HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 -circa 377 i. Hr.), eel rnai mare medic al antichitatii, considerat .

^parintele medicine^. Meritui principal al lui Hipocrate consta in indepartarea din medicina a magiei ji a superstitiilor. Daca majoritatea predecesorilor sai pomeau de la teorie la experienja, Hipocrate susjine, pentru prima oara, principiul fundamental al observatiei rationale, considerand ca bolile au cauze specifice, iar tratamentele trebuie sa corecteze circumstantele aparitiei acestora. El a defmit pentru totdeauna medicina ca o arti iji o §tiin;a, ambele componente ale medicinei fluid in esenta lor umane, deoarece ,,nu existd iubire pentru medicina jdrd iubire pentru oament^. Hipocrate prac-tica o examinare a pacientilor de o remarcabila precizie ji varietate, iar remediile pe care Ie recomanda erau de origine naturala, uneori inoperante, dar niciodata periculoase. Doctrina hipocratica este cuprinsa m Corpus hippocraticum. colec^ie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate §i de elevi ai maestrului). Datelor medicale Ie sunt asociale aforismele y perenul Jurdmdnt hipocratic. ABARTICULAR, adj. / abarticulaire, adj. / abarticular. [Lot. ab = de. ia, articularius = articular} Care este situat In vecinatatea unei articulatii, fara a avea o legatura structurala sau functionala cu aceasta. transversal) si anterior din cei doi muschi drepti ai abdomenului. Partea superioara a cavitatii abdominale se Intinde In inte-riorul custii toracice, formand lojile subfrenice dreapta si stanga, care corespund fetei inferioare a fiecareia din cupolele diafrag-mului. Ele contin organele cu topografie toraco-abdominala: fi-cat, stomac, splina. *Peritoneul abdominal, cu cele doua foite, parietala ?i viscerala, delimiteaza cavitatea peritoneala, ale carei limite se confunda cu cele ale cavitatii abdominale. Tubul digestiv abdominal, Invelit de peritoneui visceral, ocupa cea mai mare parte a a. Posterior organelor peritoneale se gasesc spatiul si organele retroperitoneale. Diviziunile topografice vechi, clasice, conservate In limbajul clinic, proiecteaza pe peretele anterior (peretele explorarii manuale a abdomeriului) noua re-giuni delimitate cu ajutorul a doua linii orizontale: superioara, care trece prin arcurile costale, si inferioara, prin crestele ili-ace, si de doua linii verticale, care urea din mijiocul ligamen-tului inghinal. Regiunile astfel delimitate sunt: In etajul abdominal superior hipocondrul drept, epigastrul si hipocondrul stang; In etajul abdominal mijtociu - flancul drept (regiunea lombara drepta), mezogastrul (regiunea ombilicala) si flancul stang (regiunea lombara stanga); In etajul abdominal inferior - regiunea inghinala dreapta, regiunea pubiana (sau hipogastrul) si regiunea inghinala stanga. ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdomen. Stare patologica de regula cu debut brusc, dominata de durerea abdominala cu semne obiective la palpare (*aparare musculara sau 'contractura abdominala), alterare (variabila) a starii generale determinata de inflamatia, perforatia, obstructia, infarctizarea sau ruptura organelor intraabdominale. Cauze: coiecistita acuta, apendicita acuta, ulcer peptic perforat, hernie strangulata, tromboza a arterei mezenterice superioare, ruptura splenica etc. In prezent se apreciaza ca denumirea de a. a. confine o cono-tatie Inselatoare si uneori eronata. Cele mai evidente a. a. pot sa nu necesite interventie chirurgicala si, dimpotriva, dureri abdominale usoare pot vesti aparitia unei urgente. Sin.: abdomen chirurgical. V. si durere abdominala. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batracien / frog belly. Aspect particular al a. bolnavilor cu *ascita veche. Se caracterizeaza prin largirea partilor laterale ale a., care devine asemanator ca forma cu a. broastei. ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. Sin.: abdomen acut (v.). ABDOMEN IN CORABIE / ventre en bateau / scaphoid abdomen. Aspect particular al a., a carui parte centrala este excavata, formand o depresiune delimitata de ultimele coaste

ABATERE STANDARD / ^cart-type / standard deviation. Sin.: deviatie standard (v.). ABAZIE, s. f. / abasie, s. f. / abasia. [Qr. a - priv.; basis = mers.} Imposibilitate de a merge normal din cauza tulburarii coordonarii miscarilor, fara modificarea fortei musculare, nici a sensibilitatii. Se asociaza, In general, cu *astazia. ABCEDAT, adj. / abcede, -e, adj. / abscessed. [Lat. ab = inde.pSrta.t de., cedere = a trece, a. se. duce.\ Care s-a transformat Intr-un *abces. Ex.: tumora a. ABCES, s. n. / abces, s. m. / abscess. [Lot. abscessus, de ia ah = mde.parta.t de., cedere = a. trece, a. se. duct.} Colectie de puroi continuta Intr-o cavitate neoformala, rezultand In principal din 'necroza unei zone tisulare, consecutiva *inflamatiei. Tipuri: 1) A. alveolar, situat Intr-o alveola dentara. 2) A. artrifluent -a. rece de origine tuberculoasa, cu punct de plecare osteoarti-cular. 3) A. Brodie, v. boala Brodie. 4) A. cald - care este Insotit de semne inflamatorii: caldura locala, Inrosire-congestie, durere. 5) A. cerebelos si cerebral - situate la nivelul cere-belului si, respectiv, creierului. 6) A. limfatic - consecutiv unei inflamatii a unui ganglion limfatic. 7) A. mamar - care com-plica o infectie a glandei mamare. 8) A. rece - colectie puru-lenia Bra semne acute, care se fonneaza lent si insidios Intr-o infectie cronica, mai ales In cursul unei tuberculoze osteoarti-culare sau ganglionare. 9) A. septicemic - de origine hemato-gena, complicand o *septicemie. 10) A. steni - al carui conti-nut, dupa *cultura, nu duce la constatarea prezentei micro-organismelor. 11) A. traumatic - provocat de un traumatism. ABDOMEN, s. n. / abdomen, s. m. / abdomen. NA: abdomen. [Lot. abdomen, -inis: posifiil tie. la abdere = a ascunde, a. tQinul fi omen, -minis = pre-vestire. (pentru ca. se. considera ctl eJ(! ime.nui visce-relor animald'or sacrificate. pe-rmitea prezicerea viitorulu.i)} Regiune inferioara a trunchiului, separata de *torace prin diafragm si limitata inferior de *bazin prin planseui pelvin. Cavitatea abdominala este delimitata de o serie de ele-mente ale scheletului: posterior - rahisul, de la a 12-a vertebra dorsala la a 5-a lombara; superior - partea inferioara a custii toracice; inferior - bazinul osos. Aceste elemente schele-tice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevro-tic constituit de fiecare parte, lateral drept si stang, din cei trei muschi largi ai abdomenului (marele oblic, micul oblic si

129

ABDOMEN IN DESAGA si de oasele iliace. Se observa In numeroase boli, Indeosebi In holera, meningita tuberculoasa, *colica saturnina si in stari de *emadere. ABDOMEN IN DESAGA / ventre en besace / pendulous abdomen. Deformarea a. la obezii 'in varsta sau la multipare la sfarsitui sarcinii. A., In loc sa proemine, atarna peste sim-fiza pubiana si, uneori, peste coapse. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly. Forma majora de *contractura abdominala, care la palpare prezinta o duritate asemanatoare cu duritatea lemnului. Este caracteristic *peritonitei acute. ABDOM1NOCENTEZA, s. f, / abdominocentese, s. f. / abdominocentesis. \V. etimoiogia te.riw.nulw abdomen; gr. kentesis = wtepaturd.\ Punctie abdominala, efectuata de obicei In scopul evacuarii unei colectii lichidiene. Sin.: paracenteza abdominala, punctie abdominala. V. si paracenteza. ABDOM1NOSCOPIE, s. f. / abdominoscopie s. f. / abdominoscopy. [']/. etinwtogia tennenuiui abdomen; gr. skopia = e^aminwe., de, ia skopein = o Video, a e\amina.\ Exami-narea cavitatii abdominale cu ajutorul unui endoscop. V. si laparoscopie. ABDUCTOR, adj., s. m. / abducteur, adj., s. m. / abductor. [Lat. ab = wdepartat de; ducere = a duct, a. purta.] (Muschi) care serveste la *abductie. ABDUCTIE, s. f. / abduction, s. f. / abduction. [Lot. abduc-tm, -onis, de (a ah = wdepdrtat de., dur.lio, -onis - ducere ft ducere = a duce, a purta.} 1) Termen folosit pentru a defi-ni o miscare care Indeparteaza un membru sau un segment de membru de planul sagital, median. 2) Atitudine rezultata din aceasta miscare. ABERANT, adj. / aberrant, -e, adj. / aberrant. [Lot. aberrare = a se rdtafi, a se. abate., de, la ah = inde.pa.rtat de., errare = a devia.] Care se abate de la normal prin aspect, structura sau localizare. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la traiectele anormale ale vaselor sanguine si ale nervilor. ABERATIE, s. f. / aberration, s. f. / aberration. \Lat. aber-ratio, -onis, de ia oh = indepdrtat de, en-are = a devia} Abatere, deviere de la normal, anomalie. Termenul este uti-lizat Indeosebi cu referire la defectui de *stigmatism al unui sistem optic, care antreneaza o deformare sau o lipsa de clari-tate a imaginii. ABERATIE CROMOZOMIALA / aberration chromosomique / chromosome aberration. Orice anomalie cromozomiala, fie numerica (*aneuploidie, 'monosomie, *poliploidie, tetraploidie, trisomie), fie structurala, cu modificare cantitativa (aneuzomie, deletie, trisomie partiala) sau fara modificare cantitativa (fuziune centrica, translocatie echilibrata, inversiune). A. c. poate fi congenitala sau dobandita. Sin.: anomalie cromozomiala. ABETALIPOPROTEINEMIE, s. f. / abetalipoproteinemie, s. f. / abetalipoprotein(a)emia. [Qr. a - priv.; ft - a. doua iiterd a aifdhetuiui grec; gr. lipos "== grasime; prolos =" primut, -ina: haima, -atos = sdnge.] Sindrom ereditar caracterizat prin scaderea betalipoproteinelor In sange, *acantocitoza, hipooolesterolemie, neuropatie, 'retinita pigmentara atipica si *malabsorbtie. Sin.: sindrom Bassen-Kornzweig. ABIOGENEZA, s. f. / abiogenese, s. f. / abiogenesis. [^r. n priv.i bios = vi.af.a; genesis = producere, de [a geniian = fl produce.} Teorie conform careia viata este originara din materia nevie, anorganica. PunctuI culminant al a. a tost teo-ria generatiei spontane (sec. al XVII-lea), dar adepti ai a., cu argumente mai elaborate, exista si In prezent. ABIOTIC, adj. / abiotique, adj. / abiotic. [Cjr. a - priv.; bios = viatd.\ Care se opune vietii. Ex.: factor a., mediu a. ABIOTROFIE, s. f. / abiotrophie, s. f. / abiotrophy. [Cjr. a -priv., bios = maW trophe = hranili nutrifie..} Proces dege130

ABSENTA nerativ care afecteaza prema.tur structurile histologice, Indeosebi formatiunile nervoase, fara o cauza aparenta. Ex.: a, retinei din *retinita pigmentara. ABLACTAT1E, s. f. / ablactation, s. f. / ablactation [Lat. ahltictfitio, -onis = mfarcare., de. la cib = wdepdrtat de, lar.tatio, -onis ^ aiaptarc., de la liic, luctis = [apte.] 1) Inceta-rea secretiei de lapte, adica a *lactatiei. 2) Mai rar, *Intarcare. ABLATIE, s. f. / ablation, s. f. / ablation. \Lat. uhhitio, -onis = se.parare.i indepartare, de [a aiiferre = a indepdrta} Indepar-tarea chirurgicala din organism a unui organ sau a unei for-matiuni patologice. ABLEFAR1E, s. f. / ablepharie, s. f. / ablepharia. [^r. o -priv.; blepharon = pieoapa.} Absenta partiala sau totala a pleoapelor. ABLUTOMANIE, s. f. / ablutomanie, s. f: / ablutomania. [Lat. ahlutio, -onis = spatare., purificare, de ia abliiere = a curdta prin spaiare (ah = wdepdrtat de; lucre, de ia lavare = fl spdia}.} Manie constand In spalatui excesiv de frecvent. ABO / ABO / ABO. Abrev. utilizata In mod curent pentru grupe sanguine. V. grup sanguin. ABOCLUZIE, s. f. / abocclusion, s. f. / abocclusion. [Lat. ah = wdepdrtat de; iat. me.die.vala. or.clusio, -onis, de la occludere = a mctiide, fi-claudere = a incfiide} Dentitie In care dintii arcadei superioare (maxilar superior) ?i ai arcadei inferioare (mandibula) nu se afla In contact. ABORTIV, adj. / abortif, -ive, adj. / abortive, abortient, abortifacient. [Lat. abortivus, de la uh - priv., oriri = a se nafte.] 1) Care nu este dezvoltat complet. 2) Despre o substanta sau o manevra care provoaca avortul. 3) Cu referire la o forma scurta, cu simptomatologie redusa a unei boli. ABRAHIE, s. f. / abrachie, s. f. / abrachia. [QT. a - priv.i iat. brachiwn, gr. brakhion, -ones = brat\ Absenta congeni-tala a bratelor. ABRAH10CEFALIE, s. f. / abrachiocephalie, s. f. / abrachiocephalia. [Qr. a - priv.; iat. brar-hium, gr. brakhion, -onos ' = drat; kephcile = cap.} Monstruozitate constand 'in absenta congenitala a bratelor si a capului. ABRAZIUNE, s. f. / abrasion, s. f. / abrasion. [Lat. abra-sio, -onis == radire, de. ia uhradere = a rade (ah - priv.; radere = a rdzui).} 1) Separarea sau excizia unor fragmente mid de piele sau de membrane mucoase superficiale prin ra-zuire Sau frecare. 2) Uzura sau tocire a dintilor de cauza fizio-logica (masticatie) sau patologica (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali). 3) in general, uzura unei struc-turi prin frecare. ABRAZIV, adj., s. n. / abrasif, -ive, adj., s. m. / abrasive. [Lat. abrasum de ia abradere = a rode (ab - priv.; radere = a rdz.ui). [ 1) Despre o substanta dura, de regula de origine minerala, utilizata fie pentru netezirea suprafetelor rugoase ale unor piese (de ex., In tehnica dentara), fie pentru producerea unor asperitati pe suprafetele netede. 2) Agent de curatire care se adauga In pastele de dinti. Ex.; carbonat de calciu, fosfati de calciu, silicati etc. ABREACTIE, s. f. / abreaction, s. f. / abreaction. [Lat. ah = de ia; fr. reaction, din iat. actio, -onis = actiune., de la agere = a actiona.} V. catharsis, ABSENTA, s. f. / absence, s. f. / absence. [Lat. absentia = al}se.n^d.\ Suspendarea brutala, complete sau partiala, de durata foarte scurta (2 pana la 15 secunde) a functiilor psihice superioare, care Insoteste anumite descarcari epileptice generalizate (*mal epileptic). Se manifesta prin Intreruperea activi-tatii voluntare, a mimicii si obnubilarea constientei, asociata uneori cu ticuri, gesturi involuntare. Este urmata de 'amnezie lacunara. Semnificatia termenului se afla Inca In discutie. In general, se disting: a. simpIS, cand pierderea constientei reprezinta

ABSORBANT singurul semn clinic apredabil, si a. complexa, cand exista semne clinice asociate. S-au propus criterii de modificare a *electroencefalogramei pentru a discrimina a. tipica de a. atipica. ABSORBANT, adj., s. n. / absorbant, -e, adj., s. m. / absorbent. [Lot. absorbtum, participiul trecut al verduiw absorbers = a a6sor6i, a ingftiti, de. [a ab = de. ia, sorbere = a suge, a 6e.a.] 1) Care absoarbe particule, energie, lichide sau vapori. 2) Substanta care are aceasta proprietate. 'In medidna: medicament care absoarbe gaze sau lichide. V. absorbtie. ABSORBANTA, s. f. / absorbance, s. m. / absorbance. [Lat. absorbtum, partic.ipiul. incut a[ verbuiw. absorbers = a a6sor6i, a wgfiifi., de ia ab = de, (a, sorbere = a suge, a 6e.a.] Parametru care caracterizeaza *absorbtia luminii cu o lungime de unda data de catre o substanta m solutie. De obicei, a. se exprima prin logaritmul cu semn schimbat al 'transmitantei. A. specifics se determina pentru o solutie cu concentratia 1 %, cu o grosime de 1 cm s.i la o lungime de unda determinata. ABSORBTIE, s. f. / absorption, s. f. / absorption. [Lat. ahsorbitio, -onis, de la absorbere = ffl a6sor6i, a mifltifi (ab = de [a; sorbere = a suge, a 6ea}.] 1) Actiunea de a absorbi, de a retine o substanta In interiorul altei substante. A. se poate produce In medii foarte variate. 2) In fiziologie: patrun-derea unor substante 7n interiorul organismului, m sange sau m interiorul unor celule. A. se produce Indeosebi la nivelul mu-coasei intestinale. 3) Patrunderea In organism a unui medicament sau a unui toxic. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radiatiilor electromagnetice sau corpusculare este disi-pata Intr-un mediu material. A nu se confunda cu *adsorbtie. ABSORBTIOMETRIE OSOASA / absortiometrie osseuse / bone absorptiometry. [Lat. absorbitio, -onis, de ia absorbere = a ingtiifi (ab = de la; sorbere = a suge, a 6e.a); gr. metron = masurd; lat. os, ossi's ^ OS.] Sin.: osteodensito-metrie (v.). ABSTINENTA, a. f. / abstinence, s. f. / abstinence, temperance (for alcohol), continence (sexual). [Lat. absiinentia = refinere, a6tinere, (it ia abstinere = a fine departe (ahs = indepartat de; teaere = a fine).] Renuntarea partiala sau to-tala la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A. alimen-tara (In particular la alcool). 2) A. sexuala etc. ABULIC, adj., s. m. si f. / aboulique, adj., s. m. et f. / abu-lic. [Cfr. a - priv.; boule = voinfa.] (Subject) care este afec-tat de *abulie. ABULIE, s. f. / aboulie, s. f. / abulia. {Cjr. a - priv.; boule = voinf:a.] Diminuarea initiative! sau a vointei. ABZIMA, s. f. / abzyme, s. f. / abzyme. [9{eoiogism foarte recent, win-pus din ab de. [a engi. antibody (anticorp) fi enzima] Anticorp capabil sa accelereze o reactie biochimica, aseme-nea unei enzime. In afara anticorpilor catalitici s-au obtinut molecule catalitice hibride, rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzima. A. prezinta o specifidtate mai mare decat enzi-mele, fiind capabile sa interactioneze selectiv cu anumite con-figuratii ale moleculelor substrat. AC, s. n. / aiguille, s. f. / needle, acus. [Lat. acus = ac.} Tija subtire de otel, cu un varf ascutit, de forma si marime variabile, In functie de -utilizare: In chirurgie, In stomatologie, pentru injectii sau pentru punctii. Tipuri de a.: 1) A. bumerang, cu varful mobil Intr-un spatiu restrans, pentru sutura In chi-rurgia prostatei si a vezicii. 2) A. dentare, de diverse tipuri, pentru tratament la nivelul canalelor dentare. 3) A. pentru injectie, utilizat In introducerea solutiilor medicamentoase In tesu-turi, de lungimi si grosimi diferite, cu sectiunea varfului In bi-zou si baza cu un ambou adaptabil la seringa. 4) A. pentru injectie intradermica, scurt (6-13 mm) si cu diametrul mic (0,5-0,6 mm). 5) A. pentru injectie intramusculara, lung (50-70 mm), cu diametrul de 0,7-1,2 mm si cu varful In bizou lung. 6) A in

ACANTOPELVIS testinal, drept sau curb, cu sectiunea rotunda, prevazut la un capat cu o ureche, utilizat In sutura intestinala. 7) A. de liga-tura, rectiliniu sau curbat, cu ureche care poarta materialul de ligatura. 8) A. de pneumotorax, de dimensiuni variabile, prevazut cu mandren. 9) A. pentru puncfie lombara, lung de 70-80 mm, cu diametrul de 0,7-0,8 mm, cu bizou scurt si mandren. 10) A. pentru puncfie sternala, lung de 45 mm, cu diametrul de 1,80 mm, In bizou intermediar, cu mandren si cursor ce regleaza adandmea patrunderii acului. 11) A. pentru punc-tie venoasa, lung de 30-40 mm, cu diametrul 0,8-1,6 mm, cu bizou scurt. 12) A. pentru rahianestezie, v. ac pentru punctie lombara. 13) A. pentru sutura vasculara, drept, curb sau semi-curb, foarte subtire, uneori cu resort. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioactive needle. Sursa liniara de *radiatie gama utilizata In curieterapie, constituita fie dintr-un tub metalic continand pulbere radioactiva (226Rg^ i37Cs) si ai carui pereti retin radiatiile corpusculare (alfa, beta), fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (^Ir) care prezinta un Invelis din platina. ACALAZIE, s. f. / achalasie, s. f. / achalasia. [Cfr. a - priv.; khalasis = re/o^are.] Anomalie de functionare a unui sfincter care consta In relaxarea defectuoasa In momentui contractiei a conductelor supraiacente. Ex.: a. 'cardiei explica dilatatia secundara a esofagului, a. ureterului explica hidronefroza intermitenta. V. si cardiospasm. ACALCULIE, s. f. / acalculie, s. f. / acalcutia. [Lat. a - priv.; calculare = a socoti.] Imposibilitatea Intelegerii semnelor Si simbolurilor matematice, ca si a efectuarii de calcule scrise sau mentale. ACAMPSIE, s. f. / acampsie, s. f. / acampsia. [Qr. a - priv., kamptein = a mcovoia.] Imposibilitatea efectuarii flexiei la nivelul unui membru, din cauza imobilizarii prelungite, a rigidi-tatii articulatiilor sau anchilozei acestora. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigricans / acan-thosis nigricans. [Qr. akantha = spin; -osis; [at. nigricare = a se mnegri} Dermatoza constand In hipertrofie papilara vegetanta si pigmentatie, localizata Indeosebi la nivelul axile-lor, gatului si regiunilor genitocrurale; deseori, coexista o dis-trofie a parului si a unghiilor. Boala se asociaza la adult si varsInic, In circa 50% din cazuri, cu un cancer abdominal (Indeosebi gastric). De asemenea, a. n. se asociaza frecvent cu afectiuni endocrine ca *sindromul Gushing, "boala policnistica ovariana, 'acromegalia sau chiar cu o obezitate simpla. In forma autoimuna (rara), producerea de anticorpi anti-receptori insulinici determina o *insulinorezistenta severa. ACANTOCIT, s. n. / acanthocyte, s. m. / acanthocyte. [Cjr. akantha = spin; kytos = cduld.] Eritrodt sferic care prezinta la nivelul suprafetei sale deformari ce sugereaza aspectui unor spini. ACANTOCITOZA, s. f. / acanthocytose, s. f. / acanthocyto-sis. [C/r. akantha = spin; kytos = celuid; -oza.] Anemie he-molitica In care sunt prezente 'acantocite circulante. ACANTOLIZA, s. f. / acantholyse, s. f. / acantholysis. [gr. akantha = spin; lysis = distrugere., de ia lyein = a distmge.] Stare particulara a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizata prin reducerea numarului de *jonctiuni care determina coeziunea celulelor. A. favorizeaza dezvoltarea de leziuni buloase. ACANTOM, s. n. / acanthome, s. m. / acanthoma. [gr. akantha = spin; -oma.] Denumire generala a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi. ACANTOPELVIS, s. n. / acanthopelvis, s. m. / acanthopelvis. [gr. akantha = spin; [at. pe]vis = 6azin.\ Tip de bazin obser-vat In "rahitism, caracterizat prin prezenta de varturi si creste osoase situate la nivelul insertiei tendoanelor, Indeosebi In zonele eminentei ileopectinee si a pubisului. 131

n.] Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor m scris. adj.). s. industrial injury.} Cresterea vitezei unui punct material In mis-care.: scabie (v. / attack. agitatie motorie.. Ex. In stomatologie. s. / acephalie. s.] Factorul VI al coagularii. cu rol mai Intai acceptor. f.priv. ACELULAR. de febra. / acarid. f. s. Ex. s. adj. {Cjr. Sin. f.] (Celula) care este lip-sita de nucleu. 0 legislatie adecvata stabileste drepturile salariatilor si raspunderile responsabililor Intreprinderilor. drept sin. s. constand m imposibilitatea bolnavilor de a ramane mai mult timp In aceeasi pozitie din cauza hipertoniei musculare. s. Indeosebi In cazu] fenotiazinelor.priv.: boala Takahara. AVC sunt cele mai frecvente boli neurologice si pot surveni In: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboza sau *embolie). ACARIOT. ACEFALIE. la un subject salariat. V. a . de ia celer = rapid. *proaccelerina (factor V). a. Desemneaza frecvent parazitui raiei Sarcoptis sau Acarus scabiei. duct pancreatic a. mica. f. / acapnie. kataphasis = Ciin6aj corect} Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor In vorbire. a. Se defineste. katalyein = a distruge. accelerare = a grti6i. electric. complementar. psihica sau somatica. / acathisia. perturbarea permeabilitatii vasculare.priv. f. v. ACARIOZA. ACCELERATOR. de la acceplare = a primi. de transfuzie. / acataphasie. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus. / acarien. [Cfr. accessus. 2) 'Diagnostic incert. v. ACCIDENT DE MUNCA / accident du travail / professional accident. medie-vala accesorium. / acellular. ACATAMATEZIE. cand se revine prea rapid la presiunea normala. ACATAGRAFIE. vascular cerebral. s. dt la accedere = a se apropia. / accessory. medie ca variatie a vitezei punctului mobil In unitatea de timp: a^ = Av/At. f. apoi de donor si care se numeste transportor sau transmitator. brain attack. s. [Cjr. ACATAFAZIE. occupational injury. -oza. [Cfr. kephale = cap} Monstruozitate caracterizata prin absenta congenitala a capului. s. / acces. s. cresterea viscozitatii sangelui sau alte tulburari ale sangelui circulant. / acariosis [Cfr.: a. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cerebral / stroke. / acataphasia..priv. lepsis = fv(are. a . Accident survenit din cauza muncii sau In timpul lucrului. / acceleration. acetabulum •» vas pentru. s.. / acatagraphia. akaii = insectd. f. Este denumita si hiperacantoza. nudeu. de decompreslune brusca. A. / acapnia. Prin mers sau modificarea pozitiei corpului senzatiile de Incordare musculara sunt atenuate. ACATIZIE. ACCELERINA. eventual somn nelinistit.. (1). 5) a.. karyon = sdmfiwe. au aplicatii In fizica nudeara ?i In medidna (tratamentui unor cancere). akathisia. / acatalas(a)emia. / acceptor. stare patologica. de la accidere = a se mtampla} Situatie neprevazuta care afecteaza starea de sanatate.. adj. / acariose. / acathesie. s. s. [Lat.] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a ramane In po-zitie sezanda. accelerare = a gra6i. f. s. de [a celer = rapid} Dispozitiv sau substanta care accelereaza un proces: 1) A. criza. ACCIDENT. de asemenea. de part/cute sunt instalatii complexe. -aza] Boala deter-minata de absenta congenitala a enzimei numita *catalaza. ACCESORIU.. tiroide a. ded a sintaxei. n. [Cfr. haima. kalagraphein = a. -oza. f. [Lot. Intr-un sistem de referinta dat. a dizoiva. / accident. {Cjr. m. dclotron si sincrotron. katamathesis = capacitatea de infetegere fi cunoastere. cellula = ca-marutd. cu "hipocapp.] Despre o structura care constituie un element secundar. otet. [Cfr. s. a . Sunt asimilate a. s. f. / acatagraphie. de dementa. ACATALAZIE. de ordinul MeV.i katalyein = a disInige. s. ruptura unui vas cerebral.. f. care poate fi anafilactic sau seric. a accepta. f.. / accesoire. acaridan. a . lot. vitezei punctului mobil In raport cu timpul: a = Av/At.: 1) a. adj. de la cella = comaro. [Cjr. s. Intr-un schimb de *radicali. / acanthose. adj. Unitatea de masura a inten-sitatii a. (2) / accelerateur.'e. prin hemoliza imunologica a hema-tiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a he-matiilor primitorului (prin hemolizine). 2) a. f. acceleratio. a. auxiliar. / accelerine. -atos = sange} Absenta *catalazei din sange. s.} Substanta care. m.: eritrocitui matur la mamifere. primeste radicalul si se combina cu el.] Sin. f. f. / acceleration. [Cjr. s.: *hexoza In cursul reactiei de *fosforilare. [Lat. s. terapeutic. ACARIAN. kap-nos = fum. si stroke. f. ale gingiilor si gurii. de munca.). s. s. kathisis = acfiune. {Cfr.] 1) Pierderea functiei de perceptie din cauza unei leziuni centrale. scrie corect. aterg/c. f. ACATALAZEMIE. / acetabuloplasty. V. dt la accelerare = a grafii fi celer = rapid. ACETABULOPLASTIE. / acellulaire. Este produs In ficat sub forma inactiva. adj. consecutiv unui tratament medical sau chi-rurgical. diminuarea drculatiei prin scaderea presiunii sanguine. -aza. f. obser-vat ca efect secundar dupa medica^a antipsihotica sau neuro-leptica.. A. 2) Diminuarea sau perturbarea capad-tatii de Intelegere a vorbirii. de priza. a. f. In raport cu protectia muncii. m. f. acatalazie. f. Ex. [Cjr. s. / acatamathe-sia.} Termen rar utilizat. 4) a. f. incidental.. sub actiunea unor campuri electrice si magnetice. cu doua sensuri: 1) Defidenta a intelectului. cu aju-torul carora particulele Incarcate electric sunt accelerate. s. [Cfr.priv. a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrilatilor. / acetabuloplastie. a -priv. / accepteur. s. mica. gresit. s. f.i katalamhanem = a suspenda. s. -trice. [Lot. / acatalasemie. 7) a. de [a kata = 61 jos. m. Accelereaza conversia *protrombinei In 'trombina si formarea 'tromboplastinelor. Sin. betatron... ACAPNIE. s.] in medidna. de melanco-lie. acceptor = care primefte. s. [Lot. pana la energii dnetice foarte mari. [Cfr.ACANTOZA ACANTOZA. dim.a de a sta asezat. este o marime vecto132 ACETABULOPLASTIE riala definita ca derivata. m. Compusul care cedeaza radicalul este denumit donor sau donator. ACATALEPSIE. s. adj. [Lot. m. a dizoiva.] Nume dat unor paraziti de talie mica apartinand or-dinului Acarienilor. -ina. / accelerator. de tuse. / acephalia. In limbaj curent) In SI este metrul pe secunda la patrat (m/s2).priv. a priv. a . a veni (c&tre). [Lot. / acatalepsie. a . s. plastos = . consecutiv trecerii unui curent electric. akaa-tha = spin. raportata la unitatea de timp. manifestata prin ulceratii. desi ideile subiectului raman logice.. n. survenita brusc si imprevizibil.} Care nu confine celule. f. s. ACCES. acathisie. 2) Tulburare m *boala Parkinson. Termen utilizat uneori. ACCEPTOR. / acaryote. m. si accidentele survenite In timpul deplasarii la si de la locul de munca. modificarea calibrului vascular (vasoconstrictie). akari •= insecta. / acatamathesie. a • priv. 3) a. -onis = acceCerare. s. de ia accedere = a se apropia. uneori gangrenoase. n. / accelerin. (Santorini).] Hiperplazie difuza a stratului spinos al epidermului. Termen generic pentru tulburarile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor vase cerebrale. f.priv. f. V. / acanthosis. f. f. a . 6) a. sunt substante care grabesc priza gipsului. / acaryote. leziune histologica tipica pentru vegetatiile veneriene 9i papiloame. a -priv..: anhist. [Lot. / accident. -ntis.. (denumita a. m. m. Ex. gr. s. / acatalepsy. adj. Thrombidium si capusele sunt acarieni. / acatalasia. / acatalasie.} Absenta bioxidului de carbon din sange. s. accidens. s. m. V. ACCELERATIE. 2) A. Ex. s.: glande suprarenale a. s. s. a veni (cdtre. crisis. la sca-fandri. produs de o cauza exterioara si provocand un preju-didu fizic.

). / acetate. Utilizat frecvent In trecut (DC-Diamox). s. precursor al 'colesterolului. acetum = of:e. ACETILARE. Eliberarea de a. hyle = materie. f. care se refera. de (a alwol dehydrogenatum. formarea *corpilor cetonici. s. In solutii apoase. cat si In eel periferic. acetum = of:et! -ona. si cetonemie. [Lat. -iros = mana. / achylia. ACID ACETILACETIC / acide acetylacetique / acetoacetic acid. difuziunea si fixarea ei pe receptorii colinergici. s. f. A reprezinta punctui de plecare al mai multor cai metabolice. / acetone. ACETABULUM. A. -ina. uni. si corpi cetonid. CI^COOH Li-chid incolor. [<^r. [Lat. Sin. ACID ACETIC / acide ac6tique / acetic acid. volatil. / achylie. m. -atos = sange} Prezenta unei concentratii mari de *acetona In sange. [Lat. m. f. / acid. poate forma compusi cu macromoleculele hepatice. gr. determina exclusiv depolarizarea si initierea po-tentialului de actiune. germ. zyme = ferment. solventi. f.: paracetamol (v. s. formarea acidului mevalonic. Se utilizeaza diluat (6%) sau ca a. s. gr. gr. cu miros picant caracteristic. / aceton(a)emia.). f. / acetazola-mide. Este prezenta In halena (fiind recunos-cuta datorita mirosului de fructe) si In urina diabeticilor supusi restrictiei de glucide.). A. Inactivarea a. A. [Cfr. / acetylcysteine. [Lot. f. gr. s. ACETAMINOFEN. Avand doua grupari active. ACETILCISTEINA. Cuplarea *alosterica a a. efecte depolarizante. ACHILIE GASTRICA / achylie gastrique / gastric achylia. gr. ACID.. acetum = of:et. 2) In a. Cresterea sa In sange poate genera *acidoza. / acetonurie. Essiaather = eter ac. s. V. A. ACETONA. pre-cursori ai unor noi molecule de a. / ac6tylcho|jne. Prin cuplarea cu receptorii N. [Lat. f. ACETILCOLINESTERAZA. m.] Prezenta *acetonei In urina.} Absenta congenitala a mainii. aither = aer cwat. m. f. inclusiv In SNC. miscibil In apa.). f. In cantitati mid. / acetaminophene. -ona.: acid acetilacetic (v. / acetaldehyde. Excep-tie fac musculatura cardiaca si unii neuroni centrali. / acetonemie. (DCI) Sin. A. glacial (89. hyle = materie. elibereaza ioni H 4. / acetylation.: acid adenozinmonofosforic (v. a6rw. gastrica Inseamna scaderea debitului sucului gastric. s. gr. a . en = in.] Substanta care. din *colina. s. a. survine concomitent cu descarcarea. -ina.4%). n. / acetabulum. s. / acetylcysteine. s. cetonurie. hyle = materie. ACID ACETILSALICILIC / acide acetylsalicylique / acetylsalicylic acid. NA: acetabulum. n. adenosine diphosphonc 133 . khole = Biia. haima. f. f. 0 parte ACID ADENOZINDIFOSFORIC din a.ACETABULUM modtlat. descarcarea de *noradrenalina si *adrena-lina. inflamabil. f. f. ACID ADENILIC / acide ad6nylique / adenylic acid. intra In in-teractiune cu doua tipuri de 'receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) si "receptorii nicotinici (N). este sintetizata atat In pericarion. modifies culoarea indicatorilor. desi ea are loc. of:et] Sin. hyle = ma-terie. cetonurie.. Sin. s. s.] C3HgO. [Lat.] Sin. ACETIL. la ansamblul *corpilor ceto-nici. s. s. In *cromatografie serveste la prepararea tesuturilor pentru extractia enzimelor.: cavi-tate cotiloida (y. / acetyl. V. Apare In sange si urina la subiectii cu diabet zaharat incorect echilibrat. 1) A. V. a modeCa} Refacerea prin chirurgie plastica a "cavitatii cotiloide. produs In timpul fermentatiei vinului In otet. m. Sin. a. -ona. ACETONEMIE. eliberat la nivelul *sinapselor colinergice. ACETILCOLINA. ACHEIRIE. reactioneaza cu metalele si neu-tralizeaza bazele. [Lot. kheir. unii din-tre acestia fiind neoantigeni care pot induce raspunsuri imune anormale. biosinteza *acizilor grasi. ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adenosine diphosphorique / adenosine monophosphate. s.sau bilaterala. gr. cetoza. s. f. sunt utilizati ca reac-tivi chimici. [Lot. sub forma de acetat activat (*acetil-coenzima A). unde apar fenomene de hiperpolarizare si inhibitie. Insa. acetum = o^ef. In. / acetylation. s. f. drojdU} Forma activata a 'acidului acetic prin combinarea acestuia cu 'coenzima A. {icetiim = ofet. cu receptorii de tip M determina In majoritatea structu-rilor. Acid acetoacetic / acide acetoacetique / acetoacetic acid. khy-los = sue.priv. In organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic. cele mai importante fiind: oxidarea In *dclul Krebs. a. A.] Metabolit produs la nivelul ficatului cand sunt consumate cantitati mari de alcool. / acetylcholinesterase. a. achilie).] Procesul de fixare al unui radical acetil (Ct^CO-) la nivelul unei molecule organice. pancreatica scade secretia pancreatica si pot lipsi unii com-ponenti ai acesteia. *corp cetonic care rezulta din descompunerea imperfecta a *adzilor grasi si a unor acizi aminati. -aza. s.t. ea fiind apoj oxidata In acid acetic. / acetaldehyde. f. (DCI) 'Diuretic ce actioneaza prin inhibarea *anhidrazei carbonice. / acetazolamide. Sarurile de potasiu ale a. cetonemie. acetabulum = vas pentru.). / acheirie.] Diminuarea sau absenta unor componente din se-cretiile digestive si chiar a volumului secretiei. / acetabulum. rezulta In urma oxidarii etanolului de catre alcool-dehidrogenaza. In limbaj clinic curent: cetonurie (v. s.] *Neuromediator prezent atat In sistemul nervos central. excitatoare. a . ACETALDEHIDA.priv. m. boCta cereasca. ouron = urind. V.etic. s. CHg-CO-CHgCOOH. s. potentiate de actiune). ai *acidului acetic. / ac6tylcholinesterase. si aclorhidrie. / acetate. ACETILCOENZIMA A / acetylcoenzyme A / acetyl coenzyme A. produsa datorita acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxice din organism. s. khole = bVia. In industria farmaceutica si In cea chi-mica (obtinerea _de rezine si fibre artificiale). Lichid incolor. / acetonuria. cu absenta acidului clorhidric si diminuarea *pepsinei. «. Sin. ACHILIE. manifestata clinic prin stare de excitatie anormala urmata de depresie pro-gresiva si acidoza. eter si cloroform. se intensifies la propagarea *impulsului nervos. si acetatui de sodiu sunt utilizate ca alcalizanti urinari sau sistemici. [Lat. s. ACETAT. m. (DCI) Substanta fluidizanta a secretiilor bronsice. acetum = of:et. ca si In "inanitie. s. / acetone. de Ca plassein = a forma. / acheiria. [Lot.] Termen generic pentru sarurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabila si pentru esterii lichizi. ACETONURIE. acetum = ofet. cum = cu. Este utilizata ca solvent si pentru obtinerea *cloroformului si *iodoformului In industria farmaceu-tica. In prezent este Inlocuit de diuretics mai eficiente. f. gr.: anaclorhidrie (v. A. s. [Lat. f. mai mult sau mai putin volatili. acetum = otet. s. Are gust acru. [at.: colinesteraza (v. acetum = ofet.: aspirina (v. dar majoritatea este hidroli-zata de acetilcolinesteraza In componentele sale de baza. din [at. / acetyl. / acide. / acetylcholine [Lat. participa intens la metabolismul acizilor organici. s. si In repaus. acidus = acru. gr. acetum = of:et. eliberata este recaptata de catre terminatiile presinaptice (reglare prin 'feedback negativ). cu efectele sale specifice (contractia mus-culaturii scheletice. / acetaminophen.). s.: ACh. ACETAZOLAMIDA. cat si In butonii terminali axonali. f. m. Abrev.] Radical organic monovalent (Cl^CO-) rezultat prin Indepartarea unei grupari hidroxil din carboxilul acidului acetic. f. s. In limbaj clinic uzual se utilizeaza tennenul de *cetonurie.). terrno-stabila.. receptori muscarinici si receptori nicotinici. aether. hyle = materie. f. administrata pentru a facilita eliminarea acestora. s.

Sin.: acid nitric (v. In timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene si *aspirina ar bloca doar activarea ddooxigenazei. iar 134 ACID CLORHIDRIC de lipoxigenaza In *leucotriene. de aseme-nea. Aminoacid neesential. 5-a. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid. A. a.. riboza si trei radical'! fosfat. ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / anthranylic acid. barbituricele (Indeosebi *feno-barbitalul). Sin. In conditii standard sj 12000 calorii In conditii fiziologice. ceea ce reprezinta mult mai mult decat energia stocata In orice alt compus organic. sunt foarte labile. a tuturor derivatilor sai.: EACA. pentru a reface a. Nu trebuie Inghitit si nici utilizat pentru irigarea cavitatilor. ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbituric acid. Abrev. Sin.. ACID 5-AMINOLEVULINIC / acide 5-aminolevulinique / 6amino-levulinic acid. in natura se gase?te In cantitate mare In fructele din familia Citrus (citrice). cu formula chimica 041-14^0.). V. Sin. Sin.). ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid. ce inhiba activatorii plasminogenului prezenti In secretiile orale si stabilizeaza formarea cheagului In tesuturi. (DCI) A. rezervat pentru uz strict extern sub forma de apa borica 3% sau vaselina boricata 10%. 'Zaharina este derivata din a. sunt detergenti cu rol in emulsionarea triacilglicerolilor si esterilor de acizi grasi. a. implicit. Sin. folosit ca reactiv chimic i?i pen- . Denumirea chimica a "vitaminei C. hipuric.: AMP. Abrev. capabila de sdndare si de refacere continua. Energia eliberata de a. ACID BORIC / acide borique / boric acid. A. adenozindifosforic (ADP) si adenozintrifosforic (ATP). ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chenodesoxycholique / chenodeoxycholic acid. ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hydrochloric acid. A. Sin. citrat-sintaza. Este utilizat In producerea industriala a 'aspartatului. ori de cate ori nevoile celulare o impun. coroziv. chenodezoxicolic si litocolic. V. biochim. Sin. EfoctuI terapeutic este probabil secundar reducerii activitatii *HMG-CoA reductazei. b.))-CH2-COOH. derivat din *fosfolipidele membranelor celulare.: maloniluree. ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid. Ultimii doi radical! sunt uniti cu restui moleculei prin le-gaturi fosfat inalt energetice. administrat per os pentru dizolvarea calculilor biliari de colesterol. acid mefenamic. Intervine in oxidarile celulare. antiseptic acid. inflamatie. ACID ADENOZINMONOPOSFORIC / acide adenosine monophosphorique / adenosine monophosphate. ACID ADENOZIN TRIFOSFORIC / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. In contractia musculara si In reac-tiile de sinteza care utilizeaza a. Este si un antiseptic acid utilizat pentru conservarea unor alimente sau pentru spalaturi bucale. adenozintrifosforic. deoarece inhibitia enzimatica determinate! de plumb In cursul sintezei hemului provoaca acumularea sa si cresterea eliminarii 1 sale urinare.. Este un a. const.: adenozin trifosfat. Cum legaturile fosfat Inalt energetice ale a. si tab. Abrev. ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid. fosforic. abrev. care se poate obtine si prin sinteza si poate fi Intrebuintat si ca agent aromatizant. 'prostaciclina si *tromboxan A. a. (v. c. (CgHsCOOH) abundent In fructe. este un "che-lator al calciului. Indeosebi la pacientii hemofilici supusi interventiilor stomatologice. ^' a relua ciclul reactiilor energogene celulare. fiind utilizati ca somnifere si anticonvulsivante. in profilaxia hemoragiilor. COOHCH(NH.). care In solutie se gaseste In cea mai mare parte sub forma disociata. La om au fost identificati patru a. usor iritant al tegumentelor si mucoaselor. Compus tricarboxi-lic al *ciclului Krebs. una de D-riboza si doua molecule de a. biliar primar. care se formeaza In mitocondrii prin actiu-nea unei enzime condensante. In prezenta energiei nou formate In celula.). neafectand producerea de leucotriene..: colic. Nucleotid compus din adenina. V. A. contractia musculara. Medicamentele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba formarea de a. cu 20 de atomi de carbon. joaca un rol central In metabolismul altor aminoacizi si in sinteza ureei. sintetizat In celulele poligonale ale ficatului si acumulat la nivelul "veziculei biliare sub forma de saruri. desfasurata m mitocondrii. b. In sange. cristalin. b. sarurile sale pot fi.: acid aspartic. ribonu-cleic si a moleculelor de a.: acid adenilic. Abrev. si tab. a. A. I^BO. Fiecare din aceste legaturi contine circa 7 300-8 000 calorii/mol a. El este degradat de *ciclooxigenaza In 'prostaglandine.: aminoacid (v. dezoxicolic. Prin condensarea In dtosol a doua molecule de a. care devin astfel accesibili actiunii lipazelor si esterazelor. functionarea pompelor ionice de tip ATP-azic etc. Abrev. ce actioneaza pe 'acetilcoenzima A si 'acidul oxaloacetic (reactia inversa fiind catalizata de citrat-liaza extramitocondriala). adenosine monophosphoric acid. ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid. fosforic se realizeaza instantaneu. ACID y-AMINOBUTIRIC / acide y-aminobutyrique / y-aminobutyric acid.: GABA (v. organic slab. este absolut necesara In: metabolismul celular. care produce scaderea sintezei hepatice a colesterolului. A. vitamina C si tab. Radicalul de baza al Intregii familii de barbiturice. este catalizata de *anhi-draza carbonica. ADP rezyltat se recombina ulterior cu a. ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid. A. Este folosit. una de D-riboza si o molecula de a. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. Pentru acest mo„ tiv. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. cu actiune antifibrinolitica puternica. a. ACID AMINAT / acide amine / aminoacid. V. cu rol principal de carburant celular. Dozarea a. b.). const.: ALA. gras nesaturat. Rezulta din combinarea a. fiind introdus In compozitia solutiilor utilizate pentru conservarea sangelui. mineral puternic (HCI). amino-sucdnic. ACID BENZOIC / acide benzoique / benzoic acid. rezultat din condensarea succinilcoenzimei A si a glicinei.).: a. Sin.ACID ADENOZINMONOFOSPORIC acid. deoarece este toxic. a. din alimente se elimina sub forma de *a. ACID K-AMINOCAPROIC / ACIDE s-AMINOCAPROIQUE / eAMINOCAPROIC ACID.: ATP. Conversia CO. In H^CO. ACID AMINOACETIC / acide aminoacetique / aminoacetic acid. este cuprins In compozitia unor unguente cosmetice. bacteriostatic. fosforic. H^COg. de COa. fosforic. utilizate pe cale intravenoasa In tratamentui *hipercalce-miilor. V. notat cu simbolurile Asp sau D. A. Intervine in formarea moleculelor de a. malonic cu ureea. ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid. Sin.: CDCA. se formeaza *porfobilinogenul.: glicocol (v. Component al proteinelor. ACiO ARAHIDONIC / acide arachidonique / arachidonic acid. Catabolit urinar provenit din oxidarea incompleta a triptofanu-lui la om. adenosine triphosphoric acid. derivatii sai de sinteza.: acid glutamic (v. 6a. In asociere cu factorul VIII. const. Datorita actiunii sale keratolitice. ACID CITRIC / acide citrique / citric acid. sdndarea lor In ADP (*a. In urina este un test major pentru depistarea *saturnismului. si. biochim. sinteza unor hormoni. A.: ADP. a. speciile H^Ct^ predominante sunt HCO^ (bicarbonat) §i COg dizolvat in raport de 20:1. In etapa initiala a sintezei *hemului. biochim. *A. a fost denumit "moneda energetica curenta" a celulei. adenozin-difosforic) si a.

A. utilizat in fabricarea parfumurilor. Sub forma de saruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru Indepartarea din organism. acesta este un component indispensabil al dietei. dezvoltandu-se tabloul clinic si hematologic de *anemie megaloblastice. anionul Cl~ provenind din disocierea NaCI. In functie de numarul de dimeri componenti.: EDTA. La acest nivel. De asemenea. contribuie la oboseala musculara. a unor substante ca plumbul si digi-tala. paraamino-benzoic (PABA) si *a. fosfoglucide) si intervine intr-un numar de reactii enzimatice. ACID GRAS / acide gras / fatty acid. 7-aminobutiric (*GABA) si joaca rol de neuro-transmitator exdtator in toate regiunile SNC. este utilizat in litiaza calcica cu hipercaldurie. ACID COLIC / acide cholique / cholic acid. iar sub forma de saruri de calciu intra in compozitia oaselor. coenzima nece-sara in conversia combinata a homocisteinei In *metionina si a NSmetil-Tr-^ in TH^. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyaluronic acid. biliar primar derivat din *colesterol. Mecanismul de secretie a a. rezultat In urma conjugarii acestuia cu *glicina si continut In unele ali-mente vegetale. in umoarea apoasa si In *umoarea vitroasa. ACID p-HIDROXIBUTIRIC / acide P-hydroxybutyrique / phydroxybutyric acid. fenilalanina nu poate fi convertita In tirozina.: fenol (v. fiind deturnata In consecinta pe cai metabolice alternative. Deoarece PABA nu poate fi sintetizat de catre organismul animal. f. Derivat al tetrahidrofolatului care ocoleste blocajul metabolismului folatilor produs de inhibitorii dihidrofolat-reductazei. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide desoxyribonucleique / deoxyribonucleic acid. ACID FENILPIRUVIC / acide phenylpyruvique / phenylpyruvic acid. a. corpi cetonici. Produs al degradarii incomplete a lipidelor. V. *A. fiind secretat activ de catre celulele oxintice (circa un miliard de celule) ale glandelor regiunii fundice si ale corpului gastric. biochim. Intr-o forma inutilizabila pentru sinteza ADN si.: HVA. H^PO. f. cu simbolul Glu sau E. si tab. blocheaza a. g. Indeosebi al caldului si al magneziului. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid. A. 1) A. glucuronic si N-acetil-glucozamina. I. c.. Sin. Este eliminat prin urina. de cateva milioane de Da. este un catabolit anormal al 'fenilalaninei. A. metafosforic). de asemenea. A. Se gaseste In plantele verzi. I. A. V. lactacidemie.). Sub forma de N^N^-metilen tetrahidrofolat (Ni'. hialuronidaza. ACID FENILACETIC / acide phenylacetique / phenylacetic acid. iar a treia de o molecula de acid fosforic.N10-metilenTH4). oxalic la om. CHa-CHOH-COOH. Arninoacid monoaminodicarboxilic. ortofosforic forma monomerica. 135 . Determina reactia acida a sucului gastric.ACID COLIC tru prepararea unor medicamente. Abrev. prin *chelare. DeficituI de 'vitamina B^. const. inozitolhexafosforic. Se formeaza In muschi. participa la sinteza ADN prin metilarea deoxiuridil monofosfatului (dUMP) In deoxi-timidilmonofosfat. o molecula de *a. A. V. biochim. se mai afla In lichidul *sinovial. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid. *fosfatidilserina. glutamic. Abrev. si sue gastric. fosfolipide. Sin. fiind obtinut si prin sinteza. V. a. (fermentatie lactica). glicolic In *glicina. (desuete): vitamina Bg. cu producere de a. *mucopolizaharidic rezultat din reunirea unor *dimeri alcatuiti din a. ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidinosuccinique / guanidinosuccinic acid. fenilacetic si a. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogen-tizic acid. al glutationului si al vitaminelor din grupul *a.: alcaptona (v. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. face parte din compozitia 'fosfolipidelor care alcatuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolina. este utilizat ca acidifiant urinar. este sintetizat In organism. Compus guanidinic. se produce In cazul cand glucoza nu poate fi convertita In *acid piruvic In procesul de *glicoliza. grasi in *cetone. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide ethylenediaminetetracetique / ethylenediaminetetraacetic acid. Sub forma de esteri participa la generarea compusilor macroergici celulari. A rezul-tat ca intermediar in conversia a. In timpul respiratiei celulare anaerobe din exercitiul fizic intens. Este un antagonist biochimic al medicamentelor *antifolice. cu eliminare urinara crescuta la pacientii cu *feocromocitom sau alte tumori secretante de catecolamine. V. const. Inca In discutie. organic rezultat In urma fermentatiei lactozei. V. unul dintre produsele finale ale metabolizarii proteinelor si aminoacizilor. De aceea. Sunt afectate celulele cu turnover rapid. Sin. are rol In legarea complexelor moleculare si de agent protector. clorhidric secretat de celulele parietale In cavitatea gastrica. Formeaza miezul complexe-lor de *proteoglicani de la nivelul "rnatricei extracelulare. deci neesential. V. Tmpiedicandu-le astfel absorbtia. v. Denumire imprecisa pentru a. ficat si drojdii. care este excretat In urina In "hiperoxalurie. La niveluri plasmatice crescute.).. *fosfatidiletanolamina. ca si In *neuroblastoame. Unele bacterii pot con-verti lactoza In a. f. In organism. Din cauza deficitului ereditar de fenilalanin hidroxilaza.)-COOH. implica *pompa de I-r/IC. si tab. I.). ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid. furnizand o forma de folat ce intra direct In ciclul metabolic al radicalilor monocarbonici. a. Compus format dintr-o molecula de 'glicerol la nivelul careia doua functii alcool sunt esterificate de acizi grasi. ACID FOLIC / acide folique / folic acid. ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid. conduce la perturbarea di-viziunii celulare. Sarea monoso-dica (glutamat de sodiu) este utilizata ca medicament in 'encefalopatii (pentru ameliorarea capacitatilor intelectuale) si In *epilepsie. Sin. CaHsCO-NHCH^COOH. Laptele Tmbogatit cu a. V. h. V. vitamina M. cu proprietatea de a se combina cu sarurile de calciu din tubul digestiv. ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phosphoric acid. Agent *chelator. Metabotit al 'fenilalaninei format si excretat In exces in *fenilcetonurie. acid clorhidric. interfera cu activarea factorului III plachetar de catre 'adenozindifosfat. prezent in urina diabeticilor cand creste conversia *a. g. a. Este un a. cum ar fi cele din maduva osoasa si din mucoasele tractului digestiv. pirofosforic) si cea polimerica (a.. acizi grasi. mineral care intra In compozitia unor substante organice diverse (fosfoproteine. A. folic. Catabolit al *dopaminei.. *a. ajuta la prevenirea dezvoltarii bacteriilor generatoare de putrefactie In intestinul gros. a.: acid aminoglutaric. ACID FOSFATIOIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid. format si excretat In exces In *fenilcetonurie. ACID GLIOXILIC / acide glyoxylic / glyoxylic acid. Produs de detoxificare a a. Sin. Este precursor al a. care asigura transportui activ de H4'. poate avea o greutate moleculara foarte mare. leucovorin. (DCI) A.-CH(NH. *fosfatidilinozitol. consecutiv. ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid. si fenilcetonurie. f. precursorul primar al *a. 2) Termen ge ACID LACTIC nera! care include forma monomerica. ca acidulant alimentar si in stomatologie. f. COOH-(CH. ACID FITIC / acide phytique / phytic acid.: acid tetrahidrofolic. re-prezinta. fenillactic. forma dimerica (a. aromatic izolat din esente florale (Indeosebi din petalele de trandafir). fiind component al proteinelor tisulare si plasmatice. CigHigNA Vitamina hidrosolubila formata din pteridina. benzoic. h. contribuind astfel la deteriorarea functiei plachetare In "insuficienta renala cronica. ADN. g. ACID FENIC / acide ph6nique / phonic acid. In organism.

Se formeaza. Aceasta denumire a fost propusa pentru eliminarea ambiguitatii termenului *acidoza. ADN. const. de asemenea. coma.} Scaderea pH-ului plasmatic (normal 7. boala ereditara autozomal rece-siva caracterizata prin *anemie megaloblastica rezistenta la vi-tamina B^ si legata de un deficit enzimatic al metabolismului a. Substanta cu proprietati vitaminice. prezenta in cea mai mare parte din celulele vii (ficat. In calitate de fixator al tesuturilor. previne acumula rea la suprafata bacteriilor a fractiunii C3b a complementului. ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandelique / vanylmandelic acid. ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid. ACID RETINOIC / acide retinoique / retinoic acid. V. izolat din grasimea de oaie si continut In cea mai mare parte a grasimilor animale si In uleiurile vegetale. si addurie organica. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A). Boala ereditara determinate! de un deficit enzimatic In izovaleril-coenzima A dehidrogenaza. acizi nucleici. V. NHArliCOOH. In cantitate suficienta pentru a initia udderea microorganismelor. Ct^-CO-COOH. ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neuraminic acid. A.42) ca urmare a cresterii concentratiei de ioni de hidrogen din plasma. antranilic dotat cu proprietati analgezice si antiinflamatorii. aspirinei si a numerosi coloranti. ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraaminosalicylique / paraaminosalicylic acid. a. Reprezinta un pro. ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid. ACID STEARIC / acide stearique / stearic acid. gr. A. Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizilor carboxilici nonaminati solubili In apa: *adzi grasi cu lant scurt.. Abrev. Este utilizata ca vasodilatator si In tratamentui pelagrei. C^I-L^C^. Abrev. A. haima. v. ACIDEMIE IZOVALERIANICA / acidemie isovalerique / isovaleric acid(a)emia. ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraaminobenzo'ique / paraaminobenzoic acid. 3-metoxi4-hidroxi-mandelic. f.ACID LINOLEIC IZOVALERIANICA ACID LINOLEIC / acide linoleique / linoleic acid. Intoxicatia cu a. *leucemii tratate cu *antimitotice sau prin *radioterapie.: PAH.>0. ACID NUCLEIC / acide nucleique / nucleic acid. utilizat ca agent topic In tratamentui acneei vulgare. organic cu rol important In *dclul Krebs.). const. la prepararea derivati-lor nitrati si In industrie (explozivi si coloranti). continut 'in cantitate mare In uleiul de in. Abrev.. care semnifica atat diminuarea pH-ului sanguin. gras saturat. ascorbic si glicocolului. ACIDEMIE ACID PICRIC / acide picrique / picric acid. pe cale intravenoasa sau orala. organic. s. Se obtine si prin sinteza. C^s°2-A. ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid. organic utilizat pentru explorarea functionala a excretiei tubulare renale. gras saturat (v. ortohidroxibenzoic. produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) si a purinelor alimentare. V. ACID OLEIC / acide oleique / oleic acid. paraaminobenzoic (PABA). ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid. prezent In sange (v. si acizi grasi. ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid. Este utilizat In calitate de conservant alimentar. Denumirea chimica: a. *nefrite. Cuprins In structura capsulei bacteriene. o. care se conjuga cu *acetilcoenzima A pentru a forma *citrat. Antiseptic feno-lic utilizat In dermatozele veziculare. a. C^Hg^COOH A.: AVM. care este esentiala In oxidarea sa. Valori crescute (26-66 mg In 24 de ore) se observa In feocromocitom si moderat crescute (peste 10 mg In 24 de ore) In neuroblastom si ganglioneurom. A. si se poate elimina prin urina. V. Se poate acumula In unele stari patologice. H. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor si lotiunilor. fumans In stare concen-trata. mineral putemic. a. HNO. m. si acizi grasi. ARN. V. -o(os = s&nge. s. este selectiv pentru bacterii. precursor al *a. C. Sin.: PAS. analog al *a. gras polinesaturat esential continut In uleiul de peste si 'in unele uleiuri vegetale (ulei de in). Eliminarea de a. antifungice si keratolitice. dezaminare si oxidare). leucovorin. Mai este de ase-menea folosit ca antiseptic local datorita proprietatilor sale bac-teriostatice. cu efect coroziv foarte putemic. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucleique / ribonucleic acid. acizi grasi. gras In natura. Se administreaza In asociere cu izoniazida si streptomidna. foarte coroziv. Derivat N-acetilat al *a.2H.>. ACID ORGANIC / acide organique / organic acid. (COOH).si tricarboxilici. ca *supozitoarele. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tetrahydrofolique / folinic acid. continut de vegetale diverse. porumb). aspartic (aminoacid) printr-o reactie de transaminare si este intermediar In calea gluconeogenetica. (DCI) C. Este utilizat In prepararea sapunului si a unor produse farma-ceutice. V. In organism In cursul degradarii a. extras din scoarta de salcie alba si din frunzele de Pyrola minor. format prin condensarea unei molecule de *a. endocrinol. Intermediar al biosintezei *pirimidinelor. / acid(a)emia [Lot. / acidemie. Pentru valorile normale 'in SEinge si urina. Produs a] metabolismului intermediar al adrenalinei si noradrenalinei (prin ortometilare. acizi di.NO. Medicament tuberculostatic minor. A. Sub forma de oxalat de calciu. V. Constituie o legatura Intre metabolismul proteinelor si eel al glucidelor deoarece poate fi convertit In *a. neuraminic.N03. sintetizat din *aspartat si din *piruvat. A. uricemie). Reprezinta un constituent esentia! al functiunii glucidice a glicoproteinelor de la nivelul membranelor celulare. Sin. arahidonic. gras nesaturat cu 18 atomi de carbon In molecula. vitamina PP. participa la formarea calculilor urinari. Este utilizat uneori In testele de dozare a albuminei In urina. cu numeroase utilizari industriale. ACID LINOLENIC / acide linolenique / linolenic acid. In urina (orotic-urie) creste In adduria orotica. ACIDEMIE. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic acid. gras esential. Cantitatea de a. ACID MEFENAMIC / acide m6fenamique / mefenamic acid. pentru prepararea salidlatilor. Denumirea chimica a 'biotinei. oxalemie. A.03. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric acid. ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraaminohippurique / paraaminohippuric acid. cat si diminuarea concentratiei substantelor tampon fara diminuarea efectiva a pH-ului. blocand competitiv locusul de legare al izoleudnei bacteriene. cetodicarboxilic. cu actiune *keratolitica. acizi cetonici (*corpi cetonici).H. tab. Lichid inco-lor. o. Este utilizat In special In artrita reumatoida si dismenoree. (DCI) Derivat al *a. poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac. acizi grasi). V. f. care afec- 136 . ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid.: mupirocina.' dus intermediar de metabolism al *gluddelor. Sin. care actioneaza prin inhibarea izoleucin-ARNt sintetazei.. Antibiotic produs de Pseudomonas fluorescens. acidus = acru.S04. V. acid ribonucleic. piruvic si a unei molecule de D-manozamina. V. V.H.. drojdie. biochim.30-7. constituent cheie al *ciclului Krebs. p. i ACID PIRUV'iC / acide pyruvique / pyruvic acid. *grasimilor si amino-acizilor. depresie respiratorie. vitamina Bg.: acid folinic (v. ACID URIC / acide urique / uric acid. p. ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomonic acid. oxalurie. tab. lapte. ca *guta.H. eel mai abundent si ras-pandit a. C. j A. A.: acid azotic. cristalin. acid sialic. A. s. ca si In anatomia pato-logica. A. din sange si din tesuturi creste In defidtui de *tiramina. ACID OXALOACETIC / acide oxaloacetique / oxaloacetic acid.

Absenta acestora din alimente. "elicea vietii").. arahidonic.. deoarece nu sunt sintetizati In organism. A.: boala Kaufmann. akinelos = imobil. -tis.a. acclimatization. -onis. / achondrogenese. dfoza. const. ACOLIE.). care nu sunt sintetizati In organism: *a. ACLORHIDRIE. s. ACIZI GRASI / acides gras / fatty acids. f. / achlorhydrie.legati prin grupari fosfat . g. A. [Qr. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. V. s. Aditia a. A. V. / acholie. participa la esterificarea colesterolu-lui. f. vulgara. prin relaxarea muschiului ciliar. au tendinta la invazie In torentui circulator la persoane cu catetere intravenoase. [Qr. linoleic. f. ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids. khondros = cartiiaj. s. a. f. toxica. septicemii si pleurezii.: ADN (cu o structura dublu-elicoidala. [Lot. s. khioros = verde.. ACINEZIE. linolenic si *a. / acne.: la frig) sau mediu (ex. 138 ACORIE akhne = titrate} Termen generic pentru un grup de afectiun variate ale pielii. / acneiform. care Ti face nemiscibili cu apa. acid linolenic. [Lot. A. abcese cerebrale. f. 5) A. ACOLURIE. este In mod normal spontana. / achondrogenesis. g.. / acne. acinus = 6oa6d de strugure} Care este format din *acini. n + 16 a. s. s. ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipoteichoiques / lipoteichoic acids. situat in *citoplasma. subnormala putere de a.).priv. adapta} Proprietatea ochiului de a se adapta pentru perceptia unor obiecte situate la diferite distante. la formarea trigliceridelor circulante si din depozitele de tesut adipos sau pot circula legati de albumina. ca urmare fiind posibila focalizarea razelor de lumina ce traverseaza mediile transparente ale ochiului pe o zona retiniana unde imaginea formata va fi dara. Exista doua tipuri de a. arahidonic. f.*a. profesio-nala. f. unde (atitudine. dinat} Adaptare a organismului la un nou climat (ex. palmitic. pe baza de glicerol apar si In structura membra-nei celulare. lubrifianti si la unii deri-vati clorati. ACOMODATIE. ia plassein = a forma. s. sub actiunea muschiului ciliar. / acclimation. -iilos = mdinafia foardui. s. khole = fliia} Absenta sau diminuarea secretiei biliare. ACLIMATIZARE. sin. / acholurie. kore = pupiid. secun-dara administrarii unor medicamente. ju-venila sau polimorfa. negativa pentru distante lungi. mentionati corecteaza aceasta deficienta. f. Cat. Var. arahidonic). klimu. adj.a. clima. absoluta a fiecarui ochi. po. c) a. adj. Uneori este utilizat ca sin. b) a. acclimatisation. t. Sin. nanism micromelic incompatibil cu viata. a. genesis = pro-ducere. [Qr. cu *achilie gastrica. / accommodation. a. / achondroplasie. [Qr. ACNEIFORM. / acineux. forma neletala. stearic) si nesaturati (n + 18 . pentru akinezie (v. Este caracterizata prin aparitia. ACOMODARE. / acorie ou acoree.: sindrom LangerSaldino (v.priv. linolenic. ACORIE. a unor *comedoane Inchise sau deschise (puncte negre). bacteriile A. sau. boala Parrot. dim. reprezentand substratui informatiei genetice. Ex. / achondroplasia. V. forma foarte frecventa la tineri. Var. ACINOS. f. [^r. 2) A. de etiologii diverse. V. de la accommodare = a se. f.J(c. s.. s. a • priv. a priii. a unor 'papulopustule rezultate din inflamatia si suprainfectia comedoanelor si a unor elemente nodulare legate de evolutia In profunzime a papulopustulelor. separat. de origine profesionala sau consecutiva utilizarii unor produse cosmetice neverificate. necrotica. plasis = modeiare. / acorea. g. / acinous. V. f... s.a. excesiva care persista mai mult decat In mod normal. tip II. [Cfr.. adj. ACIZI NUCLEICI / acides nucleiques / nucleic acids. acid biliar. -euse. a modeta} Forma grava de "condrodistrofie ereditara a sugarului. / acholuria.} Absenta congenitala a pupilei. khole = fii[d. si cristalin. cand se nu-mesc a. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. tample si pe partea anterioara a pielii capului. adj. n. . f. secundare unei lezium sau unei tulburari functionale a glandelor sebacee sau pilose-bacee. s. de ia gennan = a produce} Varietate extreme de *osteocondrodisplazie care se caracterizeaza prin absents formarii tesutului cartilaginos. chiar daca "vitaminele A si D sunt prezente. care dupa cadere lasa cicatrice. se 'impart In saturati (daca n -12 . Alte tipuri de a. teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancorati prin lanturi lipidice de membrana citoplasma-tica si sunt frecvent responsabili de anumite caracteristici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene grampozitive. f. Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleotidelor. prin contractia muschiului dliar.greseaid de copwe a [ui Actitis pentru akme = vdrf sau e^rescenfd.ACINETOBACTER de canalele alveolare la nivelul carora se afia situate *alveo-lele pulmonare. n -r 20 . 2) A. de. Var. biochim. pentru acomodare (v. 4) A. linoleic. s. / acholia. 3) A. s. esentiali sunt indispensabili 'in alimentatie. ARN. hydor.: sindrom Grebe ACONDROPLAZIE. Au formula generala CI-yChy^-COOH. *A g. akne . Macromolecule constituente ale celulei. Indeosebi In perioada de *pubertate.care pot avea compusi aditionali legati de grupari laterale dispo-nibile. din gr.priv. provoaca o diminuare a ritmului de crestere. insufidenta a ochiului. f.). [Qr. / acclimatement. si acid arahidonic. neonatorurn. dor. \Lat. caracterizata prin foliculita supurata si comedoane locali-zate Indeosebi pe fata externa a coapsei si pe antebrat.). / accommodation. liberi. a . \CfT. si tab.priv. cu *anaclorhidrie. organic! a caror molecula confine un lant -carbonat liniar deschis. ia bakteria = boston. cu elemente papuloase si ulterior pustuloase. e) a.. bakte-rron. d) a. Se gasesc In diverse uleiuri vegetale. f. acid linoleic. khondros = cartiiaj. dar cu o structura spatiala mai simpla). f. f. V. f. Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru a. s. cu n (par) cuprins Intre 4 si 30. A. tip I.zitiva pentru distante scurte. producandu-se prin modificarea convexitatii si gro-simii *cristalinului. akne -greseald de copiere a (ui Actilis pentru akme = vdrf sau e.: acomodatie. a . sin. a -prill. situat In nucleu. oleic. ACIZI TEICOICI / acides teichoiques / teichoic acids.: 1) A. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobacter. forma = forma} Care se aseamana cu *acneea. / acneiform. [QT.: eruptie a. Se manifesta prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie. plagi chirurgicale sau arsuri. lauric. In aceste cazuri pot provoca meningite grave. Cu virulenta mica. owon = urind} Absenta *pigmentilor biliari din urina In unele forme de *icter. din familia Neisseriaceae. Se disting doua tipuri: 1) A. kiaein = a misca. care are forma unor acini. *a.] Gen de diplococi saprofiti gramnegativi. Sunt polimeri de ribitol sau glicerol . dar prevalenta crescuta la nivelul pielii indivizilor sanatosi. s. de ia a. s. ubicuitari In apa si sol. localizata pe frunte. si ARN (mai divers ca masa moleculara. n + 18 . rozacee sau "cuperoza.: la altitudine). Sunt constituiti din *a. Denumire pentru *a. hydatos = apa} Termen sin. pe un fond de *seboree. accomodntion. / achlorhydria. sau akhne = tdrdte. Denumire desueta: vitamina F. cu leziuni papulopustuloase si come-doane ale fetei In primele trei luni dupa nastere. datorita elastidtatii acestuia. condrodistrofie fetala. de.rucenta. Se disting: a) a. s. s.. ACNEE. Apare Indeosebi prin expunerea la uleiuri. ACIZI GRASI ESENTIALI / acides gras essentiels / essential fatty acids. a .. de. acoperite de cruste. m. si ADN. A. ACONDROGENEZA. membre scurte si groase etc. caracterizat prin absenta aproape totala a oaselor membrelor.

hiper-telorism. f.} Durere la nivelul unei extremitati. / acrocephalosyndactylie. Termenul se utilizeaza Indeosebi In cadrul *bolii Raynaud. / achromate. akron = e^tre-mitate. f. kephale = cap. f. / acrinie. f. [Qr. phobos = frita. dificii. V.frw. varf. ACRODISOSTOZA.} Varietate de "osteocondrodisplazie In care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremitatilor. ACROERITROZA. aisthesis = se-mafie. 2) A. localizate simetric pe partea dorsala a mainilor si pidoarelor. ACRODISPLAZIE. s. / acromastite. -oza} Sin. akron = e^tremitate. [CfT. / acrylamide. / acrodolichomelie. infantila (v.^re. a .. / acrocephalosyndactyly. a. boala Hallopeau). \Qr. crize sudorale si une-ori de tulburari nervoase (iritabilitate. s. acrocefalopolisindactilie. syn = im. / acrocephalie. krinein = a se-para de} Absenta sau diminuarea secretiilor. ACRODINIE INFANTILA / acrodynie infantile / pink disease. s. sindrom Gianotti-Crosti). f.. adesea a nasului si a fetei (adesea pana la eritem generalizat. akron = e?(tre. -oza. / acrocyanose. [Qr. f. / aero-asphyxia. [Qr. / acrokeratose.). cu debut la sugar si transmitere autozomal recesiva. polys = mu[f:i. f. sindrom Waardenburg). hipoplazie a maxilarului superior. asphyxia = oprire a puCsuiui. / acrocephalia. denumiti si rezine acrilice. s. astenie. Baza craniului este de asemenea deformata. acer == acru. a. -ita. / acrinia.} *Fobie. memBru. tip V (v. continua Hallopeau (v. s.} *Disostoza complexa In care se asodaza o Intarziere In dezvoltarea staturala cu 'brahimelie. / acrodolichomely.rie.mitate. si acrocefalosindactilie..^tremitate. mastos = sdn.] Afectiune a copilului si adolescentului. a . a. akron = e. 'sindromul Langer-Giedion. f.. varf. A. [Lat.} Tulburare vasomotorie la nivelul extremitatilor. akron = €J(tremitate. akron = e^tremitate. ACROESTEZIE. a. s.] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie. T. ACROCIANOZA. s. kephale = cap. a modela.priv. / acromastitis. sindrom Chotzen).. f. s. Sin. amo-niui gSsita in apropie. s. keratos = corn. ammoaiakon = sore.ii tempCuCui [ui Jupiter Amman din Libia. Termen vag si desuet. f.priv. ACRILAT. s. Cauze (ipotetice): carenta alimentara. / acrodysplasia. tip 1. de. Boala grava.: 1) A. f. [Qr. / acrophobie.: *boala Brailsford. frecvent mortala.} Sare sau ester al addului acrilic. [Gjr. Simptomatologia descrisa anterior corespunde formei clasice de a. scadere a temperaturii locale si durere. opsis = vedere. s. s. acer = acm. akron = e. hyle = nwte. cu localizare la nivelul extremitatilor si periorifidal. gr. f.] Malformatie somatica caracterizata prin prezenta unor membre cu dimensiuni mult crescute. s. derma. adj.. khroma.. akron = e^tremitate. sindrom Pfeiffer). consecutiva vasodilatatiei: Se observa Indeosebi In •eritromelalgie si In *boala Lane.. / achromatopsie. 2) Durere la nivelul extremitatilor. s. cronica atrofianta (v. 'sindromul Giedion. adj.1 sau sindrom Noack. m.mitate. s. / acrocephalopoly-syndactyly. / acrocyanosis. denumita si sindrom sau boala Apert. varf. / acroerythrose. de.). / acrodynia. parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie. s. khroma. "nas In sa"). / acrodysostosis. gr. / acrophobia. a. este forma de "craniostenoza cea mai frecventa si poate fi asociata cu alte anomalii ale scheletului. f. Boala care afocteaza copiii Intre 6 luni si 8 ani Se caracteri-zeaza prin tumefactie rece. tip III (v. keras. m Inaltime. ACROOINIE. akron = e^tre-mitate. [C. hipertensiune). Varful ('sinciput) craniului poate fi plat (craniu In . Se vindeca fara se-chele.] Malformatie a craniului determinate! de Inchiderea precoce a 'suturilor sagitala si coronala si caracterizata prin dezvoltarea considerabila. varf. dys = greu. f.^ft'emitate. manifestata prin 'acrocianoza. Descrisa si ca boala: a. [Cfr. pathica / acrodermatitis enteropathica.ttiitate. / acrodermatite.un0. In prezent consi-derala a. s. tip IV (v. / achromatopsia. -atos = culoare.. \Qr. cuprinse in cadrul unor boli sau sindroame: a. melos = e^trenitate. s. Sin. ACROMASTITA. osteon = os. -ida. de. [Lat. s. mai ales ale mainilor. ale fadesului (exoftalmie. ACROCEFALIE. varf. a regiunii occipitale. s. *boala Thiemann. / acro(a)esthesia. erythros = rofu. s. [Cfr. 3) A. 2) Despre un subiect care este inapt sa distinga culorile. s. / acroesthesie.pre. tip II sau sindrom Carpenter (v. f. / acrylamide. akron = e^tre-mitate. dolikhos = lung. plasis = nwddare. syn = tmpreund. boala Selter-Swift-Feer.turn") sau ascutit (tuguiat). 0 serie de a.re. s. caracterizate prin malformatii scheletice ale craniului ('craniostenoza). varf. s. sunt utilizati drept componeneti ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare Cindeosebi pentru confectionarea protezelor). s. ACROMAT. akron 1 = e?(tre.] 139 .. tip III sau sindrom Sakati. mamdit. Alaturi de acesta se disting.: sindrom Bazex ^v. f. varf. boala Swift.). f. [Qr. [Qr. ACRODERMATITA.ACRILAMIDA ACRILAMIDA. s. [a. anomalii osoase craniofaciale si *retardare mentala.. f.} Coloratie rosie a extremitatilor. -oza. f. virus neurotrop. f. -oza. cu transmitere probabil autozomal dominanta. f. daktylos = deget. cu aplatizarea laterala a capu-lui. f. [a plassein = a forma.. s.. sindac-tilie. daktylos = deget} Ansamblu de malformatii ereditare ale scheletului In care se asodaza *acrocefalosindactilia cu existenta degetelor supranumerare la nivelul pidoarelor. •atos = cutoare. boala Apert-Crouzon). akron = e^tre. ACROKERATOZA PARANEOPLAZICA / acrok6ratose paraneoplasique / Bazex' paraneoplasic acrokeratosis. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE. Au fost descrise trei tipuri de a. s. f. / acroerythro-sis. s. / acrodysplasie. s. ACRODERMATITA ENTEROPATICA / acrodermatitis entero-. cu transmitere autozomal dominanta. ACROASFIXIE. f. ACROMATOPSIE. [Qr. f. f.. s.} 1) Crestere a sensibilitatii la nivelul extremitatilor membrelor. s. ACROKERATOZA.. f. tip . Scaderea *zincului plasmatic ar putea avea un rol In patogenia bolii. odyne = durere. umeda si danotica a mainilor si pidoarelor. malformatie denumita *oxicefalie. akron = t)(tremitate. s. f. akron = e. / acroc6phalopolysyndactylie. ACRINIE. In care se asodaza si anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare.r. frioa de locuri situate la_ Inaltime. m. [(^r.. akron = e. [Cyf. varf. f. / acrodysostose. / acro-asphyxie.] Inflamatia mamelonului.. s. ACROFOBIE. -it6} Termen general pentru leziunile cutanate ale extremitatilor. Prin analiza datelor clinice si genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a. a. ACROCEFALOSINDACTILIE. ACROMATOPSIE Se manifesta prin asoderea de leziuni cutanate veziculobuloase si eritematoscuamoase.). sphyzein = a puCsa. kyanos = a£C>astru.. tip II (v. a = priv. eritematopapuloasa infantila (v. (vizibila Indeosebi la nivelul metacarpienelor si metatarsienelor). s. s. f.: boala Feer. s. datorita caruia se confunda adesea cu "boala Kawasaki). [Cjr.: boala Crocq-Cassirer (v. / acrokeratosis.. f. / acroderma-titis. ACRODOLICOMELIE. -atos = piete. caracterizata prin leziuni verucoase si cornoase. s. dificii. f.mitate. kephale = cap. a . f. {Cjr. / acrylate. intoxicatie cu mercur. f. se-nsifiiii-tate.^tre.mitate. / acrylate. dys = gnu.\ Amida a addului acrilic care prin reticulare for-meaza un gel utilizat In tehnicile de separare a proteinelor ?i ARN In functie de greutatea moleculara.] Termen care reuneste un ansamblu de afectiuni. varf. / acrodynie. / achromate. hyle = materu. boala Pick-Herxheimer). leziuni ale mucoaselor si fanerelor (alopecie difuza) si tulburari digestive (diaree). f. Este acompaniata de prurit.

/ actin. [^r. -inos = raza. \Cfr. cutis c pide. \Wbrw.?(tremitate. f. s. s. idiopatica este o forma cu transmitere autozomal dominanta. ACTINITA. f. melos = mem6m. osteoliz8). [AngUcism core. utilizata In mod curent pentru corticotrofina (v. f.] Sindrom primitiv sau secundar ca-racterizat prin liza progresiva a oaselor mainilor sau/si ale pi-cioarelor. / peripheral vascular disease. / acroosteolyse. permitand acestuia sa penetreze Invelisul extern al ovulului. / acromion.] Sin. / acroparesthesia. ACROPARESTALGIE. / acromegaly. f.) V.] Regiune a capului spermatozoidului care contine o vezicula cu enzime hidrolitice (Indeosebi *hialuronidaza si acrozina).: acromazie. traducand executarea unor 'pulsiuni anterior repri-mate. s. fi tradus. s. la thermos = ca[d. / actinite. apare ca un comportament neasteptat si neadap-tat al unui pacient In cursul psihanalizei sau al unui alt trata-ment psihoterapeutic. poikilos = fdu-nt. akron = e^tremitate. -atos = pide. s. Retina nu furnizeaza decat senzatiile de alb. da actomiozina. / actinic. lepra sau alcoolismul. care reprezinta elementui contractil al fibrei musculare. ACROPARESTEZIE. n. existand sub doua forme: a.\ *Parestezie a extremitatilor. akron = e. prin care acesta se articuleaza cu clavicula. -atos = cutowe. este aproape Intotdeauna determinata de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei. megas. si tab. akron = eyre. / acroosteoly-sis. dener-vatia periferica si microtraumatismele. V. s. al capetelor distale ale oaselor mainilor si picioarelor. logos = ftUitfil. impulsiv si violent. aisthesis = smzapie. actum. pakhys = gross dermu. ACTH / ACTH / ACTH. negru si nuan-tele intermediare. f. m.. aisthesis = senzatie. [<^r. aktis. / acropachyderinie. f. s. / acropachy. akron = e^tre. Insotita de durere. algos = dwc. [Qr.. / achromasie s. m. ACROMION. survine pe neasteptate.} Sin.. A.priv. u. si boala Bureau-Barriere. fie ca acestea sunt aparent autonome. / acrosome. de ia syn = impreuna. aktis. khroma.. este Indeosebi de natura hormonala. o. actinocu-titis. f. s. aceasta duce la *gigantism. [Gjr. I acropoikilothermy.} *Parestezie a extremitatilor.. ACROPATIE. s.. a. f. fr. hipercalciurie. f. s. omos = umdr.ACROMAZIE ACTINOLOGIE Abolire a capacitatii de a percepe culorile (inddenta: 1/300000). s. In boli ca diabetui. [^r. [Qr... aprof(tMatw. sensifittitate. de mana si gambe Inghetate. soma. ACROPAHIDERMIE. f. para = din-wlo de. cu afec-tarea perceptiei uneia sau mai multor culori. pathos = boaia. si discromatopsie. Indeosebi la nivelul falangelor si. / acroparesthalgie. / acroparesthesie. / acromion. cu debut In copilarie si cu evolutie prelungita. / actinologie. f. ACTINODERMATOZA.] Termen general pentru toate sindroamele carac-terizate prin tulburari vasomotorii la nivelul extremitatilor. / acromicria. vdrf. f. akron = e^tremitate. A. V. vdrf. r. A.. ale caror dimensiuni nu sunt proportionate cu restui corpului. pakhys = yos. V.] Denumeste un comportament brusc. akron = e?(tremitate. ACROMELIC. [Qr. akron = e.'\ Denumire generica pentru orice afectiune a extremitatilor. [Cfr. Sindrom caracterizat prin 140 aparitia de tulburari trofice cutanate (de tip *mal perforant) si osteoarticulare (osteoartropatie. akron = e\tremitate. f.\ Care se refera la radiatiile spectrului electromagnetic care au capacitatea de a induce un efect chimic. akron = o^tremitate. partial cu *acropatie. Este cazul radiatiilor violet ale spectrului vizibil si al radiatiilor ultraviolete. akron = e. se observa 'indeosebi m *acromegalie.^tremitate. ACROMICRIE. ACROSINDROM. s. f. akron = u^tremitatv. adj. ACTINA. endocrine (insuficienta gonadotropa) si hipertensiune arteriala. [Cjr. rater = a rata. A.. reprezinta. iAngd. s. / acromicrie. -inos = roed. atat etimo-logic. \Cjr. vdrf. ACROPOIKILOTERMIE. s.j Extremitati (maini si pi-doare) mid. deci la adult. cu evolutie catre amputatii spontane. mikros = mic.tatt.] Constituent proteic al muschiului. A.te. [Lot.mi. f. / actinic dermatitis. ACROMIE CUTANATA / achromie cutanee / achromia. denumita boala Thevenard. \Cjr. s. f. de obicei. superior sau inferior. / acropathy.] Reactie In aparenta ilogica. / actine. syndrome = drum mpre. In care se aso-ciaza hipotermia simetrica a extremitatilor si senzatii de "deget mort". s. a. ACROPAHIE. ACT RATAT / act manque / faulty act. localizata la nivelul mainilor. s. s. -ozd. drum. ACTINIC.] Inflamatie cutanata determinata de expunerea excesiva la radiatiile solare sau la actiunea razelor X. / acropachie. m. prin trecerea ia act.} Ingrosare marcata a pielii la nivelul fetei. s. vanat'i therme = cdiduril.\ Sindrom *s(ne mater/a. s.] 1) Studiul energiei radiante.re.} Marire a extremitatilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal. •inos = razdi -ita. / acrosyndrome. f. megaios = mare} Boala determinata de cresterea secretiei de 'somatotrop survenita dupa Inchiderea cartilajelor de crestere. f. mai rar pe cele ale membrelor superioare. f. / actinodermatose. se-nsifiiiitate. scalpului si extremitatilor msotita de *hipocratism digital si deformari ale oaselor lungi. / acrosome. legata de motive ascunse In *sub-constient. albinism. . vdrf. participiu[ tru-ut de ia agere = a actiona. adj. / acropoikilothermie. s. A. de la lyein = a distruge. Termenul de a.\ Care se refera la portiunea distala a unui membru. este relativ impropriu. *inos = raza.: albinism (v.mita. a . f. s. [Qr. / acropachyderma. derma. aktis. -atos = Corp. fotodermatoza. vdrf. polimenca sau filainentoasa F. adj.). / actinology. ACTINOLOGIE.?(tre.^tremttate. NA: acro-mion.. a fost identificata si In *citoschelet. ds. Daca este nocturna. consecinta compresiei nervului median In canalul carpian. fie ca survin In cursul unor boli diverse. hiperfosforemie). s. khroma. La baza patogeniei tulbu-rarilor trofice ar sta pierderea sensibilitatii dureroase. engL: Adreno-Cortic. f. f. s.. dar In general favorabila. A.^tremitate. Leziunile afecteaza extremitatile membrelor inferioare. s. [Qr. ACROZOM.una. metabolice (diabet. [Qr. f. para = dincoio d&i [dngcl.. a -priv. monomenca sau globulara G si a. endocrinol. este eel mai frecvent partiala. akron = e. / achromasia. [C/r.mitate. ACTING OUT. osteon = os. A.. / actinique. / acropar(a)esthalgia. Daca hipersecretia de somatotrop apare inaintea Incniderii cartilajelor de crestere. In general. ACROOSTEOLIZA. s.). aktis. s. ACROMEGALIE. / acromelic. f. accidental In compor-tamentui normal al unei persoane. la femeie dupa 40 de ani. / actinodermatitis. Combinata cu "miozina. rezultand articulatia acromioclaviculara. si lucita. s. s. concurs. Clinic. poate surveni in cadrul unei neuropatii senzi-tive familiare. n. Sin. dromos = c-wsa. s. fracturi spontane. s. s. akron = e. se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremitatilor). f. vdrf.. -atos = culoare. const. / acromelique. -atos = piete. care apare la sexul feminin.] Abrev.: acromatopsie (v. poate. f. aktis. •inos = raza. este consecinta spas-melor vasculare si a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriovenoase. / acromegalie. ACROPATIE ULCEROMUTILANTA / acropathie ulceromutilante / acrodystrophic neuropathy. A. ^ ACROMAZIE. f. s.. \Qr. adj. tat. f.: sindrom Denny-Brown.] Termen generic pentru ansamblul eruptiilor cutanate pro-vocate de radiatiile solare. Sin. sau secundar.oTropic Hormone = Hormon cufre-nocorticotrop. [C/r. \Cjr. cat si pentru ca este sin.] Extre-mitate a spinei omoplatului. lysis = distrugere. / acropathie. [Qr. m.

V. [Qr. therapeia = tratament. ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes [Gjr. latent pana In momentui a.} Bacterii care apartin clasei Actinomycetes (v. s. / actinometry. referitor la un medicament. A. C etc. myketos = ciuperca. activeaza secretia de *hormon foliculostimulant. aktis. 7) A. Indeosebi de cele gonadotrope. s. adj. [at. -trice. -inos = razd. -ive. Tmpotriva fortei gravitatiei . 4) a. -inos = razd. frecvent m cadrul *actinomicozei.] Clasa de bacterii filamentoase considerate mult timp ciuperci datorita asemanarii filamentului lor cu un 'miceliu. -inos = razd. / actinothera-py. myketos = dupercd. 5) a. ACTIVARE. / active.] Gen de bacterii filamentoase ramificate. 3) a. dim. ACTINORETICULOZA.).: carbuncle a. f. f. ACTINOTERAPIE. [Lat. Actinomyces) si Streptomycetaceae (v. / actinomycoma. Puroiul contine granule mid. / actinotherapie. / Actinomycetales. adj. Se disting trei a.: A. *saprofit al cavitatilor naturale. numarul de dezintegrari In unitatea de timp. 6) Crestere a permeabilitatii membranei in timpul depolarizarii. n. aktis. s.: molecula activate sau a. dar inhiba sinteza *steroizilor dependenta de 'gonadotropina. Are o actiune inhibitoare asupra adzilor nucleici bacterieni si. optica. Israeli. actwneaza. myketos = dupercd. f. f. activus = care actioneaza. myketos = dupercd. ACTINOMICOZA. Crestere a activitatii celulare si moleculare a macrofagelor cand acestea se fixeaza pe *limfocitele T4. n. agent al actinomicozei bovine. / actinometrie. Ex. / actinoreticulose. -inos = razd. Proces prin care proteinele solubile ale 'complementului. ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces.] Masurare a intensitatii radiatiilor solare. s. -is = refea. f. / actinomycome. aktis. cresterea excitabilitatii unei structuri nervoase sub actiunea unui stimul. Streptomyces). la nivelul acestora din urma. caracterizata prin leziuni granulomatoase indurate. mykes. s. / actographe. [£fr. bioelectrica a unei celule. m. ae [a activus = care acfioneazd fi ngerc = a a^fwna. adj. anaerobe. mykes. etajelor superioare ale sistemului nervos).. Se disting trei forme: cervicofaciala (cea mai frecventa). f. / Actinomycetes. s. Actinomycetaceae (v.). aktis. LT este declansata de contactui cu o "celula prezen-tatoare de antigen cu *self modificat. 2) a. limfodtele T4 produc un factor de activare a macrofagelor.] (Substanta) care.dinamic-negativa.. determinand proliferarea celulara In glandele genitale. activus = cart acfioneaza. moleculara). f. pi. metron = masurd. 6) a. limfodtelor B si T. cea mai cunoscuta fiind a. C.] *Fotodermatoza caracterizata prin aparitia la varsInici. Ex. care poate provoca la om *actinomicoza.j Infectie cronica produsa de Actinomyces.] 1) Stare a unor sub-stante apte sa reactioneze puternic. s. b) RezultatuI unui proces fina-lizat printr-o forta sau o energie. -inos = raza. adj. 4) Proces ce stimuleaza declansarea unui mecanism subiacent.] Polipeptide din familia 'factorilor de crestere. Fixarea 11-2 pe receptori provoaca multi-plicarea si apoi diferentierea LB In *plasmocite si In *limfocite B memorie. si A. Ex. ACTIVITATE. proprietatea unor substante de a roti planul luminii polarizate. s. secretate de celulele antehipo-fizare. de 14 kDa) comparabile cu lanturile ale *inhibinelor. Leziunile au o evolutie cronica si se aseamana cu cele din *hematodermie. •inos = razd. {Gjr.: *a. mykes. s. prin adaugarea unei mici cantitati dintr-o substanta denumita *activator sau prin expunerea la radiatii. ACTINOMICINA. s. -inos = razd. pi. activus = care. 0 alta actiune consta In stimularea celulelor suse ale liniei eritroblastice. ACTINOMETRIE. f. 2) Sin. In cantitate mica.. apartinand clasei 'Actinomycetes s\ familiei Actinomycetaceae. s.). -inos = razd. f. Ca urmare a acestui contact. prezente In sange. f. 2) In fiziologie. de ia rete. s. \Lat. 3) Crestere a energiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare). LB sunt activate cand un tip de antigen solubil se fixeaza pe receptorii lor membranari (IgM.a actiwa. s. \Cjr. I actmomycine. AB si B (In func-tie de caracteristicile lanturilor).ACTINOMETRIE ACTOGRAF 2) Sudiul efectelor chimice si. s. ACTIVINE. pt. -omo. bovis. c. A. s. de la agere = a acfwiM. reticulum. f. ACTOGRAF. -ozo. f. / actinomycosis. ACTINOMICOM. activitas. unei surse radioactive. s.] 1) Intensificare a proprietatilor unui corp. Exista mai multe forme (A. anti-epidemica. Indeosebi. ACTIVATOR. care va stimula. aktis. 3) Des-pre o substanta dotata cu putere rotatorie optica (substanta optic a. al efectelor biologice exercitate de radiatiile luminoase. / actograph. B. mediaza procesul de *activare. s. a punt in. -inos = raz. mykes. -oza . la nivelul gonadelor. Ex. s. \Cjr.d. V. [Qr. complement. f. myketos = dupercd.. / activines. f. constituite din doua lanturi de aminoacizi (cu M. poate fi declansata pe cale clasica sau pe cale alternativa. ACTIV. A. IgD). Dupa acest contact. musculara (In directia gravitatiei . cu sau fara transformare chimica. ia. A. unei enzime se refera la efectui catalitic exercitat de catre enzima. ultraviolete si infrarosii. 1. fi agere . Sin. -ina. vizibile cu ochiul liber. si fototerapie./ di la agere = a actiona. / activins. aktis. In mod particular. este utilizata In tratamentui limfogranulomatozei. devin functionale. n. ultraviolete si infrarosii.dinamic-pozitiva).: boala Rivalta. expri-mat In unitati pe miligram de enzima (a.: activat (ca rezultat al *activarii). / actinomycin. / activateur. LB mature prezente in tesuturile limfoide periferice exprima la suprafata lor receptori pentru interleukina-2 (11-2). a unor leziuni papuloase urmate de Ingrosarea difuza a pielii cu descuamare si prurit intens. m. 4) Efident. care abcedeaza In puncte multiple. de [a agere = a actiona. cuprind doua specii: A. mykes. / actinomycose.r. ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation. \C. / activity. [Qr. specifica) sau 'in molecule de substrat transformate pe minut si pe molecula de enzima (a. s. s. Trecere a limfocitelor B (LB) dintro stare de repaus Intr-o stare de activitate celulara si moleculara intensa. de. myketos = dupercd.] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de streptomyces. ACTINOMICETE.] a) Pro-prietatea de a intra In actiune.] *Granulom provocat de duperci patogene din genul 'Actinomyces. galbene de 'miceliu fragmentat. pe tegumentele expuse la soare. f. A. therapeuein = a ingriji} Termen ce desemneaza toate me-todele terapeutice care utilizeaza radiatiile de diverse naturi. / actinic reticuloid. -inn . mifcare. 141 . / activator. ca si cresterea numarului de receptori membranari nespecifici. s. mykes. producerea enzimelor de degradare. de ia agere = a actiwa. aktis. actus = msfcare. Mycobacterium). termenul se refera la utilizarea radiatiilor luminoase. pulmonara (rara) si abdominala. / activation. activus = care actioneazd. [Lat. pi. cu tot efectui toxic. aktis. / activation. s. cuprind familiile: 'Mycobacteriaceae (v. foarte diverse: 1) a. / actif. m. aktis. ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complement / complement activation. / activity s. f. 5) Intr-un sens mai larg. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lympho-cytes B / B lymphocyte activation. [Lat. *depolarizarea unei fibre miocardice m timpul propagarii excitatiei auriculare sau ventriculare. [Lat. ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation. are pro-prietati deosebite de absorbtie sau adsorbtie. [Lat. f. Trecere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus In activitate intensa celulara si moleculara. nen/oasa superioara (a. s.

myos = muschi. [Cjr. a organismelor care s-au adaptat eel mai bine la noua situatie data.: a. 9) a. Cateva tipuri de a. este de 30% pentru proteine. prin selectie naturala.a. s. de *diabetul insipid. sunt interpretate diferit. f. d. crescand metabolismul bazal. se bazeaza pe stimularea cu ace fine. metroii = mOsuril. f.: unde a.} Frantuzism nerecomandat. / accoutumance.i. Astfel. Alte exemple de a. 2) a. f. s.. / adamantoblaste. daktylos = deget.: cresterea sau scaderea excitabilitatii prin variatii ale intensitatii stimulilor. 114 In cazul lipidelor si 105 In caz de aport glucidic. Ex. s. 3) a. Sin. f. din otel sau din metale pretioase. mys. cu . / acquired tolerance. f. la agere = a actiona. smalt. Este nece-sar sa se distinga formele reversibile de a.] Exercitare a unei influente asupra unui fenomen. / aigu. Ex. obisnuinta progresiva cu unele substante toxice (*mitridatism). [Lat. ACUFENA. / aquaporins. Ex. aigue. a .} 1) Care se raporteaza la sunete.} Sin. ochiului pentru vederea la Intuneric sau la conditii de iluminare redusa. s. In cadrul unei populatii date. adj. Patri-moniul genetic al populatiei se va modifica. -onis = acfiune. s. adap-tare .: zgomot auricular. Proprietatea alimentelor ingerate de a produce caldura. s. spe-cifica a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor orga-nisme parazitare. din (at.} Absenta congenitala a degetelor. efectele a. -MO. ACUT. adesea toxic. *sindrom Meniere).] Senzatie auditiva care nu rezulta consecutiv unei excitatii sonore exterioare a urechii. la scaderea presiunii oxigenului din mediul ambiant. 2) Ceea ce priveste functia auditiva. f.] Sin. auditiva. pi. adamas. f. 13) a. aceasta a. 10) a. ACTOMIOZINA. In pre-zent. termenul a. a. conduct. A. care constitute canale pentru transportui pasiv al apei si uneori al unor molecule organice mid. a. dinamica specifics a alimentelor (v. consta Indeosebi In determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care indue modificari neurovegetative. s. aqua = apa.. prin interme-diul unor forte fizice sau chimice. adj. de.: ameloblast (v. ACUTUMANTA. sunt continute Indeosebi In membranele eritroci-tare si la nivel renal. [Cjr. f. In acest caz. din [at. / adamantinome. / tinnitus. f. nerv a. pentru orientali. deci. v. s. 2) 0 durere vie.). Cauze posibile: 'cerumen. famnacodinamica . alcatuite din sase domenii transmembranare. bacteriostatic. / acoustique. Rezulta ca a. In tubii colectori renali exista patru a. / aquaporines. Acest surplus caloric mascara a. ACTIUNE DINAMICA SPECIFICA A ALIMENTELOR / action dynamique specifique des aliments / specific dynamic action of food. oligodinamica. punctura = mfe-pcHurO. / acoumetrie. f. 2 umane este responsabila de insensibilitatea renala la 'vasopresina si.capacitatea unor extracte hipofizare si hormoni de a stimula cresterea rinichiului. phainein = a pdrea. a unei structuri sau functii. s. s. muta-gena . adactyly. accoutumance = o6ifnuintil. s. 14) a. la pungere = a mfepa. se masoara prin diferenta dintre metabolismul bazal si metabolismul aceluiasi subiect dupa un pranz. f. de inhibare a germenilor. actio. / adaptation.: aparitia unor suse rezistente la penicilina Intr-o cultura de microorganisme sensi-bile la acest antibiotic. -inn. gr. In practica. m. ACUMETRIE. f. f. s. Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat doua obiecte alaturate. su6stanf:a dura. la lumina . [Lot. d. a. 4) a. s. sau acutus = ascufit. bacteri-cid. ADAMANTOBLAST. / acuity. 3) Care se afla la eel mai Inalt grad de evolutie sau a carei intensi-tate simptomatologica s-a exacerbat brusc: criza a.] Denumire generica a metodelor si tehnicilor de examinare a functiei auditive. al ultimei doze dintr-un medicament.priv. [Cfr. un subiect care primeste 100 de calorii va degaja 130 daca ele au fost furnizate de proteine. s. -omo. \Cjr.: ameloblastom (v. f. ACUITATE VIZUALA / acuite visuelle / visual acuity. / adactylia. / adamantinoma. integritatea cailor nervoase si interpretarea cerebrala a stimulului. Astfel. se exercita indirect. v. se numeste si a. [Cjr. exercitata de catre unele metale. scotop/ca. graphein = a scru. -antos = diamant. care se stabilizeaza dupa mai multe generatii. ca ureea.a potrivi. Este esential pentru contractia fibrei musculare In prezenta *ATP-ului.] Aparat destinat Inregistrarii miscarilor. / actomyosine. / action. s. / adactylie.] Termen creat de iezuitii reveniti din China la sfarsitui secolului al XVII-lea. catalizator. boli ale urechii interne ("otoscleroza. / acouphene. 7) a.). blastos = ge-rmen.. 12) a. / action. f. [Lilt. ochiului pentru vederea la tumina soarelui on a surselor straludtoare (fotopie).ACTOMIOZINA ADAPTARE gr. / acute. s. adj. opsonine. restabileste echilibrul energetic rupt din cauza bolii. s. A. dupa D.] Complex proteic alcatuit din *actina si 'miozina. pasaj. a. v.nica. s. acutus = ascufit.a unui medicament asupra structurilor vii. prin cresterea ventilatiei pulmonare.). s. In timp ce pentru occidental!. s. akouein = a auzi. s. (din unele boli cronice). s.] 1) Referitor la evolutia rapida si scurta a unei afectiuni. bacteridda.. In raport cu una surda. medica-mente (ca aspirina si chinina). adactylism. [fr. f. sufistanfa dwa. anormalitati ale nervului audi-tiv si ale conexiunii sale cu creierul. -antos = d'iamant. va-sodilatatie si cresterea concentratiei hemoglobinei din sange. (tens = ofiwi. 8) a. opso.] Grup de proteine omologe ale membranei celulare.: studiul miscarilor nocturne In enurezis si epilepsie. v.influenta concentratiei mo-leculare a unei substante Intr-o reactie chimica. ACVAPORINE. ecus = ac. [Cfr. 14% pentru lipide si 5% pentru glucide. smalt. s. In general. 6) a. akouein = a auz. s. v. chimica once proces care determina o mo-dificare In aranjamentui atomilor din molecula unei substante. ACUSTICA. (it ia akouein = a auzi. Ex. Ex. s. a anumitor puncte ale suprafetei cutanate. Ant. s. ale carui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil. multiple: 1) a. depinde de claritatea focalizarii retiniene. Metoda terapeutica ^i de diagnostic studiata si practicata In China de mii de ani. s. ACTIUNE. s. / acoustics. ACUPUNCTURA. m. ADACTILIE. n. / adaptation.).efectui puternic. pi.] Proprietate de a percepe senzatii la un prag coborat sau de a distinge diferente si nuante minime. actiunea a. utilizat ca sin. adj.] Proprietate a organismelor vii datorita careia o serie de caracteristici fiziologice si anatomice ale acestora se pot modifica In functie_ de particularitatile sau de transfor-marile mediului ambiant.: cronic.se exer-cita asupra unui mare numar de structuri. consuetude. acutus = ascufit. aparitia unor activitati enzi-matice noi ca urmare a modificarilor In alimentatie.. f. [J~r. bacteriostatica. f. acuite. la mtuneric .reactia agentului mutagen cu materialul genetic si efec-tele asupra acestuia. n. traumatisme ale urechii medii. ADAPTARE. de fenomenele de a. sau al unor molecule cu proprietati specifice. Danielopolu. poros = par. 5) a. f. mutatie. d. ereditara. A. ADAMANTINOM. de interes In fiziologie si medicina: 1) A. transformare ce reprezinta de fapt substratui mecanismelor evolutive. ochiului: a) a. renotrofica . masei . / acupuncture. nidodata ereditare. cu toleranta (v. {Lat. cumulativa . 3) Ramura a fizicii care stu-diaza sunetele. sunt favora-bile vietii organismelor In conditii de mediu noi sau modificate. / adamantoblast.. aktis. de.a. intensa. Un caz tipic Tl reprezinta a. In functie de culturile filo142 sofice si stiintifice. catalitica. tactila. nespedfica . f. v. [Cfr. / actomyosin. Ex. Efectele a. / acoumetry.. ACUITATE. -inos = razd.: camp a. T. / acupuncture. desemneaza supravietuirea. se clarifica mecanismele moleculare ale proceselor de a. adamas. s. akoustos = auz. mutatia genei a. / acuite. 11) a. vizuala. [Lat. m. b) a.

hepatom. a tesutului adenoidian al rinofaringelui. -Ha} Inflamatie a vegetatiilor adenoide. s.: "vegetatii a. s. gustativa. 2) *epiteliom a. / adenectomie. f. ektome = uy-izie. ADENOM TIR0IDIAN TOXIC / ad6nome thyroidien toxique / toxic adenoma of the thyroid gland. m.] Sin. iar injectia intramusculara de TSH permite punerea In evidenta a unei fixari pe restui paren-chimului tiroidian . s. ADENOIDIAN.). [Cjr.: fibroadenom (v. w/os. f. sebaceu. de. aden. malign. aden. unde se asodaza cu ciroza (cancer cu ciroza). V. f. [Qr. fenotipica . structura sa este asemanatoare cu cea a glandei din care provine. fibrilatie auriculara. aden. aden. ADENOM.: a. eidos = forma. In a. f. / adenocarcinoma. -omn. f.ADAPTATOR reducerea concentratiei de pigmenti fotosenzitivi. aden. f. axilei si canalului inghinal. / adenoidectomy. uterus = uter} Sin. ADENITA. mys. s. Una dintre cele doua baze purinice Intalnite atat 'in ADN si ARN. ADENOBLAST. eidos = formd.. ADP. / adenine. f. [Qr. aden. aden.. [Gjr. ADDUCTOR. ADENOMECTOMIE. karkinoma. este legata de o mole-cula de monozaharid. / ad6nite. de.] Miscare care apropie un membru sau un segment de membru de axul median al corpului. f. s. m. normal sau patologic. -os = gianda. / adenoidite. / adaptateur.. / ad6nocarcinome. la aduiti. / adaptor. aden = glanda. / adenopathy {Cjr.: neoplazie endocriniana multipla (v. adj. s. {Cjr. ADENOLIPOMATOZA. s. / adenomyoma.). 'Scintigrafia arata o fixare exclusive a "^ pe nodulul toxic. \Gr. tumori nodulare circumscrise. asociata biomembranei. mys. / adenolipomatosis. hypo = su6. 2) a. / adenomatose. ADENOHIPOFIZA. \Cfr. / ad6noidectomie. -os = gianda. / adenoma. n. celulele sunt dispuse sub forma unei alveole.} Marire de volum a ganglionilor limfatid superficiali sau profunzi. de. 4) a. adj. In mod autonom.. s.j Sin.] 1) Carcinom derivat din tesut glandular. aden. la phyein = a create. n.\ 1) *Ablatia unei glande. / adenohypophyse. f. s. s. m. / adenome. hipofiza. / adenectomy. ADENOFIBROM. s. ADENILAT CICLAZA / ad6nylate cyclase / adenylate cyclase. s. -oma. s. s. / adenomegalie. megalos = mare. / ad6nine. ADENOIDITA. care moduleaza producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP. s. de. {Cjr. m. -os = glanda. megas. ca raspuns la schimbarile mediului. s.! -ita. eidos . s. -ism. s. n.). [Gjr.forma.). Jipos ^ grclsime. f. [Qr. Ex. dar si cu malignitate locala. adducere = a duce spre. 3) A.] Hipertrofie a ganglionilor limfatid. Inchise In saua turceasca largita. hipofizar.] (Muschi) care serveste la *adductie. prostatic.). aden. ADAPTATOR. adaptare = a potrivi.] Secventa nucleotidica adaptatoare capabila sa realizeze jonctiunea din-tre doua fragmente de ADN terminate prin secvente necom-plementare. 2) Care se aseamana cu tesutui ganglionar limfatic. n. ADENOMIOM. ADENOMATOZA. s. s. eidos = forma. ADENINA. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin mutatii ale genei receptorului pentru TSH.: 'fades a.: limfadenita (v. genetica . f.} Extirpare a unui *adenom. poJip al mucoasei intestinale. Sin : epiteliom coloid (v. m. [Qr. / adenitis. Simptomele sunt cele ale unei "tireotoxicoze pure. -os = gCanda. s. m. 2) Sin. -os = giandcl. / adeno'jdien. n.] Formare de numeroase adenolipoame (tumori continand tesut adipos si elemente glandulare) la nivelul cefei.modifi-carea proprietatilor unui organism In afara oricarei transformari a genotipului.! pathos = fioata. adj. abandonata. s. [Lot. f. -os = gianda. cu activarea acestuia In absenta ligandului si inducerea cascadei moleculare spedfice receptorilor cuplati cu *proteina G.] 1) Despre un tesut. / adenoidism. aden. uneori metastazeaza. / adenomatosis. s. aden. m. ADENOPATIE. ia aptas = apt.). f. -os = gianda. ADENOIDISM. s. 6-Aminopurina. aden. -os = gianda. 2) A. f.] Exdzia chirurgicala a *vegetatiilor adenoide..] Denumire a ansamblului de manifestari locale (*facies adenoidian) si generate (afectarea dezvoltarii psihice si fizice) care apar la oopiii cu -vegetatii adenoide. Uneori termenul se utilizeaza cu referire la celulele reticulare din centrul germinativ al folicu-lului limfatic. -oma.. -os = gianda. cancer. -oma.. -oma. dwe. Se observa. / adenoiditis. [Qr. ducere = a. adducere = a duce spre. -enne. In toti acesti compusi. f.selectia naturala a mutantilor care sunt cei mai adaptati la noul mediu (ex. aden. / adenoblast. ADENOMIOZA UTERINA / adenomyose uterine / uterine adenomyosis.} Care prezinta sau este determinat de *vegetatii adenoide. care este foarte asemanator cu o structura glandulara normala. [Lot. Sin. -oza} Hiperplazie adenoma-toasa multinodulara la nivelul Invelisului sau parenchimului unei glande. aden. {Cfr. ADENOMEGALIE. aden. / adenoblaste.. s.. ektome = e^cizie. s. ADENOMATOZA MULTIENDOCRINIANA / adenomatose multiendocrinienne / familial endocrine adenomatosis. aden. adj. m.. -os = gianda. n.) sau frana (G. uneori tabloul clinic fiind limitat: pier-dere In greutate. / adenomyome s. darui structura aminteste structura unei glande. s. a. s. m. 2) In prezent: a. adica fara stimularea de catre TSH. / adenopathie. \Gjr. {Cjr. Ex. / adduction. -os = gianda.. f. Cuplarea sa la complexul *ligand-receptor se efectueaza prin intermediul *proteinelor G.} Tumora benigna formata din tesut glandular si muscular neted. a/tor organe de simf: auditiva. la nivelul ficatului. a aaapta. ektome = w(cizie. adj. s.: endometrioza (v. / adenomectomie.: adenoidectomie (v. Ex. 1) Denumire veche. blastos = ge-rmsn. care secreta hormoni tiroidi-eni In exces. s. adj. Enzima intracelulara. ADENOCARCINOM COLOID / adenocarcinome collo'fde / mucinous adenocarcinoma. s.] Formula care indica repartitia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punctia unui ganglion limfatic.).: 1) a. aden. s. / adenoflbro-ma. [Cfr. ADENOGRAMA. Ex. / adduction. -os = gianda. a purta. / adeno-mectomy. ADENOPATI E ADENOIDECTOMIE. alveolar. -os = gianda. Sin. a purta. f. ADDUCTIE. s. f. s. / adenoid. ADENOID. / adenohypophysis. f. -os = gianda. m. 4) A. ADENOCARCINOM.: adenocarcinom (v. f. / adenofibrome.). s. / adenoid. -os = gianda. f. / adeno'ide. ia karkinos = roc. [Lot. myos = mufclu.} Celula embrionara din care se dezvolta tesut glandular. In particular. ducere = a duce.stins functional". / adducteur.': "rezistenta la medicamente). Ex. / adenogram... {Cjr. celulele care constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98%). -os = gianda. s.: boala Plummer. cu evolutie lenta. f. 3) A. ATP. / ad6noidisme. t. sunt palpabili ganglionii inghinali. -oza. care o pot stimula (G. f.] Tumora benigna dezvoltata la nivelul unei glande. -os = gCandaf eidos = forma. Este un constituent important al anumitor cai de semnalizare intercelulara. Normal. bronsic. NA: adenohypophysis. lot. ADENECTOMIE. physis = creftere. / adenogramme. s. -os = gianda. f. s. / ad6nolipomatose. fibra = _fi6ra. formand 'adenozina.: 'epiteliom a. f. de ia ad = spre. s. [Qr. care au dimensiuni 143 . In mod normal. [at. m. prin hiper-plazia benigna a glandelor sebacee. a gusii nodulare manifesta clinic prin semne de hipertiroidie. myos = mufcfii.. 5) a.. sin. aden.] V. cat si m alte nucleotide cu importanta fiziologica precum AMP. / adductor. -os = glanda:. s. aden. [a ad = spre. \£fr. gramma = Inscriere. s. -oma. -oza. / adenomegaly. celulele tumorale permit recunoasterea structurii glandulare.

consecutiva unei senzatii de slabidune musculara marcata. cu fixarea la o idee sau un sentiment. [Rudolph Ludwig Karl Virchow. Sin. s. maligne creste cu varsta. AMP. brun intra In structura tesutu-lui adipos brun (prezent la nou-nascut si la unele mamifere). V. [Cjr.topire" a (esutului adipos. Caracterizeaza unele boli (ex. ADEZINE.. f.5'monophosphate cyclique / cyclic adenosine 3'. / adipocyte. s.] Termen general pentru moleculele implicate In adeziunea celulara. A.] 'Ablatie a amigda-lelor si a 've^etatiilor adenoide. ATP. 4) Infiltrarile metastatice cu celule maligne. [at. [Cfr. / adenovirus.). Sin. maligne. la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50%.: AMP ciclic (v. / adenovirus. keratoconjunctivite epidemice.] 1) Fenomen produs la contactui din-tre doua corpuri diferite. ADENOZINA. Sin. m. moale si de consistenta cerii care provine din saponificarea grasimilor la cadavrele ramase mult timp In apa sau In pamEint umed. de ia gennan ^ a produce} Sin.). A. / adipolyse. f. ADENOZINTRIFOSFATAZA Na"^ / adenosine triphospha-tase Na'-IC / Na^-K^ adenosine triphosphatase. s. dar se pot asocia tulburari ale ritmului cardiac si ale tensiunii arteriale. s. In cazul contactului unui corp solid cu unul lichid. / adiadocokinesia.5 si 2 cm. 1858-1940. Sin.•priv. aden. s. f.5'-monophosphate. s. AMP ciclic. haerere = a fi prins). kytos = cdula} Celula care contine In citoplasma incluziuni lipidice. ADEZIUNE PLACHETARA / adhesion des plaquettes / platelet adhesion. ADIADOCOKINEZIE. / adipocire. f. s. -dipis = grasime. -dipis = grasime. gama manifestarilor patologice este variata: faringite acute. ADENOZIN 3'. endocardita fibroplastica. diastole = diiatare. / adhesion.: pompa de sodiu (v. adiadocokinesis. / adhesins. f. -arum = amigdaie. de la adhaerere = a fi atafat (ad = spre.: semn Virchow-Troisier (v. imunologice. bronhopneumopatii. procentui unei a. sin. aden. este mai mare decat cea de coeziune. s. f. intervine In *hemostaza fizio-logica.priv. a . s. aden. de ia kinein = a misca. de ia adhaerere = a fi. ADERENTA IMUNA / adherence immune / immunoadhe-rence. f. n. A. virus = venin. ADENOSARCOM. se con-sidera ca ar induce. / adipogenese. adeps. daca forta de a. a .: comisura cenusie. Boala ereditara de tip autozomal dominant. V. s. [Qr. ADENOPATIE VIRCHOW / adenopathie de Virchow / Virchow's adenopathy. -ina). n. s. ADENOPATIE BLUMER / adenopathie de Blumer / Blumer's adenopathy [George Blumer. bolnavului de *epilepsie.: sindrom Gamstorp. diadokhos = care su. \Lat. gr. V. In general. p. s. Se caracterizeaza prin hiperkaliemie ce evolueaza paralel cu crizeie paroxistice de paralizie de tip periferic. / adipocyte.] Alipire a unor suprafete fiziologic separate una de cealalta. s. apoi ia 'Seriin. pi. genesis = prodttcere. fapt care permite observarea unor eventuale semne de violenta. s. sunt prezente In unele infectii latente la persoane normale. ADENOTONSILECTOMIE. adenite mezenterice. /adherence. gr. s. f. / adipocere.). adenoidite. s. A.: acid adenozintrifosforic (v. adhaerere = a fi atafat (ad = spre. procese de malignizare. adhaesio. 5) Infiltrarile cu macrofage Incarcate cu metaboliti m *tezaurismozele lipidice. f.] Grup mare de virusuri care provoaca *adenoviroze. / adenosarcome. / adynamie. pla-quette. unele cardiomiopatii. adhaesus = aiipire. s. s.: adezivitate. o .: lipogeneza (v. gr. f. dar si cu utilizare restransa In microbiologie. . haerere = a fi prins. f. medic american. -onis = aivpm.).). [at.] Semn al metastazarii unui neoplasm gastric. In consednta. f. -omo. s. -os = giandd. / adenosine. de [a adhaerere = a fi atafat (ad = spre. ADENOVIROZA. sorx. [t^T. / adynamia. f.: lipoliza.] Scadere generalizata a activitatii motorii spontane. / adenovirosis [Cfr. f. ADENOVIRUS. ADINAMIE. f.).] -Adenom a carui stroma conjunctiva este de tip sarcomatos. virus = venin. Nu apar tulburari senzitive. [^r. f.bwg. termo-reglare. 0 serie de a. -dipis = grasime. Sin. manifestata prin inabilitatea de a face mis-cari alternative rapide. avand maximum de intensitate In 30 de minute. s. In afara pneumoniei copilului. [Lat.: febra tifoida) sau sta-rile febrile accentuate. plachetara. care apar la nive-lul extremitatilor distale ale membrelor si se extind spre rada-cinile acestora. s. boala Westphal). / adiastole. sarkos = came. traheobronsite febrile.] Proprietate a plachetelor de a adera in vitro la o suprafata de sticia sau in vivo la fibrele de colagen. Combinatiile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante.] Sin. hemocromatoza.. fr. haerere = a fi prins). de Ca diastellein = a idrgi} Disfunctie caracterizata prin limitarea expansiunii diastolice atrioventriculare si prin cresterea presiunii telediastolice. D-riboza. A. 2) A. In absenta oxigenului.da. / adenovirose. haerere = a fi priiv). care prezinta afinitate deose-bita pentru tesutui limfoid. detectate prin tuseu rectal. ADERENTA. f. 2) *Limfadenita. ADEZIVITATE PLACHETARA / adhesivite des plaquettes / platelet adhesion. [Cjr. toate aces-te afectiuni sunt benigne.} Boala determinata de un *adenovirus. f. ADIPOGENEZA. *Nucleozid constituit din 'adenina si o pentoza. pot fi congenitale sau cicatriceale. tonsillae. / adenosine. f.: a.priv. este consednta atractiei intermolecu144 BLUMER lare. [at. este prezenta In nu-meroase boli infectioase. Sin. aden. s. cu rol In disiparea energiei sub forma de caldura. 1821-1902. ADIASTOLIE. / adipogenesis. s. A. din oCandezd plaken = a carpi. s. lichidul uda vasul. ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio interthalamica / adhesio interthalamica (NA). / adenotonsillectomie. [Lot. ADIPOCEARA. / adenotonsillectomy. s. prezinta afinitate crescuta pentru *fibronectine.). Intarzie descompunerea cadavrului. ADIPOCIT. kinesis = mifcare. = aCipire. poate avea cauze multiple: 1) Cresterea numarului de limfocite benigne 91 macrofage In cursul raspunsului antigenic. n. Poate fi secundara pericarditei constrictive sau unor afectiuni miocardice: fibroza.. adhaesus. ca si fenomene mio-tonice. care este Inrudita cu paralizia periodica familiala (v. / adherence. ADINAMIE EPISODICA EREDITARA / adynamie episodique hereditaire / adynamia episodica hereditaria. Sin. [Lat. Sin. -os = gianda. [Lat.cce. / adiadocokinezie. f. f. Sin. f. Comisura de substanta cenusie care uneste cele doua jumatati ale talamusului deasupra ventriculului al Ill-lea cerebral. -os = giandd. Descompunerea grasimilor care antreneaza o . atafat (ad = spre. [Lat. adeps.ADENOPATIE ADIPOUZA Intre 0. ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. s. s. dynamis = forta. -os •= glaniici.] Disparitia *diadocokineziei.5'-MONOFOSFAT CICLIC / adenosine 3'. [Lat.: imunoaderenta (v. ADEZIUNE.: adezivitate plachetara (v. la unele specii. cu debut In copilarie. comisura mijiocie.). otrava. amiloidoza. constand In prezenta a.] Substanta de culoare gri-albicioasa. m. f. grave-wax. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor. mai nou. Ex. adeps.. 3) In psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice. / adhesion. A. metabolice sau de cauze necunoscute. / adhesines. ektome = e^cizie. cu referire la componentele supra-fetei bacteriilor.. otrava. profesor [a 'Wwtz. f. s. -oza . m. ADP. ADIPOLIZA. s. pi. / lipolysis. a petici. / adenosarcoma. si agregare a plachetelor. / adiastolie. s.: adeziune plachetara. anatomopatoiog gennan.plachetara (v. cera = ceara.

). Fiecare cromozom contine o singura molecula de ADN. ds. m. [fules Freund. gr. A. adica "nucleotide a caror pen-toza este 'dezoxiriboza. care nu tre-buie confundata cu *ginecomastia. Este o emulsie uleioasa In mediu hidric (monooleat de manitol amestecat cu ulei de parafina). moleculele de ADN sunt cuprinse In *cromatina. care este un polinudeotid. la. f. Indeosebi a conservantilor. Cele doua lanturi complementare se Infasoara In jurul unui ax virtual. / adipsie. adjuvant. ADIPSINA. [Lat. ansamblul avand conformatia unei duble elice descrisa de Watson. In cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting molecule deschise. a carei structura compacta se obtine prin asocierea *nudeozomjlor. [Wbrw.In jurul bazinului.In jurul centurii scapulare. gr. ADN COMPLEMENTAR / ADN complementaire / complementary DNA. [Lot. de tip ginoid . -oza. 4) a. repliat de numeroase ori In centrul celulei. cu *adipoza. In anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor. Utilizarea aditivilor.: bacili Koch) omorate si deshidratate. pe masura ce se descopera noi efecte indezirabile ale diferitelor substante utilizate ca a. 2) Care are proprietati de a. benigna a tesutului adipos mamar. care In celulele eucariote transports mesajul genetic din nucleu In citoplasma. Organismele *procariote nu poseda nucleu individualizat. s. -dipis = grasime. ADN / ADN / DNA. ADJUVANT. In cromozomul procariotelor ADN este condensat Intr-un singur cromozom.] Serinproteinaza produsa si secretata de adipocitele mature. a carui de-criptare conduce la sinteza proteinelor. adiuvans. [Lat. ele nu sunt Intot-deauna identice de la o tara la alta si au tendinta sa devina tot mai restrictive. al carui scop este de a completa tratamentui specific. termenul este asociat cu referiri la cauza obezitatii: 1) a. f. Molecula de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager si. deci. Uneori termenul este utilizat ca sin. / adipsine. asemanator cu eel al procariotelor. substante minerale uleioase sau derivate din anumite ADN COMPLEMENTAR microorganisme. fina. Localizare: la 'eucariote.: soared ob/ob) s-a constatat dispa-ritia aproape totala a a. f. 1890-1960. so. [Lat. cat si formarea anumitor dase de imunoglobu-line. Crick si Wilkins. ADN care formeaza o molecula circulara. In-tervenind In bilantui energetic. AOIPSIE. fiacterwiog american dt. neurolipomatoza. n.. cea mai mare parte a ADN este localizata In nucleui celulelor sub forma de filamente lungi care adopta o structura particulara In momen-tul diviziunii celulare: *cromozomii. care stabilesc calitatile necesare si procentajele maxime ce pot fi utilizate. partic. a. Unitatile constitutive ale ADN. 3) Referitor la un tratament de Insotire. continand micobacterii (ex. addition. incomplet este identic cu forma completa. de tip android .] V. de unde la nivelul *ribozomilor el este tradus In *proteine. asemanatoare cu adiposis dolorosa. / adjuvant. mameCa. adeps. ADIPOZA.] Centru ipotetic din *hipotalamus al carui rol ar consta In reglarea volumului masei adipoase. s. prin formarea de complexe cu pro-teine bazice si cu molecule de ARN. m iimfiajui curent m load denumim elfins e. la alimentum = aliment fi alere = a /trtInf. -dipis = grasimt. ca si pentru favorizarea unei prepa-rari care sa nu Ti denatureze calitatile.: boala Dercum. / adipomastia. adeps. •dipis = grasime} Termen considerat adesea sin. numite si relaxate sau demlate (o catena este sectionata) si molecule Inchise (fara extremitati libere) care sunt frecvent structurate In superhelix. pentru sta-bilizarea sau ameliorarea calitatilor specifice alimentului (savoa-rea si aspectui acestuia). ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive. La normali. -dipis = grasime. a . d. Inlantuirea nucleotidelor contine un mesaj codificat. / lipostat. hepatica . In general In cantitati mid. [Lot. intre divi-ziuni. La bolnavii cu diabet za-harat rau echilibrat se constata o crestere a concentratiei de a. Sin. ca si asupra oxidarii lipidice implicate In 'termogeneza. Desi dispozitiile legale sunt formulate pe baza unor recomandari ale organismelor internationale. s. suspendate In faza uleioasa. participiul trecut de. f.1 a face. ADN se prezinta eel mai frecvent sub forma a doua lanturi polinucleotidice Tmperecheate (structura bicatenara) prin asoderea adenina-timina (pereche A-T) si guanina-dtozina (pereche G-C). Poate fi prezenta si In alte tipuri celulare implicate In metabolismul lipidelor. frecvent cu o lungime de cativa centimetri si latime de doua milionimi de milimetru. f. / adjuvant. administrat concomitent cu un antigen. [Qr. care sunt prezenti In *ADN 145 . s. printre care: 1) a. statikos = care oprefte.. la animale de experienta. adeps. lipsita de 'introni. din tesuturi. pentru fadlitarea conservarii. / adipsin. s. exercita o actiune reglatoare asupra *lipoproteinelor extracelulare. adica secventa. / adipsia. de la istanai = a pCasa. 2) adiposis dolorosa (v. *mitocondriile celulelor eucariote si *cloroplastele celulelor vegetale contin informatie genetica sub forma de ADN circular. s. cerebrala. se deosebesc mai multe forme. Ordinea In care se succeda nucleotidele In lungul unui lant polinucleotidic. [Lat.ADIPOMASTIE ADIPOMASTIE. A. m. 2) A. de obicei prin efecte paleative. s. f. adeps. origine maghiara. dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezitati sau scaderi excesive In greutate. s. alimentarius = aCimentar. complet Freund. la acid dezoJ(irilJO-nucieic. s.] Exces de grasime In tesutui celular subcu-tanat. mastos = son. amplifica raspunsul imunologic al acestuia. s. poate determina uneori decesul prin complicatii pulmonare. / adipostat. proprietate denumita complementaritate. -ina. din generatie In gene-ratie. adders = a adiiuga. iar unica molecula de ADN formeaza un filament circular de cativa milimetri lungime. In acest caz. Indeosebi prin perturbari hipo-talamice.] Hipertrofie difuza.] Substanta adaugata intentional Intr-un aliment. consednta insuficientei pituitare. eel mai frecvent. dipsa = sete} Absenta senzatiei de sete. cardiaca .degenerescenta grasa a hepatodtelor. 3) a. / adiposity. -e. se numesc dezoxiribonudeotide. determina continutui informational. / adipomastie. ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant.. adj. utiiizata. ADIPOSTAT.] ADN este suportui material al informatiei genetice a organismelor vii.. [Lat. Indeosebi pentru a desemna modalitatile de dispunere a tesutului gras In organism. Boala caracterizata prin depunere de grasimi la nivelul nervilor (pana la formarea de mici lipoame) care determina dureri si leziuni nervoase variate. s. Totodata. n. / adipose. Structura: *bazele purinice si pirimidinice. se disting: 1) A. In cursul careia un lant de ADN este copiat In ARN mesager. adeps. f. Mai frecventa la femeie. / adiposis.. f. Cel mai raspandit este a. cu *adipozitate. Alteori. este reglata prin dispozitii legale. adj. -dipis = grasime. A. Lectura mesajului se produce prin 'transcriptie. ADIPOZITATE.ipwC present ai verfiuiui adiuvare = a ajuta} 1) Preparat care. tuberosa simplex.priv. capabil sa stimuleze atat raspunsul medial celular. s. componente ale nucleotidelor se asodaza doua cate doua prin *legaturi de hidrogen. al caror numar este varia-bil In functie de speda considerata. Structura In dubia elice a ADN a permis Intelegerea modului In care informatia genetica poate fi transmisa cu exactitate. ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa.infiltratie sau degenerescenta grasa a miocardului. 2) a. / adiposity s. tie. f. iar insulina apare ca factor reglator. sunt. dar nu contine micobacterii. ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA.. 4) Despre o substanta care permite absorbtia mai usoara a unui medicament sau faciliteaza actiunea sa. f. care la unii indivizi poate dura zile sau chiar saptamani. alte-ori pentru desemnarea acumularii de grasime Intr-un organ sau tesut. hipofizara. La o serie de animale cu obezitate genetica (ex. s..

. n. eidos = formd. accele-reaza ritmul cardiac. adj. -is .). s. epinefrina. sunt utilizate In mod curent pentru 'clonarea genelor. Var. ADRENOLEUCODISTROFIE. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA.ADN ADRENOLEUCODISTROFIE genomic. s. aceleasi celule canceroase exprima demetilaza. Enzima care catalizeaza transferul gruparilor metil (0-13) la nivelul unor situsuri specifice ale ADN.).: ADN himera. -is = nmchi. sj ADN metiltransferaza. s. cortex. a. de asemenea. Sinteza se efectueaza In prezenta ADN preexistent. gr. V. mediu socio-economic. In prezent. Regiuni ale ADN Inalt repetitive Intr-un cromozom eucariot. / adrenaline. / adr6nergique. 3) Caracte-ristica unei *sinapse sau a unei cai nervoase In care media-torul chimic este *adrenalina. cortex. Abrev. s. cortex. pentru beta-adrenergic (v. termenul este utilizat ca sin cu *simpaticotonie. eliberata de me-duiosuprarenale se comporta ca un hormon. ea creste glicemia favorizand eliberarea de glucoza hepatica. de. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism. -icis = swartO. pentru alfa-adrenergic (v. din punct de ve-dere medical prezentand interes. se Incheie la varsta de 25 de ani. antreneaza contractia fibrelor musculare ale vaselor ce iriga muschii netezi si pielea. II. / adrenoleukodystrophy. pe care o continua. ADOLESCENTA. V. m. -inn . pi. f. idngd. adj. provoaca cresterea presiunii arteriale. A.: ADNc. adj.-receptori (bronsici.: corticosteroizi (v. -ids = sconrta. atat la celulele embrionare. V. const. a. f.: ADN hi-brid (v. Marcata de transformari corporate si psihologice. Ca urmare. iangdi ren.. rasa si conditii geografice. -ina. care blocheaza genele cu rol In franarea prolife-rarii celulare. Moleculele de ADN r. f. Cele mai importante transformari In a. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroule / supercoiled DNA. deziwha} Perioada a vietii situata Intre copilarie. s. Molecula de *ADN recombinat compusa din doua catene de origine diferita.. / adolescence. pi. Este utilizat pentru a determina secventa de aminoacizi a unei proteine. efectui dominant realizandu-se prin legarea la 'receptorii p-adrenergici. [[at. [Lat. cortex.u. ADN s. Ter-men utilizat In opozitie cu *ADN complementar. gr. m. Sin. plamanilor si muschilor scheletici. ^ ADN METILTRANSFERAZA / ADN methyltransferase / DNA methyltransferase.). / adrenocorticosteroids. dys = gre. s. vasculari. ergem = a iucra} 1) Substanta care actioneaza ca *adrena-lina si levarterenolul. ADN GENOMIC / ADN genomique / genomic DNA. din miometru) si receptorii p. ADN POLIMERAZA / ADN polymerase / DNA polymerase. din sistemul nervos simpatic. modificarea genetica a organismelor si In biologia moleculara In general. fiecare lant al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar. In-cepe la varsta de 11-12 ani si se Incheie la 18-20 ani. ADN recombine / recombinant DNA. sunt de ordin psihologic.. ADN METILARE / adn methylation / DNA methylation.: corticotrofina (v.] Care se refera la glandele suprarenale. [Lat. de. ADRENERGIE. Uneori. / adrenocortical. ADRENOCORTIC0IZI. III). gr. puberty. Varsta de aparitie si durata a. ren. ADN avand o configuratie de superhelix. variaza In functie de sex. [[at. A. [&ngd. P-ADRENERGIC. Acest proces afec-teaza expresia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris). s. Unii autori considera ca 146 GENOMIC a. / adrenaline. adrenocortical. adj. ren. ADRENAL. deoarece prezenta unei grupari metil la nivelul unui situs precis Tmpiedica interactiunea intre gena si *factQrii de transcriptie. excesul de ADN m. [[at. s. creste forta si amplitudinea contractiilor inimii. f. gr.). iAngd. leiikos = aK>. ren. S-a demonstrat ca metilarea unor regiuni sau situsuri regla-toare ale unei gene produce blocarea acesteia. ad •= aproape de. ren. ndo/escere = o create.] Sin.: corticosteroizi (v. este un hormon de *stres. ADN HIMERA / ADN chimere / chimeric DNA. cu rol In *sindromul general de adaptare. Ca urmare. molecule care actioneaza se-lectiv pe p. Pro-ces prin intermediul caruia gruparile metil (CHg) sunt adaugate la anumite nudeotide ale ADN genomic.. f. [Lot. m. m. [(at. In plus. -ale. s. ad = aproape de. a. ad = aproape. si ADN metilare. adj.. prarenale si secundar prin stimularea neuronilor denumiti *adrenergici. de. sau pentru fabricarea unei proteine In cantitati man.. cardiaci.] Hormon neurotransmitator (*catecolamina) secretat Indeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosu-. s. r«n. / adrenocorticotropin. acestea au un rol important In programarea expresiei genelor proprii fiecarei celule. Ill. / adrenergie. [[at. nd = aproape. Enzima care catalizeaza formarea ADN pornind de la monodezoxiribonudeotide. [dnga. a. eidos = formd} Sin. ia-tigd. nutrifie. / adrenocorticotrophine. s. ren. i&ngCi. idnga. cea mai cunoscuta fiind ADN p. Orice molecula de ADN formata prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse. identificabile prin compozitia lor nucleotidica neobisnuita. La nivelul sinapselor. f. Exista trei ADN polimeraze (I. se comporta ca un neurotransmitator. / adrenal. Secventa de ADN prezenta In genom Intr-un numar redus de copii. DCI. ad = aproape de. -is = rime/it. ad = aproape. Ea are actiune simpaticomimetica la concentratii normale. ad = aproape. dar provoaca relaxarea fibrelor de la nivelul arterelor coronare.. ren. 2) Cu referire la eliberarea de *adrenalina sau care actioneaza prin intermediul adrenalinei.\ Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la doua sisteme diferentiate: medulosuprarenala si fibrele postganglionare ale sistemului ortosimpatic. -is -rinifHi. stereos = solid. dupa diferentierea celulelor. ADRENOCORTICOSTEROIZI. ADRENOCORTICAL. exista tendinta de a enumera printre substantele p-adrenergice. de. -ale. -is = rinicfii. m. ergein = a [ucra. / adolescence. / adrenergic. ADRENALINA.). cat si la diferite tipuri celulare. Var. / adreno-corticosteroides. -is = riniclii. f. s. s. ren. tro- . o enzima care detaseaza gruparile metil de la nivelul ADN. necesara lucrului muscular. -aux. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant. / adreno-leuco-dystrophie. a-ADRENERGIC.). pi. -aux. s. Foarte probabil.rinicfii. f. -is = rinicfii. -ids = swar^a. dupa o *clonare prealabila. ADRENERGIC. se.] Sin. blocarea demeti-lazei prin inhibitori specifici ar putea inhiba cresterea tumorala. langd. pi. adj. ( adrenocorticoids. prin secventarea ADN. si varsta adulta. -is = rinufii. si tab. implicata In replicarea ADN la eucariote. gr. ADRENOCORTICOTROFINA..] Care se refera la *cortico-suprarenala. Sin. Deoarece gruparile metil In genom se caracterizeaza print'r-o distributie specifica fiecarui tip celular. [lat. ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA. trophe = tira-nd. ad = aproape de. ar putea bloca gene vitale pentru celule. endocrinol.. nu este transcris si nu are functie cunoscuta. / adrenergy. -ids = scoartd. s. ad = aproape. / adrenocorticoTdes. Celulele canceroase produc cantitati mari de ADN m. -is = rime/it. de. o serie de particularitati fiziologice si ale patologiei acestei perioade.. Pe de alta parte. iar a. f. [Lat.. prin cuplare cu receptorii a si/sau p ai sistemului simpatic. f. m relief. / adrenal. iar in doze mari fiind implicati si *receptorii a-adrenergici. difial. ADN NEREPETITIV / ADN non repetitif / non repetitive DNA. s.

} Aparat destinat masurarii presiunii gazelor din sange sau din alte lichide ale organismului. / adrenoprival. agenti In unele gastroenterite si suprainfectii. gaster. si adsorbant. aer. de to privere = a Rpsi (pe cineva) de cwa. s. Aceste variatii contribuie la *efectul de sera. se asodaza uneori cu anxie-tate si este interpretata frecvent de subiectui In cauza ca avand o semnificatie patologica. AEROGASTRIE. a. phobos = frica} Teama morbida de curentii de aer.priv. s. AEROSOLTERAPIE. aer.priv. gr. [Lot. tid = aproape de. a .. / adsorption. care sufera fenomenul de *adsorbtie pe supra-fata unui corp. 0 mutatie a subunitatii din molecula de a. V. metron = masura. m. privus = Kpsit de. [Qr. 2) Variatie a concentratiei unui compus din stratui superficial al unei solutii in raport cu concentratia sa m straturile profunde. s. f. idngit. pi. adj. bronsite. afazie. Procedeu terapeutic In care se utilizeaza *aerosoli din substante medicamentoase. ADRENOLITIC. s. -is . ca agentii mucolitici si corticosteroizii. / aphakia.ADRENOLITIC AMNEZICA pAe = hrana. AFAKIE. particule) la suprafata unui solid (*adsorbant). ADRESINE.1 eritrocitara si promoveaza. [lat. Consta din tesut conjunctiv si o retea foarte fina de vase care nutresc peretele. a unei cantitati excesive de aer. -eris. / adrenolytic.. t. ca urmare a afectarii unor functii ale creierului. de 102 kDa si P de 97 kDa. -os = aer. AFAZIE AEROPAGIE. / aphakie. f. AEROMONAS / aeromonas / aeromonas. ded a prindpalutui factor al *acomodarii. s.. / adsorbent. f. phagein = a mdnca. bios = fiatd. aer. gr. m. / aerocolie. Lipsa cristalinului. / aerogastrie. ar avea rol patogenic m hipertensiunea arteriala.: volum curent (v. / adventice. AEROFOBIE. se obtin cu ajutorul unui gaz propulsiv com-primat. / aphasie. V. f. cu transmitere *recesiva prin cro-mozomul X. betablocant. s. Forma usoara a *a. Spedile A. f. f. / adducine. m. 1864). gr. / adsorbant. motone. [a lyein = a distruge. pi. -eris. zwrfiire. [Cjr. gr.: car-bunele activat si oxidul de magneziu. ce provoaca uneori disten-sia organului. cu M. / aphagia. V. / adsorbate. este considerata complete atunci cand sunt afectate atat aria senzitiva. adj. Dispersie de particule solide sau lichide Intr-un mediu gazos. de-semna imposibilitatea de a traduce gandirea prin cuvinte. de regula reversibila. Boala este ereditara. gr. aerosolterapie. f. n. aer. / aerophagie. [Lat. / aerotonometer. l&nga. gr. -eris. aer. ADSORBTIE. f. kolon = intestin gros} Distensie a colonului prin acumulare de aer sau de gaz. s. aer. penlru ansam-blul tulburarilor capacitatii de comunicare prin intermediul vor-birii. AEROB. [Lat. n. ren. asi-metrice. 2) Re-feritor la microorganisme care se dezvoltS doar In prezenta oxigenului.] Care se opune actiunii *adrenalinei. s. aer. AER. [Lat. f. [Lat. aer. s. adj. sorbere = a suge.: volum inspirator de rezerva (v. alcatuita din doua subuni-tati. cu evolutie intermitenta (astenie. determina pierderea acesteia si secundar *hipermetropie. s. m. sorbere = a suge. a -priv. A. s. A. Sin. -eris. Se corecteaza prin 'implant (solutie ideala). monas = unitate} Gen bacterian de bacili gramnegativ. a aspira. mai mult sau mai putin accentuata. [Lat. -is = rinicili. gr. face parte din banda 4. s. / aerobe. adj. paralizii. se disting doua forme majore: *a.rinicfii. s. s. / aerophagia. 2) Substanta respectiva. tulburari de com-portament. s. [Lat. gr. *corzi vocale). gr. f. [Lot. phagein = a mdnca. f. aerocoly. nutrifie. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza atomi-zoare. sensul termenului a fost extins considerabil. cu flagel polar. reprezinta pierderea memoriei semnelor si mijioacelor prin care omul schimba (transmite sau primeste) idei cu semenii sai.} Refuzul sau diminuarea abilitatii de a Inghiti. s. emfizem). / aerocolia. aer. Receptori ai 'endoteliului vascular care confera specificitate tisulara diferitelor cai de migrare ale leucodtelor. f. a substantivelor. aer. scrisului sau semnelor. de natura fizica (prin forte van der Waals) sau chimica (prin legatura chimica). aer. f. s.] 1) Tunica externa a peretelui unei vene sau artere. / adressins. -os = aer. aer. In care a. pentru tratamentui unor afectiuni pulmonare (astm. [Lat. termenul a. s. / aerosol. 2) Patura externa de tesut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membrana seroasa. phakos = iinte. / aerophobia. s. [Lat. s. f. -os = aer.} Tip de *leucodistrofie In care se asodaza insuficienta suprarenala cu 'demielinizari la nivelul cre-ierului. / aerophobie.] 1) Despre un proces care se desfasoara In prezenta oxigenului. / aerosol. -os = aer. AEROSOL. \Lat.\ 1) Despre o substanta la nivelul suprafetei careia se produce cu usurinta fenomenul de *adsorbtie. Sin.] 1) Fixare. AFAZIE AMNEZICA / aphasie amnesique / amnesic aphasia. f. cat si cea motorie ale cre. sorbere = a 6ea. f. ioni. s. Se disting a. Metoda curenta pentru obtinerea a. s. -eris. / adventitia. / aerotonometre. adj.). / aerogastria. gr. aer. / air. / aphagie. AFAZIE. limitata la uitarea.] Prezenta de aer (gaze) In stomac. Clinic. pha-sis = cuvant. AFAGIE. / adrenolytique. f. ad = spre. si adsorbat.). ADVENTICE. ren. ad = aproape de. cu dis-tensie abdominala consecutiva. ADSORBANT. gr. depinzand de acesta. / adressines. gr. adj. adj. [Lat. a . ADUCINA. -os = aer. -os = aer. iar abundenta lor In marile zone urbane poluate poate provoca variatii ale echilibrului radiatiilor In sis-temul pamantatmosfera. s. ADRENOPRIV. / air. f. / adsorbate.: volum rezidual (v. -ens. se asodaza semne cerebrale variate. adrenergic blocking agent. A.. / adducin..). m. de obicei inconstienta. sobria sunt patogene oportuniste la om. a Ijea.\ Termen care denumeste lipsa 'cristalinului. aer. poate fi post-operatorie (operatie pentru *cataracta). / aerobic. -os = aer} Mixtura gazoasa a 'atmosferei. / aphasia. s. f. aphaquie. gr.] Substanta care se adsoarbe. Sin. V. ADSORBAT. [enti[d. s. artificiali obtinuti prin diferite metode. [Lat. gastros = stomac. s. In duda integritatii aparatului fonator (*laringe. s. formarea complexelor *spectrina-*actina. AEROTONOMETRU. Wernicke. 147 . A.] Initial (Trousseau. A. senzoriala si -a. lytikos = care distruge. cidventicms = care se. tonos = ten-siune. a unei substante (molecule. de. m. AER COMPLEMENTAR / air cornplementaire / reserve air. dementa) si insuficienta suprarenala variabila. [dngd. AER REZIDUAL / air residuel / residual air. Ulterior. ad = spre. Proteina asociata *scheletului membranei eritrocitare. Ex..] Care este legat de o 'insufidenfa suprarenala. s. In prezenta calciului. AER DE REZERVA / air de reserve / reserve air. / aerosoltherapie. [Cjr. •eris. s. -eris. posttraumatica sau congenitala. s. Sin. s. hydrophila si A. f. Intr-o formulare generala. mobili. ?i alfablocant. AEROCOLIE. na-turali ai a. naturali exista In atmosfera. adj. / aerosol therapy.). AER CURENT / air courant / tidal air. NA: tunica adventitia.^rului. m. aer.. s. gr. gr.] Deglutitia. gr. / adsorption. aer. s. consta In intro-ducerea unei pulberi sau a unui lichid Intr-un curent puternic de aer. n. adaugd deasupra. Printre diferitele tipuri de a. f.: volum expirator de rezerva (v. / adrenoprive. f. s. f. a 6ea. -os = aer. ad = aproape de.

\Cjr. Sin. afferre = a aduce. apar tulburari de vorbire: bolnavul se exprima fluent. patologic. de. surditate verbala. Ant. A. / afferent. 3) A. A. tumora benigna sau maligna a corzilor vocale). tristete. se Insoteste frecvent de *cecitate psihica. adj. locala).). caracterizata prin imposibilitatea formularii cuvintelor. o. este cea mai toxica si provoaca experimental cancer hepatic si necroza periportala. vas a. [Lot. sunete muzicale . s. de ex. f. s. facand abstractie de cauze.priv. In care cuvintele sunt rostite fluent. la affir. de. 2) A. / affectivit6. f. / affection. dragoste fata de cineva. / aphonia. AFAZIE TRAUMATICA / aphasie traumatique / traumatic aphasia.a. W. Varietate de a.. adj. dar se constata *para-fazie si *jargonoafazie. apyretic. Ex.\ Deficienta sau absenta *fibrinogenului ?n sange. caracterizata printr-un defect de Intelegere si utilizare a cuvintelor. In care pacientui.] A caracterizata Indeosebi prin pierderea expresiei motrice a limbajului (*anartrie. de. Incapacitatea Intelegerii sunetelor emise (vorbire . sau a cuvintelor scrise (a. cu evolutie impetuoasa si scurta. a. vizuala sau cecitate verbala) prin afectarea centrului vizual al vorbirii. deoarece acopera conceptele de *anomalie. AFAZIE VIZUALA / aphasie visuelle / visual aphasia. emotii si pasiuni ale unei persoane. cauzata de traumatisme la nivelul extremitatii cefalice. senzoriala care consta In incapacitatea Intelegerii cuvintelor scrise. *leziune.} 1) Ansamblu al starilor afective: sen-timente. AFEMIE.: anal-trie (v. s. f. Se manifesta prin incapacitatea Intelegerii cuvintelor rostite si scrise (surditate si cecitate verbale). AFECTIVITATE. / aphemie. m. Caile vizuala si auditiva nu sunt afectate. Sin. fiind asociata frecvent cu tulburari ale Intelegerii cuvintelor si constituind In acest caz *a. stare emotionala intensa.priv. este determinata de leziuni 'in teritoriut arterei sylviene. 4) Forta de legatura Intre antigen si an-ticorp. dupa tiroidectomie) sau leziune cen- . inver-sus. AFERENT. -md: gr. s. afecfiune.: apiretic. cu afectarea moderata.] Despre un organism uman a carui temperatura este In limite normale (de regula . newolog fi. afectiune. exista rar 'in stare pura. s. A. aferti. tuberculoza. [Lot. -ind.temperatura In jur de 37°C). a s(a6i. la Intam-plare. A. cu toate ca obiectui este recunoscut. {Lat. / afebrile. / affinity. toxikon = otrava pentm varful sagenlor. *disfunc-tie. *sindrom. apcii [a 'Sres[au (in present 'Wroclaw. de la ad = spre. / aphemia. A. A. s. iat.de [a Afipergillus flavus. AFECT. a -priv. tularemie etc. congenitala. In cadrul *a. grafica) sau gesturi (*ano-mie motorie). este alterata In "nevroze si 'psihoze. De asemenea. A. prietenie. s.. Wernicke cu *a. s. care se dezvolta pe arahide si contamineaza uleiul extras din acestea. cantec (amuzie). AFECTIUNE. ferre = a conduce. / afebrile. f. s. AFIBRINOGENEMIE. fehris = fedra. [Cjr. boaia. / affect. caracterizata prin anxietate. Etiologia poate fi diferita: leziune cu sediu laringian (laringita. s. adj. ObiectuI este denumit doar daca este perceput prin palpare.: afaae de conductie. affinitas. f. sensibilitate. electiva: forta ce este cauza reu-nirii unei substante cu alta. 'Pohniaf.cere = a afecta. sen-nan = a produce. f. gust sau miros. participiut verCiuiui invertere = a invwsa} Sin. Secundar. AFINITATE. [Lat. 148 AFONIE AFEBRIL. Iat. Se asodaza frecvent cu tulburari ale capacitatii intelectuale si cu 'hemiplegie. Broca (fiind consecinta afectarii ariei Broca). A.] Care merge de la periferie spre un centru sau catre un anumit organ caruia Ti este destinat.: conexi-une inversa (v. -alos = sange.. la ad = spre. fioald. A. AFAZIE FLUENTA / aphasie fluente / fluent aphasia.. afectare. f. le-ziune produsa de un agent infectios la poarta de intrare In organism (sifilis. de la affi. / affection. s. A. 2) Comportare emotiva. 3) Pro-prietatea unui 'receptor de a lega specific un anumit *ligand. s. Broca. uffectio.\ 1) Forma de *afazie motorie In care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire 2) Sin.vd. desi gandeste normal. A. B. antroyolog fi cfwwg franca. [Termen compvs: afia . / aflatoxine. / afferent. de la loxan = sageatd. AFAZIE SEMANTICA / aphasie semantique / semantic aphasia. In care este alterata Intelegerea sensului cuvintelor. se poate asocia cu tulburari intelectuale majore si cu *hemianopsie.erc = a afecta. A.} A. f. AFERENTATIE INVERSA / feed-back / feed-back. AFONIE. Forma de *a. [a afficere = a afecta.: nerv a.. s. AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia.surditate muzicala sau amnezie receptiva) prin afectarea centrului auditiv. transmisa pro-babil printr-o gena autozomala recesiva. / afibrinogen6mie. affectus = stare de spirit. m. adj. stare patologica cu coloratura afectiva intensa. Cuvintele sunt substituite unul cu altui. AFAZIE SENZORIALA / aphasie sensorielle / sensory aphasia. [Qr. fihra . AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke's aphasia. 18481905. s. 18241880.: afazie Wernicke (v. s. Semnificatia sa este destui de vaga. 2) Simpatie.\ Pierdere a vodi. psifiiatm. Diminuarea capacitatii de utilizare corecte a regulilor gramatical&. de [a finis = iimitd. / affect. [Lat. se poate manifesta prin incapacitatea recunoasterii gesturilor (amimie receptiva). AFLATOXINA. Sin. Incapacitates de a denumi un obiect perceput vizual.rman. completa sau partiala. Inaintea altei substante. / aflatoxin. B. manifestata prin imposibilitatea de a Ie adapta la sensul general al frazei. m. f. / aphonie. AFAZIE TOTALA / aphasie totale / total aphasia.). determinata de leziuni la nivelul regiunii tem-poroparietale stangi. 2) Tendinta substantelor de a reactiona unele cu altele. affectus = stare de spirit. *agrafie).. a s[d6i. -atis = inrudire. AFAZIE OPTICA / aphasie optique / optic aphasia. astenic. profesor la 'Seriin. iar pacientui este incapabil sa denumeasca corect obiec-tele. f. haima. (uii's = stare.a Intelegerii cuvintelor si a lecturii. / affective faculty. paralizie de nerv reaJrent (frecvent postoperator. scris (*agrafie sau a. AFAZIE DE CONDUCTIE / aphasie de conductibilite / conduction aphasia. phone = voce. audi-tiva. A. -e. AFAZIE NOMINALA / aphasie nominale / nominal aphasia.). vec-inatate. a siabi} 1) Emotie intensa. 4) A.ge.\ 1) Forta care uneste atomii si moleculele. f. n. poate varia In functie de concentratia ligandului (scade cu cresterea concentratiei acestuia) si de prezenta unor factori fiziologici si patologici.AFAZIE BROCA AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca's aphasia. / afibrinogen(a)emia. s. [Paul Broca. m. *boala. [Car/ Wernicke. se caracterizeaza prin incoagulabilitate completa a sangelui. este rareori pura si se complica frecvent cu tulburari ale limbajului vorbit. Wernicke. f. / affinite. AFAZIE SINTACTICA / aphasie syntactique / syntactic aphasia.fibra.). a . [Lot. profesor [a 'Paris. ferrc = a conduce.priv. \Gjr.] Mico-toxina produsa de anumite suse ale ciuperdlor din genul "Aspergillus flavus si Aspergillus parasiticus. a . primar. AFAZIE VERBALA / aphasie verbale / verbal aphasia. fifferre = a aduce. s. s. A. Asocierea *a. pheme = vor6ire. gr. f.. dar utilizate incorect. f. verbal sau In scris.} 1) Termen general ce desemneaza orice proces morbid.: eferent. este incapabil sa Tsi exprime ideile prin cuvinte (*afemie sau a. Insotita de o tulburare a constiintei. A.. a .

V. / agammaglobulin(a)emia. AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins. / agglutinogen. s. congenitala de tip Bruton.tana. AFTA. A. d. s. Virus ARN de masa moleculara mica. / agyria. genitale.} Absenta *gamaglobulinelor din sange. lot. aphthae).] Boala caracterizata prin prezenta de *afte la nivelul mucoaselor bucale si genitale. V. 2) A. m. s. la glohus = glob. V. f. -aktos = [apte. / agalactia. Viena. [Lot. / ageusia. dand prin racire un gel. care ar putea reprezenta forme conge-nitale cu expresie tardiva. A.). m. s. s. a stomacului. Sin. [Lat. microorganismelor de catre serul bol-navului constituie o metoda utila de diagnostic bacteriologic. [ite-ra a aifahttului grec. / agent. [Qr. AFRODIZIAC. [Lat.priv. s. gesturilor si 'mimicii. s. / aglycone. In alimentatie sau ca laxativ moderat. d. idiopa-tice dobandite tardive. AGLUTINARE. vulgara.. / agitation..ziana agar-agar. / aphtha (pi. impulsurite sexuale. In paranoia. In cadrul *bolii Behcet. glossa = iimfid} Absenta congenitala a limbii. AGASTRIE. de. duice.priv. s. AGEUZIE.organde. AGITATIE. a pune. alimfocitoza. a agita fi agere = a acttona. agglutinare = a [ipi.. haptein = a arde. in mifcare. / agastria. f. Molecula capabila sa se insereze Intre platourile formate de bazele Tmperecheate ale unui *acid nucleic. s.: chelator (v. aph-tae. microorganism patruns In corpul uman. gasler.. A. s. Contine doua componente principale: agaroza (polimer de galactoza) si agaropectina (polizaharid sulfatat). de [a agere = a actwna. de (a gr. -ntis = ac. / aphrodisie. cu prognostic benign.. -ina. / agitation. 2) A. s. adj. s. f. [Qr. s. f. A. f. masurand 35-37 nm si generator al unor forme severe de hepatita. AGLOSIE. 149 AGLUTINOGE N . Anticorpi antieritrocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin.priv. m mifcare. Se utilizeaza Indeo-sebi In microbiologie. Sin. / agglutinin. v. f. f. ic. f. a crea. [<^r. / aphrodisiaque. s. f. In prezenta anticorpilor corespondenti (aglu-tinine). Apar din cauza sugerii diferitelor obiecte murdare.] Substanta mucilaginoasa extrasa din anumite alge din familia Floridee. aphthai = ulcer mic fi aphlcin sou. Acest termen desemneaza un grup de boli determinate de afectarea 'imunitatii umorale. imunitate. s. o . s. s. globuJus. cu exagerarea miscarilor. infectant. provocata de stimulari din mediul ambiant. / chelating agent. a uni. AGALACTIE. [Lat.[ Ulceratii infectate. ce favori-zeaza *aglutinarea In prezenta anticorpului corespondent. m. f. In relatie cu exaltarea afectiva si excitatia mentala.} Starea unui individ privat de secretia interna a glandelor sale sexuale.e ia gignere = a naste. f. f. / agglutination. de ex. f. / agueusie. s.. s.. AGENT PATOGEN / facteur pathogene / pathogenic factor. provocand astfel aglu-tinarea acestora. de. n. gr. rezulta dupa spargerea unor vezicule pline cu lichid seros. La om. f. lipsita de intentie sau scop. s. A. m. purtator de germeni infectiosi. m. ia gr. prin absenta selectiva a uneia sau mai multor imunoglo-buline. m. AFRODIZIE. genitalia . a . gastros = stomac} Absenta. / aphrodisiac. nu poate fi transmis decat asocial cu "virusul hepatitei B.). / aglossia. f. AGENT DELTA / agent delta / delta agent. s. a uni. gr. adj. Sin.] Anticorp capabil sa se lege la antigeni de suprafata ai celulelor. agglutinare = a [ipi. -atos = sangc. poate sa apara si fara o leziune organica. [Lot. Ex. s. disglobu-linemie. cu evolutie In pusee recidivante.priv.. a . s. ptdiatru austriac. hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo In erorile de transfuzie (grup sanguin incompatibil) sau In unele stari patologice. chi-mic. / ag6nitalisme. m. / agalactie. s.: virus delta. A. A. -arum = afte. Cat. o . f. Este localizata la nivelul mucoasei orofaringiene.: pe suprafata hematiilor se afia hemaglutinogeni. la geiman = a produce} Defect de dezvoltare a unui tesut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *embriopatii. cand se produce *afazie. *aftozele. a. / aphthosis. de forma rotunda sau ovalara. gyros = cere. glykys = dutce. haima. [Lat. [a Afrodita = zdf-a dragostei} (Substanta) care stimuleaza dorintele sexuale.: 1) A. grup sanguin). s.] Tulburare de comportament caracterizata prin excitatie psihomotorie. spasfca). gr. / aphte.. / agglutinine. Se prezinta sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfla In apa.] Pierderea totala sau partiala Cin acest caz se utilizeaza si termenul hipoageuzie) a simtului gustului sau absenta senzatiilor gustative elementare: sarat. sau agresiva. AFTOZA. [Alois Bednar. Se preanta sub forma unei ulceratii de dimensiuni mici. s.] Absenta secretiei lactate dupa nastere. aphtae. -ina .. mielom). s. imunoglobulinele.] Exagerarea morbida a dorintelor sexuale. f.priv. / aglossie. de corp calos. gueusis = gust. congenitala sau dupa extirpare chirurgicala.: geloza. AGENT CHELATOR / chelateur. AGIRIE. AGENT INTERCALANT / agent intercalant / intercalating agent. agens. 3) A. AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae. Termenul agalaxie este incorect. 2) A. a . isterie sau prin spasm muscular laringian (a. viu. Se disting: 1) A. intrand In compozitia a numeroase medii solide sau semisolide. agitatio. n. izolate sau grupate. s. [Ofr.. aflate In suspensie. / agyrie. cold agglutinins. carenta imunitara. f. de.priv. Poate fi dezordonata.tiv.. m. -oza . A. AGENITALISM. {Cjr. / agglutination. a pune in mifcare. / agglutinogene.priv. f. gennan = fl product} Antigen prezent la nivelul unei suprafete celulare. pot fi disoci-ate. fiind foarte dureroasa. s.] Forta sau substanta capabila sa produca o schimbare nefavorabila sau favorabila organismului. aphtha! = nicer mic ft aphfeia sau haptein = a arde] Leziune elementara care caracterizeaza *stomatita aftoasa si. 1S16-1SSS. [at. s. / agenesie. AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar. -onis = cyitatie. [Cjr. m. aphrodisia = dorinfa se. Cele mai cunoscute a.. ia agitare = a pune. aphrodisiakos. / aglycone. sindrom Aicardi. v. / agenitalism. f. a .] Sin. f. AGLICON. s. vector.] Absenta congenitala a *circumvolutiilor cere-brale.J(ua[d. s. r. agglutinare = a dpi. f.. 7=0 treia.. \Gjr. s. / aphrodisia. poate fi spon.\ Aglomerarea prin alipire a celu-lelor sau bacteriilor purtatoare ale unui antigen (*aglutinogen). a uni.. secundare din unele boli ale sangelui (leucemie limfoida cronica. amar si acid. AGENEZIE. f.: genina (v. / agastrie. la Afrodita = zeifa dragostei. AGLUTININA. de obicei cu un burelet inflamator eritematos. ageustia. / agent. [Qr. factor fizic. boala Bruton. genesis = producere. mai rar pe mucoasa genitala. a .AFRODIZIAC trala (a nudeului ambiguu al nervului X cranian). In general. s. [Cjr. a . ['Malaie. f.priv. al carei suport Tl re-prezinta anumite gamaglobuline. AGLUTINOQEN. biologic ce reactioneaza cu materialul genetic si poate induce o *mutatie. determina aglutinarea Intre 4 si 20°C si hemolizarea In cazul activarii complementului. f. Ex. / aphtose. mutagen.. / agammaglobulinemie. gala. de. si eunuchism. sau reactionala. / agenesia. 3) A. a priv. f. gyms. de. s. [Lat. Se disting: 1) A. excitement. si disgenezie. [Gr. dim.. [Qr. AGENT. AGAMAGLOBULINEMIE. s.. Orice factor provocator de boala. sunt bacterioaglu-tininele si hemoaglutininele (v. observate la nivelul palatului dur la copii. -arum = afte. s.

-onis = wrdutdfire. un [oc. f. agonisti dopaminergici. [fr. a capacitatii de Intelegere a suc-cesiunii si duratei evenimentelor (a. gno-sis = perc. f. In starile de soc. In forma de croset. si agonist potasic. expune la un rise infectios grav si daca se manifesta izolata este. A. de la gnonai = a cunoafte. adj. f. Fenomenul de grupare a plachetelor. 'miozina si *fibrina. {Cjr. [Lat.] Leucocit lipsit de granuiatii. s. aggregare = a aduna la un loc. \QT. s. de raspuns celular. AGREGARE A ERITROCITELOR / agregation des hematies / sludge. In functie de natura acestor stimuli a. foarte proba-bil.priv. -e.: astereognozie (v. kylos = cduCa. [at. s. s. V.. se observa In anumite 'afazii si In cadrul patologiei lobului parietal al creierului. n. AGONIE. krap = croset. -onis = ac^iunw de. -ale. d. AGORAFOBIE. agora = piata. si a. V. sau se mentin In contact doua frag-mente osoase dupa osteotomie.] Despre mai multe organs elementare ale aceleiasi specii reunite unele cu altele. la. s. f. s. de timp) etc. si alexie. / agregation. sindrom Gerstmann. In medicina. cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te). Termenul se refera Indeosebi la eritrocite si.] Pier-derea capacitatii de recunoastere si de expresie mentala a stimulilor senzoriali. [Lot. V. s. AGREGANT.. avand o circulatie interna-tionala. adj. f. \Gjr.] 1) Vidu de pronuntie a cuvintelor. de la. sau generalizata. AGREGAT. / agregant. agoa = [upta. Este facilitata de *catecolamine. a aduna. aggregare = o aduna ta un [oc. m. la un. / agony. V. [Qr. / agoniste. gr. Rezulta o diminuare a influxului de calciu In celulele musculare netede vasculare si cardiace. Sin. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii a si p ai *noradrenalinei. V. antagonist. adezivitate plachetara si trombus alb.epe. granuliim. AGRANULOCIT. / agrammatism. a pro-priului corp (autotopagnozia).). s. dopexamina). [at. vaselor si tubului digestiv (ex. a citi [iterde. s. dim. AGRAVARE. s. f. cu mentinerea normala a fortei si a coordonarii miscarilor mainii. din {jam. f. de la aggregare == a aduna la un [oc. factor pla-chetar IV. gramada de eritrocite dispuse de re- .i gone. / agrammatisme. A. [Lot. f. Rezulta imposibilitatea re-cunoasterii persoanelor. a mrautdti. consecutiv caruia acestea se acoleaza unele cu altele In vase. / agoraphobia. 150 AGREGAT DE AGRAMATISM. m. ca entitate este pusa la Indoiala. aggregatio.priii. cu care se apropie si se mentin apropiate buzele (marginile) unei plagi pana la cicatrizare. termenul se uti-lizeaza cu referire la procesul de aglomerare In gramezi a elementelor figurate din sange. gramada alcatuita din elemente figurate ale sangelui. / agnosie. reprezinta un subiect de controverse: pe de o parte. *ADP.: *apomorfina. / agminated. [Qr. / agraphie.] 1) Durere severa sau suferinta extrema. [Lot. cu efect central.\ Proprietatea de a se agrega. f. aggravatio.. Substanta capabila sa deschida canalele de pota-siu dependente de ATP intracelular. grammatJca. se sustine ca exista totdeauna tul-burari senzitive elementare. imaginilor. s. de a se alipi. adj. [oc. de a se aglomera In gramezi. AGRANULOCITOZA. caracterizata prin stingerea treptata a functiilor vitale si pierderea progresiva a constientei. In zonele de ischemie. dimpotriva. Sin. Definite a. se asociaza re-lativ frecvent cu *atacul de panica. adj. s. si agregant. / agranulocyte. AGONISTI DOPAMINERGICI / agonistes dopaminergiques / dopaminergic agonists. a priv. cat si pe cea secundara. [<^r. [at. A. AGRAFA. / agonadal.] Aglomerarea unor ele-mente Intr-un spatiu restrans.priii. -ism. si coma. -e. / agmin6. n. este favo-rizata de Incetinirea circulatiei si provoaca obstructia arteriolelor si capilaretor.\ 1) Despre actiunea unui muschi In sen-sul dorit.. desi etapa de perceptie (segmentui peri-feric al analizatorilor) este normala.. s. AGONISTI ADRENERGICI / agonistes adrenergiques / adrenoreceptor agonists. f. / agregabilit6. AGNOZIE. la leucodte. pe de alta parte. afectare corporala sur-venita dupa *consolidare.re. Poate fi localizata. . receptor.] Aglomerare..] Teama morbida de spatiile goale. tactila. f. m. boala Schultz. gustativa. graminatike = arta de a scrie fi de. / aggregation. AGONIST POTASIC / agonist potassique / potassium channel opener. fenomen util In tratamentui ischemiei miocardice. cu efect peri-feric dominant la nivelul rinichilor. agonisti adrenergici. sludging of red cells. AGONIST. V. a . agmen. kytos = cduld. f. s.. [Lat. granum = graunte. dim. leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) si ale tegumentelor. fiind unite de filamente de *actina.AGMINAT ERITROCITE AGMINAT.] Piesa metalica mica. a . -inis = mu[time. agregat. ca si prin utilizarea verbelor la infinitiv. f. prosopagnozie. devenind rapid ire-versibila. [Cfr. f. / agonie. m. / agranulocyte. fo-losit pentru a desemna ultima faza de tranzitie dintre viata si moarte. a . determinata de un mecanism imunoalergic. / aggregating. AGRANULOCITOZA INFANTILA CONGENITALA / agranulocytose infantile hereditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis. reprezinta ultima etapa a *hemostazei primare (faza plachetara a hemostazei) si este initial reversibila. s. p. / agonadal.] Asociere (sindrom) caracterizata prin scaderea marcata a num§rului de *granulocite sanguine (sub 300 granulocite pe mm 3). din gr. s. agonistes = [tlptdtor. agrafe. de id granum = grannie. / agnosia. f. / agraphia. 2) Substanta care concura la producerea unui anumit efect. / aggregate. f. / agregat. A. AGONADAL. Sin. s. d. -aux. sunetelor.). adj. / agranulocytosis. [Gr. a obiectelor.. aggregare = a aduna. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei. s. In acest caz este considerata o forma de 'apraxie. gonos = sitmdnf:a. chiar existenta a. s.] Care provoaca 'agregarea eritrocitelor sau a plachetelor In vasele sanguine.: sindrom Kostmann (v. anosognozie. AGREGARE.: *dopamina.. acestei actiuni i se poate opune actiunea unui muschi antagonist.. s. s. sludge. mai rar. s. AGREGARE A PLACHETELOR / agregation des plaquettes / platelet aggregation. / clip. [Lat. phohos = frica. de [a uggravare = a agravci. \Qr. adj.} 1) In sens larg. 2) Termen vechi. / agranulocytose. care este redusa la un stil telegrafic prin suprimarea adjectivelor si pre-pozitiilor. e. largi. A. f. *tromboxan si de prezenta calciului. "bromocriptina). care patrund In creier (ex. asomatognozie. f. Termenul englezesc sludge este uneori preferat celui de a. Se disting a. a • priv. AGREGAT DE ERITROCITE / agregat d'hematies / red cell aggregate. graphein = a scrie. cecitate psihica. / aggravation. s. cu tendinta evitarii acestora. Aglomerare. Penomenul de aglomerare a eritrocitelor in gramezi la nivelul vaselor. s. s. olfactiva. -ozu. evolutie nefavorabila a unei boli. 2) Defect de constructie gramaticala a frazei. granulum. Poate re-prezenta un simptom al *afaziei sau al disociatiei din 'schizo-frenie.priv. s. / aggregability. AGREGABILITATE.] Alterare a scrisului. si sindrom Kostmann. adj. a . n. cunoastere. / worsening. adj. AGNOZIE TACTILA / agnosie tactile / tactile agnosia. AGRAFIE. / agonist.] Care este lipsit de *go-nade. A. este o proba de evolutivitate a sechelelor traumatice. agregare. / agrafe. V. 3) *Ligand natural al unui receptor sau sub-stanta exogena ce declanseaza atat reactia primara. vizuala. se clasifica In: auditiva. f. / agoraphobic. ligand. 2) In medicina legala sau In expertiza.

] Prezenta In urina a albumozei.: pro-teina Bence-Jones (v. aggresus. [^. de [a albus = aid. / atbuminemie. -inis = aldeatd. lalia = vorbm. a ataca (ad = (a. ALBUMINA. penisul (Invelisul extern al corpilor cavernosi). f.). m. de Prusia. / achillodyma. date de acumularea de granulatii grasoase In grosimea acesteia. ALANINA. alhiif. f. logos = stiintd. [Lat. [or. [Lat. / alanine. ia aggredi = a merge spre. ALBINOS. cu transmitere dominant autozomala si manifestat prin pete albe. tripan. s. s.. [Lat. / alkal(a)emia. -e. [Cjr. [Lat.] Inflamatia *albugineei. gradi = a merge. gr. natural (Indeosebi de vaca) sau preparat industrial (a. Sin. mimica. ALBUGINITA. 3) A. -aza. care Inconjoara unele organe: globul ocular (a... -i'(a. f. con-genitala sau dobandita. / albumosurie.. adj.). In 'leucemie. uneori striate. s. s. -inis = aBJeatd. Prin hidroliza dau amino-acizi si amoniac. -inis = aifieat. s. si leucom. [^r.] Substante bazice care au reactie alcalina si prezinta proprietati specifice. proteinurie. / alcalemie s. f.] Ramura a fiziopatologiei care studiaza mecanismele agresiunilor pato-gene si reactiile organismului. spre. rhakhis = wloana VirtelJrala. / allantois. AGRESOLOGIE. -atos = sange. s. f. Este format prin transaminarea Intre piruvat si glutamat. / albuminurie. f.AGREGAT DE PLACHETE gula In rulou. adj. joaca un rol esential In men-tinerea *presiunii oncotice si In transportui In sange a nume-roase substante: acizi grasi liberi. Var. haima. -inis = aifiuf de ou. f. cu aspect albicios. Este cazul indeosebi al *sindroamelor Chediak-Higashi si Hermanski-Pudlak. n. adj. ALBUMINORAHIE. f. s. / agressivity. Frecvent. / agressologie. [Lot. / agressology. a . Ex. s. / albumin. allactare = a a[apta. a. / albinos. / lactase deficiency. eel mai frecvent. / alalie. f. ALBUMINURIE. si tab. / alcali. AGRESIVITATE. s. albugo. lacrimri = iacrima. f. ALBUMOZA. la nivelul pielii.\ Alimentatia lactata a unui sugar. f. ouron = urinai Prezenta serumalbuminei In urina. a. contribute la formarea "cordonului ombilical si a *placentei. este clasificat In trei grupe principale: 1) A. ALBUGINEE. [Lat. / albuginee. gr. -oza. de ia albus = al6. albumen. f. s. / alalia. V. f. pi. Sunt solubile In apa (spre deosebire de *glo-buline) si coagulabile la 70-90°C. s. s. artificials).} 1) Tulburare trofica a unghiilor. de [a albas •= ail}. / albinisme. medicamente etc. spre. 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil. s.. denumita si 'proteina Bence-Jones. s. albumen. este putin utilizat. 151 . In absenta le-zarii caii motorii principale. -inis = alhuf de ou. / allaitement. s. s. cu aplicatii In medicina. f. ALBINISM.] Membrana fibroasa.: acromie cutanata. Evans. ocular. A. mai mult sau mai putin reprimata (exprimata prin privire. sunt denumite cu acest cuvant. gr. s. / albuginitis. f. ALBUMOZURIE. = aib. s.. reactia sa este utilizata pentru do-zarea specifica a acidului uric sanguin si urinar. [at. lactis = lapte. / albumin(a)emia. f. f. se observa In *mielomul multiplu si. biochim. constituent al proteinelor si glucoforma-tor. m. -ina. Laborit. Aceasta tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului parkinsonian si se exprima la maximum In 'mutismul akinetic. partial. -inis = a[6uf de ou. f. ALACRIMIE. -inis = aifitif de ou. Pot provoca iritatii ale tegumentelor. -ina. s. -inifi = at6uf de ou. a -priv. albumen. oua. s. s. Substanta rezultata prin actiunea uricazei asupra 'acidului uric. f. a past). adj. ca si In unele vegetale. / albugo. V. albugo.a. termenul este folosit pentru tunica a. f. / alcaline. Aminoacid neesential.r. ALCALI. si lactoza. / alanine. s. ALALIE. / eye dryness. s. f. V.. f. fie cu lapte de origine animala. de (a kinein = a mifca. [Lat. depigmentate. ALANTOIDA. / albino. ALAPTARE. [Lat. ALBASTRU. n.: acinezie. si sindrom Sjogren. ALCALIN. lapte. / albuginite. / albuminorrachie. a. / allanto'ine. ALBUMINEMIE. AGREGAT DE PLACHETE / agregat de plaquettes / platelet aggregate. [Lot. / albinism. s. f. 2) A.] Absenta *lactazei din intestin. *osteomalade si In *metastazele osoase. gramada de trombocite. ALBUGO. s. / achillodynie. si stres. s. f. a pllfi). [at. [Lot. ca 7n 'sindromul Waardenburg.} Tulburare caracterizata prin diminuarea sau disparitia miscarilor spontane si automate si prin lentoarea miscarilor voluntare. -ism} Denumire generica a unui grup de boli determinate de alterari metabolice ereditare ale productiei de *mela- ALCALIN nina. m. s.priv. Aglomerare. gr. s. erou grec a carui mama i-a finut de ca[c6i pentru a.] 'Diverticul al intestinului embrionar al carui perete. de toluidina. de [a albus = alb. s. spre. transversale. haima. agregarea plachetelor. s.priv. s. dura. / allantoin. uneori.\ Incapacitate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. f. / alactasie. Poate fi dirijata Tm-potriva altei persoane {heteroagresivitate) sau Tmpotriva pro-priei persoane (autoagresivitate: automutilare. atlas. V.} Sin. V. de. adj.] Grup de pro-teine continute In serul sanguin. / akinesia. de tip recesiv. f. cu pH-ul peste 7. fie cu lapte uman. [Lat. s. f. Deoarece uricaza nu exista la om.] Tendinta la atac. -inix = a[6uf de ou. / albuginea. muschi. a. / albumosuria. f. V. NA: tunica albuginea. / alkaline. s.. 2) Mai multe substante chi-mice. adj. continand vase intestinale. s. [Lot. m. kinesis = mifcare.: proteinorahie (v. / albumine. In care se constata. AKINEZIE. care se formeaza uneori In arteriole si capilare in cazul Incetinirii circulatiei sangelui. un deficit de "tirozina. al kali sau alqaliy = soda. / albugo. al kali sau alqaliy = soda. Simbol Ala sau A. s.} 1) Care are reactie alcalina (bazica). acte suicidale).. generali-zat sau oculocutanat. / alacrymie. -atos = sange} Cresterea pH-ului sau scaderea concentratiei ionilor de hidrogen din sange. comportamente si cuvinte ostile fata de orice persoana sau obiect care repre-zinta un obstacol In obtinerea unei satisfactii imediate. provocand Indeosebi *saponifi-carea grasimilor. gradi = a merge. Uneori termenul este considerat sin. f. s.) sau ascunsa. -oza. ouron = urina. A. n. [Lat. f. / albumose. bilirubina. aggresus. ALANTOINA. V. a ataca (ad = la. tab.} Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocata de miscari dc flexie sau de extensie ale label piciorului. a priv. A. albumen.\ Individ afectat de *albinism. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei. cu sase subtipuri. de la albus = aid. s. \Qr. s. m. ALACTAZIE. V.. Desi acest termen rezolva ambiguitatea termenului de *alca-loza. / allantoide. / albumose.\ Prezenta si concentratia *serumal-buminei In plasma sanguina. / cervi-cospinal fluid proteins. [Gfr. biochim. agregarea eritrocitelor. [gr. f. a .. distrugere a unor obiecte. poate fi manifesta (amenintari si insulte.-l scufunda in Sty\j odyne = durere. albumen. f. eidos = forma. A. 2) Care prezinta tendinta de a accepta protoni.} Absenta secretiei lacrimale. de brom-fenol. gr. al kali sau al-qaliy = soda. s. / agressivite. ALCALEMIE. f. s. Fondator: H. -ina . s. f. gr. a. f. AHILODINIE. s. f. de [a aggredi = a merge. Akhileus. -ina. de la lalein = a ror6i. const. albugo. [Qr. [Qr. / bleu. s. de metilen. constand In formarea de pete mid albe. aluzii etc. albus = alb. s. m. V. / albuminuria [Lat. lac. albumen. f. / lactation. const. lovire etc. f. / alkali. testiculara. s. ocu/ara sau sclerotica). toate de tip auto-zomal recesiv. f. de la alhus = a[6. s. / akinesie. In relatie cu cromozomii sexuali (*gonozomi).] Sin. / blue.). pi.: a. cu *afemie. -antim = carnat. s.

s. Ex. [Hr. se manifesta (uneori. ce confine azot. [Ar. ALCOOL METILIC / alcool m6thylique / methanol. [Hr. / alkaptone. / alcoolisation. e.: *morfina..'al kali sau al-qaliy = sodd. Sin. usor colorat. cu [dcomie. *tremor). oenomanie. de alti-tudine apare la altitudini mari. de la 2. gr. 'delirium tremens. / alkylant. eliminarea sa urinara. cand pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice. \!Ar. obtinut prin fermentatia hidrocarbonatelor. / alkalizer. s. ALCOOLEMIE. / alcalosis. 90%) eel mai frecvent In scop antalgic.] Procedeu terapeutic care consta In efectuarea de infiltratii cu alcool (di-luat sau la concentratii de 45%. *cocaina. m. uneori la doze foarte mid.} Denumire generala pentru clasa de compusi organici care contin In molecula una sau mai multe grupari OH neionizabile. a unor doze excesive de alcool.dtor. care au proprietatea de a reactions cu anumite grupari 152 proteice.\ Prezenta si concentratia alcoolului etilic In sange. al kali sou al-qaliy = sodd. therapeia = tratament. f. termenul a. [J?r. [Ar.' add homogentizic. Intre 1 si 2. al kali fail alqaliy = sodd. 0. s.sufitlli pdtrunzdtor. alcalinization. pdtrum. Lichid incolor. s. m. iar In dilutia de 70% intra In compozitia unor preparate farmaceutice. / alcalo'ide. T. [Hr. pdtrunzdtor. m. A. V. [Ar. volatil. s.R. al kali sou al-qaliy .sufitil.) Orice absorbtie de bauturi alcoolice care depaseste consumul alimen-tar obisnuit. eidos = forma. me-tabolica. gr.dtor} Preparat medicamentos care rezulta din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substante aromatice. [-%r. f. A. s. Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sinteza. metron = mdsurd.] V.-COH-R. densimetru. Unele a. / alkaptonuria. f. halucinoza alcoolica (o forma de psihoza complicata cu polinevrita) etc. kaptcin = a suge cu loco-mil'. pdtrunzdtor. alkalosis. in. f. Aceste perturbari pot fi siste-matizate astfel: tulburari psihice (afective. scadere a memoriei. tote/a sau potent/a/a). m. f. a discernamantului). 2) Medicamente cu aceasta proprietate. denaturat sau medicinal contine substante care Tl fac dezagreabil pentru consum. a. f.] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinei. gr. compensata. cata-bolit al 'tirozinei. la therapeuien = a mgriji} Utilizarea terapeu-tica a sarurilor alcaline si Indeosebi a "bicarbonatului de sodiu.5 g%ci produce euforie si excitatie. 2) Boala ereditara determinata de un deficit enzimatic In alcaptonoxidaza hepatica si renala. f. Infiltratiile se practica la nivelul trunchiurilor nervoase vectoare ale durerii. Toxic al fica-tului si al sistemului nervos. / alkyi. 'in functie de etiologie si de interventia mecanismelor compensatorii: a. ALCHILANT. / alcalinisation. care deter-mina acumularea alcaptonei In sange si. ouron = urind. V. gr. / alcaptonurie. ALCALOZA. gr. CHaOH. f.] Procesul de producere a unui mediu *alcalin. ALCOOL. *stricnina etc.5% volume de C. V. n. haima.] Cantitatea de baza existenta Intr-o solutie. actiunea lor se manifesta prin blocarea diviziunii celulare. a] kali sau al-qaliy = sodd. s. m. ALCOOL ETILIC / alcool ethylique / ethanol. deshidratat contine 99. al kali sau al-qaliy = sodd. alcohol sail o7 koh'l . al-cohol sau al koh'l .5 g%o se instaleaza o stare de narcoza. cronic reprezinta un complex de tul-burari provocate de ingestia repetata. In aerul expirat In hiperventilatie sau respiratie artificiala prelungita. s. / alcool. f. Reactio-neaza cu metalele alcaline formand alcoolati si cu acizii. a. cloroformul. / alkalinity. -oza . s. V. \5ir. s. / alcoolisme. ALCALINIZARE. / alcaptone.: *ciroza. s.: dclofosfamida). Toleranta individuala este extrem de variabila.HsOH. s. / alcoolature. adj. se exprima In mai multe moduri: prin concentrate totala a bazei. / alcalose. s. 60%. alcaloza. In continuare. f. de. A.dtor. inflamabil. alcohol sau al koh'l = su6ti{. al-cohoi sau a! koh'l = su6til. consecutiv. [AT. s. Inlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. S. -e. a. acumulare plasmatica de alcali de origine alimentara. s.: alkil. inflamabil. s. al cohol sau al koh'l = subtil.] Produs de degradare incompleta a aminoacizilor aromatici *fenilalanina si "tirozina. leziuni organice (Indeosebi gastrita si ciroza). Preparat medicamentos obtinut prin macerarea In parti egale de alcool etilic si o planta proaspata. s. / alcalinisant. hipokaliemica este asociata cu hipopotasiemie si poate aparea in *sindromul Bartter (pH-ul extracelular este crescut.soda. / alcoolat. A. accident) la noi In tara este angajata de la 1 g%o. ALCALINIZANT. euforie nejustificata. adj. pro-ducand esteri. / alcoholisation. pdtrum.] Substanta organica heterodclica de origine vegetala sau de sinteza. tulburari nervoase (*polinevrite. n. "cafeina. ALCOOLATURA. al kali sau al-qaliy = sodd. s. Este antiseptic. primari (R-CH^OH). el obli-gand la o autentica ancheta sociala. prin abuzul de vin.. 1) Despre un compus chimic care poseda una sau mai multe grupari *alkil. / alcohol(a)emia. cu formula chimica C^OH. In timp ce pH-ul intracelular poate fi scazut sau normal). f. prin concentratia ionilor OH sau prin cantitatea de baza titrabila cu un add. sunt folosite In chimioterapie ca antimitotice (ex. ALCALOZA METABOLICA / alcalose metabolique / metabolic alcalosis. desemneaza a. f. kaptem = a suge. Se utilizeaza ca dizolvant general. metabo-lica. cronic este frecvent legal de probleme psihologice si sociale. sunt putin so-lubili In apa. s. fiind plasmatica si tisulara. s. Responsabilitatea penala (delict. m. respirato-rie sau gazoasa. ALCALINOTERAPIE. / alcoholometer. f. s.] Stare patologica care re-zulta prin acumularea plasmatica de substante cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi si care se caracterizeaza prin scaderea concentratiei ionilor de hidrogen (cresterea pH-ului peste 7.). pdtrum. asociata cu fiziopatologia unor boli etc. / alcoolmetre. secundari (R-CHOH-Ri) si tertian (R. pana la neutralizare (a. ALCALOID. m.. s. Radical reprezentat de un alcool care a pierdut un hidroxil sau de o hidrocarbura care a pierdut un atom de hidrogen. al-r. s. Termenul de *oenolism semnifica a. A. eterul.. adj. al kali sau al-qaliy = sodd.4). / alcalinoth6rapie. Complicatiile cele mai grave ale a. s. s. alaturi de C si H sau de C. Exercita totdeauna o activitate farmacologica puternica. Impropriu consumului: foarte toxic (orbire. Se disting a. / alcoholature. -ism. \5\r. cu miros agreabil. ALCAPTONURIE. A. ALCOOLMETRU. *ocronoza si dureri articulare variabile. s. / alkaloid. m. sunt strict regle-mentate. Exista diferite tipuri de a. m. ALCHIL. timp de ani de zile. In limbajul curent. etilism. [-^r. deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist. Determinarea sa are importanta medicolegala. gr. / alcoholism. A. H. A. m. -alos = sangt. . f. s. s. / alkalization.] 1) Prezenta In urina a *alcaptonei.ohof sou al koh'l = sudtit. f. ALCOOLIZARE. s. [J4r. f. f. foarte solubili m alcool si dau coloratii specifice cu unii reactivi. adj. s. a. ALCOOLISM. / alkyl. s. Administrarea si circuitui a. In general pentru favorizarea dizol-varii unor calculi renali (din acid uric sau cistina). / alkylant. / alcohol. misdbil cu apa. alcaloza. m.ALCAUNITATE ALCOOLMETRU ALCALINITATE. prin scaderea presiunii CO. Var. lichid clar.' / alcoolemie. / alkalitherapy. ALCOOLAT. Sin. ALCAPTONA. s.. / alcalinit6. / alcoholate. si sunt utilizati frecvent In terapeutica. etilic. iar catre 4-5 g%o apare coma. moarte). ALCALOZA RESPIRATORIE / alcalose respiratoire / respiratory alcalosis. deoarece anomalia enzi-matica poate fi observata si la subiecti sanatosi) prin coloratie bruna a urinei.

o/coAo/ sou al koh'l = subtil. In continuare. alcohol sou al koh'l = subtil. adj. eczema. Termenul etilotest este mai corect. fac parte: astmul.. f. tennenul 153 . Ex. s. mai mult sau mai putin eficace. Cele irei a. s. de la ergem = a [ucra. Concentratia a. ergon = Iucru. A. A si C la nivelul ficatului si In serul sanguin creste considerabil In unele boli musculare. Se reprezinta cu litere mici. / aldosteronism. / aldehyde. ALERGIDA. recesive. adj. s. s. ALELA TERMOSENSIBILA / allele thermosensible / heat sensible allele. s.: alela letala. s. ALOOSTERON. s. Ver-siune a unei gene care nu se exprima la nivelul *fenotipului cand este prezenta Intr-un singur exemplar In *genotip (individ *heterozigot). la ergem = a [ucra. al-los » aitui. este obtinut prin oxidarea unui alcool. s. / alcohology. A. dar care difera prin secventa lor de aminoacizi. morphe = forma. se constata si In infarctui miocaidic. / allele. proba. prezente la nivelul unor loci omologi vor se-grega (*segregare mendeliana) independent In cursul *meiozei. m. / allergen. a. caracterizata prin incapacitatea diminuarii consumului. pdtrunzator. alias = dtiili ergon = iuc. 0 gena care nu poseda decat o singura a. ALERGIC. test = e^a-m. f. s. / alcoolomanie. Ea creste daca natremia si volumul sanguin scad. / aldehyde. La adul-tul normal. deoarece proteina produsa de aceasta a. unul la altu[. [Qr. / aldolasemie. f.e. s. peiidere = a atdma. / alcoholtest. / allele. patrunzdtor. [Ljr. ALDEHIDA. \ffibrev. s.ru. sunt. dar si In celelalte tesuturi. de la ergem = a [ucra. In general. actiune.. s. ALDOLAZA.2 mU/ml (12-75 nmol/l). aparitia unei *tolerante. alias = aitui. ergon = iucru. s. pamdnt utili&at de.: alela mor-bida (v. fie ca el reactioneaza Intr-o maniera atenuata. A. 8.. se produce retentia celulara a sodiului. s. aceleiasi gene codifica proteine care asigura aceeasi functie. / allergic. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerulara a *corticosuprarenalei. izolata din ficat. 0 crestere a *volemiei. a carei functionare corecta nu se poate efectua decat la o anumita temperatura.). n.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secvente de ADN) amplasate pe acelasi situs ("locus) al unui anumit cromozom. f. Cat. ALDOSTERONISM. f. este polimorfa. 0 nu este functionala. exista In concentratii foarte mici (v. m. ca si prin starea de 'delirium tremens In caz de sevraj brutal al toxicului. un individ poseda doua a. Excesul de a. Ex. engl. V. variaza Intre 1. pdtrunzdtor.] Care este In relatie cu 'alergia. se numeste monomonB. Dintre bolile a. 2) Proteine purificate din alimente. f. / allergid. [Cjr. / allergene.fiimifti. alias = aitui. care In starea *homozigot provoaca o boala genetica foarte grava care determina moartea In scurt timp. . / aldolase. aseme-nea celorlalte a. unele gastrite. iar o gena ce poseda mai multe a. mi-grene etc. f. a. figwil} Despre o gena care exista sub forma mai multor *alele. In caz de imunitate. ?i alcoolomanie. de to.: a. ALELA MORBIDA / allele morbide / morbid allele.\ Initial. colite. ALCOOLOMANIE. V. secretata In 24 de ore variaza Intre 10 si 200 pg. allelon = tie. de = separat de. / allergy. de la [at.: hiperaldosteronism (v. hiperaldosteronism. mania = nebunie} Termenul este utilizat cu doua sensuri diferite: 1) Perioada de latenta a intoxicatiei alcoolice cronice. domi-nanta asociata fiind notata a'. gr. / alcoologie. f. allelon = de. intervin In lantui de degradare a *glicogenului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1. care se elimina intens In urina si a carui concentratie sanguina scade.ra. In care nu s-a constituit dependenta fata de alcool. [Ar. f. logos = ftiintd. f. ale aceleiasi gene. Enzima care exista In tesuturile fatului sub trei forme (*izoenzime): a. aldolazemie). franeaza productia de renina si implicit pe cea de aldosteron. / allergie. / aldolas(a)emia. s. *A. Sin. f. s. ALCOOLOGIE. ALELOMORFA. m. *a. / aldosteronisme. m. adj. *a. Sin. n. *A. de. ALELA DOMINANTA / allele dominant / dominant allele.6-di-fosfatului In doua trioze fosfatate. Ex. utilizate In testele de explorare a sensibilitatii organismului la diferite substante.. A si B ale grupelor sanguine ale *sistemului ABO sunt codomi-nante. Sin. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite ('heterozigot). Care produce *alergie.: polenul gramineelor. ALELA NULA / allele nul /. m. / aldolase. testum = capac de tut ars} Instrument destinat evaluarii rapide a continutului In alcool din aerul expi-rat la un subject suspectat a fi In stare de ebrietate. A. Cele doua a. s. s. f. Ex. lie [a alwol dehydrogenatum. La adult.} Compus chimic care contine gruparea -CHO. actiune. 0 cres-tere tranzitorie a a. fiind stimulate de hipersecretia de *renina si *angiotensina. denumeste o marca depusa. In prezent. f. fie ca un subject devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen In cazul 'anafilaxiei. ergon = iucru. desemna orice modificare din organism provocata de o substanta capabila sa se comporte ca un antigen. gennan = a produce} 1) Orice substanta capabila sa provoace o reactie alergica. si cetona. la.] Studiul *alcoolului etilic si al efectelor sale asupra organismu-lui. ALERGIE. In hepatitele acute si Indeosebi In cancerele hepatice. m. A. [J5r.. al-cohol sou al koh'l = subtil.] Denumire data manifestarilor cutanate ale *alergiei. regleaza In organism concentratiile de sodiu si de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali. a carei secventa nucleotidica conduce la absenta unei proteine functionale. urticaria. s.). cei doi produsi ai expresiei genelor sunt prezenti In aceeasi cantitate. n. s. a. / allelomorphe. de. 2) Sin. ALERGEN. / alcoholomania. V. 6. cresterea limitata a lichidului extracelular si *alca-loza metabolica. dimpotriva. acf-inne. C. proprie creieru-lui. la unul la altvl. *A. adj. / allergide. Prezenta si concentratia *aldolazei In serul sanguin. m.: In *sistemul ABO. f. / allergique. adj. al-cohol sail al koh'l = subtil.: boa/a a. prezente la un 'heterozigot. una provenita de la tata si. f. / aldosterone. s. ALDOLAZEMIE.ALCOOLODEPENDENTA ALCOOLODEPENDENTA.3 si 8. adj. f. din fr. s. ALELA RECESIVA / allele recessif / recessive allele. Cantitatea de a. s. f. bacterii sau polen.. sin-gura prezenta In muschi. / allelomorph. -ida..] *Farmacodependenta fata de alcool. Se afla In studiu o serie de cri-terii posibile biochimice si moleculare caracteristice a. ALELE CODOMINANTE / alleles codominants / codominant alleles. {QT. a. La nivel biochimic. provoaca depletia pota-siului. pittrufi-zator. ALELA. m. s. care produc un *fenotip In general intermediar Intre cei doi *homozigoti respectivi. [Cfr. actiune. / alcoolod6pendance. s. mutanta este la randul sau termosensibila. / alcooltest. / aldosterone.. [Hr. A. A.boala provocata prin sensibilizarea organismului la o substanta straina. atc. V. ALCOOLTEST. s. La nivelul fiecarui locus *autozomal. gr. [a ergein = a luc. veche test = vas lie. Este reprezentata printr-o litera majuscula si determina fenotipul unui individ *heterozigot. dependere = a sta atamat. f. ALERGIE de la mama. s. In compensatie. cu *alcoolodependenta. a. ALELA LETALA / allele 16tal / lethal allele. deoarece a.n. terme-nul de a. (AT. {Qr. Versiune a unei gene care se exprima Intotdeauna la nivelul *fenotipului. / alcoholomania. o alta.

pana la a. s. [Gjr. f. melron = masurcL] Masurarea sensibilitatii dureroase prin determinarea intensitatii excitatiei necesare pentru a provoca o senzatie dureroasa. utilizat ca sin. algidus = rec. / algidity. C) de talie inegala.: algie (v. m. -inn.] Substanta din cate-goria alfa^glicoproteinelor care.-ANTITRIPSINA. drawsheet. f. biochim. fac parte proteine transportoare (transcorti-na.: a-globuline. f. ALEXITIMIE. proteina de legare a tiroxinei). Var. -ina.. \Gjr. [Cfr. lexis = cuvdnt. pentru accelerarea resorbtiei hematoamelor sau a edemelor. de.. 2) Sin. -ina . terato154 ALGIE VASCULARA A FETEI blastoame. adj. algos = durere. / alphalipoprotein. algidus = rue.] Care excita *recep-torii alfaadrenergici. [a = prima [iterd a aCfoBetuCui grec. ALGIC. adj. s. f. obtinuta din pancreasul de vitel prin extractie acida si administrata per os. zdroBire. / algesimetry. s. s. / alpha-adrenergic.: artralgie. sfdr&mare. f. care stimuleaza aceasta actiune. Stimularea receptorilor provoaca vasoconstrictie. Ex. -ina . digests = simtui durerii.priv.. mai rar In cancere de tub digestiv. s.] Aparat pentru masurarea intensitatii excitatiei necesare producerii unei sen-zatii de durere. gr. spirit. iar inhibitia vasodilatatie. Sin. f. isterica. [a = prima [iterd a aifabe. cu hiperestezie (v. logos = ftiintd. Determina In mare parte puterea inhibitoare a serului fata de numeroase enzime. / alpha-globulines. ALEXINA. s. si Indeosebi asupra *tripsinei. [a = prima iiterd a atfa6t. s. algia.). a. [J~r.: a. s. f. adj. ALFA-ADRENERGIC. Aceasta enzima catalizeaza *hidroliza legaturilor peptidice si legaturilor ester. s. [Qr. / algide. s. n. V. -e. f.). este determinata de o leziune ce-rebrala si are mai multe grade de complexitate. / algesiologie. nelegat de o dimi-nuare a acuitatii vizuale. a stimuia. din oiandezd bloc = trunctii de copac tdi. (a glohus = gCofi. ALGID. stimulare = a miboldi. [a = prima iiterd a aifa6etuiui gru. dureri difuze de origine dentara. si tab. pentru a desemna o reactie de *hipersensibilitate si Indeosebi de *hipersensibilitate imedia-ta de tip I. / alpha. protos = primu[. / algesimetre.etat} Despre o boala sau sindrom care se Insotesc de *algiditate. s. alexein = a evita. migrena. lexis = cuvdnt. ergon = [ucm. s.. inhibitor specific al "receptorilor alfa-adrenergici prezenti Indeosebi In muschii netezi vasculari. aiantichimotripsina). f. / algique. ALGEZIMETRIE. Concentratia sa scade In bolile pulrno-nare cronice. ALGIE. / alphastimulant. [Qr. dar Indeosebi a trigemenului. ALGIDITATE. fentolamina) sunt. f.: a-stimulant.} Defect de Intelegere a scrisului. f(o)etus = fat. pi. adj. f. nervului glosofaringian si a nervului occipital Arnold). Denumire rezervata *a. lipoproteina. ALFASTIMULANT. f. [Qr. s. gr. A. ALFAMIMETIC. droza. pentru ameliorarea circulatiei locale sanguine sau limfatice. / allergologie. logos = stiintd. gr. adj. s. s.: a-mimetic. khymos = sue. Denumire generica pentru toate sindroamele dureroase cranio-encefalice. la ergein = a iucra. [Lat.at} Agent simpaticolitic. \Qr. f. de asemenea. creste In unele afectiuni inflamatorii si neoplazii.] Domeniu al medi-cinei care se ocupa cu studiul mecanismelor *durerii si al mij-loacelor de prevenire si combatere (tratament) ale acesteia. nevralgie. n. Var. este utilizata ca antiinflamator. a caror origine vasculara este marcata prin caracterul lor pulsatil. n. f. [Cfr. ALGEZIE.ALERGOLOGIE este utilizat mult mai restrictiv. glicoproteine (a^-glicoproteina acida sau orosomucoid). ad = aproape de. s. / alexithymia. Var. / algidite. f. int. A. / allergology. craniofaciale lateralizate. [a' = prima [iterd a aifa6etuiui grec. la gravide. pi. ALFACHIMOTRIPSINA. adj. mandibulara sau oculara. f. Din grupul a. vasculara..: a-adrenergic..: alfa-adrenergic. f. s. Se observa Indeosebi In stresul posttraumatic si la subiectii dependent! de droguri sau de unele medicamente. s. digests = simtui durerii} 1) Sensibilitate dureroasa. ren. 3) Uneori. 25 kDa.e. [a = prima (item a aifa6etuiui grtCi [at.: a-fetoproteina ALFAGLOBULINE. / algesie. f. m. f.] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomice evidente. algos = durere. gr. s. In unele boli hepatice (hepatita virala. de origine extrem de diversa: a. / pain. completa. ALEZA. s. mghetat. / aiexithymie. / alese. hipocondriaca. adj. s.: a-blocant. metron = mdsurd. [angd. m. antiproteaze (a^-antitripsi-na. de. [gr. precedand aparitia modificarilor vasomotorii locale unilaterale. / aigesimetrie. Sin. ALFA. / algid. s. vezicula biliara rinichi). A. / alphafoetoproteine. s. a abate. f. f. de la lectura dificila. Concentratia a. protos = primul. ALFALIPOPROTEINA. f. / alexie. A. [at.: a-chimotripsina.] V. 2) Termenul utilizat ca sufix implica ideea unei dureri fara leziune evidenta. Care imita actiunea 'receptorilor adrenergid si. migrainous neuralgia. prin extensie. s. In hepatitele neonatale si In unele ciroze la copii si creste In cursul sindroamelor inflamatorii. Temperatura centrala poate ramane In limitc normale. de (a stimulus =f>at ascufit cu care se imboidesc vitde. in-gfi. s. lipos = grasime. ALFABLOCANT. La adult reapare In ser: la 60-80% din subiectii cu cancer hepatic primitiv. const. f. In mod normal.tu[ui gru. [a = prima [ilera a atfadetului grec.: alfastimulant (v. (o ioviturd). cu M.. s. vasodilatatoare. / alexia. In cadrul sinuzitelor. cu senzatie de frig si tendinta la colaps. ALERGOLOGIE. / alphachymotrypsin. ca si In alte cancere (cancere genitale cu celule embrionare.. [a = prima fiterd a affa6e. / alphai-antitrypsine. f. ALGEZIMETRU. / algetic. / alphachymotrypsine. globulusi dim. / alpha-adrenergic blocking agent. Var. adj. Se asodaza frecvent crize sau accese migrenoase. [Lat. f. Var.). z. s. s. ergein = a [ucra] Var. f. s. cluster headache. ALGIE VASCULARA A FETEI / algie vasculaire de la face / vascular headache. adj. / aleze. a . tripsis = frecare. / alphamimetic. alias = altui.. Var. este sintetizata doar In perioada vietii fetale (probabil In ficat) si dispare din ser la cateva zile dupa nastere. In functie de localizarea .antitrypsin. s.] Enzima rezultata din clivaje succesive ale "chimotripsinogenu-lui sub actiunea *tripsinei. ac-fiune. a -priv. local sau intramuscular. s..: cii-antitripsina. sintetizata In ficat si prezenta In serul sanguin. {Qr. / algie. a 1'aise = (a se simfi) (line} Bucata de panza asezata sub bolnav pentru protectia rufariei de pat. ALEXIE.] Sin. / alphamim6tique.} Stare de inhibitie a exprimarii sentimentelor. adj. bloquant. Migreaza prin *electroforeza Tmpre-una cu fractiunea de globuline a. s. a. afecteaza personalul de Ingrijn-e medicala. nevralgie (prin afectarea oricarui nerv senzitiv. algesis = sim^ul durerii. / alexine. s. istoric pentru 'complement. (ex. f. Uneori. -is = rinicfii. f. / alpha-lipoproteine. gr. / algesia. f. B.dro6irci sfdrdmare. / alpha-adrenergique.} Glicoproteina cu masa moleculara mica. Sin.tuiui grec. tripsis = frecare. / algesimeter.] Studiul manifestarilor clinice si al modificarilor imunobiochimice asociate *alergiilor. Ex. este alcatuita din trei lanturi polipeptidice (A. thymos = minte. / alphabloquant. anti = contra.tulw grec.} Care se afla In relatie cu durerea sau care provoaca durerea. legate prin punti disulfurice (Intre lanturile A-B si B-C).: cecitate verbala. Var.} Stare morbida care se caracterizeaza prin sca-derea temperaturii periferice. ALGEZIOLOGIE. s. deci. / alphaf(o)etoprotein. s. '(at. / algesiology. algesis = silnful durerii. / alexin. / alphaglobulins. f. -ina. / alpha-adrenergic stimulating agent. hemo cromatoza) si. s. ALGIE CRANIOFACIALA / algie craniofaciale / facial and cephalic pain. •ina } Categoria de *globuline plas-matice cu cea mai mare mobilitate electroforetica la un pH mai mare decat *pHj dintre cele trei grupe de 'serumglobu-line. ALFAFETOPROTEINA. fr.

genunchii. / algospasm.: boala Sudeck (v. A. s. / algophilie. s-a extins si 'in diagnosticul medical. medicamentelor (izoniazida. are tendinta la izolare. adj. In particular In *schizofre-nie. s. trophe = hrand. / aliment. / alloy. / alimentation. la Instrainare. o localizare anatomica (ex. / alliage. voiuptdte} Erotizare a durerii fizice. coapsele. [at. f. ALGOGENEZA. kytos = celula. care este un pericol pentru ceilaiti si necesita protectie sau asistenta speciala. f. trophe = tirana. alimentum = aliment. [Cfr. anti = contra. / alymphocytose. 155 . f. Var. algos = durere. sugarului exclusiv cu tapte de mama sau colectat de la o alta femeie. aisthesis . f. nutritie. ALGOPARESTEZIE. ca si In regiunile lipsite de disponibilitate alimentara. algos = durere. aUos = altui. / algoneurodystrophie.i idei.. V. s. s. picioarele. Absenta oricarui carac-ter erotic distinge a. 4) A.: *sindrom de nerv nazodliar. f. s. a afiena. s. s. s. pentru bolile In care subiec-tul afectat este incapabil sa traiasca In societate. V. / algophobia. n.ALGODISTROFIE POSTTRAUMATICA durerii si de manifestarile asociate. nutritie. sindrom Di George. algogenesis. tSm Cat. [Cfr. [Lot. p. |l/r. s. f. In limba engteza. n. 2) A.: eritromelalgie a fetei sau eritroproso-palgie). unor afectiuni ale SNC. [Cfr. ALGODISTROFIE POSTTRAUMAT1CA / algodystrophie posttraumatique / post-traumatic algodystrophy. A nu se confunda cu *dismenoreea. aleiphar. ALIMFOCITOZA. ALGOFOBIE. Evolutie lent regresiva. / algomenorrh(o)ea. / algoparalysie. dificit. In acest caz. cu mecanism necunoscut.: algoneurodistrofie (v. o/gos = durere. ALGOLAGNIE. ALGOMANIE. plastic si catalitic. f. it la syn = impreund.] *Parestezie dureroasa. alliage. s. dificiC. Atinge electiv umerii. s. / algoneurodystrophia. [Cfr. morbida fata de durere. ALIAJ.priv. sugerand Instrainarea de societate sau nepu-tinta fata de aceasta. dieta. genesis = producere.a. post = dupd. -atos = gras.a. s. energetic si functional. s. algos = durere. / algospasme. de [a philein = a iu6i. f. ALGOMENOREE. de [a gennon = a produce. s. algos = durere. A. s. f.} Care provoaca. f. de [a gr. nu. rhoia = curgere. Tipuri: 1) A. f. utilizat fie pentru desemnarea tuturor tulburarilor psihice. ALIMENTATIE. dys = gnu. infarctului de miocard. d. ALGONEURODISTROFIE. compus special pentru asigurarea dezvoltarii fizice si protectia sanatatii. 3) In sensul eel mai larg.). Poate fi consecinta: traumatismelor. liniara sau ciclica. [Cjr. (ilgos = durere. ALIENARE MENTALA / alienation mentale / insanity. sensi6i[itate. adj. s. rationala . [Cfr. Sin. ALOANTICORP. de masochism. s. [Cfr. mania = nefiunie. sec. / algoparesthesie. / algogene. s. 3) A.: izoaglutinogen (v. ALGOSPASM. In functie de modul de viata si de conditiile fl-ziologice ale organismului.care asigura un aport adecvat energetic. de la lyein = a distruge. artificiala .ime. ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigene erytrocytaire / erytrocyt alloantigens. este alcatuita din lanturi deschise de atomi de carbon. aUi-gare = a [ega. lagneia = dorintd se?(uaid.] Cautarea deliberata a senzatiilor dureroase. ALKILANT. pentru aceasta semnificatie se utilizeaza si termenul insanity. n.ie. / painful paraesthesia. s. -oris = Corp. [Lot. pentru alchilant (v. 5) A. In ultimele decenh a. o schema de diagnostic pe etape.] Termen ce caracterizeaza un compus organic a carui structura. IX. f. [Cjr. alienation. f. m. termenul este folosit In medicina legala si In domeniul judiciar. idngd. la separare. f. [at. sindrom Sluder). iar alteori o senzatie neplacuta. corpus. / aliphatique. ALGORITM. V. ['De id nu-meie matematicianuiui ara. -oza . spasmus. men. regim. f. m. / insanity. dys = greu. s. algos = durere. lympha = apd (impede. adj.na. f. algos = durere. fie. s.. alimentum = aiiment. au In organism rol plastic. gr. un stimul poate provoca une-ori o senzatie placuta. reprezinta un cuvant la moda. / algomanie. de protectie . f. s. / alimentation. solubile unele In altele In anumite conditii.).trif. algos = durere. A. algos = durere. / alienation. / alliesthesie. [Cfr. para = dmcolo de. s. s.). f. masochism. s. mixta . / algorithme. [Cfr. In primele 4-5 luni de viata. gennaa = a produce. ALGODISTROF1E SIMPATICA / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy. sugarului cu lapte de mama. Ca urmare. m.. mainile. / algophobie. [Cfr. ALIESTEZIE. / algorithm. la alere = a firdni. ALGOPARALIZIE. m. s. [at.} Producerea durerii. dys = gre.nen'. [Cfr. [fr. desemnate printr-un eponim (ex. algos = durere.] Sin. f. f. [Cfr. trauma. genereaza durere.} 'Spasm muscular Insotit de durere sau cram pa. / algogenese.] Substanta al carei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect. dificii. s. ALIENARE. m. s. ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food. desemnand starea unei persoane fara discernamant Intre bine si rau. [Cfr. / algolagnia. ianga. ALKIL. V. neuron . de la rhein = a curge} Menstruatie dureroasa. philia = atracfie. para = dincoh de. phobos = fried.: nevral-gia nervului vidian. nevralgia nervilor pietrosi) sau printr-un ter-men descriptiv (ex. f. repre-zentand.] Carenta imunitara congenitala cu afectarea deo-potriva a liniilor *limfodtelor B si T.). / algomenorhee. lysis = distrugere. observata Indeosebi In anumite *deliruri mistice si In melancolie.). de introducere In organism a substantelor nutritive. ALIFATIC. s. de la alere = a firdni. / aliphatic.} Perceptia stimulilor externi ca fiind agreabili sau dezagreabili In functie de starea interna a organismului (temperatura.senzafie. ALIMENT. s&nsifiidtate. / alloanticorps. sympathein = a fi aldturi de cineva. algos = durere. -atos = ra.a. s. a . / algogenic. / alymphocyto-sis. Amestecul poseda proprietati superioare elementelor izolate. [Cfr. f. ca si depersonalizarea individului In organizatiile mari si birocratice. s. completata cu lapte de vaca sau industrial. [Cfr. na-turala . / algomania. spasmos = contractie. s. asociata cu deficit de *imu-nitate celulara si umorala. algos = durere. f. diferite constante ale mediului intern etc. n. 2) In prezent.. s. aisthesis = senzafie. / algogenesia. si boala Bruton. alienare. / algophilia. adj.[ Sin. ALGOFILIE.] 1) Termen cu semnificatie variabila In medicina. [at. sugarului cu lapte de animal (vaca) sau preparate industriale din lapte. antitiroidiene). f. apartinand matema-tidi si informaticii. span = a trage.: algodistrofie simpatica.] *Paralizie Insotita de fenomene dureroase. Termenul. alienare = a instraina. / painful paralysis. Indeosebi.u.] Ansamblu de reguli bine precizate care permite rezolva-rea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de operatii (eventual elementare). se utilizeaza In unele stari carentiale. / alloantibody.} Sindrom osteoarticular regional.] Tendinta patologica de a cauta durerea. alias = aitui. / alli(a)esthesia. s. gr.] Mixture solida a doua sau mai multe metale ALOANTIGEN ERITROCITAR ori metaloide. s.).6 al Charezmi sau a] Karismi. au fost descrise numeroase sindroame.] Teama exagerata. [Lot. f. menos = [und. Var. a metabolismului.).] Sin. sentiment. / aliment. m. trophe = firana. f.se acorda muncito-rilor care lucreaza In conditii deosebite de efort sau mediu. s. pentru alchil (v.e. (utilizat In prezent) pentru izoanticorp (v. / algolagnie. bogat in nutrimente esentiale. gr. pathos = afecfium. Sin.] Procesul de hranire a organismului. ALGOGEN.

[at. ALUMINOZA. alopex = vulye . implicit. treis. aHos = aitui. f. tres. f. gennan = a produce. osme = miros. Este caracteristica sifilisului secundar. Tipuri principale: 1) A. f. s. [a in = iipsit de. ALOGEN.: o imunoglobu-lina) la diverse grupe de indivizi din aceeasi specie.. ALOTROPIE. ALVEOLAR. firiceag de. f. [Lot. metron = masurH. / allotype.. / allogenic. s. utilizat ca astringent si antiperspirant. A. progresiva sau brusca. tres. Compusi importanti In medidna: 1) C<o. V.: antigeni alogenici (v. 2) Tulburare motorie In care o miscare comandata voluntar unui membru este efectuata de catre membrul opus. s. iat. activitatea) sub influenta unor efectori alosterici (molecule mici). [Cjr. discurs} *Afazie rezultata prin absenta ideilor. gr. incompatibilitate fetomatema. este denumita uneori daltonism olfactiv. ALORITMIE. m care ac-estora ie cade tot parui} Ca-derea parului. / aluminium. AICl36H. Al2(S04)3l8H. adj. f.Paris 1893).sau trigeminism). s. [Cjr.} Crestere inegala. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecuatii alometrice. ALOTIP. s. s. s.] Inflamatie cronica a plamanilor care apare la lucratorii din medii de lucru cu aluminiu. dim. modificarile patogenice si simptomele bolilor. allochiria. s. antiperspi-rant. ALOESTEZIE. de ta alveus = cavi- . ca si In far-made.} Sin. allotropism. s. \Gjr. [Cjr. cicathceala este definitiva si succeda unele dermatoze (lupus eritematos. / allotypy. hair loss. ci se produce pasiv sau survine consecutiv unui *reflex. de scris. allos = aitui. chimice diferite. f. ALOPURINOL. congenitala sau doban-dita. [Lot.] Sin. / allotriosmia. s. kinesis = mifcare. f. [Cjr. 156 ALOPECIE AREATA / alop6cie en aires / alopecia areata. \Qr. / allotype. s.).. allos = aitui. stereos = solid. 2) Modificare a starii generate a organismului In caz de Tmbolnavire.] Proprietatea anumitor pro-teine de a-si modifica forma (si. pathos = doala.priv. allos = aitui. adj. s. s. f. f. octyne = durere. in Juminis" este tranzi-torie si alcatuita din arii mid. ALOTRIOSMIE. / alteration.). / allogreffe.: puls bi.. datorita distrugerii selective a 'insulelor Langerhans din pancreas. / allo-immunisation. f. grapheion = penifa. f. ALOKINEZIE.] 1) Miscare care nu este efectuata voluntar. f. / alogia. s. / alloxane. alias = aitui. f. / allogenique. iar diareea printr-un constipant).] Existenta unor diferente de deta-liu In structura aceleiasi proteine serice (ex. s. (i/n-men. adj. / allogenic. fetomatema. ALODINIE. marca. De ex. / alloxan. sema. f. s. s. ALOSTERIE.] Sin. gennan = a produce. s. pelada.. partial cu *alogen si cu *omolog. durerea se-cundara aplicarii unui stimul algogen la extremitatea unui membru este perceputa la nivelul membrului de partea opusa.] Tulburare de *olfactie care consta In senzatii para-doxale. t. ALOGIE. gcnnan = a produce} 1) Care se deosebeste prin natura si origine de mediul In care se afla. calvitie. / allopurinol. s. / alopecie. Remediile declanseaza simptome opuse simptomelor bolii respective. ALOTIPIE. allogeneic. f. 2) Care pre-zinta o constitutie genetica diferita fata de specia din care face parte.towc. / allokinesis. V. sclerodermie. allos = aitui.e\ Proprietatea unor elemente chimice (Indeosebi me-taloide) de a prezenta mai multe stari. m. s. anti = contra. Ex. n.0. \Cjr. biochim. de. / allorhythmia. (re is. s. s. V.} Durere manifests pe pielea normala In urma actiunii unor stimuli nenocivi. 3) A. s. ALOMETRIE. seboreica rnasculina sau a. m. alias = aitui. Ie transmit semnale. f.: izoimunizare (v. grapheia = a scrie. tria = trei. tria = trei.9815 si simbol Al. / allosterie. / allodynia. s.. / allopathie. / allometrie. f. denudate incomplet.: a. m. gr. de [a. deoarece ele au o distributie unica In gmpurile eInice. f. Ex. alii-men. alias = aitui. 2) A. dupa principiul contraria contrariis curantur (ex. typos = tip. allos = aitui.-nand cu raid vuipi[or. model. alias = aitui. desemnand metodele medicinei clasice de terapeutica medicamentoasa. s. s. [^r. ALOPATIE. grapbium. f. se limiteaza la anumite mirosuri. si tab. f.si retroauricular. vizuale sau auditive caracterizata prin transferul perceptiei unui stimul de partea opusa a locului In care el a fost aplicat. in relief. f. s. 3) Sulfatui de a. neproportionata a diferitelor parti ale corpului. 2) FosfatuI de a. / isoimmunization. ALUMINIU.ALOANTIGENI ALVEOLAR ALOANTIGENI. androge-nogenetica se produce la barbati. aparat. / allograft. alias = aitui. lot. phagein = a mdnca. In acest mod. f.. alveola-tus = Ufor sw6it.] Tulburare a sensibilitatii tactile. -inis = aiaun. ALTERARE. este con-secinta patrunderii particulelor de aluminiu In plamani prin aerul inspirat. A. s. / alveolaire. alias = aitui. s. m. sub influenta a doi factori: hiperseboreea si predispozita ereditara. In acest caz. allesthesia. s. [Cjr. / allotropy. m. Iat. In particular. / allosterism. Daca a. / allotriosmie. mimus = oUigafie. multiple. f. trope = mtoarc-ere. s. typos = tip. / aluminosis.sau trigeminat (bi. -inis . pi. allos = altui. / alteration. / allopurinol. mirosul perceput al unei substante fiind altui decat eel real. -oza . / alogie.] Sin. *Hemoglobina re-prezinta modelul pe care Monod a demonstrat a. [Cjr. s. Se exprima prin modificarea proportiilor corpului si a ritmurilor dezvoltarii organelor. f. s. cristalina a carbonului. n. [Cjr. / allotypie. s. s. alias = aitui.rura de a. din gr.. [^r. chute de cheveux / alope-cia. / aluminium. alias = aitui. sensi6iCitate. gr. A. rhythmos = rifn. v. / allometry. ALOPECIE. gr. lichen plan etc. s.. si aloestezie. Sin.: idio-tie afazica. [Cjr. [Lot. de la trepein = a w. idiotip si izotip. cu masa atomica 26. / aluminose. Aceasta metoda este opusa "homeopatiei. / allotropie. este mai adecvat termenul *alogenic. adj. f. f. s.). / allorythmie. / allocheiria. f. f. utilizata ca astringent local. [Cjr. De aid rezulta varietati diferentiate sau *alotipuri. de [a kineia = a mifca. s. / allodynie.] Sin. care se fixeaza pe ele si.} Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 . / allogenique. adj. [Cjr.aiaun. olios = aitui. gr. care se poate afla In stare de grafit sau de diamant. durerea se trateaza printr-un analgezic. s. (DCI) *Antigutos care Tmpiedica formarea *acidului uric prin inhibarea *xantin-oxidazei si prin blocarea biosintezei de novo a *puri-nelor. de la alveolus. aherare = a scnimfia. m. AIP04. / allopathy. s. / alloantigenes. adj. / alloesthesie. V. lo-calizate Indeosebi supra. de (a alter = aitui. ALOGENIC.} ElementuI nr.). m. altoit. si alokinezie. f... Derivat al acidu-lui uric utilizat In medidna experimentala pentru producerea *diabetului aloxanic. f.\ 1) Modificarile biochimice si biofizice pe care Ie sufera o structura vie sub influenta unor factori nocivi din mediu (toxice. s. 13. rhythmus. [at. aisthesis = senzatie. f. / allotriophagy {Cjr. utilizat Tmpreuna cu sulfatui de calciu si silicatui de sodiu In cimenturile dentare. prin care se utilizeaza doze active farmacodinamic ce combat cauzele. marca. V.). allos = aitui.fioala. / alloantigens. forme cu proprietati fi-zice si.: homogrefa ALOIMUNIZARE. / alveolar.: pica (v. ALOTRIOFAGIE.\ Termen care desemneaza unele forme de aritmii periodice centrale si periferice. {Cjr. \Cjr. / allotriophagie. pi. s. radiatii etc. f. f. o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a. ALOXAN. uneori. m.] Imunoglobulina ale carei caractere specifice difera la grupele de indivizi din aceeasi specie. baldness. immunis = scutit. logia = teorie. const. s.0. V. ALOGREFA. sunt utile In antropologie si In genetica populatiilor. a . [Cjr. s. model. [Lot. localizata sau difuza. / allocinesie.

/ amasie. n. AMELOM. \Cjr. / alveolotomie. In continuare. blastos = germen. s.m6ru. de la alveus = cavitate. exsudativa).prii'. \<gT.} Celula epiteliala a carei functie esentiala este formarea matricei *smaltului den-tar.). -tra. Sin. / amblyoscope.\ Boala a 'smaltului dentar. primare sau secundare. A. alveoli. f. mai rar. A. [Lot. gr. s. situat distal fata de canalele alveolare. [SpanioCa amarillo = ga[f>en. mastos = son. f. AMAUROZA. / ambidexter. AMELOBLAST. [Cjr. de la 11 . vecfie amel = smalt. -e. / alveoloplastie. tome = to. T. m.). de la iilveus = cavitate. s. amblys = tacit. eventual. pantherina. TratamentuI a... Sin. la acelasi individ. A. / amenorhee. a leucocitelor alterate (a.mdndm. [Cfr. Se disting doua grupe de a. ametros = disproportwnat.: automatism a. cupru). de. s. s. ambiilare = a merge. f. / alveolyse. unete boli genetice sau dezechilibre hormonale. s. In caz de intoxicatie. ofera posibilitatea pacientului sa se deplaseze si sa Tsi continue. a e^amina. dia-bet). si nu este sin. alcfiimistilor iimalgama = masd moalt. Ex. / ameloblastome... f. cu semnificatie patologica. macrofagica). / ambisexua-lity. / alveole. a -priv.. / alveoloplasty. f. ca si dupa menopauza. 2) Care nu este spitalizat. *ameloblaste. este normala In timpul sarcinii si al secretiei de lapte matem. AMELOBLASTOM..\ Diformitate congenitala constand In absenta celor patru membre. cu cecitate. dexter. s. n. [Lot. A.: sinoptofor (v. me. putere. de. malag-ma. expresii.: 'astigmatism.. [a alveus = cavitate. s. voma. / amaril. verna etc. s. de ex. s.. fters. s. f. ALVEOLA PULMONARA / alveole pulmonaire / alveoli pulmonum. ambulator. / ambulance. m. dt la rheia = a curge} Absenta menstruatiilor. de la lyein = a distruge. de la ambulare = a merge. 1840-1917. generative. [Ofr.sur-vine dupa o perioada de menstruatii normale. [fr. AMBLIOPIE. gr. / amblyoscope. se localizeaza eel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandibulei. Nu se defineste astfel un defect ocular la care. vecfie amel = smalt. sexuulis = referitor [a st^ dt la sexus = se\. a unor celule (a. valentin = forta.} Distructia. f. Ex. melos = e? (tremitate.: boala Alstrom-Leber (v. {Cjr. f. f. s. a modda. / amelome.mers automat. / ambisexualite. [Lot. / ambidextre. de. 157 . se distinge de *ambliopie. phalloides. apar semne si simptome brutale: greata. / amblyopie. / ambulatoire. ALVEOLA DENTARA / alveole dentaire / dental alveolus.} Termen folosit pentru a grupa toate aba-terile de la starea de *emetropie a ochiului (ex. hiastos = germen. sau f.] Sin. A. f. AMAUROZA CONGENITALA LEBER / amaurose congenitale Leber / congenital amaurosis. emoCiwt} Material utilizat pentru obturatiile dentare. s. / alveolysis. afectiuni ovariene sau uterine.] 1) Care se refera la mers. ALVEOLA. / amalgam.. AMELIE. gr. supurata}. AMBIDEXTRU. almulgum. A. a priv. [Lot. \Cjr. boli endocrine (*mixedem. s. la valere = a^ area. profesor (succesiv) [a 'Scrim. Cavitate situata In apofizele alveolare ale maxilarelor. ». muscaria. dim. pathos = 6oaid.] Indzia chirurgicala a *alveolelor dentare. / ameloblaste. m. s. / amaril. m. dim. Cauze diverse: dereglari hipotalamo-hipofizare. [Lot. -trum = dre. Sin. a peretelui unei alveole dentare. In unele boli ale nervului optic. A. fibrinoasa) sau. Cauze: absenta uterului sau ovarelor. s. / ametropia. Gushing. adj. oftalmoscopic. n. AMARIL. / amastia. f. iubire/ura. vecfie amel = smalt.: bucurie/tristete. adj.. anemie. f. [Lot. alveolus. In general complicate) cu necroza. rhoiu = curgere. diaree. AMASTIE. pi. [Lat. la niveus = cavitate. putere. s. AMENOREE. [fr. AMETROPIE.\ Care se refera la *febra galbena. f. vedere. boli psihice etc. gr. men. ALVEOLOTOMIE.apta. s. alveolus.] Care se afla In relatie cu *alveolele dentare sau pulmonare.). AMBIVALENTA.] 1) Inflamatie. adj. [Cjr.\ Capabil sa se serveasca In mod egal de ambele maini.. lysis = distrugere. m. s. vaiora} Existenta simultana (sau succesiva) a doua atitudini contrarii fata de acelasi obiect sau subiect (sentimente. s. AMBULANTA. V. s. a fibrinei (a. n. apoi de severe tulburari hepatice.priv. fara controlul constiintei. boli generate (tuberculoza. -i"(n. / amalgame. durere abdominala. AMETROPIE AMBISEXUALITATE. / amblyopia. f.: adaman-tinom. dim. de (a amauros = intunecat. adj. f.-iere. [Tr. alveoli). de la. renale si la nivelul SNC. Spatiu aerian pulmonar sacciform. preocuparile. s. adj. ambo = a. a se. NA: alveolis pulmonis. f.absenta aparitiei menstruatiilor la tinere care au depasit varsta pubertatii. amau-rusis = or6m. / ambulatory. s. f. [Lot. / ameloblastoma.ide[6erg. / amaurosis. NA: alveolus dentalis. f.: tifos a. loc In care radacinile dentare sunt inclavate si sustinute de ligamentele periodontale. -omo. care se produce In absenta unor alterari oculare aparente. .. f. n. la nivelul caruia are loc *hematoza. Addison.: adamantoblast. m. AMANITA / Amanita / Amanita. ale ambelor sexe. pGmBa. s. f. m. s. secfiune. [Jr. ops. In unele infectii. NA: alveolus. opos = vdz. opos = vdz. / ambivalence. acromegalie). alveolus. alveolus. or. adj. A..] Pierdere completa a vederii. ALVEOLOPLASTIE. si amauroza congenitala Leber. AMBULATOR. vecHe. ALVEOLITA.] Sin. Qottingen fi '>(e. / amelopathy. timel = smalt. alveolus. AMBLIOSCOP. V. caz In care deficitui de ve-dere este partial. Se observa In unele boli psihice. ambo = amandoi. / ambivalence. rede-re. rezultat din combinarea mercurului cu diferite metale (argint. prin procese infectioase si de-. s. de la alveus = capitate. s. / enameloma. a se pkinBa. f. / amelia. s. la temnein = a tttia. de. ALVEOLIZA. fters. m. gr. amho = amd-ndoi. a . dim. / ametropie. AMALGAM. -omo. scopes = o6servator. urmate de o scurta perioada calma. / alveolus (pi. s.] Neoplazie de natura epiteliala care se dezvolta la nivelul maxilarelor pornind de la celulele generatoare de smalt dentar. [Theodor Leber. secundara .] Vehicul amenajat pentru acordarea asistentei medicale de urgenta si destinat transpor-tului padentilor la un spital. [Lot. virus a.] Absents congenitala a tesutu-lui mamar. s-a constatat o anomalie sau o leziune anatomica. maduvei sau creieru-lui.] Sin. f. / amelie.] Scaderea acuitatii vi-zuale fara n caii7a ornRnrR Rpfl^nta Uneori este afectata separat perceptia culorilor. -oris = care se pCimba.ALVEOLA tate. s. \Qr.\ Coexistenta unor caractere sexuale. / alveolite.. acte). [Lot. ou f. s. s. gr. bolile Basedow-Graves. a alveolelor dentare. boala Fauchard-Bourdet. a. plassein = a forma. metron = mdsurd. o structura organica. f. amblys = tocit. f. f. de [a skopein = a vedea. s. amastie. oftdnoiog gtrmcm.: ameloblastom (v. 2) Inflamatie a alveolelor pulmonare caracterizata prin prezenta unui exsudat (a. nuuneld. f. dim.] Modelarea chirurgicala a osului alveolar dupa o extractie dentara. f. [at. / amenorrh(o)ea. menos = [und. amanitai = un gen de ciuperci} Gen de ciuperci dintre cele mai otravitoare: A. / ameloblast. s. f.] Termen general utilizat In nomendatura anatomica pentru a desemna o cavitate mica *sacdforma care confine aer sau. s.. / alveolitis. s. / ambulance. pri-maia . s. s. frecvent In *schizofrenie. s. / alveolotomy. ops. frecvent: *pioree alveolodentara. / amelopathie. plastos = mode-iat. / amaurose. s. s. AMELOPATIE. amelom.

m prezenta caruia alfa-ami-loza da o culoare albastra. f. {Cjr. s. care se deplaseaza cu ajutorul pseudopodelor. insomnie. Consumul cronic de a. / amphotere. a. adj. . AMIGDALA. avand ca punct de plecare colonii de amibe de la nivelul fo-selor nazale. gr. / starch. tonos = tewiune. adj.. de. AMIBOID. / amphiphilic. mai rar. AMFIARTROZA.. de obicei prin extensie. [Qr. / amphiphile. -oza . adj. adj. Ex. s. AMETEALA. -enne. | Qr. cu efect stimulator asupra sistemului nervos central si periferic. Var. modificari de personalitate si. f. / amygdalien. s. suflu). / amphetamine. Var. cele doua suprafete osoase aflate In opozitie fiind conectate printr-un fibrocartilaj. amygdale = migdala. AMFOTONIE. am(o)ebae. {Cjr. bolta cereascd.intoarcere. / amphotony. AMIBIAZA.). adj. Se manifesta Indeosebi prin dizenterie. / amphipathic. / amphiarthrose. cu perioade de exacerbare. [^r.] Despre o molecula care este deopotriva *hidrofila si "lipofila. s.] Compus organic derivat din amoniac prin Inlocuirea hidrogenului cu un rest de acid organic. Ant. lat. amphoteros = care apartine ia doi. s. -azn . philos = prieten. pe fiecare fata laterala a zonei bucale a faringelui. AMIELINIC. Tip de articulatie cu mobilitate redusa. arthron = artifiifafte. s. alcatuila din lanturi lungi. [Lat. celule migratoare) de a emite pseudopode. adj.] Sin : amfolit (v. philos = prieten. / amphophilic. [Qr. ampho = am6u. a sch-imfia.. s. m. amoibe = altemanpd.ocupa partea mediana a peretelui superior al rinofaringelui. / amyelinic. emetropie. amylum. ia amibein = a aitema. palatina sau tonsila (NA: tonsilla palatina) . AMIBA.: 1) Alfa-amiloza. de [a philem = a iu6i. scHim6are. pri-mare. pi. dis = du6iu. tonsillectomy. a'. adj. s. / amygdalectomy. -oi. In scopul se-pararii unor molecule prin electrofocalizare.: amoebiaza. mdeosebi prin miscarile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor. de ia philem = a iu6i. Ex. f. f. b) a.*apendi-cele vermicular. amphi = de. a dizoh'a.] Termen care sem-nifica lipsa tedi de mielina la nivelul fibrelor nervoase. se produce prin intermediul *amilazei. fiind contractata prin ingestia de chisturi de amibe.] NA: articulatio cartilaginea. tenesme. sub forma de lichid incolor. / ampholyte.). ampho = amEU. racemica si sarurile sale. / amphotrope. f. Ex. a schimfia. AMIGDALECTOMIE. abdominala . scaune diareice mucopurulente si sanguinolente. / amibe. ammattire. amoibe = aiternanf. f. s. Dupa nu-marul de atomi de hidrogen miocuiti. s. [Cfr. cu caracter de *amfiartroza si *diartroza. / amphidiarthrosis. [Gjr. a.] Coexistenta unei *sim-paticotonii si a unei *vagotonii. 2) De mentionat: a) a. 2) Amilopectina. cu alte amibe patogene apartinand genurilor Acanthamoeba Hartinanella si Naegleria. d) nucleu amigdalian.j Ablatia totala a celor doua *amigdale palatine. de ia amibein = a aitema. -ind. / am(o)eba. [Cjr. s. dar se poate localiza si la nivel hepatic. de ia amibein = a aiterna. m. amibiaza. 2) A. gasitd w apro-pierea tempiuiui iui Jupiter Amman din Libia. or. / amygdala. apartinand protozoarelor. / amiboisme. aither = aer curat.a.: articulatia temporomandibu-lara. amphi = de am6e(e pdrpi. 2) Despre o in-secta care Inteapa neselectiv. de ia trepein = a in-toarce} Vims capabil sa infecteze celule din orice specie. AMIBOISM. v. Amina simpatomimetica. adj. nmmoniakon = sore di amoniu. AMFETAMINA. incluzand a.: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergenti. dextroamfetamina si metamfetamina.. / amygdalian. \Cjr. m. hipertrofia sa constituind vegetatiile adenoide. Reduce presiunea arteriala sistolica si diasto-lica. s.reunire de foliculi limfoizi situata Intre pilierii valului palatului.AMETEALA AMIGDALIAN hipermetropie. adj. cu ajutorul carora se deplaseaza asemenea *amibelor.. Este endemi-ca 'in tarile calde. \Qr. [QT. a .] Articulatie mixta. o psihoza ce mimeaza *schizofrenia. faringiana (NA: tonsilla pharyngea) . adj. constituita din lanturi cu ramificatii. [Qr. s. Daca este modificata numai pozitia focarului fata de retina (imaginea unui punct este tot un punct).] Referitor la o substanta care are afinitate pentru doi solventi nemisdbili. adj. AMFIFIL. iar daca modificarea pato-logica intereseaza sferidtatea suprafetelor refringente ale diop-trului (imaginea unui punct este un elipsoid). anxietate. ampho = aIn6ii. a scftim-60. s. / amygdalectomie. pathos = afrcfiune. / amphotrope. in formele de intoxicatie cronica. f. s. adj. f. iar amilopectina o culoare rosie. f. / amphiarthrosis. adj. [Cfr. s. s. / vertige. s. AMFOTROP. AMIDA. s. amphi = de amfiete parti. neramifi-cate. de [a amibein = a aiterna. Di-gestia a. [Qr. amphophilous. / amibiase. iritabilitate. AMIGDALIAN. / amide. f. / amphorisme. myelos = rndduvd. amphora = amfora.: amoeba. AMFOFIL. s. f. / amphidiarthrose. ia matus = Beat. n. / amiboi'de. V.: articulatiile intervertebrale. / amphoricity. adj. c) a. f. secundare si tertiare. adj. [Gr.] 1) (Substanta) care se comporta atat ca un acid. dizoh>at. amidon. cat si ca o baza.).: vertij (v. A.\ Microorganism unicelular. \Cfr. s. rezulta doua forme de a. ampho = afn6ii. AMIDON. / amphophile. / amidon. ektome = excizie. ammoniakon = sore de amoniu. se deosebesc: a. n.\ privitor la *amigdala. adj. in doua nidduri. cauzata de Naegleria fowleri este foarte rara. Sin. s. colici. m. amy-lum. n. este asferica sau astigmica. NA: tonsilla. [Cjr. relaxeaza musculatura bronsica. / amphipathique. f. vertigo (lat). / amyelinique.] Propnetatea anumitor celule din organism (leucocite. Substantele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polara (pol hidrofil) si una nepolara (pol hidrofob). lytos = distrus. f. s. s. schimfiare. este alcatuit din lan-turi de molecule de glucoza si are formula generala (CaH^Or. toleranta si o simptomatologie care include tahicardie. f. AMFOLIT. atat omul cat si animalele.. amphi = de amfieti parti.] 1) Despre un component celular care prezinta afinitate egala pentru coloranti acizi sau bazid. de doua on. s.] 1) (DCI) Denumire chimica (±)a-metilbenzenethanina. amoibe = altemanf:d. / ampholyte. / amide. / amph6tamine. contracta sfincterele si ve-zica urinara. s. amygdale = migdatd} 1) Orice organ In forma de migdala. eidos = forma. amoibe = aS-temanta. amylon = fdind. trope . f. poate deter-mina dependents. f. m. In functie de dispunerea lanturilor de glucoza.] Sin. CgH^N (sau CijHsCH^CHNHgCl-y. Meningoencefalita amibi-ana primitiva. Prezenta a. suport sunt utilizati In ames-tec pentru a obtine gradiente de *pH izoelectric.: amfoter. Poate evolua cronic.] Sin. a scltim6a. -ism. AMFOTER. m.: suflu amforic (v. mai ales daca nu este tratata. pulmonar sau cutanat. m. f.] Care se aseamana cu o *amiba. scfiim6are. de ia lye in = a distruge. / dizziness.u. se numeste sferica sau stigmica.] Substanta organica reprezen-tand forma de stocare a hidrocarbonatelor In majoritatea plan-telor si un constituent major al dietei. / am(o)eboid. adj. s. / amphotonie. AMFIDIARTROZA. este detectata cu ajutorul iodului.ie. [frofiadii (at. scfiimfiare. / am(o)ebiasis. / amygdale. tonsil. AMFORISM.priv. gasita w apropierea tempiuCui iui Jupiter Amman din Libia] -ida. amygdale = migdald. [Cfr. Unele specii de a. Ast158 fel de virusuri sunt utilizate adesea ca vectori de gene recombinate. dc. aether. nonmyelinated. adj. 2) Grup de compusi cu actiune similara. / am(o)eboidism. pot fi patogene la om. \Lat. am6e[e p(lrti..] Boala provocata de infectia cu amiba Entamoeba histolytica sau. arthron = articu[af. miopie). / amphoteric. -ism. amphi = de am6eie pttrti. s. scade apetitul. AMFIPATIC.

indud a. Se manifesta de la nastere si se caracterizeaza prin atrofie musculara generalizata fara contractura. fiind frecvent conse-dnta unei *akinezii. contin lanturi usoare de imunoglobuline sau glicoproteine. Ca urmare. m.: amiloza. a aranja. serum amylase. / acide amine. gr. amidon. manifestata prin fades inexpresiv. mys. gr. gr. AMIOTONIE. / aminoacidopathy. gr. m. Se disting: 1) A.. m. leucina. [Cfr. sfdramare} Procedeu de ablatie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pensa speciala. biochim.] Prezenta amilazei In urina. s. myos = musch. mys. derivata din amoniac prin substituirea a 1. amidon. / amygdalotripsie.] Enzima intestinala care catalizeaza scindarea legaturilor pepti-dice. gasitcl in apropierea temp[u[ui lui Jupiter Amman din Libia.. *A. amylum.] Boala ereditara familiala transmisa dupa modul dominant. f. f. / amyosthenie. care se depoziteaza In organele interne. gr.] Valoarea normala a nivelu-lui amilazei In sange. s. / amylas(a)emia.. 8. AMIOTAXIE. AMINOACIDOPATIE. AMILAZEMIE. myos . AMINOACIDURIE. amylum.) Baza organica azotata. s. rinichi si splina. ummomakon = sare de amamu. s. care traduce citoliza pancreatica In pancreatita acuta. -am . s. Sin. / aminopeptidase. a fost pus In evidenia In creier beta-a. a -priv. [Gr. fimylum. -aza . [at. [Lat. f. fara Insa sa afec-teze transportui Na^ prin canalele de sodiu *tetrodotoxin-sensi-bile. s. ammoniakon = sare de amoniu. peptos = digerat. amylon = faina. congenitus = nascut odatii cu. pancreatica si catalizeaza hidroliza legaturilor a-1. fSa. myos = muscfti. o functie amina si un radical caracteristic fiecarui tip de a. adj. f. salivara si a. amylon = faina. 2) A. Valori normale: 8-64 unitati Wohlgemuth. Sin.: miatonie. amylon = faina. [Gr. 2) Substanta amorfa. / amyotrophie. a priv. [Lat. Cele mai frecvente tipuri de a. -aza. mys. AMINOACID. asociata cu: infectii cro-nice ca tuberculoza si lepra. aminoacide. AMIOPLAZIE CONGENITALA / amyoplasie congenitale / amyoplasia congenita. s.} Sin. sides = forma. Recent s-a demonstrat ca a. amidon. a . -ind . dar Indeosebi In ficat. [at. / amylase.\ Element constitutiv al proteinelor.i. f. [Lat. amylum. zdrobire. A. amylon = faind. troplie = firma. *catecolamine. / amyotonie. V.). f. secundara. / amyotaxia. pentru miastenie.priv. f. amidon. sunt denumiti esenfiali. de (a mimeisthai = a imita. s. amylon = fciina. amylum. s. tonos = tensiune. *boala Wilson etc. copt de ta pepsein = a gati. -1(0. AMILOID. adj. / amyloid. gasitcl in apropierea templului lui Jupiter Amman din Libia. de ammiti. f. gr. Creste In unele boli: global ('sindrom De Toni-Debre-Fanconi.\ Despre o substanta sau un corp care contine *amidon.muscni. / tonsillitis. boli inflamatorii recurente. f. acidus = acru. f. / amylace. s. / amyloidosis. ammoniakon = sare de amoniu. s. [Gr. a fost data de Virchow. AMILOZA. f. [Gr. f. *serotonina. f. f. / amyotrophy.] Inflamatia *amigdalelor palatine. se gasesc la unele plante. s. n.) In urina. [Gr. s. s. In cazul *bolii Alzheimer. f.AMIGDALITA AMIOTROFIE AMIGDALITA. gr. Ex. mys. f. *triptamina. s. const. \Gr. care a presupus o relatie a substantei cu amidonul. AMILORID. [Lat. a . Valori patologic crescute se Intalnesc Indeosebi In pancreatitele acute.] Diminuarea sau abo-lirea mimicii afective. ei'dos = forma} 1) Care seamana cu amidonul. oligofrenia fenilpiruvica. gasita in apropierea tempiului lui Jupiter Amman dm Libia. s. a. AMINE BIOGENE / amines biogenes / biogenic amines. / amiloride.. a -priv.] Enzima care catalizeaza hidroliza amidonului In molecule mid. / amimie. / amylo'idose. hemodializa prelungita etc. de ta cum = cu. joaca un rol important In sinteza organica. s. s. amylon = faina. f. / amyosthenia. *cistinurie-lizinurie familiala etc. f. de la plassein = a forma. leudnoza etc. Sin. cistinuria-lizinuria familiala. V. nutrifie} Denumire generica a unui grup de afectiuni heterogene ce au ca trasatura comuna atrofii musculare evolutive. -aza. si tab. acidus = acru. sunt molecule care se gasesc la animate.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiru-vica. s. f. [Gr. AMIMIE. a-a. s. A. s.. gr. genitus = nascut si gignere = a nafte. / amyotonia. amyloidisme. care exercita functii regulatorii: *colina. este de origine proteica. AMIGDALOTRIPSIE. s. gr. f. putere.. deoarece organismul nu-i poate sintetiza si trebuie primiti prin alimentatie (opt In cazul omului.priv. s. amyliim. s. [Lat. ouron = unnd. s. s. -ind. / amylo'lde.. creste. / aminoacidopathie. f. sin. / amylasuria. V. f. / amylasurie. a carui semnificatie nu este Insa clara. f. / amimia. s. -ind. normala este de 300 pana la 900 mg In 24 ore.. mys. / amygdalotripsis. s. -e. adj. care reprezinta 159 .. a crea. Unii a.). / amylasemie. -ina: I at. indispensabili. a priv. gr. -ozd . s. / amyotaxie. AMILACEU. [Lat. *acetilcolina. AMILOIDOZA. amylon = faina. amylum... dar nu este antagonist al receptorilor intracelulari pentru aldosteron. nu are relevanta diagnostica pen-tru aceasta boala decat atund cand depaseste 500 unitati Somogyi. nu se afla In relatie cu o afectare motorie periferica.4-glu-can.] Deficienta sau absents 'tonusului muscular. myos = muscfii. *histamina etc. amidon.: tirozinoza. de cauza nepredzata. AMINOPEPTIDAZA. biochim. AMIOSTENIE. treonina. [Gr. f. ammoniakon = sore de amoniu. -atos = sdnge. -ozti. / amine. maltoza si dextrine. s. A. In inflamatia glandelor parotide. f. tripsis = frec-are. m. plasis = modeiare. gr. / amylaceous. A. f. A. [at. gr. [Gr. s. ammoniakon = safe.] Scaderea fortei musculare. de la. histidinemia.: amiloidoza (v. ouron = urina. sunt 'exopeptidaze care elibereaza progresiv aminoa-cizii pornind de la aminoaddul N-terminal al lantului polipep-tidic. concentrate normala fiind de 8-32 unitati Wohlgemuth. taxis = ordonare. si amine bio-gene. / amylase. / aminoaciduria.] Stare patologica plurietiologica constand In formarea si depunerea extracelulara de *amiloid la nivelul unor tesuturi sau organe. aranjare. gasita in apropierea te-mptuiw fat Jupiter Amman din Libia.: ataxie (v. AMILAZURIE.\ Prezenta unor aminoacizi (leucina. a digera. haima. myos = musciti. are si o actiune opusa aldosteronului. ~~~\ AMINA. s.. amidon. [Lot. adj. / aminoacid. [Gr. s. mimia = imitare.] Sin. s. [Gr. amygdale = migdaid. / amylosis. f. [Gr. s.: tonsilita. clipit rar. proteine si alcaloide. amidon. Foarte raspandite sub forma de aminoacizi. valina. amygdale = migdaia. / aminopeptidase. / amiloride. f. AMIOTROFIE. f. / amine. In *amiloidoza. acidus = ami. de asemenea. izoleudna. pathos = fioala\ Denumire generica a bo-lilor enzimatice caracterizate prin perturbari ale metabolismului aminoadzilor. fenilalanina si triptofanul). f. Denumirea de a. se poate produce o alterare sau o compromitere a functiilor acestora. sthenos = fortd. continand o functie acida. f. Uneori. lizina. sanguina este de ori-gine pancreatica. / aminoacidurie. f. s. neopla-zii ale plasmodtelor. primitiva sau primara. enzima nefiind spedfica pentru acinii pancreatid. a modefa. Cresterea a. const. / amygdalite. / amylose. m. cuprinsa Intre 80 si 180 unitati Somogyi/ 100 ml sau 50-150 Ul.). A. sarade a reactiilor motorii si emotionale. AMILAZA. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhiba cotransportui Na^/Cr si schimbul anti-port Na*/H~~ la nivelul membranei celulare. tattein = a ordona.. cu com-pozitie variabila In raport cu diversele stari patologice cu care se asodaza. 2 sau 3 atomi de hidrogen legati la azot. -ind. metionina. gOsita m apropierea temptu[ui iui Jupiter Amman din Liflia. f. amygdali-tis. si tab. s. tirozi-na etc. s.

Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig. s. s.: ecmnezie (v.] Membrana limitanta a oului fecundat. s. A. spinala scapuloperoneata tip I (sindrom StarkKaeser). Ele au un caracter ereditar. n. adj. A. amnesia uitare. / amnesic. ammo-niakon = sore de ainoniu. a fost. s.) AMOEBIAZA. a e^flMtrta.recente. mneme = memorie. p. mimsthcii = a-fi aminti. gasita in apropierea te-mptuiui Iw Jupiter Amman din Lil)ia. s. Sin. infantila cores-punde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de viata. poate fi retro-grada (sau de ei/ocare). s. In aceasta regiune Tsi are sediul gena care codi-fica receptorii pentru androgeni. kytos = cdutd} Celula de origine fetala regasita In lichidul amniotic.\ Punctie transabdominala efectuata la gravida In scopul recoltarii de lichid amniotic. presupune organizarea informatiilor in directa relatie cu inteligenta subiectului. s. Var. mergand pana la degene-rare si atrofie.). 2) A. s. graphein = a scrie. fie prin clivare. adj. Diferentierea a. cu transmitere recesiva. adj. In lipsa acestor influente se produc tulburari morfofunctio-nale grave ale fibrelor musculare.] Observarea aspectului macroscopic al lichidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului. diagnosticarea unei aberatii cromozomiale. citogenetice. Deoarece exonul 1 al genei contine o secventa repetitive! amplificata la bolnavii cu a. la a . f. cu tendinta la distalizare. a muschilor gambelor. pot aparea in stari depre-sive. m. m. importante: 1) A. cu membrane intacte. pentru studiul caracterelor sale chi-mice. / amniocyte. pe care Freud a interpretat-o nu doar In relatie cu imaturitatea functionala a structurilor cerebrale. Forma acuta. simetrice. m.. se manifesta Inca din viata intrauterina. / ammonia. f. m. rare. fara condensarea cromo-zomilor si fara formarea fusului de diviziune. s.). acestia nu Tsi mai exercita efectele trofice esentiale pentru muschiul iner-vat. fiind compusul de baza . aparuta In cadrul unei depresii. cu afectarea musculaturii proximale si evolutie lenta. initial proximale. AMNIOS. bulbospinala progresiva (boala Kennedy) este determinata de o anomalie a bratului lung al cromozomului X. *electromiografie si biopsie musculara (care releva carac-terul neurogen al a. \Cjr. au fost descrise numeroase forme inter-mediare. fir. iar uneori si din trunchiul cerebral.priv. prezenta *fasdculatiilor (clinic sau electromiografic) si absenta reflexelor osteotendinoase permit diagnosticul. \Qr. / amnesia. ceea ce Inseamna ca aceasta maladie este determinata de o *mutatie dinamica. f. A. cu transmitere autozomal dominanta. kentesis = wtepd-twa. amnion •= wtmfirana a fdtuCui. rinichiului. evolutie foarte lent progresiva. spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaza pe dozarea unor enzime musculare. / amnestique. *impotenta. care nu intereseaza decat un singur tip de informatii. \Qr. n. H-I regiunea proximala. / amok. 3) A. a gradului de suferinta fetala In cazul imuni-zarii maternofetale. retrograda).: In etilis-mul acut). -ozd.). Adesea nu are loc nici diviziunea corpului celular. Pe langa transmiterea autozomal recesiva. mitos = afo. auditive sau vizuale. / amnioscopy. / amnion. / amniography. AMNIOCIT. subtire. s. mnasthai = a-fi aminti. Poate avea loc fie prin stran-gulare. amnion = memfirand a fatutui. Sin. cu debut Intre 20-50 ani. fdtuiui. [Cjr. a.n6. f. AMNESTIC. V. m. In relatie cu 'cromozomul X. sau anterograda {de fixare). pe fata interna a placentei si a cordonului ombilical. foarte solubil In apa. tie. / amnestic. gena implicata fiind localizata pe bratui lung at cromozomului 5. sau f. AMITOZA. mult mai rare. isterie (mai frecvent a. AMNIOGRAFIE. / amniocyte. Alaturi de forme de a. o . cu tendinta centrifuga. spinala cronica pseudo-miopatica (boala Kugelberg-Welander) se caracterizeaza prin deficit motor si amiotrofii proximate. spectrofotometrice. f. tit [a skopein = a veaea.: boala Wohlfart-Kugelberg-Welander. anterograda. f. cu incidenta 1/20 000 nasteri.] Incapacitate (totala sau partiala) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate. In evolutia lent progresiva se asociaza si tulburari endocrine: *ginecomastie. Se mai numeste si holoschizis.j Diviziune celulara directa care se produce prin simpla clivare a nucleului. s. / amniocentese. [Qr. V. V. / amniographie.m6rana a fatutui. astfel Incat procesele de ramolisment cerebral. AMOEBA. dificil de clasificat. iar morfopatologic. f.mbra. cat si retrograda. si memorie. s.: sac amniotic. Inlocuita cu *ecografia. A. modalitate caracteristica vertebratelor inferioare. introdus prin colul uterin. rezistenta. In patologia psihiatrica. [Qr. / amnios. dar absenta pseudohiper-trofiilor. urmate de deficit motor si amiotrofii. 160 AMONIAC AMNEZIE. Indeosebi. \CJT. fenomen psihic complex. [tyf. Var. AMNEZIE ANTEROGRADA / amnesie anterograde / anterograd amnesia. [Mafae-ziana amok = atac furies} Termen de origine malaeziana care desemneaza o criza de dezechilibrare psihica cu tendinta la crima sau sui-cid. / amnesic. permite determinarea motricitatii fetale. este utilizata pentru decelarea suferintei fetale (asociata cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) Indeosebi In cazul sarcinilor pre-lungite. *Confuzia mentala Impiedica fixarea amnezica. cu transmitere autozomal recesiva sau dominanta. / ammoniac. b) A. cu durata de supravietuire de circa patru ani. In general. spinale progresive ale adultului. adj. uneori *diabet zaharat. s. cu fibrilatii si rareori pseudohipertrofii. AMNIOSCOPIE. se de-scriu si forme cu transmitere autozomal dominanta. dilution = mem6rana a fatutui. bine definite clinic. s. AMONIAC. Este de origine citotrofoblastica. si a. s. ca si 'in cazul unei leziuni corticale. f. care intereseaza toate categoriile de informatii percepute. si mnasthai = a-fi aminti. Se utilizeaza In industria chimica.AMITOZA consecinta unor leziuni degenerative ale neuronilor motori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii. skopia = e.. Se caracterizeaza clinic prin deficit motor. globale. Compus binar al azotului cu hidrogenul. toxic pentru organismele vii. Se disting a. m care subiectui nu Tsi poate aminti informatii memorizate cu mult timp Inainte. punga apelor.: punctie amniotica. b. ou f.priv. cand se constata ca miscarile fatului sunt foarte slabe. ci si ca expresie a unor refulari reversibile. Mecanismul patogenic este Insa comun si clar: prin degenerarea neuronilor motori. "maligna". Mai importante: a) A. limitate si lacunare (ex. f. amnioa = me. cu debut Intre 3050 ani si afectarea. cu ptrofii musculare cu propagare centrifuga. Tipuri de a. ceea ce poate fi la originea unei a. cu miros iritant. f. a .. / amnioscopie. amnezie. Memorizarea. n. n. fenomen observat la om la nivelul ficatului.. o . antreneaza atat o a.] 1) Care se refera la *amnezie. transparenta. tesutului nodal.priv.\ Care provoaca pierderea memoriei. s. Forma "benigna" este progresiva. Sin. V. si raptus. selective. organice sau nu. 2) Persoana care si-a pierdut memo-ria.pm'. / amok. / amnesique.... de ex.] N^\y. \yr. Sin. AMNIOCENTEZA. pentru amiba (v. a sexului fetal. care priveste informatiile. sub forma de gaz incolor la presiune atmosferica.. \GJT. prin asocierea unei rarefactii cu *neuronofagie a neuronilor mari din maduva (predominand In regiunile cervicala si lombo-sacrata) si din nucleii nervilor cranieni. / amniocente-sis. s. secundar ai centurii scapulare. f. / amitose. pentru amibiaza (v. s. a. / amitosis. s. spinala infantila (boala Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil.] Ra-diografia cavitatii amniotice opacifiata cu un *mediu de contrast introdus prin punctia uterului gravid.^ammare. amnion = me. Deoarece este un examen riscant. AspectuI clinic seamana cu eel al *miopatiei. a. ganglionilor vegetativi si structurilor superficiale ale epidermuiui. AMNEZIC. s.. AMOK.

adj. / amplitude. 0 astfel de imagine este obtinuta cu un fascicu'l de radiatii X de intensitate mica.). iradierea padentului fiind mult redusa..). Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ. 2) Magnitudinea *potentialului de actiune. / myoadenylate deaminase. / primer. / amorphognosie. care este Insa convertit In produsi amoniogeni. si PCR. reactia In lant a polimerazei. 17 7 S-1836} Uni-tate fundamentala din Sl. \Jr. de amoniac..} Oligonucleotid care. AMONIOGENEZA. utilizat In automatizare.! genesis = producere. s. amorce. AMP / AMP / AMP. V. f. cu intensitate rnarila. Sin. s.] 1) Cresterea de dimensiuni In toate sensurile a cavitatii toracice In timpul inspirului. s. f. cu mialgii si crampe musculare. AMORSA. dependenta de originea parentala. de tensiune transforma un curent altemativ In alt curent alternativ. AMP-DEZAMINAZA. paime sau plante. / amorce. s. de (a gennan = a produce. V. ammoaiakon = sore. In care se folosesc tranzistori pentru marirea puterii unui semnal electric.v. amplifi-cator = care marefte. 1) Producerea in vivo de copii suplimentare ale unei secvente de ADN. AMP c. digitale). / amplitude. AMP-deaminase. dm fr. -iais == Cargime. a . V. V. biochim. magnetic. / AMP-desaminase. m. s.: primer. AMPLITUDINE. m apropiere-a temp(u[ui Cui Jupiter Ammoa din Li6ia.] Enzima musculara care In timpul exerdtiului fizic transforma adenozinmonofosfatui In inozin monofosfat si amoniac. Secventa de ADN amplificata este comparata cu alte secvente nudeotidice conservate In banci de date. Este inactivat prin hidrolizare In *AMP de catre o fosfodiesteraza. amoniemie) deoarece. Uneori se utilizeaza si termenul echivalent din engl. ammomakoa = sore de amotiiu. engL: Adenosine MonoPfiospdate = adenoz. f. prin amplificarea cantitatii de ADN de origine bacteriana. / ammoniogenese. s. AMPLIFICATOR DE LUMINANTA / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen. s. [Andre Marie Ampere. 2) In genetica: secventa de ADN capabila sa stimuleze transcriptia unei gene. / ammoniogenesis. s. s. de. substanta toxica al carei nivel sanguin creste In *coma hepatica si In comele pro-duse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei. de [a amplus = mare. Astfel. AMPLIFICARE PRIN REACTIE IN LANT A POLIMERAZEI / amplification par la reaction en chaine de la polym6rase / polymerase chain reaction. observata. provenit Indeosebi din degradarea unor aminoacizi. \G. morphe = forma} Care nu are o forma sau o structure bine definite. [Qr. acest proces se accentueaza. f. Jar In *alcaloza diminueaza. Aparat care transforma imaginea optica In imagine electronica. Sin. In scop de identificare.. Bacteria studiata poate fi astfel identificata si clasificata In arborele filogenetic. imprimere = a apasa pe. 2) A. amoniemie. sau s. / amplifier (electronics). / amorphe. haima. des = separat de. de puls. s. marime. Penicilina semisintetica cu activitate similara penicilinei G asupra germenilor grampozitivi. A. 2) Modificarile survenite de gene In cursul gametogenezei si/sau embriogenezei si care altereaza expresia fenotipica.. f. [Lot. AMORFOGNOZIE. In organism se afla In cantilati foarte mid (v. [Lot. y. f. const. a .\ Abrev. prin aplicarea pulpei de161 .priv. hi-bridat cu o matrice de acid nucleic. de obicei electric. engC. nucleotid sintetizat din *ATP ca raspuns la o stimulare hormonala a reeeptorilor suprafetei celulare. s. [Lot. s.re. empreinte.ii tempiu[ui [ui Jupiter Amman din Li6ia. termenul este utilizat si cu referire la marirea abdomenului In timpul sarcinii sau prin acumulare de lichid In peritoneu. dar activa si asupra unor germeni gramnegativi. de luminanta. gasita. digitale sunt Inregistrate In criminalistica. de imagine sau a. derivat de. V.re. / ampere. din Cat. ficare. e) a. / ampere. -atos = sange} Concentratia plasmatica a amoniacului liber. fizician francez. V. parental imprinting.} 1) prima parte a ciclului *amoniacului In organism. [ftfire. f. / ampliation. ligand. A. proteine G. gasita. V. adj. f. care vor fi astfel eliminati sub forma de saruri de amoniu In loc de saruri de sodiu. Un curent de un a.: PCR (v. iar In continuare ionii amoniu se combina cu anionii acizilor. a activitatii transcriptionale a uneia dintre cele doua copii ale unei gene bialelice. pentru amplificarea potentialului electric al pulsului. AMORF. -aza.in monofosfat. Este inactivata de *penicilinaza. [Cjr. / empreinte. [a ampliare = fl crefte. Abreviere utilizata curent pentru a desemna adenozin-3'. permite unei *polimeraze sa initieze sinteza unui al doilea lant complementar matricei. electronic. profesor la 'Bans. [Qr. f. actioneaza ca *mesager secund.: Ad'enosine MonoPfiosphate = adeno sin-mono fos fat. s. s. s. si PCR. In *acidoza. endo-crinol. f.). f. DeficituI acestei enzime este la originea unei intolerante la efort. Initierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituite dintr-un amestec de oligonucleotide cu secvente difehte. 1) Represarea permanenta. 2) Rareori. receptor. a taia. s. 2) Urme lasate pe un obiect de degete (a. s.ve. evitandu-se scaderea *rezervei alcaline. de amomu. si amo-niac. In tubii renali. Tipuri: a) a. AMPICILINA. cu o tensiune mai mare. AMPER. [J~r. -onis = mctrire. / ampliation. la facere = a face. b) a. transporta un 'coulomb pe se-cunda. const. amoniacul este sintetizat din *glutamina.AMONIEMIE In prepararea Ingrasamintelor azotate. s. hiperamoniemie. [ui Jupiter Ammoa din Lima. s. ammomakoa = sore. amplitude. / amorphous. si tab. c) a.. avand drcuite magne-tice pentru amplificarea semnalelor de joasa frecventa. vecfie amordre = fl mufca. / impression. ureogeneza. A. Consta In formarea. f.si cinematografiata. V. Este utilizat In radioscopie pentru cresterea luminozitatii si predziei unei imagini obtinute direct pe un ecran fluorescent. v. poate fi evaluata prin masurarea perimetrului toradc. AMPLIFICARE GENICA / amplification genique / gene amplification. impresiune. AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP. ampli-atio. renala este unul dintre mecanismele reglarii *echilibrului acidobazic. / ammoni(a)emia. la nivelul tutu-cor tesuturilor. prin simtui tactil. s.] 1) Valoarea absoluta maxima a elongatiei unei marimi oscila-torii.. AMPRENTARE GENOMICA / empreinte parentale / genomic imprinting. Ea poate fi transmisa la distanta. (at. enhancer (genetics). de la amplificare = a man (amplus = mare. si tab. m. / amorphognosia. f. AMPRENTA. -ina. Ca gaonai = a cunoaste} Imposibilitatea recunoasterii formei obiectelor prin pipait. V.] 1) In electro-nica medicala: aparat utilizat In scopul reproducerii unui sem-nal. de. lipsit de forma.] 1) Depresiune imprimata pe suprafata unui organ de catre o structura anato-mica. f. de. AMORSAJ ALEATOR / amorcage aleatoire / random priming. / ammoni6mie. este transformat la nivelul ficatului In uree. adenilat-ciclaza.r. amoniogeneza. gashd m apropie-rea timplulw. m apTopie. s. f. g. n. f. / ampicillin. morphe = forma. AMONIEMIE. de masura a intensitatii curentului AMPRENTA electric. m. amoniu. foto. cunoaftere. gnosis = perce. 2) tehnica pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare. activand "protein kinaza A. / ampicilline. AMPLIATIE. s. / amplificateur. m. f. AMPLIFICATOR. f. utilizata In mod curent pentru acid adenozin monofosforic (v. se obtine cu ajutorul unei ADNpolimeraze. d) a.priv.5'-monofosfatul ciclic. [A5rev.

f. ANACUZIE. tubara (NA: ampulla tubae uterinae}. dezvoltat la nivelul partii comune a ampulei sau In zonele sale coledodana ori pancreatica. f. bios = viata} Despre microorganismele care nu se pot dezvolta In contact cu aerul si referitor la reactiile chimice care se produc In absenta aeru-lui. Vater. un segment de membru si. ana = in sus. f. permite o reproducere fidela. venin de cobra.: aclorhidrie. / anaphrodisie. ANACLORHIDRIE. phylaxis = protecfie. f. aer.: catabolism. partial.} Diminuare sau absenta a dorintelor sexuale. f.va sau despre ceva care depinde de alteineva sau de altceva. an . / anaclitic. gennan . levuri. f. / anaphase. Exista doua a. adj.: cofoza (v. / anaerobic. iarafi. adj. 1684-17S1:\ V. anatomist. [Cfr. [Lat. ana .. a scurta. phasis = aparenta. f. / amputation. / anabolism. f. ana -priv. a urea. [Cfr.i lit la Afrodita = zeif:a dragostd. ana = in sus. endo-toxine ale bacteriilor gramnegative. f. bias = viata} Revenirea unui organism la viata activa.] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea). pasivS). [Cfr. adj. poate fi determinata la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a. ANAEROBIOZA. / anabolisant. A.. 'Wittmfiwy. adj. [Cfr.). adj. \Cjr. m. Se spune In-deosebi despre copilul mic care depinde de mama.} Despre o substanta care calmeaza dorintele sexuale. s. [Cfr. de. AMPULA. iovitura. este o forma de hipersensibilitate de tip imediat. -os = aer. In cazul a. aer.. [Cfr. ampullae. de la ana = din nou. rectala (NA: ampulla recti). ANACROTISM. s. adj. care se pune In evidenta printr-o reactie cutanata. de a reconstrui.s. / ampoule. hydatos = apa. Sin. Ant. / achlorhydria. 3) In embriologie.} Sin.: C3a si C5a. / anaerobiose.. / anabolising. adj. ANALEPTIC. aphrodisia = dorintd sayiaia. utilizate in sindroamele catabolizante: debilitate. V. Abraham Vater.'•tele.AMPRENTA GENETICA getelor. ANABOLIZANT. gr. s. de [a akouein = a auz. / analgesic. anabole = acfiunea de. s. dt ia phy-latlein = a apara. / anacrotisme. klitos = desfafurat mapoi. / anaerobiosis. portiunea dilatata situata la extremitatea *trompei uterine. -eris.} 1) Care stimuleaza. NA: ampulla. medic fi botanist ger-man. n. ANAEROB. 3) In stomatologie: copie negativa.priv. s.. an priv. prin extensie. / analeptique. creste astfel permeabilitatea vasculara si contracta fibrele musculare netede. obtinuta prin mulaj cu un material plastic. adj. / analeptic. s. s. iarafi. se separa si se dirijeaza spre polii celulari..priv. care favorizeaza productia de proteine. unui membru sau a unui segment de membru se sectioneaza formatiunile osoase si se conserva. se manifesta In forma cea mai grava si cea mai acuta prin *soc anafilactic. f.. [at. osteoporoza etc. f. provoaca degranularea bazofilelor cu eliberarea de substante vasoactive.] Substanta produsa In ser dupa activarea complementului (fractiile C3 si C5) de complexele imune sau de unele substante coloidale: dextran. dilatatie inconstanta a partii terminale comune a *coledocului si canalului Wirsung. f. iarcSsi. [a ampulare = fl taia. comparabil cu socul anafilactic.priv. dupa o perioada de moarte aparenta sau de viata latenta. medic si botanist german.. [a anaballein = a construi.verde. on . s. / anaphrodisiac. anabiosis = rewviere. / amputation. s. Ex. / anaphrodisia. -oma. fidela.] Portiune tubulara dilatata In structura unor formatiuni anatomice. ANACLITIC. muschii..: *de-presie a. ANAFAZA. cu ajutorul unui instrument chirurgical. si a. tesutui subcutanat si tegumentele. ampula).. s. afgos = durere. m. A. AMPULOM VATERIAN / ampullome vaterien / Vater's ampulla carcinoma. adj. 2) Un steroid Inrudit cu testosteronul. s. -ind . mediata de IgE.. / anaphylaxie.] Anomalie a 162 ANALGEZIC undei pulsului caracterizata prin aparitia unui mic cro?et pe portiunea sa ascendenta (In stenoza aortica sau In anevris-mul aortic). a. / anaphase.\ Despre cine. ampula. n. aer. AMPRENTA GENETICA / enipreinte genetique / DNA fingerprint.. s. gr. ampulla = vas mil' pentru ule-i sou par-fum. profesor la 'Wittenburg.: carte de identitate genotipica (v. s. A. sau algesis = simtui du-rerif. s. [Qr. ampulla = vas mic pentru uki sou parfum.priv. ANAFILATOXINA. dor. [Cfr. s. gr. Exista un mare numar de a. de ia Afrodita = zdta dra{Jostei. adj. V. s. ANAFILAXIE. s. -oza . injectata intravenos pro-voaca soc anafilatoxinic. 3) Agent stimulator al SNC capabil sa restabileasca functiona-litatea unor centri deprimati. situata la nivelul duodenului. ballein = a iansa}\ 1) Care favorizeaza transformarea materiilor nutritive In tesuturile vii. operatie prin care se separa de organism un membru. analeptikos = care restaureazd. -os = aer. s. [Qr. hydor. n. s.ClUaie. anaerqbioza. rasaritut unei . regrupeaza procesele de sinteza si consum de energie. anabios. In decursul caruia cromozomii se dedubleaza. [Lat.priv. Ex.. s. f. provocata prin injectarea prealabila a unui antigen (injectia "preparanta") si care apare dupa o a doua injectare a aceluiasi antigen (injectie "declansanta").. Umpluta cu ipsos. \Qr. s. la unele microorganisme. / anacousie. (ikousis = am. de a reconstrui/ de [a anaballein = a construi. de ia toxon = sageata. an . A. phylaxifi = protecfie. A. f. / anachlorhydrie. tonifica si revitalizeaza. una = contra. de la phylattein = a apara} Hipersensibilitate specifica. [at. orice structura anatomica. ana = contra. f.} Denumire a stadiului de crestere a parului In cadrul *ciclului pilar. tot la o serie de microorganisme. care. / anacusis. prin modificarea pragului senzatiilor dureroase sau prin cresterea tolerantei la durere. pentru formarea bontului. 2) Medicament care . -eri. aer. a. adj.i. / anagene. n.. f. Sin. [Qr.priv. khioros . Indeosebi cardiovasculari si respira-tori. anatomist. Exista a. a arunca in sus (ana .). Anafrodizie. denu-mita model.a produce. m. f. aaa = In susi krotos . A. s. |t/r. f. bins = viata.. \Cfr. a. f. -ism. pe o foaie de hartie. s. / anaphrodisiaque. an . [Cfr. / anabiosis. / anaphylatoxine. -e. ANALGEZIC. [-Cot. m. anabole = acfiunea de a urea. de la phaiaein = a aparea. {Cfr. elibereaza histamina prin degranularea mas-todtelor si bazofilelor. la un al doilea contact cu antigenul. respiratorii. aphrodisiakos. portiunea inferioara a *rectului pelvin.: a. s. *deletie a unui •autozom. gr. dactiloscopie. [^r. s. / analgesique. In *proba Prausnitz-KusIner. fiidrogen.in sus. 2) Remediu care exercita actiunile mentionate. toxikon = otrava pentru varfvl sagetiior. s. m. ANABIOZA. / anacrotism. AMPULA VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater. -oni/i = taiere. n. / anagen. In prealabil Inmuiata 'in tus. pi. Serul contine o alfa-globulina capabila sa inactiveze cele doua a. In scopul elaborarii de molecule In tesuturile vii. a danturii si a tesuturilor vecine. Ex. obligato-rie. a dinti-lor si a tesuturilor bucale. / anabiose. a arunca in sus (ana = in sus. profesor la.] Viata desfasurata doar In absenta oxigenului molecular. 1684-1751} Cancer al ampulei Vater (v. / ampulla. adj. AMPUTATIE. adj. [Abraham Vater. de. ANAGEN.: a.. / anaerobic. facultativa. NA: ampulla hepatopancreatica. s. ballein = a (ansa]} Ansamblu de procese care permit asimilarea nutrimentelor si utilizarea lor.] 1) In chirurgie. s.. ANAFRODIZIAC. ANABOLISM. 2) Sectiunea traumatica. amputatm. urmata de o anomalie *fenotipica. / anaphylaxis. adj. de obi-cei un bisturiu. s. an . / anabolisme. s. accidentals a unui membru sau a unui segment de membru.\ Absenta completa a acidului clorhidric din sucul gastric. / anaphyla-toxin.] 1) Despre o substanta care atenueaza durerea fara abo-lirea constientei. / anaclitique. f.

Domenii de a. Ea poate fi generalizata sau locali-zata. ansamblu de procedee matematice pentru va-lidarea si interpretarea datelor experimentale. ANASTOMOZA IZOPERISTALTICA / anastomose isoperistaltique / isoperistaltic anastomosis. embriolo-gia structurala. ansamblu de procedee de identifcare (a. reiatie. de [a plassein = a forma. narcotics prezinta si un efect sedativ. lyein = a distruge} 1) Ansamblu functional alcatuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic si din centrul cortical care intervine In re-ceptia senzoriala. / anastomosis. dar. s. nu se manifests clinic. 3) A. coprologica. De fapt. studiul modifi-carilor macro.: boala Schridde. a. toxico-logica. f. analiza unui fenomen pe baza reprezentarii grafice. [Qr. adj. ancheta analitica In scopul sta-bilirii interactiunilor alimentare Intr-o comunitate biologica. 2) Dis-pozitiv care. s. despre o boala In care ascita. 5) A. permite cautarea planului de polarizare a luminii [nicol a. / anatomie. grafica. glosar informatica. factorials. 4) A.: a. s. hidrops fetal. vizual.] Edem generalizat al tesutului celular subcutanat. studiul a. a mo- ANATOMIE dtia.. iarafi. procedeu al statisticii matematice ce permite identificarea factori-lor care stau la baza unei corelatii. macroscopica. antipiretice actioneaza atat asupra durerii. dispersiei. deopotriva. *A. 7) A. anamnesis = re-a-mintire. f.] Asemanator. 10) A. f. Indeosebi la nivelul tractusului digestiv. / anascitic. ana = din nou. intestinala efectu-ata astfel Incat cele doua segmente suturate sa aiba miscari peristaltice In sens opus. cu producere de *ascita. adj. Edem generalizat si intens al pla-centei si al fetusului. formatiunilor vizibile cu ochiul liber. 4) A. dar nu poate pro-nunta cuvantui pe care Tl citeste sau Tl scrie. an -priv. statistica a efectului unor factori asupra dispersiei datelor obtinute experimental. s. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic. coreland datele de morfologie cu semnele clinice si modificarile biochimice. poate comunica prin semne sau prin presiunea mainii numarul de silabe continute In cuvantui pe care nu Tl poate pronunta. cat si a febrei sau fenomenelor inflamatorii. sou algesis = simfid durerii} Pierdere a sensibilitalii la durere. ANALIZOR. A. coproparazitologica. taire / f(o)etal hydrops. [Qr. 3) Aparat care permite analiza electra-encefalogramei In termeni de frecventa si amplitu-dine. 7) A. f. / analysor. / analgesia. cu acumulare de lichid In cavitatile seroase ale organismului. logos = raport. de regula frecventa. compararea struc-turilor diferitelor plante si animale. *euforizant sau *anxiolitic. anastomosis = descfiidere.] Comunicarea naturala. arthroun = a rosti distinct} Tulburare a limbajului constand doar din imposibilitatea articularii sunetelor. de aminoacizi permite evaluarea compozitiei In aminoacizi a unei proteine. ex. metoda de a. / anamnese. s. f. m. chimica. s. \Qr. [Cjr. intestinala efectuata astfel Incat cele doua segmente suturate prezinta miscari peristaltice In acelasi sens.si citochimice In cursut unei boli. s. in scopul izolarii si identificarii bacteriilor.. lyeiii =. f. s. \Qr.\ Care nu se Insoteste de *ascita. / anascitique. s. Indeosebi In laboratorul clinic.a distruge) . de la ana == din nou. f. bio-chimica. 9) A. f. metodele de a. ca si a stabilirii unor caracteristici ale acestora. *A. [Qr. fiind o forma clinica a *eritroblastozei fetale. / anarthrie. 2) A. radiologica. ANATOMIE. / anastomose. Bolnavul afectat de a. unor struc-turi prin vizualizarea acestora pe clisee radiografice. patologica sau artificiala (chirurgicala) a doua conducte (vase sanguine. plasis = nwdelare. an . metoda de studiu al substantelor organice prin analiza *spectrelor de emisie si de absorbtie. ANAPLAZIE. termen utilizat de fRpocrat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei tuJfatii. ana = in juruij tome = taiere. m. ANASTOMOZA TERMINOTERMINALA / anastomose terminoterminale / end-to-end anastomosis. termenul se utilizeaza si pentru descrierea celulelor anormale care au pierdut caracterele de diferentiere proprii. \Cjr. 4) A. auditiv. 5) A. prezints o asemanare totala sau partiala a caracteristicilor esentiale cu cele ale sistemului cu care se compara.} Stare a unui proces neo-plazic In care arhitectura si unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale tesutului de origine. ANASARCA. de la ana = cu. *A. iarafi. algos .] Stiinta structurii organismelor vii. / anasarque. / analogue. s. de. la ana = din nou. In continuare. ANAMNEZA. analogue.. 8) A. sarkos = came. / anaplasia. In care sunt acolati peretii laterali a doua conducte sau organe. [Qr. survenind In cursul unei boli sau secundara unei intoxi-catii ori actiunii unor medicamente. Este cazul Indeosebi al alcaloizilor din *opiu sau al derivatilor acestora. cantitativa) a compozitiei chimice a unei substante. Ex. / analyseur. / anaplasie. s. f. calitativa) si de determinare (a. cu afemie. [Qr. [Qr. Este considerata uneori sin. analog. se disting nu-meroase tipuri de a. serologica are ca scop Indeosebi identificarea anticorpilor specifici din serul sanguin. ANASARCA FETOPLACENTARA / anasarque foetoplacen. (ie.. ANALGEZIE. la. iarafi mncme = memorie fi mnasthai = a-fi aminti. de la askos = 6urduf. determinarea calitativa si/sau cantitativa a unui toxic In diferite medii. Sin.. fara Insa a ca-pata un aspect net embrionar. ANASCITIC. s. dezvoltarii. V. materiilor fecale.. ANASTOMOZA LATEROLATERALA / anastomose laterolatcralc / side-to-side anastomosis. ANALIZA. De asemenea.. s. f. / analysis. s. in cercetarea stiintifica si In practica medicala. V. f. / analogous.. spectroscopica. statistics. [Qr. de id analyein = a rezoiva (ana = din nov. 6) A. f.durere. / anamnesis. sarx. de. reprezinta consecinta unei leziuni cerebrale cu focarul In zona nucleului lenticular. s. iarafi. de [a temnein = a taia.. ANARTRIE. analyein = a fezoha. s. comparata. prin extensie. sioma. m.] Ansamblul informatiilor obtinute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul sau asupra *antecedentelor. In medicina si biologie.receptor cutanat. an -priv. a. 11) A. 2) A. spe163 . bacteriologies sau microbiologica. Intelege ce i se spune. adj. s. f. defineste caracte-rele arhitecturale ale unui tesut (de obicei malign). f.priv. / anarthria. analysis = rezoivare. conform unei anumite milrimi. trofica. ana = din nou. avand ca scop determinarea concentratiilor diferitelor substante din organism (Indeosebi a constantelor biochimice) sau separarea componentelor unui produs biologic. 6) A. analogos = (a fd. De obicei. patologica sau morfopatologie.).\ Metoda stiintifica de cercetare a fenomenelor bazata pe examinarea si determinarea fiecarei parti componente.} V. *A. sunt utilizate. / anatomy. 3) A. f. In functie de localizare si de efectele In plan functional. analogos = [a feli conform unei anumite marimi. ANALOG. logos = raport. re[afie.: 1) A. si hidrops. adj. A. poate dti si scrie. Se Intalneste Indeosebi In cursul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-materna. / analyse. / analgesic. n. ana = in juruC. cai biliare si urinare) sau a unor nervi. segmente ale tubu-lui digestiv. s. iardfi. care poate genera 'farmacodependenta. istoricului si detaliilor de evolutie ale unei boli. [Cjr. secfiune. ANASTOMOZA ANTIPERISTALTICA / anastomose antiperistaltique / antiperistaltic anastomosis. In medicina. f. s. a. A. In care cele doua segmente suturate se pun cap la cap. ANASTOMOZA. -atos = gura. s. 12) A. / anasarca. [a ana = din nou. Directii: 1) A. histo. a. askites. aplicata la diagnos-ticul si tratamentui bolilor.si microscopice. adj.ANALGEZIE exercita aceste actiuni. In cazul polarimetrului.

[Qr.] Diminuare importanta (a. andros = ftCafial. oprire] Termen de origine franceza. acesta fiind principalul agent patogen al anchilostomiazei la om. In engl. de-oarece. adsorbita pe gel mineral si a.. ANDROQENIC.fameu. \Qr. andros = 6(lr6a. diminuare a eritropoiezei din cauza afectarii sin-tezei de nucleoproteine. clasa Nematoda. m. totala) a miscarilor unei articulatii care In mod normal este mobila. cw6at. normo-crome si hipercrome. si artrodeza.: obezitate a. 2) Sin. / ankylose. andros = tidrbat. f. / androgyne. f. s.: androginoid. daca nu se tine seama de variatiile eventuate ale volumului plasmatic. / endurance. adj. 3) Fiinta •fabuloasa din mitologia greaca. un nematod mic ce se fixeaza (In numar mare) In mucoasa intestinala.). jumatate barbat. eidos = formd. 8) A. Totodata. andros = 6iir6at. In plus. consednta a unui spasm sau a unei amprente. a. / andrology. Tsi pier-de activitatea toxica. aner. s. s. andros = 6ctr6at. m. brasiliense. determinata de *aplazia medulara globala. [Gr.. s. gyaaikos . fara sa aiba aceeasi acoperire fiziologica si fizio-patologica. f.] Boala provocata de 'ancylostoma. indurare = a. adj.\ Toxina bacteriana (tetanica. f. / androgene. V. Ex. este definita ca scaderea concentratiei de hemoglobina din sangele periferic sub 13 g/100 ml la barbat si sub 11 g/100 ml la femeie.. [Qr. s. care promoveaza *masculinizarea. ANDROPAUZA. se constata o mare variabilitate individuala a involutiei functiei testiculare. a deficitului de fier din alimentatie. / androgenique. \Qr. s. s. dar si posibilitatea Indepartarii temporare din cavitatea bucala. s. gynai-kos = fe. f. ankyra = ancorH. f. o serie de variabile. f. / anchorage. (ante-rioara si posterioara) situate la nivelul marginilor anterioara si posterioara ale extremitatii inferioare a radiusului etc. se poate produce dupa o afectiune articulara. andros = IJOrlJat. Manifestarile a. a. f. f. Hibridarea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar. cardiovasculare. n. a impuritatilor. 4) A. unde provoaca microhemoragii repetate.priv. A. Care se refera la hormonii sexuali masculini. s.r.] 1) *Hermafrodit. 17cetosteroizi. haima. utilizata In profiiaxia 'tetanosului. neurovegetative si osoase. aaky-losis = curBurd.. la altii la peste 70 de ani. an . f.. / ankylosis. cu "criptorhidie si-unele caractere sexuale feminine. sunt: 1) pe baza volumului corpuscular me-diu: microcitare. ANDROGEN. s.me. Pe de alta parte. de utilizare a termenului: a. [Cfr. a. s. studiul diferitelor structuri ~\n relate cu formatiunile Invednate. a. dm gr. adj. s. [Lot. cat si concentratia hemo-globinei. Rezulta anemie. f. / endurance. [C. A. unde se formeaza papulopustule. [Qr. / android. andros = biirbal'i [at. creat prin analogie cu "menopauza. 3) A. / annealing. anco-ra. 2) A. Asigura stabilitatea protezei. -ina . Principalele criterii de clasificare a a. encocAe. 3) pe baza factorilor etiologici: scadere excesiva a volumului sanguin In hemoragii acute sau cronice. jumatate femeie. logos = ftiin. neuropsihice. In unele anemii (ex. se utilizeaza denumirea de climacteriu masculin. s. normodtare si macrocitare. m. -atos = s&nge} 1) Diminuarea cantitatii de *hemoglo-bina functionala drculanta totala. stoma.. / androgenic. / androide. pot influenta semnificativ atat numarul de hematii.: ATPA (anatoxina tetanica purificata si adsorbita). ci un simptom In numeroase boli. ANCORARE. cw6at. ia toxon a sdfleatd. m. este mai frec-venta In regiunile calde sau In zonele miniere. fiecare din cele doua a. de osificare. anchilostomiaza. zona de tesut recent osificat care avanseaza treptat In epifiza cartilaginoasa (la embrion). f. aner. ANDROID. / androgyne. adj.] Studiul anatomiei. prin actiunea simultana a caldurii si a '-"-molului. gyne. nu se instaleaza Intr-o perioada bine definita a vietii si. de intensitate mica sau medie. gyne. / androgynous. In definitia traditionala a anemiei se face referire numai la scaderea numarului de hematii. / hookworm disease. n. mtOri. / androgynism. hipocroma) numarul de globule rosii este normal. m. / . radioscafo-ulnara. [Ofr. pentru v&rfut sQgefiCor. f. gynaikos = femeie. daca evolutia a. -aza. stoma.] Sin. adj. f.: boala Griesinger. dar Tsi conserva propnetatile antigenice. ANATOXINA. difterica etc. / anatoxine. s. a inhibarii maduvei hematogene (In intoxicatii) sau a involutiei acesteia. de. andros = b&rbat'i gennan = a produce. ANDROSTERON. V. nu este o boala. purificata.} Termen utilizat Indeosebi In medicina sportiva pentru a desemna desfasurarea unui efort prelungit. adj. fara modi-ficari semnificative ale frecventelor respiratorie si cardiaca. s. / male climacteric. Spre deosebire de menopauza. f. organismul se poate adapta. de regula endogena. ANCHILOZA..] Realizarea unui sistem de legatura labila Intre proteza dentara si dintii pe care se spri-jina. / andropause. fiziolo-giei si patologiei aparatului genital masculin si al repercusiu-nilor acestora asupra organismului Intreg. s. Specii: 1) A. ANCHILOSTOMIAZA. f. Sin. f. In continuare o serie de tipuri principale de a.] Frantuzism utilizat 'in romana Indeosebi cu referire la un defect de umplere cu substanta de contrast la nivelul unui organ cavi-tar. 164 ANDROGINOID. [Lot. s. s. [Cfr. f. s. Ex. s. ANCOSA. Cel mai frecvent. / encoche. ankylostomiasis. / ankylostomasie. -atos = gufQ-\ Gen de viermi in-testinali din familia Ancylostomidae. partiala) sau suprimare totala (a. f. s.) care. / androgen. s. Alte ex. fara tulburari importante. ANDROGIN. s. sunt utilizate preventiv sau pentru obtinerea unor vaccinuri.: androgin (v. varsta si sexul.: toxoid. ankylostomiase. chimica sau imunologica.] Care prezinta caracteristid masculine. ankylos = mcovoiat. androgyne. gr. pausis = mcetare. V. / androsterone. aner. Se disting doua tipuri principale: a. diminuarea libidoului fiind cea mai relevanta. 2) In practica. s. s.ie} *Pseudohermafroditism partial la barbat.ANATOX1NA ANEMIEAPLAST1CA ciala. [Jr. sau poate fi provocata chirurgical. oner. ANDROLOGIE. -atos = gurd. 's. aner. scaderea testosteronului plasmatic aparand la unii barbati la varsta de 50 de ani. / annelage. ana = contra. la care se adauga reducerea pilozitatii sexuale. prin Indepartarea. f.. ankylos = Incovoiat. adj. ANELAJ. / androsterone. 2) pe baza concentratiei corpusculare medii de hemoglobina: hipocrome. / androgynie.: a. s..f:d. Sin. Patrunderea parazitului 'in organism se produce pe gura sau prin piele.] Despre o substanta. de ia ankylos = wcovoiat. a cadi a se of:e[i. eidos = formO. adj. adj. / ancorage. oner. m. in relief} V. A. s. gyne. diminuarea *reflexului cremasterian. f. aner. caninum. [^r. este lenta. / anemie. ANEMIE. distrugere excesiva de globule rosii In bolile hemolitice si In hipersplenism. ca modul de viata. ANEMIE APLASTICA / an6mie aplastique / aplastic an(a)emia. stereos = solid. / androgyno'ide. accentuate prin substantele hemolizante ce Ie secreta. pana la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml. [Qr. duodenale. precum si o serie de tul-burari. altitudinea. studiul particular al unor organe sau zone din organism.. ceea ce este inexact. aner. ankylostomose.. s. variabile. ANDURANTA. loxikon = otravO. / andrologie.t. ANCYLOSTOMA / ancylostoma / ancylostoma. un traumatism. Prin acest mod se repereaza o secventa nudeotidica specifica. fiind scazuta concentratia corpusculara medie In hemoglobina. topografica. americanum sau Necator americanus. / an(a)emia. [C/r. s. f. cur6at. depind de deficitui androgenic. cu absenta . pausa. dar cu scrotui sudat si penisul cu gland perforat. / anatoxin.. m. A. ANDROQINIE.

"imunoglobuli-ne G si M. cu volumul globular mediu peste 110 m3.). pediatru american.). dar nu se stie daca este cazul unei asocieri sau al unei relatii de cauzalitate. feripriva.). determinata de absenta unor substante necesare hematopoiezei.). sarcina cu imunizare fetomatema). a carei cauza este necunoscuta. 2) Absorbtia lor deficitara ('steatoree. ANEMIE ESENTIALA A TINERELOR FETE / anemie chlorotique / chlorotic an(a)emia. ANEMIE CARENTIALA / anemie carentielle / deficiency an(a)emia. *A.] Sin. lupusul eritematos sistemic si limfoamele non-hodgkiniene. h. A.sau aloanticorpi introdusi In organismul pacientului (ex. ANEMIE FALCIFORMA / anemie a hematics falciformes / sickle-cell an(a)emia. caracterizata prin prezenta In sange a unor hematii de dimensiuni mari. 0 serie de a. Boala survine la copilul mic sau la adult. m. fie In cadrul unei 'mielodisplazii. Uneori este considerata sin. h.: boala Minkowski-Chauffard (v. In care dimensiunea medie a hematiilor este mai mica decat In mod normal (diametru sub 7 m) sau volumul eritrocitar mediu sub 80 m3. ANEMIE HEMOLITICA ACUTA / anemie h6molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)emia. *lactatdehidrogenazei. Acestea apar fie din cauza unei carente vitaminice (vitamina B^. ANEMIE IMUNOHEMOLITICA / anemie immuno-hemolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. 2) Izo. Sin. A. aplastica. ANEMIE HEMOLITICA IMUNOLOGICA / anemie hemolytique immunologique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. Biermer (sau *boala Biermer). si boala Imerslund-Najman. ANEMIE BANTI / anemie cle Banti / Banti's disease. Sin. anemie hemolitica autoimuna. ANEMIE CRIPTOGENETICA / an6mie cryptog6n6tique / cryptogenetic an(a)emia. ANEMIE HIPOCROMA ESENTIALA A ADULTULUI / an6mie hypochrome essentielle de 1'adulte / Hayem-Faber disease.: fransfuzie cu sange incompatibil. [diiido Banti. ANEMIE MICROCITARA DREPANOCITARA / anemie microcytaire drepanocytaire / sickle cell an(a)emia. A. consecutiva infiltrarii maduvei osoase prin tumori (carcinom de san. eredi-tara nonsferocitara cu transmitere dominanta legata de sex.: anemie carentiala. ca urmare a trei grupe de cauze: 1) Absenta substantelor din alimentatie (deficit In aportui de fier. A. produsi de sis-temul imun al bolnavului.). A.} Sin. acid folic). prostata). A. stomac. f. m.: cloroza (v. ANEMIE NUTRITIONALA / an6mie nutritionnelle / nutritional an(a)emia. eritroblastopenie sau absenta eritroblastelor.: drepanocitoza (v. unele parazitoze. sarcina. Sin. ANEMIE MICROCITARA / anemie microcytaire / microcytic an(a)emia. 3) Deturnarea utilizarii lor normale (boli hepatice si endocrine. care pot avea urmatoarele origini: 1) Autoanticorpi.: boala Lederer-Brill (v. caracterizata prin prezenta In sange a *megaloblastelor. proteine sau vitamine). Acesti autoanticorpi. poate aparea si In cursul unei afectiuni virale. ANEMIE FAGOCITARA / anemie phagocytaire / Martin's syndrome. sideroblastica si *talasemiile fac parte din grupa a. In care hemoliza este provocata de 'autoanticorpi. V. 1871-1945} Sin. asodate cu cresterea concentratiei sanguine a *reticulocitelor. Tip de a. A cu anticorpi (IgG) antiproteine eritrocitare. *Hiposideremia se Insoteste de o diminuare a 'siderofilinei totale.ANEMIE AREGENERATIVA NUTRITIONALA reactiei sistemului hematopoietic si evolutie rapida fatala. [Anton Biermer. ANEMIE MACROCITARA / an6mie macrocytaire / macrocy-tic an(a)emia.: a. caracterizata printr-un numar normal de eritro-cite. din cauza aportului deficitar de fier. In eritrocit. probabil. ANEMIE INFANTILA PSEUDOLEUCEMICA / anemie infantile pseudo-leucemique / von Jaksch's an(a)emia. tradusa si prin colorarea slaba a hematiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Griinwald-Giemsa. *gastrectomie). h. catre varsta de 60 de ani.). unele *a.: boala Hayem-von Jaksch-Luzet (v.: boala Hayem-Faber (v. A. care contin insa o cantitate insuficienta de hemoglobina. al bolii Biermer (v. Sin. 1827-1892. caracterizata prin scaderea concentratiei corpusculare medii de hemoglobina. ANEMIE HEMOLITICA / anemie h6molytique / h(a)emolytic an(a)emia. ANEMIE BIERMER / anemie de Bierrner / pernicious an(a)emia. ANEMIE FERIPRIVA / an6mie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia. abandonat.). A.: anemie nutritionala (v. ANEMIE PERNICIOASA / anemie pernicieuse / pernicious an(a)emia. reactivi la temperatura corpului. Sin. Sin. v. Sin. Hematiile pot fi pale (*hipocromie) si cu forma modificata (*poikilocitoza). anatomopatotog itatian.). [T/iomns Bentoa Cooley. *a. drepanocy-tic an(a)emia. nutritionale (ex. A.: sindrom Martin (v. m.a. determinata de distrugerea globulelor rosii anormal de fragile (hemoliza corpusculara) sau din cauza unui factor de agresiune aparut In plasma bolnavului (hemoliza extracorpusculara). este. definita prin diminuarea productiei medulare. ANEMIE AREGENERATIVA / an6mie ar6g6n6rative / aregenerative an(a)emia. gennan. V. sunt normocrome. hemolitica autoimuna cu anticorpi la cald. sunt provocate de absorbtia In organism a unor medicamente (Indeosebi peni-cilina si cefalosporine). denumite imunoalergice. a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia. Anemie hiposideremica frecventa In anumite afectiuni inflamatorii cronice. Sin.: boala Biermer (v. profesor (a ffcrenf. Indeosebi *botriocefaloza). Sin. Sin. reumatismale sau maligne. si anemie aregenerativa.: anemie sideropenica. (normocroma normodtara severa) se asociaza cu trombopenie. 1852-1925. Sin. m. A. cea mai raspandita boala cronica din lume. ANEMIE HIPOCROMA / an6mie hypochrome / hypochromic an(a)emia. In care globulele rosii contin o cantitate normala de hemoglobina. ANEMIE HEMOLITICA ENZIMOPRIVA / anemie hemolytique enzymoprive / enzymopenic an(a)emia. a.: boala Silvestroni-Bianco (v. ANEMIE NORMOCROMA / an6mie normochrome / normochromic an(a)emia. ANEMIE HEMOLITICA AUTOIMUNA / anemie h6molytique autoimmune / autoimmune h(a)emolytic an(a)emia. A. ANEMIE MIELOFTIZICA / an6mie myelophtisique / myelophthisic an(a)emia.: -talasemie majora (v. ANEMIE INFLAMATORIE / anemie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation. Intalnita frecvent In leucemia limfatica cronica. cu *a. ANEMIE MEGALOBLASTICA / an6mie megaloblastique / megaloblastic an(a)emia. h. A. i. sunt agresivi fata de antigenii propriilor hematii si pot fi decelati prin "testui Coombs. Orice tip de a. infectioase. cuprind: a. Sin.: boala Banti (v. A. ANEMIE ANEMIE HEMOLITICA MINKOWSKI-CHAUFFARD / anemie hemolytique de Minkowski-Chauffard / Minkowski-Chauffard h(a)emolytic an(a)emia. ANEMIE POSTHEMORAGICA ACUTA / an6mie posth6morragique aigue / acute posthemoragic an(a)emia Anemia nor- 165 .). •mu&t. Tip de a. Este determinata de absenta.). A. A. A.). dobandita In care distrugerea hematiilor este determinata de anticorpi serici specifici. talasemie). h. *bilirubinei. istoric.: prin carenta de *acid folic) si 'eritromieloza acuta. fibroza sau granuloame (tuberculoza avansata).). Sin. ANEMIE COOLEY / anemie de Cooley / Cooley an(a)emia.

ANEMIE PERNICIOASA mocroma si normocitara care survine dupa o hemoragie unica, abundenta, produsa Intr-un interval scurt. ANEMIE REFRACTARA / anemie refractaire / refractory an(a)emia. Termen, cu numeroase sin., sub care sunt reunite diverse a. cu o serie de caracteristici comune: aparitie la subiecti varsInid, rezistenta la tratamentele cunoscute si evolutie relativ frecventa catre leucemie, a. r. fiind considerata o stare preleucemica. A. r. reprezinta consecinta unei insufidente calitative cronice a eritropoiezei (frecvent si a granulopoiezei, ca si a trombopoiezei), caracterizata printr-un "avort intramedular" al formelor eritrodtare tinere, care, desi produse din abundenta, nu evolueaza normal, catre maturare. Uneori se constata enzimopatii. *Mielograma permite distingerea unor entitati nosologice: a. sideroblastica dobandita idiopatica (sau a. sideroacrestica), caracterizata prin ineficacitatea eritropoiezei, a. r. cu exces de mieloblaste, individualizata prin ineticienta productiei de leucocite granuloase In maduva osoasa, ca si o serie de boli dificil de clasificat, ca *boala Di Guglieimo (mieloza eritroleucemica). ANEMIE REGENERATIVA / an6mie regenerative / regenerative an(a)emia. A. determinata de o pierdere de *hemoglo-bina prin hemoragie sau prin hemoliza. Se manifesta prin inten-sificarea 'eritropoiezei medulare, care are drept consecinta cres-terea numarului de "reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3). ANEMIE SIDEROACRESTICA / anemie sideroachrestique / sideroachrestic an(a)emia. Sin.: anemie sideroblastica (v.). ANEMIE SIDEROBLASTICA / anemie sideroblastique / sideroblastic an(a)emia. A. cu supraIncarcare secundara cu fier, caracterizata prin prezenta *sideroblastelor inelare printre precursorii eritrodtari nucleati din maduva osoasa. Sin.: anemie sideroacrestica. ANEMIE SIDEROBLASTICA LEGATA DE CROMOZOMUL X / anemie sideroblastique liee au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)emia. A. (hipocroma microdtara) rezultata din activitatea defidenta a formei eritroide de ALA-sintetaza si asociata cu eritropoieza insufidenta, slabiciune si paloare. ANEMIE SIDEROPENICA / anemie sideropenique / iron deficiency an(a)emia. Sin.: anemie feripriva (v.). ANENCEFALIE, s. f. / anencephalie, s. f. / anencephalia, anencephaly. [Qr. an - priv.; enkephalo = creier, de la e = in, kcphal = cap} Termen impropriu pentru *encefalo-arafie. ANERGIE, s. f. / anergie, s. f. / anergia. [Cfr. an - priv.; ergon = tucru, acfiune, de la ergein = a iucra.\ Stare a unui organism care a pierdut capacitatea de a reactiona specific la un alergen sau antigen la care anterior a fost sensibilizat. Ex. eel mai evident este eel al a. tuberculinice, In care re-actiile cutanate la tuberculina devin negative ca urmare a unei boli generalizate, ce afecteaza reactiile imunitare ale organis-mului ("rujeola, *sarcoidoza etc.). ANERGIZANT, adj. / anergisant, -e, adj. / anergie. [Cjr. an -priv.; ergRin = a incra} Care provoaca *anergie. Ex.: boala a. ANERITROPSIE, s. f. / anerythropsie, s. f. / anerythropsia. \(jT. an - priv.; erythros = rofu; apsis = I'edtTe..} Absenta perceptiei culorii rosii, prima din cele trei culori fundamentale. 'Daltonism pentru culoarea rosie. A. reprezinta o varietate de *dicromatism. ANESTEZIC, adj., s. n. / anesthesique, adj., s. m. / an(a (esthetic. [Cjr. an - priv.; aisthesis = sematie., sensifiiii-tate..\ 1) Care provoaca *anestezie. 2) Denumire generica a medicamentelor utilizate pentru obtinerea unei insensibilitati locale (*a. locale} sau generale (*a. generate), ANESTEZICE GENERALE / anesthesiques gen6raux / general an(a)esthetics. Grup de medicamente care provoaca somn profund, abolirea sensibilitatii si relaxare musculara generalizata. Se disting: a. g. volatile sau gazoase, administrate prin inhalatie, si a. g. non-volatile. 166

ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL ANESTEZICE LOCALE / anesthesiques locaux / local an(a)esthetics. Grup de compusi care, la concentratii adec-vate In tesutui nervos, blocheaza reversibil conducerea influxu-lui. In contact cu un trunchi nervos, a. 1. pot determina tempo-rar o paralizie senzitivo-motorie In teritoriul inervat. ANESTEZIE, s. f. / anesthesie, s. f. / an(a)esthesia. [GJT. on - priv.; aisthesis = senzatit., sensibilitate} 1) Absenta sau disparitia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroasa, termica, tactila), spontan sau voluntar. 2) Abolirea reversibila a sensibilitatii, provocata prin utilizarea agentilor *anestezid. Se disting, m practica; a) a. genera/a, care asociaza abolirea sensibilitatii si pierderea temporara a starii de constienta; b) a. toca/a, In care disparitia sensibilitatii dureroase este obtinuta In-trun teritoriu limitat, prin infiltratie sau pulverizare; c) a. tocoreg/bna/a, In care abolirea sensibilitatii, eel mai frecvent asociata abolirii motilitatii voluntare, este obtinuta prin infiltratii In jurul filetelor nervoase (trunchiuri sau radadni), de ex. rahianestezia sau *a. peridurala. 3) Pierderea patologica a sensibilitatii, care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroasa, termica, tactila etc.). ANESTEZIE PERIDURALA / anesth6sie peridurale / epidural block. Metoda de *a. locoregionala constand In injectarea unui anestezic local In spatiul 'peridural. ANESTEZIOLOGIE, s. f. / anesthesiologie, s. f. / an(a)esthesiology. \Cfr. an - priv.; aistesis = se-mafic, se.nsi6i[itate.; logos = ftiMtd.] Ramura a medicinei care studiaza metodele de anestezie si de sustinere a functiilor vitale ale organismu-lui In perioada perioperatorie. ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa. [Cfr. an - priv.; aisthesis =- senz.afie, sensi6ili-tate; [at. dolor, -oris = dwere} *Perceptie a senzatiei dureroase Intrun teritoriu care este anesteziat. ANEUPLOIDIE, s. f. / aneuploidie, s. f. / aneuploidy. [Cjr. an - priv.; eupfoos = favora6ii; eidos = formd.] Numar anormal de cromozomi, In plus (ex.: trisomie) sau In minus (ex.: monosomie). ANEURINA, s. f. / aneurine, s. f. / aneurin. Sin.: vitamina B, (v.). ANEUSOMIE. Var. pentru aneuzomie (v.). ANEUZOMIC, adj. / aneusomique, adj. / aneusomic. [Qr. an -priv.; cu = bun; (fibroma, -atos = culowe.); soma, -atos = Corp.] Care se refera la anomaliliile cromozomiale. V. si aneuzomie. ANEUZOMIE, s. f. / aneusomie, s. f. / aneusomy. [Qr. an -priv.; eii = bun; (khroma, -atos = cuiowe.); soma, -atos = corp.] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromo-zomilor sau orice anomalie cantitativa a materialului cromozo-mial. Var.: aneusomie. ANEVRISM, s. n. / anevrisme, anevrysme, s. m. / aneurysm. [Gr. oneurysmo = [lugire, tfilatatie, di (a aneurynein = a duata.] Formatiune vasculara cu aspect tumoral, localizata pe traiectui unei artere, care apare prin dilatatia peretilor arteriali ?i comunica cu lumenul acesteia. A. include sange si, ca urmare a stazei acestuia, cheaguri sanguine organizate sau nu. A. apar In zone arteriale In care scade rezistenta peretelui arterial (din cauza unei leziuni organice, a unei malformatii sau a unui traumatism) si/sau creste presiunea sanguina. Se disting numeroase tipuri de a., denumite mdeosebi In functie de localizare, dar si In raport cu particularitatile anatomopato-logice sau, uneori, etiologice. V. In continuare. ANEVRISM ARTERIAL 1NTRACEREBRAL / anevrisme arteriel intracerebral / intracranial aneurysm. Malformatie sacciforma sau fuziforma, pediculata sau nu, a unei artere intracraniene localizata, de regula, la baza creierului, la nivelul "hexagonu-lui arterial Willis sau pe trunchiul vertebrobazilar. A. a. i. este generator de hemoragii meningiene sau meningocerebrale.

ANEVRISM ARTERIOVENOS ANEVRISM ARTERIOVENOS / anevrisme arterioveineux / arteriovenous fistula. Comunicare permanenta a unei artere si a unei vene prin intermediul unui sac anevrismal. In cazul a. a. pulmonar se produce o comunicare patologica Intre ra-murile arterei pulmonare ?i ale venelor pulmonare. Comuni-carea poate fi simpla (fistula) sau prin punga multilobulara (angiom sau hemangiom pulmonar). ANEVRISM CIRSOID / anevrisme cirso'ide / cirsoid aneurysm. Dilatatie cu alungirea trunchiurilor si ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteriale si venoase, care are drept consecinta stabilirea unei comunicari anormale si facile Intre sistemul arterial si eel venos. ANEVRISM DISECANT ; an6vrisme dissequant / dissecting aneurysm. Cavitate dezvoltata In grosimea peretelui arterial pe o lungime variabila. A. d. se produce la nivelul tunidi medii a vasului, Intre tunica interna si cea externa, care sunt de-colate de catre sangele care patrunde la nivelul unei rupturi a tunidi interne. Pentru a. d. a/ aortei, v. disectie aortica. ANEVRISM FALS / anevrisme faux / false aneurysm. Tumora vasculara determinata de organizarea, In contact cu o leziune arteriala, a unui hematom care constituie un sac fals, comunicant cu artera printr-un colet. ANEVRISM FUZIFORM / anevrisme fusiforme / fusiform aneurysm. *A. In care peretele vasului sanguin se dilata mai mult sau mai putin egal, rezultand o dilatatie cilindrica. ANEVRISM MICOTIC / anevrisme mycotique / mycotic aneurysm. Termen engl. pentru desemnarea a. infectioase de origine bacteriana. Denumirea este improprie, deoarece cauza a. nu este o *micoza. ANEVRISM SACCIFORM / anevrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm. *A. de forma unei pungi care atama de o parte a peretelui unei artere si comunica cu aceasta printr-un colet (canal) stramt. Este, de obicei, consednta unui traumatism. ANEVRISM VENTRICULAR / anevrisme ventriculaire / ventricular aneurysm. Dilatatie a peretelui unui ventricul cardiac practic Intotdeauna ventriculul stang - la nivelul unei cicatrice dupa un "infarct. ANEVRISMECTOMIE, s. f. / anevrismectomie, s. f. / aneurysmectomy. [(yr. aneurysma = iargire, ditataf-ie, de (a aneurynein = a dilata; ektome = esfcizie.} Indepartare chi'rurgicala a sacului unui *anevrism. ANEVRISMOPLASTIE, s. f. / anevrysmoplastie, s. f. / aneurysmoplastia. [Qr. aneurysma - iargire, diCatafie., de. la. aneuryaein - a dilata.; plastos = mode.la.ti de. la plasucm = a forma, a modda} Sin.: anevrismorafie (v.). ANEVRISMORAFIE, s. f. / anevrysmorraphie, s. f. / aneurysmorrhaphy. [Gr. aneurysma = iargire, dilata^ie, de la aneurynein = a dilata, rhaphe = sutura.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al 'anevrismelor. Consta In deschiderea pungii anevrismale, urmata de sutura, din interiorul acesteia, a orificiilor arteriale care s-3 deschid local. Uneori, In caz de anevrism fuziform se practica a. reconstitu-tiva, cu refacerea arterei, prin diverse procedee. Sin.: anevrismoplastie. ANEXE, s. f. pi. / annexes, s. f. pi. / adnexa. [Lot. adnexus (annexus) = [egdturd, de [a adneclere (annectere) = a lega, a. mi (ad = catre, Conga; nectere = a (ega, a wnpietl).\ Tesu-turi, formatiuni sau organe a caror actiune se Insumeaza cu cea a altar organe, In cadrul unei formatiuni comune. Ex.: parul si unghiile sunt a. ale pielii. ANEXE EMBRIONARE / annexes de I'embryon / embryo adnexa. Organe care asigura functiile vitale ale fatului: vezi-cula ombilicala, amniosul, alantoida, placenta si cordonul ombi-lical.

ANGINA FLEGMONOASA ANEXE UTERINE / annexes de I'uterus / uterus adnexa. Ansamblul constituit de catre ovare, trompe uterine si ligamentele uterului. ANEXITA, s. f. / annexite, s. f. / adnexitis. [Lat. adnexus (annexus) = le.ga.twn, de la adnectere (annectere) = fl iega, a, uni (ad - catre, langa., nectere = a iega, a impieti); -ita.] Inflamatia *anexelor uterine. Din motive de localizare a procesului intiamator se utilizeaza mai frecvent termenul de 'salpingoovarita. ANGAJARE, s. f. / engagement, s. m. / herniation, engagement. 1) A. amigdaliana, coborarea amigdalelor cerebeloase sub nivelul gaurii ocdpitale, in canalul medular cervical. 2) A. cerebrala, deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din locasul osteodural corespunzator; reprezinta una dintre principalele complicatii ale 'hipertensiunii intracraniene. 3) A. temporala, hernia segmentului infero-intern al lobului temporal In fosa cerebeloasa, Intre pedunculul cerebral corespunzator si marginealibera a cortului cerebelului. 4) 1n obstetrica, depasirea de catre *prezentatie a stramtorii pelvine superioare si Inceperea coborarii In canalul pelvin. ANGEITA, s. f. / angeite, angiite, s. f. / angeitis. [Cjr. nngeion = vas, -ita .\ Denumire generala pentru toate infla-matiile vasculare: arterita, flebita, limfangita etc. Sin.: vascu-larita, vasculita. ANGEITA ALERGICA / ang6ite allergique / hypersensitivity angeitis. Termen care cuprinde un numar de sindroame cu aspecte clinice variate, dar cu urmatoarele caracteristid comune: 1) aspectui leziunilor vaselor mici (necroza fibrilara a peretilor si infiltratie perivasculara polimorfa, Indeosebi cu poli-nucleare alterate): 2) patogenie (*complexe imune precipitate In vase si depuse pe endoteliu). ANGEITA GRANULOMATOASA DIFUZA / angeite granulomateuse diffuse / alergic granulomatosis. Sin: sindrom Churg-Strauss (v.). ANGEITA NECROZANTA / angeite necrosante / necrotizing angeitis. Denumire generica sub care sunt reunite uneori *angeita alergica, *periarterita nodoasa, 'granulomatoza Wegener, *sindromul Cogan, *arterita gigantocelulara, precum si o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie, dermatomiozita, lupus eritematos diseminat, reumatism poliarticular acut si poliartrita reumatoida. ANGIECTAZIE, s. f. / angiectasie, s. f. / angiectasls. [C?r. angeioa - was; ektasis = di[atafie.] Denumire generica prin care se desemneaza toate dilatatiile vasculare. ANGINA, s. f. / angine, s. f. / angina, quinsy, sore throat. [Lat. angina = sit/ware., de la angere = a strange, a sufo-c-a, sau gr. ankein = a sugruma} Inflamatie acuta a istmului gatului si a faringelui, inclusiv a "amigdalelor. A. cuprinde nu-meroase varietati, In functie de localizare si de natura infectiei. Ex.: a. tonsilara, a. faringiana, a. difterica etc. Termenul a. a fost utillizat In trecut pentru o serie de boli foarte diferite, care aveau drept caracteristica comuna doar Jena respiratorie Inso-tita de angoasa. In prezent, singura afectiune neinflamatorie pentru care termenul de a. a persistat este *a. pectorala. Mai rar, este utilizat tot ca o exceptie termenul *a. intestinala. ANGINA ABDOMINALA / angine abdominale / abdominal angina. V. angor abdominal (1). ANGINA DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina. [Jean-Baptiste Nreo/os Duguet, medic, francez. ia '}{6pitau\, dc. 'Eons, 1S37-1914.\ Semn patognomonic, dar tardiv al febrei tifoide: ulceratii mici, ovalare, superfidale, simetrice si fugace la nivelul pilierilor si valului palatin. Apare In perioada de stare a febrei tifoide, In aproximativ a doua saptamana de boala. ANGINA FLEGMONOASA / angine phlegmoneuse ; phlegmonous angina. Flegmon sau abces amigdalian. Uneori termenul denumeste si abcesul retrofaringian. 167

ANGINA HENOCH DIGITALA ANGINA HENOCH / angine ulc6ro-necrotique de Henoch / Henoch's angina. [Eduard Heinrich Henoch, pediatru german, 'Berlin, 1820-1910.} Sin.: angina ulceronecrotica (v.). ANGINA INTESTINALA / angine intestinale / intestinal angina. V. angor abdominal (2). ANGINA LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina. [Wilhelm Friedrich van Ludwig, cflirurg german, Stuttgart, 1790-1865} Inflamatie purulenta acuta care Incepe cu un flegmon al spatiului submandibular si survine de obicei ca o consecinta a unei infectii odontogene (periodontita molarilor inferiori, extractii dentare). PlanseuI bucal este ridicat, infiltrat, dur si foarte dureros, limba este Tmpinsa si ea In sus. Tumefierea, induratia si roseata se observa si la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare, avand tendinta sa progreseze In jos spre laringe, unde edemul glotic si compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstructie. ANGINA PECTORALA / angor pectoris, angine de poitrine / angina pectoris. Sindrom caracterizat prin crize de dureri constrictive la nivelul regiunii precordiale, acompaniate de *angoa-sa si, uneori, senzatie de moarte iminenta. Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retrostemal, cu iradieri In membrul superior stang, gat, mandibula, interscapular; b) circumstante; efort, emotie, frig, dupa pranzuri; c) durata: scurta (minute); d) raspuns rapid (1-3 minute) la nitroglicerina. Cauza a. p. este aproape totdeauna ateroscleroza arterelor coronare. Forme clinice de a. p.: 1) A. acuta coronariana febrila, cu semne clinice analoge celor de *infarct miocardic si cu semne electrocardiografice de ischemie, fara unda de necroza. 2) A. de decubitus, In care crizele survin spontan, noaptea, si sunt mai lungi decat cele din angorul de efort. Indica adesea iminenta unui infarct miocardic. 3) A. instabila, crize care se agraveaza rapid, devenind tot mai frecvente, lungi si spontane, Electrocardiografic se observa semne de ischemie, iar "coronarografia releva stenoza importanta, proximala a uneia sau mai multor artere coronare. Denumita si stare de rau anginos, a. i. are o evolutie grava, cu rise de infarct si moarte subita. Solutii terapeutice; *?ontaj coronarian sau *angioplastie. 4) A. intricata, coexista cu dureri de origine digestiva sau rahidiana. 5) A. reflexa, prin durere extracardiaca cu repercusiuni asupra plexu-lui cardiac sau a arterelor coronare. 6) A. spastica, prin contrac-tie segmentara a unei artere coronare si avand, In general, aspectui clinic al *a. de tip Prinzmetal. Sin.: angina de piept, angor pectoris, boala Heberden, stenocardie. •V. si sindrom de ischemie-leziune. ANGINA PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzirietal's angina, variant angina pectoris. [Myron PrmzmeInl, cordw-iog americon, n. 1908.} Forma de angina pectorala caracteri-zata prin crize dureroase foarte violente, spontane, prelungite, survenind de mai multe ori pe zi, uneori la ora fixa, dimineata si seara. Se acompaniaza cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiograma. In circa jumatate din cazuri, crizele se Insotesc de tulburari de ritm pasagere (extra-sistole, bloc atrioventricular sau tahicardie ventriculara), iar In o treime din cazuri a. p. se complies cu 'infarct miocardic. Sin.: angina vasospastica, sindrom Prinzmetal. V. si angina pectorala. ANGINA PSEUDOMEMBRANOASA / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina. Denumire generica pentru toate a. In care se produce un exsudat pseudomem-branos. A. p. tipica este cea provocata de bacilul Loffler, agentui patogen In *difterie. Mai rar, a. p. este produsa de streptococ, pneumococ sau stafilococ, fiind denumita In aces-te cazuri a. pseudodifterica. ANGINA ULCERONECROTICA / angine ulcero-necrotique / angina necrotica. A. survenita la debutui unei scariatine 168

ANGIOGRAFIE grave. Se caracterizeaza prin producerea unei placi gri de te-sut necrozat, a carui desprindere creeaza o ulceratie sange-randa, "cu tendinta de extindere In profunzime. Prognosticul a. u. este totdeauna grav. Sin.: angina Henoch. ANGINA VINCENT / angine de Vincent / Vincent's angina. [feim Hyar.inihe Vincent, bactinoiof) pi e.pidemio[og francez, prof&sor'Ca Saris, 1862-1950} Sin.: infectie Vincent (v.). ANGIOBLAST, s. n. / angioblaste, s. m. / angioblast. \Qr. angeion = POSi blastos = ge.mie.n} Celula embrionara generatoare a endoteliului cu destinatie vasculara. ANGIOBLASTOM, s. n. / angioblastome, s. m. / angioblastoma. [C)T. angeion = vas; blnstos = gennt.n; -onio.] Sin.: hemangioblastom (v.). ANGIOCARDIOGRAFIE, s. f. / angiocardiographie, s. f. / angiocardiography. [Cfr. angeion = vas; kcirdia = iniw.6, graphein = a scrie..] Inregistrare, cu o cadenta rapida, a unei serii de radiografii ale cavitatilor inimii si ale vaselor mari de la baza inimii, dupa injectarea unui *mediu de contrast, intra-venos sau direct In cavitatile cardiace drepte, cu ajutorul unei sonde introduse pe cale venoasa (cardioangiografie). In cazul a. sau cardioangiografiei selective, o parte din cavitatile cardiace, artera pulmonara sau aorta sunt opacifiate exclusiv prin injectarea in situ a unui mediu de contrast, In cursul *cate-terismului cardiac. ANGIOCOLECISTITA, s. f. / angiocholecystite, s. f. / angiocholecystitis. [CfT. cingeion = vas; khole = bil&i kystis = sac, vezica., -ita.} Asocierea unei *angiocolite cu o "colecistita. ANGIOCOLECISTOGRAFIE, s. f. / angiocholecistographie, s. f. / angiocholecystography. [Cfr. angeion = vas; khole = Bita, kystis = sac, 1'e.zica,; graphein = a scrie.] Sin.; colan-giografie (v.). ANGIOCOLEGRAFIE, s. f. / angiocholegraphie, s. f. / angiocholegraphy. [Cfr. angeion = vas; khole = biia, graphein = a scrie..] Sin.: colangiografie (v.). ANGIOCOLITA, s. f. / angiocholite, s. f. / cholangitis. [Cjr. angeion = vas; kolon = mtestin gros, -it5] Inflamatia canalelor biliare, extra- sau intrahepatice, In mod obisnuit din cauza unei obstructii mai mult sau mai putin complete a cailor biliare principale, eel mai frecvent asociata unei coledstite litiazice. Poate surveni si In isursul unei maladii infectioase (ex.: In cazul fe-brei tifoide). ANGIOFLUOROGRAFIE, s. f. / angiofluorographie, s. f. / angiofluorography. [Gr. angeion = vas; spat finer, pe. care. sa odservat prima data fenomenu[ de fiwr&scmta., din (at. fluor, -oris = curgere, fiuor; gr. graphein = a scrie.] Procedeu de obtinere a imaginii fundului de ochi dupa injectia intrave-noasa de *fluoresceina. A. permite punerea In evidentS a vaselor retiniene si coroidiene. ANGIOGENEZA, s. f. / angiogenese, s. f. / angio-genesis. [Cfr. angeion = vas; genesis = producm, de. la gennan = a produce.] Elaborarea de catre *endoteliul vascular a unor vase not. Acest proces fiziologic este implicat si In cresterea unor tumori diverse (ex.: In cancerul mamar) si este stimulat de diverse *peptide angiogenice, fiind inhibat de *steroizi, *heparina si *interferon. ANGIOGENINA, s. f. / angiogenine, s. f. / angiogenin. [C,r. angRion = vas; gennan = a produce.; -ina.] V. proteine angiogenice. ANGIOGRAFIE, s. f. / angiographie, s. f. / angiography. \Cjr. angeion = vas; graphem = a scrie.] *Radiografia vaselor sanguine dupa injectarea unui *mediu de contrast. V. angiografie numerica. ANGIOGRAFIE DIGITALA / angiographie digitale / digital angiography. Sin.: angiografie numerica (v.).

3) A. adj. angiotonine.] Tumora benigna formata din fibre musculare netede si numeroase vase. I este un decapeptid care. o actiune la nivelul sistemului nervos central si periferic. II. s. Ill. scintilla = scantde. [Cfr. mys. a nwd'eCa. ANGIOMIOM. gr. / angiopathie. tensvs. este un factor patogenic In unele afectiuni ca infarc-tul de miocard. / angioscope. s.: angiotonina si h.. frecvent. s. hypertensine.'. adesea congenitala sau genetica. produce} Alfa. m. s. gennan = a. s. f. 2) A. const.] Ingustare a vaselor sanguine. / angioscope. si AT. hexa-peptid (aminoacizii 3-8 ai a. ANGIOMATOZA RETINOCEREBELOASA / angiomatose retino-cerebelleuse / retinocerebellar angiomatosis. / angiopthy. myos = musclii. Sin. s. f. V. ANGIOMIONEURINOM. I) denu-mit a. [Qr.] Spasm vascular care intereseaza 'in special arterele mid si induce o "ischemie localizata In teritoriul corespunzator vaselor afectate. [Qr. ANGIOPLASTIE TRANSLUMINALA PERCUTANA / angioplastie transluminale percutanee / percutaneous transluminal angioplasty. ANGIOSCINTIGRAFIE. s. spustikos = care trcye mauntru. keratos = corn. f.] Studiu scintigrafic al inimii si vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emitator de radiatii (ex.} *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular. [Gjr.: sindrom Bonnet-BlancDe Chaume (v. spasticufi. prin crize de epilepsie. ANGIOMATOZA FACIO-RETINO-TALAMO-DIENCEFALICA / angiomatose facio-retino-thalamo-diencephalique / neuroretinoangiomatosis syndrome. ANGIOMATOZA. incorda. a. accidentele vasculare cerebrale. angeion = vas. care stimuleaza secretia de aldosteron a suprarenalei si exer-dta. / angiosarcome. ANGIOSARCOM. skopos = observator. gr. de la care pomesc arborizatii telangiectazice sub forma de "panza de paianjen". angeion = vas. s. (cu subtipuri). e. / angionecrosis. retiniene etc. stoma. m. / angioma. / angionecrose. n. ANGIOTENSINAZA. \Cjr. mys. angeion = vas. / angiologie. -alos = jfura. ANGIOSTENOZA. manifestata prin formarea de *angioame multiple cutanate.: boala Rendu-Osler (v. [Qr. Poate avea diferite localizari. s. V. ANGIOSPASTIC. -aza . ANGIOMATOZA HEMORAGICA FAMILIALA / angiomatose hemorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease.: sindrom Cobb (v. angeion = vas. s. s. / angiome. rezulta din a. / angiosarco-ma. re-zulta din a. Tip de a. retinopatii etc.). / angioplastie. [Qr.} Denumire generica pentru afectiunile vasculare.: angiografie digitala.. m. A. a mcorda. a. ANGIOPLASTIE. I). / angiokeratoma. Procedeu de dilatare a unei artere Ingus-tate cu ajutorul unei sonde cu balonas.] Enzima proteolitica prezenta In mod normal In sange si In diferite tesuturi. myos = musctii. angeion = vas. s. s. f.] Leziune caracterizata prin asocierea unei proliferari vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermica cu hiperkeratoza. s.ANGIOGRAFIE NUMERICA ANGIOGRAFIE NUMERICA / angiographie numerique / digital angiography. In scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp Intr-o operatie plastica.} Sin. Poate consta In sutura. [l^r. din gr. / angiotensinogone. Sin. de la nekros = moarte.] Despre o boala care se Insoteste de spasme vasculare (*angiospasme). -oma. / angiomatosis. / angiostomy. neuron = nerv. s. / angiotensinase. plastos = modelat. de [a skopein = a video. A. f.). [Termenut a rezultat din doua. -omd. ANGIOM STELAT / angiome stellaire. angeion = vas. / angiotensine. f. angeiologie. de la. -inn. apoi convertita Intr-o serie de cifre de un calculator (digitali-zare sau digitizare). -oma. / angiostomie. ANGIOTENSINOGEN. angeion = vas. [at. -ma. In regiunile temporala si occipitala. a mcorda. / angiomyoneuroma. poate determina o crestere a presiunii arte-riale. / angioscintigraphy. ANGIOSCOP. \Qr. / angiostenosis.: ""'Tc) introdus In circulatia sanguina prin injectare. s. boala Lindau. meningiene. Procedeu radiologic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast. naevus vasculaire / spider angioma. logos = stiinta. s.. 'in continuare. n. angeion = vas. -oza. keras. m. angeion = pas. / angiomatose. anterioare. f. Sin. stenosis = strdrntare. [CJT. / angiotensinase.. ANGIOTENSINA. 169 . / angiotensin.] Produs al actiunii *reninei asupra *angiotensinogenului. / angioplasty. hypertensin. de asemenea. di la. / angiospastic. f. nekrosis = mortificare. dt la. V. angeion = vas.r. cu originea In capilarele sanguine (*hemangiom) sau limfatice (*limfangiom). ingust. s. s. [C. provoaca inactivarea prin hidroliza a *angiotensinei II.] Tumora vasculara circumscrisa. mgustare. s. [Gfr. tendere = a mtinde. / angiomyoma. -ina'i gr. angeion = vas. f. [(77-. n. [Qr. / angioneuromyome. II sub actiunea aminopeptidazei A si actioneaza tot prin intermediul receptorilor AT. dezvoltata din celule endoteliale (angioendoteliom) sau din pericite (angiopericitom). [at. / angio-tensinogen.] Studiul vaselor si al afectiunilor acestora. s. angiotonin. n. sarx. f. heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a. angeion = vas.). sin. si AT. ungeion = vas. s. pathos = 6oa[a.).: 1) A. caracterizata prin prezenta de angioame multiple caldficate situate pe fata interna a craniu-lui. span = a trage.] Boala. / angiomyome. cu accen-tuarea contrastului vaselor opacifiate si stergerea umbrei tesu-turilor vecine. [(^r. f. f. I).?(amina. m. [Cyr. ANGIONECROZA. si boala Fabry. angeion = vas. IV. Imaginea cap-tata de o videocamera este transformata In semnal electric. cutan^e / Cobb's syndrome. II poseda receptorii specifid AT. sarkos = came. ANGIOMATOZA CEREBRALA / angiomatose cerebrale / cerebral angiomatosis. Avantaje: evitarea punctiei si a cateterismului arterial. m. s.ipe. s. f. de [a. s. ANGIOMATOZA MEDULO-CUTANATA / angiomatose medullo. / angiokeratome. se transforma Intr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a.: gamaangiografie. s. [Cfr. angeion = vas. s. Semn cutanat sub forma de punct central de culoare rosu aprins. tensus. angeion = vas. Ill si actioneaza prin intermediul receptorilor AT. s. / angiostenose. Au fost descrise mai multe a. Se disting mai multe forme circumscrise sau difuze. ANGIOLOGIE. II este eel mai puternic vasopresor cunoscut. ANGIOPATIE. f. stenos = strd-mt. / angioscintigraphie. f. scrie. s. s.] *Sarcom rezultat prin proliferare celulara derivata din elemen-tele conjunctive ale vaselor sanguine. n. n. Imaginea este apoi restituita. s. s. 4) A. (at. tensus. spasmos = contracfte. -oma. Se manifesta prin a-rieratie mentala si... angeion = vas. s. Sin.. Sin. gr. dt la plassein = a forma. dilatare. n. / angiospastique. de la tendere = a mtinde. m.rtensina. V.} *Necroza peretilor unui vas. m. / angiospasme. adj. [at.] Procedeu chirurgical de refacere a continuitatii sau ANGIOTENSINOGEN de remodelare a unui vas. ANGIOSTOMIE. calitatea foarte buna a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator. endocrinol. si tab. In cazul vaselor mari. f. [at. f. congenitala sau dobandita. m. s. s. f. -oma. tendere = a wtind'e. tumora glomica (v.. angeion = vas. A. / angiology. dezobstructie. f. element precursor al *angio-tensinei. angeion = vas. / angiospasm. ANGIOKERATOM.-globulina de origine hepatica. graphem = a. ANGIOSPASM. a.] Deschidere chirurgicala a unui vas sanguin. s. f. -oma. ANGIOM. sub actiunea 'enzimei de conversie. [Qr.

: angina pectorala (v. ops.ANGOASA ANGOASA. f. f. {Qr. isos = egal. ANGOR ABDOMINALIS. phorein = a se simti. [Lot.) Aberatie" sexuala constand In excitarea anusului cu limba sau cu buzele. f. isos = egai. [Aiders /ens Angstrom. Carboanhidraza. / anisotropic. -a]-nil. / anhi-drotic. animal = fiintS vie. produs aromatic utilizat ca baza pentru numerosi coloranti. ANHIDRAZA CARBONICA / anhydrase carbonique / carbonic anhydrase. s. s. s. Evolutie. de circa 30 kDa si rol esential in mentinerea echilibrului acidobazic.•priv. Conform SI. -ozo . adj.tie. In fabricarea de cer-neluri si vopsele. / anilingus. stare de rau general. an -priv. Var. 1814-1874. / anisometropie. / Angstrom. / anhedonie... coif} Sin.. fiziologica. adj.. imperceptibila.. m. f. [QT.. s. avand senzatii. / anisotrope. In compozitia sarurilor. isos = egai. radicalii acizi sunt a. f. f. -oris = sufocare. adj. s. ANIZOCORIE. lui Houssay.\ 1) Senzatie de con-strictie In regiunea epigastrica. f. eterogenitate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex. angustia = loc strdrnt. adj. n. ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis. f. egal cu 109 m. -onos = imagine] Inegalitate a imaginilor percepute de fiecare din cei doi ochi. / anisochromia. -ism. ca o consecinta a hemolizei. / anhydrase. enzima care scindeaza reversibil acidul carbonic In CO.priv. / anicterique. si apa. asociata frecvent cu stenoza trunchiului ce-liac si a arterei mezenterice inferioare. f. surve-nind In general dupa mese. ion = migrator. ANIZOCROMIE. [C/erm. s.. adj. angor abdominal (2). m. / anisocoria. se acumuleaza 'in plasma sanguina si trece m urina. patologica reprezinta consecinta unei inegalitati de refractie Intre cei doi ochi.] Intoxicatie cu anilina.priv.). s. Se deosebesc: 1) A.i hedone = piacere} Lipsa completa a placerii 'in cursul unor acte care m mod normal o stimuleaza.\ Inegalitate a coloratiei globulelor rosii. angor intestinal. [Cfr. m. / anilingus [Lot. a se comporta} *Strabism latent. on -priv. Poate fi anatomica (congenitala sau dobandita).). Var. ANION. Ant.: coexistenta de *macrocite si *microcite. obtinut Indeosebi din nitrobenzen. de valoare mica. din iat. 2) Criza dureroasa cu sediul In regiunea mediana a abdomenului. Are M. b) a. m. = celutd. ANICTERIC. Bioxid de carbon (v.). accelerarea respiratiei si pulsului... s. [Qr. / angulus. an -priv. {Cjr. \Cjr. v. s. s. ikteros = gai6enare. isos = egal. cu rol In vederea stereoscopica. vedere.] Sin. [Lot. de la Anil = indigo. an * priv. / angle. cu nucleui ventromedian al hipotalamusului distrus. si anilism. m. ANIZOTROP.. Insuficienta circulatorie este provocata de aterosderoza obliteranta a originii arterei mezen-terice superioare. \Lat. de control. fizician fi astronom suedes. \C. n. s. a tainui si omen. cu maduva spinarii sectionata. V. de (a anima = suflet. f.] 1) Durere abdominala paroxistica si angoasanta.: angina intestinala. [^r.). an • priv. -atos = cu[ciare.: unghi (v. rotator. m. s. care a fost tratat m conditii asemanatoare celui supus experimentarii. s. / anhiste. ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris. ana = m sus. ](^r. adj. s. si se manifesta prin fenomene nervoase. n.. abdomen. plasmatici sunt dorul (Cr) si a.). inteslinum = intestw. Simbol: A. Anilm de [a Anil = indigo. acuta sau cronica. s. an -priv. / anisophorie. ANGUILLULA. Animalele constituie o sursa importanta de modele experimentale: a) a. anhistous.] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pentru un tip celular definit. miscari voluntare si necesi-tand pentru existenta oxigen si hrana organica.: Strongyloides (v. ANIZOCITOZA. -oris = sufocare. isos = egoi. abdominalis. de Ca inIcfitinus = interior. / anguish. s. opos = vaz. s. In anemiile hemolitice. / anisometropia. / anhidrose. A. AN IZO METRO PIE. kyiof. s. hydatos = apa.. -oza. n. \Lat. acompaniaza formele severe de *anxietate. an • priv. s. Principalii a. Poate fi profesionala sau accidentala. f. hidros = tra. Sin. / angoisse. adj. f. \'Jr. / anisocytose. [Cjr. eikon. ANHEDONIE. -inis: posibii de la abdere = a ascunde. lingere = a /inye.: anilinism. relativ mica. incolor. f. m. / aniline. f.] Enzima care catalizeaza scoaterea apei dintr-un compus. [Cjerm. angu-lus = ungfii. [Cfr. cu aplatizarea *curbei Price-Jones). ANILINGUS. e) a. f. s. s. ANGSTROM.. metron = masura. s. f.nspira. / anhydrase. s. angor. s. unde contribuie la procesele de transport si transfer ale CO.). pectus. f. Var. hidros = transpiratie.} Unita-te de lungime egala cu 1010 m sau 0.. s.] Lichid uleios toxic. / anisophoria.: angina abdominala. obser-vata In aortita abdominala. m. ANIZOFORIE. . / anicteric. ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdomina-lis. ANILISM. / anhedonia. spinal. s.. ANIZEICONIE. / aniline. f.] Inegalitate pupilara. f. [Qr. f. 2) Care apar-tine organismelor. ANHIDROTIC. s. bicarbonic (HCO^). (a anguis = sarpe] Sin. Aceste reactii. f. s. ANGULUS. 2) Atom sau grup de atomi cu sardna negativa. Sin. ANIMAL. se recomanda Inlocuirea sa cu unitatea nanometru. / anilisme. este utilizata ca baza pentru obtinerea de numerosi derivati utilizati In calitate de coloranti In industria textila. [(yr. angle. / anion. n. prin 'casexie sau infarct intestinal. / anilism. ingust. adj. 2) In particular.] 'Ametropie asimetrica: viciu de refractie cu forma si grad diferit la cei doi ochi.). fie din insecuritatea sa la amenintarea Neantului (Heidegger). angor.] Sin. ori functionala Cin diferite boli). / aniseikonia. de la trepein = a intciarce. in arafia. anger. an * priv.i isos = egali kore = pupita. determinata de o insuficienta cir-culatorie intermitenta a intestinului.. de. 2) A. Ant: izeiconie. 170 ANIZOTROP ANILINA. s.] V.] Cu referire la un corp care prezinta proprietatea de anizotropie (v. Anilm. transgenic. rasuflare} 1) Organism viu. / anhidrotique. 2) In filosofia existentiala (existentialism): stare de neliniste care rezulta la fiinta umana fie din libertatea sa si presentimentui greselii posibile (Kierkegaard). adj. s. angiiilla = fipar. caruia i s-au extirpat hipofiza si pancreasul. / animal. / anion. f. -minis = preve-stire. isos = egal. ANHIDROZA. / anhistic. din cauza distantelor diferite ale aceluiasi o-biect fata de cele doua retine.: acelular (v. f. anus = smut. s.i icier} Care nu se msoteste de *icter. deci fara comuni-care cu creierul. / anisochromie. -oris = piept. s. considerate de origine neurovegetativa. transgenic.} 1) Ion Incarcat negativ care In timpul electrolizei se deplaseaza catre anod. de (a ienai = a merge. histos •= tesdturd.1 nm. / aniseiconie. [Lot. on priv. adj.: *izocorie. khroma. animal. an • priv.).] (Medicament) care diminueaza secretia sudorala. / anguillula. Este prezenta In cantitate mare In eritrocite. / anhidrosis.r. Var pentru anilism (v. hematologice (anemie) si tulburari digestive. m. s. s. Se formeaza prin disoderea unei molecule de electrolit. s. s. / animal. s. d) a. ANILINISM. trope = Intowcere. [^r. cu formula CeH5NH2. hydor. / Angstrom. / anisocytosis. deoarece are M. -oris = sufocare. pentru angor abdominal (v.] Absenta sau insuficienta transpiratiei. f. an .: a. ANHIDRAZA. uneori fortata. cu Jena respiratorie si cardiaca. / anguillule. tesut. c) a. -ozo. in ara6a -ainil. ANHIST. hiperfagic. angoisse.. / anisocorie. on . [Lat. an . ca si In microscopia optica. s.. ANHIDRIDA CARBONICA / anhydride carbonique / carbonic anhydride.

m. ar putea fi In relatie cu 'sindromul Simmonds. monstruozitati. f.. ANOREXIE. S-a propus sa se considere a. variatiile unui caracter situate In afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului si T abaterea standard. cu hipermetropie (v. f. nosos = fioala-'i diaphoria = difer-e. de la. f. |^r. poate fi observata si In cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare moleculara. tinand seama de sensul curent al cuvantului. / anode.) In functie de directie.] 1) Forma de *afazie In care pacientui este incapabil sa denumeasca obiectele.: fosfor a. Este de o rezistenta extrem de mare la trata-mente. viteza de propagare a sunetului. s. f.ma. [Gfr. asociata uneori cu *displazia ectodermica ereditara. Se gaseste In banda (4. ANOSMIE. [Qr.idan fi naturalist engie-z. / anorchia. [Cjr. adj.] 1) Element chimic neinclus Intr-o molecula ce contine carbon. / anorexia. Include un numar mare de specii de tantari (circa 300). situate In afara intervalului m ± 3T pot fi denumite variatii singulare. s. / anosmia. / anosodiaphoria. [Qr. utilizat In cura de slabire cu precautiile de rigoare. / anosognosie. ANONICHIE. s. de [a trepein = a inloarce. -aux.} Care este contrar structurii. f. aorma = reguid. / anophtalmie. 171 . ANOD. prin defect.).priv. / anomalie. ANORGANIC. Sin. adj. V. -e. gennon . 'agnozie vizuala. f. In acest caz. din [at. [Lat. si anosognozie. / inorganic. f. an -priv.] Proteina globulara (200 kDa) care leaga *spec-trina cu proteinele membranare integrate ("banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare. vedere} Termen relativ vag cu urmatoarele sem-nificatii: 1) Absenta sau starea rudimentara (malformatii) a ochilor. Desi ar putea prezenta interes. orkhis. / ano-sognosia. / anopsie. 2j a .} Gen de insecte (tantari) Diptere.] "Cecitate temporara care apare In cursul variatiilor rapide de viteza (crestere sau reducere) sau In cursul acrobatiilor. f. ma-sind. dilata-bilitate. 1) an . s. manifestata prin hipotricoza si hipohidroza. lat. orexis = apetit.} Absenta tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea. lat. ANOPSIE. Nemato-cere. [Gfr. cHimist. f.} 1) Care diminueaza apetitul. anomaly.] Absenta simtului odoratului (mirosului). de [ege. functiei sau comportamentului "normal. si monorhidie. f. [Gjr.] Indiferenta afectiva pe care un subject o manifesta fata de o stare patologica proprie. si normal. fara importanta. f.. diferite tipuri de 'Plasmodium (faldparum. {Qr. s. gr. f. / anorganique.). care nu respecta norme sau legi. on . adj. Indeosebi a formei sau structurii unei formatiuni anatomice si. / ankyrine. V. anomaliu = tte. ANODONTIE. s. f. ANOMIE. / anophthalmos.. / anopsia. s. f. nosos = 6oala. [QT. hemiplegie stanga In cadrul 'sindromului Babinski. organon = instrument. ANOSOGNOZIE. s. 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ. s. f. an . / anormal. eel mult in cadrul 'sindromului Babinski. ana = fn sus. cunoastere. ANODIN. an • priv. V. ab = indepartat de. an priv. gr. / anopia. f.priv.. psihopatie.). ANOREXIE MENTALA / anorexic mentale / hysteric apepsia. m. dependenta de contextui familial. ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton. \(^r. adj. a. De-vierile superioare lui m + 2T ar fi a. nepericulos si. f. odyne = durere} Despre remediile destinate sa calmeze dure-rea si care nu actioneaza asupra cauzei unei anumite boli. / anopie. [Qr.2T. indolor. de care. / anomia. / anorchidie.. vivax. ale unor agenti infectiosi: arbovirusuri. m. pozitiei.tor. adj.1) la analiza proteinelor membranare prin *electroforeza In gel de poliacrilamida. A. f. (in . iar cele infe-rioare lui m .. si a pozitiei acesteia. / anomie. n. profesor la. ANORMAL. an • priv. ANOFTALMIE. ANOREXIGEN. care a studiat si daltwumul. "hemianopsie etc. a . / anisotropia. ankyra = awora. orexis = apetit.reguiarita.. Poate fi periferica (leziuni la nivelul zonei olfactive) sau centrala (leziuni ale scoartei cerebrale). f. / anorexie. / anosmie.. an . care apartin subfamiliei Anofeline (Anophelinae). apsis = vedert. s. \Gjr. Apare Indeosebi la tinerele Intre 15 si 20 de ani determinand amenoree si scadere In greutate care poate ajun-ge la 'casexie. -ina..).priv. d wufi sufere-a. opos = vas. Diminuare sau abolire a alimentatiei prin refuzul hranei sau pierderea apetitului. trope = intoarcere. a • priv. s. {CJT.] Calitate a unor corpuri cu structura interna ordonata (ex. pentru anchilostomiaza (v. / anosodiaphorie. f. f. hodos = cole.: anorexia nervosa. s. sau mineral. s.. V.i nomos = obttd avdnd forf. s. termenul este putin utilizat. prin exces.d de (ege)} Modificare patologica. / abnormality. gnosis = perrepere. malariae si ovale). s. Prin extensie. ANORHIDIE. / anorexiant. / anodyne. 1766-1844} Sin. s. isos = ega[. s. m. 'M'anc Hester.priv. Ex. uneori.. s. ANKIRINA.: anorexie mentala (v. onyx. Bra urmari. Sin... / anodin.priv. }C. nomos =• allied availd forf. / anisotropie. s.: aberatie cromozomiala (v. adj.: un suflu detectat la auscultatia inimii care exista fara leziuni orificiate sau mio-cardice. s. este uneori conventionala. osme = miros. s. -ale. f. an • priv. s. anorexia nervosa. on -priv. f..te. anorexie mentala. on -priv. [C?r.. Evolutie imprevizibila. Se sustine ca a. ANOFEL. anomos = nereguiat (an . drum. / anodontie.] Absenta completa a dintilor temporari si a dintilor permanent!'. / Anopheles. -atos = denumire. este expre-sia unui dezechilibru psihopatic.r. [Lat.] Diminuare marcata sau pierdere a apetilului. s. a. ANOSODIAFORIE.. A. s. / anode. cu pastrarea capacitatii de a ANOSOGNOZE Ie recunoaste si utiliza. este foarte frecventa In cazul alterarii functiilor denumite simbolice: *afazie Wernicke. de la gnonai = a cunoaste} Termen ce desemneaza igno-rarea sau nerecunoasterea de catre un bolnav a tulburarilor sale.: protanopie (v. de obicei "congenitala si *familiala.. -ykhos = unghie. care Inseamna absenta congenitala a unui ochi.).priv.] Electrod pozitiv.ANIZOTROPIE ANIZOTROPIE. ANKILOSTOMIAZA. adj. organum. s. iar cele situate In afara intervalului m ± 4T. / anonychie. -idos = testicuf} Absenta congenitala a ambe-lor testicule la un subiect cu cariotip XY. f.a produce. 2) Absenta vederii. conductivitate electrica. s. Ex. spre deosebire de *monoftalmie. s. / ankyrin. m. [Qr. ops. 2) Absenta respectului pentru legi si reguli specifice diferitelor institutii. Wucherena bancrofti. determinate pe un esantion reprezentativ din populatie). In 'isterie sau In relatie cu un conflict familial. / anonychia. Limita Intre normalitate si a. ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia ner-vosa. anomalus. prin extensie.i ophthalmos = ochi} Absenta congenitala a ambilor ochi. s. [John Dalton. observata la bolnavii cu tulburari psihopatice. congenitala sau dobandita. s. an . s. 2) Medicament destinat reducerii senzatiei de foame. aspect. anopheles = vdta. f. / abnormal.. gf. organicus. onoma. benign. Var. Sin. V. / anodontia. prin Intepaturi. s.priv.a. rezistenta la tractiune. Femelele (hematofage) sunt vectoare. f. A. f. cu exceptia celor din sistemul cubic) de a prezenta o variatie a proprietatilor lor fizice (coeziune. s. gr.priv. \Gr. orgtinikos = referitor la un instrument. f.nf:d.priv. anomalous. fiz. octontos = dinte. odous. s. ANOMALIE CROMOZOMIALA / anomalie chromoso-nique / chromosome anomaly. [Cyr. / Anopheles. ANOPIE. ideal cristalele. 3) Uneori sin. adj.. s. ANOMALIE. / anorexigene. f. a luminii etc.

prin perturbarea utilizarii tisulare a oxigenului. 7) a. / antecedents. de in ovum = ou. adj. / anteflexion. NA: ansa. m. axul corpului uterin. adj. antagonisma = pozifie. s. adj. cu care este asociata. sunt cuprinse Intre cele doua foite ale mezenterului. ante = inainte. ascendentilor sai (a. Sin. m. s. de altitudine v. deoarece stricto sensu Inseamna absenta oxigenului din sange. / anterior pituitary.). flexio. necompetitiv: reactie prin care se Tmpiedica o etapa care preceda formarea complexu-lui *agonist*receptor. Ex. [Lot.. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substante (ex. n. baima.. s.] 1) De-viatie anterioara. -onis = punere.] Segment al membrului superior cuprins Intre cot si pumn. Prin a. m. prin flectare. brachium.rm. s. prin insuficienta acuta a fluxului sanguin coronarian. cedere = a merge} Toate faptele sau circumstantele anterioare unei boli si care privesc: 1) starea de sanatate a subiectului examinat (a. s. ante = wainte. s. / antehypophyse. / anterograde. m.. s. [Qr. ante = inainte.\ Stricto sensu absenta totala a oxigenului. ANTE PARTUM. a. adj.: blocante de canale calcice (v. la nivelul partii lor concave. 'JCeide(6erg fi Gjottingm. natalis = de naftere.... 2) Termenul este utilizat frecvent cu re-ferire la orientarea normala a uterului. activat de prima si inactivat sau blocat de a doua substanta. adj. anti = contra. care con-serva curbura sa normala. s. tratament a. 3) A. fami-liei sale (a. competitivi sau blocanti Tmpiediti5 172 ANTIACID accesul 'agonistilor la receptori. f. de ia vertere = a wtoarce. o?(igen. antugomstRs = oponent. lat. s. s. s. -rtis » moarte.} Termen discutabil. \Lut. s. ce poate avea ca rezultat diminuarea. Cat.. / anoxemie. fenomene sau substante. / anteposition. profesor la Zurich. / anovulation. [Lot.: 1) A. / anteposition. pi. competitiv sau necompetitiv. f. de ia anti = contra. adj. situata anterior fata de "helix.. s. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neutralizare.} Proe-minenta curba a pavilionului urechii. Fiecare dintre cele 15-16 curburi. f. helix = fpirald. / antagonisme. 4) a. ante = mainte. In principiu. astfel Incat.priv. antecedens. / anse. ante = mainte.priy. pi.. ANOXIE. [Lat. treapta. biochimic. al carui corp este flectat Inainte si formeaza un unghi de 100-120° cu axa'colului. [Lat. de ia phyeia = a create. anterior = mai mainte. ANOXEMIE. s. m. / anoxia. 3) a. s. Se pot distinge: 1) a. acidus = aero. a inamta. f. s. 2) a. s. anatomist ge.] Care calmeaza durerea. ca mijioc pentru insertie si Ie furnizeaza nervi si vase sanguine. 2) In bacteriologie. 2) A. ANTEROGRAD. a unor organe fata de pozitia lor anatomica normala. ANTEBRAT. A. / anteversion.] V. Legarea se produce conform *legii maseloc. / anteflexion. f. Tipuri de a. n. n. fir metalic (platina) ter-minat cu o bucia si fixat pe o tija metalica. microbian: relatie In care o specie microbiana exercita o ac-tiune defavorabila asupra uneia sau mai multor spedi micro-biene.] Care preceda 'nasterea. A. -onos = Brat. afgos = duren. f. oxys = acrui o\igen.. s. de [a gradi = a merge. eventualitate practic imposibila. hipofiza. s. a carui presiune scade In tesuturi. / antagonism. ane-mica prin scaderea concentratiei de hemoglobins sau a nu-marului de eritrocite din sange. s. / avant-bras. se diminueaza sau se anuleaza efectele unor actiuni. In forma de U. anterior = mai mainte. m. an . pi. personate). an . / anteversion. ANTERIOR. 2) a. ANTEHIPOFIZA. rezultat al fluxului sanguin capilar inadecvat. adj. stagnanta. anteflexie si anteversie. partus = nafte-re. 3) a. tub urinifer si nefron. partial: ventral. hypo = sub. ansa toarta. 2) Exagerarea anormala a *anteversiei uterine. de ia antecedere = a preceda (ante = mainte. feno-men sau substanta care se opun unei anumite actiuni. NA. [Lat. de Ca parero = a nafte. termen prin care se precizeaza pozitia unei formatiuni situate Inaintea planului frontal. a. s. s. ereditare sau eredocolaterale). ANTECEDENTE. s. [Qr. adj.priy. / loop. / anox(a)emia. s. ANTAGONIST. s. ANSA HENLE / anse de Henie / loop of Henle. / anthelix. prin dimi-nuarea rapida a continutului de oxigen din sange.: medicament sau molecula hormonala endo-gena) de catre o alta substanta. s. Ex. de regula localizata.an. ansae. / antagonist. exista un spectru larg de agonisti si a. n.. a nou-nascutului. ANTAGONISTI DE CALCIU / antagonistes de calcium / calcium antagonists. / anterieur. de la ponere = a pune. [Lat. adj. fulminanta.: a. ceea ce Inseamna ca se va exprima efectui substantei cu concentratia moleculara mai mare. ANTENATAL. 2) Despre un sistem. f. ftiinpifica ovulum = ou mic. NA: antebrachium.\ Absenta "ovulatiei. ago-nisti si a. [Lot. a aportului de oxigen la nivelul unui tesut. antihelix. 5) a. 1809-1SS5. 4) A. f.] 1) Mis-care In sens anterior. versum. adj. f. ANSA INTESTINALA / anse intestinale / intestinal loop. gr. de ia flectere = a wdoi. prea flectat Inainte. -onis == mdoire. rezulta prin competitia de legare la acelasi tip de receptor. s. [Qr. i. In sens propriu reprezinta o Intrerupere. for-meaza un unghi ascutit cu axa colului. ANTEPOZITIE. agonizomai = a iupta fi agon = iuptd} Opozitie redproca Intre doua actiuni ale unor sisteme. / anterograde. familiale). s. gra-diis = pas. ANTEFLEXIE. [Lat. NA: pars distalis adenohypo-physeos. Pentru comparatie. f. avand ca rezultat o extractie anormala a oxigenului. Sin. dim. / anoxie. ante = inainte. In aces-te conditii. [at. |br. comparativ de [a ante = inainte. gr.: amnezie a. hucid.. / antiacide. dar termenul este utilizat frecvent In locul celui de "hipoxie.} 1) Curbura anterioara exagerata a unui organ sau segment de organ. -ntis = antecedent. care Ie servesc. oxys = acm. f. ineL] 1) structura anatomica In forma de bucia sau inel. ce declanseaza raspunsuri de intensitate scazuta. f. positio.] 1) Care se opune acizilor. f.. / anthelix. partiali. neonatala. [Lat. uteru-lui Inseamna deplasarea Inainte a uterului Intreg. / antalgique. n. [Cjr. ANSA. ANTEVERSIE. ante = mainte. [Lat. \Qr. / antalgic. [Friedrich Gusttiv Jukob Uenie. histo-toxica. A. anthelix. an . physis = creftere. / antagoniste.ANOVULATIE ANOVULATIE. a. ante » mainte. Ex. ANTALGIC. / forearm. i.] Locutiune latina semnificand Inainte de "travaliu. [Qr. organ. / history. rau de munte. mio-cardica. f. / anterior.: pozitie a. utilizat pentru In-samantarea mediilor de cultura cu bacterii. de ia natus = nascut fi nasci = a se no/ite. brakhion. Intre cele doua extreme. . n. ANTEHELIX. ANTAGONISM. ca o consecinta a unei opriri a circulatiei sau a unei *anoxemii. anularea sau inversarea efectelor lor. -e. 6) a. / anovulation. ante = mainte.} Deplasare globala a unui organ 'anterior. anoxyemie. organe. adj. m. desi se leaga la un 'receptor. 3) Substanta care. [Lat. ANTE MORTEM. f. adj. / antenatal. ae ia anti = contra. este libera In interiorul cavitatii abdominale. ANTIACID. / antenatal. s. pe care Ie des-criu jejunul si ileonul. nu declanseaza reac-tiile de raspuns celular.} V. 2) Care se produce de la un moment dat. [Lot.} Locutiune latina semnificand Inainte de *moarte. Marginea convexa a a. ago-nistes = [uptdtor. m. mart. medicamentos: actiunea a doua medicamente administrate Tmpreuna. gr. comparatip de [a ante = mainte} In anatomie. v. / antacid. -atos = sange.. anti » contra. poate desemna a •hipoxemie deosebit de severa. f.] 1) Despre un muschi a carui actiune este opusa actiunii altui muschi. s. Medicament cu aceasta proprie-tate.

si antibiotic. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagulants circulants / circulating anticoagulants. m. s. / antibiotique. adj.. a coagula. de (a angere = a strange.. prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice. Sinteza factorilor II. / antibacterial.] Care se opune *febrei galbene.\ Care Intarzie sau Tmpiedica coagularea san-gelui: 1) un agent fizic sau chimic introdus din exterior. adj. m.] Procedeu de determinare in vitro a actiunii unei serii de antibio-tice asupra unei suse bacteriene. V.. polipeptide. gramma = insc. se disting patru grupe de a. / antiarythmique. [at. anti = contra.] 1) Care previne *sarcina. ANTICONCEPTIONAL. s. Datorita acestor proprietati. canal de calciu. adj. Actioneaza prin distrugerea membranei bacteriene. *gramicidina si *polimixinele. 2) Substanta care inhiba eliberarea de acetilco-lina sau blocheaza actiunea acetilcolinei deja eliberate. ANTIBIOTERAPIE. f. ex. anti = contra.. adj. Pe baza efectelor celulare.priv. / antibiogram. V. convul173 .] 1) Despre o substanta care se opune actiunii "acetilcolinei. s. care permite determinarea sensibilitatii. adj. pi. / antiangineux. Grup de anticoagulante antagoniste ale *vitaminei K. r. s. care inhiba doar in vitro formarea tromboplastinei. contraceptive. 2) Medicament pen-tru tratamentui *insuficientei coronariene. canal de sodiu. careia Ti afecteaza cinetica.. / antiallergique. din aceasta cauza. capabile sa Tm-piedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau sa Ie dis-truga (*bactericide). (at. rezistentei sau sensibilitatii limita a susei. s. antifungice. dim. ANTIAMARIL. standard se studiaza efectui bacteriostatic al unui antibiotic dupa difuziunea acestuia In geloza (unde este cultivates bacteria) pornind de la un disc si se masoara concentratia minima inhibitoare. antitubercu-loase. 2) o substanta naturala care circula In sange.} 1) Care se opune formarii de *agregate de globule rosii sau de trombocite In vase. A. avantajul administrarii orale dar nu pot fi utilizate In urgente. mecanismut de actiune si efectele clinice. [ucra} (Medicament) care se opune mai mult sau mai putin complet manifestarilor generale. Triplet de oligonucleotide de ARNt care permite legarea de codonul corespunzator de pe o molecula de ARNm. / anticholinergic. n. 2) Denumire generica a medica-mentelor cu aceasta actiune. n. angina = sufocare. neutralizand activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare. / antibiotic. pentru unitatile medicale mari. anti = contra. / anticoagulant. / antiarrhythmic. s. adj. s. adj. ca si a analogilor sintetici ai acestora. / anticipation. (at. s.re. adj. cancer. [Cfr. s. aati = contra.: heparina. / antisludge. n. se alege antibioticul care inhiba eel mai intens dezvoltarea unei anumite bacterii confirmata ca fiind agent patogen al unei anu-mite boli. In functie de formula chimica.. adj.. / antiamaril. -cri = roc. In ultima perioada. sunt utilizate ca *spasmolitice. anti = contra. [Cjr.. f. antimitotic (2). 2) Denumire generica a unor substante naturale produse de catre unele microorganisme. -enne. In scopul determinarii sen-sibilitatii acesteia la antibioticele testate. -euse. anti = contra. sunt grupate In familii: betalactamine. ergein = a [ucra... adj. -onis = anticipatie. m. m. / anticonceptionnel. df. / anticancereux. si agregarea eritrocitelor si a plachetelor.) 1) Care se opune 'anginei pectorale. n. m. ankein = a sugru-ffia. Substante care inhiba coagularea plasmatica. -ina. d) o serie de inhibitori de calciu. se utilizeaza sisteme automatizate de efectuare a a. n. de (a anticipare = a o (ua Inainte.rie. anti = contra. a. / antiagregant. s.} (Substanta) care are actiune "bactericida sau "bacteriostatica.. Din aceasta familie fac parte: *bacitracina. s. andros = bCa-bat. / anticonceptive. V. s. dezinfectant..: a) stabilizante sau anestezice ale membranei. macrolide. adj. de [a baktcria = fiaston.] Tendinta unor boli de a debuta mai timpuriu si de a se prezenta sub forme mai severe de la o generatie la alta. [Qr. alterata. anti = contra. V. / anticipation. [at. s. / anticonvulsivant. glico-peptide. In prezent. anti = contra. adj. (^r. deci. cuta-nate. de (a therapeuein = a ingriji. ci doar In tratamentui de lunga durata al *bolii tromboembolice. cu anticorpii. V. bias = viafd. / antiallergic. V. antiseptic. adj. anticipatio. [at. -oris = corp} Anticorp capabil sa interactioneze cu proteinele plasmatice si. s.. bias = viatd.\ V.. a sufoca. m. ANTIBIOTIC. s. s. [Cjr. n. spanioia amarillo = galften.. oner. anticoagulante circulante. determinate de *alergie. / antiepileptic drug. pulmonare sau sanguine. / antianginal. canal de potasiu. corpus. s. nitroimidazoli. anti = contra. adj. adj.. ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants.: antivitamine K. / antibiotherapie. [Cjr. [Lot.. m. si X ai coagularii este. m. anti = contra. ANTICOAGULANT. rifampicine. *midriatice si antiparkinsoniene. s.: medicament a. s. m. capere = a [ua). prezinta. c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului. ANTICODON. 2) Anticefaline sau antitromboplastine. / antibacterien.. Familie de *antibiotice produsa de bacterii din genul Bacillus. concep^ie. -elle. ANTIBIOGRAMA. n. adj. ia con-ccptare = a deveni msarcinata. Sin. n. ANTIALERGIC. IX. si nu a actiunii clinice. n. -euse. s. therapeia = trata-ment. / antiamaril. [Cjr. adj. s. rhythmos = ritm} 1) Care se opune tulburarilor de ritm cardiace. / antibiogramme. [Qr. si antiulceros. in vitro sau in vivo. s. s-au dezvoltat a. adj. ANTIANGINOS. VII. antibiomimetice. ANTIAGREGANT.. s. / anticoagulant. s. s. a anticipa (ante = Inainte.] 1) Care se opune vietii. adj. ANTICIPATIE. aggregare = a aduna [a un ioc. s. \Gjr. 3) Substante care interfera cu o reac-tie de coagulare. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate.. rezultand proteine non-gama carboxilate incapabile sa fixeze calciu denumite si PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists). n. actiune. m. 2) Substanta sau procedeu care previn sarcina prin Tmpiedica-rea *fecundatiei. anti = contra. adj. [Qr. a .oagulare = a In-cfiega.. / antibiotics therapy. tetracicline. bias = viata. gr. a. Sunt eficiente Indeosebi Tmpotriva germe-nilor gramnegativi. cra6. m. / anticodon. [Cjr. [Cfr. m. f. s. antimitotice. Indeosebi cu referire la medicamentele care Tmpiedica dezvoltarea anumitor microorganisme. -onis = grcw\ ditate. adj. / polypeptide antibiotics. adj. / anticodon. m. -e. la ergein = a.. contraceptiv. ANTICANCEROS. gennan = a produce. anti = contra. adj. de sin-teza.. Anticolinergic.. In scop terapeutic. ANTICONVULSIVANT. adj. / antiandrogene. adj. fata de "heparina. al!os = aitui ergon = iiicru. cu efecte asupra potentialului de actiune sau asupra perioadei refractare efective. bakterion. / antiantibody. anti = contra. m. m. derivati de oxichinoleina. n. / antineoplastic. antisecretorii gastrice. rhythmus... f. s. *antiemetice. m. exercitata Indeosebi la nivelul *aciditatii gaslrice. [Qr. Prin a. s. s. s.} Care se opune actiunii *hormonilor androgeni. ANTIARITMIC. Ex. Cat.. / anti-anticorps. s. [at. [Cjr. khole = 6iia.ANTIAGREGANT ANTICONVULSIVANT 2) Medicament cu aceasta proprietate. sou gr. anti = contra. / anticholinergique. amino-glicozide. b) cea mai mare parte a "betablocantelor adrenergice. ANTI-ANTICORP.. / antiandrogen. -e. adj. anticorpi care neutralizeaza una din proteinele coagularii. [Cfr. o. Int. conceptio. f. de. ANTIANDROGEN.] Termen generic care defineste un tratament cu *antibiotice.. Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagu-larii. n. [Qr.. ANTIBACTERIAN. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides. s. anti = contra. anti = contra..

propriu'asi (c-ACAN) sunt blocarea. 20) A. a. pana la denaturare. antinuclear reactioneaza cu cytoplasmatiques anti-neutrophiles / cytoplasmic antineudiverse structuri nucleare. sensibil la ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies. responsabil de for*imunitatii. 16) austri-ac./me. a. anti-tesuturi (autoanticorpi) care reactioneaza cu nilor tiroidieni.tii yorl^ 1S6S-1943. v. f. detectabil m serul unor oameni (sau animale) normali.} Tip de a. v.: anticorpi celulele tiroidiene 'in *tiroidita Hashimoto. 12) A. antieritro-citar. A. A. s. A. cu specificitate dubia. umoral. antitireoglobu-lina) antienzima. 5) A. ori ca complement. strict identici. antiinsulina apar Basedow-Graves. foarte eficace. patoiog fi seroiog de engine. anti-TPO. bodies. mononucleoza inreactii antigen-a. Sin. 10) A. de asemenea In *lupusul acut diseminat cat si In *poliartrita este esentiala pentru dezvoltarea reumatoida (reprezinta factorul Haserick. antimicrozomali apar In tiroiditele autoimune si ANTICORPI ANTITIREOGLOBULINA / anticorps anti-thyroreactioneaza cu antigeni microzomali prezenti m cantitati mari in globuline / antithyreoglobulin antibodies. proveniti din acelasi *clon fixeaza si tl sensibilizeaza dar nu produce nici aglutinare. 3) A.ANTICORP ANTICORPI MONOCLONAU PENTRU LIMFOAME NON-HODGKINIENE sus. 2) A. anticelula parietala gastrica. antireceptor reactioneaza cu trophil antibodies. indud fenodes / antiphosphoiipid antibodies. iar a.: reagina (v. care apar doar In conditii speciale. de natura proteica. scaderea activitatii biologice a hormonilor tiroidieni.). specific Indreptati Tmpotriva proteinazei serice neutre din granu-lele pentru antigeni din membrana celulara. / anticorps. nici plasmodtar. c. destinat sa suprime crizele comitiale. premiut 9{p6e. 14) A. [Qr. in vivo sau in vitro. Indue hipotiroidismul primar prin primitiva. a. s. ce antiperoxidaza tiroidiana (v. corpus. 19) A. Titruri crescute de a. A. In prezenta antigenului sau specific se oclonal antibodies.lupus anticoagulant") a fost asociata cu atacuri ische'mice care suprima crizele comitiale. A. provocand fie pentru *granulomatoza Wegener. variatiile de temperatura. Ex. caracteristid lupusutut eritematos acut diselegare necovalenta cu antigenul. Sin. antimiocard. reagina. urmare a sarcinii incompati-bile). Anticorp care. anticorpi. antimitocondrie. de importanta exceptionala. "test Coombs etc. descris ca entitate nosologica *sindromul antifosfolipidic. deocamdata fiind ANTICORP. Diversitatea a. Inventarierea aces-tora *epilepsie. utilizati experimental (a.Tmpotriva mielo'antigenul Forssmann. / reagin. Apare m imunizarea persoanelor Rh negative cu hemoglobinuria paroxistica nocturna prin hemoliza mediata de sange Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos. varietate de a. V. prezenti atat la padenti cu boala tiroidiana imuna. s.: anticorpi 'in serul sanguin al diabeticilor tratati cu insu-lina si reactioneaza antitireoglobulina. Cateva tipuri: ANTICORPI ANTIPEROXIDAZA T1R01DIANA / anticorps anti1) A. anti-tesuturi (autoanticorpi) care interactioneaza cu ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFILE / anticorps o serie de pro-teine musculare. 18) A. m. Rh. 15) A. \]ulius *iar celalalt pentru alt antigen. / antibody. antimuschi noted. care reactioneaza cu o enzima data. au ANTICORPI ANTITIROXINA / anticorps anti-thyroxine / antifost detectati 'in car-ditele reumatismale. 13) A. cu rol buna parte din cei cu hipertiroidie tireopriva primara sau boala patogenic In anemii hemolitice autoimune. Producerea de a. (sau de a.Q. ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de Donathcare are un situs de combinare specific pentru un antigen. sclerodermie. imuno-precipitare. midic anstriac. fectioasa etc. reaginic. avand aceeasi specificitate pentru un anumit antihemoliza. thyroxin antibodies.). fenitoina. HODGK1NIENE / anticorps monoclonaux pour les lym174 . actioneaza asupra antige-nului ca *aglutinina. perfect. 4) A. cu specificitate pentru antigenul antigenul P al eritrocitelor la temperaturi scazute si determina sistemului Rh (v. Donath. Landsteiner / Donath-Landsteiner antibodies. difera atat fiecare avand indicatii preferentiale 'in functie de tipul de prin structura cat si prin specificitate. ca mijioc de diagnostic In diverse boli infectioase.). plas-mei sunt cuprinsi Intr-un minat si anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine). A. Familie foarte eterogena de barbitalul.] 1) Despre un medicament (. Prezenta In circulate a a. A. Se recurge la hepatita cronica activa. monoclonal! (v. nare a hematiilor de oaie.: a. fie stimularea functiei celulare.: a. anti = contra. hibrid. reactie In mediu gen. a. de aceea. m. de antigeni cu care organismul nu a venit anterior In contact. 2) Medicament dintr-un grup cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adultii tineri. gen dintr-un amestec si pentru obtinerea unor *vaccinuri cu ANTICORP REAGINIC / reagine. cu antigenul care reactioneaza cu antigeni situati pe suprafata nucle-ului corespondent. A.ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps antiphospholipitionarea fiziologica a sistemului nervos central. este enorma. ca si implicatiile In patologie. apartin Indeosebi IgG. anticorpi anticardiolipina. anticelular. 9) A. Termenul este rand pentru identificarea extrem de precisa a unui anumit antidiscutabil. natural. ANTICORPI ANTICARDIOLIPINA / anticorps anti-cardiolipine / ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOAME NONanti-cardiolipin antibodies. Abrev. HA-1A) pentru neutralizarea efectelor endotoxinelor. Forssmann. acidifiere. c. pe masura diversitatii *fosfolipidelor. si Int. 6) A. Nu exista a. fata WO-1950. IgG care se leaga de A. precipitant. citotoxic. pe care o inhiba exista In serul majoritatii pacientilor cu boala Hashimoto si la o numai prin fixarea pe situsul catalitic. fara a modifica func. ciroza. Combinarea unui a. In primul proteolitic (tripsina). perinucleah (p-ACAN) . de la convellere = a zdmncma.ditina m 1930. 11) A.. Karl Landsteiaer. ce reactioneaza specific cu suprafata diferite-lor peroxydase thyro'idienne / anti-thyroid peroxidase antitipuri de celule.) Substanta specifica. A. 8) A. IgM sau IgA si indud: *lizina sau 'precipitina. profesor dt medicinci interna la 'Vima. sunt produsi de celulele *hibridoamelor. Autoanticorpi circulanti Tmpotriva hormovarietate de a. Abrev. sunt prezenti si In alte afectiuni: pusa In evidenta prin diverse reactii in vitro si in vivo. prezenti grup de globuline denumite *imuno-globuline.[ pentm A. proteinele mem-branei interne mitocondnale. 17) fizwio-gie. reactioneaza cu structurile sarcolemale ale muschiului cardiac. benzodiazepinele. celular. Markeri sensibili (85 %) si specifid (95 %) anumiti receptori de pe suprafata unor celule. a. fata de azurofile. ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps monoclonaux / monantibody. Au aplicatii albuminos (plasma). t. hepa-tita cronica activa. cu aceasta. A. Tip de anticorpi anti-tisulari de a reactiona specific. poarta *situsuri de combinare pentru anticorpii anti-ADN. cu antigenul sau specific poate fi marea "celulelor lupice). Sunt prezenti m cat si cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex. m. -oris c corp.: ACAN. 7) A.) specificitate deplina si. termolabil. este in curs. care precipita cu antigenul. cu hematii tratate In prealabil cu un ferment practice si In cercetare.: macroplasma 'in anu-mite afectiuni hepatice. detectabil prin proprietatea sa de aglutiperoxidazei sau a elastazei.i 9{e. Indeosebi ciroza biliara globulinemie Waldenstrom). prezenta in mod natural sau produsa in organism (sange sau ANTICORPI ANTINUCLEAR1 / anticorps antino-yaux ou antitesuturi) sub actiunea unui 'antigen si care poseda proprietatea nucleaires / antinuclear antibodies. A. umani monoclonal! fata de endo-toxina prezent In umori. Sin.

de ia anti = contra. s. m. [Cfr. s.} Care se propaga In directie opusa caii obisnuite.az.. anti = contra. en = in.] Sin. pancreatice sunt folosite cu precadere In tratamentui pancreatitelor acute. A.] 1) Care diminueaza secretia urinara.3 antigen. este 'tamoxifenul. utilizabil pentru supravegherea acestora.9 antigen. / antidiuretique. A. sou [at. 1868-1947. ANTIGEN CA 15. adj. virusuri. ANTIFUNGIC.9 / antigene CA 19. gr.. 3) A. care reactioneaza cu un anticorp pro-dus ca raspuns fata de alt antigen. drum. favorize. ca si a. iat. / antiemetic. 2) Denumire generica a unui grup de medicamente cu aceasta actiune. s. Este prezent In majoritatea organelor. glicoproteic asocial cancerelor ovariene. dromos = cursa. / anti-oestrogene.} A. ubicuitar. / antiphlogistic. de. prin administrare intravenoasa. sou phlegein = a ardf. m. V. proft. 5) A. identificat la numeroase spedi de plante si animate. asigurand rezistenta la boala. f. ANTIGEN CA 19. / antidromique. A asocial cancerelor colorectale si pancreatice. iat. / antidote. antidromein = a merge. utilizati ca *markeri tumorali. / anti(o)estrogen.. ANTIFLOGISTIC. s. n. adj. m. s. In continuare si atte tipuri de antigeni... / antidote. marker tumoral relativ util In urmarirea cancerului colorectal. / antifolique. w direcfie opusd. Concentratie plasmatica normala sub 23 Ul/ml. [Qr. a. Concentratia sa plasmatica normala este sub 40 Ul/ml.: solutie apoasa.: ACE. markeri tumorali. adj. Cel mai important a. lytikos = care. deci. inclusiv la om si denumit datorita acestui fapt heterofil (pentru ca se gaseste la organisme aflate la distanta In arbo-rele filogenetic). n.. ANTIFIBRINOLITIC. adj. A. s. antigen CA 19. zym = ferment. ANTIGEN CA 125 / antigene CA 125 / CA 125 antigen..). ANTIDOT.ANTIDIURETIC phomes non-hodgkiniens / monoclonal antibodies of nonhodgkin lymphoma. emeficus. crosreac-tiv (mcrucisat-reactiv). ANTIGEN AUTOLOG / antigene autologue / autologous antigen. pot fi utilizate ca *antimitotice. de. (Indeosebi acizii epsilonamino-caproic si tranemaxic) inhiba activarea 'plasminogenului sau a *plasminelor tisulare. s. Sursele de a. \John Forssman. s. m. Obs. adj. ANTIGEN FORSSMAN / antigene Forssman / Forssman's antigen. / folic acid antagonist.. glicoproteic asocial cancerului de san. ANTIDROMIC. / antifungique. Are o spedficitate suficienta si o concentratie plasmatica normala sub 6 Ul/ml. fibra = fi6rd/ -ina. CA 19. gennan = o produce. anti = contra. V. de la lyein = a distruge. care. V.: pi. 2) Medicament care Tmpiedica fibrino-liza.9 / CA 19. anti = contra. n. m. Sin. utilizabil pentru urma-rirea acestui tip de cancer. / anti-emetique. [at. n.). df. / antienzyme. m. Substanta care exercita o actiune antagonista *acidului folic. Nu este riguros specific. / antienzyme. ANTIESTROGEN. Glicoproteina cu Mr de 200 kDa. anti = contra. anti = wntra.. n. s. V. m. Diferiti a. carcinoembrionar. n. / antifibrinolytic [Qr. adj. A. / antifibrinolytique.} Inhibitor enzimatic avand actiune de neutralizare spedfica. antifongique. \Qr. / antigene. cf. In continuare..3 / antigene CA 15..). m. s. unii a. s. hidatic. s.: a. [Cfr. a. f. V.] Sin. bio-chimic sau farmacologic.} 1) Care se opune *fibrinolizei. dar si a altor cancere (gastric.).: antimicotic (v.. Concentratia sa normala In plasma este sub 2. reflex axonic. Hbs Australia (v. adj. DEX. 3) Medicament care se adminis-treaza in tratamentui 'diabetului insipid sau pentru a testa pu-terea de concentratie a rinichiului. printr-un mecanism fizic. / antidiuretic.. anti = contra. [a. antigeni. gt'.: antiinflamator (v. In terapeutica. ANTIEMETIC. Ex. antidotum = anticfot. phlogistos = infiamaflii.). ANTIENZIMA. asocial cancerelor digestive si ovariene. care dez-volta o imunitate de protectie. prin inhibarea competitiva a sintezei acizilor nucleici ca urmare a blocarii dihidrofolat-reductazei. {Cjr. antagonist al actiunii estrogenilor la nivelul receptorilor tisulari si utilizat In tratamentui cancerelor de san dependente de estrogeni. ANTIDIURETIC. sunt utilizati pentru inducerea stimularii ovulatiei In caz de infertilitate. [Cjr. Cateva tipuri de a.] Termen desuet. / antigen. antigeni fetali. CA 50 si markeri tumorali. avand efect de scadere a debi-tului urinar. n. a. In raport cu care este mai putin specific. Denumire generica a unei serii de a.SOT rfe 6ai'terio[ogie si patologie generaid ia Lund. ANTIFOLIC. s.. V. Ex. care indue producere de *anticorpi specifid sau de *limfocite (*imunocite) si care interactioneaza specific cu pro-dusii raspunsului imun (molecule sau celule). tract respirator). oistros = dbrintd. Nu este riguros specific si prezinta o concentratie plasmatica normala sub 35 Ul/ml. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori.: antivomitiv (v.: HBs. medicament destinat sa atenueze o reactie excesiva determinata de administrarea unui alt medicament. adj. pentru care nu este strict specific.9 si markeri tumorali. Casoni sau a. substante toxice etc. utilizabil In urmarirea acestor tumori. emein = a romita. gr. s. Ex.5 ng/ml. Sin. s. s. uleioasa sau pulbere de retrohipofiza (vasopresina sub diferite denumiri comerciale). V. ANTIGEN CA 72.] 1) Care se opune actiunii estrogenilor. V. [Qr. ai aceluiasi individ.a.. obtinut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat si fenolat. ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigene carcinoembryonnaire / carcinoembryonic antigen. ANTIGEN AUSTRALIA / antigene Australie / Australia antigen. markeri tumorali.. / antifungal. V. ant'i = contra. phlogos = fiacdra. celule sau proteine straine. sunt extrem de diverse: bacterii.4 antigen. a. Abrev. V. CEA (engl. Deoare-ce stimuleaza productia de *gonadotrofine. directionati Tmpotriva antigenilor de suprafata ai celulelor din limfomul non-hodgkin. desemnand antigenul de suprafata al virusului hepatitei B. emetikos = care produce. adj. [Qr. dar nu 175 . (v. s. s. yatolog si imumiog suedes. vasopresina. ANTIGEN CA 50 / antigene CA 50 / CA 50 antigen. distruge. adj.tl urinare. nu sunt straini pentru subiectui respectiv. s.). s. iar interactia specifica se numeste *antigenicitate.3 / CA 15. adj. anti = contra. A.] 1) Substanta capabila sa neutralizeze un toxic sau sa Tmpiedice efectele acestuia in organism.] Substanta sau celula straine orga-nismului. deoarece con-tine a. 2) In homeopatie. adj. / antidromic.4 / antigene CA 72. iar con-centratia sa plasmatica normala este sub 30 Ul/ml. Abrev.. / antiphlogistique.: homeodot. dotos = dot.: o grefa cutanata prelevata de la nivelul coapsei si depusa In alta zona la acelasi individ nu este recunoscuta ca straina si nu va fi rejetata. adj. 2) Hormon care creste reabsorbtia de apa la nivelul tubului contort distal. 'antipaludice sau ca *antibacteriene In asocieri cu unele *sulfamide. ANTIGEN CA / antigene CA / carbohydrate antigen or CA antigen. chimic. varsaturi. ia diourem -« a urina. cu actiune puternica dar de scurta durata. adj. [Cfr. colorectale si gas-trice. adj. protectiv. oncofetal asociat cancerelor pancreatice. fungus = ciu-perca. m. gennan = a produce. drojdie. si chelator. 4) A.9.4 / CA 72. Termen actualmente desuet.: 1) A. V. m. adj. diouretikos = care. markeri tumorali. la phlox. anti = contra. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. utilizati ca atare sau cuplati cu radioizotopi sau toxine. m. ANTIGEN FORSSMAN ANTIGEN. Inductia raspun-sului imun se numeste *imunogenicitate. impuls. 2) A.

Cea mai cunoscuta substanta antigenica de acest tip este *alfafetoproteina. la fetus.: sistemul ABO. ANTIGEN TISULAR / antigene tissulaire / tissue antigen. A.H. complex major de histocompatibilitate. Cei mai importanti a. t. orienteaza transfor-marea gonadelor primitive In testicule. recomandat frecvent la bar-batii peste 50 de ani. In cazul rejetului. are o serie de aplicatii practice. grup tisular. ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigene specifique pro-statique / prostate specific antigen. 34 kDa). cu utilitate clinica sunt *antigenul carcinoembrionar si *alfafetoproteina. (LCA. A. indue raspunsul imun al organismului gazda. de h. 'cardiolipina si *reactie Weil-Felix. ['Eng[. p. x: sunt extrem de imuno- . prezent In celulele canceroase. tisulari prin localizarea la suprafata membranei si prin reactiile imu-nitare pe care Ie provoaca. Sin. este secretat In mod normal. 0 serie de glicoproteine care. Lipoproteina de-pendenta de cromozomul Y. marcheaza caracteristicile particulare ale fiecarui individ si joaca un rol esential In apararea organismului. A. Sistem bine definit de a. B. tipic este eel izolat din rinichiul de cobai.). ANTIGENI GRIPALI / antigenes grippaux / influenza antigens. Acesti a. Natura a. Cei mai importanti a. sunt prezenti In mod normal la embrion (*a. V. A. apoi In alte cancere. 176 ANTIQENI XENOGENICI ANTIGENI FETALI / antigenes foetaux / f(o)etal antigens. hepatitis B = fiepatita B. colita). V. ANTIGENI HLA / antigenes HLA / HLA antigens. care se gasesc la specii diferite. A. t. r. prezent In toate celulele organismului. rejet. o *grefa este acceptata numai daca primitorul si donorul prezinta a. Markeri tumorali. grupati In 'sistemul HLA. o gamafetoproteina. de asemenea. Sin. hepatita B. timp de eel putin 20 de generatii. ANTIGEN HBe / antigene HBe / HBe antigen.titd B. tipic fiind *antigenul Forssman. In caz de transplant Intre specii diferite. A. ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigenes leucocytaires communs / common leukocytic antigens. ei dau reactii Incrudsate. C (nucleoproteici . Ex. V.. care determina compatibilitatea sau incompatibilitatea tesuturilor transplantate. Abrev. caracterizeaza criza blastica de tip lim-foid din evolutia leucemiei mielocitare cronice. nu declanseaza reactii de *rejet. Unii dintre acesti a. La aduiti sunt prezenti Indeosebi In plasma bolna-vilor de cancer. cu patru gene alele majors (A1. p. A. al celulelor leuce-mice si al celulelor sarcomatoase. leucoplachetari sau tisulari. ANTIGEN! ALOGENICI / antigenes allogeniques / allogenic antigens. A.] V. V. ai proteinelor matricei . eritrocitari controlat de un locus cu un numar variabil de gene alele. si antigeni heterofili. A.pa. ANTIGENI SINGENICI / antigenes singeniques / syngenic antigens. si sistem HLA. Detectia a. s. sunt produsii genelor *complexului major de histocompatibilitate. hepatita B. au In comun unui sau mai multi *epitopi. markeri tumorali. care se gasesc la membrii diferiti genetic ai aceleiasi specii. exista numai la embrion. F. prezenti la ni-velul *grefonului vor provoca la primitor formarea de anticorpi. 0) ale unui locus de pe bratui lung al cromozomului 9.: PSA. carcinoembrionar. {'Lngi.M) si sub-tipurile A (a. Astfel. F. a. V. Concentratii crescute se observa si In afectiuni benigne. s. HY induce secretia unui hormon care tmpiedica gonadele primitive sa urmeze evolutia lor naturala catre tipul ovarian si dirijeaza dezvoltarea individului catre tipul masculin. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / antigenes d'histocompatibilite / histocompatibility antigens. hepatitis B = fie. V. Sin. produsa de celulele epiteliale ale prostatei. CD45) utilizati In evaluarea imunohistologica a biopsiilor de la pacientii cu cancer metastatic cu sediu primar necunoscut. Primele trei gene codeaza a. Ca urmare.: antigeni de histocompatibilitate (v. t. transsexualism. nu difera In functie de un organ sau de la un tesut la altui. pentru care. Cei doi a. t. a.: aloantigeni. ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACUTE / antigene de la leucemie aigue lymphoblastique / antigen of acute lymphoblastic leuk(a)emia. homogrefa. In serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic.N). initial In cancerul de colon. Prezenta acestui a. sistem HLA. g. Animalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se obtin experimental prin Incrucisari *con-sangvine repetate. ANTIGENI HETEROFILI / antigenes heterophiles / hetero-philic antigens. V. existenti la indivizi identici genetic. h. markeri tumorali. prostatita sau infarctui prostatic. ANTIGEN HBc / antigene HBc / HBc antigen. Anticorpii care apar la om In cursul "mononucleozei infectioa-se reactioneaza specific cu a. ANTIGEN HY / antigene HY / HY antigen. care poate determina *rejetul tesutului (organului) transplantat. antigen tisular. detectati la organisme aflate la distanta In arborele filogenetic.ANTIGEN HBc si In sange. ex. In functie de linia genetica. cu exceptia oilor.. fetali). prezenta In toate celulele mami-ferelor de sex masculin si care. sistem HLA. produsi ai unor gene care se manifesta In timpul diferentierii normale a tesuturilor fetale. A. identici. cu M. a. ANTIGENI ONCOFETALI / antigenes oncofetals / oncof(o)etal antigens. B. dar difera de la individ la individ. ca hiperplazia prostatica. Dozarea a. Ex.: un ^ansplant renal de la mama la fiica se numeste alogrefa sau "homogrefa deoarece contine a. Sugereaza existenta neoplaziilor limfoide. gluddici. *a. ffit&z. A prezenti pe suprafata tuturor celulelor sau tesuturilor din organism. core = ce-ntru. A. A. de ex. unde este prezent numai la ni-velul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann). de h. dar poate atinge concentratii foarte mari Indeosebi 7n cancerul de prostata. A.: a. V. ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigene ribonucleopro-teique / ribonucleoproteic antigen. A.: anti-geni de transplantare. A. ANTIGENI XENOGENICI / antigenes x6nogeniques / xenogenic antigens. hemaglutininici . ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigenes leucocytaires communs / blood group antigens. Ex. A. dar si In afectiuni necanceroa-se (ciroza hepatica. A. In *boala mixta a tesutului conjunctiv. A. In mod normal. carcinofetal glial etc. hepatita B. t. de unde interesul dozarii acestora In scop de diagnostic si de darificare a palogeniei. Glicoproteina compo-nenta a secretiei prostatice (serin-proteaza kalicrein-like. leucoplache-tari (In esenta sistemul HLA).: a.] V. alaturi de morfologia limfoblastica si prezenta terminal-deoxinucleotidiltransferazei (TdT). histocompatibi-litate.NP. A tost descrisa.: anticorpii antiribonucleoproteine imunoprecipita complexele proteice U1 ARNm. in caz con-trar se produce *rejetul. HY reprez'nta me-toda cea mai sigura pentru determinarea sexului genetic. Ex. eritrocitari ai sistemului ABO. A2. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigenes de transplantation / transplantation antigens. Reactia Incrucisata a a. a. ceea ce sta la baza Inrudirii lor antigenice. surface = suprafata. se observa titruri Inalte de anti-corpi circulanti. iar determinantui sau antigenic este de natura polizaharidica. h. V. pe baza carora se diferentiaza virusurile gripale A. ANTIGEN HBs / antigene HBs / HBs antigen. adica se combina cu acelasi *anticorp specific datorita prezen-tei epitopilor comuni. de natura lipoproteica depind de genele de histocompa-tibilitate. cum sunt gemenii monozigoti. ANTIGEN TUMORAL / antigene tumoral / tumour antigen. sunt Inruditi cu a. neuraminidazici'. V. s. o.

V.. m. n. s. s. de gena recesiva a cancerului. n. -inthos = wemie. *acid orotic). Sb (stibiu). s. s. exprimandu-se In maniera dominanta.\ 1) Care dimi-nueaza rigiditatea si tremuraturile din *boala Parkinson. f) hormoni (androgeni. / antihormone. De aceea.: anticanceros. iat. *antipurinice. de interes medical. ANTIHELMINTIC. / antiglobuline. Mutatiile sale sunt recesive. Sin. m. anti = contra. antimitotic (2). -uA's = mtaftina} (Substanta) care este utilizata In profilaxia sau In tratamentui curativ al 'paludismului. estrogeni) si antihormoni (antiandrogeni. indemna..u humor = umoare. sunt: "vitamina C. mitozd. caroten). s. adj. / antimycotic. it. dim. In acest caz nu se genereazai anticorpi. de unde denumirea Inselatoare. neos = mm plasis = modeiwe. ANTIGENICITATE. agent antineoplazic care actioneaza prin inhibitia sintezei unor nucleoproteine. formeaza numeroase combinatii otravitoare sau. adj. sin.] Sin. urmaf. imunoglobulina. 3) In oncologie. medicament) care actioneaza contra inflamatiei. James Apotheker Parkinson. antiestrogeni) etc. aithmid..: vermifug (v. [Gr. 2) Substanta (sau medicament) capabila sa neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului. f.). ANTIGLOBULINA. genos = Man. adj. exclusiv sau nu.] 1) Care Tmpiedica *mitoza. adj. anti = contra. dar capaci-tatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceasta cale este li-mitata. / anti-genicity. ANTIMITOTIC. adj.. ANTIHISTAMINIC. anti = contra. adj. adj. 0 serie de antagonist! H. gene-ra^ie. ANTINEOPLAZIC. mykes. sau gennan = a produce. 2) Medicament care inhiba actiunile no-cive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele doua tipuri principale de receptori histaminid. de ia gr. / anti-hormone. Hi si H^. foiosit pentru vopsma sprdncene[or. / antimalarique. Ingestia compusilor de a. adj. ai addului paraaminobenzoic. adj. ANTIMALARIC. adj. -euse. n. / antimitotique. m.esut. anti = contra. rareori expunerea industriala. s. s. s.] Gena supresoare a cancerului. mala aria = aer ran. 2) Medicament utilizat.. n. -e. myketos = ciuperca. s.. antipurine (mereaptopurina). s. ANT1PERISTALTISM.. adj. b) a.. ANTIPARKINSONIAN.antifolice (aminopterina.] 1) Proprietatea unei substante de a se comporta ca un antigen. s. f. anti = contra. anti = centra.: antimalaric. Organismul poseda a. / antig6nicit6. s. Tipuri de a. f. metotrexat).. globulus.] Globulina din serul sanguin care actioneaza ca anticorp Tmpotriva unei alte globuline (indusiv imunoglobulina) purta-toare de situsuri antigenice si care se comporta ca un antigen. n. e) substante blocante ale mitozei In metafaza . test Coombs. mitos = a^d. fir. s.). m. ANTIMICOTIC. ANTIONCOGENA. de unde reco-mandarea cu prudenta celor ce conduc autovehicule. b) Antagonistii receptorilor H. radical liber. este definita uneori ca fiind proprietatea antigenului de a modifica comportamentui imunologic al organismului In care a fost introdus. prin crearea unei stari de *toleranta imunologica. n. [Cfr.. m. [Lot. declansand reactii puternice de *rejet. posibilitatea prevenirii leziunilor celulare si tisulare provocate de radicalii liberi este de mare interes In medicina. (ex.asparaginaza. sunt utili In tratamentui ulcerului peptic. / antihistaminique. *fenilbu-tazona si *glucocorticoizi). s. 2) Medicament care Tmpiedica diviziunea si. peristaltikos = care are pro177 .. anti = contra. m.. m.] 1) Care se opune efectelor *histaminei.. [at.. adj. / antipaludian. de tipul cimetidinei si ranitidinei. m. ia hormaein = a. adj. 'antipirimidinice si *azaserina. suprima reactiile alergice declansate prin stimularea receptorilor H. / antimalarial.\ 1) Despre o substanta care perturba metabolismul. / antimoine. s. f. / anthelminthique. proliferarea celulara. substanta asemanatoare ca structura unui anumit *metabolit si care poate perturba lantui metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv.. tumord. hormon = e^citat. fiind utilizate In tratamentui unor boli reumatismale sau al unor *conectivite. / antineoplastic. s. *vitamina E si beta-carotenul (v. s. / antiparkinsonien. pa/us. de. sai naturali. utilizata uneori.antracicline.: a) inhibitoare ale sintezei de *acid uric (*alopurinol. dimpo-triva. adica asupra structurilor sensibile la hor-monul respectiv. histos = t&sdturd. s. deci. ANTIINFLAMATOR. s.: a) enzime . Unele a. anti = contra. / antionco-gene. s. o^jgen} 1) Care Tmpiedica sau Intarzie *oxidarea. anti = contra. b) antimetaboliti . n.: sulfamidele sunt a. ANTIPALUDIC. \Cfr. ANTIGUTOS. V. de ia plassein = a forma. a mode[a. s. 2) In general. inflammare = a da foe} 1) Care combate 'inflamatia. / antiperistaltisme. anti = contra. din TLvul Mediu c. se.: a) "Antagonistil receptorilor /-/.. adj. adica de a provo-ca formarea de anticorpi. suprimand secretia hiper-adda rezultata prin stimularea receptorilor H. a tJfcita. care cresc excretia de acid uric (uricozurice). Se disting trei grupe de a. / antiperistalsis. In tratamentui gutei. adj. helmins. anti-moniu. se utilizeaza medicamente cu actiune a. A. / antimony. actinomidna. adj. s. cisplatin). Ex. s. ia-crimd. anti = contra. cu actiune lenta. / anti-globulin. Ca efect secundar. oxys = acni. / antigoutteux.. m. adj.] Sin. / antipaludique. tumor supresor gene. m. anti = contra. f. \Cjr. m. Indeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) si substituentii de dopamina (L-dopa asodata cu un inhibitor al dopa-decarboxilazei. / anti-oncogene. vinblastina. / antioxidant. d) antibiotice . / antioxydant. in iimba [at. anti = contra. ANTIOXIDANT. s.. / anti-inflammatory. [^r. [Ofr. m. adj. ANTIHORMON. -ind. Se disting doua mari grupe de a. scflin6a.: *schizonticide si *gametodde. ammoniakon = sari de amoniu gasitd m apropierea temp[u-tui iw Jupiter Amman din Li6ia. [Cfr.. [at. exercita un efect *antiinflamator. n. / antihistaminic. [Cfr. [Cfr. s.. iat.ANT1GEN1C1TA7E ANT1PERISTALTISM genici. se grupeaza In *antifolice. antiulceros si receptori H.. m. 2) A. / antimitotic. Este cazul *heterogrefei. s. [Cfr. guta = picdturd. s. metahaHein = a.vincristina. / antin6oplasique. n. -ind. s. 1755-1S24. adj. adj. m. mitomicina. medic engitz. grupe sanguine.. / antimetabolite. tesutu-lui sau celulelor tinta... f. -enne.. adj. In acest scop. c) alchilante (ciclofosfamida. antipirimidine (fluorouracil). gentian = a produce. aman-tadina si bromocriptina). / antiparkinsonian. m. aceasta inhibitie efectuandu-se prin competitie cu precursorii naturali. Sin. m..] V. Sin. [Cfr. anti = contra. gene-reaza somnolenta si usoare tulburari de vedere. anti = contra. c) antiinflamatoare utile si In tratamentui crizei acute de guta (*colchicina. se disting.. s. adj. f. din or. s.: antipaludic (v. ANTIMONIU. In cancere sau In leucemii. produce simptome comparabile cu into-xicatia cu arsenic. [Qr. anti = contra. adj. de [a globus = glob. antineoplazic. [Cjr. bleomicina. astfel. / antigout drug.: ciclizina si prometazina) poseda si proprietati *antiemetice. slimmi = o?(ld de. / antimycotique. {Cjr. [Cfr.] 1) Despre un medicament care actioneaza Tmpotriva alterarilor metabolice din *guta. s.} Substanta (medicament) care se' opune efectelor unui hormon. ANTIMETABOLIT.. adj. [Cfr.. m. s. 2) Agent (substanta chimica. 2) Medicament dotat cu aceste proprietati. V. doua grupe de a.: antifungic. Cei mai cunoscuti a. \Qr. antimonium. n. / anti-inflammatoire.. / antim6tabolite.] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhiba cresterea lor. s.. s. actionand asupra organismului..] ElementuI 51. / anthelminthic. onkos = masd. n. anti = contra.

s. a transporta. / antipruritic. / anti-protease. iatreia = vw-decare. administrate per os. [at. de [a gr. adj. izolat din pancreas. / antiport. sterilizare. 2) Medicament care poseda aceasta proprietate. / spasmolytique. antifibrinolitic. f. adj. A. s.-antitripsina (v. ANTISER. -euse. {Cjr. stalsis = comprimare. (at. aplicabila pe tesuturile vii.] 1) Despre o substanta sau un factor care se opune actiunii plachetelor. adj. infecpie. poate fi utilizat In labo-rator pentru identificarea sau dozarea (ex. s. \Cjr. / antiprotease. / antiseptique. / antithyroid. neuroleptic. span = a trage. adj. a. 2) Medicament care are aceste efecte. ANTIPSIHIATRIE. adj.] 1) Care suprima *pruritul. 2) Antiser purificat. [Gr. streptolizina 0. [Gr. ANTIPURINIC. de baza este fluorouracilul. A. obtinuti prin inocularea acestui antigen. / antiseptic. din o[andezd plaken = a carpi. / antithyroidien. fie simultan.] Inversarea sensului de producere a 'peristaltismului.r. febrifug. De asemenea. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. / antifebrile. utilizat local. dipiridamol. / antipsychotique. sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze. A. s.. s. / antithermique. eidos = forma. bacteriostatica sau bactericida.. cai) cu anumite toxine sau veninuri (de sarpe.: prin *radioimuno-dozare) a unui antigen necunoscut. stroptos = rasucit. -ina.a feBro] 1) Care previne sau combate febra. f. plasma = odiect mod.. 2) Substanta care Tmpiedica formarea hormonilor tiroi-dieni..-ANTITRIPSINA. [Qr. / spasmolytic. anti = contra.. s. -aux.] 1) Care se opune *retrovirusurilor. m. ANTIPRURIGINOS. m. s. / antipyrimidique.: antipiretic (v. A.: *vaccin a. thermos = cold. Sin. f. m. psykhe = suflet. prescrisa In infectia 178 a. Prin extensie. [at. [Gr. s. infectat} 1) Re-feritor la antisepsie. / antisepsis. tetanos. s. sau pe cale generala. s. adj. anti = contra.fi -ind. m. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor pirimidinice. 2) Orice procedeu de reducere semnificativa a florei microbiene de la nivelul pielii sau al membraneloi' mu-coase. a se contracta. [at. s.. Var. gr. adj. pentru alfa. ANTIPSIHOTIC. [Gr. anti = contra. 2) Medicament cu acest efect. ANTITOXINA. ANTITOXIC. poate fi utilizat pentru imunizare pasiva.] Enzima sanguina care. anti = contra. -ina} 1) Anticorp specific pentru o anumita *toxina. anti = contra.: indinavir. ae [a toxon = sageatd.: aspirina. {Cjr.). [Cfr. contractie). la therme = cdld'urd. / antipsychiatrie. \Gjr. thyreos = pavazd.cu HIV.. anti = contra. 0 prwine din tenne-nul eng[. anti = contra. oxygenlabile. f. / antipurique. sunt distruse la temperaturi relativ mid. / antiplatelet. n. / antitoxin. m. s. s. ANTISTREPTOLIZINA 0 / antistreptolysine 0 / antistrep-tolysin 0. V. de [a pyres-sein = a ave. / purine antagonist. adj. s. portare = a purta. ANTIRABIC. A. / antitoxic. retro = inapoi. anti = contra. spasticus. / antisepsie. ANTIPIRIMIDINIC. scptikos = putrezit. ANTITERMIC. plaqiiette. toxikon = otravd pentru vdrfuf sagefibr. care este utilizata si ca imunodepresor. a. [at. s. m.} Sin. anti = contra. Abrev. sunt destinate tratarii unor infectii digestive sau urinare. de baza este mercaptopurina. de.] Sin. f. s. / antitragus. s. dirijate Tmpotriva virusului HIV sunt utilizate ca medicamente (ex. n. [Gr. Ex. m. ritonavir). A. s. f. / antitoxique. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. de 60-70°C. spastikos = care trage induntru.tea de. anti = contra. m.ela. s. anti = contra. se mascara In unitati standardizate. scut. V. receptor plachetar. s. d. anti .. ser imu-nizant. Ex. A.. ANTIPIRETIC. toxikon = otravd pentru v&rful sagefitor. f. de. pentru apararea Tmpotriva unei boli cu rise imediat. fie secvential. Ex. s. gr. n. [Gr. ANTIPLACHETAR. opusa si posterioara 'tragusu-lui. s.. adj. [Qr.. / antiplaquettaire. [at. m. adj.] 1) Care se opune tulburarilor mentale. m. rabies = tur6are] Care se opune rabiei (turbarii). reactia de "hidroliza a legaturilor peptidice catalizata de *proteaze. de scorpion) si utilizat terapeutic ca mijioc de imunizare pasiva Tmpotriva infectiilor cu agenti toxigeni (ex. s. izolat din parotide) sunt utilizate In terapeutica. . adj.. anti = contra. \Cjr. termenul este utilizat si pentru desemnarea substantelor care. 2) Substanta chimica.: spasmolitic (v. n. ANTISEPTIC.} Care actioneaza Tmpotriva unei toxine. Actiunea a. sub forma de *pomada. adj. / antiretroviral. V.: antitermic. -inis == mdnCdrime. este mai adecvata denumirea de ser imunizant.. ANTIPORT. si antiagregant. anti = contra. / antirabique. anti = contra. [at.. virus = venin. m. adica introducerea de anticorpi deja produsi.} Proeminenta a lobului urecnii.: imunoser. adj. / antiretroviral. [Qr. V. ANTISPASTIC.\ Ser sanguin de origine animala sau umana care contine anticorpi specifici unui antigen determinat. obtinut prin imunizarea unor animate (de obicei. / pirimidine antagonists.] 1) Denumire generala pentru metodele de combatere a infectiilor septice prin distrugerea sistematica a bacteriilor patogene In locurile unde acestea se afla. adj. adj. / antiport. ANTIPLASMINA. n. n. n. / antiplasmin. n. societatea este bol-nava.: ser a.: ASLO. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor purinice. s.. [a peristelleia = a comprima (peri = in jumi. [Qr. s. / antipyretic.] 1) Care se opune actiunii hormonilor tiroi-dieni. [at. / antiserum.ANTIPIRETIC ANTITRIPSINA yne. V. ANTITIROIDIAN.. ANTIPROTEAZA. / antiserum. Conform a.. si test ASLO. s. si asepsie. anti = contra. tragus. sepsis = putrefacfie. Intr-un organism.contra.).. util pentru diagnosticul si aprecierea evolutivitatii infectiilor streptococice (nivelul normal este sub 200 unitati/ml ser). / antipsychotic. ANTISEPSIE. / antiplasmine.: botulism. Sin. adj. s. priirigo. \Gr.ta. s.\ Doctrina conform careia bolile mentale reprezinta con-secinta agresiunilor sociale. de [a toxon = sageatd. Dozarea a. s. serum = ze. n. n. anti = contra. contrac-tiile producandu-se spre *tractul digestiv superior. dar la nivelul *colonului ascendent reprezinta un fenomen normal. se opune disolutiei *cheagului. In acest caz. [Gr.). iar mijioacele terapeutice psihiatrice sunt violente pen-tru pacienti. adj.] Proteina membra-nara care transporta transmembranar doi ioni diferiti sau doua molecule mid 'in directii opuse. otrara. mai mult sau mai putin specific. s. n. ANTITRAGUS. n. difte-rie) sau a inocularii accidentale a veninurilor respective. psykhe = svflet.] Anticorp elaborat de organism In evolutia infectiilor cu streptococi (A. f(^r. f. protos -= primui. s.. s. duodenal este Insotit de voma. adj. lysis = du-trugere. / antiprurigineux.. pyrctikos = fibril. / antirabic. -aza. / antipyretique. f. ticlopidina. / antipsychia-try. si al lui Frey. la lyein = a distmge. anti = contra. Ex. NA: antitragus. f. adj. s. anti = contra. s. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetabolitilor. In cursul coagularii normale.e. a pe-tici. In. -ale.] Peptid sau pro-teina care blocheaza. -ism.: medicament antihistaminic. adj. s. *Fibrina se poate opune acestei actiuni. [Gr. este un test indirect. / antitragus. adj.. 0 serie de a. m. adj. s. n.. fr. / antitoxine. adj. adj. adj. tragos = copra. anti = contra. Agent chimic antineoplazic din gmpul antimetabolitilor. -enne. C si G) care poseda antigenul corespondent. adj. feu/are (ca inhibitorul lui Kunitz. ANTIRETROVIRAL.

ANTRENAMENT. d) a. m. s. ANTIVENINOS. de la philein = a iu6i. ANTRODUODENOSTOMIE.: tumora a. s. / anti-emetique ou anti-emetisant.?(cizie. -oza. / anthracose. si antromastoidita. / anthrax. ANTIULCEROS. Indeosebi: *anticoagulante orale. / entraInement. n.: carbune. [Lat. ANTRACOSILICOZA.j Substanta care inhiba actiunea unei "vitamine. X ai coagularii incapabili sa fixeze calciul. n. / anthropophilia. -akos = carSune. //.: amantadina. charbon. gr. s.Fr.] 1) Care are cu- ANTROPOFILIE loarea carbunelui.. 2) Medicament care actioneaza Tmpotriva bacilului Koch. ANTROMASTOIDITA. efectuat prin intermediul unor dispozitive mecanice. 2) Care se aseamana cu 'antraxul. gasita in apropierea tempiutui [ui Jupiter Amman din Li6ia. f. s. nerecomandata. cele mai recente a. /. de amoniu. care poate fi transmisa la om prin contact cu parul. / antituberculeux. *interferon. Reprezinta aproape totdeauna o compli-catie a unei "otite medii. cuprinde medica-mente care difera prin compozitia chimica si modul de actiune. siliciul intrand Intr-o proportie variabila In compozitia pulberilor de carbune. / antivitamin. VII. s. / antromastoldite. f. ca urmare a structurii sale foarte asemanatoare vitaminei respective. s. / antivenin. dar administrarea unor doze mari de peni-dlina sau tetraddina este eficace. actionand prin competitie.: vacdnare a. [at. [Gfr. a. aciclovir. 2) Substanta. xenos = strain. cu forf-a.ANTITROMBINA ANTITROMBINA. f. s. f. antron = peftera. 2) Inflamatia antrului piloric. vacdn BCG.} Ser care contine antitoxine specifice pentru veninul unor animate (Indeosebi serpi veninosi. Existenta a. -ozd. ANTITROMBOTIC. antrum. adj. s.] Pneumoconioza minerala cauzata de inhalarea cronica a pulberilor de carbune. dar si In alte organe. reeducare func-tionala a unei articulatii.). s. / antromastoiditis. care este cofactor al *heparinei. [. granit. la duo-deni digitorum = de 12 de.] 1) Care se opune varsaturilor. determinand sinteza de factori II. -ids = piatra tare. 179 . antron = peftera. f. Ex. V. Sin. adj. anti = contra. Metoda psihoterapeutica recomandata In diferite forme de nevroza. / anthracoid. anti = contra. antron = peftera.] 1) Ablatia chirurgicala a peretilor unui *antru anatomic. f. anti = contra. trahere = a trage. a. / anthracosis. anthrax. Sin. La om. f. s. In general cu referire la ulcerul gastroduodenal. s. Ex. Este o boala profesionala In cazul persoanelor care lucreaza In me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex. produsa de Bacillus anthracis. [(fr. anti = contra. ain [at. f. -ind. or. adj. Cdvitate. anti = contra. / antithrombotic. Ex. 2) Rezectia antrului piloric. venenum = otravd. ANTRENAMENT AUTOGEN / entraInement autogene / autogenous training. / antiulcereux. vipere) sau insecte. A. se foloseste si expresia training autogen. a. entrainement. / antrectomy. sub Indrumare pedagogica si supraveghere me-dicala.: a.] Boala infectioasa acuta a anima-lelor de ferma. / antivenin. f. In vederea atin-gerii unui anumit scop. ANTIVOMITIV. Netratat. El provine. pentru atingerea unor performante. duodeai = in nvmar de 12.: anticoagulante orale (v. ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anticoagulants.). adj.] 1) Care se opune ulcerului. ANTITUBERCULOS. K sunt anticoagu-lante orale care inhiba o gama-carboxilaza microzomala hepa-tica. de obicei.] Inflamatie a *antru-lui si a *mastoidei. dezvoltat dupa formarea fibrinei. f. indirecte (*heparine) si directe (*hirudina).. -euse. -akos = car6une.. [Lot. gr. Cat. s.. / anthracosilieosis. se pare ca este vorba de antracosilicoza. anthrax. s.. ANTRITA. -euse. infec. gandclovir s. antrum. / antiemetic.: antiemetic.] 1) Care se opune dezvoltarii tuberculozei.. [Cjr. azidotimidina. [at. pirazinamida. s. / antiviral. n. -mo.tt (ivnginea ac&stui segment intestinal). -eris = rand. anti = centra.j V. In romaneste. -akos = citrBuM. ANTIVENIN. / antixenic. afiTivwi de. cavitate.: gastroduodenos-tomie (v. mai rar. sau melanica.: mineri). -ita. f. / anthrax. s. [Lot. fiind antihistaminicele Ha si inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol). -ita. -aux. vita = via^a. gr. [at. s. thrombos = ctieag. A. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. b) a. stoma. ektome = e. / antrite. anti = contra. tuberculiim = umfldturd mica. rifampicina. s. sportiv.. poate fi fatal. •akos = carbuM. anti = contra. -ale. s. Indeosebi din grupele 'antihistaminicelor si *anticolinergicelor. factori de coagulare): d) a. / anthracosilicose. ca *rau de transport si *ve. / antithrombotique. virus = otravd. ANTIXENIC.. produs de reactie fibhnolitica. [CfT. antron = peftera. mecanic. \Cfr.] 1) Proces de Intarire a organismului si ameliorare a capaci-tatii de munca. medicament dotate cu aceasta proprietate. s. prindpale sunt: izoniazida. s.: furuncul a. s. n. Cat. vomitare = a vdrsd. gr. care este fibrina capabila sa fixeze prin adsorbtie cantitati mari de trombina. -atos = gurd} Sin. m. a tori. Sin. n. in. m. m. / antivenineux. Se disting: a) a. n. b) a. n. neutralizand factorul X Stuart (v. [at. s.] Tendinta anumitor insecte (tantari) de a Intepa omul. autogen (v.tie. s. ANTRACOID. \Gjr.. [Lot. eidos = forma. e) a. Ex. mastoidiana. f. s. pop. voinismentelor. edem malign) sau. / antivitamine. antivenin. f. YQr.] Substanta din sangele circulant care intervine dupa formarea *trombusului. antracoza.] Care se opune substantelor straine organismului. de la cai hiperimunizati Tmpotriva acestor veninuri.. / antrectomie. [Qr. adj. / antixenique. -e. (at. anthrax. anti = uni'a. a. Forme: a) a. f. Grupul de a. ANTIVITAMINA. m. / anthracoide. n. antrum. ca si *antiplachetare. etionamida si streptomicina (primul a. f. f. / antivenomous. antrum..ge. s. [Cjr. [Gjr. s. 2) Exerdtiu sistematic In vederea dezvoltarii fizice sau In vederea realizarii unor performante spe-dale. Se formeaza Indeosebi In ficat. gr.. pro-ces complex. eidos = forma. / antroduodenostomie. / antithrombine. [Gjr. 3) Adaptare prin repetare si practica. silex. prin leziuni viscerale (carbune pulmonar sau digestiv). neutralizand lent trombina ramasa 'in exces. philia = atracpie. ANTIVIRAL.} 1) Care se opune multiplicarii virusurilor. gr. ANTRAX. f. s. / training. [Qr. mastos = mametd. IV. / gastroduodenostomy. / anthropophilie. c) a. ANTRECTOMIE. anthrax. m. V. \Cjr. cca'itate. c) a. [at. IX. s. / antituberculotic. *a. s. articular. adj. cavitate. anthropos = om. Mai frecvent. ANTROPOFILIE. ///. adj. muscular are ca obiectiv hipertrofia musculara. izolat si sintetizat). f. pure este controversata. de ex. ulcus. V. thrombos = cReag} 1) Care se opune procesului de "tromboza. adj. pielea sau dejectiile animalelor bolnave. venenum = otrava} Care se opune actiunii veninului. de obicei combi-nata cu *vagotomie bilaterala In tratamentui chirurgical al ulcerului peptic.tij. ammoniakon = sore. 2) Medicament cu acest efect. / antiviral. dideoxicitidina. Ex.). se manifesta Indeosebi prin le-ziuni cutanate (pustula maligna. sunt efidente si In alte tulbu-rari.] 1) Inflamatia mucoasei *antru-lui mastoidian la sugar. adj. s. etambutolul. consecutiv modificarilor functionale si structurale care au loc In organism sub influenta exerdtiului si a efortu-lui crescut progresiv. ANTRACOZA. s. -euse. dalac. / anti-thrombin. s. s. adj. adj. [Qr. s. adj. adj. consta din exerdtii de autosugestie in stare de relaxare psihomotorie. adj.. in. \Cfr. adj. / antritis. anti = contra. antivenom. [at. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. care inactiveaza progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrina sau actioneaza ca un cofactor al hepaririei. / antiulcerative. adj.

cu o subfaza euhominina. [Cjr. / anxiolytic. / antrotomie. anat. format printr-o metoda chirurgicala si deschis la peretele abdominal. anthropos = am. d<. AORTA ASCENDENTA / aorte ascendante / ascending part of aorta. m. Nelinistea. f. gr. / artere aorte / aorta. cu exceptia structurilor care nu se afla In continuitate (ex. aproape orizontala a stomacului. si oligurie. Permite trecerea celei mai mari parti sau a totalitatii materiilor fecale. s. si angoasa sunt trei grade ale aceleasi stari. V. cavitate. . NA: antrum. s. / anxiety. In situatia In care lu-menul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obicei. f.iiniftiti cMnuit. anat -artere. cu deschidere la nivel vulvar (dar imperforat). / anuria [Cjr. m. [Lot. anus = fezut. f. prin filtrare glomerulara mult redusa ca urmare a scaderii fluxu-lui sanguin renal sau a presiunii arteriale. cinnuit'i gr. In mod accidental. s. s. In formele severe. V. -atis = neliniste.. ANTROTOMIE. s. [Lat. s. transpi-ratii red. adj.: anus. si anus artificial. / anxiogene. f. In doza mare. Importante: 1) A. definitiva) a materiilor fecale. cfiinuit. prin obstructia ureterelor.: a. f. de. / antrotomy. AORTOGRAFIE. f.: proctoscop. care survine de obicei noaptea (se asociaza cu teama. aorte. In necroze cortical-renale. s. mastoidian sau pietros (NA: antrum mastoideum). anus contra naturii. graphein = a fcrie. ANXIETATE. / proctoscope.: sistem reticulohistiocitar) 2) De-numire generica pentru un ansamblu de piese care sustin. Ex. s. Indeosebi prin masuratori ale oaselor.om. respirator. s. / appareil. de la aeirein ^ a ridica m a&r fi aer. / apparatus (1). ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial anus. -oza ] Boala comuna omului si animalelor vertebrate. Comu-nica cu celulele mastoidiene si cu cavitatea timpanica.} Sentiment de pericol iminent si nedeterminat. s. / antrum.. -ism} Conceptie care atribuie unor fiinte. *a. s. / anxiete.inel. [Qr. [Lot. Argumentele paleontologies si etologice au condus actualmente la considerarea. f.] Corectarea chirurgicala a unui orificiu' anu-lar anormal.artere. V. aorte. anat. adj. m. 2) A. 4) A. imperforat (cu persistenta. nosos -fioaid. aorta toracica. prerenala. a e^wnina. existenta In portiunea mastoidiana a temporalului. priii pnsrr-a acestora. Se dis-ting: 1) a. Sin. se deosebesc o faza subumana si o alta umana. gennan = a produce} Procesul aparitiei si dezvoltarii omului. al cailor urinare. f. s. APARAT. / anxiolytique. gr. de fapt. deosebindu-se astfel de 'fistula stercorala. osoasa sau viscerala. forme si Insusiri omenesti.: *arboviroza. s. a fost dezvoltarea creierului. cu aer. Reversul a. [Lot. imthropos = om. Dupa unii specialist!. s. a caracteristidlor morfologice ale omului. a mersului biped. [Gfr. antron = pefterd. pot fi sedative In doza mica sau pot avea. anus = fezut. zoon = animai. / annuloplastie. la lyein . cavitate voluminoasa. [Lot. de la skopein = a wdea. antrum. / antre. anxius = netiniftit. evolutiei si variabilitatii biologice a omului. ca factor prim. exprimat uneori In cercetarile de *etologie.ANTROPOGENEZA ANTROPOGENEZA. f. Orificiu anormal la nivelul intestinului. anthropos . 2) A. s. [Lat. / anus.(NA: antrum pyloricum). com 180 ARARAT pleta sau incompleta a membranei anale).] Stiinta care are ca obiect studiul originii. a. de. {Cfr. uneori criza de angina pectorala sau de astm). / anthropologie. de un *a. s. / anthropogenesis. vulvovaginal sau vestibular. de la. AORTA. artificial). biologies. f. ANUSCOP. vezical. anxietas. Indeosebi din cadrul . f. piloric sau pilo. care comunicS cu duodenul prin pilor.artere.. portiunea joasa. ouron •= urina. f. de [a plassein = a modela. anthropos = om.] 1) Ansamblu de organe care concura la realizarea unei anumite functii. apar reactii neurovegetative ca-racteristice *angoasei. f. antron •= pefterd. de. Initial. NA. poate fi ectopic.. care a permis trecerea de la viata semiarboricola la viata terestra. logos = stiinfa.: sistem digestiv). Sin. / aortography. T. care se deschide In mod normal In regiunea posterioara a perineului. tegumente palide. [[at. Patologic.] Diminuarea pana la disparitia completa (Intre 0 si 100 ml/24 ore) a excretiei urinare din diferite cauze: 1) A. somatica sau fizica . A. -on = aer.. genesis = pwdncere. device (2). Insotit de o stare de rau. gr. anthropos = om. ANTROPOMORFISM. In a. in timp si spatiu. lylikos = care. apparatus = instmmente. aorta abdominala) / aorte descendante / descending aorta. Ca anxius = ne.. f. angionecrotica. ANXIOGEN.are ca obiect studiul variatiilor. [Lot. ANUS. paroxistica pura este un tip de angoasa In relatie cu scaderea pasagera a irigatiei sanguine bulbare. s. s-a presupus ca factorul primar al a. .] Examen radiologic al aortei consecutiv injectarii unei substante de contrast hidrosolubile.a distmge. V. s.\ 1) Care atenueaza sau reduce *anxie-tatea. permite derivarea totala (si. metron = mafura. / anthropogenfese. anat. s. ANXIOLITIC.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv.. n. pi.. [Cjr. m. este zoomorfismul. / anthropozoonose. lucruri sau procese. de regula. a. f. 2) Clasa de medicamente destinata sa reduca anxie-tatea. Termenul poate fi sin. renala. locomotor etc. gr. / aortographie. s..] *Specul de forma unui tub utilizat pentru exami-narea 'anusului. [Qr. vestibulara reprezinta o forma de a. (a aeirein = a ridica in aer fi aer. ANTROPOLOGIE. s. / anus. obstructiva.] Cavitate natu-rala. [Lot.] Care provoaca *anxietate sau 'angoasa.: tendinta de a studia comportamentui ce'orlalte vietuitoare dupa modelul omului. ri. antra. cu sistem (ex. mersul biped contribuind la atenuarea caracterelor animalice. / anxiogenic. mafini. / anurie. proprietati hipnotice. s.: mica tuberozitate gastrica. ANULOPLASTIE. V tab. n. adj. Ex. dar imperforat. ANTROPOZOONOZA. adj. A. s. anxius = neliniftit. Deschiderea intestinului la peretele abdominal. skopos = o6seniator. / anthropometrie. posttraumatic sau poate fi creat chirur-gical (In acest din urma caz este vorba... ANURIE. -os = aer. aniilus ^~. Se spune despre o stimu-lare sau despre o situatie existentiala. de agitatie. f.. 3) A. gr. ANTROPOMETRIE. n. s. fec-piune. de cauza strict renala etc. postrenala. f. frecvent un calcul. / anthropozoonosis. s. In relatie cu conditiile naturale si social-culturale.] Denumirea ansamblului de tehnici utilizate pentru masurarea diferitelor componente ale corpului uman. 2) A. a. la temneia = a taia. In caz de neoplasm localizat la acest nivel). plastos = modelat. m. canalului anal si a partii inferioare a *rectu-lui. s. s.] V. / anthropomorphisme. care asigura accesul In antrul mastoi-dian. AORTA DESCENDENTA (v. m. [tjr. / anthropology. distruge.are ca obiect cercetarea faptelor de cul-tura prin interpretarea carora pot fi Intelese structurile sociale si. care apare In caz de leziuni vestibulare. cu deschidere la nivelul vezicii urinare. / anthropomorphism. s. fiinta umana. s. tome = taiere. AORTA TORACICA / aorte thoracique / thoracic aorta. A. / anthropometry.priv. a. / annuloplasty. digestiv.] Trepanatia apofizei mas-toide (sau "mastoida). morphe = forma. tab. n. gennun = a produce. s. mentin sau Inlocuiesc o parte din corp. tab. A. i anuscope. antrum. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus. cu sediu variabil. Poate aparea ca urmare a unui proces patolo-gic. cultu-rala sau eInologia . prin prezenta unui bloca. n. f. Militate. tab. ANTRU. artere. Ex. on . 5) A. a forma. s.

APAT1E. a. / appendice. muschii si tendoanele care mobilizeaza piesele o&oase unele In raport cu altele. celule granulare (localizate Indeosebi In peretele arteriolei aferente si care secreta *renina) si celule agranulare. a. respectiv. {Qr. anterior (prececal) si dedesubtui cecului (subcecal). situate In triunghiul format de arteriolele aferente Si eferente. prezinta o po-zitie foarte variabila In raport cu cecul: posterior (retrocecal). contine numerosi foliculi limfatici a caror inflamatie deter-mina *apendidta. 1843-1926. pureune = tmpe. este proportionala cu intensitatea proceselor metabolice. m. 2) 0 masa de celule juxtaglomerulare alcatuita din doua tipuri celulare. Termen generic pentru orice 'proteza. s. s. appendix. jambier (orteza jambiera). APENDICE.] Incapacitatea sau imposibilitatea de executare a coitului. cloroapatita. A. a.... PO^' si cationilor Na4. a . Poate fi constitutionala sau dobandita (ex. Ca2+. potabile {de masa) sau In scop terapeutic (ca a. s. s. are rol de . S. g. In general.: hipotiroidie. aqua = apa. s. f. cu formula chimica D^O. [Lot. s.). dificultatile care apar uneori In abordarea chirurgicala. Submucoasa a. continuta In organism care nu este legata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile.duina in 1906.} In anatomie. m. ?n tesuturi. / apatite. / apatite. hipertensiune intracraniana. APENDICECTOMIE. a. f. sunt usor radioactive. Ex. nume dat canalelor fine existente Intr-un os.. Actiunea terapeutica a a. Exista o mare diversitate de a. are efecte de blocare a unor procese fiziologice si metabolice. APARARE MUSCULARA / d6fense musculaire / muscular defense.. partidpa la sinteza *poliozidelor si concentreaza substantele elaborate de *reticulul endoplasmic. apa legata. cu compozitie complexa si cu proprietati terapeu-tice variate. APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopedique / orthosis. m. este un lichid cu proprietati fizice particulare si complexe si cu roluri multiple. APA LIBERA / eau libre / free water. / apareunie. -ids = adaos. i s-au mai atribuit si alte roluri. rol de protectie mecanica (Indeosebi In cazul SNC). / eau. Unele a. S0^~. fluorapati-ta si *hidroxiapatita. f... / appendicectomie. pelvipedios. A. pen-tru mers (orice orteza a membrului inferior adaptata la mers). A. APA LEGATA / eau liee / bound water. aqueductus. contractura abdominala. cat si m patologie. in functie de compozitie. s. s. appendectomy. pe de alta parte. regime celulara spedalizata a peretelui tu-bului distal. natu-rale saline. ca si datorita dependents! si conditionarii oricarei forme actuale de viata de prezenta a.APARAT GOLGI *aparatului locomotor. con-tinuta In organism care este asociata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. este necesara In reactiile de hidroliza. v. APEDUCT (aqueduct). uneori. apatheia. Formatiune situata la polul vascular al *glomerulului renal alcatuita din: 1) Arteriole aferente si eferente. K^ Li^ Mg2". Contractie provocata si dureroasa a muschilor peretelui abdominal. Rolurile principale ale a. absenta dorintelor si a reactiilor la stimuli psihici. APA GREA / eau lourde / heavy water. A. transformandu-le In produse de se-cretie. contin In solutie una sau mai multe saruri minerale. desi parametrii sai fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obisnuite.. mai mult sau mai putin . / water.priv.: a. V. appendage. 18. H^O. diverticul cecal vermiform. / apathique.} Caracterizat prin 'apatie. de unde etimologia termenului. A. Dispare la palpare progresiva si reflecta o inflamatie peritoneala localizata. Proportia de a. [Camillo Golgi.] Diminuarea sau absenta intere-sului fata de propria persoana sau fata de cei din jur. mai mult sau mai putin flectat.] 1) Termen anatomic general care desemneaza o parte accesorie.matricea vietii". fiind denumita . supGment. \Qr. de suspensie. s. corector progresiv. dementa etc. aparat gipsat. 2) In acceptiune curenta. eficacitatea unei a. medi-camentoase sau pentru bai reci ori calde). s.tamponare" a variatiilor de temperatura din organism. 'in prezent se stabilesc o serie de markeri specifici utili atat m fiziologia moleculara.} Sistem de membrane citoplasmatice prezent In mod constant In celulele nucleate. pathos = afecfiune. apa libera. adj. a . NA: appendix. si macula densa. a. este mobil si liber. appendix.clorul. V. In toaleta plagilor. lui Sylvius (NA: aqueductus cerebri) reprezinta o portiune din canalul ependi-mar situata la nivelul istmului encefalului care face sa comu-nice extremitatea superioara a ventriculului al IV-lea cu fata posterioara a ventriculului al Ill-lea. APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus./me. APA. fara aderente.. APAREUNIE. Datorita rolului a.re. premiuC y^pfiel pentru fizwCogie. V. dt la. o -priv.priv. / apareunia. [Lot. s. APATITA. n. a. v. pi. Fractiune a a. f. APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi apparatus. APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomerulaire / juxtaglomerular apparatus. adj. pe de o parte. "orteza sau. glucidele si lipidele sunt legate de pro-teine. avand lungi-mea de 7-8 cm si diametrul de 4-8 cm.. In mod normal. s. f. \Qr. a. Cand unul din aceste compo-nente este majoritar rezulta. m. fluorul si radicalul hidroxil (OH). La acest nivel. *a. cantitatea de a. din organism variaza In APENDICECTOMIE functie de varsta (la nou-nascut 67-74 %. a. G. m. constituit din vezicule si sacule. a. pathos = afecfiune. iar la adult 58-67%) si In functie de sex. G. ischiopubian (*orteza cu sustinere ischiatica). ortopedic. Fractiune a a. APE MINERALE / eaux minerales / mineral waters. fustolog Italian. A. appendices. la ducttire = a conduce. de. / appendix. precum si alte proprietati fizice particulare ale aces-teia ar putea permite In viitor o Intelegere mai precisa a relatiei apa-organisme vii. vermicular (ileocecal sau vermiform NA: appendix vermiform is). [Lot.] Principalul constituent al organismelor vii. duc-tus = ducere. f. denu-mite in raport cu scopul sau regiunea anatomica unde sunt amplasate. APA OXIGENATA / eau oxygenee / hydrogen peroxide.. A. 3) Macula densa. datorita calitatii sale de mediu general In care se desfasoara schimburile metabolice vitale. muscle guarding. m. mediu de dispersie. sunt utilizate ca a. 'antiseptic oxidant utilizat. aqua = apa. si abilitatea sa de a forma "legaturi de hidrogen. [CJT. / aqueduct. NA: aqueductus. f. / appendicectomy.misterioase" atata timp cat nu pot fi explicate stiintific. / apathy. suplimentara sau dependenta atasata unei structuri anatomice. Ansamblul scheletului Tmpreuna cu articulatiile (inclusiv ligamentele). prof&sor [a 1'avia. Circuital sau In organism depinde de hor-monul antidiuretic si de rinichi. -ids = adaos. la femei fiind mai redusa din cauza masei mai mari de tesut adipos. f. toracopedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior). apatao = eu Infd} Fosfat de calciu cu formula generala Cas(P04)3X. este maxima In cazul utilizarii direct de la sursa. Fe2^. In care *deuteriul Inlocuieste hidrogenul simplu. inertie psihica. cele mai importante cores-punzand anionilor C0^~. 181 . n.0 si M. cu formula chimica H.. m. / apathie.016. [Lot. s.cfiere. decurge din pro-prietatile fizice si din natura mineralizarii acestora. Caracterul de *dipol al moleculei de a. f. / apathetic. APATIC. De aid. In solutii putin concentrate. pi. In organism: solvent universal In mediile interstitial si intracelular. X poate fi simultan . In functie de compozitia lor. / aqueduc.

-ale. s. mecanica. n. tumora. [Cfr. [Cjr. punct culminant al unei formatiuni anatomice. f. proces iritativ apendicular. APOFIZA. APLAZIE RETINIANA / aplasie retinienne / retinal aplasia. / appendicocele. adj. [Cat. / apyrexie. 6) A. la pyressem = a avea feCiro. n.). s. f. 5) A. Fata bazala este dispusa pe *lama bazala. de. / apodie. / apical. APIRETIC. determina specificitatea enzimei si viteza de reactie catalitica. s. traumatica. cu fenomene toxice grave. larvata. varf. kar-dia = inimo. Ex. pi. cu fenomene generate si digestive. s.: glanda mamara.. krinein = a separa de} Mod de secretie endocrina in care polul apical al celulelor glandulare se desprinde. A. / apicolysis. consecutiv unor infectii cronice paro-dontale. sindrom CastilloTrabucco-De La Blaze.) Proteina de la nivelul mucoasei intestinale. dt. purulenta. 4) A. hiperplazica. proces supurativ al apendicelui. -aux. 5) A. cuime. inflamatie latenta. pulmonara. pi.: solutie a. s. medulara. s. APLAZIE.: 1) A. Proiectie osoasa lunga si incurbata care porneste de la gatui scapulei si se extinde deasupra 'cavitatii glenoide. complicatie a unei apendi-cite acute. apo = in afara. / apodia.priv. s. -ids = vdrf. APNEE. [Lot. s.} Despre un proces patologic care nu este Insotit de *febra.. pyretos = fe6raf gennan = a produce. / apocrine. / apoenzyme. la pyressem = a. s. appendix. APOFIZA CORONOIDA A CUBITUSULUI / apophyse coronoide de cubitus / coronoid process of cubitus. Proeminenta osoasa fara centru independent de osificare. a unei celule epite-liale se afla pe fata libera. defectuoasa a unui tesut sau a unui organ. prin decolare pleuro-parietala. apo = in afara.\ Oprire temporara a respiratiei. capteaza fierul din alimentele digerate (ionizat si transformat In forma feroasa In stomac) si asigura traversarea lui prin mucoasa intestinala sub forma de *feri-tina. pentru apexocardiograma (v. 12) A. s. / apocrine. APOCRIN. Suprafata a. s. 'impre-una cu produsul de secretie. avea. a priv. 8) A. piramidala sub forma de consola situata In partea anterioara a extremitatii proximale a "cubitusului.. APOFIZA ODONTOIDA / apophyse odontoide / odontoid process. la unirea dintre lama si pedicul. f. spre deosebire de *foame. gr. APOFIZA CORACOIDA / apophyse coracoide / coracoid process. f.. / appetite. inflamatie localizata In foliculii limfatici ai apendicelui. \Qr. germinala. s. adj. [Lot. NA: processus ctinoideus. s. 14) A.: sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze (v.APENDICITA supCitMttt. f.6ri[. appetitiis = pofta. prin obstructia cailor respiratorii. forma evolutiva brusca. A. 2) A. prin inhibarea centrilor respiratori. Sin.} Absenta 'febrei la un pacient. foliculara. / apyretique. malformatie constand din prezenta unui bont bronsic lipsit de parenchim pulmonar. inflamatie acuta supurativa difuza a apendicelui. pous. cuime. a modeCci} Absenta 182 APOFIZA MASTOIDA congenitala sau dezvoltarea insuficienta. / appendicite.. cu apendice in pozitie pelvina si simptomatologie ge-nitala sau urinara. f. NA: dens axis. ektome = e^cizie. / apyretog6ne. care Inconjoara saua turceasca. V. [QT. APENDICITA. n. dar manifestate prin leziuni hepatoenale. s. APEXOCARDIOGRAMA. prezentand la suprafata sa o mica zona articulara. V. flegmonoasa. / apnee. Sin. proces inflamator si distrofic al apendicelui. / appetit. la plasseia = a forma. Forme: 1) A. apo = in afard. daca este utilizat cu referire la alimentatie. 2) Proeminenta osoasa verticala situata pe arcul posterior vertebral. ia pnein = a wpwa.ge. fidro. f. ascendent. f.priv. prin excitarea zonelor reflexogene. APOFIZA CLINOIDA / apophyse clino'ide / clinoid process. f. de cauza neuroreflexa sau lezionala. APLAZIE GERMINALA / aplasie germinale / germinal aplasia. 13) A. APIRETOGEN. apex. -ids = adaos.). / apoferritin. arret respiratoire / apn(o)ea. dt la lyem = a distru. NA: processus mastoideus. care prezinta un caracter imperios. APEX. / appendicocele. 2) A. processi (lat). 15) A. si mero-crin. 3) A. care separa epiteliul de alte tesuturi. a . . congestiva. In continuare. ca urmare a cariilor dentare complicate. appendix. partea opusa fiind suprafata bazala. f. APEXOGRAMA.. Ex. adj. apex. NA: apex. NA: processus coracoideus. forrum = fier: -inn . pelviana. [Lot. lombara. fe6nl. apices. ke]e = fie-mie. 10) A. A. 16) A. lipsa congenitala a vagi-nului. / apex. / apical. -ids = varf.). Incetarea procesului de regenerare sanguina medulara. V. de. sindromul apneei de somn. mastoida. APETIT. de vagin. s. s. {Cjr. / apex. apex. Multiple forme: 1) A. apendice In pozitie anormala.} 1) Operatie care produce turtirea varfului unui plaman. podos = vicwr. / apicolyse.} Absenta congenitala a picioarelor. holocrin. 2) Leziune resorbtiva a procesului apical al radadnii dentare. f. 1) Proeminenta osoasa prin care un os se articuleaza cu un alt os Invecinat. s. / apyrogenic. f. s. APODIE. / apoenzyme. -ita. s. n. Var. prin tromboza vaselor apendicelui si a mezoului. v. APOENZIMA. s. Ex. supCiment. {Qr. a . m. utilizat uneori. dsrinf. f. Cealalta parte a enzi-mei se numeste *cofactor sau *coenzima. totals sau partiala a germenilor dentari. f. cu apendice aparent normal. f. NA: apophysis.. si holoenzima. perforata. NA: processus coronoideus ulnae. a . Proces conico-cilindric. / aplasia. / apoferritine. gangrenoasa.priv. APOFIZA ARTICULARA / apophyse articulaire / articular process.in. inflamatie cronica apendiculara caracterizata prin hiperplazia celulelor adipoase. cu[me} Extremitate. gr. dentara. adj. [Lat.] Ablatie chirurgicala a *apendicelui vermicular. 9) A. zyme = ferment. adj. al unei structuri sau al unui organ. V. 4) A. f.] Inflamatie acuta sau cronica a apendicelui vermicular. -ids = vdrf. 4) A. adj. / apexocardiogram.priv. APNEE DE SOMN / apn6es de sommeil / sleep apn(o)ea. Var. poate surveni inainte sau dupa nastere si prezinta forme variate. gr. s. adj. s. s. supdment. 7) A. retroce-cala Inalta. APICAL. [Gfr. APENDICOCEL. reflexa.. desemneaza o dorinta de a manca selectiv anu-mite alimente. f. APOFIZA MASTOIDA / apophyse mastoide / mastoid process.. inflamatie cronica apendiculara 'in care elementele constituente ale organului sunt Inlocuite cu tesut de scleroza.. de. A. -ids = varf.} Referitor la varful unei celule. lysis = distrugere. f.. cronica. (at. m. adj. 3) A. a . pyrexis = acces de. gr. [Lot.] Termen care.: boala Alstrom-Leber (v. / apophysis. s. f. apex. V. / apexocardio-gramme. f. plasis = moddarc. s. \Gjr. drojdie} Partea prote-ica a unei enzime heteroproteinice. toxica. 3) A. en . acuta. recurenta survine la un interval de timp dupa un alt proces inflamator apendicular. -ids = adaos. processus. de deglutitie se produce In timpul deglutitiei.: apexograma. nu este corect. cu simptomatologie lombara dreapta Inalta. Termenul apirogen.d. abcedanta. APICOLIZA. a . Unui dintre cele sase procese osoase ale osului sfenoid.} Hernia *apendicelui vermicular. APIREXIE. gramma = inscriere} Curba obtinuta prin Inre-gistrarea grafica a socului apexian. 2) A. pnoia = respirafie. supurata. / apyrexia. deoarece teziunile sunt endoapendiculare. servind ca punct de insertie pentru muschi si ligamente. / apophyse. a. [Lot. pyretikos = j~e.. / apyretic. expusa.] Care nu provoaca febra. / aplasie. / appendicitis. 11) A. s.priv. [Qr. NA: processus articularis. APOFERITINA. atrofica.

s. apoptosis. / apophysitis. f. Prin remnoirea celulara pe care o realizeaza. APOFIZITA. verticala cu originea In dreptui jonctiunii dintre corpul si marea aripa a osului sfenoid. este un proces normal.] Moarte celulara izolata si programata. apare ca o consecinta a unei perturbari circulatorii functionale. Sin.APOFIZA ODONTOIDA situat pe fata superioarfi a corpului axisului. NA: procsssus styloideus. de secretie sau de catabolism al *lipoproteinelor. implantata pe fata posterioara a arcului vertebral la unirea celor doua lame. asigura limitarea dimensiunilor diferitelor struc-turi din organism la necesitatile fiziologice. neuron = new . de (a apo = in afard.: boala Osgood-Schlatter. V. s. III). Lama fibroasa sub forma de casca mulata pe bolta craniana. orice hemoragie masi-va In interiorul unui organ: a. cu mentinerea circulatiei si a respiratiei. [Qr. -inn. APOPLEXIE DIGITALA / apoplexie digitale / Achenbach syndrome. metroragie. A. initierea si blocarea depinzand de un set de gene. care decoleaza placenta de peretele uterin.. protos = primui.} Distrofie de crestere limitata la o apofiza osoasa. f. biochim. adj. Prognosticul este foarte grav pentru fat si grav pen-tru mama. / aponevrositis. ADN-ul este desfacut In segmente multiple de cate 185 perechi de baze. pi. C (I. s. f.\ 1) Care se afla In relatie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta. care dispare spontan fara sechele. apo = in afard..] Proteine cu functii de sinteza. [Qr. / apoplectic. care pot fi fagocitati de macrofage sau de celulele din vecinatate. A. aponeuroses. ca urmare. s. fiind foarte evidenta in necroza.] 1) Pierdere brusca a constientei urmata de para-lizii.} Care se aseamana cu 'apoplexia. In jurul caruia pivoteaza *atlasul. II. ad|. 3) Anatomopatologic... 2) Care este predispus la apoplexie. f. B. pe cand necroza se produce numai In cadrul unor procese patologice. II). NA: aponeurosis.: ictus apoplectic (sau cerebral). balonizarea (umflarea) mitocondri-ilor sau a altor organite lipseste. iar in necroza eel de *ca-rioliza. rezistenta. f. B (din LDL) este principala a. adj. atac cerebral. boala Ledderhose. Ex. NA: processus pterygoideus. In a. forma = forma. / apomorphine. s.: atac sau ictus a. apopleklikos = stupefia. / apolipoproteines. [Qr. In consecinta.] Rezectia chirurgicala a unei *aponevroze. spre deosebire de 'necroza. APOPTOZA.. de. apoplexia = [ovitvra. fagocitoza lipsind. Exista a. a. f. APOMORFINA. de insertie. f. const. pro-los = primu[. / aponevrose. APOPLEXIE UTEROPLACENTARA / apoplexie utero-placentaire / abruptio placentae. APONEVROZA EPICRANIANA / aponevrose epicranienne / epicranial aponeurosis. V. reunind partile anterioara si posterioara ale muschiului fronto-occipital. formata Indeosebi in ficat. cauzata eel mai adesea de o hemoragie cerebrala. ptantara . / apoplectique. APOPROTEINA. In a. APOPLECTIFORM. / apoptose. iar cunoasterea mecanismelor a. uterina etc. ar putea 183 .. / apoprotein. care reprezinta moartea celulara patologica. s. \Gjr. APOPLECTIC. f. In prezent sunt In studiu implicatiile a. celula este frag-mentata In corpi apoptozici. s. a. aponeurosis. A (din HDL) este o a. apoptein = a arunca in afara. Alterare dureroasa a tuberozitatii tibiale anterioare de origine traumatica sau microtraumatica. s. In a. / apomorphine. [Cfr. f.: atac a. Este o varietate de *osteocondrodisplazie. fara sa existe o obturare vasculara. / apoplectiforme. NA: processus spinosus. pulmonara. APOFIZA STILOIDA / apophyse stylo'ide / styloid process. pereche. s. pe cand In necroza celula se umfla.: A (I. formand o membrana alba. ektome = ufcizu. pierdere subita APOPTOZA de constienta. Se disting opt tipuri de a. formata din doua lame unite anterior. de [a apo = in afara. Sin. s. limitante ale mus-chilor sau ale unor regiuni. asemanatoare atacului de apoplexie. d'e [a apo = in afard.. iar necroza o populatie de celule. voluminoasa. s. amenintata de hemoragie prin *afibrinogenemie si de necroza a corticalei renale.. f. si tab. (at. mai rar de o embolie sau o tromboza a unei artere cerebrale. Tipurile de a. pi. Sin. Sin. s. Se caracterizeaza clinic prin durere abdominala. / aponevrectomy.: hematom retroplacentar. in Iliada. APOFIZA PTERIGOIDA / apophyse pterygoide / pterygoid process. A. A. Osgood's disease. f. iar In necroza acest proces este aleatoriu. neuron = new. spre deosebire de necroza. Schlatter's disease.] Fractiunea proteica a *lipoproteinelor. In comparatie cu eel de necroza sunt urmatoa-rele: a. osteonecroza idiopatica a tuberculului tibial. / aponeurosis. / apoplexie. \Cjr. cele mai importante fiind A si B. f. in patologie. albuminurie masiva. zona de necroza hemoragica prin eritrodiapedeza In focar.ca urmare a confuziei pe care o fac-eau anticii intre neni fi tendon. [Qr. implica o singura celula. este indusa de stimuli fiziologici (reglarea. t. Se caracterizeaza prin aparitia unui hematom retroplacentar. Ex. Caracteristicile principale ale procesuluj de a. Sunt clasificate In grupe.v. APOFIZITA T1BIALA ANTER10ARA / apophysite tibiale anterieure / tibial anterior apophysitis. neuron = MTV. / apoplectiform. / apoproteine. apoi se dezintegreaza. -ino. f. NA: galea aponeurotica. osteita apofizara de crestere.: boala Bosviel (v. Prelungire osoasa sub forma de stilet. datorita scindarii Intre *nucleozomi. / apophysite. APOFIZA SPINOASA / apophyse epineuse / spinous process. Forma a.: sindrom Achenbach (v. cu sensuC: cadtrta frunzdor din copaci odata. [Cjr. s.t. antiaterogena. / aponevrosite.. se poate extinde la *anexele uterine si chiar la nivelul ficatului si rinichilor. analoge tendoa-nelor aplatizate. observata Intre 10 si 15 ani la baieti. D si E. hipertensiune tranzitorie ce preceda o stare de *soc. APONEVRECTOMIE.). [Qr.. In a. A. cuva-nt utilwat de Homer. de invelis (fascii). f. pi. adj. f. care proemina de o parte si de alta a unei vertebre si isi are originea In zona de jonctiune a lamei cu pediculul. / apoptosis. apoplcktikos = stup&flat. Ea este acoperita de pielea paroasa a capului. f. are loc fenomenul de 'cariorexis. splenica. aponeurosis. cu sosirea toamnei. s. s. proba-bil o serie de oncogene si unele gene supresoare ale cresterii tumorale). Dehidromorfina utilizata electiv ca emetic cu actiune centrala. s. dar care se vindeca In cateva ore sau zile. APOPLEXIE. f. si a.). Indeosebi in cancerogeneza.. care Incheie ciclul celular normal al unei celule si creeaza conditii fizio-logice pentru Inlocuirea sa. f. si coloana vertebrala. / aponevrectomie. APONEVROZA. APOLIPOPROTEINE.} Structura anatomica formata din fibre conjunctive Incrucisate. A si B au concentratie scazuta In insuficienta hepatica. APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel's disease. aponeurosis. 2) Prin analogie. variaza In functie de regiunile coloanei vertebrale. NA: processus transversus. apo = in afard. Sindrom care survine brutal la gravida In ultimele luni de sarcina sau In perioada travaliului. -ita. nu lasa debriuri celulare si nici cicatrice. / apoplexy. eel putin 11. \Cjr. s. care delimiteaza In deschiderea lor posterioara fosa pterigoidiana. mediana. [a phyeiii = a create. A. iar a. nu se produce eliberarea enzimelor lizozo-male. apo = in afard. lipos = grdsime. physis = creftere. APONEVROZITA. Sin. s. A. -\ta\ Inflamatia unei *aponevroze. a. APOFIZA TRANSVERSA / apophyse transverse / transverse process. / apolipoproteins. aterogena. care este masiva In necroza (Indeosebi In *autoliza).

tremuraturi si pareza ale extremitatilor. -ita. a -priv. [^cronim din engC. Ca urmare. Intre baza craniului si mandibula exista doar un orificiu unic. s. 2) Sin. 2) A. / arachnoiditis.] Perturbare a atentiei voluntare. [C?r. infectioasa). / aprosexie. printre care a. constructive!. APUDOM. a . Mariajul consanguin este reprezentat prin doua bare orizontale. manifestata prin activitate osteo-genica si vizibila radiologic. practicd. a adauga ft ponere = a pune.arboxyla. f. prosexis = atenfie. arakhiie = paianjen.: 1) A. Unii cercetatori fac distinctie Intre a. pentrv amine precursor uptake. dementa.] Boala sau accident provocate de muscatura paianjenilor. genea]ogia. [Qr. ARAHNODACTILIE CU CONTRACTURI CONGENITALE / arahnodactylie avec contractures congenitales / contractural arachnodactyly. cuprinde numeroase ordine. miozis si hipotensiune.. / apragmatisme. ARAHNODACTILIE.priv. dura mater. emenagog si antiiritant In bolile dermatologice. carcinoamele tiroidiene. de la simpla iritatie locala la edem necrotic. ARAHNOIDOCEL. In timp ce gesturile automa-tice (ex.] Infiltrat celular. s. producand: 1) polipeptide sau amine asemanatoare hormonitor secretati In mod normal (ex.] Abrev. encefalica acopera encefalul. ARBORE GENEALOG1C / arbre gen^alogique / genealogical tree. APROSOPIE. al caror corp este format din doua parti: una anterioara. Insemnand arborele vietii. [C. -oza. procesele biochimice sunt identice. f. a .: plicae palmatae cervicis. iar a. f. A.] Sin. carcinoidele intestinului subtire). Majoritatea a. (Mil's = apiicare. antireumatic. s. f. astm. S-au conturat si multe alte directii de interes In patogeneza si terapie: boli autoimune. chiar daca acesta este evident si. Se disting: 1) A. feocromocitoamele. V. 2) A. [Lat.). f. nocivi fie prin toxinele din venin.i prosopoa = fa^d. [Cfr.} Hernie la nivelul spatiului subarahnoidian. ARAHNOIDITA. artrita reumatoida etc. arakhne = paianjen. In care gesturile simple sunt execu-tate. iar uneori dispnee si paralizie respiratorie care poate determina moartea. de [a pratteia -= a ac-fwna} Tulburare dobandita a executarii miscarilor voluntare fara sa existe fenomene paretice sau ataxice. abdo-menul. s. n. spinala Inveleste maduva spinarii. n. adaugare. evolueaza cronic. arbor. eel putin aparent.] Imposibilitatea de a Intreprinde actiuni eficace In vederea atingerii unui scop. arakhne = paianjen. and decar6o?(yCation = captarea fi decarfio)ylarea precursorifor aminici. osteoporoza. APUDOMATOZA. boli hematologice. kele = hemie. pentru amine precursor uptake and decardo^yCation = captarea fi decar6o\iiarea precursoritor aminici. SIDA. APRAXIE. s. -ama. de care este separata prin spatiul subarahnoidian. pia mater. eidos = forma. interpusa Intre *dura mater si *pia mater.] Artropode ("Arthropoda) terestre. / apudome. / apposition. A. [Lot. incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activitati. s. uzual pentru sindrom Marfan (v. Thuja occidentalis.twn = captarea si decarfio^ilarea precursoritor aminici. Generatiile .] Monstruozitate caracterizata prin absents masivului median al fetei si a mugurilor maxilari supe-riori. arakhne = paianjen. din cauza indiferentei sau imposibilitatii de a stabili o relatie cu partenerul. [Qr. componenta a *leptomeningelui. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae. si meninge... cat si al efectorilor moleculari. f. utilizata In mod curent pentru sis-tem APUD (v. caracterizat prin contractura cu hiperreflectivitate. Daca unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altui. APRAGMATISM. / aprosopia. -ism. In care un gest simplu este irealizabil. neobservarea noului din ambianta si. / arachnoldite. fie ca vectori ai unor agenti patogeni. s.} Punerea In contact a doua elemente (substante. inflamator sau neoplazie. iar subiectii afectati de o boala genetica printr-un semn In simbolul precedent. fiziologica si cea patologica sunt asemanatoare atat din punct de vedere al cailor de semnalizare. f. f. arbor. f. ischemie cerebrala. se recunosc trei tipuri de a. / arachnoid. daktylos = deget} 1) Malformatie congenitala care consta In alungirea si subtie-rea degetelor de la maini. -atos = fapt. f. A. appo-sitio. APUD / APUD / APUD. ARAHNIDISM. striate sau cerebeloase. idei. arachnoideae. din cadrul proceselor fiziologice si cea pro-dusa prin stimuli patologici.. 0 bara orizontala care leaga un subiect feminin cu unui masculin reprezinta un mariaj. m.] Reprezentare conventionala a legaturilor de rudenie Intre diferitii membrii ai unei familii. al carei ulei are utilizari numeroase: expectorant. f. APOZITIE. ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida. s.priv. ce apar asemanatoare picioarelor de paianjen. pi. de la pragma. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism. [CfT.. infarct miocardic. ocupat de *lichidul cefalorahidian. pragmatikos = referitor [a fapte.: sindrom Beals-Hecht (v. In principiu. / aprosexia. Fenomen prezent In oligofrenie. Au mai fost individualizate si alte tipuri de a. f. / arachnoide. l^r. / apudomatose. ideatorie. eidos = forma. unele infectii virale. s. unnas. / arachnoidocele. s. fara leziuni cerebrale. -ism. / arachnodactyly. Tmbracarii si a mersului. s. / arachnidisme. / apraxia. Totusi. 2) Plici ale mucoasei colului uterin... / apragmatism.r. In consecinta. dorit de subiect. polyendocrinoma. pentru amine precursor uvtake and dtc. eidos = forma. / arachno'idoc61e. n. s.\ Tumora dezvoltata din celulele 'sistemului APUD. din gr.. s. s.. fragmente de os fracturat). sunt secretante.. f. 1) Aspect arborescent al substantei albe In sectiunile mediale ale cerebelului. praxis = actiune. 3) De-numire pentru arborele de tuia alba. Inmora. 2) hormoni diferiti 184 ARBORE GENEALOG1C de cei ai glandelor de origine (ex.} Membrana fina conjunctiva. 3) A. [Lot. s. s. genos = neam. accidente vasculare cerebrale. s. n.: In cancerul pulmonar cu celule mid neendocrine poate aparea o secretie endocrina).). a -priv. \Gjr. ataxie-telangiectazie. [Acroiwm din Ingi. In timp ce succesiunea actelor necesare unei miscari complexe este imposibila. m.). NA: arachnoidea. logos = stiinfa. [C. generatie.: neoplazie endocriniana multipla (v. [Qr. din care fac parte paianjenii. f. m. / aprosopie. scorpionii si diversi acarieni. sunt suficiente dovezi ca a. sin. s. periostala reprezinta reactia periostului fata de o agresiune lo-cala (tumorala. boli neurodegenerative. In clinica se solicita. ideonnotorie. la apponere = a pune ianga. / arachnidism. Sin. -oris = arbore'i vita = viafa. aprin-derea cu chibritui a unei lumanari. cutanat.: adenoamele hipofizare si ale celulelor Langerhans. / arachnodactylie. s. Imposibilitatea realizarii unui act sexual. tumori frontale etc. arakhne = paianjen.r. / apudoma. nervos. femeile prin cercuri. arakhne = paianjen. f.). / apraxie. Descendentii sunt figurati prin ramificatii din barele orizontale.Apozme fi utila In strategiile de preventie si tratament ale cancerului. [^Ic-ronim din Ingi. s. / apposition. •oma. al *leptomeningelui. cu tendinta la Inglobare si la comprimare a elementelor sistemului nervos central sau periferic In vecinatatea carora se dezvolta. -oris = arbors. de. s. Sunt reprezentati: barbatii prin patrate. utilizata Indeosebi cu referire la structuri asemanatoare cu un arbore si ramurile acestuia. ARAHNOIDA. cefalotorace (purtand apa-ratui bucal si patru perechi de labe) si alta posterioara. f. accident grav. s.: scarpinat) sau emotionale sunt posibile.. de ex. APROSEXIE. f. s. Clasa A. cub) prin desene sau prin constructie In spatiu. fapte. s.} Sintagma lat. / apudomatosis. imposibilitate de reproducere a formelor plane sau tridimensionale (patrat.

/ arbovirosis. areola s= (trie. un organ efector (muschi. r. f.] Aminoacid bazic neesential care intra In compozitia proteinelor. consecutiva unui contact profesional cu saruri de argint sau prin adminis-trare terapeutica prelungita. s. n. posiBii de ia germ. / argent. f.: gerontoxon (v. s. fiind denumit monosinaptic. / arch. format de catre pediculi si lamele verte-brale. dreapta si stanga. In particular dintr-o circumferinta. Este constituita din fibre proprii (ligamentui inghinal extern a lui Henie) si din fibrele aponevrozei muschiului mare oblic al abdomenului.] Sin. a. m. s. 6o[td. eel de-al patrulea si al cincilea. cu fata posterioara a vertebrei. a. V. [at. este rara si. ARIBOFLAVINOZA. . este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili. silver poisoning. anat.: cardnoid (v.] 1) segment dintr-o curba. astringente si antiseptice. [Cjr. / argyria. Acest a. [Lat. care ocupa cele doua buze si depresiunea creata de scizura calcarina. / arcade.: a) a. f. / argininuria.prill.ARBOVIROZA sunt indicate cu cifre romane. sen. ARBOVIRUS. f. f. A. Are rol important In sinteza hepatica a *ureei. mama/a (NA: areola mammae): zona care Inconjoara mamelonul. v. b) a.5. iar altele si omul (*antropozoonoze). prezinta forme foarte diverse. f.] V. provoaca la om *arboviroze. 6) A. argyros = argint. m. ARCADA. neural (sau vertebral). calcarina: zona de proiectie a a. De asemenea.artere. argentum = argint. 3) A.). NA: area. s. 5) Ani Brodmann. s. capuse). b. ARGENTAFINOM. 0 serie de a. Sin. 4) A. v. arthropod-bome = transportat de artropode. vizuale. celula argentafina. s.: centrul auditivopsihic. bakterion. m. s. creste eliminarea urinara a argininei si apar tulburari neurologice variate ARGININ-VASOPRESINA. -onio. s. argyros = argint. 3) A. m. (a. [Lot.. eel de-al doilea a. -oza. avasculara Treves (NA: plica ileoce-calis): zona a mezenterului comun lipsita de vase sanguine macroscopice. corticotem-porala care Inconjoara a. ARGIRIE. vasopresina. Mai importante: 1) A. Ex. / arginine. Indeosebi In *pelagra.). auditiva: zona a cortexului cerebral situata deasupra primei circumvolutiuni temporale. f. Coloane arcuate pereche care dau nastere branhiilor la vertebratele inferioare. ARGIRISM. / arbovirose. / arch. ARGININA. -ind. ](yr. A. / argyrie. Aceste doua zone permit. nu poseda decat o sinapsa. majoritatea fiind boli tropicale. 41 Brodmann) ajung caile cohleare centrale din corpii geniculati mediani. s. f. dt la bakteria = 6aston. / argentaffine. dau nastere unor cartilaje laringiene.] Coloratie anormala. f. / ariboftavinose. Sin. ouron = urind. r. eel de-al treilea formeaza cornul mare al osului hioid si partea caudala a corpului acestui os. / arginine-vasopressine. Termen general pentru desemnarea unor elemente de natura foarte diferita. avand aspec-tul unei linii curbe. tab. dim. ciocanului si nicovalei. ARC SENIL / arc senile de la cornee / arcus senilic. f. ARC. b. In organismul carora virusurile se multiplica.. s. afecteaza exclusiv animalele vertebrate. brun-roscata a tegumentelor. unul senzitiv si altui motor (*motoneuron). / arc. ureogeneza. gr. [at. 47. [Lot. •ind. dentara (NA: arcus dentalis): arc format de catre ansamblul dintilor unui maxilar. [Cfr. Reprezinta o veritabila retina corticala. n. -oza. ca si In tehnica medicala. maleabil. de asociatie sau asociative: fiecare dintre a. areo-lae (1). f. [Lat. s. din engi. s. / argyrisme. / argentaffinoma.] ElementuI chimic nr.] Structura anatomica de forma arcuita. / archeobacteria. argentum = argint. s. Ca urmare. argentum = argint. biochim. fiecare punct al re185 . hioid) da nastere apofizei stiloide. s. (a. 6o[ta. s. iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaza spre structurile fetei si ale gatului. La nivelul sau (a. In functie de virusul care Ie genereaza. V. virus = venin. Cat. / area. / argyrism. / silver. Sin: ligamentui Poupart. a. auditiva si care reprezinta zonele de perceptie si de gnozie. f. greutate specifica 10. greutate atomica 107. ARC REFLEX / arc reflexe / reflex arc. s. / arbovirus. n. auditivo-psihica: a. Intinzandu-se si pe versantui extern al polului occipital. [arbor -tifirw. confine o structura cartilaginoasa cu doua jumatati. argentum =• argMt. In general. fibroasa s.d). f. ARIE. arcus = arc. mandibular) se diferentiaza In ligamentele sfenomandibular si maleolar anterior. artHrovod-bome = transportat de wtTopode. V. [Lat. / arginine. s. respectiv. s.] Termen generic pentru un grup de numeroase virusuri transmise prin Intepaturile artropodelor hematofage (tantari. -ina. glanda) si un circuit de neuroni ce vehiculeaza informatia senzoriala la sistemul nervos central si. ele sunt remarcabile prin prezenta de "introni In genele lor. Ribonsaure == acid ri6onic (a[terare de [a araBinoz. / areole. mica. s. cornului mic al osului hioid si portiunii craniale a corpului hioidului. suprafata delimitata morfologic sau functional: 1) A. f. osoasa. 2) Afectiune metabolica ereditara determinata de un deficit In arginaza I (din ficat si eritrocite). / argininurie. arcus = arc. pi. ARGINT. \Cjr. [Lot.] 1) Concentratia sau eliminarea cotidiana a 'argininei In urina. infectie. s. ARGENTAFIN. const. m. ARGININURIE. deasupra arcadei orbitare.iu vasculara. posterior al vertebrei. de ia area = mie. din centrul nervos la organele efectoare. iar numarul unui individ Intr-o generatie cu cifre arabe. Arc aortic / arc de I'aorte / aortic arch. [Lat. m. normala sau patologica. pi. dim. crurala (NA: ligamenturn inguinale): coarda fibroasa Intinsa de la spina iliaca anterosuperioara la spina pubisului. s. a . Fiecare a. orificiul vertebral. s. el delimiteaza. In Europa au fost identificate cateva forme de *encefalita. sin.] Denumire generica a bolilor determinate de grupul de virusuri "Arbovirus. tab. sprancenara (NA: arcus superciliaris): relief redus al fetei anterioare a frontalului. 2) A. b. s. / arbovirus. \arbo afirw. 2) Structura anatomica. curbura formata de catre o coasta si cartilajul sau. AREOLA. ARHEOBACTERIE. argentum = argint. flavus = gaiben. / areola. f. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch. 4) A. adj. s. costal. 2) Zona eritematoasa care Inconjoara un punct ihflamat. NA: areola. f. Primul a. c) a.] Boala determinata de carenta In *vitamina B. / arche(o)bacterie. s. affinis = mvecinat. area = am} In anatomie. Distrugerea acestui centru nu antreneaza surditatea decat daca este bilaterala. zigomatica (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigoma-tice a osului temporal cu apofiza temporala a osului malar.). [Lot. identificarea sunetelor si interpretarea lor simbolica. In conti-nuare. [Lot.] Intoxicatie terapeutica sau profesionala determinata de argint sau sarurile acestuia. virus = otrava. areae. s. functionale ale scoartei cerebrale care stabilesc legaturi intra-corticale. adj. / argentaffin. ARBOVIROZA. f. deasupra si Inauntrul valvulei ileocecale. / ariboflavinosis. f. din engi. arkhaios = vecfii. -ism. 2) A.] Organism procariot capabil sa traiasca In conditii extreme de temperatura sau de salinitate. / aire. / argentaffinome.87. s. Considerate ca forme primordiale In evolutie. A. affinis = iwecinat.: gerontoxon (v. ligamentului stilohioid. f. simbol Ag. se asociaza cu alte avi-taminoze. otrand. superior sau inferior. orientata oblic In sus si spre exterior. n. s./. Unitate functionala a sistemului nervos alcatuita dintr-un receptor senzorial. ale carui saruri sunt utilizate In medicina datorita efectelor caustice. eel mai simplu nu cuprinde decat doi neuroni. s. In profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei. (ribo-flavina). s. f.] ARE 1) A. / arginine-vasopressine. Metal alb.

'torsada varfurilor). corespunzand partii anterioare a circumvolutiunii parietale ascendente. recuperarea nefiind posibila. centrul receptor al sensibilitatii generale. consecinta unei insuficiente congenitale a dezvoltarii inteligentei. m. 2) Tulburari In con-ducerea impulsului: bloc sinoatrial. ca si un mediu familial sau social adecvat. Intar-zierea se evalueaza In raport cu media grupului din care face parte subiectui In cauza si poate fi globala sau.t ui iocul dmwnwv. Extrem de diverse. ARITENOIDOPEXIE.falogira: zona din cortexul cerebral situata In piciorul celei de-a doua circumvolutii frontale. care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau corticifuge. [^6rev.: operatie Kelly-King (v. acid riBonucCeic. s. . manifestata Indeosebi printr-un atasa-ment excesiv fata de parinti. rhythmos = ritm. adj. nevroze. aritmie cardiaca.ventriculare (*extrasistola ventriculara. sinu-sala nerespiratorie). adj.ni 1868-1918} Descrierea si numerotarea diferitelor zone ale scoartei cerebrale 186 ARN umane de catre Brodmann.] Persoana care este afectata de *arieratie mentala. embriogena: portiune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastodst) unde se va forma embrionul. *fibrilatia atriala. ary(oinoei'des = in forma de. gustativa: zona a cortexului cu proiectia la nivelul partii inferioare a circum-volutiunii parietale ascendente si 1n zona profunda a opercu-lului parietal. f. / retardate. ARITENOID. / arytenoidite. In ordinea gravi-tatii: 'debilitate mintala (mentala). ARN / ARN / RNA. arriere. mentalis. f. leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei In perioada gra-viditatii (ex.re. pads = jv(a. motorie exfrapiramidala: fiecare din centrii efectori si regulatori ai motricitatii semi-automate si semivoluntare. ARITMIE SINUSALA / arythmie sinusale / sinusal arrhythmia. -e. extrasistola. pe versantui anterior al scizurii centrale (Rolando).uicior.ww. A. / arythmie. poate fi eliminata prin *psihoterapie. mental deficiency. m. s. a.. m iim6aju[ c. rhythmus. adj. arithmos = numar. Celelalte doua grupe impun o asistenta continua.] Inflamatie a cartilajului aritenoid sau a muschilor care se insera pe acesta. care se manifesta pre-coce. iar sub 20 pro-fund. instabilitate psihica si inaptitudinea de a reactiona normal la solicitarile din mediul In care traieste subiectui. a. [Gjr. poate afecta numai o parte a personalitatii. / arytenoiditis. Neregularitate de ritm cardiac.ior.: *sindromul Down). arie calcarina. ARITMIE EXTRASISTOLICA / arythmie extrasystolique / extrasystolic arrhythmia. forma wtaritd a iui retro = uiopm. corticala: teritoriu de proiectie al cortexului cerebral. sin. f.) A. sinusala respiratorie. Handi-capul mental poate fi clasificat si In functie de *coeficientul de inteligenta (Ql). de la mens. Stare a unui copil sau a unui adult arierati. au fost delimitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolutii) si a citologiei celor sase straturi de neuroni corticali. 15) A. Co. si retardare mentala. [Qr. jonctionale). ARITMOGEN. indus artificial.tUlza. / aryt6noidopexie. 8) A. a. A. In functie de mecanism. u.. Subiectii cu handicap usor pot fi recuperati prin educatie. s.] Sin. sau campuri citoarhitectonice. [Korbinian Brodmaan. c. Clasic.). ARITENOIDITA. adretro. ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brodmann's areas. poate fi de-terminata de fibrilatia atriala. la arytaina = u[c. f. fata de ritmul sinusal normal. In raport cu cele trei mecanisme patogenice enumerate. / arytenoid. b) a. trebuie diferentiata de a. pentru Ql Intre 70-79 se situeaza *intelectul de limita. V. ARIERAT. back-ward. f. stenoza mitrala) decompensata sau nu. unor extrasistole cu numar si tip variabil. *flutter-ul atrial. / arythmogene. aberatii cromozomiale (ex. [fr. 17) A.AR1ERAT tinei proiectandu-se pe un punct corespunzator pe scoarta. a. Sin. . parietala ascendents. eidos = forma. Poate fi paroxistica sau perma-nenta. eidos = forma. 3) Tulburari mixte: diso-ciatie atrioventriculara. adj. -ita. 10) A.. ca o consecinta a fixatiei Intr-un anu-mit stadiu al copilariei. *tahicardia ventriculara. [Cjr. m. adj. *tahicardia atriala. Astfel. din [at. pentru 20-50 moderat-sever.td a [lit retro = mapoi. a.: arie striata. f. Termenul este utilizat Indeosebi pentru desemnarea perturbarilor *ritmului cardiac. fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie si care poate afecta pe toti baietii nascuti de aceeasi mama). traumatism cranian perinatal. adj. ventriculare. din [at. rhythmus. cardiaca. s. 7) A. f.i iat. *sindrom Wolff-Parkinson-White. gr. parasistolie. a . regiunea precordiala. *fibri-latia ventriculara. care a delimitat 52 de a. bloc atrioventricular. locali-zata la nivelul hemitoracelui stang. ritm sinusal coronar si atrial inferior. s. care.atriale (*extrasistola atriala.: pata Kiesselbach (v. 'imbecilitate si 'idiotic. encefalite etc. isterie). adrctro. neurofiistologge. ale conducerii impulsului sau mixte. se caracte-rizeaza prin dezvoltarea insuficienta a facultatilor intelectuale. [^r. Frecvent Insotita de tahicardie (tahiaritmie). gr. de origine sau cu destinatie extracorticala. 11) A. u(tinse. ARITMIE. striata..] Anomalie (iregularitate sau disparitie) a unui ritm. f. de ia arytaina = u[cwr. 14) A. desi este constient de inutilitatea lor (In psi-hastenii. \fr.). vegetativa: fiecare din zonele scoartei a carei excitare antreneaza raspun-suri vegetative s. care apare eel mai adesea la indivizi cu inteligenta normala si corespunde unei imaturitati psihice. de regula. idiopatica sau primitiva (fara existenta unei leziuni car-diace). ARIERATIE MENTALA / arrieration mentale / mental retardation. egoism si *puerilism. mania = nebunie} Obsesia nume-relor si operatiilor aritmetice: bolnavul efectueaza calcule multiple si inutile. arytainoeides = in forma de ud-. tulburari de conducere intraventriculara.pasive sau ritmuri de scapare (atriale. V. A. 'wandering pace-maker). / arithmomanie. au fost stabilite si descrise trei grade de a. heterotope sau ectopice . uicior. 4) Ritm de pacemaker.wr. / arithmomania. pot fi: tulburari ale automatismului cardiac. dimpotriva. / arrhythmogenic. s. 9) A. v. comunicare interatriala. *flutter-ul ventricular. Sin. / arriere.] SubstantS poliri- . / arytenoide. sau cu o boala endocrina (hipertiroidie). arrieration. gennan = a produce. afectiva. V.: arie germinativa.ta. arytainoeides = m forma de view. Daca arieratui este un copil. nonnotope sau sinusale (*tahicardia sinusala. absenta autonomiei. (at. eidos = forma. motohe piramidala: centrul efector al motricitatii volun-tare. determinata de interpunerea.: *rubeola). Denumire generica pentru tulburarile ritmului cardiac. gr. Neregularitate de ritm cardiac In care contractiile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale ine-gale. Kiesselbach. Neregularitate a ritmului cardiac data de o perturbare a cadentei exdtatiilor la nivelul nodului sinusal. cortico-oculoce-. ARITMIE COMPLETA / arythmie complete / continuous arrhythmia. de. A. ARITMOMANIE. a • priv. \Cjr. A. 13) A. de ia arytainu . s.priv. pot fi clasificate In patru grupe: 1) Tulburari In for-marea impulsului: a) a. cu Intarziere In dezvoltarea mentala. In cazurile de Ql 50-70 handicapul este considerat u§or. s. m. rhythmos = ritm. 16. *sin-drom Lown-GanongLevine. *ntis = minte] Inapoiere mentala. In relatie cu o cardiopatie (cardiomiopatie. 12) A. care se Intind pe o mare parte din scoarta fronto-temporo-parietala. (at. ARITMIE CARDIACA / arythmie cardiaque / cardiac arrhythmia. calificata. de. acesta se dovedeste inapt sa Invete. avand urmatoarele cauze principale: tulburari metabolice ereditare. forma ifitiiri. \Cjr. este. / arrhythmia. / arytenoidopexy.rma.] Care genereaza tulburari de ritm cardiac.] Care se refera la *cartilajul aritenoid. 'bradicardia sinusala.

to-n. AURICULARA PROFUNDA / artere auriculaire profonde / deep auricular artery. n. s. V. BRAHIALA SUPERFICIALA (v. Are importanta medicals. . Are. . dupa cum exista si alte clasificari. de la therapeuein = a. V. A. V. tunica mijiocie (sau media). gr. s. tab.artere. . A. anat. tab. ca radiatiile. V. s. therapeia = tratame. y. Clasa particulara de ARN antisens. BRAHIALA / artere brachiale / brachial artery. a. anat. / ARN-polymerase.artere. a. ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA. CALOSOMARGINALA / artere calloso-marginale / callosomarginal artery. El transporta mesajul genomului enzimelor care catali-zeaza sinteza proteinelor. . A. codant pentru mai multe lanturi polipeptidice distincte. s. A. ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex. anat. / brulure. ARSENIC. / artifact. artereie conf-in aer.artere. artis = meserie. ALVEOLARA POSTERIOARA SUPERIOARA / artere alveolaire superieure et posterieure / posterior superior alveolar artery.nt. ei sunt spedfid fiecarui a. polycistronic messenger. Molecula de ARN compusa din fragmente de origine distincta reunite in vitro printr-o ARN ligaza. se constitute Intr-un sis-tem arterial. A. [Lat. solubil). purtatori de aminoacizi. aroma. tab. AURICULARA POSTERIOARA / artere auriculaire posterieure / posterior auricular artery. de la. 3) a. formata din reunirea mai multor ribonucleotide.artere. cronic domina manifestarile nervoase si cutanate. tunica externa (adventicea). V. importanta si Intinderea suprafetei arse. anat. f. tab. A. aroma. ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC. arsenicum. anat. artere. V. si ADN. AXILARA / artere axillaire / axillary artery.artere. / RNA-polymerase. de.. de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmos-fera sau volatilizate din baie de apa). BULBULUI PENISULUI / artere bulbaire du penis. tab. fiarfiatisc. gr.artere. tab. / arsenic. s. aer. ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / recombinant RNA. A.artere. f. dar este uneori Intrebuintat si ca otrava (cazuri medicolegate). r. messenger interfering complementary RNA. propulsat de ventriculele inimii catre diferite organe din organism. aminati la localizarea lor spedfica in ca-drul sintezei proteinelor. m.artere.artere. a. ARTERA. CANALULUI PTERIGOID1AN partilor subiacente. V. tab. anat. de gradul II: complicata cu flictene. BUCALA / artere buccale / buccal artery. ARN' care nu confine decat o singura infor-matie genetica. NA: arteria.] Leziune cutanata sau mucoasa provocata de caldura sau aiti agenti fizici. . de ordinul a 10s Da). / artery. pe imaginea scintigrafica. / arsenicisme. A. As. f. A. s. ARTEFACT. de asemenea. denumit astfil da. deoarece crou goals.. A.artere. [Lat. . Enzima care catalizeaza sinteza de ARN pornind de la ADN sau ARN. A. -alos = aTOmil.: a. V. tab. s. ARSENICISM. f. V. s. ARN-ul satelit inclus (Tmpachetat) In capsida este specific fiecarui virus si nu se poate replica fara acesta. fie In general. Biosinteza a. [Lot. CANALULUI PTERIGOID1AN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal. sub forma hibrida cu ADN m nudeele celulare si asodat cu ribozomii In citoplasma. care are rolul de a dirija a. arteria = arterd. a. . AROMATERAPIE. f. f. A. Se admite ca tripleti de nudeotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt.artere.artere A. A mai fost pus In evidenta ARNm (mesager). tab. P-intre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer). -os = aer.artere. de la facere = a face. tab. ardere = a arde. A. [a arson = putemic.ARN ANTISENS bonucleica prezenta In toate celulele vii. BRAHIALA PROFUNDA / artere brachiale profonde / deep brachial artery. m. [Lat. V. n. tab. anat. arsenicum. APENDICULARA / artere appendiculaire / appendicular artery. f. BULBULUI VESTIBULULUI (vaginal) / artere perineale profonde / artery of bulb of vestible. gr. proprietdtiCor sale putemice. AUDITIVA INTERNA (v. ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA. / artere. anat. s. ca urmare a unei den-sitati prea mid de impulsuri Inregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvata.] Fenomen parazit In relatie cu o tehnica defectuos utili-zata. s. anat.artere. m. V.artere. . ACETABULARA / artere acetabulaire / acetabular branch of medial femoral artery.artere.artere A. se efec-tueaza In contact cu ADN si cu enzime specifice. de gradul I: eritem si tumefactie dureroase. electricitatea. 2) a. V. 187 . (irs. -atis. A. . A. AZIGOS A VAGINULUI / artere azygos du vagin / a«ygos artery of vagina. ARCUATA A PICIORULUI / artere dorsale du metatarse / arcuate artery. tab. tab. In functie de tehnicile de preparare a probelor. anat. are efect eritropoietic. ACROMIOTORACICA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. [Lot. / arsenic-alism. -ifim. V. V. a. de gradul IV: carbonizarea unei re-giuni din organism. / burn. Se disting patru grade: 1) A. A. intra trei straturi concentrice: tunica interna (sau intima). ARN complementar altei portiuni de ARN a carei functie o inhiba. / aromatherapy.] ElementuI nr. labirintica) / artere auditive interne / artery of the labyrinth (internal acoustical). anat. ARN care poate Insoti diferite virusuri. anat. dm gr. ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA. care determina rezultate si interpretari false In cazul unui examen de laborator sau al unor experimente. V. din microscopia electronica. tab. . [Lat. artere. tab anat. anat. ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA.artere. ingriji} Metoda terapeu-tica In care se utilizeaza uleiuri vegetale esentiale.: ARN MIC) sau obtinut prin inginerie genetica. / aromatherapie. brahiala) / artere brachiale superficielle / superficial brachial artery. . s. tab.ta. . anat. Ex. fosforic servind drept legatura ester Intre functiile alcool 3 si 5 ale ribonucteotidelor succesive. tab. facut. tab. Prin ramificatie progresiva si anastomoze. 4) a. . / artefact. . . ARSURA. BAZ1LARA / tronc basilaire / basilar artery.artere. tab. anat. / arsenic. se mai afla In cantitati mid In citoplasma (ARNs. 33. As^. frigul. aminat. care actio-neaza asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare). denumit astfel datoritd proprietdf-ilor sale putemice. arsenikon. din gr. s. n. A. V. A. . ALVEOLARA INFERIOARA / artere dentaire inferieure / inferior alveolar artery. A. V. ARN-POLIMERAZA. tab. Trioxidul de arseniu. tulburarile digestive se aseamana cu cele din "holera.] Vas care conduce sangele oxigenat. artefact. (a. anat. cadavre). s. In constitute unei a. tab. deci. complementara extremitatii 5'" a unui ARNm. V. 6ar6dlesc. Abundent m ribozomi (masa moleculara mare. factum = fapt. anat. s. de gradul III: In care bulele se complica cu necroza dermului si uneori a A. anat. . . anat. In a. V. anat. ANGULARA / artere angulaire / angular artery.] Intoxicatie sau otravire cu compusi de arsenic. cu efect tonic sau seda-tiv. artere perineale profonde / artery of bulb. V. ARN mesager care contine mai multi cistroni si este. V. In formele a-cute. arsenikon. . . f. de [a arsen = putemic. terein = a confine (anticii credeau ca. V.

V. tab. anat. A.artere. tab.artere. anat. A.artere. A. aa. anat. CENTRALA A RETINEI / artere centrale de la retine / central artery of retina. CISTICA / artere cystique / cystic artery. CECALA POSTERIOARA / artere caecale posterieure / posterior cecal artery.artere. V. colaterala ulnara inferioara). tab. A. tab. CEREBELOASA INFERIOARA POSTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et post6rieure / posterior inferior cerebellar artery. tab. anat. anat. A. V. V. tab. V. -artere. CENTRALA SCURTA / artere centrale courte / short central artery. tab. . anat. DORSALA A PICIORULUI / artere dorsale du pied / dorsal artery of foot. .artere. aa. anat. V. CAROTIDA EXTERNA / artere carotide exteme / external carotid artery. CIRCUMFLEXA HUMERALA POSTERIOARA / artere circonflexe humerale posterieure / posterior humeral circumflex artery. V. A. A. CEREBRALA ANTERIOARA / artere c6rebrale anterieure / anterior cerebral artery. tab. V.artere. V. COMUNICANTA ANTERIOARA / artere communicante anterieure / anterior communicating artery. A. CORONARA DREAPTA / artere coronaire droite / right coronary artery. . EPIGASTRICA SUPERFICIALA / artere epigastrique superficielle / superficial epigastric artery. anat. tab. V tab. COLICA DREAPTA / artere colique droite superieure / right colic artery.artere. A. A. V. V.artere. tab. A. tab. CIRCUMFLEXA PEMURALA LATERALA / artere circon-flexe femorale lat6rale / lateral femoral circumflex artery.artere. anat. anat. V. COZII PANCREASULUI / artere pancreatique caudale / artery to tail of pancreas. CERVICALA ASCENDENTA / artere cervicale ascendante / ascending cervical artery. . V. tab. anat. V. COLATERALA ULNARA SUPERIOARA / artere collaterale cubitale superieure / superior ulnar collateral artery.artere. V. tab.artere. anat. V. COLATERALA CUBITALA INFERIOARA (v. V. CAROTIDA COMUNA / artere carotide primitive / common carotid artery. anat. V. CERVICALA PROFUNDA / artere cervicale profonde / deep cervical artery. frenice inferioare). A. tab. . artere. V.artere. A. anat. EPIGASTRICA SUPERIOARA / artere epigastrique superieure / superior epigastric artery. . ileocolica). anat -artere. . . . anat. V. COROIDIANA POSTERIOARA / artere choroidienne posterieure / posterior choroidal artery. A. . .artere. tab. DUCTULUI DEFERENT / artere deferentielle / deferential artery.artere. COROIDIANA ANTERIOARA / artere choroidienne anterieure / anterior choroidal artery. anat. DORSALA A PENISULUI / artere dorsale de la verge / dorsal artery of penis. .artere. COLICA DREAPTA INFERIOARA (v. CEREBRALA POSTERIOARA / artere cerebrale posterieure / posterior cerebral artery. V. tab. A. tab. A.A. . tab. anat. V. anat. V. anat. V. CECALA ANTERIOARA / artere caecale anterieure / anterior cecal artery. tab.artere. anat. . A. A.artere. V. . A. . A. A. tab. . . CIRCUMFLEXA ILIACA PROFUNDA / artere circonflexe iliaque profonde / deep iliac circumflex artery. V. tab. V. anat.artere. anat. V. A. . V. anat. A. A.artere. A. . A. V. CEREBRALA MIJLOCIE / artere cerebrale moyenne / middle cerebral artery. tab. anat. tab. A. tab. V. A. V tab. A. anat. A. anat. CIRCUMFLEXA HUMERALA ANTERIOARA / artere circonflexe humerale anterieure / anterior humeral circumflex artery. tab.artere. tab. . DIAFRAGMATICA INFERIOARA (v. tab. COLATERALA MIJLOCIE / artere collat6rale moyenne / middle collateral artery.artere. CORONARA STANGA / artere coronaire gauche / left coronary artery. anat. COLATERALA ULNARA INFERIOARA / artere collat6rale cubitale inferieure / inferior ulnar collateral artery. A. . a. V. A. a. V.artere. tab. anat.artere. V.artere. anat.artere.artere. COLICA STANGA / artere colique gauche superieure / left colic artery. anat.artere. CAROTIDA INTERNA / artere carotide interne / internal carotid artery. tab. tab. . tab. tab. CENTRALA LUNGA / artere de Heubner / long central artery. .artere. A.artere. anat. . A. A. a. A. anat. tab. COMUNICANTA POSTERIOARA / artere communicante posterieure / posterior communicating artery.artere.artere. V.artere. A. tab. tab. tab. V. CREMASTERICA / artere cremasterienne / cremasteric artery. A. . A. artere. V. . A.artere. anat. CAROTIDA COMUNA EPIGASTRICASUPERIOARA A. A. tab. V. V. tab. V. COLATERALA CUBITALA SUPER10ARA (v.artere. anat. . tab. tab. tab.artere. anat. anat. V. V. anat. . COLICA MIJLOCIE / artere colique droite superieure / middle colic artery. DORSALA A NASULU1 / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. tab. DIAFRAGMATICA SUPERIOARA (v.artere. . tab. DORSALA A SCAPULEI / artere scapulaire posterieure / dorsal scapular artery. tab. CEREBELOASA SUPERIOARA / artere cerebelleuse superieure / superior cerebellar artery. A.artere. a. .artere. anat.artere. artere. tab. EPIGASTRICA INFERIOARA / artere epigastrique inferieure / inferior epigastric artery. 188 A. tab. DORSALA A CLITORISULUI / artere dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris.artere. V. CIRCUMFLEXA SCAPULARA / artere circonflexe scapu-laire / circumflex artery of scapula. A. . CIRCUMFLEXA FEMURALA MEDIALA / artere circonflexe femorale mediale / medial femoral circumflex artery. anat. tab.artere. CIRCUMFLEXA ILIACA SUPERFICIALA / artere circonflexe iliaque supcrficielle / superficial iliac circumflex artery. . anat. V. V. A. V. anat. anat. A. anat . A. anat.artere. . COLATERALA RADIALA / artere collaterale radiale / radial collateral artery. anat. tab. anat. .artere. V. A. . V. DEFERENTIALA (v. V.artere. . V. .artere. . frenice superioare). CEREBELOASA INFERIOARA ANTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et anterieure / anterior inferior cerbel-lar artery. tab. anat. . . A. . . tab.artere. . tab. ductului deferent). artere. anat. . anat. A. A. anat. colaterala ulnara superioara). anat. tab. A. artere. A. . A. anat. anat. V.artere. V. .

tab. anat. anat . LARINGIANA SUPERIOARA / artere laryngee superieure / superior laryngeal artery. A. . V.artere. A. V.artere. LABIALA INFERIOARA / artere labiale inferieure / inferior labial artery. A.artere.artere. brahiala). A. . .artere. A. -artere. . anat. GENICULARA SUPERIOARA MEDIALA / artere superomcdiale du genou / medial superior genicular artery. V. 4ab. a. anat. FRONTALA (v. . . pe. V. A. tab. anat. tab. A. anat. anat. anat. tab anat. V. V. FESIERA SUPERIOARA (v. . anat. INTERCOSTALA ANTERIOARA / artere intercostale superieure / highest intercostal artery.artere. HIPOGASTRICA (v. anat. anat. V. anat. tab. V.A. tab. V. V. A.artere. peroniera). A. V. tab. LARINGIANA INFERIOARA / artere laryngee posterieure / inferior laryngcal artery. INTERCOSTALA SUPREMA (v. anat. A. A.artere.artere. anat. a.artere A. A.artere. tab. .artere. V. A. A. HIALOIDA / art. anat. anat. V. . LINGUALA / artere linguale / lingual artery. '£er[in. -artere. A. tab. anat. anat. ILIOLUMBARA / artere ilio-lombaire / ilio-lumbar artery.artere.artere. tab. A. V. tab. . V. . tab.artere. ILIACA INTERNA / artere iliaque interne / internal iliac artery. tab.artere. tab. anat. A. . anat. gluteala superioara). anat. anat. FIBULARA (v. . tab. anat.artere.artere. anat. A.artere. anat. . ILEOCOL1CA / artere ileo-colique / ileocollc artery. tab. GASTRICA DREAPTA / artere pylorique / right gastric artery.artere. tab. tab. A. A. FRONTOBAZALA MEDIALA / artere frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery. A. GASTROEPIPLOICA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastroepiploic artery. anat.artere. V. A. apoi la. A. . intercostala anterioara). V tab.] / tab.artere. profesor ia Leipzig. V. anat.artere. FAR1NGIANA ASCENDENTA / artere pharyngienne ascendante / ascending pharyngeal artery.artere. LUI HEUBNER (v.artere. A. anat. . . tab. tab. anat. . . . V. V. fab.artere. V tab. GENICULARA SUPERIOARA LATERALA / artere superolaterale du genou / lateral superior genicular artery. V. tab. .artere. tab. anat.artere. INTEROSOASA COMUNA / artere interosseuse commune / common interosseous artery. A. anat. anat. anat.r. anat. intercostala anterioara). tab. A. tab. anat.artere. A. ETMOIDALA ANTERIOARA A. V. V. INTEROSOASA POSTERIOARA / artere interosseuse posterieure / posterior interosseous artery. anat. tab. A. GASTRO-OMENTALA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastro-omental artery. tab.artere. . hyaloidienne / hyaloid anery. tab. tab. GASTRICA STANGA / artere gastrique gauche.artere. V. tab. A. A. anat . ISCHIATICA (v. V. LACRIMALA / artere lacrymale / lacrimal artery.artere. V. tab.artere. tab. . a. A. . A. tab. a. centrala lunga). anat. tab. V. artere. artere A. . . V.d''"^ru go-man. . FUNICULARA (v. A. . anat. GENICULARA DESCENDENTA / artere grande anastomotique / descending genicular artery. A. a. . anat. anat. . anat. A. V. GLUTEALA INFERIOARA / artere fessiere inferieure / inferior gluteal artery. A. tab. gluteala inferioara). . tab. . V. V. a. ILIACA COMUNA / artere iliaque commune / common iliac artery.artere. anat. V. A. HEPATICA COMUNA / artere hepatique commune / common hepatic artery. V. lfi43-1926. artere coronaire stomachique / left gastric artery. tab. . a. .artere. A. V. artere. V.artere. ILIACA EXTERNA / artere iliaque externe / external iliac artery.artere. A. tab. GASTRO-OMENTALA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastro-omental artery. V tab. anat. V. tab.artere A. tab.artere. A. GENICULARA MIJLOCIE / artere moyenne du genou / middle genicular artery. supratrohleara). V. anat. A. anat. A. HEPATICA PROPRIE / artere hepatique propre / proper hepatic artery. HUMERALA (v.artere. V. GENICULARA INFERIOARA MEDIALA / artere inferomediale du genou / lateral inferior genicular artery. GLUTEALA SUPERIOARA / artere fessiere superieure / superior gluteal artery. anat. V. a. artere. A. . A. FEMURALA PROFUNDA / artere femorale profonde / deep femoral artery. a.artere. tab. iliaca interna) / artere iliaqiie interne / hypogastric artery or internal iliac artery. anat. anat. .artere. . V. gluteala inferioara). V. [/oAonn Leonhard Otto Heiibner.artere. a. LABIR1NTICA / artere auditive interne / artery of the labyrinth. . ETMOIDALA POSTERIOARA / artere ethmoidale posterieure / posterior ethmoidal artery. tab. . .artere. GASTRODUODENALA / artere gastro-duodenale / gastroduodenal artery.artere.artere.artere. V. tab. LABIALA SUPERIOARA / artere labiale superieure / superior labial artery. . A. a. brahiala profunda). GENICULARA INFERIOARA LATERALA / artere inferolaterale du genou / lateral inferior genicular artery. LINGUALA PROFUNDA / artere ranine / deep lingual artery. anat. . anat . anat.artere. artere. tab. V. anat. V. a. V. V. anat. V. 189 . V. testiculara). INFRAORBITARA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. A. . tab.artere. . HUMERALA PROFUNDA (v. INTEROSOASA RECURENTA / artere inter-osseuse recurrente / interosseous recurrent artery. A. tab. artere. V. tab. A. A. V. A. tab. tab. A. . V. A. V. anat.artere. HIPOFIZARA SUPERIOARA / artere hypophysaire superieure / superior hypophysial artery. A. anat. . tab. HIPOFIZARA INFERIOARA / artere hypophysaire inferieure / inferior hypophysial artery. tab. FESIERA INFERIOARA (v. . V. A. ETMOIDALA ANTERIOARA / artere ethmo'idale anterieure / anterior ethmoidal artery. A. V. tab. tab. A.artere. V. anat. A. anat.artere. FEMURALA / artere femorale / femoral artery. FACIALA / artere faciale / facial artery. tab. anat. LIGAMENTULU1 ROTUND AL UTERULUI / artere du ligament rond de I'uterus / artery of round ligament of uterus. V.artere. LINGUALA PROFUNOA A. . . tab. V. tab. GASTROEPIPLOICA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastroepiploic artery. INTEROSOASA ANTERIOARA / artere interosseuse anterieure / anterior interosseous artery. V. FRONTOBAZALA LATERALA / artere frontale interne et posterieure / lateral frontobasal artery. GIRUSULUI ANGULAR / artere du pli courbe / artera gyri angularis. anat. . INTERCOSTALA ANTEROSUPERIOARA (v.

OCC1PITALA MEDIALA / artere temporo-occipitale anterieure / medial occipital artery. tab. anat. V. A. PILORICA (v. ORBITOFRONTALA LATERALA (v. A.artere. MENINGIANA ANTERIOARA / artere meningee anterieure / anterior meningeal artery. V. tab anat .artere. tab. PARIETO-OCCIPITALA / artere parieto-occipitale / parietooccipital artery. PALAT1NA ASCENDENTA / artere palatine ascendante / ascending palatine artery. . OVARIANA / artere ovarienne / ovarian artery. POPLITEE / artere poplitee / popliteal artery. V. V. V. anat. A.artere.artere A. . anat. A. anat. A.artere. anat. tab. V. V tab. A. . . anat. A. anat. .artere.artere. tab. A. anat.artere. a. anat. V. V. artere.artere. MAMARA INTERNA (v.artere. V. . A. A. V. anat. . PERONIERA / artere peroniere / peroneal artery. V. anat. a. tab.artere. MUSCULOFRENICA / artere musculo-phrenique / musculophrenic artery. tab. A. NERVULUI SCIATIC / artere du nerf grand sciatique / sciatic artery.artere. NENUMITA (v. tab. V. A. artere A. OBTURATORIE ACCESORIE / artere obturatrice accessoire / accessory obturator artery.artere. tab. . . artere. a. V. anat.artere. anat. A. A.artere. V. anat.artere.artere.artere. MAX1LARA INTERNA (v.artere. tab.artere A. PLANTARA LATERALA / artere plantaire laterale / lateral plantar artery. . V. anatomist . V. . PROFUNDA A PENISULUI / artere caverneuse (chez I'homme) / deep artery of penis. A. tiroidiana ima). LOBUUJI CAUDAT A. a. A. anat.A.artere. dorsala a piciorului). -artere. anat. PANCREATICODUODENALA SUPERIOARA / artere pancreatico-duodenale superieure / superior pancreaticoduo-denal arteries. PLANTARA MEDIALA / artere plantaire mediale / medial plantar artery. V tab. a. anat. PRINCIPALA A POLICELUI / artere principale du pouce / main artery to thumb. A. . V. anat. . A. LUI NEUBAUER (v.artere. anat. MEZENTERICA SUPERIOARA / artere mesenterique superieure / superior mesenteric artery. A. A.artere. LOBULUI CAUDAT / arteres spigeliennes / artery to caudate lobe. . NERVULUI MEDIAN (v. a. tab. anat. anat. A. A. tab. . tab. PANCREATICA MARE / artere pancreatique transverse / great pancreatic artery. . V. . OCC1PITALA / artere occipitale / occipital artery. anat. tab. tab. tab. anat. A. . PERINEALA / artere perineale superficielle / perineal artery. OFTALMICA / artere ophtalmique / ophthalmic artery. V. A. NAZOPALATINA / artere naso-palatine / septal branch of sphenopalatine artery. A.artere. tab. anat. -artere. . A. V. A. V. anat . MASETERICA / artere masseterine superieure / masseteric arte''y. A. LOMBARA IMA / cinquieme artere lombaire / lowest lumbar artery. PARACENTRALA / artere du lobule paracentral / para-central artery. tab. anat.artere.artere A. PULMONARA DREAPTA / artere pulmonaire droite / right pulmonar artery. V. tab. V. anat.artere. anat. V. tab. anat. anat. anat. tab. . PALAT1NA MARE / artere palatine majeure / greater palatine artery. tab. A. trunchiul brahiocefalic) / tronc arteriel brachio-cepnalique / brachiocephalic trunk.artere. A. tab. anat. tab.. RADIALA / artere radiale / radial artery.artere A.artere. A. tab anat. .artere. A. 190 A. a.artere. anat. V. A.artere. V.artere. V. V. anat. . . anat. MAX1LARA / artere maxillaire / maxillary artery. tab. tab. A. . faciala). . toracica laterala). A. OMBILICALA / artere ombilicale / ombilical artery. V. tab. tab. anat. OBTURATORIE / artere obturatrice / obturator artery. .artere. V. PARIETALA ANTERIOARA / artere parietale anterieure / anterior parietal artery. . . . OCC1PITALA LATERALA / artere temporooccipitale moyenne / lateral occipital artery. anat. V.artere.artere. V. V.artere. tab. tab. A. tab. V. PERICARDIOFRENICA / artere pericardo-phrenique / pericardiophrenic artery. . tab. A. V. V. anat. V.artere. artere. . tab. NUTRITIVA / artere nourriciere / nutrient ar-tery. PANCREATICODUODENALA INFERIOARA / artere pancreatico-duodenale inferieure / inferior pancreaticoduode-nal artery. PANCREATICA DORSALA / artere pancreatique dorsale / dorsal pancreatic artery. tab. . . anat. anat. PULMONARA STANGA / artere pulmonaire gauche / left pulmonar artery. . . tab. anat. LUSOR1A / artere sous-claviere droite retro-cesophagienne / retroesophageal right subclavian artery. profiisor [a Jena. PANCREATICA INFERIOARA / artere pancreatique infe-rieure / inferior pancreatic artery. a.artere A. tab. tab. tab. .artere. tab. V.] V. anat . tab.RADIALA A. A. anat. tab. anat. . V.artere. anat. anat. mediana).artere. NAZALA EXTERNA / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery.artere. MALEOLARA ANTERIOARA MEDIALA / artere malleolaire antero-mediale / medial anterior malleolar artery. anat. . V. a. V. fronto-bazala laterala). anat. V. A. anat. V. PROFUNDA A CLITORISULUI / artere caverneuse (chez la femme) / deep artery of clitoris.artere. .artere. A. tab. tab anat. anat. MALEOLARA ANTERIOARA LATERALA / artere malleolaire antero-laterale / lateral anterior malleolar artery. anat. . tab. MENTALA / artere mentonniere / mental artery.artere. V. V. maxilara). tab. . V. A. A. A. tab.artere. V. . [/oAonn Ernst Neuhaiier. tab. V. tab.artere. anat. tab. anat. . V. . V.artere. V. . tab. A. . tab.artere. PEDIOASA (v. . tab. tab. V. A. anat. tab. A. A. tab anat. A. MAX1LARA EXTERNA (v. anat. . .artere.artere.artere. V. V. PRECUNEALA / rameau pour Ie precuneus / precuneal artery. A. . . V. A. PALAT1NA DESCENDENTA / artere palatine descendante / descending palatine artery. PARIETALA POSTERIOARA / artere parietale posterieure / posterior parietal artery. tab. anat. MEDIANA / artere mediane de I'avant-bras / median artery. V. . gastrica dreapta). tab. V. A. V. . tab. A. tab.?i cfivvrg german. artere. MENINGIANA MIJLOCIE ' artere meningee moyenne / middle meningeal artery. A. MEZENTERICA INFERIOARA / artere mesenterique inferieure / inferior mesenteric artery. anat. 1742-1777. A. MAMARA EXTERNA (v. anat. toracica interna). MENINGIANA POSTERIOARA / artere meningee posterieure / posterior meningeal artery. A.artere. .artere. V. PUDENDALA INTERNA / artere honteuse interne / internal pudenda! artery. V. tab.

artere. anat. tab. V. SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior superior segmental artery.artere.artere. SPINALA POSTERIOARA / artere spinale posterieure / posterior spinal artery.artere. anat. V. V. tab. RUSINOASA INTERNA (v. tab. A. pudendala interna). V. V. tab. tab anat. tab anat. A. recurenta ulnara). anat. V. A. anat.artere. SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / superior segmental artery. tab. . A.artere. . . SANTULU1 CENTRAL / artere du sillon cerebral / central sulcal artery.artere. . . tab. a. . TEMPORALA MIJLOCIE / artere temporale moyenne / middle temporal artery. tab.artere. V. SUBCOSTALA / artere souscostale / sub-costal artery. V. V. tab. . .artere. A. V.artere. anat. anat. artere. anat. SUPRATROHLEARA / artere frontale interne / supratrochlear artery. RECURENTA (v. anat. a. RECTALA INFERIOARA / artere hemorroidale inferieure / inferior rectal artery. tab. SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior inferior segmental artery. TIBIALA ANTER10ARA / artere tibiale anterieure / anterior tibial artery. anat. anat. TIBIALA POSTERIOARA / artere tibiale posterieure / posterior tibial artery. tab. A. A. A. A. anat. V. anat. RADIALA A INDEXULUI / artere collaterale palmaire externe de 1'index / radial artery to index finger. tab. V. A. SPINALA ANTER10ARA / artere spinale anterieure / anterior spinal artery. V. A. V. . tab. A. anat. tab. tab. anat. anat. . tab. A. anat. A. tab. tab. . .artere. testiculara). SUBLINGUALA / artere sublinguale / sublingual artery.artere. RETRODUODENALA / artere pancreatico-duodenale inferieure droite / retroduodenal artery. . A. A.artere. tab. anat. SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / posterior segmental artery. . anat. V.artere. anat. tab.artere. A. . A. anat. V.artere. . . SEGMENTARA MEDIALA / artere segmentaire mediale / medial segmental artery. RECURENTA TIBIALA POSTERIOARA / artere recurrente tibiale posterieure / posterior tibial recurrent artery. V. A.artere. A. . SPLENICA / artere splenique / splenic artery. SUPRARENALA MIJLOCIE / artere surr6nale moyenne / middle suprarenal artery. . SUPRARENALA SUPERIOARA / artere surrenale superieure / superior suprarenal artery.artere. artere. linguala profunda). anat. . . V. SANTULU1 POSTCENTRAL / artere du sillon postcerebral / postcentral sulcal artery. V. V. V.artere. tab. tab. tab. tab. artere. anat. tab. anat.artere. tab. . . anat. RECURENTA ULNARA / artere recurrente cubitale / ulnar recurrent artery. A. A. A. anat.artere. dorsala a scapulei) / artere scapulaire descendante / dorsal scapular artery. A. TIMPANICA INFERIOARA / artere tympanique inferieure / inferior tympanic artery. anat. RECTALA SUPERIOARA / artere hemorroidale superieure / superior rectal artery.artere. V.artere. anat. anat. SACRALA MIJLOCIE / artere sacree moyenne / median sacral artery.artere. SEGMENTARA POSTERIOARA (hepaticA) / artere segmentaire posterieure / posterior segmental artery.artere. V. TEMPORALA ANTER10ARA / artere temporale anterieure / anterior temporal artery. V tab. anat. tab. A. A. a. tab.artere. V. A. RECURENTA RADIALA / artere recurrente radiale / radial recurrent artery. A. V. . A. tab. anat.artere. tab. RECURENTA CUBITALA (v.artere. anat. . V. tab. tab. .artere. a. tab. V. V tab. V. anat. A. tab. tab. a. .artere. anat. V. tab. V. RECURENTA RADIALA POSTERIOARA (v. tab. anat.artere. V. SUPRAORBITALA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. anat. A. V. anat. a. anat. SEGMENTARA / artere segmentaire / segmental artery. anat. tab. anat. V. anat. V. A. SCIATICA (v. anat.artere. A. TEMPORALA INTERMEDIARY / artere temporale moyenne / medial branch for temporal lobe. artere. anat. . tab. anat. V.artere. A.artere. V. tab. TIMPANICA A.artere. anat.artere. .A. A. tab. anat. RADIALA A INDEXULUI INFERIOARA A. cerebrala laterala) / artere sylvienne / sylvian artery. tab. A. . tab. SUPRASCAPULARA / artere scapulaire superieure / suprascapular artery. V. tab.artere. SEGMENTARA LATERALA / artere segmentaire laterale / lateral segmental artery. A. A. anat. TEMPORALA POSTERIOARA / artere temporale posterieure / posterior temporal artery. V.artere. artere. .artere. SCAPULARA DESCENDENTA (v. A. . . A. V. . . TEMPORALA SUPERFICIALA / artere temporale superficielle / superficial temporal artery. A. A. tab.artere.artere. tab. V. anat. . A. interosoasa recurenta). SUBSCAPULARA / artere sous-scapulaire / subscapular artery. A. . tab.artere. a. RECTALA MIJLOCIE / artere hemorroidale moyenne / middle rectal artery. anat. tab. . V. nervului sciatic). tab. V. . V. SUBMENTALA / artere sous-mentale / sub-mental artery. anat. A. A. V. V. . anat. a. 191 . anat. A.artere. V. anat. SEGMENTARA ANTER10ARA / artere segmentaire anterieure / anterior segmental artery. a. anat. A. A. A. SUBORBITARA (v. infraorbitara). TARSIANA LATERALA / artere dorsale du tars / lateral tarsal artery. V. SPERMATICA INTERNA (v. centrala lunga). SYLVIANA (v. . tab. A. A. SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / inferior segmental artery.artere. anat.artere. V.artere. . anat. . a. RANINA Jv. A. tab. A. STILOMASTOIDIANA / artere stylo-mastoidienne / stylomastoid artery. A. RECURENTA TIBIALA ANTER10ARA / artere recurrente tibiale anterieure / anterior tibial recurrent artery. anat. V. SANTULU1 PRECENTRAL / artere du sillon precerebral / precentral sulcal artery.artere. V. A. tab. SFENOPALATINA / artere spheno-palatine / sphenopalatine arteries. A. artere. V. V. tab anat. RENALA / artere renale / renal artery. V. anat. A.artere. . tab.artere. V.artere. .artere. . V. . . V. TESTICULARA / artere testiculaire / testicular artery. anat . tab.artere. . TIMPANICA ANTER10ARA / artere tympanique / anterior tympanic artery. anat.artere. A. A. V. tab.artere. . V. . V. . . SUPRADUODENALA / artere supraduodenale / supraduodenal artery. . .artere. tab. A. tab. V. SUPRARENALA INFERIOARA / artere surrenale inferieure / inferior suprarenal artery.artere. SUBCLAVICULARA / artere sous-claviere / subclavian artery. tab.

aa.artere. anat. . . .artere. V. -artere. A. tab. V. tab. aa. anat.artere. AA.artere. A. V1TELINA / artere vitelline / vitelline artery. anat. . tab. CILIARE ANTERIOARE / arteres ciliaires anterieures / anterior ciliary arteries. anat. A. .artere. anat. AA. V. anat. V. AA. tab. V. V. . CENTRALE ANTEROLATERALE / arteres striees externes / arteries centrales anterolateralis. V. AA. V. CILIARE POSTERIOARE SCURTE / arteres ciliaires courtes posterieures / short posterior ciliary arteries. anat. AA. tab. ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artere alveolaire superieure et anterieure / anterior superior alveolar arteries. [fohcinn Gottfried Ziinn. tab.artere. tab. rectale). DIGITALE PLANTARE COMUNE / arteres digitales plantaires communes / common plantar digital arteries. tab. tab. canalului pterigoidian). tab. anat. V. tab.artere. anat. UTERINA / artere uterine / uterine artery. V. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / arteres ciliaires longues posterieures / long posterior ciliary arteries. tab. ZINN (v. TRANSVERSA A GATULUI / artere cervicale transverse / transvers facial artery. DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v. . V. V. anat. AA.artere.artere. anat. INSULARE / artere de I'insula / insular arteries. anat.artere. DIGITALE PALMARE COMUNE / arteres digitales palmaires communes / common palmar digital arteries.artere. tab. tab. tab. . anat. V.artere. A.artere. HELICINE ALE PENISULUI / arteres helicines / helicine arteries.artere. . AA. .artere. anat.artere. . tab. anat.artere. . tab. ULNARA / artere cubitale / ulnar artery. . AA. tab. . anat. TORACICA SUPREMA / artere thoracique superieure / superior thoracic artery.artere. . tab. A. prof&sor [a CfQttingen.artere. INTERLOBULARE HEPATICE / arteres interlobulaires / interlobular arteries. tab. . tab. 192 . aa.artere. TRANSVERSA A FETEI / artere transversale de la face / transverse facial artery. . . tab. ARCUATE RENALE / arcades sus-pyramidales / arcuate arteries. AA. anat. V. V. anat. AA. . anat. . V. . tab. anat. anat. tab. artere. DIGITALE DORSALE ALE MAINII / arteres digitales dor-sales / dorsal digital arteries. DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / arteres collaterales dorsales des orteils / dorsal digital arteries. V. anat. anat. tab. anat . . anat.artere. anat.artere. gastrice scurte / arteres gastriques courtes / short gastric arteries. V. .artere. V. AA. tab. V. AA. V. tab. tab.artere. . V.artere. CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / arteres conjonctivales posterieures / posterior conjunctiva! arteries. VERTEBRALA / artere vertebrale / vertebral artery. tab. V. V. a. AA. A.artere. . AA. . . V. AA. V. V.artere. anat.artere. V. A. anat. ILEALE / arteres ileales / ileal arteries. AA. CENTRALE POSTEROMEDIALE / arteres centrales posterieures / posteromedial central arteries.artere. V. V. A. anat. V. tab. . anat. . JEJUNALE AA. anat. anat. tab.artere AA. tab. V. INTERCOSTALE POSTERIOARE 111-XII / arteres intercostales aortiques / posterior intercostal arteries. V. V. anat. V. V. TIMPANICA POSTERIOARA A. tab anat. CENTRALE ANTEROMED1ALE / arteres striees internes / arteries centrales anteromedialis. A. VIDIANA (v. V. _V. INTERCOSTALE POSTERIOARE I Sl II / arteres intercostales posterieures / first and second posterior intercostal arteries. . . artere. V. tab. A. AA. anat. metatarsiene) / arteres interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. tab anat artere. anat. AA. V. . tab.artere. tab. DIAFRAGMATICE (v. Aa.artere. TIROIDIANA INFERIOARA / artere thyroidienne inferieure / inferior thyroid artery. EPISCLERALE / arteres episclerales / episcleral arteries. tab artere. AA. anat. ZIGOMATICOORBITALA / artere zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery. tab. tab. tab. A. V. TIMPAMCA POSTERIOARA / artere tympanique poste-rieure / posterior tympanic artery. FRENICE INFERIOARE / arteres phreniques inferieures / inferior phrenic arteries. . frenice inferioare si superioare) / arteres phreniques / phrenic arteries. JEJUNALE / arteres j6junales / jejunal arteries. CAROTICOTIMPANICE / artere carotico-tympanique / caroticotympanic arteries. A.artere.artere.artere. AA. CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / arteres conjonctivales anterieures / anterior conjunctival arteries. INTERLOBARE RENALE / arteres peripyramidales / interlobar arteries. centrala a retinei). FRENICE SUPERIOARE / arteres phreniques superieures / superior phrenic arteries. AA. anat. TIMPANICA SUPERIOARA / artere tympanique superieure / superior tympanic artery.artere.artere. . AA. anat.artere. V. V. AA. AA. anat.artere. A. anat. V. V. A. tab. tab. anat. AA.artere. tab.artere.artere. A. anat. TORACICA LATERALA / artere thoracique laterale / lateral thoracic artery. . A. anatomist fi botanist g&rman. tab. . AA. anat. TIROIDIANA IMA / artere thyroidienne moyenne / thyroid ima artery.artere. AA.artere. tab. . anat. V. A. INTERLOBULARE RENALE / arteres perilobulaires / interlobular arteries. DIGITALE PALMARE PROPRII / arteres digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries.A. AA. anat.artere. tab.artere. V. -artere. . 17271759} V. CENTRALE POSTEROLATERALE / arteres centrales posterieures / posterolateral central arteries. . anat. anat. AA. . AA. . VAGINALA / artere vaginale / vaginal artery. TIROIDIANA SUPERIOARA / artere thyroidienne superieure / superior thyroid artery. V. AA. HEMOROIDALE (v. V. A. V. . tab. . URETRALA / artere uretrale / urethral artery. VEZICALA INFERIOARA / artere vesicale inferieure / inferior vesical artery. tab. a. tab. anat. anat. DIGITALE PLANTARE PROPRII / arteres digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. TORACICA INTERNA / artere thoracique interne / internal thoracic artery. . tab.artere. tab. tab. tab. V. V.artere. V. TORACODORSALA / artere thoraco-dorsale / thora-codorsal artery. . A. tab. tab. A. artere. DENTARE / arteres alveolaires / alveolar arteries V. V. AA. .artere. TORACOACROMIALA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. V. anat. .artere. anat. AA. anat. . tab. A. . anat.

ARTERIOLOSCLEROZA. METATARSIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. ARTERIOGRAMA. . NAZALE POSTERIOARE LATERALE / arteres des cornets et des meats / posterior nasal arteries. V. gr. gr.artere. / arteriopathie. V. tab. anat.). gr. de ia tern-nem = a taia. f. [Lat. de.. arteriola = arte. anat. stadiul IV. sectiune. de. f. traumatica. AA. alteori de dilatatie sau. anat. AA.artere. AA. / arteriolosclerosis. aa. / arteriography. gr. V. AA. f. AA. tab. tab. . centrale anteromediale). artere. gr. gr.] Ramura fina. V. / arteriogramme. s. / arteriopathy. ARTERIOPATIE. gr. ARTERITA.] *Radio-grafia unui teritoriu arterial (al rnembrelor. f. centrale anterolaterale). / arteriolite.artere. . V. tab.: a. centrale antero-laterale). s. arteria = artera.. / arteriectomie. anat. gr. f. PONTINE / arteres pontines / arteries of the pons. . m. AA... AA. aa. dim.artere. V. tome = tdiere. anat.). V. PALATINE MICI / arteres palatines mineures / lesser palatine arteries. . gr.artere. tab.] Incizia longitudinala sau transversala a peretelui unei artere. f. care leaga arterele de capilare. s. gruphein = a scrie. NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / arteres nourricieres de I'humerus / nutrient brachial arteries. stadiul III. s. anat. anat. V. tab. V. . s.artere. V. mica. V. anat. anat. / arteriosclerose. LENTICULOSTRIATE AA. termenul este restrans pentru desemnarea tipului de scleroza arteriala care predomina la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*degenerescenta hialina si Ingrosare). sklerosis = indu-ratie.artere. AA..ra mica. LENTICULOSTRIATE (v. AA. s.ra. SURALE / arteres surales / sura) arteries.artere. wtdrire. anat. ARTERIOTOMIE. arteriola = arterd mica. -artere. V. tab. / arteriole. anat. .] Inflamatia unei arteriole. gr. pathos = Boold. intdrire. V. tab. V. de ruptura. . / arteriogram. PALPEBRALE MEDIALE / arteres palpebrales mediates / medial palpebral arteries. f. NA: arteriola.artere. TEMPORALE PROFUNDE / artere temporale profonde anterieure / deep temporal arteries. . f. anat. / arteriolitis.artere ARTERIOLITA. ARTERIOLITA CUTANATA ALERGICA / arteriolite cutanee allergique / Gougerot syndrome. [Lot. V. pentru desemnarea oricarei Ingrosari a peretilor arteriali. A. PUDENDALE EXTERNE / arteres honteuses externes / external pudenda! arteries. sklerosis = induratie. afecteaza Indeosebi arterele musculare si arterele renale (*nefroangioscleroza). V. AA. ARTERIOLE RENALE DREPTE / arteres droites medullaires / straight arterioles. mai rar. / arteriosclerosis. V.artere. LOMBARE / arteres lombaires / lumbar arteries. cea hiperplastica cu *hipertensiunea arteriala maligna si cu *sclerodermia. s. Sin. embolica etc. cand se asociaza dureri In decubitus. -ita. etimologic. V. anat.} Scleroza si Ingrosare a peretelui arteriolelor si arterelor mid. / arteriolosclerose. anat. tab. de ia arteria = wter&'i •ita. SIGMOIDIENE / arteres sigmoi'des / sigmoid arteries. anat. de gan-grenS.. ektome = enisle. AA. anat. In prezent. s. [Lat. f. [Lat. tab. de la arteria = arte. s. s. ca m cazul arterei subclaviculare. de claudicatie intermitenta la mers. f. / arteritis. V.: a. tab. gramma = inscriere. Forma hialina poate fi asociata cu "nefro-angio-scleroza. AA.). renal. V.. TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v. tab. arteria = artera. STRIATE LATERALE (v. . V. AA. centrale anterolaterale).artere. . A. -artere. / arteriographie.artere.artere. anat. tab.. pulmonar etc. s. dim. tab. f. . existenta unor modificari organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie. AA.ra. ARTERIOSCLEROZA. . la arteria = arte.artere.. . / arteriole. AA.. . tab.: sindrom Gougerot (v. a. care include In evolutie: stadiul I. TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries. poate fi generalizata (ex. V. tab. tab. arteria = arterd. ARTERITA ARTERIOGRAFIE. anat. anat.] Rezectia unui segment arterial si a plexului simpatic care Tl Inconjoara. ia skleros = tare. tab. cerebral. terminala a unei artere. de ia skleros = tare. tab. s. termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracterizeaza prin leziuni ale peretelui arterial.ra. SACRALE LATERALE / arteres sacrees laterales / lateral sacral arteries. de latenta clinica. f. Sub aceasta denumire erau cuprinse trei tipuri de boli arteriale degenerative: *ateroscleroza. METATARSIENE PLANTARE / arteres inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arteries. arteria = artera. anat. RUSINOASE EXTERNE (v. AA. s. arteriola = arterd. 2) Sin. gr. AA.] 1) Ima-ginea unui teritoriu arterial obtinuta prin *arteriografie. ARTERIOLA. METACARPIENE PALMARE / arteres inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arteries. gr. arteria = arterd. V. extinsa si la nivelul tunicii interne. tab. / arteriectomy. / art6rite. f. PALPEBRALE LATERALE / arteres palpebrales laterales / lateral palpebral arteries. AA. tab. . . tab. gr. PARIETALE / arteres parietales / parietal arteries. PERICALOASE / arteres pericalleuses / pericallosal arteries. . VEZICALE SUPERIOARE / arteres vesicales superieures / superior vesical arteries. . AA. acompaniindu-se uneori de tromboza. arteria = artera. arterio-scleroza si 'mediacalcoza. direct sau printr-un *cateter. In prezent. . . V.artere. s. dim. f. membrelor inferioare. s. . tab. [Lat. hemodinamica localizata pe un segment de artera ce pulseaza pe un plan dur.) dupa injectarea In trunchiul principal. s. AA.w' AA. anat. AA.artere.} Termen care desemneaza. anat. f. a unui lichid opac la radiatiile X. anat. prin care se asigura accesul m lumenul vascular. anat.artere. [Lat. AA. / arteriotomy.: sfigmograma (v. dur} Termen utilizat initial In sens foarte general.artere. V.artere.artere.artere. anat. indiferent de origine (ateromatoasa. .artere. METACARPIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales de la main / dorsal metacarpal arteries. a. f. aa. V. [Lot. tab.: arterita gigantocelulara (v.artere. anat. f. aa. s. tab. anat. f. TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v. V. [Lat. anat. tab. hipertensiva asociata unei hipertensiuni arteriale si caracterizata prin hipertrofierea mediei arterelor mid si arteriolelor) sau segmentara (ex. artere. pudendale externe). . V. tab. AA. s. anat. PERFORANTE (ale coapsei) / arteres perforantes de la cuisse / perforating arteries.. VENTRICULARE / arteres ventriculaires / ventricular arteries. s. stadiul II. AA. [Lat. .) Ex. / art6riotomie. f. arteria = arte.] Denumire generica pentru bolile arterelor. V. PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / arteres pancreatico-duodenales inferieures / inferior pancreaticoduodenal arteries. AA.artere. ARTERIECTOMIE. tab. AA. comprimala prin prezenta unei "coaste cervicale)..i y. AA. tab. dur. 193 . [Lot. s.

mobile sunt: a) capsula articulara. de cauza necunoscuta.articulatii. . tab. A. . anat. AA. anat. COXOFEMURALA / articulation coxo-femorale / hip joint. .: coloana vertebrala). V. f. . AA.articulatii. . pous. . anat. A. articulatii. anat. tab. V.articulatii.). V. anat. A. . tab.articulatii. Este sensibila la corticosteroizi. Intrerupte. V.articulatii. ATLANTOAXIALA LATERALA / articulation atloido-axoidienne / lateral atlantoaxial joint. TEMPOROMANDIBULARA / articulation temporo-mandibulaire / temporomandibular articulation. A.articulatii. V. . anat . anat.articulatii. anat. podos = pitior. . Exista si a. tab. / articulation. . V. . V tab. -onis = wclie. A. articulatii.). V. CARPOMETACARPIANA A POL1CELUI / articulation carpometacarpienne du pouce / carpometacarpal articulation of thumb. anat. . diplopie. V. anat. tab.articulatii. Sin. Sinatrozele pot fi: 1) dintate (ex. STERNOCLAVICULARA / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articulation. / joint. RADIOCUBITALA INFERIOARA / articulation radio-cubitale inferieure / distal radioulnar articulation. A. -articulatii. V. .: a. tibiale superieure / tibiofibular articulation. tab. anat.: arterita temporala. anat. V. COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertebrale / joints of vertebral column. .articulatii.articulatii. V. 3) armonice (ex. anat. ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica. format din benzi fibroase care dau rezistenta capsulei. infiltrata de celule gigante multinucleate. V.] Increngatura de animale din subregnul Metazoa. . f. simetrie bilaterala si picioare articulate. anat. 2) scuamoase (ex. c) membrana sinoviala. V. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations. Elementele constitutive ale unei a. tab.articulatii. boala Forestier. INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations. PERONEOTIB1ALA SUPERIOARA / articulation peroneo. Sin. A. V tab.articulatii. fixata pe marginea suprafetelor arti-culare. \C. tab. denumite diartroze. V. strabism. V. INTERCARPALE A.r. . articulatii. V. care captuseste in-teriorul articulatiei si secreta lichidul sinovial. V.articulatii. se interpun meniscuri sau cartilaje (ex. tab.articulatii. A. In forma de sa. . Diartrozele reprezinta a. accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizuala. anat. tab.Uturd. . b) stratui extern. A. anat.articulatii. V. ACROMIOCLAVICULARA / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articulation. [Lot.articulatii. A. fetele osoase ce vin In contact. V. anat. V. tab. tab anat. PERONEOTIB1ALA INFERIOARA / articulation peroneotibiale inferieure / tibiofibular articulation. . tab. anat. A. edem papilar) si inflamarea bilaterala a arterelor temporale. arthron = articuCatie. anat. SACROILIACA / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation. CALCANEOCUBOIDA / articulation calcaneo-cuboidienne / calcaneocuboid articulation. A. -articulatii.articulatii. TALOCALCANEONAVICULARA / articulation astragalocalcaneo-scaphoidienne / subtalar articulation. V. boala Horton. COTULUI / articulation du coude / elbow joint. A.articulatii. tab. anat. A. . NA: junctura ossiuIn. tab. INCUDOSTAPEDIALA / articulation de I'enclume et de I'etrier / incudostapedial articulation. anat. -articulatii. Se caracterizata prin alterarea starii generale. Sin. A. CAPITIS COSTAE / articulation costo-vertebrale proprement dite / articulaton of head of the rib. ATLANTOOCCIPITALA / articulation occipito-atloidienne / atlantooccipital articulation. . tab. CRICOTIROIDIANA / articulation crico-thyroidienne / cricothyroid articulation. TIBIOTARSIANA / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation. tab.articulatii. PISIPIRAMIDALA / articulation pisipyramidale / pisiform articulation. cefalee violenta.articulatii. tab. anat. tab. tab. SACROCOCCIGEANA / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation. . . A.articulatii. V. tab. 194 AA. A. anat. V. Anatomopatologic. tab anat. TRANSVERSA A TARSULUI / articulation mediotarsienne / transvers tarsal articulation. ovoide. tab.articulatii. V tab. anat. A. tab. A.articulatii. AA.: arterita gigantocelulara (v. COSTOTRANSVERSALE / articulations costo-transversaires / costotransverse articulations. tab. V. . V. anat. AA. V tab. anat. A. V. semimobile sau amfiartroze. ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda. tab. fixe. GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint. HUMEROCUBITALA / articulation humero-cubitale / humeroradial articulation. leziunile sunt de panarterita. . A. anat. V. s. A. AA. A.: Intre oasele craniului). A. denumite sinartroze. si mobile. tab.: Intre oasele nazale si maxilare). A. A. tab. ARTICULATIE. V. anat. ARTERITA TEMPORALA / arterite temporale / temporal arteritis. Cand suprafetele nu corespund ca relief. V tab. anat.articulatii. V. tab. anat. . anat. COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertebrales / costovertebral articulations. tab. articulatii. V. cu suprafetele aproape plane (ex. SCAPULOHUMERALA / articulation scapulo-humerale / humeral articulation. . cresterea VSH-ului. caracterizate printr-un corp segmentat si acoperit de chitina. ASTRAGALOCALCANEANA / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation.articulatii. panarterita subacuta a varsInicilor. A.: boala Takayasu (v. care pot fi sferice. anat. V. s. d) suprafetele articulare.: Intre oasele temporal si parietal). A. anat. CONDROSTERNALE / articulations chondro-stemales / sternocostal articulations.ARTERITA GIGANTOCELULARA ARTERITA GIGANTOCELULARA / art6rite gigantocellulaire / Horton's disease. AA.\ Ansamblul elementelor prin care doua oase vecine 'in scheletui osos se leaga Intre ele. V. RADIOCARPIANA / articulation radio-carpienne / radiocarpal articulation. tab. care devin edematiate si dureroase la palpare.articulatii. tab. RADIOCUBITALA SUPERIOARA / articulation radio-cubitale superieure / proximal radioulnar articulation. anat.articulatii.articulatii. In care oasele sunt mobile unul fata de celalalt. MEDIOCARPIANA / articulation mediocarpienne / midcarpal articulation. tab. arliculatio. CARPOMETACARPIENE / articulations carpo-metacarpiennes / carpometacarpal articulations.articulatii. . febra moderata. . cu ruptura limitantei elastice interne. LOMBOSACRATA / articulation sacro-vertebrale / lumbosacral joint. Exista a. anat. periarterita segmentara superficiala. AA. anat.articulatii. V. CRICOARITENOIDA / articulation crico-arytenoidienne / cricoarytenoid articulation.articulatii. A. Afectiune cu debut dupa varsta de 60 de ani. A. ATLANTOAXIALA MEDIANA / articulation atloido-odontoidienne / medial atlantoaxial joint. . genunchiu-lui). .

tab. r. / arthrologie. joint mice.r. / arthrophyte. f. In esenta.. m. s. s. A. V. AA. Contraindicata In artrita septica. Sin.. c. / arthrophyte.] Mic fragment osteo-cartilaginos sau In Intregime cartilaginos. . / arthrodese. . Se manifesta prin trei tipuri majore: a. ARTRITA REACTIVA / arthrite reactionnelle / reactive arthritis.articulatii. tab. [^r. INTERCONDRALE AA. anat. -articulatii. Scop: redarea unei mobilitati satisfacatoare. / arthrography. "boala Lyme si *sindromul Whipple cuprind a. / arthralgie. f.. arthrogryposis multiplex congenita. tab anat.uta. inflamatorie asimetrica. INTERFALANGIENE / articulations interphalangiennes / interphalangeal articulations. INTERTARSIENE / articulations intertarsiennes / intertarsal articulations.afie.: poliartrita reumatoida (v. OSSICULORUM AUOITUS / articulations de osselets de I'ouie / articulations of auditory ossicles.: "soarece articular". anat. V. anat. METATARSOFALANGIENE / articulations metatarso-phalangiennes / metatarsophalangeal articulations. f. o condromatoza sau o sinovita.. vege.] Parte a anatomiei de-dicata studiului articulatiilor. si artrogripoza congenitala multipla. este practicata in situatii de infectie (tuberculoza) sau instabilitate (paralizii) a unei articulatii si In cazul atitudinii vicioase a unui membru. lysis = distrugere. f. ARTROGRIPOZA. nu sunt posibile decat miscari de glisare. . arthron = articut.re.: a. V. anat. V.] Artropatie acuta sau cronica In care leziunea initiala si principals este inflamatia articulara. AA. anat. V. f. s... / arthrographie. ARTRITA MARIE-STRUMPELL / arthrite de Marie-Strumpell / ankylosing spondylitis. a. / arthrite. de [a lyein = a. V. s. -ltd. p. s. A. ARTRODEZA. INTERMETATARSIENE / articulations inter-metatarsiennes / intermetatarsal articulations. anat. anat.] Articulatie de tip *diartroza ale carei suprafete articulare sunt plane. / arthrodesis. aflat liber Intr-o cavitate articulara (frecvent la nivelul genuncniu-lui) si care prin deplasare poate provoca o blocare a articu-latiei respective. caracterizata prin malformatii multiple. arthrodia = articu[a.] Explorarea radiologica a cavitatii articulare dupa injectarea unui produs radioopac hidrosolubil.i pathos = 6oaia. s. s. / arthralgia. de. V. ARTROCENTEZA. V. tab. ARTROGRIPOZA CONGENITALA MULTIPLA / arthrogrypose congenitale multiple / congenital multiple arthrogryposis. fiind excluse artro-patiile de alte origini si *artrozele. sistem HLA). profesor de medicina ititemd [a Leipzig. / arthrocentese. / arthropaty. s. [C. Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o forma de a. o reactie imunologica la bacteriile sau virusurile responsabile de infectii.re.articulatii. din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderente periarticulare. f. . tab. Boala congenitala. AA. s. ARTROLOGIE.. f. ARTRODIE. arthron = articulafie. Charcot sau neuropatica se produce o degenerare progresiva a articulatiei. ARTROLIZA.AA.] Sin. r. n. . s. 1S53-1940. tab.). s. logos = ftiinfa. V. s.articulatii.] Mentinerea unei articulatii Intr-o stare de imobilizare. neuropatice si a uneia miopatice. arthron = articuCatie. arthron = articulatii plastos = modeiat. [Qr. In general de durata scuria.articulatii. f.: spondilita anchilozanta (v. [Qr. izolata. phyton = p[anta. / arthrogrypo-sis.} Durere articulara. eidos = forma.\ Orice leziune articulara de origine nervoasa (ex. iar *boala Bouillaud. kenlesis = mfe-patum. f. ARTRITA CRONICA DEGENERATIVA / arthrite degenerative chronigue / degenerative joint disease. athron = articutafie. anat. . de unde descrierea unei forme a. termenul se utilizeaza In special pentru spondilo-artropatiile consecutive infectiilor enterice sau uro-genitale Intalnite predominant la indivizi cu antigen de histocompatibilitate HLA-B27 (v. Ernst Ado]/ Gusto v Gottfried van Strum-pel]. f. AA. [Qr. s. ARTROFIT. / arthrology. Sin. AA. V. . TARSOMETATARSIENE / articulations tarso-metatarsiennes / tarsometatarsal articulations. AA. V. f. a aerului sau a ambelor (dublu contrast). de [a plassein = a. Afectare articulara cu *epansament In general aseptic. este necesara Indeosebi In investigarea articulatiei scapulohumerale si a genunchiului (v. a. ARTROPATIE. f. desis = [egare. / arthrodie. / arthrocente-sis. AA.articulatii. la arthron = articutatie.ovoie. f..articulatii. s. Sin. V.r.articulatii. p.articulatii. anat. f. s. AA. f. f. OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle. / arthritis.tie care. care survine dupa una sau mai multe saptamani de la o infectie digestiva. 18S3-192S. distruge. modda. forma. 195 . In sectiunea capsulei articulare si a ligamentelor acesteia. gryposis = indoire.tie. arthron = wticuCafie. tab. Termenul se foloseste frecvent pen-tru artropatiile reumatismale si infectioase. ARTROPLAST1E ARTRITA REUMATOIDA / arthrite rhumatoide / rheumatoid arthritis. {Gjr. INTERMETACARPIENE / articulations inter-metacarpiennes / intermetacarpal articulations.ta. ne-uroiog franca. / plane joint. In prezent. AA. tab.] Procedeu chirurgical de blocare definitiva a unei articulatii prin fuzionarea epifizelor celor doua extremitati osoase implicate. Se asociaza si un grad de *amiotrofie.articulatii. m. INTERCONDRALE / articulations interchondrales / interchondral articulations. \Qr.. graphein = a scrie. . f. In con-secinta. OASELOR UMARULUI / articulation des os de I'epaule / joints of shoulder girdle. tab. mc.} Refacerea prin operatic a unei articulatii mai mult sau mai putin alterate si anchilozate. s. s. tab. ARTROPLAST1E. simetrica ?i spondilita psoriazica.. / arthrolyse. algos = du. s. . ARTRITA HIPERTROFICA / arthrite hypertrophique / hypertrophic arthritis. une-ori ereditara. Sin. [Cjr. anat. giv:e. V. ARTRALGIE. respiratorie sau genitourinara. s.] Interventie chirurgicala efectuata In scopul redarii mobilitatii unei articulatii anchilozate. s. meniscografie). / arthrolysis.articulatii. f. [Pierre Marie. s. V. f.} Punctia unei articulatii. ARTRITA PSORIAZICA / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis. idiopatica Intalnita In 5-10% din cazurile de *psoriazis. arthron = articulatie. r. s. de obicei. arthron •= articulate. A. [C. [Cfr. mai precis infla-matia sinovialei (*sinovita).fie.: artroza (v. medic german.). f. / arthrogrypose. s. ARTROGRAFIE. Utila pentru a evidentia corpi straini. tabetica). A. [Gfr. NA: articu-latio plana. arthron = flrticuiatie. reprezinta. tab. arthron = artic.re. f. . profesor [a 'Paris. si anchiloza. SCAFOIDOCUNEENE / articulations scapho-cuneennes / cuneonavicular articulations. METACARPOFALANGIENE / articulations metacarpophalangiennes / metacarpophalangeal articulations. anat.: artroza (v. foarte probabil. ARTRITA. . arthron = articufatie.). AA.. s. [Qr.aza. / arthroplastie. f.).articulatii. / arthropaInie. adesea In flexie. / arthroplasty. Indeosebi prin anchiloza fibroasa a articulatiilor (cu exceptia articulatiilor coloanei vertebrale si temporomaxilare) cu mentinerea membrelor superioare si inferioare In flexie sau In extensie. In unele cazuri boala ar putea fi consecinta unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al maduvei. In a. tab. Consta. AA.

. m. [Qr. 4) Diminuarea sub nivelul de toleranta a concentratiei oxigenului atmosferic.] Artropatie cronica (de obicei monoarticulara sau bilaterala si simetrica) caracterizata anatomopatologic prin distructie initiala si primitiva a cartilajelor articulare. 196 ASINERGIE ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoides / Ascaris lumbricoides. \Gjr. ASCITA CHILOASA / ascite chyleuse / chylous ascitis. / asymptomatic. -onis = asemdnare. tuberculoza peritoneala. arthron = artu. de [a assimilare = a face asemanator fi similis = asemandtor} Transformarea si Incorporarea substantelor nutritive la nivelul tesuturilor organismului. s.] Deschidere chirurgicala a unei articulatii.} Initial termenul a avut semnificatia de moarte prin Incetarea batailor inimii (v. [Gjr. f. s. a acf:iona. de ex. artrozice sau posttrau malice. corpi straini In caile aeriene) si orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstructii a alveolelor pulmonare. ARTROTOMIE. care este *curativa. / assimilation. dt la askos = burduf} Acumularea de lichid liber In cavitatea peritoneala. s.] Absenta *pulsului. m. s-a injectat aer. a gazelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon. V. s.: In cazul unei artrite supurate. s.] Operatic prin care se obtine limitarea miscarilor la nivelul unei articulatii prin for-marea unui prag osos In calea miscarilor articulare. modificarea caracterelor unui organ In raport cu organul simetric. / ascites. practicata In scopul unui *drenaj permanent. f. arthroa = articulate. f. ASFIGMIE. ASFIXIE. / asepsie. s. de. de-semneaza oprirea respiratiei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. f.. monooxid de carbon). amigdalian. s. symmetric = simetrie. s. Indeosebi In *jejun.ula. este indicata Indeosebi In paralizii si deformatii articulare dobandite. s. a. pe cale venoasa. s. iar termenul poate fi utilizat in sens general sau aplicat la un sector din organism. -atos = aer. arthron = articutat-it. ARTROSCOP. obiecte. f. sub anestezie generala.\ *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavitatilor articulare. celulara. ad = cdtre. frecvent. dar eel mai frecvent este primitiva. f. Ascaris lumbricoides. s. poate avea numeroase cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare.. f.).i sepsis = infecfie. f. cu *anastomoza sinovialei la piele.r. o lungime de 15-25 cm si provoaca *ascaridioza. apen-dicular etc. / asphyxie. s. s. Cauze frecvente de a. idnga. f.] Radiografia unei articulatii In care. / arthro-pneumographie.: ciroza hepatica (cea mai frecventa). modificarea dispunerii atomi-lor sau grupelor de atomi Intr-o molecula.] Infestarea cu *ascarizi si diverse-le tulburari care rezulta consecutiv acesteia. si anabolism. f. tome = taiere. ARTRORIZA. arthron = articulafie. arthron = articu[atie.: dezasimilatie. Ant. ASCARIDIOZA. a . a. AspectuI lichidului poate fi serocitrin (*ciroza hepatica. ASCARID. | Gjr. de unde se deplaseaza In trahee. nid necoordonare. f. {Lot. de la syn = impreund. s. s.. V. Insuficienta cardiaca). dupa umplerea acesteia cu ser fiziologic. cancerul (Indeosebi digestiv sau genital). ve. f. a -priv. askarizem = a fcpm. a ef(amina. sphyzfm = a puba. A. Actualmente. s. m. s. A. Specie din genul ''Ascaris care traieste ca parazit In intestinul uman. f. \Lat... 2) Paralizia mus-chilor respiratori prin blocarea centrilor nervosi sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui. a . uneori cu cavitati pseudochistice. s. artrita cronica degenerativa.priv.} Absenta totala a simetriei: 1) In organism. 2) In biochimie. osteoarthritis. arthron = articuiafie. syn = impre. artrita hipertrofica. assimilalio.} Absenta salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determina o retentie salivara. siafon = saCizia. -oza . etimologia termenului). chilos (compresiune tumorala sau rupere a 'canalului toracic) sau verde cand contine bila. askarizein = a sari. In plamani. / arthroscopie.are. \Gjr.] Ansamblu de metode fizice si chi-mice care Tmpiedica contaminarea cu microbi a unor substante. hypertrophic arthritis.: pi.priv. Obs. Sin : chiloperitoneu (v.e. pneuma. In cazul leziunilor cartilaginoase.: dentar. purulent ('peritonita cu *pio-geni).} Gen de viermi din ordinul Nematode. f.. este uneori secundara unei disfunctii articulare de cauze diverse. / arthroscope. V. s.. / arthrostomie. -atos = gurd} Deschidere chirurgicala a unei articulatii. cuvantui a. / ascarid. In faza migratorie se produc *eozinofilie (v.: osteoartrita degenerativa. sindrom Loffler) si anticorpi decelabili prin serodiagnostic. skopia . s. A. Are o culoare rozrosiatica.. *sindrom nefrotic. / arthrorise. ereisis = ridicare. ascarizi. / asialia. s.priv.. adj. s. ASCITA. n . ASINERGIE. li-gamentare. de la temnein = a t&ia. / arthrostomy. piptein = a. [Cfr. f. Infestarea se produce prin ingestia oualelor de parazit. ASCARIS / Ascaris / Ascaris. s. stoma. Incaperi (sali de operatie) sau a organismului. / ascaridiose.. f.] Care nu determina simptome clinice. -atos = ceea ce survine unpreuna. / ascaridiasis. s. f. ASIALIE. / degenerative joint disease. / asphyxia. [^r. \Qr. / assainissement. ARTROZA.tiii -ozd.i ergein = a iucra. s. vedea. ASIMILATIE.ARTROPNEUMOGRAFIE ARTROPNEUMOGRAFIE. a sdri. si artrografie. a. V. / asymptomatique. iar sub varsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinala. / arthrotomy.. fiind Inghitite si revenind In intestinul subtire. / asynergy. 3) Prezenta In aerul ambiant.] Tulburare particulara care nu este nici paralizie. s. / arthrorisis. inaff. A. este utilizata Indeosebi In explorarea articulatiei genunchiului. [Qr. s. A.e^aminare.\ Vierme care apartine genului *Ascaris. ASIMPTOMATIC. diaree si dureri abdominale). Se dezvolta In intestinele vertebratelor. / asphygmie. e^amina.ni. Indeosebi gastrointestinale (vomismente. f. Sunt infestati mai ales copiii. a . lichidul de a. In (imp ce sinoviala este normala sau cu leziuni discrete de inflamatie. s. sectiune. f. skopos = ofiservator. f. n. sanare = a face sandtos} 1) Eli-minarea unui focar de infectie (ex. / asphygmia. f. Sin. utilizand 'artroscopul din fibre de stida. meniscale. ci per- . f. / ascite.. spre deosebire de *antisepsie. s. *carcinomatoza peritoneala). [Cfr. ASEPSIE. askarizein = a fopdi. a . / arthroscope. aproape. s. 2) Eliminarea. afectand una. Alterarea biochimica esentiala probabila este scaderea cantitatii de "mucopolizaharide (*proteoglicani) din substanta fundamentala. V. [G.wa. \Qr. f. a putsului. sphygmos = puts. s. / assimilation. f. artroscopie. si xerostomie. "osteosderoza subcondrala.. asphyxia = oprire. se caracterizeaza prin fenomene de sinteza pe cale enzimatica. este o metoda *profilactica. f. regiune). Ex. poate avea caracteristid de *transsudat sau *exsudat. [Qr. / asialie. ASIMETRIE. ARTROSTOMIE. s. symptoma. localitate. f. "osteofitoza marginala si. s. askites. [a skopfin = a.. distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumita boala In-tr-un anumit teritoriu (locuinta. f. / arthrose. Intr-o proportie care depaseste pragul de toleranta. 'in prealabil. A. care ramane latent. de. [Gfr. insuficienta cardiaca globala. / asymmetry. arthron = articuCafi. s. f. / arthroscopy. / sanitation. [Cfr.. la skopein = a video. hemoragic si chiliform sau 'lactescent (*tuberculoza. / asepsis.priv. / ascaride. {Gjr. s. mai multe sau totalitatea glan-delor salivare. / arthrotomie. de. graphein = a scrie.. m. In functie de continut. adj.priv.) prin tratament adecvat. / asy metric.] Metoda ultramoderna de explorare vi-zuala a cavitatii articulare. / arthropneumography. s. ASANARE. f. din care face parte si specia "Ascaris lumbricoides.priv. f. f. / asynergie. [Qr. putrefactie. a sari. digestive. [Cjr. care vor da nastere larvelor ce vor migra din intestin. ARTROSCOPIE. [a a .

/ aspermatism. [Qr. / asthenopie. / aspergillome. prin deformari neregulate ale corneei 197 . s. ASTIGMATISM e) a. 2) Termen utilizat si ca sufix pentru a desemna diminuarea functiilor unui organ sau ale unui sistem.. •atos = punct. gnosis = percepere. Uneori termenul este utilizat In sensul de "impotenta. / asterixis. cunoaste} Pierderea constientei referitoare la existenta unei parti a propriului corp sau a Intregului corp.priv. Se asodaza aproape Intotdeauna cu *abazia. -atos = corp. langa. / aspermatisme. a . cunoastere. astigmie.: somatoagnozie. prin insuficienta muschilor drepti interni. de la a . s. s. constituent al proteinelor. a. m relief..pere. f.ta. f. / asystolia. [atin a[ unei plante rozacee. / somatoagnosia. reactie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile. intestinala. a sta. pe. -ism} *Ametropie consecutiva unui defect de curbura a corneej sau a cristalinului pe diferite meridiane. a. f. si t6aialga. pu-tore. d) a. asthenos =. a imprastia. Aminoacid neesential. f.: semn Adams-Foley (v. a mai multor germeni microbieni. / aspartame.priv. V. coexistenta a doua sau mai multe stari patologice. sthenos = fortd.priv. [§r. s. f. s. miastenie.priv. 5) A. gnosis = cu-nooftere. rasp&ndi. / asomatognosie.). stereos = solid. -omn. de [a a . f. / aspirin. pipait. ca antiinflamator. a . asthenos = fara. aspergere = a raspa-ndi. din cauza oboselii prin suprasoli-citarea *acomodatiei. -atos = sa. Sindrom imprecis.. / astasia. f. 2) In biochimie. f. In *hipermetropie. a . fie patologice.r. n. 2) A. de ia istanai = a plasa.} 1) Diminuarea generala a energiei si performantelor organismului fara relatie cauza-efect cu un efort. ASTEREOGNOZIE. a. / astigmatism. / asthenocorie. socius = asocial)} Relatie Inchisa In timp si spatiu Intre fenomene si obiecte: 1) In neuropsihologie. m. vedere. spir . antipiretic. aspergere = a. f) a. microbiana. s. la gnonai = a. / aspartamc. In consecinta. fatigue.} 1) Patrunderea unor lichide (varsaturi. -ism. si debilitate. sthenos = fortd. la gnonai = a cunoaste} *Agnozie ma-nifestata prin nerecunoasterea obiectelor prin palpare. ASPERGILOM. Se mani-festa prin dispnee.] 1) Termen care desemneaza absenta 'sistolei cardiace. V. dintre care unele sunt pa-togene. numeie. s. splen. s. soma.] Boala provocata la om si animale de duperca Aspergillus fumigatus.conform re-gulei". -onis = asociere. [C. ASPARAGINA. modificari variabile (reversibile spontan sau dupa diferite probe) ale repolarizarii ventriculare si. ASOMATOGNOZIE. / aspirine. raspandi} Gen de ciuperci din clasa Ascomy-cetes.). Caracte-ristici: leziuni pulmonare cu hemoptizie (pseudotuberculoza) si/sau leziuni cutanate (eritem. compus. aspergilom si aspergiloza. kore = pupiiil} Sin. f. putere. ASTENIE MUSCULARA / asth6nie musculaire / myasthenia.priv. cauzata de incoordonarea neuromusculara.: miastenie (v. senzatie de astenie. / aspergillosis.. m. associatio. stigma. Sin. n. [o • pentru ac-etii. V. / asthenopia. in. . cu efecte fie pozi-tive. a aerului sau a lichidului din cavitatea pleurala. adica a *somatognoziei. a face sd find. 5) a. s. 2) Extragerea unui continut lichid dintr-o forma-tiune cavitara sau tubulara: a) a. ASOCIATIE. de ia aspirare = a inspira. s. conic. f. / aspergillose. s. f. ASTENOPIE.} Imposibilitatea concentrarii sus-tinute a vederii. proprietate a fenomenelor psihice de a se corela si gmpa In campul constientei. s. s. n. ASPLENIE. de origine neclara. [Lat.] Absenta *splinei. 2) A. [Lat. ulceratii. a. de la sterizein = a sta nemiscat. f. si acid arahidonic.. s. -oza . f. Sin. inima si rinichi. stereoagnozie. f. s. / astigmatisme. / asthenie. continua sau discontinua. o . prin deformare conica a corneei. invers. [Qr. de. s. [Qr. tahicardie sinusala sau palpitatii. / association. / aspcrgilloma. a • priv. lumina nu mai este focalizata Intr-un punct la nivelul retinei. continua (dintr-o plaga. ASPARTAM.: sindrom Bean.} Imposibilitatea mentinerii posturii verticale. ASTAZIE. a lichidului de staza gastrica. / aspiration. acomo-dativa. de ia associare = a asocia (fid = [a. Simbol Asn sau N. s. [Lat. ASTENIE. s. f. Sin.de. miopie pe un alt meridian. ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus.. f.: semn Arroyo (v. endocavitara (la nivelul unei caverne pulmonare). n. ASISTOLIE. s. 3) a..priv.inan. sterixis = pozifie _fv(fl. bronsica (metoda de diagnostic sau terapie). f. Tipuri: 1) A. hipermetropic pe un meridian. frecvent. saiiciiat de metit. morbida. ptantd denumita. iar imaginile sunt percepute deformat. sthenos = forfa. aspi-ratio. s. spre. sperma.j Tumora granulomatoasa formala de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nivelul bronhiilor sau al unei cavitati pulmonare preexistente. [Cat. astheneia = sla6iciune. [Qr. observat eel mai frecvent la femeia tanara. [Cjr. Oboseala vizuala. care survine In 'miopie si In unele "nevroze. a . si sindrom Da Costa. s. pu-ten. putere. *Edul-corant de sinteza. moderata. gastrica. s. printr-un tub introdus In stomac si racordat la un sistem de a.] Prima denumire comerciala (1899) a acidu-lui acetilsalicilic (DCI). antiagregant pla-chetar si antitrombotic. 2) Termenul se mai utilizeaza si pentru desemnarea insuficientei functionale a unui organ: a. V. f. imprastia.). administrarea simultana a mai multor medicamente care se potenteaza reciproc. In care meridianul eel mai refringent este vertical. a. de. chirurgicata (uscarea campului operator). Principala specie patogena pentru om este Aspergillus fumigatus. / asplenia.. f. ASPIRINA. ASTENOCORIE. Se deosebesc: 1) A. 3) A. / asparagine. -enos = spKnd. 4) a. s. pleurala. hepatica.rce. f.. f. s. contrar regulei. sange. / astasie. 4) A. [Qr. de ia a • priv. -inn. intestin sau cavitate se-roasfi). metoda psihanalitica de expiorare. f.: distonie neurocirculatorie. / astereogno-sis. s. libera. Ciuperca poate disemina pe cale sanguina In creier. ceea ce conduce frecvent la *diplopie. / asystolie. Se observa In leziunile lobului parietal. m. s. imprastia.] Sin. / association. f. ASTERIXIS. [Lot.. stasis = se. [£jr. b) a. f. aproape. musculara. / asthenia. a . pustule. opos = vdz.prw. *amida a *acidului aspartic.. f. s.ford putere. 6) a. ASPIRATIE. ASPERGILOZA. spirare = a rdsufla). c) a. s. ASTIGMATISM. ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthenie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia. ops. Se observa In cursul *sin-dromului cerebelos sau In cursul *sindromului piramidal frust. s. / asthenocoria.. / asparagine. systole = contracfie. gastrica.pentru Spiraea ulmaria. / aspl6nie. s. s. s. -onis = aspirafie a aeruiui. / aspiration. a sufla (ad = catre. / asterixis. este un medicament cu larga uti-lizare.priv.).. m. Consecinta: asfixie mecanica sau pneumonie de aspiratie.] Imposibilitate sau dificultate In *ejacularea 'spermei. f. neregulat. f. al carei sue confine. analgezic. {CJT. Sin. s. de ex. cuprinzand mai multe specii. Dipeptid derivat din *acidul aspartic. lichid amniotic) In caile aeriene. s. a . tumori subcu-tanate fistulizate).. aspergere = a. s.: agnozie tactila. utilizata in mod curent pentru antistreptolizina 0 (v. m. A. medicamentoasa. Abrev. ASPERMATISM. s. Sin. s. / astereognosie.re.ASISTOLIE turbarea facultatii asocierii miscarilor elementare In acte complexe din cauza dereglarii succesiunii contractiilor musculare care participa la un gest esential.: *psihastenie.priv. [Cjr. prezent In numeroase vegetale. ASLO / ASLO / ASLO. dar fara *paralizie. dureri precordiale..

atturcare = a mcepe. ASTRAGAL. / astroblastome. a aranja. In care intervin numeroase tipuri celulare. / astragale. fibhlare. ASTM BRONSIC / asthme bronchique / bronchial asthma V. de a deveni nebun. 182S-1S8Z. Din punct de vedere evolutiv si prognostic se deosebesc a.. derealizare. Ex. ATAXIE ACUTA TABETICA / ataxie aigue tabetique / acute tabetic ataxia. Jfanovra. spontan sau prin terapie. de la ad = cdtre. 6) A. ATAXIE. m. [QT. cardiac. dar ele au rol cert In organizarea structurala a *barie-rei hematoencefalice si In controlul mediului ionic al neuronilor.astroblastomul si IV glioblastomul). n. survenind In special noaptea si dimineata devreme. ASTRINGENT.] 1) Tulburare aflata In relatie cu *ataxia sau asemanatoare ataxiei.] Tulburare motorie nonparalitica ce se caracterizeaza printr-o proasta coordonare a miscarilor. s. 2) In limbaj clinic. cu staza pulmonara. aranjare. s. s. constand In agitatie extrema. adj. [I. A.rna. cu evolutie rapida si prognostic foarte rezer-vat. violenta ca manifestare.te. astron = stea.] Tumora primara a SNC care se dezvolta din 'astrocite. crisis. a. profesor de. Marea majoritate a bolnavilor prezinta scolioza. m. ATAC. [Lot. ASTROBLASTOM. 2) Tulburarea de panica reprezinta repetarea a.priv. diitringens. / atavism. apoi dt patoCogie me.} Dificultate In initierea miscarii picioarelor cand acestea se afia In contact cu solul. 1858-1916. a.u sunt dare. 2) A. Sin. s.. taraxis = tuilJurare} 1) Stare de calm mental obtinuta prin suspendarea judecatii privitoare la chestiuni controversate. indiferenta.ASTM pe acelasi meridian.. mecdc airman. reversibile partial sau total.dde. neasteptate pe un fond de anxietate persistenta. reflex. a unei afectiu_ni acute sau a unui episod acyt dintr-o afectiune cronica. 18321910.: criza.udwig Bruns. In care un ochi este astig-mat. astragalos = os. exista trei mari tipuri: a. -<wno. de. simplu. ataktos = nere. de a comite un act 198 ATAXIE LEYDEN necontrolat) asociata cu simptome vegetative. ATAXIE FRONTALA BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia. pentru de-numirea a doua tipuri de tulburari anxioase: 1) A.te. la a . astm (1). ' ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma.: boala Friedreich. fara relatie cu o reactie alergica. In 70% din cazuri se constata cardiomiopatie hipertrofica. *apoplexie.guiat. In sange apar Ig. ASTM. de grad malt (III . determinand secretie de IgE).). deci un a. n. probabil o reactie alergica la endoalergeni formati la nivelul unui focar infectios local.: ereditate ancestrala sau de revenire. Etiologic s-au descris 3 forme prindpale: a.caia la ^(e. blastos = germe-n. anat. frisoane sau bufeuri de caldura. / asthme. frica de a Innebuni. convulsii si tulburari de mers. medic airman. de p.priv. Decesul survine Intre 40 si 50 de ani. se produc episoade recidivante de bradipnee expiratorie. ATAVISM. de obicei asociate cu tulburari ventilatorii obstructive de intensitate variabila. iar In 10% diabet zaharat.] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reaparitie a unor caracteris-tici ereditare defavorabile ramase latente timp de una sau mai multe generatii intermediare. s. s. senzatie de sufocare. [Cfr. / attack._ ATAC DE PANICA / attaque de panique / panic attack. Etiologic se disting a. readus In drculatie de *DSM IV. [Lot. grupate In fascicule. sau pseudoastm. Gena a carei mutatie este responsabila de a. pierderea reflexelor osteotendinoase si a sensibilitatii profunde..] Celula a macrogliei caracterizata prin prelungiri protoplasmatice sau fibroase de forma stelata. care sunt dezordonate... format din astrocite bogate In prelungiri dispuse In toate directiile. patologica. Indeosebi mastocite. atara-xia = impast6i. de grad mic (I. Tulburarea este legata de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal). iar celalalt normal. m.. / asthma. la tattein = a ordona. r. de p. s. n. stroke. -e. vertij. si a. Ca urmare. m. este notata X25 si se afia pe bratui lung al cromozomului 9. n. s. dispnee paroxistica nocturna asdata unei cardiopatii cu insuficienta ventriculara stanga. s. simptomatic. / ataraxie. 2) Detasare emotionala. iar dupa 15 ani de la debutui afectiunii Tsi pierd capacitatea de mers.. pronuntata care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust si dispare rapid sub actiunea unui tratament specific. s. Pseudoastm (v. protoplasmatice si a. de.} Cea mai frecventa forma de 'ataxie ereditara (In Europa prevalenta 1/50 000). aranja. taxis = ordonare. / atavisme. Este expresia unui puseu de meningoradiculomielita posterioara sifilitica. s. 2) A. disartrie. asthma = gAfaiaia.} Sindrom respirator cronic determinat de cauze multiple. stringerc = a strange.] Sin. f. -omo. eozinofile si linfocite T. s. / astroblastoma. cu formare de complexe Ay-Ac).oase. sau f. frica de a muri. m. / astrocytome. la a .. constituit din astrocite aplati-zate si alungite. kytos = cdula. 2) Bolnav afectat de ataxie.: pseudotabes (v. In mers (a.. s. din unele stari febrile. ASTROCIT. profesor de anatomic. sin. f.: fenomene a. A.di. lat-tein = a ordona. s. s. / astringent. a. kytos = ceCuCd. / ataxia. poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombinari genetice. sur-vine brusc (fara relatie certa cu o situatie exterioara declan-satoare) si consta In asocierea unei senzatii de frica intensa (teama de a muri. a Uga.priv. EfectuI este util pentru reducerea secre-tiilor unei plagi sau a mucoasei intestinale (efect antidiareic).] (Substanta) care exercita o retractie fibrilara la nivelul tesuturilor vii. senzatie de strangulare. [itd. b. F. m. atribuit unei react" reflexe. A. (succe^iv) la '}\pnigs6erg. / astrocyte. pot fi clasificate In: 1) A. de. cu prognostic bun si evolutie lenta. s. m. n. locomotorie) si In timpul efectuarii unei miscari (a. intrinsec (cu mecanism incert. Functiile a. Se disting a. asociata unei hiperreac-tivitati bronsice nespecifice la stimuli variati..: amiotaxie. DebutuI este brusc si (desi simptomele dominante variaza de la subiect la subiect) se considera ca poate fi diagnosticat clinic daca patru din urmatoarele simptome survin brutal si se exprima la maximum In mai putin de 10 minute: palpitatii. / astringent. [Cfr. a.] V. infecto-alergic sau atopic intrinsec). / ataxic. Strasbourg fi •SerKn. neurolog airman. a. tremuraturi sau secuse musculare. [Qr. Cu debut Intre 5 si 15 ani. cu manifestari mai mult sau mai putin asemanatoare crizei de a. a. [Nikolaus Freidreich. din {ST. \Qr. ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich's ataxia. extrinsec atopic (prin raspuns anormal al organismului la contactui cu un alergen care activeaza un don de limfocite B. ATAXIE LEYDEN / ataxie de Leyden) / Leyden's ataxia. Sin. caracterizat prin crize de *dispnee paroxistica de tip expi-rator. s. ASTROCITOM. [tfr. s. 3) In limbaj curent. / ataraxia. extrinsec neatopic (ca raspuns la contractui cu un alergen. / ataxique. / talus. f. adj. tab. II). s. [Cjr.hta. astroci-tom. n. Termen vechi. .\ 1) Ocurenta brusca. emetrop etc. wheezing si sibilante. \Lat. s. care include astrocite globuloase si este observat In unele *facomatoze. s. Sin. tabes ereditar. F. se caracterizeaza prin: ataxie cerebeloasa. transpiratii. .id. denumit uneori si a. f.rg. adj. astron = stea. m. codificand proteina denumita frataxina. este o afectiune inflamatorie cronica a cailor aeriene. De exemplu.-dicina in. / attaque. ATARAXIE. f. astragalus. cu celule gigante (gemistocitice). 3) A. protoplasmic. cu tuse. adj. prin complicatii cardiorespiratorii. fibros. me. ou f. / astrocyte. ce se manifesta In ortostatism (statica). n.. Este prima boala autozomal recesiva demonstrata a fi consecinta unei "mutatii dinamice. s. spasmodic. / ataxie. durere sau Jena toracica. n. ATAXIC. astron = ste-a. bronsic adevarat si simptomatic: 1) A-bronsic adevarat. a .. parestezii la nivelul membrelor. / astrocytoma. greata. [Ernst Viktor von Leyden. urmate de regula de o *expectoratie mucoasa. m. cinetica). atavus = strOmofi -ism.cwr'\ V. astm) ce reprezinta o manifestare a *insuficientei cardiace.

f. / atom. A. se Intelege formarea de ateroame multiple. variaza cu altitudinea.sau bilaterale involuntare.] Leziune histologica Intalnita In evolutia *aterosclerozei.ATAXIE-TELANGIECTAZIE ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-telangiectasie / ataxiatelangiectasia. / athymie. atticus.] V. [Cfr. la nivelul extremitatilor. din gr. ATICOTOMIE. Uneori. / attitude. / epitympanic recess. gr. s. f. de. din gr. -oza . / ath6rome. [at. NA: recessus epitympanicus. s.: dislipidemia. / atlas. antrum.] Procesul de formare a placilor de *aterom. extinsa pana la circa 10 km de scoarta terestra. de [a emballeia = a arunca m (en = in. [personaj mitologic: titanul Atlas. ATETOZA. constituita dintr-un depozit lipidic extracelular situat In intima arteriala. si coree. s. de la temnein = a tdia. s. V. / atheromasie. / atticite. implica leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6. m. attikos = referitor la fitena. ATEROMECTOMIE. In ultima instanta. [at. termen preiuat ulterior in arliitecturd. fiind. de la a . f. [C. symbolic. localizata pe arterele coronare. s. gr.: sindrom Louis-Bar (v. A. / atheroembolism.tena. / atelectasis. athere = terci.] Dispozitiv. f. s. f. atticus. [Lat. cerebrals intereseaza poligonul Willis si ramurile sale. atticus.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale peretilor arte-riali. -oza} Sindrom caracterizat prin existenta de miscari uni.] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei persoane. iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul. ATEROM. taxis = ordonare. In evolutie. nere- ATOM gulate si cu amplitudine mica. s. f. gr. [Cyr. [Qr. f. / atypique. ATICA. de [a temriein = a taia. -onis = atenuare. prin a. imunitar si perturbari ale hematopoiezei. / atherosclerose. ATIMIE. Jumatate din aceasta cantitate se afla Intr-un strat relativ subtire. embole = acfiunea de a arunc. deviere de la o forma considerata caracteristica. Intreaga a. timus. thy-mos = minte. genesis = prodwere. [Qr. 'in functie de evolutie. 8. f. model. \Qr. -oma. Leziunea se acompaniaza adesea de o retractie a tesutului pulmonar vecin. [Gr. \Qr. Unitatea de presiune In SI este 'pascal. s. / ath6rectomie. / atherogene. antron = pefterd. 1848-1927} Atitudine vicioasa de flexie. Inlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scleroza). ATICITA. \Gjr. adj.fi\at. s. hastelta = Bat mic. improvizat sau confectionat special si utilizat pentru imobilizarea de urgenta sau definitiva a *fracturilor sau luxatiilor. fierturd. tipica. [ Trepanatie a temporalului prin care se asigura access la nivelul *aticii. Se pot asocia modificari de tonus (hipertonie intermitenta sau hipo-tonie). f. secfiune. profesor de. care proemina sub forma unei placi subendoteliale. are o 199 . din gr. f. spirit. Forme (In functie de localizarea procesului de a. gr.) la traversarea unui anumit material. s. ionizante. numeric egala cu forta exercitata pe cm 2 de o coloana de mercur Inalta de 766 mm.. prezinta trei mari zone: troposfera. [Lat. de inactivitate totala. Sinonimia cu termenul *postura nu este recomandata. A. ghips etc. ulcera. formatiunile subtala-mice. tab. {Cjr. A. / atherogenese. . s. s. la 0°C. Dupa Intindere. fierturd. s. pana la Inaltimea de 5 km. lente. s. f. Proprietatile fizice si chimice ale a. lobulara sau segmentara. s. Intalnita In a doua faza a osteoartritei tuberculoase de sold. spontane.] Distrugerea sau ablatia placilor de aterom cu ajutorul aterotomului. / splint. / atlas. f.] 1) Scaderea tonusului afectiv. 1'. / attenuation.] Portiunea superioara a *casei timpanului. s. -ita.] Cea mai mica particula a unui element chimic ce pastreaza toate caracteristicile elementului respectiv. influentate in di-ferite zone ale globului terestru de sursele de poluare. poate fi acuta sau cro-nica. 2) A. a reduce-} Diminuarea intensitatii unui fascicul (de radiatii luminoase. sphaera. / attelle. unde sonore etc. X.priv. attikos = referitor [a Atena. Calea de abordare este chirurgicala sau endoluminala. / atticitis. athere = terci. de [a luiiein = a ordona. adj. ATLAS. / atticoantrotomy.priv. / atmosphere. ATELA.r.priv. termen prduat ulterior m arfiitecturd. fierturd (-oma). ATEROGENEZA. secftune. / atherosclerosis. s. f. fierturd. wtdrire.. [Lat. cavitate. (ex. s. este considerata o boala generala oom-plexa. anat. Pe cap de locuitor al planetei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer.: boala Hammond.: ateromectomie. / attitude. nudeele gri centrale. m. f. ATENUARE. / athetosis. s. din gr. se poate fibroza. indeo-sebi industriale. s. aptitude = aptitudine. [Itai. substanta reticulata). f. ATMOSFERA. s. Var. se poate calcifica si. ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kinnisson / Kirmission's attitude. f. / atherogenesis. attikos = referitor [a ^. Ex.priv. adj. f. s. a aranja. / attique. depinde de natura si grosimea materialului traversal ATERECTOMIE. dur. n. typikos = tipic. / atheromasia. [Lat. athere = terci.] Neconform unui anumit tip. s. Consistenta sa variaza in functie de raportui dintre materialul lipidic si eel fibres. cu depunere de colesterol si calciu (formare de *ateroame). iithere = terci. f. / atmosphere. atticus. a .} Termen generic care desemneaza factorii implicati In procesul de 'aterogeneza. f. adj.} M. / athymia. ATEROGEN. atypical.): 1) A. ATIPIC. chirurgie in/an tild fi de chirurgie ortopedicd la 'Sans. ate-les = incomplet.] Leziune a intimei arte-riale la nivelul careia s-au format *ateroame multiple. athetos -ne. / atheroembolism. ektasis = dilatatu. / attico-antrotomie.. a . s. Var.). m. s. / atome. f. care spijina cerul pe umerii sai. abductie si rotatie intema.] Otita medie In care inflamatia este dominanta la nivelul *aticii. ATOM. de obicei In forma de lama subtire. a unei boli). f. -oma. / atherogenic. s. fumatui etc. s. s. Etiologia a. totodata. 1 atm = 105 pascal. coronariana. 2) Absenta timusului. termen preiuat ulterior m arfiitecturd. f. s. m. / atticotomy. embolie. termen preiuat ulterior in arfiitecturd. pentru aterectomie (v. [a attenuare = a s[a6i. sklerosis = indurare. sectionat fi temnein = a tdia. athere = terci.] In-velisul gazos al scoartei terestre. formand un fibroaterom. [Lat. n. f. a . / atypic.} Sin. ektome = eyizie.. [Cfr. de la skleros = tare. de la typos = tip. / attenuation. atomos = mdivi-zihil. m. chirurg francez. / atelectasie. manifesta prin deficit anabolic. tome = tdiere. [EdouanI Francis Kirmisson. lemn.: forma a. tome = tdiere. Cauzele principale sunt stenoza si obstructia bronsica. fizica sau normala reprezinta o unitate de masura tolerata pentru presiune. Ideas = e^tremitate. f. stratosfera si ionos-fera. fierturd (-oma]. fierturd. / atherectomy.. f. s. s. s.\ Trepanatie larga prin care sunt deschise *atica si *antrul mastoidian. ATEROMATOZA. ultenuatio. n. Miscari-le sunt accentuate de emotii si de activitatea intelectuala. attikos = referitor [a fitena. [Qr. poate fi: masiva. manifestata prin stare de indife-renta. [a gennait = a produce. atlas = atlas. \Gjr. ATITUDINE. aritmice. in ime-diata apropiere a suprafetei Pamantului. f. din tat. A. de. f. athere = terci. s. tomos = taiat. 2) thymos = principiu vital. ektasis = dilatatie} Colabarea (turtirea) alve-olelor pulmonare In lipsa aerului pulmonar. ATICOANTROTOMIE. athere = terci. / athetose. s. a6ur.. [Qr. atheromectomie. ATEROSCLEROZA.a m. s. attitudiae. [Lat. ATEROEMBOLISM. gr. din metal. s. material plastic. ballein = a arunca). / atticotomie. ATELECTAZIE. Sin. cantareste circa 5-1015 tone. 2) Tinuta sau pozitie a corpului. a. In literatura medicala. / atheroma.). f.oase. marcd. sphtiiru = sfera. fierturd (-oma). aranjare. a. m. s. gemian = a produce. atmos = vapor. f. angeion = vas. s.

atopos = in afara (ocuiui normal'.). olivopontocerebeloasa. pulmonar spatiu situat la capatui ductului alveolar care se des-chide In alveole sau In sacii aerieni pulmonari.: *boala Kraepelin). f. boli rare ?i discutabil dasificate (ex. / atomizer. Clasificare dificila. cu predispozitie ereditara. s f. / atropine. -atos = sange. In ansamblu. c. Sangele trece din a. sunt utilizate ca spasmolitice. V. f. ale destinulw. f.priv. dementa senila). [Paul H. Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabila.. Sin. profesor la ^{am6wg. irons = p&ste. deficitului de dopaminhidroxilaza. tro-phe = ftrana. / athrepsia. 7) A. care se manifesta printr-o subtiere a pielii. f. f. dupa sediul leziunilor: 1) Corticala. s. -tra. Sin. a. se utilizeaza In colire ca midriatic. si un numar de electroni egal cu numarul de protoni din nucleu. m. 3) A. se facea focul [a romani. de la ater. / atrophie. cicatriceala . a . s. cardiac (NA: atrium cordis) . auricular . Atropos = una dintre cdt. diabetului. 2) A.priv. dar superficiala. f. se poate produce In cadrul unor procese de involutie fiziologica (ex. subcutanata sau intravenoasa.portiune a cavitatii timpanice situata In vecinatatea ciocanului. secfiune. *ataxie. co-loida . poate fi difuza sau localizata. freca. generand anemia sideropenica congenitala. s. Uneori. dislipoidica -secundara unei 'microangiopatii diabetice. -(rum = negru. atriotomie. de la temaein = a taia} Incizie a auriculu-lui. / atopy. [Qr. Administrate pe cale bucala.. A. f. \Qr. [Lat. In care este concentrata sarcina pozitiva si aproape Intreaga masa a a. Sin. ATRIU. 3) A.ATOMIZOR structure complexa.: boala Sudeck (v. s. a. cfwurg german. s.a. ATRANSFERINEMIE. s.priv. [Cfr. s. s. dentorubrica). topos = foe. este un sistem neutru electric.cicatrice netraumatica si superficiala. este adesea ireversibila. 1) A. (identici sau diferiti). / atresia. sectionat fi tem-nein = a taia. s.. 5) A. caracterizata printr-o slabire extrema. / atony. cu afectarea retelei cutanate de colagen. difuze sau circumscrise.: boala Aran-Duchenne (v. f. fara pierdere prealabila de substanta. inertie uterina. sunt de ordinul lO"10 m.} Absenta congenitala sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural. a. [Lot. Are drept consecinta afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor. / atopie.] Termen utilizat In nomenclatura anatomica pentru a desemna o camera sau o cavitate care asigura comunicarea cu o alta structura. Iar atrophy. ATROFIE SISTEMICA MULTIPLA / atrophie systemique multiple / multiple system atrophy. tresis = orificiu. nutrifie. si evolueaza progresiv. stang primeste sange oxigenat de la plamani prin venele pulmonare. haima. semne *extra-piramidale. corticate izolate (*boala Alzheimer. (zeif:e. / atonie.antecamera. fiind alcatuit dintr-un nucleu (alcatuit din neutroni si protoni). ATROFIE CUTANATA / atrophie cutanee / atrophoderma. Abrev.: 1) A. a. f. Denumire generala a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului. exceptional. ATREZIE. ATOMIZOR. dintoto'i ferrum = fier. Aceasta entitate include si *sindromul Shy-Drager. a . diminuarea tonusului muscular. este aso-ciata cu afectarea structurilor nervoase vecine (a. A. / atrophy. antiemetice. iar In doze man are actiune centrala. a urmatoarelor tulburari: disfunctie a sistemului nervos autonom (In esenta. s. ihtiozifonria -asemanatoare cu cea din *ihtioza. 1866-1938} Sin. tonos = tensiune. De asemenea.] Stare de denutritie grava a sugarului. / atomiseur. de [a attcrere = a. Sunt incluse In aceasta categorie: a. s. A. 2) Forme In care a. ATROPIE. s. cu excep-tia plamanilor. prin venele cave si sinusul coronar. s. ATREPSIE. localizata sau difuza.priv.fenomen fiziologic produs In cursul Tmbatranirii. a alcoolicilor (corticala tardiva). [Cfr. M. s.. s. a.dupa o *corticoterapie prelungita. f. sarurile solubile de a. / atransferrin(a)emia. dupa o infiltratie locala de corticoizi. 2) A. (1).\ Dispozitiv care disperseaza un lichid sau o suspensie In particule fine. este reversibila. f. senila .. musculara. ATRITIE. 2) A. gr. c..prin transformarea tesutului elastic cutanat In substanta hialina si coloida. ATP SINTETAZA / ATP synthetase / ATP synthetase. Ciotflo. mnegreau). attritio. de.. camera. drept primeste sange deoxigenat din Intreg corpul. 8) A.priv. f. \Gjr. secundare. boala Parkinson si ca antagonist In supradozarea substantelor parasimpaticomimetice. s. dar cu respectarea tesutului elastic. a. caracterizat prin subtierea pergamentoasa a pielii. -ina. Ex. 4) A. (2.stare fiziologica de senescenta a mu-coasei vulvare.: 200 ATROPINA imbatranire) sau In cadrul unor procese patologice. ATP / ATP / ATP.). [at. ATONIE. poate fi primitiva sau secundara unui medicament. [Qr. s.. ta a . c.). c. atria. f. [Qr. Dimen-siunile a. 3) A. prostatica provoaca o retentie a secretiei. / atransferrinemie. permitand accesul chirurgical In cavitatea atriala corespun-zatoare. in blocurile atrioventriculare. ce poate exista fie liber. care devine galbuie. A. utehna. In preanestezie pentru prevenirea reflexelor vagale. la var-sta adulta. corticate asociate degenerescentei altor regiuni ale nevraxu-lui (*boala Creutzfeldt-Jakobs. iar perefii se. alba Milian . Sudeck's disease.priv. a . n. uscata.). ATROFIE OSOASA SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis. threpsis = nutrifie.dro6i} Leziune a unui tesut sau organ produsa prin frecare sau zdrobire. 6) A. si anticolinergic. / oreillette. -tra. ATROFIE MUSCULARA PROGRESIVA / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy. de. pi.: auriculotomie.] Alcaloid extras din Atropa belladona. utilizata m mod curent pentru acid adenozin trifosforic (v. atropa = fieliadcinili din gr. s. alcatuind molecule. n. / atriotomy. idiopatice sau congenitale. f. / attrition.] Stare de "hipersensibilitate sau de *alergie. f. *hipotensiune ortostatica). nucleui avand dimensiuni de ordinul W-IO-15 m. V. -trum = negru (deoarece in acwtd. antisecretoare. primitiva In treimea inferioara a gambei.camera superioara a fiecarui hemicord. atrium = antuamera. In ventricule prin valvele atrioventricu-lare. (a ater. amiloidozei sau.priv. Termen generic pentru ansamblul afectiunilor degenerative. ATRIOTOMIE. a z. 3) / atrium. [Lat. Tipuri: 1) A. f.. ATROPINA. / attrition. -onis = frecare. s. / athrepsie. f. a unui tesut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutritional sau de activitate functionala. Forma particulara: a. atomos = indivizibii. [Lot.: FoFi-ATP-aza (v. Denumire generica folosita pentru a regrupa leziunile degenerative. fie In combi-natii cu aiti a. s. si vaporizator. la a . a . ATROFIE CEREBELOASA / atrophie cerebelleuse / cerebel. . / atropine.. vulvara . atrium =.: hipertrofie. ATROFIE CEREBRALA / atrophie c6rebrale / cerebral atrophy. m.. de.] Diminuarea de volum a unei mase celulare. s. / atresie. atrium. tome = town. trd 'Parce. -ina. care afecteaza neuronii cortexului cerebral. f. permitand administrarea unor me-dicamente sub forma de *aerosoli.} Absenta *transferinei din sange. s. ATOPIE. cavitatea timpanica propriu-zisa.} Diminuare a "tonicitatii normale a unui organ contractil. Sudeck. *scleroza laterala amiotrofica). s. cortizonica . care apare sporadic. urmata de dis-tensia lobilor prostatei. V. tomos = taiat. NA: atrium. *coreea Huntington. aplazie si hipoplazie. a . diminuarea consistentei si a elasticitatii acesteia. *boala Pick. Lachesis fi fitropos). m. gr. Ant. care inhiba efectele stimularii fi-brelor ganglionare *parasimpatice.

sau f. m. este evaluat la un control ulterior. uuufi.diu. / or. f. [Lot. Dupa Laennec. / autiste. s. si a. autism infantil). s. AUTOAGLUTININA.] Metoda de examen clinic obiectiv care consta In ascultarea zgomotelor normale sau patologice din interiorul organismului. f. f. dificii. f. {'Eng[. 2) In prezent. f. a.. radioactiv a fost utilizat In scog diagnostic si In terapia unor tumori maligne. insufi. activa).\ Metoda empirica utilizata In tratarea durerilor cronice. auricula. [Lot.\ Replierea In sine si pierderea contactului vital cu realitatea.). s. tome = taie-re. pi. AUDIOMETRIE. s. -onis = auzire. destinata descoperini defidentelor si corectarii acestora. {Lot. prin aplicarea directa a urechii in zona de proiectie a organului investigat. / aura. sectiune. Cat. gramma = Inscriere. dim. / audiometre. n. de la therapeuein = a ingriji. prezinta proprietati antiseptice si antiinfectioase (a. s. akos = re. cu nr. s. hearing. exista tendinta Inlocuirii sale cu termenul simptom semnal. paihice etc. m. Este un metal galben. n. iar copilul mic este izolat. desemneaza mai curand *prodromul unei crize generalizate (senzatie de tensiune intracraniana.. AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism. [a amis = urtcfie. / auto-agglutination. -ina .. de. de sete sau afective. s.] Tulburare grava a Invatarii limbajului oral la copil. de. / audiometry. Totodata. audi-lio.it. audit. autos = sine. s. adj. s. [Cjr. gr. cutanate. Se utilizeaza audiometrul. gr. 'pal-pare si *percutie. gr.la amis = urecfie. AURICULAR. s. / autoagglutination. / audit.] Intoxicatie cu *atropina sau "belladona. EfectuI recomandarilor ce rezulta din analiza initiata prin a. inde-pendenta de existenta surditatii. [Lot. AUTIST. olfactive. NA: digltus minimus (2). f. / audition. / auscultation. / autaco'ides. *serotonina. a unei Intreprinderi sau a unei unitati medi-cale. / auscultation. / autoagression. / audimutitas. / aura. de. uneori manifestari auditive. autos = sine. la temnein = a tdia. autos a sine. de [a audire = a ami} Intensitate fiziologica a unui sunet: limitele Intre care un sunet Incepe sa fie perceput si provoaca o senzatie dureroasa. s. AUDIT. sounding. etimoio-gia tc. digitus auricularis. s. s. f. aggresio. m. n. AUDIMUTITATE.] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senzatie subiectiva. s. cu conductibilitate electrica mare (fiind uti-lizat din acest motiv In informatica). / audio-meter. m. AUTACOIDE..rme. [a audire = a auzi. f. AUDITIE.. pasivS) si de a asculta (a. / autoagglutinine. f.me. ausciiltare = a asculta cu atenpie. adj. SubiectuI auditului este delimitat precis si se compara rezul-tatele reale cu cele admise In general.] Aglutinarea eritrocitelor unui subject de catre serul sanguin propriu.} 1) Agresiune Tmpotriva propriei fiinte. s. tabagismului etc. din [at. [Lot. / audiogram. / audimutite. s. / audition. fara a cauta un contact. f. ou f. / auriculotomy. s. / audibility. f. n. de. s. insufi. f. f. de ex. dys = grw. / auriculotomie. dim. s. {Gfr. f. mutus = mut. Locul de proiectie tegumentara a transmisiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se numeste focar de a. f. [Qr. audire = a auzi. Prezinta *ecolalie. s. de. f. la auris = urecfie. Actiunea de a auzi (a. audire = a auzi. s. aurum = aur.. atomic 79.nutw atropina.z. este dezinteresat de jucarii si se balanseaza urmand un ritm monoton. imediata. La adult. AUDIOMETRU. 2) Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru bolile In care exista 201 . a uni. s. AUDIOGRAMA. f. vizuale. / aurovertine. modificari de apetit. f. gr. fl au.] 1) Care se raporteaza la ure-che. reprezinta curba obtinuta prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaza diferite praguri de audibilitate. s. / auriculotherapy. Nou-nascutuI este indiferent la prezenta mamei. / autis tic. s. s. absenta reciprocitatii emotionale si polarizarea exclusiv asupra lumii interioare. / autism. / auricular.. dim. agglutinare = fl Ivpi. / audiogramme. gr. Expresia fetei sale nu este cea a unui *arierat mental si uneori surprinde prin memo-rie si capacitate de calcul.. s.: sindrom Seals (v. f. coloidaf). congenital word deafness. s. m.. f. exprimata prin incapacitatea de stabilire a unor relatii umane. auricula. m. simbol Au. m. s. -ism. / autacoids. s. [Lot. autos = sine. AUSCULTATIE. urechiusa sau auricul al inimii.ATROPISM ATROPISM.\ Iden-tificarea sunetelor prin simtui auditiv. n. [1^. s. a. m. [Lot. f. Unii dintre compusii a. / gold. 2) Subject care sufera de autism. a. AURA. / audiometrie. osteon = os. reprezinta o manifestare tipica a *schizofreniei. s. alaturi de *inspectie.) sau simptom corespunzator unei crize partiale (mai mult sau mai putin complexe) cu evolutie rapida spre generalizare. / auriculo-osteodysplasie.: atriotomie (v. constituie unui din cele patru pro-cedee clasice ale examenului clinic. audire = a auzi. [Lot.. / autisme. pasagera resimtita de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie. AURICULO-OSTEODISPLAZIE. [Lat. s. audire = a auzi. A..] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii. a unei psihoze sau a debilitatii mentale. s. adj. / aurovertin. f. [at. adj. n. \Cjr. insufi. Sin. ca urmare. AUROVERTINA.: boala sau sindrom Kanner. / atropism. ihsufi. a fost unui dintre primele biomateriale utilizate (In aliaje dentare). mediata. obtinandu-se *audiograma. *eicosa-noidele. gustative. f.\ Sin. s. / auriculotherapie. / Beals' syndrome. s.] 1) Cu referire la *autism. s. AURICULOTERAPIE. gr. f. s. a modela} Sin. abdominale. auricula. s. AUTISM. AUDIBILITATE. -ism. AUTOAGLUTINARE. / auriculaire. plasis = modl-[are. s. / audit.. se disting a. s. [Lot. / autoagglutinin. In forma foarte dis-persata.). mai sunt Inca utilizati In trata-mentui afectiunilor reumatismale. AUTOAGRESIUNE. [Lot.. [Qr. s. / atropism. dim. f.. auricula. Termenul este utilizat frecvent pentru desemnarea unor forme de psihoze infantile (v. AUR. de. [Lot. ascuitare. Este nealterabil In medi-ile cele mai variate si. poate evolua catre 'arieratie mentala sau *schizofrenie. 2) DegetuI al cindlea al mainii sau degetui mic. de. cu lumea exterioara. AURICULOTOMIE. permitand explorarea si masurarea 'auditiei si a 'audibilitatii.] Denumire generica pentru substantele specifice formate In celulele unui organ si deversate in sangele circulant pentru a actiona asupra altor organe. autos = sine insufi. {Cfr. aura = rasufiare. therapeia = tratament.] Reprezentarea grafica a rezultatelor *audiometriei.] Aparat generator de sunete pure de intensitate variabila. Se asociaza frecvent cu *afazia congenitala. metron = masura} Metoda de masurare a acuitatii auditive. constand In stimularea urechii exteme cu ace sau fire apli-cate temporar. n. A. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la "hor-monii locali ca "histamina. a uni. / audibility s.. Cea mai precoce psihoza a copilului. autos = sine. la amis = AUTOAGRESIUNE ureclie. Inhibitor al lantului respirator mitocondrial care se fixeaza pe ATP-aza. agglutinare = a iipi. la plassein = a forma. [Lot. m. *angiotensina. de la aggredi = a ataca. f. s. [at. -onis = atac. pi.] Element chimic pretios. m. i. ale subiectului. audi-bilis = cars poate. foarte dens. ca urmare a prezentei unei 'aglutinine In ser si a unui antigen corespondent la nivelul suprafetei eritroci-tare. A. metron = mOsura.. de (a audire = a auzi} Evaluarea critica a unui sistem. / self aggression. f. prin intermediul *stetoscopului. A. audi-tus = auz.. s.

de [a khthon = pdmdnt. f. s. de (a krinein = a disceme. [Cjr. f. 4) Prin disparitia *tole-rantei imunitare. grapheion = penifa de scris. anti = contra. f. s. m. s. autos = sine insu^i. [Gr. [Cyr. m. s. din gr. insusi. adj. / autocriny. s. V. s. lysis = distrugere. de la. autos = sine msusi.} Teama patologica de a ramane singur. V. [C/r. gruphium. autos = sine msusi. s. [Cjr. la katalyein = a distruge.} Se spune despre o in-fectie contractata In regiunea In care locuieste bolnavul. f. apdrat (in = tip-sit de. / autophobia. s. dia = prin. / autophonie.: sindrom Marlin (v. / autochtone. divi-ziline a unei idei pe puntte. f. observata In unele boli mentale. / autograft. s. AUTOANTICORP. clavis = elide (care se inchide singw)} Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune. A. s. AUTOHTON. [at.: a. AUTOFAGIE. n. asociata unor manifestari patologice se afla la originea unor boli denumite auto- . AUTOANALIZOR.] *Autoradiografia unei sectiuni tisulare sau a suprafetei unui tesut. munus = o6[igatie). AUTOANTIGEN. la ana = din nan. endo-gen. / autoclave. adj. / autocatalyse. gennan == a produce} Antigen care stimuleaza formarea de anticorpi Tmpotriva sa (*autoanticorpi) In organismul caruia Ti apartine. / autoimmuni-ty. f. gerere = a duce. s. iat. din "pancreatita acuta. [Cjr. s. / autohistoradiographie. Acest fenomen se Intalneste Indeosebi In perioadele de dezvoltare embrionara si de senes. grefa. [l^r. apar anticorpi serid care reactioneaza Tmpotriva tesutului alterat si a tesuturilor analoge sanatoase.AUTOANALIZOR 'autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagocitare Tmpotri-va propriilor tesuturi. / auto-hemolyse. s. a separa de} Capacitatea unui subiect de a Tsi analiza sau judeca propria stare si propriile actiuni. s. \Qr. A.centa. s. s. f. autoimunitate. a descompum (dis = separat de. erythros = rosu. iar pentru primele doua semnificatii autophagia. f. gr. krinein = a separa de. autos = sine wsusi.] Absorbtia si distrugerea celulelor unui subiect de catre fagocitele proprii. 3) Patrunderea accidentala 'in sange a unor a. [Cfr. pot aparea In mai multe cazuri: 1) Modificari ale tesutului purtator al antigenului dupa infectii. AUTOFAGOCITOZA. AUTOHEMOTERAPIE. (at. autos = sine insufi. haima. iradiere sau 'in neoplazii (a. f. f. -onis = descriere. dobanditf). [Cjr. 3) Proces fiziologic constand In indepartarea unor componente citoplasmatice reziduale prin digestia aces-tora In lizozomii secundari. analyein = a rezolva. / self criticism. [at. V. s. s. de la lyein = a distruge} Dializa (*hemodi-aliza sau *dializa peritoneala) controlata de pacient la domi-ciliu sau in locuri amenajate in afara centrelor de dializa. apoi 3 pana la 10 ml. / autocritique. s. ca si cum acestia ar fi straini (*autoantigeni). Indeosebi In medicina sportiva. autos = sine insufi. V. a. auto-phagy. / autophony.. s. autokhton. *spermatozoizi. f. 2) Stare morbida. care se afla la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) a] vitezei reactiei respective. kytos = ceCliiSf -oza. Indeosebi ca urmare a unui deficit In *limfo-Cite T supresoare. f. phone = voce} Impresie neplacuta de rezonanta a propriei voci. apdrat (in = [ip-sit dc. s. corpus. / autoerythrophagocytosis. autoimunizare si autotoleranta. Actiune explicabila prin proteinoterapie si autovaccinoterapie. [Cjr. 2) Fixarea la nivelul unui tesut a unui antigen strain. / autodialysis. [at. automatos = spontan.insusi. unde provoaca leziuni si tulburari functionate. adj. AUTODIALIZA. anti = contra. (at. natural! pot proveni mdeosebi din: "cristalin. distruge} Aparat cu care sunt determinate automat si simultan concentratiile unor constituent! ai lichidelor din organism. s. adj. / auto-digestion [Cjr.] Care este dirijat Tmpotriva tesuturilor propriului organism.sechestrati" In interiorul unor formatiuni. \Qr. Cat. / autogreffe. viral (pseudoautoantigen). graphein = a scrie.). s. constand In ingestia de catre bolnav a unor fragmente provenind din propriul corp. / autogenous. autoantigen. n.} Tip de secretie interna In care celula producatoare este sensibila la propria sa secretie sau la cea a unei celule vecine de aceeasi natiira. f. a. autos = sine insufii phobos = fried.} Sin.ce reactioneaza cu antigeni din organismul respectiv. AUTOHEMOLIZA. AUTOCLAV. {Cjr. lyein = a. [Qr. kritikos. outos = sine insusi. iarasi.. immunitas. / autoerythro-phagocytose. adj. / auto-catalysis. -afis = scutire de sarcini pu6(ice. / auto-immunite. immunis = scutit. / autophobie.} Anticorp directional Tmpotriva unui antigen propriu (a unui constituent tisular normal). / autoanalyseur. f. AUTODIGESTIE.} V. / autoantigen. AUTOIMUNITATE. fiziologica si a. autos = sine insufi. In prezent este putin practicata. [Gjr. dizoiva} Reactie catalizata de catre unuf din produsii acesteia. s. katalysis = disotutie. de la immunis = scutit. s. AUTOGREFA. / autocrinie. / auto-antigene. autos = sine insusi. intoxicatii. m. [Qr. digestio. tie. AUTOCRIN1E. s. -oris = carp. / autodialyse. kytos = ceiuid. Se Incepe cu 2 ml. AUTOHISTORADIOGRAFIE. f.separare. / autoantibody.] 1) Nu202 AUTOIMUNITATE tritia corpului. AUTOERITROFAGOCITOZA. / autophagia.} Stare In care sunt pusi In evi-denta anticorpi . *tract uveal. a purta). autos = sine insusi. autos = sine insusi. s. "mielina. gennan == a produce} 1) Care se produce sau se dezvolta fara interventie din afara organismului. criticus. f. autoimunitate. autoradiografie. lysis = distruge. / autoh(a)emolysis. / autoclave. / autoh(a)emotherapy. se manifesta ca *boli autoimune. s. / autophagie. f. / autogene.*autoanticorpi . f. s.. s. AUTOFOBIE. / autophagocytosis. / autodigestion. s. driceag de altoit. / auto-anticorps. se pare. autos = sine insusi. autos = sine insusi. AUTOGEN. pentru acest proces se utilizeaza terme. AUTOCRITICA. In starea de *inanitie. prin consumul tesuturilor proprii. f. Consecinta a dereglarii sistemului imunitar. s. s.re. fesut. -oza. Acesti a. de. s. f. Se disting doua alternative: a. m. Ex. -e. fiziologica are rol In menti-nerea echilibrului sistemului imunitar si este datorata unor anticorpi naturati de tip imunoglobuline M. daca sunt accentuate. f. f. zilnic sau o data la doua zile. / autohemotherapie. f. *tiroida. therapeia = tratament. [C/r. V. care. radius = raz. f. din gr. s. de la therapeuein = a ingri-ji} Metoda terapeutica prin care se recolteaza sange de la un pacient si i se reinjecteaza intramuscular. \Gjr. autos = sine. autos = sine. histos = fesdtura. autoimunitate. inaccesibili celulelor imunocompeten-te. m. dialysis . Indeosebi ale constituentilor plasmei. autos = sine insusi.: boala a. phagein = a mdnca. autos = sine insiifi. deoarece sunt . / auto-immun. de ex.: In engl. / autochtonous. f. autoimunitate. mucoasei gastrice. Ex. f. f. AUTOCATALIZA. -atos = sange. V. [Cjr. AUTOIMUN. munus = ofiCiga^ie). iat. m. care In mod normal nu provoaca formarea de autoanticorpi. / auto-immun. s. de la lyein = a distruge.] Hemoliza produsa prin agenti hemolitici continuti In propriul ser sanguin al subiectu-lui. [Cjr. de [a graphein = a scrie. aso-ciata unor manifestari patologice.nul de autophagy. In toate cazurile mentionate. Obs. / autophagocytose. a. de la digerere = a duce in parti diferite. totusi metoda a fost reluata. / autohistoradiography. f. f. phagein = a mdnca. phagein = a manca. s. -atos = sdnge. autos = sine insusi.a. care poate apare In unele boli ale urechii medii. In organismul caruia Ti apartin. AUTOFONIE. / autoanalyser. haima. f. adj. 2) Care se formeaza In organism si pe baza cheltuielilor sale.\ Digestia unui tesut dintr-un organ sub actiunea se-cretiei (enzimelor) proprii. [Cjr. autos = sine insufi. s.

automutilation. f. f. originea autoimuna este doar presupusa. / auto-immunisation. Mictiune antrenata de supraIncarcarea vezicii sau printr-o stimulare cutanata. de. de origine intestinala. care se comporta In acest caz ca antigeni (*autoantigeni). [Qr. Pentru alte boli. tiroidita Hashimoto. [at. lysis = distrugere. / autointoxication. este influentata propria constiinta sau comporta-mentui. de (. bolnavul nu Tsi aminteste episodul de a. celule. / autolysis (1. autos = sine. / autopunition. care sufera de un sentiment de cul-pabilitate nemotivat. outos = sine insufi. / automutilation. efectuata de medici anatomopatologi In scopul stabilirii unui diagnostic post mortem. autos = sine insufi. / autosuggestion.] 1) Mutilare sau ranire practicata de un subiect asupra lui Insusi. Activitate motorie involuntara. s. s. graphein = a scrie. ia mutilare = a scMbdi. s. s. / autoplastie. [(yr. f. / self-punishment. / autonomy. [at. gr. [^r. f. [Gjr. Ex. AUTOREGLARE. Indeosebi lizozomale.] Comportament involuntar (miscari. autopsia. sistemelor bio-logice sa perfectionat In sensul reglarilor biocibernetice. Ex. n. toxikon = otravd pentru v&rful sagefiCoT. s. mai mult sau mai putin coordonata si adaptata. / autonomie. Enzimele sunt de origine endogena. Tmbatranire) sau patologice (migrena. f.\ 1) Proces spontan de degradare enzimatica a unei celule. de [a plassein = a forma. care survine In cursul anumitor start patologice. / self-treatment. este utilizata In tehnicile de relaxare (*antrenament autogen). De obicei. / autoscopy. AUTOSCOPIE. [at. / autointoxication. de. adj. s. / autologue. e. poate fi: 1) Medicala. grefa). de origine accidentala sau criminala. autos = SIM insusi. pentru autozomal (v. V. AUTOLIZA. f. autos = sine insusi. s. Sin. A. A. autos = sine insufi. Sin. [§r. Sin. s. este o manifestare a 'autopunitiei Indeosebi In depresiile profunde si In schizofrenie. insufi. 203 . f. care se manifesta In cursul unei stari de "obnubilare mentala asociata epilepsiei sau consecutiva unei crize epileptice. s.] Conduita a unor subiecti afectati de nevroze sau de psihoze. autos = sine insusi. [^r. la toxon = sageata. In afara oricarei influente straine aprecia-bile. Intermitent.: autogrefa (v. autoanticorp. [Qr. AUTOMEDICATIE. 2) Mai rar: tratament medicamentos al carui autor este si beneficiar.] *Halucinatie In oglinda asociata cu iluzia dedublarii propriului corp. AUTOPLASTIE. AUTOINTOXICATIE. autos = sine insufi. insufi. Var. prin autoagresiune sau autoimunizare.sale sunt devansate sau repetate In ecou. regulare = a rigid. s. / automatism. autos = sine insusi. AUTOSUGESTIE. suggestio. epileptic. cardiac) sau patologic (ex. / self-mutilation. suicide (3). f. s. / automedication.: aminoacizi) ai moleculelor de suprafata. [at. In anu-mite perioade ale evolutiei medicinei. / autosuggestion. -onis = mutitare. s. V. 0 serie de anemii hemolitice dobandite pot fi consecinta a.: a. s. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism. 2) Distrugerea ce-lulelor de catre serul sanguin propriu. [at. radius = razd. Indeosebi guta). A.} Inde-pendenta functionala. / autoplasty. a. s. pumtio. f. fara reco- AUTOSUGESTIE mandarea medicului. in = in. De altfel. anuntandu-l ce va face si ce va spune. f. autos = sine. [CJT. autoan-tigen. mutilatio. / auto-radiographie. f. [CJT. AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme epileptique / postepileptic automatism. [Qr. de la skopein = a vedea. -onis = pdrere. s. bolile Biermer si Basedow-Graves. Poate fi fiziologic (ex. nomos = o6icei avand fortd de iege. m. boli metabolice. s. Sindrom halucinatoriu In cursul caruia subiectui are impresia ca gandurile . leucopeniile imunologice. a e? (amina. autotoleranta.: lupusul eritematos diseminat.\ Producerea de 'autoanticorpi Tmpotriva unor constituent! normali ai organismului. f.). medicalio. s. pentru autozom (v. cu rise de *automutilare sau chiar suicid. somn. ia punire = a. s. anti-genii de suprafata ai hematiei declansand formarea de anti-corpi proprii hemolitici. f.: a. dar si la nivelul altor parti ale corpului (de-gete. Var. a unui tesut sau a unui organism. prin care pacientii Tsi pot controla *anxietatea. plastos = moddat. f. / autoscopie.: sinucidere (v. termen recomandat. aspect} Examen macroscopic al unui cadavru si disectia organelor interne In scopul cautarii cauzelor mortii. s. Impresionarea emulsiei fotografice este determinata de prezenta unor compusi radioactivi situati la nivelul suprafetei.: ritm idio-ventricular (v. / autoradiography. rdafie. scopia = e^aminare. \CJT. Indeosebi la nivelul organelor genitale.} Intoxicatie prin produsi ai metabolismului propriu sau prin aiti produsi endogeni cu efect toxic. apdrat (in = [ipsit de. adj. A. tat. logos = raport. AUTOLOG. Sin. si autopuni-tie.). s. / autopsy. a fost incriminata prin*tr-un astfel de mecanism geneza unor fenomene fiziologice (oboseala.] Despre tesuturi. [CfT. deoarece unele idei sau reprezentari capata un ca-racter predominant.. ser sanguin care apartin aceluiasi subiect. *a.] Imaginea unei suprafete (celulara sau tisulara) obtinuta prin impresionarea unei placi fotografice puse In contact cu suprafata respectiva. A.: *a. AUTOPSIE. 3) Sin. autoimunitate. f. f. passivity phenomenon. m. AUTORADIOGRAFIE. AUTOSOM.: sindrom Clerambauld. -onis = medi-cafie. / autoregulation. A. Independenta fata de controlul voluntar.: necropsie. v. automatismos = autoacfionare. s. Cea mai importanta a. / automatisme. f.: aparitia In plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili sa aglutineze hematiile proprii (*autoaglutinare). mental etc. diabetui insulinodependent s. din cauza etimologiei improprii a termenului a. pedepsi. f. AUTOPUNITIE. immunis = scu-tit. AUTOMUTILARE. elaborat sau inconstient. adesea este dificil sa se stabileasca daca anticorpii detectati reprezinta cauza bolii sau doar o acompaniaza. f. s. Termenul este format inoorect dupa modelul cuvantului *omolog. f. de. s. gr. acumulati din cauza eliminarii insuficiente.). fie prin marcare directa cu un compus radioactiv. sau automates = spontan. sugestie. 2). AUTOIMUNIZARE. ou(os = sine. la re-gula = regula si regere = a conduce} Calitate a sistemelor vii de a-si restabili unii parametri de stare stationara (In cadrul *homeostaziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atund cand acestia sunt perturbati. [at.AUTOIMUNIZARE imune. / autologous. AUTOMATISM. AUTOSOMAL. de ia suggerere = a sugera} *Sugestie aparuta spontan la o persoana. ou(os = sine insusi. antialeatorie si antientropica. este de tip cibernetic. s. [€/r.] 1) Tratament medicamentos initiat de padent. activitati). autos = sine msusi. [at. 2) Medicolegala. se Intalneste Indeosebi In schizofrenie si In psihoza halucinatorie cronica. [CJT. s. oftalmia simpatica. urechi etc. f. AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm. se observa uneori dupa o leziune medulara. dar se observa si In degradarea intelectuala profunda. s. s. -onis = pedeapsd. autotoxicoza.: autotoxemie.). / self-regulation. / autoimmunization. f. reactional sau spontan. 2) Mutilare a propriului corp provocata voluntar In scopul obtinerii unui avantaj. f. f. [Cjr. Prin a. munus = o6[igatie). / autopsie. anemia hemolitica autoimuna. s.). fie prin administrare In hrana animalelor de experienta a unor precursori radioactivi (ex. efectuata de medici legisti pentru cautarea cauzei unei morti suspecte. a modeia} Sin.a lyein = a distruge.insufi. f. tie. autos = sine insusi. / autolyse. f. Ex. AUTONOMIE. mai ales al celor neurocibernetice. opsis = vedtre. AUTOMATISM VEZICAL / automatism vesical / bladder automatism.).

s. adj. [Cjr. Sin. traumatisme) sau unor cauze fetale (malformatii majore. s. f. de (a vellerc = a trage. s. autoantigeni. AUTOZOMAL. s. autos = sine insufi. / avivement. / avulsi. adj.. \Cjr. / avitaminosis.: autointoxicatie (v. f. / avortement. soma. in limbaj medical curent se disting Indeosebi a.. / autotrophic. s. / autotransfusion. [GIT.: *boala beriberi. / autotrophe. / autosome. / auxin. In functie de reglementarile legate spedfice fiecarei tari. adj. f. s. *cen-trifugei. f. / avulsion.} SimtuI cu ajutorul caruia sunt percepute sunetele. In celulele somatice. boli infectioase. [at. D: rahitism. [Qr. prin identificarea moleculelor de tip 'releasing hormon (liberina) si 'inhibiting honnone. din [at. loxikon =° otrai'a. s.. PP: *pelagra. AUTOZOMIC. de la auxein = a creste. Ex. s.). de. de la care s-a oBtinut primu[ vaccine Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recoltati din corpul pacientului. [Cfr. f. s. \Cjr. spontane care se repeta la sarcini succesive. autos = sine insufi.] Orice afectiune sau ansamblu de tulburari care survin cand organismul este privat de una sau mai multe vitamine. extirpare prin smulgere a unei formatiuni care prezinta alterari patolo-gice. AVITAMINOZA. / autovaccine. Clasic. deze-chilibre hormonale. diferential. / autotoxicose.a. s. consta In favorizarea cicatrizarii sau a consolidarii prin juxtapunerea In cazul suturii plagii a unor tesuturi bine vascularizate. s. n.] In cazul dispozitivelor electromecanice: piesa cilindrica (din otel) care sustine componentele cu mi?care de rotatie. vasculum = vas mic. fausse-couche / miscarriage (spontan). a smulge} Extractie. / autovaccin. tolerantia = suportare. V. organismul declansand un raspuns imunitar contra unuia sau mai multor antigeni proprii. / auxologie. / avivement. fusio. -atos = Corp. a se dezvoita. spontan sau provocat al unui fetus malformat. / axis. soma. S. de [a auxein = a crefte. AVORT. s. Var.] Substanta din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din reg-nul animal.tan si a. 4) A. dim. -atos «= sdnge. In cazul unei fracturi. Organismul uman poseda 44 de a.. Conform acestui concept. n.: 1) A. / auxine. AUTOVACCIN. Scopul a. [Qr. -ina. In general legata de o carenta alimentara.i [at. / autosome. phytohormone. auxe = crestere. logos = stiinpa. -atos = Corp. la abortire = a avorta (ab = indepartat de. Mai trebuie mentio-nate: 3) A. auxanolo-gy. AUTOTOXICOZA. / autosomal. In prezent. 204 AXA ELECTRICA A INIMII AVIOINA. dentara. -atos =. / avascular. secretiile hormonale periferice se afla sub dependenta a. izoimunizare Rh.] Expulzia spontana sau provocata a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate. f. a . f. la aproximativ aceeasi varsta a sarcinii. [Qr. Realitatea a. / autosomal. m. / auxology. velsus. V. auxe = creftere. 2) A. -ozo. autos = sine insufi. f. / autotoxemie. s. de la funaere = a varsa] Transfuzia sangelui propriu la un bolnav 'in cursul inter-ventiei chirurgicale la care acesta este supus. AX HIPOTALAMO-HIPOF1ZAR / axe hypothalamo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis. [at. a. alterari cromozomiale.: a. / auxotroph. vivus = viu. adj. aviver = a indeparta marginile unei piagi. AVIVARE. n. de (a toxon = sageatd. s. s. abortio. de la toxon = sageata. Concept anatomofiziologic formulat pe baza relatiilor neurohormonale Intre hipotalamus si hipofiza. freshening. \Lat. (a vaccind = variola vacitor. reimprospatarea chirurgicala prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redusa de la nivelul unei plagi. s. de. C: *scorbut. care se leaga specific si cu o extrema afinitate la "biotina. ouxe = crestere. a priv. / avitaminose.-h.Corp. s. f. este probata de *neurocrinie.] Anglicism sin. soma. hipotalamus si hipofiza. trophc = firand. adj. AUTOTOXEMIE. AUXOLOGIE. spon. [at. -onis = tcipire. AUXOTROF. miprastiere. de.: evulsie.t. 4) A.] Care se refera la cromozomii somatici sau *autozomi.] Curatarea. m. iJasitd in apropierea tempiului Iw Jupiter Amman din Li6ia. adj. AXA ELECTRICA A INIMII / axe electrique du coeur / electrical axis of the heart. haima.on. [Qr. f..AUTOTOLERANTA AUTOTOLERANTA. si neuro-endocrinologie. ammoniakon = sore de amo-niu. s. s. s. la vas. cu autozomic (v.: autosom. s. a. f. audire = a auzi. insuficienta renala. aceasta limita este stabilita la 180 zile. A.). iar celalalt de origine pa-terna. Ex. adj. Proteina din albusul de ou. vaccinus = referitor [a vacd (vacca = vaca). s. / avidin. nutripie] Despre un organism capabil sa sintetizeze moleculele organice proprii din compusi anorganici simpli. s. a. 3) A. adj. AVASCULAR. f. si doi cromozomi sexuali.. s. m. provocat: 1) A. gr. ca bioxidul de carbon si amoniacul. unul fiind de origine materna. AUZ.. interdependente din punct de vedere anatomic si functional. / avidine. abortion (provocat). [Qr. pentru varfui sagefiior. f. h. axis = ayl.priv. / axe. [Cjr. [^r. / autosomique.. s.} Sin. [Lot. / hearing. s. exista posibili-tatea de a mentine In viata si un fetus cu o varsta gesta-tionala mai mica. f. -ina. / auto-tox(a)emia.] Sin. constatata . f.: a. {QT. / auto-tolerance. a. spontan se poate produce consecu-tiv unor cauze materne (malformatii ale aparatului genital. [Gjr. m.] Ramura a biologiei care studiaza cresterea si dezvoltarea organismelor. poate fi determinate! si de un defect de resorbtie digestiva sau utili-zare. ortus = nastere). este perturbata. a -priv. sistem neuro-endocrin complex alcatuit din doua componente. [Cfr. \fr. m. / avasculaire. / self tolerance. indurate. celalalt fetus continuand sa se dezvolte. favorizeaza cresterea celulei si determine! divi-ziunea celulara. a se dez-voita. Uneori. nutrifie] Despre un organism care necesita pentru cresterea sa prezenta unui anumit 'nutriment. / autotoxicosis. a se dczvolta. s. AUXINA. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut. cand sarcina genereaza riscuri majore pentru gravida) sau voluntar (Intrerupere voluntara de sarcina). h. sangele este recoltat inainte de operatie. sana-toase. vita = ria. 2) A. adj. [at. / autotransfusion. [Qr. vasis = vas. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofila si a anumitor tipuri de bacterii. adj. toxikon = otravii pentru varfui sd-gefilor. s. Ex. n. f.: autointoxicatie (v.] Oricare dintre *cromozomii dintr-un *genom cu exceptia cromozomilor sexuali. s. trails = pesle. tat. m.). autas = sine insufi. autos = sine insufi. autos = sine insufi. si ure-che interna. f. a. AX. boli genetice). stare denumita *autoimunizare. V. f. Linia dreapta ce uneste doua puncte ale inimii Intre care diferenta de potential electric. autos = sine insufi. / auxotrophe. provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic. de (a auxein = a creste. testului osos favorizeaza con-solidarea. exista sub forma de perechi de cromozomi omo-logi. int. AUTOTRANSFUZ1E. s. repetitiv. -ozo. Aceasta proprietate este utila 'in sistemele de *sonde red (neradio-active) foarte utilizate In biochimie si histochimie. Este cazul a numerosi mutanti ai unor bacterii sau duperd microscopice care au pierdut capadtatea sintezei unei enzime functionale.] Care este lipsit de *vascularizatie. caruia Ti va fi administrat In scop terapeutic. f. / autosomique. AVULSIE. AUTOZOM. de la tolerare •= a suporta} Absenta normala a reactiei imunologice a unui organism fata de antigenii proprii. aiitos = sine wsusi. dm-uiio. AUTOTROF. irophe = fiTana. f. dar. In caz de sarcina gemelara. autos = sine insufi. axon.-h. fistule sau fracturi. de-compensare cardiaca. a. -onis = arort. / ouie.

[Qr. m. AXA VIZUALA / axe visuel / visual axis. Ex. {Cjr. / azotate.priv. -ina. / azathioprine.. s. AZBESTOZA. (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopurina utilizat per os In tratamentui unor leucemii acute si ca *imunodepresor. nema = fir. A. f. In diaree sau In obstructii intestinale. s.. creatina. / azoospermia. / asbestosis.priv. / azyme. tmesis = tOieturO.] Intreruperea axonului. de lungime foarte variabila si diametru diferit m functie de specie. medie este vectorul stabilit. sy-lan = ajefui.\ 1) Concentratia sanguina In azot neproteic. [Lot. s.] V. exceptand a. / axillary. spcrma. In general. a . axoa = wffif plasma = obwct modeCat.j Afectiune pulmonara (pneumoconioza) determinata de inhalarea pulberii de azbest. termenul a de-semnat spitalele de psihiatrie. f. este cea mai mare. s. In socurile traumatice sau chirurgicale. adj. / azathioprine. o. f. / aisselle.il.} Prelun-gire citoplasmatica unica a corpului neuronal. vene cave superioara si inferioara: marea vena a. n. / azot6mie. / axonotmesis. ca vector al undei QRS In momentui amplitudinii sale maxime. m. 2) Uzual. zooa = animal. axoa = cuyl. acidul uric. A. f. AZUROFIL. dl la philein = a iu6i. / axoneme. s. adj. este unul dintre elementele fundamentale ale materiei vii. s.] Regiune situata Intre partea superioara si interna a bratului si partea laterals a toracelui: la adult. adj. In functie de suprafetele pozitive sau negative cuprinse in traseui elec-trocardiografic Intrun interval de timp dat.priv. In cazul neuronilor senzitivi. [Cjr. / asile. / axoneme. fibrele A si B sunt mielinizate.. a . a. xenos = strain. s.von = W(il.13-0. AZATIOPRINA. f. care antreneaza o degenerescenta walleriana. s. [Qr. o. [fr. NA: axilla. Sin. Intra In compozitia enzimelor. f.priv. s. [Cjr. 1) Linia dreapta care uneste polul posterior al ochiului si centrul geometric al pupilei. NA: vena azygos. AZOOSPERMIE. / azotate. zoe = viaf. Este determinata. Linie dreapta care porneste de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi. AXENIC. ouron = urind. [Qr. a • priv. / azurophil(e). a . a . acest ax se construieste In 'triunghiul lui Einthoven. [Cjr. m. axon = !U(a.priv. m. asy-lon = [oc im'w[a6i[. s. o. bazele purinice. / azaserine. / axis. -o/. jug. s. s. s. creatinina. oecHe azur = at6dstrui. tab. s.: nitrat (v. / axis. / azot(a)emia. / axon. AXONOTMESIS. AXILA. zoe = viaf. [Qr. s. la dreapta si cele doua mid vene a. NaN3). A. / axoplasme. AXEROFTOL. s. Indeosebi In transplantele de organe. urmare a hemoragiilor. 'in mod asemanator. AZOTEMIE. / azoturie.: paine a.] Sin. AZIMIC. AXA OPTICA / axe optique / optical axis. n. a priv. A. proteinelor. s.. reactiveaza *axonema. Este moderator al oxigenului In respiratie. -aton = samdnfa. a. / azide. xeros = uscat. o. m. s. sectionare. adj.} Fiecare dintre cele trei vene impare care leaga. [Cjr. s. si hiperazotemie. f.. m. din grupul antimetabolitilor antagonisti ai *glutaminei. A. oglinzi si diafragme cu ajutorul caruia se obtin imagini ale diferitelor obiecte). aci-zilor nucleici sj a unor alcaloizi.: cilindrax. ferment. adj. regiune a. In ma-joritatea cazurilor.] Proteina care. A. [Lat. / axokinine. tesuturilor sau organelor. s. / axone. AZOTAT. m. s. zygon == perectie. copiilor ortani etc. piloasa. f. adj. In mod normal. din gr. care include: azotui ureic. m.: vitamina A (v. AXIS. de leziuni inflamatorii care produc ocluzia "canalelor deferente si a *epididimului. s. [Cjr. Indeosebi cu referire la coloratia Giemsa. anat..d. pi.: artera a. \Lat. fibra nervoasa. In prac-tica. sunt clasificati In functie de prezenta sau absenta tecii de mielina si de diametru. s. / axonotm6sis. AXON.priv.} Institutie de asistenta sociala si medicala pentru Intretinerea varsInicilor. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fra-gilis.. Termenul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazoturie. sarea de sodiu.. / azote. f.] Eliminarea de azot prin urina sub forma de *uree si *urati. Orice dreapta ce trece prin centrul optic al lentilei. f. AXILAR. AXOPLASMA. oase. kincia = a nufca. de [a a . asylum. normala este de 0. dupa fosforilare. -atos = s&ngt. principala.. a .} Care este lipsit de fermenti. axilla. s. care poate emite si colaterale.). principals a unei lentile optice reprezinta dreapta care trece prin centrele de curbura ale ambelor suprafete ale lentilei. se numeste a. s. AZIDA. [Cjr. de-a lungul coloanei vertebrale toracice. In cursul febrei. lichid are temperatura de -194. m.] Care se coloreaza electiv cu eozinat de azur.} Fascicul de *microtubuli si de proteine aso-ciate care formeaza partea centrala a 'cililor si 'flagelilor la nivelul unei celule eucariote si este responsabil de miscarile acestora. ophthalmos = oc/w. utilizata In hematologie. / axokinin... / asylum. f. / azymic. ale pieselor componente tre-buie sa coincida cu a. Inhibitor al "respiratiei celu-lare prin blocarea fluxului de electroni Intre dtocromoxidaza si oxigen (de obicei. In tulburarile de metabolism. s. (saa hemiazi-gos) la stanga.i zoe = viata.priv.] Sin. reprezinta constituentui principal al aerului (78%) si In conditii normale se afla In stare gazoasa. s. axillae. este alcatuita din elemente identice acelora din corpul neuronal. 205 . Tacit. Timp Indelungat. a . f.AXAOPTICA pe *electro-cardiograma.. s. -ozo. creste Indeosebi In afectiunile renale. Diferitii a. n . m.. cu conservarea stromei si Indeosebi a *endonervului. s. huimii. secun-dara. / axenique. f. s. contrar etimologiei. 2) In fizica. f. AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins).45 gt kg corp/24 ore. s. Toti motoneuronii sunt mielinizati (fibre A). s. \Cjr. geometrica a instrumentului. Ex. azotui din acizii aminati. f. f. iar fibrele C sunt amielinice. axon = w(0. / azaserine. / axillaire. sub forma de molecule diatomice. infirmilor. f. s. [Lot. f. adj. AXOKININA. zyme = drojdie. amo-niac etc. AZOTURIE. Exista o forma auto-imuna si cateva forme ereditare. s. AZOT. axilla = sub-suoard} Care apartine axilei sau se refera la axila. o. f. n.} Despre un animal de laborator care nu prezinta nici un germen saprofit sau patogen.} ElementuI chimic cu numarul atomic 7. [Cjr. V. zoe = viatd. / asbestose. n. uremie. AZASERINA. instantanee consta Intr-un vector. axis = ivffl. per-mite transmiterea centrifuga a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritica sau axosomatica) sau la o celula efectoare (sinapsa efectoare). f. adj.). s. construit In triunghiul lui Einthoven reprezentand intensitatea. / axenic. Inconjurata sau nu de o teaca de mielina.} Citoplasma continuta In inte- AZUROFIL riorul membranei unei fibre nervoase axonale.] Absenta totala a spermatozoizilor din sperma. In cazul unui instrument optic (care reprezinta un ansam-blu de lentile. [Cfr. n. dar cu totui impropriu: cresterea con-centratiei ureei sanguine. [Cjr. / azoturia. gr. f. / axerophtol. directia si sensul dife-rentelor de potential la un moment dat al contractiei cardiace. / azoospermie. AXONEMA. / armpit. / nitrogen.5°C si este utilizat pentru conservarea celulelor. Acest an-samblu de elemente optice se numeste sistem optic central.priv. / axoplasm. axilla = su6suoard. A. s. / azurophile. care reprezinta partea esentiala a fibrei nervoase. / azide. Cele doua punc-te sunt situate aproximativ la baza si la varful inimii. phi]os = prieten. AZIL. asbestos = care till poale fi stw. A. / axerophtol.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful