistolei cardiace. Sin. cunoastere. a. Abrev. a • priv. s. f. f. s.prw. [Lat. reactie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile. neregulat. ASPERGILOZA. ASPARTAM.pere. 4) A. / astigmatisme. {CJT. din cauza oboselii prin suprasoli-citarea *acomodatiei. [Cat. -oza .). ASTENIE. 2) Extragerea unui continut lichid dintr-o forma-tiune cavitara sau tubulara: a) a. f. ASOCIATIE. contrar regulei. [Qr. ASPLENIE. libera. ASTIGMATISM.priv. 5) a. ASPERGILOM. si acid arahidonic. pu-tore.. splen. n. / asterixis. endocavitara (la nivelul unei caverne pulmonare). f) a.de. *amida a *acidului aspartic. a sta. f. prin deformari neregulate ale corneei 197 .: miastenie (v. constituent al proteinelor. fatigue. de ia associare = a asocia (fid = [a.priv. chirurgicata (uscarea campului operator). musculara. hepatica. stereos = solid. m. s. f. gnosis = percepere. a. / aspartamc.} Imposibilitatea mentinerii posturii verticale. f. ASTENOPIE.. s. raspandi} Gen de ciuperci din clasa Ascomy-cetes. ASTAZIE. aspergere = a. / aspergillome.: semn Arroyo (v. lumina nu mai este focalizata Intr-un punct la nivelul retinei. aspergere = a. aspi-ratio. a mai multor germeni microbieni.: *psihastenie. s.). f. a. stasis = se.. -inn. [£jr. ASPERMATISM. s. Caracte-ristici: leziuni pulmonare cu hemoptizie (pseudotuberculoza) si/sau leziuni cutanate (eritem. a imprastia. / asystolia. s.priv. dintre care unele sunt pa-togene. s. inima si rinichi. a . Se deosebesc: 1) A.priv. A. Sin. f. continua (dintr-o plaga.. / asplenia. Se mani-festa prin dispnee. pustule. ASPARAGINA. frecvent. s. f.. [atin a[ unei plante rozacee. / asparagine. f. / asthenopie. / asthenia. este un medicament cu larga uti-lizare. sthenos = fortd. a face sd find. s. m. / aspermatism. systole = contracfie. tahicardie sinusala sau palpitatii. astigmie. f. o .. / astereognosie.. medicamentoasa.} 1) Patrunderea unor lichide (varsaturi. a .. sthenos = forfa.. printr-un tub introdus In stomac si racordat la un sistem de a. s. / aspl6nie. ASOMATOGNOZIE.] Imposibilitate sau dificultate In *ejacularea 'spermei. [Qr. analgezic. moderata. -atos = sa.. de la sterizein = a sta nemiscat. invers. cunoaste} Pierderea constientei referitoare la existenta unei parti a propriului corp sau a Intregului corp. m.: sindrom Bean. opos = vdz. antiagregant pla-chetar si antitrombotic. s. 6) a. continua sau discontinua. Dipeptid derivat din *acidul aspartic. Se observa In cursul *sin-dromului cerebelos sau In cursul *sindromului piramidal frust. / astereogno-sis. / asthenocorie. / aspergillosis.ASISTOLIE turbarea facultatii asocierii miscarilor elementare In acte complexe din cauza dereglarii succesiunii contractiilor musculare care participa la un gest esential. cauzata de incoordonarea neuromusculara. Ciuperca poate disemina pe cale sanguina In creier. care survine In 'miopie si In unele "nevroze. / asthenocoria. aspergilom si aspergiloza. spirare = a rdsufla). f. / aspirine. s. acomo-dativa. sperma. / aspergillose. s. -omn. -enos = spKnd. / astasia.] Sin.: semn Adams-Foley (v. asthenos =. intestin sau cavitate se-roasfi). s. compus. ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus. / asthenie. f.: distonie neurocirculatorie. rasp&ndi.rce. a aerului sau a lichidului din cavitatea pleurala. tumori subcu-tanate fistulizate).. ceea ce conduce frecvent la *diplopie. a . s. a sufla (ad = catre.. lichid amniotic) In caile aeriene. coexistenta a doua sau mai multe stari patologice. [§r. intestinala. V. vedere. -atos = corp. f. [Qr. f. de la a . antipiretic.conform re-gulei". Sin. / astasie. s. s. ASTERIXIS. s. morbida. stigma. ASTEREOGNOZIE. ASPIRATIE. / asystolie. sterixis = pozifie _fv(fl. gastrica. astheneia = sla6iciune.} 1) Diminuarea generala a energiei si performantelor organismului fara relatie cauza-efect cu un efort. bronsica (metoda de diagnostic sau terapie). in. [Qr. Sin. s. Principala specie patogena pentru om este Aspergillus fumigatus. sange. n.ford putere. 5) A. / aspiration.ta. gnosis = cu-nooftere.inan. 2) Termen utilizat si ca sufix pentru a desemna diminuarea functiilor unui organ sau ale unui sistem. saiiciiat de metit. s. cu efecte fie pozi-tive. / astigmatism. / association. imprastia. s. fie patologice. s.

[Qr. pentru de-numirea a doua tipuri de tulburari anxioase: 1) A. ' ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma.udwig Bruns. / astringent. de obicei asociate cu tulburari ventilatorii obstructive de intensitate variabila. n. la a . m. f. de grad malt (III . ASTROCIT.).] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reaparitie a unor caracteris-tici ereditare defavorabile ramase latente timp de una sau mai multe generatii intermediare. / astrocyte. cinetica). s. pierderea reflexelor osteotendinoase si a sensibilitatii profunde. caracterizat prin crize de *dispnee paroxistica de tip expi-rator.hta.] (Substanta) care exercita o retractie fibrilara la nivelul tesuturilor vii. a. / ataxie. si a. la tattein = a ordona. extrinsec atopic (prin raspuns anormal al organismului la contactui cu un alergen care activeaza un don de limfocite B. / ataxic. frica de a muri. tab. poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombinari genetice. de p. f. s.\ 1) Ocurenta brusca. pot fi clasificate In: 1) A.cwr'\ V.priv.] 1) Tulburare aflata In relatie cu *ataxia sau asemanatoare ataxiei. taxis = ordonare. reflex. In care un ochi este astig-mat.. ou f. 6) A. parestezii la nivelul membrelor.te. a. mecdc airman. / atavism. adj. a unei afectiu_ni acute sau a unui episod acyt dintr-o afectiune cronica. ASTRINGENT. diitringens. patologica.. spasmodic. m. iar celalalt normal. a Uga. Etiologic s-au descris 3 forme prindpale: a. urmate de regula de o *expectoratie mucoasa. s. ASTM BRONSIC / asthme bronchique / bronchial asthma V. senzatie de sufocare. cu manifestari mai mult sau mai putin asemanatoare crizei de a. de grad mic (I. intrinsec (cu mecanism incert. s. infecto-alergic sau atopic intrinsec). este notata X25 si se afia pe bratui lung al cromozomului 9. DebutuI este brusc si (desi simptomele dominante variaza de la subiect la subiect) se considera ca poate fi diagnosticat clinic daca patru din urmatoarele simptome survin brutal si se exprima la maximum In mai putin de 10 minute: palpitatii.. apoi dt patoCogie me. II). constituit din astrocite aplati-zate si alungite.: criza. 2) A. m. cu tuse. / talus.oase. sur-vine brusc (fara relatie certa cu o situatie exterioara declan-satoare) si consta In asocierea unei senzatii de frica intensa (teama de a muri. wheezing si sibilante. ATAXIE FRONTALA BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia.astroblastomul si IV glioblastomul). frisoane sau bufeuri de caldura. profesor de. se produc episoade recidivante de bradipnee expiratorie. A. / atavisme. format din astrocite bogate In prelungiri dispuse In toate directiile. [Ernst Viktor von Leyden. s. [tfr. s. asthma = gAfaiaia. grupate In fascicule. \Lat. atavus = strOmofi -ism.: boala Friedreich.rg. constand In agitatie extrema. [Cjr. s. profesor de anatomic. emetrop etc. / ataxia. [Lot. / ataraxie. ATAXIE. / asthme. fibhlare. s.guiat. pronuntata care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust si dispare rapid sub actiunea unui tratament specific. a.. de p. / astragale. [QT. convulsii si tulburari de mers. m. s. n. / attack..} Cea mai frecventa forma de 'ataxie ereditara (In Europa prevalenta 1/50 000). n. tabes ereditar. cu staza pulmonara. Ex. frica de a Innebuni. . In 70% din cazuri se constata cardiomiopatie hipertrofica. durere sau Jena toracica. 2) Tulburarea de panica reprezinta repetarea a. r.. stroke. / astringent. bronsic adevarat si simptomatic: 1) A-bronsic adevarat. survenind In special noaptea si dimineata devreme. s. [Lot. f. fibros. Cu debut Intre 5 si 15 ani. de a comite un act 198 ATAXIE LEYDEN necontrolat) asociata cu simptome vegetative. ASTRAGAL. EfectuI este util pentru reducerea secre-tiilor unei plagi sau a mucoasei intestinale (efect antidiareic). la a .: fenomene a. ASTROCITOM.. este o afectiune inflamatorie cronica a cailor aeriene. astroci-tom._ ATAC DE PANICA / attaque de panique / panic attack. protoplasmic. / astroblastome. a aranja.rna. cu formare de complexe Ay-Ac). ataktos = nere. readus In drculatie de *DSM IV. f. cu prognostic bun si evolutie lenta. 3) A. astron = ste-a. n. a. m. a. 18321910. In mers (a. asociata unei hiperreac-tivitati bronsice nespecifice la stimuli variati. s. cu evolutie rapida si prognostic foarte rezer-vat. Sin. n. Sin. / attaque. ATAXIC. kytos = cdula. Decesul survine Intre 40 si 50 de ani. kytos = ceCuCd. a . fara relatie cu o reactie alergica.] Celula a macrogliei caracterizata prin prelungiri protoplasmatice sau fibroase de forma stelata. De exemplu. s. *apoplexie. transpiratii. Etiologic se disting a. 2) In limbaj clinic. ATARAXIE.di. me. sau f. 3) In limbaj curent. n. din unele stari febrile. s. \Qr. a. astm (1). Este prima boala autozomal recesiva demonstrata a fi consecinta unei "mutatii dinamice. [I.caia la ^(e. 182S-1S8Z. de. / ataraxia.dde. iar dupa 15 ani de la debutui afectiunii Tsi pierd capacitatea de mers. astron = stea. 1858-1916. astragalos = os. astron = stea. ASTM..ASTM pe acelasi meridian.: pseudotabes (v. [itd. sin. Functiile a. Jfanovra.id.. Strasbourg fi •SerKn. n. tremuraturi sau secuse musculare. derealizare. (succe^iv) la '}\pnigs6erg.] V. simplu. m. s.: amiotaxie. probabil o reactie alergica la endoalergeni formati la nivelul unui focar infectios local. Se disting a. / astrocytome. s. f. din {ST. indiferenta. -omo. medic airman. F. / astrocyte. Marea majoritate a bolnavilor prezinta scolioza. s.} Sindrom respirator cronic determinat de cauze multiple. extrinsec neatopic (ca raspuns la contractui cu un alergen. s. adj. F. atturcare = a mcepe. ATAXIE LEYDEN / ataxie de Leyden) / Leyden's ataxia. / asthma.. denumit uneori si a..} Dificultate In initierea miscarii picioarelor cand acestea se afia In contact cu solul.. m. Pseudoastm (v. astm) ce reprezinta o manifestare a *insuficientei cardiace. de. s. taraxis = tuilJurare} 1) Stare de calm mental obtinuta prin suspendarea judecatii privitoare la chestiuni controversate.-dicina in. [Cfr. In care intervin numeroase tipuri celulare.: ereditate ancestrala sau de revenire.te. ASTROBLASTOM. A. ATAXIE ACUTA TABETICA / ataxie aigue tabetique / acute tabetic ataxia. [Cfr. n. atara-xia = impast6i. aranjare. aranja. care include astrocite globuloase si este observat In unele *facomatoze. adj. cu celule gigante (gemistocitice). Din punct de vedere evolutiv si prognostic se deosebesc a. ATAVISM. care sunt dezordonate. codificand proteina denumita frataxina. -<wno. determinand secretie de IgE). disartrie. [Nikolaus Freidreich. violenta ca manifestare. A. deci un a.. neurolog airman. prin complicatii cardiorespiratorii. atribuit unei react" reflexe. Gena a carei mutatie este responsabila de a. stringerc = a strange. lat-tein = a ordona. ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich's ataxia. cardiac. exista trei mari tipuri: a. de la ad = cdtre. iar In 10% diabet zaharat. / astrocytoma. s. s. ce se manifesta In ortostatism (statica). dispnee paroxistica nocturna asdata unei cardiopatii cu insuficienta ventriculara stanga. de a deveni nebun. simptomatic. sau pseudoastm. se caracterizeaza prin: ataxie cerebeloasa.] Tulburare motorie nonparalitica ce se caracterizeaza printr-o proasta coordonare a miscarilor. -e. In sange apar Ig.u sunt dare. adj. Ca urmare.] Tumora primara a SNC care se dezvolta din 'astrocite.] Sin. m. locomotorie) si In timpul efectuarii unei miscari (a. ATAC. 2) Bolnav afectat de ataxie. greata. Indeosebi mastocite. Sin.priv. neasteptate pe un fond de anxietate persistenta. blastos = germe-n. eozinofile si linfocite T. s. dar ele au rol cert In organizarea structurala a *barie-rei hematoencefalice si In controlul mediului ionic al neuronilor. . m. / ataxique. / astroblastoma. spontan sau prin terapie. 2) A. Este expresia unui puseu de meningoradiculomielita posterioara sifilitica. anat. s.priv. astragalus. crisis. senzatie de strangulare. reversibile partial sau total. 2) Detasare emotionala. protoplasmatice si a. b. de. vertij. Termen vechi. Tulburarea este legata de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal).

sklerosis = indurare. se poate calcifica si. spirit. -oma. ATEROSCLEROZA. s. / atherogenesis. s. f. m. A. s. s. anat. ATMOSFERA. tipica. attikos = referitor [a Atena. / atherogenese. Leziunea se acompaniaza adesea de o retractie a tesutului pulmonar vecin. 1 atm = 105 pascal. f. model. s.] Portiunea superioara a *casei timpanului. f. 1848-1927} Atitudine vicioasa de flexie. 2) thymos = principiu vital. attikos = referitor [a ^. tomos = taiat. A. s. Var. atomos = mdivi-zihil. s. fierturd. [Lat. termen preiuat ulterior in arliitecturd.priv. fierturd. f.] Leziune histologica Intalnita In evolutia *aterosclerozei. hastelta = Bat mic. 2) Absenta timusului. ektome = eyizie. antrum. f. [Itai. adj. m. thy-mos = minte. ATEROGEN. atticus.] Otita medie In care inflamatia este dominanta la nivelul *aticii. NA: recessus epitympanicus. Var. / atherectomy. f. / epitympanic recess. atticus. s. s.fi\at. / atheroma. Miscari-le sunt accentuate de emotii si de activitatea intelectuala. f. pentru aterectomie (v. atlas = atlas. s. in ime-diata apropiere a suprafetei Pamantului. lobulara sau segmentara.: sindrom Louis-Bar (v. ATICA. poate fi acuta sau cro-nica. n. ATEROMATOZA.] Neconform unui anumit tip. influentate in di-ferite zone ale globului terestru de sursele de poluare. m. / attelle.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale peretilor arte-riali. pana la Inaltimea de 5 km. s.tena. f. ATLAS. / atome. / athetosis. ATICITA. Pe cap de locuitor al planetei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer. / attico-antrotomie. -onis = atenuare. n. [Qr. atticus. athere = terci. \Qr. f. s. gemian = a produce. / atheroembolism. numeric egala cu forta exercitata pe cm 2 de o coloana de mercur Inalta de 766 mm. / athymie. s. [Cfr. adj. [C. aptitude = aptitudine.] In-velisul gazos al scoartei terestre. implica leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6. / atticite. de obicei In forma de lama subtire. de la typos = tip. f. imunitar si perturbari ale hematopoiezei. fizica sau normala reprezinta o unitate de masura tolerata pentru presiune.] Distrugerea sau ablatia placilor de aterom cu ajutorul aterotomului. [Lat. f. s. Consistenta sa variaza in functie de raportui dintre materialul lipidic si eel fibres. f. athere = terci. s. antron = pefterd..} Termen generic care desemneaza factorii implicati In procesul de 'aterogeneza. Unitatea de presiune In SI este 'pascal. / attitude. sphtiiru = sfera.oase. localizata pe arterele coronare. tome = tdiere. ATICOTOMIE. f. / atheromasia. timus. ATEROMECTOMIE. / atheromasie. din gr. Intreaga a. [Cyr. sphaera. Se pot asocia modificari de tonus (hipertonie intermitenta sau hipo-tonie). a aranja.. ballein = a arunca). nere- ATOM gulate si cu amplitudine mica. / athymia. \Qr. a unei boli). attikos = referitor la fitena. din gr. Inlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scleroza). de [a temriein = a taia. formatiunile subtala-mice. ATICOANTROTOMIE. profesor de. de la temnein = a tdia. s. ATEROEMBOLISM. / attique. s. Dupa Intindere. ektasis = dilatatie} Colabarea (turtirea) alve-olelor pulmonare In lipsa aerului pulmonar. s. / atelectasie. fiind. / splint. V. ghips etc. s. din metal. 2) A. lemn. [a attenuare = a s[a6i. din gr. f. de la a .priv. [Qr. genesis = prodwere. [Cfr. / atelectasis. cantareste circa 5-1015 tone. s. ATOM. care proemina sub forma unei placi subendoteliale.] Cea mai mica particula a unui element chimic ce pastreaza toate caracteristicile elementului respectiv. / atmosphere. atheromectomie. athere = terci. f. -oza} Sindrom caracterizat prin existenta de miscari uni. fierturd. si coree. deviere de la o forma considerata caracteristica.] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei persoane. / atticotomie. 'in functie de evolutie. / attenuation. A. [Lat.: boala Hammond. s. / atmosphere. / athetose. {Cjr. typikos = tipic. secftune. s. ultenuatio.priv. In literatura medicala. Ideas = e^tremitate. se Intelege formarea de ateroame multiple.priv. ATEROGENEZA. [ Trepanatie a temporalului prin care se asigura access la nivelul *aticii. termen preiuat ulterior m arfiitecturd. \Gjr.] Leziune a intimei arte-riale la nivelul careia s-au format *ateroame multiple. manifesta prin deficit anabolic.] Dispozitiv. / atherosclerosis. [Lat. fierturd (-oma). unde sonore etc. Calea de abordare este chirurgicala sau endoluminala. [Qr. iithere = terci. Etiologia a. a. / ath6rectomie. . athere = terci. athetos -ne. chirurgie in/an tild fi de chirurgie ortopedicd la 'Sans.) la traversarea unui anumit material. s. fierturd (-oma). f. Sin.ATAXIE-TELANGIECTAZIE ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-telangiectasie / ataxiatelangiectasia. X. f. [EdouanI Francis Kirmisson. ATEROM.sau bilaterale involuntare. ATITUDINE. cu depunere de colesterol si calciu (formare de *ateroame). [Lat. 8. embolie. [Lat. [Gr. s. s. iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul. termen prduat ulterior m arfiitecturd. dur. gr. gr.. f. ionizante. fierturd (-oma]. s. din tat. Proprietatile fizice si chimice ale a. [Qr. lente. care spijina cerul pe umerii sai.. ATELA. s. \Gjr. din gr. ATELECTAZIE. la 0°C. de [a luiiein = a ordona. material plastic.: ateromectomie.} M. athere = terci. adj. f. A. manifestata prin stare de indife-renta. variaza cu altitudinea. marcd. aritmice. / attenuation. -oza . totodata. ATIPIC. ate-les = incomplet. tome = tdiere. / atherogenic. de [a emballeia = a arunca m (en = in.} Sin. / atypic. / atticotomy. se poate fibroza. este considerata o boala generala oom-plexa. adj. depinde de natura si grosimea materialului traversal ATERECTOMIE. / atypique. / atticitis. f. A. gr. / atherosclerose. cavitate. [at. s. ATENUARE. n. s. f. s. s. angeion = vas. s. -oma. Forme (In functie de localizarea procesului de a. la nivelul extremitatilor. m. cerebrals intereseaza poligonul Willis si ramurile sale. Cauzele principale sunt stenoza si obstructia bronsica. / atlas. gr. indeo-sebi industriale. f. f. [personaj mitologic: titanul Atlas.). f. de. attikos = referitor [a fitena. a . f. s. -ita. de la skleros = tare. nudeele gri centrale. a . coronariana. embole = acfiunea de a arunc. (ex. / atlas. symbolic. a reduce-} Diminuarea intensitatii unui fascicul (de radiatii luminoase. f. atmos = vapor. prin a. are o 199 . ulcera. atticus. In ultima instanta. taxis = ordonare.): 1) A. fumatui etc. ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kinnisson / Kirmission's attitude. 1'. fierturd. s.: forma a.] 1) Scaderea tonusului afectiv. / atticoantrotomy. a6ur. s. Uneori. / atherogene.] V. 2) Tinuta sau pozitie a corpului.r. de inactivitate totala. stratosfera si ionos-fera.. Sinonimia cu termenul *postura nu este recomandata.\ Trepanatie larga prin care sunt deschise *atica si *antrul mastoidian.. sectionat fi temnein = a tdia. / atom. atypical.).: dislipidemia. aranjare. / ath6rome. s. de. m.] Procesul de formare a placilor de *aterom. / attitude. In evolutie. termen preiuat ulterior in arfiitecturd. prezinta trei mari zone: troposfera. poate fi: masiva. a. s. constituita dintr-un depozit lipidic extracelular situat In intima arteriala. spontane. Jumatate din aceasta cantitate se afla Intr-un strat relativ subtire. Intalnita In a doua faza a osteoartritei tuberculoase de sold. Ex. attitudiae. m. f. ektasis = dilatatu.a m. extinsa pana la circa 10 km de scoarta terestra. tab. chirurg francez. wtdrire. formand un fibroaterom. secfiune. athere = terci. f. abductie si rotatie intema. / atheroembolism. [a gennait = a produce. ATETOZA. improvizat sau confectionat special si utilizat pentru imobilizarea de urgenta sau definitiva a *fracturilor sau luxatiilor. [at. gr. f. ATIMIE. substanta reticulata). s. a .

utilizata m mod curent pentru acid adenozin trifosforic (v. Clasificare dificila. caracterizat prin subtierea pergamentoasa a pielii. / atomiseur.. ATREZIE. mnegreau). localizata sau difuza. Sin. -(rum = negru. c. atria. Sudeck's disease. *scleroza laterala amiotrofica). ATOMIZOR.. a. f. Abrev. a .dupa o *corticoterapie prelungita.} Absenta *transferinei din sange. poate fi difuza sau localizata. Aceasta entitate include si *sindromul Shy-Drager. f. a. f. profesor la ^{am6wg. difuze sau circumscrise. c. a z. f. 3) A. de [a attcrere = a. M. f.ATOMIZOR structure complexa. ce poate exista fie liber. dar superficiala. boli rare ?i discutabil dasificate (ex. ATROFIE CEREBELOASA / atrophie cerebelleuse / cerebel. corticate izolate (*boala Alzheimer. s f. m.antecamera. m. irons = p&ste.a. -atos = sange. Forma particulara: a. [Lat. n. f. s.. camera. 2) A.: 1) A. / atresie. antisecretoare. [Qr. Iar atrophy. f. ATOPIE.. Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabila. corticate asociate degenerescentei altor regiuni ale nevraxu-lui (*boala Creutzfeldt-Jakobs. s. a unui tesut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutritional sau de activitate functionala.).] Alcaloid extras din Atropa belladona.camera superioara a fiecarui hemicord. tonos = tensiune. diminuarea consistentei si a elasticitatii acesteia. ATRIOTOMIE. ATROFIE CEREBRALA / atrophie c6rebrale / cerebral atrophy. [Lot. *coreea Huntington. ATP / ATP / ATP. Sin. s.: 200 ATROPINA imbatranire) sau In cadrul unor procese patologice. f. ATRIU. In care este concentrata sarcina pozitiva si aproape Intreaga masa a a. [Qr. ale destinulw.: boala Sudeck (v. s.stare fiziologica de senescenta a mu-coasei vulvare.] Termen utilizat In nomenclatura anatomica pentru a desemna o camera sau o cavitate care asigura comunicarea cu o alta structura.. / oreillette. haima. de la temaein = a taia} Incizie a auriculu-lui. co-loida . inertie uterina. 3) A. care apare sporadic. s. care afecteaza neuronii cortexului cerebral. sunt de ordinul lO"10 m. dupa o infiltratie locala de corticoizi.. de la ater. generand anemia sideropenica congenitala. aplazie si hipoplazie. atomos = indivizibii. -ina. semne *extra-piramidale. secfiune. s. [Lat. uscata. / atresia. / atopy. ATRANSFERINEMIE. dementa senila). se utilizeaza In colire ca midriatic. olivopontocerebeloasa. drept primeste sange deoxigenat din Intreg corpul. a alcoolicilor (corticala tardiva). in blocurile atrioventriculare. / atrophy. s. poate fi primitiva sau secundara unui medicament. de. dupa sediul leziunilor: 1) Corticala. si un numar de electroni egal cu numarul de protoni din nucleu. [at. c. 4) A. exceptional. musculara. / athrepsia. a . nucleui avand dimensiuni de ordinul W-IO-15 m. iar In doze man are actiune centrala. 3) A. A. prostatica provoaca o retentie a secretiei. atriotomie.. / atransferrin(a)emia.\ Dispozitiv care disperseaza un lichid sau o suspensie In particule fine. / atony. s. NA: atrium.: boala Aran-Duchenne (v. -trum = negru (deoarece in acwtd. s. tro-phe = ftrana. In preanestezie pentru prevenirea reflexelor vagale. stang primeste sange oxigenat de la plamani prin venele pulmonare.: hipertrofie. tomos = taiat. diminuarea tonusului muscular. se facea focul [a romani. alba Milian . Sudeck. dar cu respectarea tesutului elastic. permitand administrarea unor me-dicamente sub forma de *aerosoli. caracterizata printr-o slabire extrema. amiloidozei sau. / atransferrinemie. 3) / atrium. care inhiba efectele stimularii fi-brelor ganglionare *parasimpatice. (2. V. atrium = antuamera. f.priv. dislipoidica -secundara unei 'microangiopatii diabetice. *ataxie. antiemetice.priv. topos = foe.priv. / atropine. ta a . / attrition. ATROFIE OSOASA SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis.priv. [Paul H.). sectionat fi tem-nein = a taia. a. 2) Forme In care a. 6) A. si evolueaza progresiv. \Qr. dentorubrica). -ina.priv. sunt utilizate ca spasmolitice. ATROFIE SISTEMICA MULTIPLA / atrophie systemique multiple / multiple system atrophy. este adesea ireversibila. f.: FoFi-ATP-aza (v. Denumire generica folosita pentru a regrupa leziunile degenerative. dintoto'i ferrum = fier. auricular . gr. s. ATROFIE CUTANATA / atrophie cutanee / atrophoderma. cavitatea timpanica propriu-zisa. cicatriceala ..] Stare de denutritie grava a sugarului. \Gjr. f. s. iar perefii se.cicatrice netraumatica si superficiala. / atriotomy. boala Parkinson si ca antagonist In supradozarea substantelor parasimpaticomimetice. pulmonar spatiu situat la capatui ductului alveolar care se des-chide In alveole sau In sacii aerieni pulmonari. ATP SINTETAZA / ATP synthetase / ATP synthetase. diabetului. [Qr. a .priv. ATONIE. este un sistem neutru electric. A. [Cfr. a. f. secundare. ATROPIE.priv. pi. fie In combi-natii cu aiti a. atrium. c. s. s. s. se poate produce In cadrul unor procese de involutie fiziologica (ex. (zeif:e. s.).fenomen fiziologic produs In cursul Tmbatranirii. f. Dimen-siunile a. m. (1). 2) A. Sunt incluse In aceasta categorie: a. deficitului de dopaminhidroxilaza. 2) A. fiind alcatuit dintr-un nucleu (alcatuit din neutroni si protoni). Ex. / atopie. f. subcutanata sau intravenoasa. ATROPINA. atrium =. 7) A.] Diminuarea de volum a unei mase celulare. / atomizer. Lachesis fi fitropos). / atonie. 1) A. cortizonica . gr. f. Atropos = una dintre cdt. tresis = orificiu. Sangele trece din a. Sin. -tra. fara pierdere prealabila de substanta. care se manifesta printr-o subtiere a pielii. atropa = fieliadcinili din gr. Termen generic pentru ansamblul afectiunilor degenerative. f. s. V. primitiva In treimea inferioara a gambei. s. permitand accesul chirurgical In cavitatea atriala corespun-zatoare. utehna. care devine galbuie. vulvara . -onis = frecare. de. In ventricule prin valvele atrioventricu-lare. s. s. ATROFIE MUSCULARA PROGRESIVA / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy. cu predispozitie ereditara. alcatuind molecule.. s. s. s. a. Are drept consecinta afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor. (identici sau diferiti).portiune a cavitatii timpanice situata In vecinatatea ciocanului. De asemenea. A. a . / athrepsie. la var-sta adulta. V. A. s. Denumire generala a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului. attritio. Uneori.prin transformarea tesutului elastic cutanat In substanta hialina si coloida. si anticolinergic. atopos = in afara (ocuiui normal'. Administrate pe cale bucala...} Diminuare a "tonicitatii normale a unui organ contractil. / atropine. sarurile solubile de a. ihtiozifonria -asemanatoare cu cea din *ihtioza. senila . 1866-1938} Sin. (a ater.). cfwurg german.: auriculotomie. Ciotflo. urmata de dis-tensia lobilor prostatei.dro6i} Leziune a unui tesut sau organ produsa prin frecare sau zdrobire. a urmatoarelor tulburari: disfunctie a sistemului nervos autonom (In esenta.: *boala Kraepelin). 5) A. a. *hipotensiune ortostatica). a . [Lot. cardiac (NA: atrium cordis) .] Stare de "hipersensibilitate sau de *alergie. la a . -tra. si vaporizator. Tipuri: 1) A. / attrition. cu excep-tia plamanilor. In ansamblu. Ant. ATRITIE. freca. / atrophie. cu afectarea retelei cutanate de colagen. este aso-ciata cu afectarea structurilor nervoase vecine (a. prin venele cave si sinusul coronar. este reversibila. *boala Pick. f. ATREPSIE. idiopatice sau congenitale.} Absenta congenitala sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural. 8) A. threpsis = nutrifie. nutrifie. trd 'Parce. . de. tome = town. f. n. [Cfr.

de.] Tulburare grava a Invatarii limbajului oral la copil. f. metron = masura} Metoda de masurare a acuitatii auditive. / audition. desemneaza mai curand *prodromul unei crize generalizate (senzatie de tensiune intracraniana. -onis = atac. agglutinare = fl Ivpi. s. mediata. audit. s. 'pal-pare si *percutie. dim. s. a uni. [Lot. destinata descoperini defidentelor si corectarii acestora. osteon = os. s. AURICULOTERAPIE. [Lot.). constituie unui din cele patru pro-cedee clasice ale examenului clinic. / autism. audire = a auzi.] Metoda de examen clinic obiectiv care consta In ascultarea zgomotelor normale sau patologice din interiorul organismului. / autisme. audi-bilis = cars poate. / audit. s. aurum = aur. imediata. de. AUTISM. aggresio. abdominale. Se utilizeaza audiometrul.. m. A. din [at. s. sau f. mutus = mut. {Lot. s. f. pi. [Qr. [Cjr. AUTOAGRESIUNE. AURICULOTOMIE. AUSCULTATIE. m. prezinta proprietati antiseptice si antiinfectioase (a. f. de. AURICULO-OSTEODISPLAZIE. akos = re. AUTIST. insufi. / autoagression. f. s. ihsufi.. prin aplicarea directa a urechii in zona de proiectie a organului investigat. [Lat. alaturi de *inspectie. m. f. AUR. simbol Au. s. / Beals' syndrome. exista tendinta Inlocuirii sale cu termenul simptom semnal. s. autism infantil). adj.] 1) Cu referire la *autism. este evaluat la un control ulterior. / audiometrie. Totodata. [Lot. n. la temnein = a tdia. autos = sine insufi.] Intoxicatie cu *atropina sau "belladona. s. / auto-agglutination. tome = taie-re. prin intermediul *stetoscopului. s. s. urechiusa sau auricul al inimii. s. / gold. si a. m. ascuitare. / audio-meter. m. ou f. / autis tic. / auscultation. 2) DegetuI al cindlea al mainii sau degetui mic. f.. / aurovertin. {Cfr. / aura. a modela} Sin. / auscultation. AUDIT. iar copilul mic este izolat. AUDIMUTITATE.. / autoagglutinine. auricula. agglutinare = a iipi.. f.it. / audiogramme. *eicosa-noidele. s. f. autos = sine. AUDIOMETRIE. olfactive. Actiunea de a auzi (a. s.. a. [Lot.] Aglutinarea eritrocitelor unui subject de catre serul sanguin propriu. pasivS) si de a asculta (a. n. s. f. s. pi. / auriculaire. n.] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii. s. AUDIBILITATE. n. s. In forma foarte dis-persata. autos = sine. AUTOAGLUTINARE.rme. f. a fost unui dintre primele biomateriale utilizate (In aliaje dentare).. 2) Subject care sufera de autism. s. audire = a auzi.diu. f. s. / self aggression. / auriculotherapie. hearing. Sin. Dupa Laennec. / autaco'ides. gramma = Inscriere. exprimata prin incapacitatea de stabilire a unor relatii umane. -onis = auzire. s. Este un metal galben. dys = grw. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la "hor-monii locali ca "histamina. s. tabagismului etc. -ism. / audimutite. gr.. / autoagglutinin. Unii dintre compusii a. de. s. fara a cauta un contact. [Lot. ca urmare a prezentei unei 'aglutinine In ser si a unui antigen corespondent la nivelul suprafetei eritroci-tare. gr. dim. / or. congenital word deafness. se disting a.] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senzatie subiectiva. gr.] Denumire generica pentru substantele specifice formate In celulele unui organ si deversate in sangele circulant pentru a actiona asupra altor organe. AUTOAGLUTININA. therapeia = tratament. / audition. f. s. f. [a amis = urtcfie. A. uuufi. \Cjr. {'Eng[. a. reprezinta o manifestare tipica a *schizofreniei.. / autoagglutination. / aura. SubiectuI auditului este delimitat precis si se compara rezul-tatele reale cu cele admise In general. s.] Reprezentarea grafica a rezultatelor *audiometriei. EfectuI recomandarilor ce rezulta din analiza initiata prin a. de la aggredi = a ataca. Se asociaza frecvent cu *afazia congenitala. de la therapeuein = a ingriji. [Lot. auricula. de. s. / audibility. insufi.] Aparat generator de sunete pure de intensitate variabila. m. audi-tus = auz. auricula. [Lot.. dificii. metron = mOsura. f. cu lumea exterioara. / audiometry. s. AUDIOGRAMA. -ism. AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism. audi-lio. paihice etc.la amis = urecfie. cu nr. gustative. ca urmare. [Lot.. inde-pendenta de existenta surditatii. cu conductibilitate electrica mare (fiind uti-lizat din acest motiv In informatica). auricula.\ Sin. / audibility s. s. audire = a auzi. absenta reciprocitatii emotionale si polarizarea exclusiv asupra lumii interioare. n. / auriculo-osteodysplasie. m. s. adj. *angiotensina. AURA. s. obtinandu-se *audiograma. s. 2) In prezent. autos = sine.: atriotomie (v. f. gr. este dezinteresat de jucarii si se balanseaza urmand un ritm monoton. AUDIOMETRU. de ex.ATROPISM ATROPISM.. -ina . Termenul este utilizat frecvent pentru desemnarea unor forme de psihoze infantile (v. *serotonina. de sete sau afective. m. poate evolua catre 'arieratie mentala sau *schizofrenie. de [a audire = a ami} Intensitate fiziologica a unui sunet: limitele Intre care un sunet Incepe sa fie perceput si provoaca o senzatie dureroasa. pasagera resimtita de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie. [Lot. [1^. f. La adult.nutw atropina. f. plasis = modl-[are. adj.. de. s. Inhibitor al lantului respirator mitocondrial care se fixeaza pe ATP-aza. / autacoids. A.. gr. s. f. autos = sine. modificari de apetit. m. n. cutanate. s. gr. AUTACOIDE. Cea mai precoce psihoza a copilului. / auriculotherapy. de. NA: digltus minimus (2). / audimutitas. / audiogram. Cat. Este nealterabil In medi-ile cele mai variate si. / atropism. / autiste. AUROVERTINA. / audiometre. uneori manifestari auditive. i. etimoio-gia tc. s. vizuale. [at. f. activa). / auricular. / auriculotomy. digitus auricularis.me. sounding. ale subiectului. a uni. AUDITIE.: boala sau sindrom Kanner. f.} 1) Agresiune Tmpotriva propriei fiinte. [at. f. m.. AURICULAR.. {Gfr.\ Iden-tificarea sunetelor prin simtui auditiv. atomic 79. / auriculotomie. a.\ Replierea In sine si pierderea contactului vital cu realitatea. coloidaf). f. autos a sine.] Element chimic pretios. [Lot. adj. de (a audire = a auzi} Evaluarea critica a unui sistem. Locul de proiectie tegumentara a transmisiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se numeste focar de a. insufi. a unei Intreprinderi sau a unei unitati medi-cale. / aurovertine. s.z. dim.). mai sunt Inca utilizati In trata-mentui afectiunilor reumatismale. aura = rasufiare. n.\ Metoda empirica utilizata In tratarea durerilor cronice. f. A. ausciiltare = a asculta cu atenpie. [Qr. permitand explorarea si masurarea 'auditiei si a 'audibilitatii. f. la amis = AUTOAGRESIUNE ureclie. f. foarte dens. la auris = urecfie. / audit. Nou-nascutuI este indiferent la prezenta mamei. s. reprezinta curba obtinuta prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaza diferite praguri de audibilitate..: sindrom Seals (v. f. [Lot. s.) sau simptom corespunzator unei crize partiale (mai mult sau mai putin complexe) cu evolutie rapida spre generalizare. 2) Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru bolile In care exista 201 . s. dim. Expresia fetei sale nu este cea a unui *arierat mental si uneori surprinde prin memo-rie si capacitate de calcul.] 1) Care se raporteaza la ure-che. constand In stimularea urechii exteme cu ace sau fire apli-cate temporar. audire = a auzi. s. / atropism. la plassein = a forma. radioactiv a fost utilizat In scog diagnostic si In terapia unor tumori maligne. f. [a audire = a auzi. s. a unei psihoze sau a debilitatii mentale. sectiune. fl au. Prezinta *ecolalie.

f. care In mod normal nu provoaca formarea de autoanticorpi. s.*autoanticorpi . / auto-immunite. / autophagia. [at. / autophonie. apoi 3 pana la 10 ml. automatos = spontan.AUTOANALIZOR 'autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagocitare Tmpotri-va propriilor tesuturi. apar anticorpi serid care reactioneaza Tmpotriva tesutului alterat si a tesuturilor analoge sanatoase. f. autos = sine insusi. gerere = a duce. -onis = descriere. anti = contra. autos = sine insusi. phagein = a manca. s. [C/r.: a. s. f.\ Digestia unui tesut dintr-un organ sub actiunea se-cretiei (enzimelor) proprii. [Qr. s. histos = fesdtura. [Cjr. AUTOFAGOCITOZA. autos = sine. f. grapheion = penifa de scris. autos = sine insusi. de la lyein = a distruge. AUTODIALIZA. s. s. f. n. / autoantibody. s.nul de autophagy. dizoiva} Reactie catalizata de catre unuf din produsii acesteia. *spermatozoizi. Indeosebi In medicina sportiva. / auto-catalysis. a separa de} Capacitatea unui subiect de a Tsi analiza sau judeca propria stare si propriile actiuni. / autodigestion. AUTOHISTORADIOGRAFIE. / autophobie. a purta). de la lyein = a distruge} Dializa (*hemodi-aliza sau *dializa peritoneala) controlata de pacient la domi-ciliu sau in locuri amenajate in afara centrelor de dializa. s. Ex. s. -oris = carp. autoimunitate. aso-ciata unor manifestari patologice. de ex. / autoanalyseur. s. autoimunitate. AUTOHEMOTERAPIE. care. AUTOERITROFAGOCITOZA. s.insusi. f.} Anticorp directional Tmpotriva unui antigen propriu (a unui constituent tisular normal).} Sin. / auto-hemolyse. V. autoimunizare si autotoleranta. autos = sine insufi. V. din gr. / autophony. care poate apare In unele boli ale urechii medii. / auto-immun. unde provoaca leziuni si tulburari functionate. AUTOCRITICA. autoantigen. mucoasei gastrice.] *Autoradiografia unei sectiuni tisulare sau a suprafetei unui tesut. s. Ex. [Cjr. m. digestio. [l^r. gruphium. autokhton. m. la ana = din nan. autos = sine insufi. fesut. -afis = scutire de sarcini pu6(ice. s. gennan == a produce} Antigen care stimuleaza formarea de anticorpi Tmpotriva sa (*autoanticorpi) In organismul caruia Ti apartine. haima. f. V. de [a khthon = pdmdnt. / auto-immun. s. adj. [Cjr. fiziologica are rol In menti-nerea echilibrului sistemului imunitar si este datorata unor anticorpi naturati de tip imunoglobuline M. s. / autogene. prin consumul tesuturilor proprii. f.} Teama patologica de a ramane singur. AUTOCLAV. 2) Fixarea la nivelul unui tesut a unui antigen strain. In prezent este putin practicata. AUTOFONIE. autos = sine insufii phobos = fried. / autogreffe. s. katalysis = disotutie. In starea de *inanitie. s.: In engl. AUTOFAGIE. autos = sine insufi. autos = sine insusi. f. / autochtonous. / autoerythro-phagocytose. radius = raz. / auto-anticorps. Obs.: sindrom Marlin (v. Indeosebi ca urmare a unui deficit In *limfo-Cite T supresoare. \Qr. iat. AUTOCATALIZA. iat. adj. lyein = a. A.} Se spune despre o in-fectie contractata In regiunea In care locuieste bolnavul. [Cjr. (at. [Cjr. intoxicatii. AUTOANTIGEN. [Cjr. krinein = a separa de. autos = sine insu^i. viral (pseudoautoantigen). / autoimmuni-ty. AUTOHTON. f. AUTOGREFA. iarasi. / autophobia. s. constand In ingestia de catre bolnav a unor fragmente provenind din propriul corp. AUTOIMUNITATE. s. 3) Patrunderea accidentala 'in sange a unor a. s. -e. n. / self criticism. / autoh(a)emotherapy. [Gr. s. autos = sine insusi. f. f. V. therapeia = tratament. grefa. / autodialysis. AUTOGEN. [at. natural! pot proveni mdeosebi din: "cristalin. care se afla la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) a] vitezei reactiei respective. de. haima. -atos = sdnge. / auto-digestion [Cjr. kytos = ceCliiSf -oza. f. \Qr. zilnic sau o data la doua zile. gennan == a produce} 1) Care se produce sau se dezvolta fara interventie din afara organismului. Consecinta a dereglarii sistemului imunitar. a descompum (dis = separat de. deoarece sunt . / autophagocytosis. de la digerere = a duce in parti diferite. totusi metoda a fost reluata. anti = contra. insusi. / autogenous. autoradiografie. f. s. a. *tract uveal. distruge} Aparat cu care sunt determinate automat si simultan concentratiile unor constituent! ai lichidelor din organism. / autocrinie. de (a krinein = a disceme. lysis = distrugere. tie. s. "mielina. Se Incepe cu 2 ml. [Qr. AUTOHEMOLIZA. s. clavis = elide (care se inchide singw)} Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune. / autoclave. f.. f. f. immunitas. autos = sine insusi.. [Gjr. apdrat (in = [ip-sit dc. 4) Prin disparitia *tole-rantei imunitare. immunis = scutit. 2) Care se formeaza In organism si pe baza cheltuielilor sale. criticus. *tiroida. outos = sine insusi. / autohemotherapie.} Stare In care sunt pusi In evi-denta anticorpi . se manifesta ca *boli autoimune. f. adj.a. s. Cat. Actiune explicabila prin proteinoterapie si autovaccinoterapie. Indeosebi ale constituentilor plasmei. autos = sine msusi. lysis = distruge. auto-phagy. f. m. autos = sine insufi. de la therapeuein = a ingri-ji} Metoda terapeutica prin care se recolteaza sange de la un pacient si i se reinjecteaza intramuscular. dia = prin. / autoanalyser. de [a graphein = a scrie. f. daca sunt accentuate. s. ca si cum acestia ar fi straini (*autoantigeni). inaccesibili celulelor imunocompeten-te. iradiere sau 'in neoplazii (a. kytos = ceiuid. In organismul caruia Ti apartin. f. 3) Proces fiziologic constand In indepartarea unor componente citoplasmatice reziduale prin digestia aces-tora In lizozomii secundari. A. s. la katalyein = a distruge.: boala a. autos = sine wsusi. m. AUTODIGESTIE. driceag de altoit. autos = sine msusi. divi-ziline a unei idei pe puntte. AUTOIMUN. m. / auto-antigene. (at. f. / autoerythrophagocytosis. graphein = a scrie. AUTOANALIZOR. phagein = a mdnca. autoimunitate.centa.] 1) Nu202 AUTOIMUNITATE tritia corpului. adj. In toate cazurile mentionate. dobanditf).separare. s. [Cjr. Se disting doua alternative: a. / autophagie. m. f. s. phagein = a mdnca.sechestrati" In interiorul unor formatiuni. s. asociata unor manifestari patologice se afla la originea unor boli denumite auto- .} V. din gr. Acest fenomen se Intalneste Indeosebi In perioadele de dezvoltare embrionara si de senes. / autochtone. AUTOCRIN1E. \Gjr. [Cfr. / autocritique. / autocatalyse. dialysis . autos = sine insusi. gr. AUTOFOBIE. s. erythros = rosu. apdrat (in = tip-sit de. s. s. de la immunis = scutit. f. s. / autocriny. [C/r.re. munus = ofiCiga^ie). / autohistoradiographie. / autodialyse. pot aparea In mai multe cazuri: 1) Modificari ale tesutului purtator al antigenului dupa infectii. a. [Cjr. / autohistoradiography.. / autoantigen.} Tip de secretie interna In care celula producatoare este sensibila la propria sa secretie sau la cea a unei celule vecine de aceeasi natiira. se pare. autoimunitate.] Absorbtia si distrugerea celulelor unui subiect de catre fagocitele proprii. s. din "pancreatita acuta. de la. V. / autograft. f. V. 2) Stare morbida. AUTOANTICORP. Acesti a. [at. -oza. observata In unele boli mentale. {Cjr.). corpus. kritikos. fiziologica si a. -atos = sange. autos = sine insiifi. adj. f.] Care este dirijat Tmpotriva tesuturilor propriului organism.] Hemoliza produsa prin agenti hemolitici continuti In propriul ser sanguin al subiectu-lui. f. s. endo-gen. pentru acest proces se utilizeaza terme. f. [Cyr. iar pentru primele doua semnificatii autophagia. / autoh(a)emolysis. autos = sine. / autophagocytose. s. f. f.ce reactioneaza cu antigeni din organismul respectiv. analyein = a rezolva. munus = o6[igatie). s. / autoclave. phone = voce} Impresie neplacuta de rezonanta a propriei voci. a. adj.

activitati). f.\ 1) Proces spontan de degradare enzimatica a unei celule. s. / autoscopie. gr. n. AUTOIMUNIZARE. epileptic. Indeosebi la nivelul organelor genitale. antialeatorie si antientropica. sugestie.). s. f. f. este o manifestare a 'autopunitiei Indeosebi In depresiile profunde si In schizofrenie. In anu-mite perioade ale evolutiei medicinei. / autologue. s. s. prin care pacientii Tsi pot controla *anxietatea. AUTOREGLARE. f. dar se observa si In degradarea intelectuala profunda. efectuata de medici legisti pentru cautarea cauzei unei morti suspecte.] Despre tesuturi. f. Tmbatranire) sau patologice (migrena. urechi etc. [CJT. A. AUTOSOM. [CfT. mental etc. insufi. autos = sine insusi. pumtio. [Qr. reactional sau spontan. termen recomandat. oftalmia simpatica. s. passivity phenomenon. s. bolile Biermer si Basedow-Graves. / autopunition. AUTOMUTILARE. s.: lupusul eritematos diseminat. s. la re-gula = regula si regere = a conduce} Calitate a sistemelor vii de a-si restabili unii parametri de stare stationara (In cadrul *homeostaziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atund cand acestia sunt perturbati. nomos = o6icei avand fortd de iege. Var. pentru autozom (v. -onis = medi-cafie.: necropsie. / auto-radiographie. poate fi: 1) Medicala. grefa). adj. anemia hemolitica autoimuna. A. munus = o6[igatie). [§r. Var. scopia = e^aminare. fie prin marcare directa cu un compus radioactiv. graphein = a scrie. s. s. 3) Sin. gr. cu rise de *automutilare sau chiar suicid. / autolysis (1. / autoscopy. toxikon = otravd pentru v&rful sagefiCoT. Sindrom halucinatoriu In cursul caruia subiectui are impresia ca gandurile .). adj. f. Impresionarea emulsiei fotografice este determinata de prezenta unor compusi radioactivi situati la nivelul suprafetei.} Intoxicatie prin produsi ai metabolismului propriu sau prin aiti produsi endogeni cu efect toxic. / self-mutilation. sistemelor bio-logice sa perfectionat In sensul reglarilor biocibernetice. De altfel. care se manifesta In cursul unei stari de "obnubilare mentala asociata epilepsiei sau consecutiva unei crize epileptice. autoimunitate. f. AUTOMATISM. tie. leucopeniile imunologice. V.: *a. AUTORADIOGRAFIE. tat. autos = sine insusi.: sindrom Clerambauld. f.: a. a e? (amina. / autointoxication. autos = sine. s. f. [at. Sin. A. 0 serie de anemii hemolitice dobandite pot fi consecinta a. / self-regulation. / autologous. mai mult sau mai putin coordonata si adaptata. autos = SIM insusi. [Cjr.\ Producerea de 'autoanticorpi Tmpotriva unor constituent! normali ai organismului. este influentata propria constiinta sau comporta-mentui. Ex. [at. v. a modeia} Sin. [at. originea autoimuna este doar presupusa. f. f. de la skopein = a vedea.: autogrefa (v. este utilizata In tehnicile de relaxare (*antrenament autogen). autoan-tigen. AUTOPLASTIE. f. [at.: a. cardiac) sau patologic (ex. f. Termenul este format inoorect dupa modelul cuvantului *omolog.AUTOIMUNIZARE imune. anti-genii de suprafata ai hematiei declansand formarea de anti-corpi proprii hemolitici. lysis = distrugere.: aparitia In plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili sa aglutineze hematiile proprii (*autoaglutinare). este de tip cibernetic. / automedication. ia punire = a.). de origine accidentala sau criminala. s. / autoradiography. AUTOMATISM VEZICAL / automatism vesical / bladder automatism. AUTOSUGESTIE. aspect} Examen macroscopic al unui cadavru si disectia organelor interne In scopul cautarii cauzelor mortii. Poate fi fiziologic (ex. -onis = pedeapsd. autoanticorp.] *Halucinatie In oglinda asociata cu iluzia dedublarii propriului corp. a fost incriminata prin*tr-un astfel de mecanism geneza unor fenomene fiziologice (oboseala. de ia suggerere = a sugera} *Sugestie aparuta spontan la o persoana. la toxon = sageata. [at. f. adesea este dificil sa se stabileasca daca anticorpii detectati reprezinta cauza bolii sau doar o acompaniaza. / automutilation. A. si autopuni-tie. AUTOLOG. f. sau automates = spontan. f. autos = sine insufi. [Qr. tiroidita Hashimoto. AUTOPUNITIE. Enzimele sunt de origine endogena. f. autotoxicoza. s. Sin. m. deoarece unele idei sau reprezentari capata un ca-racter predominant.: ritm idio-ventricular (v. suicide (3). f. din cauza etimologiei improprii a termenului a. [CJT. V. AUTOPSIE. m. somn. e. / autonomy. rdafie. pedepsi. s. automutilation. [^r. / self-treatment. [Gjr. de. AUTOINTOXICATIE. regulare = a rigid. autopsia. / autonomie. apdrat (in = [ipsit de. / autoregulation. ia mutilare = a scMbdi. efectuata de medici anatomopatologi In scopul stabilirii unui diagnostic post mortem. de. outos = sine insufi. dar si la nivelul altor parti ale corpului (de-gete. s. f. medicalio. s. s.insufi. s.] Imaginea unei suprafete (celulara sau tisulara) obtinuta prin impresionarea unei placi fotografice puse In contact cu suprafata respectiva. diabetui insulinodependent s. insufi. autos = sine insusi. A. Activitate motorie involuntara. de [a plassein = a forma. 2) Medicolegala. / self-punishment. De obicei. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism.. Mictiune antrenata de supraIncarcarea vezicii sau printr-o stimulare cutanata. fara reco- AUTOSUGESTIE mandarea medicului. / automatism. [at. Intermitent. AUTONOMIE. autotoleranta. 2) Distrugerea ce-lulelor de catre serul sanguin propriu. Indeosebi guta). AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme epileptique / postepileptic automatism. [€/r. Prin a. [(yr. anuntandu-l ce va face si ce va spune. Ex. f.a lyein = a distruge. *a.). acumulati din cauza eliminarii insuficiente. -onis = pdrere. mutilatio. autos = sine insusi. [CJT.: autotoxemie. ou(os = sine. / autoplastie. care sufera de un sentiment de cul-pabilitate nemotivat. boli metabolice. radius = razd. f. / autopsie. s.] 1) Tratament medicamentos initiat de padent. autos = sine msusi.] Conduita a unor subiecti afectati de nevroze sau de psihoze. f. f. opsis = vedtre. mai ales al celor neurocibernetice. s. plastos = moddat. bolnavul nu Tsi aminteste episodul de a. [at. Sin. AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm. / autoimmunization. s. Indeosebi lizozomale. s. f. f. / autointoxication. A. autos = sine insufi. ser sanguin care apartin aceluiasi subiect. [Qr. f.] Comportament involuntar (miscari. fie prin administrare In hrana animalelor de experienta a unor precursori radioactivi (ex. 2) Mutilare a propriului corp provocata voluntar In scopul obtinerii unui avantaj. In afara oricarei influente straine aprecia-bile. se observa uneori dupa o leziune medulara. Sin. s. ou(os = sine insusi. s. AUTOSOMAL. -onis = mutitare.).: aminoacizi) ai moleculelor de suprafata. de origine intestinala.sale sunt devansate sau repetate In ecou. 203 . / automatisme. / autosuggestion. \CJT.). elaborat sau inconstient. care se comporta In acest caz ca antigeni (*autoantigeni). de (. suggestio. a. / autopsy. Cea mai importanta a. Pentru alte boli. AUTOMEDICATIE. immunis = scu-tit. automatismos = autoacfionare. / autolyse. s. se Intalneste Indeosebi In schizofrenie si In psihoza halucinatorie cronica. AUTOLIZA. care survine In cursul anumitor start patologice. / autosuggestion. de. a unui tesut sau a unui organism. Independenta fata de controlul voluntar. [^r. AUTOSCOPIE. logos = raport. in = in. autos = sine. 2) Mai rar: tratament medicamentos al carui autor este si beneficiar. prin autoagresiune sau autoimunizare.] 1) Mutilare sau ranire practicata de un subiect asupra lui Insusi. celule. s. s. pentru autozomal (v. s.: sinucidere (v. autos = sine insufi. / auto-immunisation. Ex.} Inde-pendenta functionala. 2). / autoplasty.

s. f. de la care s-a oBtinut primu[ vaccine Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recoltati din corpul pacientului. AUTOTOXEMIE. In functie de reglementarile legate spedfice fiecarei tari. s. s. reimprospatarea chirurgicala prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redusa de la nivelul unei plagi. D: rahitism. / autosome. In general legata de o carenta alimentara. [Gjr. s. spon. 2) A. A. / autotransfusion. s. Ex. -atos «= sdnge.] Sin. cand sarcina genereaza riscuri majore pentru gravida) sau voluntar (Intrerupere voluntara de sarcina). s. / auxotroph.-h. Realitatea a. / avitaminosis. / avulsion. Este cazul a numerosi mutanti ai unor bacterii sau duperd microscopice care au pierdut capadtatea sintezei unei enzime functionale. dentara. loxikon =° otrai'a. / avascular. a se dezvoita. f. / autotransfusion. Proteina din albusul de ou. autos = sine insufi. Conform acestui concept. AUXOTROF. [at. de la auxein = a creste. autoantigeni. in limbaj medical curent se disting Indeosebi a. boli genetice). secretiile hormonale periferice se afla sub dependenta a.). de la funaere = a varsa] Transfuzia sangelui propriu la un bolnav 'in cursul inter-ventiei chirurgicale la care acesta este supus. [Qr.i [at. ca bioxidul de carbon si amoniacul.-h. / autotoxicose. / autovaccin. In cazul unei fracturi. / autotoxicosis.} Sin.] Care este lipsit de *vascularizatie. provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic. iJasitd in apropierea tempiului Iw Jupiter Amman din Li6ia. f. 4) A. de [a auxein = a crefte. V. celalalt fetus continuand sa se dezvolte. phytohormone. s. Scopul a. AVIVARE. dim. si ure-che interna. hipotalamus si hipofiza. de (a vellerc = a trage. s. f. n. trails = pesle. Mai trebuie mentio-nate: 3) A. AVASCULAR. m. [Cjr. f. autos = sine insufi. s. AVULSIE. vaccinus = referitor [a vacd (vacca = vaca). -atos = Corp. Ex. f. indurate. vivus = viu. s. \Cjr. vasculum = vas mic. AUTOZOMAL. / autotoxemie. traumatisme) sau unor cauze fetale (malformatii majore. n. s. auxe = crestere.] Expulzia spontana sau provocata a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate. -onis = arort.tan si a. [Qr. s.: autosom. freshening. V. s. / auxin. repetitiv. / autosomal. / autotrophe. alterari cromozomiale. [Lot. autos = sine insufi.] Curatarea. \Cjr. abortio. AUTOTOXICOZA. abortion (provocat). vita = ria. adj. f. -ozo. / autotrophic. sangele este recoltat inainte de operatie. spontan sau provocat al unui fetus malformat. prin identificarea moleculelor de tip 'releasing hormon (liberina) si 'inhibiting honnone. spontan se poate produce consecu-tiv unor cauze materne (malformatii ale aparatului genital. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut. s. vasis = vas. AUZ. [Qr. irophe = fiTana.: 1) A. [Qr.a. [Cfr. adj.: evulsie. axon. care se leaga specific si cu o extrema afinitate la "biotina. este perturbata. axis = ayl. nutripie] Despre un organism capabil sa sintetizeze moleculele organice proprii din compusi anorganici simpli.] Anglicism sin. s. AVORT. / ouie..). / hearing. de (a auxein = a creste. ammoniakon = sore de amo-niu. adj. s. Aceasta proprietate este utila 'in sistemele de *sonde red (neradio-active) foarte utilizate In biochimie si histochimie. fistule sau fracturi. In caz de sarcina gemelara. Uneori.] Substanta din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din reg-nul animal. Linia dreapta ce uneste doua puncte ale inimii Intre care diferenta de potential electric. de la tolerare •= a suporta} Absenta normala a reactiei imunologice a unui organism fata de antigenii proprii. Concept anatomofiziologic formulat pe baza relatiilor neurohormonale Intre hipotalamus si hipofiza. fausse-couche / miscarriage (spontan). AUXOLOGIE.t. a. Clasic. de-compensare cardiaca. *cen-trifugei. favorizeaza cresterea celulei si determine! divi-ziunea celulara. tat. s. a priv. AX HIPOTALAMO-HIPOF1ZAR / axe hypothalamo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis. pentru varfui sagefiior. este probata de *neurocrinie. / auxology. f. gr. adj. s. h. adj. f. / avasculaire. -onis = tcipire. Sin. logos = stiinpa.] Care se refera la cromozomii somatici sau *autozomi. h. f. la abortire = a avorta (ab = indepartat de. spontane care se repeta la sarcini succesive. In celulele somatice. AUTOZOM.: *boala beriberi. soma. dar.. \fr.). aceasta limita este stabilita la 180 zile. constatata . AVITAMINOZA. autas = sine insufi. a.Corp..} SimtuI cu ajutorul caruia sunt percepute sunetele. [^r. AX. audire = a auzi. f. \Lat. cu autozomic (v. provocat: 1) A. / avidin. / avivement. -atos = Corp. [Cjr. autos = sine insufi. int. / avivement. f. a. 3) A. testului osos favorizeaza con-solidarea. si neuro-endocrinologie. sistem neuro-endocrin complex alcatuit din doua componente. a -priv. -ozo. la vas. S. (a vaccind = variola vacitor. auxe = creftere. AUTOZOMIC. -ina. a. adj. s. / autosomal.] In cazul dispozitivelor electromecanice: piesa cilindrica (din otel) care sustine componentele cu mi?care de rotatie. a se dczvolta. [Qr. s. / axis.: autointoxicatie (v.: autointoxicatie (v.. haima. nutrifie] Despre un organism care necesita pentru cresterea sa prezenta unui anumit 'nutriment. extirpare prin smulgere a unei formatiuni care prezinta alterari patolo-gice. interdependente din punct de vedere anatomic si functional. f. f. tolerantia = suportare. V. [at. s. [Cfr. autos = sine insufi. aviver = a indeparta marginile unei piagi. m. s. / avidine. / autosomique. ortus = nastere). dm-uiio. ouxe = crestere. iar celalalt de origine pa-terna. miprastiere. f. / auto-tolerance. f. -atos =. n. diferential. s.: a. m. exista posibili-tatea de a mentine In viata si un fetus cu o varsta gesta-tionala mai mica. {QT. f. / axe. unul fiind de origine materna. C: *scorbut. AUTOTRANSFUZ1E. [at. velsus. boli infectioase. adj. aiitos = sine wsusi. soma. poate fi determinate! si de un defect de resorbtie digestiva sau utili-zare. sana-toase. fusio. deze-chilibre hormonale. a se dez-voita. s. [at. autos = sine insufi.. a. [Qr. de. a smulge} Extractie. / avortement. insuficienta renala.] Ramura a biologiei care studiaza cresterea si dezvoltarea organismelor. adj. s. caruia Ti va fi administrat In scop terapeutic. / auxine. / autosomique. de (a toxon = sageatd. / avitaminose. s. m.. la aproximativ aceeasi varsta a sarcinii. si doi cromozomi sexuali. adj. exista sub forma de perechi de cromozomi omo-logi. s. a. AUTOVACCIN. 204 AXA ELECTRICA A INIMII AVIOINA. Ex. Var.] Orice afectiune sau ansamblu de tulburari care survin cand organismul este privat de una sau mai multe vitamine. consta In favorizarea cicatrizarii sau a consolidarii prin juxtapunerea In cazul suturii plagii a unor tesuturi bine vascularizate.priv. de. AUTOTROF. m. organismul declansand un raspuns imunitar contra unuia sau mai multor antigeni proprii. a . / avulsi. / auxologie... auxanolo-gy. de la toxon = sageata. soma.] Oricare dintre *cromozomii dintr-un *genom cu exceptia cromozomilor sexuali. 4) A. n. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofila si a anumitor tipuri de bacterii. trophc = firand. PP: *pelagra. f. / self tolerance. adj. In prezent. s. -ina. f. stare denumita *autoimunizare. Organismul uman poseda 44 de a. AXA ELECTRICA A INIMII / axe electrique du coeur / electrical axis of the heart. din [at.: a. de.on. f. / autovaccine. / autosome. autos = sine insufi. 2) A. [GIT. / auxotrophe. toxikon = otravii pentru varfui sd-gefilor. izoimunizare Rh. AUXINA. s.AUTOTOLERANTA AUTOTOLERANTA. / auto-tox(a)emia. s. m.

In general. s. / azoturie. a. s. exceptand a. de [a a . s. gr. In tulburarile de metabolism. / axis. axon = w(0. axilla = sub-suoard} Care apartine axilei sau se refera la axila. s. f. Acest an-samblu de elemente optice se numeste sistem optic central. / axenic.: artera a. AXA VIZUALA / axe visuel / visual axis. / azurophil(e). / azotate. este alcatuita din elemente identice acelora din corpul neuronal. s. AZASERINA. NA: vena azygos.] Eliminarea de azot prin urina sub forma de *uree si *urati.] Care se coloreaza electiv cu eozinat de azur. uremie. / azaserine. / axoneme. adj. f. adj. o. / axonotm6sis. oase. este unul dintre elementele fundamentale ale materiei vii. per-mite transmiterea centrifuga a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritica sau axosomatica) sau la o celula efectoare (sinapsa efectoare).priv. [Cjr. s. s. medie este vectorul stabilit. a . AZOOSPERMIE. In cazul neuronilor senzitivi.: paine a. AZIDA. [Cjr. [Qr. secun-dara. care poate emite si colaterale. adj. f. AXON. [Cfr. -ozo. acidul uric. [Lot. [fr. ophthalmos = oc/w. tab. este cea mai mare. vene cave superioara si inferioara: marea vena a. \Lat. AXILAR. f. zyme = drojdie.} ElementuI chimic cu numarul atomic 7.priv. nema = fir. s. AXILA. s. / axillary. f. [Cjr. sub forma de molecule diatomice. xeros = uscat. s. AZOTURIE. -o/.priv. s. n.5°C si este utilizat pentru conservarea celulelor.j Afectiune pulmonara (pneumoconioza) determinata de inhalarea pulberii de azbest. n . axoa = cuyl. amo-niac etc. f. \Cjr. Ex. s. s. NaN3). / azoospermia.priv. acest ax se construieste In 'triunghiul lui Einthoven.AXAOPTICA pe *electro-cardiograma. Inconjurata sau nu de o teaca de mielina. zygon == perectie. 'in mod asemanator. Intra In compozitia enzimelor. Este moderator al oxigenului In respiratie. utilizata In hematologie. sy-lan = ajefui. axilla = su6suoard.} Fiecare dintre cele trei vene impare care leaga. axis = ivffl. f. phi]os = prieten. din gr. / axenique. A. adj. geometrica a instrumentului. / axonotmesis. jug. s. a • priv. -atos = s&ngt. n. o. m. n.. [Cjr. sectionare. AZOT. si hiperazotemie. -aton = samdnfa.. lichid are temperatura de -194. AXEROFTOL. / axerophtol. reactiveaza *axonema. [Qr. / azot(a)emia. Indeosebi In transplantele de organe.priv. sunt clasificati In functie de prezenta sau absenta tecii de mielina si de diametru. [Cjr. axillae. Este determinata. s. AXOKININA. care reprezinta partea esentiala a fibrei nervoase. m. / axone. adj. Linie dreapta care porneste de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi. a . de lungime foarte variabila si diametru diferit m functie de specie. Termenul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazoturie. -ina. a . AZBESTOZA.} Care este lipsit de fermenti. pi. fibra nervoasa. n. m. zoe = viatd.. asy-lon = [oc im'w[a6i[. {Cjr. piloasa. A.. s.45 gt kg corp/24 ore. spcrma. AZIMIC. s. adj. 205 . o. s. de leziuni inflamatorii care produc ocluzia "canalelor deferente si a *epididimului. / axillaire. reprezinta constituentui principal al aerului (78%) si In conditii normale se afla In stare gazoasa. s. f. tesuturilor sau organelor. AXENIC. / axis. Timp Indelungat.} Citoplasma continuta In inte- AZUROFIL riorul membranei unei fibre nervoase axonale. se numeste a. [Qr. urmare a hemoragiilor. Inhibitor al "respiratiei celu-lare prin blocarea fluxului de electroni Intre dtocromoxidaza si oxigen (de obicei. iar fibrele C sunt amielinice. / azurophile.} Fascicul de *microtubuli si de proteine aso-ciate care formeaza partea centrala a 'cililor si 'flagelilor la nivelul unei celule eucariote si este responsabil de miscarile acestora.} Institutie de asistenta sociala si medicala pentru Intretinerea varsInicilor. / azide. din grupul antimetabolitilor antagonisti ai *glutaminei. s. [Cjr. n. adj. NA: axilla. de-a lungul coloanei vertebrale toracice. f. AXA OPTICA / axe optique / optical axis. / azot6mie. In socurile traumatice sau chirurgicale. 2) Uzual. / axoplasm. f.von = W(il. regiune a. s. axilla. / axoplasme. a priv.] Intreruperea axonului. V.: nitrat (v.. creatinina. / axokinine. AZUROFIL. m. f.. m. In ma-joritatea cazurilor. Diferitii a. ale pieselor componente tre-buie sa coincida cu a. / azyme.. Exista o forma auto-imuna si cateva forme ereditare. termenul a de-semnat spitalele de psihiatrie.] Regiune situata Intre partea superioara si interna a bratului si partea laterals a toracelui: la adult. proteinelor. ouron = urind.13-0. m.: vitamina A (v. s. adj.. s. A. A. huimii. f. s. In mod normal. f. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fra-gilis. AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins). / azathioprine. / azote.] Sin.] Absenta totala a spermatozoizilor din sperma. f.priv. A. a . axoa = wffif plasma = obwct modeCat. tmesis = tOieturO. In cazul unui instrument optic (care reprezinta un ansam-blu de lentile. care include: azotui ureic. / azide. [Qr. azotui din acizii aminati. asbestos = care till poale fi stw. AZATIOPRINA. / axerophtol.} Prelun-gire citoplasmatica unica a corpului neuronal. In prac-tica.). normala este de 0.] V. copiilor ortani etc. s. f. (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopurina utilizat per os In tratamentui unor leucemii acute si ca *imunodepresor. AXOPLASMA. / asile. Cele doua punc-te sunt situate aproximativ la baza si la varful inimii. s. oglinzi si diafragme cu ajutorul caruia se obtin imagini ale diferitelor obiecte). f. zoe = viaf.. creste Indeosebi In afectiunile renale. fibrele A si B sunt mielinizate. construit In triunghiul lui Einthoven reprezentand intensitatea. dupa fosforilare.priv. In functie de suprafetele pozitive sau negative cuprinse in traseui elec-trocardiografic Intrun interval de timp dat. s. / axokinin. ca vector al undei QRS In momentui amplitudinii sale maxime. oecHe azur = at6dstrui. xenos = strain. / asbestosis. axon = !U(a. Orice dreapta ce trece prin centrul optic al lentilei. AZOTAT. f. f. anat. sarea de sodiu. f. / armpit. In cursul febrei. / azotate.\ 1) Concentratia sanguina In azot neproteic. 2) In fizica. principals a unei lentile optice reprezinta dreapta care trece prin centrele de curbura ale ambelor suprafete ale lentilei. A. s. / asbestose. zooa = animal. AXONEMA. AXONOTMESIS. care antreneaza o degenerescenta walleriana. f. m. s. m. a . a .. s. AXIS.: cilindrax. aci-zilor nucleici sj a unor alcaloizi. Tacit. s. A. [Lat. kincia = a nufca..] Sin. / azaserine. A. / azymic. s. Indeosebi cu referire la coloratia Giemsa. AZOTEMIE. la dreapta si cele doua mid vene a. infirmilor. [Cjr. / azoospermie. a. directia si sensul dife-rentelor de potential la un moment dat al contractiei cardiace.. dl la philein = a iu6i. contrar etimologiei. asylum.] Proteina care.} Despre un animal de laborator care nu prezinta nici un germen saprofit sau patogen. Toti motoneuronii sunt mielinizati (fibre A). ferment.priv. / azathioprine. dar cu totui impropriu: cresterea con-centratiei ureei sanguine. In diaree sau In obstructii intestinale. (saa hemiazi-gos) la stanga. 1) Linia dreapta care uneste polul posterior al ochiului si centrul geometric al pupilei. [Cjr. / nitrogen. m.).i zoe = viata. creatina. s. f. s. o.. / aisselle. / asylum. s. [Lot.d. principala. / azoturia. m. / axoneme. zoe = viaf. AZIL. bazele purinice. cu conservarea stromei si Indeosebi a *endonervului. o. Sin.il. s. / axon. instantanee consta Intr-un vector. Ex.