Vegetatia,fauna si solurile Romaniei

Un proiect realizat de Rezban Ionel,Barna Nicolaie,Ignuta Sebastian,Meches Madalina si Rad Ioana

VEGETATIA SI FAUNA ROMANIEI

Vegetatia si fauna Romaniei este variata si bogata in specii. Factorii care determina varietatea vegetatiei si faunei sunt: -asezarea geografica -relieful prin altitudine -conditiile climatice -actiunea omului In tara noastra se deosebesc 3 zone de vegetatie: 1.Zona stepei 2.Zona padurilor 3.Zona alpine

Zona alpina(stanga) Zona padurilor(dreapta sus) Zona de stepa(dreapta jos)

Zona stepei

Raspandire: C.Baraganului, Pod. Dobrogei, C. Siretului Inferior. Conditii climatice: -clima continentala excesiva -t.m.a.=10-110C -p=400-450mm -veri secetoase si ierni geroase Vegetatie: colilia, spinul vantului, negara, paiusul, pirul Arbusti: macesul, porumbarul Fauna Mamifere:popandaul, harciogul, soarecele de camp, orbetele, iepurele de camp, bizamul, dihorul. Pasari: dropia, prepelita, pitpalacul, graurul, ciocarlia, fasa de camp, eretele alb, privighetoarea, mirela, sticletele. Fauna acvatica: mreana, crapul, cleanul, carasul, salaul. Reptile: gusterul, soparla, broasca testoasa.

 Zona silvostepei Raspandire: C. Moldovei, sudul Pod. Moldovei, C. Tecuciului, vestul Baraganului, C. de Vest. -face trecerea spre zona padurilor -precip. mai bogate 450-550mm -pajistile se imbina cu palcurile de padure -aici pe langa vegetatia de stepa aparsi arbori cum sunt: stejarul pufos, stejarul brumariu, cer, garnita.

Zona padurilor
Incepe de la alt. de 150200m si urca pana la 1600-1800m.Aceasta zona cuprinde 3 etaje. -etajul stejarului 150-500m -etajul fagului 500-1200m -etajul coniferelor 1200-1850m

a.Etajul stejarului (150-500m)

Raspandire: nordul C. Olteniei, C.Boianu, C. Vlasiei, C. Gavanu-Burdea, C. de Vest, Dealurile de Vest, Pod. Getic, vestul Pod. Transilvaniei. Conditii climatice: clima umeda cu pecip. 5000-600m Vegetatie:stejarul brumariu, stejarul pufos, stejarul pedunculat, carpenul, teiul, frasinul, artarul, cerul, garnita, jugastrul. Arbusti: paducelul, porumbarul, cornul, sssangerul, socul negru.

b.Etajul fagului (500-1200m)

-in unele cazuri fagul coboara chiar sub 100m ca de exemplu in defileul Dunarii, C. Romana ( Snagov, Baneasa) -este etajul cel mai intins ocupand 1/3 din suprafata padurilor din tara noastra. Vegetatia: fagul. In partile joase se amesteca cu stejarul iar in cele superioare cu coniferele. Arbusti:alun, soc rosu, lemn cainesc, soc negru.

c.Etajul coniferelor (1200-1850m)

Vegetatia:molid, brad, larice, zada, pin. Arbusti:caprifoi, coacazul, socul rosu. Fauna padurilor Mamifere:ursul, rasul, jderul, lupul, iepurele, veverita, vulpea, dihorul, cerbul, viezurele, mistretul. Pasari:cocosul de munte, cucuveaua, pitigoiul, pitulicea, iernuca, ciocanitoarea, porumbelul gulerat, forfecuta, gaita, acvila de munte, vulturul negru, sorecarul, corbul. Fauna acvatica: lipanul, moiaga, lostrita, cleanul, scobarul, mreana, obletul, babusca, bibanul, crapul, pastravul. Reptile: vipera comuna, soparla de munte, tritonul.

Zona alpina
Conditii climatice:clima este rece -t.m.a.=-2C.0C -p=peste 1000mm/an a. Etajul subalpin (1800-2000m) -face trecerea intre zona padurilor si etajul alpin Vegetatia: jneapan, ienupar, smardarul. b. Etajul alpin ( peste 2000m) Vegetatia: smardar, bujorul de munte, afin, merisor, coarna. -pajisti alpine.

IMPORTANTA PADURILOR -materie prima pentru ind. prelucratoare -franeaza eroziunea solurilor -elibereza oxigen -intretine un regim bogat de precipitatii.

FAUNA DIN DELTA DUNARII

Mamifere: cainele enot, bizamul, mistretul, vulpea, lupul, pisica
salbatica, vidra.

Pasari: pelicanul comun, pelicanul cret,

lopatarul, egreta, califarul, vulturul codalb, rata salbatica, gasca salbatica, lebada, starcul, tiganusul. Fauna acvatica: morunul, nisetrul, pastruga, crapul, carasul, stiuca, platica, salaul, somnul. Reptile: soparla, vipera. In luncile raurilor se formeaza paduri de lunca numite zavoaie compuse din arbori iubitori de umezeala: salcie, plop. Vegetatia submediteraneana-defileul Dunarii, valea Cernei, sudul Dobrogei-liliacul salbatic, carpinita, mojdreanul, castanul dulce.

Intervenia antropic a determinat modificri importante asupra elementelor biopedogeografice

Vegetaia:
nlocuirea complet a pdurilor cu pajiti secundare sau terenuri agricole reducerea suprafeelor forestiere-doar 27% n prezent din suprafaa rii extinderea speciilor cu capacitate de regenerare mai mare dar slab productive ( fag, stejar, poica de munte, etc.)

Fauna:
n fauna spontan predominau elementele central- europene urmate de cele pontice i sudice unele specii au disprut: bourul, antilopa de step, castorul ,zimbrul, elanul, vulturul brbos unele specii sunt pe cale de dispariie: vulturul alb, bufnia, dropia, acvila de munte diminuarea habitatului unor specii : broasca estoas introducerea unor specii noi ( unele duntoare- gndacul de Colorado, filoxera): marmota, capra neagr, muflonul

Solurile:
scderea fertilitii datorit utilizrii unor tehnologii inadecvate eroziunea de suprafa pe versani determinat de defriri clasele de soluri au o distribuie aproximativ egal: - 25% molisoluri 26% argiluvisoluri 21% cambisoluri i spodosoluri 25% alte soluri

Va multumim!!!