POVESTEA LUI HaRAP ALB- de Ion Creanga Basmul este alaturi de povestire, mit si legenda una dintre cele

mai vechi specii ale literaturii, semnalate inca di antichitate.Spre deosebire de restul scrierilor fantastice, pecum nuvela, basmul propune situatii neobisnuite si personaje cu puteri supranaturale fara a pretinde ca acestea sunt reale sau seamana cu realitatea. Fantasticul din basm poarta numele de fabulos, care este defapt un fantastic conventioanl, previzibil ce intra in contrast cu fantasticul autentic modern, unde desfasurarea epica este imprevizibila. Are un scenariu narativ fix in care fortele binelui se lupta cu cele ale raului, bine iesind mereu invingator fiind rasplatit. Personajul principal urmeaza un traseu al devenirii spirituale prin care sa demonstreze o serie de trasaturi ideale: frmusete( fizica si spirituala), bunatate, curaj. Exista si personaje care in raportare cu cel principal indeplinesc mai multe functii: antagonistul, ajutoarele, donatorii. Sunt prezente cliseele compozitionale care sustin dimensiunea mitica a basmului . De asemebea se observa existenta cifrelor magice si a obiectelor nazdravane. Basmul cult resprecta tiparul narativ clasic insa autorul poate inova la nivelul temelor sau motivelor artistice conform principiilor sale etice si viziunii artistice. O linie importanta de forta o constituie personajele care sunt individualizare prin complortament,limbaj si unele constituie arhetipuri umane.o alta deosebire este faptul ca naratiunea( predomina in basmul popular) se imbina cu dialogul si descrierea, cu scopul de a fluidiza desfasurarea actiunii, dar are si rol in caracterizarea personajelor. Aceste trasaturi definitorii ale basmului cult pot fi stralucit observate in creatia lui Ion Creanga, Povestea lui Harap-Alb, aparuta in 1877 in revista Convorbiri literare. Tema o constituie lupta dintre bine si rau, fiind dublata de tema initierii si maturizarii, personajului principal, iar din ac pct de vedere creatia poate fi analizata ca un bidungsroman al spatiului fabulos, un basm al fiintei Titlul contine numele personajului principal si are semnificatii simbolice. Construit pe o structura oximoronica, asociind simboluri cromatice diferite, el poate exprima ideea dualitatii personajului. Actiunea se desfasoara linear, succesiunea episoadelor fiind redata prin inlantuire.Fuziunea dintre real si fabulos se realizeaza in incipit prin formula initiala : amu cica era o data care pune intamplarile sub semnul incertitudinii , sugerand dificultatea traseului pe care eroul il va parcurge. Iesirea din spatiul fabulos se face prin formula finala, care ofera o reflectie asupra realitatii sociale. Formulele mediane si merg ei o zi, si merg noua si merg patruzeci si noua au rolul de a sustine suspansul. Vladimir Propp identifica in studiul Morfologia Basmului o structura fixa alcatuita din 4 secvente: situatia initiala de echilibru. Acest moment este perturbat de o lipsa dupa care se incep campaniile de recuperare, iar in final se ajunge la situatia initiala de echilibru. Asemenea basmului popular, povestea lui Creanga este stucturata pe doua motive ordonatoare : cel al calatoriei initiatice si cel a depasirii probelori. Acest scenariu este valorificat original, prin 3 tipuri de calatorii al caror protagonist este Harap alb: calatoria initiatic( personajul se defineste ca un antierou), calatoria de verificare( eroul demonstreaza anumite calitati si este pus in fata unor experiente ) si calatoria de inapoiere incheiata cu recunoasteare , moarte si invierea simbolica si schimbarea statutului social care ii confera pozitia de erou.

POVESTEA LUI HaRAP ALB- de Ion Creanga Pretexul calatoriiei initiatice este lipsa unui urmas la tronul unchiului sau imparatul Verde. Dupa incercaea esuata a fratilor mai mari, care dau dovada de lasitate, urmeaza hotararea mezinului de a pleca in calatorie( motivul superioritatii mezinului). Acesta isi incepe experienta cand Sfanta Duminica, metamorfozata in cersetoare, il supune la proba milosteniei. Trece acesta proba, iar aceasta ii ofera cateva sfaturi. Momentul alegerii calului denota impulsivitare si imaturitatea tanarului care nu distinge aparenta de esenta. Tatal sau il supune la proba curajului, sub un pod, fapt ce semnifica trecerea din spatiul familial protector si intrarea intr-un spatiu marceat de primejdii, ca si trecerea de la profan la sacru.Mezinul isi infrunta frica prin trecerea probei cu ursul simbol al forte instinctuale. Desi tatal il sfatuieste sa sse fereasca de omul span, intr-un moment de ratacire prin padurea labirint, se lasa ajutat de span, simbol al devitalizarii,, al vicreniei,imaginea demonului din mentalul colectiv care ia de 3 ori alta forma. Ac mom al acceptarii este dilematic deoarecce trebuie sa ia o hotarare, dar oricare optiune ae valoare negativa. Refuzul duce la esecul calatoriei, iar incalcarea interdictiei este urmata de o pedeapsa. Spanul nu este doar intruchiparea raului ci are rolul initiatorului, este un rau necesar. Coborarea in fantana are, in plan simbolic semnificatia spatiului nasterii si al regenerarii. Pana acum era doar o entitate sociala, acum el dobandeste individualitate prin asumarea numelui de Harap alb,rob al spanului. Fantana reprezinta o lectie de supunere, de umilinta fiind obligat sa se maturizeze suportand consecintele faptelor sale. Astfel, simbol dual, fantana este spatiu al renasterii unde fortele demonice au puteri nelimitate. Ajunsi la curtea imparatului Verde este supus la 3 probe: aducerea salatilor din gradina ursului, aducerea pielii cerbului cu cap cu tot asa batute cu pietre scumpe cum se gasesc| si a fetei imparatului Ros. Mijloacele prin care trece probele tin de miraculos este ajutat de personaje care detin puteri supranaturale. Primele 2 probe le trece cu ajutorul Sf Duminici care il sfatuieste cum sa procedeze si ii ofera obiectele magice necesare A treia proba presupune o alta etapa a initierii, este mai complexa si necesita mai multe ajutoare. Datorita bunatatii, caracterului altruist si prieteniei primeste de la la craiasa furnicilor si cea a albinelor o aripa. II intalneste pe cei 5 tovarasi fabulosi descrisi prin raportare la fiinta umana ca o namila de om o dihanie de om, o aratare de om, fiind reprezentari ai nevoilor fiziologice fundamentale precum foamea, setea, frigul dar si cognitive cunoasterea(Ochila) Autorul supraliciteaza triplicarea, iar la Curtea imparatului Rosu este supus la alte probe fundamentale in procesul maturizarii: casa de arama-cu ajutorul lui Gerila, ospatul pantagruelic cu ajutorul lui flamanzila si setila si alegerea macului din nisip cu ajutorul furnicilor. Alte 3 probe sunt legate doar de fata: pazirea nocturna-cu ajutorul lui ochila, ghicitul fetei- cu ajutorul albinei. Fata, o farmazoana cumplita impune o ultima proba calul lui harap-alb si turturica ei trebuie sa aduca trei smicele de mar dulce si apa vie si apa moarta. Ajunsi la curtea imparatului Verde, fata il demasca pe Span care , acuzandu-l pe HarapAlb ca a divulgat secretul ii taie capul. In felul acesta se dezleaga de juramant, semn ca initirea a luat sfrasit. Farmazoana il aduce la viata cu ajutorul obiectelor magice aduse ce cele doua personaje cu puteri supranaturale. Eroul primeste ca recompensa imparatia si mana fetei imparatului Rosu.

POVESTEA LUI HaRAP ALB- de Ion Creanga Registrele stilistice popular, oral si regional congera originalitate limbajului. Oralitatea, impresia de zicere a textului scris se realizeaza prin expresii onomatopeice( Si pornesc teleap, teleaep teleeap), inserarea de fraze rimate si ritmate( portretul lui Ochila), versuri populare , locutiuni si proverbe, inserarrea interjectiilor, propozitiilor interogative si exclamative. O alta caracteristica este umorul, placerea zicerii, jovialitatea refelectata prin ironie, porecle si apelative caricaturale(buzila), diminutive cu valoare augmentativa( buzisoare, bauturica), scene comice( cearta dintre gerila si ceiloati in casa de arama). In concluzie pov lu ha