Antreprenoriat Rural PDF

ANTRE PRENORIAT RU R A L
CUPRINS
Mul]umiri Introducere Metodologie Caracteristicile demografice ale grupului ]int\ Valori antreprenoriale Atitudini [i comportamente antreprenoriale Calit\]i [i piedici `n cariera antreprenorial\ Cuno[tin]ele teoretice de management de]inute de antreprenorii rurali Necesarul de instruire [i training antreprenorial Consultan]\ `n afaceri Semnifica]ii asociate conceptelor de management 1. Ac]ionariat, Parteneriat 2. Amortizare 3. Training 4. Antreprenoriat 5. Cercetare-dezvoltare 6. Comand\ 7. Consultan]\ 8. Control 9. Coordonare 10. Credit 11. Dezvoltare durabil\ 12. Educa]ie 13. Egalitate de [anse 14. Fonduri structurale 15. Management 16. Marketing 17. Motivare 18. Organizare 19. Plan de afaceri 20. Planificare 21. Previziune 22. Proiect Perspectivele managementului rural 2 4 6 6 8 16 19 26 34 37 43 43 44 45 45 46 46 47 48 48 49 49 50 50 51 52 52 53 54 54 55 55 56 56
Pro i e ct u l R ur a l - M an ag e r
MUL}UMIRI
Fiind o lucrare colectiv\, ea s-a realizat cu sprijinul multor oameni care ne-au `mp\rt\[it cuno[tin]ele [i experien]a lor. ~n primul rnd trebuie s\-i eviden]iem pe cei 942 antreprenori [i poten]iali `ntreprinz\tori din mediul rural, care au f\cut efortul de a participa la realizarea cercet\rii cantitative [i de a completa un amplu chestionar la Conferin]ele Regionale de promovare a culturii manageriale [i de motivare pentru micii [i viitorii `ntreprinz\tori din mediul rural din cadrul proiectului strategic RuralManager. Proiectul Rural-Manager are Contractul de finan]are POSDRU/13/5.2/S/8, fiind selectat `n cadrul Programului Opera]ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane POSDRU, axa 5, DMI 5.2., care e cofinan]at din Fondul Social European. Rural-Manager este implementat de Funda]ia Na]ional\ a Tinerilor Manageri FNTM (www.fntm.ro), `n calitate de lider al consor]iului, `n parteneriat cu organiza]iile Centrul de Training [i Dezvoltare al Asocia]iilor Angajatorilor din Bavaria - bfz gGmbh (www.bfz.de), S.C. Siveco Romnia SA (www.siveco.ro) [i Asocia]ia Euro<26 (www.euro26.ro). Peste 80 de persoane au stat apoi `mpreun\ cu noi la lungi discu]ii `n cadrul focusgroup-urilor, a brainstorming-urilor [i a interviurilor `n profunzime. F\r\ ideile prezentate de ei `n aceste cercet\ri calitative, nu ar fi fost posibil\ aceast\ lucrare. ~n plus, al]i 159 func]ionari publici care nu doresc s\ `nceap\ o afacere au acceptat [i ei s\ participe la cercetarea noastr\. Opiniile lor vor fi eviden]iate separat `n aceast\ lucrare. Trebuie, de asemenea, s\ men]ion\m efortul celor 18 consultan]i regionali ai FNTM care ne-au ajutat `n munca uria[\ de identificare a popula]iei de referin]\, de selectare a participan]ilor la conferin]e [i de convingere a celor mai mul]i dintre ei s\ participe la cercetarea noastr\. Informa]iile furnizate de ace[tia ne-au fost de folos `n alc\tuirea e[antioanelor jude]ene reprezentative, `nt\rindu-ne convingerea c\ vom ob]ine rezultate corecte. Totodat\ trebuie s\ amintim ajutorul profesorilor consultan]i care au f\cut numeroase observa]ii asupra chestionarelor, ghidurilor de interviu, materialelor [i rapoartelor. ~n acela[i timp, echipa de conducere a FNTM a fost al\turi de noi la toate fazele cercet\rii, `nl\turndu-ne cu tact [i profesionalism abord\rile demodate [i limitate [i ajutndu-ne s\ producem date de calitate `ntr-un domeniu relativ dificil. Aceast\ cercetare este foarte important\ pentru a identifica specificul culturii anteprenoriale rurale, pentru a diagnostica [i pentru a g\si explica]iile situa]iei actuale, pentru a putea realiza predic]ii cu privire la evolu]ia culturii manageriale rurale, precum [i solu]ii pentru dezvoltarea ei. In concluzie, nevoile de educa]ie [i asisten]\ personalizat\ ale micilor sau viitorilor `ntreprinz\tori au fost cercetate profesionist, ajutnd astfel la adaptarea continu\ a proiectului pe necesit\]i punctuale specifice. Tuturor le acord\m mul]umirile noastre.
Bruno {tefan [i Marin Burcea Biroul de Cercet\ri Sociale
Echipa FNTM:
Marius Bostan manager proiect / Pre[edinte FNTM Valentin Miron Vicepresedinte FNTM Elena B\rbulescu manager financiar / Director executiv FNTM Andrei Gheorghe - asistent profesor Management Strategic/ Director Programe Laura Popa coordonator multiregional Alexandru Popescu expert jurist Adrian Corobana asistent proiect Radu Meghe[ asistent proiect Dan Ardelea profesor Management Strategic, Coordonator E-learning Viorel Udma profesor Management Financiar / Dan Iscru asistent profesor Business Plan Mircea Tulea asistent profesor Management Financiar
Echipa EURO<26:
Cristian Popescu profesor Management de Proiect Mugurel Stan asistent profesor Management de Proiect C\t\lin Alexe profesor Business Plan
Echipa SIVECO:
C\t\lin {tefan coordonator tehnic e-Learning Radu Jug\reanu Department Manager AeL eContent R\zvan Zota profesor IT / Radu Constantinescu asistent profesor IT /
Echipa BCS:
Bruno {tefan pre[edinte BCS, Departamentul de {tiin]e Socio-Umane, UPB Marin Burcea sociolog, Facultatea de Administra]ie Public\ [i Afaceri, Universitatea Bucure[ti, Gina {tefan director, statistician Nela Burcea consultant, prof. dr. Sorin Adam Matei sociolog, Purdue University, Indiana, SUA Camelia L\t\ianu sociolog, Estrella Mountain Community College, Arizona, SUA Gabriel L\t\ianu sociolog, Estrella Mountain Community College, Arizona, SUA Codrin Scutaru sociolog, Facultatea de Sociologie [i Asisten]\ Social\ a Universit\]ii Bucure[ti
Consultantii regionali FNTM:

Grigoru] Zsolt Alba Coriolan Baciu Sibiu Pop Voica Bra[ov Pop Constantin Covasna R\zvan Vlasiu Mure[ Balla Peter Harghita Alexandru F`naru Bac\u Mircea Sprianu Neam] Maria Gabriela Coman Ia[i Vieru Angelica Vaslui Taki Huiazi Suceava Hincu Ovidiu Boto[ani Hora]iu Anghelescu Buz\u Aron Elisabeta Gala]i Blaga Alexandru Constan]a Nedelcu Cristina Tulcea Liviu Bostan Vrancea Eduard Bratu Br\ila
Echipa BFZ:
Alexander Seidl expert interna]ional Hannes Kerst expert interna]ional
INTRODUCERE
De-a lungul anilor au ap\rut o mul]ime de c\r]i despre cum s\ devenim boga]i. Importan]i oameni de afaceri au scris despre succesul lor [i al altora, `ndemnndu-ne s\ ì copiem. Cercet\tori [i profesori au analizat carierele managerilor de top [i au scris c\r]i [i teorii despre caracteristicile pe care trebuie s\ le dobndim pentru a accede `n vrf. Mai mult ca sigur aceste c\r]i i-au ajutat pe unii `n drumul lor spre succes. Dar cei mai mul]i oameni nu le-au citit. {i-au f\cut afacerile bazndu-se pe instinct, pe rela]ii, pe oportunit\]i. Cultura lor managerial\ este, cel mai adesea, s\rac\, fragmentat\ [i dobndit\ aproape `ntotdeauna dup\ demararea afacerilor. Foarte pu]ini sunt oamenii care intr\ `n lumea afacerilor dup\ ce [i-au consolidat o educa]ie managerial\. Cei mai mul]i nici nu consider\ necesar\ o preg\tire prealabil\, ca la carte, `nceput\ `ntr-o sal\ de curs. Meseria de om de afaceri nu implic\ o preg\tire specializat\, a[a cum implic\ meseria de inginer sau cea de chirurg. Dar 90% din afaceri mor `n primul an de la `nfiin]area lor [i explica]ia ]ine [i de lipsa cuno[tin]elor de specialitate. Dac\ 90% din pacien]ii unui doctor aflat la `nceputul carierei ar deceda `n urma opera]iilor [i tratamentelor lui, acel doctor ar fi imediat arestat [i i s-ar interzice dreptul de a practica meseria. E[ecurile manageriale sunt `ns\ greu cuantificabile, dar pentru mul]i vizibile, iar ele reprezint\ un motiv important al re]inerii celor mai mul]i oameni de a-[i deschide o afacere. ~n mediul rural afacerile se nasc mai greu dect la ora[e [i mor mai repede. Oportunit\]ile sc\zute `nt\resc ideea c\ preg\tirea managerial\ ocup\ un loc minor `n dobndirea succesului. De aceea, lecturile sunt [i mai rare, iar timpul pe care oamenii de la ora[e `l acord\ instruirii lor profesionale este ocupat, `n mediul rural, de munca `n gospod\rie. Lipsa educa]iei antreprenoriale este vizibil\ `n faptul c\ sunt foarte pu]ini oamenii de la ]ar\ care scriu proiecte, care acceseaz\ fonduri [i care dezvolt\ afaceri la nivel mare. Pentru a stimula dezvoltarea cuno[tin]elor, abilit\]ilor [i comportamentului antreprenorial al `ntreprinz\torilor [i poten]ialilor `ntreprinz\tori din mediul rural, Funda]ia Na]ional\ a Tinerilor Manageri - FNTM a demarat proiectul Rural-Manager finan]at din Fondul Social European, selectat `n cadrul Programului Opera]ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane POSDRU, axa 5, DMI 5.2, motto-ul acestuia fiind Investete `n oameni!. Grupul ]int\ al proiectului este compus din `ntreprinzatori sau viitori `ntreprinzatori din mediul rural, `n special tineri, care pot genera dezvoltare local\ [i oportunit\]i de ocupare prin dezvoltarea propriilor afaceri din regiunile de dezvoltare Nord-Est, Centru [i Sud-Est. Durata de implementare a Rural-Manager este de 16 luni (ianuarie 2009-aprilie 2010), iar regiunile ]int\ ale proiectului sunt: Regiunea Nord-Est (jude]ele Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui), Regiunea Centru (jude]ele Alba, Bra[ov, Covasna, Harghita, Mure[, Sibiu) [i Regiunea Sud-Est (jude]ele Br\ila, Buz\u, Gala]i, Vrancea, Tulcea, Constan]a). Proiectul Rural-Manager a urm\rit cteva aspecte importante: 1. Organizarea a 18 conferin]e locale, `n fiecare jude] din regiunile vizate, `n lunile martie-aprilie 2009, `n vederea promov\rii culturii manageriale [i motiv\rii `ntreprinz\torilor pentru
`nceperea unui proces de educa]ie antreprenorial\, cu scopul `mbun\t\]irii performan]ei, cre[terii accesului la finan]are, `nsu[irii de bune practici [i idei de succes na]ionale [i interna]ionale. 2. Realizarea unor cercet\ri cantitative [i calitative asupra nevoilor de formare [i consultan]\ ale `ntreprinz\torilor [i a celor care doresc s\ ini]ieze o afacere, `n mediul rural din regiunile NE, Centru [i SE. 3. ~nfiin]area a 9 birouri de consultan]\ ini]ial\, de tip Help-Desk (cate un birou la 2 jude]e), pentru acordarea de educa]ie [i consiliere managerial\ personalizat\ `ntreprinzatorilor, `n vederea ini]ierii unei afaceri sau dezvolt\rii afacerii existente, cre[terii competitivit\]ii lor pe pia]\ [i, implicit, cre[terii economiei locale, `ncepnd din martie 2009. Ora[ele unde se vor infiin]a aceste birouri sunt: Alba Iulia, T`rgu Mure[, Predeal, Bac\u, Suceava, Ia[i, Foc[ani, Buz\u, Constan]a. 4. Furnizarea de servicii de instruire, consiliere [i sprijin pentru manageri, mici sau viitori `ntreprinz\tori (selecta]i `n urma conferin]elor), printr-un portal inovativ - instrument integrat, ce va con]ine: o platform\ de e-Learning, consultan]\ [i networking, operabil\ din luna august 2009, o platform\ e-business, care va promova produsele [i serviciile beneficiarilor [i un site al proiectului ce se constituie `n centru de resurse la dispozi]ia participan]ilor [i primarilor din mediul rural. O consecin]\ a dezvolt\rii acestui instrument integrat este crearea unei re]ele de cooperare `ntre beneficiarii proiectului, pentru facilitarea transferului de bune practici [i ini]ierea de parteneriate `ntre ace[tia. Prin rela]ionarea participan]ilor la sesiunile de instruire non-formal\, tradi]ional\, ct [i on-line, se realizeaz\ transferul de cuno[tin]e, bune practici [i pove[ti de succes `ntre `ntreprinz\torii din regiunile vizate. Platforma integrat\ de e-Learning [i cea de ebusiness au rolul de a facilita cooperarea dintre beneficiarii din toate regiunile [i crearea unei re]ele interregionale. Pentru m\surarea [tiin]ific\ a nevoilor de formare [i consultan]\ managerial\ ale `ntreprinz\torilor [i ale celor care doresc s\ `nceap\ o afacere `n mediul rural, FNTM a inclus `n proiect [i realizarea unei cercet\ri complexe, care s\ cuprind\ mai multe aspecte: Realizarea unui sondaj de opinie reprezentativ pentru grupul ]int\ [i a unui sondaj comparativ, realizat `n rndul func]ionarilor publici Efectuarea a 3 focus-group-uri (cte unul pentru fiecare regiune) despre motiva]iile, a[tept\rile [i comportamentul antreprenorial Efectuarea a 3 brainstorminguri (cte unul pentru fiecare regiune) despre semnifica]iile [i `n]elesurile cotidiene asociate conceptelor din [tiin]a managementului Efectuarea a 30 interviuri `n profunzime (cte 10 `n fiecare regiune) despre experien]ele antreprenoriale. Pentru realizarea anchetelor sociologice a fost organizat\ o licita]ie deschis\, ce a fost c[tigat\ de Biroul de Cercet\ri Sociale BCS.
METODOLOGIE
Pentru studierea nevoilor de formare s-au `mbinat cercet\rile cantitative cu cele calitative. A fost alc\tuit\ o echip\ de exper]i `n sociologie, cadre universitare, cercet\tori cu o bogat\ practic\ profesional\. ~mpreun\ cu echipa de exper]i `n management ai FNTM a fost construit un chestionar despre valorile, comportamentul [i motiva]iile antreprenoriale, despre cuno[tin]ele de management [i experien]a `n consultan]\ [i despre percep]iile reciproce ale oamenilor de afaceri [i oamenilor din administra]ia public\. Chestionarul a fost pretestat de membrii echipelor BCS [i FNTM, definitivat [i aprobat de FNTM. Pentru alc\tuirea e[antionului s-a ]inut cont de ponderea popula]iei rurale din fiecare jude] `n totalul celor 3 regiuni [i s-a convenit s\ se asigure o dispersie teritorial\ ct mai mare. Pentru fiecare localitate rural\ s-a alc\tuit o list\ cu `ntreprinz\torii [i poten]iali `ntreprinz\torii, pe baza informa]iilor colectate de coordonatorii jude]eni ai FNTM [i BCS. Din acea list\ au fost selectate prin pas statistic aproximativ 1.100 persoane, care au fost invitate s\ participe la conferin]ele regionale din cadrul proiectului strategic Rural-Manager. Dintre participan]ii la conferin]e, 942 persoane au acceptat s\ participe [i la cercetarea sociologic\. Cele 942 persoane locuiesc `n 493 localit\]i `n medie cte 2 persoane dintr-o localitate. E[antionul este reprezentativ pentru grupul ]int\ (antreprenori [i posibili `ntreprinz\tori din mediul rural din 18 jude]e din zonele NordEst, Centru [i Sud-Est) cu o eroare de +/-3,2%. Din cele 942 persoane, 23 au participat la focus-groupuri, 22 la brainstorminguri [i 30 la interviuri `n profunzime. La conferin]ele regionale din Alba Iulia, Ia[i [i Foc[ani au fost realizate cte un focus-group, un brainstorming [i 10 interviuri `n profunzime pentru a identifica mai corect motiva]iile, a[tept\rile [i ideile oamenilor despre diverse aspecte manageriale. Cercet\rile calitative s-au desf\[urat `n s\li special amenajate pentru acest scop [i au fost moderate de autorii prezentului raport. Criteriul de alegere a participan]ilor la focus-grupuri [i brainstorming au fost full - probabilistic, aleatoriu, cu pas statistic din listele cu participan]i la `ntlnire. Participarea a fost voluntar\. Participan]ilor li s-a precizat c\ refuzul de participare nu va influen]a [ansele de participare `n cadrul Proiectului. Focus-groupurile [i brainstormingurile s-au desf\[urat `naintea Conferin]elor pentru a nu altera datele calitative culese, prin informa]ia furnizat\ `n cadrul evenimentelor.
CARACTERISTICILE DEMOGRAFICE ALE GRUPULUI }INT|

Dou\ treimi dintre oamenii care au o afacere sau vor s\ `nceap\ o afacere `n mediul rural sunt b\rba]i (66,3%). Cei mai mul]i sunt c\s\tori]i, au copii [i sunt ata[a]i de mediul rural. Femeile dornice s\ `nceap\ o afacere provin `n special din rndul persoanelor cu studii superioare, sunt divor]ate sau au o rela]ie nelegalizat\ (concubinaj), au un calculator personal [i stau mai mult dect b\rba]ii pe Internet. Au `ns\ venituri mai mici dect ace[tia, au mai pu]ine credite la b\nci [i au o experien]\ interna]ional\ mai mic\ dect b\rba]ii (au muncit sau au studiat mai pu]in `n str\in\tate).
Datele sunt similare celor furnizate de cercet\rile `ntreprinse de Observatorul European al IMMurilor, care afirm\ c\ una din cinci IMM-uri este condus\ de o femeie. Cele mai multe societ\]i care au ca manageri femei activeaz\ `n domeniul serviciilor. Num\rul IMM-urilor conduse de sexul frumos difer\ de la ]ar\ la ]ar\, cele mai multe fiind `n Fran]a, Luxemburg, Olanda, Belgia, Finlanda [i Elve]ia (unde un sfert dintre `ntreprinz\tori sunt femei). ~n Grecia, Austria, Marea Britanie [i Danemarca num\rul `ntreprinz\torilor femei este mai mic (14-16%). C\t\lin Alexe profesor Business Plan / Catedra de Management, UPB
Aproape 60% au studii medii [i doar 10% au studii economice universitare, confirmnd ipoteza c\ diploma nu este necesar\ pentru a reu[i `n afaceri. Mai mult dect att, jum\tate din participan]ii la studiu au sau doresc s\ `nceap\ o afacere `ntr-un domeniu `n care nu de]in o calificare certificat\ printr-o diplom\. Doar `n cazul managerilor neac]ionari am constatat o specializare economic\ universitar\ `n propor]ie de peste dou\ treimi. Vrsta medie a participan]ilor la studiu a fost de 33 ani, cei mai tineri avnd 18 ani, iar cei mai vrstnici 67 ani. Dup\ 45 ani dorin]a de a `ncepe o afacere este tot mai sc\zut\. Am constatat c\ tinerii studen]i, [omeri, salaria]i sau agricultori sunt foarte interesa]i s\ cunoasc\ mai multe aspecte despre lumea afacerilor [i `[i declar\ inten]ia de a-[i deschide o firm\. Cele mai mari re]ineri le au agricultorii, datorit\ inexisten]ei unei pie]e de desfacere a produselor lor `n apropierea zonei de reziden]\.
Cercetarea confirm\ datele din Uniunea European\ care arat\ c\ vrsta medie a `ntreprinz\torilor este `n jur de 35 ani, ceea ce dovede[te c\ tinerii iau decizia de a constitui o firm\ nu imediat dup\ terminarea studiilor. C\t\lin Alexe profesor Business Plan / Catedra de Management, UPB
~n c\utarea unor similarit\]i `ntr-un lot att de eterogen ca cel studiat, am grupat participan]ii `n 3 categorii, din care una am divizat-o apoi `n mai multe criterii: 1. Manageri neac]ionari 3% 2. Patroni [i persoane fizice autorizate (PFA) 29,3% 3. Poten]iali antreprenori (dispu[i s\ `nceap\ o afacere) 67,7%, din care: a. Salaria]i `n sectorul public 13,6% b. Salaria]i `n sectorul privat 17,8% c. Lucr\tori pe cont propriu 8,2% d. Agricultori cu gospod\rie proprie 10,4% e. Alt statut (studen]i, [omeri) 17,7% De[i pu]ini, pe managerii neac]ionari i-am tratat separat deoarece am constatat c\ aveau cel mai ridicat nivel de preg\tire economic\. Ei sunt directori la firme cu un num\r mare de angaja]i, au `n medie 38 ani, cunosc limbi str\ine, utilizeaz\ frecvent calculatorul [i Internetul, au credite la banc\. Dintre patroni, aproape jum\tate au afaceri `n domeniul produc]iei (agricole, zootehnice, prelucrarea lemnului, panifica]ie, construc]ii, confec]ii), un sfert se ocup\ de servicii (agroturism, transport, notariat, consultan]\), iar un sfert de comer]. Cele mai multe firme din mediul rural sunt de dimensiuni mici 90% au mai pu]in de 10 angaja]i. Ele func]ioneaz\ `ns\ la un nivel mul]umitor pentru trei sferturi dintre patroni, ceea ce `nseamn\ c\ satisfac]ia lor nu depinde de amploarea afacerii derulate.
Statistic 98-99% din afacerile care se desf\[oar\ `n lume, indiferent de continent sau ]ar\, sunt de mici dimensiuni, pn\ la 10 angaja]i. Num\rul mediu de salaria]i pe `ntreprindere este de 2 pentru micro-`ntreprinderi, 20 pentru `ntreprinderi mici [i 103 pentru `ntreprinderi mijlocii, `n timp ce num\rul mediu de salaria]i pe total IMM este de 6,2, conform Agen]iei Na]ionale pentru ~ntreprinderi Mici [i Mijlocii [i Coopera]ie ANIMMC C\t\lin Alexe profesor Business Plan/ Catedra de Management, UPB
Dac\ lumea patronilor [i a managerilor e dominat\ de b\rba]i, cea a func]ionarilor publici e mai echilibrat `mp\r]it\ pe sexe [i am observat multe femei din administra]ia public\ dispuse s\ intre `n lumea business-ului. Ca [i `n cazul managerilor, salaria]ii din sectorul public au un nivel de instruc]ie [colar\ ridicat (60% au facultatea absolvit\), utilizeaz\ frecvent calculatorul [i st\pnesc relativ bine limbile str\ine. Trei sferturi dintre ei sunt c\s\tori]i [i cei mai mul]i au copii. Spre deosebire de func]ionarii publici, salaria]ii din sectorul privat sunt preponderent nec\s\tori]i, au un nivel mediu de preg\tire [colar\, au venituri mai mici dect colegii lor de la stat. Acest lucru trebuie corelat cu media vrstei lor (26 ani) mai mic\ dect a categoriilor ocupa]ionale anterior men]ionate. V\znd deci afacerile derulate de patronii lor, salaria]ii din mediul privat vor imediat s\ le calce pe urme, deschizndu-[i o afacere proprie. Nu au `nceput o afacere din acelea[i motive ca to]i poten]ialii `ntreprinz\tori: nu au avut capitalul [i utilajele pentru pornire (41%), nu au avut o idee bun\ pentru afaceri (17%), nu au avut rela]iile necesare (11%), nu s-au considerat preg\ti]i pentru a[a ceva (10%). Lucr\torii pe cont propriu (comercian]i, me[te[ugari ne`nregistra]i fiscal) `mpreun\ cu agricultorii au un profil social u[or diferit: utilizeaz\ cel mai pu]in calculatorul [i Internetul, st\pnesc cel mai pu]in limbile str\ine, nu prea fac `mprumuturi la b\nci [i au o experien]\ profesional\ interna]ional\ sc\zut\ (doar 15% dintre agricultori declar\ c\ au `nv\]at sau au muncit `n str\in\tate). ~n schimb au o activitate de marketing important\: aproape jum\tate din agricultorii intervieva]i au vndut personal produse agricole sau animaliere la pia]\ anul trecut (b\rba]ii de dou\ ori mai mult dect femeile). ~n jude]ele din Ardeal vnzarea produselor proprii la pia]\ e mai intens\ dect `n nord-estul ]\rii. Aproape to]i studen]ii [i [omerii intervieva]i sunt nec\s\tori]i, vorbitori de limbi str\ine [i `[i petrec mare parte din timp pe Internet. Nu au credite la b\nci [i au cel mai sc\zut venit dintre to]i participan]ii la studiu (cca. 200 EURO lunar). ~n lotul poten]ialilor antreprenori ei au media de vrst\ cea mai sc\zut\: 23 ani. Dincolo de aceste categorii (ocupa]ionale, de gen, vrst\, nivel de educa]ie, experien]\ de lucru cu calculatorul, de lucru `n str\in\tate, de lucru cu b\ncile), nu am constatat alte tipare sociodemografice responsabile pentru dorin]a oamenilor de a `ncepe un business `n spa]iul s\tesc. Erau gra[i [i slabi, `nal]i [i scunzi, t\cu]i [i volubili, unii dintre ei erau infirmi, iar al]ii aveau evident probleme medicale ce necesitau tratament chiar `n timpul interviurilor. Simpatizau partide diverse de pe scena politic\ sau le dispre]uiau deopotriv\ pe toate. Gurmanzi sau rezerva]i `n domeniul culinar, autoritari sau nu, to]i aveau dorin]a de a reu[i `n lumea managementului rural. ~ncercnd s\ afl\m ce i-a `ndemnat spre domeniul afacerilor, le-am adresat mai multe `ntreb\ri despre valorile [i modul lor de a gndi.
VALORI ANTREPRENORIALE
Valorile sunt definite de speciali[ti ca preferin]e pentru anumite situa]ii, lucruri, idei sau persoane `n raport cu altele, orient\ri emo]ionale cu semnifica]ii pozitive sau negative, c\rora le sunt asociate reac]ii de atrac]ie sau de respingere. Constituind nucleul personalit\]ii indivizilor [i colectivit\]ilor, preferin]ele se grupeaz\ `n sisteme de valori, iar acestea ordoneaz\ realitatea prin transformarea preferin]elor `n norme. Cu ct sunt mai puternic afirmate, cu att ele dau mai clar sens [i direc]ie `n via]\. Uneori valorile indivizilor [i grupurilor sociale sunt greu de observat. Oamenii [i institu]iile clameaz\ cteodat\ valori `n care nu cred pentru c\ a[a consider\ c\ este dezirabil social [i evit\ s\ `[i afi[eze adev\ratele preferin]e de teama unui oprobiu public. Cnd comunismul a trecut `n desuetudine dup\ 1989, oamenii care credeau `n el evitau s\ `[i afirme credin]a `n mod direct, dar [i-o exprimau `ntrun mod `nv\luit, prin proverbe [i maxime. Sociologii spun c\ valorile pot fi surprinse mai bine cnd ì punem pe oameni `n situa]ia de a alege `ntre proverbe contrare, `ntre perechi de maxime.Verificnd aceast\ teorie `n cazul antreprenorilor rurali am descoperit urm\toarele preferin]e:
Obs. Pentru fiecare pereche de maxime diferen]ele pn\ la 100% sunt date de non-r\spunsuri sau de r\spunsuri de tip nu [tiu (`ntre 10 [i 20%).
Cei mai dispu[i s\ se asocieze cu persoane nepotrivite, s\ se fac\ frate cu dracul pentru a trece lacul sunt managerii neac]ionari (o treime dintre ei). Patronii au `ns\ cel mai mult convingerea c\ trebuie s\ se asocieze doar cu cei ca ei (mai bine de dou\ treimi dintre ei afirm\ acest lucru). Patronii, agricultorii [i lucr\torii pe cont propriu cred cel mai mult `n ideea c\ dac\ vrei s\ faci ceva, f\-o singur (un sfert dintre ei) [i tot ei ader\ cel mai mult la ideea complementar\ c\ prea mul]i buc\tari dau ciorba `n foc. Nevoia de siguran]\ apare la aproape jum\tate din agricultori, pe cnd dorin]a de a risca ì anim\ pe 70% dintre patroni. Interesant este c\ femeile sunt mai dispuse s\ ri[te dect b\rba]ii. Valorile manageriale pot fi m\surate [i prin alte tipuri de `ntreb\ri. ~ncrederea `n capacitatea de a conduce o afacere este elementul cheie care face ca acea afacere s\ func]ioneze. To]i `ntreprinz\torii [tiu c\ dac\ vor s\ pun\ un business pe picioare trebuie s\ se implice [i s\ cread\ `n succes. ~ncrederea `n afaceri `nseamn\ responsabilitate, risc, perseveren]\, `nsu[irea unui set de valori manageriale. Chiar dac\ aceste valori nu sunt asumate prin statut, nu sunt afi[ate public, ele sunt interiorizate de `ntreprinz\tori `nainte de a porni afacerea. Speciali[tii au identificat de-a lungul anilor mai multe caracteristici individuale care asigur\ succesul `n afaceri. Din `mbinarea diverselor teorii am construit scala antreprenorial\ `n 11 trepte. Aceast\ scal\ are la baz\ o filosofie managerial\ care spune c\ succesul, ca [i e[ecul, vin `n primul rnd din ac]iunile pe care indivizii le `ntreprind singuri [i mai pu]in din ac]iunile celorlal]i. Ceea ce `nseamn\ c\ indivizii trebuie s\-[i asume responsabilitatea propriilor decizii [i ac]iuni [i s\ adopte un stil de lucru managerial. Acest stil presupune un calcul al riscului si o asumare a lui, o mai mare creativitate, o capacitate de organizare, o aplecare c\tre nevoile pie]ei, o folosire mai eficient\ a timpului, o abilitate `n luarea deciziilor, etc. Indicele general al scalei antreprenoriale este de 2,07, pe un interval de la 1 la 4, unde 1 `nseamn\ o deschidere total\ spre antreprenoriat, iar 4 o `ndep\rtare total\ de el. Pentru fiecare treapt\ a scalei antreprenoriale valoarea indicilor este urm\toarea:
Analiza asupra managerilor [i poten]ialilor manageri din mediul rural realizat\ `n prim\vara anului 2009 ne prezint\ comportamente diferite pe fiecare treapt\ a scalei antreprenoriale amintite.
RISCUL ~N AFACERI
23,7% accept frecvent riscul `n via]\ 48,1% `n general, accept riscul moderat `n via]\ 19,1% rareori prefer situa]iile riscante 6,9% nu accept situa]iile riscante 2,2% Nu [tiu / Nu r\spund
Constat\m a[adar un comportament managerial prudent. Pu]ini accept\ riscul `n afaceri. El este acceptat `n special de cei foarte tineri (sub 25 ani), de managerii neac]ionari [i de patroni, dar este evitat frecvent de func]ionarii publici [i de cei din sudul ]\rii. Eu zic c\ riscul e lucrul cel mai important pe care trebuie s\-l prevezi [i e un curaj enorm pentru a merge, pentru a face o afacere. Afacerea e risc. Cnd faci o investi]ie mare te `ntrebi: pierd, nu pierd? Risc? Curajul trebuie s\ fie foarte mare. (b\rbat, 48 ani, studii medii, c\s\torit, 2 copii, VN) Cel care `[i asum\ riscul de a deschide o afacere, o activitate [i a o duce pn\ la cap\t grea via]\ duce. Omul nu doarme noaptea. ~l prinde diminea]a treaz. (femeie, 41 ani, studii medii, c\s\torit\, 1 copil, VN) Orice afacere are un risc. Poti pierde tot. ~n momentul `n care po]i face o investi]ie, nu po]i fi foarte sigur ce se va `ntmpla. ~n momentul `n care iei decizia apar riscurile. Riscuri `ntotdeauna sunt. {i nu [tiu, t\ria de caracter s\ po]i s\ iei o decizie, te po]i gndi [i la ideea c\ s-ar putea s\ cad\ tot. Asta conteaz\ la un om de succes. T\ria de caracter, asumarea riscului. (femeie, 27 ani, inginer, AB) Dac\ exist\ un factor de risc, nu sunt singur c\ m\ bag, c\ pot continua. (b\rbat, 39 ani, poten]ial `ntreprinz\tor, studii superioare, IS) Nu sunt genul de om care s\ m\ tem de ceva [i tot timpul risc. Tot timpul, chiar dac\ a[ pierde
10
[tiu c\ a[ putea s\ o iau de la `nceput din nou. {i experien]\ [i studii trebuie. Ce am f\cut acum am luat de la zero. Nu am avut nimic `n afar\ de un calculator, la `nceput, nu am avut nimic. Doar ambi]ie. (b\rbat, 33 ani, antreprenor, studii superioare, IS)
~n lumea afacerilor `ntreprinz\torul risc\ permanent dar, `n general, riscul s\u este calculat. Riscul de a da faliment este foarte mare, `ndeosebi `n rndul `ntreprinderilor mici. Aproximativ 25% din num\rul firmelor dau faliment `n primul an de la `nfiin]are, iar 75% dup\ patru ani. Oricine se lanseaz\ `ntr-o afacere trebuie s\ se gndeasc\ c\ poate s\ e[ueze [i, `n aceste condi]ii, este necesar s\ se cunoasc\ foarte bine pentru a vedea dac\ este `n stare s\ fac\ fa]\ unei astfel de situa]ii. ~ntreprinz\torii `[i calculeaz\ `ntotdeauna riscul. Le place provocarea, dar nu se aventureaz\. Evit\ situa]iile cu risc sc\zut deoarece nu v\d `n ele o provocare [i, de asemenea, evit\ situa]iile cu risc ridicat deoarece sunt persoane care vor s\ reu[easc\. E[ecul trebuie acceptat ca o experien]\ din care `nve]i [i care te ajut\ s\-]i canalizezi ac]iunile viitoare spre rezultate pozitive. Un om cu spirit antreprenorial trebuie s\ se accepte a[a cum este [i s\-[i dep\[easc\ sl\biciunile. C\t\lin Alexe profesor Business Plan / Catedra de Management, UPB
CONTROLUL PROPRIULUI DESTIN

36,2% mi-a pl\cut `ntotdeauna `n via]\ s\ nu depind de al]ii 50,7% 10,6% 1,1% `n general nu-mi nu m\ deranjeaz\ prefer ca al]ii s\-[i place s\ depind de prea tare s\ depind bat\ capul pentru al]ii `n afaceri de al]ii mine 1,4% nu [tiu/nu r\spund
Ct prive[te controlul propriului destin, observ\m c\ marea majoritate a `ntreprinz\torilor `[i dore[te o mai mare independen]\. Pu]ini sunt cei c\rora le place s\ depind\ de al]ii. Doar salaria]ii din domeniul privat, agricultorii [i cei trecu]i de 40 ani prefer\ ceva mai mult s\ depind\ de al]ii `n afaceri. Niciodat\ nu mi-a pl\cut s\ depind de cineva, niciodat\ nu mi-a pl\cut s\ ascult ordine. Pentru c\ nu m\ mul]umesc numai cu statutul de angajat, s\ zic a[a, dintr-o clas\ medie. Niciodat\ nu mi-a pl\cut lucrul acesta. Am o concep]ie mai deschis\ `n rela]ia asta. Nu: eu dau ordine, tu execu]i. Suntem prieteni, suntem egali, ne ajut\m reciproc. Ce nu [tiu eu, [tii tu [amd. (femeie, studii medii, AB) Eu mi-a[ da toat\ silin]a, dar mai departe depind de mai mul]i factori. Si asta m\ face vulnerabil. (b\rbat, studii superioare, IS) Depinde de gradul de dependen]\ fa]\ de cel\lalt. Atunci cnd depinzi prea mult de un anumit furnizor sau client, e[ti prea expus. Trebuie s\ ai ceva rezerve ca `n momentul `n care cel\lalt are probleme s\ nu cazi [i tu. (b\rbat, studii medii, VN) Depindem prea mult de schimbarea guvernelor [i asta nu-mi place. Se fac lucruri de calitate slab\. (b\rbat, studii superioare, VN)
ATITUDINEA FA}| DE NOU

53,5% 35,6% `mi place s\ `n general, accept promovez nout\]ile nout\]ile 7,6% nu m\ deranjeaza s\ promovez nout\]ile 1,2% prefer ca lucrurile s\ r\mn\ a[a cum sunt 2,1% nu [tiu/nu r\spund
11
Atitudinea fa]\ de nou este pozitiv\ la aproape to]i poten]ialii `ntreprinz\tori din lumea satelor. Contrar percep]iei comune despre conservatorismul rural, cercetarea arat\ o mare deschidere a antreprenorilor c\tre nou, o dorin]\ de a promova nout\]ile `n comunit\]ile s\te[ti. Iar cei care au deja o afacere se consider\ aproape to]i avangardi[ti `n comunele lor. Gndul c\ ar putea deschide o afacere produce la to]i o deschidere, o acceptare a nout\]ilor `n via]a lor. Conservatorismul agricultorilor, m\surat [i de alte cercet\ri, se reduce rapid odat\ cu sesizarea oportunit\]ilor de afaceri. Am vrut s\ aduc pentru mediul rural ceva nou. Nivelul de via]\ a crescut, oamenii nu mai au timp s\ preg\teasc\ ceva foarte rapid `n timpul zilei. {i mul]i cuno[teau produsele din mediul urban, dar nu le aveau `n mediul rural. (femeie, 33 ani, studii medii, afacere cu patiserii, IS) Consultan]a, dup\ p\rerea mea, `ndreptat\ ca obiectiv pentru cel din mediul rural este o noutate la aceast\ or\. A[ spune necunoscut\ pn\ anul trecut. Sau, dac\ se cuno[tea, nu vreau s\ sup\r pe nimeni, nu cred c\ a fost performat\. Am `ncercat anul trecut, acum doi ani, s\ zicem pe la institu]iile de stat - nu [tiu dac\ fac bine dac\ dau nume - [i nu prea aflai informa]ii. Fiind o noutate. ..s\ zic de vreun un an de zile, accesnd [i internetul , am v\zut c\ se ofer\ [i consultan]\ `n domeniu {i mai ales cursurile astea sunt mai mult dect bine venite, am r\mas surprins pl\cut [i de idee [i de persoanele care au organizat dar [i de stadiul dr\gu] la care se discut\ ast\zii [i `ncep s\ cred c\ se mi[c\ ceva. ~ncep s\ cred c\ se mi[c\ ceva. Dac\ s-ar generaliza s-ar schimba din temelii lumea satelor. (b\rbat, 39 ani, studii superioare, IS)
NEVOIA DE ~MPLINIRE
25,7% 42% 21,1% 8% 3,2% doresc cu `n general simt cred ca mi-ar place nu-mi bat capul cu nu [tiu/nu r\spund insisten]\ s\ devin nevoia de a ajunge s\ devin cineva gnduri de marire persoan\ cineva important\ Nevoia de a deveni o persoan\ important\, de a ajunge cineva este mare la aproape to]i cei studia]i, mai pu]in la agricultori [i la func]ionarii publici care, de[i `[i doresc s\ porneasc\ o afacere, nu au gnduri de m\rire ci, mai degrab\, de rezolvare a unor nevoi financiare. Trebuie s\ ai un fond ca sa faci un lucru; s\ vrei s\ sco]i acel fond la iveal\ ca s\ te `mpline[ti ca om. (femeie, 28 ani, studii medii, VN)
ACCEPTAREA INCERTITUDINII
16,6% accept incertitudinea ca pe un lucru firesc `n afaceri 30,1% 11,4% de cele mai multe `n general nu m\ ori accept [i situa]ii deranjeaz\ incertiincomode tudinea 39,7% prefer situa]iile certe 2,2% nu [tiu/nu r\spund
Acesta este un indicator care arat\ c\ `ntreprinz\torii evit\ situa]iile neclare, nu v\d `n ele o provocare [i nu doresc s\ piard\ aventurndu-se pe un teren necunoscut. Oamenii vor s\ fac\ afaceri pentru a spori siguran]a mediului `n care tr\iesc. Paradoxal, cei care au deja o afacere caut\ cel mai mult situa]iile certe. Doar agricultorii [i lucr\torii pe cont propriu accept\ mai frecvent incertitudinea pentru c\ s-au obi[nuit s\ tr\iasc\ `n medii greu controlabile de c\tre ei (condi]iile climaterice, clien]i imprevizibili, etc.).
12
Tr\im `ntr-un mediu incert, cu o avalan[\ de informa]ii [i de lucruri noi. E greu s\ faci diferen]a `ntre ceea ce [tii [i ceea ce ar trebui s\ [tii. (femeie, 41 ani, studii superioare, VN) P\i `n primul rnd ar fi un venit mai bun, ar fi acea siguran]\ pe tine ca persoan\. ~n momentul `n care e[ti angajat `ntr-o societate ai [anse ca mine s\-]i spun\ `ntreprinz\torul s\ pleci. A[a ai ceva sigur. Depinde de tine dup\ cum `]i faci programul. (b\rbat, 20 ani, student, IS)
~NCREDEREA ~N PROPRIA PERSOAN|

31,2% 36,9% 16,3% am o puternic\ `n general am pentru a fi sigur, `ncredere `n for]ele `ncredere `n for]ele solicit altora sfaturi proprii proprii 14,1% m\ sf\tuiesc mereu cu cineva cnd `ncep o afacere 1,4% nu [tiu/ nu r\spund
~ncrederea `n for]ele proprii este un ingredient necesar al oric\rei afaceri. Oamenii nesiguri pe ei au nevoie s\ le fie confirmat\ valoarea. Au ini]iative reduse [i caut\ sprijin [i sfaturi de la cei din jur. Cercetarea ne arat\ c\ dou\ treimi din subiec]i au mare `ncredere `n for]ele proprii. Cei mai nesiguri pe ei sunt studen]ii [i salaria]ii din mediul privat. ~ncrederea `n sine cre[te odat\ cu vrsta, cu experien]a [i cu veniturile dobndite. Experien]a `]i d\ `ncredere `n tine. De aceea trebuie s\ participi la cursuri, s\ lucrezi `n multe locuri, s\ ai un CV bun. (femeie, 21 ani, student\, AB) Trebuie s\ fii [i optimist, s\ ai `ncredere `n ceea ce faci. Omul e consumator [i de alimente [i de produse de cur\]enie [i dac\ [tii s\ le organizezi pe toate, [i pre]urile, [i tot, [i `n]elegerea `ntre clien]i [i patron. Eu nu m\ consider o partoan\, eu plecnd de la munca de jos, inclusiv cur\]enie, v\d altfel lucrurile. Acum lucrez ca agent comercial pentru c\ nu vreau s\ stau acas\, sunt mul]umit\ [i nu de salariu. Niciodat\ nu am pus problema de bani, ci cnd am f\cut ceva, am f\cut de pl\cere. (femeie, 40 ani, studii medii, salariat `n sectorul privat, IS) ~n primul rnd trebuie s\ ai `ncredere `n tine, dac\ nu ai, mai bine nu te mai apuca. Trebuie apoi s\ ai [i o baz\ financiar\. F\r\ bani este [i greu s\ gnde[ti liber. Chiar dac\ ai co-finan]are, nimeni nu are o c\ru]\ de bani. Mai este ceva, oamenii de la ]ar\ sunt cam `nchi[i, nu e vina lor, a[a au tr\it. Ca s\ reu[e[ti trebuie s\ le deschizi orizontul. (b\rbat, 36 ani, studii medii, VN)
PERSEVEREN}A
36,7% urm\resc cu hot\rre scopul popus, nu m\ deranjeaz\ piedicile 38,6% urm\resc `n mod constant scopul propus 21% `n general, urm\resc scopul propus 1,8% nu prea perseverez `n urm\rirea scopului propus 1,8% nu [tiu/ nu r\spund
Perseveren]a este `nsu[irea care face ca afacerile s\ mearg\ mai bine [i aproape to]i subiec]ii studiului nostru au l\udat consecven]a [i s-au considerat ei `n[i[i dintr-o bucat\, spunnd c\ dac\ nu ar avea ambi]ie [i hot\rre ar ajunge s\raci. Pentru c]iva lucr\tori pe cont propriu, [omeri [i agricultori perseveren]a e uneori obositoare [i doreau s\ o lase mai moale cu munca o perioad\. Ceea ce duce la reu[ita unei afaceri este ambi]ia, perseveren]a celui care vrea s\ deschid\ ceva acolo (`n mediul rural). Dac\ e[ti del\s\tor `n via]\ g\se[ti fel de fel de probleme, dar pn\ cnd nu
13
e[ti perseverent `n ceea ce vrei s\ faci, nu rezolvi nimic. (femeie, 40 ani, studii superioare, func]ionar public, VN) Am [i pierdut de multe ori, dar am fost perseverent [i am avut rezultate. Am avut toate tipurile de activit\]i, acum m\ reorientez pe agricultur\, un domeniu de care toat\ lumea fuge. Am curajul s\ m\ bag, chiar dac\ lumea spune c\ e o afacere proast\, pentru c\ nu exist\ nicio afacere proast\. M\ uit c\ al]ii au reu[it `n domeniul \sta. Fondurile [i sprijinul care vor fi alocate Romniei vor fi pe agricultur\, nu industrie sau altceva. (b\rbat, 30 ani, studii superioare, patron, IS) ~n primul rnd trebuie s\ ai o mare voin]\ ca s\ duci la cap\t ceea ce `]i propui. Adic\ s\ fii att de rezistent la toate for]ele sau factorii perturbatori [i s\ ai o credin]\, `n primul rnd s\ fii sigur c\ drumul care l-ai propus `l vei parcurge [i vei ajunge la finalitate. (b\rbat, 34 ani, studii superioare, patron, IS)
SPIRITUL DE INI}IATIV|
4,2% 70,4% 15,7% 7,2% nu am nevoie de[i nu am `mi realizez `n mod prefer munca de niciodat\ de sfaturi `ntotdeauna nevoie constant actiunile, rutin\ [i indica]iile pentru a de sfaturi, f\r\ a a[tepta `ntreprinde o cteodat\ le accept `ndrum\ri afacere 2,4 nu [tiu/nu r\spund
Voluntarismul este o consecin]\ a perseveren]ei manageriale. El ì face `ns\ pe lideri s\ mearg\ singuri `nainte, s\ nu se sf\tuiasc\ cu al]ii. Ascultndu-se mai mult pe sine [i mai pu]in pe al]ii, oamenii din mediul rural vor s\ construiasc\ afaceri personale [i mai pu]in afaceri publice, `[i doresc mai mult un management al sinelui [i mai pu]in al domeniului. Managerii neac]ionari sunt ceva mai deschi[i consultan]ei, sfaturilor dect posibilii antreprenori. Dac\ nu e[ti convins c\ afacerea o s\ func]ioneze, tu, care e[ti ini]iatorul, degeaba porne[ti. Dac\ nu pui suflet, degeaba prime[ti sfaturi de la al]ii... To]i a[teapt\ s\ vin\ banii, dar nu vin cu o ini]iativ\. V\ dau un exemplu: m\ duc cu ambasadorul `n zona Ighiului [i el `mi zice c\ `l duc `ntr-o zon\ moart\. Totul era cenu[iu [i existau subven]ii pentru fa]ade de la Prim\rie. Ini]iativ\, fantezie, asta lipse[te. (b\rbat, 30 ani, studii superioare, func]ionar public, AB) Cei care mai au ini]iativ\ vor s\ fac\ totul pe cont propriu [i nu-[i dau seama c\ deplas\rile de colo colo ridic\ costurile finale. Ei trebuie s\ `nve]e s\-i asculte pe cei cu experien]\. (b\rbat, 55 ani, studii superioare, manager, VN) Ne trebuie mai mul]i oameni cu ini]iativ\, ne trebuie un stat care s\-[i vad\ de treaba lui, s\ asigure cadru. Iar oamenii s\ aib\ mai mult curaj, s\ nu le fie fric\ s\ `ncerce s\-[i schimbe singuri destinul. De aia sunt [i `n asocia]ia asta a tinerilor antreprenori. Ca un salariat `ntr-o companie mare po]i s\ evoluezi, dar ca antreprenor, posibilit\]ile de c[tig sunt mult mai mari. (b\rbat, 33 ani, studii superioare, patron, IS)
SESIZAREA OPORTUNIT|}ILOR
17,4% am un sim] deosebit al sesiz\rii oportunit\]ilor 66,8% `n general sesizez oportunit\]ile care apar 0,2% nu prea am fler `n sesizarea oportunit\]ilor 2,2% nu sesisez oportunit\]ile 3,4% nu [tiu/ nu r\spund
14
Sesizarea oportunit\]ilor are leg\tur\ cu ceea ce speciali[tii numesc `n]elepciune managerial\ sau maturitate `n afaceri. Este un instinct ce a fost educat s\ se centreze pe descoperirea [anselor de reu[it\ `n orice condi]ii. Patronii care au afaceri mai vechi de 10 ani au spus aproape to]i c\ ei nu au nevoie de ocazii ca s\ arate ce pot, pentru c\ ei creeaz\ ocaziile. Oamenii obi[nui]i v\d aproape mereu piedicile, pe cnd oamenii de afaceri v\d provoc\rile, oportunit\]ile. Dac\-a[ sta de vorb\ cu un miliardar a[ vrea s\ [tiu cum cum a reu[it afacerile, cum a g\sit oportunit\]ile [i cum a [tiut s\ [i le creeze. Pentru c\ nu to]i v\d oportunit\]ile, nu to]i au instinctul dezvoltat. (femeie, 31 ani, studii superioare, func]ionar public, AB) Oportunit\]ile de finan]are lipsesc la majoritatea. Pentru c\ trebuie s\ implementezi un proiect [i cum se cunoa[te procedura pe baz\ de decontare, iar chiar dac\ sunt proiecte finan]ate pn\ la 70-80 % reprezint\ o problem\ co-finan]area pn\ la decontare. Mai ales pentru persoanele fizice care nu sunt persoane cu o activitate economic\ `n spate care s\ aib\ deja o firm\. (b\rbat, 35 ani, patron, AB) Tipografia este o oportunitate oriunde [i oricnd, fiindc\ hrtiile sunt foarte multe `n toate domeniile. {i o tipografie produce de la tipizate pn\ la pliante, etichete [i orice altceva vre]i se poate. ~n orice domeniu e nevoie de scris. E nevoie absolut\ `n oricare domeniu. {i este ceva viabil [i acum, la ceea ce, la criza ce nume[te lumea, eu nu numesc criz\. Dac\ vrei s\ g\se[ti de lucru, este. (B\rbat, 28 ani, patron, AB) Oportunit\]i de a face ceva la sate exist\, dar sunt reduse de infrastructur\. Plecnd de la simplul fapt al drumurilor. Ca s\ `mi dezvolt afacerea trebuie s\ ajung `n comuna respectiv\. M\ opresc imediat cum dau de noroi. Nu am cum s\ ajung. {i autorit\]ile locale nu fac nimic. (femeie, 30 ani, studii medii, IS) Administra]ia public\ ar trebui s\ lucreze cu o firm\ de consultan]\ pentru c\ sunt oportunit\]i care poate nu se v\d. Aici la ... avem un lac [i s-ar putea dezvolta o groaz\ de chestii, dar cineva trebuie s\ le vad\ [i cineva trebuie s\ le lanseze. Trebuie scoase `n eviden]\ [i totul cu transparen]\, cu licita]ii pe bune. Nu po]i s\ construie[ti ceva f\r\ s\ vezi ce ai de construit. Nu po]i construi o cas\ f\r\ proiect. Administra]ia s\ fac\ proiectele [i `ntreprinz\torii s\ aleag\. (b\rbat, 28 ani, lucr\tor pe cont propriu, IS)
DISPONIBILITATEA PENTRU MUNC|

29% 2,5% 1,7% 16,9% 49,9% nu m\ simt obosit m\ simt foarte bine `n general, m\ simt nu m\ simt prea nu [tiu/nu r\spund destul de bine des `n deplin\tatea niciodat\ `n majoritatea timpului for]elor Dorin]a de a munci este un indicator managerial care deriv\ dintr-o etic\ a succesului ce spune c\ nu exist\ scurt\turi `n drumul spre succes, ci doar munc\ asidu\, cu d\ruire. Epuizarea, oboseala apar mai ales la cei pu]in captiva]i de munca lor. Pentru oamenii de succes munca este o voca]ie, nu o ocupa]ie, este o activitate care le permite s\ scoat\ din ei adev\ratele
15
valori [i mai pu]in o activitate care ì ajut\ s\ ob]in\ venituri mari. Cercetarea noastr\ a constatat c\ cei care [i-au deschis de curnd o afacere se simt cel mai mult epuiza]i de munc\, pe cnd angaja]ii cu vechime sunt cei mai odihni]i. Satul `]i ofer\ cteva oportunit\]i. Mult mai mult\ lini[te, for]\ de munc\ mult mai ieftin\, mult mai bine preg\tit\ [i dispus\ s\ munceasc\, s\ activeze `n activitatea respectiv\, pentru c\ la ora[ sunt foarte pu]ini oameni care ar vrea s\ lucreze `ntr-o ferm\. (b\rbat, 38 ani, studii medii, VN) Noi suntem dispu[i s\ muncim mult [i cei cinsti]i [i gospodari apreciaz\ acest lucru, dar sunt cei care stau pe margine [i brfesc. {i brfa e rea, te trage `n jos. (b\rbat, 39 ani, agricultor, studii medii, VN) Cnd am `nceput afacerea cu so]ul meu am considerat c\ trebuie s\ `ncep cu munca de jos, s\ v\d `ntr-adev\r dac\ se c[tig\ ceva din aceast\ afacere [i am v\zut c\ merge dac\-]i dai silin]a. (femeie, 30 ani, studii medii, patron pensiune, AB) M-a[ asocia cu cineva. Tu vii cu banul, eu fac munca. Jum\tate - jum\tate. S\ nu avem discu]ii mai trziu. Pentru c\ [i eu am muncit ca s\ ridic sau s\ fac ceea ce a ajuns firma, nu numai tu. Deci, drepturi egale. (femeie, 28 ani, studii medii, agricultor, IS)
EVENTUALITATEA UNUI E{EC

16,6% nu m\ sperie deloc e[ecul 41,2% accept e[ecul cu pruden]\ 36,6% nu m\ gndesc la un e[ec atunci cnd `ncep ceva 3,9% 1,7% sunt `ngrozit de un nu stiu/nu r\spund eventual e[ec
E[ecul ì ]ine deoparte pe mul]i de lumea afacerilor. Teama e mai mare la femei [i cre[te odat\ cu `naintarea `n vrst\. Cei mai mul]i oameni care vor s\ `nceap\ o afacere prefer\ s\ nu se gndeasc\ prea mult la posibilele e[ecuri [i s\ le accepte atunci cnd apar. La un moment dat se spune c\ din e[ecuri se ridic\ oamenii mari, nu? Sunt multe care se spun. Cuvintele a[a u[or se pot `nvrti c\ te z\p\ce[ti din vorbe. (b\rbat, 41 ani, studii medii, AB) S\ fie inteligen]i, iste]i, s\ le mearg\ mintea, s\-[i asume, s\ [tie s\-[i asume [i e[ecul [i s\-l [i dep\[easc\ [i s\ `nceap\ altceva, dac\ vede c\ nu merge. Cnd reu[e[ti s\ ]i-l dep\[e[ti, s\ nu clachezi, s\ nu te blamezi [i s\ continui atunci ai [anse s\ ajungi la succes. (femeie, 29 ani, studii medii, AB) Teama de necunoscut, teama de e[ec, foarte mul]i renun]\. Trebuie foarte multe acte [i abandoneaz\. (femeie, 36 ani, studii medii, VN)
ATITUDINI {I COMPORTAMENTE ANTREPRENORIALE

Nefiind produsul min]ii unor indivizi ci al unor experien]e sociale, valorile dobndesc expresie `n comportamentul oamenilor [i organiza]iilor. Atitudinile [i comportamentul lor sunt u[or de `n]eles pentru c\ valorile p\trund `n aproape tot ce fac. Fiind denumite de unii speciali[ti ca programe mentale sau software-ul min]ii, valorile imprim\ oamenilor anumite tipare comportamentale, anumite percep]ii atitudinale. Cnd `n mintea unui adolescent s-a sedimentat ideea c\ vrea s\ urmeze facultatea de medicin\, el va `ncepe s\ se comporte diferit de colegii lui care vor s\ dea la facultatea de arte sau care nu vor s\ urmeze nici o facultate: va avea o mai mare aplecare asupra tratamentului unor boli, va c\uta compania unor mentori din domeniu, a unor colegi cu preocup\ri comune, va petrece mai mult timp studiind lucr\ri medicale, etc.
16
~n acela[i mod putem `n]elege [i comportamentele antreprenoriale rurale. Cnd unii oameni de la ]ar\ au `nceput s\ accepte ideea c\ ar putea deveni patroni, s-au uitat cu mai mare aten]ie la ceilal]i patroni, s-au uitat mai bine la pia]a rural\, `n discu]iile lor au `ncol]it teme antreprenoriale, iar atitudinea lor a `nceput s\ se schimbe. S-a `ntmplat ceea ce Erving Goffman numea gestionarea impresiilor: imitndu-i pe unii, diferen]iindu-se de al]ii, au `nceput s\-[i controleze conduita [i s\ adopte o masc\, un rol social, pe care s-au pus s\-l joace pe scenele publice ale mediului lor: mai `nti `n familie, apoi `n grupurile de prieteni, `n spa]iile publice ale satelor, `n `ntlnirile cu diver[i parteneri. Ca ni[te actori, au `nceput s\-[i etaleze acele comportamente menite a genera impresiile dorite. Mai `nti au adoptat un set de gesturi expresive, de simboluri de statut, apoi au construit un univers al aparen]elor manageriale, anumite standarde morale. Pe m\sur\ ce sinele managerial se configura, comportamentele se schimbau. Oamenii `ncepeau s\ se poarte ca ni[te patroni: ]inuta lor nu mai era cea de muncitori, agricultori, me[te[ugari, etc; `n discu]iile lor abordau frecvent teme antreprenoriale. Tehnicile de management al impresiilor sunt aplicate diferit de fiecare: de unii cu mai mult succes, de al]ii `ntr-un mod att de nepotrivit `nct totul pare o caricaturizare a rolului de patron. Spectacolul vie]ii cotidiene rurale opereaz\ o selec]ie a actorilor potrivi]i [i o `ndep\rtare a bufonilor [i a celor cu rolurile prost `nv\]ate. Pe scena acestor teatre sociale am observat jocurile de rol [i i-am `ntrerupt pe actori punndule cteva `ntreb\ri despre cum se percep pe sine. Graficul de mai jos este ca o fotografie f\cut\ pe rampa c\minelor culturale s\te[ti.
Ca fotografia s\ fie mai clar\ trebuie s\ compar\m pu]in actorii `ntre ei: patronii se cred cei mai sociabili, iar [omerii cei mai pu]in sociabili, dar [i ace[tia din urm\ renun]\ la atitudinea retras\, timid\, atunci cnd vor s\ devin\ antreprenori. Severitatea patronilor e cel mai pu]in imitat\ de agricultori, dar managerii neac]ionari copiaz\ parc\ la indigo blnde]ea sau asprimea patronilor lor. Patronii se cred oameni noroco[i, dar [i salaria]ii lor cu venituri mici `ncep s\ se cread\ noroco[i atunci cnd le-a `ncol]it gndul c\ pot fi `ntreprinz\tori. To]i cei care vor s\ devin\ patroni ì imit\ parc\ pe cei ajun[i deja `n acest rol, chiar [i `n ceea ce prive[te percep]ia bog\]iilor proprii: doar [omerii [i agricultorii se cred ceva mai s\raci, `ns\ doar o treime dintre ei. Cei care au un statut social inferior nu vor s\ se vad\ fisuri `n retorica [i gestica lor
17
antreprenorial\. Ei cred c\ s\r\cia ì defavorizeaz\ `n drumul spre o carier\ managerial\ [i de aceea `[i reevalueaz\ averile, punndu-le `n registrul lor simbolic pe un plan relativ egal cu al unor patroni din mediul lor. Mai ales `n zona Ardealului micii `ntreprinz\tori (proprietari de pensiuni turistice, de gatere, de magazine s\te[ti, etc) sunt privi]i de c\tre vecinii lor posibili antreprenori la fel de boga]i sau de s\raci. Ei reduc diferen]ele de statut `n mintea lor, coborndu-i pe patroni sau ridicndu-se pe sine, pentru a face mai u[oar\ intrarea lor `n lumea managerial\. E[ti educat s\ te compor]i a[a. Dac\ e[ti s\rac ]i-e fric\ s\ comanzi. Trebuie s\ te por]i ca un bogat. (femeie, 41 ani, c\s\torit\, 1 copil, VN) C\ lucrurile stau a[a, putem exemplifica prin compara]ie cu un lot de control. ~n acela[i timp cu cercetarea de fa]\ am aplicat un chestionar similar [i unui grup de 159 func]ionari publici care nu doresc s\ devin\ antreprenori. Ace[tia se percep la fel de boga]i ca [omerii care vor s\ devin\ patroni, de[i diferen]ele de venit sunt triple `ntre ei, `n favoarea func]ionarilor publici (1.600 lei c[tigul lunar al func]ionarilor publici versus 550 lei c[tigul lunar al [omerilor). La fel, func]ionarii publici neinteresa]i de schimbarea statutului social se cred cu 20% mai bolnavi dect func]ionarii publici dispu[i s\ devin\ patroni, `[i valorizeaz\ mai mult timiditatea [i pun mai mare pre] pe severitate. ~n ceea ce prive[te atitudinea fa]\ de munca pe care o depun, antreprenorii [i posibilii `ntreprinz\tori au urm\toarele opinii:
Doar pentru 50% dintre poten]ialii antreprenori munca pe care o desf\[oar\ este ceea ce [iau dorit s\ fac\. Salaria]ii din domeniul privat `[i doresc cel mai mult s\-[i schimbe munca. Pentru ei slujba pe care o au le afecteaz\ negativ via]a de familie, iar pentru [omeri, slujba pe
18
care n-o au le afecteaz\ [i mai grav situa]ia familial\. Studen]ii au cel mai mult timp liber, pe cnd patronii [i agricultorii au cel mai pu]in timp pentru ei `n[i[i. De[i desf\[oar\ multe alte treburi casnice, femeile consider\ c\ au mai mult timp liber dect b\rba]ii. Iar oamenii cu facultate spun c\ muncesc mai mult dect cei cu [coala profesional\. La fel, ardelenii spun cel mai des c\ munca le las\ timp si pentru altceva, pe cnd moldovenii se cred cei mai epuiza]i de munca depus\. Managerii neac]ionari sunt cei mai mul]umi]i de posibilit\]ile pe care le au pentru a promova, pe cnd lucr\torii pe cont propriu acuz\ cel mai frecvent lipsa posibilit\]ilor de afirmare. Agricultorii se plng mai des dect to]i c\ munca lor nu este apreciat\ [i respectat\ de cet\]eni, pe cnd patronii [i studen]ii sunt mndri c\ statutul lor ocupa]ional este bine v\zut `n spa]iul public. Veniturile insuficiente sunt factori de nemul]umire pentru jum\tate din salaria]ii din sectorul public, dar nu `n aceia[i pondere pentru studen]i [i [omeri (care [i-au declarat sume semnificativ mai mici dect func]ionarii publici). Jum\tate din posibilii antreprenori sunt mul]umi]i de veniturile pe care le c[tig\. Vor venituri mai mari dar, mai mult dect bani, vor s\ creasc\ `n ochii lor [i ai altora, s\ fie creativi [i s\ lucreze cu oameni pl\cu]i.
Dac\ ar `ncepe o afacere, agricultorii ar fi cei mai motiva]i de veniturile ob]inute din ea (63%). Constat\m `ns\ c\ se produce o deplasare spre motiva]ii de ordin mai `nalt (de autoactualizare cum le numea Abraham Maslow, de `mplinire, de creativitate) odat\ cu cre[terea anilor de studii [colare ale posibililor `ntreprinz\tori. La cei cu facultatea absolvit\, ca [i la femei, e mai important\ dorin]a de a se pune `n valoare dect dorin]a de a c[tiga bani. La fel este [i la cei din centrul ]\rii, spre deosebire de cei din sud, care sunt impulsiona]i `n primul rnd de dorin]a de a avea c[tiguri mari.
CALIT|}I {I PIEDICI ~N CARIERA ANTREPRENORIAL|

De[i atractiv\ pentru mul]i oameni, cariera de patron nu este urmat\ dect de foarte pu]ini. ~n mediul rural tot mai mul]i oameni se ]in departe de ea. ~n ultimii ani s-au `nfiin]at `n sate firme `ntr-un ritm mai accelerat dect `nainte, dar num\rul lor este `n continuare mic, iar sumele pe care ele le ruleaz\ sunt modeste. ~ntrebndu-i pe subiec]ii no[tri ce ì `mpiedic\ pe oamenii din mediul rural care `ncep o afacere s\ devin\ boga]i, am ob]inut o multitudine de r\spunsuri. Grupndu-le pe cele asem\n\toare, au rezultat urm\toarele categorii:
19
Lipsa de informare este principala piedic\ `n calea `mbog\]irii pentru aproape to]i subiec]ii. La managerii neac]ionari procentele sunt aproape duble. Lipse[te cu des\vr[ire informa]ia. Foarte greu ajungi la un calculator. La o surs\ de net. Foarte, foarte greu. Lips\ de semnal la telefoanele mobile. Cel mai grav: lipsa de informa]ie. Foarte greu ajungi la un calculator care `n zilele noastre e indispesabil.(femeie, 28 ani, lucr\tor pe cont propriu, AB) Trebuie s\ ai informa]ii despre ceea ce vrei s\ porne[ti. S\ cuno[ti domeniul, comercial sau cre[terea animalelor. S\ ai aptitudini `n domeniul respectiv [i s\ ai anumite informa]ii.(b\rbat, inginer, 60 ani, posibil antreprenor, AB) Informa]ii despre mediul de afaceri `n care vrea s\ intre, despre rela]iile cu furnizorii. Folose[te pentru rela]ii. (femeie, 21 ani, student\, AB) Pe mine m-a ajutat faptul c\ am fost autodidact [i am c\utat informa]ia, am c\utat [i am rezolvat lucrurile. Neavnd prea multe posibilit\]i financiare era greu s\ pasez anumite responsabilit\]i la persoane sau firme pentru c\ trebuiau pl\tite. A fost economie de bani la momentul respectiv. (b\rbat, 33 ani, patron, AB) O mai u[oar\ apropiere de sursele de informa]ii `n primul rnd, apoi informa]ie mai accesibil\, detaliat\, mai pe `n]eles...Accesibilitate, da, u[urin]\, posibilitatea de consultan]\. Dac\ are o nedumerire sau o `ntrebare ar putea s-o realizeze mult mai u[or prin schimbul acesta din re]ea. Pune `ntrebarea, un specialist sau cine este centrul unde se coordoneaz\ activitatea ar putera s\-i dea o rela]ie sau chiar s\-i explice ce pa[i ar putea s\ fac\ `n direc]ia pe care o solicit\. Ar mai fi un avantaj faptul c\ se elimin\ mult drumurile. Eu am v\zut c\ sunt proiecte din astea pe agricultur\..... ~n primul rnd tot timpul trebuie s\ fiu cu ochii `n mai multe locuri. Adic\ s\ urm\resc informa]ia, deci s\ fiu pe faz\ la orice schimbare care poate s\ ne afecteze ac]iunea sau activitatea care o desf\[or. {i urm\resc mai multe surse: fie rubrici de specialitate, pe internet pagini de consultan]\ [i paginile cu informa]ii privind noile proiecte sau proiectele care urmeaz\ s\ se def\[oare. E un lucru destul de stresant. (b\rbat, 37 ani, manager, IS) Lipsesc informa]iile, dac\ te mai `ntlne[ti cu ni[te oameni mai afli ceva, dar la Prim\rie nu te informeaz\ nimic. Nu se fac [edin]e, adun\ri cu cresc\torii de animale de ex, s\ ne informeze.
20
E o lips\ de organizare. Poate sunt mai mul]i ca mine [i mai buni care nu sunt informa]i. (b\rbat, 30 ani, studii medii, patron, IS) Trebuie s\ fii informat. Po]i s\ faci o afacere. Cnd pleci la un bussines nu pleci cu nimic `n spate, cum a fost cazul meu sau al multor altora. Ce pleac\ de aici `ncolo ar pleca cu un bagaj de informa]ii. Informa]ia ajunge mult mai greu acolo. Aici ar fi o problem\. (b\rbat, 42 ani, studii medii, patron, VN) Agricultorii consider\ `ns\ c\ principala piedic\ e dat\ de lipsa fondurilor. Fie pentru realizarea unor culturi cu soiuri mai bune, fie pentru `ntre]inerea lor (iriga]ii, stropit), fie pentru vnzarea produselor cu pre]uri mai bune. Att a fondurilor proprii, ct, mai ales, a fondurilor celorlal]i. Eu ca s\ depun un dosar pentru un program trebuia s\ m\ duc la banc\, `n alte p\r]i, dura prea mult [i cost\ prea mult proiectul `n sine pn\ se ajunge ca s\ primeasc\ acei bani pentru dezvoltare. Am o cuno[tin]\ care a vrut s\ `nceap\ o afacere cu porci, undeva la 400 de capete. Doar pentru proiect i s-au cerut 10 000 de euro. E foarte mult cnd nu ai bani. (b\rbat, 33 ani, studii medii, horticultor, AB) ~mi trebuie fonduri pentru dotare: [i pentru aparatur\ [i pentru tot ce trebuie pentru o gr\dini]\. (femeie, 27 ani, studii medii, AB) Lipsa cuno[tin]elor de marketing [i de management este a treia cauz\ important\ a s\r\ciei `n mediul rural, iar patronii spun acest lucru mai des dect posibilii antreprenori. Nu po]i performa f\r\ s\ ai cuno[tin]e economice. (b\rbat, 42 ani, manager, IS) Moderatorul: Crede]i c\ Gigi Becali se pricepe la management financiar? R\spuns: Nu, dar are oameni care se ocup\ de asta. Acum depinde [i de experien]\. Mai `nve]i [i din mers. Dac\ organizezi bine treaba [i bani [i oameni [i rela]ii po]i s\ ajungi s\ ai succes. (femeie, 38 ani, studii medii, IS) P\rerea mea c\ trebuie s\ cunoasc\ pia]a pentru domeniul `n care vrea s\ se apuce, s\ cunoasc\ foare bine pia]a de desfacere. Indiferent `n ce domeniu te apuci, pia]a de afaceri, pia]a de desfacere trebuie s\ cuno[ti. (b\rbat, 33 ani, patron, AB) Teama c\ nu vor reu[i, lipsa curajului este pentru mul]i un factor de frn\ `n calea dezvolt\rii. Pentru lucr\torii pe cont propriu, ea este de dou\ ori mai important\ dect la ceilal]i: Teama de necunoscut, teama de e[ec, foarte mul]i renun]\. Trebuie foarte multe acte [i abandoneaz\... Este [i teama s\ nu se fac\ de rs. Asta-l face s\ piard\ mai mult. (femeie, 33 ani, patron, AB) ~n primul rnd este teama de pia]\. Dup\ mine pia]a [tranguleaz\ o afacere. Pia]a `nseamn\ o cerere relativ constant\, acum `n sc\dere. E o problem\ s\ deschizi un magazin `n mediul rural. Am prieteni care au 4, 5 magazine la sat [i o duc tot mai greu. Se vinde mai pu]in [i pinea [i uleiul. Nu vorbim doar acum de criz\, vorbim de anul trecut. Acum este tot mai greu s\ `ncepi de la zero o afacere... Oamenilor le e fric\ s\ fac\ un credit la o banc\ pentru c\ se tem c\ nu pot pl\ti ratele [i se gndesc c\ pierd casa cu care gireaz\. (b\rbat, 42 ani, patron, studii economice superioare, AB) Tinerii au mai mult curaj. Se mi[c\ mai u[or, au mai mult\ energie. Oamenii care au trecut deja
21
de o parte din via]\ sunt m\cina]i de anumite probleme, poate boli, e mai greu s\ porneasc\. (b\rbat, 31 ani, studii medii, patron, IS) ~n calea bog\]iei stau a[adar multe piedici. Percep]ia acestor piedici este `ns\ diferit\ atunci cnd oamenii vorbesc despre ei dect atunci cnd vorbesc despre al]ii. ~n calea succesului lor stau piedici de natur\ extrinsec\ banii, rela]iile [i comunitatea `n care tr\iesc pe cnd pentru cei din jur piedicile sunt de natur\ intrinsec\: inteligen]a, competen]a, `ncrederea, capacitatea de a conduce, voin]a de asumare a riscurilor. Aceast\ fotografie `n oglind\ a lipsurilor proprii [i a lipsurilor altor oameni ne arat\ c\ diferen]ierea
de percep]ii face parte dintr-un proces de cre[tere a stimei de sine. Ca s\ intre pe scena manageriatului rural, actorii sociali rescriu [i reinventeaz\ roluri imaginare pentru ei [i pentru ceilal]i din jur, v\zndu-se pe ei ca personaje pozitive `nconjurate de o serie de piedici externe, iar pe ceilal]i ca personaje negative, ca o turm\ de pro[ti, incompeten]i, frico[i [i la[i, necinsti]i [i lipsi]i de imagina]ie, ce formeaz\ o comunitate nociv\, care frneaz\ dezvoltarea [i succesul eroului pozitiv. Aceast\ percep]ie diferit\ a piedicilor c\tre succes ne arat\ c\ rela]iile interumane din lumea satelor se reinventeaz\, sub aspect nonverbal [i imaginar, `ntr-un mod care induce efecte negative vizibile, de[i neinten]ionate [i neprogramate. Rod al unui deficit de comunicare interpersonal\ de tip fa]\-`n-fa]\, aceast\ percep]ie diferit\ ì ajut\ pe oameni s\ controleze conduita celorlal]i prin redefinirea mediului lor [i inducerea unui anumit climat social. Coborndui imaginar pe ceilal]i `ntr-o lume cu caractere meschine, ei `[i justific\ astfel un poten]ial e[ec antreprenorial [i `[i creaz\ soclul `n cazul unui succes, ce trebuie v\zut ca fiind monumental.
22
Este semnificativ c\ aceast\ diferen]\ de percep]ie se reduce `n cazul patronilor. Cu ct firma lor are o vechime mai mare, cu att diferen]ele sunt mai reduse. Dar ele cresc invers propor]ional cu num\rul anilor de [colarizare: cu ct au un nivel educa]ional mai sc\zut, cu att oamenii tind s\-i considere pe ceilal]i din jur tot mai pro[ti [i incompeten]i. Oamenii preocupa]i de lumea managerial\ dar care nu ajung mai repede `n aceast\ lume tind s\ aibe o percep]ie tot mai deformat\ despre ea [i s\ o judece prin prisma unor aparen]e. Gesturi m\runte ale celorlal]i cap\t\ semnifica]ii deosebite `n ochii lor, construind un univers al aparen]elor [i, de aici, o comunicare duplicitar\. Ca s\ exemplific\m s\ ne oprim asupra percep]iei vecinilor. I-am `ntrebat `n timpul focus-groupurilor pe oameni cum cred c\ ì v\d vecinii pe ei [i cum ì v\d ei pe vecini. Acolo unde am avut posibilitatea, i-am pus `n interviurile `n profunzime pe vecini s\ ne spun\ p\rerea lor despre participan]ii la focusuri cu care se `nvecineaz\. ~ntrebare: Cum v\ privesc vecinii? R\spuns: sunt cam oftico[i, spun uite b\, \la face [i eu nu. Vecinii mei sunt mai pu]in realiza]i dect mine... ~n fa]\ sunt pu]ini care spun ceva, dar vezi cum `]i `ntorc spatele. (b\rbat, 43 ani, lucr\tor pe cont propriu, studii medii, IS) Vecinul: e un vecin pe care `l admir. A `ncercat mai multe domenii din 1992 [i nu s-a l\sat. (47 ani, studii medii, agricultor, IS) ~ntrebare: Vi se pare c\ vecinii sunt oameni realiza]i? R\spuns: Nu. Le cunosc problemele pe care le au. {i odat\ ce ai probleme, nu po]i s\ fii un om realizat. E[ti un om realizat cnd nu `]i pui problema banilor de pe o zi pe alta. Plus familia, care e pe primul loc [i apoi e restul. Un om care nu are familie, nu e realizat. Dup\ p\rerea lui poate zice c\ e realizat, dup\ p\rerea mea nu. Ca s\ fii un om realizat trebuie s\ ai [i un ban, ca s\ nu te gnde[ti la el. Banul e f\cut ca s\ respire, ca s\ circule. ~n momentul cnd vreau s\ m\ duc la sfr[it de s\pt\m\n\ sau 3 zile `n Austria [i `mi permit acest lucru, atunci sunt un om realizat. Nu neap\rat s\ fiu miliardar. Sau s\-mi pot cump\ra ceva, nu neap\rat s\ fac o cas\ enorm\, ci cu 2-3 camere, cte ai nevoie. (b\rbat, 33 ani, studii medii, patron de pensiune, AB) Vecinul: La noi `n ... pu]ine familii nu stau bine financiar. Fiecare s-a descurcat. Unii au avut terenuri, al]ii afaceri cu lemne. Sunt de admirat. Casele lor arat\ bine, s-au str\duit mult. Aici to]i ne str\duim. La noi e concuren]\. Dac\ vecinul `[i pune acoperi[ X hai s\-mi pun [i eu. Dac\ vecinul `[i pune gresie pe exterior, hai s\-mi pun [i eu, s\ fie [i casa mea frumoas\. E o permanent\ concuren]\. (44 ani, studii medii, patron de pensiune [i de gater, AB) ~ntrebare: Ce au `n plus vecinii dvs.? R\spuns: Poate au mai mult curaj [i au demarat o afacere `nainte de a `ncepe eu. Chiar pot s\ spun c\ decep]ia cu franciza nu m-a f\cut s\ m\ retrag din cauza lor. Mi-a dat mai mult\ `ncredere `n mine. S\ `ncerc eu, pe picioarele mele ceva. Nu neap\rat s\ preiau o afacere de la al]ii. Lovindu-m\ de problemele pe care le-am `ntmpinat. Dac\ ei au reu[it, o s\ reu[esc [i eu `ntr-un final. (femeie, 31 ani, studii medii, IS) ~ntrebare: V\ sim]i]i mai bogat sau mai s\rac dect vecinii dvs.? R\spuns: Mai `nst\rit; unii m\ v\d cu du[m\nie. (b\rbat, studii medii, cresc\tor de animale, IS) ~ntrebare: V-a]i asocia cu un vecin s\ dezvolta]i afacerea? R\spuns: Cu un vecin nu m-a[ asocia, c\ apa de ploaie nu ]ine mult. ~ntrebare: Cum crede]i c\ v\ privesc vecinii? R\spuns: sunt unii care m\ privesc cu invidie. Fiind `n mediul rural ar putea fi formatori de opinii,
23
dar eu `mi v\d de treaba mea. (b\rbat, 40 ani, patron, studii medii, VN) ~n lumea rural\, oamenii vor s\ exprime despre ei lucruri de valoare `nalt\ [i a[teapt\ ca ceilal]i s\ fie impresiona]i de aceste calit\]i. ~n prezen]a celorlal]i, oamenii au un caracter promisiv, punndu-i pe cei din jur `n situa]ia de a-i percepe ca l\ud\ro[i. Invidia [i dispre]ul `nso]esc tacit rela]iile de vecin\tate, dar ele sunt mascate de polite]uri [i aprecieri reciproce. Nu att de diferite sunt percep]iile reciproce ale altor dou\ grupuri sociale: oamenii de afaceri [i oamenii din administra]ia public\.
Oamenii din administra]ia public\ ì v\d mai degrab\ corup]i dect cinsti]i pe oamenii de afaceri din jude]ului lor, dar percep]ia este reciproc\ [i chiar u[or mai negativ\. Surprinde `ns\ faptul c\ posibilii antreprenori exceleaz\ `n acuzele de corup]ie aduse oamenilor de afaceri, adic\ celor `n breasla c\rora doresc s\ intre. Surprinde `n acela[i timp [i faptul c\ func]ionarii publici ì v\d pe ceilal]i func]ionari publici la fel de cinsti]i sau de corup]i precum ì v\d cei mai mul]i oameni. Nu exist\ nicio solidaritate de breasl\ `n percep]ia propriilor colegi. Mai mult dect att, transpare din aceste interviuri o crcoteal\, o blamare a tuturor grupurilor sociale cu care au sau urmeaz\ s\ aib\ de-a face `n cariera antreprenorial\. Studen]ii care `[i doresc s\ devin\ patroni ì acuz\ cel mai mult de corup]ie pe patronii din jude]ele lor. Acest dispre] fa]\ de patroni sau func]ionari trebuie pus `n corela]ie cu dispre]ul mai sus amintit fa]\ de cei mai mul]i oameni din jurul lor (lipsi]i de inteligen]\, de competen]\, de caracter, etc) [i `n]eles ca parte a unui proces de diferen]iere. ~ntr-una din primele `ntreb\ri din chestionar am constatat c\ tinerii au o atitudine pozitiv\ fa]\ de nou [i percep negativ cele mai multe lucruri, st\ri [i persoane care au leg\tur\ cu societatea `nvechit\ `n care tr\iesc. Cred despre ei c\ reprezint\ schimbarea `n bine a societ\]ii. Ca s\-[i creasc\ stima de sine produc o sc\dere a stimei fa]\ de ceilal]i `n
24
mintea lor. Posibilii antreprenori ([i din rndul lor se deta[eaz\ radical studen]ii [i salaria]ii din domeniul privat) acuz\ o crd\[ie a func]ionarilor [i a patronilor `n jefuirea banilor publici. Particip la licita]ii, dar am r\mas cu participarea la multe. Nu pot s\ prind lucr\rile. Fac birocra]ii caietele de sarcini ca s\ c[tige doar anumi]i patroni cu care au aranjamente. (b\rbat, 35 ani, patron, studii superioare, IS) Dac\ cei din grupul poten]ialilor patroni ì privesc negativ pe oamenii de afaceri [i pe cei din administra]ia public\ a jude]ului lor din dorin]a de valorizare a propriei imagini, patronii [i func]ionarii publici se percep relativ la fel. Avnd de-a face frecvent unii cu al]ii au ajuns la o suprapunere a imaginilor reciproce. Ceea ce surprinde este c\ defectele sunt acceptate ca fiind date, inerente ocupa]iilor lor [i nu ca fiind tr\s\turi, caracteristici personale. Dependen]a de politicieni, slaba preg\tire profesional\, afacerile cu bani publici [i corup]ia sunt parc\ elemente dintr-un decor specific mediului lor, care nu au leg\tur\ cu schimb\rile frecvente ale actorilor sociali `n aceste bresle. Ele se lipesc rapid, ca `ntr-o vraj\, de personalit\]ile oamenilor care intr\ `n aceste medii de afaceri sau de birocra]ii publice. Pu]ini rezist\ `n aceste lumi f\r\ a c\p\ta aceste caracteristici; de aceea le accept\ ca naturale, fire[ti. Pe m\sur\ ce `nainteaz\ `n vrst\ oamenii trec de la diferen]ierea fa]\ de ceilal]i la asem\narea cu ei. Patronii vrstnici nu-i mai v\d pe ceilal]i patroni att de frecvent ca fiind corup]i sau incompeten]i. Func]ionarii publici trecu]i de 40 ani au o mai mare `n]elegere fa]\ de colegii lor de breasl\, sau cel pu]in se ab]in de la etichet\ri.
25
Cei care vor s\-[i schimbe statutul ocupa]ional [i s\ devin\ patroni adopt\ un discurs radical fa]\ de oamenii de afaceri [i mai ales fa]\ de oamenii din administra]ia public\. Pu[i `ns\ `n situa]ia ipotetic\ de a decide ce schimb\ri ar adopta dac\ ar fi `ntr-o func]ie de conducere `n administra]ia localit\]ii lor, oamenii au avut solu]ii diverse, unele vagi, u[or demagogice, altele punctuale, concrete. Cei cu studii medii spun cel mai frecvent c\ ar aduce bani din fonduri structurale, tinerii spun c\ ar promova oameni tineri, patronii ar acorda facilit\]i investitorilor, func]ionarii vorbesc de o mai bun\ organizare (eficientizare, debirocratizare, sisteme de colectare a taxelor, etc). Cei cu studii superioare trecuti de 35 ani au vorbit de proiecte concrete: de aducere a gazului `n comun\, de reabilitarea unor drumuri si canaliz\ri, de cur\]enia localit\]ii, de locuri de agrement, etc. Agricultorii au spus c\ vor da utilaje [i facilit\]i celor ce lucreaz\ p\mntul (semin]e, sistem de recoltare a produselor, etc.). Colec]ia de propuneri administrative primite la de subiec]ii studiului nostru ne arat\ c\ ace[tia sunt preocupa]i de problemele prim\riei [i consiliului local [i `n]eleg c\ aceste institu]ii sunt responsabile de prosperitatea satelor.
CUNO{TIN}ELE TEORETICE DE MANAGEMENT DE}INUTE DE ANTREPRENORII DIN MEDIUL RURAL

Patronii [i cei care bat la por]ile carierei antreprenoriale se cred preg\ti]i s\ gestioneze afaceri. ~ntreba]i despre competen]ele specifice `n domenii de management, r\spunsurile au ar\tat altceva:
Din punct de vedere al r\spunsurilor pe grupurile ]int\ ale proiectului, distribu]ia `n cadrul fiec\rei teme este diferit\. Testele de semnifica]ie arat\ c\, dincolo de procente, avem anumite asocieri `ntre gradul de cunoa[tere a unor teme [i grupul ]int\ al proiectului. ~ntreprinz\torii sunt mai `nclina]i s\ se considere foarte preg\ti]i `n utilizarea calculatorului [i tehnologiei informa]iei, s\ considere c\ [tiu suficient de multe lucruri despre elaborarea unui plan de afaceri, despre planificarea activit\]ilor de produc]ie/comerciale [i despre ceea ce `ndeob[te consider\m a fi management finaciar: planificarea c[tigurilor, calcul costurilor, urm\rirea stocurilor [i a produc]iei.
26
Dac\ nu ai cuno[tin]e de management strategic, trebuie s\ angajezi pe cineva, ai nevoie sigur. Dac\ angajezi un manager trebuie s\ aib\ studii superioare, iar salariile trec de 1.500 RON. Fie trebuie s\-]i pui tu mintea la contribu]ie, avnd banii [i cuno[tin]e, e foarte greu s\ stimulezi un om s\ lucreze pentru tine a[a cum ai face-o tu. (b\rbat, IS, 18-35 ani, antreprenor, studii superioare). Trebuie s\ [tii s\ faci un plan de afaceri. ~nainte de toate trebuie s\ stabile[ti pia]a, ceea ce ofer\, cu cine ai putea s\ colaborezi. F\r\ un plan de afaceri poate ar fi mers acum 10, 15 ani. (b\rbat, VN, 18-35 ani, antreprenor, studii superioare). Trebuie f\cut un plan de afaceri care trebuie foarte bine urmat. Cum impune [i Uniunea. Trebuie s\ te gnde[ti de la `nceput ct cheltui, care va fi recolta, o s\ fie c[tig sau n-o s\ fie. Un plan al afacerii. (b\rbat, IS, 18-35 ani, antreprenor, studii medii). E important planul de afaceri pentru c\ reu[e[te s\ se organizeze s\ administreze propria afacere. (b\rbat, AB, 18-35 ani, antreprenor, studii superioare). Planul de afaceri trebuie s\ fie bine stabilit. Eu am plecat cu o baz\, cu contracte semnate `nainte de a m\ apuca de a investi efectiv. (b\rbat, VN, 18-35 ani, antreprenor, studii superioare). Calculatorul ne folose[te foarte mult. La contabilitate, internet, am site pentru pensiune care aduce foarte mul]i clien]i. ~l folosesc `n fiecare zi. (femeie, AB,18-35 ani, antreprenor, studii medii) Domeniul calculatoarelor ar trebui s\ fie pe plan principal. Ast\zi unde mergi, unde ajungi, f\r\ calculator nu se poate lucra. Este o chestiune necesar\. (b\rbat, VN, 36- 57 ani, antreprenor, studii medii). La noi `n Romnia chiar exist\ un avantaj: costurile pentru IT sunt mult mai mici dect `n alte state dup\ cte [tiu. Nu prea ne putem permite s\ fim abona]i la internet. (femeie, IS, 36 -57 ani, antreprenor, studii superioare) Managerii sunt mai `nclina]i s\ aprecieze c\ [tiu foarte bine cum se contracteaz\ un credit comercial [i cred c\ au foarte multe cuno[tin]e de management financiar. ~n ceea ce prive[te planificarea activit\]ii comerciale/produc]ie [i utilizarea IT&C tind s\-[i declare mai degrab\ pu]in\tatea informa]iei, a preg\tirii. Poten]ialii `ntreprinz\torii sunt mai `nclina]i s\-[i afirme necunoa[terea `n majoritatea domeniilor investigate: elaborarea unui plan de afaceri, modalit\]i de contractare a unui credit, management financiar, planificarea activit\]ilor de produc]ie/comerciale, management strategic [i utilizarea IT&C. {i despre credite, bine`n]eles, c\ trebuie cuno[tin]e. ~n primul rnd pot s\ acceseze. Se duc pe drum singuri, ajung direct la banc\ [i atunci se trezesc `n fa]a unui contract de credit pe care, poate necitindu-l atent, `l semneaz\ ca primarul [i ajung la un moment dat s\ intre `n conflict cu cei de la care a ob]inut creditul. (b\rbat, IS, 36-57 ani, potential antreprenor, studii superioare) Acum nu [tiu ce `nseamn\ proiect [i nu m\ implic. Sau b\nuiesc c\ fiecare, dac\ vrea s\ fac\ o afacere bazat\ pe un proiect, trebuie s\ aib\ o anumit\ sum\. (b\rbat, VN, 36-57 ani, antreprenor, studii medii) Nu [tiu, c\ nu am v\zut niciodat\ programe pentru pensiuni pe calculator. (femeie, AB,18-35 ani, poten]ial antreprenor, studii medii)
27
Sugestiv este faptul c\ `n dou\ domenii foarte actuale managementul proiectelor [i accesarea fondurilor europene nu avem asocieri semnificative cu gradul de cunoa[tere/preg\tire. Acest fapt `nt\re[te ideea unei preg\tiri nediferen]iate `n interiorul grupurilor sau, altfel spus, apartenen]a la un anumit statut nu influen]eaz\ gradul de cunoa[tere `n domeniu. Procentul relativ mul]umitor al celor care utilizeaz\ calculatorul [i tehnologia informa]ei, aproximativ 64 %, arat\ oportunitatea implement\rii unui program de preg\tire `n domeniul managementului afacerilor printr-o platform\ e-learning, care are avantaje considerabile fa]\ de o instruire clasic\. Cristian Popescu profesor Management de Proiect / Catedra de Management UPB O `ntrebare deosebit de actual\: reprezint\ stocul educa]ional un factor semnificativ `n cunoa[terea domeniilor antreprenoriale? R\spunsul este unul afirmativ. Cre[terea nivelului de instruc]ie se reflect\ `n percep]ia privind cunoa[terea `n domeniile antreprenoriale. Cei cu studii superioare tind s\ declare c\ sunt foarte bine preg\ti]i `n modalit\]ile de contractare a unui credit, `n ceea ce prive[te management financiar, accesarea fondurilor europene [i utilizarea IT&C. Tind s\ fie mai `nclina]i s\-[i aprecieze ca suficiente cuno[tin]ele despre elaborarea unui plan de afaceri, planificarea activit\]ilor de produc]ie/comerciale [i management strategic. Cei cu studii medii sunt mai `nclina]i s\ considere ca au pu]ine cuno[tin]e despre elaborarea unui plan de afaceri, despre contractarea unui credit [i utilizarea calculatorului. Au tendin]a s\ considere ca au foarte reduse sau deloc cuno[tin]e despre managementul proiectelor [i accesarea fondurilor europene. Din perspectiva apartene]ei la gen, nu avem multe asocieri statistice cu gradul de preg\tire pe diferitele domenii ale managementului. Totu[i b\rba]ii tind mai degrab\ s\ considere ca fiind foarte bune cuno[tin]ele lor despre planificarea activit\]ilor de produc]ie/comerciale [i suficiente cele privind managementul financiar al firmei. Femeile tind s\ considere ca avnd pu]ine cuno[tin]ele lor despre planificarea c[tigurilor, calcul costurilor, urm\rirea stocurilor [i foarte reduse cele privind modalit\]ile de contactare a unui credit comercial [i planificare a activit\]ilor de produc]ie/comer]. Un factor important `n evaluarea cuno[tin]elor antreprenoriale `l reprezint\ [i suportul de educa]ie dat de alte competen]e `n afara celor manageriale. Doar 18% au considerat c\ au [i alte specializ\ri `n afara celor investigate.
28
Pricipalul atu pe care `l enun]\ 41% din cei care au declarat c\ au [i alte competen]e este cel al priceperii tehnice `n activitatea `n care se implic\ sau se vor implica: `n agricultur\, construc]ii, auto, apicultur\, piscicultura, etc. Urm\torul domeniu `n care consider\ c\ au competen]e este cel legat de marketing/publicitate 14% din ei spun c\ se pricep la vnz\ri. Cei care au enun]at [i alte competen]e au detaliat `n fapt aspecte din ceea ce s-ar numi no]iuni aplicate de management financiar, de conducerea afacerii, de contractarea creditelor. Ace[tia din urm\ sunt cel mai adesea func]ionari publici sau salaria]i bancari.
Cuno[tin]ele teoretice de]inute de grupul ]int\ `n domeniile managementului afacerilor, eviden]iate de r\spunsurile la `ntreb\rile referitoare la aprecierea preg\tirii personale `n aceste domenii relev\ f\r\ echivoc necesitatea perfec]ion\rii printr-un program de instruire adecvat. Astfel, din cei intervieva]i, `ntre 63 % [i 80 % consider\ c\ au cuno[tin]e pu]ine, deloc sau nu [tiu (nu pot aprecia) `n subiecte ca management strategic, plan de afaceri, management de proiect sau management financiar. Necesitatea urm\rii unui program de preg\tire `n domeniul managementului afacerilor, este sus]inut\ [i de procentul foarte redus, cca. 11 %, intervieva]i care au precizat c\ de]in cuno[tin]e `n arii conexe [i de sprijin a dezvolt\rii afacerilor, cum ar fi: managementul resurselor umane, comunicare `n afaceri, planificare, cercetare dezvoltare, asigur\ri, drept, consultan]\, [.a. Cristian Popescu profesor Management de Proiect / Catedra de Management UPB
Educa]ia antreprenorial\ este dobndit\ de oameni pe mai multe c\i: `n facult\]ile de specialitate, `n urma particip\rii la cursuri, traininguri, programe, proiecte focalizate pe anumite domenii manageriale [i, `n mod autodidact, prin lecturi [i experien]e personale. ~n ceea ce prive[te educa]ia universitar\ lucrurile sunt clare: 42% dintre patroni [i poten]iali antreprenori au urmat o facultate, iar din ei doar un sfert au studii economice adic\ 10% din totalul grupului ]int\. Ct prive[te specializ\rile punctuale, mai pu]in de un sfert dintre ei declar\ c\ au participat la cursuri [i traininguri antreprenoriale: Tabel nr. 1. A]i mai participat la cursuri / training / programe / proiecte pe teme antreprenoriale sau manageriale? Total Da Nu 22.2 77.8 Manageri neac]ionari 25.0 75.0 Patroni, PFA 28.6 71.4 Poten]iali `ntreprinz\tori 19.3 80.7
Suntem `n interiorul unui grup pu]in preocupat de cursuri/traininguri pe teme antreprenoriale sau manageriale. Faptul c\ peste 1/5 din participan]ii la Conferin]ele Rural-Manager au experien]a unui curs/training pe teme antreprenoriale arat\ totu[i dorin]a de perfec]ionare antreprenorial\. Diferen]ele `ntre grupurile ]int\ ale Proiectului `n materie de training sunt mici, dar ele ne arat\ totu[i c\ agricultorii, [omerii [i lucr\torii pe cont propriu sunt cei mai dep\rta]i de ceea ce `nseamn\ o minim\ preg\tire antreprenorial\ (16%). ~n ceea ce prive[te cursurile audiate se constat\ c\ pe primele locuri sunt cele de preg\tire managerial\, de dezvoltarea afacerilor sau de managementul/gestionarea proiectelor. Cursurile care vizeaz\ diferite ramuri ale managementului mai cumuleaz\ aproape 10%. Interesant este faptul c\ aproape 8% au audiat cursuri care pun accent pe nevoia de calitate [i certificare `n afaceri.
Cursurile cu caracter antreprenorial (elaborarea planului de afaceri) nu au fost vizate de participan]ii la Conferin]ele Rural-Manager dect `n procent foarte mic: 2%. Acesta se datoreaz\ [i ofertei foarte mici de cursuri `n aceast\ direc]ie de pe pia]a de training. C\t\lin Alexe profesor Business Plan / Catedra de Management, UPB
29
Analiza pe grupurile ]int\ ale Proiectului arat\ diferen]e semnificative; `ntreprinz\torii au fost preocupa]i de cursuri pentru dezvoltarea afacerii (15.7%), de gestionarea afacerii [i management `n general (11.1%). O analiz\ mai detaliat\ necesit\ grupul de altfel eterogen poten]iali `ntreprinz\tori: prioritare au fost cursurile de gestionarea proiectelor (16.2%), urmate de notiunile de management (13.8%), dezvoltarea afacerii [i cursuri despre calitate, certific\ri, asigur\ri. Ponderea antreprenorilor care au urmat cursuri este aproape dubl\ (30.4%) fa]\ de celelalte categorii: 17.3% cei din sectorul privat, 16.8% cei pe cont propriu, 16.3 % agricultori. Se constat\ c\ cei care vin din sectorul bugetar au participat `n propor]ie de 1/3 la cursuri de gestionarea proiectelor, tehnici de comunicare dezvoltare a afacerilor(11.1%). Pntru cei care vin din sectorul privat accentul a fost pus pe management `n general (22.5%), asigur\ri [i certific\ri a calit\]ii (17.5%) [i management financiar (12.5%). Pentru lucr\torii pe cont propriu aten]ia a mers spre dezvoltarea afacerilor [i management finaciar (21.1%). Din perspectiva anilor la care au participat la cursuri se observ\ c\ `n anul 2008 s-au desf\[urat aproape un sfert din cursurile pe teme antreprenoriale la care au participat cei interesa]i de training. De asemenea anii 2006 [i 2007 au cumulat peste un sfert din totalul cursurilor audiate; deci anii 2006-2008 cumuleaz\ aproape jum\tate din totalitatea cursurilor audiate. Tabel nr. 2. Distribu]ia pe ani a cursurilor audiate ani pana in 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Nu specific\ anul Total nr.cursuri audiate 41 13 18 37 50 79 17 40 336 % din total cursuri 12.2 3.9 5.4 11.0 14.9 23.5 5.1 11.9 100
Practic avem 296 de cursuri urmate de 210 subiecti, ceea ce `nseamn\ o medie de 1,4 cursuri pe subiect interesat de specializ\ri antreprenoriale.
30
~n privin]a duratei medii a cursurilor absolvite se constat\ o medie de aproape 4 luni pe curs audiat `ntr-un interval de durata de la o zi la 2 ani. Dac\ am exclude pe cei care au urmat un master sau studii aprofundate pe domeniu, durata medie pe curs ar fi de aproximativ 2.44 luni. Durata medie a particip\rii la cursuri a fost mai mare `n rndul poten]ialilor antreprenori, `n rndul femeilor [i a celor care nu au absolvit universitatea. Referindu-ne la durata medie a cursurilor absolvite, cu precau]iunea necesar\ ce ]ine de timpul desf\[ur\rii cursului [i a num\rului mic de cursuri pe fiecare domeniu, un curs de accesarea fondurilor europene a avut o durat\ estimat\ de 2 s\pt\mni, la fel ca [i cele de management strategic, financiar, elaborarea unui plan de afaceri. Cursurile de marketing, de gestionarea proiectelor au avut o durata estimata de 2 luni. Cursurile de gestionarea resurselor umane, de dezvoltarea afacerii au fost derulate pe parcursul a 4 luni. Cursurile de comunicare au solicitat aproape un semestru. Tabel nr. 3. Durata cursurilor audiate num\r cursuri 30 24 22 13 10 8 7 6 6 5 4 1 1 4 11 152 durat\ (luni) 144.36 44.08 82.26 10.23 21.23 31.03 34 1.95 2.5 4.05 22.5 1 0.5 9.25 35.7 444.64 durata medie a cursului 4.8 1.8 3.7 0.8 2.1 3.9 4.9 0.3 0.4 0.8 5.6 1.0 0.5 2.3 3.2 2.9
no]iuni de management general gestionarea proiectelor pentru dezvoltarea afacerii asigur\ri [i certific\ri marketing no]iuni/tehnici de gestionare a resurselor umane managementul organiz\rii produc]iei accesare fonduri europene management financiar elaborarea unui plan de afaceri tehnici de comunicare cu clien]ii /partenerii /comunit\]ile informa]ii/oportunit\]i din mediul de afaceri management strategic nu precizeaz\ o tem\ anume precizeaz\ doar institu]ia total
Ct prive[te gradul de mul]umire fa]\ de cursurile audiate, situa]ia st\ `n felul urm\tor:
31
Pe o scal\ de la 1 la 4,unde 1 `nseamn\ c\ i-au folosit foarte mult cuno[tin]ele [i 4 c\ i-au folosit foarte pu]in, nota medie a fost: 1,70. Ceea ce `nseamn\ c\ utilitatea cursurilor audiate s-a plasat mai degrab\ spre mult, nu spre foarte mult. Sub aspectul statutului ocupa]ional avem u[oare diferen]e de apreciere a utilit\]ii cuno[tin]elor dobndite. Astfel managerii apreciaz\ cu 1.67, `ntreprinz\torii cu 1.69 iar poten]ialii `ntreprinz\tori cu 1.72. Explica]ia este ambivalent\; poate fi interpretat\ prin faptul c\ publicul cel mai exigent este cel al poten]ialilor antreprenori, dar [i prin imposibilitatea de a pune `n practic\ ceea ce au aflat. Sub aspectul genului, femeile par a fi mai nemul]umite de folosin]a cursurilor: 1,73 spre deosebire de b\rba]i unde nota medie a fost de 1.69. Din perspeciva instruc]iei [colare nemul]umirea cre[te odat\ cu nivelul de instruc]ie: 1.25 [coal\ profesional\,1.50 [coal\ postliceal\ [i 1.77 cei cu studii superioare.
Tabel nr. 4. Indicele satisfac]iei fa]\ de cursurile urmate
cursul tehnici de comunicare cu clien]ii/ partenerii/ comunit\]ile asigur\ri [i certific\ri pentru dezvoltarea afacerii no]iuni / tehnici de gestionare a resurselor umane accesare fonduri europene no]iuni de management general informa]ii/oportunit\]i din mediul de afaceri managementul organiz\rii produc]iei gestionarea proiectelor management strategic marketing management financiar elaborarea unui plan de afaceri media general\
media satisfac]iei 1.27 1.46 1.61 1.68 1.72 1.74 1.75 1.76 1.77 1.78 1.88 1.96 1.97 1.67
Cele mai apreciate cursuri au fost cele privind tehnicile de comunicare cu clien]ii/partenerii/comunit\]ile [i cursurile despre norme de calitate, certific\ri. La polul opus se situeaz\ cursurile despre elaborarea unui plan de afaceri, management financiar [i marketing.
32
Acest grafic ne arat\ c\ percep]ia asupra utilit\]ii cursurilor este dat\ mai degrab\ de modul `n care ele sunt predate [i mai pu]in de con]inutul lor intrinsec. Oamenii au urmat cursuri de specializare managerial\ la mai multe institu]ii. Cei dornici de instruire au urmat `n medie 1,4 cursuri. Institu]iile preferate pentru formarea managerial\ au fost:
Patronii au optat `n propor]ii relativ egale pentru toate cele 3 tipuri de institu]ii de formare. Poten]ialii `ntreprinz\tori au fost la cursuri organizate `n principal de institu]iile statului [i agen]iile private. Explica]ia e dat\ de ponderea mare a func]ionarilor publici `n acest grup de poten]iali `ntreprinz\tori.
Tabel nr. 5. Distribu]ia pe institu]ii [i pe ani a cursurilor urmate
pn\ `n 2003 2004 stat 12.8 5.0 privat 17.9 7.2 ONG 17.1 5.4
2005 7.8 7.7 7.2
2006 18.3 15.9 15.3
2007 22.8 11.3 23.4
2008 27.2 17.4 31.5
2009 6.1 22.6 0.0
total 100 100 100
Se constat\ o activitate mai dinamic\ a firmelor private `n 2009, a statului `n 2008 [i a ONGurilor tot `n 2008. {i `n acela[i timp o pr\bu[ire radical\ a pie]ei de formare de]inut\ de funda]ii [i asocia]ii neguvernamentale `n acest an, odat\ cu intrarea `n criza economic\. Motivele neparticip\rii la cursuri sunt diverse. Iese `ns\ `n eviden]\ lipsa oportunit\]ilor de formare managerial\: 73,6%.
33
Singura asociere statistic\ relevant\ este cea dintre cei care au studii liceale [i faptul c\ nu au avut posiblitatea de a participa la astfel de cursuri. Un fapt sesizabil din prezentarea datelor este acela c\ oportunit\]i de a urma cursurile au avut mai degrab\ poten]ialii `ntreprinz\tori. ~n cadrul acestei categorii lucr\torii din sectorul public [i cei de pe cont propriu au invocat mai putin dect ceilal]i poten]iali antreprenori faptul c\ nu au avut oportunitatea (68.3 % fa]\ de 73,6% ct a fost media `n cadrul grupului poten]iali `ntreprinz\tori). Agricultorii, [omerii [i salaria]ii din domeniul privat au fost cei mai numero[i care au declarat c\ nu au avut ocazia s\ participe la cursuri de formare managerial\ (peste 80%)
NECESARUL DE INSTRUIRE {I TRAINING ANTREPRENORIAL

Dincolo de percep]ia pozitiv\ despre sine, patronii [i viitorii patroni din mediul rural resimt nevoia unei perfec]ion\ri manageriale, a unei specializ\ri `n [tiin]a conducerii unei afaceri. ~ntreba]i despre nevoile lor de instruire, r\spunsurile au fost urm\toarele:
~n ordinea priorit\]ilor pe primul plan sunt v\zute cuno[tin]ele ce ]in de managementul financiar, urmate de accesarea fondurilor europene, managementul proiectelor [i elaborarea planului de afaceri. Interesant este faptul c\ a doua op]iune se concentreaz\ pe accesarea fondurilor europene [i elaborarea unui plan de afaceri. ~n al treilea rnd apare pe lng\ accesarea fondurilor, managementul produc]iei. Dac\ am cumula r\spunsurile, ignornd ordinul de prioritate, ierarhia ar fi: accesarea fondurilor europene (63,3%), elaborarea unui plan de afaceri(52,9%), managementul proiectelor (44,3%), managementul financiar (41,7%). Avem astfel o grupare evident\ `n jurul momentului: accesul la fonduri [i tot ce ar `nsemna punerea `n practic\ a unui proiect structural. ~n partea a doua se plaseaz\ managementul produc]iei(29,4%), managementul strategic (24%) [i utilzarea calculatorului (20,7%).
34
Testele de semnifica]ie arat\ c\ managerii tind s\ fie mai preocupa]i de instruire pentru elaborarea planurilor de afaceri, pe cnd poten]ialii `ntreprinz\tori de instruire pe managementul proiectelor. Din perspectiva genului, femeile tind mai degrab\ s\ fie preocupate de elaborarea planului de afaceri, iar b\rba]ii de perfec]ionarea `n managementul produc]iei. Din perspectiva studiilor se observ\ c\ cei care au o preg\tire medie sunt mai `nclina]i spre cursuri de management financiar [i al produc]iei. Absolven]ii de studii superioare sunt mai `nclina]i spre perfec]ionarea `n domeniile managementului proiectelor, managementului financiar [i strategic. Specializ\rile complementare managementului sunt [i ele dorite de cei interesa]i s\ conduc\ afaceri. Cele mai mari nevoi sunt legate de marketing.
Nevoia de a se perfec]iona `n vnz\ri este uria[\ la toate grupurile analizate. Pentru [omeri [i pentru salaria]ii din domeniul privat ea este dep\[it\ de dorin]a de a se perfec]iona `n cunoa[terea limbilor str\ine. La lucr\torii pe cont propriu informatica e pe primul loc. Aceast\ preponderen]\ a marketingului `n nevoile de formare este explicat\ de dorin]a oamenilor din mediul rural de a `n]elege cum pot s\ g\seasc\ noi pie]e [i noi clien]i pentru produsele lor. Precum am observat mai `nainte, ei se consider\ bine preg\ti]i tehnic `n domeniile `n care vor s\-[i desf\[oare afacerea, dar se simt descoperi]i la capitolul de vnz\ri ale produselor lor. Cei tineri pun accentul pe st\pnirea limbilor str\ine din dorin]a de a c\uta clien]i [i `n alte ]\ri. Cei vrstnici `[i doresc mai degrab\ o perfec]ionare `n tehnici de negociere, `n dorin]a de a ob]ine mai mult profit de la clien]ii existen]i. Important este c\ peste 60% din subiec]i ar fi dispu[i categoric s\ urmeze un program de formare antreprenorial\. Managerii neac]ionari ar fi primii `ncnta]i de un asemenea program, la fel si femeile [i cei cu studii superioare tehnice. Absolven]ii de [coal\ profesional\, agricultorii [i lucr\torii pe cont propriu au avut cele mai mari rezerve fa]\ de un asemenea program de instruire, dar [i `n cazul lor am constatat un entuziasm ridicat (peste 50%).
35
Chiar [i atunci cnd au cunoscut efortul pe care trebuie s\-l depun\ pentru absolvirea unui astfel de program de instruire managerial\, oamenii nu [i-au pierdut interesul fa]\ de el. Acest lucru arat\ o mare disponibilitate de a `nv\]a.
O surpriz\ a acestei cercet\ri a fost aceea c\ oamenii doresc s\ participe la o instruire modern\, de tip e-learning, prin care s\ comunice pe Internet cu profesorii [i colegii. ~n aceia[i m\sur\ doresc ca ideile lor de afaceri s\ fie dezb\tute la cursuri, s\ fie transformate `n proiecte practice. Contrar a[tept\rilor, nu fug de examene [i evalu\ri, ci le accept\ ca lucruri benefice `n cariera lor managerial\. Tinerii au o disponibilitate [i mai mare de a urma astfel de cursuri, indiferent de nivelul de educa]ie existent.
36
Disponibilitatea se reduce atunci cnd este vorba de plata cursurilor. A[ vrea s\ particip la cursuri de performan]\ `n afaceri. Nu a[ pl\ti pentru ele. (b\rbat, VN, 1835 ani, antreprenor, studii medii) Dac\ vrei un lucru bun p\rerea mea e c\ trebuie s\ pl\te[ti. (b\rbat, IS ,18-35 ani, antreprenor, studii medii) Normal, a[ pl\ti. (b\rbat, VN, 18-35 ani, antreprenor, studii medii) Da, o cotiza]ie mic\ poate c\ (b\rbat, VN, 18-35 ani, antreprenor, studii medii) Bine`n]eles, nimeni nu face pe gratis. Numai s\ fie util. (b\rbat, VN, 18-35 ani, antreprenor, studii medii) Pentru o idee bun\ de ce nu? E prematur s\ spun. (b\rbat, VN, 36- 57 ani, antreprenor, studii medii) Nu [tiu dac\ mi-a[ permite. (femeie, AB,18-35 ani antreprenor, studii medii) Disponibilitatea de a pl\ti cursuri de formare e mai mare la managerii neac]ionari, la func]ionarii publici [i la patroni [i e mai mic\ la agricultori, [omeri [i lucr\tori pe cont propriu. Absolven]ii de facultate sunt mai dispu[i s\ pl\teasc\ dect cei cu [coli profesionale, iar femeile sunt mai dispuse dect b\rba]ii s\ achite costurile unei specializ\ri `n afaceri. Pe m\sur\ ce `nainteaz\ `n vrst\, oamenii sunt tot mai `nclina]i s\ pl\teasc\ cheltuielile unui curs de instruire managerial\. ~n acela[i timp, sumele mari sunt factori de dezangajare educa]ional\. Oamenii [tiu c\ trebuie s\ pl\teasc\ pentru cursuri de perfec]ionare managerial\, dar prefer\ s\ achite sume mici. {i adesea declar\ c\ `[i doresc ca aceste cursuri s\ fie pl\tite de altcineva, nu de ei `n[i[i.
CONSULTAN}| ~N AFACERI
Consultan]a `n afaceri este o experien]\ rar\: doar 12,4% din participan]ii la studiu au apelat la consultan]\ pn\ acum. La o descriere detaliat\ pe grupurile ]int\ ale proiectului constat\m diferen]e semnificative `ntre cele trei grupuri. Astfel `ntreprinz\torii au experien]a activit\]ii de consultan]\ `ntr-un procent semnificativ 28%, spre deosebire de managerii neac]ionari cu 18 % [i poten]ialii `ntreprinz\tori cu 5.5%. De[i poten]iali `ntreprinz\tori reprezint\ un grup eterogen (cuprinde lucr\tori din sectorul public, privat, agricultori, lucr\tori pe cont propriu) nu avem diferen]e semnificativ statistice `n interiorul grupului. Acest fapt `nt\re[te ipoteza gradului redus de cultur\ antreprenorial\ pe care `l au oamenii din acest segment important pentru revigorarea ruralului: poten]ialii `ntreprinz\tori.
Tabel nr. 6. Apelarea la consultan]\ `n func]ie de grupurile ]int\ ale proiectului
Au apelat la consultan]\ Nu au apelat la consultan]\ Total
manageri `ntreprinz\tori poten]iali neac]ionari `ntreprinz\tori 17.9 27.9 5.5 82.1 72.1 94.5 100 100 100
Total e[antion 12.4 87.6 100
Un aspect foarte important al problemei consultan]ei pentru mediul rural `l constituie subiectul consultan]ei solicitate pn\ la momentul anchetei sociologice pe baz\ de chestionar. R\spunsurile libere, f\r\ variante prestabilite, arat\ astfel:
37
Gruparea acestor r\spunsuri pe teme ne arat\ urm\toarea ierarhie: 1. Accesarea fondurilor europene: 44,4% 2. Dezvoltarea afacerii: 24,8% 3. Altele: 30,8% Vedem deci c\ pentru aproape jum\tate dintre beneficiarii de consultan]\ obiectivul l-a constituit accesarea de fonduri nerambursabile, fonduri preaderare [i alte fonduri europene. Pentru un sfert din apelan]i dezvoltarea afacerii, prin sfaturi tehnice a fost ra]iunea contact\rii unui consultant. Pentru certific\ri, asigur\ri, aspecte juridice, financiare, contabile au optat al]i 30% din oamenii care au utilizat consultan]a. Testul de semnifica]ie ne arat\ c\ nu avem asocieri semnificativ statistice `ntre tema consultan]ei [i domeniul `n care-[i desf\[oar\ activitatea. ~ntrebarea privind anii `n care au apelat la consultan]\ ne ofer\ r\spunsuri surprinz\toare:
Tabel nr. 7. Distribu]ia pe ani a celor care au apelat la consultan]\
anii pana in 2004 2005 2006 2007 2008 2009

38
% 19.7 7.7 11.9 11.9 23.9 24.8 100
Se poate observa c\ o cincime din cei care au apelat la consultan]\ au realizat acest lucru pn\ `n 2004. ~n primele 4 luni ale acestui an au apelat la consultan]\ ct `n `ntreg anul 2008 sau `n 2006 [i 2007 la un loc. De aici rezult\ cre[terea exploziv\ a cererii de consultan]\, nevoia de sprijin pentru accesarea de fonduri europene. Au fost mul]umi]i de consultan]\? Este o `ntrebare fireasc\ oric\rui demers de evaluare. Majoritatea celor care au apelat la consultan]\:51% au fost mul]umi]i [i foarte mul]umi]i de consultan]a primit\ spre deosebire de 37% dintre ei care s-au declarat nemul]umi]i [i foarte nemul]umi]i.
Pe teme de consultan]\ procentul cel mai ridicat al celor mul]umi]i de consultan]\ se `nregistreaz\ `n cazul celor care au apelat pentru diferite probleme practice din activitatea unei firme: contabilitate, marketing, legislativ\ [i altele. 15 % dintre cei care se a[teptau la un sfat practic au au fost nemul]umi]i. Pe locul secund `n topul mul]umirii fa]\ de serviciile de consultan]\ sunt cei care au solicitat ajutor pentru accesarea unor fonduri: 62% spre deosebire de 31% ct s-au declarat nemul]umi]i. Cei mai nemul]umi]i au fost cei care au solicitat consultan]\ pentru dezvoltarea afacerii: 69%, spre deosebire de 31% care s-au declarat mul]umi]i. A evoluat `n vreun fel calitatea consultan]ei `n ultimii anii? Singura u[oar\ asociere semnificativ statistic\ este una negativ\ [i se refer\ la cei care au solicitat consultan]\ `n 2007. Se constat\ `n ultimii 2 ani o cre[tere a mul]umirii fa]\ de serviciile de consultan]\. Cred c\ putem vorbi `n primul trimestru al anului 2009 mai degrab\ de un nivel ridicat de a[teptare fa]\ de activitatea de consultan]\ dect de realiz\ri propriu-zise; majoritatea consultan]ei solicitate este pe fonduri structurale. Subiectii participan]i la cercetare au fost `ntreba]i despre nevoia de consultan]\ din jude]ul lor. ~ntrebarea a fost deschis\, fiecare respondent exprimndu-[i opinia `n propriile cuvinte. Rata de r\spuns la `ntrebare a fost de 48,6% din total participan]i, similar\ cu ponderile curente din sondajele de opinie. Responden]ii au indicat `n medie 2,2 r\spunsuri din trei posibile. Analizate din punctul de vedere al grupurilor ]int\ ale proiectului, [i-au exprimat opinia despre nevoia de consultan]\ 61% dintre manageri, 58% `n rndul `ntreprinz\torilor [i de 44% din rndul poten]ialilor antreprenorilor. Testele de semnifica]ie arat\ c\ `ntreprinz\tori sunt mai `nclina]i spre exprimarea unei nevoi de consultan]\. Fondurile europene au fost un subiect de foarte mare interes `n cadrul Conferin]elor caravan\ Rural-Manager. Auditoriul format din mul]i tineri [i - par]ial - din oameni experimenta]i a fost interesat de m\surile de finan]are pentru ferme, `ns\ interesul major [i elementul de noutate pentru ei a fost `n special m\sura 312 a PNDR dedicat\ micro-
39
`ntreprinderilor, avnd `n vedere c\ satul romnesc nu se poate dezvolta numai pe baz\ de agricultur\ [i turism, ci are mare nevoie de mica industrie [i servicii variate. Faptul c\ `n multe jude]e din ]ar\ au fost f\cute peste noapte ora[e noi, cu caracter agrar sau mono-industrial face ca mare parte din satele jude]elor s\ devin\ captive prim\riilor acestor ora[e [i s\ fie excluse de la finan]are prin m\suri ca 312 [i 313 pensiuni rurale, fapt accentuat de c\tre managerii [i antreprenorii cunoscu]i `n ]ar\. Zonele periurbane trebuie introduse grabnic `napoi `n aria de finan]are a acestor m\suri, iar decizia pripit\ luat\ prin interpretarea `ngust\ a directivelor UE trebuie readaptat\ la specificul mediului rural din Romania. Radu Limpede, consultant `n fonduri europene, FNTM
Din perspectiva reziden]ei participan]ilor, cei care [i-au manifestat o nevoie concret\ de consultan]\ au fost cei din regiunea Centru: 54% dintre participan]i, apoi cei din Nord-Vest: 50% [i Sud-Est: 42%. {i-au exprimat opinia la `ntrebare cu prec\dere cei cu studii superioare, urma]i de cei cu liceu; altfel spus nivelul de instruc]ie influen]eaz\, con[tientizez\ sprijinul pe care o consultan]\ `l poate aduce afacerii. Cei care au apelat la o consultan]\ au formulat `n propor]ie de peste 68% o cerin]\ concret\ fa]\ de acest\ activitate. Este un procent semnificativ mai mare dect cel `nregistrat `n rndul celor care nu au mai apelat la consultan]\, dar au formulat o cerin]\ de consultan]\: 46%. Avem astfel un exemplu al importan]ei ac]iunilor de sensibilizare asupra importan]ei consultan]ei, asupra posibilit\]ilor oferite de aceasta `n rezolvarea problemelor afacerii. Interesant de subliniat este faptul c\ nemul]umirea fa]\ de consultan]a primit\ nu a descurajat influen]area formul\rii unei cerin]e de suport `n activitatea firmei; au formulat chiar `ntr-un procent mai mare, dect cei mul]umi]i de consultan]\, nevoi concrete de consultan]\. Se constat\ c\ `n topul nevoilor de consultan]\, cu aproape o cincime din totalul cerin]elor formulate se situeaz\ ob]inerea unor fonduri europene, rambursabile sau nu. Nu `ntmpl\tor a doua cerin]\ este legat\ de furnizarea de informa]ii despre oportunit\]ile de afaceri din zon\, despre idei de afaceri. Este mai degrab\ teama c\ ideile lor de afaceri nu pot fi sus]inute
40
cu fonduri europene [i prefer\ s\-[i plieze afacerile pe domeniile sus]inute cu bani europeni. Analiza pe grupurile ]int\ ale proiectului Rural Manager arat\ diferen]e semnificative `n privin]a necesarului de consultan]\. Dac\ primele dou\ pozi]ii sunt comune pentru toate grupurile ]int\, celelalte teme au ranguri de prioritate diferite. Pentru manageri `nt\rirea cuno[tin]elor de management, gestionarea proiectelor [i consultan]a pentru dezvoltarea afacerilor reprezint\ a treia prioritate, urmate de consultan]a pe teme de resurse umane [i management financiar [i contabilitate. Pentru `ntreprinz\tori topul necesarului de consultan]\ este completat cu dezvoltarea afacerii, apoi cu nevoia de cuno[tin]e de marketing, de felul `n care `[i pot fructifica mai bine produsele [i serviciile, de felul `n care `[i pot gestiona mai bine partea financiar-contabil\, de managementul financiar `n general. Pentru poten]ialii `ntreprinz\tori suportul `n pornirea [i dezvoltarea afacerii este aproape la fel de important ca informa]ia despre oportunitatea de afaceri din zon\. Astfel apare clar corela]ia dintre orientarea spre o afacere sus]inut\ de fonduri europene [i demararea afacerii. Nevoia de a `nv\]a s\-[i gestioneze proiectele, de a c\uta pia]\ de desfacere pentru produsele sau serviciile afacerii se coreleaz\ cu nevoia de `nsu[ire a no]iunilor de management, de elaborare a unui plan de afaceri. A influen]at tipul de experien]\ `n materie de consultan]\ cererea/necesarul pe viitor al acestui tip de suport? Cei care au experin]a unei consultan]e pentru ob]inerea unei finan]\ri/fonduri europene au `n propor]ie de 1/3 interes tot pentru acest tip de consultan]\, pe locul secund situndu-se consultan]a pentru dezvoltarea afacerii [i gestionarea proiectului. Cei care au experien]a consultan]ei pentru dezvoltarea afacerii se `ndreapt\ `n secundar, dup\ necesarul de fonduri, spre nevoia cunoa[terii gestion\rii proiectelor [i apoi `ntr-o mai mic\ m\sur\ spre nevoia de informa]ii/oportunit\]i de dezvoltare a afacerii. Cei care prin consultan]\ au `ncercat s\-[i rezolve probleme punctuale din cadrul businessului caut\ `n egal\ m\sur\ consultan]\ pe accesarea fondurilor europene ct [i pe oportunit\]i de afaceri. Sunt astfel cei care [i-au dezvoltat firma pe format clasic [i caut\ idei [i fonduri pentru extindere.
Analiznd necesarul de consultan]\ [i din perspectiva aprecierii subiective a func]ion\rii afacerii se observ\ c\ managerii [i antrepenorii care declar\ c\ afacerea merge foarte bine vor mai
41
degrab\ informa]ii [i idei de afaceri [i apoi consultan]\ pentru fonduri europene. Cei care spun c\ afacerea lor merge bine vor mai degrab\ consultan]\ pentru fonduri, apoi pentru informa]ii [i apoi pentru consolidarea afacerii. Cei ce `[i apreciaz\ afacerea c\ merge oarecum bine ar dori `n special consultan]\ pentru ob]inerea unor fonduri, apoi pentru informa]ii [i `n final pentru dezvoltarea afacerii. Pentru `ntreprinz\torii care cred c\ afacerea lor nu merge bine importante sunt `n egal\ m\sur\ accesul la informa]ii de afaceri [i fonduri europene. ~ntr-un fel nevoile acestui grup de antreprenori sunt mai apropiate de cele ale poten]ialilor antreprenori. Se poate spune, la limit\, c\ grupul majoritar al poten]ialilor antreprenori se creeaz\ `n jurul antreprenoriatului de subzisten]\. Din perspectiva domeniului `n care `[i desf\soar\ afacerea nu se constat\ asocieri semnificativ statistice `ntre tipul afacerii [i un necesar anume de consultan]\, fapt care `nt\re[te ideea unei omogenit\]i a mediului de afaceri rural. Cei din servicii au mai multe informa]ii despre oportunit\]ile de afaceri dect cei din comer] sau produc]ie. ~ntrebndu-i pe oameni unde caut\ de obicei sfaturi [i asisten]\, am constatat c\ cei mai mul]i au men]ionat Internetul. Google a devenit fratele nostru `n materie de sfaturi. Afli r\spuns la orice cau]i (b\rbat, 35 ani, patron, studii superioare, AB) Distribu]ia surselor de consultan]\ `n cadrul principalelor grupuri ]int\ ale proiectului arat\ diferen]e semnificative. Managerii sunt printre cei care caut\ consultan]\ profesionalizat\; 71% din asisten]a de care au nevoie [i-o procur\ de pe internet, publica]ii [i b\nci.~ntreprinz\torii [i poten]ial `ntreprinz\torii apeleaz\ `n aproape 60% din cazuri la surse profesioniste. Mediul informal este mai important `n materie de asisten]\, sfaturi pentru poten]ial `ntreprinz\tori: 20%, dect pentru `ntreprinz\tori (16%), sau manageri (9%). Se observ\ c\ odat\ cu profesionalizarea afacerii, cu trecerea la antreprenoriat sau manageriat se produce [i trecerea spre surse formale de consultan]\ sau asisten]\. Influen]eaz\ sursa asisten]ei succesul `n afacere? Datele arat\ o u[oar\ asociere `ntre sursa asisten]ei [i mersul afacerii, `n sensul c\ apelarea la surse profesioniste de informare [i consultan]\ cre[te probabilitatea ca afacerea s\ fie mai prosper\.
Tabelul nr. 8 Corela]ia `ntre sursa de informa]ii [i mersul afacerii
categoria Internet ~n reviste, c\r]i, publica]ii de specialitate Institu]iile/agen]iile statului Prieteni Banc\ Companii private de specialitate Rude Alte p\r]i Nu caut\ asisten]\ N=330 r\spunsuri
bine 31.8 24.6 14.9 10.7 8.0 6.9 2.1 1.0 0.0
asa si asa 30.9 20.6 16.5 13.6 7.0 6.6 3.3 0.0 1.5
rau 33 24 10 17 4 5 5 1 1
42
SEMNIFICA}II ASOCIATE CONCEPTELOR DE MANAGEMENT

Cercet\rile `ntreprinse `n rndul patronilor [i poten]ialilor `ntreprinz\tori arat\ deci o educa]ie managerial\ f\rmi]at\, cu multe lacune dar `n acela[i timp focalizat\ pe aspectele cerute de pia]a rural\. Pentru investigarea semnifica]iilor cotidiene asociate conceptelor din [tiin]a managementului am realizat 3 brainstorming-uri cu participan]i la Conferin]ele Regionale ale proiectului Rural Manager din localit\]ile Alba Iulia, Ia[i [i Foc[ani, cte o localitate `n fiecare regiune de dezvoltare din cadrul proiectului. Obiectivul `ntlnirilor a fost de a `mbun\t\]i activitatea de training din cadrul proiectului. La brainstorming-uri au participat, `n medie, cte 7 subiec]i. Pentru `ndeplinirea cerin]elor proiectului am adaptat tehnica brainstorming-ului. Din punct de vedere tehnic, dup\ prezentarea facilitatorului, a obiectivelor [i participan]ilor, brainstorming-ul a avut urm\toarele etape: a) solicitarea adresat\ participan]ilor de a spune cuvinte, semnifica]ii pe care le asociaz\ unui concept; b) realizarea de c\tre participan]i a unor grup\ri de concepte [i aprofundarea semnifica]iilor `n cadrul acestora; c) discutarea categoriilor conceptuale [i c\utarea sensului ata[at conceptului. Vom prezenta grup\rile conceptuale realizate `n cadrul fiec\rui concept investigat [i discu]iile care au premers alegerii sensului comun al conceptului.
1. AC}IONARIAT, PARTENERIAT
Aria de r\spndire cotidian\ a sensurilor celor 2 concepte este foarte divers\. Termenii enun]a]i au fost grupa]i `n urm\toarele categorii: 1. descriere/definire a conceptelor men]ionate; 2. diferen]e dintre cele dou\ concepte apropiate; 3. rela]iile dintre asocia]i/parteneri; 4. calit\]ile asociate persoanelor care sunt acceptate/dorite ca asocia]i/parteneri. 1. Ideile asociate conceptelor ac]ionariat parteneriat pot fi sintetizate astfel: parte a unei afaceri, care implic\ participarea mai multor persoane, pentru `ndeplinirea unor scopuri [i obiective comune: mai multe persoane care au un scop comun; mai multe persoane care se ajut\ reciproc pentru `ndeplinirea unui obiectiv comun; doi sau mai mul]i proprietari care urm\resc ob]inerea de profit; mai multe persoane care sunt `ntr-o afacere, parte a unei afaceri, o asociere de oameni sau firme pentru dezvoltarea unei afaceri. Aprofundarea discu]iilor asupra termenilor defini]i, `n sfera acestor semnifica]ii, a condus spre ideea de scop comun, de unire a mai multor persoane pentru multiplicarea banilor; sau altfel spus spre ideea de obiectiv comun al activit\]ii economice. Prin asociere, [ansele de reu[it\ `ntr-o afacere sunt
43
mai mari - lucrurile pot fi f\cute mai bine, sunt mai mute posibilit\]i, cre[te for]a economic\, `ns\ `ntotdeauna aten]ia trebuie s\ fie sporit\ la partener - e o grij\ `n plus, un risc. 2. Un aspect discutat a fost [i cel viznd diferen]ele dintre cele dou\ concepte apropiate. Astfel, principalul factor de diferen]iere este cel al implic\rii: ac]ionarul este asemuit deponentului la banc\, al celui care a b\gat bani [i a[teapt\ dobnda, dividendele, sau al fondatorului /deschiz\torului de afacere, `n timp ce partenerul este asociat celui care are partea sa de implicare `n afacere, `n dezvoltarea afacerii, al celui care vine [i dezvolt\ un produs. De asemenea, partenerului i se cere implicare afectiv\ (colegul de suferin]\, o grij\ `n plus), parteneriatul fiind asociat cu c\s\toria. Ideea central\ este cea de dorin]\ comun\ de realizare a unui profit. 3. Partenerii ar trebui s\ fie oameni complementari, cu diferite competen]e, cu un anumit nivel de preg\tire, care s\ colaboreze, s\ respecte regulile, condi]iile, s\ fie egali, `n final s\ devin\ o for]\ economic\. 4. ~n privin]a calit\]ilor pe care ar trebui s\ le aib\ asociatul sau partenerul s-a ales ca aspect fundamental, esen]ial, `ncrederea: partenerul trebuie s\ fie un om de `ncredere. Aceast\ tr\s\tura a fost selectat\ dintr-o serie de calit\]i men]ionate ca fiind foarte importante la un partener: cinste, instinct de conduc\tor, implicat. Dintre cele patru idei de baz\: obiectiv / scop comun, dorin]\ comun\ de realizare, ideea de putere [i `ncredere, semnifica]ia principal\ sus]inut\ de participan]ii la discu]ie a fost dorin]a comun\ .
2. AMORTIZARE
Categorii, aria de r\spndire cotidian\ a conceptului amortizare: 1. semnifica]iile atribuite conceptului 2. sentimente ata[ate conceptului Sensurile asociate conceptului amortizare pot fi grupate astfel: recuperarea unei investi]ii, `n timp: recuperare, recuperarea investi]iei, recuperare `n timp; se porne[te de la ideea de asigurare a bazei unei afaceri, de la investi]ia/cheltuiala ini]ial\ `n afacere: s\ asiguri o baz\, cheltuieli ca s\ consolidezi baza ta de pornire, o ac]iune cnd se face o investi]ie. Se continu\ apoi cu un calcul sec al amortiz\rii - cheltuieli, investi]ie, uzur\, precizndu-se sensul acestei no]iuni [i `n termeni contabili: diferen]a `ntre cheltuieli [i profit, egal `ntre investi]ie [i uzur\. Se ajunge apoi la ideea de profit, pe termen mai scurt sau mai lung: ai sc\pat de `ncurc\tur\ [i acum po]i s\ faci un pas `nainte, profit, `mbun\t\]ire. o alt\ grupare a defini]iilor poate fi f\cut\ pe ideea de reducere a impactului [ocurilor asupra afacerii: reduci impactul unor lovituri, amortizezi [ocurile, nu prime[ti loviturile, protec]ie, stabilitate - e[ti `ntr-o situa]ie de oarecare siguran]\. Este sensul de atenuare, aplanare a posibilelor evenimente neprev\zute, nepl\cute. Aprofundarea discu]iilor `n cadrul acestui grup de idei asociate conceptului a condus la ideea de ansamblu: investi]ie ini]ial\ pentru cheltuielile de mai trziu.
44
Reflec]ia asupra grupului de sentimente inspirate de conceptul de amortizare confort, `mbun\t\]ire, protec]ie, stabilitate, siguran]\ a relevat subiectivul ata[at acestui concept, sintetizat mai cu seam\ `n sentimentul de siguran]\. Dintre cele trei grup\ri de idei de baz\: investi]ie ini]ial\, recuperare, profit, atenuare [i siguran]\ semnifica]ia care sa impus a fost cea de rezerv\ pentru mai trziu.
3. TRAINING
Categorii, aria de r\spndire cotidian\ a conceptului antrenare: 1. competen]a antrenorului/managerului 2. efortul/preg\tirea 3. sus]inerea, `ncurajarea Dezbaterea pe marginea conceptului antrenare a condus la urm\toarele idei: o prim\ etap\ este cea de constituire a unei echipe, se antreneaz\ o echip\: constituirea unei echipe, a antrena mai mul]i, a aduce mai mul]i indivizi pentru desf\[urarea ac]iunii; o a doua etap\ presupune un efort sus]inut de preg\tire totul este antrenat `ntr-o mic\ m\sur\. Cel de-al doilea grup de idei s-a constituit `n jurul cuvintelor efort [i preg\tire. S-a insistat pe ideea de preg\tire prealabil\ [i continu\, de efort [i sudoare necesare pentru a dobndi experien]\, rezisten]\, succes. Sensul comun acceptat a fost cel de efort continuu: preg\tirea dinainte, preg\tirea continu\, efortul depus `naintea activit\]ii propriu-zise, sudoarea care asigur\ succesul; preg\tirea [i `nv\]area trebuie organizate, participan]ii la discu]ie eviden]iind importan]a priceperii de care trebuie s\ dea dovad\ antrenorul/managerul sau poten]ialul manager, competen]ei antrenorului `n constituirea unei echipe, `n modelarea acesteia folosind experien]a, cuno[tin]ele de care dispune. Antrenorul este cel care are mai multe sarcini: impulsionare, stimulare, `ncurajare, motivare, modelare, `ndrumare, `nv\]are. Dintre cele trei calit\]i selectate ca fiind esen]iale pricepere, experien]\, efort continuu [i sus]inere predominant a fost cel de experien]\. Important este ca cei din echip\ s\ aib\ ini]iativ\, dorin]\, ambi]ie. tot acest efort, preg\tirea, asigur\, `n viitor, reu[ita: ai siguran]a c\ vei face bine, `n momentul ac]iunii ai controlul din spate, preg\tit, trebuie s\ ajungi sus; Astfel pornind de la dorin]\, ini]iativ\, ambi]ie se ofer\ `ncurajare, impuls, motivare/stimulare pentru a dobndi siguran]a c\ lucrurile vor merge bine. Sensul principal acceptat de majoritatea participan]ilor la discu]ie a fost cel de sus]inere a ac]iunii.
4. ANTREPRENORIAT
Categorii, aria de r\spndire cotidian\ a conceptului antreprenoriat: 1. definire a antreprenoriatului
45
2. calit\]ile antreprenorului O prim\ grupare a ideilor generate `n jurul conceptului de antreprenoriat poate fi f\cut\ `n jurul no]iunilor: afacere, antrepriz\, parteneriat. Antreprenoriatul este asociat cu urm\toarele ac]iuni: demararea unor afaceri, angajare `ntr-o activitate economic\, men]inerea `ntr-o activitate economic\; apoi este detaliat rostul afacerii prestare de servicii, execu]ie, consiliere, dezvoltare. Concluzia acestor discu]ii a eviden]iat sensul principal sus]inut de participan]ii la discu]ie: un contract ce leag\ toate, produc\tor [i beneficiar . ~n cel de-al doilea grup de idei, legat de persoana [i calit\]ile necesare antreprenorului, raport\rile au fost foarte diversificate. Antreprenorul este un om cu idei, un om curajos, care-[i asum\ un risc pornind o afacere, un deschiz\tor, un investitor, un om puternic, care duce pn\ la cap\t o afacere. Este totodat\ un om cu bani bani folosi]i pentru investi]ie, dar [i pentru a[i asigura un anumit standard de via]\ este un om cu situa]ie. Antreprenorul este un om care nu mai doarme noaptea, un om care p\[e[te `n noapte/necunoscut, care trebuie s\ aib\ ochi [i de zi [i de noapte (cu ochi de pisic\). Semnifica]ia sus]inut\ a fost cea de nebunie, de curaj `n `nfruntarea lucrurilor cunoscute [i necunoscute. Ideea principal\, considerat\ sintetizatoare pentru toate semnifica]iile formulate: c[tigul scontat.
5. CERCETARE- DEZVOLTARE
Categorii, aria de r\spndire cotidian\ a conceptelor cercetare-dezvoltare: 1. explorare; 2. performan]\; 3. profit Aprofundarea discu]iilor pe gruparea explorare a investigat `ntreaga palet\ de idei: de la a sonda, a studia, a explora toate posibilit\]ile, a controla, a avea previziune, pn\ la descoperirea de noi posibilit\]i, noi tehnici, spre inova]ie. Sensul comun ata[at a fost mai degrab\ cel de c\utare. ~n cadrul celei de-a doua grup\ri, axat\ mai degrab\ pe termeni asocia]i precum evolu]ie, extindere, progres, performan]\, `mbun\t\]ire, sensul comun a fost cel de cerin]ele viitorului. Al treilea grup de idei a dezb\tut att condi]iile necesare activit\]ii, ct [i scopul activit\]ii profitul. Pornind discu]ia de la dorin]a general\ de mai bine, de ob]inere a unor fonduri, s-a ilustrat ideea de dezvoltare care aduce profit, c[tig pentru a putea continua lan]ul c\ut\rilor al cercet\rilor, al men]inerii `n afaceri. Consensul s-a situat mai degrab\ `n zona profitului ca sus]inere a cercet\rii - dezvolt\rii.
6. COMAND|
Categorii, aria de r\spndire cotidian\ a conceptului comand\: aspectul obiectiv al ac]iunii de comand\;
46
calit\]ile persoanei care `[i asum\ rolul de comandant; implica]iile deciziei. Primul grup de idei s-a constituit `n jurul aspectului obiectiv al conceptului: ordin, impunere, execu]ia unei cerin]e (a executa ceva, `]i spune cineva ce s\ faci), a cere cuiva s\ execute o ac]iune, ap\sare pe un buton. Sensul agreat `n urma discu]iei a fost cel de autoritate. Al doilea grup de idei s-a focalizat pe calit\]ile persoanei care-[i asum\ rolul de comand\, cu tot ce implic\ acest lucru. Cel care comand\ trebuie s\ [tie s\ se impun\ `ntr-un grup, s\ [tie s\-[i coordoneze subalternii, s\ aib\ capacitatea de a influen]a pe cineva, s\ schimbe direc]ia de ac]iune. E u[or s\ comanzi o ma[in\, dar e dificil s\ comanzi oameni, fiecare avnd propria opinie. Pentru a-[i impune propriul punct de vedere trebuie s\ fie explicit, s\ fie bine preg\tit. Uneori trebuie s\ aib\ argumente cnd solicit\ executarea unei ac]iuni, de[i al]i participan]i la discu]ie consider\ c\ [eful nu trebuie s\ dea neap\rat explica]ii. Nu toat\ lumea poate s\ comande, dup\ cum nu oricine poate s\ fie `n subordine. Depinde de educa]ia primit\. Cei s\raci au mai pu]ine [anse s\ devin\ comandan]i, ca [i cei n\scu]i `ntr-un mediu mai jos. Un al treilea grup de idei s-a conturat `n leg\tur\ cu implica]iile deciziei, cu responsabilitatea unei persoane care-[i asum\ rolul de comand\, presupune asumarea riscului. Indiferent dac\ se `ntmpl\ un lucru bun sau r\u, `ntr-o echip\, comandantul este responsabil. Discu]iile care au putut fi sintetizate `n cele trei `n]elesuri - autoritate, persoana care-[i asum\ rolul de comand\ [i constrngerile mediului - au eviden]iat accentul general pe ideea de rol expres, clar `n societate.
7. CONSULTAN}|
Categorii, aria de r\spndire cotidian\ a conceptului consultan]\ : firma, ca prestatoare de servicii; aspectul personal, personalizarea serviciului de consultan]\; con]inutul consultan]ei. Primul grup de asocieri s-a realizat `n jurul ideii de firm\, de serviciu prestat. Astfel, de la asocia]ii ca: firme care ofer\ servicii, serviciu indispensabil oric\rui domeniu economic, se ajunge la ideea c\ este modul de a `ncerca s\ prinzi altceva dect [tii. Ideea `mp\rt\[it\ este cea de domeniu de activitate, cu un rol clar definit. Al doilea grup de asocieri a fost realizat `n jurul personaliz\rii serviciului de consultan]\. De la asocieri simple de gen consultantul, sf\tuitorul, un prieten, cel c\ruia ì ceri ajutorul, cel ales pentru a `mp\r]i ideea ta cu el, s-a continuat cu persoane preg\tite `ntr-un anumit domeniu de la care a[tep]i sprijin, `ndrumare, dialog pentru a te lumina asupra a ceea ce dore[ti s\ `ntreprinzi. ~n cuvintele unui participant am reg\sit sinteza acestei grup\ri: consultan]\ este capacitatea unei persoane de a oferi sfaturi sau de a face cunoscut\ altei persoane posibilit\]i [i oportunit\]i de toate felurile, capacitatea unei persoane de a influen]a sau de a sf\tui pe alt\ persoan\ s\ foloseasc\ anumite oportunit\]i, de a-l `ndruma, de a-i ar\ta calea, de a-l ajuta s\[i traseze drumul lui. Sensul comun agreat este cel de partener `n afacerea ta. Al treilea grup de asocieri se produce `n jurul con]inutului consult\rii. Astfel se grupeaz\ informarea, cunoa[terea, documentarea, verificarea [i chiar opinia lui despre cum ar trebui s\ mearg\ afacerea. Discu]iile converg mai cu seam\ spre `n]elesul de informare pertinent\. Din discu]iile cumulate, folosind cele trei sensuri majore domeniu, partener al afacerii [i specialist, paradoxal numitorul comun `l reprezint\ efectul consultan]ei: capacitatea antreprenorului de a selecta, `ntre ceea ce [tie [i ceea ce trebuie s\ [tie, decizia corect\.
47
8. CONTROL
Categorii, aria de r\spndire cotidian\ a conceptului control : func]iile [i rolul controlului; sentimentele create de exercitarea controlului; caracterul controlului Un prim grup de idei asociaz\ func]iile [i rolul controlului: verificare, monitorizare; descoperirea punctelor critice, a accidentelor care se pot `ntmpla; `ndrumare; [i `n final cheia de a reveni pe drumul cel bun `n executarea unor ac]iuni. Discu]ia aprofundat\ `n cadrul grupului de idei asociate a pus accentul pe ideea de siguran]\ final\ `n desf\[urarea activit\]ii. Absen]a controlului `nseamn\ risc. domeniu de activitate a unor firme, institu]ie, tip serviciu prestat; Un al doilea grup se plaseaz\ `n sfera sentimentelor create de exercitarea controlului. Paleta de idei este foarte vast\: de la cel care verific\ executarea comenzii, cel st\pn pe situa]ie, cel ce manipuleaz\ pn\ la sentimentul de autocontrol [i frica de control a celui care execut\ o comand\. Ideea desprins\ din discutarea acestui grup este cea de corectitudine, ca cerin]\ `n timpul desf\[ur\rii activit\]ii Un al treilea grup vizeaz\ caracterul controlului. Controlul trebuie s\ vizeze calitatea produselor, a serviciilor. Controlul trebuie s\ se manifeste pe parcursul `ntregii vie]i, secund\ de secund\, continuu, pe parcursul desf\[ur\rii unor etape, a unei activit\]i, `n orice moment cnd execu]i ceva. Orice trebuie controlat. Aprofundnd `n]elegerea termenilor din grupul de idei sensul desprins a fost cel de precau]ie, ca `nsu[ire a controlului. Controlul este necesar, `nsemnnd siguran]\, corectitudine [i precau]ie.
9. COORDONARE
Categorii, aria de r\spndire cotidian\ a conceptului coordonare: categoriile subsumate conceptului de coordonare; con]inutul activit\]ii de coordonare; coordonatorul. Prima grup\ de idei asociate conceptului coordonare este cea a conceptelor subsumate: aranjare, colaborare, ordine, ordonare [i stabilire de atribu]iuni. Avem astfel o explorare a universului conceptual ata[at coordon\rii. Aparent paradoxal discu]iile `n cadrul acestei grup\ri de idei au atins mai degrab\ o parte practic\; precaritatea resurselor impune o prioritizare a evenimentelor, o desf\[urare precis\ a atribu]iilor `n cadrul echipei. {i toate acestea `ntr-un climat de discu]ii, de explica]ii. Accentul comentariilor a fost pus `n special pe termenul de prioritizare. A doua grup\ de asocieri detaliaz\ activitatea de coordonare. Astfel se subliniaz\ decelarea pe nivele de execu]ie, e[alonarea evenimentelor, cu prioritizarea acestora, [i toate acestea realizndu-se `n cadrul echipei. Aspectul central este pus pe [tiin]a, pe organizarea activit\]ilor. Al treilea grup de discu]ii se poate constitui `n jurul persoanei coordonatorului, a calit\]ilor [i atribu]iunilor cerute pentru `ndeplinirea acestui rol. El este un manager, un organizator, cel care stabile[te sarcinile [i func]iile fiec\ruia. Calit\]ile solicitate sunt foarte diverse: de la bine informat, `n]elept, cel ce inspir\ `ncredere nu fric\ celor din jur, cel care trece dincolo [i intuie[te ce se va `ntmpla, are ochi peste tot, [tie r\spunsurile la provoc\ri. Doar c\pitanul echipei poate fi coordonator, nu [i antrenorul. Esen]a discu]iilor s-ar sintetiza `n rolul activ al coordonatorului `n derularea activit\]ii.
48
Discu]ia pe cele trei sensuri de baz\ prioritizare, [tiin]a coordon\rii [i calit\]ile personale ale coordonatorului cel ales a fost cel al persoanei care realizeaz\ coordonarea, cel respectat de ceilal]i din diferite motive, priceperea [i `ncrederea inspirat\ fiind la loc de cinste.
10. CREDIT
Categorii, aria de r\spndire cotidian\ a conceptului credit: componentele [i obiectivele credit\rii; termenii asocia]i conceptului; `ncredere Un prim grupaj de idei a fost cel legat de componentele [i obiectivele credit\rii. Astfel, sistemul bancar este asociat cu surs\ de finan]are, de ie[ire din impas, surs\ de dezvoltare, extindere, performan]\ [i investi]ii. Altfel spus de c\tre unul dintre participan]i: Credit `nseamn\ a lua ni[te bani de undeva, a `mprumuta de la banc\, de la CEC s\ po]i s\ te dezvol]i [i, `n timp, s\-i dai `napoi Evident, discu]ia `n cadrul grupului a accentuat termenul `nc\ neenun]at bani. Banii reprezint\ combustibilul care pune `n mi[care mecanismul [i faciliteaz\ `ndeplinirea obiectivelor. Un al doilea grup de idei din cadrul brainstormingului a fost cel al termenilor [i subconceptelor creditului. Pornind de la termeni precum nevoie, sprijin, stimulent, ajutor, [i trecnd prin curajul solicit\rii unui credit, expunndu-te cerin]elor: ipotec\, `mprumut, dobnd\, obliga]ii, termene de rambursare, penaliz\ri, datorie contabile, retr\ie[ti lumea `n toat\ complexitatea ei. Unul din participan]i a realizat o diferen]iere semantic\ `ntre sprijin [i sus]inere: A sprijini este o proptea mai mult, sus]inerea e pn\ la cap\t. Ia mana dup\ el [i gata. Iar creditul e un sprijin . Liantul discu]iei a fost cel de mecanism, de ansamblu conceptual. Al treilea grup se construie[te practic `n jurul unui singur termen: `ncredere. Bani acorda]i de creditor pe `ncredere, `mprumuta]i de creditat cu `ncrederea / speran]a c\-i va putea returna, [i nu `n ultimul rnd gndurile care `nso]esc creditul luat. Una din reflexiile participan]ilor este sugestiv\ `n acest sens: La ce mai folose[te creditul \sta `n afar\ de a da gnduri? ~n primul rnd d\ `ncredere, `n al doilea rnd gnduri, apoi speran]\. Ce `]i mai d\? Te scoate din impas. Te duce pe ideea de dezvoltare, dar te duce [i precum a]i spus voi, spre datorii, obliga]ii, nu [tiu ce. Evident cuvntul cheie a fost cel de `ncredere. Discu]ia final\ asupra celor 3 termeni (bani, mecanism, `ncredere) a condus spre ideea de finan]are, de bani.
11. DEZVOLTARE DURABIL|

Categorii, aria de r\spndire cotidian\ a conceptului dezvoltare durabil\: defini]ie [i condi]iile dezvolt\rii durabile; angajamentul necesar realiz\rii dezvolt\rii durabile;
49
dezvoltare pozitiv\ vs. dezvoltare negativ\. Un prim grupaj de idei este cel legat de defini]ia [i condi]iile realiz\rii unei dezvolt\ri durabile. Dezvoltarea durabil\ `nseamn\: lucruri bune, ceva rezistent pe termen lung, ce r\mne `n urma ta, f\cut ca s\ tr\iasc\ bine [i nepo]ii. Comunitatea beneficiaz\ de lucrurile acelea [i ele dau na[tere la lucruri mai bune, ceva care r\mne [i peste ani, ceva ce poate fi replicat, ceva care s\ mearg\, ceva unde nu este implicat politicul. O exemplificare a conceptului de dezvoltare durabil\ o g\sim `ntr-o luare de pozitie: Ceva care reu[e[te s\ se `ntmple `n comunit\]i [i s\ dureze [i s\ dea na[tere la alte lucruri bune. Construiesc ceva sau dezvolt nu numai s\ mearg\ la timp finaliz\rii dar s\ fie [i rezistent\ `n timp. Eu vreau s\ o v\d [i peste 2 000 de ani chestiunea aia. Sensul comun agreat `n discu]ia grupului de idei este cel al dezvolt\rii care rezist\. Rezisten]a unei dezvolt\ri este practic trecerea probei, a provoc\rilor cotidiene, curente. Un al doilea grup de idei se refer\ la angajamentul necesar realiz\rii unei dezvolt\rii durabile: dorin]\, talent, [tiin]\, rezisten]\, perseveren]\, sus]inere [i nu `n ultimul rnd [ans\. {ansa unei dezvolt\ri durabile este `n fiecare dintre noi. Fiecare dintre noi trebuie s\ aib\ un plan, dar depinde de cum gnde[ti, cum aplici. Eu m\ dezvolt mai mult, el r\mne `n urm\. Asta e o [ans\ egal\ spre dezvoltare durabil\. Sensul comun `n acordul acestui grup `l reprezint\ dorin]a de a face lucruri durabile. O a treia asociere de idei a mers pe separarea `ntre dezvoltarea pozitiv\ [i dezvoltarea negativ\. Chiar dac\ dezvoltarea `n sine `nseamn\ o realizare de lucruri bune, po]i distinge `ntre dezvoltare pozitiv\ [i dezvoltare negativ\. Dezvoltare negativ\: se construie[te mult, d\ de lucru o perioad\; mult [i pe stoc. Dezvoltare pozitiv\ ar `nsemna mult [i vandabil. Discu]ia final\ cu cele trei sensuri acceptate - dezvolt\rii care rezist\, dorin]a de durabil [i vandabil - a reliefat suportul general care trebuie alocat segmentului de dezvoltare pozitiv\.
12. EDUCA}IE
Categorii, aria de r\spndire cotidian\ a conceptului educa]ie: termeni apropia]i conceptului; efectele percepute ale educa]iei; efectele materiale ale dezvolt\rii educa]ionale. Primul grup de asocieri vizeaz\ termeni apropia]i/sinonimi conceptului de educa]ie: preg\tire, `nv\]are, studii, instruire, `nsu[irea cuno[tin]elor, perfec]ionare. Discu]ia `n cadrul subgrupului a punctat, a accentuat importan]a pe care o are asimilarea de cuno[tin]e. Al doilea grup de asocieri a fost `n jurul efectelor percepute ale educa]iei asupra individului: ]inut\, civiliza]ie, modelare, comportament, cei 7 ani de acas\, seriozitate, respect, gndire, modul de a `n]elege, percepe [i de a vorbi despre lucruri [i fenomene. Diferen]a `ntre educa]ie [i instruire a fost accentuat\ de unii participan]i; educa]ia mai `nseamn\ [i pl\cerea ta de a face ceva, pe cnd instruirea e mai degrab\ faptul obligatoriu. Accentul reliefat de participan]ii la discu]ie a fost cel de comportament, ca rezultat al educa]iei. Un al treilea grup de asocieri a fost cel purtat `n jurul efectelor materiale. Participan]ii la discu]ie cred c\ educa]ia se reflect\ `n nivelul de trai, `n profesia pe care [i-au ales-o. Discu]ia final\ asupra ideilor asociate conceptului de educa]ia a subliniat importan]a comportamentului `n definirea educa]iei.
13. EGALITATE DE {ANSE

Categorii, aria de r\spndire cotidian\ a conceptului egalitate de [anse:
50
1. despre caracterul utopic al conceptului; 2. despre accep]iunile conceptului `n opinia participan]ilor la discu]ie; 3. Qui prodest? 4. condi]iilor de manifestare a egalit\]ii de [anse. Despre primul grup de asocieri al caracterului improbabil de manifestare a conceptului participan]ii s-au exprimat `n diferi]i termeni: ceva utopic, greu de realizat, ceva teoretic. O societate trebuie s\ fie prea pus\ la punct [i educat\ pentru a se putea manifesta acest fapt. {i `n consecin]\ s-ar putea s\ existe. Discu]iile au punctat faptul c\ societatea este structurat\ altfel, cu fenomene de nepotism, cumetrie, corup]ie. ~n opinia lor chiar dac\ scriptic exist\ legi, practic nu se aplic\: Sunt foarte multe legi nerespectate, nu numai la noi, peste tot `n lume. ~n general. S-au dat legi. Se duc la concurs [i tot nu conteaz\. Ca lege e bun\, scriptic. Au venit mai mul]i oameni. Fiecare lege e f\cut\ ca s\ fie `nc\lcat\ sau ocolit\. Al doilea grup de asociere a vizat accep]iunile curente ale termenului: acces, drepturi egale, s\ facem s\ fie egalitate de pornire, [ansa/posibilitatea de a ajunge din urm\ pe altcineva, posibilitatea fiec\ruia de a face ceva. Discu]iile pe subgrup s-au canalizat pe posibilitatea fiec\ruia de a face ceva, pe ideea de competi]ie liber\. Un al treilea grup de asocieri conduce la asocierea conceptului cu cei defavoriza]i. O alt\ ideea este c\ no]iunea poate fi o reminiscen]\ a vechiului regim. Mediul antreprenorial nu este, `n opina lor, un loc de manifestare a conceptului. Al patrulea subgrup a vizat, practic, condi]iile de manifestare a conceptului, condi]ii care fac posibil\, `n mediul antreprenorial, competi]ia. Numai dac\ exist\ egalitate de [anse poate s\ fie competi]ie. ~ntr-o societate normal\ trebuie s\ aib\ to]i posibilitatea de a se `nscrie `n competi]ie, c\ unul e mai gr\su], c\ altul e mai slab, dar posibilitatea s\ se `nscrie s\ aib\ to]i. De aia s-au f\cut licita]iile astea. Egalitate de a pleca la o competi]ie. Un c[tig\tor trebuie s\ fie, nu se poate. A participa cu [anse egale, f\r\ a umbla cu substan]e dopante, este cu adev\rat competi]ie. O exemplificare a conceptului, la nivel de societate este prezentat\ `n continuare: Sunt foarte mul]i copii, familia nu are venituri, s\ urmeze cursuri la un liceu bun. Sistemul nu `ncurajeaz\ prin burse. Dar ar putea s\ fie de exemplu: to]i copiii care au peste 8 ani s\ urmeze o [coal\. S\ aib\ posibilitatea majoritatea. Adic\ zici dac\ e[ti bun s\ po]i s\ fii prins f\r\ s\ ai finan]e. S\ nu fii condi]ionat de al]i factori. Celor buni [i a celor f\r\ posibilit\]i. C\ sunt buni [i nu au posibilit\]i financiare. Sau vrei s\ accesezi un proiect. Poate nu ai un start pentru `nceput dar po]i s\ fii sprijinit [i s\ faci ceva. Discu]iile `n cadrul subgrupului au mai subliniat [i faptul c\ egalitatea de [anse are dimensiunea de sistem: Societatea trebuie s\ o ofere. Nu ]ine de individ. Eu cnd m-am referit la o societate normal\ m-am referit la o societate care func]ioneaz\ pe baza unor legi, a unor c\r]i Discu]iile finale au subliniat c\ `ntre caracterul utopic, `ntre accep]iunile teoretice, `ntre amintirea vechiului sistem [i protejarea celor slabi [i condi]iile reale din economia [i societatea romneasc\ respectarea regulilor este fundamental\. Respectarea legii este expresia egalit\]ii de [anse.
14. FONDURI STRUCTURALE

Categorii, aria de r\spndire cotidian\ a conceptului fonduri structurale: 1. efectul fondurilor asupra min]ii antreprenorului 2. dezvoltare 3. sistem de creditare
51
Primul grup de idei prefigureaz\ visele antreprenorului, la auzul conceptului fonduri structurale: planuri, explorarea tuturor posibilit\]ilor, realizarea de lucruri utile, diversificarea activit\]ii, angajare, obliga]ii, responsabilitate. ~n urma aprofund\rii discu]iilor s-a eviden]iat ideea posibilit\]ilor de ac]iune deschise prin accesarea unor fonduri structurale. O a doua grup\ cuprinde ideile enun]ate `n leg\tur\ cu scopul, utilitatea acestor bani. Banii europeni ar putea fi bani folosi]i pentru dezvoltare, ar reprezenta fonduri pentru dezvoltare urban\ [i rural\. Prin infuzia de capital din cadrul Uniunii Europene s-ar genera locuri de munc\ [i ar fi posibil astfel un nivel de trai mai bun. {i pentru antreprenor s-ar crea posibilitatea profitului `n accep]iunea responden]ilor. A treia grup\ de asocieri se produce `n jurul banilor. Banii europeni sunt pentru proiecte eligibile, pentru proiecte serioase, sunt bani returnabili. Evident, banii vin pentru destina]ii precise, clare. Antreprenorii v\d banii veni]i pe proiecte structurale [i ca fonduri pentru desf\[urarea propriei activit\]i, ca fonduri de rezerv\. Discu]iile aprofundate pe cele trei sensuri - posibilit\]i deschise de fondurile structurale, dezvoltare [i bani - au `nt\rit rolul banilor pentru dezvoltarea domeniilor vitale, cu condi]ia s\ fie bine chibzui]i, orienta]i spre dezvoltare, pentru realizarea unor obiective precise.
15. MANAGEMENT
Categorii, aria de r\spndire cotidian\ a conceptului management : termeni apropia]i conceptului de management; calit\]ile managerului. Un prim aspect `l constituie cel al termenilor apropia]i conceptului de management. Au fost amintite coordonare, conducere, organizare, planificare, plan, plan financiar, plan de afaceri, concept , control, ini]iativ\, libertate, [tiin]\, studii de pia]\. Avem astfel paleta larga a principiilor [i descrierea conceptului de management. Evident, ar mai fi fost de enumerat [i al]i termeni. Aprofundarea discu]iilor a scos `n vedere faptul c\ managementul este esen]a afacerilor, c\ reprezint\ un obiect de studiu pe care trebuie s\-l parcurgi `nainte de a te apuca de o afacere. Un al doilea aspect vizeaz\ persoana central\ a conceptului de management: managerul. Astfel manager `nseamn\ lider, conduc\tor, administrator, [ef, boss. Managementul se mai transpune `n atribu]iuni ale managerului: stabile[te ierarhic oamenii, impune disciplina, face aprovizionare (merceolog), este directorul economic. Pentru a realiza aceste atribu]iuni el trebuie s\ fie o persoan\ informat\, preg\tit\, aflat mereu `n `ntlniri de afaceri. Pe lng\ aceste calit\]i tehnice el mai trebuie s\ aib\ [i talent. El a mai fost asimilat unui magician - c\ poate s\ prevad\ `n func]ie de oferte, `nainte ct\ marf\ ì trebuie, chiar dac\ nu este patron direct ci este angajat ca manager. Discu]iile purtate pe seama acestor atribu]iuni ale managerului au scos `n eviden]\ faptul c\ un organizator al unei institu]ii, cu tot ce `nseamn\ cheltuieli [i responsabilit\]i reprezint\ esen]a practic\ a managementului. Un bun manager este un om cu studii de management, cu solide cuno[tin]e de afaceri.
16. MARKETING
Categorii, aria de r\spndire cotidian\ a conceptului marketing : 1. concepte din [tiin]a marketingului 2. prezentare-publicitate- vnzare 3. calit\]i necesare `n activitatea de marketing 1. ~n cadrul primului grup ne referim la termeni precum: gestionare, promovare, comer], manage-
52
ment, studiu de pia]\, vnzare, valorificarea produsului, pre], produs, distribu]ie. Acest\ scurt\ palet\ de termeni atrage aten]ia asupra diversit\]ii practice a conceptului de marketing, asupra `ntrep\trunderii dintre termenii economici la nivelul de baz\ al activit\]ii economice. 2. Al doilea grup `l reprezint\ cel format de prezentarepublicitatevnzare. ~n ideile exprimate prezentarea este legat\ de conceptele de frumos, produs propriu [i publicitate. Pentru responden]i tandemul prezentarepublicitatevnzare reprezint\ aspectul practic al activit\]ii de marketing; este felul `n care vinzi, parte a afacerii tale. Strns legat de cuplul prezentarevnzare `n cadrul discu]iei a fost contextul concuren]ial `n care se produce prezentareavnzarea produsului. ~n opinia celor prezen]i la discu]ie, marketingul ar mai `nsemna valorificarea produsului, vnzarea unor produse `n locurile cele mai c\utate, cu vad, a vinde un produs pe o pia]\ concuren]ial\ bogat\. 3. Un alt grup de asocieri se produce `n jurul aspectelor native ale practicienilor din marketing. Se vorbe[te de talent, de arta de a vinde un produs, de a-l prezenta `n concordan]a pre]-calitate; sau calitate la un pre] acceptabil. De multe ori `n aspectele practice marketing mai `nseamn\ un intermediar. Concluziile discu]iilor `n jurul acestui concept au fost sintetizate astfel: marketing `nseamn\ [tiin]a de a vinde. Degeaba produci mult [i prost. Dac\ un produs e frumos, un desen e superb, este o marf\ unic\, e creat\ de tine [amd, dar nu ai posibilitate, nu po]i s\ ajungi s\ o prezin]i oamenilor care pot da un pre] mai bun, nu faci nimic. Marketing `nseamn\ s\ faci un lucru s\ fie v\zut de foarte mul]i oameni.
17. MOTIVARE
Categorii, aria de r\spndire cotidian\ a conceptului motivare: 1. sus]inere/suport `n derularea unei ac]iuni; 2. hot\rre/convingere `n `nf\ptuirea unui act; 3. r\splata unei ac]iuni 1. ~ntr-o prim\ asociere de idei pot fi grupate multe dintre enun]urile spontane ale participan]ilor: sus]inere, stimulare, impuls, `ncurajare. Analiza termenilor enun]a]i au subliniat importan]a suportului extern `n derularea unei ac]iuni. 2. O a doua asociere de idei a[eaz\ laolalt\ termeni precum: ceea ce `mi propun s\ fac, ceea ce `mi propun s\ ob]in, dorin]a de a c[tiga, dorin]a de a ajunge sus la un concurs, ambi]ia, dorin]a de a i se recunoa[te meritele. Discu]iile `n cadrul acestei asocieri de idei au punctat importan]a resortului interior `n `nf\ptuirea unui act. 3. A treia categorie a privit motivarea din perspectiva beneficiilor ob]inute. Astfel s-au formulat termeni precum: interes, glorie, ob]inerea de profit, avantaj material, succes, bani, rela]iile dintre persoanele implicate. Analiza ideilor enun]ate a accentuat faptul c\ r\splata este un resort puternic al motiv\rii. Discu]ia concluziv\ vis-a-vis de cele trei sensuri implicate suport, dorin]\ [i r\splat\ au ar\tat importan]a traiectului carier\- banireu[it\ `n formarea motiva]iei pentru ac]iune.
53
18. ORGANIZARE
Categorii, aria de r\spndire cotidian\ a conceptului organizare: 1. termeni apropia]i conceptului 2. definiri ale conceptului de organizare; 3. implica]ii ale organiz\rii asupra individului. Au fost enun]a]i termeni precum: calcul, contabilitate, plan, ordine, `mpreun\, libertate, ordonare, disciplin\, coordonare, conducere, ini]iere, ierarhie. Au fost astfel reliefate aspecte foarte diverse ale conceptului de organizare. ~n cadrul discu]iilor finale au fost accentua]i termenii coordonare [i planificare. ~n cadrul celui de-al doilea grup de idei spontane, au fost practic `ncerc\ri de definire, din partea participan]ilor, din perspectiva vie]ii cotidiene, a conceptului de organizare. Astfel au fost enun]ate aser]iuni precum: eu `n]eleg prin organizare un grup de oameni care s\ analizeze anumite idei [i s\ pun\ cap la cap fiecare am\nunt [i s\ vad\ ca lucrurile s\ mearg\ `ntr-un sens pozitiv; a organiza `nseamn\ a nu l\sa totul la voia `ntmpl\rii, a planifica ni[te detalii; a pune la punct toate detaliile pentru ce urmeaz\ s\ fac cnd ajung `n locul respectiv; cum `]i generezi, cum `]i conduci proprii t\i subordona]i. O planificare, s\ zicem. Tot organizare e. O planificare s\ atingi ni[te ]inte, ni[te scopuri, b\nuiesc; a te organiza, adic\ a `ncepe o ac]iune `n care trebuie s\ fie un grup de oameni organizat, nu poate merge la un succes f\r\ s\ aib\ un conduc\tor al ac]iunii respective Discu]iile aprofundate `n cadrul acestei categorii au accentuat faptul c\ trebuie s\ ai ]inte precise, obiective [i scopuri. ~n urma analizei ideilor din cadrul celui de-al treilea grup s-a exemplificat prin nivele de organizare pe care individul le parcurge `n via]\: este un copil, s\ gndeasc\ ca un copil, cnd a trecut la stadiul de adult, s\ gndeasc\ la stadiul de adult. Atunci e organizat. Pn\ la o anumit\ vrst\ ia lucrurile a[a u[or...Dup\ aceea, dac\ apuci pe cont propriu, e mai greu. Trebuie s\ le rezolvi tu. Nu le mai poate rezolva tata, nici mama. Atunci trebuie s\ te organizezi; adic\ pn\ te c\s\tore[ti e[ti mai, nu e[ti a[a ordonat, e[ti mai liber; ~n]eleg c\ ar fi ideea s\ aranjezi lucrurile s\ mearg\ bine, s\ `]i planifici cum o s\ faci ca s\ reu[e[ti. S\ planifice fiecare etap\ a vie]ii. ~n finalul discu]iei, analiza celor 3 sensuri identificare pe categorii - coordonarea, stabilirea de ]inte precise [i grade diferite de complexitate au condus spre ideea c\ organizarea este un parcurs logic care implica ordonarea coordonarea controlarea activit\]ii.
19. PLAN DE AFACERI

Categorii, aria de r\spndire cotidian\ a conceptului plan de afaceri: 1. drumul de la idee la afacere; 2. tehnicul din gndirea unei antreprenor; 3. obiectivele afacerii. 1. ~n cadrul acestei categorii au fost al\turate urm\toarele: idee, idei de afacere, punerea `n practic\ a unei idei. Pentru punerea `n practic\ a unei idei este nevoie de un `ntreg proces:
54
informare, cursuri de informare, cercetare, documentare, analiz\, absolvirea unei idei de afaceri, studiu. Fundamentarea teoretic\ a planului de afaceri este condi]ia parcurgerii drumului de la idee la afacere. 2. ~n aceast\ categorie au fost incluse: cheltuieli plus venituri; venituri minus cheltuieli egal profit, venit brut, ce trebuie urmat ca s\ ajungi s\ faci ceva, att pe termen scurt ct [i pe termen lung, calcul pe hrtie, de la angaja]i la investi]ie. ~n opinia responden]ilor, partea tehnic\ a unei idei de plan de afacere te ajut\ `n momentele grele, este o socoteal\ pentru momente grele. 3. A treia grupare de idei vizeaz\ obiectivele afacerii. Planul de afacere este v\zut prin asociere cu termeni precum : profit, afacere, dezvoltare: Un plan de afacere `nseamn\ c\ `]i propui ... s\ te dezvol]i. Faci un plan de afaceri pe care trebuie s\-l urmezi, ca `n c]iva ani s\ po]i s\ te dezvol]i. Ai un ansamblu de m\suri pe care le pui pe hrtie, care trebuie respectate. Porne[ti de la un lucru, de la un anumit\ sum\, de la capitalul s\u social, peste 5 ani trebuie s\ ajungi s\ aib\ un milion, dar de dolari; s\ transformi un milion de lei `ntr-un milion de dolari. Se revine astfel la obiectivul general al afacerii: profitul, iar planul de afacere prefigureaz\ succesul. ~n finalul discu]iei, dup\ rediscutarea concluziei celor trei grupuri, sensul acceptat pentru ideea de plan de afacere a fost: pui ni[te calcule pe hrtie ca s\ po]i s\ te dezvol]i.
20. PLANIFICARE
Categorii, aria de r\spndire cotidian\ a conceptului planificare : 1. semnifica]ia termenilor programare ordonare - parcurgere 2. finalitatea ac]iunii de planificare 1. Principalele idei asociate acestei grup\ri sunt: scop, termene, ordonare, programarea unei ac]iuni de la faza de ini]iere pn\ la finalizare, parcurgerea unor etape, un calendar, disciplin\, conducere. Analiza ideilor enun]ate `n cadrul acestui grup a subliniat importan]a activit\]ii de concepere, de prevedere a etapelor de desf\[urare a procesului. Elementul comun al acestor idei a fost - `n opina participan]ilor - gndirea; a te gndi la ceea ce vrei s\ faci, la cum vrei s\ faci. Peste un anumit nivel planificare `nseamn\ c\ mergi dincolo de calendar, de cum gnde[ti, `nseamn\ succes, `nseamn\ rezultat, `nseamn\ o ]int\. 2. Principalele idei asociate acestei grup\ri : munc\, succes, glorie, bani, bun conduc\tor. Discu]iile despre aceste idei au subliniat c\ peste un anumit nivel planificare `nseamn\ succes, `nseamn\ rezultat, `nseamn\ o ]int\, `nseamn\ bani. Ceea ce le leag\ ideile discutate este, cum spune un participant: Domnule, asta e munca mea, partea de conducere [i la fel se poate spune mintea mea.
21. PREVIZIUNE
Categorii, aria de r\spndire cotidian\ a conceptului previziune: 1. capacitatea unei persoane de a anticipa anumite lucruri 2. ceva ce ]ine de stilul omului, de felul precaut al lui de a fi 3. Activit\]i implicate `n cadrul previziunii Ideile reunite `n cadrul primei categorii sunt: ceva instinctual, o orientare dup\ instinct, viziune, a vedea `n viitor, un vis s\ vezi cum vor evolua lucrurile, a avea puterea de a anticipa. Acest\ grupare accentueaz\ aspectul ira]ional al termenului. Previziunea este o capacitate extrasenzorial\, care te ajut\ s\ iei o decizie la un moment dat.
55
~n cadrul celei de-a doua grup\ri, principalele idei enun]ate au fost: a fi precaut de la `nceput, s\ te gnde[ti la ce se poate `ntmpla, s\ iei `n considerare toate variantele posibile, s\ fii atent la detalii, s\ te asiguri cumva c\ totul o s\ mearg\ bine, s\ previzionezi urm\rile, a gndi ce e bine [i ce e r\u, s\ iei `n calcul anumite fapte, s\ gnde[ti [i spre bine [i spre r\u. Analiza acestor idei a condus spre sublinierea rolului analizei `n activitatea de prevedere. ~n a treia grupare au fost incluse urm\toarele idei: informare, orientare, anticipare, cercetare, analiz\, experien]\, simulare, studierea mersului pie]ii. Esen]a previzion\rii este, `n opinia participan]ilor, s\ te gnde[ti [i la riscuri [i la realiz\ri. Previziunea este imaginea min]ii.
22. PROIECT
Categorii, aria de r\spndire cotidian\ a conceptului proiect: 1. proiectul ca idee, ca obiectivarea unei idei 2. concepte apropiate proiectului ~n primul grup de idei am inclus: idee, punerea `n practic\ a unei idei, o idee `n jurul c\reia vin ac]ionarii. Discu]iile au scos `n eviden]\ importan]a ideii pentru pornirea unei afaceri. ~n cel de-al doilea grup am inclus urm\toarele semnifica]ii: schi]\, schem\, ansamblu, plan de afacere, construc]ie, aplica]ie, dezvoltare, planificare, implementare, management, marketing. Analiza ideilor din cadrul grup\rii a accentuat nevoia de `n]elegere a conceptelor din sfera managementului de proiect. Proiectul este de fapt o dorin]\, este ceea ce une[te anumite ac]iuni pe care vrei s\ le faci. ~nseamn\ a respecta anumite proceduri `n `ndeplinirea unui lucru, cu cheltuieli [i venituri. Un vis care se pune pe hrtie.
PERSPECTIVELE MANAGEMENTULUI PENTRU GRUPUL STUDIAT

Ideea deschiderii unei afaceri proprii `n mediul rural atrage un public foarte larg. Dorin]a de a porni la drum este impulsionat\ de o serie de factori naturali terenul [i clima faciliteaz\ dezvoltarea unor afaceri specifice, diferite de cele din mediul urban. ~n zona Centru turismul este principala atrac]ie pentru investi]ii: obiectivele ce pot fi vizitate [i mun]ii pe care pot fi amenajate prtii de sky, combinate cu frumuse]ea locurilor montane [i clima deosebit\ ì determin\ pe mul]i oameni s\ cread\ c\ satele lor s-ar putea transforma `n sta]iuni turistice. ~n al doilea rnd cre[terea animalelor, agricultura [i piscicultura sunt activit\]i economice care se pot dezvolta `n jude]ele din Ardeal, deoarece concuren]a este mic\, iar for]a de munc\ este suficient\. ~n zona Nord-Est agricultura, cre[terea animalelor, viticultura [i pomicultura sunt activit\]i tradi]ionale, facilitate de terenuri fertile [i mn\ de lucru ieftin\. Ascensiunea din ultimii ani a construc]iilor unor fabrici `n mediul rural schimb\ viziunea poten]ialilor antreprenori spre me[te[uguri [i servicii auxiliare [i de `ntre]inere. ~n zona Sud-Est comer]ul este stimulat de pozi]ia strategic\ ce situeaz\ jude]ele pe c\ile de acces spre multe regiuni ale ]\rii (Moldova, Ardeal, Muntenia). Viticultura [i agricultura au fost activit\]i tradi]ionale, dar nu sunt valorificate `ndeajuns. De[i pu]in dezvoltat\ turistic, aceast\ zon\ de]ine cteva oaze de atractivitate, care ì `ndeamn\ pe mul]i s\ `nceap\ o afacere `n agro-turism. ~ntrebndu-i pe participan]ii la studiu ce afacere ar dori s\ `nceap\, r\spunsurile au fost diverse:
56
Dac\ ar fi s\ `ncepe]i mine o afacere, care ar fi aceea? Din ce domeniu?
Principala piedic\ `n calea dezvolt\rii acestor afaceri o reprezint\ pentru 90% din subiec]i lipsa banilor. {i asta deoarece suma medie necesar\ pentru demararea afacerilor este de 147.000 EURO. Cele mai mici sume men]ionate de participan]ii la studiu au fost 10.000 EURO, iar cele mai mari 1.000.000 EURO. ~n ceea ce `[i propun s\ fac\ oamenii se consider\ nu doar bine preg\ti]i profesional, ci [i dispu[i s\ lucreze mult, la standarde `nalte [i s\ `nve]e lucruri noi. Dou\ treimi dintre ei [tiu c\ aceast\ afacere implic\ munca zilnic\ la calculator [i pe Internet, un website [i o mai mare aten]ie spre lucruri ignorate pn\ acum: management, contabilitate, rela]ii cu clien]ii, cu administra]ia public\, etc. {i sunt dispu[i s\ accepte o schimbare major\ `n via]a lor `n schimbul unui sprijin pentru demararea afacerii.
Avnd `n vedere c\ un procent relativ ridicat, 44,3%, recunosc [i exprim\ nevoia de instruire `n domeniul managementului proiectelor, coroborat cu cuno[tin]ele relativ reduse ale grupului ]int\ fa]\ de acest subiect, 75,7 % din intervieva]i apreciind c\ de]in cuno[tin]e pu]ine, deloc sau nu [tiu, apreciem necesitatea abord\rii unei temetici `n acest domeniu. ~n acela[i timp, consider\m util ca abordarea tematicii s\ fie axat\ pe managementul proiectelor cu caracter individual [i de firm\, ]innd cont c\ grupul ]int\ este format din 67,7 % poten]iali `ntreprinz\tori, dispu[i s\ `nceap\ o afacere, iar 29,3 % manageriaz\ deja afacerea proprie. Cristian Popescu profesor Management de Proiect / Catedra de Management UPB
57
Cercetarea scoate `n eviden]\ faptul c\ fiecare persoan\ este unic\. Oamenii, indiferent c\ sunt patroni, manageri sau poten]ial `ntreprinz\tori, au experien]e diferite, au tr\it situa]ii de via]\ diferite, v\d conceptele `n mod diferit, au cuno[tin]e mai mult sau mai pu]in fundamentate, dar to]i urm\resc succesul `n via]\, iar modalitatea de ob]inere a acestuia este `ntrev\zut\ `n ini]irea [i dezvoltarea unei afaceri proprii. Experien]ele anterioare ale persoanelor chestionate sunt `n general vaste [i variate [i nu difer\ `n mare m\sur\ de cele ale persoanelor din mediul urban.. Aceste experien]e determin\ situa]ia prezent\ a acestora.To]i cei care deja au intrat `n lumea afacerilor [i to]i poten]ialii `ntreprinz\tori, care bat la u[a acestei lumi, au `nv\]at din experien]\ s\ se adapteze schimb\rilor, dar cheia principal\ a succesului de durat\, sesizat\ de participan]ii la anchet\, este dorin]a manifestat\ de a investi continuu `n propria preg\tire. Modulul Plan de afacere, a[a cum a fost conceput, ]innd seama de publicul ]int\, va urm\ri sprijinirea tuturor persoanelor care au pornit pe acest drum lung [i anevoios al form\rii [i al succesului `n via]\. Pentru participant este o curs\, contra cronometru pe durata a 6 luni, care va cere cu siguran]\ sacrificii. Important este, `ns\, s\ participe [i cine [tie... poate se va putea num\ra printre cei care vor trece linia de sosire, unii `n picioare, al]ii abia mai respirnd, dar to]i vor fi `nving\tori prin perseveren]a de care au dat dovad\. C\t\lin Alexe profesor Business Plan / Catedra de Management, UPB
Cercetarea relev\ faptul c\ nevoia de preg\tire managerial\ este uria[\. Antreprenorii simt nevoia de a `nv\]a s\[i fac\ un plan de afaceri. ~nceputul crizei acutizeaza aceast\ nevoie finanta]orii [i investitorii punnd mai mult accent pe capacitatea de management [i pe mic[orarea riscului. Mic[orarea oportunit\]ilor poate fi compensat\ de ridicarea nivelului de cuno[tin]e pentru ca antreprenorul s\ `ncerce s\ se men]in\ pe o curb\ de succes constant\. El va trebui s\ `n]eleag\ unde se afl\, unde vrea s\ ajung\ [i cum s\ fac\ asta. Cuno[tin]ele de baz\ privind managementul sunt mai mult ca oricnd necesare [i ele vor fi un factor care poate aduce valoare ad\ugat\ afacerilor existente [i celor pe cale s\ `nceap\. Ele pot face diferen]a dintre succes [i faliment. Marius Bostan, Manager de proiect, Pre[edinte FNTM
Cercetarea a ar\tat c\ la Conferin]ele Regionale Rural-Manager prin tematicile alese din domeniul managementului, a bunelor practici, a oportunit\]ilor de finan]are, a avantajelor competitive prin utilizarea Internetului [i prin viitoarea utilizare a platformei de e-learning pentru calificare, au atins exact acele puncte, care sunt deficitare `n mediul rural. Succesul conferin]elor [i al proiectului se reflect\ [i `n num\rul mare de participan]i din fiecare jude], prin interesul de a participa la calificarea prin e-learning [i prin discu]iile purtate att cu participan]i ct [i cu reprezentan]i ai organelor si ai institu]iilor r\spunz\toare pentru dezvoltarea mediului rural. Hannes Kerst, expert multiregional, BFZ Germania
58
Exemplul Bavariei poate fi folosit pentru Romnia ca model de bun\ practic\. Dorim s\ folosim pentru Romnia lec]ii inv\]ate din dezvoltarea rural\ a Bavariei. Anual, `n Bavaria consiliem peste 60 de mii de persoane. Vom folosi experien]a acumulat\ de-a lungul anilor pentru a stimula [i `n Romnia dezvoltarea resurselor umane. Alexander Seidl, expert interna]ional, BFZ Germania
In cadrul proiectului particip\ un num\r `nsemnat de tineri din mediul rural, antreprenori [i viitori antreprenori ce de]in sau vor s\ ini]ieze afaceri `n domenii de activitate diverse. Pe parcursul proiectului vom `ncerca s\ sprijinim beneficiarii s\ scrie [i s\ depun\ o cerere de finan]are sau s\ i[i solu]ioneze o problem\ `n ini]ierea sau dezvoltarea afacerii. Consultan]ii regionali identific\ necesit\]ile mediului de afaceri, formalizeaz\ cererea de consultan]\, realizeaz\ vizite la beneficiari, astfel `nct fiecare `ntreprinz\tor s\ se bucure de o aten]ie special\. Avnd `n vedere c\ nevoile de educa]ie [i asisten]\ personalizat\ ale micilor sau viitorilor `ntreprinz\tori sunt cercetate profesionist, Programul Rural-Manager va fi adaptat continuu pe necesit\]i punctuale specifice mediului de afaceri din zonele rurale. Laura Popa, coordonator multiregional FNTM
Atingerea obiectivelor proiectului Rural-Manager nu ar fi posibil\ f\r\ o profund\ [i profesionist\ cercetare a grupului ]int\ `n paralel [i complementar cu dezvoltarea curiculelor pentru cursurile de e-Learning. Consider c\ abordarea propus\ [i adoptat\ `n cadrul proiectului a fost cea mai fericit\ [i rezultatul este pe masur\. Profilul antreprenorului din mediul rural precum si a[tept\rile acestora rezultate din cercetarea complexa sunt instrumente esen]iale pentru profesori [i asisten]i atunci cnd vom parcurge cursul de e-Learning `mpreun\ cu beneficiarii no[tri. De asemenea cercetarea atingnd [i deciden]ii din administra]ie se constituie `ntr-un instrument util, chiar esen]ial, ca o baz\ de plecare pentru fundamentarea si continuarea ac]iunilor de dezvoltare a mediului rural. Dan Ardelea, Profesor Management strategic FNTM
59

Antreprenoriat Rural PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Antreprenoriat Rural PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANTRE PRENORIAT RU R A L

Bruno {tefan [i Marin Burcea Biroul de Cercet\ri Sociale

Consultantii regionali FNTM:

CARACTERISTICILE DEMOGRAFICE ALE GRUPULUI }INT|

CONTROLUL PROPRIULUI DESTIN

ATITUDINEA FA}| DE NOU

~NCREDEREA ~N PROPRIA PERSOAN|

DISPONIBILITATEA PENTRU MUNC|

EVENTUALITATEA UNUI E{EC

ATITUDINI {I COMPORTAMENTE ANTREPRENORIALE

CALIT|}I {I PIEDICI ~N CARIERA ANTREPRENORIAL|

CUNO{TIN}ELE TEORETICE DE MANAGEMENT DE}INUTE DE ANTREPRENORII DIN MEDIUL RURAL

2005 7.8 7.7 7.2

2006 18.3 15.9 15.3

2007 22.8 11.3 23.4

2008 27.2 17.4 31.5

2009 6.1 22.6 0.0

total 100 100 100

NECESARUL DE INSTRUIRE {I TRAINING ANTREPRENORIAL

Au apelat la consultan]\ Nu au apelat la consultan]\ Total

Total e[antion 12.4 87.6 100

anii pana in 2004 2005 2006 2007 2008 2009

% 19.7 7.7 11.9 11.9 23.9 24.8 100

SEMNIFICA}II ASOCIATE CONCEPTELOR DE MANAGEMENT

11. DEZVOLTARE DURABIL|

13. EGALITATE DE {ANSE

14. FONDURI STRUCTURALE

19. PLAN DE AFACERI

PERSPECTIVELE MANAGEMENTULUI PENTRU GRUPUL STUDIAT

Dac\ ar fi s\ `ncepe]i mine o afacere, care ar fi aceea? Din ce domeniu?

S-ar putea să vă placă și