HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 -circa 377 i. Hr.), eel rnai mare medic al antichitatii, considerat .

^parintele medicine^. Meritui principal al lui Hipocrate consta in indepartarea din medicina a magiei ji a superstitiilor. Daca majoritatea predecesorilor sai pomeau de la teorie la experienja, Hipocrate susjine, pentru prima oara, principiul fundamental al observatiei rationale, considerand ca bolile au cauze specifice, iar tratamentele trebuie sa corecteze circumstantele aparitiei acestora. El a defmit pentru totdeauna medicina ca o arti iji o §tiin;a, ambele componente ale medicinei fluid in esenta lor umane, deoarece ,,nu existd iubire pentru medicina jdrd iubire pentru oament^. Hipocrate prac-tica o examinare a pacientilor de o remarcabila precizie ji varietate, iar remediile pe care Ie recomanda erau de origine naturala, uneori inoperante, dar niciodata periculoase. Doctrina hipocratica este cuprinsa m Corpus hippocraticum. colec^ie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate §i de elevi ai maestrului). Datelor medicale Ie sunt asociale aforismele y perenul Jurdmdnt hipocratic. ABARTICULAR, adj. / abarticulaire, adj. / abarticular. [Lot. ab = de. ia, articularius = articular} Care este situat In vecinatatea unei articulatii, fara a avea o legatura structurala sau functionala cu aceasta. transversal) si anterior din cei doi muschi drepti ai abdomenului. Partea superioara a cavitatii abdominale se Intinde In inte-riorul custii toracice, formand lojile subfrenice dreapta si stanga, care corespund fetei inferioare a fiecareia din cupolele diafrag-mului. Ele contin organele cu topografie toraco-abdominala: fi-cat, stomac, splina. *Peritoneul abdominal, cu cele doua foite, parietala ?i viscerala, delimiteaza cavitatea peritoneala, ale carei limite se confunda cu cele ale cavitatii abdominale. Tubul digestiv abdominal, Invelit de peritoneui visceral, ocupa cea mai mare parte a a. Posterior organelor peritoneale se gasesc spatiul si organele retroperitoneale. Diviziunile topografice vechi, clasice, conservate In limbajul clinic, proiecteaza pe peretele anterior (peretele explorarii manuale a abdomeriului) noua re-giuni delimitate cu ajutorul a doua linii orizontale: superioara, care trece prin arcurile costale, si inferioara, prin crestele ili-ace, si de doua linii verticale, care urea din mijiocul ligamen-tului inghinal. Regiunile astfel delimitate sunt: In etajul abdominal superior hipocondrul drept, epigastrul si hipocondrul stang; In etajul abdominal mijtociu - flancul drept (regiunea lombara drepta), mezogastrul (regiunea ombilicala) si flancul stang (regiunea lombara stanga); In etajul abdominal inferior - regiunea inghinala dreapta, regiunea pubiana (sau hipogastrul) si regiunea inghinala stanga. ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdomen. Stare patologica de regula cu debut brusc, dominata de durerea abdominala cu semne obiective la palpare (*aparare musculara sau 'contractura abdominala), alterare (variabila) a starii generale determinata de inflamatia, perforatia, obstructia, infarctizarea sau ruptura organelor intraabdominale. Cauze: coiecistita acuta, apendicita acuta, ulcer peptic perforat, hernie strangulata, tromboza a arterei mezenterice superioare, ruptura splenica etc. In prezent se apreciaza ca denumirea de a. a. confine o cono-tatie Inselatoare si uneori eronata. Cele mai evidente a. a. pot sa nu necesite interventie chirurgicala si, dimpotriva, dureri abdominale usoare pot vesti aparitia unei urgente. Sin.: abdomen chirurgical. V. si durere abdominala. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batracien / frog belly. Aspect particular al a. bolnavilor cu *ascita veche. Se caracterizeaza prin largirea partilor laterale ale a., care devine asemanator ca forma cu a. broastei. ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. Sin.: abdomen acut (v.). ABDOMEN IN CORABIE / ventre en bateau / scaphoid abdomen. Aspect particular al a., a carui parte centrala este excavata, formand o depresiune delimitata de ultimele coaste

ABATERE STANDARD / ^cart-type / standard deviation. Sin.: deviatie standard (v.). ABAZIE, s. f. / abasie, s. f. / abasia. [Qr. a - priv.; basis = mers.} Imposibilitate de a merge normal din cauza tulburarii coordonarii miscarilor, fara modificarea fortei musculare, nici a sensibilitatii. Se asociaza, In general, cu *astazia. ABCEDAT, adj. / abcede, -e, adj. / abscessed. [Lat. ab = inde.pSrta.t de., cedere = a trece, a. se. duce.\ Care s-a transformat Intr-un *abces. Ex.: tumora a. ABCES, s. n. / abces, s. m. / abscess. [Lot. abscessus, de ia ah = mde.parta.t de., cedere = a. trece, a. se. duct.} Colectie de puroi continuta Intr-o cavitate neoformala, rezultand In principal din 'necroza unei zone tisulare, consecutiva *inflamatiei. Tipuri: 1) A. alveolar, situat Intr-o alveola dentara. 2) A. artrifluent -a. rece de origine tuberculoasa, cu punct de plecare osteoarti-cular. 3) A. Brodie, v. boala Brodie. 4) A. cald - care este Insotit de semne inflamatorii: caldura locala, Inrosire-congestie, durere. 5) A. cerebelos si cerebral - situate la nivelul cere-belului si, respectiv, creierului. 6) A. limfatic - consecutiv unei inflamatii a unui ganglion limfatic. 7) A. mamar - care com-plica o infectie a glandei mamare. 8) A. rece - colectie puru-lenia Bra semne acute, care se fonneaza lent si insidios Intr-o infectie cronica, mai ales In cursul unei tuberculoze osteoarti-culare sau ganglionare. 9) A. septicemic - de origine hemato-gena, complicand o *septicemie. 10) A. steni - al carui conti-nut, dupa *cultura, nu duce la constatarea prezentei micro-organismelor. 11) A. traumatic - provocat de un traumatism. ABDOMEN, s. n. / abdomen, s. m. / abdomen. NA: abdomen. [Lot. abdomen, -inis: posifiil tie. la abdere = a ascunde, a. tQinul fi omen, -minis = pre-vestire. (pentru ca. se. considera ctl eJ(! ime.nui visce-relor animald'or sacrificate. pe-rmitea prezicerea viitorulu.i)} Regiune inferioara a trunchiului, separata de *torace prin diafragm si limitata inferior de *bazin prin planseui pelvin. Cavitatea abdominala este delimitata de o serie de ele-mente ale scheletului: posterior - rahisul, de la a 12-a vertebra dorsala la a 5-a lombara; superior - partea inferioara a custii toracice; inferior - bazinul osos. Aceste elemente schele-tice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevro-tic constituit de fiecare parte, lateral drept si stang, din cei trei muschi largi ai abdomenului (marele oblic, micul oblic si

129

ABDOMEN IN DESAGA si de oasele iliace. Se observa In numeroase boli, Indeosebi In holera, meningita tuberculoasa, *colica saturnina si in stari de *emadere. ABDOMEN IN DESAGA / ventre en besace / pendulous abdomen. Deformarea a. la obezii 'in varsta sau la multipare la sfarsitui sarcinii. A., In loc sa proemine, atarna peste sim-fiza pubiana si, uneori, peste coapse. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly. Forma majora de *contractura abdominala, care la palpare prezinta o duritate asemanatoare cu duritatea lemnului. Este caracteristic *peritonitei acute. ABDOM1NOCENTEZA, s. f, / abdominocentese, s. f. / abdominocentesis. \V. etimoiogia te.riw.nulw abdomen; gr. kentesis = wtepaturd.\ Punctie abdominala, efectuata de obicei In scopul evacuarii unei colectii lichidiene. Sin.: paracenteza abdominala, punctie abdominala. V. si paracenteza. ABDOM1NOSCOPIE, s. f. / abdominoscopie s. f. / abdominoscopy. [']/. etinwtogia tennenuiui abdomen; gr. skopia = e^aminwe., de, ia skopein = o Video, a e\amina.\ Exami-narea cavitatii abdominale cu ajutorul unui endoscop. V. si laparoscopie. ABDUCTOR, adj., s. m. / abducteur, adj., s. m. / abductor. [Lat. ab = wdepartat de; ducere = a duct, a. purta.] (Muschi) care serveste la *abductie. ABDUCTIE, s. f. / abduction, s. f. / abduction. [Lot. abduc-tm, -onis, de (a ah = wdepdrtat de., dur.lio, -onis - ducere ft ducere = a duce, a purta.} 1) Termen folosit pentru a defi-ni o miscare care Indeparteaza un membru sau un segment de membru de planul sagital, median. 2) Atitudine rezultata din aceasta miscare. ABERANT, adj. / aberrant, -e, adj. / aberrant. [Lot. aberrare = a se rdtafi, a se. abate., de, la ah = inde.pa.rtat de., errare = a devia.] Care se abate de la normal prin aspect, structura sau localizare. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la traiectele anormale ale vaselor sanguine si ale nervilor. ABERATIE, s. f. / aberration, s. f. / aberration. \Lat. aber-ratio, -onis, de ia oh = indepdrtat de, en-are = a devia} Abatere, deviere de la normal, anomalie. Termenul este uti-lizat Indeosebi cu referire la defectui de *stigmatism al unui sistem optic, care antreneaza o deformare sau o lipsa de clari-tate a imaginii. ABERATIE CROMOZOMIALA / aberration chromosomique / chromosome aberration. Orice anomalie cromozomiala, fie numerica (*aneuploidie, 'monosomie, *poliploidie, tetraploidie, trisomie), fie structurala, cu modificare cantitativa (aneuzomie, deletie, trisomie partiala) sau fara modificare cantitativa (fuziune centrica, translocatie echilibrata, inversiune). A. c. poate fi congenitala sau dobandita. Sin.: anomalie cromozomiala. ABETALIPOPROTEINEMIE, s. f. / abetalipoproteinemie, s. f. / abetalipoprotein(a)emia. [Qr. a - priv.; ft - a. doua iiterd a aifdhetuiui grec; gr. lipos "== grasime; prolos =" primut, -ina: haima, -atos = sdnge.] Sindrom ereditar caracterizat prin scaderea betalipoproteinelor In sange, *acantocitoza, hipooolesterolemie, neuropatie, 'retinita pigmentara atipica si *malabsorbtie. Sin.: sindrom Bassen-Kornzweig. ABIOGENEZA, s. f. / abiogenese, s. f. / abiogenesis. [^r. n priv.i bios = vi.af.a; genesis = producere, de [a geniian = fl produce.} Teorie conform careia viata este originara din materia nevie, anorganica. PunctuI culminant al a. a tost teo-ria generatiei spontane (sec. al XVII-lea), dar adepti ai a., cu argumente mai elaborate, exista si In prezent. ABIOTIC, adj. / abiotique, adj. / abiotic. [Cjr. a - priv.; bios = viatd.\ Care se opune vietii. Ex.: factor a., mediu a. ABIOTROFIE, s. f. / abiotrophie, s. f. / abiotrophy. [Cjr. a -priv., bios = maW trophe = hranili nutrifie..} Proces dege130

ABSENTA nerativ care afecteaza prema.tur structurile histologice, Indeosebi formatiunile nervoase, fara o cauza aparenta. Ex.: a, retinei din *retinita pigmentara. ABLACTAT1E, s. f. / ablactation, s. f. / ablactation [Lat. ahltictfitio, -onis = mfarcare., de. la cib = wdepdrtat de, lar.tatio, -onis ^ aiaptarc., de la liic, luctis = [apte.] 1) Inceta-rea secretiei de lapte, adica a *lactatiei. 2) Mai rar, *Intarcare. ABLATIE, s. f. / ablation, s. f. / ablation. \Lat. uhhitio, -onis = se.parare.i indepartare, de [a aiiferre = a indepdrta} Indepar-tarea chirurgicala din organism a unui organ sau a unei for-matiuni patologice. ABLEFAR1E, s. f. / ablepharie, s. f. / ablepharia. [^r. o -priv.; blepharon = pieoapa.} Absenta partiala sau totala a pleoapelor. ABLUTOMANIE, s. f. / ablutomanie, s. f: / ablutomania. [Lat. ahlutio, -onis = spatare., purificare, de ia abliiere = a curdta prin spaiare (ah = wdepdrtat de; lucre, de ia lavare = fl spdia}.} Manie constand In spalatui excesiv de frecvent. ABO / ABO / ABO. Abrev. utilizata In mod curent pentru grupe sanguine. V. grup sanguin. ABOCLUZIE, s. f. / abocclusion, s. f. / abocclusion. [Lat. ah = wdepdrtat de; iat. me.die.vala. or.clusio, -onis, de la occludere = a mctiide, fi-claudere = a incfiide} Dentitie In care dintii arcadei superioare (maxilar superior) ?i ai arcadei inferioare (mandibula) nu se afla In contact. ABORTIV, adj. / abortif, -ive, adj. / abortive, abortient, abortifacient. [Lat. abortivus, de la uh - priv., oriri = a se nafte.] 1) Care nu este dezvoltat complet. 2) Despre o substanta sau o manevra care provoaca avortul. 3) Cu referire la o forma scurta, cu simptomatologie redusa a unei boli. ABRAHIE, s. f. / abrachie, s. f. / abrachia. [QT. a - priv.i iat. brachiwn, gr. brakhion, -ones = brat\ Absenta congeni-tala a bratelor. ABRAH10CEFALIE, s. f. / abrachiocephalie, s. f. / abrachiocephalia. [Qr. a - priv.; iat. brar-hium, gr. brakhion, -onos ' = drat; kephcile = cap.} Monstruozitate constand 'in absenta congenitala a bratelor si a capului. ABRAZIUNE, s. f. / abrasion, s. f. / abrasion. [Lat. abra-sio, -onis == radire, de. ia uhradere = a rade (ah - priv.; radere = a rdzui).} 1) Separarea sau excizia unor fragmente mid de piele sau de membrane mucoase superficiale prin ra-zuire Sau frecare. 2) Uzura sau tocire a dintilor de cauza fizio-logica (masticatie) sau patologica (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali). 3) in general, uzura unei struc-turi prin frecare. ABRAZIV, adj., s. n. / abrasif, -ive, adj., s. m. / abrasive. [Lat. abrasum de ia abradere = a rode (ab - priv.; radere = a rdz.ui). [ 1) Despre o substanta dura, de regula de origine minerala, utilizata fie pentru netezirea suprafetelor rugoase ale unor piese (de ex., In tehnica dentara), fie pentru producerea unor asperitati pe suprafetele netede. 2) Agent de curatire care se adauga In pastele de dinti. Ex.; carbonat de calciu, fosfati de calciu, silicati etc. ABREACTIE, s. f. / abreaction, s. f. / abreaction. [Lat. ah = de ia; fr. reaction, din iat. actio, -onis = actiune., de la agere = a actiona.} V. catharsis, ABSENTA, s. f. / absence, s. f. / absence. [Lat. absentia = al}se.n^d.\ Suspendarea brutala, complete sau partiala, de durata foarte scurta (2 pana la 15 secunde) a functiilor psihice superioare, care Insoteste anumite descarcari epileptice generalizate (*mal epileptic). Se manifesta prin Intreruperea activi-tatii voluntare, a mimicii si obnubilarea constientei, asociata uneori cu ticuri, gesturi involuntare. Este urmata de 'amnezie lacunara. Semnificatia termenului se afla Inca In discutie. In general, se disting: a. simpIS, cand pierderea constientei reprezinta

ABSORBANT singurul semn clinic apredabil, si a. complexa, cand exista semne clinice asociate. S-au propus criterii de modificare a *electroencefalogramei pentru a discrimina a. tipica de a. atipica. ABSORBANT, adj., s. n. / absorbant, -e, adj., s. m. / absorbent. [Lot. absorbtum, participiul trecut al verduiw absorbers = a a6sor6i, a ingftiti, de. [a ab = de. ia, sorbere = a suge, a 6e.a.] 1) Care absoarbe particule, energie, lichide sau vapori. 2) Substanta care are aceasta proprietate. 'In medidna: medicament care absoarbe gaze sau lichide. V. absorbtie. ABSORBANTA, s. f. / absorbance, s. m. / absorbance. [Lat. absorbtum, partic.ipiul. incut a[ verbuiw. absorbers = a a6sor6i, a wgfiifi., de ia ab = de, (a, sorbere = a suge, a 6e.a.] Parametru care caracterizeaza *absorbtia luminii cu o lungime de unda data de catre o substanta m solutie. De obicei, a. se exprima prin logaritmul cu semn schimbat al 'transmitantei. A. specifics se determina pentru o solutie cu concentratia 1 %, cu o grosime de 1 cm s.i la o lungime de unda determinata. ABSORBTIE, s. f. / absorption, s. f. / absorption. [Lat. ahsorbitio, -onis, de la absorbere = ffl a6sor6i, a mifltifi (ab = de [a; sorbere = a suge, a 6ea}.] 1) Actiunea de a absorbi, de a retine o substanta In interiorul altei substante. A. se poate produce In medii foarte variate. 2) In fiziologie: patrun-derea unor substante 7n interiorul organismului, m sange sau m interiorul unor celule. A. se produce Indeosebi la nivelul mu-coasei intestinale. 3) Patrunderea In organism a unui medicament sau a unui toxic. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radiatiilor electromagnetice sau corpusculare este disi-pata Intr-un mediu material. A nu se confunda cu *adsorbtie. ABSORBTIOMETRIE OSOASA / absortiometrie osseuse / bone absorptiometry. [Lat. absorbitio, -onis, de ia absorbere = a ingtiifi (ab = de la; sorbere = a suge, a 6e.a); gr. metron = masurd; lat. os, ossi's ^ OS.] Sin.: osteodensito-metrie (v.). ABSTINENTA, a. f. / abstinence, s. f. / abstinence, temperance (for alcohol), continence (sexual). [Lat. absiinentia = refinere, a6tinere, (it ia abstinere = a fine departe (ahs = indepartat de; teaere = a fine).] Renuntarea partiala sau to-tala la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A. alimen-tara (In particular la alcool). 2) A. sexuala etc. ABULIC, adj., s. m. si f. / aboulique, adj., s. m. et f. / abu-lic. [Cfr. a - priv.; boule = voinfa.] (Subject) care este afec-tat de *abulie. ABULIE, s. f. / aboulie, s. f. / abulia. {Cjr. a - priv.; boule = voinf:a.] Diminuarea initiative! sau a vointei. ABZIMA, s. f. / abzyme, s. f. / abzyme. [9{eoiogism foarte recent, win-pus din ab de. [a engi. antibody (anticorp) fi enzima] Anticorp capabil sa accelereze o reactie biochimica, aseme-nea unei enzime. In afara anticorpilor catalitici s-au obtinut molecule catalitice hibride, rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzima. A. prezinta o specifidtate mai mare decat enzi-mele, fiind capabile sa interactioneze selectiv cu anumite con-figuratii ale moleculelor substrat. AC, s. n. / aiguille, s. f. / needle, acus. [Lat. acus = ac.} Tija subtire de otel, cu un varf ascutit, de forma si marime variabile, In functie de -utilizare: In chirurgie, In stomatologie, pentru injectii sau pentru punctii. Tipuri de a.: 1) A. bumerang, cu varful mobil Intr-un spatiu restrans, pentru sutura In chi-rurgia prostatei si a vezicii. 2) A. dentare, de diverse tipuri, pentru tratament la nivelul canalelor dentare. 3) A. pentru injectie, utilizat In introducerea solutiilor medicamentoase In tesu-turi, de lungimi si grosimi diferite, cu sectiunea varfului In bi-zou si baza cu un ambou adaptabil la seringa. 4) A. pentru injectie intradermica, scurt (6-13 mm) si cu diametrul mic (0,5-0,6 mm). 5) A. pentru injectie intramusculara, lung (50-70 mm), cu diametrul de 0,7-1,2 mm si cu varful In bizou lung. 6) A in

ACANTOPELVIS testinal, drept sau curb, cu sectiunea rotunda, prevazut la un capat cu o ureche, utilizat In sutura intestinala. 7) A. de liga-tura, rectiliniu sau curbat, cu ureche care poarta materialul de ligatura. 8) A. de pneumotorax, de dimensiuni variabile, prevazut cu mandren. 9) A. pentru puncfie lombara, lung de 70-80 mm, cu diametrul de 0,7-0,8 mm, cu bizou scurt si mandren. 10) A. pentru puncfie sternala, lung de 45 mm, cu diametrul de 1,80 mm, In bizou intermediar, cu mandren si cursor ce regleaza adandmea patrunderii acului. 11) A. pentru punc-tie venoasa, lung de 30-40 mm, cu diametrul 0,8-1,6 mm, cu bizou scurt. 12) A. pentru rahianestezie, v. ac pentru punctie lombara. 13) A. pentru sutura vasculara, drept, curb sau semi-curb, foarte subtire, uneori cu resort. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioactive needle. Sursa liniara de *radiatie gama utilizata In curieterapie, constituita fie dintr-un tub metalic continand pulbere radioactiva (226Rg^ i37Cs) si ai carui pereti retin radiatiile corpusculare (alfa, beta), fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (^Ir) care prezinta un Invelis din platina. ACALAZIE, s. f. / achalasie, s. f. / achalasia. [Cfr. a - priv.; khalasis = re/o^are.] Anomalie de functionare a unui sfincter care consta In relaxarea defectuoasa In momentui contractiei a conductelor supraiacente. Ex.: a. 'cardiei explica dilatatia secundara a esofagului, a. ureterului explica hidronefroza intermitenta. V. si cardiospasm. ACALCULIE, s. f. / acalculie, s. f. / acalcutia. [Lat. a - priv.; calculare = a socoti.] Imposibilitatea Intelegerii semnelor Si simbolurilor matematice, ca si a efectuarii de calcule scrise sau mentale. ACAMPSIE, s. f. / acampsie, s. f. / acampsia. [Qr. a - priv., kamptein = a mcovoia.] Imposibilitatea efectuarii flexiei la nivelul unui membru, din cauza imobilizarii prelungite, a rigidi-tatii articulatiilor sau anchilozei acestora. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigricans / acan-thosis nigricans. [Qr. akantha = spin; -osis; [at. nigricare = a se mnegri} Dermatoza constand In hipertrofie papilara vegetanta si pigmentatie, localizata Indeosebi la nivelul axile-lor, gatului si regiunilor genitocrurale; deseori, coexista o dis-trofie a parului si a unghiilor. Boala se asociaza la adult si varsInic, In circa 50% din cazuri, cu un cancer abdominal (Indeosebi gastric). De asemenea, a. n. se asociaza frecvent cu afectiuni endocrine ca *sindromul Gushing, "boala policnistica ovariana, 'acromegalia sau chiar cu o obezitate simpla. In forma autoimuna (rara), producerea de anticorpi anti-receptori insulinici determina o *insulinorezistenta severa. ACANTOCIT, s. n. / acanthocyte, s. m. / acanthocyte. [Cjr. akantha = spin; kytos = cduld.] Eritrodt sferic care prezinta la nivelul suprafetei sale deformari ce sugereaza aspectui unor spini. ACANTOCITOZA, s. f. / acanthocytose, s. f. / acanthocyto-sis. [C/r. akantha = spin; kytos = celuid; -oza.] Anemie he-molitica In care sunt prezente 'acantocite circulante. ACANTOLIZA, s. f. / acantholyse, s. f. / acantholysis. [gr. akantha = spin; lysis = distrugere., de ia lyein = a distmge.] Stare particulara a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizata prin reducerea numarului de *jonctiuni care determina coeziunea celulelor. A. favorizeaza dezvoltarea de leziuni buloase. ACANTOM, s. n. / acanthome, s. m. / acanthoma. [gr. akantha = spin; -oma.] Denumire generala a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi. ACANTOPELVIS, s. n. / acanthopelvis, s. m. / acanthopelvis. [gr. akantha = spin; [at. pe]vis = 6azin.\ Tip de bazin obser-vat In "rahitism, caracterizat prin prezenta de varturi si creste osoase situate la nivelul insertiei tendoanelor, Indeosebi In zonele eminentei ileopectinee si a pubisului. 131

s. n. m. -ina. Intr-un sistem de referinta dat. akari •= insecta. s. / acephalie. s. prin hemoliza imunologica a hema-tiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a he-matiilor primitorului (prin hemolizine). de part/cute sunt instalatii complexe. kathisis = acfiune. constand m imposibilitatea bolnavilor de a ramane mai mult timp In aceeasi pozitie din cauza hipertoniei musculare. adj. / accepteur. / acephalia. cellula = ca-marutd. kataphasis = Ciin6aj corect} Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor In vorbire. cu rol mai Intai acceptor. otet. / acatagraphie. lot. a. a priv.: scabie (v. Ex. -ntis. accessus. a -priv.] Despre o structura care constituie un element secundar.: 1) a. v. s. ale gingiilor si gurii. gr. f. adj. cu "hipocapp. ACETABULOPLASTIE.priv. industrial injury. / acaryote. raportata la unitatea de timp. [Lot. mica. f. In raport cu protectia muncii. Este denumita si hiperacantoza. s. Este produs In ficat sub forma inactiva. drept sin. s. a . s. occupational injury. sunt substante care grabesc priza gipsului. Ex. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cerebral / stroke. acaridan. 7) a. s. m. 2) a. [Cfr. m. de transfuzie. Sin. Termen generic pentru tulburarile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor vase cerebrale. [Cfr.} Termen rar utilizat. s. s. de ia celer = rapid.] in medidna. A. crisis. apoi de donor si care se numeste transportor sau transmitator. [Lot. ACAPNIE. nudeu. f. s... a • priv. vascular cerebral. ACCELERATIE.: boala Takahara. s. de [a kata = 61 jos. m. / acces. Accelereaza conversia *protrombinei In 'trombina si formarea 'tromboplastinelor.priv. s.. a accepta.] Factorul VI al coagularii. Unitatea de masura a inten-sitatii a. kephale = cap} Monstruozitate caracterizata prin absenta congenitala a capului. / acellulaire.. In stomatologie. Desemneaza frecvent parazitui raiei Sarcoptis sau Acarus scabiei. eventual somn nelinistit. de priza. / acatamathesie. a . s.. a veni (c&tre).] Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor m scris. la sca-fandri. stare patologica.priv. f. [Lot. aterg/c. acatalazie. duct pancreatic a. de melanco-lie. / attack. modificarea calibrului vascular (vasoconstrictie). Intr-un schimb de *radicali. a . de munca. -trice. Ex.] 1) Pierderea functiei de perceptie din cauza unei leziuni centrale. medie-vala accesorium. agitatie motorie. / accident. n. ACCES. 4) a. medie ca variatie a vitezei punctului mobil In unitatea de timp: a^ = Av/At.. / accessory. s. m.. [Cjr. a -priv. / acanthose. complementar. ACATALAZIE. adj. [Lot. ACCESORIU.. m. dt la accelerare = a grafii fi celer = rapid. / acatalepsy. s. / acatalepsie. f. vitezei punctului mobil In raport cu timpul: a = Av/At. de tuse. s. f.] Nume dat unor paraziti de talie mica apartinand or-dinului Acarienilor.. / acarien. V. m. s. / acatalasemie.). [Cjr. manifestata prin ulceratii. survenita brusc si imprevizibil. n. scrie corect.. primeste radicalul si se combina cu el. de decompreslune brusca.} Care nu confine celule. Thrombidium si capusele sunt acarieni. / acathesie. / accelerator. de ia accedere = a se apropia. de la cella = comaro. si stroke. AVC sunt cele mai frecvente boli neurologice si pot surveni In: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboza sau *embolie).i katalyein = a disInige.} Cresterea vitezei unui punct material In mis-care. ACCEPTOR. f. akaii = insectd. akathisia. brain attack. s. ACATAFAZIE. dt la accedere = a se apropia. [Lot. s. f. -onis = acceCerare.. / acataphasia. s. f. ACATAMATEZIE.. de febra. f. / accesoire. / acapnia. adj. s. a . s. s. / acceleration. f. / acariosis [Cfr. s. / acatagraphia. ACCELERATOR.priv. / acathisia. ACCIDENT DE MUNCA / accident du travail / professional accident. / acatalasia. si accidentele survenite In timpul deplasarii la si de la locul de munca. s. s. 6) a. terapeutic. ACEFALIE.. V.] (Celula) care este lip-sita de nucleu. 5) a. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus. f. A. Se defineste. / acetabuloplastie. a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrilatilor. [Cfr. akaa-tha = spin.. ACCIDENT. / acataphasie. ACCELERINA. diminuarea drculatiei prin scaderea presiunii sanguine. a . perturbarea permeabilitatii vasculare. 2) Diminuarea sau perturbarea capad-tatii de Intelegere a vorbirii. auxiliar.] Sin. incidental. [Cfr. betatron. / acetabuloplasty. Sunt asimilate a. ACATAGRAFIE. adj. s. ACATALAZEMIE. f. [Lat.] Hiperplazie difuza a stratului spinos al epidermului. s. / acarid.priv. / accelerine. / acapnie. katamathesis = capacitatea de infetegere fi cunoastere. f. a. -oza. de ordinul MeV. Sin. Termen utilizat uneori. a dizoiva.: anhist. Ex. de la acceplare = a primi. f. accelerare = a grti6i. dim. / accelerin. f. f. haima. m. 2) 'Diagnostic incert. ACATIZIE. cu doua sensuri: 1) Defidenta a intelectului. (1). / acatalasie. cand se revine prea rapid la presiunea normala. ACATALEPSIE. kalagraphein = a. [Lat. cresterea viscozitatii sangelui sau alte tulburari ale sangelui circulant. {Cjr. dclotron si sincrotron. consecutiv trecerii unui curent electric. 2) Tulburare m *boala Parkinson. V. f. -atos = sange} Absenta *catalazei din sange. f. s. cu aju-torul carora particulele Incarcate electric sunt accelerate. adj. s. Accident survenit din cauza muncii sau In timpul lucrului. / acatamathe-sia.. la un subject salariat. Prin mers sau modificarea pozitiei corpului senzatiile de Incordare musculara sunt atenuate. (Santorini).ACANTOZA ACANTOZA. n. 0 legislatie adecvata stabileste drepturile salariatilor si raspunderile responsabililor Intreprinderilor. {Cfr. uneori gangrenoase. f. / acariose. / acanthosis.i katalamhanem = a suspenda. (2) / accelerateur. de asemenea.: a. s. katalyein = a distruge. au aplicatii In fizica nudeara ?i In medidna (tratamentui unor cancere). de [a celer = rapid} Dispozitiv sau substanta care accelereaza un proces: 1) A. -oza. de dementa. ruptura unui vas cerebral. (denumita a. / acaryote. adj. 3) a.] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a ramane In po-zitie sezanda. ded a sintaxei. m. psihica sau somatica.: *hexoza In cursul reactiei de *fosforilare. acceleratio. s. sub actiunea unor campuri electrice si magnetice. consecutiv unui tratament medical sau chi-rurgical. karyon = sdmfiwe. [Lot. s. f. gresit. f. f. a . acceptor = care primefte. s. criza. ACARIAN. / acatalas(a)emia. ACELULAR. v. [Cfr. tiroide a. f. kap-nos = fum. Compusul care cedeaza radicalul este denumit donor sau donator. obser-vat ca efect secundar dupa medica^a antipsihotica sau neuro-leptica. *proaccelerina (factor V). -aza. adj. f. / acceleration. care poate fi anafilactic sau seric. [Cjr.a de a sta asezat. f. Indeosebi In cazu] fenotiazinelor. s. de la accidere = a se mtampla} Situatie neprevazuta care afecteaza starea de sanatate. 2) A. leziune histologica tipica pentru vegetatiile veneriene 9i papiloame. ACARIOT. accelerare = a gra6i. mica. -aza] Boala deter-minata de absenta congenitala a enzimei numita *catalaza. {Cjr.: glande suprarenale a.priv. V.: eritrocitui matur la mamifere. lepsis = fv(are. a dizoiva. pana la energii dnetice foarte mari. acathisie. / acceptor. desi ideile subiectului raman logice. s.. a. f.priv. este o marime vecto132 ACETABULOPLASTIE riala definita ca derivata.'e. s.} Substanta care. m.).} Absenta bioxidului de carbon din sange. a. electric. [Cjr. / acellular. [Cfr. s. s. s. / accident. a veni (cdtre. plastos = . ACARIOZA. In limbaj curent) In SI este metrul pe secunda la patrat (m/s2). accidens. acetabulum •» vas pentru. a . produs de o cauza exterioara si provocand un preju-didu fizic. Ex. f.

(DCI) Substanta fluidizanta a secretiilor bronsice. s. / aceton(a)emia. V. acetum = otet. acetum = of:et! -ona. ACID ACETILACETIC / acide acetylacetique / acetoacetic acid. s. Inactivarea a. acetum = of:et. -ina. hyle = materie. s. / acetabulum. inclusiv In SNC. -ona. terrno-stabila. s. acetum = of:et. volatil. [Lot. cu absenta acidului clorhidric si diminuarea *pepsinei. s. Sin. ca si In "inanitie.). In *cromatografie serveste la prepararea tesuturilor pentru extractia enzimelor.: anaclorhidrie (v.ACETABULUM modtlat. f. -aza. {icetiim = ofet.: ACh. khole = Biia. A. f.). f. eliberata este recaptata de catre terminatiile presinaptice (reglare prin 'feedback negativ). boCta cereasca. In organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic. Sin.: aspirina (v. In limbaj clinic uzual se utilizeaza tennenul de *cetonurie. m. s. a. Cuplarea *alosterica a a. ACETAZOLAMIDA. a6rw. / acetaldehyde. f. poate forma compusi cu macromoleculele hepatice. [Lot. cele mai importante fiind: oxidarea In *dclul Krebs. a . miscibil In apa. f.} Absenta congenitala a mainii. ACETALDEHIDA. din *colina. ACETILCOLINA. [Lat. / ac6tylcholinesterase. kheir. gr. cetonemie. unii din-tre acestia fiind neoantigeni care pot induce raspunsuri imune anormale. acetum = ofet. Se utilizeaza diluat (6%) sau ca a. Essiaather = eter ac. acetum = of:et. [Lat. se intensifies la propagarea *impulsului nervos. inflamabil. CHg-CO-CHgCOOH. V. / acetylcysteine.: cavi-tate cotiloida (y. / acide. ACETILCOENZIMA A / acetylcoenzyme A / acetyl coenzyme A. si corpi cetonid. cat si In butonii terminali axonali. de Ca plassein = a forma. ACID ACETILSALICILIC / acide acetylsalicylique / acetylsalicylic acid. -atos = sange} Prezenta unei concentratii mari de *acetona In sange. / acetylation. In cantitati mid. s.). ACETONA. receptori muscarinici si receptori nicotinici. / acetonuria. m.] Diminuarea sau absenta unor componente din se-cretiile digestive si chiar a volumului secretiei. cu miros picant caracteristic. ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adenosine diphosphorique / adenosine monophosphate. formarea acidului mevalonic. si aclorhidrie. f. / achylie. la ansamblul *corpilor ceto-nici. a. de (a alwol dehydrogenatum. m. rezulta In urma oxidarii etanolului de catre alcool-dehidrogenaza. / acheiria. care se refera. Eliberarea de a. desi ea are loc. gr. gastrica Inseamna scaderea debitului sucului gastric.: paracetamol (v. *corp cetonic care rezulta din descompunerea imperfecta a *adzilor grasi si a unor acizi aminati. [at. Sin. gr. s. f. glacial (89. modifies culoarea indicatorilor. «. Insa. sub forma de acetat activat (*acetil-coenzima A). gr.). gr. s. gr. / acetaminophene.etic.] Substanta care. / acetylcholine [Lat.priv. adenosine diphosphonc 133 . solventi. ACID ADENILIC / acide ad6nylique / adenylic acid. f. intra In in-teractiune cu doua tipuri de 'receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) si "receptorii nicotinici (N). -ona. / acid. CI^COOH Li-chid incolor. din [at. Sarurile de potasiu ale a. ACETILARE. -iros = mana. A.). aether. hyle = ma-terie. aither = aer cwat. f. f. In industria farmaceutica si In cea chi-mica (obtinerea _de rezine si fibre artificiale). si In repaus. f. ACETAT. A. / acetazolamide. f.] Termen generic pentru sarurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabila si pentru esterii lichizi. ACHEIRIE. Apare In sange si urina la subiectii cu diabet zaharat incorect echilibrat. Avand doua grupari active. In solutii apoase. khy-los = sue. ACETIL. m. s. s. Are gust acru. [Lat. acetabulum = vas pentru. / acetylcysteine. f. s. ACETONURIE. s. haima. Acid acetoacetic / acide acetoacetique / acetoacetic acid. 1) A.4%).] Sin. [Lat. a. determina exclusiv depolarizarea si initierea po-tentialului de actiune. m. / acetabulum. f. manifestata clinic prin stare de excitatie anormala urmata de depresie pro-gresiva si acidoza. excitatoare. difuziunea si fixarea ei pe receptorii colinergici. ACETILCISTEINA. (DCI) 'Diuretic ce actioneaza prin inhibarea *anhidrazei carbonice. f. V. / acetazola-mide.priv. produs In timpul fermentatiei vinului In otet. m.). / acetate.t. Lichid incolor. [<^r. In. a . ai *acidului acetic. / acetaminophen. / acetyl. Este prezenta In halena (fiind recunos-cuta datorita mirosului de fructe) si In urina diabeticilor supusi restrictiei de glucide. acetum = ofet. ouron = urind. -ina. germ. / acetone. survine concomitent cu descarcarea. descarcarea de *noradrenalina si *adrena-lina. eliberat la nivelul *sinapselor colinergice. / acetate. Prin cuplarea cu receptorii N. [Lot. V. s. f. s. si acetatui de sodiu sunt utilizate ca alcalizanti urinari sau sistemici. cu receptorii de tip M determina In majoritatea structu-rilor. s. Excep-tie fac musculatura cardiaca si unii neuroni centrali. A. A. gr. [Lat. cat si In eel periferic. f. s. precursor al 'colesterolului. s. gr. gr. a.] Radical organic monovalent (Cl^CO-) rezultat prin Indepartarea unei grupari hidroxil din carboxilul acidului acetic.] Prezenta *acetonei In urina. acidus = acru. khole = bVia. zyme = ferment. / acetonemie. Utilizat frecvent In trecut (DC-Diamox). s. acetum = of:e. s.] C3HgO. uni. / acetone. s. cum = cu. formarea *corpilor cetonici. ACID. s. / achylia. [Cfr. / acetyl. Abrev.. eter si cloroform. ACETAMINOFEN. In limbaj clinic curent: cetonurie (v. Este utilizata ca solvent si pentru obtinerea *cloroformului si *iodoformului In industria farmaceu-tica. ACETONEMIE. s.: acid acetilacetic (v. si cetonemie. n. acetum = o^ef. s. drojdU} Forma activata a 'acidului acetic prin combinarea acestuia cu 'coenzima A. A. ACETILCOLINESTERAZA. s. biosinteza *acizilor grasi. reactioneaza cu metalele si neu-tralizeaza bazele.] *Neuromediator prezent atat In sistemul nervos central.: colinesteraza (v. s.. cetonurie. 0 parte ACID ADENOZINDIFOSFORIC din a. pre-cursori ai unor noi molecule de a. cetonurie. f. hyle = materie. f. (DCI) Sin. s. / acheirie. f.). of:et] Sin. administrata pentru a facilita eliminarea acestora. achilie).] Procesul de fixare al unui radical acetil (Ct^CO-) la nivelul unei molecule organice. In prezent este Inlocuit de diuretics mai eficiente. m. este sintetizata atat In pericarion. m. [Lat. cu efectele sale specifice (contractia mus-culaturii scheletice. hyle = materie. ACETABULUM. / acetonurie. ACID ACETIC / acide ac6tique / acetic acid. / acetylcholinesterase. / acetaldehyde. hyle = materie. pancreatica scade secretia pancreatica si pot lipsi unii com-ponenti ai acesteia. s. participa intens la metabolismul acizilor organici. produsa datorita acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxice din organism. 2) In a. f. unde apar fenomene de hiperpolarizare si inhibitie.] Metabolit produs la nivelul ficatului cand sunt consumate cantitati mari de alcool. A. Cresterea sa In sange poate genera *acidoza. mai mult sau mai putin volatili. dar majoritatea este hidroli-zata de acetilcolinesteraza In componentele sale de baza. sunt utilizati ca reac-tivi chimici. cetoza.: acid adenozinmonofosforic (v. ACHILIE GASTRICA / achylie gastrique / gastric achylia. s. a modeCa} Refacerea prin chirurgie plastica a "cavitatii cotiloide. elibereaza ioni H 4. en = in. / ac6tylcho|jne. [Lot. ACHILIE. n. potentiate de actiune). / acetylation. efecte depolarizante.sau bilaterala. ea fiind apoj oxidata In acid acetic. A reprezinta punctui de plecare al mai multor cai metabolice. [Lat.. s. Sin. NA: acetabulum. s.

Sin. ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid. const. ceea ce reprezinta mult mai mult decat energia stocata In orice alt compus organic.. Sin. ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / anthranylic acid. sdndarea lor In ADP (*a.: ADP. In conditii standard sj 12000 calorii In conditii fiziologice. 'prostaciclina si *tromboxan A. sarurile sale pot fi.ACID ADENOZINMONOFOSPORIC acid. b. Intervine in formarea moleculelor de a.). iar 134 ACID CLORHIDRIC de lipoxigenaza In *leucotriene. barbituricele (Indeosebi *feno-barbitalul). (CgHsCOOH) abundent In fructe. administrat per os pentru dizolvarea calculilor biliari de colesterol. citrat-sintaza. Abrev. Catabolit urinar provenit din oxidarea incompleta a triptofanu-lui la om. V. biochim. ribonu-cleic si a moleculelor de a. ACID 5-AMINOLEVULINIC / acide 5-aminolevulinique / 6amino-levulinic acid. neafectand producerea de leucotriene. In contractia musculara si In reac-tiile de sinteza care utilizeaza a. Este utilizat In producerea industriala a 'aspartatului. adenozindifosforic (ADP) si adenozintrifosforic (ATP). bacteriostatic. fosforic. A. vitamina C si tab. const. Prin condensarea In dtosol a doua molecule de a. b. cristalin. biliar primar. Sin. Nu trebuie Inghitit si nici utilizat pentru irigarea cavitatilor.: acid nitric (v. de COa.. Aminoacid neesential. Intervine in oxidarile celulare. coroziv. ce actioneaza pe 'acetilcoenzima A si 'acidul oxaloacetic (reactia inversa fiind catalizata de citrat-liaza extramitocondriala). a.: acid glutamic (v. ^' a relua ciclul reactiilor energogene celulare. riboza si trei radical'! fosfat. I^BO. biochim. V. a. care devin astfel accesibili actiunii lipazelor si esterazelor. Este folosit. In H^CO. ACID ADENOZIN TRIFOSFORIC / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. este absolut necesara In: metabolismul celular. Este un a. Energia eliberata de a.: glicocol (v. A.: maloniluree. ADP rezyltat se recombina ulterior cu a. V. sunt foarte labile. cu formula chimica 041-14^0. una de D-riboza si doua molecule de a. de aseme-nea. A. ce inhiba activatorii plasminogenului prezenti In secretiile orale si stabilizeaza formarea cheagului In tesuturi. a. fiind utilizati ca somnifere si anticonvulsivante. V. abrev. ACID K-AMINOCAPROIC / ACIDE s-AMINOCAPROIQUE / eAMINOCAPROIC ACID. A. Abrev. derivat din *fosfolipidele membranelor celulare. antiseptic acid.: GABA (v. Rezulta din combinarea a. sintetizat In celulele poligonale ale ficatului si acumulat la nivelul "veziculei biliare sub forma de saruri.: acid adenilic. c. deoarece inhibitia enzimatica determinate! de plumb In cursul sintezei hemului provoaca acumularea sa si cresterea eliminarii 1 sale urinare.: colic. ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid. ACID AMINAT / acide amine / aminoacid. usor iritant al tegumentelor si mucoaselor. deoarece este toxic. In timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene si *aspirina ar bloca doar activarea ddooxigenazei. contractia musculara. ACID ADENOZINMONOPOSFORIC / acide adenosine monophosphorique / adenosine monophosphate. in natura se gase?te In cantitate mare In fructele din familia Citrus (citrice). Dozarea a. una de D-riboza si o molecula de a. sinteza unor hormoni. Abrev. organic slab.: ALA. ACID y-AMINOBUTIRIC / acide y-aminobutyrique / y-aminobutyric acid. notat cu simbolurile Asp sau D. adenosine triphosphoric acid. Datorita actiunii sale keratolitice. cu actiune antifibrinolitica puternica. si tab. ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid. adenozin-difosforic) si a. ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbituric acid. ACID BORIC / acide borique / boric acid. este catalizata de *anhi-draza carbonica.: CDCA. acid mefenamic. rezervat pentru uz strict extern sub forma de apa borica 3% sau vaselina boricata 10%. In etapa initiala a sintezei *hemului. Pentru acest mo„ tiv. Sin.: adenozin trifosfat. fosforic. ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid. Este si un antiseptic acid utilizat pentru conservarea unor alimente sau pentru spalaturi bucale. Abrev. pentru a reface a. Medicamentele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba formarea de a. 6a. si.: a. (DCI) A. inflamatie. *A. a. adenosine monophosphoric acid. chenodezoxicolic si litocolic.). a tuturor derivatilor sai. dezoxicolic. ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid. const. H^COg. La om au fost identificati patru a. Indeosebi la pacientii hemofilici supusi interventiilor stomatologice. A. In prezenta energiei nou formate In celula. b. Sin. folosit ca reactiv chimic i?i pen- . gras nesaturat.: AMP. Radicalul de baza al Intregii familii de barbiturice. Component al proteinelor.: aminoacid (v. (v.: acid aspartic. Sin.. Sin. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina.). Abrev. adenozintrifosforic. Sin. V. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. in profilaxia hemoragiilor. A. a. derivatii sai de sinteza. A. speciile H^Ct^ predominante sunt HCO^ (bicarbonat) §i COg dizolvat in raport de 20:1.). ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hydrochloric acid. In urina este un test major pentru depistarea *saturnismului. functionarea pompelor ionice de tip ATP-azic etc. care In solutie se gaseste In cea mai mare parte sub forma disociata. ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid. 'Zaharina este derivata din a. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid. Nucleotid compus din adenina. sunt detergenti cu rol in emulsionarea triacilglicerolilor si esterilor de acizi grasi. ACID CITRIC / acide citrique / citric acid. Fiecare din aceste legaturi contine circa 7 300-8 000 calorii/mol a.). mineral puternic (HCI). hipuric. din alimente se elimina sub forma de *a. COOHCH(NH.). ACID AMINOACETIC / acide aminoacetique / aminoacetic acid. b. 5-a. Sin. este cuprins In compozitia unor unguente cosmetice. Compus tricarboxi-lic al *ciclului Krebs. capabila de sdndare si de refacere continua. EfoctuI terapeutic este probabil secundar reducerii activitatii *HMG-CoA reductazei. care se poate obtine si prin sinteza si poate fi Intrebuintat si ca agent aromatizant. Sin. rezultat din condensarea succinilcoenzimei A si a glicinei. joaca un rol central In metabolismul altor aminoacizi si in sinteza ureei. cu rol principal de carburant celular. a. se formeaza *porfobilinogenul. a. malonic cu ureea. care produce scaderea sintezei hepatice a colesterolului. biochim. utilizate pe cale intravenoasa In tratamentui *hipercalce-miilor. A. cu 20 de atomi de carbon. desfasurata m mitocondrii.. a fost denumit "moneda energetica curenta" a celulei.))-CH2-COOH. care se formeaza In mitocondrii prin actiu-nea unei enzime condensante. este un "che-lator al calciului. Denumirea chimica a "vitaminei C. amino-sucdnic. ACiO ARAHIDONIC / acide arachidonique / arachidonic acid. si tab. Cum legaturile fosfat Inalt energetice ale a. El este degradat de *ciclooxigenaza In 'prostaglandine. In asociere cu factorul VIII. Conversia CO. Ultimii doi radical! sunt uniti cu restui moleculei prin le-gaturi fosfat inalt energetice. implicit. fosforic.: ATP. A. fosforic se realizeaza instantaneu. In sange. ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chenodesoxycholique / chenodeoxycholic acid.: EACA. ACID BENZOIC / acide benzoique / benzoic acid. ori de cate ori nevoile celulare o impun. fiind introdus In compozitia solutiilor utilizate pentru conservarea sangelui.

g. biochim. face parte din compozitia 'fosfolipidelor care alcatuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolina. I. g. Sin. unul dintre produsele finale ale metabolizarii proteinelor si aminoacizilor. ficat si drojdii. Sin. ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid. Produs de detoxificare a a. In timpul respiratiei celulare anaerobe din exercitiul fizic intens. care asigura transportui activ de H4'.: EDTA. precursorul primar al *a. este utilizat ca acidifiant urinar. fiind deturnata In consecinta pe cai metabolice alternative. In functie de numarul de dimeri componenti. Compus guanidinic. A. ACID FOSFATIOIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid. acid clorhidric. forma dimerica (a. v. ACID FENIC / acide ph6nique / phonic acid. H^PO. 2) Termen ge ACID LACTIC nera! care include forma monomerica. organic rezultat In urma fermentatiei lactozei. CaHsCO-NHCH^COOH. consecutiv. COOH-(CH. o molecula de *a. De aceea. benzoic. vitamina M. blocheaza a. mineral care intra In compozitia unor substante organice diverse (fosfoproteine. Mecanismul de secretie a a. CigHigNA Vitamina hidrosolubila formata din pteridina. 135 . (desuete): vitamina Bg. conduce la perturbarea di-viziunii celulare. ACID GLIOXILIC / acide glyoxylic / glyoxylic acid. ACID GRAS / acide gras / fatty acid. 1) A. format si excretat In exces In *fenilcetonurie. cu eliminare urinara crescuta la pacientii cu *feocromocitom sau alte tumori secretante de catecolamine. Derivat al tetrahidrofolatului care ocoleste blocajul metabolismului folatilor produs de inhibitorii dihidrofolat-reductazei. ACID COLIC / acide cholique / cholic acid. coenzima nece-sara in conversia combinata a homocisteinei In *metionina si a NSmetil-Tr-^ in TH^. iar a treia de o molecula de acid fosforic. Sunt afectate celulele cu turnover rapid. glutamic. Sin. paraamino-benzoic (PABA) si *a. Arninoacid monoaminodicarboxilic. Inca In discutie. A.: acid tetrahidrofolic. A. Abrev. V. Unele bacterii pot con-verti lactoza In a. corpi cetonici. Din cauza deficitului ereditar de fenilalanin hidroxilaza. cu producere de a. I. Sarea monoso-dica (glutamat de sodiu) este utilizata ca medicament in 'encefalopatii (pentru ameliorarea capacitatilor intelectuale) si In *epilepsie. cu proprietatea de a se combina cu sarurile de calciu din tubul digestiv. I. Laptele Tmbogatit cu a. pirofosforic) si cea polimerica (a. re-prezinta. fosfolipide. ca acidulant alimentar si in stomatologie. Este un a. Se gaseste In plantele verzi. folic. Agent *chelator.. poate avea o greutate moleculara foarte mare. In organism.). V. A. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide desoxyribonucleique / deoxyribonucleic acid. utilizat in fabricarea parfumurilor. *fosfatidilinozitol. glucuronic si N-acetil-glucozamina. const. anionul Cl~ provenind din disocierea NaCI. V. ADN. hialuronidaza. *mucopolizaharidic rezultat din reunirea unor *dimeri alcatuiti din a. ortofosforic forma monomerica. a. fenilacetic si a. de cateva milioane de Da. V.. inozitolhexafosforic. aromatic izolat din esente florale (Indeosebi din petalele de trandafir).N10-metilenTH4). ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid. care este excretat In urina In "hiperoxalurie. ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid. a. Compus format dintr-o molecula de 'glicerol la nivelul careia doua functii alcool sunt esterificate de acizi grasi. Abrev. *fosfatidiletanolamina. A. h. Formeaza miezul complexe-lor de *proteoglicani de la nivelul "rnatricei extracelulare. si sue gastric. glicolic In *glicina. V. g. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogen-tizic acid. implica *pompa de I-r/IC. a.). A rezul-tat ca intermediar in conversia a. CHa-CHOH-COOH. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. este sintetizat In organism. const. interfera cu activarea factorului III plachetar de catre 'adenozindifosfat. DeficituI de 'vitamina B^. f. grasi in *cetone.ACID COLIC tru prepararea unor medicamente. La acest nivel. prezent in urina diabeticilor cand creste conversia *a. h. ACID p-HIDROXIBUTIRIC / acide P-hydroxybutyrique / phydroxybutyric acid.: acid aminoglutaric. acesta este un component indispensabil al dietei. c. Indeosebi al caldului si al magneziului. 7-aminobutiric (*GABA) si joaca rol de neuro-transmitator exdtator in toate regiunile SNC. in umoarea apoasa si In *umoarea vitroasa.: HVA. a unor substante ca plumbul si digi-tala. ca si In *neuroblastoame.: alcaptona (v. si tab.. clorhidric secretat de celulele parietale In cavitatea gastrica. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid. se mai afla In lichidul *sinovial. Denumire imprecisa pentru a. dezvoltandu-se tabloul clinic si hematologic de *anemie megaloblastice. Deoarece PABA nu poate fi sintetizat de catre organismul animal.. leucovorin. Sin. ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid. iar sub forma de saruri de calciu intra in compozitia oaselor. si fenilcetonurie. se produce In cazul cand glucoza nu poate fi convertita In *acid piruvic In procesul de *glicoliza. rezultat In urma conjugarii acestuia cu *glicina si continut In unele ali-mente vegetale. fosfoglucide) si intervine intr-un numar de reactii enzimatice. ACID FENILACETIC / acide phenylacetique / phenylacetic acid. V. Tmpiedicandu-le astfel absorbtia. f. La niveluri plasmatice crescute. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide ethylenediaminetetracetique / ethylenediaminetetraacetic acid. Sub forma de saruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru Indepartarea din organism. deci neesential. fenilalanina nu poate fi convertita In tirozina. De asemenea. Catabolit al *dopaminei. *a. fiind secretat activ de catre celulele oxintice (circa un miliard de celule) ale glandelor regiunii fundice si ale corpului gastric. fiind obtinut si prin sinteza. si tab. Este eliminat prin urina. ACID FITIC / acide phytique / phytic acid. contribuind astfel la deteriorarea functiei plachetare In "insuficienta renala cronica. Se formeaza In muschi. ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidinosuccinique / guanidinosuccinic acid. Metabotit al 'fenilalaninei format si excretat In exces in *fenilcetonurie. contribuie la oboseala musculara. *A. lactacidemie. V. biliar primar derivat din *colesterol. biochim.-CH(NH. cum ar fi cele din maduva osoasa si din mucoasele tractului digestiv. A. este un catabolit anormal al 'fenilalaninei. metafosforic). al glutationului si al vitaminelor din grupul *a. a. ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phosphoric acid. Determina reactia acida a sucului gastric. V. (DCI) A.: fenol (v. *fosfatidilserina. ACID FOLIC / acide folique / folic acid. acizi grasi. Produs al degradarii incomplete a lipidelor. fiind component al proteinelor tisulare si plasmatice. este utilizat in litiaza calcica cu hipercaldurie. de asemenea. ACID FENILPIRUVIC / acide phenylpyruvique / phenylpyruvic acid.). prin *chelare. participa la sinteza ADN prin metilarea deoxiuridil monofosfatului (dUMP) In deoxi-timidilmonofosfat. Sub forma de N^N^-metilen tetrahidrofolat (Ni'. f. In organism. oxalic la om. furnizand o forma de folat ce intra direct In ciclul metabolic al radicalilor monocarbonici. cu simbolul Glu sau E. Sin. a. f. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyaluronic acid. fenillactic. are rol In legarea complexelor moleculare si de agent protector. (fermentatie lactica). Sub forma de esteri participa la generarea compusilor macroergici celulari. ajuta la prevenirea dezvoltarii bacteriilor generatoare de putrefactie In intestinul gros. f. Este un antagonist biochimic al medicamentelor *antifolice. A. V. Intr-o forma inutilizabila pentru sinteza ADN si.)-COOH. Este precursor al a.

o. Medicament tuberculostatic minor. cu actiune *keratolitica. paraaminobenzoic (PABA). din sange si din tesuturi creste In defidtui de *tiramina. Este utilizat In calitate de conservant alimentar. ACIDEMIE. acidus = acru. Derivat N-acetilat al *a. In calitate de fixator al tesuturilor. ACID LINOLENIC / acide linolenique / linolenic acid. Reprezinta un constituent esentia! al functiunii glucidice a glicoproteinelor de la nivelul membranelor celulare. V. 3-metoxi4-hidroxi-mandelic. Este utilizata ca vasodilatator si In tratamentui pelagrei. Mai este de ase-menea folosit ca antiseptic local datorita proprietatilor sale bac-teriostatice. *grasimilor si amino-acizilor. m. ACIDEMIE ACID PICRIC / acide picrique / picric acid. A.N03. acizi nucleici. aspirinei si a numerosi coloranti. p. extras din scoarta de salcie alba si din frunzele de Pyrola minor. Produs a] metabolismului intermediar al adrenalinei si noradrenalinei (prin ortometilare. Boala ereditara determinate! de un deficit enzimatic In izovaleril-coenzima A dehidrogenaza. V. Intermediar al biosintezei *pirimidinelor. acizi grasi). ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neuraminic acid. precursor al *a. a. ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor si lotiunilor. *nefrite. Se obtine si prin sinteza. ACID MEFENAMIC / acide m6fenamique / mefenamic acid. Se poate acumula In unele stari patologice. continut 'in cantitate mare In uleiul de in. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tetrahydrofolique / folinic acid. A. care se conjuga cu *acetilcoenzima A pentru a forma *citrat. tab. A. cetodicarboxilic. ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid. ACID STEARIC / acide stearique / stearic acid. Este utilizat In special In artrita reumatoida si dismenoree. ACID OLEIC / acide oleique / oleic acid. C. Se formeaza. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric acid. f. Reprezinta un pro. antranilic dotat cu proprietati analgezice si antiinflamatorii. si se poate elimina prin urina. cristalin. care semnifica atat diminuarea pH-ului sanguin. gras polinesaturat esential continut In uleiul de peste si 'in unele uleiuri vegetale (ulei de in). ACID ORGANIC / acide organique / organic acid. In urina (orotic-urie) creste In adduria orotica.: PAH. de asemenea. *leucemii tratate cu *antimitotice sau prin *radioterapie. gras saturat (v. poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac. gr. a. mineral putemic. ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid. acizi di.: PAS. coma.2H. ACIDEMIE IZOVALERIANICA / acidemie isovalerique / isovaleric acid(a)emia. Antibiotic produs de Pseudomonas fluorescens. piruvic si a unei molecule de D-manozamina. pe cale intravenoasa sau orala. i ACID PIRUV'iC / acide pyruvique / pyruvic acid. V.H. Este utilizat uneori In testele de dozare a albuminei In urina. eel mai abundent si ras-pandit a. produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) si a purinelor alimentare. C^s°2-A. si acizi grasi. Constituie o legatura Intre metabolismul proteinelor si eel al glucidelor deoarece poate fi convertit In *a. care afec- 136 . vitamina PP. C^Hg^COOH A. acizi cetonici (*corpi cetonici). acid ribonucleic.. ACID URIC / acide urique / uric acid. / acidemie. C^I-L^C^. s. Abrev. uricemie). Aceasta denumire a fost propusa pentru eliminarea ambiguitatii termenului *acidoza. Cuprins In structura capsulei bacteriene. In cantitate suficienta pentru a initia udderea microorganismelor. s. fumans In stare concen-trata. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A). leucovorin. boala ereditara autozomal rece-siva caracterizata prin *anemie megaloblastica rezistenta la vi-tamina B^ si legata de un deficit enzimatic al metabolismului a.: acid folinic (v. gras saturat.. endocrinol. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucleique / ribonucleic acid. Ct^-CO-COOH. biochim. pentru prepararea salidlatilor. izolat din grasimea de oaie si continut In cea mai mare parte a grasimilor animale si In uleiurile vegetale. aspartic (aminoacid) printr-o reactie de transaminare si este intermediar In calea gluconeogenetica. In organism In cursul degradarii a. gras nesaturat cu 18 atomi de carbon In molecula.si tricarboxilici. antifungice si keratolitice. depresie respiratorie. acizi grasi. NHArliCOOH. ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandelique / vanylmandelic acid.42) ca urmare a cresterii concentratiei de ioni de hidrogen din plasma. oxalurie. Antiseptic feno-lic utilizat In dermatozele veziculare. tab. ortohidroxibenzoic. oxalemie. Se administreaza In asociere cu izoniazida si streptomidna. prezent In sange (v. (COOH). format prin condensarea unei molecule de *a. drojdie. foarte coroziv. previne acumula rea la suprafata bacteriilor a fractiunii C3b a complementului. utilizat ca agent topic In tratamentui acneei vulgare. prezenta in cea mai mare parte din celulele vii (ficat. neuraminic. const. ca *supozitoarele. cu numeroase utilizari industriale. ca *guta. A. Sin.NO. ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomonic acid. -o(os = s&nge. care este esentiala In oxidarea sa. lapte.' dus intermediar de metabolism al *gluddelor. A. f. haima. p. A. si addurie organica. ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid. V. o. Denumirea chimica a 'biotinei. ACID RETINOIC / acide retinoique / retinoic acid. Sub forma de oxalat de calciu. sintetizat din *aspartat si din *piruvat. Sin. dezaminare si oxidare).: mupirocina. ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraaminohippurique / paraaminohippuric acid. Pentru valorile normale 'in SEinge si urina. ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraaminobenzo'ique / paraaminobenzoic acid. Denumirea chimica: a. Este utilizat In prepararea sapunului si a unor produse farma-ceutice. A.S04. care actioneaza prin inhibarea izoleucin-ARNt sintetazei. arahidonic. blocand competitiv locusul de legare al izoleudnei bacteriene. gras In natura. / acid(a)emia [Lot.: acid azotic.. organic utilizat pentru explorarea functionala a excretiei tubulare renale. A. participa la formarea calculilor urinari. (DCI) Derivat al *a. organic. cu efect coroziv foarte putemic. Valori crescute (26-66 mg In 24 de ore) se observa In feocromocitom si moderat crescute (peste 10 mg In 24 de ore) In neuroblastom si ganglioneurom. const. Substanta cu proprietati vitaminice. Sin. Cantitatea de a. V. ADN. HNO. j A. constituent cheie al *ciclului Krebs.03. H. V.H.: AVM.H. s. Abrev. V. este selectiv pentru bacterii. C. A. V. Intoxicatia cu a. continut de vegetale diverse. V. (DCI) C.>.30-7. ACID OXALOACETIC / acide oxaloacetique / oxaloacetic acid. ca si In anatomia pato-logica. ARN.. organic cu rol important In *dclul Krebs. V. Lichid inco-lor. Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizilor carboxilici nonaminati solubili In apa: *adzi grasi cu lant scurt.>0. cat si diminuarea concentratiei substantelor tampon fara diminuarea efectiva a pH-ului. V. analog al *a. v.). ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic acid.ACID LINOLEIC IZOVALERIANICA ACID LINOLEIC / acide linoleique / linoleic acid. porumb). ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid. Abrev. a. si acizi grasi. ACID NUCLEIC / acide nucleique / nucleic acid.} Scaderea pH-ului plasmatic (normal 7. acid sialic. vitamina Bg. ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraaminosalicylique / paraaminosalicylic acid. ascorbic si glicocolului. la prepararea derivati-lor nitrati si In industrie (explozivi si coloranti). A. gras esential. Eliminarea de a.

n. mentionati corecteaza aceasta deficienta. ACOLURIE. f. teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancorati prin lanturi lipidice de membrana citoplasma-tica si sunt frecvent responsabili de anumite caracteristici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene grampozitive. In aceste cazuri pot provoca meningite grave. organic! a caror molecula confine un lant -carbonat liniar deschis. ACOLIE. ACINEZIE. f. / achlorhydria. genesis = pro-ducere. nanism micromelic incompatibil cu viata. membre scurte si groase etc.] Gen de diplococi saprofiti gramnegativi. ACNEIFORM. f. / acorea. s. la formarea trigliceridelor circulante si din depozitele de tesut adipos sau pot circula legati de albumina. f. akne .care pot avea compusi aditionali legati de grupari laterale dispo-nibile. care Ti face nemiscibili cu apa. dim. negativa pentru distante lungi. adapta} Proprietatea ochiului de a se adapta pentru perceptia unor obiecte situate la diferite distante. Var. a priii. care nu sunt sintetizati In organism: *a. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. arahidonic). ACINOS. adj. acid linoleic. cu elemente papuloase si ulterior pustuloase. khondros = cartiiaj. s. participa la esterificarea colesterolu-lui. / acholuria. cu *achilie gastrica. / acclimatement.*a. 2) A. a. care are forma unor acini. / acne. / accommodation. m. a. f. kiaein = a misca. s. g. Aditia a. absoluta a fiecarui ochi. se 'impart In saturati (daca n -12 . de origine profesionala sau consecutiva utilizarii unor produse cosmetice neverificate. pentru akinezie (v. A. -iilos = mdinafia foardui. t. A. a . ca urmare fiind posibila focalizarea razelor de lumina ce traverseaza mediile transparente ale ochiului pe o zona retiniana unde imaginea formata va fi dara. adj. \Lat. sin. caracterizat prin absenta aproape totala a oaselor membrelor.priv. ACNEE. acid biliar. Denumire desueta: vitamina F. / acneiform. [Qr. "elicea vietii"). insufidenta a ochiului. localizata pe frunte. A. hydor. linolenic. f. de etiologii diverse. s. [Qr. a modeta} Forma grava de "condrodistrofie ereditara a sugarului. ubicuitari In apa si sol.: eruptie a. de. ACIZI GRASI / acides gras / fatty acids. [Cfr. unde (atitudine. Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru a. [^r. ia plassein = a forma. si acid arahidonic. excesiva care persista mai mult decat In mod normal. secundare unei lezium sau unei tulburari functionale a glandelor sebacee sau pilose-bacee. c) a.: ADN (cu o structura dublu-elicoidala. plasis = modeiare. Indeosebi In perioada de *pubertate. situat in *citoplasma. bacteriile A.J(c. s. po. f. [QT. acclimatization. Se disting: a) a. a . b) a.. deoarece nu sunt sintetizati In organism. A. ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids. / acne. acinus = 6oa6d de strugure} Care este format din *acini. akinelos = imobil. s. a unor *comedoane Inchise sau deschise (puncte negre). separat. Denumire pentru *a.. caracterizata prin foliculita supurata si comedoane locali-zate Indeosebi pe fata externa a coapsei si pe antebrat. s. situat In nucleu.. septicemii si pleurezii. pe un fond de *seboree. ACORIE. 2) A. s. esentiali sunt indispensabili 'in alimentatie. ARN. dar prevalenta crescuta la nivelul pielii indivizilor sanatosi. [Qr. s.priv. s. -tis. toxica. s. / achondroplasia. *A g. forma neletala. datorita elastidtatii acestuia.a. oleic. abcese cerebrale. de ia gennan = a produce} Varietate extreme de *osteocondrodisplazie care se caracterizeaza prin absents formarii tesutului cartilaginos. n + 16 a. forma = forma} Care se aseamana cu *acneea. provoaca o diminuare a ritmului de crestere. klimu.greseaid de copwe a [ui Actitis pentru akme = vdrf sau e^rescenfd. Exista doua tipuri de a. / acholie. [Lot. Var. [Qr.a. / acinous. Sunt constituiti din *a.. g. neonatorurn. / acneiform. Ex.ACINETOBACTER de canalele alveolare la nivelul carora se afia situate *alveo-lele pulmonare. Cat. rozacee sau "cuperoza. ACIZI NUCLEICI / acides nucleiques / nucleic acids. si ADN. bakte-rron. acoperite de cruste. khioros = verde. sin. A. / acholia. f. linoleic. tip II. condrodistrofie fetala.. V. boala Parrot. cu *anaclorhidrie. pe baza de glicerol apar si In structura membra-nei celulare.: sindrom Grebe ACONDROPLAZIE. f. ju-venila sau polimorfa. si cristalin. / accommodation. / acorie ou acoree.). care dupa cadere lasa cicatrice. / acholurie. ACLORHIDRIE. profesio-nala. dar cu o structura spatiala mai simpla).... Cu virulenta mica. akne -greseald de copiere a (ui Actilis pentru akme = vdrf sau e. -onis. adj.a. 4) A. f. subnormala putere de a. forma foarte frecventa la tineri. / achondroplasie. s. a unor 'papulopustule rezultate din inflamatia si suprainfectia comedoanelor si a unor elemente nodulare legate de evolutia In profunzime a papulopustulelor. chiar daca "vitaminele A si D sunt prezente. liberi. / acclimation. Se disting doua tipuri: 1) A. Var. Macromolecule constituente ale celulei. reprezentand substratui informatiei genetice. / achondrogenesis. d) a.: la altitudine). au tendinta la invazie In torentui circulator la persoane cu catetere intravenoase. f.zitiva pentru distante scurte. Sin. s. e) a. . dfoza. si ARN (mai divers ca masa moleculara.: acomodatie.: 1) A. este In mod normal spontana. s. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. stearic) si nesaturati (n + 18 . / achondrogenese. producandu-se prin modificarea convexitatii si gro-simii *cristalinului. f. V. Se gasesc In diverse uleiuri vegetale. ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipoteichoiques / lipoteichoic acids. owon = urind} Absenta *pigmentilor biliari din urina In unele forme de *icter. f. de. hydatos = apa} Termen sin. secun-dara administrarii unor medicamente. \CfT. Uneori este utilizat ca sin. ACIZI TEICOICI / acides teichoiques / teichoic acids. khondros = cartiiaj. arahidonic. Sunt polimeri de ribitol sau glicerol .: la frig) sau mediu (ex. ACOMODARE.. ACLIMATIZARE. g. n + 18 . f. linolenic si *a. *a. lubrifianti si la unii deri-vati clorati. din familia Neisseriaceae. arahidonic. a. n -r 20 . tip I. a -prill.rucenta. ACONDROGENEZA. Absenta acestora din alimente. [Lot. accomodntion. sau akhne = tdrdte. Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleotidelor. prin contractia muschiului dliar.. f. palmitic. necrotica. f. 5) A. cand se nu-mesc a. biochim.). adj.priv. a . vulgara. din gr. acclimatisation. Se manifesta prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie. de la accommodare = a se. f. Este caracterizata prin aparitia. ACOMODATIE. V. V.priv. dinat} Adaptare a organismului la un nou climat (ex. ia bakteria = boston. s. sau. tample si pe partea anterioara a pielii capului.} Absenta congenitala a pupilei. prin relaxarea muschiului ciliar. plagi chirurgicale sau arsuri. acid linolenic.: sindrom LangerSaldino (v. si tab. Au formula generala CI-yChy^-COOH. -euse. V. de. [Qr. Apare Indeosebi prin expunerea la uleiuri. ACIZI GRASI ESENTIALI / acides gras essentiels / essential fatty acids. s. clima. lauric. s. cu leziuni papulopustuloase si come-doane ale fetei In primele trei luni dupa nastere. Alte tipuri de a.legati prin grupari fosfat . kore = pupiid. 138 ACORIE akhne = titrate} Termen generic pentru un grup de afectiun variate ale pielii. a • priv. f. khole = fliia} Absenta sau diminuarea secretiei biliare. cu n (par) cuprins Intre 4 si 30. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobacter. dor. s. sub actiunea muschiului ciliar. khole = fii[d. pentru acomodare (v. / acineux.).: boala Kaufmann. 3) A. const. linoleic. V. / achlorhydrie.. s.). A. de ia a.

varf. f. f.priv. / acrodolichomelie.^re. f.). scadere a temperaturii locale si durere. acer = acm. / achromatopsia. anomalii osoase craniofaciale si *retardare mentala. ACROCIANOZA. f. [Cyf. Termen vag si desuet. [a. f. daktylos = deget} Ansamblu de malformatii ereditare ale scheletului In care se asodaza *acrocefalosindactilia cu existenta degetelor supranumerare la nivelul pidoarelor. adj. umeda si danotica a mainilor si pidoarelor. s. ACRODERMATITA. kyanos = a£C>astru. derma. akron = €J(tremitate. a regiunii occipitale. varf. f.). s. cu debut la sugar si transmitere autozomal recesiva.] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie. [Gjr. s. f. opsis = vedere. m. f. tip IV (v. f. m. varf. / acroerythro-sis. [Cfr. s. astenie.} Sare sau ester al addului acrilic. [Qr. denumiti si rezine acrilice. dys = gnu. [C. •atos = cutoare.} Coloratie rosie a extremitatilor. s. Este acompaniata de prurit. boala Hallopeau). -oza. s.: *boala Brailsford..: sindrom Bazex ^v. f.. acer == acru..turn") sau ascutit (tuguiat). ACROESTEZIE. Cauze (ipotetice): carenta alimentara. In care se asodaza si anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare.. a. a. a modela. sindac-tilie. ACROMAT. / acroderma-titis. / acrocephalopoly-syndactyly. [Qr. a = priv. ale fadesului (exoftalmie. s. kephale = cap. sindrom Waardenburg). / acrodynia. / acrylamide. s. Baza craniului este de asemenea deformata. / acrodysplasia. amo-niui gSsita in apropie. dificii. A. tip . ACROERITROZA. (vizibila Indeosebi la nivelul metacarpienelor si metatarsienelor). \Qr. varf. / achromate. \Qr. / acrylate. / acroesthesie. odyne = durere. f. [Lat. f. cronica atrofianta (v.] Malformatie a craniului determinate! de Inchiderea precoce a 'suturilor sagitala si coronala si caracterizata prin dezvoltarea considerabila. f. ACROOINIE. si acrocefalosindactilie.re. s..ACRILAMIDA ACRILAMIDA. Boala grava. varf. akron = e?(tre. [Qr. s. s.] Malformatie somatica caracterizata prin prezenta unor membre cu dimensiuni mult crescute. {Cjr. 2) Durere la nivelul extremitatilor.: boala Crocq-Cassirer (v. / acrinie.] Inflamatia mamelonului. gr. akron = e^tremitate.pre.. hyle = nwte. phobos = frita. ACROKERATOZA. cu aplatizarea laterala a capu-lui. infantila (v. / acrocephalie. ACROMASTITA. akron = e^tre. tip III sau sindrom Sakati. sunt utilizati drept componeneti ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare Cindeosebi pentru confectionarea protezelor). / acrokeratose. continua Hallopeau (v. f. Se vindeca fara se-chele. / acrocephalosyndactyly. akron = e^tremitate. [Cfr.mitate. caracterizata prin leziuni verucoase si cornoase. / achromate. [Lat. / acroerythrose. s. akron = t)(tremitate. V. a.} Tulburare vasomotorie la nivelul extremitatilor.. adesea a nasului si a fetei (adesea pana la eritem generalizat. f. plasis = nwddare. [Qr. varf. In prezent consi-derala a.. / acro-asphyxie. -oza} Sin. leziuni ale mucoaselor si fanerelor (alopecie difuza) si tulburari digestive (diaree). caracterizate prin malformatii scheletice ale craniului ('craniostenoza). -oza. Scaderea *zincului plasmatic ar putea avea un rol In patogenia bolii. ACROMATOPSIE. akron = e. intoxicatie cu mercur. s.. m Inaltime. se-nsifiiii-tate.^tre. s. s. Alaturi de acesta se disting. ACROMATOPSIE Se manifesta prin asoderea de leziuni cutanate veziculobuloase si eritematoscuamoase. / acrodysplasie. s. varf. hiper-telorism. f. a . khroma. f. / acrodynie. pathica / acrodermatitis enteropathica.: 1) A. / acro(a)esthesia. akron = e^tre-mitate. de. varf. syn = im.. ACROFOBIE. f. manifestata prin 'acrocianoza. Au fost descrise trei tipuri de a.} Varietate de "osteocondrodisplazie In care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremitatilor. osteon = os.] Termen care reuneste un ansamblu de afectiuni. a . cu localizare la nivelul extremitatilor si periorifidal.frw. ammoaiakon = sore. varf.mitate. mai ales ale mainilor. / acrodolichomely. f.priv. [Qr. 0 serie de a. a. ACRILAT. acrocefalopolisindactilie.^tremitate. hyle = materu. adj. T.} *Fobie. s. sindrom Chotzen). / acrocephalia. / acrocyanosis. Prin analiza datelor clinice si genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a. malformatie denumita *oxicefalie.. [Cjr.] Afectiune a copilului si adolescentului. / acrophobie. f. [Qr. frecvent mortala. akron = e^tremitate. ACROASFIXIE. asphyxia = oprire a puCsuiui. a. tip V (v. a. 3) A.). kephale = cap. f.. boala Swift. ACRODISOSTOZA.. parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie. hipertensiune). s. s. -ita. Sin. -ida. mastos = sdn. khroma. / achromatopsie. dolikhos = lung. de. gr. [(^r. s.). f. / acrylate. krinein = a se-para de} Absenta sau diminuarea secretiilor. 'sindromul Giedion. akron = e.1 sau sindrom Noack.. f. Boala care afocteaza copiii Intre 6 luni si 8 ani Se caracteri-zeaza prin tumefactie rece. [Qr.} Durere la nivelul unei extremitati. Varful ('sinciput) craniului poate fi plat (craniu In . s. / acrylamide. cuprinse in cadrul unor boli sau sindroame: a. s. s.. syn = tmpreund. kephale = cap. dys = greu.mitate. ACRODISPLAZIE.^ft'emitate. ACRODINIE INFANTILA / acrodynie infantile / pink disease. f. s. ACROCEFALOSINDACTILIE. [a plassein = a forma. f. -oza. / acroc6phalopolysyndactylie. -it6} Termen general pentru leziunile cutanate ale extremitatilor. este forma de "craniostenoza cea mai frecventa si poate fi asociata cu alte anomalii ale scheletului. / acrodermatite. / acrophobia.} 1) Crestere a sensibilitatii la nivelul extremitatilor membrelor. *boala Thiemann. / acromastitis. akron = e. s. tip II (v. "nas In sa"). -atos = culoare. daktylos = deget. ACRINIE. virus neurotrop. 2) A. [CfT. s. -atos = piete. ACROCEFALIE. crize sudorale si une-ori de tulburari nervoase (iritabilitate. akron = e. mamdit. / aero-asphyxia. / acrokeratosis.mitate. / acrinia. melos = e^trenitate.] 139 . f. localizate simetric pe partea dorsala a mainilor si pidoarelor.ttiitate.. frioa de locuri situate la_ Inaltime. erythros = rofu. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE.. keratos = corn. tip II sau sindrom Carpenter (v. s. boala Pick-Herxheimer). tip III (v. 'sindromul Langer-Giedion. tip 1. Sin. memBru. dificii. keras. sindrom Gianotti-Crosti). cu transmitere probabil autozomal dominanta.rie. f. akron = e^tre-mitate.ii tempCuCui [ui Jupiter Amman din Libia. f. / acrodysostose. s. s. boala Selter-Swift-Feer. s. Termenul se utilizeaza Indeosebi In cadrul *bolii Raynaud. hipoplazie a maxilarului superior.} *Disostoza complexa In care se asodaza o Intarziere In dezvoltarea staturala cu 'brahimelie. / acrocephalosyndactylie. f. ACROKERATOZA PARANEOPLAZICA / acrok6ratose paraneoplasique / Bazex' paraneoplasic acrokeratosis. s. s.\ Amida a addului acrilic care prin reticulare for-meaza un gel utilizat In tehnicile de separare a proteinelor ?i ARN In functie de greutatea moleculara. f. / acromastite. boala Apert-Crouzon). s. consecutiva vasodilatatiei: Se observa Indeosebi In •eritromelalgie si In *boala Lane. f. s. sindrom Pfeiffer). akron 1 = e?(tre. f. s. / acrodysostosis.un0. s.: boala Feer. f. polys = mu[f:i. datorita caruia se confunda adesea cu "boala Kawasaki). Descrisa si ca boala: a. cu transmitere autozomal dominanta... / acrocyanose. akron = e^tre-mitate. denumita si sindrom sau boala Apert. eritematopapuloasa infantila (v. sphyzein = a puCsa. s.r. 2) Despre un subiect care este inapt sa distinga culorile. f. f. Simptomatologia descrisa anterior corespunde formei clasice de a. ACRODOLICOMELIE. de. ACRODERMATITA ENTEROPATICA / acrodermatitis entero-. s. a . aisthesis = se-mafie.

ACROMION.) V. f. n. polimenca sau filainentoasa F. [Qr. este aproape Intotdeauna determinata de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei. a fost identificata si In *citoschelet. vdrf. / acrosyndrome.] Extre-mitate a spinei omoplatului.. / achromasie s. s. \Qr. / acromelic. care reprezinta elementui contractil al fibrei musculare. [Qr. endocrinol. u. f. / actine. a.} Marire a extremitatilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal. de la lyein = a distruge.. ACROPATIE ULCEROMUTILANTA / acropathie ulceromutilante / acrodystrophic neuropathy. f.una. aktis. \Cjr. impulsiv si violent. partial cu *acropatie. f. f. Insotita de durere. s. pakhys = yos. ACROPARESTEZIE.: acromazie. / actinology. Combinata cu "miozina. f. se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremitatilor).). ACTH / ACTH / ACTH.mita. / acropachyderinie.] Constituent proteic al muschiului. f. megaios = mare} Boala determinata de cresterea secretiei de 'somatotrop survenita dupa Inchiderea cartilajelor de crestere. ACROPAHIDERMIE. / acropathy. logos = ftUitfil.\ Care se refera la portiunea distala a unui membru. aktis. negru si nuan-tele intermediare. / actinologie. fracturi spontane. algos = dwc. ACROPARESTALGIE. para = dincoio d&i [dngcl. m.^tremitate. f. existand sub doua forme: a. akron = eyre. denumita boala Thevenard. -atos = culoare. s. Indeosebi la nivelul falangelor si. megas. s. ACROMELIC. de ia syn = impreuna.).} *Parestezie a extremitatilor.mitate. [Qr. [Cfr. akron = e^tre. -ozd. s. ACROMICRIE. a . vdrf. s. cat si pentru ca este sin. [Gjr. s.: albinism (v. f. f. ACROPOIKILOTERMIE. / actinodermatose. se-nsifiiiitate. [<^r.} Sin. s. ACROZOM. f. \Cjr.oTropic Hormone = Hormon cufre-nocorticotrop. / actinic dermatitis.priv. / acropar(a)esthalgia. vdrf.tatt. / acroparesthesia. / actinic. / acromicrie.] Reactie In aparenta ilogica. poikilos = fdu-nt. / acropachie. traducand executarea unor 'pulsiuni anterior repri-mate. m. [Cjr. s. m. s. n. A.. lysis = distrugere. participiu[ tru-ut de ia agere = a actiona. A. Leziunile afecteaza extremitatile membrelor inferioare. iAngd. ^ ACROMAZIE. -atos = Corp. \Cjr. ACROOSTEOLIZA. akron = e?(tremitate. ACTING OUT. / actinite. [Qr. f.. s. V. s. / acropathie.\ Care se refera la radiatiile spectrului electromagnetic care au capacitatea de a induce un efect chimic. soma. [Qr.] Sin. s. / actin. ACTINA. osteon = os. f. monomenca sau globulara G si a. A. poate. ACROMEGALIE. drum. f. I acropoikilothermy.] 1) Studiul energiei radiante. ACTINOLOGIE. ACTINIC. rater = a rata. f.. f. aceasta duce la *gigantism. si tab.^tremitate. [^r. A. s. A. / achromasia. care apare la sexul feminin. akron = o^tremitate. poate surveni in cadrul unei neuropatii senzi-tive familiare. atat etimo-logic. f. akron = e. A. / peripheral vascular disease.] Abrev. s. survine pe neasteptate. prin trecerea ia act. s. pathos = boaia. s. dromos = c-wsa. vdrf. Sin. La baza patogeniei tulbu-rarilor trofice ar sta pierderea sensibilitatii dureroase.'\ Denumire generica pentru orice afectiune a extremitatilor. *inos = raza. [C/r. de mana si gambe Inghetate. [Lot. s. legata de motive ascunse In *sub-constient. / acromion. tat.. / acroosteoly-sis. akron = u^tremitatv. concurs. mai rar pe cele ale membrelor superioare. si lucita. ACT RATAT / act manque / faulty act. In boli ca diabetui.. mikros = mic. / acropachy. cu debut In copilarie si cu evolutie prelungita. f. o. ds. Sin. V. utilizata In mod curent pentru corticotrofina (v. ACTINODERMATOZA. a. ACROSINDROM. / acropachyderma. / actinodermatitis. / actinique. f. vdrf. V. / acroparesthesie.} Ingrosare marcata a pielii la nivelul fetei. f. .] Termen generic pentru ansamblul eruptiilor cutanate pro-vocate de radiatiile solare. superior sau inferior. adj. [Qr. s. A. aktis. engL: Adreno-Cortic. permitand acestuia sa penetreze Invelisul extern al ovulului. vanat'i therme = cdiduril. khroma. adj. NA: acro-mion.: sindrom Denny-Brown. actum. aktis.. In general. Daca este nocturna. / acromegaly. s. ACROPAHIE. / acromicria. para = din-wlo de. akron = e. In care se aso-ciaza hipotermia simetrica a extremitatilor si senzatii de "deget mort". adj. dar In general favorabila.] Regiune a capului spermatozoidului care contine o vezicula cu enzime hidrolitice (Indeosebi *hialuronidaza si acrozina).\ *Parestezie a extremitatilor. s. f. [C/r. -atos = cutowe. Termenul de a. lepra sau alcoolismul. la thermos = ca[d. accidental In compor-tamentui normal al unei persoane. s.re. adj. ACROPATIE.. se observa 'indeosebi m *acromegalie. hiperfosforemie). -inos = roed. ACROMIE CUTANATA / achromie cutanee / achromia.?(tre. / acromegalie. s. omos = umdr. fotodermatoza. s. s.te. Clinic. endocrine (insuficienta gonadotropa) si hipertensiune arteriala. pakhys = gross dermu.] Inflamatie cutanata determinata de expunerea excesiva la radiatiile solare sau la actiunea razelor X. cu afec-tarea perceptiei uneia sau mai multor culori. f. sau secundar. melos = mem6m. albinism. •inos = razdi -ita.: acromatopsie (v. s. const. \Cfr. -atos = pide. fie ca acestea sunt aparent autonome.] Termen general pentru toate sindroamele carac-terizate prin tulburari vasomotorii la nivelul extremitatilor. este eel mai frecvent partiala. [Qr. apare ca un comportament neasteptat si neadap-tat al unui pacient In cursul psihanalizei sau al unui alt trata-ment psihoterapeutic. ale caror dimensiuni nu sunt proportionate cu restui corpului. f. da actomiozina.. f. Daca hipersecretia de somatotrop apare inaintea Incniderii cartilajelor de crestere. A. deci la adult. si boala Bureau-Barriere.. [^r. al capetelor distale ale oaselor mainilor si picioarelor. fi tradus. este Indeosebi de natura hormonala. akron = e^tremitate. consecinta compresiei nervului median In canalul carpian. s. vdrf. r. aktis. derma. scalpului si extremitatilor msotita de *hipocratism digital si deformari ale oaselor lungi. si discromatopsie.^tremttate. f. •inos = raza. / acrosome. s. Sindrom caracterizat prin 140 aparitia de tulburari trofice cutanate (de tip *mal perforant) si osteoarticulare (osteoartropatie. [AngUcism core. -atos = piete. hipercalciurie.ACROMAZIE ACTINOLOGIE Abolire a capacitatii de a percepe culorile (inddenta: 1/300000). este consecinta spas-melor vasculare si a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriovenoase. aprof(tMatw. aisthesis = senzatie. / acroosteolyse. -inos = raza. metabolice (diabet. akron = e. este relativ impropriu. \Wbrw.. akron = e. Este cazul radiatiilor violet ale spectrului vizibil si al radiatiilor ultraviolete. akron = e\tremitate. prin care acesta se articuleaza cu clavicula.. A. akron = e^tremitate. s. reprezinta. rezultand articulatia acromioclaviculara. sensifittitate.. s. akron = e. fie ca survin In cursul unor boli diverse. / acroparesthalgie. actinocu-titis. idiopatica este o forma cu transmitere autozomal dominanta. aisthesis = smzapie. ACTINITA.. de obicei. khroma. fr.. la femeie dupa 40 de ani. a -priv.\ Sindrom *s(ne mater/a. / acrosome. / acromion.j Extremitati (maini si pi-doare) mid. localizata la nivelul mainilor. / acropoikilothermie. / acromelique. f.?(tremitate. osteoliz8). dener-vatia periferica si microtraumatismele.mi.] Sindrom primitiv sau secundar ca-racterizat prin liza progresiva a oaselor mainilor sau/si ale pi-cioarelor. syndrome = drum mpre. f. cutis c pide. s. m. s.] Denumeste un comportament brusc. f. Retina nu furnizeaza decat senzatiile de alb. cu evolutie catre amputatii spontane. s.

ca si cresterea numarului de receptori membranari nespecifici. A. therapeia = tratament. activitas. f. poate fi declansata pe cale clasica sau pe cale alternativa. ACTIVITATE. anti-epidemica. myketos = dupercd. mykes. m. f. •inos = razd. 0 alta actiune consta In stimularea celulelor suse ale liniei eritroblastice. *depolarizarea unei fibre miocardice m timpul propagarii excitatiei auriculare sau ventriculare. secretate de celulele antehipo-fizare.] 1) Stare a unor sub-stante apte sa reactioneze puternic.d. ACTIVATOR. ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation. de ia rete. V. reticulum. moleculara). Ex. / activation. optica. [Qr. actwneaza. [Qr. / Actinomycetes. Indeosebi. b) RezultatuI unui proces fina-lizat printr-o forta sau o energie. de [a agere = a actiona. f. / activins. Actinomycetaceae (v. constituite din doua lanturi de aminoacizi (cu M.. s. Se disting trei a. -oza . f. ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation.dinamic-pozitiva). adj.. [Qr. aktis. / activity. -omo. Se disting trei forme: cervicofaciala (cea mai frecventa). 2) In fiziologie. aktis. limfodtelor B si T. -inos = razd. 2) a. specifica) sau 'in molecule de substrat transformate pe minut si pe molecula de enzima (a. activus = care actioneazd. mykes. s. 5) Intr-un sens mai larg. s. ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complement / complement activation. A. foarte diverse: 1) a. ACTIV. vizibile cu ochiul liber. / actinomycin. In mod particular. pt.a actiwa. s. de 14 kDa) comparabile cu lanturile ale *inhibinelor. A. Trecere a limfocitelor B (LB) dintro stare de repaus Intr-o stare de activitate celulara si moleculara intensa. complement.ACTINOMETRIE ACTOGRAF 2) Sudiul efectelor chimice si.: carbuncle a. {Gjr. ACTOGRAF. / activines. LT este declansata de contactui cu o "celula prezen-tatoare de antigen cu *self modificat.. mykes. / actinomycose. n. metron = masurd. f. mykes. [at. myketos = ciuperca. Crestere a activitatii celulare si moleculare a macrofagelor cand acestea se fixeaza pe *limfocitele T4. 2) Sin. / activateur. unei enzime se refera la efectui catalitic exercitat de catre enzima. f. / actinometrie. Israeli.} Bacterii care apartin clasei Actinomycetes (v. myketos = dupercd. 7) A.dinamic-negativa. 3) Des-pre o substanta dotata cu putere rotatorie optica (substanta optic a. galbene de 'miceliu fragmentat. bovis. Are o actiune inhibitoare asupra adzilor nucleici bacterieni si. *saprofit al cavitatilor naturale.] Polipeptide din familia 'factorilor de crestere. 1. aktis. [Lat. mifcare. cu tot efectui toxic. s. s. 4) Proces ce stimuleaza declansarea unui mecanism subiacent. / actinomycoma. cea mai cunoscuta fiind a. C. s. producerea enzimelor de degradare. / actinomycome. A. latent pana In momentui a. s. -inos = razd. c. la nivelul gonadelor. pe tegumentele expuse la soare. Ex. / activity s. a punt in. / actinothera-py. unei surse radioactive. ACTINOMICINA. \Lat. proprietatea unor substante de a roti planul luminii polarizate. n. / Actinomycetales. f. -inn . Proces prin care proteinele solubile ale 'complementului. ACTIVARE. f. IgD). s. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lympho-cytes B / B lymphocyte activation. Puroiul contine granule mid. f. bioelectrica a unei celule. 5) a. Ex.: activat (ca rezultat al *activarii). 3) Crestere a energiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare). s.] *Fotodermatoza caracterizata prin aparitia la varsInici. cresterea excitabilitatii unei structuri nervoase sub actiunea unui stimul. ACTINORETICULOZA. \Cjr. In cantitate mica. activeaza secretia de *hormon foliculostimulant. musculara (In directia gravitatiei . I actmomycine. Mycobacterium). ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces. fi agere .: boala Rivalta. / actif. actus = msfcare. B. al efectelor biologice exercitate de radiatiile luminoase.: molecula activate sau a. de la agere = a acfwiM.] *Granulom provocat de duperci patogene din genul 'Actinomyces. adj.. A. care va stimula.] a) Pro-prietatea de a intra In actiune. s.). cuprind doua specii: A. [Lat. aktis. -ozo. are pro-prietati deosebite de absorbtie sau adsorbtie. caracterizata prin leziuni granulomatoase indurate. s. / activator. -is = refea. etajelor superioare ale sistemului nervos). V. ACTINOMICOZA.r. f. / activation. prin adaugarea unei mici cantitati dintr-o substanta denumita *activator sau prin expunerea la radiatii. Tmpotriva fortei gravitatiei . f. apartinand clasei 'Actinomycetes s\ familiei Actinomycetaceae. therapeuein = a ingriji} Termen ce desemneaza toate me-todele terapeutice care utilizeaza radiatiile de diverse naturi. myketos = dupercd. LB mature prezente in tesuturile limfoide periferice exprima la suprafata lor receptori pentru interleukina-2 (11-2). myketos = dupercd. -trice. Leziunile au o evolutie cronica si se aseamana cu cele din *hematodermie.] Gen de bacterii filamentoase ramificate. prezente In sange. s. [Lat.j Infectie cronica produsa de Actinomyces. Ex. pi. m. s. -inos = razd. / actinotherapie. / actinomycosis. f. ACTINOTERAPIE. 4) a. este utilizata In tratamentui limfogranulomatozei. aktis. \Cjr./ di la agere = a actiona. anaerobe. mediaza procesul de *activare. si fototerapie. -ive.] (Substanta) care. adj. Trecere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus In activitate intensa celulara si moleculara. pulmonara (rara) si abdominala. care poate provoca la om *actinomicoza. C etc. determinand proliferarea celulara In glandele genitale. LB sunt activate cand un tip de antigen solubil se fixeaza pe receptorii lor membranari (IgM. aktis. / actinic reticuloid. Dupa acest contact. Fixarea 11-2 pe receptori provoaca multi-plicarea si apoi diferentierea LB In *plasmocite si In *limfocite B memorie. -inos = razd. agent al actinomicozei bovine. f. Actinomyces) si Streptomycetaceae (v. aktis. dim.). / actinoreticulose. / actograph.). s. si A. s. ia.: A. ACTINOMETRIE. Indeosebi de cele gonadotrope. [Lat. s. / actographe. s. Streptomyces). s. ultraviolete si infrarosii. ACTIVINE. numarul de dezintegrari In unitatea de timp. -inos = raza. n. f. activus = care. myketos = dupercd. / active. ACTINOMICOM. f. f. referitor la un medicament. dar inhiba sinteza *steroizilor dependenta de 'gonadotropina.] Clasa de bacterii filamentoase considerate mult timp ciuperci datorita asemanarii filamentului lor cu un 'miceliu. pi. -ina. care abcedeaza In puncte multiple. 3) a. -inos = razd. cuprind familiile: 'Mycobacteriaceae (v. aktis. 6) Crestere a permeabilitatii membranei in timpul depolarizarii. termenul se refera la utilizarea radiatiilor luminoase. de. activus = care actioneaza. \C. Exista mai multe forme (A. Sin. adj. ACTINOMICETE. [Lat. la nivelul acestora din urma. cu sau fara transformare chimica. activus = cart acfioneaza. de ia agere = a actiwa. a unor leziuni papuloase urmate de Ingrosarea difuza a pielii cu descuamare si prurit intens. pi. nen/oasa superioara (a.] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de streptomyces. 141 . mykes. ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes [Gjr.] 1) Intensificare a proprietatilor unui corp. -inos = razd. frecvent m cadrul *actinomicozei. AB si B (In func-tie de caracteristicile lanturilor). s. f. ultraviolete si infrarosii. Ca urmare a acestui contact. ae [a activus = care acfioneazd fi ngerc = a a^fwna. limfodtele T4 produc un factor de activare a macrofagelor. / actinometry. aktis. expri-mat In unitati pe miligram de enzima (a. [£fr. mykes. 6) a. devin functionale. 4) Efident. s.: *a. s. -inos = raz. m. s.] Masurare a intensitatii radiatiilor solare.

Ex. actiunea a. b) a. sunt favora-bile vietii organismelor In conditii de mediu noi sau modificate. Ex. s. Astfel. n. 114 In cazul lipidelor si 105 In caz de aport glucidic. / tinnitus.] Denumire generica a metodelor si tehnicilor de examinare a functiei auditive. efectele a. s. s. / actomyosine. a anumitor puncte ale suprafetei cutanate.: aparitia unor suse rezistente la penicilina Intr-o cultura de microorganisme sensi-bile la acest antibiotic. / adaptation. m.a unui medicament asupra structurilor vii. se numeste si a. / acoumetry. tactila.: ameloblast (v. la lumina . adap-tare . ADAPTARE. In raport cu una surda.priv. opsonine. adactyly. s. crescand metabolismul bazal. Cateva tipuri de a. In timp ce pentru occidental!. prin selectie naturala. este de 30% pentru proteine. akouein = a auzi. / aquaporins. / adamantoblaste. cumulativa . punctura = mfe-pcHurO. accoutumance = o6ifnuintil. ACTIUNE. s. / action. aqua = apa. ale carui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil. / adamantinoma. -antos = diamant. la agere = a actiona. f.: studiul miscarilor nocturne In enurezis si epilepsie.] Grup de proteine omologe ale membranei celulare. ADACTILIE. f. aktis. la pungere = a mfepa. ACTOMIOZINA.: a. acuite. [Cjr. bacteriostatic.] 1) Referitor la evolutia rapida si scurta a unei afectiuni. sufistanfa dwa. -antos = d'iamant. masei . bacteridda.: cresterea sau scaderea excitabilitatii prin variatii ale intensitatii stimulilor. adj. care constitute canale pentru transportui pasiv al apei si uneori al unor molecule organice mid. s.} Absenta congenitala a degetelor. mutatie. [Lot.] Exercitare a unei influente asupra unui fenomen. \Cjr. / aigu. Proprietatea alimentelor ingerate de a produce caldura. pi. v. -inn.. catalitica. v. s. / acoustics. [J~r. / adactylia. daktylos = deget. s. su6stanf:a dura. smalt. s.a potrivi. 13) a. ochiului pentru vederea la Intuneric sau la conditii de iluminare redusa.). ochiului: a) a. pi. adesea toxic. / actomyosin. f. famnacodinamica .: ameloblastom (v. Cauze posibile: 'cerumen. s. f. pasaj. f. / acquired tolerance. Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat doua obiecte alaturate. Ex.efectui puternic. prin cresterea ventilatiei pulmonare. s. scotop/ca. chimica once proces care determina o mo-dificare In aranjamentui atomilor din molecula unei substante. 12) a. de. ACUITATE VIZUALA / acuite visuelle / visual acuity. s. *sindrom Meniere). intensa.influenta concentratiei mo-leculare a unei substante Intr-o reactie chimica. 2) Ceea ce priveste functia auditiva. f. consta Indeosebi In determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care indue modificari neurovegetative. [Lat. a. s. v. (it ia akouein = a auzi.. renotrofica . s. smalt. A. (tens = ofiwi. f. f. Ex. v. a.: unde a.] Sin. ACUFENA. / adaptation. d. myos = muschi. Rezulta ca a. / action. opso. din otel sau din metale pretioase. -inos = razd. graphein = a scru.: cronic. A. din [at. s. boli ale urechii interne ("otoscleroza. medica-mente (ca aspirina si chinina). ereditara. sau acutus = ascufit. auditiva. sunt continute Indeosebi In membranele eritroci-tare si la nivel renal. ADAMANTOBLAST. / adactylie. 14% pentru lipide si 5% pentru glucide.nica. poros = par. aigue. [Cjr. 9) a. Metoda terapeutica ^i de diagnostic studiata si practicata In China de mii de ani. / acuite. s. 7) a. de. aparitia unor activitati enzi-matice noi ca urmare a modificarilor In alimentatie. a unei structuri sau functii. / acoustique.: camp a. a.} 1) Care se raporteaza la sunete. va-sodilatatie si cresterea concentratiei hemoglobinei din sange.} Sin. adamas. adj. m. s. -onis = acfiune. dupa D. 5) a. Un caz tipic Tl reprezinta a.. f. / acupuncture. 3) Care se afla la eel mai Inalt grad de evolutie sau a carei intensi-tate simptomatologica s-a exacerbat brusc: criza a. restabileste echilibrul energetic rupt din cauza bolii. / acouphene. f. Ant. spe-cifica a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor orga-nisme parazitare. In practica. Patri-moniul genetic al populatiei se va modifica. nespedfica . bacteriostatica. [Lat. f. s. ACVAPORINE. la scaderea presiunii oxigenului din mediul ambiant. cu . 11) a. 2) a. / acupuncture. 6) a. In pre-zent. sunt interpretate diferit. Ex. actio.] Proprietate de a percepe senzatii la un prag coborat sau de a distinge diferente si nuante minime. de interes In fiziologie si medicina: 1) A.. desemneaza supravietuirea. dinamica specifics a alimentelor (v. f. 10) a. 14) a. la mtuneric . s. ADAMANTINOM. a . (din unele boli cronice).: zgomot auricular.. pentru orientali. v. prin interme-diul unor forte fizice sau chimice.se exer-cita asupra unui mare numar de structuri. acutus = ascufit. v. In functie de culturile filo142 sofice si stiintifice. s. al ultimei doze dintr-un medicament. se clarifica mecanismele moleculare ale proceselor de a. depinde de claritatea focalizarii retiniene. 8) a. ACUPUNCTURA. muta-gena . f. [Cfr. conduct. a. acutus = ascufit. 2) 0 durere vie. d. multiple: 1) a. / accoutumance. / acoumetrie.). f. s.. [Cjr. [Cfr.] Proprietate a organismelor vii datorita careia o serie de caracteristici fiziologice si anatomice ale acestora se pot modifica In functie_ de particularitatile sau de transfor-marile mediului ambiant. s. akoustos = auz. s.} Frantuzism nerecomandat. T. Este esential pentru contractia fibrei musculare In prezenta *ATP-ului. din (at.). 4) a. integritatea cailor nervoase si interpretarea cerebrala a stimulului. ochiului pentru vederea la tumina soarelui on a surselor straludtoare (fotopie). metroii = mOsuril. Efectele a. traumatisme ale urechii medii. / acuity. gr. sau al unor molecule cu proprietati specifice. f. Este nece-sar sa se distinga formele reversibile de a.. / aquaporines. s. 3) Ramura a fizicii care stu-diaza sunetele. m. cu toleranta (v. [fr.ACTOMIOZINA ADAPTARE gr. akouein = a auz. n. In cadrul unei populatii date.] Senzatie auditiva care nu rezulta consecutiv unei excitatii sonore exterioare a urechii.] Termen creat de iezuitii reveniti din China la sfarsitui secolului al XVII-lea. catalizator. adj. Alte exemple de a. obisnuinta progresiva cu unele substante toxice (*mitridatism). f. s. vizuala. [Lilt.reactia agentului mutagen cu materialul genetic si efec-tele asupra acestuia. alcatuite din sase domenii transmembranare. transformare ce reprezinta de fapt substratui mecanismelor evolutive. ACUITATE. Astfel. -omo. un subiect care primeste 100 de calorii va degaja 130 daca ele au fost furnizate de proteine. ACUMETRIE. [Cfr. se masoara prin diferenta dintre metabolismul bazal si metabolismul aceluiasi subiect dupa un pranz. 3) a. -MO. s. phainein = a pdrea. Acest surplus caloric mascara a. Danielopolu.). s. blastos = ge-rmen. de fenomenele de a. nidodata ereditare. ACTIUNE DINAMICA SPECIFICA A ALIMENTELOR / action dynamique specifique des aliments / specific dynamic action of food.a. oligodinamica. f. mys. f. In acest caz. anormalitati ale nervului audi-tiv si ale conexiunii sale cu creierul. deci. ca ureea. adj. bacteri-cid. exercitata de catre unele metale. adamas. 2 umane este responsabila de insensibilitatea renala la 'vasopresina si. termenul a. f. aceasta a.i. a organismelor care s-au adaptat eel mai bine la noua situatie data.a. / adamantinome. nerv a. mutatia genei a. de inhibare a germenilor. care se stabilizeaza dupa mai multe generatii. / adamantoblast. Ex. {Lat. ACUT. s. / acute. consuetude. In general. adactylism. s. f. d. se bazeaza pe stimularea cu ace fine. Sin. ACUTUMANTA.capacitatea unor extracte hipofizare si hormoni de a stimula cresterea rinichiului. utilizat ca sin. ecus = ac. se exercita indirect. ACUSTICA. de *diabetul insipid. A.] Complex proteic alcatuit din *actina si 'miozina.] Aparat destinat Inregistrarii miscarilor. In tubii colectori renali exista patru a.

/ adeno-mectomy. ADENOM. f. In mod normal. f. -omn.! pathos = fioata. s. \£fr. / adenomegaly. s. ADENOIDITA. {Cjr. de.. m. Jipos ^ grclsime.forma. s. -Ha} Inflamatie a vegetatiilor adenoide. ADENOM TIR0IDIAN TOXIC / ad6nome thyroidien toxique / toxic adenoma of the thyroid gland. s.] Hipertrofie a ganglionilor limfatid. In particular. / ad6nine. aden. Inchise In saua turceasca largita. -os = gCandaf eidos = forma. a purta. a tesutului adenoidian al rinofaringelui. care o pot stimula (G. gustativa.] V. ADENOMATOZA MULTIENDOCRINIANA / adenomatose multiendocrinienne / familial endocrine adenomatosis. ducere = a. f.: 1) a.. s. -os = glanda. ADDUCTIE. 2) In prezent: a. -os = gianda. structura sa este asemanatoare cu cea a glandei din care provine. care moduleaza producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP. In a. ADENILAT CICLAZA / ad6nylate cyclase / adenylate cyclase. s.: fibroadenom (v. s. s. -oma. / adductor. ADENOMECTOMIE. 3) A. ADENOPATI E ADENOIDECTOMIE. {Cjr. [Lot. aden. / adenolipomatosis. physis = creftere. / ad6noidectomie. -enne.modifi-carea proprietatilor unui organism In afara oricarei transformari a genotipului. 2) *epiteliom a. hipofizar. sin. -os = gianda. / ad6nolipomatose. 2) Sin. f. megas.} Celula embrionara din care se dezvolta tesut glandular. n. -os = gCanda. de. / adenohypophyse. \Gjr. axilei si canalului inghinal. aden. -os = giandcl. s. la aduiti. alveolar. ektome = e^cizie. hipofiza. / adenomectomie.. ADENOID. myos = mufclu. adj. mys. s. / adenofibrome. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin mutatii ale genei receptorului pentru TSH. adj. fibrilatie auriculara. s. f.} Marire de volum a ganglionilor limfatid superficiali sau profunzi. de. / adenine. 5) a. f. cancer. eidos = forma. 6-Aminopurina. / adaptor. In toti acesti compusi.: 'fades a. [Cfr.).: neoplazie endocriniana multipla (v. de. n. adica fara stimularea de catre TSH. dwe.ADAPTATOR reducerea concentratiei de pigmenti fotosenzitivi. ADENECTOMIE.: 'epiteliom a. eidos = formd. f. adducere = a duce spre. / adduction. s. aden. cat si m alte nucleotide cu importanta fiziologica precum AMP. m. f. sunt palpabili ganglionii inghinali. / adaptateur. -os = glanda:.\ 1) *Ablatia unei glande. Ex.. [Qr. {Cjr. m. f. ADENOBLAST. la phyein = a create. n. f. \Gr.. la nivelul ficatului. [Qr.. s. uneori metastazeaza. [Qr. Ex. ADENOPATIE. s. mys. / ad6nocarcinome. care este foarte asemanator cu o structura glandulara normala. f. / adenomegalie. s. / adenocarcinoma. ADP. ADENOHIPOFIZA.: "vegetatii a. 'Scintigrafia arata o fixare exclusive a "^ pe nodulul toxic.: limfadenita (v. celulele tumorale permit recunoasterea structurii glandulare. hepatom. / adeno'jdien. cu evolutie lenta. iar injectia intramusculara de TSH permite punerea In evidenta a unei fixari pe restui paren-chimului tiroidian .] 1) Despre un tesut. adaptare = a potrivi. / adenogramme. / adduction. megalos = mare. In mod autonom.) sau frana (G.). blastos = ge-rmsn. -oma. f. -os = gianda. s. Enzima intracelulara. hypo = su6. f. / adenoid. s. [Gjr. aden. f. formand 'adenozina. de ia ad = spre. / adenomyome s. Este un constituent important al anumitor cai de semnalizare intercelulara. a/tor organe de simf: auditiva. / adenoblast. / adenoidism. / adenitis. asociata biomembranei. n. s. -os = gianda.] Denumire a ansamblului de manifestari locale (*facies adenoidian) si generate (afectarea dezvoltarii psihice si fizice) care apar la oopiii cu -vegetatii adenoide. ADENOLIPOMATOZA. [Qr.] Formula care indica repartitia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punctia unui ganglion limfatic. adj. s. ADENOCARCINOM COLOID / adenocarcinome collo'fde / mucinous adenocarcinoma. / adenohypophysis. ADAPTATOR. s. prostatic. uneori tabloul clinic fiind limitat: pier-dere In greutate. ADDUCTOR. Normal.! -ita. ia aptas = apt. adj.). uterus = uter} Sin. / adenectomie. lot. s. ADENOMEGALIE. cu activarea acestuia In absenta ligandului si inducerea cascadei moleculare spedfice receptorilor cuplati cu *proteina G. m. s. care secreta hormoni tiroidi-eni In exces. s. s.: adenocarcinom (v.] Tumora benigna dezvoltata la nivelul unei glande.. myos = mufcfii. w/os. ADENOMIOZA UTERINA / adenomyose uterine / uterine adenomyosis. sebaceu.. adj. / adenopathy {Cjr.} Tumora benigna formata din tesut glandular si muscular neted.. f. / adenome. / ad6noidisme. aden = glanda. m. -os = gianda. [Qr. fibra = _fi6ra.} Extirpare a unui *adenom. -os = gianda. Sin : epiteliom coloid (v. / adenoblaste. ATP. f. aden. a purta. ia karkinos = roc. s.: endometrioza (v. -ism. aden. aden. f. Una dintre cele doua baze purinice Intalnite atat 'in ADN si ARN. [Qr.. -oza. s. aden. s. f. f. s. tumori nodulare circumscrise.] Exdzia chirurgicala a *vegetatiilor adenoide. Simptomele sunt cele ale unei "tireotoxicoze pure. {Cfr.: a. aden. [Gjr. f. ektome = uy-izie.j Sin. -os = gianda.] (Muschi) care serveste la *adductie.). f.] Secventa nucleotidica adaptatoare capabila sa realizeze jonctiunea din-tre doua fragmente de ADN terminate prin secvente necom-plementare. -oza} Hiperplazie adenoma-toasa multinodulara la nivelul Invelisului sau parenchimului unei glande. ADENOMATOZA. m. fenotipica . Ex. este legata de o mole-cula de monozaharid. poJip al mucoasei intestinale. s. s. ducere = a duce. s. care au dimensiuni 143 . a. s. celulele sunt dispuse sub forma unei alveole. [Cjr. aden. Se observa. ADENOMIOM. n. [Lot. m. t. / ad6nite. [a ad = spre. / adenoflbro-ma. aden. s. malign. Ex. Sin. f. aden. celulele care constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98%). / adenoidite. adducere = a duce spre.. m. s. genetica .] Sin. aden. / adenoid. s. -oza. ADENOCARCINOM. ca raspuns la schimbarile mediului. ektome = w(cizie. 4) a.: boala Plummer. / adenomatose. / adenopathie. abandonata. s..). f. m. darui structura aminteste structura unei glande.] Miscare care apropie un membru sau un segment de membru de axul median al corpului. ADENOFIBROM. bronsic. normal sau patologic. V. 2) A.] Formare de numeroase adenolipoame (tumori continand tesut adipos si elemente glandulare) la nivelul cefei. eidos . s. -os = gianda. / adducteur. Ex. -oma. aden. [at. ADENOIDISM. 2) a. -oma. 2) Care se aseamana cu tesutui ganglionar limfatic. ADENITA.. s. karkinoma. aden. -os = gianda. / adenogram.] 1) Carcinom derivat din tesut glandular. s.: adenoidectomie (v. / adenomyoma. s. -os = gianda. unde se asodaza cu ciroza (cancer cu ciroza). 4) A.). -os = gianda. [Lot. dar si cu malignitate locala. / adenoma. adj.. / adenoiditis. ADENINA. m.). ADENOIDIAN. m. Sin. n. NA: adenohypophysis. ADENOGRAMA. / adenectomy. 1) Denumire veche. s. aden. -os = gianda.). Cuplarea sa la complexul *ligand-receptor se efectueaza prin intermediul *proteinelor G. / adeno'ide.} Care prezinta sau este determinat de *vegetatii adenoide. 3) A. a aaapta. -os = gianda. -os = gianda..': "rezistenta la medicamente). aden. \Cfr. eidos = forma. prin hiper-plazia benigna a glandelor sebacee. gramma = Inscriere.selectia naturala a mutantilor care sunt cei mai adaptati la noul mediu (ex. f. a gusii nodulare manifesta clinic prin semne de hipertiroidie. -oma.stins functional". f. / adenoidectomy. / adenomatosis. aden. Uneori termenul se utilizeaza cu referire la celulele reticulare din centrul germinativ al folicu-lului limfatic. {Cjr.

adeps. ADENOTONSILECTOMIE. -oza . si agregare a plachetelor. este mai mare decat cea de coeziune. kinesis = mifcare. s. de Ca diastellein = a idrgi} Disfunctie caracterizata prin limitarea expansiunii diastolice atrioventriculare si prin cresterea presiunii telediastolice. s. / adenovirus. 1821-1902. adhaerere = a fi atafat (ad = spre. / lipolysis. -os = gianda.topire" a (esutului adipos. s. / adipogenese. unele cardiomiopatii. procese de malignizare.] Termen general pentru moleculele implicate In adeziunea celulara. ADIASTOLIE. toate aces-te afectiuni sunt benigne. f. In general. bronhopneumopatii. In absenta oxigenului. virus = venin.5 si 2 cm. cu referire la componentele supra-fetei bacteriilor. f. pi. ADEZIUNE PLACHETARA / adhesion des plaquettes / platelet adhesion. f. adenite mezenterice. s. la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50%. anatomopatoiog gennan. Poate fi secundara pericarditei constrictive sau unor afectiuni miocardice: fibroza. [Lat. s. ADERENTA IMUNA / adherence immune / immunoadhe-rence.plachetara (v. A. adiadocokinesis. bolnavului de *epilepsie. Caracterizeaza unele boli (ex. haerere = a fi prins). [t^T. f. ADP. adhaesus. cu debut In copilarie. [Lat. m.•priv. [Lat. sunt prezente In unele infectii latente la persoane normale. s. a . se con-sidera ca ar induce. ADENOZINTRIFOSFATAZA Na"^ / adenosine triphospha-tase Na'-IC / Na^-K^ adenosine triphosphatase. f. f.). s. s.: sindrom Gamstorp.] -Adenom a carui stroma conjunctiva este de tip sarcomatos. V. hemocromatoza. f.). fapt care permite observarea unor eventuale semne de violenta. / adenosarcoma. s. -arum = amigdaie. / adhesins. AMP ciclic. f. Sin. adeps. 1858-1940. f. haerere = a fi prins). f. s. Boala ereditara de tip autozomal dominant. f. s. A. de la adhaerere = a fi atafat (ad = spre. metabolice sau de cauze necunoscute. sin. haerere = a fi priiv). [Rudolph Ludwig Karl Virchow. In consednta. s. / adipocere. V.: comisura cenusie. dynamis = forta. care este Inrudita cu paralizia periodica familiala (v. / adiadocokinezie. prezinta afinitate crescuta pentru *fibronectine. f. avand maximum de intensitate In 30 de minute. / adiadocokinesia. / adipocyte. ADENOVIROZA. apoi ia 'Seriin.). a petici. f. gama manifestarilor patologice este variata: faringite acute. -dipis = grasime. grave-wax. boala Westphal).). f. *Nucleozid constituit din 'adenina si o pentoza.priv. -dipis = grasime. / adenosarcome. Sin. -omo. lichidul uda vasul. care prezinta afinitate deose-bita pentru tesutui limfoid. Ex. consecutiva unei senzatii de slabidune musculara marcata. de ia adhaerere = a fi. pla-quette. de ia kinein = a misca. / adipocire. o . amiloidoza. s. termo-reglare. ADENOPATIE BLUMER / adenopathie de Blumer / Blumer's adenopathy [George Blumer. / adynamia. ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio interthalamica / adhesio interthalamica (NA). s. / adherence. ATP. ADERENTA. -os = giandd. este consednta atractiei intermolecu144 BLUMER lare.: a.] Sin. ADIADOCOKINEZIE. f. f. ADENOZIN 3'. dar si cu utilizare restransa In microbiologie. s.). Combinatiile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante. adhaesus = aiipire. manifestata prin inabilitatea de a face mis-cari alternative rapide.] 'Ablatie a amigda-lelor si a 've^etatiilor adenoide. Sin. diastole = diiatare. f. -os •= glaniici. / adenovirosis [Cfr. adhaesio. [Qr. traheobronsite febrile. plachetara. s.] 1) Fenomen produs la contactui din-tre doua corpuri diferite. mai nou. [Lot. Comisura de substanta cenusie care uneste cele doua jumatati ale talamusului deasupra ventriculului al Ill-lea cerebral. / adenotonsillectomy. ADEZIVITATE PLACHETARA / adhesivite des plaquettes / platelet adhesion. 4) Infiltrarile metastatice cu celule maligne.: adeziune plachetara. cera = ceara. s.bwg. otrava.. este prezenta In nu-meroase boli infectioase. A. [at. constand In prezenta a. s. /adherence. A. aden.5'-monophosphate. kytos = cdula} Celula care contine In citoplasma incluziuni lipidice. ADIPOCEARA. procentui unei a. A. la unele specii.: acid adenozintrifosforic (v. cu rol In disiparea energiei sub forma de caldura. / adipolyse. m. de [a adhaerere = a fi atafat (ad = spre. gr.cce. ADENOSARCOM. s. ADIPOCIT.). Sin. 5) Infiltrarile cu macrofage Incarcate cu metaboliti m *tezaurismozele lipidice. maligne. s. s. s. -dipis = grasime. / adhesion.: lipogeneza (v. f. ADEZIUNE.. Sin. intervine In *hemostaza fizio-logica. Descompunerea grasimilor care antreneaza o . / adiastolie. [Lat.). gr. aden.priv. / adhesion. 3) In psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice. medic american. . \Lat. / adenosine. n. atafat (ad = spre. D-riboza. ADENOVIRUS. ca si fenomene mio-tonice. tonsillae. virus = venin. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor.: semn Virchow-Troisier (v. / adynamie. 2) A. m. -ina). [Cjr.: pompa de sodiu (v. / adenotonsillectomie. Se caracterizeaza prin hiperkaliemie ce evolueaza paralel cu crizeie paroxistice de paralizie de tip periferic. Intarzie descompunerea cadavrului.: lipoliza. In afara pneumoniei copilului. sorx. pi. imunologice. In cazul contactului unui corp solid cu unul lichid. keratoconjunctivite epidemice.: adezivitate plachetara (v. f. / adipogenesis. poate avea cauze multiple: 1) Cresterea numarului de limfocite benigne 91 macrofage In cursul raspunsului antigenic. s. f.).da. brun intra In structura tesutu-lui adipos brun (prezent la nou-nascut si la unele mamifere). f. p.] Proprietate a plachetelor de a adera in vitro la o suprafata de sticia sau in vivo la fibrele de colagen.] Disparitia *diadocokineziei. Sin. ADINAMIE. Sin. s.} Boala determinata de un *adenovirus. maligne creste cu varsta.] Scadere generalizata a activitatii motorii spontane. otrava. s.] Alipire a unor suprafete fiziologic separate una de cealalta. = aCipire. AMP.. adenoidite. s. profesor [a 'Wwtz. f. ADIPOGENEZA.5'-MONOFOSFAT CICLIC / adenosine 3'. endocardita fibroplastica. [^r.5'monophosphate cyclique / cyclic adenosine 3'. / adhesines.] Semn al metastazarii unui neoplasm gastric. n. comisura mijiocie. V. sarkos = came. aden. diadokhos = care su. ADEZINE. de ia gennan ^ a produce} Sin.: febra tifoida) sau sta-rile febrile accentuate. daca forta de a. -onis = aivpm. genesis = prodttcere. care apar la nive-lul extremitatilor distale ale membrelor si se extind spre rada-cinile acestora. / adenovirose. 2) *Limfadenita. detectate prin tuseu rectal. / adiastole. / adenosine. ADINAMIE EPISODICA EREDITARA / adynamie episodique hereditaire / adynamia episodica hereditaria. [Cfr. f. s. ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. s. A. Sin. pot fi congenitale sau cicatriceale. fr. [Lat. -os = giandd.] Substanta de culoare gri-albicioasa. / adenovirus.. [at. ADIPOLIZA. gr. moale si de consistenta cerii care provine din saponificarea grasimilor la cadavrele ramase mult timp In apa sau In pamEint umed. / adipocyte. Sin. s.: imunoaderenta (v. 0 serie de a.: adezivitate. aden.ADENOPATIE ADIPOUZA Intre 0.] Grup mare de virusuri care provoaca *adenoviroze. ektome = e^cizie. a . n. ADENOZINA. dar se pot asocia tulburari ale ritmului cardiac si ale tensiunii arteriale. f. haerere = a fi prins.. Nu apar tulburari senzitive. ADENOPATIE VIRCHOW / adenopathie de Virchow / Virchow's adenopathy.: AMP ciclic (v. [at. cu fixarea la o idee sau un sentiment. adeps. A. [Cjr. din oCandezd plaken = a carpi. s.

4) a. [Lot. / adiposity. Inlantuirea nucleotidelor contine un mesaj codificat.ADIPOMASTIE ADIPOMASTIE. ADJUVANT. gr. hipofizara. s. Mai frecventa la femeie. s. 4) Despre o substanta care permite absorbtia mai usoara a unui medicament sau faciliteaza actiunea sa. s. la. In anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor. consednta insuficientei pituitare. f. pentru fadlitarea conservarii. iar unica molecula de ADN formeaza un filament circular de cativa milimetri lungime.. 3) Referitor la un tratament de Insotire. 2) a. Indeosebi pentru a desemna modalitatile de dispunere a tesutului gras In organism. -ina. de obicei prin efecte paleative. Cele doua lanturi complementare se Infasoara In jurul unui ax virtual. benigna a tesutului adipos mamar. este reglata prin dispozitii legale. [Lat. / adipose. hepatica . In general In cantitati mid. mameCa. 3) a. pentru sta-bilizarea sau ameliorarea calitatilor specifice alimentului (savoa-rea si aspectui acestuia). adica "nucleotide a caror pen-toza este 'dezoxiriboza. ADN / ADN / DNA. alte-ori pentru desemnarea acumularii de grasime Intr-un organ sau tesut. a carei structura compacta se obtine prin asocierea *nudeozomjlor. Molecula de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager si.. ADIPSINA. La o serie de animale cu obezitate genetica (ex. adj. s. adeps. gr. f. ele nu sunt Intot-deauna identice de la o tara la alta si au tendinta sa devina tot mai restrictive. intre divi-ziuni. f. ds.. -e. poate determina uneori decesul prin complicatii pulmonare. [Lat. adeps. A.ipwC present ai verfiuiui adiuvare = a ajuta} 1) Preparat care. / adipomastia. Totodata. care la unii indivizi poate dura zile sau chiar saptamani. [Lot. a carui de-criptare conduce la sinteza proteinelor. Indeosebi prin perturbari hipo-talamice. / adipsine. ca si pentru favorizarea unei prepa-rari care sa nu Ti denatureze calitatile.: bacili Koch) omorate si deshidratate. componente ale nucleotidelor se asodaza doua cate doua prin *legaturi de hidrogen. incomplet este identic cu forma completa. / adipsie.] V.In jurul centurii scapulare. care este un polinudeotid. adj. administrat concomitent cu un antigen. amplifica raspunsul imunologic al acestuia. addition. complet Freund. *mitocondriile celulelor eucariote si *cloroplastele celulelor vegetale contin informatie genetica sub forma de ADN circular. La normali. cu *adipozitate. d. adeps. suspendate In faza uleioasa. so. cea mai mare parte a ADN este localizata In nucleui celulelor sub forma de filamente lungi care adopta o structura particulara In momen-tul diviziunii celulare: *cromozomii. Structura In dubia elice a ADN a permis Intelegerea modului In care informatia genetica poate fi transmisa cu exactitate. exercita o actiune reglatoare asupra *lipoproteinelor extracelulare. statikos = care oprefte. adeps. [Lat. ca si asupra oxidarii lipidice implicate In 'termogeneza. participiul trecut de. asemanator cu eel al procariotelor. f. partic. tie. f. ADIPOZITATE. / adipsia. dipsa = sete} Absenta senzatiei de sete. de unde la nivelul *ribozomilor el este tradus In *proteine. moleculele de ADN sunt cuprinse In *cromatina. al caror numar este varia-bil In functie de speda considerata. [fules Freund. [Lat. neurolipomatoza. / adiposity s. / adiposis. ADN care formeaza o molecula circulara. determina continutui informational. Desi dispozitiile legale sunt formulate pe baza unor recomandari ale organismelor internationale. ADN se prezinta eel mai frecvent sub forma a doua lanturi polinucleotidice Tmperecheate (structura bicatenara) prin asoderea adenina-timina (pereche A-T) si guanina-dtozina (pereche G-C). se numesc dezoxiribonudeotide. alimentarius = aCimentar. Utilizarea aditivilor. n. -dipis = grasimt. utiiizata. ADIPOSTAT. la alimentum = aliment fi alere = a /trtInf. Indeosebi a conservantilor. In-tervenind In bilantui energetic. a. -oza. Structura: *bazele purinice si pirimidinice. cardiaca . Fiecare cromozom contine o singura molecula de ADN. care stabilesc calitatile necesare si procentajele maxime ce pot fi utilizate. care nu tre-buie confundata cu *ginecomastia. Lectura mesajului se produce prin 'transcriptie. In cursul careia un lant de ADN este copiat In ARN mesager. Crick si Wilkins. f. dar nu contine micobacterii. de la istanai = a pCasa.] Hipertrofie difuza. 2) Care are proprietati de a. Este o emulsie uleioasa In mediu hidric (monooleat de manitol amestecat cu ulei de parafina). f. din tesuturi. adders = a adiiuga. lipsita de 'introni. f. asemanatoare cu adiposis dolorosa. care sunt prezenti In *ADN 145 . In cromozomul procariotelor ADN este condensat Intr-un singur cromozom. m iimfiajui curent m load denumim elfins e. dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezitati sau scaderi excesive In greutate. se deosebesc mai multe forme. se disting: 1) A. s. cerebrala. / lipostat.] Centru ipotetic din *hipotalamus al carui rol ar consta In reglarea volumului masei adipoase. adiuvans. La bolnavii cu diabet za-harat rau echilibrat se constata o crestere a concentratiei de a. Poate fi prezenta si In alte tipuri celulare implicate In metabolismul lipidelor.priv. printre care: 1) a. / adipostat.infiltratie sau degenerescenta grasa a miocardului. repliat de numeroase ori In centrul celulei.. s.] Exces de grasime In tesutui celular subcu-tanat. din generatie In gene-ratie. la animale de experienta.In jurul bazinului. adica secventa.: boala Dercum. -dipis = grasime. de tip ginoid . al carui scop este de a completa tratamentui specific. cat si formarea anumitor dase de imunoglobu-line. s. de tip android . proprietate denumita complementaritate. eel mai frecvent. / adjuvant.1 a face.] ADN este suportui material al informatiei genetice a organismelor vii. iar insulina apare ca factor reglator. [Wbrw. AOIPSIE. s.: soared ob/ob) s-a constatat dispa-ritia aproape totala a a. termenul este asociat cu referiri la cauza obezitatii: 1) a. A. Cel mai raspandit este a. capabil sa stimuleze atat raspunsul medial celular. s. prin formarea de complexe cu pro-teine bazice si cu molecule de ARN. A.). •dipis = grasime} Termen considerat adesea sin. / adipsin. ADN COMPLEMENTAR / ADN complementaire / complementary DNA. ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive. Unitatile constitutive ale ADN. adjuvant. sunt. ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant.degenerescenta grasa a hepatodtelor. 2) A. In acest caz. a . deci. la acid dezoJ(irilJO-nucieic.. 1890-1960. adeps. m. Organismele *procariote nu poseda nucleu individualizat. s. [Lat. m.. tuberosa simplex. In cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting molecule deschise. [Qr. mastos = son. Localizare: la 'eucariote. n.] Substanta adaugata intentional Intr-un aliment. fiacterwiog american dt. Uneori termenul este utilizat ca sin. Alteori. ansamblul avand conformatia unei duble elice descrisa de Watson. / adjuvant. ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa.] Serinproteinaza produsa si secretata de adipocitele mature. continand micobacterii (ex. 2) adiposis dolorosa (v. care In celulele eucariote transports mesajul genetic din nucleu In citoplasma. ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA. origine maghiara. numite si relaxate sau demlate (o catena este sectionata) si molecule Inchise (fara extremitati libere) care sunt frecvent structurate In superhelix. frecvent cu o lungime de cativa centimetri si latime de doua milionimi de milimetru. pe masura ce se descopera noi efecte indezirabile ale diferitelor substante utilizate ca a. s. -dipis = grasime. cu *adipoza. -dipis = grasime. s. fina. / adipomastie. ADIPOZA. Boala caracterizata prin depunere de grasimi la nivelul nervilor (pana la formarea de mici lipoame) care determina dureri si leziuni nervoase variate. Ordinea In care se succeda nucleotidele In lungul unui lant polinucleotidic. s.. Sin. f. substante minerale uleioase sau derivate din anumite ADN COMPLEMENTAR microorganisme. f.

cat si la diferite tipuri celulare. 3) Caracte-ristica unei *sinapse sau a unei cai nervoase In care media-torul chimic este *adrenalina. V. [[at. m.. [Lat. / adrenocorticosteroids. a.. rasa si conditii geografice. Ca urmare. leiikos = aK>. m. [Lot. -is = rime/it. idnga. de.: corticosteroizi (v. prin cuplare cu receptorii a si/sau p ai sistemului simpatic. a. tro- . Acest proces afec-teaza expresia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris). Moleculele de ADN r. acestea au un rol important In programarea expresiei genelor proprii fiecarei celule. -is -rinifHi. 2) Cu referire la eliberarea de *adrenalina sau care actioneaza prin intermediul adrenalinei. gr. / adrenoleukodystrophy. iAngd. [Lat. ADN POLIMERAZA / ADN polymerase / DNA polymerase.-receptori (bronsici. nu este transcris si nu are functie cunoscuta. creste forta si amplitudinea contractiilor inimii.. stereos = solid. exista tendinta de a enumera printre substantele p-adrenergice. ia-tigd. / adrenaline.). Varsta de aparitie si durata a. sj ADN metiltransferaza. gr. Marcata de transformari corporate si psihologice. ADN avand o configuratie de superhelix. -ids = scoartd. In prezent. din miometru) si receptorii p.. Ill. -is = rime/it. blocarea demeti-lazei prin inhibitori specifici ar putea inhiba cresterea tumorala. iar in doze mari fiind implicati si *receptorii a-adrenergici. s. atat la celulele embrionare.. A. Sin. gr. Pe de alta parte. ADRENOCORTICOSTEROIZI. s. m. s. gr.: ADN hi-brid (v. / adr6nergique. s. A. sunt de ordin psihologic. si tab.] Sin. prarenale si secundar prin stimularea neuronilor denumiti *adrenergici. f. deoarece prezenta unei grupari metil la nivelul unui situs precis Tmpiedica interactiunea intre gena si *factQrii de transcriptie. ADN GENOMIC / ADN genomique / genomic DNA. ren. ADRENAL.. [[at. n. V. trophe = tira-nd.] Care se refera la *cortico-suprarenala. langd. La nivelul sinapselor. a. / adolescence. pi. ad = aproape. s. [&ngd. [(at. identificabile prin compozitia lor nucleotidica neobisnuita. [Lat. In-cepe la varsta de 11-12 ani si se Incheie la 18-20 ani. Var. ADOLESCENTA.. Ea are actiune simpaticomimetica la concentratii normale. s. m. Deoarece gruparile metil In genom se caracterizeaza print'r-o distributie specifica fiecarui tip celular. / adreno-leuco-dystrophie. Regiuni ale ADN Inalt repetitive Intr-un cromozom eucariot. pi. s. / adrenocorticoTdes. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism.: corticotrofina (v. i&ngCi. sunt utilizate In mod curent pentru 'clonarea genelor. de. ndo/escere = o create. si varsta adulta. ergem = a iucra} 1) Substanta care actioneaza ca *adrena-lina si levarterenolul. s. / adrenocorticotropin. se. Exista trei ADN polimeraze (I. m. a. cardiaci. Cele mai importante transformari In a. / adrenocortical. dys = gre. mediu socio-economic. gr. / adrenocorticotrophine. V. ad = aproape de. ea creste glicemia favorizand eliberarea de glucoza hepatica. -ids = swar^a. Este utilizat pentru a determina secventa de aminoacizi a unei proteine. Molecula de *ADN recombinat compusa din doua catene de origine diferita. f. s. vasculari. se comporta ca un neurotransmitator. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA. ad = aproape de. [[at. Secventa de ADN prezenta In genom Intr-un numar redus de copii. ADRENERGIE. ar putea bloca gene vitale pentru celule. / adrenal. pentru beta-adrenergic (v. f. a-ADRENERGIC. cea mai cunoscuta fiind ADN p. Sin... -ale. ADRENOCORTICAL. Uneori. s. [lat. este un hormon de *stres. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant. eidos = formd. de. de. de. termenul este utilizat ca sin cu *simpaticotonie. / adrenergie. f. adrenocortical. eliberata de me-duiosuprarenale se comporta ca un hormon. adj. f. -ina. prin secventarea ADN. II. Ca urmare. ren.). dar provoaca relaxarea fibrelor de la nivelul arterelor coronare. ADRENERGIC. dupa o *clonare prealabila.\ Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la doua sisteme diferentiate: medulosuprarenala si fibrele postganglionare ale sistemului ortosimpatic.] Sin. nutrifie. eidos = formd} Sin. / adrenaline. excesul de ADN m. ad •= aproape de. f. aceleasi celule canceroase exprima demetilaza. plamanilor si muschilor scheletici.. provoaca cresterea presiunii arteriale. puberty. adj. o enzima care detaseaza gruparile metil de la nivelul ADN. f. s. adj.: ADNc. variaza In functie de sex. P-ADRENERGIC. -is . Var. / adolescence. -is = rinicfii. o serie de particularitati fiziologice si ale patologiei acestei perioade. ren.: ADN himera. Orice molecula de ADN formata prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse. s. pi. const.] Hormon neurotransmitator (*catecolamina) secretat Indeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosu-. Enzima care catalizeaza transferul gruparilor metil (0-13) la nivelul unor situsuri specifice ale ADN. ADN NEREPETITIV / ADN non repetitif / non repetitive DNA.). s. modificarea genetica a organismelor si In biologia moleculara In general. -aux.ADN ADRENOLEUCODISTROFIE genomic. ren. -icis = swartO. cortex. In plus. Pro-ces prin intermediul caruia gruparile metil (CHg) sunt adaugate la anumite nudeotide ale ADN genomic. sau pentru fabricarea unei proteine In cantitati man. -is = rinicfii. epinefrina. din punct de ve-dere medical prezentand interes. pi. [dnga. nd = aproape. ad = aproape. ADRENALINA. cortex. adj. ADN HIMERA / ADN chimere / chimeric DNA. pentru alfa-adrenergic (v.). accele-reaza ritmul cardiac. fiecare lant al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar. necesara lucrului muscular. ADRENOCORTIC0IZI. / adreno-corticosteroides. -aux. idngd. f. adj. / adrenergic. m relief. iangdi ren. endocrinol.).] Care se refera la glandele suprarenale. Celulele canceroase produc cantitati mari de ADN m. se Incheie la varsta de 25 de ani. ergein = a [ucra. ADRENOLEUCODISTROFIE. -is = nmchi. Unii autori considera ca 146 GENOMIC a. ADN recombine / recombinant DNA. -ale. cortex. f. ren. s. Enzima care catalizeaza formarea ADN pornind de la monodezoxiribonudeotide. ren. ADN s. . s. ad = aproape. Ter-men utilizat In opozitie cu *ADN complementar. molecule care actioneaza se-lectiv pe p. deziwha} Perioada a vietii situata Intre copilarie. ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA. difial. f. Sinteza se efectueaza In prezenta ADN preexistent. -is = rinufii.: corticosteroizi (v. ADRENOCORTICOTROFINA. din sistemul nervos simpatic. de asemenea. ren. cortex. ADN METILARE / adn methylation / DNA methylation..rinicfii. care blocheaza genele cu rol In franarea prolife-rarii celulare. III). Abrev. / adrenal. -is = riniclii. iar a. efectui dominant realizandu-se prin legarea la 'receptorii p-adrenergici. S-a demonstrat ca metilarea unor regiuni sau situsuri regla-toare ale unei gene produce blocarea acesteia. -inn .u. antreneaza contractia fibrelor musculare ale vaselor ce iriga muschii netezi si pielea. / adrenergy. implicata In replicarea ADN la eucariote. [[at. adj. ad = aproape de. s. pe care o continua. ad = aproape. -ids = sconrta. si ADN metilare.). ( adrenocorticoids. r«n. dupa diferentierea celulelor. Foarte probabil. cu rol In *sindromul general de adaptare. ^ ADN METILTRANSFERAZA / ADN methyltransferase / DNA methyltransferase. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroule / supercoiled DNA. DCI.

Sin. monas = unitate} Gen bacterian de bacili gramnegativ. aer. [Lat. s. -is = rinicili. hydrophila si A. bios = fiatd. afazie. de natura fizica (prin forte van der Waals) sau chimica (prin legatura chimica). ADRENOLITIC. pentru tratamentui unor afectiuni pulmonare (astm. n. s. / aerosoltherapie. -os = aer. -is . gr. t. s. / aerosol. A. ad = spre. cu flagel polar. aer. AEROB. AEROFOBIE. / adressines. f. se asodaza semne cerebrale variate. s.: volum expirator de rezerva (v. [Lat. [Cjr. reprezinta pierderea memoriei semnelor si mijioacelor prin care omul schimba (transmite sau primeste) idei cu semenii sai. idngit. determina pierderea acesteia si secundar *hipermetropie. / adsorbant. [Lat. metron = masura. f. AFAZIE AMNEZICA / aphasie amnesique / amnesic aphasia. / aphasia. / aerosol. s. / aerogastria. Boala este ereditara. ded a prindpalutui factor al *acomodarii. s. AER CURENT / air courant / tidal air. In duda integritatii aparatului fonator (*laringe. naturali exista In atmosfera. a 6ea. f. tulburari de com-portament. A. motone. mai mult sau mai putin accentuata. AEROCOLIE. emfizem). s. s. / adventitia. / adrenoprive.: volum inspirator de rezerva (v. Forma usoara a *a.\ 1) Despre o substanta la nivelul suprafetei careia se produce cu usurinta fenomenul de *adsorbtie. / adsorbate. / aphagie. gr. gr. bronsite. -eris. a . [Qr. [Lat. AER REZIDUAL / air residuel / residual air. s. [a lyein = a distruge. s. gaster. AFAGIE. s. adj. s.rinicfii. adj.. -eris. ca urmare a afectarii unor functii ale creierului. s. termenul a. gr. adj. / aerobic. ce provoaca uneori disten-sia organului. s. cu dis-tensie abdominala consecutiva. / adressins. s. alcatuita din doua subuni-tati.. Lipsa cristalinului. 2) Variatie a concentratiei unui compus din stratui superficial al unei solutii in raport cu concentratia sa m straturile profunde. / aerophagia. privus = Kpsit de. betablocant. A. V.. gr. a unei cantitati excesive de aer. NA: tunica adventitia. [Cjr. s. lytikos = care distruge. l&nga. sorbere = a suge. adj. 147 . aer. formarea complexelor *spectrina-*actina. / adsorption.] 1) Fixare. penlru ansam-blul tulburarilor capacitatii de comunicare prin intermediul vor-birii.] 1) Despre un proces care se desfasoara In prezenta oxigenului.priv. Sin. f. AFAZIE AEROPAGIE. ?i alfablocant. tid = aproape de. a unei substante (molecule. f. m. ren. -ens. Ulterior. / adsorption. AEROGASTRIE. consta In intro-ducerea unei pulberi sau a unui lichid Intr-un curent puternic de aer. gr. nutrifie.] Substanta care se adsoarbe. / aerobe. Se disting a. / adducine. s. adrenergic blocking agent. / air. aer. n. -os = aer. / aerosol therapy. / aerogastrie. mobili. [Lot. s.^rului. cu evolutie intermitenta (astenie. aphaquie.). phagein = a mdnca. ad = aproape de. na-turali ai a. scrisului sau semnelor.). aer.). aerocoly. agenti In unele gastroenterite si suprainfectii. tonos = ten-siune. ca agentii mucolitici si corticosteroizii.] Care se opune actiunii *adrenalinei. a substantivelor. Clinic. f. asi-metrice. posttraumatica sau congenitala. s.priv. / adducin. a -priv. n. [Lat. •eris. / aerophobia. s. / aphagia. s. face parte din banda 4. care sufera fenomenul de *adsorbtie pe supra-fata unui corp. f. / aerotonometer. Printre diferitele tipuri de a. -eris. gr. f. si adsorbant. AEROMONAS / aeromonas / aeromonas.: volum rezidual (v. f. kolon = intestin gros} Distensie a colonului prin acumulare de aer sau de gaz. gr. -eris. sorbere = a suge. f. aer. A. s. a .. [Lat. AER COMPLEMENTAR / air cornplementaire / reserve air. depinzand de acesta. / aerophagie. si adsorbat. f. V. aer. gr. f. ADUCINA. f. aer. a Ijea. Metoda curenta pentru obtinerea a. se asodaza uneori cu anxie-tate si este interpretata frecvent de subiectui In cauza ca avand o semnificatie patologica. m. / air. 0 mutatie a subunitatii din molecula de a..] Prezenta de aer (gaze) In stomac. [Lat. m. adaugd deasupra. zwrfiire.ADRENOLITIC AMNEZICA pAe = hrana. f. f. particule) la suprafata unui solid (*adsorbant). Sin. [dngd. cidventicms = care se. / adsorbate. de 102 kDa si P de 97 kDa. se obtin cu ajutorul unui gaz propulsiv com-primat. f. 1864).). Dispersie de particule solide sau lichide Intr-un mediu gazos. aer. [Lat. ADSORBANT. / adventice. f. Consta din tesut conjunctiv si o retea foarte fina de vase care nutresc peretele. ar avea rol patogenic m hipertensiunea arteriala. 2) Patura externa de tesut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membrana seroasa. AFAZIE. senzoriala si -a. de.] Deglutitia. -os = aer. \Lat. phobos = frica} Teama morbida de curentii de aer. A.: volum curent (v. aer. / aphakia. cu transmitere *recesiva prin cro-mozomul X. / adsorbent. aer.. ADVENTICE. sobria sunt patogene oportuniste la om. sorbere = a 6ea. f. Receptori ai 'endoteliului vascular care confera specificitate tisulara diferitelor cai de migrare ale leucodtelor. Se corecteaza prin 'implant (solutie ideala). aer. / adrenolytique. ad = aproape de. Sin.. s. gr. ADSORBAT. s. gr. AEROTONOMETRU. / aphakie. -os = aer. [lat. m. gr. cu M.] Initial (Trousseau. -eris. AER. ren. / aerophobie. adj. *corzi vocale). ADRENOPRIV. de regula reversibila.} Tip de *leucodistrofie In care se asodaza insuficienta suprarenala cu 'demielinizari la nivelul cre-ierului. aer. Spedile A. Intr-o formulare generala. [Lat. de to privere = a Rpsi (pe cineva) de cwa. In prezenta calciului. s. pha-sis = cuvant. In care a. 2) Substanta respectiva. aerosolterapie. gastros = stomac. / aerotonometre. ioni.} Aparat destinat masurarii presiunii gazelor din sange sau din alte lichide ale organismului. V. [enti[d. Procedeu terapeutic In care se utilizeaza *aerosoli din substante medicamentoase. -os = aer. gr. poate fi post-operatorie (operatie pentru *cataracta). AER DE REZERVA / air de reserve / reserve air. gr. aer. -os = aer. m. artificiali obtinuti prin diferite metode. gr. este considerata complete atunci cand sunt afectate atat aria senzitiva. -os = aer} Mixtura gazoasa a 'atmosferei. phakos = iinte. s.: car-bunele activat si oxidul de magneziu. [Lot. / aphasie. ad = spre. -eris. s. s. gr.\ Termen care denumeste lipsa 'cristalinului. a aspira. a.} Refuzul sau diminuarea abilitatii de a Inghiti. s. de obicei inconstienta. / aerocolia. de-semna imposibilitatea de a traduce gandirea prin cuvinte. pi. Ex. pi. s. f.] Care este legat de o 'insufidenfa suprarenala. se disting doua forme majore: *a. paralizii. aer. adj. Wernicke. adj. Aceste variatii contribuie la *efectul de sera. / adrenolytic.] 1) Tunica externa a peretelui unei vene sau artere. -os = aer. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza atomi-zoare. m.1 eritrocitara si promoveaza. AEROSOLTERAPIE. [Lat. / aerocolie. f. V. f. f. s. dementa) si insuficienta suprarenala variabila. 2) Re-feritor la microorganisme care se dezvoltS doar In prezenta oxigenului. phagein = a mdnca. m. Proteina asociata *scheletului membranei eritrocitare. iar abundenta lor In marile zone urbane poluate poate provoca variatii ale echilibrului radiatiilor In sis-temul pamantatmosfera. adj. AFAKIE. / adrenoprival. s. limitata la uitarea. AEROSOL. cat si cea motorie ale cre. f. sensul termenului a fost extins considerabil. s. ADRESINE. ADSORBTIE. s. aer.

: anal-trie (v. locala).\ 1) Forma de *afazie motorie In care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire 2) Sin. 2) Simpatie. toxikon = otrava pentm varful sagenlor. surditate verbala. Iat. de ex. A. s. s. affectus = stare de spirit. gr. AFONIE. AFAZIE FLUENTA / aphasie fluente / fluent aphasia. f. este cea mai toxica si provoaca experimental cancer hepatic si necroza periportala. s. / aphonie. adj. caracterizata printr-un defect de Intelegere si utilizare a cuvintelor. AFERENTATIE INVERSA / feed-back / feed-back. de. a. de. Diminuarea capacitatii de utilizare corecte a regulilor gramatical&. sensibilitate. a . participiut verCiuiui invertere = a invwsa} Sin. [Lot. A. AFECT. Cuvintele sunt substituite unul cu altui. s. transmisa pro-babil printr-o gena autozomala recesiva. s. [Paul Broca. 2) Tendinta substantelor de a reactiona unele cu altele. 'Pohniaf. o. care se dezvolta pe arahide si contamineaza uleiul extras din acestea. f.] Mico-toxina produsa de anumite suse ale ciuperdlor din genul "Aspergillus flavus si Aspergillus parasiticus. sau a cuvintelor scrise (a. cantec (amuzie). A. 18241880. vas a. Se asodaza frecvent cu tulburari ale capacitatii intelectuale si cu 'hemiplegie. Secundar. a . stare patologica cu coloratura afectiva intensa. Wernicke. verbal sau In scris.] Care merge de la periferie spre un centru sau catre un anumit organ caruia Ti este destinat.). B. affinitas. a -priv. exista rar 'in stare pura.fibra. Incapacitatea Intelegerii sunetelor emise (vorbire . / aflatoxine. adj. W. AFINITATE. tuberculoza. congenitala. AFAZIE VERBALA / aphasie verbale / verbal aphasia. A. In care pacientui. dar se constata *para-fazie si *jargonoafazie. senzoriala care consta In incapacitatea Intelegerii cuvintelor scrise. / affinity. s. ObiectuI este denumit doar daca este perceput prin palpare. AFAZIE DE CONDUCTIE / aphasie de conductibilite / conduction aphasia. Caile vizuala si auditiva nu sunt afectate. / afferent. \Cjr. s. s.] A caracterizata Indeosebi prin pierderea expresiei motrice a limbajului (*anartrie. A.temperatura In jur de 37°C). ferre = a conduce. apyretic. sen-nan = a produce. tumora benigna sau maligna a corzilor vocale). s. AFAZIE NOMINALA / aphasie nominale / nominal aphasia. a . -atis = inrudire. este alterata In "nevroze si 'psihoze. [Lot. Inaintea altei substante. electiva: forta ce este cauza reu-nirii unei substante cu alta. n.: afazie Wernicke (v.] Despre un organism uman a carui temperatura este In limite normale (de regula . dupa tiroidectomie) sau leziune cen- .rman. Sin. s. m. iat. 2) A.. / affect. la Intam-plare.} A. *sindrom. adj. / affinite. / affective faculty. f. sunete muzicale . la affir.de [a Afipergillus flavus. In care cuvintele sunt rostite fluent. / aphemie. / aflatoxin. afectare. / affectivit6. gust sau miros. se poate asocia cu tulburari intelectuale majore si cu *hemianopsie. patologic. {Lat. haima. vizuala sau cecitate verbala) prin afectarea centrului vizual al vorbirii. / affection. le-ziune produsa de un agent infectios la poarta de intrare In organism (sifilis. Broca. f. A. f. dar utilizate incorect. prietenie. s. / afferent. AFLATOXINA. de la loxan = sageatd. m. astenic. A. Semnificatia sa este destui de vaga..\ Deficienta sau absenta *fibrinogenului ?n sange. apar tulburari de vorbire: bolnavul se exprima fluent. poate varia In functie de concentratia ligandului (scade cu cresterea concentratiei acestuia) si de prezenta unor factori fiziologici si patologici.} 1) Ansamblu al starilor afective: sen-timente. (uii's = stare. / aphonia. se caracterizeaza prin incoagulabilitate completa a sangelui. / afebrile. Ex. A. manifestata prin imposibilitatea de a Ie adapta la sensul general al frazei. Ant. se poate manifesta prin incapacitatea recunoasterii gesturilor (amimie receptiva).. cu toate ca obiectui este recunoscut. inver-sus. profesor la 'Seriin. deoarece acopera conceptele de *anomalie. [Car/ Wernicke. m.priv.a Intelegerii cuvintelor si a lecturii. 3) Pro-prietatea unui 'receptor de a lega specific un anumit *ligand. / affect. s. phone = voce. 2) Comportare emotiva. A. a s(a6i.} 1) Termen general ce desemneaza orice proces morbid. In cadrul *a. / affection. De asemenea. vec-inatate. fifferre = a aduce. de [a finis = iimitd. fehris = fedra. AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia. A. Forma de *a. / aphemia.). f. A. f. / afibrinogen(a)emia. Varietate de a. se Insoteste frecvent de *cecitate psihica. Asocierea *a. profesor [a 'Paris. 18481905.priv.ge. s. -e. *boala. AFAZIE SINTACTICA / aphasie syntactique / syntactic aphasia. boaia.: conexi-une inversa (v. -alos = sange. iar pacientui este incapabil sa denumeasca corect obiec-tele. cauzata de traumatisme la nivelul extremitatii cefalice. scris (*agrafie sau a. ferrc = a conduce. [Lat.a. fihra . cu evolutie impetuoasa si scurta. f. Broca (fiind consecinta afectarii ariei Broca). AFAZIE TRAUMATICA / aphasie traumatique / traumatic aphasia. grafica) sau gesturi (*ano-mie motorie). A. afferre = a aduce. AFEMIE. AFECTIUNE. [Lat. antroyolog fi cfwwg franca. Sin. apcii [a 'Sres[au (in present 'Wroclaw.). f. AFERENT. B. primar. adj. 4) A. cu afectarea moderata. AFIBRINOGENEMIE.. Sin.. este determinata de leziuni 'in teritoriut arterei sylviene. *leziune.: apiretic.. s.: afaae de conductie.: eferent. \Gjr. *disfunc-tie. de la affi. s. s.. Insotita de o tulburare a constiintei. de. este incapabil sa Tsi exprime ideile prin cuvinte (*afemie sau a. AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke's aphasia. A. A. desi gandeste normal. emotii si pasiuni ale unei persoane. pheme = vor6ire. paralizie de nerv reaJrent (frecvent postoperator. la ad = spre. Wernicke cu *a. [Cjr. dragoste fata de cineva. / afebrile. f. AFAZIE SENZORIALA / aphasie sensorielle / sensory aphasia. AFAZIE TOTALA / aphasie totale / total aphasia. / afibrinogen6mie. facand abstractie de cauze. newolog fi. 3) A. psifiiatm. fioald. -ind. caracterizata prin imposibilitatea formularii cuvintelor. determinata de leziuni la nivelul regiunii tem-poroparietale stangi. de la ad = spre. f. Etiologia poate fi diferita: leziune cu sediu laringian (laringita. aferti. [Termen compvs: afia . tristete.: nerv a.priv. f.). AFAZIE OPTICA / aphasie optique / optic aphasia. a s[d6i. In care este alterata Intelegerea sensului cuvintelor. a siabi} 1) Emotie intensa. Se manifesta prin incapacitatea Intelegerii cuvintelor rostite si scrise (surditate si cecitate verbale). tularemie etc.surditate muzicala sau amnezie receptiva) prin afectarea centrului auditiv.\ Pierdere a vodi. [Qr. [Lot. s. 4) Forta de legatura Intre antigen si an-ticorp. -md: gr. AFECTIVITATE. [a afficere = a afecta. AFAZIE SEMANTICA / aphasie semantique / semantic aphasia. Incapacitates de a denumi un obiect perceput vizual. A.. *agrafie).\ 1) Forta care uneste atomii si moleculele.erc = a afecta. 148 AFONIE AFEBRIL.AFAZIE BROCA AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca's aphasia. s.vd. caracterizata prin anxietate. afectiune. AFAZIE VIZUALA / aphasie visuelle / visual aphasia. completa sau partiala. audi-tiva. f.cere = a afecta. m. f. affectus = stare de spirit. fiind asociata frecvent cu tulburari ale Intelegerii cuvintelor si constituind In acest caz *a. este rareori pura si se complica frecvent cu tulburari ale limbajului vorbit. stare emotionala intensa. uffectio. afecfiune.

. [Cjr. [ite-ra a aifahttului grec. Se disting: 1) A. s. AGENT INTERCALANT / agent intercalant / intercalating agent. AGENEZIE. A. aphthae).). [Ofr. f. provocata de stimulari din mediul ambiant. AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar. A. A. 7=0 treia. gyros = cere. f. V. cu evolutie In pusee recidivante. disglobu-linemie. AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae. Ex.AFRODIZIAC trala (a nudeului ambiguu al nervului X cranian). f. intrand In compozitia a numeroase medii solide sau semisolide. s. V. de forma rotunda sau ovalara. s. Molecula capabila sa se insereze Intre platourile formate de bazele Tmperecheate ale unui *acid nucleic..). AGASTRIE.priv.. spasfca). mai rar pe mucoasa genitala. AGITATIE. s. Orice factor provocator de boala. glykys = dutce. biologic ce reactioneaza cu materialul genetic si poate induce o *mutatie.. f. s. [Lat. AGAMAGLOBULINEMIE. carenta imunitara. prin absenta selectiva a uneia sau mai multor imunoglo-buline. / agglutination. -ina. m. / agglutinine. gr. Apar din cauza sugerii diferitelor obiecte murdare. imunoglobulinele. aph-tae. viu.. de ex. 2) A. s. de. aphtae. Anticorpi antieritrocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin. adj. cu exagerarea miscarilor.] Tulburare de comportament caracterizata prin excitatie psihomotorie. a .. -arum = afte. s. lot.} Starea unui individ privat de secretia interna a glandelor sale sexuale. / aphrodisiaque. 2) A. f. f. a .priv.. microorganism patruns In corpul uman. / aglycone. f. fiind foarte dureroasa. f. de. a pune. / agenitalism. / aphrodisie. a pune in mifcare. m. / agueusie. Termenul agalaxie este incorect. f. [Qr. s. / aphtha (pi. AFRODIZIAC. secundare din unele boli ale sangelui (leucemie limfoida cronica. s. d. gr. s. AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins. mutagen.tana. -ntis = ac. cold agglutinins. a . genitale. agens. / agglutinogen. gasler.: geloza.priv. AGIRIE. gastros = stomac} Absenta. v. hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo In erorile de transfuzie (grup sanguin incompatibil) sau In unele stari patologice. \Gjr. / agastrie.] Boala caracterizata prin prezenta de *afte la nivelul mucoaselor bucale si genitale. a uni. nu poate fi transmis decat asocial cu "virusul hepatitei B. Poate fi dezordonata.] Forta sau substanta capabila sa produca o schimbare nefavorabila sau favorabila organismului.] Pierderea totala sau partiala Cin acest caz se utilizeaza si termenul hipoageuzie) a simtului gustului sau absenta senzatiilor gustative elementare: sarat. ptdiatru austriac. s. m. f. / aglossia. imunitate. -arum = afte. s. [Qr. de obicei cu un burelet inflamator eritematos. amar si acid. a. f. m. / ageusia. chi-mic.\ Aglomerarea prin alipire a celu-lelor sau bacteriilor purtatoare ale unui antigen (*aglutinogen). / agglutinin. n. In general. AFTA. Se utilizeaza Indeo-sebi In microbiologie. de. s. AGLICON.: pe suprafata hematiilor se afia hemaglutinogeni. / aphrodisiac. [Lat. -atos = sangc. de corp calos.. m.[ Ulceratii infectate. s.. 1S16-1SSS. duice. / agalactie. s. In paranoia. f. adj. genesis = producere.. agglutinare = a [ipi. impulsurite sexuale. a . gala.: chelator (v. o . / aphte. Sin. / agastria. s. f. [Lot. f. de [a agere = a actwna.} Absenta *gamaglobulinelor din sange. / aglycone. V. isterie sau prin spasm muscular laringian (a. agglutinare = a dpi. La om. Cat. Sin. de (a gr.] Exagerarea morbida a dorintelor sexuale. agglutinare = a [ipi.: genina (v. Virus ARN de masa moleculara mica. / agent. / aglossie. [Lat. / aphtose. v.priv..priv. s. la glohus = glob. agitatio. pot fi disoci-ate. s. / agalactia. AGENITALISM. AGENT. aphrodisiakos. / agitation. -aktos = [apte. [Cjr. provocand astfel aglu-tinarea acestora. AGALACTIE. ia gr. la Afrodita = zeifa dragostei.tiv. {Cjr. [Qr. d. -ina . s. purtator de germeni infectiosi. sau agresiva. ce favori-zeaza *aglutinarea In prezenta anticorpului corespondent. s. Este localizata la nivelul mucoasei orofaringiene. mielom). globuJus. dand prin racire un gel. m. a uni.priv. o . de. observate la nivelul palatului dur la copii.organde. s.] Absenta secretiei lactate dupa nastere. in mifcare. gyms. sunt bacterioaglu-tininele si hemoaglutininele (v. / agyrie. AGLUTINOQEN. haptein = a arde.e ia gignere = a naste.. / agglutinogene.. Ex. aflate In suspensie. Se preanta sub forma unei ulceratii de dimensiuni mici. AGENT CHELATOR / chelateur. rezulta dupa spargerea unor vezicule pline cu lichid seros. gesturilor si 'mimicii. masurand 35-37 nm si generator al unor forme severe de hepatita. izolate sau grupate. r.] Absenta congenitala a *circumvolutiilor cere-brale. si eunuchism. s. [Lat. s. a uni. a priv. / chelating agent. s.ziana agar-agar. Se prezinta sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfla In apa. congenitala sau dupa extirpare chirurgicala. / agent. A. / agenesie. In prezenta anticorpilor corespondenti (aglu-tinine). s.J(ua[d. congenitala de tip Bruton. / agyria. f. glossa = iimfid} Absenta congenitala a limbii. / agammaglobulin(a)emia. 3) A. n. m.priv. Acest termen desemneaza un grup de boli determinate de afectarea 'imunitatii umorale. / agenesia. [Alois Bednar. cand se produce *afazie. A. grup sanguin). al carei suport Tl re-prezinta anumite gamaglobuline. s.. / aphthosis. a . care ar putea reprezenta forme conge-nitale cu expresie tardiva. AGLOSIE. ageustia. Contine doua componente principale: agaroza (polimer de galactoza) si agaropectina (polizaharid sulfatat). 149 AGLUTINOGE N . m. f. genitalia . poate fi spon. s. f. AFTOZA. / ag6nitalisme. sindrom Aicardi. infectant. [a Afrodita = zdf-a dragostei} (Substanta) care stimuleaza dorintele sexuale. factor fizic. idiopa-tice dobandite tardive. f. dim. gr. ia agitare = a pune. AGENT PATOGEN / facteur pathogene / pathogenic factor. [Qr. lipsita de intentie sau scop. A. s. In relatie cu exaltarea afectiva si excitatia mentala. cu prognostic benign. s.: 1) A. s. f. ['Malaie. Se disting: 1) A. poate sa apara si fara o leziune organica. A. [Lot. f. / agglutination. boala Bruton. a crea. s. s. Sin. f. [<^r. *aftozele. [Gr. A. s. AGLUTININA. s. s. gennan = fl product} Antigen prezent la nivelul unei suprafete celulare.] Anticorp capabil sa se lege la antigeni de suprafata ai celulelor.. / agitation. sau reactionala. microorganismelor de catre serul bol-navului constituie o metoda utila de diagnostic bacteriologic. a . In alimentatie sau ca laxativ moderat. aphtha! = nicer mic ft aphfeia sau haptein = a arde] Leziune elementara care caracterizeaza *stomatita aftoasa si. AGENT DELTA / agent delta / delta agent. a stomacului. [Lat. vector. m. Cele mai cunoscute a. si disgenezie.. AFRODIZIE.] Sin. alimfocitoza. AGLUTINARE.: virus delta. de. gueusis = gust. f. aphthai = ulcer mic fi aphlcin sou. s. 2) A. haima. determina aglutinarea Intre 4 si 20°C si hemolizarea In cazul activarii complementului. m mifcare. f. / aphrodisia. aphrodisia = dorinfa se. f. [at.] Substanta mucilaginoasa extrasa din anumite alge din familia Floridee. excitement.. f.. 3) A. f. Viena. a agita fi agere = a acttona. vulgara. -onis = cyitatie. In cadrul *bolii Behcet. la geiman = a produce} Defect de dezvoltare a unui tesut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *embriopatii. s. AGEUZIE. -oza ..priv. ic. / agammaglobulinemie.

epe. de a se alipi. / agregat. f. -onis = ac^iunw de. boala Schultz. s. a pro-priului corp (autotopagnozia).] Leucocit lipsit de granuiatii. n.. / aggregability. ca si prin utilizarea verbelor la infinitiv. / agonist. cu efect central. 2) Defect de constructie gramaticala a frazei. f. A. a mrautdti. m. -aux. sludge. phohos = frica. gustativa. / agoraphobic. a capacitatii de Intelegere a suc-cesiunii si duratei evenimentelor (a. kytos = cduld. a .. agregat. AGRAFA.priv. f.] Piesa metalica mica. AGONADAL. *ADP. 2) In medicina legala sau In expertiza. cu care se apropie si se mentin apropiate buzele (marginile) unei plagi pana la cicatrizare. expune la un rise infectios grav si daca se manifesta izolata este. \Gjr. este o proba de evolutivitate a sechelelor traumatice. s. gramada alcatuita din elemente figurate ale sangelui. acestei actiuni i se poate opune actiunea unui muschi antagonist. [Lat. Sin. dim.] Teama morbida de spatiile goale. sunetelor. Sin. / agraphia. AGRAVARE. foarte proba-bil. s. care este redusa la un stil telegrafic prin suprimarea adjectivelor si pre-pozitiilor. gonos = sitmdnf:a.. s. desi etapa de perceptie (segmentui peri-feric al analizatorilor) este normala. f. la. In starile de soc. / aggregate. A. cu mentinerea normala a fortei si a coordonarii miscarilor mainii.priii. s. f. adj. s. AGREGARE.. evolutie nefavorabila a unei boli. V. / agmin6. reprezinta ultima etapa a *hemostazei primare (faza plachetara a hemostazei) si este initial reversibila. Rezulta o diminuare a influxului de calciu In celulele musculare netede vasculare si cardiace. f. reprezinta un subiect de controverse: pe de o parte. [Gr. [Qr. gno-sis = perc. receptor. / agregant. a citi [iterde. tactila. dopexamina). / clip. A. adj. [Lat. aggregare = a aduna la un loc.} 1) In sens larg. d. se observa In anumite 'afazii si In cadrul patologiei lobului parietal al creierului. f.). f.] Pier-derea capacitatii de recunoastere si de expresie mentala a stimulilor senzoriali. olfactiva. granum = graunte. s. f. / agregabilit6. In forma de croset. afectare corporala sur-venita dupa *consolidare. antagonist. s. adj. agrafe. care patrund In creier (ex. AGREGAT DE ERITROCITE / agregat d'hematies / red cell aggregate. de la aggregare == a aduna la un [oc. \QT. / aggregating. / aggravation. / agoniste.\ 1) Despre actiunea unui muschi In sen-sul dorit. e. [Lot.i gone.. de a se aglomera In gramezi. sludging of red cells. fenomen util In tratamentui ischemiei miocardice. *tromboxan si de prezenta calciului. -ism. m. la leucodte. adj. graminatike = arta de a scrie fi de. 2) Termen vechi. vaselor si tubului digestiv (ex. -onis = wrdutdfire. -inis = mu[time. / aggregation. de id granum = grannie. krap = croset.] Aglomerare.] 1) Vidu de pronuntie a cuvintelor. 150 AGREGAT DE AGRAMATISM.). agora = piata. agmen. s. din gr. agregare. . se clasifica In: auditiva. de raspuns celular. avand o circulatie interna-tionala. graphein = a scrie. si sindrom Kostmann. V. sau se mentin In contact doua frag-mente osoase dupa osteotomie. In zonele de ischemie.. Substanta capabila sa deschida canalele de pota-siu dependente de ATP intracelular. largi. [Qr. fo-losit pentru a desemna ultima faza de tranzitie dintre viata si moarte. AGREGAT. a priv. [Lot. s.: *dopamina. / agranulocyte. aggregatio. dimpotriva. V. [Lat. kylos = cduCa. caracterizata prin stingerea treptata a functiilor vitale si pierderea progresiva a constientei.priv. f. s. 3) *Ligand natural al unui receptor sau sub-stanta exogena ce declanseaza atat reactia primara. se asociaza re-lativ frecvent cu *atacul de panica. / agrafe. s. V.] 1) Durere severa sau suferinta extrema. si coma. AGREGARE A ERITROCITELOR / agregation des hematies / sludge. {Cjr. / agrammatisme. de timp) etc. AGONISTI DOPAMINERGICI / agonistes dopaminergiques / dopaminergic agonists.. AGORAFOBIE. grammatJca. / agranulocytose. si alexie. de [a uggravare = a agravci. s. a aduna. adj. granulum. f. din {jam. este favo-rizata de Incetinirea circulatiei si provoaca obstructia arteriolelor si capilaretor. asomatognozie. A. cu efect peri-feric dominant la nivelul rinichilor. AGRANULOCITOZA. prosopagnozie.: *apomorfina. si a. Fenomenul de grupare a plachetelor. f. [oc.priii.. "bromocriptina). se sustine ca exista totdeauna tul-burari senzitive elementare. / worsening. de la gnonai = a cunoafte. AGREGANT.] Alterare a scrisului. f. aggravatio. AGRAFIE. s. f. mai rar. determinata de un mecanism imunoalergic. s.re. In medicina. -ozu. / agnosie. a obiectelor. / agraphie. [at.: astereognozie (v. f. AGNOZIE TACTILA / agnosie tactile / tactile agnosia. agoa = [upta. s. imaginilor. cu tendinta evitarii acestora. gramada de eritrocite dispuse de re- . cecitate psihica.. Sin. Aglomerare. s. p. aggregare = a aduna. AGREGABILITATE. consecutiv caruia acestea se acoleaza unele cu altele In vase. cunoastere. / agonadal. In acest caz este considerata o forma de 'apraxie.AGMINAT ERITROCITE AGMINAT.: sindrom Kostmann (v.. s. s. m. la un. si agregant. s. un [oc. s. de la. dim. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii a si p ai *noradrenalinei. f. / agranulocytosis.] Aglomerarea unor ele-mente Intr-un spatiu restrans. Este facilitata de *catecolamine. si agonist potasic. [at. 'miozina si *fibrina. adezivitate plachetara si trombus alb. ca entitate este pusa la Indoiala. n. AGONIE. d. chiar existenta a. / agregation. / agoraphobia. Se disting a. [Lot. m. agonisti dopaminergici. In functie de natura acestor stimuli a. AGRANULOCITOZA INFANTILA CONGENITALA / agranulocytose infantile hereditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis. n. AGONIST POTASIC / agonist potassique / potassium channel opener. Rezulta imposibilitatea re-cunoasterii persoanelor. a • priv. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei. a . Poate fi localizata.] Care este lipsit de *go-nade. s. fiind unite de filamente de *actina. \Qr. Termenul se refera Indeosebi la eritrocite si. f. s. [Cfr. -e.] Despre mai multe organs elementare ale aceleiasi specii reunite unele cu altele. adj. sindrom Gerstmann. sau generalizata. leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) si ale tegumentelor. [at. / agonie. AGONISTI ADRENERGICI / agonistes adrenergiques / adrenoreceptor agonists. s. ligand. [<^r. anosognozie. -e. / agrammatism. Penomenul de aglomerare a eritrocitelor in gramezi la nivelul vaselor. vizuala. factor pla-chetar IV.] Care provoaca 'agregarea eritrocitelor sau a plachetelor In vasele sanguine. f. cat si pe cea secundara. AGONIST. A. s. / agonadal. f. agonistes = [tlptdtor. a . adj. pe de alta parte. Termenul englezesc sludge este uneori preferat celui de a. V. 2) Substanta care concura la producerea unui anumit efect. / agony. V. adj. / agranulocyte. s. / agnosia. a . termenul se uti-lizeaza cu referire la procesul de aglomerare In gramezi a elementelor figurate din sange. / agminated.] Asociere (sindrom) caracterizata prin scaderea marcata a num§rului de *granulocite sanguine (sub 300 granulocite pe mm 3). Definite a. [fr. granuliim. agonisti adrenergici. -ale. Poate re-prezenta un simptom al *afaziei sau al disociatiei din 'schizo-frenie. aggregare = o aduna ta un [oc. AGRANULOCIT. AGNOZIE. cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te). A. devenind rapid ire-versibila.\ Proprietatea de a se agrega. gr. AGREGARE A PLACHETELOR / agregation des plaquettes / platelet aggregation. V.

comportamente si cuvinte ostile fata de orice persoana sau obiect care repre-zinta un obstacol In obtinerea unei satisfactii imediate. / alcali. spre. f. f. f. Simbol Ala sau A. se observa In *mielomul multiplu si. ALBUMOZURIE. In 'leucemie. / alanine. lapte. -inis = aifieat. / albuginee. logos = stiintd. Desi acest termen rezolva ambiguitatea termenului de *alca-loza. / agressology. [^.] Tendinta la atac. al kali sau alqaliy = soda.a.] Grup de pro-teine continute In serul sanguin. f. albus = alb. de [a albas •= ail}.AGREGAT DE PLACHETE gula In rulou. -ina . / agressologie. / lactation. ALBUMINURIE. / akinesie. / allantoide. ALACTAZIE. distrugere a unor obiecte. AGRESOLOGIE. -aza. -ina. / allanto'ine.: acromie cutanata. s.\ Alimentatia lactata a unui sugar. n. f. adj. V. s.. pi. s. Fondator: H. V. V. haima. -inis = a[6uf de ou. albugo. [Lat. V. Sunt solubile In apa (spre deosebire de *glo-buline) si coagulabile la 70-90°C.priv. f. s. albumen. s. 3) A. f. / albumosuria. este putin utilizat. s. de (a kinein = a mifca. 2) Care prezinta tendinta de a accepta protoni. s. -inis = aifiuf de ou.} 1) Care are reactie alcalina (bazica). a . care Inconjoara unele organe: globul ocular (a. si tab. / albumine. -oza. f. s. / alcalemie s. mimica. m. haima. s. ALANINA.} Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocata de miscari dc flexie sau de extensie ale label piciorului. A. ca si In unele vegetale.priv. ALBASTRU.. biochim. / alalia. f. s. AGREGAT DE PLACHETE / agregat de plaquettes / platelet aggregate.} Sin. In care se constata. termenul este folosit pentru tunica a. adj. s. s. f. s. reactia sa este utilizata pentru do-zarea specifica a acidului uric sanguin si urinar. [Lat. ALACRIMIE. s. a. provocand Indeosebi *saponifi-carea grasimilor. f. -inis = alhuf de ou.: a. acte suicidale). / achillodynie. f. f. s. s. Poate fi dirijata Tm-potriva altei persoane {heteroagresivitate) sau Tmpotriva pro-priei persoane (autoagresivitate: automutilare. f. [at. Este format prin transaminarea Intre piruvat si glutamat. a ataca (ad = la. f. ALANTOIDA. atlas. s. [Lot. ALBUMINA. AGRESIVITATE. toate de tip auto-zomal recesiv. s. ALANTOINA.. s. m. ALALIE. constand In formarea de pete mid albe. -oza. / agressivity.. Evans. / eye dryness. s. s. f. f. biochim. eel mai frecvent. gradi = a merge. de tip recesiv. albumen. si lactoza. / albumosurie. / blue. dura. de brom-fenol. spre. f. ALCALIN. si leucom. Frecvent.} Absenta secretiei lacrimale. f. V. f.] Inflamatia *albugineei.. V. s. s. de [a albus = alb. cu aspect albicios. [Lat. [Gfr. partial. -antim = carnat. care se formeaza uneori In arteriole si capilare in cazul Incetinirii circulatiei sangelui.. [Lat. / albumin. [Cjr. s. / allantoin. gr.\ Incapacitate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. fie cu lapte de origine animala. / alalie. / alacrymie. f. denumita si 'proteina Bence-Jones.). f.. / albino. a. depigmentate.: proteinorahie (v. ocular. natural (Indeosebi de vaca) sau preparat industrial (a.] Sin.) sau ascunsa. / bleu. 151 . s. [Lot. f. gr. albumen. / albumin(a)emia. f. ia aggredi = a merge spre. uneori. f. de [a aggredi = a merge. este clasificat In trei grupe principale: 1) A.] Ramura a fiziopatologiei care studiaza mecanismele agresiunilor pato-gene si reactiile organismului. a. albugo. de toluidina. -inix = a[6uf de ou. bilirubina. / albinism. con-genitala sau dobandita. const. Laborit. lalia = vorbm. Substanta rezultata prin actiunea uricazei asupra 'acidului uric. si sindrom Sjogren.). de Prusia. / alkali. / cervi-cospinal fluid proteins. uneori striate.] Absenta *lactazei din intestin. [Lat. s. s. / alactasie. -inifi = at6uf de ou. sunt denumite cu acest cuvant. ALBUMINORAHIE. [^r. -ina. gr. ALBUGINITA. s. la nivelul pielii. V. f. s. s.: acinezie. f. ocu/ara sau sclerotica). ALBUMOZA. aggresus.] Membrana fibroasa. albumen. / albinisme. s. de. Aceasta tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului parkinsonian si se exprima la maximum In 'mutismul akinetic. / alkal(a)emia. -atos = sange} Cresterea pH-ului sau scaderea concentratiei ionilor de hidrogen din sange. / allaitement. -inis = aBJeatd. / alkaline. erou grec a carui mama i-a finut de ca[c6i pentru a. aluzii etc. f.] Substante bazice care au reactie alcalina si prezinta proprietati specifice. / akinesia. -ina. ALBINOS. *osteomalade si In *metastazele osoase. s. generali-zat sau oculocutanat. [Lat. m.. [Qr. ca 7n 'sindromul Waardenburg.] Prezenta In urina a albumozei. eidos = forma. Prin hidroliza dau amino-acizi si amoniac. lovire etc. / albumose. allactare = a a[apta. s. contribute la formarea "cordonului ombilical si a *placentei. Pot provoca iritatii ale tegumentelor. m. continand vase intestinale. s. f.\ Individ afectat de *albinism.. / albugo. s. f. f. NA: tunica albuginea. s. ALBINISM. agregarea eritrocitelor. cu aplicatii In medicina. alhiif.-l scufunda in Sty\j odyne = durere.. [Lot. / allantois. ALBUMINEMIE. s. A. [Lat. Aglomerare. a past). / albugo. cu *afemie. / albuginea. [Lot. -atos = sange. lacrimri = iacrima. joaca un rol esential In men-tinerea *presiunii oncotice si In transportui In sange a nume-roase substante: acizi grasi liberi. de [a albus = aid. a. gr. m. / albuginitis. V. mai mult sau mai putin reprimata (exprimata prin privire. de la albus = aid. s. tab. ALCALEMIE.] 'Diverticul al intestinului embrionar al carui perete. s. / albuminorrachie. V. f.). [gr. transversale. lactis = lapte. [Qr.} 1) Tulburare trofica a unghiilor. ALAPTARE. spre. / achillodyma. kinesis = mifcare. s. / lactase deficiency.: pro-teina Bence-Jones (v. adj. a priv. cu sase subtipuri. de ia albus = al6. -inis = aldeatd. f. gramada de trombocite.. / albumose. constituent al proteinelor si glucoforma-tor.r. s. ALBUGINEE. un deficit de "tirozina. / alcaline. Ex. rhakhis = wloana VirtelJrala. si stres. adj. de metilen. date de acumularea de granulatii grasoase In grosimea acesteia. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei. adj. -inis = aifitif de ou. 2) Mai multe substante chi-mice. A. 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil. aggresus. de la alhus = a[6. AKINEZIE. Deoarece uricaza nu exista la om. medicamente etc. Sin. a ataca (ad = (a. fie cu lapte uman. -e. / atbuminemie. Aminoacid neesential. a pllfi). f. artificials). s. gr. = aib. al kali sau alqaliy = soda. pi. n. a -priv. 2) A. / alanine. albumen. [at. Este cazul indeosebi al *sindroamelor Chediak-Higashi si Hermanski-Pudlak. albumen. Akhileus. AHILODINIE. muschi. s. penisul (Invelisul extern al corpilor cavernosi). A. cu transmitere dominant autozomala si manifestat prin pete albe. a . f. ALCALI. adj. [Lat. tripan. de la lalein = a ror6i. / albuminuria [Lat. f. f. s. [or. al kali sau al-qaliy = soda. [Lat. f. proteinurie. gr. n. oua. Var. gradi = a merge. s. -i'(a. ouron = urinai Prezenta serumalbuminei In urina. albugo. / agressivite. / albuminurie. poate fi manifesta (amenintari si insulte. s. cu pH-ul peste 7. In relatie cu cromozomii sexuali (*gonozomi). -ism} Denumire generica a unui grup de boli determinate de alterari metabolice ereditare ale productiei de *mela- ALCALIN nina. / albinos. agregarea plachetelor. ALBUGO.} Tulburare caracterizata prin diminuarea sau disparitia miscarilor spontane si automate si prin lentoarea miscarilor voluntare. f. s. Uneori termenul este considerat sin. ouron = urina. In absenta le-zarii caii motorii principale. / albuginite.\ Prezenta si concentratia *serumal-buminei In plasma sanguina. const. a. lac. m. \Qr. testiculara.

. gr. Intre 1 si 2. / alcoolat. iar catre 4-5 g%o apare coma. se manifesta (uneori. Ex. pana la neutralizare (a. ALCOOL. s. s. acumulare plasmatica de alcali de origine alimentara. / alcoolisme. \5\r. care au proprietatea de a reactions cu anumite grupari 152 proteice. asociata cu fiziopatologia unor boli etc. Radical reprezentat de un alcool care a pierdut un hidroxil sau de o hidrocarbura care a pierdut un atom de hidrogen. Var. V. In aerul expirat In hiperventilatie sau respiratie artificiala prelungita. f.] Stare patologica care re-zulta prin acumularea plasmatica de substante cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi si care se caracterizeaza prin scaderea concentratiei ionilor de hidrogen (cresterea pH-ului peste 7. [AT. deshidratat contine 99. al kali sou al-qaliy = sodd. s. [-%r. s. termenul a. s. compensata. ALCOOLISM. Exista diferite tipuri de a. accident) la noi In tara este angajata de la 1 g%o. gr.) Orice absorbtie de bauturi alcoolice care depaseste consumul alimen-tar obisnuit. cu formula chimica C^OH. al-r. ALCALINIZARE. euforie nejustificata. al-cohoi sau a! koh'l = su6til. 2) Medicamente cu aceasta proprietate. s. -oza . s. m. m. f. Termenul de *oenolism semnifica a. alcohol sau al koh'l = su6ti{. Administrarea si circuitui a. A. [J4r. / alkalizer. f. me-tabolica.). Responsabilitatea penala (delict. etilic. s. ouron = urind. 2) Boala ereditara determinata de un deficit enzimatic In alcaptonoxidaza hepatica si renala. inflamabil. / alcoholate. / alcalinoth6rapie. s.] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinei. m. ALCOOLAT. s. s. / alkaptonuria. m. / alcoholometer. eliminarea sa urinara. denaturat sau medicinal contine substante care Tl fac dezagreabil pentru consum. / alcalinisation... / alcoolisation. Este antiseptic. pro-ducand esteri. cata-bolit al 'tirozinei.soda. / alkylant. Aceste perturbari pot fi siste-matizate astfel: tulburari psihice (afective. alkalosis. ALCHILANT.] Procedeu terapeutic care consta In efectuarea de infiltratii cu alcool (di-luat sau la concentratii de 45%. 0.dtor} Preparat medicamentos care rezulta din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substante aromatice. f. Preparat medicamentos obtinut prin macerarea In parti egale de alcool etilic si o planta proaspata. Reactio-neaza cu metalele alcaline formand alcoolati si cu acizii. f. f.: alkil. s. al kali fail alqaliy = sodd. inflamabil. s. cu [dcomie.ALCAUNITATE ALCOOLMETRU ALCALINITATE. halucinoza alcoolica (o forma de psihoza complicata cu polinevrita) etc. care deter-mina acumularea alcaptonei In sange si.5 g%o se instaleaza o stare de narcoza. Complicatiile cele mai grave ale a. uneori la doze foarte mid. oenomanie. a] kali sau al-qaliy = sodd. f.: *ciroza.] Substanta organica heterodclica de origine vegetala sau de sinteza. 'in functie de etiologie si de interventia mecanismelor compensatorii: a. / alcoolmetre. a. -ism. A. timp de ani de zile. primari (R-CH^OH). / alkaptone. tote/a sau potent/a/a). iar In dilutia de 70% intra In compozitia unor preparate farmaceutice.ohof sou al koh'l = sudtit. In general pentru favorizarea dizol-varii unor calculi renali (din acid uric sau cistina). In limbajul curent. ALCOOLMETRU. gr. Exercita totdeauna o activitate farmacologica puternica. m. eterul.] Produs de degradare incompleta a aminoacizilor aromatici *fenilalanina si "tirozina. A. / alkalinity. 1) Despre un compus chimic care poseda una sau mai multe grupari *alkil. ALCALOZA.' / alcoolemie.4). -e. ALCALOZA RESPIRATORIE / alcalose respiratoire / respiratory alcalosis. s. se exprima In mai multe moduri: prin concentrate totala a bazei. eidos = forma. m. f. cronic reprezinta un complex de tul-burari provocate de ingestia repetata. al cohol sau al koh'l = subtil.5% volume de C.] V. / alkalization. s.. alcohol sail o7 koh'l . pdtrum. / alcool.. / alkyl. al kali sau al-qaliy = sodd. *ocronoza si dureri articulare variabile. CHaOH. de la 2. / alcaptone. kaptcin = a suge cu loco-mil'. m. [-^r. n. ALCOOLIZARE. in. pdtrunzdtor. al kali sau al-qaliy = sodd. \5ir.-COH-R. / alcoholature. [J?r. foarte solubili m alcool si dau coloratii specifice cu unii reactivi. kaptem = a suge. prin abuzul de vin.: dclofosfamida). al kali sou al-qaliy .: *morfina.R. haima. moarte). Sin.\ Prezenta si concentratia alcoolului etilic In sange.5 g%ci produce euforie si excitatie. tulburari nervoase (*polinevrite. Infiltratiile se practica la nivelul trunchiurilor nervoase vectoare ale durerii.sufitlli pdtrunzdtor. s. fiind plasmatica si tisulara. / alcoholism. / alcaptonurie. Determinarea sa are importanta medicolegala.HsOH. s. / alcalo'ide. s. s. / alcohol(a)emia. *stricnina etc. V. gr. / alcalinisant. -alos = sangt. f. metron = mdsurd. pdtrum. V. al-cohol sau al koh'l .] Procesul de producere a unui mediu *alcalin. therapeia = tratament. / alcalosis. de alti-tudine apare la altitudini mari. In continuare. "cafeina. s. 90%) eel mai frecvent In scop antalgic. *tremor). actiunea lor se manifesta prin blocarea diviziunii celulare. s.dtor. f.] 1) Prezenta In urina a *alcaptonei. pdtrum. Lichid incolor. s. \!Ar. si sunt utilizati frecvent In terapeutica. / alkyi. Unele a. metabo-lica. f. s. a. sunt strict regle-mentate. cloroformul. f. adj. V. Toxic al fica-tului si al sistemului nervos. In timp ce pH-ul intracelular poate fi scazut sau normal). alcaloza. Inlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. [Ar. sunt folosite In chimioterapie ca antimitotice (ex. [Ar. m. al kali sau al-qaliy = sodd. cronic este frecvent legal de probleme psihologice si sociale. consecutiv. sunt putin so-lubili In apa. e. A. hipokaliemica este asociata cu hipopotasiemie si poate aparea in *sindromul Bartter (pH-ul extracelular este crescut. ce confine azot. S. ALCOOLATURA. ALCALOID.' add homogentizic. 'delirium tremens. / alcalinit6. scadere a memoriei. alcalinization. prin concentratia ionilor OH sau prin cantitatea de baza titrabila cu un add. alaturi de C si H sau de C. s. s. deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist. ALCALINOTERAPIE. / alcohol. ALCAPTONURIE. ALCOOL ETILIC / alcool ethylique / ethanol. deoarece anomalia enzi-matica poate fi observata si la subiecti sanatosi) prin coloratie bruna a urinei. Se disting a. respirato-rie sau gazoasa. s. [Ar.'al kali sau al-qaliy = sodd. s. Toleranta individuala este extrem de variabila. s. a discernamantului). desemneaza a.sufitil. m. ALCOOL METILIC / alcool m6thylique / methanol. ALCALINIZANT. H. de. adj. ALCHIL. prin scaderea presiunii CO. gr. [Hr. A. [Hr. f. f. a unor doze excesive de alcool. s. / alkalitherapy. etilism. volatil. / alcoholisation. adj. / alkylant. la therapeuien = a mgriji} Utilizarea terapeu-tica a sarurilor alcaline si Indeosebi a "bicarbonatului de sodiu. a. gr. obtinut prin fermentatia hidrocarbonatelor. ALCALOZA METABOLICA / alcalose metabolique / metabolic alcalosis. m.] Cantitatea de baza existenta Intr-o solutie. A. a. Se utilizeaza ca dizolvant general. *cocaina. lichid clar. alcaloza. cand pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice. ALCOOLEMIE. [Hr. secundari (R-CHOH-Ri) si tertian (R. f. Impropriu consumului: foarte toxic (orbire. ALCAPTONA. s. Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sinteza. A. / alcalose. pdtrunzdtor. el obli-gand la o autentica ancheta sociala. leziuni organice (Indeosebi gastrita si ciroza). T. n.dtor.. f. s. 60%. Sin. adj. / alcoolature. A. s. misdbil cu apa.} Denumire generala pentru clasa de compusi organici care contin In molecula una sau mai multe grupari OH neionizabile. m. densimetru. / alkaloid. f. usor colorat. cu miros agreabil.

la ergem = a [ucra. La nivelul fiecarui locus *autozomal. alias = aitui. figwil} Despre o gena care exista sub forma mai multor *alele.\ Initial. este obtinut prin oxidarea unui alcool.3 si 8. La adult. Cele irei a. f. f. A. fac parte: astmul. ALERGEN. deoarece a. / alcoolomanie. al-los » aitui. f. Versiune a unei gene care se exprima Intotdeauna la nivelul *fenotipului. atc. n. f. / allele. s. Excesul de a. adj. fie ca un subject devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen In cazul 'anafilaxiei. gr. o alta.: a. allelon = de. ALELA LETALA / allele 16tal / lethal allele. s. eczema. mania = nebunie} Termenul este utilizat cu doua sensuri diferite: 1) Perioada de latenta a intoxicatiei alcoolice cronice.. C. a. / allele. mi-grene etc. care In starea *homozigot provoaca o boala genetica foarte grava care determina moartea In scurt timp. ALERGIDA. una provenita de la tata si. / alcoolod6pendance. f.fiimifti. peiidere = a atdma. desemna orice modificare din organism provocata de o substanta capabila sa se comporte ca un antigen.. este polimorfa. din fr. prezente la un 'heterozigot..n. testum = capac de tut ars} Instrument destinat evaluarii rapide a continutului In alcool din aerul expi-rat la un subject suspectat a fi In stare de ebrietate. caracterizata prin incapacitatea diminuarii consumului. Ex. s. iar o gena ce poseda mai multe a. aceleiasi gene codifica proteine care asigura aceeasi functie. de.e. s. s. ALOOSTERON. ergon = iucru. care produc un *fenotip In general intermediar Intre cei doi *homozigoti respectivi. ALDOLAZA. domi-nanta asociata fiind notata a'. A. ALELOMORFA. Cantitatea de a. veche test = vas lie. f. ALELA DOMINANTA / allele dominant / dominant allele. f.). s. aldolazemie). / aldolase. / aldosteronism. ALDOLAZEMIE. utilizate In testele de explorare a sensibilitatii organismului la diferite substante. s. patrunzdtor. f. V. m. ?i alcoolomanie. dependere = a sta atamat. regleaza In organism concentratiile de sodiu si de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali. Care produce *alergie. bacterii sau polen. / alcoologie. / alcooltest. ALERGIC. de la [at. ALCOOLOGIE. Este reprezentata printr-o litera majuscula si determina fenotipul unui individ *heterozigot. m. alcohol sou al koh'l = subtil. se constata si In infarctui miocaidic. In care nu s-a constituit dependenta fata de alcool. Sin.ALCOOLODEPENDENTA ALCOOLODEPENDENTA. ALDEHIDA. ALELA MORBIDA / allele morbide / morbid allele.] Denumire data manifestarilor cutanate ale *alergiei. / alcoholomania. [Cfr. / aldehyde. -ida.. ALCOOLTEST. m. Ver-siune a unei gene care nu se exprima la nivelul *fenotipului cand este prezenta Intr-un singur exemplar In *genotip (individ *heterozigot). *A. f. *A. unul la altu[. Prezenta si concentratia *aldolazei In serul sanguin. a. Ex. dar si In celelalte tesuturi. Dintre bolile a. f. actiune. s. Cele doua a. A. gennan = a produce} 1) Orice substanta capabila sa provoace o reactie alergica. pdtrunzdtor. aseme-nea celorlalte a. intervin In lantui de degradare a *glicogenului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1. In general. deoarece proteina produsa de aceasta a. a carei secventa nucleotidica conduce la absenta unei proteine functionale. m. s.} Compus chimic care contine gruparea -CHO. A. de. s. cresterea limitata a lichidului extracelular si *alca-loza metabolica. cu *alcoolodependenta. In caz de imunitate.] Studiul *alcoolului etilic si al efectelor sale asupra organismu-lui. f. s. n. denumeste o marca depusa. recesive. Enzima care exista In tesuturile fatului sub trei forme (*izoenzime): a. Ea creste daca natremia si volumul sanguin scad.). Concentratia a. / allergen. dimpotriva. a. 0 crestere a *volemiei.: polenul gramineelor. ale aceleiasi gene. ergon = iucru. de = separat de. o/coAo/ sou al koh'l = subtil. f. .ra. care se elimina intens In urina si a carui concentratie sanguina scade. Sin. In prezent. {QT. colite. Sin. / aldolase. alias = aitui. a carei functionare corecta nu se poate efectua decat la o anumita temperatura. f. / allergique. s. 0 nu este functionala.] Care este In relatie cu 'alergia. aparitia unei *tolerante. s. dar care difera prin secventa lor de aminoacizi. Se afla In studiu o serie de cri-terii posibile biochimice si moleculare caracteristice a.. \ffibrev. se numeste monomonB. [J5r. s.2 mU/ml (12-75 nmol/l). adj. ALELA TERMOSENSIBILA / allele thermosensible / heat sensible allele. ALELE CODOMINANTE / alleles codominants / codominant alleles. m. proba. m. s. actiune. f. 8. ALELA NULA / allele nul /. / aldosterone. V. adj. f. La nivel biochimic. / allergie. V. pdtrunzator. / allelomorphe. ALCOOLOMANIE. / allergide. [a ergein = a luc. a. s. / alcohology. f. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerulara a *corticosuprarenalei. adj..: In *sistemul ABO. (AT. / alcoholtest. alias = dtiili ergon = iuc. exista In concentratii foarte mici (v. actiune. mai mult sau mai putin eficace. Cat. [Cjr. test = e^a-m. 2) Proteine purificate din alimente. V. s. cei doi produsi ai expresiei genelor sunt prezenti In aceeasi cantitate. In continuare. / allergic. s. lie [a alwol dehydrogenatum. la unul la altvl. se produce retentia celulara a sodiului. fiind stimulate de hipersecretia de *renina si *angiotensina.: alela letala. s. m. [Qr. a. izolata din ficat. unele gastrite. n.] *Farmacodependenta fata de alcool. al-cohol sail al koh'l = subtil. tennenul 153 . franeaza productia de renina si implicit pe cea de aldosteron. A. / aldehyde. Ex. un individ poseda doua a. / aldosteronisme. s. f. / aldosterone. ALERGIE. acf-inne.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secvente de ADN) amplasate pe acelasi situs ("locus) al unui anumit cromozom. allelon = tie. de to. s. Termenul etilotest este mai corect.: hiperaldosteronism (v. / allergy. In hepatitele acute si Indeosebi In cancerele hepatice. [Ar. 0 gena care nu poseda decat o singura a.boala provocata prin sensibilizarea organismului la o substanta straina. [Ljr. ALERGIE de la mama. de la ergem = a [ucra. f. 0 cres-tere tranzitorie a a. si cetona. mutanta este la randul sau termosensibila. A. adj.6-di-fosfatului In doua trioze fosfatate. La adul-tul normal. / aldolasemie. [Hr. *a. sunt. ALDOSTERONISM. ca si prin starea de 'delirium tremens In caz de sevraj brutal al toxicului. engl. *a. terme-nul de a. urticaria. s. secretata In 24 de ore variaza Intre 10 si 200 pg. al-cohol sou al koh'l = subtil. logos = ftiintd. *A.. provoaca depletia pota-siului. fie ca el reactioneaza Intr-o maniera atenuata. / aldolas(a)emia. adj. 6. / allelomorph. sin-gura prezenta In muschi. A si B ale grupelor sanguine ale *sistemului ABO sunt codomi-nante. pamdnt utili&at de. proprie creieru-lui. prezente la nivelul unor loci omologi vor se-grega (*segregare mendeliana) independent In cursul *meiozei. 2) Sin. s. In compensatie.: boa/a a. s. ALELA RECESIVA / allele recessif / recessive allele. Se reprezinta cu litere mici. de la ergem = a [ucra. Ex. / allergid.: alela mor-bida (v. A. morphe = forma. / alcoholomania. A si C la nivelul ficatului si In serul sanguin creste considerabil In unele boli musculare. ergon = Iucru. {Qr. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite ('heterozigot). ALELA.. la.ru. / allergene. gr. s. variaza Intre 1. s. hiperaldosteronism. s. m. pittrufi-zator.

/ alphafoetoproteine. lipoproteina. hemo cromatoza) si. [a = prima iiterd a atfa6t. f. Var. s. nevralgie (prin afectarea oricarui nerv senzitiv. ALGIC. creste In unele afectiuni inflamatorii si neoplazii. s. / alpha-adrenergique. A. / alphaf(o)etoprotein. Var. local sau intramuscular. / aiexithymie. Sin. hipocondriaca. / algesiologie. inhibitor specific al "receptorilor alfa-adrenergici prezenti Indeosebi In muschii netezi vasculari. s. f. s. utilizat ca sin. In cadrul sinuzitelor. lexis = cuvdnt. pana la a.at} Agent simpaticolitic. cu M. s. a abate. lexis = cuvdnt. / alexine. ALGIE VASCULARA A FETEI / algie vasculaire de la face / vascular headache. [Qr. f. / alpha. -ina. sfdr&mare. / alese. s. Ex. metron = mdsurd.e.] Substanta din cate-goria alfa^glicoproteinelor care.: algie (v. s. a. s. vasculara. / algide. ALFABLOCANT. 3) Uneori. adj. adj. fentolamina) sunt. este sintetizata doar In perioada vietii fetale (probabil In ficat) si dispare din ser la cateva zile dupa nastere. s. ALEXINA. aiantichimotripsina). precedand aparitia modificarilor vasomotorii locale unilaterale. [a' = prima [iterd a aifa6etuiui grec. lipos = grasime. de (a stimulus =f>at ascufit cu care se imboidesc vitde. algos = durere. de. Migreaza prin *electroforeza Tmpre-una cu fractiunea de globuline a. [Qr. thymos = minte. s. de. ergein = a [ucra] Var.. f. -ina. tripsis = frecare. mghetat. C) de talie inegala. / alphastimulant.: a-globuline. 2) Termenul utilizat ca sufix implica ideea unei dureri fara leziune evidenta. a caror origine vasculara este marcata prin caracterul lor pulsatil. afecteaza personalul de Ingrijn-e medicala. si tab. {Qr. f. s.. / alphaglobulins. / allergologie. Temperatura centrala poate ramane In limitc normale. s. dar Indeosebi a trigemenului. [a = prima [iterd a aCfoBetuCui grec. ac-fiune. Sin. z. anti = contra. Din grupul a. / alexie.. [Qr. m. cu senzatie de frig si tendinta la colaps. adj. algidus = rec. A. legate prin punti disulfurice (Intre lanturile A-B si B-C). / alphabloquant. / alphamimetic. / alexia. Aceasta enzima catalizeaza *hidroliza legaturilor peptidice si legaturilor ester. f. si Indeosebi asupra *tripsinei. f.). in-gfi. / alpha-adrenergic stimulating agent. pentru accelerarea resorbtiei hematoamelor sau a edemelor. In hepatitele neonatale si In unele ciroze la copii si creste In cursul sindroamelor inflamatorii. / alphai-antitrypsine. / algesimeter. n.antitrypsin. Sin. \Qr. s. din oiandezd bloc = trunctii de copac tdi. obtinuta din pancreasul de vitel prin extractie acida si administrata per os. Denumire rezervata *a.: a-adrenergic. fac parte proteine transportoare (transcorti-na. alias = altui. digests = simtui durerii} 1) Sensibilitate dureroasa. f. s. ALGIDITATE.tu[ui gru. pentru ameliorarea circulatiei locale sanguine sau limfatice. nevralgie. ren. antiproteaze (a^-antitripsi-na. f. istoric pentru 'complement.. ALFASTIMULANT. '(at. [a = prima fiterd a affa6e. protos = primul. dureri difuze de origine dentara.. / alpha-lipoproteine. -e. Var. algidus = rue. f. s. ALFALIPOPROTEINA. / alpha-adrenergic blocking agent. / algesimetry. ALFA-ADRENERGIC. algos = durere.ALERGOLOGIE este utilizat mult mai restrictiv. ALGIE CRANIOFACIALA / algie craniofaciale / facial and cephalic pain. alexein = a evita. Care imita actiunea 'receptorilor adrenergid si.] Enzima rezultata din clivaje succesive ale "chimotripsinogenu-lui sub actiunea *tripsinei. fr. / aigesimetrie. gr. adj.: cecitate verbala. vasodilatatoare. ALFACHIMOTRIPSINA. / alphachymotrypsin. algesis = silnful durerii.] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomice evidente. / alpha-adrenergic. pi. [a = prima [ilera a atfadetului grec.] Sin. / alphamim6tique. / alexithymia. ALGEZIOLOGIE. a 1'aise = (a se simfi) (line} Bucata de panza asezata sub bolnav pentru protectia rufariei de pat. / algie. f. adj. droza. bloquant. algia.] Care excita *recep-torii alfaadrenergici. / allergology. ad = aproape de. f. / alexin. B. ALGID. la ergein = a iucra. f. ALGIE. (ex. [Lat. f. ALGEZIMETRIE. [Cfr. f. terato154 ALGIE VASCULARA A FETEI blastoame. a. isterica.} Stare morbida care se caracterizeaza prin sca-derea temperaturii periferice. Concentratia sa scade In bolile pulrno-nare cronice. m. logos = ftiintd.tuiui grec. [a = prima [iterd a aifabe. int.: cii-antitripsina.. s. deci. stimulare = a miboldi. s. Var. s. Var. globulusi dim. s. s. f. In functie de localizarea .. s.: a-chimotripsina. f. f.). (a glohus = gCofi. digests = simtui durerii. ca si In alte cancere (cancere genitale cu celule embrionare. de origine extrem de diversa: a. f. [angd. protos = primu[. s. Stimularea receptorilor provoaca vasoconstrictie. Var. ALEXIE.-ANTITRIPSINA. s. de la lectura dificila.priv. s. [Gjr. In unele boli hepatice (hepatita virala. Denumire generica pentru toate sindroamele dureroase cranio-encefalice.: artralgie. s. gr. spirit. mai rar In cancere de tub digestiv. ALFAMIMETIC. s. n. / alpha-globulines. zdroBire. / algetic. algesis = sim^ul durerii. care stimuleaza aceasta actiune. Determina In mare parte puterea inhibitoare a serului fata de numeroase enzime. A.] Aparat pentru masurarea intensitatii excitatiei necesare producerii unei sen-zatii de durere. la gravide.dro6irci sfdrdmare.} Defect de Intelegere a scrisului. migrena. logos = stiintd. ALERGOLOGIE.: a-stimulant. este determinata de o leziune ce-rebrala si are mai multe grade de complexitate.} Glicoproteina cu masa moleculara mica..: a.: a-blocant. ALFAFETOPROTEINA. f. craniofaciale lateralizate. / algesiology. drawsheet. s. gr. tripsis = frecare. \Gjr. adj. ALGEZIMETRU. pentru a desemna o reactie de *hipersensibilitate si Indeosebi de *hipersensibilitate imedia-ta de tip I. f. / pain.] Domeniu al medi-cinei care se ocupa cu studiul mecanismelor *durerii si al mij-loacelor de prevenire si combatere (tratament) ale acesteia. •ina } Categoria de *globuline plas-matice cu cea mai mare mobilitate electroforetica la un pH mai mare decat *pHj dintre cele trei grupe de 'serumglobu-line. este alcatuita din trei lanturi polipeptidice (A. -ina . / algesie. m. adj. adj.: a-fetoproteina ALFAGLOBULINE. ALEZA. Se asodaza frecvent crize sau accese migrenoase. Ex. (o ioviturd). iar inhibitia vasodilatatie. ALGEZIE. biochim. 2) Sin. f. f. Se observa Indeosebi In stresul posttraumatic si la subiectii dependent! de droguri sau de unele medicamente. [a = prima (item a aifa6etuiui grtCi [at.} Care se afla In relatie cu durerea sau care provoaca durerea. f. s.etat} Despre o boala sau sindrom care se Insotesc de *algiditate. [at. completa. La adult reapare In ser: la 60-80% din subiectii cu cancer hepatic primitiv. prin extensie. V. In mod normal.} Stare de inhibitie a exprimarii sentimentelor.).: alfastimulant (v. Var. cluster headache. f(o)etus = fat. nervului glosofaringian si a nervului occipital Arnold). -is = rinicfii. f. a . adj. migrainous neuralgia. cu hiperestezie (v. khymos = sue. / algid. f. f. / algesia. Concentratia a. s. A. [gr.: a-mimetic. adj.tulw grec. ALEXITIMIE.. n. pi. s. s.: alfa-adrenergic. nelegat de o dimi-nuare a acuitatii vizuale. -inn. s. / alphalipoprotein. f. const. / alphachymotrypsine. s. / algique. / algesimetre. [J~r. proteina de legare a tiroxinei). Uneori. ALFA. [a = prima iiterd a aifa6etuiui gru. glicoproteine (a^-glicoproteina acida sau orosomucoid). / algidity. -ina . / algidite. s. f. / aleze. mandibulara sau oculara. gr. a -priv. este utilizata ca antiinflamator. vezicula biliara rinichi). s. [Lat. sintetizata In ficat si prezenta In serul sanguin. [Cfr. 25 kDa. melron = masurcL] Masurarea sensibilitatii dureroase prin determinarea intensitatii excitatiei necesare pentru a provoca o senzatie dureroasa. f. gr.] V.. a stimuia. ergon = [ucm. de asemenea. s.] Studiul manifestarilor clinice si al modificarilor imunobiochimice asociate *alergiilor.

gr. s. trophe = tirana. A. ALGOFILIE. / algorithme. (utilizat In prezent) pentru izoanticorp (v. / alloy. -oris = Corp. Atinge electiv umerii. de [a gr. lympha = apd (impede. In acest caz. trophe = firana. Tipuri: 1) A. s. f. m. anti = contra. Sin. In primele 4-5 luni de viata. f. [Cjr. f. [Cfr. ALGOGENEZA. ALGORITM. coapsele. adj. [Cfr. de protectie . la separare. s. f.] Procesul de hranire a organismului. dys = gnu. de introducere In organism a substantelor nutritive. [at. dificit.). s&nsifiidtate. men. energetic si functional. ALOANTICORP. (ilgos = durere.). au fost descrise numeroase sindroame. ALGOMENOREE. s. Evolutie lent regresiva.). sympathein = a fi aldturi de cineva. s. / alienation. f.a. alliage. s. Var. 3) A. |l/r.). / algophobia. solubile unele In altele In anumite conditii. / algolagnia. nutritie. algos = durere. / algospasm. [Cfr.] Sin. lysis = distrugere. artificiala . 2) In prezent.. nutritie. / painful paraesthesia. bogat in nutrimente esentiale.] 1) Termen cu semnificatie variabila In medicina.} 'Spasm muscular Insotit de durere sau cram pa. voiuptdte} Erotizare a durerii fizice. ALGONEURODISTROFIE. un stimul poate provoca une-ori o senzatie placuta. Termenul. algogenesis.] Tendinta patologica de a cauta durerea. s. observata Indeosebi In anumite *deliruri mistice si In melancolie. algos = durere. / algoneurodystrophia. idngd. aUi-gare = a [ega. de la alere = a firdni. morbida fata de durere. corpus. de [a gennon = a produce. f. desemnand starea unei persoane fara discernamant Intre bine si rau. s.ime.] Teama exagerata. sugarului cu lapte de mama. f. s. au In organism rol plastic. [fr.ALGODISTROFIE POSTTRAUMATICA durerii si de manifestarile asociate. spasmus. ALIMFOCITOZA. [Cfr. adj. / algolagnie. A nu se confunda cu *dismenoreea. sugerand Instrainarea de societate sau nepu-tinta fata de aceasta. 4) A. nu. Poate fi consecinta: traumatismelor. repre-zentand. / algomenorhee.a. A.] Carenta imunitara congenitala cu afectarea deo-potriva a liniilor *limfodtelor B si T. algos = durere. algos = durere. si boala Bruton. picioarele. adj. de masochism. apartinand matema-tidi si informaticii. [Cfr.] Cautarea deliberata a senzatiilor dureroase. m. regim.u. alimentum = aliment.na. a afiena. / algoneurodystrophie. [at. p. [Cfr. ALGOFOBIE. pentru alchil (v. genesis = producere. ALKIL. s. desemnate printr-un eponim (ex. / algophilia. s.trif. / algomanie. / alliesthesie. s. V. s. [Lot. este alcatuita din lanturi deschise de atomi de carbon. diferite constante ale mediului intern etc. f. s. s.. V. algos = durere.} Perceptia stimulilor externi ca fiind agreabili sau dezagreabili In functie de starea interna a organismului (temperatura. / algorithm. o schema de diagnostic pe etape. ALIMENT. ALGOPARALIZIE.. trophe = hrand. / algogenic. f. alienare. la Instrainare. / alloantibody.] Substanta al carei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect. s. -atos = ra. [Cfr. Var. / alymphocyto-sis.6 al Charezmi sau a] Karismi. f. s. dificii. a . plastic si catalitic. V. ALIAJ. ca si depersonalizarea individului In organizatiile mari si birocratice. f.] Sin. rhoia = curgere. 155 . gennaa = a produce. / alimentation. / algophilie. de la rhein = a curge} Menstruatie dureroasa. [at. s. / alli(a)esthesia.a. algos = durere. f. s. cu mecanism necunoscut. utilizat fie pentru desemnarea tuturor tulburarilor psihice. s. span = a trage. tSm Cat. f. ['De id nu-meie matematicianuiui ara. ALGOPARESTEZIE. sindrom Di George. f. / alliage. genunchii. sensi6i[itate. / insanity. termenul este folosit In medicina legala si In domeniul judiciar. medicamentelor (izoniazida. f. sugarului exclusiv cu tapte de mama sau colectat de la o alta femeie. la alere = a firdni. unor afectiuni ale SNC. adj. [Lot. s. -oza . [Cjr. aleiphar. d. m. mixta .: algodistrofie simpatica. ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food. ALGOGEN.i idei.e. pentru bolile In care subiec-tul afectat este incapabil sa traiasca In societate. pentru alchilant (v. ALIENARE MENTALA / alienation mentale / insanity. asociata cu deficit de *imu-nitate celulara si umorala. / algogenese. neuron .ie. / aliphatique. mania = nefiunie. na-turala . m. n. gr. / alimentation. / algogenesia. it la syn = impreund. alias = aitui. pentru aceasta semnificatie se utilizeaza si termenul insanity. Amestecul poseda proprietati superioare elementelor izolate. completata cu lapte de vaca sau industrial. n. [Cfr. Sin. / algoparalysie. nevralgia nervilor pietrosi) sau printr-un ter-men descriptiv (ex. alienation. phobos = fried.} Care provoaca. [Cfr. lagneia = dorintd se?(uaid. / algoparesthesie. alienare = a instraina. ALKILANT. s. algos = durere. m. s. s. A. f. f. / aliment. ALGOSPASM. f. / alymphocytose. In functie de modul de viata si de conditiile fl-ziologice ale organismului. ALIESTEZIE. de [a philein = a iu6i. [at. dys = gre. gr. sindrom Sluder).). se utilizeaza In unele stari carentiale. philia = atracfie. n.nen'. a metabolismului.] *Parestezie dureroasa. o/gos = durere. kytos = celula. algos = durere. s-a extins si 'in diagnosticul medical. s. trauma. para = dincoh de.: izoaglutinogen (v. / algophobie. Ca urmare. algos = durere. s.] *Paralizie Insotita de fenomene dureroase. f. s.: eritromelalgie a fetei sau eritroproso-palgie).] Mixture solida a doua sau mai multe metale ALOANTIGEN ERITROCITAR ori metaloide. reprezinta un cuvant la moda. sugarului cu lapte de animal (vaca) sau preparate industriale din lapte. s. s. f. spasmos = contractie. liniara sau ciclica.. In particular In *schizofre-nie.care asigura un aport adecvat energetic.priv. / aliphatic. V. [Cfr. -atos = gras.] Ansamblu de reguli bine precizate care permite rezolva-rea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de operatii (eventual elementare).] Termen ce caracterizeaza un compus organic a carui structura. aisthesis . / aliment.se acorda muncito-rilor care lucreaza In conditii deosebite de efort sau mediu. compus special pentru asigurarea dezvoltarii fizice si protectia sanatatii.} Producerea durerii. o localizare anatomica (ex. s. are tendinta la izolare. Indeosebi. fie.: nevral-gia nervului vidian. genereaza durere. dificiC. ALIFATIC. ALGOLAGNIE. infarctului de miocard. pathos = afecfium. Absenta oricarui carac-ter erotic distinge a. f.). m. [Lot. dys = greu. masochism.). rationala . / algomenorrh(o)ea. n. [Cfr. / painful paralysis.} Sindrom osteoarticular regional. sentiment. de la lyein = a distruge. aUos = altui. post = dupd. f. dieta. ca si In regiunile lipsite de disponibilitate alimentara. f. [Cfr. ianga. algos = durere. s. ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigene erytrocytaire / erytrocyt alloantigens. ALGOMANIE. f. s.senzafie. / algogene. f. care este un pericol pentru ceilaiti si necesita protectie sau asistenta speciala. / algomania. ALIMENTATIE.: *sindrom de nerv nazodliar. / algospasme. para = dmcolo de. In ultimele decenh a. [Cfr. [Cfr. mainile. 5) A. aisthesis = senzafie. IX. 2) A. menos = [und. In limba engteza. iar alteori o senzatie neplacuta.[ Sin. algos = durere.: boala Sudeck (v. alimentum = aiiment. antitiroidiene). 3) In sensul eel mai larg. s. ALIENARE. s. / alloanticorps.: algoneurodistrofie (v. s. s. ALGODISTROF1E SIMPATICA / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy. f. sec. ALGODISTROFIE POSTTRAUMAT1CA / algodystrophie posttraumatique / post-traumatic algodystrophy.

/ allorythmie. Derivat al acidu-lui uric utilizat In medidna experimentala pentru producerea *diabetului aloxanic. in Juminis" este tranzi-torie si alcatuita din arii mid. -inis = aiaun. si alokinezie. (re is.] Tulburare a sensibilitatii tactile. / alopecie. s. s.} Crestere inegala. Ie transmit semnale. f. allos = aitui. grapbium. In acest mod. Sin. multiple. aisthesis = senzatie. Aceasta metoda este opusa "homeopatiei. f. typos = tip. A. kinesis = mifcare. tria = trei. \Cjr. este mai adecvat termenul *alogenic.: o imunoglobu-lina) la diverse grupe de indivizi din aceeasi specie. m. 2) Modificare a starii generate a organismului In caz de Tmbolnavire. / aluminium. allos = aitui. datorita distrugerii selective a 'insulelor Langerhans din pancreas. mimus = oUigafie. dim. ALVEOLAR. utilizat ca astringent si antiperspirant. -oza .sau trigeminism). allesthesia. ALOTRIOFAGIE.] Sin. allos = altui. [Lot. a . ALODINIE. osme = miros. ca si In far-made.Paris 1893). / allotriosmia. [at. / allotriophagie. utilizata ca astringent local. [Cjr. s. / alveolaire. [Lot. f. / alloantigenes.: homogrefa ALOIMUNIZARE. grapheia = a scrie. f. (i/n-men. ALOGEN. f. / allotype. iar diareea printr-un constipant).. olios = aitui. / alteration. / allokinesis. / alogie. de ta alveus = cavi- . A. ALOKINEZIE. / aluminose. de la alveolus. f. Compusi importanti In medidna: 1) C<o. ALOPURINOL. Se exprima prin modificarea proportiilor corpului si a ritmurilor dezvoltarii organelor. / allopurinol. / allopathy. typos = tip. biochim. este con-secinta patrunderii particulelor de aluminiu In plamani prin aerul inspirat. f. alias = aitui. aparat. f. 13. V. s. care se fixeaza pe ele si.: idio-tie afazica. Tipuri principale: 1) A. marca. m. / alloesthesie. ALOSTERIE. / allometry. [Cjr. s. logia = teorie.] Imunoglobulina ale carei caractere specifice difera la grupele de indivizi din aceeasi specie. / allogenique. / allosterism. radiatii etc. A. s. / allotriosmie. s. modificarile patogenice si simptomele bolilor. / allocinesie. s. durerea se trateaza printr-un analgezic. fetomatema. alias = aitui. s. Ex. dupa principiul contraria contrariis curantur (ex.} Sin.fioala.: a. [^r. / aluminosis.] Proprietatea anumitor pro-teine de a-si modifica forma (si. ALOXAN. s.\ 1) Modificarile biochimice si biofizice pe care Ie sufera o structura vie sub influenta unor factori nocivi din mediu (toxice. / allorhythmia. alii-men. partial cu *alogen si cu *omolog. / allopurinol.] Sin. / allogenic. [Cjr.. f. gr. De ex. model. V. gr. gr. n. / allometrie. alias = aitui. f. 156 ALOPECIE AREATA / alop6cie en aires / alopecia areata.towc. s. / allotriophagy {Cjr. s. antiperspi-rant. vizuale sau auditive caracterizata prin transferul perceptiei unui stimul de partea opusa a locului In care el a fost aplicat. f. m. si tab. / allotropy. f. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecuatii alometrice. f. ALOTIP. [Cjr. s. \Cjr. seboreica rnasculina sau a. pelada. [Cjr. ALOPECIE.: antigeni alogenici (v. alias = aitui. cicathceala este definitiva si succeda unele dermatoze (lupus eritematos. allos = aitui. s. uneori. [Cjr.-nand cu raid vuipi[or. -inis . desemnand metodele medicinei clasice de terapeutica medicamentoasa. localizata sau difuza. m. s. s. s. tria = trei.. deoarece ele au o distributie unica In gmpurile eInice. s. de.0. s. V. marca.ALOANTIGENI ALVEOLAR ALOANTIGENI. s. calvitie. s.: puls bi. congenitala sau doban-dita. ALOTROPIE. lichen plan etc. immunis = scutit. adj. / allocheiria. adj. ALOMETRIE.} Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 . ALUMINOZA. mirosul perceput al unei substante fiind altui decat eel real. firiceag de. rhythmus.0. n. cristalina a carbonului. / allogenic. pi. [Lot. f. / aluminium. se limiteaza la anumite mirosuri. adj. [a in = iipsit de. alias = aitui. f. forme cu proprietati fi-zice si. care se poate afla In stare de grafit sau de diamant. *Hemoglobina re-prezinta modelul pe care Monod a demonstrat a.] Sin. m care ac-estora ie cade tot parui} Ca-derea parului. Al2(S04)3l8H. allos = aitui. V. m. incompatibilitate fetomatema.] 1) Miscare care nu este efectuata voluntar. s. (DCI) *Antigutos care Tmpiedica formarea *acidului uric prin inhibarea *xantin-oxidazei si prin blocarea biosintezei de novo a *puri-nelor. f. alias = aitui. / alloxane. v. s. activitatea) sub influenta unor efectori alosterici (molecule mici). 3) A. f. s. f. de [a. altoit. [Cjr. f. s. trope = mtoarc-ere. s. [Cjr. de la trepein = a w.). ci se produce pasiv sau survine consecutiv unui *reflex. ALOESTEZIE. s.] Sin. / allodynia. s. chimice diferite. allochiria. f. sunt utile In antropologie si In genetica populatiilor. aherare = a scnimfia. f. In particular. adj. f.9815 si simbol Al. s. {Cjr. tres. [Cjr. metron = masurH. / alogia. const.. / allotype. adj.si retroauricular. f. f. 2) FosfatuI de a. / allosterie. Este caracteristica sifilisului secundar. lot. s.} ElementuI nr.. V. sema.). rhythmos = rifn. f. alias = aitui. ALOPATIE. progresiva sau brusca. aHos = aitui. De aid rezulta varietati diferentiate sau *alotipuri. ALOGIE. s.. [Cjr.rura de a. / alloantigens. / isoimmunization. 2) Care pre-zinta o constitutie genetica diferita fata de specia din care face parte.. prin care se utilizeaza doze active farmacodinamic ce combat cauzele. pathos = doala. f. allos = aitui. s. allogeneic. / allogenique. si aloestezie. octyne = durere. utilizat Tmpreuna cu sulfatui de calciu si silicatui de sodiu In cimenturile dentare. s. chute de cheveux / alope-cia. s. In acest caz. / allo-immunisation. s.\ Termen care desemneaza unele forme de aritmii periodice centrale si periferice.: izoimunizare (v. Iat. s. grapheion = penifa. s. [Lot. AICl36H.] Existenta unor diferente de deta-liu In structura aceleiasi proteine serice (ex. ALOTIPIE. de (a alter = aitui. f. s.} Durere manifests pe pielea normala In urma actiunii unor stimuli nenocivi.. / alveolar. denudate incomplet. implicit. s. V. s. model.aiaun. neproportionata a diferitelor parti ale corpului. in relief. hair loss. f. gr. f. m. sclerodermie.] Tulburare de *olfactie care consta In senzatii para-doxale. alveola-tus = Ufor sw6it. [at. [^r. pi. s. sensi6iCitate. t.. / allograft.e\ Proprietatea unor elemente chimice (Indeosebi me-taloide) de a prezenta mai multe stari. androge-nogenetica se produce la barbati. / allotropie. 2) A. f. m. ALOGENIC.). gr. gennan = a produce. cu masa atomica 26. gcnnan = a produce} 1) Care se deosebeste prin natura si origine de mediul In care se afla. iat. m. f.sau trigeminat (bi. Remediile declanseaza simptome opuse simptomelor bolii respective. allotropism. alias = aitui. phagein = a mdnca.priv. ALOGREFA. / allogreffe. de scris. \Gjr. Daca a.). ALTERARE.. s. alopex = vulye .] Inflamatie cronica a plamanilor care apare la lucratorii din medii de lucru cu aluminiu. este denumita uneori daltonism olfactiv. / alteration. idiotip si izotip. anti = contra. tres. gennan = a produce. ALOTRIOSMIE. ALORITMIE. o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a. stereos = solid. adj. f. / allotypy. din gr. \Qr.. sub influenta a doi factori: hiperseboreea si predispozita ereditara. durerea se-cundara aplicarii unui stimul algogen la extremitatea unui membru este perceputa la nivelul membrului de partea opusa. / allopathie. Ex. 3) Sulfatui de a. / alloxan. s. s. discurs} *Afazie rezultata prin absenta ideilor.: pica (v. f. baldness.). / allodynie. allos = aitui. ALUMINIU. treis. / allotypie. [Cjr. lo-calizate Indeosebi supra. de [a kineia = a mifca. AIP04. 2) Tulburare motorie In care o miscare comandata voluntar unui membru este efectuata de catre membrul opus.

secundara . / amblyoscope. AMBLIOSCOP. s. f. s. -e. de.-iere. / ambidexter. preocuparile.} Distructia.] Modelarea chirurgicala a osului alveolar dupa o extractie dentara. f. adj. AMENOREE. / alveolysis. -trum = dre. {Cjr. AMELOBLAST. -omo. s. a e^amina.] 1) Inflamatie. ALVEOLA DENTARA / alveole dentaire / dental alveolus. putere. s. f. Qottingen fi '>(e. s.: boala Alstrom-Leber (v. NA: alveolus. / alveoloplastie. f. fibrinoasa) sau. durere abdominala.] Termen general utilizat In nomendatura anatomica pentru a desemna o cavitate mica *sacdforma care confine aer sau.priv. / amelia. gr. In unele boli ale nervului optic. f. si amauroza congenitala Leber. a leucocitelor alterate (a. de. s. Gushing. emoCiwt} Material utilizat pentru obturatiile dentare. ». / ambulance. vedere.\ Care se refera la *febra galbena. ca si dupa menopauza.mdndm.: ameloblastom (v. ops.. V. s. putere. oftdnoiog gtrmcm. verna etc. boala Fauchard-Bourdet. m. vecHe. / amenorrh(o)ea. la nivelul caruia are loc *hematoza. / amblyopie. loc In care radacinile dentare sunt inclavate si sustinute de ligamentele periodontale. lysis = distrugere. f. Sin. amblys = tocit. sau f. [Lot. a fibrinei (a. / ambisexualite. Se disting doua grupe de a.. fara controlul constiintei... secfiune. vecfie amel = smalt. s.\ Boala a 'smaltului dentar. phalloides. vecfie amel = smalt. s.: adamantoblast. AMARIL. valentin = forta. *ameloblaste. [Theodor Leber. mastos = son. a . s. / amblyoscope. opos = vdz. m. maduvei sau creieru-lui. f. f. s. / ambivalence. adj. adj. f. urmate de o scurta perioada calma. s. AMAUROZA. cupru). vecfie amel = smalt. / amaril. Cavitate situata In apofizele alveolare ale maxilarelor. dt la rheia = a curge} Absenta menstruatiilor. frecvent In *schizofrenie. alveolus.m6ru. [Lot. vaiora} Existenta simultana (sau succesiva) a doua atitudini contrarii fata de acelasi obiect sau subiect (sentimente. n. f. pathos = 6oaid. metron = mdsurd. a modda. n. / amelie. de la alveus = capitate.. / amalgame. boli psihice etc. de la alveus = cavitate. f. s. AMETROPIE AMBISEXUALITATE. f. s. / alveole. ametros = disproportwnat. alveoli). f. boli endocrine (*mixedem. ambiilare = a merge. a se. / ambidextre.\ Coexistenta unor caractere sexuale. AMANITA / Amanita / Amanita. mai rar. fters. / enameloma. m. [fr. supurata}. sexuulis = referitor [a st^ dt la sexus = se\. unete boli genetice sau dezechilibre hormonale. 157 . or. AMBLIOPIE. [Lot. dim. f. boli generate (tuberculoza. alveoli. [Cjr. V. / alveolyse.. AMBULATOR. alveolus. blastos = germen. a. s. melos = e? (tremitate. voma. s. AMAUROZA CONGENITALA LEBER / amaurose congenitale Leber / congenital amaurosis. [Jr. / amasie. / amastia. / alveolite. este normala In timpul sarcinii si al secretiei de lapte matem. s. s. plassein = a forma. f. dim. AMELOPATIE. A. [Lat. / amaurosis. oftalmoscopic. de. anemie. 2) Care nu este spitalizat.: 'astigmatism. a alveolelor dentare.. ALVEOLITA. [Lot. la temnein = a tttia. caz In care deficitui de ve-dere este partial. TratamentuI a.] Sin. / alveoloplasty. f. / amalgam. s. bolile Basedow-Graves. NA: alveolis pulmonis. s. / ametropia. men. s. a priv. / ameloblaste. pi. ambo = a. generative. f. gr.] Sin. f. s. ofera posibilitatea pacientului sa se deplaseze si sa Tsi continue. s. Ex. primare sau secundare. cu semnificatie patologica. In general complicate) cu necroza. AMASTIE.} Celula epiteliala a carei functie esentiala este formarea matricei *smaltului den-tar.prii'.. AMALGAM. n.] 1) Care se refera la mers. se localizeaza eel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandibulei. AMBIDEXTRU. / ambulance. T. [Lot. / alveolotomie. / amaurose. amblys = tacit. s-a constatat o anomalie sau o leziune anatomica. expresii. m. alveolus. / alveolitis. [Cjr. de. a unor celule (a. ALVEOLIZA. amho = amd-ndoi. gr. [SpanioCa amarillo = ga[f>en. / ameloblastoma. ambo = amandoi. \Cjr.ALVEOLA tate. amastie.). In unele infectii.] Sin. ALVEOLA PULMONARA / alveole pulmonaire / alveoli pulmonum. ALVEOLOPLASTIE. renale si la nivelul SNC. Sin. s. adj. o structura organica. apoi de severe tulburari hepatice. acromegalie). opos = vdz.sur-vine dupa o perioada de menstruatii normale. dexter. a peretelui unei alveole dentare. A. s. amanitai = un gen de ciuperci} Gen de ciuperci dintre cele mai otravitoare: A. gr. Sin. / amblyopia.apta. A. [at. s. / ameloblast. amelom. ALVEOLOTOMIE. -omo. s. AMBULANTA. f.. eventual. [Lot. s.: tifos a.\ Diformitate congenitala constand In absenta celor patru membre. s. s. ops. AMBIVALENTA. n. / ambivalence.] Neoplazie de natura epiteliala care se dezvolta la nivelul maxilarelor pornind de la celulele generatoare de smalt dentar.. -i"(n. cu cecitate. f. de (a amauros = intunecat. [Lot. tome = to. gr. scopes = o6servator. AMELIE. / amaril. / ambisexua-lity. de la. Cauze diverse: dereglari hipotalamo-hipofizare. s. f. s.] Absents congenitala a tesutu-lui mamar. / amenorhee.. pGmBa. AMELOM. / amelopathy. pri-maia . se distinge de *ambliopie. f. 2) Inflamatie a alveolelor pulmonare caracterizata prin prezenta unui exsudat (a. me. f. Ex.mers automat. -oris = care se pCimba. AMELOBLASTOM. de la ambulare = a merge. s. / ametropie. dim. Addison. ou f.: adaman-tinom.). AMETROPIE. macrofagica). [Lot. alveolus. m. a se pkinBa. Se observa In unele boli psihice.: sinoptofor (v. si nu este sin. [Tr. alveolus. f. a -priv. 1840-1917. s.\ Capabil sa se serveasca In mod egal de ambele maini. timel = smalt. s. frecvent: *pioree alveolodentara.] Pierdere completa a vederii. Cauze: absenta uterului sau ovarelor. dia-bet).. adj. rhoiu = curgere. f. [Cfr. n. s. muscaria. A. s. alcfiimistilor iimalgama = masd moalt. A. / alveolus (pi. [a alveus = cavitate.] Indzia chirurgicala a *alveolelor dentare. plastos = mode-iat.] Care se afla In relatie cu *alveolele dentare sau pulmonare.ide[6erg. \Cjr. A. ale ambelor sexe.] Scaderea acuitatii vi-zuale fara n caii7a ornRnrR Rpfl^nta Uneori este afectata separat perceptia culorilor.: bucurie/tristete. de la 11 . gr. de [a skopein = a vedea. almulgum. amau-rusis = or6m. / amelopathie. hiastos = germen. nuuneld. afectiuni ovariene sau uterine. m. diaree. In caz de intoxicatie. la valere = a^ area. rede-re. apar semne si simptome brutale: greata. / ambulatory. virus a. NA: alveolus dentalis. f. s. de ex. dim.: automatism a. \Qr.} Termen folosit pentru a grupa toate aba-terile de la starea de *emetropie a ochiului (ex.] Vehicul amenajat pentru acordarea asistentei medicale de urgenta si destinat transpor-tului padentilor la un spital. A. f. s.. la acelasi individ. [Lot. adj. s. iubire/ura. m. In continuare.).. s. / alveolotomy. rezultat din combinarea mercurului cu diferite metale (argint. [Ofr. situat distal fata de canalele alveolare. Nu se defineste astfel un defect ocular la care. / ambulatoire. / amelome. / ameloblastome.absenta aparitiei menstruatiilor la tinere care au depasit varsta pubertatii. f. malag-ma. m. la niveus = cavitate. exsudativa). de la lyein = a distruge. ambulator. [fr. prin procese infectioase si de-. ALVEOLA.. fters. dim. Spatiu aerian pulmonar sacciform. A. \<gT. acte). care se produce In absenta unor alterari oculare aparente. pantherina. . profesor (succesiv) [a 'Scrim. de la iilveus = cavitate. menos = [und. -tra.

m.: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergenti. amidon. tonsillectomy.. / amygdalectomy. dizoh>at. vertigo (lat). amphi = de. cat si ca o baza. / amygdalian.] Coexistenta unei *sim-paticotonii si a unei *vagotonii. V. Unele specii de a.: amoeba. arthron = artifiifafte. cauzata de Naegleria fowleri este foarte rara. a scltim6a. contracta sfincterele si ve-zica urinara. am(o)ebae.\ privitor la *amigdala. AMIGDALIAN. n. a. / amiboi'de.. a dizoh'a. ampho = am6u.] Care se aseamana cu o *amiba. scHim6are. a . Meningoencefalita amibi-ana primitiva. adj. o psihoza ce mimeaza *schizofrenia. mai rar. amygdale = migdala. m prezenta caruia alfa-ami-loza da o culoare albastra. s. de obicei prin extensie. / amygdala. AMFIFIL. amylum. mdeosebi prin miscarile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor. Ex. 2) Grup de compusi cu actiune similara. -ism. / amyelinic. -oi. scfiimfiare. pot fi patogene la om. 2) Amilopectina.: articulatia temporomandibu-lara. m. / amph6tamine. f. s. c) a. / amphophilic. in formele de intoxicatie cronica. AMIDA.] Despre o molecula care este deopotriva *hidrofila si "lipofila.. / amphiarthrose. -ism. hipertrofia sa constituind vegetatiile adenoide. [QT. cu efect stimulator asupra sistemului nervos central si periferic.] Compus organic derivat din amoniac prin Inlocuirea hidrogenului cu un rest de acid organic. Se manifesta Indeosebi prin dizenterie. de doua on. adj. s. / amphetamine. f. adj. / amygdalectomie. Sin. nmmoniakon = sore di amoniu. s. f. d) nucleu amigdalian.: suflu amforic (v. a'. eidos = forma. AMFIPATIC. [Gr. de. / ampholyte. / amibe. / amide. a sch-imfia. [Gjr. adj. aither = aer curat. / am(o)eba.] 1) (DCI) Denumire chimica (±)a-metilbenzenethanina. apartinand protozoarelor. / amphidiarthrosis. / amibiase. lytos = distrus. se produce prin intermediul *amilazei. myelos = rndduvd. [Qr.: 1) Alfa-amiloza. scaune diareice mucopurulente si sanguinolente. pri-mare. amy-lum. insomnie. s. [Cjr. adj. amphi = de amfieti parti. toleranta si o simptomatologie care include tahicardie. se deosebesc: a. celule migratoare) de a emite pseudopode. amoibe = altemanpd. a schimfia. arthron = articu[af. / amphotony. amoibe = aiternanf. / amphiphilic. adj. [Qr. fiind contractata prin ingestia de chisturi de amibe. ampho = amEU. s. avand ca punct de plecare colonii de amibe de la nivelul fo-selor nazale. f.reunire de foliculi limfoizi situata Intre pilierii valului palatului.] Sin : amfolit (v. [Qr. m. gasita w apropierea tempiuCui iui Jupiter Amman din Libia] -ida. Daca este modificata numai pozitia focarului fata de retina (imaginea unui punct este tot un punct). AMFOTER. a. / amiboisme. | Qr. amylon = fdind. f. A. incluzand a. AMIELINIC.priv. [^r. dextroamfetamina si metamfetamina. [Cfr. ammattire. mai ales daca nu este tratata.] Articulatie mixta. s. constituita din lanturi cu ramificatii. scade apetitul. alcatuila din lanturi lungi. iar amilopectina o culoare rosie. [Cfr. de ia lye in = a distruge. AMFETAMINA. f. f. Prezenta a. s. schimfiare. AMIBOID. philos = prieten. adj. m. AMIBA. / amphorisme. s.intoarcere. trope . dc. de ia philem = a iu6i. -ind. f. ektome = excizie. de ia trepein = a in-toarce} Vims capabil sa infecteze celule din orice specie. AMETEALA. / amphoricity. AMIBIAZA. este asferica sau astigmica. de ia amibein = a aiterna. f. dar se poate localiza si la nivel hepatic.. lat. f. f. pathos = afrcfiune. AMFIARTROZA. / am(o)eboidism. [Lat. ampho = aIn6ii. / amphipathic. f. / amphoteric. [frofiadii (at. / dizziness. amoibe = altemanf:d.] Sin. amphi = de am6e(e pdrpi. 2) A. f. s. / amygdalien.AMETEALA AMIGDALIAN hipermetropie. Reduce presiunea arteriala sistolica si diasto-lica. AMIDON. adj.u. AMIBOISM. miopie). CgH^N (sau CijHsCH^CHNHgCl-y. adj. n. s. gasitd w apro-pierea tempiuiui iui Jupiter Amman din Libia. suflu). pe fiecare fata laterala a zonei bucale a faringelui. f. s. aether. faringiana (NA: tonsilla pharyngea) .a. gr. secundare si tertiare. a scftim-60. Consumul cronic de a. AMFOFIL. AMIGDALECTOMIE. / amygdale.). Amina simpatomimetica. s. s.] NA: articulatio cartilaginea. neramifi-cate. Ast158 fel de virusuri sunt utilizate adesea ca vectori de gene recombinate.ie. {Cjr. / amphotrope. -enne. v. sub forma de lichid incolor. s. de ia amibein = a aitema. Di-gestia a. cu alte amibe patogene apartinand genurilor Acanthamoeba Hartinanella si Naegleria. amphora = amfora. [Cjr. AMFORISM.: amoebiaza. [Qr. scfiim6are. Ant. adj. s. AMIGDALA. colici. ia matus = Beat.\ Microorganism unicelular. cu caracter de *amfiartroza si *diartroza.). AMFOTROP. s. atat omul cat si animalele. 2) Despre o in-secta care Inteapa neselectiv. adj. Este endemi-ca 'in tarile calde. iar daca modificarea pato-logica intereseaza sferidtatea suprafetelor refringente ale diop-trului (imaginea unui punct este un elipsoid). f. de [a philem = a iu6i. relaxeaza musculatura bronsica.: articulatiile intervertebrale. tonsil. / amphotere. este detectata cu ajutorul iodului. racemica si sarurile sale. f. amphophilous.] 1) Despre un component celular care prezinta afinitate egala pentru coloranti acizi sau bazid. iritabilitate. cu ajutorul carora se deplaseaza asemenea *amibelor. m. {Cjr. amphi = de amfiete parti. / starch. philos = prieten. nonmyelinated. modificari de personalitate si. care se deplaseaza cu ajutorul pseudopodelor. m. / am(o)eboid. in doua nidduri. adj. amphi = de am6eie pttrti. f. -oza . ia amibein = a aitema. / amidon. s. amygdale = migdatd} 1) Orice organ In forma de migdala. s. Var. amoibe = aS-temanta. amphoteros = care apartine ia doi. s.. s.). -azn . AMFOTONIE. / vertige. f. pi.] 1) (Substanta) care se comporta atat ca un acid.] Termen care sem-nifica lipsa tedi de mielina la nivelul fibrelor nervoase. anxietate. / amphiphile. s. adj.] Sin.*apendi-cele vermicular. rezulta doua forme de a. adj. AMFOLIT. / amphiarthrosis. m. NA: tonsilla. \Qr. / amphotrope. Tip de articulatie cu mobilitate redusa. de [a amibein = a aiterna.j Ablatia totala a celor doua *amigdale palatine. poate deter-mina dependents. dis = du6iu.ocupa partea mediana a peretelui superior al rinofaringelui. adj. palatina sau tonsila (NA: tonsilla palatina) . Ex. adj. / am(o)ebiasis. s. / amide.. Dupa nu-marul de atomi de hidrogen miocuiti.] Substanta organica reprezen-tand forma de stocare a hidrocarbonatelor In majoritatea plan-telor si un constituent major al dietei. AMFIDIARTROZA. Ex. b) a. tenesme. emetropie. s. s. / ampholyte. Var. se numeste sferica sau stigmica. 2) De mentionat: a) a. . or. [Cfr. \Lat. ampho = afn6ii. / amphotonie. cu perioade de exacerbare. / amphipathique. s.] Propnetatea anumitor celule din organism (leucocite.: vertij (v. adj. Poate evolua cronic. bolta cereascd. am6e[e p(lrti.. \Cjr. In functie de dispunerea lanturilor de glucoza. s. Substantele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polara (pol hidrofil) si una nepolara (pol hidrofob). adj. amibiaza. amygdale = migdald. suport sunt utilizati In ames-tec pentru a obtine gradiente de *pH izoelectric. n.] Referitor la o substanta care are afinitate pentru doi solventi nemisdbili.] Boala provocata de infectia cu amiba Entamoeba histolytica sau. In scopul se-pararii unor molecule prin electrofocalizare. abdominala . cele doua suprafete osoase aflate In opozitie fiind conectate printr-un fibrocartilaj. este alcatuit din lan-turi de molecule de glucoza si are formula generala (CaH^Or. / amphophile. / amphidiarthrose. ammoniakon = sore de amoniu. pulmonar sau cutanat. tonos = tewiune. \Cfr. / amyelinique.: amfoter. s.

A.. Se disting: 1) A. Valori normale: 8-64 unitati Wohlgemuth. gr.] Inflamatia *amigdalelor palatine. -ina: I at. gr. adj. / amyloid. Ca urmare. a digera. s..). -ind. tattein = a ordona. creste. ammoniakon = sare de amoniu. AMINOACIDOPATIE. f. proteine si alcaloide. A. [Gr. Sin. indud a. a priv. -ind . / aminoaciduria. Unii a. acidus = acru. *serotonina.] Boala ereditara familiala transmisa dupa modul dominant. s. / aminoacid. / amylasemie. [Gr. [at. / amylo'idose. maltoza si dextrine. / amimie. [Lat. ammoniakon = sare de amoniu. [Lat.] Sin. const. / amylaceous.\ Element constitutiv al proteinelor. / aminoacidopathie.] Scaderea fortei musculare. [Gr. *boala Wilson etc. AMILOZA. a crea. f.. *acetilcolina. amylon = faina. *histamina etc. fenilalanina si triptofanul).). mys. / amylose. Cresterea a. V. mys. hemodializa prelungita etc. f. In inflamatia glandelor parotide. aminoacide. -ozd . de asemenea. f. s. enzima nefiind spedfica pentru acinii pancreatid. / amylase. mys. este de origine proteica. ummomakon = sare de amamu. putere. f. / amylas(a)emia. AMILORID. [Gr. AMILACEU. adj.. a . amygdale = migdaia. gOsita m apropierea temptu[ui iui Jupiter Amman din Liflia. boli inflamatorii recurente. salivara si a. [Gr. / aminoacidurie. pentru miastenie. amygdali-tis. adj. m. plasis = modeiare. / amyotonia. / aminopeptidase. gr. [Lat. s. f. [Lat. a -priv. a fost data de Virchow. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhiba cotransportui Na^/Cr si schimbul anti-port Na*/H~~ la nivelul membranei celulare. Denumirea de a. Se manifesta de la nastere si se caracterizeaza prin atrofie musculara generalizata fara contractura. ouron = urina. treonina. mys. m. se gasesc la unele plante. f. Valori patologic crescute se Intalnesc Indeosebi In pancreatitele acute. 2 sau 3 atomi de hidrogen legati la azot. AMILAZEMIE. *triptamina. mys. s.). fara Insa sa afec-teze transportui Na^ prin canalele de sodiu *tetrodotoxin-sensi-bile.] Diminuarea sau abo-lirea mimicii afective. f. amylum. f. asociata cu: infectii cro-nice ca tuberculoza si lepra. / amiloride. amylum. / amylace. f. f.. s. s. m. gr. f. sin. s. pancreatica si catalizeaza hidroliza legaturilor a-1. f. de (a mimeisthai = a imita. primitiva sau primara. pathos = fioala\ Denumire generica a bo-lilor enzimatice caracterizate prin perturbari ale metabolismului aminoadzilor. taxis = ordonare. f. si tab. care a presupus o relatie a substantei cu amidonul. congenitus = nascut odatii cu. *catecolamine.: miatonie. amidon. myos . -ozti. care exercita functii regulatorii: *colina. / amylo'lde.: amiloidoza (v. amylon = faina. / amyotonie. m. acidus = acru. / acide amine. \Gr. manifestata prin fades inexpresiv. s. histidinemia. indispensabili. In cazul *bolii Alzheimer. amylum. s. mimia = imitare. nu are relevanta diagnostica pen-tru aceasta boala decat atund cand depaseste 500 unitati Somogyi. / tonsillitis. AMIOPLAZIE CONGENITALA / amyoplasie congenitale / amyoplasia congenita. de la. a . V. -e.. AMILAZA. s.. s. V.\ Prezenta unor aminoacizi (leucina. [Gr. [Gr. de cauza nepredzata. amylon = fciina. [Gr. [Gr. f. / amylasuria. sarade a reactiilor motorii si emotionale. lizina. 8. f. gr. valina. s. f. amylon = faind. A. s. AMILOIDOZA. const. f. a fost pus In evidenia In creier beta-a. / amimia. *A. s. s. / amylase. / amyosthenie. gasita in apropierea tempiului lui Jupiter Amman dm Libia. gasita in apropierea te-mptuiw fat Jupiter Amman din Libia. / amine. f. / amygdalotripsis. troplie = firma. n. care traduce citoliza pancreatica In pancreatita acuta. AMINOACIDURIE. biochim. f. ~~~\ AMINA. s. [Gr. gr. s.] Stare patologica plurietiologica constand In formarea si depunerea extracelulara de *amiloid la nivelul unor tesuturi sau organe. AMILAZURIE. AMIOTROFIE. de la plassein = a forma. / amylosis. / amine. amylon = faina. cu com-pozitie variabila In raport cu diversele stari patologice cu care se asodaza. s. myos = musciti. f. gr. Sin. sunt molecule care se gasesc la animate. copt de ta pepsein = a gati. AMIOTONIE. a priv. haima. aranjare. / amiloride. / amyotrophy. amidon. amidon. contin lanturi usoare de imunoglobuline sau glicoproteine. AMILOID. s. amylum. amidon. si tab.: tirozinoza.. izoleudna. s. AMIOSTENIE. s. f. AMIMIE. amylon = faina. myos = muscfii.) In urina. a -priv. Ex. s. s. sthenos = fortd. gasitcl in apropierea temp[u[ui lui Jupiter Amman din Libia. In *amiloidoza. metionina. a aranja. AMINOPEPTIDAZA. cistinuria-lizinuria familiala. / aminopeptidase.] Enzima intestinala care catalizeaza scindarea legaturilor pepti-dice. f. gr. sides = forma. -aza. de ta cum = cu. AMINOACID. / amyotrophie. nutrifie} Denumire generica a unui grup de afectiuni heterogene ce au ca trasatura comuna atrofii musculare evolutive. a-a. sunt denumiti esenfiali. s. [at.priv. Recent s-a demonstrat ca a. amylum. oligofrenia fenilpiruvica. biochim. gr. myos = musch. -aza . amidon. Uneori. amidon. myos = muscfti. f. s. / aminoacidopathy. si amine bio-gene. are si o actiune opusa aldosteronului.. gr.. se poate produce o alterare sau o compromitere a functiilor acestora. f.) Baza organica azotata. dar Indeosebi In ficat. / amyotaxie. gr. f. joaca un rol important In sinteza organica. serum amylase. acidus = ami. tripsis = frec-are. *cistinurie-lizinurie familiala etc. dar nu este antagonist al receptorilor intracelulari pentru aldosteron. [Lat. Cele mai frecvente tipuri de a. Sin.. sanguina este de ori-gine pancreatica. ouron = unnd. amyliim. nu se afla In relatie cu o afectare motorie periferica.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiru-vica. Creste In unele boli: global ('sindrom De Toni-Debre-Fanconi. s. Foarte raspandite sub forma de aminoacizi.\ Despre o substanta sau un corp care contine *amidon. A. s.] Prezenta amilazei In urina. AMIOTAXIE. s. 2) Substanta amorfa. derivata din amoniac prin substituirea a 1.] Deficienta sau absents 'tonusului muscular. s. care reprezinta 159 . s. normala este de 300 pana la 900 mg In 24 ore. A. -ind.] Valoarea normala a nivelu-lui amilazei In sange. f. s. gasitcl in apropierea templului lui Jupiter Amman din Libia. adj. secundara. peptos = digerat. de ammiti.4-glu-can. f. o functie amina si un radical caracteristic fiecarui tip de a. tonos = tensiune. / amyotaxia. A. AMINE BIOGENE / amines biogenes / biogenic amines. gr. / amylasurie. sfdramare} Procedeu de ablatie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pensa speciala. [at. fimylum. neopla-zii ale plasmodtelor. deoarece organismul nu-i poate sintetiza si trebuie primiti prin alimentatie (opt In cazul omului. f. s.] Enzima care catalizeaza hidroliza amidonului In molecule mid. a carui semnificatie nu este Insa clara. s.} Sin.priv. care se depoziteaza In organele interne. rinichi si splina.i. ammoniakon = sore de amoniu. -aza. s.. a. ei'dos = forma} 1) Care seamana cu amidonul. m. a modefa. leudnoza etc. zdrobire. s. / amyloidosis. clipit rar. cuprinsa Intre 80 si 180 unitati Somogyi/ 100 ml sau 50-150 Ul. s. genitus = nascut si gignere = a nafte. fSa. sunt 'exopeptidaze care elibereaza progresiv aminoa-cizii pornind de la aminoaddul N-terminal al lantului polipep-tidic. [Gr. -am . amygdale = migdaid. [Cfr.. -ind. f. amyloidisme. [Lat. f. -atos = sdnge. amylon = faina. tirozi-na etc.: ataxie (v. f. leucina. f. fiind frecvent conse-dnta unei *akinezii. AMIGDALOTRIPSIE.AMIGDALITA AMIOTROFIE AMIGDALITA. -1(0. continand o functie acida. s. [Lot. concentrate normala fiind de 8-32 unitati Wohlgemuth.: amiloza. / amygdalotripsie. 2) A. ammoniakon = safe.muscni. amidon.: tonsilita. / amygdalite. / amyosthenia.

m. a.m6rana a fatutui. s. dilution = mem6rana a fatutui. Adesea nu are loc nici diviziunea corpului celular. s. / amok. globale. citogenetice. / amniocentese. presupune organizarea informatiilor in directa relatie cu inteligenta subiectului. amnion = memfirand a fatutui. In lipsa acestor influente se produc tulburari morfofunctio-nale grave ale fibrelor musculare. s. retrograda). anterograda. o . Mai importante: a) A. AMOEBA. sau anterograda {de fixare). spectrofotometrice. / amnios. au fost descrise numeroase forme inter-mediare. este utilizata pentru decelarea suferintei fetale (asociata cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) Indeosebi In cazul sarcinilor pre-lungite. [Mafae-ziana amok = atac furies} Termen de origine malaeziana care desemneaza o criza de dezechilibrare psihica cu tendinta la crima sau sui-cid. V. transparenta. / amniocente-sis.. / amnesic. spinala infantila (boala Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil. cu transmitere recesiva.: ecmnezie (v. / amnioscopy. amnioa = me. / amnioscopie. s. se manifesta Inca din viata intrauterina. s.: boala Wohlfart-Kugelberg-Welander. \Qr. *electromiografie si biopsie musculara (care releva carac-terul neurogen al a. kentesis = wtepd-twa. In evolutia lent progresiva se asociaza si tulburari endocrine: *ginecomastie. ou f. V. pe care Freud a interpretat-o nu doar In relatie cu imaturitatea functionala a structurilor cerebrale. Sin. Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig. Forma acuta.: In etilis-mul acut). cu tendinta la distalizare. cu debut Intre 3050 ani si afectarea. s. amnezie. / amitosis. cu incidenta 1/20 000 nasteri. tit [a skopein = a veaea. p. f. b) A.. pe fata interna a placentei si a cordonului ombilical. a fost. AMNIOGRAFIE.] N^\y. a . iar morfopatologic. Alaturi de forme de a. Ele au un caracter ereditar. si mnasthai = a-fi aminti. poate fi retro-grada (sau de ei/ocare). acestia nu Tsi mai exercita efectele trofice esentiale pentru muschiul iner-vat. Se caracterizeaza clinic prin deficit motor. importante: 1) A. fara condensarea cromo-zomilor si fara formarea fusului de diviziune. Se utilizeaza In industria chimica. s. simetrice. care priveste informatiile. selective. 2) Persoana care si-a pierdut memo-ria. m. s. Sin. ci si ca expresie a unor refulari reversibile. / amniocyte. b. tesutului nodal. a sexului fetal. a. cu membrane intacte. *Confuzia mentala Impiedica fixarea amnezica. fenomen observat la om la nivelul ficatului. n.\ Punctie transabdominala efectuata la gravida In scopul recoltarii de lichid amniotic. cand se constata ca miscarile fatului sunt foarte slabe. organice sau nu. prin asocierea unei rarefactii cu *neuronofagie a neuronilor mari din maduva (predominand In regiunile cervicala si lombo-sacrata) si din nucleii nervilor cranieni. V. rezistenta. kytos = cdutd} Celula de origine fetala regasita In lichidul amniotic. A. cu durata de supravietuire de circa patru ani. graphein = a scrie. AMNEZIC.) AMOEBIAZA. care nu intereseaza decat un singur tip de informatii. gena implicata fiind localizata pe bratui lung at cromozomului 5. tie.. pentru studiul caracterelor sale chi-mice. adj.. Se mai numeste si holoschizis. n. urmate de deficit motor si amiotrofii. Deoarece este un examen riscant. secundar ai centurii scapulare.j Diviziune celulara directa care se produce prin simpla clivare a nucleului.] 1) Care se refera la *amnezie. Diferentierea a. foarte solubil In apa. AMITOZA. f. mimsthcii = a-fi aminti. n.: punctie amniotica.mbra. f. s. adj. auditive sau vizuale. bine definite clinic. la a . / amnestic. adj.). In aceasta regiune Tsi are sediul gena care codi-fica receptorii pentru androgeni. Forma "benigna" este progresiva. [Qr. cu afectarea musculaturii proximale si evolutie lenta. \Qr. f.AMITOZA consecinta unor leziuni degenerative ale neuronilor motori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii.^ammare. [tyf. cu tendinta centrifuga. / amnesia. ganglionilor vegetativi si structurilor superficiale ale epidermuiui. spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaza pe dozarea unor enzime musculare. spinala scapuloperoneata tip I (sindrom StarkKaeser). a muschilor gambelor.. / amnesic. s. ceea ce Inseamna ca aceasta maladie este determinata de o *mutatie dinamica.] Membrana limitanta a oului fecundat. ceea ce poate fi la originea unei a. iar uneori si din trunchiul cerebral. Pe langa transmiterea autozomal recesiva. / ammoniac. rare. ammo-niakon = sore de ainoniu. s. s. spinala cronica pseudo-miopatica (boala Kugelberg-Welander) se caracterizeaza prin deficit motor si amiotrofii proximate. cu transmitere autozomal recesiva sau dominanta. \Cjr.priv. skopia = e.: sac amniotic. fir. AMOK. se de-scriu si forme cu transmitere autozomal dominanta. V. cu ptrofii musculare cu propagare centrifuga. s. uneori *diabet zaharat. A. astfel Incat procesele de ramolisment cerebral. / ammonia. care intereseaza toate categoriile de informatii percepute. sau f. cat si retrograda. f. Compus binar al azotului cu hidrogenul. 3) A. cu transmitere autozomal dominanta. introdus prin colul uterin. s. / amnion. / amok. initial proximale. m care subiectui nu Tsi poate aminti informatii memorizate cu mult timp Inainte. de ex. dar absenta pseudohiper-trofiilor. rinichiului. In relatie cu 'cromozomul X. permite determinarea motricitatii fetale. A. A.] Ra-diografia cavitatii amniotice opacifiata cu un *mediu de contrast introdus prin punctia uterului gravid. -ozd. bulbospinala progresiva (boala Kennedy) este determinata de o anomalie a bratului lung al cromozomului X. \GJT. \yr. \CJT. isterie (mai frecvent a. AMONIAC. pentru amiba (v. m. n. / amniocyte. / amnestique. s. cu miros iritant. amnion = me. amnesia uitare. diagnosticarea unei aberatii cromozomiale. s.). Deoarece exonul 1 al genei contine o secventa repetitive! amplificata la bolnavii cu a. AspectuI clinic seamana cu eel al *miopatiei. o . infantila cores-punde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de viata. 160 AMONIAC AMNEZIE. *impotenta. f. Se disting a. f. subtire. fenomen psihic complex.\ Care provoaca pierderea memoriei. / amniographie. fiind compusul de baza . ca si 'in cazul unei leziuni corticale. Inlocuita cu *ecografia. f. Tipuri de a. si raptus. aparuta In cadrul unei depresii. s.. a gradului de suferinta fetala In cazul imuni-zarii maternofetale. gasita in apropierea te-mptuiui Iw Jupiter Amman din Lil)ia. s. mnasthai = a-fi aminti. AMNIOSCOPIE. AMNIOCIT. m. In patologia psihiatrica. mult mai rare.recente. cu fibrilatii si rareori pseudohipertrofii. sub forma de gaz incolor la presiune atmosferica.priv.n6. fie prin clivare. pentru amibiaza (v.priv. s. "maligna". cu debut Intre 20-50 ani. toxic pentru organismele vii. [Cjr. Sin. 2) A. prezenta *fasdculatiilor (clinic sau electromiografic) si absenta reflexelor osteotendinoase permit diagnosticul. spinale progresive ale adultului.pm'.. f. f. / amnesique. antreneaza atat o a. pot aparea in stari depre-sive. mneme = memorie. AMNIOS.] Incapacitate (totala sau partiala) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate. si a. a e^flMtrta. H-I regiunea proximala. AMNESTIC. AMNIOCENTEZA. limitate si lacunare (ex. si memorie. evolutie foarte lent progresiva. Mecanismul patogenic este Insa comun si clar: prin degenerarea neuronilor motori.. AMNEZIE ANTEROGRADA / amnesie anterograde / anterograd amnesia. Var. mergand pana la degene-rare si atrofie. s.] Observarea aspectului macroscopic al lichidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului. / amniography. dificil de clasificat. Sin. adj. punga apelor. m. In general. Memorizarea. Var. fdtuiui. amnion •= wtmfirana a fdtuCui.). / amitose. Poate avea loc fie prin stran-gulare. [Qr.. mitos = afo. Indeosebi. modalitate caracteristica vertebratelor inferioare. f. a. Este de origine citotrofoblastica.

de masura a intensitatii curentului AMPRENTA electric. Ea poate fi transmisa la distanta. [Lot. AMORFOGNOZIE. de. m. de amoniac. digitale sunt Inregistrate In criminalistica. marime. prin amplificarea cantitatii de ADN de origine bacteriana.] 1) In electro-nica medicala: aparat utilizat In scopul reproducerii unui sem-nal. / ampere. s. const.. AMPLIATIE. enhancer (genetics). m apropiere-a temp(u[ui Cui Jupiter Ammoa din Li6ia. / ampliation. gashd m apropie-rea timplulw. parental imprinting. care este Insa convertit In produsi amoniogeni. Este inactivat prin hidrolizare In *AMP de catre o fosfodiesteraza. Abreviere utilizata curent pentru a desemna adenozin-3'. AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP. In organism se afla In cantilati foarte mid (v. prin simtui tactil. gnosis = perce. [ui Jupiter Ammoa din Lima. c) a.). AMONIOGENEZA. DeficituI acestei enzime este la originea unei intolerante la efort. din Cat. s. g. f. [J~r.re. Tipuri: a) a. [Qr.] Enzima musculara care In timpul exerdtiului fizic transforma adenozinmonofosfatui In inozin monofosfat si amoniac. cu o tensiune mai mare. AMPLIFICATOR. paime sau plante. pentru amplificarea potentialului electric al pulsului. A. Astfel. poate fi evaluata prin masurarea perimetrului toradc. / amplificateur.5'-monofosfatul ciclic. f. 2) Rareori.. s. haima. In *acidoza. si PCR. Un curent de un a. d) a. AMPRENTA. magnetic. s. s. s. const. f. fizician francez. / ammoni6mie. cunoaftere. ammomakoa = sore. In care se folosesc tranzistori pentru marirea puterii unui semnal electric. AMP-DEZAMINAZA. m. Initierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituite dintr-un amestec de oligonucleotide cu secvente difehte. 2) Urme lasate pe un obiect de degete (a. s. 17 7 S-1836} Uni-tate fundamentala din Sl.: PCR (v. si amo-niac.: Ad'enosine MonoPfiosphate = adeno sin-mono fos fat.re. lipsit de forma.v.. / amorphe. ammomakoa = sore de amotiiu. s. ureogeneza. electronic. V. ampli-atio. derivat de.} Oligonucleotid care. ligand.in monofosfat. V. [ftfire. este transformat la nivelul ficatului In uree. / primer. / myoadenylate deaminase. / empreinte. termenul este utilizat si cu referire la marirea abdomenului In timpul sarcinii sau prin acumulare de lichid In peritoneu. se obtine cu ajutorul unei ADNpolimeraze. nucleotid sintetizat din *ATP ca raspuns la o stimulare hormonala a reeeptorilor suprafetei celulare. 2) Modificarile survenite de gene In cursul gametogenezei si/sau embriogenezei si care altereaza expresia fenotipica. adj. activand "protein kinaza A. AMPLIFICARE GENICA / amplification genique / gene amplification. [Qr. A. / ammoni(a)emia. 2) Magnitudinea *potentialului de actiune.. AMPER. profesor la 'Bans. / amplitude. de. de puls. des = separat de. f. biochim. f. transporta un 'coulomb pe se-cunda. care vor fi astfel eliminati sub forma de saruri de amoniu In loc de saruri de sodiu. f. b) a. de amomu. / amplitude. a .. f. observata. \G. AMPLITUDINE. la nivelul tutu-cor tesuturilor. empreinte.! genesis = producere. de imagine sau a. e) a. AMPRENTARE GENOMICA / empreinte parentale / genomic imprinting.). s. Secventa de ADN amplificata este comparata cu alte secvente nudeotidice conservate In banci de date. dm fr. f. n. f. / amorphognosie. s. adj. / ampliation. AMONIEMIE. [Lot.).] 1) Depresiune imprimata pe suprafata unui organ de catre o structura anato-mica. amoniemie) deoarece. iar In continuare ionii amoniu se combina cu anionii acizilor. amoniogeneza. provenit Indeosebi din degradarea unor aminoacizi. s. morphe = forma. gasita. v. gasita. si tab. 2) tehnica pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare. A. de tensiune transforma un curent altemativ In alt curent alternativ. In scop de identificare. / amplifier (electronics). de. 2) In genetica: secventa de ADN capabila sa stimuleze transcriptia unei gene. 2) A. Este inactivata de *penicilinaza. V. Penicilina semisintetica cu activitate similara penicilinei G asupra germenilor grampozitivi. a activitatii transcriptionale a uneia dintre cele doua copii ale unei gene bialelice. evitandu-se scaderea *rezervei alcaline. prin aplicarea pulpei de161 . imprimere = a apasa pe. V. acest proces se accentueaza. de luminanta.priv. [a ampliare = fl crefte. engC. / amorphognosia. [Lot. s. -onis = mctrire. vecfie amordre = fl mufca. s. substanta toxica al carei nivel sanguin creste In *coma hepatica si In comele pro-duse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei. s. de la amplificare = a man (amplus = mare. f. engL: Adenosine MonoPfiospdate = adenoz. AMPICILINA. Jar In *alcaloza diminueaza. 1) Producerea in vivo de copii suplimentare ale unei secvente de ADN. Sin. In tubii renali. adenilat-ciclaza. la facere = a face. f. s. m apTopie. V. / ammoniogenese. morphe = forma} Care nu are o forma sau o structure bine definite. -ina. iradierea padentului fiind mult redusa. / amorphous. 0 astfel de imagine este obtinuta cu un fascicu'l de radiatii X de intensitate mica. Este utilizat In radioscopie pentru cresterea luminozitatii si predziei unei imagini obtinute direct pe un ecran fluorescent. f. f.] 1) Valoarea absoluta maxima a elongatiei unei marimi oscila-torii. s. s.} 1) prima parte a ciclului *amoniacului In organism. renala este unul dintre mecanismele reglarii *echilibrului acidobazic. m. / ampere. V.\ Abrev. f. dar activa si asupra unor germeni gramnegativi. / ampicilline. V. 1) Represarea permanenta. \Jr. -atos = sange} Concentratia plasmatica a amoniacului liber. impresiune. s. Bacteria studiata poate fi astfel identificata si clasificata In arborele filogenetic. AMORSAJ ALEATOR / amorcage aleatoire / random priming. Aparat care transforma imaginea optica In imagine electronica. [Cjr. [Andre Marie Ampere. amoniacul este sintetizat din *glutamina. a . Ca gaonai = a cunoaste} Imposibilitatea recunoasterii formei obiectelor prin pipait. f. / ammoniogenesis. avand drcuite magne-tice pentru amplificarea semnalelor de joasa frecventa. / impression. / amorce.: primer. [A5rev. de obicei electric. amorce. Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ.ve. amplifi-cator = care marefte. sau s. s. (at. reactia In lant a polimerazei. f. / AMP-desaminase.r. si PCR. permite unei *polimeraze sa initieze sinteza unui al doilea lant complementar matricei. utilizata In mod curent pentru acid adenozin monofosforic (v. dependenta de originea parentala. y. receptor.ii tempiu[ui [ui Jupiter Amman din Li6ia. digitale).. a taia. Sin. hiperamoniemie. AMORSA. si tab. proteine G. AMP-deaminase. actioneaza ca *mesager secund.priv.AMONIEMIE In prepararea Ingrasamintelor azotate. de [a amplus = mare. s. s. f. foto. ficare. m.si cinematografiata. AMORF. AMP / AMP / AMP. hi-bridat cu o matrice de acid nucleic. AMPLIFICARE PRIN REACTIE IN LANT A POLIMERAZEI / amplification par la reaction en chaine de la polym6rase / polymerase chain reaction. / ampicillin. -iais == Cargime. f. ammoaiakon = sore. amoniu. Uneori se utilizeaza si termenul echivalent din engl. V. V. utilizat In automatizare. AMP c. Consta In formarea. de (a gennan = a produce.] 1) Cresterea de dimensiuni In toate sensurile a cavitatii toracice In timpul inspirului. amoniemie. cu intensitate rnarila. cu mialgii si crampe musculare. amplitude. AMPLIFICATOR DE LUMINANTA / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen. -aza. endo-crinol. s.

medic si botanist german. s. f. -eris. tonifica si revitalizeaza. de la phaiaein = a aparea. ampulla = vas mic pentru uki sou parfum. V. pe o foaie de hartie. -oza . hydor. adj. de.: catabolism. In scopul elaborarii de molecule In tesuturile vii. fiidrogen. / anachlorhydrie. / anagene. [Cfr. [Cfr. s. s. s. tubara (NA: ampulla tubae uterinae}. an . n. adj. Ex.. ANALEPTIC. ANACROTISM. In *proba Prausnitz-KusIner. f. cu ajutorul unui instrument chirurgical. prin extensie. adj. ana = contra. [Cfr. 2) Sectiunea traumatica. AMPULA VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater. / analeptic. In cazul a. f. -oni/i = taiere.] 1) Despre o substanta care atenueaza durerea fara abo-lirea constientei. iarcSsi. / amputation. -oma. de a reconstrui. s. 3) Agent stimulator al SNC capabil sa restabileasca functiona-litatea unor centri deprimati. de la phylattein = a apara} Hipersensibilitate specifica. elibereaza histamina prin degranularea mas-todtelor si bazofilelor.priv. / anaphrodisiac. unui membru sau a unui segment de membru se sectioneaza formatiunile osoase si se conserva. ANAFRODIZIAC.a produce.. dt ia phy-latlein = a apara. osteoporoza etc. adj.i lit la Afrodita = zeif:a dragostd. adj. comparabil cu socul anafilactic. profesor la. Abraham Vater. muschii. rasaritut unei . permite o reproducere fidela. operatie prin care se separa de organism un membru. gr.priv. -os = aer. facultativa. 2) Remediu care exercita actiunile mentionate. de obi-cei un bisturiu. [Cfr. Indeosebi cardiovasculari si respira-tori. portiunea dilatata situata la extremitatea *trompei uterine. [Qr. care se pune In evidenta printr-o reactie cutanata.. phasis = aparenta. / anaphrodisiaque.: C3a si C5a. / anacusis. aphrodisiakos. accidentals a unui membru sau a unui segment de membru. aer. prin modificarea pragului senzatiilor dureroase sau prin cresterea tolerantei la durere. Exista un mare numar de a. la unele microorganisme. s. / anaerobiosis. levuri. [Cfr. m. / anaphrodisie. Umpluta cu ipsos. a arunca in sus (ana . iarafi. s. / anaerobiose. adj. ampulla = vas mil' pentru ule-i sou par-fum. ANACLORHIDRIE. / anaphylaxie. 3) In embriologie.. de [a akouein = a auz.in sus. \Cfr.. f. amputatm. s. ANALGEZIC. m. |t/r. denu-mita model.] 1) In chirurgie. provocata prin injectarea prealabila a unui antigen (injectia "preparanta") si care apare dupa o a doua injectare a aceluiasi antigen (injectie "declansanta"). / achlorhydria. f. pi. mediata de IgE. dezvoltat la nivelul partii comune a ampulei sau In zonele sale coledodana ori pancreatica.. adj. m.} Diminuare sau absenta a dorintelor sexuale. profesor la 'Wittenburg. anabole = acfiunea de a urea. f. de ia Afrodita = zdta dra{Jostei. ANAEROBIOZA. bios = viata} Despre microorganismele care nu se pot dezvolta In contact cu aerul si referitor la reactiile chimice care se produc In absenta aeru-lui. f. Vater. AMPULOM VATERIAN / ampullome vaterien / Vater's ampulla carcinoma. s. respiratorii. A. pasivS). A. dactiloscopie.: cofoza (v.priv. ANABIOZA.. / ampoule. / anabiosis. s.). s. regrupeaza procesele de sinteza si consum de energie. -ind . s. 1684-17S1:\ V. / anacrotism. ballein = a iansa}\ 1) Care favorizeaza transformarea materiilor nutritive In tesuturile vii. ana = in sus. portiunea inferioara a *rectului pelvin.. ampullae. A. de a reconstrui/ de [a anaballein = a construi.. aer. a danturii si a tesuturilor vecine. m. este o forma de hipersensibilitate de tip imediat. un segment de membru si. / anaclitic. f.. / amputation. / anabolism. adj. s. [a ampulare = fl taia. Ant. f. s. [Qr. aer. AMPRENTA GENETICA / enipreinte genetique / DNA fingerprint. In prealabil Inmuiata 'in tus. s. s. khioros . [-Cot. anatomist. / ampulla. n. obtinuta prin mulaj cu un material plastic. f. -ism. an . f. / anagen.. anabios. anabole = acfiunea de. an . obligato-rie. utilizate in sindroamele catabolizante: debilitate. \Cjr. / anabolisant. f. Anafrodizie.. A. se manifesta In forma cea mai grava si cea mai acuta prin *soc anafilactic.. a. adj. una = contra.: carte de identitate genotipica (v. an priv. Sin. venin de cobra. / anabiose. anatomist.} 1) Care stimuleaza. / anaclitique. 2) Medicament care . ballein = a (ansa]} Ansamblu de procese care permit asimilarea nutrimentelor si utilizarea lor. urmata de o anomalie *fenotipica. / anaphase. f.\ Absenta completa a acidului clorhidric din sucul gastric. [^r. Exista a.} Despre o substanta care calmeaza dorintele sexuale. [Qr. / anaphase. / anaphylatoxine. s. creste astfel permeabilitatea vasculara si contracta fibrele musculare netede. Ex.] Viata desfasurata doar In absenta oxigenului molecular.] Substanta produsa In ser dupa activarea complementului (fractiile C3 si C5) de complexele imune sau de unele substante coloidale: dextran. (ikousis = am. A. NA: ampulla. *deletie a unui •autozom. Exista doua a. adj. injectata intravenos pro-voaca soc anafilatoxinic. n. / analgesique. s. orice structura anatomica. / anaerobic. ANABOLIZANT. Ex. / analgesic. phylaxifi = protecfie. Serul contine o alfa-globulina capabila sa inactiveze cele doua a. {Cfr. -os = aer. f. 3) In stomatologie: copie negativa. / anaerobic. se separa si se dirijeaza spre polii celulari. s.). Se spune In-deosebi despre copilul mic care depinde de mama. poate fi determinata la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a. de ia toxon = sageata. dupa o perioada de moarte aparenta sau de viata latenta. f. a dinti-lor si a tesuturilor bucale.verde. [at. [Lat. \Qr. gennan .\ Despre cine. care. tot la o serie de microorganisme. adj. aaa = In susi krotos . toxikon = otrava pentru varfvl sagetiior. phylaxis = protecfie. f.: aclorhidrie. bias = viata} Revenirea unui organism la viata activa. s.: *de-presie a. provoaca degranularea bazofilelor cu eliberarea de substante vasoactive. afgos = durere. / anacousie. s. an . sau algesis = simtui du-rerif. NA: ampulla hepatopancreatica. AMPUTATIE. fidela. s. iovitura. situata la nivelul duodenului. / anabolisme.] Portiune tubulara dilatata In structura unor formatiuni anatomice. 2) Un steroid Inrudit cu testosteronul.} Sin.. s. rectala (NA: ampulla recti). hydatos = apa. a. [a anaballein = a construi. pentru formarea bontului. [Cfr. bins = viata. / anacrotisme. partial..ClUaie. ANAFILAXIE. adj. adj. [Cfr.: a. s. ANAFAZA. f. f. / anaphyla-toxin. ANABOLISM. analeptikos = care restaureazd. ampula). on .. ana = in sus. AMPULA. -e. anaerqbioza. s. dilatatie inconstanta a partii terminale comune a *coledocului si canalului Wirsung.priv. m. si a. medic fi botanist ger-man.: a. 'Wittmfiwy. s.. s. ampula.i. gr. endo-toxine ale bacteriilor gramnegative. / anaphrodisia. care favorizeaza productia de proteine. s. anabiosis = rewviere. gr. s.priv. iarafi. aer. / analeptique. ANAGEN. de. dor. n.'•tele. A. adj. V. / anaphylaxis. tesutui subcutanat si tegumentele. 1684-1751} Cancer al ampulei Vater (v. ANACLITIC. klitos = desfafurat mapoi. -eri. ANACUZIE. / anabolising.va sau despre ceva care depinde de alteineva sau de altceva. a urea. gr. [Abraham Vater.s.AMPRENTA GENETICA getelor. a scurta. a arunca in sus (ana = in sus. a. In decursul caruia cromozomii se dedubleaza. ANAEROB.} Denumire a stadiului de crestere a parului In cadrul *ciclului pilar. ana -priv. [at. f. aphrodisia = dorintd sayiaia. ANAFILATOXINA.] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea). s.] Anomalie a 162 ANALGEZIC undei pulsului caracterizata prin aparitia unui mic cro?et pe portiunea sa ascendenta (In stenoza aortica sau In anevris-mul aortic). [Lat. ana . de la ana = din nou.priv. Sin. [Cfr. la un al doilea contact cu antigenul. n. f..

conform unei anumite milrimi. ANASTOMOZA IZOPERISTALTICA / anastomose isoperistaltique / isoperistaltic anastomosis. Ea poate fi generalizata sau locali-zata. s. De asemenea. In medicina si biologie. dezvoltarii. ANALOG. m. A. In continuare. serologica are ca scop Indeosebi identificarea anticorpilor specifici din serul sanguin. in cercetarea stiintifica si In practica medicala.] Stiinta structurii organismelor vii.ANALGEZIE exercita aceste actiuni. 3) Aparat care permite analiza electra-encefalogramei In termeni de frecventa si amplitu-dine. 7) A. se disting nu-meroase tipuri de a. patologica sau morfopatologie. f. ANALIZOR.] Comunicarea naturala. Directii: 1) A. / anatomy. s. [Qr. materiilor fecale. patologica sau artificiala (chirurgicala) a doua conducte (vase sanguine. / anarthria. ANASTOMOZA. analog. ana = in juruC. determinarea calitativa si/sau cantitativa a unui toxic In diferite medii. la. 5) A. s. ANASARCA. De obicei. f. [Qr. dar. anastomosis = descfiidere. m. adj. iarafi. s. iarafi. ana = din nou. analogos = (a fd. 12) A. sou algesis = simfid durerii} Pierdere a sensibilitalii la durere. Bolnavul afectat de a. nu se manifests clinic.. s. comparata. ansamblu de procedee matematice pentru va-lidarea si interpretarea datelor experimentale. ANATOMIE.} Stare a unui proces neo-plazic In care arhitectura si unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale tesutului de origine. analyein = a fezoha. \Qr. / analysis. / analogue. reiatie. re[afie. deopotriva. studiul modifi-carilor macro. cu acumulare de lichid In cavitatile seroase ale organismului. iarafi mncme = memorie fi mnasthai = a-fi aminti. 6) A. coreland datele de morfologie cu semnele clinice si modificarile biochimice. / anastomosis. survenind In cursul unei boli sau secundara unei intoxi-catii ori actiunii unor medicamente. sunt utilizate. de regula frecventa. embriolo-gia structurala. -atos = gura. De fapt. Domenii de a. ex. narcotics prezinta si un efect sedativ. plasis = nwdelare. radiologica. / analyseur. de la askos = 6urduf. spectroscopica. cu afemie. an -priv. trofica. / analgesia.\ Care nu se Insoteste de *ascita. s. s. *A. an . 5) A. a. f. adj. / analogous. formatiunilor vizibile cu ochiul liber. coproparazitologica.receptor cutanat. 2) A. s. segmente ale tubu-lui digestiv. Sin. f. A. A. a.. Indeosebi In laboratorul clinic. [Cjr. unor struc-turi prin vizualizarea acestora pe clisee radiografice. f. avand ca scop determinarea concentratiilor diferitelor substante din organism (Indeosebi a constantelor biochimice) sau separarea componentelor unui produs biologic. cai biliare si urinare) sau a unor nervi. / anascitique. \Qr. grafica. askites. antipiretice actioneaza atat asupra durerii. f.si citochimice In cursut unei boli.} V. s. ANALGEZIE. auditiv. s. s. ancheta analitica In scopul sta-bilirii interactiunilor alimentare Intr-o comunitate biologica. arthroun = a rosti distinct} Tulburare a limbajului constand doar din imposibilitatea articularii sunetelor.a distruge) . f. f. compararea struc-turilor diferitelor plante si animale. metoda de a. ANASTOMOZA LATEROLATERALA / anastomose laterolatcralc / side-to-side anastomosis.] Edem generalizat al tesutului celular subcutanat. 11) A. / anamnese. sioma. *A.priv. f.si microscopice. despre o boala In care ascita. 7) A. Este cazul Indeosebi al alcaloizilor din *opiu sau al derivatilor acestora. 4) A. [Qr. ana = din nou. histo. s. vizual. intestinala efectu-ata astfel Incat cele doua segmente suturate sa aiba miscari peristaltice In sens opus. / anascitic. ANASTOMOZA TERMINOTERMINALA / anastomose terminoterminale / end-to-end anastomosis. In cazul polarimetrului. dispersiei. de la ana = cu. statistics. Indeosebi la nivelul tractusului digestiv. s. s.] Ansamblul informatiilor obtinute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul sau asupra *antecedentelor. f. ca si a stabilirii unor caracteristici ale acestora. 3) A. [Qr. de [a temnein = a taia. de. 8) A. prezints o asemanare totala sau partiala a caracteristicilor esentiale cu cele ale sistemului cu care se compara. s. 3) A.durere. 9) A. adj. 4) A. analiza unui fenomen pe baza reprezentarii grafice.. poate comunica prin semne sau prin presiunea mainii numarul de silabe continute In cuvantui pe care nu Tl poate pronunta. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic. sarx. logos = raport. studiul a. algos . prin extensie. In care cele doua segmente suturate se pun cap la cap. *A. lyein = a distruge} 1) Ansamblu functional alcatuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic si din centrul cortical care intervine In re-ceptia senzoriala. la ana = din nou. ANARTRIE. Intelege ce i se spune. termen utilizat de fRpocrat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei tuJfatii. In functie de localizare si de efectele In plan functional.. care poate genera 'farmacodependenta. chimica. statistica a efectului unor factori asupra dispersiei datelor obtinute experimental. 10) A. coprologica. glosar informatica. fara Insa a ca-pata un aspect net embrionar.. logos = raport. adj. 2) Dis-pozitiv care. defineste caracte-rele arhitecturale ale unui tesut (de obicei malign).\ Metoda stiintifica de cercetare a fenomenelor bazata pe examinarea si determinarea fiecarei parti componente. factorials. f. n. si hidrops. de [a plassein = a forma. metoda de studiu al substantelor organice prin analiza *spectrelor de emisie si de absorbtie. In medicina. s. a mo- ANATOMIE dtia. s. s. analogue. a. ana = in juruij tome = taiere. *euforizant sau *anxiolitic. ANAPLAZIE.. *A. f. ANASARCA FETOPLACENTARA / anasarque foetoplacen. V. / anastomose. f. istoricului si detaliilor de evolutie ale unei boli. 2) A. Ex.: boala Schridde. Se Intalneste Indeosebi In cursul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-materna. de la ana == din nou. hidrops fetal. fiind o forma clinica a *eritroblastozei fetale. cat si a febrei sau fenomenelor inflamatorii. / analgesic. termenul se utilizeaza si pentru descrierea celulelor anormale care au pierdut caracterele de diferentiere proprii. [Qr. secfiune. f. 4) A. bacteriologies sau microbiologica. reprezinta consecinta unei leziuni cerebrale cu focarul In zona nucleului lenticular. metodele de a. iarafi. / anarthrie. ANASTOMOZA ANTIPERISTALTICA / anastomose antiperistaltique / antiperistaltic anastomosis. an -priv.] Asemanator. ANAMNEZA. procedeu al statisticii matematice ce permite identificarea factori-lor care stau la baza unei corelatii. / analysor. Edem generalizat si intens al pla-centei si al fetusului. analysis = rezoivare. permite cautarea planului de polarizare a luminii [nicol a.). a. aplicata la diagnos-ticul si tratamentui bolilor. adj. s. ansamblu de procedee de identifcare (a. [a ana = din nou. cantitativa) a compozitiei chimice a unei substante. ANALIZA... spe163 . de.. / analyse. In care sunt acolati peretii laterali a doua conducte sau organe. in scopul izolarii si identificarii bacteriilor. [Qr. / anasarque. poate dti si scrie. (ie. f. s. lyeiii =. de id analyein = a rezoiva (ana = din nov. Este considerata uneori sin. V. f. ANASCITIC. taire / f(o)etal hydrops. 6) A. / anaplasie. / anamnesis. m. anamnesis = re-a-mintire. bio-chimica. sarkos = came. / anasarca. iardfi. cu producere de *ascita. / anatomie. \Cjr. calitativa) si de determinare (a. toxico-logica.: a. macroscopica. [Qr. dar nu poate pro-nunta cuvantui pe care Tl citeste sau Tl scrie. / anaplasia. de aminoacizi permite evaluarea compozitiei In aminoacizi a unei proteine. [Cjr. analogos = [a feli conform unei anumite marimi. intestinala efectuata astfel Incat cele doua segmente suturate prezinta miscari peristaltice In acelasi sens.: 1) A.

/ ancorage. gynai-kos = fe. / androsterone. cu absenta . adsorbita pe gel mineral si a. s. s.: obezitate a. s. ankyra = ancorH. adj. studiul diferitelor structuri ~\n relate cu formatiunile Invednate. [Lot. logos = ftiin. de ia ankylos = wcovoiat. s.. clasa Nematoda. f. / anatoxine. f. f. f.. f. Spre deosebire de menopauza. diminuare a eritropoiezei din cauza afectarii sin-tezei de nucleoproteine. / ankylosis. f. s. 164 ANDROGINOID.: androgin (v.} Termen utilizat Indeosebi In medicina sportiva pentru a desemna desfasurarea unui efort prelungit. s. / anchorage. A. ANDROQINIE. a impuritatilor. s. normodtare si macrocitare. / anemie. cu "criptorhidie si-unele caractere sexuale feminine. f.] Studiul anatomiei. / androgynous. Care se refera la hormonii sexuali masculini.. distrugere excesiva de globule rosii In bolile hemolitice si In hipersplenism. Asigura stabilitatea protezei.. [^r. f. aner. de regula endogena. Sin. Specii: 1) A. n. m. adj.me. s. -atos = gufQ-\ Gen de viermi in-testinali din familia Ancylostomidae. ankylostomiase. 2) In practica. dar Tsi conserva propnetatile antigenice. Ex. a. ankylostomiasis. s. gyne. cw6at. stereos = solid. androgyne. de-oarece. daca nu se tine seama de variatiile eventuate ale volumului plasmatic. In unele anemii (ex. radioscafo-ulnara. adj.] Despre o substanta. ceea ce este inexact. Cel mai frecvent. / androgynie. ANDROQENIC.t. f. 2) Sin. 4) A. stoma. a. 2) pe baza concentratiei corpusculare medii de hemoglobina: hipocrome.] 1) *Hermafrodit. \Qr. [Jr.] Boala provocata de 'ancylostoma. fara sa aiba aceeasi acoperire fiziologica si fizio-patologica. 3) A.fameu. / endurance. determinata de *aplazia medulara globala. anco-ra. ANELAJ. Manifestarile a. prin actiunea simultana a caldurii si a '-"-molului.). adj. s. / an(a)emia. f. [Qr. s. studiul particular al unor organe sau zone din organism. pausis = mcetare.) care. si artrodeza. m. eidos = formd.. [Cfr. / androgyne. A. f. o serie de variabile. m.] Sin. de utilizare a termenului: a. s. s. s. m.. m. / endurance. / androgenique. / anatoxin.: ATPA (anatoxina tetanica purificata si adsorbita). a. stoma. adj. adj. jumatate barbat.: boala Griesinger. organismul se poate adapta. andros = IJOrlJat. fara modi-ficari semnificative ale frecventelor respiratorie si cardiaca. In engl. s. la altii la peste 70 de ani. / .] Realizarea unui sistem de legatura labila Intre proteza dentara si dintii pe care se spri-jina. / male climacteric. [Ofr. diminuarea libidoului fiind cea mai relevanta. aaky-losis = curBurd. gynaikos = femeie. a cadi a se of:e[i. ca modul de viata. encocAe. / andropause. unde provoaca microhemoragii repetate. varsta si sexul. brasiliense. s. este definita ca scaderea concentratiei de hemoglobina din sangele periferic sub 13 g/100 ml la barbat si sub 11 g/100 ml la femeie.] Care prezinta caracteristid masculine. ANCORARE. aner. [Lot. / androide. n. 8) A. un nematod mic ce se fixeaza (In numar mare) In mucoasa intestinala. Totodata. [Qr. nu se instaleaza Intr-o perioada bine definita a vietii si. s. jumatate femeie. In definitia traditionala a anemiei se face referire numai la scaderea numarului de hematii.. f. V. se utilizeaza denumirea de climacteriu masculin. normo-crome si hipercrome. Se disting doua tipuri principale: a. mtOri. de osificare. precum si o serie de tul-burari. / androgene. s. neuropsihice. / ankylose. fiziolo-giei si patologiei aparatului genital masculin si al repercusiu-nilor acestora asupra organismului Intreg. s. aner. s. In continuare o serie de tipuri principale de a. andros = 6(lr6a. s. s. A. s. [C. Principalele criterii de clasificare a a. chimica sau imunologica.\ Toxina bacteriana (tetanica.f:d. oner. andros = b&rbat'i gennan = a produce. ankylos = Incovoiat. gyne. f. nu este o boala. fiecare din cele doua a. an . [Gr. f. ana = contra. aner. duodenale. scaderea testosteronului plasmatic aparand la unii barbati la varsta de 50 de ani. dar cu scrotui sudat si penisul cu gland perforat.. ci un simptom In numeroase boli. se poate produce dupa o afectiune articulara. zona de tesut recent osificat care avanseaza treptat In epifiza cartilaginoasa (la embrion). Hibridarea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar. 3) pe baza factorilor etiologici: scadere excesiva a volumului sanguin In hemoragii acute sau cronice. s. ANDROSTERON. ANCHILOZA.ie} *Pseudohermafroditism partial la barbat. oner. s. ANDROLOGIE. f. gyne. fara tulburari importante. gyaaikos . altitudinea. m. variabile. 's. ANCOSA. andros = tidrbat. A. / hookworm disease. andros = 6iir6at. andros = biirbal'i [at. Rezulta anemie. de. este mai frec-venta In regiunile calde sau In zonele miniere. partiala) sau suprimare totala (a. haima. f. andros = 6ctr6at. 2) A. f. dar si posibilitatea Indepartarii temporare din cavitatea bucala. cat si concentratia hemo-globinei. (ante-rioara si posterioara) situate la nivelul marginilor anterioara si posterioara ale extremitatii inferioare a radiusului etc. in relief} V. / androgyne. indurare = a. topografica. Prin acest mod se repereaza o secventa nudeotidica specifica. este lenta. [Qr. diminuarea *reflexului cremasterian. ANATOXINA. [Cfr. pausa. 17cetosteroizi. acesta fiind principalul agent patogen al anchilostomiazei la om. [C/r. s. totala) a miscarilor unei articulatii care In mod normal este mobila. / encoche. / annealing. difterica etc. de intensitate mica sau medie. m. Patrunderea parazitului 'in organism se produce pe gura sau prin piele. purificata. aner. / annelage. sunt: 1) pe baza volumului corpuscular me-diu: microcitare. / android. sunt utilizate preventiv sau pentru obtinerea unor vaccinuri. f. ankylostomose. V. accentuate prin substantele hemolizante ce Ie secreta. cur6at. pentru v&rfut sQgefiCor. gr. 3) Fiinta •fabuloasa din mitologia greaca. ANEMIE APLASTICA / an6mie aplastique / aplastic an(a)emia. / androgenic.] Frantuzism utilizat 'in romana Indeosebi cu referire la un defect de umplere cu substanta de contrast la nivelul unui organ cavi-tar. Alte ex. f. f. cw6at. cardiovasculare. caninum. / androgyno'ide. un traumatism. ankylos = mcovoiat.ANATOX1NA ANEMIEAPLAST1CA ciala. anchilostomiaza.r. creat prin analogie cu "menopauza.] Diminuare importanta (a. ANCYLOSTOMA / ancylostoma / ancylostoma. f. / ankylostomasie. ANDROPAUZA. ANDURANTA. a.: androginoid. Sin. In plus. ANDROGIN. s. / andrology. Pe de alta parte. [Qr. fiind scazuta concentratia corpusculara medie In hemoglobina. a inhibarii maduvei hematogene (In intoxicatii) sau a involutiei acesteia. oprire] Termen de origine franceza. V. -atos = gurd. a deficitului de fier din alimentatie. adj.. care promoveaza *masculinizarea. neurovegetative si osoase. aner.: toxoid. adj. / androgynism. Tsi pier-de activitatea toxica. andros = ftCafial. utilizata In profiiaxia 'tetanosului. \Qr. f. pana la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml. / andrologie. Ex.. ANDROGEN. unde se formeaza papulopustule.: a. depind de deficitui androgenic. eidos = formO. se constata o mare variabilitate individuala a involutiei functiei testiculare. la care se adauga reducerea pilozitatii sexuale. -aza. ANCHILOSTOMIAZA. americanum sau Necator americanus. loxikon = otravO. / androsterone. s. -ina . s. consednta a unui spasm sau a unei amprente. ANDROID. hipocroma) numarul de globule rosii este normal. prin Indepartarea. ia toxon a sdfleatd. / androgen... sau poate fi provocata chirurgical. daca evolutia a. dm gr. pot influenta semnificativ atat numarul de hematii. -atos = s&nge} 1) Diminuarea cantitatii de *hemoglo-bina functionala drculanta totala. ANEMIE.priv. adj.

). dar nu se stie daca este cazul unei asocieri sau al unei relatii de cauzalitate. a. ANEMIE MICROCITARA / anemie microcytaire / microcytic an(a)emia. sideroblastica si *talasemiile fac parte din grupa a. [T/iomns Bentoa Cooley.). feripriva. ANEMIE FAGOCITARA / anemie phagocytaire / Martin's syndrome. fie In cadrul unei 'mielodisplazii.: drepanocitoza (v. 1852-1925. catre varsta de 60 de ani. Sin. unele *a.). nutritionale (ex. i. Indeosebi *botriocefaloza). In care globulele rosii contin o cantitate normala de hemoglobina. Sin.). Tip de a. care pot avea urmatoarele origini: 1) Autoanticorpi.: boala Minkowski-Chauffard (v. ANEMIE AREGENERATIVA / an6mie ar6g6n6rative / aregenerative an(a)emia.: a. m. [Anton Biermer. eritroblastopenie sau absenta eritroblastelor. ANEMIE ESENTIALA A TINERELOR FETE / anemie chlorotique / chlorotic an(a)emia.: anemie sideropenica. A. asodate cu cresterea concentratiei sanguine a *reticulocitelor. cuprind: a. 2) Izo. A. sarcina.sau aloanticorpi introdusi In organismul pacientului (ex.).). Sin. Boala survine la copilul mic sau la adult. definita prin diminuarea productiei medulare. acid folic).: boala Hayem-Faber (v. A. este. A. ANEMIE HIPOCROMA ESENTIALA A ADULTULUI / an6mie hypochrome essentielle de 1'adulte / Hayem-Faber disease. ANEMIE HIPOCROMA / an6mie hypochrome / hypochromic an(a)emia. ANEMIE PERNICIOASA / anemie pernicieuse / pernicious an(a)emia.: boala Silvestroni-Bianco (v. ANEMIE MACROCITARA / an6mie macrocytaire / macrocy-tic an(a)emia. Tip de a. h.: boala Lederer-Brill (v. A. ANEMIE MICROCITARA DREPANOCITARA / anemie microcytaire drepanocytaire / sickle cell an(a)emia.] Sin. Biermer (sau *boala Biermer). gennan. cu *a.). Sin. In eritrocit.). 3) Deturnarea utilizarii lor normale (boli hepatice si endocrine. caracterizata prin prezenta In sange a unor hematii de dimensiuni mari. f. 0 serie de a.: anemie carentiala. care contin insa o cantitate insuficienta de hemoglobina. v. ANEMIE INFANTILA PSEUDOLEUCEMICA / anemie infantile pseudo-leucemique / von Jaksch's an(a)emia.: cloroza (v. cu volumul globular mediu peste 110 m3.). produsi de sis-temul imun al bolnavului. tradusa si prin colorarea slaba a hematiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Griinwald-Giemsa. Acestea apar fie din cauza unei carente vitaminice (vitamina B^. *a. ANEMIE HEMOLITICA ENZIMOPRIVA / anemie hemolytique enzymoprive / enzymopenic an(a)emia. a carei cauza este necunoscuta. m. ANEMIE CRIPTOGENETICA / an6mie cryptog6n6tique / cryptogenetic an(a)emia. al bolii Biermer (v. aplastica. ANEMIE HEMOLITICA AUTOIMUNA / anemie h6molytique autoimmune / autoimmune h(a)emolytic an(a)emia. ANEMIE NUTRITIONALA / an6mie nutritionnelle / nutritional an(a)emia. cea mai raspandita boala cronica din lume. *lactatdehidrogenazei. fibroza sau granuloame (tuberculoza avansata). A. Sin. ANEMIE HEMOLITICA IMUNOLOGICA / anemie hemolytique immunologique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. ANEMIE FALCIFORMA / anemie a hematics falciformes / sickle-cell an(a)emia. h. proteine sau vitamine). probabil. talasemie). A. A. h. *bilirubinei. h. lupusul eritematos sistemic si limfoamele non-hodgkiniene. denumite imunoalergice. Uneori este considerata sin. Intalnita frecvent In leucemia limfatica cronica. eredi-tara nonsferocitara cu transmitere dominanta legata de sex.: prin carenta de *acid folic) si 'eritromieloza acuta.: boala Banti (v. ANEMIE MEGALOBLASTICA / an6mie megaloblastique / megaloblastic an(a)emia. a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia. In care dimensiunea medie a hematiilor este mai mica decat In mod normal (diametru sub 7 m) sau volumul eritrocitar mediu sub 80 m3. reumatismale sau maligne. V. anemie hemolitica autoimuna. 2) Absorbtia lor deficitara ('steatoree.: -talasemie majora (v.a. stomac. Sin. Este determinata de absenta. anatomopatotog itatian.: boala Hayem-von Jaksch-Luzet (v.).ANEMIE AREGENERATIVA NUTRITIONALA reactiei sistemului hematopoietic si evolutie rapida fatala. drepanocy-tic an(a)emia. Sin. Hematiile pot fi pale (*hipocromie) si cu forma modificata (*poikilocitoza). si boala Imerslund-Najman. *gastrectomie). sunt agresivi fata de antigenii propriilor hematii si pot fi decelati prin "testui Coombs.} Sin. reactivi la temperatura corpului. A. 1871-1945} Sin. ANEMIE BIERMER / anemie de Bierrner / pernicious an(a)emia. din cauza aportului deficitar de fier. A. Orice tip de a. caracterizata prin scaderea concentratiei corpusculare medii de hemoglobina. caracterizata printr-un numar normal de eritro-cite. ANEMIE COOLEY / anemie de Cooley / Cooley an(a)emia. ANEMIE INFLAMATORIE / anemie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation.).: anemie nutritionala (v. consecutiva infiltrarii maduvei osoase prin tumori (carcinom de san. determinata de distrugerea globulelor rosii anormal de fragile (hemoliza corpusculara) sau din cauza unui factor de agresiune aparut In plasma bolnavului (hemoliza extracorpusculara). Sin. ca urmare a trei grupe de cauze: 1) Absenta substantelor din alimentatie (deficit In aportui de fier. dobandita In care distrugerea hematiilor este determinata de anticorpi serici specifici. istoric. "imunoglobuli-ne G si M. ANEMIE MIELOFTIZICA / an6mie myelophtisique / myelophthisic an(a)emia. sunt provocate de absorbtia In organism a unor medicamente (Indeosebi peni-cilina si cefalosporine). prostata). A cu anticorpi (IgG) antiproteine eritrocitare. Sin. m. A. caracterizata prin prezenta In sange a *megaloblastelor. abandonat. (normocroma normodtara severa) se asociaza cu trombopenie. Anemie hiposideremica frecventa In anumite afectiuni inflamatorii cronice. poate aparea si In cursul unei afectiuni virale.: fransfuzie cu sange incompatibil. m. h. hemolitica autoimuna cu anticorpi la cald. pediatru american. ANEMIE FERIPRIVA / an6mie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia. Sin. unele parazitoze. ANEMIE BANTI / anemie cle Banti / Banti's disease. 1827-1892. determinata de absenta unor substante necesare hematopoiezei. *Hiposideremia se Insoteste de o diminuare a 'siderofilinei totale. A. In care hemoliza este provocata de 'autoanticorpi. A. [diiido Banti.: sindrom Martin (v. infectioase. ANEMIE HEMOLITICA / anemie h6molytique / h(a)emolytic an(a)emia. *A. A. •mu&t. A. Sin. ANEMIE NORMOCROMA / an6mie normochrome / normochromic an(a)emia. A. ANEMIE HEMOLITICA ACUTA / anemie h6molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)emia. Acesti autoanticorpi. sunt normocrome. ANEMIE CARENTIALA / anemie carentielle / deficiency an(a)emia. ANEMIE IMUNOHEMOLITICA / anemie immuno-hemolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia.: boala Biermer (v. si anemie aregenerativa. Sin. ANEMIE ANEMIE HEMOLITICA MINKOWSKI-CHAUFFARD / anemie hemolytique de Minkowski-Chauffard / Minkowski-Chauffard h(a)emolytic an(a)emia. ANEMIE POSTHEMORAGICA ACUTA / an6mie posth6morragique aigue / acute posthemoragic an(a)emia Anemia nor- 165 . V. profesor (a ffcrenf. Sin. sarcina cu imunizare fetomatema).).

ANEMIE PERNICIOASA mocroma si normocitara care survine dupa o hemoragie unica, abundenta, produsa Intr-un interval scurt. ANEMIE REFRACTARA / anemie refractaire / refractory an(a)emia. Termen, cu numeroase sin., sub care sunt reunite diverse a. cu o serie de caracteristici comune: aparitie la subiecti varsInid, rezistenta la tratamentele cunoscute si evolutie relativ frecventa catre leucemie, a. r. fiind considerata o stare preleucemica. A. r. reprezinta consecinta unei insufidente calitative cronice a eritropoiezei (frecvent si a granulopoiezei, ca si a trombopoiezei), caracterizata printr-un "avort intramedular" al formelor eritrodtare tinere, care, desi produse din abundenta, nu evolueaza normal, catre maturare. Uneori se constata enzimopatii. *Mielograma permite distingerea unor entitati nosologice: a. sideroblastica dobandita idiopatica (sau a. sideroacrestica), caracterizata prin ineficacitatea eritropoiezei, a. r. cu exces de mieloblaste, individualizata prin ineticienta productiei de leucocite granuloase In maduva osoasa, ca si o serie de boli dificil de clasificat, ca *boala Di Guglieimo (mieloza eritroleucemica). ANEMIE REGENERATIVA / an6mie regenerative / regenerative an(a)emia. A. determinata de o pierdere de *hemoglo-bina prin hemoragie sau prin hemoliza. Se manifesta prin inten-sificarea 'eritropoiezei medulare, care are drept consecinta cres-terea numarului de "reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3). ANEMIE SIDEROACRESTICA / anemie sideroachrestique / sideroachrestic an(a)emia. Sin.: anemie sideroblastica (v.). ANEMIE SIDEROBLASTICA / anemie sideroblastique / sideroblastic an(a)emia. A. cu supraIncarcare secundara cu fier, caracterizata prin prezenta *sideroblastelor inelare printre precursorii eritrodtari nucleati din maduva osoasa. Sin.: anemie sideroacrestica. ANEMIE SIDEROBLASTICA LEGATA DE CROMOZOMUL X / anemie sideroblastique liee au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)emia. A. (hipocroma microdtara) rezultata din activitatea defidenta a formei eritroide de ALA-sintetaza si asociata cu eritropoieza insufidenta, slabiciune si paloare. ANEMIE SIDEROPENICA / anemie sideropenique / iron deficiency an(a)emia. Sin.: anemie feripriva (v.). ANENCEFALIE, s. f. / anencephalie, s. f. / anencephalia, anencephaly. [Qr. an - priv.; enkephalo = creier, de la e = in, kcphal = cap} Termen impropriu pentru *encefalo-arafie. ANERGIE, s. f. / anergie, s. f. / anergia. [Cfr. an - priv.; ergon = tucru, acfiune, de la ergein = a iucra.\ Stare a unui organism care a pierdut capacitatea de a reactiona specific la un alergen sau antigen la care anterior a fost sensibilizat. Ex. eel mai evident este eel al a. tuberculinice, In care re-actiile cutanate la tuberculina devin negative ca urmare a unei boli generalizate, ce afecteaza reactiile imunitare ale organis-mului ("rujeola, *sarcoidoza etc.). ANERGIZANT, adj. / anergisant, -e, adj. / anergie. [Cjr. an -priv.; ergRin = a incra} Care provoaca *anergie. Ex.: boala a. ANERITROPSIE, s. f. / anerythropsie, s. f. / anerythropsia. \(jT. an - priv.; erythros = rofu; apsis = I'edtTe..} Absenta perceptiei culorii rosii, prima din cele trei culori fundamentale. 'Daltonism pentru culoarea rosie. A. reprezinta o varietate de *dicromatism. ANESTEZIC, adj., s. n. / anesthesique, adj., s. m. / an(a (esthetic. [Cjr. an - priv.; aisthesis = sematie., sensifiiii-tate..\ 1) Care provoaca *anestezie. 2) Denumire generica a medicamentelor utilizate pentru obtinerea unei insensibilitati locale (*a. locale} sau generale (*a. generate), ANESTEZICE GENERALE / anesthesiques gen6raux / general an(a)esthetics. Grup de medicamente care provoaca somn profund, abolirea sensibilitatii si relaxare musculara generalizata. Se disting: a. g. volatile sau gazoase, administrate prin inhalatie, si a. g. non-volatile. 166

ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL ANESTEZICE LOCALE / anesthesiques locaux / local an(a)esthetics. Grup de compusi care, la concentratii adec-vate In tesutui nervos, blocheaza reversibil conducerea influxu-lui. In contact cu un trunchi nervos, a. 1. pot determina tempo-rar o paralizie senzitivo-motorie In teritoriul inervat. ANESTEZIE, s. f. / anesthesie, s. f. / an(a)esthesia. [GJT. on - priv.; aisthesis = senzatit., sensibilitate} 1) Absenta sau disparitia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroasa, termica, tactila), spontan sau voluntar. 2) Abolirea reversibila a sensibilitatii, provocata prin utilizarea agentilor *anestezid. Se disting, m practica; a) a. genera/a, care asociaza abolirea sensibilitatii si pierderea temporara a starii de constienta; b) a. toca/a, In care disparitia sensibilitatii dureroase este obtinuta In-trun teritoriu limitat, prin infiltratie sau pulverizare; c) a. tocoreg/bna/a, In care abolirea sensibilitatii, eel mai frecvent asociata abolirii motilitatii voluntare, este obtinuta prin infiltratii In jurul filetelor nervoase (trunchiuri sau radadni), de ex. rahianestezia sau *a. peridurala. 3) Pierderea patologica a sensibilitatii, care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroasa, termica, tactila etc.). ANESTEZIE PERIDURALA / anesth6sie peridurale / epidural block. Metoda de *a. locoregionala constand In injectarea unui anestezic local In spatiul 'peridural. ANESTEZIOLOGIE, s. f. / anesthesiologie, s. f. / an(a)esthesiology. \Cfr. an - priv.; aistesis = se-mafic, se.nsi6i[itate.; logos = ftiMtd.] Ramura a medicinei care studiaza metodele de anestezie si de sustinere a functiilor vitale ale organismu-lui In perioada perioperatorie. ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa. [Cfr. an - priv.; aisthesis =- senz.afie, sensi6ili-tate; [at. dolor, -oris = dwere} *Perceptie a senzatiei dureroase Intrun teritoriu care este anesteziat. ANEUPLOIDIE, s. f. / aneuploidie, s. f. / aneuploidy. [Cjr. an - priv.; eupfoos = favora6ii; eidos = formd.] Numar anormal de cromozomi, In plus (ex.: trisomie) sau In minus (ex.: monosomie). ANEURINA, s. f. / aneurine, s. f. / aneurin. Sin.: vitamina B, (v.). ANEUSOMIE. Var. pentru aneuzomie (v.). ANEUZOMIC, adj. / aneusomique, adj. / aneusomic. [Qr. an -priv.; cu = bun; (fibroma, -atos = culowe.); soma, -atos = Corp.] Care se refera la anomaliliile cromozomiale. V. si aneuzomie. ANEUZOMIE, s. f. / aneusomie, s. f. / aneusomy. [Qr. an -priv.; eii = bun; (khroma, -atos = cuiowe.); soma, -atos = corp.] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromo-zomilor sau orice anomalie cantitativa a materialului cromozo-mial. Var.: aneusomie. ANEVRISM, s. n. / anevrisme, anevrysme, s. m. / aneurysm. [Gr. oneurysmo = [lugire, tfilatatie, di (a aneurynein = a duata.] Formatiune vasculara cu aspect tumoral, localizata pe traiectui unei artere, care apare prin dilatatia peretilor arteriali ?i comunica cu lumenul acesteia. A. include sange si, ca urmare a stazei acestuia, cheaguri sanguine organizate sau nu. A. apar In zone arteriale In care scade rezistenta peretelui arterial (din cauza unei leziuni organice, a unei malformatii sau a unui traumatism) si/sau creste presiunea sanguina. Se disting numeroase tipuri de a., denumite mdeosebi In functie de localizare, dar si In raport cu particularitatile anatomopato-logice sau, uneori, etiologice. V. In continuare. ANEVRISM ARTERIAL 1NTRACEREBRAL / anevrisme arteriel intracerebral / intracranial aneurysm. Malformatie sacciforma sau fuziforma, pediculata sau nu, a unei artere intracraniene localizata, de regula, la baza creierului, la nivelul "hexagonu-lui arterial Willis sau pe trunchiul vertebrobazilar. A. a. i. este generator de hemoragii meningiene sau meningocerebrale.

ANEVRISM ARTERIOVENOS ANEVRISM ARTERIOVENOS / anevrisme arterioveineux / arteriovenous fistula. Comunicare permanenta a unei artere si a unei vene prin intermediul unui sac anevrismal. In cazul a. a. pulmonar se produce o comunicare patologica Intre ra-murile arterei pulmonare ?i ale venelor pulmonare. Comuni-carea poate fi simpla (fistula) sau prin punga multilobulara (angiom sau hemangiom pulmonar). ANEVRISM CIRSOID / anevrisme cirso'ide / cirsoid aneurysm. Dilatatie cu alungirea trunchiurilor si ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteriale si venoase, care are drept consecinta stabilirea unei comunicari anormale si facile Intre sistemul arterial si eel venos. ANEVRISM DISECANT ; an6vrisme dissequant / dissecting aneurysm. Cavitate dezvoltata In grosimea peretelui arterial pe o lungime variabila. A. d. se produce la nivelul tunidi medii a vasului, Intre tunica interna si cea externa, care sunt de-colate de catre sangele care patrunde la nivelul unei rupturi a tunidi interne. Pentru a. d. a/ aortei, v. disectie aortica. ANEVRISM FALS / anevrisme faux / false aneurysm. Tumora vasculara determinata de organizarea, In contact cu o leziune arteriala, a unui hematom care constituie un sac fals, comunicant cu artera printr-un colet. ANEVRISM FUZIFORM / anevrisme fusiforme / fusiform aneurysm. *A. In care peretele vasului sanguin se dilata mai mult sau mai putin egal, rezultand o dilatatie cilindrica. ANEVRISM MICOTIC / anevrisme mycotique / mycotic aneurysm. Termen engl. pentru desemnarea a. infectioase de origine bacteriana. Denumirea este improprie, deoarece cauza a. nu este o *micoza. ANEVRISM SACCIFORM / anevrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm. *A. de forma unei pungi care atama de o parte a peretelui unei artere si comunica cu aceasta printr-un colet (canal) stramt. Este, de obicei, consednta unui traumatism. ANEVRISM VENTRICULAR / anevrisme ventriculaire / ventricular aneurysm. Dilatatie a peretelui unui ventricul cardiac practic Intotdeauna ventriculul stang - la nivelul unei cicatrice dupa un "infarct. ANEVRISMECTOMIE, s. f. / anevrismectomie, s. f. / aneurysmectomy. [(yr. aneurysma = iargire, ditataf-ie, de (a aneurynein = a dilata; ektome = esfcizie.} Indepartare chi'rurgicala a sacului unui *anevrism. ANEVRISMOPLASTIE, s. f. / anevrysmoplastie, s. f. / aneurysmoplastia. [Qr. aneurysma - iargire, diCatafie., de. la. aneuryaein - a dilata.; plastos = mode.la.ti de. la plasucm = a forma, a modda} Sin.: anevrismorafie (v.). ANEVRISMORAFIE, s. f. / anevrysmorraphie, s. f. / aneurysmorrhaphy. [Gr. aneurysma = iargire, dilata^ie, de la aneurynein = a dilata, rhaphe = sutura.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al 'anevrismelor. Consta In deschiderea pungii anevrismale, urmata de sutura, din interiorul acesteia, a orificiilor arteriale care s-3 deschid local. Uneori, In caz de anevrism fuziform se practica a. reconstitu-tiva, cu refacerea arterei, prin diverse procedee. Sin.: anevrismoplastie. ANEXE, s. f. pi. / annexes, s. f. pi. / adnexa. [Lot. adnexus (annexus) = [egdturd, de [a adneclere (annectere) = a lega, a. mi (ad = catre, Conga; nectere = a (ega, a wnpietl).\ Tesu-turi, formatiuni sau organe a caror actiune se Insumeaza cu cea a altar organe, In cadrul unei formatiuni comune. Ex.: parul si unghiile sunt a. ale pielii. ANEXE EMBRIONARE / annexes de I'embryon / embryo adnexa. Organe care asigura functiile vitale ale fatului: vezi-cula ombilicala, amniosul, alantoida, placenta si cordonul ombi-lical.

ANGINA FLEGMONOASA ANEXE UTERINE / annexes de I'uterus / uterus adnexa. Ansamblul constituit de catre ovare, trompe uterine si ligamentele uterului. ANEXITA, s. f. / annexite, s. f. / adnexitis. [Lat. adnexus (annexus) = le.ga.twn, de la adnectere (annectere) = fl iega, a, uni (ad - catre, langa., nectere = a iega, a impieti); -ita.] Inflamatia *anexelor uterine. Din motive de localizare a procesului intiamator se utilizeaza mai frecvent termenul de 'salpingoovarita. ANGAJARE, s. f. / engagement, s. m. / herniation, engagement. 1) A. amigdaliana, coborarea amigdalelor cerebeloase sub nivelul gaurii ocdpitale, in canalul medular cervical. 2) A. cerebrala, deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din locasul osteodural corespunzator; reprezinta una dintre principalele complicatii ale 'hipertensiunii intracraniene. 3) A. temporala, hernia segmentului infero-intern al lobului temporal In fosa cerebeloasa, Intre pedunculul cerebral corespunzator si marginealibera a cortului cerebelului. 4) 1n obstetrica, depasirea de catre *prezentatie a stramtorii pelvine superioare si Inceperea coborarii In canalul pelvin. ANGEITA, s. f. / angeite, angiite, s. f. / angeitis. [Cjr. nngeion = vas, -ita .\ Denumire generala pentru toate infla-matiile vasculare: arterita, flebita, limfangita etc. Sin.: vascu-larita, vasculita. ANGEITA ALERGICA / ang6ite allergique / hypersensitivity angeitis. Termen care cuprinde un numar de sindroame cu aspecte clinice variate, dar cu urmatoarele caracteristid comune: 1) aspectui leziunilor vaselor mici (necroza fibrilara a peretilor si infiltratie perivasculara polimorfa, Indeosebi cu poli-nucleare alterate): 2) patogenie (*complexe imune precipitate In vase si depuse pe endoteliu). ANGEITA GRANULOMATOASA DIFUZA / angeite granulomateuse diffuse / alergic granulomatosis. Sin: sindrom Churg-Strauss (v.). ANGEITA NECROZANTA / angeite necrosante / necrotizing angeitis. Denumire generica sub care sunt reunite uneori *angeita alergica, *periarterita nodoasa, 'granulomatoza Wegener, *sindromul Cogan, *arterita gigantocelulara, precum si o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie, dermatomiozita, lupus eritematos diseminat, reumatism poliarticular acut si poliartrita reumatoida. ANGIECTAZIE, s. f. / angiectasie, s. f. / angiectasls. [C?r. angeioa - was; ektasis = di[atafie.] Denumire generica prin care se desemneaza toate dilatatiile vasculare. ANGINA, s. f. / angine, s. f. / angina, quinsy, sore throat. [Lat. angina = sit/ware., de la angere = a strange, a sufo-c-a, sau gr. ankein = a sugruma} Inflamatie acuta a istmului gatului si a faringelui, inclusiv a "amigdalelor. A. cuprinde nu-meroase varietati, In functie de localizare si de natura infectiei. Ex.: a. tonsilara, a. faringiana, a. difterica etc. Termenul a. a fost utillizat In trecut pentru o serie de boli foarte diferite, care aveau drept caracteristica comuna doar Jena respiratorie Inso-tita de angoasa. In prezent, singura afectiune neinflamatorie pentru care termenul de a. a persistat este *a. pectorala. Mai rar, este utilizat tot ca o exceptie termenul *a. intestinala. ANGINA ABDOMINALA / angine abdominale / abdominal angina. V. angor abdominal (1). ANGINA DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina. [Jean-Baptiste Nreo/os Duguet, medic, francez. ia '}{6pitau\, dc. 'Eons, 1S37-1914.\ Semn patognomonic, dar tardiv al febrei tifoide: ulceratii mici, ovalare, superfidale, simetrice si fugace la nivelul pilierilor si valului palatin. Apare In perioada de stare a febrei tifoide, In aproximativ a doua saptamana de boala. ANGINA FLEGMONOASA / angine phlegmoneuse ; phlegmonous angina. Flegmon sau abces amigdalian. Uneori termenul denumeste si abcesul retrofaringian. 167

ANGINA HENOCH DIGITALA ANGINA HENOCH / angine ulc6ro-necrotique de Henoch / Henoch's angina. [Eduard Heinrich Henoch, pediatru german, 'Berlin, 1820-1910.} Sin.: angina ulceronecrotica (v.). ANGINA INTESTINALA / angine intestinale / intestinal angina. V. angor abdominal (2). ANGINA LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina. [Wilhelm Friedrich van Ludwig, cflirurg german, Stuttgart, 1790-1865} Inflamatie purulenta acuta care Incepe cu un flegmon al spatiului submandibular si survine de obicei ca o consecinta a unei infectii odontogene (periodontita molarilor inferiori, extractii dentare). PlanseuI bucal este ridicat, infiltrat, dur si foarte dureros, limba este Tmpinsa si ea In sus. Tumefierea, induratia si roseata se observa si la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare, avand tendinta sa progreseze In jos spre laringe, unde edemul glotic si compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstructie. ANGINA PECTORALA / angor pectoris, angine de poitrine / angina pectoris. Sindrom caracterizat prin crize de dureri constrictive la nivelul regiunii precordiale, acompaniate de *angoa-sa si, uneori, senzatie de moarte iminenta. Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retrostemal, cu iradieri In membrul superior stang, gat, mandibula, interscapular; b) circumstante; efort, emotie, frig, dupa pranzuri; c) durata: scurta (minute); d) raspuns rapid (1-3 minute) la nitroglicerina. Cauza a. p. este aproape totdeauna ateroscleroza arterelor coronare. Forme clinice de a. p.: 1) A. acuta coronariana febrila, cu semne clinice analoge celor de *infarct miocardic si cu semne electrocardiografice de ischemie, fara unda de necroza. 2) A. de decubitus, In care crizele survin spontan, noaptea, si sunt mai lungi decat cele din angorul de efort. Indica adesea iminenta unui infarct miocardic. 3) A. instabila, crize care se agraveaza rapid, devenind tot mai frecvente, lungi si spontane, Electrocardiografic se observa semne de ischemie, iar "coronarografia releva stenoza importanta, proximala a uneia sau mai multor artere coronare. Denumita si stare de rau anginos, a. i. are o evolutie grava, cu rise de infarct si moarte subita. Solutii terapeutice; *?ontaj coronarian sau *angioplastie. 4) A. intricata, coexista cu dureri de origine digestiva sau rahidiana. 5) A. reflexa, prin durere extracardiaca cu repercusiuni asupra plexu-lui cardiac sau a arterelor coronare. 6) A. spastica, prin contrac-tie segmentara a unei artere coronare si avand, In general, aspectui clinic al *a. de tip Prinzmetal. Sin.: angina de piept, angor pectoris, boala Heberden, stenocardie. •V. si sindrom de ischemie-leziune. ANGINA PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzirietal's angina, variant angina pectoris. [Myron PrmzmeInl, cordw-iog americon, n. 1908.} Forma de angina pectorala caracteri-zata prin crize dureroase foarte violente, spontane, prelungite, survenind de mai multe ori pe zi, uneori la ora fixa, dimineata si seara. Se acompaniaza cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiograma. In circa jumatate din cazuri, crizele se Insotesc de tulburari de ritm pasagere (extra-sistole, bloc atrioventricular sau tahicardie ventriculara), iar In o treime din cazuri a. p. se complies cu 'infarct miocardic. Sin.: angina vasospastica, sindrom Prinzmetal. V. si angina pectorala. ANGINA PSEUDOMEMBRANOASA / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina. Denumire generica pentru toate a. In care se produce un exsudat pseudomem-branos. A. p. tipica este cea provocata de bacilul Loffler, agentui patogen In *difterie. Mai rar, a. p. este produsa de streptococ, pneumococ sau stafilococ, fiind denumita In aces-te cazuri a. pseudodifterica. ANGINA ULCERONECROTICA / angine ulcero-necrotique / angina necrotica. A. survenita la debutui unei scariatine 168

ANGIOGRAFIE grave. Se caracterizeaza prin producerea unei placi gri de te-sut necrozat, a carui desprindere creeaza o ulceratie sange-randa, "cu tendinta de extindere In profunzime. Prognosticul a. u. este totdeauna grav. Sin.: angina Henoch. ANGINA VINCENT / angine de Vincent / Vincent's angina. [feim Hyar.inihe Vincent, bactinoiof) pi e.pidemio[og francez, prof&sor'Ca Saris, 1862-1950} Sin.: infectie Vincent (v.). ANGIOBLAST, s. n. / angioblaste, s. m. / angioblast. \Qr. angeion = POSi blastos = ge.mie.n} Celula embrionara generatoare a endoteliului cu destinatie vasculara. ANGIOBLASTOM, s. n. / angioblastome, s. m. / angioblastoma. [C)T. angeion = vas; blnstos = gennt.n; -onio.] Sin.: hemangioblastom (v.). ANGIOCARDIOGRAFIE, s. f. / angiocardiographie, s. f. / angiocardiography. [Cfr. angeion = vas; kcirdia = iniw.6, graphein = a scrie..] Inregistrare, cu o cadenta rapida, a unei serii de radiografii ale cavitatilor inimii si ale vaselor mari de la baza inimii, dupa injectarea unui *mediu de contrast, intra-venos sau direct In cavitatile cardiace drepte, cu ajutorul unei sonde introduse pe cale venoasa (cardioangiografie). In cazul a. sau cardioangiografiei selective, o parte din cavitatile cardiace, artera pulmonara sau aorta sunt opacifiate exclusiv prin injectarea in situ a unui mediu de contrast, In cursul *cate-terismului cardiac. ANGIOCOLECISTITA, s. f. / angiocholecystite, s. f. / angiocholecystitis. [CfT. cingeion = vas; khole = bil&i kystis = sac, vezica., -ita.} Asocierea unei *angiocolite cu o "colecistita. ANGIOCOLECISTOGRAFIE, s. f. / angiocholecistographie, s. f. / angiocholecystography. [Cfr. angeion = vas; khole = Bita, kystis = sac, 1'e.zica,; graphein = a scrie.] Sin.; colan-giografie (v.). ANGIOCOLEGRAFIE, s. f. / angiocholegraphie, s. f. / angiocholegraphy. [Cfr. angeion = vas; khole = biia, graphein = a scrie..] Sin.: colangiografie (v.). ANGIOCOLITA, s. f. / angiocholite, s. f. / cholangitis. [Cjr. angeion = vas; kolon = mtestin gros, -it5] Inflamatia canalelor biliare, extra- sau intrahepatice, In mod obisnuit din cauza unei obstructii mai mult sau mai putin complete a cailor biliare principale, eel mai frecvent asociata unei coledstite litiazice. Poate surveni si In isursul unei maladii infectioase (ex.: In cazul fe-brei tifoide). ANGIOFLUOROGRAFIE, s. f. / angiofluorographie, s. f. / angiofluorography. [Gr. angeion = vas; spat finer, pe. care. sa odservat prima data fenomenu[ de fiwr&scmta., din (at. fluor, -oris = curgere, fiuor; gr. graphein = a scrie.] Procedeu de obtinere a imaginii fundului de ochi dupa injectia intrave-noasa de *fluoresceina. A. permite punerea In evidentS a vaselor retiniene si coroidiene. ANGIOGENEZA, s. f. / angiogenese, s. f. / angio-genesis. [Cfr. angeion = vas; genesis = producm, de. la gennan = a produce.] Elaborarea de catre *endoteliul vascular a unor vase not. Acest proces fiziologic este implicat si In cresterea unor tumori diverse (ex.: In cancerul mamar) si este stimulat de diverse *peptide angiogenice, fiind inhibat de *steroizi, *heparina si *interferon. ANGIOGENINA, s. f. / angiogenine, s. f. / angiogenin. [C,r. angRion = vas; gennan = a produce.; -ina.] V. proteine angiogenice. ANGIOGRAFIE, s. f. / angiographie, s. f. / angiography. \Cjr. angeion = vas; graphem = a scrie.] *Radiografia vaselor sanguine dupa injectarea unui *mediu de contrast. V. angiografie numerica. ANGIOGRAFIE DIGITALA / angiographie digitale / digital angiography. Sin.: angiografie numerica (v.).

ANGIOTENSINA. -oma. f. V. f. angeion = vas. ANGIOSARCOM.. gr. In cazul vaselor mari. s. m. 2) A. ANGIOLOGIE. heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a. / angioscintigraphy.} Denumire generica pentru afectiunile vasculare. ANGIOMATOZA HEMORAGICA FAMILIALA / angiomatose hemorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease. ANGIOSTOMIE. din gr. Poate consta In sutura. gr. hexa-peptid (aminoacizii 3-8 ai a. e. f. / angiotensin. [Cyr.] Studiu scintigrafic al inimii si vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emitator de radiatii (ex.: angiotonina si h. Ill. -oma. s. / angiomyoneuroma. f. de la nekros = moarte.: sindrom Cobb (v. s. II. gr. -ma. s.. adj. ANGIOSTENOZA. Au fost descrise mai multe a. apoi convertita Intr-o serie de cifre de un calculator (digitali-zare sau digitizare). s. I este un decapeptid care. [Gfr. s. s. tendere = a wtind'e. ANGIOPLASTIE TRANSLUMINALA PERCUTANA / angioplastie transluminale percutanee / percutaneous transluminal angioplasty. stoma. este un factor patogenic In unele afectiuni ca infarc-tul de miocard. caracterizata prin prezenta de angioame multiple caldficate situate pe fata interna a craniu-lui. [Gjr. angeion = vas. s. A. V. gennan = a. II este eel mai puternic vasopresor cunoscut. angiotonine. ANGIOM STELAT / angiome stellaire. angeion = vas. [(^r.: sindrom Bonnet-BlancDe Chaume (v. ANGIOSPASTIC. angeion = pas. n. endocrinol. angeion = vas. V. f. s. Sin. \Cjr. s. -omd. Tip de a. Sin. angeion = vas. / angiospasm. mgustare.} *Necroza peretilor unui vas. poate determina o crestere a presiunii arte-riale. / angiotensine. s. angeion = vas.rtensina. IV. / angiostomie. 3) A. angeion = vas. / angiospastic. re-zulta din a. [Cfr. n. 4) A. dezobstructie. ANGIOPATIE. s. -oma. angeion = vas. n. f. plastos = modelat. dt la plassein = a forma. span = a trage. -inn. / angioplastie. n. prin crize de epilepsie. m. de la care pomesc arborizatii telangiectazice sub forma de "panza de paianjen". f. s. / angiome. / angiologie. / angiokeratome. / angioneuromyome. [Qr.: gamaangiografie.?(amina. [(77-. / angioscope. de la tendere = a mtinde. scrie.} Sin.] Procedeu chirurgical de refacere a continuitatii sau ANGIOTENSINOGEN de remodelare a unui vas. angeion = vas. I). ANGIOSCINTIGRAFIE. m. s.] Tumora benigna formata din fibre musculare netede si numeroase vase.ipe. angeion = vas. Sin. tendere = a mtinde. / angiokeratoma. A. calitatea foarte buna a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator. A. / angiomyome. scintilla = scantde. n. dilatare.: 1) A. -oza. ANGIOMATOZA. angeiologie. [Qr. Procedeu de dilatare a unei artere Ingus-tate cu ajutorul unei sonde cu balonas. / angiostenosis.. ANGIOSPASM. [CJT. ANGIOTENSINAZA. retinopatii etc. skopos = observator. logos = stiinta. / angiopathie.: ""'Tc) introdus In circulatia sanguina prin injectare. Ill si actioneaza prin intermediul receptorilor AT.-globulina de origine hepatica. Sin.] *Sarcom rezultat prin proliferare celulara derivata din elemen-tele conjunctive ale vaselor sanguine. o actiune la nivelul sistemului nervos central si periferic. / angioplasty. / angiology. element precursor al *angio-tensinei.: boala Rendu-Osler (v. 169 . 'in continuare. / angiotensinogone. de la.] Ingustare a vaselor sanguine. const. spustikos = care trcye mauntru. de asemenea. ANGIOMIOM. Se disting mai multe forme circumscrise sau difuze. angeion = vas. I). sub actiunea 'enzimei de conversie. Avantaje: evitarea punctiei si a cateterismului arterial. hypertensine. [Qr. [Qr. s.] Boala. anterioare. care stimuleaza secretia de aldosteron a suprarenalei si exer-dta.). boala Lindau. s. ANGIOKERATOM. / angioscintigraphie. s. / angioscope. provoaca inactivarea prin hidroliza a *angiotensinei II.] Studiul vaselor si al afectiunilor acestora. / angiospastique. ANGIOM. pathos = 6oa[a. s. -alos = jfura. cu accen-tuarea contrastului vaselor opacifiate si stergerea umbrei tesu-turilor vecine. incorda. hypertensin. [Qr. tensvs. retiniene etc. cutan^e / Cobb's syndrome. naevus vasculaire / spider angioma. ANGIOMIONEURINOM. nekrosis = mortificare. a mcorda. spasticufi. m. angeion = vas. s. ingust. m. s. ANGIONECROZA. tumora glomica (v. si tab. s. -oma. spasmos = contracfte. [at. s. f. s. tensus. di la. s. congenitala sau dobandita. s.. s. f. ungeion = vas. / angiosarco-ma. m.).. accidentele vasculare cerebrale. adj. ANGIOMATOZA CEREBRALA / angiomatose cerebrale / cerebral angiomatosis. / angio-tensinogen.r. se transforma Intr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a. Se manifesta prin a-rieratie mentala si. ANGIOPLASTIE. angeion = vas. f. manifestata prin formarea de *angioame multiple cutanate. Poate avea diferite localizari. f. si AT. stenosis = strdrntare. de [a skopein = a video. dezvoltata din celule endoteliale (angioendoteliom) sau din pericite (angiopericitom). s.} *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular. produce} Alfa. s. In scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp Intr-o operatie plastica. -oma.ANGIOGRAFIE NUMERICA ANGIOGRAFIE NUMERICA / angiographie numerique / digital angiography. si AT. m. [l^r.] Despre o boala care se Insoteste de spasme vasculare (*angiospasme). angeion = vas.] Spasm vascular care intereseaza 'in special arterele mid si induce o "ischemie localizata In teritoriul corespunzator vaselor afectate. / angionecrosis. ANGIOMATOZA RETINOCEREBELOASA / angiomatose retino-cerebelleuse / retinocerebellar angiomatosis. keras. a. II sub actiunea aminopeptidazei A si actioneaza tot prin intermediul receptorilor AT.] Enzima proteolitica prezenta In mod normal In sange si In diferite tesuturi. / angiomatosis. de [a. s. sarkos = came. keratos = corn. (at. f. II poseda receptorii specifid AT.. s. / angiostomy. angiotonin. [Qr. -ina'i gr. / angiotensinase. [at.). angeion = vas. -aza . f. s.. a. V. Semn cutanat sub forma de punct central de culoare rosu aprins. graphem = a. f.. / angiomatose. s. / angiotensinase.). n. f. Sin. angeion = vas. ANGIOMATOZA MEDULO-CUTANATA / angiomatose medullo. mys. [Cfr. s.] Leziune caracterizata prin asocierea unei proliferari vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermica cu hiperkeratoza. [C. tensus. / angiostenose. (cu subtipuri). cu originea In capilarele sanguine (*hemangiom) sau limfatice (*limfangiom). f. m.'. adesea congenitala sau genetica. In regiunile temporala si occipitala. sin. ANGIOTENSINOGEN. rezulta din a. neuron = nerv.] Deschidere chirurgicala a unui vas sanguin. Procedeu radiologic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast. [at. f. myos = musctii. angeion = vas. f. / angiopthy.] Tumora vasculara circumscrisa. [Termenut a rezultat din doua. s. myos = musclii. sarx. / angiospasme. mys. ANGIOMATOZA FACIO-RETINO-TALAMO-DIENCEFALICA / angiomatose facio-retino-thalamo-diencephalique / neuroretinoangiomatosis syndrome. s. si boala Fabry. Imaginea cap-tata de o videocamera este transformata In semnal electric. ANGIOSCOP. / angiosarcome. meningiene. [at. s. f. / angiomyoma. / angioma. a. n. frecvent. a nwd'eCa.] Produs al actiunii *reninei asupra *angiotensinogenului. I) denu-mit a. dt la. \Qr. m. stenos = strd-mt. a mcorda. f.: angiografie digitala. / angionecrose. Imaginea este apoi restituita.

Aceste reactii. f.] Enzima care catalizeaza scoaterea apei dintr-un compus. \Cjr. prin 'casexie sau infarct intestinal. ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdomina-lis. hydor. ion = migrator. rasuflare} 1) Organism viu. ca si In microscopia optica. de circa 30 kDa si rol esential in mentinerea echilibrului acidobazic. adj. [(yr. ANIZEICONIE. abdomen. ANHIDRAZA CARBONICA / anhydrase carbonique / carbonic anhydrase. ANHIST. on priv. 2) In particular. in arafia. f. / anisocytosis. radicalii acizi sunt a. ANIZOCORIE.] Sin. opos = vaz. adj. [Aiders /ens Angstrom. incolor.] Intoxicatie cu anilina.. in ara6a -ainil. adj. khroma. / aniseikonia. ANGSTROM. cu aplatizarea *curbei Price-Jones). / anguish.priv..\ 1) Senzatie de con-strictie In regiunea epigastrica. b) a. an -priv. s. s. fie din insecuritatea sa la amenintarea Neantului (Heidegger). an • priv. Carboanhidraza. / anilingus [Lot.. / Angstrom. eikon. 2) Atom sau grup de atomi cu sardna negativa. m. anus = smut.] 'Ametropie asimetrica: viciu de refractie cu forma si grad diferit la cei doi ochi. s. [Qr. 2) In filosofia existentiala (existentialism): stare de neliniste care rezulta la fiinta umana fie din libertatea sa si presentimentui greselii posibile (Kierkegaard). n. f. s. cu formula CeH5NH2. an . / anilingus. s. Poate fi anatomica (congenitala sau dobandita). ingust. -atos = cu[ciare. si se manifesta prin fenomene nervoase. / anhedonia. hematologice (anemie) si tulburari digestive. Simbol: A. angor abdominal (2).. considerate de origine neurovegetativa. f. In anemiile hemolitice.] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pentru un tip celular definit. imperceptibila. Ant: izeiconie. / aniline. an . / angulus.: a. metron = masura. ANHEDONIE. f. / anisocorie. uneori fortata. on . / anisochromie.. pentru angor abdominal (v. isos = egal. s.: angina abdominala. s. ikteros = gai6enare... / animal.. -oris = piept. In fabricarea de cer-neluri si vopsele. s.).1 nm. relativ mica. f.] Cu referire la un corp care prezinta proprietatea de anizotropie (v. s. s. si apa.. ANION. / anilism. 170 ANIZOTROP ANILINA. In compozitia sarurilor. patologica reprezinta consecinta unei inegalitati de refractie Intre cei doi ochi. Var pentru anilism (v. s. s. s. cu maduva spinarii sectionata. caruia i s-au extirpat hipofiza si pancreasul.: angina intestinala. V.] Sin.] Absenta sau insuficienta transpiratiei. 1814-1874. \Lat. lui Houssay.). de la trepein = a intciarce. s. an * priv. / anisocytose. s. / anisophorie. inteslinum = intestw. / anisometropie. {Cjr. an • priv. spinal. miscari voluntare si necesi-tand pentru existenta oxigen si hrana organica. fiziologica. [Lat. Anilm de [a Anil = indigo. plasmatici sunt dorul (Cr) si a. {Qr. cu Jena respiratorie si cardiaca. histos •= tesdturd. angiiilla = fipar. Poate fi profesionala sau accidentala. ANILINGUS. 2) A. s.) Aberatie" sexuala constand In excitarea anusului cu limba sau cu buzele. [Qr. rotator. ANICTERIC. / aniline. f. isos = egoi. / anhidrosis. cu rol In vederea stereoscopica. ANHIDROTIC. e) a. hiperfagic. transgenic. (a anguis = sarpe] Sin. ANGULUS. din iat. 2) Care apar-tine organismelor. / angle. s. -onos = imagine] Inegalitate a imaginilor percepute de fiecare din cei doi ochi. tesut. f. / anhi-drotic.] 1) Durere abdominala paroxistica si angoasanta.] Inegalitate pupilara. f. angor intestinal. adj. deci fara comuni-care cu creierul. de Ca inIcfitinus = interior. [Cfr. Are M.\ Inegalitate a coloratiei globulelor rosii. Sin. ANILISM. Var. s. adj. ANILINISM. Insuficienta circulatorie este provocata de aterosderoza obliteranta a originii arterei mezen-terice superioare. / anicteric.: *izocorie. n. \Lat. [Cjr.. ANGOR ABDOMINALIS. angustia = loc strdrnt. este utilizata ca baza pentru obtinerea de numerosi derivati utilizati In calitate de coloranti In industria textila. asociata frecvent cu stenoza trunchiului ce-liac si a arterei mezenterice inferioare. d) a. \C. n. obtinut Indeosebi din nitrobenzen. s. -oris = sufocare. acuta sau cronica. care a fost tratat m conditii asemanatoare celui supus experimentarii. / anguillula. a tainui si omen. / anhistic. / anicterique. s. -ism. A. acompaniaza formele severe de *anxietate. AN IZO METRO PIE. ori functionala Cin diferite boli).r. -oris = sufocare. ANHIDROZA. ops. m. [QT.). produs aromatic utilizat ca baza pentru numerosi coloranti.. f. s.] Lichid uleios toxic. f. s. angle. ANIZOFORIE.: Strongyloides (v. s. s. f. / animal. ANIZOCITOZA. stare de rau general. m. / anhidrotique. Evolutie. din cauza distantelor diferite ale aceluiasi o-biect fata de cele doua retine. abdominalis. s. transgenic. se recomanda Inlocuirea sa cu unitatea nanometru. -a]-nil. ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris. adj. ANHIDRIDA CARBONICA / anhydride carbonique / carbonic anhydride. vedere. / anisotropic. a se comporta} *Strabism latent. adj. obser-vata In aortita abdominala. adj.: coexistenta de *macrocite si *microcite.nspira. s.). ANIZOTROP. / angoisse. f. m. cu nucleui ventromedian al hipotalamusului distrus. / anhiste. an -priv. surve-nind In general dupa mese. ca o consecinta a hemolizei. hidros = tra. = celutd. s. [^r. / Angstrom. n.. lingere = a /inye. enzima care scindeaza reversibil acidul carbonic In CO. de (a anima = suflet. Bioxid de carbon (v. / anisophoria. [Lot. on -priv. / anion. adj. fizician fi astronom suedes. Principalii a. s. [C/erm. s.: unghi (v. f. -inis: posibii de la abdere = a ascunde. ](^r. an * priv. deoarece are M. f. f. de la Anil = indigo. adj. pectus. anger. s.. [Cjerm. s. kyiof. f. s. isos = egai.i icier} Care nu se msoteste de *icter.i isos = egali kore = pupita.). m. / anguillule. s.. angu-lus = ungfii. [Cfr. ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis. s. Conform SI. -ozo. angoisse. animal. f. ANIMAL. / anhydrase. / anisochromia. f. Var. hydatos = apa. 2) Criza dureroasa cu sediul In regiunea mediana a abdomenului. angor.] (Medicament) care diminueaza secretia sudorala. -ozo . / anhidrose. phorein = a se simti.). ana = m sus. Ant. isos = egal. / anhydrase. ANGUILLULA. anhistous. m.tie. -oris = sufocare. f.} 1) Ion Incarcat negativ care In timpul electrolizei se deplaseaza catre anod. s.: anilinism.. c) a. se acumuleaza 'in plasma sanguina si trece m urina. avand senzatii. m. / anilisme. f. bicarbonic (HCO^). hidros = transpiratie. f.] V. / anisotrope. de valoare mica. coif} Sin. trope = Intowcere. Se deosebesc: 1) A.ANGOASA ANGOASA.. m. ANIZOCROMIE. / anisometropia. Este prezenta In cantitate mare In eritrocite. ANHIDRAZA. angor. Se formeaza prin disoderea unei molecule de electrolit. / anhedonie. [Lot. [Lot. s. unde contribuie la procesele de transport si transfer ale CO.•priv. accelerarea respiratiei si pulsului. / anion. Anilm. f.. isos = egai.). / anisocoria. -minis = preve-stire. n. Var. s. de control. Animalele constituie o sursa importanta de modele experimentale: a) a.: angina pectorala (v. determinata de o insuficienta cir-culatorie intermitenta a intestinului.} Unita-te de lungime egala cu 1010 m sau 0. animal = fiintS vie. v.). si anilism. / aniseiconie.. m. egal cu 109 m. de (a ienai = a merge. \'Jr. Sin. an -priv.: acelular (v. f. -oza. . an • priv.i hedone = piacere} Lipsa completa a placerii 'in cursul unor acte care m mod normal o stimuleaza. [^r.priv. isos = egal. s. eterogenitate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex. de.

s. drum. on . nepericulos si. / anophthalmos. termenul este putin utilizat. s. [Lat. / anorchidie. f.). m. / anisotropia... care a studiat si daltwumul. onoma. / anode. s. ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton. f. [Cjr. de [ege.} Absenta tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea. s. ab = indepartat de.] Indiferenta afectiva pe care un subject o manifesta fata de o stare patologica proprie. -ale.: anorexia nervosa. f. orexis = apetit. Este de o rezistenta extrem de mare la trata-mente.ma. utilizat In cura de slabire cu precautiile de rigoare. lat. / anorganique. on -priv. manifestata prin hipotricoza si hipohidroza.idan fi naturalist engie-z. V. din [at. ANOMALIE.. odyne = durere} Despre remediile destinate sa calmeze dure-rea si care nu actioneaza asupra cauzei unei anumite boli. anomos = nereguiat (an .) In functie de directie. / ankyrine. f.. s. f. ANOPIE. -ina. anomaliu = tte.. lat. ANOPSIE. s. de la. 2j a . este uneori conventionala. f. s. f.] "Cecitate temporara care apare In cursul variatiilor rapide de viteza (crestere sau reducere) sau In cursul acrobatiilor. Se sustine ca a. dilata-bilitate.i ophthalmos = ochi} Absenta congenitala a ambilor ochi. situate In afara intervalului m ± 3T pot fi denumite variatii singulare.: aberatie cromozomiala (v. [Gjr. determinate pe un esantion reprezentativ din populatie).2T. Var. adj.: anorexie mentala (v. an .. s. orkhis. organum. In acest caz. / anormal. s. pentru anchilostomiaza (v..). / anodin. aorma = reguid. diferite tipuri de 'Plasmodium (faldparum. -ykhos = unghie.. adj. de care.priv. s. / anode. f. ANORHIDIE. ANOREXIE MENTALA / anorexic mentale / hysteric apepsia. poate fi observata si In cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare moleculara. [Gfr. A. sau mineral. Prin extensie. gr. ANOFEL. an .] Absenta completa a dintilor temporari si a dintilor permanent!'. tinand seama de sensul curent al cuvantului. A. 1) an . aspect. hodos = cole. s.priv. ANORMAL. / anomie. f. s. organon = instrument.. 'M'anc Hester. adj. an . odous. Sin.: fosfor a. / anorexia. nosos = fioala-'i diaphoria = difer-e.] Electrod pozitiv. vivax. s. / abnormal. f. 'agnozie vizuala.: protanopie (v. iar cele infe-rioare lui m . este expre-sia unui dezechilibru psihopatic. s. / anosmie. [C?r. [QT. adj. Evolutie imprevizibila. cHimist. s. / anorchia. f. conductivitate electrica..priv. / anonychie. d wufi sufere-a. s. ANODONTIE. / anopie. f. 2) Absenta respectului pentru legi si reguli specifice diferitelor institutii. gr. / inorganic.. gr. / abnormality. Apare Indeosebi la tinerele Intre 15 si 20 de ani determinand amenoree si scadere In greutate care poate ajun-ge la 'casexie. ANODIN.. Diminuare sau abolire a alimentatiei prin refuzul hranei sau pierderea apetitului. f. octontos = dinte. congenitala sau dobandita.). f. / anophtalmie. \Gr. profesor la. anorexie mentala. [Qr. si monorhidie. iar cele situate In afara intervalului m ± 4T. [Qr. opos = vas. s. uneori. prin extensie. s. f. si normal. variatiile unui caracter situate In afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului si T abaterea standard. / ano-sognosia.). ale unor agenti infectiosi: arbovirusuri. {CJT. cu hipermetropie (v. De-vierile superioare lui m + 2T ar fi a. 2) Absenta vederii. spre deosebire de *monoftalmie. (in .r. V. hemiplegie stanga In cadrul 'sindromului Babinski. ana = fn sus. 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ. gf. {Qr. an priv. / anomia. anopheles = vdta.nf:d.priv. nosos = 6oala. |^r. adj..a produce. \(^r. Desi ar putea prezenta interes. / anopsia. onyx. s. ANOMALIE CROMOZOMIALA / anomalie chromoso-nique / chromosome anomaly. s. 2) Medicament destinat reducerii senzatiei de foame. isos = ega[. de [a trepein = a inloarce. ops.. a . / Anopheles. fara importanta. V. observata la bolnavii cu tulburari psihopatice. prin exces. V. s. ANOSOGNOZIE. -e. In 'isterie sau In relatie cu un conflict familial.: un suflu detectat la auscultatia inimii care exista fara leziuni orificiate sau mio-cardice. nomos =• allied availd forf. f. ANOD. malariae si ovale).. anorexia nervosa. benign. s. f. an -priv.i nomos = obttd avdnd forf. functiei sau comportamentului "normal. f. ANOREXIE. n. / anosognosie. ANONICHIE.tor.). ideal cristalele. care apartin subfamiliei Anofeline (Anophelinae).] 1) Element chimic neinclus Intr-o molecula ce contine carbon.d de (ege)} Modificare patologica. care nu respecta norme sau legi. / anodontia. ANOFTALMIE. ANOREXIGEN.. s. s. m. [Qr. / anomalie. ANOSODIAFORIE. Ex. a. s. m.] Proteina globulara (200 kDa) care leaga *spec-trina cu proteinele membranare integrate ("banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare. s. s. Ex. prin defect. adj. an • priv.. f. ma-sind. / anopia.te.priv. / anorexigene. / anorexiant. dependenta de contextui familial.} Care este contrar structurii. viteza de propagare a sunetului. gnosis = perrepere. / anodontie. "hemianopsie etc. anomalous. a luminii etc. A. este foarte frecventa In cazul alterarii functiilor denumite simbolice: *afazie Wernicke. de obicei "congenitala si *familiala.reguiarita. Wucherena bancrofti. / ankyrin. m.} 1) Care diminueaza apetitul. [John Dalton. pozitiei. f. osme = miros. gennon . Bra urmari. apsis = vedert. Indeosebi a formei sau structurii unei formatiuni anatomice si. / anosodiaphorie..priv. -atos = denumire. ankyra = awora. si anosognozie. indolor. prin Intepaturi. S-a propus sa se considere a. s. / anorexie. ar putea fi In relatie cu 'sindromul Simmonds. 3) Uneori sin. cu pastrarea capacitatii de a ANOSOGNOZE Ie recunoaste si utiliza. f. / anisotropie.] Absenta simtului odoratului (mirosului). eel mult in cadrul 'sindromului Babinski. ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia ner-vosa. orexis = apetit. adj. \Gjr. Include un numar mare de specii de tantari (circa 300). an • priv.1) la analiza proteinelor membranare prin *electroforeza In gel de poliacrilamida. / Anopheles. s. ANOMIE. -aux. Limita Intre normalitate si a. / anosodiaphoria. an • priv. 1766-1844} Sin. f. s. de la gnonai = a cunoaste} Termen ce desemneaza igno-rarea sau nerecunoasterea de catre un bolnav a tulburarilor sale. vedere} Termen relativ vag cu urmatoarele sem-nificatii: 1) Absenta sau starea rudimentara (malformatii) a ochilor. f. / anodyne. f. m. [Cyr. on -priv. ANORGANIC. }C. f. care Inseamna absenta congenitala a unui ochi. si a pozitiei acesteia. Se gaseste In banda (4. cunoastere. anomaly. 171 . [Lat. anomalus.] 1) Forma de *afazie In care pacientui este incapabil sa denumeasca obiectele. asociata uneori cu *displazia ectodermica ereditara. fiz. ANOSMIE. f.priv. monstruozitati. s. psihopatie.] Calitate a unor corpuri cu structura interna ordonata (ex. Poate fi periferica (leziuni la nivelul zonei olfactive) sau centrala (leziuni ale scoartei cerebrale). adj. ANKILOSTOMIAZA. V. Nemato-cere.] Diminuare marcata sau pierdere a apetilului. s. f. trope = intoarcere. s.ANIZOTROPIE ANIZOTROPIE.priv. a • priv. f. s. f. Femelele (hematofage) sunt vectoare. a. / anopsie. / anonychia. / anosmia.} Gen de insecte (tantari) Diptere.priv. Sin. cu exceptia celor din sistemul cubic) de a prezenta o variatie a proprietatilor lor fizice (coeziune. Sin. -idos = testicuf} Absenta congenitala a ambe-lor testicule la un subiect cu cariotip XY. [Qr. ANKIRINA.a. [Gfr. orgtinikos = referitor la un instrument.. organicus. rezistenta la tractiune.

adj. [Lat. versum. de [a gradi = a merge.). anterior = mai mainte. s. a inamta. \Qr. / anteflexion. hypo = sub.priv. 4) a.: 1) A. f. [Lat. s. s. [Qr. 3) A. de ia phyeia = a create.] 1) De-viatie anterioara. n. s. \Lut. v. / anteversion. A.. ago-nistes = [uptdtor. lat.} Deplasare globala a unui organ 'anterior. fenomene sau substante. uteru-lui Inseamna deplasarea Inainte a uterului Intreg. [Lat. [Lat. gr. s. m. -onis = punere. de ia natus = nascut fi nasci = a se no/ite. NA: ansa. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neutralizare. anoxyemie. A. an . al carui corp este flectat Inainte si formeaza un unghi de 100-120° cu axa'colului. / antacid. a nou-nascutului. a. ftiinpifica ovulum = ou mic. a. rezulta prin competitia de legare la acelasi tip de receptor. helix = fpirald. adj. s. ANTE MORTEM. ANTAGONIST. ANTEHELIX. s. Se pot distinge: 1) a.: a. ANTEPOZITIE. m. prin flectare.. biochimic. / anterieur. organ. / antagonisme. ceea ce Inseamna ca se va exprima efectui substantei cu concentratia moleculara mai mare. ago-nisti si a.} V. ante = mainte. ae ia anti = contra. ANTERIOR. f. adj. [Lat. mart. 2) Exagerarea anormala a *anteversiei uterine.] 1) Care se opune acizilor. prin dimi-nuarea rapida a continutului de oxigen din sange. n. partiali. antagonisma = pozifie. Marginea convexa a a. s. In aces-te conditii. / anterograde. |br.] 1) Mis-care In sens anterior. s. / anoxie. ANSA INTESTINALA / anse intestinale / intestinal loop. gr. / antagoniste. ca mijioc pentru insertie si Ie furnizeaza nervi si vase sanguine. activat de prima si inactivat sau blocat de a doua substanta. este libera In interiorul cavitatii abdominale. a. de ia antecedere = a preceda (ante = mainte. 4) A. f. f.] V. ante = mainte. / antagonist. necompetitiv: reactie prin care se Tmpiedica o etapa care preceda formarea complexu-lui *agonist*receptor. Intre cele doua extreme. ANTAGONISTI DE CALCIU / antagonistes de calcium / calcium antagonists.. Ex. de la ponere = a pune. m. [Lat. [Qr. rau de munte. m. ante = inainte. f. s. ANSA HENLE / anse de Henie / loop of Henle. NA: antebrachium. dim. s. situata anterior fata de "helix. oxys = acm. s. ante = inainte.. s. prea flectat Inainte. Sin. 3) a. histo-toxica. ANTEROGRAD.] Segment al membrului superior cuprins Intre cot si pumn. termen prin care se precizeaza pozitia unei formatiuni situate Inaintea planului frontal. Prin a. NA. neonatala. / antehypophyse. brakhion. rezultat al fluxului sanguin capilar inadecvat. de altitudine v... / anthelix. [Cjr. anteflexie si anteversie.. profesor la Zurich.rm. utilizat pentru In-samantarea mediilor de cultura cu bacterii.priy. 3) a. treapta. cu care este asociata.] 1) Despre un muschi a carui actiune este opusa actiunii altui muschi. / history. poate desemna a •hipoxemie deosebit de severa. f. / anterior.: blocante de canale calcice (v. s.. Pentru comparatie. ANTE PARTUM.} 1) Curbura anterioara exagerata a unui organ sau segment de organ. In principiu. ineL] 1) structura anatomica In forma de bucia sau inel. NA: pars distalis adenohypo-physeos.an. -atos = sange. a aportului de oxigen la nivelul unui tesut. f. microbian: relatie In care o specie microbiana exercita o ac-tiune defavorabila asupra uneia sau mai multor spedi micro-biene. anularea sau inversarea efectelor lor. ANTALGIC. [Lat. -e. s.: amnezie a. 2) Care se produce de la un moment dat. / antecedents. / anthelix. / anoxemie. care con-serva curbura sa normala. hucid. ANTAGONISM. ce poate avea ca rezultat diminuarea. flexio. desi se leaga la un 'receptor. Sin. s. s. Ex. fami-liei sale (a. dar termenul este utilizat frecvent In locul celui de "hipoxie. prin insuficienta acuta a fluxului sanguin coronarian. m. an . ANTEBRAT.. / antalgic. organe. ANOXEMIE. 2) A.ANOVULATIE ANOVULATIE. . partial: ventral. competitivi sau blocanti Tmpiediti5 172 ANTIACID accesul 'agonistilor la receptori.. adj. 2) a. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substante (ex. / antenatal. ce declanseaza raspunsuri de intensitate scazuta. / anox(a)emia. ereditare sau eredocolaterale). / anteversion. m. gr. se diminueaza sau se anuleaza efectele unor actiuni. s. de in ovum = ou.} Proe-minenta curba a pavilionului urechii. positio. [Friedrich Gusttiv Jukob Uenie. Fiecare dintre cele 15-16 curburi. ansa toarta. axul corpului uterin. ca o consecinta a unei opriri a circulatiei sau a unei *anoxemii. ANTEHIPOFIZA. / anterograde.. -onos = Brat. Legarea se produce conform *legii maseloc. s. f. adj. / anoxia. / anteposition. / anovulation. for-meaza un unghi ascutit cu axa colului.\ Stricto sensu absenta totala a oxigenului. f. prin perturbarea utilizarii tisulare a oxigenului. sunt cuprinse Intre cele doua foite ale mezenterului. anterior = mai mainte. ANSA. ANTEFLEXIE. adj. medicamentos: actiunea a doua medicamente administrate Tmpreuna. ante = inainte. anti = contra.} Termen discutabil. s. / antalgique. astfel Incat. ane-mica prin scaderea concentratiei de hemoglobins sau a nu-marului de eritrocite din sange. [Lot. avand ca rezultat o extractie anormala a oxigenului. de ia flectere = a wdoi. s. s. n. a unor organe fata de pozitia lor anatomica normala. f. 1809-1SS5. s. ante = mainte. f. anti » contra. i. n. 2) Despre un sistem. adj. / antiacide. / anteposition. pi. 6) a.\ Absenta "ovulatiei. de ia vertere = a wtoarce.} Locutiune latina semnificand Inainte de *moarte. m. / avant-bras. f. feno-men sau substanta care se opun unei anumite actiuni. f. [Lat. adj.: medicament sau molecula hormonala endo-gena) de catre o alta substanta.. / anse. la nivelul partii lor concave. fulminanta. adj.priy. fir metalic (platina) ter-minat cu o bucia si fixat pe o tija metalica. 'JCeide(6erg fi Gjottingm. de Ca parero = a nafte. Tipuri de a. / antagonism. / anterior pituitary. m. de regula localizata. exista un spectru larg de agonisti si a.] Locutiune latina semnificand Inainte de "travaliu. [Qr. ANTEVERSIE. ante » mainte. Cat. agonizomai = a iupta fi agon = iuptd} Opozitie redproca Intre doua actiuni ale unor sisteme. s. comparativ de [a ante = inainte. -ntis = antecedent. ANTIACID. n. mio-cardica. s. o?(igen. anthelix. cedere = a merge} Toate faptele sau circumstantele anterioare unei boli si care privesc: 1) starea de sanatate a subiectului examinat (a. s. f. Medicament cu aceasta proprie-tate. personate). ANTECEDENTE. ante = mainte. tratament a. eventualitate practic imposibila. familiale). antugomstRs = oponent. anatomist ge. pi. ANTENATAL. 5) a. care Ie servesc. [Qr. f. 2) a. deoarece stricto sensu Inseamna absenta oxigenului din sange. [at. natalis = de naftere. / anteflexion. A. comparatip de [a ante = mainte} In anatomie. n. partus = nafte-re. baima.. s. antecedens. brachium. -onis == mdoire. s. gra-diis = pas. ante = wainte. de ia anti = contra. antihelix.: pozitie a. adj. i. adj. [Lot. hipofiza. stagnanta. acidus = aero.] Care calmeaza durerea. s.] Care preceda 'nasterea. / antenatal. In sens propriu reprezinta o Intrerupere. ascendentilor sai (a. 2) In bacteriologie. ansae. / loop. afgos = duren. / forearm. pi. ANOXIE. 3) Substanta care. / anovulation.. competitiv sau necompetitiv. [Lot. Ex. oxys = acrui o\igen. In forma de U. 7) a. pe care Ie des-criu jejunul si ileonul. an . [Lot. s. tub urinifer si nefron. a carui presiune scade In tesuturi. f. adj. 2) Termenul este utilizat frecvent cu re-ferire la orientarea normala a uterului. -rtis » moarte. nu declanseaza reac-tiile de raspuns celular. physis = creftere.

s. concep^ie. [at. n. s. convul173 . anti = contra. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. f.: a) stabilizante sau anestezice ale membranei. gennan = a produce. antisecretorii gastrice. anti = contra. n.. adj. ANTIARITMIC. s. adj. standard se studiaza efectui bacteriostatic al unui antibiotic dupa difuziunea acestuia In geloza (unde este cultivates bacteria) pornind de la un disc si se masoara concentratia minima inhibitoare. / antineoplastic. bias = viafd. anti = contra.. a. rezistentei sau sensibilitatii limita a susei. m. nitroimidazoli. actiune. rifampicine. ca si a analogilor sintetici ai acestora..\ Care Intarzie sau Tmpiedica coagularea san-gelui: 1) un agent fizic sau chimic introdus din exterior. / antibiotics therapy.: medicament a. n. adj. si agregarea eritrocitelor si a plachetelor. adj. Prin a. se utilizeaza sisteme automatizate de efectuare a a. 2) Substanta sau procedeu care previn sarcina prin Tmpiedica-rea *fecundatiei. anticorpi care neutralizeaza una din proteinele coagularii. adj. ci doar In tratamentui de lunga durata al *bolii tromboembolice. 2) Anticefaline sau antitromboplastine.] 1) Care se opune vietii. m. Grup de anticoagulante antagoniste ale *vitaminei K. [Cjr. s.priv. ergein = a [ucra.. glico-peptide. [Qr. Anticolinergic. [Cjr. s. s. careia Ti afecteaza cinetica. bias = viata... la ergein = a. / antiangineux. m. \Gjr. care inhiba doar in vitro formarea tromboplastinei.] Termen generic care defineste un tratament cu *antibiotice. ANTIAMARIL. de (a angere = a strange. andros = bCa-bat. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides. pentru unitatile medicale mari. anti = contra. / antibacterien. a . conceptio.. anti = contra. canal de sodiu. rhythmus. V. antifungice. [Cjr. m. s.] Tendinta unor boli de a debuta mai timpuriu si de a se prezenta sub forme mai severe de la o generatie la alta. / antiarrhythmic. ANTI-ANTICORP. In scopul determinarii sen-sibilitatii acesteia la antibioticele testate. r. prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice. (at. -e. anti = contra. adj. / antibiotic. anti = contra. [Qr. / anticodon. n. khole = 6iia. -enne. anti = contra. s. -onis = anticipatie. Familie de *antibiotice produsa de bacterii din genul Bacillus. de. b) cea mai mare parte a "betablocantelor adrenergice. V. ANTIANGINOS. s.] Procedeu de determinare in vitro a actiunii unei serii de antibio-tice asupra unei suse bacteriene. [Cfr. fata de "heparina. f. al!os = aitui ergon = iiicru. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagulants circulants / circulating anticoagulants. -onis = grcw\ ditate.\ V.. de (a therapeuein = a ingriji. adj. / anticholinergique. m.ANTIAGREGANT ANTICONVULSIVANT 2) Medicament cu aceasta proprietate. canal de potasiu. In functie de formula chimica. adj. antimitotice. Sunt eficiente Indeosebi Tmpotriva germe-nilor gramnegativi. ANTICONCEPTIONAL. / antiarythmique. capere = a [ua). n. adj. s. [Cfr. 3) Substante care interfera cu o reac-tie de coagulare. anti = contra.. anti = contra.) 1) Care se opune 'anginei pectorale. In prezent. ANTICANCEROS. alterata. o. V. / anticonceptive. adj.oagulare = a In-cfiega. se disting patru grupe de a. n. prezinta. a anticipa (ante = Inainte. din aceasta cauza.} Care se opune actiunii *hormonilor androgeni. m.} 1) Care se opune formarii de *agregate de globule rosii sau de trombocite In vase. spanioia amarillo = galften. / antiagregant. adj. anti = contra. determinate de *alergie. adj. / anticholinergic. adj. de (a anticipare = a o (ua Inainte. / polypeptide antibiotics. -cri = roc. cra6. 2) Denumire generica a medica-mentelor cu aceasta actiune. -oris = corp} Anticorp capabil sa interactioneze cu proteinele plasmatice si. c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului. anti = contra. / anticancereux. adj. pulmonare sau sanguine. Substante care inhiba coagularea plasmatica. s. adj. s. aggregare = a aduna [a un ioc. V.re.] 1) Care previne *sarcina... anticipatio. [at. ANTIAGREGANT. ANTIBIOTERAPIE. Sin. ANTICOAGULANT. anti = contra. s. / antiamaril. derivati de oxichinoleina. s. *midriatice si antiparkinsoniene.} (Substanta) care are actiune "bactericida sau "bacteriostatica. [Cjr. ankein = a sugru-ffia.. m. A.. 2) o substanta naturala care circula In sange. anti = contra.. adj.: heparina. contraceptive. s. ANTIANDROGEN. [Cfr. 2) Substanta care inhiba eliberarea de acetilco-lina sau blocheaza actiunea acetilcolinei deja eliberate. anti = contra. rezultand proteine non-gama carboxilate incapabile sa fixeze calciu denumite si PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists). / anticoagulant. therapeia = trata-ment. IX. m. / antiamaril. / antiallergic. bias = viatd. adj. adj. sunt utilizate ca *spasmolitice. cu anticorpii. macrolide. / antisludge.. s. s. a. exercitata Indeosebi la nivelul *aciditatii gaslrice. neutralizand activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare. m. mecanismut de actiune si efectele clinice. n. s.] 1) Despre o substanta care se opune actiunii "acetilcolinei. s. s. V. s. VII. / antibiogram. m. m. cancer. n. [Qr. adj. anti = contra. -e.. / antiallergique. antitubercu-loase. canal de calciu. s. / anticipation.. -euse. Din aceasta familie fac parte: *bacitracina. deci. / anticodon. ANTICODON. / antiandrogene. ia con-ccptare = a deveni msarcinata. s-au dezvoltat a. contraceptiv.. avantajul administrarii orale dar nu pot fi utilizate In urgente. antimitotic (2).. In ultima perioada.. n. (at. polipeptide.. s. pi. f. Int.rie. Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagu-larii. Triplet de oligonucleotide de ARNt care permite legarea de codonul corespunzator de pe o molecula de ARNm. dezinfectant. a sufoca. df. s. [at.. ANTIALERGIC. gramma = insc. si antibiotic. Actioneaza prin distrugerea membranei bacteriene. s. Ex. capabile sa Tm-piedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau sa Ie dis-truga (*bactericide). de [a baktcria = fiaston. m.. angina = sufocare. [Lot. si X ai coagularii este. -elle. [at.] Care se opune *febrei galbene. adj. / anticonvulsivant. s. tetracicline. [Qr. / anticipation.. n. si nu a actiunii clinice. -euse. Cat. s. care permite determinarea sensibilitatii. / antibiogramme. / antianginal. ANTICONVULSIVANT. Sinteza factorilor II.: antivitamine K. [Cjr. se alege antibioticul care inhiba eel mai intens dezvoltarea unei anumite bacterii confirmata ca fiind agent patogen al unei anu-mite boli. (^r.. / antiepileptic drug. ex. / anti-anticorps. ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants. [Cjr. de sin-teza. amino-glicozide. ANTIBIOGRAMA. *gramicidina si *polimixinele. / anticoagulant. V. ANTIBIOTIC. adj. a coagula. adj. / antiandrogen... / antibiotique. n. s. adj. s. n. sou gr. m. / anticonceptionnel. f. adj. In scop terapeutic. adj. [Qr. gr. bakterion. ANTIBACTERIAN. adj. anticoagulante circulante. rhythmos = ritm} 1) Care se opune tulburarilor de ritm cardiace. -ina. si antiulceros. f... m. corpus. antibiomimetice. Pe baza efectelor celulare. antiseptic. [ucra} (Medicament) care se opune mai mult sau mai putin complet manifestarilor generale. s. cuta-nate. m. / antiantibody. s. d) o serie de inhibitori de calciu.. *antiemetice. sunt grupate In familii: betalactamine. cu efecte asupra potentialului de actiune sau asupra perioadei refractare efective.. Indeosebi cu referire la medicamentele care Tmpiedica dezvoltarea anumitor microorganisme. oner. in vitro sau in vivo. ANTICIPATIE. m. s. s. 2) Denumire generica a unor substante naturale produse de catre unele microorganisme. aati = contra. Datorita acestor proprietati. / antibacterial. 2) Medicament pen-tru tratamentui *insuficientei coronariene. / antibiotherapie. dim.

A. "test Coombs etc.Tmpotriva mielo'antigenul Forssmann. 16) austri-ac. Au aplicatii albuminos (plasma). Apare m imunizarea persoanelor Rh negative cu hemoglobinuria paroxistica nocturna prin hemoliza mediata de sange Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos. prezenta in mod natural sau produsa in organism (sange sau ANTICORPI ANTINUCLEAR1 / anticorps antino-yaux ou antitesuturi) sub actiunea unui 'antigen si care poseda proprietatea nucleaires / antinuclear antibodies. anticorpi. pe care o inhiba exista In serul majoritatii pacientilor cu boala Hashimoto si la o numai prin fixarea pe situsul catalitic.) Substanta specifica. ANTICORPI ANTICARDIOLIPINA / anticorps anti-cardiolipine / ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOAME NONanti-cardiolipin antibodies. antieritro-citar. provocand fie pentru *granulomatoza Wegener. t. a. este in curs. detectabil prin proprietatea sa de aglutiperoxidazei sau a elastazei. Combinarea unui a. Se recurge la hepatita cronica activa. 19) A. anticelular. A. A. imuno-precipitare. hepa-tita cronica activa. termolabil. ori ca complement. Autoanticorpi circulanti Tmpotriva hormovarietate de a. / anticorps. antimiocard. anticorpi anticardiolipina. Rh. de natura proteica. 14) A. 11) A. anti-TPO. ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps monoclonaux / monantibody. Indeosebi ciroza biliara globulinemie Waldenstrom). hibrid.Q. Anticorp care. gen dintr-un amestec si pentru obtinerea unor *vaccinuri cu ANTICORP REAGINIC / reagine. fectioasa etc. sunt prezenti si In alte afectiuni: pusa In evidenta prin diverse reactii in vitro si in vivo. poarta *situsuri de combinare pentru anticorpii anti-ADN.: a. patoiog fi seroiog de engine. Forssmann. antinuclear reactioneaza cu cytoplasmatiques anti-neutrophiles / cytoplasmic antineudiverse structuri nucleare.: ACAN. s. Sin. premiut 9{p6e. a. plas-mei sunt cuprinsi Intr-un minat si anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine). (sau de a. m. nare a hematiilor de oaie. 4) A. 17) fizwio-gie. pe masura diversitatii *fosfolipidelor. umani monoclonal! fata de endo-toxina prezent In umori. [Qr.: reagina (v. fata WO-1950. si Int.] 1) Despre un medicament (. care precipita cu antigenul. Termenul este rand pentru identificarea extrem de precisa a unui anumit antidiscutabil. v. Tip de anticorpi anti-tisulari de a reactiona specific. in vivo sau in vitro. A. antitireoglobu-lina) antienzima. a.). care apar doar In conditii speciale. Familie foarte eterogena de barbitalul. descris ca entitate nosologica *sindromul antifosfolipidic. acidifiere. nici plasmodtar. Landsteiner / Donath-Landsteiner antibodies. antimitocondrie. Diversitatea a. de aceea. Abrev. Indue hipotiroidismul primar prin primitiva.} Tip de a. pana la denaturare. deocamdata fiind ANTICORP. reaginic. strict identici. Prezenta In circulate a a. f. HA-1A) pentru neutralizarea efectelor endotoxinelor.). actioneaza asupra antige-nului ca *aglutinina.: a. cu rol buna parte din cei cu hipertiroidie tireopriva primara sau boala patogenic In anemii hemolitice autoimune. natural. urmare a sarcinii incompati-bile).. sensibil la ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies. anticelula parietala gastrica. A. ce antiperoxidaza tiroidiana (v. Donath. cu specificitate dubia. midic anstriac. difera atat fiecare avand indicatii preferentiale 'in functie de tipul de prin structura cat si prin specificitate. foarte eficace. mononucleoza inreactii antigen-a. anti-tesuturi (autoanticorpi) care interactioneaza cu ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFILE / anticorps o serie de pro-teine musculare. 13) A. Inventarierea aces-tora *epilepsie.: anticorpi celulele tiroidiene 'in *tiroidita Hashimoto. fie stimularea functiei celulare. s. A.lupus anticoagulant") a fost asociata cu atacuri ische'mice care suprima crizele comitiale. cu antigenul sau specific poate fi marea "celulelor lupice). thyroxin antibodies. / antibody. perfect. cu hematii tratate In prealabil cu un ferment practice si In cercetare.: anticorpi 'in serul sanguin al diabeticilor tratati cu insu-lina si reactioneaza antitireoglobulina. Abrev. Producerea de a. cu aceasta. A. antimuschi noted. benzodiazepinele. antiinsulina apar Basedow-Graves. A. m. apartin Indeosebi IgG. de asemenea In *lupusul acut diseminat cat si In *poliartrita este esentiala pentru dezvoltarea reumatoida (reprezinta factorul Haserick. ca si implicatiile In patologie. detectabil m serul unor oameni (sau animale) normali. 12) A. Sunt prezenti m cat si cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex.tii yorl^ 1S6S-1943. propriu'asi (c-ACAN) sunt blocarea. 9) A. utilizati experimental (a. a. IgM sau IgA si indud: *lizina sau 'precipitina. reactioneaza cu structurile sarcolemale ale muschiului cardiac. bodies. Ex. 7) A. umoral. fara a modifica func. ciroza. Markeri sensibili (85 %) si specifid (95 %) anumiti receptori de pe suprafata unor celule. IgG care se leaga de A. s. 2) Medicament dintr-un grup cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adultii tineri. prezenti atat la padenti cu boala tiroidiana imuna. ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de Donathcare are un situs de combinare specific pentru un antigen. In primul proteolitic (tripsina). In prezenta antigenului sau specific se oclonal antibodies. sclerodermie. Nu exista a. 6) A.[ pentm A. A. au ANTICORPI ANTITIROXINA / anticorps anti-thyroxine / antifost detectati 'in car-ditele reumatismale. proveniti din acelasi *clon fixeaza si tl sensibilizeaza dar nu produce nici aglutinare. specific Indreptati Tmpotriva proteinazei serice neutre din granu-lele pentru antigeni din membrana celulara.ANTICORP ANTICORPI MONOCLONAU PENTRU LIMFOAME NON-HODGKINIENE sus. Cateva tipuri: ANTICORPI ANTIPEROXIDAZA T1R01DIANA / anticorps anti1) A./me. / reagin. ca mijioc de diagnostic In diverse boli infectioase. caracteristid lupusutut eritematos acut diselegare necovalenta cu antigenul. iar a. ce reactioneaza specific cu suprafata diferite-lor peroxydase thyro'idienne / anti-thyroid peroxidase antitipuri de celule. profesor dt medicinci interna la 'Vima. -oris c corp. antimicrozomali apar In tiroiditele autoimune si ANTICORPI ANTITIREOGLOBULINA / anticorps anti-thyroreactioneaza cu antigeni microzomali prezenti m cantitati mari in globuline / antithyreoglobulin antibodies.). antireceptor reactioneaza cu trophil antibodies. cu antigenul care reactioneaza cu antigeni situati pe suprafata nucle-ului corespondent. 5) A. care reactioneaza cu o enzima data. cu specificitate pentru antigenul antigenul P al eritrocitelor la temperaturi scazute si determina sistemului Rh (v. celular. varietate de a. de la convellere = a zdmncma. 15) A. fata de azurofile. de importanta exceptionala. Sin. sunt produsi de celulele *hibridoamelor. scaderea activitatii biologice a hormonilor tiroidieni. indud fenodes / antiphosphoiipid antibodies. v. anti-tesuturi (autoanticorpi) care reactioneaza cu nilor tiroidieni. reagina. de antigeni cu care organismul nu a venit anterior In contact.ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps antiphospholipitionarea fiziologica a sistemului nervos central. prezenti grup de globuline denumite *imuno-globuline. responsabil de for*imunitatii. perinucleah (p-ACAN) . variatiile de temperatura. proteinele mem-branei interne mitocondnale.: macroplasma 'in anu-mite afectiuni hepatice.i 9{e. avand aceeasi specificitate pentru un anumit antihemoliza. Titruri crescute de a. citotoxic.) specificitate deplina si. A. 20) A. 3) A. precipitant. V. anti = contra. corpus. 2) A. Karl Landsteiaer. reactie In mediu gen. destinat sa suprime crizele comitiale. 10) A. este enorma. 18) A. a. HODGK1NIENE / anticorps monoclonaux pour les lym174 . monoclonal! (v. m. Sin. c.ditina m 1930. \]ulius *iar celalalt pentru alt antigen. A. 8) A. fenitoina. c.

adj. ANTIGEN CA 19. ubicuitar. V. oncofetal asociat cancerelor pancreatice. s. [Qr. V. obtinut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat si fenolat. Concentratie plasmatica normala sub 23 Ul/ml. Inductia raspun-sului imun se numeste *imunogenicitate. V. care. dromos = cursa.. / antigen. A asocial cancerelor colorectale si pancreatice.: antivomitiv (v. (v. / antiphlogistic. iar interactia specifica se numeste *antigenicitate. carcinoembrionar. glicoproteic asocial cancerului de san... adj..: a. Obs. (Indeosebi acizii epsilonamino-caproic si tranemaxic) inhiba activarea 'plasminogenului sau a *plasminelor tisulare. V. antigeni. ANTIESTROGEN. n. ANTIGEN CA 50 / antigene CA 50 / CA 50 antigen. / antiphlogistique. anti = contra..). substante toxice etc. pot fi utilizate ca *antimitotice. ANTIGEN CA 15.tl urinare.] Termen desuet. Sursele de a. m. utilizabil pentru supravegherea acestora. s. vasopresina. zym = ferment. colorectale si gas-trice. nu sunt straini pentru subiectui respectiv. m. {Cjr.} A. cu actiune puternica dar de scurta durata. ANTIGEN FORSSMAN ANTIGEN.: HBs. Cel mai important a.4 / antigene CA 72.] Sin. de. ANTIFIBRINOLITIC. Abrev. ANTIGEN CA 72. A. ANTIFOLIC. 3) Medicament care se adminis-treaza in tratamentui 'diabetului insipid sau pentru a testa pu-terea de concentratie a rinichiului. tract respirator). emeficus. glicoproteic asocial cancerelor ovariene.4 / CA 72. antigeni fetali. uleioasa sau pulbere de retrohipofiza (vasopresina sub diferite denumiri comerciale). / antifungique. ant'i = contra. lytikos = care. de. / antidiuretic. adj. / antienzyme. m. utilizati ca *markeri tumorali.: antimicotic (v.. \John Forssman. / antifibrinolytic [Qr. / antienzyme. [Qr. markeri tumorali. printr-un mecanism fizic. 2) Hormon care creste reabsorbtia de apa la nivelul tubului contort distal. a. s. adj.9. distruge.: solutie apoasa. care indue producere de *anticorpi specifid sau de *limfocite (*imunocite) si care interactioneaza specific cu pro-dusii raspunsului imun (molecule sau celule). / antigene. asigurand rezistenta la boala. n. 1868-1947. s. adj. fibra = fi6rd/ -ina. ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigene carcinoembryonnaire / carcinoembryonic antigen. adj. varsaturi. pentru care nu este strict specific. m. s. adj.a. anti = contra. emein = a romita. prin administrare intravenoasa. / antidromique.] 1) Care diminueaza secretia urinara.3 / CA 15. [Qr. s. [Cfr. sou [at. antidotum = anticfot. [Cfr. m. yatolog si imumiog suedes. adj.. 2) Medicament care Tmpiedica fibrino-liza. impuls.: homeodot. Este prezent In majoritatea organelor.). adj. s. ANTIENZIMA. m. si chelator. V.). marker tumoral relativ util In urmarirea cancerului colorectal. Ex. gr. / antifolique. drojdie. utilizabil In urmarirea acestor tumori. utilizabil pentru urma-rirea acestui tip de cancer. adj. anti = contra. ANTIFLOGISTIC. avand efect de scadere a debi-tului urinar. / antidiuretique. 4) A. n. de ia anti = contra. CA 50 si markeri tumorali. In terapeutica. s. ANTIDROMIC. Substanta care exercita o actiune antagonista *acidului folic. prin inhibarea competitiva a sintezei acizilor nucleici ca urmare a blocarii dihidrofolat-reductazei. anti = wntra. s. [Cjr. df. w direcfie opusd. 5) A.).] 1) Care se opune actiunii estrogenilor. la phlox. In continuare si atte tipuri de antigeni. crosreac-tiv (mcrucisat-reactiv).: pi.9 si markeri tumorali. en = in. s. A. Concentratia sa normala In plasma este sub 2. In raport cu care este mai putin specific. este 'tamoxifenul. markeri tumorali. adj. adj. ANTIGEN CA 125 / antigene CA 125 / CA 125 antigen. anti = contra. [at.3 / antigene CA 15. gr. / antifungal. inclusiv la om si denumit datorita acestui fapt heterofil (pentru ca se gaseste la organisme aflate la distanta In arbo-rele filogenetic). m. \Qr. ia diourem -« a urina. Concentratia sa plasmatica normala este sub 40 Ul/ml. hidatic.4 antigen. A. dotos = dot. favorize. n. emetikos = care produce. f.. ANTIFUNGIC. desemnand antigenul de suprafata al virusului hepatitei B. / anti-emetique. V. utilizati ca atare sau cuplati cu radioizotopi sau toxine. Nu este riguros specific. de la lyein = a distruge.SOT rfe 6ai'terio[ogie si patologie generaid ia Lund. s.. protectiv. s. gennan = o produce. CEA (engl. 3) A. Cateva tipuri de a. V.5 ng/ml. s. reflex axonic. V. ca si a. / anti-oestrogene. CA 19. Casoni sau a. iat. care dez-volta o imunitate de protectie. 'antipaludice sau ca *antibacteriene In asocieri cu unele *sulfamide.} Care se propaga In directie opusa caii obisnuite. s. / anti(o)estrogen. f. chimic. iar con-centratia sa plasmatica normala este sub 30 Ul/ml.} 1) Care se opune *fibrinolizei.. V. 2) In homeopatie.: antiinflamator (v. Termen actualmente desuet.az. identificat la numeroase spedi de plante si animate. care reactioneaza cu un anticorp pro-dus ca raspuns fata de alt antigen.] Sin. antigen CA 19. m. s. adj. s. 2) Denumire generica a unui grup de medicamente cu aceasta actiune.} Inhibitor enzimatic avand actiune de neutralizare spedfica. n. phlogistos = infiamaflii. dar nu 175 . a... A.: o grefa cutanata prelevata de la nivelul coapsei si depusa In alta zona la acelasi individ nu este recunoscuta ca straina si nu va fi rejetata. anti = contra.9 / CA 19. adj.: 1) A. Deoare-ce stimuleaza productia de *gonadotrofine. [a. Ex. Are o spedficitate suficienta si o concentratie plasmatica normala sub 6 Ul/ml. Denumire generica a unei serii de a. Nu este riguros specific si prezinta o concentratie plasmatica normala sub 35 Ul/ml. gt'. pancreatice sunt folosite cu precadere In tratamentui pancreatitelor acute. ANTIGEN CA / antigene CA / carbohydrate antigen or CA antigen. s. diouretikos = care. antidromein = a merge.ANTIDIURETIC phomes non-hodgkiniens / monoclonal antibodies of nonhodgkin lymphoma. antagonist al actiunii estrogenilor la nivelul receptorilor tisulari si utilizat In tratamentui cancerelor de san dependente de estrogeni. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. asocial cancerelor digestive si ovariene. proft. m. Sin.. fungus = ciu-perca. m. drum. sunt utilizati pentru inducerea stimularii ovulatiei In caz de infertilitate. V. V. ANTIGEN AUTOLOG / antigene autologue / autologous antigen. dar si a altor cancere (gastric. / antidromic. a. / antifibrinolytique.. Hbs Australia (v. iat. a. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori.3 antigen. sunt extrem de diverse: bacterii. cf. A. m. Diferiti a. deoarece con-tine a. bio-chimic sau farmacologic.] 1) Substanta capabila sa neutralizeze un toxic sau sa Tmpiedice efectele acestuia in organism. s. In continuare. ai aceluiasi individ. / antidote. markeri tumorali. n. / antidote. / folic acid antagonist. Ex. [Cfr.. directionati Tmpotriva antigenilor de suprafata ai celulelor din limfomul non-hodgkin. gennan = a produce. DEX. Glicoproteina cu Mr de 200 kDa.] Substanta sau celula straine orga-nismului. n. s. anti = contra. ANTIDOT. phlogos = fiacdra. ANTIDIURETIC. ANTIEMETIC. Sin. 2) A.9 / antigene CA 19. antifongique. s. celule sau proteine straine.. Abrev. ANTIGEN FORSSMAN / antigene Forssman / Forssman's antigen.9 antigen. oistros = dbrintd.). unii a. adj. ANTIGEN AUSTRALIA / antigene Australie / Australia antigen. / antiemetic. anti = contra. adj.: ACE.. sou phlegein = a ardf. deci. medicament destinat sa atenueze o reactie excesiva determinata de administrarea unui alt medicament.). virusuri.

Anticorpii care apar la om In cursul "mononucleozei infectioa-se reactioneaza specific cu a. F. Markeri tumorali. A. hepatitis B = fiepatita B. gluddici. HY reprez'nta me-toda cea mai sigura pentru determinarea sexului genetic. ANTIGEN HY / antigene HY / HY antigen.M) si sub-tipurile A (a. h.: anticorpii antiribonucleoproteine imunoprecipita complexele proteice U1 ARNm. Sin. ai proteinelor matricei . Sistem bine definit de a. ei dau reactii Incrudsate. existenti la indivizi identici genetic.. Sin.] V. Ex. r. de h. alaturi de morfologia limfoblastica si prezenta terminal-deoxinucleotidiltransferazei (TdT). ANTIGENI HLA / antigenes HLA / HLA antigens. in caz con-trar se produce *rejetul. V. Reactia Incrucisata a a. sistem HLA. Ca urmare. unde este prezent numai la ni-velul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann). grup tisular. prostatita sau infarctui prostatic.: antigeni de histocompatibilitate (v. ANTIGEN! ALOGENICI / antigenes allogeniques / allogenic antigens. caracterizeaza criza blastica de tip lim-foid din evolutia leucemiei mielocitare cronice. B. o gamafetoproteina. de asemenea.] V. Abrev. V. ANTIGEN TUMORAL / antigene tumoral / tumour antigen. A. In mod normal. prezent In celulele canceroase. ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACUTE / antigene de la leucemie aigue lymphoblastique / antigen of acute lymphoblastic leuk(a)emia. Detectia a. Ex. t. are o serie de aplicatii practice. ANTIGEN HBc / antigene HBc / HBc antigen. de natura lipoproteica depind de genele de histocompa-tibilitate. V. t. tisulari prin localizarea la suprafata membranei si prin reactiile imu-nitare pe care Ie provoaca.H. In cazul rejetului. V. In functie de linia genetica. V. Lipoproteina de-pendenta de cromozomul Y. A. cu patru gene alele majors (A1. A prezenti pe suprafata tuturor celulelor sau tesuturilor din organism. x: sunt extrem de imuno- . A. Astfel. A tost descrisa. hemaglutininici . s. cu utilitate clinica sunt *antigenul carcinoembrionar si *alfafetoproteina. A. a. (LCA. sistem HLA. ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigenes leucocytaires communs / common leukocytic antigens. neuraminidazici'. Primele trei gene codeaza a. Natura a. se observa titruri Inalte de anti-corpi circulanti. ANTIGEN HBs / antigene HBs / HBs antigen. dar si In afectiuni necanceroa-se (ciroza hepatica. A. markeri tumorali.ANTIGEN HBc si In sange.: a. t. A. A. o *grefa este acceptata numai daca primitorul si donorul prezinta a. 0) ale unui locus de pe bratui lung al cromozomului 9. *a. care se gasesc la membrii diferiti genetic ai aceleiasi specii. Animalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se obtin experimental prin Incrucisari *con-sangvine repetate. transsexualism. antigen tisular.: anti-geni de transplantare. rejet. In serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic. Sin. fetali). leucoplache-tari (In esenta sistemul HLA).titd B. identici. marcheaza caracteristicile particulare ale fiecarui individ si joaca un rol esential In apararea organismului. A. al celulelor leuce-mice si al celulelor sarcomatoase. leucoplachetari sau tisulari. Cei mai importanti a. A2. ceea ce sta la baza Inrudirii lor antigenice. nu difera In functie de un organ sau de la un tesut la altui. La aduiti sunt prezenti Indeosebi In plasma bolna-vilor de cancer.pa. de unde interesul dozarii acestora In scop de diagnostic si de darificare a palogeniei. V. a. prezenti la ni-velul *grefonului vor provoca la primitor formarea de anticorpi. cu M. A.NP. markeri tumorali. ex. carcinoembrionar. prezent In toate celulele organismului.: aloantigeni. prezenta In toate celulele mami-ferelor de sex masculin si care. HY induce secretia unui hormon care tmpiedica gonadele primitive sa urmeze evolutia lor naturala catre tipul ovarian si dirijeaza dezvoltarea individului catre tipul masculin. A. hepatita B. sunt Inruditi cu a. Concentratii crescute se observa si In afectiuni benigne. {'Lngi. si antigeni heterofili.). Glicoproteina compo-nenta a secretiei prostatice (serin-proteaza kalicrein-like. ffit&z. h. a.. V. Ex. la fetus. tipic fiind *antigenul Forssman. 176 ANTIQENI XENOGENICI ANTIGENI FETALI / antigenes foetaux / f(o)etal antigens. Unii dintre acesti a. Ex. Cei doi a. de ex. g. surface = suprafata. V. In *boala mixta a tesutului conjunctiv. sunt produsii genelor *complexului major de histocompatibilitate. sunt prezenti In mod normal la embrion (*a. initial In cancerul de colon.: un ^ansplant renal de la mama la fiica se numeste alogrefa sau "homogrefa deoarece contine a. adica se combina cu acelasi *anticorp specific datorita prezen-tei epitopilor comuni. F. detectati la organisme aflate la distanta In arborele filogenetic. C (nucleoproteici . dar poate atinge concentratii foarte mari Indeosebi 7n cancerul de prostata. ANTIGENI GRIPALI / antigenes grippaux / influenza antigens.N). p. A. cu exceptia oilor. nu declanseaza reactii de *rejet. este secretat In mod normal. tipic este eel izolat din rinichiul de cobai. Prezenta acestui a. carcinofetal glial etc. CD45) utilizati In evaluarea imunohistologica a biopsiilor de la pacientii cu cancer metastatic cu sediu primar necunoscut. homogrefa. t.: sistemul ABO. produsi ai unor gene care se manifesta In timpul diferentierii normale a tesuturilor fetale. In caz de transplant Intre specii diferite. A. 34 kDa). A. eritrocitari ai sistemului ABO. ANTIGEN HBe / antigene HBe / HBe antigen. cum sunt gemenii monozigoti. iar determinantui sau antigenic este de natura polizaharidica. 'cardiolipina si *reactie Weil-Felix. eritrocitari controlat de un locus cu un numar variabil de gene alele. ANTIGEN TISULAR / antigene tissulaire / tissue antigen. apoi In alte cancere. au In comun unui sau mai multi *epitopi. si sistem HLA. 0 serie de glicoproteine care. A. ca hiperplazia prostatica. care se gasesc la specii diferite. pentru care. ['Eng[. ANTIGENI SINGENICI / antigenes singeniques / syngenic antigens. care determina compatibilitatea sau incompatibilitatea tesuturilor transplantate. hepatitis B = fie. s. recomandat frecvent la bar-batii peste 50 de ani. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigenes de transplantation / transplantation antigens. complex major de histocompatibilitate. hepatita B. pe baza carora se diferentiaza virusurile gripale A. s. ANTIGENI HETEROFILI / antigenes heterophiles / hetero-philic antigens. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / antigenes d'histocompatibilite / histocompatibility antigens. Sugereaza existenta neoplaziilor limfoide. Acesti a. p. A. a. orienteaza transfor-marea gonadelor primitive In testicule. Cei mai importanti a. ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigenes leucocytaires communs / blood group antigens. t. ANTIGENI ONCOFETALI / antigenes oncofetals / oncof(o)etal antigens. Dozarea a. Cea mai cunoscuta substanta antigenica de acest tip este *alfafetoproteina. o. grupati In 'sistemul HLA. B. care poate determina *rejetul tesutului (organului) transplantat. colita). A. histocompatibi-litate. dar difera de la individ la individ.: a. V. indue raspunsul imun al organismului gazda. ANTIGENI XENOGENICI / antigenes x6nogeniques / xenogenic antigens. produsa de celulele epiteliale ale prostatei. hepatita B. ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigene ribonucleopro-teique / ribonucleoproteic antigen. A. V.: PSA. core = ce-ntru. ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigene specifique pro-statique / prostate specific antigen. de h. timp de eel putin 20 de generatii. exista numai la embrion.

ANTIMICOTIC.: ciclizina si prometazina) poseda si proprietati *antiemetice.. caroten). utilizata uneori. se utilizeaza medicamente cu actiune a.] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhiba cresterea lor. / anti-hormone..ANT1GEN1C1TA7E ANT1PERISTALTISM genici. Ex. / anti-genicity. de ia gr. [at. mykes. V. s.. adj. gentian = a produce. V. suprimand secretia hiper-adda rezultata prin stimularea receptorilor H. m. n. ANTIHISTAMINIC. urmaf. [Cfr. s. s. / antihistaminic.] ElementuI 51. f. dimpo-triva. mala aria = aer ran. se. ANT1PERISTALTISM. anti = contra. [Gr. sunt: "vitamina C. histos = t&sdturd. estrogeni) si antihormoni (antiandrogeni. *vitamina E si beta-carotenul (v. s. myketos = ciuperca. s. [Ofr. \Qr. / antig6nicit6. adj. d) antibiotice . s. f. Tipuri de a. sau gennan = a produce. c) alchilante (ciclofosfamida. indemna..: *schizonticide si *gametodde. antiulceros si receptori H. / antioxidant. metahaHein = a. ANTIGUTOS. anti = contra. ia-crimd. \Cfr. In tratamentui gutei. slimmi = o?(ld de. gene-reaza somnolenta si usoare tulburari de vedere. s. dar capaci-tatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceasta cale este li-mitata. m. s. In acest caz nu se genereazai anticorpi. adj. 3) In oncologie. s. Organismul poseda a. suprima reactiile alergice declansate prin stimularea receptorilor H. / antim6tabolite. adj. s. exprimandu-se In maniera dominanta. / antimitotic. anti = contra. aceasta inhibitie efectuandu-se prin competitie cu precursorii naturali.u humor = umoare. adj. / antimitotique. anti = contra. antimonium. adj. adj.. genos = Man.. de gena recesiva a cancerului. pa/us. mitozd.] Sin. [Qr. peristaltikos = care are pro177 . Sb (stibiu).] Sin.. [Cfr. onkos = masd. Sin. sunt utili In tratamentui ulcerului peptic. [Cfr. Ca efect secundar.. anti = contra. vinblastina.. 1755-1S24.. / antineoplastic. antipurine (mereaptopurina). *acid orotic).} Substanta (medicament) care se' opune efectelor unui hormon. deci. neos = mm plasis = modeiwe. adj. adj. / antimetabolite. s. de [a globus = glob. s. f...\ 1) Care dimi-nueaza rigiditatea si tremuraturile din *boala Parkinson. s. / antipaludian. it. doua grupe de a. grupe sanguine.: antifungic. anti = contra. ANTIMITOTIC. de. adj. / antioxydant. s. exercita un efect *antiinflamator. ANTIPALUDIC. / antipaludique. / antionco-gene. ai addului paraaminobenzoic. s. / antiperistalsis.. [Cfr. adj. de tipul cimetidinei si ranitidinei. prin crearea unei stari de *toleranta imunologica. substanta asemanatoare ca structura unui anumit *metabolit si care poate perturba lantui metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv. o^jgen} 1) Care Tmpiedica sau Intarzie *oxidarea. adj. ANTIMETABOLIT. n.. helmins. n. test Coombs. [Cjr. [Cfr..: antipaludic (v. de unde reco-mandarea cu prudenta celor ce conduc autovehicule. [at. In acest scop.vincristina. fir. adica asupra structurilor sensibile la hor-monul respectiv. / antimoine. ANTINEOPLAZIC.] Globulina din serul sanguin care actioneaza ca anticorp Tmpotriva unei alte globuline (indusiv imunoglobulina) purta-toare de situsuri antigenice si care se comporta ca un antigen. mitos = a^d. produce simptome comparabile cu into-xicatia cu arsenic. / antimycotique. m. s. m. astfel. adj. 2) Medicament utilizat. adj. Sin. V. proliferarea celulara. foiosit pentru vopsma sprdncene[or. / antin6oplasique. Cei mai cunoscuti a. De aceea.. / anti-globulin. m. / antigoutteux.] 1) Proprietatea unei substante de a se comporta ca un antigen. Unele a. (ex. b) antimetaboliti . s. -ind. m. b) a. In cancere sau In leucemii. ANTIONCOGENA. anti = contra. guta = picdturd. Ingestia compusilor de a. n. 'antipirimidinice si *azaserina. adj.. tumor supresor gene. anti = contra. n. n. anti = contra. adj. / antigout drug. ANTIGLOBULINA. adj. aithmid. medicament) care actioneaza contra inflamatiei. anti = contra. anti-moniu.. antimitotic (2). / anthelminthique. [Lot. n.. cu actiune lenta.antracicline. de interes medical.] 1) Despre un medicament care actioneaza Tmpotriva alterarilor metabolice din *guta. m. 2) A. A. in iimba [at. antiestrogeni) etc. ANTIPARKINSONIAN. *fenilbu-tazona si *glucocorticoizi). m. care cresc excretia de acid uric (uricozurice).: antimalaric. f. s.: vermifug (v. ANTIHORMON. ANTIINFLAMATOR. hormon = e^citat. adj. s. / antiglobuline..antifolice (aminopterina.. s. ia hormaein = a. anti = contra. \Cjr. m. formeaza numeroase combinatii otravitoare sau.] 1) Care Tmpiedica *mitoza. bleomicina. Mutatiile sale sunt recesive. / antimycotic. s. / antimalarique. s. *antipurinice. [^r. actinomidna. / anti-inflammatory. 2) Substanta (sau medicament) capabila sa neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului. s. ammoniakon = sari de amoniu gasitd m apropierea temp[u-tui iw Jupiter Amman din Li6ia. -inthos = wemie. n. cisplatin). anti = contra. n. s. anti = contra.. / antiparkinsonian. f.: a) enzime . Se disting trei grupe de a.\ 1) Despre o substanta care perturba metabolismul.. tesutu-lui sau celulelor tinta. ANTIGENICITATE. s. imunoglobulina. este definita uneori ca fiind proprietatea antigenului de a modifica comportamentui imunologic al organismului In care a fost introdus. / anthelminthic. s. adj. 0 serie de antagonist! H. / antihormone. / antiperistaltisme. a tJfcita. n.] 1) Care se opune efectelor *histaminei. / antiparkinsonien. medic engitz. adj. rareori expunerea industriala.esut. 2) In general. de unde denumirea Inselatoare. f. metotrexat). m. m. / antihistaminique.: a) "Antagonistil receptorilor /-/. c) antiinflamatoare utile si In tratamentui crizei acute de guta (*colchicina. sin.).] V. aman-tadina si bromocriptina). f. din TLvul Mediu c. / antimony. -e. e) substante blocante ale mitozei In metafaza . James Apotheker Parkinson. [Cfr. Sin. anti = centra. radical liber. iat.: anticanceros. s. declansand reactii puternice de *rejet. adj. -uA's = mtaftina} (Substanta) care este utilizata In profilaxia sau In tratamentui curativ al 'paludismului. ANTIOXIDANT. Este cazul *heterogrefei. anti = contra. se disting. m. tumord. b) Antagonistii receptorilor H. {Cjr. m.] Gena supresoare a cancerului. gene-ra^ie.. / anti-inflammatoire. Indeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) si substituentii de dopamina (L-dopa asodata cu un inhibitor al dopa-decarboxilazei. s. s. sai naturali. se grupeaza In *antifolice. adj. anti = contra.. antineoplazic. 2) Agent (substanta chimica. iat. s. antipirimidine (fluorouracil). 2) Medicament care inhiba actiunile no-cive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele doua tipuri principale de receptori histaminid. globulus. ANTIMONIU. oxys = acni. ANTIMALARIC. agent antineoplazic care actioneaza prin inhibitia sintezei unor nucleoproteine. adj. m.asparaginaza. inflammare = a da foe} 1) Care combate 'inflamatia. Se disting doua mari grupe de a. a mode[a. [Cfr. dim. f) hormoni (androgeni. -ind.. / anti-oncogene. din or. anti = contra. posibilitatea prevenirii leziunilor celulare si tisulare provocate de radicalii liberi este de mare interes In medicina. -enne. -euse. adj. / antimalarial. 2) Medicament care Tmpiedica diviziunea si.). scflin6a.: a) inhibitoare ale sintezei de *acid uric (*alopurinol. actionand asupra organismului.. m... mitomicina. n. s. Hi si H^. ANTIHELMINTIC.: sulfamidele sunt a. [Cfr.. s. s. adica de a provo-ca formarea de anticorpi. fiind utilizate In tratamentui unor boli reumatismale sau al unor *conectivite. 2) Medicament dotat cu aceste proprietati.. s. exclusiv sau nu. m.. m. de ia plassein = a forma.

retro = inapoi.\ Doctrina conform careia bolile mentale reprezinta con-secinta agresiunilor sociale. de [a toxon = sageatd. [at. serum = ze.] Inversarea sensului de producere a 'peristaltismului. / antirabic. streptolizina 0.: indinavir. s. n. ANTIPSIHOTIC. Conform a. ANTISPASTIC. de [a pyres-sein = a ave. eidos = forma. f. Ex. si al lui Frey. la lyein = a distmge. span = a trage. de baza este fluorouracilul. [Gr. anti = contra.fi -ind. adj. lysis = du-trugere.. util pentru diagnosticul si aprecierea evolutivitatii infectiilor streptococice (nivelul normal este sub 200 unitati/ml ser). s. de baza este mercaptopurina. In acest caz. adj. ANTIRETROVIRAL. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. infectat} 1) Re-feritor la antisepsie. n. adj. ANTISEPSIE.: aspirina.. iar mijioacele terapeutice psihiatrice sunt violente pen-tru pacienti. stroptos = rasucit. NA: antitragus. n. [at.] 1) Care se opune *retrovirusurilor. [Gr. n. anti = contra. adj. cai) cu anumite toxine sau veninuri (de sarpe. / antithyroidien. / antiseptique.contra. Sin. fr.. thyreos = pavazd. m. anti = contra. A. sau pe cale generala.] Enzima sanguina care.. sterilizare. 0 serie de a. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor pirimidinice. d. (at. V. gr. termenul este utilizat si pentru desemnarea substantelor care. ser imu-nizant. / antipyrimidique. aplicabila pe tesuturile vii. oxygenlabile. a transporta. f(^r.: medicament antihistaminic. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. / antipsychiatrie. otrara. / antiplasmin. ANTITOXINA. / antiseptic. f. s. fie simultan. feu/are (ca inhibitorul lui Kunitz.).. V.tea de. . a se contracta. V. / antipsychotique. toxikon = otravd pentru v&rful sagefitor. Ex. In. antifibrinolitic.. Abrev. adj. s. 0 prwine din tenne-nul eng[.r. -ina} 1) Anticorp specific pentru o anumita *toxina. / antipsychia-try. -enne. s. poate fi utilizat pentru imunizare pasiva.. / antiplasmine.. ANTITRAGUS. adj. m. / antitragus. f. 2) Orice procedeu de reducere semnificativa a florei microbiene de la nivelul pielii sau al membraneloi' mu-coase. 2) Substanta chimica. [Gr. neuroleptic. ANTIPLASMINA. ANTISEPTIC. plaqiiette. anti . / anti-protease. spasticus. tragos = copra. de scorpion) si utilizat terapeutic ca mijioc de imunizare pasiva Tmpotriva infectiilor cu agenti toxigeni (ex. s. s. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetabolitilor. f.e. [at. *Fibrina se poate opune acestei actiuni. a pe-tici. anti = contra. infecpie. adica introducerea de anticorpi deja produsi. iatreia = vw-decare. este un test indirect. m. a. rabies = tur6are] Care se opune rabiei (turbarii). s. din o[andezd plaken = a carpi. sunt destinate tratarii unor infectii digestive sau urinare. / antithermique.. poate fi utilizat In labo-rator pentru identificarea sau dozarea (ex.] 1) Denumire generala pentru metodele de combatere a infectiilor septice prin distrugerea sistematica a bacteriilor patogene In locurile unde acestea se afla. fie secvential. adj. / antirabique. / pirimidine antagonists. gr. ANTIPSIHIATRIE. \Gjr. bacteriostatica sau bactericida. s. ticlopidina. virus = venin. este mai adecvata denumirea de ser imunizant. ANTIRABIC. se opune disolutiei *cheagului.} Proeminenta a lobului urecnii. anti = contra. dirijate Tmpotriva virusului HIV sunt utilizate ca medicamente (ex.. 2) Antiser purificat. febrifug. / antiprotease. sepsis = putrefacfie.] 1) Care se opune tulburarilor mentale. [Qr. ANTIPIRIMIDINIC.). adj. / antiserum.] Peptid sau pro-teina care blocheaza. adj. / antitoxic. In cursul coagularii normale. de 60-70°C. s. m. psykhe = svflet. de [a gr.ta. m. / antithyroid. ritonavir). n. [Gr.] Proteina membra-nara care transporta transmembranar doi ioni diferiti sau doua molecule mid 'in directii opuse.. C si G) care poseda antigenul corespondent. / antiretroviral. Actiunea a. s. s. s. / antiretroviral. [Qr. s. A. Prin extensie. s..a feBro] 1) Care previne sau combate febra. ANTITERMIC. protos -= primui. -aux. adj. / antiplatelet. anti = contra. f. s. [Qr. / antipurique. A.] Anticorp elaborat de organism In evolutia infectiilor cu streptococi (A. s. / spasmolytique.-antitripsina (v. tragus. [at.: ser a. sunt distruse la temperaturi relativ mid. adj. dipiridamol. n. \Gr. 2) Medicament care are aceste efecte. {Cjr. -euse. / antisepsis. s. difte-rie) sau a inocularii accidentale a veninurilor respective. ANTIPLACHETAR. se mascara In unitati standardizate. / antitoxin. izolat din parotide) sunt utilizate In terapeutica. f. [Gr. [Qr. si antiagregant.: botulism. Intr-un organism. / antisepsie. n.. \Cjr. / antipyretique. si asepsie. obtinuti prin inocularea acestui antigen. thermos = cold. s. / antipsychotic. spastikos = care trage induntru. Agent chimic antineoplazic din gmpul antimetabolitilor. f. -ism. Dozarea a. adj. n. s. m.). 2) Substanta care Tmpiedica formarea hormonilor tiroi-dieni. scptikos = putrezit. n. adj. s. V. \Cjr. anti = contra. contrac-tiile producandu-se spre *tractul digestiv superior. adj.] 1) Care suprima *pruritul. {Cjr. anti = contra. obtinut prin imunizarea unor animate (de obicei..] Sin. adj. / antitragus.ela. s. f. [Gr. utilizat local. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor purinice. plasma = odiect mod. / antiport.ANTIPIRETIC ANTITRIPSINA yne. mai mult sau mai putin specific. adj. n..: antitermic. [at. Var. s. ANTIPURINIC. / antiplaquettaire.} Sin. / purine antagonist.-ANTITRIPSINA. / antiprurigineux.. f. de. s. adj. ANTISER. anti = contra. anti = contra. si test ASLO.] 1) Care se opune actiunii hormonilor tiroi-dieni. adj. m. [Gr. ANTISTREPTOLIZINA 0 / antistreptolysine 0 / antistrep-tolysin 0.: antipiretic (v.] 1) Despre o substanta sau un factor care se opune actiunii plachetelor. adj. pentru apararea Tmpotriva unei boli cu rise imediat.. s. s. -inis == mdnCdrime. Sin. pyrctikos = fibril. anti = contra. A. / antipruritic. dar la nivelul *colonului ascendent reprezinta un fenomen normal. priirigo. / antitoxine. anti = contra. Ex. [Gr. [a peristelleia = a comprima (peri = in jumi.} Care actioneaza Tmpotriva unei toxine. m. -aza.. administrate per os. portare = a purta. A. [at. ANTIPROTEAZA. adj. sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze. 2) Medicament care poseda aceasta proprietate. s.: ASLO. ANTIPORT.: *vaccin a. ANTITOXIC. sub forma de *pomada. / antipyretic. duodenal este Insotit de voma. s. n. ae [a toxon = sageatd. toxikon = otravd pentru vdrfuf sagefibr. anti = contra. la therme = cdld'urd. adj. s. / spasmolytic.: imunoser. receptor plachetar. -ina. m. adj. stalsis = comprimare. A. / antitoxique. ANTIPRURIGINOS. n. f. adj. 2) Medicament cu acest efect. adj. anti = contra. s. De asemenea. / antiport. V. m. anti = contra. anti = contra. Ex. care este utilizata si ca imunodepresor. [Cfr. scut. pentru alfa. -ale.\ Ser sanguin de origine animala sau umana care contine anticorpi specifici unui antigen determinat. anti = contra. s. / antiserum.: spasmolitic (v. s.: prin *radioimuno-dozare) a unui antigen necunoscut. ANTITIROIDIAN. de. s. m. anti = contra. adj. contractie). n. psykhe = suflet. a. A. s.. tetanos. s.. s. / antifebrile.. societatea este bol-nava. anti = contra. reactia de "hidroliza a legaturilor peptidice catalizata de *proteaze. prescrisa In infectia 178 a.. izolat din pancreas. m. opusa si posterioara 'tragusu-lui.cu HIV. [at. adj. ANTIPIRETIC.

. voinismentelor. s. [(fr. / antrectomy. anthrax. adj. [at. vipere) sau insecte. / antroduodenostomie. /. V. / antithrombotique. A. dideoxicitidina. pop. care inactiveaza progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrina sau actioneaza ca un cofactor al hepaririei. medicament dotate cu aceasta proprietate. f.: vacdnare a. articular. \Cjr. ANTRENAMENT AUTOGEN / entraInement autogene / autogenous training. / training. izolat si sintetizat). anthropos = om. ammoniakon = sore. [at. philia = atracpie. / antrite.] 1) Care se opune varsaturilor. s. trahere = a trage. / antituberculeux. [CfT. IX. s. Ex. duodeai = in nvmar de 12. anti = contra.). Cat. / antrectomie.] Inflamatie a *antru-lui si a *mastoidei. produs de reactie fibhnolitica. m. or. dar administrarea unor doze mari de peni-dlina sau tetraddina este eficace. Grupul de a.j Substanta care inhiba actiunea unei "vitamine. -atos = gurd} Sin. adj. ANTIULCEROS. f. adj. care poate fi transmisa la om prin contact cu parul. n. ektome = e. m. autogen (v. [Qr. se foloseste si expresia training autogen. xenos = strain. adj. s. mastos = mametd.] Boala infectioasa acuta a anima-lelor de ferma. / antiulcerative.} Ser care contine antitoxine specifice pentru veninul unor animate (Indeosebi serpi veninosi. ANTRITA. -mo. anthrax.] 1) Ablatia chirurgicala a peretilor unui *antru anatomic. vita = via^a. -aux.] 1) Care se opune ulcerului.: gastroduodenos-tomie (v. [Gjr. 2) Inflamatia antrului piloric. ANTROMASTOIDITA. care este cofactor al *heparinei.: a. s. dalac. s.: mineri). determinand sinteza de factori II. ///. / anthracosilicose. s. \Gjr. m. n. / antituberculotic. -euse. edem malign) sau. ANTIVOMITIV. in. Sin. cuprinde medica-mente care difera prin compozitia chimica si modul de actiune. dezvoltat dupa formarea fibrinei. / antithrombine. antron = peftera. ANTRACOZA. mastoidiana.j V.tt (ivnginea ac&stui segment intestinal). Este o boala profesionala In cazul persoanelor care lucreaza In me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex. [Gfr. cu forf-a. b) a. antrum. antrum. a tori.] 1) Care are cu- ANTROPOFILIE loarea carbunelui. 2) Medicament cu acest efect. / gastroduodenostomy. anthrax. infec. f. -ita. neutralizand lent trombina ramasa 'in exces. pure este controversata. n. neutralizand factorul X Stuart (v. s. ANTRECTOMIE. cca'itate.: carbune. / anti-thrombin. In vederea atin-gerii unui anumit scop.. -eris = rand. f. fiind antihistaminicele Ha si inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol). Ex. s. anti = contra.tij. s. entrainement. Sin.] 1) Proces de Intarire a organismului si ameliorare a capaci-tatii de munca. s.). actionand prin competitie. s. / antixenique. adj. etionamida si streptomicina (primul a. m. s. prindpale sunt: izoniazida. antrum. adj. sub Indrumare pedagogica si supraveghere me-dicala. Se formeaza Indeosebi In ficat. [Cjr. si antromastoidita.] Pneumoconioza minerala cauzata de inhalarea cronica a pulberilor de carbune. anti = contra. V. Indeosebi din grupele 'antihistaminicelor si *anticolinergicelor. //.: tumora a.). pentru atingerea unor performante. cavitate. pielea sau dejectiile animalelor bolnave. / antiviral. pirazinamida. ANTRODUODENOSTOMIE. f. -akos = carSune. f. \Cfr. Ex. -ita. 2) Medicament care actioneaza Tmpotriva bacilului Koch. sportiv. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. -euse. a. Mai frecvent.ANTITROMBINA ANTITROMBINA. -e. de ex. de la philein = a iu6i. 2) Care se aseamana cu 'antraxul. adj. s.: furuncul a. Metoda psihoterapeutica recomandata In diferite forme de nevroza. adj. f. efectuat prin intermediul unor dispozitive mecanice. anti = contra.. ANTIVIRAL. pro-ces complex.} 1) Care se opune multiplicarii virusurilor.ge. adj. adj.tie. s. / antiviral. [Lot. Netratat. s.. ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anticoagulants. anti = contra. / antivenomous. aciclovir. ca urmare a structurii sale foarte asemanatoare vitaminei respective. n. charbon. ulcus. s. thrombos = ctieag. [Qr. a. IV. antrum. s. f.. f. anti = uni'a. (at. [at. s. / anti-emetique ou anti-emetisant. [at. K sunt anticoagu-lante orale care inhiba o gama-carboxilaza microzomala hepa-tica. mai rar. [.] Substanta din sangele circulant care intervine dupa formarea *trombusului. ANTROPOFILIE. s. gr. vacdn BCG. ANTIVITAMINA. de obicei combi-nata cu *vagotomie bilaterala In tratamentui chirurgical al ulcerului peptic. s. gr. / anthropophilia.] 1) Care se opune dezvoltarii tuberculozei. f. ca *rau de transport si *ve. Reprezinta aproape totdeauna o compli-catie a unei "otite medii. vomitare = a vdrsd. Se disting: a) a. ANTRACOID. / entraInement. stoma. eidos = forma. rifampicina.Fr. 2) Exerdtiu sistematic In vederea dezvoltarii fizice sau In vederea realizarii unor performante spe-dale. n. gr. / anthracose. V. care este fibrina capabila sa fixeze prin adsorbtie cantitati mari de trombina. f. ca si *antiplachetare. consecutiv modificarilor functionale si structurale care au loc In organism sub influenta exerdtiului si a efortu-lui crescut progresiv. n. ANTIXENIC. / antromastoldite. Forme: a) a. ANTITUBERCULOS. 2) Substanta. gr. Indeosebi: *anticoagulante orale. factori de coagulare): d) a. / anthracoide. -akos = citrBuM. Ex. Ex. ANTRAX. / antivitamine. se pare ca este vorba de antracosilicoza. tuberculiim = umfldturd mica. Existenta a. s. In general cu referire la ulcerul gastroduodenal. n. adj.. [at.. c) a. / anthrax.] Care se opune substantelor straine organismului. -akos = car6une. VII. / antivenin. gandclovir s. adj. afiTivwi de. e) a. nerecomandata. a. ANTRACOSILICOZA. -ale. etambutolul. [at. sunt efidente si In alte tulbu-rari. adj. gr. / antromastoiditis. s. •akos = carbuM. indirecte (*heparine) si directe (*hirudina).. siliciul intrand Intr-o proportie variabila In compozitia pulberilor de carbune.. X ai coagularii incapabili sa fixeze calciul.. d) a.: anticoagulante orale (v. -ids = piatra tare. se manifesta Indeosebi prin le-ziuni cutanate (pustula maligna.. m. gasita in apropierea tempiutui [ui Jupiter Amman din Li6ia. ANTITROMBOTIC. venenum = otrava} Care se opune actiunii veninului. silex.. -ind. A. 2) Rezectia antrului piloric. In romaneste. adj. reeducare func-tionala a unei articulatii. la duo-deni digitorum = de 12 de. / anthropophilie. s. s. ANTIVENIN. anti = contra. f. antivenin. s. gr. -oza. de obicei. cele mai recente a. [Cjr. [Lat.. La om. antron = peftera. *interferon. f. b) a. s. de la cai hiperimunizati Tmpotriva acestor veninuri. produsa de Bacillus anthracis. s. 179 . anti = contra. s. antron = peftera. thrombos = cReag} 1) Care se opune procesului de "tromboza. Cat. antracoza. anti = contra. El provine. consta din exerdtii de autosugestie in stare de relaxare psihomotorie. / antithrombotic. f.] 1) Inflamatia mucoasei *antru-lui mastoidian la sugar. de amoniu. [Gjr. / antivenin. f. poate fi fatal. / anthrax. dar si In alte organe. Sin. ain [at. [Qr. f.: antiemetic. virus = otravd.?(cizie. eidos = forma. *a. ANTRENAMENT. azidotimidina. [Lot. / antiemetic. c) a. / anthracoid. / antixenic. anti = centra. / antritis. n. adj. antron = peftera. f. a. YQr. / antiulcereux. venenum = otravd. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. s. sau melanica. s.] Tendinta anumitor insecte (tantari) de a Intepa omul. -euse. Cdvitate. / antivitamin.: amantadina. 3) Adaptare prin repetare si practica. ANTIVENINOS. s. / anthracosilieosis. antivenom. / anthracosis. prin leziuni viscerale (carbune pulmonar sau digestiv). / antivenineux. granit. mecanic. adj. -ozd. s. in. anthrax. \Cfr. cavitate. m. f. muscular are ca obiectiv hipertrofia musculara. [Lot. s.

. AORTA ASCENDENTA / aorte ascendante / ascending part of aorta. tome = taiere. cavitate voluminoasa. / anthropomorphisme. posttraumatic sau poate fi creat chirur-gical (In acest din urma caz este vorba. V. Deschiderea intestinului la peretele abdominal.] 1) Ansamblu de organe care concura la realizarea unei anumite functii.: anus. s. piloric sau pilo. m. a caracteristidlor morfologice ale omului. Sin. s. s. antron •= pefterd. ca factor prim. [tjr. f. de [a plassein = a modela. tab. anat. prin obstructia ureterelor. n. vezical. cu sistem (ex. [Lot. / anxiete. / appareil.\ 1) Care atenueaza sau reduce *anxie-tatea.. anxius = netiniftit. obstructiva. imperforat (cu persistenta. adj. ANXIOLITIC. / antrotomie. aproape orizontala a stomacului. Orificiu anormal la nivelul intestinului. s. f. / anus. / anthropometry. si oligurie.] V. [Cjr. logos = stiinfa. f. / annuloplasty. (a aeirein = a ridica in aer fi aer. gennun = a produce. format printr-o metoda chirurgicala si deschis la peretele abdominal. [Lot. a e^wnina. frecvent un calcul. / aortographie. A. anus contra naturii. s. f. f. -atis = neliniste. care a permis trecerea de la viata semiarboricola la viata terestra. Indeosebi din cadrul . s.. paroxistica pura este un tip de angoasa In relatie cu scaderea pasagera a irigatiei sanguine bulbare. de. s.priv. f. In formele severe. s. f. f. n. Importante: 1) A. graphein = a fcrie. s. s. In mod accidental. genesis = pwdncere. artere. f. AORTA. prin prezenta unui bloca. gr.. nosos -fioaid. in timp si spatiu.. anat. A. respirator. m. f. lylikos = care. APARAT. f. / proctoscope. Se dis-ting: 1) a. device (2). Indeosebi prin masuratori ale oaselor. exprimat uneori In cercetarile de *etologie. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus. ri. cultu-rala sau eInologia . uneori criza de angina pectorala sau de astm). cinnuit'i gr. si angoasa sunt trei grade ale aceleasi stari. 2) A. Militate.are ca obiect studiul variatiilor. f.: proctoscop.] Trepanatia apofizei mas-toide (sau "mastoida).] Examen radiologic al aortei consecutiv injectarii unei substante de contrast hidrosolubile. morphe = forma. forme si Insusiri omenesti. Patologic. [[at. anthropos . de la. s. Ex. prerenala. m. / anthropozoonose. Reversul a. s. / anthropozoonosis. aorte. 5) A. cu deschidere la nivel vulvar (dar imperforat). la lyein . evolutiei si variabilitatii biologice a omului.] Denumirea ansamblului de tehnici utilizate pentru masurarea diferitelor componente ale corpului uman. distruge. In a. de un *a. tegumente palide. s.. ANULOPLASTIE. Comu-nica cu celulele mastoidiene si cu cavitatea timpanica. de. fiinta umana. 2) A. prin filtrare glomerulara mult redusa ca urmare a scaderii fluxu-lui sanguin renal sau a presiunii arteriale. a mersului biped. mafini. AORTA DESCENDENTA (v. poate fi ectopic. Permite trecerea celei mai mari parti sau a totalitatii materiilor fecale. cu sediu variabil. deosebindu-se astfel de 'fistula stercorala. anat. de. Ca anxius = ne.iiniftiti cMnuit. angionecrotica. gr. / anthropogenesis. / antre. este zoomorfismul. existenta In portiunea mastoidiana a temporalului. mersul biped contribuind la atenuarea caracterelor animalice. [Lot. de la aeirein ^ a ridica m a&r fi aer. tab. care asigura accesul In antrul mastoi-dian. de fapt. Nelinistea. priii pnsrr-a acestora. Termenul poate fi sin. . a.. care comunicS cu duodenul prin pilor. ANUS. zoon = animai. canalului anal si a partii inferioare a *rectu-lui. adj.] Care provoaca *anxietate sau 'angoasa. [Lat. renala. V. anus = fezut. Ex. ANTROTOMIE.. care survine de obicei noaptea (se asociaza cu teama. / annuloplastie. T. anus = fezut. metron = mafura. f. cu deschidere la nivelul vezicii urinare. anthropos = am.: mica tuberozitate gastrica. care apare In caz de leziuni vestibulare. s. vulvovaginal sau vestibular. / antrum. In relatie cu conditiile naturale si social-culturale. / anxiolytique. n. -ism} Conceptie care atribuie unor fiinte. skopos = o6seniator.(NA: antrum pyloricum). s. si anus artificial. V. / anxiolytic. ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial anus. ANTROPOZOONOZA. ANURIE.. Argumentele paleontologies si etologice au condus actualmente la considerarea.] Corectarea chirurgicala a unui orificiu' anu-lar anormal. -on = aer. antrum. aorte. n. Dupa unii specialist!. s.] Stiinta care are ca obiect studiul originii. n. 2) A. / anurie. s. locomotor etc. anthropos = om. ANTRU.. s. a. a forma. / anthropology. postrenala. proprietati hipnotice.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv. In doza mare. s. com 180 ARARAT pleta sau incompleta a membranei anale). artificial). permite derivarea totala (si. f.] Diminuarea pana la disparitia completa (Intre 0 si 100 ml/24 ore) a excretiei urinare din diferite cauze: 1) A. vestibulara reprezinta o forma de a. [Cjr.: sistem reticulohistiocitar) 2) De-numire generica pentru un ansamblu de piese care sustin. osoasa sau viscerala. al cailor urinare. s. s. adj. pot fi sedative In doza mica sau pot avea. gennan = a produce} Procesul aparitiei si dezvoltarii omului. a fost dezvoltarea creierului. anthropos = om. m. / anthropogenfese. / apparatus (1). / anxiogene. cu aer. In situatia In care lu-menul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obicei. *a. Se spune despre o stimu-lare sau despre o situatie existentiala. [Lot. [Gfr. [Qr. In caz de neoplasm localizat la acest nivel). m. se deosebesc o faza subumana si o alta umana. Insotit de o stare de rau. NA..inel. / anxiety. -os = aer. definitiva) a materiilor fecale. / anthropologie. a.. / anxiogenic.om.} Sentiment de pericol iminent si nedeterminat. portiunea joasa.a distmge. s. 3) A. / artere aorte / aorta. cfiinuit. In necroze cortical-renale. f. / anus.are ca obiect cercetarea faptelor de cul-tura prin interpretarea carora pot fi Intelese structurile sociale si. cu exceptia structurilor care nu se afla In continuitate (ex. antrum. ANTROPOMORFISM. apparatus = instmmente. -oza ] Boala comuna omului si animalelor vertebrate.: a. / anthropomorphism. antron = pefterd. s-a presupus ca factorul primar al a. s. gr. antra. V tab. tab.ANTROPOGENEZA ANTROPOGENEZA.] Cavitate natu-rala. ouron •= urina. cu o subfaza euhominina. s. ANXIOGEN. 2) Clasa de medicamente destinata sa reduca anxie-tatea. i anuscope. s.: tendinta de a studia comportamentui ce'orlalte vietuitoare dupa modelul omului. de la skopein = a wdea. ANTROPOLOGIE. V. f. s. [Lat. somatica sau fizica . anat -artere. f. [Lot. Ex. AORTOGRAFIE. s. A. transpi-ratii red. Initial. / aortography. mastoidian sau pietros (NA: antrum mastoideum). on . 4) A. . ANUSCOP. de cauza strict renala etc. lucruri sau procese. [Qr. de agitatie.] *Specul de forma unui tub utilizat pentru exami-narea 'anusului.artere. aorta abdominala) / aorte descendante / descending aorta. adj. NA: antrum. s.: sistem digestiv). Poate aparea ca urmare a unui proces patolo-gic. care se deschide In mod normal In regiunea posterioara a perineului. {Cfr. f. a. gr. d<. m. aniilus ^~. Sin. digestiv. / anuria [Cjr. aorta toracica. s. dar imperforat. A. fec-piune. / antrotomy. s. la temneia = a taia. pi. gr. plastos = modelat. ANXIETATE. / anthropometrie.: *arboviroza. ANTROPOMETRIE. cavitate. apar reactii neurovegetative ca-racteristice *angoasei. imthropos = om. mentin sau Inlocuiesc o parte din corp.artere. s. AORTA TORACICA / aorte thoracique / thoracic aorta. [Lot. anxius = neliniftit. de regula. anxietas. biologies.

f. / apareunia. \Qr. a . cantitatea de a. In toaleta plagilor. adj. APEDUCT (aqueduct). APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus. cloroapatita.cfiere.. APENDICE. cu formula chimica H. pe de o parte. 181 . natu-rale saline. APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomerulaire / juxtaglomerular apparatus. appendectomy. / apareunie. APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi apparatus. din organism variaza In APENDICECTOMIE functie de varsta (la nou-nascut 67-74 %. APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopedique / orthosis./me.tamponare" a variatiilor de temperatura din organism. m. apatao = eu Infd} Fosfat de calciu cu formula generala Cas(P04)3X. v. supGment. respectiv. / appendix.. aqua = apa. mai mult sau mai putin . a. Cand unul din aceste compo-nente este majoritar rezulta. si macula densa. prezinta o po-zitie foarte variabila In raport cu cecul: posterior (retrocecal). s. la femei fiind mai redusa din cauza masei mai mari de tesut adipos. pureune = tmpe. / aqueduc. iar la adult 58-67%) si In functie de sex. i s-au mai atribuit si alte roluri. Caracterul de *dipol al moleculei de a. \Qr. situate In triunghiul format de arteriolele aferente Si eferente. 3) Macula densa.duina in 1906. in functie de compozitie. 18. dementa etc. precum si alte proprietati fizice particulare ale aces-teia ar putea permite In viitor o Intelegere mai precisa a relatiei apa-organisme vii.priv. m. a. glucidele si lipidele sunt legate de pro-teine. ca si datorita dependents! si conditionarii oricarei forme actuale de viata de prezenta a. [CJT. nume dat canalelor fine existente Intr-un os. g. H^O. f.. cu compozitie complexa si cu proprietati terapeu-tice variate. are efecte de blocare a unor procese fiziologice si metabolice. suplimentara sau dependenta atasata unei structuri anatomice. a. fara aderente. APARARE MUSCULARA / d6fense musculaire / muscular defense. 2) In acceptiune curenta. datorita calitatii sale de mediu general In care se desfasoara schimburile metabolice vitale. APE MINERALE / eaux minerales / mineral waters. aparat gipsat. V. apa libera. / apathy. APA OXIGENATA / eau oxygenee / hydrogen peroxide. -ids = adaos. pi.. s.. de. Termen generic pentru orice 'proteza. S. uneori. appendix. 'antiseptic oxidant utilizat. premiuC y^pfiel pentru fizwCogie. dificultatile care apar uneori In abordarea chirurgicala. / apathie. a. Rolurile principale ale a. 1843-1926. m.0 si M. / appendice.misterioase" atata timp cat nu pot fi explicate stiintific. transformandu-le In produse de se-cretie. f. muschii si tendoanele care mobilizeaza piesele o&oase unele In raport cu altele. decurge din pro-prietatile fizice si din natura mineralizarii acestora. m. A. corector progresiv. aqua = apa. contin In solutie una sau mai multe saruri minerale. Dispare la palpare progresiva si reflecta o inflamatie peritoneala localizata. mediu de dispersie. regime celulara spedalizata a peretelui tu-bului distal. s. f. G. fluorul si radicalul hidroxil (OH). X poate fi simultan . medi-camentoase sau pentru bai reci ori calde). a. V.] 1) Termen anatomic general care desemneaza o parte accesorie. a. G. inertie psihica. m.] Principalul constituent al organismelor vii. rol de protectie mecanica (Indeosebi In cazul SNC). A.priv. NA: aqueductus. La acest nivel. APA LEGATA / eau liee / bound water.. fustolog Italian. [Camillo Golgi. A. Circuital sau In organism depinde de hor-monul antidiuretic si de rinichi. pi. sunt utilizate ca a. m. celule granulare (localizate Indeosebi In peretele arteriolei aferente si care secreta *renina) si celule agranulare. fluorapati-ta si *hidroxiapatita. APA. A. contractura abdominala. adj. NA: appendix.} Caracterizat prin 'apatie. f. constituit din vezicule si sacule. avand lungi-mea de 7-8 cm si diametrul de 4-8 cm. "orteza sau. potabile {de masa) sau In scop terapeutic (ca a. f. / apatite. A. muscle guarding. pathos = afecfiune. In mod normal.: hipotiroidie. pelvipedios. f. lui Sylvius (NA: aqueductus cerebri) reprezinta o portiune din canalul ependi-mar situata la nivelul istmului encefalului care face sa comu-nice extremitatea superioara a ventriculului al IV-lea cu fata posterioara a ventriculului al Ill-lea.). fiind denumita . desi parametrii sai fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obisnuite. anterior (prececal) si dedesubtui cecului (subcecal). f. Exista o mare diversitate de a.: a. Formatiune situata la polul vascular al *glomerulului renal alcatuita din: 1) Arteriole aferente si eferente. [Lot. APAT1E. si abilitatea sa de a forma "legaturi de hidrogen. este un lichid cu proprietati fizice particulare si complexe si cu roluri multiple. denu-mite in raport cu scopul sau regiunea anatomica unde sunt amplasate. / eau. o -priv. APA GREA / eau lourde / heavy water. In solutii putin concentrate. Contractie provocata si dureroasa a muschilor peretelui abdominal.. f. s. jambier (orteza jambiera). s. [Lot. este necesara In reactiile de hidroliza. n. ?n tesuturi. Unele a. diverticul cecal vermiform. s. S0^~..016. / apatite. / apathetic.. contine numerosi foliculi limfatici a caror inflamatie deter-mina *apendidta. Datorita rolului a. -ids = adaos. Ca2+. toracopedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior). aqueductus. K^ Li^ Mg2". ischiopubian (*orteza cu sustinere ischiatica). s.clorul. mai mult sau mai putin flectat. partidpa la sinteza *poliozidelor si concentreaza substantele elaborate de *reticulul endoplasmic. a . eficacitatea unei a. appendix. pen-tru mers (orice orteza a membrului inferior adaptata la mers).} In anatomie. 'in prezent se stabilesc o serie de markeri specifici utili atat m fiziologia moleculara. a. A. hipertensiune intracraniana. Fractiune a a. Poate fi constitutionala sau dobandita (ex. APATIC. s. pe de alta parte. dt la. vermicular (ileocecal sau vermiform NA: appendix vermiform is). cat si m patologie. De aid. sunt usor radioactive.re. a. A.matricea vietii". V. / water.} Sistem de membrane citoplasmatice prezent In mod constant In celulele nucleate. s. m. este mobil si liber. s. PO^' si cationilor Na4. apatheia. la ducttire = a conduce. [Lot. Proportia de a. este proportionala cu intensitatea proceselor metabolice.. cele mai importante cores-punzand anionilor C0^~..] Incapacitatea sau imposibilitatea de executare a coitului. appendices. de suspensie. v.APARAT GOLGI *aparatului locomotor. s. con-tinuta In organism care este asociata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. n. Actiunea terapeutica a a. In functie de compozitia lor. 2) 0 masa de celule juxtaglomerulare alcatuita din doua tipuri celulare. APAREUNIE. In care *deuteriul Inlocuieste hidrogenul simplu. s. este maxima In cazul utilizarii direct de la sursa. de unde etimologia termenului. APENDICECTOMIE. / appendicectomy. are rol de . APATITA. Fe2^. *a. [Lot. / appendicectomie. In general.. cu formula chimica D^O. In organism: solvent universal In mediile interstitial si intracelular. / apathique. prof&sor [a 1'avia. apa legata. s. APA LIBERA / eau libre / free water. continuta In organism care nu este legata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. Ex. ortopedic. a. Ansamblul scheletului Tmpreuna cu articulatiile (inclusiv ligamentele). duc-tus = ducere. Fractiune a a.] Diminuarea sau absenta intere-sului fata de propria persoana sau fata de cei din jur. Submucoasa a. pathos = afecfiune. {Qr. / aqueduct. appendage. absenta dorintelor si a reactiilor la stimuli psihici.

f. APOFIZA CLINOIDA / apophyse clino'ide / clinoid process. inflamatie localizata In foliculii limfatici ai apendicelui. tumora. congestiva. atrofica. desemneaza o dorinta de a manca selectiv anu-mite alimente. pyretos = fe6raf gennan = a produce. inflamatie latenta. NA: processus mastoideus. 3) A. s. APEX. s. APOFIZA CORACOIDA / apophyse coracoide / coracoid process. a modeCci} Absenta 182 APOFIZA MASTOIDA congenitala sau dezvoltarea insuficienta. cuime. processus. APOFIZA CORONOIDA A CUBITUSULUI / apophyse coronoide de cubitus / coronoid process of cubitus. NA: processus coronoideus ulnae. Sin.: boala Alstrom-Leber (v.priv. s. / appendicite. purulenta. s. podos = vicwr. s.} Absenta congenitala a picioarelor. NA: processus coracoideus. perforata. / apex. proces supurativ al apendicelui.. dentara. Var. dt la lyem = a distru. s. / apyretique. mastoida. reflexa. Ex. cu apendice in pozitie pelvina si simptomatologie ge-nitala sau urinara.] Ablatie chirurgicala a *apendicelui vermicular. -ids = vdrf. s. s. -ids = adaos. f. pentru apexocardiograma (v. 10) A. si mero-crin. adj.: 1) A. [Lot. spre deosebire de *foame. f.6ri[. adj. 'impre-una cu produsul de secretie. n. cronica. supCiment.: glanda mamara. APICOLIZA. kar-dia = inimo. [Gfr.: solutie a.] Care nu provoaca febra. partea opusa fiind suprafata bazala. foliculara. Forme: 1) A. pnoia = respirafie. determina specificitatea enzimei si viteza de reactie catalitica. 2) Leziune resorbtiva a procesului apical al radadnii dentare. la unirea dintre lama si pedicul. APLAZIE GERMINALA / aplasie germinale / germinal aplasia. 15) A. V. Sin.. fidro. supdment. prin inhibarea centrilor respiratori. pulmonara. NA: dens axis. [Cfr. ia pnein = a wpwa.). fe6nl. prin decolare pleuro-parietala. apo = in afara. . adj. nu este corect. / apoenzyme. deoarece teziunile sunt endoapendiculare. A. APODIE. Ex. appendix.} Despre un proces patologic care nu este Insotit de *febra. adj.. s. f. s. / appendicitis. lysis = distrugere. varf. mecanica. f. 9) A. sindromul apneei de somn. expusa. inflamatie cronica apendiculara 'in care elementele constituente ale organului sunt Inlocuite cu tesut de scleroza. s.} Referitor la varful unei celule. pi. / apyretic. 2) A. / apyrexia. capteaza fierul din alimentele digerate (ionizat si transformat In forma feroasa In stomac) si asigura traversarea lui prin mucoasa intestinala sub forma de *feri-tina. hiperplazica. s. piramidala sub forma de consola situata In partea anterioara a extremitatii proximale a "cubitusului.. 3) A. proces iritativ apendicular. A.. [Cjr. malformatie constand din prezenta unui bont bronsic lipsit de parenchim pulmonar.. en . dt. / apical. apex. / aplasie. 4) A. / apodie. a . care Inconjoara saua turceasca. f. retroce-cala Inalta. / apical. s. / apocrine. de deglutitie se produce In timpul deglutitiei. f. A. f. -ids = vdrf. cu fenomene generate si digestive. In continuare. complicatie a unei apendi-cite acute. apendice In pozitie anormala. APLAZIE RETINIANA / aplasie retinienne / retinal aplasia. APLAZIE. NA: processus ctinoideus. abcedanta. [Lot. apex. 6) A. / apyretog6ne. Proces conico-cilindric. a.priv. v. forrum = fier: -inn . Var.d. totals sau partiala a germenilor dentari. A. V. {Qr. (at. / apophyse. s. a . krinein = a separa de} Mod de secretie endocrina in care polul apical al celulelor glandulare se desprinde. 1) Proeminenta osoasa prin care un os se articuleaza cu un alt os Invecinat.] Inflamatie acuta sau cronica a apendicelui vermicular. de. m.: apexograma. gr. prin excitarea zonelor reflexogene. 12) A. 4) A. APNEE.} 1) Operatie care produce turtirea varfului unui plaman. [Lot. s. Cealalta parte a enzi-mei se numeste *cofactor sau *coenzima. V. daca este utilizat cu referire la alimentatie. la pyressem = a. gangrenoasa. medulara. servind ca punct de insertie pentru muschi si ligamente. Suprafata a. consecutiv unor infectii cronice paro-dontale.. / apexocardio-gramme.} Absenta 'febrei la un pacient. f. APNEE DE SOMN / apn6es de sommeil / sleep apn(o)ea. s. de. m. adj. supurata. s. arret respiratoire / apn(o)ea. APOFIZA ARTICULARA / apophyse articulaire / articular process. f. pelviana. n. n. apo = in afard. f. pous. pi. / apyrogenic. / aplasia. la plasseia = a forma. APETIT.. APEXOGRAMA. NA: apex. / apexocardiogram. / appetite. 16) A. lombara. / apex.). f. a . apex. si holoenzima. a . Proiectie osoasa lunga si incurbata care porneste de la gatui scapulei si se extinde deasupra 'cavitatii glenoide. Proeminenta osoasa fara centru independent de osificare. traumatica. s. / apophysis. Incetarea procesului de regenerare sanguina medulara. [QT. 8) A. 4) A. a unei celule epite-liale se afla pe fata libera. -ids = adaos. NA: processus articularis. la pyressem = a avea feCiro. APOFIZA MASTOIDA / apophyse mastoide / mastoid process. -ale. \Gjr. poate surveni inainte sau dupa nastere si prezinta forme variate. adj. / apicolyse. appetitiis = pofta. s. V. apex. / appetit. NA: apophysis. / apoferritine. Unui dintre cele sase procese osoase ale osului sfenoid. inflamatie cronica apendiculara caracterizata prin hiperplazia celulelor adipoase. pyrexis = acces de. APOFERITINA. / apocrine. APOENZIMA.. s. 3) A. [Qr. germinala. punct culminant al unei formatiuni anatomice. 5) A. n. APIREXIE. toxica. zyme = ferment. gr. s. Termenul apirogen. prezentand la suprafata sa o mica zona articulara. APOFIZA. dar manifestate prin leziuni hepatoenale.ge. Multiple forme: 1) A.} Hernia *apendicelui vermicular.priv. APOCRIN. -aux..APENDICITA supCitMttt. ke]e = fie-mie. pyretikos = j~e. cu apendice aparent normal. APEXOCARDIOGRAMA. {Cjr.. V. f. s. gr. APENDICITA. f. f. [Lat. ascendent. 2) A. / apnee. gramma = inscriere} Curba obtinuta prin Inre-gistrarea grafica a socului apexian. recurenta survine la un interval de timp dupa un alt proces inflamator apendicular. [Lot. adj. Fata bazala este dispusa pe *lama bazala. forma evolutiva brusca. 7) A. / apyrexie. -ids = varf.\ Oprire temporara a respiratiei.] Termen care. -ids = varf. prin tromboza vaselor apendicelui si a mezoului. avea. defectuoasa a unui tesut sau a unui organ.) Proteina de la nivelul mucoasei intestinale. 14) A. \Qr. f. larvata.).. [Lot. appendix.priv. a . / appendicocele. inflamatie acuta supurativa difuza a apendicelui. flegmonoasa. cu fenomene toxice grave. cu simptomatologie lombara dreapta Inalta. -ita. de vagin. APENDICOCEL. f. APIRETOGEN. / apodia. prin obstructia cailor respiratorii. APIRETIC. / apoferritin. 2) A. care separa epiteliul de alte tesuturi. processi (lat). ca urmare a cariilor dentare complicate. al unei structuri sau al unui organ. [Cat. 2) Proeminenta osoasa verticala situata pe arcul posterior vertebral. de. a priv. APICAL. s. proces inflamator si distrofic al apendicelui. 5) A. ektome = e^cizie. / apoenzyme. sindrom CastilloTrabucco-De La Blaze. cu[me} Extremitate.in. utilizat uneori. drojdie} Partea prote-ica a unei enzime heteroproteinice. acuta. care prezinta un caracter imperios. 13) A. holocrin. s. plasis = moddarc. 11) A. f. s. s. cuime. / apicolysis. APOFIZA ODONTOIDA / apophyse odontoide / odontoid process.priv. gr.: sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze (v. dsrinf. Ex. de cauza neuroreflexa sau lezionala. adj. / appendicocele. apo = in afara. lipsa congenitala a vagi-nului. f. apices. f.

uterina etc. pi. / aponevrose. A. a. datorita scindarii Intre *nucleozomi.). care decoleaza placenta de peretele uterin. care pot fi fagocitati de macrofage sau de celulele din vecinatate. APONEVRECTOMIE. nu se produce eliberarea enzimelor lizozo-male. apopleklikos = stupefia. si tab. APONEVROZA. aponeurosis. APOPLEXIE UTEROPLACENTARA / apoplexie utero-placentaire / abruptio placentae. Ex. pierdere subita APOPTOZA de constienta. APOFIZA TRANSVERSA / apophyse transverse / transverse process. f.ca urmare a confuziei pe care o fac-eau anticii intre neni fi tendon. fara sa existe o obturare vasculara.. A. ca urmare. / aponeurosis.} Structura anatomica formata din fibre conjunctive Incrucisate. biochim. s. pro-los = primu[. spre deosebire de 'necroza. In prezent sunt In studiu implicatiile a. s.: atac a. Sin. A. f. Exista a. / apomorphine. Sin. iar necroza o populatie de celule. f. cele mai importante fiind A si B. dar care se vindeca In cateva ore sau zile. cauzata eel mai adesea de o hemoragie cerebrala. Prognosticul este foarte grav pentru fat si grav pen-tru mama. APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel's disease. boala Ledderhose. In a. observata Intre 10 si 15 ani la baieti. 3) Anatomopatologic. pe cand In necroza celula se umfla. APOPTOZA. si a. metroragie. aponeurosis. Lama fibroasa sub forma de casca mulata pe bolta craniana. adj..: A (I. in patologie. mai rar de o embolie sau o tromboza a unei artere cerebrale. limitante ale mus-chilor sau ale unor regiuni. In a. ektome = ufcizu. -ino. care dispare spontan fara sechele. se poate extinde la *anexele uterine si chiar la nivelul ficatului si rinichilor. Se disting opt tipuri de a. / aponevrosite. V. de [a apo = in afara. / apoptosis. zona de necroza hemoragica prin eritrodiapedeza In focar. s. III). Caracteristicile principale ale procesuluj de a. spre deosebire de necroza. \Cjr. celula este frag-mentata In corpi apoptozici. formata Indeosebi in ficat.: boala Bosviel (v. Se caracterizeaza prin aparitia unui hematom retroplacentar. analoge tendoa-nelor aplatizate. 2) Prin analogie. mediana. Osgood's disease. asigura limitarea dimensiunilor diferitelor struc-turi din organism la necesitatile fiziologice. s. a. f. Forma a. In jurul caruia pivoteaza *atlasul. este un proces normal. nu lasa debriuri celulare si nici cicatrice.] Rezectia chirurgicala a unei *aponevroze.] Fractiunea proteica a *lipoproteinelor. -inn. Dehidromorfina utilizata electiv ca emetic cu actiune centrala. pi. albuminurie masiva. splenica. Sunt clasificate In grupe. de secretie sau de catabolism al *lipoproteinelor.. APONEVROZITA.] 1) Pierdere brusca a constientei urmata de para-lizii. Sin. f. care delimiteaza In deschiderea lor posterioara fosa pterigoidiana. Sindrom care survine brutal la gravida In ultimele luni de sarcina sau In perioada travaliului. / apoplectic. A. s. pi. cu sosirea toamnei.. APOPLECTIC. pe cand necroza se produce numai In cadrul unor procese patologice. antiaterogena. / apolipoproteins. [Qr.] Moarte celulara izolata si programata. [Cjr. apare ca o consecinta a unei perturbari circulatorii functionale. apoplcktikos = stup&flat. Ex. proba-bil o serie de oncogene si unele gene supresoare ale cresterii tumorale). verticala cu originea In dreptui jonctiunii dintre corpul si marea aripa a osului sfenoid. f. C (I. s. f. [Cfr.APOFIZA ODONTOIDA situat pe fata superioarfi a corpului axisului. [Qr. apo = in afard. de (a apo = in afard. II). Sin. neuron = new . variaza In functie de regiunile coloanei vertebrale. -\ta\ Inflamatia unei *aponevroze. / apoplectiforme. -ita. B (din LDL) este principala a. formata din doua lame unite anterior. reunind partile anterioara si posterioara ale muschiului fronto-occipital. aponeurosis.. Ea este acoperita de pielea paroasa a capului. neuron = MTV. apoplexia = [ovitvra. f. pereche. aponeuroses. care reprezinta moartea celulara patologica. si coloana vertebrala. Tipurile de a. A si B au concentratie scazuta In insuficienta hepatica. [a phyeiii = a create. iar in necroza eel de *ca-rioliza. apo = in afard. APOFIZITA.. forma = forma. In comparatie cu eel de necroza sunt urmatoa-rele: a. orice hemoragie masi-va In interiorul unui organ: a. f. / apomorphine.: sindrom Achenbach (v.: atac sau ictus a.. este indusa de stimuli fiziologici (reglarea. in Iliada. ar putea 183 . pulmonara. Indeosebi in cancerogeneza. s.. A (din HDL) este o a. f. voluminoasa. APOLIPOPROTEINE. f. \Gjr. NA: aponeurosis. t. atac cerebral. / apoplexy. apoptein = a arunca in afara. de insertie. de invelis (fascii). physis = creftere. (at. [Qr.. Alterare dureroasa a tuberozitatii tibiale anterioare de origine traumatica sau microtraumatica. [Qr. / aponevrectomie. NA: processus spinosus. apo = in afard. NA: procsssus styloideus. NA: processus pterygoideus. f.v. In consecinta. APOFIZA STILOIDA / apophyse stylo'ide / styloid process. / apoproteine. initierea si blocarea depinzand de un set de gene. hipertensiune tranzitorie ce preceda o stare de *soc. s. s. care este masiva In necroza (Indeosebi In *autoliza). s. f. formand o membrana alba. aterogena. implantata pe fata posterioara a arcului vertebral la unirea celor doua lame. cu mentinerea circulatiei si a respiratiei. D si E. V. II. Se caracterizeaza clinic prin durere abdominala. fiind foarte evidenta in necroza. osteita apofizara de crestere. B. ad|. care Incheie ciclul celular normal al unei celule si creeaza conditii fizio-logice pentru Inlocuirea sa. In a. 2) Care este predispus la apoplexie.). cuva-nt utilwat de Homer.} Distrofie de crestere limitata la o apofiza osoasa. A. s.t. a. s.\ 1) Care se afla In relatie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta. / apophysitis. amenintata de hemoragie prin *afibrinogenemie si de necroza a corticalei renale. f.} Care se aseamana cu 'apoplexia. / apolipoproteines. APOFIZA SPINOASA / apophyse epineuse / spinous process. neuron = new. iar a.: ictus apoplectic (sau cerebral). / aponevrositis. APOFIZA PTERIGOIDA / apophyse pterygoide / pterygoid process.: boala Osgood-Schlatter. APONEVROZA EPICRANIANA / aponevrose epicranienne / epicranial aponeurosis. Prin remnoirea celulara pe care o realizeaza. eel putin 11. s. iar In necroza acest proces este aleatoriu. APOMORFINA. APOPLEXIE DIGITALA / apoplexie digitale / Achenbach syndrome. / apophysite. s. / aponevrectomy. NA: galea aponeurotica. protos = primui. s. f. APOPLECTIFORM. / apoplectique. f. APOPROTEINA. / apoplectiform.] Proteine cu functii de sinteza. iar cunoasterea mecanismelor a. balonizarea (umflarea) mitocondri-ilor sau a altor organite lipseste. s. ptantara . implica o singura celula. adj. Schlatter's disease.: hematom retroplacentar. lipos = grdsime.. adj. d'e [a apo = in afard. Este o varietate de *osteocondrodisplazie. Prelungire osoasa sub forma de stilet. s. / apoprotein. ADN-ul este desfacut In segmente multiple de cate 185 perechi de baze. A. de. fagocitoza lipsind. \Cjr. asemanatoare atacului de apoplexie. A. f. / apoptose. cu sensuC: cadtrta frunzdor din copaci odata. [Qr. rezistenta. osteonecroza idiopatica a tuberculului tibial. care proemina de o parte si de alta a unei vertebre si isi are originea In zona de jonctiune a lamei cu pediculul. f.. NA: processus transversus. apoptosis. APOPLEXIE. / apoplexie. APOFIZITA T1BIALA ANTER10ARA / apophysite tibiale anterieure / tibial anterior apophysitis. apoi se dezintegreaza. Sin. const. In a. s. are loc fenomenul de 'cariorexis.

. -ama. f. interpusa Intre *dura mater si *pia mater. s. S-au conturat si multe alte directii de interes In patogeneza si terapie: boli autoimune. al caror corp este format din doua parti: una anterioara. infectioasa). -ism. producand: 1) polipeptide sau amine asemanatoare hormonitor secretati In mod normal (ex. m. [^Ic-ronim din Ingi. [Lot. striate sau cerebeloase. A. nervos. [Qr. arakhne = paianjen.} Sintagma lat. femeile prin cercuri. s. 3) A. / arachnoiditis. scorpionii si diversi acarieni. NA: arachnoidea. pia mater. Unii cercetatori fac distinctie Intre a. m. generatie. unele infectii virale. feocromocitoamele. / arachnoide. fiziologica si cea patologica sunt asemanatoare atat din punct de vedere al cailor de semnalizare. s.] Boala sau accident provocate de muscatura paianjenilor. ARAHNODACTILIE CU CONTRACTURI CONGENITALE / arahnodactylie avec contractures congenitales / contractural arachnodactyly. de ex. de [a pratteia -= a ac-fwna} Tulburare dobandita a executarii miscarilor voluntare fara sa existe fenomene paretice sau ataxice. se recunosc trei tipuri de a.. f. APOZITIE. cuprinde numeroase ordine. arbor. [CfT. [C?r. cefalotorace (purtand apa-ratui bucal si patru perechi de labe) si alta posterioara. s. s. f.} Membrana fina conjunctiva. ARBORE GENEALOG1C / arbre gen^alogique / genealogical tree. APRAGMATISM. / apraxia. s. 2) A. In clinica se solicita. pragmatikos = referitor [a fapte. osteoporoza.). f. dementa. s. APUDOM. arakhne = paianjen. [C. caracterizat prin contractura cu hiperreflectivitate. prosexis = atenfie. s. f..r.. cutanat. / arachnodactylie. f. APROSEXIE.: adenoamele hipofizare si ale celulelor Langerhans. Totusi. accidente vasculare cerebrale. / apposition.. -ita. A.r. polyendocrinoma. antireumatic.). a . din care fac parte paianjenii.twn = captarea si decarfio^ilarea precursoritor aminici. a .priv. / apragmatisme. -atos = fapt. eel putin aparent. Daca unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altui. imposibilitate de reproducere a formelor plane sau tridimensionale (patrat. ideatorie. arakhiie = paianjen. n. f. utilizata Indeosebi cu referire la structuri asemanatoare cu un arbore si ramurile acestuia. In consecinta. arakhne = paianjen. n. carcinoidele intestinului subtire). / arachnidism. fragmente de os fracturat). s. logos = stiinfa. ARAHNOIDITA.: neoplazie endocriniana multipla (v. arbor. Majoritatea a.] Infiltrat celular. Se disting: 1) A. sunt suficiente dovezi ca a. iar uneori dispnee si paralizie respiratorie care poate determina moartea. [Cfr.] Artropode ("Arthropoda) terestre. idei. constructive!.] Reprezentare conventionala a legaturilor de rudenie Intre diferitii membrii ai unei familii. -ism. s. / aprosopie.: scarpinat) sau emotionale sunt posibile. / apudoma. cub) prin desene sau prin constructie In spatiu.. eidos = forma. s. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism. Sin. tumori frontale etc. Intre baza craniului si mandibula exista doar un orificiu unic. -oris = arbore'i vita = viafa. [Qr. dorit de subiect. genea]ogia. s. abdo-menul. unnas. f. Clasa A. 2) Sin. manifestata prin activitate osteo-genica si vizibila radiologic. daktylos = deget} 1) Malformatie congenitala care consta In alungirea si subtie-rea degetelor de la maini. s. al carei ulei are utilizari numeroase: expectorant.] Perturbare a atentiei voluntare. [Acroiwm din Ingi. fara leziuni cerebrale. In care gesturile simple sunt execu-tate. nocivi fie prin toxinele din venin. Generatiile . s. practicd. / arachnoldite. -oza. s. ce apar asemanatoare picioarelor de paianjen. Au mai fost individualizate si alte tipuri de a. encefalica acopera encefalul. miozis si hipotensiune. sunt secretante. sin. s. APUD / APUD / APUD. APRAXIE. arakhne = paianjen.i prosopoa = fa^d. 2) A. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae. / aprosexia.} Hernie la nivelul spatiului subarahnoidian.arboxyla. Insemnand arborele vietii. / apudomatose. Thuja occidentalis.). f. carcinoamele tiroidiene. artrita reumatoida etc. Imposibilitatea realizarii unui act sexual. ideonnotorie. f. / arachno'idoc61e. inflamator sau neoplazie. [Lot. In care un gest simplu este irealizabil.: sindrom Beals-Hecht (v.} Punerea In contact a doua elemente (substante. / arachnoidocele. In principiu. appo-sitio. ARAHNIDISM. l^r. arakhne = paianjen. 1) Aspect arborescent al substantei albe In sectiunile mediale ale cerebelului.Apozme fi utila In strategiile de preventie si tratament ale cancerului. genos = neam.] Abrev. s. ocupat de *lichidul cefalorahidian. (Mil's = apiicare. ischemie cerebrala. m. al *leptomeningelui. infarct miocardic. f.: plicae palmatae cervicis. / arachnidisme.. a -priv. ARAHNODACTILIE. utilizata In mod curent pentru sis-tem APUD (v. ataxie-telangiectazie. fie ca vectori ai unor agenti patogeni. emenagog si antiiritant In bolile dermatologice. fapte. eidos = forma. chiar daca acesta este evident si.. dura mater. printre care a. Sunt reprezentati: barbatii prin patrate. and decar6o?(yCation = captarea fi decarfio)ylarea precursorifor aminici. pentrv amine precursor uptake. la apponere = a pune ianga. astm. de. [Qr. Fenomen prezent In oligofrenie. APROSOPIE. din cauza indiferentei sau imposibilitatii de a stabili o relatie cu partenerul. [C.\ Tumora dezvoltata din celulele 'sistemului APUD. praxis = actiune. Inmora. evolueaza cronic. / arachnoid. uzual pentru sindrom Marfan (v. APUDOMATOZA. / aprosexie. f.] Monstruozitate caracterizata prin absents masivului median al fetei si a mugurilor maxilari supe-riori. n. / apraxie. -oris = arbors. A. f. iar a. 0 bara orizontala care leaga un subiect feminin cu unui masculin reprezinta un mariaj. s. V. kele = hemie. Ca urmare. / apudomatosis. iar subiectii afectati de o boala genetica printr-un semn In simbolul precedent. [^cronim din engC.priv. cat si al efectorilor moleculari. procesele biochimice sunt identice. s. pentru amine precursor uvtake and dtc. pentru amine precursor uptake and decardo^yCation = captarea fi decar6o\iiarea precursoritor aminici. / arachnodactyly. f. pi. \Gjr. f.] Imposibilitatea de a Intreprinde actiuni eficace In vederea atingerii unui scop. tremuraturi si pareza ale extremitatilor.. Descendentii sunt figurati prin ramificatii din barele orizontale..: 1) A. 3) De-numire pentru arborele de tuia alba. / apragmatism. arachnoideae. In timp ce succesiunea actelor necesare unei miscari complexe este imposibila. •oma. ARAHNOIDA. Mariajul consanguin este reprezentat prin doua bare orizontale. accident grav. s. s. cu tendinta la Inglobare si la comprimare a elementelor sistemului nervos central sau periferic In vecinatatea carora se dezvolta. s. In timp ce gesturile automa-tice (ex. spinala Inveleste maduva spinarii. 2) hormoni diferiti 184 ARBORE GENEALOG1C de cei ai glandelor de origine (ex. aprin-derea cu chibritui a unei lumanari. incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activitati. s. de la pragma. de care este separata prin spatiul subarahnoidian. n. componenta a *leptomeningelui. si meninge. adaugare. boli hematologice. ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida. neobservarea noului din ambianta si. f. s. a adauga ft ponere = a pune. / apposition. din gr.). / aprosopia.: In cancerul pulmonar cu celule mid neendocrine poate aparea o secretie endocrina). ARAHNOIDOCEL. din cadrul proceselor fiziologice si cea pro-dusa prin stimuli patologici. f. de la simpla iritatie locala la edem necrotic. a -priv. periostala reprezinta reactia periostului fata de o agresiune lo-cala (tumorala. [Lat. Tmbracarii si a mersului. eidos = forma.. 2) Plici ale mucoasei colului uterin. / apudome. SIDA. boli neurodegenerative.] Sin.

/ argyrism. provoaca la om *arboviroze. eel de-al patrulea si al cincilea. Cat. virus = venin. vasopresina. suprafata delimitata morfologic sau functional: 1) A. [Lat. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch. [Lot. s. identificarea sunetelor si interpretarea lor simbolica. gr. greutate specifica 10. (a. ARGENTAFINOM. / arbovirus. a . capuse). virus = otrava. Este constituita din fibre proprii (ligamentui inghinal extern a lui Henie) si din fibrele aponevrozei muschiului mare oblic al abdomenului. auditivo-psihica: a. b. celula argentafina. V.: gerontoxon (v. NA: area. s. n. mica. dt la bakteria = 6aston. ARC.)./. / arginine-vasopressine. f. / arginine-vasopressine. n. brun-roscata a tegumentelor. 3) A. / argininuria. iar altele si omul (*antropozoonoze).] 1) segment dintr-o curba. argentum =• argMt. se asociaza cu alte avi-taminoze. 2) Structura anatomica. / arc. s. infectie. s. dreapta si stanga. format de catre pediculi si lamele verte-brale.: centrul auditivopsihic. r. 4) A. f. otrand. mandibular) se diferentiaza In ligamentele sfenomandibular si maleolar anterior. neural (sau vertebral). / argyria. f.prill. dim. avasculara Treves (NA: plica ileoce-calis): zona a mezenterului comun lipsita de vase sanguine macroscopice.87. / arcade. crurala (NA: ligamenturn inguinale): coarda fibroasa Intinsa de la spina iliaca anterosuperioara la spina pubisului. In particular dintr-o circumferinta. eel mai simplu nu cuprinde decat doi neuroni. tab. \Cjr. Termen general pentru desemnarea unor elemente de natura foarte diferita.: a) a. superior sau inferior. -onio. din engi. A. este rara si. / area. sprancenara (NA: arcus superciliaris): relief redus al fetei anterioare a frontalului. hioid) da nastere apofizei stiloide. s. ARGENTAFIN. f. ureogeneza. mama/a (NA: areola mammae): zona care Inconjoara mamelonul. f. r. . fiecare punct al re185 . V. / ariboflavinosis. Primul a. [Cjr. Considerate ca forme primordiale In evolutie. costal.iu vasculara. / aire. [at. artHrovod-bome = transportat de wtTopode. avand aspec-tul unei linii curbe. / archeobacteria. sen. In organismul carora virusurile se multiplica. s. s. dentara (NA: arcus dentalis): arc format de catre ansamblul dintilor unui maxilar. A. deasupra arcadei orbitare. AREOLA. -ind. s. Unitate functionala a sistemului nervos alcatuita dintr-un receptor senzorial. ciocanului si nicovalei. / argentaffine. ARC REFLEX / arc reflexe / reflex arc. 41 Brodmann) ajung caile cohleare centrale din corpii geniculati mediani. 2) A. In conti-nuare. Coloane arcuate pereche care dau nastere branhiilor la vertebratele inferioare. [Lat. -oza. m. f. cu fata posterioara a vertebrei. Mai importante: 1) A. 2) A. affinis = mvecinat. Ribonsaure == acid ri6onic (a[terare de [a araBinoz. / argininurie. Sin. argentum = argint. greutate atomica 107. ARIE. c) a. creste eliminarea urinara a argininei si apar tulburari neurologice variate ARGININ-VASOPRESINA. [Lot. ARGININA. Sin. 47. calcarina: zona de proiectie a a. de ia area = mie. normala sau patologica. f. / arche(o)bacterie. adj. f. b) a. a. Intinzandu-se si pe versantui extern al polului occipital. posiBii de ia germ. const. orificiul vertebral. 6o[td. f. cornului mic al osului hioid si portiunii craniale a corpului hioidului. iar numarul unui individ Intr-o generatie cu cifre arabe. In profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei.artere. nu poseda decat o sinapsa. arcus = arc. f. s. pi. Distrugerea acestui centru nu antreneaza surditatea decat daca este bilaterala.] Termen generic pentru un grup de numeroase virusuri transmise prin Intepaturile artropodelor hematofage (tantari. m. ARGINT. 3) A. / areola. affinis = iwecinat. ARGIRIE. corticotem-porala care Inconjoara a. ARC SENIL / arc senile de la cornee / arcus senilic. areola s= (trie.] Coloratie anormala. arcus = arc. 2) Afectiune metabolica ereditara determinata de un deficit In arginaza I (din ficat si eritrocite). m. deasupra si Inauntrul valvulei ileocecale. Arc aortic / arc de I'aorte / aortic arch. simbol Ag. unul senzitiv si altui motor (*motoneuron). s. a. iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaza spre structurile fetei si ale gatului. majoritatea fiind boli tropicale. tab. 6) A. fiind denumit monosinaptic. arthropod-bome = transportat de artropode. din centrul nervos la organele efectoare.: gerontoxon (v. s. In general. biochim. un organ efector (muschi. dau nastere unor cartilaje laringiene. m. n.] Aminoacid bazic neesential care intra In compozitia proteinelor. silver poisoning. s. ](yr. vizuale. s. [Lat.] ARE 1) A. s.] 1) Concentratia sau eliminarea cotidiana a 'argininei In urina. / arch. auditiva: zona a cortexului cerebral situata deasupra primei circumvolutiuni temporale. area = am} In anatomie. argentum = argint. respectiv. zigomatica (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigoma-tice a osului temporal cu apofiza temporala a osului malar. s. / argentaffinoma. -ism. [Cfr. f. In Europa au fost identificate cateva forme de *encefalita. Ex. 2) Zona eritematoasa care Inconjoara un punct ihflamat. ARGIRISM. V. din engi. astringente si antiseptice. (ribo-flavina).). [Lat. eel de-al doilea a. f. f. anat. / arbovirose.. pi. s. Are rol important In sinteza hepatica a *ureei. s. argyros = argint. b. ARGININURIE. / argentaffin. s. s. ligamentului stilohioid. / arginine. argentum = argint. Reprezinta o veritabila retina corticala.5. / ariboftavinose. La nivelul sau (a. / arginine. 6o[ta. este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili. NA: areola. Sin: ligamentui Poupart. ele sunt remarcabile prin prezenta de "introni In genele lor. argentum = argint. ARHEOBACTERIE. / silver. flavus = gaiben.] Boala determinata de carenta In *vitamina B. In functie de virusul care Ie genereaza. n. -ina. arkhaios = vecfii. ouron = urind.] Organism procariot capabil sa traiasca In conditii extreme de temperatura sau de salinitate. A. s. / arbovirosis. 4) A. f. ARBOVIROZA. auditiva si care reprezinta zonele de perceptie si de gnozie. dim. functionale ale scoartei cerebrale care stabilesc legaturi intra-corticale. Aceste doua zone permit. s.). maleabil. a. f. m.] ElementuI chimic nr. fibroasa s. s. de asociatie sau asociative: fiecare dintre a. s. v. sin. / argentaffinome. eel de-al treilea formeaza cornul mare al osului hioid si partea caudala a corpului acestui os. f. / argyrie. argyros = argint. / argyrisme. care ocupa cele doua buze si depresiunea creata de scizura calcarina. afecteaza exclusiv animalele vertebrate. s. s.ARBOVIROZA sunt indicate cu cifre romane. / arch. prezinta forme foarte diverse. [arbor -tifirw. ca si In tehnica medicala. s. (a. / argent. ale carui saruri sunt utilizate In medicina datorita efectelor caustice. areo-lae (1). [Lot. ARIBOFLAVINOZA. ARCADA. m.d). el delimiteaza. confine o structura cartilaginoasa cu doua jumatati. b.] Intoxicatie terapeutica sau profesionala determinata de argint sau sarurile acestuia. •ind. [Lot. 0 serie de a. \arbo afirw.: cardnoid (v. f. f. / areole. [at. areae.] Denumire generica a bolilor determinate de grupul de virusuri "Arbovirus. 5) Ani Brodmann. consecutiva unui contact profesional cu saruri de argint sau prin adminis-trare terapeutica prelungita. bakterion. f.] V. glanda) si un circuit de neuroni ce vehiculeaza informatia senzoriala la sistemul nervos central si. f. Indeosebi In *pelagra. adj. s. Acest a.] Sin. curbura formata de catre o coasta si cartilajul sau.] Structura anatomica de forma arcuita. -oza. De asemenea. v.. s. / arbovirus. s. Fiecare a. ARBOVIRUS. osoasa. [Lot. Ca urmare. posterior al vertebrei. orientata oblic In sus si spre exterior. Metal alb. s.

Astfel. *tahicardia ventriculara.] Sin. care apare eel mai adesea la indivizi cu inteligenta normala si corespunde unei imaturitati psihice. leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei In perioada gra-viditatii (ex. *fibri-latia ventriculara.] Anomalie (iregularitate sau disparitie) a unui ritm.: operatie Kelly-King (v. gustativa: zona a cortexului cu proiectia la nivelul partii inferioare a circum-volutiunii parietale ascendente si 1n zona profunda a opercu-lului parietal. 2) Tulburari In con-ducerea impulsului: bloc sinoatrial. ARITMIE SINUSALA / arythmie sinusale / sinusal arrhythmia. 14) A. pads = jv(a. A.. b) a. pe versantui anterior al scizurii centrale (Rolando). sau cu o boala endocrina (hipertiroidie). ary(oinoei'des = in forma de. care se manifesta pre-coce. de la mens. adj. m. u. Extrem de diverse. arytainoeides = m forma de view. locali-zata la nivelul hemitoracelui stang.priv. determinata de interpunerea. consecinta unei insuficiente congenitale a dezvoltarii inteligentei. comunicare interatriala. Clasic. In ordinea gravi-tatii: 'debilitate mintala (mentala). m. parietala ascendents. *sin-drom Lown-GanongLevine. Sin. care a delimitat 52 de a. / retardate. 13) A. / aryt6noidopexie. f. neurofiistologge. 'imbecilitate si 'idiotic. motohe piramidala: centrul efector al motricitatii volun-tare. care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau corticifuge. *ntis = minte] Inapoiere mentala. s.: *rubeola). a . la arytaina = u[c. / arithmomanie. ca o consecinta a fixatiei Intr-un anu-mit stadiu al copilariei. In functie de mecanism. s. tulburari de conducere intraventriculara.td a [lit retro = mapoi. [^6rev. nonnotope sau sinusale (*tahicardia sinusala. s. aritmie cardiaca. adrctro.] Persoana care este afectata de *arieratie mentala. Stare a unui copil sau a unui adult arierati. s. au fost stabilite si descrise trei grade de a. isterie).tUlza. Handi-capul mental poate fi clasificat si In functie de *coeficientul de inteligenta (Ql). \fr. mental deficiency. \Cjr. Frecvent Insotita de tahicardie (tahiaritmie). a. In raport cu cele trei mecanisme patogenice enumerate. fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie si care poate afecta pe toti baietii nascuti de aceeasi mama). / arytenoide. recuperarea nefiind posibila. arriere.). Celelalte doua grupe impun o asistenta continua. avand urmatoarele cauze principale: tulburari metabolice ereditare. forma wtaritd a iui retro = uiopm. m iim6aju[ c. ARITMIE COMPLETA / arythmie complete / continuous arrhythmia. [Korbinian Brodmaan. s. gr.). *flutter-ul atrial. A.uicior. sinusala respiratorie. extrasistola. adj..rma. v. *sindrom Wolff-Parkinson-White.ta. *fibrilatia atriala.] Inflamatie a cartilajului aritenoid sau a muschilor care se insera pe acesta.: *sindromul Down). 'bradicardia sinusala. sau campuri citoarhitectonice. eidos = forma. egoism si *puerilism. f. -e.. / arythmogene. ARITMOGEN.falogira: zona din cortexul cerebral situata In piciorul celei de-a doua circumvolutii frontale. adj. ventriculare. manifestata Indeosebi printr-un atasa-ment excesiv fata de parinti. striata. acid riBonucCeic. Kiesselbach. cardiaca. ARITMIE EXTRASISTOLICA / arythmie extrasystolique / extrasystolic arrhythmia. ARITENOIDITA. u(tinse. adj. V. arytainoeides = in forma de ud-. pot fi: tulburari ale automatismului cardiac. ARITMIE. a. f. mania = nebunie} Obsesia nume-relor si operatiilor aritmetice: bolnavul efectueaza calcule multiple si inutile.pasive sau ritmuri de scapare (atriale. 12) A. mentalis. 8) A. nevroze. dimpotriva. Neregularitate a ritmului cardiac data de o perturbare a cadentei exdtatiilor la nivelul nodului sinusal. cortico-oculoce-. ritm sinusal coronar si atrial inferior. unor extrasistole cu numar si tip variabil. 9) A. encefalite etc. s. f. . Sin. [Gjr. din [at. rhythmus. A. pot fi clasificate In patru grupe: 1) Tulburari In for-marea impulsului: a) a. ARN / ARN / RNA. Termenul este utilizat Indeosebi pentru desemnarea perturbarilor *ritmului cardiac. Neregularitate de ritm cardiac. aberatii cromozomiale (ex..t ui iocul dmwnwv. [^r. poate fi eliminata prin *psihoterapie. arithmos = numar. rhythmos = ritm. stenoza mitrala) decompensata sau nu.] SubstantS poliri- . eidos = forma. absenta autonomiei. adj. gr. Subiectii cu handicap usor pot fi recuperati prin educatie. care.ventriculare (*extrasistola ventriculara. idiopatica sau primitiva (fara existenta unei leziuni car-diace). s. adretro. ARITMIE CARDIACA / arythmie cardiaque / cardiac arrhythmia. vegetativa: fiecare din zonele scoartei a carei excitare antreneaza raspun-suri vegetative s. Neregularitate de ritm cardiac In care contractiile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale ine-gale. corticala: teritoriu de proiectie al cortexului cerebral. / arytenoidite. 3) Tulburari mixte: diso-ciatie atrioventriculara. heterotope sau ectopice . de.ni 1868-1918} Descrierea si numerotarea diferitelor zone ale scoartei cerebrale 186 ARN umane de catre Brodmann. gennan = a produce. se caracte-rizeaza prin dezvoltarea insuficienta a facultatilor intelectuale. s. arie calcarina. back-ward. sin.i iat. eidos = forma. de origine sau cu destinatie extracorticala. trebuie diferentiata de a. ARIERAT. regiunea precordiala. [Qr. 7) A. forma ifitiiri. ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brodmann's areas.: arie striata. 17) A. ca si un mediu familial sau social adecvat. 'torsada varfurilor). -ita.atriale (*extrasistola atriala. V. / arrhythmia. f. / arytenoidopexy. a. m. Denumire generica pentru tulburarile ritmului cardiac. bloc atrioventricular. de. instabilitate psihica si inaptitudinea de a reactiona normal la solicitarile din mediul In care traieste subiectui. embriogena: portiune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastodst) unde se va forma embrionul. a. jonctionale). ARITENOIDOPEXIE. Intar-zierea se evalueaza In raport cu media grupului din care face parte subiectui In cauza si poate fi globala sau. pentru Ql Intre 70-79 se situeaza *intelectul de limita. [fr. 4) Ritm de pacemaker. rhythmus. A. poate afecta numai o parte a personalitatii.ior. corespunzand partii anterioare a circumvolutiunii parietale ascendente. 11) A. ARITENOID. f. *flutter-ul ventricular. rhythmos = ritm. In cazurile de Ql 50-70 handicapul este considerat u§or. pentru 20-50 moderat-sever. sinu-sala nerespiratorie). m. acesta se dovedeste inapt sa Invete. parasistolie. Co. si retardare mentala. de ia arytaina = u[cwr. / arithmomania. / arytenoiditis. *tahicardia atriala. / arythmie. 16. poate fi de-terminata de fibrilatia atriala. indus artificial. fata de ritmul sinusal normal. f. [Cjr. traumatism cranian perinatal.: pata Kiesselbach (v. centrul receptor al sensibilitatii generale. / arytenoid. / arriere. ARITMOMANIE. a • priv. afectiva. motorie exfrapiramidala: fiecare din centrii efectori si regulatori ai motricitatii semi-automate si semivoluntare. este.] Care genereaza tulburari de ritm cardiac.: arie germinativa. calificata. f. de regula. / arrhythmogenic. . adj. A.re. arrieration.ww. gr. \Cjr. desi este constient de inutilitatea lor (In psi-hastenii.] Care se refera la *cartilajul aritenoid. V. 10) A. 15) A. iar sub 20 pro-fund. cu Intarziere In dezvoltarea mentala. (at. care se Intind pe o mare parte din scoarta fronto-temporo-parietala. ARIERATIE MENTALA / arrieration mentale / mental retardation. a. de ia arytainu . uicior. In relatie cu o cardiopatie (cardiomiopatie. din [at.) A.wr. c. (at.AR1ERAT tinei proiectandu-se pe un punct corespunzator pe scoarta. 'wandering pace-maker). ale conducerii impulsului sau mixte. Poate fi paroxistica sau perma-nenta. Daca arieratui este un copil. au fost delimitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolutii) si a citologiei celor sase straturi de neuroni corticali.

As. f. s. ALVEOLARA POSTERIOARA SUPERIOARA / artere alveolaire superieure et posterieure / posterior superior alveolar artery. Abundent m ribozomi (masa moleculara mare. a. A.artere. dupa cum exista si alte clasificari. A. V. tab. A. gr.artere. ARN-POLIMERAZA. arteria = arterd. r. In formele a-cute. Prin ramificatie progresiva si anastomoze.artere. complementara extremitatii 5'" a unui ARNm. aroma. pe imaginea scintigrafica. [Lat. . BULBULUI PENISULUI / artere bulbaire du penis. Are. n. . ARN-ul satelit inclus (Tmpachetat) In capsida este specific fiecarui virus si nu se poate replica fara acesta. y. de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmos-fera sau volatilizate din baie de apa). anat. de gradul II: complicata cu flictene.artere. A. artereie conf-in aer. V. tab. . de gradul I: eritem si tumefactie dureroase. tab. CALOSOMARGINALA / artere calloso-marginale / callosomarginal artery. tab. fosforic servind drept legatura ester Intre functiile alcool 3 si 5 ale ribonucteotidelor succesive. are efect eritropoietic. ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. de. . s. Ex. . s. polycistronic messenger. / artery. V. / aromatherapy. tab. f. A. f.artere. anat. V. . AURICULARA POSTERIOARA / artere auriculaire posterieure / posterior auricular artery. arsenikon. de gradul IV: carbonizarea unei re-giuni din organism. se mai afla In cantitati mid In citoplasma (ARNs. / artefact.artere. aroma.artere. s.ARN ANTISENS bonucleica prezenta In toate celulele vii. gr. Molecula de ARN compusa din fragmente de origine distincta reunite in vitro printr-o ARN ligaza. AZIGOS A VAGINULUI / artere azygos du vagin / a«ygos artery of vagina. BRAHIALA SUPERFICIALA (v. APENDICULARA / artere appendiculaire / appendicular artery.to-n. [Lat.] Fenomen parazit In relatie cu o tehnica defectuos utili-zata. . ARTEFACT. ingriji} Metoda terapeu-tica In care se utilizeaza uleiuri vegetale esentiale. 2) a. Enzima care catalizeaza sinteza de ARN pornind de la ADN sau ARN. aminat. / artifact. V.artere A.: a. / ARN-polymerase. tab. A. din microscopia electronica. facut. / aromatherapie. de la. . m. denumit astfil da. A. denumit astfel datoritd proprietdf-ilor sale putemice. deoarece crou goals. A. ARSURA. tab. BAZ1LARA / tronc basilaire / basilar artery. deci. anat.nt. s. anat. V. V. tab. fie In general. tab. Are importanta medicals. 33. [Lat. V. ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA. formata din reunirea mai multor ribonucleotide. arsenicum. A. A. -atis. arsenikon. anat. aer. s. ARN care poate Insoti diferite virusuri. ca urmare a unei den-sitati prea mid de impulsuri Inregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvata.] ElementuI nr.] Vas care conduce sangele oxigenat. dm gr. ANGULARA / artere angulaire / angular artery. anat. tulburarile digestive se aseamana cu cele din "holera. Se admite ca tripleti de nudeotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt. ARN complementar altei portiuni de ARN a carei functie o inhiba. CANALULUI PTERIGOID1AN partilor subiacente.ta. se constitute Intr-un sis-tem arterial. a. n. A mai fost pus In evidenta ARNm (mesager). . aminati la localizarea lor spedfica in ca-drul sintezei proteinelor. ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC. f. V. ACETABULARA / artere acetabulaire / acetabular branch of medial femoral artery. In a. therapeia = tratame. . . Clasa particulara de ARN antisens. s. [Lat. terein = a confine (anticii credeau ca. AURICULARA PROFUNDA / artere auriculaire profonde / deep auricular artery. . care determina rezultate si interpretari false In cazul unui examen de laborator sau al unor experimente. anat. . frigul. m. AROMATERAPIE. anat. BULBULUI VESTIBULULUI (vaginal) / artere perineale profonde / artery of bulb of vestible.artere. tab. [Lot. ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA. Trioxidul de arseniu. anat. anat. AXILARA / artere axillaire / axillary artery. ARSENICISM. anat. ARN' care nu confine decat o singura infor-matie genetica. cronic domina manifestarile nervoase si cutanate. A. s. tab. 4) a. fiarfiatisc. proprietdtiCor sale putemice. anat. ALVEOLARA INFERIOARA / artere dentaire inferieure / inferior alveolar artery. A. / arsenicisme. ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex. / brulure. V. V. s. codant pentru mai multe lanturi polipeptidice distincte. care actio-neaza asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare). / arsenic-alism. V. propulsat de ventriculele inimii catre diferite organe din organism. sub forma hibrida cu ADN m nudeele celulare si asodat cu ribozomii In citoplasma. si ADN. As^. f. A. a. artere. V. 187 . de ordinul a 10s Da). In functie de tehnicile de preparare a probelor.artere. s. anat. ardere = a arde. El transporta mesajul genomului enzimelor care catali-zeaza sinteza proteinelor. anat. m. ARCUATA A PICIORULUI / artere dorsale du metatarse / arcuate artery. ARSENIC. tab. factum = fapt. ACROMIOTORACICA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery.artere.artere. se efec-tueaza In contact cu ADN si cu enzime specifice. . V. electricitatea. dar este uneori Intrebuintat si ca otrava (cazuri medicolegate). V. V. V. ARN mesager care contine mai multi cistroni si este. . artefact. . anat. de gradul III: In care bulele se complica cu necroza dermului si uneori a A. A. artere perineale profonde / artery of bulb. s. . ei sunt spedfid fiecarui a. tab. f. ca radiatiile.. . s. cadavre). NA: arteria. Se disting patru grade: 1) A. anat. V. . messenger interfering complementary RNA. f. care are rolul de a dirija a. V. V.] Intoxicatie sau otravire cu compusi de arsenic. labirintica) / artere auditive interne / artery of the labyrinth (internal acoustical).] Leziune cutanata sau mucoasa provocata de caldura sau aiti agenti fizici. de la facere = a face.artere. anat. A. n. -alos = aTOmil. arsenicum. V. de [a arsen = putemic. artere. artis = meserie. cu efect tonic sau seda-tiv. . ARTERA. tab. BRAHIALA PROFUNDA / artere brachiale profonde / deep brachial artery. AUDITIVA INTERNA (v. tab. In constitute unei a. tunica mijiocie (sau media). BUCALA / artere buccale / buccal artery. anat. (a. a.artere.artere. tunica externa (adventicea). tab. A. / artere. a. 3) a. / RNA-polymerase. A. [a arson = putemic. tab. s. de la therapeuein = a. din gr. solubil). A. (irs. tab. ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA. s. / arsenic. anat. importanta si Intinderea suprafetei arse. gr. de asemenea. [Lot.. CANALULUI PTERIGOID1AN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal. f.: ARN MIC) sau obtinut prin inginerie genetica. / arsenic. V. tab. / burn. brahiala) / artere brachiale superficielle / superficial brachial artery. -os = aer. tab anat.artere A. intra trei straturi concentrice: tunica interna (sau intima). purtatori de aminoacizi. BRAHIALA / artere brachiale / brachial artery. tab. 6ar6dlesc.artere.artere. ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / recombinant RNA. -ifim. P-intre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer).artere. A. anat. Biosinteza a.

artere. A. tab. V. . anat.artere. tab.artere. tab. anat. V. A. DORSALA A PICIORULUI / artere dorsale du pied / dorsal artery of foot. A. artere. CIRCUMFLEXA PEMURALA LATERALA / artere circon-flexe femorale lat6rale / lateral femoral circumflex artery. CENTRALA SCURTA / artere centrale courte / short central artery. anat. tab. . V. DORSALA A CLITORISULUI / artere dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris. anat. . V. V. V. V. anat. . anat. A. . CEREBRALA ANTERIOARA / artere c6rebrale anterieure / anterior cerebral artery. V. anat. artere. anat. A. aa.artere. A. -artere. anat. A.artere. tab. anat. anat. V. tab. A. tab. V. A. anat. frenice inferioare). anat. tab. COLATERALA ULNARA INFERIOARA / artere collat6rale cubitale inferieure / inferior ulnar collateral artery. DEFERENTIALA (v. A. DIAFRAGMATICA INFERIOARA (v.artere. A. A. a. . A. A. CEREBRALA POSTERIOARA / artere cerebrale posterieure / posterior cerebral artery.artere. A. DORSALA A PENISULUI / artere dorsale de la verge / dorsal artery of penis. tab. . A. tab. A. tab. . tab. . tab.artere. anat. . V. . . anat. tab. EPIGASTRICA INFERIOARA / artere epigastrique inferieure / inferior epigastric artery.artere. . V. anat. V. . V. A. anat. A. anat.artere. tab. V. tab. . COLICA STANGA / artere colique gauche superieure / left colic artery. COLATERALA CUBITALA SUPER10ARA (v. anat. A. tab.artere.artere. CEREBELOASA INFERIOARA POSTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et post6rieure / posterior inferior cerebellar artery. anat. .artere. A. tab. V.artere. tab. tab. V. anat.A. V.artere. tab. anat. tab. A. A. COLATERALA ULNARA SUPERIOARA / artere collaterale cubitale superieure / superior ulnar collateral artery. A. tab. tab. tab. V. V. COLATERALA RADIALA / artere collaterale radiale / radial collateral artery. EPIGASTRICA SUPERIOARA / artere epigastrique superieure / superior epigastric artery. A. . CORONARA STANGA / artere coronaire gauche / left coronary artery. tab. A. anat.artere. anat. CIRCUMFLEXA HUMERALA POSTERIOARA / artere circonflexe humerale posterieure / posterior humeral circumflex artery. COLATERALA CUBITALA INFERIOARA (v.artere. tab. V. CENTRALA A RETINEI / artere centrale de la retine / central artery of retina. . tab. tab. A. tab. CECALA ANTERIOARA / artere caecale anterieure / anterior cecal artery. V. COLICA MIJLOCIE / artere colique droite superieure / middle colic artery. V. COLICA DREAPTA / artere colique droite superieure / right colic artery. CIRCUMFLEXA ILIACA SUPERFICIALA / artere circonflexe iliaque supcrficielle / superficial iliac circumflex artery. EPIGASTRICA SUPERFICIALA / artere epigastrique superficielle / superficial epigastric artery. . tab. . V.artere. tab. tab. 188 A.artere.artere. anat. CAROTIDA COMUNA / artere carotide primitive / common carotid artery. . V. A. anat. anat. CREMASTERICA / artere cremasterienne / cremasteric artery. CIRCUMFLEXA SCAPULARA / artere circonflexe scapu-laire / circumflex artery of scapula. anat.artere. colaterala ulnara superioara). anat. . V. DIAFRAGMATICA SUPERIOARA (v. V. .artere. tab. . ileocolica). .artere. . V. A. . A. anat. anat. tab. A. tab. V. COLATERALA MIJLOCIE / artere collat6rale moyenne / middle collateral artery.artere. DORSALA A SCAPULEI / artere scapulaire posterieure / dorsal scapular artery. A. V. . A. tab. . anat. anat. CEREBELOASA SUPERIOARA / artere cerebelleuse superieure / superior cerebellar artery. V. artere. . anat. anat.artere. tab. COROIDIANA POSTERIOARA / artere choroidienne posterieure / posterior choroidal artery. V. anat . A. tab. . A. CEREBRALA MIJLOCIE / artere cerebrale moyenne / middle cerebral artery. tab. a.artere. V tab. V. A. anat.artere. A. . A. V. anat. . tab. DUCTULUI DEFERENT / artere deferentielle / deferential artery. anat. tab. CECALA POSTERIOARA / artere caecale posterieure / posterior cecal artery.artere. anat. tab. anat. V. V. colaterala ulnara inferioara). tab. CAROTIDA EXTERNA / artere carotide exteme / external carotid artery. tab.artere. tab. anat. CIRCUMFLEXA HUMERALA ANTERIOARA / artere circonflexe humerale anterieure / anterior humeral circumflex artery. tab. .artere. anat. . COLICA DREAPTA INFERIOARA (v. A. tab. COMUNICANTA ANTERIOARA / artere communicante anterieure / anterior communicating artery. aa.artere. ductului deferent). CIRCUMFLEXA ILIACA PROFUNDA / artere circonflexe iliaque profonde / deep iliac circumflex artery. A. COROIDIANA ANTERIOARA / artere choroidienne anterieure / anterior choroidal artery.artere. V.artere. artere. anat. . A. .artere. V. anat.artere.artere. V. . CAROTIDA COMUNA EPIGASTRICASUPERIOARA A. V. V tab. A. A.artere. . A. . anat.artere.artere. V. frenice superioare). . A. . CORONARA DREAPTA / artere coronaire droite / right coronary artery. tab. V. A. V. V. A.artere. CAROTIDA INTERNA / artere carotide interne / internal carotid artery. anat. anat. A. CISTICA / artere cystique / cystic artery. anat.artere. V. CEREBELOASA INFERIOARA ANTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et anterieure / anterior inferior cerbel-lar artery. . CIRCUMFLEXA FEMURALA MEDIALA / artere circonflexe femorale mediale / medial femoral circumflex artery. CERVICALA ASCENDENTA / artere cervicale ascendante / ascending cervical artery. V.artere. . anat -artere. A. anat. . anat. V. CERVICALA PROFUNDA / artere cervicale profonde / deep cervical artery. CENTRALA LUNGA / artere de Heubner / long central artery. DORSALA A NASULU1 / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery.artere. tab. A. V.artere. A. V. V. a. tab. anat. V. a. tab.artere. A. V. artere.artere. . COZII PANCREASULUI / artere pancreatique caudale / artery to tail of pancreas. anat. . COMUNICANTA POSTERIOARA / artere communicante posterieure / posterior communicating artery. A.artere.

artere A. anat. anat. supratrohleara). GASTRICA STANGA / artere gastrique gauche. V. tab anat. . anat.artere. tab. anat. A.artere.artere. INTERCOSTALA SUPREMA (v. tab. V. A. LABIR1NTICA / artere auditive interne / artery of the labyrinth.artere.artere. A. anat. V. . tab. tab.] / tab. artere.artere. LACRIMALA / artere lacrymale / lacrimal artery.artere. tab. V.artere. GASTROEPIPLOICA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastroepiploic artery.artere. V. anat. . . V. INTEROSOASA POSTERIOARA / artere interosseuse posterieure / posterior interosseous artery. A. anat. anat. .artere. V. tab.artere. hyaloidienne / hyaloid anery. V. . GENICULARA DESCENDENTA / artere grande anastomotique / descending genicular artery. A. artere A. a. LABIALA SUPERIOARA / artere labiale superieure / superior labial artery. V. . a. GASTROEPIPLOICA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastroepiploic artery. tab. tab. FAR1NGIANA ASCENDENTA / artere pharyngienne ascendante / ascending pharyngeal artery. . . a. FEMURALA PROFUNDA / artere femorale profonde / deep femoral artery. fab. HUMERALA (v. V. a. V. V. . V. tab. ILIACA COMUNA / artere iliaque commune / common iliac artery. V. ETMOIDALA ANTERIOARA / artere ethmo'idale anterieure / anterior ethmoidal artery. tab. artere. V.artere.artere. . V. A. INTEROSOASA ANTERIOARA / artere interosseuse anterieure / anterior interosseous artery. testiculara). A. a. V. anat. . V. INTEROSOASA COMUNA / artere interosseuse commune / common interosseous artery.artere. tab.artere. anat. anat. FACIALA / artere faciale / facial artery. A. HEPATICA COMUNA / artere hepatique commune / common hepatic artery. A. tab. A. HEPATICA PROPRIE / artere hepatique propre / proper hepatic artery. anat. FIBULARA (v. GIRUSULUI ANGULAR / artere du pli courbe / artera gyri angularis. brahiala). gluteala inferioara).artere. anat. anat. . anat.artere. V. V. V. V. -artere. . V.artere. A. A. V.artere. V. V. anat. anat.artere. tab. GENICULARA SUPERIOARA LATERALA / artere superolaterale du genou / lateral superior genicular artery. A. GENICULARA INFERIOARA LATERALA / artere inferolaterale du genou / lateral inferior genicular artery. V. V. . A. tab. ILEOCOL1CA / artere ileo-colique / ileocollc artery.A. . A. . V. FRONTOBAZALA LATERALA / artere frontale interne et posterieure / lateral frontobasal artery. A. . V. anat. . . LINGUALA PROFUNOA A. V. V. anat.artere. V. LIGAMENTULU1 ROTUND AL UTERULUI / artere du ligament rond de I'uterus / artery of round ligament of uterus. A. GENICULARA SUPERIOARA MEDIALA / artere superomcdiale du genou / medial superior genicular artery. A. V tab. V. . anat .artere. anat. A. . tab. A. tab. . anat. ETMOIDALA ANTERIOARA A.artere. LARINGIANA INFERIOARA / artere laryngee posterieure / inferior laryngcal artery.artere. HIPOFIZARA SUPERIOARA / artere hypophysaire superieure / superior hypophysial artery. tab.artere. '£er[in. ILIACA INTERNA / artere iliaque interne / internal iliac artery. tab.artere. A. FESIERA INFERIOARA (v. tab.artere. .artere.artere. . A. A. ETMOIDALA POSTERIOARA / artere ethmoidale posterieure / posterior ethmoidal artery. gluteala inferioara). V. A. . brahiala profunda).d''"^ru go-man. INTERCOSTALA ANTEROSUPERIOARA (v. A. V tab. A. V.artere. . tab. anat. V. [/oAonn Leonhard Otto Heiibner. tab. tab. artere. V. V. tab.artere. LARINGIANA SUPERIOARA / artere laryngee superieure / superior laryngeal artery. 4ab. ILIACA EXTERNA / artere iliaque externe / external iliac artery. GLUTEALA SUPERIOARA / artere fessiere superieure / superior gluteal artery.artere. a. tab. V. V. V.artere. ILIOLUMBARA / artere ilio-lombaire / ilio-lumbar artery. iliaca interna) / artere iliaqiie interne / hypogastric artery or internal iliac artery.artere. A.artere. V. . A. tab. . V. anat. A. A. anat. .artere. A. A. V. . a. . A. . FESIERA SUPERIOARA (v. .artere. A. tab. tab. anat. A. tab. V. anat. HIPOGASTRICA (v. tab. . lfi43-1926.artere. GASTRICA DREAPTA / artere pylorique / right gastric artery. GENICULARA MIJLOCIE / artere moyenne du genou / middle genicular artery.r.artere. . anat. anat. A. A. tab. tab. a. tab. tab. . anat. GENICULARA INFERIOARA MEDIALA / artere inferomediale du genou / lateral inferior genicular artery. HIPOFIZARA INFERIOARA / artere hypophysaire inferieure / inferior hypophysial artery. gluteala superioara). anat. apoi la. LINGUALA / artere linguale / lingual artery. A. V. artere. FEMURALA / artere femorale / femoral artery. -artere. GASTRO-OMENTALA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastro-omental artery. a. anat. anat. anat. . tab. tab. . tab. anat. A. FRONTALA (v. A. intercostala anterioara). intercostala anterioara). tab. V. anat.artere. V. anat. tab. V. A. tab. centrala lunga). tab. tab. anat. pe. tab. anat. tab. anat. V. peroniera).artere. anat. INTERCOSTALA ANTERIOARA / artere intercostale superieure / highest intercostal artery. FRONTOBAZALA MEDIALA / artere frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery. .artere. a. . V tab. anat.artere. anat. A. tab. HIALOIDA / art. anat. INFRAORBITARA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. tab. . A. artere coronaire stomachique / left gastric artery. A. anat. LUI HEUBNER (v.artere. anat. . anat . V. anat . . A. GLUTEALA INFERIOARA / artere fessiere inferieure / inferior gluteal artery. V. anat.artere. anat. anat. artere. HUMERALA PROFUNDA (v. profesor ia Leipzig.artere. GASTRODUODENALA / artere gastro-duodenale / gastroduodenal artery. A.artere A. V.artere. . LABIALA INFERIOARA / artere labiale inferieure / inferior labial artery. . FUNICULARA (v. anat. . tab. anat. .artere. a. A. A. tab. A. A. anat.artere. V. tab. GASTRO-OMENTALA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastro-omental artery. A. anat. A. V. anat. 189 .artere. anat. V. tab. anat. tab. tab. A. A. anat.artere. A. tab. a. INTEROSOASA RECURENTA / artere inter-osseuse recurrente / interosseous recurrent artery. A. LINGUALA PROFUNDA / artere ranine / deep lingual artery. . tab. ISCHIATICA (v. A. tab. anat. .

V. RADIALA / artere radiale / radial artery.artere A. . artere. .?i cfivvrg german. V. V tab. tiroidiana ima). tab. OCC1PITALA LATERALA / artere temporooccipitale moyenne / lateral occipital artery. V. . MALEOLARA ANTERIOARA MEDIALA / artere malleolaire antero-mediale / medial anterior malleolar artery. anat. . . V. tab. A. V. PRECUNEALA / rameau pour Ie precuneus / precuneal artery. . tab. PRINCIPALA A POLICELUI / artere principale du pouce / main artery to thumb. . A. tab.artere. A. A. A. tab. anat. tab. A.artere. tab. PANCREATICA DORSALA / artere pancreatique dorsale / dorsal pancreatic artery. LOBULUI CAUDAT / arteres spigeliennes / artery to caudate lobe. A. V. PARIETO-OCCIPITALA / artere parieto-occipitale / parietooccipital artery. A. V. tab. A. MASETERICA / artere masseterine superieure / masseteric arte''y. . V. MAX1LARA EXTERNA (v. anat. anat. A. . . . tab. V. tab. anat.artere. . V tab. V.] V. tab. . tab. a. anat.artere.artere A. anat. A. NERVULUI SCIATIC / artere du nerf grand sciatique / sciatic artery.artere. V. A. V. PANCREATICA MARE / artere pancreatique transverse / great pancreatic artery.artere. tab. . a. A. . artere. . anat. a. . anat. A. anat. a.artere. . MEDIANA / artere mediane de I'avant-bras / median artery. A. anat. .artere.artere. A. faciala). anat.. V. tab. V. tab. tab. tab. tab.artere. PLANTARA LATERALA / artere plantaire laterale / lateral plantar artery. V. tab. tab. NAZOPALATINA / artere naso-palatine / septal branch of sphenopalatine artery. V. .artere. PLANTARA MEDIALA / artere plantaire mediale / medial plantar artery. tab. tab.artere. PANCREATICODUODENALA INFERIOARA / artere pancreatico-duodenale inferieure / inferior pancreaticoduode-nal artery. A. V. A.artere A. V.artere. LUSOR1A / artere sous-claviere droite retro-cesophagienne / retroesophageal right subclavian artery. anat. A.artere. anat.artere. a. toracica laterala). anat. anat. MENINGIANA ANTERIOARA / artere meningee anterieure / anterior meningeal artery. anat. PARACENTRALA / artere du lobule paracentral / para-central artery. tab. A. . V. . anat.artere. anat. PARIETALA ANTERIOARA / artere parietale anterieure / anterior parietal artery. V. V. tab. A. anat.artere. MENTALA / artere mentonniere / mental artery. tab.artere. MUSCULOFRENICA / artere musculo-phrenique / musculophrenic artery. . MENINGIANA MIJLOCIE ' artere meningee moyenne / middle meningeal artery. tab. tab anat . anat. . PERICARDIOFRENICA / artere pericardo-phrenique / pericardiophrenic artery. . V.artere. MAMARA EXTERNA (v. OBTURATORIE / artere obturatrice / obturator artery. . OMBILICALA / artere ombilicale / ombilical artery.RADIALA A. V.artere. V. A. A. maxilara). anat. tab. MENINGIANA POSTERIOARA / artere meningee posterieure / posterior meningeal artery. MAX1LARA / artere maxillaire / maxillary artery. A.artere. . PUDENDALA INTERNA / artere honteuse interne / internal pudenda! artery. A. tab. A. PROFUNDA A PENISULUI / artere caverneuse (chez I'homme) / deep artery of penis. . V. V. V.artere.artere. tab. tab. tab. tab.A. . PERINEALA / artere perineale superficielle / perineal artery.artere. A. tab. V.artere. 1742-1777. -artere. anat. A. trunchiul brahiocefalic) / tronc arteriel brachio-cepnalique / brachiocephalic trunk.artere. PEDIOASA (v. V. anat. V. . tab. anat. a. LUI NEUBAUER (v. . V. tab anat. anat. A. toracica interna). A. ORBITOFRONTALA LATERALA (v. V. A. tab. -artere. . V. anat. V. tab. anat. PILORICA (v. A. A. V. A. anat. . a. anat. V. MEZENTERICA INFERIOARA / artere mesenterique inferieure / inferior mesenteric artery. anat. A. . A.artere. PERONIERA / artere peroniere / peroneal artery. NUTRITIVA / artere nourriciere / nutrient ar-tery.artere. anat. PALAT1NA ASCENDENTA / artere palatine ascendante / ascending palatine artery. OBTURATORIE ACCESORIE / artere obturatrice accessoire / accessory obturator artery. anat.artere. 190 A. V. . [/oAonn Ernst Neuhaiier. V.artere. PALAT1NA MARE / artere palatine majeure / greater palatine artery. tab. MAX1LARA INTERNA (v. . V. a. PALAT1NA DESCENDENTA / artere palatine descendante / descending palatine artery. OFTALMICA / artere ophtalmique / ophthalmic artery. . tab. . V. . anat.artere. . V. artere. PROFUNDA A CLITORISULUI / artere caverneuse (chez la femme) / deep artery of clitoris. tab.artere. tab. anat. a. . V. A.artere. V. anat. tab. anat. . OCC1PITALA MEDIALA / artere temporo-occipitale anterieure / medial occipital artery. . . . . A. anat. V. A. NERVULUI MEDIAN (v.artere. A. anat. anat. .artere A. V. NAZALA EXTERNA / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. V. V. V. tab. . anat. A.artere. tab. MALEOLARA ANTERIOARA LATERALA / artere malleolaire antero-laterale / lateral anterior malleolar artery. anatomist . .artere. POPLITEE / artere poplitee / popliteal artery. artere A.artere. V.artere. tab anat. tab.artere. A.artere. V.artere A. A. anat. tab. tab anat. anat.artere. V. tab. . LOMBARA IMA / cinquieme artere lombaire / lowest lumbar artery.artere. MAMARA INTERNA (v. tab. A. A. tab. V. V. anat. PULMONARA DREAPTA / artere pulmonaire droite / right pulmonar artery. anat. anat. anat. anat. . anat. tab. V. tab. . A. A.artere. A. A. PARIETALA POSTERIOARA / artere parietale posterieure / posterior parietal artery. PANCREATICODUODENALA SUPERIOARA / artere pancreatico-duodenale superieure / superior pancreaticoduo-denal arteries. tab. A. gastrica dreapta). OCC1PITALA / artere occipitale / occipital artery.artere. tab. anat. . LOBUUJI CAUDAT A.artere. mediana). V. fronto-bazala laterala). V. V. tab. PANCREATICA INFERIOARA / artere pancreatique infe-rieure / inferior pancreatic artery. V. tab.artere.artere. PULMONARA STANGA / artere pulmonaire gauche / left pulmonar artery. anat. OVARIANA / artere ovarienne / ovarian artery. A. V. anat. tab. anat . tab. profiisor [a Jena. NENUMITA (v. A.artere. A. anat. tab. anat. anat. MEZENTERICA SUPERIOARA / artere mesenterique superieure / superior mesenteric artery. anat. artere. . A.artere. dorsala a piciorului).artere. V. anat .artere. A.

TEMPORALA POSTERIOARA / artere temporale posterieure / posterior temporal artery. artere. RETRODUODENALA / artere pancreatico-duodenale inferieure droite / retroduodenal artery. A.artere. SANTULU1 CENTRAL / artere du sillon cerebral / central sulcal artery. anat. recurenta ulnara). . anat. SEGMENTARA LATERALA / artere segmentaire laterale / lateral segmental artery. SUBCOSTALA / artere souscostale / sub-costal artery. tab. V.artere.artere. tab. SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior inferior segmental artery. .artere.artere. anat. V. RECURENTA TIBIALA POSTERIOARA / artere recurrente tibiale posterieure / posterior tibial recurrent artery. anat.artere.artere. A. A. A. A. . tab. anat. . A. artere. . . . anat. SUBSCAPULARA / artere sous-scapulaire / subscapular artery. . anat. tab.artere. SUPRARENALA SUPERIOARA / artere surrenale superieure / superior suprarenal artery. . A. anat. SCIATICA (v. artere. A. SUPRARENALA INFERIOARA / artere surrenale inferieure / inferior suprarenal artery. tab. V. tab. A. . V. V. V. SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / posterior segmental artery. V. . tab. anat. anat. V. SPINALA POSTERIOARA / artere spinale posterieure / posterior spinal artery. TEMPORALA SUPERFICIALA / artere temporale superficielle / superficial temporal artery. V. V. A. nervului sciatic). A. anat. . SUBORBITARA (v. A. V. V. A.artere. tab. SUPRADUODENALA / artere supraduodenale / supraduodenal artery. anat. anat. anat. tab. V. SACRALA MIJLOCIE / artere sacree moyenne / median sacral artery. interosoasa recurenta). centrala lunga). anat. anat. anat. anat. V. linguala profunda). V tab. V. a. V. V. anat. V. anat. A. anat. A. A. SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior superior segmental artery. A.artere.artere. V. RECURENTA (v. TARSIANA LATERALA / artere dorsale du tars / lateral tarsal artery.artere. a.artere. . V. A. artere. tab. a. V. anat. RECURENTA TIBIALA ANTER10ARA / artere recurrente tibiale anterieure / anterior tibial recurrent artery. tab. SEGMENTARA ANTER10ARA / artere segmentaire anterieure / anterior segmental artery. infraorbitara).artere. A. V.artere. . anat. V. tab. tab. tab anat. tab. SEGMENTARA MEDIALA / artere segmentaire mediale / medial segmental artery. RANINA Jv. anat. tab. tab.artere. A. V. A. anat. V. .artere. V. . A.artere.artere. SUBLINGUALA / artere sublinguale / sublingual artery.artere. V. SUPRASCAPULARA / artere scapulaire superieure / suprascapular artery. A. tab. . anat.A. tab. SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / superior segmental artery. V. anat. .artere. anat. SPINALA ANTER10ARA / artere spinale anterieure / anterior spinal artery. RECTALA INFERIOARA / artere hemorroidale inferieure / inferior rectal artery. A. A. anat. V. tab. anat. a. . tab. V. STILOMASTOIDIANA / artere stylo-mastoidienne / stylomastoid artery.artere. tab. . tab anat. SANTULU1 PRECENTRAL / artere du sillon precerebral / precentral sulcal artery. . anat. A. V. A. artere. anat.artere. . V. anat. RECURENTA RADIALA / artere recurrente radiale / radial recurrent artery. A. TIMPANICA INFERIOARA / artere tympanique inferieure / inferior tympanic artery. RADIALA A INDEXULUI INFERIOARA A. V. anat. artere. .artere.artere. a. . . anat. tab. anat. A. tab. . . V. SEGMENTARA POSTERIOARA (hepaticA) / artere segmentaire posterieure / posterior segmental artery.artere. V. SUPRARENALA MIJLOCIE / artere surr6nale moyenne / middle suprarenal artery. A.artere. tab. a.artere. cerebrala laterala) / artere sylvienne / sylvian artery. anat.artere. anat. tab.artere. tab. tab. tab. anat.artere. RADIALA A INDEXULUI / artere collaterale palmaire externe de 1'index / radial artery to index finger. V. testiculara). dorsala a scapulei) / artere scapulaire descendante / dorsal scapular artery. .artere.artere.artere. A. anat. . TESTICULARA / artere testiculaire / testicular artery. SUBMENTALA / artere sous-mentale / sub-mental artery. 191 . anat. . . a. a. . RUSINOASA INTERNA (v. A. RECTALA SUPERIOARA / artere hemorroidale superieure / superior rectal artery. RECURENTA ULNARA / artere recurrente cubitale / ulnar recurrent artery. SEGMENTARA / artere segmentaire / segmental artery. V. A. . V. V.artere. TIMPANICA ANTER10ARA / artere tympanique / anterior tympanic artery. tab. V. V. TEMPORALA MIJLOCIE / artere temporale moyenne / middle temporal artery. tab.artere. A. RECURENTA RADIALA POSTERIOARA (v. TIBIALA POSTERIOARA / artere tibiale posterieure / posterior tibial artery. . A. anat.artere. tab. A. . A. V.artere. SUPRATROHLEARA / artere frontale interne / supratrochlear artery. V. tab. anat. anat. V. tab. RENALA / artere renale / renal artery. RECTALA MIJLOCIE / artere hemorroidale moyenne / middle rectal artery. anat. anat. A. a. V. tab. . A.artere. anat. SUBCLAVICULARA / artere sous-claviere / subclavian artery. tab. tab.artere. tab.artere. tab.artere. V. TIBIALA ANTER10ARA / artere tibiale anterieure / anterior tibial artery. A. anat. tab. A.artere. V. V. V. .artere. V. . V.artere. A. V.artere. A. . TIMPANICA A. tab. V.artere. tab. A. A. A. SANTULU1 POSTCENTRAL / artere du sillon postcerebral / postcentral sulcal artery. tab. tab. tab. tab. A.artere. . A. RECURENTA CUBITALA (v.artere. pudendala interna). A.artere. . A. tab. . V. tab. anat. . tab. anat. A. A. . anat.artere.artere. . V. SPLENICA / artere splenique / splenic artery. V. tab. anat. TEMPORALA ANTER10ARA / artere temporale anterieure / anterior temporal artery. . . anat. A. anat. TEMPORALA INTERMEDIARY / artere temporale moyenne / medial branch for temporal lobe. A. SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / inferior segmental artery. anat. . SPERMATICA INTERNA (v.artere. V tab. . tab anat.artere. tab. tab. tab. SFENOPALATINA / artere spheno-palatine / sphenopalatine arteries. A.artere. tab. A. . A. tab. anat . . tab. . A. V.artere. . tab. . SCAPULARA DESCENDENTA (v. V. tab. anat. a. A. . SUPRAORBITALA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. anat. V. SYLVIANA (v. A. anat. A. V.

anat . V. tab. AA.artere. FRENICE INFERIOARE / arteres phreniques inferieures / inferior phrenic arteries. V. V. . . canalului pterigoidian). tab. ZINN (v.artere. AA. . anat. tab. V. AA. V. anat. AA. anat. . V. tab. JEJUNALE / arteres j6junales / jejunal arteries. anat. CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / arteres conjonctivales anterieures / anterior conjunctival arteries. V. V. tab. tab. A. . V. . tab. anat. V.artere. ULNARA / artere cubitale / ulnar artery. . . tab artere. . A. tab. tab. . centrala a retinei). V.artere. V. anat. V. anat. VEZICALA INFERIOARA / artere vesicale inferieure / inferior vesical artery. V. tab.artere. TORACICA SUPREMA / artere thoracique superieure / superior thoracic artery. V. tab. ARCUATE RENALE / arcades sus-pyramidales / arcuate arteries. tab. artere. . A. TRANSVERSA A FETEI / artere transversale de la face / transverse facial artery.artere. aa. AA. INTERCOSTALE POSTERIOARE 111-XII / arteres intercostales aortiques / posterior intercostal arteries. A. AA. a. A. . tab. tab. . AA. CENTRALE POSTEROMEDIALE / arteres centrales posterieures / posteromedial central arteries.artere. tab. V. V.artere. anat.artere.artere. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / arteres ciliaires longues posterieures / long posterior ciliary arteries. tab. A. VERTEBRALA / artere vertebrale / vertebral artery.artere. AA. V.artere. . V. TORACOACROMIALA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. A. CENTRALE ANTEROLATERALE / arteres striees externes / arteries centrales anterolateralis. anat. tab. . VIDIANA (v. A. tab. . anat. V. anat. tab. . V. anat. A. . AA. anat. DIGITALE PALMARE COMUNE / arteres digitales palmaires communes / common palmar digital arteries. FRENICE SUPERIOARE / arteres phreniques superieures / superior phrenic arteries. tab. tab. . tab.artere. V. TORACICA LATERALA / artere thoracique laterale / lateral thoracic artery. HEMOROIDALE (v. . CENTRALE ANTEROMED1ALE / arteres striees internes / arteries centrales anteromedialis. tab anat artere. anat. UTERINA / artere uterine / uterine artery. anat. anat. . V. V. tab. V.artere. tab.artere. V. tab. V. INTERCOSTALE POSTERIOARE I Sl II / arteres intercostales posterieures / first and second posterior intercostal arteries.A. tab. V. anat. CAROTICOTIMPANICE / artere carotico-tympanique / caroticotympanic arteries. AA. tab. . anat. tab.artere. AA. . anat.artere. A. aa.artere.artere. . tab. . TORACODORSALA / artere thoraco-dorsale / thora-codorsal artery. tab. anat.artere.artere. CILIARE ANTERIOARE / arteres ciliaires anterieures / anterior ciliary arteries. V. . A.artere.artere. V.artere. tab. . . TIMPAMCA POSTERIOARA / artere tympanique poste-rieure / posterior tympanic artery. tab. V. anat. V. . V. tab. DIGITALE PLANTARE PROPRII / arteres digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. anat. AA. . V. anat. A.artere. . A. DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / arteres collaterales dorsales des orteils / dorsal digital arteries. V. INTERLOBARE RENALE / arteres peripyramidales / interlobar arteries. A. INSULARE / artere de I'insula / insular arteries. rectale). . tab. DIGITALE PALMARE PROPRII / arteres digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries.artere. . AA. V. . CILIARE POSTERIOARE SCURTE / arteres ciliaires courtes posterieures / short posterior ciliary arteries. tab. TIROIDIANA INFERIOARA / artere thyroidienne inferieure / inferior thyroid artery.artere. CENTRALE POSTEROLATERALE / arteres centrales posterieures / posterolateral central arteries. TRANSVERSA A GATULUI / artere cervicale transverse / transvers facial artery. V. tab. VAGINALA / artere vaginale / vaginal artery. V. A. tab. AA. tab. AA. anat.artere. anat. . anat. AA. V. A. AA. anat. ZIGOMATICOORBITALA / artere zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery. artere. . a. AA.artere.artere.artere.artere. V. A. anat.artere. 17271759} V. anat. . . . Aa.artere.artere AA. _V.artere. AA. tab. . anat. AA. V. tab. frenice inferioare si superioare) / arteres phreniques / phrenic arteries. anat. anat. TIROIDIANA IMA / artere thyroidienne moyenne / thyroid ima artery. tab. AA. . tab. DIGITALE DORSALE ALE MAINII / arteres digitales dor-sales / dorsal digital arteries. tab. anat. metatarsiene) / arteres interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. EPISCLERALE / arteres episclerales / episcleral arteries. AA. V. V. anat. DIAFRAGMATICE (v. anat.artere. anat. -artere. tab anat. JEJUNALE AA. tab.artere.artere.artere. AA. tab. AA. TORACICA INTERNA / artere thoracique interne / internal thoracic artery. anat. AA.artere. A. tab.artere. tab. ILEALE / arteres ileales / ileal arteries. TIROIDIANA SUPERIOARA / artere thyroidienne superieure / superior thyroid artery. tab.artere. -artere. anat. 192 . V. INTERLOBULARE RENALE / arteres perilobulaires / interlobular arteries. anat. anat. URETRALA / artere uretrale / urethral artery. . A. tab. [fohcinn Gottfried Ziinn. tab. V. V. anat. anat. anat. . AA. artere. anat. CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / arteres conjonctivales posterieures / posterior conjunctiva! arteries. AA.artere. HELICINE ALE PENISULUI / arteres helicines / helicine arteries. anat. V.artere. anat. . V. TIMPANICA POSTERIOARA A.artere. anat. INTERLOBULARE HEPATICE / arteres interlobulaires / interlobular arteries. anat. V. ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artere alveolaire superieure et anterieure / anterior superior alveolar arteries. anat. TIMPANICA SUPERIOARA / artere tympanique superieure / superior tympanic artery. AA. tab. anat. AA. anat. .artere. A. V. . . DIGITALE PLANTARE COMUNE / arteres digitales plantaires communes / common plantar digital arteries. AA.artere. AA. DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v. V. tab. DENTARE / arteres alveolaires / alveolar arteries V. gastrice scurte / arteres gastriques courtes / short gastric arteries. . anat. V. AA. prof&sor [a CfQttingen. . V1TELINA / artere vitelline / vitelline artery. A. aa.artere. tab. tab. V. AA.artere. anatomist fi botanist g&rman. V.

de.artere.. tab. NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / arteres nourricieres de I'humerus / nutrient brachial arteries. tab. anat. termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracterizeaza prin leziuni ale peretelui arterial. V. V.artere. ARTERIOSCLEROZA. LOMBARE / arteres lombaires / lumbar arteries. LENTICULOSTRIATE (v. AA. care leaga arterele de capilare. Sin. pudendale externe). tab. aa. SACRALE LATERALE / arteres sacrees laterales / lateral sacral arteries. anat. arteriola = arte. [Lat. [Lat. / art6rite. tab. / arteriole. f. .artere.artere. [Lat. dur. tab. s. / arteritis. TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries.artere. / arteriectomy. anat. tab. ARTERIECTOMIE. s. tab. . V. anat. / art6riotomie. anat. AA. tab. anat. . tab. cea hiperplastica cu *hipertensiunea arteriala maligna si cu *sclerodermia. . PARIETALE / arteres parietales / parietal arteries.) dupa injectarea In trunchiul principal. anat. V. ARTERIOLA. hemodinamica localizata pe un segment de artera ce pulseaza pe un plan dur. s. sectiune. AA. V. / arteriolite. mica. anat.i y. anat. f. tab. AA. Forma hialina poate fi asociata cu "nefro-angio-scleroza. artere. anat. la arteria = arte. s. f.: a. In prezent. pathos = Boold. / arteriole.). [Lot. tab. gr. ARTERIOGRAMA. . . AA.: a. / arteriotomy.. A. gr. arteria = artera.] 1) Ima-ginea unui teritoriu arterial obtinuta prin *arteriografie. ARTERITA. arteria = artera. cerebral. existenta unor modificari organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie. V. . A. AA. f. sklerosis = induratie. stadiul III. gramma = inscriere. RUSINOASE EXTERNE (v. .. anat.artere. centrale anterolaterale). .). tab.artere. anat. a. anat. de ia arteria = wter&'i •ita.: arterita gigantocelulara (v. . a unui lichid opac la radiatiile X. anat.) Ex. renal.] Rezectia unui segment arterial si a plexului simpatic care Tl Inconjoara. prin care se asigura accesul m lumenul vascular.artere. PALPEBRALE MEDIALE / arteres palpebrales mediates / medial palpebral arteries. s. . anat. aa. V. de latenta clinica. / arteriopathie. AA. dim. tab.artere. s. V. tab. de. stadiul IV.artere. AA.artere. V. tab. anat. . s. centrale anteromediale). gr. anat. AA. -artere. gr. tab. gr. AA.artere. afecteaza Indeosebi arterele musculare si arterele renale (*nefroangioscleroza). AA. arteria = artera. / arteriosclerosis.artere. anat. / arteriectomie.. V. artere. hipertensiva asociata unei hipertensiuni arteriale si caracterizata prin hipertrofierea mediei arterelor mid si arteriolelor) sau segmentara (ex. de ruptura. V. arteria = arterd. V.. de gan-grenS. de ia skleros = tare. acompaniindu-se uneori de tromboza. V. V. anat. TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v. [Lat. AA. f. s. V. arteria = artera. anat. PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / arteres pancreatico-duodenales inferieures / inferior pancreaticoduodenal arteries. f. tab. AA. poate fi generalizata (ex. centrale anterolaterale). ARTERIOLITA CUTANATA ALERGICA / arteriolite cutanee allergique / Gougerot syndrome. . s. VENTRICULARE / arteres ventriculaires / ventricular arteries. VEZICALE SUPERIOARE / arteres vesicales superieures / superior vesical arteries. AA. NA: arteriola. [Lot. anat. [Lot. AA. f. indiferent de origine (ateromatoasa. PERICALOASE / arteres pericalleuses / pericallosal arteries. 2) Sin. .. de la arteria = arte.). / arteriolosclerose. tab. anat. ektome = enisle. f. / arteriogram. stadiul II. anat. s. . mai rar. tab.artere. METACARPIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales de la main / dorsal metacarpal arteries. ARTERIOTOMIE. TEMPORALE PROFUNDE / artere temporale profonde anterieure / deep temporal arteries. V. TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v. s. m. AA. tab. . AA. / arteriolosclerosis. ARTERITA ARTERIOGRAFIE. SURALE / arteres surales / sura) arteries. PERFORANTE (ale coapsei) / arteres perforantes de la cuisse / perforating arteries. gr. PALPEBRALE LATERALE / arteres palpebrales laterales / lateral palpebral arteries.ra. tab. AA. . tome = tdiere. gr. anat.. .] Ramura fina. gruphein = a scrie. V. tab. anat. arteriola = arterd. f. s. alteori de dilatatie sau.w' AA. METATARSIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. direct sau printr-un *cateter.. / arteriolitis. care include In evolutie: stadiul I. / arteriosclerose.] *Radio-grafia unui teritoriu arterial (al rnembrelor.artere.artere. Sub aceasta denumire erau cuprinse trei tipuri de boli arteriale degenerative: *ateroscleroza. s. / arteriopathy. AA.. [Lat.artere. s..artere. . gr.artere.artere ARTERIOLITA. NAZALE POSTERIOARE LATERALE / arteres des cornets et des meats / posterior nasal arteries. V. AA. V.ra mica.} Scleroza si Ingrosare a peretelui arteriolelor si arterelor mid. etimologic.] Inflamatia unei arteriole. gr. de ia tern-nem = a taia. STRIATE LATERALE (v. gr. ia skleros = tare. comprimala prin prezenta unei "coaste cervicale). dim. 193 . . PUDENDALE EXTERNE / arteres honteuses externes / external pudenda! arteries. wtdrire. arteria = arte. / arteriogramme. METATARSIENE PLANTARE / arteres inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arteries.artere. f. tab. anat.. V. [Lat. f.} Termen care desemneaza. aa. s. . sklerosis = indu-ratie. termenul este restrans pentru desemnarea tipului de scleroza arteriala care predomina la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*degenerescenta hialina si Ingrosare). arteriola = arterd mica.] Denumire generica pentru bolile arterelor. / arteriography. V. s. . AA. AA. . f. s. PONTINE / arteres pontines / arteries of the pons.artere. embolica etc. traumatica. pentru desemnarea oricarei Ingrosari a peretilor arteriali. METACARPIENE PALMARE / arteres inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arteries. cand se asociaza dureri In decubitus. dur} Termen utilizat initial In sens foarte general. AA. tab. f. f.artere.ra. V. anat. f.artere. aa. AA. f. de claudicatie intermitenta la mers.: sindrom Gougerot (v.. tab.artere. tab. tab. .: sfigmograma (v. V. -ita. s. . ARTERIOLE RENALE DREPTE / arteres droites medullaires / straight arterioles. terminala a unei artere. f. extinsa si la nivelul tunicii interne. ARTERIOPATIE. s. dim. intdrire. [Lat. V. LENTICULOSTRIATE AA. V. anat. In prezent. a. V. f. tab. AA. V. ca m cazul arterei subclaviculare. arterio-scleroza si 'mediacalcoza. gr. -artere. V.ra. V. gr. ARTERIOLOSCLEROZA. tab. anat. AA. AA. s. gr. SIGMOIDIENE / arteres sigmoi'des / sigmoid arteries. pulmonar etc. arteria = arterd. PALATINE MICI / arteres palatines mineures / lesser palatine arteries. / arteriographie. centrale antero-laterale). f. membrelor inferioare.] Incizia longitudinala sau transversala a peretelui unei artere.

A. V tab. semimobile sau amfiartroze. anat. leziunile sunt de panarterita. tab. V. RADIOCUBITALA SUPERIOARA / articulation radio-cubitale superieure / proximal radioulnar articulation. si mobile. A. -articulatii. TIBIOTARSIANA / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation.). tab. . Intrerupte. f. . tab. ARTICULATIE. . A. strabism. V. . COSTOTRANSVERSALE / articulations costo-transversaires / costotransverse articulations.articulatii. s. . PERONEOTIB1ALA INFERIOARA / articulation peroneotibiale inferieure / tibiofibular articulation. A. GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint. A. tab. anat. A. d) suprafetele articulare. anat. anat.articulatii. . . cefalee violenta.articulatii. A. V. anat. V. . caracterizate printr-un corp segmentat si acoperit de chitina. tab anat. genunchiu-lui). Se caracterizata prin alterarea starii generale. V.: Intre oasele nazale si maxilare). anat. V. V. V tab. tab. c) membrana sinoviala. tab anat. tab. V. tab. V. A. V tab.: coloana vertebrala). anat. ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica. . -onis = wclie. infiltrata de celule gigante multinucleate. V. INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations.articulatii. COTULUI / articulation du coude / elbow joint. anat. A. anat. Sin.ARTERITA GIGANTOCELULARA ARTERITA GIGANTOCELULARA / art6rite gigantocellulaire / Horton's disease. Sinatrozele pot fi: 1) dintate (ex. . mobile sunt: a) capsula articulara. A. Elementele constitutive ale unei a. V. tab. . CALCANEOCUBOIDA / articulation calcaneo-cuboidienne / calcaneocuboid articulation.). f. . cu ruptura limitantei elastice interne.: Intre oasele temporal si parietal). 3) armonice (ex. . COXOFEMURALA / articulation coxo-femorale / hip joint. TEMPOROMANDIBULARA / articulation temporo-mandibulaire / temporomandibular articulation. ATLANTOAXIALA LATERALA / articulation atloido-axoidienne / lateral atlantoaxial joint. de cauza necunoscuta. anat. 194 AA. anat.articulatii. A. s. articulatii. fixata pe marginea suprafetelor arti-culare.articulatii. anat. A. .articulatii. V. arthron = articuCatie. / articulation. anat.articulatii. AA. . anat. A.articulatii. tab. ATLANTOOCCIPITALA / articulation occipito-atloidienne / atlantooccipital articulation. Sin. boala Forestier. Sin. tab. anat. anat. A. AA. SACROILIACA / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation. V. . -articulatii.] Increngatura de animale din subregnul Metazoa. Cand suprafetele nu corespund ca relief. V tab. care devin edematiate si dureroase la palpare. AA. tab. LOMBOSACRATA / articulation sacro-vertebrale / lumbosacral joint. anat. tab. . SACROCOCCIGEANA / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation. articulatii. ATLANTOAXIALA MEDIANA / articulation atloido-odontoidienne / medial atlantoaxial joint. boala Horton.articulatii. V. tab. COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertebrale / joints of vertebral column. anat. cu suprafetele aproape plane (ex. A. RADIOCARPIANA / articulation radio-carpienne / radiocarpal articulation. tab. anat. V. INTERCARPALE A. Afectiune cu debut dupa varsta de 60 de ani. edem papilar) si inflamarea bilaterala a arterelor temporale. articulatii. tab. A.articulatii. anat. denumite sinartroze. V. INCUDOSTAPEDIALA / articulation de I'enclume et de I'etrier / incudostapedial articulation. tab. . podos = pitior. A. format din benzi fibroase care dau rezistenta capsulei. RADIOCUBITALA INFERIOARA / articulation radio-cubitale inferieure / distal radioulnar articulation. tab. A. V. anat. / joint. V. . V. In forma de sa. AA. ovoide. tibiale superieure / tibiofibular articulation. Este sensibila la corticosteroizi.articulatii. In care oasele sunt mobile unul fata de celalalt. . V.articulatii. A. panarterita subacuta a varsInicilor. tab. V. . tab. tab.articulatii. A. V. cresterea VSH-ului. V. arliculatio. tab. simetrie bilaterala si picioare articulate. A. V. A. periarterita segmentara superficiala.articulatii. fetele osoase ce vin In contact. A. febra moderata. anat. ACROMIOCLAVICULARA / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articulation. anat. anat. Anatomopatologic. A. anat . Diartrozele reprezinta a.: a.articulatii.articulatii. tab. . AA. anat. pous. .\ Ansamblul elementelor prin care doua oase vecine 'in scheletui osos se leaga Intre ele. ARTERITA TEMPORALA / arterite temporale / temporal arteritis. PERONEOTIB1ALA SUPERIOARA / articulation peroneo. A.articulatii. denumite diartroze. . TALOCALCANEONAVICULARA / articulation astragalocalcaneo-scaphoidienne / subtalar articulation. fixe. HUMEROCUBITALA / articulation humero-cubitale / humeroradial articulation. SCAPULOHUMERALA / articulation scapulo-humerale / humeral articulation.: arterita temporala. anat. [Lot. accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizuala.articulatii. AA. 2) scuamoase (ex. .articulatii. Exista si a. tab. diplopie. tab. PISIPIRAMIDALA / articulation pisipyramidale / pisiform articulation. NA: junctura ossiuIn. tab. anat. -articulatii. V. V. anat. CONDROSTERNALE / articulations chondro-stemales / sternocostal articulations. A.articulatii. anat. COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertebrales / costovertebral articulations. Exista a. CARPOMETACARPIENE / articulations carpo-metacarpiennes / carpometacarpal articulations. articulatii. care pot fi sferice. V. A.: boala Takayasu (v. tab.r.: Intre oasele craniului). V.articulatii. CAPITIS COSTAE / articulation costo-vertebrale proprement dite / articulaton of head of the rib. . b) stratui extern. MEDIOCARPIANA / articulation mediocarpienne / midcarpal articulation. ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda. . CRICOTIROIDIANA / articulation crico-thyroidienne / cricothyroid articulation. tab.articulatii. V. anat. ASTRAGALOCALCANEANA / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation.Uturd.articulatii. \C. V. A.articulatii.articulatii. A. tab.: arterita gigantocelulara (v. AA. STERNOCLAVICULARA / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articulation. . anat. A. V. .articulatii.articulatii. V. se interpun meniscuri sau cartilaje (ex. anat. CRICOARITENOIDA / articulation crico-arytenoidienne / cricoarytenoid articulation. . V. anat. anat. care captuseste in-teriorul articulatiei si secreta lichidul sinovial. anat. tab. V tab.articulatii. tab.articulatii.articulatii. tab. . CARPOMETACARPIANA A POL1CELUI / articulation carpometacarpienne du pouce / carpometacarpal articulation of thumb. TRANSVERSA A TARSULUI / articulation mediotarsienne / transvers tarsal articulation. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations.

din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderente periarticulare. 1S53-1940. ARTROGRIPOZA.re. [Pierre Marie. / arthralgie. athron = articutafie. AA. Contraindicata In artrita septica. s. ARTROFIT. [Gfr.). Indeosebi prin anchiloza fibroasa a articulatiilor (cu exceptia articulatiilor coloanei vertebrale si temporomaxilare) cu mentinerea membrelor superioare si inferioare In flexie sau In extensie. une-ori ereditara. m.articulatii. V. reprezinta. s. f. de. tab. profesor [a 'Paris. s. [Qr. anat. In con-secinta. Consta. INTERMETATARSIENE / articulations inter-metatarsiennes / intermetatarsal articulations. p. arthron = articuCatie.re. Sin. AA. 195 . tab anat. f. / arthrology.: poliartrita reumatoida (v. . OSSICULORUM AUOITUS / articulations de osselets de I'ouie / articulations of auditory ossicles.] Interventie chirurgicala efectuata In scopul redarii mobilitatii unei articulatii anchilozate. / arthrolysis. A. Se asociaza si un grad de *amiotrofie. 18S3-192S. s. simetrica ?i spondilita psoriazica.). f. desis = [egare. joint mice. este practicata in situatii de infectie (tuberculoza) sau instabilitate (paralizii) a unei articulatii si In cazul atitudinii vicioase a unui membru. ARTRITA CRONICA DEGENERATIVA / arthrite degenerative chronigue / degenerative joint disease. arthron •= articulate. p. ARTRALGIE. anat.] Mic fragment osteo-cartilaginos sau In Intregime cartilaginos.} Punctia unei articulatii. / arthrologie. A. f. de [a plassein = a. de obicei.. arthron = articulafie. arthron = articulatii plastos = modeiat. f. mai precis infla-matia sinovialei (*sinovita). / arthrophyte. anat. V. tab. ARTROLIZA. giv:e. s. tab. Afectare articulara cu *epansament In general aseptic. izolata. V. {Gjr. f. .. AA. s.] Mentinerea unei articulatii Intr-o stare de imobilizare. gryposis = indoire.r. s. s... termenul se utilizeaza In special pentru spondilo-artropatiile consecutive infectiilor enterice sau uro-genitale Intalnite predominant la indivizi cu antigen de histocompatibilitate HLA-B27 (v. arthron = articufatie. / arthrogrypose. ARTROCENTEZA. f. arthrodia = articu[a. foarte probabil. / arthrodie.tie. s.. r. Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o forma de a. respiratorie sau genitourinara. Boala congenitala. -ltd. c. INTERCONDRALE AA. METATARSOFALANGIENE / articulations metatarso-phalangiennes / metatarsophalangeal articulations. / arthrocente-sis. arthron = articulatie. arthron = wticuCafie. V. V.. f. anat. arthron = artic. V. f. anat. profesor de medicina ititemd [a Leipzig.articulatii. Scop: redarea unei mobilitati satisfacatoare. inflamatorie asimetrica.. ARTRODIE. METACARPOFALANGIENE / articulations metacarpophalangiennes / metacarpophalangeal articulations. anat. idiopatica Intalnita In 5-10% din cazurile de *psoriazis. [Qr. lysis = distrugere. f. s. [C.} Refacerea prin operatic a unei articulatii mai mult sau mai putin alterate si anchilozate. .] Articulatie de tip *diartroza ale carei suprafete articulare sunt plane. V.articulatii. sistem HLA).. OASELOR UMARULUI / articulation des os de I'epaule / joints of shoulder girdle. ARTROGRIPOZA CONGENITALA MULTIPLA / arthrogrypose congenitale multiple / congenital multiple arthrogryposis. / plane joint. / arthrographie. ARTRITA REACTIVA / arthrite reactionnelle / reactive arthritis. ARTROPATIE. f. modda. s. arthron = articut. meniscografie). . tabetica).. r. s. -articulatii. / arthrography. [Cjr.articulatii. ne-uroiog franca. V. V.] Artropatie acuta sau cronica In care leziunea initiala si principals este inflamatia articulara. Sin.r. tab.: artroza (v. / arthrogrypo-sis.re. ARTRITA MARIE-STRUMPELL / arthrite de Marie-Strumpell / ankylosing spondylitis.] Sin. arthrogryposis multiplex congenita. / arthropaty. A. / arthrolyse. de [a lyein = a. / arthrophyte.articulatii. s. n. tab.: "soarece articular". f. s. f. anat. INTERFALANGIENE / articulations interphalangiennes / interphalangeal articulations.ovoie.ta. V. si artrogripoza congenitala multipla. a. fiind excluse artro-patiile de alte origini si *artrozele. ARTROPLAST1E ARTRITA REUMATOIDA / arthrite rhumatoide / rheumatoid arthritis. s. / arthralgia.tie care. o condromatoza sau o sinovita. r. Charcot sau neuropatica se produce o degenerare progresiva a articulatiei. AA. f. / arthropaInie. phyton = p[anta.] Parte a anatomiei de-dicata studiului articulatiilor. f. \Qr. la arthron = articutatie. a.afie. anat. INTERTARSIENE / articulations intertarsiennes / intertarsal articulations. anat. f.articulatii. V. caracterizata prin malformatii multiple. graphein = a scrie. In esenta.aza. [Qr. AA. s. aflat liber Intr-o cavitate articulara (frecvent la nivelul genuncniu-lui) si care prin deplasare poate provoca o blocare a articu-latiei respective. AA. . s. V. OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle. a aerului sau a ambelor (dublu contrast). ARTRODEZA. NA: articu-latio plana. ARTROLOGIE. tab. V. care survine dupa una sau mai multe saptamani de la o infectie digestiva.: spondilita anchilozanta (v. AA. eidos = forma. si anchiloza.articulatii. f. Sin. s. anat.] Explorarea radiologica a cavitatii articulare dupa injectarea unui produs radioopac hidrosolubil. kenlesis = mfe-patum. logos = ftiinfa.fie. [^r. . m. In general de durata scuria. In unele cazuri boala ar putea fi consecinta unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al maduvei. Ernst Ado]/ Gusto v Gottfried van Strum-pel].articulatii. / arthrocentese. AA. SCAFOIDOCUNEENE / articulations scapho-cuneennes / cuneonavicular articulations. Termenul se foloseste frecvent pen-tru artropatiile reumatismale si infectioase.. Sin. tab. tab. adesea In flexie. f. s. mc. anat. este necesara Indeosebi In investigarea articulatiei scapulohumerale si a genunchiului (v.i pathos = 6oaia. In a.: artroza (v. s.: a.articulatii. f. medic german. [Cfr. ARTROPLAST1E. / arthritis.AA.). . [Qr. forma.articulatii.. neuropatice si a uneia miopatice. / arthrodese. f. / arthroplastie. de unde descrierea unei forme a. "boala Lyme si *sindromul Whipple cuprind a.). vege. / arthrodesis. ARTROGRAFIE. o reactie imunologica la bacteriile sau virusurile responsabile de infectii. . ARTRITA.] Procedeu chirurgical de blocare definitiva a unei articulatii prin fuzionarea epifizelor celor doua extremitati osoase implicate.articulatii. V. arthron = flrticuiatie. s. nu sunt posibile decat miscari de glisare. / arthroplasty.\ Orice leziune articulara de origine nervoasa (ex. s. AA. s. INTERCONDRALE / articulations interchondrales / interchondral articulations. ARTRITA HIPERTROFICA / arthrite hypertrophique / hypertrophic arthritis. tab. TARSOMETATARSIENE / articulations tarso-metatarsiennes / tarsometatarsal articulations. f.uta. Utila pentru a evidentia corpi straini. f. . / arthrite. s. AA. tab. [C. . iar *boala Bouillaud. In prezent. In sectiunea capsulei articulare si a ligamentelor acesteia.} Durere articulara. INTERMETACARPIENE / articulations inter-metacarpiennes / intermetacarpal articulations. AA. . Se manifesta prin trei tipuri majore: a. tab. A. ARTRITA PSORIAZICA / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis. distruge. algos = du.

e^amina. m. de. este o metoda *profilactica. / asymptomatique. s. a sari. li-gamentare. -oza .\ Vierme care apartine genului *Ascaris. adj. s. symptoma. s.priv.) prin tratament adecvat.: dezasimilatie. 3) Prezenta In aerul ambiant. / arthro-pneumographie. / arthrotomie. sanare = a face sandtos} 1) Eli-minarea unui focar de infectie (ex. V. ASIMPTOMATIC. siafon = saCizia. 'in prealabil. f. a acf:iona. s. mai multe sau totalitatea glan-delor salivare. este indicata Indeosebi In paralizii si deformatii articulare dobandite. arthron = articu[atie. o lungime de 15-25 cm si provoaca *ascaridioza. artrita hipertrofica. de. f. Cauze frecvente de a.. f.. / asynergie. s.: In cazul unei artrite supurate. f. iar termenul poate fi utilizat in sens general sau aplicat la un sector din organism. si xerostomie. adj. a putsului. s. / arthroscope. s. s.] Ansamblu de metode fizice si chi-mice care Tmpiedica contaminarea cu microbi a unor substante.. tome = taiere. s. ARTROZA. V. f. a . 2) Eliminarea.} Absenta totala a simetriei: 1) In organism. iar sub varsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinala. [Qr. ARTROTOMIE.. \Lat.e.. ASFIXIE. amigdalian.. arthron = articulafie. / ascaridiose. ARTRORIZA. s. [Cfr. In (imp ce sinoviala este normala sau cu leziuni discrete de inflamatie. Intr-o proportie care depaseste pragul de toleranta. vedea.. m. s. ARTROSCOP. la skopein = a video. utilizand 'artroscopul din fibre de stida. hemoragic si chiliform sau 'lactescent (*tuberculoza. Sunt infestati mai ales copiii. putrefactie. V. monooxid de carbon). -atos = aer. a . poate avea numeroase cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare. / assimilation. [a a .ula. [Gjr. s. a ef(amina. f. artrita cronica degenerativa.priv. [^r. idnga. de ex. / asphygmia. dar eel mai frecvent este primitiva. Obs.priv. de. f. 2) Paralizia mus-chilor respiratori prin blocarea centrilor nervosi sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui. / ascite. Infestarea se produce prin ingestia oualelor de parazit.e^aminare. de [a assimilare = a face asemanator fi similis = asemandtor} Transformarea si Incorporarea substantelor nutritive la nivelul tesuturilor organismului. In functie de continut. meniscale. a gazelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon. s. spre deosebire de *antisepsie.. Are o culoare rozrosiatica. skopia . Se dezvolta In intestinele vertebratelor. cancerul (Indeosebi digestiv sau genital). f. purulent ('peritonita cu *pio-geni). s.wa. s. a .: pi. s. si anabolism. f. \Qr. [Cfr. distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumita boala In-tr-un anumit teritoriu (locuinta.i ergein = a iucra. lichidul de a. 196 ASINERGIE ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoides / Ascaris lumbricoides. V. etimologia termenului).are. practicata In scopul unui *drenaj permanent. Ant. a.: ciroza hepatica (cea mai frecventa). este utilizata Indeosebi In explorarea articulatiei genunchiului. f. V. de unde se deplaseaza In trahee. A. "osteofitoza marginala si. ASFIGMIE. asphyxia = oprire. f. ci per- .r. Sin : chiloperitoneu (v. s. askites. artrozice sau posttrau malice. hypertrophic arthritis. / asialie. sphyzfm = a puba. s. f. diaree si dureri abdominale). f. / assimilation. a sdri. In faza migratorie se produc *eozinofilie (v. celulara. f. ereisis = ridicare. s. / asepsie. f. inaff. arthron = articuCafi. askarizem = a fcpm.] Infestarea cu *ascarizi si diverse-le tulburari care rezulta consecutiv acesteia. afectand una. / arthropneumography. insuficienta cardiaca globala. ARTROSTOMIE. s. / ascarid. s-a injectat aer. ASCITA CHILOASA / ascite chyleuse / chylous ascitis. s. s. sphygmos = puts. pe cale venoasa. poate avea caracteristid de *transsudat sau *exsudat. / asphygmie. / arthroscopie. chilos (compresiune tumorala sau rupere a 'canalului toracic) sau verde cand contine bila. Ex. f. / ascites. n. dt la askos = burduf} Acumularea de lichid liber In cavitatea peritoneala. s. sub anestezie generala. de la temnein = a t&ia. -onis = asemdnare. f. symmetric = simetrie.] Deschidere chirurgicala a unei articulatii. / ascaridiasis. s. / asymptomatic. f. / arthrorise. / asialia. [Cjr. s. f.] Radiografia unei articulatii In care. [Qr. askarizein = a fopdi. tuberculoza peritoneala. {Lot. In plamani. / arthroscope.] Metoda ultramoderna de explorare vi-zuala a cavitatii articulare. f. ASCARIS / Ascaris / Ascaris. f. askarizein = a sari. modificarea caracterelor unui organ In raport cu organul simetric. dupa umplerea acesteia cu ser fiziologic. s. skopos = ofiservator. A. In cazul leziunilor cartilaginoase.). Actualmente. piptein = a. a. ASINERGIE. Indeosebi gastrointestinale (vomismente. / arthrorisis. care este *curativa. arthron = articuiafie. artroscopie. stoma. ARTROSCOPIE. [Gfr. a. digestive.] Operatic prin care se obtine limitarea miscarilor la nivelul unei articulatii prin for-marea unui prag osos In calea miscarilor articulare.tiii -ozd. arthroa = articulate. s. / asphyxia. arthron = artu. s. s. / asy metric. de la syn = impreund. *carcinomatoza peritoneala). s. arthron = articutat-it. ASCARID. A. / asymmetry. [a skopfin = a. modificarea dispunerii atomi-lor sau grupelor de atomi Intr-o molecula. / arthrostomy.priv. / degenerative joint disease. A. -atos = ceea ce survine unpreuna.} Gen de viermi din ordinul Nematode. 4) Diminuarea sub nivelul de toleranta a concentratiei oxigenului atmosferic. syn = impre. ASIMETRIE. m. [G. ASCITA. regiune).priv.] Artropatie cronica (de obicei monoarticulara sau bilaterala si simetrica) caracterizata anatomopatologic prin distructie initiala si primitiva a cartilajelor articulare.] Care nu determina simptome clinice. s.} Initial termenul a avut semnificatia de moarte prin Incetarea batailor inimii (v. s.] Tulburare particulara care nu este nici paralizie. a -priv. ASEPSIE.. si artrografie.] Absenta *pulsului. Ascaris lumbricoides. localitate.. obiecte.i sepsis = infecfie. aproape. din care face parte si specia "Ascaris lumbricoides. \Gjr. Specie din genul ''Ascaris care traieste ca parazit In intestinul uman. / ascaride. / arthrostomie. Sin. [Cfr. care vor da nastere larvelor ce vor migra din intestin. f. Indeosebi In *jejun. A. / arthrose. -atos = gurd} Deschidere chirurgicala a unei articulatii. nid necoordonare. {Gjr.priv.ARTROPNEUMOGRAFIE ARTROPNEUMOGRAFIE... / asphyxie. ASANARE. Incaperi (sali de operatie) sau a organismului. corpi straini In caile aeriene) si orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstructii a alveolelor pulmonare. ve. ASCARIDIOZA. / asepsis. "osteosderoza subcondrala. f. ad = cdtre. sectiune. m. cuvantui a.. s. s.: dentar.} Absenta salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determina o retentie salivara. f. / arthrotomy. f. pneuma. AspectuI lichidului poate fi serocitrin (*ciroza hepatica. Insuficienta cardiaca). \Gjr. / arthroscopy. s. \Qr. 2) In biochimie. ASIALIE. A. s. frecvent. f. sindrom Loffler) si anticorpi decelabili prin serodiagnostic. a .\ *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavitatilor articulare. / asynergy. apen-dicular etc. care ramane latent.: osteoartrita degenerativa. / assainissement. fiind Inghitite si revenind In intestinul subtire. f. f. se caracterizeaza prin fenomene de sinteza pe cale enzimatica. *sindrom nefrotic.. este uneori secundara unei disfunctii articulare de cauze diverse.. f. assimilalio. graphein = a scrie. f... uneori cu cavitati pseudochistice. cu *anastomoza sinovialei la piele.ni. | Gjr. Alterarea biochimica esentiala probabila este scaderea cantitatii de "mucopolizaharide (*proteoglicani) din substanta fundamentala. de-semneaza oprirea respiratiei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. n . f. [Qr. ascarizi. [Qr. / sanitation. ASIMILATIE. osteoarthritis.

ta. s. s. conic. ca antiinflamator. 2) In biochimie. din cauza oboselii prin suprasoli-citarea *acomodatiei. -enos = spKnd. f.. gnosis = cu-nooftere. la gnonai = a cunoaste} *Agnozie ma-nifestata prin nerecunoasterea obiectelor prin palpare.priv. s. s. a aerului sau a lichidului din cavitatea pleurala. miastenie. s. n. b) a. [Lat. moderata. in. -ism} *Ametropie consecutiva unui defect de curbura a corneej sau a cristalinului pe diferite meridiane. f. utilizata in mod curent pentru antistreptolizina 0 (v. inima si rinichi. de la sterizein = a sta nemiscat.ASISTOLIE turbarea facultatii asocierii miscarilor elementare In acte complexe din cauza dereglarii succesiunii contractiilor musculare care participa la un gest esential. / astasie. ASTEREOGNOZIE.j Tumora granulomatoasa formala de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nivelul bronhiilor sau al unei cavitati pulmonare preexistente. ASPERGILOZA. de ia istanai = a plasa. si debilitate. s. -onis = aspirafie a aeruiui. de ia a • priv. / aspartamc.. s. [Qr. cuprinzand mai multe specii. prezent In numeroase vegetale.conform re-gulei". s. ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthenie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia. cu efecte fie pozi-tive. [Cjr. Ciuperca poate disemina pe cale sanguina In creier. hipermetropic pe un meridian. 6) a. s. ceea ce conduce frecvent la *diplopie. ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus. [o • pentru ac-etii. splen. 5) a. [Qr. / astereognosie. / aspergillome. s. ASOCIATIE. Principala specie patogena pentru om este Aspergillus fumigatus. pu-ten. medicamentoasa. f. adica a *somatognoziei.} Imposibilitatea concentrarii sus-tinute a vederii. a. prin deformare conica a corneei. miopie pe un alt meridian. *Edul-corant de sinteza. •atos = punct. asthenos = fara. / asomatognosie... si t6aialga. intestinala. f. s. a sufla (ad = catre. V. / asterixis. antipiretic. Se observa In cursul *sin-dromului cerebelos sau In cursul *sindromului piramidal frust. f. / asystolia. / aspirine.priv. Sin. putere. In care meridianul eel mai refringent este vertical.: miastenie (v. f. ASOMATOGNOZIE. s.re. *amida a *acidului aspartic. de ia aspirare = a inspira. continua (dintr-o plaga. stereos = solid. a . pleurala. s. Uneori termenul este utilizat In sensul de "impotenta. / aspiration. / aspirin. socius = asocial)} Relatie Inchisa In timp si spatiu Intre fenomene si obiecte: 1) In neuropsihologie. / asparagine. f. / asystolie. bronsica (metoda de diagnostic sau terapie). de [a a . s. f. -atos = sa. fatigue. / aspiration. s. -inn. / astereogno-sis. f.de. chirurgicata (uscarea campului operator). a imprastia.. 2) Termenul se mai utilizeaza si pentru desemnarea insuficientei functionale a unui organ: a. gastrica. a.. / asthenocorie.: distonie neurocirculatorie. o . s. ASTAZIE. constituent al proteinelor. s. / aspermatism. a . f. / asthenie. senzatie de astenie. iar imaginile sunt percepute deformat. Sindrom imprecis. invers. / aspl6nie. f. 2) A. a face sd find. f.ford putere. endocavitara (la nivelul unei caverne pulmonare). spir . [atin a[ unei plante rozacee. V. ASTIGMATISM. f. tahicardie sinusala sau palpitatii. 2) Termen utilizat si ca sufix pentru a desemna diminuarea functiilor unui organ sau ale unui sistem. 2) A. de origine neclara. {CJT. Sin. m.. analgezic. pe.: somatoagnozie. la gnonai = a. kore = pupiiil} Sin. ASTERIXIS. s. / somatoagnosia. de. f.rce. asthenos =. [Lat. musculara. [Lot. s. aspergere = a raspa-ndi. aspergere = a. / asthenia.. s. s.] Sin. / aspergillosis. f. s. n. cauzata de incoordonarea neuromusculara. / aspergillose. Se asodaza aproape Intotdeauna cu *abazia. In *hipermetropie. a. [§r. ptantd denumita. imprastia. m relief. a . coexistenta a doua sau mai multe stari patologice. 2) Extragerea unui continut lichid dintr-o forma-tiune cavitara sau tubulara: a) a.} Imposibilitatea mentinerii posturii verticale. -atos = corp. de. s. / asthenocoria.} 1) Patrunderea unor lichide (varsaturi. / association.. numeie. neregulat. Tipuri: 1) A. a . aspergere = a. pipait. s. s. -onis = asociere. modificari variabile (reversibile spontan sau dupa diferite probe) ale repolarizarii ventriculare si. gastrica. opos = vdz. soma. [Cat.). n. ASPARTAM. al carei sue confine. f. ASPIRATIE.r. lichid amniotic) In caile aeriene.). microbiana.. f. f. vedere.priv. ASPARAGINA. si acid arahidonic. a sta. Dipeptid derivat din *acidul aspartic. de ex.. s. In consecinta. printr-un tub introdus In stomac si racordat la un sistem de a. / astigmatism.pere. 4) A.] Prima denumire comerciala (1899) a acidu-lui acetilsalicilic (DCI). compus. fie patologice. aspi-ratio. f. ASLO / ASLO / ASLO. [Qr. f. / aspermatisme. dintre care unele sunt pa-togene. s.prw. / association. s. Caracte-ristici: leziuni pulmonare cu hemoptizie (pseudotuberculoza) si/sau leziuni cutanate (eritem. a . cunoastere. a mai multor germeni microbieni. astheneia = sla6iciune. ASTENOPIE.] Boala provocata la om si animale de duperca Aspergillus fumigatus. spre. f) a. contrar regulei.] 1) Termen care desemneaza absenta 'sistolei cardiace. 4) a.. sthenos = forfa. 3) A. prin insuficienta muschilor drepti interni. / astigmatisme. antiagregant pla-chetar si antitrombotic. . putere. Se deosebesc: 1) A.. [C. [Cjr. f. / aspcrgilloma. ASISTOLIE. m. hepatica. aproape.priv. continua sau discontinua. aspergilom si aspergiloza. [Qr. ASPLENIE. c) a. de ia associare = a asocia (fid = [a. [Lat. observat eel mai frecvent la femeia tanara. acomo-dativa. n. f. s. ulceratii.priv. Aminoacid neesential. stereoagnozie. 3) a.). astigmie. -omn.. ops.pentru Spiraea ulmaria. imprastia. / asterixis. Sin. -ism. s. cunoaste} Pierderea constientei referitoare la existenta unei parti a propriului corp sau a Intregului corp. s.: sindrom Bean. f. sterixis = pozifie _fv(fl. / asparagine. s. m. f.inan. s. [£jr. dureri precordiale. ASPIRINA.priv. ASTIGMATISM e) a.: semn Arroyo (v. frecvent. de la a . / asthenopia. Se mani-festa prin dispnee. proprietate a fenomenelor psihice de a se corela si gmpa In campul constientei. f.). Sin. intestin sau cavitate se-roasfi). / astasia. / asthenopie. prin deformari neregulate ale corneei 197 . -oza . Sin.] Imposibilitate sau dificultate In *ejacularea 'spermei. f.priv.. a . ASPERGILOM. Consecinta: asfixie mecanica sau pneumonie de aspiratie. sthenos = fortd.: agnozie tactila. stasis = se. a. a. lumina nu mai este focalizata Intr-un punct la nivelul retinei. sthenos = fortd. Simbol Asn sau N. d) a.priv. spirare = a rdsufla). s.: semn Adams-Foley (v. dar fara *paralizie. f. V. a lichidului de staza gastrica. langa. rasp&ndi.} 1) Diminuarea generala a energiei si performantelor organismului fara relatie cauza-efect cu un efort. systole = contracfie. s. m. s. [Qr.: *psihastenie. Se observa In leziunile lobului parietal. libera. stigma. pustule. este un medicament cu larga uti-lizare. pu-tore. ASPERMATISM. reactie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile. ASTENOCORIE. / asplenia. Abrev. Oboseala vizuala. sange. V. / aspartame. ASTENIE. associatio. morbida. raspandi} Gen de ciuperci din clasa Ascomy-cetes. a • priv. 5) A. saiiciiat de metit. gnosis = percepere. s.] Absenta *splinei. sperma. ASTENIE MUSCULARA / asth6nie musculaire / myasthenia. tumori subcu-tanate fistulizate). m. metoda psihanalitica de expiorare. A. administrarea simultana a mai multor medicamente care se potenteaza reciproc. si sindrom Da Costa. care survine In 'miopie si In unele "nevroze.

este o afectiune inflamatorie cronica a cailor aeriene. simplu. ASTRINGENT. 1858-1916. care include astrocite globuloase si este observat In unele *facomatoze. din unele stari febrile. atturcare = a mcepe.te. 6) A. constituit din astrocite aplati-zate si alungite. Etiologic s-au descris 3 forme prindpale: a. medic airman. asociata unei hiperreac-tivitati bronsice nespecifice la stimuli variati. \Qr. a . -e. Sin. adj.] Sin.. exista trei mari tipuri: a.u sunt dare. m. Se disting a. extrinsec neatopic (ca raspuns la contractui cu un alergen. adj. tabes ereditar. taraxis = tuilJurare} 1) Stare de calm mental obtinuta prin suspendarea judecatii privitoare la chestiuni controversate. la a . Gena a carei mutatie este responsabila de a.: ereditate ancestrala sau de revenire. de. s. protoplasmic. Functiile a.._ ATAC DE PANICA / attaque de panique / panic attack. iar celalalt normal. (succe^iv) la '}\pnigs6erg. / astrocytoma.rg. tremuraturi sau secuse musculare.] 1) Tulburare aflata In relatie cu *ataxia sau asemanatoare ataxiei. anat. apoi dt patoCogie me. astron = stea. s. senzatie de sufocare. ATAXIE FRONTALA BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia. stroke. ATAXIE ACUTA TABETICA / ataxie aigue tabetique / acute tabetic ataxia.udwig Bruns. s.: boala Friedreich. / ataraxia. / astrocyte.priv. survenind In special noaptea si dimineata devreme. la tattein = a ordona. a. de a comite un act 198 ATAXIE LEYDEN necontrolat) asociata cu simptome vegetative. [Lot. n. ASTROBLASTOM. din {ST. s. s. b. cu formare de complexe Ay-Ac). Decesul survine Intre 40 si 50 de ani. [tfr. diitringens. Sin. / astringent. denumit uneori si a. blastos = germe-n. / astroblastome. cu evolutie rapida si prognostic foarte rezer-vat.. ATAXIE LEYDEN / ataxie de Leyden) / Leyden's ataxia. tab. m. astron = stea. 2) In limbaj clinic. a. F. 3) A. a Uga. In sange apar Ig. se caracterizeaza prin: ataxie cerebeloasa. prin complicatii cardiorespiratorii. extrinsec atopic (prin raspuns anormal al organismului la contactui cu un alergen care activeaza un don de limfocite B. astragalus.. / asthme. ataktos = nere. Etiologic se disting a.rna. protoplasmatice si a. -<wno. care sunt dezordonate. / astroblastoma. frica de a muri. [I. frisoane sau bufeuri de caldura.hta. intrinsec (cu mecanism incert. f. deci un a. Este expresia unui puseu de meningoradiculomielita posterioara sifilitica. F. a unei afectiu_ni acute sau a unui episod acyt dintr-o afectiune cronica. / ataxia. s. ATAXIE. urmate de regula de o *expectoratie mucoasa.-dicina in. kytos = cdula. In 70% din cazuri se constata cardiomiopatie hipertrofica.). grupate In fascicule. cu celule gigante (gemistocitice). profesor de. Cu debut Intre 5 si 15 ani. DebutuI este brusc si (desi simptomele dominante variaza de la subiect la subiect) se considera ca poate fi diagnosticat clinic daca patru din urmatoarele simptome survin brutal si se exprima la maximum In mai putin de 10 minute: palpitatii. Termen vechi. a. probabil o reactie alergica la endoalergeni formati la nivelul unui focar infectios local.priv. sin. . ATARAXIE. s. greata. s. / atavism. m. s. f. Marea majoritate a bolnavilor prezinta scolioza. frica de a Innebuni. adj. ou f. profesor de anatomic.cwr'\ V.} Dificultate In initierea miscarii picioarelor cand acestea se afia In contact cu solul. A. / astrocyte. [Qr. ASTM. In care intervin numeroase tipuri celulare.. iar In 10% diabet zaharat.. [Cjr. spontan sau prin terapie. cu tuse. determinand secretie de IgE). neasteptate pe un fond de anxietate persistenta. astm) ce reprezinta o manifestare a *insuficientei cardiace. s. la a . f. EfectuI este util pentru reducerea secre-tiilor unei plagi sau a mucoasei intestinale (efect antidiareic). s.] Tulburare motorie nonparalitica ce se caracterizeaza printr-o proasta coordonare a miscarilor. atara-xia = impast6i. format din astrocite bogate In prelungiri dispuse In toate directiile. Tulburarea este legata de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal).\ 1) Ocurenta brusca.} Cea mai frecventa forma de 'ataxie ereditara (In Europa prevalenta 1/50 000).] Celula a macrogliei caracterizata prin prelungiri protoplasmatice sau fibroase de forma stelata. ASTRAGAL. s. astron = ste-a. crisis.: amiotaxie. atribuit unei react" reflexe. wheezing si sibilante. / ataxic. A. de p. sau pseudoastm. A.] Tumora primara a SNC care se dezvolta din 'astrocite. n. n. neurolog airman. m.id.caia la ^(e. s. Ex. iar dupa 15 ani de la debutui afectiunii Tsi pierd capacitatea de mers. sur-vine brusc (fara relatie certa cu o situatie exterioara declan-satoare) si consta In asocierea unei senzatii de frica intensa (teama de a muri. dar ele au rol cert In organizarea structurala a *barie-rei hematoencefalice si In controlul mediului ionic al neuronilor. simptomatic.. m. 18321910. / attaque. m. s. *apoplexie. de la ad = cdtre. n. [Nikolaus Freidreich. / ataraxie. a. m. bronsic adevarat si simptomatic: 1) A-bronsic adevarat. In care un ochi este astig-mat. derealizare. si a.astroblastomul si IV glioblastomul). / talus. ATAXIC. de p. s. / atavisme. violenta ca manifestare. ASTROCIT. ' ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma. cu staza pulmonara. Pseudoastm (v.oase. aranjare. / ataxique. ASTM BRONSIC / asthme bronchique / bronchial asthma V. astragalos = os. s. kytos = ceCuCd. / ataxie. s. s. cardiac. fibros. 2) Detasare emotionala. astroci-tom. ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich's ataxia. De exemplu.. 2) Tulburarea de panica reprezinta repetarea a. infecto-alergic sau atopic intrinsec).. 2) Bolnav afectat de ataxie. transpiratii. Este prima boala autozomal recesiva demonstrata a fi consecinta unei "mutatii dinamice. 182S-1S8Z. [Ernst Viktor von Leyden. ASTROCITOM. pot fi clasificate In: 1) A. ATAVISM. / astrocytome. de. / astragale. reversibile partial sau total. pierderea reflexelor osteotendinoase si a sensibilitatii profunde. senzatie de strangulare. codificand proteina denumita frataxina. de grad malt (III . indiferenta. de grad mic (I.priv. s. parestezii la nivelul membrelor. lat-tein = a ordona.: pseudotabes (v. durere sau Jena toracica. f. / attack. In mers (a. 2) A. cu prognostic bun si evolutie lenta. 3) In limbaj curent. constand In agitatie extrema. n. fara relatie cu o reactie alergica. sau f. a aranja. Strasbourg fi •SerKn. pentru de-numirea a doua tipuri de tulburari anxioase: 1) A. spasmodic. fibhlare.te.guiat. astm (1). me. se produc episoade recidivante de bradipnee expiratorie. [itd.dde. n. / astringent. dispnee paroxistica nocturna asdata unei cardiopatii cu insuficienta ventriculara stanga. patologica. cinetica). -omo. Jfanovra. adj. n.. caracterizat prin crize de *dispnee paroxistica de tip expi-rator. asthma = gAfaiaia. emetrop etc. f. taxis = ordonare. Sin. este notata X25 si se afia pe bratui lung al cromozomului 9.] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reaparitie a unor caracteris-tici ereditare defavorabile ramase latente timp de una sau mai multe generatii intermediare. Ca urmare. n. de. cu manifestari mai mult sau mai putin asemanatoare crizei de a.] V. s. ATAC. II). mecdc airman. eozinofile si linfocite T. s. de a deveni nebun. 2) A. . s. reflex. stringerc = a strange.di. [Lot. m.ASTM pe acelasi meridian.. pronuntata care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust si dispare rapid sub actiunea unui tratament specific. vertij.. \Lat. readus In drculatie de *DSM IV.: criza. m. a. aranja. [Cfr. atavus = strOmofi -ism.} Sindrom respirator cronic determinat de cauze multiple. Din punct de vedere evolutiv si prognostic se deosebesc a. r.] (Substanta) care exercita o retractie fibrilara la nivelul tesuturilor vii. poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombinari genetice. [Cfr. Indeosebi mastocite. [QT. ce se manifesta In ortostatism (statica). de obicei asociate cu tulburari ventilatorii obstructive de intensitate variabila.: fenomene a. locomotorie) si In timpul efectuarii unei miscari (a.. convulsii si tulburari de mers. a. disartrie. / asthma.

se poate fibroza. attikos = referitor [a Atena. ATEROMATOZA. / attenuation. [Gr. a6ur. marcd.. spirit. athere = terci. -oma. substanta reticulata). f. Var. tab. s. f. f. athere = terci. ATITUDINE. / attitude. ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kinnisson / Kirmission's attitude. a . f. ATMOSFERA. taxis = ordonare. ATENUARE. Intreaga a. de. s. coronariana. \Qr. A. f. s. ATEROSCLEROZA. care spijina cerul pe umerii sai. dur. hastelta = Bat mic. NA: recessus epitympanicus. s. sphtiiru = sfera. ATELA. ATICITA. numeric egala cu forta exercitata pe cm 2 de o coloana de mercur Inalta de 766 mm. 2) Absenta timusului. [EdouanI Francis Kirmisson. totodata. sklerosis = indurare. f. [Lat. / atherogenic. s. tipica. aritmice. pana la Inaltimea de 5 km. / atherosclerose. model. [Lat. imunitar si perturbari ale hematopoiezei. 2) thymos = principiu vital. f. s.ATAXIE-TELANGIECTAZIE ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-telangiectasie / ataxiatelangiectasia. s. / athetose. {Cjr. chirurg francez. ATETOZA.sau bilaterale involuntare. / atherogenesis. iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul. de [a emballeia = a arunca m (en = in. s. / atypique. de [a luiiein = a ordona. atticus. / atome.tena. ballein = a arunca). / athetosis. s. gr.] V. A. de la a . ATLAS. Sinonimia cu termenul *postura nu este recomandata. In literatura medicala. / atmosphere. s.: forma a. genesis = prodwere.] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei persoane.fi\at. [Cyr.} M.r. m. ATIMIE. constituita dintr-un depozit lipidic extracelular situat In intima arteriala. cavitate. / epitympanic recess. adj. se poate calcifica si. s. termen preiuat ulterior in arfiitecturd. ATICOTOMIE. fierturd (-oma). s. prezinta trei mari zone: troposfera. Ideas = e^tremitate. si coree. s. atheromectomie. cantareste circa 5-1015 tone. Se pot asocia modificari de tonus (hipertonie intermitenta sau hipo-tonie). Unitatea de presiune In SI este 'pascal. ektasis = dilatatu. ATICA. [Qr. f. Ex. din gr. s.priv. [Lat.priv. a aranja. Var.: ateromectomie. fierturd. [a attenuare = a s[a6i. Calea de abordare este chirurgicala sau endoluminala. formatiunile subtala-mice. / atticotomy.} Sin.] Distrugerea sau ablatia placilor de aterom cu ajutorul aterotomului. / attico-antrotomie. fierturd (-oma]. aptitude = aptitudine. [Lat. 8. s.\ Trepanatie larga prin care sunt deschise *atica si *antrul mastoidian. (ex. athetos -ne.] Dispozitiv. s.a m. s. attitudiae. typikos = tipic.] Cea mai mica particula a unui element chimic ce pastreaza toate caracteristicile elementului respectiv. / atlas.] Neconform unui anumit tip.] Leziune histologica Intalnita In evolutia *aterosclerozei. m.. tome = tdiere. ATEROMECTOMIE. [Itai. ghips etc. [Qr. nudeele gri centrale. Proprietatile fizice si chimice ale a. / athymia. s. / attique. pentru aterectomie (v. ATEROGENEZA. nere- ATOM gulate si cu amplitudine mica.. din gr. / athymie. in ime-diata apropiere a suprafetei Pamantului. s. f. Cauzele principale sunt stenoza si obstructia bronsica. [C. extinsa pana la circa 10 km de scoarta terestra. care proemina sub forma unei placi subendoteliale. chirurgie in/an tild fi de chirurgie ortopedicd la 'Sans. Etiologia a. gemian = a produce. / atherogenese. are o 199 . de obicei In forma de lama subtire. ATOM. / atmosphere. gr. atticus. / atticite. fierturd (-oma).priv. la 0°C. / atelectasie. [Qr. m. fierturd. f.] Leziune a intimei arte-riale la nivelul careia s-au format *ateroame multiple. secfiune. f. ate-les = incomplet. / atypic. s. tome = tdiere. s. deviere de la o forma considerata caracteristica.] In-velisul gazos al scoartei terestre. Inlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scleroza). -ita. attikos = referitor [a ^. A. fizica sau normala reprezinta o unitate de masura tolerata pentru presiune. \Qr. f. secftune. f. A. ATEROGEN.). a . 'in functie de evolutie. f. s. athere = terci. atomos = mdivi-zihil. [Lat. 1'. atmos = vapor. n. athere = terci. / atticotomie.) la traversarea unui anumit material. [Cfr. termen preiuat ulterior m arfiitecturd. stratosfera si ionos-fera. ulcera. cu depunere de colesterol si calciu (formare de *ateroame). ATEROEMBOLISM. atticus. sphaera. Sin. manifesta prin deficit anabolic. este considerata o boala generala oom-plexa. f. 2) Tinuta sau pozitie a corpului. de inactivitate totala. s. s.. X. wtdrire. a unei boli). f. fiind.] Otita medie In care inflamatia este dominanta la nivelul *aticii. antrum. se Intelege formarea de ateroame multiple. ionizante. poate fi acuta sau cro-nica. f. influentate in di-ferite zone ale globului terestru de sursele de poluare. f. . f. / atherogene. implica leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6. din gr. improvizat sau confectionat special si utilizat pentru imobilizarea de urgenta sau definitiva a *fracturilor sau luxatiilor. m. Miscari-le sunt accentuate de emotii si de activitatea intelectuala. 1 atm = 105 pascal. [ Trepanatie a temporalului prin care se asigura access la nivelul *aticii. s. / atom. [personaj mitologic: titanul Atlas. s.: dislipidemia. de la temnein = a tdia. attikos = referitor [a fitena. s. f. / atheroma. termen preiuat ulterior in arliitecturd. poate fi: masiva. m. gr. ATIPIC. [Qr. formand un fibroaterom. de [a temriein = a taia. -oza} Sindrom caracterizat prin existenta de miscari uni. antron = pefterd. -onis = atenuare. embole = acfiunea de a arunc. / atherosclerosis. s. / atherectomy. Leziunea se acompaniaza adesea de o retractie a tesutului pulmonar vecin. Jumatate din aceasta cantitate se afla Intr-un strat relativ subtire. n. 2) A. lemn. timus. In ultima instanta. lente. s. s. / atheroembolism. f. Pe cap de locuitor al planetei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer. f. -oma. A. s.] Procesul de formare a placilor de *aterom. thy-mos = minte. a. attikos = referitor la fitena. la nivelul extremitatilor. / attitude.} Termen generic care desemneaza factorii implicati In procesul de 'aterogeneza. indeo-sebi industriale.. V. adj. s. material plastic.. de la typos = tip. ektome = eyizie. lobulara sau segmentara. athere = terci. atlas = atlas.priv. s. / attelle. ultenuatio. f. de la skleros = tare. f. fierturd. din gr. / ath6rectomie. ATELECTAZIE. / atticoantrotomy. Dupa Intindere. de. / splint. -oza . [at. / ath6rome.: sindrom Louis-Bar (v. [a gennait = a produce. gr. ATICOANTROTOMIE. anat.] Portiunea superioara a *casei timpanului. [at. / atheromasia. spontane. f. adj. din tat. / atlas. a . Consistenta sa variaza in functie de raportui dintre materialul lipidic si eel fibres. athere = terci.): 1) A. abductie si rotatie intema. s. atypical. localizata pe arterele coronare. f. Forme (In functie de localizarea procesului de a. s. [Lat.] 1) Scaderea tonusului afectiv. \Gjr. fierturd.: boala Hammond. fumatui etc. aranjare. Uneori. \Gjr. variaza cu altitudinea. s. [Cfr.). s. / attenuation. n. prin a. angeion = vas. a reduce-} Diminuarea intensitatii unui fascicul (de radiatii luminoase. symbolic. In evolutie. / atelectasis. depinde de natura si grosimea materialului traversal ATERECTOMIE. ektasis = dilatatie} Colabarea (turtirea) alve-olelor pulmonare In lipsa aerului pulmonar. m. a. f. s. Intalnita In a doua faza a osteoartritei tuberculoase de sold. manifestata prin stare de indife-renta. sectionat fi temnein = a tdia. cerebrals intereseaza poligonul Willis si ramurile sale.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale peretilor arte-riali.oase. unde sonore etc. / atheroembolism. atticus. termen prduat ulterior m arfiitecturd. ATEROM. f. gr. 1848-1927} Atitudine vicioasa de flexie. / atheromasie. / atticitis. iithere = terci. f. adj. din metal. embolie. profesor de. tomos = taiat.

-tra. difuze sau circumscrise. dintoto'i ferrum = fier.: boala Aran-Duchenne (v. la a . alba Milian . / atonie. Ant. antiemetice. In ansamblu. s. f. tome = town. Sangele trece din a. [Lot. deficitului de dopaminhidroxilaza. 1) A. Clasificare dificila.prin transformarea tesutului elastic cutanat In substanta hialina si coloida. generand anemia sideropenica congenitala. antisecretoare. ATP SINTETAZA / ATP synthetase / ATP synthetase. atrium. c. f. freca.priv. *ataxie. prostatica provoaca o retentie a secretiei. / attrition. -atos = sange. a. V. cavitatea timpanica propriu-zisa. semne *extra-piramidale. (zeif:e. senila . atriotomie. ale destinulw. [Qr. dentorubrica). pi. (2. a . s. f.camera superioara a fiecarui hemicord. ATROFIE SISTEMICA MULTIPLA / atrophie systemique multiple / multiple system atrophy. a. attritio. f. diabetului. [Qr. nucleui avand dimensiuni de ordinul W-IO-15 m. caracterizat prin subtierea pergamentoasa a pielii. s. iar In doze man are actiune centrala. *hipotensiune ortostatica).ATOMIZOR structure complexa.. s.] Alcaloid extras din Atropa belladona. stang primeste sange oxigenat de la plamani prin venele pulmonare. [Lat. care devine galbuie. a . f. f. musculara. trd 'Parce. (1). ATROPINA. ATROFIE OSOASA SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis. ATRITIE. atopos = in afara (ocuiui normal'. este un sistem neutru electric. poate fi primitiva sau secundara unui medicament.. In ventricule prin valvele atrioventricu-lare.cicatrice netraumatica si superficiala. .] Diminuarea de volum a unei mase celulare. si un numar de electroni egal cu numarul de protoni din nucleu. s. / atresia. drept primeste sange deoxigenat din Intreg corpul. Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabila. Termen generic pentru ansamblul afectiunilor degenerative.). 4) A. dislipoidica -secundara unei 'microangiopatii diabetice. tonos = tensiune. A. ATROFIE CUTANATA / atrophie cutanee / atrophoderma. / oreillette.priv. f.). *scleroza laterala amiotrofica). s. este reversibila. Lachesis fi fitropos). [Cfr. ta a . Administrate pe cale bucala. s.stare fiziologica de senescenta a mu-coasei vulvare. Forma particulara: a. / atransferrin(a)emia.). s. n. sectionat fi tem-nein = a taia. a. f. / athrepsie. ATRIU. a . olivopontocerebeloasa. threpsis = nutrifie. 8) A. -tra. s. (identici sau diferiti). \Qr. / atopie. s. gr. de. s.: auriculotomie. gr. ATRANSFERINEMIE. in blocurile atrioventriculare. amiloidozei sau. Abrev. cu predispozitie ereditara.] Stare de denutritie grava a sugarului. tresis = orificiu. -(rum = negru. / attrition. topos = foe. cfwurg german. utehna. Sin.] Stare de "hipersensibilitate sau de *alergie. dementa senila). corticate izolate (*boala Alzheimer. exceptional. Dimen-siunile a. tro-phe = ftrana. A.: 200 ATROPINA imbatranire) sau In cadrul unor procese patologice. ATONIE. f. inertie uterina. atrium =. s.. si evolueaza progresiv. m.} Absenta congenitala sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural. V. ATOMIZOR. M. m. Sudeck. cu excep-tia plamanilor. Iar atrophy. s f. si vaporizator. cortizonica . permitand accesul chirurgical In cavitatea atriala corespun-zatoare. mnegreau). sarurile solubile de a. ce poate exista fie liber. ATROFIE CEREBELOASA / atrophie cerebelleuse / cerebel.priv. 1866-1938} Sin. a unui tesut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutritional sau de activitate functionala. utilizata m mod curent pentru acid adenozin trifosforic (v. [Qr.: *boala Kraepelin). s. sunt de ordinul lO"10 m. s. este adesea ireversibila.priv. co-loida . Ex.antecamera. Uneori. de la ater.\ Dispozitiv care disperseaza un lichid sau o suspensie In particule fine. subcutanata sau intravenoasa. ATREPSIE. -ina. fiind alcatuit dintr-un nucleu (alcatuit din neutroni si protoni). secfiune. cu afectarea retelei cutanate de colagen.} Absenta *transferinei din sange. camera. s.a.priv. Denumire generica folosita pentru a regrupa leziunile degenerative. a. tomos = taiat. In preanestezie pentru prevenirea reflexelor vagale. si anticolinergic. a urmatoarelor tulburari: disfunctie a sistemului nervos autonom (In esenta. 2) A. Tipuri: 1) A. [Paul H.. pulmonar spatiu situat la capatui ductului alveolar care se des-chide In alveole sau In sacii aerieni pulmonari. Ciotflo. s. care inhiba efectele stimularii fi-brelor ganglionare *parasimpatice. vulvara . / atomiseur. f. s. de. care afecteaza neuronii cortexului cerebral. 3) A. permitand administrarea unor me-dicamente sub forma de *aerosoli. de la temaein = a taia} Incizie a auriculu-lui. primitiva In treimea inferioara a gambei. a.: hipertrofie. / atomizer. f.: boala Sudeck (v.. a .). 2) A..fenomen fiziologic produs In cursul Tmbatranirii. dupa o infiltratie locala de corticoizi. a alcoolicilor (corticala tardiva). f. se utilizeaza In colire ca midriatic. este aso-ciata cu afectarea structurilor nervoase vecine (a. Denumire generala a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului. *boala Pick. idiopatice sau congenitale. a z. 2) A. \Gjr. n.priv. Sin. alcatuind molecule.: 1) A. / atransferrinemie. -trum = negru (deoarece in acwtd. s. -onis = frecare.dro6i} Leziune a unui tesut sau organ produsa prin frecare sau zdrobire. / atony. V. Aceasta entitate include si *sindromul Shy-Drager. / atrophie. de [a attcrere = a. dar cu respectarea tesutului elastic. In care este concentrata sarcina pozitiva si aproape Intreaga masa a a. cicatriceala . iar perefii se. ATROPIE. nutrifie. / atropine. A. ATROFIE MUSCULARA PROGRESIVA / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy.. care se manifesta printr-o subtiere a pielii. fie In combi-natii cu aiti a. / atrophy. NA: atrium. s.. [Cfr. -ina.] Termen utilizat In nomenclatura anatomica pentru a desemna o camera sau o cavitate care asigura comunicarea cu o alta structura. a .portiune a cavitatii timpanice situata In vecinatatea ciocanului. diminuarea tonusului muscular. la var-sta adulta. / atropine. Are drept consecinta afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor. de. (a ater. dar superficiala. ATOPIE. 6) A. dupa sediul leziunilor: 1) Corticala. ATROFIE CEREBRALA / atrophie c6rebrale / cerebral atrophy. sunt utilizate ca spasmolitice. *coreea Huntington. atropa = fieliadcinili din gr. boala Parkinson si ca antagonist In supradozarea substantelor parasimpaticomimetice. irons = p&ste. se facea focul [a romani. localizata sau difuza.priv. aplazie si hipoplazie. c. secundare. Sudeck's disease. 3) A.. se poate produce In cadrul unor procese de involutie fiziologica (ex.. s. ATP / ATP / ATP.} Diminuare a "tonicitatii normale a unui organ contractil. corticate asociate degenerescentei altor regiuni ale nevraxu-lui (*boala Creutzfeldt-Jakobs. 2) Forme In care a. auricular . atrium = antuamera. uscata. / atresie. Sin. f. f. s. De asemenea. fara pierdere prealabila de substanta. prin venele cave si sinusul coronar. [Lot. f. c. f. boli rare ?i discutabil dasificate (ex. Atropos = una dintre cdt. 3) / atrium. profesor la ^{am6wg. ihtiozifonria -asemanatoare cu cea din *ihtioza. atria.. m. care apare sporadic. atomos = indivizibii. c. diminuarea consistentei si a elasticitatii acesteia. haima. / athrepsia. s. [Lat. / atriotomy. / atopy. 7) A. caracterizata printr-o slabire extrema. [at. f. Sunt incluse In aceasta categorie: a. 3) A. urmata de dis-tensia lobilor prostatei. ATREZIE. s. a.dupa o *corticoterapie prelungita. cardiac (NA: atrium cordis) . poate fi difuza sau localizata. A. ATRIOTOMIE. f.: FoFi-ATP-aza (v. 5) A.

reprezinta curba obtinuta prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaza diferite praguri de audibilitate. Termenul este utilizat frecvent pentru desemnarea unor forme de psihoze infantile (v. din [at. audit. f. a unei Intreprinderi sau a unei unitati medi-cale. La adult. / audimutite. metron = masura} Metoda de masurare a acuitatii auditive. a.).. f. AUDIOMETRIE. s. AUR. f. s.z. sectiune. cu conductibilitate electrica mare (fiind uti-lizat din acest motiv In informatica). f. / auriculotherapy. [at. / auscultation. prezinta proprietati antiseptice si antiinfectioase (a. s.] Reprezentarea grafica a rezultatelor *audiometriei. se disting a.la amis = urecfie. de. s. A. f.] 1) Cu referire la *autism. ca urmare a prezentei unei 'aglutinine In ser si a unui antigen corespondent la nivelul suprafetei eritroci-tare. / autoagglutination. este evaluat la un control ulterior.. a unei psihoze sau a debilitatii mentale. osteon = os. exprimata prin incapacitatea de stabilire a unor relatii umane. destinata descoperini defidentelor si corectarii acestora. autos = sine. paihice etc. ale subiectului. [Lot.. sau f. audire = a auzi. AUDIMUTITATE. s. f. mediata. / auriculotomie. [a audire = a auzi. de [a audire = a ami} Intensitate fiziologica a unui sunet: limitele Intre care un sunet Incepe sa fie perceput si provoaca o senzatie dureroasa. / or. coloidaf). autos = sine. s. audi-bilis = cars poate. ihsufi. / aura. / audiometrie. constand In stimularea urechii exteme cu ace sau fire apli-cate temporar.] Aglutinarea eritrocitelor unui subject de catre serul sanguin propriu. exista tendinta Inlocuirii sale cu termenul simptom semnal. s. a uni.. Se utilizeaza audiometrul. Inhibitor al lantului respirator mitocondrial care se fixeaza pe ATP-aza. la auris = urecfie.. AUDIT.\ Iden-tificarea sunetelor prin simtui auditiv. simbol Au.] Element chimic pretios. / autisme. mai sunt Inca utilizati In trata-mentui afectiunilor reumatismale. / aurovertin. digitus auricularis. de la therapeuein = a ingriji.diu. / autoagglutinine.nutw atropina. fl au. s. AURICULOTOMIE. Prezinta *ecolalie. constituie unui din cele patru pro-cedee clasice ale examenului clinic. Nou-nascutuI este indiferent la prezenta mamei. AUDIOGRAMA. / audiometry. f. uuufi. a fost unui dintre primele biomateriale utilizate (In aliaje dentare). A. Se asociaza frecvent cu *afazia congenitala. s. s... [Lot. s. AUTISM. AURICULAR. / audibility s. s. / audition. audire = a auzi. / audio-meter. de sete sau afective. [Qr. In forma foarte dis-persata. insufi. n.] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii. s. f. s.) sau simptom corespunzator unei crize partiale (mai mult sau mai putin complexe) cu evolutie rapida spre generalizare. [Lot. auricula. de. *angiotensina. n. -ism.). ou f. [Lot. f. auricula. Locul de proiectie tegumentara a transmisiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se numeste focar de a. gr. plasis = modl-[are. sounding. s. f. s. n. A. [at. s. / audiogram. s. gr. s. 2) In prezent. n. de. [1^. pi. AURICULO-OSTEODISPLAZIE. autism infantil). uneori manifestari auditive. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la "hor-monii locali ca "histamina. la plassein = a forma. [Lot. AUROVERTINA. f. a uni. s. AUDIOMETRU. {Lot. de ex. *serotonina.ATROPISM ATROPISM. permitand explorarea si masurarea 'auditiei si a 'audibilitatii. Totodata. metron = mOsura. vizuale. Cat. audire = a auzi. cutanate. iar copilul mic este izolat. dim. AURA. ca urmare. f. [a amis = urtcfie. la amis = AUTOAGRESIUNE ureclie.it. / audit. / audimutitas. a modela} Sin. m. s. / auricular. / auriculo-osteodysplasie.. cu nr. f. [Cjr.: atriotomie (v. / auriculotherapie. f. inde-pendenta de existenta surditatii. \Cjr. s. s. n. AUSCULTATIE. s. / auriculaire. SubiectuI auditului este delimitat precis si se compara rezul-tatele reale cu cele admise In general. insufi. / aurovertine. aura = rasufiare. poate evolua catre 'arieratie mentala sau *schizofrenie. AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism. gr. ausciiltare = a asculta cu atenpie. {'Eng[. / auriculotomy. f. absenta reciprocitatii emotionale si polarizarea exclusiv asupra lumii interioare. / auscultation. / autis tic. AUTOAGLUTINARE. autos = sine. 2) Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru bolile In care exista 201 . / atropism. / autism. adj. ascuitare.] Intoxicatie cu *atropina sau "belladona. s. n. adj. autos = sine. s. [Lat.. m. s. adj. / autoagglutinin. atomic 79. [Lot. / audiogramme. -onis = auzire. f. m. Unii dintre compusii a. Actiunea de a auzi (a. dim. audi-lio. s. [Lot. 2) Subject care sufera de autism. urechiusa sau auricul al inimii. aurum = aur. m. este dezinteresat de jucarii si se balanseaza urmand un ritm monoton. / self aggression.: boala sau sindrom Kanner. m. f. f. n. f. EfectuI recomandarilor ce rezulta din analiza initiata prin a. imediata. m. activa). de (a audire = a auzi} Evaluarea critica a unui sistem.\ Sin. alaturi de *inspectie. s. AUDIBILITATE. / atropism. -ism. gustative. abdominale. [Lot. s. s. -ina . de. f.. s. Expresia fetei sale nu este cea a unui *arierat mental si uneori surprinde prin memo-rie si capacitate de calcul. f.} 1) Agresiune Tmpotriva propriei fiinte. pasivS) si de a asculta (a. radioactiv a fost utilizat In scog diagnostic si In terapia unor tumori maligne. mutus = mut. agglutinare = a iipi.. auricula. s. auricula. si a. f. AUTOAGLUTININA. / audit.] Tulburare grava a Invatarii limbajului oral la copil.. s. audi-tus = auz. s. m. AURICULOTERAPIE. AUTIST. insufi. s. Sin. de. 2) DegetuI al cindlea al mainii sau degetui mic. dim. m. dificii. congenital word deafness. / Beals' syndrome. Cea mai precoce psihoza a copilului. gr.] Metoda de examen clinic obiectiv care consta In ascultarea zgomotelor normale sau patologice din interiorul organismului. fara a cauta un contact. s. agglutinare = fl Ivpi. [Lot. f. f. [Lot.. [Qr. s. s. / auto-agglutination. -onis = atac. s. {Gfr. de. tome = taie-re. etimoio-gia tc. / gold. foarte dens. / audition. reprezinta o manifestare tipica a *schizofreniei. adj. f. tabagismului etc. autos a sine. akos = re.] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senzatie subiectiva. / audibility.. AUTOAGRESIUNE.\ Metoda empirica utilizata In tratarea durerilor cronice. / autoagression. autos = sine insufi. gr.] 1) Care se raporteaza la ure-che. pasagera resimtita de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie. desemneaza mai curand *prodromul unei crize generalizate (senzatie de tensiune intracraniana.\ Replierea In sine si pierderea contactului vital cu realitatea.. dim. {Cfr. Este un metal galben.: sindrom Seals (v. AUDITIE. / autaco'ides.me. modificari de apetit. / autacoids. hearing. s. i. therapeia = tratament. f.rme. Este nealterabil In medi-ile cele mai variate si. NA: digltus minimus (2). / audiometre. f. m. audire = a auzi.] Aparat generator de sunete pure de intensitate variabila.. cu lumea exterioara. gr. prin aplicarea directa a urechii in zona de proiectie a organului investigat. m. obtinandu-se *audiograma. A. Dupa Laennec. a. / autiste. olfactive.. s. s. gramma = Inscriere. / aura. AUTACOIDE. 'pal-pare si *percutie. la temnein = a tdia. de. pi. [Lot.] Denumire generica pentru substantele specifice formate In celulele unui organ si deversate in sangele circulant pentru a actiona asupra altor organe. dys = grw. a. prin intermediul *stetoscopului. de la aggredi = a ataca. aggresio. *eicosa-noidele.

s. Ex. mucoasei gastrice.. s. / auto-digestion [Cjr. m. totusi metoda a fost reluata. autos = sine insufi. -afis = scutire de sarcini pu6(ice.). autos = sine msusi. din gr. [at.: sindrom Marlin (v. adj. haima. / autogene. din gr. [Qr. / autoanalyseur. Acesti a. kritikos. [Cjr. s. AUTOCLAV. constand In ingestia de catre bolnav a unor fragmente provenind din propriul corp. de la immunis = scutit. autos = sine insufi. -oris = carp. AUTOCRIN1E. f. f. dialysis . distruge} Aparat cu care sunt determinate automat si simultan concentratiile unor constituent! ai lichidelor din organism. f. s. care poate apare In unele boli ale urechii medii. fesut. de (a krinein = a disceme. a purta). autoimunizare si autotoleranta. m. s. gennan == a produce} Antigen care stimuleaza formarea de anticorpi Tmpotriva sa (*autoanticorpi) In organismul caruia Ti apartine. f. katalysis = disotutie. auto-phagy. s. 2) Stare morbida. f. Indeosebi In medicina sportiva.: a. -e. [C/r. AUTOIMUNITATE. s. [Qr. apar anticorpi serid care reactioneaza Tmpotriva tesutului alterat si a tesuturilor analoge sanatoase. Obs. apdrat (in = tip-sit de. insusi. Se disting doua alternative: a. / autogenous. aso-ciata unor manifestari patologice. \Gjr. / autophony. / autophagocytose. s.} Tip de secretie interna In care celula producatoare este sensibila la propria sa secretie sau la cea a unei celule vecine de aceeasi natiira. [at. de la lyein = a distruge} Dializa (*hemodi-aliza sau *dializa peritoneala) controlata de pacient la domi-ciliu sau in locuri amenajate in afara centrelor de dializa. de la therapeuein = a ingri-ji} Metoda terapeutica prin care se recolteaza sange de la un pacient si i se reinjecteaza intramuscular. autos = sine insusi. therapeia = tratament. f. autos = sine insufii phobos = fried. apoi 3 pana la 10 ml. / autoclave. autoimunitate. s. In starea de *inanitie. / autodialyse. autos = sine insusi.: In engl. / autocritique. care se afla la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) a] vitezei reactiei respective. AUTOHEMOLIZA. a. f. deoarece sunt . s. iar pentru primele doua semnificatii autophagia. V. Cat. f. s. m. s. / auto-catalysis. -atos = sdnge.] *Autoradiografia unei sectiuni tisulare sau a suprafetei unui tesut.a. autos = sine insusi. Se Incepe cu 2 ml. lyein = a. a. de ex. / autoerythrophagocytosis. / autocriny. se pare. prin consumul tesuturilor proprii. autos = sine insiifi. [Cfr. corpus. autokhton. radius = raz. AUTOFONIE. anti = contra. / auto-immunite. de [a khthon = pdmdnt. n. f. phone = voce} Impresie neplacuta de rezonanta a propriei voci. V. s. f. lysis = distruge. "mielina. adj. la ana = din nan. f. dizoiva} Reactie catalizata de catre unuf din produsii acesteia. A.] Absorbtia si distrugerea celulelor unui subiect de catre fagocitele proprii. iat. [l^r. / autoerythro-phagocytose. adj.nul de autophagy. / auto-immun. s. care In mod normal nu provoaca formarea de autoanticorpi. autos = sine insusi.] 1) Nu202 AUTOIMUNITATE tritia corpului.: boala a. apdrat (in = [ip-sit dc. a separa de} Capacitatea unui subiect de a Tsi analiza sau judeca propria stare si propriile actiuni. lysis = distrugere. AUTOHEMOTERAPIE. adj. f. daca sunt accentuate. iradiere sau 'in neoplazii (a. de [a graphein = a scrie. AUTOANTIGEN. [Cjr. pot aparea In mai multe cazuri: 1) Modificari ale tesutului purtator al antigenului dupa infectii. f. [Cjr. AUTOANTICORP. f. AUTOFAGIE. s. AUTOCRITICA. viral (pseudoautoantigen). grapheion = penifa de scris. Acest fenomen se Intalneste Indeosebi In perioadele de dezvoltare embrionara si de senes. intoxicatii. [C/r. [Cjr. f. f. Ex. / autoantigen. / autophonie. / autophagie. Consecinta a dereglarii sistemului imunitar. -atos = sange. (at. [Cjr. iat. s. observata In unele boli mentale. s.centa. asociata unor manifestari patologice se afla la originea unor boli denumite auto- . / autogreffe. gr.} V..*autoanticorpi . de la. autos = sine insu^i. zilnic sau o data la doua zile. 3) Patrunderea accidentala 'in sange a unor a. *tiroida. f. In organismul caruia Ti apartin. \Qr.insusi. -oza. autos = sine insusi. autos = sine wsusi. 3) Proces fiziologic constand In indepartarea unor componente citoplasmatice reziduale prin digestia aces-tora In lizozomii secundari. adj. erythros = rosu. de la digerere = a duce in parti diferite. s. / autochtone.\ Digestia unui tesut dintr-un organ sub actiunea se-cretiei (enzimelor) proprii. / autohemotherapie. / autohistoradiographie. immunitas. autos = sine insusi. autos = sine insusi. s. V. automatos = spontan. pentru acest proces se utilizeaza terme.] Hemoliza produsa prin agenti hemolitici continuti In propriul ser sanguin al subiectu-lui. f. [at. V. fiziologica si a. [Cjr. haima. AUTODIGESTIE.. m. f.separare. krinein = a separa de.} Teama patologica de a ramane singur. s. / autophobia. ca si cum acestia ar fi straini (*autoantigeni). s. f. s. s. / autoclave. s. f. / autohistoradiography. gruphium. s. munus = o6[igatie). kytos = ceiuid. autoradiografie. AUTODIALIZA. autos = sine. autos = sine insufi. analyein = a rezolva. / auto-hemolyse. / autodialysis. gerere = a duce. 2) Care se formeaza In organism si pe baza cheltuielilor sale. / autoanalyser. s. s. criticus. / autoh(a)emotherapy. natural! pot proveni mdeosebi din: "cristalin. AUTOFAGOCITOZA. Indeosebi ale constituentilor plasmei. s. fiziologica are rol In menti-nerea echilibrului sistemului imunitar si este datorata unor anticorpi naturati de tip imunoglobuline M. AUTOERITROFAGOCITOZA. *tract uveal. la katalyein = a distruge. tie. de. autoimunitate. autos = sine. s. / self criticism. / autophagocytosis. [Cjr. / autoimmuni-ty. / autoh(a)emolysis. AUTOCATALIZA. adj. s. endo-gen. immunis = scutit. f. [Cyr. iarasi. Indeosebi ca urmare a unui deficit In *limfo-Cite T supresoare. / autophagia. digestio. s. / autograft. histos = fesdtura. kytos = ceCliiSf -oza. AUTOHISTORADIOGRAFIE. s. dobanditf). se manifesta ca *boli autoimune.} Anticorp directional Tmpotriva unui antigen propriu (a unui constituent tisular normal). AUTOIMUN. s. phagein = a manca. [Gr. / autocrinie. f. dia = prin. [Cjr. In toate cazurile mentionate. outos = sine insusi. grefa. unde provoaca leziuni si tulburari functionate. phagein = a mdnca. f. clavis = elide (care se inchide singw)} Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune. V. autoimunitate. munus = ofiCiga^ie). a. (at. A. f. autoantigen. / auto-anticorps.sechestrati" In interiorul unor formatiuni. inaccesibili celulelor imunocompeten-te.} Sin. gennan == a produce} 1) Care se produce sau se dezvolta fara interventie din afara organismului. graphein = a scrie. AUTOGREFA. \Qr. care. s. phagein = a mdnca.AUTOANALIZOR 'autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagocitare Tmpotri-va propriilor tesuturi. s.} Se spune despre o in-fectie contractata In regiunea In care locuieste bolnavul. AUTOHTON. / autodigestion. / autoantibody. {Cjr. s. m. m. AUTOANALIZOR. driceag de altoit. 2) Fixarea la nivelul unui tesut a unui antigen strain. AUTOGEN. a descompum (dis = separat de. f. *spermatozoizi. autoimunitate. n. / auto-antigene. s. -onis = descriere. AUTOFOBIE. Actiune explicabila prin proteinoterapie si autovaccinoterapie. f.ce reactioneaza cu antigeni din organismul respectiv. din "pancreatita acuta. / autophobie. / autochtonous. autos = sine insufi. / auto-immun. [Gjr.} Stare In care sunt pusi In evi-denta anticorpi .re. divi-ziline a unei idei pe puntte. autos = sine msusi. de la lyein = a distruge. V. f. / autocatalyse. f. 4) Prin disparitia *tole-rantei imunitare. f. anti = contra.] Care este dirijat Tmpotriva tesuturilor propriului organism. s. In prezent este putin practicata.

] *Halucinatie In oglinda asociata cu iluzia dedublarii propriului corp. efectuata de medici anatomopatologi In scopul stabilirii unui diagnostic post mortem. f. de ia suggerere = a sugera} *Sugestie aparuta spontan la o persoana. Indeosebi la nivelul organelor genitale. mai mult sau mai putin coordonata si adaptata.] Conduita a unor subiecti afectati de nevroze sau de psihoze. cardiac) sau patologic (ex. sugestie. s. oftalmia simpatica. A.] 1) Tratament medicamentos initiat de padent. se Intalneste Indeosebi In schizofrenie si In psihoza halucinatorie cronica. [(yr. / autointoxication. [CfT.: aminoacizi) ai moleculelor de suprafata. f. scopia = e^aminare. suicide (3). / autoimmunization. [Gjr. [at. f.: sinucidere (v. de (. de. celule. antialeatorie si antientropica. [at. AUTOSUGESTIE. s. autotoleranta. s. s. AUTOSCOPIE. anti-genii de suprafata ai hematiei declansand formarea de anti-corpi proprii hemolitici. insufi. mutilatio. passivity phenomenon. de. s. / autonomie. 2) Mutilare a propriului corp provocata voluntar In scopul obtinerii unui avantaj. si autopuni-tie. urechi etc. pumtio.\ Producerea de 'autoanticorpi Tmpotriva unor constituent! normali ai organismului.: autogrefa (v. s. [§r. Sindrom halucinatoriu In cursul caruia subiectui are impresia ca gandurile . f. reactional sau spontan. AUTOIMUNIZARE. pentru autozom (v.: necropsie. 203 . de [a plassein = a forma. AUTOMATISM VEZICAL / automatism vesical / bladder automatism. autoan-tigen. tiroidita Hashimoto. s. toxikon = otravd pentru v&rful sagefiCoT. la re-gula = regula si regere = a conduce} Calitate a sistemelor vii de a-si restabili unii parametri de stare stationara (In cadrul *homeostaziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atund cand acestia sunt perturbati.AUTOIMUNIZARE imune. a e? (amina. adj. [Cjr. este o manifestare a 'autopunitiei Indeosebi In depresiile profunde si In schizofrenie. termen recomandat. se observa uneori dupa o leziune medulara. / autopsy. insufi. / autoregulation. Ex. outos = sine insufi. AUTOLIZA. s. grefa). autopsia. / auto-radiographie. la toxon = sageata.). f. deoarece unele idei sau reprezentari capata un ca-racter predominant. ia punire = a. opsis = vedtre. / autoscopy. de la skopein = a vedea. nomos = o6icei avand fortd de iege. In anu-mite perioade ale evolutiei medicinei. este de tip cibernetic. A. [CJT. care survine In cursul anumitor start patologice. f. [Qr. regulare = a rigid. AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm. lysis = distrugere. immunis = scu-tit. fie prin marcare directa cu un compus radioactiv. aspect} Examen macroscopic al unui cadavru si disectia organelor interne In scopul cautarii cauzelor mortii. / autopunition. / autonomy. fie prin administrare In hrana animalelor de experienta a unor precursori radioactivi (ex.: a. f. s. f. / self-treatment. autos = sine insusi. Termenul este format inoorect dupa modelul cuvantului *omolog. boli metabolice. / automutilation.: ritm idio-ventricular (v. care sufera de un sentiment de cul-pabilitate nemotivat. / self-regulation.] Comportament involuntar (miscari. munus = o6[igatie).). Ex. automutilation. f. De altfel. *a.sale sunt devansate sau repetate In ecou. s. a modeia} Sin. graphein = a scrie. autos = sine insufi. s. gr. / autoplasty. / autoscopie. bolile Biermer si Basedow-Graves. f.. / autointoxication. s. autos = sine insusi. s. Poate fi fiziologic (ex. f. [CJT. f. [Qr. AUTOREGLARE. f.: lupusul eritematos diseminat. [at. epileptic. -onis = pedeapsd. AUTOPLASTIE. leucopeniile imunologice. activitati). mental etc. f. 0 serie de anemii hemolitice dobandite pot fi consecinta a. [^r. f. pedepsi. logos = raport. f. V. s. diabetui insulinodependent s. AUTOMUTILARE. f. Enzimele sunt de origine endogena. Indeosebi guta). autotoxicoza. [at. fara reco- AUTOSUGESTIE mandarea medicului. f. A. anuntandu-l ce va face si ce va spune. Sin.: *a. autos = sine insufi. ia mutilare = a scMbdi. e. adj. s. plastos = moddat. Impresionarea emulsiei fotografice este determinata de prezenta unor compusi radioactivi situati la nivelul suprafetei. Ex. [^r. a fost incriminata prin*tr-un astfel de mecanism geneza unor fenomene fiziologice (oboseala. este influentata propria constiinta sau comporta-mentui. Sin. Sin. [CJT. in = in. AUTOMATISM. De obicei. acumulati din cauza eliminarii insuficiente. Mictiune antrenata de supraIncarcarea vezicii sau printr-o stimulare cutanata. A. [at. AUTOMEDICATIE.} Inde-pendenta functionala.} Intoxicatie prin produsi ai metabolismului propriu sau prin aiti produsi endogeni cu efect toxic. In afara oricarei influente straine aprecia-bile. -onis = mutitare. s.\ 1) Proces spontan de degradare enzimatica a unei celule. Tmbatranire) sau patologice (migrena. pentru autozomal (v. s. m.a lyein = a distruge. AUTORADIOGRAFIE. autos = sine. 3) Sin.).). / autolysis (1. autos = SIM insusi. AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme epileptique / postepileptic automatism. / autopsie. v. / automatism. autos = sine insusi. care se comporta In acest caz ca antigeni (*autoantigeni). V. Var. dar si la nivelul altor parti ale corpului (de-gete. s. 2) Distrugerea ce-lulelor de catre serul sanguin propriu. AUTOLOG. / self-punishment. s. Prin a.] Despre tesuturi. autoimunitate. poate fi: 1) Medicala. autos = sine insufi. / autosuggestion. gr. f.: sindrom Clerambauld. AUTONOMIE. s. mai ales al celor neurocibernetice. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism. prin autoagresiune sau autoimunizare. / autoplastie. f. autos = sine msusi. Intermitent. originea autoimuna este doar presupusa. [€/r. f. AUTOSOMAL. f. / autologue. f. f. Indeosebi lizozomale. [at. / autosuggestion. sistemelor bio-logice sa perfectionat In sensul reglarilor biocibernetice. somn. A.). / autoradiography. apdrat (in = [ipsit de. radius = razd. Cea mai importanta a. / autolyse. f. este utilizata In tehnicile de relaxare (*antrenament autogen). Var. s. 2). -onis = pdrere. Pentru alte boli. -onis = medi-cafie. dar se observa si In degradarea intelectuala profunda.: a. A. ser sanguin care apartin aceluiasi subiect. din cauza etimologiei improprii a termenului a. tie. efectuata de medici legisti pentru cautarea cauzei unei morti suspecte. f. s. Independenta fata de controlul voluntar. tat. medicalio.: autotoxemie. / automatisme. AUTOSOM. Sin. adesea este dificil sa se stabileasca daca anticorpii detectati reprezinta cauza bolii sau doar o acompaniaza. AUTOINTOXICATIE. s. AUTOPSIE. m. autos = sine. 2) Mai rar: tratament medicamentos al carui autor este si beneficiar. autos = sine insusi. ou(os = sine insusi. / autologous. suggestio. \CJT. Activitate motorie involuntara. 2) Medicolegala. s. s. care se manifesta In cursul unei stari de "obnubilare mentala asociata epilepsiei sau consecutiva unei crize epileptice. de origine intestinala.insufi. [Qr.). / self-mutilation. de.] 1) Mutilare sau ranire practicata de un subiect asupra lui Insusi. AUTOPUNITIE. rdafie. s. bolnavul nu Tsi aminteste episodul de a. s. a.] Imaginea unei suprafete (celulara sau tisulara) obtinuta prin impresionarea unei placi fotografice puse In contact cu suprafata respectiva. cu rise de *automutilare sau chiar suicid. autoanticorp. de origine accidentala sau criminala. a unui tesut sau a unui organism. ou(os = sine. anemia hemolitica autoimuna. sau automates = spontan. s. / automedication. n. / auto-immunisation. elaborat sau inconstient. automatismos = autoacfionare. [at. prin care pacientii Tsi pot controla *anxietatea.: aparitia In plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili sa aglutineze hematiile proprii (*autoaglutinare).

la abortire = a avorta (ab = indepartat de.: evulsie. adj. f. / avascular. Organismul uman poseda 44 de a.] Care se refera la cromozomii somatici sau *autozomi. aiitos = sine wsusi. s. adj. / avortement. de la toxon = sageata. sistem neuro-endocrin complex alcatuit din doua componente. \fr. aceasta limita este stabilita la 180 zile. AUXOTROF. izoimunizare Rh. adj. adj. auxanolo-gy. / auxine. f.Corp. s. In functie de reglementarile legate spedfice fiecarei tari. pentru varfui sagefiior. [at. de. s. V. poate fi determinate! si de un defect de resorbtie digestiva sau utili-zare. [Qr. de la funaere = a varsa] Transfuzia sangelui propriu la un bolnav 'in cursul inter-ventiei chirurgicale la care acesta este supus. ca bioxidul de carbon si amoniacul. f. s. unul fiind de origine materna. / autotrophe. f. tolerantia = suportare. s. soma. / autosome. m.. s. abortion (provocat). -ina.on. f. sangele este recoltat inainte de operatie. AUXINA. la aproximativ aceeasi varsta a sarcinii.] Sin. soma. / autotransfusion. stare denumita *autoimunizare. AX. D: rahitism. adj. [GIT. / autosomique. s. f. [Cjr. de. a -priv. s. s. Este cazul a numerosi mutanti ai unor bacterii sau duperd microscopice care au pierdut capadtatea sintezei unei enzime functionale. autos = sine insufi.] Oricare dintre *cromozomii dintr-un *genom cu exceptia cromozomilor sexuali. A. S. [^r. s. auxe = crestere. Concept anatomofiziologic formulat pe baza relatiilor neurohormonale Intre hipotalamus si hipofiza.). a. [Qr. in limbaj medical curent se disting Indeosebi a. cu autozomic (v. abortio. [at. Sin. vasculum = vas mic. cand sarcina genereaza riscuri majore pentru gravida) sau voluntar (Intrerupere voluntara de sarcina). celalalt fetus continuand sa se dezvolte. / autotrophic.] Ramura a biologiei care studiaza cresterea si dezvoltarea organismelor. / avidin. s. 4) A. care se leaga specific si cu o extrema afinitate la "biotina. -ina. AVITAMINOZA. / auxin. tat.AUTOTOLERANTA AUTOTOLERANTA. AUZ..} SimtuI cu ajutorul caruia sunt percepute sunetele.} Sin. la vas. de la tolerare •= a suporta} Absenta normala a reactiei imunologice a unui organism fata de antigenii proprii. AX HIPOTALAMO-HIPOF1ZAR / axe hypothalamo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis. -ozo. n. [at. / autotoxicosis. exista posibili-tatea de a mentine In viata si un fetus cu o varsta gesta-tionala mai mica. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut. V. / auxotroph.. / autotoxemie. Ex. Conform acestui concept. ouxe = crestere. freshening. miprastiere.. V. f. [Cfr.a. vivus = viu. 2) A. autos = sine insufi. / auto-tox(a)emia. loxikon =° otrai'a.: autosom. extirpare prin smulgere a unei formatiuni care prezinta alterari patolo-gice. -atos «= sdnge. si ure-che interna. Realitatea a.). 3) A. si doi cromozomi sexuali. adj. AUTOZOMAL. exista sub forma de perechi de cromozomi omo-logi. h. Ex. Mai trebuie mentio-nate: 3) A. 204 AXA ELECTRICA A INIMII AVIOINA. axon. In celulele somatice. iJasitd in apropierea tempiului Iw Jupiter Amman din Li6ia. In caz de sarcina gemelara. / avivement. f. secretiile hormonale periferice se afla sub dependenta a. este probata de *neurocrinie. / axis.t. f. int. / self tolerance. s. m. nutripie] Despre un organism capabil sa sintetizeze moleculele organice proprii din compusi anorganici simpli. [at. [Cfr. AUTOTRANSFUZ1E. / auxology. s. AUXOLOGIE. s.] Substanta din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din reg-nul animal. Ex. a. s. / autotransfusion. alterari cromozomiale. haima. / autovaccin. s. de.i [at. soma. favorizeaza cresterea celulei si determine! divi-ziunea celulara. vaccinus = referitor [a vacd (vacca = vaca). a priv. AUTOTOXICOZA. {QT. In prezent. a. dm-uiio.. m. f. / avulsion. s. AVASCULAR. vasis = vas. s. toxikon = otravii pentru varfui sd-gefilor. s. s. 2) A. autoantigeni. s. de la auxein = a creste. dar. / avulsi. f. / autosomique. sana-toase. / autosome. ammoniakon = sore de amo-niu. [Qr. de-compensare cardiaca. autos = sine insufi. trails = pesle. \Cjr. auxe = creftere. In general legata de o carenta alimentara.] In cazul dispozitivelor electromecanice: piesa cilindrica (din otel) care sustine componentele cu mi?care de rotatie. Linia dreapta ce uneste doua puncte ale inimii Intre care diferenta de potential electric. s. Scopul a. a. s. n. aviver = a indeparta marginile unei piagi. de [a auxein = a crefte. si neuro-endocrinologie.] Orice afectiune sau ansamblu de tulburari care survin cand organismul este privat de una sau mai multe vitamine. / autosomal. audire = a auzi. *cen-trifugei. boli infectioase. \Lat. AUTOTROF. -atos = Corp. AUTOVACCIN. f. iar celalalt de origine pa-terna. 4) A.] Anglicism sin. irophe = fiTana. a. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofila si a anumitor tipuri de bacterii. [Qr. autos = sine insufi. spontan se poate produce consecu-tiv unor cauze materne (malformatii ale aparatului genital. AVORT. f. spon. -atos =. a . AVULSIE. / axe.: a. / avidine. s. fistule sau fracturi.. logos = stiinpa. -onis = tcipire. -atos = Corp. interdependente din punct de vedere anatomic si functional. dentara. AVIVARE.tan si a. C: *scorbut. h. / hearing. autos = sine insufi. / ouie. a se dezvoita. / auxotrophe. / avitaminose. gr. Proteina din albusul de ou. de la care s-a oBtinut primu[ vaccine Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recoltati din corpul pacientului. s. / avitaminosis. (a vaccind = variola vacitor. In cazul unei fracturi. provocat: 1) A. -ozo. m. [Qr. f. provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic. / autovaccine. n.-h. s. f. / autotoxicose. adj. axis = ayl. / avasculaire. spontan sau provocat al unui fetus malformat. adj. testului osos favorizeaza con-solidarea. a se dczvolta. -onis = arort.-h.: *boala beriberi. de (a auxein = a creste. dim. ortus = nastere).).: 1) A. adj. f. autos = sine insufi.] Curatarea.. AUTOZOMIC. insuficienta renala. reimprospatarea chirurgicala prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redusa de la nivelul unei plagi. de (a toxon = sageatd. organismul declansand un raspuns imunitar contra unuia sau mai multor antigeni proprii. AUTOZOM. / autosomal. Aceasta proprietate este utila 'in sistemele de *sonde red (neradio-active) foarte utilizate In biochimie si histochimie. phytohormone. din [at. boli genetice). hipotalamus si hipofiza. AUTOTOXEMIE. Uneori. m. PP: *pelagra. [Cjr. / auxologie. a.: autointoxicatie (v. a se dez-voita. diferential. s. autos = sine insufi.. m.] Expulzia spontana sau provocata a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate. s. / auto-tolerance. f. repetitiv. [Qr.: autointoxicatie (v. fausse-couche / miscarriage (spontan).] Care este lipsit de *vascularizatie. adj. f. nutrifie] Despre un organism care necesita pentru cresterea sa prezenta unui anumit 'nutriment. Var. traumatisme) sau unor cauze fetale (malformatii majore. s. AXA ELECTRICA A INIMII / axe electrique du coeur / electrical axis of the heart. de (a vellerc = a trage. \Cjr. spontane care se repeta la sarcini succesive. autas = sine insufi. deze-chilibre hormonale. trophc = firand. indurate. caruia Ti va fi administrat In scop terapeutic. Clasic. [Gjr. n. f. / avivement. a smulge} Extractie. fusio. velsus. vita = ria.priv. constatata . s. [Lot.: a. consta In favorizarea cicatrizarii sau a consolidarii prin juxtapunerea In cazul suturii plagii a unor tesuturi bine vascularizate. f. este perturbata. prin identificarea moleculelor de tip 'releasing hormon (liberina) si 'inhibiting honnone.

/ axillaire. -ina. creatinina. se numeste a. -aton = samdnfa.} Institutie de asistenta sociala si medicala pentru Intretinerea varsInicilor. sub forma de molecule diatomice. 'in mod asemanator. AZIMIC. / nitrogen. ferment. / axokinin.45 gt kg corp/24 ore. / azide. V. axilla = su6suoard. AXONEMA. acidul uric. [Cjr. f. (saa hemiazi-gos) la stanga. / axenique. Toti motoneuronii sunt mielinizati (fibre A). Indeosebi In transplantele de organe. / azotate. o.. medie este vectorul stabilit. gr. [Cjr. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fra-gilis. utilizata In hematologie. tab. NaN3). A.: nitrat (v. fibra nervoasa. zoe = viaf.5°C si este utilizat pentru conservarea celulelor. iar fibrele C sunt amielinice. / azathioprine. [Cjr. a . adj. f. s. / armpit. s.). ca vector al undei QRS In momentui amplitudinii sale maxime.j Afectiune pulmonara (pneumoconioza) determinata de inhalarea pulberii de azbest. Diferitii a. AXEROFTOL. s. kincia = a nufca. / axonotmesis.} Prelun-gire citoplasmatica unica a corpului neuronal. axoa = wffif plasma = obwct modeCat. s. s. de lungime foarte variabila si diametru diferit m functie de specie. s. a priv. care include: azotui ureic. s.] V. f. xenos = strain. la dreapta si cele doua mid vene a. m. adj. AXENIC. s. a . [Cjr. axilla = sub-suoard} Care apartine axilei sau se refera la axila. n. reprezinta constituentui principal al aerului (78%) si In conditii normale se afla In stare gazoasa. A. uremie. zygon == perectie. AXILAR. AZOTURIE. s. axon = w(0. AZOOSPERMIE. AZOTAT. din grupul antimetabolitilor antagonisti ai *glutaminei. dar cu totui impropriu: cresterea con-centratiei ureei sanguine. A. de leziuni inflamatorii care produc ocluzia "canalelor deferente si a *epididimului. creatina. AZOT. AZIL. zoe = viatd. In socurile traumatice sau chirurgicale. s. AXOPLASMA. a. sunt clasificati In functie de prezenta sau absenta tecii de mielina si de diametru. s. huimii. exceptand a. n.: cilindrax.. [Cjr. oecHe azur = at6dstrui. AXILA. este unul dintre elementele fundamentale ale materiei vii.. Indeosebi cu referire la coloratia Giemsa. / axonotm6sis. 2) Uzual. {Cjr.priv. / azoturia.. dupa fosforilare. 205 . s. / aisselle. s.. Timp Indelungat. dl la philein = a iu6i.. termenul a de-semnat spitalele de psihiatrie. / azaserine. a . [Qr. s. vene cave superioara si inferioara: marea vena a. Sin. infirmilor. AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins). / axone. / axoplasm. n. f. a. o. In mod normal.] Intreruperea axonului. s. / axoneme. AXON. -ozo. contrar etimologiei. In diaree sau In obstructii intestinale. n . s. spcrma. [Cfr.} Fascicul de *microtubuli si de proteine aso-ciate care formeaza partea centrala a 'cililor si 'flagelilor la nivelul unei celule eucariote si este responsabil de miscarile acestora. axilla. s... s. anat. s. In cazul unui instrument optic (care reprezinta un ansam-blu de lentile. \Cjr. nema = fir. care poate emite si colaterale. Ex. m. f. Orice dreapta ce trece prin centrul optic al lentilei. / azurophil(e). o.priv. s. tesuturilor sau organelor. A. AXOKININA. / axerophtol. s. bazele purinice. axillae. / azaserine.priv. s. piloasa. A. [fr. a . 1) Linia dreapta care uneste polul posterior al ochiului si centrul geometric al pupilei. axoa = cuyl. In cursul febrei. s. f. / axis.i zoe = viata. / axon. o. construit In triunghiul lui Einthoven reprezentand intensitatea. AXA OPTICA / axe optique / optical axis. m. sy-lan = ajefui. Termenul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazoturie. n. proteinelor. Este determinata.priv. este cea mai mare. [Cjr.priv. lichid are temperatura de -194. In prac-tica. / asbestose. s. Acest an-samblu de elemente optice se numeste sistem optic central. [Qr. ophthalmos = oc/w. AXA VIZUALA / axe visuel / visual axis. normala este de 0. s. a . cu conservarea stromei si Indeosebi a *endonervului. [Cjr. este alcatuita din elemente identice acelora din corpul neuronal.. aci-zilor nucleici sj a unor alcaloizi. a • priv.] Sin. / axenic. s. urmare a hemoragiilor. adj.} Despre un animal de laborator care nu prezinta nici un germen saprofit sau patogen.} Care este lipsit de fermenti. In general. asy-lon = [oc im'w[a6i[.} ElementuI chimic cu numarul atomic 7. n. / axerophtol. instantanee consta Intr-un vector. sectionare. f. Cele doua punc-te sunt situate aproximativ la baza si la varful inimii. / azymic. / azot6mie. Inconjurata sau nu de o teaca de mielina. tmesis = tOieturO. xeros = uscat. adj. phi]os = prieten. axon = !U(a. sarea de sodiu. m. / asylum. f.: vitamina A (v. NA: axilla. Intra In compozitia enzimelor. adj.] Absenta totala a spermatozoizilor din sperma. s.] Sin. f. In functie de suprafetele pozitive sau negative cuprinse in traseui elec-trocardiografic Intrun interval de timp dat.d. s. 2) In fizica. din gr.} Citoplasma continuta In inte- AZUROFIL riorul membranei unei fibre nervoase axonale. principala. (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopurina utilizat per os In tratamentui unor leucemii acute si ca *imunodepresor. ale pieselor componente tre-buie sa coincida cu a. / axoneme. acest ax se construieste In 'triunghiul lui Einthoven. amo-niac etc. / azoturie. s. AZBESTOZA. s. adj. f. reactiveaza *axonema. o.} Fiecare dintre cele trei vene impare care leaga. s. [Lot. AZASERINA. / axoplasme. f. asylum. AZATIOPRINA.. -atos = s&ngt. per-mite transmiterea centrifuga a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritica sau axosomatica) sau la o celula efectoare (sinapsa efectoare). / asile. m. [Lat. m. [Lot. f.: paine a. / azot(a)emia. oglinzi si diafragme cu ajutorul caruia se obtin imagini ale diferitelor obiecte). -o/. Tacit. f.priv. m.).: artera a. adj. creste Indeosebi In afectiunile renale.] Proteina care. Este moderator al oxigenului In respiratie.il.von = W(il. s. azotui din acizii aminati.\ 1) Concentratia sanguina In azot neproteic.] Eliminarea de azot prin urina sub forma de *uree si *urati. AZOTEMIE. m. f. / azotate. / azathioprine. a . f. NA: vena azygos. / azoospermie. m.13-0. f. oase. A. si hiperazotemie. zyme = drojdie. / azoospermia. AXIS. / azyme.priv. [Qr. AXONOTMESIS. directia si sensul dife-rentelor de potential la un moment dat al contractiei cardiace. / asbestosis. zooa = animal. asbestos = care till poale fi stw. adj. / azurophile.. axis = ivffl. s. Inhibitor al "respiratiei celu-lare prin blocarea fluxului de electroni Intre dtocromoxidaza si oxigen (de obicei. Exista o forma auto-imuna si cateva forme ereditare. secun-dara. f. \Lat. fibrele A si B sunt mielinizate. A. / azote. ouron = urind. de-a lungul coloanei vertebrale toracice. m.] Regiune situata Intre partea superioara si interna a bratului si partea laterals a toracelui: la adult. Ex. zoe = viaf. s. f. f. / azide. / axis. geometrica a instrumentului.AXAOPTICA pe *electro-cardiograma. principals a unei lentile optice reprezinta dreapta care trece prin centrele de curbura ale ambelor suprafete ale lentilei. AZUROFIL. f. pi. jug. In cazul neuronilor senzitivi. copiilor ortani etc. In tulburarile de metabolism. f. de [a a . A.priv.. s. care antreneaza o degenerescenta walleriana. In ma-joritatea cazurilor. care reprezinta partea esentiala a fibrei nervoase. s.] Care se coloreaza electiv cu eozinat de azur. Linie dreapta care porneste de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi. regiune a. [Qr. [Cjr.. / axokinine. / axillary. AZIDA.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful