RODICA O|OG-BRAOVEANU

Rzbunarea sluilor
Cnd Patrck n acte Petru Srbu ntrase n va[a doamne
Cotda Martnescu avea de|a experen[a, mentatatea, statura fzca
moraa, ntr-un cuvnt, statutu ggoo-uu perfect a decenuu 90:
nat, atetc, mpecab n orce moment a ze cu o fgura barbateasca
pe care numa un observator extrem de ager ar f detectat prmee
semne, sensbe nca, ae une ducegar murdare ce- pune nevtab
amprenta pe chpu profesontor. n totu, frumos de rupea nm,
smpatc venc bnedspus. Avea douazec cnc de an, ar Cotda
mpnse azec n aceea vara.
Trebue nsstat asupra anotmpuu n care se cunoscusera, cac n
momentu n care femea se sm[ obgata sa a o hotarre ma|ora
prvnd vtoru or comun, faptu ca se cunoscusera n anotmpu cad
avusese o mportan[a demna de uat n seama. Sezonu estva ndeobte
nu avanta|eaza frumuse[e mature, char trecute. Cadura cere muta
pee goaa, nterzce macha|u excesv ado fond de ten ate trucur
dn zona , nmcete coafure sofstcate, excude cacua, adca
peruca. Toamna avansata arna, oh! e cu totu atceva! Ce nu poate
ascunde un compeu, a care asortez un fu, cte nu camufeaza
gueru nfoat a opuente hane de bana! Macha|u rezsta a ger, char
daca dedesubt et vnata; bra[ee se dezgoesc ce mut de a coate n
|os, ar b|utere gree, fastuoase, prohbte vara, au un at efect arna.
"Or, zcea Cotda studndu-se cu o prvre necru[atoare n
ognda ma necru[atoare a budoaruu, umnata de cnc becur a doua
sute de wa[, daca m-a pacut aa, matera brut fara dchsur,
nseamna ca arna m-ar putea gas char dragu[a."
Martneasca nu era o femee proasta ta ca nu face dect sa
gfe aergnd dupa zgoba tnere[e, dar, pe de ata parte, avusese
dntotdeauna capactatea de a tra tota ntens momentu. Nu ma
pu[n adevarat, n uarea une decz fundamentae, contrbuse, tot
fundamenta, stratega de nata casa abordata de Patrck.
Se casatorsera de cnc an toata umea era de acord ca ucrure
merg de mnune. Cotda nforea pe z ce trece, avea sufcent bun-sm[
ca sa nu faca dresura de crc cu Patrck sa ocoeasca vacan[ee pe
tora. De fecare data sus[nea ca marea o spere o deprma (de ce nu
acum trezec de an, se ntrebau contemporanee e, cnd era cea
ma dezbracata femee de pe pa|a?), dar nante de toate, nu- permtea
sa pseasca de a "afacere", char numa pentru cteva saptamn. n
fapt, era patroana unu aborator de cofetare a Clopoeilor, un
restaurant afat prn aproperea Ve Mna Mnovc. Era un oca prosper,
frecventat a prnz de turt membr a Corpuu Dpomatc, ar seara
de boema care ocua n zona: actor, artt pastc, cntare[, tner
chef a epoc de tranzt. Ce dnt, stran, aprecau autentca,
nefasfcata mernde, "ca a mama acasa" versunea romneasca,
boema bauture naturae, ma cu seama gabena de Vcea
centea cu nume sonore, anecdotca egata de aceasta (ce pu[n
doua-tre pere pe seara), personau stat de o pote[e cucertoare. La
Clopoei, nu se auzse ncodata "ora nchder, va rugam!", ar Cotda
Martnescu se dovedse, nca o data, un negustor scust, ntroducnd
doua ssteme care, dncoo de avanta|ee concrete, semnfca, n sub-
teran, trad[e stabtate; o afacere seroasa, nu tre scndur, cteva
cue becur coorate, "ha sa e umfam astora ban, mne om vedea
ce-o ma f!" Bref, a Clopoei se putea mnca bea pe datore, reternd
un procedeu antebec. tot astfe, Cotda readusese n actuatate
servtu a domcu. Cen[, ma aes pensonar foarte comoz, achtau
un abonament contra carua de|unu e sosea acasa n sufertae.
Procedeu se bucurase de un asemenea succes, nct Cotda se gndea
sa ma deschda o ocanta, bucatare excusv destnata meseor a
domcu. Ezta dntr-un sngur motv [nnd de |udecata sanatoasa
bunu-sm[ care o nso[sera fde toata va[a. Afacer mute, orct de
manoase, ega gr| mute tmp pu[n. "Am batut azec de an dn
ct am strns, pot tra confortab mpreuna cu Baatu nca douazec, ca
nc nu-m doresc ma mu[. Cop n-am, de nepo[ sa aba gr|a cne -a
facut, de ce sa trudesc, vsnd ca rob a o z bera?"
n acea sens o ncura|a pretena e de-o va[a, Luza Mcea,
fosta cntarea[a n coru Opere. Drecta (cunotn[ee o cafcau char
dura) cum o ta dntotdeauna, se exprmase pe eau:
Trebue sa f nebuna, soro, sa trag ca anmau! Ct ma a de
trat? La vrsta noastra, te pasc toate aea, ma pu[n SIDA. Pe tne aa
ca de, ma a va[a sexuaa. Orcum, ramne destu Baatuu, nc ct a
vsat. Bucura-te ct et pe pcoare -[ ma arde de tangour!
n reatate, Luza detesta pe Patrck era ncapaba sa nu arunce
"[epe" or de cte or se vea ocaza
|ne a mne, apara Cotda.
Tne a ban ta!
Daca nu te-a cunoate, a f convnsa ca et nvdoasa.
Iar eu sunt convnsa ca [-a perdut mn[e! E cu peste trezec de
an ma tnar, cum dracu'[ nchpu ca te ubete?!
Ce-m pasa? Nu ma am an a care sa numar foe de pacnta!
Ma smt bne cu e? Ma face sa ma smt ar tnara fermecatoare? E
tandru, e atent, nu-m ese dn cuvnt? Ce preten[ sa ma am a azec
de an? Cte feme de vrsta mea se ma bucura de o va[a
sentmentaa, de ce vre tu neaparat sa-m strc bucura?
Bucura-te, fata mea, dar fara anga|amente!
Patrck nssta sa ne casatorm.
Hm, cred eu. Vez, ca pna pune mna pe tne e doar catfea
parfum de tuberoze. M-e sa nu a|ung a aoeu!
Daca acum sunt fercta, pu[n m pasa daca o sa ma vaet! Am
vazut eu feme de trezec de an tngundu-se.
ute, se casatorsera de cnc an, ncodata nu avusese ce ma
mc motv sa regrete pasu facut. O sm[ea nsa pe Luza stnd pe coada
ateptnd n cuse un deznodamnt neferct. Nu dn rautate, nmen
nu- era preten ma devotat, c dn marunta, omeneasca satsfac[e de
a- da peste nas: "|-am zs eu?"
Era foarte adevarat ca Luza, dn prcna unu an[ de traged
care- marcasera va[a, nu era un nterocutor nvorator nc un profet
optmst. Cnd se mpnra cnc an de a casatore, Cotda nchse
ocau ma devreme dadu o petrecere doar pentru apropa[. Cocnnd
cupa de ampane cu Luza, Cotda se nteresa cu och strauctor:
E, ce ma spune Ptha?
Luza era prea bne crescuta pentru a avansa observa[ magne
ntr-o asemenea z zbut sa fe convngatoare:
Ferce de tne, te fect! A avut dreptate.
Cotda o saruta recunoscatoare. Dn toata adunarea, pe Luza o
sm[ea cea ma rezervata. n sufetu e, cntarea[a contnua sa ramna
sceptca , dn nefercre, se atepta a ceva mut ma grav dect ar f
putut f o despar[re: a o tragede.
Ceeate cunotn[e aveau puncte de vedere ma reaxate. Ca
Patrck o va paras a un moment dat e posb, fnd n frea ucruror, dar
nu tragc. Patrck e genu de barbat peste care femee dau navaa ,
ma devreme sau ma trzu, va perde capu dupa una dntre ee. E
fata, o te Cotda care are un cap sanatos pe umer. Cne se
ateapta a nevtab suporta atfe, ma cam ma n[eept, "nu
m-a mra daca apuca sa e naeasca cop. Cunosc un caz absout
smar..."
n ceea ce- prvea pe Patrck, n cuda permanente voo, a aeruu
deschs de baat bun servab avnd un cuvnt un zmbet
fermecator pentru fecare, trasatur ae ndvzor mu[um[ de e n
de va[a, ramnea, n fond, un ermetc. Dupa nte an consuma[
mpreuna, Cotda nu ta nca precs ce se petrece n capu u. Daca se
petrecea ceva... Aparent, ducea exsten[a unu motan superb care se
ngr|ete obsedant de toaeta u, care se bucura de toate pacere ve[,
ma pu[n de un trup fraged de femee, ar toate acestea erau
sufcente ca sa se smta pe depn ferct. Da, Cotda ta ce spune,
Baatu avea extraordnara ansa de a f un perpetuum mobile ntr-a
nouaea cer, sfdnd toate teore despre "fercrea de moment", cea non
stop fnd mposb de atns.
Ute nsa ca Patrck zbutea, fece z fnd pre| de bucure. Dnt,
adora sa se ngr|easca de trupu u, toata dmnea[a fnd ocupata cu
exerc[ gmnastce de profesonst, a saa, bazn, sauna, rng, |oggng,
surfng sau sky, fara preten[a de a f exhaustv. Dupa-amaza sesta,
seara bard sau un pocher, apo cna preungta a Clopoei.
Cotda, care fusese so[a unu avocat ceebru, deosebt de energc,
reaza ca daca ar f fost tnara ar f deran|at-o un program de parazt
(etcheta a Luze), dar n mpre|urare date, stua[a convenea, ba
char ea ncura|a ncna[e de pete trndav. Nu- spunea drect "sta
acasa, bae[e, dorm pe saturate, munca- o napasta, a ce sa te nham,
daca nu et obgat", dar nc nu- mpngea dn spate "du-te a otre,
pentru [ara mor" etc. Spre deosebre de ate feme care ar f socott ca
avnd o ocupa[e, aceasta -ar f abatut gndu de a ate feme, de a
aventur de orce fe, Cotda ta ca, ma presus de toate, sta
"economcu". Atta vreme ct Patrck pastra statutu de ntre[nut
nu avea un vent a u, fnd astfe uor de controat stapnt, ramnea
a mna e.
ar se parea ca Baatu nu- dorea nmc atceva dect sa toarca
a soare, nstaat n poae dragastoase, tandre cade, char daca ofte,
exact ca ae Cotde. Aceasta pusese a ncercare, asmu[ta de un
dracuor pervers curos, saaund n fecare femee. Daduse un anun[
a zar pentru postu de cofetar-ef a restaurantuu. Se prezentasera
peste douazec de persoane, ar n compet[e ramasesera doar doua: o
fatuca nostma foc, a vreo douazec cnc de an, o zgte dracoasa, cu
strungarea[a c[va pstru pe nasucu crn, avnd n toba un morman
de dpome prem, un mustacos de patruzec de an care ucrase n
aboratoru Athne Paace. Vez, Doamne, afata n ncurcatura, Cotda
ceruse parerea u Patrck. Aparent ndferenta, dar pndndu- cu och de
om nma nentta reac[a, Cotda avusese pre|u sa rasufe
uurata. Fara a sta macar pe gndur, Patrck o sfatuse sa- anga|eze pe
mustacos. "E un ucru bnecunoscut ca barba[ sunt ce ma mar
maetr n arta cunara: fra[ Capa au facut ceebra cofetara. Tneree
nemartate sunt neseroase, nu t ncodata a ce sa te atep[. Apo, o
experen[a o cafcare a Athne Paace nu nseamna pu[n ucru..."
Ceva era mpede Cotde: gndure Baatuu nu stateau a feme, nu
cauta, nc macar nstnctv, aventur. Daca totu se va ntmpa ntr-o
buna z ca nma sa- bata ma tare pentru vreo mndru[a, aceasta [nea
de o fatatate pe care ea nu avea cum sa o controeze.
n genera, oamen scormonesc atunc cnd ntuesc un mster sau
smt ceva ce se dorete ascuns. Cu ct dscre[a efortu subectuu de
a- camufa ntmtatea, de a- pasa exsten[a ntr-un con de umbra e
ma ntens, cu att curoztatea ceor dn |ur devne ma ndr|ta.
Contrar, cu ct dorm sa fm ma "medatza[", sa se dscute ma mut
despre persoana faptee noastre, cu att ndferen[a mahaae devne
ma pregnanta.
Se parea ca Patrck nu are nmc de ascuns; oferea va[a pe tava,
tot ce facea era a umna ze perfect avuab, pana prntre semen,
evenmente, anotmpur cu deznvotura vooa unu futura. Astfe,
dupa ce senza[onau casatore dntre ce do se top cteva
saptamn de stupoare, comentar aprnse brfa cunotn[ee se
obnura cu nou statut de cupu a perech Cotda-Patrck. Intrara n
agenda obnutuu, nmen nu e ma acordase de-atunc vreo aten[e
specaa.
Char va[a u Patrck de dnante parea cara ca acrma. Era dn
Craova cam de pe a cncsprezece an, cnd de|a datee vtoruu
magnfc, cu un succes nmctor a dame, se prefgurau n mod evdent,
avusese numa o sngura preocupare: "ntnrea cu un pont baban!"
Tradus, asta nsemna descoperrea cucerrea une feme foarte bogate,
dspusa sa- sponsorzeze un tra de playboy. Era sngura, dar
sine-qua-non cond[e pe care o punea vtoare so[, restu ca vrsta,
ook, prezen[a socaa, nstruc[une fndu- absout ndferente.
Ce pu[n aa pretndea Drago Mateescu, at superb, vedeta de a
Teatrul Arlechino ce ma competent posb bograf a u Patrck. nca
dn casee prmare fusese coeg preten cu Patrck pe atunc smpu,
Petrca , mpar[sera fra[ete prma [gara, pe a tresprezece,
pasprezece an cunoscusera dragostea n acea stabment, ar a
cnpe, amndo defntvasera de|a panure de vtor. Drago avea sa
se faca actor, Petrca renter.
Drago rsese, dar Petrca expcase punctua ceea ce devense
de|a fosofa u de va[a:
N-am nc o voca[e pentru o va[a de scav a nea Fane
Anonmu. A a taca-meu de pda, care vrea sa-m vre modeu u pe
gt. Adca sa-m prapadesc ce ma frumo an tragnd pentru o dpoma
unverstara, pe urma, pe soare sau v|ee, sa obagesc a un patron,
pentru ca a patruzec de an sa reuesc sa am o ocun[a modesta
ntr-un carter modest, o mana m|oce de a second hand, o nevasta
de duzna, do-tre muco mposb, burta chee.
Munca, cea ma de seama vrtute a omuu, nu-[ spune nmc?
scanda ronc Drago.
Nc ct un rahat de musca! Arstocra[ de odnoara, ma refer a
aa cu |abou pene de stru[ a paare, consderau munca o rune, o
umn[a. Sunt ntru totu de acord.
Te mu[umete deea sa trec prn va[a n pa de dans, sa nu a
nmc n urma ta?
Nu f rdco! Taca-meu ce asa? Crez ca- baga n Larousse sau
macar pe Internet pentru ca a semnat, vreme de patruzec de an,
condca a fabrca aa a u de crna[ conserve?
Nu, hotart, fusese de acord Drago, chesta- cne te
sponsorzeaza? Amc ta cu pene a paare de pe vremea muchetaror
aveau o agonseaa [eapana, stapneau provnc ntreg, comtate
ducate. Traasca Neagu de store!
N-a ma auzt de ntre[nu[? Dumnezeu m-a dat fzc, menrea
mea e sa fercesc femee, char asta am de gnd sa fac. Cu voca[e
apca[e! Chestunea e sa casc bne och a vstere... Ba, Dragoe, oa-
men de-ade no au fost nascu[ ca sa aba sug, sa ob[na de a va[a tot
ce e ma bun, fara sa mte un deget. Tu a dambaua cu teatru. n fne,
[pa taentu n tne, atfe a gnd a fe.
Cred ca nu te ne.
La astfe de trade, domnu Ioan Srbu, zs ce Drept, tata u Pe-
trca, sm[ea teramente ca, de mne, perde rasufarea grau. Era
un ndvd cam fara haz, genu strca-chef, dar emnamente onest. Fara
abatere credncos neveste, merta, nendoenc o medae "Pentru
vrtute credn[a", ar munca pe brnc, ndr|ta, char cu |ertfe putea
consttu motto-u u de va[a. Aa fusesera to[ n fama u de profesor
preo[ dn Ardea, se tot mnuna cu s-o f nmert sa- semene
Petrca! Se pare nevest-s, o femee sabu[a smpatca foc, care preda
Lmba Franceza a un ceu dn Craova. Era organc sub[re, fara nc o
oprete de ordn cunar, aparent de o mare fragtate. Un atu pe care
avea sa- specueze toata va[a, antrenndu-se nca de pe vremea cnd
era coar[a. Prvnd-o, nmen nu reaza ca de fapt Fugue[, cum se
spunea n unanmtate Gabree Srbu, nu fusese bonava n va[a e,
mpresa de debtate aungnd orce banuaa de "frauda", mpunnd,
dn start spontan, o suta de mena|amente. "Saracu[a de ea, e doar o
gzoara acoo, fereasca Dumnezeu de un vnt ma vra|ma, ca o
doboara!"
Se bucurase astfe de ndugen[a profesoror, a fame, nu exsta
at pacat ma mare dect barbatu-sau, austeru Ioan Srbu. Fugue[
avea extraordnaru taent de a da mpresa ca muncete pe rupte, fara
preget, pna a epuzarea frceuu e de putere, fara sa faca, de fapt,
ceva. Trucu ce ma utzat erau mgrenee frecvente, cnd ramnea
[ntuta ntre pernee patuu cu o compresa mpresonanta pe frunte,
care o facea sa semene cu un epure. n reatate, nu suferse ncodata
de durer de cap, dar persevernd nca dn an de ceu, reuse sa
nocueze n mntea ceor dn |ur aceasta dee devennd astfe un fapt
cert, evocat cu compatmre: "mgrenee u Fugue[". Cnd se ntorcea
de a servcu, Ioan Srbu gasea o femee stoarsa de vaga, dar care,
totu, cu utmee puter, zbutse sa farba o oaa cu spaghett. Urmau
reproure tandre de ce ma super, nu trebua sa te mt dn pat,
[-am spus ca prepar eu de|unu etc. , ar Fugue[ se asa dorotata cu
un aer de fecoara martra. Dupa ce barbatu-sau nchdea cu nfnte
precau[un ua, poruncndu- sa se odhneasca, femea scotea cartea de
sub perna, reundu- ectura cu un suspn de adnca sufern[a. Era o
cttoare mpatmta, show-u cu prcna consttua modatatea cea ma
sgura de a petrece o z ntreaga n pat, cu autoru preferat. n snea e,
nu- condamna pe Petru, baatu de mc pand a greera zgobu
trndav. La urma urme, dntotdeauna exstasera oamen care trudesc
oamen care consuma, dar o ngr|ora nesguran[a stua[e u. n
Romna, structure nca nu s-au aezat, mpre|urare nu sunt propce
unor aver coosae, bne consodate... avndu- pe ru n coasta, nu se
te ncodata...
Cnd Petru, devent ntre tmp Patrck, se casator cu Cotda (ma
batrna dect ea nsa cu peste zece an), pe Fugue[ n-o deran|a
compromsu evdent, trgu strdent beefsteack proaspat, contra tra
duce pe ban monege , c meschnara mze. Desgur ca n
parametr epoc de tranzt, era o femee bogata, dar nu ntr-att sa se
spere umea. n snea e, ucru de marturst doar u Petrca, vsa
fecoru cazat ntr-una dntre ograze occdentae prospere, ct ma
departe de fostu boc comunst. Doar acoo -ar f sm[t n depna
sguran[a, bnen[ees n masura n care ne putem dr|a destnu.
Presm[ea ca fu-sau ar f facut fa[a n cercure cee ma smandcoase.
Cu och u profund abatr, venc nstea[, cu paru rebe, cu dantura
de cnema rsu... era mposb ca baatu asta sa rda , orct de
catrant a f fost, sa nu [ se para ca va[a e ce pu[n acceptaba. Pe
urma, cum cadeau hanee pe e... Ceva de vs! n smokng, sau costum
de sky, surfng or caare se mca a fe de gra[os, de natura, nct
putea char sa parez ca s-a nascut pe undeva prn permetru
Buckngham-uu. Nu era nc prost, ega cu uurn[a o conversa[e faca,
gra[e une certe voca[ pentru mbe strane, "bavarda" cu arm n
franceza, engeza taana. La toate, maca-sa ma adauga dstnc[a
cac, de emana prn to[ por vrtate, n-avea aeru de mtocan sau
bruta a maror mascu a ecranuu monda, char go puca, a f
|urat ca Patrck s-a nascut cu stema pe zmene.
Fugue[ nu era choara, ba char cunotea ma bne dect barba-
tu-sau, care- dezaproba fu urmarea evou[a cu och sever,
defectee baatuu; era neseros, superfca, vantos, egost , excuznd
exerc[e fzce, ma ene dect un urs care hberneaza. Puse nsa n
baan[a cu nsure fzce, consdera ca ban[u n favoarea u Patrck e
totu super-poztv. De aceea, socotea ca fu-sau s-a vndut prea eftn,
ca baba n-avea sufcenta respra[e fnancara pentru a f propretara
unu exempar ca fecoru-sau, gasse cu cae, a vremea respectva, sa
se opuna casatore. Dec nu auspce sub care se nchea ea
(comercazarea propruu trup) o deran|au, c pavonu, mut prea
modest consdera ea sub care urma sa navgheze Baatu. Iar an
trec tmpu nu se scurge n avanta|u nmanu, ma aes cnd [-a facut
o mesere dn look! Vsu u Fugue[ era ca Patrck sa poata peca sngur
ntr-o caatore n stranatate, ar acoo sa aba acces a un anumt medu
sa descopere pontu, maree pont a ve[, sa dea ovtura. Ac, cu
Cotda, conducea o Toyota, dncoo ar f putut avea un eep !rand
Cherokee, ar f putut petrece reveoane de cnc m de doar tacmu a
Las Vegas, ar un eventua dvor[, conform cauzeor contractuu de
casatore, ar f uurat-o pe batrna sweet heart Dorothy, Kmberey sau
|oan de cteva moane bune dn aceea bancnote verz. n defntv,
ct nu scosese zugravu, derbedeu acea vugar fara casa, de a
batrna Lz Tayor?!...
Acestea nsa nu puteau f dscutate cu Ioan Srbu. Era mpede, ar f
nnebunt, nchpundu- ca nevasta-sa a nnebunt! Erau cu totu pe ata
ungme de unda ca gndre! Deunaz char, vense acasa ccamen,
aprns de entuzasm, ca -a gast u Petrca o su|ba buna, sgura de
vtor, a un notarat partcuar dn Bucuret. Fugue[ compatm n
snea e: "remedab pe vece dot!" anun[a cu gas tare o mgrena
brusca. "oarece de brou" era utma postaza n care -ar f nchput
pe Patrck. spunea tot Patrck, cac zbutse, char n gnd, sa se
dezobnuasca sa- numeasca cu pezanu, mut prea vaahu Petrca.
Dar nc Cotda nu era o vaca, nc nu se nascuse a utmee ae-
ger. Aparent, se n[eegea foarte bne cu soacra-sa, dar o sm[ea
nemu[umta potrvnca, asta nu dn prcna ca nu- ma putea pune
n poaa nepo[e pentru care Fugue[ sa trcoteze corape grosu[ sa
prepare pacntee gustoase. Cotda, mereu negret ucda, reaza ca
soacra arata ma bne dect nora totodata ntua ca ceea ce o
nemu[umea pe Fugue[ erau dmensune mze; ca ea, Cotda, oferea
prea pu[n. Nmanu nu- pace sa aba vra|ma n coasta, ar Fugue[ era
un duman demn de uat n seama data fnd aproperea foarte mare
dntre mama fu. Se sm[eau exceent mpreuna se n[eegeau
recproc ca persoane putndu-se scruta corect pna n adncu
sufetuu, ar an de fronda subterana mpotrva obtuzuu Ioan Srbu ce
Drept facusera compc, apropndu- ma mut.
Cotda sesza dn prma cpa nfuen[a specaa pe care o exercta
Fugue[ asupra u Patrck, dar mereu ra[onaa zsese ca ar f gndt
a fe n ocu e, vsnd Luna de pe cer pentru fecoru-sau. Totodata,
de uneor o caca pe nerv, reuea sa manpueze ucrure de aa
manera nct sa nu se a|unga a un confct de nterese fa[, fnd
contenta ca puse fa[a n fa[a, maca-sa ar f avut ctg de cauza. Iar
dupa ce a perdut teren, e greu sa- ma recuperez.
Punct ctgat, Patrck avea puseur de personatate cnd reuea sa
se desprnda de sentn[ee maca-s, ca dovada casatora cu Cotda
ncheata mpotrva von[e cee dnt. n reatate, cu cnc an n urma,
Patrck cedase unu moment de sabcune. nregstrase cteva rateur,
n-avea un sfan[ n afara de ce- ma dadea maca-sa pe ascuns, ar a
orzont nu se ntrevedea nc un pont. n zadar ncercase Fugue[ sa-
faca sa gndeasca optmst, sa- expce ca doar traverseaza o peroada
ma proasta, ca trebue pu[na rabdare etc.. Patrck nu rezstase tenta[e
unor avanta|e medate o vacan[a a Pars un Ferrar, prma mana
oferta de Cotda. Apo, aceasta fusese ndea|uns de mechera ca sa-
faca sa n[eeaga ca o vergheta nu o ntereseaza defe. Refuzu de a
egaza o stua[e asmu[se pe Patrck se crezuse, a rndu u, foarte
dbac atunc cnd zbutse, n sfrt, s-o duca a Prmare. n fond,
Cotda adusese unde voa ea, cu aeru ca ea se asase convnsa.
Ob[nuse cu greu un atu pre[os care, zcea, va serv n dscu[e de
ma trzu; nu eu am umbat dupa tne... Pna atunc nsa, ce pu[n
amndo erau mu[um[: Cotda pusese mna pe Baat, Patrck
dobndse ntea une stua[ sgure.
Fugue[ statea nsa ca pe ace, pndnd obrazu u Patrck rdur,
cearcane, orce semn de mbatrnre ma abtr dect o facuse cu
propru chp. Iar Ioan Srbu se sm[ea profund deprmat. Consdera
amentaba poz[a u Petrca, de-a dreptu umtoare runoasa, dar
ma cu seama psta de perspectva. Ce de seama u Srbu se audau a
o bere sau a vreo onomastca serbata a servcu numa c[ Mha
Mhaee! cu performan[ee progenturor, ompade, prem, burse n
stranatate, busness-ur ate aea, ar fecoru-sau nu zbutse sa-
nfga dn[ nc macar ntr-o dpoma unverstara! Ce sa e zca? Ca-
petee une babe? Ca- prapadete tnere[ea barba[a ntre coapse
sete sterpe? Ca, smboc vorbnd, cere babe ban de [gar? cnd
baba moare ar ac se afa pe aceea ungme de unda cu nevasta-sa
ce te ma fac? Tnere[ea s-a dus, ar tu a ramas mofuz, cu un
garderob de hane, poate o mana! cu o reputa[e |anca! Iar Ioan
Srbu ta dn batrn ca n prncpu, orce se poate repara, reputa[a
nsa ncodata!
Schmbnd doar formuarea, ma brutaa sau ma educorata, dar
exprmnd n esen[a aceea dee, amndo so[ gndeau dentc. Baba
trebua parasta, Patrck trebua sa- revzuasca va[a, cercetnd ate
zar.
La rndu sau, Patrck ta ca au dreptate, dar nu era dspus sa dea
|mba cada dn mna pe recota manoasa de a anu'. Sa prnda n prmu
rnd o ocaze grasa , pe urma, ta e ce are de facut. Deocamdata, se
sm[ea bne nga Mam sau Co-Co, care nu- facuse sa smta ha[ure
nc macar o sngura data n cnc an.
Prvte n genera char de aproape, ucrure pareau defntv
aezate, ntrate pe un faga de normatate, de o monotone pasteata.
Cotda se ruga n fece z u Dumnezeu: "Numa de-ar dura..." Ce ma
tare era teama de mprevzb, de ovtura despre care nu t cnd de
unde peaca.
"Dn umbra, destnu [ese cu rabdare pnzee..." Cne a spus
asta? Nc nu voa sa- amnteasca.
Cnd se trez cu Ioana a ua, Fugue[ avu o mcare de recu.
Detesta sa fe deran|ata , pentru ca rudee dn provnce sa nu-
nchpue, aa cum se ntmpa ndeobte, ca daca au neamur a
Bucuret, asta echvaeaza cu han ospatare gratute (contra o gsca
or |umatate de me, eventua o curca) Fugue[ desfn[ase sufragera,
ar n apartamentu de patru camere, ramasese un sngur pat, ce dn
dormtoru n care dormea cu Srbu, chdndu- char pe ce a u
Patrck, o data mutat a Cotda. Sugera astfe musafror nepoft[ ca nu
are unde sa- cazeze , n psa sufragere, ca [ne o casa nchsa,
mesee ntnse pentru oaspe[ nencadrndu-se n stu or de va[a. Se
saturau cu ceva fruga, [neau regm, nu erau gaman etc...
Ioana era nepoata ceva ma departata, adca Fugue[ cu
maca-sa fusesera veroare. Fusesera, pentru ca Lacramoara char
ca toata va[a- fusese o acrma un suspn murse de cteva un
dupa ce zacuse an de ze, [ntuta a pat de o boaa cumpta.
Ioana Vase, o tnara de douazec apte de an, parea ma nata
dect era n reatate datorta trupuu fbros a [nute foarte drepte. A
f putut-o ua drept ateta, sportva de performan[a sau, n orce caz,
profesoara de educa[e fzca. Avea unu dn acee trupur care pot
mbraca orce, dar nu sexy: uscat fara gra[e. Nc chpu nu era ma
smpatc. O atena cu och abatr, mpnta[ uor obc pe fgura cam
patra[oasa cu barbe vountara, sco n evden[a de o peptanatura
foarte ntnsa. Buzee fne sub[r denotau o sensbtate bne [nuta n
fru. Cu ata exprese machata adecvat, ar f putut trece drept
frumoasa. Aa cum se prezenta nsa acum, o ntua aspra, hotarta
psta de sm[u umoruu.
Care- stua[a ta exacta n momentu de fa[a? se nteresa
Fugue[, dupa ce totu ofer, conven[onaa, o cafea.
"Totu", pentru ca Fugue[ se sustragea de obce pna de a a-
ceasta mnma mostra de amabtate, pretnznd ca, pentru moment,
dn prcna unor repara[, se taasera gazee. Nu ca s-ar f zgrct a o
ngur[a de cafea, c dntr-o uraa rezerva de ene; procesu de
produc[e brc, zahar, sta sa nu dea n foc, a gr|a sa nu se verse o
pctsea o obosea nespus.
Ioana ndrepta poz[a pe scaun. "A aes scaunu, observa n snea
e Fugue[, ce ma rgd ncomod, cnd putea sa se aeze pe fotou."
Ioana decara mpede:
Nu vreau sa cad pe capu nmanu, tant... Am ceva rezerve,
pentru ca am vndut casa de a Satna...
Nu te-a grabt?
Am prns un amator n-am ma stat pe gndur. E un moment
cnd afacere mobare nu merg.
Tocma!
N-am vrut sa amn, raspunse scurt Ioana. Daca a uat o
hotarre, e bne s-o pu medat n apcare.
De ce-a pecat dn Satna?
Nu-m ofera nc o perspectva.
Gndete-te bne. Abandonez o ume, toata va[a ta de pna
acum, preten...
N-am preten...
Fugue[ o ntrerupse:
Asta nu- o nota prea buna pentru tne.
... nc ce regreta dn va[a mea de pna acum.
Matua-sa o cntar dn cap pna n pcoare, reaznd dntr-un och
motvee pentru care consdera ca fata- profund antpatca. Era prea us-
cata, prncp vrtute n stu quaqerilor, [nuta prea strcta. Un costum
sobru beumarne, pst de orce artfcu frvo earfa, batsta, broa
, pantof pa[, nc urma de macha|, nc o podoaba, an[or or ne,
ct de mca. n prezen[a e, numa cu o umbra de ru| pe buze cteva
nee, te sm[ea curva sau ce pu[n neseroasa. n genera, avea
capactatea de a te face sa nu te sm[ n argu tau, de a-[ torpa
sguran[a de sne, Fugue[ ntu ac un atu pe care Ioana ta sa-
specueze. De aceasta prma mprese avea nsa sa- amnteasca ceva
ma trzu.
Ce a de gnd sa fac a Bucuret?
Pentru moment, trebue sa-m gasesc o su|ba, ct de modesta.
Ba-n de pe casa nu pot dura a nfnt
Et o fata ra[onaa. Ce pregatre a?
Ioana raspunse mperturbaba:
N-am stud superoare, mama n-a avut ban pentru medtator
taxe. Poate vo reu sa termn ceva ac, a fara frecven[a.
"Daca [-a pus-o n cap, gnd Fugue[, sunt sgura ca ve zbut."
Spuse atceva:
Totu, ce t sa fac?
Dupa ceu, am urmat un curs de cacuatoare ma descurc mu-
[umtor n engeza taana. Pot ua startu nsa ca femee de servcu.
O! respnse de crcumstan[a Fugue[, sunt sgura ca nu va f
cazu...
Prmu semn de mrare aparu pe chpu Ioane, rdcndu- arcu
sprnceneor ndrazne[e:
De ce nu? Cum crez ca ne-am descurcat dntr-o pense de
urma? Mama a fost foarte bonava, utm zece an nu putea mca un
deget. Trebua nsa bne hranta, ar medcamentee costau.
Char! Cum v-a[ descurcat?
Am ucrat ca ambaatoare a o fabrca de ducur, ar
dupa-ameze smbata munceam cu zua pentru nte fam de
medc.
O, m pare rau...
Suna att de conven[ona, att de fas nct pe buzee fne ae
Ioane, se v un surs sarcastc. Prmu surs, nventare Fugue[,
acesta zgrct, reaznd ca nca nu ta ce fe de dn[ are.
N-a fost char att de rau, rost Ioana vorba... matae (nu ta a
ce persoana sa se adreseze) ne-am descurcat.
Po[ sa-m spu tu Fugue[, ca toata umea, admse generoasa.
Mu[umesc. Te rog sa ma n[eeg sa ma crez, nu vreau sa cad
pe capu nmanu. Am vent a tne pentru ca et sngura ruda pe care o
ma am pe umea asta sngura cunotn[a dn Bucuret...
A ceva cura|!
N-am ce perde. Ce va rog, pe tne pe nenea Ioan, este sa ma
a|uta[ sa-m gasesc o su|ba, cum am zs, ct de uma. Poate a pretene
care au nevoe de o su|nca... Spa, gatesc, bat covoare. Sa scot de o
bucata de pne , pe urma, vad eu.
A, nu, sunt sgura ca vom gas ceva ma corespunzator.
E greu cu at[a omer, dar repet, nu ma dau n atur de a nc o
munca.
Fugue[ se fo n fotou, sm[ndu-se n cupa.
Pentru ca nst desgur doar pentru moment, ar f ceva... Am o
pretena, doamna Luza Mcea, o persoana extrem de dstnsa de atfe,
carea -ar trebu o mena|era. Casa nu- greu de ntre[nut, e sngura,
n-are anmae, cred ca v-a[ putea n[eege. n prmu rnd, are nevoe de
o persoana de ncredere. Apropo, tu unde a tras?
Am gast prn Mca Pubctate o pensune modesta, dar ct ar f
de eftn, tot m revne prea scump. Pe urma, pe mne ma ntereseaza
doar camera, nu masa, dar gazda nu nchraza atfe.
n[eeg, spuse Fugue[, ctgu ese totdeauna de a mncare.
Cred ca te ve n[eege cu Luza, ea ar avea unde sa te cazeze... Da,
cred ca se poate rezova, am sa dscut cu ea...
n snea e, Fugue[ spunea ca ar f putut-o gazdu a e n
camera de servcu, cac de a u Patrck nu se atngea socotnd ca, ma
devreme sau ma trzu, tot o va paras pe baba va avea nevoe de un
refugu. Dar a o aduce pe Ioana n casa presupunea prea muta batae de
cap, schmbar a care nu era dspusa. Nu poate sa-[ fe ma char de to[
cn de prpas , n fond, rea[e e cu vara-sa, Lacramoara, fusesera
aproape nexstente. Nu se fectau nc macar a mare sarbator, de ce
ar face sacrfc? Cac prmrea Ioane n spa[u e vta asta ar f
nsemnat. Un om n pus n casa de care trebue sa [ seama, acces a
bae, bucatare teevzor, pentru ca nu po[ sa- nchz ua n nas o
data cu asarea ser, ce ma, un nou membru de fame. Or, socotea ca
Ioan Patrck sunt tocma de-a|uns. Vrfund dezavanta|ee, fata e
profund antpatca, ntuet n subteran o permanenta attudne crtca,
de venca acuza, ar exsten[a une astfe de persoane n prea|ma te
face sa nu te ma sm[ bne a tne acasa, n casa ta.
[ mu[umesc, Fugue[, et foarte dragu[a, ar f stranc daca pr-
etena ta ar f de acord. Trebue sa t ca eu sunt o persoana modesta,
ma mu[umesc cu foarte pu[n am nva[at sa nu deran|ez.
Sunt sgura, scumpa mea.
Atfe, ce ma face unchu Ioan? Dar Petrca? Pe Petrca nu -am
ma vazut de a nunta veroare Maruca. |n mnte ca avea un costuma
ab, cu papon rou, era foarte mndru de pantaon u ung...
Pe chpu u Fugue[ aparu un zmbet umnos:
Sunt vreo cncsprezece an de atunc! Imagneaza-[ ca a crescut
ca acum e de|a baat mare.
S-a nsurat? Are cop?
Da, s-a nsurat, dupa cum fugra och pe de atur, Ioana n[e-
ese ca a atns un subect care nu- facea pacere.
Trecu cu naturae[e peste moment, nteresndu-se conven[ona
despre soarta ator rude pe care nu e vazuse ncodata, dar pe care e
ta dn povete maca-s. Fugue[ raspunse a fe de conven[ona.
Mrosea nteresu pur forma a Ioane , pe urma, nu prea e avea cu
fama, preocupare e concentrndu-se strct asupra u Patrck.
Ardeen cap-patrat a u Ioan, cnd nu o agasau, o pctseau de
moarte, ar ea nsa provenea dntr-un neam pe cae de a se stnge.
Fusese snguru cop, aa fusesera parn[ e...
Apo, dntr-o data, se sm[ nentta. Absout nemotvat, ac n
casa e, ntre obecte famare, ntr-o dmnea[a banaa de octombre,
stnd de vorba cu o persoana nensemnata, o orfana venta de undeva
dn ume, care se ntmpa sa- fe ruda. Fugue[, n cuda zmeneor
durne cnd poza n fn[a fraga supersensba, era o puternca, o
ucda care nu cadea uor pe spate, n-avea nazarr nu se scua prost
dspusa dn prcna unor vse ma fstch. Atunc, de unde aceasta
ndspoz[e brusca, aceasta stare de anxetate? Se uta a Ioana, dar fata
cobor brusc prvrea. Nu ndea|uns de repede. Apucase sa surprnda
n och de ghea[a abastra a Ioane o fxa[e, o determnare, un [e de
nezdruncnat. Vorbee scapara necontroat:
n defntv, ce vre?
Aba optt, nentegb se nteresa Ioana:
Poftm?
Nmc. Lasa-m un numar de teefon unde te pot gas.
Ioana paru ncurcata:
Doamne |en, vreau sa zc propretarese, nu- prea pace sa ne
foosm de teefon char daca to[ contrbum a nota de pata. Prefer sa
te caut eu. Spune-m doar cnd pot suna, fara sa deran|ez.
Indspoz[a u Fugue[ staru dupa pecarea fete. Avea un so de
presm[re tubure, greu de formuat, ca ntervense ceva nou, hotartor
n va[a e. Ca va[a e nu va ma semana cu ceea ce fusese pna acum.
Un nor neguros parea ca se aprope.
Fugue[ avea nsa resort , a o adca, daca nu- pacea ceva, ta sa
se supere char pe ea nsa:
Ce-s proste astea? Dev sterca! n fond, nu s-a ntmpat
nmc!
Prepara o supa a pc pentru Ioan, decreta mgrena pe toata zua
se refuge n umea u Stephen Kng, autoru preferat de utma ora.
*
Prost dspusa asatata de un presentment cudat, se trez Cot-
da. Nc prvetea dormtoruu nundat n roz ab nu avusese daru s-o
nvoreze, aa cum se ntmpa de obce. Ideea atacuu trandafru ve-
nse cnd ncepuse sa cocheteze cu eventuatatea casatore cu Patrck.
"Baatu", aa cum anta aa cum avea sa ramna pna a sfrt,
trebua sa nsemne pentru ea nou dn toate punctee de vedere: va[a
noua, nfa[are noua, ambent nou. n pus, se parea oarecum ndecent
sa se nstaeze cu nou so[ ntre aceea boscr[e pe care e mpar[se,
vreme de peste trezec de an, cu raposatu. Lasa ca era o moba
trsta, char daca scumpa n epoca, de un brun nchs, care ducea cu
gndu a un sarcofag. Luza crtse ac, sus[nnd ca decoru asta
trandafru de fecoara dusa nenceputa a atar, prn contrast cu peea
vete|ta ar subna ma abtr etatea mrese. Ma potrvt ar f fost, daca
tot voa ceva ma deschs, un nteror spre gaben pa, meru sau rana.
Imperturbaba, Luza nu se asase nc de asta data ndspusa facu
chefu, und unee masur de precau[e. De pda, avea gr|a sa se
trezeasca totdeauna nantea u Patrck sa- faca o toaeta competa,
dndu- buna dmnea[a n cee ma avanta|oase, proaspete gra[oase
dezabeur. Adevarat ca astfe frustra pe Baat de pacerea de a- serv
mcu de|un a pat, ca une regne, afacere nsa, eterna motva[e, nu-
permteau sa trndaveasca n aternut.
Se nstaa n sufragera somptuoasa, ateptnd-o pe Tan[a, servtoa-
rea, sa- serveasca mcu de|un. ntre tmp, ncerca sa detecteze motvu
ndspoz[e, fornd dupa vreo nemu[umre, dupa ceva care s-o f rtat
n a|un, dar nu reu sa gaseasca nmc.
Tan[a patrunse n sufragere, mpngnd masu[a voanta care con[-
nea ma mute varante de mc de|un, end n ntmpnarea
eventuaeor "de" ae doamne. Emse un "saru' mna" vo atepta cu
mne a spate. Cotda arunca o prvre snca: "Doamne, urta ma
putea f muerea asta!" Tan[a era o [aranca oraenzata de prn par[e
Argeuu, cam a trezec cnc de an, bne facuta, cu oase mc
ncheetur de marchza, dar, dn pacate, cu toate trasature adunate
spre vrfu nasuu, ntr-un ungh ascu[t, dndu- un aer de oboan
oache. Och peot[ de cocker, paru sarac botu de rozatoare dn
care [neau do dn[, ca a epur, marcau o ur[ene perfecta. Era nsa
harnca, cnstta, aparent devotata, ar Cotda nu avea nevoe n
batatura de vreo zna pe care s-o nghesue Patrck prn unghere.
Arunca o prvre rapda peste tave apetsante se decse a o
cafea neagra cu o fee de pne pra|ta a o sonda cu suc natura dn
morcov.
Un buna dmnea[a optmst umpu sufragera de soare. Patrck se
repez a Cotda, saruta tmpa, apo mna se aeza a masa. Era n
p|ama de matase abastra, deschsa peste peptu bronzat, nca neras
mrosnd a aternut aba parast. Se trezea n genera cu o foame de up,
aba dupa un mc de|un consstent urmau exerc[e fzce, duu
preungt, toaeta compcata. De mute or, mnca sngur, n compana
Tan[e care- veghea rezemata de ua bucatare, gata sa- prevna orce
dorn[a.
Cotda, n vrtutea aceea de ca Patrck nu trebue sa smta
ha[ure, ngadua sa ntrze noaptea a Clopoei, sa se dstreze cu
bae[, ucru pe care ea nu - ma permtea. Trebua sa fe prezenta a
afacere , ma presus de toate, cnd a a|uns a o vrsta, cucatu a ore
mc nu- de natura sa te faca ma proaspata, ba dmpotrva, o noapte
perduta are consecn[e dezastruoase, pe care nc ce ma eaborat
macha| dn ume nu e poate estompa.
Patrck umpu o cana mare de cafea cu apte, se serv copos cu
unt, mere, gem , aruncnd o prvre scurta spre Tan[a, pocn dn
degete, de parca ar f cerut nota a restaurant. Femea aba atepta
semnau, "domnoru poftea o ometa cu unca cuperc", ca sa
dspara n bucatare.
Patrck saruta nca o data mna pna de nee a Cotde:
A dormt bne, Mam?
Cum se apropase de ea, Martneasca sm[ aderea vaga a unu par-
fum n cpa aceea amnt. Asta o deran|ase. Az noapte, cnd
conform n[eeger, Patrck trebua, ndferent de ora a care s-ar f ntors
sa ntre n dormtor s-o sarute, sm[se ca prn vs aroma strana, dar
prea ame[ta de somnfer, nu se trezse. Senza[a ramasese nsa...
Perfect, honey, eram foarte obosta. Vo cum v-a[ dstrat?
Baatu muca vorace, cu dn[ de por[ean, dn tartna unsa gros cu
unt mere. Cotda sm[ o strngere de nma a vederea dantur
mpecabe, perata, ncredb de frumoasa. "Ct e de tnar!" dadura
acrme dn senn, dar, dn fercre, Patrck ocupat acum cu ometa,
preparata "umed", aa cum pacea u, nu observa nmc. Cotda
nfpse unghe n podu pameor, mustrndu-se dur: "Et o doata, o
baba snstru de doata! Vre sa- perz, ncepe atunc cu bocetee!..."
Excep[ona, a fost o seara de ze mar! Pacat ca a pecat!
Ce-a fost?
t cum se ntmpa, unee petrecer reuesc pur smpu, fara
nc o pregatre. Chesta e ca dupa spectaco a vent, pe neateptate,
Drago cu un grup de preten, artt e...
Numa barba[? se nteresa poate pu[n prea duce Cotda.
A, a ma fost Dana, amanta u Drago nca una, tot coega
de-a or, n-am re[nut cum o cheama... Ce spectaco au putut sa dea, e
fantastc! Au cntat a mcrofon, au dansat, au spus bancur, de nu tau
cen[ ce sa ma creada! Sunt bae[ anga|a[ a Clopoei sau e vorba de
un show ntmpator!?!
Ma bucur. O seara ca asta aduce centea... E, eu trebue sa ma
duc, az vn furnzor de a Suceava...
Se rdca, ppandu- nstnctv pntecee. Era pna, dar nu grasa,
ar costumu gr evan[ca, bne taat, o facea sa para char supa. Fusta
care se oprea medat dupa genunch asa sa se vada pcoaree pe care
nca [ facea pacere sa e prvet; fusesera unu dntre punctee e forte
n tnere[e. nca ma ramasesera.
ua serveta dpomat pregatta pe consoa se aprope de
Patrck sa- spuna a revedere. saruta pe cretet, nteresndu-se n
treacat:
Baatu meu a schmbat after sha"e-u?
Patrck raspunse senn:
Da' de unde, nc nu m-am spaat nca. Am dansat az-noapte cu
nebunee aea, de acoo m-a ramas.
A! se dumr Cotda, asta era... Bne, scumpue. Atunc, o z buna
ne vedem a de|un...
Nu era nc pe departe att de ntta pe ct arata a|unsa n
curte, cazu brusc masca. Aurca, oferu, deschse portera,
ndreptndu- o prvre fura: "Pazea, efa- ntoarsa, pusa pe nasoae!..."
*
La nceput, Luza Mcea nc nu vru sa ascute, ba char se enerva:
O f tu vreo putoare mechera, dar pe mne nu ma mbrobodet!
Vre fapte cartabe, fa-e pe spnarea ta! n defntv, a acea spa[u ca
mne, fata [-e ruda. Cazeaz-o!
Fugue[, carea soarta Ioane era a fe de ndferenta ca oamen
de zapada dn Aaska (soarta orcu de fapt, n afara de cea a u Patrck),
peda n favoarea fete dntr-o cumsecadene care n-o costa nmc , n
pus, socotea ca- servete cu buna credn[a pretena.
Proasto, am vrut sa-[ fac un servcu, tu ma e cu huo! Cne se
pngea de snguratate? Cne zcea ca vne acasa tot umn stnse, ca
n-are cu sa- dea bne[e? Nu tu suspn de an de ze dupa un cne, dar
et prea comoda ca sa- ngr|et? Pe urma, fata- modesta pentru o
camaru[a acoo, a servtoare, dama de compane nga tne,
persoana de ncredere, pe grats! Treaba ta ce hotarat, dar dupa
parerea mea, ratez o afacere.
Luza morma ceva a teefon, numa aa ca sa bombane, dar
recunoscu ca Fugue[ cam are dreptate.
S-o vad nt p'orma, om vedea.
Fata facu o mprese buna, dar ceva nu era prea car. Aa, a prma
vedere, era cura[ca, n buza proaspata, perfect cacata, presm[ea
mna une gospodne pedante. Avea modesta caracterstca une
copar ume, nedeprnsa cu rasfa[u favorure, ar domnanta
personata[ e parea sa fe seroztatea; seroasa pna a pcts ,
consecn[a drecta, psta de haz. O ma ntua ascunsa, hotarta,
tenace.
|nu s-o avertzeze de a bun nceput:
Sa t ca nu sunt o gazda comoda. Am mane mee, de a care
nu ma abat , n genera, mute cuda[en. E vrsta, dar prea m-a
ncercat soarta...
Ioana a[nt prvrea asupra obrazuu de vra|toare a batrne.
Fosta cntarea[a de opera pastrase macha|u gros de scena care, pe un
chp rava|at de an, avea un efect grotesc. Paru vopst negru tuc ca
sprncenee nu facea dect sa sporeasca aceasta mprese.
Sunt obnuta sa nu deran|ez. Totu este sa m se expce ce tre-
bue sa fac.
Eu zc sa ncercam o saptamna sa vedem cum ne mpacam,
aa ca nu- nevoe sa-[ aduc tot baga|u.
Buzee fne ae Ioane sch[ara un surs sarac. Se vedea doar marg-
nea nferoara a dn[or, ca o a[a.
Nu- o probema, am o sngura vaza un sac de sport.
Perfect, du-te adu-e. Un ucru vreau sa fe bne stabt de a
bun nceput, adauga Luza rdcndu-se. Faptu ca ve ocu a mne nu
nseamna mara|, daca n[eeg ce vreau sa spun...
Banuesc, dar nu sunt tocma sgura.
Adca fara famarsme. Nu vreau ca ntmtatea mea sa fe
agresata. Ma precs, nu-m spu tant, nu te ntnz a conversa[e, daca
am o vzta nu nseamna ca be cafeaua cu no servet te retrag ,
nu stam mpreuna a teevzor. De atfe, deschd foarte rar...
Ioana repca netuburata fara sa- pece prvrea:
Nc nu m-ar f trecut prn gnd. Fugue[ m-a expcat mpede
statutu meu: ofc de servtoare contra cazare, o oda[a ct de modesta.
Luza, uor surprnsa, o cerceta ung. Fata parea de ghea[a, ata
-ar f pns de ma, -ar f tremurat gasu pronun[nd cuvntu
servtoare. Ioana nu parea ctu de pu[n tuburata.
Mda, facu batrna, par n stare de mut ma mut
E doar ceva temporar, o amur fata. Pentru moment nsa, am ne-
voe de un acoper un pat.
Et o fn[a cudata. t, s-ar putea char sa ne n[eegem.
Ioana nu raspunse.
Exact asta ob[nuse: un acoper un pat. Luza avea un aparta-
ment de patru camere, dntre care doua dormtoare. Unu a e, ar
ceaat apar[nuse nepoata-s, Monca, a care deces n urma cu cnc
an, consttuse o tragede.
Cu mne n pat n-o s-o cuc nc ntre ucruoaree bete Monca
n-am s-o nstaez. M s-ar parea o basfeme!
Ma ramneau sufragera saonu, dn start tabu, aa ca Ioana
a|unse n camera de servcu, ase metr patra[ n care ncapeau strct
un pat cazon de fer, o masu[a de dmensune unu acordeon deschs a
maxmum, un taburet de bucatare chuveta. Ma exsta un duapor
suspendat deasupra mese unde ar f ncaput cteva car[ sau ceva
en|ere curenta, ar deasupra patuu, o eta|era cu o veoza. Doua-tre
roch e-ar f putut aga[a n crgee fxate pe ua, dar pentru
ma|ortatea haneor, Luza ceda generoasa o |umatate de debara dn
cee apte care se afau n apartament. Doua bunur avea oda[a, n
acest sens, se putea consttu ntr-o garsonera, anume o toaeta char
aatur o ntrare de servcu separata, astfe ca, n drumure e, Ioana
nu trebua sa treaca pe a batrna.
Luza Mcea nu era o femee curoasa de fe, ar dupa nenorocre
ndurate se putea afrma ca nteresu e fa[a de ceea ce se petrecea n
|ur osca spre nu. (Excep[e facea doar rea[a Cotda-Patrck, unde era
vorba ma mut de un paru. Ma conta faptu ca [nea a Martneasca,
utma e egatura cu trecutu, sngura persoana draga care- ramasese.)
Dec, nu dn curoztate se duse sa "nspecteze" oda[a Ioane n
psa acestea, c dornd sa te cu ce fe de persoana are de-a face. "Pe
om, una dn vorbee e preferate, cunot dupa gunou pe care-
arunca, dupa borde a ban." fu de-a|uns o sngura prvre pentru a
desu hramu Ioane, caracterzat de doua eemente: pedantera
excesva psa amntror. Sau poate, conchse, ee nu psesc, doar
prunc nou-nascu[ n-au nc un fe de amntre, dar fnd prea dureroase,
prefera sa nu se mpedce de ee.
"Bne ca- curata ordonata, morma trecndu- degetee peste
musta[a care trebua pensata, ce pu[n n-o sa-m umpe casa de
gndac!" Patu fusese perfect aternut, ca de o camersta de hote, a fe
en|era saracu[a dn duaporu suspendat. Luza constata ca toata
garderoba fete, ncredb de pu[na, era totu compet noua. Presupuse
ac o dorn[a aprga de a o rupe cu trecutu care competa magnea
sugerata de psa amntror. Cnd chdase casa, azvrse toate
vechture, parca n dumane, pna cho[, ce dn duapor ma
avnd nca etcheta pe e.
"Fata asta, conchse Luza, a vent a Bucuret pusa pe fapte mar,
decsa sa a va[a de a capat. png pe nenoroctu care se va pune
de-a curmezu..."
Batrna avea convngerea ca nu se neaa, "cunotea a ndvz
a amanunt", uneor avnd char mpresa ca oamen sunt transparen[.
Tot aa, nchpu ca "a ctt-o" pe Ioana pna n adncu fn[e sae.
"Totu, zse, sa nu pastrez tu char nmc, macar o fotografe de-a
maca-t! Char att de hdos sa f fost totu, a an ta parca douazec
apte a spus sa n-a dect amntr odoase!" Cu excep[a ctorva
car[, se corecta, aezate pe eta|era de deasupra patuu. Un manua de
spanoa pentru ce care se ncumeta sa nve[e mba fara profesor, a te
uta #ialo$urile u Paton!, un Anatoe France un |u[ea, Bba, doar
tre romane %&lciul de'ert(ciunilor, )o'u 'i ne$ru, * tra$edie
american( un voum de memor ae unu oarecare Ioan Bendea,
edtat nante de razbo.
Batrna surse, magnea Ioane era ma cara dect o ecografe. Ea
persona nu ma consuma demut teratura, a|ungeau perpe[e
propre ve[, dar, cndva, fusese un ector nverunat. Dn cte
amntea, toate romanee dn "bboteca" Ioane se ocupau de amb[o
fanatc, n stare sa se a a trnta cu nsu bunu Dumnezeu numa
pentru a parven. Char daca un euau, amanuntu parea sa fe pst de
mportan[a pentru Ioana Se sm[ea facnd parte dn aceea fame, a
maror parven[ avnd probab ca motto de va[a, et obli$at sa
ncerc. Ct despre +emoriile u Bendea, ttu rezuma ntregu voum:
,(ran ardelean a-uns primar american.
Luza ma nota psa unu tranzstor de buzunar a nevtabuu
anmau[ caraghos de pu, a|uns mascota nepsta n orce nteror
ocut de o tnara fecoara.
"Cred ca a avut o copare tare nefercta, conchse mu[umta de
tot ceea ce constatase de propra e carvzune. Este un om pe care te
po[ bzu. Mne a de|un o sa tu ma mute..."
Mne, adca dumnca a prnz, pentru ca Fugue[ ansase o
nvta[e a masa. De fapt, era de|unu unar pe care- oferea Cotde
u Patrck, ncusv Luze, socotta ca facnd parte dn fame. De
comoda pna a nesm[re, Fugue[ consm[ea a acest sacrfcu de
dragu u fu-sau care mta pentru rea[ cordae, de normatate,
demonstrata sstematc ntre a u nevasta-sa. "Nu vreau sa smta
osttate dn partea voastra, nerent va reac[ona, asta nu-m va aduce
fercre! Poarta-te frumos cu ea, nstructeaza- pe tata, de parca ar f o
nora obnuta."
Fugue[ conchse ca Patrck nu era prost ntroduse obceu de|u-
nuror unare. Pe de ata parte, Cotde, carea nmc nu- era ma deza-
greab dect sa constate prospe[mea obra|or mame soacre, ar
atmosfera artfcaa "ce fame unta suntem ct de mut ne bucuram
unu de ceaat!" o caca pe nerv, accepta povara mensuaa dn ra[un
specfce. E bne sa t ce se petrece n tabara dumana , ma aes, n
subteranu unor raportur aparent cordae reaxate. Pentru ca n
sufetu e, Cotde era ma pu[na teama de vrea une rvae tnere,
dect de nfuen[a neobnuta exerctata de Fugue[ asupra u Patrck.
Cotda, femee trecuta prn mute, nu se asa neata de fet[a
neputncoasa, ratacta n padure travestu preferat , drept care se
dadea soacra-sa. n spatee pomez pasteate se ascundea o mama
feroce, capaba de orce, poate char de crma, pentru ca fecoru-sau
sa se toaneasca ntr-un aternut pufos.
De|unu dn dumnca aceasta avea o motva[e n pus: dorn[a u
Fugue[ de a o prezenta pe Ioana fame. De a bun nceput, fata
facuse o mprese exceenta austeruu Ioan Srbu care, ma presus de
datee natve pomana u Dumnezeu , apreca a ndvd stradana,
efortu ncrncenat, determnarea n atngerea unu [e, char fara
succes; totu- sa te chnu, sa te storc pna a utma pcatura de snge,
e mportant sa n-a ce-[ reproa, sa mor mpacat cu tne nsu[. Cnd
ma auz ca Ioana nten[oneaza sa urmeze o facutate a sera sau fara
frecven[a, admra[a u Srbu nu ma cunoscu mte. "Macar de-ar avea
fu-meu un sfert dn amb[a e, tu ca a nchde och ntt!"
Luza, a rndu e, o studa dn nteres strct persona, ncercnd sa
mroasa cam cu ce fe de coocatara va avea de-a face, n ce masura vor
putea coexsta. Presupunere dezvotate n oda[a Ioane capatara
conssten[a. Era o fn[a nchsa, robace, ndr|ta cu gafee sarace
ntrate n snge. Probab ca nc maca-sa nu fusese prea de so, nc
cercure n care se nvrtse. Una e sa nu a ata sa nu t. Ioana
epuza bdee pna a utma pcatura, tergea sosu cu mez de pne ca
un ocna nfometat, ramase surprnsa de psa scobtoror de pe masa
extrase decat un rest dntre dn[ cu ungha unga a degetuu mc.
Patrck ntoarse och orpat. De a prma prvre, fata fu
profund dezagreaba, cac vrtutea purtana pe care o dega|a prn to[
por era tot ce detesta ma mut a o femee, a oamen n genera, ba
char nspamnta. Patrck presm[ea ca pentru astfe de ndvz, e
nu repreznta dect un mc anma, o mousca-parazt demna de tot
dspre[u, chntesen[a a tot ce- ma rau pe ume. Asta ctea n och
Ioane care, de atfe, nu- nvrednc cu ma mut de o prvre sau doua.
Aa cum statea dreapta, cu spatee rgd, fara a atnge spataru
scaunuu, n costumau e abastru fara podoabe, cu paru ntns ca o
casca peste cretet, semana ma mut dect orcnd cu o caugar[a a
care vrtute obtuza te determna sa te sm[ ca un verme. E, Patrck, n
prmu rnd, cac fara a da doua parae pe Ioana ca persoana, facea
parte dn fama bae[or duc, obnut sa paca ceor dn |ur, sa
serveasca amabta[ care bnedspun , n defntv, fac va[a frumoasa.
Nc Cotda n-o agree, dar dn ate prcn. Banua n fata asta o
for[a nteroara redutaba, or, astfe de oamen sunt, de obce,
percuo, adesea fata pentru ce dn |uru or. Pe ea n-o pacaea aeru
de mronos[a bgota, presm[nd ca acesta e construt, facnd parte
dntr-o stratege mnu[oasa. Dar ce ma ngr|orator, dn punctu e de
vedere, avertza strungarea[a dntre ncsv, ma ndscreta dect un
|urna ntm. Cotda nu se faea a f o fzonomsta, dar exstau cteva
caracterstc verfcate ntr-o va[a n care credea neabatut ct ar f
chpu de angec dafan, prezen[a strungare[e denota un temperament
foc benga, sexu prmeaza, ar dorn[ee sunt rezstbe. Dntre acestea
se aeg de obce mare nfdee care pentru a se sm[ satsfacute, sunt
n stare de orce. n agenda ntma, Cotda o trecu a persoane
percuoase. Tragea nade|dea, ba char va avea gr|a ca e do, Cotda
Patrck, sa aba ct ma pu[n de-a face cu ea.
Pe undeva, mesee uate a soacra-sa o amuzau. O dstra
monumentaa e nesm[re, modu n care ta sa transforme orce feac
n |ertfa personaa, cum s-ar spune sa faca dn rahat bc, ar ce dn |ur
s-o creada. spunea ca daca n-ar f exstat ntre ee confctu de
nterese egat de Patrck, -ar f pacut sa- fe pretena. Char de|unure
oferte erau rdcoe -[ trebua un obraz pe care nu- po[ n[epa nc cu
greba ca sa- fac pe oamen sa- rateze prnzu de dumnca, poftndu-
a tne. De regua, prevaau supee n pc (sacrfca patru a o masa) pe
care e nnobase consommur dregnd busuocu cu cte o
ngura de smntna, saatee natur, adca nmc taat asezonat, c
doar frunza, roa, ardeu, prezentate aa cum e cumparase Ioana dn
pa[a doar spaate n preaab (vez Doamne ca sa nu se fecae),
aatur de care servea, n ce ma bun caz, un pure de cartof dn fug
c[va mtte cumpara[ gata prepara[, eventua ncaz[ n tgae nante
de a- pune pe masa. Ca duce, gogo cu dferte umputur, uate de a
pacntara dn capu straz.
La servt o a|uta Srbu, "gospodna taentata", a fe ca mu[ a[
barba[ care- ubesc cu devotament so[e. Vasee urma sa e spee a
doua z femea de servcu care nu venea dumnca a ucru. n vrtutea
aceea mentata[ modeste, rurae sau de mca mahaa, Ioana se ofer
sa e spee ea, sa debaraseze masa, sa a|ute. Comesen coborra
|ena[ prvre, ar Fugue[ o opr cu un gest prncar.
Sta cumnte, draga mea, asta nu- treaba de musafr. Atunc a
ce ma vne servtoarea? Doar ca sa-m schmbe apa a for?
Obra| Ioane prnsera o nuan[a de roz, dar nu nten[ona sa- man-
feste |ena persevera:
Sunt obnuta cu munca char voam sa-[ propun... Daca a ne-
voe de a|utor n gospodare, vn cu pacere. Servcu meu a doamna
Luza nu va avea nmc de sufert.
"E data dracuu!" zse n snea e Luza, grabndu-se sa preczeze:
Daca vre sa te duc cu zua, eu nu am nmc mpotrva. Orcum, a
mne n-a mare ucru de facut.
Bnen[ees ca vreau, munca nu- runoasa, ar eu am nevoe
sa-m fac o baza.
Ioan Srbu decreta adnc peste ochear cu rame eftne:
Aa e, draga nepoata, nu- rune sa muncet, e rune sa trnda-
vet. Daca a f fata mea, a f mndru ca gndet aa.
Patrck, care se sm[ea drect vzat, parode rmat:
Nu- rune sa muncet, da' ma bne sa domnet.
Fugue[ batu ncntata dn pame, n vreme ce pe buzee Cotde
auneca un surs fugar. n capu u Srbu ce Drept se aprnse o dee. Se
adresa nora-s, cu desavrta buna-credn[a:
Ute, acum m trecu prn mnte! Ce-ar f s-o anga|ez a tne, a o-
ca? Un post modest, nu- aa, fata nu cere s-o fac captan dn prma z,
dar -a putea acorda o ansa.
Cotda sorb dn cecu[a cu ness. Ca sa nu se surmeneze facnd
cafee, Fugue[ anun[ase n stu- obnut ca tocma s-au oprt gazee,
ofernd n schmb comodu ness care mergea cu apa rece.
Toate prvre se ndreptara asupra Cotde. n speca ae u
Patrck, care ncercau sa transmta un mesa| negatv. Se opunea
nstnctv anga|ar Ioane. Se sm[eau bne a Clopoei, personau
muter, ma aes ca dupa mezu nop[ faceau echpa, ar o purtana ca
Ioana, o strca chef, n-ar f facut dect sa agreseze atmosfera Intua n
fata o spoana, ar tro-u Luza-Fugue[-Co-Co nu trebua sa e te char
pe toate... Dar pna a ndscre[, nsa prezen[a Ioane era de natura sa
aunge buna dspoz[e.
Ce parere a? nssta Ioan Srbu.
Draga socrue, ma e pe neateptate. Pentru moment, schema e
competa.
Vorbea pu[n pe nas fuma ntr-un fe aparte, zabovnd mut cu
[gara n dreptu buzeor. punea astfe n evden[a mna superba pe
care brantee scnteau de-[ uau och. n totu, consttua o apar[e
dstnsa char daca fonata de trecerea anor, ramasese o femee
frumoasa. Och ndeoseb, coda[ "gena[ de-[ vne sa nnebunet,
ce- ma trebue une babe ca ea asemenea matur?" marturseau mute
despre spendoarea de atadata. mbracata ntr-un compet grs pere
asortat cu paru frumos ncarun[t pe care avusese nspra[a sa nu-
vopseasca, semana cu o ducesa. Bne trecuta, dar ducesa.
Char nmc, nmc? contnua sa nsste Srbu.
ncerc sa ma nteresez pentru moment pe a coeg. Patrck,
sa- ntreb tu pe Davdet... Expca: Sunt nte preten de-a notr care
au deschs saptamna trecuta )estaurantul Alca.ar. La start, exsta tot-
deauna gour n echpa. n ce ma prvete, a prma ocaze, [ promt,
Ioana, sa te am n vedere.
"Adca a anu a mu[ an!", traduse fata, desund o exprese de
satsfac[e pe chpu u Patrck. n aceea cpa, Cotda sm[ mna u
Patrck, care, sub fa[a de masa, strngea degetee recunoscator.
Ioana fugera scurt cu prvrea abastra, apo peca och n farfu-
re. Era prea tnara pentru a apea a experen[a e de va[a, dar
necazure, faptu ca nu ob[nuse nmc uor, un destn nebnevotor n
genera, o maturzasera astfe ca daca se nmerea ntr-un grup coege
de genera[e, avea mpresa ca sta de vorba cu nte fet[e. Orcum nsa,
nu trebua sa f fosof ca sa-[ da seama cam ce so de cupu faceau
Cotda-Patrck. Ea o batrna nesa[oasa fara rune care nu se ma
satura de va[a, nfruptndu-se cu pooncu, ct prvete pe prn[u
consort... Ioane pur smpu se facea grea[a, spunndu- ca avea
ocaza sa cunoasca ce ma tpc exempu de pete ordnar.
La cafea, Luza Mcea se trez comentnd:
E bun ness-u, nu zc, dar parca tot turceasca, aa cum am apu-
cat-o dn batrn, e ma savuroasa. Nu dau do ban pe toate nven[e
astea cunare nstant, sempreparate, congeate, a vd, toate nte
fasur. Bne tau sa mannce bunc notr...
Fugue[ ncepu sa rda:
Te gndet a bata Coana F[a, matua Cornee. Gospodna ca
ea ma rar, char n epoca! Aveau at tmp...
Luza o ntrerupse:
Ca ven vorba, am prmt o scrsoare de a Cornea. t ca Guy,
barbatu-sau s-a prapadt. Cca se smte foarte sngura ma nvta a ea,
n Normanda. Zce ca-n vara ar f ce ma nmert.
Normanda, repeta vsatoare Fugue[. n defntv, de ce nu te-a
duce? N-a fost ncodata n Normanda...
Luza rdca dn umer:
Ca parca a Toko am fost! Aa, sunt o gramada de ocur pe unde
n-am pus pcoru.
Fugue[ gas momentu sa bage o [eapa. ta ca subectu vacan[a o
punea totdeauna n dfcutate pe nora-sa, ndspunnd-o. Cuprnzndu-
pe amndo n aceea prvre, se adresa suav:
Char, cop, vo unde ave[ de gnd sa merge[ a vara?
/Copii, nota n gnd Ioana, ata gafa vota", n och se aprnse un
car de satsfac[e. Era bne de cunoscut poz[a u Fugue[ fa[a de acest
mara|, aducnd ma degraba a ncest.
Nu ne-am gndt nca, raspunse ndferent Patrck.
Ioan Srbu nterven practc econom:
Am ctt n |urna. Nu tu care agen[e de tursm organzeaza ex-
curs eftne n Turca, Greca Itaa. Doar ca trebue sa va nscre[ dn
vreme.
Patrck strmba dn nas:
Nu-m pace sa merg cu goata, sa-m faca e programu, sa ma
trezeasca cu trmb[a, ca a armata!
Cred eu, fu de acord maca-sa. Excurse astea coectve sunt
pentru sarantoc. eu sunt de acea prncpu. Or fac un ucru cum
trebue, or renun[. Daca au posbta[, de ce sa nu se bucure de toate
comodta[e?
Toate prvre se a[ntra asupra Cotde care nca nu se
pronun[ase. Urmarse crspata daogu subteran, auze nten[e
crptce, dar zbut sa afeze un surs de mare doamna.
Orce vom decde va f de comun acord. Persona, m-ar tenta un
se|ur n Sco[a...
"Cred eu, |uba n gnd Fugue[, frg, cea[a, ande, uera vntu
sabatc, cea ma mca vnzare de costume de bae dn toata Europa!..."
Cnd eram cop, urma Cotda, ma dadeam n vnt dupa
romanee u Water Scott. astaz ma ma fascneaza atmosfera,
casteee terbe cu fantome...
Luza se zbr ca de frg:
Sunt cam grasoase, nu m-ar pacea. E muta umdtate n zona.
Sa f atenta sa nu racet.
Sco[a, rost Patrck vsator. Ar f o dee...
Foarte nteresant, aprece Ioan Srbu. Va ve[ afa n pna sto-
re.
Ca pentru a preven excesu de entuzasm, Cotda se grab sa
preczeze:
Bnen[ees, nu- nmc hotart. Trebue sa ne nteresam ce
cum, nu ne putem aventura aa...
Cnd a ban, se excude aventura, nmc nu te poate ua prn sur-
prndere, decreta Fugue[. ncepe sa poua, ntru n prmu magazn -m
cumpar umbrea, m-e sete au oc pe o terasa, am obost au un
tax, m-e somn trag a un hote cumsecade. Sa am eu ban destu,
ute aa a peca -n Patagona, cu ce am pe mne paaportu.
Ioan Srbu zmb patern, cu admra[e:
Uta[-va a ea, e doar ct o abnu[a, dar are cura| ct zece vte|!
desgur, subme, Cotda, ma sunt ac probeme de rezovat.
Dupa cum v-am ma spus, am... aveam de gnd sa ne extndem, sa des-
chdem un fe de cantna cu servre a domcu.
Luza comenta:
Nu zc, e buna munca, dar asa-[ tmp sa te ma bucur de ea.
Absout! sar Fugue[, adm[nd ca totu afacerea trebue su-
pravegheata, de ce sa va sacrfca[ amndo? Anu asta, sa zcem,
peaca Patrck ram tu, a anu nvers.
Patrck nterven cu un tact pentru care maca-sa fecta caduros
n snea e:
Excud poteza dn capu ocuu! Or pecam mpreuna, or deoc.
Me ce pu[n nu m-ar pr nmc fara Co-Co!
Nevasta-sa, recunoscatoare, mnge dscret mna. Patrck,
mu[umt de e nsu, dezmerdat ca un coto, numa ca nu torcea.
Sm[ndu-se a[ntta, Cotda rdca brusc prvrea, ntnnd och
Ioane. Cautatura abastra strafugera nma, trezndu- dn nou starea
de anxetate care o apasase toata zua. Ca Luza, sm[ ca fata asta
vroa ceva. Tenace, cu tot dnadnsu, necond[onat, cu ntreaga e fn[a.
#ar ce mama dracului "roia0
Daca ar f tut ca toate persoanee care veneau n contact cu Ioana
ncercau o stare de sprt asemanatoare, s-ar f sm[t, probab, ma
ntta.
De|unu dura, ca de obce, exact tre ore, adca de a unsprezece
dmnea[a pna a doua ae amez, pentru ca Fugue[, anemca de fe
surmenata de efort, sa- poata face sesta.
Ioan Srbu, strngnd masa depunnd toate vasee murdare n-
tr-un ghean dn bucatare (servtoarea avea sa se ocupe a doua z de
ee), comenta pus pe fosofeaa:
N-ar f rea Cotda, e femea care- trebue u Petrca, munctoare,
prceputa, cucoana. Pacat doar de an.
Fu de-a|uns ca nevasta-sa sa ntre n dormtor masndu- tmpee,
pentru ca Srbu sa amu[easca sa umbe n vrfu pcoareor.
Luza Ioana pecara mpreuna acasa, fecare cu gndure e.
Cotda bnecuvnta faptu ca Toyota u Patrck avea doar doua o-
cur, atfe s-ar f cuvent sa e conduca acasa pe cee doua feme.
Stnd n dreapta u, mnca dn prvr. Nare vbrau datate, och
se abursera, sm[ea pntecee nma zvcnnd. Ce exempar de
mascu superb, ce prof pn de barba[e. numa utndu-se a mna
vra de pe voan, a ncheetura carea Roex-u cu bra[ara de aur atrna
neg|ent, se sm[ea cuprnsa de duc for.
Pe urma, aduse amnte ca- e foame. Aa se ntmpa de regua
cnd ua masa a soacra-sa. Nu psse consommu a pc de asta
data, corba de burta ar n oc de mtte revtaza[ a tgae,
odoasee n[ee dn parzer. Tot ca de obce, ea cu Patrck se vor
aeza dn nou a masa, fara comentar.
Era dumnca, 17 septembre. Nmen dntre ce pomen[, nu auzse
nca de exsten[a u Em Margescu. Luza cunoscu prma.
*
n reatate, cnd o vedea prma oara, era mposb sa nu excam:
persoana nu- n toate mn[e. Cndva, Luza Mcea fusese o frumuse[e
creoa, pna de temperament, expozva, emannd un mros a[[ator,
ute, specfc bruneteor focoase, cu o sabcune marcata pentru
vestmenta[a spectacuoasa. Se mbraca, afrmau ce dn |ur, nu ca
pentru Opera, c ca la Opera. Abundau b|utere opuente, aure,
roche ampe, decoteure generoase mut rou combnat ndeobte
cu negru, astfe nct Luza parea sa traasca un etern travest, dntr-un
fm gndt n cuore evuu medu. Ca persona|, gndu te ducea medat
a Carmen, ro a care vsase toata va[a, nca de pe bance
Conservatoruu. Toata umea vseaza, dar pu[n sunt ae care au
ansa sa a|unga sa- traasca scenare coorate, ar Luza, hotart ucru,
nu facuse parte dntre aceta. Tmp de trezec de an cntase n coru
Opere dn Tmoara, se sufocase asstnd a ascensunea ator coege,
dar se consoase cu tmpu, nstnctu de conservare func[onnd perfect
ca a ma to[ rata[. Se spune ca ce ma greu de suportat este
autonemu[umrea, reproure pe care [ e fac [e nsu[, ca oamen
ndura ma degraba o nedreptate dect sa de sne. Astfe, refex pe
nesm[te, subcontentu reazeaza un transfer de cupa asupra
destnuu, a mpre|uraror specae sau char asupra unu subect
dentfcab, cu nume adresa n cartea de teefon.
n cazu Luze Mcea, expca ea o credea sncer carera
modesta se datora regmuu comunst ma precs, dosarului, marea
gogor[a a |umata[ de seco trecute. Tata fusese genera de dvze n
Armata Regaa, maca-sa fusese /o %anu, boer ve[, cu pergamente,
fabuos de boga[, propretar de mun[! Cum era sa ma promoveze pe
mne, o Mcea-Banu, exponen[ a burghezo-moerm?! cne s-o
faca? X-uescu, drectoru de atunc, fecor de opncar, a baza acatu cu
ase case eementare?!"
Dn pacate, nu fusese nc n va[a personaa ma fercta az, de
cte or facea ban[u, ceea ce se ntmpase macar o data pe
saptamna, putea afrma, nmen nu ncerca s-o contrazca, ca fusese
o femee fara noroc. Degeaba frumuse[e, taent, coaa, educa[e, be[
parn[ [ dau de-[ burduesc trasta! Dar trasta [-o hotarate
Dumnezeu! A e s-a nmert numa gaur, ca pasee de sfoara, s-a scurs
beugu de a parn[, fara urma de rod. Ce pu[n, aceasta era magnea
pastca a foste corste despre propra- soarta.
La moartea fca-s, adevarata tragede petrecuta cu douazec opt
de an n urma, Luza spusese ca, de asta data, sufern[ee e au a|uns
a capat. Ma rau dect atta ce ma putea sa se ntmpe?! Doar sa
moara ea nsa. Paguba-n cuperc! De atta pns, s-a spaat
prvrea, s-a decoorat, unde- sunt och nstea[ negr ca mura de
atadata? Barem sa bage capu n pamnt, ca asta nghte totu,
necazur bucur, fara a face deosebre, topete aducerea amnte... Dar
a vazut destn sa te ntrebe ce parere a? Dupa ate doua decen, parca
amntndu- de ea socotnd ca duce un tra prea duce, acea destn
nemos, -a uat nepoata, pe Monca, fata fe-s. La aba douazec tre
de an, actr[a a|unsa de|a vedeta, uase zee dn cauza unu
derbedeu tcaos. Cum a suprave[ut acestu pumn dat de soarta, nc
Luza nu ta.
Se gatse nca de dmnea[a, macha|, toaeta mpecabe , desgur,
b|uter, pentru ca necazure nu aterasera respectu de sne a
cntare[e nc teatrasmu care o caracterza. Cac orce ar f
ntreprns Luza era teatra, grandocvent, baroc. Poza n-o parasea nc n
cee ma strcte momente de ntmtate , probab, nc n somn. Cu
vrsta nenorocre nsa, renun[ase a postaza Carmen, adoptnd-o,
fara sa- dea nsa seama, pe cea de vra|toare. Se mbraca excusv n
negru, roche a|ungeau pna a gezne, ar de sub paare cu borur
urae se [ea fa[a foarte marcata, carea macha|u gros mprumuta un
fe de necntre. n spatee e, oamen catnau dn cap a Doamne
ferete, ar a cmtr unde se ducea znc, a|unsese o egenda...
Se uta a ceasu de pe servanta oree douasprezece ma ua
o gura dn cafeaua care se racse. "Numa de-ar suna odata, sa tu
ntr-un fe cum stau ucrure. Nesguran[a e ma rea dect toate!"
ncepu nca o pasen[a, poate a zecea socotnd de dmnea[a,
aegnd-o pe cea ma unga ma compcata. Mne tremurau de
emo[e nerabdare faptu ca toate pasen[ee se taasera (char
a|utate cu mc trucur) o umpea de presm[r negre.
"Iar se eschveaza! Sa vez ca se eschveaza de data asta!"
dn nou, aceea ntrebar care o asatau de un de ze, care
torturau zee somnu! "Daca are ceva sa-m spuna, de ce
taraganeaza, de ce ezta? Ce- mpedca sa vorbeasca? De ce m-a ma
contactat? Mncnos nu-, prea te mute despre Monca, categorc a fost
unu dntre apropa[ e. Nc escroc nu pare a f, cac nu pretnde nmc
n schmbu unor nforma[. gasu e sncer, atta teatru ma cunosc
eu, ma am destua ureche ca sa dstng fasure. Ce vrea de fapt? Az,
e utmu termen, m-a proms soemn ca ne vom ntn, -m va
povest..."
Teefonu! Sm[ ca- sare nma dn pept ntnse mna spre recep-
tor, fugerata de un gnd: "Asta m-ar ma ps acum, un nfarct!"
Ao!!! ura n mcrofon, ncapaba sa- controeze gasu. Cum?!
Nc az? Dar m-a[ fagadut! Dumneata [ ba[ |oc de mne! [ nterzc sa
ma ma sun!
Ceaat nchsese nante ca batrna sa f enun[at prmee zece
cuvnte. sm[ ntreaga fn[a cuprnsa de un va de fure, apo de o
neagra dezamagre dadu drumu sa aunece au relanti, a pcoaree
panuu. Travata, utmu act.
Ramase o vreme aa, ntr-o poz[e tragc eeganta.
"Vez, car[e nu mnt ncodata!"
Prmu semna ca exsta cneva care se ma gndete a Monca re-
cep[onase a cmtr. Cneva care a ubt-o , roman[oasa, batrna
magna un menestre secundat de un trubadur cu manete de dantea
care pnge sufern[a dupa defuncta Monca, a un nstrument cu
coarde. Luza - magna dafan, cu chp sensb de Chopn consttu[e
fraga de tubercuos a secouu a XIX-ea.
Ac, a Beu, unde se ducea znc, Luza Mcea se desfaura a ade-
varatu e poten[a de smnteaa teatrasm. Cne trecea pe nga mor-
mntu Monca ramnea mut de umre, spunndu-, pe drept cuvnt,
ca respectvu monument, sarcofag totodata mostra de compexa
Ikebana, consttua un uncat, "pesa" orgnaa a cmtruu.
De atfe, nu exsta vztator care sa nu se opreasca ndeung n fa[a
construc[e, un boc paraeppedc de marmura, n vrfu carua stra|ua
bustu turnat n bronz a Monca. n prmu rnd nsa ua putu, prn
canttate prn acurate[ea execu[e, decora[a vegetaa. Sute de for
pante, naturae sau dn fama "nemurtoareor", ramuree creng gra-
[oase, gastre, vase ghvece acatute cu mgaa , vzb, mereu
mprospatate, coue[e de rachta cu pangc nvote n nodur
mpomponate acatuau un parads bzar, emannd un morbd care-[
strngea nma. Apo, ce ma greu de n[ees, pe capacu sarcofaguu, o
adere de vnt rasfoa cte un voum de versur dn Rmbaud, Maarm,
Afred de Musset, Bacova...
Ansambu, fara ndoaa mpresona, daca avea doar un strop de
magna[e, n[eegea ca ceea ce un numeau crc, avea de fapt o
semnfca[e tragca. Luza Mcea a|unsese sa traasca numa prn acest
mormnt pentru acest mormnt. Toaeta u fastuoasa consttua unca
e ra[une de a exsta, modatatea prn care credea ca poate comunca,
dncoo de orce barere, cu nepoata e.
Candeareasa, o femee trupea, petroasa compara[a cu un mar
domnesc se sca de a sne pna de aur a gt pe degete, oferea cu
pacere expca[ trecatoruu curos:
Cum se face ca- att de ngr|t?
Pa, daca vne n fece z - ttrete cte doua ceasur, cum sa nu
fe?!
Cne?
Doamna Luza, bunca-sa, adca bunca u' raposata. Nu ma e sa-
raca n toata frea e, Doamne ferete!
E nteresant ca nu fura nmen nmc...
Femea ncepu sa rda:
Las' c-or furat-o destu a nceput, pna s-a deteptat batrna.
Cte vase de porolan crsta -or uat, sa f dumneatae sanatos!
Acum, pune doar dn astea de ceramca neagra a care nu se nghesue
ho[... fore, nu vez, toate cu coze retezate, cne [ e ma a?!
M se pare extraordnar!
asta- nmc! Sa vez dumneatae ce face de Cracun sau a ono-
mastca fet! Au fmat-o de a prote"e!
m nchpu. Dar cartea cne a pus-o acoo?
Tot batrna. asa mereu cte ceva, adca fet. mar[or -adu-
ce... Fndca car[e nu e fura nmen, e ma uam no de ma...
Ceaat o prv curos:
Ce nseamna de ma?!
te ca [gan nu ctete! Lasa dumneatae o carte orunde vre, o
gaset peste-o una! Aa, cnd o uam no, zce ca poeze au a|uns
a fata. Nu-[ nchpuet dumneatae ce fercta poa' sa fe! Vorbeam de
up, ute-o ca vne... Sgur, e zece! Nu- spu c-am vorbt! Nu- secreta cu
mne, dar nu ntra n ntmtate cu ftecne...
Vztatoru ndrepta prvrea n drec[a ndcata de capu ntors a
candearese. La capatu ae, se vea cu bra[u pn de for o sueta
neguroasa care avansa cu pa grab[, ca a o ntnre aba ateptata
sau pe care [-e teama ca a putea-o rata n contextu ocuror de vec,
paara neagra cu gardn arg, 1 la 2orro peerna unga ae care
poae futurate de vnt sugernd un vutur cu arpe desfaurate, faceau
dn Luza Mcea un persona| medat remarcab pn de mster, dn
fama Conteu de Monte Crsto.
O data a|unsa a mormnt, ntra medat ntr-o transa, totu parea sa
se topeasca n |uru e, nc macar un eefant mbracat n p|ama, trecnd
pe aee, nu -ar f atras aten[a. Pur smpu, nu -ar f vazut. ncepea
astfe ceremona cotdana. Cu nfnta rabdare, metcuoztate gestur
decate, de chrurg, Luza ua fecare vas a mna, nocua fore
trecute, schmba apa, nascocea aran|amente no, spaa sarcofagu nu ca
pe un smpu obect, c cu o gngae pe care ar f sm[t-o numa
atngnd o fn[a ubta. n tmpu acesta, vorbea nentrerupt, se mra,
surdea, facea mereu pa napo, verfcnd rezutatu fecare
opera[un.
Nu exsta vztator care, contempnd ansambu, sa nu ncerce sa
apreceze cam ct o costa pe fosta cntarea[a ugubru parads edfcat
znc peste osemntee nepoata-s. Fara ndoaa ca avea de|a
combna[e e, bnen[ees ca se aprovzona drect de a sursa, totu
nmen nu-[ ofera pe grats codr de for! La pre[u pe[, ntrau moane
acoo, dar reducnd char pna a un sfert chetuee, tot nu se puteau
ncadra n mtee unu buget de pensonara. nc [nuta e nu era
eftna cac de teatraa, respecta moda. "Lume nebuna!" conchdea
trecatoru , mpresonat, vedea de drum ma departe. Iar seara, cnd
deschdea teevzoru, nu se ma gndea a ea. Era de|a utata.
Va sa zca, Monca murse de peste cnc an se mpneau... sta
pu[n... da, da, exact do de cnd...
Ca ma toata umea, Luza avea un caendar propru, parae cu ce
care atrna ndeobte pe peretee dn bucatare. Astfe, cnd ne referm
a evenmente consumate ma demut, e ocazam n func[e de datee
mportante care ne-au punctat exsten[a. Acestea sunt de obce fercte
sau dramatce ("numa ce murse mama" sau "tocma ma martasem, or
nascusem pe a mare, pe Coste..."). Or ma pu[n durne: "[n bne
mnte pentru ca eram n cura[ene dupa zugravt, asta s-a ntmpat n
'92..."
Pentru Luza, acum do an nsemna rdcarea gardue[uu de fer
for|at mpre|uru monumentuu Monca. Atunc a bagat ea de seama ca
ma vne cneva sa vzteze mormntu. Era prea famarzata cu pesa|u
ca sa nu observe ca a doua-tre ze aparea pe batu de marmura a
sarcofaguu cte un buchet de for. In[a se sm[ extrem de tuburata
ute ca se ma gndete cneva a fet[a mea apo, ntrgata. Cne sa
fe necunoscutu, cac n ruptu capuu nu credea ca ar putea f vorba
despre o femee. Presm[ea ac un roman tragc a #ama cu camelii.
ncepuse sa nvestgheze prntre candearese femee de servcu,
dar nc una nu- putuse ofer vreo psta. Aa, muta ume se oprete a
mormnt, se uta ca a "etrin(, dar nu po[ t care asa for. Ma toate
nsa abordara aceea poteza: pesemne ca persoana necunoscuta
vzteaza mormntu ma pe seara, spre ora nchder cmtruu, cnd
personau e de|a pecat acasa. Nu avusese ma mut succes nc cu
paznc de noapte care o uara peste pcor expcndu- ca "dupa
ceasure aptpe trezec, mut optpe, doar fantomee ma bntue
meeagu".
A|unsa n aceasta faza tn|nd cu toata faptura dupa o fn[a dn
ntmtatea Monca cu care ar putea dscuta depana amntr
coopernd n sufern[a, ncepuse sa dea sstematc un anun[ a zar. Un
anun[ znc, ma pu[n obnut pentru rubrca "Decese", redactat n
bnecunoscuta manera teatrasta:
3obila persoan( care 4n "irtutea unei sacre amintiri depune flori la
morm&ntul adoratei noastre, 4n "eci de neuitat +onica +., cu ochii stor'i
de lacrimi este con-urat( s-o contacte.e de ur$en( pe Lui.a. Telefon...
Spre surprza batrne se ateptase a tot feu de farse, dar ute
ca ma ramasese ceva sfnt n sufetu romnuu , bancure proaste
psra cu desavrre. Trecuse cam un an de a prmu anun[, cnd ntr-o
dmnea[a de prmavara precoce, prm ntu teefon. O voce de barton,
cara nespus de catfeata, aprece urechea exersata a foste corste de
Opera, spor batae nm ca o presm[re. Persona|u o aborda drect,
fara preambuur:
Doamna Luza? Eu sunt persoana pe care o cauta[. Ma numesc
Em.
Luza sm[ ca se nmoae pcoaree ncepu sa se bbe:
O, dumneavoastra... m perdusem orce nade|de. Va sa zca a[
ubt-o pe Monca... Cnd ne putem vedea?
E o stua[e ma deosebta, acorda[-m un ragaz.
Dn cpa aceea ncepusera eschvee: "N-a vent tmpu (tmp,
pentru ce?), nu ma smt pregatt,... e o stua[e specaa pe care nu v-o
pot expca..."
ntre tmp, Luza storcea creer, facea ape a ntreaga e
fanteze, ntndea pasen[e ara o ua de a capat, ncercnd sa
ghceasca ra[unea pentru care Em se ascundea. "n defntv, nu- cer
dect o ntnre n care sa povestm sa ne amntm. E utma pacere
care m-a ma ramas, sa stau de vorba cu un om care a ubt-o, sa
pngem mpreuna..." Fecare teefon a u Em o facea sa se smta tot
ma dezamagta , totodata, dn ce n ce ma curoasa.
Stua[a ma prezenta un aspect care sporea a maxmum nteresu
batrne fa[a de necunoscut, dncoo de cooperarea ntru canarea
aceea persoane. Monca murse n cond[ nvaute de mster, care nu
fusesera ncodata eucdate de Po[e. "Dagnostcu" fusese snucdere,
ar dosaru, parca prea repede casat.
n fapt, Monca se aruncase de a eta|, n mezu une nop[ de
august. Avea douazec tre de an era actr[a a Teatrul Arlechino.
Motense taentu artstc a bunca-s se mpauna aceasta
ansata nca de pe bance Academe, se prefgura o carera straucta.
Cascu rava de ado a snucgauu con[nea doar cteva cuvnte,
ramase batute n cue n mntea Luze: 3u mai re.ist. 5(r( tine "iaa
mea nu 4nseamn( nimic. Urma n[aa numeu mzgata n graba.
Con[nutu apdar aternut pe pagna de garda smusa dntr-o carte
denota hotarrea prpta, faptu ca Monca cedase unu mpus de
moment. Snucdere premedtate au ata "rege". Ma era mpede ca
uase zee dn prcna une ubr nefercte. Investga[e Po[e nu
descoperra ncodata subectu, dezvotndu-se astfe poteza ca
ndvdu trebue sa f fost nsurat. Doar o persoana casatorta, care vrea
cu orce pre[ sa- pastreze camnu, ndferent ce face pe de atur,
evoueaza cu atta pruden[a, neasnd nc o urma. ac, Luza
scrnea neputncoasa dn dn[, cu o nuan[a de cuda pe raposata. Aa
a fost Monca, msteroasa de mca. Et tu a prma dragoste
(convngerea nestramutata a batrne), et fercta (ce pu[n a nceput),
totu n |uru tau "cnta, rde danseaza", cum nu sm[ tu nevoa sa te
confesez bunca-t, sa-[ mpar[ bucura, sa pomenet de EL prmu
semn macar o data a zece fraze?! Faptu ca era nsurat consttua,
desgur, un mpedment seros n caea confden[e, dar pasunea nu se
asa zagazuta , eudnd amanuntu nfam, tot fac trmter, tot sm[
nevoa sa comentez, sa vorbet despre EL...
Desgur ca Luza pusese ntrebarea daca nu cumva Em,
necunoscutu de a teefon e de fapt EL, Armand Duva, dar nstnctu
optea ca maree amant, adevaratu EL, n-ar f avut cura|u s-o caute. Pe
de ata parte, avea convngerea ca Em de[ne mut ma mute
amanunte despre drama Monca dect Po[a. Un barbat care ubete
sta de veghe, pndete drumure ubte, cauta sa ob[na ct ma mute
nforma[ despre rva. Iar faptu ca Em o adorase pe Monca consttua
pentru batrna o certtudne.
Pna una ata, mergea znc a cmtr unde petrecea ce pu[n doua
ore. Se ntorcea acasa reaxata, ca dupa o ntrevedere reaa cu
nepoata-sa. ncercase ceva sprtsm, dar "sportu" asta nu era de ea.
Fe ca nu daduse peste persoanee ndcate, ntermedar cu har ntre
cee doua um, fe ca func[ona un so de ncompatbtate. Luza fusese
toata va[a o drecta, pacuse vorba desuta raspcata, aa ca n-o
convngeau pmbare paharuu, b[tu mese sau curentu transms
prn mne nan[ute ae partcpan[or a edn[a. Interpretar, senza[,
mpres nu dadea do ban pe ee. n reatate, Luza se ateptase ca a
asemenea edn[e sa stea de vorba cu Monca aa cum ar f facut-o a
teefon, sa- auda efectv gasu sa schmbe mpres.
n restu ze, Luza ntndea pasen[e, ascuta dscur cu muzca de
opera n nterpretar smandcoase ntre[nea rea[ reatv sus[nute cu
Cotda Fugue[. Cu cea dn urma vorbea aproape znc a teefon se
vedeau de doua-tre or pe saptamna. Adesea, Luza ramnea a de|un
sau a cna, nefnd o persoana dfca. Practc, mnca pu[n nc atunc
nu ta ce pune n gura, dec nc o probema pentru comoda Fugue[.
Totu, n revana, Luza o nvta o data pe una sa de|uneze a Capa, un
fe de "ha sa ne sm[m mondene". Consumau feur sofstcate ("arde
umpu[ sau chftee putem mnca acasa"), ar cntarea[a asa
bacur prncare, conform teore ca acoo unde te-a certat cu
cheneru sau n-a dat sufcent bac sa nu te ma duc, ca-[ scupa n
mncare.
Sobru etern crttoru Ioan Srbu ce Drept nu era de acord cu
aceste escapade, consderndu-e "prea emancpate". Conform
mentata[ u, doua feme nu aveau ce cauta sngure ntr-un restaurant,
c doar, ce mut, ntr-o cofetare. nchdea totu och pentru ca Fugue[,
aceasta mnune de gngae, o prea decata foare, cerea att de pu[n
n va[a de toate zee, nct, pentru un sngur caprcu, nu merta sa fe
crtcata. Trebua sa a nma de gde sa-[ asum rscu une cumpte
mgrene, aa cum se ntmpa totdeauna cnd Fugue[ era mpedcata
sa procedeze dupa capu e.
Sere Luze se asemanau ntre ee, ca trase a xerox. Mnca ceva
pe sponc, deschdea sau nu teevzoru (ma degraba radou, au
emsun cu mut ma nteresante), apo se retragea n "saonu cu
amntr": un recamer, cteva foto mnatura dn catfea, de atac sau
de budor se spunea pe vremea bunca-s de a care ramasesera, o
vtrna cu por[eanur cloisonn6uri de vaoare, ar pe pere[ toate
suprafe[ee pane, puzdere de fotograf ngr|t nramate. Cndva, o
femee de servcu, carea Luza "expcase" pozee excamase aurta:
Ce de-a mor[ pe acea! Pe toate zdur, baca n bboteca ca sa
nu-m spune[ me ca to[ de-a scrs acoo, ma traete!
ntr-adevar, pere[ pareau efectv tapeta[ cu fotograf, bunc
strabunc, matu, parn[, neamur de toate gradee, dar n prmu rnd,
Mhaea, fca-sa ata moarte tmpure strane , Monca. , n
egaa masura, ea nsa, Luza, n evou[ de-a ungu tmpuu n
dverse rour a Opera.
n saonau acesta, Luza vsa, rememora, evoca, facea conversa[e
cu voce tare cu un defunct sau atu, magna cee duoase,
educorate n care raposa[ traau, se comportau durn faceau
conversa[e.
Cnd Ioana o auz prma data trancannd pe un ton durn cu repau-
za[, refecta ca femea e ntr-o ureche; ma degraba ca vrea sa fe, cac
facnd abstrac[e de show-u dn saonu cu amntr, batrna se
comporta n rest norma. Bnen[ees, se ab[nu de a orce comentaru,
sm[ndu-se mu[umta ca sere nop[e apar[neau. O data ce
ferestree se nabastreau tragnd noaptea de poae, Luza nu ma
socta nc un fe de servcu, zua era ncheata, ar Ioana bera sa faca
tot ce poftete.
, ntr-adevar, facea tot ce poftea, dar se parea ca fata asta nu
avea nc o ncna[e pentru dvertsment sau frvo. Patrck, de pda,
"trupa vesea" de a Clopoei ar f ramas stupefa[, prapadndu-se
totodata de rs, daca ar f avut posbtatea sa nventareze programu
une ze dn exsten[a Ioane, o |una de douazec apte de an, bera
de orce servtute trand n Bucuret contemporan. Concret, deretca
prn casa nu prea des nu ndeung, cac pe Luza o enerva
vnzoeaa facea cteva cumparatur znc (nu psea vodca, batrna
obnund de mu[ an sa- anestezeze astfe sufern[a regretee une
ve[ ratate), dupa care tmpu apar[nea.
Daca [-a termnat treaba, o avertzase Luza a nstructa|u de
n[ere, m-e absout ndferent ce fac, cnd pec a ce ora te ntorc,
ca eu nu sunt nc santnea, nc pedagog de servcu. Atta doar ca nu
admt sa-m aduc goan n casa de nnoptat ac, excus! nca ceva!
Sa nu ma trezesc cu Po[a pe cap nc sa-m v cu SIDA sau cu vreo
boaa dn aea...
Nc gnd despre aa ceva! Imedat dupa ce Luza ua prnzu fru-
ga, Ioana, dnd curs dferteor anun[ur seectate dn zare, ncepea sa
strabata orau n cautarea unu servcu. Nu orce fe adapostu ofert
de Luza natura pentru moment urgen[a necond[onatu, c o su|ba
unde sa poata nva[a ceva care s-o propuseze. ntrasera n cap
cacuatoaree , a toamna, atacndu- econome, nten[ona sa se
nscre a un curs de perfec[onare.
Sere e petrecea n ntregme des[eennd mba spanoa n
compana manuauu a dc[onaruu, dupa care, a zece seara
negret, stngea veoza. Se nchna scurt pna sa adoarma, ceea ce se
ntmpa cam dupa un sfert de ceas, permtea sa vseze. Unu
acea vs, fara sa se pctseasca. Ceva a 7i.ita b(tr&nei doamne...
E da, atta rasfa[ permtea Luza de cnd o prmse pe Ioana,
sa fe servta cu mcu de|un a pat. Nu mnca mare ucru o cafea
neagra, un suc de fructe natura, pne pra|ta o ngura de mere, dar
ca n toate cee, mportan[a avea stu! Pentru ca show-u sa fe compet,
Luza semnaa ntrarea n cotdan cu un so de uvertura, agtnd un
copo[e de bronz. Dupa maxmum un mnut, Ioana prezenta prompt un
mc de|un proaspat cafeaua ferbnte ct trebue, sucu atunc scos de
a ghea[a fea de pne dn pra|tor. Cum cacua fata asta tmpu
ct era de expedtva, era ceva uutor, cac batrna nu se trezea
ncodata a aceea ora. Nc nu- trebu ma mut de o saptamna ca sa
reazeze ca Ioana avea cata[ deosebte , n curnd, sm[ ca -ar
putea deven ndspensaba. Avea capactatea de a se face uta n orce
domenu, putea spune ca are mn de aur, excend char n trebur
de barbat unde, de obce, se cheama un specast. O sguran[a arsa, o
garntura uzata, feru de cacat defect de an de ze or ampa
caprcoasa dn dormtor nu rdcau probeme pentru Ioana, e rezova pe
oc cu ndemnare.
Ca sa nu ma spun ca de cnd m face ea masa|e, nu ma ma [ne
spondoza, se prcepe a cosmetca, cnd m-am utat n ognda dupa
tratament, pur smpu m venea sa ma scup de deoch. Este
extraordnara!
Vez, nu voa s-o prmet! amnt Fugue[.
Draga, eu nu tu sa ma ut sub peea omuu, cata[ dn astea e
descoper n tmp. Nu-[ spun ca m-a dezumfat pcoaree, n doua
nop[, am capatat gezne de baetsta... A, sa-[ ma spun o cheste!
Deunaz, am ntrebat-o aa, ntr-o doara, daca se prcepe a cfrarae. t
ca avem de competat porcare aea cu mpoztu goba. Eu n-am
preten[, nu ma tu nc taba nmu[r, dar m spuneau a[ ma
versa[ ca- ceva foros, nu prcep nmc, cea ma mca greeaa te
costa! Ma gndeam sa apeez a un conser economc, aa e zce
acum... N-a sa ma crez, dar Ioana m-a rezovat toata bubaeaa asta
n ma pu[n de-un ceas.
Indferenta char pctsta, Fugue[ aprece vag:
Exsta oamen dn ata, mutatera...
Luza ofta dn adncu sufetuu:
O f, dar eu acum, a batrne[e, vad atfe ucrure. Va[a grea pe
care a dus-o, necazure saraca au cat-o, au nva[at-o sa se descurce
sngura, fara sa apeeze a nmen, ca n-avea a cne, ar ban nc de sa-
mn[a. Nu tu daca no am facut bne cocoondu-ne cop, poate atfe
ar f aratat ucrure, daca- asam de mc sa se zbeasca de reata[e
ve[. Fata asta o sa a|unga departe... Pacat ca nu- ma smpatca.
Uneor, te u[ a ea te a cu frg.
Aa-, fu de acord Fugue[ care dupa ce ntrerupse convorbrea
teefonca avu un gest semnfcatv n dreptu urech.
"Luza s-a scerozat, a pat-o fxa[a munc a ve[ stoce. A utat
ce bne era cnd [nea tre servtoare cte patru aman[ ca sa
acopere toate schmbure! C[ s-au prcopst tragnd ca ocna?...
Unde, ct de departe o sa a|unga Ioana? Tragnd asta a gaere o sa
ob[na o gospodare pna de poz eectrocasnce n rate, n dormtor
un mtocan care rge care ctete gazeta cu scobtoarea n co[u
gur, cte un permanent de tre or pe an doua cercue[e de aur n
urech! Asta zc eu succes!"
Daca prntr-o mnune -ar f putut auz gndure, expresa Ioane ar
f ramas a fe de ermetca. Un surs fugar, poate, -ar f aunecat pe
buze. Stu e era tace face.
*
Cotde pacuse va[a de noapte, ar Arhbad Martnescu, barba-
tu-sau, de avocat ceebru cu centea seroasa, [nea tandem perfect.
Vreme de cteva decen fusesera consdera[ prn[ a Bucuretor by
ni$ht, cunoscu[ n toate ocaure barure smandcoase ae epoc or.
Ieeau aproape n fecare seara, Arhbad dovednd o energe, o vtatate
un apett de va[a cu totu ete dn comun. Un nchpuau ca
oboseaa acumuata n tmp nu dam sufcenta mportan[a a ceea ce
se aduna n subteran, c doar a ceea ce se vede cu ochu ber fusese
cauza nfarctuu care- secerase nante de a mpn cnczec de an.
Trecuse nsa vreme de atunc, ar aceasta pusese amprenta
asupra Cotde. pacea az atmosfera specfca de restaurant, ar
aroma de oca o facea nca sa vbreze. Ma car pacea, dar nu- ma
convenea.
Restaurantu n sne ofera un compex de pacer care [n de
amban[a, de savoarea gastronomca, de monden, dar de ceea ce
nsemna Cotda n acest context. pacea sa prveasca, dar n prmu
rnd sa fe prvta admrata. Cndva arata spendd, se mbraca
mnunat, dansa dvn, personau o adora, cac ce do asau bacur
prncare. Se putea afrma ca ntrnd ntr-un stabment sau atu, erau
sarbator[ de a portaru n unforma de amra, garderobera, fata cu
[gar, efu de saa pna a nsu bucataru cu c ab ct o copotn[a,
care e pregatea de fecare data cte o surprza.
Az, stua[a se schmbase. Exstau toaetee coststoare, erau
ban, apett, dar nu ma avea look. Ba dmpotrva, fa[a de prvetea
pe care o oferea atadata, Cotda, poate hpersensba, avea mpresa
ca prvre care poposeau asupra e erau sarcastce, ca oamen -o
aratau dn barbe nu o data, ma aes seara sau noaptea, constatase
ca era cea ma vrstnca consumatoare dn oca. Ce ma prost se sm[ea
cnd ocupa o masa doar cu Baatu. Patrck parea ca nu observa nmc,
se bucura traa ntens orce moment. Pe Cotda nsa o crspau prvre
curvtneor tnere care e sponau masa, faceau f[e ca sa- atraga
aten[a Baatuu, chcoteau ca nte tmpte. De aceea, Cotda nu se
ma aventura pe rngu de dans se prefacea ndferenta cnd vreo
obrazncatura cu burcu go cu cho[ dubo pe dedesubt, venea sa-
nvte a dans. Bnen[ees, Patrck avea atta dpoma[e nct sa refuze.
Orcum, Cotda evta sstematc ere n do, antrennd ate perech,
n genere oamen matur, acatund un grup n care se ntegra fara sa
atraga aten[a; nu se cunotea cne cu cne era partener. Desgur, achta
ea ntreaga nota, pentru ca atfe n-ar f gast muter. Amator de oca
sunt pu[n fe ca sunt sarac, fe dn avar[e, fe dn psa de voca[e
pentru astfe de mondenta[.
Nu va n[eeg, se mra Luza Mcea, va petrece[ toata zua ntr-o
ocanta, tot nu v-a|unge?
Cnd eram tner, me u Arhbad ne pacea vara[a. Fecare
oca are atmosfera u, ata muzca, at specfc.
Era[ tineri amndo, subne gros Luza
Nu n[eeg de ce [ face pacere sa-m amntet mereu ca nu ma
sunt o prmavara. Cred ca et sadca.
Ba tu et proasta, ca a averea pe care o chetuet cu e, nu t
sa-[ mpu cond[e.
Nu- pot [ne tot tmpu ntr-o cuca de aur. E m|ocu ce ma s-
gur de a- perde. Trebue sa- ma fac poftee...
Char aa se ntmpase aseara. Era un, zua or bera, cnd [-
neau nchs a Clopoei, Cotda o savurase dn pn, sm[ndu-se mnu-
nat trndavnd n pat pna ma trzu. Seara -o magnase a fe de mo-
coma, poate vor |uca un 66, poate prnd un fm a teevzor. O seara nt-
ma, n pei$noir eegant, un bo cu Marte de ce nu , o "edn[a" de
sex. Apo, somnu duce n bra[ee Baatuu. Adora sa doarma aa, o
facea sa se smta dn nou tnara!
Lucrure se aezara nsa atfe. Pe a opt seara, Patrck ncepu sa
dea semne de nente. Cotda cunotea de|a smptomee. Se f[a
fara rost prn casa, de parca ar f cautat ceva n-ar f gast, n-avea
astmpar, schmba posture TV cu vteza cptuu, fara a avea rabdare
sa se ute a ceva. De ta ce avea sa urmeze n-avea nc un chef de
acest ceva, Cotda se nteresa bnda:
Pe Baat supara ceva?
anta vorbnd cu e, ca despre e, aa cum se procedeaza de
obce cu cop foarte mc.
Nmc, Mam, totu e perfect.
Femea apuca de barbe, sndu- s-o prveasca n och:
Nu ma mn[! t ce-a pa[t Pnoccho?
Patrck surse, se azvr pe canapea cuprnse umer.
E sngura noastra seara bera - aba opt... Ma... ma gndeam...
De ce oare n-am profta no? Totdeauna a|ungem spre sfrtu progra-
muu. De ce nu ne-am duce no undeva, ca oamen, o seara numa a
noastra, sa bem pe ndeete un pahar de vn, sa prndem spectacou de
a nceput? Dar daca tu n-a chef, ramnem acasa.
Se sm[ea dn ton ca pentru fn[a ubta e n stare de orce sacrfcu,
dar n acea tmp, tot sacrfcu se numea. Cotda ofta n gnd se
nteresa a fe de duoasa:
Unde a vrea sa mergem?
Patrck se nsufe[ dntr-o data, frecndu- mne ferct. Ma
avertza totu, de forma:
Baga de seama, Co-Co, tu a hotart. Dn partea mea, putem sta
foarte bne acasa...
Apo, drect:
M-au spus bae[ ca s-a deschs pe Rahova, o crcuma coosaa,
ceva orgna, st Bucuret de atadata. Cadre, mober, muzca,
mernde, [oaee personauu... E ceva ce [-ar pacea [e. De cum
m-au povestt, m-am gndt a tne.
Baatu meu e un scump, se asa vot mpresonata. Ma duc sa ma
schmb. Ce zc sa mbrac?
|nuta e obgatore... Orce a mbraca, [ vne nemapoment
Pune ce vre, dar cu o cond[e! Sa f mereu cea ma frumoasa ma
eeganta!
Toaeta durase o ora, dar char ochu sever a Cotde, dupa ce
contempa rezutatu n ognda cu vour, aprece ca mertase. Raportat
a vrsta, po[ avea ze bune ze ree dn frageda tnere[e pna a o
suta de an. E bne, Cotda se sm[ea ntr-o z exceenta se bucura ca
a acceptat sa asa n ora. Pe obrazu odhnt, macha|u aproape ca
facuse mnun, peruca admraba, cu aspect foarte natura cumparata de
a Pars ascundea paru nu prea proaspat coafat, rocha cadea
desavrt. La umna condescendenta de restaurant de casa, -a f
putut da patruzec cnc de an nc o z n pus. Excama[a de
admra[e cu care Patrck o ntmpna cnd e dn dormtor era
eocventa. Se fecta pentru ca se decsese asupra une toaete nsprate.
Rocha foarte moderna nmc nu mbatrnete ma mut dect
demodatu, ndferent ct de bne conservat, dar despre care presm[ ca
face parte dn nventaru persoane de ce pu[n trezec de an sugera
sensb na nterbecuu, cac, dupa cum se te, moda se schmba, dar
revne. Cotda propusese aa, ca ntr-o |oaca sau ca a un ba
costumat, sa se mbrace n stu epoc sugerate de restaurant. n
consecn[a, se hotarse pentru o roche demi-soir6e, pna a gezne, cu
un en coeur foarte adnc ngust, gofreur asmetrce pe un sngur od,
subnate de o pangca mportanta dn satn duchesse. n mers, rocha
se despca pna deasupra genunchuu, ar efectu nu era deoc
nepacut, deoarece pcoaree Cotde ramasesera frumoase. Ansambu
era competat perfect de o mnunata peerna de vzon, ar voaeta cu
mute de catfea mar rare facea to[ ban. Evdent, nu pseau peree
cu mare trecere n epoca, sotaru ae caru focur [ uau och.
Mam, trebue sa te fotografez neaparat n [nuta asta, et
magnfca!
Cotda zse ca nu- o dee rea.
Ca tua fnaa, se hotar nu numa sa mbrace, dar sa poarte
toaeta n stu anor 30-40. Adca pe gerure cee ma mar, gtu
decoteu trebuau sa se veasca goae, rasarte ca nte u|ere de foare
dn gueru somptuos a ban. Un fuar sau un a nu dadeau c. La fe
proceda Cotda.
Seara fusese un succes. Cotda nu ma [nea mnte de cnd nu se
ma sm[se att de fercta. Apar[a e, medat remarcata, fusese
prmta cu apauze, ceea ce o surprnsese, cac nu era un obce curent
sau despre care macar sa f auzt, dar nu ma pu[n, amanuntu o facuse
sa roeasca de pacere. Patrck, mndru ca un paun, o trata ca pe o
regna. Adevarat ca pubcu consumator era capab sa guste
"sub[rme", n ma|ortate oamen matur (ce ma tner de vrsta
m|oce), stran vrstnc, amator de orgna autohton ceva |une[e n
[nuta conformsta. Nu se zareau bug, canadene, adda, tere cfre
pe pept, odoasee ghozdane care sata un umar ma sus, sugernd
totodata ca persoana n-are un domcu stab sau ca doarme pe unde
apuca n consecn[a, cara dupa e desaga burduta cu de toate, de a
peru[a de dn[ a cho[ corap de schmb.
n rest, bucatare fna cu decoase sortmente astaz parca utate
(cne a ma poment de "ol-a8-"ent cu cuperc pept de porumbe, de
medaon de v[e cu trufe, sau de pastrav cu mgdae, de mnunatee
Coupes acques sau +erin$ue $lac60!9 cu persona stat autar de
prma casa. Cum absout toata umea dansa, se avntara e pe rng,
asndu-se antrena[ de patma unor tangour ceebre. La ntoarcere, n
tax, cazura amndo de acord ca petrecuse o seara extraordnar de
reuta. Cotda apuca strns de bra[ cuca tmpa pe umaru u:
Sncer, n-aveam nc un chef sa es. [ mu[umesc, m-am sm[t
mnunat.
Patrck mnge mna:
Nu vad ce ne-ar mpedca sa repetam fgura asta macar o data,
de doua or pe una.
Cotda suspna fercta. Peste o vreme, avea s-o evoce ca pe cea
ma frumoasa seara petrecuta cu Patrck. utma...
Peste noapte sm[ ca s-a facut frg. Avea frsoane, gtu uscat,
parca o menghne strvea capu de a o tmpa a ceaata. Ma trase un
ped peste ea mo[a drdnd pna dmnea[a, nevrnd sa- trezeasca
pe Baat. "A fost att de superb, de ce sa strc totu acum?"
Tan[a ven ca de obce a opt, schmba apa a for, pentru ca
actvtatea n sne nu presupunea zgomot, apo aduse n sufragere mcu
de|un a doamne. Cum Cotda era o persoana pedant de punctuaa,
cnd constata ca a trecut un sfert de ceas peste ora a care stapna
obnua sa- a prma cafea a ze, Tan[a se aarma batu a ua
dormtoruu.
Cred ca n-am sa es az dn casa, nu m-e bne deoc. Adu-m ter-
mometru.
Vaznd-o cam vda zg[ta de frsoane se auzea can[antu
ucraror dn gura de a cnc pa femea se spere:
Et bonava rau cucoana... Domnoru te?
Lasa- sa doarma, e o smpa raceaa.
Termometru semnaza nsa atceva 39,4 , ar medcu, chemat
de urgen[a, dagnostca o congeste pumonara.
"Cu mna mea m-am facut-o, gnd abstract, cuprnsa de febra. Ut
mereu ca nu ma am... macar patruzec de an!"
Doar cochetara absurda, dorn[a de a parea ct ma tnara ma
strauctoare o mpedcase sa- puna a gt macar o earfa. Ma mut,
expusese frguu umed de afara ntregu decoteu.
Medcu conse o nternare, dar Cotda nc nu vo sa auda de
spta. Fusese o femee foarte sanatoasa, nu fusese nternata nc o z n
va[a e, ar despre "bon[e" avea o mprese cumpta care depaea
char crunta reatate.
Cum m-e scrs! Orce m-o f dat sa se ntmpe, sa m se
ntmpe acasa a mne. m pot permte uxu asta, are cne sa ma
ngr|easca. Nu- aa, Patrck?
Barbatu se sm[ nco[t. Daca nssta sa mearga a spta, s-ar f pu-
tut deduce ca aba ateapta sa- faca de cap sa respre ber. Daca o
ncura|a sa ramna acasa ca aba ateapta sa moara, a vrsta e,
orcnd s-ar f putut v un ceva fata care sa mpuna o nterven[e
competenta bne utata dn punct de vedere tehnc medca.
Cum vre tu, Mam, aa e bne. [ promt ca nu vom e dn
cuvntu tau.
Era cumpt de bonava, nu ncapea nc o ndoaa, cu febra mare
mute chde (sup[e uoare de zarzavat, ceaur, compot), cu momente
de toropeaa totaa, aproape de nconten[a, cordoare de ucdtate,
cnd zbutea sa surda crspat.
Tot rau are un bne. Ce pu[n, am sa sabesc cteva kograme.
Luza se enerva:
Tot neseroasa a ramas! Ute a ce-[ sta gndu!
Dntre to[, era cea ma sperata, cea ma sncer afectata. Cotda
ramasese sngura persoana n va[a dn genera[a e a care [nea, fnd
sngura dntre martor propre exsten[e n stare sa- ma aduca amnte
ca Luza avusese cndva aptesprezece an aratase ca o foare
andauza, ca avusese momentee e de gore; sngura care asstase a
deruarea ve[ e, un tnerar nemernc, presarat de evenmente tragce.
Luza nsstase ca Cotda sa se nterneze, ar apo, dnantea refuzu-
u nverunat a acestea, macar s-o accepte pe Ioana ca nfrmera.
N-a dee ce capaba e fata asta! Ce mn uoare are, ce
ndemnatca poate f! A ncercat-o va[a, se prcepe a orce.
Ct se sm[ea de seta cu mntea ma mut tubure, Cotda
respnse deea. ma amntea sentmentu de dsconfort ncercat n
prezen[a fete, senza[e care starua n cuda tmpuu scurs.
Nc u Patrck nu- surdea perspectva, ba char se sm[ea sperat
a gndu ca va da znc och cu persoana aceea nfecta, ca va trebu sa
nnopteze tnd-o aatur, ntr-o ncapere sau ata. Apartamentu
Cotde, de superb, nu era totu Versaes-u, nu putea sa te zoez
ntr-o arpa sa fac abstrac[e de restu.
Nu vad de ce ne-am ncurca cu amator, opna e, orct de
competen[, de vreme ce ne putem permte assten[a unu cadru
cafcat.
Luza o [nea pe a e:
Nu t peste cne da, e pna Romna de escroc mpostor!
Trebue sa t pe cne bag n casa, pe fata asta o cunoatem, e ruda cu
vo , pe urma, aa cum am ma spus-o, eu una nu am ncredere n
profesont! To[ sunt dezumanza[, avz de ban!
n cee dn urma, Luza avu ctg de cauza. Cu un sacue[ n care a-
ta femee -ar f nghesut doar cosmetcee, Ioana se nstaa ntr-o
oda[a pta de dormtor, boudoire-u Martneasca. Era de fapt o
camaru[a, care te ducea cu gndu a o cabna de teatru, n care Cotda
se macha, "ateeru meu de frumuse[e".
Ioana ta n feu sau sa se faca uta pna a ndspensab, ar ce
care o antpatzau, aceta erau destu de mu[, sm[eau un sentment
de exasperare pe care- ncearca oamen dnantea unu anumt so de
perfec[une. Ct [-ar f fost de dezagreaba, nu- putea reproa nmc.
Tot ce facea era perfect.
Datorta acestu comportament, Ioana se mpuse dn prma z. Cu un
fresc et dn comun, asuma obga[ care nu- apar[neau, o
ngr|ea mpecab pe Cotda, nu pregeta sa partcpe a toate actvta[e
case, a|utnd-o pe Tan[a a deretcat char a bucatare. Femea
apreca a|utoru substan[a, dar nu ma pu[n o deran|a "amestecu n
trebure nterne". Nu- pacea sa- bage nmen nasu n oaee e, ar n
prvn[a asta, Cotda era o stapna deaa care arareor arunca och
n bucatare sau camara, ndferenta a chetuee "meschne". Pu[n
pasa ca a Obor carnea e ma eftna dect n Pa[a Amze, ca a cutare
magazn, untdeemnu costa cu cteva m de e ma pu[n.
Ioana decse dn prma z ca rspa dn casa e nadmsba ua
ha[ure n mna. n fecare dmnea[a nmna o sta Tan[e ndcndu-
a fx marfa magaznu cu pre[ure cee ma avanta|oase. La
ntoarcere, trebua sa dea socoteaa pna a utma centma.
Tan[a permse sa mre:
Lu' doamna Cotda pace marfa cea ma scumpa, zce ca nu se
uta a ban daca e proaspata de prma catate.
Ioana parca nc n-o auzse. Se mu[um sa- arunce doar o prvre
opaca, Tan[a amu[.
Ma trzu, utndu-se sperata n |ur de teama sa nu fe auzta Io-
ana ma paea ca o psca , femea se spoved u Patrck. Pe undeva,
e amndo cam erau compc; Tan[a adora, adora[a aceea
partcuara, pna de devotament a persoaneor ume fa[a de un do a
care aba ndraznesc sa- rdce och, socotta aprorc o fn[a
superoara or, ar pe Patrck amuza sa fe dvnzat o accepta n
prea|ma u cu condescenden[a.
Nu' ce are fata asta, domnorue, e "renic( prceputa, nu zc,
dar numa ce se uta a tne [ vra ghea[a n oase! Sa mor daca nu
m-e frca de ea!
Erau a mcu de|un, masa pe care Patrck o savura n mod deosebt.
Ioana cuguea ceva sngura a bucatare, ca cum ar f fost de a sne
n[ees ca acoo e ocu. Tnaru, a rndu u nu se grab s-o nvte n
sufragere. O sm[ea ca un cu n coasta de sa e, zabovea tot ma
mut n ora. Ca un facut nsa, se cocneau tot tmpu orct de trzu
s-ar f ntors acasa, tot o ntnea, [eapana, n capot, ntrnd sau end
dn vreo odae.
Apo, dntr-o data, Patrck reaza ca nu ma poate scapa de ea,
efectv n-o poate oco. Avea senza[a ca- pndete de cteva or,
ntorcnd capu brusc, ntnse prvrea rece mpenetraba a[ntta
asupra u. Pe de ata parte, aprece ca de cte or ntra a Cotda, fata
avea sufcent bun-sm[ sa se retraga. O vzta de tre or pe z, ceea ce
pentru batrna era char prea mut. Se sm[ea parca ceva ma bne, dar
prea obosta, seta de puter ca sa- ntmpne de fecare data machata,
peptanata ntr-o camaa de noapte proaspata. Nmen nu arata
ghoce fraged, cnd e zaca, dar a vrsta e, ravage bo erau fatae.
La toate acestea, se ma adauga faptu ca nu dorea ca Baatu sa
perceapa stua[a e actuaa ca pe o corvoada, - ncura|a sa traasca
dupa programu obnut, sa asa ct ma mut sa se dstreze.
Boaa e pctstoare pentru orcne, aa ca nu vad ra[unea pentru
care ne-am pcts amndo. Pe urma, eu dorm cea ma mare parte a
ze, pentru cte am nevoe, Ioana cu Tan[a m sunt tocma
de-a|uns.
Et sgura, Mam? o ntreba Patrck recunoscator.
Ct se poate de sgura. Ute, ar m s-a facut somn.
ncerca sa zmbeasca, dar n aceea cpa amnt ngrozta ca a
utat sa- puna proteza. Poate ca Baatu n-a observat, trase pedu
pna sub nas, cercetnd nfrcoata chpu amantuu. Se parea nsa ca
acesta nu bagase nmc de seama. ua a revedere sarutndu- fruntea
cu tandre[e pastrnd aceea exprese umnoasa de fercta tnere[e.
Patrck traversa sufragera fredonnd dscret, zcndu- ca avea
chef de un suc de portocae. n pragu bucatare, se cocn de Ioana care
tocma dadea sa asa. cerura scuze n acea tmp, ar Ioana se grab
sa dspara ca o umbra. Patrck scoase sucu dn frgder ramase cu e n
mna, prvnd gndtor n go. Fusese o smpa mprese sau fata se pse
ntr-un anume fe de trupu u n tmpu cozun?
"Interesant! Ce-o f vrnd nebuna asta?"
*
Vrea pe ma-sa, spuse Drago n aceea seara a Clopoei. Or
[-a uat-o n cap [ se nazare ca toate damee dau buzna a fermoaru
tau, or vrea sa -o pu.
Era catrant, se certase cu Dana, coega de teatru de aternut,
voa sa se mbete. Cnd se mbata, toate se rezovau de a sne. Stateau
ca de obce a masa pe care Cotda o rezervase cu generoztate u
Patrck pretenor u unde se bea, n genera, gratut. Cuan[a
Martneasca avea nsa avanta|ee e. O costau ceva chefure
"cauzaor", n schmb, aceta, ma to[ capete de af, faceau
atmosfera consttuau un punct de atrac[e unc pentru centea.
Maree anonm se smte na[at e nsu cnd are posbtatea de a
respra acea aer cu VIP-ur, nca adunate n grup. Doua ovtur cu
aceea patra, pentru ca ma avea tot tmpu sub och pe Patrck,
fara sa para ca o cauta. Ba char era apaudata a scena deschsa,
"autentca noba lady, cum rar se ma ntnete".
Dn cauza tmpuu o apov[a nfecta, vscota ocau nu era
pn. Ca ma totdeauna, margne fusesera ocupate n prmu rnd.
Patrck trecu refex och prn ncapere. La o masa, un cupu de vrsta
m|oce se pctsea mnunat n do. Pareau satu pna peste cap unu de
ceaat, Patrck ntrebndu-se, pe buna dreptate, ce cautau aa a
crcuma? n oc sa se pctseasca acasa pe grats, vn s-o faca acea, pe
ban. Prn contrast, do tnere, vzb ncepator, se sorbeau dn prvr,
att de departe de ceea ce se petrecea n |uru or, nct nu ar f fost ma
zoa[ nc pe o nsua, n rest, ume nenteresanta, att ct puteau e sa
cuprnda cu prvrea Ma era o masa ocupata, dar muteru nu se vedea
dn prcna fcusuu enorm. Pantee trupee de casa, febe[ea Cotde...
Drago se nteresa conven[ona:
Cum se ma smte Co-Co?
Char a ea ma gndeam, rse Patrck. Bnor, dar ma face febra.
Ma bucur sncer. E o mare cucoana. Ghnonu e e ca te-a ntnt
pe tne.
Ha sctr!
Ceaat nu- ascuta:
Ar f pacat sa- fac vreo fgura nasoaa. Nu merta!
Ce te-a apucat?
Las-o sa moara ntta.
Patrck prv surprns:
De ce sa moara?! Unde te-a fentat Dana, acum e vez pe toate
n berna? ncep sa ma enervez...
Eu te cunosc son, ofta Drago, Motane n-a demonstrat nca ce
poate face cu gheru[ee. nca ngadue doc u Mam sa e faca man-
chura.
Habar n-am despre ce vorbet! Ma cunot, dar un ucru nu- t:
[n sncer a Cotda. n cnc an de cnd suntem mpreuna, nu tu daca
am tras-o n pept de tre or.
Drago ncepu sa rda:
M-a amntt de Mary... O [ mnte? Rocata aa superba,
barman[a a Crocodil...
O tu.
Eram n mare amor... S-a dus sngura a mare, pentru ca eu
aveam un turneu prn [ara. Cnd s-a ntors, am ntrebat-o: "M-a neat
de mute or, ducea[o?" Ea, senna, m-a raspuns: "Nu, scumpue, doar o
sngura data..."
Patrck rdca dn umer.
Un exempu tmpt, nu vad egatura...
apuca de bra[:
F atent a aa.. Barosanu care s-a rdcat acum de a masa...
Barbatu, enorm de gras, azvr ca dn ntmpare o prvre spre ce
do se ndrepta spre ere, cu pasu eganat, specfc
supraponderaor.
tu, spuse Drago. vad mereu a spectaco. Sta un act se
cara... Ce- cu e?
Patrck muca buza de |os:
Tpu e dubos. Vne a no de cteva ser. Sta cam vreun ceas
se treaza...
E ?
Pe chpu u Patrck se aternu o exprese gen "nu-m pace".
Smt ca ceva nu- n regua. Nu dscuta cu nmen, nu- sensb-
zeaza nmc. Am pus-o pe Maruca sa- serveasca. E prmu cent care nu
s-a utat a ea nc cu cacu. Maruca sau Neaga Vra|toarea, tot un
drac!
Rahatur! respnse Drago. Pentru tne, ntregu Unvers se reduce
a en|era ntma. E bne, nu toata umea e a fe!
Degeaba, nu ma convng! Tpu vne, ne sponeaza de cte or
ntorc capu sta cu och [nta pe masa noastra acum m spu ca -a
observat tu. Asta ma ngr|oreaza ce ma mut... Ce are cu no?
Drago, care era doar cu gndu a Dana aa cum se ntmpa n
asemenea stua[, numa despre ea ar f dscutat, trana pctst:
Cred ca dev nevrotc. Ce- n capu tau, ca gagu e de a SRI? Sa
zcem ca sub Ceauescu, ma ntram a de, de nu aa arata un agent.
Pa pe tp observ egat a och, char n m|ocu unu mtng! Asta
aa, "ca sa vorbm dscu[", ce ar avea cu tne servce secrete?
Nu a aa ceva ma gndeam...
Dar atunc a ce?... Doar nu a povestea aa veche!
Patrck nu raspunse, dar actoru ct raspunsu n prvr. Enervat,
se rdca adunndu- [gare brcheta:
Scoate-[-o dn cap! M-a strcat defntv zua!
*
Cnd ncepuse sa- urasca pe oamen?
Em Margescu n-ar f putut spune cu certtudne. Sgur era nsa fap-
tu ca totu se tragea de a grasme. De cnd se [nea mnte, fusese
"grasu"; grasu grupuu de cop care batea mngea n carter, apo
grasu nepst dn orce casa de eev, grasu facuta[, a nsttutuu, a
tuturor comunta[or permanente sau consttute ad-hoc dn care facuse
parte, cum ar f char o smpa excurse.
Obeztatea, gndea Em, repreznta o nfrmtate, dar ce ma mu[
nu o reazeaza ca atare, nesfndu-se sa- ronzeze sngeros pe ce n
cauza, fronta sau pe a spate, aa cum bunu sm[ or educa[a nu e-ar
ngadu-o cu vreun chop, chor sau at so de oog. asta, pecnd de
a preconceputa prezum[e de cupa: "cne- pune sa bage n e (ea)
ca-ntr-un regment de nfantert?! E nesm[t, pur smpu!"
n ceea ce- prvete asta era o ata certtudne , vnova[ de
drama u erau, n prmu rnd, parn[ a caror nconten[a avea sa
ramna o engma pentru toata umea! De nen[ees, pentru ca amndo
erau "nteectua" cu spetu pn de dpome, mama cu doctoratu n
farmace, ar tata, cumea! medc! Statea te crucea cum doua
cadre medcae nu reazau ca- nenorocesc cop (ma exsta o fca,
ata Godza care tn|ea zadarnc dupa un barbat), ndopndu-
demen[a cu mernde! n genera, a Marget, captou mncare [nea
de antooge.
nt de toate Em fusese aaptat pna a do an |umatate (sa
aba copu cacu!) e nsu se [nea mnte umbnd dupa maca-sa cu
scaunau, sa- dea sn. Iar ucrure evouasera n acea st. Patru
stce cu apte fert ract adastau n permanen[a pe batu de marmura
a bufetuu, dn care Em Ceca trageau cte un gt a dverse
ntervae, astmparndu- setea. N-ar f tut ce- apa, daca organsmu
n-ar f recamat-o dupa ngure de erbet nghe[ata. tot n
permanen[a, pe consoa dn sufragere, se afau tre patour gondoa
gemnd de prcomgdae, bezee mncunee dn care cop Margescu
cugueau ntre doua drumur, dn pctseaa n-am ce face. Dar char
n aceste cond[, mncau de cnc or pe z, ar pachetee pentru coaa
se puteau consttu foarte bne n bufetu rece a une mese a arba
verde. Ce se consuma a cee tre mese prncpae ae ze, e esne de
magnat...
Cu mu[ an n urma, o coega de facutate care petrecuse cteva
ze a e, a|utndu-se recproc a ucrare de dpoma, remarcase
consternata:
Ma, vo sunte[ nebun?! Pur smpu, cr(pai, nu mnca[! Pe ur-
ma, nu n[eeg ce- n capu aor ta, ma aes taca-tau! E medc, ce
mama dracuu, nca o somtate n chrurge, aatur de un Burghee
sau |uvara, ca pe ata tu m[en de a crcua[e! Adca, va
pregatete, va da brnc sa f[ bonav?!
Em rn|se:
Taca-meu e de a [ara, fu de nva[ator.
Da' a nva[at carte!
Mentatatea nsa nu -a schmbat-o, adca "gras frumos", aa
cum se consdera pe e.
Nu ma convng!
A ata expca[e? De fapt, sunt sgur ca n nfrastructura u, e a
ramas pezan. Un pezan cu mn genae!
Atunc, urbanzeaza-te tu! Impune-[ un regm!
Vocea u Em fusese strabatuta de o unda de trste[e:
A dee ce va sa zca pentru un ndvd care doar a de|un ngurg-
teaza de unu sngur o ganua doofana, asnd a o parte apertvu,
corba desertu, sa treaca pe saata verde pesmecor marnaret?!
Nu, nc nu-[ po[ nchpu! Aa ca as-o bata!
proasta nca nu ta totu! Pe a opt-noua an, aparusera probeme
egate de sex, organee gentae neevound n mod corespunzator.
Bnen[ees, se adresara doctor[e Pt, somtate n matere de
endocrnooge, care dagnostcnd drept una dn cauze, poate cea ma
mportanta obeztatea, recomanda, pe nga un tratament penb, o
deta nemoasa. Dn nefercre, parn[ erau mo, aa ca Em urma
doar tratamentu, cu regmu asnd-o ma moae.
Tot nemoasa, avnd sa- marcheze pentru toata va[a, fusese
prma ntnre ntma cu o femee. mpnse douazec de an, era student
facea practca a Gaa[. ntr-o smbata seara, asndu-se antrenat de
coeg, nmerse a "Casa cu tre fete", un mn-borde camufat a
margnea orauu, pe :iderur$i'tilor. "repartzasera" era prea
emo[onat sa ma aba op[un propr une cazatur, cum avea e s-o
etcheteze ma trzu, o sabanoaga derata, cu un "uger" care nu
ncapea n nc un suten. Dar tocma contrastu fantastc dntre sueta
scheetca sn enorm mprumuta un farmec pervers, cen[
decretnd-o drept cea ma sexy cocota dn |ude[. De adevaratu e nume,
Margareta, nu- ma amntea nmen, toata umea, pna cop tnd-o
de |[eta, ar pe seama e crcuau tot feu de egende. Se pretndea ca
bate a patru;- d( ani, doar ca nu se cunoate, ca ar f vaduva unu grec,
captan de vas care s-ar f snucs, nemandurnd vce aventure
muer, ca ar f mare bogatana, cu sac de ban b|uter; daca ma
practca uneor (se ma duce n tragere n port) asta- numa dn vcu
so rau, ar cen[ - aege.
Daca aa stateau ucrure, greu de n[ees de ce acceptase pe
Em a caru nfa[are dezgustatoare determna pe oamen sa schmbe
ocu n autobuz sau sa renun[e a e, pentru a nu f obga[ sa- suporte
vecnatatea. Dar poate ac, or frea perversa a |[ete spusese
cuvntu, or era beata moarta, cac pea excusv tare, pe-aa cu cana
de cea.
Cum decursesera ucrure n reatate, Em avea sa povesteasca
aba peste mu[ an, doar sora-s, Ceca. Fra[ se n[eegeau bne ntre
e nca dn copare, ar smtudnea, dusa pna a dentc a sufern[e
or, apropase ma mut. Tocma cu o asemenea ocaze, cnd Ceca
pngea pe umar, reatndu- un eec sentmenta, descarca Em
sufetu, n scop "curatv". Socotea, ca a[, poate ce ma mu[, ca
dezastru persona consoeaza nducete sufern[a nterocutoruu. Nu
et snguru, sngura care...
...Nu tam a ce sa ma atept, nu aveam nc un fe de
experen[a, dar de a bun nceput am sm[t ca ucrure nu se petrec cum
trebue. M-a uat tare... Tare de tot!
Ceca se nteresa prntre acrm:
Ce [-a facut?
Em reata crspat, cu ad|ectve apasate, retrand fmu:
Eram prea emo[onat, dar ce zc eu emo[onat, eram teramente
nspamntat, nu vedeam nmc n |ur... Att m-am dat seama, ca odaa
parea cura[ca, decenta, cu un pat dubu. A dbut n comoda o stca cu
acoo, a tras un gt ung n urmatoarea secunda, aa m s-a parut me,
doar o secunda, haotca era compet goaa...
Ceca comenta suspnnd:
Au mechere or, sufcent sa trag de o capsa, de un ret...
roch specae, nu de feme cumsecade...
S-a azvrt pe pat, -a desfacut crac. Eu stateam ca bou,
n[epent n m|ocu camere, nc n-apucasem sa duc mna a cravata.
"Ce-atep[, ba !amel(, te'nchn nt a <n$era'ul0 Sau a utat unde o
[?"
Foros! excama Ceca. Trebua sa pec medat!
Aa m-am zs eu, rost ntunecat frate-sau, dar ma trzu. A-
tunc, pe moment, parca eram batut n cue, prveam hpnotzat sexu.
Trfa -a mngat cu degetee s-a hzt: "Cam mto dumneaei, ce
zc? Nu face de unu ca tne, dar aud ca et nenceput, chesta ma
nspra asta-seara."
Ceca prvea consternata:
Nu pot sa n[eeg cum de a ma putut ramne?! Cum de [-a...
ma ars?
Ute aa [ da Dumnezeu putere cnd nu trebue, rn| Em. Nu-[
ma spun cum m-am dezbracat, n genera, sunt eu nsum surprns ca-[
povestesc [e asemenea |egur, dar sm[eam nevoa ca macar o data sa
rabufnesc sa-[ amntesc ca nu et sngura nefercta de pe ume... Ma
mut m-am sfat hanee dect m-am dezbracat. Cu chu cu va,
ramasesem n cho[...
ea ce facea n tot tmpu asta? Statea te vzona?! Aa, ca a
cnema?!
Da. ma tragea cte un gt. M-am apropat de pat, n [nuta de
autopse. char aa ma sm[eam, ca dnantea une autops. S-a hobat
a mne s-a exprmat cam aa: "Saraca bata ma-ta, va de capu e c-
ne-o f ncaecat-o!..."
Cum a suportat? [pa fara sa vrea Ceca. Pe tne nu te n[eeg!
Em prnse bra[u:
Lasa-ma sa termn, nu vo ma avea ncodata cura|u sa reau po-
vestea... M-a facut oc nga ea. Nu ntru n deta de ordn tehnc... La
un moment dat, cnd ucrure erau de|a destu de avansate, m-am trezt
ca-m "nca[a" capu cu propre mee zmene: "|-o f cad, ma !amel(,
te cred, dar me m pace sa fac sex cu och desch..."
Trecura cteva mnute pna cnd ndrazn Ceca sa- prveasca
fratee:
Iarta-ma... Chesta cu cho[ n-am prea n[ees-o.
M-a acopert! Boarfa... nu suporta sa-m vada fa[a.
Ce s-a ntmpat pna a urma?
Em raspunse sec:
n noaptea aa, am ncercat sa ma snucd.
De fapt, fusese prmu accdent de acest gen, prmu ce ma mar-
cant dntr-un sera care avea sa- puncteze ntreaga exsten[a. La patru-
zec de an, ban[u provzoru a u Em Margescu nregstra numa ee-
cur. La un moment dat, avusese o egatura destu de avansata cu fata
une "comersante", cucoana cu paare teevzor coor, care facea bor
pentru tot carteru. Fca-sa, o neprcopsta cu ase case vreo do an
de pucare, era dspusa sa- accepte pentru ca se dadea n vnt dupa o
"ere$het( , a urma urme, Em era ;telectual, ar amanuntu n sne o
facea sa se prapadeasca de satsfac[e. Casatora totu nu se nchee,
borer[a opunnd un veto absout: vrea nepo[ frumo, nu dovec dn
ata umfa[ care nu ncap n poza...
Dn nefercre, cac ar f consttut o compensa[e, nc profesona,
nu trasese o carte buna. Ce pu[n dupa 1990, numa pumn n gura
ncasase. Se parea, probab nu se nea, ca acest utm decenu
punea un accent deosebt, cu totu excep[ona, asupra aspectuu fzc.
Fara ndoaa, frumuse[ea consttuse totdeauna un mare atu, fasonnd
destne, dar acum, zcea Em, look-u devense o obsese [nnd de
stere, o mesere de nvdat, ar tot ce [nea de nfa[are capatase o
mportan[a supradmensonata. Consdera, de pda, o chestune absout
aberanta doata ca e, cercetator tn[fc, dsponbzat, sa rateze
toate ntervure numa dn cauza fotografe. Ce egatura aveau
etopse[ee hrsoavee (se specazase n store medevaa) sau
<n"((turile lui 3ea$oe %asarab, mama or de nva[atur, cu numaru u
de kograme? Cu chu cu va, gasse un post de magazoner (nu te vad
cen[) a o fabrca de nca[amnte. Ce sa ma vorbm de bata Ceca,
vctma une nedrepta[ strgatoare a cer! Absovse Fooga rea
taent poseda mpecab opt mb strane, ma toate nterna[onae,
dar doua ma sucte ca suedeza chneza! Aur curat ntr-o agen[e de
voa|, de presa, ntr-un port sau aeroport nterna[ona, ntr-o gara
mportanta, a Mnsteru de Externe orunde poftea. A! Fusese
respnsa peste tot scotea o coa|a de pne dn raree traducer pe care
e trmtea o edtura partcuara prednd ec[ de mb strane unor
muco nfec[. Cnd nefercta ntorcea spatee, cretn umfau obra|
cu aer pe care- descarcau apo cu pumn marun[, pr[nd rasunator.
Dupa astfe de experen[e, amndo mncau parca ma vrtos, ma
demen[a, cu dsperare, ar ura or fa[a de tot ce- ncon|ura, fa[a de se-
men, fa[a de e n atngea cote nfrcoatoare. Vctma medat a
ndemna nea|utorata se afa bata Margeasca mama, carea
reproau dur toata nefercrea or. Ea nfundase cu crapen[a,
transformndu- n pachderm, nu e educase ra[ona bur[e, nu tuse
sa se mpotrveasca mbecta[ raposatuu care pe deasupra ma era
doctor, un dot snstru de trsta amntre carora e, do montr, aveau
de ce sa- fe recunoscator!
Nefercta dn prcna nefercr copor, batrna ngh[ea, tacea, se
retragea n camera e, mu[umta ca ce pu[n nu o bat, dar a doua z
dmnea[a, oaee de douasprezece kograme duduau dn nou pe
aragaz; daca mncarea nu e a|ungea, scandau era ma mare.
De a Clopoei, Em se ntoarse acasa pe |os. N-avusese ncodata
mana, cac nu gasse nmc corespunzator, nu ncapea n modee stas,
ar de o comanda specaa, aa cum se practca n stranatate pentru
cazur smare, nc nu putea f vorba. Tot dn prcna gabartuu evta
transportu n comun unde oamen, neavnd ce face, te fxeaza cu o
curoztate avda, nuda, fara urma de bun-sm[. Daca ma da peste un
grup de tner, aprorc pu pe gume, nu-[ ma ramne dect sa te
spnzur de prmu copac care [ ese n cae. "Ute, nene, de ce era
foamete n ume!", "pna omenrea de anemc!" ate auz fne emse
spre hazu caatoror care, n func[e de buna cretere, rdeau pe fa[a
sau camufau zmbetee prvnd spre fereastra.
Noroc ca ocua nu prea departe de oca, ntr-un mob de pe Strada
Cmpa Turz. Taca-sau, doctoru Margescu, achz[onase apartamentu
prn 1954, epoca de aur pentru medc, cnd cabnetee partcuare nca
func[onau ega. Ac, statea az, mpreuna cu Ceca cu maca-sa,
fecare avnd camera sa, toate dspuse pe o sufragere vng, comuna.
Cnd ntra n casa, sora-sa, cugund dntr-un patou cu mncunee,
urmarea un sera a teevzor. Trupu de dhane se mca dega|at n
kmonou ura n care ar f ntrat comod un aragaz cu patru ochur. Cum
strnsese paru, capu parea foarte mc, dspropor[onat fa[a de corp,
Em spuse ca seamana cu un Budha.
Unde- mama?
Ceca raspunse fara sa- desprnda och de ecran:
S-a cucat ma devreme... Vre sa mannc ceva?
Ma trzu, spuse Em umpndu- dn mers mna cu mncunee.
Intra n camera u aprnse umna Era o ncapere spa[oasa, od-
noara cabnetu doctoruu Margescu. Dn vechu aran|ament, ma rama-
sese doar duapu metac cu u de stca somera de pee obosta pe
care medcu consuta pacen[. n rest, dezordne haos, totu
mbcst de mros statut de [gara care rezsta orcare aersr. Daca n-ar
f exstat mobee scumpe taboure de catate, te-a f putut esne
nchpu n cocoaba unu vagabond. Eement nsot, fotografa nramata
a une tnere, n mod vadt copa marta a unu nstantaneu uat pe
Ltora. Chpu dragaa emana muta nevnova[e, dar era totu comun
fara perspectva; genu de fa[a care, o data prma tnere[e consumata,
nu ma spune nu ma nseamna nmc. Amanunt notab, eta|era pe
care se afa fotografa era snguru obect dn odae ters de praf
aatur, a fe de surprnzator, se ma afa un vas mc de crsta cu o freze
proaspata.
Em se dezbraca, abandonndu- hanee pe unde apuca.
Pantaon asa pe |os, gata sa ntre n e aa, ncre[[, a doua z,
conform obceuu, "spnzura" cravata pe unu dn bra[ee ustre. n
genera, gra detesta acest amanunt vestmentar, dar Margescu
consdera obgatoru a costumu casc, [nuta u preferata, avnd
mpresa ca- camufeaza ct de ct obeztatea. Aa, cum atrna de
ustra, cravata dadea mpresa unu treang. Se pomen refectnd ca
tona|u mteaza pna drumure spre cmtr. "Daca a ncerca sa ma
spnzur, s-ar rupe crgu. Doar cracan Poduu de a Cernavoda m-ar
putea sus[ne. Asta- cumea, sa f obgat sa e trenu de Constan[a ca
sa te po[ spnzura!"
Rse e nsu fa[a de o asemenea perspectva se aprope de
caendaru cu fo trmestrae [nute ntr-o srma spraata care adasta
nga o coana scumpa. Ppa n spate, fara sa se rasuceasca (economa
de gestur specfca grasanor), dupa o caroca roe afata ntotdeauna
a ndemna. Foaa ucoasa era presarata de cercue[e negre ro,
subnnd anumte date. Cee ro prveau pe Drago, cee negre pe
Patrck.
Em consuta o hrtu[a desena tre cercur, atragnd aten[a asu-
pra zeor de mercur, smbata dumnca. Erau zee cnd Drago
avea spectacoe. Cee negre zee cnd Patrck facea echta[e.
Domnor, excama cu gas tare, se aprope funa de par!
Stnse umna se duse a bucatare. n cuptor, a cad, atepta o
tgae pna cu chftee, ar pe aragaz o oaa cu corba de peroare. n
cpee acestea se sm[ea ferct, gndu a bucatee gustoase
ndepartnd orce de negre, toate compexee.
Dn sufragere, se auz gasu Cece:
Em, cnd termn, ma adu nte mncunee...
*
Orct de pu[n a f [nut a conven[ orct de nepasatoare a f
fost n adncu sufetuu, era mposb sa te sustrag obga[e de a-
face macar o vzta. De acuzase toata va[a o consttu[e fraga,
Fugue[, camufat desgur, detesta boaa, oamen bonav, sptau,
mrosu de pocnca, haatee abe cu ecuson, sernge, n genere, tot
ce [nea de sectoru santar. De asta data nsa, nu se putea eschva, un
mnmum de bun-sm[ o o-b-ga sa- faca o vzta de curtoaze nora-s.
Astfe, respectnd protocou, se anun[a cu o z nante , n ton cu
acea formasm, cumpara un superb crn mpera. Scump, ngroztor
de scump, dar obrazu sub[re...
Daca -ar f magnat cte probeme compcate rdca aceasta vzta
pentru Cotda, bnen[ees ar f renun[at Fugue[ nu era o femee
rea, n-ar f produs nmanu necazur n mod gratut, c doar cumpt de
ndferenta. Feroce fara scrupue devenea doar cnd a m|oc se afau
nteresee u Patrck.
Tot dn conven[onasm, o prm Cotda. Scuzee care ar f
func[onat n fa[a unu stran nu erau vaabe pentru soacra, o
persoana att de apropata. Batrna era, n prmu rnd, o mare cocheta,
dar ndependent de aceasta, nu- convenea s-o ntmpne pe Fugue[ cu
un obraz ravat de boaa, n [nuta neg|enta, ntr-un nteror mrosnd a
sufern[a a vrsta a trea. Orce, dar sa nu- dea mpresa ca se afa cu
un pcor n groapa!
De soacra-sa se anun[ase pentru ora 11, ncepu sa se pregateasca
de a 8 dmnea[a. Ca ntr-o z de cura[ene, Ioana facu una dormtoru,
aers ndeung, schmba patu nfa[ndu- n "aternut de mreasa":
perne cearaf de atas beu bb, papuma dn acea matera, tot
beu, dar presarat cu superb trandafr roz. Cteva gastre mc, cu for
decate frez, ghoce zambe de sera aduceau sufet, gra[e
cadura nteroruu.
Urma toaeta Cotde ntre tmp, mo[ase pe baansoaru dn
saon care dura doua ceasur. Cu a|utoru Ioane, se spaa sumar, sa
nu raceasca, se farda temenc, ca de teatru. Pe chpu fete care o
assta facea mc servc da-m fondu de ten... pensonu pentru
obra|... crema antcearcane, rmeu, ru|u etc. nu se ctea absout
nmc, surs ascuns sau car de sarcasm n prvr. Tner ronzeaza
sngeros babee vopste, dar sa ma ast dn aborator a mgaoasee
preparatve, consttua desgur un spectaco de care nu orcne avea
parte. O data obrazu facut, ncerca ma mute peruc, hotarndu-se
pentru cea ma freasca dntre ee, adca adoma coafur e durne. n
sfrt, mbracata ntr-un eegant compeu de noapte camaa
pegnor dafane se asa zdrobta ntre pernee de atas. Era mu[umta
de rezutat, dar se sm[ea seta.
V-a[ obost prea mut, observa Ioana.
Dupa opna e, batrna arata ngroztor, parea mpaata, nspamn-
tatoare, rdcoa |anca n acea tmp. Aa se paru Tan[e,
chemata a un consut n vederea menuu. Fugue[ trebua sa constate
ca ndferent de boaa stapne, casa nu -a perdut rtmu norma, ar
fecoru-sau contnua sa fe a fe de bne ngr|t ca ma nante.
La vederea batrne, Tan[a, ma toanta nedeprnsa cu subtta[
dpomatcet, duse mna a gura sperata. Dupa mntea e,
Martneasca, ghosta ca de bc, semana cu o paparuda. Cum nsa
Cotda excusese de a bun nceput orce fe de ntmta[ cu suga,
femea se ab[nu de a comentar.
Avem oaspe[ az a de|un. Vreau un menu ngr|t, nu de cantna.
Tre feur un duce.
Tan[a n[epata ce, aa gatea ea, ca a cantna? morma
posaca:
Ce sa fe?
Orcum, sa nu pseasca muchu de porc mpanat saata de
creve[ cu sos tartar... Astea tu ca- pac... F atenta ce creve[ cumper,
sa nu-m v cu orore aea de paar vetnameze...
tu, cucoana, aa scump, ca nte verm gra roza.
Cotda, aa fara pofta de mncare, se sm[ napadta de grea[a.
facu semn sa pece nchse och. Era stoarsa de vaga, dar pna a 11
ma putea trage un pu de somn.
Fugue[ o gas a fe de foroasa, ar rou de pe obra|, care
opntea sa sugereze o sanatate exuberanta, dadea un aer de covn
batrn famentar, strnnd ma. Era totu sufcent de versata ca s-o
fecte pentru mna exceenta. Cotda mu[um recunoscatoare, de
nvdoasa n snea e. Frete ca era ma tnara, zece an nseamna az o
genera[e, totu, gasea ca Fugue[ arata |gntor de bne. Fara ndoaa
ca avea o z buna; tenu umnos, putea ferc orce femee care nu
avea acea dar de a Dumnezeu, chestune de "stofa" nu de
cosmetcana, era tunsa ca un trengar, ar deu=-piec>s-u as mbraca
bne sueta graca.
Cnd se afa ntr-o dspoz[e exceenta, ceea ce era cazu az,
Fugue[ putea f ncntatoare. Se nteresa ndeung de evou[a bo, de
medcamenta[e, promse ceaur care fac mnun dscutara ca doua
pretene, mna n mna.
Cotda se sm[ea pacut uuta, descoperea o noua persoana se
surprnse vorbnd ma mut ma mute dect nten[onase. Cu
ucdtatea moeta de boaa, facu o martursre neateptata:
tu ca [-a f dort atfe de nora, e norma... [ mu[umesc ca
e ucrure aa cum sunt.
Fugue[ ncerca sa para emo[onata:
Patrck e ferct, asta nseamna ce ma mut pentru mne. Aa
ca, draga mea, eu [ mu[umesc.
Cotde dadura acrme.
Sper ca se poarta aa cum se cuvne, urma Fugue[. Cnd et
bonava, barba[ cam dau br cu fug[. Nc Srbu a meu nu- ma breaz,
vez Doamne, nu suporta sa ma vada sufernd. Aa-s to[, nte egot!
Cotda rse fercta:
Eu nu sunt de aceea parere. Patrck e un nger!
Ioana, care tocma ntra cu o tava pe care se afau o ceaca de cea
ma mute medcamente, rdca och spre Cotda. O prvre mereu
psta de comentar.
Luau masa doar e do, serv[ mu[ete de Tan[a. Cotda era prea
sabta ca sa partcpe a de|un, probema Ioane nc macar nu se pusese.
Fugue[ se sm[ea n a apteea cer. Trecuse muta vreme de cnd
nu ma statuse a masa numa ea cu fecoru-sau savura dn pn
momentu. Fara s-o f decarat raspcat vreodata, amb se sm[eau
ferc[ cnd puteau ramne sngur astfe, de departe de a f un tran,
depasare u Srbu ce Drept n provnce erau ateptate cu nerabdare.
Dsparea orce umbra de ncorsetare mpusa de prezen[a tatau,
vorbeau ber, ca ntre camaraz de aceea vrsta, rdeau ca do nebun,
ar Patrck storsea necenzurat nazbte eecure coare. Era
perfect content ca n maca-sa are ce ma bun preten, aa cum nu va
ma ntn vreodata. Neca|t |gnt pna n adncu sufetuu, Ioan
Srbu ntua ntr-o oarecare masura "fercrea" trata n spatee u,
ntrebndu-se cu amaracune, de ce e tre nu puteau acatu un ntreg
armonos, cu bucur comune, cu o permanenta stare de sprt poztva
concomtenta pentru ntreaga fame? Nu n[eegea de ce hohotee de
rs se opreau brusc a sosrea u, dar nu- dadea seama ca daca se
ntmpa ca ce do sa nceapa sa rda e fnd de fa[a, tot e, Srbu,
ramnea de emn, ntrebndu-se ce -a apucat. "Expca[-m me de ce
rde[?" hohotee se transformau n cascada. Dar probab ca
desavrta psa de umor, de unde aparen[a de uscacune, rdca o
barera ntre e semen sa. n reatate, Srbu era un om cumsecade,
famst sentmenta, onest n toate momentee ve[ u sub toate
aspectee, dar nu ta sa se manfeste, doar nevasta-sa ntuse
domnantee, dn pacate pste de vaoare pentru ea; nsur pe care nu
dadea do ban.
A fost un de|un decos, aprece nmundu- buzee n paharu cu
vn. La pecare, am sa trec pe a Cotda sa- mu[umesc.
rot och prn sufragera somptuoasa, cu o mu[umre de propre-
tar. Era avere [eapana ac, doar argntara gobenure mar ct
peretee faceau o gramada de ban. Daca te gndet, batrna n-are pe
nmen apropat, norma ar f ca toate cee expuse a vedere, dar cee
ce nu se vedeau, sa e ase u Patrck. n fond, consuma tnere[ea
aatur de ea, cnd ar f putut avea cee ma frumoase feme, de orunde
ar f fost ee. Asta, n ce ma rau caz, fndca ea vsa a ceva mut ma de
so ma substan[a pentru Patrck.
[ ma tom vn, mama?
Nu, scumpue, e sufcent. Vreau sa ntru a Co-Co, ca sa-m au
ramas bun.
Cred ca doarme. M-a spus medcu ca are nevoe de mut somn
ca sa se ntremeze... Cum [ s-a parut ca arata?
"Cu un pcor n groapa", cenzura repca Fugue[.
Destu de bne cred ca nmen nu poate cere ma mut. A fost
seros bonava.
Da, saraca... Febra a cedat ce ma greu. Doctoru recomanda o
convaescen[a a munte.
Fugue[ rdca dn umer:
De ce nu? Va pute[ permte...
Refex, prv n |ur spuse cu gas scazut:
Ascuta, Patrck... vo a[ stat vreodata de vorba, aa, ma seros?
Ce vre sa spu?
Fugue[ supse obra|, semn ca- cauta cuvntee:
Adca, a un caz de Doamne ferete, ca nmen nu te ce aduce
zua de mne, ce se ntmpa cu tne? Te-a asgurat ntr-un fe?
Patrck o masura perpex. I se parea de un prost gust ncafcab sa
dscu[ de cova succesune, n casa a masa nefercte care zacea
n odaa aaturata. Dar cum pe maca-sa o adora, o scuza punnd totu
pe seama vnuu a paharu[uu de Armagnac sorbt a cafea. ncerca
sa rda:
Nu te tam morbda...
Fugue[ dadu dn cap de cteva or:
A dreptate, nu- momentu. Dscutam acasa... E, dragu meu,
acestea fnd spuse, eu am pecat.
Patrck se rdca trecnd n spatee e, o debarasa de scaun.
Concomtent, Ioana desprnse urechea de ua ntredeschsa se
strecura cu pa neauz[ n odaa e.
*
E de o ur[ene fascnanta! Absout fas-c-nan-ta!
Se credeau sngur n canceare, de dn partea Lae te putea
atepta a orce. Laa Macove, profesoara de desen, carea de atfe,
toata umea, coeg eev, spunea Laa Tra-a-a, era o aurta cu
buzee umfate ca dupa somn, aba smuse dn sarutar nfocate. O gura
care te baga n drac, afrmau barba[.
Badea, de matematca, arunca nca o prvre n ungu mese n-
chse serveta dpomat.
Asta- utma ta descoperre? Eu nu ma smt deoc fascnat. Ba de
cte or o vad, m vne s-o au a goana.
Dar n acea tmp, nu-[ po[ desprnde och de fgura e. n asta
consta fascna[a!
Creca Tama zse ca a auzt destu. ncaperea era n forma de
L, pe atura cea mca, ascuns prvr fnd nstaat cueru. Constatase ca
tvu de a pardesu atrna zabovse acoo, prntre hane, ct sa-
prnda macar provzoru. Acee de sguran[a nu- pseau ncodata dn
geanta de moaa, pna de etu-ur, cutu[e, pungu[e, truse setur. Era
o persoana cras neg|enta, dar totodata prudenta, pregatta char
departe de casa sa faca fa[a orcare stua[. Tu o data, scurt, ca
dnantea unu dscurs nregstra cu o satsfac[e bne camufata
stupefac[a ceor do. ntorsesera capetee ca muca[ de arpe, Laa cu
gura cascata de parca ar f ateptat o buca[ca de zahar, Badea
ncercnd sa zmbeasca "oarecare" zbutnd doar o desavrta
exprese de mbec.
Laa, ma spontana, mprovza:
Unde te-a ascuns, draga? Tocma vorbeam de Barbra Stresand...
Gata, a pecat? Fercto, eu ma am ora cu a XI-a!
Badea, ca sa faca ceva, rdca receptoru forma un numar, ceva a
ntmpare, cac Creca nregstra refex doar ase taste atnse. Sauta
ters, aba auzt, aa cum ar f procedat ntr-un compartment de tren a
sfrt de caatore, paras ndferenta canceara.
Ur[ene fascnanta! Creca n-avea nc o urma de ndoaa ca
despre ea vorbeau pu[n pasa. Dar o ocasera cee doua cuvnte
puse n tandem, aaturarea or. Nebuna aa mca se crede sprtuaa,
cauta cu tot dnadnsu vorbe, fraze care fac carera. Ct despre Badea
un rumegator care a nva[at bne cee patru opera[ artmetce.
Instnctv, nare se umfara, ar barba mpnse capu pe spate cu
arogan[a. Creca dspre[ua pe absout toata umea asta o facea sa
se smta bne. ta ca- foarte urta, de o ur[ene frapanta ncuraba,
dar nchpua ca n trezec unu de an reuse sa se obnuasca cu
propru portret. Incuraba, pentru ca dupa cum se exprmase unu dn
medc de a Insttutu de chrurge pastca, "astea -ar trebu ce pu[n
douazec de nterven[, tot nu et sgur daca merta. Sou[a? Sa se
ma nasca o data!"
Ca- suta afase nca dnante de a f data a gradn[a, cac facea
parte dntr-o fame pentru care no[unea de mena|amente era
necunoscuta, facndu- o gore dn a -o trnt omuu verde-n fa[a
raspcat, ca sa te cum sta. Ca de pda, tant Vca, sora u taca-sau,
care se mnuna ct de nenspra[ pot f uneor parn[ na, cnd
boteaza ptoresc sau sonor prunc ca sa aba de ce rde umea cte ze
sunt date neprcopstuu. ac, venea cu o propunere concreta, de
natura sa prevna gafee de gen carora ea nsa e cazuse vctma,
optnd, n catate de naa, pentru numee de Creca.
Parerea mea e ca ar trebu boteza[ ma trzu, cnd copu
ncepe sa arate cam ncotro s-a zbt. Uta-te a Creca noastra!
Neagra saba cum e, cu fa[a toata adunata ntr-un con[, doar a creaa
nu aduce. Ma degraba a coara. Corca ramasese.
Cumea nefercr, o ma prcopsse ursta cu o suroara, Dana,
rupta dn soare de frumoasa ce era! Nu exsta persoana care, cunoscn-
du-e pe amndoua, sa nu fe zguduta de contrastu ofert de cee doua
suror, un contrast absout, Dana nscrndu-se perfect ntre parametr
presupu de cee tre etchetar fxe, care o urmareau pretutnden, nd-
ferent de crcumstan[e sau medu: zna, papua, ngera. pe buna
dreptate, nu se putea magna o spendoare bonda cu och abatr ma
casca, o frumuse[e baae anndu-se tuturor canoaneor, ndferent de
epoca.
De Dana era cu tre an ma mca (dfernd doar casa), fusesera
concomtent eeve ae aceua ceu, avusesera acea profesor,
partcpau a aceea festvta[, excurs sau "ac[un", cum se spunea
pna n 1990. Pretutnden spontan, Dane se conferea statut de
dva, ar Creca amntea crspata cum urmarea dn cuse, cu nma
ghemuta de nvde, evou[e Dane, vedeta ncontestaba a tuturor
serbaror coare. Se ruga ferbnte ca Dana sa se bbe, sa ute
textu, sa se mpedce, sa a o nota fasa, orce numa sa greeasca,
daca se putea char dezastruos, dnd spectacou peste cap. Dana nsa
se mca pe scena cu deznvotura, avea teatru n snge, dupa cum
comenta assten[a apaudnd frenetc n pcoare. n vremea aceasta,
Creca regzor de cuse (?!), dupa cum o "nnobase" nstructoru
artstc, n reatate, om bun a toate trudea a cortna, subnnd prn
rdcar coborr succesve ova[e n rafae destnate Dane. Daca
cneva ar f ntrebat-o ce sentmente ncearca n cpee aceea fa[a de
sora-sa, raspunsu, raspunsu dn nma, cenzurat desgur neartcuat n
cuvnte, ar f fost unu sngur: o ura de moarte.
La unsprezece an, ncepuse de|a s-o urasca. Fotografa facuta char
n vara aceea a Buten, reproduce fde nfa[area: o fet[a scheetca,
cu totu strmba. Char roch[a cu patca mnec bufante e ue, ar
coada de ca ca[arata n vrfu capuu dezvaue, n toata gocunea u,
chpu de coara, peste toate asmetrc. nca nu ncepusera coure!
Pe fa[a, pe gt spate, un adevarat bestem care o urmarea char
-acum. "Snge strcat", dagnostca Vca, matua-sa, care e ta pe
toate.
Petreceau vara ca de obce, a Buten, unde bunc dnspre mama
aveau o gospodare aezata. Fet[ee ateptau cu nerabdare vacan[a
cac se dstrau de mnune! Meme Pepe erau ngadutor nu se
scumpeau a nghe[ate, aveau o gradna de basm, nu e trmtea nmen
a cucare, pna cnd nu adormeau ee nsee cu furcu[a n mna , pe
urma, facusera o gramada de pretene pe care e regaseau n fecare
an cu pacere. sa nu- utam pe Bucur, cobanescu mortc, o ducea[a
de ca[e, nat ct un v[eu. Cu e nu se pctseau ncodata, se asa
caart peptanat cu cod[e n care fetee mpeteau for, egau pangc
sau fxau paara de pa a u Pepe...
Dar ce ma stranc se dstrau pe 1 august, zua de natere a bunc
Meme. Era o serbare cu tam-tam, mu[ nvta[, ar fet[eor se
permtea sa- cheme preten. Ca de obce, Dana avea de se
gndse ca ar f ce ma potrvt moment pentru o surprza stranca. Ce
surprza? Sa faca o scen( pe care e, cop, sa |oace teatru. Ce teatru? E,
dupa o poveste pe care tot Dana vbra de emo[ energe, arznd ca
o tor[a n zee aceea o nventa, un so de coa| de secven[e dn
basmee cunoscute. Probemee ncepura o data cu dstrbu[a cac se
n[eege de a sne, to[ cop voau sa fe Zna Zneor, Cosnzeana,
Aba-ca-Zapada, Fat-Frumos or macar un ngera, acoo! Dar capcaun
sau Baba Coan[a, mers!
Baba Coan[a- Creca, decarase Dana cu sguran[a faptuu de
a sne n[ees. Ma ramne Zmeu Zmeor...
Creca sm[se ca nemnete, o fure neagra cuprnsese ntreaga
faptura, scuturndu- trupu frav ca ntr-o crza de frgur. Facea cuno-
tn[a cu ura totodata cu o dorn[a aprga, ferbnte, patmaa ce ma
mu[ dntre no nu o ncearca ncodata de a ucde.
Cu trecerea anor, Creca avea sa n[eeaga ca nu rautatea o
caracterza pe Dana, c psa unu eementar bun-sm[ pshoogc, pe
care au char cop ntu[a, nstnctu deprnderea cu "totu m
se cuvne, totu m se datoreaza"; o ndrepta[eau n acest sens,
apauzee a scena deschsa n fame, a coaa, pe strada. Parn[
aveau partea or de vna, fndca ara de a sne n[ees era ca Dana sa
aba roch[ee cee ma frumoase, cusute de doamna Vrgnca, o
crotoreasa "emnenta", n vreme ce pe Creca o mbracau "de gata", sa
aba o camera a e numa a e (Creca o mpar[ea cu o matua trba
mrosnd venc a pp). Ce ma, sa se [na totdeauna n prmu rnd
seama de dorn[ee "u' aa mca".
De a bun nceput, spunea Creca, au procedat de parca ar f re-
prezentat o nvest[e sgura , ce- drept, Dana nu- dezamagse. Az,
era una dntre vedetee ncontestabe ae teatruu bucuretean,
posteree e nvadau orau, fusese ct pe-ac sa se marte cu un fabuos
conte taan , pur smpu, mtraa fama cu darur scumpe.
n contrast absout se stua destnu mohort a Creca. n pr-
vn[a aceasta, so[ Tama aveau propra or teore:
...Se ntmpa n mute fam. Unu se nate cu ngura de argnt
n gura confsca parca toate nsure tot norocu neamuu. Parn[
poa' sa-[ dea och, nma, utma sufare, stea n frunte [ pune
doar destnu! Ce-a avut Dana a avut Creca. La matematca,
medta[, ca nc unu dn no nu ne avem bne cu cfree, ec[ de
engeza franceza, ec[ de pan, aceea mernde a masa, acea Mo
Cracun. Doar a baet am dat-o numa pe Dana. Creca nc nu-
pacea, dar profesoara m-a zs-o raspcat: "m pare rau, doamna, dar
nu-m pace sa au ban nmanu de pomana. Fet[a nu are strop de
apttudne, n-are gra[e nc ct o umbrea veche, adm[nd ca aceasta ar
ncepe sa danseze".
An de ceu de facutate nu- adusera nc e ma mute satsfac[.
Era un eement bun, ega, fara sa strauceasca nsa a vreo dscpna. n
aceasta peroada, capata doua deprnder care aveau s-o marcheze
profund. Una, de ordn comportamenta, un efort permanent de a trece
ct ma neobservata, daca ar f fost posb char nvzba , n strcta
egatura cu aceasta, obceu de a prv n pamnt, pez sau aturanc,
ncodata n och nterocutoruu. Fara sa -o marturseasca, era
teama de sa sau dezaprobarea ce e-ar f putut desu n vreme ce
semen o taxau spontan drept vceana, ascunsa, nesncera.
Dar ceea ce pusese defntv pecetea era ura deventa un obce,
un tc nervos. Ura necond[onat pe toata umea, avnd desgur unee
prefern[e. n afara fame, afata pe prmu oc, subec[ erau ndeobte
ndvz de succes, ndferent de domenu, "smpatc", ferc[ carora
se deschdeau toate ue, fnd pretutnden ntmpna[ cu zmbete
for.
Pna a a|unge nsa ac, Creca strabatuse un drum ung, cautnd
anarea, ntea ura nu- un sentment comod pe nga bserca
n actvtatea de dasca. Amndoua o dezamagra. Era prea pu[n
magnatva pentru a crede n va[a de apo, unde ca raspata pentru o
va[a chnuta va cuege mernde gustoase hot dog anana dn
copac genero n cazu e , ar n psa compensa[e, n-avea sa
n[eeaga n vec crunta nedreptate care stapnete umea. Adca de ce,
pe de o parte, doar va[a de bunatate , pe de ata, doar frustrar? De ce
unu mparat atu scav pe o panta[e de bumbac?
n ceea ce- prvea pe eev ac se afa pe aceea ungme de
unda cu Ceca Margescu, cafcndu- dentc , consdera nte "cre
nenorocte", montr mc, embronu fareor de mne! Orct de bnda
toeranta s-ar f stradut sa fe, era sufcent sa ntoarca spatee a taba
or pe cordoaree co, pentru ca aceta sa- mte faptura mersu
strmb, sa scupe de tre or peste umar, parca aungnd paza rea, daca
o ntneau nante de vreo teza; ca auze fna a peea tucure, o
porecsera Aba-ca-Zapada.
Cam aceasta era starea de sprt a Creca Tama nante ca
Margescu sa apara n va[a e. Evenment pe care- percepu ca pe o
eberare ca pe un energzant. De a e nva[a ca ura poate f
concretzata, ca n umea asta tcaoasa, daca nu exsta |ust[e, ea poate
f nventata de catre no nne, autor nstrumente n acea tmp.
Ce dn |ur nregstrara medat schmbarea. Corca ncepuse sa
zmbeasca, ba char se mpnse pu[n a obraz. Cnd o ma vazura
cu o fuguaa de rou pe buze cu a[ee tunse a coafor (o facea de
obce sngura, cu foarfeca de crotore), fama dagnostca n
unanmtate, "beaga noastra s-a ndragostt", tant Vca avnd gr|a sa
competeze: "Numa sa nu f nmert vreun derbedeu, sa- bata |oc de
ea..."
Creca sm[ea, auzea e surdea cu satsfac[a caauu care-
ascute securea n prezen[a vctmeor. Cea ma vzata era Dana a care
secret cumpt pastra bne zavort. Se putea afrma ca pentru a-
dezvau, Creca traete fecare z ntr-o ateptare febra. Presm[ea ca
momentu e aproape. Trepda de nerabdare. Exuta.
*
Cnd se trez de dmnea[a, Cotda reaza medat ca a ntrat de-a
bneea n convaescen[a. Frete ca era foarte sabta, dar se sm[ea
mut ma bne, avea chef de va[a , pentru prma oara, dupa patru
saptamn, pofta de mncare. Se saturase pna n gt de sup[e uoare,
de sucur ceaur, tn|ea dupa ceva pcant, o mncare trad[onaa
de crcuma, a care pu[ne gospodne se ncumeta. Gndndu-se a un
posb menu, opta antcpnd decu pentru o corba de burta ferbnte,
ferbnte pentru vreo patru-cnc mtte bne condmenta[. Erau feur
pe care dn cauza suete nu e permsese an de-a rndu, dar acum,
cnd futurau hanee pe ea, avea de gnd sa profte.
Cum astea nu erau nsa bucate pe care sa e prepar cumsecade
acasa cum nc a Tan[a care se nvose pentru cteva ore, fnd
ctata ca martor ntr-un proces nu putea apea, teefona a Clopoei -
facu comanda drect u Nea Chrca, bucatar "emnent". Tot ce eea dn
mna u era savuros, fndu- a fe de a ndemna preparatee cunare
autohtone, europene n genera, ca "exotcee" extremuu orent.
La 12,00 o trmse pe Ioana sa rdce comanda. n mod norma, ar f
vent cu sufertaee un pcoo sau o debarasoare, dar dn cauza
epdeme de grpa care daduse ama n persona, restaurantu se
descurca destu de greu, ar Cotda nu voa sa e creeze ea probeme.
De Patrck nc nu se punea probema sa fe soctat. Nu ca ar f
refuzat-o, nc gnd, nsa n afara de faptu ca a prnz, Baatu avea ore
de echta[e, batrna ncerca sa- deran|eze ct ma pu[n cu putn[a.
nante de a peca spre restaurant, Ioana ntra n camera Cotde
spre a- face eventuae mc servc totodata ca sa ceara ndca[
prvnd adresa ocauu a m|oaceor de transport. Era mbracata n
bug cu un puovar opuent, cu ochur arg, ucrat de ea nsa, peste
care urma sa- puna o canadana de f abastru.
Cotda admra sueta:
Te avanta|eaza genu e|er. Sa t ca ara[ foarte bne.
Mu[umesc, raspunse Ioana mperturbaba ca totdeauna. De fapt,
mena|ez costumu abastru, e [nuta mea cea ma buna.
Martneasca o masura prntre gene. Se gnd pentru o cpa cum ar
f daca -ar ceda toata avu[a, n spe[a garderoba e de star doar
nca[amntea cnczec de perech contra tnere[ Ioane. Dupa o
scurta ovaaa, decse ca nu, hotart nu! Tragnd na, avusese o va[a
frumoasa dn orce parte a f prvt-o, acesta era un bun a e pe care
nu - ma putea ua nmen. "Orcum, conchse, n-a ua-o de a capat,
fara sa tu ce oz trag. Ce mare scofaa bi$ deal! ? sa a douazec de
an, o ota de muco, un anma de barbat care te bate sa ma trag
a aba pentru un saaru de mzere?..."
Sa-m spune[ doar cum a|ung acoo. Exsta metrou?
Cotda surse. De ocua n Bucuret de cnd se ta, ea una nca
nu pusese pcoru n metrou, ar utmu tramva uase ca studenta; ta-
xur ofer persona char sub Ceauescu! Fata era nsa modesta,
nva[ata de mca sa "cru[e banu", gospodna buna economsete, ceea
ce pentru Martneasca, nu numa pentru ea, echvaa cu mzera.
Nc vorba de metrou, vreau sa te ntorc cu mncarea cada.
Mtte rec sau ncaz[ nu ma fac do ban. Ar ma f n gara| Fatu
raposatuu, ma foosete dn cnd n cnd so[u meu, dar trebue sa
t sa conduc. Aa ca a sa e un tax, facem o comanda - spu
oferuu sa te atepte pna e mncarea.
Am carnet de conducere, spuse Ioana.
Cotda o prv surprnsa:
Ia te uta! Et pna de surprze! Bravo!
Asta nu nseamna ca am avut vreodata mana. M-am stradut sa
fac coaa de ofer pentru ca a devent o cond[e obgatore pentru a
ob[ne anumte postur.
Foarte bne. Atunc sa-[ dau chee... Daca et dragu[a, adu-m
caseta de argnt de pe consoa...
*
Incredb, dar era pentru prma oara cnd Ioana ntra ntr-un restau-
rant. Maca-sa era saraca pta, faceau econome pna a hrta
genca, ar barba[ dspu sa chetuasca pentru ea, nu ntnse. Ma
exact, avusese oferte, dar pre[u dstrac[e, fx ne-negocab (|os
cho[ contra unu gratar nenoroct a unu pahar de vn) nu rma cu
panure e de vtor.
Nu partcpase nc a "absovre". Banchetu avusese oc a ce ma
eegant restaurant dn Satna, ar coeg se pregateau de un de ze
pentru evenment. Dn start, Ioana tuse ca trebue sa renun[e. Char
daca, absurd, ar f facut rost de ban tacm pus cota parte a fecaru
eev, contrbu[e pentru masa profesoror nvta[ n-ar f avut ce
mbraca. Maca-sa nsstase totu sa mearga:
E o amntre unca, draga mea. O data n va[a termn ceu.
-aa nu prea a avut parte de mute bucur, aa a fost soarta cu no,
ma hapsna...
Ioana o ntrerupsese cu brutatate:
ce sa pun pe mne? Bug ten? N-am un ucru ca umea!
A tnere[ea, Ioano!
Da' ce, aeate au patruzec de an? Ha sa nu vsam, mama!
Maca-sa, mereu n pat, nc nu -o amntea atfe dect zacnd,
char cnd ma mergea a servcu o mustra moae:
Nu- bne ce fac, Ioana, asa-ne macar vsee... Nu crez c-a putea
scoate ceva dn rocha mea roe?
Ioana se ro de fure:
Care, aa cu care te-a ogodt tu?
Da' ce-are, mama? @ 'tof( buna, cum se facea odata, n-am pus-o
de zece or, trebue s-o ncerc. Cred ca trebue argta pu[n, dar nu- o
probema, m-am cusut totdeauna cu rezerve.
Ca sa-[ a|unga o suta de an!
Ce pu[n uta-te a ea.
Nu! ura Ioana. De-a|uns ca sunt ca o ceretoare n fecare z, ca
n-am ncotro, dar dect sa ma duc a petrecere tot ca o sarantoaca, ma
bne m dau foc!
Maca-s dadusera acrme. Ioana ta ca se neca|ete, dar parca
n adncu e saaua un drac care- dadea ghes sa fe rautacoasa, sa
scormoneasca rana, ca cum obda ar f fost ma suportaba zgndarnd
sufern[a batrne. Se razbuna aa pe nefercta zacaa pentru toate
nea|unsure ndurate. Dar, ce vna avea bata femee ca aa se nascuse,
predestnata sa faca parte dn echpa nvnor ca nu putea ofer ma
mut? Ea, Ioana, va for[a cu orce pre[ ue ceeate tabere. Doar avea
de partea e tnere[ea ndrazneaa. Maca-sa nsa, bonava a toate
ncheeture, ngenuncheata de va[a, nu ma avea nmc n afara de
sufern[a sarace!
O mngase stngace pe tmpa:
Iarta-ma, mama, n[eege-ma. La banchet, toate or sa fe
papu, -au comandat toaete a Bucuret, atee char n stranatate,
nu ma pot duce cu o roche demodata, cusuta acum trezec de an de
tne mama- mare. Pe urma, ce poeta pu? Ce pantof? Ha sa ne
gndm a atceva. |ne mnte ca o sa ne fe noua bne, ne vom bucura
de ze senne!...
Batrna nu e ma apucase, ar Ioana tn|ea.
Bucataru, Nea Chrca, batea spre aptezec de an, avea o mutra
smpatca de mamu[ca, parca mereu ncre[ta a rs, ar trupu usca[v,
ct sa ncapa ntr-o vaza, putea apar[ne ca greutate contur unu
baat de pasprezece an. agrea toata umea, ur[ena u era smpatca
te cucerea medat, ntreaga fn[a emannd un aer de bunatate,
ncodata dezmn[ta. O prm corda pe Ioana, de parca s-ar f cunoscut
de cnd umea, ofer o farfure cu catte ferbn[, ceebree canelone
cu tocatura de carne pcanta sos de ro a fe de condmentat. Ioana
refuza dn deprnderea de a f mereu uscata n rezerva.
Trebue sa ma atep[ vreun sfert de ora, o avertza Nea Chrca,
sa ma dea corba un cocot... Daca vre, du-te n saon sa atep[. Nu- n-
men, deschdem de prnz dupa ora 1.
Era ntr-adevar pustu. O debarasoare de vreo optsprezece an
monta mesee cu tacmur, son[e, ervete etc., n vreme ce un ospatar,
tot tnar, facea de ucru cu paharee de pe o voanta de servcu.
Ioana ncepu sa se pmbe cu mne a spate prn oca, ngh[nd cu
acome amanuntee. Prv ndeung tabure, ncercnd sa e n[eeaga,
desu sub "p|amae" panu, batera un contrabas, ppa fe[ee de
masa dn damasc, apo, parasnd saa, contnua sa nvestgheze
garderoba, ofce santare Ladies !entlemen... Peste tot domnea
bunu gust, o cura[ene desavrta, nc urma de gndac, ar fore
abundau, prezente n doua gastre mc char pe eta|eree de sub
ognze WC-uror... Se sm[ea de a dstan[a prospertate, buna
organzare o mna de fer care conducea. Ioana n-avea nc o
experen[a n matere de restaurante, avea n schmb ochu gospodne,
capab sa denun[e ce ma mc cusur a unu nteror, orct de bne
camufat ar f fost. Fara sa- dea seama, Martneasca crescu n och e
cu un at de pama. O femee care conduce o astfe de afacere, nu- o
mueruca de toata zua, daca acum a mbatrnt, nu este vna e.
Cu acea pas uor neauzt de fena, patrunse ntr-o ncapere
mca dn spatee vestaruu. La prma vedere, o sa[a debara, depozt de
obecte gospodaret matur, crpe, gae[, gheane, navete goae,
rezerve de detergen[. Ia sa vedem daca ac [ne aceea ordne de
farmace, spuse curoasa Ioana, gndndu-se a mute gospodar unde
casa pare de crsta, dar bucatara ma aes [uca. Nc gnd, debaraua
era metcuos aran|ata...
Se opr ocuu cu un pcor n aer. Parca auzse ceva. Da, un zgomot
cumva rtmc, o respra[e grea. Nu se zarea fundu debarae, camufat
de un r de navete puse una peste ata. De feu e, Ioana era o fata
cura|oasa; curoasa devense pe parcurs, cnd nva[ase sa se apere,
cuegnd depoztnd ct ma mute nforma[ despre ce dn |ur.
Avansa c[va pa ramase [ntuta de surprza. n spatee naveteor,
pe o margne de masa, un barbat poseda o femee ae care pcoare
nan[usera spatee. Parca sm[nd o prezen[a strana, barbatu ntoarse
capu. Era Patrck. Ioana se rasuc pe cace se top ca o umbra.
*
Cnd prvet napo peste umar, obnua sa afrme Luza Mcea,
vez doar evenmentee mar care [-au marcat exsten[a, ceeate ze
topndu-se ntr-o masa anonma, pasteata, gr ncert sau neguroasa,
dupa cum s-a prezentat n ansambu va[a unu ndvd or a atua. n
consecn[a, pu[n oamen reazeaza nterven[a a un moment dat a unu
amanunt de va[a aparent pst de mportan[a, dat utar n genere
ramas acoo pentru vece, dar care a decanat un r de evenmente ce
au schmbat determnat cursu exsten[e subectuu dat. De toate
acestea reprezentau pentru Luza un trusm, ca pentru mu[ a[ de
atfe, refectnd a va[a e, nu repera ncodata momentee decsve
care aveau s-o mpnga pe un anume drum a e numa a e, nexorab
fata.
Prmu moment se petrecuse cu aproape zece an n urma, cnd
Monca, nepoata-sa, uncu cop a unce sae fce, termnase ceu.
n urma une traged caracterstce aceor vremur, fet[a ramasese
orfana, Luza preuase tutea Monca care aba mpnse un an. Copu
consttua sngura motva[e pentru care nu- curmase zee. Era
sngura, debusoata, ar fet[a mpusese o responsabtate care o a|uta
sa regaseasca nordu.
Monca era o fet[a gngaa, sensba, nu prea frumoasa, dar care
ta sa se faca ubta. Gra[a candoarea eeveor de penson de
odnoara consttuau prncpaee sae eemente de seduc[e ,
reamente, de mc cop, nmen nu- rezstase. O ubeau coeg,
profesor, pretenee bunca-s, potau vnzator dn carter. Prn
nsa prezen[a e aducea umna n sufete, dupa cum se exprmau
cunoscu[.
nca dn prm an de ceu, descoperse voca[a pentru o carera
ddactca. Vsa sa fe profesoara dupa bacaaureat, fapt hotart, urma
sa dea examen a Fooge.
Atunc ntervense prmu moment fatdc care avea sa determne
soarta e a bunca-s. Se afau acasa, n saonu cu amntr... O
dupa-amaza de Forar, cu ferestree deschse prn care patrundea toata
spendoarea de mresme cuoare ae prmaver dezan[ute. Vense a
ee n vzta Cea Deman, pretena dn copare cu Luza, bnecunoscuta
actr[a a teatruu bucuretean totodata profesoara a Academa de
Fm Teatru. Char nga fereastra, Monca mprovza dscret a pan un
potpuru Mozart-Chopn. Sueta gra[oasa, nscrsa pe fundau vegeta
oferea un tabou ncntator.
Luza Cea trancaneau a o cafea o vnata, n tmp ce och ac-
tr[e nu se dezpeau de fata.
S-a facut frumuca, constata cu gas tremurnd de duoe Luza,
observndu- drec[a prvr.
Raptoare! o corecta Cea.
Sa nu exageram, orcum, mu[umesc.
tu ce vorbesc! Are magnetsm, capteaza, nu-[ po[ ua och de
a ea. Rar am vazut asemenea prezen[a predestnata scene. Trece
rampa, fara sa scoata o saba.
Crez? ntreba ndota Luza. Nu ne-am gndt ncodata. Ea vrea
sa se faca profesoara. E foarte tmda.
Cea se ndgna:
Rahat, profesoara! Sunt destue fara ea cnd a asemenea
atuur, e pacat sa e abandonez n ada cu amntr...
Cum era o fre mpusva trananta, aborda subectu medat:
Ascuta, Monco, tu te-a gndt vreodata sa dev actr[a?
Fata ramase cu mne suspendate deasupra cavatur.
Da, da, actr[a, ce [ se pare cudat?
Monca ncepu sa rda:
Ncodata, m cunosc vrfu nasuu...
Nu sunt deoc convnsa. t vreun text pe dnafara? Poeze, proza
ndferent... Sau ma bne, ctete-m ceva!
Monca ua cteva ec[ cu Cea se prezenta a concurs. ua dn
prma prntre prmee. Fusese remarcata char dn anu nt , n scurt
rastmp, aparuse n cteva fme. tot dn prmee ze de studen[e,
rvatatea dntre ea superba Dana Tama devense notore. Monca
prm stua[a cu sennatate fara sa- acorde mportan[a. O consdera
pretena pe Dana, structura nu putea pzmu, nu putea gnd rau. Dana
o ura nsa cu feroctate.
A doea moment determnant n destnu Luze, de data asta nsa
un epsod cu desavrre necunoscut de ea, consttu ntnrea dntre
Creca Em. Aceasta se petrecuse cam cu un an n urma, a Cubu
Cura-, avnd drept motto: ,i-ai pierdut cura-ul0 7ino la noi! 3oi "rem 'i
putem s( i-l red(m!
Era, de fapt, o asoca[e a maror neferc[, amagam de persona|e,
acopernd ntregu spectru soca contemporan, cu compexe [nnd de
cee ma dverse domen. Ce ma adesea ee erau de ordn fzc,
acatund defnea Em fara sa se excuda o adunatura de montr.
Prntre vtreg[ de soarta cocoa[, ptc, maforma[ dn natere or
dform, su[, ur[ ca foamea , ce ma numero erau obez. De
remarcat ca prntre membr se afau persoane fara vreun handcap
evdent, fgur anonme, cu ate cuvnte, oamen aparent norma.
Acestora se spunea "ghnont", ar compexu or se datora eecuror
sstematce care e punctasera exsten[a. Ocaz perdute, examene
nsurmontabe, ntervur ratate, efortur pste de rod , ma aes n
dragoste, succes zero, ncapactatea de a- gas un partener, ct de
modest.
n mare, tratamentu se baza pe terapa n grup, unde fecare era n-
cura|at sa- povesteasca propra mzere, avnd pre|u sa constate ca
prapasta nu are fund ca exsta totdeauna a[ ma neferc[.
Medca[a consta n a- orenta pe pacen[ spre ate satsfac[, a-
determna sa- descopere voca[, domen sau macar fe unde ar putea
zbut, sau char strauc, devennd de ce nu? uncate.
n parae, pentru ca oamen aceta sufereau fara excep[e de o
cumpta snguratate, organzator n[asera programe de dvertsment
dn care nu pseau "seratee" date cu ocaza anversar sau onomastc
vreunua dntre membr , n prmu rnd, petrecer de Cracun, Reveon
Pate, mare sarbator ae anuu, cnd sotudnea e ce ma greu de
ndurat.
n vreme ce Em frecventa cnd cnd Cubu (se sm[ea cumva u-
mt de genu acesta de paatv care doar banda|a sufern[a, ar
"socetatea handcapa[or" ampfca sentmentu), Creca era o
prezen[a constanta. Se cunoscura ma ndeaproape de un Sfntu
Gheorghe cu vreo opt sarbator[, nmerndu-se sa stea aatur a masa.
Nc unu dn e nu era o natura socaba, dar soarta reatv comuna
cteva pahare de vn facusera ma vorbare[. Afara cte ceva unu
despre ceaat, fame, ocupa[e, preocupar hobby-ur, apo brusc,
Creca devense nteresanta pentru Em care ncepu s-o prveasca ma
atent. Fata era sora ceebre Dana Tama, actr[a de a Arlechino,
cunotea pe Drago Mateescu, pomen de Monca Mcea (Ionescu n
buetn, dar numee acesta era prea comun pentru scena, aa ca-
mprumutase pe Mcea de a bunca-sa, transformndu- n pseudonm).
Numee Monca vennd n dscu[e, frete ca fusese evocata
moartea tragca a acestea. Dupa ton o anumta rezerva nterventa
brusc, cu fraze ntrerupte sursur ngadutoare adresate parca
navta[ nterocutoruu, Em sm[se, ba char avusese convngerea, ca
Creca te mut ma mute dect se ta n genera despre nenorocrea
ntmpata cu cnc an n urma. Devense ma amab, se aratase cucert
de conversa[a sprtu Creca facusera char schmb de numere de
teefon. n scurt tmp, devensera preten. Preten n adevaratu sens a
cuvntuu, adca strct camaraz, fara ca vreunu dntre e sa se f sm[t
nforat de prezen[a ceuat.
Em nu se nea. Creca se afa, ntr-adevar, n posesa unor date
esen[ae prvnd moartea Monca, date pe care nsa Po[a e gnora,
doar tre persoane ma avnd cunotn[a de ee: Dana, Patrck Drago.
Aceta, a rndu or, gnorau ca Creca e n cunotn[a de cauza.
Smpa ntmpare sau mna ferma a destnuu facuse ca a
petrecerea de Sfntu Gheorghe, Em Creca sa fe aeza[ aatur.
ntr-un context obnut, cunotn[e doar de buna zua ae cubuu, nu ar
f devent ncodata preten, contnund sa treaca ndferen[ unu pe
nga ceaat.
Se consumase astfe a doea moment decsv pentru destnu
Luze. Nu numa a e. Poate ca aceasta fusese op[unea Sfntuu
Gheorghe, ce omortor de baaur.
*
Patrck se ntoarse prost dspus acasa. Prost dspus pentru ca,
martursea deschs, era teama. Se ntreba ce attudne sa a fa[a de
Ioana, dar ma cu seama daca nu cumva fata povestse de|a Cotde
cee surprnse a Clopoei. La un moment dat se enerva: n defntv, ce
mare tragede ca -am pus-o une fatuc, o p[poanca de tre parae, care
ntmpator e nostma? Un smpu dvertsment, o haba de bere bauta n
pcoare cnd [-e sete pe care o u[ char nante de a face nota.
Cotda nu formua n genera ntrebar , n[eeapta, nu- pusese
ncodata sa- greze fdetatea |urnd pe cee sfnte. putea nchpu
ca Patrck nu- un mucenc desprns de pe zdu vreune bserc,
banua, stnd n frea ucruror, de unee aventur, dar daca och nu vad
ureche nu aud, nma nu pnge. O sngura preten[e avea, subnata
ferm, batnd aua referndu-se, vez Doamne, a ate cupur, anume
ca Patrck sa nu aba aventur cu pretenee e sau cu personau de
acasa or de a restaurant. Smpu gnd ca s-ar chcot n spatee e, ca
ar deven subect savuros de brfa sau ca vreo amarta de debarasoare
ar prv-o bat|ocortor "tnd ea ce te, ncepnd cu modeu de cho[
preferat de domnoru Patrck", o scotea dn mn[. Avea un orgou
dracesc, esne nfamab n-ar f eztat o cpa avnd de aes ntre un
stop cardac (preferndu-) o grea umn[a. ma spunea, pe buna
dreptate, recunotea Patrck, ca nu are preten[ nesabute, acordndu-,
char daca tact, o bertate absouta, cernd n schmb doar dscre[e
comterea "abateror" nu n batatura case, c pe ata u[a.
Intra n dormtoru Cotde cu nma ct un purce. O sngura prvre
n[eese ca fata nu trancanse. Lua o gura de aer asprnd-o adnc cu
mpresa ca -a a|uns pna n cace mu[um n gnd Ioane care,
dntr-o data, nu se ma paru char att de antpatca. "Nu- o ducea[a
de fet[a, dar ce pu[n nu- ntrganta. Ar merta o prma..."
Cotda atepta n capu oaseor, cu un pc de rou n obra| cu
una dntre peruce e naturae, foarte asemanatoare peptanatur e
cotdene. Nu se putea prezenta n fa[a u Patrck eu paru nespaat de o
una, snos perat zadarnc de tre or pe z de Ioana, cac tot se aduna
n cod[e de oboan. De chemat coafeza nc nu putea f vorba, cac
obgatoru spaat preaab prezenta nca prea mute rscur.
Batrna ntnse o mna parfumata spendd manchurata, nva-
undu- ntr-o prvre pna de dragoste. Patrck saruta degetee, ca un
marchz, apo fruntea, excamnd ncntat:
Ara[ spendd, Mam!
Att ct se poate n stua[a mea. n reatate, ma smt mut ma
bne am mncat grozav. Fecta- pe Chrca, totu a fost de nota zece!
Mam a mea, famnda ca un capcaun! Asta- semn bun. Vre
ceva speca pentru dseara?
Daca e cazu, anun[ eu pe Chrca...
scruta atenta, adca ma atenta ca de obce, fndca ncodata
nu- prvea cu ndferen[a. Era "aegreto" de fe, dar az, vocunea u
parea excesva, |ucata, cumva artfcaa, aducnd ma degraba a
nente ascunsa.
Ce are Baatu meu? S-a ntmpat oare ceva ce eu nu tu?
Spune drept, ce-m ascunz? Ce poate f att de rau?
Patrck zbucn n rs; char u se paru ca suna fas.
Mam, boaa te-a sensbzat. Nu s-a ntmpat nmc rau, aco-
per mna cu sarutar.
Batrna strnse degetee e duse a buze. Le saruta, apo
cuca obrazu pe mna u.
Nu vreau sa devn obostoare... Tot ce-m doresc e ca tu sa t ca
eu sunt cea ma devotata pretena a ta, pot 4nele$e foarte multe...
"Dar nu totul, o ntrerupse Patrck n gnd, am re[nut nuan[a."
... nu ncerc dect sa te scutesc de orce necazur, sa natur
orce obstaco dn drumu tau...
tu, Mam, opt tnaru, strecurnd acrm n voce. Te ubesc...
Batrne dadura pe bune acrm de recunotn[a. Depa
momentu, nteresndu-se pe un ton cotdan:
Cum merge ocau?
Perfect, Mam, er aataer a mers ma sab dn cauza vrem,
dar a prnz a fost full!
A!, amnt Cotda, ct pe-ac sa ut! A sunat Fugue[. Te roaga
sa trec pe a ea daca a tmp.
Nu [-a spus ce vrea?
Tu t ca eu nu o ntreb ncodata. E mama ta, ca sa fm onet,
nu te prea deran|eaza. Eu zc sa te repez...
La cteva secunde dupa ce nchse ua n urma u, Patrck o
deschse dn nou, vrndu- doar capu:
Dseara ma ntorc ma devreme. ntre tmp, sa nu u[ ca te
ubesc.
Cotda se top de pacere.
De era acasa, Ioana nu se arata. Patrck paras ocun[a
ngndurat. "Or nu va pomen n vec de ncdent, demonstrndu-m ca-
o mare cucoana, or va ncerca un anta|." Deocamdata nsa, putea f
ntt. Indferent de stratega pe care o va aborda, pentru moment
pasua, aa ca un scanda medat era pu[n probab.
*
Fugue[ prm fu cu efuzunea rezervata doar ntnror n do.
Pe Cotda nu voa s-o faca geoasa, ar pe de ata parte, grmasa de
dezaprobare vadta de pe fa[a u Ioan Srbu o ndspunea.
Ce atta zmeneaa, cnd v-a[ vazut aba aataer! No am fost
opt cop acasa, daca ne-ar f dragat mama aa, pe to[, nu ma apuca
sa puna nc de mamaga.
Nu era de a [ara, c fu de func[onar, trgove[ de cnd se pome-
neau, dar pacea sa acuze accente grosere cu tenta ruraa, ma aes n
dscu[e de prncpu. Nu se ta de ce, dar se parea ca moraa facuta
n fraze cu z satesc capata ma muta greutate.
De-aa va omor[ de dragu e, observase nevasta-sa. Sunte[
opt fra[, ea tot sngura a Aba sta, de nu va vede[ cu an.
Tandre[ea nu se ma manfesta nsa n prezen[a u Srbu, mama
fu devennd nca o data compc dorndu- ca "tranu" sa pseasca
ct ma mut de acasa. Ma greu e venea n conced, cnd Srbu se
ducea ce mut dupa zar, restu ze petrecndu--, adnct n coec[a
u fateca, aa cum se petreceau ucrure acum. Doar ca az se
dusese sa pateasca mpoztee, expca Fugue[ u Patrck, o treaba
care ua totdeauna cteva ore bune, fnd bnecunoscute coze de a
Crca Fnancara.
De aceea te-am chemat, pentru ca nu tu cnd vo ma prnde un
moment n care sa putem dscuta. Nu te spera, nu- nc o urgen[a, dar
ucrure trebue puse a punct dn tmp. Cnd o f sa fe, sa nu ne dam cu
capu de zdur, ca brzaun, netnd ncotro s-o apucam!
n regua, mama, care- probema?
surse cu o dantura strauctoare nma u Fugue[ se umfa de
mndre: "Nu cred ca am vazut n va[a mea, pe vu, nu a cnema, un
barbat att de chpe! Cu s-a nmert?" Nmanu n mod speca, dar
confscase tot ce- ma bun de a ntregu neam. Pna genee absout
extraordnare e motense de a o sora de-a u Srbu, snguru e bun,
pentru ca atfe era o suta cum rar putea ntn. dn nou, a gndu ca
de mndre[ea asta de barbat se bucura o baba nstarta, dar nu putred
de bogata, orct de cumsecade ar f fost ea, se sm[ea cuprnsa de o
revota verde ca otrava care- umpea ura cu amar, ar gheare ascu[te
se nfgeau n gruma|.
Scumpue, tu te-a gndt a ce [-am spus aataer, a de|un?
Patrck avu un gest de scaa:
Mama, nc nu-m face pacere, dar orcum e prematur sa dscu-
tam. Cotda se smte mut ma bne daca merge tot aa, n curnd
doctoru va permte sa asa.
#ac(! Sa nu ne ascundem dupa deget sa nu fm pocr[. Are to-
tu azec cnc de an, a vrsta asta, convaescen[ee sunt
caprcoase, ar eu cnd am vazut-o, m-am sperat. Arata exact ca o
mume, care prntr-o mnune dumnezeasca ma vorbete se ma
mca. Sa t, eu nu vad deoc stua[a n roz rareor ma ne.
Patrck stnse cu un gest brusc [gara, rasucnd-o n scrumera:
Practc, mama, ce vre sa fac? Ce pot sa fac?
Sa ne gndm n nte sa gasm o formua pentru a te asgura.
Tu et generos, dar va[a nu- aa. n defntv, [-a mncat cnc an pna
acum cne te c[ or ma f...
Patrck o ntrerupse rtat:
Ce nseamna "m-a mncat?" Am proftat eu, nmen nu m-a m-
pedcat sa pec.
Se pune probema ca tu mer[ mut ma mut, ar ea a proftat de
un chpr.
Mama, eu [n sncer a Cotda...
Nu ma ndoesc, eu [n a femea mea de servcu, a pota a
nca o gramada de ume! Ba char a Cotda.
Patrck se enerva:
Degeaba ncerc sa ancorez n derzoru. |n ndea|uns de mut a
ea nct sa nu pomenesc cuvntu testament. Ma aes acum, dar, de
fapt, ncodata.
Daca te-ar ub, s-ar f gndt prma a o modatate de a te
asgura. nc nu trebue sa vorbet despre testament.
Patrck se nteresa ronc:
Dar despre ce? Despre ansee Romne de a ntra n NATO?
Te rog sa f seros n[eege ca ma gndesc doar a nteresee
tae. Pentru mne, nu cer nmc, tu et va[a mea. Sunt n stare de orce,
numa ca sa-[ fe [e bne!
Char de crma?
Fugue[ subne cu gasu prvrea de ghea[a:
Char! Sa speram ca nu vom a|unge pna acoo.
Fu-sau o prv sncer ngrozt:
Ma nspamn[!
A f ma nspamntat daca te-a trez a patruzec de an,
char ma devreme, sarac, "matur" obgat sa-[ e o su|ba, orct de u-
ma, ca sa a de o pne. Asta e comaru care ma urmarete. De-aa
vreau sa te tu ct de ct a adapost. Daca [-ar asa [e averea, a
ramne cu o baza, pentru ca eu nca nu m-am resemnat, contnuu sa
sper ca ve da ovtura "dncoo", unde ntr-adevar se poate vorb despre
aver avu[e.
Patrck o prv ung, prntre gene:
Mama, te-a gndt vreodata ca muna Occdentu de ade mne
toate fmee or gem de superb magnfc care pescuesc n
aceea bata, dupa o casa de ban?
Fugue[ -o reteza raspcat:
[ nterzc sa gndet aa! ncrederea neabatuta n sne nsu,
sguran[a de sne garanteaza cnczec a suta dn succes. I-am vazut
eu pe frumo de a TV. Nmen nu- ca tne, nmen nu are ct [-a pus [e
Dumnezeu n trasta. Sa-[ ntre bne n cap ca tu et unic!
Fu-sau ncepu sa rda, fatat amuzat n acea tmp. n reatate,
opoz[a u era generata n prmu rnd de o reac[e organca medata,
repusa pentru attudne tranante, aa-zsee dscu[ barbatet, cu
car[e pe fa[a, abordnd ndeobte teme profund nepacute. n feu u,
era un baat bun, avnd oroare sa fe grosoan sau dezagreab char fa[a
de dsponbzatu care venea znc sa- faca pantof. Or, deea de a
antama o dscu[e cu Cotda prvnd feu n care aceasta va dspune de
bunur n caz de deces orpa! Nu, hotart, n-avea cura|u s-o faca!
Nu trebue sa -o trntet de-a dreptu, dadac maca-sa. Et
baat detept cnd vre, a tact. nt, pregatet terenu...
Ca de exempu!
Sncer nu vedea cum po[ aborda un subect att de decat, fara sa
ta n carne ve.
M-am gndt mut. O modatate ar f urmatoarea! Pentru cteva
ze, renun[ a aeru tau de carnava dev ma gndtor, char ma ds-
trat. Pe urma, te a surprns consutnd gazetee, ceea ce va consttu o
noutate, tu neurmarnd dect pubca[e sportve.
Mers, maman, zmb Patrck.
Asta ca sa vez ca te cunosc bne. E un adevar, scumpue, nu te
ntereseaza nmc dncoo de sfera ntereseor tae nu te condamn,
pentru ca eu sunt a fe.
Z ma departe! Consut dec presa.
Da, dar nu orcum! Cu un px n mna...
Ce naba sa fac cu e?
Ve ncercu dferte oferte de servcu. Pe urma, abandonez zaru
pe care ea ctete znc...
O ntereseaza pagna economca.
Exact, dar rasfoete n ntregme. Te asgur ca va da peste
nota[e tae. Important este ca n aceste ze sa pec ma devreme de
acasa, aa cum a proceda daca a umba dupa o su|ba. Frete, va f
ntrgata va ncepe sa te nghesue cu ntrebare.
Constat ca a gndt un ntreg scenaru, rse tnaru.
A rabdare! Nu- spu de a nceput ce a de gnd, dar ntr-un fna,
cedez truu de ntrebar recunot ca a nceput sa-[ cau[ un servcu.
Daca e e teama ca ar putea f neg|ata, da toate asgurare ca te
ve stradu sa nu se smta frustrata. n momentu n care te va ntreba de
ce-[ cau[ su|ba, ce-[ psete, a adus dscu[a pe prte o sa vez
ca partda e ctgata.
Vad unde ba[!
O vede unu egat a och! decara Fugue[ trumfatoare. Dn c-
pa asta, te po[ desfaura. Vez, Doamne, an trec, tu nu a nmc pe care
sa te po[ bzu, trebue sa-[ fac un rost, sa te ngr|et de o pense
pentru batrne[e, ca nu t cnd trec an ate vara[un pe aceea
tema. Char daca banuete ceva, nu-[ poate reproa nmc, e ct se
poate de fresc ca, apropndu-te de trezec de an, sa ncep sa te
gndet a vtoru tau.
Patrck se nteresa prudent:
daca ma fecta pentru n[eepcune ma ndeamna char ea
a obage?
Och u Fugue[ scpra ntnse mna peste masa rznd:
Pu paru cu mne ca n-o sa- convna?
De ce?
Pentru ca aa, smpu plaisirist, fl&neur pe u[ee Bucuretor,
fara nc un vent persona, et cu totu a mna e. Orce act de
ndependen[a materaa dn partea ta o spere pentru ca ntredeschde
u[a cove de aur, dn care pasarca poate ua zboru. Nu va dor n
ruptu capuu sa parda controu asupra ta, fnancar mpct fzc. La
brou po[ sta tre ore, opt, sau pasprezece!
daca totu e de acord?
Prvrea u Fugue[ deven o[e:
O vom face sa- mute mne pna a subsuor! Ve "ucra"
pape ape ore pe z, va poua cu deega[ de cteva ze sau char
de-o saptamna n provnce! Eu te vo a|uta, ma vo afa tot tmpu n
spatee tau.
Cum crez ca va reac[ona?
Pa, e smpu! Daca nu vrea sa te parda, cu sguran[a nu vrea,
o sa-[ a capu n poae o sa te dezmerde: "Lasa puue, nu trebue sa
trag a gaere, are gr|a Mam de vtoru tau". Pe urma, atfe dscutam.
Dupa cum atfe aveau sa se tae car[e.
*
Doru Pave, dn prcna nfa[ar prea partcuare dn orce parte
-a f prvt, aducea a ocna, dupa mu[ an de taat a sare , |uca
reatv pu[n, fnd dstrbut cu parcmone. Venea totu znc a teatru,
pentru a pastra contactu, cum se spune, dar ma aes, ca s-o vada pe
Dana Tama care avea znc spectaco. Dragostea u nu ma consttua
de mut un secret, fnd perceputa n dverse varante, de a "e nebun,
nu- vede ungu nasuu, nc macar Goya, n comarure u n-a
magnat n acea pat un monstru cu un nger", pna a (cabnere
mant) "va de ume, cnd te nat cu aa napasta, sa te fereasca
Dumnezeu!"
Frete, Dana era ct se poate de contenta de dragostea
tnaruu, ucru asta n-o deran|a. I se parea norma ca toata umea s-o
ubeasca , cocheta fnd, o fatau omage aduse frumuse[ e,
ndferent de expedtor. Se sm[se, de pda, mnunat cnd o profesoara
de curs medu reatase ca to[ eev, bae[ n casa a X-a,
comandasera ecusoane "dubu face", cu fotografa e a Madonne. n
acea sens, accepta cu bunavon[a de regna dragostea psta de orce
speran[a a u Doru, foarea znca pe care -o asa n cabna cnd ea nu
era de fa[a. O gasea totdeauna, dupa prmu act n momente de
sncertate, martursea e nse ca, obceu o data curmat, -ar ps;
pentru a spune ucruror pe nume, n prezen[a u se sm[ea vag
pervers exctata, ur[ena vra a u Doru ac[onnd asupra e ca un
drog. Ma apreca ca Doru e un adorator dscret, pst de agresvtate
preten[, ca se mu[umea, ba char se sm[ea ferct , dar ac, se
nea foros doar ngadundu- s-o dvnzeze.
Departe de a- socot vreun prezumtv rva, e nsu avnd ngenun-
cheata a pcoare, otre de pp[e, Drago se arata uneor rtat de
stua[e:
De ce nu- trm[ a naba?! De ce- ncura|ez?
Dana rsese ca de un banc bun:
Tu vorbet?! Cne sta un ceas dupa spectaco ca sa dea
autografe unor coar[e de cnpe an?!
Spune-m ca te deran|eaza, nu ma dau o sngura semnatura!
Nu f prost! Dragostea admra[a fanor e una dntre
componentee cee ma pacute ae mesere noastre. De ce sa te
frustrez de ee? De ce sa- mpedc pe oamen sa vseze? Tu [ da
seama ca n fecare noapte, et ntruchparea u Fat-Frumos n m, zec
de m de dormtoare? Ca n mbra[area u Costca, bonda Nu[ smte
bra[ee tae?!
A o magna[e bonava!
A! Sunt convnsa ca n snea ta m da dreptate. Nu trebue s-o
decar deschs, e sufcent sa [-o marturset [e nsu[...
Drago cazuse n genunch. Nu era o fgura de st teatraa Dana
era ndea|uns de actr[a ca s-o smta , c un gest sncer spontan:
Dana, de ce nu vre sa ne casatorm? Am spubera orce nen[ee-
gere, am natura orce suspcune! De cte or nu ne-am spus ca suntem
facu[ unu pentru ceaat?
Och abatr a actr[e prvsera departe, scufunda[ n nfnt:
Unu pentru ceaat... Oare echvaeaza cu unu aatur de
ceaat?
Specua[! Ma bne spune-m deschs ca nu ma ubet!
Ma da-m o ansa! O sngura ansa!
Adca sa ntnet un monar n doar sa descoper ca e [-e
perechea?
Poate ca da, sau poate ca nu, orcum vo f ncercat. Da-m ocaza
une ve[ mpreuna cu tne, fara regrete.
Drago decarase cu mna pe can[a u:
Nu am ncotro, pentru ca te ubesc, ct tmp vo rezsta nsa nu
tu. tu sgur doar ca o data pecat, nu ma ntorc ncodata capu peste
umar.
n urma u, Dana ncepu sa- peasca o unghe care aga[a.
"Se vor gas o suta n ocu tau!"
Dn pacate, trebua sa [na seama de povestea ceaata, forosu or
secret care- ega ma crncen, ma defntv dect orce "Isaa
dan[uete"!
"Daca Drago, adus a dsperare vorbete, cadem to[ ntr-o
prapaste de unde nu ne vom ma rdca ncodata."
Doru se uta atent a barbatu masv care trecu pe nga e ca un bo-
d. Avea mpresa ca tocma ese dn cabna Dane se sm[ea
nedumert. Tpu era de o grasme respngatoare, gabena avea genu
acea speca de neg|en[a care-[ da senza[a ca persoana -a petrecut
noaptea n hanee de pe e; o persoana pe care doar daca o vez a
teevzor, sm[ nevoa sa deschz geamure sa aerset. "Ce poate sa
caute un mastodont ca asta a Dana?! Probab, m s-a parut.."
rot och prn nteroru famar. Dupa poz[a fotoor dadu
seama ca Dana avusese o vzta care se preungse pna a ntrarea e n
scena. Era prea tpcara ca sa nu e f pus a ocu or, daca ar ma f avut
o sngura cpa a dspoz[e, fara a o ma atepta pe cabnera. Scoase
foarea az, un crn roz dn nteroru canadene o puse n gastra
de por[ean dn co[u mese de macha|. Turna apa cu brcu, atent sa nu
pcure pe de atur, apo petrecu vreo cnc mnute cautnd poz[a cea
ma de efect a vasuu. Vasu u, "vasu u Doru", cum spunea Dana,
e se sm[ea ferct ca exsta ceva dn e ac, ntr-un fe ca facea parte dn
decoru feme pe care o dvnza. Iar de a o vreme, devense fetst,
pacea sa atnga obectee e, sa- mbra[eze hanee, sa- nfunde
nasu ntr-un top de dantea sau n bkn cu sfoara dn sertaru comode.
Nu se sm[ea deoc pervers, daca sta sa te gndet, to[ ndragost[
sunt fett! Strabunc pastrau pna a adnc batrne[ pe ascuns,
spre a evta geoza parteneruu egtm, o manua, o foare presata, un
dagherotp sau medaon, o batsta care apar[nuse cndva persona|uu
adorat...
Doru se uta a ceas. nca douazec de mnute pna a pauza. Och
se oprra asupra pcuu ab, rezemat de ognda mese de macha|. Nu
przoner n [pa unu buchet sau co de for, c smpu sotar; n prn-
cpu, at so de comuncare dect cea proventa n mod obnut dn
partea vreunu admrator. Doru sm[ea ca arde de curoztate. Nu era
scodtor dn fre, dar nteresa pna a patoogc o recunotea e
nsu tot ce o prvea sau avea ctu de mca tangen[a cu Dana.
Buzee chnute tremurau de nehotarre, ntnse de cteva or mna
spre pc o retrase precptat, ca ars, de tot attea or.
O voce bartonaa, bne pozata, nconfundaba pe care o detesta
dn adncu sufetuu, opr nma n oc:
Vre sa- mannc?! Sau poate sa- spe?
Drago Mateescu ntrase neauzt. Cu mna pe can[a, ncordat cu
prvre scaparnd de rautate, parea gata sa se arunce asupra u. Aba
atunc, Doru sesza ca ramasese cu buzee nasu nfundate n cho[
Dane. Pentru moment, se perdu cu frea, mototo mecanc ,
fstct, asa sa- scape dn mna ghemotocu de dantea.
|unee-prm a Teatrului Arlechino nregstra cu satsfac[e starea
de confuze ntra n cabna, nchznd ua n urma u.
La ban e, permte o servtoare, nu- cazu sa- spe tu pr[u-
re!
Et ordnar! gas Doru, cu fa[a vnata de rune.
Tu et un abar, nenoroctue, tu care fac onane mrosndu-
cho[! Sunt prea genteman, ca sa-[ expc de ce, dar [ nchpu ca a
macar o sngura ansa ca sa a|ung a Dana?
Atunc, de ce [-e frca de mne? Ce-[ pasa ca o ubesc?!
O pctset, deran|ez exsten[a!
Sa m-o spuna ea!
Sa zcem ca- prea moasa. Numa un verme netrebnc ar profta
de sabcunea e!
Dn momentu n care Doru Pave era st sa se nfrunte cu un com-
portament dur, devenea brusc puternc, |uca pe teren propru. Arbora
dec, unu dn rn|etee u foroase:
Dn ce pesa- trada asta? E da, sunt un verme netrebnc! Ce-[
pasa?
m pasa ca nfectez aeru dn |ur!
Perzndu- stapnrea de sne, Drago se arunca nante, [ntnd
gruma| u Doru. Dn nefercre, habar n-avea cu cne are de-a face. De
mc cop, dn prcna fzcuu ngrat, Doru fusese dspre[ut, ostraczat,
nu o sngura data matratat pna a snge. Puternc revendcatv dn
fre, nva[ase sa ndure sa se apere. De a tresprezece an, facea box
arte mar[ae, devennd, daca nu un campon, ce pu[n, un adversar
redutab pentru orcne, ct de vonc, dar ma pu[n "cut" n matere.
Era cazu u Drago, atetc deoc frcos, dar cu at so de stud, [nnd
de strauctoru Hoywood: not, echta[e, spada, surfng, curng... n
consecn[a, dn doua mcar fu pus a pamnt sub eta|era cu car[. Dnt,
scutura capu ncercnd sa reazeze pe ce ume traete, apo sar n
pcoare, gata sa se repeada dn nou.
Doru opr cu un zmbet fegmatc:
Sta bnd, prmavaratcue, [ fac portretu zob, nu ma a cu
da autografe! O sa pnga fanesee ca ce artst frumos era!
Ouasmodo! ura Drago cu pumn rdca[, avntndu-se fara a
ma [ne seama de gasu ra[un care- ndemna a pondera[e.
Cert ucru, Doru era un uptator mut ma versat. Dar nu- ma pasa
de nmc, se sm[ea nsufe[t de o sngura dorn[a, arzatoare, sfetoare
sa- vada mort pe tcaos! Un upercut bne pasat trmse temporar n
umea ngeror. Reaxat, ba char sm[ndu-se "afurst de bne", Doru
umpu dn nou brcu cu apa - turna n cretetu u Drago. Zvonu
apauzeor marcnd sfrtu actuu crea un moment de panca. Ce
avea sa spuna Dana? Era bne sa- gaseasca ac, nga "eu" u
Drago, sau era de preferat s-o ntneasca dupa consumarea cpeor
ferbn[ de consternare mne? Mne, daca- ubea pe Drago, poteza
de care Doru se ndoa. Daca ar f fost ndragostta, aa cum n[eegea e
dragostea, n-ar f acceptat cu atta deznvotura frture concese
specfce |uneu-prm de succes, facute admratoareor. Dragoste fara
geoze nu exsta, or, Dana surprnsese necntt de ntta ceu cnd
o putoaca se pse reamente de buze, ntr-un sarut a %asic
Anstinct! Nc macar nu tresarse.
Doru se decse pentru prma varanta, macar o sngura data sa fe
surprns e n avanta|, stapn pe stua[e, gasndu-se totodata n
stua[a de a nu ma avea de aes. Dana ntra n cabna va-vrte|, urnd
dupa macheur:
Teo, unde dracu' et? M-a cazut geana, era s-o nght! Cu ce
naba a pt-o, cu scupat?!
O sngura prvre fu de-a|uns ca sa reconsttue cee petrecute n
cabna. Oco trupu u Drago a caru zbucum de peoape semnaza
ca- pe cae sa- revna se aeza pe scaunu dn fa[a mese de
macha|. Prn ognda, ndrepta o prvre ascu[ta u Doru.
Et mndru, nevoe mare, aa-?
A sart a mne! L-am avertzat sa- vada de treaba, dar a tabart
cu pumn. N-am avut ncotro, te rog sa ma crez!
Ca cum n-a f avut destue pe cap fara proste voastre! Ce
z, Dumnezeue, ce z!... Ce ma sta?! Peaca odata, m-am saturat de
to[!
Doru e n vrfu pcoareor, ferct c-a scapat doar cu atta.
fusese teama de un scanda monstruos, cu consecn[e, aa ca zarndu-
pe macheur, apostrofa bne dspus:
Domnoara Dana are nevoe de tne. A gr|a, e capsata rau!
Ma tnda vreo zece mnute prn cuse, dupa care- zse ca-
tmpu sa pece acasa. Se ntmpasera destue pentru o sngura z, ar ca
sa ncerce s-o mbuneze pe Dana era prea devreme, ea prea agtata.
Paras teatru fredonnd n mnte o meode parazt care- urmarea
agasant nca de cnd se trezse dmnea[a: C;6tait le temps des fleurs...
A avut bafta, anmau! scrn Drago. Daca nu aunecam...
Statea pe canapea, cu un prosop ud n |uru capuu Sm[ea ca-
pocnete de durere. Nu[, cabnera, o femee de vrsta ncerta, care-
adora, aa cum adora de atfe ntreg personau auxar femnn de a
Arlechino, se nvrtea n |uru u, ca o coca. Ea aran|ase compresa,
gasse un tranchzant aran|ase un taburet sub pcoare.
Cne te-a pus sa fac pe cocou? se nteresa Dana ncercnd sa
nu mte obrazu.
|nea och nch, percepnd atngerea degeteor uoare
racoroase ae macheuruu ca pe mngerea unor arp de future.
Drago se enerva:
Era vorba despre tne...
Credeam ca despre Ceaueasca! Sunte[ amndo nte
caragho.
Drago dadu sa se rdce n capu oaseor ca sa rposteze, dar
durerea ascu[ta dn ceafa smuse un geamat, trntndu- a oc.
Cabnera se grab sa- potrveasca puoru de perna:
Sa va fac o cafeu[a tare, domnu' Drago?
Dana se ra[o:
Ao, ce- ac, brasere? N-ave[ mpresa ca suntem prea mu[?
Mers, Teo, po[ sa pec... Drago, du-te a vo, e ma nte, vn eu a
pauza! Nu[, peruca!... Te-a zapact?! Char v-a[ pus n mnte cu to[ sa
ma nnebun[? Auz, m-o aduce pe +ary :tuart n Tram"aiul...
n sfrt, sngura! Bnecuvntatu e sfert de ceas pe care tuse sa-
mpuna char de a debutu n teatru. Cncsprezece mnute de
snguratate absouta, ragaz sa vseze, sa puteasca, sa se adune. O
[gara (nu ma mut de doua-tre pe z), o gura dn ceaca de ocoata
rece consumata de-a ungu ma mutor ore. Un sfert de ora, un nmc,
dupa care se sm[ea nsa compet remontata, proaspata ca o voeta de
padure pouata de roua. n snea e, Dana nchpua cu convngere,
doar anecdotc n socetate, ca seamana cu Napoeon care, dupa cum se
te, avea capactatea de a adorm profund n orce mpre|urar, zece
mnute fndu- sufcente pentru a se sm[ cu totu refacut.
Cnd a|unse a |umatatea [gar, ntnse ene mna dupa pcu
rezemat de ognda. observase nca de a ntrarea e n cabna, a
pauza, dar de contnua sa prmeasca omage admratoror cu aceea
pacere proaspata de a debut, se sm[ea ma pu[n mpresonata, ar
curoztatea vzav de con[nut expedtor era consderab moderata.
Ma pu[n comun, pcu nu prezenta nc un nscrs, amanuntu atrase
aten[a: "unu care probab se vrea orgna..."
Lua coupe-papierul - deschse atent, cu pedantera care o
caracterza. Adevarata manaca a ordn, pna hrte destnate
couu de guno nu erau facute cocoo, c mpaturte n patrate
perfecte; greu de magnat ce avea sa devna, o data cu trecerea anor,
care ndeobte supradmensoneaza obsesvu dn ndvd. Deocamdata
nsa se mu[umea sa- terorzeze pe ce dn |ur, vctme de prma ne
fnd Drago cabneree.
Dar... ce drace o ma f asta?! Dn pc, cazura tre frcee de
mozots. Cod[ee erau nca pne de seva, dar petaee fusesera trecute
prn facara. Tre for arse. un bet cu ma|uscue tparte: NU MA UITA.
M.
Dana!
Tresar. Vocea dn dfuzor o chema n scena.
*
Dupa pecarea u Patrck, Cotda adorm fercta. era recunosca-
toare pentru gente[ea n[eegerea u. n adncu sufetuu, ampfca,
evaund n aur orce gest de duoe. amnt cu un amestec de nosta-
ge, orgou, dar cu o adere de amaracune ca odnoara, era nevoe de
ce pu[n un brant ca sa- creeze pe |umatate o stare de sprt asemana-
toare. "Daca tnere[ea ar t, daca batrne[ea ar putea", vorbee acestea
reveneau, mereu n mntea Cotde, dupa ce Patrck ntrase n va[a e.
De ce oare am fost zams[ astfe nct sa nu putem apreca dect
mposbu sau reparabu? La extazu Cotde contrbua dn pn
faptu ca percepea corect stua[a e de mare excep[e. Cte feme de
azec cnc de an (ra[onamentu fnd vaab n genera pentru
promo[e sarte dn patruzec cnc-cnczec) ma au un barbat tnar
chpe care sa [na a ee, cte ma tu ce este dragostea adevarata?
Decse ca Patrck merta un cadou superb, care sa- bucure, se
gnd ca ce ma potrvt ar f sa- schmbe Toyota cu un |aguar. Adorm
cu un zmbet care- dadea a veaa proteza.
Prn crapatura perdee, Ioana urmar pecarea u Patrck. |unee
avea fara ndoaa casa, toate mcare emanau o eegan[a deznvota.
Feu n care se nstaa a voan sau n care aprnse [gara nante de a
demara [nea de un anume compex de date apar[nnd prvega[or,
fascnant pentru oamen de rnd tnere[e fercta sportva,
sguran[a propre unu look seducator, prospertate, pus ce ma [esea
magna[a despre exsten[a nevazuta a unu asemenea persona|:
mondenta[ a vrfu ce ma nat, pesa| popuat doar de VIP-ur,
dragoste consumata pe tava de aur n decorur exotce sau pe un yacht
uxos... Imagne nfpsera un ac n nma Ioane o data mana
dsparuta dn cmpu e vzua, se departa de fereastra.
Era ora patru se afa sngura acasa. Se sm[ea ca atare, pentru ca
Martneasca dormea , orcum, rareor se ma dadea |os dn pat. Lpsea
Tan[a care, fnd |o, adca dupa-amaza e bera, se repezse a [ara,
ca sa partcpe a parastasu une rude. Nc Patrck n-avea sa se ntoarca
prea curnd. promsese nevest-s ca nu va ntrza, dar asta nsemna
cam zece seara, nu oree mc de dupa mezu nop[, ca de obce.
Lasa ua de a dormtor ntredeschsa pentru a o auz pe batrna n
caz ca ar avea nevoe de ea patrunse cu pas hotart n camera
"domnoruu". Ramase nga ua cteva momente bune, pmbndu-
cu aten[e prvrea. Era desgur curoasa, dar prudenta. nante de a
ncepe sa cotrobaasca, voa sa- ntpareasca bne n mnte poz[a
obecteor, mce amanunte fxe parca sacre ae orcaru ocatar, o
abatere de a ampasamentu tut tradnd o vzta n "contumace".
Ioana fusese un cop modest, trand n cond[ de sarace tangente
char cu mzera nu avusese acces a casee prospere dn Satna. Fara
ndoaa ca func[onau acoo mentata[ de casa, parca ma dure n
provnce dect n Metropoa. Ca peste tot, oamen smt nevoa sa
dspre[uasca, sa se smta superor un atora, dar nu- ma pu[n
adevarat ca nc persoana e nu mba a apropere. Nu avea nc un fe de
preten boga[ sau cac.
n acest sens, Ioana nu dspunea nc de cee ma eementare cuno-
tn[e prvtoare a decoru une case, nu facea dferen[er generate de
cutura sau nforma[e, n schmb, avea nstnct. Se nascuse cu acest
sm[ putea adumeca boga[a de a zece pa, ar cnd se oprea, de
pda, n fa[a une vtrne, ndferent de prof unde pre[ure nu erau
afate, ochea fara gre, pentru vsee e, obectee cee ma pre[oase ,
frete, cee ma scumpe.
Tot aa, n camera u Patrck, sobra aerata, trase n pept aeru de
"bogatan" aprece a |usta vaoare moba engezeasca, bne scoasa n
evden[a de decoru |aguar. ntreaga ncapere era tapsata cu mta[a
aceste ban, a fe mocheta, dvanu, pna cou pentru hrt de sub
brou. Pe batu de marmura a camnuu, mpresona un |aguar turnat n
bronz care- arata co[. Toata aceasta amban[a reprezentase cadou
Cotde a anversarea unu an de casatore. pacea sa- surprnda
vennd n ntmpnarea tuturor dorn[eor sae char neexprmate, ar de
data aceasta [nuse seama de sabcunea Baatuu pentru fene. n
acea tmp, compensa somptuos pentru faptu ca, fnd astmatca, nu
suporta n casa psc, sau vreun anma cu bana.
Aten[a Ioane se concentra asupra unu duapor cubc, rezemat pe
abe de |aguar dn aama, ceva ma mare dect o noptera despre care
descoperse cu admra[e proetara ca ascunde un mc frgder burdut
cu stce de bautur scumpe cubur de ghea[a. Ramnea brou
forentn cu gheare de eu, unde un sngur sertar era ncuat cu chea
amnt cu un surs nteror cuvntee une batrne dn Satna care e
fusese vecna: "Lasa casa cu ue vrate, nmanu n-o sa- pese,
zavorete-o cu apte acate, sa vez cum te caca ho[. Tot aa,
optete- cuva ceva toate ureche se cuesc; strga ceva n gura
mare, nmen nu te ascuta..."
Era o broasca smpa, ar Ioana ndemnatca. Scoase o agrafa
dn paru adunat a ceafa, meter cteva secunde ncuetoarea ceda.
Un con[nut sarac, (fata ua a mna una cte una hrte pste de
mportan[a), ma de so fnd un bnocu de cmp. Decep[onata, zse
ca "trecutu" u Patrck, va[a ntma un eventua matera
comprom[ator, ramasese depoztat n casa parnteasca, ar de Fugue[
Ioana cunotea ndea|uns de bne oamen nu se putea trece. Poate
peste cadavru e. Aran|a totu n ordnea gasta , ca sa fe cu contn[a
mpacata, trecu degetee pe sub fundu sertaruu. Nu vazuse
ncodata, dar ctse n mute car[ despre tan[e camufate n mobee
vech. Cu o tresarre de satsfac[e, dadu peste o mca mba metaca,
moba. Sertaru era dubu... nregstra o mcare uoara n spate se
rasuc fugerator, pada ca o moarta, cu nma cuprnsa de panca. n
spatee e, Patrck, [eapan mpenetrab, o prvea cu mne
ncrucate a pept, ntr-o poz[e ostentatv contempatva.
Se ntorsese pe neateptate acasa, fara nten[ subterane, c numa
pentru a se schmba. Intervense o modfcare de program, fnd nvtat a
un cocktail care presupunea ce pu[n costum cravata, daca nu char
smokng. Dar orcum, a #on Carlos, ce ma eegant, en "o$ue snob
oca, recent deschs n Captaa, [nuta era obgatore.
Cnd dadu peste Ioana cotroband n brou u, ramase [ntut ocuu
de surprza. Pe moment amu[, dar concomtent nregstra un
sentment de trumf: "M-a surprns tu n vecn, cu pantaon pe vne, dar
eu te-am prns scotocnd duapure ca o hoa[a! Sa vedem care sta ma
bne!"
La rndu e, pentru moment, Ioana ramase ca parazata. Nu era
obnuta sa fe pusa n ncurcatura, nmen nu o prnsese cu vreo
greeaa, de avea destue a actv. Ma grav, nu erau gree, no[unea
excuznd nten[a. Or, ea comsese tcao ma mar sau ma mc n
depna cunotn[a de cauza cu un scop anume. Era nsa aba , fara
sa- dea seama, o exceenta actr[a n va[a de toate zee. Astfe, sub
masca de desavrta onesttate ncoruptbtate, care- conferea o
oarecare superortate dn start, Ioana putea permte sa- pmbe
nasu pe sus, sa dspre[uasca sa condamne. Iat-o acum, dntr-o data
vuneraba, surprnsa ntr-un fagrant dect tocma de omu care
nregstra n nventaru e cee ma odoase mnusur. Confuza, se
ndrepta spre ua, dar facnd un pas napo, Patrck o barcada.
Da-te a o parte!
Nu, domnoara, nu nante de a amur cteva ucrur. Ia oc te
rog.
daca nu vreau?
Comunc ntreg fam ca et o hoa[a o spoana. Spoana,
poate [ suna ma nob.
Przonera n menghnea mareu dezastru, fata redobnd cura|u.
Sata barba ndaratnca, ar och fugerara abastru o[e pe fa[a de
creta:
Cred ca a avea eu ceva de povestt!
Patrck aprnse nonaant o [gara, zcndu- ca nu- statea deoc
rau cnd era furoasa. Cu o exprese ma duce, ar f putut deven char o
prezen[a agreaba , orcum, eta dn comun.
A, te refer a mca ntmpare dn debaraua de a Clopoei0 n pr-
mu rnd, nu cred ca o fn[a nzestrata cu attea nsur evanghece ar
avea nma sa supere o doamna nevnovata sufernda. Presupunnd
nsa ca a face-o, ce-[ nchpu ca ar urma? Un mc scanda, de
nevasta-mea e prea doamna ca sa se preteze a aa ceva, apo cteva
ze de atmosfera rece ncordata, dupa care totu va rentra n norma.
Stua[a nsa ar f mut ma grava n ce te prvete, daca eu nu m-a [ne
gura.
Ioana prv cu ndrazneaa n umne ochor:
Ce vre?
Patrck se dstra grozav n snea u, aba atepta sa- povesteasca
taraena u Drago. Totodata, se sm[ea ferct, eberat de spama ca
Martneasca ar f putut afa ceva. Nu avu nsa tmp sa- consume
fercrea cac n secunda urmatoare, ramase cu gura cascata de umre.
Ioana ncepuse sa se deschee a buza.
Hotart, nu et o femee de toate zee! ma a o parere
excep[onaa despre tne. Ce te determna sa crez ca te doresc?
Eu te doresc, decara fata cu och care pareau data[ de patma.
Te-am dort dn cpa n care te-am vazut.
Hm, facu Patrck aurt, nu avea deoc aeru.
Cu toate succesee sae, nu ma trase o stua[e asemanatoare nu
s-ar f sm[t ma perpex nc daca raposata Maca Tereza ar f nceput sa
se dezbrace n fa[a u.
De aceea, contnua Ioana n suten cu fusta pe gezne, am
cotrobat ac n camera. Ma ntereseaza totu, vreau sa tu totu despre
tne.
De fatat, Patrck ramase n rezerva:
De ce te-a crede?
Ioana rdca dn umer:
Nu ma crede, eu ma ofer orcum.
Daca-[ nchpu ca aventura de a Clopoei repreznta pentru
mne un st de va[a...
Nu-m nchpu nmc, tu doar ca nu sunt ma pre|os de fe[oara
aa de do ban.
I se arunca pe neateptate de gt ncepu sa- sarute sabatc. Pa-
trck se sm[ uat de va:
"La urma urmeor, de ce nu?"
Se ma afau nca pe covor, tragnd amndo dn aceea [gara.
Sa fe mpede, fara nc un fe de obga[! A fost un smpu mo-
ment dn va[a noastra.
Nc o obga[e, repeta fata n oapta, pndu- trupu ferbnte de
a u.
Vbra ca un arc, nesatua, cernd mereu dragoste. Patrck o ua dn
nou. fugera un gnd care se top n aceea cpa: "Am aa o mprese
n organsm ca m-am compcat va[a".
*
Murse un mare regzor care, de a|uns a o vrsta nantata, cont-
nua sa fe actv , fenomen ma rar, tot att de aprecat ca n epoca sa
de mar reazar artstce, hrtste cu prem rasunatoare n [ara n
stranatate. Cmtru era full, aa cum se ntmpa n asemenea stua[,
umea vennd gra sa vada pe vu ndeaproape artt , n genera,
personata[e marcante. Asemenea nmormntar devn evenmente
mondene, vez et vazut, remarc et remarcat, , n consecn[a,
char ce ma cufu[ ndferen[ dntre actor, ca de exempu Dana
Tama, nu pregeta sa partcpe.
pentru ca Drago avea o fmare n provnce, actr[a ven nso[ta
de Doru Pave tot mpreuna pecara. Era o z mohorta de toamna n
care totu parea ca pnge. nforata de umezeaa rece, Dana se strnse
a bra[u u Doru. Se sm[ea deprmata, dornca sa se ndeparteze ct
ma repede de ocure acestea ugubre n-avea chef de nevtabee
comentar ndoate cu coeg, fosofe de do ban ce [-e cu va[a
asta, domnue, cnd te gndet ca aa pe dncoo, pentru ca tot n
patru scndur sa a|ung etc.
Ha s-o vram, opt Dana, nu ma suport. n fond, am facut act
de prezen[a, panegrcu nu ma ntereseaza.
Doru o cafca n snea u drept cnca, dar cum o adora necond[o-
nat, nduc durtatea cafcatvuu. "Adca, de ce ma deran|eaza?! E sn-
cera, nu afeaza sentmente pe care nu e are. A f preferat-o pocrta?"
Am spus-o de nenumarate or, decara Dana furoasa pe ea
nsa, dar de data asta ma [n de cuvnt! Nu ma ma prnde nmen a
genu asta de festvaur!
Doru Pave se opr, ncercnd sa se orenteze. Nu era famarzat cu
Cmtru Beu zse ca ndferent unde s-ar afa, trebua sa a|unga
nt a aeea centraa.
Cred ca pe ac, morma ma mut pentru e.
Gasu Dane scapa necontroat:
Ce nseamna, crez? Nu et sgur? Asta ar f cumea sa ne ma
ratacm ac, prntre mormnte!
era frg drda cu nasu n gueru mantouu de bana , eha-
mte de toate, ar atmosfera o terfa, producndu- rau fzc.
m pare rau... N-am poment aa ceva! Nc [pene de om, nc
macar vreun gropar sau o candeareasa...
Tot b|bnd, ntrara pe o aee unga, paraea cu cea prncpaa.
Asta a fost! rasufa uurat Doru Pave.
Se temea de Dana cnd era nervoasa o evta, fndu- frca de cu-
vnte gree, necugetate actr[a nu se cenzura peste care un mnm
de demntate -ar f mpedcat sa treaca.
Char a ntrarea n aee opr monumentu Monca Mcea. Nc unu
dn e nu- ma vazuse, ar prvetea neateptata asa fara gra.
Ce cheste apocaptca! sufa Doru. N-am ma vazut n va[a mea
aa ceva!
Monumentu mpresona orcum, dar a prma vedere, dupa cum
marturseau to[ vztator cmtruu, avea efect de oc. Izbea mare[a
ucrar de marmura, "desfru" de pante, for pangc, aran|amentu
or metcuos, dar sentmentu ce ma tuburator era generat de ceea ce
fecare prvtor ntua ca se petrece dncoo de acest spectaco sepucra.
Edfcu fusese desgur nascoct de o sufern[a cumpta excuznd
resemnarea, treznd n schmb convngerea ca moartea nu consttue un
fenomen defntv, c doar o schmbare de domcu, ca totu se va reua
exact de acoo de unde s-a ntrerupt, doar ca de pe "contnente" dferte.
ntr-un cuvnt, comuncarea dntre ce adorm[ ce neadorm[ cont-
nua, dar cu m|oace specfce.
Cne sa fe? opt Dana utndu-se ca hpnotzata a bustu de
bronz fxat a capatu sarcofaguu.
Era evdent ca apar[nea une feme foarte tnere, ar scuptoru
zbutse sa sugereze prn poz[a ndraznea[a a capuu cu barba rdcata
o coama sabatca de par parca batuta de vnt, superba cutezan[a
avnt, ncredere navanca dragoste de va[a. Toate acestea curmate
nemos, arp arse nante de a apuca sa se deschda.
Dana nu- ua och de a trasature datute n marmura ncercnd
sa e dentfce. Fata amntea de cneva...
Dom se aprope desu prntre ghvecee de for nscrsu de pe
capac. Excama stupefat:
Fantastc!... E mormntu bete Monca!... Monca Mcea, coega
noastra!...
Dana se cutremura. Nu se gndse ncodata a fama Monca,
era nsa mpede un fapt! Cne ntre[ne a cmtr un asemenea
"spectaco", asta dupa cnc an, pentru ace cneva sufern[a a ramas
a fe de ve de strvtoare ca n prma z.
"Doamne, ct m-ar ur, daca ar t..."
*
Pregatndu-se s-o vzteze pe Luza Mcea (n sfrt, fxasera o nt-
nre a ea acasa, pentru dmnea[a aceea), Em Margescu facu
socoteaa ca "vendeta mea personaa", aa cum o consdera e a f,
ntroducea nca doua persoane.
Prma, Creca Tama, befer[a pe care o cunoscuse a Cubu
Cura-, sora actr[e, nu- facuse vreo mprese specaa. O amarateanca
banaa, comuna pna a confuze cu moane de surate, exceptnd
desgur fzcu care se remarca prntr-o su[ene eta dn comun. O
pereche de zmene -ar f rezovat mntena toate probemee, de a
cour pna a gargaun care- asedau creer. Avea un exempu sub
nas, pe sora-sa Ceca, aa ca se consdera expert n dagnostcare
medca[e. Fata nsa ta ceva merta uata n cacu.
A doua, de departe ma de nade|de ma cu capu pe umer, se
parea n cuda excentrcta[or, Luza Mcea Femea aceasta suferse
cum numa ctorva e este harazt, dar zbutse sa suprave[uasca,
recadndu- exsten[a adaptnd-o durer; exprmata fanatc
teatrast, sufern[a a|unsese sngura e ra[une de a exsta o traa cu
vouptate. Vouptatea sufern[e... Luza ta ce voa, uptase cu drzene
pentru a- atnge scopu descoperrea msteruu egat de snucderea
Monca dupa care ar f putut mur senna cu nma mpacata. Cnd
o f o f sa se rentneasca cu ce drag cu Monca n prmu rnd, sa
e poata ofer satsfac[a postuma de a f razbunat o neegure odoasa.
Luza era dspusa sa contnue upta, dar nu ma ta cum. Em -o va
arata
"Ute o persoana care n-are pre[, gnd e, care nu poate f
cumparata, orce orct -a ofer", sm[nd ca ncearca pentru fosta
cntarea[a o stma sncera. Spre ea se ndrepta acum dupa preaabu
teefon prn care confrmase ntrevederea
Ca avea emo[ e pu[n spus. Mne se racsera, nma se zapacse
compet, ar o crampa ca o gheara se nfpsese n capu peptuu. Duo-
denu! ngh[ a repezeaa o pasta de Ox B. Dar nmc n-avea mpor-
tan[a, vense Zua cea Mare! Cu att ma mportanta cu ct va[a e
fusese astfe mutata, nct nu ma era oc de surprze. Dar az, n sfrt,
avea sa afe ceva, char nesemnfcatv sau pu[n, dar n stare sa rdce
ct de ct vau care camufa trageda de acum cnc an.
nfaurata ntr-un kmono cu b tre andree nfpte n cocu vop-
st negru corb, Luza parea ca aspra, n acea dmnea[a, a postaza de
Co Co San. Ce pu[n aa nchpu grasanu, care nu prea e avea cu
muzca ma aes cu opera
Aezat pe canapeaua dn saonu e cu moba st amestecata, "sao-
nu cu amntr", Em o prvea cu ngadun[a, ceea ce pentru e
reprezenta un maxmum de cadou afectv pus a dspoz[a semenor. Pe
ct de foroasa se paruse Luza pe aee cmtruu, o vra|toare
adevarata, pe att de nofensva o gasea acum; o batrna tenace,
cndva puternca, az nsa pe cae de a f runata de vrsta sufern[a,
care- ascunde durerea n spatee unor mat grotet, pne de
vopseur, adoma persona|eor fantasmagorce de carnava
sud-amercan. Nu era nsa proasta sub masca hda ascundea un
sufet. ntr-o anumta prvn[a, se nea profund, cac Luza era nsa
departe de batrna saba nofensva nchputa de e.
Dar amanuntu care trez dn prma cpa defntv smpata u E-
m, era comportamentu fresc a Luze. Nu- ctse pe fgura surprza-o-
roare cnd daduse och cu e, deschzndu- ua, nu evta sa- prveasca
sau sa- atnga, ntnzndu- mna cu naturae[e, nu detecta nc urma de
sa, tratndu- ca pe un om absout norma.
De aba unsprezece dmnea[a, batrna nu se sf sa puna pe masa
o stca de Marte, boure aferente, ame zahar pentru cne
consuma. pacuse mereu sa traga cte un pahare, dar dupa moartea
tragca a fca-s ma aes a Monca, apea a acoo ca a un anestezc.
Bea pna se facea somn , o data amor[ta, totu devenea suportab.
Pe de ata parte, gamanu era ncapab sa refuze orce s-ar f pus
dnante ntr-o farfure sau un pahar.
Cocnra sobru, adca fara sa- atnga paharee, c doar rdcndu-e.
Luza trase o gura zdravana, apo ndrepta spre grasan o prvre ascu[ta.
Domnue Margescu...
Spune[-m, va rog, Em.
A, da? Perfect. Ute, draga Em, me m-a pacut ntotdeauna sa
fu drecta sncera. Aa sunt eu! Ma nante de toate, sa-m spu de ce
m-a fert atta, amnnd cunotn[a noastra?
La fe de drect sncer va raspund: dn doua motve. nt ca am
compexe dn cauza fzcuu evt pe ct posb sa fac cunotn[e no.
Nu vreau sa ntru n amanunte...
Nc nu- nevoe, dar e o proste. Sa trecem peste asta. A doea!
Nu voam sa ma preznt a dumneavoastra cu mna goaa.
Trebua sa va aduc un mnmum de matera prvtor a... a...
Moartea Monca. Nu m-e frca de cuvnte.
Nc az nu am probe categorce, c doar banue pertnente.
Dect nmc, bune banuee.
...Am prns nsa o psta care pedeaza n favoarea acestor
presupuner... Ma nante de toate nsa, ar f trebut sa va spun ca am
ubt-o pe nepoata dumneavoastra, ca am doatrzat-o! Ma mut de att
nu se poate ub.
Ma ateptam, decara ntta Luza
Surprza o consttua doar faptura matahae (ea magnase un
decat arstocrat a Ashley9. Avea nsa sufcenta for[a de dsmuare
pentru a nu asa sa se cteasca nmc pe fa[a e.
A fost o dragoste fara speran[a, dn start mposba, dar eu,
ntr-un fe, ma sm[eam ferct. Aveam o ze[a a care sa vsez, s-o
urmaresc dn umbra, sa tu ca exsta. Am fost a toate spectacoee e,
am asstat n gara sau a aeroport a toate depasare ntoarcere e.
Nu tu daca a[ sm[t vreodata...
Am ubt eu, tnere, suspna Luza.
Atceva am vrut sa spun. Nu tu daca a[ ncercat vreodata un
sentment de... mu[umre -a zce pentru smpu fapt ca tra[ n acea
ora cu X, ca respra[ acea aer, ca poate se gndete a
dumneavoastra, ca anumte performan[e, cnd e cazu, -ar putea a|unge
a urech. asta char daca nu va vede[ cu decene nu comunca[.
Cred ca n[eeg ce vre sa spu de nu m-am gndt ncodata
cum sa formuez chesta asta. Sentmentu e prea confuz.
La cu totu ata scara, dar dn aceea fame s-au stuat
sentmentee mee. Eram ferct ca Monca exsta, gata sa fac oric&nd
orice pentru ea , fara sa ob[n nmc concret n schmb, a f fost
neconsoat daca ar f parast [ara.
ute ca a parast tot pamntu!... A cunoscut-o persona?
Da sunt ferct sa pot afrma ca ntr-un fe devenseram
preten.
Batrna muca buza ru|u gras se p de proteza. az o durea
dscre[a Monca, pe care Luza o cataoga char "secretoene". Fa[a de
cne? Tocma fa[a de bunca-sa, sngura ruda snguru om (acum con-
stata ca exstase un a doea Em) carua pasa cu adevarat de ea!
nca de cop, Monca se comporta asemen unu manechn nsufe[t,
mnca, dormea, zmbea, mu[umea, toate pe acea ton ega, nu ta
ncodata cnd era suparata. aba acum reaza Luza ca, ntrebata,
n-ar f putut ofer numee vreune pretene, coege de coaa, ubt, orce
barbat dn va[a e. Aa se expca faptu ca nu auzse de Em...
Cudat, foarte cudat m se pare atceva. Ca me nu m-a vorbt de
dumneata nu ma surprnde, era o fre nchsa dn cauza asta n-am pu-
tut ofer anchetatoror ndc prvnd antura|u, amc sau duman,
eventua e curtezan. Po[a nsa are m|oace de nvestga[e , n
fond, asta- mesera or, sa scormoneasca sa gaseasca. Te ntreb
atunc, cum de nu te-au cautat pe dumneata sa da o decara[e, o
nforma[e ct de marunta?!
Em Margescu surse mefstofec:
Dumneavoastra ce crede[?
Ce pot sa cred? rost ndgnata Luza. Ca s-a dat raso! O ancheta
superfcaa, grabta, ha sa nchdem ma repede dosaru! Le-am
spus-o raspcat! Domnor, nepoata mea n-a trat pe Luna nc n
padure! A avut coeg, spectator, o gramada de ume care a cunoscut-o,
e mposb sa nu transpre nmc, ca doar n-o f trecut prn va[a prn
teatru aa ca o poae de vara! Ca o fantoma care nu face umbra nu
asa urme! Repca or deventa etmotv? Invarabu "nmen nu te
nmc".
Em o ascuta dnd aprobator dn cap:
Exact aceea ntrebar m e-am pus eu. Az, am dobndt con-
vngerea ca dosaru a fost casat n urma unor presun vente de foarte
de sus. Vnova[ au avut pe mar!
Batrna tresar:
Vnova[?! De ce crez ca au fost ma mu[? Eu ma gndeam a un
monstru, un so de Don |uan nsurat! A proftat de ea o vreme pe urma
a parast-o.
Sunt convns ca nu a fost vorba despre aa ceva.
Atunc?
Exsta tre oamen care tu foarte mute despre snucderea
Monca, tre persoane carora nc macar nu s-au uat decara[.
Cne? spuse Luza de-aba resprnd.
Do coeg de teatru, Dana Mare Drago Mateescu, un a
treea, un fe de playboy, un macho cum spun put, n reatate un
pete ordnar nsurat cu o baba pe care o tapeaza n mod "egtm". Are
un restaurant e pna de ban.
Cotda! uera cu och mar[ de groaza Luza sm[ ca se face
rau.
O gura de conac, o pasta un pahar cu apa o a|utara sa- revna.
facea vnt, gest mana nocund aprnsu [gar a a[, cu Liliacul.
Adca, evantau foost n spectacou cu Liliacul. De ostent, evantau
ramasese superb fastuos. Nc nu putea f proaspat, avnd n vedere
ca mpnse patruzec de an. Cndva, n prma tnere[e, Luza Mcea
frtase cu deea de a face opereta. Nu [nuse. Genu, se expcase,
pretndea fe dafan, vaporos, romantc, fe nostm, pcant, nas n vnt,
"ce frumoasa- va[a!", nu tragede greaca. De pe atunc, parca
prefgurndu- destnu, Luza era grava sepucraa.
Em o prvea ngr|orat:
Cred ca ar f bne sa va ntnde[. Putem contnua dscu[a ata
data.
Batrna aunga cu un gest scurt deea, ca pe un taun enervant:
Am tot tmpu sa ma ntnd... Spune-m, tnere, et sgur de ceea
ce afrm? Ma refer a ce tre...
Nu tu n ce masura sunt vnova[, dar categorc de[n nforma[
pe care nc Po[a nu e are. Sau daca e are, ee nu fgureaza n dosar.
Au fost escamotate.
De ce et att de convns?
O buna bucata de tmp nante de nenorocre, acatuau mpreuna
cu Monca o gaca. Practc, erau nedespar[[. Bzar, cac stu
contravenea tota feuu e obnut de a f. Eu o urmaresc de mut, de
cnd a ntrat a Arlechino char ma surprndea va[a austera pe care o
ducea, ncredba pentru o actr[a tnara de succes. Nu agape cu
coeg, nu restaurante sau ate petrecer, doar repet[ spectacoe, pe
urma, drect acasa. Nu preten, nu antura|.
A dreptate, aa era ea.
, dntr-o data, a devent mondena, a nceput sa se mbrace ma
batator a och, eea seara de seara. Totdeauna n compana ceor tre.
Prntre ate ocaur, frecventau ma aes Clopoeii, restaurantu
care- apar[ne...
Luza ntrerupse, urmarndu- un gnd a e:
...Am observat eu schmbarea, dar m parea bne ca, n sfrt,
a nceput sa se bucure de va[a. Me-m spunea ca are fmar de
noapte... Asta ma doare ce ma tare, de ce trebua sa ma mnta, de ce
n-a avut ncredere n mne? Cu ce am gret n fa[a e? Am ubt-o pe
fca-mea, Mhaea, cnd s-a prapadt am vrut sa-m au zee, dar m-a
re[nut exsten[a copuu. Iar pe copu asta -am dvnzat... Apropo,
dumneata de ce nu te-a dus a Po[e sa e povestet ce m-a spus
me?
Em surse cu amaracune:
Bnen[ees ca m-am dus. M-au nregstrat decara[a ndepnnd
o smpa formatate. Of[eru respectv parea pctst de moarte, sctrt.
Aveam mpresa ca- deran|ez bou de mne -a cerut char scuze. Ca sa
va da[ seama de "atmosfera", am nsstat asupra faptuu ca utmu
weekend, week-end-u dn care nu s-a ma ntors, -a petrecut mpreuna
cu Dana, Drago Patrck. Au pecat, cu Toyota peteu.
Et sgur?
Ca de soaree de afara! nante de pecare, m-a rugat sa- fac
cteva cumparatur, utmee, adauga cu gasu necat de pns. N-am sa
e ut ncodata! ase stce de vn vech, ce ma scump pe care- gasesc,
un tort cu bat de bezea... Era foarte emo[onata, fercta a zce, am
ntrebat-o ncercnd sa-m ascund teama: "Te mar[ cumva?" M-a
raspuns n do per: "m da de?"... Iar utmee cuvnte au fost: "Sa-m
[ pumn, Em!... Adca... Prost! Pe un!" Dn ascunzatoarea mea nu
ma aratam ncodata, tam ca- e rune cu mne , -am urmart cum se
urca to[ patru n mana. Barba[ n fa[a, femee n spate. A fost utma
data cnd am vazut-o... atunc, va ntreb...
Ce anume! rost Luza cu fa[a pna de dre negre dn prcna
rmeuu ntns de acrm.
Toate acestea e-am povestt a Po[e. Le-au taxat drept
"feacur pste de mportan[a"... Ce proba de rea-credn[a ma mare
vre[?
n concuze?
Em se apeca nante, att ct permtea pntecu ura, vrnd
sa dea greutate cuvnteor, e apasa aproape sabsnd:
Nu tu cne -a dat brnc pe fereastra, fzc, sau cne este autoru
mora, dar e, Dana, Drago Patrck, cu sguran[a tu.
F pe pace, nu-[ vor spune ncodata adevaru!
Margescu avu un rn|et rau:
Doar ca eu ma am un atu.
Se gndea a Creca.
*
"Nu cer mare ucru, decara doamna Smna Tama, n-am preten[
extraordnare de a fetee mee, dar macar o data pe saptamna, pretnd
sa uam de|unu mpreuna, toata fama!"
nante, masa avea oc dumnca, dar dupa 1990, hotarra smbata
ca fnd zua cea ma potrvta. Nmen nu ucra, ar Dana care avea
dumnca totdeauna ncarcata doua matnee seara a treea
spectaco putea partcpa ea. Tant Vca, sora domnuu Tama,
vaduva nca dn tnere[e fara cop, se dentfcase tota cu fama u
frate-sau, devennd membru cu dreptur egae dn toate punctee de
vedere. Dupa ma mute schmbur de ocun[a, reuse sa gaseasca un
apartament de doua pese, cam ptc, dar frumue, char a co[u straz,
nsa ansa cea ma mare era ca cee doua cumnate se n[eegeau de
mnune [neau sncer una a ceaata. "Suror sa f fost, zcea doamna
Smna spre satsfac[a u barbatu-sau, nu m-ar f fost ma aproape..."
n afrma[e se strecura nsa o umbra de amaracune. Cnd spunea
suror, automat nevtab se gndea a Creca Dana despre care se
exprma oeaca atfe: "Dumance sa f fost, tot nu s-ar f vra|mat ma
aprg!"
Adevarat ca se potrveau cumnatee! Smna, structura poztva,
vedea partea frumoasa a ucruror, cata[e oamenor, un ceva bun sau
de bne, char acoo unde e nu exsta deoc, cum s-ar spune doar tran-
dafru, fara spn. Vca, och ma ager ma crttoare, vedea spn, se
vata cnd se n[epa, dar tot ea se consoa ca nu- mare ucru ca trece.
Tradus, gura, nma, ambee mar! Ma presus de toate nsa, Vca
avea doua nsur care asgura succesu n socetate, consttund
totodata drumu ce ma drect spre sufetee semenor. Era venc bne
dspusa, descopernd negret partea haze a orcaru fapt de va[a
cotdan. Genu acesta de oamen sunt de obce tonc, ar amanuntu
e confera un capta de seduc[e rezstba. A doea, era o generoasa,
nmc nu- putea echvaa pacerea de a face o bucure ct de mca, avea
o negaaba tn[a a cadouror. Darure e nu se aruncau sau
n-a|ungeau a femea de servcu, aa cum se ntmpa de cee ma mute
or, cnd o obga[e strngenta for[eaza mna meschna, dar degetee
tot nu se pot dezp. nsa dncoo de cadour m da, sarut mna,
prmesc, nu-m da, nu zduhnesc , tant Vca pusese nu o data umaru
a greuta[e fame, contrbund cu sume generoase, fara sa accepte
vreodata restturea or.
Asta n[eeg eu prn a|utor asta n[eeg eu prn fame
preten. Sa-m da cnd am nevoe, asta- rostu rubedene sa n-aud
de mprumutur, ct am n ce nfge furcu[a! Fame doar de nun[
parastase, mers! Aa-s doar |gan cu acea nume...
Gurmand, domnu Smon Tama se aezase a masa, cocnnd o
[ucu[a cu sora-sa. Smna pndea cuptoru, n vreme ce Dana pe care
o amuza partea artstca a gospodare numa att, ornamenta o saata
de boeuf. Creca se afa n camera e, nu- aratase nca nasu. Avea un
ferbator eectrc, aa ca- putea bea cafeaua de dmnea[a fara a trece
pe a bucatare.
Dar ade Corca, se mra a un moment dat tant Vca, a ce-o f
zabovnd n atac, ca o ehuza? Ateapta s-o poftm cu autar?
Domnu Tama, o cadra de barbat odnoara, de cam prea duceag
char pentru contemporan sa, cu ceva angec a vesttu Leonard, a
fe de frumos pe dnauntru dupa cum arata chpu, o mustra cu
bnde[e:
Tot am vrut sa-[ spun, ma cru[-o tu, Vco. Pe fata o cheama
Creca, nc aa, t... Are ea un sufet.
Sora-sa, masva, cu un obraz ncapator unde trasature se afaau
nestngherte, se hoba dn spatee ochearor pe care punea doar cnd
aducea amnte:
Et ntr-o ureche? Tu crez ca eu vreau sa supar fata? |n a ea ca
a copu meu, sunt naa!
tu, tu...
Pa daca t, de ce vorbet? Aa am fost no n fame,
pca-mba to[ cu porece! Tant Purcu[a, nenea Crau-Crau ca aa
semana cu un corb, Meu[a, Mac-Mac, varu dn Tucea... Ce nu-[ pace
a Corca?
Sfos ncodata batatarnc, Smon Tama se nghesu ntre umer:
Nu- vorba de mne. Nu... nu tu daca e face pacere, adca
sgur nu cred. Asta am vrut sa spun...
De fapt, atceva voa sa spuna, ca prea se potrvete, fndca fata
prea seamana cu o coara, o pasare nu tocma smpatca. O t tu [-e
de-a|uns, nu trebue sa [ se vre mereu degetu n och. n strafundu
sufetuu sau, domnu Tama ncerca unee remucar fa[a de Creca.
nt ca o zamsse aa cum se arata, de pruncu nu e cozonac, pu
atta fana, atta nuca oua, ce pu, aa ese! Char aa, e pusesera
dupa puter, e fusese un barbat chpe nc Smna nu era de epadat,
mu[ ar f vrut s-o dragaeasca. Bau era ca n su[ena fca-s vedea
ba[u dvn, osnda pentru cne te ce pacate personae sau strabune.
Nu- ma erta faptu ca n copara feteor, evta, dscret zcea e, sa
se arate cu Creca, fandu-se nsa peste tot, pe u[a, a servcu, a
neamur n provnce, sau n conced, doar cu Dana. Cnd ma
amntea ca trufa fgureaza prma pe sta pacateor fundamentae,
apuca tremurcu. Iar daca se gndea a sufern[a Creca, care nu era
fata proasta, nma se chrcea de durere. Ar f fost dspus sa sacrfce
orce, mna dreapta, sanatatea, va[a, daca ar f putut cumva sa
compenseze sau macar sa ane nefercrea Creca. Dar, dn pacate,
ta ca nu exsta sou[e omeneasca posba. n astfe de momente, se
ntreba pe cne ubete ma mut. Pe Dana, prn exceen[a aducatoare
numa de bucur satsfac[, soaree rados mndra fame, sau pe
Creca, posesoarea unu fzc ngrat, ucru de care, n nc un caz nu ea
era vnovata.
Smon Tama traa un adevar adesea controversat: ubm pe ce
ma ra, totodata ubm pe ce ma neferc[... Aa-, cugeta Smon
Tama, doar ca-s doua zcator fecare se potrvete n ata parte. Una-
dragostea dntre barbat femee, ata- dragostea pentru pu ta.
Creca patrunse neauzta n sufragere. Vca, nca sub mpresa
ceor dscutate, trase adnc aer n pept, reprmndu- comentaru. "Ah,
sstemu e de a se mca pscete, de parca tot ar spona conspra!
Totu e antpatc a fet[a asta! Macar a[ee sa e f [esaat!..."
Fata morma un buna dmnea[a snc dadu drumu pe scaunu
e, statornct n stnga u taca-sau. Arata ca dupa somn, recte cum
statea e ma rau. Chp bo[t, och urduro, paru sub[re gras adunn-
du-se n uv[e unsuroase. Peste camaa de noapte trasese un capot
caramzu, zbutnd de mnune sa accentueze tenu tucuru,
mpngndu- spre hepatc.
Cum am dormt? se nteresa domnu Tama cu un zmbet cam
prea festv un ton sugarnc care voa sa ntre n voe.
Ca de obce, tot ca de obce ua o fee de pne
scocorndu- mezu ncepu sa framnte cocooae, at tc dezgustator
care enerva ntreaga fame.
Adca bne, presupuse optmst Vca
Creca rdca och de pasare, compet ps[ de gene:
De unde t ca dorm bne?
Vca rse sonor:
Adca, de ce sa f dormt prost? Nu-[ psete buca[ca de pne,
et sava Domnuu sanatoasa, parn[ a fe, nu-[ chrae cop de
foame, n-a barbat be[v! Ce-[ psete? Unde nu ma am eu an ta, sa
vez ce duce a dorm!
Las' ca tu totdeauna a dormt duce, gum Smon Tama, mpo-
rnd-o dn och sa abandoneze tema.
Creca se o[ar trecu a[ee pe dupa ureche de ac. Decreta
uscat, cu tone de dspre[:
Daca masura fercr o da oaa de pe aragaz n care ferbe ceva,
probab ca a dreptate. Nenorocrea e ca un au nevoe de atceva.
Vca vru sa rposteze, dar Tama prnse bra[u, oprnd-o. Creca
urma gndu:
Am sa schmb patu. Char az...
"Mna care nu te a scre da vna pe conde", trecu prn mnte V-
ca, dar dn nou se ab[nu. Smon Tama se uta ngr|orat a fca-sa. Af-
rma[a se parea fara nc o noma. Tatona prudent:
Char az? Smbata- cam nchs...
He, tata, unde [-e gndu? schmb poz[a. pun n ocu fo-
neruu bag comoda ntre ferestre. Nu ma gndeam sa cumpar atu!
Daca tu crez ca a sa dorm ma bne...
Creca expca:
Am ctt n ma mute revste ca trebue sa dorm cu capu spre
nord...
"Nordu pe care -a perdut, tu, fet[o, comenta n gnd Vca. Macar
de -a gas!"
Se consdera, urma nepoata-sa, ca toate ceeate poz[ sunt
maefce, pentru sanatatea morau ndvduu. O f ceva! n defntv,
de ce n-a ncerca?
Tama se grab sa cada de acord:
Bnen[ees, doar sa nu te traga curentu!
Vca spumega. Orce, dar nu putea f de acord cu abera[e!
Prost a moda! Auz, sa dorm cu capu spre nord! Aba daca tu
unde- rasartu, sa pun sfnta coana! Sa-m spu me ca u badea
Gheorghe, cnd vne de a secera, pasa de nord! Unde pune capu,
doarme nentors!
Aa, observa Creca, daca e sa smpfcam, se poate dorm
ntr-o petera!
Da, draga! excama doamna Smna Tama, care tocma ntra n
sufragere cu mne ncarcate. Trebue neaparat chemat nstaatoru, e
un frg de petera n bucatare!... Face[ oc pe masa!
Era o femee rotofee, cu trasatur care e amnteau pe cee ae
Dane. Nu avusese frumuse[ea fca-s, dar a vremea e facuse mute
nm sa ofteze. Acum, bnda, frumuca cu obra| nvapaa[ de
cuptor, [ ducea gndu a [arancu[a u Vasescu, mamca dragaaa cu
bu|or n obra|or tre fre de par abe. Puse patoure pe masa,
expcnd cu satsfac[e:
Saata a ornat-o Dana! E extraordnar ce poate face fata asta, n-
dferent pe ce ar pune mna! Sm[u artstc!
Dar Dana unde-? se nteresa tant Vca.
S-a dus a ea n odae, sa se aran|eze pu[n... Smoane, toarna-m
me o [ucu[a!...
Cu paharu a gura, och se oprra asupra Creca. Nu ntuse nc-
odata stare de sprt specae, nu avusese n va[a e tact nu era scrs
sa se schmbe tocma acum. O apostrofa, fara mena|amente:
Tu de ce nu te schmb?
Creca raspunde cu ar[ag:
E vreo sarbatoare?
Da' ce, se mra maca-sa, numa a Pate Cracun trebue sa te
prmenet? O data n saptamna mncam no ca oamen mpreuna, n
sufragere. Eu ct sunt de batrna, m-am pus sngura roche de
matase care ma ma ncape, taca-tau cravata, matua-ta s-a dus a
coafor...
Creca se nteresa sarcastca:
Spune, tant, te-a coafat ca sa mannc bor dn cap de me
chfteu[e marnate cu no?
...Dana, termna gndu Smna Tama, -a gast ea cnc
mnute sa se dchseasca.
Va rog, mpora, Tama, va rog!... Char nu se poate masa fara d-
hone?
Dar nu- ocaze, [pa Creca, sa nu-m da[ exempe?!
Tant Vca nterven:
E o chestune de trad[e , n utma nstan[a, de respect. Fa[a de
tne nsu[, fa[a de cea[, fa[a de... batu cmp sfnta masa!
Creca zbucn cu voen[a, aruncnd ervetu n farfure:
Ha, tant, nu te fa ma proasta char dect mama! Cnd nu e
sfnta masa? Lunea? |oa? Am eu doua ze bere pe saptamna,
atunc vreau sa ma smt bne! Daca trebue sa-m pun pantof cu toc
corset ca sa nght mpreuna cu vo un bd de bor, prefer sa renun[.
Smna ncepu sa pnga. Pngea n genera uor, a fme, a
nenorocr anonme, aa ca fama nu se sm[ea prea mpresonata. Bar-
batu-sau de pda, ntra ma degraba n panca daca o auzea stranutnd.
Ute unde am a|uns! Sa ma fac proasta! pe mne, pe naa-ta
Vca de [-a fost ca o mama! Rune sa-[ fe!
Nu sunte[ cumn[, nu sunte[ cumn[ deoc, scnc domnu Ta-
ma. Ce-o[ f avnd de mpar[t, Dumnezeue, Doamne?!
n aceea cpa, Dana deschse ua sufragere. Contenta de
efectu pe care- producea apar[a e dn deforma[e profesonaa,
f(cea ntrare, nu ntra pur smpu. Ma car, zabovea n pragu une
ncaper exact doua cpe, ct sa a putu de admra[e aba dupa
aceea, ncepea sa evoueze. Fama o prv n extaz, tant Vca se grab
sa scupe, aungnd deochu.
Ptu! Ptu! Et frumoasa proaspata ca un trandafra! O bucure
sa se ute omu a tne! Ferce de no, fama, ca nu trebue sa cumparam
bete a teatru ca sa te vedem!
Dana arunca o prvre scurta spre Creca, dar decse ca nu vrea sa
se ndspuna se repez a matua-sa, s-o mbra[eze caduros.
Aa ma vez matae, tant, pentru ca ma ubet. eu te ubesc.
Creca rasucea pe deget o a[a de par, ncercnd sa para nd-
ferenta. Ba recactranta umpuse gura cu venn, dar trebua sa recu-
noasca, n sa, ca Dana arata senza[ona. Peste pantaon strm[ dn
pee acuta, sexy, de-ar f bagat n drac un az de batrn, purta un
puovar ca neaua, uor angorat, pe care sn, destu de pn pentru o
sueta treste, "agresau" cum nu se poate ma e=citin$. n coama
bonda, mpetse un nur de catfea neagra cu rape medat, un
crsta mare, tot negru, sus[nut de un an[or dafan a gt.
"E ca o zna, o zna moderna, decreta maca-sa, nfoata de
mu[umre. E, de ce nu putea sa asa Corca a fe!", ofta strecurndu-
acestea o prvre obca, ce se credea dscreta. Creca nsa, cu sm[ure
ascu[te de decen de fronda nvde o sesza nstantaneu.
"Nc dupa trezec de an, proasta de mama nu se poate obnu cu
gndu ca dn acea pntece s-au vt o ze[a un monstru, aa cum
ma vede ea. Dana te sa se aran|eze, sa se scoata a maxmum n
evden[a, dar ma ntreb cum a f aratat eu n aceea crpe?"
ntorcndu- prvrea de a Dana a Creca, Smon Tama, fu stra-
fugerat de un gnd pe care avea sa - reproeze toata va[a:
"Pentru un oamen, ar f fost ma bne sa nu se nasca."
Dana, trebue sa be o [ucu[a cu no...
Zau, ca nu trebue, tant! La cnc, am un li"e a Antena 1 seara
spectaco. De fapt, nc n-am sa mannc, am sa gust ceva, doar ca sa zc
ca am stat mpreuna a masa.
Numa sa nu te anemez, se ngr|ora Vca, a vrsta ta a nevoe
de mute protene.
Dana rse, aegndu- o rdche de una ncepnd s-o ron[ae
spuse:
Pe astea e scot dn apauze, tant!
N-a|ung tu rotofee n vec! Samn[a buna, nmen n-a fost gras-
cean n fame noastre.
Cu excep[a Creca, to[ zbucnra n rs. Vca nu avea osnza, dar
era muta, fanca marea[a, ar pe Smna, daca era canba, o magna
numa buna de bagat a cuptor cu mroden mut usturo. O ganua
dodue!
Dana pocn o pamu[a pe frunte:
Am utat sa va arat ceva! M s-a propus s-o |oc pe Ode dn Clima-
te, a u Mauros! Aduc medat fotografe! Am dat proba saptamna tre-
cuta.
Maca-sa o mustra duce:
Vez, aa u[ tu ce- ma mportant! N-avem no destue necazur,
de ce sa nu ne bucuram?
Tama o prv mrat:
Ce necazur a tu, Smna? Vez ca- mn pe Dumnezeu!
E, vorba vne, dar de ce sa nu tm no?!
Dana e ca o sageata dn sufragere, n tmp ce maca-sa observa
cu un suspn:
Doamne, fe bnecuvntat copu asta ca de cnd s-a nascut
numa bucur ne aduce!
Smon Tama se uta refex a fca-sa ma mare. Crspata, contnua
sa fabrce cocooae de pne, refectnd ca ea nu avea ncodata nmc
de aratat, ca nu se putea fa cu nmc. "Cred ca ce ma bne ar f sa mor!
De mne nu are nevoe nmen, ar pentru e, dspar[a mea ar consttu o
eberare..."
Vca paru sa- amnteasca ea de ceva, doar ca dupa ce emse
"A!"-u decanator pna ce sa se expce, ma turna sngura o [uca.
Voam sa va spun de cum am ntrat pe ua, dar ne-am uat cu
vorba tu nca nu te trezse. Co... aaa... Creco, mama, am o
surprza pentru tne!
Fata, sceptca, ndrepta o prvre obca deasupra nasuu
ncovoat, contnund sa framnte cocooae. Smna, care nu suporta
mzere n casa sau deran| nc macar fran|ur strmb ua de pe
servanta farau maturca de masa aduna gogooaee frmture.
Contncos fara comentar. Tot fara comentar, fata ua ata fee de
pne rencepu opera[a. La fe de fara comentar, domnu Tama
nregstra scena, nescapndu- sadsmu fca-s. Sursu nfpt n co[u
buzeor ngh[te parca, aducnd a ccatrce subna nten[a de a scoate
dn sarte, excuznd dn capu ocuu eementu de dstrac[e. Se grab
sa treaca peste moment, mbodnd-o pe sora-sa:
Ce surprza? Ne fac curo.
Eu nu-s curoasa, respnse nfecta Creca.
Tant Vca ngh[ eroc afrontu contnua cu entuzasmu neampu-
tat:
|-am gast un pretendent.
Ce spu?! se prapad de bucure Smna. Cne?
Vad |epe, sugera Creca strmbndu-se. Proste u' tant
Vca!
Matua-sa o puse a punct:
Nu vorb daca nu cunot! E o persoana foarte bne, contab a o
frma partcuara, Ra[u cheama, char aa, domnu Ra[u!
Creca Ra[u! vsa Smna. Suna frumos! Tu de unde- t?
L-am cunoscut er, a Mor[a Be|an, a avut seara de canasta. Se
preznta extraordnar! E, rse, unde nu sunt eu ma tnara! unde ma
pu, fara obga[, fara pens amentare, ascuta a mne, Creco, da
ovtura!
Doamna Smna se bucura:
Ce bne ca am zugravt! Intra omu prma oara n casa, vede ca
nu suntem [gan! Ute, parca am avut eu o presm[re!
Smon Tama o domo, atngndu- bra[u cu bnde[e:
Uure, sa vedem nt ce cum...
Vca rse vesea:
O sa- vede[ o sa va paca. Doar domnoara noastra sa nu fe
prea cusurgoaca. Daca e s-o e aa, gaset paduch n barba u Mo
Cracun!
Smna cntar fata cu prvre de stst-expert, ce pu[n Arman:
Prma mprese conteaza! Cred ca un deu=-pi>ces ar f ce ma po-
trvt
Norma, aprece cumnata-sa, ca doar n-o sa se mbrace dsco!
E un om seros.
Creca se nteresa sarcastca:
Ct de serios0
Vca se enerva:
Ce nseamna c&t0 Cum vre sa- masor? n metr? n kograme?
Nu va nferbnta[, se mog Tama.
Nu vez ca fe-ta bate |oc de mne? Omu vrea sa-[ faca un
bne, tu da cu tbru pe sub nas!
Smna prvea uuta, fara sa n[eeaga:
Dn ce va uara[, draga?!
Tant te! Am ntrebat-o ct de seros e canddatu -a et dn
fre. Ca sa fe car pentru toata umea, c[ an are domnu Ra[u?
Vca se fo greo, ppa mana peree de pe decoteu generos:
Sgur... nu- un bae[a sa- duca ma-sa a pp. E un om matur.
Adca? se nteresa domnu Tama. Raspunde mpede, c[ an
are?
Pa... a vreo cnczec, dar nu- arata. Ma mut de patruzec, nu-
da.
fata are trezec, cum vne treaba asta, Vco?
dntr-o data, undu- pe to[ prn surprndere, Creca zbucn n-
tr-un pns sabatc, sabe de hohote care scuturau trupu papnd o zgu-
duau epeptc, de [-era teama ca nu va rezsta, ca se va naru. Ce tre
ramasesera perpec, ncapab sa reac[oneze, pentru ca nc unu
dntre e nu- amntea s-o f vazut pe Creca pngnd. Orcum,
ncodata dupa ce se na[ase de apte-opt an. A e o consderau fre
ascunsa nesm[toare, n-o doare pentru atu, cu s-o f nmert ca e
to[ erau duo sentmenta. Barem doamna Smna pngea pentru
un pso orfan, Dana char a o n|ec[e, nsu Smon Tama acrama
a ocaz. n ce o prvete pe Vca, pngea doar de doua-tre or pe an,
dar zdravan, roae ct sa ump cana, pentru ca ctse ea ca- sanatos
pentru och sa ver pe an ce pu[n |umatate de kogram de acrm.
Domnu Tama, stors de ma, sm[ nevoa s-o admonesteze pe so-
ra-sa:
Vez ce-a facut, Vco? A |gnt fata. Nu zc ca expre, dar...
Vca ncepu sa pnga ea:
Ce-am facut, Dumnezeue?! Iarta-ma, pasarco, daca am gret,
eu am zs ca e de bne, sa- faca fata rndu cu un om cumsecade. De
ce sa te |gnesc? Et fna mea, te ubesc ca pe copu meu, [ vreau
doar bnee...
Creca rdca obrazu dntre atee nacate de acrm transp-
ra[e:
Bne?! Asta- ce-m doret tu? Un mo de vrsta u tata? Dar pro-
bab ca a dreptate, nc nu m se cuvne atceva!
Nu asta am vrut sa spun!
Smna nterven aurea ca ntotdeauna:
Ma duc sa fac un cea de mue[e, aveam nevoe to[ de un
camant.
Dar un uret foros, de comar, e acoper gasure.
Cu excep[a Creca care parea sa nu f auzt nmc contnua sa
hohoteasca, frnta n doua deasupra mese, cea[ [nsera n pcoare
navara a ua, ncercnd sa asa to[ deodata. Nu ncapea nc o
ndoaa, uretu razbatuse dn "odae" Dane (doar o camera, un ofcu
santar cu du un mc antreu, dar era denumrea ntrata n uz) apo,
nc nu se ma afa atcneva n casa. Spama e descompusese fgure,
doamna Smna sufa perta:
Doamne, apara-ne, ce o ma f asta?
Ua, mpnsa cu putere dn partea ceaata, cataputa spre m|ocu
ncaper. Vca se mpedca ncercnd sa se spr|ne de masa, auneca
tragnd dupa ea vreo tre farfur dn servcu care parasea subsou vtr-
ne doar a prnzu comun saptamna de sarbator.
Dana, cu fa[a gota de snge tremurnd ca frunza, se rezema de
perete. Creca rdca prvrea:
Ce-a pa[t?!
Ce s-a ntmpat?
Ce- cu tne?
De ce-a strgat? Vorbete, pentru numee u Dumnezeu!
Dana a[nt prvrea asupra sora-s. Och abatr, ncarca[ de
ura, devensera o[e. Rost, parca mucnd cuvntee:
Tu a facut-o, nu- aa?
Creca se hoba, utnd sa ma pnga:
Ce sa fac?!
Ce sa faca? repeta Vca.
Gasu Dane amu[:
Am gast tre mortacun n camera mea. O psca n pat do
oboan pe toaeta.
n aceea cpa, voma pe puovaru ab de angora
Voce se ncaecara dn nou, ce, cum, de unde, cne, nu se poate, [
s-o f parut, de unde pca napasta asta, nu cred...
Duce[-va sa vede[, repca uscat Dana.
Apuca prmu pahar pn de pe masa ua o ngh[tura zdravana
contnund s-o fxeze pe sora-sa. Creca [pa:
Degeaba te u[ a mne, habar n-am despre ce vorbet!
Tu e-a pus! Ce spera, un nfarct? Crez ca nu m-am dat seama
ca ma urmaret! De saptamn, de an de ze, de-o va[a! Doamne, ca
hda te-a ma crot Dumnezeu, pe dnafara pe dnauntru! Ma cutre-
mur!
Dar de ce, Dumnezeue, de ce? scnc Smna.
Dana rse scurt, cu rautate. Dn prcna fure, buzee senzuae
devensera ncredb de sub[r.
De ce? De beste nvdoasa deeu respngator a natur! I se a-
dresa drect: Nu t ce rau sa ma nascocet mpotrva mea! Ma nou, m
face farmece! Tcaoasa perversa!
Nu se nea. n ateptarea momentuu cnd va ven rndu a zar,
asta nsemnnd n mntea Creca Zua cea Mare n care Dana va f
sta sa pateasca po[e gree pentru toate tcaoe savrte ntr-o
va[a (avea dosaru aproape compet), ea, Creca, moba
nerabdarea cannd-o pe sora-sa, determnnd-o sa traasca comaru
une nenorocr apropate; sa fe contenta de nevtabu e. Sa se
chnuasca.
Foosea n acest sens cee ma perfde trucur de a fotograf cu
och sco, pna a a face sa- dspara eemente vestmentare
ndspensabe char nante de a peca a spectaco, teefoane a doua
noaptea, coresponden[a pna de amenn[ar semne vra|toret...
Domnu Tama nterven autortar:
De-a|uns, Dana! Sunte[ suror, nu pot admte sa vorbet n feu
acesta! Ma nante de toate, trebue amurte ucrure. Ma duc sa vad
care- stua[a!
Vca apuca hotarta de mna:
Sta ac! t ca et sensb. Ma duc eu.
Aa-, se rae Smna, medcu a spus sa te mena|ez, n-a nevoe
de emo[!
Lasa[-ma n pace, morma Tama o ua nante pe cordor.
Femee urmara, Vca, seros ngr|orata, dar pesnnd de atta
senza[ona, Smna nen[eegnd ce se petrece de fapt n casa e, cu
fama e, n ume!
Dana contnua s-o prveasca fx, nendurator, fara sa cpeasca.
Creca sm[ ca nu ma suporta [pa sterc:
Degeaba ncerc sa ma ntmdez! |ur ca n-am nc un amestec!
De unde dracu' sa fac eu rost de mortacune aea?
Asta numa tu t!
de ce as face-o?
Pentru ca et daboca.
|-a perdut mn[e?! ura Creca. Daca a vrea sa-[ fac vreun
rau, nu m-a demasca nante. De ce sa te avertzez? Ca sa a tmp sa-m
de|oc panure?
Pentru ca et daboca perversa. Cum po[ f att de
netrebnca?
Nu-s nc pe |umatate, pe ct et tu! Lasa ca tu eu destue!
muca buzee. Era ct pe ce sa vorbeasca prea mut. Tana, tana
e cea ma de pre[, trebua sa ramna ntacta pna a capat. S-o
zbeasca, pumn naprasnc n obrazu aa de nger perfd, sa nu- ma
revna n vec!
Dana nfpse unghe n paru snos a sora-s o zg[ cu pu-
tere:
tu ca-m vre peea, dar [ne mnte strgo cu bube! nante de a
m-o ua tu, [-o au eu. De mna mea o sa crap nu orcum! |uputa de
ve!
dadu drumu cu brutatate e trntnd ua cu putere. Creca,
pngnd de durere fzca sora-sa o trasese rau de par nc ghontu
nu fusese ma amab, prv cu ura n urma e:
"Asta ramne de vazut."
*
Devense un sstem Cotda, cu sm[ure ascu[te mereu a pn-
da ae feme care ubete, observa prma ca s-a petrecut o schmbare pe
care nc Drago n-o trecu cu vederea.
Ce se petrece a tne n caprare, mon cher? A doua una de mere
cu Co-Co?
Ce vre sa spu?
Daca n-a chef sa vorbet, n-a dect, dar nu-m prezenta me
mostre de actore. Auz, ma bne ca tetea se n[epa de cteva or cu
pocaru n pept nu te cunoate dect maca-ta, asta deoarece
coana Fugue[ e o mca fraga doamna ma stea[a dect asa sa se
vada. A descopert secretu ca vo do sa f[ preten, n raportur de
franche[e cum n-am ma ntnt.
Nu-m fa cunotn[a cu mama, rse Patrck.
A dreptate... Bref, cam de vreo zece ze, te remarc prntr-o
sensba schmbare de modus "i"endi, cum s-ar f exprmat strabun
notr roman, rost pre[os Drago, aa cum proceda cnd voa sa fe
ma[os. Nu ma et dsponb orcnd, notat absent a party-ur care se
anun[au prom[atoare dn start, a 9 seara dspar o e a goana spre
casa. M-amntet de ceanu Petrca de acum cnpe an, pe care-
atepta domnu Ioan Srbu ce Drept cu och pe ceas cureaua de a
pantaon n mna.
Antpatc persona|! rse Patrck. M-e tata, doresc sa fe sanatos
sncere fectar pentru zua anversara, dar n rest, nu cred sa exste
do oamen ma stran unu fa[a de ceaat ca no. Nu tu exact ce bun
psete, ca dn cee dezagreabe are cu ghotura...
Gentemanu n-are umor, cheste care- ndoaza moaca
dspoz[a. Ar f zbutt un cocu pe cnste!... acum, trec a spovada!
...Pe undeva, parca nu- asase tmp sa respre, sa se
dezmetceasca. A doua z, dupa partda de sex care se consumase n
camera u, Patrck se ncurca a un pocher se ntoarse acasa spre
ceasure 2 dn noapte. Nu gas cu cae s-o deran|eze pe Cotda (de
rugase sa- semnazeze ntoarcerea ndferent de ora) care domea
ame[ta de sedatve. ncercnd sa nu faca zgomot, ntra n camera u.
Cum era foarte pedant, se dezbraca tactcos aezndu- hanee ntr-o
ordne desavrta, ducnd apo umeraee pe o sa[a care dadea n
bucatare. Tan[a avea sa e scoata mne dmnea[a a aerst, pe bacon.
n sfrt, se reaxa facnd un du ung zgomotos care nu deran|a
pe nmen. Dpomata femee Cotda exceenta organzatoare! Cnd
se casatorsera, pentru a- face sa se smta cu desavrre n apee u
ber de orce cenzura, mprovzase acest ofcu santar, foost excusv
de Patrck, char nga odaa u: un du, o chuveta cu ognda un wc.
Daca avea chef de cada sau de te mr ce atceva, avea a dspoz[e baa
somptuoasa de nga dormtoru nevest-s.
Cnd e dn bae, se sm[ea ca o facara. Emana abur ferbn[, cu
aroma Davoo utndu-se a patu gata de somn, antcpa n gnd
vouptatea trupuu ncazt dormea go, doar n cho[, ca amercan
strecurat n aternutu racoros de atas. ngnnd o meode care
obseda nca de dmnea[a, se trezse cu ea pe buze, aprnse o utma
[gara. Nu auz nmc, dar dn ntmpare prvea spre ua. Butonu de
por[ean ab care nocua can[a se rasucea ncet, manevrat cu nfnte
precau[un. Pe fa[a u Patrck se v un surs amuzat.
Tu et, Co-Co? Po[ sa ntr, nu dorm...
Ua se ntredeschse, asnd-o pe Ioana sa se strecoare erpete.
Era compet goaa.
Se odhneau n poz[a casca: e pe spate, ea pravata peste
peptu u; e fuma, ea se |uca rasucnd n |uru degetuu an[u
medaonuu despre care b|uteru pretnsese ca repreznta pe Sfntu
Patrck.
Ce se ntmpa daca ma gasea cu ata femee?
Excus! raspunse Ioana seroasa.
Tot ce facea Ioana era seros sau grav.
De ce?
N-a f facut-o cu... ea n casa.
Patrck constata ca n mba|u Ioane ntervense de|a acea |ena spe-
cfca, amestecata cu geoze, parca repuse de a pronun[a numee
so[uu nocent, vctma.
Crez?
Sunt convnsa. Pentru aa ceva [ trebue muta nconten[a
nesm[re. Tu, ma presus de toate, [ cunot nteresee.
Patrck ar f vrut sa se enerveze. Se sm[ea nsa prea moet
Ioana se dovedea o amanta nfocata prea mpnt totodata prea
ene ca sa a o attudne categorca. Rposta totu:
Ct ar f de ntegen[ cu experen[a, oamen nu se pot
debarasa de pre|udeca[. Dferen[a de vrsta, de pda, excude dn capu
ocuu deea de sentment.
Ioana se rdca ntr-un cot, prvndu- ntens. Lumna apceor de
deasupra patuu facea dn och Ioane doua tor[e abastre.
"Are och extraordnar de frumo", constata cu surprza parca Pa-
trck.
Vre sa-m spu c-o ubet?
Ma crez daca-[ dau cuvntu de onoare?
n gasu Ioane gg patma:
Pretnz ca-[ pasa cnd ntrze n ora? Ca sarutare e te
mbata? Ca tn|et dupa ee? Ca va [ne[ de mna a cnema? Ca sm[
nevoa strngenta de a o avea tot tmpu n prea|ma? Ca daca da fament
tot uxu asta care [-e adevaratu stapn pere spuberat de vnt ca
pufu de papade, a contnua sa ram nga Mam, saturndu-va do
dntr-un ou?
Patrck o prv ung, vag nentt:
Char aa de mut o urat?
Te ubesc pe tne. Et prmu barbat dn va[a mea...
Pe obrazu tnaruu se a[ un surs pcher:
Nu-m pace sa fu magar, dar n prvn[a asta, permte-m sa am
unee ndoe...
Ioana tresar. Adusa de spate, cuprnse genunch adu a gura.
Decara sec, fara comentar:
n casa a IX-a, m-a voat profesoru de mate.
O! m pare rau...
A vrea sa ma crez, m pasa ce gndet.
A recamat stua[a?
Nu. M-a fost rune. Pe urma, cum era sa ma au a upta cu tova-
rau prof Pandee, care ma era secretaru organza[e de partd dn
coaa, cumnat cu Oprea care era pe aceea func[e a |ude[? Ce nsem-
nam eu maca-mea fa[a de e?...
Ura gga n gas, tremura de revota neostota de trecerea
anor:
Do verm netrebnc, asta nsemnam, mama o uma dactografa
a o cooperatva de nca[amnte pe care o spera totu! Dumnezeu,
vremea de afara, masa ze de mne, restructurare, vsee urte,
vecn ra. Eu nc atta, sarantoaca case, ar amndoua "orfane",
abandonate de so[ tata.
Patrck se sm[ea sncer mpresonat o mnge stngac pe paru
despett:
A... a fost obgata sa- supor[ tot ceu?
Am avut noroc, rn| Ioana, o data n va[a am fost eu baftoasa.
Dupa vou propru-zs, n-a ma urmat nmc. Nu- paceam ndea|uns,
eram prea saba... n schmb, eu urmaresc pretutnden, n orce
moment sunt a curent cu harta exsten[e u. m doresc pu[ne ucrur,
dar daca vsez a ceva, ntens fara abatere, este zua n care -o vo
pat. Fara ma.
Ma sper! E o ura... nesanatoasa. Vreau sa spun ca, n prmu
rnd, [e [ face rau.
Ioana rse:
Cum arata ura sanatoasa? n reatate, te sa urasca doar aa
care a sufert crncen. Atfe, e uor de vorbt despre marnme
sufeteasca apostoca ertare.
Patrck se sm[ surprns de aceasta expoze de confden[a dn
partea une persoane socotta ndeobte drept nchsa, ascunsa,
ncodata exterorzata. Astfe de persoana, daca a|unge totu sa-
etaeze secretee, o face rar doar fa[a de oamen extrem de apropa[.
"Te pomenet ca nebuna char ma ubete..." Undeva, parca n
strafundu sufetuu, poteza fata, cac Patrck, ca Dana, era sensb
a omage aduse propre persoane ndferent dn partea cu ar f vent,
dar totodata se sm[ea temator. Ioana nu va permte nmanu s-o
trateze ca pe o aventura de o noapte, o ntua prea mndra, prea
puternca, prea uptatoare. "Ce o f n mntea e?!" urmatoarea
ntrebare scapa nante de a f avut tmpu sa gndeasca:
Cred ca [-a uat toate... masure, nu- aa?
nt, nu sesza a ce se refera - cerceta nedumerta:
Ce masur... A! [-e teama sa nu ramn nsarcnata!... Rse amar:
Doamne, ce meschn po[ sa f! provoca: daca a ramne, ce-ar f?
Patrck se rdca n capu oaseor, b|b pe noptera aprnse o [-
gara:
Draga mea, se ra[o destu de rtat, eu am depus efortur pentru
a-m edfca o va[a agreaba, un tneraru rectnu, fara necazur, fara
accdente, un permetru n care sa ma smt, ma smt, bne, "o zona
bera de compca[". n consecn[a, ar f pst de eatate bun-sm[
vzav de mne nsum sa ncep sa e caut cu umnarea.
Ioana adresa o prvre ronca. n carobscuru ncaper, aa cum
statea, nud n prof, sn pere crne cu nasu rdcat se aratau
superb.
ce se va ntmpa cu Baatu, cnd Mam nu va ma f?
Patrck tresar ca pamut. Strv nervos [gara se rdca dn pat:
Nu-[ permt sa vorbet aa cu mne. nc despre nevasta-mea.
Te poftesc sa pec!
De ce te super? surse Ioana. n defntv, m-am manfestat
ngr|orarea pentru soarta barbatuu pe care- ubesc. Maca-ta smte a
fe s-a exprmat cam n acea termen. Nu te mra, am auzt ce-a[
dscutat n sufragere cnd Fugue[ a uat de|unu ac.
Patrck o prv neputncos:
Cred ca et o femee nfernaa! Sa nu te ma prnd n camera
asta!
Un cocant dscret nghe[a sngee n vne. Se perdu cu frea pr-
vnd nnebunt n |ur dupa o ascunzatoare pentru Ioana. Noroc ca vense
goaa, fugera prn mnte, nu ma trebua sa aba gr|a de hane, corp
dect.
Cocantu se repeta, ceva ma perceptb. Fata, stapna pe ea,
duse degetu a gura. Trnt perna e peste a u Patrck pentru a terge
urma unu a doea cap n acea aternut se strecura ute ca o
opra sub pat.
Fa pe somnorosu! ma gas tmp sa opteasca.
La a treea cocant, Patrck se nteresa cu ceea ce ncerca e sa
para o voce adormta:
Co-Co, tu et?
|-am auzt gasu m-am gndt ca poate a un comar. Nu
tam ca Baatu meu vorbete n somn... Iarta-ma ca te-am trezt!
N-are nc o mportan[a. A nevoe de ceva? Nu te sm[ bne?
[nea pumn nceta[ sub ped, se sm[ea neandemna con-
fuz, ar gndu ca Ioana se afa sub pat, nnebunea.
Nu, scumpue, dmpotrva, az m-e ma bne ca orcnd, n cteva
ze, vo f compet pe pcoare.
O, ma bucur.
tu, dragostea mea, opt, dndu- pegnoru a o parte.
Prn decoteu adnc pna a tae a cama de noapte, se vedeau
car sn destu de bne ntre[nu[. Cndva, se fase tare mut cu e.
M-am sm[t nsa dntr-o data extrem de sngura... Ioana n-a n-
noptat acasa... Sngura, sngura, dntr-o data m s-a facut un dor
nebun de Baatu meu!
Se p de e - apca o sarutare unga, ventuza hupava nterm-
naba. Concomtent, mne dezmerdau ndscret ab sub centura u
Patrck.
Ia-ma, uera gfnd a urechea u, a-ma zdrobete-ma, aa
cum t tu, Baatue... Aa... Ma adnc!... Toata!...
Sub somera patuu, zguduta ca de pa unu eefant, Ioana traa
un comar. Doar mucndu- pna a snge bra[u, zbut sa nu vomte.
Trzu de tot, cnd Cotda, n sfrt satua, adormse sforand, Ioana,
strecurndu-se ca o umbra, reu sa paraseasca dormtoru.
Patrck, mobzat de mbra[area Cotde, nu dormea. Sub povara
run nemargnte, cumpte, cum nu ma ncercase vreodata, ncepu
sa pnga.
Dncoo de ferestre, zore dadeau bne[e cenu. "Ce noapte,
Dumnezeue, ce noapte!..."
*
Dupa spectaco, Dana Drago se certara. Pe Dana, obnuta sa
domne sa- mpuna punctu de vedere ndferent n ce zona a
rea[or socae ar f evouat, attudnea autortara a u Drago o gas
compet nepregatta. nt uuta, apo ndgnata, facea cunotn[a cu o a
doua fa[a a amantuu despre care nchpuse ca- cunoate ca pe
propre degete, nvrtndu- dupa pac. Dscu[a o deschsese Drago, n
tmp ce o prvea cum se demachaza:
Am auzt ca a nmormntarea u Lupu a fost cu Ouasmodo. Cu
e a dsparut nante de a se termna su|ba.
Dana se crspa:
E ? n orce caz te fect, a un servcu de nforma[ competent
Asta-seara mergem a mne, rost Drago pe un ton categorc.
Pentru prma data, decdea de unu sngur, dar Dana nu se aarma:
Nc gnd!
Drago respra adnc. nca reuea sa se stapneasca:
A sa v cu mne! Nu vreau sa ne certam.
Atunc, taca-[ gura aut dn zona!
Drago facu un pas nante o apuca bruta de umer:
Nu vorb aa cu mne!
Dana se smuse nervoasa dn strnsoare:
Vorbesc cum poftesc! Ce-a sa-m fac? O sa ma ba[?
Daca e nevoe [ rup oasee, enun[a Drago, fara sa
zmbeasca.
Ha! ha! ha!
Nu gumesc, Dana! |n mut ca az sa nnoptez a mne.
De fapt, Drago ncerca o demonstra[e de for[a care sa
reechbreze stua[a. Prea batuse |oc de e n utma vreme, prea
domna. Se obnuse s-o consdere propretatea u, erau potrv[ dn
toate punctee de vedere, egau mute, ar povestea aceea nepacuta
de acum cnc an facuse compc pe va[a. Un desfaurator fresc, n
ordnea ucruror, ducea a o mnenta casatore.
nnoptam?! Hm, nu cred... nu cred deoc ca "om nnopta!
Inten[onez sa dorm noaptea asta a Doru.
Care Doru?!
E mpede, cu tne se ntmpa ceva! Auz, care Doru? C[
Dorue[ cunoatem no do?
Drago o prv stupefat, nu- venea sa- creada urechor.
Doru Pave?!
Exact. Doar cu e am fost a cmtr aa, brusc nstantaneu,
am bagat de seama ca- pn de se=-appeal.
Te-am auzt rectnd bancur ma bune! Cauta atceva!
Dana ncepu sa se fardeze, macha| obnut, de strada.
De ce? E un genteman, actor ca no, ce- psete?
E un nemernc, un excrement a natur!
...care a demonstrat, urma Dana mperturbaba, ca te sa se
bata!
Se napust asupra Dane , rdcnd-o ca pe un fug, o ntoarse cu
fa[a spre e:
Nu po[ sa-m fac o magare ca asta! Nu tu unde am gret, dar
daca vre sa te razbun, cauta atceva!
Da-m drumu! [pa femea ncercnd zadarnc sa se smuga, nu
fa cu mne pe omu de Neandertha! Ma prvete unde dorm cu cne
ma cuc!
Face parte dn scenaru?
n genera, Dana repezea, [pa mut, dar se nfura rar. Cnd se
enerva nsa, sm[ea ca nsu davou a pus stapnre pe ea, [ntea
nmerea cee ma vunerabe zone ae nterocutoruu, devenea sadca
ar f reut sa scoata dn mn[ char un boc de grant. Era starea de
sprt de acum, rezutatu acumuaror emo[onae negatve dn utma
vreme, o succesune de care Drago nu era cu nmc vnovat. Sm[ea
nsa nevoa strngenta de a- ran pna a nmcre provoca cu buna
tn[a:
De ce, nu? Daca te sa se bata, poate te sa faca sex. Genu
asta de gadator func[oneaza de obce foarte bne a pat! M-a spus...
Nu ma apuca sa spuna cne. O pama zdravana, cum nu ma
prmse n va[a e (de fapt, nu prmse nc una) terse cuvntee de pe
buze, azvrnd-o napo pe scaunu dn fa[a ognz.
Nu admt sa vorbet ca o trfa de madan! mr Drago ndesat.
Dana, fara gra, se sm[ea confuza, cumva moeta. Pama o uase
pe neateptate, obrazu ardea de durere, dar, n chp cudat, pervers,
pacuse. Traa o stare de vouptate necunoscuta, un anume bne fzc
senzua a fe de nou se sm[ dntr-o data cuprnsa de o dorn[a
pr|otoare.
Drago o prv scurt. Nu ma era nevoe de cuvnte. O smuse de pe
taburet, o trnt pe covor se arunca sabatc peste ea. Fara
mena|amente, fara tandre[e. Dana se asa cuprnsa moae, doca,
ferbnte. Se prabura amndo ntr-un abs.
mbraca-te, spuse Drago tergndu- de pe obraz urmee de ru|.
Vn sa te au peste un sfert de ora. Grabete-te, te rog...
Dana atepta sa asa medat scoase ceuaru dn poeta.
*
Dana, nu fara un gdc nteror, observa emo[a. n fond, Doru
nc nu ncerca sa -o camufeze. Avusese un mpus a nceput, nstnctu
de autoaparare care semnazeaza cnd et gata sa-[ pu nma n
pama, ncercase sa se controeze. "Comporta-te matur, a trezec de
an, te-a ma ntnt cu feme, nu trebue sa- da e to[ a char nante
de a bate car[e..."
Se razgnd n mnutu urmator , fara sa- dea seama, dadu dn
cap ca un armasar narava. "La naba cu pruden[a! te c-o ador, ar eu
nu vo rata poate unca ocaze a ve[ mee de a ma sm[ ferct,
mpedcndu-ma n strateg. Vo f exact ceea ce sunt: chose-u e, pre
sub pcoaree e..."
Cnd sunase, vense teramente de-a dura! Ce o determna pe
Dana Tama, a aproape zece seara, sa- socte o ntnre medata, n
cond[ de mare candestntate? Se sm[se ferct, dar totodata, ros de
nent. Gasu Dane optt, precptat , dupa cum se paruse, pn de
teama, avertza ca fata are necazur, ca orcum, s-a ntmpat ceva. Nu-
daduse nc o expca[e, practc nu- asase sa vorbeasca, "poruncndu-"
(da, da, fara te rog sau daca po[, vre etc.) s-o atepte ntr-un tax a
!iselle, un magazn afat a crca o suta de metr de teatru. Fapt sgur,
dedusese Doru, ce pu[n n seara asta, Drago era scos dn car[. De cne
atcneva s-ar f fert?!
O zar de departe, apropndu-se n fuga. Bug, vndac, adda, un
sac de sport pe umar... Hm, nu era deoc stu Dane care, dupa caderea
ser, arbora o [nuta eeganta. Conformndu-se dspoz[or, o atepta n
mana, mu[umndu-se doar sa deschda portera. Dana se strecura su-
pa se cubar n bra[e:
Strnge-ma! Strnge-ma tare de tot! M-e aa de frca!
Topt, Doru trebu sa repete de tre or adresa ca sa se faca n[ees.
oferu cerceta n ognda cu o curoztate nedsmuata. Apasa pe acce-
erator: "Pun paru ca n noaptea asta, cneva fraeru de acasa o
sa pnga, cu och pe geam..."
Doru se nvrtea n |uru e, netnd cum s-o ma mu[umeasca.
v|au ureche, sm[ea nevoa sa respre des, totu scapa dn mna.
Nc n vsee u cee ma avntate, nu- nchpuse ca ntr-o buna z,
Dana se va afa ac, numa a u, eganndu-se n baansoaru de rachta,
unde e nsu se egana de attea or cu un pahar de acoo a ndemna,
gndndu-se a ea.
Dana, maguta ntreaga u faptura prezenta omag suprad-
mensonate ume n acea tmp , accepta un cockta de fructe cu
un deget de acoo. n utma vreme, dar ma aes de cnd vazuse monu-
mentu Monca, se afa ntr-o dspoz[e specaa ncnnd spre sumbru
sterc, dar constata ca n cuda temeror necazuror recente, era
bne, prezen[a u Doru o reconforta, ma sm[ea nca n |uru trupuu
bra[ee care o nan[usera n tax, ar n nar, mrosu u specfc. "Ce-ar f
sa ma cuc cu e?..."
Aunga gndu "ce naba, am dat n nmfomane, mne am sa ma
cuc cu portaru!" pmba mana prvrea peste nteror. O sur-
prndea, de n-ar f tut sa spuna exact a ceea ce s-ar f ateptat, , n
orce caz, o mpresona pacut. Smpu, cu pu[ne obecte, dar de catate,
nc un ktsch. Ceea ce sarea de a bun nceput n och era duzna de foto-
graf coststor nramate, care o nfa[au pe ea, Dana, n dverse rour.
Constata amuzata:
Asta- de|a muzeu, Dorue! Ce parere au ducneee tae?
Doru Pave raspunse ambguu, ncercnd sa ctge tmp:
Ce parere sa aba?
Pe mne una m-ar deran|a sa dau och cu un fotomonta| ca asta.
Practc, nu e da nc o ansa.
Char nu au nc o ansa. Cne a avut ghnonu sa se ndragos-
teasca de tne nu ma poate ofer nmc ate feme.
E frumos ce spu tu atceva dect aud de obce.
Orct de tuburat ar f fost, Doru nca ma pastra un strop de
ucdtate, starund ca un rest de za[ pe fundu une cet de cafea: "Daca
ma arde de frtat, ucrure nu stau char att de rau..." ua nma n
dn[ se nteresa, chpure ndferent:
Cum se ma smte Drago? |-am ma spus ca e m-a provocat.
Dana avu un gest de pctseaa:
Sunte[ amndo nte prot. Do coco caragho. Nu vreau sa
ma aud de proste voastre!
Doru se aprope rasuc brusc fa[a. Pe obrazu dafan, o vnatae
urta se ca[ara spre tmpa, dsparnd sub uv[ee de par. Doru
ncasase destu a va[a u ca sa- dea seama ca femea fusese [eapan
ovta peste och, nu antata cu o foare.
Ce-a pa[t ac? ntreba sperat.
M-am ovt de ua de a duap. Ma grabeam...
Nu mn[, Dana. Asta- cea ma casca "peazna peste farur" dn
cte am vazut vreodata! Doar un verme poate sa dea ntr-o femee!
ma pretnde ca te ubete! Daca- ntnesc, [andar fac!
Potoete-te! [pa Dana. Ce naba, doar cu schzofrenc am de-a
face? M-am ovt sngura, cu asta dscu[a- ncheata! Am vent a tne
pentru ca am probeme, [e [ arde de turnrur!
Ag, n cpa urmatoare era a pcoaree e. Avea un trup supu, bne
ucrat, daca facea abstrac[e de chpu de ocna, care aa, caznt
spntecat cum era, emana o vrtate pcanta n agresvtatea e...
Sunt n perco de moarte, Dorue! De-asta am vent a tne. Sa
ma ascund, sa fu ntta macar cteva ore.
Daca-[ nchpu ca am exagerat o sngura saba, nchee Dana,
char acum, ma rdc pec.
Ce-[ ven? se spere Doru.
M-am saturat sa fu tratata ca o pohondra care pe deasupra ma
sufera de mana persecu[e.
Doru mnge degetee ung care odhneau pe bra[u
baansoaruu, ocond ametstu, un cadou de a Drago.
F pe pace, opt, dn pacate cred fecare cuvnt.
Credea se sm[ea sperat de moarte.
Ncaer nu ma am nte, acasa m-e teama sa ma pun ceva n
gura, pentru ca nu cumva vpera de sora-mea sa-m f pus otrava n
mncare, pe strada, a teatru sunt urmarta de un monstru, un so de
Budha apocaptc, prmesc tot feu de avertsmente snstre, eu nsam
sunt bntuta de presm[r...
Doru mnge stngac mna:
Daca ucrure stau aa... Nu vreau sa ntr n panca, dar chestu-
nea e ct se poate de seroasa. Pna se amuresc ucrure, trebue
ntr-adevar sa te ascunz.
Femea masura ronca:
De unde o sa tu ca s-au amurt? Cnd o sa fu sgura ca pot
scoate capu? Duc n spate aptezec a suta dn repertoru! Vorbm sa
n-adormm! Paroe, paroe, paroe...
tu, te rog nu te enerva, pur smpu, caut varante...
Dana sata dn umer se rdca:
Pot sa fac un du?... Nu te deran|a, am tot ce-m trebue. Doar un
prosop ma mare, daca a...
De ndata ce ua se nchse n urma Dane, Doru ntra n prza. Dn
fre era expedtv ndemnatc, ar snguratatea nva[ase sa fe
organzat. De parn[ traau a Constan[a, e facuse stude a
Bucuret, ceu Academa de Teatru. n mare, se putea afrma ca nca
de a pasprezece an, Doru era de capu u pna a se fxa n aparta-
mentu actua, penduase ntre nternat, camn dferte gazde.
Fara sa parda o cpa, nfa[a a u[eaa patu cu ce ma smandcos
aternut dn foner, un set dn damasc darut de maca-sa, arunca pen-
tru e o perna un ped pe canapea zbura spre bucatare, ca sa mpro-
vzeze o mca gustare. N-avea mare ucru n casa o, daca ar f tut,
cum s-ar ma f pregatt! mu[umndu-se ndeobte cu un sandwch de
a +c#onald;s sau cu o pzza. Noroc ca maca-sa trmtea unar cte o
cute cu ducur. Saracu[a de ea tare se ma brodse ur[ca macu[a u,
dar tot ce- eea dn mna parea pctat! Trcota ca o profesonsta, broda
mnunat, era o pacere sa prvet o masa preparata aran|ata de ea! Se
prcepea ma aes a pra|tur, pe care e mnea dn och.
Parca ar f nte bbeour, rse Dana nregstrnd amuzata
char nduoata amanuntee de rege. Cudat, nu m te nchpuam
gospodar.
Dar cum?
Nu tu... Orcum, nu aa..
n reatate, nu - magnase n nc un fe pentru ca pu[n pasase,
gndu nu- zabovse ncodata asupra u Doru.
Era descu[a, ntr-o camaa de noapte gen furou care, data fnd mo-
da, putea trece drept roche de seara, ar paru - adunase ntr-un coc
cautat neg|ent. Lu Doru se parea ca nu vazuse n va[a u ceva ma
sexy nu- putea desprnde och de pcoaree goae. Amanuntu
doua for de otus, doua pscu[e abe nnebunea, se sm[ea rapus
de dorn[a de a e saruta.
Sunt moarta de oboseaa... Te deran|eaza daca ma ntnd?
Fara sa atepte raspunsu, se strecura sub cearaf, oftnd
vouptuos:
Doamne, ce bne!... Ce fac, nu v?
Doru, n extaz, boboros:
Dar sunt ac, nu pec ncaer...
Prostue, gangur Dana, ac, nga mne... M-e frca sa dorm sn-
gura... Vreau sa ma [ n bra[e... Dar suntem cumn[, da? Foarte cu-
mn[...
Cnd o cuprnse n bra[e, fu teama ca- perde cunotn[a. Dana
zse ca nmen pna a Doru n-o ubse cu atta adora[e. Apo, nu ma
tu nmc.
*
Fugue[ era pentru toata umea o femee dragu[a, decata ca o
forcca de n, acceptnd cu gra[e mereu zmbtoare protec[a
autortaruu Ioan Srbu, persoana carea unanm nu se dadea
mportan[a. O gza, a-coo... Cne ar f putut prv nsa n adncu
sufetuu e, dnt s-ar f cutremurat, ca apo sa zbucneasca ntr-un
ura hohot de rs raportnd magnea vzuazata a propra navtate. Un
[ur[ure de ghea[a n-ar f putut f ma rece, un rechn ma rapace, o
tgroaca a fe de feroce.
Ca ma to[ scorpon, Fugue[ avea premon[ uutoare, vse sau
ate semne, prefa[nd evenmente confrmate uteror. Or, de a o vreme,
Fugue[ vsa cudat, "tema" revennd cu obstna[e: sto de pasar cu
arpe desfaurate, gata sa se desprnda de so pentru a- ua zboru,
ceea ce orce "transatoare" de vse cafcata va dagnostca drept
schmbare ma|ora mnenta.
Separat de asta, Fugue[ traa aparent nemotvat dn senn o
stare de nente febra, ca n ateptarea a ceva mportant care urma sa
se ntmpe, ea nsa ncercnd sa- nchpue vtoru, un ecran ab
se aternea dnantea ochor. Concret, nu - ma putea magna n
parametr actua, sm[ea, pna a a putea |ura, ca ma mut sau ma
pu[n curnd, zee, va[a or va arata cu totu atfe. Nu ta cum, dar
sgur nu va semana cu ceea ce traau acum, va nterven o schmbare
fundamentaa. De bne sau de rau, habar n-avea, dar ta ca trebue sa
fe pregatta.
Cum toate preocupare vzau pe Patrck sngura e ra[une de a
tra , bnee bunastarea u, concentra toate putere n acest sens.
Prmu ucru a care se gnd fu acea ca are nevoe de un aat. doa-
trza fecoru, dar ta defectee. Patrck cam umba cu capu n nor,
vehcua o nconten[a specfca de parca n-ar f observat n |ur ca
oamen, ct de bagosov[ de soarta, ma mbatrnesc, avnd
orzontu bocat de prezent, era ncapab sa gndeasca cu batae unga.
Dar de asta exstau mamee, sa vegheze , a nevoe, sa- duca de
mna, char daca bae[au a mpnt cnczec de an.
E bne cunoscut faptu ca aatu dea e ce strecurat n tabara "ad-
versa". Dec deea de a o coopta pe Ioana se sca de a sne. Ignorndu-
aprehensunea n[aa ncercata fa[a de fata, avertsmentee nstnctuu
care o ndemnau s-o ocoeasca, Fugue[ se gnd s-o abordeze totu.
Varanta oferea prea mute avanta|e pentru a o rata. n prmu rnd, o
femee vede consderab ma bne n asemenea stua[, sm[ure sunt
ma ascu[te, materau de sub upa devennd ma permeab. De
adaugat ca totu erau rude, matua va expoata acest aspect, dar,
ucru extrem de mportant, Ioana era stea[a mercenara, pusa pe
capatuaa cu orce pre[. Ute un om esne de cumparat , pe deasupra,
t cu cne a de-a face. Mo[ de frca a toata combna[a o punea
amanuntu ca Martneasca se ataase de Ioana, deventa ndspensaba.
De ac pna a confden[a e un sngur pas aa mtte, or, asta voa sa
afe Fugue[, cam ce nten[ n ce ape se scada nora-sa.
"Dar char daca e prea doamna ca sa ntre n ntmta[ cu
su|toarea, cacua Fugue[, faptu ca- sta n coasta, ct e zuca de
mare, repreznta un atu coosa! Nu- scapa teefon, scrsoare sau vzta
(ac nma papta, spernd a o ntrevedere cu notaru), poate trage cu
urechea."
O data decsa, Fugue[ trecu a fapte. nt facu nca o vzta de
curtoaze Cotde, s-o fecte pentru nsanatore. n snea e nsa, de
cum o vazu, puse gru a fert. Degeaba se mn[ea baba pe ea nsa
ca se smte foarte bne, ca trebue doar sa se ntremeze, pentru ca n
reatate, arata foros de sabta schmbata, ar macha|u gros pe care
ncepuse sa- arboreze cu ndrazneaa dupa ce se mbonavse, zbutea
sa faca dn obrazu fecat o masca de zdren[e, |anc spectru soar.
ncntata de cee constatate ("e pe duca, nu ma apuca prmavara
trebue sa ne mcam rapd"), nma se umpu a doua oara de speran[a,
cnd vazu tava pe care Ioana pregatse de|unu Cotde. Nu -ar f fost
de a|uns nc macar unu copa n scutece ca sa se sature, dar unu
adut care trebue sa se rdce dupa boaa. O ceaca pentru cafea cu o
sup[a de zarzavat, frptura ct o cute de chbrtur, patru buca[ee de
cartof o |umatate de kw consttuau por[ absout rdcoe!
"Nu pot ma mut, se amenta Cotda, n[eege[-ma. Doar daca vad
farfura cu vrf, m vne rau...!"
Or, cne nu ma poate ngh[, ndferent de ce -a pune dnante,
tut este dn batrn, ca- pe duca!
La pecare, condusa de Ioana pna a ua, strecura acestea n
treacat, tragndu- manue:
Ma vno pe a no, draga mea. Ma trancanm a o cafea rse
ma brfm, ma povestm... O prv n umne ochor: Avem attea sa ne
spunem...
Ioana n[eesese rost netuburata:
Sunt bera vner dmnea[a.
"Hm, putoarea prcepuse suspect de repede." Depandu- starea
de contraretate, Fugue[ o cuprnse ntr-o prvre cada, contnund sa
surda mbetor:
Sunt sgura ca o sa ne sm[m extrem de bne.
"E... cum e ma rau, gnd Fugue[ cobornd treptee case. Engma-
tca, amb[oasa mprevzba. Ramne sa vedem care pe care..."
Dncoo de ua nchsa, Ioana se rezema de zd, mucndu- ungha
degetuu gros: "Vpera asta ptca vrea ceva de a mne... Nu tu ce, dar
orce ar nten[ona, pot para ca nu- dn dragoste pentru Cotda..."
*
n prezen[a barba[or, Creca avea totdeauna trac, ar cnd se ma
ntmpa ca aceta sa arate bne, se perdea compet, dorndu- fer-
bnte sa devna nvzba. O obseda gndu ca nterocutoru nu are cum
sa nu se mnuneze neaparat de ur[ena e , runata de propru obraz,
[ntua prvrea n pamnt, ca cum, daca nu se uta a e, nsemna ca
nc ceaat n-o vede.
ntr-o vreme, urmarta de dorn[a arzatoare de a- ascunde fa[a
sau, orcum, de a asa sa se vada ct ma pu[n, purta o peruca a
Angea Davs care- mnca toata fruntea o buna parte dn obra|,
ochear de avator fumur, ar gtu de cocostrc nfaura ntr-un fu,
apucndu- vrfu barbe.
Bravo, [-a schmbat stu, aprecase Vca, sa t ca te avanta|ea-
za!
Creca rcanase:
Norma, nu se ma vede nmc.
Cu tne nu ma te omu cum s-o suceasca! |-am zs de bne,
tu da cu bta! nva[a sa te por[ n ume, ca vorba duce mut aduce!
Poate mute!
Pna a urma nsa, renun[ase a nou look. Prezum[a de camufa|
era att de pertnenta, nct se trez de doua or oprta egtmata de
Po[a afata n vnatoare de persoane date n urmarre generaa.
"O femee tranzata de un fzc ngrat, etchetase Em cnd o
vazuse prma oara, utnd pentru o cpa de propre u compexe. Macar
de-ar gas o sou[e pentru cour, sunt dezgustatoare!"
Az nsa, Creca reuase varanta look Angea Davs dn motve ser-
oase. Fxase o ntnre, sa zcem de afacer, amanuntu de a nu f
recunoscuta uteror conta enorm. Dupa ce sprav toaeta, constata
ca ma avea doua ore pna a ntnre. Puse ferbatoru n prza azvr
un teanc de boarfe ebernd fotou ca sa se poata aeza.
Dezordnea haosu ar f consttut un motto exceent pentru o des-
crere a camere ocute de profesoara. Nu avea nmc de-a face cu
boema studen[or camnt sau a prvega[or cu ban ghea[a, boema
smpatca, traznta care nu produce grea[a. La Creca, deran|au,
dncoo de baamuc, psa de pudoare a unor amanunte: cho[ corap
purta[ aga[a[ de spataru scauneor, o camaa de noapte mototota, un
pachet de vata nceput, ghemue[e dn paru cazut a peptanat epadate
n scrumera, mpreuna cu ate ghemotocee de vata cu ceara gabena,
proventa de a cura[atu urechor. Vorba aa, e grasa batrna, dar
enea proasta! Tot aa, a prmu contact, [ venea sa crez ca
dasca[a- un sumum de defecte nmc atceva.
n tmp ce- sorbea cafeaua, se prv n ognda nu nstnctv, c con-
tent, ceea ce consttua o abatere de a stu obnut. A evta pe ct
posb ognda vez vestta Esabeta I, hda Regna a Ange
devense refex a Creca, comportamentu facnd parte dn
componentee potc de automena|are pe care o practca de c[va an.
Astfe, n ze sau momente, cnd se sm[ea cu deosebre n dezavanta|
fzc, dmnua a maxmum umna dn odae, cobornd storure
aprnznd doar veoza de nga pat. Secundo tempo, daca n-avea ore,
ocoea cu desavrre ognda evta sa asa dn camera. Ce ma rau
nsa arata dupa pns, acesta subnndu- char ampfcndu-
defectee; och umfa[ deveneau ma mc, uv[ee de par transprate
pareau ma snoase, ar coure nfamate [uguau capete ro,
mustnd de puro.
Un moment trecu prn fa[a ochor magnea Caude Schffer (cu
ea -ar f pacut sa se schmbe), un nger de femee, genu de frumuse[e
despre care nchpua ca orce barbat vseaza s-o [na n bra[e...
Dar necazu era ca pasa a dracuu, fnd contenta ca ncearca sa
se mnta sngura. Pentru ca, spre neansa e, o nteresa parerea ceor dn
|ur, a oamenor n genera, ar f vrut sa ofere o magne umnoasa, cac
mprese negatve n-o asau rece. n caz contrar, ar f fost o fercta,
-ar f vazut netuburata de va[a e, "nu-[ pac och me, n-a dect sa
nu ma nv[ a masa!"
ncepu sa- roada unghe at tc detestat de fame de coeg
de canceare ntrebndu-se cu ce sa- omoare tmpu. Treaba ar f
avut, n prmu rnd un vraf de caete de corectat, dar se sm[ea
ncapaba de orce so de actvtate. Era febra, nervoasa nemu[umta
de ea nsa ma mut dect de obce. Deschse a ntmpare teevzoru,
un Phps sport, destnat uzuu persona pentru sere cnd era peste
putere e sa ascute comentare potce ae u taca-sau sau sa asste
a ntenstatea cu care se mpcau maca-sa deteapta de Vca n
destnee teenoveeor. Dar, n reatate, ca urmarea programu a ea n
camera sau n vngu comun, n-o nteresa nmc, ceasure petrecute n
fa[a teevzoruu consttund o smpa modatate de a ma sprav o z.
Amanuntu o umea auzndu- pe a[ care se amentau ca zua- prea
scurta, douazec patru de ore, o nmca toata, macar de-ar avea
trezec de ceasur, sau (vrstnc cu preten[ nteectuae, de obce) ca
tmpu zboara, ar e ma aveau attea de facut!
E bne, ea n-avea nmc esen[a de facut, n-avea o opera care sa fe
ncununata de un sfrt, de orce fe, pompos sau modest, n-avea nc
macar hobby-ur. Ce-ar f vrut cu adevarat? Creca dadeau acrme
martursndu- se nse deau pe ct de mnor, pe att de reazab,
de nterzs e: un barbat cumsecade care sa nu prveasca peste cretetu
sau sub barba e, do copa care sa nu- semene un servcu pe
va[a, adca sa apuce pensa, fara sa te ce- aa sa f dsponbzata. Ce
mare ucru! Cnd te gndea de cte se bucura a[, fara sa mte un
deget! Lasa- pe Dana sau pe Drago, noroco ntre noroco, dar char
maca-sa, Smna, numa de bucur satsfac[ avusese parte n va[a.
Cnd Smon o ceruse n casatore, ndragostt de chpu e dragaa de
candoarea de o[a, aba meuea, nu pretnsese dect doua ucrur: sa
fe vrgna sa- faca macar un cop; fusese facuse nu unu, do. Pe
chesta asta o adora necond[onat de peste trezec de an tot de
at[a, martursea char Smna rznd, era musafra n propra e casa.
Cu excep[a unor ceasur petrecute n bucatare, pentru ca pacea sa
gateasca sofstcat, Smna se asa servta ca o prn[esa. Daca avea pofta
de un erbet sau de o ducea[a n tmpu fmuu, Smon sarea sa e
aduca, daca se facea sete noaptea, doar ce-o sm[ea ca se foete,
ncredn[ndu-se ca nu vrea pp, tot Smon sarea sa- aduca un pahar cu
apa. De-ar f fost dupa capu u, n-ar f asat-o nc sa ucreze, dar ac,
Smna |udecase ucd: "N-am preten[ de carera, ca nu-s madam Asan
nc Stea Popescu, dar de o pensoara trebue sa ma ngr|esc..."
Smon o ubse ma mut "ute ct e de n[eeapta!..."
Se uta a ceas. Era numa bne, se rdca. Scoase patonu dn fo-
ner, fuaru manue, controa con[nutu poete. n cteva mnute era
gata. Nu se putu opr sa nu "fosofeze" ca strct aceea opera[ -ar f
uat Dane macar o |umatate de ora.
Vca se grab sa dspara. Ascutase a ua se sm[ea perpexa: "E
nebuna de-a bneea!... Auz tu, sa toocanet de una sngura, vreme
de-un ceas, sa povestet pere[or toate nazbte care-[ trec prn
mnte, toate proste astea care te compromt... E caz de baamuc!" n
acea tmp, propuse sa repete edn[ee de audere ncognto. Putea
afa ucrur nteresante.
*
Fxasera ntnrea pentru ora 11 dmnea[a, a ntrarea prncpaa a
Teatruu Na[ona. Fusese propunerea Creca patronu acceptase.
Prma ntrevedere avusese oc a sedu nsttu[e afat n apartamentu
unu boc dn Crnga. Creca se dusese cu emo[, atee n pus fa[a
de ceea ce ncerca ea n mod obnut a gndu ca trebua sa
ntneasca persoane necunoscute. Era frcoasa fzc , ca ma to[
bucureten, mpartaea aprehensunea unanma vzav de carteru
Crnga, "pn de [gan, care te tae pentru un an[or sau o geanta
goaa". De atfe bocu era cam zoat, ntrarea se facea prntr-un
gang, ca sa a|ung a e, era obgata sa trec pe dnantea une bombe
totdeauna att de full, nct se servea afara. Nu asta ar f fost
probema, dar cnd te uta a centea, te ua cu for: doar "specmene",
fgur de band[ ocna, ma to[ cu fe[e oachee prvr fure or
agtate, scormonnd peton n cautare de poten[ae vctme. Dar char
n cond[ normae, [nnd seama de tot ceea ce se petrecea
faradeege pe straze Captae, Creca era teama sa ma asa dn
casa... De aceea aran|ase o ntrevedere n pna z, ntr-un oc
utracentra totodata nu prea agomerat.
Despre exsten[a frme PROMPT afase dn zare. atrasese aten[a
sou de servc pe care se obga sa e asgure:
A"ei idei tr(snite 'i nu 'tii cum s( le punei 4n aplicare0 B)*+BT
"( st( la dispo.iie .ilnic, non-stop, oferindu-"( ser"icii prompte 'i
competente...
Urma o enumerare vaga, dar nctanta de mostre de ofc a care se
gndsera n[ator ca actvta[ cudate, procurarea de obecte bzare
persona|e surprza pentru petrecere de sarbator (ade Mo Cracun,
Donad ra[ou, Superman sau Godza, sos de ceara ae personata[or
potce), farse orgnae atee dn zona.
A|unse a 11 fx constata cu satsfac[e detesta sa atepte n
strada, avnd mpresa ca reamente toata umea se uta a ea o
compatmete ("nenorocta a uat pasa, e norma a cum arata") ca
este ateptata de asocatu patronuu. cunoscuse cu ocaza vzte a
sedu, un tnar derat, cu pete cerce, venc mestecnd
chewng-gum. ntreaga nfa[are te duce cu gndu a forma[ trasnte
Bisica cheal(, Bre.er"ati"ele triste, :armalele se=y, punnd n
crcua[e o muzca cudata, asurztoare. Desgur, Creca se ta
depata, dar cum nu era asta snguru domenu, de acesta pasa ce
ma pu[n.
Tnaru facu pa n ntmpnarea e, surznd arg. ntnse o cute
patrata de carton, asgurata cu scotch a toate ncheeture.
Comanda dumneavoastra, stmata doamna. Daca vre[ sa
verfca[ catatea, putem deschde, scoase un brceag dn buzunar.
Creca se spere:
Cum o sa- deschd ac?!... Lasa[, am toata ncrederea...
Strngea pachetu a pept, de parca ceaat s-ar f pregatt sa -
smuga, grabta totodata sa dspara dn zona.
Atunc, va spun a revedere. Totu a fost achtat.
tu... nca un moment, va rog. Daca nu o consdera[ drept o n-
dscre[e, patronu cu mne v-am f recunoscator daca ne-a[ spune ce
destna[e da[ obectuu? Nu de ata, dar n afacerea noastra, dee
conteaza foarte mut. Poate ne-am nspra...
Creca avea raspunsu pregatt:
E un cadou pentru nepotu meu, student...
Lua un tax dn fa[a Intercontnentauu se duse acasa. Och
strauceau de satsfac[e.
*
La nvta[a expresa a Luze Mcea, Em ua obceu s-o vzteze a
doua-tre ze. Nu ca Em ar f avut de fecare data nforma[ no, dar
batrne facea bne, sm[ea un so de anare dscutnd a nfnt despre
Monca, ma aes cu o persoana avzata. Margescu facuse parte dn
va[a fete o ubse. Afa astfe amanunte pe care e gnorase tota
(pentru ca aa fusese bata de ea, gura cusuta) reconsttund postum
magnea nepoata-s, competnd un tabou, pna atunc doar sch[a
superfcaa n creon.
Descoperea de pda acum ca Monca pacea pzza berea
neacoozata (de ce trebua sa [na secret chesta asta?!), a|uta doua
batrne de a Azu Sf. Ecaterna cu pachete ban ( ara, de ce
mster?), scrsese un voum de poez Luza era de-a dreptu stupefata
- depusese a o edtura. manfesta nedumerrea char fa[a de
Em:
De ce eu n-am tut nmc dn toate acestea? Ute un mster, rost
cu acrm n och, pe care -a uat cu ea defntv n mormnt. Ce pot sa
cred? Doar ca m-a urt, ata expca[e nu gasesc sa ma bata
Dumnezeu char n cpa asta daca gasesc ce ma mc motv! Am ma
spus, m-am ubt dn tot sufetu fca, dar tot am ma certat-o, am ma
pedepst-o, nu- faceam char toate poftee, dar pe Monca n-am atns-o
nc cu rasufarea, nu -am refuzat nmc.
Em ncerca s-o consoeze:
Consdera[-o o smpa cuda[ene sunt sgur ca nu ve[ gre...
To[ artt au bzarere or.
Nc nu am ata sou[e, spuse batrna, tergndu- decat nasu
pns. Dar tot ma ntreb cu cne seamana? Cu nc unu dntre no, atta
ct am apucat sau auzt, bunc, veror, matu... Ma aproape, Mhaea,
mama-sa era gurea pretenoasa, voae de n-avea astmpar, ar gne-
re-meu, tot aa, mereu vese, exterorza char prea mut, rostea n gura
mare tot ce- trecea prn mnte!
Am n[ees ca s-au prapadt de foarte tner, spuse Em prudent.
Oftatu batrne fu att de adnc, nct Margescu vzuaznd, avu
magnea suspnuu a|uns n cace.
Parca s-a ntmpat er, rost Luza ca dn departar, parca acum o
suta de an. Toata va[a mea a fost o tragede, Dumnezeu m-e martor
ca, dn pacate, nu exagerez o sngura saba... S-au ubt de studen[,
vreau sa zc fca-mea cu baatu asta, Nae. Erau coeg de grupa...
Ce facutate? se nteresa Em de parca ar f avut vreo
mportan[a.
La Medcna. Cnd au spravt, n '74, mpnsera amndo doua-
zec patru de an, ar Monca un an cteva un... eu cuscr soco-
team ca s-au grabt, ca sunt prea tner ca sa- asume responsabta[
gree. Casnca nu- doar A Ao"e you, pisicuo, cadour de Mar[or, ar
un cop nu- papua s-o aez ntr-un co[ sa te |oc cu ea cnd a
chef... Az, m pare bne ca nu m-au ascutat, au ma apucat sa guste
e ceva dn va[a.
Em o urmarea ntrebndu-se cum poate f att de caraghoasa
tragca n acea tmp! Astaz, machata cu och dn gros contura[
preung[ mut spre tmpe, ca egptencee dn antchtate nvauta
ntr-un so de toga dn brocart cu degetee ncarcate de nee gree,
fasur cu petre dvers coorate, de marmea faange, se ua desgur
drept Aida, atngnd o apoteoza de rdco. Pe de ata parte, gasu
dramatc con[nutu profund a reatar [ sfa nma.
...Dntr-o data, e-a caunat ca nu ma suporta regmu de nch-
soare a u Ceauescu, psa de perspectva fusesera repartza[ ntr-o
comuna dn Bhor ca au obga[a fa[a de fet[a sa- asgure o va[a de-
centa , daca tot s-au decs, sa ncerce acum, ct sunt tner...
" cum ave[ de gnd sa proceda[? Tner pe deasupra medc, va
dau ata paaport, cnd o ua-o Dunarea a dea..."
"Barem sa ncercam, mama. Daca e sa-[ rup gtu, o pa[et a
tne acasa. Aa, cnd o ven fe-mea sa-m ceara socoteaa de ce am
facut-o cnd tam ce va[a de mzere o ateapta n socasmu
mutatera dezvotat, s-o pot prv n och sa- spun eu taca-sau
ne-am rscat va[a, bertatea ca sa poata tra omenete, dar ute ca
soarta a vrut atfe, nu suntem vnova[..."
Em scapa un oftat:
Ma gndesc, doamna Luza, de ce oare a fost umea att de
nedrept acatuta? Ca eu sunt un bestemat, treaca-mearga, dar o [ara
ntreaga sa traasca un bestem contnuu, doua men de cazna? Totu
sa depnda de amanuntu ca te-a nascut ma a dreapta sau ma a
stnga har[? Nc o suta de metr ma refer acum a Poarta
Brandenburg sa desparta Infernu de Parads? Cac cu toate psure
u, asta a fost Occdentu fa[a de no, Edenu mut vsat, frumosu
Aran|ez dn zee u de gore!
Iata o ntrebare a care nu poate sa-[ raspunda nmen, tnere.
Pop au cteva expca[ n desaga, dar daca nu a voca[a une credn[e
necond[onate, nu te pot consoa.
Ma gndeam a fca gneree dumneavoastra... Presupun ca au
ncercat sa for[eze gran[a.
Char aa, suspna Luza. Pe a srb.
V-au nformat?
Bnen[ees. Lasau ac fet[a, orcum ar f fost prea de tot, sa
pece fara sa- a ramas bun. Era o combna[e bne organzata, n-au
vrut sa-m dea amanunte nc eu n-am cerut, era bne sa nu t prea
mute. Ne-am n[ees doar sa-m dea de tre dn prmu ora ber ca au
a|uns cu bne. Natura, nu prn Pota, unde opera Securtatea ar f
re[nut orce mesa|. Am stabt un fe de paroa. Daca totu ar f decurs n
regua, urma sa gasesc n cuta potaa, o buca[ca de crpa roe, taata
n trungh. Tmp de o una de ze cred ca am consutat cuta de ce pu[n
zece or pe z. Pe urma, am tut ca- zadarnc. Voam sa sper, dar n
sufetu meu, ngropasem...
Em se nteresa cu bnde[e:
Ce s-a ntmpat de fapt?
Dupa Revou[e, am prmt o scrsoare de a un membru a
grupuu cu care Mhaea Nae ncercasera sa treaca frontera Un baat
dragu[, cunoteam de cop, fost coeg de coaa ceu cu fca-mea.
Fusesera opt cu to[. Povestea casca, -au mrost beste, cn
granceror. Au deschs focu... Care a fost ma ute de pcor, a scapat.
Cop me, nu... Mhaea era gravda, stua[e pe care m-au ascuns-o,
se sm[ea rau, nu putea aerga Nae a stat dupa ea s-o a|ute. I-au
mpucat fara soma[e, ca pe anmae. Cos[ au cazut a pamnt, strns
mbra[a[. O data cu e a ma fost mpucata o studenta a
Arhtectura. Cea[ au scapat. Nu-m pare rau, m pare rau doar de
cop me...
Batrna prepara a doea rnd de cafee. Puse aatur stca de
Marte - nvta prn gestur sa se serveasca. ntre tmp, reparase n
bae obrazu rava|at de pns schmbase toaeta ncomoda Aida cu o
roche de casa dn catfea vne.
aprnse una dn cee zece [gar ae ze se adresa pe un ton -
ntt:
Nu m-a povestt ncodata cum a cunoscut-o pe Monca.
Em, care tocma se ntreba daca nu- cazu sa se rdce vzta
dura de peste o ora surse recunoscator. Se sm[ea bne a Luza,
char o ndragse, durerea comuna apropase, avnd astfe mpresa
ca fac parte dn aceea fame. Cu cne ar f putut dscuta a fe de ntm
avzat despre Monca, cne -ar f putut deven un compce ma de
ncredere? Pentru ca n tot ceea ce nten[ona, ucru care se nscra sub
semnu nedtuu n exsten[a u, grasanu resm[ea acut nevoa unu
coautor, char daca numa mora.
Rost, surznd aducer amnte:
nt, trebue sa va spun ca m-am ndragostt de a prma vedere
de poza e. Am vazut-o rasfond ntmpator o revsta pentru feme a
care e abonata sora-mea. Asta s-a ntmpat cu exact do an nante de
nenorocre.
Ce romantc! aprece vsatoare Luza. N-a f crezut ca ma e
posb aa ceva n zua de az!
Am decupat poza, am pus-o sub stca de pe brou, pe urma am
pornt n cautarea orgnauu. Tot dn revste, afasem ca- actr[a a
Arlechino, aa ca am devent un asduu frecventator a teatruu. Nu -am
scapat de atunc nc un spectaco...
ncep sa vad, zmb cu smpate Luza. Mcarea urmatoare,
presupun, te-a dus a cabna ntr-o pauza sa- cer un autograf...
Da' de unde! respnse parca sperat Margescu. N-am avut eu
cura|u asta! La cum arat, ar f avertzat portaru cabnera sa nu ma
ma ase sa ntru a ea...
Luza ncerca sa- contrazca, consondu- totodata:
Exagerez, fue, ca ntotdeauna cnd te refer a fzcu dumtae.
n defntv, 5alstaff e un gen...
Dar nu un erou de vse, "n nop[e de una ma", cnd
dormtoaree copeor sunt vztate excusv de frumo ecranuu! Lasa[,
doamna, am ognda...
ncepu sa rda:
Voam sa va spun ca am cunoscut-o, recurgnd a doua trucur.
Ve[ recunoate ca am fost destu de dbac.
Sunt curoasa...
n prmu rnd, am proftat, poate nu prea eegant, de moartea n-
tr-un accdent de mana a u M.C....
Actoru de a Tmoara? Pacat de e, bun baat taentat. A fost
coeg de Academe cu Monca.
Exact! Am uat cteva date despre e, am cumparat un parfum
:ilences, ce ma scump set de cuor pentru macha| mpreuna cu un
mpresonant buchet de crn mpera m-am prezentat a cabna Monca,
sub pretextu ca a f un mesager postum a u M.
Cum aa? rse Luza.
I-am povestt ca am fost preten bun ca M. "o adora n
oapta". Cumparase obectee cu gndu sa e faca, vez Doamne,
cadou de sarbatore Pator care cadeau peste cteva ze. Pe mne ma
rugase sa ndepnesc ofcu de curer...
te-a crezut? Actor nu sunt prea tmz de feu or, fac deca-
ra[e de dragoste cu uurn[a.
M-a crezut. Monca nsa a fost o ntrovertta , pe urma, era
att de obnuta cu omage de toate esen[ee, vrstee "orgne
socaa", nct n-o ma surprndea nmc.
Ac, cam a dreptate... Cum a reac[onat?
A fost extrem de mpresonata recunoscatoare, char a pns,
ceea ce m-a facut sa ma smt vnovat. Dar prmu pas era facut! Ma
aveam nevoe de un truc care sa-m consodeze oarecum poz[a. Ideea
m-a vent ntr-o dmnea[a vntoasa, cu rafae de poae peza, ceea ce
se numete o vreme cneasca. Seara avea spectaco presupuneam ca
va avea probeme cu ntorsu acasa. Peca n genera utma de a teatru
nu- pacea sa fe condusa. Era posb ca de asta data, dn cauza
vrem, sa accepte servce vreunu coeg cu mana sau sa prnda un
tax prn dspecerate, dar m-am zs ca merta sa-m ncerc norocu.
Luza urmarea amuzata, amuzament cu o nuan[a de compatmre:
"Ce pacat de baatu asta! De ma ntreb, daca normal fnd, ar f fost a
fe de sensb..."
n consecn[a, ce-a facut?
Em chcot, ncntat az de deea u:
Am comandat dn tmp un tax, care atepta cam a cnczec de
metr de teatru. Cnd Monca a et, eu chpure treceam ntmpator pe
acoo. Se uta dezorentata n |ur, vntu smugea trencu de pe ea,
daduse peste cap umbrea. Am rugat-o sa atepte un mnut, sa- gasesc
un tax. -am gast...
Dec asta a fost ntroducerea!
n rest, totu a mers de a sne. M-am ofert sa- fac dverse
servc cu tmpu, am devent un fe de om bun a toate, uneor char
ndspensab.
Vez! excama Luza Mcea cu o umbra de revota n gas, nc pe
asta nu am tut-o. Stau te ascut am mpresa ca-m vorbet despre
o persoana pe care n-o cunosc. nu ncetez sa ma ntreb, de ce atta
mster char vzav de nte feacur nofensve? Am mpresa ca atunc
cnd o f sa ne ntnm "dncoo", prma ntrebare pe care am sa -o pun,
va f, "de ce a fost, mama, att de secretoasa cu mne? Tocma cu
mne?!"
Em surse fn:
Asta adm[nd ca "dncoo" vom avea aceea prorta[! Presupu-
nnd, adauga ma mut pentru e, ca exsta un "dncoo".
Batrna arunca o prvre ascu[ta:
Daca n-a f ferm ncredn[ata, a da foc a mormnt m-a snu-
cde!
ncepuse sa se nsereze. Luza Mcea nu dadea semne de oboseaa,
dar Margescu zse ca e totu tmpu sa pece. Fusese o dupa-amaza
nstructva, facuse bne sa ascute sa vorbeasca despre Monca, dar
foamea sfetoare ura cu crampe, cac trecusera tre ceasur fara sa n-
ghta nmc, ceea ce nu se ntmpa nc noaptea, cnd vzta frgderu
dn ora n ora. Ma ramnea nsa de pus a punct o sngura chestune.
Aaaa... A ma ramas de carfcat o probema. Adca, a vrea sa
cunosc poz[a dumneavoastra.
Luza sorb utmee pcatur de conac, prvndu- peste margnea
paharuu:
Despre ce este vorba?
n cteva cuvnte, amndo ne-am mpcat ntr-o ac[une de ven-
deta, ca sa nu ne ascundem dupa degete. Vreau sa tu un sngur ucru,
ct de departe sunte[ dspusa sa merge[?
Evdent, pna a capat, ce credea?
Pa, eu pot sa cred mute. Cum vede[ acest capat?
Pedepsrea necru[atoare a vnova[or.
Cum?
Batrna prv derutata. n snea e, reaza ca nu se gndse nco-
data a un aspect concret, c doar a un fna apoteotc vnova[ pu a
stpu nfame, candu-se amarnc, chnundu-se... ntr-un fe, se
concentrase ma mut asupra dezvaur adevaruu, afat pe gardur
strgat de pe toate acoperure, dect a cum vor arata tcao
atrnnd n treang.
Pa... nu m se pare att de compcat, doar energe sa ne dea
Dumnezeu!
Concret!
Vom face tapa|, vom aerta presa , n prmu rnd, organee de
ancheta. Vom dspune de date no, mportante, putem cere
redeschderea dosaruu...
Grasanu mpet degetee peste pntecee ura, prvnd-o sarcas-
tc:
Char ma crede[ n basmu cu |ust[a? Scandaur enorme, antre-
nnd marde de e avu[a [ar, au fost muamazate, date utar,
te ntnet cu faradeegea umbnd nepedepsta a tot pasu, mar
thar de[n toate prghe... Ce ecou spera[ sa ma aba demersure
noastre? Cu ma pasa de moartea suspecta a une tnere actr[e,
petrecuta cu an n urma? Lpst de actuatate, subectu nc macar nu ar
ma face senza[e!... Doamna Luza, oamen ata cu care no ne-am uat
a trnta sunt puternc pentru ca au ban. Pee care au func[onat acum
cnc an vor func[ona az, sau se vor gas atee, pentru ca sstemu e
acea, bazat pe mzere, combnat cu nvde acome...
Batrna opr agasata:
Nu trebue sa-m [ un dscurs despre corup[e, am ascutat
destue n campana eectoraa. Cum vez dumneata chestunea?
Margescu respra adnc turna generos n pahar, fara sa ma
ceara permsunea:
M-am gndt mut, doamna... A zce ca de cnc an doar a asta
ma gndesc: a ce vo face, cum vo proceda cnd vo f descopert
adevaru nendoenc. Exsta o sngura sou[e: vendeta pe cont propru.
Naprce trebue strpte!
Luze scapa port[garetu dntre degete:
A de gnd sa- omor?!
Em o prv fx:
Da. Nu vad ata sou[e ca sa- facem sa pateasca.
Moartea nu- o pedeapsa, fue, opt nforata. Pentru un char
zbavre...
Nu pentru e care dspun de toate noroacee, de tot ce poate
burdu Dumnezeu de bne ntr-o sngura trasta. Frumuse[e, tnere[e,
ban, succese, ceebrtate! Nu e psete nmc, fece moment a ze
consttue pre| de bucure, au ce perde dupa ce sa pnga.
Cnd cum sa ma pnga, cu umnarea a capat?
Em rse rau, cu obda:
Nu, stmata doamna, 4nainte, cac nu- vo chda fara a- s sa
contentzeze apropatu sfrt. Vor t ca urmeaza sa moara, vor tra
un comar, doamna cu coasa va f prezenta noapte de noapte n
dormtoru or...
Gasu gga de patma, emnu bra[eor frage ae fotouu
parea gata sa cedeze sub strnsoarea mnor de capcaun, ochor
porcn scoteau facar. Tuburata, daca n-ar f stat |os s-ar f dat un pas
napo, batrna opt:
nvdez mut asta [ ampfca ura.
Em tresar aproape concomtent ncepu sa rda. Doar cu buzee,
fara och:
Nu va nea[. Au tot ce me m-a fost refuzat probab nca dna-
nte de a ma nate. Sa nu crede[ ca ma nverunez asupra or
razbunnd astfe toate necazure adunate ntr-o va[a. Nu, ac va
nea[. Nu sunt nebun. Ma razbun pentru ca m-au nmct ce ma
frumos ucru dn va[a mea, snguru ce ma mnunat! M-au rapt-o pe
Monca. Nu m-era destnata, dar tam ca exsta, pentru mne era
sufcent. Az, sunt ce ma sarac om dn ume! Nu ma am nc vse.
Profund mpresonata cu och pn de acrm, Luza se rdca -
mbra[a cu patos de scena, precum n tragede antce. n fond, aa era
ea, sncera autentca pna n maduva oaseor, dar ostentatva.
Tnere, se pare ca nc unu dntre no nu ma are ce perde.
Indferent ce decz, sunt aatur de dumneata.
Era contenta ca semneaza tre acte de deces.
*
Nu[ cabnera Dane ncerca dn rasputer sa se mpotrveasca.
Aproape ca pngea pentru ca [nea sncer a Drago Mateescu, "ce ma
chpe nmos artst, popuar cu oamen", gndu de a- contrara
sau neca| o durea cu toata sncertatea. Dar ce putea sa faca ea, daca...
Domnu' Drago, e ordn espre de a domnoara sa nu ma dau a
nmen drumu' n cabna cnd nu- de fa[a.
|-a uat Dumnezeu mn[e, Nu[? t bne ca nu se referea a
mne!
Ba a dumneavoastra! M-a zs "fara escepie, Nu[, de-ar f sa
vna Bu n persoana", cne o ma f aa! Daca va gasete ac, ma
omoara!
N-avea gr|a, nt trebue sa ma omoare pe mne! Am sa- spun
ca te-am amenn[at cu fnta ca a fost obgata sa ma a. Ha, du-te!
Atunc, pe dumneavoastra sa cada, peca femea ndota.
Drago se azvr pe canapea, recaptund datee stua[e. Prma
probema era ca Dana a nceput sa- faca... probeme! O ubea cu toate
mnusure e, dn orce parte ar f prvt-o, ar f fost demut casator[
daca ea nu s-ar f mpotrvt; un amanunt pst de mportan[a, de vreme
ce se ta amant unc nchpua ca [ne stua[a sub contro. Ve[e
or se mpeteau strns, erau ma tot tmpu mpreuna, rmau perfect,
efectv nu ma ramnea oc pentru un a treea.
Frtu cu Doru Pave nu putea f ceva seros, "smpe cochetar de
dama", caprc truc destnat sa- scoata dn sarte. Ca orce femee
super- rasfa[ata pretndea ca toata umea sa- stea a pcoare, supuene
necond[onata, nu accepta pe nmen n prea|ma e, dect n statut de
vasatate, fara drept de crteaa. Drago nu suporta sa traga dupa e un
orgou rant, mascuu dn e se ra[oa soctnd restabrea echbruu
fresc (adca aa a fost asat barbatuu, sa fe "peste") n consecn[a,
voa s-o determne sa- bage mn[e n cap. Dana trebua sa fe o
zapacta ncontenta ca sa nu- dea seama ca erau facu[ unu pentru
ceaat! :ortii! Pna pe scena erau dstrbu[ pereche, ar anumte
ntmpar trate de e egasera pna a moarte.
Se uta a ceas, zcndu- ca trebue sa vna dn moment n
moment. Sosea de regua cu doua ceasur nante de spectaco pentru
ca- pacea sa se macheze n nte, sa- bea cafeaua n thna sa se
recueaga. Ma presus de orce, detesta panca creata de crza de tmp.
Natura, prefera sa fe sngura n acest rastmp (Nu[ nu conta, era doar o
moba care se mca face servc), dar cum de a o vreme ocoea
sstematc, Drago se gnd ca "uzurparea" ragazuu de odhna de
dnantea spectacouu ramne sngura sou[e pentru a o putea aborda
Cnd recunoscu pa pe cordor, se rdca se asa surprns cu
mne n buzunare, prvnd pe fereastra, ntr-o poza de nepasare con-
tempatva. Char cnd auz ua, nu se ntoarse, cedndu- Dane prma
mcare. Aceasta nu se asa ateptata dupa vocea "scapata", Drago
dadu seama ca ara a nmert o z proasta.
Era vorba sa nu gasesc ac nventar vu! Unde- nenorocta aa? O
zdrobesc!
Drago se rasuc zmbtor, de parca totu ar f fost o guma, ar e
urmau sa se mbra[eze de bun gast.
Nenorocta aa nu are nc o vna, eu -am for[at mna. M-am n-
chput ca nterdc[a nu ma prvete pe mne.
I-am atras aten[a, f(r( e=cepiei ura actr[a. Ie afara! Drago
sm[ ca e ncepe sa se enerveze, dar pentru moment nca reuea sa
se stapneasca.
Scumpa mea, ce-ar f sa dscutam no do n nte, ca pe
vremur?
N-am ce dscuta! Et concedat!
Asta cu suge, scumpo, nu cu mne.
Fara sa- dea seama, Dana ua poza casca de [a[a, rastndu-se cu
mne n odur:
tu ce crez ca m-a fost, +ilord0 O suga a pat! Aa cum proce-
dau cucoanee de odnoara, cnd prmeau n dormtor surugu sau
vaetu, faca chpe vn|o.
Drago tresar sub nsuta, dar zse ca exact asta urmarea Dana,
sa- scoata dn mn[. O ua cu duhu bnde[:
Sa fm cam sa dscutam cvzat. Expca-m, ce se ntmpa?
Unde am gret?
Se ntmpa ca m-am saturat de tne. |-am spus dntotdeauna ca
sunt prea tnara ca sa ma fxez. Nu fac dect sa schmb paroha...
Adauga cu vugartate nten[onata: Am chef de ceva... pcant!
Presupun ca Ouasmodo e ndea|uns de pperat.
Ar f o varanta!... Degeaba [ ncetez pumn n buzunaree
aea, n-a sa zbutet dect sa-[ rup pantaon. [ vne sa ma pocnet?
Nu te sf, n-ar f o premera!
Ab a fa[a, Drago scrn:
Dana, nu te |uca acum cu nerv me!
Tu te expu, cne- de vna? Ha, tunde-o, trebue sa ma machez!
Drago prnse bra[ee, zg[nd-o:
Dana, po[ trece peste mne, dar nu peste cadavru care ne-a
egat defntv destnee!
Och nvapaa[ a Dane vroau sa ucda:
Porc mrav! Asta- un anta| ordnar! Te-ar mu[um o femee
care sta cu tne doar pentru ca o pndete ghotna?
Da, cnd sunt convns ca ne apar[nem, ca suntem predestna[,
ar ea ncearca sa dstruga totu ntr-un moment de ratacre!
Dana sub[e prvrea a[a, ca o psca gata sa sara deasupra vct-
me:
Reazez +ilord, ca et a fe de amestecat n cacatu asta a fe
de mut ca mne?
Drago sch[a rn|nd o reveren[a de marchz:
Frete, +ilady, dar te asgur ca orct de adnca ar f prapasta n
care ma vo prabu, nu vo f sngur. Ne vom [ne de mna.
Dana muca buzee: "Ute unu care va trebu sa crape! Ct de
curnd!"
*
nca de a unsprezece fara un sfert, Fugue[ se p de fereastra n
ateptarea Ioane. Ardea de nerabdare s-o aba n fa[a e, s-o descoasa
s-o ppae, sa vada n ce masura se poate bzu pe ea. Terenu era
pregatt se sm[ea mu[umta a gndu ca Srbu, dus a pescut, nu se
va ntoarce pna seara, ar Patrck avea ore de echta[e. De atfe,
fecoru-sau, n cuda raporturor foarte apropate dntre e, nu venea
ncodata neanun[at.
Ioana, punctuaa, se prezenta ca de obce sobra, n acea
costuma abastru de vzta, sngura [nuta ma acatar dn garderoba e.
De cusut a Satna, pca bne, pentru ca nu era mare fosofe sa ta
sa co o roche pentru un trup att de bne propor[onat ca a fete.
Fugue[ o mbra[a, duoasa ca o mamca, neutnd sa adauge ct de
mut -ar f dort ca pe nga Patrck sa aba o fca. Schmba apo
tonatatea a "suntem doua pretene bune, ce bne ne sm[m mpreuna,
parca am f de aceea vrsta" apucndu- ambee mn o departa
pu[n, ca pentru a o admra ma bne:
Ara[ absout senza[ona, draga mea. Ca un manechn! Nu te-a
gndt ncodata sa ncerc?
Ioana surse vag. n snea e, o dspre[ua pentru f[ee astea
penbe, nten[a de a o ngu sarea n och, dar era prea versata ca
sa- arate car[e. Se mu[um sa surda n contnuare:
Nu tu daca sunt destu de aratoasa, dar sgur nu ndea|uns de
smpatca.
O, te subaprecez! A un trup fara cusur, trebue scos ma bne n
evden[a. m dau seama ca nca nu te-a echbrat fnancar, daca
m-a permte, a vrea sa te a|ut. Am n foner cteva ucruoare
decoase, nou-nou[e, dar care nu ma merg a vrsta mea. Sunt sgura
ca [ se vor potrv, avem aceea tae.
Ioana rost cu bnde[e:
Doar ca eu sunt cu aproape doua capete ma nata. Am sa-[ ma
spun ceva, tant... adca Fugue[. Sunt o fata saraca, dar urasc sa fu
demodata. Toata va[a m-am mbracat dn pomene atora, de cnd ma
tu am avut parte doar de ucrur transformate consder ca m-a a|uns.
Un sngur ucru sa am, dar aa sa fe cumsecade.
De ofuscata, "a te uta a prapadta asta, capra roasa, dar cu
coada n sus", trecu cu uurn[a peste moment:
A dreptate, draga mea, ma bne unu bun dect o trasta de
zdren[e, de roch[ee a care ma gndsem pentru tne... n fne, nu are
rost sa nsst... O cafeu[a?
Nu, mu[umesc. Acasa era consderata un ux, aa ca nu m-am
deprns.
Fugue[ o prv prntre gene. De ce dracu' sm[ea n permanen[a ne-
voa sa etaeze mzera dn care vense, sa apese pe ran vzb necca-
trzate, sa se autofageeze? Ce ascunde aceasta stare permanent
tensonata, sau poate e doar o potca?
Un erbet? Poate un Martn?
Ioana dadu hotart dn cap.
Nu, mu[umesc... Nc nu prea am tmp, a unu trebue sa-
servesc de|unu.. M-am neat presupunnd ca a ceva anume sa-m
spu?
De asta data, Fugue[ o cerceta deschs, cu prvrea e obnuta,
needucorata de duo materne. Fata ta ce vrea, [ntea a fx orce
tentatva n sensu unor manevre de nvaure, aa cum preconzase, s-ar
f dovedt n context, de un penb |anc. "Bun, fet[o, sa |ucam atunc
dupa regue tae!" ntreba brusc:
Cum se smte Cotda?
Foarte sabta. Ca sa ma scoatem de-o pne, n tmpu ceuu
am ngr|t mu[ batrn, barem cu mama m-am chnut aproape zece
an. Am, cum s-ar zce, ochu format.
ce parere [-a facut?
Dupa mne, convaescen[a va dura mut nu va ma f ncodata
cea care a fost nante de asta. Bnen[ees, nu sunt medc.
O pndete vreun perco n momentu de fa[a?
Daca nu ntervn compca[ sau vreo recdva, nu. n prncpu.
Probema e ca- foarte ubreda, a anaze -au descopert o aneme
grava.
O persoana dec pe care nu se ma poate mza.
Depnde de mza, rse cu dn[ camufa[ fata. Bnen[ees ca nu
te po[ atepta ca ea sa ma sara vreodata coarda sau sa aerge descu[a
prn arba. A competa ca, a vrsta starea e, poate orcnd nterven
un stop cardac.
Mda... facu Fugue[ prvnd-o ung, concentrat. Trupu zvcn
dntr-o data, subnnd momentu une decz nteroare.
Spune-m, Ioana, daca vreun nteres de-a tau, sa- zcem ma|or,
ar depnde de... va[a mntea mpede a Cotde, c&nd cum a
proceda?
Fata o prv a rndu e ung, n umne ochor, decara raspcat:
M-a mca medat, fara nc o cpa de zabava. Cum, m-e ma
greu sa ma pronun[ atta vreme ct nu tu despre ce- vorba.
E vorba de Patrck...
Adca?
Fugue[ ma avu o cpa de ovaaa nante de a- arata car[e.
Consdera nsa ca nu are ncotro. La o adca, fata va f omenta n
schmbu unor eventuae servc.
Ma ntereseaza ce se va ntmpa cu Patrck daca ea cacheaza.
Exsta vreun testament? L-a asgurat ntr-un fe sau atu?
Ioana surse ncurcata:
E o chestune extrem de decata nu vad cum te-a putea a|uta,
de m-o doresc dn sufet!
Fugue[ o masura surprnsa:
Oare?!
F convnsa! ubesc pe fu tau.
Mna ceeate, care tocma se ntnsese peste masa dupa nu se
te ce obect, ramase n aer. Fata asta avea cura|, nu guma!
Instantaneu sm[ un cu n nma "ata nebuna care- ubete, da-
beee compca[!" , dar, tot nstantaneu, se nt. "Ce pu[n, am
sguran[a ca- de partea noastra, ne va su| cu devotament nteresee!"
Nu se opr nc o secunda asupra posbta[ ca fata sa mnta. Ce n-
teres ar avea, pe urma nu se ndose ncodata de puterea de seduc[e
a u fu-sau. Era fascnant, era I-RE-ZIS-TI-BIL!!!
E te?
Ioana oco ntrebarea cu dbace:
Are prea muta experen[a ca sa nu- f dat seama.
Me nu m-a spus nmc... n fne, adauga generoasa, este o
chestune care va prvete. Revennd a ae noastre... Sunt convnsa ca
ne po[ a|uta. Et ntegenta, a mut tact... asa, asa, ca tu ce vorbesc,
crez ca m-a f adresat orcu? t sa te stapnet. Iar eu nu ut pe
cneva care m-a facut un bne. Draga mea, sunt ncredn[ata ca m-am
adresat exact cu trebue. A|uta-ne n-o sa-[ para rau!
Ioana, necntta, o prvea de parca n-ar f fost vorba despre ea.
Sugera[-m cteva modata[.
Fugue[ baeta evazv cu mne prn aer:
E n func[e de crcumstan[e... Vez, draga mea, prn natura ucru-
ror, tu sta aproape contnuu n prea|ma e. Presupun ca ma dscuta[,
nu- da doar sa nghta sropur. La modu decat, desgur, fara s-o a
o secunda sa-[ ghceasca sentmentee fa[a de Patrck, cac asta ar f o
greeaa fataa, po[ strecura o ntrebare despre soarta u n perspectva.
Excus! respnse hotart fata. E ca cum -a baga umnarea
sub och! Pe de ata parte, doamna Martnescu nu-m face me
confden[e, a tut sa men[na tot tmpu dstan[a. Ma trateaza drept
exact ceea ce sunt: o suga!
Fugue[ muca buzee. Dn nou, aceasta dorn[a aproape
patoogca de a se um, de a se autofagea Ce dracu' sa nsemne, dar
ma aes, unde poate duce?
Adevarat, totu se creeaza uneor stua[ prence a care nc nu
te atep[. La aa ceva m-am gndt Ma a nsa ate varante. Casa-
practc pe mna ta...
?
Po[ cauta un posb testament. La bosa e de negustoreasa a
ct e de organzata, sunt convnsa ca are unu. Pe asta ar trebu sa-
cau[. ncearca |o dupa-amaza, cnd Tan[a are ber, [-a sugera sa
ncep cu brou raposatuu Martnescu. Daca nu- gaset, se afa ma
mut ca sgur n comoda dn dormtor. Ac po[ cauta cnd Cotda e n
cada.
Cu un sertar ncuat sa zcem ca m-a descurca. Dar ce ma fac cu
sefu?
Fugue[ paru sa se nenteasca:
Habar n-aveam ca exsta un sef!
Exsta, camufat casc, n spatee unu tabou. A para ca daca
exsta un asemenea act, acoo [ne. Admtem ca depaesc acest
mpedment! Ce ne facem nsa daca gasm un pc sgat?
Fugue[ dadu dn mna a detau derzoru:
Aa o rezovam no, cu sefu e ma compcat. Trebue sa ma gn-
desc... Pna una-ata, sa ncercam tot cae casce. Martnescu a
adorat-o pe Cotda, aa ca- posb sa f procedat asemen ator so[
sa combne un cfru care repreznta ceva egat de dragostea or: data de
natere a neveste, poate a u propre, sau a casatore, z Doamne
ferete, a ze cnd s-au cunoscut ca asta nu- nscrsa ncaer.
Ioana trecu pama peste fruntea botta, apo cobor spre ceafa,
verfcnd daca paru e bne strns n coada de ca.
Ar ma f o sou[e! Sa nventeze Patrck un pretext pauzb
pentru ca doamna Martnescu sa fe obgata sa umbe a sef. Cum a
devent foarte comoda nu se ma dezpete de pat dect pentru
necesta[ strcte, aproape sgur ca- va trmte pe e...
Och u Fugue[ straucra se decara ncntata:
Bravo, et o fata deteapta. Totu e sa- determnam pe Patrck
sa coopereze.
E nteresu u.
O, excama Fugue[, cu orgou nedsmuat de parca amanuntu
n sne -ar f confert u fu-sau un ttu de nobe[e, se vede ca nu-
cunot! Patrck e poet, departe de meschnu cotdan, [ne foarte mut a
Cotda, nc nu vrea sa dscute despre un eventua sfrt. Ca mu[ a[,
-a ratat epoca, ar f trebut sa se nasca pe tmpu Regeu Soare, rsm
che"alier sans peur et sans reproche!
Ioana rost ab:
Sunt sgura ca tu ve putea convnge. Et cea ma mportanta
persoana dn va[a u.
n snea e, Fugue[ ramase cu gura cascata. Gnd, aa cum
proceda de regua n monoogure nteroare, n termen ma pu[n
dstn: "Mama ta de putoare, pe asta a seszat-o!..."
Se nteresa candda:
Crez? Cnd bae[ cresc, cam uta de mama.
Nu- cazu u Patrck.
n fne, ma smt fatata... Ce voam sa-[ ma spun?... A, da! Cred
ca- nut sa-[ amntesc ca trebue sa f foarte atenta a vztee, sa e
zcem de "specatate". Ma refer a notar avocat Ma ve anun[a
medat, ar tu ve trage, pe ct posb, cu urechea.
Ioana catna dn cap cu ndoaa:
Nu cred ca se gndete a aa ceva. "Expodeaza" de optmsm,
face panur pentru o vacan[a de vs mpreuna cu Baatu pe Costa de
So, ar az-dmnea[a m-a pus s-o sun pe crotoreasa. "Am o pofta
nebuna de o roch[a de vara beumarne cu pcour abe! Ceva c, foarte
fran[uzesc!..."
Fugue[ ncepu sa rda:
Trebue sa recunoatem ca- formdaba! Probab ca- vede sfr-
tu ca pe o reatate foarte departata!...
Ioana aba mca buzee:
Dar care poate f grabta.
Fugue[ o prv nspamntata. Desgur, nu auzse bne. Dar daca...
Daca, totu... Avu dntr-o data mpresa ca n sufragera e, n fa[a e, se
afa o cobra gata sa se napusteasca asupra e.
*
Dupa-ameze, ntre doua ase, domnuu Tama pacea sa-
faca sesta. Concret, nu dormea ma mut de un ceas |umatate, dar
pacea sa eneveasca n pat, frunzarnd zaree sau ctnd o carte. Spre
deosebre de ce ma mu[ n, barba[ ma aes, care cumpara toata
va[a car[, reaznd adevarate bbotec, dar care sub pretextu pse
de tmp amna ecturarea or pentru an pense care, n reatate, nu
ma a|ung sa e cteasca ncodata, Smon Tama se [nuse de cuvnt.
Ctea ntens, cu o pacere nebanuta, ma aes mare romane ae
teratur unversae regreta profund ca tmp de decen se frustrase de
aceasta bucure. ma era teama ca und startu prea trzu, nu va
ma avea tmp sa consume con[nutu nca aproape vrgn a bbotec.
Dar parca runea starua ma puternc dect toate! Sa fac tu cunotn[a
aba a azec de an trecu[ cu Dckens, cu un Truman Capote, Vrgna
Woof sau surore Bronte?! se caa pentru ceasure perdute a
popcare, dnd a pete sau pe stadoane, unde era nepst de a
mecure Rapduu. n dupa-amaza aceasta, ar f vrut sa poata afrma
ca se deecteaza cu voumu de povestr ae u Turghenev, dar... Se
ntreba sncer daca nu cumva se facuse prea mut caz de acest scrtor.
Ma aes n epoca, prntre francez facuse furor, dar dncoo de moda, sa
zcem, ramasese unu dntre casc beetrstc unversae. Indscutab,
e ceva atmosfera, ncoo nsa ma nmc. Totu, opera u facuse carera,
ceea ce, consdera batrnu, consttua nca o mostra de ce va sa zca
ansa. Cunotea scrtor romn mut ma conssten[, dar de care, o
data trecuta gran[a, nu auzse nmen.
ntoarse pagna, nregstrnd refex sporovaaa panca ce razbatea
de dncoo de ue atacuu. De mute or, dupa masa de prnz, Vca nu
se ma ducea a ea acasa fe se ntndea pe canapeaua dn sufragere,
fe |uca "un tabnet pe cocoa[" cu Smna.
Smon Tama ndrepta perna sub ureche, gemnd cu vouptate.
n momente ca acestea se sm[ea pe depn ferct. Ce- psea? Avea
casu[a u confortaba, o pense mu[umtoare, mbatrnea aatur de
femea vsuror u amndo erau sanato, cumnatee se aveau ca
surore, motv de venca umnoasa satsfac[e pentru ca e e ubea
pe amndoua , nu de coea, bucure pe care e darua Dana,
mndre[ea aceasta de fata! Gndu a Creca ma adumbrea cugetu,
tempernd cuore mocomndu- fercrea, dar daca da Dumnezeu sa
apara un barbat cumsecade n va[a e, n stare sa- ofere un tra
cumsecade, e, Smon, se putea consdera un om care s-a vazut cu sac
n caru[a. Afara se pornse un vnt naprasnc, facnd oboanee sa
can[ane. Ce senza[e de beattudne, sa te t departe de urge, sub
pedu tandru caduros, cu o carte n mna, a umna duce a veoze! Iar
dncoo de ua, n toata casa, bnecuvntata pace nte...
De a o vreme, Vca ncepu sa se pctseasca azvr car[e pe
masa.
Am sa-[ dau doua batoane.
Smna strnse car[e ncepu sa e amestece mecanc:
Acord revana.
Nu ma am chef, se aprope de fereastra. S-a strcat vremea, a
nceput sa vscoeasca...
Smna se scarpna n ureche cu pxu de pe masa. Notau toate
|ocure a tre ze, faceau socoteaa. " aa |ucam pe ma nmc,
barem sa se adune ceva..."
Asta e, rost numa ca sa nu taca, nu se poate doar duce
prmavara.
Vca acoper un cascat, ducndu- mna a gura:
Cred ca ar f ma bne sa pec acasa. M-e sa nu ma nzapezesc a
vo.
Me m-ar pacea, rse Smna Ar f aa, ca o aventura. M-am ma-
gnat de mute or ntr-o cabana dn brne, t, de-aa soda cu a
doea rnd de ferestre dn emn...
Cunosc, cu o nmoara decupata n oc de vzor...
Exact, coco[ata undeva, pe vrf de munte. nauntru un foc
stranc, camara pna, ar afara urge urete de up.
un amant pe cnste! chcot Vca.
La asta n-a trebut sa vsez, decara spontan Smna, nu e n
trg a cumparatur cnd a acasa tot ce-[ trebue!
Ro dntr-o data. O pudoare nnascuta o mpedca sa vorbeasca
despre ntmta[ de acov. Ea Smon se adorau, dar ramasesera char
unu fa[a de ceaat do "pur". Dupa Revou[e, cnd teevzunea fusese
nvadata de fme "nerunate", e vzonasera e, dn curoztate, dar cu
nfnta |ena nendraznnd sa se prveasca. Barem o pecua dupa
Proust, a, da, :wan, efectv umpuse de grea[a revota. Spuse
repede, ca sa schmbe subectu:
Vorbnd seros, daca se strca rau tmpu, de ce n-a ramne a
no? Dect sa sta sngura sa te u[ pe geam pna unde a a|uns
zapada.. Ce-[ psete ac? A patu tau, n camara tot ce trebue...
Camara, marea mndre a Smne! pacea a fecare nceput de
anotmp rece sa se aude ca daca ar f, ar f, Doamne ferete!, o vreme
cumpt de vra|maa, ar e nzapez[ de name[ ct casa (cum a fost n
'53, [ne[ mnte?) sa nu po[ e dupa o pne, fama Tama ar rezsta
pe pu[n tre un de ze dn provz, fara sa duca psa de nmc! Nc
pnea n-ar f pus-o n ncurcatura! Depozta fana, ar n congeator,
nghe[asera vreo doua kograme de dro|de...
Ua care dadea spre odae feteor se deschde arg, Creca
ramase n prag, facndu- o apar[e a Dana. Se asa cercetata pe
toate par[e, dar n oc de admra[e, pe chpure ceor doua feme se
ntpar stupoarea.
Nu va pace?
Ca totdeauna, Vca fu ma spontana reven prma:
Cum sa nu?... Lasa-ne sa ne obnum.
Inten[a Creca, ntr-un moment de exceenta dspoz[e, dupa
ntnrea cu ampoaatu de a PROMPT, fusese sa se transforme ntr-o
vampa. Cu excep[a coaforuu nsa, unde- vopsse paru n gaben-por-
tocau - cupsera de parca posesoarea ar f fost bonava de tfos, nu
apease a servce cafcate ae unu nsttut specazat, c se aran|ase
dupa capu e. Rezutatu ua putu, ar mama matua e nu zbuteau
sa- revna.
n prmu rnd, obrazu era ceva de comar! Apend a fardure
Dane nefacnd econome, Creca se machase gros, cu tone de fond
de ten, roz, contrastnd foros cu gtu tucuru; rmeu fardu de
peoape atrnau greu, te ntreba cum de ma poate [ne och desch,
ar ru|u dat peste conturu buzeor sub[r ntregea catastrofa.
Nc ce urma a vae nu fusese ma nsprat. Un trcou foarte muat,
gndt pentru bustur nur, scotea n evden[a, cum nu se poate ma
ndscret, cavcuee [ambau de oase de sub gt, bra[ee scheetce
peptu pat, ca a unu bae[e de zece an. Ca tua fnaa a dezastruu,
un mn|up de o pama descoperea o pereche de pcoare creon,
cracanate pe deasupra, b[ndu-se percuos pe nte escarpen cu
tocur de dosprezece centmetr.
"Arata ca o trfa de taverna ordnara, beata cu" zse Vca.
Maca-s, care avea o magna[e ma cumnte, ma pura, ansambu
sugera combna[a dntre o umbrea veche un covn famentar.
V de a coaa? se nteresa Vca senna.
Sm[nd auza, Creca raspunse cu [fna:
Nu, de a bserca! Dar daca n-a nmc mpotrva, aa ma duc
mne a coaa. V-a[ [nut de capu meu sa-m schmb look-u, ute ca
m-am conformat!
Smna reu sa ngame:
Foarte orgna, dar... dar crez ca e pedagogc?
Vca ngh[ buzee, pentru ca sa nu scape vreo vorba necugetata.
Fata arata nfnt ma bne nante, ce pu[n nu parea nebuna, era
decenta nu avea aeru asta de m[a hnta dupa sex.
De ce n-ar f pedagogc? nca dntr-a opta, fetee m vn fardate a
coaa, decotate pna a ovare cu fust[e de se vede toata nstaa[a!
A avea mute de nva[at de a ee!
nva[a, mama, nva[a, ngna Smna mecanc. Toata va[a a
facut ce-a vrut, nu n[eeg de ce te super.
De unde a scos-o ca sunt suparata? Am vent ct se poate de
bne dspusa, dar vo reu[ acum sa ma enerva[!
Vca nterven mpacutoare:
Dar ce-am zs? Spune-ne un cuvnt care sa te f suparat!
Crede[ ca nu tu ce gnd[? Ca n snea voastra ma |udeca[
ca aba atepta[ sa nchd ua, ca sa ma brf[ n toate feure? Cnd
Dana umba dezbracata pe strada, cu burcu go sau cu [ur pna a
cho[, va prapad[ de atta c frumuse[e!
Smna se nchna:
Doamne sfnte, dn ce se ma sca atta dhone?! Umba, mama,
cum [ pace, ca nu ma et a an a care sa cer voe, o data e omu
tnar!
Creca era nsa pusa pe scanda. Nu de nerv, cac se sm[ea rea-
mente vooasa att ct putea f ea, c dn sadsm, de-a dracuu, ca sa e
sce, sa e smuga dn atmosfera de dolce "ita. |pa:
Asta vrea sa zca, "treaba e, daca- pace sa umbe ca o
deuchata, nu te pune cu nebun!"
Smna ncepu sa pnga:
Tu m pu n gura vorbe care nu-s ae mee! Spune, ce vre de a
no? Och? Inma? Ia-e dracuu pe toate, dar sa se termne o data cu
vra|ba!
Vca nterven drect, fara a- ascunde nten[a de a schmba vorba:
Parca spunea ca [ s-a ntmpat ceva pacut. Nu vre sa ne spu
noua despre ce- vorba, sa ne bucuram mpreuna?
Creca se nt ca prn mnune. Rse, dn[ rar se vra ntre
buzee prea ru|ate, ofernd o prvete de-a dreptu obscena.
Am eu surprzee mee. Deocamdata e prea devreme sa
vorbesc.
Vca ntreba pe un ton uguba[:
Surprza are cumva pantaon?
La atceva nu te po[ gnd, tant? Dar apropo de pantaon, vroa
sa-m prezn[ un pretendent... Ra[a sau Ra[o, nu ma tu...
Zcea ca- prea mo, spuse Vca magnnd cum ar reac[ona
vaduvu, serosu domn Ra[u, dnd cu och de o asemenea aratare.
Orcum ar f stat nsa ucrure, schmbarea brusca a Creca da-
dea de gndt. De unde acest acces de frvotate, de cnd aceasta
dsponbtate fara a- f scapat nuan[a de sarcasm vzav de
poten[a pe[tor?
Buna seara, [n dn spate vocea vesea a domnuu Tama. Ce
fac fet[ee mee? Sanatoase? Vooase?
|ucam otron! rn| Creca.
Smon Tama, aba scuat dn pat, roz n obra|, cu paru ca argntu
bne peptanat cu carare mbracat ntr-o hana de casa dn matase a-
bastru eectrc, semana ma mut ca ncodata cu buncu frumos bnd
dn car[e de povet. Daca ncerca vreo surprza a vederea Creca,
refecta sora-sa care- urmarea curoasa reac[e, nsemna ca te sa se
stapneasca nebanut de bne. Frecndu- pamee, de parca -ar f fost
frg, propuse cu entuzasm:
Ce-a[ zce vo de o cafeu[a dchsta un pahare de vnata?
Ce parere a, nevasta?
Creca se pro[ap dnante, cu mne n odur:
Char nu observ nmc?
Tama sata prvrea peste ochear:
Parca... parca e ceva schmbat a tne, dar nu-m dau seama. Vad
ca et n mare avanta|, asta m-e de-a|uns.
"Mnte ca un zar ndependent!", comenta pentru ea Vca. Raportat
a a[ barba[, care nu tu nc ce cuoare de och are nevasta, Tama
dovedea un sprt de observa[e ascu[t, demn de un stst. Putea sa-[
descre absout toate roche dn garderoba Smne, nu- scapa
schmbarea vreunu amanunt vestmentar ct de marunt un guer, o
capa, un cordon. De mute or, char Dana cerea parerea, ncodata
maca-s.
Creca facu do pa nante vr obrazu n nasu u Tama.
apostrofa cu ar[ag:
Char aa chor et? Nu observ ca m-am schmbat stu?
Da, da, da... [ sta foarte bne. Pu[n rou n obra| nu strca n-
manu. Orau a devent de neocut! tu e ce tu occdenta ca em-
greaza de an de ze n suburb, ar no ca prot, ne batem pe ocun[e
ct ma centrae, ca sa ngh[m toate porcare astea ndustrae! Cum
sa ma a obra| rumen...
aa ma departe, ntrerupse Creca. m pare bne ca-[ pace
cum m sta.
era ma de taca-sau, sngura fn[a a care [nea ct de ct de
dragu carua ma mena|a, cnd aducea amnte, rea[e de fame.
Daca nu ar f fost e, zcea, demut -ar f satat poaee n cap ar f
decanat scandau ce va ramne de pomna pe vece n neamu or!
Dar scandau, ce pu[n n faza n[aa era convnsa de ucru asta ,
va cuprnde ntreg teatru romnesc, zona medatca, orau!
Cnd suna teefonu, se repez spre aparat, strnnd dn nou umrea
fame. Nu se deran|a ncodata sa raspunda dverseor apeur, sco[n-
du- dn sarte pe cea[, care fe nu puteau sa se smuga ocupa[e de
moment, fe pseau de acasa nu puteau t daca au fost cauta[. Com-
portamentu Creca era ntr-un fe ogc, pe ea n-o suna nmen,
ncodata, de ce sa faca ofc de secretara gratute? "Rautate tcaoe"
dovedea nsa atunc cnd, dupa ce Dana nstaase un robo[e, Creca
tergea cu sadsm mesa|ee. Cea ma ndgnata, pna a nvne[re
avea tensune era Vca. De trecuse prn mute n va[a conchsese
de tnara ca nu tot ce da dn coada e bun n oaa, a azec de an
trecu[, nca nu reuea sa n[eeaga rautatea gratuta, netrebnicia de
dra$ul netrebniciei, dagnostc pe care era obgata sa- admta de vreme
ce nu zbutea sa detecteze vreun nteres ascuns.
Tre perech de och savnd de curoztate [nteau faptura Creca.
Cumea surprze, apeu era pentru ea se parea ca ceea ce aude
face o pacere extraordnara.
Stranc! excama a un moment dat, nu t ce servcu m-a fa-
cut!... Da, da, merta sa ne mbatam! Fac eu cnste... Bne, dragu meu,
n-o sa ne certam pe chesta asta, vorbm a teefon stabm. Cao A
lo"e you!
Tama cee doua cumnate se cautara recproc dn prvr. "Va sa
zca, a ntervent totu cneva!" Prea fusesera nsa bne dresa[ ca sa
rte vreo ntrebare.
Creca paras ncaperea n pa de dans aand o meode, toate
ostentatv. Era contenta de efectu pe care avusese asupra batrnor
venea sa zburde de mu[umre.
Char nu- amntea sa se f sm[t att de bne dect o sngura data,
n copare, cnd nten[onat arsese cu feru de cacat poaee
costumuu de Foarea Foror (nu se acceptau zne n epoca) pe care
trebua sa- poarte Dana a serbarea coara de sfrt de an.
n urma e, Tama, Smna Vca oscau ntre perpextate bucu-
re.
n sfrt, ofta Vca, -a gast bata Corca un crac de zmana!
Sa- mu[umm u Dumnezeu!
Sttt! facut sperat Smon. Daca ne aude? Vorb[ ma ncet.
Smna opt:
E prmu barbat care o cauta n trezec de an! Nc macar coeg
de casa n-o sunau. Am sa va spun acum ceva ce nu v-am ma zs! Ma
gndeam ca sngura sou[e pentru ea ar f fost sa ntre a vreo
manastre, sa- gaseasca acoo ntea. Am vorbt aa, n prncpu, cu
parntee tefanescu. Zcea e ca n-ar f rau, numa sa aba voca[e, ca
ac nu- crotore!... Ma ntreb acum, ce servcu -o f facut berbantu aa
de era aa de mu[umta?
Vca se gndea nsa a atceva:
Acum am n[ees de ce s-a bot aa! Pesemne ca aua pac
pa[achnee!
Tama se rdca decarnd rtos:
Un ucru sa va ntre n cap! Nu va amesteca[, nu comenta[, asa-
[-o sa- faca va[a aa cum n[eege ea. Nu tu ce s-o aege ma
departe, dar sa aba fata asta parte de un strop de fercre. Dupa mne,
poate sa traasca cu e fara sa se cunune n-a zce ps, nc dac-ar f
nsurat. La ct a fost destnu de zgrct cu ea, e ma bun un
comproms dect nmc... Ma duc sa fac cafeaua.
n camera e, Creca |uba, magnndu- dscu[e ce aveau oc
acum n sufragere, curoztatea strnta, bucura sncera a u taca-sau
"ca, ute, a sunat ceasu pentru Creca sa- faca rndu", mu[umrea
cumnateor ca, n sfrt, scapa de boovanu dn casa.
Pe de ata parte, vestea prmta prn teefon ampfcase a cote
ame[toare buna dspoz[e, constatnd ca nu ma sm[se pna acum ce
duce poate f razbunarea! Starea euforca permse sa se ute cu cura|
n ognda pe care de obce nu ta cum s-o evte. Gas ca arata
neateptat de bne, char ca se pace, o tnara nu frumoasa, dar c,
moderna nteresanta. Och strauceau, fa[a nvapaata de fard parea
rumenta de o va[a sanatoasa n aer ber, ct despre sueta de
anorexca, n-a f putut descoper un sngur gram de grasme, poate doar
doofanee supraponderae ar f gast motv de crteaa. "Ca sa vez ce
mut conteaza starea de sprt", promse ca se va stradu s-o
pastreze mereu n doza mu[umtoare.
Dar zua nu era termnata, ma rezervase o pacere de ze mar, o
bucure sadca, gndu o deecta n aa masura, nct nu putea sa
doarma. Prma mcare controa daca ua- ncuata. Nmen dn casa
nu ndraznea sa ntre neanun[at a ea, dar era bne sa se asgure
mpotrva orcare posbta[ de a f surprnsa. Apo, scoase dn sertaru
ce ma de |os a scrnuu un pachet pe a caru hrte de ambaa| era
nscrs numee magaznuu EXTAZ. Despacheta cu mn febre (ce de
scotchur, nodur nodue[e!) n sfrt, aparu mnuna[a! La prma
vedere, n-a f zs ca- mare ucru, un morman de caucuc acoo o cae
de par bond, foarte ung, matasos duce a atngere. O papua
gonfaba.
n tmp ce- dadea "carnatate", foosnd pompa de a bcceta u
taca-sau, Creca ncepu sa rda. Daca ar f tu ce- trece prn mnte,
prot de a frma PROMPT ar f avut motve sa se entuzasmeze s-o
fecte pentru nventvtate. n stranatate, ar f prmt char ban gre,
pentru ca auzse ca acoo se patesc prncar dee.
Curo o prvsera vnzator de a EXTAZ. Daca era sa spuna ade-
varu, daduse trcoae cteva ze magaznuu pna sa ndrazneasca sa
ntre nauntru. Centea se paruse bzara de toate vrstee sexee
dar reaza repede ca mu[, ma aes perech de tner care chcoteau
dnantea tuturor exponateor, vztau pravaa dn smpa curoztate.
Personau stat se comporta de parca ar f vndut brnza nu scue
sexy, ar o astfe de marfa era fresc sa se gaseasca n orce gospodare
de oamen cumsecade. n prmee secunde vense totu s-o a a
goana, convnsa ca nu va putea deschde gura de rune, dar capatase
cura| remarcnd deznvotura unor cucoane, destu de coapte, care
soctau vbratoare expca[ detaate n egatura cu modu de
foosre.
Dupa prvrea unga, dar repede secerata a vnzatoruu, Creca
sm[se ca aegerea e surprnde, papu cer de regua barba[, dar
observa[e e pastra pentru e. De fapt, ndvdu nchpu ca are
de-a face cu o esbana se grabse sa- arate ct ma mute exponate.
Nu, respnse Creca, nu vreau negrese, nc eurasene. O bonda
cu paru ct ma ung ns, care sa semene, cum sa va spun eu... ceva
ntre Km Bassnger, Lena Anderson Barbe...
Am n[ees, surse pna a cerceu dn urechea stnga tnaru,
char az ne-a sost ceva n genu care va ntereseaza...
Da, era un exempar cu adevarat superb, conchse Creca dupa ce
o rezema n pcoare de perete. n marme naturaa, avea pcoare ung,
un strop de burtca foarte sexy, ar sn, do cantaup [an[o, puteau
a[[a cee ma anemce bdour. n ce prvete fgura, vnzatoru o
servse pe cnste, [nnd seama de ndca[e Creca. Avea gura
nnebuntoare a u Km, dragaaena ceebre papu Barbe
senzuatatea debordanta a Lene Anderson.
Abandona pompa ncntata de rezutat, Creca batu dn pame.
Conform obceuu ntrat n snge, comenta cu voce tare:
Exceent, fet[o, nota zece! A facut o treaba buna! Ramne
toaeta!
Pe cordor, cu ochu pt de gaura che, Vca gfa cu pama a
gura de curoztate, dar dn prcna efortuu de a sta apecata. "Ce o
f fabrcnd ea acoo, de- att de zgobe?! @=celent!0! n va[a e, n-a
facut ceva e=celent!.../
Sm[ea ca pesnete de curoztate, dar, dn nefercre, nu vedea
mare ucru, c doar fragmente dn f[aa Creca prn camera. Poate
da Dumnezeu peaca de acasa! Spre deosebre de Dana, Corca nu
ncua ncodata cu chea.
O mna atnse spatee de-aba zbut sa- stapneasca [patu.
Se rasuc ute, zvruga, ntn prvrea pna de repro trst a u
Smon Tama. Fara o vorba, o trase de mna pe cordor, apo, n
sufragere.
Nu ma ateptam, Vco, sa te pretez a... a... asemenea manevre
degradante.
Vca ncerca sa rda:
Suntem n fame, Smoane, nu- cazu sa dramatzez!
te ma mra de ce nu ne ubete! Sa f sponat n propra ta
casa nca de ce ma apropa[! Ute o... o... magare pe care nc eu
n-a accepta-o! Sa... Sa-[ fe rune!
Sora-sa se zbr:
A bounzt, Smoane? Ce, am facut-o dn rautate? Vreau s-o torn
a Po[e? sunt naa, [n a ea ca a copu meu, sgur ca ma
ntereseaza ce face! Cum adcateea? Vne dntr-o data bota
mbracata ca o curva, se comporta anapoda, ma prmete un
teefon-evenment, t bne ca n-o cauta nmen, eu sa nu ntru a
de?! Cne te ce are de gnd sa faca, poate o putem a|uta sau opr a
tmp!...
Cnd se pornea, Vca nu spravea curnd, aa ca o ntrerupse rd-
cnd, contrar obceuu, gasu:
Indferent de ra[un, nu vo toera n casa mea sa ne sponam un
pe a[! Cu pace bne, cu nu...
Abandona n aer fraza. Vca se aprnse de-a bneea competa n
ocu u:
Cne nu, n-are dect sa- vada de drum! Cum ar f, ma da afara
dn casa parn[or notr! E ute, una a care nu ma ateptam!
N-am spus asta...
Sau sa nu va ma frecventeze! Tot acoo!
Nc asta n-am spus, rost muat batrnu.
Smna, atrasa de gasure rdcate sperata, nava n sufragere
cu mne pne de fana. Nu- pacea bucatara cu program fx, gatea
cnd cauna, dmnea[a, seara sau char noaptea.
Dn ce va uara[, draga?! Ne sm[eam aa de bne, tocma va
pregateam o surprza n bucatare, gogo cu crema de capun, vo va
dondan[ ca nte cop!
Cca o sponez pe fe-sa, expca Vca, m-a dat afara dn casa!
Nu se poate! sufa ceaata stupefata, a n[ees tu anapoda Doar
t ct te ubete Smon!
era adevarat, ma rar fra[ care sa se n[eeaga att de bne. Nu
fusesera despar[[ ncodata cnd peca Vca o data pe an a ba, a Fe-
x, sm[eau recproc psa numarau zee de nerabdarea ntoarcer.
E... exagerez, rost Tama cu acrm n och. Nu te-a dat nmen
afara. m pare rau de ncdent, arta-ma... Doar atta, ca nu sunt de
acord cu procedeu...
n sfrt, Creca deschse foneru. Se scurse un damf de hane
statute neaerste, stratur de transpra[e avnd tmp sa se depuna
fara ca detergentu sa ntervna. Creca nsa, deprnsa cu mrosu, nu-
sm[. Ac, n aandaa de puovare trcour azvrte pe batu nferor a
duapuu, ascunsese pachetu. Sfe fara rabdare punga de pastc
egata a gura, nra pe pat cteva obecte de mbracamnte emannd o
aroma suava de Arpges ncepu sa mbrace papua. O buza ycra
transparenta, foarte muata, prn care se ntrezarea toata spendoarea
snor goro, un pantaon a fe de strmt, mta[e de eopard, baern
dn acea matera. Creca era nendemnatca de fe, dar se doved ca
vemntee corespund exact dmensunor papu, aa ca nu se vra
probeme. Ma avea de perat paru, o peruca magnfca, amntnd de
vesttee pete Brgtte Bardot de prn an '70, cteva pcatur de parfum
... Doamne a|uta! "Ho[u scust, dnt se nchna pe urma peaca a
furat!" Ctse ea zcaa pe verso-u une fe dn caendaru de perete care
atrna n bucatare, o amuzase o re[nuse.
O batae uoara n ua terse zmbetu de pe buze. Dupa cocant,
o recunoscu pe Smna. "Ce dracu' ma voau de a ea?!" Se rast:
Ce-, mama?
Am facut nte gogo cu capun. Nu vre sa gut acum, ct sunt
cade? Pe urma, e un fm cu artstu aa engez care-[ pace [e, be[van
mare...
Peter O'Tooe.
Aa, aa... Ha, pasarca, nu vre sa- vez cu no?
Mers, mama, vn medat.
Smna se departa nchnndu-se. n amar de an, nu auzse o
sngura vorba amaba de a Creca. Barem ace "mers, mama!" o facu
sa cada n extaz.
Creca ascunse papua n foner. Pentru ca era prea nata, o
aeza n popone[. ncue att duapu ct ua de a camera puse
ambee che n buzunaru capotuu. Intra n sufragere fredonnd ceva
se aeza zmbtoare a ocu e, n stnga u taca-sau. Tama Smna
se sm[eau de-a dreptu fermeca[ de nou st a Creca. Doar Vca, ma
sceptca, muca ngndurata dn gogoaa: "Hm, me una, nu-m mroase
a bne. Smt ca pune ceva gogonat a cae..."
*
Interesant era faptu ca boaa Cotde trezse n mntea u Ioan Sr-
bu ce Drept, cum porecse Patrck nca dn copare, medat ce facuse
cunotn[a cu Istora Romne ca dscpna, cam aceea gr| care o
preocupau pe nevasta-sa. Aceea gr|, adca ce se va ntmpa cu
fu-sau, daca Cotda se prapadete. Dar atee erau sou[e pe care e
ntrevedea e.
n conversa[ durne sau n gnd, Srbu ocoea refex cuvntu
nevasta, acesta fnd dn punctu u de vedere sacru. Or, prn aceea
optca subectva, Betric( (ce-s proste aea cu Patrck?!) Cotda nu
puteau f so[ so[e. Ceea ce se petrecea ntre e era o smpa asocere
obscena, contra natur, contra u Dumnezeu, contra u, Ioan Srbu!
Era decs sa stea seros de vorba cu fecoru-sau dn vreme, nante
de a se trez compet descopert, profta de prma ocaze Fugue[,
anun[nd o dupa-amaza pna, dentst sumedene de curse n care
se putea dscuta "barbatete", punnd toate punctee pe i. Se ferea de
nevasta-sa pentru ca mena|a sensbtatea, ta ct pune a sufet
toate probemee de fame, era o mama o so[e pogorta parca dn
pagn de etopse[, cnd femea, cu dscre[e, dragoste ne[armurta,
devotament absout adnc dscernamnt, consttua adevaratu stp
a fame. Ea, femea, consttua mndra fame, vatra sfnta a care
to[ cautau anare, zvor de n[eepcune, nspratoare de vte|et fapte!
Nu degeaba o cntase maree Bontneanu pe Otea Doamna, muma u
tefan...
Chea rasucta n broasca reteza patosu evocaror patrotce
nante de a da och cu fu-sau, drese gasu ca nantea unu dscurs.
n secunda urmatoare, avu posbtatea sa- admre progentura n toata
spendoarea sa. Co[u gur zvcn nervos, nocund necesaru de
cuvnte. Patrck, ntr-un sacou ecosez 7ersace, pantaon de pee
mocasn western Ted Lapidus, ntruchpa tot ce huea Srbu ma
vehement, un smbo perfect a dean[ar tneretuu contemporan cu
toate componentee sae: trndave, ban cu opata ndferent de sursa,
neseroztate farmec davoesc care ncodata nu dusese a ceva bun.
Save, batrne! sauta vese Patrck, aruncndu-se nonaant n-
tr-un fotou.
"Hm, save, batrne! Unde a ramas cuvncosu Saru' mna tata! pe
care cop de odnoara nu ovaau sa- emta nc a cnczec de an?"...
E nsu aa sauta parntee, dar se gnd sa treaca peste moment,
sa nu- a tare char de a nceput.
n genera, Ioan Srbu se suspecta a f un tp perfect orct s-ar f
caznt, nu zbutea sa- gaseasca nc ce ma mc cusur. Prntre atee, se
socotea un ndvd prn exceen[a dpomat, de ma degraba a f gast
un barbat sexy ntr-un az de batrn dect o sngura mostra de tact n
toata exsten[a u Srbu. "A da cu bta n bata" reprezenta una dntre
domnantee personata[ sae. Cum e nsa era de ata parere, ncepu cu
ceea ce nchpua a f o stratagema dbace:
C[ an mpnet tu, Petrca?
Patrck rn|, cautndu- o poz[e ma comoda. Gata, ta despre
ce- vorba!
Vre sa-m fac un cadou de zua mea?
Eu vorbesc seros. C[?
Douazec noua de an, opt un asprezece ze! ce- cu
asta?
La vrsta ta, fosofa, eu eram un om ntreg de|a...
Iar Aexandru Machdon avea un mperu de 8 000 de kometr
patra[. t, cnd apeez a termen de compara[e, e bne sa f prudent.
Pna una-ata, et magar!
Scapase ca, ar rsu u fu-sau care, n mod evdent, se dstra pe
cnste, facu sa- parda orce urma de stapnre de sne.
La an ta, aveam o dpoma, un servcu sgur, avansu patt a
casa...
na[ator, dar nenteresant!
Ce dracu' se ntmpa cu e? De obce asa pe taca-sau "sa atre
a una", dadea dn cap fara sa re[na nmc se despar[eau n ce ma
bun termen... Az, parca zgndarea Mchdu[a, ncodata nu- rtase n
asemenea masura sufcen[a mbeca a batrnuu.
...aveam nevasta cop, sprav Srbu nrurea. Dar ma presus
de toate, stma respectu semenor!
Tnaru se nteresa sarcastc:
Ct fac astea n doar? Ma refer a cursu ze. ca ven vorba,
turna gaz peste foc, eu sunt nsurat.
Aha! capatase apa a moara. Cu cne et nsurat, nenoroctue?
Cu o cazatura ma batrna ca mne ca mama-ta, care te ntre[ne ca
pe o cocota! Paraztue!
Nu nten[onase sa se a|unga pna ac, dar patra o data pornta a
vae...
Patrck decara moae, contnund sa se dstreze:
Nu admt s-o fac pe nevasta-mea cazatura.
Srbu muca buzee:
m pare rau, ea n-are nc o vna. Tu a nsa taent, de cnd era
de-o choapa, sa ma sco[ dn mn[ cu nconten[a ta, cu arogan[a ta
cu feu n care ma sfdez!
Bnen[ees, eu sunt vnovatu! Totdeauna atcneva dect
emnentu Ioan Srbu. Char nu te-a sm[t ncodata n cupa?
Srbu rdca pamee, b[ndu-e a temporzare, un so de "a rabda-
re, ha s-o uam atfe".
Ascuta, Petrca, te-am chemat sa dscutam n nteresu tau. N-o
fac pentru mne, aa cum [-am spus, ma gndesc a tne a mama-ta,
pentru care et umna ochor.
E, observa ceaat, asta suna de|a atfe. Ce te framnta?
Srbu [nea mnte nca dn coaa prmara ca drumu ce ma scurt
dntre doua puncte fxe e cararea dreapta, aa ca renun[a a manevree
de nvaure propuse. Trase adnc aer n pept:
Sa zcem ca Martneasca se prapadete. Az, mne, peste un an,
nmen nu- cunoate sorocu, dar ma devreme sau ma trzu,
ponteaza prezent. Ma [ne cont de faptu ca grpee astea urte, de a
o vrsta, asa urme gree, te storc de puter... Tu atunc, ncotro o apuc?
Tnaruu nu- scapa amanuntu ca ntr-un nterva reatv scurt, am-
b parn[ abordau stua[a u n perspectva decesuu Cotde. Frete
ca nu a acrme betuu baat se gndeau, c a totaa u dependen[a
materaa. Totodata, cunotea prea bne parn[ pentru a f convns ca
nu pornsera campana ntmpator, fecare ac[onnd pe cont propru,
fara a se f sfatut n preaab cu ceaat.
"Oare char att de grava sa fe stua[a? Se duce Cotda, eu
nu-m dau seama?"
Era pentru prma data, dn cte amntea e, cnd accepta posb-
tatea ca pur (ma aes taca-sau, un bou, te atepta n orce cpa sa n-
ceapa sa raga), sa vada ucrure ma car dect e. Probab pentru ca e
era un barbat tnar, uncat de sanatate, cu un sngur po|ar a actv
care se putea fa ca nc macar cu scaunu dentstuu nu facuse
cunotn[a. Asta n vreme ce a u aveau n matere de nexorab,
experen[a vrste o arhva personaa de mormnte, rude preten pe
care- asstasera n utmee cpe, nante de a ua startu pentru drumu
de vec. Chestunea dadea de asta data de gndt, orct ar f fost e
de superfca era obgat sa a n cacu poteza dspar[e u Co-Co, pe
care, fara sa- dea seama, -o nchpuse nemurtoare. Asta ma
nsemna ca de acum ncoo, "are ceva de facut", nca nu ta bne ce, dar
deea repugna organc. Lene patoogc, Patrck adora sa nu aba nmc
de facut, nmc mpus, snc, c sa se antreneze doar n actvta[e care
consttuau tenta[a momentuu. "m pace sa fac o gramada de chest
ntr-o sngura z, cu cond[a ca nmc sa nu fe obgatoru..."
Ioan Srbu perdu rabdarea:
Te-am ntrebat, daca..., tu ncotro o apuc?
Mda... Ca sa fu sncer, nu m-am gndt.
Vez, rse dn gua, cu satsfac[e, taca-sau, eu m-am gndt. Z-
ceam aa.. mpnet az-mne trezec de an, te-a dstrat, nu po[ sa te
png, a facut tot ce a poftt, a sost vremea sa te adun!
ce vre sa fac?
Sa-[ e o su|ba. O su|ba buna te face sa te sm[ om sa dorm
un somn duce, gndnd a o batrne[e cu o pensoara asgurata.
Patrck se nteresa pe un ton fara nuan[e:
Cunot matae o su|ba buna care ma ateapta pe mne?
O gramada! se entuzasma Ioan Srbu, surprns de doctatea u
fu-sau. Cum zce mama-ta, a fzc, tnere[e, papaga, vorbet cteva
mb strane, et numa bun ntr-un servcu care presupune rea[ cu
pubcu.
Patrck se prefacu nteresat:
Mda, ar f ceva...
Char er m-am ntnt cu Vntescu, aa care m-a fost ef a
IBRT, a vent o data a no, de-un Cracun... S-a a|uns mare business-
man, a uat n oca[e nu tu cte hoteur pe Ltora pe Vaea Prahove,
vreo tre sunt propretate! Asta sunt sgur ca nu m-ar refuza! Tu doar
sa-m da mna bera...
Patrck, pe care deea de servcu crspa, aruncndu- n cea ma
neagra dspoz[e, arbora o mna entuzasta:
Ar f stranc cred ca m s-ar potrv.
Competa cu ndoaa:
Am o sngura probema! Cotda se opune categorc. Vrea sa
petrec ct ma mut tmp nga ea Ma aes acum, cnd nca nu -a
revent dupa boaa, m-ar f extrem de greu s-o contrarez. n fond, o
n[eeg...
De ndgnare, Ioan Srbu sar de pe scaun, dnd peste fcusu care
se catna amenn[ator, gata sa cada:
O n[eeg pe dracu' ! Femea asta da dovada de un egosm
feroce! Sau e responsaba! Nu poate sa te ege de pcoru patuu
sa-[ nterzca ansa une carere! Dar aa sunt batrn, nu se gndesc
dect a e, ar eu te-am avertzat de a bun nceput ca fac o greeaa!
Lasa, tata, decara Patrck mpacutor, ca Cotda a fost buna
cu mne. Cnd m-a fost ma greu, unde am gast spr|n a|utor?...
Prostue! Ea a fost cea ctgata! Tu un banu[ ma gasea, totdea-
una a avut un pat o masa cada n casa noastra. Sa-m spu me nsa,
unde, gasea dumneae, babeta trecuta de azec de an, un facau aa
chpe, dspus sa- satsfaca toate mendree!
Ctete Matrmonaee a sa consta[ ca poua cu oferte.
Prost! Eu, n orce caz, dscut cu Vntescu, tu aran|eaza-[ tre-
bure acasa. Char daca se opune, nu et obgat s-o ascu[, ca doar nu
et obagu e, ar camera ta te ateapta!
Decse, fara sa -o decare u fu-sau:
"Am sa dscut eu cu reformata, ca nc aa nu merge..."
Se despar[ra corda, Ioan Srbu sm[ndu-se ncntat ca, n sfrt,
u fecoru-sau ncepuse sa- vna mntea a cap.
*
Patrck nu era propru-zs un om nehotart, c doar avea oroare de
dezagreab sub orce forma s-ar f prezentat e: oamen antpatc,
dscu[ nepacute ma aes certur, actvta[ nenteresante, dar
obgator, orce fe de demers ncumbnd servce admnstra[e de
stat. n consecn[a, amna pna a maxmum posb tot ceea ce-
dspacea , de ncredn[at ca "e momentu sa se mte", probab ar f
asat-o pe ata data, "cnd s-o gas o ocaze ma favoraba", dscu[a cu
Cotda. dadu ghes o ntmpare care uteror avea sa se dovedeasca
determnanta pentru cursu ve[ u.
Cnd se despar[ de taca-sau, urca n mana facu un scurt oco,
oprndu-se n Pa[a Doroban[. Ca ma to[ bucureten, o socotea cea
ma bogata n frandze produse prohbte pentru sacoee modeste,
dar pe potrva gusturor coststoare ae prvega[or epoc de tranzt.
Medcu Cotde recomandase hrana aeasa, de natura sa- stmueze
apettu, pe nga cumparature pe care e facea Tan[a, vznd
amentee de baza, Patrck se stradua sa- ofere znc cte o surprza
cunara rafnata: scoc, creve[ autentc, cre de Mancura, brnzetur
fran[uzet, strugur n pna arna, andve, sparanghe...
Tocma achta a casa costu unu ananas superb, cnd se trez
strgat pe numee de fame. Se uta contrarat n |ur. Nu- ma
nterpease nmen cu "Srbue!" de pe vremea anor de ceu, sau ceva
ma trzu, pe cnd satsfacea servcu mtar. Spre surprza u, nu
recunoscu pe nmen. Urma nca un ape care- suna ca un scncet:
Petrca, nu ma recunot?
Patrck se uta nauc a o aratare derata, cu peptu fgura scof-
cte, par snos, devtazat un pardesu cndva be|, murdar, cu nastur
psa. ntreaga fn[a, ca vemntee emanau mzere decadere de om
a straz, de az de noapte a Gork, de tra consumat pe podur sau n
gaur puturoase fond de guzgan. Parea nfometat tubercuos.
"De unde dracu' ma te vagabondu asta?!"
Ceaat rse snc, asnd sa se vada dn[ negr, parca e mac-
na[ de mzere.
Sunt Sandu Baan, am fost coeg a %(lcescu. Nu [ mnte,
stateam n fa[a ta, cu Vatafu Aure...
Gata sa cada pe spate, Patrck avu prezen[a de sprt sa nu cate
gura. Se pocn pocrt peste frunte:
Sgur ca da... Unde m-era mntea? Ce- drept, au trecut nte
an... Scuza-ma...
De ce sa te scuz? Nu ma recunoate nmen...
Dar ce- cu tne, omue? Unde-a dsparut?
n reatate, nu- putea reven dn umre, ar f zs char oc. Asta era
va sa zca Sande Baan, asta a|unsese! Fusese copu mode, un ngera
bond cu fa[a umnoasa, a une perech de farmact, eevu mode a -
ceuu. Spre deosebre de Patrck Drago, "ncrmna[" dn ofcu a
Canceare, Sandu era adorat de profesor, exempu pe coaa nca dn
prmara pna a sfrtu carere de eev.
Dupa bacaaureat se despar[sera, Patrck amntea vag ca
Baan nten[ona sa urmeze Medcna. Pe urma, egatura se
scurtcrcutase tot vag ma parvensera zvonur despre e prn fot
coeg. Se parea ca fusese prmu dn casa care se nsurase, a nc
douazec de an, renun[ase a facutate. Dn pacate, uase o "femee
nedemna", afrmau parn[, care- condusese pas cu pas spre dezastru...
Baan atnse uor bra[u:
Sa nu te super... Daca m-a putea ofer o cafea... M-a ntrat
frgu n oase...
Patrck tresar:
Cum sa nu! Tocma ma gndeam... Stam ac ca prot, n poae!
Unde vre sa ntram?... Adca asa, tu eu un barue[, ac pe-aproape...
Ospataru, un barbat nu prea tnar, cu cerce, masura banutor.
Nu pomense nca a aceea masa doua persona|e att de contrastante
cum era un pasonat fotograf amator, gnd pe oc o poza "fantastca,
nu se poate ceva ma smboc ONU ([ar fondatoare) Lumea a Trea,
fa[a n fa[a".
Fara sa ma ntrebe putnd |ura ca nenoroctu e famnd, Patrck
comanda a cafee cu frca, crossants broe cade. Baan surse
um recunoscator:
Vad ca a n[ees totu. Nc nu era greu. Sunt un om, cum spu-
nea aa, Papn parca, Cn om sf&r'it.
Patrck se nteresa cu sncera compasune:
Cum de-au a|uns ucrure pna ac?
Baan adresa dn nou prvrea aceea uma, care-[ frngea nma:
Nu te supara... A putea cere un conac? M-a ma ncaz.
Patrck pocn dn degete ospataru ua comanda.
Povestea mea e att de banaa, de "s-a ma vazut, s-a ma auzt",
ca a devent ncredba. Daca [ mnte, voam sa ma preznt a Medcna.
Am uat examenu cu bro totu a fost OK pna dupa prma sesune...
Eram dec n anu I. Spre prmavara am cunoscut-o pe Forca, bestemu
ve[ mee. Eu, asta, care stau acum n fa[a ta, sunt opera aceste fare.
tu ca a pcat pe un teren vunerab, ca eu sunt moae, fara vna,
[esatura saba, dar am avut ghnon. Cu ata femee, o femee
cumsecade normaa, a f fost az un medc onorab, cu nevasta,
do-tre cop un doberman patrund prn curtea une voare... Pot
spune ca am avut neansa de a ntn exact fn[a care nu- trebua
unua ca mne care ar putea Ven de hac atora, ma mecher.
Se uta a fundu paharuu go. Patrck nu atepta sa fe rugat che-
ma dn nou ospataru:
Ute, efue, ca sa nu te ma deran|am, adu ac toata stca!
Buzee u Baan tremurara a surs:
A ghct, am devent be[van. Char daca nu am unde dorm, u-
tmu ban dau pe acoo. ma tot gndesc, pna smt ca ma dor
creer! Cum a fost posb? Parca nu sunt tot eu aa, Baan Aexandru,
eevu emnent de a Coegu Na[ona Ncoae Bacescu, fu eevu
mode, mndra aor me, parca-s ata fn[a cu acea nume! Uneor, m
zc ca daca poate n-a f fost att de cumnte doc, poate m-a f
descurcat ma bne... Nu tu, nu ma tu nmc dect ca m-am
ndragostt de o trfa, ca asta m-a fost fata.
Nu et prmu, rost Patrck, ca sa spuna ceva.
Dar nu orce fe de trfa, c una feroce!
De fapt, ce voa de a tne?
Baan rn|. Arata nforator ceaat ntoarse och.
Sex ban! La orce ora dn z dn noapte. M-a stors de vaga,
nu ma puteam sa merg de epuzat ce eram, dar nc sa ma desprnd de
ea nu puteam. Am avut o tentatva, m-am refugat a a me, dar departe
de ea m venea sa ma snucd. n genunch am rugat-o sa ma prmeasca
napo.
Char att de mto era gagca?
Mto pe dracu'! Dar -avea pe dracu n ea! M-a dat gata nsa
probema banor! Toate pretextee care n-ar f pacat nc un cop erau
vaabe pentru mbecu de Sandu, ar a urma, nc macar nu se ma
stradua sa nventeze motve, pretndea drect o suma sau ata.
Ce-a facut?
Ce puteam sa fac?! De un eventua servcu nc nu putea f
vorba! Geme [ara de absoven[ de ceu, fara ata cafcare, a ce
saaru ma puteam atepta?
totu, cum te-a descurcat?
n faza n[aa, am avut ce toca. Buncu-meu dn partea mame, a
murt acum c[va an. M-a asat motenre casa dn Hu o sfoara de
ve de cea ma buna catate, pantata n patra. Am ob[nut ban bun,
dar care s-au dus n ma pu[n de ase un. Ce-m ramnea de facut?
Sa fur, presupuse n guma Patrck.
Exact! Asta am facut. Am nceput cu obga[e a purtator ae
maca-m, au urmat b|utere, argntara, pe urma un Grgorescu un
Tontza, a urma, un Bob Bugara...
Ce zceau a ta?
Furam cnd nu erau e acasa. Cnd ne ntneam, ncepeau sa
pnga, nc macar nu ma nvnova[eau. Pacatoasa era "aceasta
femee nedemna", despre care aveau convngerea ca ma vra|se.
|n mnte ca a ta aveau o stua[e foarte buna...
A[ fraer paca[ de Cartas! Au perdut totu! Casa, mana, aca-
reture ma de so. Iar ho[u de fu or a desavrt opera!
Extraordnar! opt Patrck mpresonat. Ce fac e acum?
Tata s-a prapadt char atunc, n tou scandauu Cartas. Mama
s-a retras a o sora dn Modova, traete dn pense.
... tu?
Baan rdca dn umer:
Eu, cum ma vez! Cnd am ramas pe utmu mon, nenorocta
m-a abandonat. A carat-o ntr-o dmnea[a dusa a fost! Iar eu ca
prostu, rn| amar, m-am mbonavt m-am aes cu un TBC de toata
frumuse[ea..
Dn ceva totu trebue sa traet!
M-am acuat ca fochst pe nga un boc. Saaru e de rahat, dar
ma asa sa dorm ntr-o fosta debara, nga spaatore. E ceva, pentru ca
am ntre[nerea asgurata nu patesc nc chre. Ma fac unee servc
ocataror pmb tre ca[e dn carter. Uneor, prmesc cte un borcan
cu restur de mncare, t, cnd se satura de acea fe, sau se pare
ca nu- destu de proaspata... Orcum, n-o ma duc mut nc nu-m pare
rau. Sunt o epava...
Patrck decara conven[ona:
Nu trebue sa-[ perz cura|u, se nfora amntndu- ca era de
o vrsta cu runa dn fa[a u.
Sandu strecura o prvre mucatoare. Zmb ronc:
Cura| pentru ce? Ce ansa ma am?... parca ghcndu- gndur-
e, competa: Uta-te a no do! A zce ca am fost coeg de casa?
Daca te ngr|et, sunt sgur ca-[ ve reven.
dn nou, se cutremura de ct de fas sunau cuvntee u. Ceaat
rdca dn umer. La ce sa ma ntrebe cu ce ban, ban mu[ de doctor,
de medcamente, de sanatoru, de hrana consstenta? Ce treaba avea
va|ganu asta care pesnea de sanatate, de tnere[e trumfatoare tra
bun, cu mzera n care se zbatea e? Era destu ca- ascutase, ca-
oferse un apertv ca avea ce povest sub semnu senza[onauu a
ntnr ntmpatoare cu fot coeg comun: "Ba, -am vazut pe
nenoroctu aa de Sandu Baan, m-a aga[at n Pa[a... Domnue, n ce ha
a putut sa a|unga! etc.." Dar u nu- ma pasa demut de mpresa pe
care o asa n-avea preten[ de a nmen sa- compatmeasca. prvea
ce a facut cu va[a u. Trasese o carte proasta, sau nu tuse sa e
specueze pe ceeate, pe care e avea n mna, orcum, |ocure erau
facute! )ien ne "a plus, domnor! S-au tras oboanee avzu de a
ntrare a fost ntors pe verso: <nchis!
La despar[re, Patrck asa to[ ban pe care- avea a e. Suma
avea sa- a|ute sa traasca macar cteva saptamn ma nesnt. Baan
nsa avertzase, cu acea surs chnut:
Cu ban ata am ce bea o una. Mu[umesc, Petrca, totdeauna a
fost baat bun.
Patrck se grab sa dspara. Facu un oco pentru ca nenoroctu sa
nu- vada urcnd ntr-o Toyota se duse gon[ acasa. ntnrea cu Baan
soarta fostuu coeg mpresonasera peste masura. De fapt, recunos-
cu, nu att soarta u Sandu tuburase, era prea egost pentru aa ceva
, a urma urme, exsta marde de neferc[ pe ume, nu po[ sa- com-
patmet pe to[, ct o asocere "doata" cu propra u soarta. Orcnd
ar f putut a|unge n aceea stua[e, n-avea nmc a baza (vorba u Ioan
Srbu), caca pe roze, dar dedesubt terenu era aunecos, depndea n
totatate de Cotda. trecu un for de ghea[a, reaznd ca n toata
va[a u, asnd a o parte ofce de aternut, nu ctgase "dn sudoare
frun[ u" at ctat dn Ioan Srbu ce Drept nc ct sa- cumpere
un pachet de [gar.
Gndure negre vn de obce n sto. ma aduse amnte ca, de
rea[e erau foarte rec sporadce Cotda avea totu rude
apropate, suror nepo[, cu egtme dreptur a succesunea e. n psa
unu testament cu preveder exprese n favoarea u, era n aer, cu un
smpu bobrnac -ar f putut expeda dn casa, ngadundu-, eventua,
sa- a o vaza cu boarfe.
Nu se sm[se ncodata att de ngr|orat amanuntu n sne n-
gr|ora ma mut. Cum s-ar spune, era ngr|orat de ngr|orarea u.
"Char az am sa dscut cu Cotda. ncep campana aa cum a zs
mama. O amenn[ ca-m au un servcu."
*
Luza Mcea nu ma avea och sa- vada pe Patrck , dn prcna as-
ta, vztee e a Fugue[ se rarsera pna a a dsparea compet dn
pesa|u fame Srbu.
De recunotea ca pentru moment nu dspune de probe refutabe,
Margescu em[nd doar o poteza, pentru e nsa foarte aproape de
certtudne, batrna presm[ea ca gamanu nu se naa, ca Monca
fusese, ntr-adevar, vctma bestauu tro format dn Drago, Dana,
Patrck. Dupa pecarea u Em, nu ncetase o cpa sa se gndeasca a
bzaru care caracterza va[a e, bzar tragsm n acea tmp. Foarte
cudat (oare nu exsta ac o semnfca[e adnca, destnu
exprmndu-se adesea ncfrat?) se prezenta faptu ca snguree
pretene ae e, Fugue[ Cotda, consttuau pese mportante pe
echer, mama so[a unua dntre crmna; ca amndoua vor avea de
sufert n momentu n care se va face dreptate. ca sa nu ne ferm de
cuvnte, vor f sacrfcate, fara scrupue, tocma de ea, pretena or cea
ma buna.
Petrecu un numar de ze zbatndu-se ntr-o dureroasa dema.
Cotda, ca Cotda, sa zcem, va gas esne un at ggoo care sa-
mannce ban sa- nocuasca cu succes pe Patrck, gem gazetee de
oferte "tner chpe oferm compane servc compete unor
doamne generoase" , dar pentru Fugue[ va f o ovtura dn care nu-
va ma reven ncodata, n caz ca va suprave[u.
nvnse pna a urma sprtu de vendeta. Sufern[a tot de a Dumne-
zeu e data probab ca e scrs u Fugue[ sa pnga a mormntu
u fecoru-sau. Nenorocu e ca a zamst un tcaos, ce fara de ege tre-
bue sa pateasca. E mama, va sufer groaznc, dar asta nu- un motv ca
Patrck sa scape de pedeapsa. n defntv, nc condamna[ a treang
sau scaunu eectrc nu sunt orfan. Monca nu- va gas ntea, acoo
unde se afa, daca tnere[ea acrme de snge varsate (ehe, nu
a|ung aa uor sa-[ curm va[a, va amar de zee care au prefa[at
actu) nu vor f echvaent razbunate.
Dupa ce anesteze contn[a care crtea, Luza se sm[ ca dupa
efectuarea unu sat n go, a unu fapt de|a mpnt, ncercnd cunoscuta
stare de sprt alea -acta est! De ac, de unde a|unsese, nu ma putea
f ntoarsa, o nte adnca se pogor asupra e. Avea totodata
sentmentu ca a ntrat n peea unu nou persona|. Se duse a ognda
dn dormtor pcta pe obraz o masca dn Faust: Lucfer.
Batrna avea o magna[e romantca, o capactate de
automstfcare remarcaba, mbnata cu tendn[a de a smpfca pna a
a excude ceea ce nu- convenea, combna[a determnnd-o adesea sa
confunde vsu cu un fapt mpnt, greu sau char mposbu, cu
fasabu.
Cnd se raase opne u Margescu ca ce tre nu pot pat atfe
dect cu propra or va[a, Luza eztase nante de a- da acordu dn
ra[un strct morae. Sa e zee cuva se parea un act de o cutezan[a
nebuneasca, sfdnd toate porunce sfnte, rdcnd ntre tne Cer o
barera defntva. La actu n sne, concret, nsa nu refectase, trecnd
asupra u cu superfcatate. La o adca, n fecare z sunt asasna[ o
gramada de oamen, parca unu a fecare zece mnute nregstrau
statstce amercane. Acum nsa, dupa ce crdaa cu Em fusese
pecetuta, actu crmna ( nca tre, nu unu sngur!) nu se ma paru
att de smpu. repugna nsa deea, dncoo de scrupuee etce,
eventuau contact cu faptura vctme snc vugar o crspa. Fapt
hotart, Em va [ne n mna arma crme ea sustragndu-se obga[e
sub pretextu char rea a vrste, a star de sanatate a nervor
obos[. Asta nu nseamna ca va f ma pu[n vnovata n fa[a u
Dumnezeu, a semenor sau a e nse. Daca o f o f sa a|unga n fa[a
autorta[or, va raspunde aatur de Em n catate de autor mora
compce. Nu- era frca de pedeapsa, demut voa sa moara, doar
dorn[a aprga de a o razbuna pe Monca o ma [nuse n va[a. Ceea ce o
spera reamente era nchsoarea, medu tcaos vugar pe care ar f
fost sta sa- suporte, dar chestunea era esne rezovaba cu un pumn
de paste ngh[te oportun, nante de a f petrecut o sngura z dupa
grat.
ma zse ca pentru a se sm[ cu contn[a pe depn mpacata
totodata pentru a se putea prezenta n fa[a Monca cu fapte concrete,
nu doar cu vorbe (acordu dat gamanuu), ua hotarrea sa contrbue
ma substan[a a nfapturea ceor tre asasnate. Nu ta nca a ce
modus operandi se gndse Margescu, ce arma aesese pentru
nfapturea crme, dar ea va foos otrava care nu presupune contact
fzc cu vctma, ar u va pune a dspoz[e re"ol"erul.
Arma aceasta consttuse maree secret a fame, datnd de peste
cnc decen. Era un +auser dn ce de-a Doea Razbo apar[nuse u
taca-sau, Perce Mcea, coone de cavaere n Armata Regaa. La spra-
vrea razbouu, dupa nstaurarea regmuu de democra[e popuara,
Mcea predase, supunndu-se ordneor, tot armamentu dn dotare,
mnus Mauseru. n 1948, fugse n mun[, aaturndu-se grupuu de
partzan a u Arnautu. Acoo perse, tragndu- un gon[ n cap cnd
securt erau ct pe ce sa puna mna pe e. Arma nsa o asase acasa
cu buna tn[a, ncredn[nd-o nevest-s, n catate de nepoata, fca
so[e de mtar, ca a o adca sa se poata apara.
...Mama ta sa umbe cu armee, expca Luza unu magnar n-
terocutor, fusese a vremea e mare amatoare de tr vnatoare... Papa
anvza|a pentru no doua o trecere frauduoasa de gran[a a fost
utmu u sfat, nante de a peca de acasa: "Fa mposbu ca sa fug[,
atfe va mannca de v comunt! Mha a consttut utma reduta, a
pecat e, s-a termnat cu no. Am fost pe frontu de rasart, tu de ce
sunt n stare boevc! Sunt ma ra dect Hter, sunt best apocaptce,
mtocan daboc!" Lu Papa era ma aes teama, ma rau dect de
grancer, de caauze tcaoase, de-aa nssta ca mama sa aba o arma...
Batrna doamna Mcea [nuse revoveru ngropat n gradna tot
acoo, facuta su mpachetata n muama, fotografa tabou a
membror utmuu parament nterbec (1934-1937) prntre care se afa
buncu dnspre mama, deputatu Cementn Mardarescu; o fotografe
ncendara, ngobnd toate personata[e ve[ potce socae
nterbece Manu, Braten, Vada-Voevod, Mhaache, Goga, ecaru
etc. care descoperta n casa vreunu ceta[ean ar f echvaat cu
cncsprezece an de cana.
Dupa decesu maca-s, Luza preuase revoveru ascunzndu- n
sertaru dubu a unu scrn, ar spre an '75, avusese cura|u sa aga[e
tabou storc pe unu dntre pere[ saonuu cu amntr.
Frecnd revoveru cu o crpa moae, gest ma mut refex, cac
arma era perfect de bne ntre[nuta, zacnd n tan[a scrnuu, n-avea
cum sa se atearna prafu, batrna zse ca a vederea e, Em va
ncerca o surprza de ze mar. Apo, o trasn o dee! Margescu n-avea
voe sa fooseasca Mauseru n toate cee tre crme, pentru a nu ngadu
anchete o corea[e ntre ee. Modata[e de crma vor f obgatoru
dstncte. Gon[u, apo atceva ar atceva, otrava (procurarea
admnstrarea o prveau pe ea), treang, sugrumare, accdent, ndferent
ce.
Puse Mauseru a ocu u, bucurndu-se ca Ioana nu se ntorsese n-
ca de a Cotda care ma avea nevoe de ea. Harnca uta Ioana, dar
n momentee acestea pe care e socotea de maxma mportan[a, era
ma reconfortant sa nu smta nc o prezen[a strana n casa. Ea era
batrna, nu- ma stapnea emo[e ca atadata, se ma pomenea
vorbnd sngura, de ce sa aba un spon n spnarea e?
O vreme, vsa "oh, nmc nu- ma duce ca razbunarea!"
repeta, nc ea nu ta pentru a cta oara, vedea pe ce tre ntn
pe catafac se ntreba daca avea sa se duca a nmormntare or
sau nu. Dar asta era de|a un amanunt a care va avea cnd sa
chbzuasca. Pentru moment, constata ca se nnoptase de-a bneea, ar
ea avea chef sa ascute Wagner pe care totdeauna consderase cam
sepucra. "Asta morbd Ceakovsch neseros." zse ca Lohengrn
se potrvete crcumstan[eor, de dspoz[a e era ma degraba vooasa.
Se demache, prepara a u[eaa un cea de mue[e proaspat
ngh[ o pasta de Lumna. Avea sa doarma nentoarsa pe acordure
wagnerene. Aa se ntmpa.
atepta pe Margescu n cursu dupa-amez. Cnd se ntoarse de
a cmtr, pregat necesaru pentru servtu cafee, de asemenea tava cu
stca boure de conac. Se gnd apo sa a Mauseru a ndemna.
Intra n dormtor ncremen. Revoveru dsparuse de pe comoda.
*
N-avea chef de nmen de nmc. Nc de Sherwood B(durea u
4mpietrit(, nc de "Gabby" bug n care trebua sa te strecor ca
ntr-un prezervatv prea strmt, nc de coeg pentru prma oara de
cnd urcase pe scena nc de pubc. Pesa fusese pusa n scena de
Marn se bucura de un mare succes, |ucndu-se ceea ce acum
consttua o rartate cu casa nchsa. n schmb, Doru Pave |uba: n
sfrt, o pesa unde era oc pentru e, toata umea era de acord ca
n rou gangsteruu Duke Mantee are o crea[e excep[onaa. De unde
dspoz[a u exutanta, Dana nchpundu-, pe buna dreptate, ca Doru
traete probab cea ma fercta peroada dn va[a u. Succes
profesona, ar de doua nop[, zna vsuror (ceor ma utopce!) dormea
n patu u, prmndu- mbra[are. Actr[a constata ca dncoo de
amantu nfocat neateptat de expert, Doru Pave, atunc cnd
cunotea ma bne n speca cu vnt prenc sufndu- n pnze,
putea f un tp fermecator. Dana se surprnsese de cteva or utndu-
su[ena prvndu- char cu pacere. Catatea u cea ma seducatoare
consta n amanuntu ca poseda arta de a ub, dovednd o nepuzaba
fanteze. Acestea nsa erau smpe observa[ facute en passant care
vor ramne fara consecn[e. Dana nu se vedea, NU SE CONCEPEA
pereche cu un Pave zse ca trebua sa fe foarte atenta ca mca e
aventura sa nu a|unga a ureche prese. va foos cta vreme va avea
nevoe de e, pe urma, "ado, Dorue, de az ncoo, devenm unu pentru
ceaat, smpa amntre". se sm[ea extrem de generoasa,
ncredn[ata ca darundu--se pre[ de cteva ze, poate o saptamna, n
func[e de evenmente, facuse un cadou unc, un prvegu a care nc
nu vsase vreodata.
Se departa de ognda pentru a se prv n ansambu. Nu[ tremura n
co[u cabne. era frca de stare proaste ae Dane, dar ma ndracta
ca az, n-o vazuse ncodata. O repezse dn nmc de cteva or, o facuse
"pezanca neghoaba" , a un moment dat, fusese gata s-o pesneasca.
Gas ca arata groaznc cearcanee pe care macha|u nu reuse
dect sa e estompeze vag, o mbatrneau cu zece an. "Arat exact ca o
m[a seta de saptamna brnze! Ca o trfa dupa o noapte cu dever
seros!..."
Cneva cocan n ua cabne ara sm[ ca o apuca drac. Ma
mut ca sgur, era Drago care de doua ze ncerca zadarnc sa aba o
convorbre cu ea. E nu |uca n spectaco, dar o vzta ntempestva ac,
n cabna, era cea ma sgura modatate de a o gas.
ncudata, se pregat sa- ofere o parttura de neutat. amnt de o
coega de teatru, az a pense. Nu mare ucru de capu e ca actr[a, dar
era femee deteapta trecuta prn mute. Avea ce nva[a de a
Roeasca, Dane, debutanta n teatru pe atunc, pacea s-o ascute.
Vehcua n speca cteva prncp fxe care, pretndea ea, trebue sa
ramna batute n cue pentru orce actr[a, ma aes tnara. "Nu te caca
pe nga casa ca mroase!" sau echvaentu "ucru amestecat mroase a
cacat!" Tradus raportat a crcumstan[e, asta nsemna "nu te
ncurca ncodata cu coeg dn teatru, ca te aeg doar cu cucue
vorbe. Vor exsta martor pentru fecare aventura de-a ta; [ pu sngura
contor, cac nmc nu- deecteaza ma vrtos pe ce dn |ur dect sa-[
[na rabo|u aman[or, vor f dscu[ generate de nvde care |oaca
ma mut are ma mut succes , n sfrt, tot sngura [ nsttu un
regm de cenzura. Fnd coeg, te poate controa tot tmpu, nu ma [n
tromboanee fmar, repet[ decse ad-hoc etc. practc, [ atrn
ghuee de pcoare..."
E bne, asta reazase ea cu Drago, se egase de mn de
pcoare, dnd-o cu un brnc a o parte pe Nu[ care se aezase n
drum, se repez spre ua o deschse voent, ca o fure. Surprza o
boca, facnd-o sa- nghta cuvntee.
Un comsonar chpe, ntr-o unforma mpecaba, ofer zmbnd
cu toata dantura avea ce arata un buchet de for o cute
dchsta, mpopo[onata cu o pangca de toata frumuse[ea. Dana surse
dntr-o data nmuata, expede pe tp cu un bac se repez sa
deschda pachetu. Nu[, dn co[u e, urmarea mcare n ognda
toaete. Dane paceau cadoure, asta parea de so. nt sa vedem
despre ce- vorba pe urma, cautam expedtoru. Rupse hrta, apo cu
o nerabdare sporta deschse ureche cute de carton ca pe nte u.
nauntru, un obect cudat, pe care a nceput nu- putu dentfca.
extrase cu pruden[a , n aceea cpa, [patu de oroare a u Nu[ se
confunda cu propru strgat.
Un cranu, trb de c[va dn[, adresa un rn|et ugubru. Pe frun-
tea ucoasa, cteva cuvnte scrse cu o caroca groasa, neagra:
%un( seara. +onica.
*
Teefonu maca-s puse pe gndur. nt ca Fugue[ nu apea
ncodata a ceuar. Excep[a presupunea ca voa sa nature orce posb-
tate pentru Martneasca de a surprnde dscu[a or. Con[nutu convor-
br confrma banuee:
Nu ntru acum n amanunte, dar [neam neaparat sa-[ comunc
ca am stat de vorba cu Ioana. Trebue sa t ca a n ea un aat de
nade|de.
Habar n-am despre ce vorbet! Ce treaba am eu cu Ioana?!
[ expc cnd ne vedem. Pna atunc, acorda- ncredere
absouta!
A nab sa fu daca prcep ceva! Ce trebue sa fac?
Deocamdata nmc peste ce am stabt. Ct despre Ioana,
consder-o coechpera. sa nu te surprnda nmc dn ceea ce face,
char daca [e, [ s-ar parea cudat!
Patrck se enerva:
Mama, ce pune[ vo a cae mpotrva Cotde?
Nmc care sa nu fe n nteresu tau. Pentru moment, cuvntu de
ordne este aten[e! Och desch, urech cute!
"Prea mute pentru o sngura z", conchse n snea u Patrck
nemu[umt.
Apeu u Fugue[ prnsese n pna strada, a cteva mnute dupa
ce se despar[se de Sandu Baan. Arunca ananasu pe canapeaua dn
spate demara, asedat de o stare necunoscuta nca, de un acut dscon-
fort sufetesc. Prntre atee, se asase cuprns de ara nedt un
sentment de autonemu[umre a caru expca[e scapa.
A|uns acasa, ntra drect n camera u. O auz pe Tan[a manevrnd
oae tga n bucatare, dar Ioana nu se arata. Aa proceda de cteva
ze, ma precs de cnd audase de sub pat epsodu erotc consumat
ntre e Cotda. La amntrea u, Patrck ro, spunndu- ca nu
trecuse vreodata prn momente ma penbe.
Dupa ce facu un du, puse haatu un pantaon uor, de casa,
apo ua o ngh[tura zdravana de scotch sec, drect dn stca. ateptau
cpe nasoae, avea nevoe de un stmuent. Cu ananasu sub bra[, batu
a ua Cotde.
Intra! se auz gasu sab a batrne, care competa a ntrarea u:
M-era teama ca nu m-a auzt. Nu tu unde se tot foete fata asta de a
o vreme... da un pus duce u Mam?
Patrck se executa, aratndu- fructu superb.
E magnfc! se extaze Cotda. ce aroma! Te mbata! Unde
probab m-e frg tot tmpu, m vn n mnte pesa|e tropcae, cu
oamen frumo, mbraca[ doar n sarongur for, be[e de for
parfumate orunde a ntoarce och! E vsu meu ce ma ubt! Sa ma
a|ung o data acoo, mpreuna cu Baatu meu!...
O sa a|ungem, Mam, rost Patrck cu cadura, sarutndu-
degetee pe care scpeau vergheta de brante un damant roz
superb, cadou de ogodna a raposatuu Martnescu.
cerceta chpu cu o prvre noua, patrunzatoare, generata de
profe[e n berna ae u Fugue[. ntr-adevar, daca te uta atent, sub
sumanu consstent, se ntrezarea peea gabena, gtu, nca decent
pna ma acum vreme, mbatrnse brusc. Dn cauza ca sabse, a baza
u aparusera zbrctur care se adunau ntr-un coan de mc ppote
(Patrck e detesta n farfure), margeee de crsta ncercnd zadarnc
sa e camufeze. Ca noutate, ma constata un uor tremur a mnor,
nexstent pna atunc, ar n contrast scandaos cu ntreaga nfa[are
rava|ata, mrosnd a +a$ie 3oire a cova, prvrea avea o straucre
aparte, acoma, febrtatea specfca foame de sex dsperate.
"Doamne! se cutremura Patrck, numa asta nu!"
Ca dn ntmpare, se rdca de pe margnea patuu reteza de
cteva or ncaperea, cu un aer preocupat care nu scapa Cotde.
Baatu meu are probeme? se nteresa cuprnsa uor de ngr|o-
rare.
N... nu, nmc.
Cotda amenn[a cu degetu:
Iar a utat ce-a pa[t Pnoccho? Ce poate f att de rau nct sa
nu-m po[ spune? |-am repetat-o de nu tu cte or, Mam e cea ma
buna pretena a ta.
tu, scumpo.
Atunc? Aba daca tac, ma determn sa ma gndesc a cne te
ce catastrofe!... Ha, puue, te ascut.
Patrck mma cu sncertate ncurcatura, pentru ca, de fapt, e se
sm[ea reamente stn|ent. Ar f patt scump sa fe scutt de aceasta
dscu[e. Cotda dadu ghes:
Ha, nu-[ ma cauta cuvnte, pot sa te n[eeg orcum te-a
exprma.
Inma ncepuse sa- bata sm[ cum spama cea rea se strecoara
n sufet. Daca vrea sa- marturseasca o nfdetate cu efect, nu o smpa
aventura, ceva seros? Acesta fusese comaru Cotde vreme de cnc
an! Ca va ven zua n care, rapus de dragoste, ferm ncredn[at (ca
totdeauna cnd te amorezez) ca a ntnt femea unca, fara de care nu
concepe nu merta sa ma traasca, Patrck o va conceda pe ea, ca pe
o suga de care te po[ dspensa
Una e ce- promsesera n peroada de "nu pretnd dect
sncertate, daca ntervne cneva m-o spu fara mena|amente, nu-[ vo
pune nc o pedca etc.." ata- sa f pusa n fa[a faptuu mpnt!
Inten[onam sa-[ vorbesc ma demut, ncepu cu voce scazuta,
dar am ateptat sa te nzdravenet. Acum, sava Domnuu, te-a anga|at
pe drumu ce bun, nu ma a nevoe...
Martneasca ntrerupse sufocata:
O cunosc?
Patrck se hoba:
Pe cne?!
Nu et obgat sa ma mena|ez, c doar sa f sncer. n va[a ta a
ntervent o Ducnee [-e greu sa m-o spu n fa[a!
Dupa o secunda de stupoare, Patrck zbucn ntr-un rs homerc
ah, cascadee u de rs, nmtabe expoz de tnere[e exuberanta
se prabu n fotou. Dadea mpresa ca nu se poate opr, nevasta-sa
prvea contrarata.
Vre sa-m expc ce- att de nostm?
Patrck pesn o pama rasunatoare pe frunte:
Dumnezeue mare! Va sa zca asta era n capu tau?! Ca m-am
gast o fufa?!
Dupa ntroducere, a ce atceva ma puteam gnd? Spune ma
repede despre ce- vorba!
Atmosfera se destnsese Patrck se sm[ n stare sa abordeze
drect probema.
Ute, ubto, cum stau ucrure! M-am gndt mut m-am decs
sa-m au un servcu.
Cotda se hoba. Ute utma cheste a care s-ar f ateptat.
Ce-[ ven?!
Te rog sa ma ascu[ pna a capat. Vorba u taca-meu, Ioan Sr-
bu ce Drept...
Foosse poreca tnd ca pe Cotda o amuza terb , ntr-adevar,
aceasta ncepu sa rda:
Ce nva[atura pna de mez a ma ems?
Vorba u, mpnesc trezec de an nu- nmc de capu meu. Am
a|uns a vrsta a care promsune ramn doar po[e semnate n ab
trebue de|a sa prezn[ reazar.
Cotda cerceta ung:
Tu vez a fe ucrure?
Da, ubto, nu pot f toata va[a condus de mna.
Aceasta decze subta are vreo egatura cu... boaa mea?
Ce vre sa spu?
Ca pe tne pe taca-tau va preocupa ce ve face, n caz ca eu
mor...
ntr-o cpa fu a pcoaree patuu strnse a pept mne rec.
Izbut o exprese de ntrstare adnca:
Cum po[ f att de rea, Co-Co? Cu mne, dar n prmu rnd cu
tne? De unde attea susceptbta[? Ce [ se pare et dn comun n
faptu ca tata vrea sa-m fac rost de-o su|ba, ar eu sunt de acord ca
m-am dstrat destu ca nu- norma ca a aproape trezec de an, sa nu
am a actv nc macar o sngura z de munca?!
n fond, a dreptate, dar trebue sa recunot ca decza ta
concde, n mod cudat, cu mbonavrea mea.
Concde cu atceva, Co-Co! Chestunea asta ma obsedeaza ma
de demut, dar o ntmpare poate profetca m-a determnat sa nu ma
amn a nfnt tradusu n practca: a vara, a toamna, anu vtor, sa
treaca Sarbatore... Dec, nu vtoru nedefnt ncert, c prezentu ct
se poate de actua. <mi iau un ser"iciu!
Ce s-a ntmpat?
Lu Patrck se paru ca da ma muta greutate reatar, daca anteda-
teaza evenmentee, vez Doamne, nu- un caprcu, a avut tmp sa
refecteze sa adnceasca...
Acum cteva saptamn m-am ntnt ntmpator cu un fost
coeg de ceu de casa. Coeg cu Drago, bnen[ees, dar n-are
mportan[a. cheama Sandu Baan. Baatu asta era ceea ce se numete
uzua "o poza de cop", mode pentru ma mute genera[! Aa vedeau
fama, profesor, char aa era. Dntr-o fame exceenta, bne
stuata, avea toate atuure unu vtor pn de reazar...
reata pe arg toata confesunea u Baan. Extrem de convngator
pentru ca avea daru vorbr, era un ora, dspunea de autentcu
faptuu rea. Impresonata poate sensbzata de boaa, Cotda
acrma de-a ungu povestr, Patrck avnd gr|a sa dramatzeze,
nsstnd asupra decreptudn |ance n care se afa Baan acum.
...Ma n[eeg, Co-Co? Destnu u, toata povestea, feu cum
arata m-a dat peste cap! Dntr-o data, m-am sm[t compet descopert,
un atom nemernc care pna acum a avut bafta, cnd ea o sa-m
ntoarca popou, nu-m va ma ramne dect sa-m pun treangu de gt!
n genera, cnd norocu [ ntoarce spatee, nu-[ ramne mare
ucru de facut, fosofa Cotda.
Fara ndoaa, dar et ma ntt daca te po[ bzu pe ceva, un
saaru, o pense... Te pregatet cumva pentru ze mohorte. Nu po[
mpedca poaa sa cada, dar o atep[ atfe cnd a n duap un trenc
o umbrea.
A dreptate, spuse batrna parca dstrata.
Se ntreba n ce masura o avanta|a sau nu noua stua[e.
Te-a gndt a ceva anume?
Patrck ncepu sa rda:
Srbu ce Drept e obtuz, dar nu tota pst de sm[u reata[. te
ca nu m s-ar potrv o su|ba de con[opst nu ma vede nc a Petroan,
ntrnd n ut cu ortac. M-a sugerat un servcu care presupune rea[
cu pubcu. Am look, zce e, sunt convngator vorbesc tre mb
strane. La nevoe, ma pot nva[a una-doua dn zbor, n-ar f o probema
pentru mne...
Aa e. A fost darut cu de toate dn pn. A vreo oferta?
Are tata. Un fost coeg de brou a pus pe pcoare o afacere de m-
port-export cca ar avea nevoe de un tp ca mne...
Martneasca sm[ un ghmpe n nma. Oamen ata, Srbuet, n-
cercau pe toate cae sa- rupa de ea. Cacua medat consecn[ee
posbe. Un servcu reguat ar ntroduce oarecare dscpna n va[a u
Patrck, va aduna de pe drumur, va asa ma pu[n tmp pentru
aventur nsaate doar aa, ca sa- omoare tmpu. Pe de ata parte,
su|ba, daca nu presupune un program rguros prezen[a permanenta n
spatee unu brou, [ ofera bertate de ac[une, pesa| varat, posbta[
mutpe de a face cunotn[e no. Controu dn umbra (Baatu nu trebue
sa smta zabaa) a Cotde va perde efcen[a , n genera,
dependen[a u totaa fa[a de ea va f seros obturata.
Toate acestea, cacuate n pu[ne secunde aproape smutan,
aveau un rezutat car: "conven ca nu- convne". Evadat dn poaee e,
Patrck va f atu.
Ra[unea sanatoasa a Cotde fu nsa de aceasta data ma tare.
"N-am nc un motv seros ca sa ma opun dorn[a Srbuetor de a-
vedea fecoru nstaat n norma (adca sa ucreze, ca tot omu) era
generata de o necestate, pe ct de egtma, pe att de mperatva.
Adm[nd totu ca, sub un pretext sau atu, m-a opune, tot nu reazez
nmc m- urc pe to[ n cap! Fugue[ manpueaza cum vrea pe
fu-sau, fndu-m n acea tmp un duman nverunat: nu trebue s-o
ma amentez eu cu combustb..."
A|ungnd a aceasta concuze, ncearca sa para zmbtoare.
Te-a gndt foarte bne, puue. Poate ca a nceput o sa-[ fe ma
greu, t cum e cnd trec de a program de voe a unu de mtare, dar
odata odata, tot ac trebua sa a|ung.
Dec n-a nmc mpotrva...
Cuvntee oscasera ntre constatare ntrebare.
Ce motve a avea? Eu urmaresc doar ca [e sa-[ fe bne! Norma
ar f fost sa ma gndesc eu a aspectu asta, dar vez tu, me m par
att de tnar, nct am utat ca tmpu trece... [ doresc mut noroc!
Patrck saruta mna pn de recunotn[a cu cea ma
strauctoare prvre posba:
Mu[umesc, Mam, tam ca a sa n[eeg. [ promt ca ma vo
stradu ca tu sa-m sm[ psa ct ma pu[n.
n snea u era profund dezamagt. era u de trezt n fecare z "cu
goarna" de "sa tra[, don' ef, dumneavoastra ave[ ntotdeauna drep-
tate!...", ca eneuu dn sat, sa asa a secera! I se adresa n gnd u
Fugue[: "De, maman, ac a zbrct-o! Stratega ta n-a [nut!"
Cotda nu parea deoc nemu[umta de perspectva unu Patrck
su|ba, cum sa ma aduc vorba despre un testament care sa- asgure n
vtor?!
Patrck ofta mperceptb rdca dn umer. Deocamdata asta era
stua[a, urma sa vada cum va reac[ona Martneasca n etapa a doua,
cnd va f supusa unu tratament-oc: Patrck, dn ce n ce ma soctat
de su|ba, va ncepe sa pseasca ma toata zua, uneor noaptea, apo,
"depasndu-se n provnce", cu saptamne...
n urma u, Cotda ramase gndtoare. Dupa cnc an de mara|,
sm[ea nta data ca ceva nu ma e n regua. Ceva seros.
*
Ioana atepta n camera u. O vedea pentru prma oara dupa ceea
ce n mba|u uzua va deven "ncdentu de sub pat". Era sobra, dar de-
znvota, tragea dntr-o [gara cu ce ma fresc aer dn ume. Lu Patrck
nu- scapa famarsmu ntreg attudn. Parea ca dn toate punctee de
vedere se smte ca a ea acasa, abordnd un statut de egatate. Nu ma
era o su|nca uma, c un partener. Partener la ce0
Pastrase doar [nuta de servcu, un haat abastru, ncheat cu nas-
tur a spate nte baern ab. Tnaru zse ca machata cu ate
strae ar f putut deven o femee ma mut dect pasaba, cac dspunea
de unee date fundamentae. Avea och superb, par a caru frumuse[e o
ascundea cu buna tn[a strangundu- n agrafe sau coz de ca, un
corp bne zdt. Ca mnusur, putea vorb despre buzee prea sub[r,
rautacoase barba prea proemnenta. O exprese ma zmbtoare, ma
umnoasa, ar f corectat char nduct ntregu ansambu. Dar Ioana
parea sa nu- bata capu cu asemenea trucur, cnd nu- camufa
sarcasmu dspre[u, aa cum proceda acum, devenea char nfecta.
Baatu e dezamagt, Mam n-a marat... Ce ne facem?
Patrck tresar surprns. Ct tmp dscutase cu Patrck, Ioana psse
dn camera e, amanunt verfcat de e nsu.
La ce dracu' ua a ascutat?
Pot auz ce se dscuta peste doua u, nu asta- probema. A
vorbt cu Fugue[?
Mda... m-a spus cte ceva.
Atunc, et nformat. Dn acest moment, suntem o echpa.
mpotrva cu? se nteresa ronc.
mpotrva unor surprze nedorte. Prmu obectv? Trebue sa tm
precs daca exsta sau nu un testament. Asta sub semnu urgen[e.
Treaba ta e sa af cfru.
Patrck puse pcor peste pcor decara cu o nonaan[a
ostentatva:
Probab n-a fost nformata, dar nu sunt obnut sa prmesc
ordne!
Prvrea Ioane scapara fugere. Rcana otravta:
Doar n pat de a sexagenare ubrce! "Ma a stnga... ma pe
centru... toata!" Cam aa suna textu!
Chpu u Patrck se nvne[ de |ena mne:
Daca-[ trag acum o pama, te pesc de zd! Cne te crez, nenoro-
cto? Indferent ce-a dscutat cu maca-mea, tot suga noastra et! Ba
pe deasupra ma et curva!
Nmc dn attudnea aroganta a Ioane nu se schmba, ramase
necntta sub povara n|ure. Patrck regreta erea, dar prea
provocase , pe urma, deran|a aeru de stapna pe care- arbora fata,
sau, ntr-o varanta ma modesta, de ce pu[n cauzaa, afata pe pcor
de egatate cu e cu Fugue[.
O curva de care ave[ nevoe! Macar maca-ta- ma stea[a.
n defntv, tu ce urmaret? Ce nteres a n toata afacerea asta?
Ioana arata dn[ ascu[[ ntr-un rn|et arg:
O haca dn ceea ce ve ob[ne tu, daca vom reu sa facem dn
tne motentoru babe.
Dec, mercenara.
Dar ce credea? Cuvoasa Paraschva? Parerea mea e sa te
grabet. Nevasta-ta doarme, -am dat un somnfer care o scoate dn
crcut cteva ore, Tan[a s-a nvot, are ora a dentst. Eu vo cauta sa vad
ce gasesc n scrnu dn dormtor...
Daca totu se trezete?
Nu rsc nmc, m-a rugat de er sa- fac ordne n toate duapure.
Tu ncearca sa deschz sefu. Verfca nt datee mportante dn va[a e
a raposatuu. Ce pu[n cndva, consttua un procedeu frecvent, codu
corespunznd date de natere a so[e, copor, casatore... sau, vez
tu, ate repere dn astea, sentmentae.
Patrck observa sarcastc:
A ceva experen[a...
Ioana prv fx:
Doar foame.
Patrck ntra n fostu brou a u Martnescu. Cuda[ene, Cotda
pastrase ntact decoru daca s-ar f ntmpat ca raposatu sa-
vzteze fostu cabnet acum, dupa aproape douazec de an de a deces,
-ar f nchput ca nu -a parast ncodata ar f gast ce ma marunt
obect exact unde- asase. Doar caendaru de brou cu fo perforate
detaabe era schmbat a fecare nceput de an, cac Cotda nu
nten[onase o camera memoraa, nu poena fa[a de amntrea
avocatuu o mpedcase sa aduca schmbar. n reatate, era o camera
cu care n-avea ce face, probema ntre[ner nu se punea pentru ca nu
ea deretca, ar o odae goaa n eventuatatea ca ar f vndut moba, o
ndspunea.
Patrck ncepu cu masa de brou, o moba masva cu un sertar mare
n dreptu pnteceu atee, aterae, camufate n spatee unor u[e
scuptate. ntr-una dn broate atrna un anou cu vreo patru-cnc che.
De atfe, totu era descuat, Patrck ncepu sa caute documente care
punctasera exsten[a ceor do so[. Treaba era smpa pentru ca, n mod
evdent, Arhbad Martnescu fusese o persoana foarte ordonata.
ntr-unu dn sertaree aterae descoper un dosar verde destu de
voumnos care cuprndea acte personae. Rupse o foae dn caendar ,
dntr-o urna de marmura, ua a nmereaa un px. Dar, n decen,
acestea se uscasera recurse a un Hardmuth cu guma, gndndu-se
amuzat ca nu ma foosse creon de a oree de desen dn ceu. nota
data nater avocatuu ar f avut acum aptezec de an a
casatore (patru decen de mara| ar f mpnt ce do; a vremea
respectva, e, Patrck, nc nu se nascuse), char a ogodne. Dupa
toate aparentee, fusesera fianDailles cu tam-tam de vreme ce exstasera
nvta[ tparte, ar Martnescu pastrase n mapa una ca amntre.
Exstau actee Cotde care nu consderase necesar sa e schmbe
domcu. Data nater o cunotea, ar n afara dpome de bacaaureat
dn care n[eese ca fusese o eeva m|oce, nu ma gas nmc
remarcab. Notaba era absen[a orcaru document atestnd ca femea
avusese vreodata servcu. Patrck sm[ nevoa sa- scoata paara.
Pentru "o cucoana de ban gata, o ntre[nuta cu ne", Cotda n[ase
conducea afacerea n chp strauct. "Vez, asta e! Daca a bosa, nu-[
ma trebue nc stud, nc specazar, nc experen[a!... Ma ntreb care
ar f bosa mea? Hm, cred ca m-a descurca bnor ca proxenet..."
Mapa ma con[nea dpomee de stud ae avocatuu, egtma[a de
membru a Coeguu, acte de propretate, o adevern[a a M[e Munc-
puu Bucuret cum ca numtu Martnescu Arhbad are dreptu sa
de[na o mana de scrs marca Roya etc. n fne, o carte de vzta dest-
nata rea[or mondene nu ceor profesonae (strct numee), pe care
totu raposatu notase, scrs de mna, numaru de teefon.
Ceeate sertare con[neau nstrumente de scrs, o adevarata pape-
tare, ar foe de hrte dntr-un top se ngabensera de vreme.
A gast ceva?
Patrck tresar sperat. N-o auzse, daca detesta unee apucatur
ae Ioane, obceu asta de a se mca mu[ete, de a se v fara
avertsment sonor, unde cnd nu te atep[, scotea ce ma rau dn
sarte. Dn cauza efortuu de a se stapn, ntrebarea suna a mormat:
Tu ce-a facut?
N-am gast dect fotograf cteva scrsor recente de a
pretene, pe care presupun ca e-a pastrat fndca nten[oneaza sa e
raspunda. N-am gast nc b|uter, n afara de ce poarta ea znc.
Patrck respra adnc ncerca sa surda:
De unde t ca ma are atee?
Feme ma modeste tot aduna ntr-o va[a cte ceva.
Independent de asta, cnd ne-a nvtat Fugue[ a masa, purta o broa
nte pere pe care nu e-am vazut n scrn. Tu trebue sa t ma bne.
Tnaru rdca dn umer:
N-am fost ncodata atent a cheste astea. tu ca are nte
scpcur...
E bne, pe-aea, sunt convnsa, e pastreaza n sef mpreuna cu
ate vaor, ban ce s-o ma f parnd e mportant. Daca exsta un
testament, po[ f sgur ca e n sef!
Lua not[a cu datee nsemnate de Patrck se aprope de fereastra.
Mda, nu ne ramne dect sa e ncercam pe toate. Propun sa n-
cepem cu data nater prea ubte so[.
Nu n[eeg de ce trebue sa f ma[oasa. Poate ca a ubt-o ntr-a-
devar.
Ioana arata dn nou dn[ ascu[[, n zmbetu e caracterstc ca-
re- ngh[ea buzee. n astfe de momente, parea de-a dreptu feroce.
Constat ca orce auze a ubta-[ consoarta te deran|eaza
nespus.
Ma deran|eaza rauta[e gratute. Cotda este o femee extrem
de cumsecade. Ce vna are? Ca- batrna bogata? Dn cauza e et tu
saraca? |-a uat ea pra|tura de sub nas? Pe tne, nvda nu te asa sa
traet!
E adnc, rost fata uscat, , ntmpator, foarte adevarat. Cnd
toata va[a ast spectator a baconu a doea, cum se nfrupta a[ dn
va[a, cnd vez toate curvee, modeee, vedetee TV sau de fme porno
care n-au n cap dect sauna, aerobca trucur pentru a- desface p-
coaree cu maxmum de benefcu...
Prnde trucu desfa-[-e tu! o ntrerupe Patrck.
Luat pe neateptate, prm pama n pn obraz. O ovtura data cu
dosu mn, naprasnca, pna de ura.
Porcue!
Cocotnd de fure, Patrck se napust asupra e, acopernd-o de ov-
tur. Se prabura amndo pe covoru dn fa[a brouu, unde contnuara
sa se bata.
tu eu ce-[ psete, trfa!
Cu o mcare voenta, rdca poaee haatuu de ucru peste coap-
se, rupndu- c[va nastur. Dar Ioana se dovedea surprnzator de puter-
nca, rezstnd cu ncrncenare. Se zbatea ca de frca mor[ , a un mo-
ment dat, reu sa- nfga co[ n bra[u tnaruu, mucndu- puternc.
Ame[t de durere, Patrck sab strnsoarea, asnd-o sa scape. Bra[u
roa de snge ncerca un banda| stngac cu batsta Ioana prvea
dn ceaat capat a brouu, cu och mustnd de o satsfac[e otravta.
Patrck sata capu:
n defntv, de ce nu vre?
Nare Ioane vbrara. Cuvntee rasunara nu rostte, c scupate:
Pentru ca m-e grea[a! n[eeg? O grea[a reversba. Daca
atunc, sub pat, am reut sa ma stapnesc, acum nu ma sunt n stare.
Ioana se repez pna n dormtor sa verfce daca nu cumva se
trezse batrna. Poate ca efectu somnferuu trecuse , n secundar,
exsta totu posbtatea absurda ca zgomotee dn brou s-o f trezt.
Absurda pentru ca, odnoara, Martnescu, vrnd sa asgure
confden[atatea dscu[or ce aveau oc n cabnet, captonase ua
acestua
Cotda contnua sa doarma. Dupa ct era de necntta, vda
parca fara respra[e, putea sa-[ nchpu ca femea trecuse n umea
ceor drep[.
" aa ar f echtab, gnd Ioana pna de pzma. O capua care
ocupa degeaba un oc sub soare! Beug rspa, aman[ de ux, n
vreme ce oamen tner n-au un acoper deasupra capuu nc ce
mnca!..." Consderase totdeauna Crim( 'i pedeaps( drept unu dn cee
ma pocrte romane pe care e ctse, crma u Raskoncov fnd
ndrepta[ta; o apcare concreta a prncpuu seec[e naturae care
guverneaza frea.
Cnd se ntoarse n brou, gas pe Patrck cu [gara ntr-o mna
cu o sonda cu whsky n ceaata, contempnd ca a muzeu tabou u
Bob Bugaru o fet[a |ucndu-se cu un cerc.
tu, decara Ioana acoo- sefu.
Hm, m-a f mrat sa exste ceva n casa asta despre care sa nu
t.
Acum ce ma atep[? Tan[a se poate ntoarce dn moment n mo-
ment.
Patrck sm[ ca se enerveaza dn nou:
Daca ma m vorbet pe tonu asta, n cpa urmatoare [ adun
tren[ee o car! Cne dracu' te-a adus n casa asta?!
Fugue[, rn| Ioana cu dn[ e ascu[[.
Fara ate comentar, apuca tabou dupa ce h[na de cteva
or, reu sa- desprnda. Se v sefu, ntrodus ntr-o na casca. Patrck
o dadu a o parte cu o mcare voenta fata se catna gata sa cada.
Dcteaza-m datee!... Foaa de caendar de deasupra!
Am n[ees... Sre!
Zt! o repez Patrck.
Concomtent, reaza ca Ioana era prma femee pe care o brusca, ba
char o ovse. Manfestare brutae nu- caracterzau, toate
amantee dn va[a u, ndferent de termen despar[r, amab, zgob
sau dramatc afrmau, de comun acord, ca Patrck se comporta ca un
genteman. Mtocan, nca pna a perderea orcare masur, sm[se
nevoa sa fe doar cu Ioana. n fapt, nc una nu zbutse sa- nfure
totodata sa- ntrge ca "pezanca asta de Satna".
Fata ncepu cu data de natere a Cotde , n vreme ce Patrck for-
ma cfree de pe dsc, frunzarea prntre hrte Martnetor ramase pe
masa.
Nu [ne! anun[a Patrck. Atu! Vez casatora...
Sefu nu ceda nc de aceasta data, nc a ceeate tentatve care
vzau evenmente sau doar nrur de cfre cu semnfca[e pentru
raposat.
Patrck abandona casa de ban se grab sa- toarne nca un whs-
ky. Aprnse o [gara, apo se aeza pe bra[u unu fotou, parca obost.
acum, ce facem? Besta asta arata spre sef nu se asa
pacata dect eventua de un cocan pneumatc. Nu vad cum se poate
for[a atfe...
Ioana respnse hotart:
Nc vorba de aa ceva!
Atunc... Nu ne ma ramne dect sa renun[am.
Un car de dspre[ strafugera och fete.
Toate cursee e abandonez a fe de repede? Nu exsta probema
fara sou[e.
Aezata pe |[u dn spatee brouu, contnua sa cerceteze cu
aten[e toate documentee dn mapa verde. Ca cum ar f fost moapa,
aducea hrte pna sub nas, studndu-e cu och m|[.
Patrck se trnt de-a bneea n fotou, observnd:
Ma dau n vnt dupa axome. Daca pretnz ca trebue sa exste o
sou[e...
Ioana reteza vorba, rdcnd brusc mna:
Sta pu[n... S-ar putea sa f dat peste ceva...
|nea ntre degete cartea de vzta a avocatuu Martnescu, cea
foosta doar n cadru rea[or cu caracter prvat.
Vad ac un numar de teefon scrs de mna.
Patrck rdca dn umer:
L-am vazut eu... Ce- cu asta?
Ioana cocan buza cu bucata de carton, refectnd gndtoare:
Sa |udecam ogc... Va sa zca Archbad Martnescu a decedat de
crca douazec de an. A notat ac un numar de teefon, a u sau poate
a atcuva, nu ne ntereseaza...
Pna ac, rn| Patrck, suntem de acord.
Fata rost aproape sabsnd cuvntee:
Chesta e ca acum douazec de an asta o tu precs nu-
meree de teefon erau acatute dn ase cfre...
Patrck deven brusc atent:
?
Ac, sunt notate apte!
Cteva momente ramasera nemca[, prvnd sefu deschs. Nu e
venea sa- creada ochor ca zbutsera dn prcna emo[e rdeau
sugh[at.
Bngo! excama Patrck. Trebue sa recunosc ca de data asta a
marcat!
Nu numa de data asta, observa Ioana ma mut ca pentru ea,
pmbndu- vrfu mb pe a co[u buzeor.
Fara sa ma atepte, ncepu sa deerte con[nutu case de ban: o
avere concentrata n teancur de vauta sortata n func[e de orgnea
etnca, ma mute b|uter (numa brante) cazate n casetee or
orgnae, un dosar cu hrt mportante prvtoare a Clopoei ate
afacer ae Cotde n sfrt, un pc gaben, dubu fa[a de ce obnut,
sgat cu ceara roe. Pe fa[a, doua cuvnte avertzau: Testamentul meu.
Utnd de orce dferend, Ioana Patrck se mbra[ara spontan. n
spatee or, ua brouu se deschse se nchse a oc, a fe de neauzt.
*
Em Margescu urma ca n aceea dmnea[a sa se vada cu Creca,
dar teefonu aarmant a Luze determna sa decomandeze ntnrea.
Dn pacate, scrn n|ura cu voce tare, cac presm[ea ca perduse o
dscu[e mportanta. Cu stu e auzv, ncodata drect, fata daduse de
n[ees ca avea n sfrt sa- destanue terbu secret prvtor a trou
Drago, Dana, Patrck. Uta nsa ca fusese st s-o refuze. Batrna nu era
o sterca, nu se nazarea dmensona corect tot ce se petrecea n |uru
e. n acest context, tonu pancat a feme, te punea pe |ar pe buna
dreptate.
ndreptndu-se spre ocun[a Luze Mcea, gamanu se gnd mu[u-
mt, ca, sava Domnuu, putea dspune ber de tmpu u. Daca s-ar f
exprmat cumva cu voce tare, eventuau nterocutor -ar f masurat cu
muta crcumspec[e. Tpu era nebun, nu exsta ata expca[e! Se
sm[ea ferct cnd atu n ocu u ar f fost copet de gr|a spama.
Em fusese concedat de o saptamna, dar chestunea asa rece.
Vnduse prn Consgna[e, dupa o ndeunga ateptare, un Musceeanu
un Anestn, o bombonera Rosentha utma pereche de cerce a
maca-s, onxur cu chenar de peru[e damante. Toate deodata, ceea
ce se ntmpa foarte rar. Era un amanunt pe care Em vedea ca pe un
semn. Destnu se arata favorab, netezndu- terenu ntru atngerea
scopuror sae. Facuse rost de ban pentru a putea suprave[u ntt o
bucata de tmp, fara a- poteca tmpu, dedcndu-se n ntregme
ducer a mpnre a actuu de dreptate care- obseda de cnc an. Dupa
aceea, era ncredn[at, ucrure se vor cama, e va f scapat de comaru
une obga[ apasatoare mpusa de dragostea ne[armurta pentru
Monca. Va avea nte aba dupa pedepsrea nemerncor; atunc se va
aduna, va pune va[a a punct, va cauta o su|ba...
Luza, care- pndea venrea a geam, deschse, char nante ca
Em sa atnga butonu sonere. n treacat, observa ca batrna se
vopsse ma voent ca de obce ca se ua drept Ofea, daca exsta
cumva o opera Hamet. Cu vemntu ab futurnd, o ghranda de for
de mar a gt atee prnse n paru negru tuc, parea nebuna de egat.
M-au furat Mauseru! zbucn, fara a- asa tmp sa se aeze. Cum,
cne cnd... mster!
O cpa! Am n[ees bne? Mauser? Adca revoveru Mauser?
Avea[ un revover?!
Da, domnue! [pa batrna, rtata ca ceaat n[eege greu. Era a
u taca-meu, cooneu Perce Mcea. Nu -a predat cnd au vent comu-
nt, de-o va[a ascundeam!
Extraordnar! se mnuna Em.
Ramnea a fe de bumact or de cte or avea pre|u sa constate
ca az, dupa cnczec de an, rane utmuu razbo ma supurau, cont-
nuau sa ma exste urme consecn[e. Concertau n acest sens tre
TV, reatv frecvente, despre depozte de arme sau mne gaste
ntmpator n dverse regun ae [ar, scheete n unforma Armate
Regae sco[nd a veaa crme comse de demut, tezaure ngropate sau
ascunse n zdur de teama spoeror comunste, arme prvate, cum era
cazu Luze...
Cnd a dsparut?
Asta-noapte.
Sprncenee gamanuu cautara nordu:
Cum pute[ f att de sgura? Verfca[ n fecare z
ascunzatoarea?
Batrna dadu dn mna enervata, fara sa reazeze ca de fapt, e ab-
surda. Vorbea de parca ceaat nu afa prma oara de exsten[a arme
ar f fost famarzat cu toata povestea.
Bnen[ees ca nu verfc n fecare z. Am scos-o ca sa [-o dau du-
mtae.
Me?!
Da, ce te mra? Am stabt ca nenoroc[ aa tre trebue sa
moara. Ca sa ndepartam orce banuaa orce posba asocere, m-am
gndt ca sunt necesare tre modata[ de crma dstncte. Sa zcem ca
unu moare otravt, a doea stranguat utmu mpucat. N-am socott
bne?
Cred ca da, rost Em confuz, martursesc ca nu m-am gndt
pna acum a aspectu asta.
E bne, eu m-am gndt de-aa am scos revoveru, sa- am a
ndemna. Asta s-a ntmpat er dupa-amaza...
Unde anume, a ndemna?
Ac, pe co[u comode, nvet ntr-un tupan verzu.
Az-dmnea[a, cnd m-am trezt, nu ma era.
Margescu o prv crcumspect:
Cudat...
Tnere, eu nu m-am scerozat!
Prns asupra gnduu, Em se grab s-o asgure:
Nc vorba, nu cunosc mute mn[ a fe de mpez ca a dumnea-
voastra... La ce ora v-a[ cucat az-noapte?
Ceva ma devreme ca de obce, cu pu[n nante de zece. Am uat
un somnfer nu m-am trezt pna az, a opt dmnea[a. Or m-a vztat
o fantoma, or nu tu ce sa ma cred...
Margescu rdca pama cerndu- sa aba rabdare.
Sa ncercam sa gndm ogc... Dn cte tu, ocu[ sngura.
Aa e. Gazduesc de ma o fata, sa- zcem mena|era, dar pe care
am mprumutat-o de doua un Cotde Martnescu...
Propretara Clopoeilor0!.
Char aa. A fost bonava rau are nevoe de cneva care s-o
ngr|easca. Ioana, fata asta, e foarte prceputa. De atunc, a ma fost
doar o sngura data ac, sa- a nte buendre.
Are dec chee! Excude[ posbtatea ca fata sau orcne
atcneva sa f patruns n casa n tmpu nop[, fara ca sa- sm[[? Sa nu
utam ca a[ uat un somnfer...
Luza deschse bra[ee. Mnece ampe, kmono, o faceau sa
semene cu un future ab, ura foros. ntreba pe un ton patetc:
Cum, tnere? Asta vreau sa-m spu! Cum? Locuesc a parter, ca
a toate vee n st forentn exsta a toate ferestree grat dn fer
for|at, e vez doar dumneata, ar a atenanse, e-am nstaat eu dupa
'90, de frca tharor.
Fata are nsa che.
Cu care n-are ce face. Noaptea pun an[u.
Nu se ntmpa sa uta[? Gesture mecance ne scapa de sub
contro. Uneor, ma trezesc a prnz, ntrebndu-ma daca am uat sau nu
propranaou de dmnea[a.
O f, dar eu am obsesa band[or, uneor ma sco dn pat n p-
na noapte ca sa verfc ua. Vez dumneata, nu m-e frca de moarte, o
sartura n abs, acoo, ma aes ca nu ma am ce perde, dar m pasa de
feu n care mor.
Ce ma conteaza!
Ba pe mne ma ngrozete deea ca m-a putea sfr zee
batuta, chnuta, voata...
n[eeg... m permte[ sa ma ut pu[n a ua de a ntrare? Nu ca
a f un specast, dar...
Du-te te uta! Poate vez dumneata ceva ce n-am vazut eu.
"Ce bocur tau face bur|ur, domnue! observa n treacat Em. Pa
se compara cu cocugee u De| Ceauescu?!!!"
Vestbuu era pardost cu un mozac superb n ab negru, ntact
dupa ase-apte decen de a construrea mobuu, ar ua dn ste|ar
masv consttua o capodopera de orfvrere (can[a gra|u care
ncadra vzoru) tmpare. Spama de thar band[ a Luze Mcea
era ustrata fara necesar de expca[ de cee cnc yae ae u care,
pus an[u de sguran[a drug dn fer for|at, sugerau o poarta de
cetate. Aparent, nmc nu fusese for[at.
Margescu se ntoarse gndtor n saon. Batrna ua n prmre cu
och stcnd de curoztate de satsfac[e, n acea tmp:
E, ce parere a? Nu [-am zs eu?! Nc o moe nu se poate
strecura n casa, daca nu- deschz tu ua.
Categorc, dar o expca[e trebue sa exste, totu!
Da-m-o dumneata!
Gamanu rdca dn umer:
Nu va pot ofer nmc concret...
Batrna rse sarcastc:
Ma ateptam! Tot fantoma mea...
E o poteza pe care eu nu o pot ua n seros. Ramnnd dec cu
pcoaree pe pamnt, nstnctu char ra[unea m spun ca doar fata,
mena|era, a putut ntra n casa.
Cum? uera Luza.
O vom afa ntr-o z. Important de re[nut e ca fata are doua atuur
mar de partea e. Unu, va cunoate obceure casa, do are chee
de a cnc yae, adca cnc obstacoe de a bun nceput anhate. Practc,
a avut de uptat doar cu an[u de sguran[a pentru care presupun ca a
gast un antdot. Nu tu cum s-a descurcat cu drug, dar daca a f
po[st a nvestga cazu, a fata m-a gnd, n prmu rnd, ca
prncpa suspect.
Batrna catna sceptca dn cap:
Dumneata ncerc sa fac posb dn mposb! Nu ma convng de-
oc, dar adm[nd totu poteza dumtae, te ntreb, ce nevoe are
amarta aa de un psto? de unde ta ca eu am unu?
Em zmb arg. Semana cu un bostan dntre acea carora cop e
scobesc gura och prn care se strecoara umna une umnar.
De asta data, sunt nevot s-o ctez pe maca-mea: "Pentru sug
nu exsta secrete. tu ma bne dect stapnu ce exsta ntr-o casa".
Crede[ ca erau prot securt cnd racoau cu predec[e
nformator dntre membr personauu de servcu? Merge[ znc a
cmtr, cumparatur, una peste ata, ps[ cteva ore de acasa. Tmp
sufcent ca n ce mut o saptamna sa va fe scotocta toata casa.
Logc, accepta batrna, asta ar nsemna ca a vent pe fur,
speca ca sa- fure?
De ce nu?
Ce sa faca Ioana cu un revover?!
Asta numa ea o te, dar nu va ascund ca ma bntue o
presm[re! Ct de curnd, vom auz ca s-a coms un asasnat. Arma
crme? Un revover Mauser.
*
Ce ma greu se asa urnt de acasa Smon Tama. Fusese a vremea
u un barbat socab, amator de dstrac[ consumate dncoo de zdure
case (excurs, caator, cnematografe, agape coegae pmbar nde-
ung n cartere margnae), dar an , n prmu rnd, decza de pense
operase, n ce- prvea, muta[ adnc. Prntre atee, repugna sa
pseasca de acasa ma mut de un ceas, ct sa faca pa[a znca , n
genera, sa nu se ndeparteze pna a o dstan[a care nu poate f
acoperta cu pcoru; cu excep[a premereor Dane, nu- ma scotea
seara nc cu Po[a, amurgu gasndu- n papuc cu afacere ncheate
pe zua respectva. Dar ndeobte rezova toate probemee n cursu
dmne[. Nu era vorba nc de frca apropo de grozave straz vzonate
a teevzor, nc de mentatate or sanatate ma nesgura. Pur smpu,
tragea a[a sau ega de casa.
De aceea, cnd mur unchu Costache de a Bacau, n[a refuza sa
partcpe a nmormntare. Ac, peste angoasee depasar, se ma
adauga frca de gara de tren, cac tot n umna ceor vzonate a TV,
a|unsese sa socoteasca o caatore cu CFR-u drept o aventura terba
carea e nu- ma putea face fa[a. Erau peste douazec de an de cnd nu
ma pase n Gara de Nord nu ma urcase ntr-un tren, nu avea de
gnd sa nfrunte tocma acum prme|de aferente: ho[, vagabonz,
auroac, paduch...
Vca Smna nsa consderau toate astea nte prost, ca daca te-a
ua dupa Smon ar nsemna ca au a|uns romn ega[ de o feoara de
ge, precum obag u Mha Vteazu! Iar argumente ca nu se facea sa
pseasca de a evenment, aveau cu ghotura. Costache asta, frate cu
tata Vca a u Smon, a nouazec cnc de an, era utmu dn
genera[a u, utmu or "batrn". Asta n-ar f nsemnat poate nmc, dar
unchu a|utase a vremea u, pusese un umar de nade|de a na[area
or, a Vca a u Smon, e daduse sa mannce cnd parn[ faceau
Cana pentru "unetre mpotrva orndur de stat de drept",
mbracase [nuse n facuta[. Sa u[ o asemenea bnefacere, ar
nsemna ca nu et om , pe drept, a strn mna Ceruu!
Smna, bera de potec, vedea ucrure ma pu[n
etco-evanghest. Contrar u barbatu-sau nsa, paceau escapadee
era mare amatoare de mc schmbar n caendaru cotdan.
Cum nu putuse ncodata sa rezste "feteor", Tama nu se sm[ n
stare nc acum. Utmu brnc spre Bacau - dadu oferta unu nepot de
var de a caator to[ patru cu mana u, Mtsubsh. Nu ma avea motve
sa refuze depasarea cu nma ndota, se porn a drum, urmnd sa p-
seasca crca tre ze. Cum Dana nu era de gast asara un bet, ar pe
Creca o rugara sa verfce apa gazee nante de a peca de acasa;
norma, sa ncue bne ua, sa nu ase cumva ferestre deschse...
Se afa pentru prma oara sngura n toata casa ncerca un recon-
fortant sentment de bertate care o surprndea pe ea nsa. Daca
statea sa refecteze, toata va[a facuse tot ce poftse, parn[ nu o
mpedcasera de a nmc, ba dmpotrva ncura|au actee de
ndependen[a, ca de exempu cnd a pasprezece an, fnd n casa a
IX-a, o asasera sa pece pentru doua saptamn a Mare, mpreuna cu un
grup de coeg. Nu mu[ parn[ procedasera a fe de emancpat,
socotnd ca e totu prea devreme pentru asemenea escapade. Char
Vca, cea ma "bertna" dn fame, manfestase ndoaa asupra
hotarr or; trebua sa ma atepte c[va an pentru a- da drumu
compet dn esa.
n acest context, se mra Creca strabatnd casa puste, de unde
se sca acest sentment de eberare? Se sm[ea fercta ca- sngura,
tocma ea care se pngea de cumpta snguratate! Nu facea un secret
dn faptu ca nu- ubea fama. Mama-sa era o gana frumuca
tmpta dn natere, ar ntre ea Vca exsta o ncompatbtate
organca, aceasta nutrnd sentmente consdera[e doar pentru
ctgator, oamen reaza[, cu succese. n ce- prvea pe Smon, era
ma de e, pe moment perferc, aa cum [-e ma de o pasare cu arpa
frnta. Concuza se mpunea de a sne! Ea traa chnu une sngurata[
de tp speca, neducnd doru faune ndvduu obnut care ofteaza
ndeoseb dupa cerc, "gaca sau banda noastra"; snguratatea e nu
putea f mobata dect de un barbat.
Dupa o rata prn toata casa, ncusv n odae Dane, Creca
trase czmee, mbraca dn mers patonu, nfaca geanta paras
ocun[a, arznd de nerabdare sa se ntneasca cu Margescu.
n tmp ce ncua, auz sunetu teefonuu, dar superst[oasa, nu se
ntoarse dn drum.
"Orcum, nu suna nmen de a Casa Aba..."
Fruntea ncruntata a Dane trada preocuparea nteroara. Ce mama
dracuu, nu raspunde nmen a teefon?! Faptu era cu totu neobnut
pentru ca totdeauna ramnea cneva acasa. Smon, devent sedentar,
eea doar pentru cumparatur, a ce trzu unsprezece dmnea[a
rea[e u cu exteroru fnd spravte. Smne, daca nu avea un [e
anume dentst, crotoreasa or vzta panfcata nu- pacea sa se
"baadeze de zauda" prn trg, prefernd sa- petreaca dmnea[a cu un
och a crat[ee unde se desavreau a foc mc mncarur gustoase
bne scazute, ar cu ceaat a mcu teevzor coco[at pe bufet. Ca sa nu
ma vorbm de nepsta Vca, fara de care nc nu putea concepe
exsten[a fame Tama.
Era o casa nu att zgomotoasa ct ve, cu radou permanent
deschs, cu "aat de Smna" (avea o voce frumoasa, dn pacate
neexpoatata, cu excama[e Vca or ae u Smon, nso[te de
zgomotu zaruror aruncate. |ucau tabnet, dar ce ma adesea tabe.
Dana ntra n sufragere, cu sentmentu de casa strana. Nu era
obnuta cu atta nte n propru camn parca avea nma strnsa.
Betu de a parn[ rezemat de vasu dn m|ocu mese sar medat n
och. De doua ze n-au zbutt sa dea de ea, nforma Smon, autoru
msve cu scrsu u abar[at, sperau ca- bne, sanatoasa. A murt
unchu Costache de a Bacau etc.. Nu nten[onau sa pseasca ma mut
de doua-tre ze. Daca peaca ara pe undeva, sa e ase un cuvnt...
Dana respra ceva ma ntta. Nu avea sa zaboveasca mut, vense
doar sa- a cteva ucrur de schmb. Bne ca psea Creca, o rea-
zase nca dn curte. Oboanee de a fereastra e erau coborte, or aa
proceda doar n tmpu nop[ sau cnd parasea ocun[a.
Descue mana cee doua rndur de yae de a camera e , tot
gest refex, aga[a poeta n cueru pom de nga ua. Cnd rdca
prvrea spre nteror n[epen, sm[nd ca nma -a stat n oc. De crgu
ustre, un cadavru de femee atrna spnzurat, ar sub pcoare, zacea
un taburet rasturnat.
ncerca sa strge, dar n-avea aer. Spnzurata era char ea, Dana,
statura e, paru e, hanee e, char parfumu e... Pe pept era aga[at
un mesa| scrs cu tere mar de tpar:
Te a'tept cur&nd. +onica.
Dana auneca de-a ungu pereteu se prabu fara cunotn[a.
*
Fata asta avea mn de aur fara ndoaa ca saraca, punnd-o
mereu a ncercare, antrenase ndemnarea nventvtatea. Dupa ce
o cunotea ma bne, dobndea convngerea ca ce pu[n pentru
moment, poate rezova orce necaz gospodaresc, sguran[e arse, prze
defecte, robnete care png sau eectrocasnce n[epente, stua[ n
care, dupa doua-tre ncercar ratate c[va pumn ndesa[ n carcasa
obectuu, se cheama specastu.
Pentru Patrck nsa, nteresant era amanuntu ca n cuda faptuu ca
nu se eschva de a nc o munca, orct de ngrata, Ioana pastrase
perfec[unea mnor de ducesa: ngusta catfeata, cu oase mc
pognetu nob.
Apecata mut peste masa, ucra a testamentu Cotde,
manevrnd ca un profesonst o penseta, o ama de ras un fr de par
smus dn propru coc. Dn cauza efortuu, pmba ncontent vrfu
mb pe toata ungmea buze superoare cnea satsfacuta de fecare
data cnd zbutea sa ma dezpeasca un mmetru dn sgu apcat pe
pc. ntreg tabou sugera concentrarea unu ceasorncar afat n
exerc[u func[un, Patrck ncepu sa rda:
S-ar zce ca toata va[a numa asta a facut...
Era unu noaptea se afau n camera u Patrck. Pna spre apte
dmnea[a, cnd Tan[a ncepea sa trebauasca prn casa, dspuneau de
un nterva comod pentru a reu sa deschda, fara a asa vreo urma,
testamentu sa- afe con[nutu. Pentru orce eventuatate, asasera
ua ntredeschsa, dar Cotda avea un somn bun, dormea nur se
trezea o sngura data, n zor, cnd trebua sa mearga a toaeta.
Ioana respra adnc terse cu dosu pame transpra[a de pe
frunte:
Am a|uns a |umatate...
Nu vre sa fac o pauza de o [gara?
Fata catna hotarta dn cap:
Eu m termn ma nt trebure pe urma ntru n recrea[e. Nu
scapa pe |os ce [ de|a n mna. Trebue sa e n cacu ca orcnd poate
nterven ceva. Am sa fu ntta doar cnd o sa vad testamentu n sef,
a ocu u.
Exsta ceva n va[a ta care n-a fost cacuat dnante?
E genu de ntrebar a care nu obnuesc sa raspund.
Patrck rse:
Voa ta, frumoaso!... Te-a gndt cum pet a oc sgu?
Ioana raspunse fara a- ntrerupe ucru:
Ca tot suntem a zcae, nu ntra ncodata nante de a-[ asgura
erea... Bnen[ees ca m-am gndt. Cu o pensua fna de aracet se re-
zova probema.
Daca se prnde?
Excus. Doar o expertza ar descoper trucu, dar nu se va a|unge
pna acoo.
Patrck o cerceta amuzat. Ioana era un numar cu totu cu totu
speca, dar n prmu rnd foarte perfda, certtudne care nu trebua sa-
asa nc o secunda dn mnte.
Daca te-ar asa contn[a, a putea deven un nfractor redutab!
Hm, nu tu daca sa au chesta asta ca pe un compment, dar
sunt de prncpu ca ndferent ce a ntreprnde, trebue facut bne.
Et un madar de prncp...
Excama[a de satsfac[e a fete reteza vorba:
Gata!
Extrase cu degetee febre dn pc testamentu oograf a Cotde.
Testamentu resgat se afa dn nou n sefu acum ncuat a oc, ar
pnza u Bob Bugara atrna a ocu e.
Patrck Ioana, prea surescta[ ca sa poata dorm sm[nd nevoa
sa comenteze, zaboveau n contnuare a un pahar de whsky. Tnaru n-
cerca sa- camufeze decep[a produsa de ectura dspoz[or pentru
cauza de moarte ae Cotde. Cu o una or doua n urma, ar f rdcat dn
umer cu nepasare, acum nsa ac[une concertate ae maca-s ae
Ioane reusera sa- mobzeze, antrenndu- n cursa pentru averea
Cotde. Nu pu[n nsa conta ntnrea cu neferctu de Baan, a care
efect ma resm[ea nca.
Bref, Cotda asa apartamentu n care ocuau acum, mpreuna
cu toate bunure dn nteror. Ceeate doua mobe, de a Snaa
Efore ("care apar[nusera excusv raposatuu consttund motenr de
fame"), urmau sa revna suror nepo[or u Martnescu. Documentu
ma dspunea ca toate ntreprndere exstente a data decesuu sa fe
chdate, ar suma ob[nuta mpreuna cu ac[une contu dn banca sa
consttue fondu de capta a une vtoare Funda[ Arhbad Cotda
Martnescu, a care menre va f spr|nrea unor tnere fete dotate, dar
pste de m|oace materae, ntru desavrrea studor...
Patrck se sm[ea surprns ca dnantea unu at obraz, nebanut, a
Cotde. O data cu capu nu -ar f nchput ca nevasta-sa face caz de
echtate vez egatee prvtoare a rudee raposatuu sau ca ar
[ne-o gr|a de soarta unor amarte, anonme fara chp, mntoase
sarace! Barem chesta asta asa compet aurt, conchznd ca n cnc
an nu -a cunoscut nevasta de nchpua ca femea consttua
pentru e o carte deschsa. "Probab ca nc nu ma ubete aa cum
m-am magnat!" Desgur, ce- revenea u nu era pu[n ucru, nsa casa
consttua o avere, mustea de obecte de pre[, unee de muzeu, dar
vorba aa, nu mannc zdur ct tmp po[ tra dn vnzar? Toate
acestea se pareau acuma nte nmcur, un |anc derzoru fa[a de
patrmonu rea a Cotde a caru conssten[a asase bocat de
mrare.
Dntr-o data, cuprnse un sentment de nverunare mpotrva ne-
vest-s. Pusese stapnre pe e, copendu- cu o dragoste sufocanta
(ceea ce nu era deoc adevarat), mn[se (ncodata), se foosse de e
fara scrupue (consderab ma pu[n dect procedase e nsu fa[a de
ea), supsese ca o capua (nu era sufcent de zgobu bdou batrne
pentru aa ceva), sechestrase, bocndu- ce ma frumo an (nmen
nu- sse fusese raspatt cu generoztate).
Lupu s-ar satura cu un sngur me, spun coban, dar cnd da och
cu neamure u, vrea toata stna "Asta s-a ntmpat cu mne,
zse Patrck, testamentu asta m-a trezt pofta de boga[e!" Orcum nsa,
sm[ea ca n-o poate erta pe Cotda pentru ceea ce e socotea a f un
rengh naso nemertat. Merta, n schmb, ea sa fe pedepsta
determnata sa schmbe con[nutu testamentuu. O dee tmpta trecu
prn cap:
Ce-ar f daca -am ascunde? Sau, ma sgur, -am dstruge?
Ioana masura cu dspre[:
Nu f mbec. Fara documentu asta, te trmt rudee a o pmbare
cu bcceta! Ce a[ reazat vo 4mpreun(, ca sa po[ avea preten[? Toata
averea a fost agonsta nante de a va f casatort.
Tnaru o prv derutat. Maxaru nferor, moae, atrna ca o crpa,
mprumutndu- un aspect |anc.
Ce ne ramne de facut?
Trebue sa ne sfatum cu maca-ta. Are |udecata mpede
sngee rece. Pna gasm o sou[e, apca urgent tratamentu, formua a
doua.
Patrck ncrunta fruntea a ntrebare, Ioana expca:
De dmnea[a, te duc pasa-m-te a servcu. Nu te ma ntorc
acasa o anun[ a teefon ca et obgat sa pec n provnce pentru
nte ze, nu t exact cte.
Pec aa, fara schmbur, fara peru[a de dn[?! N-o sa ma creada!
Asta vre. Sa nceapa sa se framnte, sa- fe teama ca te
perde. A auzt de duur sco[ene? Asta- apcam no acum amure.ei!
Patrck nceta degetee n paru de a tmpe:
Cnd ma gndesc cum -a batut |oc de mne, m vne s-o ucd!
Cu snge rece!
Ioana tresar. prv ung cteva momente, apo opt:
Nu... Nu nca.
*
Dana se trez dn en cu un geamat. Confuza, rot och prn
ncapere, ncercnd sa prceapa ce se petrece cu ea. amnt brusc
prvrea terfata ramase a[ntta asupra crguu de a ustra. Femea
spnzurata dsparuse.
[ spun ca nu-s o pshopata ca n-am avut haucna[!
Doru Pave masa mne rec, poundu-e cu sarutar marunte. O
ascutase pn de ma ngr|orare, refectnd a perfda ve[. Pentru o
sngura data n peste trezec de an, se socotse tmp de o saptamna un
om ferct. n sfrt, vense u rndu sa soarba dn exru prveg-
a[or de soarta, sa patrunda n ace Parads, pe care, pna acum, nu
avusese voe dect sa- prveasca de pe margne.
apte ze se sm[se ceu pe care- avea despre propra u
stare de sprt ca eganat ntr-un hamac proptt ntre doua stee ,
cac nu- ma psea nmc. Fusese dstrbut ntr-un ro superb, ar Dana,
mnuna[a aceasta de femee, nesperat cadou, accepta mbra[are...
, dntr-o data, sfnd bruta vaure de extaz care- umnasera
utmee ze, se abatea asupra u o napasta nedreapta! Fn[a adorata
traa sub amenn[area une prme|d... Nu, nu de moarte, nu voa sa
admta o asemenea eventuatate, pentru ca Dana, ca orce ndvd
supus ncercar, tndea sa- ampfce dmensune, necnd perspectva
n cuor sumbre...
Iubta mea, a|uta-ma sa te n[eeg! Ce vrea de a tne?
Dar, [-am ma spus-o! Sa ne casatorm!
Cu sa? E pst de... cavaersm! De orce urma de demntate!
Dana rse ragut, pna de dspre[:
Vorbet ca pe vremea marchzor n corap ab pantof cu
funde! Te crez ntr-un vodev? ntr-o pesa amaba de saon?!
n menu tre, dragostea mea, ar ce [ se ntmpa [e [ne de
Evu Medu. Tgve... Cadavre.
Cranu -a vazut Nu[, rost obosta Dana. n caz ca a ndoe n
ce prvete ucdtatea mea, ar spnzurata eram char eu... Reazez ce
mnte daboca are?
Categorc, dar de unde a facut rost de e, nca de unu care
sa-[ semene? Nu gaset aa ceva a prma benznare! pe urma,
cum de-a dsparut fara urma?!... Cnd?!
Ct tmp am fost fara cunotn[a, asta- sgur.
Atunc cne? Era sngura n toata casa!
Degeaba ma ntreb pe mne. Iara, cert este ca persona|u are
acces n casa aa nenorocta. Cum a ntrat ca sa nstaeze eu, aa a
ntrat ca sa- scoata!
Nu vreau sa te supar... Emt eu poteze... M-a spus ca nu te
prea a bne cu sora-ta... t... ma gndesc doar ca ea are acces n
casa...
Dana natura cu un gest nervos posbtatea:
Creca?! Nc gnd. N-o duce mntea a aa ceva!
"Afara de asta, competa pentru ea, Creca habar n-are de
povestea Monca, care semneaza ambee mesa|e..."
Actoru ofta neputncos. Efectv nu- ntra n cap cum se poate
manevra att de smpu un cadavru, cum poate cneva reu practc sa
faca dntr-un repauzat, subect de scenaru morbd! Sm[ea ca ceva nu-
n regua, dar nc macar n fa[a putonuu de execu[e n-ar f putut
presupune despre ce e vorba.
Ha s-o uam atfe! Nu ma dscutam stua[a de fapt. ntrebarea
medat urmatoare este care- scopu acestu machaverc mrav?! Ce
urmarete prn asta?
Dana rdca dn umer. De cu fa[a devorata de cearcane, evdent
seta, pastra o frumuse[e tragca sugernd aproperea mor[. "Seamana
cu o foare fara apa fara umna", suspna Doru Pave, cutremurat de
durere.
Ce urmarete? Dar asta se vede cu ochu ber, un dot ar
putea sesza. Sa ma spere, sa ma nspamnte ca de frca mor[! Sa
n[eeg ca nu se |oaca ca amenn[are u nu sunt vorba n vnt!
Canaa asta pretnde ca te ubete?
Bnen[ees! N-a auzt de "ubete-ma, ca te ta"? Banuesc ca se
afa ntr-un moment de crza, dar tocma de-aa e n stare de un act
demen[a.
Doru se rdca aprnse nervos o [gara:
Scumpa mea, nu ne ramne dect sa anun[am Po[a.
A, nu! respnse parca sperata Dana n nc un caz!
De ce? Eu sunt gata sa-m dau va[a pentru tne! tu ca suna a
meodrama, dar asta- adevaru. Probema- ca ma smt neputncos cnd
am de-a face cu o mnte, -a zce, ocut daboca. nchpurea mea nu-
pe masura magna[e u! Po[a are nsa ate m|oace!
Ce? Un bodyguard? ct tmp o sa se [na aa dupa fundu meu?
Doru o masura crcumspect:
Spune-m, Dana, me po[ sa-m spu orce. Char daca a f asas-
nat-o pe maca-mea, eu tot te-a ub te-a erta. Te are Drago cu
ceva a mna? te ceva rea, mportant, poate char cumpt despre tne
de-asta te anta|eaza?
Actr[a avu o secunda de eztare care nu scapa ceuat.
Spune, ubta mea, nu te sf!
Dana rdca dn umer cu fasa nepasare trecu mana
degetee prn paru despett:
Ce poate sa-[ treaca prn mnte! te ma pngea ca nu a suf-
centa magna[e!
Doru, nu prea convns, decara:
Bne, daca spu tu... n concuze, ce putem face? Stam
ateptam sa apese pe tragac?
Femea masura ung, de parca ar f vrut sa patrunda pna n stra-
fundure sufetuu mn[ u. Cacua febr: "Sus[ne ca ma ubete
sunt convnsa de asta. Chesta- pna unde poate a|unge de dragu meu?
nca ceva, scap de un anta| ntru n atu?... Dar a ata ere pentru
moment? NU! Trebue mers pe sou[e!"
Ce facem? nssta Doru.
Dana sch[a un surs engmatc. Inventa, tnd ca atrbundu-e pa-
ternta[ ceebre, cuvntee capata ata greutate:
Napoeon sus[nea ca una dn cond[e vctore este sa atac pr-
mu.
Doru nceta sa- maseze mne:
Ce vre sa spu?!
Lovm no prm nu- ma dam u tmp sa apese pe tragac!
Ccatrcee de pe obrazu tnaruu se datara dntr-o data, parca n-
treg capu crescuse, ar prvrea era a unua care tocma vazuse pe
Emnescu a u Baba facnd strptease n fa[a Ateneuu.
"Femea asta- nebuna?! Sau n-am n[ees eu bne..."
Cum adca s( lo"im0
Dana azvr o prvre crncena:
Adca chdam! Spu ca ma ador. Acum e cazu sa m-o dove-
det! Or eu, or e!
*
Cotda avea mpresa ca a ntrat ntr-o zode nefasta. ta ct de
dstructv, ct de nocv era gndu, dar faptee ramneau fapte nu te
putea ega a och cu buna tn[a, pretnznd ca nu e vez. Prn struc-
tura, devza e fusese totdeauna "prvete ucrure n fa[a cauta sou[a
cea ma avanta|oasa", dar ca sa fm sncer, soarta fusese bnevotoare
cu ea, cru[nd-o de mar ncurcatur. Lasnd a o parte mormntee
scumpe care puncteaza orce exsten[a, prvta n ansambu, va[a e
fusese o duce prmavara. Acum, dntr-o data, o gasse boaa, dn care cu
greu revenea, sm[ndu-se parca ma vaguta dect n prmee
saptamn. Adevarat ca nc nu era obnuta sa zaca, bucurndu-se de o
sanatate pe ct de uutoare, pe att de fdea. n azec cnc de an,
nu cunoscuse dect scaunu dentstuu un sngur an[ de anaze,
facute acum doua un, cnd se mbonavse.
Pna a teefonu u Patrck, pusese starea e proasta pe seama une
convaescen[e caprcoase, ncredn[ata ca- va reven, "nou-nou[a, dn
cap pna n pcoare." Deunaz, ma era dor de o roch[a de prmavara
beumarne cu pcour abe...
Iata nsa ca aparusera probeme cu Baatu. Inten[a u de a- ua
servcu (cunoscndu- aversunea profunda pentru orce actvtate cu ca-
racter obgatoru, spus pe eau, cunoscnd enea u congentaa)
puncta de|a o schmbare fundamentaa, o noua etapa n casnca or. Nc
n-a avut tmp sa se obnuasca cu noua stua[e, ute- ca- "a ber
de acasa" pe un numar de ze nedetermnat. Teefonu u fusese apdar,
de parca ar f sunat dntr-o gara, gata sa parda trenu. Cnd ntrebase
cum de peaca aa, brusc fara un mnmum de baga|, Baatu se
eschvase, expednd-o:
N-am tmp, Mam, e o urgen[a, ordnu boss-uu ce mare. [
expc eu cnd ma ntorc... nchease n stu persona|eor dn fmee
amercane! A gr|a de tne!
Dupa ce se nchease convorbrea, Cotda fusese cuprnsa de nds-
poz[e de o nente vecna cu panca. nca nu se ntmpase ca e do
sa fe despar[[, perspectva unor ze n care n-avea sa- vada chpu u-
mnos o deprma orct ar f vrut sa- aunge gndu dn mnte, spama
de nevtab se dovedea ma puternca. Iar nevtabu se numea EA, o
ata femee n va[a u. Era n ogca fr sa se ntmpe aa ceva
dragostea nan[use nma sufetu, dar nu- uase mn[e nsa
Cotda avusese totu navtatea sa spere ca persona va f scutta de
asemenea sufern[a. Patrck se ubea prea mut pe sne nsu, prea era
naravt a tra duce ca sa renun[e a toate avanta|ee oferte de Cotda
de dragu unu chp nostm, cu peea frageda. Cu aceasta convngere
cu ra[unea feme versate, se egasera recproc, char n prezua nun[,
ca a dorn[a orcarua dntre e, casatora sa se desfaca fara cea ma
mca opoz[e. Certfcatu de casatore nu e va atrna an[ur de
pcoare, ramneau do oamen ber. Ca de obce, se specfcase
cond[a sncerta[ absoute, dac-o f -o f, se vor despar[ fara
mncun, fara a- pune pe ceaat sa suporte umn[ee rea[or
candestne ae parteneruu, murdara aternuturor paraee. Frete,
fagaduaa avanta|a pe Patrck, fnd greu de conceput ca Cotda sa-
ma gaseasca a[ aman[. O facuse totu cu nma uoara, dar ntr-un fe
vorbet despre foame cnd a strachna pna sub nas atfe cnd
camara- goaa pe pta nu ferbe nc o oaa...
Copeta de gndur neguroase, nu reu sa nghta a prnz dect o
ceaca de buon de pasare, ar seara constata ca -a crescut dn nou
temperatura.
Teefonu u Fugue[ tocma facea toaeta de noapte
aunga nade|dea ntr-un somn adnc bnefacator. Soacra-sa era
agtata , de ncerca s-o ascunda, nefresc de ngr|orata de ceea ce se
petrecea cu Patrck. Neaparat trebua sa dscute stabra o ntnre...
nu, nu pentru mne, mposb, avea o z extrem de ncarcata, dar
negret, pomne dmnea[a.
Cotda ngh[ doua somnfere n oc de unu sngur.
|ubnd doar magnndu- starea de sprt a "hoate", Fugue[ se
nstaa a teevzor urmar emsunea u Forn Canescu. "Las-o sa dea
bne n cocot..."
*
Drago sos cu o ntrzere de cnc mnute. Avea expresa
ndvduu prea framntat de ceva ce se petrecea nauntru sau pentru a
ma sesza ce se ntmpa n |ur, char daca ar f fost vorba de o defare
de came. Ca nota generaa, parea hatut, apasat de o obsese. Se trnt
greo pe scaunu dn fa[a u Patrck de parca genunch [epen ar f
refuzat comenze.
De ce dracu' n-a vrut sa ne ntnm a Clopoei0
Se afau a Casa )omana, un restaurant cu preten[ pre[ur ne|us-
tfcate, dn aproperea Cheuu Dmbov[e.
Patrck rot nstnctv och prn ocau aproape go:
E departe de caprara noastra, nu rsc sa dau peste vreun cunos-
cut.
Ce ma vrea sa nsemne chesta asta?
Patrck decara, sgur de efect:
De er dmnea[a, am ntrat n candestntate. Cotda te ca
sunt a Tmoara.
Ceaat prv ma atent:
O |ap[a care-[ papa tmpu are preten[ a week-end?
Nc vorba!
ncepu sa- reateze stua[a, neom[nd nc epsodu Sandu Baan,
cu sncertatea abunden[a de deta caracterstce une preten
ncercate, n care partener au ntrare bera pentru a patrunde n cee
ma |osnce secrete ae ceuat.
La nceput pctst aba ateptnd sa vorbeasca despre propre
u probeme, Drago deven ma atent, a|ungnd sa- urmareasca char
ncordat.
Hm! excama a urma rdcnd sonda de whsky goaa, ceru prn
semne nca un rnd. Se pare ca avem destne smetrce, amndo am
ntrat n cacat. O zode cretna!... A gr|a ca te scufunz.
Ce dracu' vre sa spu?
Doua chest nu-m pac... Apo, sarnd de a una a ata: z aa,
cu nenoroctu aa de Baan!... Nu-m revn. Exempu pe ceu, ef de pro-
mo[e, vedea osea dreapta aternuta cu roze, pna a Academe...
Patrck ntrerupse nerabdator:
Lasa- nab pe Baan! Ce zcea ca nu-[ pace?
n prmu rnd, testamentu. S-ar zce ca buna Co-Co te-a fentat.
|-a proms vreodata ceva?
Ncodata. Ea n-a poment nmc, cum sa f adus eu vorba?
Corect, dec nu-[ datoreaza nmc. Peste ce [-a ofert vreme de
cnc an, [ ma asa o avere. Ca tu o vre pe toata, e atceva!
Patrck stnse nervos [gara se apeca peste masa:
Crede-ma, nu- vorba de acome ac...
Nu, rn| ceaat, doar de dragoste pentru aproape bunure
sae.
Ma ascu[ sau nu? Insst, nu- acome, c doar o gr|a egtma
pentru vtor. Cu neamure raposatuu nu [ne nc o egatura, n cnc an
n-a prmt n-a expedat o sngura fectare de Cracun. Iar funda[a e o
aureaa! Ceva abstract, confuz, nc nu t cum arata a fa[a aa de- m-
ostvet.
Ce vre sa-m demonstrez?
Ca nu- drept fa[a de mne. Eu asst batrne[ea, eu o fac fercta
cuvntee e. Dupa cum m repeta a nfnt ca n-a ubt pe nmen aa
cum ma ubete pe mne, ca sunt ce ma pre[os ucru dn tot ce s-a n-
tmpat vreodata.
Consdera probab ca a facut face destue pentru tne!
Patrck rdca excesv gasu:
E bne, eu nu consder a fe!
Perfect! Ce-a de gnd?
Sa- for[ez mna. S-o obg sa vada cum e fara mne! Un numar
de ze sau toata va[a.
Tu unde sta acum?
[ da seama ca nu m-am dus a maca-mea, unde potetc m-ar
putea gas. Am tras a un hote... Balace. E centra totu dscret.
Cne ma te?
Mama ... Ioana.
Drago cauta umne ochor:
|e [ pace de fata asta?!
Expresa u Patrck deven ovatoare, parea pus n ncurcatura:
Nu tu ce sa-[ spun. Ma ntrga ... da, cred ca despre aa ceva
e vorba, m mpune un anumt respect.
Cum e ma rau! decreta Drago. Trfa care- dezvaue n rate
batere!
Patrck respnse:
Nu- trfa!
Aha! A nceput sa te deran|eze. Ma smt obgat sa-[ spun ca
me nu-m pace deoc, asta- a doua probema despre care voam sa-[
vorbesc. Dn tot ce m-a povestt despre ea, dn ceea ce ntuesc, trebue
ca- o scrba dntre cee ma prme|doase! Tu nu observ cum te
manpueaza? A a|uns s-o [ a curent cu toate daraveee tae, sa- cer
OK-u, te-a dat n ntregme pe mna e. Refa fmu a sa consta[ ca
te a dracuu de bne ce vrea ndferent de dmensune tcaoe, nu
se asa pna nu capata!
Afrma ca ma ubete...
ma grav, o sa te traga dupa ea, nu va admte sa- scap dn
gheare. Ce parere are maca-ta?
Ea a ntrodus-o pe fr. nchpue ca, a urma, o va putea uta
dn va[a noastra contra unu bac generos.
Cu o cond[e! Sa fe ea de acord.
Patrck dadu dn mna:
S-a|ungem no pna acoo!
A|ung ma repede dect te atep[, surse set Drago. Asta e
pacatu tau de cnd te cunosc, Petrca. Et ncapab sa gndet cu
batae unga... n concuze! Ce sper? S-o aduc pe Co-Co n stua[a n
care sa pnga dupa tne sa moara de spama ca te perde? Bun, ce
urmeaza?
Secundo tempo! Va dor sa ne ntoarcem a vechea stare de
ucrur. Pentru asta, trebue sa renun[ a servcu. Nu o pot face, fara a
avea un vtor asgurat. acum vne momentu chee! Ma va asgura
doar revzundu- testamentu desgur, nformndu-ma ca a uat toate
masure pentru ca Baatuu sa- fe moae dupa ce Mam va face nan
n cavou fame.
Drago rse:
Asta- scenaru nchput de Fugue[?
De ce neaparat de ea?
Pentru ca o cunosc. Ce pot sa zc, cowboy0 Dea Domnu sa se
brodeasca dupa cum e-a[ potrvt! Daca pot sa te a|ut cu ceva,
grabete-te. Nu tu ce se poate ntmpa cu mne n urmatoaree doua
sau tre ze, poate ma devreme.
Patrck masura sperat:
Ce vrea sa nsemne asta?
Och actoruu devenra stco, tonu era de sentn[a mpacaba:
Totu depnde de Dana.
Adauga patetc:
n momentu acesta, [ne n mn va[a e a mea.
Patrck contempa nauct. Ceea ce- arunca n corz nu era stora
n sne un barbat abandonat de ubta, ce sa-[ povestesc! , c
dmensune rocamboet, propor[e ntenstatea sufern[e u
Drago. Nu- banuse ncodata componente tragce , uat pe
nepregatte, nu- venea sa- creada urechor. Ce naba, nu era Drago
genu de frzera care sa cacheze meodramatc pentru ca |en,
crotoreasa, nu- mpartaete amoru! Ca Dana reprezenta un uncat
nu trebua s-o prvet de doua or ca s-o reazez , dar, dn nou a
naba, e pna umea de pete bonde pcoare ung, ar Drago nu
trebua dect sa pocneasca dn degete pentru ca respectvee sa nu te
cum sa se dezbrace ma repede.
Nu-m vne sa cred ca vorbet seros! Spune-m ca- un banc
prost.
Tu et prost! Nu vez adevaru nc cnd a sub och ta.
Patrck apuca de bra[ ntr-un gest spontan ncepu sa- zg[e
cu putere:
Dezmetcete-te! | mnte cum [ spunea Cre[ou de Romna?
"Mateescu, craoru codror, a strazor a feteor!" Unde- craoru
aa?
Drago surse trst:
Aa arata afu! Nmen, nc macar eu nsum nu tam ce se as-
cunde n spatee u.
Uta-te n ognda! Et ce ma chpe actor dn teatru contempo-
ran, a taent, succes, ban, ce mama dracuu, ma vre?
Pe Dana.
Da-o'n ma-sa! se enerva Patrck. N-a cum sa arunc n aer ua de
a dormtoru persoane, dar a n ocu e o suta, o me de Forc, Cocu[e,
Catane Sune care pot ndepn cu succes aceea ofc! Auz, cnd
eram mc, aveam vreo patru an, m-a apucat o damba, ca vreau Luna de
pe cer. Era superba rumena ca un gogoar, ar eu uram ca un smntt.
Maca-mea a cobort obonu ca sa n-o ma vad m-a dat o portocaa.
n secunda urmatoare, utasem de Luna...
Drago scrn:
Or Dana, or nmc! Fac ceva pe portocaa ta! Auz ha de compa-
ra[!
Se parea ca Patrck tot nu reuete sa n[eeaga:
Expca-m o cheste! Sunte[ de do an mpreuna. n tmpu asta,
te-a comportat norma, n-a avut puseur dn astea, otheene, nu parea
deoc ncrncenat. Cum a dat dntr-o data n amor ghebos? Cum te-a pa-
t?
Am fost un dot, nu-m dadeam seama ct de mut o ubesc!
Nu se ma poarta crmee pasonae, Drago! Trezete-te, omue,
suntem n menu tre!
Dar cnd ubm cu adevarat, o facem ca pe vremea Genoveve de
Brabant! O reazez acum pe depn.
Pe Patrck strafugera o dee care paru sa- nsufe[easca:
Am sa ncerc sa dscut eu cu Dana. Barem sa tm ce- n capu
e.
Drago rdca dn umer obost:
Feacur! Am ma facut o proste...
Raspunse sprnceneor rdcate ae u Patrck:
Am amenn[at-o ca daca ma parasete, dau n veag povestea
aa mpu[ta...
Ceaat se spere:
Cu Monca?! Et nebun?!
Ma scosese compet dn mn[! Are taentu provocar, te sa-[
spuna exact ceea ce trebue ca tu sa sm[ ca [ s-a pus o dnamta n
fund!
Te ma surprnde attudnea e?! nca n-am auzt de un anta| ma
ordnar! A f facut-o pna a urma? Te-a gndt ca o ncurcam to[ tre?
Drago rse scurt:
F pe pace, am [nut cont de tne! A fost o smpa amenn[are fa-
cuta a mare fure. Faptu ca am nfunda to[ tre pucara nu m-ar adu-
ce-o napo pe Dana.
daca o ucz, ce crez ca te ateapta? Un Oscar?
Iar et prost, ofta adnc Drago. Cum crez ca -a suprave[u? O
termn pe ea n cpa urmatoare ma snucd. Am panfcat totu.
Et nebun de egat!!! strga fara sa- dea seama, cteva
capete se ntoarsera spre masa or. A vrea nsa sa tu totu o cheste!
De ce-a [nut sa ma nformez? De ce a trebut sa-m aduc a
cunotn[a... cacature astea macabre?! expoda Patrck. Et pretenu
meu ce ma bun... Daca n-o faceam, m-a f reproat post-mortem ca nu
m-am spovedt tocma [e, dupa o pretene de o va[a n care ne-am avut
ca fra[... ma e o cheste! Am nevoe de a|utoru tau.
*
Cotda facea parte dn categora persoaneor, n genera construc[
poztve optmste, care- nchpuau ca daca nu vorbete despre
boaa, nseamna ca nu o are sau ca- psta de mportan[a; dn momentu
n care o marturset, devne o reatate batuta n cue nu ma po[
face abstrac[e de ea. Aceasta spre deosebre de ce ma mu[ vrstnc
care adora sa- etaeze sufern[ee, descrnd cu vouptate amanuntee
cee ma penbe. tot spre deosebre de coeg de genera[e,
enccoped n matere de produse farmaceutce ma aes medcna
aternatva, Martneasca ta doar ca ceau de te se recomanda a tuse,
compresee cu mue[e sunt benefce pentru ten, ar daca te doare
capu, ngh[ un antnevragc sau o asprna.
Dec, orcum ar f stat ucrure ndferent de denttatea
musafruu ateptat, Cotda s-ar f stradut sa- construasca o
nfa[are umnoasa, de sanatate macar mu[umtoare, daca nu
prospera. Ateptnd-o nsa pe soacra-sa, se cazn dn nou n mod
deosebt, sa nu arate ca o "baba zacaa, gr|[, fra[or, de comnd, ca eu
ma duc n pa[a sa caut nuca eftna..."
Astfe, ar f preferat sa n-o prmeasca n [nuta de nteror sugernd
dn start nvadtate, medcamente pat, c n hane obnute, de ora.
Cnd nsa, cu a|utoru Ioane ncerca ma mute varante, se nspamnta.
Ca toate femee cochete, obsedate de ne, ar f vrut sa sabeasca, dar
nu n hau asta nu seta de boaa. Toate straee futurau pe ea,
pareau ca atrna peotte, pe umera, trupu se perdea n crpe, nmc
buzunare, tae, mnec, fermoare etc. nu se ma aeza a ocu u.
Chestunea n sne o deprma data fnd dspoz[a orcum neguroasa,
vazu ac un semn rau. Zua se anun[a prost, dar "sa speram ca numa
att.."
n cee dn urma, se rezuma a o roche eeganta de casa, n
cuoarea vne putrede, cu pangc de atas, dupa ce- pcta obrazu,
se nstaa n saon. Fugue[ sos agtata, aducnd cu ea un va de aer
proaspat de tnere[e. Amanuntu condmenta ndspoz[a Martneasca,
pentru ca daca a Patrck adora tnere[ea expozva n toate manfestare
e, nu acea ucru se ntmpa cu maca-sa. n defntv, era doar cu
zece an ma n vrsta dect Fugue[, dar puse aatur a f zs ca e
desparte o epoca. Trecu eroc peste acest moment dupa ce dadu
cteva dspoz[ de gazda Tan[e, o aborda drect:
De aataer, de cnd m-a sunat, traesc tot ntr-o gr|a. Ce s-a n-
tmpat?
Fugue[ arbora o mna nentta:
E vorba de Patrck...
M-am nchput.
Tu ce t despre e?
Cotda ofta ca exasperata, dar nu- formua gndu: "Doamne, ma-
car daca m-ar scut de farsesme! De cnd o cunosc e fasa pocrta!
Ma mut dect mne, te totu despre fu-sau. Ce ma vrea?!"
Ce sa tu? deschse pamee. M-a anun[at aataer dmnea[a,
prn teefon, ca trebue sa pece de urgen[a a Tmoara unde -a trms
efu u ca va ps cteva ze. Nc n-a ma trecut pe acasa, a pecat
cu ce era pe e.
Nu [ s-a parut curos? E, att de pedant n [nuta!
Am n[ees ca e caz de for[a ma|ora. n afara de asta, Baatu are
totdeauna ban a e, doar n-a pecat n deert. Intra n prmu magazn
cumpara ce are nevoe.
ncerca sa- pastreze camu, sa sugereze ndferen[a vzav de un
fapt mnor, dar, avea sa constate Fugue[ cu satsfac[e, daca obrazu
vocea o ascutau, nu acea ucru se ntmpa cu mne, a care Cotda
nu se gndea. nfpsese degetee n bra[ee fotouu unghe ung
zgrau cu nverunare [esatura.
La asta nu m-am gndt, decara Fugue[ senna. Orcum, e prma
oara cnd procedeaza aa.
Batrna surse cu o nuan[a de ma[oztate:
Tot pentru prma oara a servcu. Nu cred ca exsta vreun
motv ca sa ne nentm.
Te-a sunat de a Tmoara?
Nu, dar trebue sa t ceva. n rea[e dntre no nu exsta con-
strnger sau obga[ pctstoare. Amndo suntem ber ne-am
proms ca faptee noastre sa fe sncere.
"Fapte sncere"... N-am ma auzt expresa asta!
Adca, sa nu facem nmc dn ceea ce nu avem chef ntr-un
moment sau atu. Fara acte conven[onae.
Cudat!
Probab, cnd prvet ucrure pe deasupra, nsa gndete-te ce
vaoare semnfca[e capata un gest ma pu[n frecvent poate ca tn-
|et dupa e, dar despre care t sgur, o data coms, ca e pur autentc!
Foarte orgna, rcana Fugue[, doar ca pe mne Patrck nu m-a
obnut cu asemenea subtta[. Char cnd era eev peca n vreo ta-
bara, dadeam ban sa ma sune n fecare z.
Et mama surse trst a ate dreptur.
tu, ca so[e?
Toate n afara de acea de a- pcts.
Acum, se dumr meros Fugue[, m dau seama de ce va
n[eege[ vo aa de bne!... Ma apasa totu gr|a...
Parea macnata de ndoaa scrupue, frngndu- degetee foarte
convngator. Martneasca dadu ghes:
De vreme ce-a vent ca sa-m spu ce te framnta, nu vad de ce
ma ova. Nu sunt o fet[a, po[ vorb fara mena|amente.
E o chestune... extrem de decata... Patrck a pecat a Tmoara
mpreuna cu o femee...
Cotda sm[ cum patrunde un stet n nma, dar pastra snge-
e rece. Fugue[ urma:
Ofca, desgur, aa -a trms de a servcu. Fata asta, nventa ea,
Anca, e una dntre secretaree efuu.
Nu gasesc nmc anorma, dar tu de unde t?
Srbu -a gast servcu, a fost coeg de brou cu patronu. Nu
m-a pacut pecarea asta ntempestva -am pus sa se ntereseze cum
stau ucrure.
Tot nu n[eeg! Care- probema?
Pe nga mne nentte, vena |uguara care papta vzb pe
gtu sabt trada emo[a. Fugue[ nregstra mu[umta amanuntu
contnua, fara a abandona aeru ngr|orat:
Am uat nforma[! Femea e o pacoste, se pare ca nmen nu- re-
zsta! Are doua snucder pe contn[a nu tu cte case strcate!... Un
gen de |ucatoare, de coec[onara, nu tu ce sa-[ spun, dar toata umea
o socotete daboca. Se spune ca ar f fost Mss Ltora, or e de
notoretate, constan[encee braencee sunt cee ma percuoase
cocote dn toata [ara!
Cotda o prv cu sa necamufata ntreba, utnd ca ea nsa
ceruse sncertate dura:
De ce-m nr me toata mzera asta?
Fugue[ presa batsta pe och usca[:
M-e teama pentru baat. To[ -am rasfa[at, a crescut fara sa f
dat pept cu va[a. N-a cunoscut nc constrnger, nc mpotrvr. Nu-
pregatt sa upte cu un davo, poate face dn e o zdrean[a!
Hm, se pare ca nu a o parere straucta despre fu tau! Dar, nca
o data te ntreb, cum po[ sa-m spu tocma me asemenea oror?
Fugue[ decara patetc:
E fu meu, Cotda, nmen nmc nu conteaza ma mut pen-
tru mne. Iarta-ma daca te-am rant, upt pentru bnee u.
ce vre sa fac eu de vreme ce soco[ ca sunt att de psta de
mportan[a, nct e n stare sa ma ute pentru prma curvu[a, char
daca- zce Mss Techrgho?
M-a n[ees gret. Tocma pentru ca tu ca te ubete te
stmeaza extraordnar, am vent a tne... Tner cad esne n spta,
oamen suntem, nu sfn[...
Cotda o ntrerupse. Durerea o aprga geoze o sufocau:
Car, Fugue[, ce vre?
Sa- da un teefon sa- chem urgent acasa. Pretnde ca nu [-e
bne. Sa speram ca rau nca nu s-a ntmpat sau ma poate f ndreptat.
De ce nu fac tu chesta asta? Ca mama, et ma ndcata.
Ba, dmpotrva, tu ca so[e a ata greutate, ate argumente.
Martneasca catna hotarta dn cap:
Nu fac aa ceva pentru nmc n ume! Nu vreau sa am aeru ca-
controez, adca sa comt greeaa cea ma frecventa cea ma doata
dntr-o casnce! Sa ne pastram demntatea!
Fugue[ smua ca se prapadete de umre:
Pu amoru propru ma presus de... de... poate nsa va[a u Pa-
trck?
Nu f meodramatca, Fugue[! Repet, daca et att de
ngr|orata, tu, n catate de mama, et ndrepta[ta sa- cau[. Nu te va
nvnu ca fac Po[e cu e.
Fugue[ o a[nt, mucndu- buzee:
L-am cautat.
Cotda tresar cu nma oprta:
A vorbt cu e?
Da, pe ceuar. M-a zs ca ma ntrze cteva ze, poate o sapta-
mna. N-a termnat treaba, s-au vt cca nte austrec cu propuner
nteresante.
? ntreba ceaata cu o voce gtuta.
Fugue[ ofta pna n adncu sufetuu:
Mnte! S-a nteresat Srbu a servcu. Nu exsta nc un fe de
austrec, e dama, trebua sa se f ntors demut.
Cotda nchse och:
"Nu vreau dect sa ramn sngura."
*
Em Margescu nu era amator de pmbar. n genera, repugna
orce efort fzc, mensu gabart facndu- sa prefere poz[a aezat sau
ntns pe pat. Char a servcu, se ducea uneor, cnd era c&t de ct n
ban, cu taxu, ar peste toate acestea, nu se putea concentra n tmpu
mersuu. Incapactatea de a desfaura doua actvta[ concomtent
consttua nca una dntre caracterstce gamanuu.
Fara a oco dec motvee, refuza hotart propunerea Creca ca n-
tnrea or sa se desfaoare ntr-un "pa[r" a Lacur, spre marea
dezamagre a fete. Ea adora pmbare, dar psa unu partener o frustra
de aceasta nofensva pacere; nu se concepea baadndu-se de una
sngura, uncat pe aee unu parc, avnd mpresa ca toata umea ma
aes perech se uta a ea o compatmete, ntundu- spontan
probemee: "Ute-o pe nenorocta asta, nu s-a gast un sngur fraer
care s-o [na de mna. Ce- drept, e urta ca foamea!..."
Pna a urma, mpacara ntr-un fe capra varza, stabra sa se
vada n Cmgu. Era centra, a ndemna amndurora, aveau natura,
exstau banc. De toamna avansata ceru parauta asupra orauu
nor boovano pacur, nu era nca frg; se putea zabov pe o banca
fara rscu unu gutura, ba char cu pacere. Stabra ca oc de ntnre
Rondu Scrtoror ntrnd n parc, Em aspra cu vouptate aeru
specfc autumna pamnt reavan, frunze moarte, nostage gao
pe care fre ma pu[n vguroase detesta, asmndu- ceu de cmtr.
Ca totdeauna superpunctuaa, Creca atepta pe bancu[a de
nga bustu u Vase Aecsandr. Nedeprns cu noua nfa[are a
Creca, och gamanuu aunecara spre ea. Fata facu un semn cu
mna, Em se aprope stupefat. Nu- ascunse surprza "Doamne
sfnte, ce pa[achna!" drec[ona aratatoru spre ea, de parca ar f
vrut s-o arate unu ter[ magnar:
Ce-a pa[t, soro?!
Sursu fete, pn de ru| gras, descoper dn[ cu strungare[e
mute, semannd cu un gard de uuc trbe.
Nu-[ pace?
Hm, m-a cam uat pe neateptate, o masura apasnd pe
deta.
Era "mn|ta" rau pe obraz, ca o cocota de gang de noapte, paru
vopst gaben de mamaga accentua smeadu hepatc a tenuu, ar
[nuta dsco, cu geaca fusta de pee extra mn, cam o pama ma |os
de ovare, voa parca sa demonstreze ca n matere de pcoare strmbe,
Creca putea ctga orce concurs.
Interesant, aprece Margescu, dar vez sa nu te aga[e aa de a
Moravur. Daca te apec, [ se vede toata nstaa[a.
Ce- aa?
Adca cho[ tot ce- n zona, daca sunt de-aa cu sfoara.
Creca strmba buzee rdca dn umer "ce te umfatu
asta despre moda?..." Ea, una, se sm[ea foarte bne n noua postura, era
prma oara cnd sm[ea prvr zabovnd asupra e, n-o sa- ase pe
Margescu sa- tubure dspoz[a
aprnsera cte o [gara Em extrase dn nteroru hane,
casca stcu[a de buzunar cu acoo. Conven[ona, fnd convns de
refuz, se nteresa:
Consum o streptomcna?
Spre surprza u, Creca trase un gt ung.
Am sa-[ reatez ucrur care probab te vor surprnde, ncepu
Creca dupa ton, cursvtate, feu n care se rostogoeau frazee,
fresc fara eztar, Em conchse ca dscursu fusese ndeung gndt
daca nu rostt ntre pere[ dscre[ a ocun[e. Am nsa un prncpu, a
popa, medc avocat, or spu adevaru, or te duc degeaba.
Nu-s nc una, nc ata, nc ceaata, surse gamanu.
Nu, dar suntem compc. Com-plici, nssta, a savrrea unu act
pe depn ndrepta[t, dar a caru gravtate, n percep[a morae curente,
ntrece orce tcaoe.
Ars de nerabdare, Margescu curma vorba:
Nu te |ustfca, scumpo, te n[eeg, et dnante ertata. La obect!
Creca facu o pauza, ca dnante de a se arunca n go decara
desut:
7ino"ai de moartea +onic(i sunt #iana, #ra$o' 'i Batrick!
Cuvntee transmteau sncertatea emtente greutatea adevaruu
absout.
Em nu era surprns, banua de mut, ar acum cauta doar argu-
mente certtudne.
Et convnsa?
Nu trebue sa fu convnsa. Pur smpu, 'tiu.
De ce n-a spus-o a ancheta?
Nu- o noutate ca acoo s-au masut car[e.
Putea strn scanda prn presa sau teevzune. Aa aba ateapta
asemenea cozonac!
Creca rse feroce:
E sora mea a m|oc, ce zc?
Pe care o urat. Ft, atceva!
M-au oprt consderente de fame. Acum, char vorbesc seros.
Nu afrm ca ma prapadesc dupa a me, totu nu m-am ncumetat sa fac
pasu. Am fost contenta ca un asemenea scanda -ar dstruge compet
remedab. Pentru e s-ar prabu Unversu! Dana, soaree or, o
crmnaa odoasa, cu snge rece! Ma aes de tata m-e ma.
Cumsecadena u ar f ranta de moarte!
Aceea argumente sunt vaabe acum. Nu s-a schmbat nmc.
Te ne. M-am schmbat eu. Gndu ca tanuesc o crma ma apa-
sa nfnt ma greu dect acum c[va an. Am ma dobndt convngerea
ca va[a mea amarta, eecure necazure sunt nu napasta, c
pedeapsa de a Dumnezeu pentru ca am acceptat prn tacere sa fu
compce a o crma. Ma caesc!
Em nu se putu ab[ne comenta:
Punnd a cae ate tre...
Eu nu vad aa ucrure. Lchdarea aceor best nu ar consttu
dect o bnemertata raspata pentru fapta netrebnca.
Em ncepu sa rda:
Buna stramoeasca noastra credn[a propovaduete ertarea
aproapeu. Nu t Tata Nostru?
Creca dadu dn mna dspre[utoare:
Zau? Atunc de ce ma exsta trbunae? Raufacator sunt pretu-
tnden pedeps[ nu erta[. Daca |ust[a omeneasca are dreptu sa
strpeasca rau, de ce nu -am avea no do?
Corect.
...Oare cnd am nceput sa ne urm? M-am gndt mereu a asta.
N-a putea ndca o anumta z, n-am nc un evenment ca reper. Cred ca
de pe vremea cnd Dana nca ma era pmbata n carucor. La nceput,
a fost un sentment de frustrare. I se dadea ma muta mportan[a dect
me, se ocupau ma mut de ea La Vca, gafsta fame naa mea,
prefern[a fa[a de Dana se manfesta ce ma drect. Cnd venea a no,
adca n fecare z, prma ntrebare era "ce face fet[a noastra, o ma
doare burtca?" Se ta "fet[a noastra" era Dana, n vreme ce pe mne
nu ma scotea dn Corca.. Cu tmpu, ucrure au evouat n acea sens,
ba char s-au ampfcat. nca dn prm an, Dana a devent "soaree
case" trebue sa recunosc ca n-am vazut n va[a mea un cop ma
frumos ma duce ... ma tcaos!
Em strv [gara sub tapa pantofuu, zmbnd:
Nu exagerez? Tcaoasa a vrsta aa?
h! La vrsta aa! Sm[se ca eu sunt un so de rune a fame, o
toerata cumva, ma cana cu un sadsm care prefgura mute pentru
nte parn[ care ar f tut sa vada corn[ee camufate de petee
bonde. Pentru ca asta a fost este Dana! Un davo cu chp angec!
Bana, dar nu- sngura banatate cumpta!
Margescu dadu dn cap gndtor. Nefercta era un vucan de otrava,
purou cuprnsese ntreaga faptura, gabena nvde ntuneca och.
Nmen nu contesta ca or ncotro a ntoarce capu, Satana se pmba
ber pe u[ee omenr, mprumutnd un chp sau atu, dar pe cop
ateapta sa creasca. Ce putea sa faca Dana a gradn[a, sau char ca
coar[a...
ta sa- ascunda sprave cu abtate de adut! Cnd se sm[ea
neobservata, m scupa n supa, sau rasturna un pahar de vn rou pe
cea ma frumoasa fa[a de masa a mame, m pata cu cerneaa
grasme caetee cu teme pentru acasa, strca ceasure dnd vna pe
mne. Odata m-a sfat, char n dumnca Pateu, dantea de a roch[a
mea de vzta. Spargea, strca, dstrugea, pentru toate numa eu fnd
vnovata!
A ta n-au reac[onat?
Cred ca se egasera a och cu buna tn[a, e ntrase n snge
avem doua fete, una frumoasa buna, ceaata suta remedab rea
, ar aceasta etchetare devense axoma... Dana s-a pns mereu ca o
sponez. Ac, nu mnte. Pe masura ce treceau an, am devent ma
nchsa , n parae, am nceput s-o sponez. pndeam toate mcare,
pot spune ca nu-m uam och de pe ea, trageam cu urechea cnd
vorbea a teefon, a|ungnd pna a ndscre[ de suga. Ma utam pe
gaura che sa vad ce face n odaa e, ba char n bae...
Margescu, refuzat cu un gest hotart de Creca, ma ua o
ngh[tura de acoo.
Antpatc obce , fara suparare, nc e nu- facea pacere sa-[
smta mereu rasufarea, char pe scaunu de wc. n fond, ce urmarea?
Fata zmb, nduoata de amntre:
Voam sa- surprnd secretu. Eram convnsa ca de[ne o tana, un
tasman, o procedura magca, un descntec, pentru cucerrea nmor cu
o sngura prvre, chea succesuu! Voam sa- fur acest secret s-o mt.
Nu tam pe atunc ca tana nu are chee, e un dar dvn cu care te nat
fara sa mt un deget. Te ubete toata umea pentru smpu fapt ca
ext. tot dn acea motv po[ f detestat sau, ma nofensv, dar a
fe de dureros, tratat cu o nemoasa ndferen[a.
Creca arunca [gara cuprnse tmpee pe care Em e banua
ferbn[, ntre pame:
Asta n-am sa prcep ncodata! Cnd Dumnezeu [ pune n trasta
ct nu po[ duce, cnd a tot ce poate ferc o fn[a, cum de nu dev
generos? Cum se poate ca nma sa-[ bateasca doar pacura, perfde
sadsm?!
Margescu se strmba ca n fa[a une prost monumentae:
De unde-a scos-o ca oamen frumo sunt bun a sufet? Asta
doar n basme!... A zce char dmpotrva! sm[ e nevoa sa competeze.
De ce? ntreba fata cu un so de exasperare n gas. Cnd a totu
a pcoare, cnd nu-[ psete nmc, ce ma vre?!
Gamanu rn|:
Dracu' sa- a, nu e cazu cu no, a ce sa ne ma batem capu?
De ce? repeta Creca n netre, o acrma se scurse neagra
pe obraz.
Margescu -o terse amab:
Vez ca te mn|et toata!
M-ar trebu mut ca sa-[ nr toate mzere pe care e-am ngh-
[t, dar apropo de sadsm fre perversa, smt nevoa sa-[ reatez cea
ma dureroasa ntmpare dntre toate care m-a marcat defntv. Eram
n anu III de facutate, ar Dana o putoaca, ntr-a XI-a de ceu. Pe
atunc, aveam veeta[ de poeta frecventam un cenacu terar,
Ale=andru +acedonski. Acoo, a una dntre edn[e, -am cunoscut pe
Ionu[, care se vsa mare romancer. Era student, ca mne, dar a ata
facutate, a Fzca Atomca.
Em o prv cu coada ochuu. Chpu fete se umnase, parea n ex-
taz.
Trebue sa-[ spun ca- sngura mea amntre despre un barbat.
Lung, ma aes dn cauza sabcun, avea peptu ntrat, o fgura tpca de
student tocar , n genera, un aspect famec, antsport. Genu care,
daca- arunca o mnge, se ferea cu pamee rdcate ca nu cumva sa- o-
veasca; nmc, dar absout nmc dn atrbutee modeuu de barbat
propus de an notr. Eram amndo ur[ ps[ de succes cred ca
asta -a determnat sa se aprope de mne. nt aezndu-m-se aatur,
apo fnd nsa de o tmdtate frznd nfrmtatea, -au trebut doua
un pna sa- a nma n dn[ ncepnd sa ma conduca pna a
metrou...
Em ofta neauzt. n rtmu asta, fata se putea ntnde cu povestea
pna dseara, ar u ncepuse sa- fe foame. Sm[ea nsa ca n-o poate
ntrerupe, ntund ca nmen pna acum, poate doar Dumnezeu, auzse
vreodata confesunea.
Dupa cum [ po[ nchpu, fnd prmu barbat dn va[a care-m
acorda aten[e, m-am ndragostt de e dn prma saptamna. tot
atunc, s-a ntmpat o mnune! Dntr-o data, -am vazut frumos, superb!
Och u prea mc au devent nstea[, peptu scofct bazon de
nobe[e, cac con[ marchz de odnoara, sub[re gra[o nu
semanau a haterof, gestca dezordonata scapata de sub contro o
vocune organca. Pentru nceputu de cavte, gassem at eufemsm:
frunte de gndtor, de nteectua de rasa...
Smptome casce, aprece gamanu ca sa nu taca.
...Au nceput fmee, concertee, pmbare n do. rectam poe-
ze mee sau dn casc, e m povestea romanu pe masura ce- scra.
O, Doamne, cne se ma masura cu no? Eram, vez bne, sort[ unu
atua pentru ca, n afara de sentmente, exsta o rarsma
coresponden[a sprtuaa, ce ma sgur ant ntre do oamen. A|un n
faza |uramnteor, am hotart sa ne casatorm. Ionu[ termna stude n
anu acea cum avea o garsonera motenta de a bunca-sa, nu exsta
nc un motv sa amnam evenmentu. Fresc, az m dau cu pumn n
cap pentru ace "fresc", -am dus acasa, sa- preznt fame.
Em rasuc brusc capu spre ea. Intua vag ce se ntmpase, dar se
ab[nu de a orce ntrebare sau comentaru.
A me -au prmt frumos, nu pot sa zc, char daca Vca a gafat
ca de obce "E, domnue, dar tu ca te-a asat ateptat!" , ucrure
au decurs bne toata umea se sm[ea mu[umta...
Acum probab ca ntervne Dana, presupuse Em cu un rs fara
nuan[e.
A ghct! Stabseram o ntnre a mne acasa, dar fnd re[nuta
a facutate, am teefonat ca ntrz. Trebua sa raspunda Dana. "Nu
zabovesc mut, -am spus, roaga- sa ma atepte..."
Ce s-a ntmpat?
Creca hohot gamanu nu n[eese daca rde sau daca pnge.
S-a ocupat n[e de e nu se face sa a musafru sngur ,
n do tmp tre mcar -a spravt! Ca sa fe sgura ca- aduce a
stadu de ncurab, -a acordat vreo doua sau tre ntnr -a ngadut
probab sa- sarute mna. Pe scurt, n cteva ze, Ionu[ a meu s-a
transformat n at om. Pe mne m-a utat ca pe o hana veche s-a
transformat, ca sub ac[unea une baghete magce, n cnee um
umt a Dane. La cte -a supus besta asta, cum -a terfet cum -a
batut |oc de e, nu-[ po[ magna!
De unde t amanunte?
M e-a povestt char e, uteror, pngndu-m pe umar. Dar nd-
ferent ce -ar f facut, nu- ma putea desprnde de poarta ceuu. Pentru
ca nu- permtea sa o nso[easca, o urma de departe, ar ca suprem
prvegu acordat, accepta ca Ionu[ sa- faca toate temee, probeme de
matematca, har[, ate desene, ce ma, toate temee...
La nc aptesprezece an! se mra Margescu. Prom[atoare pu-
toaca!
[ da seama ce- poate peea? C[ drac de ce so zac n ea?
Ce s-a ntmpat pna a urma?
Dupa ce s-a fat n fa[a coegor cu fraeru prns n a[ un ng-
ner, nu un papa apte! , s-a pctst de e char n postura de scav
-a dat papuc. Cum Ionu[ nu se asa dus, -au pus pe goana cu pumn
do va|gan care suspnau dupa Dana...
Ma departe? S-a ntors a tne?
-a cerut ertare, dar nu s-a ma ntors. Eu -a f prmt... A pre-
ferat sa dspara, de-atunc n-am ma auzt nmc de e... rdca och
spre Em: Nmen nu s-a ma ocupat de mne. De ce a vrut Dana cu tot
dnadnsu sa-m dstruga va[a? De ce m-a nmct cu feroctate unca,
UNICA mea ansa, dn ntreaga mea exsten[a amarta?!
Poate ca sa- demonstreze for[a de seduc[e...
Aurea! De a dosprezece an avea a pcoare omag for,
coeg char profesor ndragost[ de ea, barba[ bne de toate feure!
Pentru ea, Ionu[ nu reprezenta ma mut dect un pr[! E bne, nc pe
aa nu m -a asat...
Fama ce-a spus?
Creca se schmonos, arbornd cu gas meros o mna de mrono-
s[a. O mta pe maca-sa:
"Ce- vnovata bata fet[a c-au scat-o urstoaree ca pe o zna?
Aa era tua Eencu, sora bunc voastre! Ce mere pc avea femea
asta! Toata garnzoana dn trg era ndragostta de ea! Fara sa mte un
sngur deget, trageau barba[ a ea, ca ursu a zmeura. Aa se nasc
unee muer cu daru asta, aa s-a brodt Dnu[a noastra..."
Inconten[, morma ca pentru e Em. De, ce-ar f putut sa ma
faca?!
Vot nconten[, scrn Creca, ar ea o beste apocaptca!
De atunc, o urasc de moarte! MOARTE, dar nu nante de a- prcnu su-
fern[a, durere! Nmen nmc nu m-ar putea determna sa ut ce m-a
facut.
Te n[eeg.
Fata rn|:
Daca s-a purtat aa cu mne, sora e, a sa n[eeg ma bne ca
a fost posb sa se comporte monstruos cu Monca... Dar ce-a, nu [-e
bne?
Em dadea vadte semne de nente, ar pe fa[a curgeau roae
de sudoare. Creca sm[ aproape de panca.
Iarta-ma, fet[o, stam ac de aproape tre ore daca nu mannc
ceva, en.
Fata se spere:
Iarta-ma, de ce nu m-a spus ma nante?
Voam sa afu ma repede ce s-a ntmpat cu Monca. Te-a ruga
sa nu amnam, sa ne vedem tot az.
Unde? La mne nu se poate...
Stabra sa se ntneasca spre seara, acasa a Em, unde puteau
vorb n nte. Ceca se ducea a un concert, ar mama, batrna
doamna Margescu, nu conta.
Se despar[ra, und-o n drec[ dferte. Creca se ndrepta spre
erea dn Buevardu Esabeta. b[ ostentatv odure , [te dn
mn|pu exagerat de scurt, pcoaree, coco[ate nesgur pe tocur foarte
nate, desenau un ou perfect. O catana n permse o a|unse dn urma.
Arunca o sngura prvre spre chpu fardat ca o paa[a se nteresa
scurt:
Ct?
Fata amu[ de emo[e nc n-ar f tut ce sa raspunda grab
pasu. Se sm[ea ncntata.
*
De obce, dupa ce supraveghea mcu de|un a batrne o a|uta
sa- faca toaeta de dmnea[a, Ioana era bera cam vreo doua-tre ore
n care fe se ndeetncea cu actvta[ ma decate, cum era cura[atu
bbeouror scumpe dn vtrna sau expuse pe dferte suprafe[e pane,
fe peca a supermarket, dupa cumparatur ma smandcoase, pa[a
ordnara ntrnd n atrbu[e Tan[e, fe se retragea n oda[a e
facea ec[e de spanoa. Toate acestea doar daca Martneasca nu
pretndea sa- [na compane.
n dmnea[a aceasta nsa, Cotda nu avea pofta de nc un fe de
tovarae. O noapte de nesomn o epuzase daca arata |anc de rdco
cnd se caznea cu exces de fard sa camufeze ravage vrste ae
bo, acum, fara urma de macha| (tot n-o vedea Baatu), te baga de-a
dreptu n spere[. Era adoma unu cadavru care nca ma vorbete.
Ioana nregstra cu satsfac[e sadca efectu dezastruos a vzte u
Fugue[ dn a|un. Facea parte dntre tner dur care refuza batrnor,
n prmu rnd ceor avu[, dreptu a va[a. Indferent care ar f fost
sorgntea bunastar or materae, consdera nedrept ndecent ca nte
rune nute soceta[ sa se afae n beug, n vreme ce oamen tner
sunt ps[ de un mnmum necesar pentru exsten[a, trebue sa
trudeasca sa asude precum ocna, pentru ca aba a patruzec de an
sa nu ma pateasca rate a casa sau crpnd mereu o mana second
hand.
ndreptndu- perna pedu, o anun[a ca se duce n ora sa
pateasca teefonu, dupa care se va opr a supermarket sa faca o
provze de detergen[, Carpetn, Pronto ce ma psea de prn
gospodare. Batrna dadu dn cap absenta facu semn sa pece cu
degetee pe care neee |ucau.
Nu, n-am nevoe de nmc , orcum, e Tan[a ac. N-a sa pset
o vence...
Tan[a urmar de pe geamu dn bucatare cum sueta dreapta, cam
[eapana a Ioane se ndeparteaza, facu focu mc a oae tergndu-
nstnctv mne uscate n or[, ntra n casa. Cocan de fason n ua
dormtoruu, cac apasa concomtent pe can[a. O ntmpna vocea
rtata a Martneasca:
Tot n-a pecat?!
Eu sunt, con[a...
Tu ce Dumnezeu ma vre?
Cum sa va spu... Eu nu vreau nmc, doar sa va spu ceva... Am
zs ca e bne sa t[...
Cotda se rasuc cu fa[a spre femee. A[pse dupa pecarea Ioane
vreo zece mnute constata ca perna era dn nou uda. Pngea n
somn, orct -ar f repetat ca e femee n toata frea, ca, n snea e,
char daca natura medat gndu, se ateptase ca a un moment dat
Baatu sa pofteasca a sn obraznc dn[ fara car, ca asta nu
presupunea n mod obgatoru s-o paraseasca. Nu exsta cupu sa nu
cunoasca aduteru aa se petrec ucrure ntre oamen tner, de
aceea vrsta, ce sa ma vorbm cnd exsta dferen[e!
Cnd se casatorse cu Patrck, deteapta de Luza o avertzase ca
semneaza o po[a n ab vtoareor sufern[e. De parca Cotda nu trase
ntre oamen, c ntre sfn[, nu vazuse destue, ea nsa fnd a un
moment dat subect ntr-un casc trungh con|uga! ! Totu etmotv
era sa nu afe, sa nu te... Acum ta cu certtudne, dar se va preface
ca nu te. Era dnante ertat, cac fara e nu putea tra. "Da Doamne, se
ruga, ca acea femee, ndferent cne o f, sa nu- mpnga a despar[re.
Sa nu- vrea cu ne..."
Ma auz[?
Da... Ce trebue sa tu?
De erau sngure n toata casa, Tan[a ua un aer conspratv,
scaznd nstnctv gasu:
Alant( seara, numa ce spravsem de taat a saata de biof sa-
pun mne, cum ar f er, doar maoneza...
Cotda o repez:
Lasa povete!
Tan[a o prv descumpanta. Habar n-avea ca exsta pe ume
verbu a sntetza, ar daca vre sa prceapa cretnu, trebue sa- spu
de-a fr a par totu. ncerca s-o a totu pe scurtatura:
Cnd am ntrat n casa, am bagat da seama ca ua de a brau
era dachsa sa auzea aa, ca a o forfota. Ma apropa pscete,
n-auzeam o prea bne ca asasem apa sa curga n ghuveta ca o
proasta. M-am utat eu prn crapatura u vazu...
Ce?
n brau ereau Domnoru' cu aia.
O detesta pe Ioana "o saracana fandosta, parca n-ar ucra ea
tot a stapn" , nstnctv, evta sa- pronun[e numee.
Care aa?
Fata asta, Ioana...
Cotda atepta crspata. ncepuse sa se gndeasca a tot ce- ma
rau.
Ce faceau?
Sponau, spuse femea nchznd un och. Sponau a cufarau de
fer dn spatee tabouu cu fet[a. Era dachs scotoceau nauntru...
Era pna masa de har[aoage, tot sou' de hrt, ce tu eu ce... Vorbeau
ncet, se cunotea ca fac treaba p-ascunseea...
Martneasca opt gtuta:
ma departe?
Asta nu pot ca sa tu. M-a fost frca sa nu dea apa afara dn
ghuveta m-am ntors n bucatare... Am zs sa va zc, mannc pne
dn mna dumneavoastra.
Cotda ncerca sa se rdce n capu oaseor:
A|uta-ma sa ma sco...
Trebua sa vada ce se ntmpase n brou. Cum zbutsera sa desch-
da casa de ban, Patrck nu cunotea cfru... Ce cautau? Facusera crda-
e ca s-o |efuasca?... Dumnezeue, Ioana ca Ioana, o necunoscuta, dar
Patrck? Baatu adorat, ho[? Un ho[ netrebnc care s-o fure tocma pe ea,
pe Mam...
Zdrobta, ravata, cu genunch mo, neascutator, spr|nta de bra-
[u Tan[e, a|unse cu greu n brou.
*
Dana se gndse a toate. Lucrure nu ma puteau f amnate, s-a
ntrat n faza ne mcam contra cronometru, care pe care! Va ctga
ce ma rapd, ma ab ma hotart. n compet[a cu Drago, n-avea de
gnd sa parda.
Tentatvee u Doru Pave de a o tempera ("poate ca totu a vrut
doar sa te spere, nu are nten[ crmnae..." sau "sa anun[am totu
Po[a, n defntv asta e msunea or, sa ne apere...") euasera
amentab, Dana zbucnnd n dureroase hohote de pns: era sngura a
necaz, n-avea sufet de nade|de pe care sa se rezeme, sm[ea de|a
rasufarea mor[ nu exsta nc un coton unde sa se ascunda!
Degeaba se faea Doru c-o ubete, ute ca a greu, da br cu fug[...
Tnaru o ascuta neputncos, cu nma zdrobta. Nu fusese a va[a
u un ngera ba char a nmert a un moment dat ntr-un antura| de rau-
facator, facuse ceva pucare ntr-o poveste cu drogur, dar moarte de
om nu savrse ncodata. De atfe, do an de recuzune bagasera
mn[e n cap n-avea de gnd sa recdveze. Noroc ca fusese foarte
tnar, avea ceu termnat , dupa eberare, zbutse sa ntre a
Academa de Teatru Fm. Consderase, char aa sm[ea, ca a
nceput o va[a noua, dn cea anteroara ramnndu- ca amntre doar
ccatrcee care- nsemnau fgura trupu, faptu ca ta sa-
fooseasca pumn.
Te mpor, nu te supara, dar ndferent de motva[e, o crma
ramne o crma! Nu- ceva smpu, nu- o partda de bard, nmeret sau
nu gaura. Trebue cumpanta orce mcare totodata trebue sa-[
asgur retragerea. N-avem voe sa subestmam Po[a, crmee ramase
nedescoperte e numer pe degete ma ntreb ce anse am avea sa nu
fm prn? Pe urma, nu ma ndur nc sa- as pe betu Pauca sa ntre n
beea, sa umfe nevnovat vreo douazec de co[...
Pauca, recuzteru teatruu, era un tnar sfr|t, cu un aer de zapac-
eaa care- facea smpatc. Student a Drept, a fara frecven[a, spera sa
devna mare avocat, "cu mana babana, schmbata a do an".
Pauca nu va pa[ nimic, decreta actr[a, pentru ca, fnd
nevnovat, nu se va putea re[ne nimic mpotrva u.
" daca nu sunt de acord, ce fac?" gnd Doru, dar nu avu cura|u
sa formueze ntrebarea cu gas tare.
Panu urzt de Dana era n aparen[a extrem de smpu. Drago
va da obtescu sfrt pe scena, vsu orcaru actor, gndnd asta
rn|se cu cnsm, mne, char a fnau premere cu *dobescu.
Pesa apar[nea unu tnar autor. Fascnat de soarta, personatatea
cunoscutuu scrtor de anvergura persona|eor care- mobasera exs-
ten[a, dramatzase va[a, punnd accentu pe aspectee ma pu[n
accesbe mareu pubc. Cnd spu Odobescu, gndet
Bseudokine$heticos cam att! Fara a dauna magn dstnsuu
nteectua, autoru coborse de pe socu, umanzndu-, neferndu-se
sa aduca a umna cee "doua funeste nsur ce- daduse o zna
vra|maa: nma prea vuneraba nemasurata pofta de chetue",
dupa cum se exprma un contemporan. ndragostt patma a azec de
an de Hortensa Racov[a, o femee cu trezec de an ma tnara,
profesoara de Geografe ("fn[a fara nma contn[a... adevaratu
mormnt a ntegen[e, a uzor, ba char a ve[ mee"), respns
umt de aceasta, maree scrtor cazuse ntr-o adnca deprese.
"Dezgustuu de va[a, aa cum gasuete scrsoarea de ado, patm
nenorocte pe care to[ o cunosc", nu- gasse dect o sngura sou[e:
moartea, "cea ma mngoasa odhna pentru mne..." n pesa, a fnau
actuu tre, dupa ce aterne utmee gndur, expcndu-se poster-
ta[, Odobescu provoaca sfrtu ngh[nd o doza de otrava.
Ideea Dane parea reazaba, Doru amntea ca ma auzse de
unu sau doua cazur smare, cnd actoru care, respectndu-se rou,
trebue sa moara pe scena, moare cu adevarat, prn nocurea unu ee-
ment de recuzta anodn, cu un atu efcent. Astfe, Doru urma sa sub-
sttue chdu nofensv pe care Odobescu, nterpretat de Drago, -
toarna dntr-o carafa cu apa pentru a ngh[ cteva paste, cu "Verde de
Pars". Dana avea otrava. Acum c[va an, pvn[a e fusese nvadata de
oboan. n tmp ce Pauca va pregat recuzta pentru actu tre, dar
dupa ce va f umput carafa cu apa, va f soctat a poarta de un teefon
urgent pe care va da char ea care, n psa apeantuu, va f cafcat
drept un banc prost. Se vor scurge astfe cteva mnute, tmp sufcent
pentru ca Doru sa toarne otrava peste apa dn carafa. Avnd un ro
epsodc n pesa, prezen[a u Doru n teatru nu va surprnde pe nmen,
ar ea, Dana, nedstrbuta fara repet[ n zua respectva, nc nu va
caca pe a Arlechino.
dupa aceea? se nteresa Doru cu o voce gtuta.
Actr[a rdca dn umer superb, brazda[ de doua breteu[e extrem
de fne, aa cum avea a toate camae de noapte destnate aternutuu
mpar[t n do:
Dupa aa, a noastra- va[a! Et un amant uutor cred ca am n-
ceput sa [n a tne.
Doru Pave saruta amndoua mne cu och umez de recuno-
tn[a.
Pe mne, dec...
Dana trecu vrfu mb peste buze. Era ascu[ta roe, ca o
acadea. Daca n-ar f fost att de ndragostt, ar f comparat-o cu mba
despcata a une vpere.
M-e dor de tne! Ia-ma n bra[e!
Napadt de un va de patma, Doru se napust asupra e. Dana gemu
duce.
*
"Trebue sa ne cacuam mcare ca a ah, sa excudem
posbtatea orcare gafe", obnua sa afrme n zee aceea Fugue[,
de nu atnsese n va[a e nc un echer. Cu respectvu motto n
mnte, se ntn cu fu-sau a hoteu unde acesta ocua provzoru. Gas
un Patrck destu de deprmat. urmarea o senza[e acuta de
nesguran[a, rupt dn cotdanu u, nu reuea "sa se gaseasca", de
parca ar f trat exsten[a atcuva. Se pctsea vrtos, avea tot tmpu
mpresa ca n vreme ce e sta caustrat ntre patru pere[, cne te ce
evenmente mportante se petrec; pseau ceasure petrecute a
Clopoei, antura|u, exerc[e fzce, atee dect un-dou practcat de
babac pe covoru camere.
Maca-sa, prefacndu-se suparata, ncerca sa- nsufe cura|:
Ce- begeaa asta pe tne?! Pentru numee u Dumnezeu, et
barbat n toata frea, vre sa-m spu ca tn|et de doru Martneasca?!
Nu- vorba de asta... Ma smt dezradacnat am nceput sa ma
ndoesc de toata combna[a. Parca m-a f pus cap sanatos sub
Evanghee! n fond, ce-m psea?!
Fugue[, nervoasa, [pa, ceea ce nu se ntmpa dect arareor
numa cu Ioan Srbu:
Nu ma enerva, Patrck! Auz, ce- psea?! Asgurarea pe va[a, as-
ta-[ psea! Ce te fac daca mne Cotda nchde och, ca dupa cum am
vazut-o, mut n-o ma duce! Atep[ sa- vna neamure sa te a cu
farau? Sa te azvre dn casa ca pe nte cubote gaurte?
Patrck astupa ostentatv ureche:
nceteaza, m-a ma spus de o me de or ce o sa se ntmpe cu
mne! Mu[umesc de perspectva umnoasa!
N-am ma poment asemenea znamene de om! se amenta ma-
ca-sa, adresndu-se de asta data unu martor nvzb. L-a darut Dum-
nezeu cu toate nsure, chpe ca un arhanghe, sanatos vonc, prost
nu, cut, strauctor n socetate, toate bunata[e ntr-o sngura trasta,
dar ute ca nu- cunoate nteresu! Tmpu trece, nu se uta a ceas sa
vada daca [-a spravt tu afacere, or ba.., nu sta dupa tne...
Patrck sar n pcoare reteza de cteva or odaa, dar n-avea
unde sa se pmbe se aeza dn nou, ncaecnd un scaun:
Atunc sa e spravm dracuu odata, ca m-am pctst de cove!
De cnc ze admr de dupa grat umea natura!
Gata! nt Fugue[, az te ntorc acasa. Tocma de asta am
vent, ca sa te pregatesc. Aataer, am fost a Cotda...
M-a spus! Ce-a facut acoo?
Maca-sa rse. Rsu e nevnovat care- nea pe mu[:
I-am apcat tratamentu. Faza a doua. Chpure, voam sa ma
sfatuesc cu ea sa ac[onam mpreuna ca sa te scoatem dn ghearee
une feme fatae.
Patrck o cerceta sperat:
Nu crez ca a exagerat?
Trebua s-o dnamtam cumva! Sta sa-[ povestesc...
reproduse cu ux de amanunte dscu[a, nterpretnd pe rnd
mmca, gestca, tonatate repce e ae Cotde.
Era att de mare contrastu ntre fgura dragaaa, nca proaspata,
cu grop[e de fet[a, cnsmu reatar, nct, pe moment, Patrck uta
ca aceea care povestete cu grmase e maca-sa se nfora de sa.
Nu merta totu sa f att de cruda. Banuesc ca sufera
ngroztor.
n och mer a maca-s se aprnse o facara feroce:
Patete pentru ca n-a fost ma perspcace! n stua[a e, era
obgata sa se gndeasca a perspectvee tae! N-a facut-o, o face
atcneva n ocu e!
Nu a vaga mprese ca suntem do nemernc?
Am afrmat-o raspcat dn zua n care te-a nascut! Nu ma ntere-
seaza nmen nmc pe ume n afara de fu meu!!!
Cheste pe care tata nca n-a afat-o!
Daca era ma pu[n redus, ar f n[ees-o sngur. A fost norocu u.
S-o asam bata, avem tmp pentru remucar...
Fugue[ sch[a un gest de dspre[:
Remucar?! Acesta este un cuvnt care nu fgureaza n
vocabuaru meu [ nterzc sa ma gndet n feu acesta! probeme
sa- faca baba ca a trat at[a an contra natur, foosndu-se de tne.
Patrck tresar. Era prma oara cnd referndu-se a Cotda, foosse
meschnu "baba".
nceteaza, mama! La urma urme, n |ocu asta am ntrat do!
Daca ea e baba, ce sunt eu atceva dect un pete ordnar?
Pardon! respnse Fugue[. Tu a fost doar un tnar nav care s-a
asat adement ntre grate de aur ae une cov... Dar n-am vent sa ne
certam!
n regua! Spunea ca az ma ntorc acasa...
Exact! Seara trzu, aa, cam spre noua, cnd gndure negre n-
cep sa dea asat. E o ora a care de obce nu ma sper sa vna ce
ateptat. [ va f att de recunoscatoare, ca- va perde capu va uta
sa faca scanda. Pun ramaag pe orct ca-[ va cadea n bra[e pngnd.
Patrck o masura cu o prvre rautacoasa, dar nu psta de
admra[e:
Unde a nva[at tu toate cheste astea? n orce caz, nu n conve-
[urea cu Ioan Srbu ce Drept!
De dragu tau, a f n stare sa nva[ papuaa!
Sa contnuam fmu! Aterzez dec pe a noua ce zc?
Et vese ca de obce, preventor aa ma departe, pretnz
char ca [-a fost dor de ea...
Daca ncearca sa ma scodeasca? Cum a fost, cu cne?...
Te fac ca nu n[eeg. Nc o vorba despre Anca! Va f fercta ca o
mn[, ca ma preznta sufcent nteres ca s-o mn[! nr mncun numa
cnd [-e teama sa nu perz o persoana.
daca totu m vorbete despre Anca?
Nu [ s-a parut sufcent de mportanta ca s-o pomenet. Ct pr-
vete o eventuaa rea[e ntre vo, o [ cu NU pna a Dumnezeu, fara sa
mn[.
Tragnd na, ce ctgam?
O punem pe gndur. pace or nu, a prmt un avertsment dur,
te poate perde n orce moment. Daca nu acum, data vtoare!
Patrck ramase pe gndur:
Sa nu excudem posbtatea ca ea sa renun[e a mne. E o
femee ra[onaa ce pu[n n afacer, a dovedt ca te sa rte, ar cnd
a perdut, a facut-o barbatete!
Fugue[ prv fx:
Daca renun[a a tne, nseamna ca tu [-a |ucat cartea prost,
fue! Ar f prma data cnd m-a dezamag.
Dupa ce- paras, ncepu sa- strnga ucrure. Se sm[ea nervos
nemu[umt. paceau ucrure smpe, cu o traectore na prevzba,
vsnd nca dn copare a o va[a mbeugata, ct se poate de pata
banaa, a posbtatea de a se desfaura ntr-un ux coststor. Dntr-o
data, n utmee ze, totu se compcase ngroztor, era st sa fe atent
pe unde caca c[ pa sa faca. Ma presm[ea ca nu- ceva trecator, ca
beeee vor ncepe sa curga, rascumparnd cu grndna trandafru
dolce farniente de pna atunc. Cu doua feme adnc mpcate n va[a
u, ca Fugue[ Ioana, nu te putea atepta a nte. Evenmentee
uteroare aveau sa- confrme temere.
*
Cnd pe a apte seara, Creca suna a ua, Em se afa n bae.
deschse Ceca care tocma se pregatea sa pece a concert. prnsese
pe reveru costumuu sngura e b|utere, o camee strabuna montata
ntr-un onx cu patru pere mc, corespunznd puncteor cardnae.
Cee doua feme se masurara a fe de uute. Creca nu ma vazuse nca
o asemenea dhane de femee , ntr-adevar, pu[ne erau ue
excuznd por[e nsttu[or , pe care sora gamanuu putea ntra atfe
dect strecurndu-se pe o dagonaa erputa. La rndu e, Ceca nu
vazuse un exempar att de specfc de trfa madaneza dect n fme.
ncredn[ata ca femea s-a neat asupra adrese, o ntreba pe cne
cauta. Creca surse n noua e manera, etandu- dn[ rar, mn|[
cu ru|:
Pe domnu Em Margescu...
Ceca, consternata, o conduse n saon. venea sa pnga (cta de-
cadere ce prag de dsperare trebua sa f atns betu Em, daca a
a|uns sa se cuce cu o zdrean[a ca asta!) amnt nforata de prma
u experen[a sexuaa care trebue sa se f consumat n aceea zona.
Dntr-o data, nu ma avu chef sa se duca a concert, ar f pns n camera
e de ma fra[or Margescu ar f adormt rapusa, dupa doua ber
ndote cu vodca, o descoperre recenta pentru ea care o facea sa
doarma fara scurtcrcut fara vse. Reaza nsa ca frate-sau ar f
preferat sa ramna sngur cu pacostea asta vopsta, de aceea fxase
ntnrea n z de concert. Paras dec apartamentu cu acrm n och
nma strnsa. "Macar de n-ar ua vreo boaa de a ea..."
Em prepara o cafea a ferbatoru eectrc amndo aprnsera
[gare.
Rotndu- och prn nteroru necat n |eg, Creca surse gae:
Trebue sa-[ spun ca ma smt ca acasa.
Ce vre sa spu?
Aceea mzere, po[ rdca gunou cu opata! Cred ca no do
ne-am potrv n mute prvn[e.
Prvrea se voa spttoare, trupu descarnat se oferea, de teama
sa nu fe voat, Em se grab sa subneze:
Scumpa mea, pentru a ntmpna eventuae nen[eeger, ma smt
obgat sa te avertzez ca sunt cu desavrre mpotent. De doua
cncnae, nu ma ma... deran|eaza.
Creca, de descumpanta, rse uure:
Ce dragu[! Barba[ nu sunt de obce att de sncer!
[ aprecez prea mut pretena ca sa ncerc sa te pacaesc. Ce-ar
f sa- da drumu? De un de ze ma [ pe carbun aprn!
...n prvn[a seduc[e, Dana putea sa dea ec[ de mca. Poseda
aceasta nsure fantastca de a- ctga pe oamen nca dn prma cpa,
de a- sub|uga, de a- face sa- cugueasca dn pama. Avea de pda un
st a e sa se faca covrg n bra[ee vtoare "vctme" sa- sarute
uure pe gt, un st care topea nme. De ac, dorn[a de a o mta
nceputure carere mee de spon despre care [-am poment az
dmnea[a. Prvtu pe gaura che era una dn sursee mee de nforma[
, cu tmpu, am dbut ocur de unde o puteam pnd fara sa ma vada.
n speca dupa asta ma dadeam n vnt, s-o pot prv cnd se crede
sngura. am petrecut nenumarate ceasur veghnd sub patu e.
Barem a nva[at ceva?
Pe dracu' ! Ceea ce are Dana n snge nu se nva[a cu profesor
or facnd conspecte. A sau nu, dar char cnd am n[ees ca nu- vorba
de trucur concrete am contnuat s-o sponez, urmarnd cum se
fasoneaza a ognda, nchpundu-se n dferte postaze. Daca ma
gndesc az, a an adoescen[e noastre, m vne sa cred ca ma mut de
|umatate dn tmp, Dana - petrecea a ognda, ar eu scodnd-o dn
umbra... Ma toarna-m me!
Em zmb. Era o dferen[a ntre trsta fgura a Creca pe care o
cunoscuse a Funda[a aa a pctse, Cura-, oarece mohort, cautnd
ungheree, de o tmdtate care parea reversba, "dama" emancpata
dn fa[a u, pe ct de suspecta, pe att de nexpcaba. Parca voa cu
orce chp sa scandazeze.
Constat ca [ a bautura...
Buncu a avut ve a Dragaan. Nc unu dn fame nu duce pa-
haru a ureche. La no a masa, sunt nepste son[a carafa de [uca
sau vn... Unde am ramas?... Da! Dupa cum era de prevazut, dupa baca-
aureat, Dana a dat a Academa de Teatru a ntrat cu bro. Eu m pre-
gateam cen[a. ntre no se nstaase o peroada de aparenta acame,
ceva ca un fe de armst[u. La nssten[ee fame, pe care eu ma
prefaceam ca e gnor, pentru ca m se pareau umtoare, a nceput sa
ma scoata n trg. Ma precs, sa ma a cu ea a dferte petrecer, n
excurs, char ntr-un turneu pe Ltora. La nceput am refuzat, dar a
me, ma cu seama Vca, remedaba optmsta a fame, au nsstat
enorm: "Ma e tu n ume, ma vez atceva dect car[ teevzor,
nu t ncodata de unde sare epuree..." "Parca spunea, tant, ca vaca
buna se vnde dn gra|d, nu trebue scoasa a trg!" "E, asta pe vremea
u mam'mare, cnd fetee eeau doar cu mama a bserca n rest,
pgueau a gherghef ateptnd pe[tor!"
Ma retcent era tata, pentru ca nu vedea deoc cum m-a putea
gas eu un partener ntr-un medu prn exceen[a pn de vampe
barba[ rasfa[a[. era teama sa nu sufar ma mut, exata ntr-o
zoare care s-ar f produs prn for[a ucruror. Totu, am nceput sa es
cu grupu Dane, to[ coeg de Academe ca sa fu sncera, extrem de
smpatc. Pe atunc, ma aveam navtatea sa-m nchpu ca po[
schmba cursu destnuu m-am stradut dn rasputer sa ut nefercta
mea experen[a cu Ionu[... Cu ocaza acestor mondenta[, pentru mne,
am cunoscut-o pe Monca Mcea...
Un cocant dscret e ntoarse capetee spre ua.
Da! facu Em smpu, fara vreo nvta[e.
Un gas sfos, nesgur, apar[nnd une vrstnce, se nteresa de dn-
coo de ua:
Vre sa-[ pregatesc ceva de mncare, mama? Sunt obosta a
vrea sa ma cuc...
Fa-m nte sandwch-ur asa tava n sufragere. Ceva ma mu-
te, ca am o vzta.
Pa se ndepartara Creca zmb:
Dresura de nata casa! Am mpresa ca nmen nu crcnete n
fa[a ta.
Nu- vorba de dresura, c de un mod cvzat de a tra a comun.
Nc eu nu dau buzna n camera a mama sau a sora-mea, daca nu sunt
poftt.
Creca rse:
La mne dau buzna peste tne n coset, dar no suntem o
fame ndscreta... |-am povestt toate acestea ca sa po[ n[eege
contextu, cum a fost posb sa ntru n posesa unu secret greu, un
secret care nu umba pe toate u[ee... A cunoscut-o pe Monca, aa
m-a spus...
Frete, atfe nu stateam no ac, fa[a n fa[a.
Mers, surse Creca. Apropo de Monca, am certtudnea ca a
fost cea ma desavrta fn[a dn cte m-a fost dat sa cunosc. Prea
desavrta pentru umea asta. nu o data m-am zs ca poate de
aceea a strns-o Dumnezeu de tmpuru. Nu era oc pentru ea ac,
nger n-au ce cauta pe Terra!
Absout de acord, spuse ncet Em. A fost un nger...
Interesant este faptu ca toata umea observase ct e de
desavrta dat fnd ca cee ma aese cata[ ae e nu [neau de
exteror, ar Monca nu facea nc ce ma mc efort de a e n evden[a.
Asta spre deosebre de Dana care nu te ce sa ma faca pentru a
concentra ntreg |etu refectoareor asupra e. Vez, Dana "spera"
prntr-o frumuse[e strauctoare; Monca nduoa, transmtea cee ma
suave sentmente doar prvnd-o, bunatatea candoarea care o
caracterzau te faceau s-o ndraget nante de a-[ da seama ce se
petrece cu tne.
Margescu sufa zgomotos nasu care ncepuse sa pnga:
Spu ucrur att de adevarate!...
Vez, n acet cnc an care au trecut de a nenorocre de cnd
eu tu ceea ce tu, m-am gndt de mute or a ntmparea de atunc
a subec[ e... Rvatatea dntre Dana Monca trebua sa se nasca
n mod fata! Doua fn[e foarte specae care s-au ntnt pe aceea
fee de va[a, avnd un tnerar comun. A subna totu ac un
amanunt! Doar Dana percepea exsten[a or n aceea zona drept
rvatate, n vreme ce Monca prvea stua[a cu o ndferen[a boereasca.
Dana era o smpa coega de Academe, uteror de teatru, nu ncapea
nvde cred ca- psea char sprtu de compet[e. Tot ce facea ea
frza perfec[unea pentru ca aa fusese zamsta, ar oamen urmau doar
sa- stabeasca ocu n top. Daca aveau tmp chef... Ea urma
orcum mperturbab caea...
Cocantu dscret dn ua se repeta, dec tava cu tartne se afa pe
masa.
Mers! rdca gamanu vocea, facndu- semn Creca sa
contnue. Ma avea chef de baut, vor mnca ma trzu.
Au termnat amndoua Academa cu nota maxma, de Dana era
ncredn[ata ca ea merta ocu I n excusvtate, au ntrat prn concurs
a Arlechino. Ca un facut, destnee or se [neau de mna, erau a fe de
dstrbute n rour "grase", soctate n aceea masura de teevzune
de dverse case de fme. Devensera n acea tmp ceebre, ar coeg
pubcu se mpar[sera n doua tabere, fecare sus[nnd ca una sau ata
dntre preferate e cea ma taentata.
Cert, Monca o surcasa, decara Em. A fost sngura actr[a care
m-a facut sa png.
Eu spun a fe. Dana e foarte spectacuoasa, umpe scena
ecpseaza cu smpa- prezen[a. Monca nuan[a ma convngator, putea f
dversa, fara manersme, cu o capactate de a te ua cu ea, de a-[
paras scaunu ca s-o nso[et, sa te poarte pe unde poftete n
asemenea masura, nct perdea sm[u reauu. Cnd |uca Monca,
putea ntr-adevar spune ca e uta pe toate! Dana sus[nea ca nu face
dect sa- transfere pe scena personatatea de mronos[a, "beete
och aa hoba[ se pa pe e", ar pubcu fraer nghte... Cu o
adversara ca Dana, nenorocrea putea n aer, dar factoru care a
decanat-o -a consttut o coproduc[e franco-tao-romna, o parode
contemporana dupa #on Eui-otte. Dana Monca prmsera amndoua
propunerea sa dea probe pentru #ulcineea. De ce, habar n-am, nsa
aveau sa e dea aba peste tre un, adca a nceputu toamne. Nu tu
eu ct de famarzat et cu umea teatruu, dar...
Em puse paharu utat go n mna pe masa:
Reazez mza. Fantastca!
Fabuoasa pentru orce actr[a romnca! E subect de vse
frumoase. Sa |oace ntr-un fm made in Fest, aatur de montr sacr
nca ntr-un ro prncpa! De ac pna a Hoywood, o zvrtura de ba[.
Sufcent un tun pentru ca dupa aceea, comenze sa nceapa sa curga!
Monca se bucura domo, dupa cum era frea, Dana n schmb, |uba.
Era nsa o ntreprndere dn care trebua excus rscu, n-avea ata sou[e
dect s-o scoata pe Monca dn compet[e. Ma trebua ac[onat rapd,
n tmp concentrat. Pe scurt, a recurs a o sou[e daboca. Drago
Patrck -au fost compc efcen[ devota[.
Fata se opr sa- ma aprnda o [gara. Fuma ca ncepator, cu
nverunare, ma ncnta[ de compexu gestc dect de actu n sne.
Prvnd-o absent, Margescu reaza ca se petrece cu e un fapt neobnut.
Tmp de o ora utase ca n sufragere ateapta o tava cu mernde, ma
precs, utase de foame. Se rdca totu o aduse, cntarnd dn och
daca ceea ce preparase maca-sa era sufcent pentru do n. La
vederea mernde, Creca ncepu sa rda nveseta. Auzse de
sandwchur mamut, dar nu vazuse ncodata. Practc, batrna taase
patru franzee obnute pe toata ungmea or ntre fe ntrodusese un
frgder compet: unt, |ambon, oua rascoapte, brnza topta, fe de
tomate ce-o ma f ncaput; nu observa pna nu muca dn ee.
Dntr-unu dn asta, eu ma satur tre ze.
Se vede, raspunse cu ndferen[a gamanu. Po[, totu, sa te ser-
vet cu toata ncrederea. Franzea- de a !ibel, un tp care are cea ma
buna pne dn tot Bucuretu.
E nsu nfaca una -o sprav dn ase ngh[tur numarate n
gnd de Creca. Dupa utmu dumcat, trase un gt ung de conac ,
satsfacut, mpet degetee peste pntecee ura. Atepta
contnuarea.
Aa cum [ spuneam, trebua sa se mte repede, aveau doar tre
un a dspoz[e...
Ce-au facut?
Au creat toate premsee pentru ca Monca sa se ndragosteasca
de Patrck.
De ce nu de Drago?
Ar f batut a och, Drago era "ofcau" Dane, amanunt de
notoretate. n afara de asta, profund cnstta moraa cum era, Monca
ar f respns avansure amantuu une pretene. Sa "sufe" parteneru
atea, ata o fapta odoasa a care nu s-ar f pretat n ruptu capuu... Ma
e un aspect! Drago Patrck sunt barba[ chpe cum nu ntnet
prea mu[. Patrck are nsa ceva n pus, un ceva greu de defnt, un
farmec aparte, care- face de-a dreptu rezstb. Sm[ ca -a pus
Dumnezeu degetu pe frunte.
Em surse bnd, ma[os:
Sa n[eeg oare ca tu a reut sa te sustrag acestu arm de
esen[a specaa?
m cunosc ungu nasuu, admse fata cu naturae[e. Trebue sa
recunosc totu ca nu a f rezstat cur[ pne de gngae, dar tenace,
practc aseduu a care a fost supusa Monca. Spre ghnonu e, era
tare nevnovata, nadmsb de candda, a prmu barbat dn va[a,
compet nepregatta sa se nfrunte cu un Don |uan de taa u Patrck.
ta ca- nsurat?
Nu, cnd a afat, rau se comsese. Nu ma putea upta cu
propre sentmente, se afa de|a ntre corz. Am vazut-o n peroada
aceea a un matneu m-am dat seama ca era remedab perduta.
De unde t toate amanuntee astea?
|-am ma spus ca ma afam ntr-o aa-zsa una de mere cu
Dana Cnd au nceput sa asa n patru, ma uau pe mne pentru ca
Monca sa se smta ma ntta, ma n sguran[a. Consttuam un fe de
garan[e de seroztate, o asgurare tacta ca ucrure se vor desfaura n
mod decent. Doar cne a cunoscut-o pe Monca poate nchpu ca ma
exsta astfe de specmene, prntre tner de az! Era neprhanta,
dezarmata, eaa vrtuoasa ca o fecoara dn Evu Medu... Patrck s-a
adaptat medat stuu a nceput "s-o ubeasca" n termen unu
cavaer dn aceea epoca. For, mormane de for, strnger de mna,
dans cumnte, fara tmpe pte, sarutar caste pe frunte toate sub
prvre nduoate aprobatoare ae Dane ae u Drago, care
ntr-un fe e patronau amoru. Stabsera prntre atee, ca e e vor f
na. Dupa pmbar dce, restaurante barur, au urmat evadare
pentru o z sau doua n afara Bucuretuu, atunc cnd o permtea
programu de a teatru. Indferent unde trageam, se uau tre camere.
Una pentru cupu, Patrck dormea sngur, ar eu cu Monca n ata. Dupa
doua un de curte asdua, au nceput sa rezerve doar doua camere. Eu
n-am ma fost nvtata sa- nso[esc...
Em scrn, frngnd [gara ntre degete. Strv mucu aprns sub
tapa pantofuu, fara mena|amente pentru covor.
Ct canasm! Cta mrave! Cum de-a tacut?
Creca se strmba:
Ascuta, bae[a, nu uta ca e aveam eu pe-ae mee, eram
eu suparata pe oamen pe destn. Ca mne nu ma suferea nmen
pu[n m pasa de ce se ntmpa cu a[. m zceam ca daca a douazec
tre de an e ma gsca dect o fet[a ma crede n Mo Cracun, Fe[
Frumo pe ca nazdravan, e treaba e! Pe de ata parte, a mn[ sa
pretnd ca n-am ntut ceva murdar a m|oc, dar certtudnea am
capatat-o doar dupa ce Monca devense pastena n mne u Patrck.
Ne afam cam pe a sfrtu prmaver, pe nserate. Trebue sa-[ spun
ca acasa, Dana ocupa odae dn spate care dau n gradna. Ferestree
erau deschse, ar Dana se credea sngura n toata casa. Eu ma
ntorceam de a o edn[a cretna cu parn[ m-am dat seama nca dn
strada ca sora-mea are musafr. Recunoscusem Toyota u Patrck
Daca u Drago. n vrtutea ner[e [-am spus ca sponatu Dane a
devent o a doua natura a mne , m-am furat n curte tupndu-ma
sub fereastra, am nceput sa ascut. Tocma suna teefonu...
Ce fac? ntreba Drago. Tot nu raspunz?
Dana rdca dn umer:
E tot Monca. Se perpeete...
N-am cautat-o de doua ze, spuse Patrck. E o cheste care nu s-a
ma ntmpat. ntr-un fe, am remucar...
Dana repez:
Ia nu fa tu pe sfntu! Vre sa-m spu ca- prma muere pe care
o fac sa pnga dupa tne?! N-a ma asat pe nmen cu och-n soare?
Patrck catna aratatoru fara sa mte mna:
Ncodata deberat. Nu contest ca m s-a ntmpat sa fu tcaos,
dar nu cu premedtare. N-am spus nc unea te ubesc, fara s-o cred ce
pu[n pe moment.
Dana ua [gara dn mna u Drago trase un fum:
E bne, a facut-o acum! nu observ nc o gaura n cer!
Sncer sa fu, marturs Patrck, m-e ma de ea. Pe deasupra era
vrgna.
Drago ncepu sa rda:
Ute un prvegu de care eu n-am avut parte!
Dana dadu o pama uoara:
Nu f magar! I-a facut un servcu, spuse apo u Patrck.
Patrck rdca och spre Dana:
Nmc nu-[ poate sta n cae, aa-?
n orce caz, nu vo admte sa ma mpedc de o baega ca Monca
Mcea! Prefer sa crap n cpa asta, dect s-o ratez pe Ducneea! E
marea ansa a ve[ mee! macar de m-ar ua-o nante o Pamea
Anderson sau Cndy Crawford, nu c-ar f ma cucuete ca mne, dar au
atuure vedete de peste gra! Cne m face me recama de moane
de doar?!
Drago puse un pcor peste ceaat, cu eegan[a studata a
scene, de|a ntrata n snge:
Nu trebue sa-m expc ce nseamna Ducneea pentru tne
nca n antura| prcopst. E ca cum m -a pmba me pe sub nas pe
d'Artagnan! Chesta- cum o sco[ dn car[ pe Monca! Deocamdata,
nenorocta a dansat dupa cum -am cntat. Dar ma departe?
Ura, pzma, rautatea ntnsera peea Dane pe obra|, profu sugera
o fena.
Patrck trebue s-o aduca n stua[a n care sa nu ma fe n stare
sa se preznte a probe, sa nu- ma arda de nmc. Pur smpu sa nu-
ma pese! -aa, nu- o amb[oasa, nu va upta nc acum.
Practc, cum vez chestunea?
O va cope dsperarea! Va ntra n spta, se va spnzura, va
ngh[ cue sau se va arunca de a eta|, orcum, va abandona cursa. Sub
nc o forma, ura, nu trebue sa se preznte a probe!
Drago aprece, fuernd admratv:
Et davou n persoana, soro! Va de ce care-[ sta n cae!
Dana rse cu to[ dn[:
Constat ca dn cauza asta nu ma ubet ma pu[n!
Ba ma sunt n stare sa-[ fu compce a o cheste a nab de
|egoasa!
Pacatu sa fe a meu.
Patrck se rdca n pcoare trase adnc aer n pept:
Un act de tcaoe consttue e un evenment! Ha sa- sarbato-
rm! Propun 5lamin$o!
... Dana a cobt bne, conchse Creca. n cee dn urma, Monca
s-a aruncat de a eta|. Doua saptamn, poate tre, nu-m ma dau
seama, tmp n care Patrck a mpns-o pas cu pas n absure dsperar,
a fost ma mut dect putea ea ndura...
Em, cu obra| gra uz de acrm, se nteresa ragut:
Concret, cum a procedat?
A nceput s-o ocoeasca sstematc, aba se asa zart, atunc pe
fuga, pe masura ce Monca devenea ma nsstenta, nemerncu se
arata tot ma ndferent, monument de ghea[a. Spre fna, -a spus verde
ca a ntervent atcneva n va[a u. Am vazut-o n peroada aceea.
Devense o umbra, nc nu ma putea f vorba de dat probe. Cred ca n-ar
ma f fost n stare sa recte nc pe scena gradn[e. De atfe, a cerut
concedu medca.
Margescu sufa nasu zgomotos:
m amntesc bne peroada aceea. Statea ntnsa pe canapea
prvea ore ntreg unu acea punct dn tavan, ar acrme nu se ma
opreau. O mporam sa vorbeasca, sa spuna ce o roade, cum a f putut
s-o a|ut. Pngea n, ca o coana, era muta ca o statue. Doamne, daca
a f tut atunc...
Creca prv dntr-o parte. ntreba uscat:
Ce-a f facut? Rau era de|a consumat, ea ndragostta pna a
dsperare, ca nmc nu -ar ma f putut scoate pe Patrck dn mnte. I-a
f spus ca a fost vctma une odoase nscenar mente s-o scoata dn
compet[a cu Dana. E ? Ea tot ubea. Cred ca Monca a fost una
dntre neferctee aea care se daruesc cu toata fn[a or doar o data n
va[a. Femea une sngure ubr.
De ce tocma nemernc au parte de astfe de fn[e?
Creca rn|:
E unu dn msteree de nepatruns ae Domnuu! De ce ne-am n-
mert no, do montr de ur[ene?!
Em decara cu |umatate de gura:
Eu sora-mea, daca am f bagat ma pu[n n no, n-am f fost
tocma de epadat...
De asta data, Creca rse de-a bneea:
Cne va mpedca sa ncua[ frgderu sa arunca[ chea n gr-
a?... Las-o bata! Acum am sa-[ vorbesc despre utmee momente ae
Monca.
Em se uta a ea ca a o nauca, nu- venea sa- creada urechor:
Cum?! Adca... vre sa spu c-a... asstat-o?!
Da.
Tava se gose gamanu mncase toate sandwch-ure, ncusv
ce dn care cuguse Creca , n schmb, cete de cafea paharee
cu acoo erau pne. ncaperea se umpuse de fum, dar amanuntu parea
sa nu- deran|eze.
Nu trebue sa te surprnda, expca Creca. Cnd et a pamnt,
te aga[ de un puf de papade. Perznd compet controu, Monca a
apeat a mne. Eram sora Dane, ar Dana era buna pretena cu Patrck.
Ideea e parea smpa. Trebua s-o rog pe Dana sa ntervna pe nga
Patrck, asupra carua avea oarece autortate, sa- determne sa capete o
utma ntrevedere. Nu cerea nmc ma mut dect sa- ma vada o data!
Aa -am devent confdenta am petrecut mute ceasur n prea|ma e.
n zua aceea fatdca, ma bne-zs, seara trzu...
Mar[ 15 ue 1995, aduse amnte Em.
Exact. Vensem sa- expc ca Dana ncercase sa- abordeze, m-
porase n sensu ceor soctate de Monca, se a|unsese char a cearta
sus[nea perfd sora-mea , dar Patrck ramasese nendupecat,
refuza pur smpu sa dscute. Monca parea ca nu n[eege:
"Doamne, dar nu cer dect o ntnre. Una sngura n orce con-
d[..."
"ncearca sa te resemnez. Peaca dn Bucuret, dspar dn pesa|
pentru o vreme a sa vez ca te ntet..."
"Sa dspar dn pesa|, a sou[a asta m-am gndt eu... Crez ca nu
ma am nc o ansa?... Am sa ma ncerc o data... Utma data..."
A uat teefonu n poae a format numaru u Patrck. L-a sunat
pe ceuar, sa nu dea peste Martneasca. Besta a raspuns, ar eu am rd-
cat receptoru de a derva[a dn bucatare. Am asstat a o dscu[e pe
care n-am s-o ut n vec. |-o pot reproduce saba cu saba... N-am auzt
nca pe cneva sau despre cneva, con|urnd att de sfetor,
umndu-se dncoo de orce mte. Iar e att de nemos, de trva de
crud! Am convngerea ca textu - sufa Dana. Numa ea putea f att de
cruda!...
"m pare rau ca te sun att de trzu, dar de doua ze ncerc sa te
gasesc..."
"Foarte trzu."
"Iarta-ma, daca te-am deran|at..."
"M-a deran|at. Tocma o puneam."
"Scuza-ma... Po[ sa-m acorz cnc mnute! Doar att, |ur, cnc m-
nute! E vorba de ceva vta!..."
"N-am tmp."
Monca ncepuse sa pnga n hohote:
"Te mpor, Patrck, n genunch te rog, pentru tot ce-a fost ntre no,
te con|ur! Doar cnc mnute!"
"Nu n[eeg, bambna, ca n-am tmp? M-a ntrerupt ncazrea, se
enerveaza dama!"
"Cnc mnute, comoara mea! |ur ca nu te re[n ma mut... Daca nu,
ma omor! Va[a mea contra cnc mnute, Patrck! |ur ca ma omor!"
Creca facu o pauza. Lacrma ea, parca mpresonata de propra
reatare:
Am sa-[ redau cuvntee canae, utmee cuvnte pe care e-a
auzt Monca, nante de a nchde och pentru totdeauna:
"Omoara-te, mousca nfecta! O zdrean[a -un sca ca tne nc nu
merta sa traasca! Grabete-te! Crapa odata fa-ma ferct!..."
n secunda urmatoare, Monca s-a aruncat pe fereastra.
Mucndu- degetee, Em reu sa artcueze:
Unde era Luza Mcea, vreau sa spun bunca-sa?
De o una, a ba, a Govora. Habar n-avea de nmc.
Em apuca bra[u Creca. Fara sa- dea seama, strngea cu toata
puterea fata gemu. Gamanu parca n-o auz, cauta umne ochor:
Tu de ce n-a ntervent? De ce n-a oprt-o?
Creca masura cu un sarcasm amar:
|-am zs ca eram n bucatare. Ct tmp crez tu ca-[ trebue ca
sa te arunc pe fereastra?!
*
Lucrure se desfaurara punct cu punct, aa cum e preconzase
Dana. n pauzee dntre ntrare n scena (tot rou u Doru Pave se
rezuma a crca trezec de repc presarate de-a ungu pese) |uca
tabe, ca de obce. Deberat, aesese ca partener pe Pasareanu, un
actor n vrsta, constant ubt de pubc n to[ ce patruzec de an de
actvtate. Omu suferea de prostata, era frca de opera[e, prefernd
sa ndure nepacere bo. Astfe, a fx |umatate de ora, avea nevoe de
toaeta. Doru urmarse pe ceas constatase ca nu exstase abatere.
Daca se ntmpa sa- apuce pe scena, neferctu avea n pantaon,
odoasa punga. n consecn[a, a opt un sfert cnd Pasareanu se duse
a WC, Doru teefona Dane, comuncndu- scurt: "Sun a noua fara un
sfert fx, exact peste |umatate de ora. F foarte atenta!"
ntr-adevar, a ora ndcata, Pasareanu se rdca de pe scaun cu
vencu u zmbet |enat, competat de autorona "ma scuz, mon cher,
ma duc a dans". n acea moment, Dana suna a Poarta cu gas pre-
facut socta pe Pauca, recuzteru. n vreme ce ce do pseau, Doru
turna n cana de por[ean o doza zdravana de Verde de Pars. Manevra
se desfaura rapd fara accdente, recuzta pentru actu III, fnd de|a
pregatta de contncosu Pauca.
Cnd acesta se ntoarse de a teefon, gas pe Pave pe
Pasareanu contnundu- partda. neca|ea apeu prmt, ncredn[at
fnd ca Hdegard, ubta u dn Austra, ncearca sa a egatura cu
Bucuretu nu zbutete.
Doru fu chemat apo n scena, facu numaru n cteva mnute
se ntoarse. Reua partda, dar mntea era n cu totu ata parte. Ar f
vrut sa fuga, sa se refugeze nga Dana sa nu asste a fnau pese.
Gestu ar f atras nsa aten[a prn neobnut. ndragostt patma de
mesere, Doru, ndferent ca era vorba de repet[e sau spectaco, sosea
prmu a teatru peca utmu. Arunca zarure. ase-ase! A trea sau a
patra oara. Era n mna. Sa f fost asta un semn?
Pubcu urmarea cu sufetu a gura. Fara ndoaa ca Drago Mate-
escu era un mare actor, dar parca n *dobescu, se ntrecea pe sne
nsu, char coeg dn cuse, tubura[, sm[eau ca n seara aceea,
Drago |uca atns de arpa genuu. n tmp ce- aternea, n casca
scrsoare a snucgauu, mesa|u catre postertate, spectator
re[neau respra[a, se auzeau suspne. Pretutnden se vedeau batste,
Drago avea mpresa ca saa se umpuse de futur ab, cu arpe
peotte. Cu gestur masurate, desfacute, mente sa sporeasca
tensunea momentuu, turna "apa" n pahar ua pastee, una cte
una. Se gnd a smtudnea de stua[, amndo, actoru
persona|u nterpretat bonav, rapu de dragoste. Doar ca e, Drago, va
nchde och a cteva secunde dupa femea netrebnca. Dupa Dana.
Vor peca n ad, [nndu-se de mna. Duse paharu a gura ngh[
ung.
Un racnet de o sncertate absouta sfe ntea dn saa actoru
se prabu, batnd aeru cu mne.
Spectator se rdcara ca unu n pcoare ncepura sa ova[oneze
n der. Drago era un actor de genu, ar moartea u Odobescu fusese
extrem de convngatoare.
*
Moartea u Drago Mateescu zgudu ntreaga [ara. Datorta
frecventeor apar[ a teevzune era cunoscut ca un show-man de mare
casa, ar roure memorabe dn teatru adusesera nenumara[ fan
char n rndure ete nteectuae. Gasur ma vrstnce
depngeau dspar[a gasndu- echvaen[e cu, unc a vremea or,
Vraca sau Mha Popescu, dar toata umea era copeta de senza[onau
aceste mor[. Subectu, tnere[ea sa, mpre|urare decesuu, o carera
spendda dntr-o data nemos curmata, etmotvu "nu- psea nmc,
avea tot ce- poate vsa o fn[a omeneasca, de ce trebua sa- strnga
Dumnezeu?! Sunt at[a nenoroc[ prn aze, batrn uta[ de soarta,
bonav famnz care- mpora moartea ute- ca traesc..."
Tot aproape n unanmtate, opna pubca nutrea convngerea ca
ac-toru nu murse n urma unu accdent neferct, c ca fusese vorba
despre o crma. Ac nsa, parere ncepeau sa se mparta. Un socoteau
ca -a vent de hac vreo dsperata dn amor, abandonata dupa o scurta
aventura, pentru ca, t dumneata cum sunt artt, e sar femee de
gt, ar e nc n-au tmp sa se fxeze... A[, ma machavec ncna[
sa caute spn n mamaga, adumecnd cu tot dnadnsu dupa rau dn
semen or, erau convn ca seducatoru actor fusese suprmat dn
nvde profesonaa.
Pentru ca parn[ u [neau cu tot dnadnsu sa fe nmormntat a
Craova, n cavou fame, Drago fu expus n hou teatruu, nca de pe
acum ngropat sub un munte de for. Ce ven[ sa- aduca un utm oma-
gu erau uu[ de mu[mea care asata vreme de doua ze maree ho de
a Arlechino. Batrn sar[ de azec de an amnteau de o prezen[a
a fe de numeroasa a catafacu u Gheorghu-De|, fosofnd cu
amaracune: "Daca avea vreo trezec-patruzec de an ma mut, sa-m
spu me c[ ma veneau! Tner au totu de partea or".
Dana facu o apar[e estetc tragca, determnnd assten[a sa-
deschda nstnctv carare. n dou eegant, a nmormntare seecte
dn fmee amercane, cu o paare cu borur arg peste care cadea o
voaeta somptuoasa cu mute, era de-o frumuse[e raptoare. Oamen o
mncau dn prvr de cte or ducea batsta a och, acrmau e,
mpresona[ peste masura. "Cadra de frumo fusesera amndo ce
pereche de vs!"
Dupa |umatate de ora de veghe se facu vzb rau, do coeg o
condusera, pn de mena|amente, a mana. Doru, amestecat prntre ac-
tor, nu facu nc un gest de apropere. Utma oara, se vazusera char n
noaptea de dupa crma. n tana, n gradna Tamaor. O data naturat
Drago, actr[e nu- ma era teama de ate "sadsme", gen cranu prmt
a teatru sau cadavru dn camera e. Punea pe seama u excusv toate
"exerc[e ugubre" a care o supusese, fara a o banu o sngura cpa pe
Creca. repeta ca sora-sa nu ta nmc despre episodul +onica , pe
urma, nc n-avea sufcenta magna[e. Suta o urate, dorete tot ce-
ma rau, dar n-are poten[a pentru tcao orgnae.
Dana se ntorsese dec acasa, unde, dn nou, nu gas pe nmen. Pa-
rn[ nca nu se ntorsesera de a Bacau, ar Creca, naba s-o a, cne
te pe unde umba , orcum, cu pasa?
Acoo, n gradna, stabsera stratega pentru vtoru medat. Nu se
vor ntn sub nc o forma, vor sta ct ma departe unu de ceaat, ca
nu cumva sa exste nc cea ma mca banuaa prvnd rea[a or ntma.
Ct prvete ancheta Po[e, to[ ce prezen[ n teatru n fatdca seara
dadusera decara[. Cum egatura dntre Dana Drago era de
notoretate, se atepta dn cpa n cpa a o nvta[e sau o vzta dn
partea nvestgatoror. Ea va t sa |oace parttura frumoase
neconsoate vaduve, Doru sa fe cam, pentru ca nu exstau motve sa-
faca gr|. Avea un ab de fer, care nu putea f pus a ndoaa n nc un
fe.
Se despar[sera, Dana suportndu- n sa mbra[area dsperata.
n ntunerc, de dupa perdea, Creca nregstrase momentu.
"Ce se ntmpa? De ce se ascund ata do?"
Nu afase nca de moartea u Drago...
*
Cnd Patrck, urmarnd tre a Antena 1, afa despre moartea u
Drago, sm[ ca se tae pcoaree zbucn n pns. nca de pe bance
co e se socotsera fra[, fecare facnd, n egaa masura, parte dn
va[a ceuat. Patrck nu avea exerc[u sufern[e; tneraru u de pna
acum nu cunoscuse perder gree, deceda[ fame stundu-se ntr-o
zona abstracta, batrn repauza[ ntru egta[e fr. Durerea naprasnca
naucse se parea de neconceput ca un ndvd afat n foarea
vrste, avnd toata va[a a pcoare un destn de|a controat, cac era
mpede, Drago trasese |ockeru nca dn start, anga|ndu-se pe psta
une ve[ pne de succese, sa poata mur att de neateptat, bnd un
pahar cu apa pe scena. Gndu se ndrepta de a sne spre Dana. Drago
era ferm decs s-o suprme ata ca moare e n ocu e! Ce s-a
ntmpat ac? Intund sau tnd ceva, -a uat-o cumva nante?
ncerca s-o contacteze pe Dana, dar ea nu raspundea nc acasa,
nc pe mob. Sm[ brusc ca se face frca. Nu ta exact dn ce motv.
Dar era car teama! n fond, nu exsta o ogca a absurduu, tocma
de-aa e absurd. u se putea ntmpa acea ucru: sa fe secerat dn
senn. Pna una ata, ar f vrut ma mute nforma[ prvtoare a trageda
de a Arlechino, amanuntee dn presa parndu--se nesatsfacatoare.
Stnd refectnd pe margnea patuu de hote, a|unse a o concuze
moartea u Drago nu fusese un accdent, c o crma premedtata ,
a o decze de necntt nu se va duce a nmormntare a Craova,
nc sa- a ramas bun de a trupu nensufe[t, expus a teatru. Aa de
acoo nu ma era Drago, c numa un obect. Nu- ma putea a|uta cu
nmc, ar pe e, Patrck, momentu ngrozea. Da, prefera sa- ramna n
amntre tnaru seducator, carua totu sursese n va[a, dect un e
n[epent ntre umnar cu o coana pe pept. "Sunt prea a,
recunoscu deschs, pentru a nfrunta cpe groaznce de feu asta!"
n vrtutea aceea ata[, amna ntoarcerea acasa a Cotda.
nfora deea de a o prv n och , pat de sentmentu zadarnce,
caracterstc mpre|urar, regreta ca se angrenase n scenaru montat
mpotrva batrne.
Ce pu[n pentru noaptea care urma, ta ce are de facut. n aprope-
rea hoteuu, se afa o farmace. Va cumpara un somnfer, ar de a
prmu market, o stca de whsky. De asemenea, o va suna pe maca-sa
ca sa- expce schmbarea de program.
Cneva zg[a cu putere, voa cu tot dnadnsu sa- trezeasca...
Frete, bou de taca-sau! Daca e se scua cu noaptea n cap, nsemna
ca... Un cu se nfpse n stomac. Teza a Fzca, ora a doua...
Ma asa-ma cnc mnute, ngna ntre vs reatate.
Ioan Srbu ce Drept contnua nsa sa- scuture fara cru[are. nfurat,
Patrck deschse och. Pentru moment, nu- dadu seama unde se afa,
se hoba nauc a chpu dn fa[a u.
Ce naba, parca a f cazut n cataepse! excama Ioana.
Revno-[!
Patrck se rdca n capu oaseor ntnse mna nstnctv dupa [-
gar:
Scuza-ma, dn ceu nu m s-a ma ntmpat sa fu scuat cu de-a
sa. Era pacerea specaa a u taca-meu!...
Apo, dntr-o data, compet treaz, o ntreba:
Ce- cu tne ac? Ct e ceasu?
Unu dupa mezu nop[, spuse Ioana prvnd n |ur. Te-a mbatat
aseara?
Am uat un somnfer. A murt pretenu meu ce ma bun...
tu, actoru aa... m pare rau. Eu nu cred ca a fost accdent, dar
nu- treaba mea. Ute de ce am vent... Cred ca baba s-a prns.
Cum adca? se spere Patrck. |-a zs [e ceva?
Nu trebua sa-m spuna nmc. -a schmbat doar comportamen-
tu, am mpresa ca- e frca sa de mne, n acea tmp. Nu ma ma
asa s-o a|ut, ncearca sa se descurce sngura sau apeeaza a Tan[a.
Patrck o prv neputncos. Parea tot att de derutat nfrcoat ca
un cop abandonat ntr-o gara.
Chestunea- ce anume a descopert! Ca no do suntem... aman[
sau ca -am umbat n sef?
Poate amndoua, presupuse Ioana nepasatoare.
Dar cum?!
Sa zcem ca are nstnct, dar convngerea mea e ca toanta aa de
Tan[a a vazut ceva ce nu trebua sa vada.
Tnaru cuprnse capu ntre pamee umede:
Cum? Cum a fost posb?! Am fost att de pruden[, ar seara ea
peaca acasa.
Ce mportan[a are cum? A bagat ftu gata!
Dar Tan[a [ne a mne, se tngu Patrck, Ioana avu senza[a ca
scheaae un cne.
n schmb, pe mne ma detesta, rost sec Ioana, ute-aa, ucru-
re se echbreaza. Daca m cer parerea, am sa-[ comunc ca precs
ne-a vazut pe cnd scotoceam n brou -a spus-o Cotde care, a
rndu e, a deschs sefu ca sa- verfce con[nutu.
Bne ca n-am uat nmc de acoo, ofta Patrck oarecum uurat.
Asta nu nseamna nsa ca nu am asat urme. Am bagat totu a oc
aandaa.
Patrck nsa sm[ea nevoa sa ma spere se ncura|a sngur:
E totu posb sa nu se f utat n sef. Nu po[ avea nsa certtu-
dnea.
M-e teama ca da. Prea s-a schmbat atmosfera ntr-o sngura ora
ct m-am dus a cumparatur. La ntoarcere, parca am gast ata
persoana. Devense dntr-o data crcumspecta, re[nuta, vzb marcata
de ceva ce se ntmpase n psa mea. Am ma oms un amanunt! E
probab ca eu sa f ntrat pe ua, medat dupa ce ea ese dn brou...
Patrck facu och mar Ioana zmb rautacos:
| mnte povestea putor, care presara frmtur de pne pe ca-
rarea dn padure ca sa gaseasca drumu a ntoarcere? Dn cu totu ate
motve, nevasta-ta a presarat mozacu de pe cordor, nu te hoba a
mne, cordoru dntre dormtor brou, cu pcatur de urna care nu
apucasera nca sa se usuce. Sau poate nu ta ca frageda Co-Co se pa
pe ea?!
Patrck cobor prvrea, rond voent. Se sm[ea ngroztor de
|enat totodata nu scapase canttatea de satsfac[e draceasca dn
gasu Io-ane. ncerca sa schmbe vorba:
I-a spus maca-m?
Furoasa, Ioana rdca tonu. Cuvntee rasunara de asta data ca un
fchut de bc:
Cnd a sa ncetez sa sta cu nasu tuft n poaee maca-t, ca o
cocu[a?
Patrck tresar. De ce oare se sm[ea att de sab n fa[a e? Cum de
suporta sa- umeasca mereu, cu orce pre|? Oare o ubea? Nu- dadea
seama, dar ta cu sguran[a ca are nevoe de ea. ndrepta o prvre
chnuta:
n defntv, ce vre de a mne?
Ioana raspunse cu smptate:
Pe tne ban babe.
Cu un gest hotart, Ioana scoase dn poeta un revover puse pe
masa. Instnctv, Patrck se retrase sperat n fundu patuu:
Ce- asta? bgu. De unde- a?!
L-am umfat de a baba aata, de a Luza... Atepta pregatt pe
comoda dn dormtor, contnua rn|nd. Cne te cu poarta ea sm-
betee! m nchpu ce och a facut dmnea[a, cnd a constatat ca a ds-
parut.
Cnd a fost a ea?
Acum doua nop[. Dupa arma m-am dus. tam unde o tne. Spre
norocu meu, am gast-o pe scrn, a vedere, de parca m-ar f pregatt-o.
Am uat-o dn zbor, nu m-a sm[t nc umbra.
Patrck cp nedumert:
Dec, nu te ca a trecut pe-acasa?
He! nca nu te-a trezt? M-am dus sa -o fur, nu sa m-o mpru-
mute!
Dar cum a ntrat?
Am chee... Daca te refer a an[, cu pu[na ndemnare o an-
drea, am rezovat probema. Noroc ca utase sa puna drug.
Tnaru o prv cu admra[e amestecata cu frca:
La toate te gndet... Uneor m vne sa cred ca tu ac[onez con-
form une scheme demut eaborate... Ce-a de gnd cu revoveru?
Excedata de ntrebarea care se parea de o navtate nadmsba,
fata pesn o pama peste coapsa:
Isuse!... Dar a ce poate foos un revover?! A crescut ct popu,
dar mntea tot pna a genunchu broate [-a ramas! Uneor, zau, ma
ntreb de ce te ubesc?
Dar ma ubet?
Ncdecum, rse, am ntrat n tot rahatu asta de frunza frasnetu-
u. Ma pctseam... Ma ateptam ca a experen[a ta n matere de dame
sa f ma ntutv!
Patrck ncerca sa rda:
La cte decep[ [-am produs, una n pus nu ma conteaza. Pe
cne vre sa ucz?
Ioana corecta, apasnd pe cuvnte:
Sa ucz tul
Patrck sar n pcoare, strgnd:
Et nebuna?! Pe cne sa omor?
Ioana raspunse cam:
Pe nevasta-ta. Daca s-a prns de mcare, e n stare sa te rada
tota dn testament, sa te ase ca acum, n cho[. n momentu de fa[a,
char numa cu ce [-a asat de buna voe, casa tot ce se afa n ea, pus
con[nutu sefuu tot putem afrma ca suntem boga[.
:untem0 ntreba Patrck bumac.
Bnen[ees. Doar ne vom casator. Ce credea?! Ca accept sa fu o
aventura prntre atee o me?
Patrck ncerca sa fe ronc:
N-a mpresa ca fac pa cam mar?
Deoc! tu totdeauna ce vreau unde sa caut!
Atunc du-te dracuu de nebuna! excama Patrck enervat,
depat de turnura pe care o uase dscu[a. n orce caz, baga-[ bne n
cap, nu sunt de acord cu asasnarea Cotde!
Ioana observa pe ton de ghea[a:
Crede-ma, me m pare rau, n fond e o batrna cumsecade,
dar asta- va[a... -a trat trau, e tmpu sa ase oc atora, ar no nu
avem ncotro!
nceteaza sa fooset purau! [pa tnaru. Sunt un tcaos, dar
nu un crmna.
Vrnd-nevrnd, decara a fe de ndferent Ioana, va trebu sa
dev unu.
De ce nu tu? ura. De ce eu?
Fa[a Ioane se destnse ntr-un surs ncntator:
Pentru depna mea sguran[a, ubtue. Et fustangu futura-
tc, orcnd ma po[ asa bata. Daca nsa tu ape pe tragac, te [n n
mna.
Patrck o prv perpex. Pe masura ce trecea tmpu, reaza ma
mpede ca femea asta repreznta o tana pentru e. Era cnca, tenace,
mprevzba. ma ce?... n prmu rnd, nfernaa.
Ce te determna sa |oc att de deschs?
E modatatea mea de a ctga batae.
Mda... |udecnd dupa statutu tau actua, nu prea a avut pre|u
sa f vctoroasa.
Atnsa ntr-un punct nevragc, Ioana uera prntre buzee strnse
punga:
n ocu tau, nu m-a ua dupa asta...
Ua data brusc de perete cuvntee rostte taos se auzra
concomtent:
De-a|uns cu proste!
Fugue[ azvr trencu ud pe un scaun, fugerndu- cu prvrea:
V-a[ prostt de tot?! Pune[ a cae moarte de om ura[ n pna
noapte ca sa va auda tot hoteu? Te credeam ma matura, Ioana, tu
se ntoarse spre fu-sau parca [-a perdut mn[e! De casatore va
arde voua acuma? Probab urma sa stab[ sta nvta[or menu!
Ioana muca buzee furoasa. Ute o dscu[e pe care n-ar f vrut
s-o auda frmtura asta de muere, rea ca o vespe. Patrck ncerca sa-
revna. O [nea tot ntr-o umre, se parea ca n noaptea asta, necazure
nu se vor ma sprav.
Tu ce naba ma cau[ ac? |-am spus ca ramn a hote pna
mne.
Fugue[ raspunse taos:
Am sm[t ca et pe cae sa fac cne te ce tmpene. N-am avut
nte am uat un tax.
Tata te?!
A ma f fost ac? Cum [ nchpu ca m-ar f asat, nca sngu-
ra?! I-am spus ca am o mgrena groaznca.
n mba|u fame Srbu, asta nsemna ca Fugue[ vrea sa doarma
sngura, ca nu suporta nc macar o umbra n prea|ma e ca Ioan ce
Drept urmeaza sa se cuce n sufragere. De a sne n[ees ca nmen nu
avea voe s-o deran|eze.
Orcum nu pot ntrza, t ca taca-tau se trezete cu noaptea n
cap!... Am auzt tot ce-a[ vorbt. Aure fantez! Draga Ioana, nu tu
drept cne ne e, dar pna a asasnat nu vom a|unge ncodata nc pe
tne n-am sa te as sa te nenorocet.
Competa n gnd: "Dn partea mea po[ sa te spnzur, dar nu sa-
trag pe fu-meu dupa tne! Ct despre casatore, a-[ gndu, fet[o..." Se
nvne[ea de fure numa a deea ca... "proetara" asta avda obraznca
se ncumetase sa- rdce och pna a Patrck. "F fara gr|a, tu eu
cum sa te scot dn car[!..."
Ioana, stapna pe ea, repca:
A ata sou[e? Daca batrna rupe mne testamentu, Patrck nu
se ma aege cu nmc. Rudee cee ma ndepartate, tot -o au nante.
n prncpu, a dreptate, dar deocamdata sunt smpe supoz[.
Nu tm ce are Cotda de gnd sa faca.
Sa nu fe prea trzu. Nu- greu sa rup o foae de hrte pentru
ca sa se razbune sa- ase pe Patrck cu buzee umfate, nc nu ma are
nevoe sa ntocmeasca at testament.
Ao! nterven Patrck. Conversa[ sngure? Ma sunt eu pe ac!
Lasa copare! spuse Fugue[. Tu trebue sa a|ung neaparat
acasa. Az, pna n prnz, vez n ce ape se scada. Daca nu zce nmc,
tac tu.
Ioana nterven:
te aproape sgur ca am umbat a sef. ca eram mpreuna.
Fugue[ ofta cu obda:
Dn pacate, ac nu se poate mprovza nmc. Nu va ramne dect
sa nega[ pna n pnzee abe. Servtoarea e o mncnoasa cu asta
basta!
Ioana surse ronc:
Daca-[ nchpu ca batrna e proasta...
Nu-m nchpu deoc, dar nante de toate, trebue sa tm exact
cum stam. Ioana, tu pec acum cu mne, sa nu smta Cotda ca a pst
noaptea Patrck, t ce a de facut...
Tnaru trecu degetee prn par, dsperat:
A avut atta ncredere n mne! Ma ngrozete gndu ca trebue
sa apar n fa[a e!
Fugue[ cunotea repusa u fu-sau pentru momente penbe,
oroarea de dscu[ dezagreabe, nu se certase cu nmen n va[a u
se obnuse ca nerentee nepacer care fac parte dn cotdan sa e
rezove maca-sa. era ma de e ncerca sa bagatezeze:
E tu! Gndete-te ca rau vazut de aproape nu n se ma pare
att de foros! Ce crez c-o sa se ntmpe? Cteva momente ma |enante
att. O sa te bata?... Gata! Odhnete-te bne a prnz, te prezn[
acasa cu un buchet de for. Vez sa ara[ bne...
mbraca trencu , ca cum ar f fost vorba despre o cute de
chbrtur, ua Mauseru Luze de pe masa - baga n poeta:
Asta- au cu mne. Ca sa nu va vna vreo dee!
*
Spre surprza u Em care se temuse ca Luza ar putea sufer un
atac cnd va reproduce cee afate de a Creca, ucrure se
desfaurara neateptat de n. Mceasca, adevarat, cu obra| tot tmpu
uz de acrm, ascuta cam, fara reac[ acute. amntea de maca-sa
care, fre sentmentaa prn exceen[a, vzona pngnd dramee dn
teenovee. Impresonata, mpcata, dar nu zdrobta de durere. n
reatate, cu fosta cntarea[a se petrecea un fenomen fresc. Nmc,
sufern[a sau fercre nu rezsta ca ntenstate erozun tmpuu. Poate
doar ura care nu se uzeaza nante de consumarea unu act vndcatv
concret dn partea vctme rante cndva, sau de ordn dvn. Luza
suferse ma mut dect urse n psa de subect pe care sa- suspecteze.
Apo, aa cum se ntmpa ndeobte cnd nu exsta nc un eement de
cunoatere, magnam tot ce- ma rau, ma foros ma cumpt. Aa se
ntmpase cu Luza. nchpuse chnur de ad precednd moartea
nepoata-s, fnd greu de nascoct ceva care sa e depaeasca. Se
ateptase a ceva de comar nu ma putea f surprnsa.
S-ar f putut afrma ca n momentu de fa[a ura ra[ona, dntr-o ob-
ga[e asumata cumva; ura dorn[a dee fxa de|a de a se face
dreptate Monca consttuau uncu e [e dezderat.
Fara sa se ma ute n ognda, terse cu un erve[e acrme. O
data cu dree de funngne, se dusese fondu de ten. Parea un
spectru, ar contrastu cu rocha prea tnereasca, numa voane,
presarata cu for ggant, nu era de natura sa ameoreze magnea.
Drago Mateescu... Asta- actorau care a murt zee trecute,
otravt cu Verde de Pars, nu- aa?
Exact, confrma Em, socotnd ct va ma trece pna va aduce
stca de conac.
Ma ntreb cne ne-a uat-o nante, pentru ca sa nu-m spu me ca
a fost vorba de un accdent! De unde pna unde otrava n stca de recu-
zta? rse artstc. Am fost eu artsta, tu cum se petrec ucrure. Ac
e o mna crmnaa daca a f anchetator, utmu pe care -a suspecta
ar f nenoroctu de recuzter.
Norma, doar un mbec -ar semna sngur sprava.
Va sa zca, contabza Mceasca, am scapat de unu, char daca
n-a murt de mne noastre. De fapt, era ce ma pu[n vnovat.
To[ o apa -un pamnt! A asstat a tcaoe, n-a ncercat s-o
mpedce, ba char a favorzat-o.
Fara ndoaa, dar best de apocaps ramn aa[ do.
Margescu, sm[nd ca nu ma rezsta, apea a rezerva de buzunar.
Deuruba capacu stcu[e, expcnd:
Ma erta[, dar m-am trezt de dmnea[a cu durer de stomac. M-a
durut er, aataer. Povestea Creca m-a scos de pe ne. Cnd
am emo[ mar...
Mceasca opr, rdcnd pama:
Am eu ceva ma bun! Deschde bufetu... Vez, n dreapta e o
stca de panca, m-a adus-o un fost coeg de a Cu|. Tot aa, o [n eu
de medcament...
Dupa ce sch[ara un cocnt cu paharee rdcate n aer, Luza Mcea
decara pe un ton hotart:
Tnere, a sost momentu sa trecem a fapte. Avem de|a
certtudn, nu vad de ce sa ma amnam. Eu ma vo ocupa de Patrck, ar
dumneata de femea aceea. ntr-o scara a vaen[eor tcaoase, pe e
consder cap de af. eu fnd cea ma ovta de moartea nepoata-m,
m se cuvne satsfac[a de a- face sa pateasca...
N-am nmc mpotrva, totu, maree davo, autoru mora,
ramne Dana Tama.
Fara ndoaa, dar nemernca se upta pentru carera e. Mute se
comt n umea artstca de dragu apauzeor, [-am ma zs ca am
mncat peste trezec de an pnea asta, pot n[eege. Nu- o scuza
pentru ea, dar ce pu[n o motva[e. n schmb, Patrck, crau asta de
gangur puturoase, -a batut |oc de Monca, a dstrus-o deberat, a vent
n contact drect cu ea nu -a fost ma de tnere[e e. Am azec
ase de an n-am auzt, n-am ctt, n-am ntnt n va[a or prn car[,
ceva de un cnsm ma terb ma odos dect feu n care -a refuzat o
utma ntrevedere... "Cnc mnute, |ur ca doar cnc mnute!..." Cuvntee
astea ma ard, ma vor urmar n mormnt!
ncepu dn nou sa pnga, amarnc, ntre umer nghesu[, strngn-
du-se n ea, de parca ar f vrut sa pastreze toata durerea n nteror,
cumva przonera.
Em o urmarea cu prvrea umeda, dar de fapt, o vedea pe Monca,
aa cum fusese n utmee ze, dafana fraga, topndu-se sub och
u, dsperata muta. Asstase dstrus, dar neputncos, cum paete ca
mpnsa dn spate pe un drum fara ntoarcere.
O ascutase n tacere pe Luza parca n odae, se aternuse o
nte poasa, ranta doar de suspne. Em facea parte dntre oamen,
pu[n a numar, care daca nu avea nmc de spus, pur smpu, nu
spunea nmc, nc macar conven[ona; ce ma mu[ dntre semen se
smt obga[ sa mobeze cumva pauzee cu pattudn, adeseor afrma[
doate.
Luza sufa dscret nasu ofta adnc:
Daca e sa crez n urstoare, ae mee au fost perverse sadce.
Am doar doua pretene, att m-a ma ramas. Pe unee e-a ngh[t
pamntu, pe atee e-am perdut prn ha[ure ve[. Fugue[
Cotda. Una e mama u Patrck, ceaata, so[a u. Pentru amndoua,
canaa repreznta soaree umna ochor. Iar eu e-o nmcesc. E ca
cum e-a nfge un cu[t n nma, dar mut ma rau, cac de n|unghate,
vor contnua sa traasca! Nu- caraghos?
Nu, catna dn cap Margescu, nu- caraghos, e tragc. Va ma pu-
te[ razgnd asa totu pe seama |ust[e dvne.
Luza ndrepta o prvre naprasnca, gasu deven dur:
O data cu capu! Sunt prea batrna! Nu ma am tmp sa- atept
pe Dumnezeu! |-am ma spus, tnere, nu pot nchde och pna nu o
razbun pe Monca! Asta- daru pe care - aduc, cnd o f o f sa ne
ntnm.
Cum v-a[ gndt sa proceda[? +odus operandi, spun po[t.
Luza rdca dn umer, nepasatoare, ca cum nu asta ar f fost
probema.
M-ar f fost mut ma a ndemna daca aveam revoveru, dar
orce m|oc efcent de a- suprma e a fe de bun.
Gamanu surse:
Lucrure nu stau char aa. Vorbm cu uurn[a despre moarte,
dar nu- smpu sa omor.
Frete, eu n-am cum strangua un gagan n toata puterea nc
cum sa- frng gtu ca n fme, dar dn fercre, exsta otrava. Moartea
actorauu m-a dat o dee! Eu pot foos n oc de Verde de Pars, or-
coaca, sau sa dau drumu a gaze. I-a putea pune o bomba n mana,
dar nu ma prcep vreau sa moara de mna mea.
Trebue sa va asgura[ erea. Iar nu- o chestune smpa sa-[
camufez urmee.
Batrna rse sardonc:
Adca sa scap basma curata? Nu-m pasa ctu de pu[n daca
Po[a pune mna pe mne. Va[a mea orcum se nchee ac, att ma
rog u Dumnezeu, s-apuc razbunarea fet[e! Nc nu vreau, tnere, sa
ma traesc, rectau meu s-a termnat. Ce m-ar ma ramne de facut?
Vreau doar sa fu ngropata nga Monca. Nu vor ma f for, dar se
poate dorm n pace fara. Monumentu e conceput n aa fe sa rezste
sngur. Dumneata et nsa tnar, nu trebue sa gndet ca mne.
Em duse pumnu cau a gura, vorbnd ca prntr-o portavoce:
Cu mne e atceva... O vo termna pe Dana Tama, dar ma vo
stradu sa pacaesc Po[a. Nu vreau sa ma prnda, nu vreau sa fac
nchsoare... Ca sa ma n[eeg ma bne, nc me va[a nu-m ofera
nmc, ea n sne nu ma ma ntereseaza, dar...
Dar?
Repca rasuna sec:
M-e frca de moarte!
Ce cop et! surse batrna. Nu-[ da seama ca asta nseamna
odhna, o bnecuvntata nte, toate probemee rezovate dntr-un foc?
Pentru mne, cu tot respectu, astea nseamna doar ba-ba-ba!
Moartea smpu sugh[, sat n go, scurtcrcut, anare... Me m-e frca
atfe, nu ma pot desprnde, orct ar parea de absurd, de carcasa, ma
ngrozesc ca ma vo sufoca przoner ntre patru scndur, sub povara a
nu tu c[ metr cub de pamnt, ca vo f acoo sngur... Prma noapte
n pamnt! Am comarur cu magne astea...
Luza constata pacd:
Probab ca dumneata sufer de astm, de ac senza[a de
sufocare. De pda, eu cnd adorm cu pcoaree scoase de sub papuma,
vsez ca umbu descu[a prn zapada... n fne, cum a de gnd sa
procedez cu Dana Tama?
O vo termna a ea acasa. Ma va a|uta sora-sa.
Sunetu teefonuu facu pe amndo sa tresara.
Ma scuz un moment, rost mana Luza dsparu n dormtor.
Margescu ma turna panca aprnse o [gara. Creca va
a|uta sa ntre n casa, noaptea trzu...
ntoarcerea batrne curma gndu. Cnd se aeza, Em constata
ca- deosebt de nsufe[ta, a f zs ca |uba.
Mna destnuu! rost patma. M-a sunat Cotda. Nu tu ce s-a
ntmpat cu fata care o ngr|ete, dar ma roaga sa dorm cteva nop[ a
ea...
Adauga apo cu un gest teatra:
@n $arde, domnue Patrck! A nceput numaratoarea nversa!
Un stran ar f rs de attudnea bataoasa, o baba nebuna agtnd o
spada magnara cu ceaat bra[ rdcat n ungh drept, n poz[a
casca a forettor. Em nsa, obnut cu extravagan[ee de spectaco
ae Luze Mcea, ta ca femea nu- ncodata ma seroasa dect atunc
cnd anseaza exagerar de comportament. Zee u Patrck erau,
ntr-adevar, numarate.
*
Cotda Martnescu nu uase a casatore numee u Patrck,
socotnd aberant sa- ma schmbe cartea de vzta a vrsta e, dupa
cum a fe de rdcu s-ar f parut sa arboreze a nunta o roche aba cu
am[a n par. n ce- prvete pe tnaru Srbu, acesta nu rdcase
obec[, ne[nnd cu tot dnadnsu sa- "drapeeze" propretatea asupra
nevest-s... Dec, n momentu n care Cotda Martnescu teefonase
Luze, se afa ntr-o stare de sprt vecna cu panca. ncepuse sa traasca
sentmentu de nesguran[a n propra e casa , n parae, brusc n
premera, se sm[ mucata de obsesa mor[. Pna atunc, amnase sine
die evenmentu dat fnd ca se bucura de o consttu[e sanatoasa, ar
femee dn fama e fusesera fara excep[e ongevve, zcea ca de
comnd avea tmp sa se ocupe dupa optzec de an. Testamentu-
atceva, redactase pentru ca n va[a, nu- aa, ma exsta accdente,
ar averea n cauza era destu de mportanta ca sa merte sa se ocupe de
ea, drec[onnd-o ntr-un fe sau atu...
Da, ncepuse sa se gndeasca a moarte, s-o smta aproape, avnd
senza[a de comar ca- sm[se atngerea. Concomtent, ceda opt-
msmu. Fusese rabdatoare, starea de sabcune preungta o pusese pe
seama une convaescen[e snuoase a unor mc mpruden[e cum ar f
fost doua duur facute fara permsunea medcuu. n utmee ze nsa,
o fugerase deea ca, de fapt, traete nceputu sfrtuu coroborat
sau char generat de schmbarea radcaa nterventa n raporture e cu
Patrck, tot compexu de mpre|urar o arunca ntr-o adnca deprese.
ca cum sosu n-ar f fost destu de condmentat, ma vense Tan[a cu
povestea e! Poveste care se doved a nu f o poveste! ea
Martnescu fusesera do pedan[, manac a ordn , verfcnd sefu,
constatase de a prma prvre, ca o mna strana umbase a vaor
documente. Aparent, nu psea nmc ban n vauta, b|uter, ac[un,
sgu testamentuu era ntact... Atunc, ce naba cautasera?! Subnat
a pura, cac aceasta crdae cu Ioana nfgea cu[te dureroase n
nma, sufocnd-o totodata o ndgnare mnoasa. n acest context,
eventuaa aventura a u Patrck de a Tmoara sugerata cu cruzme de
Fugue[, trecea pe pan secund. Nemernca mare se petrecea ac, n
casa e, un compot pus a cae de un so[ ngrat mpreuna cu suga care
ducea [ucau neveste!
Cum n starea care se afa, saba nea|utorata, socotea ca nu
poate [ne pept unor fare (cne te ce ma puneau a cae!), apea a
Luza, sngura pretena de nade|de. Spre uurarea e, dfca Mceasca
accepta medat nvta[a, ba a f spus ca aba atepta sa- vre n sacu
de voa| fardure, ochear, proteza de rezerva ceaure. Pusese doar
o ntrebare care sunase cudat:
Unde a sa ma cuc?
Cudat, pentru ca ocun[a era ncapatoare, ar amanuntee de gen
se stabesc de obce ad-hoc. Exsta ac ceva n subteran, dar... Cotda
zse ca poate ea a devent prea banutoare.
Pot sa- spun Tan[e sa-[ aran|eze canapeaua dn saon, sau sa
dorm cu mne n dormtor. A prefera nsa cu mne..., competa oarecum
|enata.
Fosta cntarea[a conchse ca Cotde era teama de ceva, dar nu
comenta promse ca va ven ma spre prnz.
Patrck sos acasa nantea e. Cu un buchet de crn mpera, o
cute de ducur, vez Doamne, speca adusa de a Tmoara, un obraz
tras o vesee crspata.
Cotda se gndse ndeung a attudnea pe care urma s-o
arboreze: ndferen[a? Normatate, totu e OK, exact ca nante, nmc nu
s-a schmbat, mu[ene ncarcata de reprour "tu eu ce tu", sau
abordarea probemeor bruta, pe fa[a; "[-a suct mn[e farfuza aa de
secretara?" "ce a[ cautat tu cu Ioana n sefu meu?"
Pna a urma, se hotarse pentru o comportare pna de tact, adca
"n-am observat nmc, ce bne ca te-a ntors acasa etc.." Doar ca
dnantea persoane care ne-a rant adnc, decze n[eepte se spubera
ca fug de papade, dntr-o rasufare de future...
Prma reac[e fu de surprza tresar puternc. Sm[ n aceea cpa
ca nma se topete de dragoste pentru tcaos. Dar a fost de-a|uns sa-
amnteasca de sefu dezvrgnat pentru ca prvrea sa se ntunece.
Suporta sarutarea casta pe frunte "sarutarea u Iuda", cafca n gnd
epada neg|ent buchetu de crn pe bana de nga pat.
Patrck se aeza pe margnea patuu cuprnse afectuos mne:
M-a fost dor de tne, Mam. Cum te sm[?
Utnd tot ce- propusese, Cotda [pa ragut:
Suport orce, dar nu f pocrt! Tare mut [ ma pasa [e de cum
ma smt eu, nu ma po[ de gr|a mea!
Patrck ramase nterzs. Unde dsparuse Mam, dstnsa doamna n
toate momentee ve[ e, mode de buna educa[e stapnre de sne?
Aba reu sa ngame:
M-am gndt tot tmpu a tne...
Batrna rse strmb:
Zau?! De-aa n-a dat nc un semn de va[a tmp de-o
saptamna?
Am sunat, dar n-a raspuns.
ce-a crezut, ca am et a hora?
Am crezut ca s-a defectat teefonu.
O saptamna ntreaga?! Nu ma mn[, ca m se face grea[a! N-a
dat nc macar un teefon!
Patrck care ar f preferat sa- nghta pamntu sau macar sa se afe
a ceaat capat a orauu, contnua sa |oace teatru , orcne ar f putut
observa ca nu are nc o apttudne n acest sens.
Pentru Dumnezeu, Co-Co, ce s-a ntmpat?
Sunt convnsa ca tu a ma mute de povestt! Ma nt cum a fost
se|uru a Tmoara? Am auzt ca trfu[a asta, Anca, e nostma! Zce-se,
are un "fzc mesera"!
Patrck o prvea cu gura cascata, n-o auzse ncodata
exprmndu-se n madaneza. Dar cea ma surprnsa era nsa Cotda,
ntrebndu-se cum cnd depoztase, fara sa te, cuvnte att de
ordnare!
Tnaru rse cutremurator de fas:
Nu tu cne te-a nformat, dar Anca e secretara boss-uu. M-a
pus-o n crca a pecare, ce puteam sa fac? Sa refuz ca sa nu ntre
nevasta-mea a de? Gndete-te tu! Pot sa |ur pe ce vre, putea s-o
faca, ntr-adevar, ntt, ca nu m-am atns de ea!
Cotda rdca dn umer scrbta:
M-a adus n hau n care pu[n ma m pasa de ce-a facut...
Apo, brusc, ncercnd sa- a pe neateptate, ataca dn nou:
n sefu meu, ce-a[ cautat? Tu cu Ioana! se rdca n ezut, ur-
nd dezan[uta. Pune[ a cae sa ma prada[, tcaoor?
Facnd pe aa ofuscatu, Patrck dadu sa se rdce:
Refuz sa ma dscut n cond[e astea! Atept sa te camez.
Sta! ura Cotda, [nndu- de mneca. Att vreau sa-m ma
spu! Ce cauta[, ce urmar[?
Nu tu despre ce vorbet... N-am umbat n nc un sef.
Mn[! Iar mn[! V-a vazut Tan[a cnd scotocea[ ntr-o noapte
pe urma, m-am convns eu, cnd am gast tame-bameu pe care
-a[ asat!
Repet, habar n-am ce nsnuez. , n defntv, ce mama dracuu
vre de a mne?!
Se enervase e, dupa moartea u Drago, parca nu- ma pasa de
nmc, se saturase de toata afacerea asta, nu voa dect sa asa dn
rahat, cu sau fara "ban babe". ncepu e sa strge:
O bag n ma-sa de va[a! Vn de pe drum obost, har[ut, ca doar
n-am |ucat [urca acoo, n oc sa aud o vorba omeneasca, m montez
o scena de stere, ma fac ho[ pocrt, presupun ca n-a spravt!...
Cotda racn:
Adevaru, asta vreau!
Lpsete ceva dn casa de ban?
De ce-a[ umbat acoo?!
nseamna ca nu-[ psete nmc. Ce ma vre?
Putoarea aa sa dspara medat dn casa mea!
Patrck se avnta pe teren mnat, content ca arunca utmu zar:
Daca vre, pot sa pec eu. Orcum, nu vad ce ne ma putem
spune dupa cuvntee care s-au rostt!
Peaca!
Voa dumneavoastra!
Paras dormtoru cu pa hotar[. Aba dupa pecarea u, Cotda
dadu fru ber acrmor. Lacrm de snge.
*
Bata fet[a! o cana Vca pe nepoata-sa. Att de tnara de|a va-
duva!
Nu erau cununa[, se smorca Smna.
Parca hrta aa conteaza?! Erau mpreuna de c[va an, se anga-
|asera... ta un Bucuret ntreg! Ce tragede!
Smna zbucn dn nou n pns. Pentru ca aa credea ca se cade,
atfe prvea stua[a cu cam. De acord, nu- o experen[a pacuta a
vrsta e, dar nc gaura n cer. La poz[a Dane a feu n care arata,
mne gasete atu; nu unu, zece!
n ce- prvete pe Smon Tama, daca ar f fost pus sa-
caracterzeze propra stare de sprt n capu sentmenteor contradctor
ar f trecut confuza nesguran[a. Aa se ntmpa totdeauna cnd
traversa momente gree. Avea senza[a ca paete pe teren mnat, ca o
ovtura naprasnca pndete dn toate drec[e ca, n genera,
ucrure -au scapat de sub contro. "Frunza n vnt, asta ma smt",
ncerca, char a propru, sa se faca mc, mc de tot, cautnd nstnctv
ntunercu ungheree dn oda; acoo unde, tot n mod nebuos, avea
mpresa ca mna cea necru[atoare a destnuu nu- poate dbu. La
humoarea u neagra ma contrbua faptu ca dn momentu n care
auzse de moartea u Drago Mateescu, se sm[se asatat de presm[r.
Asta era doar nceputu, ceva cumpt, dstrugator pentru e aba urma sa
se ntmpe.
Despre tragede, afasera de a teevzor, cnd tocma se gndeau
sa ma zaboveasca vreo z sau doua n Bacau. Motenrea u' unchu'
Costache se dovedse cu mut ma nteresanta dect se ateptase cneva
, pentru a pune ucrure a punct, era nevoe de ceva tmp. n speca
bance, unde raposatu avusese ma mute contur, se aratau cu
deosebre prudente peste masura de brocrate. "Banu[ ta, domnue,
munc[ de tne nu fura[, e tremura mna cnd e sa [- dea napo,
pna- vez, [ sar och dn cap!..."
La afarea nenorocr nsa, nu ma perdura nc un mnut urcara n
prmu tren spre Bucuret. Probab ca Dana era peste masura de
afectata, Drago fusese ca un so[ , n orce caz, consttuse egatura
e cea ma mportanta de pna acum. Norma era ca fama sa o asste n
aceste momente, partcpan[ sm[tor a durerea e.
Cnd patrunsera n casa, senza[a de deert cu mros nchs
cope. Vag rtata cac a ea trare erau superfcae, coornd doar
suprafa[a, Smna bomban ca prea e nesm[ta Creca asta, ca
nmen nu -a pretns scuturatura mare, dar putea macar sa aerseasca!
Pe Smon nsa, atmosfera deprma asnd baga|u n vestbu, ncepu
sa conde odae, ateptndu-se a ce- ma rau.
Nevasta-sa ntra n bucatare puse doua cet de apa ntr-un brc,
a fert. O cafeu[a nante de a ntra n cotdan. Doar pentru ea
Smon, Vca trecnd nt pe a casa e sa- ase vaza sa se
prmeneasca. Fagaduse nsa ca nu va zabov mut, cac Dana trebua sa
fe ncon|urata de ntreaga fame.
Dupa ce facu turu case, Smon se duse n bae sa- spee mne,
apo trecu n sufragere. Se sm[ea "provzoru" ma ntt vaznd
cete aburnde de pe masa, excama bucuros:
O cafeu[a! Buna dee... Creca nu- acasa Dana doarme.
Smna se uta mrata a ceasu ncastrat n marmura cenue de pe
bufet, o pesa orba, dar foarte exacta.
La ora asta? E opt un sfert. Nu- ncodata acasa seara. Or are
spectaco, or ese n ora.
Tama o prv cu repro:
U[ mereu ca saracu[a- ndoata? Cu prmar sau fara, Drago a
fost omu e. Ce-o avea n nma, nc dumanor!
Nu ut, mn[ nevasta-sa care nu vedea deoc n negru stua[a
Dane, dar orce ar f n sufetu e, de a spectaco nu poate ps.
I-or f dat concedu cteva ze, trebue sa f compet pst de
nma sa nu n[eeg astfe de cazur...
Char aa se ntmpase, Dana ob[nuse concedu medca
und sedatve cu pumnu, dormea ma toata zua. Faptu ca de aproape
o saptamna, de cnd gasse cadavru Monca spnzurat de ustra
pentru care nca nu gasse expca[e, nu se ma machase, nu- ma
facuse nc o masca hrantoare nu- perase pna a scnte mnunatu
par, spunea totu despre hau e de deprmare. Se sm[ea sperata, tota
depata de cudatu compex de ntmpar "Monca" tot acum facea
cunotn[a cu nfrcoatoru sentment a obstacouu nsurmontab, a
zduu care s-a rdcat dnantea ta dncoo de care et ncapab sa
ma ntrevez vreo umn[a. Nu vedea nu se ma vedea n perspectva,
nu ntua cum avea sa arate va[a e ncepnd de mne, presm[ea ca
taca-sau, dar dspunnd de ate date, ca va nterven ceva cumpt, ca
nmc nu va ma semana cu ce-a fost. Spre surprnderea e, totodata,
moartea u Drago nu- adusese uurarea a care se ateptase , fara sa
ncerce remucar (n fond, e a vrut sa ma ucda, eu n-am facut dect sa
-o au nante, suntem cht) avea temer, o stare de nente char
confuze; nu- venea sa creada ca asasnase, ca era defntv de-a
bneea mort. Ce ma tare nsa o ngrozeau mesa|ee Monca
storcea mn[e pna sm[ea ca nnebunete, ntrebndu-se cne este
persoana care n afara u Patrck, scos dn dscu[e, ma te despre
drama petrecuta n urma cu cnc an.
Toate acestea aternau cu momente n care ncerca sa se ncura|eze
sngura. Facea parte dn speca nvunerabor, comsese, n catate de
autor mora, doua asasnate scapase basma curata. Nu exsta nsa cr-
ma perfecta, nu exsta ucga care sa nu comta o greeaa fataa
ducnd osea dreapta a descoperrea u. Pe ea nsa ngeru gardan o
ocrotea pna n tcao, aa fusese ea ursta, sa asa mereu
nvngatoare.
Data fnd egatura de notoretate cu Drago, era fresc ca Po[a sa-
faca o vzta. Avea nsa abur de fer, ar nfa[area e fusese ma
convngatoare. Anchetatoru o recunoscuse anevoe n femea vzb
dstrusa, fara fard cu cearcane adnc, pe strauctoarea Dana Tama.
Fusese o uare de decara[e ma mut dect formaa, ar scuzee
of[eruu de Po[e pentru faptu de a o f noportunat n aceste momente
depasera numaru ntrebaror.
Ma ngr|orat era Doru Pave. Se trezse nca de a doua z cuprns de
remucar, ar departe de Dana de efectu anestezant pe care-
exercta asupra u, asedau gndur n berna; supradmensonate de
ntunercu nop[, se transformau ntr-un adevarat comar.
De stabsera ca e do sa nu se ma vada nc sa nu- ma
teefoneze pna cnd ucrure aveau sa se aeze, Doru nu rezsta o
con|ura prntr-un be[e asat n tmpu nop[ a cuta potaa, sa- acorde
o ntnre. era teama ca nu ma raspunde de e...
Dana, a rndu e, n|ura [eapan, dar, pe de ata parte, prea era
frca sa nu faca vreo proste, pentru ca sa- refuze. Stabra sa se nt-
neasca n aceea noapte, a ora unu cnd sgur toata casa va dorm, ad-
m[nd char ca batrn se vor f ntors de a Bacau. Pentru un pus de
sguran[a, va escaada fereastra de a camera e... Pna atunc, ma
ngh[ o pasta de Dazepam care- asgura un somn greu, fara vse.
Pe a noua, n aceea seara, sos Vca. De arborase o exprese
de crcumstan[a, ndurerata, era mposb sa nu sm[ n subteran vooa
e caracterstca, avdtatea cu care atepta amanunte senza[onae. De
atfe, arata proaspata, odhnta n cuda ze petrecute n tren emana
o aroma nvoratoare de sapun Lavanda.
Se nteresa cu aer conspratv gas scazut:
Ce face? A[ vorbt cu ea?
Doarme, raspunse frate-sau. Mare noroc! n momente gree, som-
nu e o bnecuvntare.
Vca observa cu satsfac[e:
Organsm sanatos! S-a zbt noua.. Totu ar trebu sa a ceva n
gura, cne te de cnd zace aa.
Nc n-a t ce sa mprovzez, n afara de nte macaroane, spuse
Smna, de astea Dana nu se atnge. Frgderu e go, nu te po[ baza
pe Creca...
Tama decreta:
Lasa[-o n pace! Somnu e cea ma buna hrana pentru ea acum...
Sta[ aa! cernd nte, rdca mna. Parca am auzt ua... S-a ntors C-
reca...
ntr-adevar, facu zgomotos ntrarea cnd dadu och cu fama
reunta, observa, nveseta parca:
Ia te ute! Va sa zca v-a[ ntors! Am vazut eu umna dn strada,
dar am crezut ca am utat-o aprnsa!... Cum a fost a nmormntare, ba-
rem v-a[ dstrat?... Cum statea u' unchu' Costache pe nasae?
O prveau mu[ sdera[. Cumpt de vopsta aproape despuata,
emana o dean[are nemantnta de ce tre, ncaperea parca era
nvadata de un z pesten[a. "Parca- o trfa de speunca marnareasca
pe deasupra beata", aprece Vca puse ochear de teevzor, ca
s-o vada ma bne.
Fara sa te de ce, Smna ncepu sa rda. Creca se hz:
Sunt nostma, aa-?
Et beata, spuse Tama. Du-te te cuca.
Nu fusese ncodata att de drect, era un campon a eufemsmeor,
femee prvra descumpante. La rndu u, se sm[ea dstrus, avea
mpresa ca sera de necazur a nceput. Se uta perpex a femea
aceasta strana, sa compasunea gtuau deopotrva, dorea
numa ca aratarea aceea sa dspara ct ma repede dn fa[a u. Creca
nu fusese nc n faa pacuta a nfa[are, dar prefera de o me de or
vechea magne pe care o oferea, de femee, poate ma urta dect
atee, dar a ocu e, cnstta demna, un cadru ddactc seros
aprecat. Era att de tuburat, nct dezvau, categorc fara sa- dea
seama ca vorbete cu gas tare, un gnd vech, pastrat pna atunc n
mare tana:
Ma bne se caugarea... Asta era sngura sou[e...
Dndu- seama de gafa, Vca ntrerupse [pnd:
Smoane! Ia seama ce vorbet!
Smna gas cu cae sa nceapa sa pnga. De fapt, fusese prma
care ansase n fame varanta manastr ca rezovare optma a
probemeor Creca , cu toata sncertatea, nu vedea nmc ofensator
n asta.
A ntrat vra|ba dhona n neam! Am spus-o demut, trebue sa-
chemam neaparat pe Parntee Mron sa faca o sfetane.
Creca mca scaunu, vennd char n fa[a batrnuu:
De ce sa ma caugaresc, t(ticule0 se nteresa meroasa, apasnd
ronc pe apeatv. Expca-m, daddy!
Vca ncerca sa muamazeze:
E, acuma nu te potrv tu a toate proste... Tu et fet[a noas-
tra te ubm! adauga, hodoronc-tronc.
n och fete se aprnsera umn otravte:
Nu ma sunt Corca?... Ipocrte!
Se rasuc dn nou spre Tama, gasu ggnd de ura sufern[a
statuta, n crescendo, a|unse racnet:
De ce sa ma caugaresc?... tu ca m-a[ f trms a manastre ca
sa nu va ma strc pozee de fame, dar ute ca nu ma suntem n Evu
Medu! Acum no, nenoroctee astea sute, avem drept de op[une, eu
am preferat sa ma fac curva!
Smna duse mne a urech:
O, nceteaza! Nu-[ sta bne sa vorbet aa!
Ma [ne-[ pscu, mnte de gana! o repez fca-sa. Da, curva! E
voca[a fame, sau n-a[ observat pna acum? Are tata doua fete! Una
rupta dn soare, aata hda, amndoua curve!
Lntete-te, o ruga Vca. Nmen n-a vrut sa te |gneasca.
Batrnu Tama sufa prabut:
Iarta-ma fet[o... N-am tut ce spun... Parca ar f vorbt atcneva
n ocu meu... Iarta-ma...
Creca se rdca azvr cu putere scaunu de zd, facndu-
buca[. Decara gaca:
Iertare? Nc n ad, unde sper sa vad pe to[! Va urasc de moarte!
A|unsa n camera e, Creca se sm[ dntr-o data destnsa, nvadata
de un bnefacator sentment de uurare. Scrupue, remucar, convus
mora cretne, toate se rspsera ca prn farmec. Se sm[ea n stare de
orce, sa nfrunte pe orcne!
Se uta a ceas. Zece! Avea tmp sa traga un somn. La ceasure
doua, dnspre zua, Em Margescu avea sa se afe n fa[a u de a
ntrarea n casa. Neauzta, va deschde - va ntroduce nauntru.
Adorm medat cu o exprese de hotarre fanatca pe care somnu
nu zbut s-o ndeparteze.
*
Luza sos catre prnz, aa cum anun[ase, cu o vaza con[nnd cos-
tuma[a pe care se decsese s-o poarte n ceea ce ea numea Zua cea
Mare; adca zua Doamne, ct era de aproape! n care Monca va f
razbunata. Sau, pentru ca nu se temea de cuvnte se sm[ea pe depn
|ustfcat responsaba, zua n care 4l "a ucide pe Patrck. n cea de-a
doua vaza, aproape a fe de ncapatoare, avea trusa de macha|, o
stcu[a cu orcoaca , pentru orce eventuatate, baoneta cooneuu,
ascu[ta ca un . Spera totu sa nu se a|unga a aceasta varanta
pentru ca repugna n contnuare deea de a ven ntr-un fe sau atu n
contact cu trupu vtoare vctme.
O gas pe Cotda dstrusa, ntr-o stare greu de nchput pentru a-
ceasta femee proverbaa pentru sngee e rece, de o rafnata eegan[a
care, dncoo de vestmenta[e, [nea de fn[a e, cu manere desavrte,
trecnd prn va[a gra[os, n pa de menuet. Perspectva dn care prvse
exsten[a fusese mbu|orata, ar trare netede, uneor char frvoe.
Ca Martneasca arata rau, asta- stua[a, era vrsta boaa dn care
nca nu- revense, dar strdenta pentru cne o cunotea se vadea
adnca schmbare care ntervense nauntru e. O Cotda nearan|ata,
atfe dect mpecaba, era ceva de neconceput, at-o acum
ne[esaata, fara umbra de macha|, cu fa[a devastata de pns, ntr-o
camaa ceoasa, trecuta prntr-o noapte grea.
"Doar Patrck putea s-o aduca n hau asta", gnd cu satsfac[e
Mceasca, de era ma de pretena e. Satsfac[e pentru ca o
avertzase nca de acum cnc an ca, nevtab, va a|unge n stua[a
asta, ar, pe de ata parte, se sm[ea ma motvata n hotarrea de a-
suprma pe Patrck, bandtu sentmenta care a adus aduce doar
sufern[a.
Dn capu oaseor, cum se afa, rezemata de tre perne, Cotda se
arunca n bra[e hohotnd:
[ mu[umesc ca a vent... m vne sa ma omor!
Luza repca pe un ton cotdan:
Ma asa proste! Sa moara duman cne tu eu! Ia z, ce [-a
facut?
Era de a sne n[ees, nu putea sa fe dect unu sngur!
Avda de senza[, Tan[a se foa fara rost prn camera, facnd
chpure ordne pe masu[a cu medcamente. Luza o repez fara
mena|amente:
Du-te a trebure dumtae, femee, nu-m sta umnare n spnare
cnd conversez cu stapna-ta!
Cotda suspna, tragndu- nasu:
te tot. Du-te, Tan[o, nu ma am nevoe de tne, adauga totu.
Consternata, Luza tu cu tc. Dupa pecarea feme, nu se ab[nu
sa nu comenteze:
Nu-m vne sa cred ca a a|uns n confden[a cu servtoaree! O
noua rafaa de pns zgudu trupu Cotde:
Daca a t ce s-a ntmpat, prn ce trec, nu te-ar asa nma sa
ma ma cer[ tu!
Pr[! excama cu voce cazona Mceasca. S-a ntmpat mare
ucru! -a gast derbedeu o mndru[a, pe chesta asta s-a rasturnat
pamntu cu crac n sus! Te tam ma seroasa!
Cotda rdca och rama char acum spendz. Doar abastru,
spaat de pns, devense cenuu.
Nu tu cum de ma traesc! L-am dat afara dn casa!
Sub macha|u gros, fosta cntarea[a ab de spama.
E, ute ca de Ioana n-a f spus! recunoscu Luza. Provncaa, a
ocu e, cumnte, cam ca Monca n prvn[a asta, zcea ca- utma evan-
ghesta ratacta prntre tner de az! Cta experen[a a avea, n-a|ung
sa te prcep ncodata a oamen.
Cotda strnse capu ntre pumn:
N-am sa n[eeg n vec, ce au cautat e n casa de ban!
E ce zce?
Ca s-a nazart Tan[e.
Mceasca hohot gros:
Ho[u detept nu se ferete cnd rdc patra!
Ce sa ma fac, Luzo? Smt ca nu ma rezst, nu ma suport
durerea, parca se scurge tot sngee dn mne... Ca sa fu sncera cu tne,
pretena mea de o va[a, n nma mea...
tu, -a ertat [ pare rau ca -a gont!
Se uta pe fur a Cotda, cu och scntend de speran[a. Pecarea
dn casa a u Patrck -ar f dat toate panure peste cap.
Po[ sa ma n[eeg?
Bnen[ees. Bezmetca de nma! Pe-asta n-o domestcet
ncodata! Cne zbutete, n-a ubt cu adevarat.
m pare bne ca gndet aa. Ma ateptam sa ma e a rost.
Ca ntotdeauna cnd zmbea, fa[a Luze devenea o masca feroce
de bc, dar cne o cunotea, nu se ma nfora.
Ma ntereseaza, n prmu rnd, sanatatea ta. Ca sa te ntremez,
trebue ma nt sa-[ an sufern[a. Or pentru asta, a nevoe de
prezen[a goanuu. C;est la "ie!
Crez cu adevarat ce-m spu?
Ma t fasa? Char n tmp ce-m povestea, am reazat ca te-a
prpt. Et prea sabta prea ndragostta ca sa supor[ o terape de oc.
Te af n stua[a n care doar cheu[a poate savr mnun. De...
De?
Nu tu de ce ponegresc n hau asta! La urma urme, nfdeta[
se comt n toate casnce. Fecare, o t tu, sarm macar o data
gardu!
Logc, aa ar f, ofta Cotda, dar cnd et tu n cauza... Totu, ce
a cautat n sef?
Luza se rdca, excedata:
A o dee fxa. Cnd o sa va reconca[, sunt sgura ca [ va
spune.
Cotda trnt un pumn zdravan n cap:
Cred ca -am perdut defntv... numa dn cauza mea! Nu
m-am putut stapn.
Vez-[ de treaba! o nt Luza. A poment tu urs sa pece de
nga butou cu mere? Vre sa vorbesc eu cu e?
Martneasca zmb recunoscatoare, prntre acrm:
Daca zc tu... Vez cum pu probema, competa cu un rest de
demntate, sa nu es eu prea... mototota!
Luza netez fusta se ndrepta spre ua. Aceasta se deschse pe
neateptate, gata sa- sparga nasu. Tan[a dadu buzna n ncapere, cu o-
bra| pn de acrm.
Doamna, m-au teefonat dn Be|en... de a prmare. De a no dn
comuna... E rau de tot, au dus-o a spta a Caracal... A ovt-o Stea n
cap, pe cnd o mugea... Cu copta... Io e-am zs mereu ca- cam
nebuna, s-o vnda dreacului!
Pe cne, soro? ntreba rtata Luza.
Pe vaca. Io am zs...
Pe cne a ovt?
Pe mamca! E rau de tot, zce ca n-o ma duce pna-n seara...
Cotda se rdca dn umer obosta:
Ce pot sa-[ spun eu?... Du-te.
Ofta, prvnd neputncoasa spre Luza:
Asta m ma psea! Am ramas compet descoperta. Nc Tan[a,
nc Ioana.
nauntru e, Mceasca exuta: "Ute ce bne se brodesc toate! Ma
framntam cum s-o scot pe Tan[a dn casa!"
Cred ca va trebu sa apeez a o agen[e dn astea, cu prestar de
munca a domcu...
Luza se opuse categorc:
Ia ma asa-ma, draga, cu oamen stran n casa! Nu t de unde
vn, ce hram poarta! Te ma strnge vreunu noaptea de gt...
Totu ce ne facem?
Bne mers! Un cea o macaroana sa ferb ma sunt eu n
stare! nc casa nu cade pe no, daca n-o sa dea Tan[a cu matura
doua-tre ze!
Se ntoarse cu spatee freca mne de satsfac[e. |uba. Dupa
toate semnee, probab ca az, ma sgur noaptea asta, va f 2iua cea
+are.
G
De concedata, Ioana ramasese n casa. Incognto.
Nu te pot asa sngur...
M-a aungat pe mne, repca Patrck.
F fara gr|a, se va razgnd n ma pu[n de-o ora. Numa eu tu
ct a sufert zee astea. Nu suporta o despar[re defntva.
Patrck, depat de evenmente nea|utorat, sm[ea nevoa sa fe
dus de mna:
Admtem ca ne mpacam: Bun! Ce urmeaza?
mpacare sunt totdeauna duc cam begesc. Ve rdca n ter-
men mpez chestunea testamentuu. A nevoe de o asgurare, nu ma
po[ tra n nesguran[a aventura. Am convngerea ca nu-[ va rezsta.
Patrck sar n sus, ca mucat de arpe:
Nc n ruptu capuu nu fac aa ceva! Pur smpu, e peste pu-
tere mee!
Ma ncet, ca te-aude toata casa!
Se afau n camera u. Ofca, Ioana parasse apartamentu, mcu
sac de voa| se afa nga ea. masura cu dspre[:
M-a ntrebat cndva daca exsta n va[a mea un sngur ucru pe
care sa nu- f cacuat... E bne, n-am cacuat ca am sa ma ndragostesc
de tne, un barbat sab ca o crpa!
Patrck avu un gest de oboseaa:
Po[ sa ma bcuet orct, nu ma duc sa dscut cu Cotda
despre mormntu e.
Atunc, o s-o faca maca-ta n ocu tau. Ea nu- att de gngaa
scrupuoasa. Eu ramn ac, n mezu ucruror. Evenmentee se prec-
pta, nu vreau sa fac vreo proste.
Patrck se bucura ca nu va f sngur, dar nu vedea cum s-ar putea
reaza aa ceva.
Cum sa ram n casa, de vreme ce te-a dat afara. Cotda, sa z-
cem, aba se mca, dar e Tan[a...
Fata aunga o musca nvzba:
De asta am scapat. Am sunat de pe ceuaru tau, ca dn partea
prmare dn sat. Cca ma-sa ar f nternata n stare grava a spta. Cot-
da a asat-o sa pece... Ma ramne foxera aata...
Cne, Luza?
Ea, dar e ramota pe undeva- bne sa exste un martor de care
o sa am gr|a sa nu vada nmc dn ce nu trebue...
Patrck o prv sperat:
La ce te gndet? Pe urma, tot nu n[eeg de ce- musa sa ram-
nem sngur?
Ioana decara rece:
Poate va f nevoe s-o naturam pe ea. Totu e n func[e de
cum va reac[ona Cotda dupa dscu[a-chee. |-am ma spus, daca vrea
sa se razbune sa te ase cu buzee umfate, nc n-are nevoe de
avocat, rupe testamentu actua.
Totu, unde a sa sta? Afara de faptu ca eu n-o consder pe
Luza ramota, nu are nevoe de creer prea promp[, ca sa te
recunoasca, daca te zarete prn casa!
Ma ascund n pod.
Tnaru tresar. Ute o dee care u nu- trecuse prn mnte! ntr-ade-
var, o curoztate destu de rara extrem de practca a arhtectur nter-
bece, unee apartamente de boc poseda podur. Acestea sunt de obce
nstaate deasupra vestbuuu care eaga nteroru ocub a case de
bucatare. La e se accede prntr-o debara, urcnd o scara moba cum se
gasete n orce gospodare. Dmensune sunt putane, cam tre metr
pe unu |umatate, cu o na[me de un metru ceva, ar un geamc
mnuscu, dnd n baconu bucatare, asgura aersrea. Perfect
camufat, doar specat observa dferen[a de na[me a tavaneor, ce
dn antreu respectv fnd ma scund dect cee dn restu case.
Ioana, mnata de nstnctu e practc acumund dn prncpu n-
forma[ care nu se te cnd -ar putea f de foos, nspectase toata casa
(aa cum procedase cu ocun[a Luze) descoperse acest truc de ar-
htectura. Spre nedumerrea e, de pn de praf de paan|en, podu
era amena|at ca o garsonera de buzunar, avnd o satea pneumatca pe
care se putea dorm, o mca veoza nstaata pe o ad[a, cteva car[
utate o oaa de noapte. Era mpede ca cneva, cndva, se "refugase"
ac. N-avea de unde sa te ca avocatu Martnescu, so[u Cotde,
ascunsese n pod, cu cnc decen n urma, un unch, fost of[er de stat
ma|or vnat de m[a comunsta. Omu rezstase do an n "cutu[a",
furndu-se doar noaptea n casa pentru a go vasu genc a face un
du. Dupa do an, fugse a partzan, n mun[, apo zbutse unu
dntre pu[n ferc[ sa treaca frontera candestn...
A sa-m da ceuaru tau, dspuse Ioana pe tonu sgur a
amanuntuu gndt cntart cu mut nante, pentru a putea comunca,
fara sa ne deconspram. F atent, am sa sun cu paroa, ca sa t ca sunt
eu: doua apeur, nchd apo revn.
Un cocant ferm a ua spere pe amndo. ntr-o secunda, Ioana
a|unse sub pat, tragnd sacu de voa| dupa ea zcndu- cu cnsm ca
ncepe sa se deprnda cu ocu spernd totodata ca nu va ma auda
dn fotou I, o partda de sex. Recunoscu uurata vocea Luze care,
vennd n catate de so a reconcer, ncerca modua[ ducege
unsuroase.
Te-am deran|at?
Patrck raspunse morocanos:
m faceam baga|u.
Batrna ngh[ cuvntee:
"Facea pe dracu'! foneru e nchs, sertaree a fe, nc urma de
buendre nrate sau geamantan! |-e [e, puue, de duca cum m-e de
|ucat me otronu pe trotuaru dn fa[a bocuu!..."
Lasa[ copare, sunte[ oamen n toata frea! Doar n-a uat-o n
seros pe Cotda.
Nu m s-a parut ca gumete. M-a spus ucrur odoase!
Feacur! |-o zc ca femee trecuta prn mute! Nu exsta casnce
unde sa nu ntervna nen[eeger. Sunt nevtabe, dar dragostea brue
totu, face tabula rasa pe urma, totu e ara ca a nceput!
Patrck se strmba:
O f a a[, dar vez ca ma sunt cuvnte care nu se pot uta.
Refecta n acea tmp, cu admra[e, ce fata deteapta e Ioana,
cum prevedea ea totu matematc. Luza vense car ca sa- mpace.
Mceasca contnua show-u cu acea gas meros:
Cte nu spune omu a mne! Nu t vorba aa romneasca, daca
s-ar uta Dumnezeu n gura cobanuu, toate oe ar per! Cotda e fata
buna te ubete. pare rau de tot ce s-a petrecut ntre vo te arta...
Patrck, chpure, se asa greu:
Pentru ce sa ma erte? n defntv, ce-am facut? Pe cne am omo-
rt?
Lasa, asa, ca nc tu nu et doar ban[a moae, ma a gheru[e.
Lpset o saptamna de-acasa nu da tu un semn de va[a cnd t ct
de prapastoasa e Cotda! I-a fost teama ca [ s-a ntmpat ceva ,
bonava cum e, a dat propor[! Sncera sa fu, n ocu e, anun[am
Po[a... Ha, ua de bra[, f baat cumnte, sa mergem a ea. Te
ateapta...
Patrck se asa tras, contnund sa mormae.
Dupa ce auz nchzndu-se ua de a dormtor, Ioana e dn as-
cunzatoare. ua baga|u teemobu u Patrck, se strecura n
debara, apo pe brnc n pod, ntrnd n candestntate.
Se aran|a pe ct posb de comod o suna pe Fugue[.
*
Dupa crza Creca, doar Vca sm[se nevoa arzatoare sa
comenteze, sa ntoarca povestea pe toate par[e, sa anseze poteze,
umr nterpretar. n reatate, femea aceasta era neobosta, avea o
energe debordanta, un optmsm de o[e puterea de a mobza
mor[, nsure, dn pacate, ncodata fructfcata. Tnara az, ce pu[n
carera e ar f avut un at destn.
So[ Tama nsa se sm[eau prea stov[ pentru a se ma anga|a
ntr-o partda de comentar pne de semne de excama[e, nesfrte
repetar arpeg de consternare. Smon era epuzat sufetete,
nevasta-sa de zua prea unga ncarcata. n consecn[a, pe a zece
|umatate, decretara stngerea. Pe Dana o asara sa doarma n
contnuare. Tama repetase ca somnu profund e ce ma bun
medcament n stua[a e, femee nu- contrazsera.
Pentru orce eventuatate, pentru ca cne te de cnd n-o f mncat
bata de ea, Vca duse tpt un patou cu o gustare mprovzata, asa
pe masa se retrase fara zgomot.
De avertzase ca prevede o nsomne, fnd prea tuburata pentru a
putea pune geana pe geana, numa ce stnse umna ca ncepu sa sfo-
rae. Curnd, adormra so[ Tama, spate n spate, conform regu dn
casnce uzate.
Dana o sm[se pe Vca, dar n-avea chef de condoean[e, nc de
mnger, nc de conversa[e, de nmen nmc, n genera. Se prefacu
dec ca doarme n contnuare, n|urnd n gnd toata fama ca s-a
ntors. De o nte adnca parea sa f cuprns toata casa, ar ea se
sm[ea seta, ncerca totu sa se scoae sa ncue ua cu chea. Cazu a
oc, n pat, nante de a face un pas, renun[a. Pna sa vna Doru, ma
avea vreo doua ceasur, putea sa ma doarma...
Lasase geamu ntredeschs aa ca actoru, dupa un cocant dscret,
dar repetat, ua avnt escaada fereastra cu uurn[a. La vederea
Dane, adncta nca n somn, nma u Doru se top de duoe. De
ghemuta crspata, fara nmc partcuar gra[os, tnaru opt n extaz:
Frumoasa dn padurea adormta...
Se apeca asupra e, sarutnd-o uor pe tmpa. Femea gemu
ncoac refex gtu cu bra[ee.
Adorata mea, sufa perdut! Nu tu ce se ntmpa cu mne daca
nu m-a f prmt...
Dana deschse och. trebusera cteva secunde pna sa ntre n
reatate. Se rast cu vocea nca raguta de somn:
Pentru ca a nsstat! E o greeaa care ne va costa! Smt!
Nu vorb aa, te mpor! Nu m-a vazut nmen cnd am dat dec-
ara[a a Po[e, n-am seszat nc o suspcune. Pe to[ ne-au chestonat
a fe... Cu mne nsa, nu tu ce se ntmpa!
Vorbete ma ncet, s-a ntors famonu!... Ce dracu' [ se ntm-
pa?!
Doru frnse degetee. Faangee pocneau snstru Dana strnse
dn dn[.
Am comarur nforatoare, toate cu Drago! Asta daca reuesc sa
adorm... Nu ma ma pot concentra; aseara n spectaco, am utat textu
nc pe Nea Puu nu reueam sa- aud! Vedeam doar cum mca dsperat
buzee, dar nu nregstram nmc! A fost foros...
Dana masura dspre[utoare:
Spus de-a dreptu, a remucar!
Doru repca sab:
Cred ca aa se numete. Nu-m ma gasesc ntea...
Baega!
Ce pot face?... Smt nevoa sa spaesc, parca cneva m da
brnc sa ma duc a Po[e...
Actr[a, n panca, zbucn cu voen[a:
Baega! Asta sunte[ cu to[! O mensa baega cu mute, feaca
puturoasa! M-e grea[a!
Ratact, tnaru saruta degetee pcoareor:
Iarta-ma, te ador, spun numa ce smt!... Daca n-a f tu...
Dana repca taos:
N-a f fost daca traa Drago! A fost o chestune de va[a de
moarte: or e, or eu! A avut drept de op[une a optat pentru mne!
Unde [-e dragostea aa fanatca ce nu cunoate pedc, craorue? Pre-
tndea ca de dragu meu et n stare sa-[ e va[a! A uat-o pe-a
atua, acum suntem mpreuna!
tu, aa e, dar ce pot sa fac daca nu suport povara?
Dana ncepu sa- zg[e cu voen[a:
Sunt ve, cretnue! n[eeg ca sunt ve ntreaga, ac, aatur de
tne, ca n oc sa-m pu for a nasae, po[ sa ma ncaec?!
Tnaru bb confuz:
Desgur... A dreptate! Aa trebue sa gndesc. Iarta-ma...
Dupa o demonstra[e de for[a, actr[a socot ca betu ca[e merta
pentru mbarbatare o buca[ca de zahar , und ntre pame capu
tnaruu, saruta och, ntr-un puseu de tandre[e.
Suntem cumn[, da? [ nterzc sa te gndet a atceva dect a
va[a de vs care se aterne n fa[a noastra!
Doru opt acrmnd:
Aa am sa fac! Promt!... Iubta mea! Am o rugamnte! Ute, n ge-
nunch te mpor!
Femea ntreba crcumspecta:
Ce vre?
Te con|ur, asa-ma sa dorm cu tne! Sa te [n n bra[e, doar att...
Et nebun? | se pare ca nu ne-am |ucat destu cu focu?
Doru ncepu sa pnga:
Te con|ur!!! Nu rezst fara tne... Cteva ceasur... |ur ca pec na-
nte sa se umneze!
Dana cntar rapd stua[a. Avea pofta de Doru, ca de treang, dar
nenoroctu era teramente a pamnt putea ceda nervos n orce mo-
ment. O nfuze de sguran[a n dragostea e se mpunea. Sa- nchpue
ca e a u, ca are ce pierde.
Cu aeru ca- acorda o mare favoare, facu oc sa ntre n pat.
nchde nt geamu, ca s-a facut rece...
*
n partea opusa a case, tot n oapta, consprau Creca Em. Fu-
sese punctua, fata nu avusese de ateptat n frgu gradn nnsese
a munte se facuse frg dect vreo cnc mnute. ntroduse n
ocun[a , undu- de mna, conduse cu nfnte precau[ pe nga
matua-sa care dormea pe spate, horcand harnc ca un haduc beat n
sufragere, apo pe cuoaru ung ce ducea spre camera e.
Era vorba ca et sngura, bomban Margescu nemu[umt.
S-au ntors ntempestv! De unde naba sa tu?!
Gamanu uase a bord "o doza de cura|", cam patru sute de acoo,
se sm[ea n acea tmp hotart destns. Creca n schmb era
nfrgurata de emo[e, de ura tasata, depusa n stratur, de
nerabdare, tremura barba unga; n umna saba, semana cu cocu
unu drac aa cum e zugravt pe zdur de bserca. Dn aceea prcna,
gasu rasuna nfrgurat , smptom bzar, nedt, avea dfcuta[ n
pronun[area consoaneor.
Margescu observa nveset:
Vorbet petc! A utat sa-[ nstaez proteza?... Gata, a treaba!
Unde- camera frumoase vctme?
Scoase dn buzunar o coarda de pan futurnd-o pe sub nasu
Creca, expca:
Efcenta, rapda fara durer!
A ramas, totu, a stranguare... Cred ca m-a vent o dee ma
buna!
Care?
Dam drumu a gaze! O sa se creada fe ca s-a snucs dn cauza
u Drago, fe ca a fost un accdent Ce parere a?
Em o prv ntens, concentrndu-se de fapt asupra varante. n u-
mna saraca a veoze, och fete strauceau fx, ca a pscor. Vbra
toata ca un arc prea ntns, gamanu se nteresa:
Et sgura ca te sm[ bne?
Creca asgura seroasa:
n va[a mea nu m-am sm[t ma bne!
Sa speram ca nu te ne...
Scoase stcu[a de rezerva cu acoo bau ung. n ce- prvete, pe
|umatate ame[t, se sm[ea perfect, pastrase ucdtatea. Canttatea
de vodca ngerata facea sa se creada nvncb, totu depndea numa
de von[a for[ee u.
Unde-s gazee?
Creca, tot cu mba mpetta, expca. "Garsonera" Dane avea
o chcneta care dadea drect n camera, fnd de aceea camufata dupa o
drapere. Dana o foosea rareor, cnd avea musafr ntm, pentru o
cafea sau o gustare frugaa. Esen[a era nsa amanuntu ca fusese
prevazuta cu gaze.
n[eeg? E sufcent sa ne strecuram nauntru, sa ne asguram ca
nu exsta ferestre deschse sa dam drumu a reou. Pe urma, ncuem
... ado, Maro!
De unde t ca doarme?
De doua ze a sedatve cu pumnu, zc ca- n stare de
cataepse!
Em dadu dn cap:
Et nebuna! Reazez ca daca aprnde cneva umna dupa ce a
deschs gazee, sare toata casa n aer? Ca crapa to[ ocatar prafu se
aege de zdure astea?... m s-ar parea cu totu anorma, sa nu vna
nmen n rastmp sa vada cum se ma smte! contnua sa vorbeasca, dn
ce n ce ma ambaat.
Creca, un ghem de ura, rost cu o patma nestapnta:
Pu[n m pasa!... Macar de-ar crapa cu to[!
n regua, scumpeteo, dar de ce ma a nevoe de mne?! Chesta
asta putea s-o fac sngura!
Am uat n cacu posbtatea ca totu sa smta ceva sa se tre-
zeasca. Eu n-o pot razb, e ma puternca dect mne, de-aa m trebue
un asstent care, a o adca, s-o scoata dn crcua[e!
Em ramase cteva momente pe gndur. Isterca asta propunea o
sou[e smpa care prezenta nsa rscu ma mutor vctme a unor
pagube materae seroase. n acea tmp, posbtatea ca Po[a sa-
suspecteze, se reducea substan[a, oscnd char spre zero. cum
Creca nu- pasa... Acoou consumat aunga utmee ndoe ae u
Margescu.
Sa speram c-o sa [na.
Fata se nchna parasnd ncaperea, se ndreptara spre camera
Dane.
*
Ioan Srbu facea parte dntre ferc[ care, o data prn n mre|ee
unu partener, acesta pastrase captau de seduc[e ntact, mun a
scurgerea vrem. Dn acest punct de vedere, Fugue[ contnua sa fe
depoztara benefcara absouta a ceor ma puternce ma duoase
sentmente ae so[uu e. Dupa trezec de an, exercta aceea putere
de atrac[e asupra u, Srbu ce Drept consdernd ca Fugue[ e o
femee unca ca avnd parte de ea, nsu bunu Dumnezeu pusese o
stea n frunte. Avea o ncredere desavrta n nevasta-sa, n-o
suspectase ncodata de vreo fapta reprobaba, ncredn[at ca fn[a e e
ncompatba cu nsa no[unea de rau. Snguree temer pe care e
ncercase n to[ acet an de casnce erau egate de sanatatea e ,
uneor, nop[e erau fugerate de comarur cu acea subect: Fugue[
a spta, pe moarte, ar e frngndu- neputncos degetee a capatu
e. Cnd se trezea, transprat de spama, n caz ca nu dormsera
mpreuna, se strecura n dormtoru nevest-s ca sa se asgure ca
respra...
Avnd o ncredere de nezdruncnat n fdetatea consoarte, nu
fusese geos n va[a u, ua drept bun tot ce spunea , evdent, nu-
uzurpase ncodata ntmtatea. Nc gnd s-o sponeze, sa- ntercepteze
convorbre teefonce, sa- deschda coresponden[a sau sa- caute n
poeta. daca o facuse totu n dmnea[a aceasta, fusese o smpa
ntmpare. Ca to[ zgrc[, detesta organc sa schmbe bancnote mar,
avnd mpresa ca ban se chetuesc astfe ma uor fara
dscernamnt, sptee, ma cu seama dupa 1990, afndu-se a tot pasu.
Era motvu pentru care, n dmnea[a aceea, nante de a peca a
servcu, deschse poeta u Fugue[. Spera sa gaseasca ceva marun[,
ca sa nu fe obgat sa schmbe hrta de cnczec de m.
Cnd dadu peste revoveru confscat de a Ioana, ncerca cea ma
mare surprza dn va[a u. Se hoba a arma, aba ndraznnd s-o atnga,
parca ateptndu-se dn cpa n cpa sa se descarce sngura. Pastra dn
armata amntr ma degraba frave, [nnd seama de faptu ca n
peroada catane u, osta erau foos[, n prmu rnd, a deszapezt ,
predect, a munce agrcoe.
Fara a ma [ne seama de mgrenee pe care e decanau
nevest-s trezre brusce, dadu buzna cu paru macuca n dormtor. O
gas nsa n bae, afata n m|ocu une opera[un cu deosebre ntma.
Femea scoase un [pat, Srbu se retrase precptat, artcund un
confuz pardon.
Ce s-a ntmpat? Au dat turc?
Era sgura ca se petrecuse ceva neobnut. Barbatu-sau era un tp
ma mut dect decent, pudc char.
Ioan Srbu ndca cu degetu spre revoveru pus a vedere pe masa:
Am cautat a tne n geanta nte ban marun[ am gast... Ute!
Ce cauta a tne?!!
Fugue[ rse ct putu ma convngator:
Dec asta era!... Doamne, ce uor ntr n panca! M -a
mprumutat Patrck, mprovza a repezeaa. Sta sa-m aduc amnte... Da,
char |o, cnd am pecat ma trzu de a e... Tu era a popce...
De ce?
e frca de band[ a [nut mor[ sa- au... Zau, m -a bagat cu
de-a sa n poeta. A vazut nu tu ce prost a teevzor...
N-a uat un tax?
Bnen[ees, dar tocma asta e! Ma nou, ho[ au trecut a atacur
de tp gangsteresc, opresc taxure |efuesc oferu de ncasar
cen[ de ban b|uter.
Pe Srbu trecu un for doar magnnd stua[a:
De... de ce, daca te-au re[nut att de mut, nu te-a condus e
acasa?
O, ar f vrut saracu[u, dar m-am opus eu. Cotda se sm[ea mut
prea rau...
Ceva ma uurat, dar fara a- f revent pe depn, barbatu morma:
Sa... sa nu se ma ntmpe! M-a nghe[at sngee n vne! Dect
sa te expu att de... de..., ma bne dormea a e!...
prnse barba o saruta cast:
De dragu meu, nu ma f mprudenta. Promte-m! nu ma pas-
tra arata spre arma teroarea asta n casa! Probab Petrca are
ra[une u, e te pe unde se nvrte, dar eu a arunca-o drect n
Dmbov[a.
Avea sa regrete amarnc ca nu a facut-o.
*
mpacarea, aa cum se ntmpa de obce, fu duce udata de
acrme Cotde. Tot conform obceuu so[or n cupa, Patrck ncerca
sa se |ustfce sa- expce, cu toata bnde[ea, ct fusese de absurda
n banuee e. Batrna nsa opr de a prmee cuvnte, astupndu-
gura cu degetee proaspat parfumate. Aceasta n cuda faptuu ca
scotoctu candestn a sefuu avea sa ramna un mster pe care -ar f
dort dn tot sufetu dezegat. Prezumtva nfdetate de a Tmoara
trecuse pe panu secund: un fe de ceva comun, totu- sa ramna fara
consecn[e... Una peste ata, Cotda nu ma voa sa te nmc, ncercnd
sa- scoata dn mnte toate ncdentee dezagreabe. Se ma temea ca
ascutnd mncune Baatuu", avea sa se ambaeze dn nou, tut fnd
ca o rana proaspata, zgndarta, sngereaza esne dn nou. Pe Ioana nsa
nu voa s-o prmeasca napo. nt, ca se sm[ea mut ma bne , ca s-o
spunem pe eau, nc n-o putea sufer. Incontestab, era foostoare,
ndemnatca expedtva, dar de a nceput n-a avut ncredere n ea, o
ntuse fasa rea. depnge pe barbatu care avea sa- cada n mre|e.
Utma afrma[e se dorea a f un avertsment, Patrck martursndu- cu
amaracune ca era de aceea parere. totu o cafca drept
perverstate sm[ea o atrac[e specaa pentru [arancu[a dn Satna,
nu- eea dn gnd, psea , de ncerca sa se ra[oasca (restur de
orgou), char admonestare e, admnstrate cu bcu, produceau o
tanca pacere.
Fa[a de Cotda nsa, se arata nepasator, rdcnd dn umer:
Eu [-am spus de a nceput ca nu-m pace...
Martneasca muca buzee, ngh[ndu- cuvntee: "Atunc ce na-
ba cauta[ mpreuna n casa mea de ban?" ndeparta gndu cu un gest
scurt, de parca ar f fost matera, cu nc un chp nu voa sa se monteze.
Dmpotrva, surse mbetor. Dntr-o data, sm[ ca- dorete cu toata f-
n[a e, aprg, rezstb ntnse bra[ee, cernd o mbra[are. Mnece
arg ae eegante cama de noapte aunecara spre umer Patrck se
nfora a vederea bra[eor descarnate a caror nteror se prabuse n
doua pung de geatna. Consternat, ngrozt, scrbt, tnaru n[epen
netnd ce sa faca. expca batrna:
ncue ua.
*
Fugue[ refecta toata noaptea a sugesta Ioane. Hotart, fata asta
nu era proasta, dmpotrva, avea o ntegen[a vceana, tenactate
for[a de a duce pna a capat ceea ce -a propus. Daca ar f fost ma de
so, ar f acceptat-o char de nora, cu cond[a sa nu fe att de
mperatva. O femee avea dreptu sa- adore pe fu-sau, dar nu sa-
domne, transformndu- n vasa supus.
Cnd Fugue[ propunea un obectv, dn acest punct de vedere
Ioana semana, n-avea nte pna nu- traducea n fapt de va[a. La fe
se ntmpa acum. Abandona brusc cafeaua netermnata, smuse
capotu de pe ea ntra n dormtor sa se mbrace. cunotea fecoru,
era prea "arstocrat", prea decat ca sa atace fronta chestun materae,
n vreme ce ea, cnd se punea probema vtoruu u, nu avea nc un fe
de retcen[e. O va aborda pe Martneasca drect, asnd a o parte orce
mena|amente. ta ca rsca, reac[e oamenor sunt mprevzbe, dar
mza pe patma dsperata a Cotde, anestezndu- orce urma de
ra[une, pe gradu fzc de sabcune care, fata, se transfera asupra
pshcuu. n esen[a, va prezenta o ecua[e smpa: or un Patrck
betonat matera aatur de ea, or... "m-a facut pacere sa ne
cunoatem..."
Aese dn foner cea ma noua achz[e vestmentara, un compet
beumarne cu garntura aba, foarte tneresc prmavaratc, se prv
mu[umta n ognda paras ocun[a, pusa pe fapte mar.
Avea pe chp o exprese de fanatsm, ar n poeta, pentru orce
eventuatate, Mauseru care apar[nuse cndva cooneuu Perce
Mcea.
Luza camufa nemu[umrea ce naba, scap de unu pca a-
tu! sub un zmbet, conform stuu, excesv de ru|at. n ce o prvete,
Fugue[ accepta cu ndferen[a prezen[a Mceasca. Erau pretene
ntme, pretene ncercata verfcata n tmp, ar pe Luza demut n-o
ma mpresona nmc nu- ma pasa dect de mormntu Monca de
tot ce era egat de moartea e.
Se compmentara recproc, ar Fugue[, de obnuta cu
excentrcta[e vestmentare ae Luze, se mra n snea e de toaeta
foste cntare[e, ncercnd sa ghceasca drept cne se ua n dmnea[a
aceea.
Pentru ceea ce presm[ea a f "Zua cea Mare", Luza abordase bne
cunoscutu dou a Regne Mara, drapndu-se ntr-o fastuoasa toaeta
mov. Doar ca ceea ce dadea mnunat a och voe[ a superbuu cap
ncoronat, a tacunoasa pergamentoasa Mceasca, devenea look de
vra|toare foroasa. Dar astea erau feacur, Fugue[ avea pe cap
probeme mut ma grave.
Se nstaara n saon, ar Luza o avertza char de a nceput:
Az sunt gazda, dar ma mut de o cafea nu-[ pot ofer. Pe Tan[a
au chemat-o urgent a [ara, ar pe Ioana a concedat-o... Dar tu de ce
nu-[ sco[ manue? Parca a f n gara...
M-am facut aataer unghe, proasta de manchursta m-a
cadorst cu o eczema. M-a dat medcu o afe, trebue s-o [n tot tmpu
pe degete...
Nepacut... Zc ca nu vre o cafea? Poate o cacao? Ha, ca
pe-astea tu sa e fac bne.
Fugue[ dadu dn cap mana. Toata umea cunotea amanuntu ca
Luza nu gatse n va[a e. n tnere[e, o scoteau curtezan a restaurante
de vreo douazec de an, de cnd nchease carera sentmentaa,
cuguea dn pache[ee cumparate n ora. Mncarea nu consttuse
ncodata o probema pentru ea se tot mnuna ct caz se facea cnd
cte un ns decara greva foame. Persona, ar f suportat cu uurn[a
abstnen[a.
Nu vreau nmc, mers... Cum se smte Cotda?
Batrna rse:
Acum, ca s-a ntors fecoru-tau, presupun ca e n a nouaea cer!
Ca ven vorba, dscuta tu cu Petrca s-o ma sabeasca dn duur rec.
Nu- greu a vrsta e sa faca o sncopa o are pe contn[a. Ce naba
trebua sa pece tocma a Tmoara ca sa- faca de cap?
Sunt chestun n care nu ma amestec, spuse ceaata arbornd
un aer de mare doamna.
H d;autres, ch6ri, cu cne vorbet? Nu exsta nmc n va[a u
Petrca, de cnd s-a nascut, n care sa nu te f amestecat. Poate cuoarea
prezervatveor!
nveseta cu adevarat, Fugue[ ncepu sa rda:
Ce fac e acum?
Expresa Luze deven ubrca:
Ce sa faca? Cotda sta n pat, ar e, peste ea. Nu t cum e cnd
te mpac pe urma, de ce-ar f ncuat ua de a dormtor cu chea?
Fugue[ o cerceta surprnsa:
Cu ce specmene te-a ncurcat, draga?! Nu te tam aa soboda
a gura!
A! N-a fost tu atenta nc n-au fost ocaz... A vent cu vreo
treaba specaa?
Am ceva de dscutat cu Cotda.
Vre sa- anun[ ca et ac?
Sa ma ateptam...
Trancanra vreun sfert de ceas, ucrur pu[n mportante, unde -a
ucrat Fugue[ competu, au aparut andvee, ct a a|uns un permanent
cu vopst a coafor, ce ma zce Ioan Srbu ce Drept... n rastmp, se
sponau recproc, ntrebndu-se n ce masura prezen[a ceeate e-ar
putea mpedca n demersure pe care e preconzau.
Ua de a dormtor se deschse aparu Patrck n haat, vadt
epuzat cu o exprese nenorocta. Intund ce se petrecuse n atacu
Martneasca, Fugue[ fu cuprnsa de un va de sa, un bufeu de grea[a
depat eroc. Repusa de|a ura pentru "putoarea batrna, obscena
nesa[oasa" combustbzara hotarrea de a taa n carne ve.
Cnd o observa pe maca-sa, tnaru casca och:
Ce cau[ ac?
Lasa, puue, vorbm ma trzu... Par obost, du-te te ntnde...
A bea ceva rece... Un suc de ro.
Imedat, se ofer Luza. |- aduc n odae?
Nu, asa- n sufragere. Vn eu...
Maca-sa nssta ngr|orata.
Et sgur ca nu a nevoe de atceva?
Patrck dadu dn mna, ndreptndu-se spre camera u. Fugue[
ofta dadu sa se rdce. Luza o opr, rostnd, fara nten[a de a f
ma[oasa, c conform une ogc consderate fret:
Lasa- tmp, draga, barem pna sa asa dn bae!
Fugue[ respnse fas:
Doar nu-[ nchpu ca...
Ba m nchpu foarte bne.
Dupa ce Fugue[ ntra n dormtoru Cotde, Mceasca zse ca e
momentu sa- puna panu n apcare. Patrck se odhnea, Fugue[ nu
vense de frunza frasneuu, avea ceva mportant de dscutat, asta
cere, de obce, tmp, dspunea dec de un ragaz de ce pu[n o |umatate
de ora n care sa n-o deran|eze nmen. Nc nu avea nevoe de atta
tmp.
Se duse a bucatare, ppand buzunaru atera a ampe costuma[
unde se afa stcu[a cu orcoaca. Facuse rost de otrava nca de acum
cnc an, dupa moartea Monca, cnd o vreme, pna a ncepe sa- coco-
teasca sngee de dorn[a razbunar, nten[onase sa se snucda. I-o pro-
curase o pretena farmacsta, pe care o mn[se ca s-a umput casa de
oboan.
Cacuu Luze era smpu. Ca n toate casee avute, setea nu se as-
tmpara nc ac cu apa de a robnet, c cu sucur de fructe sau de ro,
apte, bere, apa mneraa. Toate acestea se afau n frgder. Patrck
soctase un suc de ro. I- va "prepara" - va asa pe masa dn
sufragere, aa cum ceruse. Dar, daca, ntrznd nu se va ma parea
ndea|uns de rece? Daca ma vrea atceva? Daca va dor sa se
serveasca sngur? Luza socot ca nu- poate permte sa ase ceva, ct
de marunt, a voa ntmpar, ar cu o ocaze att de favoraba, probab
ca nu avea sa se ma ntneasca ncodata.
Dec pentru orce eventuatate, va turna cte o doza ma mut dect
sufcenta, si$ur( n toate chdee. Va proceda dentc cu stcee nen-
cepute, desgndu-e ea nsa. Patrck nu se va mra ca au fost dezvr-
gnate pentru ca ntra rar n bucatare, maca-sa apo Cotda obnun-
du- cu un tratament de prn[, totdeauna musafr. Pentru ce ma mc ser-
vcu un pahar cu apa sau o cute de chbrtur , apea a Tan[a n
psa acestea, sarea nevasta-sa sa- serveasca.
De data asta, asumndu- obga[e de mena|era, va serv ea...
paharul morii. Daca totu, e scrs undeva sa -o faca cu mna u, frg-
deru statea a dspoz[e.
Se sm[ea mu[umta ca fnd doar e tre n casa, nu exsta rscu
otravr unu ter[ pentru depna sguran[a ngramad a un oc, pe
partea nteroara a u frgderuu, bauture tratate cu arsenc. Se mra
sngura ct de bne se brodeau toate era att de ncntata, nct se
trez fredonnd A"e +aria a u Schubert...
Dupa ce se ntoarse n sufragere, ntnse o pasen[a, ntrebndu-se
daca pe "fea" u Em Margescu ucrure mergeau a fe de bne.
*
Cam pe a aceea ora, se ntreba gamanu daca ce se
ntmpase n casa Tamaor dupa pecarea u. La un moment dat,
nten[onase sa dea un teefon sa nchda medat ce se va f raspuns,
doar aa, ca sa constate ca n-a sart casa n aer, dar n utma cpa se
razgndse. Consumase prea mute fme ca sa nu- amnteasca de
amanuntu ca Po[a are posbtatea de a descoper numeree de teefon
corespunznd utmeor apeur formate sau prmte a obectvee n
cauza.
Nc de a buetnee de tr ae dverseor postur de rado nu afa n-
mc. O sou[e ar f fost sa se depaseze a fa[a ocuu, ca sa constate e
sngur ce se ntmpa, dar fu nevot sa rezste dn nou tenta[e. Poate ca
zona- mpnzta de po[t e de notoretate ca vnovatu smte totdea-
una nevoa rezstba de a se ntoarce a ocu fapte, nu o data decons-
prndu-se astfe.
Trase concuza ca nu- ramne dect sa atepte vet acasa, ndfe-
rent de natura or , de se apropa amaza ar ma f enevt n pat,
setea naprasnca de dupa "troscatu [eapan" de az noapte, s sa se
scoae. Nu gas pe nmen n bucatare, c doar nte oae puse a fert
ofta uurat. n acee momente n-ar f suportat pe nmen, nc macar pre-
zen[a dscreta ce ma adesea muta a maca-s. Bau, fara sa a stca
de a gura, un tru de apte batut de a ghea[a apo, conform
prncpuu cui pe cui se scoate, asezona cana de cafea cu un pahar
mare de conac. Bause noaptea trecuta foarte mut. n genera era ma
cumpatat, dar treaz nu ar f putut ac[ona cu aceea deznvotura ,
desgur, nu ar f suportat cu aceea uurn[a gndu ca a savrt totu
o crma, poate ma mute, dupa norocu fame Tama. Pe |umatate
ame[t nca, vedea n fapta u doar aspectu |ust[ar, un fe de raspata
pentru tcaoe. Bautura estompa totdeauna crzee, ndferent de
cauza or, dua reefu puseuror de dsperare sau, ca acum, de
contn[a. Precs nsa, ca a aceasta contrbua faptu ca asasnatu
(deocamdata, pna a ate vet, doar tentatva) se desfaurase nesperat
de smpu. Se strecurasera neauz[ n camera Dane. Parca vrnd sa-
netezeasca drumu spre cee vence, naturnd orce obstaco, proasta
se cucase asnd ua nchsa doar dn can[a, fara chee. n ncapere
stapnea un ntunerc de ad, dar Creca, famarzata cu nteroru
ghdata de o mnuscua anterna creon, ca a spargatoror, se strecura
cu uurn[a dupa drapere deschse a maxmum, frete, fara sa
aprnda, cee doua ochur ae pte de aragaz. n cteva secunde, dupa
ce nchsera ua camere a fe de neauzt, se afau dn nou pe cordor.
Refacura drumu n sens nvers, trecnd a doua oara pe nga sforatu
de doroban[ a Vca.
Lu Em parca nu- venea sa creada: totu se desfaurase ncredb
de repede, nc zece mnute, a|un n gradna, bnecuvntnd aderea
care- prmenea obra| transpra[, se pomen fosofnd:
Fantastc! excama. Ce smpu e sa omor pe cneva! Adevarata
vorba dn batrn "va[a omuu, ca ou n mna copuu!" Ce- cu tne,
[-e frg?
Creca era zg[ta de frsoane, dn[ can[aneau ntr-un stacatto
snstru, parea bonava rau.
Fata scutura dn cap:
M-e bne... Sunt doar emo[onata... Nu-m vne sa cred ca, pna
a urma, am facut-o!... adauga apo n extaz: E cea ma mpnta z dn
va[a mea.. [ mu[umesc, Em.
Barbatu raspunse mana, pe un ton absout norma:
Pentru pu[n, draga... Parerea mea e sa sco[ totu sguran[ee.
Am nten[onat un act de dreptate, nu un genocd!
Creca uera:
Ba sa crape to[! Sa para to[! ! Praf pubere sa se-aeaga! Ah,
ce-am sa ma rd!
tu unde te tupez, deteapto? Unde a sa te acuez?
Las' ca m-am gndt eu! m ramne casa naa-m, Vca! Eu sunt
unca motentoare...
A, se dumr Em pastrnd acea aer pacd, atunc se schmba
chestunea! Perfect, exceent!
Oare acum, a umna ze, nu compet treaz, dar orcum ma pu[n
confuz dupa nte ore de somn, consdera stua[a dn aceea
perspectva umnoasa? Ma ngh[ a repezeaa un pahar de conac
raspunse cu toata convngerea DA!
adorm...
*
Cotda ar f preferat sa se odhneasca, sa zaca n pat sa- toarca
fercrea pna ce somnu o va f nvaut, dar nu putea refuza s-o
prmeasca pe "mama Baatuu". Femea se nteresase constant de
starea e, vense s-o vada, ar acum subnase ca are ceva mportant de
dscutat cu ea. Noroc ca pecnd, Tan[a asase totu a ndemna pe
noptera pe masu[a de servcu, astfe ca putu sa- construasca fa[a
a repezeaa, sa- dea cu peptanu sa- puna n ordne danteee de a
pept, ravate pe aocur sfate de degetee sabatce
nerabdatoare (n reatate furoase) ae Baatuu. Nu ma avu tmp nc
putere sa ndrepte aternutu. n defntv, ce facea n dormtoru e o
prvea.
Fugue[ patrunse n ncapere nstnctv se ndrepta spre Cotda
ca s-o sarute. Se razgnd a |umatatea drumuu, napadta dn nou de
grea[a. Aeru dn camera era resprab , fapt rea sau doar
autosugeste, se paru ca mroase nconfundab a sex; ceva duce
mpu[t, nsnuant puturos, n[epator nfect.
Cred ca ar trebu aerst... Vre sa deschd geamu?
Cotda consm[, tragndu- pedu pna a gt. apo, pentru ca
se afa ntr-o dspoz[e strauctoare, constata conven[ona, dar cu
dorn[a sncera de a face pacere:
A un deu=-pi>ces decos... De ce nu-[ sco[ manue? Fa-te
comoda...
Fugue[ debta povestea cu manchura ceaata emse un [[t
de ocaze:
Ce mzere! N-a deznfectat nstrumentee! Toate sunt nte crm-
nae! Tu ara[ n schmb mnunat! se grab sa bata n emn.
Fugue[ mma sceptcsmu:
Ca sa vez... Numa a asta nu m-e gndu...
Era ncntata ca prn observa[a amaba, Cotda deschdea
prte, dscu[a preconzata vennd acum de a sne. ntr-adevar,
Martneasca se nteresa ngr|orata:
A necazur, draga mea?
Fugue[ ofta adnc, prvndu- mne, aezate pe genunch:
A mn[ sa spun ca nu am... Ma exact, sunt foarte, foarte ngr|o-
rata. Pot spune ca nu ma am somn, char Srbu a ntrat a de, da
zor sa ma duc a medc. Parca probemee mee s-ar putea rezova cu
paste!
Cotda presm[ ca urmeaza ceva nepacut ar f vrut dn nou
nstnctu de conservare sa nchee dscu[a ac, dar norme
eementare de pote[e o obgau sa se ntereseze despre ce este vorba:
O, m pare rau... Totu, ce s-a ntmpat? Daca te pot a|uta cu
ceva...
Ceaata o prv [nta:
Po[.
Cotda ramase descumpanta, nu se atepta a raspuns. De regua
acest can A help you0 se formueaza pur forma fara consecn[e. Excu-
znd nevoe materae, oamen nu pot f a|uta[.
Cum?!
Soacra-sa trase adnc aer n pept, de parca ar f fost pe margnea
trambune s-ar f pregatt pentru un pon|on:
Vo f sncera drecta. Et o femee prea deteapta ca sa recurg
a tertpur ocour.
Cotda nchse och strnse sub ped pumn. Acum ta cu cert-
tudne ca trebua sa se atepte a tot ce- ma rau.
Dupa cum [ nchpu, desgur, ma framnt dn prcna u Patrck.
Despre e este vorba.
A vent sa-m spu ca vrea sa dvor[eze?... Ca a sost momentu
sa fac oc atea?
Nc gnd despre aa ceva, rse Fugue[, doar t ct [ne a tne
ct [ este de devotat!
Atunc, care- necazu?
Sunt foarte ngr|orata... Stua[a u actuaa nu-... o stua[e, pre-
supun ca et de acord cu mne. N-are nc o perspectva.
S-a ma dscutat pe tema asta. E motvu pentru care -a uat ser-
vcu.
Fugue[ respnse cu o grmasa de pctseaa:
Ceva provzoru care nu- ofera nc o ansa! Patrck merta cu
mut ma mut dect o su|ba de ocna, tota nenteresanta.
Poate gas atceva.
Uor de spus cnd et cu mne pcoaree egate.
Ncodata nu -am bocat bertatea.
Fugue[ surse cu n[eepcune:
Suntem doua feme mature, tm care sunt atuure unu
cebatar, ce avanta|e are fa[a de un barbat casatort.
n defntv, rost sec batrna, ce vre de a mne? Ce trebue eu sa
fac pentru a schmba stua[a?
Soacra-sa se decse, n sfrt, sa se arunce n apa:
Asgura- vtoru! Te-a ntrebat vreodata ce orzont sumbru se
arata u Patrck n caz ca se ntmpa ceva cu tne?
Inma Martneasca ncepu sa bata cu repezcune. Dscu[a era od-
oasa facea efortur cumpte ca sa se stapneasca.
Trebue sa n[eeg ca ma afu pe patu de moarte? Ca a[ tocmt
de|a pe cneva care sa se ocupe de comndu meu de cret-nete
datn?
Doamne, ce prost pot sa-[ treaca prn mnte! Ar f doar o
masura de precau[e. Sunt mama e fresc sa-m pun puu a adapost...
Concret, care ar f sou[a? ntreba Cotda ferbnd.
Fugue[ repca pe un ton uure, de conversa[e "ca sa vez ce
smpu e!":
Ce ma tura-vura, draga! Fa un testament n favoarea u, adca
unge- egatar unversa, ne ntm cu to[! Care- probema?
Cotda sm[ o ovtura n moaee capuu, dar duse mna a
pept. Vau gros de pe och se rdca adevaru se dezvau n toata
gocunea u! Dupa asta umbau canae cu mba scoasa. Dupa averea
e a u Martnescu, dupa munca or de o va[a! Doua capue care vor
sa- suga pna utma pcatura de snge, foxera asta de ma-sa, o
ptoare de mca mahaa, fecoru-sau, un parazt cu st! Patrck nu o
ubea ctu de pu[n, de a bun nceput facuse panu cum s-o
|upoae, ar acum nu ma au rabdare, se pare ca traete prea mut!...
dn nou, umna, far de cnc m de wa[, revea[e! Mza, mobu, [eu
or fna consttua TESTAMENTUL! Asta cauta adoratu e mpreuna cu
amanta-sa deea o strafugera de a sne n casa de ban! Ce rune,
Doamne, cta umn[a, cta durere!
Fugue[ urmarea cu emo[e reac[e, nu ta ce ascunde tacerea
preungta a batrne care ngh[se compet buzee de parca -ar f
fost teama sa nu ase sa se strecoare vreun cuvn[e. Era contenta ca
ar f trebut sa se rdce sa pece dndu- ragaz sa refecteze, dar
nteresee u Patrck prevaau. Ea nsa se sm[ea transformata ntr-o
fara nu se nascocse nmc pe ume care s-o seasca sa dea napo. La
naba cu dpoma[a etcheta, pe ea n-o chema Taeyrand nc nu se
afa a curtea Bourbonor! ncerca doar sa determne o eguma nuta
soceta[ sa n[eeaga ca prezen[a, tmpu vgoarea unu barbat tnar
de care dspu a o vrsta cnd nu [ se ma cuvne acest ucru se cer
patte.
netez poaee fuste, a sfrt de vzta, decara pe un ton de
afacer:
Tu ma gndete-te! Daca te hotarat, au egatura cu Negr[ou,
avocatu nostru. E o persoana de toata ncrederea...
n aceea cpa, nerv ferfen[a a Cotde cedara se rdca pe
neateptate dn pat. Cuprnsa de o energe nebanuta, nceput sa ure:
Cum de nu-[ crapa obrazu de rune, parvento?... Afara! Ie[
dn casa mea coo[or! Testament vre[ peea mea pe ba[! Lua[-va
ado, fu-tau n-o sa vada un sfan[ de a mne! prevazusem n testament
ca sa t, dar acum s-a ns pe bot! Ard toate hrte, ma bne a statu
tot dect sa tu ca a|unge a vo un sngur ac! Aa sa t! Dspar
dnantea mea, cobra!
O podd tusea , epuzata de efort, se prabu ntre perne.
Fugue[ paras dormtoru fara un cuvnt. "Trebue neaparat chda-
ta. nante de a apuca sa dstruga documentu." Char daca acoo ma
erau trecu[ a[ benefcar, partea u Patrck ramnea consstenta
merta sa up[ pentru a o pastra.
Ct despre faptu ca- aungase dn casa, babou rn| putea sa
puna ramaag pe toata avu[a ca nc ea, nc Patrck nu vor face un pas
dncoo de pragu apartamentuu. n urmatoaree ceasur, se vor face |o-
cure, zarure vor f aruncate.
*
Cnd deschse och, Smon Tama constata ca de trecuse bne de
zece dmnea[a, nmen nu se scuase nca. Smna contnua sa doarma n
patu aaturat, ar dn casa nu razbatea nc un fe de zgomot. Ma ntrze
n aternut nu pentru a enev, c pentru a amna ntrarea n
"necotdan", avnd certtudnea ca zua care ncepuse nu se va derua
domo, tors de psca acuata pe cuptor, aa cum se topea caendaru n
casa Tama, dupa ce to[ esera a pense. Va f o z care nu va semana
deoc cu cee trate de e pna acum, ute aa sm[ea e ... Doamne,
de-ar putea face un sat n tmp sa se vada peste un an, sau macar peste
o una!
Dar daca po[ ntrza afarea une nenorocr, nu po[ mpedca
producerea e. Se rdca n cee dn urma tot sub auspce une ze ne-
obnute, renun[a a gmnastca matnaa, socotnd ca ma reduce dn
dezagreab.
Vca se trezse cu |umatate de ceas ma devreme. Ea nu practca
exerc[ de un-do, dupa cum nu se caznsera nc mama, nc bunca ,
tot aa, nc o strabuna pna a Traan Deceba , har Domnuu,
trasera pe saturate, pna a|unsesera sa se pctseasca ee nsee.
Aadar, toaeta de dmnea[a nu- ua cne te ce tmp dupa ce fu
spaata, peptanata mbracata ca de ora (nu suporta capoatee
papuc arborate n tot tmpu ze, smbo a senectu[, mrosnd a az)
zse ca e tmpu sa vada ce se petrece cu Dana. Somnu asta preung
devenea suspect , orct de sanatos ar f e, nu doarme nmen
douazec patru de ore n r, daca nu- n coma.
Trase cu urechea a dormtoru batrnor, dar nu sesza nc o
mcare. Dormeau du, sa e fe de bne, nu exsta nc un motv ca
sa- deran|eze. De cum patrunse n cordoru ung a capatu carua se
afa camera Dane, sm[ un z cudat se opr adumecnd. Mrosea a
gaze, asta era! dntr-o data ntra n panca. Fara a ma bate a ua,
dadu buzna n ncapere unde mrosu era ma pregnant. O cea[a
compacta nvau ntreaga faptura, n vreme ce och ncepura sa-
acrameze dn cauza usturm. Refex, se repez spre fereastra
deschse arg geamure. Inhaa aeru curat, ndreptndu- och spre pat.
Doua suete, strns mbra[ate, pareau ca dorm. Izbea desavrta
nemcare, sugernd rgdtatea unu grup statuar. nante de a se
apropa, Vca tu ca Dana ubtu e sunt caator n ata ume...
*
Ioana statea ca pe ace, avnd tot tmpu mpresa ca "|os", se petrec
tot feu de ucrur mportante fara tn[a partcparea e. era teama
ca Fugue[ mpreuna cu Patrck, domnat n ntregme de maca-sa,
consprau manevrnd ucrure de asemenea manera, nct s-o scoata
pe ea, Ioana, dn car[. Chestunea o nnebunea de fure apo, tmpu
trecea nforator de greu. Ma uor era noaptea cnd se ncumeta sa dea
o rata prn casa adormta, oprndu-se n odaa u Patrck pentru o scurta
sabatca partda de sex. n tmpu ze nsa, o exaspera poz[a
orzontaa obgatore, sm[ndu-se ca ntr-un ft cucat, sau ma rau, ca
ntr-un scru. n afara de asta, nu fusese obnuta sa zaca; dn fre era
actva nc va[a nu- permsese sa trndaveasca. Nu- gasea ocu
se pctsea cumpt char daca tranzstoru, n surdna, func[ona
non-stop nc car[e nu- pseau. De doua or sunase pe Patrck, dar
acesta raspunsese sec, parea tuburat cu mn[e duse. De fecare
data, o rugase sa aba rabdare, ca o va chema e, a momentu oportun.
"Cnd adca?"... "Sta ntta, ct de curnd."
Doar ca ea nu putea sta ntta, ma aes tnd-o pe Fugue[ n ca-
sa. Cosvrta asta de muere era o tcaoasa fara pereche, a fe de
prme|doasa mprevzba ca mucatura de vpera, o canae de prma
casa, sora geamana cu Lucre[a Borga. Se trase spre margnea poduu
de unde, prn ua debarae asata speca ntredeschsa, putea surprnde
mcare case. Lntea nu se paru bzara, char daca se apropa ora
prnzuu. n psa Tan[e, gospodara n[epense, va[a ceor do so[ nu
era zgomotoasa, psa acuteor caracterznd acustca obnuta a case.
"Indferent de ce s-ar ntmpa, e musa sa ne mcam pna se
ntoarce Tan[a de a [ara, asta se va ntmpa ce ma trzu mne
dmnea[a."
Ramase a pnda, gata sa coboare n orce moment.
*
Cea ma buna ascunzatoare ramnea, pentru moment, tot camera
u Patrck. Scena dura care tocma avusese oc ntre ea Cotda
excudea orce eventuaa concere ntre so[. Dec, char adm[nd ca
nora-sa ar gas puterea necesara sa se rdce dn pat sa crcue prn
casa, poteza ca ar putea ntra a Patrck era pu[n probaba.
n fond, de ce nu te duc tu acasa? ntreba acesta cu un aer epu-
zat.
Avea o exprese ratacta, toata nfa[area u denota o dezordne
care nu [nea de nfa[are, c de o ravaeaa venta dn nteror. Fugue[
se gnd sa- cru[e - raspunse cu bnde[e:
N-am sa te deran|ez, puue... Dar tu de ce nu te schmb?
Ramasese n haatu de casa dn matase grea mov-cardna, geaman
cu ce a Cotde. Cnd se casatorsera, ea [nuse n mod expres sa cum-
pere sau sa comande obecte pereche. Astfe, n afara de haate, aveau
cteva rndur de p|amae dentce, earfee dn garderoba u Mam
erau facute dn acea matera cu cravatee Baatuu, doar verghetee
dfernd. Cotda -o dorse batuta n brante, dar Patrck, parndu--se
mut prea ostentatva pentru un barbat, se mu[umse cu una casca.
N-am chef de nmc, n[eeg? Ma smt obost de parca n-as ma
deschde ncodata och a da un mperu sa nu ma f asat antrenat n
rahatu asta!
"E sab, ofta maca-sa, pamada moae, nu [ne a drum! Cu cne-o
semana?" Ea fusese tare ca damantu char dupa despar[rea de T., un
tenor a caru amntre o ardea astaz (nu ma cacase de atunc, sunt
trezec de an, pe a Opera) nu uase nc macar o pasta de Rudote!...
Nc Srbu nu era un sabanog: obtuz, pst de orzont fara haz, atfe
nsa boovan care duce a tavaeaa.
A sa vez ca totu o sa treaca ntra n norma.
Tnaru zbucn pe un ton rtat:
Care norma? Ce norma ma poate exsta pentru mne?! m vne
sa-m dau cu pumn n cap ca te-am ascutat! Am a|uns sa- nvdez pe
Drago care, ce pu[n, a pus cruce a toate!
una a capat! Sa nu te ma aud vorbnd aa! Et barbat n
toata frea, trebue sa t ca n va[a nu a parte doar de parfum de roze
unt pe |mba cada!
Am afat-o dupa ce [-am urmat stratega! rcana fu-sau.
Nu f ngrat! Tot ce am facut n va[a mea a fost cu gndu a
bnee tau...
Cunoatem, am ma auzt...
Puu mam, m se rupe nma cnd te vad n starea asta! Nu te
asa dobort de gndur negre, mne a sa vez atfe ucrure!
Patrck dadu sceptc dn cap:
Oare?
Maca-sa puse mne pe umer ca pentru a da greutate spuseor
e:
Patrck, tu t ca ncodata nu [-am fagadut ceva fara sa ma [n
de cuvnt!
Nu mn[ea. amntea ca n casa a X-a, promsese o Mobra,
cadou de Pat. Era vsu une ntreg genera[ de adoescen[, dar pre[u
prohbtv ndeparta pe ce ma mu[. Patrck o dorea ma abtr
pentru ca nmen dn ceu n-avea asemenea scua char n tot orau
nu exstau prea mute. Ioan Srbu ce Drept se opusese nsa categorc,
se parea ca fecoru-sau e nca prea tnar pentru "motorzate", ar
carnetu u de note nu- mba a asemenea hatrur. Fugue[ nsa nu
avea nte, [nea cu tot dnadnsu ca Iepurau sa nu- dezamageasca
copu. Facuse un CAR a coaa, ma vnduse o broa cu ametste,
b|utere de fame, cumparase motoreta. Patrck amntea perfect
de epsod, pentru ca fusese prma utma oara cnd Srbu ce Drept se
suparase pe nevasta-sa , vreme de tre ze, refuzase sa a masa n
fame sau sa scoata un sngur cuvnt. Bnen[ees ca Fugue[ gasse
repede eacu, mbonavndu-se urgent de "supararea de a- f suparat pe
so[u ubt" ca o compensa[e, o nvta pe soacra-sa pentru un se|our
de o saptamna a e. Era un cadou de ze mar, batrna fnd o purtana
antpatca mtata care rdca dn sprncene, crttoare a tot ce vedea
n casa u fecoru-sau. Acesta nsa o venera, aducndu- constant
amnte de |ertfee a care se supusese pentru a- na[a bae[.
Ce vre sa-m prom[?
Ma mut de-att, se ambaa Fugue[, [ |ur ca az se vor rezova
toate probemee. Az, pna n seara. |ur! ! ! duse mna a nma.
Ce ma atep[?
Sa pece Luza a cmtr.
*
De uase n cacu poteza de a nu se duce a cmtr, cnd se
facu ora de duca, Luza, stnd ca pe |aratc, reaza ca nu poate rezsta
chemar. Se sm[ea mpnsa dn spate de o for[a rezstba ar f fost
nta oara n cnc an cnd ar f pst de a ntnrea cotdana cu
Monca.
Facu nca o data socoteaa rscuror. n toata casa nu se afau dect
Cotda, Fugue[ Patrck. Prma se depasa greu de tot, tocma de
aceea avea a ndemna sou[ pentru orce urgen[a o sonda cu suc,
ceva de ron[at, de nu mnca nmc de cteva ze, pna o oaa de
noapte, excus dec sa apeeze a frgder. n ce o prvete pe Fugue[,
ndeobte antchd, facea efortur sa consume znc un mnmum strct
necesar, era ndoenc ca se va apropa de frgder sau ca ar tenta-o
sonda cu suc de ro de pe masa dn sufragere de care Patrck nca nu
se atnsese. Iar ea nu va ntrza mut a cmtr, nu va prmen
aran|amentee forae Monca va n[eege cum preconza sa a un
tax, nu va ps ma mut de o ora, poate ceva peste.
Peca fara sa anun[e pe nmen, pand grabt, aproape aergnd
spre sta[a de taxmetre dn apropere. Fugue[, pndnd strada dn
co[u ferestre, se rdca hotarta:
I-a vent ceasu!
Vorbe optte care nu- erau destnate u Patrck. La fe de dscret,
scoase Mauseru dn poeta strecura n buzunaru fuste.
*
nca de a capatu ae recunoscu sueta de pachderm a u Em ca-
re parea sa se recueaga nga monumentu Monca. Mne prea scurte
pentru a cuprnde pntecee ura se mpeteau anevoe, ar capu pecat
se scufunda n cee tre rndur de gu. O observa pe batrna aba cnd
a|unse nga e sch[a un saut vag. Aceasta cerceta avda, ncercnd
sa ghceasca raspunsu a ntrebarea care o macna, char nante de a o
formua Rost mana:
Ce fac?
Margescu rot och n |ur, nu se vedea nmen. Decara, totu, cu
o voce scazuta, foosnd, fara sa- dea seama, tonu unu anun[ ofca:
tam ca va vo gas ac. Vreau sa va spun ca eu m-am ndepnt
msunea. Monca e razbunata. Am [nut s-o te ea cea dnt.
Luza Mcea sm[ nevoa sa se reazeme de un copac. Och strau-
ceau de o satsfac[e demonca , de emo[e, de-aba putea vorb.
Mu[umesc [e, Doamne, ce pu[n n parte s-a facut dreptate!
Bravo, tnere! Fet[a mea se poate odhn ntta! Te fect dn nma!
ncepu sa dchseasca aran|amentee forae, cu gestur mecance
mn tremurnde care n-o ma ascutau. Dntr-o data fu cuprnsa de n-
doaa sm[ nevoa sa se asgure:
Precs?... A vazut-o dumneata moarta?
Doar o mnune ar f putut-o sava. Am dat drumu a gaze n tmp
ce ea dormea tun, ntr-un spa[u perfect nchs.
Nu de ata, expca Luza, dar de a apte dmnea[a urmaresc
toate buetnee de tr de a dverse postur de rado n-am auzt nmc.
La o adca s-ar f anun[at cu fanfara mtara, tcaoasa e VIP, parca aa e
zce acum a ceebrta[!
Asta nu nseamna nmc. Chestunea este dac(, c&nd a fost
descoperta.
Mceasca se nchna cu och spre cer. O cruce corecta, nata
arga, nu gestur nghesute prpte ntre sn:
Fa, Doamne sa se savreasca dupa rugacune mee!
Amn, spuse refex Em... Dumneavoastra ce a[ facut?
Tot ce trebue. n cursu ze de az, decara teatra conform stu-
u, frumosu Patrck va da obtescu sfrt. O data Monca razbunata,
rostu meu pe ume se nchee. Har Ceruu ca am a|uns sa traesc
aceasta z mnunata!
Dntr-o data, gamanu fu cuprns de un sentment stranu, de rea,
de poveste fantasmagorca, de spectator a un fm horror. Oare e
batrna nu erau nebun? Se fectau pentru comterea de asasnate, se
bucurau de moartea unor oamen tner, stateau de vorba cu o ata
moarta, stnsa de cnc an, toate acestea pe un ton norma, de parca
ar f fost o dscu[e anmata nga o cecu[a de cafea...
Se scutura de gndur se uta nauc a mna ntnsa a Luze.
Tnere, m-a parut bne de cunotn[a. |n sa-[ mu[umesc nca o
data pentru actu de dreptate pe care -a savrt , desgur, pentru
sentmentee dumtae. Rar ma ntnet az asemenea oamen! Te
fect!
Em se ntreba daca batrna pregatse speech-u de acasa
ua mna ca sa n-o ase cu ea ntnsa. Mceasca urma:
Nu cred ca no do ne vom ma ntn n aceasta ume, nu exsta
nc un motv, dar f sgur ca te vo revedea cu pacere... dincolo. Ado!
Se rasuc pe cace peca demna dreapta, aa cum ar f parast
scena, n ropot de apauze furtunoase.
Nu gas nc un tax a erea dn cmtr , agasata, se gnd sa re-
curga a metrou. Avea nsa de mers mut pe |os, ar ea era mut prea ne-
rabdatoare sa a|unga a ocun[a Cotde. Oare Patrck ma traa?
*
Zadarnc o chema pe Luza, parca asurzse, cac nu auzea nc sone-
ra, nc copo[eu, dar ce ma probab era ca se repezse a cmtr. Ce
ma pretena! O asa sngura, cu henee, cnd tocma de asta o
chemase, sa e nfrunte mpreuna, s-o a|ute, s-o apere! ncepu dn nou sa
pnga, canndu-se sngura. Sa traet nfrcoat de moarte n propra-[
casa, sa-[ fe teama de oamen ce ma apropa[! Cne -ar f putut
nchpu un asemenea sfrt? Parca toate consprau mpotrva e,
asnd-o n voa vra|mauu , dntr-o data, avu certtudnea ca sfrtu
e aproape, foros de aproape, nct -ar f zart doar ntorcndu- prvrea
peste umar. Un va sabatc de ura o napad, ar gndu ca Fugue[
Patrck faceau |ocu peste ea, ca o pacasera constant, ca %(iatul ?
fn[a, bbeou, ucru, ntmparea cee ma scumpe dn va[a e era
doar un tcaos de duzna mn[nd-o fara ncetare... Sufocata, trase adnc
aer n pept... Da, o mn[se tot tmpu, stnd pe scaun, a masa, n
aternut... Roea de rune de ura doar amntndu- mncune u dn
pat, gesture u mncnoase, buzee, mngere gemetee... se
vazu, cu o ucdtate cruda, ceea ce era de fapt: o batrna fasca
vcoasa care avusese nesabun[a sa se ma creada dorta, vctma unu
demoator de exsten[e, vnator de avu[e...
Auzse de mute or ca dragostea cea ma patmaa nu poate f ntre-
cuta ca ntenstate dect de ura generata de aceea dragoste ranta
decep[onata. O sm[ea dn pn acum, o mne cumpta asmu[
utmee puter. "Nu, drag me, ucrure nu vor ramne aa. Eu vo mur,
dar nc vo nu va ve[ bucura de roada! Nu, ubtue, dn festnu pe care
[ -a pregatt manevrndu-ma machavec, nu ve apuca sa e nc o
ngh[tura! Vo dstruge testamentu, ar banetuu dn sef vo da foc!"
Rezemndu-se de zdur, e ndr|ta dn dormtor aba mergnd,
reu sa a|unga a brou u Martnescu. Se aeza cteva secunde pe
bra[u unu fotou, ct sa- traga sufetu, apo se aprope de casa de
ban.
*
Smna perdu cunotn[a pentru cteva mnute, dar nmen nu-
dadu aten[e. reven sngura se arunca asupra trupuu Dane, ur-
nd cuvnte nedesute. Smon se uta nemnt, n go, cu maxaru
atrnnd moae prvrea fxa. "Pedeapsa u Dumnezeu... Dar de ce
att de aspra?... Ce bne ar f fost sa f murt ma demut, sau macar er,
ca sa nu ma trec prn ncercarea asta..."
De adnc ndurerata nu avusese propra e fame tot
poten[au afectv transferase asupra u frate-sau cu a u, ar pe
Dana o doatrza Vca reaza ca- sngura n stare sa faca fa[a
stua[e. Prmu mpus, sa teefoneze a Savare, fu repede naturat,
char un cop -ar f dat seama ca neferc[ aman[ rec cu un
nceput de rgdtate de|a nstaat, nu ma puteau f a|uta[ de nmen.
N-avea nc un fe de experen[a n matere cne are? , dar bunu
sm[ spunea ca trebue sa anun[e Po[a. Apo, prn ferestree deschse,
razbatura dn gradna cuvntee unu cntec deuchat. Vca se repez a
geam sm[, pentru a doua oara n aceea dmnea[a, ca nma se
oprete n oc.
Mn|ta pe fa[a ca un covn, despetta compet goaa, Creca
dansa cnta ct o [nea gura pe pa|tea dn gradna: "Intra popa n
atar cu... facuta par!..."
Vca nregstra ca prn fum vecn e[ a ferestre, consterna[,
cop dn carter aga[a[ de grate garduu facnd haz nespus
strmbndu-se, trecator care dupa ce aruncau o scurta prvre,
vedeau ndferen[ de drum.
*
Cotda deschse casa de ban cu un geamat de satsfac[e. n
secunda urmatoare, toata combna[a pusa a cae de ce do nemernc
va f demontata de|ucata. Prafu puberea se va aege de...
Asta cau[?
Fugue[ ese de dupa drapera de catfea unde se ascunsese cu
un daboc zmbet de trumf, futura sus, deasupra capuu, pcu gaben
a caru pecete facea nconfundab.
Cotda [pa:
Testamentu meu!... Da-m- medat napo! Netrebnco! Et o
hoa[a!... Imedat! urma sufocata. Po[a! Sa vna Po[a!... Ho[or!
Revgorata de fure, se repez a teefon rdca receptoru. ta
numaru pe dnafara, 955. memorase demut, pentru orce
eventuatate, mpreuna cu ce a Savar a Pomperor.
Fugue[ rdca bra[u ntns trase cu mna sgura: "Traasca Ceau-
escu mtara mpusa feteor pe vremea studen[e e!" Cotda,
concentrata asupra dscuu aparatuu de teefon, prm gon[u drept n
nma, fara a ma reaza ce se ntmpa cu ea. Cazu peste brou, cu och
arg desch ndrepta[ spre fotografa nramata a raposatuu
Martnescu. Lu Fugue[ se paru decent sa traga peoapee peste
prvrea stcoasa. Sm[nd o prezen[a strana, se rasuc. Rezemata de
ua, Ioana, cu mne n-crucate peste pept, parea cazuta ntr-o
contempa[e ntta. Aprece cu aeru competent a unu mesera
versat:
O treaba bne facuta.
Degetee nmanuate ae u Fugue[ se ncetara pe patu arme.
Pentru o secunda sm[ rezstba tenta[e de a o suprma pe trfu[a
dn fa[a e. ta prea mute era genu de persoana n stare sa creeze
probeme mar, urae, cnd car[e nu se taau dupa vrerea e. Dar nu,
era prea mut pentru az, a tmpu cuvent, va gas ac pentru co|ocu
"|avre de Satna!"
Parca ctndu- gndure, fata surse rost cama:
Ma ave[ nevoe de mne...
Nu tu ce vre sa spu... Trebue sa ne grabm, Luza poate sa
pce dn cpa n cpa.
Gasu rasuna ceva ma febr, dar atfe stapnea perfect stua[a.
n prmu rnd, sa nu ne perdem capu! S-o uam metodc! Cnd
se va ntoarce de a cmtr, nu ne va gas pe nc unu ac. Va anun[a Po-
[a... Toata umea trebue sa creada ca- vorba de un |af care s-a asat
cu moarte de om...
E credb, aprece Ioana. Ar f sufcent sa gom sefu sa ma
uam cte ceva dn casa.
Exact. Bagam totu ac, scoase de dupa drapere un sac mare
de voa|... Aten[e, era sa facem o greeaa! Nu sustragem testamentu!
O data "furat", nu ma putem doved drepture u Patrck. Pe asta
asam n scrnu dn dormtor... Ah, de nu ne-ar presa tmpu!
Testamentu gast sngur o sa dea de banut. Ma punem n aceea mapa
actee de stare cva... Sa ucrez cu o pereche de manu.
Dar tu ce-a de gnd?
Eu trebue sa fug, sa scap de revover sa ma gaseasca Srbu
acasa... Ma bzu pe tne Ioana. n stua[ crtce, Patrck se poarta ca un
cop... Nu zabov[! ncarca[ totu n mana ven[ a no... Am sa ma
gndesc unde ascundem ucrure.
Ioana parea ndota:
Nu e totu mprudent?
Nu vn e cu ordn de perchez[e a mne char aa curnd!...
Dn sufragere, se auz vocea u Patrck:
Nu e nmen n toata casa?!
Femee se prvra nstnctv. Cum avea sa prmeasca Patrck
stua[a? Le raspunse geamatu acestua cnd dadu och cu prvetea
dn brou:
Nenorocteor! Ce-a[ facut?!
Nu-[ cer dect sa te mbrac, spuse Ioana mngndu- umaru.
Ma ocup eu de restu. Trebuie sa dsparem ct ma repede... Ha!
mbra[ndu-, ncerca sa- rdce de pe scaun.
Se afau n sufragere. Patrck, tot n haat, cu bra[ee cu capu cu-
cate pe masa, avea un aer deznada|dut. Aba acum, cnd Cotda nu
ma exsta, dadea seama ca, n snea u, nu fusese ncodata de acord
cu naturarea e voenta, dupa cum, n genera, repugnau ac[une,
uare de poz[e sau schmbure brutae de cuvnte. Vnovata era
bestemata u de superfcatate! De martor char subect n toate
etapee consumate pna acum, parca nu crezuse ca asemenea tcao
se pot petrece aevea, tratase stua[a cu uurn[a, aungnd cu hotarre
orce -ar f putut strn convus de contn[a. tot acum reaza ca
[nuse cu adevarat a Cotda (se sm[ea sfrtecat de ma), ca perduse
un mare preten.
Ioana, exasperata, contnua sa- zg[e. Se afau a un pas de
man maa-mare asta caca tocma acum! Intu nsa ca n starea n
care se afa, n-ar f zbutt nmc, zgndarndu- amoru propru cu bcu
, n consecn[a, ua cu bnoru:
Ha, ubtue, e trzu... Ce mare ucru sa te schmb! Fa-o ce
pu[n de dragu maca-t! Daca suntem descoper[...
Lasa-ma n pace!
Gndete-te bne, Patrck! Femea asta traete numa pentru tne
a rscat totu de dragu tau! Daca suntem descoper[, ntra n pucare
pe va[a! Ea a fost creeru combna[e, ea a apasat pe tragac! Numa
pentru tne!
n sfrt, atnsese coarda sensba. Patrck ncepu sa se mte. r-
dca anevoe capu, aruncnd o prvre ratacta prn ncapere. ntnse
mna dupa sonda cu suc de ro o duse a buze. nchse och, bnd
hupav. n cpa urmatoare se v pe chp o exprese de mare surprza
apo, aproape concomtent, o grmasa de durere. Un horcat ... ramase
nemcat.
Dupa cteva tentatve de a- reanma, Ioana n[eese ca era mort.
Defntv remedab mort! Cne pusese otrava n pahar, cui era
destnata de fapt de ce erau ntrebar a care va ncerca sa raspunda
ma trzu. Acum, trebua sa ac[oneze repede, sa dspara cu u[eaa
fugeruu dn zona, sa se topeasca, sa se dzove...
Go sefu de b|uter, coec[a de tmbre, vauta de toate na[e,
ncusv e, dar ma aes doar ac[un, n genera, orce hrte de va-
oare e ndesa n sacu pregatt de Fugue[. Dn casa ua tre gaeur
orgnae despre care ta ca sunt extrem de vaoroase cteva pese de
argntare dn secou a XVIII-ea. Nu se atnse de tabour, cac era
nevoe de prea mut tmp ca sa e sco[ dn rame , n pus, erau ma
greu de pasat
Tragnd fermoaru sacuu, ncerca sa se concentreze. Nu utase n-
mc. Spera! n pod tersese orce urma a trecer e pe acoo , a sfatu
u Fugue[, umbnd a casa de ban, foosse manu de a[a. Avea ma
mute perech, amntre de a maca-sa care croetase a va[a e m. Le
vndea n pa[a prn ntermedu une batrne, crpnd astfe ct de ct
bugetu sarman.
Paras ocun[a cu pa rapz hotar[. Nc o prvre peste umar.
Lasa n urma doua cadavre. De fapt, tre. A treea era ceea ce Ioana
consdera a f prima parte a ve[ e. punea cruce cu nma uoara.
Ncodata nu se sm[se att de bera.
*
Luza Mcea a|unse a ocun[a Cotde Martnescu aba pe a ora
tre. Era furoasa asudata ca un anma de povara. Dn prcna greve
de a metrou vez, de-aa nu se gasea samn[a de tax , fusese
nevota sa vna pe |os tocma de a Beu. "Excurs" dn astea nu ma
erau pentru vrsta e orcum nu s-ar f gast exact az sa faca pe
tursta. Patrunse n apartament epuzata ngr|orata. arunca poeta
pe ada forentna dn vestbu, em[nd cu voce de contralto un bon|our
preungt.
Nu- raspunse nmen , nedumerta, batu a ua Cotde. Cocan
a doua oara nsstent. Tot ma ntrgata de ntea desavrta, apasa pe
can[a. Dormtoru era go, a fe baa budoaru aaturat, unde dormse
cndva Ioana. Nu- putea magna n nc un chp ce se ntmpa
traversa toata casa, strgndu- pe rnd: Cotda, Patrck, Fugue[...
Peste tot pustu. La m|ocu cordoruu, ua de a fostu brou a u
Martnescu era deschsa. baga capu, nteresndu-se duce:
E cneva! Ao...
Utmee cuvnte e nabu sngura, ducndu- ngrozta mne a
gura.
Cotda!
Prvetea nmue genunch, avnd totodata mpresa ca eu n-
sngerat tresare a chemarea e, ca se straduete sa- raspunda.
"Haucna[!... Sa-m pastrez frea... n fond, s-a gast sou[a deaa
pentru ea. Ar f sufert groaznc."
Se ntoarse n sufragere aba atunc observa pe Patrck,
prabut a pcoaree mese. Spuma dn |uru buzeor sonda cu suc de
ro cazuta char nga trupu nensufe[t ndcau cauza nendoenca a
mor[. Canalia primise sf&r'itul din m&na ei!
Se sm[ cuprnsa de o mensa uurare, despovarata de orce
sufern[a, uoara ca o pasare cereasca. Era sufcent sa- deschda
bra[ee ca sa nceapa sa zboare... |uramntu fusese mpnt, sfnta
dreptate fusese nfaptuta, Monca fusese razbunata! O nte
bnefacatoare o nvau: "Ce duce- razbunarea!..."
Pentru o cpa, ncerca spta de a- ua geanta de a fug. Trebua
nsa sa se ntoarca Tan[a care ta ca Cotda ramasese n gr|a e, a Lu-
ze. Nu ca -ar f pasat de nerenta ancheta, dar sm[ea nevoa sa se
odhneasca n sfrt, sa se scufunde n somnu profund a datore
mpnte.
Rdca receptoru forma numaru Po[e.
*
+oartea cel puin bi.ar( a trei actori, dintre care dou( "edete de
prim( m(rime, la un inter"al de doar c&te"a .ile, impresion( puternic
opinia public(. A'a cum se 4nt&mpl( de obicei, 4ncepur( s( circule cele
mai fante.iste ."onuri 'i ipote.e. Bresa specul( intens pe mar$inea unui
subiect de mare sen.aie ? hal"a/ pentru breasl( ?, iar diferitele
posturi de tele"i.iune retransmiser( spectacolele sau emisiunile de
di"ertisment 4n care e"oluaser( #iana Tama' 'i #ra$o' +ateiescu.
Cet(enii de r&nd l(crimau 4n faa tele"i.oarelor, $(sind noi 'i noi
"alene /interpret(rii absolut e=traordinare a decedailor, talente unice,
irepetabile/. 7&rstnicii se lansau 4n comparaii $eneroase, "i.&nd
celebrit(ile care f(cuser( epoc(, epoc( de aur pentru teatrul rom&nesc,
4n perioada anilor IJ-KJ.
Ceea ce impresiona 4n mod deosebit, amplific&nd emoia, era
po.iia de "&rfuri a celor doi ? #oru Ba"el fiind pomenit doar 4n
subsidiar ? 'i e=trema lor tineree. :e "orbi intens despre crime 4n lan,
de mare actualitate, iar 4n pri"ina killer-ului, teoria cu cei mai muli
adepi, se ima$ina un soi de ack :pintec(torul. Londone.ul a"ea ce
a"ea cu prostituatele, "alahul cu actorii. Bentru o "reme intrar( 'i
ace'tia 4n panic(, "erific&nd atent elementele de recu.it(, mai ales pe
cele in$erabile, 'i asi$ur&ndu-'i 4nsoitori de n(de-de, 4n special pentru
spectacolele de sear(. :e 4ntrebau 4nfri$urai cine "a fi urm(toarea
"ictim( 'i faptul c( asasinatele nu se repetar(, $ener( o derut( total(.
:e emiser( alte ipote.e, dar timpul erodea.( elementul de mister 'i
sen.aie, deplas&nd interesul c(tre obiecti"e proaspete.
<nc( de la 4nceputul anchetei ? lun$( 'i laborioas(, un dosar cu
peste dou( mii de file ? datorit( identit(ii de statut al "ictimelor Ltoi
trei actori9 'i a pre.enei unora dintre persona-e 4n ambele distribuii,
Boliia cone=( cele dou( ca.uri 4ntr-un sin$ur dosar ? Arechno.
Luza Mcea, subectu care dadu ce ma mut de furca anchetator-
or, asuma cu generoztate paterntatea ntegraa, autor mora,
nstgator mna ucgaa concreta, a ceor tre asasnate. Expcab
generoasa pentru ca se mpnse un act de dreptate, ar ea, cu nma pe
depn mpacata totodata zoata prn dspar[a utme fn[e drag
ntr-un vd care nu ma putea f mobat, consdera ca nu are nc un
motv sa ntrze ntr-o ume compet strana. Fara a f deprmata, nu ma
avea chef n-o ma nteresa sa traasca. Astfe stnd ucrure, a|unsa n
stua[a ndvduu got de orce mza, att de saract sufetete nct
n-are ce perde, de ce n-ar f uat asupra e cupee ceora[, savndu-e
bertatea? ntr-un st desgur nonconformst, "corscan" pentru
socetatea moderna, oamen aceta facusera ca |ust[a sa trumfe. Nu
pomen nc un nume, ea otravse, daduse drumu a gaze, trasese cu
revoveru. De unde avea arma? De a buncu, of[er n Armata Regaa
etc... Unde a ascuns-o?... A aruncat-o ntr-o pubea dn Cmgu... Cne
te cne o f gast-o!
Cee ma perfde mncun sunt cee care ntr-o anume propor[e con-
[n un adevar par[a sau doar tangenteaza. Interogatore uate Luze
consttura un comar pentru anchetator tocma dn prcna aceste com-
bna[ de fas rea. Batrna cunotea mute amanunte de a Margescu
prn e, ndrect, de a Creca, pe care e prezenta cu vcene drept
constatar sau acte personae. Autentcu or convngea, dar pe de ata
parte, se veau nadverten[e, tradnd faptu ca "batrna te, dar mnte
acoperndu- pe a[..." Absout sncera se doved doar atunc cnd
expca mobu acestor crme razbunare dreptate pentru Monca.
Atunc cnd ntrebare ncomode o aruncau n corz, dadea dn umer,
pretnznd ca nu- ma amntete. Avea o vrsta...
Anchetata n stare de arest sabnd vertgnos dn uscata, deve-
nse scheetca , fu transportata a un spta dn Captaa. Fe ca nde-
pendent de crcumstan[e, a[a de pe mosore tot s-ar f epuzat, fe ca re-
sortu vta se topse pst de o motva[e de dorn[a de a ma tra, se
stnse ntr-o dmnea[a, n ca o umnare a|unsa a capat. Utmee e cu-
vnte, nregstrate de o asstenta, ramasera pentru to[ o engma:
%an.ai
M
!
n ce o prvea pe Creca, nternata a Sptau Dr. Bagdasar,
eventuatatea ca ea sa revna a o va[a normaa, medc se pronun[a
foarte rezerva[. Are unee cordoare de ucdtate atunc, ncearca sa
se snucda regretnd amarnc ca nu s-a caugart. Smon Smna, do
moneg beteg[ de sufern[a boaa, se duceau tot ma rar sa o vada.
Vca se gndete cu nostage a sennee ze de odnoara. Dn
boboroseaa Creca s-ar putea n[eege ca Dana fusese o fara ca-
mertase soarta... Dar cne sta sa ascute eucubra[e une
schzofrence! To[ se mra nsa de tenactatea cu care nefercta, dupa
attea nenorocr, o ma poate ur pe sora-sa. O ura nestnsa ce o va
nso[ n mormnt.
Fugue[ n-a putut suprave[u mor[ u Patrck. Dupa
nmormntare, s-a snucs tandu- venee de a ambee mn. Ioan
Srbu ce Drept a umput casa de fotografe u Fugue[ pnge n
fecare z, dupa ce se ntoarce de a servcu. O stca de acoo [ne
tovarae dn ce n ce ma des. Despre Patrck, nu vorbete ncodata. L-a
utat.
Ioana Vase a dsparut, ngh[ta parca de neant. Nmen n-a
cautat-o, nmen n-a ma vazut-o, nmen nu- ma amntete de ea.
Poate doar coeg de promo[e cnd dau cu och de fotografa casca a
tuturor genera[or de absoven[ de ceu, grupa[ n |uru [eapanuu
1
Strgatu ems de |aponez cnd porneau a atac
drgnte. Nu psete gume[u care pune coarne coeguu dn fa[a.
Ioana a dsparut, peton pe u[ee aste um, fara sa prveasca, fara
sa ase nmc n urma.
Em Margescu, eberat de obsesa Monca, a zbutt sa ntre pe fa-
gau une ve[ normae. |ne un regm strct de sabre sub
supravegherea unu detetcan se smte mu[umt. Evta sa se
gndeasca a evenmentee stresante prn care a trecut. Cnd se
ntmpa totu, face bne sa- amnteasca faptu ca nu e a deschs
robnetee de gaz dn camera Dane. S-a mpacat cu sne nsu, s-a
mpacat cu umea.
La monumentu Monca Mcea, fore s-au uscat. Imortazata pe
socu de bronz, prvete dn eterntate. Impenetraba sngura. Ca to[
mor[.
16 ma/2001