Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cursuri An 6 Word 2012
Cursuri An 6 Word 2012
C 1
SNTATEA ORAL DETERMINANT ESENIAL AL CALITII VIEII
Organizaia Mondial a Sntii (O.M.S.) a definit sntatea drept o stare complet de
bine din punct de vedere fizic, mental i social i nu doar absena bolii sau infirmitii
(1947).
Msura n care o persoan sau un grup sunt capabile s i satisfac nevoile de baz,
dar i modul n care sunt capabile s se transforme pentru a se adapta la mediul
ambiant (OMS, 1984)
Definiia recent dat de O.M.S.: Sntatea oral este o stare eliberat de durere
cronic a regiunii orale i faciale, de cancer oral i n regiunea gtului, de existena
leziunilor orale, a defectelor congenitale (despicturile de buz i palat), de boli
parodontale, de leziuni cariose i pierderea unitilor dentare i alte afectri i tulburri
care pot afecta cavitatea oral.
Sntatea oral nseamn mai mult dect dini sntoi, accentul fiind pus din ce n ce
mai pregnant pe implicaiile psiho-sociale i de calitate a vieii.
Dimensiunile sntii (Ewles i Simnett, 1999)
1. Sntate fizic funcionalitatea organismului.
2. Sntate mental abilitatea de a gndi clar i coerent.
3. Sntate emoional recunoaterea i exprimarea emoiilor (fric, bucurie,
suprare)
4. Sntate social abilitatea de a forma i menine relaii interumane.
5. Sntate spiritual existena principiilor personale de comportament.
6. Sntate n relaie cu mediul integrare n mediul nconjurtor.
Interrelaia sntate oral sntate general calitatea vieii
principiul de calitate a vieii legat de starea de sntate general (health-related
quality of life)
Afeciunile din sfera cranio-facial pot afecta att de mult aceti parametri nct duc la
alterri n perceperea:
imaginii proprii (self-image);
propriei consideraii (self-esteem);
strii de bine (well being)
Calitatea vieii
concept multidisciplinar care include:
O durata de via;
O absena bolii, a simptomatologiei,
O absena discomfortului i a durerii;
O funcii adecvate: fizic, emoional i social;
O percepia unei stri adecvate de sntate;
O satisfacia legat de sntate;
O absena dezavantajelor sociale sau culturale corelate cu sntatea.
valoare apreciat subiectiv de individ, grupuri, societi, legat de durata de
supravieuire, modificat de starea funcional, percepii, oportuniti sociale i
influenat de boal, tratament sau politic.
sentimentul general al individului de fericire i satisfacie
toate aspectele vieii: sntate, recreaie, cultur, drepturi, sistem de valori, credine i
aspiraii
corelaia ntre sntate i calitatea vieii - patru factori i modul n care acetia
afecteaz starea de bine a individului i anume:
O factori funcionali,
O factori psihologici (aspectul i ncrederea n sine),
O factori sociali (interaciunea cu ceilali, comunicarea)
O experiena durerii discomfortului
Evaluarea calitii vieii
cercetare - instrumente de msur a calitii vieii
ngrijirile de sntate i accesul la ngrijire
nivel personal influeneaz decizia pacientului sau a medicului privind alegerea
tratamentului,
la nivel social conduce la nelegerea nevoilor celorlali
poate influena i deciziile la nivel politic
calitatea vieii devine un instrument de nelegere i conturare a practicii clinice,
cercetrii, educaiei pentru sntate, nu numai la nivel individual, ci la nivel de
comunitate
Determinanii sntii
Lalonde a definit determinanii sntii:
O biologia uman,
O stilul de via!
O mediul nconjurtor
O organizarea serviciilor de sntate.
Abordarea O.M.S. privind strategiile preventive i de promovare a sntii
Programul Global O.M.S. pentru sntate oral (20 0 3 )
politici de sntate oral, pentru controlul eficient a factorilor de risc comuni, ce pot
fi modificati, reprezentati de stilul de via (igiena oral , dieta nesanogen, consumul
excesiv de alcool, fumatul, etc) pentru:
bolile dentare,
cancerul oral,
tulburarile de dezvoltare cranio-faciale.
dezvoltarea si implementarea proiectelor de prevenire a bolilor orale si promovare a
sanatatii, punnd accent pe grupurile populationale dezavantajate din trile
dezvoltate si cele in curs de dezv., cele cu sisteme de sntate in curs de tranzitie.
prioritatea cea mai mare - mbuntirea snttii orale a copiilor si vrstnicilor
prevenirea si tratarea leziunilor mucoasei orale (cancer oral si manifestari orale HIV),
tulburari cranio-faciale, traume si accidente.
accente - Reducerea inegalitilor existente n starea de sntate a populaiei cauzate
de diferenele de venit i nivelul de educaie al individului.
Reducerea inegalitilor - prin abordarea populaiei int cu cel mai mare factor de risc
pentru bolile orale i creterea accesului la sistemele de ingrijiri primare existente.
Una dintre responsabilitile majore ale O.M.S. este surprinderea tiparului si tendinelor
bolilor orale i analiza determinanilor bolii (cu referire particular la populaia cu risc
crescut)
C 2
PRINCIPII ACTUALE PRIVIND CONCEPEREA I IMPLEMENTAREA PROGRAMELOR DE
SNTATE ORAL
Definiie PROGRAM DE SNTATE ORAL: Succesiune de activiti ntreprinse
pentru a mbunti unul sau mai multe aspecte ale strii de sntate oral ale unui grup
populaional.
Strategia O.M.S. de promovare a sntii orale
se bazeaz pe sloganul gndete global - acioneaz local
aciunile trebuie focalizate pe:
4 identificarea determinanilor sntii
4 implementarea de proiecte demonstrative comunitare de promovare a sntii
4 crearea unor baze de date care s permit evaluarea programelor aflate n derulare
4 stabilirea unor relaii naionale i internaionale de schimb de experien privind
promovarea sntii orale.
Programele de sntate oral variaz n funcie de:
4 tipul de problem de sntate oral
4 grupa de vrst creia se adreseaz
4 factorii de risc ai grupului populaional
4 perioada de derulare
4 nivelul de mobilizare a comunitii.
Tipuri de programe de promovare a sntii:
4 Programe internaionale conduse de organizaii internaionale (O.M.S., F.D.I., A.D.A.).
4 Programe naionale guvern, organizaii profesionale naionale
4 Programe locale organizaii politice sau profesionale locale.
Un program de sntate oral cuprinde:
4 etapa de cercetare - descrierea, evaluarea i explicarea tiinific a unui aspect de
sntate oral la nivelul unui grup populaional
4 stabilirea design-ului i iniierea programului
4 implementarea programului
4 meninerea i consolidarea programului
4 extinderea i adaptarea programului la noile cerine.
Modelul Ewles i Simnett (1999) de realizare a unui program de sntate cuprinde
7 etape:
1. Identificarea necesitilor i prioritilor
2. Stabilirea scopului i obiectivelor
3. Stabilirea celei mai eficiente metode de atingere a scopului i obiectivelor
4. Identificarea resurselor
5. Planificarea metodelor de evaluare
6. Stabilirea planului de aciune
7. START! Implementarea programului
Definirea populaiei int: precolari, colari, liceeni, vrstnici, gravide, aduli, , etc., cu accent
asupra grupelor dezavantajate: indivizii instituionalizai (copii sau vrstnici n cmine, azile,
etc); persoane cu dizabiliti, etc
Identificarea necesitilor i prioritilor:
4 Date privind problema de sntate - determinarea gravitii i extinderii afeciunii
respective, precum i stabilirea grupelor de risc - (fie clinice tip O.M.S.)
4 Date demografice (profilul colectivitii) - instrumente sociologice (chestionar, interviu,
focus grup)
numrul indivizilor din populaia int i distribuia geografic
status-ul soco-economic
condiii de via
adresabilitatea ctre serviciile medicale publice
starea general de sntate
4 Date privind status-ul educaional instrumente sociologice (chestionar, interviu, focus
grup)
cunotine
atitudini i comportamente.
Stabilirea scopului i obiectivelor:
Ce vrem s obinem?
Unde vrem s ajungem?
Stabilirea celor mai eficiente metode.
Prioritti i obiective:
4 Prioritate cea mai important problem de sntate. Ex.: Reducerea prevalenei cariei
dentare la copii, reducerea prevalenei cancerului oral, mbuntirea cunotinelor sau
deprinderilor legate de sntatea oral, etc
4 Obiective elurile pe care ne propunem s le obinem la sfritul programului.
Ex : mbuntirea cunotinelor despre igiena oral cu 30%; scderea incidenei cariei
dentare cu 15%; promovarea responsabilitii personale, familiale si comunitare pentru
pstrarea snttii; ncurajarea stilurilor sntoase de via i posibilitatea de a face alegeri
sntoase n campusurile colare.
Stabilirea metodelor de implementare: Exemple: fluorizarea apei potabile; administrarea de
soluii sau tablete cu F; sigilri; fluorizri locale; controlul plcii microbiene dentare (periaje
profesionale sau periaj personal asistat).
Alegerea metodelor de educaie: n funcie de problema educaional identificat n faza de
evaluare si de vrsta grupului int. Exemple:
4 expuneri, demonstraii,
4 diapozitive, jocuri
4 jucarea unui rol (teatru)
4 teatru de ppusi,
4 postere,
4 mass media (TV, internet, radio), jocuri video.
Identificarea i obinerea resurselor:
A. Resurse din interiorul comunitii:
- umane: profesori, prini, medici colari
- materiale: sli clas, TV, retroproiector, video, computere, costume pentru teatru
B. Resurse din exteriorul comunitii:
- fonduri de la guvern, ministere
- sponsorizri de la O.N.G., asociaii profesionale internaionale sau locale.
Analiza SWOT
4 Punctele tari
4 Punctele slabe (lipsurile)
4 Oportunitile
4 Ameninrile (constrngerile)
Constrngeri:- politici guvernamentale sau ale asociatiilor profesionale restrictive; limitarea
resurselor i timpului; lipsa facilitilor; atitudini ostile in colectivitate; caracteristici socio-
economice, culturale i educaionale ale colectivitii.
Monitorizarea programului:
1. Monitorizarea activitilor programului
2. Monitorizarea forei de munc
3. Monitorizarea facilitilor i a echipamentelor.
Evaluarea programului:
4 Permite s msurm progresul obinut la final i eficiena fiecrei activiti
4 Permite identificarea problemelor aprute n cursul derulrii programului i soluiile
acestora
4 Permite obinerea unor concluzii feedback.
C 3 i 4
ANCHETE EPIDEMIOLOGICE
4 Epidemiologia: Studiul distributiei si al determinantilor starilor si evenimentelor legate
de sanatate in populatii specifice si aplicarea acestui studiu pentru a tine sub control
problemele de sanatate (Last, 1988)
4 Analizeaza atat starea de boala, incapacitatea, morbiditatea si mortalitatea, cat si
aspectele pozitive ale sanatatii si metodele de ameliorare ale acesteia.
Nivelele si etapele cercetarii epidemiologice
4 A. Nivelul cunoasterii (explicatiei)- cercetarea fundamentala.
4 B. Nivelul interventiei (actiunii) - cercetarea aplicativa.
Etape :
A. 1. Initierea procesului etiologic;
2. Initierea procesului patologic, ca urmare a factorilor etiolog
3. Depistarea clinica a bolii;
4. Supravegherea bolii.
B. 1. Profilaxia primara evitarea initierii si declansarii procesului patologi
2. Profilaxia secundara evitarea depistarii tardive a bolilor
3. Profilaxia tertiara evitarea urmarilor nefaste ale bolilor
Domeniile de studiu ale epidemiologiei
4 Etiologia bolilor - identificarea unor metode preventive (impactul
factorilor genetici, de mediu, comportament si stil de viata in
multifactorialitatea etiologiei bolilor).
4 Istoricul (evolutia) bolilor - epidemiologia clinica (aplicarea metodelor
epidemiologice in practica medicala)
4 Descrierea starii de sanatate a grupurilor populationale utila pentru
identificarea unor programe de sanatate prioritare pentru prevenirea si
urmarirea evolutiei bolilor.
4 Evaluarea eficientei si eficacitatii serviciilor de sanatate publica, a
masurilor preventive si de promovare a sanatatii.
Tipuri de studii epidemiologice
4 A. Studii observationale ( masoara si analizeaza dimensiunile unei probleme de
sanatate, fara a interveni in evolutia bolii.
1. Studii descriptive
2. Studii analitice
4 B. Studii experimentale (interventie) tentative de schimbare a unui element al bolii
(expunerea sau progresul) prin tratament.
Studii descriptive
4 nu isi propun sa testeze o ipoteza etiologica, sa analizeze relatia dintre expunere si
efect sau prezenta inferentelor de tip cauzal
4 descriu caracteristicile decelabile ale starii de sanatate si / boala ale comunitatilor
(caracteristici personale, temporale si spatiale a bolilor si factorilor de risc)
4 parametrii utilizati: morbiditatea, mortalitatea, incapacitatea de viata, speranta de viata,
etc.
Aplicatiile anchetelor descriptive
4 Evaluarea si monitorizarea starii de sanatate a populatiei;
4 Planificarea resurselor necesare in domeniul sanatatii publice;
4 Elaborarea unor programe;
4 Formularea unor ipoteze epidemiologice;
4 Descrierea istoriei naturale a bolilor;
4 Descrierea spectrului bolilor pentru a anumita afectiune.;
Tipuri de studii descriptive
4 Seriile de cazuri
4 Studii ecologice (corelationale)
4 Studii in sectiune (transversale)
Studii transversale (in sectiune)
4 determina prevalenta unei boli, masurand in acelasi timp si expunerea si efectul,
problema principala fiind determinarea cronologiei expunere-efect;
4 se realizeaza pe esantioane reprezentative de populatie, cercetand expunerile ce
reprezinta caracteristici fixe ale persoanelor (varsta, etnicitatea, situatia socio-
economica ) - evaluarea nevoilor de sanatate a populatiilor;
4 recomandari de standardizare internationala a metodelor de ancheta, alegerea
corespunzatoare a esantionului, conceperea corecta a instrumentelor de ancheta
(chestionarul, interviul).
!!! daca nu e esantion reprezentativ (din toate mediile, sexele, rasele etc) se va numi
studiu pilot
Screeningul
4 examinare de masa, consta in aplicarea unor procedee si tehnici de investigatie
asupra unui grup populational pentru identificarea de prezumtie a unei boli, anomalii
sau factori de risc;
4 depistarea precoce a bolilor , incadrandu-se in masurile de profilaxie secundara;
Ipoteze: 1.intr-o populatie exista boli si bolnavi necunoscuti datorita unor nevoi
neresimtite, neexprimate sau nesatisfacute;
2. identificare bolilor in faza de latenta face ca interventiile sa fie mai
eficiente si eficace.
4 Se alege din populatie un esantion, care in urma aplicarii unui test de screening se
imparte intr-un lot de persoane probabil bolnave si un lot de persoane probabil
sanatoase.
Criterii de alegere ale bolilor obiectul screeningului
4 boala sa constituie o problema de sanatate (prevalenta mare, gravitate mare:
evolutie fatala, invaliditate, absenteism);
4 boala sa fie decelabila in faza de latenta sau in formele de debut
asimptomatic;
4 sa existe teste capabile sa deceleze boala, simplu de aplicat, acceptabile de
catre populatie si cu senzitivitate si specificitate mare;
4 sa existe facilitati disponibile pentru cei depistati cu boala;
4 tratamentul si supravegherea sa fie acceptate de bolnavi;
4 costul actiunii sa nu fie exagerat de mare.
4 sa fie foarte bine cunoscute conditiile naturale pentru alegerea modului optim de
aplicare al testului.
Performantele testelor de screening
Boal prezenta Boal absent
4 Test
pozitiv
4 Test
negativ
a
Pozitiv adevarat
b
Fals pozitiv
c
Fals negativ
d
Negativ adevarat
4 Validitatea -capacitatea unei probe de a identifica corect, cu acuratete ceea ce trebuie
sa identifice (erorile sistematice si intamplatoare sa fie cat mai mici). Poate fi interna
sau externa.
4 Senzitivitatea- procentajul rezultatelor pozitive n masa bolnavilor (complementara cu
proportia fals-negativilor).Sn = a/a+c x100. O proba cu senzitivitate mare va determina
o proportie a fals-negativilor mica.
4 Specificitatea este capacitatea unei probe de a identifica corect pe cei care nu au
boala procentajul rezultatelor negative n masa nonbolnavilor (complementara cu
proportia fals-pozitivilor). O proba cu specificitate mare va determina o proportie a fals-
negativilor mica.Sp = d/d+b 100 sau RN/NB 100, unde RN sunt real negativii
(persoanele nonbolnave la care rezultatele au fost negative), iar NB sunt nonbolnavii.
Specificitatea este complementar cu proporia fals-pozitivilor (RN/NB+FP/NB=1).
4 Reproductibilitatea - standardizarea metodei, instruirea si controlul personalului.
4 Valoarea predictiva:
VP+ = probabilitatea prezentei unei bolicand testul este +. VP+= a/a+bx100
VP- = probabilitatea absentei unei boli cand testul este - . VP-= d/d+cx100
Studiile analitice cauta argumente in favoarea existentei unei asociatii de tip
cauzal
4 Efectul apare numai in prezenta unui/ unor anumiti factori;
4 Asocierea este prezenta in momente diferite la aceleasi/ diferite populatii;
4 Factorul de risc presupus precede intotdeauna boala si are o perioada de actiune
(latenta);
4 Forta asocierii FR/boala se masoara prin RR;
4 Exista o variatie a frecventei bolii odata cu intensitatea/ agresivitatea/ durata de
expunere la FR.
Tipuri de studii epidemiologice analitice
4 Studiile caz-control (anamnestice)
4 Studiile de cohorta 1. Prospective
2. Retrospective
Studii tip caz-control (anamnestice)
4 1. cercetarea cauzelor bolilor, in special a celor rare si multifactoriale, cu latenta
mare.
Proiectarea studiului:
1. Selectionarea loturilor
4 a. alegerea cazurilor de boala (sau cu variabila studiata) dintre eligibili cu
formularea criteriilor de diagnostic;
4 b. alegerea cazurilor de control (test) compus din persoane care sa
esantioneze prevalenta de expunere din populatie care a generat cazurile;
4 c. raportul grup test-martor depinde de prevalenta expunerii in grupul martor,
marimea riscului relativ si de erori;
4 in cazul bolilor foarte rare, raportul trebuie sa fie de 2-3 martori pentru un caz
(cresterea puterii testului de comparare).
4 2. Culegerea informatiilor determinarea situatiei expunerii dupa aparitia bolii
(efectului) prin interviuri (pot genera confuzii) sau cu ajutorul studiilor de biochimie.
4 3. Masurarea asociatiei FR- boala prin determinarea riscului relativ (RR) si riscul
atribuibil populatiei;
4 4. Analiza si interpretarea datelor - statistic
Studiile de cohorta (de incidenta, de urmarire sau etiologice)
4 Studiile incep cu un grup de persoane care nu sunt bolnave si sunt divizate intr-un grup
expus si unul neexpus la o cauza potentiala, urmarind ulterior aparitia sau nu a starii
de boala.
4 Scopul :
- a dovedi existenta/ nu a unei asociatii epidemiologice de tip cauzal:
- a efectua inferente de tip cauzal
- a verifica daca o ipoteza epidemiologica, formulata in urma unor
observatii clinice, a unor anchete descriptive sau a lecturii, este adevarata sau falsa.
Anchetele prospective
4 Permit identificarea mai multor boli care se asociaza aceluiasi factor de risc.
4 I. 1. Selectionarea lotului test: - in functie de susceptibilitatea de a face boala (FR)
- in urma unui studiu de prevalenta
- populatii captive: scolari, militari, handicapati
- grupuri profesionale expuse unui risc profesional
4 I. 2. Alegerea lotului de comparare (martor):
- grup intern, ce s-a autoformat din interiorul aceluiasi esantion (model tip 1)
- grup extern, ce provine din alta populatie (model de tip 2)
II. Culegerea informatiilor
- direct, prin observare, examen clinic, paraclinic si interviu;
- indirect, din fisele de observatie sau alte documente ce se refera la expunerea
colectiva a unei populatii al un factor de risc
4 III. Urmarirea subiectilor- aceleasi procedee pentru grupul expus ca si perntru cel
neexpus
4 IV. Masurarea si analiza datelor
- frecventa bolii
- forta asociatiei epidemiologice RR= a x d/ b x c
- egal cu 1 - nu exista asociatie FR-B
->1 exista asociatie FR-B
-<1 factorul studiat nu este de risc, ci de protectie.
- impactul actiunii FR in populatie riscul atribuibil in populatie
4 V. Interpretarea rezultatelor
Anchete epidemiologice experimentale
4 Implica tentativa de a schimba o variabila la un grup (comunitate), schimbarea unei
componente a stilului de viata sau incercarea unui nou tratament.
4 Consideratiile etice sunt de o importanta capitala, fiind realizate strict prin protocol.
4 Experimente tip : -simplu orb erori datorate cunoasterii de catre experimentator
a lotului caruia i se administreaza produsul activ
- dublu orb preferat, datorita obiectivitatii rezultatelor
Metode de ancheta in caria dentara. Domenii:
4 Descrierea tendintelor in sanatatea orala (modificari ale distributiei si tiparului cariei
dentare pe grupe de varsta) si in special decelarea factorilor de risc ai cariei dentare
in comunitati- adaptarea metodelor de determinare ale morbiditatii si a etapelor
anchetelor epidemiologice din bolile cronice.
Tipuri de anchete: anchete transversale (de prevalenta)
anchete caz- control
anchete de cohorta
anchete ecologice
anchete epidemiologice experimentale
Comparatia aparitiei bolilor
4 A. Comparatia absoluta
1. Diferenta de risc (risc atribuibil, exces de risc) diferenta dintre ratele de aparitie
ale fenomenului la grupul expus si la cel neexpus
2. Fractiunea atribuibila raportul dintre diferenta de risc si rata de aparitie la
populatia expusa.
3. Riscul atribuibil populatiei rata in exces a bolii care poate fi atribuita expunerii.
4 B. Comparatia relativa
Riscul relativ (raportul riscului)
4 raportul dintre riscul de aparitie al bolii la persoanele expuse fata de riscul de
aparitie la persoanele neexpuse.
4 este un indicator mai bun al intensitatii unei asocieri decat diferenta de risc,
deoarece este exprimat in raport cu nivelul de baza al aparitiei
4 este folosit pentru evaluarea probabilitatii ca o asociere sa reprezinte o relatie
cauzala.
Statistica aplicata in studiile epidemiologice
4 Esantionarea - selectarea randomizata a indivizilor care vor constitui esantionul luat in
studiu, utilizat pentru estimarea caracteristicilor populatiei de baza.
4 Testarea ipotezei metoda folosita de epidemiologi si statisticieni pentru a determina
probabilitatea (P) ca diferentele observate intre date sa fie datorate in intregime erorilor
de esantionaj, adica intamplarii.
4 Acceptarea sau respingerea ipotezei zero depinde de situarea lui p in functie de nivelul
de semnificatie ales (0.01 sau 0.05).
Teste de semnificatie statistica
4 Testul statistic z: compararea valorilor unor indici intre loturi, se utilizeaza atunci cand
se cunoaste deviatia standard a populatiei studiate.
4 Testul statistic t cand deviatia standard a populatiei nu este cunoscuta, ci doar cea a
esantionului (s).
4 Testul chi-patrat se se utilizeaza in cazul variabilelor de tip categoric pentru a testa
ipoteza zero- faptul ca distributiile variabilelor sunt independente una fata de alta.
4 Corelatia - gradul in care doua variabiledepind una de alta, masurandu-se prin
coeficientul de corelaia bivariat, respectiv coeficientul Pearson (r) si coeficientul
Spearman
4 Regresia model matematic pentru stabilirea ecuatiei dintre variabile.
Erori posibile in studiile epidemiologice
A. Erori intamplatoare - neconcordantele datorate exclusiv intamplarii dintre
observatiile facute la un esantion si valoarea reala de la nivelul populatiei.
- nu pot fi eliminate complet, deoarece nu putem studia decat un esantion din
populatie si nici o masuratoare nu este perfect exacta, dar pot fi reduse prin masurarea atenta
a expunerii si a rezultatului.
Erorile de esantionaj pot fi reduse prin asigurarea unor dimensiuni
semnificative ale grupurilor luate in studiu si un raport corect intre grupul martor-activ.
B. Erori sistematice
4 1. Eroarea de selectare diferenta sistematica intre caracteristicile persoanelor luate
in studiu si cele care nu sunt selectionate.
- auto-selectarii participantilor la studiu
2. Eroare de masurare - masuratorile individuale sau clasificarile bolilor si
ale expunerilor sunt inexacte
- probele grupului expus si ale grupului martor sunt
analizate de laboratoare diferite care nu dispun de suficiente masuri de control ale calitatii
sau laboratoarele produc rezultate diferite cand se analizeaza aceleasi probe.
C 5.
ABORDRILE SNTII ORALE
- Individual
- Comunitar
I. Abordarea individual
E Responsabilitatea individual
A. Igienizarea oral zilnic - indepartarea pe cat posibil a biofilmului dentar
prevenirea aparitiei cariei si parodontopatiei
-ptr. persoanele cu RC scazut este suficienta (pasta F)
- ptr. cei cu RC mediu sau crescut- suplimentata cu mijloace
suplimentare : clatiri cu sol. F, sigilari, fluorizare profesionala
- ptr. prevenirea afectiunilor parodontale: mijloace adjuvante de
indepartare a PDM: firul dentar, periute interdentare, dus bucal, ape de gura, etc
B. Stilul de via -Dieta
- Consumul de alcool si tutun
- Adresabilitatea catre cabinetele dentare monitoriyarea starii
de sanatate orala si depistarea precoce a eventualelor afectiuni (abordare minim invaziva)
E Responsabilitatea personalului medical dentar:
- evaluarea starii de sanatate orala ( in contextul sanatatii generale + stil de viata,
comportament, mediu extern)
- metode moderne de dg : laserfluorescenta, testele diagnostice (microbiologice,
imunologice, genetice)
- evaluarea necesarului de tratament
- abordarea terapeutica individualizata incadrarea intr-o grupa de risc
E Metodologia moderna de abordare - factori implicati in aparitia unei afectiuni:
- agenti etiologici
- susceptibilitatea pacientului (teren, factori genetici)
- comportament, mediu extern
- timp
Factorii de risc ai cariei dentare
A. Fizici (biologici):
experiena carioas anterioar
modificri de structur ale smaltului
zone anatomice dentare susceptibile
hipoplazia de smal
nivel crescut SM
carii de biberon n antecedente
factori genetici
B. Boli generale sau tratamente care pot influena riscul carios
diet special bogat n carbohidrai,
administrare frecvent de medicamente cu coninut crescut de zahr,
scderea fluxului salivar datorit iradierii sau medicaiei,
boli autoimune sindrom Sjgren
radioterapia n teritoriul buco-maxilo-facial
purtarea aparatelor ortodontice
C. Socio-demografici :
venitul familiei
vrsta mamei
etnia
ocupaia prinilor
rangul copilului
numr mare membrii n familie
mediul rural sau urban
statut de emigrant
lipsa serviciului
lipsa ngrijirii materne
sntate oral inadecvat a prinilor
fluorizare suboptimal
nivel crescut al SM la prini.
D. Comportamentali :
lipsa alptrii naturale
frecvena alptatului
folosirea biberonului n timpul somnului sau la cerere, cu buturi ndulcite
vrsta primului control
diet si orar alimentar inadecvate (gustri frecvente, cantitate mare de dulciuri i
produse de patiserie)
igien oral necorespunztoare (frecvena periajului, vrsta nceperii periajului,lipsa
pastei cu F, tehnica incorecta, )
vizite neregulate la cabinet si anxietatea crescut
lipsa supervizrii periajului de ctre prini
periaj i flossing neregulat al mamei
transfer salivar maternal la copil
bulimie
adresabilitatea mamei ctre cabinetul de medicin dentar
vizionarea TV n timpul meselor.
Dieta
Copilul mic -potenialul cariogen al dietei -adugarea zahrului n lapte i
ceai, de buturile rcoritoare ndulcite, dar mai ales de modelul de consum al
acestor alimente: lsarea biberonului peste noapte
Studiile - zahrul ( frecvena i cantitatea consumat) i amidonul sunt factori
de risc importani n apariia cariei dentare
Recomandri - diet bogat n fructe, legume i cereale integrale i srac n zahr
liber i grsimi
Buturile carbogazoase carie i eroziunea dentar
Adulti- reducerea numrului prizelor alimentare, a cantitii alimentelor i a
buturilor cariogene, evitndu-le n special ntre mesele principale
nivelului critic al zahrului n diet - 10 kg/persoan/an
frecvena aportului de zahr s fie limitat la maxim 4 ori sau pe zi,
cantitatea <4055 g/zi
un numr de 7 prize de alimente i buturi poate fi considerat sigur n condiiile
meninerii unei igiene orale corespunztoare i a folosirii pastelor de dini cu F de 2
ori pe zi (conform unui studiu recent al Leeds Dental Institute/
Factorii de protecie
E Dispensarizare frecvent cu controlul placii dentare, igienizare profesional
E Acces la ingrijirile de specialitate i educaie pentru igien corect
E Supravegherea condiiilor favorizante
E Reducerea nivelului SM
E Intervenii preventive (sigilri, fluorizari profesionale)
E Fluorizare optim sistemic sau local
E Prevenirea obiceiului de sugere biberon
E Reducerea frecvenei gustrilor
E Reducerea cantitii i frecvenei consumului de dulciuri
E Igiena oral corespunztoare
E Igiena oral i starea sntii optime a parinilor
E Substituieni de saliv
Parametrii utilizai n evaluarea riscului carios
Caracteristici esentiale ale indicatorilor de risc in predictia riscului carios : Sn, Sp, VP+, VP-
A. Experiena carioas anterioar
- uzual cel mai semnificativ predictor singular, ns nu este suficient, nici la nivel de
grup, nici individual. Exprimata prin:
1.Prevalena cariei - balana dintre factorii de rezistan i atac n prezent i trecut,
exprimat prin indicii DMFT, DMFS, dmft, dmfs i SIC.
2. Prezena leziunilor incipiente, precavitare (studiu realizat n Goteborg la adolesc
de 15-16 ani a demonstrat superioritatea corelaiei lez. incipiente- cresterea DFS, faa de
celelali indicatori).
3. Statusul dentiiei primare i a M1- cel mai bun predictor pentru evaluarea
riscului carios, comparativ cu testele salivare, microbiologice si socio-comportamentale.
(RC crescut dac exist o cretere carioas de cel puin 1 leziune noua/an, luand n
considerare variaia DFS i lez. precavitare , n locul unui set mai extins de date ( Marthaler,
Steiner, 1991).
4. Cea mai bun combinaie de predictori ai creterii carioase: numr mic de
molari indemni din dentiia primar, numr mare de leziuni precavitare la M1 (Marthaler,
Steiner si Helfenstin, 1992).
B. Teste salivare teste diagnostice
1. Rata fluxului salivar (stimulat i nestimulat) vezi tab. 2
2. Capacitatea tampon salivar
3. Determinarea nivelului Streptococului mutans semnificativ corelat cu statusul
carios (modelul lui Markov pentru stabilirea limitei demarcaie ntre grupul risc inferior
spre unul superior = 10 puterea 6 CFU/ml saliva)- vezi scorurile din tab. 3
4. Determinarea nivelului Lactobacililor adjuvant pentru consilierea privind dieta
necariogen si motivarea pacienilor, predictor bun pentru cariile radiculare, singular nu
este suficient de semnificativ
5. Determinarea concentraiei Candida Albicans
6. Testul sucrazei -determinarea activitii sucrozei salivare
Hansen i colab (1994) au concluzionat testele salivare au doar o slab sau
moderat abilitate de predicie, mbintiri semnificative pot fi aduse dac rezultatele mai
multor teste sunt incluse ntr o analiz de regresie treptat
Sunt comercializate sub form de benzi, uor de aplicat, ns preul ridicat nu
permite folosirea pe scar extins.
- validitatea unui test in predictia riscului carios : Sn, Sp, VP+, VP-
Rata de acumulare a plcii microbiene dentare- Cantitatea de plac acumulat
(dup periaj dentar) n 24 de ore n lipsa oricrei msuri de igien oral
Scor Descriere
1 1%-10% suprafete
2 11%-20% suprafete
3 21%-30% suprafete
4 31%-40% suprafete
5 >40% suprafete
Riscul carios n funcie de SM i rata de acumulare a PMD (PFRI)
Tab. 1
Teste salivare (factori salivari si microbiologici):
O fluxul, vscozitatea si consistena salivei nestimulate
O pH-ul salivei nestimulate
O capacitatea tampon (calitatea) a salivei stimulate
O nivelul Streptococilor mutans
O nivelul Lactobacililor din saliva colectat
SCOR EXPLICAII
0
Secreie salivar normal > 1,1
ml/min
1
Secreie salivar cuprins ntre
0,9-1,1 ml/min, sczut fa de
normal
2
Secreie salivar sczut,
cuprins ntre 0,5-0,9 ml/min
3
Secreie salivar foarte sczut
(xerostomie) < 0,5ml/min
Tab. 2
SCOR EXPLICAII
0
Numr foarte mic de Streptococus mutans n
saliv (< 10.000 CFU/ml)
1
Nivel sczut de Streptococus mutans n saliv
( 10.000 -100.000 CFU/ml)
2
Numr mare de Streptococus mutans n saliv.
(100.000 -1000.000 CFU/ml)
3
Numr foarte mare de Streptococus mutans n
saliv. (> 1000.000 CFU/ml)
Tab. 3
Teste salivare i microbiologice - realizate n cabinet
(GC Saliva-Check Mutans)
- Concentraia SM -un rol important in initierea cariilor dentare, este util pentru evaluarea
riscului cariogen al pacienilor.
- Timpul de prelevare este de cteva secunde, iar rezultatele concrete testului se obin intre
5 - 15 minute
GC Saliva-Check Buffer -fluxul, vscozitatea pH i capacitatea tampon a salivei
nestimulate
GC Plaque Indicator Kit
-vrsta i acidogenitatea plcii bacteriene in doar 5 minute,
- ofera o imagine clar a zonelor n care exista acumulare de plac
-face diferena ntre placa bacterian nou format i placa matur.
C. Factori de diet, igien oral i socio-demografici
1. Dieta.
E Unele studii demonstraz o legtur evident ntre ingestia de carbohidrai i prevalena
cariei( Holbrook 1995), altele o relaie slab sau inexistent (Rugg-Gunn 1984).S-a
demonstrat c RC crete odata cu consumul de zahr doar atunci cand igiena este
deficitar (Gibson&Williams 1999)
E Rezultatele unui review (Burt%Pai, 2001) arat c relaia consum de zahr i apariia
cariei este mult mai atenuat n era modern a expunerii la fluoruri decat este n trecut.
2. Igiena oral (Controlul placii dentare).
E Efectul msurilor de igienizare oral aupra cariilor a fost controversat n multe reviewuri
(Bellini 1981), ulterior s-a demonstrat c placa dentar este un FR pentru carie
(Emilson&Krasse 1985), iar metodele mecanice de igienizare realizate de echipa
dentar sunt eficiente n reducerea RC (Axelsson 1993).
E S-a demonstrat c periajul dentar este eficient n reducerea RC doar n combinaie cu
pasta fluorizat ( Brathall 1996).
E Periajul dentar realizat regulat cu pasta de dini fluorizat are un impact mult mai mare
asupra cariei la copii decat restricionarea alimentelor ce conin zahr.
3. Fluorizarea apei potabile este recunoscut drept msur de sntate public i
implementat n multe comunitai, existand o eviden puternic a eficienei i
siguranei sale, demonstrat din studii numeroase, fiind recunoscut efectul benefic
particular n cazul copiilor deprivai material, cu Risc carios crescut.
4. Factori socio- demografici : venit, profesia prinilor, structura familiei, mediul
social, educaie, etc.
Gibson i Williams n 1999 , ntr-un studiu realizat la copiii de 5 i 12 ani din 8 ri ale U.E.
arat c indivizii cu SES ridicat au mai puine carii decat cei cu SES sczut, (indicatorii de risc
fiind clasa social a familiei, obiceiul de fumtor al mamei, nr. frai al copiilor de 5 ani).
Cercetrile privind obiceiurile de igien oral, consumul de gustri dulci i utilizarea
fluorurilor n 11 ri din U.E. (Honkala 1990) arat c jumtate dintre adolesceni consumau
dulciuri cel puin zilnic, n contrast cu cei din rile nordice, unde consumul este mult sczut,
utilizarea pastelor fluorurate are cele mai ridicate valori, iar frecvena periajului a fost cea mai
ridicat n Suedia i Elveia, cu o frecven mult mai redus la biei decat la fete.
E. Boli generale asociate sau dizabiliti
E Modificri n formarea sau compoziia salivei ( boli autoimune, SIDA, diabet, b.
Parkinson, fibroza cistica, HTA, senilitatea, depresia endogena, tratata cu
antidepresive, tumori craniene, cicatrice postchirurgicale, tumori ale glandelor salivare,
sialolite, sialoadenite)
E Modificri ale obiceiurilor alimentare, cu potenial cariogen i administrarea
medicamentelor (cu coninut crescut de zahr sau cu efect inhibitor salivar):
anticolinergice, antihipertensive, analgetice, neuroleptice, antidepresive, antiasmatice,
diuretice, citostatice, somnifere, medicaie anti Parkinson, etc.
E Radiaii care afecteaz regiunea capului i gatului, conducand la distrugerea glandelor
salivare
E Boli din prima copilrie care influenraz formarea smalului
E Dizabiliti fizice sau psihice
Modele de evaluare ale Riscului Carios
1. Asoc. Dentara Americana (ADA) (1994) - Anderson, Brathall
2. ADA (1995) - Caries Risk Assessment (CRA)
3. Cariograma (Brathall) (1996)
4. ADA (2002) - Managementul cariei prin evaluarea riscului carios (CAMBRA)
ADA- Previser (2003)
Modelul 1
Clasificarea grupelor de risc
Scor final Risc
< 9 Mic
9-11 Mediu
>12 Mare
Nr crt Factori de risc Scoruri
1 Carii n dentin 6
2 Carii n smal 4
3 Restaurri (<12 luni) 3
4 >5 dini abseni sau restaurai 2
5 Igien oral precar 2
6 Diet cariogen 2
7 Fluorizri neadecvate 2
8 Flux salivar sczut 2
9 Pacient necooperant 2
10 Restaurri incorecte 2
11 Professional Prevention in Dentistry
(Anderson
1
Professional Prevention in Dentistry (Anderson M. H., Brathall D., 1994
Clasele de risc carios
Risc carios 0
Factori etiologici:
E Streptococcus mutans negativ;
E nivele sczute de lactobacili n saliv (< 10.000 CFU/ml);
E rata de formare a PB sczut sau foarte sczut.
E Prevalena cariei: suprafete ocluzale fr leziuni carioase, suprafee
restaurate la molari.
E Incidena cariei 0.
E Indicatori de risc externi, factori de risc i prognosticul factorilor de
risc; nuli.
E Indicatori de risc interni, factori de risc i prognosticul factorilor de risc;
nuli.
Factori preventivi:
E standard de igien oral foarte bun;
E folosirea regulat a pastelor de dini cu fluor;
E dieta excelent;
E ingrijiri oro-dentare preventive regulate;
Risc carios sczut
Factori etiologici:
E Streptococcus mutans < 100.000 CFU/ml;
E nivele sczute de lactobacili n saliv (< 10.000 CFU/ml);
E rata de formare a PB sczut sau foarte sczut.
E Prevalena cariei: ntre 20 35 ani cteva carii ocluzale sau suprafee
restaurate la molari.
E Incidena cariei; mai puin de o suprafa cariat la mai puin de 5 ani
E Indicatori de risc externi, factori de risc i prognosticul factorilor de
risc: redui sau nuli
E Indicatori de risc interni, factori de risc i prognosticul factorilor de risc:
redui sau nuli
Factori preventivi:
E standard de igien oral bun;
E folosirea regulat a pastelor de dini cu fluor;
E diet bun;
E ngrijiri oro-dentare preventive regulate.
Risc carios moderat
Factori etiologici:
E Streptococcus mutans > 100.000 CFU/ml;
E nivel crescut de lactobacili n saliv ( 10.000 CFU/ml);
E rata de formare a PB moderat sau mare.
E Prevalena cariei mare: ntre 20 35 ani pot fi prezente leziuni
carioase sau restaurri , cele mai multe ocluzale i cteva pe
suprafeele aproximale posterioare.
E Incidena cariei: mare, mai mult de o suprafa cu leziune carioas pe
an.
E Indicatori de risc externi, factori de risc :
E frecvena mare de consum a produselor zaharoase (clearance
prelungit);
E nivel socio-economic necorespunztor.
E Indicatori de risc interni, factori de risc :
E reducerea secreiei salivare stimulate;
E capacitate tampon redus;
E rspuns imunologic redus.
Factori preventivi:
E standard de igien oral deficitar;
E folosirea neregulat a pastelor de dini cu fluor;
E regim alimentar deficitar;
E ngrijiri oro-dentare preventive neregulate.
Risc carios mare
Factori etiologici:
E Streptococcus mutans > 1.000.000 CFU/ml;
E nivele crescute de lactobacili n saliv ( >100.000 CFU/ml);
E rata de formare a PB mare sau foarte mare.
E Prevalena cariei foarte mare: ntre 20 35 ani prezint mai mult de un
dinte pierdut prin carie direct sau indirect (de cauza endodontic sau
rdcini fracturate n trecut), restaurri ocluzale, cele mai multe
suprafee aproximale, includ incisivul maxilar i suprafeele orale;
E Incidena cariei: foarte mare, mai mult de dou noi suprafee cariate
pe an.
E Indicatori de risc externi, factori de risc i prognosticul factorilor de
risc: frecvena foarte mare de consum a produselor zaharoase:
E nivel socio-economic sczut sau foarte sczut (nivel educaional
sczut)
E utilizarea medicamentelor hiposialice;
E indicatori de risc interni, factori de risc i prognosticul factorilor de risc:
E rata secreiei salivare foarte sczut sau xerostomie;
E capacitate tampon foarte redus;
E boli cronice care duc la xerostomie (sdr. Sjgren);
E rspuns imunologic sever compromis.
Factori preventivi:
E standard de igien oral foarte sczut;
E folosirea neregulat a pastelor de dini cu fluor;
E regim alimentar mult deficitar.
E ngrijiri oro-dentare preventive neregulate sau absente.
Modelul 2. Evaluarea riscului carios Caries Risk Assessment ADA
(1995)
Risc sczut :
E Fr leziuni noi sau leziuni incipiente n ultimul an
Risc mediu:
E O leziune nou/incipient/recurent in ultimul an
E Fisuri in gropie adnci sau lipsite de coalescen
E Experiena carioas mare la prini sau frai
E Carii in antecedente n fisuri sau gropitele ocluzale
E Carii aprute n copilaria timpurie
E Igiena oral defectuoas
E Vizite neregulate la cabinetul dentar
E Expunere neadecvat la fluoruri
Radiotransparene proximal
Risc crescut
E Dou sau mai multe leziuni noi/incipiente
sau recurente sau dou dintre urmtoarele condiii:
E Fisuri si gropie adnci sau lipsite de coalescen
E Parini sau frai cu rat carioas mare
E Carii in antecedente n fisuri sau gropiele ocluzale
E Carii aprute in copilria timpurie
E Expuneri frecvente la zahr
E Flux salivar sczut
E Igiena oral defectuoas
E Vizite neregulate la cabinetul dentar
E Expunere neadecvat la fluoruri
Radiotransparene proximal
Modelul 3. Cariograma (Brathall, 1996)
un program computerizat, interactiv si educational
E Conceput pentru intelegerea interactiunii dintre factorii care concura si
predispun la aparitia CD, fiind un ghid in incercarea de estimare a RC;
E Scopul sau este de demonstrare grafica a riscului carios, exprimat
prin Sansa de a evita noile carii , ilustrand in ce proportie afecteaza
diferiti factori aceasta sansa si de a incuraja aplicarea metodelor de
preventie inainte de aparitia noilor leziuni;
E Factorii cuprinsi in evaluare sunt : Dieta (sectorul albastru),
Bacterii (rosu), Susceptibilitate , alcatuit din programul de
fluorizare, capacitatea tampon salivara si rata fluxului salivar
(Bleu) si Circumstante , constituit din experienta carioasa
anterioara si bolile generale asociate( galben). Sansa actuala de
evitare a cariilor este reprezentata de sectorul verde, iar
dimensiunea sa arata marimea riscului carios.
E Se poate demonstra modul in care se poate reduce Sansa prin
actiunea asupra factorilor de risc , schimband scorurile pentru fiecare
factor si se ofera sugestii pentru metodele de reducere a riscului
carios.
ansa Sansa de a evita noi
leziuni in viitor
Diet frecvena si coninutul meselor si gustrilor
Bacterii cantitatea de plac microbian si tipul de bacterii
Susceptibilitate rezistena dinilor (fluorizare) si caracteristicile salivei
Circumstane experiena carioas anterioar i bolile
generale si condiiile asociate
Modelul 4. Managementul cariei prin evaluarea riscului carios(CAMBRA)
E elaborat n 2002 a fost de un grup de experi din S.U.A.
E contine fia de evaluare (indicatori de risc, factori de risc si de
protectie) i recomandri de procedee terapeutice.
E primul pas este evaluarea nivelului riscului carios pentru determinarea
nevoii de interventie terapeutic, fiind o parte integrant a planului de
tratament.
E pe baza evaluarii riscului carios se completeaz recomandrile
terapeutice, ce constituie punctul de plecare pentru conturarea
planului de tratament.
E analiza global a ncadrrii pacientului n grupa de risc n funcie de
balana dintre indicatorii/ factorii de risc i factorii de protecie, prin
determinarea numrului i a severittii indicatorilor/ factorilor de risc
Pacienii din grupul de risc sczut
E Strategia de management
meninerea balanei n favoarea factorilor de protecie
pacienii s fie contientizai de posibilitatea modificrii n timp a
riscului carios
E Periodic, la fiecare edin de control este necesar reevaluarea
riscului carios, datorit unei posibile schimbri n igiena oral,
fluxului salivar
nivelurilor bacteriene,
dietei,
folosirii fluorurilor.
E Aceti pacieni au nevoie, n general, de mai puin supervizare
profesional pentru urmrirea cariei dentare (pot fi urmriti din punct
de vedere parodontal sau pentru alte condiii orale), frecvena vizitelor
la cabinet i a examinrii radiografice este sczut la acest grup.
Pacienii din grupa de risc moderat
E analiz a balanei ntre factorii identificai n evaluarea riscului carios,
balana carioas poate fi uor inclinat spre grupul cu risc crescut.
E Se recomand:
E periaje profesionale periodice;
E consiliere pentru o diet necariogen;
E terapia de fluorizare poate fi adaugat pentru a fi siguri ca balana se
inclin ctre oprirea evoluiei bolii carioase ( cltiri orale cu soluii
fluorurate)
E dispensarizare cu evaluarea radiografica pentru activitatea carioas
mai frecvent dect pentru cei din grupul de risc sczut (aproximativ o
dat la 18-24 luni -efectuarea Rx cu film mucat, perioada fiind
stabilit n funcie de factorii de risc prezeni i evaluarea clinicianului).
E educaie pentru sntate, n vederea schimbrii atitudinilor i
practicilor de igienizare personal favorabile meninerii sntii
dentare;
Pacienii din grupa de risc crescut
E Standardele obligatorii pentru aceti pacieni sunt:
E realizarea periodic a testelor microbiologice
E tratamentelor antimicrobiene
E periaje profesionale periodice
E utilizarea pastei de dinti cu 1,1% F
E aplicarea lacurilor cu NaF 5%
E utilizarea gumei de mestecat cu xylitol
E consiliere pentru o diet necariogen
E educaie pentru sntate
E sigilri ca metod de prevenire a cariei n anuri i fosete ocluzale
E dispensarizare (frecvena examinrilor clinice i radiologice periodice
este mai mare, fiind de dorit o dat/6 luni sau o dat/an).
Pacienii din grupa de risc extrem
E pacienii cu risc crescut care prezint suplimentar nevoi speciale sau
prezint afectare salivar de tip hiposalivaie sever.
E trebuie urmrii i condui mai agresiv dect cei din grupa precedent.
E Se pune accent pe :
refacerea capacitii tampon salivare
refacerea rezervei de calciu i fosfai necesare remineralizrii
leziunilor necavitare
adiional sunt recomandate terapii de cltiri orale cu rol de
tampon (de exemplu bicarbonat de Na) pentru refacerea i
purificarea funciilor tampon salivare i paste de dinti cu calciu
i fosfati -componentele salivare normale necesare
remineralizrii structurilor dentare.
Etape cheie ale tratamentului MI
E Identificarea factorilor de risc
E Prevenia reapariiei factorilor de risc
E Restaurare minim invaziv
E Control periodic n funcie de susceptibilitatea pacientului
E Principiile MI :
Identificarea i evaluarea incipient a tuturor factorilor cu
potenial cariogen
Prevenirea apariiei cariilor prin eliminarea sau minimalizarea
factorilor de risc
Refacerea smalului demineralizat i protejarea sa mpotriva
viitoarelor atacuri (Tooth mousse si MI Paste Plus si ICON)
Consilierea pacientului referitor la perioadele de control n
funcie de susceptibilitatea apariiei cariilor
C6.
EVALUAREA RISCULUI AFECTIUNILOR PARODONTALE I A
CANCERULUI ORAL
Bibliografie:
1. Dumitrache A. i colab. Concepte i tendinte n sntatea oral.
Ed. Universitar Carol Davila. Buc. 2009
2. Dumitrache A, Lzrescu F, Sfeatcu R, Stanciu D, Temelcea A.
Strategii preventive adaptate grupelor de risc pentru afeciunile
orale. 2011
3. www.previser.com
4. http://service.previser.com/aap/default.aspx
II. Abordarea S .O . la nivel comunitar
E Sntatea unei colectiviti i a mediului n care indivizii ii defoar activitatea.
E Sntatea public dentar - tiina i practica prevenirii afeciunilor orale, promovrii
sntii orale i mbuntirii calitii vieii prin efortul organizat al societii.
E tiina - identificarea problemelor de sntate oral ale populaiei, stabilirea cauzei i
efectelor acestora i planificarea unor intervenii eficiente.
E Practica - aplicarea unor soluii eficiente de rezolvare a problemelor de sntate oral
ale populaiei
Abordrile sntii orale (Young i Striffler, 2000) - diferente intre practica individuala
si cea a sanatatii publice.
Sntatea oral - Abordare interdisciplinar (Domeniile)
E Demografia
E Epidemiologia
E Statistica
E tiine biomedicale.
E tiine sociale i comportamentale
E tiina mediului exterior organismului
E Managementul i administraia serviciilor de sntate.
Implicarea decidentului politic
E Element cheie n asigurarea serviciilor de sntate la nivel comunitar i populaional.
E dup anul 1990 s-a realizat o mbuntire n aceast privin n rile din centrul i sud-
estul Europei, nivelul este situat mult sub cel din rile din vestul i nordul Europei
C 7.
SOCIOLOGIE MEDICAL
Definiia: Studiaz bazele sociale ale sntii i mbolnvirii, interdependena dintre factorii
sociali i starea de boal sau de sntate a populaiei, precum i influena strii de sntate
sau de boal asupra vieii sociale a indivizilor i grupurilor umane.
Scopul: Studierea definiiilor sociale ale bolii, a practicilor care se refer la boal, a instituiilor
care au ca sarcin ngrijirea i restabilirea sntii, a statutului social al bolnavilor i
comportamentul bolnavului.
Direciile de cercetare ale sociologiei medicale:
Etiologia social a bolii;
Comportamentele sociale ale terapiei i readaptrii;
Medicina ca instituie social;
Sociologia nvmntului medical.
Obiectivele prioritare ale sociologiei medicale:
Studiul variabilelor culturale ale manifestrii sntii i bolii;
Relaiile medicale i sociale n grupurile mici;
Bazele economice ale serviciilor medicale;
Influena industriilor medicale asupra strii de sntate a populaiei;
Conexiunea ntre structura social i boal;
Influena factorilor socio-economici (politici, economici, distribuirea resurselor) asupra strii
de sntate i rspunsul societii la sntate i mbolnvire.
Clasificarea obiectivelor sociologiei medicale
1. Obiectivul medical
Spijinul medicinei sociale n sesizarea factorilor sociali care pot declana boala sau pot
prezerva sntatea. Este un instrument de cercetare i observaie pentru medicina social i,
prin aportul observaional, pentru epidemiologie.
2. Obiectivul economic
Sociologia medical realizeaz studii privitoare la costurile ngrijirilor medicale, consumul de
medicamente, cheltuielile individuale i de buget, studii utile pentru planificarea aciunilor de
sntate sub aspectul ofertei i cererii de ngrijiri de sntate.
3. Obiectivul sociologic
Prin analiza problemelor de sntate este vizat cunoaterea societii.
Cmpul medical este privit ca un loc privilegiat care codific regulile ce prezideaz
comportamentul indivizilor i al grupurilor sociale.
Boala i sntatea
Boala este definit diferit din perspectiva interesului social:
Medicii o definesc riguros conform unor standarde tiinifice, n urma anamnezei i
investigaiilor clinice i paraclinice; medicii legitimeaz o persoan ca fiind bolnav i astfel i
creeaz un nou rol social.
Sntatea din mai multe perspective:
Biologic: starea unui organism neatins de boal n care toate aparatele i sistemele
funcioneaz normal (organism n homeostazie), n care funciile vitale au loc insensibil sau cu
plcere (P. Valery).
Psihic: armonia dintre comportamentul cotidian i valorile fundamentale ale vieii asimilate de
individ (personalitate autorealizat Maslow, 1976).
Social: starea organismului n care capacitile individuale sunt optime pentru ca persoana
s-i ndeplineasc n mod adecvat rolurile.
Definiia O.M.S.
Sntatea este starea complet de bunstare fizic, mental i social care nu se reduce la
absena bolii sau infirmittii; deinerea celei mai bune stri de sntate de care este capabil o
persoan uman este unul din drepturile fundamentale ale omului.