Motto:

Fixeaza-ti in minte chiar de acum o regula si un ideal de purtare carora sa te conformezi atat in singuratate cat si intre oameni, caci intelepciuna e a ta numai cand o dai altuia, astfel ea este numai in tine. Nicolae Iorga

ANAT !IA A"A#AT$%$I % & ! T # 1. Aspecte generale pri'ind sistemul osos

Aparatul locomotor este constituit din sistemul osos si sistemul musculara, am(ele asigurand sustinerea corpului si posi(ilitatea de deplasare. )istemul osos reprezita totalitatea oaselor din corp *aproximati' +,, la numar- legate intre ele prin articulatii. .l reprezinta partea pasi'a a aparatului locomotor. Forma, structura si modul de legatura a oaselor pentru a forma scheletul corpului uman, reprezinta expresia adaptarii la statiunea (ipeda si locomotoare. /atorita compozitiei chimice si arhitecturii su(stantei osoase, ele au proprietatea de a rezista la0 presiune tractiune torsiune #olul oaselor in organism 1. determina forma corpului, iarimpreuna cu articulatiile dintre ele, asigura suportul partilor moi1 +. participa la formarea ca'itatilor de protectie a unor organe *cutia craniana, canalul 'erte(eral, cutia toracica, (azinul -1 2. sunt organe ale miscarii pentru ca pentru ca participa la formarea articulatiilor si ser'esc capunct de insertie pentru muschi1 3. madu'a rosie *din epifizele oaselor lungi,din oasele late si scurte-are rol in hematopoeza1 4. deposit de su(stanta fosfocalcice, pe care organismul le poate mo(iliza la ne'oie *sarcina-. +. )tructura oaselor

asele sunt organe tari si elastice.In structura lor predomina tesutul osos. Tesutul osos este cel mai dur si rezistent tesut mecanic con5uncti'. Tesutul osos este un tesut con5uncti' metaplaziat. T.)$T$% ) ) .)T. F #!AT /IN0 - celule osoase - su(stanta fundamentale - su(stanta osoasa &.%$%A )A A)A 6 numita in stadiul tanar osteo(last, iar in stadiul adult osteocit, deri'a din celula mezenchimala. steocitele au forma o'ala, turtita, cu numeroase prelungiri.
+

.le sunt adapostite in mici ca'itati stelate *fiziforme- sapate in su(stnta endamentala, numita osteoplasta. /in peretii osteoplastelor pleaca numeroase canalicule su(tiri care se anostomazeaza cu canaliculele osteoplastelor 'ecine. ste(lastii au o (ogata aacti'itate secretorire, participand la formarea oscinei si a unei fosfatoze. steo(lastul se poate forma in osteoclast si in'ers. steoclastul este o celula care inter'ine in procesul de formare a osului, indeplinind rolul de distrugere si limitare a formarii tesutului, in functie de necesitatile fiziologice. "e masura ce osteocitul im(atraneste, acti'itatea lui secretorie scade ca si 'olumul sau. )$7)TANTA F$N/A!.NTA%A 6 a osului se compune din0 - o parte organica - o parte minerala 8 anorganica &omponenta organica reprezita 239 si sete formata din oseina *su(stanta secretata de osteo(laste-. &omponenta minerala reprezinta ::9 din su(stanta fundamentala si este formata din minicristale de fosfat tricalcic la su(rafata caruia sunt a(sor(ite cristale foarte fine de car(onat de !g si car(onat Na. T.)$T$% ) ) 6formeaza scheletul corpului si reprezinta aparatul de sustinere a partilor moi ale organismului1 este totodata un important rezer'or de su(stante fosfocalcice. In functie de structura si arhitectura sa, exista doua 'arietati de tesut osos0 - T.)$T$% ) ) & !"A&T - T.)$T ) ) )" N;I ) T.)$T$% ) ) & !"A&T 6 formeaza diafiza 'aselor lungi, portiunea externa a epifizelor si oselor scurte, lama externa si interna a oaselor late. "e sectiunea trans'ersala, diafiza osului lung este formata0 - in portiunea centrala de canalul medular - la exterior de periost. !icroscopic, su(stanta ososasa a diafizei, prezinta o serie de canale numite canalele <a'ers, acestea contin0 - capilare sanguine - terminatii ner'oase - tesut con5uncti' lax in cantitate redusa. In 5urul canalelor <a'ers, su(stanta ososa este dispusa in lamele osoase concentrice, in grosimea carora se gasesc osteo(lase ce contin osteocitele. )cheletul lameleorl este format din oseina si fi(re de calogen paralele intre lele. Fi(rele de calogen din lamelele 'ecine au directii o(lice, spiralate sau circulare. Aceasta structura asigura o deose(ita rezistenta a osului.
2

$n canal <a'ers impreuna cu lamelele din 5ur formeaza osteonul 8 sistemul <a'ers unitatea morfofunctionala a osului. Intre sistemele ha'ersiene se gasesc arcuri de lamele osoase, resturi de osteoane rezultate in urma remanierii ososase, formand sistemele interna'ersiene. T.)$T$% ) ) )" N;I ) 6 formeaza epifizele oaselor lungi, scurte si late. .ste format din lame osoase numite tra(ecule, alcatuite la randul lor din mai multe lamele. %amelele osoase delimiteaza ca'itati cu aspecte si marimi diferite, numite areole, care dau osului aspect de (urete. Areolele si lamelele osoase sunt sisteme ha'ersiene incomplete. Areolele comunica intre ele si contin madu'a osoasa. 2. steogeneza

"rocesulde formare a osului se numeste osteogeneza. Formarea scheletului osos caracteristic adultului, din scheletul cartilaginos al em(rionului si fatului , presupune un lung proces care se incheie in 5urul 'arstei de +4 ani. steogeneza este de doua tipuri0 1. )IFI&A#. /. !.!7#ANA 8 /.)!A%A, prin care in modelul con5uncti' al osului, apar puncte de osificare care se intind in pete de ulei. &elulele con5uncti'e se transforma in osteo(lasti si secreta oseina. "rin impregnare cu saruri de &a, in prezenta fosfatazelor alcaline, se formeaza osulprimar. In faza urmatoare acesta 'a fi modelat prin procese de distrugere, de remaniere osoasa su( actiunea osteoplastelor si a fostfatazei acide formandu-se osul definiti'. Acest tip de osificare este caracteristic oaselor cutiei craniene, oaselor fetei1 prin osificare de mem(rana se face cresterea in grosime a osului si se formeaza calusul supa fracturi. +. )IFI&A#. /. &A#TI%A= 8 .& N/#A%A, prin care celullele cartilaginoase se hipertrofiaza si degeneraeaza. )u(stanata fundamentala a carila5ului se distruge partial iar restul se 'a impregna cu &a. In fazaurmatoare, mem(rana care in'eleste matricea cartilaginoasa a osului *pericondru-, pleaca muguri con5ucti'a 'asculari spre celulele cartilaginoase distruse de osteogeneza. &elulele acestui tesut de'in osteo(lasti si secreta oseina care se impregneaza saruri de ca si formeaza osul primar. In oasele lungi, mugurii con5uncti'a 'asculari formeaza canalul medular. In ultima faza are loc distrugerea si remanierea osoasa, su( actiunea osteoplastelor si se formeaza osul definiti'.
3

Acest tip de osificare este caracteristica ma5oritatii tipurilor oaselor corpului si totodata se face cresterea in lungime a osului, la ni'elul cartila5elor de crestere *diafiza 6 epifizari-. .ste un proces general al organismului controlat de sistemul ner'os care coordoneaza acti'itatea mai multor factori0 - mecanici1 - endocrini *hormoni hipofizari, tiroidieni, sexuali-1 - 'itamine *'itamina d-1 - enzimatici *fosfalozele alcalina si acida-1 - factori meta(olici. 3. !orfologia oaselor

Formarea oaselor este adaptatata functiilor pe care leindeplinesc in organism. )e impart in trei categorii0 - oase lungi *humerus, radius,femur,ti(ie- oase late *oasele calotei craniene, omoplatul- oase scurte *oasele carpiene, tarsiene, 'erte(releIn canalul medular si canalele tesutului spongios se gaseste madu'a oaselor care se prezinta su( trei 'arietati0 amadu'a rosie 8 hematopietica se gaseste in ma5oritatea oaselor fatului si in oasele scurte ale adultului. Au rol in formarea go(ulelor sangelui in perioada de dez'oltare a osului, madu'a rosie participa la procesul de osteogeneza prin osteo(lastii si osteoclastii diferentieti din celulele con5uncti'e medulare. In fracturi inter'ine formarea calusului. (madu'a gal(ena se afla in toate oasele adultului, exceptie osele late si scurte. )e caracterizeaza prin continutul de caelule adipoase, care ii dau culorea gal(ena. .ste un depozit al organismului. cmadu'a cenusie se gaseste in osaele 'arstnicului. .ste formata preponderent din tesut con5uncti' si are rol de umplutura. !adu'a oaselor alcatuieste cu osul un intreg morfofunctional, a'and aceeasi iner'atie si 'ascularizatie. "eriostul este o mem(rana con5uncti'a care in'eleste osul cu exceptia suprafetelor articulare. .ste (ogat iner'at si 'ascularizat. "rin stratul extern, periostul participa la formarea osului, celulele sale transformandu-se in osteo(lasti atat in procesul de dez'oltare a osului cat si in cazul de fracturi, formand calusul. >ascularizatia osului este asigurata de artere si 'ene. #olurile importante ale madu'ei sunt0
4

1. participa la formarea tesutului osos n timpul osificarii, rol osteogen1 +. rol hematopoetic, contri(uie la formarea elementelor figurate ale sangelui1 2. constituie un factor mecanic, diminuand greutatea oaselor1 3. ca orice tesut adipos ser'este ca su(stanta de rezer'a 4. )cheletul 6 prezentare generala

)&<.%.T$% este alcatuit din 'ase grupate pe regiuni, formand elementul de sustinere si de protectie ale di'erselor aparate0 )cheletul axial *format din craniu coloana 'erte(rala- si scheletul toracelui mem(relor *superioare si inferioare-. )&<.%.T$% &A"$%$I este format din oasele cutiei craniene *neurocraniu- si oasele masi'ului facial *crescerocraniu-. N.$# &#ANI$% *craniul cere(ral- este alcatuit din optoase0 patru neperechi *frontal, etneoid, sfenoid si occipital- si patru perechi *doua parietale si doua temporale fiecare cu detalii caracteristice-. >I)&.# &#ANI$% *splahnocraniu- este alcatuit din 13 oase di'erse dintre care doua neperechi0 'omerul si mandi(ula si sase perechi0 maxilar, zigomatic, nazal, lacrimal, palatin si conca nazala inferioara. )&<.%.T$% T#$N&<I$%$I este format din piesele osoase ale coloanei 'erte(rale, toracelui si (azinului osos. & % ANA >.#T.7#A%A0 formata din 22 6 23 'erte(re suprapuse, a'and fiecare caracteristici speciale."e regiuni se disting ? 'erte(re cer'icale, 1+ toracale, 4 'erte(re lom(are, 4 'erte(re sacrale sudate intr-un singur os, osul sacru si 3 sau 4 'erte(re in'aluate si sudate intre ele formend osul coccis. )&<.%.T$% T #A&.%$I 6 o componete a scheltului trunchiului este format din coloana (rocala, de care cele 1+ perechi de coaste0 primele ? perechi de coaste ade'arate, 4 perechi de coaste false, dintre care + perechi sunt coaste foltante. Acestea la randul lor se articuleaza pe resa anterioara si mediana 6 sternul 6 prin intermediul cartila5elor coastele exceptand coastele flotante *11-1+-. )&<.%.T$% 7A@IN$%$I cuprinde centura pel'iana formata din cele doua oase coxale, articulate posterior cu osul sacru *articulatia sacrailiaca-, iar anterior articulate intre ele prin semifiza pel'iana. 7azinul *pel'isul- incheie terminal ca'itatea trunchiului. sul coxal este format, prin sudarea la pu(erate a 2 oase0 ilium, ischium, puers unite prin cartila5ul in A, mena5and intre ele si gaura o(turata, inchisa de mem(rana o(turatoare. "rin fata lor interna contri(uie la constituirea foselor iliace si a stramtorii superioare a (azinului care formeaza limita intre (azinul mare si (azinul mic pe fata lor externa si central aflandu-se o ca'itate sco(ita prin care se face articulatia cu capul femural. )&<.%.T$% !.!7#$%$I )$".#I # este alcatuit din piese osoase proprii fiecrui segment.
:

$marul este format din oasele centurii toracale *scapulare-, cla'icula care fixeaza mem(rul superior de torace *articulatia sternocla'iculara- si scapula *omoplatul- os plat de forma triungiulara. )capula se muleaza cu fata sa anterioara pe fata posterioara si superioara a toracelui *unghiul sau inferior corespunde coastei a 1+6a si se articuleaza cu capul numeral prin intermediul ca'itatii glenoide. 7ratul 6 prin osul humerus, se leaga prin extremitatea sa distala cu ante(ratul care prezinta osul radius, iar medial 'ena in pozitia de sustinere a maine. Aceste prin extremitatea distala se articuleaza oasele mainii0 oase carpiene *B-, metacarpiene *4- si falange. )&<.%.T$% !.!7#$%$I INF.#I # !em(rul inferior are trei segmente0 - coapsa, al carui schelet este format din femur1 - gam(a, al carui schelet este format din ti(ie si fi(ula1 - piciorul, in scheletul caruia gasim tarsul, metatarsul si falangele F.!$#$%0 este cel mai lung os din intregul schelet. .l are un corp si doua extremitati. .xtremitatea superioara este formata din cap, gat si tromantere. - capul femurului are forma sferica si este orientat in sus si medial, se articuleaza cu ca'itatea cotiloida1 - gatul femurului este aproape cilindric, lung de : cm si orientat de pas in pas1 - trahantrele sunt doua proeminente asezate la locul de unire a gatului cu corpul. %a marginea superioare a gatului exista o proeminent mare cu contur patrulater care prezinta trahanterul mare1 pe parte dorsala a limitei dintre gat si corp se gaseste o proeminenta mai mica care prezinta trahanterul mic. /e la trahanterul mare porneste spre trahanterul mic, creasta intreahanterica. Trahanterele si creasta intrahanterica ser'esc pentru insertii musculare. &orpul femurului are forma de prisma triungiulara si prezinta o cur(ura cu conca'itatea indreptata posterior. &ele trei fete sunt con'exe si netede. /intre muchii numai cea posterioara prezinta caractere particulare si poarta denumirea de linie aspra. In partea mi5locie, linia aspra se prezinta ca o creasta groasa1 extremitatea superioara este trifurcata, iarextremitatea inferioara este (ifuracta. "e linia aspra se insereaza muschi ai coapsei. .xtremitatea inferioara este alcatuita din doua mase 'oluminoase o'oide, numite codili, un codil intern si unul extern. "e fata anterioara, codilii se unesc si formeaza o suprafata articulara forma de scripete, trahela femurala care se articuleaza cu rahela iar pe fata posterioara, ei sunt despartiti printr-o mare sco(itura, incizura intercondiliana. )uprafata condililor ser'este pentru articularea cu oasele gam(ei. A).%. ;A!7.I0 )cheletul gam(ei este format din doua oase asezate paralel0 ti(ia si fi(ula. TI7IA - os lung situat in partea interna a gam(ei1 este mai 'oluminoasa decat fi(ula. "rezinta un corp si doua extremitati.
?

.xtremitatea superiaora 6 este mai columnioasa decat cea inferioara, este formata din doua tu(erozitati, care sunt niste condili0 condilul lateral si condilul mediu. "e fata lor superioara condilii au suprafete articulare, ca'itatile glenoide ale ti(iei care se articuleaza cu condili femurali. "e partea anterioara a acestei extremitati exista o proeminenta, tu(erozitatea anterioara, pe care fixeaza tendonul radelei. &orpul ti(iei are forma de prisma triungiulara. "e fata posterioara prezinta o creasta care porneste din dreptul candilului lateral si merge in 5os si medial1 ea se numeste linia o(lica a ti(ieisi ser'este pentru insertia muschiului so(ar si ti(ial posterior. "e fata inferioara are o creasta foarte ascutita in partea ei mi5locie, creasta anterioara. .xtremitatea inferioara este mai putin 'oluminoasa decat cea superioara. .a prezinta o fata articulara pentru trahelea astrogalului. %a partea interna, extremitatea inferioara se prelungeste su( forma unei apofize numita maleala mediala, caresearticuleaza tot cu astrogalul. "e fata laterala a acestei extremitati se gaseste o fateta articulara, fi(ula. FI7$%A 6 este cunoscuta si su( denumirea 'eche de paraneu. .ste un os lung, mai su(tire decat ti(ia, asezat pe partea laterala a gam(ei. "rezinta un corp si doua extremitati prin carese articuleaza cu ti(ia. .xtremitaea superioara se prezinta ca o ingrosare numita capul fi(iei. "e fata superioara are o articulara pentru condilul lateral al ti(iei, iar lateral de acesta este apofiza piramidala, apofiza sti(iala. &orpul fi(ulei este su(tire si are forma de prisma triunghiulara cu suprafete neregulate, pentru insertia muschilor. .xtremitatea inferioara formeaza maleala laterala si se prezinta ca o ingrosare o'ala, turtita lateral, care co(oara su( ni'elul extremitatii ionferioare a ti(iei. "e fata mediala are suprafete articulare pentru ti(ie si pentru astrogal. # T$%A 6 os scurt, turtit, antero-posterior, *patela- asezat in partea anterioara a genunchiului. Are forma aproximati' triunghiulara, prezentand o (aza si un 'arf. "e suprafetele articulare de pe fata posterioara se articuleaza cu condilii femurului iar pe ia se insera muschi si ligamente. .ste cuprinsa in grosimea tendonului, muschiul c'adicepsla ni'elul genunchiului, din care cauza este considerata un os sesanoid. A).%. "I&I #$%$I "iciorul este ultimul segment al mem(rului inferior, format di +: de oase. &a si la man, oasele sunt asezate in trei grupe0 tarusul, metatarusul si falangele. TA#$)$% 6 format din ? oase scurte, numite oase tarsiene, aceste oase sunt mai mari si mai puternice decat oasele corpului datorita rolului pe care il au in sustinerea greutatii corpului. asele tarsiene sunt dispuse pe doua randuri0 1. In randul 1 *proximal- sunt doua oase cele mai mari suprapuse0 astrogalul si calcaneul. Astrogalul *talus- are forma neregulata si este asezat su( extremitatile inferioare ale fi(iei si fi(ulei deasupra calcaneului. .l are fete articulare pentru aceste oase si pentru osul scafoid. "entru articularea cu ti(ia, pe fata superioara se afla o parte lom(ata trahea astrogalului.
B

&alcaneul *calcanus- este cel mai mare os tarsian, este asezat su( astrogal si are forma cu(oida alongit antero-posterior. "e fata superioara are o fateta articulara pentru astrogal, iar prin fata anterioara se articuleaza cu osul cu(oid. "e fata posterioara prezinta o ingrosare, tu(erculul calcaneului, pe care se insereaza tendonul lui Ahile +. In randul al II-lea *distal-, se afla cu(idul, la exterior scofoidul, la interior inaintea scofoidului se afla trei oase cumiforme *I, II, III!.TATA#$)$% 6 esteformat din 4 oase metatarsiene. $n os metatatrsian prezinta0 (aza,corp si cap. "rin (aza se articuleaza cu osul tarsian corespunzator,iar prin capcu falanga corespunzatoare. asele metatarsiene se numeroteaza de la I la >, incepand din interior in exterior, astfel ca primul metatarsian este cel mai intern corespunzator, iar al >-lea cel extern. &onsiderate in totalitatea lor tarusul si metatarusul alcatuiesc o (olta, cu o fata dorsala, con'exa si una plantara, conca'a. )&<.%.T$% /.;.T$%$I "I&I #$%$I 6 este format din falange. .le sunt oase lungi, turtite darso-plantar. Fiecare falanga are o (aza un corpsi un cap. Falangele se numeroteaza incepand de la (aza degetelor,degetul mare de doua falange *1,+,2-, in general falangele degetelor de la picioare sunt mai putin dez'oltate decat falangele degetelor mainii. 7aza primelor falange *1- se articuleaza cu metatarsienele, corespunzatoare.

)T. !I.%ITA .ste o infectie hematogena a osului, produsa cel mai frec'ent de stafilococulauriu, localizata de o(icei in metafiza oaselor lungi la copii si adolescenti. Termenul de osteomielita indica alterarea osului, accentuand participarea madu'ei la procesul inflamator. "entru a scoate in e'identa afectarea primara pe cale hematogena a madu'ei osoase, unii autori, i-au dat numele de !I.%ITA A&$TA & N=$N&TI>A, iar altii din contra, concentrandu-se asupra procesului distructi' osos propriu-zis o numesc )T.ITA. 7oala a fost cunoscuta din timpul lui <ipocrate su( numele de C &aria spontana iar "asteur *in 1BB,- arata etiologia ei ca fiind produsa de stafilococul auriu denumit si Cfuruncul al osului. In general se apreciaza ca mor(iditatea si mortalitatea datorita osteomielitei sunt in continua scadere, estimandu-se ca posi(ile 49 complicatii dupa aceasta afectiiune.
D

"AT ;.NI. si "AT % ;I. /in punct de 'edere patogenic se poate admite o anomalie septica sau o trom(oza a 'aselor nutriti'e ale osului steomielita acuta se produce frec'ent intre 4 si 14 ani, rar la adulti a'and ca agent etnologic stafilococul auriu sau alti germeni *streptococul, stafilococul al(, pneumococul, coli(acilul, (acilul .(erth-. % &A%I@A#. steomielita poate afecta orice fragment osos, dar in general (oala se localizeaza la ni'elul oaselor lungi *B3,39-, femur, ti(ie, humerus, si mai rar la ni'elul oaselor late, *2,D9- craniu, omoplat si scurte *4,+9-, 'erte(re, calcaneu. /intre oasele lungi cele mai afectate sunt0 femurul si ti(ia *?,9-,localizari constatate si de Trueta in anul 1D41. 1. .TI % ;IA Agentul micro(ian care produce (oala este cca in D,9 din cazuri stafilococul auriu, germen izolat de "asteur in 1BB,in secretia furunculelor. .a poate fi produsa insa si de alti germeni0 streptococul, stafilococul al(, pneumococul, coli(acilul, (acilul .(erth. Inainte de descoperirea anti(ioticelor streptococulproducea :,9 din osteomielita sugarilor0 in prezent in urma procesului de adapta(ilitate, loculstreptococului a fost luat destafilococul auriu. "onderea crescuta a osteomielitei data de stafilococ este explicata prin prezenta stafilococului pe tegumente si mucoase in formalui saprofita. /ar pentru producerea (olii este ne'oie de o serie de factori predispozanti0 - o(oseala si efortul muscular1 - starile carentiale, de su(nutritie1 - starile toxice1 - scaderea rezistentei organismului1 - 'arsta *sugar-adolescent-. &A%.A /. "AT#$N/.#.0 )tafilococul a5unge la os pe cale hematogena, putand a'ea ca poarta de intrare tegumentele si mucoasele, plagi infectate, furuncule, otita, stafilococi pleuro-pulmonari. In cazul osteomielitei neonatale calea de patrundere este0 - calea cutanata0 - om(ilicala0 - perfuziile intra'enoase0 - perfuziile cu denudare 'enoasa )e produce o (acteriemie cu localizare in metafiza oaselor lungi *(re(ul osos- unde circulatia este lenta cu localizare frec'enta aproape de genunchi si departe de cot. Trueta clasifica patogenia prin teriografie si examene anatomo patologice.
1,

+. ANAT !I. "AT % ;I&A si "AT ;.NI. Infectia osteomilitica ca proces infectios cu localizare exclusi' osoasa se desfasoara in trei etape succesi'e0 1. Initial se constata aparitia unui factor infectios primiti'1 +. In'azia organismului dominata de manifestari generale1 2. Fixarea germenului la ni'elul osului si declansarea osteomielitei.

2.TA7% $% &%INI&

/e(utul poate fi precedat de o stare de o(oseala cu dureri osoase si articulare 'agi.&el mai adesea,de(utul osteomielitei acute este (rutal si se manifesta prin urmatoarele semne si simptome0 - fe(ra - frisoane - tahicardie - tahipnee - agitatie - oligurie "alparea aparatului locomotor descopera o zona dureroasa1 alteori durerea este spontana si se accentueaza progresi'. Apare tumefactia locala, circulatia colaterala, tegumentul este mai cald iar la palpare se poate decela o impastare. Totodata declansarea osteomielitei induce impotenta functionala sau partiala a mem(rului respecti' cu reducerea sau a'olirea miscarilor in articulatiile in'ecinate. ".#I A/A /. )TA#. /upa o perioada de 2-3 zile de la de(utul (olii,alaturi de semne si simptomele persistente au loc modificari ale semnelor locale in sensul exteriorizarii, supuratii catre partile moi0 - durerea se intensifica - tumefactia de'ine e'identa - apare procesul osteogenetic de formare de os su( forma de straturi concentrice.

11

3./IA;N )TI&$% )T. !I.%IT.I .xamenul radiologic .ste singurul care precizeaza localizarea si intinderea leziunilor, eticheteaza complicatiile si in timp urmareste e'olutia si 'indecarea sau aparitia recidi'elor. "rimelemodificari radiologice isi fac aparitia numai dupa ce procesul inflamator di tesutul medular se insoteste de afectarea tesutului osos, astfel incat in primeledoua saptamani imaginea radiologiei este nemodificata. Totusi prin radiografii comparati'e,in proectii identice se poate remarca cresterea densitatii tesutului din 'ecinatatea metafizei osului interesat, expresie a edemului local %a 13-1: zile de la de(ut se pot o(ser'a in zona centrala a metafizei modificari de resor(tie prin demineralizarea difuza, datorata hiperemiei din faza incipienta a procesului inflamator, resor(tia se intinde catre diafiza. Totodata se o(ser'a ca imaginea radiologica capata aspect neomogen prin aparitia numeroase zone de osteoliza, neregulat determinate, ce confera in ansam(lu structurii aspect de os patat. %a aproximati' +1 de zile de la de(utul (olii periostul care in mod normal nu poate fi e'identiat radiologic incepe sa de'ina 'izi(il, su( forma unui lizereu opac ce cenzureaza osul la periferic, apoi apare o dedu(lare a corticalei. Aparitia imaginii de sechestru 'izi(ila dupa cele doualuni de e'olutie indica cronicizarea osteomielitei. @onele de rezortie neomogena incep sa se distinga treptat portiuni de os mai dens, care reprezinta zone de necroza osoasa. )echesrele au forme simarimidiferite si sunt incon5urate de un lizeren clar, zona ce constituie camera sechestrului si care depaseste cu mult dimensiuninle zonei necrozate a'and contururi dense,datorita modificarilor de osteogeneza reactionala insotitoare. /upa inlaturarea sechestrelor osteomielita intra in faza de remaniere, osul nou format laund aspectmai neregulat, mai dens im(racand diafiza su( forma unor ingrosari, a unor hiperastoze. /IA;N )TI&$% /IF.#.NTIA% /e(ul infectios al osteommielitei acute,ca si semnele locale comune mai multor afectiuni *durere, tumefactie, impotenta functionala-, duc desseori la erori de diagnostic .!ediul de e'olutie si examenele paraclinice si pro(a terapeutica sunt insa criterii importane de diagnostic diferential, utile in excluderea urmatoarelor afectiuni0 1. )ino'ita traumatica acuta tranzitorie, in care semneleparticulare sunt rapid regresi'e, iar starea generala nu este alterata.

1+

+. .ntorsa, caracterizata radiologic uneori prin mici smulgeri osose la ni'elul insertiei ligamentelor, e'olueaza fara fe(ra si cedeaza la imo(ilizarea gipsata. )e o(ser'a constant echimoza. 2. #eumatismul articular acut in care durerile sunt migratoare, si se accentueaza la mo(ilizarea articulatiei, A)% crescut, streptococ (hemolitic prezent in exudatul faringian, raspuns fa'ora(il la corticoterapie, penicilina, aspirina. 3. Artritele ce apar in cazulunor (oli infecto-contagioase. 4. Fracturi su(periostale sau dezlipirile epifozare unde elementul anamnestic si examenul radiologicsunt tresante.

4.F #!. &<I!I&. steomielita acuta poate im(raca ta(louri chimice 'aria(ile, in functie de 'arsta (olna'ului, 'irulenta infectiei si factorii imunologici. In acest contrast se descrie a- forma toxica Inca de la inceput, ta(loul general este cel *mai- al unei infectii gra'e stafilococice. 7olna'ul prezinta temperatura 3, grade plus rapid filiform, facies toxic, extremitati reci. )emnele locale sunt foarte reduse sau chiar a(sente, ele nea'and la dispozitie timpul necesar sa apara. <emacueherileE )unt poziti'e. )tarea generala se altereaza rapid, (olna'ul care la inceput prezenta delir, de'ine adinamic, intra in stare de coma si su(comain cate'a zile, chiar su( tratament masi' cu anti(iotice. .ste o forma intalnita inca si azi, care se grefeaza pe organismele torate,la care puterea de aparare este depasita de 'irulenta germenilor. (- forma septico-pioemica )e insoteste de stare generala gra'a cu fe(ra si frisoane repetate, marcand de o(icei alte localizari osoase sau 'iscerale, su( forma de supuratii metalostice. In aceste cazuri se incrimineaza ca agent patogen streptococul. c- osteomielita sugarului Im(raca un ta(lou sensi(il diferit in comparatie cu alte grupe de 'arsta,din cauza particularitaii de reacti'itate ale copilului in aceasta perioda de 'iata. In primul rand tre(uie su(liniat ca poarta de intrare a germenilor poate fi gasita la ni'elul tegumentelor unde exista o stafilococie cutanata *plaga om(ilicala, ragade la ni'elul cemisurii (ucale- fie la ni'elul cailor aeriene *faringo-amigdalite-, fie la ni'elul tu(ului digesti', (olna'ul prezentand un episod diareic. #areori se intampla sa existe o stafilococie pleuro-pulmonara. In perioada neonatala, un rol important este atri(uit ensanguin transfuziilor si perfuziilor efectuate in maternitati. In al doilea rand particularitatile de distri(utie
12

'ascularea metafizo-epifizara, rezistenta redusa a osului la infectii canalele na'ersiene largi explica sediul preferential epifizar al afectiunii, prinderea articulara si distrugerile osoase. /iagnosticul precoce al osteomielitei este greu de sta(ilit la un sugar a carei simptomologie generala se rezuma la su(fre(ilitate si e'entual la stagnarea cur(ei ponderale. )emnele locale sunt deseori neo(ser'a(ile. )ingurele care atrag atentia mamei sau a medicului imo(ilitatea unui mem(ru, tipetele copilului lamo(ilizarea mem(rului afectat. .xamenele radiologice sunt putin pertur(ate la aceasta 'arsta. alta particularitate consta in aceea ca intre de(utul clinic si aparitia leziunilor radiologice inter'ine doar in cate'a zile si nu de 1B-+1 zile cum este la copilul mare. /aca la copii de 'arste prescolara sau scolara localizarea infectiei este constant metafizara, la sugari epifiza poate constitui adesea sediul localizarii initiale. /in aceasta cauzao serie de complicatii gra'e pot aparea chiar din primele saptamani de (oala. In acest cadru se inscriu artritele septice si dezlipirie epifizare, ma(ele putand fi sursa unor luxatii, in special cand leziunea este localizata la ni'elul soldului. /ificultatea diagnosticului face ca internarea sa se faca tarziu, copilul fiind adus in starea de a(ces su(periostic, sau si mai des in stadiul de atrita e'identa clinic *impostare, durere la imo(ilizarea articulatiei-. #adiologic se constata de5a luxatia. 7oala poate fi poliastica si intereseaza oasele lungi, plate *craniu, (azin, stern, coaste, 'erte(re-, ca si oasele mici ale mainilor, impunand radiografia intregului schelet. %ipsa de cunoastere a (olii si implicit aplicarea tardica a unui tratament complex duce la distructia cartila5ului de crestere, cu diminuarea acti'itatii lui, ce are drept urmare in timp, importante diferente de lungime a mem(rului afectat, modificari de os, luxatii patologice, etc. d- forma acuta gra'a a epifizelor profunde apare de o(icei la sold,durerea este localizata in regiunea fesiera, trahomeriana sau inghinala. Aceasta localizare determina o impotenta functionala accentuata, caci produce intotdeuna artrita. e- forme de osteomielita cronica de le inceput.In aceste forme episodul acut de la inceput lipseste. 1. F #!A <I".# )T @ANTA si necrozanta localizata in special la femur, la ti(ie se e'identiaza prin instalarea unor dureri surde, profunde pe care repaosul le calmeaza. /urerile pot fi insotite de o stare su(fe(rila. sul ingrosat la palpare. #adiografia arata un proces de hiperostoza marcata care ingroasa osul. /in cauza condensarii osoase sechestrele mici nu se 'ad, dar se elimina la treponare odata cu puroiul care contine stafilococ al( cu 'irulenta redusa. +. A7&.)$% &.NT#A% 7# /I.. .ste tot o forma cronica care incepe sa se intalneasca mai des, ca urmare a unor osteomielite mai mult sau mai putin e'idente, tratate de la inceput cu anti(iotice. )ediul a(cesului osos este de
13

o(icei in oasele lungi *femur, humerus, etc.- &linic semnul re'elator este durerea in nocturna in special. #adiografic se o(ser'a o ca'itateclara, regulata delimitata de un centur de condensare osoasa fara reactie periostica. &artila5ul de crestere ramane neatins. /iagnosticul diferential tre(uie facut cu chistul, tumora cu mieloplaxe, osteita fi(roasa, T7&, sarconeul osos, sifilisul, granulonul enzonofil. Tratamentul treponatic, curatarea ca'itatii. 2. )T. !I.%ITA A%7$!IN A)A este foarte rara intalnita datorita unui stafilococ cu 'irulenta scazuta. Apare su( forma unui a(ces su(periostic, cu reactie periostica mica. #adiografic se confrunta cu imaginea de sarcom .Fing. Adeseori (iopsia este necesara pentru precizarea diagnosticului. %a incizie se deschide o colectie de lichchid 'ascos asemanator al(usului de ou, de unde si denumirea de osteomielita al(uminoasa * llier-.

:..> %$TIA )T. !I.%IT.I )e disting mai multe modalitati e'oluti'e0 a- deschiderea spontana la exterior a a(cesului su(periostal, urmata de atenuarea simptomelor (- reaparitia fe(rei si adurerilor dupa deschiderea spontana a a(cesului su(periostal.In acest caz poate fi'or(a de o durere insuficienta a focarului de osteomielita, fie de extensia la diafiza a procesului inflamator, fie de aparitia unui focarosos la celalat capat al osului *osteomielita (ipolara-, fie in sfarsit de o noua localizare, pe un lat os, fie de o complicatie articulara8'iscerala *pulmonara renalac- trecerea catre forma prelungita caracterizata prin perioade de acalmie, intretaiate de perioade de acutizare. d- cronicizare, sechestrele intretin un proces de sucuratie cronica cu formare de fistule multiple in acest caz 'indecarea se face foarte tardi', dupa eliminarea tuturor sechestrelor *spontan8chirurgical-

?. "# ;N )TI& "rognosticul osteomielitei, acute este gra' a'and in 'edere intensitate infectiei, exista intr-ade'ar forme gra'e, fulgeratoare, in care cu tot tratamentul instituit de urgenta copilul moare prin infectie generala. /e la acest prognostic serios fac a(stractie formele alternante ale (olii care au un prognostic (un. "rognosticul s-a ameliorat foarte mult de la introducerea in terapeutica a
14

anti(ioticelor. !ortalitatea care atingea 1B-+,9 la sugari si 1,9 la adolescenti, a scazut su( +9 dupa unele statistici. &u toate rezultatele remarca(ile o(tinute prin anti(iotice si cu toate camortalitatea a scazut considera(il, osteomielita ramane o afectiune foarte gra'a, deoarece leziunileosoase isi continua e'olutia lasand infirmitati de diferita grade.

B. & "!%I&ATII &omplicatiile si sechelele osteomielitei acute sunt de gra'itate 'ariata, in functie de starea de rezistenta si nutritie, de 'irulenta germenului si deprecocitatea sta(ilirii diagnosticului si instituirii tratamentului. &omplicatii generale 6 metastoze distante0 1. osoase 6 au drept consecinta aparitia de focare osteomielitice multiple ce au acelasi aspect clinic radiologic si aceiasi e'olutie1 +. 'iscerale sau seroase 6 sunt posi(ile in general in forme pioemice. "ot aparea astfel (ronhopneumonii (uloase, pleurezii purulente, pericordite din cauza care examenul radiologic al toracelui este o(ligatoriu la (olna'ul de osteomielita1 A(cesele cere(rale si seriale sunt relati' rar intalinite la (olna'ii torati, cu rezistenta generala mediocre. &omplicatii locale 1. fractura pe os patologic 6 este o complicatie ce sur'ine formei gra'e insotite de demineralizare intense in regiunile unde rezistenta mecanica este minima1 +. artrita, se intalneste destul de frec'ent, putandu-se manifesta doar ca o simpla reactie de 'ecinatate sau ca o artrita supurata, consecinta propagarii infectiei de la focarul osteomielitic adiacent1 2. luxatia patologica este o complicatie a artritelor ce intereseaza articulatiile coxofemurale si scopulohumerale. 3. afectarea cartila5ului diafizo-epifizar cu posi(ilitatea exteriorizarii diafizei prin efractia tegumentelor.

D. T#ATA!.NT$% )T. !I.%IT.I

Tratamentul osteomielitei acute este complex si se (azeaza pe urmatoarele principii0

1:

- com(aterea infectiei - marirerea reacti'itaii organismului - imo(ilizarea segmentului afectat - inter'entie chirurgicala in focar !i5loacele terapeutice sunt medicale, ortopedice si chirurgicale. T#ATA!.NT$% !./I&A% Inca de la internare (olna'ului I se 'a institui un tratament de urgenta administrat pe cale endo'enoasa in cadrul careia pe primul plan se situeaza a doua sau trei cazuri gra'e, trei anti(iotice cu spectru larg si in special antistafilocice. "entru ca tratamentul cu anti(iotice sa fie eficace tre(uie respectate o serie de criterii0 - anti(ioterapia sa fie precoce - dozele zilnice sa fie destulde ridicate - tratamentul sa fie delunga durata, conform anti(iogramei, pana la normalizarea >)<. T#ATA!.NT$% #T "./I& )e face prin imo(ilizarea in aparat gipsat si este parte integranta si indispensa(ila acomplexului terapeutic al osteomielitei. )e imo(ilizeaza in mod o(ligatoriu articulatia supra si su(iacente piciorului osteomielitic. #epausul segmentului afectat si cel al articulatiei 'ecine are urmatoarele efecte0 reduce acti'itatea musculara, diminueaza pericolul desiminarii, diminueaza procesul inflamator local, creeaza conditii fa'ora(ile actiunii anti(ioticelor administrate, suprima durerea si e'ita urmatoarele complicatii *fracturi, luxatii patologiceImo(ilizarea se face precoce, din momentul diagnosticului, este prelungita pe tot parcursul fazei acute a (olii. T#ATA!.NT$% &<I#$#;I&A% Are ca scop e'acuarea si drenarea colectiei purulentei. &and a(cesul osteomielitic prezinta fluctuenta la palpare se practica o incizie larga, su( efectul anesteziei generale si se e'acueaza puroiul si sfocelele. )e face la'a5 a(undant cu apa oxigenata sau cu o solutie antiseptica, se poate introduce de la caz la caz anti(iotic si sepun cate'a fire rare de sutura tegument. $rmeaza reimo(ilizarea in aparat gipsat si pansament zilnic prin fereastra in zona inciziei. T#ATA!.NT$% )T. !I.%IT.I &# NI&. /aca din cauza depistarii tardi'e a (olii sau a unei forme cu 'irulenta deose(ita osteomielita se cronicizeaza, tratamentul 'a fi cel chirurgical, tratament ce 'izeaza indepartarea sechestrelor osoase ce intretin infectia. Incizia se face la ni'elul aratat de radiografie sau in locul unde exista fistula ce dreneaza puroi din profunzime. &u dalta si ciocanul se indeparteaza
1?

sechestrul osos care uneori poate fi de o marime aprecia(ila si se cimenteaza ca'itatea restanta. # %$% A)I)T.NT.I !./I&A%. IN IN;#I=I#.A 7 %NA>I% # 1. #olul asistentei medicale in pre'enirea osteomielitei. "re'enirea infectiilor, stafilococice. %upta impotri'a surselor de infectie este cea mai dificila, masurile 'or incepe totusi de la acelasi stadiu al procesului epidermic, prin depistarea clinica si (acteriologica tuturor manifestarilor stafilococice, dintre care cele supurati'e sunt cele mai periculoase. "oate cazurile de infectii stafilococuce depistate tre(uie luate in e'identa, inregistrate ca orice (oala transmisi(ila si isolate strict in camere indi'iduale. "entru sta(ilizarea purtatorilor se folosesc metode de aplicare locala a unor anti(iotice, care sa nu fie necesare tratamentului antimicro(ian pe cale generala al (olna'ului. )e folosesc unguente cu locitrocina sau neomicina sau cu gramicin G neomicina, care s-au do'edit eficace si care se pot aplica pe tegument. %upta impotri'a cailor de transmitere este aceea care da rezultatele cele mai sigure. Aceasta masura este cufundata in cea mai mare parte cu aplicarea minutioasa si stricta a tehnicii aseptice si a masurilor de dezinfectie si sterilizare. In acest scop asistenta medicala 'a urmari e'itarea contactelor infectate, intre (olna'ii sau purtatorii de stafilococ si persoanele recepti'e. !asurile de igiena ale aerului 'or urmari impiedicarea contaminarii acestuia cu stafilococi din produsele uscate, din paturi, din cearsafuri contaminate cu stafilococ. .ste necesara dezinfectia periodica in spatii inchise *formalizare- si o 'entilatie care sanu agite aerul. Foarte importanta este sterilizarea instrumentelor medicale folosite si a o(iectelor ingri5ite *plosti, termometre, spatule-. "entru protectia celor destul de recepti'i *sugari, (olna'i cronici, (atraniprecum si (olna'i cu 'iroze respiratorii care predispun la suprainfectii stafilococice, este necesara izolarea este necesara izolarea lor in camere cu cate doua- trei paturi. Asistenta medicala tre(uie sa utilizeze rational si cu indicatii foarte stricte anti(iotice, corticoizi, care scad rezistenta la infectii si pastrarea unor medicamente *anti(iotice- de rezer'a care nu 'or fi folosite decat in infectii se'ere cu stafilococ rezistent la anti(iotice uzuale. Asistenta medicala tre(uie sa acorde (olna'ilor profilaxia specifica si 'accinurile si anatoxinele antistafilococice. Tre(uie sa explice (olna'ilor ca expunerea prelungita la frig poate exocer(a focare de infectie latenta.
1B

.'itarea traumatismelor, e'itarea factorilor care contri(uie la aparitia osteomielitei. +. #olul asistentei medicale in asigurarea conditiilor de mediu In cadrul afectarii aparatului locomotor semnele si simptomele ce le intalnim sunt0 durerea osoasa impotenta functionala partiala sau totala a mem(rului respecti'e cu reducerea sau a(olirea miscarilor in articulatiile 'ecine tumefactie In cazul osteomielitei, durerile osoase la inceput sunt 'agi, starea generala este alterata. Treptat durerile se accentueaza ceea ce duce la impotenta functionala a mem(rului respecti' . Asistenta medicala are rolul de a sustine si incura5a (olna'ul si 'a reda increderea in propria persoana. "rimul gest terapeutic 'a fi imo(ilizarea in aparat gipsat, astfel o(iecti'ele in ingri5irea unui astfel de (olna' sunt0 - creearea conditiilor optime de confort si siguranta - igiena generala si corporala - alimentarea (olna'ilor - supra'egherea starii generale, executarea examinarilor si tratamentelor - pre'enirea complicatiilor - pre'enirea escorelor. - pre'enirea complicatiilor. Inter'entiile legate de aceste o(iecti'e sunt0 1. &reareaconditiilor optime de confort0 - asigurarea unui pat special corespunzator afectiunii cele mai corespunzatoare sunt cele cu scrumiera sau patul uni'ersal pentru tratament osteoarticular care poate fi pozitiilor cerute de afectiune pre'azut cu un utila5 accesoriu0 masa regla(ila pentru alimente, citit, scris, sertar care ilocuieste noptiera. In lipsa acestor paturi se 'or asigura accesorii necesare0 masa pentru pat si rezematoare. - nu 'a fi asezat su( fereastra sau prea aproape de usa, intrucat ar fi foarte dificila prote5area (olna'ului contra curentilor. - saltea din material plastic cu structura de (urette sau saltea alternanta pentru a e'ita presiunea si macerarea zonei de contact *constituie un a5utor in e'itarea escorerlor dar nu poate ilocui masurile de pre'enire ale escorelor- este (ine caacesti (olna'i sa fie amplasati in camere mici, linistite, sa ai(a totul la indemana0 declansatorul aparatelor de semnalizare, lampa de pat - in caz de pertur(area functiilor sfincteriene este recomnda(il ca minerul sa fie asezat in asa fel ca (olna'ul sa-l poate lua.
1D

- in functie de diagnostic si cauza imo(ilizarilor se 'or asigura utila5e auxiliare *agatatoare din metal sau confectiaonata din panza de care (olna'ul sa se poata prinde cu mainile si care sa-si permita anumite miscari simple-. +. Igiena corporala si generala - aerisirea salonului - curatenia asternuturilor si a len5eriei de corp, schim(area lor de cate ori este ne'oie - toaleta frec'enta su( forma de lo( partiale la pat, si se 'a a'ea gri5a in cazul (olna'ilor cu aparate gipsate ca acestea sa nu se im(ine cu apa in timpul taletei - igiena gurii, se 'a efectua dupa fiecare masa1 de asemenea se 'a urmari igiena mainilor la fiecare masa, igiena parului saptamanal. Alimentarea (olna'ilor0 - alimentarea tre(uie facuta la pat, acti' si pasi' in functie de starea (olna'ului, asigurandu-i-se o pozitie cat mai comoda - asistenta 'a respecta cu strictete orarul meselor, ser'irea calda a alimentelor si prezentarea acestora cat mai estetic 2. )upra'egherea starii generale, executarea examinarii si a tratamentelor - se urmaresc si se noteaza zilnic functiile 'itale si 'egetati'e *puls, respiratie, temperatura, diureza, scaun, tegumente, mucoase-. In cazul aparatelor gipsate asistenta 'a urmari si semnala aparitia edemelor la extremitatile li(ere ale mem(relor - examinarile paraclinice, tratamentele 'or fi executate la pat sau daca nu este posi(il (olna'ul 'a fi transportat cu patul la ser'iciul respecti'. 3. "re'enirea escarelor - asistenta 'a 'erifica sistematic zonele expuse la excore, cunoscand rapiditatea lor de aparitie - 'a acorda mare importanta schim(arii de pozitie asigurandu-se in acelasi timp pozitia care sa nu 5eneze cu nimic (olna'ul1 mane'rele se executa cu una sau doua personae, cu multa (landete - se 'or aplica toate mi5loacele de pre'enire a escarelor. )e 'a sigura zilnic masa5 cu o durata de cel putin 1, minute si se 'a folosi orice ocazie *tratament, asezarea plostilor, (azonetelor, schim(area len5eriilor pentru a realiza actionarea circulatie prin masa5, frictiuni cu alcool urmate de pudra5e cu talc- (olna'ului I se 'or oferi la timp si in mod regulat urinar si plosca pentru a nu murdari len5eria. :. "re'enirea altor complicatii - pneumoniile hipostatice se pre'in, prin ridicarea (olna'ului in pozitie sezanda si gimnastica respiratorie de mai multe ori pe zi
+,

- trom(ozele care apar datorita incetinirii circuitului sanguine se pre'in prin masa5ul usor al mem(relor si mo(ilizarea pasi'a si acti'a a degetelor de la picioare si maini, e'entual a gam(elor si a ante(ratelor - atrofierea muschilor si scaderea tonusului muscular al organismului, in general 'or fi pre'enite prin frictionari cu alcool diluat, pe toata suprafata corpului si prin masa5. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN DIAGNOSTIC Asigurarea conditiilor adec'ate unui examen clinic )arcinile asistentei medicale in pregatirea si asigurarea unui examen clinic nmedical sunt urmatoarele0 - pregatirea psihica a (olna'ului1 - adunarea, 'erificarea si pregatirea instrumentarului necesar1 - dez(racarea si im(racarea (olna'ului1 - aducerea (olna'ului in pozitiile adec'ate examinarilor1 - asigurarea iluminarii necesare la examinarileca'itatilor naturale1 - deser'irea medicului cu instrumente1 - ferirea (olna'ului de traumatisme si raceala1 - asezarea (olna'ului in pat dupa examinare si facerea patului. "regatirea psihica a (olna'ului Atitudinea ei fata de (olna' tre(uie sa reflecte dorinta permanenta de a-l a5uta1 crearea climatului fa'ora(il, atitudinea apropiata constituie factorii importanti ai unei (une pregatiri psihice. In prea5ma examinarilor de orice natura, asistenta tre(uie sa lamureasca (olna'ul asupra caracterului inofensi' al examinarilor, cautand sa reduca la minimum durerile. 7olna'ul nu tre(uie indus niciodata in eroare caci altfel 'a pierde increderea in noi. Adunarea, 'erificarea si pregatirea instrumentarului necesar "entru examenul clinic medical, asistenta pregateste urmatoarele0 - stetoscopul si o (ucata tifon pentru auscultatie directa1 - spatule linguale sterile1 - termometru cu faundoscop propriu1 - manusi sterile de cauciuc1 - ciocanul cu reflexe pentru luarea reflexelor osteo-tendinoase1 - un termometru1 - un creion-dermatograf pentru notarea pe piele a limitelor unor organe, produse patologice, exudate pleurale1 - o ta'ita renala1 - instrumente speciale in unctie de natura examinarii1 - doua prosoape curate si sapun pentru spalarea mainilor.
+1

Instrumentele 'or fi 'erificate in ceea ce pri'este starea lor de functiune, apoi 'or fi asezate pe o ta'a utilizata numai pentru acest scop si in'elite intr-un ser'et. /ez(racarea si im(racarea pacientului0 7olna'ul nu tre(uie sa stea complet dez'elit in fata oricarei examinari, insa dez'elirea partiala a suprafetelor de examinat prin tragerea si rasucirea camasii la gatul (olna'ului spre exemplu, nu tre(uie practicata caci aceasta poate ascunda o serie de simptome importante. /upa terminrea examenului clinic (olna'ul tre(uie im(racat in rufaria de spital. Im(racarea si dez(racarea tre(uie efectuate cu foarte mult tact si finete, pentru a nu pro'oca dureri. Aducerea bolnavului in pozitia adecvata e a!inarii Asistenta medicala 'a a'ea gri5a ca, inainte de inceperea examinarii, (olna'ul sasi goleasca 'ezica pentru ca glo(ul 'ezical sa nu induca in eroare pe medicul examinator. .xaminarea incepe prin luarea anamneziei. In acest timp (olna'ul 'a sta in pozitie comoda. Astfel inspectia generala se 'a face aducand (olna'ul in deculat dorsal. /upa ce a fost examinat (olna'ul este a5utat de catre asistenta medicala sa se im(race. In tot acest timp, (olna'ul 'a fi ferit de raceala astfel ca examinarea se 'a face intr-o camera incalzita cu temperatura corespunzatoare, cu gemuri inchise. /upa terminarea examinarii clinice, (olna'ul 'a fi asezat pe pat, in pozitia preferata de el daca specificul (olii nu impune o alta pozitie. #olul asistentei medicale in pregatirea pacientului pentru explorarea radiologiaca a apartului locomotor Traumatismele recente ale aparatului locomotor nu necesita o pregatire radiologica de specialitate. /aca (olna'ii au hemoragii se 'a face hemostaza pro'izorie sau definiti'a, iar segmentul interesat se 'a imo(iliza cu atele pentru a e'ita durerile inerente transportului. "entru imo(ilizare, asistenta medicala 'a tre(ui sa e'ite materiale radiopace cum sunt atelele Hramer confectionate din sarma de fier. Acesti (olna'i, precum si cei cu afectiuni articulare dureroase, este (ine sa fie calmati cu su(stante analgezice. "ozitionarea segmentelor (olona'e se 'a face cu cea mai mare atentie. Asistenta 'a asigura mentinerea pozitiei pentru examinare. In cursul examenului radiologic aparatul locomotor, se poate in necesitatea opacifierii tesuturilor osoase trata cu su(stante de contrast. Instrumentele si materialele sterile 'or fi pregatite asistenta din timp.

++

"REGATIREA SI ASISTAREA E#AMINARILOR "ARACLINICE ALE A"ARATULUI LOCOMOTOR )imptomatologia clinica a (olilor aparatului locomotor este foarte 'ariata0 totusi exista o asemanare simptomatica, chiar coincidenta clinica intre unele im(olna'iri cu etiologie si patogenie foarte diferite, ceea ce su(liniaza importanta explorarilor paraclinice ale acestor im(olna'iri. .xplorarea morfofunctionala a aparatului locomotor in cursul im(olna'irilor reumatismale are scopul0 - de a sta(ili diagnosticul etiologic al suferintei segmentelor aparatului locomotor1 - de a recunoaste unele reflexiuni osteo-articulare sau musculare ale unor im(olna'iri generale in faza lor precoce1 - de a sta(ili capacitatea functionala a aparatului locomotor1 - de a urmari procesul reumatismal in cursul tratamentului. !a5oritatea pro(elor aparatului morfofunctionale ale aparatului locomotor nu necesita o pregatire deose(ita a conditiilor de mediu si nici a (olna'ului. "entru unele din aceste explorari, a'and insa un caracter ine'azi', este foarte importanta pregatirea psihica a (olna'ilor, pentru e'itarea starilor de stres inutil. E#AMENUL SANGELUI "ro(ele efectuate din sange in cursul afectiunilor reumatismale sunt de doua feluri0 "ro(e nespecifice care atesta prezenta unui proces inflamator in organism, gradul de acti'itate al acestuia, fara sa precizeze localizarea. /in aceasta categori fac parte determinarea >)<, proteinei & reacti'a, dozarea fe(rinogenului din sange, determinarea alfa +-glo(ulinei si a crioglo(ulinelor si altele. &u a5utorul lor se poate urmari e'olutia procesului inflamator, diagnosticul clinic sau alte mi5loace paraclinice de diagnostic. "ro(e specifice pentru im(olna'iri reumoatismale, care de multe ori confirma nu numai im(olna'irea reumatismala, dar dau indicii pri'ind etiologia sau patogenia procesului in cauza. /intre acestea se utilizeaza mai frec'ent0 - determinarea anticorpilor specifici antinucleari - determinarea factorului reumatismal prin reactia Iale-#ose si aglutenarea latexului - punerea in e'identa a anticorpilor antistreptococici, antistreptolizina *A%) -, antidezoxiri(onucleoza 7,, antistreptolizina si antipoteine ! - cercetarea crioglo(ulinelor din sange #ecoltarea, etichetarea si trimiterea pro(elor de sange la la(orator le executa asistenta, dupa metodele o(isnuite.

+2

E#AMENUL LIC$IDULUI SINO%IAL %ichidul sino'ial se recolteaza prin punctie articulara *partea a II-a-. In conditii o(isnuite lichidul sino'ial este clar, 'ascos, de culoare gal(ena, deschisa care nu se coaguleaza. "entru analiza lui sunt necesari 3-4 nul lichid. %ichidul extras se examineaza macroscopic si se trimite la la(orator pentru examinari (iochimice, (acteriologice, imunologice si morfologice. %a examenul morfologic se cere numararea elementelor celulare, examenul calitati' al elementelor figurate precum si prezenta e'entuala a unor cristale, a caror natura da imediat cheia diagnosticului. Asistenta, alaturi de instrumentele si materialele necesare pentru punctia articulara, tre(uie sa pregateasca recipientele de colectare, mediile de cultura *insamantarea se face direct la locul punctiei-, lame de sticla si epru(ete curate si sterile cu sau fara su(stanta anticoagulanta, in functie de examenle care pot fi cerute de medic. E#AMENUL ENDOSCO"IC AL ARTICULATIILOR &ARTROSCO"IA' SI (IO"SIA SINO%IALA .ndoscopia ca'itatilor articulare se face dupa principiile generale ale endoscopiilor. In conditiile unei oseptii chirurgicale examinarea se face in anestezie locala. /upa o incizie de 2-3 mm. pe piele medicul introduce tu(ul endoscopului in ca'itatea articulara si apoi pentru a mari campul 'izual, insufla aer in articulatie, care indeplineste elementele ei. &laritatea endoscopului adesea este limitata de procese artrozice inaintate, scleroza si retractia capsulei, sinorte hipertrofice sau pachete adipoase. "rin artroscopie se 'izualizeaza suprafetele articulare, cartila5ul hialin, mem(rana sinorala, 'asele sino'iale si e'entualii corpi straini interarticulari. )e pot decele sino'ite reumatismale, mecanice, hipertrofice, leziunile cartila5ului articular si alte modificari intraarticulare. E#AMINARILE RADIOLOGICE "entru examenul radiologic osteoarticular se su(liniaza radiografia con'entionala si computer-tomografia. &onditiile de pregatire si efectuarea radiografiilor osteo-articulare con'entionale sunt cunoscute. Totusi mentionam importanta indepartarii de pe suprafata tegumentara a teritoriului examinat al alifiilor sau al oricarei su(stante medicamentoase care pot contine elemente radiopace, care ar strica calitatea imaginii radiografice. #adiografia osteo-articulara reflecta0 - integritatea osului - modificarile de densitate ososasa *osteoporoza, osteoliza- modificarile de suprafata *resor(tii corticale+3

- spatiul articular care poate fi ingustat sau din contra, largit prin prezenta de exudat - deforamari articulare, dezaxari - structura partilor moi, periarticulare, calcifieri in capsula articulara sau su(cutanate ECOGRA)IA A"ARATULUI LOCOMOTOR $ltrasunetele nu pot penetra prin osul intact, din acest moti' aplicarea ultrasonografiei in reumatologie este limitata. In cazul proceselor osteoperiostale, osul de'ine penetrant pentru ultrasunete. In aceste conditii se pot detecta unele tumori osoase. &u a5utorul ultrasunetelor se pot urmari procesele de consolidare a fracturilor. Transductorul ecografului nu realizeaza o cuplare electrica satisfactoare cu suprafete cutanate ale articulatiilor din cauza configuratie lor anatomice. /in acest moti' pentru explorarea mem(relor, in loc de transductori o(isnuiti, mem(rul explorat se introduce intr-un 'as cu apa, in care se gasesc sond emetoare. &u aceasta metoda se o(tin sectiuni eco-scanografice din mm in mm, ceea ce asigura studiul contracturilor musculare, hematoamele inchistate, modificarile in structura intima a tendoanelor. SCINTIGRA)IA OSTEO*ARTICULARA )cintigrafia osteo-articularea se executa dupa principiile o(isnuite ale explorarilor cu radioizotopi, utilizand izotopii radioacti'i ai elementelor Technetiu, ;aliu si Iridiu. /atorita afinitatii tesutului osos fata de fosfor, cu DDm T& difosfat se pot identifica foarte precoce necrozele si tumorile osoase.

E#"LORAREA SISTEMULUI OSTEO*ARTICULAR "RIN RE+ONANTA MAGNETICA NUCLEARA !etoda rezonantei magnetice nucleare se (azeaza pe efectul de rezonanta al ionilor de hidrogen, intr-un camp magnetic nuclear puternic. !odificarile energetice rezultate din efectul de rezonanta sunt captate, amplificate si redate imagistic. /iferentele de contrast intre di'erse structuri anatomice sunt determinate de continutul lor de ioni de <idrogen in final de <+ . Aplicatiile cele mai 'aloroase ale metodei sunt in diagnosticul leziunilor discale si patologia coloanei 'erte(rale. &u a5utorul rezonantei magnetice, se pot identifica si alte leziuni morfologice in faza inca neelucidata si radiografic.
+4

ELECTROMIOGRA)IA .xplorarea functionale a muschilor (eneficiaza si de metoda electromiografica. Intrucat procesul se aplica intr-o masura mai mare la explorarea morfofunctionale a sistemului ner'os, descrierea am cuprins-o in capitolul respecti'. GENIOMETRIA "rin geniometrie se intelege testarea mo(ilitatii articulatiilor. /eterminarea gradului de mo(ilitate a articulatiilor se face cu a5utorul geniometrului, aparat simplu, care exprima unghiul de deschidere a miscarilor in grade. ;radul de mo(ilitate a articulatiilor, citit pe cadranul geniometrului in grade, raportat la 'alori normale ale articulatie respJecti'e, exprima coeficientul functional de mo(ilitate al articulatiei respecti'e. DIAGNOSTICUL OSTEOMIELITEI %S$ /eterminarea 'itezei de sedimentare a hematiilor /aca o cantitate de sange recoltat cu su(stanta anticoagulanta este lasat un anumit timp in repaus, se o(ser'a ca glo(ulele rosii se aseaza pe fundul 'asului. ;lo(ulele s-au sedimentat, iar deasupra lor ramane un lichid gal(ui, plasma. ! )edimentarea glo(ulelor poate sa se produca mai incet sau mai repede. >ariatiile 'itezei de sedimentare depind in mare masura de diferitele fractiuni practice din compozitia plasmei. .a prezinta in cazuri de (oala modificari importante si a5uta la sta(ilirea diagnosticului. Instrumente si materiale necesare0 Aparatul Iestergreen cu tu(uri proprii, solutie sterila de citrat de sodiu 2,B9, materiale necesare pentru o punctie 'enoasa *cu o seringa de + ml-. !ateriale necesare pentru o punctie 'enoasa0 - 1 seringa sau mai multe - ace de seringa - garou - alcool - 'ata - ta'ita renala - cu piese sterile - epru(ete T.<NI&A0 )e spala seringa cu solutie sterila de citrat de sodiu 2,B9 si se aspira in ac ,,3 ml din aceiasi solutie.
+:

)e recolteaza prin punctie 'enoasa 1,: ml sange astfel ca in seringa sa fie in total + ml amestec. )e agita de cate'a ori pentru omogenizarea amestecului car3e este trecut apoi intr-o epru(eta mica si uscata. )e trece sangele in pipeta aparatului cu a5utorul unei pere de cauciuc, exact pana la gradatia ,. )e aseaza pipeta cu 'arful pe dopul de cauciuc al stati'ului, se ridica degetul de pe orificiul superior al tu(ului si se fixeaza in capacul cu arc. "e (utonul arcului se fixeaza un (ilet pe care este notat numele (olna'ului, ora si cand s-a pus pipeta in stati'. &itirea rezultatului se face dupa 1-+ ore si la cererea medicului dupa +3 ore. #ezultatul se da in mm. %a foaia de o(ser'atie se 'or trece0 >)< K + mm8 %h, 1B mm8%h. In caz normal, rezultatul dupa 1 ora este 2-: mm la (ar(at si 3-B mm la femeie. E#AMENE (ACTERIOLOGICE $e!ocultura , este punerea in e'identa a germenilor micro(ieni din sange, prin insamantare pe medii de cultura. <emocultura se executa in caz de septicemii cu streptococ, cu stafilococi si in alte (oli infectioase. Timpul cel mai potri'it pentru recoltare este inainte de a se fi dat (olna'ului medicamente chimice sau anti(iotice. !aterialul necesar pentru recoltare este acelasi ca pentru orice punctie 'enoasa, dar sterilizarea seringii tre(uie facuta cu atentie si mai mare1 se 'a folosi o seringa mare luer de +, ml montata cu ac sterilizata si o epru(eta mare. "e gaura acestei epru(ete se 'a spri5ini seringa, ferind astfel 'arful acului. .pru(eta mare se astupa apoi cu un dop de 'ata si se acopera cu hartie. &antitatea de sange recoltat se apreciaza dupa numarul picaturilor0 in general 1,,-1B, picaturi. )e desprinde garoul si se scoate acul din 'ena. )angele pentru hemocultura poate fi recoltat si prin punctie arteriala. !ediile de cultura folosite 'ariaza dupa micro(ul pe care il cautam. In cazul nostru pentru osteomielita, mediul de insamntare este (ulionul. &antitatea de sange necesara pentru o hemocultura este a 1,-a parte cantitatea mediului de cultura. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN TRATAMENT SI INGRI-IRE Rolul a.i.tentei !edicale in !obilizarea /unctiilor vitale T.N)I$N.A A#T.#IA%A 6 se defineste ca 'iind presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali. Factorii determinanti sunt0 de(itul cardiac, forta de contractei a inimii, elasticitatea 'aselor, 'ascozitatea sangelui.

+?

>aloarea tensiunii arteriale fiind determinata in primul rand de forta de contractie a inimi 'a fi mare in sistola, tensiunea arteriala maxima *sistolica- K 13, mm <g si mai mica in diastola 6 tensiunea arteriala minima *diastolica- K B, <g. /iferenta dintre tensiunea arteriala si tensiunea arteriala minima are numele de tensiune arteriala diferentiala a'and deasemenea importanta diagnostica. )cop0 descoperirea modificarilor morfo-functionale ale inimi si 'aselor. !ateriale necesare0 - ta'a de instrumente medicale - tensiometre cu mercur sau <gometru - stetoscop stauricular - creion, pasta sau stilou cu cerneala al(astra - foaie de temperatura - tampon de 'ata cu alcool. "regatirea materialelor0 - adunarea si transportul materialelor necesare la locul examenului - controlul starii de functionare a instrumentelor si a aparatelor "regatirea fizica si psihica a (olna'ului0 - se informeaza (olna'ul asupra scopului in'estigatiilor - se explica masurile necesare pentru o masurare corecta - 14 minute repaus inainte de masurare, efectuarea masurarii se face dupa cel putin 2 ore de la sur'enirea mesei. .xecutia tehnicii propriu-zise *cu aparatul #i'a-#oci-0 - spalarea pe mini cu apa curenta - se aseaza manometru *cel cu mercur- pe noptiera, intr-o pozitie fara 'izi(ilitate pentru (olna' - se aplica strans manseta pe (ratul (olna'ului spri5init in extensie - cu mana stanga se fixeaza mem(rana stetoscopului pe artera humerala, su( marginea inferioara a mansetei si olicala in urechi - cu mana dreapta se pompeaza aer in manseta pneumatica cu para de cauciuc, pana la disparitia zgomotelor pulsati'e - pri'ind manometrul, se decomprima progresi' aerul din manseta cu a5utorul 'entilului pompei de aer, pana cand se aude zgomotul pulsului si se o(ser'a gradatia din momentul dat de zgomotul trecerii primei runde pulsati'e - se memoreaza 'aloarea tensionala 6 tensiunea maxima 6 indicata de manometru - se continua decomprimarea si se memoreaza a doua 'aloare tensionala 6 tensiunea minima 6 indicata de manometru - se indeparteaza manseta de pe (ratul (olna'ului cu aparatul "achou0 - se executa acele succesiuni de timpi - citirea 'alorilor tensiuni arteriale se face pe cadranul manometrului "achou #eorganizarea locului de munca0 - se aseaza stetoscopul pe ta'a
+B

- se aseaza (olna'ul in pozitie comoda - spalarea pe maini cu <+ si sapun - se dezinfecteaza stetoscopul cu tampoane de 'ata cu alcool Notarea grafica0 - se noteaza grafic in foaia de temperatura de culoare al(astra *creion, cerneala- hasurat - se socoteste pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura o unitate de coloana de <g. /easupra liniei groase se noteaza tensiunea arteriala maxima, iar tensiunea arteriala minima dedesupt Interpretarea rezultatelor *'alori normale si patologice ale tensiunii arterialein functie de 'arsta 1- 1-2 ani T.A. maxima K ?4-D, minima K 4,-:, +- 3-11 ani T.A. maxima K D,-11, minima K :,-:4 2- 1+-14 ani T.A. maxima K 1,,-1+, minima K :,-?4 3- +,-4, ani T.A. maxima K 114 - 13, minima K ?4-D, 4- peste 4, ani T.A. maxima K 14, minima K D, MASURAREA SI NOTAREA "ULSULUI "ulsul este unda pulsatila ce poate fi perceputa prin comprimarea unei artere percepti(ile pe planul osos dur produsa de sangele impins in artere in timpul sistolei 'entriculare. !asurarea pulsului are ca scop o(tinerea de informatii pri'ind starea anatomofunctionala a inimi si 'aselor. "ulsul este mai accelerat seara decat dimineata, creste frec'enta la eforturi musculare, digestie si emotie. &alitatile pulsului sunt0 frec'enta, ritmicitatea, amplitudinea si 'olumul. !ateriale necesare0 ceas, pix rosu, foaie de temperatura rosie "ulsul poate fi luat pe orice artera accesi(ila palpatiei, care poate fi comprimata pe un plan osos0 radiala, temporala, superficiala, carotida, humerala, femurala, pel'iana. In practica curenta, pulsul se ia la ni'elul arterei radiale din care moti', inlim(a5ul cotidian, prin puls intelegem pulsul arterei radiale. &alitatile pulsului0 1. Frec'enta pulsului, poate fi0 - lenta - rapida In conditii fiziologice, frec'enta pulsului 'ariaza dupa sex, 'arsta, inaltimea corpului, efort, emotii, pozitia corpului, stari fiziologice. In functie de 'arsta, frec'enta pulsului 'ariaza in felul urmator0
+D

- la un nou nascut - la un copil mic - la 1, ani - la +, ani -de la :, ani in sus

12,-13, (atai pe minut 1,,-1+, (atai pe minut D, -1,, (atai pe minut :, - B, (atai pe minut ?+ - B3 (atai pe minut

+. >olumul sau amplitudinea pulsului, poate fi0 - mare - mic >olumul pulsului este determinat de cantitate a de sange pe care inima o arunca in artere in cursul unei sistole. /in acest moti' el 'a fi totdeauna de amlitudine mai mare cand inima normala sau hipertrofiata lucreaza energic si nu este nici un o(stacol in calea sangelui 2. #itmicitatea "ulsul poate fi0 - ritmic - aritmic 3. Tensiunea pulsului poate fi0 - dura - moale .a este determinata de 'aloarea fortei de contractie a inimi. Apecierea tensiunii pulsului se face prin aprecierea fortei necesare pentru comprimarea arterei radiale. 4. &eleritatea pulsului reprezinta 'iteza de ridicare si de disparitie a undei pulsatile, ceea ce reprezinta in fond 'iteza de efectuare a pulsatiei. )u( acest raport pulsul poate fi0 - celer - tard "alpand un puls tre(uie sta(ilit daca peretii arteriali nu reprezinta modificari patologice. "eretii arteriali isi pot pierde elasticitatea, pot de'eni rigizi, prin incarcarea lor cu saruri minerale de claciu, ingrosati, sinuosi. !odificarile de amplitudine, tensiune si celeritate se 'or interpreta in aceste cazuri in functie de modificarile anatomiceale peretilor arteriali. #.)"I#ATIA 6 reprezinta procesul prin care se asigura aportul de + necesar proceselor 'itale ale organismului. #espiratia include urmatoarele etape. 1. .tapapulmonara, reprezentata de perioada in care aerul patrunde prin caile respiratorii pana in plamani si se distri(uie in al'eolele pulmonare. +. .tapa sanguina reprezentata de schim(urile de gaze dintre aerul al'eolelor si sangele din capilarele mici. xigenul din aerul inspirat este predat sangelui, acesta de(arasandu-se in acelasi timp de & + si <+ .
2,

2. 3.

.tapa circulatorie reprezentata de transportul + pana in tesuturi si a & + de la tesuturi la al'eolele pulmonare pentru eliminare. .tapa tisulara reprezentata de schim(ul de gaze si tesuturi cu a5utorul unui sistem complex, enzimatic, in urma caruia + este redat tesuturilor in 'ederea asigurarii proceselor de ardere, iar & + este incorporat in sange cu scopul de a fi eliminat prin plamani.

TI"URI DE DIS"NEE: /iferitele modificari ale respiratiei nu apar in general izolate, caci se com(ina intre ele, manifestandu-se su( forma caracteristica a dispneelor. )u(iecti' dispneea se manifesta printr-o sete mai mult sau mai putin accentuata de aer, iar o(iecti' prin miscari respiratorii fortate. /upa frec'enta, amplitudinea si ritmicitatea respiratiei, deose(im urmatoarele tipuri de dispnee0 1. /ispneea cu acelerarea ritmului respirator *tahipnee sau polipnee- 6 se inrautateste in toate cazurile de reducere a suprafetei respiratorii, in (olile cardiace. +. /ispneea cu rarirea ritmului respirator *(radipnee.a poate fi determinata de deran5area fazei inspiratorii sau a fazei expiratorii a respiratiei. 7radipneea se su(imparte in0 - dispnee respiratorie - dispnee inspiratorie 2. /ispnee cu pertur(are ritmica si periodica a respiratiei0 In cadrul acestui tip de dispnee respiratia isi pierde ritmul ei normal, insa modificarile care caracterizeaza aritmia se manifesta dupa o periodicitate ritmica. /eose(im mai multe forme de dispnee cu pertur(are ritmica si periodica a respiratiei0 - /ispneea &heLne 6 )taMes - /ispneea Hussmaul - /ispneea 7ouchut - /ispneea 7ret 3. /ispneea dezordonata apare atunci cand respiratia nu mai prezinta nici o ridmicitate sau o periodicitate constata(ila. !iscarile respiratorii au amplitudini diferite, despartite de inter'ale inegale, inspiratia si respiratia pot de'eni sacadate, modificarile nu se repeta la inter'ale determinate. In cadrul acestui tip de dispnee, deose(im mai multe forme0 - /ispneea de efort - /ispneea de repaus - /ispneea paroxistica - /ispneea accidentala

21

T.!".#AT$#A Temperatura corpului uman se mentine constanta intre 2:-2? datorita procesului de termoreglare. !asurarea temperaturii se face cu termometrul. Tipurile de termometre utilizate in practica sunt diferite. &el mai o(isnuit este termometrul maximal, numit si termometru medical. T.#! !.T#$% !ANI!A% utilizat in tehnica medicala este gradatdupa scara &elsius. .l este un termometru cu scara redusa de la 23,4 pana la 3+, scara 'ariatiilor patologice ale temperaturii corporale umane. !asurarea temperaturii cu termometrul maximal o(isnuit se face in ca'itatile inchise sau seminchise pentru a o(tine temperatura cea mai apropiata de cea centarla. Astfel masurarea se poate face0 in axila, in plica inghinala, in gura, dar masurari mai precise se o(tin in rect si 'agin. Inainte de masurare termometrul 'a fi controlat daca nu este stricat. /aca a'em termometre utilizate la mai multi (olna'i, ele 'or fi spalate inainte de intre(uintare. /aca termometrul este utilizat numai la un singur (olna' ne 'om multumi, dupa scoaterea sa din solutia dezinfectata, de al scufunda in apa curata si de al sterge. )e 'a 'erifica daca coloana de mercur din capilar a fost redusa la ni'elul gradatiei minime dupa masurarea anterioara. )cop0 aflarea temperaturii. !ateriale necesare0 - ta'a de instrumente medicale - termometre maximale - creion, pasta sau stilou cu cerneala rosie - foaie de temperatura "regatirea materialelor0 - adunarea si transportul materialelor necesare la locul examinarii - controlul starii de functionare a termometrului "regatirea fizica si psihica a (olna'ului 7olna'ul 'a fi informat asupra scopului in'estigatiei. I se 'or explica masurile necesare pentru o masurare corecta. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN TRATAMENT SI INGRI-IRE #eguli de administrare a medicamentelor0 Administrarea medicamentelor pune pe umerii asistentei medicale o foarte mare responsa(ilitate. ;reselile pro'enind din nerespectarea dozelor, a cailor de administrare, administrarea unor medicamente alterate sau schim(arile de medicamente pot da naster unor accidente gra'e, chiar fatale. /in acest moti' la administrarea medicamentelor asistenta medicala 'a tine seama de anumite reguli generale. 1. #espectarea intocmai a medicametului prescris. Asistenta nu are 'oie sa schim(e *tratamentul- medicamentul prescris cu un alt medicament cu
2+

+.

2.

3.

4.

:.

?.

efect aemanator, fara apro(area prela(ila a medicului. Nu pot fi inlocuite intre ele nici macar preparatele identice, care circula su( diferite denumiri. Identificarea medicamentelor administrate Asistenta medicala 'a 'erifica eticheta de pe medicamente la preluarea acestora, apoi inainte de administrare la scoaterea sau 'arsarea lor din am(ala5ul respecti'. In afara de 'erificarea scriptica de pe etichete asistenta tre(uie sa recunoasca medicamentele dupa am(alare, consistenta, mod de cristalizare, culoare, miros, gust, fluiditate. rice greseala poate fi inlaturata daca asistenta cunoaste (ine medicamentele cu care lucreaza si nu administreaza nici un fel de medicament asupra caruia are cea mai mica indoiala. >erificarea calitatii medicamentului administrat /ecolorarea sau supracolorarea, precipitate, sedimente sau flacoane in solutii, lichefierea medicamentelor solide, tul(urarea sau opalescenta lor denota o alterare a lor. !edicamntele alterate nu 'or fi administreate (olna'ilor. "rin alterare unele medicamente isi pierd din eficacitate, altele insa se transforma in produse toxice, daunatoare organismului. #espectarea cailor de administrare .fectul unor medicamente este legat de calea de administrare. Intensitatea efectului depinde de calea prin care a fost administrat medicamentul. Nerespectarea cailor de administrare duce la periclitarea efectului medicamentelor, la efecte nedorite, contrarii precum si la complicatii locale la locul in5ectiilor. #espectarea doza5ului prescris data cu identificarea medicamentelor se 'or 'erifica si dozele prescrise. /ozele notate in foile de o(ser'atie tre(uie sa corespunda cu cele din condicile de predare si cu adnotarile asistentei de la 'izita. rice lipsa de concordanta 'a fi raportata medicului pentru a preciza doza reala necesara. #espectarea orarului de administrare !edicamentele 'or fi administrate in ritmul prescris. Nerespectarea orarului poate duce la fenomene cumulati'e si de intoxicatii gra'e sau la ineficacitatea tratamantului. !edicamentele se descompun sau se elimina in organism in anumite limite de timp. Administrarea la inter'ale mai scurte decat timpul lor de eliminare duce la cumulare de la doze terapeutice la doze toxice sau chiar letale. #espectarea somunlui (olna'ului 7olna'ii nu 'or fi desteptati din somnul fiziologic niciodata pentru administrarea medicamentelor simptomatice, precum si pentru ma5oritatea celor patogenice.
22

)ta(ilirea orarului de administrare a medicamentelor care necesita o concentratie continua in sange, tre(uie facuta astfel incat, dupa posi(ilitati, sa fie respectat somnul de noapte si de dupa masa. B. .'itarea incompati(ilitatii dintre medicamente &and se administreaza mai multe medicamente deodata, asistenta isi poate modifica munca prin turnarea solutiilor sau picaturilor diferite in acelasi pahar. Numeroase medicamente de'in insa ineficace sau chiar daunatoare prin degradare, precipitare daca se amesteca cu altele. D. Administrarea imediata a medicamentelor deschise !edicamentele in5ecta(ile nu se pastreaza in stare deschisa. Fiolele, odata deschise, 'or fi in5ectate imediat. !edicamentele sterile, odata deschise se in5ecteaza, pe de alta parte contactul solutiilor cu aerul poate sa scada eficacitatea medicametului. 1,.#espectarea ordinii succesi'e de administrare a medicamentelor Asistenta 'a pastra o ordine precisa in administrarea diferitelor medicamente. !edicatia 'a incepe cu administrarea ta(letelor, solutiilor si picaturilor, 'a continua cu in5ectiile si la sfarsit o'ulele 'aginale si supozitoarele. 11.%uarea medicamentelor in prezenta asistentei %a (olna' nu tre(uie sa ramana nici un medicament, ele 'or fi administrate personal de catre asistenta medicala. 1+.)er'irea (olna'ului spitalizat cu doze mici de medicamente 7olna'ul 'a primi deodata numai o doza unica pe care o 'a lua in prezenta asistentei. 12."re'enirea infectiilor intraspitalicesti %a administrarea parenterala a medicamentelor se 'or pastra conditii riguroase ale osepriei. "entru medicamentele in5ecta(ile 'a utiliza seringi si ace sterile, separate pentru fiecare in5ectie chiar la acelasi (olna'. 13.%amurirea (olna'ului asupra medicamentelor prescrise Asistenta medicala 'a explica (olna'ului ce anume asteapta medicul de la aceste medicamente si in cat timp se 'a instala efectul lor. >a pre'eni (olna'ul asupra e'entulelor manifestari secundare care se pot i'i in urma utilizarii medicamentelor. 14. #aportarea imediata catre !edicul sectiei a greselilor de administrare a medicamentelor rice greseala de administrare se raporteaza imediat medicului care luand cunostinta de greseala comisa, poate lua masuri pentru a pre'eni complicatiile. Neraportarea in timp a greselilor poate atrage consecinte gra'e sau chiar fatale.

23

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR "E CALE ORALA !edicamentele sunt su(stante de origine animala, 'egetala sau chimica transformate prin operatii farmaceutice intr-o forma de administrare0 comprimat, fiola, supozitoare. &alea orala "e calea orala se pot lua medicamente su( forma de ta(leta, capsula, fiola, comprimat, siropuri. .fectul medicamentelor este usor intarziat datorita a(sortiei mai lente in sange. In cazul osteomielitei am aplicat un tratament riguros (azat pe anti(iotice, solutii izotane si usoare analgezice. /intre acestea cele mai importante sunt0 1. .ritromicina +. #ifamepicina 2. Algocalmin 3. /iazepam Rolul a.i.tentei !edicale in trata!ent .i in0ri1ire <idratarea organismului prin perfuzie &alea intra'enoasa este singura cale 5udicioasa pentru reechili(rarea hidroionica si 'alemica a organismului. "erfuzia intra'enoasa picatura cu picatura poate fi utilizata pentru urmatoarele scopuri0 - hidratarea si mineralizarea organismului in stari de dezechili(ru hidromineral1 - administrarea medicamentelor in perfuzii continue si doze la care se urmareste un efect prelungit1 - pentru completarea proteinelor sanguine in caz de hipo si disproteinemie1 - pentru alimentatia pe cale poreuterala1 - pentru perfuzia de sange. !ateriale necesare0 - trusa de perfuzat am(alata original - (enzi de leucoplast pentru fixarea acului sau a carmelei de plastic si a tu(ului perfuzorului de pielea (olna'ului - o musama sau un prosop steril su( mem(rul in care se face perfuzia - o ta'ita renala - su(stanta de perfuzat - tampoane de 'ata - comprese - garou

24

"regatirea (olna'ului Administrarea intra'enoasa a lichidelor se face in deculit dorsal in una din 'enele (ine 'izi(ile si proeminente. )e pot utiliza 'enele de la plica cotului, cefalica sau (azilica, 'ena safen interna, 'enele maleolare etc. "regatirea (olna'ului tre(uie facuta cu multa putere de con'ingere, caci durata mai indelungata a operatiei cere si o contri(utie mai mare din partea (olna'ului in ceea ce pri'este mentinerea pozitiei corecte. !em(rul in care se face perfuzia se aduce in a(ductie fiind spri5init pe o masuta sau de o perna mai dura, acoperita cu o mausama sau cu un prosop steril. .tape de executie Aparatul montat si incarcat se e'acueaza de aer si lichidul rece din tu(, dupa metode cunoscute. >om pri'i atent, dezinfectam locul punctiei, atasam garoul, identificam 'ena, desfacem garoul. /upa ce 'ena s-a e'identiat suficient, se face punctia 'enoasa pentru a monta perfuzia. &u degetul mare de la mana stanga se imo(ilizeaza pielea la +-3 cm su( locul unde se face punctia iar cu restul mainii se intinde pielea segmentului de mem(ru unde se face punctia si se tine imo(ilizat mem(rul respecti'. Acul adaptat la perfuzor se tine in mana dreapta si se inteapa pielea in 'ena astfel0 a- in primul rand se inteapa pielea deasupra locului care este fixat de policele stang1 (- se introduce usor de-a lungul peretelui anterior al 'enei, o(lic catre 'ena, pana cand se simte ca a fost intepata 'ena1 c- se patrunde in lumenul 'enei, se incarca 'ena pe ac si se continua inaintarea in lumenul ei, inca +-2 cm a'and gri5a sa nu iasa prin peretele opus. Apoi se deschide imediat prestu(ul pentru a permite scurgerea lichidului din rezer'or in 'ena. /upa ce s-a 'erificat daca perfuzia lichidului se face fara o(stacol, asistanta 'a fixa cu (enzi de leucoplast pa'ilionul acului si portiunea imediat 'ecina a tu(ului de pielea (olna'ului. >ieza de curgere a lichidului perfuzat se regleaza prin ridicarea rezer'orului la o inaltime de 1 m si cu a5utorul prestu(ului in asa fel incat numarul picaturilor sa corespunda cu cantitatile care tre(uiesc sa se administreze. peratia de schim(are tre(uie sa se petreaca in timp cat mai scurt pentru ca sangele refulat prin ac sa nu se coaguleze. "rin perfuzia intra'enoasa picatura cu picatura se pot administra nu numai lichide hidratante, ci si solutii alimentare cu 'aloare calorica inalta, solutii medicamentoase, seruri imune. Tratamentul perfuza(il al osteomielitei &uprinde0 - complex de 'itamine antiinfectios - tratament anti(iotic si anume0 oxacilina, gentamicina, eritromicina - asigurarea unei hidratari corespunzatoare perfuza(ile
2:

)"ITA%$% &%INI& )FANT$% I AN SECTIA ORTO"EDIE

CA+UL CLINIC Nr2 I "roces de ingri5ire pe perioada +,.,3.+,,+-+:.,3.+,,+ CULEGEREA DATELOR 1. "rezentarea medicala /omnul &. =. in 'arsta de :, ani cu domiciliul in srada )oldat Ilie !ihai, nr. 2, sector 2 7ucuresti se prezinta la camera de garda a spitalului clinic )fantul Ioan pe data de B.,3. +,,+ pentru internare cu diagnosticul de trimitere de )T.ITA F.!$# /#."T, prezentand urmatoarele0 durere coapsa dreapta a(ces fistulizant femur drept 7olna'ul locuieste impreuna cu sotia sa si cei doi copii inter-un apartament cu 2 camere in conditii decente de 'iata. /in antecedentele personale reiese ca (olna'ul mentioneaza ca pro(leme patologice0 T7& osos operat in 1D?? adenom de prostata in 1DDB neaga hepatita, alergie la medicamente. Antecedentele meredocolaterale fiind fara legatura cu (oala actuala. /in istoric se pot mentiona urmatoarele0 "acientul a fost operat in sectia noastra, in data de 14.,2.+,,+ pentru granulom de fir dupa artrodeza de sold drept *1D??-. In luna aprilie pe cicatricea post-operatorie apare o fisura cu eliminari sang'inalente, ulterior purulente, (olna'ul prezentand totodata durere, fe(ra si stari de o(oseala. E#AMEN CLINIC - stare generala (una )istemul ganglionar0 ganglioni nepalpa(ili, nedurerosi Tegumente si mucoase0 normal colorate Aparatul respirator0 torace normal comformat, anepliatii costale simetrice, 'i(ratii 'ocale transmise (ilateral, sonoritate pulmonara normala, murmur 'ezicular drept
2?

Aparatul cardio'ascular0 zona precordiala de aspect normal, soc apexian in spatiul ' intercostal stang, zgomote cardiace ritmice. TA K 1,,8:, mm <g A> K ?: (8min Aparatul digesti'0 a(domen suplu cu respiratie, splina, ficat in limite normale, tranzit intestinal prezent. Aparatul neurogenital0 lo5e renale li(ere, mictiuni fiziologice Aparatul loco-motor0 )u(iecti'0 /urere coapsa dreapta (iecti'0 7olna' in decu(it dorsal la planul de examinare. !em(rul pel'in drept are o scurtare aparenta de aproximati' B cm pe rama segmentului femural. "e fata interna a coapsei si soldului drept cicatrice post operatoriela aproximati' ++ cm. "e fata postero-externa a coapsei, cicatrice post-operatorie de aproximati' : cm. In treimea medie, orificiu fistulos cu eliminari sero-purulente. !o(ilitatea acti'a si pasi'a la ni'elul soldului drept a(olita. "entru in'estigarea starii generale se relizeaza urmatoarele examene (iochimice si hematologice0 /ata 1,.,3.+,,+ /enumirea analizei 1. I7& +. #7& 2. <;7 3. <T& 4. T; :. T;" ?. ;licemie #ezultat 4.1. 1,8mm 3.4D 1,8mm 12., g8dl 3,.? 9 +2 $8% 12 $8% 1,, mg8dl

%a data de 1,.,3.+,,+ se recolteaza secretia plagii in 'ederea realizarii examenului (acteriologic. #ezultatul indica0 a(senta oricarui germen. II2 "rocese de ingri5ire 6 e'aluarea asistentei in cea de a doua zi de la internare, am preluat spre ingri5ire (olna'ul &.=. in 'arsta de :, de ani cu diagnosticul de internare oseita femur drept dupa ce la data de 14.,2.+,,+ a suferit o inter'entie pentru granulom de fir dupa artrodeza de sold drept realizata in 1D??. &onform afirmatiilor pacientului in luna aprilie apare pe cicatricea postoperatorie o fistula cu eliminari sang'inolente, ulterior purulente. &oreland datele anamnestice cu cele ale examenului o(iecti' se poate afirma ca pacientul are alterata functia de mo(ilitate, aceasta prezentand impotenta functionala la ni'elul mem(rului drept si dureri.
2B

Tegumentele sunt alterate la ni'elul cicatricii operatorii prin prezenta fistulei cu eliminari sero-purulente. "acientul prezinta modificarea comfortului, ceea ce duce la tul(urarea somnului. Functia respiratorie si circulatorie se mantine in limite fiziologice, fara modificari. "acientul prezinta mictiuni fiziologice si tranzit intestinal. Analizand datele pro'enite de la examenul o(iecti' si din culegerea datelor pot afirma ca pacientul are alterate urmatoarele ne'oi0 1. N.> IA /. A ). ! 7I%I@A "ro(leme0 - dureri la ni'elul coapsei - impotenta functionala - risc de infectie /iagnostic de ingri5ire0 - alternarea mo(ilitatii prin prezenta procesului infectios grefat si cicatrice post operatorie manifestata prin impotenta functionala la ni'elul mem(rului drept. - disconfort legat de prezenta infectiei manifestat prin durere si secretii purulente (iecti'e0 - pacientul sa nu mai prezinte dureri - remiterea procesului infectios - sa se mo(ilizeze in limite normale Inter'entii0 - se administreaza medicatia prescrisa - se in'ata pacientul exercitii de mentinere a tonusului muscular. +. N.> IA /. A A>.A T.;$!.NT. INT.;#. )I &$#AT. "ro(leme0 - dezechili(rul integritatii tegumentelor - carente de igiena - tumefactia femurului drept /iagnostice de ingri5ire0 - alterarea tegumentelor prin prezenta cicatricei operatorii - prezenta sechelelor (iecti'e0 - pacientul sa prezinte tegumentele curate si integre - remiterea procesului infectios Inter'entii0 - se realizeaza toaleta locala - se schim(a si se supra'egheaza pansamentul - pacientul sa (eneficieze de o igiena corespunzatoare in +3 h 2. N.> IA /. A / #!I )I A ). /I<NI "ro(leme0
2D

- alterarea modului de a dormi - anxietate - imposi(ilitatea de a se destinde /iagnostice de ingri5ire0 - discomfort legat de prezenta infectiei manifestata prin durere si secretii purulente - alterarea modului de a dormi legat de durere, tumefactie, greturi, 'arsaturi manifestat prin insomnie (iecti'e0 - pacientul sa se odihneasca corespunzator - sa (eneficieze de ore odihnitoare *B-1, h8+3 h- in 3B h Inter'entii0 - asigurarea unui climat corespunzator prin aerisirea camerei cu o temperatura constanta si umiditate - schim(area len5eriei de pat si corp 3. N.> IA /. A ). A%I!.NTA )I <I/#ATA "ro(leme0 - dificulatate in a se alimenta si hidrata - greturi - 'arsaturi /iagnostice de ingri5ire0 - alterarea starii de nutritie legata de procesul infectios manifestat prin greturi, 'arsaturi, anorexie - tul(urari digesti'e (iecti'e0 - inlaturarea greturilor - sa fie mena5at fizic si psihic - echili(rare hidroelectrolitica Inter'entii0 - administrarea medicamentelor necesare pentru inlaturarea greturilor - efectuez (ilantul intrari iesiri pe +3 h - apreciez gradul de tolerare al alimentatiei - ser'esc pacientul cu alimente prezentate atragator 4. N.> IA /. A-)I !.NTIN. T.!".#AT$#A & #"$%$I IN %I!IT. N #!A%. "ro(leme0 - cresterea temperaturii peste limite normale - risc de suprainfectii - potential de dezhidratare /iagnostice de ingri5ire0 - alterarea somnului datorita fe(rei
3,

- dezechili(ru nutritional cantitati' si calitati' datorat procesului infectios - diminuarea procesului infectios (iecti'e0 - sa nu mai prezinte modificari ale tegumentelor si ale mucoaselor Inter'entii0 - asigur conditiile de mediu din salon - aplic comprese reci si pungi cu gheata la ni'elul femurului - hidratez (olna'ul cu cantitati mici si dese de lichide

31

1. N.> IA /. A ). ! 7I%I@A /efinitie0 A misca si a a'ea o (una postura sunt o necesitate a fiintei 'ii de a fi in miscare, de a-si mo(iliza toate partile corpului prin miscari coordonate, de a pastra diferite parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor organice.
"roble!a - diminuarea mo(ilitatii Sur.a de di/icultate Fizic0 - proces infectios Mani/e.tari de dependenta -impotenta functionala la ni'elul piciorului drept Dia0no.tic de in0ri1ire - alterarea functiilor de mo(ilizare legat de prezenta procesului infectios la ni'elul mem(rului drept pe cicatricea operatorie manifestata prin impotenta functionala Obiective - disparitia infectiei Interventii Autono!e Dele0ate - e'aluez gradul de dependenta in satisfacerea ne'oii -realizez toaleta locala cu cloramina alcool si (etadine - a5ut pacientul in efectuarea toaletei generale - pozitionez pacientul in pozitie antalgica -linistesc pacientul cu pri'ire la e'olutia (olii -/iazepam 1 t(. .'aluarea D.,?.+,,1 - impotenta functionala picior drept -fistula post operatorie 11.,?.+,,1 - stare generala (una -afe(ril -secretii la ni'elul fistulei +,.,?.+,,1 -prezenta moderata de secretii -mo(ilitate partiala recuperata (iecti' in curs de realizare

- alterearea starii de confort

"sihic0 -anxietate )ocial0 -lipsa de cunoastere a modalitatilor de autoingri5ire

- neliniste1 - prezenta de secretii - durere

- disconfort datorat prezentei secretiilor, durerii si anxietatii

- crearea unei stari optime de confort

3+

+. N.> IA /. A A>.A T.;$!.NT. &$#AT. )I INT.;#. /efinitie0 A fi curat, ingri5it, a-ti prote5a tegumentele si mucoasele sunt o necesitate pentru a-ti mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa, asa incat aceasta sa-si pota indeplini functiile.
"roble!a - alterarea integritatii tegumentelor Sur.a de di/icultate Fizic0 - fistula la ni'elul plagii operatorii "sihic0 -anxietate )ocial0 -insuficienta cunoasterii de sine si a necesitatilor igienice ale organismului Mani/e.tari de dependenta -secretii seropurulente -intreruperi ale continuitatii tegumentare Dia0no.tic de in0ri1ire - alterarea integritatii tegumentelor prin prezenta fistulei manifestata prin secretii seropurulente Obiective - pacientul sa prezinte tegumente curate si integre -pacientul sa nu de'ina sursa de infectii nozocomiale -pacientul sa nu prezinte escare Interventii Autono!e Dele0ate - asigur conditiile de mediu adec'ate acordarii ingri5irilor -realizez toaleta locala si pansamentul in conditii aseptice - in'at pacientul necesitatea unei toalete riguroase - schim( pozitia in pat a (olna'ului ori de cate ori este ne'oie -realizez masa5 la ni'elul zonelor de presiune -/iazepam 1 t(. Evaluarea D.,?.+,,1 - fistula -secretii 11.,?.+,,1 - stare generala (una -afe(ril -secretii seropurulente la ni'elul fistulei +,.,+.+,,+ -pacient afe(ril -stare generala (una 6secretii purulente

2. N.> IA /. A / #!I )I A ). /I<NI

32

/efinitie0 .ste o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni in (une conditii, timp suficient astfel incat sa-I permita organismului sa o(tina randamentul maxim.
"roble!a - alterarea starii de confort Sur.a de di/icultate -proces infectios Mani/e.tari de dependenta -dureri Dia0no.tic de in0ri1ire - disconfort legat de prezenta procesului infectios manifestat prin dureri -alterarea somnului si odihnei datorita discomfortulu i si anxietatii manifestata prin insomnie Obiective -diminuarea discomfortului Interventii Autono!e Dele0ate - e'aluez gradul de alterare a ne'oii -a5ut la diminuarea durerilor prin refrigerarea la ni'elul plagii - 'or(esc cu pacientul incercand sa diminuez anxietatea -in'at pacientul sa se relaxeze gandindu-se la ce'a placut -realizez inanite de culcare toaleta generala pentru relaxarea muschilor -/iazepam 1 t(. Evaluarea D.,?.+,,1 pacientulprez inta dureri care il impiedica sa doarma -are insuficienta de somn 11.,?.+,,1 -insomnie -pacientul prezinta anxietate +,.,+.+,,+ -pacientul doarme putin -anxietate diminuata

- are insuficeienta -disconfort de somn si -anxietate odihna

-insomnie

-pacientul sa (eneficieze de ore suficiente de somn si odihna

33

3. N.> IA /. A ). A%I!.NTA )I <I/#ATA /efinitie0 ricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa a(soar(a alimente de (una calitate si in cantitate suficienta pentru a-si asigura dez'oltarea, intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indispens(ila unei (une functionari.
"roble!a Sur.a de di/icultate Mani/e.tari de dependenta
-greutate in asigurarea rezer'elor zilnice alimentare -irita(ilitate

Dia0no.tic de in0ri1ire
- nutritie dezechili(rata

Obiective
-sa fie echili(rat din punct de 'edere hidro-electrolitic in +3 h -pacientul sa nu mai fie anxios in +3 h

Interventii Autono!e Dele0ate

- in'at (olna'ul sa efectueze exercitiile ca'itatii (ucale in fiecare zi - efectuez (ilantul intrari-iesiri pe +3 h -metro-clopramid -irplex - calciu gluconic

.'aluarea

/eficit de alimente si )ocial0 lichide -lipsa fondurilor materiale "sihic0 -anxietate

(iecti'ul unu realizat

Alimente necorespunzatoare

)ocial0 - imposi(ilitatea de a-si procura alimentele necesare

-sla(icune musculara -o(oseala -scadere ponderala

-alimentatia necorespunzatoar e are legatura cu imposi(ilitatea de a-si procura alimente

- -(olna'ul sa (eneficieze de un aport lichidian si alimentar suficient

- ser'esc paciantul cu alimente prezentate atragator si impreuna alcatuim regimul alimentar

(iecti'ul doi realizat

;returi, 'arsaturi

)ocial0 - aport lichidianalimentar insuficient

-scadere in greutate

-tul(urari digesti'e legate de hidratare insuficienta, anorexie manifestata prin scaderea in greutate

- (olna'ul sa se hidrateze corespunzator pentru a a'ea o stare de (ine in +3 h

- sustin (olna'ul si il incura5ez oferinu-I un mediu de securitate

-ser'esc pacientul cu alimente prezentate atragator

(iecti' trei realizat

4. N.> IA /. A-)I !.NTIN. T.!".#AT$#A & #"$%$I IN %I!IT. N #!A%.

34

/efinitie0 !entinerea temperaturii in limite normale este o necesitate a organismului de a conser'a o temperatura la un grad aproximati' constant pentru a-si mentine o stare de (ine.
"roble!a
<ipertermie

Sur.a de di/icultate
Fizic0 -proces infectios

Mani/e.tari de dependenta
-fe(ra -reducerea mo(ilitatii

Dia0no.tic de in0ri1ire
-alterarea temperaturii corpului ca urmare a procesului infectios manifestat prin fe(ra de tip septicemic -anxietate legata de sla(iciune manifestata prin alterarea starii de confort

Obiective
-scaderea fe(rei -asigurarea confortului necesar (olna'ului

Interventii Autono!e Dele0ate

- asigur (olna'ului o camera aerisita -aplic comprese reci la ni'el axilar si la plici - schim( pozitia (olna'ului la fiecare +3 h -#inger 4,, ml -;lucoza 4,, ml -Algocalmin

Evaluarea

(iecti'ul unu realizat

!odificarea starii de confort

"sihic0 -anxietate

-o(oseala -cefalee -sla(iciune

- sa (eneficieza de confort psihic si sa se diminueze anxiatatea

(iecti'ul doi realizat

"otential de deshidratare

"sihic0 -anxietate -stres

-neliniste -disconfort -refuz lichidian -transpiratie

-ptential de deshidratare legat de anxietate, stres manifestat prin refuz lichidian

- sa fie echili(rat hidro-electrolitic -sa (eneficieze de un aport lichidian

-hidratez (olna'ul cu cantitati mici si dese de lichide

(iecti' trei realizat

Nevoia /unda!entala

Mani/e.tari de
3:

Obiective

Interventii autono!e

independenta 1. Ne'oia de a se im(raca si dez(raca

- capacitatea fizica, mo(ilitatea articulara, tonus muscular, maturitate psihosociala -mentinerea fortei musculare -schim(area len5eriei de corp ori de cate ori este ne'oie -il in'at sa-si aleaga singur im(racamintea si accesoriile corespunzatoare -il in'at exercitii fizice si posturi pentru mentinerea tonusului fizic -in'at pacientul0 sa utilizeze mi5loace specifice de exprimare a sentimentelor - sa fie recepti' -determin pacientul sa-si exprime propriile con'ingeri si 'alor -il orientez spre acele acti'itati corespunzatoare -il stimulez pentru a o(tine performanta dorita -pacientul este multumit

+. Ne'oia de a comunica cu semenii 2. Ne'oia de a-si practica religia 3. Ne'oia de a fi preocupat in 'ederea relizarii

- functionare adec'ata a organelor de sunet -de(it 'er(al0 usor, ritm moderat, lim(a5 clar, precis -pacientul participa la slu5(e religioase -citeste carti si re'iste religioase -integritatea psihica -pacientul manifesta am(itie in relizarea acti'itatilor specifice 'arstei sale - scaderea starii de incordare -capacitatea fizica (una -dez'oltarea psihologica si emotionala optima -dorinta si interesul de a in'ata -acumularea de cunostinte

-sa-si mentina integritatea mi5loacelor de comunicare -captarea increderii in echipa de ingri5ire -respectarea con'ingerilor care sa-I permita efectuarea actiunilor religioase "acientul tre(uie sa0 - sa-si continue acti'itatile conform 'arstei si aptitudinilor sale -sa-si cunoasca in continuare resursele intelectuale -planificarea impreuna cu pacientul a acti'itatilor recreati'e -asigurarea conditiilor necesare realizarii acestor acti'itati "acientul tre(uie0 - sa cunoasca norme de mentinere a sanatatii - sa cunoasca date despre (oala sa

4. Ne'oia de a se recrea

:. Ne'oia de a in'ata cum sa-si pastreze sanatatea

-organizez acti'itati de educatie pentru sanatate -informez cu pri'ire la (oala

3?

)"ITA%$% &%INI& )FINT$% I AN SECTIA ORTO"EDIE

CA+UL CLINIC Nr2 II "roces de ingri5ire pe perioada +,.,3.+,,+-+:.,3.+,,+ CULEGEREA DATELOR 1. "rezentarea medicala /omnul ".@. in 'arsta de 1D ani, domiciliu in str. 7ranco'eni, nr. 13, sector 2, 7ucuresti se prezinta la sectia ortopedie la spitalul )f. Ioan cu diagnosticul de asteomielita acuta metafiza inferioara femur drept in ziua de 13.,3.+,,+. %a internare (olna'ul prezinta0 tumefactie a genuchiului drept si coapsa dreapta in treimea inferioara inapetenta, grturi, 'arsaturi Istoricul (olii0 7olna'ul a fost internat in perioada 2.,2.+,,+ 6 11.,2.+,,+ la spitalul ;rigore Alexandrescu pentru tumefactie, durere, impotenta functionala. In urma analizelor efectuate, rezultatul hemoculturii a iesit poziti' cu stafilococ auriu sta(ilinu-se diagnosticul de osteomielita acuta metafiza inferioara femur drept. In timpul spitalizarii a urmat un tratament de ameliorare a (olii fapt pentru care nu a fost incizat, astfel ca se transfera pe sectia de ortopedie a spitalului )fantului Ioan pentru continuarea tratamentului de specialitate a leziunii de osteomielita treimea inferioara femur drept. Antecedente heredo-colaterale 6 mama decedata Antecedente personale fiziologice 6 nu a'em date patologice 6 hepatita tip 7 %a internare (olna'ul prezinta la examenul general0 tegumente palide1 mucoase umede1

3B

fauere curate1 tesut con5uncti'o-adipos normalo reprezentat1 torace normal conformat1 - zgomote cardiace ritmice 6 B, (8 minut, TAK 11,8:4 <g1 - rinichi nepalpa(ili, mictiuni spontane1 - orentat temporo-spatial. .xamenul aparatului locomotor

%a inspactie0 In deculat dorsal cu mem(rele inferioare in extensie se constata o discreta tumefactie a genuchiului drept care are reliefuri osoase. %a palpare0 )e constata discret soc ratulian iar metafiza inferioara a femurului este dureroasa la presiune. Flexia, extensia genuchiului sunt posi(ile. Nu se incizeaza, se imo(ilizeaza in aparat gipsat pel'ipedias drept. II. "roces de ingri5ire Am preluat in ingri5ire in cea de a doua zi de la internare pe (olna'ul ".@. in 'arsta de 1D ani cu diagnosticul de internare ostomielita metafiza inferioara femur drept. /in discutiile cu el, am constatat ca pacientul este comunicati', putin anxios fiind speriat de (oala sa, orientat temporo-spatial si prezinta urmatoarele constante (iologice0 repiratie ritmica asimetrica, cu o frec'enta de 1? rep8 min tensiune arteriala K 11,8:4 <g temperatua K 2B,3 & 7olna'ul este purtator al unui aparat gipsat la ni'elul femurului drept si prezinta o tumefactie la genuchiul drept si coapsa dreapta in treimea inferioara cu recomandare de repaus la pat, impotenta functionala, adaugandu-se si tul(urari digesti'e *greturi, 'arsaturi, inapetenta-. 7olna'ul are un somn neodihnitor datorita starii de hipertermie, a mediului necunoscut, conditii impuse de spitalizare. Analizand datele su(iecti'e si o(iecti'e, rezultatele examenului clinic si paraclinic, (olna'ul prezinta urmatoarele pro(leme de ingri5ire0 - postura inadec'ata - imo(ilizarea in atele gipsate - anxietate - dificultate in a se alimenta si hidrata

3D

1. N.> IA /. A ). !I)&A )I A-)I !.NTIN. A/.&>ATA "ro(leme0 - dificultate in mo(ilizare - alterarea starii de confort /iagnostic0 - dezechili(rul mo(ilitatii fizice - durere - tumefactie (iecti'ul0 - (olna'ul sa se poat mo(iliza - sa nu prezinte complicatii - sa ai(a o stare de confort

" )T$#A

Inter'entii0 - efectuarea exercitiilor fizice - pozitionarea (olna'ului in pozitia antologica pentru e'itarea durerii +. N.> IA /. A / #!I )I A ). /I<NI "ro(leme0 - stare de insomnie - imposi(ilitatea de a se destinde - alterarea somnului /iagnostic de ingri5ire0 - discomfort legat de prezenta tumefactiei - alterarea modului de a dormi legat de durere (iecti'e0 - sa se odihneasca corespunzator - sa (eneficieze de ore odihnitoare Inter'entii0 - asigurarea unui climat corespunzator unui somn odihnitor - schim(atul len5eriei de corp si de pat

4,

2. N.> IA /. A ). A%I!.NTA )I <I/#ATA "ro(leme0 - dificultate in a se alimenta si hidrata - greturi - 'arsaturi /iagnostic de ingri5ire0 - alterarea starii de nutritie legata de procesul infectios - anorexie, greturi (iecti'e0 - inlaturarea greturilor - sa fie mena5at fizic si psihic Inter'entii0 - efectuarea toaletei (ucale in fiecare zi 3. N.> IA /. A-)I "A)T#A T.;$!.NT.%. &$#AT. "ro(leme0 - alterarea integritatii tegumentelor prin aparitia tumefactiei /iagnostic de ingri5ire0 - carente de igiena - mucoase uscate - durere (iecti'e0 - sa fie echili(rat fizic si psihic - sa nu mai prezinte complicatii Inter'entii0 - pacientul 'a fi echili(rat hidroelectrolitic - realizez un pansament in conditii aseptice - realizez toaleta locala

41

1. N.> IA /. A ). !I)&A )I A A>.A 7$NA " )T$#A /efinitie0 A misca si a a'ea o (una postura sunt o necesitate a fiintei 'ii de a fi in miscare, de a-si mo(iliza toate partile corpului prin miscari coordonate, de a pastra diferite parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor organice.
"roble!a
/ezechili(rul mo(ilitatii fizice

Sur.a de di/icultate
Fizic0 - prezenta aparatului gipsat -o(oseala -sla(iciune

Mani/e.tari de dependenta
-durere -tumefactie I n treimea inferioara a femurului drept

Dia0no.tic de in0ri1ire
-dezechili(rul mo(ilitatii fizice legat de prezenta aparatului gipsat manifestat prin durere, tumefactie a femurului drept

Obiective
- sa nu mai prezinte durere si sa se siminueze procesul de inflamatie -sa nu mai prezinte complicatii in +3 h

Interventii Autono!e Dele0ate

-(olna'ul sa efectueze exercitii printr-o crestere gradata a miscarilor in functie de toleranta pentru satisfacerea ne'oilor #ifampicina -oxacilina

Evaluarea

(iecti'ul unu realizat

/ificultate de a ramane in pozite functionala

Fizic0 -lipsa de cunoastere a modalitatilor de folosire a mi5loacelor a5utatoare pentru deplasare "sihic0 - anxietate

-limitarea amplitudinii miscarii

"otential de accident

-astenie -sla(iciune -pierderea echili(rului -neliniste

-dificultate in a ramane in pozitie functionala legata de lipsa de cunoastere a modalitatilor de folosire a mi5loacelor a5utatoare -potential de accident legat de anxietate manifestat prin pierderea echili(rului astenic, neliniste, sla(iciune musculara

- pacientul sa se poata mo(iliza singur in putine zile -sa ai(a o posura adec'ata

-asigurarea paciantului o pozitie corecta - schim(area pozitiei pacientului la + h

(iecti'ul doi realizat

-(olna'ul sa ai(a o forta musculara pastrata in +3 h -sa fie echili(rat psihic in 2 zile

-incura5ez (olna'ul in mentinerea tonusului muscular -comunic eficace cu (olna'ul

(iecti'ul trei realizat

+. N.> IA /. A-)I "A)T#A T.;$!.NT.%. )I !$& A).%. INT.;#. /efinitie0 A fi curat, ingri5it, a-ti prote5a tegumentele si mucoasele sunt o necesitate pentru a-ti mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa, asa incat aceasta sa-si pota indeplini functiile.
"roble!a
/ificultatea de a-si mentine tegumentele curate

Sur.a de di/icultate
Fizic0 - durere -tumefactie -proces osteomielitic

Mani/e.tari de dependenta
-mucoase uscate -tumefactiea femurului drept -carente de igiena

Dia0no.tic de in0ri1ire
-ddificultate in asigurarea unei igiene adec'ate legata de procesul osteomielitic

Obiective
- pacientul sa prezinte tegumente si mucoasele in +3 de ore -pacientul sa (eneficieze de o igiena corespunzatoare in +3 ore - pacientul sa fie echili(rat hidroectrolitic in +3 h -pre'enirea deshidratarii in +3 h

Interventii Autono!e Dele0ate

-a5ut pacientul in efectuarea toaletei zilnice0 fata, gat, mem(re

Evaluarea

(iecti'ul unu realizat

Alterarea echili(rului hidroelectrolitic

Fizic0 -intoleranta digesti'a

-tegumente modificate -greturi -'arsaturi

-alterarea integritatii tegumentelor legat de intoleranta digesti'a manifestat prin greturi, 'arsaturi

-e'aluez starea de deshidratare si asigur un aport suplimentar de lichide

(iecti'ul doi realizat

Intoleranta la efort

"sihic0 - teama - pierdere imaginii de sine

-astenie -neliniste -disconfort

-intoleranta la effort legat de pierderea imaginii de sine manifestat prin astenie, neliniste, disconfort

-(olna'ul sa (eneficieze de o stare de confort necesara refacerii in 2 zile -sa fie echili(rat psihic in 2 zile

-asigur intimitatea (olna'ului -a5ut (olna'ul sa-si schim(e atitudinea (iecti'ul trei realizat

42

2. N.> IA /. A / #!I )I A ). /I<NI /efinitie0 .ste o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni in (une conditii, timp suficient astfel incat sa-I permita organismului sa o(tina randamentul maxim.
"roble!a
/ificultati in a dormi si a se odihni

Sur.a de di/icultate
Fizic0 -durere -stres -hipertermie

Mani/e.tari de dependenta
-cantitate si calitate necorespunzatoare de somn si odina

Dia0no.tic de in0ri1ire
- tul(urari al somnului legat de durere, stres, hipertermie

Obiective
-inlaturarea durerii, stresului -(olna'ul sa prezinte un echili(ru al functiei termoreglarii

Interventii Autono!e Dele0ate -asigur (olna'ului o

camera curata -aplic pungi cu gheata

Evaluarea

(iecti'ul unu realizat

.puizare

)ocial0 -lipsa de cunoastere a mi5loacelor de relaxare

-restrictie in miscari -stare de disconfort -prezenta aparatului gipsat

-modificarile confortului prin lipsa de cunoastere a modalitatilor de relaxare si destindere

-educarea paciantului pri'ind tehnici de destindere si relaxare -sa (eneficieze de o stare de confort fizic si psihic

-sta(ilesc impreuna cu (olna'ul un program de exercitii (iecti'ul doi realizat

/ezechili(ru psihic

"sihic0 -anxietate -stres

-teama -neliniste

-dezechili(ru psihic legat de anxietate, stres, manifestat prin tema si neliniste

- eliminarea anxeitatii

-comunic cu (olna'ul lasanu-l sa-si exprime temerile -sta(ilim un program de somn

(iecti' trei realizat

3. N.> IA /. A ). A%I!.NTA )I <I/#ATA

43

/efinitie0 ricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa a(soar(a alimente de (una calitate si in cantitate suficienta pentru a-si asigura dez'oltarea, intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indispens(ila unei (une functionari.
"roble!a
/eglutitie dificila

Sur.a de di/icultate
Fizic0 -proces infectios

Mani/e.tari de dependenta
-fe(ra -disfagre -transpiratie

Dia0no.tic de in0ri1ire
- deglutitie dificila in legatura cu procesul infectios manifestat prin fe(ra si disfagre

Obiective
-inlaturarea fe(rei si transpiratiei in 1+ h

Interventii Autono!e Dele0ate

-rehidratez pacintul cu cantitati mici de lichide reci -ii administrez un numar de +,,,-2,,, calorii8zi -Na&l D9 -;lucoza +,, ml -#inger 4,, ml -&a ->itamina & 4,,

.'aluarea

(iecti'ul unu in curs de realizare

Anxietate

"sihic0 -neacceptarea (olii -teama de schim(are a modului de 'iata si a climatului

-refuz de a se alimenta -stare de neliniste

-anxietate rin neacceptarea (olii, teama prin schim(area modului de 'iata manifestata prin refuz de a-si asigura un aport nutritional -aport insuficient de ner'i, legat de dezechili(rul nutritional

-(olna'ul sa nu mai fie anxios in +3 h

-e'aluez starea psihica a (olna'ului -a5ut (olna'ul sa recunoasca anxietatea sa fata de pro(lemele sale

(iecti'ul doi realizat

Aport insuficient de alimente fata de ne'oi

)ocial0 -schim(area modului de 'iata si a climatului de spitalizare

-lipsa de alimente -izolare

- sa cunoasca importanta 'alorilor calorice zilnice in +3 h

-educ pacientul pri'ind un raport suficient de lichide si alimente

(iecti' trei realizat

Nevoia /unda!entala

Mani/e.tari de independenta 44

Obiective

Interventii autono!e

Evaluare

1. Ne'oia de a respira si a a'ea o (una circulatie

"acientul are0 -1: resp.8 min -TA K11,8:4 mm <g -puls K B, (8min nedureroase, scaun prezent in fiecare zi "acientul este independent in satisfacerea acestei ne'oi

"acient independent sa-si pastreze in continuare independenta 7olna'ul sa-si mentina functia renala si digesti'a normala )a-si mentina independenta si aparatul muscular integru "acientul sa continue masurile ce tre(uiesc aplicate 7olna'ul isi mentine in continuare integritatea psihica )a continue efecti' acti'itatile si aptitudinile conform 'arstei 7olna'ul sa-si mentina con'ingerea religioasa 7olna'ul sa fie preocupat de scop )a cunoasca norme de mentinere a sanatatii 7olna'ul sa-si mentina acesta independenta

(ser' si notez zilnic in foaia de o(ser'atii0 puls, tensiune, respiratie Notez numarul de mictiuni si scaune in foaia de o(ser'atii Incat pacientul sa-si aleaga singur accesoriile si im(racamintea )a consume lichide in functie de temperatura mediului (ser' satrea psihica si comunic cu acesta -"reocupez (olna'ul in orice acti'itate care il intereseaza (ser' interesul pentru acti'itatile religioase ale pacientului (ser' interesul pentru acti'itatile recreati'e ale (olna'ului rganizez acti'itati de educare si sanatate $rmaresc comportamentul (olna'ului

(iecti' realizat

+. Ne'oia de a elimina 7olna'ul are mictiuni spontane 2. Ne'oia de a se im(raca si dez(raca 3. Ne'oia de a-si mantine temperatura corpului in limite 4. Ne'oia de a e'ita pericolele :. Ne'oia de a fi ocupat ?. Ne'oia de a actiona conform propriei credinte B. Ne'oia de a se recrea D. Ne'oia de a in'ata 1,. Ne'oia de a comunica

(iecti' realizat (iecti' realizat (iecti' realizat

Temperatura corpului normala la 2:,3 7olna'ul este optimist si are incredere in personalul medical Integritate psihica, dez'oltare armonioasa, am(itie 7olna'ul participa la acti'itati religioase 7olna'ul participa la acti'itati recreati'e Acumulare de cunostinte suficiente 7olna'ul comunica eficient cu familia si echipa de ingri5ire

(iecti' realizat

(iecti' realizat (iecti' realizat

(iecti' realizat (iecti' realizat (iecti' realizat

4:

)"ITA%$% &%INI& )FINT$% I AN SECTIA ORTO"EDIE

CA+UL CLINIC Nr2 III "roces de ingri5ire pe perioada

+,.,3.+,,+-+:.,3.+,,+
CULEGEREA DATELOR

1. "rezentarea medicala /omnul >.). in 'arsta de 1: ani, domiciliu in )tr. &arpati, Nr. 2, )ector 1, 7ucuresti, a(sol'ent al liceului industrial Nr.1, se interneaza prin garda ortopediei chirurgicale al spitalului clinic )fintul Ioan pe data de +,.,3.+,,+. pentru internare cu diagnosticul de osteomielita glezna stinga la ?+ de ore, punandu-se diagnosticul de osteomielita acuta metafiza distala, ti(ia stanga in ziua de 1D.,:.+,,+. 7olna'ul locuieste impreuna cu parintii intr-un apartament cu doua camere in conditii decente de 'iata. %a internare (olna'ul prezinta Fe(ra, Frisoane Facies 'ultuos Faringe superemic /urere la ni'elul gleznei stangi

Istoricul (olii 7olna'ul afirma ca in urma cu trei zile au inceput dureri la ni'elul gleznei stingi, fiind insotite de cresterea temperaturii, frisoane repetate, fapt ce-l determina sa se prezinte la camera de garda ortopedie-chirurgicala

4?

Antecedente heredo-colaterale - fara importanta Antecedente personal - fiziologice - nu a'em date - patologice - ru(eola

La e a!enul clinic obiectiv .i .ubiectiv3 (olna'ul prezinta0 tegumente palide uscate, potential de deshidratare mucoase uscate, fanere curate tesutul con5uncti' adipos normal reprezentat torace normal conformat, !> prezent (ilaterar, 1? resp8min., zgomote cardiace ritmice ?B (atai8min ., T A 12,8:,mm<g - a(domen suplu, mo(il cu respiratia, tranzit intestinal prezent - rinichi nepalpa(il, mictiuni spontane nedureroase - (olna'ul este orientat temporo-spatial -

E a!enul local , sta(ileste modificari inflamatorii ale pieli, iar metafiza distala ti(iei stangi se poate palta un a(ces profund su( periost care ulterior se deschide chirurgical, se e'acueaza si se face la'a5 cu apa oxigenata din a(undenta iar glezna se 'a imo(iliza in aparat ghipsat cu fereastra.
/upa drenarea a(cesului su( periost si dupa imo(ilizarea in aparat ghipsat, (olna'ul afirma ca durerea a mai diminuat fiind afe(ril, TA K 12,8:,mm<g, puls ?B (atai8min., satrea generala fiind satisfacatoare. I se efectueaza pansamente in conditii aseptice, piciorul ramanand in aparat gipsat pina la 'indecare.

4B

II2 "roce. de in0ri1ire , evaluarea a.i.tentei

Am preluat spre ingri5ire in cea de a treia zi de la internare pe (olna'ul >.) in 'arsta de 1: ani cu diagnosticul de internare osteomielita meatafiza distala ti(ia stanga, (olna'ul prezentand cu trei zile inainte de internare un sindrom infectios cu fe(ra, frisoane, facies 'ultos, faringe hiperemic, cu greutate in deglutitie, impotenta functionala la ni'elul gleznei stangi, cu semne de imfamatie locala.

/in discutia a'uta prin culegerea datelor, (olna'ul nu poate preciza moti'ele care au determinat modificarile la ni'elul gleznei neaducandu-si aminte de nici un tarumatism minor. Inca de la internare se punctioneaza zona tumefiata aspiranduse o secretie purulenta si in urma radiografiei se pune diagnosticul de osteomielita, iar simtomatologia generala are ca punct de plecare a(cesul de la ni'elul superiostului. &a urmare acestui fapt se poate aprecia un risc de alterare al tegumentelor, o mo(ilitate redusa mem(rului, mai mentionez efectuarea drena5ului a(cesului superiostic si montarea de aparat gipsat cu fereastra impunand tehnici de ingri5ire atat asupra aparatului gipsat cat si a plagi a tu(ului de dren de la ni'elul a(cesului cu o(ligati'itatea de respectare a regulilor de asepsie pentru pre'enirea complicatiilor si stoparea procesului infectios. 7olna'ul prezinta un grad de dificultate in alimentatieprin greutatea in a inghiti, legat de hiperemie faringiana cat si prin imo(ilizare in aparat ghipsat, restrictia in miscari. )e mai poate aprecia o stare de discomfort, anxietate, neliniste, durere prin prezenta aparatului ghipsat a tu(ului de dren cu ore de odihna nesatisfacatoare. "rocesul infectios local cu afectarea generala a stari si descarcarea toxinelor micro(iene in singe determina o crestere a temperaturi corpului, (olna'ul prezentand dificultate de a se autoingri5i. .ste adaptat la mediul spitalicesc, cola(oreaza cu personalul medical facandu-si noi cunostinte, ascultand muzica, citeste re'iste.

.'aluand si apreciind datele culese pot e'alu ca pro(leme de ingri5ire urmatoarele0 -imposi(ilitatea de a se deplasa, -dificultatea de a se alimenta si hidrata, -ore de somn si odihna insuficiente, -incapacitatea de a-si acorda ingri5iri igenice, -dezechili(ru in procesul termoreglarii.

4D

Dia0no.tic de in0ri1ire 1. /ificultate de a se misca legat de prezenta aparatului gipsat manifestat prin intoleranta la effort +. /ezechili(ru nutritional cantitati' si calitati' datorita procesului infectios manifestat prin fe(ra, frisoane, faringe superemic, facies 'ultos. 2. Alterarea somnului datorita fe(rei, durerilor, anexietati manifestat prin teama, neliniste. 3. /eficit de autoingri5ire legat de prezenta aparatului gipsat manifestat prin o(oseala, sla(iciune musculara, intoleranta la acti'itate. 4. /ezechili(ru in procesul termolegrari legat de proces infectios manifestat prin tegumente si mucoase uscate, facies 'ultos, faringe superemic.

"acientul are pertur(ate urmatoarele ne'oi0 1. +. 2. 3. 4. Ne'oia de a se misca si a-si mentine o postura adec'ata Ne'oia de a-si pastra tegumentele si mucoasele integre si curate Ne'oia de a dormi si a se odihni Ne'oia de a se alimenta si hidrata Ne'oia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale

:,

1. N.> IA /. A ). !I)&A )I A A>.A " )T$#A A/.&>ATA /efinitie0 A misca si a a'ea o (una postura sunt o necesitate a fiintei 'ii de a fi in miscare, de a-si mo(iliza toate partile corpului prin miscari coordonate, de a pastra diferite parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor organice.
"roble!a
Imposi(ilitatea de a se deplasa

Sur.a de di/icultate
Fizic0 - prezenta aparatului gipsat

Mani/e.tari de dependenta
-prezenta pu(urilor de dren -greutate in deplasare -intoleranta la efort

Dia0no.tic de in0ri1ire
-dificultate de a se misca legat de prezenta aparatului gipsat, manifestat prin intoleranta la effort, greutate in deplasare

Obiective
- pciaentul sa nu de'ina sursa de infectii nozocomiale pe perioada de spitalizare -urmarirea functiilor 'itale a tu(urilor de dren -sa ai(a forta musculara pastarata -educatia (olna'ului pri'ind folosirea mi5loacelor auxiliare pentru deplasare0 (astoane, car5e

Interventii Autono!e Dele0ate

-o(ser' si masor la fiecare 14O0 facies, puls, TA, respiratie -controlez si 'erific tu(urile de dren -asigur (olna'ului o pozitie conforta(ila si aplic pungi cu gheata la ni'elul gam(ei stangi -efectuez exercitii pasi'e apoi acti'e in functie de toleranta fizica a pacientului -schim( pozitia la fiecare + ore masand zonele predispuse la escare -comunic eficace cu (olna'ul si il incura5ez 'or(inu-I despre e'olutia fa'ora(ila a (olii - xacilina -;entamicina

Evaluarea

(iecti'ul unu realizat

#estrictie in miscari

Fizic0 -lipsa de cunoastere a modalitatilor de folosire a mi5loacelor a5utatoare pentru deplasare "sihic0 - anxietate

-limitarea amplitudinii miscarii cu scaderea fortei musculare

-restrictie in miscari prin lipsa in cunoastere a mi5loacelor a5utatoare pentru deplasare, manifestat prin scaderea fortei musculare -risc de accident legat de anxietate manifestat prin teama, neliniste, durere

(iecti'ul doi in curs de realizare

#isc potential si actual de accidente

-teama -neliniste -durere

-pacintul sa nu mai fie anxios si sa fie echili(rat psihic in +3 ore.

(iecti'ul trei realizat

:1

+. N.> IA /. A-)I "A)T#A T.;$!.NT.%. )I !$& A).%. INT.;#. )I &$#AT. /efinitie0 A fi curat, ingri5it, a-ti prote5a tegumentele si mucoasele sunt o necesitate pentru a-ti mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa, asa incat aceasta sa-si pota indeplini functiile.
"roble!a
Incapacitatea de asi acorda ingri5iri identice personale

Sur.a de di/icultate
Fizic0 - prezenta aparatului gipsat -intoleranta la acti'iatate

Mani/e.tari de dependenta
-o(oseala -sla(iciune musculara -durere

Dia0no.tic de in0ri1ire
-deficit de autoingri5ire legat de prezenta aparatului gipsat manifestat prin sla(iciune musculara, o(oseala, durere

Obiective
-sa poata sa de'ina independent -sa prezinte tegumente si mucoase integre -intarirea tonusului muscular

Interventii Autono!e Dele0ate

-a5ut (olna'ul sa-si efectueze toaleta zilnica pe regiuni incepand cu ochii si terminand cu mem(rele

Evaluarea

(iecti'ul unu realizat

#isc complicatii si suprainfectii

)ocial0 -lipsa de cunostere a regulilor de igiena elementare

-prezenta tu(urilor de dren -restrictie in miscare -fistulizare

-risc de suprainfectie prin lipsa de cunoastere a regulilor de igiena elementare prin prezenta tu(ului de dren a fistulizarii si restrictie in miscare -anxietate legat de mediul necunoscut manifestata prin modificarea starii de confort, irita(ilitate

- educatia pacientului pri'ind regulile de igiena elementare in +3 ore

Anxietate

"sihic0 -izolare -mediu necunoscut

-irita(ilitate -modificarea starii de confort

-diminuarea anxietatii in +3 ore -asigurarea confortului psihic

-asigur o camera linistita cu o len5erie de pat si corp -controlez zilnic zonele predispuse escarelor si efectuez cu (olna'ul exercitii usoare de mo(ilizare -discut cu (olna'ul despre (oala sa si il incura5ez in legatura cu e'olutia (olii

(iecti'ul doi realizat

(iecti'ul trei realizat

:+

2. N.> IA /. A / #!I )I A ). /I<NI /efinitie0 .ste o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni in (une conditii, timp suficient astfel incat sa-I permita organismului sa o(tina randamentul maxim.
"roble!a
/ificultati in a dormi si a se odihni

Sur.a de di/icultate
Fizic0 -durere -stres -hipertermie

Mani/e.tari de dependenta
-cantitate si calitate necorespunzatoare de somn si odina

Dia0no.tic de in0ri1ire
- tul(urari al somnului legat de durere, stres, hipertermie manifestat prin somn neodihnitor

Obiective
-inlaturarea durerii, stresului -(olna'ul sa prezinte un echili(ru al functiei termoreglarii sa (eneficieze de 1, ore de somn pe noapte -educarea paciantului pri'ind tehnici de destindere si relaxare -sa (eneficieze de o stare de confort fizic si psihic

Interventii Autono!e Dele0ate -asigur (olna'ului o

camera curata, linistita, aerisita si il asez cat mai conforta(il -aplic pungi cu gheata la ni'elul gleznei stangi -sta(ilesc impreuna cu (olna'ul un program de exercitii fizice in limita tolerantelor -administrez inainte de culcare un pahar cu lapte cald

Evaluarea

(iecti'ul unu realizat

.puizare

)ocial0 -lipsa de cunoastere a mi5loacelor de relaxare

-restrictie in miscari -stare de disconfort -prezenta aparatului gipsat

-modificarile confortului prin lipsa de cunoastere a modalitatilor de relaxare si destindere si reclasare cu restrictie in miscari -dezechili(ru psihic legat de anxietate, stres, manifestat prin tema si neliniste

(iecti'ul doi realizat

/ezechili(ru psihic

"sihic0 -anxietate -stres

-teama -neliniste

- eliminarea anxeitatii

-comunic cu (olna'ul lasanu-l sa-si exprime temerile si il a5ut sa gandeasca poziti' -sta(ilim un program de somn

(iecti' trei realizat

:2

3.N.> IA /. A ). A%I!.NTA )I <I/#ATA /efinitie0 ricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa a(soar(a alimente de (una calitate si in cantitate suficienta pentru a-si asigura dez'oltarea, intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indispens(ila unei (une functionari.
"roble!a
/ificultate in se aliment si hidrata

Sur.a de di/icultate
Fizic0 -proces infectios osos

Mani/e.tari de dependenta
-greturi -'arsaturi -anorexieatie

Dia0no.tic de in0ri1ire
- alterarea starii de nutritie legat de procesul infectios manifestat prin anorexie, greturi, 'arsaturi

Obiective
-inlaturarea greturilor, 'arsaturilor, anorexiei in +3 ore -sa fie mena5at fizic si psihic in timpul 'arsaturii

Interventii Autono!e Dele0ate -administrez (olna'ului cu(uri de gheata, lichide reci *sucuri, ceaiuri, supepentru indepartarea 'arsaturilor si stimularea apetitului
-in'at (olna'ul sa efectueze toaleta ca'itatii (ucale in fiecare zi dupa masa cu musetel si ;licerina 7oraxata -efectuez (ilantul interri-iesiri pe +3 ore -!etro-clopramid ->iplex -&alciu gluconic

.'aluarea

(iecti'ul unu realizat

/eficit de alimente si lichide

)ocial0 -lipsa fondurilor materiale "sihic0 - anxietate

-greutate in asigurarea ne'oilor zilnice alimentare -irita(ilitate

-nutritie dezechili(rata din lipsa fondurilor materiale cu greutate de a-si asigura ne'oile alimentare zilnice, irita(ilitate -tul(urari digesti'e legate de hidratare insuficienta, anorexie, manifestate prin scaderea in greutate

-sa fie echili(rat hidr-electrolitic in +3 ore -pacientiul sa nu mai fie anxios in +3 ore

(iecti'ul doi realizat

;returi, 'arsaturi

)ocial0 -aport lichidian si alimentar insuficient -anorexie

-scadere in greutate

-(olna'ul sa se hidrateze corespunzator pentru a a'e o stare de (ine in +3 ore -sa nu mai prezinte tul(urari digesti'e in 1+ ore

-apreciez gradul de
toleranta al alimentelor -sustin (olna'ul si il incura5ez oferindu-I un mediu de securitate - ser'esc pacientul cu alimete prezentate atragator (iecti' trei realizat

:3

Nevoia /unda!entala

Mani/e.tari de independenta
"acientul are0 -1: resp.8 min -TA K11,8:4 mm <g -puls K B, (8min 7olna'ul are mictiuni spontane nedureroase, scaun prezent in fiecare zi "acientul este independent in satisfacerea acestei ne'oi Temperatura corpului normala la 2:,3

Obiective
"acient independent sa-si pastreze in continuare independenta

Interventii autono!e
(ser' si notez zilnic in foaia de o(ser'atii0 puls, tensiune, respiratie Notez numarul de mictiuni si scaune in foaia de o(ser'atii Incat pacientul sa-si aleaga singur accesoriile si im(racamintea corespunztoare )a consume lichide in functie de temperatura mediuluiam(iant si sa poarte im(racaminte adec'ata (ser' satrea psihica si comunic cu acesta

Evaluare
(iecti' realizat

1. Ne'oia de a respira si a a'ea o (una circulatie +. Ne'oia de a elimina 2. Ne'oia de a se im(raca si dez(raca 3. Ne'oia de a-si mantine temperatura corpului in limite 4. Ne'oia de a e'ita pericolele :. Ne'oia de a fi ocupat si de a se realiza ?. Ne'oia de a actiona conform propriei credinte B. Ne'oia de a se recrea D. Ne'oia de a in'ata cum sa-si pastreze sanatatea 1,. Ne'oia de a comunica

7olna'ul sa-si mentina functia renala si digesti'a normala )a-si mentina independenta si aparatul muscular integru "acientul sa continue masurile ce tre(uiesc aplicate in functie de temperatura mediului am(iant 7olna'ul isi mentine in continuare integritatea psihica

(iecti' realizat (iecti' realizat (iecti' realizat

7olna'ul este optimist si are incredere in personalul medical

(iecti' realizat

Integritate psihica, dez'oltare armonioasa, am(itie 7olna'ul participa la acti'itati religioase

)a continue efecti' acti'itatile si aptitudinile conform 'arstei 7olna'ul sa-si mentina con'ingerea religioasa

-"reocupez (olna'ul in orice acti'itate care il intereseaza (ser' interesul pentru acti'itatile religioase ale pacientului (ser' interesul pentru acti'itatile recreati'e ale (olna'ului rganizez acti'itati de educare si sanatate

(iecti' realizat

(iecti' realizat

7olna'ul participa la acti'itati recreati'e Acumulare de cunostinte suficiente

7olna'ul sa fie preocupat de scopurile sale )a cunoasca norme de mentinere a sanatatii

(iecti' realizat (iecti' realizat

7olna'ul comunica eficient cu familia si echipa de ingri5ire

7olna'ul sa-si mentina acesta independenta

$rmaresc comportamentul (olna'ului

(iecti' realizat

:4

(I(LIOGRA)IE

42 62 72 82 92

Te5nica in0ri1irii bolnavului , Carol Moze. "rincipiile !edicinei interne3%ol2 I , $ari.ae Ortopedii .i Trau!atolo0ie ,!ica enciclopedie (oli in/ectioa.e , "ro/2 Dr2 Mircea C5iotan Cur.uri nur.in0 , Maria Szabo

::