O Via,a pe mo~ia feudala. Au existat diferite grade de servitute.

Unii iobagi lucrau pe pamanturile stapanului ~i erau ata~a,i de casa acestuia. De multe ori chiar ~i mo~ierul era vasalul unui feudal mai mare, de la care primise pamant ~i protec,ie pentru loialitatea ~i serviciile lui.

majoritatea comunitatilor erau autarhice: atat alimentele cat ~i uneltele ~i le confectionau singuri. Comertul se baza pe troc In loc de bani. in cazul unor recolte proaste, supravietuirea unor comunitati sau a unor indivizi era In primejdie ~i erau expuse atacurilor hoardelor nomade, cum erau vikingii. Astfel era necesarao protectie mai buna a comunitatilor, dar de multe ori chiar ~i puterea centrala era destul de sl.aba, ~i Intotdeauna prea departe pentru a interveni 1n caz de urgenta. , Sistemul feudal Toti ace~ti factori au hotarat In mare parte structura societatii europene 1naintea erei feudale clasice. Epocile urmatoare au numit rezultatul acestul,proces feudalism, dar nu a fost nimic sistematicIn formarealui. Individul In cautarea securita1;ii a cerut protectie de la un lider local, acceptand roltil de supus al acestuia. Relatia feudala In evul inediu 1nsemnao interdependenta personala. Feudalul se angaja sa-~i apere vasalul, 1n schimb vasalul jura fidelitate feudalului. Acesta din urma l~i ca~tiga astfel adepti, dar spre a-~i asigura propria securitate, el devenea vasalul unui feudal ~i mai mare. in varful ierarhiei de putere formate din feudali ~i vasali, se situa regele ca feudalul suprem, pentru care cei mai Insemnati feudali depuneau juramant de loialitate (fidelitate). O caracteristica a oranduirii feudale era aceasta relatie de supra- ~i subordonare. Se corela cu doua concepte de importanta majora din acea vreme: proprietatea asupra pamantului ~i

O Contract scris, care atesta ca un vasal se angajeaza in servirea unei persoane cu putere superioara. Rasplata consta in imbracaminte ~i hrana. Vasalii au beneficiat de feuda -'" (pamant) abia dupa ~ a doua jumatate a secolului al Vlll-lea.

in ciuda atacurilor brutale din exterior, la inceputul secolului al XIX -lea Europa lua na-5tere -5ifeudalismul devine sistemul social dominant.
VUlmediu este un 'tennen general folosit pentru a se referi la istoria~EuropeiIntre anii 1000 ~i 1500 e.n. Aceasta perioada este o epoca detenninanta In dezvoltarea culturii ~i societatii europene. La Inceput, Europa Centrala ~i de Vest erau pe cale de a ie~i din luptele crancene duse cu intru~ii externi ~i interni. insa spre sfar~itul acestei perioade, dupa mai multe declinuri ~i perioade de dezvoltare, de multe ori chiar prin utilizarea energiei barbarilor ostili, ~i-a Inceput expansiunea politica ~i culturala o Europa mai mare ~i mai dinamica, In unna careia ~i restul .lumii a trecut prin schimbari defmitive. Europa a dus mult timp lipsa de resurse naturale utilizabile, iar reteaua rudimentara de comunicatii abia putea lega localitatile mici ~i impra~tiate. Comertul era slab dezvoltat, iar
55

EUROPA

FEUDALA

O Ilustra,ie de la sfar~itul evului mediu: un cavaler depune jur3mant de fidelitate domnitorului franc Carol cel Mare (768-814), care a cucerit jum3tatea Europei.

O Cre~tinismul era raspandit in Europa de Carol cel Mare. El a obligat convertirea in masa a saxonilor invin~i.

serviciul militar. Pentru suveranitate ~i alte angajamente luate feudalul primea o danie de pa:mant.Aceasta era numita: feudum, de unde prpvine ~i termenul de feudalism. Serviciul militar Obligatia majora: a vasalilor era serviciul militar. Datoria feudalilor de rang lnalt era ca intr-un numa:r prestabilit de zile din an sa: fie la dispozitia regelui cu o forta: armata: negociata. Din punctul de vedere al regelui, aceasta rezplva problerna apa:rnrii tarii. De altfel, din cauza resurselor insuficiente regele nu era capabil sa: mentina: o armata: proprie permanenta. . Datorita mo~iilor imense, aristocratii erau capabili sa:-~i respecte angajamentul ~i sa: recruteze soldati suficienti, deoarece ~i ace~tia puteau sa: dea pa:mant vasalilor lor, care la randullor puteau face acela~i lucru, ~i a~a mai departe. La baza piramidei f~udale au stat: lupta:torol -acel cavaler a ca:rui mo~ie era suficienta: doar pentru satisfacerea propriilor nevoi ~i intretinerea unui cal rnare, care-l putea duce lmpreuna: cu armura sa. in perioada de "serviciu" anuala:, el trebuia sa:-~i lnsO1easca: superiorul In regimentul regelui sau In rnzboi, trebuia sa: lupte de partea feudalului In conf1ictele locale sau sa: lndeplineasca: misiuni pa~nice In cetate, devenita simbolul cel mai reprezentativ al puterii feudale. Cavalerii din evul mediu Cavalerul este figura principala: In scrierile medievale. Ta:ranul agricultor lnsa: era considerat dbar putin rnai presus de un animal de jug, de~i tot sistemul feudal se baza pe munca lui. Majoritatea ta:ranilor erau iobagi, adica: nu erau chiar sclavi, dar nu aveau drept de str:lmutare. Pentru garantarea unui nivel de securitate oarecare, ace~tia erau nevoiti sa: cedeze o parte prestabilita din recolta anuala: ~i din animalele avute ~i totodata trebuiau sa:lucreze pe terenurile proprii ale feudalului un anumit numa:r de zile gratis: robotul. in mod norrnal iobagul nu avea ~anse de a se opune, deoarece mo~ierul li era totodata: ~i judeca:torul atotputemic ~i li putea cere numeroase alte servicii suplimentare dupa: placul lui. in plus iobagii trebuiau sa:pla:teasca:~i dijma sau zeciuiala (decima), deoarece ~i biserica se a9aptase la sistemul feudal. Arhiepiscopii, episcopii ~i conducatorii ma:na:stirilor, abatii, 56

au primit mo~ii de la rege ~i au avut proprii lor vasali ~i iobagi. Astfel aspectul religios al bisericii a intrat adeseain contradictie cu rolul implinit in viata economica. Loialitatea conducatorilor biserice~ti era impartit:l adesea intre rege ~i papa de la Roma. Dornnitorii au fost in conflict cu fiecare. papa, de-a lungul anilor, in privinta dreptului de numire a conducatorilor biserice~ti, care beneficiau ~i de o influenta insernnata in viata politica. in ciuda clarit:ltii aparente a jur:1mintelor solernne ~1a contractelor sernnate, sistemul a purtat in sine germenul conflictelor. Domnitorii au avut intotdeauna probleme privind confrolul asupra principalilor aristocrati. Ace~tia aveau putere absolut:l pe propriile mo~ii ~i datorita mo~tenirii averilor de catre membrii familiei feudale, puterile locale au devenit din ce in ce mai independente. Daca O Despre regele Carol cel Mare s-au creat legende. Cu sute de ani dupa moartea lui erau in circula~ie balade ~i cantate eroice, iar numele lui era binecunoscut peste tot. A fost denumit chiar sfant. Aceasta imagine din secolul al XV.-Iea ilustreaza moartea lui. In mana ingerilor este o balan~a in care este sufletullui Carol.

-din cand in cind un rege puternic vroia s~ reduc~ din independenia lor, sau altul mai nep~s~tol' l~sa fraul prea liber, aristocratii puternici puteau s~ se opun~. Dac~ puterea central~ era sl~bita cu ocazia urc~rii pe trona unui copil, atunci aristocratii au aranjat disensiunile pe cale armat~.Din aceast~cauz~ evul mediu s-a caracterizat prin revolte numeroase, r~zboaie private ~i civile. Confuzii legislative Din relatia feudal~ s-au n~scut numeroase situatii neclare din punct de vedere juridic. Dac~ cineva a primit feude de la doi feudali sau a posedat mo~ii in dou~ tari djferite, s-a ivit intrebarea fireasc~: pe cine trebuie s~ slujeasc~~i pentru cine s~ porneasc~la lupta? Cazurile erau ~i mai complicate, cand regele unei t~ri a posedat feuduri in alte t~ri. Spre

maghiari, venit din Orient. Zona de coast~ a Europei de Vest era teroriza~ de vikingii nu mai putin periculo~i. Au navigat .adinc in interiorul continentului pe fluvii ~i pe alocuri chiar s-au ~i stabilit. Expansiunea cre~tinismului : Europa cre~tin~ a supravietuit totu~i rezistand i atacurilor sau convertind inamicii. Pin~ la ; lnceputul secolului al X-lea s-a reu~it coni vertirea vikingilor la cre~tinism in Anglia ~i oIi Normandia, ceea ce a lnsemnat c~ ace~tia ~i: au asimilat forma de viata cre~tin~ vestic~ ~i ! cu timpul s-au contopit cu poporul englez, O Stratul cel mai si1rac era iobi1gimea. Ace~tia erau ,i1rani ~i locuiau pe la marginile satelor avand gospodi1rii de circa 1-1,5 hectare. O Faptul ca un mo~ier avea iobagi nu insemna neaparat ca traia intr-un castel putea sa aiba ~i o casa foarte modesta. respectiv francez. Pin~ la sfir~itul secolului chiar ~i in zona lor de origine, Scandinavia, majoritatea lor au trecut la cre~tinism. La est regele saxon Otto I a lnvins definitiv ungurii pe cimpia Lech in 955. in citeva decenii ~i ace~tia s-au convertit la cre~tinism, astfel s-a lnl~turat orice impediment din calea expansiunii cre~tinismului spre orient. Civili?:atia islamic~ Inc~ era mai dezvoltata in acest timp decit cea a vestului cre~tin. Nu au reu~it s~-i lnving~ ~i nicidecum n~ puteau s~-i converteasc~, dar cel putin au oprit expansiunea Is1amului. Sicilia a fost recucerita de c~tre normanzi, un popor rezistent, perse.verent ~i lndctznet -urma~ii cuceritorilor vikingi, care s-au stabilit lh nord-vestul Frantei, In Normandia. Ace~tia au cucerit In 1066 ~i Anglia, au ocupat teritorii in 1talia ~i ulterior au avut un rol important In cruciade. Cucerirea Angliei a reprezentat un eveniment hotacltor in dezvoltarea feudalismului, deoarece Wilhelm Cuceritorul a format un sistem feudal deosebit de strict in noua tact.

~ numeroase regiuni franceze ~i principate l germane independente. In secolul allX-lea ~i ~ la Inceputul secolului al X-lea Europa cre~tin;l

exemplu Wilhelm Cuceritorul nu apartinea nici unei autorit:lti feudale ca rege al Angliei, insa ca print al Normandiei era vasalul regelui francez. Regii Angliei au fost in situatii similare de-a lungul secolelor. Puterea lora reprezentat o amenintare continua pentru feudalii francezi, totodat:l prestigiul regal ~i atributiile lor au exclus deplasarea la Paris daca "domnul" lor ii chema. Sistemul militar feudal ar fi fost mai eficient daca ar fi purtat numai campanii scurte impotriva intru~ilor straini. Efectuareaunor campanii militare mai serioase ridica probleme insemnate tocmai datorita naturii restransea obligatiilor feudale. Deseori vasalii refuzau sa lupte in afara regatului, pe motiv ca aceastadepa~e~tedeja atributiile lor. Daca se angajau totu~i in lupta, dupa depa~irea termenului de 40 de zile aveau dreptul ca pur ~i simplu sa plece de pe campul de lupt:l ~i a~a au ~i procedat, indiferent de starea luptelor. Tocmai din aceast:l cauza, regii au preferat sa se bazeze pe regimente de mercenari, bineinteles in limita in care ~i-au putut permite acest lucru. Datorita faptului ca mo~iile se puteau mo~teni, mo~ierii preferau rolul de domn in provincie decat cel de lupt:ltor ~i preferau sa plateascaimp_ozit in loc de serviciu militar . Imperii instabile Din cauza mobilit:ltii ~i resurselor restranse, este evident ca imperiul uria~ realizat de marele imparat franc Carol cel Mare (771814), putea fi doar o entitate temporara intretinut:l de o persoana ie~it:l din comun. Chiar ~i Carol cel Mare a reu~it cu greu sa potoleasca marii aristocrati, iar domnia fiului sau Ludovic cel Bland a fost marcata de conflicte interne ~i razboaie civile. La trei ani dupa moartea lui, fiii au impartit tara intre ei. Au luat na~tere statele france independente de Est ~i de Vest, fiecare cu limba ~i obiceiuri difetite. Unul a fost predecesorul Frantei, iar celalalt al Germaniei. Puterea centrala era atat de slaba in arnbele regate, incat mult timp au existat

s-a confruntat cu greut;lti majore ~i au existat vremuri cand se p;lrea c;l nu va rezista atacurilor barbare. In sud Islamull~i p;lstrase caracterul militar, In Spania numai regiunile nordice erau sub controlullmp;lratilor cre~tini ~i exista In continuare pericolul expansiunii musulmane. Flotele maritime arabe au ocupat Sicilia ~i alte insule care erau baze perfecte pentru invadarea ariilor continentale. Europa Central;l a gemut sub povara devastatoare a incursiunilor provocate de poporul c;ll;lretilor

EUROPA

FEUDALA

O Tapiseria vestita din Bayeux it ilustreaza pe Harold, contele de Wessex ~i Wilhelm, ducele Normandiei, in campania militara de dinaintea mor1;ii lui Edward Confesionarul. Se crede ca Harold a jurat ca-1 va ajuta pe Wilhelm sa ajunga pe tronul englez in cazul in care Edward moare. Insa, la moartea lui Edward, Harold insu~i a ocupat tronul. Prin aceasta a starnit mania lui Wilhelm ~i cavalerii lui infometa,i de pamant au nimicit

Hastings. In secolul al X-lea urma$ii regelui Carol cel Mare -imparatii din dinastia Carolingiana au disparut atilt de pe pamilntul francez cilt $i de pe pamilntul german. Insa ideea unui imparat vestic, incoronat de papa nu a disparut complet niciodata. In 962, dupa victoria obtinuta asupra ungurilor $i dupa campania italiana reu$ita, Otto I s-a incoronat imparat in Roma. Incepilnd de acum imp;1ratii germani erau glorio$i dar ei suportau $i povara titlului de imp.!.rat, deoarece in afara principatelor germane erau domnitorii supremi ai ltaliei de Nord. Ei au fost destul de putemici pentru a inlatura puterea papala de la tron $i au pus proprii candidati in locullor , dar

spre sfar~itulsecolului al XI-lea, institutia papa.: la a capatatputere ~i astfel a inceput una dintre cele mai mari drame ale evului mediu: istoria furtunoasa a relatiilor ostile dintre 1mparati ~i papalitate. Episodul poate cel mai vestit a fost In iarna anului 1077la Canossa, cand Imparatul german excomunicat, Henric al IV-lea s-a adresatpentru iertare papei Gregorian. Cruciadele in secolul al XI-lea t:lrile europene erau In plina dezvoltare. Populatia a crescut ~i s-au extins teritoriile cultivate. A crescut importanta ora~elor ~i a comertului la toate nivelele societatii -de la t:lranime pana la cavaleri -

toat~ lumea aspira la o libertate mai mare $i dorea mai mult p~mant. ' Spre sfar~itul secolului Increderea In fortele proprii al Europei Occidentale crescuse Intr-o asemenea m~surn Incat domnitorii ei s-au considerat In stare s~ porneasc~ expeditii militare de anvergurn mai mare, ceea ce a rezultat prima crucia~ din 1096. Cavalerii au pornit spre bazinul estic al M~rii Mediterane cu scopul de a recuceri p~mantul Sfant (Palestina) de la musulmani. Datori~ succeselor de la Inceput, negustorii occidentali s-au stabilit In porturile Levantului, astfel intensificandu-se importul articolelor orientale In Europa ~i statutul fortei Imparatiei bizantine a luat sfar~it definitiv, O Wilhelm Cuceritorul a fost incoronat la 25 decembrie 1066, devenind regele Angliei.

58

IstoriaUniversal:1.

18-

CAROL CEL MARE ,Istoria

Universala

23-

ANGUA

~I NORMANDIA