Autorii: olea Alexandra Vizireanu Ionu Ctlin Deaconu Bogdan Alexandru Sidea Dorian-Octavian Profesori coordonatori: Prof.dr ing.

Gheorghe Bran Conf.dr.ing. Lucian Mndrea

Fenomenul de cavitaie
n zonele cu p < pv(t)

Cavitaia este procesul prin

care se formeaz bule de vapori n masa unui lichid datorit scderii presiunii (fierberea la temperatura ambientului)

Lichidul fierbe

Bule de vapori
Bulele sunt antrenate n zone cu p > pv(t) Implozia bulelor

Clap robinet in cavitaie

Efectele cavitaiei
Cavitaia produce: Zgomote i vibraii Suprapresiuni de ordinul 103 bar Erodarea materialului Efecte termice datorate vaporizrii apei
Jet de lichid

Aplicaii ale fenomenului de cavitaie: Curarea suprafeelor (cu jeturi cavitaionale) Accelerarea electrolizei (prin cavitaie sunt erodate straturi ale electrozilor) Uciderea bacteriilor Masaj teraputic

p crete

Implozia bulelor de vapori este fenomenul care genereaz efectele cavitaiei

Distrugeri provocate de cavitaie

Protecia mpotriva cavitaiei

n prezent, nu exist nici un material, care s reziste exploatrii n regim de cavitaie, asftel c singura metod de protecie este evitarea cavitaiei

Msurile pentru evitarea cavitaie: n proiectare

presiunea minim admis n circuit se stabilete de 5-10 ori mai

mare dect presiunea de vaporizare

n exploatare
reducerea debitului reducerea vitezei de curgere reducerea cderii de presiune pe robniet

Rezultate experimentale

Instalaie

Coeficientul Kv -fara cavitaie

1000 800
Experimental Valorile de catalog

600

400

200

Kv
0 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

[]

Evaluarea coeficientului Kv
Robinetul fluture studiat prezint un coeficient Kv care se ncadreaz in parametrii oferii grafic de ctre productor in catalog , cu excepia cazului =0 grade , unde acesta prezint caracteristici inferioare standardului.

Coeficienii de cavitaie
Coeficientul lui Thoma

Coeficieii Kf, Kd, Km

pam, pav presiunile absolute amonte i aval de robinet pv presiunea de vaporizare (p)c=pam pav n regim de cavitaie

inst coeficientul de cavitaie al instalaiei

corp coeficientul de cavitaie al corpului

rez rezerva de presiune fa de presiunea de vaporizare pv(t) raportat la energia cinetic din amonte P0 , v0 presiunea, respectiv viteza n axa seciunii de curgere amonte de corp M punctul de pe corp in care presiunea este minim(=pmin) zM-z0 diferena dintre cotele punctelor 0 si M

Evoluia cavitaiei n funcie de coeficienii rez , corp , inst

rez > 0 pmin > pv(t) inst > corp Curentul este necavitaional

rez = 0
rez > 0 rez << 0

pmin = pv(t)
pmin < pv(t) pmin << pv(t)

inst = corp
inst < corp inst << corp

Cavitaie incipient
Cavitaie dezolvat (industrial) Supercavitaie

Regimurile de cavitaie se impart in:

Regimul Non (N) Regimul INCIPIENT (I) Regimul LIGHT (L) Regimul MODERATE (M) Regimul HEAVY (H) Regimul VERY HEAVY (VH) Regimul SUPERCAVITATION (S)

Funcionarea in cavitaie

Evaluarea coeficieniilor obinui.

Coeficientii calculatii folosind rezultatele experimentale , mai exact coeficientii lui Thoma si Anton sunt similari cu cei oferiti de producatori , dupa cum se poate observa grafic. Coeficientul verifica stadiile de cavitaie , iar coeficienii km si kf se ncadreaza n limitele calculate teoretic de Thoma si Anton.

Concluzii
Un robinet cu un coeficient Kv superior va avea pierderi mai mici si va funciona mai eficient faa de un alt robinet cu parametrii inferiori.

Bibliografie
1. Anton I. , Cavitaie ,Edit Academiei, Buc 1985, p 208
2. Gheorghe Baran, Cavitaia si eroziunea

cavitaionala, Edit Tehnica, Buc 2001, p76 3. Ebro Armaturen Product Program nr. 7