TRATAMENTUL SCABIEI

n scabie, parazitul infestant este un acarian Sarcoptes scabiae care poate fi prezent la toat familia sau poate afecta numai un individ. Manifestrile debuteaz adesea cu un prurit intens, extrem de neplcut. Leziunile de grataj se pot suprainfecta secundar. n majoritatea cazurilor, pe corp se gsesc putini paraziti, dar, n situatii de imunodeficient, numrul acestora poate ajunge la cteva mii, rezultnd forma crustoas sau norvegian de scabie. CICLUL DE VIATA AL PARAZITULUI emela acarian si excrementele sale provoaca, probabil, cele mai mult simptome. !ceasta isi sapa adaposturi in piele, preferand zone moi si cutate, cum ar fi santurile interdigitale, organele genitale externe, precum si sanii la adulti, si picioarele " la copii si sugari. #a avanseaz cu $"% mm pe zi, lsnd n urm un traiect sinuos presrat cu ou. Larvele eclozeaz dup cteva zile si se trsc la suprafata pielii, unde ncep s"si sape propriile santuri, n jurul foliculilor pilosi. !poi, larvele se transform n nimfe. ertilizarea are loc fie n santurile n care se ascunde femela, fie la suprafata tegumentului. !cest ciclu de viat dureaz circa $ sptmni. &ransmiterea scabiei are loc prin contact direct si se crede c necesit aproximativ '( minute. TABLOU CLINIC )ruritul este simptomul de debut si, n cazul unei prime infestri, poate aprea si la % sptmni dup contractare. n reinfestrile ulterioare, manifestrile clinice pot aprea dup numai cteva zile. *e obicei, pruritul este mai intens noaptea. *esi localizarea cea mai frecvent este la mn, leziunile de scabie pot fi gsite n toate locurile cu piele glabr si fin. La sugar, aceasta nseamn tot corpul, inclusiv pe fat, dar mai frecvent pe picioare. )ielea prezint numeroase solutii de continuitate ca urmare a gratajului intens, iar infectia secundar a leziunilor poate modifica aspectul eruptiei. Leziunile rosiatice liniare tipice, care urmeaz santurile spate de acarieni n epiderm, pot fi destul de greu de depistat, mai ales dac pacientul se prezint trziu la medic. n acest caz, pe tegumente se observ mai degrab niste noduli de culoare brun"rosiatic. La pacientii imunocompromisi, acestia conflueaz n plci mari erite"mato"scuamoase. n unele cazuri, poate exista o reactie de tip urticarian si eczematos.

DIAGNOSTIC n asistenta primar, diagnosticul este aproape ntotdeauna clinic, fiind sugerat de anamnez +contact strns cu o persoan infestat,. -neori, medicul generalist poate observa semnul caracteristic al santului acarian la nivelul spatiilor interdigitale si al nc.eieturii minii. )entru confirmarea de laborator, se colecteaz pe lam material de deasupra unei leziuni suspecte. emela acarian are n jur de /,( mm si este greu vizibil cu oc.iul liber. TRATAMENT )rimul pas este s se explice pacientilor n ce const boala si cum se transmite. !l doilea este identificarea contactilor intimi. -rmeaz prescrierea tratamentului, cu indicatii detaliate privind administrarea. )entru vindecarea complet si prevenirea recderilor, este important ca aceasta s se fac cu atentie si seriozitate. !sistentele de ocrotire asigur un suport educational important pentru familiile cu copii prescolari, iar asistentele medicale de la scoal pentru copiii mai mari. !cestea le pot face printilor recomandri practice, le pot oferi materiale informative si le pot rspunde la diferite ntrebri, cum ar fi necesitatea izolrii din colectivitate a copilului. Tratamentul topic )reparatele topice constituie baza tratamentului. !cestea trebuie aplicate pe tot corpul, de la gt n jos +&abelul %,. !ctualmente, nu se mai consider necesar ca aplicatia s se fac dup o baie fierbinte, aceast practic ducnd la cresterea absorbtiei +si deci a toxicittii, sistemice. La copiii foarte mici si la sugari, trebuie uns si scalpul. -nele tratate recomand efectuarea de rutin a tratamentului scalpului. n locul lotiunilor alcoolice, care ustur, la copii sunt de preferat preparatele sub form de crem. *up aplicare, produsul se las timp de $0 de ore n contact cu pielea. n zonele care se spal mai des +de exemplu, minile,, crema se aplic din nou, dup fiecare splare. 1c.ema terapeutic actual prevede repetarea aplicrii dup o sptmn.' &oti contactii intimi din familie trebuie tratati concomitent. )e perioada tratamentului, .ainele si asternuturile vor fi calcate cu masina de calcat. )rincipalii agenti terapeutici topici folositi la copii sunt reprezentati de malation +*erbac"M, 2uellada M, un compus organofosforat, in.ibitor de co"linesteraz si de permetrin +L3clear *ermal 4ream,, care actioneaz asupra membranei neuronale a parazitilor. -n studiu din '556 citeaz o rat de vindecare de 5/7 cu permetrin si de 8/7 cu malation.%

4a reactii adverse, n ambele cazuri se produc senzatii de arsur, prurit, eritem. 4u toate c parationul este un insecticid organofosforat, prin respectarea posologiei se evit n totalitate efectele sistemice. !plicatiile repetate mai mult de % sptmni nu sunt recomandate. )eroxidul de benzoil este un alt agent terapeutic cu aplicatie local, dar nu se recomand de rutin la copii. Tratamentul oral 9vermectinul, care interfereaz transmiterea :!;!"ergic la nivelul parazitului, se foloseste de mai multi ani n tratamentul oncocercozei. *e curnd, s"a dovedit eficace n doz unic si pentru scabie.0 *in cauza efectelor secundare redutabile, acest medicament se administreaz sub supraveg.ere medical si este rezervat cazurilor refractare la alte tratamente. 9nfectia secundar poate necesita tratament antibiotic. 4.iar dac se asociaz cu dermatita, se vor evita corticosteroizii, pentru a preveni rspndirea infestrii. n sc.imb, se vor folosi intensiv emolientele, pe tot parcursul tratamentului, pn la vindecarea leziunilor. #ste important s atragem atentia pacientilor c pruritul poate persista timp de cteva sptmni, aceasta nefiind o dovad de esec terapeutic. n acest caz, sunt utile anti.istaminicele sau crema cu crotamiton. COPIII MICI SI SUGARII !cestia nu se plng de mncrimi, dar pot fi vzuti scrpinndu"se si frecndu"se de asternuturi. 1emnele cutanate sunt mai degrab atipice la copiii mici si la sugari. *up nceperea tratamentului nu mai este necesar izolarea de colectivitate, dar, n general, se vor respecta protocoalele locale. Autor Cio!anu Cri"tina