FISA DOCUMENTARE 6 COSTUL DE OPORTUNITATE(S-2H) T-1 ora Ora 1

Teoria economica studiaza modul in care societatea identifica si utilizeaza resursele rare de care dispune pentru satisfacerea diferitelor nevoi Pentru o persoana-resursele limitate=veniturile de care dispune -nevoile=bunurile de care are nevoie Exemplu daca aloc mai multe venituri pentru nevoi fiziologice(hrana,locuinta etc)raman mai putine resurse pentru nevoi sociale(educatie,cultura etc) Raritatea resurselor se regasesc in proportii diferite sub forma unor i!eme prin care trec -oamenii -companiile -organizatiile -guvernele oate trebuie sa faca alegeri,optiuni economice pentru rezolvarea problemei tensiunii dintre raritatea resurselor si nelimitarea nevoilor !amenii sunt pusi in situatia alegerii variantei de folosire a resurselor care le permite obtinerea de bunuri in cantitate mai mare si de calitate ridicata" Co"#$! rea! a! a!e%erii&cea mai '$na a!#erna#i(a !a care "e )oa#e ren$n#a can "-a !$a# eci*ia e a! +o!o"i re"$r"e !imi#a#e )en#r$ a )ro $ce "a$ a )roc$ra $n '$n economic #cest sacrificiu al renuntarii pe care il facem in conditiile unor nevoi mai mari decat existentul este considerat co"# a!#erna#i( "a$ e o)#i$ne Co"#$! e o)or#$ni#a#e(a! "an"ei "acri+ica#e) con"#a in )re#$irea,a)recierea(in e-)re"ie +i*ica "a$ mone#ara) acor a#a ce!ei mai '$ne in#re "an"!e "acri+ica#e a#$nci can "e +ace o a!e%ere,can "e a o)#a o eci*ie e a )ro $ce,a c$m)ara,a in#re)rin e o an$mi#a ac#i$ne in#r$n n$mar e )o"i'i!i#a#i )o"i'i!e.Ma"oara ca"#i%$! o'#in$# )ein )ier erea ce!ei mai '$ne in#re (arian#e!e "acri+ica#e

Co)&-/01
/&MODIFICAREA CANTITATII CASTI2ATE31&MODIFICAREA CANTITATII

LA CARE SE RENUNTA

$ndiferent de felul operatiunii economice(productie,consum,schimb)si de cine este subiectul(producator,consummator,individ,stat)principiul costului de oportunitate presupune -+ie ma-imi*area $#i!i#a#ii(a "a#i"+ac#iei,a )!acerii e a #rai,a (eni#$!$i a )ro+i#$!$i -+ie minimi*area e+or#$!$i(a re"$r"e!or co"$ma#e,a co"#$ri!or,a ren$n#ari!or !a i")oni'i!i#a#i!or 'ane"#i,a #im)$!$i !i'er %eci=costul de oportunitate reprezinta valoarea sansei sacrificate,costul sacrificiului sau renuntarii in procesul de alegere a variantei optime de alocare a resurselor" #re aplicabilitate in procesul de alocare a resurselor umane,materiale,banesti,in utilizarea timpului liber Co"#$! e o)or#$ni#a#e e"#e )rima (arian#a !a care "e ren$n#a in +a(oarea a!#eia. A ica e"#e (arian#a "acri+ica#a. Fie ca (or'im e '$n$ri ma#eria!e, e o)#i$ni "a$ e a!e%eri, #o#$! are $n )re#, 4$"#i+ica# )rin ace"# co"# e o)or#$ni#a#e Exemple &"! economie are de ales in a produce automobile si paine%aca toate resursele ar fi folosite pentru producerea automobilelor s-ar produce &''' automobile si daca ar fi folosite pentru producerea piinii s-ar produce &( milioane de tone ! economie eficienta va avea o infinitate de posibilitati de productie corespunzatoare combinatiilor posibile dintre cele doua bunuri -daca produc )'' de automobile produc doar && mil de tone de pane si renunt la & mil tone de paine -daca produc *'' de automobile produc doar + mil tone de pane renunt la , mil de tone de paine (" -a presupunem ca un mic comerciant isi investeste economiile, sa zicem un milion de Euro, intr-o mica afacere" .hiar daca anga/eaza pe cineva, el insusi va conduce afacerea direct si isi va dedica intreaga zi administrarii sale" 0a sfarsitul anului, cand isi face socotelile observa ca a avut venituri de *'''' de Euro si (*''' de Euro cheltuieli pentru marfurile cumparate si &'''' de Euro cheltuieli pentru salariul anga/atului" Restul, &*''' de Euro, il considera beneficiu si il ia acasa" -ituatia contului sau arata ca in tabelul de mai /os. CONTUL NEGUSTORULUI Venituri Costuri Marfuri 25.000 50.000

Salarii Total costuri Beneficii

10.000 35.000 15.000

.omerciantul nu a luat in considerare fara indoiala costurile de oportunitate" %aca cu economiile sale, in loc de a cumpara localul, ar fi cumparat bilete de tezaur cu o dobanda de *1, ar fi obtinut un randament de *'''' de Euro, la care renunta si trebuie sa-l contabilizeze teoretic ca pe un cost al magazinului" $n plus, munca lui ca administrator al magazinului al magazinului necesita un salariu2 alta companie l-ar putea anga/a si plati cu &*''' de Euro pentru a realiza o munca similara, astfel ca pentru a-si dedica timpul afacerii sale renunta la salariul respectiv" 3tilizand conceptul economic de cost, conturile trebuie facute ca in exemplul urmator" CONTUL ECONOMISTULUI Venituri Costuri curente Marfuri Salarii Costuri de oportunitate Beneficii ale capitalului Salariul intreprinzatorului Total costuri Beneficii (pierderi) 50.000 15.000 100.000 (50.000) 25.000 10.000 50.000

3.-4 spunem c4 5aria are &'' de lei pe care 6i poate utiliza, de data aceasta - realist, pentru (m4car) trei alternative7
pentru a cump4ra +ie o carte, +ie o ciocolat4, +ie o e8arf4 multicolor4" #tunci c9nd 5aria, s4 zicem, cump4r4 e8arfa, cum poate economistul, oare, s4 identifice costul de oportunitate? Pentru a deslu8i costul de oportunitate pentru exemplul de mai sus, economistul - ca analist extern - ar trebui s4 aib4 acces la ierarhia preferin:elor 5ariei, 6n orice timp 8i 6n orice loc" Iar co"#$! e o)or#$ni#a#e a! a!e%erii Mariei e)in e e ierar5ia )re+erin6e!or ei. %e pild4, dac4 aceast4 ierarhie este7 &" e8arfa (" cartea ," ciocolata, atunci costul de oportunitate, identificat prin ;cea mai bun4 alternativ4 sacrificat4<, ar fi reprezentat de satisfac:ia (utilitatea, 6n termeni 8tiin:ifici), pe care 5aria ar fi ob:inut-o prin ;consumul< bunului pozi:ionat pe rangul secund al sc4rii de valori, adic4 prin lectura c4r:ii avute 6n vedere" #8adar, nimic mai adev4rat dec9t carac#er$! "$'iec#i( a! co"#$!$i e o)or#$ni#a#e" Co"#$! e o)or#$ni#a#e e"#e con"ecin#a a na#$rii $mane, )en#r$ ca om$! e"#e !imi#a# in ")a#i$ "i #im).A"#+e!, e! #re'$ie "a a!ea%a ce (a +ace in momen#$! $rma#or, %eneran in#o# ea$na $n co"# e o)or#$ni#a#e.Co"#$! e o)or#$ni#a#e e"#e 7 n$mai a#$nci can om$! n$ ar +i !imi#a# in ")a#i$ "i #im), ar +i omni)re*en# "i omni)o#en#, ar n$ ar mai +i om, ci D$mne*e$.A"a ca om$!, ca# #im) #raie"#e, (a a(ea $n co"# e o)or#$ni#a#e. .ostul de oportunitate reprezinta totalitatea sacrificiilor monetare si non-monetare implicate de alegerea unei alternative" %e exemplu, un om foarte capabil poate alege sa lucreze ca profesor la gradinita in loc sa lucreze in industria aerospatiala, unde ar castiga un salariu de cateva ori mai mare, din simplu motiv ca valorizeaza mai mult confortul psihic sau timpul liber suplimentar decat eventualul castig monetar"