Biografie Dante Alighieri Dante Alighieri (*29 mai 1265, Florenta - ?

14 septembrie 1321, Ravenna), poet si filozof italian, om politic florentin, cel mai mare scriitor european din Evul Mediu. Autor al "Divinei Comedii", capodopera a literaturii universale, Dante es te primul mare poet de limba italiana, Sommo Poeta ("poet n cel mai nalt grad"). "Dante era de statura mijlocie, cu un umblet grav si linistit. Avea o fata lunga , nasul acvilin, ochii mari, pielea bruna, parul negru si des, totdeauna cu o ca utatura melancolica si gnditoare" (Giovanni Boccaccio, Trattatello in laude di Da nte). Viata lui Dante este strns legata de evenimentele politice din Florenta. n acea pe rioada, Florenta era pe cale sa devina orasul cel mai important si puternic din Italia centrala. ncepnd din 1250, un guvern comunal compus din burghezi si meseria si nlatura suprematia nobilimii si, doi ani mai trziu, se bat primii "fiorini" de aur, moneda forte a comertului european. Conflictul dintre "Guelfi", fideli auto ritatii temporale a papei, si "Ghibellini", partizani ai primatului politic al mp aratilor germani ai "Sfntului Imperiu Roman", se transforma ntr-un razboi ntre nobi li si burghezie. La nasterea lui Dante, dupa ndepartarea Guelfilor, Florenta se g asea n puterea Ghibellinilor. n 1266, Guelfii revin la putere si Ghibellinii sunt expulzati din oras. La rndul lor, Guelfii se divid n doua fractiuni: "bianchi" (al bii) - care ncercau sa limiteze hegemonia papei - si "neri" (negrii). Dante se naste la Florenta pe 14 mai 1265 ntr-o familie din mica nobilime, tatal - Alighiero di Bellincione - se ocupa cu negustoria. Mama - Gabriella degli Abat i - i-a murit n copilarie si tatal atunci cnd Dante avea 17 ani. Cel mai semnifica tiv eveniment al tineretii, dupa cum singur spune n opera sa "La Vita Nuova", est e ntlnirea n 1274 cu Beatrice (nobila florentina Bice di Folco Portinari), pe care o vede n numai trei ocazii, fara sa fi avut oportunitatea de a-i vorbi vreodata. n dragostit de ea pna la adoratie, Beatrice devine simbolul angelic al gratiei divi ne, pe care o va cnta exaltat n "La Vita Nuova" si mai trziu n "Divina Commedia". Se cunoaste putin despre educatia primita, dar creatiile sale scot n evidenta o e ruditie deosebita pentru timpurile sale. A fost profund impresionat de filozofia si retorica lui Brunetto Latini, care apare ca figura importanta n "Divina Comed ie". n Florenta, audiaza prelegerile de filozofie si teologie la scolile francisc ane (pe lnga biserica Santa Croce) si dominicane (la biserica Santa Maria Novella ), studiind mai ales pe Aristotel si pe Toma d'Aquino . Se stie ca n 1285 Dante s e afla n Bologna si este foarte probabil sa fi studiat la vestita Universitate di n acest oras. Dante Alighieri - portret de Sandro BotticelliLa vrsta de 20 de ani se casatorest e cu cu Gemma Di Manetto Donati, apartinnd unei ramuri secundare a unei mari fami lii nobiliare, de la care va avea patru copii, Jacopo, Pietro, Giovanni si Anton ia. n 1292, doi ani dupa moartea Beatricei n urma unor complicatii puerperale, Dante nc epe sa scrie "La Vita Nuova". n acelasi timp se angajeaza n viata politica turbule nta din acel timp, imaginnd n persoana mparatului "Sfntului Imperiu Roman" mitul une i posibile unitati politice. Totusi, n 1293, n urma unui decret prin care nobilii erau exclusi de la orice activitate politica, Dante este constrns sa se dedice nu mai creatiei literare. Doi ani mai trziu, acest decret este abolit, cu conditia c a persoana interesata sa faca parte dintr-o corporatie artizanala. Dante se nscri e n corporatia medicilor si farmacistilor, si n cea a bibliotecarilor, cu mentiune a de "poet". Se afiliaza fractiunii "Guelfilor albi", care se opuneau influentei papei Bonifaciu al VIII-lea Caetani. n 1295 este trimis n San Gimignano cu o misi une diplomatica iar n 1300 este ales ca magistrat, unul din cei sase "Priori" - s upraveghetori ai puterii executive care alcatuia "Signoria". La ndemnul lui Dante

, liderii grupurilor antagoniste - "albii" si "negrii" - din rndul Guelfilor, au fost exilati pentru a se mentine linistea n oras. n timp ce Dante se gasea la Roma , chemat de papa Bonifaciu VIII, fractiunea "negrilor" preia puterea politica n F lorenta, lui Dante i se interzice prezenta n oras si este condamnat la o amenda d rastica. Neavnd suma necesara, este condamnat la moarte daca se va ntoarce vreodat a n Florenta. Convins ca a fost nselat, Dante va rezerva un loc special papei Boni faciu VIII ntr-unul din cercurile "Infernului" din "Divina Comedie". Cu anul 1304 ncepe pentru Dante un lung exil, el nu se va mai ntoarce niciodata la Florenta. Petrece cea mai mare parte a exilului la Verona, n anii 1307-1309 la P aris, iar mai trziu la Ravenna. n 1310, sperantele politice ale lui Dante au fost trezite de sosirea n Italia a mparatului Henric al VII-lea de Luxemburg, n care ved ea rezolvarea rivalitatilor dintre orasele italiene. Dar moartea brusca a lui He nric n 1313 la Siena ntrerupe restaurarea puterii imperiale. n 1316, conducerea ora sului Florenta l invita sa se ntoarca din exil, dar conditiile umilitoare erau ace leasi ca pentru un infractor iertat. Dante resipnge cu demnitate invitatia, spunn d ca nu se va ntoarce dect daca i se va restabili n ntregime onoarea ("senza onore e dignit di Dante....a Firenze non entrer mai"). n 1319 Dante este invitat la Ravenn a de catre Guido Novello da Polenta, conducatorul orasului. Doi ani mai trziu, es te trimis ca ambasador la Venetia. n timpul calatoriei de ntoacere, sufera un atac de malarie si moare n noaptea de 23/24 septembrie 1321 la Ravenna, unde se gases te si astazi mormntul sau, desi florentinii i-au pastrat un loc special n biserica Santa Croce. Opera Dante este ultimul mare exponent al culturii medievale, care - n generatia urmato are cu Petrarca si Boccaccio - va face trecerea spre umanismul renasterii. mpreun a cu Guido Cavalcanti, Lapo Gianni, Cino da Pistoia si Brunetto Latini devine pr incipalul animator al noului stil literar, "Dolce Stil Novo". Spiritualitatea lu i Dante este impregnata de misticismul caracteristic epocii istorice, dupa care providenta este determinanta pentru evenimentele din viata oamenilor, pe calea c e duce la mntuire.