JOHN LOCKE - ESEU ASUPRA INTELECTULUI OMENESC

SINTEZA INTRODUCTIVA Principalul reprezentant al empirismului britanic modern !o"n #oc$e %&'()*&+,-. s*a nascut la /rin0ton lan0a 1ristol in An0lia2 El a studiat la Cole0iul C"rist C"urc" din O34ord unde a 4ost o perioada pro4esor intrand apoi in cercul lordului As"le5 6iitor conte de S"a4tesbur5 ocupand di6erse 4unctii publice2 Calatoreste in 7ranta 8ermania si Olanda re6enind in &'99 in An0lia2 Opere principale: Eseu asupra intelectului omenesc %&';,. Doua tratate despre carmuire %&';,. Scrisoare despre toleranta %&';,. Cate6a cu0etari asupra educatiei %&';(. T"e Reasonableness o4 C"ristianit5 as deli6ered in t"e Scriptures< intelepciunea crestinismului asa cum este prezentata in Scripturi %&';=.2 E3tremele reprezentate in epoca sa de anumite doctrine speculati6e de tip scolastic in care abunda >e3presiile obscure> pe de o parte si scepticismul radical pe de alta ambele inacceptabile pentru el l*au incitat probabil pe !o"n #oc$e sa abordeze poate cel dintai in mod sistematic problema cunoasterii2 A realizat aceasta cu stralucire in epocalul sau Eseu asupra intelectului omenesc rod al incercarii 4iloso4ului en0lez de a stabili care sunt limitele cunoasterii noastre2 Aceste limite crede el 6or putea 4i determinate prin e6identierea surselor cunostintelor noastre si0ure2 in 6iziunea lui #oc$e toate ideile noastre isi au ori0inea in impresiile sensibile %dobandite prin simturile e3terne. si in re4lectie %considerata >simt intern>.2 Intelectul este conceput de 4iloso4ul en0lez ca 4iind complet pasi6 atunci cand isi obtine cele dintai idei el 4iind asemanat de

&

0anditorul britanic cu o >tablita nescrisa> %>tabula rasa>. pe care se intiparesc mai intai ideile simple2 Acestea sunt distinse de ideile comple3e pe baza ori0inii lor: ideile simple pro6in din e3perienta e3terna sau din cea interna pe cand ideile ? !o"n #oc$e Eseu asupra intelectului omenesc Editura Stiinti4ica &;'&2 Traducere de Armand Rosu si Teodor Voiculescu2 ?? Sinteza introducti6a de Delia Serbescu2 Uni6ersitatea Spiru @aret &&+ comple3e sunt dobandite de intelect prin trei tipuri de operatii asupra ideilor simple: prin combinare comparare sau abstractizare2 Pentru a*si intemeia sustinerea ca toate ideile isi au sursa 4ie in e3perienta %interna sau e3terna. 4ie in operatiile intelectului asupra ideilor simple 4iloso4ul en0lez respin0e ineismul adica pozitia in pri6inta ori0inii ideilor noastre potri6it careia in minte e3ista idei innascute2 Ar0umentele sale anti*ineiste sunt e3puse in special in prima parte a Eseului ele atacand 4ie inconsistenta lo0ica a sustinerii ca in minte s*ar a4la inca de la nastere idei pe care mintea nu le sesizeaza si nu le*a sesizat %inca. niciodata 4ie presupozitia ineista ca e3ista idei care se re0asesc la toti oamenii precum ideea de Dumnezeu #oc$e in6ocand aici e3emplul unor triburi primiti6e care nu ar poseda aceasta idee 4ie ar0umentul in 4a6oarea ineismului al consensului tuturor oamenilor asupra de pilda a principiilor lo0ice 4iloso4ul en0lez sustinand pe de o parte ca acest consens ar 4i putut 4i obtinut si alt4el de pilda prin educatie pe de alta parte ca el este pur si simplu iluzoriu consensul 4iind imposibil de 0asit 4ie si intr*o sin0ura pri6inta la toti oamenii2

Ideile isi au asadar sursa in e3perienta2 Or pentru #oc$e determinarea ori0inii ideilor este modalitatea de a stabili care sunt limitele cunoasterii noastre2 A4land aceste limite pot 4i identi4icate problemele care sunt in principiu inaccesibile cunoasterii2 Prin urmare daca ideile noastre isi au ori0inea in e3perienta se pune problema daca ele reprezinta in mod 6eridic lumea e3terna care e presupusa a le 4i sursa2 Pentru a raspunde la aceasta #oc$e obser6a ca noi percepem direct numai calitatile nu si substantele care poseda aceste calitati2 El le imparte in calitati primare care au e3istenta obiecti6a adica: intinderea soliditatea timpul miscarea sau repausul si numarul si calitati secundare care sunt subiecti6e de e3emplu: sunet miros 0ust culoare etc2 Ceea ce putem noi cunoaste sunt calitatile primare pe cand calitatile secundare apartin subiecti6itatii noastre2 Nu putem insa aAun0e la cunoasterea suportului acestor calitati primare substanta materiala a carei e3istenta 4iloso4ul en0lez o admite el ne0and doar capacitatea noastra de a aAun0e la cunoasterea acestei substante2 O posibila moti6atie a acestei inco0noscibilitati a substantei materiale este ca simturile noastre sunt adaptate doar perceperii obiectelor de anumite dimensiuni materia a6and in conceptia lui #oc$e o structura >corpusculara> sau atomica si cum orice cunoastere se bazeaza pe e3perienta senzoriala reiese ca nu putem aAun0e la o cunoastere a aspectelor pro4unde ale lumii naturale deci a substantei materiale2 E dupa cum s*a mai a4irmat consecinta adoptarii de catre 0anditorul britanic a unui concept de e3perienta prea restricti62 #oc$e se pune ast4el in situatia di4icila de a considera substanta ca 4iind ce6a imposibil de perceput si descris despre care se poate spune doar ca e suportul calitatilor si nimic mai mult2 El desc"ide

ast4el pe de o parte calea catre critica ideii de substanta dez6oltata ulterior de 1er$ele5 pentru substanta materiala si apoi de @ume pentru cea spirituala si pe de alta parte catre 4aimoasa distinctie $antiana intre 4enomen si >lucru in sine> e3presie la a carei consacrare in 4iloso4ie a contribuit si !o"n #oc$e2 Uni6ersitatea Spiru @aret &&9 Capitolul IV A#TE CONSIDERAtII ATaT SPECU#ATIVE CaT SI PRACTICE CU PRIVIRE #A PRINCIPII#E iNNaSCUTE B &2 Principiile nu pot 4i innascute )-=)-6)&&=5 daca nu sunt innascute si ideile despre ele2 Daca acei care ar 6rea sa ne con6in0a ca e3ista principii innascute nu le*ar 4i luat pe toate laolalta ci ar 4i e3aminat separat partile din care sunt 4acute aceste propozitii poate ca nu ar 4i 4ost atat de 0rabiti sa creada ca sunt innascute deoarece daca ideile din care sunt 4ormate acele ade6aruri nu sunt innascute este imposibil ca propozitiile 4ormate din ele sa 4ie innascute sau cunostinta ce a6em despre ele sa 4ie nascuta o data cu noi2 Caci daca ideile nu sunt innascute a 4ost o 6reme cand mintea noastra era lipsita de acele principii si deci ele nu sunt innascute ci au alta ori0ine 4iindca acolo unde nu e3ista idei nu poate e3ista nici o cunoastere nici un asentiment nici o propozitie mintala sau 6erbala despre ele2 B )2 Ideile si mai cu seama ideile din care sunt 4acute

principiile nu se nasc o data cu copiii2 Daca e3aminam cu atentie copiii nou*nascuti 6om a6ea putine moti6e sa credem ca aduc cu ei pe lume multe idei caci cu e3ceptia poate a unor idei slabe despre 4oame sete si caldura si unele dureri pe care le*au putut simti in pantecele mamei nu e3ista in ei nici cea mai mica urma de idei determinate si mai cu seama de ideile care corespund termenilor din care sunt 4acute acele propozitii uni6ersale pri6ite ca principii innascute2 Putem percepe cum mai tarziu ideile 6in treptat in mintea lor si cum nu dobandesc nici mai multe idei si nici altele decat cele procurate lor de catre e3perienta si obser6area lucrurilor ce le*au iesit in caleC ceea ce ar putea 4i su4icient ca sa ne con6in0a ca ele nu sunt caractere intiparite in minte de la ori0ine2 B (2 >Este imposibil ca acelasi lucru sa 4ie si totodata sa nu 4ie> este cu si0uranta un principiu innascut %daca e3ista 6reunul.2 Dar poate cine6a sa creada sau sa spuna ca imposibilitatea si identitatea sunt doua idei innascuteD Sunt ele din acelea pe care le au toti oamenii si cu care au 6enit ei pe lumeD Si sunt ele primele idei pe care le au copiii si anterioare tuturor ideilor dobanditeD Daca sunt innascute ele trebuie sa 4ie ast4el2 Are copilul ideea imposibilitatii si a identitatii inainte de a a6ea pe aceea de alb sau ne0ru de dulce sau amarD Si din cunoasterea acestui principiu tra0e copilul inc"eierea ca sanul 4recat cu pelin nu mai are acelasi 0ust ca inainteD Oare cunoasterea e4ecti6a ca Impossibile est idem

esse et non esse 4ace pe copil sa deosebeasca pe mama lui de un strain sa iubeasca pe mama si sa 4u0a de strainD Sau poate ca mintea se indrumeaza sin0ura si*si indrumeaza asentimentul prin Uni6ersitatea Spiru @aret &&; idei pe care nu le*a a6ut incaD Sau poate ca intelectul tra0e concluzii din principii pe care inca niciodata nu le*a cunoscut sau intelesD Denumirile >imposibilitate> si >identitate> reprezinta doua idei atat de departe de a 4i innascute sau nascute o data cu noi incat este ne6oie de multa atentie si 0riAa cred eu ca sa le 4ormulam in mod Aust in intelectul nostru2 Ele sunt atat de departe de a 6eni pe lume o data cu noi atat de departe de 0andurile prunciei si copilariei incat eu cred ca dupa cercetare se 6a a4la ca multi oameni maturi sunt lipsiti de ele2 B -2 Identitatea nu este o idee innascuta2 Daca identitatea %ca sa dam numai acest e3emplu. ar 4i intiparita din nastere si in consecinta ar 4i atat de clara si e6identa pentru noi incat ar trebui sa o cunoastem c"iar din lea0an as dori bucuros sa ma lamureasca un copil de sapte ani sau un batran de saptezeci daca un om care este creatura 4acuta din trup si su4let este acelasi om atunci cand corpul sau se sc"imbaC daca Eu4orbus si Pita0ora care au a6ut acelasi su4let au 4ost acelasi om cu toate ca au trait la distanta de cate6a secole unul de altulC ba c"iar daca si cocosul in care a trecut acelasi su4let

'

nu era aceeasi 4iinta ca Eu4orbus si Pita0oraD De unde se 6a 6adi poate ca ideea noastra de identitate nu este asa de stabila si clara incat sa merite s*o credem innascuta in noi2 Caci daca aceste idei innascute nu sunt clare si distincte ast4el ca sa poata 4i cunoscute in mod uni6ersal si acceptate in c"ip natural ele nu pot 4i subiecte de ade6aruri uni6ersale si neindoioase ci 6or 4i prileA de neinlaturat de 6esnica nesi0uranta2 Caci eu banuiesc ca ideea 4iecarui om despre identitate nu 6a 4i la 4el cu aceea pe care a a6ut*o Pita0ora si mii de urmasi ai sai2 Si atunci care 6a 4i ade6arataD Care 6a 4i innascutaD Sau e3ista doua idei di4erite despre identitate ambele innascuteD B =2 Nici sa nu creada cine6a ca intrebarile pe care le pun aci in le0atura cu identitatea omului sunt simple speculatii desarte2 C"iar daca ar 4i ast4el inca ar 4i destul ca sa se 4aca do6ada ca nu e3ista in intelectul oamenilor nici o idee innascuta despre identitate2 Acela care 6a medita cu putina luare aminte asupra in6ierii mortilor si 6a 6edea ca Austitia di6ina 6a c"ema la Audecata e3act pe aceiasi oameni sa 4ie 4ericiti sau nenorociti in 6iata de apoi dupa cum au 4acut bine sau rau in aceasta 6iata 6a 0asi poate ca nu este usor sa "otarasca ce inseamna acelasi om si in ce consta identitatea si nu se 6a 0rabi sa creada ca el toata lumea si c"iar copiii au o idee clara despre identitate2 B '2 intre0ul si partea nu sunt idei innascute2 Sa e3aminam acel principiu matematic ca >intre0ul este mai mare decat partea>2 Cred ca

acesta este socotit ca 4acand parte dintre principiile innascute si cred ca are tot atatea drepturi la aceasta ca oricare alt principiu2 Totusi nimeni nu crede ca este asa daca se 0andeste ca ideile cuprinse in Uni6ersitatea Spiru @aret &), principiu %intre0ul si partea. sunt cu totul relati6e2 insa ideile poziti6e de care ele atarna in mod propriu si nemiAlocit sunt intinderea si numarul iar intre0ul si partea e3prima numai relatiile lor2 Ast4el daca intre0ul si partea sunt idei innascute atunci tot ast4el trebuie sa 4ie si intinderea si numarul deoarece este imposibil sa a6em idee despre o relatie 4ara sa a6em 6reo idee despre lucrul caruia ii apartine si pe care este intemeiata2 Acum daca ideile de intindere si de numar sunt intiparite de catre natura in mintea oamenilor las ca acest lucru sa 4ie cercetat de catre sustinatorii principiilor innascute2 B +2 Ideea de adoratie nu este innascuta2 Ca >Dumnezeu trebuie sa 4ie adorat> este 4ara indoiala un ade6ar atat de insemnat pe cat poate concepe mintea omeneasca si merita primul loc intre toate principiile practice si totusi nu poate 4i in nici un c"ip considerat ca innascut daca nu sunt innascute si ideile de Dumnezeu si de adoratie2 Ca ideea desemnata de termenul >adoratie> nu se a4la in intelectul copiilor si ca nu este un caracter intiparit in minte de la ori0ine 6a recunoaste cred cu usurinta oricine 6ede cat de putini oameni dintre adulti au o notiune clara si distincta despre aceasta2 Si cred ca nimic nu este mai ridicol

decat sa spui ca principiul >Dumnezeu trebuie sa 4ie adorat> le este innascut copiilor si totusi ca ei nu stiu ce este adoratia lui Dumnezeu care este datoria lor2 Dar sa trecem mai departe2 B 92 Ideea de Dumnezeu nu este innascuta2 Daca 6reo idee poate 4i pri6ita ca innascuta atunci dintre toate ideile ideea de Dumnezeu poate sa 4ie socotita ast4el pentru multe moti6e caci este 0reu de conceput cum ar putea e3ista principii morale innascute 4ara o idee innascuta despre dumnezeire2 7ara notiunea unui le0iuitor este imposibil sa a6em notiunea unei le0i si obli0atia de*a o respecta2 Pe lan0a ateii cunoscuti la cei 6ec"i si in4ierati de istorie nu s*au descoperit oare 0ratie na6i0atiei in ultimele 6eacuri natiuni intre0i in 0ol4ul Soldania in 1razilia in 1oranda5 si in insulele Caraibe etc2 la care nu s*a 0asit nici o notiune despre Dumnezeu si despre reli0ieD Nic"olaus del Tec"o scrie in #iteris e3 ParaEuaria de Caai0uarum Con6ersione urmatoarele: Reperi eam 0entem nullum nomen "abere Euod Deum et "ominis animam si0ni4icet: nulla sacra "abet nulla idola2 Acestea sunt e3emple de natiuni la care natura primiti6a a 4ost lasata sin0ura 4ara spriAinul culturii si instructiunii si 4ara pro0resul artelor si stiintelor2 Se pot 0asi insa alte natiuni care s*au bucurat in 4oarte lar0a masura de aceste a6antaAe si carora totusi le lipseste ideea de Dumnezeu si cunoasterea lui 4iindca nu si*au indrumat mintea pe acea cale2 Nu ma indoiesc ca 6a 4i o surpriza pentru altii cum a 4ost si pentru mine sa a4le ca siamezii 4ac parte

dintre aceste natiuniC pentru aceasta ei pot sa consulte lucrarea 4ostului trimis al re0elui 7rantei acolo in care acesta nu relateaza nimic mai bun nici despre c"inezi2 Si daca nu 6eti crede pe #a Uni6ersitatea Spiru @aret &)& #oubere atunci misionarii C"inei c"iar iezuitii marii pane0iristi ai c"inezilor sunt cu totii pana la un om de acord si ne 6or con6in0e ca cei din secta literatilor adica a in6atatilor care pastreaza 6ec"ea reli0ie a C"inei si care constituie casta dominanta de acolo cu totii sunt atei2 %Vezi Na6arette in Colectia de calatorii 6ol2 I si @istoria Cultus Sinensium.2 Si poate ca daca am pri6i cu atentie 6iata si spusele unor oameni nu atat de departati de noi am a6ea si noi prea destule moti6e sa ne temem ca multi oameni din tari mai ci6ilizate nu au puternic si clar intiparita in minte ideea de di6initate si ca lamentarile cu pri6ire la ateism ce se 4ac auzite din am6on nu sunt 4ara temei2 Si cu toate ca azi numai cati6a scelerati care si*au pierdut rusinea marturisesc pe 4ata ca sunt atei am auzi poate mai mult 6orbind despre ateism pe altii daca nu le*ar inc"ide 0ura 4rica de sabia ma0istratului sau de blamul semenilor lor2 Daca s*ar inlatura temerea de pedeapsa sau rusine acesti oameni si*ar declara ateismul tot asa de desc"is cum il arata prin 4elul lor de 6iata2 B ;2 Dar daca toti oamenii de pretutindeni ar a6ea notiunea unui Dumnezeu %istoria ne in6ata insa contrariul. nu ar urma de aci ca ideea

&,

de Dumnezeu este innascuta2 Caci c"iar daca nu s*ar 0asi nici o natiune care sa nu posede o denumire si cate6a notiuni 6a0i despre el totusi aceasta nu ar do6edi ca ele sunt intipariri nati6e in minte dupa cum denumirile de >4oc> >soare> >caldura> sau >numar> nu do6edesc ca ideile pe care le desemneaza sunt innascute numai pentru moti6ul ca denumirile acestor lucruri si ideile despre ele sunt atat de uni6ersal admise si cunoscute de oameni2 Pe de alta parte nici lipsa unei asemenea denumiri sau lipsa unei ast4el de notiuni din mintea oamenilor nu ar 4i un ar0ument contra e3istentei unui Dumnezeu dupa cum nu ar constitui o do6ada ca nu e3ista ma0net pe lume 4aptul ca o mare parte dintre oameni nu au nici notiunea unui asemenea lucru nici o denumire pentru elC tot ast4el n*ar 4i nici umbra de ar0ument pentru a do6edi ca nu e3ista di4erite specii distincte de in0eri adica de 4iinte rationale deasupra noastra 4aptul ca noi nu a6em nici o idee despre asemenea specii distincte sau denumiri pentru ele2 Caci oamenii primindu*si ba0aAul de cu6inte din limbaAul obisnuit in tara lor nu pot sa e6ite de a dobandi unele idei pri6itoare la lucrurile ale caror denumiri le aud pronuntate deseori de catre cei cu care stau de 6orba si daca ei capata prin cu6inte notiunea de per4ectie de marire sau de ce6a e3traordinar daca aceasta este insotita de teama sau de interes daca totodata intra in minte 4rica de o putere absoluta si irezistibila atunci este probabil ca ideea se 6a adanci mai mult si se 6a intinde mai departe mai cu seama daca se potri6este cu lumina ratiunii si poate 4i dedusa in mod natural din 4iecare parte a cunoasterii noastre cum

&&

se intampla cu ideea de Dumnezeu2 Caci semnele 6izibile ale intelepciunii si puterii e3traordinare apar atat de 6adit in toate operele creatiei incat daca o 4iinta rationala re4lecteaza la ele in c"ip serios ea nu Uni6ersitatea Spiru @aret &)) poate sa nu descopere o di6initateC iar in4luenta pe care trebuie sa o e3ercite in c"ip necesar descoperirea unei asemenea 4iinte asupra mintii tuturor celor care au auzit o data de ea este atat de mare si aduce cu ea 0anduri de atata importanta si cu atata putere de raspandire incat mi se pare mai straniu sa se 0aseasca unde6a o intrea0a natiune atat de salbatica incat sa nu aiba notiunea unui Dumnezeu decat sa nu aiba nici o notiune despre numere sau despre 4oc2 B &,2 Numele lui Dumnezeu o data rostit intr*o parte a lumii pentru a desemna o 4iinta superioara puternica inteleapta si in6izibila con4ormitatea unei asemenea notiuni cu principiile ratiunii si interesul pe care oamenii il 6or a6ea totdeauna s*o aminteasca adesea trebuie in mod necesar s*o raspandeasca in lun0 si*n lat si s*o treaca tuturor 0eneratiilor urmatoareC totusi 4aptul ca aceasta denumire este primita in mod 0eneral si ca cu aAutorul ei unele notiuni imper4ecte si nesi0ure au intrat in mintea oamenilor 4ara Audecata nu do6edeste ca ea este innascutaC aceasta inseamna numai ca acei care au descoperit*o au 4olosit Aust ratiunea lor s*au 0andit matur la cauzele lucrurilor si le*au urmarit pana la ori0ine2 De la acesti oameni altii cu mai putina

&)

Audecata au primit o notiune atat de importanta si o data primita ea nu a mai putut 4i pierduta usor2 B &&2 Aceasta este tot ce s*ar putea deduce din ideea de Dumnezeu daca s*ar 0asi in c"ip uni6ersal la toate semintiile omenesti si daca ar 4i recunoscuta de catre toti oamenii maturi din toate tarile2 Caci 0eneralitatea recunoasterii unui Dumnezeu nu se intinde dupa parerea mea mai mult2 Iar daca aceasta ar 4i destul pentru a do6edi ca ideea de Dumnezeu este innascuta atunci ar do6edi ca ideea de 4oc este de asemenea innascuta deoarece cred ca se poate spune pe drept ca nu este nimeni pe lume care sa aiba ideea de Dumnezeu si sa nu aiba si ideea de 4oc2 Nu ma indoiesc ca daca un 0rup de copii ar 4i asezati pe o insula unde nu e3ista 4oc cu si0uranta ca ei nu ar a6ea nici o notiune despre un asemenea lucru nici denumire pentru el oricat de cunoscut si obisnuit ar 4i el in restul lumii2 Si poate ca ei ar 4i tot atat de departe de a putea concepe notiunea si denumirea unui Dumnezeu pana cand unul dintre ei s*ar 0andi sa cerceteze cauzele si alcatuirea lucrurilorC ceea ce l*ar conduce usor la notiunea unui Dumnezeu2 Si o data ce*i 6a in6ata si pe ceilalti ratiunea si inclinarea 4ireasca a propriilor lor 0anduri 6or raspandi dupa aceea in6atatura printre ei si 6or continua*o2 B &)2 Raspuns la obiectia: >Deoarece este ce6a potri6it cu bunatatea lui Dumnezeu ca toti oamenii sa aiba o idee despre el ideea de Dumnezeu este intiparita de el in mintea oamenilor>2 intr*ade6ar

&(

se sustine ca este ce6a potri6it cu bunatatea lui Dumnezeu ca acesta sa intipareasca in mintea oamenilor caractere si notiuni despre el insusi si sa nu lase pe oameni in intuneric si indoiala cu pri6ire la un lucru atat Uni6ersitatea Spiru @aret &)( de important asi0urandu*si in acest c"ip oma0iul si 6eneratia datorate de o creatura atat de inteli0enta ca omulC de aceea a 4acut el aceasta2 Daca acest ar0ument are 6reo 4orta probanta el 6a do6edi mult mai mult decat se asteapta acei care se 4olosesc de el in acest caz2 Caci daca noi putem conc"ide ca Dumnezeu a 4acut pentru oameni tot ceea ce oamenii 6or socoti ca este mai bun pentru ei pentru ca asa ce6a corespunde bunatatii sale atunci aceasta 6a do6edi nu numai ca Dumnezeu a intiparit in mintea oamenilor ideea despre el dar ca el a intiparit acolo in mod clar si cu caractere clare tot ceea ce oamenii ar trebui sa stie si sa creada despre el tot ceea ce ar trebui sa 4aca ascultand de 6ointa sa si ca el le*a dat o 6ointa si sentimente potri6ite cu intentiile sale2 7ara indoiala ca oricine 6a socoti ca aceasta este mai bine pentru oameni decat sa baAbaie prin intuneric dupa cunoastere precum ne spune S42 Paul ca umblau toate popoarele in cautarea lui Dumnezeu %Acte FVII )+.C ca este mai bine decat ca 6ointa lor sa se impotri6easca intelectului si po4tele lor sa se puna in calea datoriei2 Catolicii spun ca este de pre4erat pentru oameni si potri6it cu bunatatea lui Dumnezeu sa e3iste un Audecator in4ailibil al neintele0erilor de pe

&-

pamant si ca de aceea e3ista unul2 Si pentru acelasi moti6 eu spun ca ar 4i mai bine pentru oameni ca 4iecare din ei sa 4ie in4ailibil2 Eu ii las sa re4lecteze daca in 6irtutea acestui ar0ument ei 6or crede ca 4iecare om este in4ailibil2 Eu cred ca este un 4oarte bun ar0ument sa spui ca >Dumnezeu nemar0init de intelept a randuit lucrurile ast4el si de aceea asa este cel mai bine>2 imi pare insa ca este cam prea mare increderea in intelepciunea noastra sa spunem: >Socot ca asa este cel mai bine si de aceea Dumnezeu a randuit lucrurile ast4el>2 Iar in c"estiunea ce a6em in 4ata in zadar am 6rea sa do6edim pe un asemenea temei ca Dumnezeu a randuit lucrurile ast4el deoarece e3perienta neindoielnica ne arata ca nu este ade6arat2 Dar Dumnezeu nu a lipsit pe oameni de bunatatea sa c"iar 4ara sa intipareasca in mintea lor asemenea cunostinte ori0inareC deoarece el a inzestrat pe om cu acele 4acultati care*i 6or ser6i sa descopere indeaAuns toate lucrurile necesare menirii unei asemenea 4iinteC si nu ma indoiesc ca 6oi putea arata ca un om poate prin 4olosirea potri6ita a 4acultatilor sale naturale sa aAun0a la cunoasterea lui Dumnezeu si a altor lucruri care il pri6esc 4ara aAutorul nici unui principiu innascut2 Dupa ce Dumnezeu a inzestrat pe om cu acele 4acultati de cunoastere pe care omul le poseda nu mai era obli0at de bunatatea lui sa sadeasca in mintea omului si acele notiuni innascute dupa cum dandu*i ratiune maini si materiale nu a trebuit sa*i mai construiasca poduri sau caseC de acestea insa unii oameni desi sunt bine inzestrati cu aptitudini duc lipsa in totul sau in buna

&=

parte dupa cum sunt unii oameni care sunt cu desa6arsire lipsiti de ideea de Dumnezeu si de principii de morala sau in orice caz nu au decat principii 4oarte 0resiteC in ambele cazuri moti6ul este ca ei Uni6ersitatea Spiru @aret &)niciodata nu si*au 4olosit cu staruinta talentele 4acultatile si 4ortele in acest scop ci s*au multumit cu opiniile obiceiurile si cu lucrurile din tara lor asa cum le*au 0asit 4ara sa pri6easca mai departe2 Daca eu sau dumneata ne*am 4i nascut in 0ol4ul Soldaniei poate ca 0andurile si notiunile noastre nu ar 4i depasit pe cele 0rosolane ale "otentotilor care locuiesc acoloC si daca Apoc"ancana re0ele Vir0iniei ar 4i 4ost educat in An0lia poate ar 4i 4ost un tot atat de priceput teolo0 si un tot atat de bun matematician ca si unul de aici deosebirea dintre el si un en0lez mai cult constand numai in aceea ca e3ercitiul 4acultatilor sale a 4ost limitat la mora6urile obiceiurile si notiunile din propria sa tara si nu a 4ost niciodata indreptat in alta parte sau in cercetari mai indepartateC si daca nu are nici o idee despre Dumnezeu este numai 4iindca nu a urmat acele 0anduri care l*ar 4i indreptat catre el2 B &(2 Ideea de Dumnezeu di4era la oameni di4eriti2 Sunt de acord ca daca ar 4i a4lat 6reo idee intiparita in mintea oamenilor suntem indreptatiti sa ne asteptam ca ea sa 4ie notiunea creatorului lor ca o pecete aplicata de Dumnezeu asupra propriei sale creatii pentru a le aminti oamenilor atarnarea de el si datoria lor 4ata de dansul si ca in

&'

aceasta ar trebui sa apara primele e3emple de cunoastere umana2 Dar cat de tarziu se poate descoperi la copii o asemenea notiuneG Si cand o 0asim ea seamana mai mult cu opinia si notiunea dascalului decat cu o notiune care reprezinta pe ade6aratul DumnezeuG Acela care 6a obser6a la copii pro0resia pe care o urmeaza mintea lor in dobandirea cunostintelor ce le au 6a 6edea ca obiectele cu care ei 6in in contact cel mai de timpuriu si in modul cel mai intim sunt acelea care produc cele dintai impresii asupra intelectului lor si nici nu 6a 0asi 6reo urma a altui obiect2 Este usor de obser6at ca 0andurile lor se lar0esc numai pe masura ce iau cunostinta de o di6ersitate mai mare de obiecte sensibile si de6in capabili sa pastreze in memorie ideile si sa le combine sa le lar0easca si sa le impreune in 4elurite c"ipuri2 Voi arata mai departe cum aAun0 ei prin aceste miAloace sa*si 4ormeze in minte ideea pe care oamenii o au despre di6initate2 B &-2 Se poate oare crede ca ideile pe care le au oamenii despre Dumnezeu sunt caractere si semne ale acestuia intiparite in mintea lor de propriul sau de0et atunci cand 6edem ca in aceeasi tara sub una si aceeasi denumire ei au idei si conceptii 4oarte deosebite despre Dumnezeu ba c"iar adeseori contradictorii si incompatibile unele cu alteleD Acordul lor asupra unei denumiri sau unui sunet cu 0reu 6a do6edi ca e3ista o notiune innascuta despre ele2 B &=2 Ce notiune ade6arata si acceptabila despre di6initate puteau a6ea acei ce recunosteau si adorau sute de di6initatiD Orice

&+

di6initate adorau ei mai mult decat una sin0ura era o marturie incontestabila ca ei nu cunosteau pe Dumnezeu si o do6ada ca ei nu a6eau o notiune ade6arata despre el deoarece din ea erau e3cluse Uni6ersitatea Spiru @aret &)= unitatea nemar0inirea si 6esnicia2 Daca la acestea adau0am conceptiile lor 0rosolane de corporalitate e3primate in ima0inile si reprezentarile zeitatilor lor iubirile casatoriile impreunarile des4raul certurile si alte insusiri in4erioare atribuite de ei zeilor lor 6om a6ea putine moti6e sa credem ca lumea pa0ana adica cea mai mare parte a omenirii a6ea in minte o asemenea idee despre Dumnezeu al carei autor ar 4i 4ost el insusi din 0riAa ca nu cum6a oamenii sa se insele asupra lui2 Si daca aceasta uni6ersalitate de asentiment pe care se apasa atata do6edeste e3istenta 6reunei intipariri innascute apoi atunci ea nu poate 4i decat aceasta: ca Dumnezeu a intiparit in mintea tuturor oamenilor care 6orbesc aceeasi limba o denumire pentru el insusi dar nici o idee deoarece acei oameni care sunt de acord asupra denumirii au in acelasi timp conceptii 4oarte di4erite despre lucrul desemnat prin ea2 Daca mi se riposteaza ca di6ersitatea zeitatilor adorate in lumea pa0ana nu era decat un mod 4i0urati6 pentru a e3prima di6ersele atribute ale acelei 4iinte necuprinse sau di6erse parti ale puterii sale eu raspund: ceea ce au putut 4i de la ori0ine nu 6oi cerceta aciC insa cred ca nimeni nu 6a a4irma ca ele erau ast4el in

&9

0andirea oamenilor de rand2 Acela care 6a consulta Calatoria episcopului din 1er5te cap2 FII %4ara sa mai pomenesc de alte marturii. 6a a4la ca teolo0ia siamezilor recunoaste desc"is o pluralitate de zei sau cum obser6a mai Audicios abatele de C"ois5 in al sau !ournal du 6o5a0e &,+<&++ teolo0ia lor consta de 4apt in a nu recunoaste absolut nici un Dumnezeu2 B &'2 Daca se spune ca oamenii intelepti din toate semintiile au aAuns sa aiba idei e3acte despre unitatea si nemar0inirea dumnezeirii eu sunt de acord cu aceasta dar atunci aceasta: in primul rand e3clude uni6ersalitatea asentimentului 4ata de orice in a4ara de denumire caci oamenii intelepti 4iind 4oarte rari poate unul la o mie aceasta uni6ersalitate este 4oarte in0usta2 in al doilea rand imi pare ca aceasta do6edeste cu claritate ca cele mai ade6arate si mai bune notiuni pe care oamenii le au despre Dumnezeu nu au 4ost intiparite ci dobandite prin 0andire si meditare si prin 4olosirea potri6ita a 4acultatilor lor caci oamenii intelepti si cu Audecata au aAuns la notiuni ade6arate cu pri6ire la acest lucru si la altele prin intrebuintarea potri6ita si atenta a 0andirii si ratiunii lor pe cand oamenii lenesi si cu Audecata care sunt cei mai numerosi si*au luat notiunile la intamplare din traditia comuna si din conceptiile de rand 4ara sa*si bata mult capul cu ele2 Si daca 4aptul ca toti oamenii intelepti au notiunea despre Dumnezeu ar constitui un moti6 de a crede ca aceasta notiune este innascuta atunci si 6irtutea trebuie

&;

socotita innascuta caci si pe aceasta au a6ut*o totdeauna oamenii intelepti2 Uni6ersitatea Spiru @aret &)' Acesta a 4ost in mod e6ident cazul intre0ului pa0anism2 Si nici c"iar la e6rei crestini si ma"omedani care admit numai un Dumnezeu aceasta in6atatura si 0riAa depusa la aceste populatii ca sa li se dea oamenilor notiuni ade6arate despre Dumnezeu nu au reusit sa*i 4aca sa aiba idei identice si ade6arate despre Dumnezeu2 Si daca am cerceta cati oameni c"iar printre noi nu ar 4i 0asiti ca*si inc"ipuie pe Dumnezeu sub 4orma unui om asezat in ceruri si alte multe conceptii nepotri6ite si absurde despre elG Crestinii ca si turcii au a6ut secte intre0i care au recunoscut si sustinut in mod serios ca di6initatea este corporala si are 4orma omeneasca2 Si cu toate ca printre noi 0asim putini oameni care marturisesc ca sunt antropomor4isti %cu toate ca am intalnit unii care recunosc aceasta. totusi eu cred ca acel care si*ar lua aceasta insarcinare poate 0asi multi de aceasta opinie printre crestinii i0noranti si neinstruiti2 Vorbiti numai cu oameni de la tara aproape de orice 6arsta si cu tinerii aproape de orice conditie si 6eti a4la ca desi numele lui Dumnezeu este deseori in 0ura lor totusi notiunile la care aplica ei acest nume sunt atat de stranii de Aosnice si de Aalnice incat nimeni nu*si poate inc"ipui ca ei le*au in6atat de la oameni cu Audecata si inca mult mai putin ca ele ar 4i caractere scrise de de0etul

),

lui Dumnezeu insusi2 Nici nu 6ad cum s*ar abate Dumnezeu mai mult de la bunatatea lui prin 4aptul de a ne 4i dat o minte neinzestrata cu aceste idei despre el insusi decat prin 4aptul de a ne 4i trimis pe lume cu trupurile neimbracate si 4ara nici un mestesu0 sau dibacie innascute in noi2 Daca nu le a6em nu este din lipsa de darnicie din partea lui ci din lipsa de silinta si de atentie din partea noastra deoarece suntem inzestrati cu 4acultatile necesare pentru a le dobandi2 Este tot atat de si0ur ca e3ista un Dumnezeu pe cat este de si0ur ca sunt e0ale un0"iurile opuse 4ormate de intretaierea a doua linii drepte2 Nu a e3istat niciodata 6reo creatura cu Audecata care sa 4i cercetat in mod sincer ade6arul acestor propozitii si sa nu*si 4i dat asentimentul 4ata de ele2 Cu toate acestea nu e nici o indoiala ca e3ista multi oameni care nu si*au indreptat 0andurile pe aceasta cale si nu cunosc nici una din aceste doua propozitii2 Daca cine6a crede ca este potri6it sa numim aceasta asentiment uni6ersal %luandu*l ast4el in cea mai mare intindere a sa. eu sunt de acord dar atunci un ast4el de asentiment uni6ersal do6edeste tot atat de mult ca ideea despre Dumnezeu este innascuta pe cat do6edeste ca este innascuta ideea despre e0alitatea un0"iurilor2 B &+2 Daca ideea de Dumnezeu nu este innascuta nici o alta idee nu poate 4i considerata ca innascuta2 Asadar desi cunoasterea lui Dumnezeu ar 4i cea mai 4ireasca descoperire a ratiunii umane totusi ideea despre el nu este innascuta dupa cum cred ca se 6adeste din cele ce am spus2 De aceea dupa cum socot eu 6a 4i 0reu sa se 0aseasca

)&

alta idee despre care sa se poata sustine ca este innascuta caci daca Dumnezeu ar 4i asezat in intelectul oamenilor 6reo intiparire 6reun Uni6ersitatea Spiru @aret &)+ caracter atunci este cel mai rezonabil lucru sa ne asteptam ca aceasta sa 4i 4ost o idee clara si uni4orma despre el in masura in care slaba noastra putere de cuprindere a mintii ar 4i in stare sa primeasca un obiect atat de necuprins si de nemar0init2 Dar 4aptul ca mintea noastra a 4ost la inceput lipsita de acea idee pe care a6em atata interes sa o posedam este baza unei prezumtii puternice in contra oricaror altor caractere innascute2 Si trebuie sa marturisesc ca in masura in care pot eu obser6a nu pot sa 0asesc nici unul si as 4i multumit ca altcine6a sa ma instruiasca in aceasta pri6inta2 B &92 Ideile de substanta nu sunt innascute2 Recunosc ca e3ista alta idee care ar 4i de un 4olos 0eneral oamenilor s*o aiba dupa cum constituie subiectul 0eneral al discutiilor lor ca si cand ar a6ea*oC aceasta este ideea de substanta pe care nici nu o a6em si nici nu o putem dobandi prin senzatie sau re4lectie2 Daca natura ar a6ea 0riAa sa ne inzestreze cu 6reo idee ne*am putea astepta ca ea sa 4ie din acelea pe care noi nu ni le putem procura prin propriile noastre 4acultatiC noi 6edem insa dimpotri6a ca deoarece aceasta idee nu 6ine in mintea noastra pe aceleasi cai ca si celelalte idei noi nu posedam de4el o asemenea idee clara si in consecinta prin cu6antul >substanta> noi

))

desemnam numai o presupunere nesi0ura despre ce6a care nu stim ce este %adica ce6a despre care nu a6em nici o idee particulara distincta si poziti6a. ce6a pe care il luam drept substratum*ul sau suportul acelor idei pe care le cunoastem2 B &;2 Nicio propozitie nu poate 4i innascuta deoarece nicio idee nu este innascuta2 Asadar despre orice principii innascute 6orbim noi 4ie speculati6e 4ie practice se poate spune cu tot atata temei ca un om are &,, de lire sterline in buzunar in 6reme ce se contesta ca el poseda 6reun penn5 6reun s"illin0 6reo coroana sau orice alta moneda din care ar putea 4i alcatuita aceasta suma ca si atunci cand se socoteste ca anumite propozitii sunt innascute in 6reme ce ideile la care se re4era nu pot in nici un c"ip sa 4ie considerate ca innascute2 7aptul ca aceste propozitii sunt unanim acceptate si capata asentimentul 0eneral nu do6edeste deloc ca ideile e3primate in ele sunt innascuteC caci in multe cazuri indi4erent cum au aAuns ideile acolo 6a urma in mod necesar asentimentul dat cu6intelor care e3prima acordul sau dezacordul dintre asemenea idei2 Oricine are o idee ade6arata despre Dumnezeu si adoratia lui isi 6a da asentimentul 4ata de aceasta propozitie: >Dumnezeu trebuie adorat> atunci cand ea este e3primata intr*o limba pe care o intele0eC si orice om cu Audecata care nu s*a 0andit la ea azi poate ca maine 6a 4i 0ata sa*si dea asentimentul 4ata de aceasta propozitieC si totusi se poate 4oarte bine presupune ca e3ista milioane de oameni carora le lipseste azi una sau

)(

amandoua aceste idei2 Caci daca 6rem sa admitem ca salbaticii si cei mai multi oameni de la tara au idei despre Dumnezeu si despre Uni6ersitatea Spiru @aret &)9 adoratie %ceea ce con6orbirile cu ei nu*l 6or 4ace pe cine6a sa creada cu usurinta. socot totusi ca despre putini copii se poate presupune ca au acele idei pe care ei trebuie deci sa inceapa a le a6ea intr*un moment sau altul pentru a incepe apoi sa*si dea asentimentul 4ata de acea propozitie si sa nu se mai indoiasca 6reodata de ea2 insa un ast4el de asentiment dat la auzirea propozitiei nu do6edeste ca ideile ei sunt innascute mai mult decat do6edeste ca un orb din nastere %cu cataracta care 6a 4i operata maine. a a6ut idei innascute despre soare sau lumina despre so4ran sau 0alben 4aptul ca atunci cand 6ederea sa 6a 4i limpezita el isi 6a da cu si0uranta asentimentul 4ata de PROPOZITIA: >soarele este luminos> sau 4ata de PROPOZITIA: >so4ranul este 0alben> si prin urmare daca un ast4el de asentiment dat la auzirea propozitiei nu poate do6edi ca ideile sunt innascute cu atat mai putin poate do6edi ca sunt innascute propozitiile 4ormate din acele idei2 Daca cine6a pretinde ca are idei innascute as 4i bucuros sa mi se spuna care sunt si cate sunt ele2 B ),2 in memorie nu se a4la nicio idee innascuta2 #a aceasta 4ie*mi in0aduit sa adau0 ca daca ar e3ista 6reo idee innascuta 6reo idee in minte la care aceasta nu 0andeste in prezent atunci aceasta

)-

idee trebuie sa 4ie asezata in memorie si de acolo trebuie sa 4ie adusa la 6edere prin reamintireC adica ideea trebuie sa 4ie recunoscuta in momentul reamintirii ca o perceptie care a 4ost mai inainte in minteC a4ara numai daca nu poate e3ista amintire 4ara reamintire2 Caci a*ti reaminti inseamna a percepe ce6a cu aAutorul memoriei adica cu constiinta ca acest ce6a a 4ost cunoscut sau perceput mai inainte: altminteri orice idee intra in minte este noua si nu reamintita aceasta constiinta ca ea a 4ost in minte mai inainte 4iind ceea ce deosebeste reamintirea de toate celelalte 4eluri de a 0andi2 Orice idee care nu a 4ost niciodata perceputa de catre minte nu s*a a4lat niciodata in minte2 Orice idee ce se a4la in minte este 4ie o perceptie actuala 4ie daca a 4ost cand6a o perceptie actuala se a4la in minte ast4el incat cu aAutorul memoriei poate 4i 4acuta sa 4ie iarasi o perceptie actuala2 De cate ori e3ista in minte o perceptie actuala a unei idei 4ara aAutorul memoriei ideea apare cu desa6arsire noua si necunoscuta mai dinainte intelectului2 De cate ori memoria aduce in mod e4ecti6 la lumina o idee a6em constiinta ca a 4ost acolo dinainte si ca nu a 4ost cu totul straina mintii2 Ca aceasta este asa sau nu las sa stabileasca 4iecare potri6it propriei sale obser6atii si apoi doresc sa mi se dea ca e3emplu o idee pretinsa innascuta pe care cine6a s*o poata rein6ia si reaminti ca pe o idee pe care a cunoscut*o mai inainte ca ea sa 4i 4ost intiparita pe caile pe care le 6om arata mai AosC caci 4ara constiinta unei perceptii anterioare nu e3ista reamintire si orice idee care ne 6ine in

)=

minte 4ara sa 4ie insotita de aceasta constiinta nu este reamintita sau nu e stearsa din memorie si nici nu se poate spune despre ea ca se a4la Uni6ersitatea Spiru @aret &); in minte mai inainte de acea perceptie2 Caci ceea ce nu este nici e4ecti6 in 4ata oc"ilor nici pastrat in memorie nu se a4la in minte in niciun c"ip este ca si cand n*ar 4i 4ost niciodata acolo2 Presupuneti ca uncopil s*ar 4olosi de oc"i pana cand ar cunoaste si ar distin0e culorileC si ca apoi cataracta ar inc"ide 4erestrele si bolna6ul ar sta in intuneric deplin patruzeci sau cincizeci de ani iar in acest timp ar pierde cu desa6arsire orice memorie despre ideile de culori pe care le*a a6ut cand6a2 Acesta a 4ost cazul unui om cu care am 6orbit o data si care si*a pierdut 6ederea din cauza 6arsatului de 6ant pe cand era copil si nu a6ea 6reo notiune de culori mai mult decat un orb din nastere2 intreb daca cine6a poate spune ca acest om a6ea totusi in minte mai multe idei de culori decat un orb din nastereD Si cred ca nimeni nu 6a spune despre oricare din ei ca a6ea 6reo idee de culoare2 Daca ii este operata cataracta celui dintai atunci el capata idei %pe care nu si le reaminteste. despre culori de no6o transmise mintii de catre 6ederea sa restabilita si aceasta 4ara sa aiba 6reo constiinta ca le cunostea anterior2 Acum el poate sa rein6ie aceste idei si sa le c"eme in minte c"iar pe intuneric2 in acest caz despre toate aceste idei de culori care pot 4i rein6iate cand nu sunt prezente cu constiinta ca erau cunoscute

)'

anterior 4iind ast4el in memorie se spune ca se a4la in minte2 Aceasta imi 4oloseste sa arat ca orice idee care se a4la in minte 4ara sa 4ie in mod e4ecti6 in 4ata oc"ilor se a4la acolo numai 4iindca se 0aseste in memorieC iar daca nu se a4la in memorie nu se a4la nici in minteC iar daca este pastrata in memorie nu poate 4i readusa e4ecti6 la 6edere 4ara a percepe ca ea 6ine din memorie ceea ce inseamna ca ea 4usese cunoscuta mai dinainte si ca acum este reamintita2 Daca e3ista asadar idei innascute ele trebuie sa se a4le in memorie altminteri nu se a4la nicaieri in minteC iar daca se a4la in memorie ele pot 4i rein6iate 4ara aAutorul niciunei impresii dina4araC si ori de cate ori ele sunt readuse in minte sunt reamintite sunt insotite de perceperea ca nu sunt cu totul noi pentru minte aceasta 4iind deosebirea caracteristica ce e3ista in mod constant intre ceea ce se a4la si ceea ce nu se a4la in memorie sau in minte2 Ori de cate ori apare in minte ce6a ce nu se a4la in memorie apare ca 4iind cu desa6arsire nou si necunoscut mai inainteC si ori de cate ori ce6a care se a4la in memorie sau in minte apare prin intermediul memoriei apare ca ne4iind nou ci mintea il 0aseste in ea insasi si stie ca era acolo dinainte2 in acest c"ip putem 6eri4ica daca e3ista in minte 6reo idee innascuta inaintea unei intipariri prin senzatie sau re4lectie2 As 4i bucuros sa dau de omul care atunci cand a dobandit capacitatea sa se 4oloseasca de ratiune sau in oricare alt moment si*a reamintit 6reo asemenea idee si caruia dupa ce s*a nascut aceste idei nu i*au aparut niciodata ca noi2 Daca cine6a 6a

)+

spune ca in minte se a4la idei care nu se a4la in memorie il po4tesc sa se e3plice si sa 4aca inteli0ibil ceea ce 6rea sa spuna2 Uni6ersitatea Spiru @aret &(, B )&2 Principiile nu sunt innascute pentru ca ele sunt sau de putin 4olos sau putin si0ure2 Pe lan0a ceea ce am spus deAa mai este un moti6 pentru care ma indoiesc ca aceste principii sau altele ar 4i innascute2 Eu sunt pe deplin con6ins ca Dumnezeu nemar0init de intelept a 4aurit toate lucrurile cu desa6arsita intelepciuneC nu ma pot lamuri de ce trebuie sa se presupuna ca el intipareste in mintea oamenilor unele principii uni6ersale dintre care acelea pretinse innascute si care pri6esc speculatia nu sunt de mare 4olos iar cele care pri6esc practica nu sunt e6idente prin ele insele si nici unele din ele nu se pot deosebi de alte ade6aruri care nu sunt admise ca innascute2 Caci in ce scop ar 4i 0ra6ate in minte de catre de0etul lui Dumnezeu caractere care nu sunt mai clare decat cele introduse mai tarziu sau care nu pot 4i deosebite de acesteaD Daca cine6a crede ca e3ista asemenea idei si propozitii innascute care prin claritatea si utilitatea lor pot 4i deosebite de tot ceea ce este in minte 6enit dina4ara si dobandit nu*i 6a 4i 0reu sa ne spuna care sunt ele si atunci oricine 6a 4i capabil sa Audece daca ele sunt sau nu innascute caci daca ar e3ista asemenea idei si intipariri innascute 6adit deosebite de toate celelalte perceptii si cunostinte oricine ar 6edea in el insusi ca aceasta este

)9

ade6arat2 Despre e6identa acestor ma3ime presupuse innascute am 6orbit deAaC despre utilitatea lor 6oi a6ea ocazia mai departe sa 6orbesc mai pe lar02 B ))2 Deosebirea dintre descoperirile 4acute de oameni depinde de 4elul deosebit in care isi 4olosesc 4acultatile2 in concluzie: unele idei se o4era sin0ure 4ara intarziere intelectului tuturor oamenilorC unele 4eluri de ade6aruri rezulta din unele idei de indata ce mintea le aseaza in propozitiiC alte ade6aruri inainte de a putea 4i descoperite si a obtine asentimentul nostru pretind un sir de idei asezate in ordine o comparare a lor 4acuta cum se cu6ine si deductii 4acute cu luare aminte2 Unele ade6aruri din prima cate0orie au 4ost 0resit socotite ca innascute datorita acceptarii lor 0enerale si lesnicioaseC ade6arul este insa ca ideile si notiunile nu sunt in mai mare masura nascute o data cu noi decat artele si stiinteleC cu toate ca intr*ade6ar unele din ele se o4era 4acultatilor noastre mai repede ca altele si de aceea sunt admise in mod mai 0eneral cu toate ca si aceasta are loc in masura in care se intampla ca or0anele corpului nostru si puterile mintii noastre sa 4ie 4olositeC caci Dumnezeu a inzestrat pe oameni cu 4acultati si miAloace ca sa descopere sa primeasca si sa retina ade6arurile potri6it cu c"ipul in care sunt 4olosite aceste 4acultati2 Harea deosebire ce se 0aseste intre notiunile oamenilor 6ine din 4aptul ca ei 4olosesc in c"ip di4erit 4acultatile lor in 6reme ce unii %si acestia sunt cei mai multi. luand lucrurile pe incredere 4olosesc 0resit 4acultatea lor de a*si da

);

asentimentul prin aceea ca isi robesc din lene mintea poruncilor si autoritatii altora cu pri6ire la in6ataturile pe care este datoria lor sa le Uni6ersitatea Spiru @aret &(& e3amineze cu 0riAa si nu sa le in0"ita orbeste cu o incredere absoluta altii 4olosind 0andirea lor numai in le0atura cu cate6a lucruri aAun0 sa le cunoasca destul de bine atin0 c"iar un inalt 0rad de cunostinte asupra lor si raman in i0noranta cu pri6ire la toate celelalte pentru ca nu au lasat niciodata mintea lor sloboda ca sa 4aca si alte cercetari2 De pilda: ca cele trei un0"iuri ale unui triun0"i sunt e0ale cu doua un0"iuri drepte este un ade6ar cat se poate de si0ur si pe care il socot mai e6ident decat multe dintre acele propozitii care trec drept principiiC si totusi sunt milioane de oameni 4oarte cunoscatori in alte lucruri care nu stiu deloc aceasta pentru ca niciodata nu si*au pus 0andirea la lucru asupra unor asemenea un0"iuriC si cel care cunoaste cu certitudine aceasta propozitie poate totusi sa i0nore cu desa6arsire ade6arul altor propozitii c"iar matematice si care sunt tot atat de clare si de e6idente ca si aceasta din cauza ca in cercetarea acelor ade6aruri matematice el si*a intrerupt cursul 0andurilor si nu a mers mai departe2 Acelasi lucru se poate intampla cu pri6ire la notiunile pe care le a6em despre e3istenta unei di6initati caci desi nu e3ista ade6ar pe care omul sa*l poata stabili in mod mai e6ident pentru sine decat e3istenta lui Dumnezeu totusi acela care se 6a multumi cu lucrurile

(,

asa cum le 0aseste in aceasta lume pri6indu*le ca instrumente ale placerilor si patimilor sale si nu 6a cerceta ce6a mai adanc cauzele telurile si admirabila lor alcatuire si nu*si 6a duce mai departe meditatiile asupra lor cu sar0uinta si luare aminte acela poate sa traiasca multa 6reme 4ara sa aiba 6reo notiune despre o ast4el de 4iinta2 Si daca prin discutie cine6a i*a ba0at in cap o asemenea notiune el poate ca o 6a crede dar daca nu a e3aminat*o niciodata cunostinta ce 6a a6ea despre aceasta notiune nu 6a 4i mai desa6arsita decat a aceluia care deoarece i s*a spus ca cele trei un0"iuri ale unui triun0"i sunt e0ale cu doua un0"iuri drepte admite aceasta pe incredere 4ara sa i se 4aca do6ada si*si da asentimentul ca 4ata de o opinie 6erosimila insa nu are nici o cunostinta despre ade6arul ei pe care totusi 4acultatile sale daca ar 4i 4olosite cu 0riAa ar 4i capabile sa i le 4aca limpede si e6ident2 Dar aceasta numai in treacat pentru a arata cat de mult depinde cunoasterea noastra de 4olosirea corecta a acelor puteri pe care ni le*a daruit natura si cat de putin depinde ea de principiile innascute care de0eaba sunt considerate a e3ista la toti oamenii pentru indrumarea lor si care nu s*ar putea sa nu 4ie cunoscute de catre toti oamenii daca s*ar a4la in mintea lor altminteri s*ar a4la acolo 4ara niciun rostC si intrucat nu toti oamenii le cunosc si nici nu pot sa le deosebeasca de alte ade6aruri 6enite dina4ara noi putem sa concludem 4oarte bine ca nu e3ista asa ce6a2 B )(2 Oamenii trebuie sa 0andeasca si sa cunoasca prin ei insisi2

(&

Ce cu6inte de condamnare mi se pot cu6eni pentru ca m*am indoit de principiile innascute din partea oamenilor care sunt dispusi sa Uni6ersitatea Spiru @aret &() numeasca aceasta >a smul0e 6ec"ile temelii ale cunoasterii si certitudinii> nu pot spuneC dar sunt cel putin con6ins ca drumul ce am urmat 4iind con4orm cu ade6arul 4ace mai neclintite acele temelii2 De un lucru sunt si0ur anume ca in tratatul ce urmeaza nu m*am straduit nici sa ma indepartez si nici sa ma tin de 6reo autoritateC ade6arul a 4ost sin0ura mea tinta si 0andirea mea s*a indreptat nepartinitor oriunde a parut ca el o indrumeaza 4ara sa iau in seama daca pe acel drum se a4la sau nu urmele pasilor altora2 Nu ca imi lipseste respectul datorat opiniilor altor oameni caci la urma urmei cel mai mare respect este datorat ade6aruluiC si sper ca nu 6a 4i luat drept aro0anta daca spun ca noi am 4ace poate pro0rese mai mari in dobandirea cunostintelor rationale si speculati6e daca le*am cauta la iz6or in e3aminarea lucrurilor insesi si daca pentru a le 0asi ne*am 4olosi mai de0raba de propria noastra minte decat de a altor oameni2 Caci dupa parerea mea noi putem spera cu tot atat temei sa 6edem cu oc"ii altora pe cat este sa cunoastem prin intelectul altor oameni2 Cat ade6ar si ratiune e3aminam si cuprindem noi insine atata cunoastere reala si ade6arata posedam2 7aptul ca opiniile altor oameni plutesc in creierul nostru nu ne 4ace nici cu o iota mai destepti cu toate ca se

()

poate intampla ca ele sa 4ie ade6arate2 Ceea ce era in acei oameni stiinta nu este in noi decat incapatanare atata 6reme cat ne dam asentimentul numai pentru ca sunt ale unor nume 6enerate si nu 4olosim cum au 4acut ei propria noastra ratiune ca sa intele0em acele ade6aruri care le*au adus lor renumele2 Cu si0uranta ca Aristotel a 4ost un om destept dar nimeni nu l*a crezut 6reodata ast4el pentru ca a imbratisat orbeste si a raspandit plin de si0uranta opiniile altuia2 Si daca adoptarea principiilor altuia 4ara a le e3amina nu l*a 4acut pe el 4iloso4 apoi cu 0reu cred ca il 6or 4ace pe altul2 in stiinte 4iecare poseda atat cat stie si intr*ade6ar intele0eC ceea ce el crede numai si ia pe incredere de la altii nu sunt decat zdrente care orice 6aloare ar a6ea in bucata intrea0a nu adau0a nimic insemnat la capitalul celui care le aduna2 Asemenea bo0atie imprumutata la 4el ca moneda ma0ica c"iar daca ar 4i de aur in mana din care ar lua*o 6a 4i numai 4runza si pra4 cand 6a 4i 4olosita2 B )-2 De unde 6in opiniile despre principiile innascute2 Cand oamenii au 0asit unele propozitii 0enerale de care nu puteau sa se indoiasca de indata ce le intele0eau a 4ost desi0ur un drum scurt si lesnicios pentru a conc"ide ca ele sunt innascute2 Aceasta concluzie o data admisa usura pentru lenesi truda cautarii si oprea cercetarea a ceea ce este indoielnic cu pri6ire la tot ceea ce a 4ost o data declarat innascut2 Si a 4ost de mare 4olos pentru acei ce se pretindeau maestri si in6atatori sa stabileasca acest principiu al principiilor: ca principiile nu

((

trebuie sa 4ie puse la indoiala2 Caci o data stabilita do0ma ca e3ista principii innascute discipolii lor au 4ost ne6oiti sa primeasca unele Uni6ersitatea Spiru @aret &(( in6ataturi ca atareC ceea ce a insemnat a*i impiedica sa*si 4oloseasca propria lor ratiune si Audecata 4iind ne6oiti sa le creada si sa le primeasca pe incredere 4ara alta e3aminareC in aceasta stare de oarba credulitate ei puteau 4i mai usor 0u6ernati si 4acuti 4olositori unei specii de oameni care a6eau dibacia si insarcinarea sa le dea principii si sa*i indrumeze2 Si nu este mica puterea pe care o capata un om asupra altuia cand are autoritatea de a dicta principii si de a 4i in6atatorul ade6arurilor neindoielnice si de a 4ace pe un om sa accepte ca principiu innascut ceea ce ser6este scopului celui ce*l in6ata2 Pe cata 6reme daca ei ar 4i e3aminat caile pe care oamenii aAun0 la cunoasterea multor ade6aruri uni6ersale ar 4i a4lat ca ele rezulta in mintea oamenilor din esenta lucrurilor insesi atunci cand sunt cercetate cum se cu6ine si ca ele au 4ost descoperite prin 4olosirea acelor 4acultati care au 4ost adaptate de natura ca sa le primeasca si sa Audece atunci cand sunt intrebuintate cum se cu6ine in acest scop2 B )=2 Concluzie2 A arata cum procedeaza intelectul in aceasta pri6inta este scopul cartii urmatoare dar inainte de a trece la aceasta 6oi obser6a ca pana acum a 4ost necesar sa dau socoteala de moti6ele pentru care ma indoiesc de principiile innascute in scopul de a*mi desc"ide

(-

calea catre acele temelii care cred ca sunt sin0urele ade6arate pe care pot 4i stabilite notiunile ce putem a6ea despre propria noastra cunoastereC deoarece unele din ar0umentele in contra principiilor innascute rezulta din opiniile indeobste acceptate am 4ost silit sa iau de bune unele lucruri ceea ce este 0reu de e6itat pentru oricine are insarcinarea sa arate neade6arul si ne6erosimilitatea 6reunei do0meC in contro6erse se intampla ca si la asaltul cetatilor unde daca terenul pe care se aseaza bateriile este solid nu se cerceteaza de la cine a 4ost luat nici cui apartine destul ca el este bun pentru scopul prezent2 Deoarece insa in urmatoarea parte a acestui tratat am intentia sa inalt un edi4iciu uni4orm si bine inc"e0at in masura in care ma 6a aAuta propria mea e3perienta si obser6atie sper sa*l inalt pe o asemenea baza incat sa nu mai am ne6oie sa*l spriAin cu proptele si contra4orturi care se reazema pe temelii imprumutate sau cersiteC or cel putin daca se 6a do6edi ca este numai un castel in aer ma 6oi sili sa*l 4ac dintr*o bucata si solid2 Si aici pre6in pe cititor sa nu se astepte la do6ezi irezistibile si incontestabile a4ara numai daca mi s*ar acorda pri6ile0iul nu rareori asumat de catre altii de a se lua drept bune principiile mele pe care nu ma indoiesc ca pe urma le 6oi putea si demonstra2 Tot ce 6oi spune despre principiile la care trec acum este ca nu pot sa apelez decat la e3perienta si obser6atia impartiala a oamenilor pentru a stabili daca sunt sau nu ade6arate si aceasta este de aAuns pentru un om care nu pretinde mai mult decat sa e3puna sincer si liber propriile sale

(=

presupuneri cu pri6ire la un subiect care se a4la oarecum in intuneric 4ara alt tel decat cercetarea impartiala a ade6arului2

('