P. 1
Dictionar medical A

Dictionar medical A

|Views: 203|Likes:
Published by Mihaela Dascalu
Dictionar medical
Dictionar medical

More info:

Published by: Mihaela Dascalu on May 20, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/19/2015

pdf

text

original

HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 -circa 377 i. Hr.), eel rnai mare medic al antichitatii, considerat .

^parintele medicine^. Meritui principal al lui Hipocrate consta in indepartarea din medicina a magiei ji a superstitiilor. Daca majoritatea predecesorilor sai pomeau de la teorie la experienja, Hipocrate susjine, pentru prima oara, principiul fundamental al observatiei rationale, considerand ca bolile au cauze specifice, iar tratamentele trebuie sa corecteze circumstantele aparitiei acestora. El a defmit pentru totdeauna medicina ca o arti iji o §tiin;a, ambele componente ale medicinei fluid in esenta lor umane, deoarece ,,nu existd iubire pentru medicina jdrd iubire pentru oament^. Hipocrate prac-tica o examinare a pacientilor de o remarcabila precizie ji varietate, iar remediile pe care Ie recomanda erau de origine naturala, uneori inoperante, dar niciodata periculoase. Doctrina hipocratica este cuprinsa m Corpus hippocraticum. colec^ie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate §i de elevi ai maestrului). Datelor medicale Ie sunt asociale aforismele y perenul Jurdmdnt hipocratic. ABARTICULAR, adj. / abarticulaire, adj. / abarticular. [Lot. ab = de. ia, articularius = articular} Care este situat In vecinatatea unei articulatii, fara a avea o legatura structurala sau functionala cu aceasta. transversal) si anterior din cei doi muschi drepti ai abdomenului. Partea superioara a cavitatii abdominale se Intinde In inte-riorul custii toracice, formand lojile subfrenice dreapta si stanga, care corespund fetei inferioare a fiecareia din cupolele diafrag-mului. Ele contin organele cu topografie toraco-abdominala: fi-cat, stomac, splina. *Peritoneul abdominal, cu cele doua foite, parietala ?i viscerala, delimiteaza cavitatea peritoneala, ale carei limite se confunda cu cele ale cavitatii abdominale. Tubul digestiv abdominal, Invelit de peritoneui visceral, ocupa cea mai mare parte a a. Posterior organelor peritoneale se gasesc spatiul si organele retroperitoneale. Diviziunile topografice vechi, clasice, conservate In limbajul clinic, proiecteaza pe peretele anterior (peretele explorarii manuale a abdomeriului) noua re-giuni delimitate cu ajutorul a doua linii orizontale: superioara, care trece prin arcurile costale, si inferioara, prin crestele ili-ace, si de doua linii verticale, care urea din mijiocul ligamen-tului inghinal. Regiunile astfel delimitate sunt: In etajul abdominal superior hipocondrul drept, epigastrul si hipocondrul stang; In etajul abdominal mijtociu - flancul drept (regiunea lombara drepta), mezogastrul (regiunea ombilicala) si flancul stang (regiunea lombara stanga); In etajul abdominal inferior - regiunea inghinala dreapta, regiunea pubiana (sau hipogastrul) si regiunea inghinala stanga. ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdomen. Stare patologica de regula cu debut brusc, dominata de durerea abdominala cu semne obiective la palpare (*aparare musculara sau 'contractura abdominala), alterare (variabila) a starii generale determinata de inflamatia, perforatia, obstructia, infarctizarea sau ruptura organelor intraabdominale. Cauze: coiecistita acuta, apendicita acuta, ulcer peptic perforat, hernie strangulata, tromboza a arterei mezenterice superioare, ruptura splenica etc. In prezent se apreciaza ca denumirea de a. a. confine o cono-tatie Inselatoare si uneori eronata. Cele mai evidente a. a. pot sa nu necesite interventie chirurgicala si, dimpotriva, dureri abdominale usoare pot vesti aparitia unei urgente. Sin.: abdomen chirurgical. V. si durere abdominala. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batracien / frog belly. Aspect particular al a. bolnavilor cu *ascita veche. Se caracterizeaza prin largirea partilor laterale ale a., care devine asemanator ca forma cu a. broastei. ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. Sin.: abdomen acut (v.). ABDOMEN IN CORABIE / ventre en bateau / scaphoid abdomen. Aspect particular al a., a carui parte centrala este excavata, formand o depresiune delimitata de ultimele coaste

ABATERE STANDARD / ^cart-type / standard deviation. Sin.: deviatie standard (v.). ABAZIE, s. f. / abasie, s. f. / abasia. [Qr. a - priv.; basis = mers.} Imposibilitate de a merge normal din cauza tulburarii coordonarii miscarilor, fara modificarea fortei musculare, nici a sensibilitatii. Se asociaza, In general, cu *astazia. ABCEDAT, adj. / abcede, -e, adj. / abscessed. [Lat. ab = inde.pSrta.t de., cedere = a trece, a. se. duce.\ Care s-a transformat Intr-un *abces. Ex.: tumora a. ABCES, s. n. / abces, s. m. / abscess. [Lot. abscessus, de ia ah = mde.parta.t de., cedere = a. trece, a. se. duct.} Colectie de puroi continuta Intr-o cavitate neoformala, rezultand In principal din 'necroza unei zone tisulare, consecutiva *inflamatiei. Tipuri: 1) A. alveolar, situat Intr-o alveola dentara. 2) A. artrifluent -a. rece de origine tuberculoasa, cu punct de plecare osteoarti-cular. 3) A. Brodie, v. boala Brodie. 4) A. cald - care este Insotit de semne inflamatorii: caldura locala, Inrosire-congestie, durere. 5) A. cerebelos si cerebral - situate la nivelul cere-belului si, respectiv, creierului. 6) A. limfatic - consecutiv unei inflamatii a unui ganglion limfatic. 7) A. mamar - care com-plica o infectie a glandei mamare. 8) A. rece - colectie puru-lenia Bra semne acute, care se fonneaza lent si insidios Intr-o infectie cronica, mai ales In cursul unei tuberculoze osteoarti-culare sau ganglionare. 9) A. septicemic - de origine hemato-gena, complicand o *septicemie. 10) A. steni - al carui conti-nut, dupa *cultura, nu duce la constatarea prezentei micro-organismelor. 11) A. traumatic - provocat de un traumatism. ABDOMEN, s. n. / abdomen, s. m. / abdomen. NA: abdomen. [Lot. abdomen, -inis: posifiil tie. la abdere = a ascunde, a. tQinul fi omen, -minis = pre-vestire. (pentru ca. se. considera ctl eJ(! ime.nui visce-relor animald'or sacrificate. pe-rmitea prezicerea viitorulu.i)} Regiune inferioara a trunchiului, separata de *torace prin diafragm si limitata inferior de *bazin prin planseui pelvin. Cavitatea abdominala este delimitata de o serie de ele-mente ale scheletului: posterior - rahisul, de la a 12-a vertebra dorsala la a 5-a lombara; superior - partea inferioara a custii toracice; inferior - bazinul osos. Aceste elemente schele-tice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevro-tic constituit de fiecare parte, lateral drept si stang, din cei trei muschi largi ai abdomenului (marele oblic, micul oblic si

129

ABDOMEN IN DESAGA si de oasele iliace. Se observa In numeroase boli, Indeosebi In holera, meningita tuberculoasa, *colica saturnina si in stari de *emadere. ABDOMEN IN DESAGA / ventre en besace / pendulous abdomen. Deformarea a. la obezii 'in varsta sau la multipare la sfarsitui sarcinii. A., In loc sa proemine, atarna peste sim-fiza pubiana si, uneori, peste coapse. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly. Forma majora de *contractura abdominala, care la palpare prezinta o duritate asemanatoare cu duritatea lemnului. Este caracteristic *peritonitei acute. ABDOM1NOCENTEZA, s. f, / abdominocentese, s. f. / abdominocentesis. \V. etimoiogia te.riw.nulw abdomen; gr. kentesis = wtepaturd.\ Punctie abdominala, efectuata de obicei In scopul evacuarii unei colectii lichidiene. Sin.: paracenteza abdominala, punctie abdominala. V. si paracenteza. ABDOM1NOSCOPIE, s. f. / abdominoscopie s. f. / abdominoscopy. [']/. etinwtogia tennenuiui abdomen; gr. skopia = e^aminwe., de, ia skopein = o Video, a e\amina.\ Exami-narea cavitatii abdominale cu ajutorul unui endoscop. V. si laparoscopie. ABDUCTOR, adj., s. m. / abducteur, adj., s. m. / abductor. [Lat. ab = wdepartat de; ducere = a duct, a. purta.] (Muschi) care serveste la *abductie. ABDUCTIE, s. f. / abduction, s. f. / abduction. [Lot. abduc-tm, -onis, de (a ah = wdepdrtat de., dur.lio, -onis - ducere ft ducere = a duce, a purta.} 1) Termen folosit pentru a defi-ni o miscare care Indeparteaza un membru sau un segment de membru de planul sagital, median. 2) Atitudine rezultata din aceasta miscare. ABERANT, adj. / aberrant, -e, adj. / aberrant. [Lot. aberrare = a se rdtafi, a se. abate., de, la ah = inde.pa.rtat de., errare = a devia.] Care se abate de la normal prin aspect, structura sau localizare. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la traiectele anormale ale vaselor sanguine si ale nervilor. ABERATIE, s. f. / aberration, s. f. / aberration. \Lat. aber-ratio, -onis, de ia oh = indepdrtat de, en-are = a devia} Abatere, deviere de la normal, anomalie. Termenul este uti-lizat Indeosebi cu referire la defectui de *stigmatism al unui sistem optic, care antreneaza o deformare sau o lipsa de clari-tate a imaginii. ABERATIE CROMOZOMIALA / aberration chromosomique / chromosome aberration. Orice anomalie cromozomiala, fie numerica (*aneuploidie, 'monosomie, *poliploidie, tetraploidie, trisomie), fie structurala, cu modificare cantitativa (aneuzomie, deletie, trisomie partiala) sau fara modificare cantitativa (fuziune centrica, translocatie echilibrata, inversiune). A. c. poate fi congenitala sau dobandita. Sin.: anomalie cromozomiala. ABETALIPOPROTEINEMIE, s. f. / abetalipoproteinemie, s. f. / abetalipoprotein(a)emia. [Qr. a - priv.; ft - a. doua iiterd a aifdhetuiui grec; gr. lipos "== grasime; prolos =" primut, -ina: haima, -atos = sdnge.] Sindrom ereditar caracterizat prin scaderea betalipoproteinelor In sange, *acantocitoza, hipooolesterolemie, neuropatie, 'retinita pigmentara atipica si *malabsorbtie. Sin.: sindrom Bassen-Kornzweig. ABIOGENEZA, s. f. / abiogenese, s. f. / abiogenesis. [^r. n priv.i bios = vi.af.a; genesis = producere, de [a geniian = fl produce.} Teorie conform careia viata este originara din materia nevie, anorganica. PunctuI culminant al a. a tost teo-ria generatiei spontane (sec. al XVII-lea), dar adepti ai a., cu argumente mai elaborate, exista si In prezent. ABIOTIC, adj. / abiotique, adj. / abiotic. [Cjr. a - priv.; bios = viatd.\ Care se opune vietii. Ex.: factor a., mediu a. ABIOTROFIE, s. f. / abiotrophie, s. f. / abiotrophy. [Cjr. a -priv., bios = maW trophe = hranili nutrifie..} Proces dege130

ABSENTA nerativ care afecteaza prema.tur structurile histologice, Indeosebi formatiunile nervoase, fara o cauza aparenta. Ex.: a, retinei din *retinita pigmentara. ABLACTAT1E, s. f. / ablactation, s. f. / ablactation [Lat. ahltictfitio, -onis = mfarcare., de. la cib = wdepdrtat de, lar.tatio, -onis ^ aiaptarc., de la liic, luctis = [apte.] 1) Inceta-rea secretiei de lapte, adica a *lactatiei. 2) Mai rar, *Intarcare. ABLATIE, s. f. / ablation, s. f. / ablation. \Lat. uhhitio, -onis = se.parare.i indepartare, de [a aiiferre = a indepdrta} Indepar-tarea chirurgicala din organism a unui organ sau a unei for-matiuni patologice. ABLEFAR1E, s. f. / ablepharie, s. f. / ablepharia. [^r. o -priv.; blepharon = pieoapa.} Absenta partiala sau totala a pleoapelor. ABLUTOMANIE, s. f. / ablutomanie, s. f: / ablutomania. [Lat. ahlutio, -onis = spatare., purificare, de ia abliiere = a curdta prin spaiare (ah = wdepdrtat de; lucre, de ia lavare = fl spdia}.} Manie constand In spalatui excesiv de frecvent. ABO / ABO / ABO. Abrev. utilizata In mod curent pentru grupe sanguine. V. grup sanguin. ABOCLUZIE, s. f. / abocclusion, s. f. / abocclusion. [Lat. ah = wdepdrtat de; iat. me.die.vala. or.clusio, -onis, de la occludere = a mctiide, fi-claudere = a incfiide} Dentitie In care dintii arcadei superioare (maxilar superior) ?i ai arcadei inferioare (mandibula) nu se afla In contact. ABORTIV, adj. / abortif, -ive, adj. / abortive, abortient, abortifacient. [Lat. abortivus, de la uh - priv., oriri = a se nafte.] 1) Care nu este dezvoltat complet. 2) Despre o substanta sau o manevra care provoaca avortul. 3) Cu referire la o forma scurta, cu simptomatologie redusa a unei boli. ABRAHIE, s. f. / abrachie, s. f. / abrachia. [QT. a - priv.i iat. brachiwn, gr. brakhion, -ones = brat\ Absenta congeni-tala a bratelor. ABRAH10CEFALIE, s. f. / abrachiocephalie, s. f. / abrachiocephalia. [Qr. a - priv.; iat. brar-hium, gr. brakhion, -onos ' = drat; kephcile = cap.} Monstruozitate constand 'in absenta congenitala a bratelor si a capului. ABRAZIUNE, s. f. / abrasion, s. f. / abrasion. [Lat. abra-sio, -onis == radire, de. ia uhradere = a rade (ah - priv.; radere = a rdzui).} 1) Separarea sau excizia unor fragmente mid de piele sau de membrane mucoase superficiale prin ra-zuire Sau frecare. 2) Uzura sau tocire a dintilor de cauza fizio-logica (masticatie) sau patologica (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali). 3) in general, uzura unei struc-turi prin frecare. ABRAZIV, adj., s. n. / abrasif, -ive, adj., s. m. / abrasive. [Lat. abrasum de ia abradere = a rode (ab - priv.; radere = a rdz.ui). [ 1) Despre o substanta dura, de regula de origine minerala, utilizata fie pentru netezirea suprafetelor rugoase ale unor piese (de ex., In tehnica dentara), fie pentru producerea unor asperitati pe suprafetele netede. 2) Agent de curatire care se adauga In pastele de dinti. Ex.; carbonat de calciu, fosfati de calciu, silicati etc. ABREACTIE, s. f. / abreaction, s. f. / abreaction. [Lat. ah = de ia; fr. reaction, din iat. actio, -onis = actiune., de la agere = a actiona.} V. catharsis, ABSENTA, s. f. / absence, s. f. / absence. [Lat. absentia = al}se.n^d.\ Suspendarea brutala, complete sau partiala, de durata foarte scurta (2 pana la 15 secunde) a functiilor psihice superioare, care Insoteste anumite descarcari epileptice generalizate (*mal epileptic). Se manifesta prin Intreruperea activi-tatii voluntare, a mimicii si obnubilarea constientei, asociata uneori cu ticuri, gesturi involuntare. Este urmata de 'amnezie lacunara. Semnificatia termenului se afla Inca In discutie. In general, se disting: a. simpIS, cand pierderea constientei reprezinta

ABSORBANT singurul semn clinic apredabil, si a. complexa, cand exista semne clinice asociate. S-au propus criterii de modificare a *electroencefalogramei pentru a discrimina a. tipica de a. atipica. ABSORBANT, adj., s. n. / absorbant, -e, adj., s. m. / absorbent. [Lot. absorbtum, participiul trecut al verduiw absorbers = a a6sor6i, a ingftiti, de. [a ab = de. ia, sorbere = a suge, a 6e.a.] 1) Care absoarbe particule, energie, lichide sau vapori. 2) Substanta care are aceasta proprietate. 'In medidna: medicament care absoarbe gaze sau lichide. V. absorbtie. ABSORBANTA, s. f. / absorbance, s. m. / absorbance. [Lat. absorbtum, partic.ipiul. incut a[ verbuiw. absorbers = a a6sor6i, a wgfiifi., de ia ab = de, (a, sorbere = a suge, a 6e.a.] Parametru care caracterizeaza *absorbtia luminii cu o lungime de unda data de catre o substanta m solutie. De obicei, a. se exprima prin logaritmul cu semn schimbat al 'transmitantei. A. specifics se determina pentru o solutie cu concentratia 1 %, cu o grosime de 1 cm s.i la o lungime de unda determinata. ABSORBTIE, s. f. / absorption, s. f. / absorption. [Lat. ahsorbitio, -onis, de la absorbere = ffl a6sor6i, a mifltifi (ab = de [a; sorbere = a suge, a 6ea}.] 1) Actiunea de a absorbi, de a retine o substanta In interiorul altei substante. A. se poate produce In medii foarte variate. 2) In fiziologie: patrun-derea unor substante 7n interiorul organismului, m sange sau m interiorul unor celule. A. se produce Indeosebi la nivelul mu-coasei intestinale. 3) Patrunderea In organism a unui medicament sau a unui toxic. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radiatiilor electromagnetice sau corpusculare este disi-pata Intr-un mediu material. A nu se confunda cu *adsorbtie. ABSORBTIOMETRIE OSOASA / absortiometrie osseuse / bone absorptiometry. [Lat. absorbitio, -onis, de ia absorbere = a ingtiifi (ab = de la; sorbere = a suge, a 6e.a); gr. metron = masurd; lat. os, ossi's ^ OS.] Sin.: osteodensito-metrie (v.). ABSTINENTA, a. f. / abstinence, s. f. / abstinence, temperance (for alcohol), continence (sexual). [Lat. absiinentia = refinere, a6tinere, (it ia abstinere = a fine departe (ahs = indepartat de; teaere = a fine).] Renuntarea partiala sau to-tala la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A. alimen-tara (In particular la alcool). 2) A. sexuala etc. ABULIC, adj., s. m. si f. / aboulique, adj., s. m. et f. / abu-lic. [Cfr. a - priv.; boule = voinfa.] (Subject) care este afec-tat de *abulie. ABULIE, s. f. / aboulie, s. f. / abulia. {Cjr. a - priv.; boule = voinf:a.] Diminuarea initiative! sau a vointei. ABZIMA, s. f. / abzyme, s. f. / abzyme. [9{eoiogism foarte recent, win-pus din ab de. [a engi. antibody (anticorp) fi enzima] Anticorp capabil sa accelereze o reactie biochimica, aseme-nea unei enzime. In afara anticorpilor catalitici s-au obtinut molecule catalitice hibride, rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzima. A. prezinta o specifidtate mai mare decat enzi-mele, fiind capabile sa interactioneze selectiv cu anumite con-figuratii ale moleculelor substrat. AC, s. n. / aiguille, s. f. / needle, acus. [Lat. acus = ac.} Tija subtire de otel, cu un varf ascutit, de forma si marime variabile, In functie de -utilizare: In chirurgie, In stomatologie, pentru injectii sau pentru punctii. Tipuri de a.: 1) A. bumerang, cu varful mobil Intr-un spatiu restrans, pentru sutura In chi-rurgia prostatei si a vezicii. 2) A. dentare, de diverse tipuri, pentru tratament la nivelul canalelor dentare. 3) A. pentru injectie, utilizat In introducerea solutiilor medicamentoase In tesu-turi, de lungimi si grosimi diferite, cu sectiunea varfului In bi-zou si baza cu un ambou adaptabil la seringa. 4) A. pentru injectie intradermica, scurt (6-13 mm) si cu diametrul mic (0,5-0,6 mm). 5) A. pentru injectie intramusculara, lung (50-70 mm), cu diametrul de 0,7-1,2 mm si cu varful In bizou lung. 6) A in

ACANTOPELVIS testinal, drept sau curb, cu sectiunea rotunda, prevazut la un capat cu o ureche, utilizat In sutura intestinala. 7) A. de liga-tura, rectiliniu sau curbat, cu ureche care poarta materialul de ligatura. 8) A. de pneumotorax, de dimensiuni variabile, prevazut cu mandren. 9) A. pentru puncfie lombara, lung de 70-80 mm, cu diametrul de 0,7-0,8 mm, cu bizou scurt si mandren. 10) A. pentru puncfie sternala, lung de 45 mm, cu diametrul de 1,80 mm, In bizou intermediar, cu mandren si cursor ce regleaza adandmea patrunderii acului. 11) A. pentru punc-tie venoasa, lung de 30-40 mm, cu diametrul 0,8-1,6 mm, cu bizou scurt. 12) A. pentru rahianestezie, v. ac pentru punctie lombara. 13) A. pentru sutura vasculara, drept, curb sau semi-curb, foarte subtire, uneori cu resort. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioactive needle. Sursa liniara de *radiatie gama utilizata In curieterapie, constituita fie dintr-un tub metalic continand pulbere radioactiva (226Rg^ i37Cs) si ai carui pereti retin radiatiile corpusculare (alfa, beta), fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (^Ir) care prezinta un Invelis din platina. ACALAZIE, s. f. / achalasie, s. f. / achalasia. [Cfr. a - priv.; khalasis = re/o^are.] Anomalie de functionare a unui sfincter care consta In relaxarea defectuoasa In momentui contractiei a conductelor supraiacente. Ex.: a. 'cardiei explica dilatatia secundara a esofagului, a. ureterului explica hidronefroza intermitenta. V. si cardiospasm. ACALCULIE, s. f. / acalculie, s. f. / acalcutia. [Lat. a - priv.; calculare = a socoti.] Imposibilitatea Intelegerii semnelor Si simbolurilor matematice, ca si a efectuarii de calcule scrise sau mentale. ACAMPSIE, s. f. / acampsie, s. f. / acampsia. [Qr. a - priv., kamptein = a mcovoia.] Imposibilitatea efectuarii flexiei la nivelul unui membru, din cauza imobilizarii prelungite, a rigidi-tatii articulatiilor sau anchilozei acestora. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigricans / acan-thosis nigricans. [Qr. akantha = spin; -osis; [at. nigricare = a se mnegri} Dermatoza constand In hipertrofie papilara vegetanta si pigmentatie, localizata Indeosebi la nivelul axile-lor, gatului si regiunilor genitocrurale; deseori, coexista o dis-trofie a parului si a unghiilor. Boala se asociaza la adult si varsInic, In circa 50% din cazuri, cu un cancer abdominal (Indeosebi gastric). De asemenea, a. n. se asociaza frecvent cu afectiuni endocrine ca *sindromul Gushing, "boala policnistica ovariana, 'acromegalia sau chiar cu o obezitate simpla. In forma autoimuna (rara), producerea de anticorpi anti-receptori insulinici determina o *insulinorezistenta severa. ACANTOCIT, s. n. / acanthocyte, s. m. / acanthocyte. [Cjr. akantha = spin; kytos = cduld.] Eritrodt sferic care prezinta la nivelul suprafetei sale deformari ce sugereaza aspectui unor spini. ACANTOCITOZA, s. f. / acanthocytose, s. f. / acanthocyto-sis. [C/r. akantha = spin; kytos = celuid; -oza.] Anemie he-molitica In care sunt prezente 'acantocite circulante. ACANTOLIZA, s. f. / acantholyse, s. f. / acantholysis. [gr. akantha = spin; lysis = distrugere., de ia lyein = a distmge.] Stare particulara a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizata prin reducerea numarului de *jonctiuni care determina coeziunea celulelor. A. favorizeaza dezvoltarea de leziuni buloase. ACANTOM, s. n. / acanthome, s. m. / acanthoma. [gr. akantha = spin; -oma.] Denumire generala a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi. ACANTOPELVIS, s. n. / acanthopelvis, s. m. / acanthopelvis. [gr. akantha = spin; [at. pe]vis = 6azin.\ Tip de bazin obser-vat In "rahitism, caracterizat prin prezenta de varturi si creste osoase situate la nivelul insertiei tendoanelor, Indeosebi In zonele eminentei ileopectinee si a pubisului. 131

. V.} Absenta bioxidului de carbon din sange.). vitezei punctului mobil In raport cu timpul: a = Av/At. s. gr. Termen generic pentru tulburarile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor vase cerebrale.. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus. ACETABULOPLASTIE. survenita brusc si imprevizibil. Thrombidium si capusele sunt acarieni. raportata la unitatea de timp. s. mica.] Hiperplazie difuza a stratului spinos al epidermului. acceleratio. s. f. ACCESORIU. s. / accesoire. sunt substante care grabesc priza gipsului. ruptura unui vas cerebral. ACARIOZA. de ia celer = rapid. lot. primeste radicalul si se combina cu el. 0 legislatie adecvata stabileste drepturile salariatilor si raspunderile responsabililor Intreprinderilor. modificarea calibrului vascular (vasoconstrictie). ale gingiilor si gurii.i katalyein = a disInige. m. otet. a. / acceleration. medie-vala accesorium. f. s. adj. a . f. s. accessus. aterg/c. plastos = . Ex. / acariosis [Cfr. la sca-fandri. (1). f. apoi de donor si care se numeste transportor sau transmitator..'e. (Santorini).. accelerare = a gra6i. m. auxiliar. consecutiv unui tratament medical sau chi-rurgical. / acataphasia. cresterea viscozitatii sangelui sau alte tulburari ale sangelui circulant. s. complementar. prin hemoliza imunologica a hema-tiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a he-matiilor primitorului (prin hemolizine).] Nume dat unor paraziti de talie mica apartinand or-dinului Acarienilor.: scabie (v. v. / acellular. gresit. a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrilatilor.] Sin.: eritrocitui matur la mamifere. [Cjr. de ia accedere = a se apropia. 2) Diminuarea sau perturbarea capad-tatii de Intelegere a vorbirii. a • priv. / acatalasia. s. electric. / accepteur.priv. m. kalagraphein = a. / acellulaire. a veni (c&tre).. [Lot. s. [Lot. adj. / acetabuloplastie. dt la accedere = a se apropia. ded a sintaxei.] Factorul VI al coagularii.priv. a dizoiva. acatalazie. f. f. [Lot. s..] Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor m scris. adj. n. m. akaii = insectd. -oza. obser-vat ca efect secundar dupa medica^a antipsihotica sau neuro-leptica. de febra. a -priv. / acanthose. f. / acceptor. akathisia. / accessory. leziune histologica tipica pentru vegetatiile veneriene 9i papiloame.. a -priv. s. s. ACCES. s. de decompreslune brusca. ACATAFAZIE. / accelerator. de [a celer = rapid} Dispozitiv sau substanta care accelereaza un proces: 1) A. / acatagraphie. 2) A. / acatalasemie. incidental. industrial injury.a de a sta asezat. Sin.. A. si stroke. nudeu. V.: boala Takahara. mica.ACANTOZA ACANTOZA. Intr-un sistem de referinta dat. In raport cu protectia muncii. de melanco-lie. f. de la accidere = a se mtampla} Situatie neprevazuta care afecteaza starea de sanatate. 5) a. [Lat. *proaccelerina (factor V). f. s. ACEFALIE. duct pancreatic a. si accidentele survenite In timpul deplasarii la si de la locul de munca. s. V. [Cjr. / acataphasie. In stomatologie.. n. a. f. / acces. s. de la cella = comaro. 2) a. / acathesie. f. katamathesis = capacitatea de infetegere fi cunoastere. crisis. / acatalepsy. ACATALEPSIE.} Termen rar utilizat. [Lot. dt la accelerare = a grafii fi celer = rapid. / acatamathe-sia. Sin. -aza] Boala deter-minata de absenta congenitala a enzimei numita *catalaza. s. manifestata prin ulceratii. produs de o cauza exterioara si provocand un preju-didu fizic.} Substanta care. s. a priv. / attack. accelerare = a grti6i.] 1) Pierderea functiei de perceptie din cauza unei leziuni centrale. ACATALAZIE. ACATIZIE. / acarid. psihica sau somatica.] (Celula) care este lip-sita de nucleu. a . Ex. -atos = sange} Absenta *catalazei din sange. betatron. s.. s. ACATAGRAFIE. de munca. terapeutic. s. ACCIDENT DE MUNCA / accident du travail / professional accident. [Lot. cu doua sensuri: 1) Defidenta a intelectului. la un subject salariat. / acatagraphia. vascular cerebral. stare patologica. f.} Cresterea vitezei unui punct material In mis-care. acathisie. adj. criza. m. 4) a. Prin mers sau modificarea pozitiei corpului senzatiile de Incordare musculara sunt atenuate.: anhist. s.. Compusul care cedeaza radicalul este denumit donor sau donator. scrie corect. perturbarea permeabilitatii vasculare. de ordinul MeV. a . -ntis. [Cfr. (2) / accelerateur. s. / acapnia. s. brain attack. cellula = ca-marutd. m. ACARIAN. s. uneori gangrenoase. s.. Este produs In ficat sub forma inactiva. / acatalas(a)emia. karyon = sdmfiwe. Indeosebi In cazu] fenotiazinelor. [Cfr.priv.] in medidna. / acetabuloplasty. / acaryote. -trice.priv. ACCELERINA. f. dclotron si sincrotron. s. cand se revine prea rapid la presiunea normala. f. kap-nos = fum. m. diminuarea drculatiei prin scaderea presiunii sanguine. AVC sunt cele mai frecvente boli neurologice si pot surveni In: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboza sau *embolie). haima. kataphasis = Ciin6aj corect} Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor In vorbire. [Cfr. au aplicatii In fizica nudeara ?i In medidna (tratamentui unor cancere). f. f. 2) 'Diagnostic incert. s. [Cjr.: a. constand m imposibilitatea bolnavilor de a ramane mai mult timp In aceeasi pozitie din cauza hipertoniei musculare. a . adj. de transfuzie. / acariose. Intr-un schimb de *radicali. de [a kata = 61 jos. [Lot. n.: *hexoza In cursul reactiei de *fosforilare. / acanthosis.. ACCELERATOR. s. tiroide a. 2) Tulburare m *boala Parkinson. s. / acarien. f. / acatalepsie. f. a.: glande suprarenale a. kathisis = acfiune.priv. cu "hipocapp. In limbaj curent) In SI este metrul pe secunda la patrat (m/s2). s. [Cjr. / accelerin. pana la energii dnetice foarte mari. Sunt asimilate a. Ex. lepsis = fv(are. 3) a. de part/cute sunt instalatii complexe. akaa-tha = spin.} Care nu confine celule. f. cu rol mai Intai acceptor. kephale = cap} Monstruozitate caracterizata prin absenta congenitala a capului. adj. [Cfr. sub actiunea unor campuri electrice si magnetice. agitatie motorie. ACCELERATIE. / acaryote. -aza. V. Accident survenit din cauza muncii sau In timpul lucrului. m. {Cjr. {Cjr. Se defineste. accidens. a . desi ideile subiectului raman logice. / acapnie. f. acaridan. Este denumita si hiperacantoza.. Desemneaza frecvent parazitui raiei Sarcoptis sau Acarus scabiei. 7) a. m. Ex. / accident. care poate fi anafilactic sau seric. katalyein = a distruge. m. adj. este o marime vecto132 ACETABULOPLASTIE riala definita ca derivata. akari •= insecta. a. s. (denumita a. a . de asemenea. f. / acephalia.priv. f. 6) a. medie ca variatie a vitezei punctului mobil In unitatea de timp: a^ = Av/At.. Ex. drept sin.] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a ramane In po-zitie sezanda. ACCIDENT. s. / acephalie. s. s. / accelerine. de tuse.). a . n. {Cfr. Accelereaza conversia *protrombinei In 'trombina si formarea 'tromboplastinelor. de priza. -onis = acceCerare. ACAPNIE. s. ACATAMATEZIE. acceptor = care primefte. / acatalasie. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cerebral / stroke. s. ACATALAZEMIE. acetabulum •» vas pentru. ACCEPTOR. dim. A. eventual somn nelinistit. f. [Cfr. occupational injury.i katalamhanem = a suspenda.priv. Termen utilizat uneori. [Cfr. v. a veni (cdtre. -oza. Unitatea de masura a inten-sitatii a. a dizoiva. de dementa. -ina. de la acceplare = a primi. / acathisia. [Lat. / acceleration. s. / acatamathesie. ACARIOT. s.: 1) a. a accepta. cu aju-torul carora particulele Incarcate electric sunt accelerate. / accident. consecutiv trecerii unui curent electric. ACELULAR. s. f. f. f. f.] Despre o structura care constituie un element secundar. adj.. f. s.

] Prezenta *acetonei In urina. hyle = materie. Sin. CI^COOH Li-chid incolor. s. A reprezinta punctui de plecare al mai multor cai metabolice. s. poate forma compusi cu macromoleculele hepatice. Are gust acru. / achylie. Lichid incolor. (DCI) Sin. s. biosinteza *acizilor grasi. gr.). ACETALDEHIDA. [Cfr. khy-los = sue. eliberata este recaptata de catre terminatiile presinaptice (reglare prin 'feedback negativ). Apare In sange si urina la subiectii cu diabet zaharat incorect echilibrat. In. eter si cloroform.. [Lat. / acetonurie. A. receptori muscarinici si receptori nicotinici. Eliberarea de a. f. / ac6tylcho|jne. acetum = ofet. intra In in-teractiune cu doua tipuri de 'receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) si "receptorii nicotinici (N). Sarurile de potasiu ale a. ouron = urind. -atos = sange} Prezenta unei concentratii mari de *acetona In sange. difuziunea si fixarea ei pe receptorii colinergici. / acid. In limbaj clinic uzual se utilizeaza tennenul de *cetonurie. inclusiv In SNC. f. cetonurie. V. Essiaather = eter ac. si cetonemie. cetoza. s. acetabulum = vas pentru. dar majoritatea este hidroli-zata de acetilcolinesteraza In componentele sale de baza. kheir. s. germ. n. cat si In eel periferic. Insa. / acetone. f. cu receptorii de tip M determina In majoritatea structu-rilor. {icetiim = ofet. (DCI) Substanta fluidizanta a secretiilor bronsice. ACETAZOLAMIDA.: acid acetilacetic (v. produsa datorita acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxice din organism. aither = aer cwat. f. din *colina. [Lat. In industria farmaceutica si In cea chi-mica (obtinerea _de rezine si fibre artificiale). acetum = of:et. acetum = of:e. ACETONA. en = in. s. ea fiind apoj oxidata In acid acetic. -ina. reactioneaza cu metalele si neu-tralizeaza bazele. In cantitati mid. / acetylcysteine. *corp cetonic care rezulta din descompunerea imperfecta a *adzilor grasi si a unor acizi aminati. -ina. s. hyle = materie. [<^r. «. f. f.: anaclorhidrie (v. s. -iros = mana.priv. desi ea are loc. m. acetum = of:et. f. m. ACETONURIE. ACID. Excep-tie fac musculatura cardiaca si unii neuroni centrali. A. / acetonuria. ACETILCOENZIMA A / acetylcoenzyme A / acetyl coenzyme A. / ac6tylcholinesterase. [Lot. descarcarea de *noradrenalina si *adrena-lina. hyle = ma-terie. este sintetizata atat In pericarion. / acetylcholinesterase. [Lat. f. In solutii apoase. ACID ACETILACETIC / acide acetylacetique / acetoacetic acid. / aceton(a)emia.t. ca si In "inanitie. / acetylation. A. ACHILIE. / achylia. m. produs In timpul fermentatiei vinului In otet.). ACETILARE. CHg-CO-CHgCOOH. boCta cereasca. din [at. s. terrno-stabila. s. f. s. A. gr. f. / acetone. / acetylation. adenosine diphosphonc 133 . si In repaus. f. s. s. s. / acetylcysteine.: ACh. gr. s. ai *acidului acetic. n. sunt utilizati ca reac-tivi chimici. glacial (89.] Substanta care. / acheirie. a. volatil. -ona. a. / acetabulum. f.). f. cu absenta acidului clorhidric si diminuarea *pepsinei.). ACETABULUM. ACHEIRIE. / acetazolamide. cu miros picant caracteristic. / acetaldehyde.sau bilaterala. acetum = of:et. In organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic. unii din-tre acestia fiind neoantigeni care pot induce raspunsuri imune anormale. In prezent este Inlocuit de diuretics mai eficiente.] *Neuromediator prezent atat In sistemul nervos central. a. 2) In a. si aclorhidrie. / acetate. cat si In butonii terminali axonali. ACETAMINOFEN.4%). administrata pentru a facilita eliminarea acestora. zyme = ferment. f. / acetazola-mide. Avand doua grupari active.: cavi-tate cotiloida (y. A. si acetatui de sodiu sunt utilizate ca alcalizanti urinari sau sistemici. gastrica Inseamna scaderea debitului sucului gastric. a6rw. Este prezenta In halena (fiind recunos-cuta datorita mirosului de fructe) si In urina diabeticilor supusi restrictiei de glucide. [Lat. la ansamblul *corpilor ceto-nici. Sin. acidus = acru. achilie).} Absenta congenitala a mainii. hyle = materie.ACETABULUM modtlat.] Diminuarea sau absenta unor componente din se-cretiile digestive si chiar a volumului secretiei. / acide. acetum = o^ef. pre-cursori ai unor noi molecule de a.: colinesteraza (v. efecte depolarizante. s. / acetyl. V. Acid acetoacetic / acide acetoacetique / acetoacetic acid. m. determina exclusiv depolarizarea si initierea po-tentialului de actiune. ACETILCOLINESTERAZA.. unde apar fenomene de hiperpolarizare si inhibitie. In *cromatografie serveste la prepararea tesuturilor pentru extractia enzimelor. potentiate de actiune). m. gr. s. ACETIL.] Radical organic monovalent (Cl^CO-) rezultat prin Indepartarea unei grupari hidroxil din carboxilul acidului acetic. -aza. Inactivarea a. khole = Biia. khole = bVia. A. cum = cu. [Lot. ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adenosine diphosphorique / adenosine monophosphate. Cresterea sa In sange poate genera *acidoza. of:et] Sin. aether. gr. pancreatica scade secretia pancreatica si pot lipsi unii com-ponenti ai acesteia.). A. -ona. / acetabulum. cetonurie.: paracetamol (v. / acetaminophen. gr. NA: acetabulum. / acetate. s. acetum = otet. 1) A. (DCI) 'Diuretic ce actioneaza prin inhibarea *anhidrazei carbonice. f. Utilizat frecvent In trecut (DC-Diamox). ACETONEMIE. In limbaj clinic curent: cetonurie (v. de Ca plassein = a forma. rezulta In urma oxidarii etanolului de catre alcool-dehidrogenaza. m.: aspirina (v. modifies culoarea indicatorilor. solventi. f. Abrev. s. f. haima. s. / acetaminophene. / acetylcholine [Lat. s. hyle = materie. s. / acheiria. s. s. s. s. acetum = ofet. ACHILIE GASTRICA / achylie gastrique / gastric achylia. f. f. s. ACETILCOLINA. s. formarea *corpilor cetonici. a . manifestata clinic prin stare de excitatie anormala urmata de depresie pro-gresiva si acidoza. inflamabil. [at. ACID ADENILIC / acide ad6nylique / adenylic acid. cele mai importante fiind: oxidarea In *dclul Krebs. 0 parte ACID ADENOZINDIFOSFORIC din a. [Lat.). miscibil In apa. ACETILCISTEINA. a. m.etic. Sin. / acetyl. / acetonemie.: acid adenozinmonofosforic (v. Cuplarea *alosterica a a. drojdU} Forma activata a 'acidului acetic prin combinarea acestuia cu 'coenzima A. Se utilizeaza diluat (6%) sau ca a.priv. precursor al 'colesterolului. a .. [Lot. [Lat. f. elibereaza ioni H 4. Sin.] Metabolit produs la nivelul ficatului cand sunt consumate cantitati mari de alcool. si corpi cetonid. V.] Sin. gr. formarea acidului mevalonic.). cu efectele sale specifice (contractia mus-culaturii scheletice. s. m. eliberat la nivelul *sinapselor colinergice. f. acetum = of:et! -ona. a modeCa} Refacerea prin chirurgie plastica a "cavitatii cotiloide. [Lat. ACID ACETILSALICILIC / acide acetylsalicylique / acetylsalicylic acid. cetonemie. mai mult sau mai putin volatili. excitatoare. ACETAT. Este utilizata ca solvent si pentru obtinerea *cloroformului si *iodoformului In industria farmaceu-tica. de (a alwol dehydrogenatum.] Termen generic pentru sarurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabila si pentru esterii lichizi. s. / acetaldehyde.] C3HgO. gr. se intensifies la propagarea *impulsului nervos. Prin cuplarea cu receptorii N. care se refera. V. [Lot. sub forma de acetat activat (*acetil-coenzima A). gr. survine concomitent cu descarcarea.] Procesul de fixare al unui radical acetil (Ct^CO-) la nivelul unei molecule organice. ACID ACETIC / acide ac6tique / acetic acid. participa intens la metabolismul acizilor organici. s. uni.

a. A. ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hydrochloric acid. fiind introdus In compozitia solutiilor utilizate pentru conservarea sangelui. c. Ultimii doi radical! sunt uniti cu restui moleculei prin le-gaturi fosfat inalt energetice. pentru a reface a. const. Este utilizat In producerea industriala a 'aspartatului. riboza si trei radical'! fosfat.: CDCA. de aseme-nea.: acid glutamic (v. ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chenodesoxycholique / chenodeoxycholic acid. ACID BORIC / acide borique / boric acid.))-CH2-COOH. functionarea pompelor ionice de tip ATP-azic etc. care se poate obtine si prin sinteza si poate fi Intrebuintat si ca agent aromatizant. bacteriostatic. este catalizata de *anhi-draza carbonica. administrat per os pentru dizolvarea calculilor biliari de colesterol. Compus tricarboxi-lic al *ciclului Krebs. biochim. Abrev. In H^CO. 5-a. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. ACID ADENOZINMONOPOSFORIC / acide adenosine monophosphorique / adenosine monophosphate. Sin. este absolut necesara In: metabolismul celular. ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid. 6a. rezervat pentru uz strict extern sub forma de apa borica 3% sau vaselina boricata 10%. implicit. a. adenosine triphosphoric acid.ACID ADENOZINMONOFOSPORIC acid. biliar primar. in natura se gase?te In cantitate mare In fructele din familia Citrus (citrice). COOHCH(NH. ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid.). sinteza unor hormoni. in profilaxia hemoragiilor. adenozin-difosforic) si a. organic slab. Sin.: ATP. Abrev. ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbituric acid. una de D-riboza si o molecula de a. hipuric. se formeaza *porfobilinogenul. In contractia musculara si In reac-tiile de sinteza care utilizeaza a. Nu trebuie Inghitit si nici utilizat pentru irigarea cavitatilor. Dozarea a. ori de cate ori nevoile celulare o impun.: ALA. joaca un rol central In metabolismul altor aminoacizi si in sinteza ureei.: acid aspartic. Rezulta din combinarea a. capabila de sdndare si de refacere continua. inflamatie. Prin condensarea In dtosol a doua molecule de a. ACID K-AMINOCAPROIC / ACIDE s-AMINOCAPROIQUE / eAMINOCAPROIC ACID. speciile H^Ct^ predominante sunt HCO^ (bicarbonat) §i COg dizolvat in raport de 20:1. Sin. Abrev. a. chenodezoxicolic si litocolic. fosforic. In timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene si *aspirina ar bloca doar activarea ddooxigenazei. citrat-sintaza. derivat din *fosfolipidele membranelor celulare. Aminoacid neesential. ^' a relua ciclul reactiilor energogene celulare. El este degradat de *ciclooxigenaza In 'prostaglandine. Sin. Este folosit. biochim. b. malonic cu ureea. Cum legaturile fosfat Inalt energetice ale a. Intervine in oxidarile celulare. V. const. ACiO ARAHIDONIC / acide arachidonique / arachidonic acid. fosforic se realizeaza instantaneu. biochim. adenosine monophosphoric acid. fiind utilizati ca somnifere si anticonvulsivante. A. ce inhiba activatorii plasminogenului prezenti In secretiile orale si stabilizeaza formarea cheagului In tesuturi.: ADP. ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid.: acid nitric (v. a. In asociere cu factorul VIII. ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / anthranylic acid.: a. una de D-riboza si doua molecule de a. const. A. A. din alimente se elimina sub forma de *a. cu rol principal de carburant celular. La om au fost identificati patru a. (v. b. Indeosebi la pacientii hemofilici supusi interventiilor stomatologice. ACID CITRIC / acide citrique / citric acid. a. care se formeaza In mitocondrii prin actiu-nea unei enzime condensante.: acid adenilic. Medicamentele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba formarea de a. b. Abrev. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid. usor iritant al tegumentelor si mucoaselor. (CgHsCOOH) abundent In fructe. In sange. Fiecare din aceste legaturi contine circa 7 300-8 000 calorii/mol a. Catabolit urinar provenit din oxidarea incompleta a triptofanu-lui la om. a tuturor derivatilor sai. care devin astfel accesibili actiunii lipazelor si esterazelor.. adenozintrifosforic. A.. vitamina C si tab. In etapa initiala a sintezei *hemului. amino-sucdnic. cu actiune antifibrinolitica puternica. adenozindifosforic (ADP) si adenozintrifosforic (ATP).: adenozin trifosfat. 'prostaciclina si *tromboxan A. ACID BENZOIC / acide benzoique / benzoic acid. cu formula chimica 041-14^0. Abrev. Intervine in formarea moleculelor de a.: colic. notat cu simbolurile Asp sau D. abrev. ACID AMINAT / acide amine / aminoacid. V. A. Component al proteinelor. este un "che-lator al calciului. I^BO.).: EACA. Sin. si tab. sarurile sale pot fi. care In solutie se gaseste In cea mai mare parte sub forma disociata. de COa. sunt foarte labile. Sin. A. V. si. ce actioneaza pe 'acetilcoenzima A si 'acidul oxaloacetic (reactia inversa fiind catalizata de citrat-liaza extramitocondriala). Este si un antiseptic acid utilizat pentru conservarea unor alimente sau pentru spalaturi bucale. derivatii sai de sinteza. ribonu-cleic si a moleculelor de a.). ACID y-AMINOBUTIRIC / acide y-aminobutyrique / y-aminobutyric acid. cu 20 de atomi de carbon. ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid.. 'Zaharina este derivata din a. dezoxicolic. ceea ce reprezinta mult mai mult decat energia stocata In orice alt compus organic. Este un a. sunt detergenti cu rol in emulsionarea triacilglicerolilor si esterilor de acizi grasi. ADP rezyltat se recombina ulterior cu a. Conversia CO. folosit ca reactiv chimic i?i pen- . H^COg. Sin. fosforic. (DCI) A.: AMP. deoarece este toxic. EfoctuI terapeutic este probabil secundar reducerii activitatii *HMG-CoA reductazei.). rezultat din condensarea succinilcoenzimei A si a glicinei.: maloniluree. Denumirea chimica a "vitaminei C. utilizate pe cale intravenoasa In tratamentui *hipercalce-miilor. Sin. ACID 5-AMINOLEVULINIC / acide 5-aminolevulinique / 6amino-levulinic acid. Nucleotid compus din adenina. *A. contractia musculara. neafectand producerea de leucotriene.: glicocol (v. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid. ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid. V. In urina este un test major pentru depistarea *saturnismului. In prezenta energiei nou formate In celula. barbituricele (Indeosebi *feno-barbitalul). desfasurata m mitocondrii. ACID AMINOACETIC / acide aminoacetique / aminoacetic acid. Energia eliberata de a. acid mefenamic. Radicalul de baza al Intregii familii de barbiturice. antiseptic acid. a fost denumit "moneda energetica curenta" a celulei. si tab. coroziv. Pentru acest mo„ tiv.). care produce scaderea sintezei hepatice a colesterolului. fosforic.). a. gras nesaturat. In conditii standard sj 12000 calorii In conditii fiziologice. Datorita actiunii sale keratolitice. Sin.: GABA (v. iar 134 ACID CLORHIDRIC de lipoxigenaza In *leucotriene. Sin. V. b. sdndarea lor In ADP (*a. ACID ADENOZIN TRIFOSFORIC / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. cristalin. deoarece inhibitia enzimatica determinate! de plumb In cursul sintezei hemului provoaca acumularea sa si cresterea eliminarii 1 sale urinare. A. este cuprins In compozitia unor unguente cosmetice. A.: aminoacid (v. a. mineral puternic (HCI).. sintetizat In celulele poligonale ale ficatului si acumulat la nivelul "veziculei biliare sub forma de saruri.

)-COOH. A. (fermentatie lactica). oxalic la om. Produs al degradarii incomplete a lipidelor. al glutationului si al vitaminelor din grupul *a. Sub forma de esteri participa la generarea compusilor macroergici celulari. si sue gastric.: EDTA.: fenol (v. ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid. aromatic izolat din esente florale (Indeosebi din petalele de trandafir). fenilacetic si a. dezvoltandu-se tabloul clinic si hematologic de *anemie megaloblastice. biliar primar derivat din *colesterol. iar sub forma de saruri de calciu intra in compozitia oaselor. Indeosebi al caldului si al magneziului. cu simbolul Glu sau E. Formeaza miezul complexe-lor de *proteoglicani de la nivelul "rnatricei extracelulare. fiind deturnata In consecinta pe cai metabolice alternative. A. Agent *chelator. f. ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid. pirofosforic) si cea polimerica (a. Derivat al tetrahidrofolatului care ocoleste blocajul metabolismului folatilor produs de inhibitorii dihidrofolat-reductazei. La acest nivel. DeficituI de 'vitamina B^. In timpul respiratiei celulare anaerobe din exercitiul fizic intens. Denumire imprecisa pentru a. ACID GRAS / acide gras / fatty acid. ACID COLIC / acide cholique / cholic acid. unul dintre produsele finale ale metabolizarii proteinelor si aminoacizilor. Tmpiedicandu-le astfel absorbtia. Sin. Este eliminat prin urina. I.). g. coenzima nece-sara in conversia combinata a homocisteinei In *metionina si a NSmetil-Tr-^ in TH^. fosfolipide. Sub forma de N^N^-metilen tetrahidrofolat (Ni'. CHa-CHOH-COOH. CaHsCO-NHCH^COOH. metafosforic).. h. A. De aceea. biochim. Se formeaza In muschi. V. V. Inca In discutie. fiind obtinut si prin sinteza.. ACID p-HIDROXIBUTIRIC / acide P-hydroxybutyrique / phydroxybutyric acid. a. ortofosforic forma monomerica. Sarea monoso-dica (glutamat de sodiu) este utilizata ca medicament in 'encefalopatii (pentru ameliorarea capacitatilor intelectuale) si In *epilepsie. 2) Termen ge ACID LACTIC nera! care include forma monomerica. *fosfatidiletanolamina. Deoarece PABA nu poate fi sintetizat de catre organismul animal. f. furnizand o forma de folat ce intra direct In ciclul metabolic al radicalilor monocarbonici.: HVA. ajuta la prevenirea dezvoltarii bacteriilor generatoare de putrefactie In intestinul gros. a. A rezul-tat ca intermediar in conversia a. fiind secretat activ de catre celulele oxintice (circa un miliard de celule) ale glandelor regiunii fundice si ale corpului gastric. si tab. Este precursor al a. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide ethylenediaminetetracetique / ethylenediaminetetraacetic acid. utilizat in fabricarea parfumurilor. interfera cu activarea factorului III plachetar de catre 'adenozindifosfat. V. corpi cetonici. Produs de detoxificare a a. g.: alcaptona (v. a unor substante ca plumbul si digi-tala. cu producere de a. in umoarea apoasa si In *umoarea vitroasa. Abrev.). Intr-o forma inutilizabila pentru sinteza ADN si. ca si In *neuroblastoame. prezent in urina diabeticilor cand creste conversia *a. c. Compus guanidinic. ACID FITIC / acide phytique / phytic acid. 7-aminobutiric (*GABA) si joaca rol de neuro-transmitator exdtator in toate regiunile SNC. 135 . (desuete): vitamina Bg. o molecula de *a. V. ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid. prin *chelare. Determina reactia acida a sucului gastric. glucuronic si N-acetil-glucozamina. Sub forma de saruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru Indepartarea din organism. ACID FENILPIRUVIC / acide phenylpyruvique / phenylpyruvic acid.ACID COLIC tru prepararea unor medicamente. Catabolit al *dopaminei. cum ar fi cele din maduva osoasa si din mucoasele tractului digestiv. ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidinosuccinique / guanidinosuccinic acid. *a. Compus format dintr-o molecula de 'glicerol la nivelul careia doua functii alcool sunt esterificate de acizi grasi. A. iar a treia de o molecula de acid fosforic. lactacidemie. cu eliminare urinara crescuta la pacientii cu *feocromocitom sau alte tumori secretante de catecolamine. const. fosfoglucide) si intervine intr-un numar de reactii enzimatice. este utilizat ca acidifiant urinar. rezultat In urma conjugarii acestuia cu *glicina si continut In unele ali-mente vegetale. a. (DCI) A. f. inozitolhexafosforic.: acid tetrahidrofolic. se produce In cazul cand glucoza nu poate fi convertita In *acid piruvic In procesul de *glicoliza. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid. forma dimerica (a. Metabotit al 'fenilalaninei format si excretat In exces in *fenilcetonurie. conduce la perturbarea di-viziunii celulare. care este excretat In urina In "hiperoxalurie.. se mai afla In lichidul *sinovial. I. de cateva milioane de Da. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide desoxyribonucleique / deoxyribonucleic acid.. ACID FOLIC / acide folique / folic acid. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid. este un catabolit anormal al 'fenilalaninei. f. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogen-tizic acid. fiind component al proteinelor tisulare si plasmatice. Este un a. fenilalanina nu poate fi convertita In tirozina. In organism. V. fenillactic. cu proprietatea de a se combina cu sarurile de calciu din tubul digestiv. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. *fosfatidilinozitol. In functie de numarul de dimeri componenti. Arninoacid monoaminodicarboxilic. V. anionul Cl~ provenind din disocierea NaCI. Sunt afectate celulele cu turnover rapid. mineral care intra In compozitia unor substante organice diverse (fosfoproteine. leucovorin. acesta este un component indispensabil al dietei. deci neesential. Abrev. si fenilcetonurie. contribuie la oboseala musculara. Sin. ficat si drojdii. h. vitamina M. CigHigNA Vitamina hidrosolubila formata din pteridina. v. este sintetizat In organism. A. In organism. Mecanismul de secretie a a. grasi in *cetone. glutamic. g. *A. ACID FENIC / acide ph6nique / phonic acid. acid clorhidric. I. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyaluronic acid. face parte din compozitia 'fosfolipidelor care alcatuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolina. precursorul primar al *a. care asigura transportui activ de H4'. paraamino-benzoic (PABA) si *a. consecutiv. 1) A. hialuronidaza. de asemenea. V. ACID GLIOXILIC / acide glyoxylic / glyoxylic acid. Sin. este utilizat in litiaza calcica cu hipercaldurie. Este un antagonist biochimic al medicamentelor *antifolice. *fosfatidilserina. ACID FENILACETIC / acide phenylacetique / phenylacetic acid. La niveluri plasmatice crescute. Sin. acizi grasi. COOH-(CH. blocheaza a. Laptele Tmbogatit cu a. ca acidulant alimentar si in stomatologie. ACID FOSFATIOIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid. const. are rol In legarea complexelor moleculare si de agent protector. benzoic. poate avea o greutate moleculara foarte mare. a. V. H^PO. Din cauza deficitului ereditar de fenilalanin hidroxilaza. A. ADN. organic rezultat In urma fermentatiei lactozei. Sin. De asemenea. contribuind astfel la deteriorarea functiei plachetare In "insuficienta renala cronica. f. biochim. clorhidric secretat de celulele parietale In cavitatea gastrica. glicolic In *glicina. participa la sinteza ADN prin metilarea deoxiuridil monofosfatului (dUMP) In deoxi-timidilmonofosfat. Se gaseste In plantele verzi.: acid aminoglutaric. implica *pompa de I-r/IC. V. a. A.). ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phosphoric acid. si tab. re-prezinta. format si excretat In exces In *fenilcetonurie. Unele bacterii pot con-verti lactoza In a. *mucopolizaharidic rezultat din reunirea unor *dimeri alcatuiti din a. folic.-CH(NH.N10-metilenTH4).

boala ereditara autozomal rece-siva caracterizata prin *anemie megaloblastica rezistenta la vi-tamina B^ si legata de un deficit enzimatic al metabolismului a. coma. Reprezinta un constituent esentia! al functiunii glucidice a glicoproteinelor de la nivelul membranelor celulare. ACID URIC / acide urique / uric acid. A. V. (DCI) Derivat al *a. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic acid. prezenta in cea mai mare parte din celulele vii (ficat. ADN. C^s°2-A. Lichid inco-lor. Derivat N-acetilat al *a.NO. pe cale intravenoasa sau orala. drojdie. continut de vegetale diverse. V. const. Este utilizat uneori In testele de dozare a albuminei In urina. 3-metoxi4-hidroxi-mandelic. a. Este utilizat In calitate de conservant alimentar.: PAH.. ACID RETINOIC / acide retinoique / retinoic acid. Denumirea chimica: a. C^Hg^COOH A. HNO. Intermediar al biosintezei *pirimidinelor. (COOH). v. uricemie). cu efect coroziv foarte putemic. organic utilizat pentru explorarea functionala a excretiei tubulare renale. In urina (orotic-urie) creste In adduria orotica. utilizat ca agent topic In tratamentui acneei vulgare. gras esential. Sin. A. Cuprins In structura capsulei bacteriene. produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) si a purinelor alimentare. ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandelique / vanylmandelic acid. cetodicarboxilic. ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraaminobenzo'ique / paraaminobenzoic acid. ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomonic acid. j A. V. tab. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A). C.N03. pentru prepararea salidlatilor. s. cat si diminuarea concentratiei substantelor tampon fara diminuarea efectiva a pH-ului. aspirinei si a numerosi coloranti. de asemenea. gras In natura.H. Se obtine si prin sinteza. depresie respiratorie. Substanta cu proprietati vitaminice. / acidemie. acizi di. ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neuraminic acid. vitamina Bg. antifungice si keratolitice. ACID LINOLENIC / acide linolenique / linolenic acid. ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid. si addurie organica. (DCI) C. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric acid.: acid folinic (v. f. V. H. acid sialic. ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid.: AVM.S04. Cantitatea de a. Se poate acumula In unele stari patologice. oxalurie. si acizi grasi. arahidonic. V. Abrev. Abrev. *nefrite. lapte. ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid. prezent In sange (v. constituent cheie al *ciclului Krebs. ca *guta. i ACID PIRUV'iC / acide pyruvique / pyruvic acid.: PAS. acizi nucleici. In cantitate suficienta pentru a initia udderea microorganismelor. mineral putemic. Medicament tuberculostatic minor. este selectiv pentru bacterii. biochim.H. A. const. ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid. Sin. care actioneaza prin inhibarea izoleucin-ARNt sintetazei. leucovorin. V. gras saturat. eel mai abundent si ras-pandit a.>. blocand competitiv locusul de legare al izoleudnei bacteriene..: mupirocina. A. V. m.} Scaderea pH-ului plasmatic (normal 7. A. antranilic dotat cu proprietati analgezice si antiinflamatorii. Intoxicatia cu a. -o(os = s&nge. analog al *a.). p. s. C. tab. ca si In anatomia pato-logica. Reprezinta un pro. Este utilizat In prepararea sapunului si a unor produse farma-ceutice. In organism In cursul degradarii a. ARN. Mai este de ase-menea folosit ca antiseptic local datorita proprietatilor sale bac-teriostatice. porumb). a. care se conjuga cu *acetilcoenzima A pentru a forma *citrat. organic cu rol important In *dclul Krebs. A. In calitate de fixator al tesuturilor. Sub forma de oxalat de calciu. fumans In stare concen-trata. Este utilizat In special In artrita reumatoida si dismenoree. ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraaminohippurique / paraaminohippuric acid. ortohidroxibenzoic. neuraminic. V. Aceasta denumire a fost propusa pentru eliminarea ambiguitatii termenului *acidoza. extras din scoarta de salcie alba si din frunzele de Pyrola minor. si acizi grasi. Antiseptic feno-lic utilizat In dermatozele veziculare. ACID NUCLEIC / acide nucleique / nucleic acid. Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizilor carboxilici nonaminati solubili In apa: *adzi grasi cu lant scurt. acizi grasi.. o. Abrev. ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid. ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid. *grasimilor si amino-acizilor. acidus = acru. Denumirea chimica a 'biotinei. a. si se poate elimina prin urina. continut 'in cantitate mare In uleiul de in. Produs a] metabolismului intermediar al adrenalinei si noradrenalinei (prin ortometilare. V. ACIDEMIE.ACID LINOLEIC IZOVALERIANICA ACID LINOLEIC / acide linoleique / linoleic acid.>0. care afec- 136 . ACID ORGANIC / acide organique / organic acid. organic. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucleique / ribonucleic acid. Este utilizata ca vasodilatator si In tratamentui pelagrei. cristalin.: acid azotic. gras saturat (v. Valori crescute (26-66 mg In 24 de ore) se observa In feocromocitom si moderat crescute (peste 10 mg In 24 de ore) In neuroblastom si ganglioneurom. ACID MEFENAMIC / acide m6fenamique / mefenamic acid. haima. gras polinesaturat esential continut In uleiul de peste si 'in unele uleiuri vegetale (ulei de in). ascorbic si glicocolului. V.30-7. gr. ACID OXALOACETIC / acide oxaloacetique / oxaloacetic acid. *leucemii tratate cu *antimitotice sau prin *radioterapie. participa la formarea calculilor urinari. paraaminobenzoic (PABA). ACID STEARIC / acide stearique / stearic acid. Boala ereditara determinate! de un deficit enzimatic In izovaleril-coenzima A dehidrogenaza. cu actiune *keratolitica. o. ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraaminosalicylique / paraaminosalicylic acid. NHArliCOOH.42) ca urmare a cresterii concentratiei de ioni de hidrogen din plasma. p. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tetrahydrofolique / folinic acid. Constituie o legatura Intre metabolismul proteinelor si eel al glucidelor deoarece poate fi convertit In *a. A. C^I-L^C^. dezaminare si oxidare). precursor al *a. ACIDEMIE IZOVALERIANICA / acidemie isovalerique / isovaleric acid(a)emia. A.H. ACID OLEIC / acide oleique / oleic acid. Pentru valorile normale 'in SEinge si urina. previne acumula rea la suprafata bacteriilor a fractiunii C3b a complementului. Se formeaza.si tricarboxilici.' dus intermediar de metabolism al *gluddelor. / acid(a)emia [Lot. ca *supozitoarele. acizi grasi). V. piruvic si a unei molecule de D-manozamina. Se administreaza In asociere cu izoniazida si streptomidna. izolat din grasimea de oaie si continut In cea mai mare parte a grasimilor animale si In uleiurile vegetale. din sange si din tesuturi creste In defidtui de *tiramina. la prepararea derivati-lor nitrati si In industrie (explozivi si coloranti). Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor si lotiunilor.03. oxalemie. aspartic (aminoacid) printr-o reactie de transaminare si este intermediar In calea gluconeogenetica. Ct^-CO-COOH. ACIDEMIE ACID PICRIC / acide picrique / picric acid. poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac. foarte coroziv. f. gras nesaturat cu 18 atomi de carbon In molecula. format prin condensarea unei molecule de *a. care semnifica atat diminuarea pH-ului sanguin. vitamina PP. care este esentiala In oxidarea sa. Eliminarea de a. acid ribonucleic.2H.. endocrinol. Antibiotic produs de Pseudomonas fluorescens. A. s. acizi cetonici (*corpi cetonici). cu numeroase utilizari industriale. Sin. A. sintetizat din *aspartat si din *piruvat.

hydatos = apa} Termen sin. ACNEE. chiar daca "vitaminele A si D sunt prezente. plasis = modeiare. a.. subnormala putere de a. clima. absoluta a fiecarui ochi. f. ia bakteria = boston. Var. Macromolecule constituente ale celulei. V.priv. [^r. / acneiform. dor.a. / acne. e) a. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. t. 4) A. adj. -iilos = mdinafia foardui. / acholurie. f. din familia Neisseriaceae. pentru akinezie (v.). si cristalin. lubrifianti si la unii deri-vati clorati.J(c.a. hydor. situat in *citoplasma. deoarece nu sunt sintetizati In organism. pentru acomodare (v. dar cu o structura spatiala mai simpla). Au formula generala CI-yChy^-COOH. -tis.ACINETOBACTER de canalele alveolare la nivelul carora se afia situate *alveo-lele pulmonare. arahidonic). A. .] Gen de diplococi saprofiti gramnegativi. A. de ia gennan = a produce} Varietate extreme de *osteocondrodisplazie care se caracterizeaza prin absents formarii tesutului cartilaginos. a . a . ACONDROGENEZA.priv. f.: la frig) sau mediu (ex. V. Cat. neonatorurn. cu elemente papuloase si ulterior pustuloase. tip I. bacteriile A. si tab. cu leziuni papulopustuloase si come-doane ale fetei In primele trei luni dupa nastere. f. s.. adj. s. Ex.: boala Kaufmann. s. cu *achilie gastrica. / acinous. Se gasesc In diverse uleiuri vegetale. Este caracterizata prin aparitia. ACIZI TEICOICI / acides teichoiques / teichoic acids. dar prevalenta crescuta la nivelul pielii indivizilor sanatosi. d) a. s. f. / achondroplasia. liberi. Var..} Absenta congenitala a pupilei. cu *anaclorhidrie. f. f. a unor *comedoane Inchise sau deschise (puncte negre). [Lot. ACIZI NUCLEICI / acides nucleiques / nucleic acids.: sindrom LangerSaldino (v. ACLIMATIZARE. / achondrogenesis. mentionati corecteaza aceasta deficienta. ACIZI GRASI ESENTIALI / acides gras essentiels / essential fatty acids. rozacee sau "cuperoza. arahidonic. acoperite de cruste. Indeosebi In perioada de *pubertate. po. 3) A. a -prill. a. / accommodation. Denumire desueta: vitamina F. / achondrogenese. tip II. septicemii si pleurezii.. situat In nucleu. de. A. s.zitiva pentru distante scurte. arahidonic.priv. \CfT. khondros = cartiiaj. provoaca o diminuare a ritmului de crestere. kore = pupiid. palmitic. n + 16 a. de ia a. / acineux. akne -greseald de copiere a (ui Actilis pentru akme = vdrf sau e. prin relaxarea muschiului ciliar. vulgara. f.: acomodatie. care nu sunt sintetizati In organism: *a. linolenic si *a.. f. [QT. [Lot. *A g. Aditia a. secundare unei lezium sau unei tulburari functionale a glandelor sebacee sau pilose-bacee. a unor 'papulopustule rezultate din inflamatia si suprainfectia comedoanelor si a unor elemente nodulare legate de evolutia In profunzime a papulopustulelor. [Qr. n. [Qr. a. ACIZI GRASI / acides gras / fatty acids. caracterizata prin foliculita supurata si comedoane locali-zate Indeosebi pe fata externa a coapsei si pe antebrat.. n + 18 . s. khole = fii[d. [Qr. la formarea trigliceridelor circulante si din depozitele de tesut adipos sau pot circula legati de albumina. [Cfr. ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipoteichoiques / lipoteichoic acids. adj. linoleic. f. din gr. negativa pentru distante lungi. excesiva care persista mai mult decat In mod normal. unde (atitudine. 2) A. au tendinta la invazie In torentui circulator la persoane cu catetere intravenoase. V. g. a . \Lat. Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleotidelor. g. Uneori este utilizat ca sin. Exista doua tipuri de a. nanism micromelic incompatibil cu viata. / acneiform. s. Se disting: a) a.. ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids. caracterizat prin absenta aproape totala a oaselor membrelor. localizata pe frunte. / acholia. reprezentand substratui informatiei genetice. s.. care Ti face nemiscibili cu apa. V. plagi chirurgicale sau arsuri. V. f. / accommodation. f.greseaid de copwe a [ui Actitis pentru akme = vdrf sau e^rescenfd. acid biliar. pe baza de glicerol apar si In structura membra-nei celulare. ACOMODATIE. si ADN. ACOLIE.: 1) A. forma neletala. "elicea vietii"). de. esentiali sunt indispensabili 'in alimentatie. Sunt constituiti din *a. s.: eruptie a. A. producandu-se prin modificarea convexitatii si gro-simii *cristalinului. s. de la accommodare = a se. 2) A. s. adj. sub actiunea muschiului ciliar. secun-dara administrarii unor medicamente. sau. const. care dupa cadere lasa cicatrice. acinus = 6oa6d de strugure} Care este format din *acini. abcese cerebrale. Se disting doua tipuri: 1) A. f. A. f. Alte tipuri de a. klimu. V. / achlorhydrie..: sindrom Grebe ACONDROPLAZIE. de origine profesionala sau consecutiva utilizarii unor produse cosmetice neverificate. s. Var. biochim. s. b) a. linoleic. si acid arahidonic. 5) A. -onis. / acorie ou acoree. ARN. participa la esterificarea colesterolu-lui. si ARN (mai divers ca masa moleculara. forma foarte frecventa la tineri. khondros = cartiiaj.). / achondroplasie. In aceste cazuri pot provoca meningite grave. kiaein = a misca. acid linoleic. g. dfoza. se 'impart In saturati (daca n -12 . / achlorhydria. stearic) si nesaturati (n + 18 . genesis = pro-ducere. 138 ACORIE akhne = titrate} Termen generic pentru un grup de afectiun variate ale pielii. boala Parrot. dinat} Adaptare a organismului la un nou climat (ex. khole = fliia} Absenta sau diminuarea secretiei biliare. / acorea. A. [Qr. f. insufidenta a ochiului. este In mod normal spontana. lauric. oleic.. f. de. pe un fond de *seboree. linolenic. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru a. ACOLURIE.).: ADN (cu o structura dublu-elicoidala. Absenta acestora din alimente. sau akhne = tdrdte. separat. sin. s. c) a.: la altitudine). s. *a. / acclimatement. / acholie. f. membre scurte si groase etc. -euse. / acne.rucenta. prin contractia muschiului dliar. ca urmare fiind posibila focalizarea razelor de lumina ce traverseaza mediile transparente ale ochiului pe o zona retiniana unde imaginea formata va fi dara. s. ia plassein = a forma. adapta} Proprietatea ochiului de a se adapta pentru perceptia unor obiecte situate la diferite distante. acclimatisation. care are forma unor acini. acclimatization. a priii. ACLORHIDRIE.care pot avea compusi aditionali legati de grupari laterale dispo-nibile.. Sin.priv. tample si pe partea anterioara a pielii capului.legati prin grupari fosfat . / acclimation. a • priv. ACNEIFORM. toxica. acid linolenic. [Qr. Cu virulenta mica. / acholuria.). datorita elastidtatii acestuia. akinelos = imobil. Denumire pentru *a.*a. profesio-nala. akne . accomodntion. ACORIE.a. necrotica. n -r 20 . cand se nu-mesc a. ACINOS. s. Se manifesta prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie. Apare Indeosebi prin expunerea la uleiuri. f. sin. owon = urind} Absenta *pigmentilor biliari din urina In unele forme de *icter. organic! a caror molecula confine un lant -carbonat liniar deschis. dim. forma = forma} Care se aseamana cu *acneea. a modeta} Forma grava de "condrodistrofie ereditara a sugarului. teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancorati prin lanturi lipidice de membrana citoplasma-tica si sunt frecvent responsabili de anumite caracteristici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene grampozitive. ju-venila sau polimorfa. ACOMODARE. m. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobacter. ACINEZIE. s. cu n (par) cuprins Intre 4 si 30. Sunt polimeri de ribitol sau glicerol . de etiologii diverse. ubicuitari In apa si sol. s. condrodistrofie fetala. bakte-rron. khioros = verde.

[Qr. s. 'sindromul Giedion. / acrocyanose. / acrocephalopoly-syndactyly. ACROFOBIE. / acrodolichomely.).^re. Varful ('sinciput) craniului poate fi plat (craniu In . s. cu localizare la nivelul extremitatilor si periorifidal. scadere a temperaturii locale si durere. s. dys = greu. f.un0.} Sare sau ester al addului acrilic.frw. / acrinie. Simptomatologia descrisa anterior corespunde formei clasice de a. astenie. s. s. akron = e^tremitate. varf. parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie. [Lat. a .: sindrom Bazex ^v. s. sphyzein = a puCsa. / acroc6phalopolysyndactylie.] Inflamatia mamelonului. V. varf. varf. f. tip IV (v.. caracterizate prin malformatii scheletice ale craniului ('craniostenoza). boala Pick-Herxheimer).r.. [Qr. a. / acrophobie. / acrocephalie.rie. a regiunii occipitale. [Lat. s. a.} *Disostoza complexa In care se asodaza o Intarziere In dezvoltarea staturala cu 'brahimelie. / acroerythro-sis. varf. -atos = piete. boala Hallopeau). Descrisa si ca boala: a. keratos = corn. Boala care afocteaza copiii Intre 6 luni si 8 ani Se caracteri-zeaza prin tumefactie rece. infantila (v. / acrinia. kephale = cap. mai ales ale mainilor. tip V (v. / acrocyanosis. -ida. frioa de locuri situate la_ Inaltime. -oza} Sin. varf. ACRODINIE INFANTILA / acrodynie infantile / pink disease. ACROOINIE. m. / acrodysostosis. s. ACRODERMATITA ENTEROPATICA / acrodermatitis entero-. f. caracterizata prin leziuni verucoase si cornoase.} *Fobie.} Tulburare vasomotorie la nivelul extremitatilor. f. [a plassein = a forma. / acroderma-titis. [a. s. hipoplazie a maxilarului superior. sindrom Gianotti-Crosti). tip II sau sindrom Carpenter (v.: boala Feer. sindrom Waardenburg). akron = e?(tre. f. varf. kephale = cap. ACROCEFALIE. varf. tip III (v. 2) Despre un subiect care este inapt sa distinga culorile. f. s.. akron = e. [Qr. osteon = os. f. f. f. / acrocephalia.\ Amida a addului acrilic care prin reticulare for-meaza un gel utilizat In tehnicile de separare a proteinelor ?i ARN In functie de greutatea moleculara. dolikhos = lung. hipertensiune). este forma de "craniostenoza cea mai frecventa si poate fi asociata cu alte anomalii ale scheletului. sindrom Chotzen). *boala Thiemann. denumiti si rezine acrilice. / acrodysplasia. daktylos = deget} Ansamblu de malformatii ereditare ale scheletului In care se asodaza *acrocefalosindactilia cu existenta degetelor supranumerare la nivelul pidoarelor. ACROKERATOZA. cronica atrofianta (v. ACRINIE. f. s. leziuni ale mucoaselor si fanerelor (alopecie difuza) si tulburari digestive (diaree). -oza. f. [Gjr.mitate. s. s. cu transmitere probabil autozomal dominanta. a. [Qr. cu aplatizarea laterala a capu-lui. s.pre. opsis = vedere. cu debut la sugar si transmitere autozomal recesiva. / achromate. Sin. f. de. erythros = rofu. adj. sindac-tilie. / acrodolichomelie. [Qr. malformatie denumita *oxicefalie. / acrodynia.. akron = e. khroma. akron = e^tre. m Inaltime. \Qr. sunt utilizati drept componeneti ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare Cindeosebi pentru confectionarea protezelor). Sin. [Qr. consecutiva vasodilatatiei: Se observa Indeosebi In •eritromelalgie si In *boala Lane.^tre. / acrodysostose. ACROMATOPSIE Se manifesta prin asoderea de leziuni cutanate veziculobuloase si eritematoscuamoase. sindrom Pfeiffer). plasis = nwddare. s. f. f. syn = tmpreund. 'sindromul Langer-Giedion. s. f. ACRILAT. memBru. virus neurotrop. s. 2) A. 2) Durere la nivelul extremitatilor. 0 serie de a. -atos = culoare. / acromastitis. melos = e^trenitate. f. adesea a nasului si a fetei (adesea pana la eritem generalizat. de. A. ACROKERATOZA PARANEOPLAZICA / acrok6ratose paraneoplasique / Bazex' paraneoplasic acrokeratosis. de. s. akron = t)(tremitate. a . tip II (v. varf. / acrodynie. ACRODISOSTOZA.ii tempCuCui [ui Jupiter Amman din Libia. f.).. / acrokeratosis. (vizibila Indeosebi la nivelul metacarpienelor si metatarsienelor).mitate. khroma. dys = gnu. akron = e^tre-mitate.. f. polys = mu[f:i. akron = e.] Malformatie a craniului determinate! de Inchiderea precoce a 'suturilor sagitala si coronala si caracterizata prin dezvoltarea considerabila.] 139 . Au fost descrise trei tipuri de a. akron = e^tre-mitate. ACRODERMATITA. boala Apert-Crouzon). 3) A. mastos = sdn.} 1) Crestere a sensibilitatii la nivelul extremitatilor membrelor. / acrokeratose.ACRILAMIDA ACRILAMIDA. Alaturi de acesta se disting. "nas In sa"). ACROCEFALOSINDACTILIE.ttiitate. keras. kyanos = a£C>astru. / aero-asphyxia. [Qr. odyne = durere. f. m. Prin analiza datelor clinice si genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a. T. s.. dificii. f. a .. localizate simetric pe partea dorsala a mainilor si pidoarelor.] Termen care reuneste un ansamblu de afectiuni.: boala Crocq-Cassirer (v.: 1) A. Scaderea *zincului plasmatic ar putea avea un rol In patogenia bolii. s. -oza. s. s. / acrodermatite. adj. amo-niui gSsita in apropie. / acrodysplasie. f. -oza. akron = e^tremitate. [Cfr. hyle = materu. ACROMATOPSIE. si acrocefalosindactilie. [Cfr. asphyxia = oprire a puCsuiui. f.] Afectiune a copilului si adolescentului. / achromatopsia. s. ACROMAT.... In care se asodaza si anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare. akron = €J(tremitate.1 sau sindrom Noack.).: *boala Brailsford.. [C.. s. f.turn") sau ascutit (tuguiat). tip 1. s. \Qr. [Cyf. s. / acrylamide. f. ale fadesului (exoftalmie. tip .). f. acer == acru. s. / acrylamide. cu transmitere autozomal dominanta. a. f. -it6} Termen general pentru leziunile cutanate ale extremitatilor. / achromate. eritematopapuloasa infantila (v. anomalii osoase craniofaciale si *retardare mentala. [(^r.mitate.^ft'emitate. f. a. s. ACRODOLICOMELIE. Boala grava. f. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE. s. f. mamdit. tip III sau sindrom Sakati. -ita. boala Swift. akron = e^tremitate.] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie. cuprinse in cadrul unor boli sau sindroame: a. gr. phobos = frita. varf. f. / acro-asphyxie. f. Termen vag si desuet. Se vindeca fara se-chele.priv. boala Selter-Swift-Feer. / acro(a)esthesia. daktylos = deget. s. f. gr. / acroerythrose. aisthesis = se-mafie. {Cjr. s. s. [CfT. a = priv. acrocefalopolisindactilie. denumita si sindrom sau boala Apert. ACRODISPLAZIE.mitate. frecvent mortala. [Cjr. ACROASFIXIE.. / acroesthesie. s. s. ACROMASTITA.re. •atos = cutoare.} Durere la nivelul unei extremitati. pathica / acrodermatitis enteropathica.} Coloratie rosie a extremitatilor. continua Hallopeau (v.. f. ammoaiakon = sore. umeda si danotica a mainilor si pidoarelor. acer = acm. / acrylate. akron = e. ACROESTEZIE. ACROCIANOZA. manifestata prin 'acrocianoza. intoxicatie cu mercur. krinein = a se-para de} Absenta sau diminuarea secretiilor. / acrophobia. dificii. f. s. a modela. s. / acrocephalosyndactylie. derma. s. / acrocephalosyndactyly..^tremitate. f. syn = im. / acromastite. / acrylate. kephale = cap.priv. se-nsifiiii-tate. hyle = nwte.. In prezent consi-derala a. Baza craniului este de asemenea deformata. crize sudorale si une-ori de tulburari nervoase (iritabilitate. akron = e^tre-mitate. datorita caruia se confunda adesea cu "boala Kawasaki). akron 1 = e?(tre. Termenul se utilizeaza Indeosebi In cadrul *bolii Raynaud. / achromatopsie. Cauze (ipotetice): carenta alimentara. a. s..} Varietate de "osteocondrodisplazie In care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremitatilor. Este acompaniata de prurit. hiper-telorism.] Malformatie somatica caracterizata prin prezenta unor membre cu dimensiuni mult crescute. ACROERITROZA..

Este cazul radiatiilor violet ale spectrului vizibil si al radiatiilor ultraviolete. ^ ACROMAZIE. La baza patogeniei tulbu-rarilor trofice ar sta pierderea sensibilitatii dureroase. A. la thermos = ca[d. [Cfr.\ *Parestezie a extremitatilor. s. ACROPATIE ULCEROMUTILANTA / acropathie ulceromutilante / acrodystrophic neuropathy. deci la adult. [^r. / actinique. se-nsifiiiitate.\ Care se refera la radiatiile spectrului electromagnetic care au capacitatea de a induce un efect chimic.\ Care se refera la portiunea distala a unui membru. / acromicria. m. actinocu-titis. f. a. s. poikilos = fdu-nt. A. -ozd. reprezinta. actum. sau secundar. s. fie ca acestea sunt aparent autonome. [Qr. mikros = mic. impulsiv si violent. care reprezinta elementui contractil al fibrei musculare.. / acropar(a)esthalgia. a .] Denumeste un comportament brusc. •inos = raza.. akron = e^tremitate.mitate. consecinta compresiei nervului median In canalul carpian. ACROOSTEOLIZA. cu evolutie catre amputatii spontane. akron = e. sensifittitate. osteon = os. / acroosteolyse. este eel mai frecvent partiala. fr. n. A. Sindrom caracterizat prin 140 aparitia de tulburari trofice cutanate (de tip *mal perforant) si osteoarticulare (osteoartropatie. cutis c pide. s.. s. lepra sau alcoolismul. Termenul de a. permitand acestuia sa penetreze Invelisul extern al ovulului. vdrf. u. Combinata cu "miozina. / acromelic. prin care acesta se articuleaza cu clavicula. ACTINODERMATOZA. s. scalpului si extremitatilor msotita de *hipocratism digital si deformari ale oaselor lungi. -atos = cutowe. fi tradus. -inos = raza. s. const. apare ca un comportament neasteptat si neadap-tat al unui pacient In cursul psihanalizei sau al unui alt trata-ment psihoterapeutic. / acromegaly. ACROZOM. akron = e^tre.mi. f.: acromazie. pakhys = gross dermu.). s.} Sin. A. -atos = piete. aceasta duce la *gigantism. s. superior sau inferior. [Gjr. engL: Adreno-Cortic. akron = e..} Marire a extremitatilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal. s. ACTINITA. *inos = raza. f. [<^r. idiopatica este o forma cu transmitere autozomal dominanta. -atos = culoare.. Daca hipersecretia de somatotrop apare inaintea Incniderii cartilajelor de crestere. localizata la nivelul mainilor. s. akron = e\tremitate. ACTINOLOGIE. ACROMIE CUTANATA / achromie cutanee / achromia.te. f. f.] Sindrom primitiv sau secundar ca-racterizat prin liza progresiva a oaselor mainilor sau/si ale pi-cioarelor. / achromasie s. / acroosteoly-sis. s. A. la femeie dupa 40 de ani. r. syndrome = drum mpre. A. / acroparesthesie. osteoliz8). s.] 1) Studiul energiei radiante.] Termen general pentru toate sindroamele carac-terizate prin tulburari vasomotorii la nivelul extremitatilor. f. In care se aso-ciaza hipotermia simetrica a extremitatilor si senzatii de "deget mort". de ia syn = impreuna. [Qr. [Qr. / actinology. A. lysis = distrugere. Insotita de durere. V. \Cjr. a fost identificata si In *citoschelet. si boala Bureau-Barriere.^tremttate. utilizata In mod curent pentru corticotrofina (v. vdrf. s. / achromasia. ACROPARESTALGIE. adj. adj. / acroparesthesia. / actinite. [C/r.. de obicei. de mana si gambe Inghetate. atat etimo-logic. endocrine (insuficienta gonadotropa) si hipertensiune arteriala. vdrf. [Qr. poate surveni in cadrul unei neuropatii senzi-tive familiare. f. ACROMION. s. \Wbrw.?(tremitate. f. vdrf. f.re. este Indeosebi de natura hormonala.: albinism (v. \Qr. endocrinol. [Qr. s. f. s. . / actinic dermatitis. monomenca sau globulara G si a. poate. [Lot.. m. s. care apare la sexul feminin. traducand executarea unor 'pulsiuni anterior repri-mate.. s. \Cjr. prin trecerea ia act. rezultand articulatia acromioclaviculara. akron = e^tremitate. si tab. drum. ACROMICRIE. f. a. mai rar pe cele ale membrelor superioare.una. este consecinta spas-melor vasculare si a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriovenoase. o. aktis. se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremitatilor). NA: acro-mion. V.: sindrom Denny-Brown. fie ca survin In cursul unor boli diverse.. soma. participiu[ tru-ut de ia agere = a actiona. para = din-wlo de. legata de motive ascunse In *sub-constient. ACTING OUT. cu afec-tarea perceptiei uneia sau mai multor culori. / actinodermatitis. \Cjr. akron = e.. In boli ca diabetui. I acropoikilothermy. s. s. ACROPARESTEZIE. si discromatopsie. khroma.^tremitate. \Cfr. ACROPAHIDERMIE. cat si pentru ca este sin. / actinodermatose. f.. aisthesis = senzatie. aktis. khroma..] Reactie In aparenta ilogica. / acropachyderma. / actine. Sin. algos = dwc.ACROMAZIE ACTINOLOGIE Abolire a capacitatii de a percepe culorile (inddenta: 1/300000). akron = o^tremitate. derma.. de la lyein = a distruge.] Constituent proteic al muschiului. s. s. f. f. / acromelique.} Ingrosare marcata a pielii la nivelul fetei. f. A. fracturi spontane. ACTINA. s. m. s. iAngd. ACT RATAT / act manque / faulty act. n. este relativ impropriu. / acropachy. aktis. megas. para = dincoio d&i [dngcl. melos = mem6m.. [Cjr. al capetelor distale ale oaselor mainilor si picioarelor. megaios = mare} Boala determinata de cresterea secretiei de 'somatotrop survenita dupa Inchiderea cartilajelor de crestere. akron = e. vanat'i therme = cdiduril. s. ACROMEGALIE. adj. partial cu *acropatie. Retina nu furnizeaza decat senzatiile de alb. s.] Inflamatie cutanata determinata de expunerea excesiva la radiatiile solare sau la actiunea razelor X. pathos = boaia. [AngUcism core.^tremitate. f. s. concurs. / acropachyderinie. omos = umdr. [Qr.). / acrosome. f. akron = e. cu debut In copilarie si cu evolutie prelungita. ACROPAHIE. [C/r.mita. ACROMELIC. f. f. dar In general favorabila. / actinologie. albinism. aktis. f. denumita boala Thevenard.?(tre. vdrf. Sin. ACROPOIKILOTERMIE. In general. existand sub doua forme: a. negru si nuan-tele intermediare. m. rater = a rata. V. este aproape Intotdeauna determinata de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei. •inos = razdi -ita. hipercalciurie. polimenca sau filainentoasa F. / acromion. ACROSINDROM. f.\ Sindrom *s(ne mater/a. / acromicrie. s. ACTINIC. se observa 'indeosebi m *acromegalie. vdrf. f. accidental In compor-tamentui normal al unei persoane. ds.oTropic Hormone = Hormon cufre-nocorticotrop. / acromegalie.. -inos = roed. Indeosebi la nivelul falangelor si.] Termen generic pentru ansamblul eruptiilor cutanate pro-vocate de radiatiile solare.] Sin. / actinic. -atos = pide. f. ale caror dimensiuni nu sunt proportionate cu restui corpului. s. / acropachie..} *Parestezie a extremitatilor.] Extre-mitate a spinei omoplatului. aisthesis = smzapie. a -priv. f. / peripheral vascular disease. s. / acroparesthalgie.j Extremitati (maini si pi-doare) mid. ACTH / ACTH / ACTH. adj.) V. si lucita. Daca este nocturna. da actomiozina. logos = ftUitfil. s. A. / acromion. ACROPATIE. dromos = c-wsa. / acropathy. f. Leziunile afecteaza extremitatile membrelor inferioare. hiperfosforemie). s. aktis. / acrosyndrome. dener-vatia periferica si microtraumatismele. metabolice (diabet.'\ Denumire generica pentru orice afectiune a extremitatilor. tat. Clinic. [Qr.] Abrev. aprof(tMatw. -atos = Corp. f.tatt. / acrosome.: acromatopsie (v. akron = eyre. [^r. f. akron = u^tremitatv. f. survine pe neasteptate.] Regiune a capului spermatozoidului care contine o vezicula cu enzime hidrolitice (Indeosebi *hialuronidaza si acrozina). / acropoikilothermie.priv. akron = e?(tremitate. pakhys = yos. / actin. / acropathie. fotodermatoza.

ACTINOMETRIE. \Lat. Trecere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus In activitate intensa celulara si moleculara. f. In cantitate mica. A. aktis. -inos = razd. Actinomyces) si Streptomycetaceae (v. Puroiul contine granule mid.. s. [Qr. \Cjr. activeaza secretia de *hormon foliculostimulant. pi. Ex. de ia agere = a actiwa. Indeosebi de cele gonadotrope. -ive. mykes. prezente In sange. s. Ex. ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation. n. activus = care.). A. de ia rete. specifica) sau 'in molecule de substrat transformate pe minut si pe molecula de enzima (a. Indeosebi. f. Ca urmare a acestui contact. Are o actiune inhibitoare asupra adzilor nucleici bacterieni si. / actinic reticuloid. aktis. ACTIVITATE. s. / Actinomycetales. LB mature prezente in tesuturile limfoide periferice exprima la suprafata lor receptori pentru interleukina-2 (11-2). pulmonara (rara) si abdominala.: A. / actinomycoma. / activins. etajelor superioare ale sistemului nervos). 5) a. numarul de dezintegrari In unitatea de timp. adj.} Bacterii care apartin clasei Actinomycetes (v. referitor la un medicament. 3) Des-pre o substanta dotata cu putere rotatorie optica (substanta optic a. •inos = razd. Tmpotriva fortei gravitatiei . f. complement. In mod particular. de [a agere = a actiona. 4) Efident. Mycobacterium). s.. Ex. ACTINOMICOZA. limfodtele T4 produc un factor de activare a macrofagelor. m. f. s. ACTIVINE. Fixarea 11-2 pe receptori provoaca multi-plicarea si apoi diferentierea LB In *plasmocite si In *limfocite B memorie.ACTINOMETRIE ACTOGRAF 2) Sudiul efectelor chimice si. Sin. musculara (In directia gravitatiei . / activity s. B. f. myketos = dupercd. adj. [at. C etc. mykes.] *Fotodermatoza caracterizata prin aparitia la varsInici. caracterizata prin leziuni granulomatoase indurate.] Polipeptide din familia 'factorilor de crestere. mediaza procesul de *activare.j Infectie cronica produsa de Actinomyces.: carbuncle a. s. -trice. bioelectrica a unei celule. cea mai cunoscuta fiind a. ae [a activus = care acfioneazd fi ngerc = a a^fwna. nen/oasa superioara (a. mykes. [Lat. IgD).a actiwa. / activator. 0 alta actiune consta In stimularea celulelor suse ale liniei eritroblastice. si fototerapie. secretate de celulele antehipo-fizare. prin adaugarea unei mici cantitati dintr-o substanta denumita *activator sau prin expunerea la radiatii. [Qr. pi. metron = masurd. C. ca si cresterea numarului de receptori membranari nespecifici.: molecula activate sau a. 3) a.] a) Pro-prietatea de a intra In actiune. cresterea excitabilitatii unei structuri nervoase sub actiunea unui stimul. / actinomycin. / actinoreticulose. / actinothera-py. cuprind doua specii: A. dar inhiba sinteza *steroizilor dependenta de 'gonadotropina. therapeia = tratament. f. ACTOGRAF. \C. s. expri-mat In unitati pe miligram de enzima (a. aktis. V.d. adj. myketos = dupercd.] Gen de bacterii filamentoase ramificate. 6) a. ACTINOMICOM. n. / actinomycose. ultraviolete si infrarosii. Dupa acest contact. -omo. s. f. s. *saprofit al cavitatilor naturale. ia. / active. / actinometry. aktis. ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complement / complement activation. activitas.dinamic-negativa. 6) Crestere a permeabilitatii membranei in timpul depolarizarii. f. proprietatea unor substante de a roti planul luminii polarizate. f.] (Substanta) care. are pro-prietati deosebite de absorbtie sau adsorbtie. vizibile cu ochiul liber. ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces. 141 . ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes [Gjr. si A. agent al actinomicozei bovine. 2) Sin. -inn . galbene de 'miceliu fragmentat. myketos = dupercd. / actinometrie. b) RezultatuI unui proces fina-lizat printr-o forta sau o energie. / activation. f. s. Crestere a activitatii celulare si moleculare a macrofagelor cand acestea se fixeaza pe *limfocitele T4. [Lat. / activation. al efectelor biologice exercitate de radiatiile luminoase. 5) Intr-un sens mai larg.: *a.] *Granulom provocat de duperci patogene din genul 'Actinomyces. a unor leziuni papuloase urmate de Ingrosarea difuza a pielii cu descuamare si prurit intens. ACTINOMICETE. s. mykes. mykes. moleculara).] 1) Intensificare a proprietatilor unui corp. 4) a. pi. Se disting trei a. a punt in. aktis. myketos = dupercd. Actinomycetaceae (v. dim. therapeuein = a ingriji} Termen ce desemneaza toate me-todele terapeutice care utilizeaza radiatiile de diverse naturi. mykes. limfodtelor B si T. -inos = razd. aktis. foarte diverse: 1) a. ACTINORETICULOZA. f. termenul se refera la utilizarea radiatiilor luminoase. la nivelul acestora din urma. bovis. / actinomycosis. poate fi declansata pe cale clasica sau pe cale alternativa.dinamic-pozitiva). anti-epidemica. *depolarizarea unei fibre miocardice m timpul propagarii excitatiei auriculare sau ventriculare. ACTINOMICINA. Ex.. ultraviolete si infrarosii. latent pana In momentui a. A.. f. Israeli. / actographe. s. aktis. 2) In fiziologie. unei surse radioactive. [Lat. s. aktis. 7) A. Exista mai multe forme (A. aktis. A. de. A. [Lat. s. f. unei enzime se refera la efectui catalitic exercitat de catre enzima. de 14 kDa) comparabile cu lanturile ale *inhibinelor.] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de streptomyces. m.: activat (ca rezultat al *activarii). ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation. ACTIV.] Clasa de bacterii filamentoase considerate mult timp ciuperci datorita asemanarii filamentului lor cu un 'miceliu. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lympho-cytes B / B lymphocyte activation. care va stimula. mifcare. constituite din doua lanturi de aminoacizi (cu M. frecvent m cadrul *actinomicozei. myketos = ciuperca. f. / actograph. la nivelul gonadelor./ di la agere = a actiona. -oza . f. de la agere = a acfwiM. cuprind familiile: 'Mycobacteriaceae (v. 4) Proces ce stimuleaza declansarea unui mecanism subiacent. [Lat. pe tegumentele expuse la soare. activus = cart acfioneaza. -inos = razd. optica. [Qr. ACTIVATOR. c. 2) a. myketos = dupercd. AB si B (In func-tie de caracteristicile lanturilor). activus = care actioneaza. s. care abcedeaza In puncte multiple. actus = msfcare. s. f. -is = refea. Leziunile au o evolutie cronica si se aseamana cu cele din *hematodermie. / actif. [£fr. devin functionale. / actinomycome. / Actinomycetes. s. reticulum. f. ACTINOTERAPIE.). {Gjr. -inos = razd. V. / activity. cu sau fara transformare chimica. -ozo. ACTIVARE.] 1) Stare a unor sub-stante apte sa reactioneze puternic. Trecere a limfocitelor B (LB) dintro stare de repaus Intr-o stare de activitate celulara si moleculara intensa. 3) Crestere a energiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare).r. -inos = razd. apartinand clasei 'Actinomycetes s\ familiei Actinomycetaceae. s. adj. s. -ina. este utilizata In tratamentui limfogranulomatozei. LB sunt activate cand un tip de antigen solubil se fixeaza pe receptorii lor membranari (IgM. Se disting trei forme: cervicofaciala (cea mai frecventa). s. s. care poate provoca la om *actinomicoza. -inos = raz. 1. / activines. -inos = razd.] Masurare a intensitatii radiatiilor solare.). Proces prin care proteinele solubile ale 'complementului. I actmomycine. activus = care actioneazd. n. pt. Streptomyces). LT este declansata de contactui cu o "celula prezen-tatoare de antigen cu *self modificat. fi agere . m. s. determinand proliferarea celulara In glandele genitale.: boala Rivalta. cu tot efectui toxic. / activateur. actwneaza. producerea enzimelor de degradare. s. \Cjr. -inos = raza. anaerobe. / actinotherapie.

] Exercitare a unei influente asupra unui fenomen.. m. (tens = ofiwi. f. s. s.: unde a. sau acutus = ascufit. / acoustics. prin cresterea ventilatiei pulmonare. Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat doua obiecte alaturate. n. la scaderea presiunii oxigenului din mediul ambiant. In acest caz. In raport cu una surda.: cresterea sau scaderea excitabilitatii prin variatii ale intensitatii stimulilor.efectui puternic. scotop/ca. su6stanf:a dura. / action. adj. d. / adactylie.).. ACTIUNE. Ant. gr.} Sin. bacteri-cid. f. f. ACUTUMANTA.} 1) Care se raporteaza la sunete. 7) a. catalitica. ACUMETRIE.. ADAMANTOBLAST. ACUITATE VIZUALA / acuite visuelle / visual acuity. b) a. a. la lumina . [Cjr. bacteriostatic. mutatia genei a. adj. ACUPUNCTURA. s. f. s. graphein = a scru.] Aparat destinat Inregistrarii miscarilor.] Complex proteic alcatuit din *actina si 'miozina. s. ACVAPORINE. efectele a. crescand metabolismul bazal. sunt continute Indeosebi In membranele eritroci-tare si la nivel renal. consuetude. 114 In cazul lipidelor si 105 In caz de aport glucidic. 2) Ceea ce priveste functia auditiva. v. care se stabilizeaza dupa mai multe generatii.: ameloblast (v. In cadrul unei populatii date. sufistanfa dwa. intensa.] Senzatie auditiva care nu rezulta consecutiv unei excitatii sonore exterioare a urechii.. de fenomenele de a. ochiului pentru vederea la Intuneric sau la conditii de iluminare redusa. A. sunt favora-bile vietii organismelor In conditii de mediu noi sau modificate.reactia agentului mutagen cu materialul genetic si efec-tele asupra acestuia. a unei structuri sau functii. 3) Ramura a fizicii care stu-diaza sunetele. desemneaza supravietuirea. se bazeaza pe stimularea cu ace fine.). renotrofica . s. ADACTILIE. actio. v. adap-tare . traumatisme ale urechii medii. 13) a. s. [Lat. auditiva. ca ureea. In pre-zent. 3) a. {Lat. din (at. din [at. masei . m. chimica once proces care determina o mo-dificare In aranjamentui atomilor din molecula unei substante. / adamantinome. catalizator. dinamica specifics a alimentelor (v. ereditara. daktylos = deget. Metoda terapeutica ^i de diagnostic studiata si practicata In China de mii de ani. mys. depinde de claritatea focalizarii retiniene. integritatea cailor nervoase si interpretarea cerebrala a stimulului. phainein = a pdrea. a organismelor care s-au adaptat eel mai bine la noua situatie data. ACUFENA. [Cfr. / accoutumance. vizuala. / adamantinoma.] Termen creat de iezuitii reveniti din China la sfarsitui secolului al XVII-lea. s. / adaptation.a potrivi. / acuity. A. s. [Cjr. ACTIUNE DINAMICA SPECIFICA A ALIMENTELOR / action dynamique specifique des aliments / specific dynamic action of food. nidodata ereditare. Ex. Astfel. In tubii colectori renali exista patru a. ACTOMIOZINA. consta Indeosebi In determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care indue modificari neurovegetative. se numeste si a. boli ale urechii interne ("otoscleroza.ACTOMIOZINA ADAPTARE gr. v. In general. Cateva tipuri de a. a. / adamantoblaste. la agere = a actiona.] Grup de proteine omologe ale membranei celulare. myos = muschi. s. blastos = ge-rmen.} Frantuzism nerecomandat.: ameloblastom (v. / acquired tolerance. s. din otel sau din metale pretioase. acuite. smalt. m.i. deci. Efectele a.a unui medicament asupra structurilor vii. 3) Care se afla la eel mai Inalt grad de evolutie sau a carei intensi-tate simptomatologica s-a exacerbat brusc: criza a. / adaptation. Alte exemple de a. cu . sau al unor molecule cu proprietati specifice. / acouphene. f. akoustos = auz. adj. Ex.). d. opso. aktis.se exer-cita asupra unui mare numar de structuri. akouein = a auz. 14% pentru lipide si 5% pentru glucide. s. [Cjr. nespedfica . s. f. d. la mtuneric . mutatie. famnacodinamica . termenul a. Ex. medica-mente (ca aspirina si chinina).influenta concentratiei mo-leculare a unei substante Intr-o reactie chimica. s. s. aceasta a. 12) a. va-sodilatatie si cresterea concentratiei hemoglobinei din sange. cumulativa . de inhibare a germenilor. conduct. Proprietatea alimentelor ingerate de a produce caldura. Acest surplus caloric mascara a.: camp a. v. / aigu. Patri-moniul genetic al populatiei se va modifica.nica. 2) a. ACUT. f. tactila.} Absenta congenitala a degetelor. se clarifica mecanismele moleculare ale proceselor de a. A. Danielopolu. / acute. se exercita indirect. bacteriostatica. punctura = mfe-pcHurO. nerv a. *sindrom Meniere).: aparitia unor suse rezistente la penicilina Intr-o cultura de microorganisme sensi-bile la acest antibiotic. s. s. -MO. prin interme-diul unor forte fizice sau chimice. [fr. dupa D. s. s. aparitia unor activitati enzi-matice noi ca urmare a modificarilor In alimentatie. anormalitati ale nervului audi-tiv si ale conexiunii sale cu creierul. acutus = ascufit. / adamantoblast. / actomyosin. f. 6) a. In functie de culturile filo142 sofice si stiintifice.] Proprietate a organismelor vii datorita careia o serie de caracteristici fiziologice si anatomice ale acestora se pot modifica In functie_ de particularitatile sau de transfor-marile mediului ambiant. adactylism. f. Sin. Este esential pentru contractia fibrei musculare In prezenta *ATP-ului. Cauze posibile: 'cerumen. s. 9) a. 8) a. / action. / aquaporines. 10) a. smalt. pi. alcatuite din sase domenii transmembranare. pi. a . ACUSTICA. accoutumance = o6ifnuintil. s. oligodinamica. de *diabetul insipid. -omo.] Proprietate de a percepe senzatii la un prag coborat sau de a distinge diferente si nuante minime. / acupuncture. f. a..] Denumire generica a metodelor si tehnicilor de examinare a functiei auditive. f. utilizat ca sin. akouein = a auzi.: a. n. (din unele boli cronice). ecus = ac. [Cfr. s. f. se masoara prin diferenta dintre metabolismul bazal si metabolismul aceluiasi subiect dupa un pranz. s. aqua = apa. f. Rezulta ca a. -onis = acfiune. / acoumetrie. ADAPTARE. ale carui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil. s. T. s. [Lot. care constitute canale pentru transportui pasiv al apei si uneori al unor molecule organice mid. / adactylia. 2 umane este responsabila de insensibilitatea renala la 'vasopresina si.). metroii = mOsuril.] Sin. 4) a. sunt interpretate diferit. / acupuncture. poros = par.: zgomot auricular. pentru orientali. acutus = ascufit. opsonine. f. 2) 0 durere vie. v. -inn. pasaj. ochiului pentru vederea la tumina soarelui on a surselor straludtoare (fotopie). \Cjr. cu toleranta (v. [Lat. -inos = razd. bacteridda. a anumitor puncte ale suprafetei cutanate. Astfel.a. / tinnitus. s. adamas. este de 30% pentru proteine. Un caz tipic Tl reprezinta a. ochiului: a) a. de. adactyly. a. ACUITATE. [Cfr. f. la pungere = a mfepa. s. al ultimei doze dintr-un medicament. adamas. prin selectie naturala. aigue. ADAMANTINOM.: studiul miscarilor nocturne In enurezis si epilepsie. spe-cifica a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor orga-nisme parazitare. / acuite. f. s. (it ia akouein = a auzi. f. -antos = diamant. f. Ex.] 1) Referitor la evolutia rapida si scurta a unei afectiuni. f. / actomyosine. exercitata de catre unele metale. v. In practica.. Ex. [J~r.priv. s. restabileste echilibrul energetic rupt din cauza bolii. actiunea a. / acoustique. In timp ce pentru occidental!.. Ex. / acoumetry. f. de interes In fiziologie si medicina: 1) A. adesea toxic. [Lilt. adj.: cronic. muta-gena . multiple: 1) a. 5) a. obisnuinta progresiva cu unele substante toxice (*mitridatism). Este nece-sar sa se distinga formele reversibile de a.a. transformare ce reprezinta de fapt substratui mecanismelor evolutive. 14) a. / aquaporins. -antos = d'iamant. un subiect care primeste 100 de calorii va degaja 130 daca ele au fost furnizate de proteine. de.capacitatea unor extracte hipofizare si hormoni de a stimula cresterea rinichiului. 11) a.

Ex. f. 2) *epiteliom a.. lot. physis = creftere. aden. / adenolipomatosis. f.). [Gjr.). / adenomatose.). -os = gianda. care este foarte asemanator cu o structura glandulara normala. / adeno'jdien. adj. Uneori termenul se utilizeaza cu referire la celulele reticulare din centrul germinativ al folicu-lului limfatic. s. alveolar. f. n. 4) a. [Qr.. uneori metastazeaza. t. abandonata. f. / adenomatosis. / adaptor. aden. Una dintre cele doua baze purinice Intalnite atat 'in ADN si ARN. ia karkinos = roc. bronsic. aden. ADP. s.selectia naturala a mutantilor care sunt cei mai adaptati la noul mediu (ex. s. / adeno-mectomy.} Tumora benigna formata din tesut glandular si muscular neted. -oza} Hiperplazie adenoma-toasa multinodulara la nivelul Invelisului sau parenchimului unei glande. Se observa. -oma. ektome = w(cizie. aden. ADENITA. / adenoblast.] Secventa nucleotidica adaptatoare capabila sa realizeze jonctiunea din-tre doua fragmente de ADN terminate prin secvente necom-plementare. -enne. m. -os = gianda. s. {Cfr. / ad6nine. / adenoma. ADDUCTOR. f. [Gjr. ADENOM TIR0IDIAN TOXIC / ad6nome thyroidien toxique / toxic adenoma of the thyroid gland. \Gr. -oma. Sin. s. ADENECTOMIE.: boala Plummer. In mod normal. Ex. m. prostatic. / adenopathy {Cjr. aden. sebaceu. genetica . myos = mufclu. eidos . axilei si canalului inghinal. -os = gianda. ADENOMEGALIE.j Sin. Simptomele sunt cele ale unei "tireotoxicoze pure. la phyein = a create. s. ADENOIDIAN.} Celula embrionara din care se dezvolta tesut glandular.] 1) Despre un tesut. / adenomegalie. m. 2) a.modifi-carea proprietatilor unui organism In afara oricarei transformari a genotipului. / adenome. / adduction. / adenoidism. adducere = a duce spre. normal sau patologic. de ia ad = spre. / adenoiditis. ADENOMIOM. f. -os = glanda. poJip al mucoasei intestinale.forma. gustativa. aden. adj. karkinoma. hypo = su6. ADENOPATIE. adj. [Lot. [Qr. f. darui structura aminteste structura unei glande. de. s. [a ad = spre. megas. dwe. [Lot. 5) a.! -ita. f. 6-Aminopurina.] Sin.] Formula care indica repartitia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punctia unui ganglion limfatic. f. f.] V. / adenohypophysis. m.. a/tor organe de simf: auditiva. ektome = e^cizie.': "rezistenta la medicamente). -ism.). [Qr. ADENILAT CICLAZA / ad6nylate cyclase / adenylate cyclase. f. ADENOMECTOMIE. / adenectomy. malign. structura sa este asemanatoare cu cea a glandei din care provine. Normal.. s. / adenoidectomy.: limfadenita (v. s. celulele care constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98%). cu activarea acestuia In absenta ligandului si inducerea cascadei moleculare spedfice receptorilor cuplati cu *proteina G. fenotipica .. aden. / adenomectomie.: neoplazie endocriniana multipla (v.] 1) Carcinom derivat din tesut glandular. aden. ADENOM. [Lot. ADENOMATOZA. unde se asodaza cu ciroza (cancer cu ciroza). Ex. {Cjr. -oma. s. celulele tumorale permit recunoasterea structurii glandulare. s. hepatom. n. care au dimensiuni 143 . ADENOLIPOMATOZA. 'Scintigrafia arata o fixare exclusive a "^ pe nodulul toxic. eidos = forma. f.\ 1) *Ablatia unei glande. \Cfr. a purta. 2) Sin. dar si cu malignitate locala..: 'fades a. In a. de. {Cjr. 1) Denumire veche. / adenopathie.. ADDUCTIE. s. hipofiza. fibrilatie auriculara. aden. de. / ad6nite. ADENINA. / adenomegaly. m.). megalos = mare.: "vegetatii a.] Miscare care apropie un membru sau un segment de membru de axul median al corpului. myos = mufcfii.: adenoidectomie (v.). -os = gianda. ia aptas = apt. [Cjr. s. [Qr. f. / adenomyome s. f. s. -os = gianda. ADENOIDITA. 2) A. s. la aduiti. V.] (Muschi) care serveste la *adductie.. f. aden.) sau frana (G. aden. tumori nodulare circumscrise. / ad6noidisme. w/os. / ad6noidectomie. s. / adenoblaste. [at. -omn. m. In toti acesti compusi.. s. s. a purta. ADENOBLAST. la nivelul ficatului. -oma.. f. s. m. f. mys. Cuplarea sa la complexul *ligand-receptor se efectueaza prin intermediul *proteinelor G.: endometrioza (v. ADENOPATI E ADENOIDECTOMIE.: adenocarcinom (v. s. f. / adenogramme. a.. s. uterus = uter} Sin. care secreta hormoni tiroidi-eni In exces. 2) Care se aseamana cu tesutui ganglionar limfatic.). s. [Qr. ADENOMIOZA UTERINA / adenomyose uterine / uterine adenomyosis. s. s. -os = gianda. adj. care o pot stimula (G. aden = glanda. In mod autonom. / adenectomie. 3) A. aden. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin mutatii ale genei receptorului pentru TSH. cancer. m. / adenoflbro-ma.: 1) a. m. ADENOHIPOFIZA. -Ha} Inflamatie a vegetatiilor adenoide. -os = gianda. ADENOCARCINOM. Inchise In saua turceasca largita. gramma = Inscriere. n.ADAPTATOR reducerea concentratiei de pigmenti fotosenzitivi. / adenomyoma. / adenoid. s. -os = gCandaf eidos = forma. Ex. f. / adductor. / adenine. 3) A. ducere = a. m. f.: fibroadenom (v. s.] Hipertrofie a ganglionilor limfatid. -os = gCanda. / adaptateur. -os = gianda.: a. / adeno'ide. [Qr. s.. / adenitis. adica fara stimularea de catre TSH. prin hiper-plazia benigna a glandelor sebacee.] Tumora benigna dezvoltata la nivelul unei glande. -os = gianda. a tesutului adenoidian al rinofaringelui.stins functional". [Cfr. eidos = forma. / adenohypophyse. m. aden. s. / adenogram. f. / ad6nocarcinome. s. -os = gianda. hipofizar. ADENOMATOZA MULTIENDOCRINIANA / adenomatose multiendocrinienne / familial endocrine adenomatosis. sin. iar injectia intramusculara de TSH permite punerea In evidenta a unei fixari pe restui paren-chimului tiroidian . f. s. s. / adenoid. f. aden. f. / ad6nolipomatose. 2) In prezent: a. cu evolutie lenta. / adenofibrome. ektome = uy-izie. a aaapta. ADENOCARCINOM COLOID / adenocarcinome collo'fde / mucinous adenocarcinoma. Ex. \£fr. -os = giandcl. ADENOFIBROM. s.} Marire de volum a ganglionilor limfatid superficiali sau profunzi.} Extirpare a unui *adenom. n. eidos = formd. s..: 'epiteliom a. aden. -oma. In particular. / adduction. ADENOID. -oza. -os = gianda. asociata biomembranei. {Cjr.). cat si m alte nucleotide cu importanta fiziologica precum AMP. / adenocarcinoma. -oza..} Care prezinta sau este determinat de *vegetatii adenoide. formand 'adenozina.] Denumire a ansamblului de manifestari locale (*facies adenoidian) si generate (afectarea dezvoltarii psihice si fizice) care apar la oopiii cu -vegetatii adenoide. aden. Enzima intracelulara. s. ATP. mys. s. s. celulele sunt dispuse sub forma unei alveole. adj. Sin. s. blastos = ge-rmsn. / adducteur.. aden. \Gjr. n. aden. -os = gianda. Jipos ^ grclsime. n. f. s. / adenoidite. -os = gianda. ADENOIDISM. s. NA: adenohypophysis. 4) A. s. este legata de o mole-cula de monozaharid. fibra = _fi6ra. ADAPTATOR. {Cjr. a gusii nodulare manifesta clinic prin semne de hipertiroidie.] Exdzia chirurgicala a *vegetatiilor adenoide. Este un constituent important al anumitor cai de semnalizare intercelulara. ca raspuns la schimbarile mediului. sunt palpabili ganglionii inghinali. de. uneori tabloul clinic fiind limitat: pier-dere In greutate. care moduleaza producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP. adducere = a duce spre. ADENOGRAMA. s. Sin : epiteliom coloid (v.! pathos = fioata. -os = gianda. adj. -os = glanda:. ducere = a duce.] Formare de numeroase adenolipoame (tumori continand tesut adipos si elemente glandulare) la nivelul cefei. adaptare = a potrivi. aden.

s. fr. boala Westphal). f.] Termen general pentru moleculele implicate In adeziunea celulara. s. s. s. ADINAMIE EPISODICA EREDITARA / adynamie episodique hereditaire / adynamia episodica hereditaria. / adipocyte.5'-MONOFOSFAT CICLIC / adenosine 3'. adeps. sunt prezente In unele infectii latente la persoane normale.] Grup mare de virusuri care provoaca *adenoviroze. A. f.: febra tifoida) sau sta-rile febrile accentuate. s. / adenotonsillectomy. Sin. D-riboza. /adherence. a . [Lat. In absenta oxigenului. adhaesus. este mai mare decat cea de coeziune. diastole = diiatare. ADIPOLIZA.).). gr. -ina). 5) Infiltrarile cu macrofage Incarcate cu metaboliti m *tezaurismozele lipidice. / adipocire. ca si fenomene mio-tonice. / adiastole. la unele specii. a petici.] Sin. f. detectate prin tuseu rectal. / adipocere. Sin. atafat (ad = spre. sin. ADEZIVITATE PLACHETARA / adhesivite des plaquettes / platelet adhesion. gr. adenoidite.. f. [Cfr. -onis = aivpm. s. [at. pi. adhaesio. Sin. ADENOVIRUS. Comisura de substanta cenusie care uneste cele doua jumatati ale talamusului deasupra ventriculului al Ill-lea cerebral.] Semn al metastazarii unui neoplasm gastric. m. unele cardiomiopatii. -dipis = grasime. avand maximum de intensitate In 30 de minute. adeps. f. / adherence. 2) A. Intarzie descompunerea cadavrului.). metabolice sau de cauze necunoscute. ADENOPATIE VIRCHOW / adenopathie de Virchow / Virchow's adenopathy. s. poate avea cauze multiple: 1) Cresterea numarului de limfocite benigne 91 macrofage In cursul raspunsului antigenic. s. ADENOZINTRIFOSFATAZA Na"^ / adenosine triphospha-tase Na'-IC / Na^-K^ adenosine triphosphatase. ADERENTA IMUNA / adherence immune / immunoadhe-rence. s. -dipis = grasime. Combinatiile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante. f. ADENOTONSILECTOMIE.. s.da. / adenotonsillectomie. adeps. haerere = a fi prins). de ia gennan ^ a produce} Sin. V. / adhesion. ADINAMIE.5'-monophosphate. -arum = amigdaie. [Lat. Sin. ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio interthalamica / adhesio interthalamica (NA). ADIADOCOKINEZIE.: acid adenozintrifosforic (v. s. sorx. ADENOSARCOM. [Cjr. [Qr. ADENOZIN 3'. s.topire" a (esutului adipos. termo-reglare. / adiastolie.priv. cu fixarea la o idee sau un sentiment. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor. -os = gianda. s. s.). f. A.] -Adenom a carui stroma conjunctiva este de tip sarcomatos. prezinta afinitate crescuta pentru *fibronectine. diadokhos = care su. / adhesins.] 1) Fenomen produs la contactui din-tre doua corpuri diferite. / adhesines. Sin. din oCandezd plaken = a carpi. f. adenite mezenterice. keratoconjunctivite epidemice. de [a adhaerere = a fi atafat (ad = spre. Ex. [Lat. cu debut In copilarie.: lipoliza. pla-quette.: semn Virchow-Troisier (v. consecutiva unei senzatii de slabidune musculara marcata.] Disparitia *diadocokineziei. *Nucleozid constituit din 'adenina si o pentoza. sarkos = came. plachetara. f. este consednta atractiei intermolecu144 BLUMER lare.: adeziune plachetara. otrava. / adenosarcoma.: pompa de sodiu (v. s. haerere = a fi prins. de la adhaerere = a fi atafat (ad = spre. 3) In psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice. kinesis = mifcare. a . s. Poate fi secundara pericarditei constrictive sau unor afectiuni miocardice: fibroza. daca forta de a. In general. de Ca diastellein = a idrgi} Disfunctie caracterizata prin limitarea expansiunii diastolice atrioventriculare si prin cresterea presiunii telediastolice. maligne. care apar la nive-lul extremitatilor distale ale membrelor si se extind spre rada-cinile acestora. apoi ia 'Seriin. s. kytos = cdula} Celula care contine In citoplasma incluziuni lipidice. f. Caracterizeaza unele boli (ex. maligne creste cu varsta. si agregare a plachetelor. se con-sidera ca ar induce. n.: adezivitate. aden. / lipolysis. V. s. ADP. dar si cu utilizare restransa In microbiologie. de ia kinein = a misca. -omo.. cu rol In disiparea energiei sub forma de caldura. -oza . f. 4) Infiltrarile metastatice cu celule maligne. Sin. s. \Lat. este prezenta In nu-meroase boli infectioase. adhaerere = a fi atafat (ad = spre.: comisura cenusie. / adynamie. In cazul contactului unui corp solid cu unul lichid. / adenovirosis [Cfr. lichidul uda vasul. virus = venin. [at.). f. n. virus = venin. A. s. anatomopatoiog gennan.. s. endocardita fibroplastica. s.priv. p.plachetara (v. pot fi congenitale sau cicatriceale. 1821-1902. ATP. grave-wax.} Boala determinata de un *adenovirus. s. AMP. f. [Rudolph Ludwig Karl Virchow. 2) *Limfadenita.: lipogeneza (v. ADENOVIROZA. m. f.5'monophosphate cyclique / cyclic adenosine 3'.). A. n. moale si de consistenta cerii care provine din saponificarea grasimilor la cadavrele ramase mult timp In apa sau In pamEint umed. m. ADEZIUNE. Sin.). ADENOPATIE BLUMER / adenopathie de Blumer / Blumer's adenopathy [George Blumer. toate aces-te afectiuni sunt benigne. ADIPOGENEZA. Sin. otrava. 1858-1940. / adenosine. medic american. / adipocyte.: imunoaderenta (v. A.] Proprietate a plachetelor de a adera in vitro la o suprafata de sticia sau in vivo la fibrele de colagen. ektome = e^cizie. s. [Lat.] Scadere generalizata a activitatii motorii spontane.] Substanta de culoare gri-albicioasa. . genesis = prodttcere. intervine In *hemostaza fizio-logica. haerere = a fi priiv). f. tonsillae. bronhopneumopatii. f. [Lat.5 si 2 cm. amiloidoza. ADIASTOLIE. Boala ereditara de tip autozomal dominant. / adenovirus. 0 serie de a. / adipogenese. ADIPOCEARA. f. / adipogenesis. A. / adenosine. / adenovirus. la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50%. traheobronsite febrile. [Lot. Descompunerea grasimilor care antreneaza o . -os •= glaniici. AMP ciclic. cu referire la componentele supra-fetei bacteriilor. o . aden. pi.: a. comisura mijiocie.. s.•priv.: sindrom Gamstorp. A. V. imunologice. In afara pneumoniei copilului. gr. f. / adenosarcome. aden. [Cjr. s.cce. Sin. In consednta. [at. f. cera = ceara.: adezivitate plachetara (v. / adenovirose. adiadocokinesis. s. / adipolyse. manifestata prin inabilitatea de a face mis-cari alternative rapide. bolnavului de *epilepsie. ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. ADEZINE. aden. s. f. profesor [a 'Wwtz. hemocromatoza. = aCipire. dar se pot asocia tulburari ale ritmului cardiac si ale tensiunii arteriale. s. care este Inrudita cu paralizia periodica familiala (v. de ia adhaerere = a fi.: AMP ciclic (v. Se caracterizeaza prin hiperkaliemie ce evolueaza paralel cu crizeie paroxistice de paralizie de tip periferic.] 'Ablatie a amigda-lelor si a 've^etatiilor adenoide. adhaesus = aiipire.bwg. brun intra In structura tesutu-lui adipos brun (prezent la nou-nascut si la unele mamifere). / adiadocokinezie. s. ADEZIUNE PLACHETARA / adhesion des plaquettes / platelet adhesion. ADERENTA. -dipis = grasime. / adiadocokinesia. f. mai nou. f. f. fapt care permite observarea unor eventuale semne de violenta. dynamis = forta. f.). gama manifestarilor patologice este variata: faringite acute. [^r. / adynamia. / adhesion. procese de malignizare. procentui unei a.] Alipire a unor suprafete fiziologic separate una de cealalta. haerere = a fi prins). care prezinta afinitate deose-bita pentru tesutui limfoid. Nu apar tulburari senzitive. ADENOZINA. -os = giandd. [t^T. constand In prezenta a. ADIPOCIT. -os = giandd.ADENOPATIE ADIPOUZA Intre 0.

gr.. ADIPOSTAT. Alteori. 2) adiposis dolorosa (v. pentru fadlitarea conservarii. adeps. partic.ipwC present ai verfiuiui adiuvare = a ajuta} 1) Preparat care. alte-ori pentru desemnarea acumularii de grasime Intr-un organ sau tesut. s. f. 4) a. Localizare: la 'eucariote. In general In cantitati mid. al caror numar este varia-bil In functie de speda considerata.] ADN este suportui material al informatiei genetice a organismelor vii. care stabilesc calitatile necesare si procentajele maxime ce pot fi utilizate. suspendate In faza uleioasa. [Lat. de la istanai = a pCasa.: bacili Koch) omorate si deshidratate. [Lot. cea mai mare parte a ADN este localizata In nucleui celulelor sub forma de filamente lungi care adopta o structura particulara In momen-tul diviziunii celulare: *cromozomii.In jurul centurii scapulare. Lectura mesajului se produce prin 'transcriptie. incomplet este identic cu forma completa. / adjuvant. [fules Freund.. a carei structura compacta se obtine prin asocierea *nudeozomjlor. s. -dipis = grasime. printre care: 1) a. benigna a tesutului adipos mamar. f. asemanatoare cu adiposis dolorosa. mastos = son. A. cu *adipoza. cat si formarea anumitor dase de imunoglobu-line. Uneori termenul este utilizat ca sin. capabil sa stimuleze atat raspunsul medial celular.1 a face. / adipose. La bolnavii cu diabet za-harat rau echilibrat se constata o crestere a concentratiei de a. f. In cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting molecule deschise. In-tervenind In bilantui energetic. ca si pentru favorizarea unei prepa-rari care sa nu Ti denatureze calitatile. dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezitati sau scaderi excesive In greutate. statikos = care oprefte. deci.). termenul este asociat cu referiri la cauza obezitatii: 1) a. f. tuberosa simplex. ADIPSINA. f. poate determina uneori decesul prin complicatii pulmonare. Cele doua lanturi complementare se Infasoara In jurul unui ax virtual. se numesc dezoxiribonudeotide. m iimfiajui curent m load denumim elfins e. f. iar unica molecula de ADN formeaza un filament circular de cativa milimetri lungime.: boala Dercum. tie. Indeosebi pentru a desemna modalitatile de dispunere a tesutului gras In organism. pe masura ce se descopera noi efecte indezirabile ale diferitelor substante utilizate ca a. [Lot. s. adders = a adiiuga. eel mai frecvent. / adipostat.] Substanta adaugata intentional Intr-un aliment. s. complet Freund. adjuvant. sunt. s. *mitocondriile celulelor eucariote si *cloroplastele celulelor vegetale contin informatie genetica sub forma de ADN circular. adj. amplifica raspunsul imunologic al acestuia. 2) Care are proprietati de a. origine maghiara. se deosebesc mai multe forme. [Wbrw. de unde la nivelul *ribozomilor el este tradus In *proteine. adeps. adiuvans. din generatie In gene-ratie. Mai frecventa la femeie. Totodata. m. ADN / ADN / DNA. / adiposity s. s. la. / adjuvant. s. A. Ordinea In care se succeda nucleotidele In lungul unui lant polinucleotidic. In cromozomul procariotelor ADN este condensat Intr-un singur cromozom. ADJUVANT. n.ADIPOMASTIE ADIPOMASTIE. neurolipomatoza. [Qr. Este o emulsie uleioasa In mediu hidric (monooleat de manitol amestecat cu ulei de parafina). la alimentum = aliment fi alere = a /trtInf. f. [Lat. fina. Sin. 2) A. -ina. de tip ginoid . a carui de-criptare conduce la sinteza proteinelor. dar nu contine micobacterii.. AOIPSIE. adeps. Indeosebi prin perturbari hipo-talamice. iar insulina apare ca factor reglator. Molecula de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager si. ele nu sunt Intot-deauna identice de la o tara la alta si au tendinta sa devina tot mai restrictive. ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA. determina continutui informational. Inlantuirea nucleotidelor contine un mesaj codificat. f.degenerescenta grasa a hepatodtelor. hepatica . / adipsin. s. [Lat. moleculele de ADN sunt cuprinse In *cromatina. s. ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant.] Exces de grasime In tesutui celular subcu-tanat. / adipsie. / adipsia. Unitatile constitutive ale ADN. dipsa = sete} Absenta senzatiei de sete. -dipis = grasime. Cel mai raspandit este a. s. s. 2) a. care In celulele eucariote transports mesajul genetic din nucleu In citoplasma. care sunt prezenti In *ADN 145 . exercita o actiune reglatoare asupra *lipoproteinelor extracelulare. Poate fi prezenta si In alte tipuri celulare implicate In metabolismul lipidelor. care este un polinudeotid. n. Crick si Wilkins. f.. participiul trecut de. pentru sta-bilizarea sau ameliorarea calitatilor specifice alimentului (savoa-rea si aspectui acestuia). care la unii indivizi poate dura zile sau chiar saptamani. ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive. In cursul careia un lant de ADN este copiat In ARN mesager. La normali. 1890-1960. administrat concomitent cu un antigen. Organismele *procariote nu poseda nucleu individualizat. adica "nucleotide a caror pen-toza este 'dezoxiriboza. numite si relaxate sau demlate (o catena este sectionata) si molecule Inchise (fara extremitati libere) care sunt frecvent structurate In superhelix. frecvent cu o lungime de cativa centimetri si latime de doua milionimi de milimetru. -oza. / adipomastie. d. adeps. Desi dispozitiile legale sunt formulate pe baza unor recomandari ale organismelor internationale. 4) Despre o substanta care permite absorbtia mai usoara a unui medicament sau faciliteaza actiunea sa. alimentarius = aCimentar. ca si asupra oxidarii lipidice implicate In 'termogeneza. Indeosebi a conservantilor. adeps. ADN care formeaza o molecula circulara. mameCa. gr. repliat de numeroase ori In centrul celulei.priv. substante minerale uleioase sau derivate din anumite ADN COMPLEMENTAR microorganisme. continand micobacterii (ex. so. cardiaca . asemanator cu eel al procariotelor.] V.. Structura In dubia elice a ADN a permis Intelegerea modului In care informatia genetica poate fi transmisa cu exactitate. La o serie de animale cu obezitate genetica (ex. [Lat. / adiposity. A. Utilizarea aditivilor. fiacterwiog american dt. ADN se prezinta eel mai frecvent sub forma a doua lanturi polinucleotidice Tmperecheate (structura bicatenara) prin asoderea adenina-timina (pereche A-T) si guanina-dtozina (pereche G-C). m. cerebrala. a . hipofizara. ADIPOZITATE. adica secventa.. la animale de experienta. s. al carui scop este de a completa tratamentui specific. din tesuturi. consednta insuficientei pituitare. Boala caracterizata prin depunere de grasimi la nivelul nervilor (pana la formarea de mici lipoame) care determina dureri si leziuni nervoase variate.infiltratie sau degenerescenta grasa a miocardului. la acid dezoJ(irilJO-nucieic. In anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor. / adipomastia. ds. componente ale nucleotidelor se asodaza doua cate doua prin *legaturi de hidrogen.: soared ob/ob) s-a constatat dispa-ritia aproape totala a a. Fiecare cromozom contine o singura molecula de ADN. ADN COMPLEMENTAR / ADN complementaire / complementary DNA. de tip android . proprietate denumita complementaritate. se disting: 1) A.] Serinproteinaza produsa si secretata de adipocitele mature. intre divi-ziuni. ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa. utiiizata.] Centru ipotetic din *hipotalamus al carui rol ar consta In reglarea volumului masei adipoase. -e.. ADIPOZA. prin formarea de complexe cu pro-teine bazice si cu molecule de ARN. / adiposis. Structura: *bazele purinice si pirimidinice. addition. •dipis = grasime} Termen considerat adesea sin. de obicei prin efecte paleative. lipsita de 'introni. ansamblul avand conformatia unei duble elice descrisa de Watson.] Hipertrofie difuza. In acest caz. s. a. -dipis = grasimt. [Lat. 3) a. -dipis = grasime. / lipostat. cu *adipozitate. f. / adipsine. este reglata prin dispozitii legale. care nu tre-buie confundata cu *ginecomastia.In jurul bazinului. adj. 3) Referitor la un tratament de Insotire.

cortex. ADN avand o configuratie de superhelix. f. adj. prin cuplare cu receptorii a si/sau p ai sistemului simpatic.] Care se refera la *cortico-suprarenala. dar provoaca relaxarea fibrelor de la nivelul arterelor coronare. -aux. / adr6nergique. se. ADRENALINA. Unii autori considera ca 146 GENOMIC a. / adrenocorticotrophine. si tab. ren. / adrenal. Ca urmare. Enzima care catalizeaza formarea ADN pornind de la monodezoxiribonudeotide.: ADN himera. V. molecule care actioneaza se-lectiv pe p. de. [dnga. prin secventarea ADN. gr. variaza In functie de sex. II. . antreneaza contractia fibrelor musculare ale vaselor ce iriga muschii netezi si pielea. gr. nd = aproape. ADN POLIMERAZA / ADN polymerase / DNA polymerase. ADRENOCORTICOSTEROIZI.). / adrenergic. / adrenergie. ADRENOLEUCODISTROFIE. s. exista tendinta de a enumera printre substantele p-adrenergice. endocrinol. Celulele canceroase produc cantitati mari de ADN m. Acest proces afec-teaza expresia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris). ad = aproape. din miometru) si receptorii p.. dys = gre. P-ADRENERGIC. -is = riniclii. dupa diferentierea celulelor. / adrenaline. din sistemul nervos simpatic. Varsta de aparitie si durata a. Pe de alta parte.ADN ADRENOLEUCODISTROFIE genomic. -ids = sconrta. / adrenocorticoTdes.] Care se refera la glandele suprarenale. se comporta ca un neurotransmitator. implicata In replicarea ADN la eucariote. Secventa de ADN prezenta In genom Intr-un numar redus de copii. de. ergein = a [ucra. In plus. Moleculele de ADN r. [[at. f. a. ren. iangdi ren. gr. trophe = tira-nd. fiecare lant al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar. / adolescence.)..] Hormon neurotransmitator (*catecolamina) secretat Indeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosu-. S-a demonstrat ca metilarea unor regiuni sau situsuri regla-toare ale unei gene produce blocarea acesteia.u. s. ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA.: ADNc. f. sj ADN metiltransferaza. Regiuni ale ADN Inalt repetitive Intr-un cromozom eucariot. s. identificabile prin compozitia lor nucleotidica neobisnuita. -is = rinicfii. -inn . langd. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant. [[at. sunt de ordin psihologic. La nivelul sinapselor. ad = aproape. s. termenul este utilizat ca sin cu *simpaticotonie. necesara lucrului muscular. iar in doze mari fiind implicati si *receptorii a-adrenergici. Ill.). Uneori. Sin. DCI. accele-reaza ritmul cardiac. s. provoaca cresterea presiunii arteriale.: corticosteroizi (v. m relief. [Lat. Var. / adrenoleukodystrophy. s. [Lat. [[at. gr. ren. -is . s.. Var. f. care blocheaza genele cu rol In franarea prolife-rarii celulare.. A. de asemenea. ea creste glicemia favorizand eliberarea de glucoza hepatica. r«n. f. In prezent. prarenale si secundar prin stimularea neuronilor denumiti *adrenergici. / adrenocortical..: corticosteroizi (v.rinicfii. ADRENOCORTICOTROFINA. aceleasi celule canceroase exprima demetilaza. s.. [lat. ADRENAL.: corticotrofina (v. a-ADRENERGIC. ADRENERGIE.] Sin. ren. ad = aproape de. pi. de. ad •= aproape de. s. / adrenergy. epinefrina. idngd. -ids = swar^a. s. ADN HIMERA / ADN chimere / chimeric DNA. cortex. -is = rinicfii. adrenocortical. s. const. ADN METILARE / adn methylation / DNA methylation. s. idnga. -is = nmchi.-receptori (bronsici.: ADN hi-brid (v. ad = aproape. creste forta si amplitudinea contractiilor inimii. eidos = formd. cortex. f. [Lat. pi. iar a. pe care o continua. de. f.\ Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la doua sisteme diferentiate: medulosuprarenala si fibrele postganglionare ale sistemului ortosimpatic. f. difial. s. -is = rinufii. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroule / supercoiled DNA. eidos = formd} Sin. deoarece prezenta unei grupari metil la nivelul unui situs precis Tmpiedica interactiunea intre gena si *factQrii de transcriptie. gr. si ADN metilare. ndo/escere = o create. ad = aproape de. Deoarece gruparile metil In genom se caracterizeaza print'r-o distributie specifica fiecarui tip celular. / adrenaline.. Pro-ces prin intermediul caruia gruparile metil (CHg) sunt adaugate la anumite nudeotide ale ADN genomic. cardiaci. m. [Lot. s. a. Ter-men utilizat In opozitie cu *ADN complementar. cortex. a. Sin. cea mai cunoscuta fiind ADN p. adj. ADN NEREPETITIV / ADN non repetitif / non repetitive DNA. ren. -ina. III).). ren. m. s. [(at. iAngd. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA.. / adrenocorticotropin. leiikos = aK>. a. / adreno-corticosteroides. ADRENOCORTICAL. ( adrenocorticoids. ad = aproape de. rasa si conditii geografice. nutrifie. -ale. cu rol In *sindromul general de adaptare. nu este transcris si nu are functie cunoscuta.. ar putea bloca gene vitale pentru celule. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism. m. efectui dominant realizandu-se prin legarea la 'receptorii p-adrenergici. atat la celulele embrionare. modificarea genetica a organismelor si In biologia moleculara In general.). pentru beta-adrenergic (v.] Sin. -is = rime/it. / adreno-leuco-dystrophie. i&ngCi. ad = aproape. ia-tigd. excesul de ADN m. / adrenocorticosteroids. [[at.. ADOLESCENTA. adj. o enzima care detaseaza gruparile metil de la nivelul ADN. -icis = swartO. / adrenal. Enzima care catalizeaza transferul gruparilor metil (0-13) la nivelul unor situsuri specifice ale ADN. adj. pi. ergem = a iucra} 1) Substanta care actioneaza ca *adrena-lina si levarterenolul. pi. ADN recombine / recombinant DNA. pentru alfa-adrenergic (v. Exista trei ADN polimeraze (I. acestea au un rol important In programarea expresiei genelor proprii fiecarei celule. -ale. -is -rinifHi. m. -is = rime/it. tro- . 2) Cu referire la eliberarea de *adrenalina sau care actioneaza prin intermediul adrenalinei. sunt utilizate In mod curent pentru 'clonarea genelor. Ca urmare. Sinteza se efectueaza In prezenta ADN preexistent. puberty. / adolescence. ren. adj. stereos = solid. V. A. -ids = scoartd. ADRENERGIC. Abrev. -aux. Foarte probabil. ADN s. se Incheie la varsta de 25 de ani. Marcata de transformari corporate si psihologice. V.). Cele mai importante transformari In a. ADN GENOMIC / ADN genomique / genomic DNA. ADRENOCORTIC0IZI. blocarea demeti-lazei prin inhibitori specifici ar putea inhiba cresterea tumorala. deziwha} Perioada a vietii situata Intre copilarie. dupa o *clonare prealabila. adj. si varsta adulta. Ea are actiune simpaticomimetica la concentratii normale. In-cepe la varsta de 11-12 ani si se Incheie la 18-20 ani.. plamanilor si muschilor scheletici. 3) Caracte-ristica unei *sinapse sau a unei cai nervoase In care media-torul chimic este *adrenalina. eliberata de me-duiosuprarenale se comporta ca un hormon. este un hormon de *stres. Este utilizat pentru a determina secventa de aminoacizi a unei proteine. m. sau pentru fabricarea unei proteine In cantitati man. n. cat si la diferite tipuri celulare. mediu socio-economic. f. de. ^ ADN METILTRANSFERAZA / ADN methyltransferase / DNA methyltransferase. Molecula de *ADN recombinat compusa din doua catene de origine diferita. din punct de ve-dere medical prezentand interes. o serie de particularitati fiziologice si ale patologiei acestei perioade. s. [&ngd. f. vasculari. Orice molecula de ADN formata prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse.

f. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza atomi-zoare. s. pi. a. consta In intro-ducerea unei pulberi sau a unui lichid Intr-un curent puternic de aer. AER CURENT / air courant / tidal air. -os = aer} Mixtura gazoasa a 'atmosferei. ca urmare a afectarii unor functii ale creierului. adj. de to privere = a Rpsi (pe cineva) de cwa. ad = aproape de. phagein = a mdnca.).. aerocoly. / aphasie. ad = aproape de. s. / aerobe. [Lat.} Aparat destinat masurarii presiunii gazelor din sange sau din alte lichide ale organismului. adj. ADRENOPRIV. metron = masura.] Substanta care se adsoarbe. termenul a. s. m. n. posttraumatica sau congenitala.. penlru ansam-blul tulburarilor capacitatii de comunicare prin intermediul vor-birii. -os = aer. A. / aerotonometer. tulburari de com-portament. f. ADSORBAT. 0 mutatie a subunitatii din molecula de a. f. [a lyein = a distruge. a -priv.. / adressines. / aerocolia. aer. phagein = a mdnca. s. aerosolterapie.). phobos = frica} Teama morbida de curentii de aer. m. f. A. ADUCINA. [Lat. s. Intr-o formulare generala. / aphagie. Metoda curenta pentru obtinerea a. senzoriala si -a. Ulterior. AER DE REZERVA / air de reserve / reserve air. aer. na-turali ai a. m. aer. m. adj. -eris.priv. s.rinicfii. s. [Lat. / adrenoprival. / aphakie. f. s. [Lat. formarea complexelor *spectrina-*actina. AEROTONOMETRU. care sufera fenomenul de *adsorbtie pe supra-fata unui corp. motone. aer. cu M. gr. \Lat. AEROMONAS / aeromonas / aeromonas. [Cjr. Sin. sorbere = a suge. emfizem). m. idngit. •eris. *corzi vocale). aer. [Lat.] 1) Tunica externa a peretelui unei vene sau artere. / adsorbant. s. Lipsa cristalinului. [dngd. s. 2) Substanta respectiva. de obicei inconstienta. aer. s. Sin. / aerosol. AFAZIE AMNEZICA / aphasie amnesique / amnesic aphasia. / adrenolytique. ADVENTICE. aer. [Qr. ADRESINE. [Lot. AEROFOBIE. f. s. aer.: volum inspirator de rezerva (v. AEROB. Spedile A. f. [Lat. sensul termenului a fost extins considerabil. gr. Printre diferitele tipuri de a. / adducin. AFAGIE. ADRENOLITIC. -is . 2) Re-feritor la microorganisme care se dezvoltS doar In prezenta oxigenului. cu dis-tensie abdominala consecutiva.. a . limitata la uitarea. phakos = iinte.} Refuzul sau diminuarea abilitatii de a Inghiti. a unei cantitati excesive de aer. aer. aer. de-semna imposibilitatea de a traduce gandirea prin cuvinte. f. afazie. si adsorbant. adj. gr. gr. de. -eris. s. ren. n.] 1) Fixare. Forma usoara a *a. Sin. reprezinta pierderea memoriei semnelor si mijioacelor prin care omul schimba (transmite sau primeste) idei cu semenii sai. V. nutrifie. s. / adsorbent. s. f.. AER REZIDUAL / air residuel / residual air. a . [Lot. / adsorbate.: volum rezidual (v. mobili. 1864). se asodaza uneori cu anxie-tate si este interpretata frecvent de subiectui In cauza ca avand o semnificatie patologica. adj. s. iar abundenta lor In marile zone urbane poluate poate provoca variatii ale echilibrului radiatiilor In sis-temul pamantatmosfera. Boala este ereditara. dementa) si insuficienta suprarenala variabila. mai mult sau mai putin accentuata. face parte din banda 4. f.] Initial (Trousseau.] Prezenta de aer (gaze) In stomac. se disting doua forme majore: *a. a 6ea. gr. de 102 kDa si P de 97 kDa. ioni. ad = spre. a aspira. / aerogastrie. gaster. / adventitia. A. aphaquie. Clinic. / aphasia. gr. Wernicke. aer. adj. ad = spre. Receptori ai 'endoteliului vascular care confera specificitate tisulara diferitelor cai de migrare ale leucodtelor. ce provoaca uneori disten-sia organului. se obtin cu ajutorul unui gaz propulsiv com-primat. s. In duda integritatii aparatului fonator (*laringe.ADRENOLITIC AMNEZICA pAe = hrana. -eris. s. pi. s.^rului. / aerophagia. f. ded a prindpalutui factor al *acomodarii. a Ijea. s. / adsorption. particule) la suprafata unui solid (*adsorbant). ?i alfablocant. n. -os = aer. [lat. A. s. pentru tratamentui unor afectiuni pulmonare (astm.] Deglutitia. lytikos = care distruge. f. cu flagel polar. zwrfiire.). bronsite. AER. monas = unitate} Gen bacterian de bacili gramnegativ. bios = fiatd. -os = aer. f. Se disting a.] Care este legat de o 'insufidenfa suprarenala. kolon = intestin gros} Distensie a colonului prin acumulare de aer sau de gaz. A. / air. -eris. gr. [Lat. / aerotonometre. ADSORBTIE. betablocant. gr. V. aer. l&nga. naturali exista In atmosfera. cu evolutie intermitenta (astenie. este considerata complete atunci cand sunt afectate atat aria senzitiva. Consta din tesut conjunctiv si o retea foarte fina de vase care nutresc peretele. aer. -is = rinicili. AFAZIE. determina pierderea acesteia si secundar *hipermetropie. gr. t.: volum curent (v. adj. depinzand de acesta. In prezenta calciului. m. hydrophila si A. AFAZIE AEROPAGIE. [Lat.. / aerophobie. s. s. ADSORBANT.: car-bunele activat si oxidul de magneziu. / aerogastria. AFAKIE. -os = aer. gr. de regula reversibila. ca agentii mucolitici si corticosteroizii. artificiali obtinuti prin diferite metode. / adsorbate. f. / adrenolytic. AEROGASTRIE. s. f. / adsorption. f. / adrenoprive. gr. / aerosol therapy. adj. pha-sis = cuvant. / aerocolie.). f.\ Termen care denumeste lipsa 'cristalinului. adrenergic blocking agent. / air. poate fi post-operatorie (operatie pentru *cataracta). In care a. / adressins. s. -eris. f. f. -os = aer. Sin. -os = aer.] Care se opune actiunii *adrenalinei. tonos = ten-siune. s. adaugd deasupra. se asodaza semne cerebrale variate. tid = aproape de. s. / aerophobia. s. cidventicms = care se. [Lat. / aerophagie. f. agenti In unele gastroenterite si suprainfectii. gr. 2) Variatie a concentratiei unui compus din stratui superficial al unei solutii in raport cu concentratia sa m straturile profunde. V. / aerosoltherapie. [Cjr.\ 1) Despre o substanta la nivelul suprafetei careia se produce cu usurinta fenomenul de *adsorbtie. -eris. gr. privus = Kpsit de. Se corecteaza prin 'implant (solutie ideala). AEROSOLTERAPIE. NA: tunica adventitia.. AER COMPLEMENTAR / air cornplementaire / reserve air. m. paralizii. Procedeu terapeutic In care se utilizeaza *aerosoli din substante medicamentoase. / aerosol. / aphagia. sorbere = a 6ea. scrisului sau semnelor. cu transmitere *recesiva prin cro-mozomul X.priv. f. s. si adsorbat. gr. ar avea rol patogenic m hipertensiunea arteriala. aer. alcatuita din doua subuni-tati. Aceste variatii contribuie la *efectul de sera. sobria sunt patogene oportuniste la om.1 eritrocitara si promoveaza. -os = aer. s. 147 . cat si cea motorie ale cre.: volum expirator de rezerva (v. a substantivelor. -ens. de natura fizica (prin forte van der Waals) sau chimica (prin legatura chimica). gr. s. sorbere = a suge. / aphakia. AEROSOL. [Lat. f. Ex. f.] 1) Despre un proces care se desfasoara In prezenta oxigenului. / aerobic. a unei substante (molecule. asi-metrice. s. aer. [enti[d. s. V. aer. Proteina asociata *scheletului membranei eritrocitare. 2) Patura externa de tesut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membrana seroasa. AEROCOLIE. gr. Dispersie de particule solide sau lichide Intr-un mediu gazos. gastros = stomac. ren.} Tip de *leucodistrofie In care se asodaza insuficienta suprarenala cu 'demielinizari la nivelul cre-ierului. / adventice. s. / adducine.

A. verbal sau In scris. Ant.. A. dragoste fata de cineva. f.\ Deficienta sau absenta *fibrinogenului ?n sange. Asocierea *a. *agrafie). / affective faculty. la ad = spre. / aflatoxine.priv. pheme = vor6ire. / affect. a .: apiretic. Sin. determinata de leziuni la nivelul regiunii tem-poroparietale stangi.de [a Afipergillus flavus.rman. f. AFERENT. poate varia In functie de concentratia ligandului (scade cu cresterea concentratiei acestuia) si de prezenta unor factori fiziologici si patologici. de ex. a -priv.priv. AFAZIE TOTALA / aphasie totale / total aphasia.a Intelegerii cuvintelor si a lecturii. [Termen compvs: afia . a s[d6i. facand abstractie de cauze. In care este alterata Intelegerea sensului cuvintelor. f. AFERENTATIE INVERSA / feed-back / feed-back. f. o. s. se poate asocia cu tulburari intelectuale majore si cu *hemianopsie. este cea mai toxica si provoaca experimental cancer hepatic si necroza periportala. Secundar. ferrc = a conduce. [Lat. Inaintea altei substante. afecfiune. AFEMIE. de. In cadrul *a. / afebrile. 4) Forta de legatura Intre antigen si an-ticorp. a s(a6i. tumora benigna sau maligna a corzilor vocale). s. Cuvintele sunt substituite unul cu altui. -atis = inrudire. / afferent. caracterizata printr-un defect de Intelegere si utilizare a cuvintelor.} 1) Termen general ce desemneaza orice proces morbid. AFECTIUNE. *leziune. de [a finis = iimitd. Incapacitatea Intelegerii sunetelor emise (vorbire . n. / affectivit6. A. afectare. [Qr.AFAZIE BROCA AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca's aphasia. 18481905. este determinata de leziuni 'in teritoriut arterei sylviene.a. / affinite. AFECTIVITATE. [Lat. f. *sindrom.: eferent. / afebrile. Broca (fiind consecinta afectarii ariei Broca). 3) A. afferre = a aduce. AFAZIE SINTACTICA / aphasie syntactique / syntactic aphasia. se Insoteste frecvent de *cecitate psihica. s. / affect..] Mico-toxina produsa de anumite suse ale ciuperdlor din genul "Aspergillus flavus si Aspergillus parasiticus. audi-tiva. [Lot. s. adj. / aphonia. senzoriala care consta In incapacitatea Intelegerii cuvintelor scrise. A.surditate muzicala sau amnezie receptiva) prin afectarea centrului auditiv. m. f.). vec-inatate. s. fifferre = a aduce. cu afectarea moderata. completa sau partiala.temperatura In jur de 37°C). Se manifesta prin incapacitatea Intelegerii cuvintelor rostite si scrise (surditate si cecitate verbale). inver-sus. m. este alterata In "nevroze si 'psihoze. s. AFAZIE SENZORIALA / aphasie sensorielle / sensory aphasia. tularemie etc. iar pacientui este incapabil sa denumeasca corect obiec-tele.} A. f.] Care merge de la periferie spre un centru sau catre un anumit organ caruia Ti este destinat.. B. primar. AFONIE. sunete muzicale . cu toate ca obiectui este recunoscut. A. cantec (amuzie). newolog fi. care se dezvolta pe arahide si contamineaza uleiul extras din acestea. s. f. m. a. AFLATOXINA.). AFAZIE VIZUALA / aphasie visuelle / visual aphasia. Incapacitates de a denumi un obiect perceput vizual. fioald. 2) Comportare emotiva. fiind asociata frecvent cu tulburari ale Intelegerii cuvintelor si constituind In acest caz *a.).. s. f.\ Pierdere a vodi. uffectio. 4) A. A. / afferent. -md: gr. phone = voce. stare patologica cu coloratura afectiva intensa. / afibrinogen(a)emia. apar tulburari de vorbire: bolnavul se exprima fluent. / aflatoxin. emotii si pasiuni ale unei persoane. tristete.\ 1) Forma de *afazie motorie In care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire 2) Sin. grafica) sau gesturi (*ano-mie motorie). / affinity.. le-ziune produsa de un agent infectios la poarta de intrare In organism (sifilis. -e. apcii [a 'Sres[au (in present 'Wroclaw. AFAZIE OPTICA / aphasie optique / optic aphasia. Varietate de a. s. Etiologia poate fi diferita: leziune cu sediu laringian (laringita. Caile vizuala si auditiva nu sunt afectate. B. s. se poate manifesta prin incapacitatea recunoasterii gesturilor (amimie receptiva). W. [Cjr. este rareori pura si se complica frecvent cu tulburari ale limbajului vorbit. f.] Despre un organism uman a carui temperatura este In limite normale (de regula . 2) Simpatie.ge. [a afficere = a afecta. tuberculoza. A. de la affi. afectiune. AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia.fibra. dar se constata *para-fazie si *jargonoafazie.. participiut verCiuiui invertere = a invwsa} Sin. Iat. la Intam-plare. transmisa pro-babil printr-o gena autozomala recesiva. fihra . a siabi} 1) Emotie intensa. A. \Gjr.} 1) Ansamblu al starilor afective: sen-timente. este incapabil sa Tsi exprime ideile prin cuvinte (*afemie sau a. aferti. A. 18241880. Wernicke cu *a. scris (*agrafie sau a. gr. de la loxan = sageatd. manifestata prin imposibilitatea de a Ie adapta la sensul general al frazei. ObiectuI este denumit doar daca este perceput prin palpare. affectus = stare de spirit. AFINITATE. s. {Lat.: nerv a. caracterizata prin anxietate. caracterizata prin imposibilitatea formularii cuvintelor. / aphemie. affinitas. affectus = stare de spirit. / affection. adj. s. f. s. A. profesor la 'Seriin. 'Pohniaf. AFIBRINOGENEMIE. s.: afazie Wernicke (v. de.cere = a afecta. Diminuarea capacitatii de utilizare corecte a regulilor gramatical&. De asemenea. / affection. / aphemia. fehris = fedra. Ex. a . f.. deoarece acopera conceptele de *anomalie. [Lot. sau a cuvintelor scrise (a. electiva: forta ce este cauza reu-nirii unei substante cu alta. AFAZIE TRAUMATICA / aphasie traumatique / traumatic aphasia. psifiiatm.: afaae de conductie. / aphonie. Semnificatia sa este destui de vaga. Sin. iat. A. s. surditate verbala. toxikon = otrava pentm varful sagenlor.: anal-trie (v. 3) Pro-prietatea unui 'receptor de a lega specific un anumit *ligand. a . A. Se asodaza frecvent cu tulburari ale capacitatii intelectuale si cu 'hemiplegie. sen-nan = a produce. dupa tiroidectomie) sau leziune cen- . patologic. la affir. In care pacientui. A. 148 AFONIE AFEBRIL. congenitala. s. [Car/ Wernicke. *disfunc-tie. Insotita de o tulburare a constiintei. 2) Tendinta substantelor de a reactiona unele cu altele. AFECT.: conexi-une inversa (v. locala). dar utilizate incorect. AFAZIE VERBALA / aphasie verbale / verbal aphasia. prietenie. AFAZIE NOMINALA / aphasie nominale / nominal aphasia. de la ad = spre. adj. AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke's aphasia. antroyolog fi cfwwg franca. cauzata de traumatisme la nivelul extremitatii cefalice. Wernicke.. m. AFAZIE DE CONDUCTIE / aphasie de conductibilite / conduction aphasia. A.erc = a afecta. / afibrinogen6mie. (uii's = stare. \Cjr. exista rar 'in stare pura. -ind. gust sau miros. boaia. vizuala sau cecitate verbala) prin afectarea centrului vizual al vorbirii. s. stare emotionala intensa. [Paul Broca. paralizie de nerv reaJrent (frecvent postoperator. astenic. [Lot. apyretic.] A caracterizata Indeosebi prin pierderea expresiei motrice a limbajului (*anartrie. adj. desi gandeste normal. s. cu evolutie impetuoasa si scurta.).priv. *boala. f. -alos = sange. AFAZIE SEMANTICA / aphasie semantique / semantic aphasia. In care cuvintele sunt rostite fluent. vas a.vd. profesor [a 'Paris. ferre = a conduce. Forma de *a. Sin. de. f. AFAZIE FLUENTA / aphasie fluente / fluent aphasia. se caracterizeaza prin incoagulabilitate completa a sangelui.\ 1) Forta care uneste atomii si moleculele. 2) A. Broca. A. haima. sensibilitate.

vector. / agueusie.: 1) A. AGENT.. In general. adj. gr. gastros = stomac} Absenta. / agglutinogen. / agyrie. s. AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins. nu poate fi transmis decat asocial cu "virusul hepatitei B. si eunuchism. imunitate.. / agastrie. / aphthosis. de (a gr.. sau reactionala. s. / chelating agent. / agglutination. sindrom Aicardi. al carei suport Tl re-prezinta anumite gamaglobuline.tiv. f. \Gjr. A.). n. [at. AGENEZIE. dand prin racire un gel. de obicei cu un burelet inflamator eritematos. Anticorpi antieritrocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin... s. / aphrodisiaque. In relatie cu exaltarea afectiva si excitatia mentala. gennan = fl product} Antigen prezent la nivelul unei suprafete celulare. agglutinare = a dpi. s. chi-mic. s. imunoglobulinele. microorganism patruns In corpul uman. A. secundare din unele boli ale sangelui (leucemie limfoida cronica. Virus ARN de masa moleculara mica.: genina (v. sau agresiva.priv. AGITATIE. ce favori-zeaza *aglutinarea In prezenta anticorpului corespondent. gr. -aktos = [apte. AGASTRIE. agitatio. vulgara.: pe suprafata hematiilor se afia hemaglutinogeni. cu evolutie In pusee recidivante. a agita fi agere = a acttona. A.. [Ofr. de.organde. v. cu prognostic benign. [Cjr. f. AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar. [Cjr. d. infectant. m mifcare.] Boala caracterizata prin prezenta de *afte la nivelul mucoaselor bucale si genitale. m. Apar din cauza sugerii diferitelor obiecte murdare.priv. m. f. -oza . a . / agammaglobulinemie. mai rar pe mucoasa genitala. AFTOZA. a . aphtae. 2) A. la geiman = a produce} Defect de dezvoltare a unui tesut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *embriopatii. / agenesia. -ina . de forma rotunda sau ovalara. / aglycone. s.e ia gignere = a naste. aphthae). ptdiatru austriac. masurand 35-37 nm si generator al unor forme severe de hepatita. / agglutinine. f. f. [a Afrodita = zdf-a dragostei} (Substanta) care stimuleaza dorintele sexuale. Se disting: 1) A. adj. Este localizata la nivelul mucoasei orofaringiene. poate fi spon. mielom). 2) A. [Lat. / agent.priv.. s. cand se produce *afazie. aphtha! = nicer mic ft aphfeia sau haptein = a arde] Leziune elementara care caracterizeaza *stomatita aftoasa si. la glohus = glob. s. impulsurite sexuale. f.: chelator (v. / aphrodisia. Contine doua componente principale: agaroza (polimer de galactoza) si agaropectina (polizaharid sulfatat). AGENT CHELATOR / chelateur. f. In cadrul *bolii Behcet. isterie sau prin spasm muscular laringian (a. s. excitement.] Exagerarea morbida a dorintelor sexuale.. f. Se disting: 1) A. agglutinare = a [ipi. s. v. / agent. s..} Starea unui individ privat de secretia interna a glandelor sale sexuale. alimfocitoza. factor fizic. / aphtose. / agastria. grup sanguin). viu. [Lot. m. Se preanta sub forma unei ulceratii de dimensiuni mici. idiopa-tice dobandite tardive. s. a pune in mifcare. Poate fi dezordonata. de [a agere = a actwna.priv. f. s. s. m. s. / ag6nitalisme. In paranoia. {Cjr. [Gr. f. f. / aphtha (pi. [Lat. pot fi disoci-ate.] Substanta mucilaginoasa extrasa din anumite alge din familia Floridee. 7=0 treia. s. Sin. gueusis = gust.] Anticorp capabil sa se lege la antigeni de suprafata ai celulelor. / aglossie. AGALACTIE. / agalactie. a. f. observate la nivelul palatului dur la copii. f. a uni. s. f. AFTA. Termenul agalaxie este incorect. a stomacului.] Absenta congenitala a *circumvolutiilor cere-brale. Sin. ia gr. -ntis = ac.. 3) A.\ Aglomerarea prin alipire a celu-lelor sau bacteriilor purtatoare ale unui antigen (*aglutinogen). Ex. Se utilizeaza Indeo-sebi In microbiologie.. / aphte. m. izolate sau grupate. AGLUTININA. AGIRIE. agglutinare = a [ipi. A. duice. / agenitalism. fiind foarte dureroasa. haptein = a arde. s. de ex. s. r. provocand astfel aglu-tinarea acestora. gyms. m. genesis = producere. [Lat. -ina. in mifcare.AFRODIZIAC trala (a nudeului ambiguu al nervului X cranian). a . f. aflate In suspensie. amar si acid. A. AFRODIZIAC. f. / agitation. f. f. / aphrodisiac. In alimentatie sau ca laxativ moderat. [<^r. 3) A. V. V. purtator de germeni infectiosi. a . glykys = dutce. rezulta dupa spargerea unor vezicule pline cu lichid seros.priv. prin absenta selectiva a uneia sau mai multor imunoglo-buline. s.. s. genitale. AGLUTINARE.ziana agar-agar. AGEUZIE. globuJus.tana. / agglutinogene. f. AGLOSIE. 1S16-1SSS. boala Bruton. la Afrodita = zeifa dragostei. A. [Lat. dim. / aphrodisie.. / agglutination. AFRODIZIE. congenitala de tip Bruton. aphrodisiakos. biologic ce reactioneaza cu materialul genetic si poate induce o *mutatie. s. [Alois Bednar. spasfca). [Qr. a priv. AGENT INTERCALANT / agent intercalant / intercalating agent.} Absenta *gamaglobulinelor din sange. AGLUTINOQEN. d... -arum = afte. cold agglutinins. n. [ite-ra a aifahttului grec. microorganismelor de catre serul bol-navului constituie o metoda utila de diagnostic bacteriologic. cu exagerarea miscarilor. mutagen. AGENT DELTA / agent delta / delta agent. aph-tae. o . f. *aftozele. V. / ageusia. gasler. ia agitare = a pune. s. a crea.] Tulburare de comportament caracterizata prin excitatie psihomotorie. gala. Cat.. s. m. f. s. s. / agalactia. s. / aglycone. gesturilor si 'mimicii. a pune. f. / agitation. / agenesie. s. In prezenta anticorpilor corespondenti (aglu-tinine). Cele mai cunoscute a. La om. a uni. de. Se prezinta sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfla In apa. 2) A. carenta imunitara. glossa = iimfid} Absenta congenitala a limbii.: virus delta. hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo In erorile de transfuzie (grup sanguin incompatibil) sau In unele stari patologice. s.). s. congenitala sau dupa extirpare chirurgicala. ic. [Qr. s. m. s. de. a uni. Orice factor provocator de boala. a . s.priv. AGAMAGLOBULINEMIE. Sin. ['Malaie. genitalia . f. lipsita de intentie sau scop. de corp calos.priv.. disglobu-linemie. -atos = sangc. s. gyros = cere. [Lat. -arum = afte.] Absenta secretiei lactate dupa nastere.[ Ulceratii infectate. / agammaglobulin(a)emia.] Pierderea totala sau partiala Cin acest caz se utilizeaza si termenul hipoageuzie) a simtului gustului sau absenta senzatiilor gustative elementare: sarat. aphrodisia = dorinfa se. AGENT PATOGEN / facteur pathogene / pathogenic factor. Viena. AGENITALISM. s. poate sa apara si fara o leziune organica.J(ua[d. AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae. -onis = cyitatie. m. Acest termen desemneaza un grup de boli determinate de afectarea 'imunitatii umorale. / agglutinin. f. si disgenezie. provocata de stimulari din mediul ambiant. A. aphthai = ulcer mic fi aphlcin sou. haima.. A. / aglossia. s. determina aglutinarea Intre 4 si 20°C si hemolizarea In cazul activarii complementului.. intrand In compozitia a numeroase medii solide sau semisolide. lot. AGLICON. f. ageustia. sunt bacterioaglu-tininele si hemoaglutininele (v. de. 149 AGLUTINOGE N . de. a . s. care ar putea reprezenta forme conge-nitale cu expresie tardiva. Ex. f. gr. [Lot. / agyria. Molecula capabila sa se insereze Intre platourile formate de bazele Tmperecheate ale unui *acid nucleic. o . [Qr.] Forta sau substanta capabila sa produca o schimbare nefavorabila sau favorabila organismului.] Sin.: geloza.priv. [Qr. agens.

kylos = cduCa.] 1) Durere severa sau suferinta extrema. m. un [oc.re. gramada de eritrocite dispuse de re- . m. sunetelor.] Pier-derea capacitatii de recunoastere si de expresie mentala a stimulilor senzoriali. de la gnonai = a cunoafte. [Lot. s. granuliim. a . receptor. f. de la.] Asociere (sindrom) caracterizata prin scaderea marcata a num§rului de *granulocite sanguine (sub 300 granulocite pe mm 3). determinata de un mecanism imunoalergic. f.epe. reprezinta un subiect de controverse: pe de o parte. -onis = wrdutdfire. / agregation.] Care provoaca 'agregarea eritrocitelor sau a plachetelor In vasele sanguine. AGONIST POTASIC / agonist potassique / potassium channel opener. si agonist potasic. se asociaza re-lativ frecvent cu *atacul de panica. e. / agonist. s. vizuala. / agranulocytosis. din {jam. si agregant. este o proba de evolutivitate a sechelelor traumatice. evolutie nefavorabila a unei boli. In acest caz este considerata o forma de 'apraxie. [at. cu tendinta evitarii acestora. 'miozina si *fibrina. / agminated. / agonadal. s. de id granum = grannie. largi. m. Termenul englezesc sludge este uneori preferat celui de a. leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) si ale tegumentelor. s. gno-sis = perc. -aux.priii. -e. aggregatio. de la aggregare == a aduna la un [oc. In medicina. gustativa. Aglomerare. cu efect central. f.: sindrom Kostmann (v. [Lot. la un. a . / agranulocyte. s. se clasifica In: auditiva. / agonadal. AGRAFIE.). graphein = a scrie. -onis = ac^iunw de. AGORAFOBIE. a priv. p. mai rar. s. la leucodte. adezivitate plachetara si trombus alb. AGRANULOCITOZA. Definite a. dim.. / aggregation. [at.. s. s... / agnosia. f. s.. f. / agraphia. AGREGABILITATE. sau se mentin In contact doua frag-mente osoase dupa osteotomie. / aggravation. Sin. s. f. si coma.. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei. -ozu. AGNOZIE. f. agoa = [upta.. pe de alta parte. f. Se disting a. caracterizata prin stingerea treptata a functiilor vitale si pierderea progresiva a constientei. Penomenul de aglomerare a eritrocitelor in gramezi la nivelul vaselor. desi etapa de perceptie (segmentui peri-feric al analizatorilor) este normala. a • priv. phohos = frica. Poate fi localizata. [Qr. cat si pe cea secundara. dim. AGREGAT. graminatike = arta de a scrie fi de. AGONIE. n. 2) In medicina legala sau In expertiza. s. Sin. agregat. f. f. acestei actiuni i se poate opune actiunea unui muschi antagonist. sindrom Gerstmann. s. gramada alcatuita din elemente figurate ale sangelui.\ 1) Despre actiunea unui muschi In sen-sul dorit. / agregabilit6. A.: *dopamina. f. V. de [a uggravare = a agravci. aggregare = a aduna la un loc. / agnosie. f.. a . agora = piata. reprezinta ultima etapa a *hemostazei primare (faza plachetara a hemostazei) si este initial reversibila. si alexie. agonisti dopaminergici. sau generalizata. d. f. / agranulocyte. sludging of red cells. a capacitatii de Intelegere a suc-cesiunii si duratei evenimentelor (a.. AGNOZIE TACTILA / agnosie tactile / tactile agnosia. In forma de croset. m. aggregare = a aduna. s. \Gjr. -ale. factor pla-chetar IV. / agraphie.). [Qr. [oc. boala Schultz. AGREGARE. dopexamina). / agranulocytose. / aggregate. n. asomatognozie. / clip. AGREGAT DE ERITROCITE / agregat d'hematies / red cell aggregate. agmen. AGREGARE A ERITROCITELOR / agregation des hematies / sludge. Sin. Substanta capabila sa deschida canalele de pota-siu dependente de ATP intracelular. cu efect peri-feric dominant la nivelul rinichilor. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii a si p ai *noradrenalinei. adj. antagonist. \QT. imaginilor. V. {Cjr. AGRAVARE. de raspuns celular. dimpotriva. V. expune la un rise infectios grav si daca se manifesta izolata este. este favo-rizata de Incetinirea circulatiei si provoaca obstructia arteriolelor si capilaretor. *tromboxan si de prezenta calciului. In functie de natura acestor stimuli a. fiind unite de filamente de *actina. [Lat. AGONIST. care este redusa la un stil telegrafic prin suprimarea adjectivelor si pre-pozitiilor. olfactiva. / agoniste. [fr. consecutiv caruia acestea se acoleaza unele cu altele In vase. [<^r. / aggregating. adj. se sustine ca exista totdeauna tul-burari senzitive elementare. f. [Gr. Termenul se refera Indeosebi la eritrocite si. afectare corporala sur-venita dupa *consolidare. V.] Despre mai multe organs elementare ale aceleiasi specii reunite unele cu altele. cecitate psihica. \Qr. s.] Leucocit lipsit de granuiatii. -ism. A. AGREGANT.] Alterare a scrisului. / agoraphobic.: astereognozie (v. gonos = sitmdnf:a.AGMINAT ERITROCITE AGMINAT. adj. In starile de soc. cu mentinerea normala a fortei si a coordonarii miscarilor mainii. [Lat. / agrammatism. Rezulta o diminuare a influxului de calciu In celulele musculare netede vasculare si cardiace. de timp) etc. ca si prin utilizarea verbelor la infinitiv. avand o circulatie interna-tionala.] Care este lipsit de *go-nade.] Aglomerare. a obiectelor. a . s. adj. s. vaselor si tubului digestiv (ex. adj. adj. grammatJca. ligand. AGONISTI DOPAMINERGICI / agonistes dopaminergiques / dopaminergic agonists.] Piesa metalica mica. [Lot. krap = croset. de a se alipi. kytos = cduld. s. f. Rezulta imposibilitatea re-cunoasterii persoanelor. s. se observa In anumite 'afazii si In cadrul patologiei lobului parietal al creierului. din gr. / agony.: *apomorfina. A. AGRANULOCITOZA INFANTILA CONGENITALA / agranulocytose infantile hereditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis. prosopagnozie. si sindrom Kostmann. / agregat. / aggregability. adj. fenomen util In tratamentui ischemiei miocardice. 2) Termen vechi. 2) Substanta care concura la producerea unui anumit efect. s. In zonele de ischemie.priv. AGONISTI ADRENERGICI / agonistes adrenergiques / adrenoreceptor agonists. f. / agrafe. granulum. n. aggregare = o aduna ta un [oc. / agregant. anosognozie. chiar existenta a. granum = graunte. agonistes = [tlptdtor. a pro-priului corp (autotopagnozia).\ Proprietatea de a se agrega.priv.} 1) In sens larg. AGONADAL. cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te). f. cu care se apropie si se mentin apropiate buzele (marginile) unei plagi pana la cicatrizare. / agoraphobia. la. / worsening. / agmin6. 3) *Ligand natural al unui receptor sau sub-stanta exogena ce declanseaza atat reactia primara. s. tactila. de a se aglomera In gramezi. AGREGARE A PLACHETELOR / agregation des plaquettes / platelet aggregation. a aduna. V. A. gr. s. Este facilitata de *catecolamine.i gone. . s. Poate re-prezenta un simptom al *afaziei sau al disociatiei din 'schizo-frenie. *ADP. -inis = mu[time. f. 2) Defect de constructie gramaticala a frazei. "bromocriptina). s. [Cfr. agrafe. care patrund In creier (ex. A. f. [Lat.. aggravatio. termenul se uti-lizeaza cu referire la procesul de aglomerare In gramezi a elementelor figurate din sange. ca entitate este pusa la Indoiala.] Teama morbida de spatiile goale. sludge. foarte proba-bil. / agrammatisme. Fenomenul de grupare a plachetelor. AGRAFA. a mrautdti. si a. s. agregare.] Aglomerarea unor ele-mente Intr-un spatiu restrans. cunoastere. s. [at. AGRANULOCIT. a citi [iterde. -e. s. V. V.] 1) Vidu de pronuntie a cuvintelor. fo-losit pentru a desemna ultima faza de tranzitie dintre viata si moarte. devenind rapid ire-versibila. agonisti adrenergici. A. 150 AGREGAT DE AGRAMATISM. d. adj.priii. / agonie.

[Lat. muschi. alhiif. f. s. f. / alanine. / eye dryness. se observa In *mielomul multiplu si. -antim = carnat. gr.} Tulburare caracterizata prin diminuarea sau disparitia miscarilor spontane si automate si prin lentoarea miscarilor voluntare. eidos = forma.AGREGAT DE PLACHETE gula In rulou. ALBUMOZURIE. este clasificat In trei grupe principale: 1) A. constituent al proteinelor si glucoforma-tor.\ Prezenta si concentratia *serumal-buminei In plasma sanguina. f. ALANTOIDA. s. de [a albus = aid. ca 7n 'sindromul Waardenburg. cu aplicatii In medicina. Este format prin transaminarea Intre piruvat si glutamat. n. de ia albus = al6. Aceasta tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului parkinsonian si se exprima la maximum In 'mutismul akinetic.: proteinorahie (v. / blue. gr. / alcaline. -oza. s. provocand Indeosebi *saponifi-carea grasimilor. albumen. / agressologie. / alkal(a)emia. A. cu transmitere dominant autozomala si manifestat prin pete albe. / allanto'ine. f. s. [at. a past). m.. a ataca (ad = la. f. AHILODINIE. [Cjr. s. AKINEZIE. s. \Qr. continand vase intestinale. albumen. a. Laborit. ALALIE. ca si In unele vegetale. s. albumen. depigmentate.. / albumosurie. distrugere a unor obiecte. f. allactare = a a[apta. s. / albugo. spre.r. ALANTOINA. s. este putin utilizat. care Inconjoara unele organe: globul ocular (a. s. A. s. de tip recesiv. s. Deoarece uricaza nu exista la om. gr. A. f. s. gr. ALBUGINEE. ALACTAZIE. / albuginee. cu pH-ul peste 7. / albumose. testiculara. Desi acest termen rezolva ambiguitatea termenului de *alca-loza. 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil. s. si leucom.] Absenta *lactazei din intestin. natural (Indeosebi de vaca) sau preparat industrial (a. / albuginitis. V. -inix = a[6uf de ou. -i'(a. s. / atbuminemie. / agressivite. ALBASTRU. V. s. sunt denumite cu acest cuvant. al kali sau al-qaliy = soda. uneori striate. contribute la formarea "cordonului ombilical si a *placentei. Frecvent. -inis = aifiuf de ou. care se formeaza uneori In arteriole si capilare in cazul Incetinirii circulatiei sangelui. biochim. 2) Care prezinta tendinta de a accepta protoni. Var. uneori. al kali sau alqaliy = soda. s. Substanta rezultata prin actiunea uricazei asupra 'acidului uric. / albuginite. de metilen. m. a. s. m. f. Evans. -ina.priv. m. lapte. s. s. / albuminurie. ALBUMINEMIE. s. de toluidina. la nivelul pielii. ALBINOS. Sunt solubile In apa (spre deosebire de *glo-buline) si coagulabile la 70-90°C. ALCALIN. adj. f. / allantoin. s. s. AGREGAT DE PLACHETE / agregat de plaquettes / platelet aggregate. adj. pi. / albumose. V. biochim. -ism} Denumire generica a unui grup de boli determinate de alterari metabolice ereditare ale productiei de *mela- ALCALIN nina.. / albumine. de brom-fenol. s. partial. -oza. [^.. ouron = urina. [Lot. m. a -priv. / albumin(a)emia. adj. In 'leucemie..) sau ascunsa. f. f. a . s. ALBUGINITA. rhakhis = wloana VirtelJrala. f. de la alhus = a[6. / allantoide. Aminoacid neesential. gr.] Grup de pro-teine continute In serul sanguin. s. -ina. / achillodynie. *osteomalade si In *metastazele osoase. / albino.). transversale.. proteinurie. un deficit de "tirozina.: acinezie. poate fi manifesta (amenintari si insulte.] 'Diverticul al intestinului embrionar al carui perete.). Sin.} Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocata de miscari dc flexie sau de extensie ale label piciorului. / cervi-cospinal fluid proteins. ALBUMINA.\ Alimentatia lactata a unui sugar. -ina. s. f. denumita si 'proteina Bence-Jones. V. s. f. s. / alalia. const. [Lat. [Lat. / albumosuria. / alalie. a ataca (ad = (a. / albumin. ALAPTARE. kinesis = mifcare. toate de tip auto-zomal recesiv. / akinesia. -atos = sange} Cresterea pH-ului sau scaderea concentratiei ionilor de hidrogen din sange. f. medicamente etc. mai mult sau mai putin reprimata (exprimata prin privire. V. Prin hidroliza dau amino-acizi si amoniac. [Lat. al kali sau alqaliy = soda.a. lalia = vorbm. s. f. agregarea plachetelor. a priv. artificials). ocular. de Prusia. In care se constata. constand In formarea de pete mid albe.] Prezenta In urina a albumozei. -inis = aldeatd. / albuminorrachie. / allantois. ALCALEMIE. si tab. / agressology. f. s. / bleu. haima. gradi = a merge. acte suicidale). [Qr. [Lat. oua. V. In relatie cu cromozomii sexuali (*gonozomi).} Sin. s. ALBUMOZA. de (a kinein = a mifca. / albuminuria [Lat. [Lat. A. spre. -inis = aifieat. s.\ Individ afectat de *albinism. / alcalemie s. cu *afemie. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei. de [a albus = alb.. V. / albinism. comportamente si cuvinte ostile fata de orice persoana sau obiect care repre-zinta un obstacol In obtinerea unei satisfactii imediate. tab. -inifi = at6uf de ou. f. [Lot. -inis = aBJeatd.). / akinesie.priv. pi. adj. f. n. fie cu lapte de origine animala. f. [Lat. s. albumen. Poate fi dirijata Tm-potriva altei persoane {heteroagresivitate) sau Tmpotriva pro-priei persoane (autoagresivitate: automutilare. s. -atos = sange. / lactase deficiency. adj. spre. f. a pllfi). eel mai frecvent. agregarea eritrocitelor. lactis = lapte. ocu/ara sau sclerotica). [Gfr. de. / alanine. lacrimri = iacrima. / albuginea.] Membrana fibroasa. f. joaca un rol esential In men-tinerea *presiunii oncotice si In transportui In sange a nume-roase substante: acizi grasi liberi. / alactasie. termenul este folosit pentru tunica a. -ina . reactia sa este utilizata pentru do-zarea specifica a acidului uric sanguin si urinar. [Lot. lac. albus = alb. f. / albugo. f. gradi = a merge. [or. ALBINISM. adj. AGRESIVITATE. generali-zat sau oculocutanat. Akhileus. AGRESOLOGIE. / alcali. f.} 1) Care are reactie alcalina (bazica). cu sase subtipuri. [Lat.: acromie cutanata. s. f. 3) A. -aza. si sindrom Sjogren. ouron = urinai Prezenta serumalbuminei In urina. de [a aggredi = a merge. s. [gr. 151 . 2) A. -e. logos = stiintd. / alkaline. [Lot. s. gr. con-genitala sau dobandita. s. f. s..} Absenta secretiei lacrimale. s. s. de la albus = aid. s.-l scufunda in Sty\j odyne = durere. a. cu aspect albicios.. / achillodyma. n. NA: tunica albuginea. aggresus. Aglomerare. const. f. aggresus.: pro-teina Bence-Jones (v. s. -inis = alhuf de ou. f. s. ALBUGO. -inis = a[6uf de ou. a . In absenta le-zarii caii motorii principale. ALANINA. dura. gramada de trombocite. albugo. [Lat. / allaitement. mimica. ALBUMINURIE. si lactoza. date de acumularea de granulatii grasoase In grosimea acesteia. aluzii etc. de [a albas •= ail}. f. / lactation. a. ALACRIMIE. tripan.] Ramura a fiziopatologiei care studiaza mecanismele agresiunilor pato-gene si reactiile organismului. [at. de la lalein = a ror6i. s. si stres. a.\ Incapacitate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. albugo. albumen. Simbol Ala sau A. [Qr. f.} 1) Tulburare trofica a unghiilor. 2) Mai multe substante chi-mice. / alacrymie.] Substante bazice care au reactie alcalina si prezinta proprietati specifice. ALBUMINORAHIE.] Sin. f. -inis = aifitif de ou. f. Fondator: H.: a. lovire etc. bilirubina. / alkali. f. albumen. atlas. s. fie cu lapte uman. erou grec a carui mama i-a finut de ca[c6i pentru a. / albinisme..] Tendinta la atac. V. f. Pot provoca iritatii ale tegumentelor. / agressivity. ia aggredi = a merge spre. Este cazul indeosebi al *sindroamelor Chediak-Higashi si Hermanski-Pudlak. f. f.] Inflamatia *albugineei. Ex. f.. penisul (Invelisul extern al corpilor cavernosi). = aib. albugo. / albinos. Uneori termenul este considerat sin. m. V. [^r. ALCALI. haima. f.

si sunt utilizati frecvent In terapeutica. al kali sau al-qaliy = sodd. ALCOOLEMIE. / alcalinit6.ohof sou al koh'l = sudtit. Preparat medicamentos obtinut prin macerarea In parti egale de alcool etilic si o planta proaspata. Sin. / alkylant. de la 2. ce confine azot. alcohol sau al koh'l = su6ti{. s. m. s. adj. s. a discernamantului). In general pentru favorizarea dizol-varii unor calculi renali (din acid uric sau cistina). ALCOOLAT. al kali sou al-qaliy = sodd.R.] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinei.] Produs de degradare incompleta a aminoacizilor aromatici *fenilalanina si "tirozina. ALCHILANT.\ Prezenta si concentratia alcoolului etilic In sange. gr.: *morfina. a unor doze excesive de alcool. pdtrum. Ex. haima. ALCOOL METILIC / alcool m6thylique / methanol. prin abuzul de vin. cu miros agreabil. ALCALOZA RESPIRATORIE / alcalose respiratoire / respiratory alcalosis. [Hr. el obli-gand la o autentica ancheta sociala. Lichid incolor. a. V. f. actiunea lor se manifesta prin blocarea diviziunii celulare. s. m. 'delirium tremens. Aceste perturbari pot fi siste-matizate astfel: tulburari psihice (afective. al-cohoi sau a! koh'l = su6til. [J?r. metabo-lica. . ouron = urind. kaptcin = a suge cu loco-mil'. deshidratat contine 99. m. ALCAPTONURIE. me-tabolica. pdtrum. Sin. f. al kali sau al-qaliy = sodd. gr. s. m. -ism. consecutiv. alcalinization. / alkalizer. al cohol sau al koh'l = subtil. iar catre 4-5 g%o apare coma. f. Se utilizeaza ca dizolvant general. leziuni organice (Indeosebi gastrita si ciroza). f. 90%) eel mai frecvent In scop antalgic. s. gr. f.'al kali sau al-qaliy = sodd. timp de ani de zile. eliminarea sa urinara. Este antiseptic. ALCOOLISM. oenomanie.soda. [-^r. *ocronoza si dureri articulare variabile. adj. misdbil cu apa. [-%r. cu formula chimica C^OH. al kali fail alqaliy = sodd. Var. s. / alcoholism. al kali sau al-qaliy = sodd. s. A. / alkaptone.dtor} Preparat medicamentos care rezulta din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substante aromatice. s.sufitil. alcaloza. m. / alcoholometer. Infiltratiile se practica la nivelul trunchiurilor nervoase vectoare ale durerii. al-cohol sau al koh'l . A. moarte). s. \5ir.dtor. tote/a sau potent/a/a). termenul a. ALCOOLMETRU.] Cantitatea de baza existenta Intr-o solutie. 60%. alkalosis. s. [Ar. / alcaptonurie. uneori la doze foarte mid. care deter-mina acumularea alcaptonei In sange si. de alti-tudine apare la altitudini mari.5 g%o se instaleaza o stare de narcoza. *cocaina. s. Exercita totdeauna o activitate farmacologica puternica. *stricnina etc. alaturi de C si H sau de C. s. [Hr. ALCAPTONA. ALCOOLIZARE. s.HsOH. A. / alcool.sufitlli pdtrunzdtor.] 1) Prezenta In urina a *alcaptonei. f. [AT.5% volume de C.' / alcoolemie. a] kali sau al-qaliy = sodd. f. ALCALOID. prin scaderea presiunii CO. fiind plasmatica si tisulara. s. / alcoolisme. care au proprietatea de a reactions cu anumite grupari 152 proteice. m. ALCALINIZANT. f. acumulare plasmatica de alcali de origine alimentara. / alcalose. s. al kali sou al-qaliy . pro-ducand esteri. lichid clar. primari (R-CH^OH). m. / alkyl. s. s. s. sunt putin so-lubili In apa. s. deoarece anomalia enzi-matica poate fi observata si la subiecti sanatosi) prin coloratie bruna a urinei. V. scadere a memoriei. s. prin concentratia ionilor OH sau prin cantitatea de baza titrabila cu un add. desemneaza a. Responsabilitatea penala (delict. / alkaloid. pdtrum.5 g%ci produce euforie si excitatie. a. cand pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice.. / alcalinisation. secundari (R-CHOH-Ri) si tertian (R. gr. cu [dcomie. / alkaptonuria.4). ALCOOL. / alcalo'ide. asociata cu fiziopatologia unor boli etc. -alos = sangt. f. respirato-rie sau gazoasa. s. / alcoolat. s..] Procedeu terapeutic care consta In efectuarea de infiltratii cu alcool (di-luat sau la concentratii de 45%. hipokaliemica este asociata cu hipopotasiemie si poate aparea in *sindromul Bartter (pH-ul extracelular este crescut.: *ciroza. Exista diferite tipuri de a. s. cloroformul. Administrarea si circuitui a. se manifesta (uneori. / alcalinisant. Unele a. in. pdtrunzdtor. m. volatil. 1) Despre un compus chimic care poseda una sau mai multe grupari *alkil. Radical reprezentat de un alcool care a pierdut un hidroxil sau de o hidrocarbura care a pierdut un atom de hidrogen. / alcoholature. f. f.. / alcohol. gr. A. / alkalization. tulburari nervoase (*polinevrite. adj. therapeia = tratament. eidos = forma. la therapeuien = a mgriji} Utilizarea terapeu-tica a sarurilor alcaline si Indeosebi a "bicarbonatului de sodiu. [Ar. V. \5\r. sunt folosite In chimioterapie ca antimitotice (ex. CHaOH. In aerul expirat In hiperventilatie sau respiratie artificiala prelungita. foarte solubili m alcool si dau coloratii specifice cu unii reactivi. etilism. f.. f. ALCHIL.: alkil. sunt strict regle-mentate. gr. V. / alkylant. eterul.dtor. Termenul de *oenolism semnifica a. In timp ce pH-ul intracelular poate fi scazut sau normal). euforie nejustificata.' add homogentizic. s. iar In dilutia de 70% intra In compozitia unor preparate farmaceutice. -e. inflamabil. ALCALINOTERAPIE. cronic reprezinta un complex de tul-burari provocate de ingestia repetata. Complicatiile cele mai grave ale a. ALCOOLATURA. A. / alkalinity. s.] Stare patologica care re-zulta prin acumularea plasmatica de substante cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi si care se caracterizeaza prin scaderea concentratiei ionilor de hidrogen (cresterea pH-ului peste 7. e.). halucinoza alcoolica (o forma de psihoza complicata cu polinevrita) etc. ALCALOZA. 0. Inlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. Se disting a.-COH-R. *tremor). [Ar. m. f. f. m. \!Ar. / alcohol(a)emia.} Denumire generala pentru clasa de compusi organici care contin In molecula una sau mai multe grupari OH neionizabile. s. Reactio-neaza cu metalele alcaline formand alcoolati si cu acizii. s. denaturat sau medicinal contine substante care Tl fac dezagreabil pentru consum.: dclofosfamida). s. / alcoholisation. a. ALCALOZA METABOLICA / alcalose metabolique / metabolic alcalosis. n. ALCOOL ETILIC / alcool ethylique / ethanol. s. kaptem = a suge. a. al-r. usor colorat. f. -oza . / alcalosis. Impropriu consumului: foarte toxic (orbire. Toleranta individuala este extrem de variabila. 2) Medicamente cu aceasta proprietate. In limbajul curent. cata-bolit al 'tirozinei. m. alcohol sail o7 koh'l . / alcaptone. pdtrunzdtor.. "cafeina. A. f. T. / alkalitherapy. Toxic al fica-tului si al sistemului nervos. Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sinteza. accident) la noi In tara este angajata de la 1 g%o.] Substanta organica heterodclica de origine vegetala sau de sinteza.] V. 'in functie de etiologie si de interventia mecanismelor compensatorii: a. / alkyi. [J4r. pana la neutralizare (a. s. s. In continuare. Intre 1 si 2. cronic este frecvent legal de probleme psihologice si sociale. S. etilic. 2) Boala ereditara determinata de un deficit enzimatic In alcaptonoxidaza hepatica si renala. densimetru. metron = mdsurd. obtinut prin fermentatia hidrocarbonatelor.) Orice absorbtie de bauturi alcoolice care depaseste consumul alimen-tar obisnuit. / alcoolmetre. / alcoolature. alcaloza.] Procesul de producere a unui mediu *alcalin. / alcoholate. adj. / alcoolisation. de. compensata. H. inflamabil. se exprima In mai multe moduri: prin concentrate totala a bazei. [Hr. deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist.ALCAUNITATE ALCOOLMETRU ALCALINITATE. A. A. n. / alcalinoth6rapie. ALCALINIZARE. Determinarea sa are importanta medicolegala.

: alela letala. ALELE CODOMINANTE / alleles codominants / codominant alleles... f. al-los » aitui. cei doi produsi ai expresiei genelor sunt prezenti In aceeasi cantitate. C. exista In concentratii foarte mici (v. In continuare.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secvente de ADN) amplasate pe acelasi situs ("locus) al unui anumit cromozom. -ida. ?i alcoolomanie. {QT. veche test = vas lie. si cetona. ALCOOLTEST. aldolazemie). / allelomorphe. dependere = a sta atamat. hiperaldosteronism.: hiperaldosteronism (v. Ex. izolata din ficat.: polenul gramineelor. \ffibrev. Sin. pdtrunzator. Cele irei a. s. / alcoholomania. secretata In 24 de ore variaza Intre 10 si 200 pg. al-cohol sou al koh'l = subtil. / aldolas(a)emia. f. ALELA DOMINANTA / allele dominant / dominant allele. m.] *Farmacodependenta fata de alcool. 6. ALELA TERMOSENSIBILA / allele thermosensible / heat sensible allele.3 si 8. *A. adj. aseme-nea celorlalte a. gr. unele gastrite. bacterii sau polen. actiune. s. s.). m. La adul-tul normal.. / aldehyde.. f. A. de la ergem = a [ucra. [Hr. Ea creste daca natremia si volumul sanguin scad. f. s. allelon = de. Sin. deoarece proteina produsa de aceasta a. / allergy.: boa/a a. ALDOLAZEMIE. ergon = iucru. Versiune a unei gene care se exprima Intotdeauna la nivelul *fenotipului. s. adj. *a. *A. *a. de to. Termenul etilotest este mai corect. f. f. fiind stimulate de hipersecretia de *renina si *angiotensina. n. Dintre bolile a. f. gennan = a produce} 1) Orice substanta capabila sa provoace o reactie alergica. A. domi-nanta asociata fiind notata a'. 0 gena care nu poseda decat o singura a. f. Ex. pittrufi-zator. V. ALELA MORBIDA / allele morbide / morbid allele. Cantitatea de a. alias = aitui. alias = aitui. {Qr.n. alias = dtiili ergon = iuc.ALCOOLODEPENDENTA ALCOOLODEPENDENTA. Care produce *alergie. m. ALERGIC. de la [at. un individ poseda doua a. la. In care nu s-a constituit dependenta fata de alcool. la unul la altvl. ALERGEN. mai mult sau mai putin eficace. f. / aldolasemie. din fr. aceleiasi gene codifica proteine care asigura aceeasi functie. Concentratia a.: a. ALELA RECESIVA / allele recessif / recessive allele. s. ALERGIDA. / aldolase. In caz de imunitate. / alcoolod6pendance. f..] Studiul *alcoolului etilic si al efectelor sale asupra organismu-lui. / alcoholomania. care se elimina intens In urina si a carui concentratie sanguina scade. f. este obtinut prin oxidarea unui alcool. adj. regleaza In organism concentratiile de sodiu si de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali. f. ALDOLAZA. 0 crestere a *volemiei. colite. utilizate In testele de explorare a sensibilitatii organismului la diferite substante. / alcooltest. / allergie.e. A si C la nivelul ficatului si In serul sanguin creste considerabil In unele boli musculare. ALCOOLOMANIE. In general. a. atc. Ver-siune a unei gene care nu se exprima la nivelul *fenotipului cand este prezenta Intr-un singur exemplar In *genotip (individ *heterozigot). iar o gena ce poseda mai multe a. [Ar. pdtrunzdtor. / aldosterone. A.ra. aparitia unei *tolerante. deoarece a. s. peiidere = a atdma. ALOOSTERON. adj. s. / aldolase. [Cfr. ale aceleiasi gene. variaza Intre 1. provoaca depletia pota-siului. / aldosterone. proprie creieru-lui. a. adj. se produce retentia celulara a sodiului. terme-nul de a. adj. a. s. s.ru. Cat.. m. m. ALELA LETALA / allele 16tal / lethal allele. mutanta este la randul sau termosensibila. s. V. (AT. ALELA NULA / allele nul /. s.\ Initial. A. a carei secventa nucleotidica conduce la absenta unei proteine functionale. A. fie ca el reactioneaza Intr-o maniera atenuata. f. Se afla In studiu o serie de cri-terii posibile biochimice si moleculare caracteristice a. test = e^a-m. urticaria. morphe = forma. s. s. m.. s. fie ca un subject devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen In cazul 'anafilaxiei. 0 nu este functionala.: In *sistemul ABO. ergon = Iucru. / aldosteronisme. / allergid. / aldehyde. testum = capac de tut ars} Instrument destinat evaluarii rapide a continutului In alcool din aerul expi-rat la un subject suspectat a fi In stare de ebrietate. Enzima care exista In tesuturile fatului sub trei forme (*izoenzime): a. f.] Care este In relatie cu 'alergia. Excesul de a. A. eczema. s. se numeste monomonB. dar care difera prin secventa lor de aminoacizi. Se reprezinta cu litere mici. m. denumeste o marca depusa. allelon = tie. s. desemna orice modificare din organism provocata de o substanta capabila sa se comporte ca un antigen. In hepatitele acute si Indeosebi In cancerele hepatice. figwil} Despre o gena care exista sub forma mai multor *alele. / allele. a. In prezent. al-cohol sail al koh'l = subtil.fiimifti. V. 0 cres-tere tranzitorie a a. s. care produc un *fenotip In general intermediar Intre cei doi *homozigoti respectivi. a carei functionare corecta nu se poate efectua decat la o anumita temperatura. s.} Compus chimic care contine gruparea -CHO. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite ('heterozigot). intervin In lantui de degradare a *glicogenului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1. m. de la ergem = a [ucra. In compensatie.2 mU/ml (12-75 nmol/l). de. ALELOMORFA. / allergen. s. Cele doua a.boala provocata prin sensibilizarea organismului la o substanta straina. de = separat de. f. s. / allelomorph. care In starea *homozigot provoaca o boala genetica foarte grava care determina moartea In scurt timp. / allergene. tennenul 153 . n.6-di-fosfatului In doua trioze fosfatate. s. 2) Sin. Prezenta si concentratia *aldolazei In serul sanguin. engl. o alta. ALERGIE de la mama. dimpotriva. f. La nivelul fiecarui locus *autozomal. unul la altu[. dar si In celelalte tesuturi. lie [a alwol dehydrogenatum. s. a. logos = ftiintd. / alcoologie. este polimorfa. .: alela mor-bida (v. [a ergein = a luc. mania = nebunie} Termenul este utilizat cu doua sensuri diferite: 1) Perioada de latenta a intoxicatiei alcoolice cronice. s. actiune. Sin. fac parte: astmul. cresterea limitata a lichidului extracelular si *alca-loza metabolica. [Ljr. La nivel biochimic. Ex. La adult.). sunt. franeaza productia de renina si implicit pe cea de aldosteron. pamdnt utili&at de. / allele. caracterizata prin incapacitatea diminuarii consumului. recesive. Ex. ergon = iucru. de. o/coAo/ sou al koh'l = subtil. cu *alcoolodependenta. f. / alcoholtest. / allergic. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerulara a *corticosuprarenalei. acf-inne. 8. alcohol sou al koh'l = subtil. 2) Proteine purificate din alimente. A si B ale grupelor sanguine ale *sistemului ABO sunt codomi-nante. sin-gura prezenta In muschi. / alcohology. f. mi-grene etc. *A. [Qr. Este reprezentata printr-o litera majuscula si determina fenotipul unui individ *heterozigot. prezente la nivelul unor loci omologi vor se-grega (*segregare mendeliana) independent In cursul *meiozei. la ergem = a [ucra.. / aldosteronism.] Denumire data manifestarilor cutanate ale *alergiei. una provenita de la tata si. actiune. V. s. ALDOSTERONISM. / allergique. s. / alcoolomanie. se constata si In infarctui miocaidic. [Cjr. / allergide. s. n. ALDEHIDA. patrunzdtor. [J5r. ALELA. A. ca si prin starea de 'delirium tremens In caz de sevraj brutal al toxicului. proba. gr. prezente la un 'heterozigot. ALERGIE. ALCOOLOGIE.

Denumire rezervata *a. glicoproteine (a^-glicoproteina acida sau orosomucoid). s. ALFACHIMOTRIPSINA. ALGID. f. s. / alese. / algidite.e. de. / alphalipoprotein. prin extensie. zdroBire. / alexie.: a. Se asodaza frecvent crize sau accese migrenoase. pentru a desemna o reactie de *hipersensibilitate si Indeosebi de *hipersensibilitate imedia-ta de tip I. s. s.: a-stimulant.. m. [Gjr. mghetat. inhibitor specific al "receptorilor alfa-adrenergici prezenti Indeosebi In muschii netezi vasculari. In functie de localizarea . / alphabloquant. B. / pain. [Lat. •ina } Categoria de *globuline plas-matice cu cea mai mare mobilitate electroforetica la un pH mai mare decat *pHj dintre cele trei grupe de 'serumglobu-line.: a-chimotripsina. hemo cromatoza) si. / algide.] Enzima rezultata din clivaje succesive ale "chimotripsinogenu-lui sub actiunea *tripsinei.ALERGOLOGIE este utilizat mult mai restrictiv. [Qr. [a = prima iiterd a atfa6t. vasculara. -ina. f. pi.} Stare de inhibitie a exprimarii sentimentelor.: cecitate verbala. [J~r. dureri difuze de origine dentara. s. utilizat ca sin.} Defect de Intelegere a scrisului. / algesiology. f. gr. -ina . 2) Sin. f. ren. f. s. [Cfr. f. a abate. Care imita actiunea 'receptorilor adrenergid si. s. / alphastimulant. s. f.: a-fetoproteina ALFAGLOBULINE. a -priv. ALEXITIMIE. f. [Cfr. algia. biochim. deci. [angd. f.. / alphaf(o)etoprotein. s. s... / alphafoetoproteine. / algesia. algidus = rec.: cii-antitripsina. f. / alphaglobulins. anti = contra. algidus = rue.: a-adrenergic. nevralgie (prin afectarea oricarui nerv senzitiv. f. Var. Var. sfdr&mare. ALGIE. local sau intramuscular. f. s.priv. / alpha-adrenergic blocking agent. lexis = cuvdnt. s.} Glicoproteina cu masa moleculara mica. adj.. [a = prima [ilera a atfadetului grec. / algesie. la gravide. \Gjr. dar Indeosebi a trigemenului. logos = ftiintd. / alpha. [at. / alexine. / algid. globulusi dim. [a = prima fiterd a affa6e. s. lipoproteina. s. si Indeosebi asupra *tripsinei. ad = aproape de.. gr. f.dro6irci sfdrdmare. ALEZA. ALFAMIMETIC. khymos = sue. / algesimetre. 25 kDa. aiantichimotripsina). Determina In mare parte puterea inhibitoare a serului fata de numeroase enzime. s.] Aparat pentru masurarea intensitatii excitatiei necesare producerii unei sen-zatii de durere. droza. a stimuia. ALFALIPOPROTEINA. -e. Var. adj. fr. tripsis = frecare. spirit. ALGEZIMETRU. istoric pentru 'complement. Ex.. In unele boli hepatice (hepatita virala. / algique. cu hiperestezie (v. sintetizata In ficat si prezenta In serul sanguin. adj. ergein = a [ucra] Var. ALERGOLOGIE. / alphachymotrypsin.tulw grec. / alexin. s. / alexia. de la lectura dificila. s. int. [a' = prima [iterd a aifa6etuiui grec. mai rar In cancere de tub digestiv. adj. f. in-gfi. m. de (a stimulus =f>at ascufit cu care se imboidesc vitde. / alphai-antitrypsine.etat} Despre o boala sau sindrom care se Insotesc de *algiditate. f. fac parte proteine transportoare (transcorti-na. s.. \Qr. / alpha-lipoproteine.tu[ui gru. V. ca si In alte cancere (cancere genitale cu celule embrionare. m. Uneori. In cadrul sinuzitelor. ac-fiune. ALFABLOCANT. mandibulara sau oculara. digests = simtui durerii} 1) Sensibilitate dureroasa. adj. / alpha-adrenergique. fentolamina) sunt. s.antitrypsin. isterica.: a-globuline. hipocondriaca. pentru ameliorarea circulatiei locale sanguine sau limfatice. ALEXINA. de asemenea. s. / allergologie. A. s. f. 3) Uneori.] Studiul manifestarilor clinice si al modificarilor imunobiochimice asociate *alergiilor. ALFA. tripsis = frecare.: alfastimulant (v. / allergology. cu M. [a = prima iiterd a aifa6etuiui gru. s. / aleze. Temperatura centrala poate ramane In limitc normale. Sin.). migrainous neuralgia. ALGIE VASCULARA A FETEI / algie vasculaire de la face / vascular headache. stimulare = a miboldi. / aigesimetrie. iar inhibitia vasodilatatie. Se observa Indeosebi In stresul posttraumatic si la subiectii dependent! de droguri sau de unele medicamente.] Substanta din cate-goria alfa^glicoproteinelor care. f. s. Var. a . lipos = grasime. s. digests = simtui durerii. nevralgie. craniofaciale lateralizate. de origine extrem de diversa: a. a 1'aise = (a se simfi) (line} Bucata de panza asezata sub bolnav pentru protectia rufariei de pat. / aiexithymie. vasodilatatoare. de. pentru accelerarea resorbtiei hematoamelor sau a edemelor. In hepatitele neonatale si In unele ciroze la copii si creste In cursul sindroamelor inflamatorii. cu senzatie de frig si tendinta la colaps. thymos = minte. f. cluster headache.: a-blocant. C) de talie inegala. proteina de legare a tiroxinei). s. algesis = sim^ul durerii.} Care se afla In relatie cu durerea sau care provoaca durerea. -inn. f. s. f(o)etus = fat. Var. / alphamim6tique. Concentratia sa scade In bolile pulrno-nare cronice. vezicula biliara rinichi). melron = masurcL] Masurarea sensibilitatii dureroase prin determinarea intensitatii excitatiei necesare pentru a provoca o senzatie dureroasa. algos = durere. '(at. s. n. [a = prima [iterd a aCfoBetuCui grec. [a = prima [iterd a aifabe. const. [Qr. terato154 ALGIE VASCULARA A FETEI blastoame. ALGEZIMETRIE.: alfa-adrenergic. protos = primu[. completa. / alexithymia. obtinuta din pancreasul de vitel prin extractie acida si administrata per os. bloquant. s. Sin. s.tuiui grec. lexis = cuvdnt. ALFASTIMULANT. f. ALGIDITATE. f. pana la a.] Care excita *recep-torii alfaadrenergici. / alpha-globulines.} Stare morbida care se caracterizeaza prin sca-derea temperaturii periferice. a. f. f. ALGIE CRANIOFACIALA / algie craniofaciale / facial and cephalic pain. Din grupul a. A. afecteaza personalul de Ingrijn-e medicala. s. A. Aceasta enzima catalizeaza *hidroliza legaturilor peptidice si legaturilor ester. alias = altui. gr. nervului glosofaringian si a nervului occipital Arnold). / alphamimetic. -ina. Var. -is = rinicfii. La adult reapare In ser: la 60-80% din subiectii cu cancer hepatic primitiv. si tab. f. metron = mdsurd. n. este sintetizata doar In perioada vietii fetale (probabil In ficat) si dispare din ser la cateva zile dupa nastere.] Sin. s. [Qr. drawsheet. logos = stiintd. f. nelegat de o dimi-nuare a acuitatii vizuale. Migreaza prin *electroforeza Tmpre-una cu fractiunea de globuline a. algesis = silnful durerii. / alpha-adrenergic stimulating agent.] V. Sin. / alphachymotrypsine. adj.). ALEXIE. f. / algesiologie. s. gr. / algesimeter. migrena.at} Agent simpaticolitic. f. Stimularea receptorilor provoaca vasoconstrictie. este utilizata ca antiinflamator. [a = prima (item a aifa6etuiui grtCi [at. ergon = [ucm. (a glohus = gCofi. [Lat.: algie (v. {Qr. / algesimetry. adj. creste In unele afectiuni inflamatorii si neoplazii.). ALGEZIOLOGIE.. la ergein = a iucra. / algetic. a caror origine vasculara este marcata prin caracterul lor pulsatil. [gr. Var. legate prin punti disulfurice (Intre lanturile A-B si B-C). (o ioviturd). ALGEZIE.: a-mimetic.: artralgie. Denumire generica pentru toate sindroamele dureroase cranio-encefalice. a.. f. s. s. alexein = a evita. -ina . antiproteaze (a^-antitripsi-na. In mod normal. n. f. este determinata de o leziune ce-rebrala si are mai multe grade de complexitate. algos = durere. protos = primul. (ex. care stimuleaza aceasta actiune. s. gr. adj. adj. Concentratia a. / algie. precedand aparitia modificarilor vasomotorii locale unilaterale. ALFA-ADRENERGIC.-ANTITRIPSINA. 2) Termenul utilizat ca sufix implica ideea unei dureri fara leziune evidenta. este alcatuita din trei lanturi polipeptidice (A. Ex. s. A. / algidity. ALGIC.] Domeniu al medi-cinei care se ocupa cu studiul mecanismelor *durerii si al mij-loacelor de prevenire si combatere (tratament) ale acesteia. f. pi. / alpha-adrenergic. z.] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomice evidente. ALFAFETOPROTEINA. adj. din oiandezd bloc = trunctii de copac tdi.

Sin.] Sin. aleiphar. sugarului cu lapte de mama. Indeosebi. gennaa = a produce. -atos = gras. algos = durere.] Mixture solida a doua sau mai multe metale ALOANTIGEN ERITROCITAR ori metaloide. ALGOPARALIZIE. / algorithm. adj. regim. kytos = celula. voiuptdte} Erotizare a durerii fizice. / algolagnie. au In organism rol plastic. algos = durere. f. ALIENARE MENTALA / alienation mentale / insanity. ALIMENT. alimentum = aliment. artificiala . termenul este folosit In medicina legala si In domeniul judiciar. m.). / aliment. picioarele. f. f. [at. algos = durere. f. / aliment. s. In ultimele decenh a. pentru alchilant (v. / alloantibody.] Substanta al carei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect.. Poate fi consecinta: traumatismelor. f. algos = durere.: eritromelalgie a fetei sau eritroproso-palgie). ca si In regiunile lipsite de disponibilitate alimentara. la alere = a firdni. s&nsifiidtate. sympathein = a fi aldturi de cineva. de la lyein = a distruge. / algolagnia. Termenul. aUi-gare = a [ega. algos = durere. s. spasmos = contractie. mania = nefiunie.ime. 3) A. IX.: izoaglutinogen (v. s. para = dincoh de. n. d. m. [at. / alienation. mixta .] Carenta imunitara congenitala cu afectarea deo-potriva a liniilor *limfodtelor B si T. s. neuron . f. A. algos = durere. [at. / algoneurodystrophia. corpus. [Cfr.priv. adj. a metabolismului. span = a trage. rhoia = curgere. / alloy.: boala Sudeck (v. asociata cu deficit de *imu-nitate celulara si umorala. / algogenesia. n. 2) In prezent. / algophobie. alliage. / algospasm.trif. 5) A. n. ALIENARE.: algoneurodistrofie (v. f. A. s. / algomenorhee. dificit. pentru aceasta semnificatie se utilizeaza si termenul insanity. -oza .] Teama exagerata. fie. f. ALGOMANIE. aisthesis = senzafie. are tendinta la izolare. ianga.na. [Cfr. ALIAJ. utilizat fie pentru desemnarea tuturor tulburarilor psihice. p.a. Evolutie lent regresiva. In particular In *schizofre-nie. se utilizeaza In unele stari carentiale. coapsele.). algos = durere. s. / aliphatique. medicamentelor (izoniazida.. rationala . ALGOSPASM.nen'. Ca urmare. alienare = a instraina. f. s.e. au fost descrise numeroase sindroame.se acorda muncito-rilor care lucreaza In conditii deosebite de efort sau mediu. 4) A. nevralgia nervilor pietrosi) sau printr-un ter-men descriptiv (ex.: algodistrofie simpatica. anti = contra. ALGORITM. philia = atracfie. de masochism. liniara sau ciclica. aUos = altui. V. / painful paraesthesia.] Sin. / painful paralysis. / algoparalysie.. ALIESTEZIE. / alimentation. aisthesis . lympha = apd (impede. Sin. / algoparesthesie. f. mainile. desemnate printr-un eponim (ex. men. A. / algogenese. s. algos = durere. infarctului de miocard. In functie de modul de viata si de conditiile fl-ziologice ale organismului. la Instrainare.: nevral-gia nervului vidian. [Cfr. post = dupd. s.] Tendinta patologica de a cauta durerea.] 1) Termen cu semnificatie variabila In medicina.] Ansamblu de reguli bine precizate care permite rezolva-rea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de operatii (eventual elementare). [Cfr. [fr. f. s. o/gos = durere. f. s. o localizare anatomica (ex. para = dmcolo de. dys = gre. dys = greu. s.ie. genereaza durere. compus special pentru asigurarea dezvoltarii fizice si protectia sanatatii. de la rhein = a curge} Menstruatie dureroasa. Var. diferite constante ale mediului intern etc. nutritie. lysis = distrugere. / alimentation. pentru bolile In care subiec-tul afectat este incapabil sa traiasca In societate. plastic si catalitic.[ Sin. unor afectiuni ale SNC. f.). dificii. / alli(a)esthesia. ALGOFOBIE. ALGODISTROFIE POSTTRAUMAT1CA / algodystrophie posttraumatique / post-traumatic algodystrophy. dys = gnu. f. masochism. 155 .] Cautarea deliberata a senzatiilor dureroase. gr. f. [Lot. observata Indeosebi In anumite *deliruri mistice si In melancolie. sindrom Di George. [Cfr. a afiena. na-turala . s. algos = durere. (ilgos = durere. [at. nutritie. / alymphocyto-sis.u.. alias = aitui. tSm Cat. nu. / alliesthesie. s. gr. s. de [a gr. In primele 4-5 luni de viata. desemnand starea unei persoane fara discernamant Intre bine si rau. antitiroidiene). [Cfr. s. completata cu lapte de vaca sau industrial. s. [Cfr. m. menos = [und. [Cfr. ALGODISTROF1E SIMPATICA / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy. f. / insanity.} Producerea durerii. A nu se confunda cu *dismenoreea. f.] *Parestezie dureroasa.ALGODISTROFIE POSTTRAUMATICA durerii si de manifestarile asociate.).). [Cfr. / algogenic. adj. s. idngd.a. trophe = hrand. care este un pericol pentru ceilaiti si necesita protectie sau asistenta speciala. / algoneurodystrophie. de introducere In organism a substantelor nutritive. m. spasmus.] *Paralizie Insotita de fenomene dureroase. bogat in nutrimente esentiale. s. [Cfr. reprezinta un cuvant la moda. ALGONEURODISTROFIE.} Perceptia stimulilor externi ca fiind agreabili sau dezagreabili In functie de starea interna a organismului (temperatura. [Cfr. s. genunchii. algos = durere. ALIFATIC. de [a philein = a iu6i.} Sindrom osteoarticular regional. si boala Bruton. f. f. a . / algophobia. f. apartinand matema-tidi si informaticii. ALIMFOCITOZA. s. [Cfr. s. V. o schema de diagnostic pe etape. 3) In sensul eel mai larg. [Lot. phobos = fried. s. s. la separare.care asigura un aport adecvat energetic. alienation. s. / algophilie. ALGOGENEZA. s. este alcatuita din lanturi deschise de atomi de carbon. ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigene erytrocytaire / erytrocyt alloantigens. f. un stimul poate provoca une-ori o senzatie placuta. dieta. ALGOLAGNIE.6 al Charezmi sau a] Karismi. gr. de [a gennon = a produce. energetic si functional.a. Absenta oricarui carac-ter erotic distinge a. dificiC. f. f.] Termen ce caracterizeaza un compus organic a carui structura. algogenesis.} 'Spasm muscular Insotit de durere sau cram pa. sugarului cu lapte de animal (vaca) sau preparate industriale din lapte. (utilizat In prezent) pentru izoanticorp (v. [Cjr. Atinge electiv umerii. / alliage. ALOANTICORP. / algorithme. V. / algogene.} Care provoaca. Tipuri: 1) A. repre-zentand. f. sugarului exclusiv cu tapte de mama sau colectat de la o alta femeie. -oris = Corp. [Cjr. / algophilia. sensi6i[itate. V. 2) A. de la alere = a firdni. -atos = ra. ALGOPARESTEZIE. m. pentru alchil (v. algos = durere. / alloanticorps. morbida fata de durere.: *sindrom de nerv nazodliar. ALIMENTATIE. sindrom Sluder). s. alimentum = aiiment. ALGOMENOREE. solubile unele In altele In anumite conditii. s. m. lagneia = dorintd se?(uaid. ALGOFILIE. ALGOGEN. s. / algospasme. f. / algomenorrh(o)ea. [Lot. |l/r.). ALKIL. ca si depersonalizarea individului In organizatiile mari si birocratice. / alymphocytose. s. it la syn = impreund. In limba engteza. / aliphatic. s-a extins si 'in diagnosticul medical. s. de protectie . / algomanie. trauma. cu mecanism necunoscut. s. n. sec. Amestecul poseda proprietati superioare elementelor izolate. ['De id nu-meie matematicianuiui ara. f. pathos = afecfium. Var. alienare.senzafie. trophe = tirana. [Cfr. trophe = firana. ALKILANT. s. sugerand Instrainarea de societate sau nepu-tinta fata de aceasta. s.i idei. iar alteori o senzatie neplacuta. In acest caz. genesis = producere. ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food. / algomania. [Cfr.] Procesul de hranire a organismului. s. s. adj. sentiment.).

baldness. / alloantigenes. ALOESTEZIE. s. V. de la alveolus. s. [at. v. s. f. f. / allotypie. Remediile declanseaza simptome opuse simptomelor bolii respective. alias = aitui. durerea se-cundara aplicarii unui stimul algogen la extremitatea unui membru este perceputa la nivelul membrului de partea opusa.rura de a. 13. adj.: a. tria = trei. gr.} Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 . altoit. 2) Tulburare motorie In care o miscare comandata voluntar unui membru este efectuata de catre membrul opus. / allotype. deoarece ele au o distributie unica In gmpurile eInice. [at. [Cjr. {Cjr. rhythmos = rifn. alias = aitui. f. t. chimice diferite. Ex. pelada. Este caracteristica sifilisului secundar. / allotriophagie.: o imunoglobu-lina) la diverse grupe de indivizi din aceeasi specie. / allosterie. f. s. f.] Sin. ca si In far-made. seboreica rnasculina sau a. In acest mod. f. Derivat al acidu-lui uric utilizat In medidna experimentala pentru producerea *diabetului aloxanic. s.] Imunoglobulina ale carei caractere specifice difera la grupele de indivizi din aceeasi specie. cristalina a carbonului. m. s. / alteration. / isoimmunization. de scris. se limiteaza la anumite mirosuri.: antigeni alogenici (v. f. phagein = a mdnca.. allos = aitui. este con-secinta patrunderii particulelor de aluminiu In plamani prin aerul inspirat.: homogrefa ALOIMUNIZARE. implicit. discurs} *Afazie rezultata prin absenta ideilor. anti = contra. / allocinesie. biochim. [Cjr. denudate incomplet..). in relief. Al2(S04)3l8H. s. m. aparat. allesthesia. s. Aceasta metoda este opusa "homeopatiei. allos = aitui. ALOGREFA. ALOTRIOFAGIE. ALOPATIE. A. / allorhythmia. adj. f. s. immunis = scutit. f. pi. s.. / allodynie. si alokinezie. ALOTRIOSMIE. f. care se fixeaza pe ele si.). const.sau trigeminism). / allotriophagy {Cjr. lichen plan etc. / allodynia.] Existenta unor diferente de deta-liu In structura aceleiasi proteine serice (ex. cicathceala este definitiva si succeda unele dermatoze (lupus eritematos. s. / allopurinol. / allogreffe. / allotriosmia. desemnand metodele medicinei clasice de terapeutica medicamentoasa. allos = aitui. osme = miros. radiatii etc. activitatea) sub influenta unor efectori alosterici (molecule mici). / allogenique. ALVEOLAR. f. / allotypy. s. s. [Cjr.fioala. [^r. cu masa atomica 26. allotropism. model. s.9815 si simbol Al. Se exprima prin modificarea proportiilor corpului si a ritmurilor dezvoltarii organelor. [Lot.: pica (v. Tipuri principale: 1) A. s. ALOPECIE. datorita distrugerii selective a 'insulelor Langerhans din pancreas. progresiva sau brusca.] Tulburare de *olfactie care consta In senzatii para-doxale. aisthesis = senzatie. olios = aitui. alias = aitui. [^r. si aloestezie. dupa principiul contraria contrariis curantur (ex. 2) A. 3) Sulfatui de a. m. Ie transmit semnale.).si retroauricular.priv.. m. \Gjr. firiceag de. utilizat Tmpreuna cu sulfatui de calciu si silicatui de sodiu In cimenturile dentare. de.Paris 1893).] Proprietatea anumitor pro-teine de a-si modifica forma (si. / alogia. gr. / allopathie. allos = aitui. s. f. lot. grapbium. f. f. [Cjr. f. lo-calizate Indeosebi supra. utilizata ca astringent local. De ex. -inis . / alloxan. f. / allosterism. gennan = a produce. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecuatii alometrice. in Juminis" este tranzi-torie si alcatuita din arii mid.. kinesis = mifcare. [Cjr. este denumita uneori daltonism olfactiv. mimus = oUigafie. calvitie. s.towc. ALUMINIU. adj. s. Daca a. alveola-tus = Ufor sw6it. s. tria = trei. *Hemoglobina re-prezinta modelul pe care Monod a demonstrat a. o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a. Sin. V. allochiria. grapheia = a scrie. [Cjr. localizata sau difuza. de la trepein = a w. / allopathy. V. chute de cheveux / alope-cia.] Tulburare a sensibilitatii tactile.\ Termen care desemneaza unele forme de aritmii periodice centrale si periferice. s. dim. s. si tab. typos = tip. gennan = a produce. ALOTIPIE. f. marca. care se poate afla In stare de grafit sau de diamant. congenitala sau doban-dita. [Cjr. De aid rezulta varietati diferentiate sau *alotipuri. m. f.. / alloantigens.: idio-tie afazica. octyne = durere. f. incompatibilitate fetomatema. alii-men. 2) FosfatuI de a. -inis = aiaun. s. s.} ElementuI nr. este mai adecvat termenul *alogenic. pi. s. ALOTROPIE. sclerodermie. / alveolar. s. adj. s. / allogenique. gr. alias = aitui. m care ac-estora ie cade tot parui} Ca-derea parului. f. / alloesthesie. n. typos = tip. f. s. / aluminium.} Crestere inegala. f. In particular. (DCI) *Antigutos care Tmpiedica formarea *acidului uric prin inhibarea *xantin-oxidazei si prin blocarea biosintezei de novo a *puri-nelor. / allorythmie. [Lot.. de [a. ALTERARE. s. / alopecie. partial cu *alogen si cu *omolog. / aluminose. s. trope = mtoarc-ere. AICl36H. din gr. fetomatema. ALUMINOZA. s. Ex. f. alias = aitui. ci se produce pasiv sau survine consecutiv unui *reflex. sunt utile In antropologie si In genetica populatiilor.\ 1) Modificarile biochimice si biofizice pe care Ie sufera o structura vie sub influenta unor factori nocivi din mediu (toxice. forme cu proprietati fi-zice si. de ta alveus = cavi- . / allo-immunisation. alias = aitui. aherare = a scnimfia.0. s. ALOMETRIE.sau trigeminat (bi. -oza .-nand cu raid vuipi[or. metron = masurH. durerea se trateaza printr-un analgezic. allos = altui. androge-nogenetica se produce la barbati. / allotriosmie. utilizat ca astringent si antiperspirant. a . sema. \Cjr. A. s. m. / alteration. hair loss. [Lot. [Cjr. s. alopex = vulye . / allopurinol. s. 156 ALOPECIE AREATA / alop6cie en aires / alopecia areata. m. s. / allocheiria. prin care se utilizeaza doze active farmacodinamic ce combat cauzele. / allometrie. vizuale sau auditive caracterizata prin transferul perceptiei unui stimul de partea opusa a locului In care el a fost aplicat. / allotropy.] 1) Miscare care nu este efectuata voluntar. antiperspi-rant. gcnnan = a produce} 1) Care se deosebeste prin natura si origine de mediul In care se afla. 3) A. stereos = solid. / allogenic. ALOKINEZIE.] Inflamatie cronica a plamanilor care apare la lucratorii din medii de lucru cu aluminiu. [Lot. Iat. ALOGIE. In acest caz. (re is. iat. s. aHos = aitui..} Durere manifests pe pielea normala In urma actiunii unor stimuli nenocivi. alias = aitui. \Qr. / allotype. s. / alloxane. ALOPURINOL. logia = teorie. / alveolaire. V. adj. s.. ALOGENIC. f. / allogenic. gr. V. ALOTIP. de (a alter = aitui. f. pathos = doala. alias = aitui. (i/n-men. tres. grapheion = penifa. ALOXAN. / aluminosis. f. uneori.: izoimunizare (v. s. 2) Care pre-zinta o constitutie genetica diferita fata de specia din care face parte. ALOGEN.] Sin. neproportionata a diferitelor parti ale corpului. sensi6iCitate. mirosul perceput al unei substante fiind altui decat eel real.] Sin. / allometry. f. iar diareea printr-un constipant). / aluminium. A. marca.. s. de [a kineia = a mifca. / allotropie. AIP04.. [Cjr. adj.} Sin. ALOSTERIE.] Sin. allogeneic. treis.ALOANTIGENI ALVEOLAR ALOANTIGENI. s. / allograft. [Cjr. gr. / alogie.aiaun. s.). tres. allos = aitui. ALORITMIE. V.: puls bi. modificarile patogenice si simptomele bolilor. 2) Modificare a starii generate a organismului In caz de Tmbolnavire. ALODINIE. f. f. f. [a in = iipsit de. \Cjr. allos = aitui. sub influenta a doi factori: hiperseboreea si predispozita ereditara. f. s. multiple.e\ Proprietatea unor elemente chimice (Indeosebi me-taloide) de a prezenta mai multe stari. rhythmus. s. f. f.). n. idiotip si izotip. m. [Cjr. Compusi importanti In medidna: 1) C<o. / allokinesis. model.0.

AMBLIOSCOP. m. generative. A.] Sin. vedere. f. acte). pGmBa. m. loc In care radacinile dentare sunt inclavate si sustinute de ligamentele periodontale. / ambulance. ALVEOLA DENTARA / alveole dentaire / dental alveolus. s. de la alveus = cavitate.: adaman-tinom. a -priv. / amelie. Cauze: absenta uterului sau ovarelor.] Termen general utilizat In nomendatura anatomica pentru a desemna o cavitate mica *sacdforma care confine aer sau. n. f.] Vehicul amenajat pentru acordarea asistentei medicale de urgenta si destinat transpor-tului padentilor la un spital. f. AMETROPIE. [Cjr. a fibrinei (a.} Termen folosit pentru a grupa toate aba-terile de la starea de *emetropie a ochiului (ex. / alveolitis.\ Coexistenta unor caractere sexuale. / alveolite. dim. alveoli. / ambidexter.. A. / enameloma.. secfiune. \Cjr. boli generate (tuberculoza. [Cfr. a se. rhoiu = curgere. -trum = dre. f.: tifos a. a e^amina. frecvent In *schizofrenie. s. eventual. si nu este sin. sexuulis = referitor [a st^ dt la sexus = se\. / amenorhee. In unele infectii. cu semnificatie patologica. gr.] Pierdere completa a vederii. diaree. macrofagica). AMETROPIE AMBISEXUALITATE. Qottingen fi '>(e. ALVEOLITA. [Theodor Leber. a unor celule (a. gr. s. s. s. / amaril.] Sin.. anemie. TratamentuI a. / ambisexua-lity. [Jr. metron = mdsurd. amanitai = un gen de ciuperci} Gen de ciuperci dintre cele mai otravitoare: A. a peretelui unei alveole dentare. AMELOBLAST. [fr. dt la rheia = a curge} Absenta menstruatiilor. virus a. n. f. s. preocuparile. este normala In timpul sarcinii si al secretiei de lapte matem. [SpanioCa amarillo = ga[f>en. AMASTIE.] 1) Inflamatie. dim. fters. gr. -i"(n.. de ex... vecfie amel = smalt. prin procese infectioase si de-. / amasie. *ameloblaste. \Qr. opos = vdz. ops. a alveolelor dentare. fibrinoasa) sau. or. de la iilveus = cavitate. AMELIE. / amenorrh(o)ea. {Cjr.] Sin.).\ Care se refera la *febra galbena. 2) Inflamatie a alveolelor pulmonare caracterizata prin prezenta unui exsudat (a. valentin = forta. f. amau-rusis = or6m. a priv.: ameloblastom (v. men. \Cjr. s. la niveus = cavitate. / alveolus (pi. nuuneld. iubire/ura. f. Gushing. amastie. Ex. f. AMANITA / Amanita / Amanita. Spatiu aerian pulmonar sacciform. de la alveus = capitate. AMBIVALENTA. putere. f. s. ALVEOLA. [Ofr. me. s. pantherina. s. s. s. gr. NA: alveolus dentalis. expresii. m. [Lat. AMBULATOR. / amaurose. f. [Tr. s. Addison. / alveolyse. A.m6ru. timel = smalt. / ambulatory. A. [Lot. gr. de [a skopein = a vedea. s. dim. alveoli). apar semne si simptome brutale: greata. dim. secundara . / amastia. / amelopathy. AMELOPATIE. ale ambelor sexe. AMELOBLASTOM. AMENOREE. Sin. NA: alveolus.). . / ambisexualite. durere abdominala. situat distal fata de canalele alveolare. de. / amelome. care se produce In absenta unor alterari oculare aparente.-iere. Ex. la nivelul caruia are loc *hematoza. supurata}. / ambivalence. se localizeaza eel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandibulei. vecHe. phalloides. [Lot. a leucocitelor alterate (a. urmate de o scurta perioada calma. f. adj. amho = amd-ndoi. m. [Cjr. amblys = tacit. -tra. s.mers automat. f.\ Boala a 'smaltului dentar. scopes = o6servator. apoi de severe tulburari hepatice. [Lot. [Lot. AMBIDEXTRU. n. profesor (succesiv) [a 'Scrim. -e. rede-re. ametros = disproportwnat. 2) Care nu este spitalizat. adj.mdndm. dexter. alveolus. s. adj. s. s. [Lot. / alveole. [a alveus = cavitate. f.] Neoplazie de natura epiteliala care se dezvolta la nivelul maxilarelor pornind de la celulele generatoare de smalt dentar. [Lot. A. alveolus.ide[6erg. f. dia-bet). m. / amblyoscope. -omo. / ameloblaste. / alveolysis. vecfie amel = smalt. de. / amelopathie.: sinoptofor (v. AMELOM. f. In caz de intoxicatie.] Scaderea acuitatii vi-zuale fara n caii7a ornRnrR Rpfl^nta Uneori este afectata separat perceptia culorilor. m. T. Nu se defineste astfel un defect ocular la care. s. A. f. -oris = care se pCimba. / amelia. Cauze diverse: dereglari hipotalamo-hipofizare. f. de la lyein = a distruge. maduvei sau creieru-lui. AMAUROZA CONGENITALA LEBER / amaurose congenitale Leber / congenital amaurosis. ops. s. acromegalie). / amalgam.prii'. exsudativa). s. f. alcfiimistilor iimalgama = masd moalt. In general complicate) cu necroza. la temnein = a tttia. s. -omo. blastos = germen.. boli endocrine (*mixedem. s. [Lot. unete boli genetice sau dezechilibre hormonale.: 'astigmatism. ambo = a. / ametropia. opos = vdz. melos = e? (tremitate.. a se pkinBa.). emoCiwt} Material utilizat pentru obturatiile dentare. ».. oftalmoscopic. de la 11 . s. de. V. s.. / ameloblastoma. s. alveolus. In continuare. s. f.priv. / alveolotomie. [fr.. pi. vaiora} Existenta simultana (sau succesiva) a doua atitudini contrarii fata de acelasi obiect sau subiect (sentimente. alveolus. [at. s-a constatat o anomalie sau o leziune anatomica. [Lot. adj. boli psihice etc..absenta aparitiei menstruatiilor la tinere care au depasit varsta pubertatii. a. cupru). menos = [und.. ou f. f. s.] Care se afla In relatie cu *alveolele dentare sau pulmonare. renale si la nivelul SNC. ambulator. ALVEOLIZA. almulgum. f. f. V.: bucurie/tristete. In unele boli ale nervului optic. adj. hiastos = germen. vecfie amel = smalt. fters. s. cu cecitate. / alveoloplasty. / ambivalence.: boala Alstrom-Leber (v. gr. rezultat din combinarea mercurului cu diferite metale (argint. m.] Modelarea chirurgicala a osului alveolar dupa o extractie dentara. / ambulatoire.} Distructia. ambo = amandoi.\ Diformitate congenitala constand In absenta celor patru membre. AMBULANTA. Se disting doua grupe de a.: automatism a. s. AMBLIOPIE. n. f. primare sau secundare. s. caz In care deficitui de ve-dere este partial. s. s. NA: alveolis pulmonis. f. ALVEOLOTOMIE.] Indzia chirurgicala a *alveolelor dentare. de la ambulare = a merge. / ambidextre.apta.: adamantoblast.} Celula epiteliala a carei functie esentiala este formarea matricei *smaltului den-tar. adj. m. n. ca si dupa menopauza. / ambulance. ofera posibilitatea pacientului sa se deplaseze si sa Tsi continue. plastos = mode-iat. s. pathos = 6oaid. / amaril. de. f. oftdnoiog gtrmcm. / amblyopie. \<gT. muscaria. / ameloblast. Sin. f. frecvent: *pioree alveolodentara. f. s. / ametropie. plassein = a forma. AMAUROZA. ALVEOLOPLASTIE.] 1) Care se refera la mers. bolile Basedow-Graves. [Lot. / alveolotomy. Se observa In unele boli psihice. Cavitate situata In apofizele alveolare ale maxilarelor. fara controlul constiintei. / amalgame. s. s. Sin. se distinge de *ambliopie. AMALGAM.. amblys = tocit. lysis = distrugere.ALVEOLA tate. a . s. s. A. tome = to. la acelasi individ. / amblyoscope. / alveoloplastie. A. alveolus. 1840-1917.\ Capabil sa se serveasca In mod egal de ambele maini. boala Fauchard-Bourdet. / amblyopia. a modda. ambiilare = a merge.sur-vine dupa o perioada de menstruatii normale.] Absents congenitala a tesutu-lui mamar. sau f. dim. verna etc. s. afectiuni ovariene sau uterine. de (a amauros = intunecat. 157 . malag-ma. AMARIL. ALVEOLA PULMONARA / alveole pulmonaire / alveoli pulmonum. mastos = son. o structura organica. f. mai rar. / amaurosis. si amauroza congenitala Leber. amelom. / ameloblastome. voma. la valere = a^ area. s. de la. pri-maia . putere..

AMETEALA AMIGDALIAN hipermetropie. In functie de dispunerea lanturilor de glucoza. [Cfr. colici. s. pri-mare. [Qr. s. s. f.. de [a philem = a iu6i. constituita din lanturi cu ramificatii.] Articulatie mixta. / amphoteric. amphi = de am6eie pttrti. f. Consumul cronic de a. f. de [a amibein = a aiterna. faringiana (NA: tonsilla pharyngea) . pathos = afrcfiune.\ privitor la *amigdala. am6e[e p(lrti. m. amphoteros = care apartine ia doi. f. AMIDON. adj. alcatuila din lanturi lungi. este detectata cu ajutorul iodului. cu caracter de *amfiartroza si *diartroza. care se deplaseaza cu ajutorul pseudopodelor. f. s. schimfiare. m. secundare si tertiare. / ampholyte. / amphophilic. [Cfr. s.: articulatiile intervertebrale. -oza . / amiboisme. / amph6tamine. / amygdalectomie. tonsillectomy. s. adj. f. miopie). c) a.] 1) (DCI) Denumire chimica (±)a-metilbenzenethanina. iar daca modificarea pato-logica intereseaza sferidtatea suprafetelor refringente ale diop-trului (imaginea unui punct este un elipsoid). / amyelinic. relaxeaza musculatura bronsica. scHim6are. dizoh>at. m. Ast158 fel de virusuri sunt utilizate adesea ca vectori de gene recombinate. -enne. cauzata de Naegleria fowleri este foarte rara. f.] 1) Despre un component celular care prezinta afinitate egala pentru coloranti acizi sau bazid. apartinand protozoarelor.: suflu amforic (v. [Cjr. n. de. se produce prin intermediul *amilazei. adj. aether. s.] Sin.] Despre o molecula care este deopotriva *hidrofila si "lipofila. arthron = articu[af. ektome = excizie. / amiboi'de. amoibe = aiternanf. racemica si sarurile sale. emetropie. adj. Poate evolua cronic. / am(o)eba. adj. m. / ampholyte. f. arthron = artifiifafte.] Propnetatea anumitor celule din organism (leucocite. Daca este modificata numai pozitia focarului fata de retina (imaginea unui punct este tot un punct). adj. [Lat. a . Se manifesta Indeosebi prin dizenterie. trope . Var. \Lat.] NA: articulatio cartilaginea. rezulta doua forme de a. contracta sfincterele si ve-zica urinara. V. / amygdale. ia amibein = a aitema. de ia trepein = a in-toarce} Vims capabil sa infecteze celule din orice specie. \Cfr. n. s. dc. s. / starch. scfiimfiare.. amphi = de amfiete parti. pulmonar sau cutanat. abdominala . s. adj. s. AMIBOID. / amphotrope. / am(o)eboid. mdeosebi prin miscarile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor. vertigo (lat). / dizziness. m. modificari de personalitate si. s. s. amy-lum. adj. s. AMIGDALA. Tip de articulatie cu mobilitate redusa. incluzand a. / amyelinique. adj. cu efect stimulator asupra sistemului nervos central si periferic. amphi = de amfieti parti. [QT. s.u. -ism. / amidon. amylum. adj. Amina simpatomimetica. / amide. pe fiecare fata laterala a zonei bucale a faringelui. AMFORISM.] Sin : amfolit (v. AMIGDALECTOMIE. {Cjr. -azn . dextroamfetamina si metamfetamina.] Compus organic derivat din amoniac prin Inlocuirea hidrogenului cu un rest de acid organic. sub forma de lichid incolor. Ant. AMFIARTROZA. amoibe = aS-temanta. / amygdalian. de doua on. AMFIFIL. cat si ca o baza. AMETEALA. NA: tonsilla. adj. f. nonmyelinated. [Cfr. [Qr. ampho = am6u. suflu).] Boala provocata de infectia cu amiba Entamoeba histolytica sau. insomnie. Unele specii de a. scfiim6are. amygdale = migdatd} 1) Orice organ In forma de migdala. 2) Grup de compusi cu actiune similara. mai rar. Ex. mai ales daca nu este tratata. s. adj. b) a. / amphophile. [Gr.] Sin. / am(o)eboidism. m prezenta caruia alfa-ami-loza da o culoare albastra. a'. / amphidiarthrosis. amphi = de. or. adj. pi. AMIDA. cu alte amibe patogene apartinand genurilor Acanthamoeba Hartinanella si Naegleria. adj. / amibiase. pot fi patogene la om. / amphipathic. / amygdala. s. amygdale = migdald. poate deter-mina dependents. amylon = fdind. / amphiphile.intoarcere. ampho = aIn6ii.] Referitor la o substanta care are afinitate pentru doi solventi nemisdbili.] Substanta organica reprezen-tand forma de stocare a hidrocarbonatelor In majoritatea plan-telor si un constituent major al dietei. [Qr. / amygdalectomy. Meningoencefalita amibi-ana primitiva. Sin. avand ca punct de plecare colonii de amibe de la nivelul fo-selor nazale. -oi. philos = prieten. AMIGDALIAN. gasitd w apro-pierea tempiuiui iui Jupiter Amman din Libia. eidos = forma. f. f. Prezenta a.: articulatia temporomandibu-lara. AMFIPATIC. fiind contractata prin ingestia de chisturi de amibe. Reduce presiunea arteriala sistolica si diasto-lica.: amfoter. de obicei prin extensie.ocupa partea mediana a peretelui superior al rinofaringelui. atat omul cat si animalele. o psihoza ce mimeaza *schizofrenia. scaune diareice mucopurulente si sanguinolente. Ex.). gr. f. m. dis = du6iu. [Gjr.. AMFETAMINA..\ Microorganism unicelular. Dupa nu-marul de atomi de hidrogen miocuiti.priv.] 1) (Substanta) care se comporta atat ca un acid. d) nucleu amigdalian. [Qr. / amphotere. AMFOFIL. amphi = de am6e(e pdrpi.). gasita w apropierea tempiuCui iui Jupiter Amman din Libia] -ida. amibiaza. / amide.: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergenti. f. Di-gestia a. amygdale = migdala. este alcatuit din lan-turi de molecule de glucoza si are formula generala (CaH^Or. 2) A.ie. scade apetitul. am(o)ebae. ammoniakon = sore de amoniu. ammattire. Este endemi-ca 'in tarile calde. tonos = tewiune. s. dar se poate localiza si la nivel hepatic. [^r. a dizoh'a.*apendi-cele vermicular. neramifi-cate. toleranta si o simptomatologie care include tahicardie. Substantele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polara (pol hidrofil) si una nepolara (pol hidrofob).reunire de foliculi limfoizi situata Intre pilierii valului palatului. / amphotony. m. de ia philem = a iu6i. ampho = amEU. lytos = distrus. de ia amibein = a aitema. CgH^N (sau CijHsCH^CHNHgCl-y. se deosebesc: a. AMFIDIARTROZA. f. cele doua suprafete osoase aflate In opozitie fiind conectate printr-un fibrocartilaj. / amphotrope. s.. / amphiarthrose.j Ablatia totala a celor doua *amigdale palatine. cu ajutorul carora se deplaseaza asemenea *amibelor. a schimfia. adj. aither = aer curat. amphophilous. -ism. | Qr. \Qr. tenesme. In scopul se-pararii unor molecule prin electrofocalizare. s. \Cjr. a scltim6a. palatina sau tonsila (NA: tonsilla palatina) . amphora = amfora. / vertige. {Cjr. s. se numeste sferica sau stigmica.a. -ind. s. 2) Despre o in-secta care Inteapa neselectiv. iar amilopectina o culoare rosie. AMIBA. AMIELINIC. de ia lye in = a distruge. / amygdalien.] Coexistenta unei *sim-paticotonii si a unei *vagotonii. / amphetamine. AMFOTONIE. suport sunt utilizati In ames-tec pentru a obtine gradiente de *pH izoelectric. s. hipertrofia sa constituind vegetatiile adenoide. ampho = afn6ii. n. AMIBOISM. f.: amoebiaza. tonsil. AMFOTROP. AMIBIAZA. lat.] Termen care sem-nifica lipsa tedi de mielina la nivelul fibrelor nervoase. f. amoibe = altemanf:d.: 1) Alfa-amiloza. myelos = rndduvd.: vertij (v. anxietate. s. de ia amibein = a aiterna. [Cjr. s. / amphoricity. a sch-imfia. in formele de intoxicatie cronica. a.. 2) Amilopectina. / am(o)ebiasis. v. / amphiarthrosis. / amibe.). in doua nidduri. A. / amphidiarthrose. f.] Care se aseamana cu o *amiba. / amphotonie. Ex. s. iritabilitate. amidon. s. bolta cereascd. celule migratoare) de a emite pseudopode. AMFOTER. f. nmmoniakon = sore di amoniu. s. / amphorisme.: amoeba. Var. AMFOLIT. philos = prieten.. adj. a scftim-60. a. adj. adj. / amphipathique. 2) De mentionat: a) a. / amphiphilic. ia matus = Beat. [frofiadii (at. amoibe = altemanpd. . este asferica sau astigmica. cu perioade de exacerbare.

gasita in apropierea te-mptuiw fat Jupiter Amman din Libia. AMIOTONIE. AMINOACIDURIE. amidon. A. s. AMIGDALOTRIPSIE. AMIOSTENIE. / amylose. f. \Gr. dar nu este antagonist al receptorilor intracelulari pentru aldosteron. V. s. Ex. / tonsillitis. mys. s. f. / amygdalotripsie. adj.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiru-vica.. / aminopeptidase. gr. s. peptos = digerat.. f. zdrobire. -aza. const. se poate produce o alterare sau o compromitere a functiilor acestora. care a presupus o relatie a substantei cu amidonul. / amyotaxia. s. de cauza nepredzata. cu com-pozitie variabila In raport cu diversele stari patologice cu care se asodaza. biochim. sunt 'exopeptidaze care elibereaza progresiv aminoa-cizii pornind de la aminoaddul N-terminal al lantului polipep-tidic. [Gr. s. Valori patologic crescute se Intalnesc Indeosebi In pancreatitele acute. [Lat. boli inflamatorii recurente.] Diminuarea sau abo-lirea mimicii afective.. mys. / amygdalotripsis. [Lat.. In inflamatia glandelor parotide. amygdale = migdaia. a crea. creste. histidinemia. -1(0.: miatonie. m. proteine si alcaloide. f. s. / amyosthenie. biochim. si tab. [Gr. / amyotrophie. f. 8.. Uneori. ouron = unnd. / amylase. Se manifesta de la nastere si se caracterizeaza prin atrofie musculara generalizata fara contractura. myos . gr. AMIMIE. s. gr.: tirozinoza. a aranja.] Boala ereditara familiala transmisa dupa modul dominant.muscni. Sin. tonos = tensiune. a -priv. AMILORID.\ Element constitutiv al proteinelor. s.: amiloidoza (v. AMILOID. amylum. amylon = fciina. ummomakon = sare de amamu. / amyotrophy. de ta cum = cu. de asemenea. Foarte raspandite sub forma de aminoacizi. a . / amyosthenia. f. *A. leudnoza etc. 2) A. joaca un rol important In sinteza organica. gasitcl in apropierea temp[u[ui lui Jupiter Amman din Libia. -ind. acidus = acru. copt de ta pepsein = a gati. ei'dos = forma} 1) Care seamana cu amidonul. AMILAZEMIE. f. AMILOIDOZA. f. sin. -atos = sdnge. secundara. const. a digera. In *amiloidoza. f. *acetilcolina. AMIOPLAZIE CONGENITALA / amyoplasie congenitale / amyoplasia congenita.4-glu-can. aminoacide. indud a. f. mimia = imitare.] Deficienta sau absents 'tonusului muscular. f. care traduce citoliza pancreatica In pancreatita acuta. sanguina este de ori-gine pancreatica. acidus = acru. f. AMIOTROFIE.: ataxie (v. / amylo'lde. *cistinurie-lizinurie familiala etc. A. s. s. myos = muscfii. s. ammoniakon = safe. si amine bio-gene. f.. s. clipit rar. / aminoaciduria. f. / amyotonie. acidus = ami.. gr. valina. sarade a reactiilor motorii si emotionale.} Sin. f. [Gr. tattein = a ordona. s. -am . pentru miastenie. gr. m. amylum. s. pancreatica si catalizeaza hidroliza legaturilor a-1. fenilalanina si triptofanul). hemodializa prelungita etc. Valori normale: 8-64 unitati Wohlgemuth. [Lat. gr. A. / amiloride. nutrifie} Denumire generica a unui grup de afectiuni heterogene ce au ca trasatura comuna atrofii musculare evolutive.: amiloza. s. f. / aminopeptidase. s.).] Scaderea fortei musculare. / amimie. leucina. s. amygdale = migdaid. -ina: I at. a priv. tirozi-na etc. m. Cele mai frecvente tipuri de a. Se disting: 1) A. amyliim. de la. m. a-a. amidon. mys. gOsita m apropierea temptu[ui iui Jupiter Amman din Liflia. sunt denumiti esenfiali. [Gr. o functie amina si un radical caracteristic fiecarui tip de a. oligofrenia fenilpiruvica. ammoniakon = sare de amoniu. *catecolamine.] Prezenta amilazei In urina. n. nu se afla In relatie cu o afectare motorie periferica. sunt molecule care se gasesc la animate. neopla-zii ale plasmodtelor. s. indispensabili. f. s.. [at. Recent s-a demonstrat ca a. [Gr. aranjare. treonina. de ammiti. ~~~\ AMINA. -ozd . / aminoacidopathy. s. amygdali-tis. a . f. s. s. amylon = faina. este de origine proteica. putere. / aminoacid. / amiloride. AMINOACID.). genitus = nascut si gignere = a nafte. f. / amine. a. [Lat. 2 sau 3 atomi de hidrogen legati la azot. s. f. / aminoacidopathie. / amyloid. Ca urmare.) In urina. myos = musch. de la plassein = a forma. AMILACEU. f. lizina. [Gr. amylum. taxis = ordonare. haima. gr.] Enzima intestinala care catalizeaza scindarea legaturilor pepti-dice. a -priv. ouron = urina. / amylaceous. amylon = faina. s. [Gr. fiind frecvent conse-dnta unei *akinezii.\ Prezenta unor aminoacizi (leucina.] Sin.AMIGDALITA AMIOTROFIE AMIGDALITA. / amyotonia. a fost data de Virchow. amylum. f. AMINOPEPTIDAZA. f. 2) Substanta amorfa. / amimia. / amylasuria. f. f. AMILOZA. [Lat. fimylum. -e. -ind. amylon = faina. tripsis = frec-are. V. -ind. *histamina etc. izoleudna. s. gr. -aza. a priv. / amylace. myos = musciti. deoarece organismul nu-i poate sintetiza si trebuie primiti prin alimentatie (opt In cazul omului. amylon = faina. myos = muscfti. gr. f. / amyloidosis. amyloidisme. rinichi si splina. cuprinsa Intre 80 si 180 unitati Somogyi/ 100 ml sau 50-150 Ul. care se depoziteaza In organele interne. f.. gasitcl in apropierea templului lui Jupiter Amman din Libia.: tonsilita. continand o functie acida. *serotonina.). A. / amylas(a)emia.] Enzima care catalizeaza hidroliza amidonului In molecule mid. dar Indeosebi In ficat. care exercita functii regulatorii: *colina. [Lot. s. Unii a. amidon. Creste In unele boli: global ('sindrom De Toni-Debre-Fanconi. / amylasurie. amidon. Cresterea a. -aza . amidon. de (a mimeisthai = a imita. s. f. f. salivara si a. f. -ozti. [Gr..\ Despre o substanta sau un corp care contine *amidon. a carui semnificatie nu este Insa clara. *triptamina. a modefa. ammoniakon = sore de amoniu. fSa. Denumirea de a.] Inflamatia *amigdalelor palatine.. s. plasis = modeiare. asociata cu: infectii cro-nice ca tuberculoza si lepra. s. [at. [Gr. manifestata prin fades inexpresiv. m. / amygdalite. / aminoacidurie. A. congenitus = nascut odatii cu.i. adj. gasita in apropierea tempiului lui Jupiter Amman dm Libia. / amine. [Cfr.) Baza organica azotata. s.] Valoarea normala a nivelu-lui amilazei In sange. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhiba cotransportui Na^/Cr si schimbul anti-port Na*/H~~ la nivelul membranei celulare. serum amylase. / amyotaxie. [Gr. / amylosis.. pathos = fioala\ Denumire generica a bo-lilor enzimatice caracterizate prin perturbari ale metabolismului aminoadzilor. are si o actiune opusa aldosteronului. Sin. sides = forma.] Stare patologica plurietiologica constand In formarea si depunerea extracelulara de *amiloid la nivelul unor tesuturi sau organe. s. amidon. normala este de 300 pana la 900 mg In 24 ore. s. / amylase. s. adj.. AMILAZA. care reprezinta 159 . adj. / acide amine. / amylasemie. amylum. f. primitiva sau primara. metionina. ammoniakon = sare de amoniu. a fost pus In evidenia In creier beta-a. cistinuria-lizinuria familiala. troplie = firma. gr. f.priv. f. sfdramare} Procedeu de ablatie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pensa speciala. / amylo'idose. sthenos = fortd. [Lat. AMILAZURIE. A. amylon = faina. maltoza si dextrine. AMIOTAXIE. enzima nefiind spedfica pentru acinii pancreatid. s. concentrate normala fiind de 8-32 unitati Wohlgemuth. amylon = faind. contin lanturi usoare de imunoglobuline sau glicoproteine. amidon. nu are relevanta diagnostica pen-tru aceasta boala decat atund cand depaseste 500 unitati Somogyi. se gasesc la unele plante. [at. gr. s. -ind . mys. Sin. In cazul *bolii Alzheimer. s. AMINE BIOGENE / amines biogenes / biogenic amines. mys. *boala Wilson etc. AMINOACIDOPATIE. [Gr. fara Insa sa afec-teze transportui Na^ prin canalele de sodiu *tetrodotoxin-sensi-bile. derivata din amoniac prin substituirea a 1. V. si tab.priv. gr. s.

n. s. V. ceea ce Inseamna ca aceasta maladie este determinata de o *mutatie dinamica. s. a gradului de suferinta fetala In cazul imuni-zarii maternofetale. pentru amiba (v. -ozd. isterie (mai frecvent a. adj. mergand pana la degene-rare si atrofie. Mecanismul patogenic este Insa comun si clar: prin degenerarea neuronilor motori. H-I regiunea proximala. / ammonia. tesutului nodal. s. m. bine definite clinic. / amniographie. In lipsa acestor influente se produc tulburari morfofunctio-nale grave ale fibrelor musculare. retrograda). In patologia psihiatrica. citogenetice. / amnesic.: ecmnezie (v. cu miros iritant. ammo-niakon = sore de ainoniu. s. AMNEZIC. / ammoniac. A. selective. mneme = memorie. dificil de clasificat. antreneaza atat o a. s. punga apelor. anterograda. rezistenta. fir. s. cu transmitere autozomal dominanta. pe fata interna a placentei si a cordonului ombilical.] Observarea aspectului macroscopic al lichidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului.. evolutie foarte lent progresiva.. spinala scapuloperoneata tip I (sindrom StarkKaeser). AMOEBA. kytos = cdutd} Celula de origine fetala regasita In lichidul amniotic. Se utilizeaza In industria chimica. Inlocuita cu *ecografia. graphein = a scrie. Este de origine citotrofoblastica. / amnioscopy. presupune organizarea informatiilor in directa relatie cu inteligenta subiectului. amnesia uitare. \Qr. care nu intereseaza decat un singur tip de informatii. tit [a skopein = a veaea. Sin. / amnestic. cu incidenta 1/20 000 nasteri.. care intereseaza toate categoriile de informatii percepute. spectrofotometrice. Forma acuta. spinala infantila (boala Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil. m.j Diviziune celulara directa care se produce prin simpla clivare a nucleului. amnion = memfirand a fatutui. b) A. s.recente. Se disting a. \yr. AMNIOCIT. 160 AMONIAC AMNEZIE. ou f. ganglionilor vegetativi si structurilor superficiale ale epidermuiui.. s. organice sau nu. AMOK. Sin. adj. s. Se mai numeste si holoschizis. bulbospinala progresiva (boala Kennedy) este determinata de o anomalie a bratului lung al cromozomului X. s. *Confuzia mentala Impiedica fixarea amnezica. rinichiului. f. Indeosebi.] 1) Care se refera la *amnezie. s. *electromiografie si biopsie musculara (care releva carac-terul neurogen al a. / amitosis. [Qr. gena implicata fiind localizata pe bratui lung at cromozomului 5. cu tendinta la distalizare. a. au fost descrise numeroase forme inter-mediare. V. f. subtire. rare.] Incapacitate (totala sau partiala) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate. urmate de deficit motor si amiotrofii. s.pm'. s. permite determinarea motricitatii fetale. In evolutia lent progresiva se asociaza si tulburari endocrine: *ginecomastie. cu fibrilatii si rareori pseudohipertrofii. n.n6. initial proximale. aparuta In cadrul unei depresii. m care subiectui nu Tsi poate aminti informatii memorizate cu mult timp Inainte. b. f. Sin. cu membrane intacte. foarte solubil In apa.priv. p. AMNIOS.. 2) A. [Cjr. skopia = e. limitate si lacunare (ex. / amnesic. iar uneori si din trunchiul cerebral.) AMOEBIAZA. f. si raptus. prin asocierea unei rarefactii cu *neuronofagie a neuronilor mari din maduva (predominand In regiunile cervicala si lombo-sacrata) si din nucleii nervilor cranieni. toxic pentru organismele vii. se manifesta Inca din viata intrauterina. AMNIOGRAFIE. A. fdtuiui. 2) Persoana care si-a pierdut memo-ria. / amok. fenomen observat la om la nivelul ficatului.). Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig. s. fie prin clivare. AMNESTIC. AMNEZIE ANTEROGRADA / amnesie anterograde / anterograd amnesia. f. o . cu afectarea musculaturii proximale si evolutie lenta. se de-scriu si forme cu transmitere autozomal dominanta. cu transmitere autozomal recesiva sau dominanta. In general. a . spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaza pe dozarea unor enzime musculare. poate fi retro-grada (sau de ei/ocare). ci si ca expresie a unor refulari reversibile. Tipuri de a. si a. a muschilor gambelor. a.] Membrana limitanta a oului fecundat. cand se constata ca miscarile fatului sunt foarte slabe. acestia nu Tsi mai exercita efectele trofice esentiale pentru muschiul iner-vat. \GJT. Sin. Deoarece exonul 1 al genei contine o secventa repetitive! amplificata la bolnavii cu a. cu durata de supravietuire de circa patru ani. Memorizarea.] N^\y. ca si 'in cazul unei leziuni corticale. de ex. s. Forma "benigna" este progresiva. amnion = me. sau f. spinala cronica pseudo-miopatica (boala Kugelberg-Welander) se caracterizeaza prin deficit motor si amiotrofii proximate. cu transmitere recesiva. / amniography.: punctie amniotica. f. s. f.priv. dilution = mem6rana a fatutui. amnion •= wtmfirana a fdtuCui. / amniocyte.priv. In aceasta regiune Tsi are sediul gena care codi-fica receptorii pentru androgeni. cat si retrograda. transparenta. pe care Freud a interpretat-o nu doar In relatie cu imaturitatea functionala a structurilor cerebrale. [Mafae-ziana amok = atac furies} Termen de origine malaeziana care desemneaza o criza de dezechilibrare psihica cu tendinta la crima sau sui-cid. amnezie. auditive sau vizuale. Poate avea loc fie prin stran-gulare. la a . f. Diferentierea a.. s. / amnesique. "maligna".\ Punctie transabdominala efectuata la gravida In scopul recoltarii de lichid amniotic.AMITOZA consecinta unor leziuni degenerative ale neuronilor motori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii.. astfel Incat procesele de ramolisment cerebral. f. sau anterograda {de fixare). f. uneori *diabet zaharat. A. gasita in apropierea te-mptuiui Iw Jupiter Amman din Lil)ia.^ammare. pentru studiul caracterelor sale chi-mice. secundar ai centurii scapulare. V. simetrice.). m. Adesea nu are loc nici diviziunea corpului celular. s. Var. cu debut Intre 20-50 ani.] Ra-diografia cavitatii amniotice opacifiata cu un *mediu de contrast introdus prin punctia uterului gravid. tie. \Cjr. a e^flMtrta. Alaturi de forme de a. cu ptrofii musculare cu propagare centrifuga. globale. a sexului fetal. / amnios. / amniocentese. fiind compusul de baza . AMITOZA. n.). m. / amnestique. Mai importante: a) A. V..mbra. [Qr. AMNIOSCOPIE. s.: In etilis-mul acut). pentru amibiaza (v. amnioa = me. diagnosticarea unei aberatii cromozomiale. modalitate caracteristica vertebratelor inferioare. / amitose. 3) A. A. AMONIAC. care priveste informatiile. [tyf. / amnion. spinale progresive ale adultului. In relatie cu 'cromozomul X. / amniocyte. mult mai rare. a. Pe langa transmiterea autozomal recesiva. mnasthai = a-fi aminti. n. fara condensarea cromo-zomilor si fara formarea fusului de diviziune. mimsthcii = a-fi aminti. f. m. *impotenta. Se caracterizeaza clinic prin deficit motor. introdus prin colul uterin. / amniocente-sis. Compus binar al azotului cu hidrogenul. Deoarece este un examen riscant. si memorie. s. cu tendinta centrifuga. pot aparea in stari depre-sive. Ele au un caracter ereditar.m6rana a fatutui. / amok. mitos = afo. fenomen psihic complex. AspectuI clinic seamana cu eel al *miopatiei. si mnasthai = a-fi aminti. iar morfopatologic. / amnesia. prezenta *fasdculatiilor (clinic sau electromiografic) si absenta reflexelor osteotendinoase permit diagnosticul. dar absenta pseudohiper-trofiilor. \Qr.: sac amniotic. sub forma de gaz incolor la presiune atmosferica.\ Care provoaca pierderea memoriei. a fost. o .: boala Wohlfart-Kugelberg-Welander. / amnioscopie. adj. infantila cores-punde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de viata. \CJT. Var. AMNIOCENTEZA.. importante: 1) A. ceea ce poate fi la originea unei a. kentesis = wtepd-twa. este utilizata pentru decelarea suferintei fetale (asociata cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) Indeosebi In cazul sarcinilor pre-lungite. adj. cu debut Intre 3050 ani si afectarea.

V. Uneori se utilizeaza si termenul echivalent din engl. Secventa de ADN amplificata este comparata cu alte secvente nudeotidice conservate In banci de date. si PCR. gasita. Este utilizat In radioscopie pentru cresterea luminozitatii si predziei unei imagini obtinute direct pe un ecran fluorescent. Astfel. pentru amplificarea potentialului electric al pulsului. s. V.. AMPRENTARE GENOMICA / empreinte parentale / genomic imprinting. / ammoni6mie. f. V. AMORFOGNOZIE. de (a gennan = a produce. amoniacul este sintetizat din *glutamina. AMPLIATIE. / amplifier (electronics). [Qr. AMPICILINA. 17 7 S-1836} Uni-tate fundamentala din Sl. g. adj.r. s. / myoadenylate deaminase. Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ. / ampere. s. f.: Ad'enosine MonoPfiosphate = adeno sin-mono fos fat. [Lot. [a ampliare = fl crefte. reactia In lant a polimerazei. AMP / AMP / AMP. actioneaza ca *mesager secund. ammoaiakon = sore. 2) Magnitudinea *potentialului de actiune. In care se folosesc tranzistori pentru marirea puterii unui semnal electric. f. electronic. substanta toxica al carei nivel sanguin creste In *coma hepatica si In comele pro-duse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei. m. de obicei electric. ficare. / ampere. / primer. din Cat. iradierea padentului fiind mult redusa. AMPLIFICATOR. m. f. morphe = forma} Care nu are o forma sau o structure bine definite. f.. de tensiune transforma un curent altemativ In alt curent alternativ. imprimere = a apasa pe. de masura a intensitatii curentului AMPRENTA electric. amplitude. amoniemie) deoarece. s.). engC. const.] Enzima musculara care In timpul exerdtiului fizic transforma adenozinmonofosfatui In inozin monofosfat si amoniac. A. [Andre Marie Ampere. observata. In scop de identificare. avand drcuite magne-tice pentru amplificarea semnalelor de joasa frecventa.priv. V. / ampliation. e) a. care este Insa convertit In produsi amoniogeni. renala este unul dintre mecanismele reglarii *echilibrului acidobazic. V. / amorce. AMORSAJ ALEATOR / amorcage aleatoire / random priming. Penicilina semisintetica cu activitate similara penicilinei G asupra germenilor grampozitivi.] 1) In electro-nica medicala: aparat utilizat In scopul reproducerii unui sem-nal. prin simtui tactil. V. s. de puls. [Cjr. AMONIOGENEZA. iar In continuare ionii amoniu se combina cu anionii acizilor. termenul este utilizat si cu referire la marirea abdomenului In timpul sarcinii sau prin acumulare de lichid In peritoneu. s. / empreinte. cu intensitate rnarila. ampli-atio. Jar In *alcaloza diminueaza. la nivelul tutu-cor tesuturilor. vecfie amordre = fl mufca. s. de imagine sau a. 2) Modificarile survenite de gene In cursul gametogenezei si/sau embriogenezei si care altereaza expresia fenotipica. cu mialgii si crampe musculare. DeficituI acestei enzime este la originea unei intolerante la efort. AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP. Ca gaonai = a cunoaste} Imposibilitatea recunoasterii formei obiectelor prin pipait. de. parental imprinting. Abreviere utilizata curent pentru a desemna adenozin-3'. m. AMPLITUDINE. f. AMP-deaminase. AMPLIFICARE GENICA / amplification genique / gene amplification. / ampicilline. f.re. / amplificateur. [J~r. a activitatii transcriptionale a uneia dintre cele doua copii ale unei gene bialelice. endo-crinol.re. f. / amorphognosie. ligand.: PCR (v. a . 2) A. f. adj. AMPRENTA. Aparat care transforma imaginea optica In imagine electronica. Sin. s. gashd m apropie-rea timplulw. magnetic. de. f. s. amoniu. engL: Adenosine MonoPfiospdate = adenoz. V. s. / impression. amorce. s. AMP-DEZAMINAZA. gnosis = perce. prin amplificarea cantitatii de ADN de origine bacteriana. Este inactivat prin hidrolizare In *AMP de catre o fosfodiesteraza. f. f. -aza.AMONIEMIE In prepararea Ingrasamintelor azotate. AMPLIFICATOR DE LUMINANTA / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen. f. s. m apropiere-a temp(u[ui Cui Jupiter Ammoa din Li6ia.5'-monofosfatul ciclic. lipsit de forma. dependenta de originea parentala. -onis = mctrire. prin aplicarea pulpei de161 . amoniogeneza. V. AMPER. / amorphous. AMP c. de la amplificare = a man (amplus = mare. s. / ammoniogenesis. marime. / amplitude. AMORF. este transformat la nivelul ficatului In uree. si tab.. Un curent de un a. -atos = sange} Concentratia plasmatica a amoniacului liber. adenilat-ciclaza.} 1) prima parte a ciclului *amoniacului In organism. AMPLIFICARE PRIN REACTIE IN LANT A POLIMERAZEI / amplification par la reaction en chaine de la polym6rase / polymerase chain reaction. sau s. de amomu.. [ftfire. utilizata In mod curent pentru acid adenozin monofosforic (v. activand "protein kinaza A. Ea poate fi transmisa la distanta.: primer. A. biochim. haima. si PCR. hi-bridat cu o matrice de acid nucleic. c) a. m. V. Tipuri: a) a.priv. -ina. hiperamoniemie. 1) Producerea in vivo de copii suplimentare ale unei secvente de ADN. 2) In genetica: secventa de ADN capabila sa stimuleze transcriptia unei gene. / amorphognosia. 0 astfel de imagine este obtinuta cu un fascicu'l de radiatii X de intensitate mica. de. y. gasita. 1) Represarea permanenta. s. ammomakoa = sore. -iais == Cargime. In organism se afla In cantilati foarte mid (v. care vor fi astfel eliminati sub forma de saruri de amoniu In loc de saruri de sodiu. foto. acest proces se accentueaza. amoniemie. n. dm fr. \G. cu o tensiune mai mare.] 1) Cresterea de dimensiuni In toate sensurile a cavitatii toracice In timpul inspirului. a taia. / amplitude. f. cunoaftere. s.! genesis = producere. empreinte. In tubii renali. / AMP-desaminase. s. AMORSA.si cinematografiata. f. b) a. [ui Jupiter Ammoa din Lima. ammomakoa = sore de amotiiu. fizician francez. A. morphe = forma. In *acidoza. si tab. poate fi evaluata prin masurarea perimetrului toradc.v. f. / ampliation. f. s. / amorphe. Bacteria studiata poate fi astfel identificata si clasificata In arborele filogenetic. / ampicillin. de [a amplus = mare. s.ve. Consta In formarea. transporta un 'coulomb pe se-cunda. m apTopie. [Lot. Initierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituite dintr-un amestec de oligonucleotide cu secvente difehte. a .ii tempiu[ui [ui Jupiter Amman din Li6ia. [Qr. (at. de luminanta.] 1) Depresiune imprimata pe suprafata unui organ de catre o structura anato-mica. de amoniac. enhancer (genetics). 2) Urme lasate pe un obiect de degete (a. provenit Indeosebi din degradarea unor aminoacizi. [Lot. / ammoni(a)emia. ureogeneza.\ Abrev.} Oligonucleotid care. f. profesor la 'Bans. AMONIEMIE. impresiune.). 2) Rareori. Sin. s.. receptor. utilizat In automatizare. Este inactivata de *penicilinaza. nucleotid sintetizat din *ATP ca raspuns la o stimulare hormonala a reeeptorilor suprafetei celulare. paime sau plante. const. se obtine cu ajutorul unei ADNpolimeraze.in monofosfat. amplifi-cator = care marefte. digitale). si amo-niac. / ammoniogenese. permite unei *polimeraze sa initieze sinteza unui al doilea lant complementar matricei. v.] 1) Valoarea absoluta maxima a elongatiei unei marimi oscila-torii. la facere = a face. s.. s. proteine G. d) a. des = separat de. digitale sunt Inregistrate In criminalistica. \Jr. s. evitandu-se scaderea *rezervei alcaline. dar activa si asupra unor germeni gramnegativi. derivat de. [A5rev. 2) tehnica pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare.).

de la phaiaein = a aparea. tesutui subcutanat si tegumentele.} Denumire a stadiului de crestere a parului In cadrul *ciclului pilar. urmata de o anomalie *fenotipica. 3) In embriologie. Serul contine o alfa-globulina capabila sa inactiveze cele doua a. aphrodisiakos.] 1) In chirurgie.ClUaie. -oza . In cazul a. a. Vater. an priv. ANAEROBIOZA. ANAEROB. n. / anaclitic. [at. regrupeaza procesele de sinteza si consum de energie. an . Exista doua a. dilatatie inconstanta a partii terminale comune a *coledocului si canalului Wirsung. [Cfr. s.. se manifesta In forma cea mai grava si cea mai acuta prin *soc anafilactic. utilizate in sindroamele catabolizante: debilitate. s. Exista un mare numar de a. de la phylattein = a apara} Hipersensibilitate specifica. anabios. gr. f. / anaphylaxis. m. |t/r. ANACLORHIDRIE. ana = in sus. levuri. 2) Sectiunea traumatica. s. Ant. / anaerobiosis. f. / anaphrodisia. / anaphrodisie.in sus.. aer. ampula. / anabolisant. se separa si se dirijeaza spre polii celulari. NA: ampulla hepatopancreatica. una = contra. / anacrotisme. s. care se pune In evidenta printr-o reactie cutanata.: a. / analgesique. f. respiratorii. n. AMPRENTA GENETICA / enipreinte genetique / DNA fingerprint. / anaphylaxie.. fidela. ampulla = vas mil' pentru ule-i sou par-fum.i. portiunea inferioara a *rectului pelvin. comparabil cu socul anafilactic.\ Despre cine. m. ANAFILATOXINA. aaa = In susi krotos . a scurta. la un al doilea contact cu antigenul.. rectala (NA: ampulla recti). f. si a. s. a urea. orice structura anatomica.priv. analeptikos = care restaureazd. m. care favorizeaza productia de proteine. 2) Un steroid Inrudit cu testosteronul. f. s. In prealabil Inmuiata 'in tus. dor. a. rasaritut unei .verde. dt ia phy-latlein = a apara. {Cfr.: a. adj. 'Wittmfiwy. este o forma de hipersensibilitate de tip imediat. ANABOLIZANT. A. s. s. fiidrogen. adj.. m. medic fi botanist ger-man.).\ Absenta completa a acidului clorhidric din sucul gastric. s. [^r. khioros . tonifica si revitalizeaza. / ampulla. tot la o serie de microorganisme. ANALGEZIC.. A. adj. iarafi. [Abraham Vater. aer.priv. profesor la 'Wittenburg. / anaphase. [a anaballein = a construi.] 1) Despre o substanta care atenueaza durerea fara abo-lirea constientei. f. s. V. / anacousie. portiunea dilatata situata la extremitatea *trompei uterine. [Lat. adj. elibereaza histamina prin degranularea mas-todtelor si bazofilelor. [Qr. Anafrodizie. [Qr.s. ana -priv. AMPUTATIE.} Despre o substanta care calmeaza dorintele sexuale. medic si botanist german. s. anatomist. -e. pasivS). [a ampulare = fl taia. f. s. ANALEPTIC. s. / achlorhydria.. A. Umpluta cu ipsos. Se spune In-deosebi despre copilul mic care depinde de mama. 2) Remediu care exercita actiunile mentionate. / anaerobiose. s.. creste astfel permeabilitatea vasculara si contracta fibrele musculare netede. Sin. obtinuta prin mulaj cu un material plastic.] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea). 1684-17S1:\ V. Indeosebi cardiovasculari si respira-tori. -ind . / analgesic. phylaxis = protecfie. Ex. ANABIOZA. / analeptique. adj. / anabolisme. [Cfr. operatie prin care se separa de organism un membru. ANAFRODIZIAC. dezvoltat la nivelul partii comune a ampulei sau In zonele sale coledodana ori pancreatica. [Cfr. bins = viata. / anagen.'•tele.va sau despre ceva care depinde de alteineva sau de altceva.: *de-presie a. / amputation. de. s. accidentals a unui membru sau a unui segment de membru. [Cfr. f. injectata intravenos pro-voaca soc anafilatoxinic. adj. / anaerobic. bias = viata} Revenirea unui organism la viata activa. s.: cofoza (v. de a reconstrui.. adj. a danturii si a tesuturilor vecine. / anabolism. a dinti-lor si a tesuturilor bucale. iovitura. f. de ia Afrodita = zdta dra{Jostei. iarafi. anaerqbioza. provoaca degranularea bazofilelor cu eliberarea de substante vasoactive. n.: aclorhidrie. n. gr.). f.. / anacusis. klitos = desfafurat mapoi.} Diminuare sau absenta a dorintelor sexuale. an . toxikon = otrava pentru varfvl sagetiior. / anacrotism. s. la unele microorganisme. [Cfr.. endo-toxine ale bacteriilor gramnegative.. AMPULA. -eris. / anabiosis. *deletie a unui •autozom. 2) Medicament care . gr. denu-mita model. situata la nivelul duodenului. ampullae. iarcSsi. [Qr. prin modificarea pragului senzatiilor dureroase sau prin cresterea tolerantei la durere. / anagene. tubara (NA: ampulla tubae uterinae}. de [a akouein = a auz. venin de cobra.AMPRENTA GENETICA getelor. / amputation. anabole = acfiunea de. / anaerobic.] Portiune tubulara dilatata In structura unor formatiuni anatomice. / anabolising. m. s. prin extensie. Abraham Vater.priv.: carte de identitate genotipica (v.priv. f. adj. \Cjr. s. dupa o perioada de moarte aparenta sau de viata latenta. \Qr. s. AMPULOM VATERIAN / ampullome vaterien / Vater's ampulla carcinoma.a produce. f. In *proba Prausnitz-KusIner. adj. A. ana = in sus. A. [at. (ikousis = am. s. bios = viata} Despre microorganismele care nu se pot dezvolta In contact cu aerul si referitor la reactiile chimice care se produc In absenta aeru-lui. unui membru sau a unui segment de membru se sectioneaza formatiunile osoase si se conserva. -os = aer. muschii. osteoporoza etc.priv. n. phasis = aparenta. adj.: C3a si C5a. Ex. A. s. a arunca in sus (ana = in sus. de a reconstrui/ de [a anaballein = a construi. partial.. ANAGEN. / analeptic. s. In decursul caruia cromozomii se dedubleaza. / anachlorhydrie. ANACUZIE. an . a arunca in sus (ana . 3) Agent stimulator al SNC capabil sa restabileasca functiona-litatea unor centri deprimati. -oni/i = taiere. -oma. 1684-1751} Cancer al ampulei Vater (v. phylaxifi = protecfie. provocata prin injectarea prealabila a unui antigen (injectia "preparanta") si care apare dupa o a doua injectare a aceluiasi antigen (injectie "declansanta"). / ampoule. profesor la. / anaphrodisiac. pi. s. / anaphase. an . afgos = durere. ANAFAZA. a. ana . s.: catabolism. de ia toxon = sageata. [Cfr. s. ANAFILAXIE. un segment de membru si. NA: ampulla. Ex. permite o reproducere fidela. Sin.] Substanta produsa In ser dupa activarea complementului (fractiile C3 si C5) de complexele imune sau de unele substante coloidale: dextran. s. gennan . f.. ana = contra.priv. -ism. obligato-rie. ballein = a (ansa]} Ansamblu de procese care permit asimilarea nutrimentelor si utilizarea lor. adj. de la ana = din nou. ballein = a iansa}\ 1) Care favorizeaza transformarea materiilor nutritive In tesuturile vii. adj. gr.] Viata desfasurata doar In absenta oxigenului molecular. ampulla = vas mic pentru uki sou parfum. s. / anabiose. on . aer.. poate fi determinata la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a. Exista a.] Anomalie a 162 ANALGEZIC undei pulsului caracterizata prin aparitia unui mic cro?et pe portiunea sa ascendenta (In stenoza aortica sau In anevris-mul aortic). / anaclitique. sau algesis = simtui du-rerif.. ANACROTISM.} 1) Care stimuleaza. s. de obi-cei un bisturiu. ANABOLISM. pe o foaie de hartie. facultativa. anabole = acfiunea de a urea. [-Cot. f. [Cfr. adj. mediata de IgE. cu ajutorul unui instrument chirurgical. f. / anaphyla-toxin. f. -eri. 3) In stomatologie: copie negativa.} Sin. aphrodisia = dorintd sayiaia. [Lat.. s. hydor. dactiloscopie. / anaphylatoxine. f. [Cfr. f. AMPULA VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater. f. ANACLITIC. f. aer. care. anatomist. V. In scopul elaborarii de molecule In tesuturile vii.i lit la Afrodita = zeif:a dragostd. ampula). -os = aer. amputatm. pentru formarea bontului. de. / anaphrodisiaque. anabiosis = rewviere. adj. \Cfr. hydatos = apa..

cu producere de *ascita. dar.] Ansamblul informatiilor obtinute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul sau asupra *antecedentelor. dezvoltarii. despre o boala In care ascita. 7) A. poate comunica prin semne sau prin presiunea mainii numarul de silabe continute In cuvantui pe care nu Tl poate pronunta. arthroun = a rosti distinct} Tulburare a limbajului constand doar din imposibilitatea articularii sunetelor. compararea struc-turilor diferitelor plante si animale. 3) Aparat care permite analiza electra-encefalogramei In termeni de frecventa si amplitu-dine. coproparazitologica. de la ana == din nou. 5) A. la ana = din nou. intestinala efectuata astfel Incat cele doua segmente suturate prezinta miscari peristaltice In acelasi sens. / anascitic. ANASTOMOZA LATEROLATERALA / anastomose laterolatcralc / side-to-side anastomosis.\ Metoda stiintifica de cercetare a fenomenelor bazata pe examinarea si determinarea fiecarei parti componente. ANAPLAZIE.. iardfi. secfiune. deopotriva. si hidrops. [Qr. *euforizant sau *anxiolitic. ANASTOMOZA. in cercetarea stiintifica si In practica medicala.} Stare a unui proces neo-plazic In care arhitectura si unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale tesutului de origine. formatiunilor vizibile cu ochiul liber.priv. 10) A. 2) A. [Cjr. / analogue. In medicina si biologie. / anastomosis. In care cele doua segmente suturate se pun cap la cap. ana = in juruC.: boala Schridde. ex. / analgesic. Este considerata uneori sin. cai biliare si urinare) sau a unor nervi. ansamblu de procedee matematice pentru va-lidarea si interpretarea datelor experimentale. / analysis. anastomosis = descfiidere. grafica. prezints o asemanare totala sau partiala a caracteristicilor esentiale cu cele ale sistemului cu care se compara. ANALGEZIE. metodele de a. f. s.. s. ANASTOMOZA ANTIPERISTALTICA / anastomose antiperistaltique / antiperistaltic anastomosis. ANARTRIE. la. metoda de a. de regula frecventa. s. [Qr. m. s. Bolnavul afectat de a. ana = din nou. Se Intalneste Indeosebi In cursul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-materna. -atos = gura.a distruge) . calitativa) si de determinare (a. auditiv. segmente ale tubu-lui digestiv. sarx. a. statistica a efectului unor factori asupra dispersiei datelor obtinute experimental. ANASARCA. (ie. avand ca scop determinarea concentratiilor diferitelor substante din organism (Indeosebi a constantelor biochimice) sau separarea componentelor unui produs biologic. adj. plasis = nwdelare. Directii: 1) A. toxico-logica. sarkos = came. f.. / anasarca. 2) A. istoricului si detaliilor de evolutie ale unei boli. A. askites. vizual. / anastomose. adj. De fapt. ANATOMIE. In functie de localizare si de efectele In plan functional. analogos = (a fd. \Qr. ana = din nou. de [a plassein = a forma.si citochimice In cursut unei boli. *A. a. / anarthria. de la askos = 6urduf. De asemenea. V. spectroscopica. ANALOG. narcotics prezinta si un efect sedativ. logos = raport. s. reprezinta consecinta unei leziuni cerebrale cu focarul In zona nucleului lenticular. a mo- ANATOMIE dtia. analogue. spe163 . f.durere. permite cautarea planului de polarizare a luminii [nicol a. [a ana = din nou. / analgesia. f. bio-chimica. iarafi. s. f. histo.si microscopice. ANASTOMOZA TERMINOTERMINALA / anastomose terminoterminale / end-to-end anastomosis. coprologica. lyeiii =. Intelege ce i se spune. sou algesis = simfid durerii} Pierdere a sensibilitalii la durere. / analysor. anamnesis = re-a-mintire. serologica are ca scop Indeosebi identificarea anticorpilor specifici din serul sanguin. \Qr. cantitativa) a compozitiei chimice a unei substante. s. 4) A. In medicina. *A. analysis = rezoivare. Indeosebi In laboratorul clinic. Domenii de a. *A. termen utilizat de fRpocrat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei tuJfatii. analogos = [a feli conform unei anumite marimi. s. / anascitique. s. nu se manifests clinic. 11) A. 8) A. *A. glosar informatica. ANALIZA. De obicei. fara Insa a ca-pata un aspect net embrionar. fiind o forma clinica a *eritroblastozei fetale.\ Care nu se Insoteste de *ascita. cat si a febrei sau fenomenelor inflamatorii. ANASTOMOZA IZOPERISTALTICA / anastomose isoperistaltique / isoperistaltic anastomosis. n. de. [Qr. statistics. / analyseur. / anatomy. [Qr. 12) A..] Comunicarea naturala. f. prin extensie. dispersiei. ANALIZOR.] Asemanator.] Edem generalizat al tesutului celular subcutanat. patologica sau morfopatologie. hidrops fetal. factorials. 4) A. 6) A. Sin. s. [Qr. s. 4) A. 3) A. in scopul izolarii si identificarii bacteriilor. s. f. Edem generalizat si intens al pla-centei si al fetusului. f. poate dti si scrie. analiza unui fenomen pe baza reprezentarii grafice. radiologica. iarafi mncme = memorie fi mnasthai = a-fi aminti. aplicata la diagnos-ticul si tratamentui bolilor.] Stiinta structurii organismelor vii. iarafi. iarafi. 3) A. f. materiilor fecale. ancheta analitica In scopul sta-bilirii interactiunilor alimentare Intr-o comunitate biologica. sioma. / analogous. patologica sau artificiala (chirurgicala) a doua conducte (vase sanguine. de. 9) A. de la ana = cu. [Qr. adj. f.. reiatie. ansamblu de procedee de identifcare (a. s. sunt utilizate. an -priv. 7) A. In continuare. logos = raport. 6) A. f.. determinarea calitativa si/sau cantitativa a unui toxic In diferite medii. comparata. / anarthrie. \Cjr. a. Ex. 2) Dis-pozitiv care. Indeosebi la nivelul tractusului digestiv. a. dar nu poate pro-nunta cuvantui pe care Tl citeste sau Tl scrie. algos .: 1) A. survenind In cursul unei boli sau secundara unei intoxi-catii ori actiunii unor medicamente. se disting nu-meroase tipuri de a. / anamnesis. f. intestinala efectu-ata astfel Incat cele doua segmente suturate sa aiba miscari peristaltice In sens opus. studiul modifi-carilor macro. defineste caracte-rele arhitecturale ale unui tesut (de obicei malign). Este cazul Indeosebi al alcaloizilor din *opiu sau al derivatilor acestora. s. ca si a stabilirii unor caracteristici ale acestora.} V. 5) A. / analyse. f. bacteriologies sau microbiologica.. taire / f(o)etal hydrops.. chimica. an . [Cjr. macroscopica. In care sunt acolati peretii laterali a doua conducte sau organe. trofica. studiul a. s. s. s. embriolo-gia structurala. procedeu al statisticii matematice ce permite identificarea factori-lor care stau la baza unei corelatii. de id analyein = a rezoiva (ana = din nov. de aminoacizi permite evaluarea compozitiei In aminoacizi a unei proteine. an -priv. f. V. analyein = a fezoha. ana = in juruij tome = taiere. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic.ANALGEZIE exercita aceste actiuni. re[afie. A. s. s. antipiretice actioneaza atat asupra durerii. metoda de studiu al substantelor organice prin analiza *spectrelor de emisie si de absorbtie. de [a temnein = a taia. coreland datele de morfologie cu semnele clinice si modificarile biochimice. [Qr. cu afemie. In cazul polarimetrului. termenul se utilizeaza si pentru descrierea celulelor anormale care au pierdut caracterele de diferentiere proprii. cu acumulare de lichid In cavitatile seroase ale organismului. Ea poate fi generalizata sau locali-zata. lyein = a distruge} 1) Ansamblu functional alcatuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic si din centrul cortical care intervine In re-ceptia senzoriala. / anasarque. analog.). adj. / anaplasie. ANASCITIC. unor struc-turi prin vizualizarea acestora pe clisee radiografice. / anatomie. f.receptor cutanat. care poate genera 'farmacodependenta. ANAMNEZA. f. ANASARCA FETOPLACENTARA / anasarque foetoplacen. / anaplasia. adj.. m. A. conform unei anumite milrimi. / anamnese. m.: a. s.

164 ANDROGINOID. / androgyno'ide. aner. / anatoxin. In engl. a. prin Indepartarea. studiul particular al unor organe sau zone din organism. de intensitate mica sau medie. encocAe. adsorbita pe gel mineral si a.. / androgen. [Jr. f. se constata o mare variabilitate individuala a involutiei functiei testiculare. ci un simptom In numeroase boli.. oner. de. / androgynism. fara modi-ficari semnificative ale frecventelor respiratorie si cardiaca. f. s. s. a cadi a se of:e[i. / androgyne. Prin acest mod se repereaza o secventa nudeotidica specifica. s. / encoche. s. variabile. ANELAJ. difterica etc. / androgenic. adj. dm gr. se utilizeaza denumirea de climacteriu masculin. accentuate prin substantele hemolizante ce Ie secreta. [Ofr. Ex. ANCORARE.. m. ANDROLOGIE. A. dar cu scrotui sudat si penisul cu gland perforat. / ankylose.priv.: boala Griesinger. acesta fiind principalul agent patogen al anchilostomiazei la om. [Cfr. jumatate femeie. diminuare a eritropoiezei din cauza afectarii sin-tezei de nucleoproteine. depind de deficitui androgenic. / andropause.] Frantuzism utilizat 'in romana Indeosebi cu referire la un defect de umplere cu substanta de contrast la nivelul unui organ cavi-tar. -atos = gurd. In definitia traditionala a anemiei se face referire numai la scaderea numarului de hematii.: androginoid. an . andros = 6ctr6at. fiind scazuta concentratia corpusculara medie In hemoglobina.] Care prezinta caracteristid masculine. ANDROGIN. gynai-kos = fe. fara sa aiba aceeasi acoperire fiziologica si fizio-patologica. cardiovasculare.] 1) *Hermafrodit. [Qr. ceea ce este inexact. oprire] Termen de origine franceza. f. ANDROGEN. a impuritatilor. daca evolutia a. In continuare o serie de tipuri principale de a. / annelage..] Studiul anatomiei. androgyne. V. pot influenta semnificativ atat numarul de hematii. diminuarea *reflexului cremasterian. ankylos = mcovoiat. f.\ Toxina bacteriana (tetanica. 3) Fiinta •fabuloasa din mitologia greaca. cur6at. studiul diferitelor structuri ~\n relate cu formatiunile Invednate.: androgin (v. distrugere excesiva de globule rosii In bolile hemolitice si In hipersplenism.me. andros = IJOrlJat. s. Pe de alta parte. purificata. / androsterone. de-oarece. andros = tidrbat. adj. / ankylostomasie. sunt: 1) pe baza volumului corpuscular me-diu: microcitare. aner. eidos = formd. haima. s. ANCHILOSTOMIAZA. [Gr. \Qr. A. [Lot. a deficitului de fier din alimentatie. f. / androide. adj. 2) pe baza concentratiei corpusculare medii de hemoglobina: hipocrome. sau poate fi provocata chirurgical. Rezulta anemie.ie} *Pseudohermafroditism partial la barbat. fiecare din cele doua a. americanum sau Necator americanus. fiziolo-giei si patologiei aparatului genital masculin si al repercusiu-nilor acestora asupra organismului Intreg. de ia ankylos = wcovoiat. / endurance. f. s. anco-ra. / anatoxine. partiala) sau suprimare totala (a.] Realizarea unui sistem de legatura labila Intre proteza dentara si dintii pe care se spri-jina. \Qr. / annealing. Spre deosebire de menopauza. / androgenique. la altii la peste 70 de ani. m. pausa. f.} Termen utilizat Indeosebi In medicina sportiva pentru a desemna desfasurarea unui efort prelungit. A. 2) A. Care se refera la hormonii sexuali masculini. normo-crome si hipercrome. ANDROQINIE. Sin. ANATOXINA. 2) In practica. / ancorage. / male climacteric. In plus. Tsi pier-de activitatea toxica. zona de tesut recent osificat care avanseaza treptat In epifiza cartilaginoasa (la embrion). f. andros = biirbal'i [at. cu "criptorhidie si-unele caractere sexuale feminine. f. f. In unele anemii (ex. neuropsihice. jumatate barbat. precum si o serie de tul-burari. este definita ca scaderea concentratiei de hemoglobina din sangele periferic sub 13 g/100 ml la barbat si sub 11 g/100 ml la femeie.: a. totala) a miscarilor unei articulatii care In mod normal este mobila. Sin. care promoveaza *masculinizarea. f. ANCOSA. andros = ftCafial. creat prin analogie cu "menopauza. prin actiunea simultana a caldurii si a '-"-molului. unde provoaca microhemoragii repetate. s. neurovegetative si osoase. V. -aza. Ex. aner. unde se formeaza papulopustule. andros = 6(lr6a. m. consednta a unui spasm sau a unei amprente... un nematod mic ce se fixeaza (In numar mare) In mucoasa intestinala. s. Principalele criterii de clasificare a a. s. cat si concentratia hemo-globinei. 2) Sin.t. / ankylosis. V. loxikon = otravO. eidos = formO. s.) care. gyne. 8) A. Hibridarea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar. [^r. stoma. ankylos = Incovoiat. adj. s. a. / androgene. topografica.). brasiliense. s. 's. s. 4) A. ana = contra. s. Patrunderea parazitului 'in organism se produce pe gura sau prin piele. s.. adj. se poate produce dupa o afectiune articulara.] Diminuare importanta (a. mtOri. 3) A. adj. s. s. / an(a)emia. 17cetosteroizi. aner. determinata de *aplazia medulara globala. clasa Nematoda. duodenale. s.. m. chimica sau imunologica. [Qr. ANDROQENIC. a inhibarii maduvei hematogene (In intoxicatii) sau a involutiei acesteia. gynaikos = femeie. / androsterone.] Boala provocata de 'ancylostoma. pentru v&rfut sQgefiCor. s. ankylostomiasis. / androgyne. ANEMIE. s. pana la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml. Manifestarile a. f. de regula endogena. utilizata In profiiaxia 'tetanosului. andros = 6iir6at. m. [Cfr. f.. f. in relief} V. dar si posibilitatea Indepartarii temporare din cavitatea bucala. stoma. Totodata. nu este o boala. n. cu absenta .] Sin. / anemie. ANDROPAUZA.: obezitate a. f. a. un traumatism. varsta si sexul. [C/r. s. daca nu se tine seama de variatiile eventuate ale volumului plasmatic. stereos = solid. [Qr. adj. m. / androgynie. Se disting doua tipuri principale: a.. 3) pe baza factorilor etiologici: scadere excesiva a volumului sanguin In hemoragii acute sau cronice. ankylostomose. ANCYLOSTOMA / ancylostoma / ancylostoma. de osificare.r. ANDROID.: toxoid. s. aner. dar Tsi conserva propnetatile antigenice. gyaaikos . -ina . s. f. [Lot.fameu. a. / hookworm disease. o serie de variabile. f. altitudinea. f. oner. radioscafo-ulnara. fara tulburari importante. [Qr. f. hipocroma) numarul de globule rosii este normal.: ATPA (anatoxina tetanica purificata si adsorbita). m. ANEMIE APLASTICA / an6mie aplastique / aplastic an(a)emia. pausis = mcetare. (ante-rioara si posterioara) situate la nivelul marginilor anterioara si posterioara ale extremitatii inferioare a radiusului etc. / . cw6at. andros = b&rbat'i gennan = a produce. aaky-losis = curBurd. s.] Despre o substanta. ANCHILOZA. -atos = gufQ-\ Gen de viermi in-testinali din familia Ancylostomidae. ia toxon a sdfleatd. s. adj. si artrodeza. f. ca modul de viata. s. aner. nu se instaleaza Intr-o perioada bine definita a vietii si. f. Asigura stabilitatea protezei. / anchorage. caninum. ANDROSTERON. la care se adauga reducerea pilozitatii sexuale.f:d.. este mai frec-venta In regiunile calde sau In zonele miniere. ankyra = ancorH. indurare = a. A. gr. Specii: 1) A. gyne. n. organismul se poate adapta. ankylostomiase. / andrology. s. adj. ANDURANTA. anchilostomiaza. cw6at. -atos = s&nge} 1) Diminuarea cantitatii de *hemoglo-bina functionala drculanta totala. / endurance. diminuarea libidoului fiind cea mai relevanta. [C. Cel mai frecvent. normodtare si macrocitare. este lenta. gyne. f.ANATOX1NA ANEMIEAPLAST1CA ciala.. / androgynous. de utilizare a termenului: a. scaderea testosteronului plasmatic aparand la unii barbati la varsta de 50 de ani. s. / andrologie. Alte ex. logos = ftiin. sunt utilizate preventiv sau pentru obtinerea unor vaccinuri. / android.

ANEMIE FAGOCITARA / anemie phagocytaire / Martin's syndrome. dar nu se stie daca este cazul unei asocieri sau al unei relatii de cauzalitate. cuprind: a. produsi de sis-temul imun al bolnavului.: boala Hayem-Faber (v.). din cauza aportului deficitar de fier.).: fransfuzie cu sange incompatibil. In care globulele rosii contin o cantitate normala de hemoglobina. caracterizata prin scaderea concentratiei corpusculare medii de hemoglobina. unele parazitoze. cu *a. ANEMIE HEMOLITICA ENZIMOPRIVA / anemie hemolytique enzymoprive / enzymopenic an(a)emia. *bilirubinei. denumite imunoalergice. sunt agresivi fata de antigenii propriilor hematii si pot fi decelati prin "testui Coombs. 3) Deturnarea utilizarii lor normale (boli hepatice si endocrine. Uneori este considerata sin. h. V. catre varsta de 60 de ani.).: anemie nutritionala (v. ANEMIE FERIPRIVA / an6mie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia. nutritionale (ex. A. ANEMIE HEMOLITICA / anemie h6molytique / h(a)emolytic an(a)emia. ANEMIE FALCIFORMA / anemie a hematics falciformes / sickle-cell an(a)emia.). Boala survine la copilul mic sau la adult.sau aloanticorpi introdusi In organismul pacientului (ex. h.: boala Lederer-Brill (v. dobandita In care distrugerea hematiilor este determinata de anticorpi serici specifici. A cu anticorpi (IgG) antiproteine eritrocitare. probabil. este. stomac. definita prin diminuarea productiei medulare. care contin insa o cantitate insuficienta de hemoglobina. m.a. reumatismale sau maligne. a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia.). In eritrocit. sunt provocate de absorbtia In organism a unor medicamente (Indeosebi peni-cilina si cefalosporine). Sin. reactivi la temperatura corpului. A. A. Sin. ANEMIE HIPOCROMA ESENTIALA A ADULTULUI / an6mie hypochrome essentielle de 1'adulte / Hayem-Faber disease. Tip de a. profesor (a ffcrenf. ANEMIE HEMOLITICA ACUTA / anemie h6molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)emia. gennan. *lactatdehidrogenazei.). Sin. Este determinata de absenta. Acesti autoanticorpi. ANEMIE BANTI / anemie cle Banti / Banti's disease. Sin. sideroblastica si *talasemiile fac parte din grupa a. sarcina cu imunizare fetomatema). Sin. Sin. m.: boala Biermer (v. V.: anemie carentiala. ANEMIE MICROCITARA DREPANOCITARA / anemie microcytaire drepanocytaire / sickle cell an(a)emia. ANEMIE HIPOCROMA / an6mie hypochrome / hypochromic an(a)emia. A. h. caracterizata prin prezenta In sange a *megaloblastelor. h.). [T/iomns Bentoa Cooley. A. ANEMIE MIELOFTIZICA / an6mie myelophtisique / myelophthisic an(a)emia. fibroza sau granuloame (tuberculoza avansata).: prin carenta de *acid folic) si 'eritromieloza acuta. (normocroma normodtara severa) se asociaza cu trombopenie. A. drepanocy-tic an(a)emia. Hematiile pot fi pale (*hipocromie) si cu forma modificata (*poikilocitoza). A.). Sin. eritroblastopenie sau absenta eritroblastelor. A. ANEMIE HEMOLITICA AUTOIMUNA / anemie h6molytique autoimmune / autoimmune h(a)emolytic an(a)emia. caracterizata printr-un numar normal de eritro-cite. prostata). Sin.). *gastrectomie). ca urmare a trei grupe de cauze: 1) Absenta substantelor din alimentatie (deficit In aportui de fier. sarcina. •mu&t. ANEMIE AREGENERATIVA / an6mie ar6g6n6rative / aregenerative an(a)emia.: -talasemie majora (v. m. asodate cu cresterea concentratiei sanguine a *reticulocitelor. *Hiposideremia se Insoteste de o diminuare a 'siderofilinei totale. A. Sin. determinata de absenta unor substante necesare hematopoiezei. "imunoglobuli-ne G si M.: sindrom Martin (v. poate aparea si In cursul unei afectiuni virale. infectioase.). si boala Imerslund-Najman. Sin. ANEMIE INFANTILA PSEUDOLEUCEMICA / anemie infantile pseudo-leucemique / von Jaksch's an(a)emia.ANEMIE AREGENERATIVA NUTRITIONALA reactiei sistemului hematopoietic si evolutie rapida fatala. ANEMIE CRIPTOGENETICA / an6mie cryptog6n6tique / cryptogenetic an(a)emia. anatomopatotog itatian. ANEMIE HEMOLITICA IMUNOLOGICA / anemie hemolytique immunologique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. care pot avea urmatoarele origini: 1) Autoanticorpi. tradusa si prin colorarea slaba a hematiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Griinwald-Giemsa. ANEMIE COOLEY / anemie de Cooley / Cooley an(a)emia. ANEMIE CARENTIALA / anemie carentielle / deficiency an(a)emia. 2) Absorbtia lor deficitara ('steatoree. Acestea apar fie din cauza unei carente vitaminice (vitamina B^. m. proteine sau vitamine).). Orice tip de a. fie In cadrul unei 'mielodisplazii. al bolii Biermer (v. cea mai raspandita boala cronica din lume. istoric. Anemie hiposideremica frecventa In anumite afectiuni inflamatorii cronice. A. In care hemoliza este provocata de 'autoanticorpi. acid folic). A. aplastica. consecutiva infiltrarii maduvei osoase prin tumori (carcinom de san. ANEMIE BIERMER / anemie de Bierrner / pernicious an(a)emia. hemolitica autoimuna cu anticorpi la cald. Indeosebi *botriocefaloza).: anemie sideropenica. eredi-tara nonsferocitara cu transmitere dominanta legata de sex. *a.: boala Minkowski-Chauffard (v. ANEMIE ESENTIALA A TINERELOR FETE / anemie chlorotique / chlorotic an(a)emia. In care dimensiunea medie a hematiilor este mai mica decat In mod normal (diametru sub 7 m) sau volumul eritrocitar mediu sub 80 m3. A. ANEMIE PERNICIOASA / anemie pernicieuse / pernicious an(a)emia. A. ANEMIE ANEMIE HEMOLITICA MINKOWSKI-CHAUFFARD / anemie hemolytique de Minkowski-Chauffard / Minkowski-Chauffard h(a)emolytic an(a)emia. 1871-1945} Sin. Intalnita frecvent In leucemia limfatica cronica.: boala Banti (v. A. i. a carei cauza este necunoscuta. [diiido Banti. A. ANEMIE MICROCITARA / anemie microcytaire / microcytic an(a)emia. h. 1827-1892. anemie hemolitica autoimuna. unele *a. lupusul eritematos sistemic si limfoamele non-hodgkiniene.). determinata de distrugerea globulelor rosii anormal de fragile (hemoliza corpusculara) sau din cauza unui factor de agresiune aparut In plasma bolnavului (hemoliza extracorpusculara). f. pediatru american. a. talasemie). Sin. si anemie aregenerativa.: boala Hayem-von Jaksch-Luzet (v. [Anton Biermer.} Sin. ANEMIE INFLAMATORIE / anemie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation. caracterizata prin prezenta In sange a unor hematii de dimensiuni mari. ANEMIE NORMOCROMA / an6mie normochrome / normochromic an(a)emia.: cloroza (v. Tip de a. Biermer (sau *boala Biermer). 2) Izo. sunt normocrome. feripriva.: a. ANEMIE MACROCITARA / an6mie macrocytaire / macrocy-tic an(a)emia. *A. ANEMIE POSTHEMORAGICA ACUTA / an6mie posth6morragique aigue / acute posthemoragic an(a)emia Anemia nor- 165 .] Sin. Sin.: drepanocitoza (v. 1852-1925. ANEMIE MEGALOBLASTICA / an6mie megaloblastique / megaloblastic an(a)emia. A. v. 0 serie de a. abandonat. ANEMIE NUTRITIONALA / an6mie nutritionnelle / nutritional an(a)emia. ANEMIE IMUNOHEMOLITICA / anemie immuno-hemolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia.: boala Silvestroni-Bianco (v. Sin. cu volumul globular mediu peste 110 m3.

ANEMIE PERNICIOASA mocroma si normocitara care survine dupa o hemoragie unica, abundenta, produsa Intr-un interval scurt. ANEMIE REFRACTARA / anemie refractaire / refractory an(a)emia. Termen, cu numeroase sin., sub care sunt reunite diverse a. cu o serie de caracteristici comune: aparitie la subiecti varsInid, rezistenta la tratamentele cunoscute si evolutie relativ frecventa catre leucemie, a. r. fiind considerata o stare preleucemica. A. r. reprezinta consecinta unei insufidente calitative cronice a eritropoiezei (frecvent si a granulopoiezei, ca si a trombopoiezei), caracterizata printr-un "avort intramedular" al formelor eritrodtare tinere, care, desi produse din abundenta, nu evolueaza normal, catre maturare. Uneori se constata enzimopatii. *Mielograma permite distingerea unor entitati nosologice: a. sideroblastica dobandita idiopatica (sau a. sideroacrestica), caracterizata prin ineficacitatea eritropoiezei, a. r. cu exces de mieloblaste, individualizata prin ineticienta productiei de leucocite granuloase In maduva osoasa, ca si o serie de boli dificil de clasificat, ca *boala Di Guglieimo (mieloza eritroleucemica). ANEMIE REGENERATIVA / an6mie regenerative / regenerative an(a)emia. A. determinata de o pierdere de *hemoglo-bina prin hemoragie sau prin hemoliza. Se manifesta prin inten-sificarea 'eritropoiezei medulare, care are drept consecinta cres-terea numarului de "reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3). ANEMIE SIDEROACRESTICA / anemie sideroachrestique / sideroachrestic an(a)emia. Sin.: anemie sideroblastica (v.). ANEMIE SIDEROBLASTICA / anemie sideroblastique / sideroblastic an(a)emia. A. cu supraIncarcare secundara cu fier, caracterizata prin prezenta *sideroblastelor inelare printre precursorii eritrodtari nucleati din maduva osoasa. Sin.: anemie sideroacrestica. ANEMIE SIDEROBLASTICA LEGATA DE CROMOZOMUL X / anemie sideroblastique liee au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)emia. A. (hipocroma microdtara) rezultata din activitatea defidenta a formei eritroide de ALA-sintetaza si asociata cu eritropoieza insufidenta, slabiciune si paloare. ANEMIE SIDEROPENICA / anemie sideropenique / iron deficiency an(a)emia. Sin.: anemie feripriva (v.). ANENCEFALIE, s. f. / anencephalie, s. f. / anencephalia, anencephaly. [Qr. an - priv.; enkephalo = creier, de la e = in, kcphal = cap} Termen impropriu pentru *encefalo-arafie. ANERGIE, s. f. / anergie, s. f. / anergia. [Cfr. an - priv.; ergon = tucru, acfiune, de la ergein = a iucra.\ Stare a unui organism care a pierdut capacitatea de a reactiona specific la un alergen sau antigen la care anterior a fost sensibilizat. Ex. eel mai evident este eel al a. tuberculinice, In care re-actiile cutanate la tuberculina devin negative ca urmare a unei boli generalizate, ce afecteaza reactiile imunitare ale organis-mului ("rujeola, *sarcoidoza etc.). ANERGIZANT, adj. / anergisant, -e, adj. / anergie. [Cjr. an -priv.; ergRin = a incra} Care provoaca *anergie. Ex.: boala a. ANERITROPSIE, s. f. / anerythropsie, s. f. / anerythropsia. \(jT. an - priv.; erythros = rofu; apsis = I'edtTe..} Absenta perceptiei culorii rosii, prima din cele trei culori fundamentale. 'Daltonism pentru culoarea rosie. A. reprezinta o varietate de *dicromatism. ANESTEZIC, adj., s. n. / anesthesique, adj., s. m. / an(a (esthetic. [Cjr. an - priv.; aisthesis = sematie., sensifiiii-tate..\ 1) Care provoaca *anestezie. 2) Denumire generica a medicamentelor utilizate pentru obtinerea unei insensibilitati locale (*a. locale} sau generale (*a. generate), ANESTEZICE GENERALE / anesthesiques gen6raux / general an(a)esthetics. Grup de medicamente care provoaca somn profund, abolirea sensibilitatii si relaxare musculara generalizata. Se disting: a. g. volatile sau gazoase, administrate prin inhalatie, si a. g. non-volatile. 166

ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL ANESTEZICE LOCALE / anesthesiques locaux / local an(a)esthetics. Grup de compusi care, la concentratii adec-vate In tesutui nervos, blocheaza reversibil conducerea influxu-lui. In contact cu un trunchi nervos, a. 1. pot determina tempo-rar o paralizie senzitivo-motorie In teritoriul inervat. ANESTEZIE, s. f. / anesthesie, s. f. / an(a)esthesia. [GJT. on - priv.; aisthesis = senzatit., sensibilitate} 1) Absenta sau disparitia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroasa, termica, tactila), spontan sau voluntar. 2) Abolirea reversibila a sensibilitatii, provocata prin utilizarea agentilor *anestezid. Se disting, m practica; a) a. genera/a, care asociaza abolirea sensibilitatii si pierderea temporara a starii de constienta; b) a. toca/a, In care disparitia sensibilitatii dureroase este obtinuta In-trun teritoriu limitat, prin infiltratie sau pulverizare; c) a. tocoreg/bna/a, In care abolirea sensibilitatii, eel mai frecvent asociata abolirii motilitatii voluntare, este obtinuta prin infiltratii In jurul filetelor nervoase (trunchiuri sau radadni), de ex. rahianestezia sau *a. peridurala. 3) Pierderea patologica a sensibilitatii, care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroasa, termica, tactila etc.). ANESTEZIE PERIDURALA / anesth6sie peridurale / epidural block. Metoda de *a. locoregionala constand In injectarea unui anestezic local In spatiul 'peridural. ANESTEZIOLOGIE, s. f. / anesthesiologie, s. f. / an(a)esthesiology. \Cfr. an - priv.; aistesis = se-mafic, se.nsi6i[itate.; logos = ftiMtd.] Ramura a medicinei care studiaza metodele de anestezie si de sustinere a functiilor vitale ale organismu-lui In perioada perioperatorie. ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa. [Cfr. an - priv.; aisthesis =- senz.afie, sensi6ili-tate; [at. dolor, -oris = dwere} *Perceptie a senzatiei dureroase Intrun teritoriu care este anesteziat. ANEUPLOIDIE, s. f. / aneuploidie, s. f. / aneuploidy. [Cjr. an - priv.; eupfoos = favora6ii; eidos = formd.] Numar anormal de cromozomi, In plus (ex.: trisomie) sau In minus (ex.: monosomie). ANEURINA, s. f. / aneurine, s. f. / aneurin. Sin.: vitamina B, (v.). ANEUSOMIE. Var. pentru aneuzomie (v.). ANEUZOMIC, adj. / aneusomique, adj. / aneusomic. [Qr. an -priv.; cu = bun; (fibroma, -atos = culowe.); soma, -atos = Corp.] Care se refera la anomaliliile cromozomiale. V. si aneuzomie. ANEUZOMIE, s. f. / aneusomie, s. f. / aneusomy. [Qr. an -priv.; eii = bun; (khroma, -atos = cuiowe.); soma, -atos = corp.] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromo-zomilor sau orice anomalie cantitativa a materialului cromozo-mial. Var.: aneusomie. ANEVRISM, s. n. / anevrisme, anevrysme, s. m. / aneurysm. [Gr. oneurysmo = [lugire, tfilatatie, di (a aneurynein = a duata.] Formatiune vasculara cu aspect tumoral, localizata pe traiectui unei artere, care apare prin dilatatia peretilor arteriali ?i comunica cu lumenul acesteia. A. include sange si, ca urmare a stazei acestuia, cheaguri sanguine organizate sau nu. A. apar In zone arteriale In care scade rezistenta peretelui arterial (din cauza unei leziuni organice, a unei malformatii sau a unui traumatism) si/sau creste presiunea sanguina. Se disting numeroase tipuri de a., denumite mdeosebi In functie de localizare, dar si In raport cu particularitatile anatomopato-logice sau, uneori, etiologice. V. In continuare. ANEVRISM ARTERIAL 1NTRACEREBRAL / anevrisme arteriel intracerebral / intracranial aneurysm. Malformatie sacciforma sau fuziforma, pediculata sau nu, a unei artere intracraniene localizata, de regula, la baza creierului, la nivelul "hexagonu-lui arterial Willis sau pe trunchiul vertebrobazilar. A. a. i. este generator de hemoragii meningiene sau meningocerebrale.

ANEVRISM ARTERIOVENOS ANEVRISM ARTERIOVENOS / anevrisme arterioveineux / arteriovenous fistula. Comunicare permanenta a unei artere si a unei vene prin intermediul unui sac anevrismal. In cazul a. a. pulmonar se produce o comunicare patologica Intre ra-murile arterei pulmonare ?i ale venelor pulmonare. Comuni-carea poate fi simpla (fistula) sau prin punga multilobulara (angiom sau hemangiom pulmonar). ANEVRISM CIRSOID / anevrisme cirso'ide / cirsoid aneurysm. Dilatatie cu alungirea trunchiurilor si ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteriale si venoase, care are drept consecinta stabilirea unei comunicari anormale si facile Intre sistemul arterial si eel venos. ANEVRISM DISECANT ; an6vrisme dissequant / dissecting aneurysm. Cavitate dezvoltata In grosimea peretelui arterial pe o lungime variabila. A. d. se produce la nivelul tunidi medii a vasului, Intre tunica interna si cea externa, care sunt de-colate de catre sangele care patrunde la nivelul unei rupturi a tunidi interne. Pentru a. d. a/ aortei, v. disectie aortica. ANEVRISM FALS / anevrisme faux / false aneurysm. Tumora vasculara determinata de organizarea, In contact cu o leziune arteriala, a unui hematom care constituie un sac fals, comunicant cu artera printr-un colet. ANEVRISM FUZIFORM / anevrisme fusiforme / fusiform aneurysm. *A. In care peretele vasului sanguin se dilata mai mult sau mai putin egal, rezultand o dilatatie cilindrica. ANEVRISM MICOTIC / anevrisme mycotique / mycotic aneurysm. Termen engl. pentru desemnarea a. infectioase de origine bacteriana. Denumirea este improprie, deoarece cauza a. nu este o *micoza. ANEVRISM SACCIFORM / anevrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm. *A. de forma unei pungi care atama de o parte a peretelui unei artere si comunica cu aceasta printr-un colet (canal) stramt. Este, de obicei, consednta unui traumatism. ANEVRISM VENTRICULAR / anevrisme ventriculaire / ventricular aneurysm. Dilatatie a peretelui unui ventricul cardiac practic Intotdeauna ventriculul stang - la nivelul unei cicatrice dupa un "infarct. ANEVRISMECTOMIE, s. f. / anevrismectomie, s. f. / aneurysmectomy. [(yr. aneurysma = iargire, ditataf-ie, de (a aneurynein = a dilata; ektome = esfcizie.} Indepartare chi'rurgicala a sacului unui *anevrism. ANEVRISMOPLASTIE, s. f. / anevrysmoplastie, s. f. / aneurysmoplastia. [Qr. aneurysma - iargire, diCatafie., de. la. aneuryaein - a dilata.; plastos = mode.la.ti de. la plasucm = a forma, a modda} Sin.: anevrismorafie (v.). ANEVRISMORAFIE, s. f. / anevrysmorraphie, s. f. / aneurysmorrhaphy. [Gr. aneurysma = iargire, dilata^ie, de la aneurynein = a dilata, rhaphe = sutura.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al 'anevrismelor. Consta In deschiderea pungii anevrismale, urmata de sutura, din interiorul acesteia, a orificiilor arteriale care s-3 deschid local. Uneori, In caz de anevrism fuziform se practica a. reconstitu-tiva, cu refacerea arterei, prin diverse procedee. Sin.: anevrismoplastie. ANEXE, s. f. pi. / annexes, s. f. pi. / adnexa. [Lot. adnexus (annexus) = [egdturd, de [a adneclere (annectere) = a lega, a. mi (ad = catre, Conga; nectere = a (ega, a wnpietl).\ Tesu-turi, formatiuni sau organe a caror actiune se Insumeaza cu cea a altar organe, In cadrul unei formatiuni comune. Ex.: parul si unghiile sunt a. ale pielii. ANEXE EMBRIONARE / annexes de I'embryon / embryo adnexa. Organe care asigura functiile vitale ale fatului: vezi-cula ombilicala, amniosul, alantoida, placenta si cordonul ombi-lical.

ANGINA FLEGMONOASA ANEXE UTERINE / annexes de I'uterus / uterus adnexa. Ansamblul constituit de catre ovare, trompe uterine si ligamentele uterului. ANEXITA, s. f. / annexite, s. f. / adnexitis. [Lat. adnexus (annexus) = le.ga.twn, de la adnectere (annectere) = fl iega, a, uni (ad - catre, langa., nectere = a iega, a impieti); -ita.] Inflamatia *anexelor uterine. Din motive de localizare a procesului intiamator se utilizeaza mai frecvent termenul de 'salpingoovarita. ANGAJARE, s. f. / engagement, s. m. / herniation, engagement. 1) A. amigdaliana, coborarea amigdalelor cerebeloase sub nivelul gaurii ocdpitale, in canalul medular cervical. 2) A. cerebrala, deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din locasul osteodural corespunzator; reprezinta una dintre principalele complicatii ale 'hipertensiunii intracraniene. 3) A. temporala, hernia segmentului infero-intern al lobului temporal In fosa cerebeloasa, Intre pedunculul cerebral corespunzator si marginealibera a cortului cerebelului. 4) 1n obstetrica, depasirea de catre *prezentatie a stramtorii pelvine superioare si Inceperea coborarii In canalul pelvin. ANGEITA, s. f. / angeite, angiite, s. f. / angeitis. [Cjr. nngeion = vas, -ita .\ Denumire generala pentru toate infla-matiile vasculare: arterita, flebita, limfangita etc. Sin.: vascu-larita, vasculita. ANGEITA ALERGICA / ang6ite allergique / hypersensitivity angeitis. Termen care cuprinde un numar de sindroame cu aspecte clinice variate, dar cu urmatoarele caracteristid comune: 1) aspectui leziunilor vaselor mici (necroza fibrilara a peretilor si infiltratie perivasculara polimorfa, Indeosebi cu poli-nucleare alterate): 2) patogenie (*complexe imune precipitate In vase si depuse pe endoteliu). ANGEITA GRANULOMATOASA DIFUZA / angeite granulomateuse diffuse / alergic granulomatosis. Sin: sindrom Churg-Strauss (v.). ANGEITA NECROZANTA / angeite necrosante / necrotizing angeitis. Denumire generica sub care sunt reunite uneori *angeita alergica, *periarterita nodoasa, 'granulomatoza Wegener, *sindromul Cogan, *arterita gigantocelulara, precum si o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie, dermatomiozita, lupus eritematos diseminat, reumatism poliarticular acut si poliartrita reumatoida. ANGIECTAZIE, s. f. / angiectasie, s. f. / angiectasls. [C?r. angeioa - was; ektasis = di[atafie.] Denumire generica prin care se desemneaza toate dilatatiile vasculare. ANGINA, s. f. / angine, s. f. / angina, quinsy, sore throat. [Lat. angina = sit/ware., de la angere = a strange, a sufo-c-a, sau gr. ankein = a sugruma} Inflamatie acuta a istmului gatului si a faringelui, inclusiv a "amigdalelor. A. cuprinde nu-meroase varietati, In functie de localizare si de natura infectiei. Ex.: a. tonsilara, a. faringiana, a. difterica etc. Termenul a. a fost utillizat In trecut pentru o serie de boli foarte diferite, care aveau drept caracteristica comuna doar Jena respiratorie Inso-tita de angoasa. In prezent, singura afectiune neinflamatorie pentru care termenul de a. a persistat este *a. pectorala. Mai rar, este utilizat tot ca o exceptie termenul *a. intestinala. ANGINA ABDOMINALA / angine abdominale / abdominal angina. V. angor abdominal (1). ANGINA DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina. [Jean-Baptiste Nreo/os Duguet, medic, francez. ia '}{6pitau\, dc. 'Eons, 1S37-1914.\ Semn patognomonic, dar tardiv al febrei tifoide: ulceratii mici, ovalare, superfidale, simetrice si fugace la nivelul pilierilor si valului palatin. Apare In perioada de stare a febrei tifoide, In aproximativ a doua saptamana de boala. ANGINA FLEGMONOASA / angine phlegmoneuse ; phlegmonous angina. Flegmon sau abces amigdalian. Uneori termenul denumeste si abcesul retrofaringian. 167

ANGINA HENOCH DIGITALA ANGINA HENOCH / angine ulc6ro-necrotique de Henoch / Henoch's angina. [Eduard Heinrich Henoch, pediatru german, 'Berlin, 1820-1910.} Sin.: angina ulceronecrotica (v.). ANGINA INTESTINALA / angine intestinale / intestinal angina. V. angor abdominal (2). ANGINA LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina. [Wilhelm Friedrich van Ludwig, cflirurg german, Stuttgart, 1790-1865} Inflamatie purulenta acuta care Incepe cu un flegmon al spatiului submandibular si survine de obicei ca o consecinta a unei infectii odontogene (periodontita molarilor inferiori, extractii dentare). PlanseuI bucal este ridicat, infiltrat, dur si foarte dureros, limba este Tmpinsa si ea In sus. Tumefierea, induratia si roseata se observa si la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare, avand tendinta sa progreseze In jos spre laringe, unde edemul glotic si compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstructie. ANGINA PECTORALA / angor pectoris, angine de poitrine / angina pectoris. Sindrom caracterizat prin crize de dureri constrictive la nivelul regiunii precordiale, acompaniate de *angoa-sa si, uneori, senzatie de moarte iminenta. Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retrostemal, cu iradieri In membrul superior stang, gat, mandibula, interscapular; b) circumstante; efort, emotie, frig, dupa pranzuri; c) durata: scurta (minute); d) raspuns rapid (1-3 minute) la nitroglicerina. Cauza a. p. este aproape totdeauna ateroscleroza arterelor coronare. Forme clinice de a. p.: 1) A. acuta coronariana febrila, cu semne clinice analoge celor de *infarct miocardic si cu semne electrocardiografice de ischemie, fara unda de necroza. 2) A. de decubitus, In care crizele survin spontan, noaptea, si sunt mai lungi decat cele din angorul de efort. Indica adesea iminenta unui infarct miocardic. 3) A. instabila, crize care se agraveaza rapid, devenind tot mai frecvente, lungi si spontane, Electrocardiografic se observa semne de ischemie, iar "coronarografia releva stenoza importanta, proximala a uneia sau mai multor artere coronare. Denumita si stare de rau anginos, a. i. are o evolutie grava, cu rise de infarct si moarte subita. Solutii terapeutice; *?ontaj coronarian sau *angioplastie. 4) A. intricata, coexista cu dureri de origine digestiva sau rahidiana. 5) A. reflexa, prin durere extracardiaca cu repercusiuni asupra plexu-lui cardiac sau a arterelor coronare. 6) A. spastica, prin contrac-tie segmentara a unei artere coronare si avand, In general, aspectui clinic al *a. de tip Prinzmetal. Sin.: angina de piept, angor pectoris, boala Heberden, stenocardie. •V. si sindrom de ischemie-leziune. ANGINA PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzirietal's angina, variant angina pectoris. [Myron PrmzmeInl, cordw-iog americon, n. 1908.} Forma de angina pectorala caracteri-zata prin crize dureroase foarte violente, spontane, prelungite, survenind de mai multe ori pe zi, uneori la ora fixa, dimineata si seara. Se acompaniaza cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiograma. In circa jumatate din cazuri, crizele se Insotesc de tulburari de ritm pasagere (extra-sistole, bloc atrioventricular sau tahicardie ventriculara), iar In o treime din cazuri a. p. se complies cu 'infarct miocardic. Sin.: angina vasospastica, sindrom Prinzmetal. V. si angina pectorala. ANGINA PSEUDOMEMBRANOASA / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina. Denumire generica pentru toate a. In care se produce un exsudat pseudomem-branos. A. p. tipica este cea provocata de bacilul Loffler, agentui patogen In *difterie. Mai rar, a. p. este produsa de streptococ, pneumococ sau stafilococ, fiind denumita In aces-te cazuri a. pseudodifterica. ANGINA ULCERONECROTICA / angine ulcero-necrotique / angina necrotica. A. survenita la debutui unei scariatine 168

ANGIOGRAFIE grave. Se caracterizeaza prin producerea unei placi gri de te-sut necrozat, a carui desprindere creeaza o ulceratie sange-randa, "cu tendinta de extindere In profunzime. Prognosticul a. u. este totdeauna grav. Sin.: angina Henoch. ANGINA VINCENT / angine de Vincent / Vincent's angina. [feim Hyar.inihe Vincent, bactinoiof) pi e.pidemio[og francez, prof&sor'Ca Saris, 1862-1950} Sin.: infectie Vincent (v.). ANGIOBLAST, s. n. / angioblaste, s. m. / angioblast. \Qr. angeion = POSi blastos = ge.mie.n} Celula embrionara generatoare a endoteliului cu destinatie vasculara. ANGIOBLASTOM, s. n. / angioblastome, s. m. / angioblastoma. [C)T. angeion = vas; blnstos = gennt.n; -onio.] Sin.: hemangioblastom (v.). ANGIOCARDIOGRAFIE, s. f. / angiocardiographie, s. f. / angiocardiography. [Cfr. angeion = vas; kcirdia = iniw.6, graphein = a scrie..] Inregistrare, cu o cadenta rapida, a unei serii de radiografii ale cavitatilor inimii si ale vaselor mari de la baza inimii, dupa injectarea unui *mediu de contrast, intra-venos sau direct In cavitatile cardiace drepte, cu ajutorul unei sonde introduse pe cale venoasa (cardioangiografie). In cazul a. sau cardioangiografiei selective, o parte din cavitatile cardiace, artera pulmonara sau aorta sunt opacifiate exclusiv prin injectarea in situ a unui mediu de contrast, In cursul *cate-terismului cardiac. ANGIOCOLECISTITA, s. f. / angiocholecystite, s. f. / angiocholecystitis. [CfT. cingeion = vas; khole = bil&i kystis = sac, vezica., -ita.} Asocierea unei *angiocolite cu o "colecistita. ANGIOCOLECISTOGRAFIE, s. f. / angiocholecistographie, s. f. / angiocholecystography. [Cfr. angeion = vas; khole = Bita, kystis = sac, 1'e.zica,; graphein = a scrie.] Sin.; colan-giografie (v.). ANGIOCOLEGRAFIE, s. f. / angiocholegraphie, s. f. / angiocholegraphy. [Cfr. angeion = vas; khole = biia, graphein = a scrie..] Sin.: colangiografie (v.). ANGIOCOLITA, s. f. / angiocholite, s. f. / cholangitis. [Cjr. angeion = vas; kolon = mtestin gros, -it5] Inflamatia canalelor biliare, extra- sau intrahepatice, In mod obisnuit din cauza unei obstructii mai mult sau mai putin complete a cailor biliare principale, eel mai frecvent asociata unei coledstite litiazice. Poate surveni si In isursul unei maladii infectioase (ex.: In cazul fe-brei tifoide). ANGIOFLUOROGRAFIE, s. f. / angiofluorographie, s. f. / angiofluorography. [Gr. angeion = vas; spat finer, pe. care. sa odservat prima data fenomenu[ de fiwr&scmta., din (at. fluor, -oris = curgere, fiuor; gr. graphein = a scrie.] Procedeu de obtinere a imaginii fundului de ochi dupa injectia intrave-noasa de *fluoresceina. A. permite punerea In evidentS a vaselor retiniene si coroidiene. ANGIOGENEZA, s. f. / angiogenese, s. f. / angio-genesis. [Cfr. angeion = vas; genesis = producm, de. la gennan = a produce.] Elaborarea de catre *endoteliul vascular a unor vase not. Acest proces fiziologic este implicat si In cresterea unor tumori diverse (ex.: In cancerul mamar) si este stimulat de diverse *peptide angiogenice, fiind inhibat de *steroizi, *heparina si *interferon. ANGIOGENINA, s. f. / angiogenine, s. f. / angiogenin. [C,r. angRion = vas; gennan = a produce.; -ina.] V. proteine angiogenice. ANGIOGRAFIE, s. f. / angiographie, s. f. / angiography. \Cjr. angeion = vas; graphem = a scrie.] *Radiografia vaselor sanguine dupa injectarea unui *mediu de contrast. V. angiografie numerica. ANGIOGRAFIE DIGITALA / angiographie digitale / digital angiography. Sin.: angiografie numerica (v.).

[Gfr. f. / angiome. / angioplasty. s. -oma. s. Poate consta In sutura. / angioma.-globulina de origine hepatica. spustikos = care trcye mauntru. f. f. caracterizata prin prezenta de angioame multiple caldficate situate pe fata interna a craniu-lui. / angiospasme. congenitala sau dobandita. 169 .: gamaangiografie. sub actiunea 'enzimei de conversie.] Despre o boala care se Insoteste de spasme vasculare (*angiospasme). nekrosis = mortificare. endocrinol. n. f. s. / angiospasm. m. accidentele vasculare cerebrale. Ill. f. / angiospastique. s. n. angeiologie.. a mcorda. angeion = vas. f. / angiotensinase. manifestata prin formarea de *angioame multiple cutanate.} Sin. -aza . s. / angiotensine. s. de asemenea. dilatare. meningiene.: sindrom Cobb (v. ANGIOM STELAT / angiome stellaire. s. a nwd'eCa. s.] Produs al actiunii *reninei asupra *angiotensinogenului. 2) A. f.. s. gr. (cu subtipuri). 3) A.] Procedeu chirurgical de refacere a continuitatii sau ANGIOTENSINOGEN de remodelare a unui vas. angeion = vas. Sin. Tip de a. / angiostenosis. adesea congenitala sau genetica. 4) A. ANGIOMATOZA CEREBRALA / angiomatose cerebrale / cerebral angiomatosis. f. neuron = nerv. Procedeu de dilatare a unei artere Ingus-tate cu ajutorul unei sonde cu balonas. s. 'in continuare. plastos = modelat. tensvs. angeion = vas. -ina'i gr.). A. ANGIOPATIE.: 1) A. / angiopathie. / angioscope.] Boala. de la care pomesc arborizatii telangiectazice sub forma de "panza de paianjen". / angioscope. adj.. stenosis = strdrntare. retinopatii etc. ANGIOMATOZA HEMORAGICA FAMILIALA / angiomatose hemorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease.] Spasm vascular care intereseaza 'in special arterele mid si induce o "ischemie localizata In teritoriul corespunzator vaselor afectate.] Tumora benigna formata din fibre musculare netede si numeroase vase. f. f. s. / angiokeratoma. / angiopthy. / angiomyome. pathos = 6oa[a. angiotonine. / angiomyoneuroma. ANGIOSCINTIGRAFIE. Imaginea este apoi restituita. n. Sin.] Studiul vaselor si al afectiunilor acestora. a. -inn. s. [Qr. myos = musctii..). ANGIOSCOP. I este un decapeptid care. spasmos = contracfte. s. tendere = a mtinde. / angiosarcome. ANGIOMATOZA FACIO-RETINO-TALAMO-DIENCEFALICA / angiomatose facio-retino-thalamo-diencephalique / neuroretinoangiomatosis syndrome. frecvent. [Termenut a rezultat din doua. e. [Gjr.] Studiu scintigrafic al inimii si vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emitator de radiatii (ex. de [a skopein = a video. si AT. produce} Alfa. n. retiniene etc. gennan = a. [l^r. [at. s. Ill si actioneaza prin intermediul receptorilor AT. f.?(amina. Se manifesta prin a-rieratie mentala si. s. naevus vasculaire / spider angioma. s. di la. angeion = vas. ANGIOMATOZA MEDULO-CUTANATA / angiomatose medullo. mgustare. / angiomatosis. tensus. [Cyr. ANGIOTENSINAZA.ANGIOGRAFIE NUMERICA ANGIOGRAFIE NUMERICA / angiographie numerique / digital angiography. spasticufi. / angiomatose. In cazul vaselor mari. dt la plassein = a forma. provoaca inactivarea prin hidroliza a *angiotensinei II.] Deschidere chirurgicala a unui vas sanguin. ingust. -alos = jfura. ungeion = vas. A. angeion = vas. de la. si AT. sarx. angeion = vas. angeion = pas. / angiospastic. ANGIOMIONEURINOM. scrie. / angionecrose.: angiotonina si h. prin crize de epilepsie. a. / angiotensin.. [at. / angiostomie. angeion = vas.: sindrom Bonnet-BlancDe Chaume (v. angiotonin. f. V. si boala Fabry. myos = musclii.} *Necroza peretilor unui vas.. Sin. sin. s. ANGIOPLASTIE TRANSLUMINALA PERCUTANA / angioplastie transluminale percutanee / percutaneous transluminal angioplasty. V. / angiology.] Ingustare a vaselor sanguine. [C. este un factor patogenic In unele afectiuni ca infarc-tul de miocard. -omd. [Qr. II sub actiunea aminopeptidazei A si actioneaza tot prin intermediul receptorilor AT. [Cfr. ANGIOSTENOZA. mys. incorda. hypertensin. m.r. dezobstructie. ANGIOMIOM. angeion = vas. cu originea In capilarele sanguine (*hemangiom) sau limfatice (*limfangiom). ANGIOM. / angiokeratome. anterioare. s. dezvoltata din celule endoteliale (angioendoteliom) sau din pericite (angiopericitom). IV. A.). m. de la tendere = a mtinde. ANGIOLOGIE. I) denu-mit a. dt la. (at. [Cfr. logos = stiinta. ANGIOSPASTIC. poate determina o crestere a presiunii arte-riale. care stimuleaza secretia de aldosteron a suprarenalei si exer-dta.] Tumora vasculara circumscrisa.] Leziune caracterizata prin asocierea unei proliferari vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermica cu hiperkeratoza.: boala Rendu-Osler (v. Imaginea cap-tata de o videocamera este transformata In semnal electric. s. scintilla = scantde. -ma. Poate avea diferite localizari. f. cutan^e / Cobb's syndrome. s. angeion = vas. s. [at. s. m. angeion = vas. s. V. / angio-tensinogen. re-zulta din a. / angiomyoma. apoi convertita Intr-o serie de cifre de un calculator (digitali-zare sau digitizare). / angioscintigraphie. In scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp Intr-o operatie plastica. keras. II. II poseda receptorii specifid AT. ANGIOSARCOM. / angiostomy. f. / angiosarco-ma. ANGIOTENSINOGEN. -oma. stenos = strd-mt.). / angionecrosis. adj. n. s. Avantaje: evitarea punctiei si a cateterismului arterial. Sin. s.. / angioplastie. Sin. gr. [at. [Qr. skopos = observator. heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a. si tab. m. s. s. In regiunile temporala si occipitala. Se disting mai multe forme circumscrise sau difuze. a mcorda. m. s. ANGIONECROZA. s. -oma. mys.: angiografie digitala. [(77-. m.} *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular. n. Au fost descrise mai multe a. sarkos = came. I). s. ANGIOKERATOM. angeion = vas. -oza.] Enzima proteolitica prezenta In mod normal In sange si In diferite tesuturi.] *Sarcom rezultat prin proliferare celulara derivata din elemen-tele conjunctive ale vaselor sanguine. de [a. I). boala Lindau. Semn cutanat sub forma de punct central de culoare rosu aprins. hexa-peptid (aminoacizii 3-8 ai a. II este eel mai puternic vasopresor cunoscut. / angioneuromyome. angeion = vas. Procedeu radiologic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast. f. calitatea foarte buna a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator. / angioscintigraphy.'. tumora glomica (v. ANGIOTENSINA. f. tensus. / angiotensinogone. s.ipe. angeion = vas. de la nekros = moarte. const. s. ANGIOSPASM. [CJT. keratos = corn. ANGIOSTOMIE. / angiostenose. gr. angeion = vas. ANGIOMATOZA. f. [Qr.. element precursor al *angio-tensinei. cu accen-tuarea contrastului vaselor opacifiate si stergerea umbrei tesu-turilor vecine. rezulta din a. din gr. span = a trage. angeion = vas.rtensina. ANGIOMATOZA RETINOCEREBELOASA / angiomatose retino-cerebelleuse / retinocerebellar angiomatosis. m. f. n. f. angeion = vas. [(^r. \Cjr. a. / angiologie. \Qr. ANGIOPLASTIE. -oma. s. graphem = a. f. s. m. / angiotensinase. -oma. hypertensine. se transforma Intr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a.} Denumire generica pentru afectiunile vasculare. s. V.: ""'Tc) introdus In circulatia sanguina prin injectare. stoma. o actiune la nivelul sistemului nervos central si periferic. tendere = a wtind'e. [Qr. s. [Qr. angeion = vas.

inteslinum = intestw. / anhiste. ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris. din cauza distantelor diferite ale aceluiasi o-biect fata de cele doua retine.\ Inegalitate a coloratiei globulelor rosii. m. ANIZEICONIE. m. miscari voluntare si necesi-tand pentru existenta oxigen si hrana organica. / anhedonia.). / anguillula. ANGOR ABDOMINALIS. stare de rau general. s. / animal.1 nm. an • priv. 2) Criza dureroasa cu sediul In regiunea mediana a abdomenului.] Sin. m. din iat.: a.] V. / Angstrom. si se manifesta prin fenomene nervoase. f. [Qr. f. abdomen. lingere = a /inye. acuta sau cronica. [Aiders /ens Angstrom. Insuficienta circulatorie este provocata de aterosderoza obliteranta a originii arterei mezen-terice superioare. s. de valoare mica. ion = migrator. s.. adj. ANIZOCORIE. an • priv.\ 1) Senzatie de con-strictie In regiunea epigastrica. [Cfr. cu Jena respiratorie si cardiaca. anhistous. f.. / aniseiconie. n. se acumuleaza 'in plasma sanguina si trece m urina. -ism. f. ANHEDONIE. eikon. b) a. obtinut Indeosebi din nitrobenzen. s. n. s. / anhidrose. / angoisse. ANILINGUS.} Unita-te de lungime egala cu 1010 m sau 0.. -oris = sufocare. an * priv. \Lat. de control. transgenic. Sin. [(yr.. in arafia. isos = egal. deci fara comuni-care cu creierul. / anilingus. Ant: izeiconie. ANHIST. acompaniaza formele severe de *anxietate. \Lat. f. ANIZOCROMIE. / anisocorie. ANIZOCITOZA. isos = egoi. tesut.priv. Principalii a. adj. s. / anisocoria. ingust.. ANILISM. ANILINISM. isos = egai. f. / anicterique. / anisotrope. coif} Sin. f. / Angstrom. ana = m sus. Animalele constituie o sursa importanta de modele experimentale: a) a. hiperfagic.ANGOASA ANGOASA. Poate fi profesionala sau accidentala. f. ANHIDROTIC.) Aberatie" sexuala constand In excitarea anusului cu limba sau cu buzele.). ikteros = gai6enare. Var.nspira.•priv.. angle. s. ori functionala Cin diferite boli). v. anus = smut. incolor. c) a. n. s. adj.tie. relativ mica. / anisometropia. 2) In particular. adj.. In anemiile hemolitice. histos •= tesdturd. n. pectus. s. ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis. de la trepein = a intciarce. s.: angina pectorala (v.: coexistenta de *macrocite si *microcite.: anilinism..: angina intestinala. s. transgenic. s. {Qr. / anhidrotique.] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pentru un tip celular definit. m. opos = vaz. / anhidrosis. ca si In microscopia optica.. cu aplatizarea *curbei Price-Jones). 2) In filosofia existentiala (existentialism): stare de neliniste care rezulta la fiinta umana fie din libertatea sa si presentimentui greselii posibile (Kierkegaard). spinal. vedere. an -priv. bicarbonic (HCO^). / aniline. [Lot. angor. ](^r. -minis = preve-stire. abdominalis. m. s. determinata de o insuficienta cir-culatorie intermitenta a intestinului. angor intestinal. n. -oris = piept.. d) a.. s. adj. patologica reprezinta consecinta unei inegalitati de refractie Intre cei doi ochi. f. / anhistic. / anion. s. obser-vata In aortita abdominala. trope = Intowcere. isos = egal. accelerarea respiratiei si pulsului. fizician fi astronom suedes. f. / anisocytose.. lui Houssay. Simbol: A. / aniseikonia. 2) Care apar-tine organismelor. / anhi-drotic. an * priv. s. Sin. Poate fi anatomica (congenitala sau dobandita). f. ANGULUS. de (a ienai = a merge. ca o consecinta a hemolizei. cu maduva spinarii sectionata. e) a. m. an • priv. on priv. deoarece are M. enzima care scindeaza reversibil acidul carbonic In CO. [Cjerm.). adj. ANHIDROZA. se recomanda Inlocuirea sa cu unitatea nanometru. s. avand senzatii. a tainui si omen. / angle. / anguillule. [^r. f.). prin 'casexie sau infarct intestinal. s. 170 ANIZOTROP ANILINA.. -oris = sufocare. de Ca inIcfitinus = interior. -atos = cu[ciare. / anhydrase. -inis: posibii de la abdere = a ascunde. / animal. s. f. / anilisme. unde contribuie la procesele de transport si transfer ale CO. Conform SI.priv.] (Medicament) care diminueaza secretia sudorala. f. s. considerate de origine neurovegetativa. an -priv. / angulus. 2) Atom sau grup de atomi cu sardna negativa. animal. [Lot. / anisochromie. [QT. adj. \Cjr.i icier} Care nu se msoteste de *icter. s. Anilm de [a Anil = indigo. Bioxid de carbon (v. f. m. caruia i s-au extirpat hipofiza si pancreasul. egal cu 109 m. hidros = transpiratie. / anion. ANIMAL. an . este utilizata ca baza pentru obtinerea de numerosi derivati utilizati In calitate de coloranti In industria textila. in ara6a -ainil. hydatos = apa. 1814-1874. hydor. de la Anil = indigo. cu formula CeH5NH2. f. Anilm. ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdomina-lis. eterogenitate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex. f. f. isos = egal. Este prezenta In cantitate mare In eritrocite.: angina abdominala. [Cfr. isos = egai. ANGUILLULA.. s. f. / anilingus [Lot. an -priv. ANHIDRAZA CARBONICA / anhydrase carbonique / carbonic anhydrase. / anilism.] 1) Durere abdominala paroxistica si angoasanta. Ant. plasmatici sunt dorul (Cr) si a. [Qr. produs aromatic utilizat ca baza pentru numerosi coloranti. [Lat. Carboanhidraza. s. s. khroma. an . ANGSTROM.] Lichid uleios toxic. angu-lus = ungfii.] Sin. [^r. adj. rasuflare} 1) Organism viu. / anisotropic. / anisophorie. 2) A. angiiilla = fipar.] Absenta sau insuficienta transpiratiei.). de circa 30 kDa si rol esential in mentinerea echilibrului acidobazic. Are M. metron = masura. ANHIDRAZA. / anhedonie. Var. si apa. [C/erm. imperceptibila. / anguish.: unghi (v. ANICTERIC. Se formeaza prin disoderea unei molecule de electrolit. In fabricarea de cer-neluri si vopsele. / aniline.] Enzima care catalizeaza scoaterea apei dintr-un compus. Var pentru anilism (v. -a]-nil. s. -ozo. \'Jr. ANIZOTROP. [Cjr.). hematologice (anemie) si tulburari digestive. {Cjr. s. [Lot. asociata frecvent cu stenoza trunchiului ce-liac si a arterei mezenterice inferioare. f. f. = celutd. ops.] 'Ametropie asimetrica: viciu de refractie cu forma si grad diferit la cei doi ochi. s. -onos = imagine] Inegalitate a imaginilor percepute de fiecare din cei doi ochi. animal = fiintS vie.). adj. de. phorein = a se simti. / anisometropie. / anisocytosis. on . (a anguis = sarpe] Sin. / anhydrase.: acelular (v. f. kyiof. anger. s.] Intoxicatie cu anilina.] Inegalitate pupilara.). f. s. Aceste reactii. s. / anicteric. V. A..r. f. m.: *izocorie. angoisse. de (a anima = suflet. cu rol In vederea stereoscopica. s. s. surve-nind In general dupa mese. angor.] Cu referire la un corp care prezinta proprietatea de anizotropie (v. / anisochromia. pentru angor abdominal (v. s. uneori fortata. ANIZOFORIE. m. AN IZO METRO PIE. adj. Var. a se comporta} *Strabism latent.i hedone = piacere} Lipsa completa a placerii 'in cursul unor acte care m mod normal o stimuleaza.i isos = egali kore = pupita. s. si anilism.. -ozo . angor abdominal (2). s. cu nucleui ventromedian al hipotalamusului distrus. fie din insecuritatea sa la amenintarea Neantului (Heidegger). Evolutie. s. . hidros = tra. ANION. -oris = sufocare.. care a fost tratat m conditii asemanatoare celui supus experimentarii. -oza. Se deosebesc: 1) A. / anisophoria. rotator. on -priv. s. In compozitia sarurilor.: Strongyloides (v. s. fiziologica. radicalii acizi sunt a. angustia = loc strdrnt.} 1) Ion Incarcat negativ care In timpul electrolizei se deplaseaza catre anod. \C.. ANHIDRIDA CARBONICA / anhydride carbonique / carbonic anhydride.

/ anode. ANORGANIC. ANOREXIE. De-vierile superioare lui m + 2T ar fi a.priv.] Absenta completa a dintilor temporari si a dintilor permanent!'. adj. f. ANOMIE. on . f.te. ab = indepartat de.. nosos = 6oala. 1766-1844} Sin. s. orexis = apetit. s. Limita Intre normalitate si a. / ankyrine. s.). octontos = dinte. determinate pe un esantion reprezentativ din populatie). V. ANOD... f.] Electrod pozitiv. rezistenta la tractiune.. {Qr. cHimist. / anodyne.: protanopie (v. / anodin. viteza de propagare a sunetului. -ina. |^r. Sin. apsis = vedert. [John Dalton. / anopsia. Wucherena bancrofti. adj. m. / anopsie. s. s. Apare Indeosebi la tinerele Intre 15 si 20 de ani determinand amenoree si scadere In greutate care poate ajun-ge la 'casexie. termenul este putin utilizat. psihopatie. / anodontia. s. 2) Absenta respectului pentru legi si reguli specifice diferitelor institutii. aorma = reguid. d wufi sufere-a. Femelele (hematofage) sunt vectoare. f. situate In afara intervalului m ± 3T pot fi denumite variatii singulare. s. V. -aux. a • priv. adj. / anopie.priv. s. s.a produce. an • priv. f. / anosognosie. ANOSMIE. {CJT. s. orkhis. f. [Qr. anomalus. ar putea fi In relatie cu 'sindromul Simmonds.i nomos = obttd avdnd forf. Sin. / anomalie. / anodontie. Var. a. f. anopheles = vdta.} Care este contrar structurii. vivax. f. / abnormal. Este de o rezistenta extrem de mare la trata-mente. V. / ano-sognosia. \Gjr. ma-sind. s. s.priv.. anomos = nereguiat (an . V.) In functie de directie. prin defect. Bra urmari. -ykhos = unghie. pozitiei.tor. pentru anchilostomiaza (v. f. f. an -priv.ma.: anorexia nervosa.priv. f. ANORMAL. 2) Medicament destinat reducerii senzatiei de foame. / anosodiaphorie. s.). on -priv.. ANOSOGNOZIE. -ale. 2j a . ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton. prin Intepaturi... [Gfr. In acest caz. ANOPSIE.priv.} Gen de insecte (tantari) Diptere. prin exces.nf:d. ANOFTALMIE. din [at.reguiarita.] Calitate a unor corpuri cu structura interna ordonata (ex. s... 'M'anc Hester. manifestata prin hipotricoza si hipohidroza. ANORHIDIE. 2) Absenta vederii. \Gr. / anormal. on -priv. care a studiat si daltwumul. s. s. \(^r. m. adj. s. [Qr. si monorhidie. [Gjr. 3) Uneori sin.. [Qr. isos = ega[. adj. s. f. s. de la. Se gaseste In banda (4.d de (ege)} Modificare patologica.: anorexie mentala (v. s. adj. fara importanta. m. s.2T.idan fi naturalist engie-z.i ophthalmos = ochi} Absenta congenitala a ambilor ochi. an • priv. / anorganique. Evolutie imprevizibila. anomaliu = tte. f. cu pastrarea capacitatii de a ANOSOGNOZE Ie recunoaste si utiliza. ANOPIE. f. / anorexia. s. V. de care. este uneori conventionala. eel mult in cadrul 'sindromului Babinski. Desi ar putea prezenta interes. A. gf. care nu respecta norme sau legi. an • priv. -atos = denumire. f. nepericulos si. observata la bolnavii cu tulburari psihopatice. f. gr. anorexie mentala. osme = miros. organum. odous. / anorchidie. / anosodiaphoria. asociata uneori cu *displazia ectodermica ereditara.a. Include un numar mare de specii de tantari (circa 300).1) la analiza proteinelor membranare prin *electroforeza In gel de poliacrilamida. gr.] Absenta simtului odoratului (mirosului). s. / inorganic. s. Nemato-cere. gennon . 171 .: aberatie cromozomiala (v. anorexia nervosa. 1) an . si anosognozie. lat. s. monstruozitati. / anosmie.priv. ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia ner-vosa. ana = fn sus. f. lat. benign. utilizat In cura de slabire cu precautiile de rigoare. }C. diferite tipuri de 'Plasmodium (faldparum. anomaly. [Qr.. a. Ex. s.priv. s. an . A. hodos = cole. / Anopheles. orexis = apetit. aspect.. an . ANKIRINA. / ankyrin. iar cele infe-rioare lui m . nomos =• allied availd forf. ANODONTIE.] "Cecitate temporara care apare In cursul variatiilor rapide de viteza (crestere sau reducere) sau In cursul acrobatiilor. variatiile unui caracter situate In afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului si T abaterea standard. ANOFEL.] Indiferenta afectiva pe care un subject o manifesta fata de o stare patologica proprie. / anopia. In 'isterie sau In relatie cu un conflict familial. tinand seama de sensul curent al cuvantului. / anomia.: un suflu detectat la auscultatia inimii care exista fara leziuni orificiate sau mio-cardice. / anorexiant. Prin extensie. cu exceptia celor din sistemul cubic) de a prezenta o variatie a proprietatilor lor fizice (coeziune. / anonychia. s. ANOMALIE CROMOZOMIALA / anomalie chromoso-nique / chromosome anomaly. nosos = fioala-'i diaphoria = difer-e. poate fi observata si In cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare moleculara. si normal. gnosis = perrepere. cunoastere.ANIZOTROPIE ANIZOTROPIE. an . este foarte frecventa In cazul alterarii functiilor denumite simbolice: *afazie Wernicke.} Absenta tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea.). spre deosebire de *monoftalmie.: fosfor a. f. organicus. este expre-sia unui dezechilibru psihopatic. f. iar cele situate In afara intervalului m ± 4T. conductivitate electrica. -e. [QT. opos = vas. Se sustine ca a. s. ale unor agenti infectiosi: arbovirusuri. f. s. vedere} Termen relativ vag cu urmatoarele sem-nificatii: 1) Absenta sau starea rudimentara (malformatii) a ochilor.} 1) Care diminueaza apetitul. adj.] 1) Element chimic neinclus Intr-o molecula ce contine carbon. -idos = testicuf} Absenta congenitala a ambe-lor testicule la un subiect cu cariotip XY.. Indeosebi a formei sau structurii unei formatiuni anatomice si. hemiplegie stanga In cadrul 'sindromului Babinski. Diminuare sau abolire a alimentatiei prin refuzul hranei sau pierderea apetitului. care Inseamna absenta congenitala a unui ochi. [Gfr. / anosmia. f. s. odyne = durere} Despre remediile destinate sa calmeze dure-rea si care nu actioneaza asupra cauzei unei anumite boli. uneori. / anode. A.. / anorexie. / Anopheles. malariae si ovale). / anophtalmie. prin extensie. cu hipermetropie (v. ANKILOSTOMIAZA. sau mineral. f. organon = instrument. ankyra = awora. anomalous. ANOSODIAFORIE. adj. ANOMALIE. functiei sau comportamentului "normal. / anisotropie. ops.. dependenta de contextui familial. / anophthalmos. / anomie. trope = intoarcere. ANOREXIGEN.priv. congenitala sau dobandita. / anorchia. f. ideal cristalele. ANONICHIE. s. [Cyr.. Sin. si a pozitiei acesteia. n. indolor. / anorexigene. onoma. / anonychie. f. de [a trepein = a inloarce. f. f. dilata-bilitate.r. s.priv. [Cjr. f. ANOREXIE MENTALA / anorexic mentale / hysteric apepsia. Poate fi periferica (leziuni la nivelul zonei olfactive) sau centrala (leziuni ale scoartei cerebrale). m. 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ. gr. 'agnozie vizuala. s.. an priv. (in .). profesor la. ANODIN. a ..] 1) Forma de *afazie In care pacientui este incapabil sa denumeasca obiectele. a luminii etc. de [ege. S-a propus sa se considere a. f.] Proteina globulara (200 kDa) care leaga *spec-trina cu proteinele membranare integrate ("banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare. drum. care apartin subfamiliei Anofeline (Anophelinae). de la gnonai = a cunoaste} Termen ce desemneaza igno-rarea sau nerecunoasterea de catre un bolnav a tulburarilor sale. f. fiz. onyx. / abnormality. de obicei "congenitala si *familiala. orgtinikos = referitor la un instrument. m. / anisotropia.). Ex. [Lat.] Diminuare marcata sau pierdere a apetilului. [Lat. [C?r. "hemianopsie etc.

[Cjr. oxys = acm. adj. / anovulation. s. anti » contra. 4) a. Ex. s. de ia natus = nascut fi nasci = a se no/ite. m. \Lut. / loop. s. ANSA HENLE / anse de Henie / loop of Henle. partiali. 2) a. ereditare sau eredocolaterale). antagonisma = pozifie. de la ponere = a pune. adj. / antacid. brakhion. [Lat. ineL] 1) structura anatomica In forma de bucia sau inel. axul corpului uterin.] 1) De-viatie anterioara. ante = mainte. adj.: a. 5) a. prin dimi-nuarea rapida a continutului de oxigen din sange. A. partial: ventral. prin insuficienta acuta a fluxului sanguin coronarian. ftiinpifica ovulum = ou mic. / anteposition. baima. s. 7) a. poate desemna a •hipoxemie deosebit de severa.priy. ante = mainte. ANTEVERSIE. a aportului de oxigen la nivelul unui tesut. uteru-lui Inseamna deplasarea Inainte a uterului Intreg. 3) a. / anterograde. exista un spectru larg de agonisti si a. situata anterior fata de "helix. agonizomai = a iupta fi agon = iuptd} Opozitie redproca Intre doua actiuni ale unor sisteme. Pentru comparatie. prea flectat Inainte. [Lat. 2) In bacteriologie. al carui corp este flectat Inainte si formeaza un unghi de 100-120° cu axa'colului. n. ANTE MORTEM. fenomene sau substante.. ANTIACID. [Lot. Marginea convexa a a. s. ante = wainte. oxys = acrui o\igen. ansae. [Qr. f. 2) A. prin perturbarea utilizarii tisulare a oxigenului. m. anthelix. de ia vertere = a wtoarce. / antenatal. Tipuri de a. adj.: 1) A. fulminanta. m. / anoxia. cedere = a merge} Toate faptele sau circumstantele anterioare unei boli si care privesc: 1) starea de sanatate a subiectului examinat (a. / anse. rezulta prin competitia de legare la acelasi tip de receptor. ANTAGONISM. . adj. Medicament cu aceasta proprie-tate. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neutralizare. f. / history. hucid. s. f. / anteflexion.} Proe-minenta curba a pavilionului urechii. ceea ce Inseamna ca se va exprima efectui substantei cu concentratia moleculara mai mare. ante » mainte. f. antugomstRs = oponent. s. [Lat. 1809-1SS5.] 1) Mis-care In sens anterior. ANTERIOR.. personate). microbian: relatie In care o specie microbiana exercita o ac-tiune defavorabila asupra uneia sau mai multor spedi micro-biene. [Lot. gr. / anteposition. / anovulation. ANTEROGRAD. for-meaza un unghi ascutit cu axa colului. de ia anti = contra. / anteversion. ANTAGONISTI DE CALCIU / antagonistes de calcium / calcium antagonists. gr. stagnanta. tratament a. 3) A. -e. a.. feno-men sau substanta care se opun unei anumite actiuni. s. s. helix = fpirald.. f. s. s.] V. ago-nistes = [uptdtor. 6) a. ANTEHELIX. Sin. a carui presiune scade In tesuturi. / antalgique. s. ce poate avea ca rezultat diminuarea.] 1) Care se opune acizilor. anterior = mai mainte. / anterior. s. ANTEPOZITIE. ANTAGONIST. avand ca rezultat o extractie anormala a oxigenului. sunt cuprinse Intre cele doua foite ale mezenterului. [Qr.. acidus = aero. la nivelul partii lor concave. Sin. ANTALGIC. desi se leaga la un 'receptor. necompetitiv: reactie prin care se Tmpiedica o etapa care preceda formarea complexu-lui *agonist*receptor. lat.\ Stricto sensu absenta totala a oxigenului. / antecedents. de in ovum = ou. rau de munte. care con-serva curbura sa normala. s. anoxyemie. / anteversion.} Deplasare globala a unui organ 'anterior. s. / antenatal. ANTE PARTUM. 2) Exagerarea anormala a *anteversiei uterine. ANOXIE. s. adj.. s. [Qr. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substante (ex. \Qr.: amnezie a. n.] Segment al membrului superior cuprins Intre cot si pumn. Ex. de [a gradi = a merge. histo-toxica. ca o consecinta a unei opriri a circulatiei sau a unei *anoxemii. ante = mainte. anteflexie si anteversie. 2) Despre un sistem. ANTENATAL. a. f. [Lat.. m. [at. 3) Substanta care. s.. mart. adj. 'JCeide(6erg fi Gjottingm. / anterieur. m. NA: antebrachium. Cat. mio-cardica. ae ia anti = contra. 3) a.priy. s. / anterior pituitary. treapta. f. 2) Termenul este utilizat frecvent cu re-ferire la orientarea normala a uterului. [Qr.} 1) Curbura anterioara exagerata a unui organ sau segment de organ. cu care este asociata. -atos = sange. s. Se pot distinge: 1) a. ansa toarta. ascendentilor sai (a. antihelix. n. / antagonism. [Lot. ca mijioc pentru insertie si Ie furnizeaza nervi si vase sanguine..\ Absenta "ovulatiei. ante = inainte. pi. ante = inainte. A. f.priv. s.} Termen discutabil.] Locutiune latina semnificand Inainte de "travaliu. [Lat. In forma de U. s. de altitudine v. -onis == mdoire. biochimic. se diminueaza sau se anuleaza efectele unor actiuni. a unor organe fata de pozitia lor anatomica normala. astfel Incat. [Lat. 2) a. a.an... positio. / anox(a)emia. este libera In interiorul cavitatii abdominale. [Friedrich Gusttiv Jukob Uenie. Intre cele doua extreme. Legarea se produce conform *legii maseloc. / anoxie. nu declanseaza reac-tiile de raspuns celular. an . NA. afgos = duren. n.} Locutiune latina semnificand Inainte de *moarte. f. physis = creftere. s. medicamentos: actiunea a doua medicamente administrate Tmpreuna. gr. o?(igen. an . s. |br. pi. NA: pars distalis adenohypo-physeos. utilizat pentru In-samantarea mediilor de cultura cu bacterii. fir metalic (platina) ter-minat cu o bucia si fixat pe o tija metalica. Ex. pi. i. comparativ de [a ante = inainte. [Lat. anatomist ge.. anti = contra. competitivi sau blocanti Tmpiediti5 172 ANTIACID accesul 'agonistilor la receptori.: pozitie a. anterior = mai mainte. natalis = de naftere. de ia phyeia = a create. / antehypophyse. / anthelix. dar termenul este utilizat frecvent In locul celui de "hipoxie. adj. competitiv sau necompetitiv. -onos = Brat. care Ie servesc. ANOXEMIE. antecedens. / antalgic. Prin a. / avant-bras. m. f. deoarece stricto sensu Inseamna absenta oxigenului din sange. a nou-nascutului. f. adj. an . dim. prin flectare.ANOVULATIE ANOVULATIE. organ. adj.] 1) Despre un muschi a carui actiune este opusa actiunii altui muschi. adj. / antagoniste. s. ante = inainte. 4) A. flexio. In aces-te conditii.rm.. neonatala. partus = nafte-re. pe care Ie des-criu jejunul si ileonul. ANTEFLEXIE.} V. s. de Ca parero = a nafte. / anterograde. rezultat al fluxului sanguin capilar inadecvat. ago-nisti si a. ANSA. i. eventualitate practic imposibila. m. s. ANSA INTESTINALA / anse intestinale / intestinal loop. f. / antagonist. [Lat. ce declanseaza raspunsuri de intensitate scazuta. activat de prima si inactivat sau blocat de a doua substanta. -onis = punere. / antiacide. a inamta. -ntis = antecedent. de regula localizata. / anoxemie. profesor la Zurich. ANTEHIPOFIZA. de ia flectere = a wdoi. comparatip de [a ante = mainte} In anatomie. f.: medicament sau molecula hormonala endo-gena) de catre o alta substanta.: blocante de canale calcice (v. termen prin care se precizeaza pozitia unei formatiuni situate Inaintea planului frontal. de ia antecedere = a preceda (ante = mainte. 2) Care se produce de la un moment dat. A. -rtis » moarte. n.] Care preceda 'nasterea. / anthelix.). / forearm. In sens propriu reprezinta o Intrerupere. [Lot. hypo = sub. hipofiza. s. Fiecare dintre cele 15-16 curburi. ANTECEDENTE. adj. anularea sau inversarea efectelor lor. f. NA: ansa. versum. / anteflexion. f. f. ANTEBRAT. n. gra-diis = pas. s. fami-liei sale (a.. m.] Care calmeaza durerea. ane-mica prin scaderea concentratiei de hemoglobins sau a nu-marului de eritrocite din sange. brachium. familiale). / antagonisme. s. organe. In principiu. ante = mainte. tub urinifer si nefron. v.

-ina. anti = contra. anti = contra. bias = viata. contraceptive. / anticoagulant. adj. / antibiotherapie. m. adj. s. antiseptic. / antiantibody. gramma = insc. s. s. -e. si nu a actiunii clinice. spanioia amarillo = galften. s. anti = contra. [Cjr.. ANTIANDROGEN. ca si a analogilor sintetici ai acestora.] 1) Care se opune vietii. In scop terapeutic. s-au dezvoltat a. ANTIALERGIC... / anticholinergique. andros = bCa-bat. adj. V. s. gr. IX. contraceptiv. de (a angere = a strange. [Cjr.. prezinta.. [Lot. neutralizand activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare. Sin. alterata. a . / antibiogramme. n.. Substante care inhiba coagularea plasmatica. cu anticorpii. canal de sodiu.. \Gjr.] Tendinta unor boli de a debuta mai timpuriu si de a se prezenta sub forme mai severe de la o generatie la alta.) 1) Care se opune 'anginei pectorale. s. VII. anti = contra. s. / anticoagulant. corpus. anti = contra. prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice. n. s. Cat. [Cfr.] Procedeu de determinare in vitro a actiunii unei serii de antibio-tice asupra unei suse bacteriene. anti = contra. care inhiba doar in vitro formarea tromboplastinei. si antibiotic. s. determinate de *alergie. capere = a [ua). / antibacterien. s. 2) Denumire generica a unor substante naturale produse de catre unele microorganisme. adj. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate.\ Care Intarzie sau Tmpiedica coagularea san-gelui: 1) un agent fizic sau chimic introdus din exterior. pulmonare sau sanguine. s. aggregare = a aduna [a un ioc.] Care se opune *febrei galbene. ANTIBIOGRAMA. oner. antifungice. bakterion. angina = sufocare. a. 2) Anticefaline sau antitromboplastine. / antisludge. anticipatio. s. deci. *midriatice si antiparkinsoniene. a. m. 2) Substanta care inhiba eliberarea de acetilco-lina sau blocheaza actiunea acetilcolinei deja eliberate. Familie de *antibiotice produsa de bacterii din genul Bacillus. V. ANTIBACTERIAN. [Qr.. s. *gramicidina si *polimixinele. / anticodon. s.: a) stabilizante sau anestezice ale membranei. anti = contra.rie. si agregarea eritrocitelor si a plachetelor. r. anti = contra.. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagulants circulants / circulating anticoagulants.] 1) Despre o substanta care se opune actiunii "acetilcolinei. ia con-ccptare = a deveni msarcinata.. anti = contra. din aceasta cauza. adj. s. ANTICONCEPTIONAL. polipeptide. cra6. m. Anticolinergic. sunt grupate In familii: betalactamine. rifampicine. / antiarrhythmic. dim. m. / antibacterial.} Care se opune actiunii *hormonilor androgeni. / anticonceptive. antibiomimetice. n. adj. Triplet de oligonucleotide de ARNt care permite legarea de codonul corespunzator de pe o molecula de ARNm. adj. b) cea mai mare parte a "betablocantelor adrenergice. ex.] 1) Care previne *sarcina. care permite determinarea sensibilitatii. antisecretorii gastrice. m.: antivitamine K. ANTIBIOTERAPIE. s. ANTICIPATIE.: heparina. adj. khole = 6iia. gennan = a produce. exercitata Indeosebi la nivelul *aciditatii gaslrice. m. adj.re. anti = contra. / anticipation. s. ANTIAMARIL. f. -oris = corp} Anticorp capabil sa interactioneze cu proteinele plasmatice si. [Cjr. / antiagregant. capabile sa Tm-piedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau sa Ie dis-truga (*bactericide). ANTIANGINOS.. s. cancer. f. / anticonvulsivant. / antibiotique. adj. s. mecanismut de actiune si efectele clinice. / anticipation. ankein = a sugru-ffia. al!os = aitui ergon = iiicru. anti = contra. rhythmus. ci doar In tratamentui de lunga durata al *bolii tromboembolice. m. ANTICODON. pentru unitatile medicale mari. s.oagulare = a In-cfiega. Int. m. macrolide.} 1) Care se opune formarii de *agregate de globule rosii sau de trombocite In vase. V.. de sin-teza. adj. d) o serie de inhibitori de calciu. adj. anti = contra. n. s. s. In prezent. ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants. se disting patru grupe de a. -onis = grcw\ ditate. Datorita acestor proprietati. ANTICONVULSIVANT. 3) Substante care interfera cu o reac-tie de coagulare. adj.ANTIAGREGANT ANTICONVULSIVANT 2) Medicament cu aceasta proprietate. canal de potasiu. s. Din aceasta familie fac parte: *bacitracina.. A. / anticonceptionnel. [at.. / antiallergique. [Cjr. adj. / antiamaril.. Sunt eficiente Indeosebi Tmpotriva germe-nilor gramnegativi. 2) Substanta sau procedeu care previn sarcina prin Tmpiedica-rea *fecundatiei. s.} (Substanta) care are actiune "bactericida sau "bacteriostatica. sou gr. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides. f. a sufoca. / anticodon. la ergein = a. antimitotic (2). n.. n. s. concep^ie. nitroimidazoli. adj. aati = contra. ANTIARITMIC. / polypeptide antibiotics... -euse. Ex. Sinteza factorilor II. / antiamaril. antimitotice. m. anticorpi care neutralizeaza una din proteinele coagularii. s. m. convul173 . n. V. adj. m. / antiandrogene. de. / antibiotics therapy. anti = contra. f. -elle. a anticipa (ante = Inainte. / antiarythmique. -onis = anticipatie. In ultima perioada. adj. -enne. adj. s. se alege antibioticul care inhiba eel mai intens dezvoltarea unei anumite bacterii confirmata ca fiind agent patogen al unei anu-mite boli.priv. adj..\ V. s. V. n. / antibiogram.. ergein = a [ucra. se utilizeaza sisteme automatizate de efectuare a a. s. ANTI-ANTICORP. antitubercu-loase. amino-glicozide. Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagu-larii. s. rezistentei sau sensibilitatii limita a susei. adj. si antiulceros. 2) Medicament pen-tru tratamentui *insuficientei coronariene. pi. / anti-anticorps. m. s. tetracicline. (at. canal de calciu. cu efecte asupra potentialului de actiune sau asupra perioadei refractare efective. / antiangineux. standard se studiaza efectui bacteriostatic al unui antibiotic dupa difuziunea acestuia In geloza (unde este cultivates bacteria) pornind de la un disc si se masoara concentratia minima inhibitoare. Grup de anticoagulante antagoniste ale *vitaminei K. c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului. therapeia = trata-ment. / antiandrogen. [at. dezinfectant. (at. Prin a. Actioneaza prin distrugerea membranei bacteriene. o. anti = contra. [Qr. -euse.. conceptio. / anticancereux. cuta-nate.. Indeosebi cu referire la medicamentele care Tmpiedica dezvoltarea anumitor microorganisme. fata de "heparina. 2) Denumire generica a medica-mentelor cu aceasta actiune. [Cjr. de (a anticipare = a o (ua Inainte. -e. Pe baza efectelor celulare. ANTICOAGULANT. anticoagulante circulante. de (a therapeuein = a ingriji. [ucra} (Medicament) care se opune mai mult sau mai putin complet manifestarilor generale. careia Ti afecteaza cinetica.. adj. m. n.] Termen generic care defineste un tratament cu *antibiotice. s. bias = viafd. s. rezultand proteine non-gama carboxilate incapabile sa fixeze calciu denumite si PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists). glico-peptide. m. ANTIBIOTIC. df. (^r. f. adj.. a coagula. anti = contra.. n. actiune... In functie de formula chimica. derivati de oxichinoleina. m. in vitro sau in vivo. / anticholinergic. bias = viatd. ANTIAGREGANT. [at. avantajul administrarii orale dar nu pot fi utilizate In urgente. rhythmos = ritm} 1) Care se opune tulburarilor de ritm cardiace.. [Qr.. adj. adj. / antiallergic. [Qr. ANTICANCEROS. de [a baktcria = fiaston. [Qr.: medicament a. n. / antiepileptic drug.. *antiemetice. [Cfr. 2) o substanta naturala care circula In sange. In scopul determinarii sen-sibilitatii acesteia la antibioticele testate. -cri = roc. / antineoplastic. / antibiotic. m. [at. [Cjr. V. [Cfr. n. si X ai coagularii este. sunt utilizate ca *spasmolitice.. adj. / antianginal. anti = contra. adj.

prezenti atat la padenti cu boala tiroidiana imuna. Termenul este rand pentru identificarea extrem de precisa a unui anumit antidiscutabil. de aceea. s. Karl Landsteiaer. 2) A. anticorpi anticardiolipina. c. sclerodermie. / anticorps. HA-1A) pentru neutralizarea efectelor endotoxinelor.: anticorpi 'in serul sanguin al diabeticilor tratati cu insu-lina si reactioneaza antitireoglobulina. ciroza. perinucleah (p-ACAN) . indud fenodes / antiphosphoiipid antibodies. A. antimuschi noted. Anticorp care. fectioasa etc. fie stimularea functiei celulare. Se recurge la hepatita cronica activa. 9) A. A. hibrid. ori ca complement. proteinele mem-branei interne mitocondnale. a. detectabil m serul unor oameni (sau animale) normali. A. A. propriu'asi (c-ACAN) sunt blocarea. detectabil prin proprietatea sa de aglutiperoxidazei sau a elastazei.). antitireoglobu-lina) antienzima. apartin Indeosebi IgG. Indeosebi ciroza biliara globulinemie Waldenstrom). A. a. scaderea activitatii biologice a hormonilor tiroidieni. nare a hematiilor de oaie. difera atat fiecare avand indicatii preferentiale 'in functie de tipul de prin structura cat si prin specificitate. premiut 9{p6e. 16) austri-ac. Sunt prezenti m cat si cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex. A. termolabil. cu antigenul care reactioneaza cu antigeni situati pe suprafata nucle-ului corespondent. fata WO-1950. ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de Donathcare are un situs de combinare specific pentru un antigen. descris ca entitate nosologica *sindromul antifosfolipidic. au ANTICORPI ANTITIROXINA / anticorps anti-thyroxine / antifost detectati 'in car-ditele reumatismale. in vivo sau in vitro. prezenti grup de globuline denumite *imuno-globuline. anticelular. prezenta in mod natural sau produsa in organism (sange sau ANTICORPI ANTINUCLEAR1 / anticorps antino-yaux ou antitesuturi) sub actiunea unui 'antigen si care poseda proprietatea nucleaires / antinuclear antibodies. variatiile de temperatura. este enorma. antinuclear reactioneaza cu cytoplasmatiques anti-neutrophiles / cytoplasmic antineudiverse structuri nucleare. monoclonal! (v. anticelula parietala gastrica. corpus. utilizati experimental (a. m. ca si implicatiile In patologie. IgG care se leaga de A. HODGK1NIENE / anticorps monoclonaux pour les lym174 . Tip de anticorpi anti-tisulari de a reactiona specific. si Int. nici plasmodtar. de natura proteica. a.] 1) Despre un medicament (. Combinarea unui a. A. pe masura diversitatii *fosfolipidelor. responsabil de for*imunitatii. Abrev. anti-tesuturi (autoanticorpi) care interactioneaza cu ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFILE / anticorps o serie de pro-teine musculare. Donath. actioneaza asupra antige-nului ca *aglutinina.ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps antiphospholipitionarea fiziologica a sistemului nervos central. 14) A. reactie In mediu gen. Landsteiner / Donath-Landsteiner antibodies.: reagina (v. 15) A. caracteristid lupusutut eritematos acut diselegare necovalenta cu antigenul. A. anticorpi. (sau de a. Inventarierea aces-tora *epilepsie. imuno-precipitare. Cateva tipuri: ANTICORPI ANTIPEROXIDAZA T1R01DIANA / anticorps anti1) A. Familie foarte eterogena de barbitalul. antimiocard. cu antigenul sau specific poate fi marea "celulelor lupice). IgM sau IgA si indud: *lizina sau 'precipitina. gen dintr-un amestec si pentru obtinerea unor *vaccinuri cu ANTICORP REAGINIC / reagine. avand aceeasi specificitate pentru un anumit antihemoliza. 11) A. thyroxin antibodies. Indue hipotiroidismul primar prin primitiva. Au aplicatii albuminos (plasma). pe care o inhiba exista In serul majoritatii pacientilor cu boala Hashimoto si la o numai prin fixarea pe situsul catalitic. pana la denaturare. 18) A. "test Coombs etc. Prezenta In circulate a a.Tmpotriva mielo'antigenul Forssmann. ca mijioc de diagnostic In diverse boli infectioase. ce reactioneaza specific cu suprafata diferite-lor peroxydase thyro'idienne / anti-thyroid peroxidase antitipuri de celule. natural.i 9{e. anti-TPO./me. In primul proteolitic (tripsina). care precipita cu antigenul. V. 7) A.ANTICORP ANTICORPI MONOCLONAU PENTRU LIMFOAME NON-HODGKINIENE sus. c. 6) A. cu aceasta.: macroplasma 'in anu-mite afectiuni hepatice. v. sensibil la ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies. benzodiazepinele. t. antimitocondrie. sunt prezenti si In alte afectiuni: pusa In evidenta prin diverse reactii in vitro si in vivo. s. deocamdata fiind ANTICORP. cu specificitate dubia. 17) fizwio-gie. de asemenea In *lupusul acut diseminat cat si In *poliartrita este esentiala pentru dezvoltarea reumatoida (reprezinta factorul Haserick. cu hematii tratate In prealabil cu un ferment practice si In cercetare. varietate de a.ditina m 1930.. plas-mei sunt cuprinsi Intr-un minat si anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine). provocand fie pentru *granulomatoza Wegener. de la convellere = a zdmncma. f. perfect. ce antiperoxidaza tiroidiana (v. -oris c corp. Autoanticorpi circulanti Tmpotriva hormovarietate de a. reactioneaza cu structurile sarcolemale ale muschiului cardiac.: a. fata de azurofile.) specificitate deplina si. Titruri crescute de a. ANTICORPI ANTICARDIOLIPINA / anticorps anti-cardiolipine / ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOAME NONanti-cardiolipin antibodies.: ACAN. fenitoina. [Qr. A. antieritro-citar. cu specificitate pentru antigenul antigenul P al eritrocitelor la temperaturi scazute si determina sistemului Rh (v. Sin.tii yorl^ 1S6S-1943. care apar doar In conditii speciale. fara a modifica func. bodies.) Substanta specifica. patoiog fi seroiog de engine. este in curs. Producerea de a. proveniti din acelasi *clon fixeaza si tl sensibilizeaza dar nu produce nici aglutinare. cu rol buna parte din cei cu hipertiroidie tireopriva primara sau boala patogenic In anemii hemolitice autoimune. Apare m imunizarea persoanelor Rh negative cu hemoglobinuria paroxistica nocturna prin hemoliza mediata de sange Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos. Sin.} Tip de a. / reagin. citotoxic.lupus anticoagulant") a fost asociata cu atacuri ische'mice care suprima crizele comitiale. sunt produsi de celulele *hibridoamelor. 3) A. a. 10) A. 20) A. hepa-tita cronica activa. 13) A. poarta *situsuri de combinare pentru anticorpii anti-ADN. anti-tesuturi (autoanticorpi) care reactioneaza cu nilor tiroidieni. Abrev. foarte eficace. In prezenta antigenului sau specific se oclonal antibodies. strict identici. 4) A. \]ulius *iar celalalt pentru alt antigen. de importanta exceptionala. Forssmann. iar a. v. Rh. antiinsulina apar Basedow-Graves.: a. m. A. de antigeni cu care organismul nu a venit anterior In contact. specific Indreptati Tmpotriva proteinazei serice neutre din granu-lele pentru antigeni din membrana celulara. ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps monoclonaux / monantibody. profesor dt medicinci interna la 'Vima. m. Sin. s. Diversitatea a.: anticorpi celulele tiroidiene 'in *tiroidita Hashimoto. precipitant.[ pentm A. / antibody. reaginic. Ex. 8) A. celular. midic anstriac. 19) A. mononucleoza inreactii antigen-a. antireceptor reactioneaza cu trophil antibodies. acidifiere.Q. A. umoral. destinat sa suprime crizele comitiale. antimicrozomali apar In tiroiditele autoimune si ANTICORPI ANTITIREOGLOBULINA / anticorps anti-thyroreactioneaza cu antigeni microzomali prezenti m cantitati mari in globuline / antithyreoglobulin antibodies.). Nu exista a. reagina. anti = contra. urmare a sarcinii incompati-bile). care reactioneaza cu o enzima data. a.). Markeri sensibili (85 %) si specifid (95 %) anumiti receptori de pe suprafata unor celule. umani monoclonal! fata de endo-toxina prezent In umori. 12) A. 2) Medicament dintr-un grup cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adultii tineri. 5) A.

impuls. si chelator. f.). / antifibrinolytic [Qr. s. A.] 1) Care diminueaza secretia urinara. fibra = fi6rd/ -ina. ANTIDOT.9 antigen. gr. ca si a.tl urinare. dar si a altor cancere (gastric. 2) In homeopatie. / antifungique.} Inhibitor enzimatic avand actiune de neutralizare spedfica. distruge.9.} Care se propaga In directie opusa caii obisnuite. ANTIGEN CA 50 / antigene CA 50 / CA 50 antigen. / antidiuretique. glicoproteic asocial cancerelor ovariene. / anti-oestrogene. V. ANTIGEN CA 125 / antigene CA 125 / CA 125 antigen. A. prin inhibarea competitiva a sintezei acizilor nucleici ca urmare a blocarii dihidrofolat-reductazei. carcinoembrionar. / anti(o)estrogen. Denumire generica a unei serii de a.} A. n.. este 'tamoxifenul. V. adj. s. / antidiuretic.. CA 19. ia diourem -« a urina. anti = contra. a. / antifibrinolytique. ANTIDROMIC. Cel mai important a. ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigene carcinoembryonnaire / carcinoembryonic antigen. Casoni sau a. n. anti = contra. / anti-emetique. anti = contra. adj. / antiphlogistique. s. ANTIFLOGISTIC. [Qr. CA 50 si markeri tumorali. identificat la numeroase spedi de plante si animate. Substanta care exercita o actiune antagonista *acidului folic. adj. Nu este riguros specific si prezinta o concentratie plasmatica normala sub 35 Ul/ml. s. V. care reactioneaza cu un anticorp pro-dus ca raspuns fata de alt antigen.. V.3 / antigene CA 15. antifongique. medicament destinat sa atenueze o reactie excesiva determinata de administrarea unui alt medicament..: a. [Qr.] 1) Substanta capabila sa neutralizeze un toxic sau sa Tmpiedice efectele acestuia in organism. Hbs Australia (v. dar nu 175 .4 antigen. m. m. Sin... [Cfr.] 1) Care se opune actiunii estrogenilor. deci. m. gt'. pentru care nu este strict specific. s. s.. 1868-1947. \John Forssman. / antienzyme. proft. oistros = dbrintd. emetikos = care produce. sou [at.ANTIDIURETIC phomes non-hodgkiniens / monoclonal antibodies of nonhodgkin lymphoma. a. ANTIESTROGEN. 2) A. / antifungal. s. V. bio-chimic sau farmacologic. m. virusuri. s. ANTIGEN FORSSMAN ANTIGEN.. m. markeri tumorali. utilizabil In urmarirea acestor tumori. deoarece con-tine a.. s. cf. adj. unii a. printr-un mecanism fizic. anti = contra. adj.az. Este prezent In majoritatea organelor. iar con-centratia sa plasmatica normala este sub 30 Ul/ml. nu sunt straini pentru subiectui respectiv.. ai aceluiasi individ. pancreatice sunt folosite cu precadere In tratamentui pancreatitelor acute. 5) A. marker tumoral relativ util In urmarirea cancerului colorectal. emein = a romita. utilizabil pentru urma-rirea acestui tip de cancer.3 antigen. Sin. care. adj. / antidote. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. anti = contra. s. 4) A. ANTIEMETIC. la phlox. lytikos = care. / folic acid antagonist.] Termen desuet.: antivomitiv (v. a. zym = ferment. de ia anti = contra. In raport cu care este mai putin specific. gennan = o produce. V. s. Deoare-ce stimuleaza productia de *gonadotrofine.4 / CA 72.5 ng/ml. prin administrare intravenoasa. n. gr. Glicoproteina cu Mr de 200 kDa. ANTIFOLIC. markeri tumorali. adj. Inductia raspun-sului imun se numeste *imunogenicitate. s. diouretikos = care. / antienzyme. antigen CA 19. Abrev. tract respirator). desemnand antigenul de suprafata al virusului hepatitei B. n. substante toxice etc. utilizati ca atare sau cuplati cu radioizotopi sau toxine. anti = wntra. glicoproteic asocial cancerului de san.. Ex.. dromos = cursa. adj. ANTIGEN CA 15. a. drum. adj.. utilizati ca *markeri tumorali. 2) Hormon care creste reabsorbtia de apa la nivelul tubului contort distal. sunt extrem de diverse: bacterii. adj.: ACE. adj. iar interactia specifica se numeste *antigenicitate. n.). asigurand rezistenta la boala. s. A. phlogos = fiacdra. anti = contra. avand efect de scadere a debi-tului urinar. drojdie.). ANTIFUNGIC. de. m. 2) Medicament care Tmpiedica fibrino-liza. obtinut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat si fenolat. DEX. A asocial cancerelor colorectale si pancreatice. Concentratia sa plasmatica normala este sub 40 Ul/ml. iat. ANTIGEN FORSSMAN / antigene Forssman / Forssman's antigen. care dez-volta o imunitate de protectie.). s. Nu este riguros specific. / antigen. / antigene. / antifolique. [Cfr. ant'i = contra. / antidote. m. 3) Medicament care se adminis-treaza in tratamentui 'diabetului insipid sau pentru a testa pu-terea de concentratie a rinichiului. ANTIGEN CA 19. (v.3 / CA 15. chimic. antidotum = anticfot. inclusiv la om si denumit datorita acestui fapt heterofil (pentru ca se gaseste la organisme aflate la distanta In arbo-rele filogenetic). ubicuitar. ANTIENZIMA. utilizabil pentru supravegherea acestora.. vasopresina. markeri tumorali. iat. [Cfr. ANTIGEN CA / antigene CA / carbohydrate antigen or CA antigen. / antiemetic. (Indeosebi acizii epsilonamino-caproic si tranemaxic) inhiba activarea 'plasminogenului sau a *plasminelor tisulare.: solutie apoasa. Sursele de a. Obs.] Substanta sau celula straine orga-nismului. s. n. Concentratia sa normala In plasma este sub 2. Abrev. crosreac-tiv (mcrucisat-reactiv). CEA (engl. s. Are o spedficitate suficienta si o concentratie plasmatica normala sub 6 Ul/ml.: 1) A. V. anti = contra.: pi. cu actiune puternica dar de scurta durata. protectiv. antidromein = a merge. ANTIGEN AUSTRALIA / antigene Australie / Australia antigen. m. colorectale si gas-trice. Cateva tipuri de a. A. In continuare. pot fi utilizate ca *antimitotice..). Ex. s. m. adj. In continuare si atte tipuri de antigeni. uleioasa sau pulbere de retrohipofiza (vasopresina sub diferite denumiri comerciale). n. In terapeutica.9 si markeri tumorali. fungus = ciu-perca.: antiinflamator (v. oncofetal asociat cancerelor pancreatice. adj. Termen actualmente desuet. df. adj. V. emeficus. directionati Tmpotriva antigenilor de suprafata ai celulelor din limfomul non-hodgkin. / antidromique.9 / antigene CA 19. / antidromic. varsaturi.: HBs.a. / antiphlogistic. w direcfie opusd. sunt utilizati pentru inducerea stimularii ovulatiei In caz de infertilitate. gennan = a produce.).] Sin. ANTIGEN CA 72. adj. care indue producere de *anticorpi specifid sau de *limfocite (*imunocite) si care interactioneaza specific cu pro-dusii raspunsului imun (molecule sau celule).: o grefa cutanata prelevata de la nivelul coapsei si depusa In alta zona la acelasi individ nu este recunoscuta ca straina si nu va fi rejetata. reflex axonic.: homeodot. \Qr. m. s. antigeni fetali. V. Diferiti a. sou phlegein = a ardf. Ex. phlogistos = infiamaflii. yatolog si imumiog suedes. 'antipaludice sau ca *antibacteriene In asocieri cu unele *sulfamide. Concentratie plasmatica normala sub 23 Ul/ml. ANTIGEN AUTOLOG / antigene autologue / autologous antigen. f. V. asocial cancerelor digestive si ovariene. celule sau proteine straine. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. ANTIFIBRINOLITIC. V. de la lyein = a distruge. antagonist al actiunii estrogenilor la nivelul receptorilor tisulari si utilizat In tratamentui cancerelor de san dependente de estrogeni.SOT rfe 6ai'terio[ogie si patologie generaid ia Lund. antigeni.9 / CA 19. favorize. A.4 / antigene CA 72. en = in. s. [at. [Qr. hidatic. ANTIDIURETIC. dotos = dot.} 1) Care se opune *fibrinolizei.: antimicotic (v. de. 3) A.. s. [Cjr. adj.. 2) Denumire generica a unui grup de medicamente cu aceasta actiune. m.] Sin. {Cjr. [a.

0) ale unui locus de pe bratui lung al cromozomului 9. a. A2. x: sunt extrem de imuno- .pa. de h. Abrev. ANTIGEN HY / antigene HY / HY antigen. In mod normal. sunt produsii genelor *complexului major de histocompatibilitate. F. histocompatibi-litate.: a. existenti la indivizi identici genetic. h. ex.N). Ex. pentru care. sunt prezenti In mod normal la embrion (*a. Cei mai importanti a. nu difera In functie de un organ sau de la un tesut la altui. Detectia a. nu declanseaza reactii de *rejet. A. In functie de linia genetica. care determina compatibilitatea sau incompatibilitatea tesuturilor transplantate. apoi In alte cancere. rejet. prostatita sau infarctui prostatic. identici. B. ANTIGEN HBe / antigene HBe / HBe antigen. t. o. ANTIGEN TUMORAL / antigene tumoral / tumour antigen. a. leucoplachetari sau tisulari. care poate determina *rejetul tesutului (organului) transplantat. Ca urmare. V. 0 serie de glicoproteine care. dar difera de la individ la individ. hepatitis B = fie.titd B. A. A. Cea mai cunoscuta substanta antigenica de acest tip este *alfafetoproteina. Concentratii crescute se observa si In afectiuni benigne. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigenes de transplantation / transplantation antigens. Lipoproteina de-pendenta de cromozomul Y. ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigenes leucocytaires communs / blood group antigens. F. markeri tumorali. s. A tost descrisa. ANTIGENI XENOGENICI / antigenes x6nogeniques / xenogenic antigens. exista numai la embrion.: un ^ansplant renal de la mama la fiica se numeste alogrefa sau "homogrefa deoarece contine a. produsa de celulele epiteliale ale prostatei. A. dar poate atinge concentratii foarte mari Indeosebi 7n cancerul de prostata. V. tipic fiind *antigenul Forssman. antigen tisular. colita). grup tisular. t. A. ffit&z. s. cu M. initial In cancerul de colon. ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigene ribonucleopro-teique / ribonucleoproteic antigen. Dozarea a. r. Sin. sistem HLA. recomandat frecvent la bar-batii peste 50 de ani. core = ce-ntru. ANTIGEN TISULAR / antigene tissulaire / tissue antigen. prezenti la ni-velul *grefonului vor provoca la primitor formarea de anticorpi. 34 kDa). {'Lngi. unde este prezent numai la ni-velul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann). In cazul rejetului. CD45) utilizati In evaluarea imunohistologica a biopsiilor de la pacientii cu cancer metastatic cu sediu primar necunoscut. ANTIGEN HBs / antigene HBs / HBs antigen. HY reprez'nta me-toda cea mai sigura pentru determinarea sexului genetic. au In comun unui sau mai multi *epitopi.: PSA. s. alaturi de morfologia limfoblastica si prezenta terminal-deoxinucleotidiltransferazei (TdT). A. 'cardiolipina si *reactie Weil-Felix. ai proteinelor matricei .: a. adica se combina cu acelasi *anticorp specific datorita prezen-tei epitopilor comuni. o *grefa este acceptata numai daca primitorul si donorul prezinta a. A. Glicoproteina compo-nenta a secretiei prostatice (serin-proteaza kalicrein-like. carcinoembrionar. V.: sistemul ABO. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / antigenes d'histocompatibilite / histocompatibility antigens. a. A. Astfel. Anticorpii care apar la om In cursul "mononucleozei infectioa-se reactioneaza specific cu a. t. neuraminidazici'. Cei doi a. grupati In 'sistemul HLA. Primele trei gene codeaza a. de asemenea. sistem HLA. A. t. hepatitis B = fiepatita B. V. ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigenes leucocytaires communs / common leukocytic antigens. cu exceptia oilor. este secretat In mod normal. si sistem HLA. la fetus. Markeri tumorali. in caz con-trar se produce *rejetul. iar determinantui sau antigenic este de natura polizaharidica. A. eritrocitari controlat de un locus cu un numar variabil de gene alele.] V. indue raspunsul imun al organismului gazda. g. Unii dintre acesti a. tipic este eel izolat din rinichiul de cobai. p. hepatita B. prezent In celulele canceroase. se observa titruri Inalte de anti-corpi circulanti. Sistem bine definit de a. dar si In afectiuni necanceroa-se (ciroza hepatica. ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigene specifique pro-statique / prostate specific antigen.M) si sub-tipurile A (a. HY induce secretia unui hormon care tmpiedica gonadele primitive sa urmeze evolutia lor naturala catre tipul ovarian si dirijeaza dezvoltarea individului catre tipul masculin. care se gasesc la membrii diferiti genetic ai aceleiasi specii. A. Animalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se obtin experimental prin Incrucisari *con-sangvine repetate. Sin. leucoplache-tari (In esenta sistemul HLA). A prezenti pe suprafata tuturor celulelor sau tesuturilor din organism. de unde interesul dozarii acestora In scop de diagnostic si de darificare a palogeniei. de h. prezenta In toate celulele mami-ferelor de sex masculin si care. A. care se gasesc la specii diferite. ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACUTE / antigene de la leucemie aigue lymphoblastique / antigen of acute lymphoblastic leuk(a)emia. h. V. B. Sugereaza existenta neoplaziilor limfoide. Acesti a. complex major de histocompatibilitate. hepatita B.: anti-geni de transplantare. Ex.: antigeni de histocompatibilitate (v. V.. marcheaza caracteristicile particulare ale fiecarui individ si joaca un rol esential In apararea organismului. *a. ANTIGENI ONCOFETALI / antigenes oncofetals / oncof(o)etal antigens. ['Eng[. ANTIGENI HLA / antigenes HLA / HLA antigens.] V. sunt Inruditi cu a. ei dau reactii Incrudsate. eritrocitari ai sistemului ABO. cu patru gene alele majors (A1. carcinofetal glial etc. Prezenta acestui a. produsi ai unor gene care se manifesta In timpul diferentierii normale a tesuturilor fetale. A. ANTIGENI SINGENICI / antigenes singeniques / syngenic antigens. V. p. o gamafetoproteina. C (nucleoproteici . Ex. Reactia Incrucisata a a. orienteaza transfor-marea gonadelor primitive In testicule.ANTIGEN HBc si In sange. A. de natura lipoproteica depind de genele de histocompa-tibilitate. A. homogrefa. Cei mai importanti a. al celulelor leuce-mice si al celulelor sarcomatoase.: anticorpii antiribonucleoproteine imunoprecipita complexele proteice U1 ARNm. A.NP. hepatita B. pe baza carora se diferentiaza virusurile gripale A. La aduiti sunt prezenti Indeosebi In plasma bolna-vilor de cancer. V. a..). V. ca hiperplazia prostatica. timp de eel putin 20 de generatii. cu utilitate clinica sunt *antigenul carcinoembrionar si *alfafetoproteina. transsexualism. markeri tumorali. caracterizeaza criza blastica de tip lim-foid din evolutia leucemiei mielocitare cronice. tisulari prin localizarea la suprafata membranei si prin reactiile imu-nitare pe care Ie provoaca. fetali). (LCA. si antigeni heterofili. ANTIGEN! ALOGENICI / antigenes allogeniques / allogenic antigens. Ex. de ex. cum sunt gemenii monozigoti. ANTIGENI HETEROFILI / antigenes heterophiles / hetero-philic antigens. 176 ANTIQENI XENOGENICI ANTIGENI FETALI / antigenes foetaux / f(o)etal antigens. t. surface = suprafata. In caz de transplant Intre specii diferite. ANTIGENI GRIPALI / antigenes grippaux / influenza antigens. A. are o serie de aplicatii practice. gluddici.H. prezent In toate celulele organismului. detectati la organisme aflate la distanta In arborele filogenetic. A.: aloantigeni. In serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic. Natura a. ceea ce sta la baza Inrudirii lor antigenice. In *boala mixta a tesutului conjunctiv. Sin. V. ANTIGEN HBc / antigene HBc / HBc antigen. hemaglutininici .

ANTIGLOBULINA.vincristina.: anticanceros.. s. / antioxydant. s. de gena recesiva a cancerului. De aceea. anti = contra. s. s. -inthos = wemie. helmins. ANTIGUTOS.] Sin. de unde reco-mandarea cu prudenta celor ce conduc autovehicule. [Qr. mitomicina. ANTIMONIU. f. adj. substanta asemanatoare ca structura unui anumit *metabolit si care poate perturba lantui metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv. / anti-hormone. ia hormaein = a. s. / antiperistaltisme. de ia plassein = a forma. anti = contra.. scflin6a. dim. gentian = a produce. m.: ciclizina si prometazina) poseda si proprietati *antiemetice. aithmid. / anti-inflammatoire. *acid orotic). / antihistaminic. ANTIMETABOLIT. anti = centra. 2) In general.. adj. s. 2) Medicament utilizat. globulus. ANTIMITOTIC. tumord.] 1) Despre un medicament care actioneaza Tmpotriva alterarilor metabolice din *guta. antiestrogeni) etc. anti = contra.: vermifug (v. [Cfr. tesutu-lui sau celulelor tinta. 'antipirimidinice si *azaserina. Mutatiile sale sunt recesive. s. m.. gene-ra^ie. ANTIPARKINSONIAN. / antig6nicit6. s. ammoniakon = sari de amoniu gasitd m apropierea temp[u-tui iw Jupiter Amman din Li6ia. s. neos = mm plasis = modeiwe. d) antibiotice . / antimalarique. antineoplazic.. adj. [Lot. (ex.. ANTIHISTAMINIC. din or. Cei mai cunoscuti a. 0 serie de antagonist! H. m. b) a..] 1) Care se opune efectelor *histaminei.. / antimitotique. e) substante blocante ale mitozei In metafaza . antiulceros si receptori H. s.] 1) Care Tmpiedica *mitoza.. Indeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) si substituentii de dopamina (L-dopa asodata cu un inhibitor al dopa-decarboxilazei. Sin. adj. Se disting doua mari grupe de a. histos = t&sdturd. sau gennan = a produce. se grupeaza In *antifolice. / antipaludique.. adj.. m. de. -enne. c) antiinflamatoare utile si In tratamentui crizei acute de guta (*colchicina. 3) In oncologie. *fenilbu-tazona si *glucocorticoizi).: sulfamidele sunt a. / antigout drug. tumor supresor gene. genos = Man. anti = contra. se. adica de a provo-ca formarea de anticorpi. adj. care cresc excretia de acid uric (uricozurice). Este cazul *heterogrefei. m.] Globulina din serul sanguin care actioneaza ca anticorp Tmpotriva unei alte globuline (indusiv imunoglobulina) purta-toare de situsuri antigenice si care se comporta ca un antigen. / antiparkinsonian.. exclusiv sau nu. -ind. In acest scop. s. / anti-inflammatory. anti = contra. a tJfcita. hormon = e^citat.. s.. urmaf. guta = picdturd. it. m. ia-crimd. / antimoine. [Gr. sai naturali.] Gena supresoare a cancerului. f. mitos = a^d. radical liber.. medicament) care actioneaza contra inflamatiei. prin crearea unei stari de *toleranta imunologica. f. test Coombs. anti = contra. s. s. V. n.] ElementuI 51. ANTIMICOTIC. s. astfel. exercita un efect *antiinflamator.] V. \Cfr. \Cjr. adj.. b) antimetaboliti . de ia gr. -ind. / antihistaminique. de tipul cimetidinei si ranitidinei. n. m. aceasta inhibitie efectuandu-se prin competitie cu precursorii naturali. formeaza numeroase combinatii otravitoare sau. s. antimonium. *vitamina E si beta-carotenul (v. ANTIOXIDANT.). cisplatin).: antimalaric. / antionco-gene. 2) Substanta (sau medicament) capabila sa neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului. ANTIPALUDIC. / antimitotic. aman-tadina si bromocriptina). m. m. Sin.. anti = contra. adj.: antipaludic (v. ANTIHELMINTIC. f. *antipurinice. [Cfr. / antipaludian.: a) inhibitoare ale sintezei de *acid uric (*alopurinol.ANT1GEN1C1TA7E ANT1PERISTALTISM genici.antifolice (aminopterina.: antifungic.: *schizonticide si *gametodde. adj. onkos = masd. s. pa/us. anti-moniu. iat. actionand asupra organismului. / antiglobuline. / antimycotique. n. inflammare = a da foe} 1) Care combate 'inflamatia. anti = contra. adj. In acest caz nu se genereazai anticorpi. Ingestia compusilor de a. adica asupra structurilor sensibile la hor-monul respectiv. mala aria = aer ran. s. exprimandu-se In maniera dominanta. sunt utili In tratamentui ulcerului peptic. adj. [Cfr.: a) "Antagonistil receptorilor /-/. caroten). proliferarea celulara. 2) Medicament care Tmpiedica diviziunea si. adj. / antioxidant. s. din TLvul Mediu c. agent antineoplazic care actioneaza prin inhibitia sintezei unor nucleoproteine. s. ANTIINFLAMATOR. ANTIONCOGENA.\ 1) Care dimi-nueaza rigiditatea si tremuraturile din *boala Parkinson. 1755-1S24.\ 1) Despre o substanta care perturba metabolismul.. In tratamentui gutei. iat. -euse. mitozd. se utilizeaza medicamente cu actiune a. f) hormoni (androgeni. s. f. / antimony.} Substanta (medicament) care se' opune efectelor unui hormon. dimpo-triva.esut. / antimetabolite. s.. 2) Medicament care inhiba actiunile no-cive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele doua tipuri principale de receptori histaminid. oxys = acni.. / antineoplastic. / anti-oncogene. anti = contra. / antimycotic. adj. s. V. s.] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhiba cresterea lor.. produce simptome comparabile cu into-xicatia cu arsenic. suprima reactiile alergice declansate prin stimularea receptorilor H. myketos = ciuperca.. ANTIMALARIC. adj. sunt: "vitamina C. f. n. ANTIHORMON. s. [^r. ANTINEOPLAZIC.] 1) Proprietatea unei substante de a se comporta ca un antigen.. -e. ANT1PERISTALTISM. vinblastina. n. n. imunoglobulina. n... rareori expunerea industriala. de unde denumirea Inselatoare. / antiperistalsis. fiind utilizate In tratamentui unor boli reumatismale sau al unor *conectivite. estrogeni) si antihormoni (antiandrogeni. [Cfr. adj. peristaltikos = care are pro177 . bleomicina. c) alchilante (ciclofosfamida. adj.antracicline. Tipuri de a. n. utilizata uneori.u humor = umoare. cu actiune lenta. m. s. / antim6tabolite. m. anti = contra. anti = contra. / antin6oplasique. \Qr. anti = contra. deci. A. ANTIGENICITATE. n. f. grupe sanguine. in iimba [at. slimmi = o?(ld de. actinomidna. adj. Ex. gene-reaza somnolenta si usoare tulburari de vedere..asparaginaza. sin.. [Cfr. adj.. antimitotic (2). [Cfr. / antimalarial. anti = contra. Ca efect secundar. Sb (stibiu). In cancere sau In leucemii. Se disting trei grupe de a. doua grupe de a. m. de interes medical. s. adj. adj. posibilitatea prevenirii leziunilor celulare si tisulare provocate de radicalii liberi este de mare interes In medicina. b) Antagonistii receptorilor H. m. anti = contra. fir. 2) A. s. o^jgen} 1) Care Tmpiedica sau Intarzie *oxidarea. -uA's = mtaftina} (Substanta) care este utilizata In profilaxia sau In tratamentui curativ al 'paludismului. / anti-genicity. indemna. Organismul poseda a. adj. antipirimidine (fluorouracil). mykes. [Cfr.. ai addului paraaminobenzoic. [at. m. / antiparkinsonien.. s. metahaHein = a. [Cjr. {Cjr. / antihormone. / anthelminthic. metotrexat). V. / anthelminthique. se disting.. Unele a. s. adj. antipurine (mereaptopurina). s. n. James Apotheker Parkinson. adj. anti = contra. s. este definita uneori ca fiind proprietatea antigenului de a modifica comportamentui imunologic al organismului In care a fost introdus. 2) Agent (substanta chimica. Sin. [at. foiosit pentru vopsma sprdncene[or.] Sin.).: a) enzime . declansand reactii puternice de *rejet. m. 2) Medicament dotat cu aceste proprietati. m. / anti-globulin. m.. s. s. suprimand secretia hiper-adda rezultata prin stimularea receptorilor H. medic engitz. [Cfr. anti = contra. adj. n. Hi si H^. / antigoutteux. dar capaci-tatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceasta cale este li-mitata. a mode[a. de [a globus = glob. [Ofr.

ANTIPLACHETAR. s. s. f. ANTIPSIHOTIC. toxikon = otravd pentru v&rful sagefitor. n.: botulism.} Care actioneaza Tmpotriva unei toxine...\ Ser sanguin de origine animala sau umana care contine anticorpi specifici unui antigen determinat. din o[andezd plaken = a carpi. sau pe cale generala.. A. A.. f.).] 1) Care se opune actiunii hormonilor tiroi-dieni. m. anti = contra. f. / antiseptic. societatea este bol-nava. ANTISEPSIE. In cursul coagularii normale. a transporta. de. adj. d. / antipruritic. adj. f. adj.. m. ANTIPURINIC. ANTIPSIHIATRIE. cai) cu anumite toxine sau veninuri (de sarpe. plaqiiette. n. / antitragus. s. a. A. [at. V. m. 2) Substanta care Tmpiedica formarea hormonilor tiroi-dieni. si asepsie. s. Intr-un organism. ANTIRABIC.: prin *radioimuno-dozare) a unui antigen necunoscut. streptolizina 0. antifibrinolitic. anti = contra. Conform a.] Anticorp elaborat de organism In evolutia infectiilor cu streptococi (A. 2) Medicament cu acest efect. / antitoxine. / antiretroviral. V. de 60-70°C. / antipsychotique. / antiserum. de [a gr. {Cjr. s. [Qr. stalsis = comprimare. A. 2) Antiser purificat. / antipyretic. sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze. s. la therme = cdld'urd. infecpie. / antithyroid. ser imu-nizant. este un test indirect. eidos = forma. \Gr. ritonavir). adj. / antipyretique.] Enzima sanguina care. anti = contra. In. [Gr. anti = contra. fie secvential. / antithyroidien. de baza este mercaptopurina. serum = ze. contractie). pyrctikos = fibril. -ale. ANTIPORT. -inis == mdnCdrime. care este utilizata si ca imunodepresor. 2) Medicament care poseda aceasta proprietate. se mascara In unitati standardizate. sunt destinate tratarii unor infectii digestive sau urinare. psykhe = suflet.] 1) Care suprima *pruritul. adj.ANTIPIRETIC ANTITRIPSINA yne.tea de. adj. [at. / antipurique.. n. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor pirimidinice. spastikos = care trage induntru.-ANTITRIPSINA. 0 prwine din tenne-nul eng[. contrac-tiile producandu-se spre *tractul digestiv superior. oxygenlabile. sepsis = putrefacfie. adj. adj. / antipsychotic.. n. m. s.. adj. s. ANTITIROIDIAN. adj. tragos = copra. / purine antagonist. Agent chimic antineoplazic din gmpul antimetabolitilor. ANTIPRURIGINOS. anti = contra.] 1) Despre o substanta sau un factor care se opune actiunii plachetelor. 2) Substanta chimica. s. anti = contra.. sterilizare. adj. s. adj. n. -ism. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor purinice. [at. / spasmolytic. m. opusa si posterioara 'tragusu-lui. aplicabila pe tesuturile vii. n. adj.. toxikon = otravd pentru vdrfuf sagefibr. s.ta. tragus. si al lui Frey.. ANTITOXIC. -aux. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate.-antitripsina (v. izolat din parotide) sunt utilizate In terapeutica. s. adj. V. ANTITOXINA. de [a toxon = sageatd. s. anti = contra. s. / antipsychia-try...r.] Peptid sau pro-teina care blocheaza. ANTITERMIC. [at. poate fi utilizat In labo-rator pentru identificarea sau dozarea (ex. / anti-protease. [Qr. 0 serie de a.: imunoser. 2) Orice procedeu de reducere semnificativa a florei microbiene de la nivelul pielii sau al membraneloi' mu-coase. dipiridamol. V. / antiprurigineux. ae [a toxon = sageatd. s. duodenal este Insotit de voma. anti = contra.. s. *Fibrina se poate opune acestei actiuni. \Gjr.. se opune disolutiei *cheagului. Ex. portare = a purta. A. plasma = odiect mod. s. adica introducerea de anticorpi deja produsi. s. / antisepsis. stroptos = rasucit. la lyein = a distmge. iar mijioacele terapeutice psihiatrice sunt violente pen-tru pacienti. ANTISER. sunt distruse la temperaturi relativ mid.] 1) Denumire generala pentru metodele de combatere a infectiilor septice prin distrugerea sistematica a bacteriilor patogene In locurile unde acestea se afla.} Sin. Var. / antiplasmin.] 1) Care se opune tulburarilor mentale.cu HIV. poate fi utilizat pentru imunizare pasiva. n. [at. de scorpion) si utilizat terapeutic ca mijioc de imunizare pasiva Tmpotriva infectiilor cu agenti toxigeni (ex. ANTITRAGUS.] 1) Care se opune *retrovirusurilor. Ex. f(^r. anti = contra. / antitoxic. / antiplaquettaire. A. este mai adecvata denumirea de ser imunizant. -enne. De asemenea.: *vaccin a. dirijate Tmpotriva virusului HIV sunt utilizate ca medicamente (ex. / antithermique. In acest caz.] Proteina membra-nara care transporta transmembranar doi ioni diferiti sau doua molecule mid 'in directii opuse. s. s.. [Gr. n. ANTIPIRIMIDINIC. adj. / antiretroviral. / antiplasmine. s.).contra. anti = contra. / antiport. adj. . de baza este fluorouracilul. spasticus. \Cjr. anti = contra. n. ticlopidina. lysis = du-trugere. pentru alfa. iatreia = vw-decare. ANTIPIRETIC. feu/are (ca inhibitorul lui Kunitz. Abrev. anti = contra. / antiplatelet. protos -= primui. -ina} 1) Anticorp specific pentru o anumita *toxina. / antisepsie. infectat} 1) Re-feritor la antisepsie. pentru apararea Tmpotriva unei boli cu rise imediat. m. / pirimidine antagonists. Prin extensie. [Cfr...e. otrara. m. {Cjr. izolat din pancreas. administrate per os. f. rabies = tur6are] Care se opune rabiei (turbarii). [Gr. s. Ex. [at. m. / antiserum. si test ASLO. dar la nivelul *colonului ascendent reprezinta un fenomen normal.: indinavir. ANTISEPTIC. adj. virus = venin. s. V. reactia de "hidroliza a legaturilor peptidice catalizata de *proteaze. NA: antitragus. fie simultan. m. bacteriostatica sau bactericida.: medicament antihistaminic.fi -ind. f. s. [Gr.). / antirabique. [at. f. [Gr. a se contracta. f. a pe-tici.\ Doctrina conform careia bolile mentale reprezinta con-secinta agresiunilor sociale. / antipsychiatrie. termenul este utilizat si pentru desemnarea substantelor care. (at.: spasmolitic (v. gr. n.: antipiretic (v. difte-rie) sau a inocularii accidentale a veninurilor respective. s. / antifebrile. f. utilizat local.. gr. / spasmolytique.. tetanos. util pentru diagnosticul si aprecierea evolutivitatii infectiilor streptococice (nivelul normal este sub 200 unitati/ml ser). a.ela. / antipyrimidique. [Qr.. anti = contra. prescrisa In infectia 178 a. / antitoxin. / antirabic. scut. ANTIPLASMINA. anti = contra. Sin. Sin. adj. sub forma de *pomada. n. [Gr. -ina. s. / antiseptique. -euse. ANTIPROTEAZA. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. s. n. anti = contra. Actiunea a. de [a pyres-sein = a ave. s. obtinuti prin inocularea acestui antigen. s. ANTISPASTIC.a feBro] 1) Care previne sau combate febra. Dozarea a. neuroleptic. adj. adj. [Qr. retro = inapoi.: antitermic. m. adj. adj.] Sin. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetabolitilor. psykhe = svflet. [Gr. -aza.: aspirina. s. thermos = cold.: ASLO. s. m. / antiprotease. thyreos = pavazd. anti = contra. adj. f. 2) Medicament care are aceste efecte. si antiagregant. receptor plachetar. de. A. [a peristelleia = a comprima (peri = in jumi. Ex. febrifug. obtinut prin imunizarea unor animate (de obicei. m. [Gr. adj. s. / antitoxique. s. n. ANTISTREPTOLIZINA 0 / antistreptolysine 0 / antistrep-tolysin 0. anti = contra. s. / antiport.: ser a. fr. priirigo.} Proeminenta a lobului urecnii. s. C si G) care poseda antigenul corespondent. adj. scptikos = putrezit. / antitragus. adj. mai mult sau mai putin specific. anti = contra.] Inversarea sensului de producere a 'peristaltismului. s. \Cjr. span = a trage. anti = contra. ANTIRETROVIRAL. anti ..

f. granit. prin leziuni viscerale (carbune pulmonar sau digestiv). Se formeaza Indeosebi In ficat. a.: amantadina. afiTivwi de. Sin.] Boala infectioasa acuta a anima-lelor de ferma. -e. Indeosebi: *anticoagulante orale.: a. / anthracoide. / entraInement. s. / anthropophilia. V. pirazinamida. Grupul de a. s. gr. cele mai recente a. X ai coagularii incapabili sa fixeze calciul. -ale. eidos = forma. cu forf-a. anthrax. / antrectomie. s. s. fiind antihistaminicele Ha si inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol). mai rar. \Cfr. f. / antroduodenostomie. -akos = car6une. s. antivenom. / antituberculeux. s. [at. / anthropophilie. anti = contra. etionamida si streptomicina (primul a. / antiviral. xenos = strain. a. anti = contra. autogen (v. -euse. s. f. El provine.] 1) Care se opune dezvoltarii tuberculozei. 2) Inflamatia antrului piloric. antron = peftera. adj. n. ANTIVOMITIV. -mo. b) a. f. / anthracosilieosis. adj. -ita. 2) Medicament care actioneaza Tmpotriva bacilului Koch. adj. •akos = carbuM. s. s. izolat si sintetizat). pro-ces complex. / antiviral. \Cfr. Este o boala profesionala In cazul persoanelor care lucreaza In me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex. adj. determinand sinteza de factori II. s. -oza. ANTRACOSILICOZA. adj. thrombos = cReag} 1) Care se opune procesului de "tromboza. s. m.: gastroduodenos-tomie (v. m. etambutolul. f. s. 2) Exerdtiu sistematic In vederea dezvoltarii fizice sau In vederea realizarii unor performante spe-dale. venenum = otrava} Care se opune actiunii veninului. / antithrombine. se manifesta Indeosebi prin le-ziuni cutanate (pustula maligna. in. adj. virus = otravd. voinismentelor. //. ANTRAX. f.: tumora a. efectuat prin intermediul unor dispozitive mecanice. / anti-emetique ou anti-emetisant. antron = peftera. s. care inactiveaza progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrina sau actioneaza ca un cofactor al hepaririei. -atos = gurd} Sin.: vacdnare a. gr. adj. s. dalac. ANTIVITAMINA.). / antivitamine. ANTROMASTOIDITA. care este fibrina capabila sa fixeze prin adsorbtie cantitati mari de trombina. anti = contra. mastos = mametd. Netratat. n... neutralizand lent trombina ramasa 'in exces. actionand prin competitie. V. [Gjr. neutralizand factorul X Stuart (v. ANTITROMBOTIC. adj. cca'itate. reeducare func-tionala a unei articulatii. / gastroduodenostomy. in. / antiulcerative. anti = contra. 2) Medicament cu acest efect.tie. gr.] 1) Inflamatia mucoasei *antru-lui mastoidian la sugar. tuberculiim = umfldturd mica. Ex. \Cjr. s. anti = contra.] 1) Care se opune ulcerului. s. ANTIVENIN. n. vacdn BCG. (at. / anthracosilicose. / antivenin. cavitate. ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anticoagulants. anthrax. [Qr. f. Ex. / antrectomy. f. Forme: a) a. de obicei. infec. e) a. antivenin. eidos = forma. siliciul intrand Intr-o proportie variabila In compozitia pulberilor de carbune. s. ANTIULCEROS. azidotimidina. YQr. adj.] Care se opune substantelor straine organismului. nerecomandata.} 1) Care se opune multiplicarii virusurilor. / antivenineux. ANTITUBERCULOS. charbon. antrum. [CfT.. aciclovir. VII. b) a. gandclovir s.?(cizie. prindpale sunt: izoniazida. mastoidiana. ANTIVIRAL. f. rifampicina. -akos = citrBuM. ANTRACOID. Sin. la duo-deni digitorum = de 12 de. m. c) a. Indeosebi din grupele 'antihistaminicelor si *anticolinergicelor. or.Fr. [Cjr. de ex. d) a. n. Sin. anti = contra. s.tt (ivnginea ac&stui segment intestinal). A. antrum. -eris = rand. factori de coagulare): d) a. s.] Tendinta anumitor insecte (tantari) de a Intepa omul. s.j V. K sunt anticoagu-lante orale care inhiba o gama-carboxilaza microzomala hepa-tica. / antritis. s. entrainement. / antivitamin. In vederea atin-gerii unui anumit scop.] 1) Care se opune varsaturilor. m. anthropos = om. s. sunt efidente si In alte tulbu-rari. pure este controversata. / anthracoid. -ita. f. [at... trahere = a trage. s. care poate fi transmisa la om prin contact cu parul.: furuncul a. consecutiv modificarilor functionale si structurale care au loc In organism sub influenta exerdtiului si a efortu-lui crescut progresiv. ANTIVENINOS. s.. [at. poate fi fatal. a. anti = uni'a. Ex. / antromastoiditis. -akos = carSune. adj. Se disting: a) a. antron = peftera. IV. [Gjr. ANTROPOFILIE. a tori.: antiemetic. f. care este cofactor al *heparinei. Mai frecvent. stoma. pop. vipere) sau insecte. ektome = e. antrum. /. medicament dotate cu aceasta proprietate. ANTRITA. 179 . ANTRENAMENT AUTOGEN / entraInement autogene / autogenous training. s. / training.} Ser care contine antitoxine specifice pentru veninul unor animate (Indeosebi serpi veninosi. silex. indirecte (*heparine) si directe (*hirudina). adj. sau melanica. n. In general cu referire la ulcerul gastroduodenal.: carbune. s. -ids = piatra tare. ulcus.). [Qr. / antithrombotique. sportiv. se foloseste si expresia training autogen. n. / anthracosis. s. / antixenic. / antituberculotic.] Pneumoconioza minerala cauzata de inhalarea cronica a pulberilor de carbune. [. s. s. dar si In alte organe. anti = contra. antrum. Ex. se pare ca este vorba de antracosilicoza. / antithrombotic. a. [at. s. [Lat. Cat.tij. s. / antivenin.). *interferon. c) a. [at.] 1) Care are cu- ANTROPOFILIE loarea carbunelui. de la cai hiperimunizati Tmpotriva acestor veninuri. si antromastoidita. ANTRECTOMIE.. produs de reactie fibhnolitica.ANTITROMBINA ANTITROMBINA. n. f.] Substanta din sangele circulant care intervine dupa formarea *trombusului.] Inflamatie a *antru-lui si a *mastoidei.. La om. [(fr. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. cuprinde medica-mente care difera prin compozitia chimica si modul de actiune.] 1) Ablatia chirurgicala a peretilor unui *antru anatomic. [Cjr. Cat. pentru atingerea unor performante. / anthracose. -ozd. -aux. In romaneste. \Gjr.. cavitate. m. / anti-thrombin.. de obicei combi-nata cu *vagotomie bilaterala In tratamentui chirurgical al ulcerului peptic.. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. m. / antiulcereux.: anticoagulante orale (v. IX. adj. -euse. anti = centra. [Lot. sub Indrumare pedagogica si supraveghere me-dicala. ca *rau de transport si *ve. articular. V. Cdvitate. antron = peftera. Reprezinta aproape totdeauna o compli-catie a unei "otite medii. pielea sau dejectiile animalelor bolnave. ANTRENAMENT. de amoniu. de la philein = a iu6i. philia = atracpie. *a. adj. muscular are ca obiectiv hipertrofia musculara. adj. gr. ca si *antiplachetare. duodeai = in nvmar de 12.] 1) Proces de Intarire a organismului si ameliorare a capaci-tatii de munca.: mineri). ///. f. / antixenique. vomitare = a vdrsd. s. 2) Substanta. dideoxicitidina. [Qr. adj. thrombos = ctieag. gr. / antivenomous. s. 2) Rezectia antrului piloric.ge. mecanic.. f. / antrite. ANTRODUODENOSTOMIE. gasita in apropierea tempiutui [ui Jupiter Amman din Li6ia. f. dar administrarea unor doze mari de peni-dlina sau tetraddina este eficace. dezvoltat dupa formarea fibrinei. anthrax. / anthrax. [Gfr. -ind. A. anti = contra. / anthrax.j Substanta care inhiba actiunea unei "vitamine. f. ammoniakon = sore. 2) Care se aseamana cu 'antraxul. 3) Adaptare prin repetare si practica. [Lot. ca urmare a structurii sale foarte asemanatoare vitaminei respective. anthrax. -euse. vita = via^a. / antiemetic. [Lot. ANTRACOZA. ANTIXENIC. Metoda psihoterapeutica recomandata In diferite forme de nevroza. s. Existenta a. edem malign) sau. Ex. n. [at. adj. gr. antracoza. f. produsa de Bacillus anthracis.. consta din exerdtii de autosugestie in stare de relaxare psihomotorie. / antromastoldite. f. ain [at. venenum = otravd.

imperforat (cu persistenta. / antre. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus.: sistem reticulohistiocitar) 2) De-numire generica pentru un ansamblu de piese care sustin. ANTROPOZOONOZA. {Cfr. cu o subfaza euhominina. / anthropogenesis. In necroze cortical-renale. / anxiety. In caz de neoplasm localizat la acest nivel). anthropos = om. f. -oza ] Boala comuna omului si animalelor vertebrate. In situatia In care lu-menul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obicei. cinnuit'i gr. cfiinuit. s-a presupus ca factorul primar al a. / antrotomie. 3) A. de [a plassein = a modela. anus contra naturii. / aortography. si anus artificial. f. anat.] V. d<. s. *a. f. apar reactii neurovegetative ca-racteristice *angoasei. Dupa unii specialist!. posttraumatic sau poate fi creat chirur-gical (In acest din urma caz este vorba. [Qr. uneori criza de angina pectorala sau de astm). antron •= pefterd. / antrotomy. a forma. -atis = neliniste. s. ca factor prim. permite derivarea totala (si. a caracteristidlor morfologice ale omului. / anthropology.] Trepanatia apofizei mas-toide (sau "mastoida). In mod accidental. / anus.] Denumirea ansamblului de tehnici utilizate pentru masurarea diferitelor componente ale corpului uman. V. fiinta umana.priv. V. In relatie cu conditiile naturale si social-culturale. [Lat. tome = taiere. f. m. Permite trecerea celei mai mari parti sau a totalitatii materiilor fecale. cu sediu variabil.. prerenala. vulvovaginal sau vestibular. pi. -on = aer. [Lot. zoon = animai. existenta In portiunea mastoidiana a temporalului. Ex. gr. skopos = o6seniator.: proctoscop.] Stiinta care are ca obiect studiul originii. s. s. / anxiete. AORTOGRAFIE. Se spune despre o stimu-lare sau despre o situatie existentiala. deosebindu-se astfel de 'fistula stercorala. biologies. tab. [Gfr. priii pnsrr-a acestora. respirator. Militate. artere. s. aniilus ^~. s. f. care apare In caz de leziuni vestibulare. f. anus = fezut.. / anthropometrie. / annuloplastie. ANULOPLASTIE. Deschiderea intestinului la peretele abdominal. In formele severe.] Diminuarea pana la disparitia completa (Intre 0 si 100 ml/24 ore) a excretiei urinare din diferite cauze: 1) A. -ism} Conceptie care atribuie unor fiinte. de la skopein = a wdea.] Cavitate natu-rala. anxius = netiniftit. de fapt. f. locomotor etc.] Examen radiologic al aortei consecutiv injectarii unei substante de contrast hidrosolubile. A. V. prin prezenta unui bloca. ANTROPOMETRIE. 2) A. cavitate. cu deschidere la nivel vulvar (dar imperforat).] 1) Ansamblu de organe care concura la realizarea unei anumite functii. antrum. ANTROTOMIE. anthropos = om.] *Specul de forma unui tub utilizat pentru exami-narea 'anusului. s. anxietas. Insotit de o stare de rau. m. com 180 ARARAT pleta sau incompleta a membranei anale). s. s. / apparatus (1). mentin sau Inlocuiesc o parte din corp. [Lot. f. de la aeirein ^ a ridica m a&r fi aer. a. A. de un *a.. paroxistica pura este un tip de angoasa In relatie cu scaderea pasagera a irigatiei sanguine bulbare..(NA: antrum pyloricum). s. de la. cu exceptia structurilor care nu se afla In continuitate (ex. frecvent un calcul. 2) A. n. nosos -fioaid. gennan = a produce} Procesul aparitiei si dezvoltarii omului.: mica tuberozitate gastrica. anat -artere. mafini. s. lylikos = care. antra. obstructiva. ANUS. n. ANXIOLITIC. aorta abdominala) / aorte descendante / descending aorta.inel. tegumente palide. s. anus = fezut. s. AORTA DESCENDENTA (v. lucruri sau procese. Patologic. portiunea joasa.] Corectarea chirurgicala a unui orificiu' anu-lar anormal. piloric sau pilo. / annuloplasty. s. / anthropomorphisme. f. mastoidian sau pietros (NA: antrum mastoideum). / antrum. transpi-ratii red. .: a. artificial). ANURIE. m. a. s. / anthropomorphism. gr. care asigura accesul In antrul mastoi-dian. [Lot. este zoomorfismul. V.} Sentiment de pericol iminent si nedeterminat. a. forme si Insusiri omenesti. genesis = pwdncere. s. Ex.: tendinta de a studia comportamentui ce'orlalte vietuitoare dupa modelul omului. anxius = neliniftit. exprimat uneori In cercetarile de *etologie. NA: antrum.... tab. ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial anus. gr. graphein = a fcrie. / anxiogenic. A. definitiva) a materiilor fecale. ri. anat. Poate aparea ca urmare a unui proces patolo-gic. care se deschide In mod normal In regiunea posterioara a perineului. m. s. Sin. digestiv. f. 5) A. [Cjr. care survine de obicei noaptea (se asociaza cu teama.\ 1) Care atenueaza sau reduce *anxie-tatea. si oligurie. AORTA ASCENDENTA / aorte ascendante / ascending part of aorta. s. s. aorta toracica. -os = aer.are ca obiect studiul variatiilor. antron = pefterd.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv. device (2). [Lot. distruge. vestibulara reprezinta o forma de a. gr. s. Termenul poate fi sin. s. [Lot. aorte. / anurie. A. [tjr. prin filtrare glomerulara mult redusa ca urmare a scaderii fluxu-lui sanguin renal sau a presiunii arteriale. . s. i anuscope. de cauza strict renala etc. Orificiu anormal la nivelul intestinului. s. ANXIETATE. ANUSCOP. dar imperforat. de. anthropos . apparatus = instmmente.: anus.artere. cu deschidere la nivelul vezicii urinare. AORTA TORACICA / aorte thoracique / thoracic aorta. canalului anal si a partii inferioare a *rectu-lui. m. Nelinistea. n. imthropos = om. T.are ca obiect cercetarea faptelor de cul-tura prin interpretarea carora pot fi Intelese structurile sociale si. care a permis trecerea de la viata semiarboricola la viata terestra. [Qr. osoasa sau viscerala. mersul biped contribuind la atenuarea caracterelor animalice. f. anthropos = am. poate fi ectopic. n.iiniftiti cMnuit. somatica sau fizica . gennun = a produce. / artere aorte / aorta. de agitatie. 2) A.. la temneia = a taia. ANTROPOMORFISM. / anthropogenfese. [[at. la lyein . s. f. f.artere. APARAT. s. de regula. / appareil. [Cjr. cu sistem (ex. ANXIOGEN. f. ANTROPOLOGIE.. tab. de. si angoasa sunt trei grade ale aceleasi stari.] Care provoaca *anxietate sau 'angoasa. f. / aortographie. s. n. fec-piune. vezical. In a. 2) Clasa de medicamente destinata sa reduca anxie-tatea. gr. ANTRU. / anthropozoonosis. s. / anuria [Cjr. AORTA. / anxiogene. [Lat. cu aer. [Lot. se deosebesc o faza subumana si o alta umana. Ex. s. Importante: 1) A. / anus. care comunicS cu duodenul prin pilor. anat. logos = stiinfa. cavitate voluminoasa. in timp si spatiu. renala. de. a e^wnina. angionecrotica. V tab. on . ouron •= urina. prin obstructia ureterelor. proprietati hipnotice. format printr-o metoda chirurgicala si deschis la peretele abdominal. Comu-nica cu celulele mastoidiene si cu cavitatea timpanica. a mersului biped. Se dis-ting: 1) a. metron = mafura. Sin. aproape orizontala a stomacului. Argumentele paleontologies si etologice au condus actualmente la considerarea. / anthropozoonose. postrenala. adj. antrum. In doza mare. s. Ca anxius = ne.. cultu-rala sau eInologia .: sistem digestiv). a fost dezvoltarea creierului. al cailor urinare.a distmge. adj. / anxiolytic. f. adj. a.: *arboviroza. morphe = forma. m. pot fi sedative In doza mica sau pot avea. f. (a aeirein = a ridica in aer fi aer. s. s. 4) A. aorte. f. Indeosebi din cadrul .ANTROPOGENEZA ANTROPOGENEZA.. plastos = modelat. adj. / anthropologie.om. Initial. / anxiolytique.. / anthropometry. / proctoscope. NA. evolutiei si variabilitatii biologice a omului. Indeosebi prin masuratori ale oaselor. Reversul a.

mai mult sau mai putin . X poate fi simultan . corector progresiv. la femei fiind mai redusa din cauza masei mai mari de tesut adipos. APENDICE.] 1) Termen anatomic general care desemneaza o parte accesorie. uneori. [Lot. [Lot. celule granulare (localizate Indeosebi In peretele arteriolei aferente si care secreta *renina) si celule agranulare. s.). aqua = apa. n. f. V. A. APA LEGATA / eau liee / bound water. f.. / aqueduct. G.matricea vietii". 3) Macula densa. diverticul cecal vermiform.. Rolurile principale ale a. cat si m patologie. la ducttire = a conduce.. NA: aqueductus. Caracterul de *dipol al moleculei de a.] Principalul constituent al organismelor vii. pi. H^O. In organism: solvent universal In mediile interstitial si intracelular. Datorita rolului a. natu-rale saline. [Lot. m. o -priv.. 'antiseptic oxidant utilizat. g. m. f. dementa etc. G. muscle guarding. In functie de compozitia lor. contine numerosi foliculi limfatici a caror inflamatie deter-mina *apendidta. APATITA. Cand unul din aceste compo-nente este majoritar rezulta. cantitatea de a. mai mult sau mai putin flectat. a. contractura abdominala. pureune = tmpe. m. cu formula chimica D^O. 2) In acceptiune curenta. m. A. 1843-1926.APARAT GOLGI *aparatului locomotor. *a. a. de.duina in 1906. anterior (prececal) si dedesubtui cecului (subcecal). suplimentara sau dependenta atasata unei structuri anatomice. APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomerulaire / juxtaglomerular apparatus. APAREUNIE. a. f. apatao = eu Infd} Fosfat de calciu cu formula generala Cas(P04)3X. pen-tru mers (orice orteza a membrului inferior adaptata la mers). eficacitatea unei a. s. Poate fi constitutionala sau dobandita (ex. muschii si tendoanele care mobilizeaza piesele o&oase unele In raport cu altele. jambier (orteza jambiera).. / apatite.misterioase" atata timp cat nu pot fi explicate stiintific. Formatiune situata la polul vascular al *glomerulului renal alcatuita din: 1) Arteriole aferente si eferente. s. [CJT. a. NA: appendix. / apatite. / apareunie. lui Sylvius (NA: aqueductus cerebri) reprezinta o portiune din canalul ependi-mar situata la nivelul istmului encefalului care face sa comu-nice extremitatea superioara a ventriculului al IV-lea cu fata posterioara a ventriculului al Ill-lea. [Camillo Golgi. Dispare la palpare progresiva si reflecta o inflamatie peritoneala localizata. Unele a. s. fluorul si radicalul hidroxil (OH). a. APA LIBERA / eau libre / free water. APE MINERALE / eaux minerales / mineral waters.] Diminuarea sau absenta intere-sului fata de propria persoana sau fata de cei din jur. f. absenta dorintelor si a reactiilor la stimuli psihici. / appendicectomy. / appendice. apatheia. avand lungi-mea de 7-8 cm si diametrul de 4-8 cm. {Qr. pe de o parte. Termen generic pentru orice 'proteza. precum si alte proprietati fizice particulare ale aces-teia ar putea permite In viitor o Intelegere mai precisa a relatiei apa-organisme vii. dt la. pelvipedios. adj. este mobil si liber. apa legata. respectiv. \Qr.] Incapacitatea sau imposibilitatea de executare a coitului. fara aderente. denu-mite in raport cu scopul sau regiunea anatomica unde sunt amplasate. prezinta o po-zitie foarte variabila In raport cu cecul: posterior (retrocecal). appendix. s. m.: hipotiroidie. vermicular (ileocecal sau vermiform NA: appendix vermiform is). s. a . si abilitatea sa de a forma "legaturi de hidrogen... nume dat canalelor fine existente Intr-un os. este un lichid cu proprietati fizice particulare si complexe si cu roluri multiple.. APENDICECTOMIE. -ids = adaos. duc-tus = ducere. fiind denumita . La acest nivel. / apathetic. continuta In organism care nu este legata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. i s-au mai atribuit si alte roluri. pi. f.: a.cfiere. / eau.priv. In care *deuteriul Inlocuieste hidrogenul simplu. APEDUCT (aqueduct). s. este maxima In cazul utilizarii direct de la sursa. m. PO^' si cationilor Na4. supGment. a. n. a . si macula densa. ortopedic. partidpa la sinteza *poliozidelor si concentreaza substantele elaborate de *reticulul endoplasmic. APA. s. adj. potabile {de masa) sau In scop terapeutic (ca a. toracopedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior).tamponare" a variatiilor de temperatura din organism. ?n tesuturi. pathos = afecfiune. / appendix. s. a. Submucoasa a. premiuC y^pfiel pentru fizwCogie. v. In mod normal. este proportionala cu intensitatea proceselor metabolice. v. este necesara In reactiile de hidroliza. fustolog Italian. cele mai importante cores-punzand anionilor C0^~. APATIC.} In anatomie. mediu de dispersie. de suspensie.016. APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi apparatus. f. APARARE MUSCULARA / d6fense musculaire / muscular defense. iar la adult 58-67%) si In functie de sex. transformandu-le In produse de se-cretie. aqua = apa. a. S0^~. APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopedique / orthosis. datorita calitatii sale de mediu general In care se desfasoara schimburile metabolice vitale. situate In triunghiul format de arteriolele aferente Si eferente. Exista o mare diversitate de a. ischiopubian (*orteza cu sustinere ischiatica). A. \Qr. [Lot. "orteza sau.. de unde etimologia termenului. APAT1E. prof&sor [a 1'avia. pathos = afecfiune. Ansamblul scheletului Tmpreuna cu articulatiile (inclusiv ligamentele). / apathie. f. A. medi-camentoase sau pentru bai reci ori calde). inertie psihica. s. desi parametrii sai fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obisnuite. aparat gipsat. con-tinuta In organism care este asociata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus. De aid. 18. appendage. cu compozitie complexa si cu proprietati terapeu-tice variate. Actiunea terapeutica a a. K^ Li^ Mg2". regime celulara spedalizata a peretelui tu-bului distal. / apathy. APA GREA / eau lourde / heavy water. fluorapati-ta si *hidroxiapatita. hipertensiune intracraniana. / water.} Sistem de membrane citoplasmatice prezent In mod constant In celulele nucleate. s. A. S. Ex. s. Circuital sau In organism depinde de hor-monul antidiuretic si de rinichi. In toaleta plagilor. Fe2^. In solutii putin concentrate. 2) 0 masa de celule juxtaglomerulare alcatuita din doua tipuri celulare. / apathique. constituit din vezicule si sacule. Ca2+.} Caracterizat prin 'apatie. appendix. / apareunia. f.clorul. contin In solutie una sau mai multe saruri minerale. sunt usor radioactive. 'in prezent se stabilesc o serie de markeri specifici utili atat m fiziologia moleculara. appendices. Fractiune a a.. Proportia de a. appendectomy. sunt utilizate ca a. m. A. pe de alta parte.. are rol de .priv. Fractiune a a. rol de protectie mecanica (Indeosebi In cazul SNC). / appendicectomie. in functie de compozitie. glucidele si lipidele sunt legate de pro-teine. aqueductus. / aqueduc. cu formula chimica H. -ids = adaos. s. dificultatile care apar uneori In abordarea chirurgicala. a. APA OXIGENATA / eau oxygenee / hydrogen peroxide. A.0 si M. apa libera. V. are efecte de blocare a unor procese fiziologice si metabolice. Contractie provocata si dureroasa a muschilor peretelui abdominal. cloroapatita.. V. din organism variaza In APENDICECTOMIE functie de varsta (la nou-nascut 67-74 %. 181 . In general.re. ca si datorita dependents! si conditionarii oricarei forme actuale de viata de prezenta a. decurge din pro-prietatile fizice si din natura mineralizarii acestora./me.

/ apyretog6ne. APEXOGRAMA. s. apo = in afara. s. f. 2) A. traumatica. f. proces iritativ apendicular. Ex. daca este utilizat cu referire la alimentatie. acuta. s.in. . s. appendix. lipsa congenitala a vagi-nului.d. pnoia = respirafie. perforata. f.} 1) Operatie care produce turtirea varfului unui plaman. s. ia pnein = a wpwa. s. -ids = vdrf. apendice In pozitie anormala. APEX. gangrenoasa. la pyressem = a. / appendicocele. lombara. APLAZIE. / appendicitis. f. 13) A. adj. prezentand la suprafata sa o mica zona articulara. / apodia. 4) A. s. cu apendice aparent normal. NA: apophysis. s. appetitiis = pofta. \Qr. f. punct culminant al unei formatiuni anatomice. f. desemneaza o dorinta de a manca selectiv anu-mite alimente. processus. cronica. krinein = a separa de} Mod de secretie endocrina in care polul apical al celulelor glandulare se desprinde.] Care nu provoaca febra. inflamatie cronica apendiculara 'in care elementele constituente ale organului sunt Inlocuite cu tesut de scleroza. / aplasia. inflamatie latenta. / apex. / apophysis.} Absenta 'febrei la un pacient. f. APOFIZA CORONOIDA A CUBITUSULUI / apophyse coronoide de cubitus / coronoid process of cubitus. partea opusa fiind suprafata bazala. purulenta.). / apocrine. foliculara. a . prin decolare pleuro-parietala. s. Incetarea procesului de regenerare sanguina medulara. apo = in afard. flegmonoasa. pyretos = fe6raf gennan = a produce. / apexocardiogram. ektome = e^cizie. Multiple forme: 1) A. s. APLAZIE GERMINALA / aplasie germinale / germinal aplasia. / appetite. -ids = adaos. sindrom CastilloTrabucco-De La Blaze. Proces conico-cilindric. / apical. f. expusa. APIRETIC. APOFIZA ARTICULARA / apophyse articulaire / articular process. A. 2) Leziune resorbtiva a procesului apical al radadnii dentare. 3) A. pi. s. prin inhibarea centrilor respiratori. 2) Proeminenta osoasa verticala situata pe arcul posterior vertebral. NA: processus articularis. / apical. gramma = inscriere} Curba obtinuta prin Inre-gistrarea grafica a socului apexian. cu simptomatologie lombara dreapta Inalta. APICAL.: boala Alstrom-Leber (v.priv. NA: dens axis. / apophyse. dar manifestate prin leziuni hepatoenale. [Lot.: 1) A. APODIE.APENDICITA supCitMttt. -ids = varf. [Lot. / apexocardio-gramme. f. mastoida. malformatie constand din prezenta unui bont bronsic lipsit de parenchim pulmonar.\ Oprire temporara a respiratiei. inflamatie localizata In foliculii limfatici ai apendicelui. {Qr. spre deosebire de *foame. processi (lat). care separa epiteliul de alte tesuturi. [QT. Ex. sindromul apneei de somn. Termenul apirogen. care prezinta un caracter imperios. V.. s. determina specificitatea enzimei si viteza de reactie catalitica. s. ca urmare a cariilor dentare complicate. / apyretique. de cauza neuroreflexa sau lezionala. appendix. APOCRIN. s. \Gjr. dt. n. -ids = adaos. fidro. forrum = fier: -inn . a. cu[me} Extremitate. cuime. dt la lyem = a distru. / apoferritin. NA: processus mastoideus. / appendicite. 15) A. apices.6ri[. dentara. 11) A. [Cjr.] Ablatie chirurgicala a *apendicelui vermicular. APOFIZA CORACOIDA / apophyse coracoide / coracoid process. s. [Lot. a . utilizat uneori. APENDICITA. avea. arret respiratoire / apn(o)ea. (at. nu este corect. / apoenzyme. APNEE DE SOMN / apn6es de sommeil / sleep apn(o)ea. si holoenzima.) Proteina de la nivelul mucoasei intestinale. / aplasie.. Var. APOENZIMA. s.priv. s. de. a unei celule epite-liale se afla pe fata libera..: solutie a. fe6nl. apex. APOFIZA. s. defectuoasa a unui tesut sau a unui organ. APLAZIE RETINIANA / aplasie retinienne / retinal aplasia. prin tromboza vaselor apendicelui si a mezoului. APETIT. a . / apicolysis. s. 2) A. APIRETOGEN.] Termen care. / apocrine.. v. f. f. adj. -ita. NA: apex. APIREXIE.priv. tumora. 6) A. -ids = varf. s. piramidala sub forma de consola situata In partea anterioara a extremitatii proximale a "cubitusului.. adj. si mero-crin. pi. n. zyme = ferment.. APOFIZA CLINOIDA / apophyse clino'ide / clinoid process. pentru apexocardiograma (v. ascendent. A. pyretikos = j~e. poate surveni inainte sau dupa nastere si prezinta forme variate. m. prin excitarea zonelor reflexogene. / apnee. -ale. a . s. cuime. podos = vicwr. la plasseia = a forma. Var. retroce-cala Inalta.} Hernia *apendicelui vermicular. abcedanta. germinala. kar-dia = inimo. APOFIZA ODONTOIDA / apophyse odontoide / odontoid process. Unui dintre cele sase procese osoase ale osului sfenoid. -ids = vdrf. Suprafata a. 16) A.} Absenta congenitala a picioarelor. holocrin. 4) A. APNEE. drojdie} Partea prote-ica a unei enzime heteroproteinice.: apexograma. prin obstructia cailor respiratorii. Cealalta parte a enzi-mei se numeste *cofactor sau *coenzima. [Gfr. supdment.. Ex. APOFERITINA. f. / appetit. [Cfr. a priv. reflexa. {Cjr. n. / apyretic. pulmonara. In continuare. cu fenomene generate si digestive. larvata. 3) A. / apoferritine.: sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze (v. [Lot.} Referitor la varful unei celule. s. de. capteaza fierul din alimentele digerate (ionizat si transformat In forma feroasa In stomac) si asigura traversarea lui prin mucoasa intestinala sub forma de *feri-tina. s. servind ca punct de insertie pentru muschi si ligamente. f.} Despre un proces patologic care nu este Insotit de *febra. apex.. gr. m. V. 3) A. [Lot. adj. f.. forma evolutiva brusca. NA: processus ctinoideus. / apyrexia. la unirea dintre lama si pedicul. A. al unei structuri sau al unui organ. -aux. pous. 'impre-una cu produsul de secretie. cu apendice in pozitie pelvina si simptomatologie ge-nitala sau urinara.ge. APENDICOCEL. 5) A. 1) Proeminenta osoasa prin care un os se articuleaza cu un alt os Invecinat. a . en . hiperplazica. apex. pelviana. cu fenomene toxice grave. 5) A. / apicolyse. mecanica.). 10) A. recurenta survine la un interval de timp dupa un alt proces inflamator apendicular. deoarece teziunile sunt endoapendiculare. NA: processus coracoideus. / apex. gr. la pyressem = a avea feCiro. Forme: 1) A. f. f. [Lat. supurata. gr. atrofica. 2) A. plasis = moddarc. NA: processus coronoideus ulnae. s. pyrexis = acces de. [Qr. gr. Sin. complicatie a unei apendi-cite acute..). f. varf. Sin. proces supurativ al apendicelui. totals sau partiala a germenilor dentari. / apodie. ke]e = fie-mie. 4) A. de vagin.. de. proces inflamator si distrofic al apendicelui. s. lysis = distrugere. 9) A. supCiment. V. f. apo = in afara. Proeminenta osoasa fara centru independent de osificare. inflamatie cronica apendiculara caracterizata prin hiperplazia celulelor adipoase. toxica. adj. A.priv. 14) A. f.priv. apex. / apoenzyme. 7) A.] Inflamatie acuta sau cronica a apendicelui vermicular. APEXOCARDIOGRAMA. adj. consecutiv unor infectii cronice paro-dontale. 8) A. a modeCci} Absenta 182 APOFIZA MASTOIDA congenitala sau dezvoltarea insuficienta. s. medulara. APICOLIZA. V. n. care Inconjoara saua turceasca. congestiva. [Cat. dsrinf. de deglutitie se produce In timpul deglutitiei. Proiectie osoasa lunga si incurbata care porneste de la gatui scapulei si se extinde deasupra 'cavitatii glenoide. / appendicocele.: glanda mamara. / apyrexie. Fata bazala este dispusa pe *lama bazala. inflamatie acuta supurativa difuza a apendicelui.. f. adj. adj. 12) A. / apyrogenic. APOFIZA MASTOIDA / apophyse mastoide / mastoid process. V.

f. s. implica o singura celula..: hematom retroplacentar. f. -\ta\ Inflamatia unei *aponevroze. s. / apoplectiforme. APONEVROZITA.: A (I. iar cunoasterea mecanismelor a. albuminurie masiva. t.: ictus apoplectic (sau cerebral). pi. f. adj. de (a apo = in afard. NA: galea aponeurotica. s. forma = forma. biochim. adj. pierdere subita APOPTOZA de constienta. Schlatter's disease. si coloana vertebrala. amenintata de hemoragie prin *afibrinogenemie si de necroza a corticalei renale. apoi se dezintegreaza. spre deosebire de necroza. APOPLEXIE UTEROPLACENTARA / apoplexie utero-placentaire / abruptio placentae. Sin. iar necroza o populatie de celule. B. [a phyeiii = a create. / aponevrositis. f. / apolipoproteins. asigura limitarea dimensiunilor diferitelor struc-turi din organism la necesitatile fiziologice. \Cjr.. Prin remnoirea celulara pe care o realizeaza.. de insertie. ektome = ufcizu. f. B (din LDL) este principala a. observata Intre 10 si 15 ani la baieti. [Qr. voluminoasa. APONEVROZA EPICRANIANA / aponevrose epicranienne / epicranial aponeurosis. a. s. physis = creftere. datorita scindarii Intre *nucleozomi.). / apoplexie. 2) Care este predispus la apoplexie.ca urmare a confuziei pe care o fac-eau anticii intre neni fi tendon. asemanatoare atacului de apoplexie. / apoplectiform. APOPTOZA. aponeurosis. Lama fibroasa sub forma de casca mulata pe bolta craniana. care delimiteaza In deschiderea lor posterioara fosa pterigoidiana. In jurul caruia pivoteaza *atlasul. APOPLEXIE DIGITALA / apoplexie digitale / Achenbach syndrome. formand o membrana alba. neuron = new . cuva-nt utilwat de Homer.t. de invelis (fascii). s. verticala cu originea In dreptui jonctiunii dintre corpul si marea aripa a osului sfenoid. splenica. / apoplexy. / apoprotein.} Distrofie de crestere limitata la o apofiza osoasa. s. / apophysite. s.: boala Osgood-Schlatter. / aponevrectomy.. fiind foarte evidenta in necroza. apo = in afard. ad|. Forma a. s. II). / apoptosis. A. In consecinta. nu lasa debriuri celulare si nici cicatrice. variaza In functie de regiunile coloanei vertebrale. Se caracterizeaza prin aparitia unui hematom retroplacentar. In comparatie cu eel de necroza sunt urmatoa-rele: a. V.: atac sau ictus a. APOFIZA SPINOASA / apophyse epineuse / spinous process. f. s. implantata pe fata posterioara a arcului vertebral la unirea celor doua lame. III). care dispare spontan fara sechele. Alterare dureroasa a tuberozitatii tibiale anterioare de origine traumatica sau microtraumatica. care pot fi fagocitati de macrofage sau de celulele din vecinatate. f. si a. In a. pulmonara. rezistenta. f. Tipurile de a. apoplcktikos = stup&flat. care decoleaza placenta de peretele uterin.. care reprezinta moartea celulara patologica. osteita apofizara de crestere. Prognosticul este foarte grav pentru fat si grav pen-tru mama. In a. V. in patologie. A. / apomorphine. cauzata eel mai adesea de o hemoragie cerebrala. iar in necroza eel de *ca-rioliza. / aponevrosite. / aponevrose. a. spre deosebire de 'necroza. ptantara . -ino. Indeosebi in cancerogeneza. Ex. apopleklikos = stupefia. s. A. APOFIZA PTERIGOIDA / apophyse pterygoide / pterygoid process.APOFIZA ODONTOIDA situat pe fata superioarfi a corpului axisului.\ 1) Care se afla In relatie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta. iar In necroza acest proces este aleatoriu. APOFIZITA T1BIALA ANTER10ARA / apophysite tibiale anterieure / tibial anterior apophysitis. Sin. APONEVROZA. apo = in afard. cu mentinerea circulatiei si a respiratiei. s. Ea este acoperita de pielea paroasa a capului. lipos = grdsime. s. f. \Gjr. APOMORFINA. D si E. formata din doua lame unite anterior. pi. protos = primui.: atac a. fara sa existe o obturare vasculara. adj. mediana. limitante ale mus-chilor sau ale unor regiuni. APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel's disease. Sin. In a. A. APOLIPOPROTEINE. -ita. s. nu se produce eliberarea enzimelor lizozo-male. are loc fenomenul de 'cariorexis. orice hemoragie masi-va In interiorul unui organ: a. f. aterogena. In prezent sunt In studiu implicatiile a. A. ca urmare. dar care se vindeca In cateva ore sau zile. eel putin 11. / apoptose. apo = in afard. [Qr. / apoplectique. Osgood's disease. [Qr. apare ca o consecinta a unei perturbari circulatorii functionale. Prelungire osoasa sub forma de stilet. cu sosirea toamnei. A. / apoproteine. neuron = MTV. cu sensuC: cadtrta frunzdor din copaci odata. C (I. d'e [a apo = in afard. mai rar de o embolie sau o tromboza a unei artere cerebrale. APOFIZITA. [Cfr. ar putea 183 . fagocitoza lipsind. A. A (din HDL) este o a. Ex. -inn. Se disting opt tipuri de a. f. formata Indeosebi in ficat. f. apoptosis. balonizarea (umflarea) mitocondri-ilor sau a altor organite lipseste. s.. NA: procsssus styloideus. NA: aponeurosis. aponeurosis. in Iliada.: sindrom Achenbach (v. apoplexia = [ovitvra.. APONEVRECTOMIE. zona de necroza hemoragica prin eritrodiapedeza In focar. apoptein = a arunca in afara. cele mai importante fiind A si B.. pro-los = primu[. APOPLECTIC. f. care Incheie ciclul celular normal al unei celule si creeaza conditii fizio-logice pentru Inlocuirea sa. NA: processus spinosus. APOPLEXIE. pe cand necroza se produce numai In cadrul unor procese patologice. / apoplectic. [Qr. s.} Structura anatomica formata din fibre conjunctive Incrucisate. s. care este masiva In necroza (Indeosebi In *autoliza). APOPLECTIFORM.] Moarte celulara izolata si programata.] Fractiunea proteica a *lipoproteinelor. Exista a. este indusa de stimuli fiziologici (reglarea. f. iar a. se poate extinde la *anexele uterine si chiar la nivelul ficatului si rinichilor. initierea si blocarea depinzand de un set de gene. / apomorphine. pe cand In necroza celula se umfla. f. care proemina de o parte si de alta a unei vertebre si isi are originea In zona de jonctiune a lamei cu pediculul. si tab. NA: processus transversus. Sindrom care survine brutal la gravida In ultimele luni de sarcina sau In perioada travaliului. Sin.. hipertensiune tranzitorie ce preceda o stare de *soc. II. A si B au concentratie scazuta In insuficienta hepatica. ADN-ul este desfacut In segmente multiple de cate 185 perechi de baze.: boala Bosviel (v. APOFIZA STILOIDA / apophyse stylo'ide / styloid process. f. este un proces normal.] 1) Pierdere brusca a constientei urmata de para-lizii. [Qr. Dehidromorfina utilizata electiv ca emetic cu actiune centrala. [Cjr. / aponeurosis. 2) Prin analogie. pereche. / apolipoproteines. Caracteristicile principale ale procesuluj de a.. aponeuroses. \Cjr. (at. APOFIZA TRANSVERSA / apophyse transverse / transverse process. celula este frag-mentata In corpi apoptozici. boala Ledderhose. Sin.} Care se aseamana cu 'apoplexia. const. neuron = new. Se caracterizeaza clinic prin durere abdominala. a. Sunt clasificate In grupe. de [a apo = in afara. pi. In a. atac cerebral. / apophysitis. APOPROTEINA. uterina etc. f. reunind partile anterioara si posterioara ale muschiului fronto-occipital. s. analoge tendoa-nelor aplatizate. f.] Proteine cu functii de sinteza. / aponevrectomie. 3) Anatomopatologic.] Rezectia chirurgicala a unei *aponevroze. NA: processus pterygoideus.v. metroragie. de secretie sau de catabolism al *lipoproteinelor.).. Este o varietate de *osteocondrodisplazie. s. proba-bil o serie de oncogene si unele gene supresoare ale cresterii tumorale). osteonecroza idiopatica a tuberculului tibial. antiaterogena. aponeurosis. de.

printre care a. chiar daca acesta este evident si. 2) Sin. / aprosopie. f. utilizata Indeosebi cu referire la structuri asemanatoare cu un arbore si ramurile acestuia. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae. se recunosc trei tipuri de a. din cadrul proceselor fiziologice si cea pro-dusa prin stimuli patologici. Fenomen prezent In oligofrenie. APRAGMATISM. / arachnoidocele. prosexis = atenfie. logos = stiinfa. [Lot. A. Descendentii sunt figurati prin ramificatii din barele orizontale. s. s.] Monstruozitate caracterizata prin absents masivului median al fetei si a mugurilor maxilari supe-riori. arbor.] Abrev. APROSOPIE. sunt suficiente dovezi ca a. femeile prin cercuri. la apponere = a pune ianga. s. fie ca vectori ai unor agenti patogeni. cefalotorace (purtand apa-ratui bucal si patru perechi de labe) si alta posterioara. astm. A. periostala reprezinta reactia periostului fata de o agresiune lo-cala (tumorala.: plicae palmatae cervicis. generatie. eidos = forma. unele infectii virale. arachnoideae. carcinoamele tiroidiene. artrita reumatoida etc. ARAHNOIDOCEL. dura mater. In consecinta. Totusi. fara leziuni cerebrale. dementa.] Imposibilitatea de a Intreprinde actiuni eficace In vederea atingerii unui scop. de ex. APROSEXIE. adaugare.). 2) hormoni diferiti 184 ARBORE GENEALOG1C de cei ai glandelor de origine (ex. Sin. procesele biochimice sunt identice. n. s. idei.. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism. f. Thuja occidentalis. caracterizat prin contractura cu hiperreflectivitate. a . Au mai fost individualizate si alte tipuri de a. Imposibilitatea realizarii unui act sexual. APRAXIE. m. [C. 3) De-numire pentru arborele de tuia alba. feocromocitoamele. / apraxie. In care un gest simplu este irealizabil.. m. eidos = forma. ideatorie. ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida. ce apar asemanatoare picioarelor de paianjen. A. s. n.). infarct miocardic. fragmente de os fracturat). f. osteoporoza. al caror corp este format din doua parti: una anterioara. Majoritatea a.priv. / arachnodactylie. f. -oris = arbore'i vita = viafa. f. / arachnoid. -oris = arbors. constructive!.} Punerea In contact a doua elemente (substante. de [a pratteia -= a ac-fwna} Tulburare dobandita a executarii miscarilor voluntare fara sa existe fenomene paretice sau ataxice. s.] Infiltrat celular.. 2) A. s. s. boli hematologice. neobservarea noului din ambianta si. 3) A. imposibilitate de reproducere a formelor plane sau tridimensionale (patrat. Generatiile . f. appo-sitio. ataxie-telangiectazie.: In cancerul pulmonar cu celule mid neendocrine poate aparea o secretie endocrina). ARAHNODACTILIE. Ca urmare. Tmbracarii si a mersului. pragmatikos = referitor [a fapte. f.] Sin. din care fac parte paianjenii..] Perturbare a atentiei voluntare. pi. and decar6o?(yCation = captarea fi decarfio)ylarea precursorifor aminici. / arachno'idoc61e.: sindrom Beals-Hecht (v. Insemnand arborele vietii. miozis si hipotensiune. / aprosopia. f. ocupat de *lichidul cefalorahidian. din gr. s.r. s. Mariajul consanguin este reprezentat prin doua bare orizontale.] Artropode ("Arthropoda) terestre. [Lot. l^r. dorit de subiect. [Cfr.. a -priv. In timp ce gesturile automa-tice (ex. genos = neam. a adauga ft ponere = a pune. s.. s. al *leptomeningelui. [C. / apudoma.: 1) A. cat si al efectorilor moleculari. [Qr. In care gesturile simple sunt execu-tate. In timp ce succesiunea actelor necesare unei miscari complexe este imposibila. / aprosexie.. encefalica acopera encefalul. -ism. s.r. 2) Plici ale mucoasei colului uterin. evolueaza cronic.: neoplazie endocriniana multipla (v. si meninge. boli neurodegenerative.} Sintagma lat. iar subiectii afectati de o boala genetica printr-un semn In simbolul precedent.Apozme fi utila In strategiile de preventie si tratament ale cancerului. aprin-derea cu chibritui a unei lumanari. arakhiie = paianjen. 1) Aspect arborescent al substantei albe In sectiunile mediale ale cerebelului. componenta a *leptomeningelui. iar a.). -atos = fapt. arbor. / apudome. f. cuprinde numeroase ordine. / arachnidism. s.] Reprezentare conventionala a legaturilor de rudenie Intre diferitii membrii ai unei familii. [Acroiwm din Ingi. / arachnoldite. f. nocivi fie prin toxinele din venin. ARAHNOIDA. ARAHNODACTILIE CU CONTRACTURI CONGENITALE / arahnodactylie avec contractures congenitales / contractural arachnodactyly. -ama. sunt secretante. daktylos = deget} 1) Malformatie congenitala care consta In alungirea si subtie-rea degetelor de la maini. / apposition.i prosopoa = fa^d. In clinica se solicita. Daca unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altui. / aprosexia. din cauza indiferentei sau imposibilitatii de a stabili o relatie cu partenerul. incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activitati. manifestata prin activitate osteo-genica si vizibila radiologic. emenagog si antiiritant In bolile dermatologice. NA: arachnoidea. Sunt reprezentati: barbatii prin patrate. Inmora. f. de. nervos. APOZITIE. pia mater. s. infectioasa). (Mil's = apiicare. 0 bara orizontala care leaga un subiect feminin cu unui masculin reprezinta un mariaj. pentrv amine precursor uptake. ideonnotorie. SIDA. [Lat. -ita. praxis = actiune.. f. m. Unii cercetatori fac distinctie Intre a. Intre baza craniului si mandibula exista doar un orificiu unic.\ Tumora dezvoltata din celulele 'sistemului APUD. arakhne = paianjen. a -priv.. [CfT. unnas. n. / apraxia. / arachnodactyly. -ism. / apragmatism. tremuraturi si pareza ale extremitatilor. pentru amine precursor uptake and decardo^yCation = captarea fi decar6o\iiarea precursoritor aminici. s. [^cronim din engC.. ARAHNIDISM. accidente vasculare cerebrale. accident grav. utilizata In mod curent pentru sis-tem APUD (v. abdo-menul. / arachnidisme. fapte.priv. scorpionii si diversi acarieni. [^Ic-ronim din Ingi. In principiu. \Gjr. -oza.. producand: 1) polipeptide sau amine asemanatoare hormonitor secretati In mod normal (ex. s. arakhne = paianjen. striate sau cerebeloase. s. / apudomatose. iar uneori dispnee si paralizie respiratorie care poate determina moartea. f. f. eidos = forma. f. f. s. / apposition. [C?r. de la simpla iritatie locala la edem necrotic. •oma. / apudomatosis. / arachnoide.arboxyla. antireumatic. arakhne = paianjen. arakhne = paianjen. [Qr. s. de la pragma. S-au conturat si multe alte directii de interes In patogeneza si terapie: boli autoimune. practicd. s. kele = hemie.: adenoamele hipofizare si ale celulelor Langerhans. ischemie cerebrala. s. / arachnoiditis. carcinoidele intestinului subtire). V. interpusa Intre *dura mater si *pia mater. spinala Inveleste maduva spinarii. polyendocrinoma. fiziologica si cea patologica sunt asemanatoare atat din punct de vedere al cailor de semnalizare. Se disting: 1) A. sin.).twn = captarea si decarfio^ilarea precursoritor aminici. 2) A. cub) prin desene sau prin constructie In spatiu.] Boala sau accident provocate de muscatura paianjenilor. ARBORE GENEALOG1C / arbre gen^alogique / genealogical tree. APUDOM. a . inflamator sau neoplazie. pentru amine precursor uvtake and dtc. [Qr. n.: scarpinat) sau emotionale sunt posibile. cutanat. s. Clasa A. APUD / APUD / APUD. ARAHNOIDITA. uzual pentru sindrom Marfan (v.} Hernie la nivelul spatiului subarahnoidian. de care este separata prin spatiul subarahnoidian.} Membrana fina conjunctiva. arakhne = paianjen. / apragmatisme. f. s. eel putin aparent. cu tendinta la Inglobare si la comprimare a elementelor sistemului nervos central sau periferic In vecinatatea carora se dezvolta. APUDOMATOZA. al carei ulei are utilizari numeroase: expectorant. genea]ogia. tumori frontale etc.

De asemenea. s. s. 2) Afectiune metabolica ereditara determinata de un deficit In arginaza I (din ficat si eritrocite). Are rol important In sinteza hepatica a *ureei. [Lat. / argentaffine. ARGINT.] ElementuI chimic nr. de ia area = mie. / areole. s. In Europa au fost identificate cateva forme de *encefalita. flavus = gaiben. [Lot.] Termen generic pentru un grup de numeroase virusuri transmise prin Intepaturile artropodelor hematofage (tantari. / arbovirus. calcarina: zona de proiectie a a. ARGIRIE. -oza. In conti-nuare. f. / area. / argyrie. argyros = argint. s.] Coloratie anormala. / arginine-vasopressine. NA: area. confine o structura cartilaginoasa cu doua jumatati. [Lot. b. hioid) da nastere apofizei stiloide. [Lat. din centrul nervos la organele efectoare.] Denumire generica a bolilor determinate de grupul de virusuri "Arbovirus. mandibular) se diferentiaza In ligamentele sfenomandibular si maleolar anterior. s. ARCADA. s.. / argininuria. [Lot. 3) A. se asociaza cu alte avi-taminoze. a.: a) a. 2) A. mama/a (NA: areola mammae): zona care Inconjoara mamelonul. [Lat. Sin. -ina. 4) A. provoaca la om *arboviroze./. orificiul vertebral. / archeobacteria. 3) A. s. [at. posterior al vertebrei. La nivelul sau (a. corticotem-porala care Inconjoara a. functionale ale scoartei cerebrale care stabilesc legaturi intra-corticale. virus = otrava. s. n. r. V. s. suprafata delimitata morfologic sau functional: 1) A. pi. f. iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaza spre structurile fetei si ale gatului. A. fiecare punct al re185 . din engi. dt la bakteria = 6aston. afecteaza exclusiv animalele vertebrate. V. a . \Cjr. In organismul carora virusurile se multiplica. virus = venin. / arc. Ex.). bakterion. areae. arcus = arc. m. ARGENTAFIN. iar altele si omul (*antropozoonoze). din engi. ARIBOFLAVINOZA. V. eel de-al doilea a. / argentaffinome. vasopresina.] 1) Concentratia sau eliminarea cotidiana a 'argininei In urina. Distrugerea acestui centru nu antreneaza surditatea decat daca este bilaterala. c) a. m. Termen general pentru desemnarea unor elemente de natura foarte diferita. f.] Structura anatomica de forma arcuita. AREOLA. ele sunt remarcabile prin prezenta de "introni In genele lor. identificarea sunetelor si interpretarea lor simbolica. / arginine. ARC REFLEX / arc reflexe / reflex arc. infectie. -onio. 47. Primul a. adj. 6o[ta. 6) A. / argentaffinoma. 2) Zona eritematoasa care Inconjoara un punct ihflamat. [Lot. ARC SENIL / arc senile de la cornee / arcus senilic. Indeosebi In *pelagra. silver poisoning.: centrul auditivopsihic. [Cjr. f. s. ARHEOBACTERIE. / arcade. b) a. celula argentafina. eel de-al patrulea si al cincilea. f. ARGININURIE. auditiva: zona a cortexului cerebral situata deasupra primei circumvolutiuni temporale. [at. -oza. majoritatea fiind boli tropicale. / arginine-vasopressine. Cat. Ca urmare. consecutiva unui contact profesional cu saruri de argint sau prin adminis-trare terapeutica prelungita.] Organism procariot capabil sa traiasca In conditii extreme de temperatura sau de salinitate. 5) Ani Brodmann. zigomatica (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigoma-tice a osului temporal cu apofiza temporala a osului malar. iar numarul unui individ Intr-o generatie cu cifre arabe. Coloane arcuate pereche care dau nastere branhiilor la vertebratele inferioare. sprancenara (NA: arcus superciliaris): relief redus al fetei anterioare a frontalului. s. s. arcus = arc. / arch. s. affinis = mvecinat. NA: areola. nu poseda decat o sinapsa. s. A. eel de-al treilea formeaza cornul mare al osului hioid si partea caudala a corpului acestui os. In general. capuse).] Boala determinata de carenta In *vitamina B. s. dentara (NA: arcus dentalis): arc format de catre ansamblul dintilor unui maxilar. s. / argentaffin. dim. Acest a. 4) A. care ocupa cele doua buze si depresiunea creata de scizura calcarina. / aire.] 1) segment dintr-o curba. f. este rara si. Reprezinta o veritabila retina corticala. ca si In tehnica medicala. arkhaios = vecfii. el delimiteaza. / argyria.] Aminoacid bazic neesential care intra In compozitia proteinelor. r. / argent. ARBOVIRUS. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch. v. / arche(o)bacterie. ARC. sin.] V. tab. posiBii de ia germ. (ribo-flavina). areola s= (trie. affinis = iwecinat. Arc aortic / arc de I'aorte / aortic arch. fibroasa s. n. ARIE. \arbo afirw. s. / arbovirosis. argentum = argint. pi. ale carui saruri sunt utilizate In medicina datorita efectelor caustice. s. A. 6o[td. In profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei. cornului mic al osului hioid si portiunii craniale a corpului hioidului. / ariboflavinosis. Considerate ca forme primordiale In evolutie. s. biochim. fiind denumit monosinaptic. [Cfr. m. f.prill. Sin. anat. neural (sau vertebral). format de catre pediculi si lamele verte-brale. m. b. f. ouron = urind. f. f. brun-roscata a tegumentelor. s. (a. deasupra arcadei orbitare. / ariboftavinose. const. ciocanului si nicovalei. ARGIRISM. f. 41 Brodmann) ajung caile cohleare centrale din corpii geniculati mediani. ](yr. orientata oblic In sus si spre exterior.: gerontoxon (v. f. s. arthropod-bome = transportat de artropode. costal. -ism.: gerontoxon (v. s. mica. auditivo-psihica: a. osoasa. 0 serie de a. argyros = argint. greutate atomica 107. auditiva si care reprezinta zonele de perceptie si de gnozie. In particular dintr-o circumferinta.: cardnoid (v. crurala (NA: ligamenturn inguinale): coarda fibroasa Intinsa de la spina iliaca anterosuperioara la spina pubisului. f. ARGININA.iu vasculara. f. m. vizuale. area = am} In anatomie. 2) A. ARBOVIROZA. (a. n.] Intoxicatie terapeutica sau profesionala determinata de argint sau sarurile acestuia. / arch. f.).] Sin. dim. Mai importante: 1) A. argentum = argint. normala sau patologica. s. argentum =• argMt. / argininurie. maleabil. unul senzitiv si altui motor (*motoneuron). ARGENTAFINOM. argentum = argint.] ARE 1) A. s. deasupra si Inauntrul valvulei ileocecale. Ribonsaure == acid ri6onic (a[terare de [a araBinoz. Unitate functionala a sistemului nervos alcatuita dintr-un receptor senzorial.5. -ind. [Lat. v. f. greutate specifica 10. artHrovod-bome = transportat de wtTopode. dreapta si stanga. cu fata posterioara a vertebrei. b. / areola. / arbovirus. / argyrisme. s. eel mai simplu nu cuprinde decat doi neuroni. / argyrism. creste eliminarea urinara a argininei si apar tulburari neurologice variate ARGININ-VASOPRESINA. s. de asociatie sau asociative: fiecare dintre a. n. •ind. / arginine. avasculara Treves (NA: plica ileoce-calis): zona a mezenterului comun lipsita de vase sanguine macroscopice. f.87. f. Intinzandu-se si pe versantui extern al polului occipital. a. [arbor -tifirw..). / silver. . glanda) si un circuit de neuroni ce vehiculeaza informatia senzoriala la sistemul nervos central si. tab. superior sau inferior. a.artere. respectiv. Sin: ligamentui Poupart. ligamentului stilohioid. f. f. astringente si antiseptice. dau nastere unor cartilaje laringiene. Fiecare a. otrand. curbura formata de catre o coasta si cartilajul sau. s. un organ efector (muschi. / arbovirose. [Lot. avand aspec-tul unei linii curbe. In functie de virusul care Ie genereaza. Este constituita din fibre proprii (ligamentui inghinal extern a lui Henie) si din fibrele aponevrozei muschiului mare oblic al abdomenului.ARBOVIROZA sunt indicate cu cifre romane.d). simbol Ag. argentum = argint. gr. adj. s. prezinta forme foarte diverse. sen. s. s. Aceste doua zone permit. Metal alb. areo-lae (1). este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili. 2) Structura anatomica. m. ureogeneza.

m. adj. parasistolie. pentru 20-50 moderat-sever. Neregularitate a ritmului cardiac data de o perturbare a cadentei exdtatiilor la nivelul nodului sinusal. *sindrom Wolff-Parkinson-White. acesta se dovedeste inapt sa Invete. f. traumatism cranian perinatal.AR1ERAT tinei proiectandu-se pe un punct corespunzator pe scoarta. rhythmos = ritm. uicior. m. adj. a. \Cjr. desi este constient de inutilitatea lor (In psi-hastenii. 10) A. neurofiistologge. / arythmie. iar sub 20 pro-fund. gr. determinata de interpunerea. jonctionale). ventriculare. stenoza mitrala) decompensata sau nu. mentalis. mental deficiency. Subiectii cu handicap usor pot fi recuperati prin educatie. f. f. ARIERATIE MENTALA / arrieration mentale / mental retardation. nevroze. 15) A.] Care se refera la *cartilajul aritenoid. 'torsada varfurilor). Sin. 'bradicardia sinusala. pads = jv(a. *tahicardia atriala. 3) Tulburari mixte: diso-ciatie atrioventriculara. [^r. ARIERAT. recuperarea nefiind posibila. ARITMIE COMPLETA / arythmie complete / continuous arrhythmia. *flutter-ul ventricular. eidos = forma. din [at. poate afecta numai o parte a personalitatii. extrasistola. au fost delimitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolutii) si a citologiei celor sase straturi de neuroni corticali. afectiva. arie calcarina. m iim6aju[ c.ww.. *fibrilatia atriala. adj. care se manifesta pre-coce. V. eidos = forma. / arithmomania. V. poate fi de-terminata de fibrilatia atriala. este. ale conducerii impulsului sau mixte. 16. adj. la arytaina = u[c.: pata Kiesselbach (v. s. pentru Ql Intre 70-79 se situeaza *intelectul de limita. a • priv. arriere. [^6rev. rhythmus. locali-zata la nivelul hemitoracelui stang. ARITMOGEN. arrieration. Clasic. indus artificial. corespunzand partii anterioare a circumvolutiunii parietale ascendente. (at. comunicare interatriala. / arytenoide. 12) A. egoism si *puerilism. ARN / ARN / RNA. (at.rma. .] Care genereaza tulburari de ritm cardiac.priv. In cazurile de Ql 50-70 handicapul este considerat u§or. ca o consecinta a fixatiei Intr-un anu-mit stadiu al copilariei.t ui iocul dmwnwv. V. s. gustativa: zona a cortexului cu proiectia la nivelul partii inferioare a circum-volutiunii parietale ascendente si 1n zona profunda a opercu-lului parietal. / arithmomanie. 13) A. acid riBonucCeic. [Korbinian Brodmaan. c. encefalite etc.ior.: arie germinativa. sinusala respiratorie. v. sau cu o boala endocrina (hipertiroidie). ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brodmann's areas. arithmos = numar. pot fi clasificate In patru grupe: 1) Tulburari In for-marea impulsului: a) a. a.atriale (*extrasistola atriala. *fibri-latia ventriculara. Neregularitate de ritm cardiac. tulburari de conducere intraventriculara. s. ritm sinusal coronar si atrial inferior. back-ward. absenta autonomiei. leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei In perioada gra-viditatii (ex. f. u. A. rhythmos = ritm.] Sin.: arie striata. [Cjr. / arytenoid. [Qr. A. bloc atrioventricular. nonnotope sau sinusale (*tahicardia sinusala.. mania = nebunie} Obsesia nume-relor si operatiilor aritmetice: bolnavul efectueaza calcule multiple si inutile. ARITMIE EXTRASISTOLICA / arythmie extrasystolique / extrasystolic arrhythmia. Denumire generica pentru tulburarile ritmului cardiac. poate fi eliminata prin *psihoterapie. embriogena: portiune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastodst) unde se va forma embrionul. u(tinse. si retardare mentala. *ntis = minte] Inapoiere mentala.: operatie Kelly-King (v. au fost stabilite si descrise trei grade de a. din [at. 'wandering pace-maker). a .uicior. adrctro. f. rhythmus. gennan = a produce.re. fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie si care poate afecta pe toti baietii nascuti de aceeasi mama). regiunea precordiala.. corticala: teritoriu de proiectie al cortexului cerebral. -e. sau campuri citoarhitectonice. sinu-sala nerespiratorie). *tahicardia ventriculara. / retardate. care se Intind pe o mare parte din scoarta fronto-temporo-parietala. m.] SubstantS poliri- .] Inflamatie a cartilajului aritenoid sau a muschilor care se insera pe acesta. / arrhythmogenic. se caracte-rizeaza prin dezvoltarea insuficienta a facultatilor intelectuale. f. m. ca si un mediu familial sau social adecvat. pot fi: tulburari ale automatismului cardiac.tUlza. care.pasive sau ritmuri de scapare (atriale. arytainoeides = m forma de view. centrul receptor al sensibilitatii generale. *sin-drom Lown-GanongLevine. Poate fi paroxistica sau perma-nenta. -ita. In ordinea gravi-tatii: 'debilitate mintala (mentala). dimpotriva. isterie). de. / arytenoidopexy. 11) A. de la mens.ni 1868-1918} Descrierea si numerotarea diferitelor zone ale scoartei cerebrale 186 ARN umane de catre Brodmann. A.td a [lit retro = mapoi. / arytenoidite. / arrhythmia. / aryt6noidopexie. care apare eel mai adesea la indivizi cu inteligenta normala si corespunde unei imaturitati psihice. In raport cu cele trei mecanisme patogenice enumerate. / arythmogene. avand urmatoarele cauze principale: tulburari metabolice ereditare. care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau corticifuge.). de regula. In relatie cu o cardiopatie (cardiomiopatie. motohe piramidala: centrul efector al motricitatii volun-tare. 17) A. s.wr. heterotope sau ectopice . Neregularitate de ritm cardiac In care contractiile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale ine-gale. *flutter-ul atrial. 8) A. trebuie diferentiata de a.falogira: zona din cortexul cerebral situata In piciorul celei de-a doua circumvolutii frontale. a. f. adj. s. In functie de mecanism. ARITMOMANIE. 14) A. ARITENOIDITA. f. [fr. unor extrasistole cu numar si tip variabil. fata de ritmul sinusal normal. .: *rubeola). s. 'imbecilitate si 'idiotic. / arytenoiditis. A.ventriculare (*extrasistola ventriculara.ta.. Celelalte doua grupe impun o asistenta continua. Extrem de diverse. Termenul este utilizat Indeosebi pentru desemnarea perturbarilor *ritmului cardiac. adj. ary(oinoei'des = in forma de. pe versantui anterior al scizurii centrale (Rolando).: *sindromul Down). ARITENOIDOPEXIE. cortico-oculoce-.] Persoana care este afectata de *arieratie mentala.). 2) Tulburari In con-ducerea impulsului: bloc sinoatrial. \Cjr. eidos = forma. de ia arytaina = u[cwr. a. de. Astfel. aberatii cromozomiale (ex. idiopatica sau primitiva (fara existenta unei leziuni car-diace). adretro. vegetativa: fiecare din zonele scoartei a carei excitare antreneaza raspun-suri vegetative s. de origine sau cu destinatie extracorticala. aritmie cardiaca. striata. cardiaca.] Anomalie (iregularitate sau disparitie) a unui ritm. ARITENOID. [Gjr. Co. Kiesselbach. a. ARITMIE CARDIACA / arythmie cardiaque / cardiac arrhythmia. forma ifitiiri.i iat. s. Frecvent Insotita de tahicardie (tahiaritmie). gr. instabilitate psihica si inaptitudinea de a reactiona normal la solicitarile din mediul In care traieste subiectui. / arriere. forma wtaritd a iui retro = uiopm. Intar-zierea se evalueaza In raport cu media grupului din care face parte subiectui In cauza si poate fi globala sau.) A. ARITMIE. sin. consecinta unei insuficiente congenitale a dezvoltarii inteligentei. 7) A. calificata. care a delimitat 52 de a. Daca arieratui este un copil. parietala ascendents. \fr. 9) A. Stare a unui copil sau a unui adult arierati. ARITMIE SINUSALA / arythmie sinusale / sinusal arrhythmia. Handi-capul mental poate fi clasificat si In functie de *coeficientul de inteligenta (Ql). motorie exfrapiramidala: fiecare din centrii efectori si regulatori ai motricitatii semi-automate si semivoluntare. cu Intarziere In dezvoltarea mentala. 4) Ritm de pacemaker. s. Sin. manifestata Indeosebi printr-un atasa-ment excesiv fata de parinti. gr. A. de ia arytainu . arytainoeides = in forma de ud-. b) a.

ANGULARA / artere angulaire / angular artery. aroma. AXILARA / artere axillaire / axillary artery. A. / aromatherapie. care determina rezultate si interpretari false In cazul unui examen de laborator sau al unor experimente. tab. V. V. artereie conf-in aer. ARSENIC. ARCUATA A PICIORULUI / artere dorsale du metatarse / arcuate artery. A. f. aminat. V. dupa cum exista si alte clasificari. [Lat. V. anat. tab. . se mai afla In cantitati mid In citoplasma (ARNs. ACETABULARA / artere acetabulaire / acetabular branch of medial femoral artery.artere. complementara extremitatii 5'" a unui ARNm. . In functie de tehnicile de preparare a probelor. ALVEOLARA POSTERIOARA SUPERIOARA / artere alveolaire superieure et posterieure / posterior superior alveolar artery. deoarece crou goals.artere. s. artis = meserie.artere. In a. de.artere. m. gr. codant pentru mai multe lanturi polipeptidice distincte. sub forma hibrida cu ADN m nudeele celulare si asodat cu ribozomii In citoplasma. aroma. A. [Lat. s. de la facere = a face.] ElementuI nr. / arsenic. f. tab. n. In formele a-cute.artere. tab. Ex. artere. A. si ADN. V. intra trei straturi concentrice: tunica interna (sau intima).artere. tab. V. ARN complementar altei portiuni de ARN a carei functie o inhiba. tab. . proprietdtiCor sale putemice. tab. ca urmare a unei den-sitati prea mid de impulsuri Inregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvata. therapeia = tratame. din gr. anat. A. s. a. arsenicum. . anat. tulburarile digestive se aseamana cu cele din "holera. s. BRAHIALA SUPERFICIALA (v. ardere = a arde. anat. anat. ACROMIOTORACICA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. de asemenea. . formata din reunirea mai multor ribonucleotide. . tab. arsenicum. y. de gradul IV: carbonizarea unei re-giuni din organism. arsenikon.artere. ARN-ul satelit inclus (Tmpachetat) In capsida este specific fiecarui virus si nu se poate replica fara acesta. tab. anat. . V. -os = aer. n. CALOSOMARGINALA / artere calloso-marginale / callosomarginal artery. Enzima care catalizeaza sinteza de ARN pornind de la ADN sau ARN. V. artere perineale profonde / artery of bulb. V. s. de gradul I: eritem si tumefactie dureroase. anat. ARSENICISM. a. deci. se constitute Intr-un sis-tem arterial. A. . (irs. [Lot. are efect eritropoietic. s. s. s. factum = fapt. tab. fiarfiatisc.artere. Prin ramificatie progresiva si anastomoze. A. f. tunica externa (adventicea). [Lat. In constitute unei a. ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA. Biosinteza a.. A. As. / artefact. anat. V. AROMATERAPIE. f. tab. Molecula de ARN compusa din fragmente de origine distincta reunite in vitro printr-o ARN ligaza. denumit astfel datoritd proprietdf-ilor sale putemice. -ifim. cu efect tonic sau seda-tiv. tab.] Intoxicatie sau otravire cu compusi de arsenic. BAZ1LARA / tronc basilaire / basilar artery. f. V. CANALULUI PTERIGOID1AN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal.artere. V. APENDICULARA / artere appendiculaire / appendicular artery. s. . A.: a. V.: ARN MIC) sau obtinut prin inginerie genetica. frigul. care are rolul de a dirija a.] Fenomen parazit In relatie cu o tehnica defectuos utili-zata. [Lat.to-n. V.artere. NA: arteria. electricitatea. . anat. V. Trioxidul de arseniu. propulsat de ventriculele inimii catre diferite organe din organism. ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA. 187 . s. . de la therapeuein = a. ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA. 4) a. V. A. / artere. / arsenicisme. tab. din microscopia electronica. 33. El transporta mesajul genomului enzimelor care catali-zeaza sinteza proteinelor. Se admite ca tripleti de nudeotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt. ei sunt spedfid fiecarui a.artere. ARN-POLIMERAZA. m. . denumit astfil da. .] Leziune cutanata sau mucoasa provocata de caldura sau aiti agenti fizici. anat. 2) a. . A. f. A.artere.artere A. ARN care poate Insoti diferite virusuri. / aromatherapy. -atis. A. anat. fosforic servind drept legatura ester Intre functiile alcool 3 si 5 ale ribonucteotidelor succesive. aer. de la. V. ARN mesager care contine mai multi cistroni si este. BRAHIALA / artere brachiale / brachial artery. AURICULARA POSTERIOARA / artere auriculaire posterieure / posterior auricular artery. cadavre). s. s. dm gr. fie In general. [Lot. BULBULUI PENISULUI / artere bulbaire du penis. ARSURA. ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC.artere A. . f. / ARN-polymerase. anat. artefact.ARN ANTISENS bonucleica prezenta In toate celulele vii. / brulure. ingriji} Metoda terapeu-tica In care se utilizeaza uleiuri vegetale esentiale. tab.ta. pe imaginea scintigrafica. / RNA-polymerase. brahiala) / artere brachiale superficielle / superficial brachial artery. BULBULUI VESTIBULULUI (vaginal) / artere perineale profonde / artery of bulb of vestible. tab. (a. Are. .artere. / artifact. s. gr. ARN' care nu confine decat o singura infor-matie genetica. / arsenic. Are importanta medicals.nt. . tab. -alos = aTOmil. de [a arsen = putemic. anat. tab. V. BRAHIALA PROFUNDA / artere brachiale profonde / deep brachial artery. 3) a.artere. ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / recombinant RNA. BUCALA / artere buccale / buccal artery. . / arsenic-alism. anat. Clasa particulara de ARN antisens. AURICULARA PROFUNDA / artere auriculaire profonde / deep auricular artery. dar este uneori Intrebuintat si ca otrava (cazuri medicolegate). AUDITIVA INTERNA (v. de gradul III: In care bulele se complica cu necroza dermului si uneori a A. purtatori de aminoacizi. a. anat. anat. n. tab. de gradul II: complicata cu flictene. arteria = arterd. anat. Se disting patru grade: 1) A. ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. artere. 6ar6dlesc. de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmos-fera sau volatilizate din baie de apa). terein = a confine (anticii credeau ca. polycistronic messenger. ARTERA. m. anat. . As^. CANALULUI PTERIGOID1AN partilor subiacente. / artery. . cronic domina manifestarile nervoase si cutanate. solubil). A mai fost pus In evidenta ARNm (mesager). ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex. anat. a. tunica mijiocie (sau media). A. aminati la localizarea lor spedfica in ca-drul sintezei proteinelor. / burn. care actio-neaza asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare). ca radiatiile. tab. tab anat. tab. V. labirintica) / artere auditive interne / artery of the labyrinth (internal acoustical). A. A. A. ALVEOLARA INFERIOARA / artere dentaire inferieure / inferior alveolar artery. A. anat. facut. de ordinul a 10s Da). P-intre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer)..artere. s.artere. importanta si Intinderea suprafetei arse. arsenikon. [a arson = putemic. se efec-tueaza In contact cu ADN si cu enzime specifice.] Vas care conduce sangele oxigenat. V. r. ARTEFACT. messenger interfering complementary RNA. A. f. V. Abundent m ribozomi (masa moleculara mare. a. gr.artere. V. AZIGOS A VAGINULUI / artere azygos du vagin / a«ygos artery of vagina.

COLICA DREAPTA INFERIOARA (v. .artere. anat. CIRCUMFLEXA HUMERALA POSTERIOARA / artere circonflexe humerale posterieure / posterior humeral circumflex artery. A. anat. anat.artere. V. A. . V. V. tab. CEREBELOASA INFERIOARA POSTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et post6rieure / posterior inferior cerebellar artery. tab. anat. anat.artere. . . tab. V. COZII PANCREASULUI / artere pancreatique caudale / artery to tail of pancreas. COLICA MIJLOCIE / artere colique droite superieure / middle colic artery.artere. A. COROIDIANA POSTERIOARA / artere choroidienne posterieure / posterior choroidal artery. tab. anat.artere. anat. . tab. . anat. A.artere.artere. . V. . . A. tab. A. A.artere. artere. anat. V. .artere. . DIAFRAGMATICA SUPERIOARA (v.artere. DUCTULUI DEFERENT / artere deferentielle / deferential artery.artere. anat. CISTICA / artere cystique / cystic artery.artere.artere.artere. artere. EPIGASTRICA INFERIOARA / artere epigastrique inferieure / inferior epigastric artery. tab. tab. tab. DEFERENTIALA (v. A. . . V. . tab. anat. . . CENTRALA LUNGA / artere de Heubner / long central artery. anat -artere. A.artere. A. COMUNICANTA POSTERIOARA / artere communicante posterieure / posterior communicating artery. A. A. a. A. EPIGASTRICA SUPERIOARA / artere epigastrique superieure / superior epigastric artery. A. . . V. V. DORSALA A PENISULUI / artere dorsale de la verge / dorsal artery of penis. tab. artere. CIRCUMFLEXA PEMURALA LATERALA / artere circon-flexe femorale lat6rale / lateral femoral circumflex artery. CORONARA DREAPTA / artere coronaire droite / right coronary artery. . A. anat.artere. V. V. V tab. V. . V. COLATERALA CUBITALA SUPER10ARA (v. CAROTIDA COMUNA / artere carotide primitive / common carotid artery. . tab. V tab. V. CEREBRALA MIJLOCIE / artere cerebrale moyenne / middle cerebral artery. -artere. anat.artere. CENTRALA A RETINEI / artere centrale de la retine / central artery of retina. anat. V. A. A.artere. tab. tab. . A. A. . anat. A. CIRCUMFLEXA ILIACA SUPERFICIALA / artere circonflexe iliaque supcrficielle / superficial iliac circumflex artery. . tab. V. tab. tab.artere. anat. A.artere. A. DORSALA A PICIORULUI / artere dorsale du pied / dorsal artery of foot. anat. artere. V. V. V. anat. COLATERALA MIJLOCIE / artere collat6rale moyenne / middle collateral artery. anat. V. V.artere. anat. anat. A.artere. COLATERALA RADIALA / artere collaterale radiale / radial collateral artery. A. tab. V.artere. tab.artere. A. A. . V. A. anat. CECALA ANTERIOARA / artere caecale anterieure / anterior cecal artery. A. V. V.artere. anat. A. A. . . anat. CIRCUMFLEXA ILIACA PROFUNDA / artere circonflexe iliaque profonde / deep iliac circumflex artery. anat. anat. tab. V. tab. COMUNICANTA ANTERIOARA / artere communicante anterieure / anterior communicating artery. A.artere. .artere. CERVICALA ASCENDENTA / artere cervicale ascendante / ascending cervical artery. A. anat. A. A. tab. anat. tab. .artere.artere. tab. tab. anat. A. CEREBELOASA SUPERIOARA / artere cerebelleuse superieure / superior cerebellar artery. . CAROTIDA INTERNA / artere carotide interne / internal carotid artery.artere.artere. tab. a. . V. . V. anat. CAROTIDA COMUNA EPIGASTRICASUPERIOARA A. ileocolica). anat. DIAFRAGMATICA INFERIOARA (v. V. anat. anat. . tab. A. . tab. V. tab. A. tab. 188 A. anat. tab.artere. tab. anat. anat. a. V. CAROTIDA EXTERNA / artere carotide exteme / external carotid artery. tab. DORSALA A SCAPULEI / artere scapulaire posterieure / dorsal scapular artery. . tab. anat. V. . A. V. V. anat. A. CIRCUMFLEXA FEMURALA MEDIALA / artere circonflexe femorale mediale / medial femoral circumflex artery. V. anat. V. V. V. anat. . A. anat. CIRCUMFLEXA SCAPULARA / artere circonflexe scapu-laire / circumflex artery of scapula. CERVICALA PROFUNDA / artere cervicale profonde / deep cervical artery.artere.A.artere. CECALA POSTERIOARA / artere caecale posterieure / posterior cecal artery.artere. tab. A. tab.artere. V. V.artere. A. anat.artere. A. A. . CREMASTERICA / artere cremasterienne / cremasteric artery. A.artere. tab. . . ductului deferent). colaterala ulnara inferioara). aa. COLATERALA ULNARA INFERIOARA / artere collat6rale cubitale inferieure / inferior ulnar collateral artery.artere. frenice inferioare). . A.artere.artere. tab. EPIGASTRICA SUPERFICIALA / artere epigastrique superficielle / superficial epigastric artery. CEREBRALA ANTERIOARA / artere c6rebrale anterieure / anterior cerebral artery. anat. V. . A. tab. A. anat. frenice superioare). tab. A. . CIRCUMFLEXA HUMERALA ANTERIOARA / artere circonflexe humerale anterieure / anterior humeral circumflex artery. tab. tab. anat. DORSALA A CLITORISULUI / artere dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris. tab. colaterala ulnara superioara). V. COROIDIANA ANTERIOARA / artere choroidienne anterieure / anterior choroidal artery. a. DORSALA A NASULU1 / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. anat. COLICA DREAPTA / artere colique droite superieure / right colic artery. V. anat. V. anat. anat . aa. CORONARA STANGA / artere coronaire gauche / left coronary artery. COLICA STANGA / artere colique gauche superieure / left colic artery. anat. A. V. tab. COLATERALA CUBITALA INFERIOARA (v. tab. V.artere. tab.artere. tab. V. CENTRALA SCURTA / artere centrale courte / short central artery. CEREBRALA POSTERIOARA / artere cerebrale posterieure / posterior cerebral artery. .artere. . A. . tab. artere. V. tab. V. V. CEREBELOASA INFERIOARA ANTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et anterieure / anterior inferior cerbel-lar artery.artere. .artere. tab. A. tab. V. COLATERALA ULNARA SUPERIOARA / artere collaterale cubitale superieure / superior ulnar collateral artery. anat. A. anat. anat. tab. V.

artere. . A.artere. anat. . anat. tab. V. anat.artere. anat. A. ILIOLUMBARA / artere ilio-lombaire / ilio-lumbar artery. . . A. anat. HEPATICA PROPRIE / artere hepatique propre / proper hepatic artery. tab. A. A. anat. LABIR1NTICA / artere auditive interne / artery of the labyrinth. anat. . A. . tab. GIRUSULUI ANGULAR / artere du pli courbe / artera gyri angularis. GASTRICA STANGA / artere gastrique gauche. INTERCOSTALA ANTEROSUPERIOARA (v. FRONTOBAZALA MEDIALA / artere frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery. tab. .artere. anat . pe. a. . artere. anat. tab. V tab. A. V.artere. ETMOIDALA ANTERIOARA / artere ethmo'idale anterieure / anterior ethmoidal artery. testiculara).artere. artere coronaire stomachique / left gastric artery.artere. anat. anat. . GLUTEALA INFERIOARA / artere fessiere inferieure / inferior gluteal artery. FUNICULARA (v. LARINGIANA SUPERIOARA / artere laryngee superieure / superior laryngeal artery.artere. anat.artere. HUMERALA PROFUNDA (v. . anat. GLUTEALA SUPERIOARA / artere fessiere superieure / superior gluteal artery. V. A. A. tab.d''"^ru go-man.artere. anat. anat.artere. V tab. tab. V. .artere. LABIALA SUPERIOARA / artere labiale superieure / superior labial artery. A. tab. A. A. A. HIPOFIZARA SUPERIOARA / artere hypophysaire superieure / superior hypophysial artery. ILIACA COMUNA / artere iliaque commune / common iliac artery. A.artere.artere. V.artere.artere. anat. V. FRONTALA (v. V.artere.artere. brahiala profunda). tab. anat . . V. A. anat. HIPOFIZARA INFERIOARA / artere hypophysaire inferieure / inferior hypophysial artery. anat. V. anat. . A. profesor ia Leipzig.artere. tab. A. FEMURALA / artere femorale / femoral artery. anat. A. . artere. HUMERALA (v. a. V. V. LUI HEUBNER (v. GASTRICA DREAPTA / artere pylorique / right gastric artery. tab. tab. anat. tab. A. GENICULARA INFERIOARA LATERALA / artere inferolaterale du genou / lateral inferior genicular artery.artere. a. A.artere. tab. A. gluteala inferioara). FAR1NGIANA ASCENDENTA / artere pharyngienne ascendante / ascending pharyngeal artery. anat. A. . . V. . A. supratrohleara). . INTEROSOASA POSTERIOARA / artere interosseuse posterieure / posterior interosseous artery. tab. tab. anat. anat. V. FESIERA SUPERIOARA (v. tab anat.artere.artere. artere A. V.artere.artere. tab. A. anat. . anat.artere. anat. A. A. lfi43-1926. A. tab. V. . a. A. tab. LACRIMALA / artere lacrymale / lacrimal artery. .artere. anat.artere. . A. . GENICULARA SUPERIOARA LATERALA / artere superolaterale du genou / lateral superior genicular artery. anat. . brahiala). V. INTERCOSTALA ANTERIOARA / artere intercostale superieure / highest intercostal artery. V. ISCHIATICA (v. intercostala anterioara). anat.artere. anat. anat . tab. A. V. FRONTOBAZALA LATERALA / artere frontale interne et posterieure / lateral frontobasal artery. . V. . . FIBULARA (v. FEMURALA PROFUNDA / artere femorale profonde / deep femoral artery. . V tab. ETMOIDALA POSTERIOARA / artere ethmoidale posterieure / posterior ethmoidal artery. . V. V. tab. . ILIACA INTERNA / artere iliaque interne / internal iliac artery. V.artere. a. tab.artere. V. [/oAonn Leonhard Otto Heiibner. A. . GASTROEPIPLOICA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastroepiploic artery. tab. V. apoi la. 189 . . A. anat. GASTRO-OMENTALA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastro-omental artery. a. tab. . a. tab. a. gluteala inferioara). gluteala superioara). V. iliaca interna) / artere iliaqiie interne / hypogastric artery or internal iliac artery. V. a. fab. anat. tab. V. anat. tab. anat. anat. tab. tab. LINGUALA PROFUNDA / artere ranine / deep lingual artery. V.artere. tab.artere.artere. . tab. . A. tab. HEPATICA COMUNA / artere hepatique commune / common hepatic artery.artere. tab. tab. V. V. V.artere A. V. LIGAMENTULU1 ROTUND AL UTERULUI / artere du ligament rond de I'uterus / artery of round ligament of uterus. tab. A.artere. LABIALA INFERIOARA / artere labiale inferieure / inferior labial artery. V. A. V. anat. . tab. anat. artere. GENICULARA SUPERIOARA MEDIALA / artere superomcdiale du genou / medial superior genicular artery. GASTRO-OMENTALA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastro-omental artery. anat. -artere. anat. . ETMOIDALA ANTERIOARA A. anat. A. V. anat. . anat.artere.artere. ILIACA EXTERNA / artere iliaque externe / external iliac artery. A. A. A. V. V. . A. a. V. V. 4ab. tab. V.artere. INFRAORBITARA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. tab. V. GENICULARA INFERIOARA MEDIALA / artere inferomediale du genou / lateral inferior genicular artery. A. A. anat.artere. V. A. a. . FESIERA INFERIOARA (v. . tab. V. artere. . . tab. tab. tab. HIALOIDA / art.A. anat. anat. HIPOGASTRICA (v.artere. A. tab.artere.artere.artere. . . A. ILEOCOL1CA / artere ileo-colique / ileocollc artery. V. INTEROSOASA RECURENTA / artere inter-osseuse recurrente / interosseous recurrent artery. tab. a.artere. V. tab. . tab. tab. V. A. anat. anat. FACIALA / artere faciale / facial artery.artere.r.] / tab. anat. A. A. tab. INTEROSOASA ANTERIOARA / artere interosseuse anterieure / anterior interosseous artery. V. GENICULARA DESCENDENTA / artere grande anastomotique / descending genicular artery. GASTROEPIPLOICA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastroepiploic artery. tab. INTERCOSTALA SUPREMA (v. anat. tab. tab. V. anat. LINGUALA PROFUNOA A.artere A. peroniera). A. A. . V. anat. hyaloidienne / hyaloid anery. LINGUALA / artere linguale / lingual artery. A.artere.artere. anat. GASTRODUODENALA / artere gastro-duodenale / gastroduodenal artery.artere. A. . anat. V. anat. V. V. V. V. GENICULARA MIJLOCIE / artere moyenne du genou / middle genicular artery. . anat. -artere. anat. V. A.artere. '£er[in. V. tab. V. tab. . intercostala anterioara). A. artere. tab. LARINGIANA INFERIOARA / artere laryngee posterieure / inferior laryngcal artery.artere. A. A. A. INTEROSOASA COMUNA / artere interosseuse commune / common interosseous artery. centrala lunga). anat.

LOMBARA IMA / cinquieme artere lombaire / lowest lumbar artery. tab. V. anat. A. V. NERVULUI MEDIAN (v.artere. tab. anat. tab. A. V. . anat. . A. tab. . V.artere. PRINCIPALA A POLICELUI / artere principale du pouce / main artery to thumb. LOBUUJI CAUDAT A. A. tab. tab. MENINGIANA MIJLOCIE ' artere meningee moyenne / middle meningeal artery.RADIALA A. PANCREATICA INFERIOARA / artere pancreatique infe-rieure / inferior pancreatic artery. A. tab. PANCREATICA MARE / artere pancreatique transverse / great pancreatic artery. anat.artere. V. V. V. a. anat. tab.artere. MEDIANA / artere mediane de I'avant-bras / median artery. V. tab. anat. anat. tab. tab. . tab. tab. anat. V. A. PERONIERA / artere peroniere / peroneal artery. . artere. A. A. A. -artere. anat. A. toracica interna). tab. V. artere A.artere. OVARIANA / artere ovarienne / ovarian artery. . tab. V. anat. anat . . V. A. A.artere A. A.artere. anat . anat. tab. anat. anat.artere. V tab. . MAX1LARA / artere maxillaire / maxillary artery. tab anat. . OFTALMICA / artere ophtalmique / ophthalmic artery. tab. V. tab. A. MENINGIANA ANTERIOARA / artere meningee anterieure / anterior meningeal artery. PARACENTRALA / artere du lobule paracentral / para-central artery. . anat. anat. dorsala a piciorului). V. .artere A. tab. MALEOLARA ANTERIOARA MEDIALA / artere malleolaire antero-mediale / medial anterior malleolar artery.artere. . V. A. A. artere. V. anat. .artere. NAZALA EXTERNA / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. A.artere. anat. LUSOR1A / artere sous-claviere droite retro-cesophagienne / retroesophageal right subclavian artery.artere. tab. anat. V. tab. anat. V. anat. A.artere. PRECUNEALA / rameau pour Ie precuneus / precuneal artery.artere. tab.artere. A. tab anat. tab. V. a.artere. . V. . tab.artere. A. . . PANCREATICODUODENALA SUPERIOARA / artere pancreatico-duodenale superieure / superior pancreaticoduo-denal arteries. anat. a. faciala). V. anat.artere.artere. PUDENDALA INTERNA / artere honteuse interne / internal pudenda! artery. tab anat . anat. V. NUTRITIVA / artere nourriciere / nutrient ar-tery.artere.artere. anat. anat. anat. anat.artere A. OCC1PITALA / artere occipitale / occipital artery. tab.artere.artere. MUSCULOFRENICA / artere musculo-phrenique / musculophrenic artery. . tab. PALAT1NA ASCENDENTA / artere palatine ascendante / ascending palatine artery.artere. PLANTARA MEDIALA / artere plantaire mediale / medial plantar artery. PILORICA (v. . V. toracica laterala). . A. .artere. . V.artere. anat. A. tab. A. anat. . 190 A. anat. A. gastrica dreapta). A. A. A. . A.artere. . . A. A. anat. OCC1PITALA LATERALA / artere temporooccipitale moyenne / lateral occipital artery.artere. POPLITEE / artere poplitee / popliteal artery. fronto-bazala laterala). OBTURATORIE / artere obturatrice / obturator artery.artere. .] V. . tab anat. MEZENTERICA INFERIOARA / artere mesenterique inferieure / inferior mesenteric artery. A. a.artere. NERVULUI SCIATIC / artere du nerf grand sciatique / sciatic artery. A. profiisor [a Jena. tab. anat.artere. A. PULMONARA DREAPTA / artere pulmonaire droite / right pulmonar artery.artere. V.artere. V. PERINEALA / artere perineale superficielle / perineal artery. PARIETALA POSTERIOARA / artere parietale posterieure / posterior parietal artery. trunchiul brahiocefalic) / tronc arteriel brachio-cepnalique / brachiocephalic trunk. PEDIOASA (v.artere. V. LUI NEUBAUER (v. tab. anat. ORBITOFRONTALA LATERALA (v. A. A. V. V. MENTALA / artere mentonniere / mental artery. mediana).artere. V. tab. V.artere A. V.artere A.artere. tab. tab. A. A. MAX1LARA INTERNA (v. . tab. anat. MAMARA INTERNA (v. MAMARA EXTERNA (v. tab. tab. V. A. V. V. A. V. V. anat. V. . V. .artere. tab. anatomist . A.artere. anat. tab. tab. V. . -artere. MAX1LARA EXTERNA (v. anat. a. V. tab. A. A. PALAT1NA DESCENDENTA / artere palatine descendante / descending palatine artery. . V. V. V. PROFUNDA A PENISULUI / artere caverneuse (chez I'homme) / deep artery of penis. tab. V. MENINGIANA POSTERIOARA / artere meningee posterieure / posterior meningeal artery. anat. V. A. tab. OCC1PITALA MEDIALA / artere temporo-occipitale anterieure / medial occipital artery. tab. a.artere.. maxilara). . NENUMITA (v. anat. tab. anat. MALEOLARA ANTERIOARA LATERALA / artere malleolaire antero-laterale / lateral anterior malleolar artery. tab. LOBULUI CAUDAT / arteres spigeliennes / artery to caudate lobe.A.artere.artere. . . V tab. A. OMBILICALA / artere ombilicale / ombilical artery. anat. NAZOPALATINA / artere naso-palatine / septal branch of sphenopalatine artery. V. A. PARIETALA ANTERIOARA / artere parietale anterieure / anterior parietal artery. . . .artere. V. tab.artere.artere. anat. anat. V. anat. tab. . PERICARDIOFRENICA / artere pericardo-phrenique / pericardiophrenic artery. V. A. V. anat. A. A. tab. PLANTARA LATERALA / artere plantaire laterale / lateral plantar artery. . anat. V. PALAT1NA MARE / artere palatine majeure / greater palatine artery. A. PULMONARA STANGA / artere pulmonaire gauche / left pulmonar artery. .artere. tab. anat. MASETERICA / artere masseterine superieure / masseteric arte''y. . V. a. . PANCREATICA DORSALA / artere pancreatique dorsale / dorsal pancreatic artery. V.artere. PROFUNDA A CLITORISULUI / artere caverneuse (chez la femme) / deep artery of clitoris. V. MEZENTERICA SUPERIOARA / artere mesenterique superieure / superior mesenteric artery. anat. a. tab. anat. [/oAonn Ernst Neuhaiier. artere.artere. tab. A. tab. artere. V. tab. . anat. V. PANCREATICODUODENALA INFERIOARA / artere pancreatico-duodenale inferieure / inferior pancreaticoduode-nal artery. . A. A. tab. A.artere.artere. OBTURATORIE ACCESORIE / artere obturatrice accessoire / accessory obturator artery.artere. A. anat.artere.?i cfivvrg german. .artere. tab. anat. anat. A. 1742-1777. . tab. . V. V. tab. RADIALA / artere radiale / radial artery. V. anat. PARIETO-OCCIPITALA / artere parieto-occipitale / parietooccipital artery. . anat. . tab. a. . . tiroidiana ima). anat. .

SUBSCAPULARA / artere sous-scapulaire / subscapular artery. anat. A. tab.artere. anat. . V. . . tab. V. tab. A.artere. tab. tab anat. A.artere. .artere. SUBCLAVICULARA / artere sous-claviere / subclavian artery. A. anat.artere. A. artere. tab. SUPRAORBITALA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. A. RENALA / artere renale / renal artery. A. artere. V. . anat.artere. . centrala lunga). V. artere. . A. V. anat. V. anat. RECURENTA TIBIALA POSTERIOARA / artere recurrente tibiale posterieure / posterior tibial recurrent artery. A. . SEGMENTARA MEDIALA / artere segmentaire mediale / medial segmental artery. V. RADIALA A INDEXULUI INFERIOARA A.artere. V. A. tab. .artere. A. . A. tab. SUPRARENALA INFERIOARA / artere surrenale inferieure / inferior suprarenal artery.artere. A.artere. V. cerebrala laterala) / artere sylvienne / sylvian artery. . tab. anat. tab. anat.artere. 191 . . A.artere. a. SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / inferior segmental artery. anat. V. .artere. TIBIALA ANTER10ARA / artere tibiale anterieure / anterior tibial artery. . A. tab. anat. SPINALA POSTERIOARA / artere spinale posterieure / posterior spinal artery. tab. A.artere. tab.artere. RETRODUODENALA / artere pancreatico-duodenale inferieure droite / retroduodenal artery. . V. RECURENTA TIBIALA ANTER10ARA / artere recurrente tibiale anterieure / anterior tibial recurrent artery. tab.artere. anat. recurenta ulnara). anat. a. V. tab. anat. RECURENTA CUBITALA (v. anat. A. tab. tab. V. A. . artere. RADIALA A INDEXULUI / artere collaterale palmaire externe de 1'index / radial artery to index finger.artere. . SUBCOSTALA / artere souscostale / sub-costal artery. A. A. A. tab anat. V. . anat. anat. RECURENTA ULNARA / artere recurrente cubitale / ulnar recurrent artery. anat. tab. SEGMENTARA LATERALA / artere segmentaire laterale / lateral segmental artery. interosoasa recurenta). . . tab.artere.artere. anat. V. SFENOPALATINA / artere spheno-palatine / sphenopalatine arteries. V. V. V. RANINA Jv. a. V. anat. A. . A. . SUPRARENALA MIJLOCIE / artere surr6nale moyenne / middle suprarenal artery. anat. testiculara). anat. tab. tab. anat.A. tab. A. SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior inferior segmental artery. . TIMPANICA ANTER10ARA / artere tympanique / anterior tympanic artery. V. tab. SYLVIANA (v.artere. SANTULU1 CENTRAL / artere du sillon cerebral / central sulcal artery. RUSINOASA INTERNA (v.artere. artere. tab. SEGMENTARA ANTER10ARA / artere segmentaire anterieure / anterior segmental artery. A. tab.artere. A. A. TESTICULARA / artere testiculaire / testicular artery. V. . a. . . anat.artere. V.artere. A.artere. . TIMPANICA INFERIOARA / artere tympanique inferieure / inferior tympanic artery. tab. anat. TIBIALA POSTERIOARA / artere tibiale posterieure / posterior tibial artery. . A. anat. TIMPANICA A. anat. A.artere. V. anat. SUPRARENALA SUPERIOARA / artere surrenale superieure / superior suprarenal artery. A. tab. V. anat. . V.artere. SUBLINGUALA / artere sublinguale / sublingual artery.artere. V. A.artere. . infraorbitara).artere. A. . anat. . anat. anat. tab. V tab. V. V.artere. . V.artere.artere. anat. V. SCIATICA (v.artere.artere. V. anat. tab.artere. anat. a. linguala profunda). TEMPORALA ANTER10ARA / artere temporale anterieure / anterior temporal artery. A. RECTALA SUPERIOARA / artere hemorroidale superieure / superior rectal artery. tab. A.artere.artere. A.artere. anat. V. V. anat . tab. V. RECURENTA (v. tab. A. . . A. A. a. tab. tab. TEMPORALA SUPERFICIALA / artere temporale superficielle / superficial temporal artery. a. . a. tab anat. anat. tab. tab. SANTULU1 POSTCENTRAL / artere du sillon postcerebral / postcentral sulcal artery. V. . TEMPORALA POSTERIOARA / artere temporale posterieure / posterior temporal artery. V.artere. anat.artere. SACRALA MIJLOCIE / artere sacree moyenne / median sacral artery. tab.artere. V. . anat. TEMPORALA MIJLOCIE / artere temporale moyenne / middle temporal artery. V. V. A. STILOMASTOIDIANA / artere stylo-mastoidienne / stylomastoid artery. SUBMENTALA / artere sous-mentale / sub-mental artery. . anat. tab. V. A. V. SCAPULARA DESCENDENTA (v.artere. tab. . A. anat. dorsala a scapulei) / artere scapulaire descendante / dorsal scapular artery. TEMPORALA INTERMEDIARY / artere temporale moyenne / medial branch for temporal lobe. V. V. . anat. A. V. . . a. A. anat. A. anat. . RECTALA MIJLOCIE / artere hemorroidale moyenne / middle rectal artery. tab. A. tab. tab. tab. . A. RECURENTA RADIALA / artere recurrente radiale / radial recurrent artery.artere. SEGMENTARA / artere segmentaire / segmental artery.artere. tab. V. V. A. tab. tab. V. .artere. tab. A.artere. anat. SANTULU1 PRECENTRAL / artere du sillon precerebral / precentral sulcal artery.artere.artere. V. anat. SPLENICA / artere splenique / splenic artery. tab. tab. RECTALA INFERIOARA / artere hemorroidale inferieure / inferior rectal artery. A. tab. V. . pudendala interna). anat. anat. . SPERMATICA INTERNA (v. SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / posterior segmental artery. tab. A. anat. anat. . SEGMENTARA POSTERIOARA (hepaticA) / artere segmentaire posterieure / posterior segmental artery. V. SUPRADUODENALA / artere supraduodenale / supraduodenal artery. SUPRASCAPULARA / artere scapulaire superieure / suprascapular artery. A. tab. SUBORBITARA (v. artere. . A. A. anat. SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior superior segmental artery. anat. A. SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / superior segmental artery. tab. anat. . V tab. tab. V. SUPRATROHLEARA / artere frontale interne / supratrochlear artery. . anat. tab. tab. a.artere. V. . anat. anat. anat.artere.artere. V. anat. V. V. V.artere.artere. V. RECURENTA RADIALA POSTERIOARA (v. . tab. anat. tab. A. A. V. nervului sciatic).artere. V.artere. TARSIANA LATERALA / artere dorsale du tars / lateral tarsal artery. SPINALA ANTER10ARA / artere spinale anterieure / anterior spinal artery. A. A. . V. A. A.

anat.artere.artere. AA. V. DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / arteres collaterales dorsales des orteils / dorsal digital arteries. AA. V. artere. . AA. anat. anat. AA. . anat. V. anat. . V. . tab. TORACOACROMIALA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. anat. artere. anat. AA. A.artere. A. . anat .artere. V. tab. A. INSULARE / artere de I'insula / insular arteries. aa. . anat. anat.artere. tab.artere. A. anat. .artere. V. V. A. CILIARE POSTERIOARE SCURTE / arteres ciliaires courtes posterieures / short posterior ciliary arteries. CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / arteres conjonctivales posterieures / posterior conjunctiva! arteries. V. tab. CENTRALE ANTEROMED1ALE / arteres striees internes / arteries centrales anteromedialis. anat. anat. artere.artere. INTERLOBULARE RENALE / arteres perilobulaires / interlobular arteries. tab. V. tab anat artere. anat. canalului pterigoidian). tab. tab.artere. V. V. anatomist fi botanist g&rman. V. V. V.artere. anat. V. A. AA. tab. V. AA. . tab. A. INTERLOBARE RENALE / arteres peripyramidales / interlobar arteries. TRANSVERSA A GATULUI / artere cervicale transverse / transvers facial artery. INTERLOBULARE HEPATICE / arteres interlobulaires / interlobular arteries. .artere.artere. tab. AA. anat. anat. V.artere. V. tab. tab. tab. tab. VIDIANA (v. .artere.artere. V. tab. anat. AA. V. a. V. AA. V1TELINA / artere vitelline / vitelline artery. tab. DIGITALE DORSALE ALE MAINII / arteres digitales dor-sales / dorsal digital arteries. tab artere. . anat. tab. anat. anat. . TORACICA INTERNA / artere thoracique interne / internal thoracic artery. A. Aa. tab. . anat. tab. anat. V. tab. tab. AA. V. EPISCLERALE / arteres episclerales / episcleral arteries. A. VEZICALA INFERIOARA / artere vesicale inferieure / inferior vesical artery.artere. anat. anat. a. ILEALE / arteres ileales / ileal arteries. .artere. CILIARE ANTERIOARE / arteres ciliaires anterieures / anterior ciliary arteries. V.artere. VAGINALA / artere vaginale / vaginal artery. tab. anat. DIGITALE PALMARE PROPRII / arteres digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries. anat. anat. anat. UTERINA / artere uterine / uterine artery. V.artere. V. TORACICA LATERALA / artere thoracique laterale / lateral thoracic artery.artere. tab. . aa. . A.artere. CENTRALE POSTEROMEDIALE / arteres centrales posterieures / posteromedial central arteries. . V. . ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artere alveolaire superieure et anterieure / anterior superior alveolar arteries. . anat. FRENICE SUPERIOARE / arteres phreniques superieures / superior phrenic arteries. A. V. .artere. V.artere. anat. -artere. anat. tab. -artere.artere. DENTARE / arteres alveolaires / alveolar arteries V. . V. . V. AA. anat. prof&sor [a CfQttingen.artere. anat. AA. TORACICA SUPREMA / artere thoracique superieure / superior thoracic artery. ARCUATE RENALE / arcades sus-pyramidales / arcuate arteries. V. tab. TIROIDIANA INFERIOARA / artere thyroidienne inferieure / inferior thyroid artery. .artere. centrala a retinei). [fohcinn Gottfried Ziinn. tab. . . .artere.artere. rectale). AA. . V. TIROIDIANA IMA / artere thyroidienne moyenne / thyroid ima artery. tab. VERTEBRALA / artere vertebrale / vertebral artery.artere.artere. A. anat. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / arteres ciliaires longues posterieures / long posterior ciliary arteries. AA. anat.artere. AA. V. A. V. . . tab. ZIGOMATICOORBITALA / artere zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery. AA. AA. V. TIMPANICA POSTERIOARA A. CENTRALE ANTEROLATERALE / arteres striees externes / arteries centrales anterolateralis. JEJUNALE / arteres j6junales / jejunal arteries. tab. anat. A. anat. V. anat. TORACODORSALA / artere thoraco-dorsale / thora-codorsal artery. anat. 192 . gastrice scurte / arteres gastriques courtes / short gastric arteries. CENTRALE POSTEROLATERALE / arteres centrales posterieures / posterolateral central arteries. DIGITALE PLANTARE COMUNE / arteres digitales plantaires communes / common plantar digital arteries.artere. anat. tab. tab. anat. tab.A. . tab. anat. URETRALA / artere uretrale / urethral artery.artere. . V. AA. V. tab. . anat. tab. TRANSVERSA A FETEI / artere transversale de la face / transverse facial artery. AA. A. anat. tab. V. . TIROIDIANA SUPERIOARA / artere thyroidienne superieure / superior thyroid artery.artere. . V. AA. anat. V. tab. JEJUNALE AA. . V.artere. . .artere. _V. tab. tab.artere. TIMPANICA SUPERIOARA / artere tympanique superieure / superior tympanic artery. tab. tab. ZINN (v. V. aa. AA.artere. AA. V. V.artere. AA. V. A. INTERCOSTALE POSTERIOARE 111-XII / arteres intercostales aortiques / posterior intercostal arteries. . AA. AA.artere. . anat. DIGITALE PLANTARE PROPRII / arteres digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. DIAFRAGMATICE (v. ULNARA / artere cubitale / ulnar artery. DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v. tab. A. anat. HEMOROIDALE (v. . A. FRENICE INFERIOARE / arteres phreniques inferieures / inferior phrenic arteries. TIMPAMCA POSTERIOARA / artere tympanique poste-rieure / posterior tympanic artery.artere. A.artere. tab.artere. tab. anat. AA. AA. . tab. . INTERCOSTALE POSTERIOARE I Sl II / arteres intercostales posterieures / first and second posterior intercostal arteries. AA. AA. CAROTICOTIMPANICE / artere carotico-tympanique / caroticotympanic arteries. .artere. DIGITALE PALMARE COMUNE / arteres digitales palmaires communes / common palmar digital arteries. V. tab. frenice inferioare si superioare) / arteres phreniques / phrenic arteries. tab. V. HELICINE ALE PENISULUI / arteres helicines / helicine arteries. tab.artere. anat. A. A. V. tab. anat. metatarsiene) / arteres interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. tab anat. V. V. . AA. . V. AA. tab.artere. tab.artere.artere AA. anat. CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / arteres conjonctivales anterieures / anterior conjunctival arteries. . tab. .artere. V. tab. anat. . AA.artere. tab. . 17271759} V.

[Lot. METATARSIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. AA.artere. f.artere.artere. AA. Forma hialina poate fi asociata cu "nefro-angio-scleroza. tab. AA. V. AA. [Lat. / arteriolosclerose. dim. hipertensiva asociata unei hipertensiuni arteriale si caracterizata prin hipertrofierea mediei arterelor mid si arteriolelor) sau segmentara (ex. f. dur. etimologic. care leaga arterele de capilare. f. V. gr. V. ARTERITA. tab. TEMPORALE PROFUNDE / artere temporale profonde anterieure / deep temporal arteries. . cerebral.. pentru desemnarea oricarei Ingrosari a peretilor arteriali. artere.artere.artere. arteriola = arterd mica.artere. TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries. termenul este restrans pentru desemnarea tipului de scleroza arteriala care predomina la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*degenerescenta hialina si Ingrosare). s.] Denumire generica pentru bolile arterelor.artere. AA. de claudicatie intermitenta la mers.] Inflamatia unei arteriole. SURALE / arteres surales / sura) arteries. mica. V. aa.] Ramura fina. dur} Termen utilizat initial In sens foarte general. V. AA. V.i y. .artere. f. / arteriosclerose. V. RUSINOASE EXTERNE (v.artere. ARTERIOLA. . anat. a. anat.: a. tab. PALATINE MICI / arteres palatines mineures / lesser palatine arteries. AA. / arteriole. anat.w' AA. METATARSIENE PLANTARE / arteres inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arteries. . V. anat. A.). a unui lichid opac la radiatiile X. s. LOMBARE / arteres lombaires / lumbar arteries. sklerosis = indu-ratie. PALPEBRALE MEDIALE / arteres palpebrales mediates / medial palpebral arteries.artere. de la arteria = arte. AA. gr. LENTICULOSTRIATE (v.). afecteaza Indeosebi arterele musculare si arterele renale (*nefroangioscleroza). AA. 2) Sin. [Lat. anat. anat. AA. membrelor inferioare. s. centrale anterolaterale).. TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v.artere. METACARPIENE PALMARE / arteres inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arteries. In prezent.: a. AA. / arteriopathie. gr. f. V. poate fi generalizata (ex. anat. anat. . anat. V.artere. de latenta clinica. ca m cazul arterei subclaviculare. arteria = artera. sectiune. tab. s. s. NAZALE POSTERIOARE LATERALE / arteres des cornets et des meats / posterior nasal arteries. care include In evolutie: stadiul I. s. tab. / arteriopathy. . ..) dupa injectarea In trunchiul principal. tab. ARTERIOSCLEROZA. aa. tab. V. ARTERIOLITA CUTANATA ALERGICA / arteriolite cutanee allergique / Gougerot syndrome. arteria = arterd. pulmonar etc. anat. gr. pathos = Boold. anat.ra. s. acompaniindu-se uneori de tromboza. anat. AA.] *Radio-grafia unui teritoriu arterial (al rnembrelor. hemodinamica localizata pe un segment de artera ce pulseaza pe un plan dur. [Lat. s. V. AA. anat. gr. .artere. . tab. tab. [Lot. s. f. V. s. NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / arteres nourricieres de I'humerus / nutrient brachial arteries. tab. . anat.artere.. V. arterio-scleroza si 'mediacalcoza. aa. gr. s. V. [Lat. / arteriogramme. METACARPIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales de la main / dorsal metacarpal arteries. V. AA. V. A. arteria = arterd. tab. terminala a unei artere. . anat. PERICALOASE / arteres pericalleuses / pericallosal arteries. / arteriolitis. / arteriography. V. anat. s. NA: arteriola. arteria = artera. V.artere. ia skleros = tare. anat. TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v. AA. STRIATE LATERALE (v. centrale antero-laterale). ARTERITA ARTERIOGRAFIE. artere. stadiul III. tab. f.ra. / arteriole.. gr. tab. . V. anat. anat. / arteriotomy. tab. V. anat. LENTICULOSTRIATE AA. gramma = inscriere.] 1) Ima-ginea unui teritoriu arterial obtinuta prin *arteriografie. -artere. ARTERIECTOMIE. / art6riotomie. prin care se asigura accesul m lumenul vascular.] Incizia longitudinala sau transversala a peretelui unei artere. ARTERIOLE RENALE DREPTE / arteres droites medullaires / straight arterioles. AA.artere...artere. de. traumatica. AA.artere. centrale anterolaterale). AA. tab. gr. . / arteritis. f. -artere. ARTERIOLOSCLEROZA. wtdrire. mai rar. tab. gruphein = a scrie.ra. arteriola = arte. tab. [Lat. arteria = arte. tab. gr. PUDENDALE EXTERNE / arteres honteuses externes / external pudenda! arteries. termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracterizeaza prin leziuni ale peretelui arterial. de gan-grenS. VEZICALE SUPERIOARE / arteres vesicales superieures / superior vesical arteries. anat. s.artere ARTERIOLITA. f.artere.). dim. tab. / art6rite. de. anat..artere. .. AA. s. Sin. ARTERIOPATIE. / arteriolite.artere. -ita. . PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / arteres pancreatico-duodenales inferieures / inferior pancreaticoduodenal arteries. arteriola = arterd. tab. Sub aceasta denumire erau cuprinse trei tipuri de boli arteriale degenerative: *ateroscleroza. anat. f. [Lat. tab. s. f. In prezent. alteori de dilatatie sau. anat. . VENTRICULARE / arteres ventriculaires / ventricular arteries. V. AA.: arterita gigantocelulara (v.ra mica.} Termen care desemneaza. f. . s. m. . stadiul IV. tab. . tab. V. indiferent de origine (ateromatoasa. AA. V. . / arteriectomie. / arteriographie.: sindrom Gougerot (v. renal. cea hiperplastica cu *hipertensiunea arteriala maligna si cu *sclerodermia. f. de ruptura. f. / arteriosclerosis. de ia tern-nem = a taia. gr.] Rezectia unui segment arterial si a plexului simpatic care Tl Inconjoara. AA. [Lat. PERFORANTE (ale coapsei) / arteres perforantes de la cuisse / perforating arteries. V.artere. gr. f. centrale anteromediale).) Ex. gr. V. arteria = artera. sklerosis = induratie. / arteriectomy.artere. extinsa si la nivelul tunicii interne. . SIGMOIDIENE / arteres sigmoi'des / sigmoid arteries. SACRALE LATERALE / arteres sacrees laterales / lateral sacral arteries. ektome = enisle.. tab. s. s.artere. tab. anat. . . PONTINE / arteres pontines / arteries of the pons. ARTERIOGRAMA. [Lot. gr. tab. dim. . f. / arteriogram. f. direct sau printr-un *cateter. pudendale externe). tab. cand se asociaza dureri In decubitus. V. la arteria = arte. de ia skleros = tare. AA. anat. anat. comprimala prin prezenta unei "coaste cervicale). tome = tdiere. / arteriolosclerosis. tab. de ia arteria = wter&'i •ita. f. tab. arteria = artera. AA.} Scleroza si Ingrosare a peretelui arteriolelor si arterelor mid. s. anat. AA. AA. V. a. existenta unor modificari organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie.. f. 193 . aa. embolica etc. PALPEBRALE LATERALE / arteres palpebrales laterales / lateral palpebral arteries. . anat.: sfigmograma (v.. AA. PARIETALE / arteres parietales / parietal arteries. s. intdrire. stadiul II. ARTERIOTOMIE. V.

V.articulatii. anat. denumite diartroze. . V. . cu ruptura limitantei elastice interne. anat. V. COXOFEMURALA / articulation coxo-femorale / hip joint. arthron = articuCatie. A. -articulatii. ARTERITA TEMPORALA / arterite temporale / temporal arteritis.: boala Takayasu (v. V.ARTERITA GIGANTOCELULARA ARTERITA GIGANTOCELULARA / art6rite gigantocellulaire / Horton's disease. . accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizuala. podos = pitior. Anatomopatologic. AA. tab.articulatii. RADIOCUBITALA SUPERIOARA / articulation radio-cubitale superieure / proximal radioulnar articulation. anat. tab. . tab. A. A. tab. AA. anat. . arliculatio. anat. simetrie bilaterala si picioare articulate. V. 2) scuamoase (ex. Este sensibila la corticosteroizi. -articulatii. INCUDOSTAPEDIALA / articulation de I'enclume et de I'etrier / incudostapedial articulation.articulatii. anat. A. . anat. V. anat. A.articulatii. anat. .articulatii. care pot fi sferice. V. V. V. RADIOCUBITALA INFERIOARA / articulation radio-cubitale inferieure / distal radioulnar articulation.articulatii. b) stratui extern. \C. INTERCARPALE A. tab. SACROILIACA / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation. .articulatii. tab. V. ARTICULATIE. . tab. A. A. A. anat. PERONEOTIB1ALA INFERIOARA / articulation peroneotibiale inferieure / tibiofibular articulation. tab. . A. . tab. CARPOMETACARPIANA A POL1CELUI / articulation carpometacarpienne du pouce / carpometacarpal articulation of thumb. A. PISIPIRAMIDALA / articulation pisipyramidale / pisiform articulation. V tab. A. Elementele constitutive ale unei a. AA. A. anat. panarterita subacuta a varsInicilor. In care oasele sunt mobile unul fata de celalalt.Uturd. TALOCALCANEONAVICULARA / articulation astragalocalcaneo-scaphoidienne / subtalar articulation. tab.articulatii. ATLANTOOCCIPITALA / articulation occipito-atloidienne / atlantooccipital articulation. V. . tab. . ACROMIOCLAVICULARA / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articulation. care devin edematiate si dureroase la palpare. anat.articulatii. .articulatii. Se caracterizata prin alterarea starii generale. A. V.).articulatii. febra moderata. A. AA. fixata pe marginea suprafetelor arti-culare.articulatii. boala Forestier. anat. . tab. articulatii. infiltrata de celule gigante multinucleate. Diartrozele reprezinta a. anat. Afectiune cu debut dupa varsta de 60 de ani. V. . A. PERONEOTIB1ALA SUPERIOARA / articulation peroneo. A. ATLANTOAXIALA LATERALA / articulation atloido-axoidienne / lateral atlantoaxial joint. SCAPULOHUMERALA / articulation scapulo-humerale / humeral articulation. COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertebrale / joints of vertebral column. articulatii. tab. . tab. Exista si a. A. fetele osoase ce vin In contact. TEMPOROMANDIBULARA / articulation temporo-mandibulaire / temporomandibular articulation. articulatii.articulatii. V. tab. . V. anat. se interpun meniscuri sau cartilaje (ex. edem papilar) si inflamarea bilaterala a arterelor temporale.articulatii.articulatii.\ Ansamblul elementelor prin care doua oase vecine 'in scheletui osos se leaga Intre ele. tab. CRICOTIROIDIANA / articulation crico-thyroidienne / cricothyroid articulation. leziunile sunt de panarterita. tab anat. Sin. RADIOCARPIANA / articulation radio-carpienne / radiocarpal articulation. tab. genunchiu-lui). ASTRAGALOCALCANEANA / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation. COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertebrales / costovertebral articulations. c) membrana sinoviala. strabism. . V. NA: junctura ossiuIn. STERNOCLAVICULARA / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articulation. boala Horton.articulatii. CAPITIS COSTAE / articulation costo-vertebrale proprement dite / articulaton of head of the rib.articulatii. anat.articulatii. tab.articulatii. V. COTULUI / articulation du coude / elbow joint. A. care captuseste in-teriorul articulatiei si secreta lichidul sinovial. V tab. anat.: a. V. anat. ovoide. tab. V. Intrerupte. anat. tab. V. s. V. SACROCOCCIGEANA / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation. cefalee violenta. diplopie. Exista a. AA. d) suprafetele articulare. V. V. anat.: Intre oasele nazale si maxilare). anat. A. V. [Lot.articulatii. V.] Increngatura de animale din subregnul Metazoa. . anat. anat. V.articulatii. tab anat. AA. HUMEROCUBITALA / articulation humero-cubitale / humeroradial articulation. anat.: arterita gigantocelulara (v. V tab. tab. anat. anat . TIBIOTARSIANA / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation. In forma de sa. MEDIOCARPIANA / articulation mediocarpienne / midcarpal articulation. . V. V. GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint. . A. CRICOARITENOIDA / articulation crico-arytenoidienne / cricoarytenoid articulation. ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda. A. denumite sinartroze. Sin. si mobile. 3) armonice (ex. anat. anat. anat. A. mobile sunt: a) capsula articulara.articulatii. CONDROSTERNALE / articulations chondro-stemales / sternocostal articulations. INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations. tab. / joint. tab. tab.articulatii.articulatii. CALCANEOCUBOIDA / articulation calcaneo-cuboidienne / calcaneocuboid articulation. V. . fixe. TRANSVERSA A TARSULUI / articulation mediotarsienne / transvers tarsal articulation. de cauza necunoscuta. tab. semimobile sau amfiartroze. tab. . A. tab. -articulatii. V. A. caracterizate printr-un corp segmentat si acoperit de chitina.articulatii. AA. anat. ATLANTOAXIALA MEDIANA / articulation atloido-odontoidienne / medial atlantoaxial joint. A. V tab. .: coloana vertebrala). articulatii. format din benzi fibroase care dau rezistenta capsulei. A. anat. cu suprafetele aproape plane (ex. A. . . Sin. f. periarterita segmentara superficiala.: Intre oasele craniului). f. anat. A. . pous.r.: Intre oasele temporal si parietal). V. Sinatrozele pot fi: 1) dintate (ex. A. anat. anat. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations. A. tab. .articulatii.articulatii. s. tab. anat.articulatii. CARPOMETACARPIENE / articulations carpo-metacarpiennes / carpometacarpal articulations. tab. .: arterita temporala. anat. ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica.). -onis = wclie. . cresterea VSH-ului. 194 AA. V tab.articulatii. V.articulatii. tab. tibiale superieure / tibiofibular articulation. Cand suprafetele nu corespund ca relief. COSTOTRANSVERSALE / articulations costo-transversaires / costotransverse articulations. LOMBOSACRATA / articulation sacro-vertebrale / lumbosacral joint. V.articulatii. / articulation.

arthron = flrticuiatie. anat.. anat. tab. s. Termenul se foloseste frecvent pen-tru artropatiile reumatismale si infectioase. f. mai precis infla-matia sinovialei (*sinovita). ARTRALGIE. meniscografie). este practicata in situatii de infectie (tuberculoza) sau instabilitate (paralizii) a unei articulatii si In cazul atitudinii vicioase a unui membru. idiopatica Intalnita In 5-10% din cazurile de *psoriazis. / arthropaty. / arthrophyte. . V. A. anat. ARTRITA CRONICA DEGENERATIVA / arthrite degenerative chronigue / degenerative joint disease. din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderente periarticulare. ARTRITA REACTIVA / arthrite reactionnelle / reactive arthritis. tab. r.articulatii. / arthralgia. simetrica ?i spondilita psoriazica. arthron = articut. forma. ..} Refacerea prin operatic a unei articulatii mai mult sau mai putin alterate si anchilozate. arthron •= articulate. In con-secinta. s. distruge.\ Orice leziune articulara de origine nervoasa (ex. eidos = forma. kenlesis = mfe-patum. ARTROGRIPOZA. arthrodia = articu[a. Sin. s.ovoie. profesor de medicina ititemd [a Leipzig.. In unele cazuri boala ar putea fi consecinta unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al maduvei. / arthrocente-sis. Boala congenitala.r. a.fie. Afectare articulara cu *epansament In general aseptic. desis = [egare. de [a plassein = a. A.re.] Parte a anatomiei de-dicata studiului articulatiilor. r. s. Indeosebi prin anchiloza fibroasa a articulatiilor (cu exceptia articulatiilor coloanei vertebrale si temporomaxilare) cu mentinerea membrelor superioare si inferioare In flexie sau In extensie. METATARSOFALANGIENE / articulations metatarso-phalangiennes / metatarsophalangeal articulations. tab. / arthritis. f. ARTRODIE. s. reprezinta. METACARPOFALANGIENE / articulations metacarpophalangiennes / metacarpophalangeal articulations. fiind excluse artro-patiile de alte origini si *artrozele. / arthropaInie. Consta. f. ARTROFIT. tab. . n. . neuropatice si a uneia miopatice.re. tab anat. / arthrology. s.} Punctia unei articulatii. [Qr. tab. In a. V. respiratorie sau genitourinara. r. arthron = artic.r. ARTROCENTEZA. . este necesara Indeosebi In investigarea articulatiei scapulohumerale si a genunchiului (v. V. . anat. s. ARTRITA PSORIAZICA / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis. s. arthron = articulafie.. INTERTARSIENE / articulations intertarsiennes / intertarsal articulations.] Interventie chirurgicala efectuata In scopul redarii mobilitatii unei articulatii anchilozate. anat. AA. phyton = p[anta. f. vege. V. In prezent.articulatii. m. f. giv:e. ARTROPATIE. ARTROGRAFIE. modda. [Cjr. -articulatii.. [Cfr. mc..articulatii. / arthralgie. arthron = articuCatie. inflamatorie asimetrica. 1S53-1940.. V. [Qr.articulatii. AA. c. tabetica).i pathos = 6oaia. V. ARTROLIZA. / arthrocentese. AA. f. tab.aza. Utila pentru a evidentia corpi straini. s.ta. 18S3-192S. Se asociaza si un grad de *amiotrofie. [Qr. anat. f. V. / arthrodie.. p.). / arthrography. V. {Gjr. Contraindicata In artrita septica. OASELOR UMARULUI / articulation des os de I'epaule / joints of shoulder girdle. ARTRITA HIPERTROFICA / arthrite hypertrophique / hypertrophic arthritis. nu sunt posibile decat miscari de glisare. f. profesor [a 'Paris. Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o forma de a. V. Sin. Sin.: spondilita anchilozanta (v. INTERCONDRALE / articulations interchondrales / interchondral articulations. graphein = a scrie.). de obicei. s. \Qr. sistem HLA). "boala Lyme si *sindromul Whipple cuprind a. In general de durata scuria.uta. V. athron = articutafie. f.: artroza (v.] Sin. NA: articu-latio plana. o reactie imunologica la bacteriile sau virusurile responsabile de infectii.articulatii. anat. [Qr. TARSOMETATARSIENE / articulations tarso-metatarsiennes / tarsometatarsal articulations.] Procedeu chirurgical de blocare definitiva a unei articulatii prin fuzionarea epifizelor celor doua extremitati osoase implicate. f. izolata. / plane joint. s. . INTERFALANGIENE / articulations interphalangiennes / interphalangeal articulations. A. V. termenul se utilizeaza In special pentru spondilo-artropatiile consecutive infectiilor enterice sau uro-genitale Intalnite predominant la indivizi cu antigen de histocompatibilitate HLA-B27 (v. s. OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle. / arthrodesis. ARTRODEZA. / arthrogrypo-sis. AA.articulatii. f. / arthrographie.] Mic fragment osteo-cartilaginos sau In Intregime cartilaginos. Sin. f.tie. anat. foarte probabil. s. INTERCONDRALE AA.] Explorarea radiologica a cavitatii articulare dupa injectarea unui produs radioopac hidrosolubil. tab. lysis = distrugere. arthron = articulatie. ARTRITA. si artrogripoza congenitala multipla. .re. AA. ARTRITA MARIE-STRUMPELL / arthrite de Marie-Strumpell / ankylosing spondylitis.). ARTROPLAST1E. tab. f. gryposis = indoire. [C. anat. AA. Charcot sau neuropatica se produce o degenerare progresiva a articulatiei. tab. AA. AA. une-ori ereditara. -ltd. / arthrologie.. . arthron = wticuCafie. / arthrogrypose. iar *boala Bouillaud. / arthroplasty. / arthrite. care survine dupa una sau mai multe saptamani de la o infectie digestiva. arthrogryposis multiplex congenita. [^r. joint mice. anat. OSSICULORUM AUOITUS / articulations de osselets de I'ouie / articulations of auditory ossicles.} Durere articulara.articulatii. s.: poliartrita reumatoida (v. a aerului sau a ambelor (dublu contrast). o condromatoza sau o sinovita. aflat liber Intr-o cavitate articulara (frecvent la nivelul genuncniu-lui) si care prin deplasare poate provoca o blocare a articu-latiei respective. s. f. s. / arthrolysis. f.AA. f. INTERMETATARSIENE / articulations inter-metatarsiennes / intermetatarsal articulations. [C. tab. / arthrophyte. ARTROPLAST1E ARTRITA REUMATOIDA / arthrite rhumatoide / rheumatoid arthritis. m. AA.articulatii. s.. s. f. si anchiloza. s. [Pierre Marie.articulatii. AA. de unde descrierea unei forme a.tie care. s. p. In esenta. f. f.: artroza (v. / arthroplastie. medic german.. In sectiunea capsulei articulare si a ligamentelor acesteia. s. AA.afie.: a. A.] Articulatie de tip *diartroza ale carei suprafete articulare sunt plane. Se manifesta prin trei tipuri majore: a. ARTROLOGIE.). INTERMETACARPIENE / articulations inter-metacarpiennes / intermetacarpal articulations. 195 . arthron = articufatie. la arthron = articutatie. f. f. SCAFOIDOCUNEENE / articulations scapho-cuneennes / cuneonavicular articulations. de. V. ARTROGRIPOZA CONGENITALA MULTIPLA / arthrogrypose congenitale multiple / congenital multiple arthrogryposis. anat. arthron = articulatii plastos = modeiat. . caracterizata prin malformatii multiple. [Gfr. s. tab. V. ne-uroiog franca. f.articulatii. .articulatii. de [a lyein = a. s.] Artropatie acuta sau cronica In care leziunea initiala si principals este inflamatia articulara. / arthrodese. Scop: redarea unei mobilitati satisfacatoare. V. logos = ftiinfa. a.: "soarece articular".] Mentinerea unei articulatii Intr-o stare de imobilizare. / arthrolyse. s. algos = du. adesea In flexie. Ernst Ado]/ Gusto v Gottfried van Strum-pel].

A.ula. stoma. s. / arthroscopie. regiune). f. ASIMPTOMATIC. s. o lungime de 15-25 cm si provoaca *ascaridioza. piptein = a.. Intr-o proportie care depaseste pragul de toleranta. AspectuI lichidului poate fi serocitrin (*ciroza hepatica. de [a assimilare = a face asemanator fi similis = asemandtor} Transformarea si Incorporarea substantelor nutritive la nivelul tesuturilor organismului. | Gjr. A. f. a sdri. obiecte. f. syn = impre. s. si xerostomie... ARTROZA. / asynergy..} Absenta totala a simetriei: 1) In organism. a sari. [Cfr. s. askarizem = a fcpm. idnga. monooxid de carbon). f. sphyzfm = a puba. / arthroscope. ASFIGMIE. In faza migratorie se produc *eozinofilie (v.] Care nu determina simptome clinice. de la syn = impreund.\ Vierme care apartine genului *Ascaris. symptoma. "osteosderoza subcondrala. \Qr. V. arthron = articuiafie. graphein = a scrie. skopia . hypertrophic arthritis. Specie din genul ''Ascaris care traieste ca parazit In intestinul uman. f. 2) Paralizia mus-chilor respiratori prin blocarea centrilor nervosi sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui. s.e... [Cjr. / asphygmia. hemoragic si chiliform sau 'lactescent (*tuberculoza. f. de. [a skopfin = a. s.} Initial termenul a avut semnificatia de moarte prin Incetarea batailor inimii (v..priv. [Cfr.. a . de. [a a . f. ARTRORIZA..] Artropatie cronica (de obicei monoarticulara sau bilaterala si simetrica) caracterizata anatomopatologic prin distructie initiala si primitiva a cartilajelor articulare. / ascaridiasis.) prin tratament adecvat. insuficienta cardiaca globala. arthroa = articulate. In plamani. f. f. -oza . asphyxia = oprire. ASIMETRIE.] Tulburare particulara care nu este nici paralizie. A.. este o metoda *profilactica.] Ansamblu de metode fizice si chi-mice care Tmpiedica contaminarea cu microbi a unor substante. uneori cu cavitati pseudochistice. s. m. / ascaride. sanare = a face sandtos} 1) Eli-minarea unui focar de infectie (ex. s. / asy metric. skopos = ofiservator. / ascites. se caracterizeaza prin fenomene de sinteza pe cale enzimatica. ASINERGIE. [Gjr. f. iar sub varsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinala. Sin.priv. de. afectand una. Ascaris lumbricoides. 3) Prezenta In aerul ambiant. cancerul (Indeosebi digestiv sau genital). meniscale. chilos (compresiune tumorala sau rupere a 'canalului toracic) sau verde cand contine bila.] Operatic prin care se obtine limitarea miscarilor la nivelul unei articulatii prin for-marea unui prag osos In calea miscarilor articulare. m. [Qr. f. / asialie. a . sectiune. / arthrostomy. de la temnein = a t&ia. [Qr. s. s-a injectat aer. A. f. V.). distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumita boala In-tr-un anumit teritoriu (locuinta.ARTROPNEUMOGRAFIE ARTROPNEUMOGRAFIE. a. s. ASCARIS / Ascaris / Ascaris. / asphyxia. este indicata Indeosebi In paralizii si deformatii articulare dobandite. A. f. utilizand 'artroscopul din fibre de stida.] Metoda ultramoderna de explorare vi-zuala a cavitatii articulare. modificarea caracterelor unui organ In raport cu organul simetric. adj. la skopein = a video.. askarizein = a sari.: pi.. / arthrostomie. f.ni. ARTROTOMIE. s. s. s. Se dezvolta In intestinele vertebratelor. sub anestezie generala. s. s..] Infestarea cu *ascarizi si diverse-le tulburari care rezulta consecutiv acesteia. ASIALIE. m. Actualmente. Ant. f. [Qr. artrozice sau posttrau malice. f. -onis = asemdnare. e^amina. s. -atos = aer.tiii -ozd. artroscopie. care vor da nastere larvelor ce vor migra din intestin. de ex. / assainissement. 196 ASINERGIE ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoides / Ascaris lumbricoides. / arthroscope. corpi straini In caile aeriene) si orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstructii a alveolelor pulmonare.} Absenta salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determina o retentie salivara. ARTROSCOP. a .e^aminare. a ef(amina. V. Sunt infestati mai ales copiii. 2) Eliminarea. s. pe cale venoasa. Indeosebi gastrointestinale (vomismente. arthron = articutat-it. si artrografie. etimologia termenului). ASCARID. / asymmetry. de unde se deplaseaza In trahee. f. askites. / asymptomatique. dt la askos = burduf} Acumularea de lichid liber In cavitatea peritoneala.: dezasimilatie. *carcinomatoza peritoneala). Obs.\ *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavitatilor articulare. s. si anabolism. s. ASCARIDIOZA. a acf:iona. poate avea numeroase cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare. Cauze frecvente de a. f. [Qr.: osteoartrita degenerativa. / asepsis.] Deschidere chirurgicala a unei articulatii.. assimilalio. a putsului. / asynergie. artrita cronica degenerativa.r. arthron = articulafie.are. f. arthron = artu. s. este utilizata Indeosebi In explorarea articulatiei genunchiului. s. Ex. In functie de continut. Incaperi (sali de operatie) sau a organismului. ASIMILATIE.] Radiografia unei articulatii In care. / asphygmie. s. dar eel mai frecvent este primitiva. / asialia.. f. poate avea caracteristid de *transsudat sau *exsudat. aproape. In (imp ce sinoviala este normala sau cu leziuni discrete de inflamatie. care ramane latent. tuberculoza peritoneala. Sin : chiloperitoneu (v. ASANARE. li-gamentare. modificarea dispunerii atomi-lor sau grupelor de atomi Intr-o molecula. f. ASEPSIE. f. / asymptomatic. este uneori secundara unei disfunctii articulare de cauze diverse.i sepsis = infecfie. / assimilation. / arthropneumography. mai multe sau totalitatea glan-delor salivare. s. A. / arthrorise. / ascaridiose. V. Are o culoare rozrosiatica. artrita hipertrofica. siafon = saCizia. spre deosebire de *antisepsie. de-semneaza oprirea respiratiei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. purulent ('peritonita cu *pio-geni). diaree si dureri abdominale). s. askarizein = a fopdi. iar termenul poate fi utilizat in sens general sau aplicat la un sector din organism. f. Alterarea biochimica esentiala probabila este scaderea cantitatii de "mucopolizaharide (*proteoglicani) din substanta fundamentala. a . f.: ciroza hepatica (cea mai frecventa). a. inaff. arthron = articuCafi. V. s. cu *anastomoza sinovialei la piele. s. In cazul leziunilor cartilaginoase. [Cfr. \Qr. / ascarid. amigdalian. / assimilation.wa. f. 4) Diminuarea sub nivelul de toleranta a concentratiei oxigenului atmosferic. *sindrom nefrotic. s.priv.priv. 'in prealabil. ASCITA. practicata In scopul unui *drenaj permanent. n. s. / arthrotomy. sindrom Loffler) si anticorpi decelabili prin serodiagnostic. sphygmos = puts. adj. digestive. putrefactie. fiind Inghitite si revenind In intestinul subtire. s.: In cazul unei artrite supurate. f. a. nid necoordonare. {Lot. frecvent. f. care este *curativa. Infestarea se produce prin ingestia oualelor de parazit. pneuma. celulara. \Lat. s. Insuficienta cardiaca). s. m.. s. / asphyxie. osteoarthritis.: dentar. s. / asepsie. / ascite. f. lichidul de a. tome = taiere. / degenerative joint disease. cuvantui a. s. a gazelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon.priv. f. ARTROSCOPIE.priv. ad = cdtre. f. din care face parte si specia "Ascaris lumbricoides. / arthroscopy.i ergein = a iucra. s. symmetric = simetrie. Indeosebi In *jejun. / arthrose. ve. arthron = articu[atie. \Gjr. apen-dicular etc. -atos = gurd} Deschidere chirurgicala a unei articulatii. ARTROSTOMIE. s. [Gfr. / arthrotomie. [G. ASCITA CHILOASA / ascite chyleuse / chylous ascitis. / sanitation. vedea. 2) In biochimie. "osteofitoza marginala si.} Gen de viermi din ordinul Nematode. a -priv.] Absenta *pulsului. {Gjr. localitate. dupa umplerea acesteia cu ser fiziologic. ascarizi. [^r. / arthro-pneumographie. -atos = ceea ce survine unpreuna.. ASFIXIE. n . ci per- . / arthrorisis. f. \Gjr. ereisis = ridicare.

soma. a mai multor germeni microbieni. 2) Extragerea unui continut lichid dintr-o forma-tiune cavitara sau tubulara: a) a. si t6aialga. sperma.. la gnonai = a.. a . coexistenta a doua sau mai multe stari patologice. [o • pentru ac-etii. / association. ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus. s. libera.] Boala provocata la om si animale de duperca Aspergillus fumigatus. s. Sin. senzatie de astenie. din cauza oboselii prin suprasoli-citarea *acomodatiei. . utilizata in mod curent pentru antistreptolizina 0 (v. de origine neclara. ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthenie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia. s. [Lat. ASTENIE. astheneia = sla6iciune. spirare = a rdsufla). saiiciiat de metit.. a . [Qr. f. s. aspergilom si aspergiloza. kore = pupiiil} Sin. iar imaginile sunt percepute deformat. splen. V. s. ulceratii. de ia istanai = a plasa. cunoastere. ASTENOCORIE. vedere. [Qr. s. s.] Absenta *splinei. / asthenocorie. [Qr. Se observa In leziunile lobului parietal.priv. rasp&ndi. 3) A. [Lat. -omn. Dipeptid derivat din *acidul aspartic. a imprastia. ops. f. miastenie. [Cjr. analgezic. / astasie. 2) A. -enos = spKnd. ASOMATOGNOZIE. stigma. ASOCIATIE. de la a .priv. [£jr. a aerului sau a lichidului din cavitatea pleurala.de. o . f) a. miopie pe un alt meridian. f. in. f. a sufla (ad = catre. care survine In 'miopie si In unele "nevroze. / asomatognosie. sthenos = fortd. 6) a. / aspiration. aspergere = a.. / aspcrgilloma. de ia a • priv. Se mani-festa prin dispnee. -ism.. a. 4) A. aspi-ratio.] 1) Termen care desemneaza absenta 'sistolei cardiace. s. m relief. sthenos = forfa.: somatoagnozie. tahicardie sinusala sau palpitatii. sterixis = pozifie _fv(fl. / asparagine. [Cjr. [C. inima si rinichi. / asthenia. In *hipermetropie. V. s. a face sd find. ASPIRATIE. intestin sau cavitate se-roasfi). m. Aminoacid neesential. neregulat. f. metoda psihanalitica de expiorare.prw. Abrev. s. a . f.). / asthenocoria. / association.inan. s. f. -oza . / aspiration.rce. f. spre. al carei sue confine. -onis = aspirafie a aeruiui. Caracte-ristici: leziuni pulmonare cu hemoptizie (pseudotuberculoza) si/sau leziuni cutanate (eritem. bronsica (metoda de diagnostic sau terapie). [Qr. Ciuperca poate disemina pe cale sanguina In creier. Simbol Asn sau N. 2) A. In care meridianul eel mai refringent este vertical. a. si debilitate.. continua (dintr-o plaga. ceea ce conduce frecvent la *diplopie. [§r. m. a .: *psihastenie. proprietate a fenomenelor psihice de a se corela si gmpa In campul constientei.j Tumora granulomatoasa formala de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nivelul bronhiilor sau al unei cavitati pulmonare preexistente. s.ta. chirurgicata (uscarea campului operator). de la sterizein = a sta nemiscat. de ia aspirare = a inspira. ASPARTAM. aspergere = a raspa-ndi. -atos = corp. ASTEREOGNOZIE. f. adica a *somatognoziei. / aspergillome. f. aproape.re. langa.. socius = asocial)} Relatie Inchisa In timp si spatiu Intre fenomene si obiecte: 1) In neuropsihologie. asthenos = fara. n. fie patologice. m. A. acomo-dativa. de ia associare = a asocia (fid = [a. antipiretic. cunoaste} Pierderea constientei referitoare la existenta unei parti a propriului corp sau a Intregului corp. de [a a . / somatoagnosia. Sin. / asthenie. pu-tore.priv. f.priv. s. Sindrom imprecis. / asystolie. s. contrar regulei. s. Se observa In cursul *sin-dromului cerebelos sau In cursul *sindromului piramidal frust. morbida. s. Se deosebesc: 1) A. [Lat. ASPERGILOM. 5) A. hepatica. f.} Imposibilitatea mentinerii posturii verticale. musculara. associatio.pentru Spiraea ulmaria. / asthenopia. gnosis = percepere.} 1) Diminuarea generala a energiei si performantelor organismului fara relatie cauza-efect cu un efort.: distonie neurocirculatorie.ASISTOLIE turbarea facultatii asocierii miscarilor elementare In acte complexe din cauza dereglarii succesiunii contractiilor musculare care participa la un gest esential. V. / aspirine. ASTIGMATISM e) a..: semn Arroyo (v. frecvent.. Oboseala vizuala. ASPERMATISM. dintre care unele sunt pa-togene. m. / aspergillosis.). f. ASTENOPIE. dar fara *paralizie. / aspermatism. s. Consecinta: asfixie mecanica sau pneumonie de aspiratie. ASISTOLIE. intestinala.: sindrom Bean. 4) a. f. prezent In numeroase vegetale.priv. opos = vdz. printr-un tub introdus In stomac si racordat la un sistem de a. si sindrom Da Costa. a . a lichidului de staza gastrica.. de. s. s. f. / aspartame. s.conform re-gulei". s. n. gastrica. microbiana. ASTAZIE.).. s. {CJT. ASPERGILOZA. -atos = sa. Sin.r. si acid arahidonic. f.] Sin. ASTENIE MUSCULARA / asth6nie musculaire / myasthenia.. s. 3) a. ca antiinflamator. prin deformari neregulate ale corneei 197 . / astereognosie. cu efecte fie pozi-tive.). gnosis = cu-nooftere. [Cat. s. In consecinta. constituent al proteinelor. f. aspergere = a. continua sau discontinua. -inn. [Lot.] Imposibilitate sau dificultate In *ejacularea 'spermei.priv.. s. f. n. Sin. pipait. / aspermatisme. f. f. stasis = se.priv.pere. / asparagine. imprastia. lumina nu mai este focalizata Intr-un punct la nivelul retinei.. imprastia. de ex. s.: agnozie tactila. / astigmatism.. modificari variabile (reversibile spontan sau dupa diferite probe) ale repolarizarii ventriculare si. / aspl6nie. b) a. sthenos = fortd. s. pustule. / asterixis. / astereogno-sis. pu-ten. f. systole = contracfie.ford putere. 2) Termen utilizat si ca sufix pentru a desemna diminuarea functiilor unui organ sau ale unui sistem. endocavitara (la nivelul unei caverne pulmonare). / asplenia. 2) Termenul se mai utilizeaza si pentru desemnarea insuficientei functionale a unui organ: a. ASTIGMATISM. c) a. asthenos =. cauzata de incoordonarea neuromusculara. f. astigmie. dureri precordiale. / asystolia. moderata. a. f. invers. / aspirin. s. *amida a *acidului aspartic. / asthenopie. Uneori termenul este utilizat In sensul de "impotenta. stereos = solid. ptantd denumita. s. raspandi} Gen de ciuperci din clasa Ascomy-cetes. putere. a. f. Sin. hipermetropic pe un meridian. pe. stereoagnozie. conic. n. / aspartamc. a sta.] Prima denumire comerciala (1899) a acidu-lui acetilsalicilic (DCI). / aspergillose. de. Principala specie patogena pentru om este Aspergillus fumigatus. s. numeie. administrarea simultana a mai multor medicamente care se potenteaza reciproc. compus. prin deformare conica a corneei. reactie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile. [Qr. 2) In biochimie. este un medicament cu larga uti-lizare. a • priv. / astigmatisme. a. f. ASPIRINA. s. *Edul-corant de sinteza. d) a. spir . lichid amniotic) In caile aeriene. -onis = asociere. -ism} *Ametropie consecutiva unui defect de curbura a corneej sau a cristalinului pe diferite meridiane.priv. medicamentoasa. tumori subcu-tanate fistulizate). / astasia. la gnonai = a cunoaste} *Agnozie ma-nifestata prin nerecunoasterea obiectelor prin palpare. f.: semn Adams-Foley (v. m. antiagregant pla-chetar si antitrombotic. putere. s. ASLO / ASLO / ASLO. ASPARAGINA. Se asodaza aproape Intotdeauna cu *abazia.} Imposibilitatea concentrarii sus-tinute a vederii. s. s. [atin a[ unei plante rozacee. fatigue. 5) a. sange. observat eel mai frecvent la femeia tanara. gastrica. cuprinzand mai multe specii. / asterixis. s.: miastenie (v. s. a . pleurala.} 1) Patrunderea unor lichide (varsaturi. s. prin insuficienta muschilor drepti interni. Tipuri: 1) A. •atos = punct. f. V. ASTERIXIS. ASPLENIE.

ASTRAGAL. m.: fenomene a. pot fi clasificate In: 1) A. 182S-1S8Z. s. convulsii si tulburari de mers.oase. n. / atavism. derealizare. extrinsec neatopic (ca raspuns la contractui cu un alergen.hta.] Tulburare motorie nonparalitica ce se caracterizeaza printr-o proasta coordonare a miscarilor. ou f. n. \Qr. me. s. cu celule gigante (gemistocitice). / astrocytoma. / ataxia. ASTRINGENT.] 1) Tulburare aflata In relatie cu *ataxia sau asemanatoare ataxiei. bronsic adevarat si simptomatic: 1) A-bronsic adevarat. frica de a muri. de p.cwr'\ V. / astringent.} Cea mai frecventa forma de 'ataxie ereditara (In Europa prevalenta 1/50 000). grupate In fascicule. 3) A. constand In agitatie extrema. senzatie de sufocare. [Cfr. De exemplu. s. m. simptomatic. In 70% din cazuri se constata cardiomiopatie hipertrofica.] V. determinand secretie de IgE). n. b.. sau f. a. f.guiat. iar celalalt normal. apoi dt patoCogie me. astragalus. s. F. neurolog airman. m. sau pseudoastm.udwig Bruns. Termen vechi. violenta ca manifestare. dar ele au rol cert In organizarea structurala a *barie-rei hematoencefalice si In controlul mediului ionic al neuronilor. eozinofile si linfocite T. n. durere sau Jena toracica. sin. profesor de. mecdc airman. s. n. Ca urmare. s. [Ernst Viktor von Leyden. f. disartrie. / attaque. emetrop etc.rna. 2) Bolnav afectat de ataxie. [Nikolaus Freidreich... astm (1).. / ataraxia.] Celula a macrogliei caracterizata prin prelungiri protoplasmatice sau fibroase de forma stelata. astron = stea. Sin. care include astrocite globuloase si este observat In unele *facomatoze. adj.: boala Friedreich. In care intervin numeroase tipuri celulare. m. In mers (a. astron = ste-a.] Sin. -<wno. ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich's ataxia.id. blastos = germe-n. survenind In special noaptea si dimineata devreme. / ataraxie. cu tuse. / talus.. aranjare. r. / atavisme. tab... ATAXIE. se caracterizeaza prin: ataxie cerebeloasa. atara-xia = impast6i. Etiologic s-au descris 3 forme prindpale: a. adj.u sunt dare. m. indiferenta. \Lat. ASTM BRONSIC / asthme bronchique / bronchial asthma V. ATAC. reversibile partial sau total. probabil o reactie alergica la endoalergeni formati la nivelul unui focar infectios local. a. ' ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma. cu manifestari mai mult sau mai putin asemanatoare crizei de a. ASTM. de grad mic (I. [Lot. EfectuI este util pentru reducerea secre-tiilor unei plagi sau a mucoasei intestinale (efect antidiareic). [Lot. este notata X25 si se afia pe bratui lung al cromozomului 9. format din astrocite bogate In prelungiri dispuse In toate directiile. a. *apoplexie.: pseudotabes (v. din {ST. deci un a. a . [I. Strasbourg fi •SerKn. [Cjr. diitringens.] Tumora primara a SNC care se dezvolta din 'astrocite. / attack. tremuraturi sau secuse musculare. pentru de-numirea a doua tipuri de tulburari anxioase: 1) A. 1858-1916. ATAXIE LEYDEN / ataxie de Leyden) / Leyden's ataxia. de. / asthma. taxis = ordonare. F. sur-vine brusc (fara relatie certa cu o situatie exterioara declan-satoare) si consta In asocierea unei senzatii de frica intensa (teama de a muri. [QT. extrinsec atopic (prin raspuns anormal al organismului la contactui cu un alergen care activeaza un don de limfocite B. . n. kytos = cdula. s. infecto-alergic sau atopic intrinsec). intrinsec (cu mecanism incert. fibros.. iar dupa 15 ani de la debutui afectiunii Tsi pierd capacitatea de mers. a. simplu.. asthma = gAfaiaia. Sin. din unele stari febrile. s. ATAXIE ACUTA TABETICA / ataxie aigue tabetique / acute tabetic ataxia.\ 1) Ocurenta brusca. atavus = strOmofi -ism. adj.: criza. s. s. iar In 10% diabet zaharat. / astrocyte.] (Substanta) care exercita o retractie fibrilara la nivelul tesuturilor vii. 2) Tulburarea de panica reprezinta repetarea a. (succe^iv) la '}\pnigs6erg. A. ATAXIC. -e. m. la tattein = a ordona. protoplasmic. patologica. este o afectiune inflamatorie cronica a cailor aeriene. la a . senzatie de strangulare. care sunt dezordonate. Ex. Jfanovra. A. [itd. m. / astragale. Este expresia unui puseu de meningoradiculomielita posterioara sifilitica. DebutuI este brusc si (desi simptomele dominante variaza de la subiect la subiect) se considera ca poate fi diagnosticat clinic daca patru din urmatoarele simptome survin brutal si se exprima la maximum In mai putin de 10 minute: palpitatii. spontan sau prin terapie. stringerc = a strange. ATAVISM. a. parestezii la nivelul membrelor. f. constituit din astrocite aplati-zate si alungite. [Cfr. reflex. dispnee paroxistica nocturna asdata unei cardiopatii cu insuficienta ventriculara stanga. s. ASTROCITOM. cu staza pulmonara. Pseudoastm (v. asociata unei hiperreac-tivitati bronsice nespecifice la stimuli variati. / ataxic. la a . frica de a Innebuni. / astroblastoma. Se disting a. s. f. pierderea reflexelor osteotendinoase si a sensibilitatii profunde.} Sindrom respirator cronic determinat de cauze multiple.astroblastomul si IV glioblastomul). Cu debut Intre 5 si 15 ani. s. de grad malt (III .priv.te. In care un ochi este astig-mat. Marea majoritate a bolnavilor prezinta scolioza. astron = stea. -omo. se produc episoade recidivante de bradipnee expiratorie. [Qr.rg.priv. a. s. 2) In limbaj clinic. s. Gena a carei mutatie este responsabila de a. / ataxie.] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reaparitie a unor caracteris-tici ereditare defavorabile ramase latente timp de una sau mai multe generatii intermediare. de a deveni nebun. fara relatie cu o reactie alergica. cu prognostic bun si evolutie lenta. / asthme. greata. protoplasmatice si a. exista trei mari tipuri: a. cinetica). adj. / astringent. s..ASTM pe acelasi meridian. ataktos = nere. a unei afectiu_ni acute sau a unui episod acyt dintr-o afectiune cronica.. ASTROCIT. ce se manifesta In ortostatism (statica).dde. prin complicatii cardiorespiratorii. / astroblastome. taraxis = tuilJurare} 1) Stare de calm mental obtinuta prin suspendarea judecatii privitoare la chestiuni controversate. readus In drculatie de *DSM IV.: ereditate ancestrala sau de revenire. de p. f. astroci-tom. II). spasmodic. codificand proteina denumita frataxina. de obicei asociate cu tulburari ventilatorii obstructive de intensitate variabila. locomotorie) si In timpul efectuarii unei miscari (a. n. Functiile a. 2) A. de. wheezing si sibilante. s. crisis. Decesul survine Intre 40 si 50 de ani. [tfr. s. Tulburarea este legata de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal). cardiac. s. neasteptate pe un fond de anxietate persistenta. s. poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombinari genetice. aranja. 18321910.caia la ^(e. ASTROBLASTOM. atturcare = a mcepe. profesor de anatomic. anat. de la ad = cdtre. vertij. n. frisoane sau bufeuri de caldura..-dicina in. A. urmate de regula de o *expectoratie mucoasa. stroke. Etiologic se disting a. kytos = ceCuCd. Din punct de vedere evolutiv si prognostic se deosebesc a.. cu evolutie rapida si prognostic foarte rezer-vat. atribuit unei react" reflexe. denumit uneori si a. medic airman. lat-tein = a ordona. / ataxique. ATARAXIE. . / astrocyte. Sin. / astrocytome.te.} Dificultate In initierea miscarii picioarelor cand acestea se afia In contact cu solul. transpiratii.priv. 2) Detasare emotionala. m. 2) A.: amiotaxie. fibhlare.di. de a comite un act 198 ATAXIE LEYDEN necontrolat) asociata cu simptome vegetative. m. Este prima boala autozomal recesiva demonstrata a fi consecinta unei "mutatii dinamice. caracterizat prin crize de *dispnee paroxistica de tip expi-rator. 6) A. Indeosebi mastocite. cu formare de complexe Ay-Ac). a aranja. tabes ereditar. a Uga. In sange apar Ig. astragalos = os. astm) ce reprezinta o manifestare a *insuficientei cardiace. s._ ATAC DE PANICA / attaque de panique / panic attack. de. s.). si a. pronuntata care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust si dispare rapid sub actiunea unui tratament specific. ATAXIE FRONTALA BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia. 3) In limbaj curent.

sau bilaterale involuntare. typikos = tipic. ATELA. s. / attelle. f. Etiologia a.: boala Hammond. formand un fibroaterom. [Lat. Forme (In functie de localizarea procesului de a. s. ghips etc. dur. ATEROSCLEROZA.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale peretilor arte-riali. spirit. sphtiiru = sfera. / atome.): 1) A. a. s. tab. [at. lemn. s. [Cfr. atticus. / atherectomy. fizica sau normala reprezinta o unitate de masura tolerata pentru presiune. athetos -ne. atmos = vapor. adj. atypical. f. Leziunea se acompaniaza adesea de o retractie a tesutului pulmonar vecin. s.priv. / atelectasie. [Lat. Calea de abordare este chirurgicala sau endoluminala. lobulara sau segmentara. Intalnita In a doua faza a osteoartritei tuberculoase de sold.] Neconform unui anumit tip. Ex. spontane. ATICOANTROTOMIE. attikos = referitor la fitena. s. imunitar si perturbari ale hematopoiezei. m. extinsa pana la circa 10 km de scoarta terestra. Se pot asocia modificari de tonus (hipertonie intermitenta sau hipo-tonie). Inlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scleroza). ATITUDINE. atomos = mdivi-zihil. (ex. attikos = referitor [a fitena. ATICITA. adj. athere = terci. fierturd (-oma).] V. de inactivitate totala. Sinonimia cu termenul *postura nu este recomandata. a . s.: dislipidemia. s.: sindrom Louis-Bar (v. nere- ATOM gulate si cu amplitudine mica. fierturd. unde sonore etc.. f. fiind. s. gr. f. numeric egala cu forta exercitata pe cm 2 de o coloana de mercur Inalta de 766 mm. termen preiuat ulterior m arfiitecturd. s. s. gr. gr.priv.] 1) Scaderea tonusului afectiv. Uneori. f. poate fi acuta sau cro-nica. / atlas. fumatui etc. secftune. in ime-diata apropiere a suprafetei Pamantului. ATIPIC. cerebrals intereseaza poligonul Willis si ramurile sale. s. tome = tdiere. f. / atheroembolism. A. sectionat fi temnein = a tdia. [at. s. [Lat. ektasis = dilatatie} Colabarea (turtirea) alve-olelor pulmonare In lipsa aerului pulmonar. genesis = prodwere. \Gjr. de la typos = tip. [Lat. 1 atm = 105 pascal. a unei boli). [Qr. \Qr.} M. hastelta = Bat mic. ATELECTAZIE.] Otita medie In care inflamatia este dominanta la nivelul *aticii.} Sin. gr. f. ATEROM. fierturd.: forma a. m. s. V. ATMOSFERA. -oma.oase. prezinta trei mari zone: troposfera.ATAXIE-TELANGIECTAZIE ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-telangiectasie / ataxiatelangiectasia. din metal. f. Jumatate din aceasta cantitate se afla Intr-un strat relativ subtire. termen preiuat ulterior in arliitecturd. {Cjr. la 0°C. attitudiae. / atom. de [a luiiein = a ordona. A. indeo-sebi industriale. este considerata o boala generala oom-plexa. de [a emballeia = a arunca m (en = in. / atmosphere. [Qr. secfiune. m. athere = terci. f. din gr. embole = acfiunea de a arunc. a6ur. coronariana. cavitate. 2) A. A. de [a temriein = a taia. s. \Gjr. s. ATENUARE. localizata pe arterele coronare. f. de. s. [Qr. f.) la traversarea unui anumit material. material plastic. f. tipica.] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei persoane. a . ATICOTOMIE.: ateromectomie. 2) Absenta timusului. s.] In-velisul gazos al scoartei terestre. f. profesor de. a aranja. cu depunere de colesterol si calciu (formare de *ateroame).). aritmice. [Qr. / athetose. poate fi: masiva.. / atherogenese. / attenuation.). termen preiuat ulterior in arfiitecturd. aptitude = aptitudine. [Cfr. termen prduat ulterior m arfiitecturd. din gr. atticus. ATEROEMBOLISM. / attenuation. atlas = atlas. deviere de la o forma considerata caracteristica. . m. ektome = eyizie. marcd. constituita dintr-un depozit lipidic extracelular situat In intima arteriala. variaza cu altitudinea. Var. s. Consistenta sa variaza in functie de raportui dintre materialul lipidic si eel fibres. ballein = a arunca). f. [C.} Termen generic care desemneaza factorii implicati In procesul de 'aterogeneza. s. / attitude. s. atticus. -onis = atenuare. athere = terci.. [ Trepanatie a temporalului prin care se asigura access la nivelul *aticii. In ultima instanta. ATICA. de. din gr. \Qr. formatiunile subtala-mice. -ita. Var. a . sphaera. Dupa Intindere. -oza . totodata. In literatura medicala. Pe cap de locuitor al planetei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer.tena. s.\ Trepanatie larga prin care sunt deschise *atica si *antrul mastoidian. antrum. influentate in di-ferite zone ale globului terestru de sursele de poluare. / athetosis. are o 199 . f. gemian = a produce. depinde de natura si grosimea materialului traversal ATERECTOMIE. s. m. s. / atticotomy. m. A. Miscari-le sunt accentuate de emotii si de activitatea intelectuala. ATEROGEN. f. ATEROMECTOMIE. lente. atheromectomie. wtdrire. ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kinnisson / Kirmission's attitude.priv. anat.] Cea mai mica particula a unui element chimic ce pastreaza toate caracteristicile elementului respectiv. / atelectasis. / atypique. implica leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6. / atherosclerosis. Proprietatile fizice si chimice ale a. [a gennait = a produce. 2) Tinuta sau pozitie a corpului. improvizat sau confectionat special si utilizat pentru imobilizarea de urgenta sau definitiva a *fracturilor sau luxatiilor. adj. f. f.priv. n. s. ATEROGENEZA. symbolic. cantareste circa 5-1015 tone. s. ATLAS. / atheromasia. 8. In evolutie. se Intelege formarea de ateroame multiple.] Procesul de formare a placilor de *aterom. Cauzele principale sunt stenoza si obstructia bronsica. nudeele gri centrale.] Distrugerea sau ablatia placilor de aterom cu ajutorul aterotomului. fierturd (-oma). [Gr. 'in functie de evolutie. athere = terci. s. tome = tdiere. / atmosphere. se poate calcifica si. [Lat. / atticitis. care proemina sub forma unei placi subendoteliale. / atypic. se poate fibroza. ektasis = dilatatu. antron = pefterd. [Cyr. s. chirurg francez. f. f. model. 1848-1927} Atitudine vicioasa de flexie. sklerosis = indurare. / atticoantrotomy. s. / atheroembolism. chirurgie in/an tild fi de chirurgie ortopedicd la 'Sans. / attique. s. care spijina cerul pe umerii sai. fierturd (-oma]. attikos = referitor [a ^. stratosfera si ionos-fera. prin a. s. ATEROMATOZA. angeion = vas. ATIMIE. 1'. A. ate-les = incomplet. s. [Lat. si coree. ATETOZA. n.] Leziune histologica Intalnita In evolutia *aterosclerozei. / atlas. Sin. ulcera.r. f. -oma. gr. ultenuatio. / atheromasie. f.fi\at. la nivelul extremitatilor. f. pana la Inaltimea de 5 km. f. / attitude. atticus. din gr. [EdouanI Francis Kirmisson. abductie si rotatie intema. adj. s. attikos = referitor [a Atena. a reduce-} Diminuarea intensitatii unui fascicul (de radiatii luminoase. s. fierturd. f. fierturd. timus. s. manifesta prin deficit anabolic.] Dispozitiv. substanta reticulata). tomos = taiat. ionizante. X. s. manifestata prin stare de indife-renta. / atticotomie. / atherogenic. de la skleros = tare.] Portiunea superioara a *casei timpanului. / atticite. -oza} Sindrom caracterizat prin existenta de miscari uni. / atherogene. s. Ideas = e^tremitate. de la temnein = a tdia. / epitympanic recess.a m. [Itai. / splint.. f. / atheroma.. f. embolie.. pentru aterectomie (v. / athymia. / atherosclerose. Unitatea de presiune In SI este 'pascal. athere = terci. taxis = ordonare. aranjare. iithere = terci. / attico-antrotomie. [a attenuare = a s[a6i. / ath6rectomie. n. 2) thymos = principiu vital. iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul. f. / atherogenesis. s. de obicei In forma de lama subtire. ATOM. din tat. Intreaga a. thy-mos = minte. [personaj mitologic: titanul Atlas. de la a . / athymie. / ath6rome.] Leziune a intimei arte-riale la nivelul careia s-au format *ateroame multiple. NA: recessus epitympanicus. athere = terci. a. f.

n.: auriculotomie. si evolueaza progresiv. / attrition. la a . f. sarurile solubile de a. Are drept consecinta afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor. / attrition. a urmatoarelor tulburari: disfunctie a sistemului nervos autonom (In esenta. s. s. care devine galbuie. In preanestezie pentru prevenirea reflexelor vagale. gr. prin venele cave si sinusul coronar. m.). dupa o infiltratie locala de corticoizi. 1) A. atrium = antuamera. ATROFIE SISTEMICA MULTIPLA / atrophie systemique multiple / multiple system atrophy. [Qr. ATROFIE CEREBRALA / atrophie c6rebrale / cerebral atrophy. [Qr. permitand accesul chirurgical In cavitatea atriala corespun-zatoare. este adesea ireversibila. f.priv.. ce poate exista fie liber. Sin.camera superioara a fiecarui hemicord. alba Milian . / atropine. a . fara pierdere prealabila de substanta. diminuarea consistentei si a elasticitatii acesteia. se facea focul [a romani. este reversibila. diminuarea tonusului muscular. auricular .a..: 200 ATROPINA imbatranire) sau In cadrul unor procese patologice. pi. Dimen-siunile a. dintoto'i ferrum = fier. tome = town. A. *coreea Huntington. atria. prostatica provoaca o retentie a secretiei. 3) A. se poate produce In cadrul unor procese de involutie fiziologica (ex.] Stare de "hipersensibilitate sau de *alergie.: boala Aran-Duchenne (v. / athrepsia. ATROFIE CUTANATA / atrophie cutanee / atrophoderma. stang primeste sange oxigenat de la plamani prin venele pulmonare. Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabila. 2) A. c. atropa = fieliadcinili din gr. -tra.priv. ATOMIZOR. f. V.). drept primeste sange deoxigenat din Intreg corpul. Ant. / atrophy. generand anemia sideropenica congenitala. aplazie si hipoplazie. [Lat. primitiva In treimea inferioara a gambei. boala Parkinson si ca antagonist In supradozarea substantelor parasimpaticomimetice. 6) A. s.. ATRIU. ATROPIE. a. utilizata m mod curent pentru acid adenozin trifosforic (v. V. de la temaein = a taia} Incizie a auriculu-lui. s. fiind alcatuit dintr-un nucleu (alcatuit din neutroni si protoni). caracterizata printr-o slabire extrema.). (zeif:e. 3) / atrium. c. senila . f. / atransferrin(a)emia. A. boli rare ?i discutabil dasificate (ex.} Diminuare a "tonicitatii normale a unui organ contractil. atrium. trd 'Parce. n. dementa senila). f.priv. s.] Diminuarea de volum a unei mase celulare. / oreillette.: *boala Kraepelin).portiune a cavitatii timpanice situata In vecinatatea ciocanului. s. *boala Pick. a. s. ATREPSIE. este un sistem neutru electric. ATROFIE MUSCULARA PROGRESIVA / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy. Aceasta entitate include si *sindromul Shy-Drager. antiemetice. [Paul H. 7) A. tresis = orificiu. *hipotensiune ortostatica). corticate asociate degenerescentei altor regiuni ale nevraxu-lui (*boala Creutzfeldt-Jakobs. ATRIOTOMIE. nucleui avand dimensiuni de ordinul W-IO-15 m. a . [Cfr. -atos = sange. ta a .. f.: boala Sudeck (v.: FoFi-ATP-aza (v.. ATRANSFERINEMIE. s. f. f. co-loida . secfiune. Ex. NA: atrium. m. \Gjr. diabetului.). dislipoidica -secundara unei 'microangiopatii diabetice. caracterizat prin subtierea pergamentoasa a pielii. cfwurg german. atrium =. de. vulvara . ATRITIE. la var-sta adulta. idiopatice sau congenitale.stare fiziologica de senescenta a mu-coasei vulvare.} Absenta *transferinei din sange. a . in blocurile atrioventriculare. Sin.] Termen utilizat In nomenclatura anatomica pentru a desemna o camera sau o cavitate care asigura comunicarea cu o alta structura. care se manifesta printr-o subtiere a pielii. Abrev. [Qr. difuze sau circumscrise. de la ater. Sangele trece din a. Sudeck's disease. a unui tesut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutritional sau de activitate functionala.dupa o *corticoterapie prelungita. [Lat. Administrate pe cale bucala. care afecteaza neuronii cortexului cerebral. sectionat fi tem-nein = a taia. uscata. *scleroza laterala amiotrofica). Uneori. threpsis = nutrifie. gr. f. ATREZIE. Forma particulara: a. ale destinulw. cu predispozitie ereditara. f. In ansamblu. c. (2. exceptional. . A. cardiac (NA: atrium cordis) .] Alcaloid extras din Atropa belladona. (a ater. corticate izolate (*boala Alzheimer. [Lot. camera. tomos = taiat. / atopie. *ataxie. Denumire generica folosita pentru a regrupa leziunile degenerative. cu excep-tia plamanilor. dar cu respectarea tesutului elastic. iar In doze man are actiune centrala. / atrophie. A. care inhiba efectele stimularii fi-brelor ganglionare *parasimpatice.cicatrice netraumatica si superficiala. Ciotflo.: hipertrofie.. ihtiozifonria -asemanatoare cu cea din *ihtioza. f. utehna. irons = p&ste. [at. / atony. a. s. / athrepsie. (1). Atropos = una dintre cdt. 3) A. 2) A. atopos = in afara (ocuiui normal'. 4) A. Iar atrophy. mnegreau).prin transformarea tesutului elastic cutanat In substanta hialina si coloida. M. m. f. a. [Cfr. pulmonar spatiu situat la capatui ductului alveolar care se des-chide In alveole sau In sacii aerieni pulmonari. a alcoolicilor (corticala tardiva). a . haima. si anticolinergic. cortizonica . dar superficiala. -trum = negru (deoarece in acwtd. a . Clasificare dificila. dentorubrica).. 8) A. a. s. \Qr. Lachesis fi fitropos). f. de.ATOMIZOR structure complexa. s. -ina. dupa sediul leziunilor: 1) Corticala. ATROFIE CEREBELOASA / atrophie cerebelleuse / cerebel. deficitului de dopaminhidroxilaza. s.priv. / atropine. 5) A. / atresie. ATONIE.. s. f. care apare sporadic. s f. s.. Tipuri: 1) A. ATROFIE OSOASA SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis. inertie uterina. si vaporizator. si un numar de electroni egal cu numarul de protoni din nucleu. localizata sau difuza. secundare. amiloidozei sau. a. atomos = indivizibii. -tra. / atresia. freca. De asemenea.\ Dispozitiv care disperseaza un lichid sau o suspensie In particule fine. subcutanata sau intravenoasa. / atransferrinemie. alcatuind molecule. 3) A. f. iar perefii se. / atomiseur. In care este concentrata sarcina pozitiva si aproape Intreaga masa a a. / atriotomy. c. V. f. topos = foe.] Stare de denutritie grava a sugarului.priv.: 1) A. -ina. ATP / ATP / ATP. fie In combi-natii cu aiti a. In ventricule prin valvele atrioventricu-lare. s. 1866-1938} Sin.priv. (identici sau diferiti). antisecretoare. cavitatea timpanica propriu-zisa. / atomizer. musculara.priv. nutrifie.antecamera. ATP SINTETAZA / ATP synthetase / ATP synthetase. ATOPIE. de [a attcrere = a. urmata de dis-tensia lobilor prostatei. s. / atonie. s. poate fi difuza sau localizata. a z. permitand administrarea unor me-dicamente sub forma de *aerosoli. se utilizeaza In colire ca midriatic. / atopy. Sunt incluse In aceasta categorie: a. atriotomie. s. f. Sudeck.dro6i} Leziune a unui tesut sau organ produsa prin frecare sau zdrobire. Termen generic pentru ansamblul afectiunilor degenerative. ATROPINA. sunt utilizate ca spasmolitice. semne *extra-piramidale.. Denumire generala a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului. f. tonos = tensiune. s. s. tro-phe = ftrana. -onis = frecare. s.fenomen fiziologic produs In cursul Tmbatranirii. de. cu afectarea retelei cutanate de colagen. cicatriceala . profesor la ^{am6wg. -(rum = negru. poate fi primitiva sau secundara unui medicament. Sin. este aso-ciata cu afectarea structurilor nervoase vecine (a. 2) Forme In care a. attritio.} Absenta congenitala sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural. sunt de ordinul lO"10 m. olivopontocerebeloasa. s. 2) A. [Lot.. s.

.. f. inde-pendenta de existenta surditatii. s. AUR. sau f. f. de [a audire = a ami} Intensitate fiziologica a unui sunet: limitele Intre care un sunet Incepe sa fie perceput si provoaca o senzatie dureroasa. i. AUDIOMETRIE. m. / or. gr. mediata. [Lot. s. / aurovertin.. s. / autisme. s. s. auricula. AUDIT. / aura. / gold. n. iar copilul mic este izolat. dificii. s. si a. obtinandu-se *audiograma. A.] Reprezentarea grafica a rezultatelor *audiometriei. Prezinta *ecolalie. f. ou f. adj. [a audire = a auzi. s. la plassein = a forma. m. / audit. urechiusa sau auricul al inimii. / audiometre.. a uni.: sindrom Seals (v. s. m. activa).. Cat. AUTOAGLUTININA. 2) Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru bolile In care exista 201 . s. s. agglutinare = fl Ivpi. [a amis = urtcfie. / auriculotomie. de la aggredi = a ataca. / autoagglutinin. sectiune. insufi. f. olfactive. s. audire = a auzi.. -onis = auzire. / audit. pasivS) si de a asculta (a. {Gfr. dys = grw. AURICULOTOMIE. de. Termenul este utilizat frecvent pentru desemnarea unor forme de psihoze infantile (v. gr. / audiogram. mai sunt Inca utilizati In trata-mentui afectiunilor reumatismale. [Lot. uneori manifestari auditive. etimoio-gia tc. audire = a auzi. audi-tus = auz. ascuitare. [Lot. coloidaf). A.it. congenital word deafness. / audimutitas. aura = rasufiare. s. AUSCULTATIE. plasis = modl-[are. *serotonina.). / auriculaire. / auto-agglutination.] Metoda de examen clinic obiectiv care consta In ascultarea zgomotelor normale sau patologice din interiorul organismului. f.] 1) Cu referire la *autism. gramma = Inscriere..\ Metoda empirica utilizata In tratarea durerilor cronice. vizuale. este evaluat la un control ulterior. de. AUROVERTINA. AUDIOGRAMA. de. f. f. desemneaza mai curand *prodromul unei crize generalizate (senzatie de tensiune intracraniana. m. [Lot. AUDIOMETRU. a. m. SubiectuI auditului este delimitat precis si se compara rezul-tatele reale cu cele admise In general. therapeia = tratament. la amis = AUTOAGRESIUNE ureclie. / atropism. / audimutite. permitand explorarea si masurarea 'auditiei si a 'audibilitatii. / auriculotherapie. insufi. Actiunea de a auzi (a.. de sete sau afective. Locul de proiectie tegumentara a transmisiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se numeste focar de a. -ism. agglutinare = a iipi. gr. autos = sine. autos = sine.diu. cu nr. s.nutw atropina. constand In stimularea urechii exteme cu ace sau fire apli-cate temporar. poate evolua catre 'arieratie mentala sau *schizofrenie. s. abdominale. s. s.. la temnein = a tdia. [Qr. / audition. / atropism. s. prezinta proprietati antiseptice si antiinfectioase (a. s.] Aparat generator de sunete pure de intensitate variabila. dim.] Aglutinarea eritrocitelor unui subject de catre serul sanguin propriu. Sin. n. paihice etc. / self aggression. audire = a auzi. pasagera resimtita de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie. Este un metal galben. [1^. A. / aurovertine.: boala sau sindrom Kanner. La adult. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la "hor-monii locali ca "histamina.rme. [Cjr. f. / autis tic. / auscultation. metron = masura} Metoda de masurare a acuitatii auditive. de.] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii.\ Replierea In sine si pierderea contactului vital cu realitatea. destinata descoperini defidentelor si corectarii acestora. f. AUTOAGLUTINARE. *angiotensina. sounding. modificari de apetit. f.: atriotomie (v. ihsufi. metron = mOsura. s. s. a. auricula. s. 'pal-pare si *percutie. [at. f. m. s. adj.me. adj. absenta reciprocitatii emotionale si polarizarea exclusiv asupra lumii interioare. gr..).z. de (a audire = a auzi} Evaluarea critica a unui sistem. f. s. de. exista tendinta Inlocuirii sale cu termenul simptom semnal. 2) DegetuI al cindlea al mainii sau degetui mic. [Qr. / audio-meter. dim. / audition. f. aggresio. audit. alaturi de *inspectie. AUTISM. s. Este nealterabil In medi-ile cele mai variate si. la auris = urecfie. / autoagglutinine. Cea mai precoce psihoza a copilului. AUTOAGRESIUNE. n.] Element chimic pretios. / auscultation. / autoagglutination.) sau simptom corespunzator unei crize partiale (mai mult sau mai putin complexe) cu evolutie rapida spre generalizare. f. atomic 79. radioactiv a fost utilizat In scog diagnostic si In terapia unor tumori maligne. \Cjr. -onis = atac. s. autos = sine. autos a sine. audi-bilis = cars poate. / audibility s. -ism. foarte dens.la amis = urecfie. f. prin intermediul *stetoscopului. de. exprimata prin incapacitatea de stabilire a unor relatii umane. f. ca urmare. hearing. pi. a modela} Sin. f. n. este dezinteresat de jucarii si se balanseaza urmand un ritm monoton. a.} 1) Agresiune Tmpotriva propriei fiinte. AUTACOIDE. -ina . m. dim. / aura. AUTIST. Se utilizeaza audiometrul. tabagismului etc. Inhibitor al lantului respirator mitocondrial care se fixeaza pe ATP-aza. [Lot. fl au. m. se disting a. a unei Intreprinderi sau a unei unitati medi-cale.. AUDIMUTITATE. n. cutanate. *eicosa-noidele. ale subiectului. / autism. s. autos = sine insufi. [Lot. / audiogramme. n.. insufi. dim. / auricular. aurum = aur. / audiometry. cu conductibilitate electrica mare (fiind uti-lizat din acest motiv In informatica). gr. reprezinta o manifestare tipica a *schizofreniei. auricula. fara a cauta un contact. f. f. s. 2) Subject care sufera de autism. {Lot. / autoagression.] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senzatie subiectiva. audire = a auzi. constituie unui din cele patru pro-cedee clasice ale examenului clinic. AURA. A. [Lot. a fost unui dintre primele biomateriale utilizate (In aliaje dentare). / autaco'ides. a uni.] 1) Care se raporteaza la ure-che. AUDITIE. gr.. [Lot..\ Iden-tificarea sunetelor prin simtui auditiv. Unii dintre compusii a. Totodata. m. f. f. / audiometrie. In forma foarte dis-persata. din [at. tome = taie-re. de ex.] Denumire generica pentru substantele specifice formate In celulele unui organ si deversate in sangele circulant pentru a actiona asupra altor organe. autos = sine. AURICULAR. s. s. de la therapeuein = a ingriji. akos = re. de. gustative. Expresia fetei sale nu este cea a unui *arierat mental si uneori surprinde prin memo-rie si capacitate de calcul. [at. adj. a unei psihoze sau a debilitatii mentale. s. / auriculo-osteodysplasie. {Cfr. s. simbol Au... s. s. autism infantil). / autacoids. s. AURICULO-OSTEODISPLAZIE. uuufi. EfectuI recomandarilor ce rezulta din analiza initiata prin a. Nou-nascutuI este indiferent la prezenta mamei. Dupa Laennec. imediata. n. f.] Intoxicatie cu *atropina sau "belladona. s. f. Se asociaza frecvent cu *afazia congenitala.ATROPISM ATROPISM. m. [Lot. / auriculotomy. s. s. / audibility. AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism. s.. AURICULOTERAPIE.\ Sin. reprezinta curba obtinuta prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaza diferite praguri de audibilitate. digitus auricularis. ca urmare a prezentei unei 'aglutinine In ser si a unui antigen corespondent la nivelul suprafetei eritroci-tare. 2) In prezent. prin aplicarea directa a urechii in zona de proiectie a organului investigat. / auriculotherapy. / autiste. s. mutus = mut. f. s. audi-lio. f. s. NA: digltus minimus (2). {'Eng[. ausciiltare = a asculta cu atenpie. f. f. auricula. / Beals' syndrome. cu lumea exterioara. s.] Tulburare grava a Invatarii limbajului oral la copil. [Lat. AUDIBILITATE. [Lot. osteon = os. [Lot. pi. s.

autos = sine insufi. AUTOCRITICA. apdrat (in = [ip-sit dc. din gr. phone = voce} Impresie neplacuta de rezonanta a propriei voci.. autos = sine insusi. f. -atos = sdnge. AUTOIMUNITATE. katalysis = disotutie. f. s. munus = o6[igatie). auto-phagy. de la therapeuein = a ingri-ji} Metoda terapeutica prin care se recolteaza sange de la un pacient si i se reinjecteaza intramuscular. adj. V.: boala a. fiziologica si a. m. dizoiva} Reactie catalizata de catre unuf din produsii acesteia. s. / autophony. s. AUTOIMUN. "mielina. [Cjr. / autogreffe. AUTOCRIN1E. f. AUTOANTIGEN. autoradiografie. AUTOHISTORADIOGRAFIE. / auto-digestion [Cjr. / autocriny. adj. zilnic sau o data la doua zile. s. -atos = sange. anti = contra. adj. adj. m. digestio. la katalyein = a distruge. criticus. [at. tie. (at. / autophagia. fiziologica are rol In menti-nerea echilibrului sistemului imunitar si este datorata unor anticorpi naturati de tip imunoglobuline M.). autoimunitate. V. In prezent este putin practicata. Consecinta a dereglarii sistemului imunitar. intoxicatii. autos = sine insusi. de la. autos = sine insufi. autoantigen. / autoh(a)emolysis. -afis = scutire de sarcini pu6(ice. autoimunizare si autotoleranta. s. dobanditf). f. inaccesibili celulelor imunocompeten-te. adj. autos = sine wsusi. gennan == a produce} 1) Care se produce sau se dezvolta fara interventie din afara organismului. / autocatalyse. Indeosebi ale constituentilor plasmei. / autoanalyseur. f. de la lyein = a distruge. apdrat (in = tip-sit de.} Tip de secretie interna In care celula producatoare este sensibila la propria sa secretie sau la cea a unei celule vecine de aceeasi natiira. iradiere sau 'in neoplazii (a. / autophobia.\ Digestia unui tesut dintr-un organ sub actiunea se-cretiei (enzimelor) proprii. -onis = descriere. natural! pot proveni mdeosebi din: "cristalin. autos = sine insufi. f. la ana = din nan. [Cjr.} Sin. s. *tract uveal. de ex.] *Autoradiografia unei sectiuni tisulare sau a suprafetei unui tesut. V. V.} Teama patologica de a ramane singur. Acest fenomen se Intalneste Indeosebi In perioadele de dezvoltare embrionara si de senes. -oris = carp. [at. 2) Fixarea la nivelul unui tesut a unui antigen strain.insusi. m. m. constand In ingestia de catre bolnav a unor fragmente provenind din propriul corp. outos = sine insusi.separare. AUTOCLAV. therapeia = tratament. gerere = a duce. / autophonie. / autohistoradiography. autos = sine msusi. [Cyr. s. s. de la lyein = a distruge} Dializa (*hemodi-aliza sau *dializa peritoneala) controlata de pacient la domi-ciliu sau in locuri amenajate in afara centrelor de dializa. AUTOFAGIE. [C/r. s. / autoclave. s.AUTOANALIZOR 'autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagocitare Tmpotri-va propriilor tesuturi. / autoerythro-phagocytose. mucoasei gastrice. s. autoimunitate. -oza. n. f. / auto-immunite. / autodialysis. f. a descompum (dis = separat de. f. endo-gen. s. s. V. s. pot aparea In mai multe cazuri: 1) Modificari ale tesutului purtator al antigenului dupa infectii. f. grefa. autoimunitate. \Qr. de [a khthon = pdmdnt.} V. / autoerythrophagocytosis. din gr. / autogene. care se afla la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) a] vitezei reactiei respective. f. f. [Cjr. In organismul caruia Ti apartin.centa. s. kytos = ceCliiSf -oza. f. [Cjr. totusi metoda a fost reluata. V. / self criticism. f. distruge} Aparat cu care sunt determinate automat si simultan concentratiile unor constituent! ai lichidelor din organism. apoi 3 pana la 10 ml. / autoanalyser. [Gr. de (a krinein = a disceme. s. clavis = elide (care se inchide singw)} Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune. care. autos = sine insufi. 2) Stare morbida. -e. gruphium. aso-ciata unor manifestari patologice. s. se pare.sechestrati" In interiorul unor formatiuni. observata In unele boli mentale. a. f. Acesti a. Obs. autos = sine insusi. autos = sine insusi. insusi. automatos = spontan. dia = prin. viral (pseudoautoantigen). autos = sine insusi. / autohistoradiographie. 3) Patrunderea accidentala 'in sange a unor a. s.. immunis = scutit. s.: In engl. haima.} Stare In care sunt pusi In evi-denta anticorpi .*autoanticorpi . autos = sine. s. din "pancreatita acuta.] Care este dirijat Tmpotriva tesuturilor propriului organism. s. gennan == a produce} Antigen care stimuleaza formarea de anticorpi Tmpotriva sa (*autoanticorpi) In organismul caruia Ti apartine. / autophobie. care poate apare In unele boli ale urechii medii. autoimunitate. de [a graphein = a scrie.: sindrom Marlin (v. / autocrinie. [Qr. corpus. iarasi. f. f. f. s. ca si cum acestia ar fi straini (*autoantigeni).nul de autophagy. s. / autocritique. n. grapheion = penifa de scris. graphein = a scrie. / autoclave. [Cjr. lysis = distruge. care In mod normal nu provoaca formarea de autoanticorpi. deoarece sunt . phagein = a mdnca. / autochtonous. [Cjr. krinein = a separa de. / autophagie.} Anticorp directional Tmpotriva unui antigen propriu (a unui constituent tisular normal). f. s. m. pentru acest proces se utilizeaza terme. s. AUTOFONIE. autos = sine insiifi. / autoimmuni-ty. AUTOGEN. fesut. \Gjr. dialysis . AUTOERITROFAGOCITOZA. *spermatozoizi. a. / autogenous. / autograft. haima. AUTOANTICORP. f. s. immunitas.ce reactioneaza cu antigeni din organismul respectiv. / autophagocytosis. lysis = distrugere. / autoantibody. Indeosebi ca urmare a unui deficit In *limfo-Cite T supresoare. AUTOHTON. / auto-immun. lyein = a. AUTOHEMOTERAPIE. autos = sine insufii phobos = fried. autos = sine insusi. / autochtone. s. s. {Cjr. anti = contra. divi-ziline a unei idei pe puntte. f. kytos = ceiuid.re. AUTOGREFA. f. phagein = a manca. Cat. de. [Cjr. f. 4) Prin disparitia *tole-rantei imunitare. asociata unor manifestari patologice se afla la originea unor boli denumite auto- . [Cjr. (at. / autophagocytose. de la digerere = a duce in parti diferite. s. a purta). 2) Care se formeaza In organism si pe baza cheltuielilor sale. a. s. s. AUTOANALIZOR. Indeosebi In medicina sportiva. s. Ex. unde provoaca leziuni si tulburari functionate. munus = ofiCiga^ie). f. s. \Qr. f. / autoh(a)emotherapy. / auto-catalysis.: a. / auto-anticorps. / autohemotherapie. s. f.] Absorbtia si distrugerea celulelor unui subiect de catre fagocitele proprii. Se Incepe cu 2 ml. f. autokhton. Ex. f. AUTOFOBIE. iat. de la immunis = scutit. / autodigestion.] Hemoliza produsa prin agenti hemolitici continuti In propriul ser sanguin al subiectu-lui. A. [C/r. adj. iar pentru primele doua semnificatii autophagia. iat.a. / auto-immun. driceag de altoit. / autoantigen.. autos = sine insusi. autos = sine msusi. se manifesta ca *boli autoimune. s. histos = fesdtura. In toate cazurile mentionate. [Qr. s. m. [at. analyein = a rezolva.} Se spune despre o in-fectie contractata In regiunea In care locuieste bolnavul. a separa de} Capacitatea unui subiect de a Tsi analiza sau judeca propria stare si propriile actiuni. autos = sine insu^i. [Cfr. 3) Proces fiziologic constand In indepartarea unor componente citoplasmatice reziduale prin digestia aces-tora In lizozomii secundari. Se disting doua alternative: a. daca sunt accentuate. AUTOCATALIZA. s. AUTOHEMOLIZA. phagein = a mdnca. / auto-antigene. [l^r. / autodialyse. AUTODIGESTIE. apar anticorpi serid care reactioneaza Tmpotriva tesutului alterat si a tesuturilor analoge sanatoase. s. radius = raz. prin consumul tesuturilor proprii. *tiroida. [Gjr. gr. Actiune explicabila prin proteinoterapie si autovaccinoterapie. AUTOFAGOCITOZA. erythros = rosu. / auto-hemolyse. In starea de *inanitie. AUTODIALIZA. f. A. autos = sine. kritikos.] 1) Nu202 AUTOIMUNITATE tritia corpului. f.

a lyein = a distruge. autos = sine insufi. gr. f. / self-regulation. f. [at. AUTOMUTILARE. autos = sine msusi. AUTOLIZA. / autopunition. / automatism. s.: aparitia In plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili sa aglutineze hematiile proprii (*autoaglutinare). s. 0 serie de anemii hemolitice dobandite pot fi consecinta a. [^r. logos = raport. / autolysis (1. autoimunitate. / autoplastie. termen recomandat. reactional sau spontan. Poate fi fiziologic (ex. 2) Distrugerea ce-lulelor de catre serul sanguin propriu. automatismos = autoacfionare. tiroidita Hashimoto. celule. [at. [at. immunis = scu-tit.: a. fie prin marcare directa cu un compus radioactiv. f.\ Producerea de 'autoanticorpi Tmpotriva unor constituent! normali ai organismului. -onis = medi-cafie. -onis = mutitare. 2) Medicolegala. autos = sine insufi. f. s. autos = sine insufi. AUTOMEDICATIE. Prin a. de.insufi. gr. aspect} Examen macroscopic al unui cadavru si disectia organelor interne In scopul cautarii cauzelor mortii. / autonomie. care se manifesta In cursul unei stari de "obnubilare mentala asociata epilepsiei sau consecutiva unei crize epileptice. [at. de origine intestinala. f.: sinucidere (v. medicalio. dar si la nivelul altor parti ale corpului (de-gete. f.: lupusul eritematos diseminat. ou(os = sine insusi. prin autoagresiune sau autoimunizare.: autogrefa (v. adesea este dificil sa se stabileasca daca anticorpii detectati reprezinta cauza bolii sau doar o acompaniaza. [at. [at.AUTOIMUNIZARE imune. sau automates = spontan. AUTOSOM. s. AUTOMATISM. in = in. epileptic.] *Halucinatie In oglinda asociata cu iluzia dedublarii propriului corp. [Qr. s. f. acumulati din cauza eliminarii insuficiente. apdrat (in = [ipsit de. elaborat sau inconstient. / autologue. este o manifestare a 'autopunitiei Indeosebi In depresiile profunde si In schizofrenie. antialeatorie si antientropica. s. s. [^r. prin care pacientii Tsi pot controla *anxietatea. de origine accidentala sau criminala. a unui tesut sau a unui organism. Cea mai importanta a. s. radius = razd. f. Var. A. scopia = e^aminare. dar se observa si In degradarea intelectuala profunda. s. efectuata de medici anatomopatologi In scopul stabilirii unui diagnostic post mortem. [Gjr. care sufera de un sentiment de cul-pabilitate nemotivat. f. s. Ex. s.] Despre tesuturi.). de.). este de tip cibernetic. somn.: aminoacizi) ai moleculelor de suprafata. care survine In cursul anumitor start patologice. Sin. f. suicide (3). / autoregulation. leucopeniile imunologice. f. autos = sine insusi. / autoscopy. AUTOLOG. / autoimmunization. f. grefa). f. activitati). Intermitent. [CfT. AUTOSCOPIE. *a. Termenul este format inoorect dupa modelul cuvantului *omolog. anti-genii de suprafata ai hematiei declansand formarea de anti-corpi proprii hemolitici. Var. / autointoxication. / autologous.] Conduita a unor subiecti afectati de nevroze sau de psihoze. Enzimele sunt de origine endogena.] 1) Mutilare sau ranire practicata de un subiect asupra lui Insusi. [§r. passivity phenomenon.). Independenta fata de controlul voluntar.. s. pentru autozom (v. [Qr.\ 1) Proces spontan de degradare enzimatica a unei celule. a modeia} Sin. si autopuni-tie. 2) Mai rar: tratament medicamentos al carui autor este si beneficiar. fara reco- AUTOSUGESTIE mandarea medicului. automutilation. s. Activitate motorie involuntara. AUTOINTOXICATIE. insufi. cu rise de *automutilare sau chiar suicid. [Cjr. mutilatio. Pentru alte boli. adj. AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme epileptique / postepileptic automatism. / auto-immunisation. s. deoarece unele idei sau reprezentari capata un ca-racter predominant. AUTONOMIE. autos = sine insusi. / self-treatment. graphein = a scrie. mai mult sau mai putin coordonata si adaptata. regulare = a rigid. autoan-tigen. Sin. V. v. la re-gula = regula si regere = a conduce} Calitate a sistemelor vii de a-si restabili unii parametri de stare stationara (In cadrul *homeostaziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atund cand acestia sunt perturbati. de ia suggerere = a sugera} *Sugestie aparuta spontan la o persoana. toxikon = otravd pentru v&rful sagefiCoT.: *a. ia punire = a. autos = sine. s. f. nomos = o6icei avand fortd de iege. pedepsi. / self-punishment. f. In afara oricarei influente straine aprecia-bile. a e? (amina. f. de [a plassein = a forma. s.). a. Sin. A. AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm. bolile Biermer si Basedow-Graves. lysis = distrugere. / autosuggestion. AUTOMATISM VEZICAL / automatism vesical / bladder automatism. autos = sine. [Qr.). cardiac) sau patologic (ex.} Intoxicatie prin produsi ai metabolismului propriu sau prin aiti produsi endogeni cu efect toxic. diabetui insulinodependent s. n. fie prin administrare In hrana animalelor de experienta a unor precursori radioactivi (ex. ou(os = sine.: autotoxemie.] Comportament involuntar (miscari. f. tat.sale sunt devansate sau repetate In ecou. s. ia mutilare = a scMbdi. AUTOSOMAL. Indeosebi lizozomale. ser sanguin care apartin aceluiasi subiect. autopsia. / automatisme. Indeosebi la nivelul organelor genitale. s.] 1) Tratament medicamentos initiat de padent. A. [CJT. f. / autoradiography. rdafie. [€/r. care se comporta In acest caz ca antigeni (*autoantigeni). e.} Inde-pendenta functionala. suggestio. AUTOPLASTIE. este influentata propria constiinta sau comporta-mentui. anuntandu-l ce va face si ce va spune. / self-mutilation. A. s.: sindrom Clerambauld. 3) Sin. -onis = pedeapsd. autoanticorp. AUTOREGLARE. efectuata de medici legisti pentru cautarea cauzei unei morti suspecte. 203 . 2). opsis = vedtre. s. / auto-radiographie. / autopsy. de.). / automutilation. [CJT. / autoscopie. de la skopein = a vedea. Impresionarea emulsiei fotografice este determinata de prezenta unor compusi radioactivi situati la nivelul suprafetei. s. este utilizata In tehnicile de relaxare (*antrenament autogen). bolnavul nu Tsi aminteste episodul de a. / autointoxication. AUTOPSIE. tie. \CJT. AUTOSUGESTIE. m. sugestie. plastos = moddat. Ex. -onis = pdrere. s. Tmbatranire) sau patologice (migrena. Sindrom halucinatoriu In cursul caruia subiectui are impresia ca gandurile . [(yr. 2) Mutilare a propriului corp provocata voluntar In scopul obtinerii unui avantaj. f. insufi. autotoxicoza. s. f. Mictiune antrenata de supraIncarcarea vezicii sau printr-o stimulare cutanata. Ex. boli metabolice. / autopsie. poate fi: 1) Medicala. se Intalneste Indeosebi In schizofrenie si In psihoza halucinatorie cronica. originea autoimuna este doar presupusa. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism. f. s. AUTOPUNITIE. De altfel. Indeosebi guta). outos = sine insufi. / automedication. autos = SIM insusi. pentru autozomal (v. f. In anu-mite perioade ale evolutiei medicinei. mental etc. autotoleranta. Sin. f. s. [CJT. mai ales al celor neurocibernetice. pumtio. din cauza etimologiei improprii a termenului a. f. la toxon = sageata.: necropsie. f. V. oftalmia simpatica. urechi etc. AUTORADIOGRAFIE. / autolyse. f. / autonomy. a fost incriminata prin*tr-un astfel de mecanism geneza unor fenomene fiziologice (oboseala.: a. A. s. m. autos = sine insusi. s. adj. s. / autoplasty. De obicei. anemia hemolitica autoimuna. sistemelor bio-logice sa perfectionat In sensul reglarilor biocibernetice. se observa uneori dupa o leziune medulara.: ritm idio-ventricular (v.] Imaginea unei suprafete (celulara sau tisulara) obtinuta prin impresionarea unei placi fotografice puse In contact cu suprafata respectiva. AUTOIMUNIZARE. munus = o6[igatie). autos = sine insusi. A. [at. / autosuggestion. de (.

/ auto-tolerance. m. \Cjr. a. aceasta limita este stabilita la 180 zile. \fr. fusio. [Qr. sistem neuro-endocrin complex alcatuit din doua componente. int. AUTOVACCIN. [at.] Oricare dintre *cromozomii dintr-un *genom cu exceptia cromozomilor sexuali. Mai trebuie mentio-nate: 3) A. izoimunizare Rh. s. axis = ayl. AUXOTROF. soma. V. s. nutripie] Despre un organism capabil sa sintetizeze moleculele organice proprii din compusi anorganici simpli. s. / autotrophic. 2) A. f. / autotrophe. dim.} Sin. / auxin. AUTOTROF. autos = sine insufi. s. D: rahitism. [Qr. f. auxe = creftere. iJasitd in apropierea tempiului Iw Jupiter Amman din Li6ia. de [a auxein = a crefte. sangele este recoltat inainte de operatie. vivus = viu. AUXOLOGIE. h. nutrifie] Despre un organism care necesita pentru cresterea sa prezenta unui anumit 'nutriment. Concept anatomofiziologic formulat pe baza relatiilor neurohormonale Intre hipotalamus si hipofiza. si neuro-endocrinologie. auxanolo-gy. f. n.tan si a. spon. f. Ex. In cazul unei fracturi. m. f. -atos =. f. ca bioxidul de carbon si amoniacul. m. [Qr. auxe = crestere. vasis = vas. a smulge} Extractie. trophc = firand. -ina. sana-toase. AUTOTRANSFUZ1E.. loxikon =° otrai'a. fistule sau fracturi. autos = sine insufi. -onis = tcipire..: a.t. [Qr.: evulsie. soma. abortion (provocat).] Care se refera la cromozomii somatici sau *autozomi. In prezent. adj. s. interdependente din punct de vedere anatomic si functional. f. 4) A. deze-chilibre hormonale. f. prin identificarea moleculelor de tip 'releasing hormon (liberina) si 'inhibiting honnone. tat. -ozo. s. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut. logos = stiinpa. Scopul a.] Anglicism sin. iar celalalt de origine pa-terna. 2) A. [Cjr.] Ramura a biologiei care studiaza cresterea si dezvoltarea organismelor. Proteina din albusul de ou. f. A. traumatisme) sau unor cauze fetale (malformatii majore. AUTOTOXICOZA. miprastiere.} SimtuI cu ajutorul caruia sunt percepute sunetele. / auto-tox(a)emia. [Gjr. AVORT. / auxine. phytohormone. spontan se poate produce consecu-tiv unor cauze materne (malformatii ale aparatului genital. adj. s. extirpare prin smulgere a unei formatiuni care prezinta alterari patolo-gice. Sin. exista posibili-tatea de a mentine In viata si un fetus cu o varsta gesta-tionala mai mica.] Sin. s. soma. s. a . provocat: 1) A. celalalt fetus continuand sa se dezvolte. s. de-compensare cardiaca. Ex. si ure-che interna.a. vaccinus = referitor [a vacd (vacca = vaca). \Cjr. f. [Cjr. hipotalamus si hipofiza. este probata de *neurocrinie.-h. de la funaere = a varsa] Transfuzia sangelui propriu la un bolnav 'in cursul inter-ventiei chirurgicale la care acesta este supus. C: *scorbut. AVIVARE. favorizeaza cresterea celulei si determine! divi-ziunea celulara. de la care s-a oBtinut primu[ vaccine Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recoltati din corpul pacientului. / avasculaire. Aceasta proprietate este utila 'in sistemele de *sonde red (neradio-active) foarte utilizate In biochimie si histochimie. organismul declansand un raspuns imunitar contra unuia sau mai multor antigeni proprii. de (a vellerc = a trage. alterari cromozomiale. / avulsi. ouxe = crestere. / avitaminosis. adj. In celulele somatice. [Cfr. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofila si a anumitor tipuri de bacterii. adj. velsus. [at. la vas. AUZ. n. dar. tolerantia = suportare. {QT. / auxologie. In caz de sarcina gemelara. s. stare denumita *autoimunizare. / autosome. autos = sine insufi. [Lot. / hearing. / autotransfusion. autos = sine insufi. / autotoxicosis...: a. -atos «= sdnge. a. -ina. poate fi determinate! si de un defect de resorbtie digestiva sau utili-zare.priv. autoantigeni. de la tolerare •= a suporta} Absenta normala a reactiei imunologice a unui organism fata de antigenii proprii.. s. / avascular. / autosomique. care se leaga specific si cu o extrema afinitate la "biotina. s. abortio. / autosomal. s. Este cazul a numerosi mutanti ai unor bacterii sau duperd microscopice care au pierdut capadtatea sintezei unei enzime functionale. m.: *boala beriberi. / auxology. m. / avivement. AVULSIE. AVASCULAR. consta In favorizarea cicatrizarii sau a consolidarii prin juxtapunerea In cazul suturii plagii a unor tesuturi bine vascularizate.: autosom. / axe. s. de (a toxon = sageatd. s. -onis = arort. 4) A. S. / auxotrophe. Ex. freshening. s. [GIT..on. de la toxon = sageata. haima. adj. Uneori.] Substanta din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din reg-nul animal. in limbaj medical curent se disting Indeosebi a. reimprospatarea chirurgicala prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redusa de la nivelul unei plagi. autos = sine insufi. / auxotroph. -atos = Corp. ammoniakon = sore de amo-niu. a -priv. a priv.] In cazul dispozitivelor electromecanice: piesa cilindrica (din otel) care sustine componentele cu mi?care de rotatie. a se dczvolta. f. h. trails = pesle. diferential. audire = a auzi. s. Var. dm-uiio. autas = sine insufi. AUTOZOMAL. AUTOZOM. Clasic. In general legata de o carenta alimentara. cu autozomic (v. secretiile hormonale periferice se afla sub dependenta a. irophe = fiTana.. / autosome. s. / avulsion. [^r. m. -ozo. f. / avortement. adj.). caruia Ti va fi administrat In scop terapeutic. Linia dreapta ce uneste doua puncte ale inimii Intre care diferenta de potential electric. adj.Corp. f. constatata . toxikon = otravii pentru varfui sd-gefilor. dentara. / autotoxemie. [at. V. AUTOTOXEMIE. [at. ortus = nastere). / autovaccine. s. adj. a.-h. (a vaccind = variola vacitor. vasculum = vas mic. adj. spontane care se repeta la sarcini succesive.: 1) A. provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic. axon. s. fausse-couche / miscarriage (spontan).: autointoxicatie (v. si doi cromozomi sexuali. f. vita = ria.] Care este lipsit de *vascularizatie. In functie de reglementarile legate spedfice fiecarei tari. *cen-trifugei. s. -atos = Corp. insuficienta renala. s. AUTOZOMIC. / avidine. n. [Qr. boli genetice). f. s. testului osos favorizeaza con-solidarea. este perturbata. de. Conform acestui concept. / avidin. / avivement.AUTOTOLERANTA AUTOTOLERANTA. f. / autosomal. la abortire = a avorta (ab = indepartat de. 204 AXA ELECTRICA A INIMII AVIOINA. aviver = a indeparta marginile unei piagi. / autosomique. de. gr. de (a auxein = a creste. / self tolerance. / autovaccin. 3) A. pentru varfui sagefiior. [Cfr. / avitaminose. a. adj. s. / autotransfusion. V. s. [Qr. de la auxein = a creste. s. AUXINA. la aproximativ aceeasi varsta a sarcinii. repetitiv. f. n. Organismul uman poseda 44 de a. AXA ELECTRICA A INIMII / axe electrique du coeur / electrical axis of the heart. cand sarcina genereaza riscuri majore pentru gravida) sau voluntar (Intrerupere voluntara de sarcina). AX HIPOTALAMO-HIPOF1ZAR / axe hypothalamo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis.] Expulzia spontana sau provocata a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate. a se dezvoita. / axis.). f.] Curatarea.] Orice afectiune sau ansamblu de tulburari care survin cand organismul este privat de una sau mai multe vitamine. autos = sine insufi. / autotoxicose. boli infectioase. din [at. PP: *pelagra. Realitatea a. f. a.i [at. \Lat. a. unul fiind de origine materna. autos = sine insufi. spontan sau provocat al unui fetus malformat. de. a se dez-voita..). f. indurate. / ouie. s.: autointoxicatie (v. s. s. AVITAMINOZA. AX. exista sub forma de perechi de cromozomi omo-logi. aiitos = sine wsusi.

} Care este lipsit de fermenti. care poate emite si colaterale. In cazul unui instrument optic (care reprezinta un ansam-blu de lentile. m. A. [Cjr. de-a lungul coloanei vertebrale toracice.. xenos = strain. / axonotmesis. fibrele A si B sunt mielinizate. s. tmesis = tOieturO. acidul uric. anat. contrar etimologiei. vene cave superioara si inferioara: marea vena a. / azyme. [Cjr. m. A. f. / azot6mie. AXIS. adj. n. oecHe azur = at6dstrui. Sin. a priv. / asylum. / azoospermia. s. dupa fosforilare.priv.. / armpit. oase. s. Exista o forma auto-imuna si cateva forme ereditare. AXONOTMESIS. m. Inhibitor al "respiratiei celu-lare prin blocarea fluxului de electroni Intre dtocromoxidaza si oxigen (de obicei. s. {Cjr.priv. In socurile traumatice sau chirurgicale. si hiperazotemie. In mod normal. axilla = sub-suoard} Care apartine axilei sau se refera la axila. de [a a . amo-niac etc. f. se numeste a. s. construit In triunghiul lui Einthoven reprezentand intensitatea.: nitrat (v. m. AXOKININA. pi. a . exceptand a. acest ax se construieste In 'triunghiul lui Einthoven. de lungime foarte variabila si diametru diferit m functie de specie. / azathioprine. AXOPLASMA. / azotate. s. axon = w(0. / azaserine. [Lot.} ElementuI chimic cu numarul atomic 7. In diaree sau In obstructii intestinale. In prac-tica. f. axis = ivffl. a. m. f.] V. lichid are temperatura de -194.} Despre un animal de laborator care nu prezinta nici un germen saprofit sau patogen. axoa = wffif plasma = obwct modeCat. f. Inconjurata sau nu de o teaca de mielina.. zoe = viatd. adj. a . AZIL. / axoplasm. In cazul neuronilor senzitivi.priv. axilla. medie este vectorul stabilit. A. din grupul antimetabolitilor antagonisti ai *glutaminei. este alcatuita din elemente identice acelora din corpul neuronal. proteinelor. / nitrogen. [Cjr. V. AXEROFTOL. adj.. Este moderator al oxigenului In respiratie. n. creatina. A. a • priv. m. / asbestose.\ 1) Concentratia sanguina In azot neproteic. f.. AZBESTOZA. secun-dara. AZOTAT. m. / axon. f. / axis. kincia = a nufca. f. Diferitii a.} Fascicul de *microtubuli si de proteine aso-ciate care formeaza partea centrala a 'cililor si 'flagelilor la nivelul unei celule eucariote si este responsabil de miscarile acestora. / aisselle. / axillaire.. -o/. tesuturilor sau organelor. cu conservarea stromei si Indeosebi a *endonervului. a . f. [Cjr. nema = fir. AZOTURIE.priv. [Cjr. s. (saa hemiazi-gos) la stanga. care reprezinta partea esentiala a fibrei nervoase. reprezinta constituentui principal al aerului (78%) si In conditii normale se afla In stare gazoasa. s. / axenic.: cilindrax. n.} Citoplasma continuta In inte- AZUROFIL riorul membranei unei fibre nervoase axonale. Este determinata. care include: azotui ureic. s.. n. de leziuni inflamatorii care produc ocluzia "canalelor deferente si a *epididimului. / axenique. adj.priv. a . / asbestosis. fibra nervoasa. sub forma de molecule diatomice. s. AXILAR. A.il. / azathioprine. 'in mod asemanator. AXENIC. axoa = cuyl. ouron = urind. f.). AXA VIZUALA / axe visuel / visual axis. zoe = viaf. AZASERINA. [Cjr. copiilor ortani etc. [Lot. AZUROFIL. -atos = s&ngt. [Cjr. / azoturie. o. s. n . AZIMIC. In functie de suprafetele pozitive sau negative cuprinse in traseui elec-trocardiografic Intrun interval de timp dat. -ina. o. s. este cea mai mare. [Qr. s. / azoturia. s. Timp Indelungat. directia si sensul dife-rentelor de potential la un moment dat al contractiei cardiace.: vitamina A (v.j Afectiune pulmonara (pneumoconioza) determinata de inhalarea pulberii de azbest. adj. / asile. Tacit. a. -aton = samdnfa. \Cjr.. care antreneaza o degenerescenta walleriana. uremie. s. AXA OPTICA / axe optique / optical axis. a . gr. bazele purinice. asy-lon = [oc im'w[a6i[. sectionare. azotui din acizii aminati. principala. infirmilor. s. asbestos = care till poale fi stw. [fr. 2) In fizica.. f.] Intreruperea axonului. Cele doua punc-te sunt situate aproximativ la baza si la varful inimii. / azot(a)emia. Ex.. f. a . geometrica a instrumentului.} Institutie de asistenta sociala si medicala pentru Intretinerea varsInicilor. 2) Uzual. zooa = animal. [Qr.13-0.d.von = W(il.] Proteina care. o.i zoe = viata. s. axon = !U(a. / azurophil(e). axilla = su6suoard. piloasa. s. spcrma.5°C si este utilizat pentru conservarea celulelor. f.45 gt kg corp/24 ore. In tulburarile de metabolism. / azurophile. A. In cursul febrei. (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopurina utilizat per os In tratamentui unor leucemii acute si ca *imunodepresor. [Qr. urmare a hemoragiilor.] Eliminarea de azot prin urina sub forma de *uree si *urati. / axis. huimii. Acest an-samblu de elemente optice se numeste sistem optic central. adj. Ex. Linie dreapta care porneste de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi. f. creatinina. Toti motoneuronii sunt mielinizati (fibre A). [Lat. adj. AXON. f. AZOT. s. f. s. Indeosebi In transplantele de organe. m.] Care se coloreaza electiv cu eozinat de azur..} Prelun-gire citoplasmatica unica a corpului neuronal. ferment. AZOTEMIE. dar cu totui impropriu: cresterea con-centratiei ureei sanguine.. / axillary. axillae.] Sin. / axoneme. f. ale pieselor componente tre-buie sa coincida cu a. s. AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins). sarea de sodiu. iar fibrele C sunt amielinice. s.. m. s. AXILA. creste Indeosebi In afectiunile renale. s. adj. aci-zilor nucleici sj a unor alcaloizi. phi]os = prieten. AZIDA. / axoplasme. asylum. o.: paine a. este unul dintre elementele fundamentale ale materiei vii. zygon == perectie. / azotate. 1) Linia dreapta care uneste polul posterior al ochiului si centrul geometric al pupilei. regiune a. principals a unei lentile optice reprezinta dreapta care trece prin centrele de curbura ale ambelor suprafete ale lentilei. f.] Sin. sunt clasificati In functie de prezenta sau absenta tecii de mielina si de diametru. / axonotm6sis.priv. s. per-mite transmiterea centrifuga a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritica sau axosomatica) sau la o celula efectoare (sinapsa efectoare). reactiveaza *axonema. [Cjr. xeros = uscat. s. NA: vena azygos. tab. f. la dreapta si cele doua mid vene a. / axerophtol. instantanee consta Intr-un vector. s. AZATIOPRINA. [Qr.). / azide. A. In ma-joritatea cazurilor. NaN3). s. A. normala este de 0. / azymic. In general. / azaserine. [Cfr. Orice dreapta ce trece prin centrul optic al lentilei. s. jug. o.] Regiune situata Intre partea superioara si interna a bratului si partea laterals a toracelui: la adult. ophthalmos = oc/w.AXAOPTICA pe *electro-cardiograma. f.: artera a. \Lat. n. -ozo. s. / azote. 205 . Indeosebi cu referire la coloratia Giemsa.priv. s. m.] Absenta totala a spermatozoizilor din sperma. Intra In compozitia enzimelor. / axoneme. s. s. / axokinine. s. / azoospermie. AZOOSPERMIE. s. din gr. f. AXONEMA. / azide. oglinzi si diafragme cu ajutorul caruia se obtin imagini ale diferitelor obiecte).} Fiecare dintre cele trei vene impare care leaga. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fra-gilis. zyme = drojdie.priv. sy-lan = ajefui. utilizata In hematologie. / axokinin. zoe = viaf. / axone. / axerophtol. NA: axilla. ca vector al undei QRS In momentui amplitudinii sale maxime. termenul a de-semnat spitalele de psihiatrie. s. dl la philein = a iu6i. Termenul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazoturie.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->