Sunteți pe pagina 1din 6

SEMIOLOGIA FUNCTIILOR PSIHICE Generaliti Semiologia reprezint studiul simptomelor i a tulburrilor psihice; stabilete condiiile, succesiunea, interdependena i dinamica

tulburrilor mentale. Difereniere semne simptome: semnele sunt obiective i reprezint ceea ce vedem la pacieni; simptomele sunt subiective i reprezint ceea ce declar pacienii c simt. n funcie de intensitatea simptomelor, tulburrile psihice se clasific n: tulburri nevrotice tulburri psihotice tulburri datorate nedezvoltrii demene. Mai frecvente sunt primele dou tipuri; tulburrile datorate nedezvoltrii i demenele implic pierderea bagajului noional. Procesele psihice de cunoatere: senzaiile, percepia, atenia, memoria, gndirea, limbajul, imaginaia; afective i trebuine: stabilesc raportul subiectiv ntre individ i realitatea obiectiv; voina i activitatea: prin ele se realizeaz aciunile, n conformitate cu scopurile stabilite n mod contient. - descrierea tulburarilor cantitative si calitative ale functiilor de cunoastere, afectiv-instinctive si volitionale Semiologia tulburarilor functiilor cognitive I.Tulburarile functiilor de cunoastere directa (senzatii, perceptii) Modificari cu caracter cantitativ Hipoestezia senzoriala Hiperestezia (* cenestopatiile) Modificari calitative Iluziile perceptii deformate ale obiectelor si fenomenelor din mediul inconjurator vizuale (metamorfopsii, micropsii, megalopsii, parropsii, false recunoasteri, pareidolie) auditive, gustative, olfactive, interoceptive, de modificare a schemei corporale

Agnoziile tulburari in recunoasterea obiectelor, ce traduc un deficit asociativ la nivel cortical, functiile senzoriale elementare fiind normale agnozia vizuala (cecitatea psihica, agnozia tactila , agnozia auditiva (surditatea verbala, asomatognozia Halucinatiile (fiziologice si patologice) tulburarile functiei de cunoastere traduse prin perceptii fara obiect - halucinatiile fiziologice (la adormire=hipnagogice, la trezire=hipnapompice) - halucinatiile exteroceptive vizuale (macropsice, micropsice) - halucinatiile auditive (foneme sau complexe verbale) - halucinatiile olfactive si tactile - halucinatiile interoceptive (viscerale) - halucinatiile proprioceptive (motorii sau kinestezice) II. Tulburarile functiilor de cunoastere indirecta Atentia sau prosexia realizeaza directionarea si polarizarea activitatii psihice catre un anumit element din campul perceptiv Exista trei categorii de atentie: 1. primara (involuntara) 2. voluntara (intentionala) 3. postvolitionala (habituala) Tulburarile atentiei: - disprosexia - hipoprosexiile - aprosexia - hiperprosexiile Memoria sau mnezia functia care asigura suportul pentru acumularea, fixarea, conservarea si reactualizarea experientei cognitive anterioare Tulburari cantitative: - amneziile anterograde (de fixare) - amneziile lacunare - amneziile retrograde (de evocare) - hipermnezia Tulburari calitative: - criptomnezia (iluzie a memoriei) - allomneziile (tulburarile rememorarii trecutului) forme de manifestare: pseudoreminescentele
2

confabulatiile (halucinatii ale memoriei) ecmnezia confundarea trecutului cu prezentul - anecforia - reamintirea unor evenimente considerate uitate Gandirea procesul complex al cunoasterii imediate a realitatii faptice si ideatice, bazata pe experienta anterioara si ratiune, utilizand: - analiza - comparatia - sinteza - abstractizarea - generalizarea Tulburarile gandirii pot fi grupate in patru categorii: 1.tulburari de ritm si coerenta (accelerare, incetinire, coerenta si incoerenta a ritmului ideativ) 2. tulburari de continut al gandirii (idei delirante, prevalente, dominante si obsedante) 3. tulburari ale expresiei verbale si grafice ale gandirii 4. tulburarile dezvoltarii gandirii 1. Tulburarile ritmului ideativ tahipsihie insotita de tahilalie, verbigeratie bradipsihie asociata bradilaliei, baraj ideativ 2. Tulburari de continut al gandirii ideea dominanta ideea obsedanta, idei obsesive fobice ideea prevalenta ideea deliranta poate avea: - caracter expansiv-euforic (de marire si bogatie, de forta, reformatoare, erotomanice etc.) - caracter depresiv (revendicativ, de persecutie, gelozie, culpabilizare, hipocondriace) - caracter mixt sau combinat 3. Tulburari ale expresiei verbale si grafice ale gandirii * (comunicarii) Tulburarile limbajului oral dislalii (rotacismul, sigmatismul, rinolalia, balbismul, logofobia) dislogii: - modificari de intensitate ale activitatii verbale (logoree, mutism)

- tulburari de continut ale limbajului (paralogisme, neologisme, jargonofazia, disfaziile: intoxicatia prin cuvant, amnezia verbala, surditatea verbala) * Tulburarile limbajului scris tulburari ale activitatii grafice (hipoactivitatea grafica, hiperactivitatea grafica-graforeea, grafomania) tulburarile morfologiei grafice (litere mici si tendinta descendenta, litere mari si tendinta ascendenta) tulburarile de semantica grafica (paragrafismele) 4. Tulburarile dezvoltarii gandirii oligofrenia are trei grade: idiotia (QI<30) , imbecilitatea (QI=30-50) debilitatea mintala (QI=50-70) regresiunea gandirii are caracter global sau partial (lacunar) Imaginatia procesul de cunoastere realizat pe baza procesarii, transformarii si recombinarii elementelor de reprezentare si ideilor anterioare, cu realizarea unor idei si reprezentari noi - poate fi activa (intentionala) si pasiva (neintentionala) -realizeaza reprezentari cunoscute sau necunoscute prin mai multe procedee: - aglutinarea - tipizarea combinarea - schematizarea operatiei modificarea dimensiunilor imaginii (exagerare sau miniaturizare) - simbolizarea - poate fi afectata cantitativ, in sensul reducerii sau al exaltarii (mitomania) Semiologia tulburarilor functiilor afective Starile afective incarcaturi emotionale insotite de manifestari mimicopantomimice si neurovegetative stari de afect: fiziologice (bucurie, satisfactie, manie, frustratie) modificari patologice ale starilor afective:
4

de ordin cantitativ (hiper si hipotimii) si de ordin calitativ (paratimii) euforia anxietatea starea moriatica angoasa disforia inversiunea afectiva hipotimia si atimia ambivalenta afectiva - apatia Semiologia tulburarilor activitatii instinctuale Instinctele (alimentar, de aparare si de perpetuare) pot fi modificate cantitativ si calitativ Instinctul alimentar exagerat polifagia, bulimia, acoria diminuat - anorexia, sitiofobia Instinctul de aparare exagerat / diminuat Instinctul de reproducere exagerat (satiriazis, nimfomanie) diminuat - devierile comportamentului sexual: - masturbatia (onanismul) - bestialitatea - exhibitionismul - pedofilia - fetisismul - gerontofilia - sadismul - homosexualitatea (lesbianism, pederastie) masochismul Semiologia tulburarilor functiilor volitionale Vointa (bulia) functia psihica ce determina orientarea si realizarea constienta a activitatii individuale
5

activa/ inhibitorie Tulburari de ordin cantitativ hipobulia/abulia disabulia impulsivitatea hiperbulia Modificari ale conduitei motorii tulburari ale tinutei vestimentare bizarerii exagerarea rafinamentului vestimentar cisvetitism travestitism dezordine vestimentara modificari ale mimicii - hipomimie - amimie - hipermimie - paramimie

S-ar putea să vă placă și