Istoria literaturii romne vechi De N.

Cartojan

Coperta: Dumitru Verde Toate drepturile rezervate Editurii Minerva

Post a!" #i $i$lio%ra ii inale de D&N 'IM(NE'C) Pre a!" de D&N *&M+I,E'C)

EDIT),& MINE,-& .ucure#ti/0 123

UN TRATAT CLASIC DE ISTORIA LITERATURII ROMNE VECHI Studiul literaturii romne ve !i "#a on"tituit a di" i$lin% tiin&i'i % inde$endent%( u "$e ialiti i atedre univer"itare( a)ia*n$rimele de enii ale "e olului no"tru+ ,*n% atun i literatura ve !e a '% ut o)ie tul intere"ului unor "tr%lu i&i 'ilolo-i i i"to'i i u o arie de $reo u$%ri mult mai lar-% .Timotei Ci$ariu( /+ ,+ Ha"deu( Al+ Lam)rior( M+ 0a"ter( Ovid Den"u"ianu( Ioan /o-dan( N+ Ior-a1( du$% e valoarea do umentar% i arti"ti % a roni ilor 'u"e"e de" o$erit% de -enera&ia $ao$ti"t%( a eea are a i ini&iat editarea i valori'i area( $entru literatura modern%( a " ri"ului ve !i romne" + *n *nv%&%m*nt( literatura ve !e a 'o"t mult% vreme *n-lo)at% 'ie i"toriei -enerale a $o$orului romn( 'ie "tudiului( omun( al lim$ii i literaturii4 $*n% e( at*t la /u ureti( *n 2342( *t i la Iai( *n 2546( "#au di'eren&iat ele dou% domenii( re*ndu#"e atedre deo"e)ite $entru 'ie are+ 0 Cur"urile de i"toria literaturii romne au 'o"t *n redin&ate la /u ureti lui Ion /ianu i la Iai lui 0+ I)r%ileanu+ De a i *nainte( $*n% *nd o nou% di'eren&iere( de data a ea"ta *n *n"ui u$rin"ul ur"ului de i"toria literaturii romne( va du e la rearea de atedre dedi ate *n e7 lu"ivitate "tudierii literaturii ve !i i altora re8ervate "tudiului literaturii moderne .*n 2323 la Clu9( *n 23:4 la Iai i *n 23;4 la /u ureti1( o)li-a&ia de a *n'%&ia ele $e"te $atru "e ole de ultur% u$rin"e *n aa#numita <e$o % ve !e= a revenit unor $ro'e"ori are( a I)r%ileanu( erau mai 'amiliari8a&i u $erioada modern%( "au( a Ion /ianu( u e$o a ve !e( $rivit% *n"% din $er"$e tiva unei 'orma&ii de )i)lio-ra' i mai $u&in de i"tori literar $ro$riu#8i"+ A ea"t% "itua&ie "#a re'le tat 'oarte lar *n evolu&ia di" i$linei *n"%i( are n#a mai dat( *n de ur" de $atru de enii( adi % $*n% la ti$%rirea $rimului volum al Istoriei literaturii romne vechi de N+ Carto9an( ni i o e7$unere de an"am)lu a"u$ra e$o ii ve !i om$ara)il%( a valoare( u "inte8ele 5 unele 'undamentale 5/ ale $erioadei anterioare+ O "umar% retro"$e tiv% a evolu&iei di" i$linei( ne e"ar% $entru a a$re ia lo ul ma9or o u$at de lu rarea e "e reti$%rete a um( du$% $atru de enii( du e la on"tatarea %( *ntre 2656( data *ni Timotei Ci$ariu ti$%rea la /la9 Crestoma!ia "a5$rima re"tom8&ie a " ri"ului ve !i romne" 5 *n"o&ind#o 0 Pentru vicisitudinile pred6rii literaturii romne la )niversitatea din Ia#i 7nainte de I$r"ileanu a se vedei studiul lui 8. &9avriloiie 7n Contri)u&ii la i"toria de8volt%rii Univer"i# t%&ii din Iai( 26>4#23>4( voi. II4 .ucure#ti4 01:34 p. ;<=/;>:. V

de o <noti&% literar%= are e"te i $rima " !i&% de i"toria literaturii noa"tre ve !i( i 2542( *nd a$are monumentala Istorie a literaturii romne 7n secolul al ?-III/lea de Ni olae Ior-a( "e *nre-i"trea8% o eta$% de remar a)ile $ro-re"e *n unoaterea literaturii ve !i+ A$ar e7 elente edi&ii @Psaltirea 'cheian"4 edi&ia Ion /ianu( Psaltirea lui Core"i( ed+ Ha"deit( Codicele -orone!ean4 ed+ I+ 0+ S)iera( Psaltirea 7n versuri a lui Do"o'tei( ed+ /ianu( Crono%ra ul lui Mo7a i roni a lui ?ilot Romnul editate de Ha"deu +a+1( admira)ile Crestoma!ii .,umnul( Lam)rior( 0a"ter1( utili8a)ile i a8i( mono-ra'ii i "tudii de am%nunt+ ,aralel u a e"tea a"i"t%m la un e'ort( din e *n e mai 'eri it *n re8ultatele "ale( de a sistematiza unotin&ele do)*ndite *n am$le e7$uneri de an"am)lu "au *n manuale de u8 olar+ *n entrul a e"tei a tivit%&i "t%( '%r% *ndoial%( $er"onalitatea i o$era -enialului Ha"deu( de la are( $e lin-% 8e i de ontri)u&ii mai m%runte "au mai *n"emnate( ne#au r%ma" dou% lu r%ri 'undamentalei indi"$en"a)ile i a8i er et%torului literaturii ve !i@ &rhiva istoric" a ,omniei i Cuvente den $etrani4 am)ele( mine ine$ui8a)ile de in'orma&ii i "u-e"tii+ O$era lui Ha"deu e"te "tr%)%tut% de $ato"ul unei a$rin"e admira&ii $entru ve !ea( ultur% romnea" %( *n are el vedea o dovad% a a$titudinilor reatoare ale $o$onui romn *n tre utul "%u i o ertitudine a reali8%rilor "ale *n viitor+ Ha"deu e"te nu numai un da" %l( i i un $er$etuu emul i e7em$lu $entru o nou% -enera&ie de er et%tori( are#l ontinu%( *n er *nd "%#l de$%ea" % i "%#l ore te8e a olo unde 'ante8ia romanti % a unui -eniu univer"al intr% *n oli8iune u ri-orile unor metode mai "evere+ Metode de$rin"e *n 're ventarea entrelor ilu"tre i maetrilor de talie euro$ean% ai di'eritelor + di" i$line $e are noii veni&i le re$re8int%+ M+ 0a"ter( Ion /ianu( Ioan /o-dan( Ovid Den"u"ianu( N+ Ior-a "*nt numele are "e vor "%$a el mai ad*n *n i"toria "tudiilor a"u$ra ve !ii ulturi romneti( i to&i "*nt mar a&i( *n di'erite 'eluri( de $re8en&a 'e und%( dei uneori ne-eneroa"%( a -enialului )%tr*n+ M+ 0a"ter devine ontinuatorul lui Ha"deu *n "tudierea aa#numitelor < %r&i $o$ulare=( domeniu *n are e"te verita)ilul 'ondator al unei ramuri "$e iale de er etare( $rin temeini a mono-ra'ie Aiteratura popular" romn" ./u ureti( 266;1+ Crestoma!ia romn"4 ti$%rit% *n 2632( u introdu ere i e7$li a&ii *n romn% i 'ran e8%( r%m*ne *n % nede$%it% i e"te utili8at% $*n% a8i de romanitii de $retutindeni+ Introdu erea e"te o e7 elent% " !i&% de i"toria literaturii romne( $rima de a e"t 'el( a e"i)il% i ititorilor de $e"te !otare+ Ea va 'i a$oi $relu rat% i am$li'i at% de autor *n lim)a -erman% $entru 8ro$erBs 8rundriss der romani/schen Philolo%ie4 4 voi+ II( 2636( i va re$re8enta( mult% vreme( $rin i$ala "ur"% de in'ormare a "tr%in%t%&ii a"u$ra literaturii romne+ Ion /ianu "e on"a r% oma"%rii i de" rierii te8aurului na&ional de ti$%rituri i manu" ri"e( din are va " oateA u on ur"ul unor !arni i i )ine alei ola)oratori( .i$lio%ra ia romneasc" veche4 al %rei $rim volum a$are a)ia *n 234;( dar al %rei material $utea 'i on"ultat( *n4 )un% r*nduial%( *n % din 2544( de %tre N+ Ior-a $entru artea "a+ A elai I+ /ianu $une )a8ele Catalo%ului manuscriselor romne#ti4 din are a$ar trei volume *n tim$ul vie&ii "ale .IBIII( 254CB23;21+ Ioan /o-dan de" o$er%( editea8% i "tudia8% i"torio-ra'ia romn% dinainte de Ure !e( $o"tulat% de Ha"deu( l%r-ind a"t'el( u *n % un "e ol( aria " ri"ului romne" ori-inal( 'ie i *ntr#o lim)% univer"al% de ultur% a evului mediu( a "lavona+ Tot el demon"trea8% utilitatea er et%rilor "lavo#romne $entru a vi

*n&ele-e onte7tul *n are "#a de8voltat ultura romn% ve !e i a#i a$re ia valoarea *n om$ara&ie u $rodu"ele $o$oarelor ve ine de tradi&ie ultural% )i8antin%+ Elevul "%u( C+ 0iure" u( "e va im$une a autor al unor "tudii 'undamentale de i"torie "o ial% i al $rimelor "tudii tiin&i'i e a"u$ra tradi&iei manu" ri"e a roni ilor romneti+ *nt*iele *n er %ri de a 'a e )ilan&ul unotin&elor a e"tei e$o i rodni e "*nt le-ate dire t de nevoile *nv%&%m*ntului+ Cum era 'ire" ( ele *i "$ore" valoarea *n $ro-re"ie -eometri %( $aralel u $ro-re"ul er et%rii+ *n 2656( $e *nd 'un &iona la Iai a $ro'e"or la <A ademia Mi!%ilean%=( iar i"toria literaturii na&ionale nu "e de"$rin"e"e *n % din i"toria -eneral%( V+ A+ U re !i a rea"e *nt*iul ur" de i"toria literaturii romne( $e are( din 26>D( l#a ontinuat la /u ureti( du$% e $u)li a"e *teva $rele-eri *n &teneul romn din Iai .n#rele din 25 "e$t+ 26>4 5 de + 26>2+ Le &ia I@ <Literatura romn% de la 2644 $*n% la 26;4=E Le &ia II@ <Literatura romn% de la 26;4 $*n% la 26D4= C Le &ia III@ <Literatura romn% de la 26D4 $*n% *n 8ilele noa"tre=1+ A)ia *n 2665 el ti$%ri( la /u ureti( o <redu &ie= a a e"tui ur" univer"itar( de"tinat% elevilor olilor "e undare@ 'chi!e de istoria literaturii romne. Carte didactic" secundar". Partea I/a. E7$unerea materiei( are "e o$rete la "'*ritul vea ului al FVII#lea .$artea a Ii#a e urma "% o ontinue n#a mai a$%rut ni iodat%1 al%tur% i"toria lim$ii de a literaturii4 um era *n % o)i eiul+ Li$"it% de valoare tiin&i'i % *n % de la a$ari&ie( artea lui V+ A+ Ure !ia ate"t% *n"% un "$irit viu( a$a)il de o)"erva&ii intere"ante( dei o$leit de aren&ele $re-%tirii( $e are $o8a erudit% nu 'a e de *t "% le " oat% i mai mult *n eviden&%+ A8i( artea "a nu+ mai e"te de *t un do ument de e$o %+ *n a elai an 2665( *n are "e ti$%reau la /u ureti 'chi!ele... lui V+ A+ Ure !ia( a$%rea la Iai Istoria lim$ii #i a literaturii romne de Aron Den"u"ianu( $ro'e"or de lim)a i literatura latin% la Univer"itatea lo al%( dar are a "u$linit i ur"ul de lim)a i literatura romn% al lui Andrei Vi8anti( un $oliti ian a)"entei"t( de o nulitate a)"olut%+ Dei a"t%8i *nve"!it% u de"%v*rire *n $rivin&a in'orma&iei( i $lin% de a$re ieri veninoa"e la adre"a " riitorilor mai noi . eea e l#a '% ut $e Maior e"eu "% o *nt*m$ine u ele)rul 7n l"turi G1( artea lui Den"u"ianu de&ine un lo a$arte( *n evolu&ia i"torio-ra'iei noa"tre literare E e"te ea mai om$let% i mai ve!ement% e7$re"ie a latinismului *n a e"t domeniu( e !ivalentul ele)rului di &ionar al lui Laurian i Ma""im+ E"te de 'a$t uni a "inte8% de i"toria literaturii romne $e are a $rodu"#o a e"t urent( i ai i "e $ot de$i"ta( *n 'orma lor ea mai a u8at% i a "til( o "erie de idei e n#au r%ma" on"emnate doar *n 'ilele ei+ Credin&a % ado$tarea al'a)etului !irili i 're ventarea i8voarelor ulturale )i8antino# "lave a on"tituit o alamitate $entru ultura romn%( % tot eea e a $re edat dete$t%rii na&ionale $rin <H oala Ardelean%= a 'o"t ne-ur% i )ar)arie( " !eme $e *t de 'al"e $e at*t de *nd%r%tni e *n $er"i"ten&a lor $*n% t*r8iu .e ouri r%8)at *n mai toate "inte8ele ulterioare1 "e *nt*lne" ai i $entru $rima oar% 'ormulate *n <"i"tem= i a$li ate evolu&iei ulturii noa"tre+ Vi-oarea tonului i a lim)ii( om$eten&a in onte"ta)il% a autorului *n e$o ile mai ve !i( o anumit% unitate a $er"$e tivei( ori *t de -reit%( $re um i 'a$tul % d%dea ur" unor idei i unei mentalit%&i urente *n e$o % i !iar du$% a eea( a a"i-urat %r&ii o nou% edi&ie( rev%8ut%( *n 263D+ Da % a"t%8i ni i "$e iali"tul i ni i omul de ultur% *n -enere nu mai au eva de re&inut din a ea"t% arte( el e urm%rete istoria ideilor are
-II

au ir ulat *n ultura noa"tr% modern%( $un*t'du#i $e etea $e di'erite di" i$line( nu tre)uie "% o o olea" %+ *nainte de a deveni( la Iai( titularul elei dint*i atedre de 'ilolo-ie romn% din *nv%&%m*ntul no"tru "u$erior( Ale7andru ,!ili$$ide a $u)li at( *n 2666( o Introducere 7n istoria lim$ii #i literaturii romne4 are e"te( la data a$ari&iei( ea mai om$let% i mai e7a t% "i"temati8are a unotin&elor )i)lio-ra'i e i )io-ra'i e a"u$ra e$o ii ve !i i mai noi .$*n% la Heliade1 a literaturii noa"tre+ A)"en&a ori %rei tentative de valori'i are e"teti % i !iar de anali8% a on&inutului a ord% *n"%( a"t%8i( a e"tui "ever re$ertoriu de in'orma&ii( mult "$orite de atun i( 4 im$ortan&% numai i"tori %+ *n+ 263C vede lumina ti$arului *nt*ia "inte8% de literatur% romn% ve !e demn% de aten&ia er et%torului $*n% a8i@ Mi#c"ri culturale #i literare la romnii din st7n%a Dun"rii 7n restimpul de la 0:3D50>0D4 "u)intitulat% <Ir*nturi din ur"ul manu" ri" a"u$ra i"toriei lim)ii i literaturii romneti=+ Autorul %r&ii( 2 o an 0+ S)iera( *n e$u"e le &iile "ale de literatur% romn% la -imna8iul din /u ovina *n 26>2 i avu"e"e $rintre a" ult%tori $e *n"ui Mi!ai Emine" u+ Tran"'erat( din 26C5( la Univer"itatea lo al%( ridi a"e ur"ul la nivelul noului auditoriu i#l &inu"e la urent u ultimele er et%ri( ti$%rindu#l la a$%tul a ;5 de ani de e7$erien&% $eda-o-i % i de inve"ti-a&ii $er"onale( eea e e7$li % temeini ia a e"tei %r&i( de"$re are Ni olae lor -a $utea " rie( *n 2342( a e"te uvinte de oma-iu@ <C% 'orma d#lui S)iera nu atra-e totdeauna $e ititor( a ea"ta "e tie+ Dar nu "e tie *n de a9un" *t% mun % "t%ruitoare i in"tit%( *t% $re i8ie *n date( it% $%trundere *n de8)aterea am%nuntelor "e -%"ete *n lu rarea de are vor)im=+ *ntr#adev%r( nu e"te u $utin&% a 'a e i"toria di'eritelor i$ote8e( in'irmate "au veri# 'i ate( u $rivire la o "erie *ntrea-% de <$ro)leme de" !i"e= ale literaturii ve !i( '%r% a $orni de la a ea"t% lu rare( admira)il in'ormat% i dovedind an deo"e)it di" ern%m*nt+ Din $% ate( <'orma= de are vor)ea Ior-a( mai e7a t( a)"en&a ori %rei a$titudini i !iar $reo u$%ri $entru valori'i area " ri"ului no"tru ve !i a literatur"4 re8erv% a ea"t% arte $entru le tura re"tr*n"% a "$e ialitilor( ea nemai#$ut*nd "t*rni a8i urio8itatea omului de ultur% "au a "tudentului+ S% re&inem( totui( 'a$tul %+ I+ 0+ S)iera a inau-urat o no)il% tradi&ie@ a "inte8elor de "$e ialitate ti$%rite du$% o via&% de er etare i $ro'e"are de la atedr%+ ,*n% a um( numai dou% " rieri "imilare "e mai $ot *n adra *n a ea"t% tradi&ie@ a lui N+ Carto#9an i Hte'an Cio)anu+ Ta)loul $erioadei de $ionierat n#ar 'i om$let da % am omite manualele olare al %tuite de neuniver"itari( dar are i#au avut ro"tul la vremea lor+ A"t'el( *n 26C5( Va"ile 0r+ ,o$u din /u ureti ti$%rete al "%u Conspect asupra literaturii romne #i litera!ilor ei de la 7nceput #i p7n" ast"zi 7n ordine cronolo%ic"4 <"ervind 9unimei "tudioa"e de a $o"eda *n re8umat idee de mi area noa"tr% literar%( i *n -enere 'ie %rui romn de a#i unoate " riitorii "%i=+ Cum a ea"t% arte devan"ea8% u un de eniu manualele lui Ure !ea i Den"u"ianu( 'iind de 'a$t *nt*ia i"torie ti$%rit% a literaturii romne( ea a devenit < a$ de )i)lio-ra'ie= *n materie+ Hi nu '%r% )u urie on"tat%m % a e"t mode"t autor( de mult )un "im&( *i *n"uea la 26C> . *nd a$are $artea a doua a Conspectului4 re8ervata " riitorilor noi1 9ude ata lui Maiore" u a"u$ra lui Emine" u( numindu#l <unul din ele mai 'rumoa"e talente i am $utea 8i e !iar el mai im$o"ant talent ivit $e " ena noilor mi %ri a literaturii noa"tre=( *n vreme e( mult mai t*r8iu( Aron -III

Den"uianu i An-!el Demetrie" u *l re$udiau ve!ement+ .V+ 0r+ ,o$u d% ai i i $rima noti&% )io-ra'i % de"$re marele $oet+1 ,e temeiul )i)lio-ra'iei "%ra e de are di"$unea atun i i )a8*ndu#"e mai ale" $e Aepturariul lui ,umnul( $e lu r%rile lui Ci$ariu i $e Conspectul lui V+ 0r+ ,o$( $re um i $e un ur" manu" ri" al <$ro'e"orului Dr+ Silai=( de are nu "#a mai tiut *n alt 'el( ardeleanul Ion L%8%ri iu $u)li % la Si)iu( *n 266D+ Istoria literaturei romne. 7n uzul tinerimei studioase4 are( al%turi de manualul "imilar al altui ardelean( Io"i' Hodo"iu( i de e7 elentul manual# re"toma&ie al lui Ioan N%de9de( ti$%rit la Iai *n 266>( *i iau lo ul *ntr#o i"torie a manualelor de i"toria literaturii romne $entru olile "e undare( i"torie e ar 'i( $oate( $ro'i .a)il% noilor autori de a"emenea lu r%ri+ Vea td "e a$ro$ia *n"% de "'irit '%r% "% 'i $rodu" o lu rare de an"am)lu a"u$ra literaturii romne la nivelul de8volt%rii literelor na&ionale( "au al i"torio-ra'iei are( datorit% lui A+ D+ Feno$ol( *i d%du"e marea "inte8% re$re8entativ%+ Ro!d de a um$le a e"t -ol revine elor doi tineri $ro'e"ori univer"itari de la /u ureti( dintre are ni i unul nu *m$lini"e ;4 de ani( Ovid Den"uianu i N+ Ior-a+ *n toamna lui 26;6( adi % :6 de ani du$% Istoria literaturii italiene a lui De San ti"( 26 ani du$% Istoria literaturii %ermane de Jil!elm S !erer( patru ani du$% Istoria literaturii ranceze a lui Lan"on i *n a elai an *n are *n e$ea "% a$ar% *nt*ia mare "inte8% de Istoria literaturii ruse .de la ori-ini $*n% la 0o-ol1 a lui A+ N+ ,*$inA Ovid Den"uianu( $e atun i *n v*r"t% de :5 de ani( *n e$ea ur"ul "%u de i"toria literaturii romne( *n !eiat( u " riitorii e$o ii e!i mai noi( *n 2S42+ 0+ C%line" u a ara teri8at $e )un% dre$tate a e"t ur" E7nt7ia or%anizare documentat" #i cu criterii strict artistice de istorie literar" modern"F. Lito-ra'iat imediat 5 e$o a ve !e( din $% ate( numai du$% noti&ele "tudentului Iili$ Dru-e" u 5 a e"t ur" "#a ti$%rit mult mai t*r8iu i numai $entru e$o a modern%( ale %rei $rele-eri 'u"e"er% "teno-ra'iate 9Aiteratura romn" modern"4 voi+ I( 23:4( II( 23:2( III( 23;;( a$oi edi&ii "u e"ive dintre are a IV#a( *ntr#un "in-ur volum( *n 23D:1+ El a e7er itat *n"%( 7n total4 o in'luen&% enorm% a"u$ia evolu&iei ulterioare a i"torio-ra'iei noa"tre literare( in'luen&% e "e $oate *nre-i"tra $*n% *n monumentala "inte8% %line" ian%+ E"te de 'a$t prima sintez" de istoria literaturii romne alc"tuit" 7n spiritul #i cu metodele la care ajunsese istorio%ra ia #i critica literar" pe plan european. Cu a e"t ur"( 'a8a ar!ai %( $atriar!al%( a di" i$linei( lua "'*rit( i adev%ratele i"torii ale literaturii romne *n e$eau "%#i 'a % a$ari&ia+ Cur"ul de"$re e$o a ve !e .$*n% la 2C641( "in-urul are ne intere"ea8% ai i( n#a 'o"t ti$%rit( $ro)a)il din au8a in onvenientelor reate de modul um a 'o"t on"emnat+ El n#a 'o"t( $entru a ea"ta( mai $u&in $re8ent *n 'orma&ia viitorilor er et%tori ai literaturii ve !i(*ntre are i N+ Carto9an+ Ovid Den "u" ian ti e"te *nt*iul i"tori al a e"tei e$o i din ultura noa"tr% are a o'erit "tuden&ilor i ititorilor e7em$!d unei adev%rate anali8e i a$re ieri a " rierilor ve !i a $rodu"e a$ar&in*nd literaturii. Cur"ul "%u reea8% de 'a$t perspectiva estetic"4 a olo unde domni"e *n mod a)"olut 'ilolo-ia "in-ur% i )i)lio-ra'ia+ E"te $rima *n er are de a a)orda domeniul literaturii ve !i u o 'orma&ie de riti literar modern t nutrit u Sainte#/euve( Taine i ideile literare de ultim% or% ale Iran&ei vremii( dar i *n8e"trat u o "olid% $re-%tire de 'ilolo- *n a e$&ia ea mai "tri t% a termenului+ Den"uianu $o"eda( de i( toate mi9loa ele $entru a revolu&iona di" i$lina( i a'% ut#o+ De la el *n e$e o)i eiul de a re8uma alert i detaat on&inutul < %r&ilor im

$o$ulare=( u inten&ia de a relie'a $itore" ul i uloarea de e$o % naiv% i redul% i de a le urm%ri e ourile *n 'ol lor+ El e"te $rimul are *n ear % "% de$i"te8e valori literare i de "til *n roni i i *n elelalte " rieri ve !i e $ot 'i on"iderate literatur%( re8erv*ndu#i *n " !im) on"idera&ii "tri t 'ilolo-i e $entru $rimele ti$%rituri i neentu8ia"m*ndu#"e de *t < ultural= *n 'a&a unui Molitvelni + Tot el introdu e metoda lun-ilor citate ilu"trative ale"e $entru a#i *ntemeia de" rierile o$erelor i 9ude %&ile de valoare+ C*nd 0+ C%line" u va relua e7amenul e"teti al literaturii ve !i( el va re'a e( u mi9loa ele "u$erioare ale momentului i ale -eniului( lu rarea de $re ur"or a "tr%lu itului t*n%r din 26L 6( $ro'e"orul "%u de $e"te *teva de enii+ Aadar( aici tre)uie %utat% ori-inea unei dire &ii are( e"te dre$t( i#a do)*n# dit ma7ima "tr%lu ire i 'or&% de in'luen&are odat% u Istoria literaturii romne de la ori%ini p7n" 7n prezent. Evident( "*nt multe lu ruri de$%ite( in'irmate i onte"ta)ile *n lumina er et%rilor ulterioare i a ori8onturilor a tuale( dar 're ventarea a e"tui ur"( ve !i de a$roa$e trei "'erturi de "e ol( nu r%m*ne '%r% 'olo" "$e iali"tului are vrea "% ia onta t u unul din "$iritele ele mai ale"e din *te "#au a$le at vreodat% a"u$ra domeniului literaturii ve !i+ E"te dealt'el intere"ant de on"tatat i 'a$tul % Den"u"ianu a reuit "% introdu % unele idei -reite( dar u via&% lun-%+ El *m$arte eta$ele de8volt%rii literaturii noa"tre du$% in'luen&ele e7terne .la 'el $ro eda"e dealt'el i 0a"ter1( <"lavon%=( <-rea %=( <o idental%= .un e ou "e *nt*l#nete *n "u)titlurile elor dou% volume ale marii mono-ra'ii a lui Carto9an de"$re C"r!ile populare 7n literatura romneasc"G i tot el e7 lude din literatura romn% te7tele ori-inale " ri"e *n lim)a "lavon%( $entru a de reta a$oi % *n "e olul FVI ara terul na&ional nu e"te )ine onturat( i % literatura romn% *n e$e u $rimele tradu eri de te7te )i)li e( nu u vi-uroa"ele rea&ii na&ionale( 'ie i *ntr#o lim)% de *m$rumut( de la "'*ritul "e olului al FV# lea i din $rimele de enii ale "e olului FVI+ Dimen"iunile e7i-ui re8ervate a eleiai $erioade *n "inte8a %line" ian urmea8% " !ema lui Den"u"ianu( are( dei unotea la data *nd reda ta ur"ul roni ile "lavone i 'a$tul % 7nv"!"turile lui Nea%oe "e " ri"e"er% *n "lavonete( nu le men&ionea8% $e $rimele de *t *n alitate de i8voare ale lui Ure !e( iar de"$re ultima o$er% vor)ete *n a$itolul de"$re literatura vea ului al FVII#lea( *nd ea a 'o"t tradu"% *n romnete .dei nu#i onte"t% $aternitatea K1+ Va 'i meritul lui Ni olae Carto9an 5 lor -a *n"ui a $rivit '%r% "im$atie <e$o a "lavon%= 5 de a 'a e lo ul e i "e uvine *ntr#o e7$unere de an"am)lu a"u$ra evolu&iei ulturii noa"tre( eta$ei literare numite de el <"u'let romne" *n lim)a "lav%=+ 0 E7a t *n momentul *n are Ovid Den"u"ianu ontinua ur"ul "%u la Univer"itate( Ni olae lor -a lu ra( "timulat de un $remiu a ademi .$e are( din au8a o$o8i&iei lui Ha"deu( nu l#a luat1( la $rima reali8are de dimen"iuni u adev%rat monumentale 5 $rin va"titatea erudi&iei( 'or&a de *nnoire a "u)ie tului( -eniul ara teri8%rilor la$idare de oameni( o$ere i e$o i 54 a i"torio-ra'iei literare romneti+ Istoria literaturii romne 7n secolul al ?-IIIDea "#a ti$%rit *n dou% volume( *n 2042+ Ea mai on&inea( *n volumul al doilea( dou% <E7 ur"uri= a"u$ra $erioadei nein lu"e *n erin&ele $remiului a ademi @ de"$re Cronicile moldovene 7nainte de 0<22 i Cronicile muntene 7nainte de 0<224 adi %( de 2 Pentru marea importan!"4 caracterul romne" #i valoarea 7n "ptuirilor acestei a#a/ nuniite Eepoci slavoneF a se vedea studiile lui P. P. Panaitescu4 reunite 7n volumul Contri)u&ii la i"toria ulturii romneti( Ed. Minerva4 01>0.

'a$t( de"$re ea mai *n"emnat% latur% a rea&iei ori-inale ve !i( de la ori-ini $*n% *n momentul *nL are *n e$ea e7$unerea manu" ri"ului $re8entat A ademiei+ *i mai r%m*nea autorului "% om$lete8e e7$unerea u+ aa numita <literatur% reli-ioa"%= 5 ti$%rituri( tradu eri i *teva " rieri ori-inale 5 de $*n% la 2>66 i "% ne dea( *n 'elul a e"ta( o i"torie om$let% a literaturii ve !i i a e$o ii <H olii Ardelene=( $*n% la 26:2+ A e"t al treilea <e7 ur"= "#a ti$%rit *ntr#o arte a$arte9 trei ani mai t*r8iu( i a"t'el di" i$lina numit% <i"toria literaturii romne ve !i= M do)*ndit o temelie do umentar%( o vi8iune a"u$ra tre utului no"tru ultural i un "im& al a e"tui tre ut( e r%"ar *n mi9lo ul *ntre-ii $rodu &ii i"torio-ra'i e a e$o ii a"emeni unui munte uria reat de eru$&ia unui vul an+ lor -a a a)"or)it( *ntr#adev%r( tot e "e '% u"e $*n% la d*n"ul( r%" olind totodat% ar!ivele i )i)lio# te ile din &ar% i "tr%in%tate i d*nd *ntre-ului 'or&a demiur-i % a "$iritului "%u+ Da % "u) a"$e tul 'ormal a ea"t% e$o al% "inte8%2 $oate "% derute8e $e= ei -r%)i&i i neo)inui&i u maniera de a " rie a marelui i"tori ( $entru de"tinele ulterioare ale i"torio-ra'iei literare romneti ea a 'o"t ma"ivul entral din are au i8vor*t toate a$ele+ Ceea e reali8a"e Ovid Den"u"ianu 'u"e"e 5 $entru e$o a ve !e 5 un )ilan& la 8i al unotin&elor do)*ndite i un inventar de valori literare de" o$erite $entru $rima oar% a atare+ Ceea e *n'%$tuiete Ni olae Ior-a e"te $roie tarea 'enomenului ultural i literar $e 'undalul *ntre-ii e7i"ten&e na&ionale multi"e ulare i o *n-r%m%dire olo"al% de date noi( toate in"u'late u a el du! de m&% are '% ea "% retr%ia" % vremurile i oamenii+ Din am*ndou% a e"te monumente e *n !eie "e olul al FlF#lea i de" !id $e al no"tru "e *m$letete o tradi&ie( o $er"onalitate di"tin t% a i"torio-ra'iei literare romneti *n adrul i"torio-ra'iei euro$ene( are va du e( *teva de enii du$% a eea( la "inte8a %line" ian%( datorit% %reia ultura romn% *i are a$odo$era "a( om$ara)il% u ele mai ele)re rea&ii ale -enului+ Ori *t de urio" ar $%rea( $rimele de enii ale "e olului FF( are a"i"t% la o ontinuare '%r% !iatu"uri a $ro-re"ului cercet"rii *n "e torul literaturii ve !i( )i)lio-ra'ia di" i$linei *m)o-%&indu#"e "u)"tan&ial i *nre-i"tr*nd !iar noi de"N# o$eriri @Aetopise!ul lui &zarie4 $u)li at de Ioan /o-dan *n 2343( Codicele de la Ieud4 are on'irm% intui&ia lui Ha"deu u $rivire la e7i"ten&a ate!i"mului ti$%rit la /raov( Cronica moldo/%erman" de" o$erit% de Ol-ierd 0orOa la Mun !en *n 2322 i ti$%rit% de a elai la Cra ovia *n 23;21( mult% vreme nu mai vedem a$%r*nd "inte8e a$a)ile( da % nu "% e-ale8e $e Den"u"ianu "au Ior-a( m% ar "% $%"tre8e ritmul u $ro-re"ele er et%rii+ Datorit% lui Con"tantin 0iure" ut Demo"tene Ru""o( Ilie /%r)ule" u( Ni olae Dr%-anu( Va"ile 0re u( Hte'an Cio)anu( N+ Carto9an( Ilie Minea( ,+,+ ,anaite" u( Al+ Ro"etti i mul&i al&ii( in'orma&ia e"te mereu *m$in"% mai de$arte i $er"$e tivele "e ad*n e" ( rela&iile ulturii noa"tre ve !i u alte ulturi 5 )ul-ar%( ru"%( "*r)%( $olon%( ma-!iar% 5 "*nt $u"e *ntr#o lumin% nou% de uno" %tori "$e iali8a&i ai lim)ilor "lave "au de er et%tori u )un% unoatere a lim)ii ma-!iare+ Toate a e"te $ro-re"e "*nt numai $e alo uri a"imilate de N+ Ior-a *n a doua edi&ie a "inte8ei "ale( are( *n ea mai mare $artd e"te o "im$l% reeditare a elei din 2342 5234D# .N+ Ior-a( Istoria literaturii romne#ti4 edi&ia a doua rev%8ut% i lar- *ntre-it%( /u uretii 0 ,eeditat" 7n 01<14 dar numai secolul al ?-III/lea4 de .ar$u Theodorescu la Editura didactic" i peda%o%ic". ?I

voi+ I( 23:5( voi+ II( C6:>( voi+ III( 23;;1+ Den"it"ianu nu "e mai o u$% de literatura ve !e *n ur"urile "ale de *t *n 'un &ie de $ro)lemele lin-vi"ti e .i"toria lim)ii( evolu&ia e"teti % a lim)ii1+ Sin-ura a$ari&ie nota)il% .lu r%ri de $o$ulari8are a a eea a lui 0!+ A dame" u nu $ot 'i luate *n on"idera&ie1 e"te i lul de $rele-eri u de"tina&ie $o$ular% $e are S e7til ,u" ar iu *l &ine *n 2322 la univer"itatea unde $ro'e"a"e S)iera+ Ele a$ar *n volum a)ia du$% r%8)oi( *n liP:4( la Si)iu( *n"o&ite de o util% )i)lio-ra'ie "i"temati8at% i de numeroa"e ilu"tra&ii+ Era $rima i"torie a literaturii romne editat% *n ondi&ii -ra'i e "u$erioare( )o-at i 'rumo" ilu"trat%( i totodat% $rima are *n ear % "% arun e $riviri *n domeniul elorlalte mani'e"t%ri de art% ale ulturii ve !i .ar!ite tur%( )roderie( miniaturi( $i turi( le-%tur% de arte1+ Dou% e7em$le $e are N+ Carto9an le va urma( $reo u$*ndu#"e la r*ndu#i de evolu&ia $aralel% a artelor $rin are "e de'inete 'i8ionomia *ntrea-% a unei e$o i( i d*nd %r&ii "ale 5 u "$ri9inul dire torului editurii( Al Ro"etti 5 *n'%&iarea unui verita)il monument al artei ti$o-ra'i e na&ionale+ Ia$tul % a ea"t% Istorie a literaturii romne "u)intitulat%( la $rima edi&ie( <Cur"uri $o$ulare=( a uno" ut trei edi&ii *n tim$ul vie&ii autorului .ed+ a Ii#a( <rev%8ut% i *ntre-it%( om$letat% u o )i)lio-ra'ie riti % i un indi e( u 6: de ilu"tra&ii dintre are a"e $lane *n ulori *n a'ar% de te7t=( Si)iu( 2Q;4 E ed+ a Hl#a <ne" !im)at%=( Si)iu( 22;>1( e"te o m%rturie a alit%&ilor ei( dar i a $enuriei e domnea la data a eea+ Studen&ii( elevii din la"ele "u$eriore i oamenii ul&i( dorni i "% "e in'orme8e a"u$ra e$o ii ve !i a literaturii romne de altundeva de *t din manualul elementar al lui Adame" u( nu aveau ni i o alt% "ur"%+ I)r%ilea# nun#a &inut( din H 46 i $*n% *n H :4 *nd "e *n'iin&ea8% atedra de literatur% ve !e din Iai( ni i un ur" de literatur% ve !e( i $ro'e"a onvin-erea % <noi $utem "tudia literatura modern% '%r% a ne ra$orta la ea ve !e( eea e la alte $o$oare nu "e $oate 'a e=( onvin-ere om)%tut% mai t*r8iu de 0+ C%line" u( *n $re'a&a marii "ale i"torii+ Re'eririle lui I)r%ileanu la " rierile ve !i "*nt e7 lu"iv de ordin lin%vistic4 iar o$iniile "ale de"$re a ea"t% e$o % din de8voltarea noa"tr% literar% dovede" o de'e tuoa"% $er e$ere a devenirii "$iritului romne" i a literaturii $rin are "#a e7$rimat *n "e olele FV5FVIII+ C*t$rivete $e Ion /ianu( el n#a l%"at de *t un"in-ur ur" lito-ra'iat *n *ntrea-a "a arier% dida ti % de a$roa$e trei de enii i a e"t ur"( din R:5( nu "e remar % $rin alit%&i "$e iale+ Ia&% de ara terul "tu'o" i 5 el $u&in la *n e$ut 5 -reu a e"i)il( al "inte8ei lui N+ lor -a( $rele-erile lui ,u ariu adu eau o lim$e8ime( o ordonare a materiei( o do8are a in'orma&iei i o a-rementare a ei $rin )o-ata ilu"tra&ie( are a *ti-at imediat $e ititori+ Ca in'orma&ie( a e"t e7 elent in"trument de ini&iere nu adu ea nimi nou( iar anali8ele literare nu "tr%lu eau $rin ori-inalitate "au 'or&% de e7$re"ie( la temelie "t*nd 5 um averti8ea8% *n"ui autorul5 marea "inte8% a lui N+ Ior-a( adu"% *n"% la nivelul de a e"i)ilitate erut de ,u)li ul %ruia "e adre"a+ A"t%8i( "$e iali"tul nu mai are nimi de ule" dintr#*n"a( dar $entru $u)li ul lar- "#ar $utea "% nu#i 'i $ierdut u totul 'or&a de atra &ie+ *n vreme e "e "u edau edi&iile %r&ii de $o$ulari8are a lui Se7til ,u ariu ."in-ura are a uno" ut un a"emenea "u e"1( la Iai( 0ior-e ,a" u( titularul atedrei de literatur% ve !e i diale tolo-ie( ela)ora( unul du$% altul( volumele elei dint*i i"torii literare ieite din nevoile a e"tei atedre+ Istoriea literaturii #i lim$ii romne din secolul ?-I4 ti$%rit% la /u ureti *n 23:2( urmat% de Istoriea literaturii romne din secolul ?-III. I. Cronicarii moldoveni #i ?II

munteni4 /u ureti( 23:>( om$letata u -ia!a #i operele lui D. Cantemir4 /u ureti( 23:D( e"te o lu rare $arado7al%( e uimete 5 *n iuda in onte"ta)ilei om$eten&e a autorului i a $er"$i a it%&ii "ale *n "olu&ionarea unor $ro)leme de am%nunt 5 $entru modul um reuete "% dea im$re"ia % ni i Ovid Den"u"ianu i ni i Ior-a n#au e7i"tat vreodat%+ Ea $%"trea8% *nto mai i reeditea8%( u "$orul de in'orma&ie intervenit *ntre tim$( "tilul de re$ertoriu "e al Introducerii... lui Al+ ,!ili$$ide( di"$re&uind "i"temati ori e anali8% literar% !iar i *n a8ul unui " riitor at*t de arti"t a Ion Ne ul e+ Literalmente ili8i)il% i nu o dat% -reit%E a ea"t% arteE *n a %rei on"ultare numai "$e ialitii( on#"tr*ni de o)li-a&ia in'orma&iei e7!au"tive( "e $ot aventura( mai e"te i $re"%rata uneori u i8)u niri $olemi e de o violen&% oar)%( are e7$li % *n 'elul lor a'ilierea 'inal% a autorului ei la ele mai ne-re mi %ri $oliti e ale vremii+ *n 23D4( *nd a$are $rimul volum din Istoria literaturii romne vechi de Ni olae Carto9an( er et%torul( "tudentul "au omul de ultur% nu di"$uneau( $ra ti ( de ni i un tratat *n are "% "e a'le( adunat% i "i"temati8at%( de antat% i anali8at% *n lumina ultimelor re8ultate toat% a-oni"ita unei tiin&e e avea de9a *n urma ei a$roa$e un "e ol de e7i"ten&%+ R%ma"% *n ea mai mare $arte la 'orma "a ini&ial%( "inte8a lui Ior-a re$re8enta( !iar *n noua edi&ie( momentul 2342( a i a lui Den"u"ianu( iar "tr%lu ita <Introdu ere "inteti %= din 23:3( are "e o u$a"e *n C din ele 2D $rele-eri de e$o a ve !e( nu $utu"e 'a e alt eva de *t "% arun e dea"u$ra materiei *teva 'ul-ere revelatorii e#i ate$tau $e a ela *n "tare "% le a$te8e i "% le on'ere o 'inalitate mai a$roa$e de nevoile imediate+ Ni olae Carto9an a 'o"t omul !emat "% dea unei di" i$line e#i *ti-a"e de#a um un "tatut onora)il *n "i"temul de *nv%&%m*nt i *n ontiin&a $u)li % o$era re$re8entativ%( de autoritate in onte"ta)il% i totodat% de lar-% a e"i)ilitate( "inte8% i )ilan& al unui moment i totodat% model i le &ie de metod% din are "% "e de"$rind% *nv%&%mintele $entru viitor+ De la *n e$ut "inte8a "a a do)*ndit $re"ti-iul la are o menea e7em$lara &inut% tiin&i'i % i eti % a elui e *n !ina"e o via&% a e"tei literaturi ve !i+ Iat% de e *n ontiin&a urmailor <literatura ve !e= i#a *n-em%nat numele( $entru totdeauna( u al ilu"trului $ro'e"or de la Univer"itatea din /u ureti+ ,er"onalitatea( ariera dida ti % i o$era tiin&i'i % de re$uta&ie i r%"unet interna&ional a lui Ni olae Carto9an "*nt evo ate( *n $o"t'a&a edi&iei de 'a&%( de %tre el mai a$ro$iat elev i ola)orator al "%u( $ro'e"orul dr+ do ent Dan Simone" u 2+ Din $artea noa"tr% nu vrem "% in"i"t%m *n a ea"t% not% l%muritoare( de *t a"u$ra unui "in-ur a"$e t@ utilitatea i valoarea actual" a "inte8ei $e are Editura Minerva a !ot%r*t "% o readu % *n ir uitul lar- al ulturii de a8i+ ,e de alt% $arte( '%r% a intra *n am%nunte u $rivire la ra$ortul dintre lu rarea lui N+ Carta9an i $ro-re"ele ulterioare ale er et%rilor i inter$ret%rii tiin&i'i e a literaturii ve !i( vrem "% $revenim $e ititor 'a&% de unele on'u8ii la are "#ar $reta o le tur% mai $u&in atent% a te7tului+ *n eea e $rivete actualitatea $e are i#o $%"trea8%( $e"te $atru de enii( Istoria literaturii romne vechi4 ea re8ult% *n $rimul r*nd din *n"%i ondi&ia a e"tei o$ere are e"te $rodu"ul unei 'amiliari8%ri *ndelun-ate i de"%v*rite u 0 Noi 7n#ine am "cut/o 7n pre a!a la C%r&ile $o$ulare in literatura romnea" %( ediie 7n%rijit" de &l. Chiriacescu4 Editura Enciclopedic" ,omn"4 01>/0. XIII

$ro)lemele de ansam$lu i de am"nunt ale di" i$linei 5 mar a evident% a specialistului /5H $re um i rodul unei min&i um$%nite( %reia ori e e7a-erare i o$inie !a8ardat%( ne ontrolat% "au re8ult*nd dintr#o im$re"ie de moment( *i erau "tr%ine+ Du$% um *i era "tr%in ori e e7 lu"ivi"m i im$ul" "u)ie tiv( eea e l#a '% ut "% *m)r%&ie8e u "$irit riti ( dar u e-al% "oli itudine( ori e ontri)u&ie( indi'erent ine o "emna i *n e ra$orturi "e a'la u "emnatarul+ A e"t 'a$t l#a a9utat $e N+ Carto9an "% "ta)ilea" % o !art% am%nun&it% i e7a t% a unotin&elor de"$re literatura ve !e la dala re"$e tiv%( din are nimeni i nimi nu li$"ete( )i)lio-ra'ia "a 'iind uni % $rin )o-%&ia i varietatea in'orma&iei+ E"te adev%rat % domeniul "lav i#a r%ma" *n $arte "tr%in( a i $rede e"orilor "%i( dar da % n#a $utut on"ulta urent )o-ata )i)lio-ra'ie "lav%( el "#a $utut in'orma din lu r%ri tradu"e *n lim)i e#i erau a e"i)ile( a"t'el *n *t "% $oat% ae8a de8voltarea ulturii noa"tre i *n onte7tul Euro$ei "ud# e"ti e+ Dealt'el(( a ea"t% latur% mai $u&in on"olidat% a vi8iunii "ale a"u$ra evolu&iei ulturii noa"tre ve !i a 'o"t "u$linit% de a tivitatea eluilalt eminent "$e iali"t *n literatura ve !e( ole- o vreme la a eeai atedr%( Hte'an Cio)anu( a %rui Istorie a literaturii romne vechi "$er%m % "e va reedita *n viitor+ ,e Un-% modul um a tiut "% adune i "% ordone8e o e7trem de )o-at% in'orma&ie( "% de" !id% a$itole $e m%"ura realei im$ortan&e unor $er"onalit%&i tre ute $*n% atun i *n 'u-%( "au "% re ti'i e erori de "ituare i 9ude are( admira)ile r%m*n( *n a ea"t% arte( analizele de o$ere+ Da % n#au " li$irile de -eniu ale unui lor -a "au C%line" u( ele $re8int%( *n " !im)( alitatea de a urm%ri *ndea$roa$e on&inutul o$erelor re"$e tive i de a#l 'a e a e"i)il din un-!iul el mai 'avora)il unei vi8ion%ri nede'ormante+ To mai de a eea( "inte8a lui Carto9an e"te %utat% *n ontinuare de to&i ei e "e ini&ia8% *n di" i$lina literaturii ve !i( a o %l%u8% demn% de *n redere+ *n "'*rit nu tre)uie "% tre em u vederea $rivirile de an"am)lu( on"idera&iile "ale *n le-%tur% u ae8area ulturii romne la r%" ru e de ivili8a&ii i ori-inalitatea ei *n onte7tul ulturilor "ud#e"tului euro$ean+ Unele ne $ot a$%rea a"t%8i "t*n-a e "au $rea de "u$ra'a&%( "*nt i erori v%dite de 9ude at%( *n are "e arat% "olidar u o mentalitate mai ve !e( de are am vor)it+ Vrem "% "$unem din nou % a e"te erori "e relev% mai ale" *n eludarea "au numai *n diminuarea 'a torului "lav *n -ene8a "inte8ei "$irituale romneti+ A e"t on"tituent a *nde$linit o 'un &ie im$ortant% i a#l de" on"idera $rin "inta-ma <$* la "lavoni"muliii= ni "e $are o "olu&ie netiin&i'i % *n ultim% in"tan&%+ Dar( du$% um "e tie( a e"te erori de a$re iere au 'o"t "u$linite de er et%rile unor al&i re$uta&i "$e ialiti a Ioan /o-dan( ,+,+ ,anaite" u( Emil ,etrovi i( Ht+ Cio)anu( itat mai "u"( I+ C+ C!i&imia( Dan Simone" u( Emil Turdeanu( 0+ Mi!%il% i al&ii+ Cititorul de a8i( are dorete "% ai)% o ima-ine u$rin8%toare a"u$ra 'ormulei "$irituale romneti( tre)uie "% *ntre-ea" % de i o$iniile lui N+ Carto9an u ele re8ultate din er et%rile $aralele "au ulterioare+ Valoroa"e r%m*n temele de medita&ie *n "ine( are *ntre tim$ au 'o"t $%r%"ite( i are "e er reluate+ E7i"t% o pro$lematic" a unei "inte8e de literatur% ve !e( are ai i a$are *n 'ormularea unui mae"tru al a e"tei di" i$line( i !iar atun i *nd r%"$un"urile "ale ne $ar in"u'i iente "au !iar -reite( r%m*ne enun&ul i *ndemnul de a ontinua i ore ta+ De a eea Istoria literaturii romne vechi nu e"te numai o arte de in'ormare( i i una are d% $rile9ul de a medita a"u$ra ?I-

unei a$roa$e 9um%t%&i de mileniu de ultur% romnea" %+ A$ari&ia unor "inte8e ulterioare( *n anii notri( re ti'i *nd erorile de 'ond "au de $er"$e tiv%( *m)o-%&ind in'orma&ia i a$li *nd metode noi de inter$retare( nu au *m$in" *n a'ara intere"ului a ea"t% artei i ori ine $oate on"tata % noile "inte8e( '%r% a#l urma "ervil( *i datore" ( nu o dat%( 'oarte mult+ ,oate mai mult de *t ori e( u eritoare *n a ea"t% arte e"te $re8en&a uman% e o im$re-nea8% i %ldura u are autorul ei "e a$ro$ie de tot eea e i "e *n'%&iea8% er et%rii+ Ni olae Carto9an i#a iu$it o)ie tulE um i#a iu)it $ro'e"ia de da" %l de literatur% ve !e i eleviiE 'iind unul dintre $u&inii creatori de #coal"4 $a"ionat i -enero" edu ator de urmai *n me"erie+ *ndr%-o"tit de tre utul de -lorie al $o$orului no"tru( vi)r*nd u roni arii la amintirea 'a$telor de vite9ie ale "tr%moilor( el "e *nduioea8% deo$otriv% i ontem$l*nd mode"tele *n e$uturi ale ulturii( *n m%n%"tiri $ierdute $rin "%l)%ti ii i e7$u"e 9a'urilor n%v%litorilor( *l "im&im o)or*ndu#"e $*n% la naivitatea ititorului de )a"me 'anta"ti e( in"$i# rate din /i)lie "au din i"toria minunat% a lui Ale7andru Ma !edon( l%"*ndu#"e *n *ntat i el 5 a i Emine" u "au Ior-a S5 de <ere"urile= )%tr*nilor( *n are( evident( a om al vea ului modem( nu mai redea+ Dar to mai a ea"t% $arti i$are a'e tiv%( a ea"% identi'i are "im$ateti % u vremurile i oamenii altor mentalit%&i( are iteau *n lo de romane vie&i de "'in&i .<nuvela i romanul evului mediu=( um le numea Ior-a1 i redeau *n minunile "'*ntului Si"inie( a reat o$inia urioa"% du$% are Istoria literaturii romne vechi ar 'i o arte im$re-nat% $e alo uri de+++ mi"ti i"m+ Nimi mai $u&in *ntemeiat+ E"te dre$t % N+ Carto9an nu are detaarea re e a unui Den"u"ianu( "au 8*m)etul ironi al lui Al+ ,ini atun i *nd $ove"tete on&inutul ut%rui a$o ri' "au ut%rei vie&i de "'*nt( r%ma"% din <vremurile naive de *n'l% %rat mi"ti i"m ale evului mediu=2( dar nu 'iind % ar 'i vrut "% tran"'orme o$era "a *ntr#o $redi %( i 'iind % tem$eramental era *n linat "$re o alt% manier%( mai ald%( mai liri % i mai *n-%duitoare+ Nimeni nu l#a *nt*lnit *n"% $e Carto9an *ntre teoreti ienii 5 at*t de numeroi *n e$o % 5H ai unui mi"ti i"m $e *t de ne"in er $e at*t de -%l%-io"+ Hi ni %ieri artea "a nu ia a"$e tul unei $ledoarii $entru teoriile -*ndiri"mului ortodo7i"t+ Ni olae Carto9an a r%ma" un "avant $ro'und ra&ional i ra&ionali"t %ruia *n lina&iile mi"ti e nu i#au 'o"t $ro$rii i ni i nu r%8)at *n vreun 'el *n " ri"ul "%u+ Emine" u a $utut " rie *teva emo&ionante ru-% iuni ca artistC a om a 'o"t i a r%ma" $*n% la a$%t un " e$ti + Da % la Carto9an nu -%"im mani'e"t%ri lare de atei"m( re8erva "a 'a&% de limatul *m)* "it de mi"ti i"m al e$o ii r%m*ne un indi iu are nu "e $oate tre e u vederea+ Hi da % nimeni nu "e ontaminea8% de mi"ti i"m itind Divina Comedie4 o$er% a unui redin io" 'ervent( om al vea ului "%u( ine ar 'i e7$u" la a e"t $eri ol a" ult*nd $e Carto9an $ove"tind on&inutul <?a$i"ului lui Adam= I Evident( "*ntem *n 'a&a unor $%reri are( de$arte de a "u)linia o realitate( nu 'a de *t "%#i ree8e a e"tei o$ere( are ontinu% "% "ervea" % dre$t manual -enera&iilor de "tuden&i e o on"ult% *n )i)liote i( o re$uta&ie du)ioa"%( $entru are nu e7i"t% ni i o *ndre$t%&ire+ E eea e ne#a i determinat "% ridi %m a ea"t% $ro)lem%( at*t de l%turalni % marii valori tiin&i'i e i dida ti e a unei "inte8e la"i e de literatur% romn% ve !e+ 0 N. Cartojan4 C%r&ile $o$ulare *n literatura romnea" %( voi. II4 .ucure#ti4 01>D. ?-

,u)li *nd o nou% edi&ie a elei mai im$ortante "inte8e de literatur% romn% ve !e al %tuite vreodat% de un "$e iali"t e i#a on"a rat via&a i ariera a e"tui domeniu( Editura Minerva va ontri)ui la rea tivarea unei "tr%lu ite tradi&ii de er etare( u at*t mai ne e"ar% *n a e"t momentE *nd( de $e $o8i&iile noi ale unei metode tiin&i'i e "u$erioare( i *n $er"$e tiva ontiin&ei de "ine $e are tte-a dat#o i"toria ontem$oran% a $o$orului no"tru( ne "tr%duim "% "ta)ilim drumul $ar ur" de ultura romn% de#a lun-ul vea urilor( "uma valorilor ei( e7$erien&ele i *ndemnurile e "e de"$rind $entru rea&ia $re8ent% i viitoare+ E7em$lul lui Ni olae Carto9an e"te menit "% *ti-e t "% %l%u8ea" % vo a&ii noi( at*t de ate$tate *ntr#o di" i$lin% *n are num%rul elor e i "e dedi % *n mod on"e vent e"te 'oarte mi + ,e de alt% $arte( $u)li ul lar- va de" o$eri *n a ea"t% arte unul din monumentele $erene *n !inate literaturii noa"tre( va do)*ndi o nou% ertitudine *n valoarea unui tre ut de ultur% e *ndre$t%&ete &i "$ri9in% ele mai le-itime a"$ira&ii de viitor+ D&N *&M+I,E'C)

N(TJ Prima edi!ie a acestei lucrri a aprat, n trei volume4 7ntre anii 01D35 01D:4 cuprinz7nd literatura romn veche p7n" la 'tolnicul Constantin Cantacuzino. N. Cartojan #i/a revzut textul tiprit al primelor dou" volume4 "c7nd adnot"ri4 completri, revizuiri (mai cu seam" la voi. I). -olumul al treilea al lucrrii a aprut ns dup" moartea autorului. +amilia profesorului Carto an a avut ama$ilitatea s" ne pun" la dispozi!ie aceste exemplare, dup care am "cut corect"rile de ri%oare. !colo unde o"servaiile mar%inale nu se 7ncadrau per ect4 ca sens4 n contextul pa#inii respective4 le/am transcris 7n su$soM pa#inii, cu aceast indicaie. ETa$la de materiiF este analitic" #i se reproduce ca n ori%inal. &m ad"u%at un Indice de nume alctuit de $a"riela %uda. TeKtul prezentei ediii a fost n#ri it n redac!ie de ,odica ,otaru #i &ndrei ,usu. Editu/ra eKprim" #ratitudine, si pe aceast cale4 pro . univ. Dan 'imonescu pentru a utorul &l sfatul competent, acordate cu o mare solicitudine4 ori de cte ori a fost nevoie, pentru inisarea acestei edi!ii. ,ED&CLI&

DE A& (,I8INI PMNJ A& EP(C& A)I M&TEI .&'&,&. NI -&'IAE A)P)

'! ()*+,-.I! ! %/0) '01I2 /CCI%3-.0' '!.I- 4I /(I3-.0' 5I6!-.I-/7*'!V AITE,&T),IAE (/1!-IC3 +,-) ,- V3!C0' !' XIII7'3! Poporul romnesc4 plmdit din romanizarea tri"urilor trace4 s/a ormat 7n primele veacuri ale erei cre#tine4 de am"ele rmuri ale Dun"rii4 7ntre .alcani #i Carpa!ii nordici4 7ntre .isa &i -istru, n str7ns" le%"tur" teritorial" cu lumea roman" din apus. Era astfel ca o prelun#ire a latinit"!ii p7n" la pra%ul Europei orientale. Invaziile popoarelor nomade din stepele &siei #i ale r"s"ritului european c"tre cele dou" centre de civilizaie din epoca de a%onie a lumii antice4 ,oma #i .izan!ul4 au prefcut n ruine #i cenu#" a#ez"rile romane #i au dezor%anizat via!a de cultur n %acia &i Moesia4 dar n/au putut distru%e structura etnic" a noii naionaliti n devenire. ,ev"rsarea slavilor peste !inuturile dun"rene #i contopirea lor n masa romanic" din nordul Dun"rii a des"v7r#it4 dup" str"mutarea lor n sud, procesul de orma!ie al poporului romnesc. Dar str"mutarea slavilor 5 &i mai t7rziu a $ul%arilor 5 7n dreapta Dun"rii4 cucerirea inuturilor romanice din nordul Peninsulei .alcanice #i 7ntemeierea statelor slave sud7dunrene a s "r7mat4 7n acela#i timp4 unitatea %eo%ra ic" a poporului romnesc, desp"r!indu/0 7n dou" %rupe mari: dacoromnii 7n nordul %unrii, macedoromnii 7n re%iunea Pindului. De alt" parte4 7ntinderea croa!ilor peste cuprinsurile romanice ale Dalma!iei a rupt le%"turile romanit"!ii orientale cu latinitatea occidental". Mai t7rziu a#ezarea un%urilor 7n Panonia 5 pe urmele mai vec8i ale hunilor #i avarilor 5 a ridicat un alt st"vilar c"tre apus &i a nc8eiat izolarea noastr" de lumea roman". &st el4 din secolul al Vll7lea pn la mi locul secolului al I?/lea4 c7nd $ul%arii intr" 7n zona reli%ioas" a 5izanului ortodox, #i chiar p7n" 7n secolul al ?l/lea4 c7nd un%urii s7nt cuprin#i n sfera catolicismului latin4 poporul romnesc4 de#i cre#tinat din epoca roman, trie&te 7nconjurat de popoare p"%7ne. Nici dup" secolul al Xl7lea nu se nsenineaz z"rile la Dun"re pentru o temeinic" a#ezare romneasc". 3xpansiunea un#urilor 7n &rdeal #i valurile ultimelor invazii $ar$are ale pecene%ilor4 cumanilor #i t"tarilor au 7mpiedicat 7n iriparea or%aniza!iilor politice romne&ti. !"ia n veacul al ?lII/lea apar 7n lumina istoriei primele 7nj%he$"ri de state romne#ti. Dar la aceast" dat" noi ne %"seam cuprin#i 7ntre dou" lumi, ntre dou tipuri de cultur" di erit": de o parte lumea (ccidentului catolic de cultur latin, 7n care intraser" #i vecinii no#tri un%uri #i poloni4 de alt" parte lumea ,"s"ritului ortodoK de 9

cultur" $izantin"4 care se 7ntinsese p7n" la Dun"re. Pentru a ne da seama mai $ine #i de 7mprejur"rile istorice 7n care poporul romnesc4 cu toat" actura lui romanic"4 s/a alipit la zona de cultur" $izantino/slav"4 7n timp ce vecinii no#tri de ras" inic" ori slav" 5 un%urii #i polonii 5 au intrat 7n s era culturii romane4 #i de caracterele distinctive ale culturii vechi romne#ti4 s" vedem ce era la epoca 7ntemeierii principatelor noastre cultura romanic" din apus ajuns" p7n" la hotarele noastre #i ce era cultura $izantino/slav" din sudul dun"rean. Aa data c7nd4 7n cuprinsurile muntoase ale Maramure#ului4 un preot sau c"lu%"r romn4 cucerit de ideile noi ale ,e ormei4 transpunea 7n lim$a neamului s"u 7nv"!"turile ' intelor 'cripturi4 Europa occidental" se a la pe pra%ul unei noi epoci literare: ,ena#terea. Dar aceast" nou" az" 7n cultura popoarelor occidentale usese pre%"tit" 7ndelun% printr/o via!" literar" de mai multe secole. 7nt7ia4 7n timp4 #i cea mai 7nsemnat" prin valoarea ei intrinsec" #i prin in luen!a ei asupra celorlalte literaturi romanice este literatura rancez". &ceast" timpurie #i $o%at" dezvoltare a literaturii ranceze este rezultanta a doi actori puternici4 care au mi#cat ad7nc 7n evul mediu su letul maselor populare. Primul este sentimentul reli%ios. 7n evul mediu4 sentimentul acesta era o puternic" realitateC m"n"stirile erau pline de c"lu%"ri pio#i4 iar drumurile care duceau c"tre centrele 7n care se %"seau sanctuarele ridicate 7n cinstea s in!ilor erau 7mp7nzite de convoiuri nes 7r#ite de pelerini. 7n acest mediu de ad7nc misticism au 7nceput s" se ridice4 prin munca 7nchinat" Domnului a unor %enera!ii 7ntre%i de arti#ti anonimi4 acele minunate catedrale %otice4 #i tot pe atunci clericii au versi icat 7n lim$a na!ional"4 pentru Ela sainte ple$e de DieuF4 miraculoasele le%ende ha%io%ra ice4 p"strate p7n" atunci 7n lim$a latin". &l doilea actor care a %r"$it apari!ia literaturii ranceze este instinctul na!ional. Puternica personalitate a lui Carol cel Mare4 care a eKtins hotarele imperiului s"u peste 8ermania4 peste Italia #i peste o parte din 'pania4 a trezit 7n su letul popular virtu!ile r"z$oinice #i dra%ostea pentru Ela dulce +ranceF. +i%ura #i vitejia lui Carol cel Mare au r"mas 7n amintirea poporului4 cresc7nd necontenit 7n propor!ii le%endare. Din 7m$inarea acestor dou" sentimente avea s" creasc" cea mai rumoas" #i mai $o%at" produc!ie epic" a evului mediu occidental. 7n secolul al ?l/lea4 c7nd +ran!a4 ajuns" 7ntr/o epoc" de prosperitate economic" #i de 7n lorire cultural"4 7#i 7ntinsese domina!ia 7n &n%lia4 7n sudul Italiei4 7n Ierusalim #i ajunsese s" impun" o dinastie rancez" 7n Portu%alia4 su letul popular rancez nu se mai putea mul!umi numai cu vie!i de s in!i4 ci sim!ea nevoia unor noi orizonturi literare. 'pre a satis ace aceste noi cerin!e su lete#ti ale societ"!ii4 jon%leurii4 care tr"iau pe atunci 7n tov"r"#ia acro$a!ilor #i a muzican!ilor #i care des "tau mul!imea 7n castele4 7n pie!ele pu$lice4 7n popasurile de la m"n"stirile jalonate de/a lun%ul drumurilor de pelerini4 au 7nceput s" evoce 7n acordurile viorilor vitejia vremurilor apuse4 7n a#a/numitele !an"on" de -e"te+ Eroii centrali ai acestor poeme s7nt Carol cel Mare #i nepotul s"u ,oland le PreuK. :

&ce#tia4 idealiza!i de mai multe %enera!ii de clerici4 deveniser" prototipul eroismului rancez pus 7n serviciul luptei pentru cre#tin"tate4 7mpotriva p"%7nismului amenin!"tor: -e"ta Dei $er Iran o"+ '7m$urele acestor poeme se dezvolt" 7n ima%ina!ia jon%leurilor #i d" na#tere unei $o%ate e lorescente epice4 care a durat 7n +ran!a mai multe veacuri: .aronii lui Carol cel Mare4 ctitori de m"n"stiri4 unde/#i aveau morminte m"re!e ce de#teptau curiozitatea credul" a maselor populare4 s7nt prin#i #i ei 7n jocul anteziei creatoare a truverilor. &st el se ormeaz"4 7n jurul m"n"stirilor #i $isericilor de la r"sp7n/tiile marilor drumuri de pelerini4 cicluri 7ntre%i de poeme care c7nt" vitejiile $aronilor lui Carol cel Mare 7n luptele cu sarazinii #i no$ila am$i!ie a urma#ilor lor de a/#i c7#ti%a #i ei un loc de cinste 7n istoria le%endar" a +ran!ei. Cu timpul 7ns" pre acerile aduse 7n structura societ"!ii prin instituirea cavalerismului #i prin r"m7nt"rile cruciatelor4 au modi icat #i su letul claselor conduc"toare #i au impus un nou ideal de art". Mila pentru cei n"p"stui!i4 respectul #i cultul emeii4 pe care cavalerismul le pusese pe primul plan al preocup"rilor sale4 adusese o 7ndulcire a raporturilor sociale #i mai mult" delicate!e #i ra inare 7n sentimente. De alt" parte4 povestirile miraculoase #i descrierile despre rumuse!ea eeric" a (rientului 7ndep"rtat4 puse 7n circula!ie de crucia!i #i de pelerini4 a!7!aser" curiozitatea4 7nc"lziser" ima%ina!ia4 de#teptaser" %ustul pentru aventuri #i miraculos4 7n s 7r#it4 un curent de 7nviorare a studiilor clasice4 pornit din #colile clericale ale +ran!ei 5 cu deose$ire din (rleans 5 7ndrepta aten!ia c"tre lirica lui Oora!iu4 c"tre Ar" Amandi #i Metamor'o8ele lui (vidiu4 c"tre Aeneida lui -ir%iliu #i T!e)aida lui 'tatiu. Ni atunci4 din r7ndurile tineretului ie#it din aceste #coli #i care nu/#i mai %"sea loc 7n cler4 iindc" era o adev"rat" pletor"4 s/a recrutat o nou" %enera!ie de truveri. &ce#tia s/au str"duit s" transpun" 7n literatur" n"zuin!ele c"tre o nou" via!" literar" a lumii ele%ante din castelele eudale: idealul cavalerismului. &st el #i/a luat na#tere un alt ciclu de poeme4 cunoscute su$ numele de ronian" ourtoi"( cu su$iecte din lumea antic"4 din (rientul antastic sau din !ara le%endar" a .retaniei4 ca $un"oar": re%ele &rtur #i cavalerii mesei rotunde4 Le" C!evalier" de la Ta)le ronde( sau ,ar eval( cu atmos era de mister #i misticism a s 7ntului 8raal. Tema acestor romane era4 7n %enere4 o ac!iune de vitejie cavalereasc"4 sc"ldat" 7n lumina eeriei #i 7m$inat" cu o dra%oste sincer"4 curat"4 plin" de loialitate #i curtoazie4 potrivit cu %ustul timpurilor nou". 7n contrast cu aceast" literatur"4 care eKalta sentimentul de vitejie cavalereasc" #i cultul pentru emeie4 evul mediu rancez a mai cunoscut #i un alt %en de poeme versi icate4 care 7n "!i#au arse picante4 menite s" scoat" 7n lumin" aspectele ridicole ale unor situa!ii sau tipuri reprezentative din societatea timpului4 cu deose$ire 7ns" viclenia emeilor necredincioase. '7nt a#a/numitele 'a)leu7 sau 'a)liau7+ ( 7ntrea%" %alerie de tipuri luate din toate clasele sociale ale +ran!ei medievale 5 cavaleri4 !"rani4 $ur%hezi4 c"lu%"ri4 clerici 5 s7nt eKpuse cu o jovialitate ro$ust"4 cu o mali!iozitate in" #i cu un rar sim! al e ectelor comice. Poezia liric" este mai sla$ reprezentat" 7n +ran!a medieval". EAes +ran/!ais nBont pas la tete lPriQueF4 spunea Aanson. &ceast" poezie a ajuns totu#i ;

la rumoase realiz"ri 7n sud4 n +rovence, de unde a radiat apoi 7n toate !"rile romanice ale (ccidentului. 7n mijlocul haosului produs de societatea eudal"4 cavalerismul crease4 cu deose$ire 7n sudul <ranei, o societate aristocratic"4 ra inat"4 iu$itoare de via!" rumoas"4 de ser$"ri fastuoase &i de petreceri intelectuale4 7n care emeia ocupa primul plan al interesului. !cest cult pentru emeie al societ"!ii cavalere#ti din Provence 7#i #se&te expresiunea sa cea mai aleas" 7n domeniul poeziei lirice pe care autorii n&i&i, tru"aduri 5 tro!adori( cum se numeau 7n provensal"4 sau 9o-larii 5 le cntau n slile somptuoaselor castele4 7ntov"r"#i!i de instrumente muzicale. .ema acestor c7ntece este dra%ostea curat" conceput" ca un oma%iu pe care ndr#ostitul l=7nchin" adoratei4 asem"n"tor cu acela pe care cavalerul l datora seniorului s"u. Din Provence4 poezia lirica s7a rsfirat 7n toate !"rile 7nvecinate. Prin c"s"toria Eleonorei de !>uitania cu 'udovic al -O/lea #i prin numeroasele rela!ii care uneau sudul de nordul <ranei, n timpul cruciadelor4 lirica provensal" a trecut 7n nordul <ranei, unde a do"ndit o not" realist" cu ,ut$eu #i mai ales cu -illon4 acea "izar fi#ur din a c"rei via!" de ca$areturi #i de temni!"4 7n a#teptarea spnzurtorii, a &nit poezia cea mai mi#c"toare prin sinceritatea #i duio#ia ei. Din +ran!a4 im$olduri &i modele pentru literatura 7n lim$a na!ional" s/au r"sp7ndit 7n toate celelalte ri romanice. 7n 'pania4 ca 7n toate provinciile romanizate4 s/a 7ntre$uin!at lim$a latin" p7n" t7rziu 7n plinul ev mediu. %e&i elementele din noua lim$" pl"m"dit" din uziunea latinei cu idiomele i"erice #i %ermanice se uri#eaz" 7nc" din veacul al -l/lea 7n %ramatici latine, n compila!iuni juridice4 7n cartulare #i titluri de propriet"!i ale mnstirilor &i ale vechilor amilii eudale4 totu#i lim$a spaniol" nu 7ncepe s" fie scris n literatur" dec7t a$ia 7n veacul al -O/lea4 su$ in luen!a epicei franceze. Vec8ile poeme epice ale +ran!ei au ost aduse 7n 'pania prin jon%leurii ce 7nso!eau convoiurile de pelerini rancezi care veneau 7n iecare an s" se 7nchine la morm7ntul s 7ntului Iaco$ din Com/postella4 prin numeroasele m"n"stiri 7ntemeiate de c"lu%"rii $enedictini 7n re%atele cre#tine ale 'paniei &i prin seniorii rancezi atra#i de cruciatele deschise 7mpotriva musulmanilor. *u" aceste in luen!e au 7nceput #i 7n 'pania c7nt"re!ii populari 5 9u-lare" 5 s" recite #i ei4 7n sunetul instrumentelor muzicale4 ispr"vile r"z$oinice ale re#ilor spanioli 7n lupta contra maurilor4 sau apte de senza!ie care au z#uduit ima%ina!ia maselor populare4 ca de pild" povestea celor #apte copii ai lui 'ara 5 o vendet" de amilie din vechea Castilie. ( mare parte din aceast" materie epic" a pierit din amintirea poporului. Totu#i din aceast" produc!ie popular" a r"z$"tut p7n" la noi 7n 7ntre%ime ,oema sau Cntar del Cid( al c"rui erou principal4 ,odri%o Diaz de .ivar 5 zis El Cid Campeador 5 este 7nvin%"torul maurilor #i cuceritorul -alenciei4 precum #i poema nrudit El Rodri-o( care poveste#te vitejiile din tinere!e ale Cidului4 c"s"toria lui cu ?imena 5/ tema dramatizat" mai t7rziu 7n literatura spaniol" de 8uilen de Castro #i reluat" 7n literatura rancez" de Corneille. ,"sunetul mare pe care l/au avut 7n societatea spaniol" aceste Ecan/tares de %estaF ale ju%larilor a a!7!at am$i!ia clericilor4 care au ost ini!iatorii ?

unui nou %en de poeme4 cunoscute 7n istoria literaturii spaniole su$ numele de Eme#ter de clereciaF5opera clericilor. &ceste nou" produc!ii epice4 care se distin% prin elemente mistice #i romane#ti4 printr/o compozi!ie mai savant" #i printr/un stil mai personal4 se inspir" din izvoare variate4 ca de eKemplu din virtu!ile ascetice 5 7nv"luite 7n aureola miracolelor 5 ale le%endelor ha%io%ra ice4 sau din vechiul ond al tradi!iilor na!ionale #i cre#tine4 eKalt7nd patriotismul castilian4 ca4 de pild"4 poema Iem%n 0on8dle"( scris" la 0;=<. 7n s 7r/#it4 alte poeme clericale ne transpun pe t"r7mul a$ulos al antichit"!ii4 ca poema lui &leKandru cel Mare4 inspirat" din izvoarele latine #i ranceze4 sau Li)ro de A$olonio( al c"rui miez este luat din romanul %recesc al prin!ului sirian &pollonius de TPr4 cel ce 7#i pierde #i4 7n cele din urm"4 re%"se#te so!ia #i iica. Paralel cu in luen!a literaturii ranceze4 care venea din nord4 o alt" in luen!" de un caracter cu totul deose$it s/a eKercitat asupra literaturii spaniole din sud. Era in luen!a ara$". &ra$ii cuceriser" 'pania4 care se a la su$ st"p7nirea re%ilor vizi%o!i4 trecu!i la cre#tinism 7n anul >004 #i 7ntemeiaser" acolo cali atul de Cordo$a. Ei aduseser" 7n Europa str"lucitoarea civiliza!ie ara$": 7mp7nziser" p"m7ntul 'paniei cu canale de iri%a!ie4 aduseser" #i s"diser" pomi roditori din !"rile calde ale &siei4 ridicaser" moschei #i palate m"re!e4 cl"dite 7n stilul lor propriu #i 7n iin!aser" #coli 7n loritoare 7n Cordo$a #i Toledo4 7n care se studiau4 pe l7n%" Coran4 medicina4 #tiin!ele4 ilozo ia #i poezia. Cu toat" di eren!a de ras" #i reli%ie4 totu#i prin mijlocirea mozara/$ilor 5 cre#tinii care primiser" de $un"voie st"p7nirea ara$" 5 a maurilor r"ma#i 7n provinciile recucerite de spanioli #i a evreilor4 intermediari 7ntre cre#tini #i musulmani4 lim$a4 arta #i literatura spaniol" au su erit o puternic" in luen!" ara$". Din aceast" epoc"4 lim$a spaniol" p"streaz" p7n" ast"zi o mul!ime de cuvinte maureC monumentele spaniole4 numite Emozara$eF #i EmudejareF4 se resimt de in luen!a stilului ara$ 7n construc!ia lor4 7n $o%"!ia #i ine!ea ornamenta!iei4 iar literatura s/a 7m$o%"!it cu o sumedenie de para$ole4 de pove#ti #i de prover$e orientale. &ceast" literatur" cu caracter didactic #i romantic4 tradus" 7n lim$a latin" #i spaniol" de c"tre evreii converti!i la cre#tinism4 a trecut #i 7n celelalte literaturi ale Europei occidentale. Ea a avut o in luen!" puternic" asupra literaturii spaniole din vremea re%elui &l ons al ?/lea4 re%ele 7n!elept4 care a dat un puternic im$old culturii4 lu7nd el 7nsu#i parte activ" la promovarea ei. Aiteratura rancez" a trecut de timpuriu #i %rani!ele &lpilor. Tru$adurii #i truverii duceau o via!" de va%a$ondaj4 trec7nd dintr/o curte seniorial" 7ntr/alta4 dintr/un ora# 7ntr/altul4 oprindu/se mai 7ndelun% acolo unde erau primi!i cu mai mult" c"ldur" #i %enerozitate. Ei 7nso!eau convoiurile de credincio#i pe drumurile lor de pelerinaj c"tre 'pania #i ,oma #i4 7n locurile unde mul!imile poposeau ca s" se odihneasc"4 le des "tau recitind4 7n sunetele vioarelor4 poemele epice. Italienii4 care tr"iau pe atunci 7nc" su$ st"p7nirea literaturii latine medievale4 7ncep s" prind" #i ei %ust pentru ast el de distrac!ii #i 7nc" din secolul al ?ll/lea se citeaz" comune care pl"teau truveri rancezi pentru a des "ta poporul 7n pie!ele pu$lice cu c7ntecele lor. Epica rancez" se r"sp7nde#te 7n elul acesta 7n nordul Italiei #i ea pune at7ta st"p7nire pe spirite4 7nc7t se ivesc poe!i italieni care4 utiliz7nd materialul epic rancez4 7ncep s" traduc"4 s" prelucreze #i compun" poeme4 7ntr/o lim$" pe jum"tate @

italian"4 pe jum"tate rancez"5a#a/numitele teKte ranco/vene!iene. Dealt el clasele superioare citeau roamanele ranceze cavalere#ti #i 7n ori%inal #i unii scriitori4 ca $un"oar" pro esorul lui Dante4 .runetto Aatini4 au scris opere 7n lim$a rancez"4 pe care o considerau superioar" lim$ii italiene. Dar4 pe c7nd nordul Italiei st"tea su$ in luen!a epicei ranceze4 sudul primea impulsiunile #i 7nr7uririle liricii provensale. Truverii provensali %"siser" o primire %eneroas" 7n re%atul pitoresc al 'iciliei4 la curtea str"lucitoare din Palermo a lui +rederic al II/lea. &cesta4 crescut de pap"4 era un adev"rat poli%lot4 care se compl"cea nu numai 7n discu!iuni #tiin!i ice cu oameni 7nv"!a!i4 pe care/i c"uta4 dar %usta din plin #i astul s"r$"torilor de curte: luptele de tournoi( armecul poetic al cantilenelor4 c7ntate de trovatorii provensali cu care el 7nsu#i se lua la 7ntrecereC #i nu numai el4 ci #i socrul s"u #i copiii s"i. 7n acest mediu a#a de prielnic4 su$ in luen!a liricii provensale4 7n lore#te prima #coal" poetic" 7n literatura italian"4 cunoscut" su$ numele de #coala siciliana. Prin numeroasele le%"turi politice #i comerciale care uneau 'icilia cu restul peninsulei4 #coala siciliana se rami ic" #i 7n celelalte cur!i cavalere#ti #i episcopale din Italia nordic"4 cu deose$ire 7n .olo%na4 unde 8uido 8uini/zelli trans orm" concep!ia poetic" a dra%ostei4 #i apoi 7n +loren!a4 unde4 cu 8uido Cavalcanti4 ajun%e la deplin" 7n lorire Eii dolce stil nuovoF. Este conceptul dra%ostei idealizat printr/un ior de misticism4 7n care icoana emeii adorate apare 7nv"luit" ca 7ntr/un nim$ divin4 asemenea ' intei +ecioare #i 7n%erilor. &ceast" dra%oste ad7nc" #i curat"4 ne7ntinat" prin nici un %7nd p"m7ntesc4 #i care nu poate 7ncol!i 5 dup" concep!ia lor 5 dec7t 7n inimi no$ile #i delicate4 trans orm" su letul poetului4 7l 7nno$ileaz" #i/0 ridic" pe un plan superior 7ntre divin #i uman. EII dolce stil nuovoF a introdus 7n literatura italian" nu numai un nou concept de dra%oste4 dar a creat 7n acela#i timp #i nou" orme poetice pline de %in%"#ie #i el #i/a %"sit cea mai des"v7r/#it" eKpresiune 7n lirica dantesc" din Vita nuova #i din Convivium #i 7n evocarea .eatricei din Divina Commedia+ De#i ivit" cea din urm" 7ntre literaturile romanice4 totu#i literatura italian" 7ntr/un secol #i ceva se emancipeaz" de in luen!ele latine4 ranceze #i provensale #i 7#i croie#te un drum propriu4 care/i va asi%ura un loc de cinste 7ntre literaturile occidentale. De la acel Canti o di 'rate "ole al lui 'an/+rancesco dB&ssisi4 7n care4 7n su letul sera ic al s 7ntului4 evlavia pentru creator se contope#te cu dra%ostea r"!easc" pentru natur"4 7n toat" splendoarea #i armonia ei intim"4 de la acest psalm mi#c"tor prin simplitatea lui plin" de %in%"#ie #i prin ad7ncimea lui mistic" 5 Ele plus $eau morceau de poesie re)%ieuse depuis Ies Evan%ilesF4 cum 0/a caracterizat ,enan 5 s/a ajuns4 printr/o r"m7ntare de aproape un veac4 la minunata poem" ale%oric" a lui Dante4 7n care se r"s r7n%e 7n ceea ce are mai ad7nc nu numai su letul lui Dante4 ci #i via!a 7ntrea%" a Italiei medievale. Dar la data c7nd apare 7n Italia Divina Commedia( pe plaiurile noastre4 dup" un mileniu de z$ucium"ri4 dup" v"lm"#a%ul produs de invazii4 a$ia se limpezeau z"rile #i se iveau cele din!ii 7nj%he$"ri de stat romnesc. ?

7nainte 7ns" de 7ntemeierea statelor noastre4 raze de lumin"4 din &pus ajunseser"4 ire#te4 din ce 7n ce mai palide4 p7n"la hotarele noastre4 c"ci un%urii #i polonii intraser" #i ei 7n s era de cultur" a (ccidentului. )n%urii se cre#tinaser" la 7nceputul secolului al ?l/lea4 c7nd re%ele Nte an cel ' 7nt primise de la pap" coroana de re%e apostolic. Cu toate c" masele populare st"ruiau 7nc" mult" vreme 7ntr/o d7rz" 7mpotrivire a!" de noua credin!"4 totu#i cre#/ tinismul 7n orma catolic" se 7nr"d"cineaz" tot mai ad7nc la curtea re%ilor un%uri. Prin cre#tinarea )n%ariei 7n orm" catolic"4 ordine de c"lu%"ri ranciscani4 $enedictini #i dominicani se a#az" 7n !ar" #i aduc cu ei preocup"rile erudite ale umani#tilor #i at7ta cuno#tin!" de lim$a latin"4 7nc7t din secolul al ?O/lea 7ncep s" se scrie 7n )n%aria cronici latine#ti 5 7ntre care #i aceea a EnotaruluiF re%elui .ela al -/lea @ 001<G4 cu primele #tiri despre orma!iunile de stat romnesc din &rdeal. Pe aceast" cale s/a pre%"tit p"trunderea ,ena#terii italiene 7n epoca #i la curtea str"lucitoare a lui Matei Corvinul #i 7n perioada urm"toare4 care va i ilustrat"4 7ntre al!ii4 #i de un vl"star din vi!" domneasc" a L"rii ,omne#ti4 Nicolae (lahus4 corespondentul lui Erasm. Polonia a intrat 7n zona culturii latine dup" cre#tinarea ei su$ re%ele MieschRa4 7n anul 1<<. P"trunderea %ermanilor4 din veacul al ?O/lea4 7n !inuturile polone #i colonizarea ora#elor au atras dup" ele clerici #i #coli4 care au 7nt"rit cultura latin" 7n aceast" !ar" slav". 7n secolul al ?-/lea4 le%"turile economice cu Italia deschid drumul ,ena#terii 7n Polonia. C"s"toria lui 'i%ismund I @0:3<50:D2G cu .ona ' orza #i solicitudinea acordat" culturii #i artei de 'i%ismund &u%ust @0:D25/0:>;G #i de Nte an .thorP @0:>:5 0:2:G au 7nlesnit trimiterea tineretului polon la )niversitatea din Padova #i venirea erudi!ilor #i arti#tilor italieni la curtea re%ilor poloni. Dar4 7nainte de aceste vremuri4 7n secolul al ?lII/lea4 a!" de cultura latin" pe care ne/o o ereau vecinii un%uri #i poloni4 mult mai interesante erau perspectivele pe care ni le deschidea 'udul dun"rean $izantino/slav. (,IENT)A .I*&NTIN(/'A&AITE,&T),& .I*&NTINJ Aiteratura $izantin"4 7n zona c"reia am ost cuprin#i de la 7nceputurile or%aniz"rii noastre 7n stat4 7n 7mprejur"ri pe care le vom vedea 7ndat"4 este cu mult anterioar" literaturilor romanice din (ccident. 'e #tie c"4 dup" c"derea ,omei4 %rani!ele imperiului roman au ost invadate de $ar$ari4 care s/au a#ezat #i au luat 7n st"p7nire provinciile imperiului de apus. & tre$uie s" treac" vreme de c7teva veacuri p7n" ce popoarele %ermanice cuceritoare s" ie convertite la cre#tinism #i p7n" s" se ac" uziunea deplin" 7ntre cuceritori #i cuceri!i. Aim$ile neolatine4 ale c"ror urme se v"d timid 7n documentele latine din secolul al -I/leaC apar scrise a$ia din secolul al -lII/lea4 iar cele dint7i mani est"ri literare apar 7n +ran!a secolului al ?/lea. 1

Cu totul alt el se 7n "!i#eaz" lucrurile 7n .izan!. Dup" 7mp"r!irea imperiului roman 7n dou"4 su$ urma#ii lui Teodosiu cel Mare4 la anul =1:4 imperiul de r"s"rit cu capitala sa Constantinopolul #i/a continuat eKisten!a de sine st"t"toare 7nc" un mileniu dup" c"derea ,omei su$ $ar$ari. P7n" 7n secolul al -O/lea imperiul de r"s"rit avea un caracter roman: 7mp"ratul era roman4 7nal!ii demnitari4 administra!ia4 or%aniza!ia armatei #i a marinei4 le%isla!ia4 cu un cuv7nt4 7ntrea%a structur" a statului era roman". Dup" secolul al -O/lea4 c7nd partea de nord a Peninsulei .alcanice este cucerit" de slavi4 #i prin aceasta popula!ia romanic" a imperiului este sc"zut"4 statul pierde repede caracterul roman. Masele populare ale imperiului erau din punctul de vedere al rasei oarte amestecate. 8recii nu aveau4 ire#te4 majoritatea4 dar civiliza!ia4 cultura4 lim$a4 literatura erau toate %rece#ti la p"tura cult" a tuturor raselor. De aceea4 dup" secolul al -O/lea4 imperiul se %recizeaz" repede. Aim$a de stat vor$it" 7n toat" 7ntinderea imperiului de r"s"rit r"m7ne %reaca. &ceasta a contri$uit ca le%"tura cu cultura clasic" elin" s" ie ne7ntrerupt" 7n .izan!4 cu at7t mai mult cu c7t .izan!ul reunea 7n %rani!ele sale toate metropolele lumii vechi 7n care 7n lorise elenismul: &tena4 &leKandria4 &ntiohia. Aiteratura %reac" era4 al"turi de ' 7nta 'criptur" #i de s in!ii p"rin!i4 $aza educa!iei tineretului 7n #coalele .izan!ului. .i$liotecile $izantine cuprindeau toate comorile scriitorilor antici4 copiate rumos #i 7n%rijit 7n manuscrise pre!ioaseC numai .i$lioteca imperial" din Constantinopol con!inea peste =3 333 de volume. Pe acest ond str"vechi de cultur" elenic" s/a suprapus apoi cre#tinismul4 care a p"truns a#a de ad7nc 7n su letul poporului4 7nc7t a ormat4 dup" cum vom vedea 7ndat"4 una din tr"s"turile caracteristice ale culturii $izantine. 7n s 7r#it4 vecin"tatea imperiului cu vechile culturi ale (rientului #i rami ica!iile lumii elenice 7n &sia Mic" #i E%ipt au 7nlesnit p"trunderea elementelor asiatice #i a ricane 7n civiliza!ia $izantin". 7nc" de pe timpul c7nd &leKandru cel Mare cucerise &sia Mic" #i E%iptul4 cultura %reac"4 superioar" culturilor autohtone4 s/a impus 7n &sia apusean" #i 7n nordul & ricii. 7n marile centre din 'iria4 &sia Mic" #i E%ipt4 7n &ntiohia4 &leKandria4 Edesa4 erau scoale superioare %rece#ti4 7n care se comentau Platon #i &ristotel #i 7n care se 7n%r"m"dea la studii4 al"turi de %reci4 tineretul neelenic. 7n epoca de tranzi!ie de la cultura %receasc" la cea $izantin"4 cei mai de seam" scriitori4 un Plotin4 7ntemeietorul neoplatonismului4 un (ri%en4 un Ioan Orisostomul4 un ,omanos4 un Ioan Damasceanul4 s7nt %reci din (rient sau orientali %re/ ciza!i. Este lesne de 7n!eles c" orientalii %reciza!i4 evrei4 sirieni4 armeni4 cop!i4 persani4 care4 c7#ti%a!i la elenism4 scriau 7n lim$a .izan!ului4 introduceau 7n operele lor4 de multe ori "r" s"/ #i dea seama4 elemente din cultura #i lim$a lor matern". De alt" parte4 rela!iile politice #i economice ale .izan!ului cu cur!ile str"lucitoare din .a%dad #i Damasc au adus 7n civiliza!ia $izantin" #i in luen!e ara$e4 care au atins4 dup" cum s/a o$servat 7n timpurile din urm"4 chiar #i marea epopee popular" Di-eni" AOrita" l+ &st el4 pe c7nd 7n (ccidentul romanic popoarele ie#ite din contopirea elementului $ar$ar cuceritor cu cel latin autohton a$ia 7#i c"utau 7n tradi!ia 0 O. 8re%oire4 /T8antion( ? @01=:G4 p. ==<. 03

roman" #i cre#tin" s7m$urii unei culturi proprii4 .izan!ul4 prin uziunea literaturii #i a ilozo iei %rece#ti cu tradi!ii literare latine4 cu cre#tinismul #i cu literaturile vechiului (rient4 devenise arul celei mai str"lucitoare civiliza!ii care a luminat evul mediu european 7ntre veacurile al -/lea #i al ?l/lea. 7n acest r"stimp literatura $izantin" s/a mani estat cu deose$ire pe trei t"r7muri: istoric4 reli%ios #i $eletristic. Mai 7nt7i 7n istorie. .izan!ul4 a#ezat la %rani!ele de r"s"rit ale civiliza!iei europene #i 7n punctul ei cel mai primejduit4 a avut o via!" dramatic" plin" de z$ucium"ri. El a 7ndeplinit 7n istoria omenirii o du$l" menire: .a ap"rat cre#tinismul 7mpotriva ereziilor care veneau s"/i surpe mereu temeliile #i a ap"rat civiliza!ia european" 7mpotriva necontenitelor asalturi date de popoarele $ar$are din nordul Dun"rii #i de musulmanii din &sia Mic". &cest rol milenar 7n ap"rarea cre#tinismului #i a culturii europene a ost cu at7t mai %reu de 7ndeplinit cu c7t 7mp"ra!ii $izantini au avut de c7rmuit popoare de ras" #i civiliza!ie di erite peste care se suprapunea tot mai mult cultura %receasc". &cest mozaic pitoresc de popoare di erite4 aceste necontenite con licte de rase4 de reli%ii4 de civiliza!ii4 precum #i tra%ediile din jurul scaunului imperial au o erit unor scriitori de real talent cele mai interesante su$iecte din c7te a cunoscut istoria omenirii. Ni ceea ce nu tre$uie pierdut din vedere e c" mai to!i ace#ti istorici au v"zut des "#ur7ndu/se su$ ochii lor evenimentele pe care le/au povestit #i la care au luat parte activ" ei 7n#i#i. &st el Procop era secretarul %eneralului .elisarie4 pentru care avea o pro und" admira!ie #i pe care 0/a 7nso!it pe c7mpurile de lupt" din &sia4 & rica #i Italia. Mihail Psellos4 un om de o cultur" vast"4 #i variat"4 pro esor la &cademia din Constantinopol4 a ost secretarul 7mp"ratului Mihail Cala atul4 educatorul lui Mihail al -O/lea ParapinaRes #i a devenit prim/ ministru #i ar$itru al politicii imperiale 7n domnia mai multor 7mp"ra!i. 8eor%e &Rropolites a primit din partea elevului s"u4 7mp"ratul Teodoros4 sarcina de a conduce r"z$oiul 7mpotriva despotului de Epir #i a c"zut prizonier 7n m7inile du#manilor. Dup" li$erarea sa4 su$ Mihail al -)I/lea4 a renun!at la milit"rie4 pentru care nu prea avea aptitudini4 #i a ocupat un loc de runte 7n diploma!ia imperiului. NiRi or -rie/nios4 pentru valoarea lui militar" #i pentru a$ilitatea lui oratoric"4 a ost ales de 7mp"ratul &leKie Comnenul ca so! al iicei sale4 &na. &na 7ns"#i4 so!ia lui -rienios4 emeie de o rar" cultur"4 a completat opera so!ului s"u4 reconsti/ tuind4 dup" m"rturiile celor ce au 7nso!it pe tat"l s"u 7n r"z$oaie #i dup" acte o iciale din arhivele statului4 cu un sim! iresc de pietate4 domnia tat"lui s"u. )n alt istoric de seam" a ost 7mp"ratul Ioan Cantacuzino4 care4 dup" o domnie z$uciumat" de necontenite lupte4 a renun!at la tron4 retr"/%7ndu/se 7ntr/o m"n"stire din Muntele &thos4 #i4 7n s 7r#it4 ultimul cronicar $izantin4 8eor%e +rantzes4 pe care/0 va olosi la noi Constantin C"pitanul +ilipescu4 a ost secretarul lui Manuel al II/lea #i mare lo%o "t la curtea lui Ioan al -)I/leaC el a p"r"sit patria u%ind 7n Italia dup" c"derea Constanti/nopolului su$ turci. Cum se poate vedea din aceast" simpl" 7n#irare a c7torva din cei mai de seam" cronicari4 istoria .izan!ului a avut norocul s" ie scris" de oameni care nu numai c" au ost p"rta#i la evenimente4 dar care au condus chiar AA

destinele imperiului. Chiar dac" o$iectivitatea #i sinceritatea este la unii pe planul al doilea4 totu#i 7n!ele%erea evenimentelor4 povestirea lor 7nsu le!it" de episoade caracteristice #i de situa!iuni dramatice4 eKpus" 7ntr/un stil ormat dup" modelul istorio%ra iei clasice %rece#ti4 au smuls accente de pre!uire #i de admira!ie celor mai de seam" $izantinolo%i ai vremurilor noastre. EDac" se compar" 5 spune unul din ei 5 marii istorici din secolul al -l/lea $izantini: Procop4 &%athias4 Menandru #i mai t7rziu un Psellos4 un Cinnamus4 un Nicetas4 cu marii istorici ai (ccidentului latin4 care ur" contemporanii lor4 incontesta$il c" %recii se a#az" la un nivel intelectual cu mult superior4 prin priceperea politic"4 prin ine!ea psiholo%iei4 prin sim!ul compozi!iei4 prin talentul stiluluiF 2+ Nici m"car nu 7ncepuse 7n (ccident istorio%ra ia 7n lim$a na!ional" c7nd 7n .izan! crono%ra i ca Ioan Malalas din &ntiohia 7n secolele -I5-II4 8heor%he &martolos .amartolo" S p"c"tosul4 atri$ut de umilin!" purtat de c"lu%"riG din secolul al I?/lea sau Constantin Manasses din secolul al ?ll/lea4 compil7nd ' intele 'cripturi cu teKtele apocri e4 cu istoria antic" #i le%endele $izantine4 au 7ntocmit4 pe %ustul maselor populare4 vaste repertorii de istorie universal"4 7ncep7nd de la crea!iunea lumii #i mer%7nd p7n" 7n vremea lor. Dup" istorio%ra ie4 un alt domeniu literar 7n care s/a mani estat 7n chip str"lucit cu%etarea #i su letul $izantin4 pasionat pentru pro$leme de ordin mistic4 a ost teolo%ia. )na din %rijile constante ale marilor teolo%i $izantini a ost lupta contra ereziilor4 care amenin!au cre#tinismul 7n orma lui ortodoK". Ereziile s/au n"scut4 dup" cum se #tie4 din 7ncerc"rile de a uziona cre#tinismul cu ilozo ia #i dialectica elin" #i cu credin!ele reli%ioase ale popoarelor convertite. Elementele etero%ene care se in iltrau pe aceast" cale 7n cre#tinism 7n epoca orma!iunii sale erau 7n unele !inuturi a#a de importante4 7nc7t 7l deviau necontenit de la linia statornicit" prin tradi!ia evan%helic". &ceste devieri de la tradi!ia iKat"4 care stricau puritatea 7nv"!"turilor M7ntuitorului4 au constituit ceea ce se nume#te 7n istoria $isericii ereziile. Cea mai r"sp7ndit" erezie a ost %nosticismul4 n"scut 7n primele trei veacuri 7n mediul 7m$i$at de sincretism reli%ioas al ultimelor curente de ilozo ie elin" ce c"utau 7n mitolo%iile vechiului (rient ale%orii #i sim$oluri. 8nosticii4 pretinz7nd c" de!in o revela!ie special" de la apostoli4 puseser" 7n circula!ie4 su$ numele persoanelor $i$lice4 mii de scrieri apocri e: &pocalipsul lui &dam4 Evan%helia Evei4 Evan%helia lui &ndrei4 a lui .arto/lomei4 Tadeu4 +ilip4 Petre etc. 7mpotriva acestei literaturi eretice luaser" pozi!ie marii p"rin!i ai $isericii din secolul al I-/lea #i al -/lea care au constituit epoca de aur a patristicei %rece#ti: s . &tanasie4 8ri%ore de Nazianz4 s . -asile cel Mare4 8ri%ore de Nissa4 a c"rui oper" a intrat de timpuriu 7n literatura romneasc"4 Ciril de &leKandria4 s . Ioan Orisostomul4 s . Epi aniu. Ei au dus4 prin scrierile lor polemice4 lupt" 7nver#unat" 7mpotriva ereziei #i au iKat4 prin scrierile lor do%matice4 principiile undamentale ale credin!ei4 socotite apoi de urma#i ca iind de o autoritate indiscuta$il"4 deci de nestr"mutat. Charles Diehl4 /T8an e+ 0randeur et le aden e( Paris4 +lammarion4 p. ;>0. 0;

7n epoca $izantin" $iserica a continuat s" ie z%uduit" necontenit de orme nou" ale ereziilor: mono izism4 care sus!inea c" Domnul nostru Isus a avut o sin%ur" natur"4 cea divin"C monotelism4 care nu recuno#tea 7n M7ntuitorul dec7t o sin%ur" voin!"4 de#i admitea 7n el dou" naturi4 cea divin" #i cea uman" C iconoclasm4 care nu admitea cultul ' intei +ecioare #i al icoanelor4 considerate ca idolatrieC $o%omilismul4 o erezie n"scut" din uziunea dualismului persan cu cre#tinismul. Teolo%ii $izantini4 7ntemeindu/se pe scrierile patristice4 au continuat lupta 7mpotriva acestor noi erezii p7n" la deplina lor eKterminare. Aupta aceasta 7mpotriva ereziilor #i pentru iKarea punctului de vedere ortodoK 7n chestiunile atacate a dat na#tere unei $o%ate literaturi de polemic" #i do%matic"4 7n care s/au distins teolo%i de runte4 ca Aeontius din .izan! 7n secolul al -l/lea4 MaKim Con esorul 7n secolul al -O/leaC din opera lui avem traduceri 7n literatura noastr" 7nc" din secolul al ?-II/leaC 7n secolul al -OI/lea: Ion Damasceanul #i Teodor 'tuditul4 patriarhul +otiosC 7n secolul al I?/lea: Euthimie *i%a$ene4 contemporanul lui &leKe Comnenul4 a c"rui oper"4 ,ano$lia do-mati %( a ost tip"rit" pentru 7nt7ia#i dat"4 7n lim$a %reac"4 la noi4 7n T7r%ovi#te4 la 0>00C #i4 7n s 7r#it4 Palamas4 Cantacuzino #i Ca$a/silas4 7n secolul al ?l-/lea. 7ns" %enul 7n care literatura $izantin" s/a ridicat pe culmile cele mai 7nalte e poezia reli%ioas"4 menit" s" 7nso!easc" serviciul divin: imno%ra ia. Airismul reli%ios $izantin este at7t de $o%at4 at7t de variat #i a#a de rumos4 7nc7t a st7rnit admira!ia chiar a adversarilor $isericii ortodoKe. Iat" ce spune 7n aceast" privin!" un c"lu%"r rancez4 Edmond .ouvP 0: E(ccidentul nostru are nevoie de poezieC lumea pro an" este oarte 7m$"/tr7nit"4 oarte dezam"%it" .de"en !ante1 pentru a ne mai da poe!i lirici4 #tiin!a sacr" este ea 7ns"#i amenin!at" prin pozitivismul n"v"litor. Tre$uie s" c"ut"m undeva 7ntr/o literatur" 7nc" necunoscut" elanurile inimii4 e uziunile su letului 7n ru%"ciune. (ri4 (rientul p"streaz" 7n rezerv"4 7n c"r!ile sale litur%ice4 acest lirism care ne lipse#te...C 7n 8recia $izantin"4 o ceat" nenum"rat" de melozi4 cu principele lor4 care ormeaz" un cor4 #i cori eul lor4 s 7ntul ,omanos4 cel mai mare dintre poe!ii no#tri cre#tini. Tre$uie s" salut"m toate aceste nume4 s" aplaud"m toate aceste %lorii4 s" ascult"m cu transport toate aceste c7ntece.F Produc!ia imno%ra ic" $izantin" se lea%" 7n o$7r#ia ei de poezia reli%ioas" siriac" #i prin aceasta de poezia semitic"4 7n special de psalmii e$raici. +runta#ul poeziei sacre din .izan!4 ,omanos 5H despre care a ost vor$a #i pe care to!i $izantinolo%ii #i chiar teolo%ii catolici 7l consider" ca pe cel mai mare poet sacru4 nu numai al .izan!ului4 ci #i al 7ntre%ii lumi medievale 5 era evreu din 'iria trecut la cre#tinism #i sta$ilit apoi ca diacon 7n Constanti/nopol. El a adoptat pentru imnul sacru versi ica!ia popular"4 care se 7ntemeia nu pe cantitatea sila$elor 5 lun%i sau scurte 5 ci pe ritmul sila$ic care se o$!ine c"ut7nd e ectul muzical 7n num"rul e%al al sila$elor din aceea#i 0 Etude" $re$aratoire" au $elerina-e eu !ari"tiUue de Veru"alem( Paris4 .oeme Presse4 021=4 p. ;;<C vezi ,oete" et melode"( N7mes4 022<4 p. =D>. 0=

stro " #i 7n succesiunea re%ulat" a sila$elor accentuate #i a celor neaccentuate. K De la el ne/a r"mas4 7ntre altele4 condacele #i icoasele de la Na#terea Mntuitorului4 din Duminica +loriilor4 din -inerea Patimilor #i din Duminica Pa#tilor. (pera lui a ost continuat" de al!i melozi4 Teodor 'tuditul4 care a compus cea mai mare parte din c7nt"rile prohodului4 Casia4 despre care le%enda spune c" era %ata s" se urce pe tronul .izan!ului4 dar 7l pierdu din pricina unui r"spuns m7ndru pe care/0 d"du 7mp"ratului ce/ i o erea4 cu m"rul de aur4 m7na sa. Poezia reli%ioas" $izantin" cap"t" un nou av7nt cu &ndrei de Creta4 alc"tuitorul canonului 5 orm" compleK" a c7ntecului reli%ios4 alc"tuit" din nou" ode modelate dup" stro e tipice numite irmoase4 constituind toate laolalt" un %rup or%anic4 cu o melodie unic" 5 H #i apoi cu continuatorii acestuia: Ioan Damasceanul4 7ntocmitorul octoihului4 care este #i azi 7n uzul ritualului ortodoK4 precum #i al c7nt"rilor de 7nmorm7ntare4 Cosma Damasceanul4 Iosi Imno%ra ul4 alc"tuitorul canoanelor pentru iecare zi a s"pt"m7nii. .a4 ceea ce este semni icativ4 7n aceast" munc" de sl"vire a M7ntuitorului au adus contri$u!ia lor chiar 7mp"ra!ii $izantini4 ca Constantin Por iro/%enetul #i Aeon 7n!eleptul4 autorul canonului din Duminica +loriilor. Ni 7n omiletic" $izantinii stau pe o treapt" mai 7nalt" dec7t occidentalii. Marii lor oratori $iserice#ti4 crescu!i 7n ilozo ia #i retorica elenic"4 dar inspira!i de puritatea 7nv"!"turilor evan%elice4 au pus 7n lumin" 7n"l!imea do%mei #i moralei cre#tine cu o verv" care4 peste veacuri4 a avut #i are 7nc" o rezonan!" puternic" 7n su letul lumii ortodoKe. E rem Nirul4 -asile cel Mare4 8ri%ore de la Nisa4 Ioan Orisostomul4 Ioan Damasceanul4 Ioan Caleca4 a c"rui oper" st" la $aza Evan-!eliei u *nv%&%tur% a lui Coresi4 Mihail Peloponesianul4 Ilie Miniat4 contimporanul lui &ntim Ivireanu4 #i mul!i al!ii au ilustrat amvonul $isericii ortodoKe #i ne/au l"sat predici de o rar" rumuse!e4 care se r"s r7n%4 dup" cum se va vedea4 7n cazaniile noastre. Pentru a stimula virtu!ile cre#tine#ti 7n su letul maselor populare4 $izantinii au pl"smuit le%endele 7nv"luite 7n nim$ul miraculosului cre#tin ale s in!ilor martiri #i asce!i4 colec!ionate 7n mineele care se citesc azi 7n $isericile noastre sau patericurile schitice4 lavsaicurile sau limonariile4 m"r%inite numai la via!a #i %7ndurile marilor asce!i. Ni pe t"r7mul literaturii de ima%ina!ie $izantinii au produs opere de seam". 7n secolul al ?O/lea rapsozii $izantini ai maselor populare au alc"tuit o mare epopee4 Di-eni" AOrita"( 7n care se c7nt" via!a de aventuri #i eroism a comandan!ilor de la %rani!ele imperiului. Poezia epic" #i/a %"sit 7ns" eKpresiunea ei cea mai nimerit" 7n roman. ,omanul #i/a luat na#tere 7n epoca de decaden!" a culturii clasice %rece#ti. De#i 7n %ermene era cuprins 7n unele episoade din poemele homerice4 7n idila 0 Ae%enda poveste#te c" venind din 'iria 7n Constantinopol ca diacon 7n $iserica ' 7nta N"sc"toare4 a 7nceput s" compun" imnuri sacre4 a c"ror melodie era 7ns" a#a de st7n%ace4 7nc7t st7rnea r7sul. 7ntr/o noapte din ajunul Cr"ciunului4 pe c7nd dormea4 7i apare dintr/o dat" 7n vis ' 7nta +ecioar"4 care/i 7ntinde un sul de h7rtie4 silindu/0 s"/0 7n%hit". 7l 7n%hite #i de#/tept7ndu/ se4 su$ st"p7nirea unei puternice emo!ii mistice4 intr" 7n $iseric" #i urc7ndu/se 7n amvon c7nt" cele$rul imn F Ojtap8evo! arTO<pou WBA"t%8i( S'*nta Ie ioar%1+ &st el4 prin darul divin 5 dup" le%end" 5 a alc"tuit el mii de imnuri care au p"truns 7n litur%hia ortodoK" #i i/au asi%urat un loc 7ntre s in!i. 0D

din perioada aleKandrin"4 7n pove#tile milesiane sau 7n miturile ale%orice pl"smuite de ilozo ii %reci4 pentru a eKpune 7n orma pl"cut" a ic!iunii o doctrin" meta izic" sau moral"4 totu#i4 ca %en literar de sine st"t"tor4 romanul nu s/a constituit dec7t la 7nceputul erei cre#tine. Cel mai vechi4 din care 7ns" nu ni s/a p"strat dec7t un ra%ment4 este romanul istoric al lui Ninu" i Semi#ramida( alc"tuit4 dup" toate pro$a$ilit"!ile4 la jum"tatea secolului I al erei noastre. Cel mai iz$utit4 dup" pastorala Da$!ni" i C!loe( #i cel care a avut un r"sunet mai puternic 7n literatura $izantin" #i chiar 7n literaturile moderne4 este Aet!io$i a lui Oeliodor sau Tea-en i Hari leea( care a su%erat lui Dimitrie Cantemir4 dup" cum 7nsu#i o spune4 planul operei sale I"toria iero-li'i %+ &cest roman de dra%oste4 prin 7nl"n!uirea de incidente multiple #i variate4 prin tendin!a de a 7ncorda aten!ia 7n des "#urarea unor situa!iuni senza!ionale #i a unor con licte nea#teptate4 7ncheiate4 spre satis ac!ia cititorilor4 printr/un deznod"m7nt ericit4 a ost mult %ustat #i a %"sit imitatori 7n literatura $izantin". 'criitori ca Teodor Prodromos4 Nicetas Eu%enianos4 Esta!iu Macrem$olites #i al!ii 5 unii 7n versuri4 al!ii 7n proz" 5 imit7nd pe Oeliodor4 au scris peripe!iile 7ncurcate ale perechilor de 7ndr"%osti!i4 care4 surprin#i pe mare de urtun"4 cad 7n m7na pira!ilor4 ajun% sclavi #i 7n cele din urm"9 do$7ndesc li$ertatea4 se re%"sesc #i se c"s"toresc. In secolul al ?lII/lea4 c7nd Constantinopolul cade su$ latinii cruciatei a I-/a #i c7nd Imperiul $izantin este 7mp"r!it 7ntre cuceritori4 7mpreun" cu cultura #i o$iceiurile popoarelor romanice din occident 7ncep s" p"trund" 7n limanurile $izantine #i in luen!e literare. In aceste 7mprejur"ri4 romane cavalere#ti ranceze ajun% s" ie prelucrate #i traduse 7n versuri $izantine4 precum: LO n$ea$uTt9X nrn# r9U( /%#tr*nul avaler( un roman din ciclul le%endelor arturiene4 cu cavalerii mesei rotunde @Ies chevaliers de la ta$le rondeG4 prelucrarea li$er" #i prescurtata a romanului rancez de la s 7r#itul secolului al ?O/lea 0Tron le ourtoi" sau Ilorio i ,la8ia'lora( o reela$orare a le%endei provensale Iloire ei /lan !e#'leure sau Im)erie i Mar-arona( o alt" prelucrare 7n versuri a cele$rului roman cavaleresc de la s 7r#itul evului mediu ,ietre de ,roven e el la )elle Ma-uelonne( intrat #i 7n lim$a romn"4 sau4 7n s 7r#it4 traducerea 7n versuri a Romanului Troiei( alc"tuit 7n +ran!a 7n secolul al ?O/lea de truverul normand .enoist de 'ainte/Maure4 dup" izvoare latine. &nterioar" cu cinci veacuri literaturilor romanice din (ccident4 literatura $izantin" ajunsese deci la o 7n lorire mai $o%at". Ni 7n art" .izan!ul era la aceast" epoc" superior (ccidentului. Elemente din arta $izantin" au p"truns de timpuriu prin -ene!ia #i prin st"p7nirile $izantine din Italia4 7n arta evului mediu occidental. De alt" parte4 capitala imperiului4 a#ezat" 7ntr/unui din cele mai pitore#ti decoruri4 cu !"rmul &siei 7n a!"4 era cea mai rumoas" cetate a evului mediu. Cupolele aurite ale $isericilor4 %aleriile #i arcadele palatelor de marmor"4 cu splendide %r"dini pe !"rmul M"rii de Marmara4 pie!ele lar%i ca4 de pild"4 vestita &u%usteon 5 un el de 'an Marco a vechiului .izan! 5 toat" acea $o%"!ie de marmor"4 aur #i mozaicuri ne ace s" 7n!ele%em presti%iul de care se $ucura pe timpul s"u civiliza!ia $izantin". M"re!ia #i rumuse!ea Constantinopolului erau c7ntate 7n romanele courtois ale +ran!ei medievale #i 7n $7linele ruse#ti. Iar mai t7rziu4 7n secolul al ?lII/lea4 c7nd latinii cruci/ A;

atei a I-/a cuceresc Constantinopolul4 r"m7n uimi!i de cele ce v"d 7n capitala imperial"C unul dintre ace#tia4 cronicarul rancez -illehardouin4 scrie: E,ien de pareil ne se peut trouver en un autre paPsF. .I.AI(8,&+IE Pentru istoria literaturii $izantine cea mai $un" oper" este p7n" acum tot U r u m $ a /V$er4 0e" !i !te der )T8antini" !en Litteratur( care are pentru iecare capitol o $o%at" $i$lio/.%ra ie4 II. &u l. Mttnchen4 021>. ( lucrare sumar"4 mai nou": 8iovanni Montelatici4 Storia delta letteratura )i8antina .;:DB2D5;1( Milano4 )lrico Ooepli4 010<. ( sintez" asupra civiliza!iei $izantine: C h. D i e h 04 /T8an e+ 0randeur et dd aden e( Paris4 +lammarion4 p. ;>0. +oarte pre!ioase date privitoare la importan!a .izan!ului pentru noi #i la le%"turile literaturii noastre cu cultura $izantin" se %"sesc la D. Eusso4 Eleni"mul *n Romnia( .ucure#ti4 010;4 reprodus #i 7n Studii i"tori e -re o#romane+ O$ere $o"tume( II4 p. D2>5:D04 .ucure#ti4 01=:4 +unda!ia pentru literatur" #i art" E,e%ele Carol IIFC N. I o r % a4 /T8an e a$rS" /T8an e( .ucarest4 01=:. Pentru imno%ra ie 7n le%"tur" cu ritualul nostru: preotul pro . Petre -inii 0 e s c u4 De"$re $oe8ia imno-ra'i % din %r&ile de ritual "i *ntarea )i"eri ea" %( .ucure#ti4 01=>. AITE,&T),& 'A&-IA(, ')D/D)NJ,ENI Din cele eKpuse 7n capitolele precedente s/a putut vedea c" literaturile romanice4 emancip7ndu/se de su$ tutela lim$ii latine4 apar t7rziu4 a$ia 7n secolul al ?/lea. P7n" la aceast" epoc" .izan!ul 7ns"4 care 7#i pl"m"dise o civiliza!ie proprie din uziunea clasicismului %rec cu cre#tinismul #i cu str"vechile culturi ale (rientului4 avusese o evolu!ie literar" de cinci veacuri. 7n secolul al -l/lea4 c7nd 7n Italia #i 7n 'pania a$ia se uri#au 7n documente latine urmele noilor lim$i romanice4 .izan!ul se putea m7ndri cu melozi ca ,omanos4 pe care nu numai $izantinolo%ii4 ci chiar #i teolo%ii catolici 7l socotesc ca pe cel mai mare poet al cre#tin"t"!ii din toate vremurile. P7n" 7n veacul al ?OI/lea4 c7nd 7n (ccidentul romanic apar primii cronicari 5 7n 'pania &l ons al ?/lea cu cronica %eneral" a 'paniei4 7n +ran!a cronicarii cruciadei a I-/a cu -illehardouin 7n runte 5 istorio%ra ia $izantin" d"duse pe cei mai de seam" reprezentan!i ai s"i. Ni 7n ceea ce prive#te epica literatura $izantin" putea sta ou cinste al"turi de literaturile romanice4 c"ci dac" $o%ata e lorescent" a chanson/elor de %este i a romanelor courtois din +ran!a medieval" s/a r"s irat 7n toate literaturile (ccidentului neolatin4 .izan!ul 7n schim$ produsese marea epopee popular" Di-eni" AOrita"( precum #i o serie de romane imitate dup" EtOio$i a lui Oeliodor4 care 7ncep s" se e#aloneze 7nc" din veacul al -/lea. Ni dac" dup" c"derea Constantinopolului su$ latinii cruciadei a I-/a p"trund 7n literatura $izantin" c7teva teme din ciclul romanelor courtois4 nu/i mai pu!in adev"rat c" #i literatura $izantin" a transmis epicei ranceze medievale o serie de motive 7n opere ca: Cli-e" a lui Chretien de TroPes4 At!i" et ,ro$!ilia" a lui &leKandre4 ,arteno$eu( Hi$$omedon et ,rote"Uau" ale lui Ouon de ,otelande4 Cleomade" a lui &denet le ,oi4 Ilorimont al lui &imon de -arenne #i acel cele$ru 7n evul mediu Roman de "e$t#"a-e" 5 Sin#di$a al nostru 5 care a colindat prin toate literaturile (ccidentului. 0<

Privit" ast el 7n 7ntre%ul s"u4 literatura $izantin"4 anterioar" cu cinci veacuri literaturilor romanice4 s/a dezvoltat pe o linie de evolu!ie ascendent" #i atinsese 7n evul mediu 7n unele domenii 5 ca4 de eKemplu4 7n cel reli%ios/#i 7n cel istoric 5 culmi mai 7nalte dec7t literaturile (ccidentului. Dac" la aceast" str"lucire cultural" ad"u%"m rumuse!ea pitoreasc" a Constantinopolului4 atunci 7n!ele%em armecul pe care .izan!ul 7l eKercita asupra popoarelor p"%7ne de la %rani!ele imperiului. Cel dint7i dintre popoarele slave din sudul Dun"rii care au 7m$r"!i#at cre#tinismul o icial au ost $ul%arii4 7n 2<D principele .oris al .ul%ariei4 olosindu/ se de 7ncheierea p"cii cu $izantinii4 se $oteaz" av7nd ca na# pe 7nsu#i 7mp"ratul $izantin MihaiA Cre#tinismul do$7nde#te 7ns" un puternic av7nt 7n .ul%aria su$ iul lui .oris4. su$ !arul 'imion4 prin munca de cultur" a discipolilor lui Chirii #i Metodiu. +ra!ii Chirii #i Metodiu erau iii unui 7nalt unc!ionar %rec din 'alonic. Cuno#teau pro$a$il lim$a slav" din copil"rie4 iindc" 7n veacul al I?/lea popula!ia slav" se 7ntindea p7n" su$ zidurile 'alonicului. Do$7ndiser" la Constan/tinopol o solid" educa!ie reli%ioas" su$ c"l"uza marelui patriarh +otieC c"l"toriser" apoi pe la m"n"stirile din &sia Mic"4 unde se ini!iaser" 7n via!a ascetic" #i 7ncercaser" s" aduc" la cre#tinism pe caz"rii de la nordul M"rii Ne%re. Ei aveau ast el reputa!ia unor adev"ra!i apostoli c7nd4 7n anul 2<34 principele Moraviei4 ,ostislav4 cere din .izan! misionari cre#tini care s" cunoasc" 7im$a slav". Cre#tinismul p"trunsese 7n Moravia din !"rile %ermanice4 dar 7nt7lnea o$stacole 7n eKpansiunea lui4 nu numai din pricin" c" moravii p"%7ni erau 7n lupte continue cu %ermanii4 dar #i din pricin" c" misionarii %ermani nu cuno#teau lim$a poporului pe care voiau s"/0 evan%helizeze. +ra!ii Chirii #i Metodiu petrecuser" vreo trei ani pentru a traduce ' intele 'cripturi 7n lim$a slav"4 invent7nd pentru aceasta al a$etul %la%olitic4 #i 7n 2<= plecar" 7n Moravia. Propa%anda lor avu un succes str"lucit4 dar4 dup" ce moare ,ostislav4 7n z$ucium"rile politice care urmeaz"4 litur%hia slav" 7ncepe s" ie atacat" din ce 7n ce mai 7nver#unat de c"tre clerul %erman catolic. Persecuta!i #i iz%oni!i din Moravia4 discipolii lui Metodiu se re u%iaz" 7n Macedonia #i apoi 7n .ul%aria4 care tocmai usese c7#ti%at" la cre#tinism. Ei %"sesc aci4 su$ domnia lui 'imion4 care se urcase pe tronul .ul%ariei dup" .oris 7n 21=4 t"r7mul prielnic pentru o spornic" activitate cultural". 'imion 7#i "cuse educa!ia 7n .izan!4 se deprinsese din copil"rie cu operele lui &ristotel #i cu discursurile lui Demostene si do$7ndise at7ta cultur" %receasc"4 7nc7t un sol contemporan %erman al re%elui (tto I4 de ori%ine lon%o$ard"4 Auitprand4 ne spune c" $izantinii 7l socoteau pe jum"tate %rec. Oot"r7t s" ridice starea cultural" a poporului s"u4 el introduce la curtea din Preslav4 capitala !"rii4 pompa #i ceremonialul $izantin4 7nal!" arhiepiscopatul $ul%ar la ran%ul de patriarhie4 proclam7nd autoce alia $isericii $ul%are @10>G4 zide#te $iserici #i palate4 or%anizeaz" $i$lioteci #i stimuleaz" cu av7nt opera de transplantare a literaturii $izantine4 pun7ndu/se el 7nsu#i la munc". De la el a r"mas 7n literatura $ul%ar" traducerea a 0=: de discursuri ale s . Ioan Orisostomul4 reunite su$ numele de ?lato"tru9 WValul de aur1+ 'u$ acest principe 7n!elept4 pe care un pane%irist $ul%ar contemporan 7l nume#te Enoul PtolomeuF4 discipolii lui Metodiu s7nt $ine primi!i. 7ncuraja!i A@

de !ar 7n munca lor de cultur"4 ei dau at7ta str"lucire domniei lui 'imion4 7nc7t to!i slavi#tii o numesc epoca de aur a literaturii $ul%are. .iserica $ul%ar" recunosc"toare pentru munca lor 7i cinste#te 7n runte cu cei doi apostoli Chirii #i Metodiu su$ numele de Esvetii sedmipocetniF @%rupul celor > s in!iG. 7n runtea acestor discipoli st" Climent4 care a dat iin!" slav" 7n Macedonia episcopatului din (hrida. El a l"sat o serie de discursuri #i $io%ra ia apostolilor Chirii #i Metodiu4 alc"tuite cu elemente le%endare dup" modelul ha%io%ra iei $izantine4 cuprinz7nd discu!iuni do%matice ca de pild" disputa lui Chirii cu sarazinii4 cu caz"rii4 cu clerul latin din -ene!ia. 7n aceea#i epoc" a lui 'imion tr"ie#te #i Ioan EKarhul4 un el de patriarh al .ul%ariei4 care a transpus 7n literatura $ul%ar" partea care interesa mai mult poporul s"u din opera undamental" de do%matic" a s 7ntului Ioan Damasceanul. Era iresc ca 7n epoca de cre#tinare a poporului $ul%ar toat" str"dania c"rturarilor s" ie pus" cu deose$ire 7n serviciul operei de t"lm"cire a tot cea ce putea 7nt"ri noua credin!". Munca des "#urat" 7n aceast" privin!" este uria#" pe toate t"r7murile literaturii reli%ioase. &st el4 7n a ar" de c"r!ile undamentale ale .i$liei4 de teKtele litur%ice4 s/au tradus de c"tre scriitori anonimi numeroase c"r!i de do%matic"4 ca de pild" opera s 7ntului Ioan Damascean4 comentarii privitoare la teKtele $i$lice4 ca de eKemplu comenta/rul s . &thanasie din &leKandria4 sau comentarul lui Oippolit asupra c"r!ii lui DaniilC literatur" ascetic" #i mistic"4 ca de pild" operele lui E rem Nirul4 ale lui Ioan UlimaK @a c"rui scriere Le"tvi a( scara posturilor pe care tre$uie s" le urce omul pentru a ajun%e la des"v7r#ire moral"4 a ost tradus" la noi 7n secolul I.l ?-II/lea de mitropolitul -arlaamG4 ale lui Teodor 'tuditul4 re%eneratorul vie!ii monahale $izantine din veacul al I?/lea4 ale lui Ioan Moshos .Limonarion( oarte r"sp7ndit" #i la noiGC #i4 7n s 7r#it4 o $o%at" literatur" omi/letic" culeas" din operele s . -asile cel Mare4 ale lui 8ri%ore de Nazianz4 Ioan Orisostomul #.a. Dar asemenea discu!iuni do%matice #i specula!iuni teolo%ice nu puteau mul!umi ima%ina!ia naiv" a poporului4 care4 7n aza de copil"rie a culturii sale4 era mai $ucuros dup" pove#ti #i le%ende 7n le%"tur" cu noua lui credin!" #i cu lumea 7nocnj ur"toare. De aceea din $o%ata #i variata materie reli%ioas" a .izan!ului4 aceea care s/a $ucurat de mai mult" trecere 7n literatura $ul%"reasc" a ost literatura apocri ". &ceast" literatur" s/a n"scut 7n vremurile de decaden!" ale poporului evreu #i 7n primele veacuri ale cre#tinismului4 ie din nevoia de a ridica moralul deprimat al poporului4 ie din n"zuin!a de a l"muri unele puncte l"sate 7n 7ntuneric de .i$lie din via!a patriarhilor4 a pro e!ilor4 a M7ntuitorului4 a apostolilor4 ie4 7n s 7r#it4 de a dezv"lui eni%mele privitoare la crea!iunea #i s 7r#itul lumii4 la via!a de dincolo de moarte. A"s7nd la o parte le%endele privitoare la -echiul Testament4 mo#tenite din vechiul iudaism4 literatura apocri " a Noului Testament a ost alc"tuit" mai toat" din le%ende populare ormate 7n comunit"!ile primitive ale cre#tinismului 5 iindc" cea pl"smuit" de sectele eretice a ost distrus" 5 #i a ap"rut su$ numele unui patriarh4 a unui pro et4 a M7ntuitorului sau a unuia din apostoli4 cu preten!ia c" a stat mult" vreme ascuns" ca o literatur" postum"4 p7n" ce 7mprejur"ri ericite au scos/o la lumin". De aceea literatura aceasta a ost numit" apocri " @de la %r. noR$im8a 5 acop"r4 ascund4 %n>R$m8oU S A?

ascunsG. Ni iindc" preten!ia acestei noi literaturi c" ea este opera marilor personalit"!i ale .i$liei este ne7ntemeiat"4 ea iind o literatur" neautentic"4 als"4 termenul apocri are dou" note caracteristice: literatur" care ar i stat ascuns"4 ca un el de oper" postum"4 dar 7n acela#i timp o literatur" neautentic"4 pseudoepi%ra ic"4 als". Aiteratura aceasta este alc"tuit" dintr/o vast" materie de le%ende !esute de ima%ina!ia naiv" a poporului 7n jurul M7ntui/torului #i a amiliei s inte: a#a/numitele evan%helii apocri e4 ca de pild" ,ro#toevan-!elia lui Ia o)( ratele cel mic al Domnului4 care4 inspirat" de do%ma concep!iunii imaculate a M7ntuitorului4 7nv"luie 7ntr/un nim$ de castitate #i s in!enie na#terea4 copil"ria #i tinere!ea ' intei +ecioareC sau Evan-!elia o$il%riei( atri$uit" apostolului Toma4 7n care se arat" pri$e%ia amiliei s inte spre E%ipt prin pustiu4 precum #i copil"ria M7ntuitorului 7n Nazaret4 s7nt 7n "!i#ate cu elemente de miraculos 7ntr/o adev"rat" apoteoz" #i4 7n s 7r#it4 Evan-!elia lui Ni odim( 7n care se povestesc chinurile M7ntuitorului4 moartea lui #i sco$or7rea 7n in ern pentru li$erarea celor drep!i. Ciclul acestor le%ende apocri e se 7ncheie apoi cu o serie de viziuni apocaliptice privitoare la s 7r#itul lumii #i la contrastul dintre rai #i iad4 ca: A$o ali$"ul "'*ntului Ioan /o-o"lovul( A$o ali$"ul "'*ntului ,avel( C%l%toria Mai ii Domnului la iad( A" en"iunea lui I"aia la er( Cuv*ntul lui Melodie al $atarilor( care vor trece apoi #i 7n literatura noastr"4 unele chiar din secolul al ?-I/lea. Cronicile $izantine4 care povesteau4 dup" modelele clasice4 toat" via!a z$uciumat" a imperiului #i a cur!ii din Constantinopol4 nu au interesat pe c"rturarii de la 7nceputul literaturii $ul%are. Dimpotriv"4 ace#tia %ustau mai mult crono%ra ele scrise de c"lu%"rii $izantini4 care 7ncepeau povestirea de la crea!iune #i care 7ntre!esau 7n urzeala $i$lic" #i istoric" le%ende apocri e4 tradi!ii populare privitoare la 7mp"ra!i #i alte multe elemente de olclor $izantin. Din $o%ata literatur" de crono%ra e $izantine au trecut 7n literatura $ul%ar": hrono%ra ul lui Ioan Malalas4 un siriac %recizat4 care poveste#te istoria lumii p7n" la anul :>DC cronica lui 8heor%he Monahul &martolos @5 p"c"tosulG4 care duce povestirea p7n" la moartea 7mp"ratului Teo ilC c7teva ra%mente din 7$ovoT$7Y$i7ov ?vvio'iov a patriarhului NiRi or #i crono%ra ul lui Manasses 7nc"rcat de podoa$e stilistice4 care 7n ori%inalul $izantin era scris 7n versuri4 dar care 7n slav" este tradus 7n proz" #i care va avea4 dup" cum vom vedea4 o mare in luen!" asupra c"lu%"rilor cronicari ai Moldovei Macarie #i &zarie. Aa 7nceputurile cre#tin"rii sale4 nivelul cultural al poporului nu era desi%ur a#a de ridicat 7nc7t s" poat" %usta rumuse!ea capodoperelor literaturii clasice %rece#ti4 nici s" poat" pre!ui loarea poeziei $izantine. C"rturarii $ul%ari 5 #i 7n primul r7nd clericii care st"teau 7n runtea activit"!ii de transplantare a culturii $izantine 5 au ales din comoara literar" a .izan!ului4 7n a ar" de ceea ce putea 7nt"ri credin!a4 numai acele opere cu caracter estetic care puteau i pe placul maselor naive ale poporului. &#adar4 7n primul r7nd romanele populare. &st el s/a tradus4 7nc" din secolul al ?lII/lea: o versiune a romanului lui &leKandru cel Mare4 care apoi a ost 7ncorporat" 7n ,usia 7n a#a/numitele cronici %rece#ti4 elenisRii letopisec @MalalasGC romanul lui Varlaam i Ioa"a'( o prelucrare $izantin" a le%endei lui .uda4 Ecel mai $un roman spiritual al evului mediuF4 tradus la noi de )dri#te N"sturel4 cumnatul lui Matei .asara$ C o versiune din vestita carte de a$ule indiene4 tradus" 7n literatura ara$" su$ numele de Zalila! i Dimna!( iar 7n literatura $izantin" #i slav" su$ numele AB

de Ste'anite" i I!nilate" @numele a doi #acali4 eroi ai romanuluiGC apoi o povestire cu elemente eni%matice4 dar hazlii 7n acela#i timp4 din cercul le%endelor solomonice4 intitulat" Solomon i Zitovra"( care a circulat #i 7n literaturile medievale ale &pusului su$ numele de Solomon i Mar oi' #i care st" la $aza prelucr"rii lui Croce4 /ertoldo+ Din acela#i ciclu de pove#ti venite din vechiul (rient 7n literatura $izantin"4 $ul%arii au mai transpus 7n literatura lor romanul 7n!esat de prover$e4 a$ule #i eni%me al lui Ar !irie i Anadan( a c"rui orm"4 cea mai veche4 a ost descoperit" 7n zilele noastre de o misiune arheolo%ic" %erman" pe o insul" de la cataractele Nilului4 7ntr/un papirus scris cu 5 veacuri 7nainte de Oristos 7n lim$a armean". ,omanul a ost tradus 7n slavo/ne#te 7n secolul al ?l/lea sau al ?O/lea4 pro$a$il 7n !inuturile Macedoniei4 7n"$u#it" prin cucerirea $izantin"4 activitatea cultural" rena#te 7n .ul%aria su$ al doilea imperiu romno/$ul%ar4 la curtea !arilor din T7rnova4 prin munca neo$osit" a marilor patriarhi Theodosie #i mai ales E thimie. C"tre s 7r#itul secolului al ?O/lea literatura sud/slav" 7#i str"mut" punctul de %reutate 7n 'er$ia4 care4 7nche%7ndu/se 7ntr/o unitate politic"4 devine4 su$ conducerea lui Nte an Nemanja4 unul din statele cele mai puternice ale Peninsulei .alcanice. Trezit" mai t7rziu la via!a literar" proprie. 'er$ia a 7mprumutat lim$a $isericeasc"4 #i 7mpreun" cu aceasta #i literatura tradus"4 din .ul%aria4 dar /copi#tii s7r$i4 copiind teKte reli%ioase4 le%ende #i pove#ti $ul%are4 au introdus 7n teKtele ce copiau lim$a !"rii #i a vremii lor. .ul%aria 7ns"#i intr" 7n s era de in luen!" a culturii s7r$e#ti4 c"ci documentele scrise 7n .ul%aria la aceast" epoc" se resimt de in luen!a s7r$easc". Aa curtea din -idin a !arului $ul%"resc 'racimir se 7ntre$uin!eaz" 7n documente lim$a s7r$o/slav" #i 7n aceast" lim$" este scris #i s$ornicul copiat la anul 0=<3 cu ajutorul &nei4 so!ia !arului #i iica lui .asara$a al nostru. Aiteratura $ul%"reasc" venea 7n 'er$ia prin mijlocirea m"n"stirilor din Muntele &thos. Ae%"turile vie!ii de cultur" a s7r$ilor cu Muntele &thos au ost 7nnodate 7n secolul al ?O/lea prin iul lui Nte an Nemanja4 ,atRo. &cesta4 p"r"sind str"lucirea de la curtea domneasc" a tat"lui s"u4 s/a retras 7n Muntele &thos4 7m$r"c7nd haina monahal" su$ numele de 'a va. C7!iva ani dup" aceasta tat"l s"u. Nte an Nemanja4 renun!" #i el la tron #i4 venind cu su letul umilit pe urmele iului s"u4 7#i caut" un loc de odihn" 7ntre c"lu%"rii Muntelui &thos su$ numele de 'imion. 'imion #i 'ava au 7ntemeiat 7n Muntele &thos m"n"stirea s7r$easc" Oilandarul4 care a 7nnodat via!a reli%ioas" a poporului s7r$ cu via!a ascetic" #i cultural" a Muntelui &thos. Muntele &thos este o peninsul" st7ncoas" #i a$rupt"4 acoperit" numai de m"n"stiri ridicate de 7mp"ra!i $izantini4 de !ari $ul%ari4 de cnezi s7r$i4 de domni romni #i de !ari ru#i. &ceste m"n"stiri ad"postesc 7n ele c"lu%"ri de neamuri di erite4 care tr"iesc 7n umilin!" o via!" de adev"rat" r"!ietate cre#tineasc"4 uni!i laolalt" 7ntr/un el de repu$lic"4 su$ conducerea celui mai destoinic din so$orul e%umenilor: protul Muntelui &thos. &ceast" repu$lic" de m"n"stiri a jucat un rol important 7n via!a ,"s"ritului ortodoK4 c"ci ea era nu numai inima din care pulsa via!a reli%ioas" din ,"s"rit4 dar #i un el de $i$liotec" CD

central" a popoarelor ortodoKe4 cum spune unul din cei mai $uni cunosc"tori ai literaturii sud/slave4 pro esorul MurRo. Din Muntele &thos au plecat teKtele #i misionarii culturii c"tre !"rile slave. )n popas 7n drumul lor l/au ormat m"n"stirile din Macedonia4 lea%"nul literaturii $ul%"re#ti din epoca de aur4 unde popula!ia $ul%"reasc" se 7ncruci#a cu popula!ia s7r$easc". Din r"sadurile $izantine aduse din &thos a crescut pe p"m7nt s7r$esc o literatur" ori%inal" de ha%io%ra ie #i cronici na!ionale. 7n a ar" de curentul acesta ortodoK #i $izantin care se rev"rsa 7n 'er$ia din m"n"stirile Muntelui &thos4 un alt curent4 de un caracter cu totul deose$it4 venea s" 7nvioreze literatura s7r$easc". Era un curent de cultur" occidental" care p"trundea dinspre !"rmurile M"rii &driatice. Aitoralul adriatic4 vechea Ilirie #i o parte din Panonia4 usese ocupat de croa!i cu c7!iva ani mai 7nainte de str"mutarea s7r$ilor 7n sudul Dun"rii. 7nc" de la 7nceputul a#ez"rii lor pe coastele dalmatine4 croa!ii s7nt c7#ti%a!i la cre#tinism prin misionari trimi#i din ,oma4 dup" cererea 7mp"ratului $izantin Oeraclie. Dup" o perioad" de ezit"ri 7ntre ,oma #i .izan!4 re%ele croa!ilor4 .ranimir4 recunoscu 7n cele din urm"4 7n 2>14 autoritatea $isericii papale. 7n 003; croa!ii4 dup" o serie de z$ucium"ri interne4 se alipesc la )n%aria #i intr" 7n acest el tot mai mult 7n s era de in luen!" a )n%ariei #i a $isericii catolice. Cu un veac mai 7nainte !inuturile croate din jurul Du$rovniRului de azi 5 ,a%usa de alt"dat" 5 c"zuser" su$ in luen!a Italiei. Aa 7nceputul secolului al ?l/lea do%ele -ene!iei4 Petru al II/lea )rseolo4 cucere#te o parte a !"rmului adriatic al Croa!iei4 unde cu timpul repu$lica ' . Marco iz$ute#te s" st"p7/neasc" centre 7nsemnate ca *ara4 -e%lia4 'palato4 Aa%osta #i c7tva timp ,a%usa. ,a%usa a ost cu deose$ire poarta prin care in luen!ele occidentale au p"truns 7n literatura #i 7n arta s7r$easc". De#i ,a%usa #i/a redo$7ndit li$ertatea4 pe care cu mici 7ntreruperi a iz$utit s" o p"streze p7n" 7n 020: @con%resul din -ienaG4 c7nd a ost cedat" o dat" cu -ene!ia &ustriei4 totu#i ea a r"mas su$ in luen!a vene!ian" #i lim$a o icial" a repu$licii dalmatine a ost mult" vreme lim$a latin"4 sau mai eKact un dialect italian. Ae%"turile politice #i economice ale -ene!iei cu ,a%usa au 7nlesnit 7n cetatea dalmatin" a#ezarea italienilor4 care au adus cu ei 7n societatea slav" o$iceiuri ra inate4 %ustui pentru artele rumoase #i literatur". Pe de alt" parte4 slavii dalmatini4 atra#ii de armecul -ene!iei4 se duc 7n Italia pentru completarea studiilor la )niversitatea din Padova. ,a%usanii 7ncep s" scrie chiar 7n lim$a latin" #i italian".. )n t7n"r dalmat4 Ilja Crejevic4 prime#te 7n 0D>24 la ,oma4 coroana de poet4 #i versurile lui latine s7nt socotite ca cele mai rumoase dintre ale scriitorilor contemporani. Paralel cu in luen!a politic" #i cultural" a -ene!iei pe !"rmurile dalmatine44 se 7ntinde #i in luen!a $isericii. 7n &ntivari #i 7n ,a%usa se 7ntemeiaser"4 din veacul al ?l/lea chiar4 episcopate catolice de care depindeau numeroase $iserici #i m"n"stiri4 ca de eKemplu: 'ancta M"ria de ,eteco4 l7n%" ,a%usa4 sau 'ancta M"ria de Mljet @MeledaG4 a#ezat" pe v7r ul unei insule st7ntoase 7nconjurat" de p"duri de pini. Prin aceste m"n"stiri 7n care c"lu%"rii croa!i tr"iau su$ ascultarea ,omei #i o iciau serviciul reli%ios 7n lim$a latin"4 precum #i prin numeroase le%"turi politice4 comerciale #i culturale4 multe elemente CA

din arta #i literatura (ccidentului medieval au p"truns 7n literatura croat". &st el croa!ii au cunoscut de timpuriu acele drame litur%ice ale evului mediu 5H 5 misterele4 cum le numeau occidentalii4 priRazanje sau sRazanje4 cum le numeau croa!ii 5 au avut poe!i care s/au inspirat din lirica lui Petrarca #i au cunoscut de timpuriu $ine acerile ,ena#terii. Prin le%"turile cu 'er$ia4 o parte din aceste elemente de art" #i literatur" occidental" a p"truns 7n literatura s7r$easc"4 venind ast el s" sporeasc" tezaurul cultural al slavilor sud/dun"reni. .I.AI(8,&+IE Pentru literaturile sud/slave 7n %eneral o $un" oper" de sintez" este tot D r. M. M u r R o4 0e" !i !t" der %lteren "ud"lavi" !en Litteraturen( Aeipzi%4 01324 7n colec!ia EDie Aiteraturen des (stens in Einzeldarstellun%enF. Pentru literatura $ul%"reasc": .oian Penev4 OcTopua EtWirapcKaTa jiOTepaiPpa4 'o ia4 01==. In ormi!is #i $i$lio%ra ie #i la & n % e 0 o v #i 8 e n o v4 Crapi EiWiraprca jlaTepaTPpa @I?/?-III .G4 'o ia4 01;;. Pentru literatura s7r$easc" manualul lui P a v 0 e P o p o v i c4 npsrjie l cpncse UOOM e./O(CTO4 ed. a Ii/a4 .el%rad4 010=4 este 7nc" util4 iindc" are la s 7r#it pentru iecare capitol o $i$lio%ra ie $o%at"C Milivaje . a % i c4 O= crape cpnCUe UO$OWUe.O(CTO4 ed. a IlI/a4 .eo%rad4 01;<. Pentru literatura croat": Dr. Dra% u ti n ProhasRa4 Da" Oroati" O#"er)i" !e S !ri'ttum in / "nien v+nd dir Her8e- nina( *a%re$4 010D. Pentru in luen!ele italiene asupra literaturii iu%oslave un $un articol de sintez": M i r R o Deanovic4 Le" in'luen e" italienn " "ur lLan i nne littera!ire T u-o"lave( 7n R vue de litte# rature om$aree( ?-I4 01=D4 pp. =3 59;.

I-.(!(3! (/1E-I'/( ,- C0'.0(! 5I6!-.I-/7*'!V) Izola!i de romanitatea occidental" prin un%uri4 care p7n" t7rziu4 la 7nceputul secolului al ?l/lea4 erau p"%7ni4 #i de imperiul $izantin prin slavii de la sudul Dun"rii4 care din secolul al I?/lea erau ortodoc#i4 romnii au tre$uit s" primeasc" 7n $iseric" litur%hia slav". &ceast" litur%hie usese 7n iin!at" de c"tre ra!ii Chirii #i Metodiu4 %reci din 'alonic4 dar care cuno#teau 7nc" din ca/sa p"rinteasc" lim$a slav" #i care convertiser" la cre#tinism pe moravii principelui ,ostislav. Aim$a 7n care ei traduseser" ' intele 'cripturi era 7ns"4 dup" cum s/a dedus din particularit"!ile onetice4 lim$a $ul%"reasc" vor$it" pe timpul lor4 deci 7n secolul al I?/lea4 7n jurul 'alonicului. Dar cum e7mpul lor de activitate apostolic" se 7ntindea peste !inuturile slavilor occidentali @str"mo#ii slovenilor actualiG4 ei au tre$uit s" introduc" 7n traducerile lor #i elemente slave occidentale4 dintre care unele de ori%ine latin"4 altele de ori%ine %erman". Traducerile ra!ilor Chirii #i Metodiu4 revizuite 7n .ul%aria 7n epoca de aur a !arului 'imion4 au ost cur"!ate de elementele str"ine #i de tot ce p"rea poporului de ne7n!eles. Copii de pe aceste teKte au trecut desi%ur #i 7n nordul Dun"rii #i ele vor i servit la o icierea cultului divin 7ntr/o vreme c7nd p"tura de popula!ie romneasc" era str"puns" de numeroase in iltra!ii slave4 care nu useser" 7nc" asimilate #i care au l"sat urme puternice 7n lim$a #i chiar 7n toponimia noastr": 0or9 @Wiul de munteG4 Dol9 @Wiul de c7mpieG4 R*mni @din ,7$nic4 de la rP$a S pe#te4 deci Er7ul cu pe#tiFG4 D*m)ovi&a @de la &9:9 S stejarG4 /u ovina @!ara a%ilorG4 /i"tri&a @ap" repedeG etc. ( icierea ritualului cre#tin nu se putea4 desi%ur4 s"v7r#i 7n toat" plin"tatea lui "r" evan%helii #i "r" teKte litur%ice. Era deci iresc ca teKte slavone#ti reli%ioase din sudul Dun"rii s" i trecut 7n nord #i chiar s" se i copiat #i pe p"m7ntul nostru. Oasdeu #i I. ."r$ulescu cred chiar c" unul din cele mai vechi monumente ale literaturii $ul%are4 Code7 Su$ra"lien"i"( s/ar i scris 7n !"rile noastre. (r%anizarea $isericii $ul%are #i eKtensiunea ei 7n nordul Dun"rii4 7ntr/o vreme c7nd noi 7nc" nu eram consolida!i4 a contri$uit #i ea s" 7nnoade via!a noastr" reli%ioas" cu a slavilor sud/dun"reni. Ne lipse#te materialul documentar necesar pentru a lumina aceast" epoc" 7ntunecat" din istoria poporului romnesc. 7n anul c7nd4 dup" distru%erea taratului $ul%ar4 -asile al II/lea reor%anizeaz" ierarhia $isericeasc" 7n .ul%aria cucerit"4 !inuturile vlahilor C9

s7nt men!ionate ca a l7ndu/se su$ jurisdic!iunea $isericeasc" a episcopatului de -idin4 dar din actul 7mp"ratului $izantin4 pu$licat de 8elzer4 nu se poate #ti dac" este vor$a #i de vlahii din nordul Dun"rii. 7n%lo$area noastr" 7n zona reli%ioas" slav" de nuan!" $izantin" este apoi 7nt"rit" de 7mprejur"rile politice 7n care s/a des "#urat irul vie!ii noastre istorice p7n" la epoca n"ruirii statelor $alcanice. Principatele romne#ti apar 7n lumina ,"s"ritului european a$ia cu c7teva decenii 7nainte ca turcii s" pun" piciorul 7n Europa. Aipsa de m"rturii documentare 7nv"luie via!a poporului nostru din evul mediu 7ntr/o ne%ur" deas". Din pu!inele #tiri4 pe care le cule%em din documentele ie#ite din cancelariile re%ilor un%uri4 reiese c" 7n secolul al ?lII/lea se %"seau pe melea%urile noastre orma!iuni m"runte de state4 din care aveau s" se 7nche%e cu timpul4 prin contopirea lor4 prin alun%area t"tarilor care invadaser" #esurile #i prin 7nl"turarea un%urilor care aveau preten!ie de suzeranitate asupra !inuturilor din nordul Dun"rii4 principatul L"rii ,omne#ti #i al Moldovei. Cel dint7i voievod care ridic" stea%ul independen!ei pe plaiurile noastre este voievodul de la Wiu4 Aitovoi. El cucere#te p"r!i din .anatul un%uresc al 'everinului4 re uz" s" pl"teasc" tri$utul cuvenit re%elui Aadislau Cumanul4 dar pl"te#te cu via!a aceast" 7ncercare4 murind pe c7mpul de lupt" 7n anul 0;>1. &$ia dup" o jum"tate de veac4 c7nd4 7n urma stin%erii dinastiei arpadiene. )n%aria era z%uduit" de mari r"m7nt"ri #i c7nd st"p7nirea t"tarilor la Dun"re se clatin"4 se 7ntemeiaz"4 ca stat de sine st"t"tor4 principatul muntean. .asa/ra$a4 unind 5 7n ce 7mprejur"ri nu #tim4 iindc" ne lipsesc #tiri documentare5 voievodatele m"runte su$ sceptrul s"u4 cur"!ind #esurile Dun"rii de st"p7nirea t"t"rasc" #i distru%7nd 7n 0==34 7n v"ile de la Posada4 o#tirea lui Carol ,o$ert4 este4 cu drept cuv7nt4 socotit ca ctitorul L"rii ,omne#ti. Cam 7n acela#i timp se 7ntemeiaz" #i Moldova prin .o%dan4 voievodul romnilor din Maramure#4 care4 r"zvr"tindu/se 7mpotriva un%urilor4 trece cu credincio#ii s"i peste mun!i 7n Moldova4 ia 7n st"p7nire !ara lui 'as4 c"zut pe c7mpul de lupt"4 atra%e de partea lui pe moldoveni #i distru%e o#tirile un%ure#ti trimise 7mpotriva lui. Principatul L"rii ,omne#ti #i al Moldovei nu s/au putut deci 7nche%a ca state independente dec7t prin lupte cu re%ii )n%ariei4 care ridicau preten!iuni de suzeranitate asupra !inuturilor din sudul #i r"s"ritul Carpa!ilor. 7n acele vremuri de mari z$ucium"ri4 c7nd principatele romne erau 7n necontenite lupte cu re%ii catolici ai )n%ariei #i ai Poloniei pentru salv%ardarea independen!ei lor4 se constat" 7ntre conduc"torii L"rii ,omne#ti #i ai statelor slave sud/dun"rene str7nse le%"turi politice4 7nt"rite prin 7nrudiri dinastice. +iul /#i urma#ul lui .asara$4 Nicolae &leKandru4 a avut o iic" pe care a c"s"torit/o cu Nte an )ro#4 re%ele '7r$iei4 #i o alta4 &nca4 pe care a c"s"torit/o cu 'racimir4 dinastul din -idin. &ceste le%"turi de amilie 7ncheiate pe temeiul comunit"!ii de credin!" au consolidat #i rela!iile politice. C7nd4 dup" moartea lui &leKandru .asara$4 Audovic4 re%ele )n%ariei4 trece Dun"rea #i cucere#te -idinul4 lu7nd 7n captivitate #i pe 'racimir4 cumnatul domnului romn4 acesta4 ca s"/0 r"z$une4 atac" ora#ele de %rani!" din &rdeal4 p7n" c7nd4 7n cele din urm". C:

intervine o 7mp"care 7ntre un%uri #i romniC #i -idinul4 cucerit de romni4 este redat lui 'racimir4 li$erat din temni!a un%ureasc". Ae%"turile dinastice dintre voievozii romni #i conduc"torii statelor slave din .alcani4 precum #i comunitatea de credin!" care unea popoarele lor au "cut ca romnii s" ia parte al"turi de popoarele slave 7n luptele comune contra turcilor la r7ul Mari!a @0=>0G4 la Cosovo4 unde a c"zut pe c7mpul de lupt" $"tr7/nul cneaz al 'er$iei4 Aaz"r4 duc7nd cu el 7n morm7nt independen!a !"rii sale4 #i mai t7rziu4 dup" c"derea statelor slave4 7n luptele de la Nicopole #i de la -arna. &ceste str7nse le%"turi reli%ioase4 politice #i dinastice au s 7r#it prin a ne alipi #i mai str7ns de lumea ortodoK" a sudului dun"rean $izantino/slav. &m v"zut mai sus 7mprejur"rile 7n care a p"truns la noi cultul divin 7n lim$a slav" 7nc" din secolul al I?/lea pro$a$il. Mai t7rziu4 c7nd procesul de asimilare a elementelor slave din !inuturile noastre se 7ncheiase #i c7nd din haosul evului mediu #i/a "cut apari!ia 7n lumina istoriei principatele noastre4 lim$a 7n care se o icia serviciul divin a ost introdus" la noi #i 7n cancelaria domneasc". Era pe timpul acela4 ca dealt el 7n tot cursul evului mediu4 o str7ns" corela!ie 7ntre lim$a de $iseric" #i lim$a de stat: lim$a 7n care se o icia serviciul divin era 7n acela#i timp #i lim$a 7n care se redactau actele o iciale ale cancelariilor princiare: 7n &pus latina4 7n ,"s"rit %reaca #i slava. Intrarea !"rilor noastre 7n zona culturii sud/slave este un apt capital 7n istoria romneasc"4 c"ci a avut consecin!e din cele mai 7nsemnate pentru destinele viitoare ale neamului. Ea a ost atal" pentru toat" cultura noastr" veche. 7n secolul al ?l-/lea4 c7nd noi4 a$ia ie#i!i din haosul invaziilor4 7ncepem s" ne or%aniz"m via!a de stat4 (ccidentul str"$"tuse timp de patru veacuri un drum destul de lun% #i de $o%at 7n literatur" #i se ridicase p7n" la Divina Commedie a lui Dante4 7n care vi$reaz" su letul Italiei medievale 7n ceea ce are el mai ad7nc #i mai etern omenesc. )n veac mai t7rziu4 c7nd pe plaiurile noastre c"lu%"rul s7r$ Nicodim #i tovar"#ii s"i cl"deau cele dint7i m"n"stiri de piatr"4 pentru ca4 7n chiliile lor s" 7nceap" munca de copiere a manuscriselor de evan%helii slave4 7n (ccident se 7ncheia aza medieval" a marilor literaturi europene #i4 prin reluarea tradi!iilor cu antichitatea %reco/latin"4 se iveau z"rile ,ena#terii. Aiteratura care se dezvolt" mai departe 7n (ccident4 pe temeliile ,ena#terii4 o literatur" $o%at" #i variat"4 di uzat" prin inven!ia tipo%ra iei4 r"m7ne str"in" su letului romnesc4 7nchis 7n ormulele 7nvechite ale culturii $izantino/slave4 p7n" la jum"tatea veacului al ?-II/lea4 c7nd se deschide prin Polonia o ereastr" c"tre (ccident. (rtodoKia #i slavismul ne/au izolat 7n $un" parte de marile r"m7nt"ri culturale ale &pusului. &lte popoare din jurul nostru4 de ras" inic" sau slav"4 un%urii4 polonii4 cehii4 primind #i st7nd 7n le%"tur" cu cre#tinismul din ,oma4 au adoptat 7n $iseric" #i 7n cancelaria de stat lim$a latin"4 care a deschis perspectivele unei str"lucite culturi antice #i care a 7nlesnit4 mai t7rziu4 r"sp7ndirea umanismului #i a ,ena#terii. Noi4 cu toat" latinitatea iin!ei noastre etnice4 desp"r!i!i de romanitatea occidental" prin un%uri4 care p7n" la 7nceputul secolului al ?l/lea erau 7nc" p"%7ni4 am intrat 7n s era de cultur" a popoarelor sud/dun"rene. Dar cu toate neajunsurile ce au decurs pentru noi din aceast" situa!ie #i pe care le C;

vom vedea 7ndat"4 totu#i slavismul 5 oric7t s/ar p"rea de paradoKal la prima vedere 5 a contri$uit 7ntr/o m"sur" oarecare la p"strarea intact" a unit"!ii noastre etnice. C"ci dac" noi4 7n epoca de a#ezare a vie!ii noastre romne#ti4 am i avut 7n $iseric" #i 7n via!a de stat aceea#i lim$" ca #i un%urii4 atunci este pro$a$il c" precum o parte din p"tura conduc"toare a poporului nostru din &rdeal 5 care4 su$ presiunea statului4 primind catolicismul #i mai t7rziu calvi/nismul4 s/a pierdut 7n no$ilimea ma%hiar" #i a ost dezna!ionalizat" 5 tot ast el nu ar i ost eKclus ca 7n acelea#i 7mprejur"ri #i o parte din p"tura popular" s" i ost pierdut" pentru romnism. (rtodoKia #i slavismul nostru au ormat4 7ntr/o vreme 7n care credin!a reli%ioas" era o puternic" realitate su leteasc"4 cimentul care a !inut str7ns le%ate su lete#te ramurile neamului r"zle!ite #i 7nc"pute su$ st"p7niri di erite. Dar dac" din punctul de vedere al inte%rit"!ii etnice ortodoKismul ne/a adus servicii incontesta$ile4 alipirea noastr" la cultura slavilor sud/dun"reni a restr7ns 7ns" 7n chip sim!itor orizontul vie!ii noastre literare. Mai 7nt7i4 lim$a slav" 7n care preo!ii no#tri s"v7r#eau sluj$a $isericeasc" era o lim$" vor$it" 7n veacul al I?/lea 7n jurul 'alonicului #i 7n !inuturile Macedoniei4 dar care 7n epoca 7ntemeierii principatelor noastre ajunsese o lim$" 7nvechit"4 o lim$" moart". Numai cei care erau !inu!i4 prin pro esiunea lor4 s" o cunoasc" se str"duiau s" o 7nve!eC de aceea sin%ura clas" cult" era la noi4 pe acele timpuri4 ca dealt el #i la 7nceputul evului mediu occidental4 clerul. 7n al doilea r7nd4 cultura slav" care st"tea la dispozi!ia clerului nostru era ea 7ns"#i s"rac". &m v"zut 7ntr/un capitol precedent 7n ce consta literatura slavilor sud/dun"reni4 alimentat"4 pe de o parte4 din cultura .izan!ului4 pe de alt" parte4 prin mijlocirea croa!ilor4 din cultura Italiei. 7n patru veacuri de in luen!e $izantine #i de le%"turi cu !"rmurile italiene4 slavii sud/dun"reni transpuseser" 7n lim$a lor 7n primul r7nd ' 7nta 'criptur" #i c"r!ile necesare serviciului litur%ic4 la care ad"u%aser" c7teva c"r!i de do%matic" #i de mistic" ascetic"4 menite s" 7nt"reasc" credin!a cea nou" 7n masele populare. De o deose$it" trecere s/au $ucurat apoi la popoarele slave le%endele apocri e privitoare la materia -echiului #i a Noului Testament #i mai ales le%endele apocaliptice4 care zu%r"veau 7n colori vii anta%onismul dintre cele dou" !"rmuri spre care se duc su letele oamenilor dup" moarte: iadul #i raiul. 7n locul cronicilor $izantine4 care nu prezentau mult interes pentru ei4 s/au mul!umit cu c7teva crono%ra e4 care4 7ncep7nd povestea lumii de la crea/!iune4 amestecau continuu elementul $i$lic cu cel apocri #i istoria veridic" cu ondul le%endar al olclorului $izantin. Din capodoperele literaturii clasice %rece#ti nu a p"jtruns nimic 7n literatura slavilor de sud4 iar din literatura de ima%ina!ie a .izan!ului au trecut numai c7teva romane cu caracter popular. Prin le%"turile coastelor adriatice ale 'er$iei cu -ene!ia #i cu celelalte cet"!i italiene4 literatura slavilor sud/dun"reni se 7m$o%"!ise cu c7teva c"r!i de lorile%ii4 cu romanul lui &leKandru cel Mare4 cu o versiune a romanelor $retone Tri"tan i I"olda( Lan elot( #i 7n s 7r#it cu c7teva mistere reli%ioase. Aiteratura reli%ioas" canonic" #i apocri "4 crono%ra e cu elemente apocri e #i olclorice4 romane populare $izantine #i occidentale4 c7teva colec!ii de lorile%ii #i c7teva cronici s7r$e#ti ori%inale4 acesta era orizontul literar pe. care/0 deschidea poporului nostru adoptarea lim$ii slavone ca lim$" de cultur". CF

Dar dincolo de %rani!ele lumii slave sud/dun"rene era acel .izan! a c"rui str"lucitoare civiliza!ie luminase evul mediu 7ntr/o vreme 7n care ocarele de cultur" ale ,omei vechi useser" stinse prin invazia $ar$arilor. Era cetatea imperial" a Constantinopolului a c"rei rumuse!e #i ale c"rei comori de art" uimise 7ntr/at7ta lumea 7nc7t era c7ntat" 7n $7linele ruse#ti #i 7n romanele courtois ale +ran!ei medievale. Printr/un instinct superior de cultur"4 ctitorii principatelor noastre au c"utat4 dincolo de lumea slav" din sudul Dun"rii #i 7ntr/o vreme 7n care nu se putea prevedea pr"$u#irea Peninsulei .alcanice su$ turci4 le%"turi directe cu .izan!ul4 pe dou" c"i: reli%ioase #i politice. &st el &leKandru .asara$4 ale c"rui iice erau m"ritate4 una dup" 'racimir4 despotul $ul%"resc din -idin4 alta dup" Nte an )ro#4 re%ele 'er$iei4 5 cum s/a v"zut mai sus 5 a cerut patriarhului din Constantinopol un mitropolit. Pentru a satis ace aceast" cerere a domnului valah4 patriarhul ridic" 7n 0=:1 la ran%ul de mitropolit pe episcopul $izantin Iachint din -icina4 un or"#el 7n Do$ro%ea4 ast"zi disp"rut4 #i/i d" ca scaun de re#edin!" capitala de atunci a L"rii ,omne#ti4 Curtea de &r%e#. Ae%"turile reli%ioase cu .izan!ul se continuar" #i dup" moartea lui Iachint4 c"ci urma#ul s"u4 Oaritcn4 usese e%umen al m"n"stirii Cutlumus #i protos al Muntelui &thos4 iar succesorul lui Oariton4 &ntim4 este #i el tot $izantin. &ce#ti mitropoli!i $izantini ai L"rii ,omne#ti 7nnoad" #i mai str7ns le%"turile noului stat cu m"n"stirile Muntelui &thos. Docmentele descoperite recent la Muntele &thos ne dezv"luie sprijinul acordat de domnii romni pentru re acerea m"n"stirilor din s . Munte4 pr"date #i arse de pira!i 7n acele vremuri de a%onie ale imperiului $izantin. .asara$ d"duse Enu pu!inF4 spune documentul4 pentru a se rezidi din temelie m"n"stirea Cutlumus4 iar iul s"u4 -laicu/vod"4 a rezidit din temelie m"n"stirea4 i/a "cut castru de ap"rare4 i/a 7n"l!at turnuri de prive%here4 a zidit $iserica4 trapez"ria #i chiliile #i a d"ruit/o cu mo#ii din Lara ,omneasc". ,ecunosc"tor pentru aceste daruri rumoase4 e%umenul Oariton4 viitorul mitropolit al !"rii4 propune domnului s" ie 7mpreun" ctitori: E'CT9') oi :uo X@?TB icou ?TIMT3P=IF/ Dup" zidirea m"n"stirii4 mul!i c"lu%"ri romni4 7n runte cu mitropolitul Mihail #i ieromonahul Iaco$4 se duc 7n noua m"n"stire pentru a deprinde acolp tipicul de via!" athonit". & luKul c"lu%"rilor romni devine din ce 7n ce mai numeros #i m"n"stirea 7ncepe a i recunoscut" 7n documentele posterioare cu numele de Elavra L"rii ,omne#ti.F Dup" -laicu/vod"4 ,adu cel Mare are #i el o parte 7nsemnat" 7n rezidirea m"n"stiriiC dar marele $ine "c"tor4 nu numai al m"n"stirii Cutlumus4 ci #i al 7ntre%ului Munte &thos a ost 7ns" Nea%oe .asara$. 8avril4 protosul m"n"stirilor din s 7ntul Munte4 dup" ce 7n#ir" toate daniile "cute de voievodul romn m"n"stirilor din !"rile $alcanice4 din Ierusalim #i din 'inai4 adau%": ENi u ctitor mare a toat" ' eta%ora ... #i 7n toate laturile de la r"s"rit p7n" la apus #i de la amiaz"zi p7n" la amiaz"noapte ... #i toate s intele $iserici le hr"niaF. Aa s in!irea m"n"stirii Curtea de &r%e# au ost de a!" to!i e%umenii Muntelui &thos 7n runte cu protul 8avril. -estea despre s in!enia vie!ii ascetice din Muntele &thos ajunsese chiar p7n" 7n !inuturile nord/vestice ale &rdealului4 7n Maramure#. 7n anul 0=10 se a la la Constantinopol Dra%4 iul lui 'as4 desc"lec"torul Moldovei. El C@

str"$"tuse drumul p7n" acolo 5 dup" cum a l"m din %ramata patriarhului &ntonie 5 ca s" 7nchine ctitoria amiliei lui4 m"n"stirea ' . Mihail din Peri4 patriarhiei din Constantinopol. Paralel cu aceste le%"turi reli%ioase mer% #i le%"turile politice. -estea despre m"re!ia .izan!ului ajunsese p7n" la cur!ile domnilor no#tri #i avem m"rturii contemporane din izvoare $izantine c" 7nainte de c"derea Constantinopolului su$ turci4 domnii no#tri 7#i trimiteau copiii 7n marea cetate de cultur". Cronicarul $izantin Duca ne spune c" unul din iii lui Mircea cel ."tr7n 7#i "cea ucenicia armelor4 7n tov"r"#ia unor tineri compatrio!i4 la curtea 7mp"ratului $izantin Ioan al -lII/lea4 ca o i!er 7n %arda imperial". &cela#i cronicar $izantin adau%" mai departe c" 7n luptele pe care $izantinii le/au purtat cu turcii4 care puseser" piciorul 7n Europa4 a luat parte #i un nepot al lui Mircea4 Dan4 care s/a luptat cu at7ta vitejie4 7nc7t 7mp"ratul i/a pus la 7ndem7na una din cele mai mari cor"$ii ca s" se 7ntoarc" 7n patrie. Dar4 din nenorocire4 aceste le%"turi directe cu .izan!ul4 aceste rumoase perspective care se deschideau pentru cultura noastr" su$ Mircea cel Mare s7nt 7n cur7nd rupte prin invazia turceasc" #i prin cucerirea Constantinopolului. Pr"$u#irea Constantinopolului a hot"r7t de initiv a#ezarea turcilor 7n r"s"ritul Europei. 7ncep7nd cu anul 0=1=4 c7nd .ul%aria intr" 7n st"p7nire turceasc"4 #i s 7r/#ind cu anul 0D124 c7nd *eta4 ultimul col! de st"p7nire cre#tin"4 7#i pierde independen!a4 toat" Peninsula .alcanic" ajun%e su$ domina!ie musulman". Cu aceasta se pune cap"t culturii str"lucitoare a .izan!ului. &$ia intraser"m 7n zona culturii $izantine4 #i aceasta se stinse su$ ap"sarea turceasc". .izan!ul mort nu mai putea 7nviora literaturile sud/slave la care noi ne ad"paser"m #i care4 ele 7nsele4 lipsite de sprijinul statului4 intraser" 7n a%onie. Izola!i de latinitatea catolic" a (ccidentului prin ortodoKismul nostru4 noi continu"m s" vie!uim timp de c7teva veacuri din r7miturile unei culturi ormate 7n plin evul mediu #i care la 7nceputurile culturii moderne se stinsese. De aci caracterul at7t de deose$it a!" de literaturile &pusului #i4 7n acela#i timp4 at7t de medieval al literaturii noastre p7n" 7n pra%ul secolului al ?l?/lea.

C)CE,I,E& T),CE&'CJ NI C(N'ECINLEAE PENT,) C)AT),& P(P(&,EA(, .&AC&NICE C"derea imperiului $izantin #i a statelor sud/dun"rene su$ turci a pus cap"t literaturii $izantine din care se alimentau culturile slave ortodoKe #i a schim$at cu totul a!a ,"s"ritului european. &#ezarea turcilor pe !"rmurile .os orului4 dup" c"derea eroic" su$ zidurile cet"!ii a ultimului 7mp"rat $izantin4 a avut consecin!e catastro ale pentru cultura popoarelor cre#tine din Peninsula .alcanic". E7n aceste zile atale multe capodopere ale spiritului omenesc ur" pierdute pentru civiliza!ieF4 spune unul din istoricii imperiului $izantin. 0 C"r!ile au ost arse4 evan%heliile erecate 7n aur #i ar%int au ost rupte pentru ca s" scoat" aurulC icoanele s inte au ost aruncate 7n oc pentru ca turcii s"/#i iar$" pe ru%ul lor carne. Impresionat" de aceste sacrile%ii4 p"tura intelectual" a .izan!ului a apucat drumul eKilului. )nii c"rturari $izantini s/au re u%iat 7n insula Creta #i c"tre celelalte insule ale &rhipela%ului4 care se %"seau 7nc" su$ st"p7nirea latinilor din cruciada a I-/aC cei mai mul!i s/ au 7ndreptat 7ns" c"tre !"rmurile Italiei44 unde4 7nc" 7nainte de c"derea Constantinopolului4 7n epoca de 7n lorire a umanismului4 dominat" de n"zuin!a 7ntoarcerii c"tre antichitatea clasic"4 erau c"uta!i ca pro esori 7n universit"!ile italiene4 ca editori #i corectori de teKte %rece#ti pe l7n%" tipo%ra iile de cur7nd 7ntemeiate4 ca preceptori 7n amiliile no$ile. ( alan%" 7ntrea%" de erudi!i ca Marc Musurus4 pro esorul savantului Pic de la Mirandola4 Ioan &r%hPropulos4 Dimitrie OalcondPlos4 Theodor 8aza Ioan #i Constantin Aascaris4 -isarion de Niceea #i mul!i al!ii s/au a#ezat ast el 7n principalele centre de cultur" ale Italiei. ( parte din ei trec 7n +ran!a4 unde +rancisc I4 sedus de ele%an!a aristocratic" a societ"!ii italiene4 de %ustul ei pentru clasicismul %rec #i latin4 de str"lucirea artelor #i literaturii 7n cet"!ile italiene4 a adus la curtea sa din Paris poe!i4 arhitec!i #i pictori4 ca Aeonardo da -inci4 #i a pus la cale 7ntemeierea unui cole%iu de pro esori pentru apro undarea lim$ilor vechi: latina4 %reaca #i e$raica. &ce#ti erudi!i $izantini au adus cu ei 7n (ccidentul Europei manuscrisele pre!ioase ale literaturii clasice %rece#ti #i le/au r"sp7ndit cu ajutorul tipo%ra/ 0 &. &. - a s i 0 i ev4 H i"toire de Vem$ire )T8antin( trad. du russe par P. &. .rodia4 &. .our%uina4 Paris4 Picard4 01=;4 II4 p. iii+ ;1

iilor de cur7nd 7ntemeiate. Ei au introdus 7n universit"!ile #i 7n clasele aristocratice curentele de idei care 7nviorau4 din secolul al ?O/lea4 cultura $izantin": apro undarea clasicismului elin #i idealismul ilozo iei platonice. &ceste curente aduse de principalii reprezentan!i ai culturii $izantine4 7ncruci#7ndu/se cu preocup"rile de 7ntoarcere c"tre clasicismul latin al veacului al ?l-/lea4 pun cap"t 7n (ccident ilozo iei scolastice insu lat" prea mult de spiritul teolo%ic #i4 7nt"rind umanismul4 7nlesnesc apari!ia epocii cunoscut" 7n literaturile (ccidentului su$ numele de ,ena#tere. 'tudiul scriitorilor antici pasioneaz" 7ntr/at7t societatea acelui timp4 7nc7t modelele pentru lite/ ratur" nu mai s7nt c"utate 7n produc!iile anterioare ale evului mediu4 cu caracterul lor romanesc #i cu nota lor de r"%ezime copil"reasc"4 ci 7n literatura clasicismului %reco/latin4 cu spiritul ei de maturitate4 de echili$ru #i de armonie. &t7t de mare era entuziasmul epocii pentru clasicismul %reco/latin 7nc7t reprezentan!ii noului curent considerau literatura evului mediu ca o literatur" necioplit"4 $ar$ar"4 c"ci4 pretindeau ei4 odat" cu n"ruirea imperiului roman su$ loviturile $ar$arilor4 useser" 7nmorm7ntate 7n ruinele lumii antice #i artele rumoase. Inspir7ndu/se din modele latine #i eline4 ei reluar" irul tradi!iei clasice #i4 deose$indu/se undamental de predecesorii lor #i prin su$iectele tratate #i prin.arta compozi!iei4 au reprezentat 7n literatura timpului o adev"rat" rena#tere. &st el c"rturarii .izan!ului4 emi%ra!i 7n (ccident4 unde erau c"uta!i4 cu manuscrisele 7n care se a lau comorile de cultur" ale str"mo#ilor lor4 de#/tept7nd #i !in7nd treaz interesul pentru vechea literatur" %receasc"4 au avut partea lor de munc" 7n a#ezarea temeliilor ,ena#terii. Dar4 pe c7nd (ccidentul se olosea de munca #i cultura c"rturarilor %reci4 7n limanurile $izantine4 p"r"site de luminile acestora #i inundate de puhoiul turcesc4 cultura se stin%e. Numai 7n insulele r"mase su$ st"p7nirea rancez" #i vene!ian" mai p7lp7ia 7nc" o via!" literar" proprie4 dar #i acestea au c"zut4 cu timpul4 su$ st"p7nirea musulman". Dup" c"derea Peninsulei .alcanice su$ turci4 vechile le%"turi culturale #i literare dintre (ccident #i (rient4 sta$ilite dup" cruciada a I-/a prin st"p7nirea rancez" #i vene!ian" 7n imperiul $izantin4 s7nt rupte. De alt" parte4 cultura adus" de turci 7n Europa4 7ntemeiat" pe culturile asiatice #i 7n $un" parte pe cea persan" #i ara$"4 era cu totul deose$it" de cultura cre#tin" a .izan!ului #i a (ccidentului. 7n aceste noi condi!ii politice #i sociale4 lim$a $izantin"4 pierz7ndu/#i coeziunea ei4 7ncepe s" se schim$e tot mai mult #i ia aspectul unei lim$i deose$ite: este %reaca modern". -ia!a poporului %rec4 concentrat" de aci 7nainte 7n jurul patriarhului4 c"ruia turcii 7i concedascr" o parte din drepturile 7mp"ra!ilor $izantini asupra credincio#ilor lor4 se des "#ura de acum pe o linie nou". Cu c"derea Constantinopolului4 cultura #i literatura $izantin" se 7ncheie. Tot at7t de atal" a ost invazia turceasc" #i pentru literatura statelor slave sud/ dun"rene. Cucerirea turceasc" s/a 7n "ptuit pe c7nd se des "#ura aza ini!ial" din procesul de orma!ie #i evolu!ie al or%aniz"rii lor sociale #i culturale. Nimicirea independen!ei politice a pus cap"t #i acestei evolu!ii a$ia 7ncepute. Cruzimea cu care turcii au 7n"$u#it n"zuin!ele de li$ertate ale popoarelor slave a r"scolit ad7nc su letul maselor populare. (ra#e ca Trapezica4 arse 9D

p7n" 7n temelie4 runta#ii ora#ului m"cel"ri!i 7n $iseric"4 tineretul desp"r!it cu sila de p"rin!i #i str"mutat 7n &sia/Mic"4 $isericile trans ormate 7n %eamii sau 7n %rajduri 5 asemenea represiuni s7n%eroase au 7n%rozit popula!ia #i au introdus panica 7n r7ndurile ei. Ca s" scape de ur%ia turceasc"4 o parte din ea a trecut la mohamedanism4 alt" parte a renun!at la $unurile str"mo#e#ti #i a luat drumul eKilului. Cu deose$ire p"tura conduc"toare4 no$ilimea #i clerul4 care erau p7r%hiile de sus!inere ale statului4 urm"rite de turci4 iindc" sus!inuser" r"z$oiul s 7nt 7mpotriva pa%inilor4 au ost nevoite s"/#i caute alt" patrie. Ni cum sin%urele state ortodoKe din vecin"tate care mai p"strau 7nc" autonomia lor erau principatele romne4 la iioi #i/au %"sit limanul de ad"post. 7nrudirea voievozilor no#tri cu ultimele dinastii s7r$e#ti #i $ul%"re#ti4 precum #i comunitatea de credin!" reli%ioas" a cultului divin 7n ormele lim$ii slavone erau 7mprejur"ri prielnice pentru aceast" mi%ra!iune. In !"rile noastre pri$e%ii au ost primi!i cu %eneroas" ospitalitate. Pe tronurile principatelor noastre s/au urcat ca so!ii ale voievozilor romni #i c7teva reprezentante din aceste ultime vl"stare ale amiliilor domnitoare din 'er$ia4 precum: despina Milita4 so!ia lui Nea%oe .asara$4 despina Elena4 o rud" mai t7n"r" sau chiar sora despinei Milita4 crescut" #i m"ritat" 7n Moldova cu Petru ,are#C Nte an cel Mare 7nsu#i se 7nrudea prin una din so!iile sale4 M"ria de. Man%op4 cu ultima dinastie s7r$easc". Emi%rarea p"turii conduc"toare a popoarelor slave 5 no$ilimea #i mai ales clerul 5 va contri$ui4 dup" cum vom vedea mai pe lar% 7n capitolul urm"tor4 la 7nt"rirea culturii 7n orma slavon" 7n !"rile noastre.

MJNJ'TI,IAE4 +(C&,E DE C)AT),J 'ili!i s" se eKpatrieze4 pri$e%ii slavi au luat cu ei4 spre a sc"pa de dezastru4 comorile lor de cultur": manuscripte4 od"jdii scumpe4 aere4 icoane. &st el se eKplic" acele manuscrise slave din veacul al ?OI/lea pe care le/a a lat 7n vechile noastre m"n"stiri #i pe care le/a descris 7n catalo%ul s"u de manuscrise slavone#ti din $i$liotecile romne#ti un 7nv"!at rus4 IacimirsRij. Ni tot pe aceast" cale a ajuns la m"n"stirea Putna un aer vechi cu inscrip!ie %receasc"4 $rodat" cu ir4 care usese lucrat de Ec"lu%"ri!a Eu emia4 7mp"r"teasa 'er$iei #i de iica acesteia4 care 7n c"lu%"rie se numea EupraKiaF. C"lu%"rii slavi4 care 7#i "cuser" ucenicia 7n atmos era de misticism #i de cultur" a Muntelui &thos4 re u%ia!i pe plaiurile noastre4 au reor%anizat via!a monahal" la noi4 7ntemeind m"n"stiri trainice de piatr"4 care au devenit adev"rate ocare de cultur" ale trecutului nostru. Cel dint7i dintre ace#tia a ost Nicodim4 care4 7nc" 7nainte de dezastrul din C7mpia Mierlei @0=21G4 s/a sta$ilit 7n Lara ,omneasc" #i a zidit4 su$ -laicu/-od" @0=<D50=>DG4 m"n"stirile -odi!a #i Tismana. Nicodim era ori%inar din Macedonia s7r$easc". N"scut la Prelep dintr/un tat" %rec din Castoria #i dintr/o mam" s7r$"4 el 7m$r"case de timpuriu rasa monahal" 7n Muntele &thos. Mai t7rziu a intervenit chiar 7ntr/un moment critic al vie!ii reli%ioase a poporului s7r$4 ajut7nd s" se 7mpace con lictul dintre patriarhie #i $iserica s7r$easc"4 con lict care ajunsese a#a de departe4 7nc7t patriarhia aruncase anatema asupra $isericii s7r$e#ti. Nicodim 7#i c"utase 7mpreun" cu ucenicii s"i un ad"post la noi #i aci4 cu sprijinul lui -laicu/-od"4 a ridicat m"n"stirea -odi!a. Ni s/a p"strat actul de danie al lui -laicu/-od" 5 cel mai vechi document intern 5 c"tre m"n"stire4 prin care ni se spune c" domnul romn Edup" 7ndemnare dumnezeiasc" ... ascult7nd pre cinstitul 7ntru c"lu%"ri Nicodim ... cu a lui Y a domnului Z cheltuial" #i d"ruire... iar cu munca lui UPr Nicodim #i a ra!ilor lui a zidit #i a zu%r"vit m"n"stireaF. Nicodim4 care 7#i "cuse pro$a$il ucenicia la m"n"stirea Oilandar din Muntele &thos4 a introdus la noi normele de via!" monahal" #i tradi!iile de cultur" ale c"lu%"rilor athoni!i. Pentru ca munca lor de cultur" s" se poat" s"v7r#i nestin%herit"4 domnul le d"ruie#te4 pe l7n%" od"jdiile #i [doarele necesare4 mo#ii: Esatul Widovi#ti!a #i c7te %alete vor i de la satul lui Costea Topolni!a4 #i pe Dun"re de la 2 v"r#ii venitul domnesc #i toat" viitoarea 9C

din mijloc cu toate4 #i Dun"rea de la pov7rni#ul (rehova4 ce duce la podul cel mai de sus la ,u#ava4 #i -odi!a cea mare pe am7ndou" laturile cu nucii4 cu livezile #i cu Lerov"!ul4 cu sili#tea .ahneiF. Deose$it de aceasta4 el mai d"ruie#te4 pe iecare an4 din casa domneasc"4 la hramul m"n"stirii4 c7te 0 333 de perperi4 precum #i $urdu uri de $r7nz"4 ca#uri4 maje de cear"4 7m$r"c"minte #i 0; p"turi. 7n acela#i document domnul mai r7nduie#te ca nimeni dintre urma#ii s"i s" nu se amestece 7n administra!ia interioar" a m"n"stirii4 ci c"lu%"rii 7n#i#i4 dup" chi$zuin!" lor4 s"/#i alea%" stare!ul. &ceast" %rij" deose$it" pe care domnul o pune la 7ntemeierea #i consolidarea m"n"stirii se eKplic" prin aptul c"4 7ntr/o vreme 7n care lim$a de cultur" a neamului era o lim$" str"in"4 pe care o 7n!ele%ea numai clerul #i pisarii din cancelariile domne#ti4 m"n"stirile erau sin%urele institu!iuni de c"rtur"rie4 7n m"n"stiri se a lau $i$liotecile de manuscrise slave aduse de u%arii sud/dun"/reni4 7n m"n"stiri se a lau #coli 7n care se putea 7nv"!a lim$a slav" #i4 7n s 7r#it4 7n m"n"stiri se 7nv"!a #i arta cali%ra iei. Cali%ra ii erau 7n mare vaz"4 iindc" se 7ndeletniceau cu copierea #i rs/p7ndirea manuscriselor necesare cultului divin 7ntr/o epoc" 7n care tiparul nu era 7nc" cunoscut. Nicodim 7nsu#i4 care era un c"lu%"r de o cultur" aleas" pentru timpul lui4 era 7n acela#i timp #i un cali%ra de mare talent. De la el ne/a r"mas o rumoas" evan%helie4 scris" pe per%ament4 7mpodo$it" cu miniaturi #i viniete4 cu o not" de EPopa Nicodim ... 7n al #aselea an al perse/ cu!iunii sale4 iar socotit de la 7nceputul lumii <10= Y S 0D3: ZF. Normele #i tradi!iile vie!ii culturale din s . Munte au ost introduse apoi #i 7n Moldova4 prin ucenicii lui Nicodim4 care aduseser" #i acolo tradi!iile de munc" ale monahismului athonit. )n rol important pare s" i jucat aci c"lu%"rul $ul%ar 8ri%ore Lam$lac4 de ori%ine din T7rnova4 scriitor de seam"4 trimis de patriarhia din Constantinopol la 'uceava ca s" re ere asupra cererii lui &leKandru cel .un de a se 7ntemeia o mitropolie 7n Moldova. El a ost mare dasc"l al $isericii moldovene#ti4 predicator la curtea lui &leKandru cel .un #i e%umen al m"n"stirii Neam!ului. 'u$ im$oldul primit4 se 7ncepe 7n Moldova opera pioas" de copiere a manuscriselor reli%ioase. C&AI8,&+I #i MiNi&T),iNTi. &rta cali%ra iei cap"t" ast el #i la noi4 7n aceste timpuri premer%"toare tiparului4 un puternic av7nt. 7n lini#tea patriarhal" a l"ca#urilor de recule%ere su leteasc"4 c"lu%"ri harnici copiau cu r"$dare4 pentru slava lui Dumnezeu #i pentru m7ntuirea su letului lor4 teKtele ' intelor 'cripturi4 7mpodo$indu/le cu viniete4 miniaturi #i ini!iale colorate rumos 7n $ronz4 ro#u4 verde4 ne%ru #i al$astru. Cheltuielile pentru procurarea materialului 5 chinovar4 colori4 per%ament4 sau h7rtie adus" din a$ricile -ene!iei4 ale 'ileziei4 ori4 mai t7rziu4 7n a doua jum"tate a secolului al ?-I/ lea4 din a$rica de h7rtie a lui Oans .enRner4 de la .ra#ov 5 erau suportate de domni #i de mitropoli!i4 de episcopi #i de e%umeni4 de $oieri #i de ne%ustori4 care4 asociindu/se ast el la o oper" necesar" s intelor altare4 7n!ele%eau s" 7ndeplineasc" o apt" cre#tineasc". 7n su letul celui care pl"tea cheltuielile #i 7n al artistului care 7ndeplinea munca de mi%"/leal" nu intra nici un %7nd de de#ert"ciune omeneasc"4 ci totul se s"v7r#ea pentru slava lui Dumnezeu. De aceea mul!i dintre cei ce s/au muncit s" 99

copieze #i s" ilustreze cu miniaturi #i rontispicii colorate manuscrisele nici nu #i/au semnat numele4 iar cei ce au cutezat s"/#i 7nsemne numele au "cut/o cu mult" umilin!": EPrea p"c"tosul #i netre$nicul #i umilitul #i $lestematul cali%ra 4 monah 'ilion4 a scris acest s 7nt tetraevan%hel 7n s 7ntul loca# Deal4 din porunca ro$ului lui Dumnezeu ieromonah Ieremia e%umenFC E&m scris cu p"c"tosul #i cel din urm" 7ntre preo!i4 cali%ra protopop Ion '7r$ulF. Erau lorile evlaviei cre#tine pe care su letele romne#ti ale veacurilor trecute le/au adus ca prinos Domnului. &ceste opere 7nchinate s intelor altare reprezint" 7n cultura #i arta romneasc" a secolelor ?-5?-II aportul cel mai pre!ios. 7n evolu!ia miniatu/risticei din marea slavoneasc" a ,"s"ritului ortodoK care ne 7nconjura4 munca de art" s"v7r#it" pe p"m7nt romnesc de anonimi c"lu%"ri Ero$i ai lui DumnezeuF reprezint" o treapt" superioar" #i ea a servit 7n secolele al ?-5lea #i al ?-I/lea de model vecinilor no#tri ortodoc#i de la r"s"rit. N/ o spunem numai noi aceasta4 ci o recunosc 7n#i#i 7nv"!a!ii ru#i. E7n a doua jum"tate a secolului al ?-/lea #i la 7nceputul secolului al ?-I/lea 5 spune IacimirsRij 5 stilul moldovenesc predomin" #i 7n manuscrisele ruse#ti4 dar aci totul iese oarecum !ip"tor #i m7z%"lit #i ornamenta!iile ruse#ti stau oarte departe de modelele lor4 de acele manuscrise luKoase moldovene#ti4 care la timpul lor au ost d"ruite vechilor m"n"stiri de domnitori #i ierarhi #i care acum 7mpodo$esc cele mai $une $i$lioteci de manuscriseF @trad. d/nei PiscupescuG. TeKtul era copiat cu pan" de %7sc" cu ro#u #i cu ne%ru 7ntr/o cali%ra ie care era ea 7ns"#i o oper" de art"4 dar toat" rumuse!ea manuscriselor o alc"tuia decorarea. Pa%inile care deschideau un capitol erau 7mpodo$ite cu rontispicii. &cestea4 oarte variate ca desen #i colorit4 se pot reduce la trei tipuri principale: unele erau -eometri e( alc"tuite totu#i din linii ine care se 7mpletesc 7n orm" de rom$uri4 de cercuri4 de dreptun%hiuriC altele )otani e( alc"tuite din lori stilizate: lujere4 lalele4 %aroa e4 crini4 miosotisC multe 8oomor'i e( pas"ri sau animale reale sau antastice: vulturi4 p"uni4 cor$i cu crucea 7n %ur" @stema L"rii ,omne#tiG4 lei4 ur#i4 $alauri 7naripa!i4 aspide #.a. De multe ori aceste trei tipuri de rontispicii se com$in" armonios 7ntre ele4 7ncheindu/se sus cu o cruce p"zit" de lei sau de aspide4 ori um$rit" de lori #i de p"uni. )n deose$it armec 7l d"deau manuscriselor miniaturile care deschideau teKtul #i care erau 7mpr"#tiate 7n cuprinsul marilor diviziuni ale scripturilor $i$lice #i litur%ice. Ele 7n "!i#au 5/ adesea pe un ond $ronzat sau pe un ro#u de purpur" 5 7n chenare de portaluri 7mpodo$ite cu lori4 chipul evan%he/li#tilor sau al marilor litur%i#ti4 scene din via!a M7ntuitorului sau chiar chipul voievozilor sau al $oierilor4 uneori #i al mitropoli!ilor care porunciser" copierea #i iluminarea manuscrisului. Evan%helia scris" 7n 0D>= din porunca lui Nte an cel Mare pentru m"n"stirea Oumor 5 p"strat" azi 7n mitropolia din Cern"u!i 5 7n "!i#eaz" pe marele domnitor4 cu plete $londe4 ochi al$a#tri4 o erind 7n %enunchi evan%helia copiat" Maicii Domnului4 protectoarea m"n"stirii4 7ntr/un manuscris 7n care se a l" o evan%helie scris" 7n Craiova la 0:2= de protopopul cali%ra Ioan '7r$ul4 d"ruit" de marele arma# Danciul #i de ,adul Postelnicul m"n"stirii 8ura Motrului4 #i o alta de la $iserica ' . Nicolae din Chilia #i scris" 7n 0:1= #i erecat" 7n 0<DD de Matei .asara$4 se %"se#te pe o pa%in" portretul domnului 7n picioare4 cu pletele #i $ar$a al$"4 7m$r"cat 7n 9:

mantie 7m$l"nit" de $rocard cu ir de aur peste costumul 7n lorat cu ir de ar%int4 iar pe alt" pa%in"4 portretul doamnei Elina purt7nd peste 7nveli#ul al$ al capului cununa domneasc"4 7m$r"cat" ca #i so!ul cu aceea#i manta $l"nit" cu ir4 su$ care se vede rochia ar%intie cu lori #i r7uri verzi #i cu dun%i aurii pe poale. De o deose$it" varietate era ornamentarea literei ini!iale cu care se 7ncepea un capitol. Aitera4 pe un ond al$astru4 ro#u sau $ronzat4 m"rit" mult4 era alc"tuit" din linii #i spirale care se 7ntre!es 7n orme de vrejuri sau de petale4 de sepale #i de lori4 ori cuprindeau 7ntre liniile ei pas"ri #i animale reale sau antastice: p"uni4 lei4 ur#i4 pelicanul care 7#i s 7#ie pieptul pentru ca din s7n%ele lui s"/#i hr"neasc" puii4 ima%inea M7ntuitorului din Ii"iolo-E sau aspide 5 motiv 7mprumutat din acela#i Ii"iolo- 5 #erpi uria#i care numai cu privirea 7nveninat" pot ucide viet"!ile de la distan!". Modelele pentru ornamentarea manuscriselor veniser" din .izan!4 care su erise 7n aceast" privin!" in luen!a artei asiatice4 mai ales a celei persane #i a celei armene. Ele useser" aduse din Muntele &thos prin c"lu%"rii slavi #i %reci4 prip"#i!i 7n !"rile noastre. Cel mai vechi cali%ra miniaturist 7n Lara ,omneasc" a ost c"lu%"rul s7r$ Nicodim4 ctitorul m"n"stirii Tismana4 care ne/a l"sat un evan%heliar4 copiat #i ornamentat 7n 0D3:4 p"strat 7nainte de r"z$oi 7n Muzeul de antichit"!i4 dar transportat 7n zilele de restri#te ale r"z$oiului la Moscova4 de unde nu ne/a mai ost restituit. 7n Moldova4 cel mai vechi cali%ra #i miniaturist pare s" i ost 8ri%ore Lam$lac4 dar manuscrisele atri$uite lui de Ia!imirsRij s7nt de apt ale lui 8avril )riRovici. 7ntre c"lu%"rii %reci prip"#i!i la cur!ile domnilor no#tri unii erau adev"ra!i arti#ti 7n me#te#u%ul 7mpodo$irii manuscriselor. &#a4 de pild"4 Matei Mitropolitul Mirelor4 care ne/a l"sat o cronic" 7n versuri %rece#ti a evenimentelor petrecute 7n Lara ,omneasc" 7ntre anii 0<3;50<024 a copiat 7n 0<034 cu cheltuiala C"t"linei4 mare $"neas" a Craiovei4 o evan%helie %receasc"4 ajuns"4 acum 7n m"n"stirea ' 7ntul 'ava. 7ntre cali%ra ii #i miniaturi#tii str"ini care au lucrat 7n !"rile sau pentru !"rile noastre se %"sesc #i emei4 ca de eKemplu Melania din Aeontopol. Prima #coal" de cali%ra i miniaturi#ti pare s" i 7n lorit 7n m"n"stirea Neam!u4 unde4 7n 0D;14 c"lu%"rul 8avril )riRovici 5 7n care N. Ior%a vede un reprezentant al amiliei )reche4 care #i/ar i transcris numele 7n orm" slavon" 5 copia din porunca lui &leKandru cel .un #i a so!iei sale Marina ua evan%heliar %reco/slavon. ( deose$it" 7n lorire a avut arta miniaturii 7n vremea lui Nte an cel Mare. -iteazul domn a !inut s" ve#niceasc" numele s"u nu numai prin str"lucirea armelor #i prin tenacitatea cu care a ap"rat p"m7ntul Moldovei4 dar #i prin impulsul dat culturii. Pe timpul s"u #i din porunca luiE 7n marile m"n"stiri atunci 7ntemeiate4 lucrau numero#i arti#ti ai scrisului. &st el 7n m"n"stirea Putna %"sim pe Palade monahul de la care ne/a r"mas. un evan%heliar care se p"streaz" 7n $i$lioteca m"n"stirii4 pe 'piridon ieromonahul de la care se cunoa#te un evan%heliar slavon4 a lat acum la Moscova4 #i pe +ilip ieromonahul4 care4 7n 0:3;4 copia un evan%heliar slavon pentru m"n"stirea *o%ra u din Muntele &thos. 7n m"n"stirea Oumor a l"m lucr7nd 7n 0D>= un alt cali%ra 4 Nicodim4 care ne/a l"sat 7ntre altele un rumos evan%heliar slavon4 p"strat acum 7n mitropolia din Cern"u!i. Ni 7n vechea m"n"s/ 9;G

tire de la Neam!u %"sim 7n 0D1= un cali%ra de talent4 pe Teodor M\i]ri#escul4 care a lucrat 7n 0D1= o evan%helie4 p"strat" acum 7n .i$lioteca din Munchen. Dintre mitropoli!ii ulteriori ai Moldovei4 merit" s" ie amintit aci ca un cali%ra de mare talent &tanasie Crimca sau Crimcovici4 care a 7mpodo$it ctitoria lui de la Dra%omirna cu c7teva din cele mai rumoase produse ale /cali%ra iei #i miniaturii romne#ti. Ni 7n Lara ,omneasc" au ost cali%ra i iscusi!i de la care ne/au r"mas manuscrise 7mpodo$ite rumos cu miniaturi4 ca: ,adu Dr"%hici din M"nice#tii jude!ului Teleorman4 care copiaz" 7n 0:>D un evan%heliar pentru Petru Nchiopu #i iul s"u Marcu4 sau Popa Ion '7r$u4 care lucreaz" la Craiova din porunca lui Mihnea/vod"4 sau mitropolitul &nania de pe vremea lui Matei .asara$ .#i al!ii. Introducerea tiparului 7n !"rile noastre a dat o lovitur" puternic" dezvolt"rii rumoase pe care o luase arta cali%ra iei #i a miniaturii la noi. Totu#i Yea re7nvie 7n epocile domniilor4 relativ lini#tite4 ale lui Matei .asara$ #i -asile Aupu #i mai ales 7n vremea lui .r7ncoveanu4 c7nd %ustul pentru mi%al" #i rumos se v"de#te #i 7n hrisoavele scrise 7n cancelaria domneasc". Merit" s" ie su$liniat #i aci 5 ca o tr"s"tur" a poporului romnesc4 care In tot cursul at7t de dramatic al istoriei sale a comp"timit cu su erin!ele vecinilor 5 %7ndul cre#tinesc al domnilor4 mitropoli!ilor #i $oierilor no#tri de a trimite4 7mpreun" cu ajutoare de $ani4 #i manuscripte copiate rumos m"n"stirilor o$idite su$ ap"sare turceasc" din sud/r"s"ritul Europei. )nul dintre cei mai %enero#i domni 7n aceast" privin!" a ost 7nsu#i Nte an cel Mare. )n minunat evan%heliar copiat #i 7mpodo$it cu miniaturi din porunca lui4 de ieromonahul +ilip4 7n 0:3;4 a ost d"ruit m"n"stirii *o%ra u din Muntele &thos #i se p"streaz" acum 7n .i$lioteca Na!ionala din -iena. Petru ,are#4 urm7nd pilda tat"lui s"u4 a d"ruit #i el o rumoas" evan%helie m"n"stirii ?eropotamul #i o alta m"n"stirii -atopedi4 am7ndou" 7n s 7ntul Munte. +iica lui Petru ,are#4 doamna Chiajna4 #i so!ul ei4 Mircea Cio$anul4 trimiteau 7n dar4 la 0:D:4 m"n"stirii Dionisiu din Muntele &thos un evan%heliar erecat 7n aur #i ar%int4 cu chipul donatorilor. &st el de dona!iuni au ost numeroase. C"l"toriile "cute 7n anii din urm" de d/0 Marcu .eza au scos la iveal" un pre!ios material de manuscrise cu miniaturi 7mpr"#tiate pe aceast" cale 7n tot (rientul %recesc: 7n m"n"stirile din Muntele &thos4 din arhipela%ul %recesc4 din 'iria4 din Ierusalim. 'tudii 7ntreprinse de d/0 Em. Turdeanu 7n 'er$ia au 7nvederat c7t de 7ntins" a ost %enerozitatea romneasc" #i 7n aceast" direc!ie. Manuscripte romne#ti cu miniaturi din vremea lui Nte an cel Mare se %"sesc p7n" 7n Cetinje din Muntene%ru4 altele de la di eri!i domni se %"sesc :7n m"n"stirea Urusedol @din vremea lui Mihai -iteazulG4 la "isatovac4 la ,emetea4 la Milesevo4 Oopovo4 'tudenica #i multe altele. 'e 7nt7mpla uneori chiar ca unul din iscusi!ii cali%ra i ai !"rilor noastre4 mut7ndu/#i rosturile vie!ii monahale 7n Muntele &thos4 s" continue acolo munca de %lori icare a domnului prin arta scrisului. &#a4 de eKemplu4 pe vremea lui -asile Aupu4 care luase su$ ocrotirea sa m"n"stirea *o%ra ul din Muntele &thos4 d"ruind/o cu mo#ii din .asara$ia4 un c"lu%"r moldovean. Chirii Olu$oceanu4 iul lui )rsu dintr/un neam de hatmani4 7ncheia 7n m"n"stirea *o%ra u4 7n ajunul Cr"ciunului din anul 0<=14 din porunca ieromonahu/ H9F

lui Paisie4 un apostolC 7n vara anului urm"tor un mineiu pe luna mai4 iar la s 7r#itul anului 0<D34 o psaltire. C7teva din capodoperele miniaturii romne#ti 7mpodo$esc azi marile $i$lioteci ale &pusului. Evan%heliarul copiat 7n 0D;1 de 8avril )riRovici se a l" tocmai 7n .i$lioteca .odleiana din (K ordC un evan%heliar4 copiat din porunca lui Nte an cel Mare pentru m"n"stirea *o%ra u4 se %"se#te 7n .i$lioteca Imperial" din -ienaC un altul copiat 7n 0D1; a ajuns 7n .i$lioteca din Munchen. AE8JT(,i DE M&N)'C,I'E #i CJ,LI. 7n le%"tur" cu arta miniaturii a 7n lorit 7n um$ra m"n"stirilor noastre #i arta le%"toriei. De#i e si%ur c" me#teri iscusi!i 7n le%"tura c"r!ilor se a lau 7n marile centre de via!" romneasc" ale trecutului4 ca acel EIoachim4 zl"tarul din 'uceavaF4 a c"rui Em7n" de !arin"F a erecat 7n ar%int pentru 8heor%he Izlozeanu4 p7rc"la$ul din Ootin4 evan%helia pe care acesta a d"ruit/o $isericii din cetatea sa4 totu#i e pro$a$il c" #i 7n m"n"stiri se %"seau c"lu%"ri le%"tori de c"r!i. Manuscrisele4 cali%ra iate rumos #i 7mpodo$ite cu splendide miniaturi4 erau le%ate 7n scoar!e de lemn4 7m$r"cate 7n piele sau 7n atlas4 ori erecate 7n aur sau ar%int. Chenarele ornamentelor4 s"pate 7n piele sau 7n metal pre!ios4 s7nt de o rar" rumuse!e #i ine!e4 iar scenele $i$lice4 7n care se amestec" adesea motive apocri e4 pot sta cu cinste al"turi de cele mai rumoase eKemplare ale (ccidentului. Iat"C4 de pild"4 una din cele mai vechi le%"turi din c7te cunoa#tem p7n" acum4 aceea a evan%heliei d"ruit" 7n 0:01 m"n"stirii .istri!a de marele jup7n Mareea #i de so!ia sa Mar%a. Pe prima copert" e s"pat" 7n aur scena co$or7rii M7ntui/torului 7n in ern pentru a s "r7ma lan!urile ro$iei #i a m7ntui din 7mp"r"!ia ve#nicului 7ntuneric pe primii oameni4 scen" inspirat" din evan%helia lui Nicodim. &ceast" scen" sim$olic" a jert ei lui Oristos pentru m7ntuirea omenirii 5 Ecu moartea pre moarte c"lc7ndF 5 se %"se#te imprimat" oarte adesea 7n aurul sau ar%intul copertelor de evan%helii4 ca $un"oar" pe le%"tura unei evan%helii %rece#ti din 0:124 lucrat" cu cheltuiala domnului Iere/mia Movil" #i a so!iei sale Elisaveta4 a lat" acum la m"n"stirea 'inai din 'iriaC pe dosul unei evan%helii copiat" de mitropolitul )n%rovlahiei Auca 7n 0:0<4 a lat" acum la IerusalimC pe coperta unei evan%helii a doamnei Elena4 so!ia lui Petru ,are#4 #i pe aceea a lui Nte an ,are#4 am$ele la Ierusalim0C pe alta4 pe care .r7ncoveanu o d"ruia 7n 0<1> m"n"stirii din insula Patmos. De#i scena este aceea#i4 totu#i chenarele 7n care este 7ncadrat"4 dispozi!ia %rupului4 mi#carea personalelor4 desenul dau iec"rui eKemplar o individualitate aparte. 7n .i$lioteca &cademiei ,omne se %"sesc c"r!i din epoca lui Coresi le%ate 7n aur #i ar%int4 care s7nt prin mi%ala lor o minune de art". Merit" apoi o men!iune special" le%"turile care 7m$rac" splendidele manuscrise cu miniaturi ale mitropolitului Crimca. )nele ne dau4 7n col!ul din dreapta #i din st7n%a al scenei cu co$or7rea M7ntuitorului 7n iad4 chipul mitropolitului Crimca #i al domnului !"rii4 Ieremia Movil". C7teodat"4 7n scenele $i$lice4 apar 7n col!ul de jos din dreapta sau din st7n%a #i chipurile donatorilor. 0 -. Marco . e z a. Urme romneti *n r%"%ritul ortodo7( p. >4 ;64 001. 9.

.I.AI(TECI. 7n m"n"stirile noastre se a lau pe timpuri $i$lioteci $o%ate4 care 7ns"4 7n viitoarea vremurilor4 s/au 7mpr"#tiat #i pierdut. Numai c7teva m"n"stiri4 ca Neam!u4 $unioar"4 mai p"streaz" ceva din zestrea cultural" de alt"dat". Multe r"m"#i!e din aceast" via!" de cultur" m"n"stireasc" au trecut %rani!a4 chiar su$ ochii no#tri5 e destul s" amintim cazul crono%ra ului lui MoKa4 pe care pro esorul rus 8ri%orov 0/a cump"rat 7n .ucure#ti #i 0/a dus la Moscova4 sau evan%heliarul cu miniaturi al lui Nicodim4 trimis 7n timpul r"z$oiului la Moscova #i r"mas acolo. 7n mijlocul indi eren!ei %enerale4 &cademia ,omn"4 pre!uind importan!a manuscriselor slavone#ti pentru luminarea unei epoci destul de interesant" din cultura veche romneasc"4 dar4 din nenorocire4 prea pu!in cunoscut"4 a 7nceput s" le adune. Depozitul ei num"r" p7n" acum <:3 de manuscripte4 inventariate sumar de re%retatul slavist I. .o%dan #i copiate 7ntr/un catalo% scris de d/0 Iuliu Tuducescu. Cercetarea apro undat" a acestor teKte /ridic" pro$leme din cele mai interesante. 7n primul r7nd ele ne ajut" s" determin"m curentele slave care s/au 7ncruci#at 7n cultura romneasc" din veacurile al ?-/lea #i al ?-I/lea. +"r" s" anticip"m o concluzie pe care numai un studiu apro undat ar putea/o da4 o$serv"m totu#i4 dup" datele inventarului4 c" p7n" 7n secolul al ?-I/lea teKtele slave din !"rile noastre s7nt de redac!ie medio$ul%ar" #i paleos7r$"4 7n Moldova predomin7nd in luen!a medio$ul%ar"4 7n Muntenia cea paleos7r$". In nordul &rdealului apar #i teKte de redac!ie ruseasc"4 pro$a$il ucrainean". De la s 7r#itul secolului al ?-I/lea4 adic" dup" c"s"toria lui Nte an cel Mare cu EudoKia4 sora cneazului 'imeon (lelRovici din Uiev4 #i mai ales din epoca lui -asile WAupu #i Matei .asara$4 c7nd se 7ntinde 7n principatele romne#ti in luen!a Rievian" a lui Petru Mo%hil"4 7ncep s" apar" 7n Muntenia #i Moldova Ni teKte de redac!ie ruseasc". )n interes deose$it 7l 7n "!i#eaz" apoi4 prin vechimea ei4 psaltirea 7n slava $isericeasc"4 copiat" pe per%ament din porunca lui .ranRo Mladeno/vici 7n 0=D<4 cunoscut" 7n lumea slavi#tilor prin descrierea lui +r. MiRlosic #i olosit" de Ia%ic 7n edi!ia dat" de el ,"altirii din /olo-na @nr. ;3:GlC dar mai ales o serie de teKte 7n redac!ie paleos7r$" copiate pa per%ament 7nc" din veacul al ?lII/lea4 precumC o evan%helie @nr. DG4 un apostol @nr. ;3G #i dou" oi 7n interiorul scoar!elor unui manuscript adus de la m"n"stirea Neam!u. Prezen!a unor asemenea teKte4 anterioare 7ntemeierii principatelor4 7n m"n"stirile romne#ti mi poate i un apt $anal4 iindc" dac" unele pot i #i achi/zi!iuni t7rzii4 altele au ost aduse de valul c"lu%"rilor slavi sud/ dun"reni care #i/au p"r"sit patria 7n a!a invaziei turce#ti. &ceste manuscrise slavone aduse din sudul dun"rean constituiesc primul ond al vechilor $i$lioteci m"n"stire#ti din !"rile noastre. C7teva eKemplare deschid o perspectiv" interesant" asupra circula!iunii teKtelor #i copi#tilor 7n cuprinsurile romne#ti. )n manuscript de evan%helie @nr. ;3DG 7n medio$ul%ar" a ost copiat 7n 0<:0 de E-asile .osie4 dasc"lul din Tara MoldoveiF4 din porunca $oierului ,adu4 marele comis4 care 0/a d"ruit apoi m"n"stirii Cozia. )n molitvenic @nr. =;G copiat 7n Moldova4 proprietate 0 -ezi #i descrierea lui & 0. (do$esc u4 7n Revi"ti romn%( I4 02<04 p. >315>;:. 9?

a unei $iserici cu hramul ' 7ntul Nicolae4 a ost %"sit tocmai 7n comuna '7n/%ior%iu din . &lte manuscripte dezv"luie un col! din via!a dramatic" a culturii romne#ti: un minei pentru s"r$"tori4 c"zut 7n m7inile turcilor4 a ost cump"rat la ;: noiem$rie 0<;3 de uricariul Aucaci #i d"ruit m"n"stirii -izantia din Moldova @nr. D1G. 4 C7t prive#te cuprinsul4 teKtele s7nt oarte variate. Mai 7nt7i4 cum e iresc4 multe evan%helii #i teKte litur%iceC apoi scrieri patristice #i opere asceticeC vie!i de s m!i 5 mineie 5 #i patericuri schitice4 adic" vie!i de asce!i4 unele de ori%ine $izantin"4 ca Lav"ai ul lui Paladie din secolul al I-/lea4 sau Limo#nariul lui Ioan Moshos din 'inai @secolul al -lII/leaG 5 altele de ori%ine ruseasc"4 precum ,rolo-ul lui Dimitrie4 mitropolitul ,ostovului @0<215 0>3:G. &l"turi de teKte reli%ioase se %"sesc #i colec!ii de le%i4 precum ,ravila mare sau Nomo anonul lui Mihail -lastaris4 7n redac!ie medio$ul%ar"4 copiat de monahul 8hervasie pe timpul lui Nte an cel Mare4 la 0D>; @nr. 0=0GC o colec!ie de le%i cu caracter monahal4 al c"rui teKt st" la $aza ,ravilei de la 0ovora a lui MoKa4 colec!ia copiat" din porunca mitropolitului Theo an al Moldovei la 0<02. ( alt" serie de teKte din .i$lioteca &cademiei apar!in istorio%ra iei4 precum: &martolos din secolul al ?-I/lea @nr. =;3GC Manasses #i -rienios @nr. 0D>G #i4 7n s 7r#it4 c7teva romane populare4 ca Varlaam i Ioa"a' 7n redac!ie medio$ul%ar" din secolul al ?l-/lea4 la care e de ad"o%at #i cea mai veche versiune a Ale7andriei copiat" 7n m"n"stirea Neam!u. Pe l7n%" aceast" zestre a culturii slavone r"s"dit" pe p"m7nt romnesc4 mai %"sim 7n colec!ia &cademiei ,omne #i crea!iuni romne#ti 7n lim$" slav"4 ca: analele de la PutnaC o copie de pe cel mai vechi pomelnic romnesc 5 de la .istri!a 5 7nceput 7n 0D3>4 cu numele domnilor Moldovei #i al doamnelor lor4 cu al amiliilor domnitoare 7nrudite din Lara ,omneasc"4 cu al mitropoli!ilor4 episcopilor...C imnuri reli%ioase create de +ilothei monahul4 ost lo%o "t al lui Mircea cel ."tr7n @nr. ;31GC 7n s 7r#it4 c7teva opere ale mitropolitului Rievian Petru Mo%hil"4 vl"star de domni moldoveni4 #i o via!" a s 7ntului Ioan cel Nou de la 'uceava4 oper" a lui 8ri%ore Lam$7ac. Ceea ce avem azi este o sla$" r"m"#i!" din ceea ce a ost odinioar" cultura slav" 7n m"n"stirile noastre. -estea despre $o%"!ia $i$liotecilor noastre trecuse 7nc" din timpurile vechi %rani!a. 7n 0::< !arul Ivan cel 8roaznic4 av7nd nevoie de o sinta%m" cu materia a#ezat" dup" ordinea literelor chirilice4 trimitea dup" eKemplare 7n Moldova lui &leKandru A"pu#neanu.0 Ni marele mitropolit al Uievului4 Petru Mo%hil"4 c"uta manuscrise pentru tip"riturile sale 7n m"n"stirile romne#ti. NC(AIAE. Din numeroase noti!e p"strate pe ilele manuscriselor vechi rezult" c" cei mai de seam" c"rturari #i copi#ti ai veacurilor trecute s/au ormat 7n #colile din m"n"stiri: .istri!a4 Neam!u4 Putna4 -orone!4 'latina4 'ucevi!a din MoldovaC Tismana4 Cozia4 .istri!a din (lteniaC Dealul4 8ovora #.a. 7n Muntenia. M"n"stirile erau depozitarele de cultur" slavon" #i4 7ntr/o vreme 7n care serviciul divin #i actele de cancelarie domneasc" se redactau 7ntr/o lim$" 0 IacimirsRij4 CWia.OOCUOO O pPCCUO l pPU(nOCO PPMMOCUO?l .O<WIO(TeUB$4 p. ;22. 9B &rdeal.

str"in" 5 moart" 5 era iresc ca viitorii clerici #i dieci sau pisari s" deprind" rudimentele de instruc!ie slavon" 7n #colile m"n"stire#ti. Din aceste #coli au ie#it 7n $un" parte vechii dieci de cancelarie 5 care poart" nume romne#ti4 ca: (!el4 (an!"4 Aupul4 -ulpa#4 .uzdu%an4 C"!elean4 Ion Marjire 5 pisarii lui Petru ,are#4 Mu#at #i Cr"ciun4 pisarii lui Mihai -iteazul. Instruc!ia 7n m"n"stiri avea desi%ur un caracter reli%ios #i ea se va i m"r%init la scris #i citit4 la deprinderea lim$ii slavone pe teKtele ' intelor 'cripturi #i la c7nt"rile $iserice#ti. Aa aceste #coli veneau4 pe vremea lui &leKandru A"pu#neanu4 7n Moldova4 s" 7nve!e c7nt"rile4 dasc"li #i dieci ruteni din PrzemPsl #i din A^o^04 7ntr/o vreme c7nd $iserica ortodoK" era amenin!at" 7n 8ali!ia de propa%anda iezuit". Pentru uzul copiilor care 7nv"!au o lim$" str"in" #i pentru nevoile celor ce t"lm"ceau din lim$a slavon" 7n lim$a romn"4 s/au alc"tuit cu vremea #i dic!ionare slavo/romne4 cum este dic!ionarul lui Mardarie de la m"n"stirea Cozia4 alc"tuit pe la anul 0<D14 sau al lui Mihail Ao%o "tul din T7r%ovi#te4 scris pe la 0<>2. .,(DE,I& ,EAI8I(&'J. 7n m"n"stiri erau #i ateliere de $roderie reli%ioas"4 din care a ie#it o 7ntrea%" art" minor" de o rar" rumuse!e dar care4 din nenorocire4 nu ne este cunoscut" 7n toate detaliile ei. )n studiu recent al d/lui Emil Turdeanu despre epita ele moldovene#ti 7n secolele al ?-/lea #i al ?-I/lea arunc" o lumin" vie asupra acestei laturi din via!a artistic" a vechilor noastre m"n"stiri. Ni aici modelele veneau din .izan!4 prin mijlocirea slavilor din sudul Dun"rii. Cel mai vechi eKemplar de epita %"sit pe p"mint romnesc este cel p"strat azi 7n m"n"stirea Putna #i care a ost lucrat de re%ina Euthimia4 so!ia despotului s7r$ Ioan )%liesa4 ratele lui -uRasin4 #i de iica ei4 EupraKia. Dup" moartea so!ului4 re%ina v"duv" #i cu iica ei #i/au c"utat lini#tea su letului 7n pacea unei m"n"stiri s7r$e#ti. &ci4 cu %7ndul la jert a M7ntuitorului \#i dup"] %ustul lor artistic4 au mi%"lit cu acul4 dup" un model $izantin4 un splendid epita 4 pe care4 c7nd valul invaziei turce#ti a n"p"dit !inuturile s7r$e#ti4 c"lu%"rii u%ari ai m"n"stirii l/au adus 7n Moldova4 la 7nceputul secolului al ?-/lea. Epita ul a servit apoi ca model pentru o 7ntrea%" serie de eKemplare. Motivul este de o simplitate mi#c"toare: pe c7mpul 7nstelat al cerului4 trupul mort al M7ntuitorului4 cu capul nim$at de o aureol" de pietre pre!ioase4 este 7nconjurat de 7n%eri 7ndurera!i. &cest motiv de ori%ine $izantin"4 transplantat 7n Moldova #i contaminat cu alte motive4 a servit apoi ca punct de plecare pentru o 7ntrea%" 7n lorire4 care se poate des ace 7n dou" ramuri principale4 7n dou" #coli. )na4 arhaizant"4 reprezint" vechiul model s7r$esc4 reprodus4 ire#te4 cu variante4 7ntr/un epita lucrat pe vremea lui &leKandru cel .un4 la 0D;24 prin st"ruin!a mitropolitului %rec Macarie. & doua #coal" pare s" i pornit de la m"n"stirea Putna4 ctitoria lui Nte an cel Mare4 care a ost 7n acela#i timp #i unul din atelierele cele mai active ale miniaturii moldovene#ti. EKemplarul creat la Putna umanizeaz" drama M7ntuitorului4 c"ci aduce la c"p"t7iul lui iin!ele de care i/a ost Ourmuzachi4 Do umente( I4 p. ;31. :D

le%at" via!a p"m7nteasc: de o parte Maica Preacurat" #i M"ria Ma%dalena4 de alta s 7ntul Iosi 4 Nicodim4 mironosi!ele si4 7n s 7r#it4 detaliu interesant4 s 7ntul Ioan4 str7n%7nd m7na M7ntui torului. In jurul scenei: 7n%eriiC iar 7n un%hiuri: sim$olurile evan%heli#tilor. Modelul a trecut apoi la alte ctitorii ale lui Nte an cel Mare4 la m"n"stirea Do$rov"!ul @epita ul din 0:3D 50:3<G #i la m"n"stirea -orone!. Dup" moartea lui Nte an cel Mare4 evolu!ia $roderiei reli%ioase se continu" 7n trei etape succesive su$ domniile lui Petru ,are#4 &leKandru A"pu#/neanu #i Ieremia Movil". Ca o inova!ie4 7n compozi!ia epita elor din timpul lui Petru ,are# apare 7n planul superior crucea $izantin" 7ncins" de cununa de spini. Epita e #i patra ire lucrate 7n m"n"stirile moldovene#ti au ost trimise 7n dar de Petru ,are# la m"n"stirile Muntelui &thos #i4 un detaliu interesant4 pictura capelei din m"n"stirea Dionisiat4 recl"dit" de Petru ,are#4 reproduce4 ca compozi!ie #i colorit4 7ntocmai scena epita elor din epoca lui ,are#. 7n inscrip!iile slave pu$licate de Emil Turdeanu .Cer et%ri literare( I-4 p4 ;3=5;0DG s7nt amintite urm"toarele domni!e #i jup7ni!e: Marina lui &leKandru cel .un @epita din 0D;2G4 M"ria lui Nte an cel Mare @0D13G4 Elena ,are# cu icele ei Chiajna #i ,uKanda @epita din 0DD: d"ruit m"n"stirii Dionisiat din &thosG4 ,uKanda A"pu#neanu @epita d"ruit m"n"stirii Milesevo4 0:<>G4 Elisa$eta lui Ieremia Movil" @epita ul m"n"stirii 'ucevi!a4 0:1>G4 Mitro ana4 mama cronicarului )reche4 'ecul 0<32. Pe un tetravan%hel slav4 rumos ornamentat4 s/a p"strat o noti!" de mitropolitul Macarie cronicarul lui ,are#4 care spune c" jup7neasa +rosina a lo%o "tului 8ri%orie +ierie a !esut un patra ir 7n 0::= #i 0/a d"ruit m"n"stirii Neam!ul. @Emil Turdeanu4 /uletinul In"tit+ 'o ia4 I4 01D04 p. ::G. &rta aceasta a $roderiilor reli%ioase !esute din ire de aur #i 7mpodo$ite cu perle #i m"r%"ritare era destul de dezvoltat" 7n trecutul nostru. ( mul!ime de alte o$iecte4 acopereminte pentru mormintele voievozilor cu chipurile lor4 patra ire4 zavese4 od"jdii pentru preo!i4 prapore4 dovedesc pe l7n%" o mi%al" de al$ine #i un deose$it sim! artistic. Ele ormeaz" $o%"!ia muzeelor noastre m"n"stire#ti. PICT),&. E pro$a$il c" cei dint7i zu%ravi de $iserici ai no#tri s" i ost str"ini4 poate slavi sud/dun"reni sau %reci4 care/#i 7nv"!aser" me#te#u%ul 7n Muntele &thos. Paul de &lep4 vor$ind de m"nstirea Curtea de &r%e#4 ne spune c" a ost zu%r"vit" de arti#ti cretani. Modelele dup" care me#terii zu%r"veau $isericile noastre veneau ire#te din .izan!. Ei lucrau dup" tradi!iile transmise prin manualele de pictur" reli%ioas"4 cunoscute su$ numele de Erminii #i alc"tuite 7n atelierele muntelui &thos. Din acestea4 dou" tipuri au circulat 7n lumea zu%ravilor no#tri 5 #i 7n traduceri romne#ti: unul prelucrat de +ran%os Cattelanos dup" manualul lui Panselinos4 pictorul le%endar al Muntelui &thosC altul prelucrat de ieromonahul Dionisie din +urna4 care 7nv"!ase me#te#u%ul din copil"rie 7n Muntele &thos. De aceea pictura noastr" veche4 urm7nd normele statornicite4 este dominat" de o concep!ie diametral opus" aceleia care a 7nsu le!it arta ,ena#terii. Pe c7nd 7n pictura reli%ioas" a (ccidentului este o concep!ie %ra!ioas"4 plin" de via!" a %rupurilor4 de mi#care4 de cadru pitoresc al naturii 7nconjur"toare4 de tot ceea ce putea s" :A

apropie s 7ntul de omenesc4 7n arta ortodoK" este o concep!ie ascetic": s in!ii s7nt desprin#i de tot ceea ce este p"m7ntesc4 cu trupul morti icat de ascez"4 cu chipul 7nv"luit 7n nim$ul divinit"!ii. Numai lac"ra mistic" lic"re#te 7n lumina ochilor. Dar de#i tehnica $izantin" era predomnitoare4 totu#i in luen!e occidentale nu se pot t"%"dui. 'e #tie c" &leKandru A"pu#neanu cerea zu%ravi pentru $isericile sale din Italia. Me#terul Mina4 care a zu%r"vit m"n"stirea C"luiul a .uze#tilor #i pe care Mihai -iteazul 0/a trimis 7n -ene!ia ca s" cumpere vopsele4 nu se va i 7ntors din cetatea do%ilor numai cu culori. Din 7ncruci#area acestor curente #i in luen!e str"ine #i din selectarea armonic" a elementelor lor esen!iale recreate prin %eniul poporului s/a ormat cu timpul pe p"m7nt romnesc o art" ori%inal"4 cu caracterele ei distinctive4 ce se v"de#te ca atare nu numai 7n picturile de pe zidurile $isericilor4 ci #i 7n zu%r"veala icoanelor. &ceast" art" romneasc" a atras aten!ia speciali#tilor str"ini. Cunoscutul icono%ra rus N. UondaRov4 amintind de $reslele de zu%ravi ai Moldovei din veacul al ?-I/lea4 care au pictat icoane #i resce de $iserici4 vor$e#te de #coala moldo/valah" din secolul al ?-I/lea #i arat" in luen!a pe care a avut/o aceast" #coal" asupra icono%ra iei din ,usia meridional". +rescele de pe zidurile eKterioare ale m"n"stirilor -orone!ul4 -atra Moldovi!ei4 'ucevi!a4 Oumorul4 zu%r"vite 7n str"lucita epoc" de la Nte an cel Mare la Petru ,are#4 st7rnesc azi admira!ia celor mai de seam" cunosc"tori ai artei $izantine. Cunoscutul pro esor de istoria artelor de la )niversitatea din -iena dinaintea marelui r"z$oi4 Wose 'ztrP%o^sRi4 7ntr/un articol din ziarul ?eii pe au%ust 010=4 vor$ind de o c"l"torie 7n mun!ii .ucovinei ea de Euna din pl"cerile cele mai 7nvior"toare ale EuropeiF4 se 7ntre$a: EDar ce este ceea ce ar tre$ui s" atra%" 7n aceste 7ndep"rtate v"i chiar pe cel mai um$lat cunosc"tor al artei vechiI '7nt 5 r"spunde el 5 tezaure ce el nu le poate vedea nic"ieri 7n alt" parte.F 0 D/l Oenri +ocillon4 pro esor de istoria artelor la 'or$ona4 m"rturise#te: ECine le/a v"zut o dat" aceste delicioase $iserici ale .ucovinei nu le va putea uita niciodat". 7ntr/o !ar" de verdea!" #i de p"duri4 su$ un cer luminos #i potolit4 ele s7nt lorile prim"verii eterne a ima%inilor. 'u$ vechiul decor de arcaturi4 iat" distri$uite @7n resceG ierarhiile cere#ti: judecata din urm"4 %eneza4 mae#trii 7n!elepciunii antice... marea dram" a istoriei cre#tin"t"!ii orientale4 asediul Constantinopolului... -orone!4 Moldavi!a4 Oumor4 7n inele dimine!i din !ara a%ilor4 7n mijlocul paji#tilor lor 7nverzite4 at7tea capodopere de poezie arhaic"... 7n care se a irm" poezia vie!ii romne#ti 7ntinerind ormule antice.F; Ni nu s7nt desi%ur simple lori retorice4 ci cuprind #i un s7m$ure de adev"r aceste cuvinte ale lui 'ztrP%o^sRi: ECine se ostene#te s" p"trund" 7n aceste cicluri de icoane care se pot compara iar"#i numai cu mozaicurile din 'an Marco sau4 consider7nd numai interiorul4 cu $isericile Muntelui &thos4 acela recunoa#te numaidec7t marea %re#eal" ce a s"v7r#it p7n" acum investi%a!ia #tiin!i ic"4 nev"z7nd 7n aceste resce dec7t numai #i numai un r"sad al artei atho/ nice. &lt el 7ns" judec" acela care !ine seam" de 7nr7urirea cea %rozav de mare ce au avut asupra artei din &thos voievozii moldo/valahi cu ale lor a#ez"/ 0 -. traducerea lui 8. M u r n u din /uletinul Comi"iunii monumentelor i"tori e( 01 0=4 p. 0;1. ; Revue de lLart( Paris4 mai 01;:4 p. ;<. :C

minte4 ctitorii #i danii4 #i nu uit" a socoti4 pe de alt" parte4 $el#u%ul de idei proprii teolo%ice4 precum ele se rostesc cu deose$ire 7n manuscrisele #i picturile murale ale m"n"stirilor Dra%omirna #i 'ucevi!aC dac" e o$i#nuit din lun%" eKperien!" s" prind" cu privirea raporturile %enerale4 el va i silit s" admit" c" nu at7t &thosul asupra Moldovei4 pe c7t marea cultur" din m"n"stirile .ucovinei a tre$uit s" se repercuteze asupra s 7ntului Munte.F0 M"n"stirile au ost ast el 7n trecutul romnesc4 prin ne7ntrerupta activitate de cultur" #i de art"4 centrele din care pulsa via!a spiritual" 7n toate cuprinsurile neamului. TeKtele t"lm"cite #i modelele de art" reli%ioas" create 7n chiliile m"n"stirilor erau copiate de preo!ii de mir #i de c"rturarii #i arti#tii laici #i r"sp7ndite mai departe 7n lumea satelor #i a ora#elor. &st el s/a creat acea atmos er" de misticism 7n care a vie!uit poporul nostru mai multe veacuri4 7n aceast" atmos er" 7n care 7nv"!"m7ntul4 pornit din curtea m"n"stirilor4 era dat de cler4 s/a ormat su letul romnesc cu o puternic" not" de reli%iozitate4 pe care o %"sim vi$r7nd p7n" #i 7n ilele vechilor cronici. Presti%iul pe care/0 do$7ndiser" m"n"stirile era a#a de mare4 7nc7t domni #i $oieri se 7ntreceau s" le 7nzestreze cu sate #i mo#ii4 cu mori #i pris"ci #i cu s"la#e de ro$i_4 7ntre zidurile acestor l"ca#uri de asisten!" #i ru%"4 de cultur" #i de art"4 #i/au c"utat4 7n anii $"tr7ne!ii4 pacea4 7n pre%"tirea pentru via!a viitoare4 mem$ri ai amiliilor domnitoare #i runta#i ai marii $oierimi4 precum: marele lo%o "t al lui Mircea cel .ltr7n4 +ilosC mama lui Nte an cel Mare4 (ltea DoamnaC mama lui Mihai -iteazul4 Theo anaC Nistor #i so!ia sa Mitro ana4 p"rin!ii marelui cronicar 8ri%ore )recheC marele lo%o "t al lui Nicolae Mavrocordat4 cronicarul ,adu Popescu4 #i mul!i al!ii. Comorile de cultur" #i art" pe care le p"strau m"n"stirile ascunse departe de p7nza drumurilor $"t"torite4 7n plaiurile mun!ilor4 eKplic" 7n parte #i %rija pe care au pus/o domnii de a le 7nt"ri cu ziduri #i cu metereze4 ca pe ni#te adev"rate cet"!i. .I.AI(8,&+IE Pentru cadrul istoric al chestiunilor tratate aici: C. C. 8 i u r e s c u4 I"toria romnilor( voi. I4 .ucure#ti4 01=.BB4 #i N. I o r % a4 I"toria romnilor( voi. III: Ctitorii( .ucure#ti4 01=>C N. I o r % a4 Hi"toire de" Etat" )alOaniUue" % lLe$oUue moderne( .ucure#ti4 010D4 7n special p. 0 5 :2. Pentru cultura slavon" ct. #i I. .o%dan4 Cultura ve !e romn%( .ucure#ti4 0212 @cu $i$lio%ra ieG4 #i Ilie ."r$ulescu4 Curentele literare la romni *n $erioada "lavo#ni"mului ultural( .ucure#ti4 01;2C &. Procopovici4 Introdu ere in "tudiul literaturii 0 /uletinul 0 mi"iunii monumentelor i"tori e( 010=4 p. 0=3. _ &precierea autorului este aici v"dit eronat". C" m"n"stirile au ost4 7n veacurile evului de mijloc4 adesea4 sin%urele l"ca#uri de cultur" este per ect adev"rat. Dar a a irma c" de pe urma acestor enomene culturale durate 7n m"n"stiri s/a imprimat su letului romnesc o puternic" und" de reli%iozitate este o prea puternic" eKa%erare4 contrazis" de realitate. De apt4 cum se #tie4 cultura romn" are un pro und caracter laic4 iar su letul romnesc4 7n!eles ca spiritualitate #i mentalitate4 prezint" 5cum au demonstrat/o ilozo i ai culturii romni de orientare ra!ionalist" 5 o not" de ireli%iozitate acuzat". 'u letului romnesc4 nici 7n perioada la care se re er" N. Cartojan4 nici 7n devenirea sa4 nu/i este caracteristic misticismul de care se vor$e#te aici. @N. red.G :9

ve !i( Cern"u!i4 01;;. Documentele privitoare la le%"turile !"rilor noastre cu Muntele &thos au ost pu$licate de: 8ri%ore Nandri#4 Do umente romneti *n lim)a "lav% din m%n%"# tirile Muntelui At!o"( 2;C:B2>56( pu$licate dup" oto%ra iile #i notele lui 8a$riel Millet4 .ucure#ti4 +unda!ia ,e%ele Carol II4 01=>. ,aporturile au ost studiate de d. N. I o r % a4 Muntele At!o" in le-%tur% u &%rile noa"tre( eKtras din Analele A ad+ Rom+( Mem+ "e &+ i"t+( 'eria III4 tom. ???-I @010=G4 #i 7n alte memorii academice4 pentru care vezi $i$lio%ra ia dat" de noi 7n C%r&ile $o$ulare *n literatura romnea" %( II4 01=24 p. 0;. Pentru detalii vezi #i 8. C i o r a n4 ?jcecrei% T`- Pounaviao K9p'v neK KoD F&<co Kai 2 T TI'- noo lv UouK?ounoocriou4 &a<paYC4 &oKeiap7oo aal B&/Piou IlaoT'I e TTiovo% 'G Kc:v Poaa io4 &tena4 01=2. &ctul de danie al lui -ladislav pentru m"n"stirea Tismana4 la &l. N t e u 0 e s c u. M%n%"tirea Ti"mana( #i la P. P. P a n a i t e s c u4 Do + [%rii Romneti( .ucure#ti4 01=24 p. =:/=2. .i$lioteci de m"n"stiri. ( list" a cataloa%elor de $i$lioteci din m"n"stirile romne#ti la N. Cartojan4 C%r&ile $o$ulare *n literatura romnea" %( II4 p. ;04 prive#te mai mult manus/ criptele romne#ti. Manuscrisele slavone#ti din $i$liotecile romne#ti au ost descrise de &. IacimirsRij4 (ia. lOCUO O PPcCUOO P-U(IIOCO PPM$iOCUO?= EO<jlUZTeUlZ4 '. Peters$ur%4 013:. Manuscriptele din .i$lioteca &cademiei ,omne au ost inventariate de Iuliu Tuducescu 7ntr/un inventar p"strat la &cademie 7n sec!ia manuscriptelor. Damian P. .o%dan4 ,omelni ul m%n%"tirii /i"tri&a( Iunda&ii( 01D0C De"$re manu" ri"ele "lave din /i)liote a A ademiei Romne( eKtras din Ar!iva romnea" %( tom. I-4 01D3C acela#i De"$re daniile romneti la At!o"( .ucure#ti4 01D0. )n studiu asupra lor a dat Ecaterina Nt. Pi scupescu4 Literatura "lav% din $rin i$atele romne *n vea ul al FV#lea( .ucure#ti4 01=1. -ezi 7ns" #i recenzia d/lui P. P. Pana/i te seu4 7n Revi"ta i"tori % romn%( I? @01=1G4 p. =;>5==:. Despre manuscriptele slavone#ti de pravile: I. Peretz4 I"toria dre$tului romn( .ucure#ti4 voi. II4 p. 02: 5 ;>2. Pomelnicul de la m"n"stirea .istri!a a ost pu$licat #i studiat de I. M i n e a4 7n Cer et%ri i"tori e( -5-II @01;1/01=0G4 Ia#i4 01=;4 p. =DD/=D24 #i -III/I? @01=;/01==G4 Ia#i4 01==4 p. =3/224 7ntr/o t"lm"cire romneasc" din 0>:34 dup" o copie trimis" de &cademia ,omn" m"n"stirei .istri!a. +ra%mente din teKtul slavonesc a dat Miletic #i &%ur a4ETZWnZWUUO (T$ e lO( OaP!mo mZTP/.aa$e \) PoMiOM4 7n coopOMU$ Oapo lOO iM(T.opeOOO4 I?4 p. 0>;5 0>=C 't. Nicolaescn4 7n Do umente "lavo#romne( .ucure#ti4 013:4 p. 2>. ( edi!ie critic" pre%"te#te Damian P. .o%dan. Ncoli. N. I o r % a4 I"toria *nv%&%m*ntului romne" ( Editura Casei Ncoalelor4 .ucure#ti4 01;24 p. :502. Pentru dic!ionareC 8 h. Cre!u4 Di &ionarul lui Mardarie Co8ianul( editat de &cademia ,omn"4 .ucure#ti4 0133C Nt. C i o $ a n u4 8ia.OO(/pPM$iOCUO t CWi(.ap$ <O<jraoTeicn o<meCT.a MoCU(.Cicaro OCT(POO O ape... PoccaaCUO?$4 nr. ;D34 -ar#ovia4 010D. Miniaturi. I. .o%dan4 Manu" ri$te "lavo#romne *n C!iev( Convor)iri literare( ??@0210G4 p. :3= 5 :00C I. .o%dan4 C*teva manu" ri$te "lavo#romne din /i)liote a Im$erial% din Viena( 7n Analele A ademiei Romne( s. II4 ist.4 tom. ?I @0222521GC I. . o % d a n4 Evan# -!eliile de la Homor i Vorone&( acsimile #i rontispicii din evan%heliare slavone de la Neam!u4 in al$umul editat de Comisia monumentelor istorice dup" oto%ra ii luate de ' t e 0 i a a Petrescu4 Odoarele de la Neam&u i Se u( .uc4 010;C Ion . i a n u4 Do umente de art% romnea" % din manu" ri$te ve !i( asc. I. Evan-!elia "lavo#-rea % " ri"% *n M*n%"tirea Neam&ului din Moldova de 0avriil Mona!ul la 2D:3( .ucure#ti4 01;;C C. U a r a d j a4 Noti&% de"$re unele miniaturi *n9%&i*nd $e Matei#vod% /a"ara) i $e Doamna Elena( 7n /uletinul Comi"iunii monumentelor i"tori e( 01;<4 p. :D5:>C Ma%dalena Ior%a4 Ini&iale( litere ornate( !enare i *n'lorituri din do umentele munten e i moldovene din vea ul al FVII#lea i al FVIII#lea(

::

Craiova4 01;2C N. I o r % a4 Miniaturi romneti *n "e olul al FVII#lea( 7n /uletinul omi"iunii monumentelor i"tori e( .ucure#ti4 01=04 p. 0D:5 0:=C acela#i4 LeS art" mineur"Len Roumanie( III( Miniature"( .ucure#ti4 01=DC '. der Nersessian4 Une nouvelle ri$liUue "lavone du ,ari"( -r+ CD et Ie" manu" rit" dLAt!ana"e Zrim ovi i( 7n MeLlan-e"( N+ lor-a( Paris4 01==C E m. Turdeanu4 Din ve !ile " !im)uri ulturale dintre romni i 9u-o"lavi( 7n Cer et%ri literare( III4 01=14 p. 01;5;3<4 .ucure#ti4 01=1C -ictor .r"tulescu4 Miniaturi i manu" ri"e din Mu8eul de art% reli-ioa"%( .ucure#ti4 01=14 cu o introducere %eneral"4 descrierea manu/ scriselor #i >0 de plan#e colorateC Marcu .eza4 Urme romneti *n r%"%ritul ortodo7( edi!ia a Ii/a m"rit" ;D/;14 .ucure#ti4 01=>4 p. </>4 034 0D/0:4 0<4 02/014 ;;/;=4 =;/==4 =</=>4 D</D>4 D24 D14 :<4 :>4 <:4 >>( 2D4 03;/ 03=4 032/0034 0=3/ 0=04 0=:4 0=>4 0=2/ 0=14 0:35 0:04 0<=4 0135 010. In orma!iuni interesante se mai %"sesc 7n &. I a c i m i r s R i j4 opera citat" mai sus4 #i la M i 0 e t i < #i & % u r a4 7n C<(POOUTZ =a Oapo lOO PM(T.opeOOa din 'o ia4 021=4 voi. I?C Nt. .erechet4 Comori "lavo#romne ri"$*ndite( pu$licat 7n /i"eri a ortodo7% romn%( seria II4 voi. ?A 01;;G4 p. <02 / <;2. Les"turi. (. T a r a 0 i4 Le trior )T8antin et roumain du Mona"tere de ,outna( Paris4 01;:C N. Ior%a4 Hi"toire de lLart roumain an ienE N. Ior%a4 Le" art" mineur" en Roumanie( II( Le" ti""u"( 01=<C I. D. Nte "nescu4 Un !e' dLoeuvre de lLart roumain@ le voile deL ali e )rode du mona"tere de Vatra Moldavi&ei( 7n LLart )T8antin !e8 le" Slave" de" /alOan" .Milan-e" Ou"$en"OT( Orient et /T8an e1( I-4 Paris4 8euthnen 01=34 p. =3= 5 =31C (. Ta /r a 0 i4 Le mona"tere Su evi&a et "on tre"ar( 7n Melan-e" C!arle" Die!l( II4 p. ;0= #i urm.C Emil Turdeanu4 La )roderie reli-ieu"e en Roumanie+ Le" e$ita$!ioi moldave" au7 FV et FVI "ie le"( 7n Cer et%ri literare( I-4 01D34 p. 0<D 5 ; 0DC acela#i. La )roderie reli-ieu"e en Roumanie( Le" itole" de" FVe et FVI "ie le"( 7n /ulet+ In"tit+ romn din So'ia( I4 01D04 p. :5 <;. Pictura reli%ioas". N. Ior%a et 8. . a 0 #4 Hi"toire de lLart roumain an ien( Paris4 .occard4 01;;C a c el a# i4 ,ortretele domnitorilor romni( 'i$iu4 01=3C Nt. M e t e #4 ?u-ravii )i"eri ilor romne( 7n Anuarul omi"iunii monumentelor i"tori e( Se &iunea $entru Tran"ilvania( 23:>B23:6( Cluj4 01;14 p. 050<2C P. OenrP4 De Vori-inalite de" $einture" )u dvinienne" dan" Va$$li ation de" $rin i$e" )T8antin"( 7n /T8antion( I4 01;D4 p. ;1; 5 =3=C I. D. Nte "nescu4 LLevolution de la $einture reli-ieu"e en /u ovine et en Moldavie de$ui" le" ori-ine" 9u"UuLau FlF#e "ie le( Paris @cu 1< plan#eG4 8euthner4 01;2C acela#i4 La $einture reli-ieu"e en Vala !ie et en Tran"Tlvanie de$ui" le" ori-ine" 9u"UuLau FlF#e "ie le( Paris4 01=35 01=;4 ; voi. Despre erminii. -. 8 r e c u4 C%r&i de $i tur% )i"eri ea" % )i8antin%E introdu ere i edi&ie riti % a ver"iunilor romneti( Cern"u!i4 01=<C acela#i4 Dar"tellun-en alt!eidni" !er DenOer und S !ri't"teller in der Zir !enmalerei de" Mor-enlande"( 7n /ulletin de la "e tion !i"toriUue d] V A adimie Roumaine( tome ?I4 01;D.

C0'.0(! *'!V) ,- I)(I'3 N(&'T,E. ')+AET ,(MbNE'C ,'I15) 'A&-J AITE,&T),& ,EAI8I(&'J 7n urma pr"$u#irii statelor slave su$ turci4 c"lu%"ri ca Nicodim #i al!ii4 despre care vom vor$i 7n cur7nd4 7n n"zuin!a lor de a sc"pa de dezastru comorile de cultur" ale poporului lor #i de a continua 7n limanuri mai ad"postite munca lor 7nchinat" Domnului4 au adus 7n !"rile noastre vechile manuscrise slavone #i au pus temeliile vie!ii monahale dup" normele statornicite 7n Muntele &thos. 7n m"n"stirile 7ntemeiate de ei #i sporite prin %rija pentru $unurile su lete#ti ale voievozilor no#tri4 s/a 7nceput o spornic" activitate cultural" 7n lim$a slav"4 care era pe atunci la noi lim$a de cultur" a neamului4 precum 7n (ccidentul evului mediu usese4 cu c7teva veacuri mai 7nainte4 lim$a latin". 7n m"n"stirile acestea se a lau #colile de slavonie4 $i$liotecile #i c"lu%"rii cali%ra i4 care au copiat cu un remarca$il sim! de art" manuscrisele slave ale ' intelor 'cripturi4 at7t de pre!ioase 7ntr/o vreme 7n care tipo%ra iile nu/ #i "cuser" apari!ia la noi. 7n a ar" de teKtele ' intelor 'cripturi #i 7n a ar" de c"r!ile necesare serviciului divin4 s/au mai copiat 7n m"n"stirile noastre literatura do%matic" #i ascetic"4 care contri$uia la 7nt"rirea credin!ei4 literatura apocri "4 care satis "cea curiozitatea c"lu%"rilor pentru at7tea chestiuni pe care .i$lia le las" 7n 7ntuneric4 precum #i o $un" parte din literatura distractiv" a slavilor sud/dun"reni4 ca $unioar" o versiune a romanului lui &leKandru cel Mare4 copiat" 7n 0:<; din porunca mitropolitului 8ri%ore al Moldovei #i care se p"stra 7n $i$lioteca m"n"stirii Neam!ul. Dar 7n aceste manuscrise copiate dup" ori%inale venite din sudul Dun"rii4 7n a ar" de arta cali%ra ic" #i miniaturistic"4 nu se poate %"si nici un alt adaus al su letului romnesc la noi. 7n schim$ 7ns" %"sim 7n veacurile al ?l-/lea4 al ?-/lea #i al ?-I/lea4 c7nd cultura slav" de la noi4 7nt"rit" continuu prin ocarele din sudul Dun"rii4 era 7n loare4 un 7ncepiit de literatur" romneasc" 7n lim$a slav". Precum 7n (ccidentul medieval c"rturarii din toate !"rile d"deau eKpresie concep!iei lor 7n lim$a latin"4 tot ast el %"sim #i 7n !"rile noastre c"rturari care4 su$ in luen!a modelelor sud/dun"rene4 #i/au 7nve#m7n/tat %7ndirea #i sim!irea 7n ormele lim$ii slavone. &vem ast el 7n primele veacuri ale statelor noastre un su let romnesc 7n orm" slavon". Cel mai vechi dintre ace#ti c"rturari este un mare lo%o "t al lui Mircea cel Mare. &cesta4 7n as in!itul vie!ii sale4 renun!7nd la m"ririle de#arte4 #i/a c"utat un loc de lini#te #i recule%ere 7n lumea c"lu%"rilor4 su$ numele de +ilo/ :F

theiu. De la el ne/a r"mas un polieleu4 adic" un el de imn reli%ios destinat s" ie c7ntat. (ri%inalul s/a pierdut4 dar se p"streaz" mai multe copii manuscrise din Lara ,omneasc"4 Moldova #i ,usia4 dintre care cea mai veche dateaz" din veacul al ?-/lea. 7n aceste copii se spune doar c" autorul c7ntecului este Emonahul +ilotheiu4 care a ost lo%o "t mare al lui Mircea cel MareF. Cum se numea 7ns" mai 7nainte nu ni se spune4 dar dac" !ineam seama 5 dup" cum o$serv" d/0 P. P. Panaitescu 5H c" cei ce 7m$rac" rasa monahal" s7nt !inu!i s"/#i schim$e numele pe care l/au purtat 7n via!a lumeasc" #i s" ia 7n sih"strie un altul4 care 7ns" s" 7nceap" cu aceea#i liter" cu care 7ncepea #i numele laic4 atunci e pro$a$il c" sihastrul +ilotheiu tre$uie identi icat cu marele lo%o "t +ilcs4 pe care/0 %"sim semn7nd 7n actele divanului domnesc al lui Mircea cel Mare prin 0=1D. Cam 7n acela#i timp se des "#oar" 7n Moldova activitatea lui 8ri%ore Lam$lac. De#i acesta era $ul%ar4 trimis de patriarhia din Constantinopol 7n Moldova ca s" re ere asupra cererii lui &leKandru cel .un de a se da Moldovei o mitropolie4 de#i el a plecat apoi din Moldova 7n ,usia4 unde a ajuns mitropolit #i apoi s/a 7ntors 7n .ul%aria4 totu#i4 pe timpul c7t a ost 7n Moldova ca e%umen la m"n"stirea Neam!u #i ca predicator la curtea lui &leKandru cel .un4 a !inut un ciclu de 0> cuv7nt"ri4 unele cu caracter pane%iric4 7n cinstea s in!ilor s"r$"/ tori!i4 precum: cuv7nt de laud" s . 8heor%he4 cuv7nt de lauda s in!ilor apostoli Petru #i Pavel4 cuv7nt de lauda pro etului IlieC altele la comemorarea marilor evenimente din via!a M7ntuitorului: la Duminica +loriilor4 la Woia mare4 la -inerea mare4 la 7n"l!area Maicii DomnuluiC sau 7n s 7r#it alte c7teva trat7nd pro$leme de do%matic"4 de ascez" sau de moral" cre#tin"4 precum: despre misterele Domnului4 despre via!a c"lu%"reasc"4 despre milostenie #i s"raci. Dup" cererea domnului4 Lam$lac a scris pentru $iserica moldoveneasc"4 7n medio/ $ul%ar"4 via!a #i sluj$a s 7ntului Ioan cel Nou4 care usese martirizat de t"tari la Cetatea/&l$" prin anul 0=33 iindc" nu primise s"/#i lepede credin!a cre#tineasc"4 #i ale c"rui moa#te useser" transportate 7n 0D3; de la Cetatea/&l$" la 'uceava. 7n urma acestei str"mut"ri a moa#telor 7n cetatea de scaun a Moldovei4 s 7ntul a ost venerat de moldoveni ca protectorul #i ap"r"torul !"rii lor. 'u$ pana lui Lam$lac4 potrivit cu cerin!ele %enului4 via!a s 7ntului este sc"ldat" 7n culoarea miraculosului ha%io%ra ic @la moartea s 7ntului coloane de oc ce se 7nal!" spre cer vestesc harul M7ntuitorului4 co$or7n/du/se asupra celui ce a primit cununa de martirG. )n veac mai t7rziu4 un succesor romn al lui 8r. Lam$lac 7n e%umenia de la m"n"stirea Neam!ului4 arhimandritul Teodosie4 inspir7ndu/se din opera 7nainta#ului s"u4 a scris pe la 0:=D4 7n lim$a slav"4 un Cuv*nt $ane-iri al "'*ntului i in"titului mare mu eni Ioan el Nou .,o!valnoe "lovo "vetomu i "lavnomu veliOo mu eniOomu IovaannT NovomT1( care 7n tip"riturile moldovene#ti se %"se#te p7n" t7rziu 7n veacul al ?-II/lea. Pe timpul lui Nte an cel Mare cultura reli%ioas" 7n orm" slav" era a#a de satis "c"toare pentru Moldova4 7nc7t 7n 0D2D episcopul de ,oman4 -asilie4 se 7ncumet" s" intervie 7n pro$lema de ordin teolo%ic care iscase con lictul dintre mitropolitul Moscovei4 8heronte4 #i principele Moscovei4 Ivan al III/lea -asilievici. :@

Trei decenii mai t7rziu 7nt7lnim 7n m"n"stirea Putna un protopsaltc Eustratie4 care alc"tuie#te #i el c7teva c7ntece reli%ioase4 p"strate 7ntr/un manuscris semnalat de 7nv"!atul rus IacimirsRij. .I.AI(8,&+IE Pentru literatura scris" de romni 7n lim$a slav": P. P. Panaitescu4 Ia Littera#ture "lavo#roumaine .FV#eBFVII#e "ie le1 et "on im$ortan e $our lL!i"toire ie" litterature" tlave"( comunicare "cut" la l/iul con%res al ilolo%ilor slavi din Pra%a @01=0G. Despre Nicodim: Ilarion ,uvarac4 ,o$ NiOodim ier er"te Zlo"ter-rUnder in Aer Jala !ei( 7n Ar !iv 'iir "lavi" !e ,!ilolo-ie( ?I4 02224 p. =:D5=<=. Despre 8ri%oreLam$lac se %"sesc #tiri mai noi 7n MurRo4 0e" !i !te ier %lteren "tti"lav Litteratur( p. 0;> #i 0<04 #i &. IacimirsRij.rpOropni Id!aM<jiair$4 't. Peters$ur%4 013DC @7n ruse#teG. )n alt studiu mai $un: '. UievsRii4 MOTponoWiOTi rpnropi i A!aM<naic c4 7n /o-o"lov"Oii Ve"tni!( Moscova4 I-4 021:. 'tudiul lui Melchisedee4 Mitro$olitul 0ri-ore [am)la ( pu$licat 7n Revi"ta $entru i"torie( ar!eolo-ie i 'ilolo-ie( an III @022DG este azi 7nvechit. I'T(,I(8,&+I& 'A&-(NJ MN M(AD(-& C,(NIC& A)I NTE+&N CEA M&,E -E,'I)NE& 8E,M&NJ. Domeniul literar slav 7n care cu%etarea romneasc" s/a mani estat mai activ #i mai continuu a ost 7n Moldova istorio%ra ia._ 7nceputurile ei tre$uiesc a#ezate4 cred4 7n timpul #i la curtea lui Nte an cel Mare. *ic cred4 iindc" nu este 7n Europa o literatur" mai z$uciumat" 7n dezvoltare #i mai n"p"stuit" 7n soarta ei dec7t literatura romneasc". Nu #tiu s" mai ie multe popoare care s"/#i i pierdut at7tea monumente de cultur" ale trecutului s"u de cum am pierdut noi. (ri%inalele primelor traduceri romne#ti s/au pierdutC prototipul primelor noastre le%ende reli%ioase apocri e nu se cunoa#teC primele traduceri ale romanelor populare au disp"rutC *nv%&%turile lui Nea-oe nu le cunoa#tem dec7t din copii t7rzii #i de ectuoaseC cronica scris" pe timpul #i la curtea lui Mihai -iteazul nu ni s/a p"strat dec7t 7ntr/o traducere latin"C cronica lui 8ri%ore )reche n/a ajuns p7n" la noi dec7t 7n compila!ia lui 'imion Dasc"lulC De neamul moldovenilor #i cronica lui Miron Costin 0 Cea mai veche cronic" intern" a noastr" este cronica Eruseasc"F a lui -lad Lepe# care4 dup" concluziile lui 'edelniRov 7n I8ve"tia &cademiei sovietice de #tiin!e pentru lim$a #i literatura rus". Aenin%rad4 II4 01;14 p. <;05<:14 e scris" 7n lim$a slavon" 7ntre$uin!at" pe atunci 7n Lara ,omneasc". @-. P. P. Panaitescu4 Convor)iri literare( mai5iunie 01D=4 A??-I4 p. ==1.G @TeKt ad"u%at mar%inal 5 n. red.G :?

le avem 7n copii posterioare4 dintre care cea mai veche copie a cronicii dateaz" din 0>;3. Ni at7tea #i at7tea altelee 7n marile r"m7nt"ri petrecute pe p"m7ntul romnesc4 cu incursiuni de armate un%ure#ti #i polone4 cu numeroase invazii de o#tiri turce#ti #i t"t"re#ti4 cu at7tea vechi m"n"stiri #i cet"!i de scaun arse din temelie #i apoi reconstruite4 ca s" ie din nou arse4 at7tea din monumentele literaturii noastre vechi au ost distruse sau r"pite4 pentru a i apoi aruncate 7n cine #tie ce col! de $i$liotec". Numai norocul ne ajut" s" mai d"m peste ele. ( 7nt7mplare nea#teptat" uneori ne scoate totu#i la iveal" c7te unul din aceste monumente care a#tepta de veacuri 7nchis 7n cine #tie ce col! de $i$liotec" #i care ne 7n "!i#eaz" munca de cultur" a str"$unilor 7ritr/o lumin" cu totul ne$"nuit". )na din cele mai importante descoperiri "cute 7n timpul din urm" este aceea a pro esorului universitar 8orRa de la )niversitatea din A^o^. Cercet7nd 7n .i$lioteca de stat din Munchen @.aPerische 'taats$i$liotheRG manuscrise privitoare la istoria Poloniei #i a )n%ariei4 (l%ierd 8<rRa a dat4 7n prim"vara anului 01004 peste cea mai veche cronic" romneasc" din c7te se cunosc p7n" azi. Cronica se p"streaz" 7ntr/un codice in Quarto4 cu si%natura Code7 Latina#rum 35:( 7ntr/o traducere %erman"4 care 7ncepe: E&$ Wesu M"ria 0:3; War4 aYdZ diYemZ ;2 &ppril ist %eschrP$en dP CronPcRe des 'tephan -oPvoda aus der `allachePF @o %re#eal" evident": Jalla !eT 7n loc de Moldau1+ Titlul cronicii este: Croni a )reviter " ri$ta Ste$!an.i^ Dei -rada voTvoda Terrarum Moldavien".ium1 ne non Vala !Ten".iutri1+ _ Dup" p"rerea lui 8orRa4 cronica ar i ost adus" 7n 8ermania de solia moldoveneasc" din 0:3;. Aa aceast" dat" Nte an cel Mare4 care era $olnav de dia$et #i care era chinuit de r"m"#i!ele r"nii primite la Chilia4 sim!indu/se din ce 7n ce mai r"u4 trimisese dup" medici speciali#ti 7n centrele #tiin!i ice din Italia @-ene!iaG #i 8ermania. Misiunea trimis" 7n 8ermania #i compus" din )lrich #i &ntonius sose#te 7n Niirn$er% la s 7r#itul lui e$ruarie4 cu o scrisoare de recomandare din partea re%elui )n%ariei4 `ladislav Ia%ello. 'olia moldoveneasc" a avut 7n 8ermania r"sunetul cuvenit. Dintr/o scrisoare 7n lim$a latin" adresat" lui Nte an cel Mare #i dintr/alta %erman"4 c"tre `ladislav Ia%ello4 am7ndou" trimise de c"tre primarul ora#ului Niirn$er% 5 al c"rui nume n/a putut i identi icat de c"tre d/0 8orRa 5 reiese c" s/a %"sit un medic capa$il4 doctorul Ioan Ulin%esporn4 care4 ru%at insistent4 a primit s" vin" cu trimi#ii lui Nte an cel Mare 7n Moldova. Despre doctorul Ulin%esporn #i despre solia moldoveneasc" nu se mai pomene#te apoi nimic4 nici 7n documentele moldovene#ti #i nici 7n cele %ermane. Aa curtea din 'uceava nu avem #tiri s" i sosit doctorul Ulin%espornC dimpotriv"4 la > decem$rie 0:3; %"sim la patul domnului pe doctorul vene!ian Mathias Muriano. 7ntr/o list" de opt/nou" medici ilu#tri din Niirn$er%4 7ntocmit" ulterior4 iar"#i nu se %"se#te trecut Ulin%esporn4 de#i a ost un medic distins. Ce s/a 7nt7mplat4 prin ce peripe!ii a trecut pe drumurile pe care le/a str"$"tut misiunea moldoveneasc" #i doctorul %erman4 nu #tim. 8orRa presupune c" au pierit uci#i pe drum4 7n ni#te !inuturi unde domnea dreptul pumnului. 0 &m admis lectura corectat" a Iui Ion Const. Chi!imia4 Croni a lui Hte'an el Mare( *n Cer et%ri literare( III @01=1G4 pu$licate de N. Cartojan4 p. ;;2. D1

7n Niirn$er%4 crainicii marelui domn au tre$uit s" intre 7n le%"turi cu izicianul Oartmann 'chedel. 'chedel 7#i "cuse studiile la )niversitatea din Aeipzi% #i la v7rsta de ;3 de ani plecase 7n Italia s"/#i des"v7r#easc" cultura la cele$ra )niversitate din Padova4 7ntr/o vreme c7nd umanismul era acolo 7n plin" 7n lorire. 7n 0D<< 7#i luase doctoratul #i4 dup" un popas prin -ene!ia4 se re7ntoarce 7n 8ermania4 unde din 0D2D se sta$ilise 7n Niirn$er% ca medic. _ 7n a ar" de pro esiunea sa de medic4 'chedel a ost 7n acela#i timp un pasionat %eo%ra #i istoric4 care a adunat #tiri privitoare la ,"s"ritul Europei. 7n $i$lioteca lui s/a %"sit #i un eKemplar din cunoscuta nara!iune alc"tuit" de un sas ardelean 7ntre 0D>>5/0D104 0e" !i !te Dra ole Jaide+ 'chedel pu$licase 7n 0D1= o cronic". Li)er C!roni arum5 numit" #i C!roni um mundi 5 care a ost $ine primit" de contemporanii s"i4 iindc" a ost retip"rit" 7ntr/o edi!ie nou" 7n 0D1> #i iindc" traducerea %erman" a cunoscut repede trei edi!ii @0D1=4 0D1< #i 0:33G. & avut un mare r"sunet 7ntre c"rturarii din &pus. 7ntre altele4 pasaje 7ntre%i din ea au ost 7ncorporate 7n edi!ia din 0D1D a operei lui -incent de .auvais4 S$e ulum !i"toriale+ 7n aceast" oper"4 neo$ositul cercet"tor4 7m/prumut7nd pe de/a 7ntre%ul in orma!iile din @Papa Pius IIG Enea 'ilvio Picco/lomini4 Hi"toria rerum u)TUue -e"tarum lo orumUue de" ri$&ie#( vor$e#te de luptele dintre D"ne#ti #i Dr"cule#ti4 de ori%ina latin" a neamului4 #i se pl7n%e c" Edi icillimum esse provinciarum @`alachiaeG descriptionemF din pricina #tirilor contradictorii a izvoarelor. ; &cest umanist %erman a primit solia moldoveneasc" #i4 dornic de a smul%e de la ea in orma!ii pentru a 7ntre%i #tirile despre !"rile noastre4 ar i pro itat de acest prilej pentru a/#i scoate o copie de pe cronica lui Nte an cel Mare. &ceast" copie a trecut apoi4 7mpreun" cu 7ntrea%a lui $i$liotec"4 7n mo#tenirea nepotului s"u Melchior4 #i4 7n cele din urm"4 a ajuns 7n $i$lioteca pincipelui .avariei4 &l$recht - @0::350:>1G. .i$lioteca acestuia din urm"4 un pasionat colec!ionar de manuscrise4 a ormat temelia $i$liotecii cur!ii $avareze4 care dup" revolu!ie a devenit $i$liotec" de stat. Copia lui 'chedel4 scris" 7ntr/unui din dialectele 8ermaniei de nord4 apropiat de EhochdeutschF de azi4 con!ine ;; de ile manuscrise4 de h7rtie veche4 de pe la s 7r#itul veacului al ?-/lea. Ea 7n#ir" evenimentele petrecute 7n Moldova 7n ordine cronolo%ic"4 7ncep7nd cu r"sturnarea lui Petru &ron/-od" #i urcarea pe tron a lui Nte an cel Mare 7n anul 0D:> #i s 7r#ind cu anul 0D114 7n r7n%erea lui Malcoci. TeKtul lui 'chedel cuprinde4 mai ales 7n transcrierea numelor proprii4 o serie de %re#eli4 ca4 de pild"4 /o-ne" 7n loc de /o-dan( /raut 7n loc de ,rut @E*^ischen den Nester und der .rautFG4 sau Jar"ara) ori Ja"era) 7n loc de /a"ara)( ceea ce dovede#te c" el nu este un ori%inal ci o copie de ectuoas". Cronica con!ine o mul!ime de #tiri pe care nu le %"sim 7n nici o alt" cronic" intern"C ea pomene#te #i de un osta# Purice4 despre care ne vor$e#te #i Neculce 7n 4 "am% de uvinte #i care se constat" pe aceast" cale c" a ost o i%ur" istoric" #i nu le%endar". Ntirile nou" pe care le aduce cronica s7nt oarte interesante #i A $rauert, Neue Dante'or" !un-en( 7n Hi"tori" !e Va!re")eri !te( XVIII (A?B@), p. 16H C8iimia, o$+ it+( p. ;<>. ; V. &i datele $io%ra ice date de I. C 8 i ! i m i a4 o$+ it+( p. ;;: 5 ;;>. :3

ele pun 7ntr/o lumin" vie 5 dup" cum m"rturise#te d/0 8orRa 7ntr/o comunicare "cut" &cademiei noastre 7n 01=3 5 E or!a puternic" a caracterului lui Nte an cel Mare4 marele s"u %eniu militarF4 care 7n momente %rele pentru !ara sa nu/#i pierdea cump"tul4 #tia s" se ridice deasupra situa!iei #i s" oloseasc" cu o rar" a$ilitate 7mprejur"rile cele mai critice spre a/#i duce o#tirile la $i ruin!" Cronica 7n "!i#eaz" 7ns" o v"dit" p"rtinire pentru PoloniaC ea nu pomene#te nimic de p"trunderea lui Nte an cel Mare p7n" 7n inima Poloniei la Aem$er% #i despre celelalte ostilit"!i ale lui Nte an cel Mare cu polonii. 7n schim$4 ea d" in orma!ii inedite cu privire la ajutorul atri$uit polonilor 7n 0D114 la r"z$unarea lui Nte an cel Mare 7mpotriva turcilor pentru 7nc"lcarea Poloniei. &ceste tendin!e ale cronicii 7l ac pe d/0 8orRa s" admit" c" cel ce a alc"tuit cronica 7n lim$a %erman" a ost Oerman4 p7rc"la$ul Cet"!ii/&l$e4 care4 mai t7rziu4 apare la curtea din 'uceava a lui Nte an cel Mare ca juc7nd un rol important 7n tratativele cu polonii din aprilie 0D114 #i pe care d/0 8orRa 7l socote#te c" era de ori%in" sas. 2 El ar i scris cronica cu inten!ia de a in orma pe re%ele Ioan &l$ert @0D1;50:30G despre lucrurile moldovene#ti ( copie de pe aceast" cronic" %erman" a intrat apoi 7n m7na lui )lrich4 solul trimis de Nte an cel Mare la Nurn$er% ca s"/i aduc" un doctor #i care pro$a$il ar i ost rud" cu Oerman. &r%umentele aduse de d/0 8orRa pentru a sus!ine paternitatea p7rc"la/$ului Oerman asupra versiunii %ermane a cronicii nu/mi par convin%"toare. Din documentele contemporane nu reiese 7n mod cert c" Oerman 5 pe care documentele noastre interne 7l transcriu Or"man 5 era sas #i c" ar i cunoscut lim$a %erman". Numele nu poate da 7n aceast" privin!" o indica!ie concludent" c"ci 7l %"sim purtat de persoane a c"ror ori%ine nu poate i %erman" .Herman 'rate u Ia& u sau chiar Herman &i-anul1+: De alt" parte4 tendin!a polono il" a cronicii mai poate avea4 chiar admi!7nd datele d/lui 8orRa4 #i alt" eKplica!ie. Din moment ce #tim c" solia moldoveneasc" aducea cu sine #i o scrisoare a re%elui de neam polon `ladislav Ia%ello4 din moment ce Nte an cel Mare recursese la ajutorul acestuia pentru a o$!ine un medic din 8ermania4 este de admis c"4 printr/un elementar sim! de pruden!"4 solia lui4 alc"tuit"4 dup" c7te se pare4 din sa#i4 nu putea duce cu sine prin Polonia o cronic" 7n care suscepti$ilit"!ile polone nu erau menajate. +"c7nd aceste rezerve 7ntr/o lec!ie !inut" la c7teva s"pt"m7ni dup" comunicarea d/lui 8orRa la &cademia ,omn"4 7ncheiam cu aceste cuvinte: E(ricine ar i 7ns" traduc"torul %erman al cronicii4 an lucru este si%ur4 c" acesta a tradus/o dup" cronica o icial" scris" la curtea lui Nte an cel Mare. &ceast" cronic" a ost scris" dup" toate pro$a$ilit"!ile 7n lim$a slavon" #i ea 7n "!i#eaz" o mare asem"nare cu cronica de la .istri!a.F 7n timpul din urm"4 vechiul nostru elev4 d/0 I. C. Chi!imia4 pornind pe drumurile noastre4 a veri icat punct cu punct dup" copii oto%ra ice ale cronicii4 procurate de noi4 datele d/lui 8<rRa #i4 recti ic7nd unele lecturi %re#ite4 a ajuns la concluzii cu totul di erite de ale istoricului polon. Cronica a ost scris" 0 & se vedea #i <. C. 8 i u r e s o u4 I"toria romnilor( II4 .ucure#ti4 01=>4 p. :1<: Eun militar sas 7n serviciul lui Nte anF. ; P. P. P a n a i t e s c u4 7n Revi"ta i"tori % romn%( I @01=0G4 p. 0:2. :0

7ntr/adev"r 7n lim$a slavon"4 iindc" 7n numele proprii din teKtul %erman se p"streaz" urmele unui ori%inal slavon4 de eK. ora#ul R*mni este transcris 7n versiunea %erman" su$ orma RT)nT-( care la r7ndul ei transcrie eKact orma slavon" PitOOU$4 a#a cum o %"sim #i 7n versiunile interne slavone#ti ale cronicii4 7ntr/alt loc %"sim 7n teKtul %erman: E$eP einem .ache der hePst Po/to%RF S la un p7r7u ce se nume#te PotoR. 7n versiunea slavoneasc" a cronicii de la .istri!a e: Ena mesto naricaemoe IIoT(U$ .( lOaF S la localitatea ce se nume#te Cur"ul A$ei+ Polonul4 %"sind 7n teKtul slavon vodna( Ede ap"FT a crezut c" tre$uie s" ie vor$a de un p7r7u #i va i tradus 7n latine#te Ead rivum Qui nominatur PotoRF4 ceea ce traduc"torul %erman a reprodus apoi 7ntocmai 7n lim$a sa. &cest ori%inal slavon4 crede d/0 Chi!imia4 ajunsese pro$a$il 7n )craina4 unde un polon 0/a tradus 7n lim$a latin"4 precum se vede din urmele latine r"mase 7n traducerea %erman" @Ein monde A$rili"=C Ein dem mond Vuli9=C Ein dem mond Nouem)ri"=C Ean dem > ta% De em)ri"=C Eam 0> ta% O to)ri" in dem menet (cto$rP $rimodie ... do saczt 'tephan voPvoda _"aTam Yacuzativul latinG seinen 'ch^o%er ... des Radulli voPvodess dochterr YToch/terZ am dem ta% sand DToni"i9 DTmTttrT +++=1+ Dar asemenea eKpresii #i nume proprii declinate latine#te se %"sesc adesea4 precum arat" d. P. P. Panaitescu4 7n operele umani#tilor %ermani din veacurile al ?-/lea #i al ?-I/lea. Traduc"torul latin al cronicii slavone a ost4 zice d. Chi!imia9 un polon4 c"ci de#i se 7nt7mpin" 7n documentele latine ale evului mediu din )n%aria4 +ran!a4 8ermania onetisme ca -rada 7n loc de %ratia4 rea ioni)u" 7n loc de creationi$us4 totu#i nume proprii 7n orma polon" ca Cola 8i9n( C8e""uT( VTl 8a pentru -7lcea4 MiOoleT @ orma polon" a numelui Nicolae OalPtzRPG4 Re$Oa57n teKtul %erman ,e$%e 5 din r8e$Oa S ridiche4 porecla dat" starostelui din .uczacz 4 tre$uiesc s" ie luate 7n considerare. Traduc"torul polon a modi icat #i a ampli icat 7ns" datele ori%inalului slavon cu #tiri privitoare la 7mprejur"rile polone4 ca de pild" itinerariul armatei re%elui &l$ert pe teritoriul polon4 7nainte de a intra 7n Moldova pentru a i zdro$it" 7n Codrii Cosminului. Tot el a 7nl"turat altele din ori%inalul slavon4 care nu erau avora$ile polonilor. 7n aceast" orm" cronica a ajuns 7n m7inile lui 'chedel4 nu adus" de solia moldoveneasc"4 ci cerut" #i o$!inut" de acesta poate 7n timpul c"l"toriei sale 7n Polonia4 dup" str"lucita victorie a domnului moldovean 7mpotriva turcilor. De#i ar%umentele aduse de d. Chi!imia nu s7nt toate deopotriv" de convin%"toare4 totu#i ipoteza pus" 7n discu!ie de d/sa are meritul de a 7ndrepta cercet"rile pe o nou" pist". Cronica lui 'chedel 7n "!i#eaz" 7n orma %erman" copia cea mai veche a cronicilor moldovene#ti4 scris" cu doi ani 7nainte de moartea marelui domnitor. Din nenorocire4 aceast" versiune nu este o traducere complet" #i idel" a cronicii de la curtea lui Nte an cel Mare. -E,'I)NIAE 'A&-(NENTI. -ersiunea %erman" nu ne poate da4 deci4 icoana eKact" a cronicii scrise la curtea lui Nte an cel Mare. -a tre$ui4 dar4 s" 7ncerc"m reconstituirea ei pe $aza izvoarelor interne scrise 7n lim$a slav". FC

Care s7nt aceste izvoareI 7n a ar" de aceast" versiune %erman" care a stat 7nchis" 7n $i$Moteci str"ine p7n" 7n timpurile noastre4 cronica domniei lui Nte an cel Mare ni s/a mai p"strat 7n urm"toarele cinci copii t7rzii 7n lim$" slavon": 'etopiseul de la 5istria, care a ost descoperit de I. .o%dan 7n .i$lioteca clu$ului $ul%ar din Tulcea4 dup" indica!iile date de &leKandru Pop4 pro esor pe atunci la %imnaziul din Tulcea. Este un manuscris in 2f4 copiat la s 7r#itul veacului al ?-I/lea sau 7nceputul celui de al ?-II/lea. Cea mai veche noti!" de pe ilele manuscrisului este din 0>034 a lui Ierei 8heor%he din ."iceni. El spune c" i/a Edat aceast" carte preutiasa r"posatului preotului )rsuluiF4 din neamul mitropolitului Varlaam *( Ecarele au ost protopop 7n Ia#iC i/a dat/o ca s" le hie poman" 7n veciF. Aa 02<04 un $ul%ar4 Djudjov4 a cump"rat manuscrisul cu : ru$le de la un lipovean #i 0/a transmis apoi .i$liotecii $ul%"re#ti din Tulcea. Codicele cuprinde4 dup" o serie de teKte apocri e #i poporane4 cronica lui Manases 7n traducere slav"4 urmat" de letopise!ul moldovenesc. Cronica lui Nte an cel Mare 5 7ntr/o versiune apropiat" de versiunea %erman" a lui 'chedel p7n" la anul 0D2D 5 este precedat" de o alt" cronic" de 7ntindere mai mic"4 a #asea parte din 7ntre%4 care 7ncepe de la desc"lecatul lui Dra%o# @0=:1G #i mer%e p7n" la urcarea 7n domnie a lui Nte an cel Mare. Cronica marelui domn al Moldovei se 7n "!i#eaz" deci aci ca o continuare a acesteia din urm"4 alc"tuind cu ea un sin%ur trup4 un sin%ur letopise!4 cu titlul care4 tradus 7n romne#te4 sun": A e"ta e leto$i"e&ul de *nd u voia lui Dumne8eu "#a *n e$ut [ara moldovenea" %+ Aetopise!ul acesta nu este 7ns" complet4 iindc" lipsesc ultimele pa%ini. 7n orma 7n care 7l avem el se 7ntinde #i dincolo de domnia lui Nte an cel Mare4 p7n" la r"z$oiul lui .o%dan cel (r$ cu ,adu4 domnul Munteniei @0:3>G. Despre structura acestei cronici4 7n care .o%dan distin%ea trei p"r!i4 #i despre caracterul ei particular vom reveni mai jos4 c7nd vom 7ncerca4 pe $aza tuturor versiunilor4 s" reconstituim 7nceputurile istorio%ra iei moldovene#ti. 'etopiseul de la +utna. & ost studiat #i pu$licat4 cu traducere romneasc"4 de re%retatul I. .o%dan 7n Ve !ile roni i moldoveneti $*n% la Ure !ia @p. ;=5D0C 0D=50D24 01=501>G. (ri%inalul a ost %"sitB7n .i$lioteca &cademiei teolo%ice din Uiev4 7ntre manuscrisele aduse de la lavra Po iaev$ @azi 7n PoloniaG4 7ntr/un s$ornic de teKte cu cuprins oarte variat: ascetice4 ha%io%ra ice4 apocri e4 eKtrase din nomocanoane4 tratate %ramaticale #i materiale istorice. Materialele istorice s7nt alc"tuite din cele mai vechi anale s7r$e#ti4 din cea dint7i cronic" $ul%"reasc" #i dintr/o versiune a cronicii moldovene#ti 5 sin%ura care ne intereseaz" aci. Cronica moldoveneasc" cu care se 7ncheie s$ornicul este scris" 7n medio$ul%ar" #i poart" titlul: ,ove"tire *n " urt de"$re domnii moldoveneti+ &re o noti!" pre!ioas": (re rmcaOTe rmcaK Icaia C(T (iaTO.a4 care4 tradus" 7n romne#te4 7nseamn": E&ceast" scriere a scris/o Isaia din 'latinaF. -ersiunea acestui letopise! este deci copiat" de c"lu%"rul Isaia din m"n"stirea 'latina a Moldovei. (ri%inalul 0 -. &u%ustin *. N. Pop4 7n /i"eri a ortodo7% romn%( 01=14 p. =01. :=

pare s" i venit din m"n"stirea Putna4 iindc" 7n cuprinsul teKtului se %"sesc numeroase am"nunte privitoare la m"n"stirea Putna Z P"rerea lui .o%dan c" letopise!ul de la Putna este Eo prescurtare #i o prelucrare a analelor de la .istri!aF nu se poate sus!ine4 deoarece4 precum a ar"tat d. I. -l"descu4 7n letopise!ul putnean se %"sesc numeroase #tiri care lipsesc din analele de la .istri!a. Dar nici p"rerea d/lui -l"descu c" nu eKist" Enici g 7nrudire c7t de mic" 7ntre letopise!ul de la Putna #i cel de la .istri!a #i c" letopise!ul de la Putna ar i ost reda tat( nu prescurtat4 de cineva cu admira!ie pentru Nte an cel Mare... olosind noti!e #i 7nsemn"ri contemporaneF nu poate i primit". Identitatea de redac!ie a #tirilor 7n am$ele letopise!e ; dovede#te 7n chip ne7ndoielnic c" 7ntre ele este o ilia!ie4 7ntruc7t am$ele descind dintr/un prototip comun. 7ntre acest prototip #i 7ntre analele de la .istri!a #i cele de la Putna tre$uie s" admitem 7ns" mai multe intermediare4 7ntr/unui din acestea lipseau #tirile care se %"sesc 7n analele de la Putna. Dup" acela au ost copiate analele de la .istri!a. Dar #i intermediarul dup" care a ost copiat letopise!ul de la Putna avea lacune 7nsemnate4 c"ci din versiunea putnean" lipsesc numeroase #tiri #i pasaje 7ntre%i. Dac" unele omisiuni se pot eKplica printr/o tendin!" de prescurtare4 altele4 care se 7n "!i#eaz" compact #i cuprind pasaje 7ntinse4 nu se pot eKplica4 cred4 dec7t admi!7nd c" din intermediarele dup" care deriv" letopise!ul de la Putna se pierduser" c7teva pa%ini =. -ersiunea din letopiseul lui !zaiie a ost descoperit" de re%retatul .o%dan4 dup" indica!iile lui IacimirsRij4 7ntr/un codice din .i$lioteca Imperial" din 't. Peters$ur%. Codicele4 7n ormat de 2f4 a ost scris pe la s 7r#itul secolului al ?-I/lea sau 7nceputul celui de la ?-II/ lea #i cuprinde o serie de teKte reli%ioase apocri e #i istorice. Manuscrisul nu are nici o indica!ie de dat" #i nume privitoare la ori%inal4 autor sau copistC din c7teva noti!e posterioare #i incomplete reiese c" pe la 0<=1 se a la la Ia#i #i c" la 0>D1 a ost trecut 7n zestrea m"n"stirii Nicori!". De acolo4 7n 7mprejur"ri necunoscute4 a ajuns 7n ,usia. 0 0D<<4 iunie 7n D: Eau 7nceput s" zideasc" m7n"stirea de la PutnaFC 0D>34 au%ust 7n ;3: Evenit/au Nte an -oevod #i au s in!it hramul Prea ' intei N"sc"toare de Dumnezeu de la Putna4 cu mina preas in!itului mitropolit Rir Teoctist #i episcopului Tarrsie4 iind de a!" e%umenii tuturor m7n"stirilor #i 7ntre% clerul preo!esc 7n num"r de <D de in#i4 septemvrie =4 su$ arhimandritul Ioasa FC 0D2D4 Emartie 7n 0:4 7n miercurea mare pe la miaz"/noapte au ars 7ntrea%a m7n"stire Putna p7n" 7n temelieFC 0D2D4 octomarie 2: moartea arhimandritului Iosi al PutneiC 0D2< numirea celui de al doilea arhimandrit al Putnei4 Paisie. ; Iat" c7teva pasaje paralele pe care le d"m 7n traducerea romneasc" a lui .o%dan. 7ntre teKtele ori%inale slave asem"narea este #i mai mare. /i"tri&i ,utna In anul <2<>4 veni Dra%o# -oevod din 7n anul <2<>... venit/au Dra%o# -oevod Lara )n%ureasc" de la Maramure# la v7nat din Maramure# de la Lara un%ureasc" la dup" un zim$ru4 #i au domnit ;F ani. v7nat dup" un zim$ru4 #i au domnit ; ani. Dup" el4 domni iul s"u 'as -oevod D ani. Dup" el4 domni iul s"u 'as -oevod D ani... Dup" acesta4 domni iul s"u Aa!cu -oevod +iul s"u Aa!cu -oevod au domnit 2 ani 2 ani. #i au murit. = & se vedea de eK. lacunele dintre anii <13> @0=11G #i <1:; @0DDDG4 cele de la anul >33: @lupta din Codrul CosminuluiG4 cele de la anul >30: @0:3>G. :D

Partea istoric" a codicelui con!ine: aG o scurt" cronic" universal"4 urmat" de ni#te anale s7r$e#ti cu note de istorie romneasc"C $G letopise!ul moldovenesc4 purt7nd 7n slavone#te acela#i titlu ca #i versiunea de la Putna: ,ove"tire *n " urt de"$re domnii Moldovei( urmat" de letopise!ele lui Macarie #i &zarie4 de care ne vom ocupa 7n capitolul urm"tor @vezi p. <=G. Prima parte4 care ne intereseaz" deci4 cuprinz7nd istoria Moldovei de la desc"lecat p7n" la moartea lui Nte an cel Mare4 se apropie mult de versiunea de la Putna 5 de aceea .o%dan o #i nume#te Analele ,utnene 5 dar are #i p"r!i comune cu analele de la .istri!a. Ea deriv" deci dintr/un arhetip intermediar 7ntre versiunea de la .istri!a #i cea de la Putna. &re 7ns" #i c7teva #tiri pe care nu le %"sim nici 7n versiunea de la .istri!a4 nici 7n cea de la Putna 5 toate *n"% re'eritoare la via&a intern% a m%n%"tirii ,utna+ &st el a l"m din acest letopise! c" al doilea e%umen al m"n"stirii Putna4 ales de Nte an cel Mare 7n 0D2<4 Paisie4 se mai numea #i S urtulE c" 7n 0:3=4 iulie ;=4 a r"posat e%umenul PaisieC c" 7n luna urm"toare4 E&u%ust 7n D mar!i4 la miezul nop!iiF4 a decedat #i duhovnicul &ntonie .olsun #i c"4 7n s 7r#it4 7n 0:0>4 aprilie ;; a murit .o%dan/voievod4 iul lui Nte an cel Mare4 #i c" a ost 7n%ropat 7n m"n"stirea de la Putna4 E7n $iserica mare de partea st7n%"F. Cronica anonim" 5/numit" a#a de re%retatul I. .o%dan4 care a studiat/o #i pu$licat/o 7n Ve !ile roni i moldoveneti @p. <;5<24 02:501; #i ;D=5/;13G 5 se %"se#te 7ncorporat" 7ntr/o colec!ie de cronici ruse#ti4 cunoscut" 7n istorio%ra ia ruseasc" su$ numele de Vo"Ore"en"Oa9a leto$i"i( alc"tuit" 7n imperiul moscovit pe la s 7r#itul secolului al ?-I/lea. Partea romneasc"4 scris" 7n medio$ul%ar" cu numeroase rusisme4 poart"4 ca #i versiunea de la Putna4 titlul care 7n romne#te sun": ,ove"tire *n " urt de"$re domnii moldoveneti( de *nd "# a *n e$ut [ara Moldovenea" %+ Cronica este o transcriere4 prescurtat" 7n partea inal"4 dup" vechea cronic" a Moldovei care mer%ea p7n" la moartea lui Nte an cel Mare. .o%dan credea c" ori%inalul usese adus din Moldova4 pro$a$il de unul din solii lui Ivan al III/lea4 marele cneaz al Moscovei4 al c"rui iu4 Ivan Ivanovici4 luase 7n c"s"torie pe iica lui Nte an cel Mare4 domni!a Elena. P7n" la Nte an cel Mare4 cronica anonim" d" lista domnilor Moldovei de la decsc"lecatul lui Dra%o#4 7ntr/o orm" oarte apropiat" de versiunea cronicii de la Putna4 cu care dealt el4 dup" cum am v"zut4 se aseam"n" #i 7n titlu. De la Nte an 7nainte4 cronica este mult prescurtat"4 c"ci4 7n a ar" de data urc"rii pe tron a marelui voievod4 nu ne mai d" dec7t patru date: 0D<:4 luarea Chiliei de la un%uriC 0D2D4 smul%erea Chiliei #i Cet"!ii/&l$e de la moldoveni de c"tre turciC 0D1>4 lupta din codrul Cosminului4 #i 0:3D4 moartea lui Nte an. &ceast" #tears" prezentare a domniei lui Nte an cel Mare4 care usese cuscrul lui Ivan al III/ lea4 dovede#te c" partea de istorie romneasc" a intrat 7n compila!ia ruseasc" 7ntr/o vreme c7nd interesul moscovi!ilor pentru personalitatea marelui domn moldovean sc"zuse. Dup" data mor!ii lui Nte an cel Mare4 cronica anonim" pomene#te c" Nte an a avut patru eciori: Petru4 &leKandru #i doi .o%dani4 #i se 7ncheie cu cuvintele: EDup" el 7ncepu a domni iul s"u .o%danF. 7nre%istrarea urc"rii pe tron a lui .o%dan ne con irm" #i ea ipoteza c" ori%inalul moldovenesc care se a l" la $aza acestei cronici nu a ost adus 7n ,usia pe timpul lui Nte an cel Mare4 ci mai t7rziu4 dup" moartea lui4 poate la 7nceputul domniei lui .o%dan. ;;

'pre deose$ire de toate celelalte versiuni slavone#ti4 cronica 7ncepe cu dou" le%ende eponime. Prima4 o ciudat" uziune de anacronisme istorice #i de n"scociri anteziste4 prive#te ori%inea roman" a romnilor. EAa anul <2<> YS0=:1ZF 5 7ncepe cronica anonim" 5 doi ra!i de le%ea cre#tineasc"4 u%ind din -ene!ia de pri%onirile EereticilorF 4 au ajuns la ,7mul vechi #i #i/au zidit o cetate4 pe care au numit/o dup" numele lor4 ,oman. &colo au stat cu neamul lor p7n" ce papa +ormos a trecut de la credin!a pravoslavnic" @ortodoKieG la le%ea latin" @catolic"G. &tunci r7mlenii4 trecu!i la le%ea catolic"4 #i/au undat alt" cetate. Noul ,im4 #i au 7nceput lupta 7mpotriva ra!ilor lor r"ma#i ortodoc#i. Auptele au durat p7n" 7n vremea craiului un%uresc -la/dislav4 care Eera nepot de rate lui 'ava4 arhiepiscopul s7r$escF #i de care usese chiar E$otezatF. 7n vremea lui -ladislav4 t"tarii de la apa Prutului #i de la apa Moldovei4 trec7nd Carpa!ii4 s/au n"pustit asupra &rdealului #i au ajuns p7n" la Mure#. -ladislav a cerut atunci ajutor de la 7mp"ratul ,7mului #i de la pap". 7mp"ratul ,7mului i/a trimis ajutor de oaste4 dar noii r7mleni au scris craiului -ladislav4 cer7ndu/i s" a#eze 7n primele r7nduri de $"taie pe vechii r7mleni4 ca s" scape de ei4 iar dac" totu#i nu vor pieri 7n lupt"4 s"/i opreasc" 7n !ara lui. 7n lupta 7ncins" cu t"tarii pe apele Tisei4 vechii r7mleni s/au purtat viteje#te #i au 7n r7nt pe t"tari. -ladislav4 de $ucurie4 i/a cinstit $ine #i4 ar"t7ndu/le scrisoarea noilor r7mleni4 a st"ruit de ei s" r"m7n" 7n !ara lui4 ceea ce ei au primit cu condi!ia ca s" li se 7n%"duie a/#i p"stra credin!a ortodoK". -ladislav 7e/a d"ruit atunci p"m7nt E7n Maramure#4 7ntre apele Mure#ului #i Tisei4 locul ce s" cheam" Cri#F. ,7mlenii4 tr"ind acolo4 Eau 7nceput a/#i lua emei un%uroaice de le%ea latineasc" #i a le 7ntoarce la le%ea lor cre#tineasc"F. Dup" aceast" le%end" eponim" 5 pl"smuit"4 dup" cum vom vedea mai t7rziu4 7ntr/un mediu un%uresc4 din anacronisme @zidirea ,omei de doi ra!i cre#tini din -ene!ia4 luptele dintre r7mlenii vechi #i r7mlenii noi4 craiul -ladislav nepot de rate al arhiepiscopului s7r$ 'ava etc.G #i din va%i #i con uze reminiscen!e istorice @invazia t"tarilor4 u%a re%elui4 ajutorul dat de romni 7n luptele cu t"tariiG 5 urmeaz" apoi cunoscuta le%end" menit" s" eKplice ori%inea #i stema Moldovei. Cronica anonim" poveste#te mai departe cum dintre r7mlenii a#eza!i de -ladislav 7n Maramure# s/a ridicat Eun $"r$at cu minte #i viteaz cu numele Dra%o#F4 care4 pornind la v7n"toare de iare s"l$atice #i lu7ndu/se cu tovar"#ii s"i pe urmele unui zim$ru4 au trecut mun!ii 7n ni#te !inuturi rumoase4 unde au ucis zim$rul pe !"rmul unei ape. 7nc7nta!i de rumuse!ea locurilor4 s/au 7ntors 7n Maramure#4 au cerut 7nvoire de la craiul -ladislav4 #i cu to!ii 5 cu emei4 cu copii 5au trecut mun!ii4 Eau t"iat p"durileF4 au des!elinat locurile #i au 7ntemeiat Moldova. Men!ionat" deci 7n cronica anonim"4 le%enda lui Dra%o# cu zim$rul4 care va trece apoi #i 7n cronica lui )reche4 era ast el ormat" pe vremea lui Nte an cel Mare. Cronica Moldo Polon" este o cronic" tradus" 7n lim$a polon" dup" vechile cronici slavone#ti ale Moldovei. Ea a ost adus" 7n Polonia de Nicolae .rzesRi4 secretarul re%elui polon 'i%ismund &u%ust. &cesta usese trimis 7n 0:<< de re%ele polon la Poart" cu pl7n%eri 7mpotriva lui &leKandru A"pu#neanu4 care4 spre a r"z$una sprijinul acordat de Polonia lui Despot4 pustiise Pocu!ia #i 7nte!ise pe t"tari s" invadeze 7n acela#i timp Podolia. ;F

Momentul era critic4 iindc" sultanul amenin!a c" dac" polonii se mai amestec" 7n via!a intern" a Moldovei o trans orm" 7n pa#al7c turcesc4 ceea ce ar i constituit desi%ur o mare primejdie #i pentru re%atul vecin. A"pu#neanu sim!ise inten!iile solului polon4 c"ci4 la sosirea acestuia 7n Ia#i4 0/a re!inut 7ntr/o dulce captivitate 0D s"pt"m7ni4 din au%ust p7n" la 7nceputul lui decem$rie4 c7nd a ost li$erat de doi soli poloni #i un trimis al sultanului 'oliman. 7n arestul lui de la Ia#i4 credea I. .o%dan4 .rzesRi En/a %"sit cu ce petrece mai $ine vremea4 dec7t c"ut7nd s"/#i satis ac" curiozitatea de a cunoa#te trecutul poporului moldovenescF #i ast el a ost adus s" traduc" un letopise! moldovenesc4 pe care 0/a completat cu #tiri culese de el la Ia#i. Pu$lic7nd aceast" cronic" 7n ori%inalul polon #i 7n traducerea romneasc"4 dup" un manuscris din secolul al ?-l/lea4 a lat 7n .i$lioteca Imperial" din Peters$ur%4 ondul $i$liotecii *alusRi @azi trecut la )niversitatea din -ar#oviaG4 .o%dan credea4 7n Croni i inedite @p. 00150D=G4 c" acest manuscris este chiar auto%ra ul lui .rzesRi. D/l P. P. Panaitescu4 7ntr/un articol pu$licat 7n Revi"ta i"tori % romn% @I4 01=04 p. 00=50;=G4 a ar"tat c" aceste p"reri s7nt ne7ntemeiate. Manuscrisul *alusRi4 pu$licat de .o%dan4 nu este auto%ra ul lui .rzesRi #i acesta nu este nici traduc"torul cronicii4 ci traduc"torul tre$uie s" i ost un polonez de la curtea lui &leKandru A"pu#neanu cir care solul intrase 7n le%"turi. 7n dou" manuscrise @colec!ia *alusRi #i colec!ia Iosi ,usiecRiG4 cronica moldo/polon" este precedat" de traducerea polon" a unei cronici s7r$e#ti4 cu interesante date privitoare #i la !"rile noastre4 scris" de ienicerul s7r$ Mihail Constantinovici din (stravi!a. 7n manuscrisul ,usiecRi teKtele au o not" interesant"4 care 7n traducere romneasc" sun": ECronica turceasc" scris" de Mihail Constantinovici din (stravi!a4 s7r$ care a ost luat de turci 7ntre ieniceri4 pe care a %$%tat#o no$ilul Nicolae .rzesRi4 secretar #i curtean al majest"!ii/sale re%elui4 c7nd a ost sol 7n anul 0:<<. De asemenea #i un 'ra-ment al roni ii moldoveneti+= Din aceast" not" se vede c" .rzesRi a c"p"tat numai cronica4 dar n/a tradus/o el. Cronica moldo/polon" cuprinde vechile anale ale Moldovei p7n" la anul 0:;> urmate de cronica lui Macarie p7n" la anul 0::;. De aci 7nainte traduc"torul polon a 7nn"dit c7teva #tiri privitoare la prima #i a doua domnie a lui &leKandru A"pu#neanu4 la domnia lui Despot #i a lui Tom#a 5 parte din propria lui #tiin!"4 parte culese de la $oierii cu care a ost 7n le%"tur". Cronica moldo/polon" se m7ntuie cu c7teva in orma!ii despre E!inuturile din toat" !ara MoldoveiF #i despre Edire%"torii voievodului moldovenescF. Partea mai veche a cronicii4 7ncep7nd de la desc"lecatul Moldovei p7n" la Petru ,are#4 traduce vechea cronic" a Moldovei 7ntr/o versiune intermediar" 7ntre analele de la Putna #i cele de la .istri!a. ,&P(,T),IAE DINT,E -E,'I)NI. D&T& C(MP)NE,II (,I8IN&A)A)I. Dup" cum s/a putut vedea mai sus4 versiunile slavone#ti deriv" toate dintr/un prototip comun4 dar se deose$esc unele de altele prin omisiuni4 adaose #i date schim$ate. Cronica de la Putna are prescurt"ri #i omisiuni 7nsemnate a!" de cronica de la .istri!a4 care la r7ndul ei are #i ea lipsuri ce nu se %"sesc 7n cronica de la Putna. Cronica anonim"4 care se apropie mai mult de cronica de la Putna4 dar care are #i c7teva #tiri comune cu cronica de la :>

.istri!a4 ne/a p"strat sin%ur"4 interpolate4 dou" le%ende eponime care s/au r"s r7nt #i 7n istorio%ra ia 7n lim$a na!ional" din veacul al ?-Itlea. Cronica moldo/polon"4 la r7ndul ei4 este intermediar" 7ntre versiunea de la Putna #i cea de la .istri!a4 dar are #i ea elemente proprii. Nici una deci nu poate i considerat" ca o copie idel" a prototipului pierdut. Totu#i4 cu toate lacunele ei4 cronica cea mai eKact" 7n date #i mai $o%at" 7n #tiri4 #i deci cea mai apropiat" de prototipul pierdut4 este cea de la .istri!a. Ea este 7n acela#i timp #i cea care se apropie mai mult de versiunea %erman" a lui 'chedel. Dar 7ntre versiunea %erman" #i 7ntre versiunile sla/ vone 5 toate laolalt" inclusiv .istri!a 5 eKist" o deose$ire undamental". Cronicile slavone#ti 7ncep istoria Moldovei de la desc"lecatul lui Dra%o#4 pe c7nd copia %erman" a lui 'chedel4 sin%ur"4 ne d" numai domnia lui Nte an cel Mare. 7n 7ntre%ul lor4 cronicile slavone#ti s7nt alc"tuite din p"r!i ine%ale ca valoare istoric" #i ca $o%"!ie de in orma!ie. &naliza atent" a cuprinsului distin%e4 precum o$servase de mult I. .o%dan4 sec!iuni di erite: Prima parte cuprinde4 pe o perioad" de D3 de ani4 o eKpunere sumar" #i seac" a domniilor moldovene#ti de la desc"lecat #i p7n" la &leKandru cel .un. &ceast" parte are 7n "!i#area unei simple liste de domni4 ce pare a i ost 7ntocmit" dup" pomelnice p"strate 7n m"n"stiri #i dup" noti!e scrise de contemporani pe scoar!ele manuscriselor de ceasloave ori de psaltiri. Nimic care s" tr"deze ceva din iorul contemporaneit"!ii 7n aceast" 7n#irare seac" de nume #i de ani de domnie. E7n anul <2<> YS 0=:1G veni Dra%o# -oevod din Lara )n%ureasc"4 de la Maramure#4 la v7nat dup" un zim$ru #i domni doi ani. Dup" el4 domni iul s"u 'as -oevod D ani. Dup" acesta4 domni iul s"u Aa!co -oevod 2 ani.F Ni ast el se continu" lista domnilor moldoveni p7n" la &leKandru cel .un. De la &leKandru cel .un 7nainte4 cronica 7ncepe s" ia un caracter nou. Din timpul acestui domn ni se dau mai multe date: anul #i ziua urc"rii pe tron4 timpul c7t a domnit4 anul #i ziua mor!ii4 locul 7nmorm7nt"rii. Dar4 lucru curios la prima vedere. Dup" ce se pomene#te moartea #i 7n%roparea lui &leKandru cel .un la m"n"stirea .istri!a4 se 7n#ir" apoi na#terea iilor lui &leKandru cel .un. Este %reu de admis ca un contemporan care ar i "cut 7nsemn"ri anuale de evenimentele la care ar i luat parte s" interverteasc" 7n a#a el ordinea cronolo%ic" a aptelor4 7nc7t s" noteze 7n primul r7nd anul #i ziua c7nd domnul a murit #i apoi s" 7nsemneze anii #i zilele 7n care i s/au n"scut copiii. Partea care urmeaz" dup" &leKandru cel .un4 a doua4 poveste#te repe/zile schim$"ri de domnie4 r"z$oiul civil care s/a des "#urat s7n%eros 7ntre urma#ii lui &leKandru cel .un #i care era c7t pe aci s" nimiceasc" Moldova4 dac" nu s/ar i ridicat %eniala personalitate a lui Nte an cel Mare. &ceast" perioad" de ;= de ani din analele slavone#ti poart" 5 prin mul!imea am"nuntelor #i prin precizia aptelor @E&l doilea r"z$oiu a ost la D"rm"ne#ti 7n anul <1D; YS0D=DZ4 e$ruarie 04 lunia *n "%$t%m*na al)%=15tim$rul contemporaneit"!ii. 'e vede $ine c" 7n aceast" parte a cronicii avem de/a ace cu 7nsemn"ri ale oamenilor care au ost martori la evenimente. ;?

Dar 7n aceast" parte se constat" con uzii de date privitoare la lupta de la Podra%a4 la omor7rea lui .o%dan4 intervertiri 7n succesiunea cronolo%ic" a aptelor #i lacune 7n 7n#irarea domniilor4 c"ci nu s7nt pomenite domnia lui ,oman4 iul lui Ilie4 a lui Petru4 ratele lui Ilie4 omor7rea lui Nte an4 ratele lui Ilie. &semenea con uzii duc nu la concluzia la care se opre#te -l"descu4 c" partea aceasta de letopise! n/a ost scris" de contemporanii aptelor4 ci numai la 7ncheierea c" e n/a ost scris" de contemporani simultan cu des "#urarea evenimentelor 5 #i se va vedea 7ndat" mai clar interpretarea pe care o d"m aptelor. Partea cea mai important" a letopise!ului 5 a treia4 care sin%ur" se r"s r7n%e 7n versiunea %erman" 5 ne 7n "!i#eaz" domnia lui Nte an cel Mare. Ea ormeaz" miezul cronicii #i are o 7ntindere de < ori mai mare dec7t restul ei. Aetopise!ul ne d" 7n aceast" parte #tiri $o%ate #i pre!ioase4 cu am"nunte #i preciz"ri de date pe care nu le putea #ti dec7t un martor ocular: E7n anul <1>0 YSO:<Z4 luna lui ianuarie 7n ;=4 9oia $e la mie8ul no$&ii( intr" Nte an -oevod 7n Chilia #i 7mpresur" cetatea #i petrecu acolo 9oia( iar vinerea de diminea&a lovir% i *n e$ur% a d%r*ma etatea+++ #i d"r7mar" toat" ziua #i o $"tur" p7n" sear"C "*m)%t% se 7nchin" cetateaC #i cu voia lui Dumnezeu intr" Nte an -oevod 7n cetate #i r"mase acolo trei zile... #i le puse acolo prc"la$i pe I"aia #i pe /u'tea+= Toate aceste am"nunte de precizie p7n" la zi4 precum #i altele ca acestea: E7ntr/acela#i an4 au%ust 7n ;14 ost/au un mare cutremur peste tot p"mntul4 pe vremea *nd domnul edea la $r*n8+++=( toate am"nuntele acestea $o%ate4 str7ns le%ate de personalitatea domnului4 n/au putut i scrise dec7t de cineva care se a la 7n imediata lui apropiere. De#i aptele s7nt povestite laconic4 7n ordine cronolo%ic" #i 7ntr/o lim$" str"in"4 totu#i din pa%inile letopise!ului transpir" adesea sentimentalitatea lui de moldovean #i cre#tin4 al"turi de admira!ia pentru i%ura eroic" a domnului4 ca de pild" c7nd ne poveste#te c" Eun%urii s/au 7ntors ru#ina!i pe alt" cale #i nu s/a 7nt7mplat cum credeau aceia4 ci s/a 7nt7mplat cum a ost voia lui DumnezeuF4 sau c7nd ne 7n "!i#eaz" 7ntoarcerea trium al" a lui Nte an cel Mare dup" str"lucita victorie de la ,ahova: ENte an -oevod se 7ntoarse cu to!i o#tenii s"i ca un $iruitor 7n scaunul s"u de la 'uceava4 #i/i ie#ir" spre 7nt7mpinare mitropoli!ii #i preo!ii4 purt7nd 7n m7ini s . Evan%helie #i slujind #i l"ud7nd pe Domnul pentru darul cel de sus #i $inecuv7nt7nd pe voevod ca s" tr"iasc" voevodul...F E+ost/au atunci mare $ucurie 7ntre oameni #i 7ntre to!i domnii vecini #i 7ntre to!i cre#tinii cu adev"rat credincio#i4 pentru c" $iruise domnul lim$ile p"%7ne cu m7na ro$ului s"u Ioan Nte an -oevodC iar Nte an -oevod "cu mare osp"! mitropoli!ilor #i vitejilor s"i #i tuturor $oierilor s"i4 de la mare p7n" la mic4 #i multe daruri 7mp"r!i atunci o#tirii sale 7ntre%i...F -i$reaz" 7n aceste laconice cuvinte $ucuria Moldovei 7ntre%i4 care s/a v"zut m7ntuit" de %roaza de a nu c"dea su$ ju%ul pa%inilor trimi#i de cuceritorul Constantinopolului. Aetopise!ul de la .istri!a are4 7n partea privitoare la domnia lui Nte an4 dup" cum s/a spus4 multe puncte de contact cu cronica %erman" a lui 'chedel. Cu toate diver%en!ele pe care le/a atras dup" sine n"zuin!a traduc"torului ;B

%erman de a prescurta teKtul ori%inalului4 precum #i transpunerea acestuia 7ntr/o lim$" str"in"4 totu#i versiunea %erman" urmeaz" 7n structura ei4 7n succesiunea evenimentelor4 letopise!ul de la .istri!a4 #i uneori teKtele se suprapun cuv7nt de cuv7nt. Nu 7ncape nici o 7ndoial" c" am7ndou" versiunile decur% din acela#i prototip4 care a ost o cronic" scris" la curtea lui Nte an cel Mare. &ceast" %enial" personalitate istoric"4 venit" 7ntr/o vreme de mari z$ucium"ri4 7n mijlocul unor s7n%eroase #i ne7ntrerupte r"z$oaie pentru domnie4 a oprit 7n loc Moldova de pe pov7rni#ul pr"$u#irii4 st"p7nind/o cu min" de ier4 7mpotriva competi!iunii vecinilor4 D> de ani. 'olii lui $"teau drumurile nu numai la cur!ile re%ilor din Polonia #i )n%aria4 dar #i 7n (ccident4 c"tre repu$lica -ene!iei #i c"tre scaunul papal din ,oma4 cer7nd o alian!" a popoarelor cre#tine 7mpotriva turcilor4 pentru ca Moldova 5 Eaceast" poart" a cre#tin"t"!iiF4 cum o nume#te el 7nsu#i 5 s" nu ie pierdut"4 c"ci atunci Etoat" cre#tin"tatea va i 7n mare primejdieF4 #i "%"duind c" el #i ai s"i Evor sta 7n picioareF #i Ene vom lupta p7na la moarte pentru le%ea cre#tineasc"4 noi cu capul nostruF. -itejia4 tenacitatea lui4 eKtraordinarele lui 7nsu#iri militare au st7rnit admira!ia vecinilor. Cronicarii un%uri #i poloni nu contenesc 7n laude: E(4 $"r$at minunat 5 spune cronicarul polon Ivan Dlu%osz 5 cu nimic mai prejos dec7t comandan!ii eroi de care at7t ne mir"me 7n zilele noastre4 c7#ti%" el4 cel dint7i dintre principii lumii4 o str"lucit" $iruin!" asupra turcilor. Dup" a mea p"rere4 el este cel mai vrednic s" i se 7ncredin!eze conducerea #i st"p7nirea lumii #i mai ales cinstea de comandant 7mpotriva turcilor4 cu s atul4 7n!ele%erea #i hot"r7rea tuturor cre#tinilor4 de vreme ce ceilal!i re%i #i principi catolici 7#i petrec timpul numai 7n tr7nd"vii #i r"z$oaie civile.F Iar `apo^sRi4 dup" ce poveste#te 7n r7n%erile su erite de re%ii poloni din partea lui Nte an cel Mare4 venind la moartea lui4 spune: E& ost 7nzestrat cu virtu!i de erou Nte an4 7nc7t merit" s" ie socotit printre $"r$a!ii vesti!i 7n arta r"z$oaielorF. ( personalitate eroic" a#a de mare4 a c"rei aim" a trecut peste hotarele 7n%uste ale !"rii sale #i care se 7n%rijea cu r7vn" #i de cultura poporului4 aveaB tot dreptul s" se %7ndeasc" a l"sa urma#ilor amintirea str"lucitelor lui apte #i a neostenitelor lui str"duin!e. El a 7ns"rcinat un c"rturar de la curte 5 care4 !in7nd seam" #i de unele accente reli%ioase ale cronicii4 poate s" i ost cleric 5 s" scrie 7n lim$a o icial" a statului4 lim$a slavon"4 cronica !"rii. Este oarte pro$a$il ca aceast" cronic"4 scris" la curtea domneasc"4 s" i ost 7nceput" de/a dreptul cu urcarea 7n domnie a lui Nte an cel Mare. Este %reu de admis ca 'chedel4 istoricul de lar%" cultur" umanist"4 care se pl7n%ea 5 dup" Enea 'ilvio Piccolomini 5 de s"r"cia #i contradic!ia izvoarelor cu privire la istoria romnilor4 #i chiar traduc"torul polon4 dac" 7l admitem4 s" i t"iat la copiere tocmai prima parte Cu 7nceputul !"rii Moldovei4 mai ales c" aceast" parte este mult mai redus" dec7t partea care cuprinde domnia lui Nte an cel Mare @a </a parteG. De alt" parte4 titlul pe care/] poart" versiunea %erman" 5sin%ura contemporan" cu marele voievod: Croni a Ste$!ani Dei -rad% vaTvoda Terrarum Moldavien"ium+++ .Croni a lui Hte'an(( u voia lui Dumne8eu domn al [%rii Moldovei1( 7n care se str"vede ormula o$i#nuit" 7n cancelariile domne#ti4 cu a irmarea principiului monarhiei de drept divin FD

5 arat" mai cur7nd titlul unei cronici independente4 7nceput" atunci4 su$ ochii domnitorului4 dec7t continuarea unor anale mai vechi. E posi$il ast el ca cronica lui 'chedel4 m"r%init" numai la domnia lui Nte an4 s" reprezinte prima versiune a cronicii o iciale. Mai t7rziu4 c7nd 7n viitoarea vremurilor nestatornice noua domnie s/a consolidat ad7nc4 marele voievod care/#i 7ntorcea cu pietate %7ndul c"tre str"mo#ii s"i pentru a le restaura lespezile pe morminte va i dat porunca s" se completeze cronica cu istoria Moldovei de la 7ntemeiere4 ceea ce punea #i mai viu 7n lumin" 7nsemn"tatea domniei lui. &st el a putut lua na#tere o a doua versiune care se r"s/ r7n%e 7n cronicile slavone#ti. Din ce elemente a ost reconstituit" istoria Moldovei p7n" la domnia lui Nte an cel MareI Evenimentele petrecute 7nainte de urcarea lui Nte an cel Mare pe tron4 7n cei ;= de ani care s/au scurs de la moartea lui &leKandru cel .un #i p7n" la $iruin!a de la Dolje#ti @0D=D5 0D:>G4 erau 7n $un" parte cunoscute de $oierii $"tr7ni care tr"iau 7nc" la curtea din 'uceava a lui Nte an cel Mare. )nele date se mai %"seau notate #i pe scoar!ele vechilor ceasloave. Despre domnia lui &leKandru cel .un nu se #tia dec7t oarte pu!in4 iar dincolo de aceast" domnie4 p7n" la desc"lecat4 care c"dea cu vreo >D de ani 7nainte de Nte an cel Mare4 nu se mai cuno#tea dec7t numele domnilor #i 7n mod va% anii de domnie #i succesiunea lor4 reconstitui!i poate #i dup" pomelnicele p"strate 7n vechile $iserici #i m"n"stiri domne#ti4 cum ar i de eKemplu pomelnicul de la .istri!a4 7nceput 7n anul 0D3>. Cronica o icial" 7ntocmit" ast el la curtea lui Nte an cel Mare a ost copiat" 7n mai multe eKemplareC unul4 reprezent7nd prima versiune4 se a l" la $aza traducerii %ermane a lui 'chedel4 ie c" o copie de pe ori%inalul latin a ost adus" 7n Polonia4 cum crede d/0 Chi!imia4 ie c" a ost dus" de solia moldoveneasc" din 0:3; 7n Niirn$er%C alte eKemplare4 reprezent7nd a doua versiune4 au ost date spre copiere 7n vechile m"n"stiri4 unde c"lu%"rii au mai ad"u%at #tiri privitoate #i la m"n"stirea lor. &st el s/au n"scut di erite versiuni @de la .istri!a4 de la PutnaG. 7ntre aceste versiuni s7nt desi%ur mici deose$iri4 dar scheletul aptelor este acela#i. +oarte interesante s7nt deose$irile dintre versiunea copiat" sau tradus" de 'chedel 7n 8ermania #i versiunea cea mai veche a copiilor slavone#ti4 cunoscut" su$ numele de letopise!ul de la .istri!a. &cest letopise!4 are4 dup" cum era de a#teptat4 o serie de apte care nu se %"sesc 7n versiunea lui 'chedel. Dar l"s7nd la o parte elementele acestea care se %"sesc 7n letopise!ul de la .istri!a4 versiunea %erman" a lui 'chedel cuprinde #i ea o serie de apte oarte interesante4 care nu se %"sesc 7n nici una din versiunile slavone ale cronicii lui Nte an cel Mare. &st el4 su$ anul 0D<>4 versiunea %erman" ne spune c" 7n lupta de la .aia4 dac" Isaia4 marele vornic al lui Nte an cel Mare4 Ear i ost credincios #i dac" s/ar i dus c"lare unde i/a ost poruncit4 nici un un%ur nu ar i sc"pat cu via!". De aceea el4 cu mul!i al!ii4 tre$uia s"/#i dea capul.F 'u$ anul 0D>;4 7n lupta cu ,adu cel +rumos de la Cursul &pei4 a l"m din versiunea %erman" mijlocul de care s/a olosit Nte an cel Mare ca s"/0 surprind" pe domnul muntean: c" din cele D2 de stea%uri de o#tire c7te avea4 a plecat 7n 7nt7mpinarea du#manului numai cu 0; stea%uri4 c" ,adu/vod" #i FA

norodul s"u credeau c" moldovenii s7nt pu!ini la num"r4 dar c" 7n toiul nop!ii oastea lui Nte an s/a str7ns toat" laolalt"4 l7n%" un p7r7u care se nume#te 5 zice cronicarul 5 Potoc 0. Tot din versiunea %erman" mai a l"m c"4 dup" ce Nte an cel Mare a intrat victorios 7n .ucure#ti #i a luat4 7mpreun" cu comorile lui ,adu cel +rumos4 pe so!ia #i pe unica lui iic"4 a l" c" acesta se 7ntoarce cu oastea turceasc". Nte an se retra%e l7n%" o p"dure p7n" ce 7i vine ajutor din Moldova #i4 apoi4 7nt7mpin7nd viteje#te pe du#mani4 i/a $"tut #i a tras 7n !eap" vreo ; =33 dintre ei. Ceva mai jos4 su$ anul 0D>D4 cronica %erman" ne mai 7n#ir" 7nc" una din cauzele care au dezl"n!uit campania sultanului Mahomet al II/lea4 cuceritorul Constantinopolului4 7n Moldova. Aa 1 e$ruarie turcii luaser" Ca a #i 7nc"rcaser" cu comori multe4 je uite din cetate4 =; cor"$ii mari4 pe care le trimiseser" spre Constantinopol. 7n ultima cora$ie se a lau 0; copii de cet"/eni cu D turci. Tinerii se s "tuiesc 7ntre ei #i4 dup" miezul nop!ii4 pe c7nd turcii dormeau4 7i ucid. )n v7nt norocos 7ntoarce cor"$iile spre Chilia. &ci4 Nte an cel Mare 7ncarc" $o%"!iile 7n D33 de care #i le trimite 7mpreun" cu tinerii la 'uceava. Aocuitorii din Ca a #i vene!ienii4 a l7nd despre copiii lor c" s7nt la Nte an4 s/au $ucurat #i i/au trimis mul!i $ani4 cu ru%"mintea ca s" dea drumul copiilor4 ceea ce Nte an a #i "cut. 'ultanul trimite #i el soli la Nte an cel Mare4 cer7nd4 7n zadar4 s"/i trimit" comorile #i copiii. &semenea #tiri #i multe altele care se %"sesc numai 7n versiunea %erman"4 scris" cu doi ani 7nainte de moartea marelui domn4 au putut i ad"u%ate unele de traduc"tor4 altele se %"seau poate 7n ori%inalul alc"tuit la curtea lui Nte an cel Mare. &cestea din urm" constituie o dovad" evident" c" acest prototip era mai $o%at 7n #tiri dec7t putem deduce din versiunile slavone4 precum #i din copia %erman"4 care este ea 7ns"#i o prescurtare. Din nenorocire4 cronica aceasta4 scris" la curtea lui Nte an cel Mare4 nu ne este cunoscut" p7n" acum 7n ori%inal. 'e va %"si vreodat" 7n cine #tie ce col! de $i$liotec" str"in" sau a pierit de mult 7n vol$ura vremurilorI Nu putem #ti. C,(NIC&,II CJA)8J,I 7n ultimul capitol am urm"rit istorio%ra ia moldoveneasc" 7nceput" 7n vremea #i la curtea lui Nte an cel Mare #i ne/am ocupat pe lar% de cronica descoperit" 7n arhivele din Munchen #i dus" 7n 8ermania4 poate4 de solia lui Nte an cel Mare4 care c"uta 7n 0:3;4 la Niirn$er%4 un doctor pentru marele domn moldovean4 sau4 poate4 %"sit" de 7nsu#i 'chedel 7n timpul c"l"toriei sale 7n Polonia. &ceast" cronic" ni s/a p"strat 7n traducerea %erman" #i 7n versiuni sla/vone#ti4 dar nici una din ele nu reproduce 7ntocmai4 nu este o copie idel" a letopise!ului !"rii scris la curtea moldoveneasc". 0 7n ori%inal va i ost4 cum o$serv" d/0 C h i ! i m i a4 n(T(U. .o lOa S Cursul &pei4 cum dealt el are #i letopise!ul de la .istri!a. FC

&cest letopise!4 la care s/au mai ad"u%at #tiri contemporane su$ urma#ul lui Nte an cel Mare4 .o%dan cel (r$4 a ost continuat apoi de trei c"lu%"ri moldoveni: Macarie4 E timie #i &zarie. M&C&,iE. Macarie usese ini!iat #i crescut 7n tradi!iile ascetismului de Teoctist4 marele episcop al L"rii de Wos din vremea lui Nte an cel Mare4 #i a ajuns e%umen la m"n"stirea Neam!ului 7n 0:;=C la 0:=0 a ost 7n"l!at de Petru ,are# 7n scaunul episcopal de ,oman. & murit 7n 0::24 l"s7nd 7n urma sa reputa!ia unui om 7nv"!at. Macarie scrie4 dup" cum 7nsu#i spune4 din porunca lui Petru ,are#: Espre a 7mplini poruncile domne#ti4 adic" ale sl"vitului #i pentru du#mani 7n rico#atului Petru4 eciorul lui Nte an -oevod cel -iteaz4 #i ale marelui s"u lo%o "t Uir Teodor4 c"ci ei mi/au poruncit nemerniciei mele celui mai de pe urm" dintre ieromonahi4 smeritului Macarie4 a nu l"sa aptele 7nt7mplate 7n vremurile #i domniile trecute s" r"m7n" 7nv"luite 7n morm7ntul uit"rii4 ci a le preda istorieiF. Primind aceast" 7ns"rcinare din partea lui Petru ,are# #i a marelui lo%o "t al Moldovei4 el 7ncepe prin a copia o versiune prescurtat" scris" la m"n"stirea Putna @c"ci cuprinde multe date re eritoare la aceast" m"n"stireG a letopise!ului 7nceput4 dup" toate pro$a$ilit"!ile4 la curtea lui Nte an cel Mare. &ceast" versiune pe care a avut/o 7n a!" Macarie mer%ea p7n" la anul 0:;:4 septem$rie ;:4 unde se 7ncheia cu moartea lui Petru4 iul lui .o%dan cel (r$. Dup" aceast" dat" 7ncepe partea personal" a lui Macarie4 desp"r!it" de restul analelor prin urm"toarele cuvinte: ECele de p7n" aci le/au adunat #i cu me#te#u% le/au 7ntocmit #i ni le/ au l"sat nou"4 copiilor lor4 spre scump" mo#tenire4 scriitorii dinainte de noiC nu #tim cine anume4 se vede 7ns" oameni iu$itori de DumnezeuF. Este interesant" aceast" noti!"4 iindc" ea ne arat" c"4 la un s ert de veac dup" moartea lui Nte an cel Mare4 un e%umen c"rturar de la m"n"stirea Neam!u4 crescut de episcopul L"rii de Wos din ultimii ani de domnie ai marelui voievod4 nu ne poate spune4 din tradi!ia c"lu%"rilor4 cine anume a scris cronica !"rii 7naintea lui. Macarie nu se mul!umea 7ns" cu #tirile prea sumare pe care le %"sise 7n letopise!ul 7nainta#ilor s"i pentru perioada de timp care s/a scurs de la moarta lui Nte an cel Mare p7n" la urcarea pe tron a lui Petru ,are#. De aceea el reia povestirea acestei epoci4 care cuprinde domniile lui .o%dan cel (r$ #i Nte "ni!"4 ampli ic7nd eKpunerea cu #tiri nou"4 ca de pild": 7mp"carea celor dou" ta$ere vr"jma#e4 moldoveni #i munteni4 ce st"teau a!" 7n a!"4 %ata s" se 7ncaiere4 prin interven!ia mitropolitului4 de ori%ine s7r$easc"4 MaKimC despre eKpedi!ia lui .o%dan 7n Polonia4 7naintat" p7n" su$ zidurile A^o^u/luiC despre invazia polonilor #i a t"tarilor 7n MoldovaC despre r"scoala5repede 7n"$u#it" 5 a lui Tri ail"C despre urcarea 7n domnie a lui Nte an cel T7n"r #i luptele lui cu t"tariiC despre t"ierea capului lui Auca &r$oreC despre r"zvr"tirea $oierilorC despre luptele cu muntenii #i despre moartea precipitat" a lui Nte "ni!" la Ootin. Domnia lui Petru ,are#4 din ordinul c"ruia a scris cronica4 este 7n "!i#at" 7n tr"s"turi va%i #i "r" am"nunte precise. Macarie poveste#te ale%erea lui Petru ,are# ca domn la O7rl"u4 p"trunderea lui 7n &rdeal4 luptele cu F9

polonii4 eKpedi!ia lui 'oliman al II/lea 7n Moldova4 u%a lui ,are#4 p"r"sit de ai s"i4 prin mun!i4 p7n" ce a dat peste ni#te pescari care l/au dus la cetatea Ciceiului4 plecarea lui ,are# la Constantinopol4 7mp"carea lui cu turcii #i re7ntoarcerea 7n a doua domnie. 7ntr/o prim" versiune4 p"strat" 7ntr/un codice din .i$ilioteca &cademiei teolo%ice din Uiev4 pu$licat de I. .o%dan 7n Croni ele moldoveneti *nainte de Ure !e( cronica lui Macarie se 7ncheie la anul 0:D04 dar desi%ur c" aceast" versiune are o lacun" aciC pro$a$il c" unele oi s/au pierdut deoarece 7ntr/o alt" versiune 5 dintr/un s$ornic4 p"strat 7nainte de r"z$oi 7n .i$lioteca imperial" din Peters$ur% 5 cronica lui Macarie se continu" p7n" la anul 0::0. 7n aceast" a doua versiune se poveste#te sumar ultimii ani ai domniei lui Petru ,are#4 amintind doar campania acestuia 7n &rdeal 7mpotriva lui MailatC se noteaz" apoi moartea lui Petru ,are# 5 de E$oal" rea4 c"ci om era #i elF 5 la 'ucea va #i 7nmorm7ntarea lui la m"n"stirea Po$rata. Trece4 7n s 7r#it4 la domnia lui Ilia#4 pe care ni/0 7n "!i#eaz" 7n colorile cele mai ne%re: Emoale #i mic la su letF4 care 7ntru nimic nu s/au ar"tat asem"n"tor tat"lui s"u ca #i cum nu l/ar i crescut ca iuFC se 7nconjurase de turci cu care/#i petrecea ziua #i/#i pierdea vremea prinz7nd p"s"ri 7n la!C a pr"dat !ara4 je uind averile episcopilor #i ale m"n"stirilorC era crunt cu $oierii4 c"ci 7i or$eaC punea s" li se taie nasul4 ori 7i silea s"/#i caute ad"post 7n !"ri str"ine #i4 7n cele din urm"4 p"r"si Edomnia4 mama #i ra!iiF #i4 duc7ndu/se la Constantinopol4 se turci. 7n timpul acestui domn dezechili$rat4 Macarie4 care se %"sea episcop de ,oman 7nc" din anul 0:=34 u alun%at din scaunul s"u 7n 0:D150::34 7n urma unor intri%i !esute pe l7n%" doamna Elena #i pe l7n%" domn4 7n care pare s" i avut un rol s etnicii Mitro an #i Nour. E(ameni pricepu!i la vicle#u%uri 5 spune el 7n %raiul lui 7n lorit 5 !esur" minciuni pline de clevetiri #i le spuse doamnei Elenei #i iului ei Ilia# #i am c"zut cu stra#nic" c"dere. Despoiat am ost de scaun... #i cu %rele ispite m/am luptat...F Dar aceast" ur%ie n/a durat mult4 c"ci dup" un an sau doi4 7n primele zile ale domniei lui Nte an ,are#4 ratele lui Ilia#4 u restaurat 7n scaunul episcopal : E 7ntore7nd 5H spune el despre Nte an 5 puternica sa m7n"4 pe mine sur%hiunitul4 un mort 7ntre vii4 m" chiam" #i cu m7na domniei sale 7mi 7ncredin!eaz" iar"#i c7rjaF. De aceea #i Macarie 7#i arat" recuno#tin!a 7n cronica sa a!" de noul domn4 7n cuvinte ca acestea: ENi dup" ce lu" domnia4 de la 7nt7ii pa#i se ar"t" c" n/au 7n#elat n"dejdile celor ce l/au ales4 #i pe to!i 7i 7nt"rea 7n n"dejdile lor de $ine. Ni iar"#i str"lucir" razele dreptei credin!e4 #i iar"#i str"lucir" zorile $ine acerii #i to!i deopotriv" l"udau pe voevod #i to!i cu os7rdie iu$eau pe domnul Nte an4 c"ci era milostiv #i iu$itor de c"lu%"ri #i hr"nitor de s"raci... Ni se auzi de la o mar%ine a p"m7ntului la alta tr7m$i!a cea mare #i 7n aur erecat"4 care tr7m$i!a peste tot locul credin!a lui 7n ziditor.F Cu iluzia acestei icoane4 nim$at" de %lorie4 Macarie 7nchise ochii cur7nd dup" re7nsc"unare. Ima%inea pe care Macarie ne/a l"sat/o despre Nte an ,are# este als". )reche ne spune c" era un domn destr"$"lat #i c" $oierii #i locuitorii4 7n!ele/%7ndu/se 7ntre ei4 s/au ridicat 7ntr/ un r7nd4 pe c7nd se a lau la podul de la F:

Lu!ora4 #i t"ind s orile cortului asupra lui Nte an/vod"4 El/au p"truns cu multe raneF. Aipsa de o$iectivitate este ast el unul din de ectele principale ale operei lui Macarie.
`

&lt de ect este orma stilistic". 7n alc"tuirea cronicii sale4 Macarie #i/a luat ca model un crono%ra $izantin oarte popular 7n lumea slav"4 al lui Manases. Manases usese4 dup" cum s/a spus mai sus4 un c"lu%"r care prelucrase motive din crono%ra ele anterioare4 7m$o%"!indu/le cu apocri e $i$lice #i cu le%ende populare $izantine4 7ntr/o mare oper" 7n versuri4 care 7ncepe povestirea evenimentelor de la crea!iune #i o duce p7n" la moartea 7mp"ratului $izantin Nichi or .otniates4 7nt7mplat" la 0320. Tr"ind 7ntr/o epoc" de erudi!ie #i ra inament literar4 c"lu%"rul $izantin a c"utat s" dea o oper" care s" se impun" prin stilul ei c"utat4 7mpodo$it cu ima%ini 7ndr"zne!e. &ceast" oper" a c"lu%"rului $izantin a ost tradus" 7n .ul%aria #i ni s/a p"strat4 7ntre altele4 7ntr/un vechi manuscris din .i$lioteca -aticanului4 copiat 7n anul 0=D:. ( copie a ost apoi adus"4 prin re u%ia!ii slavi4 7n m"n"stirile noastre #i a stat la $aza prelucr"rii lui MoKa. Ea a pl"cut a#a de mult e%umenului Macarie4 7nc7t acesta4 primind de la Petru ,are# sarcina de a scrie istoria !"rii4 7mprumut" din ea pasaje #i epitete $om$astice4 pentru a le 7ntre!ese 7n povestirea sa. &st el via!a Moldovei cu z$uciumul ei4 cu $oierii #i domnul ei4 7n loc s" ie 7n "!i#at" 7n lumina adev"rat"4 este 7m$r"cat" 7n anacronice zorzoane de stil $izantin4 care4 prin $om$asticitatea lor4 las" impresia a ceva arti icialF#i uneori chiar ridicol. *u%r"vind4 de eKemplu4 luptele lui Petru ,are# cu polonii4 el 7mprumut" din Manases podoa$ele stilistice cu care acesta descrie r"z$oiul troianC #i epitetele pe care c"lu%"rul $izantin le d" lui &chile4 Macarie le potrive#te pentru ,are#. Descriind mai departe u%a lui Petru ,are# dinaintea lui 'oliman al II/lea prin mun!ii Moldovei4 c"tre &rdeal4 el ia din Manases razele cu care acesta descrie v7n"toarea 7mp"ratului $izantin Marcian 7n mun!ii .alcani4 ca #i cum Petru ,are# ar i 7mp"ratul $izantin #i Carpa!ii identici cu .alcanii. -oind s" ne arate starea de mul!umire su leteasc" 7n care se a la Petru ,are# 7n a doua domnie4 7ncheie cu urm"toarea raz" eni%matic": EIar domnul Petru -oevod 7#i hr"ne#te cinstitele $"tr7ne!e cu $"i #i $"uturi #i m7nc"ri4 7ntocmai ca o le$"d" cu penele aurite4 deasupra unei cl"diriF. Chiar atunci c7nd este vor$a de propriile lui dureri4 ca de pild" c7nd a ost r"sturnat din scaunul episcopal4 el recur%e la arsenalul stilistic al lui Manases: E( zavistie4 iar" crud"4 ti%ru m7nc"tor de oameni4 s"%eat" "r" de ier4 suli!" mai ascu!it" dec7t toate...F 7n s 7r#it4 7n loc de a zice: 7n anul >3:24 Macarie scrie4 dup" modelul $izantin: E7n anul ce se cap"t" dac" numeri de #apte ori c7te o mie si de cinci ori c7te cinci #i c7te cinci de cinci ori si a opta rota!ie de la acerea lumiiF @>3:2 S 0::3G. E+TIMIE. Cronica lui Macarie este continuat" de E timie. EP7n" aici 57ncepe noua cronic" 5 s/au scris cu osteneala preas in!itului p"rinte al nostru Macarie4 episcopul de ,oman. Iar cele ce s/au 7nt7mplat de aici 7nainte4 evlaviosul Ioan &leKandru -oevod mi/au poruncit mie4 ieromonahului E timie4 celui din urm" dintre e%umeni4 a le scrie pe scurt.F Domnul &leKandru/voievod este &leKandru A"pu#neanu. &utorul cronicii4 E timie4 a ost e%umen la m"n"stirea Neam!u prin 0::=4 c7nd se %"se#te pomenit 7ntr/o evan%helie. & trecut mai t7rziu 7n &rdeal4 F;

unde a devenit episcop. Primind din partea lui &leKandru A"pu#neanu porunca de a continua cronica lui Macarie4 E timie 7ncepe prin a repovesti vremurile pline de r"m7nt"ri ale Moldovei de su$ urma#ii lui Petru ,are# #i se opre#te $rusc la al doilea an al domniei lui &leKandru A"pu#neanu4 la zidirea m"n"stirii 'latina. E timie nu pare s" i ost un c"lu%"r a#a de erudit ca Macarie #i aceasta a ost un noroc pentru el4 iindc" 0/a sc"pat de in luen!a ne ast" a stilului manasian. Dup" ce poveste#te ultimii ani ai domniei lui Petru ,are#4 el se opre#te 7ndelun% asupra urma#ului acestuia4 Ilia#4 pe care/0 nume#te EIlia# MahometF4 spre a scoate 7n relie nele%iuirea lui. Ne 7n "!i#eaz" cu am"nunte interesante4 pe care nu le %"sim 7n alte izvoare4 cum iul lui Petru ,are# #i nepotul lui Nte an cel Mare4 trimis de tat"l s"u la 0:D0 la Constantinopol4 se 7mprietenise acolo cu c7!iva tineri turci de care se le%ase a#a de mult4 7nc7t 7i adusese cu sine 7n MoldovaC pomene#te de discu!iile reli%ioase pe care Ilia# le avea cu prietenul s"u turc Oad"ru4 Estricat la n"ravuriF4 despre haremul de turcoaice pe care le adusese din Constantinopol4 de ura lui 7mpotriva preo!ilor #i a c"lu%"rilor C despre chipul cum a am"%it poporul4 chem7nd s atul $oieresc 7n %r"dina de la Ou#i4 pentru a/0 vesti c" se duce la Poart" ca s" st"ruiasc" pentru mic#orarea tri$utuluiC cum a jurat cu m7na pe cruce 7naintea poporului 7ntre% c" se !ine de le%ea cre#tineasc" #i c" n/are %7nd s" se turceasc"4 dup" cum se zvoniseC dar4 7n aceea#i noapte4 a s "r7mat crucea4 #i cum apoi4 7nc"rcat de haraciu #i de $o%"!ii 5 Ede vase de aur #i de ar%int4 r"mase de la domnii cei $"tr7ni ai MoldoveiF 5 #i 7ntov"r"#it de $oieri #i de osta#i4 a ie#it din !ar"4 dar4 ajuns la Constantinopol4 s/a turcit #i nu s/a mai 7ntors 7n Moldova. Domnia lui Nte an ,are# este 7n "!i#at" 7n colori antipatice4 a#a cum o cunoa#tem din )reche. 7n contrast cu ii lui Petru ,are#4 &leKandru A"pu#neanu este 7n "!i#at 7n colorile cele mai simpatice. Dup" uciderea Etic"losuluiF de Woldea4 el este 7mp"ciuitorul care deschide temni!ele4 pentru a pune 7n li$ertate pe cei 7nchi#i4 #i care a iertat pe cei alun%a!i din !ar": EDeci veneau din toate p"r!ile #i din toate locurile oamenii4 ca s" se 7ndulceasc" de vederea e!ei lui4 de $un"tatea4 de $l7nde!ea #i de rumuse!ea lui4 #i se uitau la chipul voevodului ca la chipul lui Oristos4 c"ci li se p"rea a i 7n vis4 iar nu aievea... 7n toat" lumea se l"!i vestea 7naripat" despre evlavia4 os7rdia #i iu$irea lui de Dumnezeu #i de s intele $iserici.F Este 7n aceste r7nduri acea not" pane%iric"4 cu care c"lu%"rul cronicar se o$i#nuise din lectura vie!ilor de s in!i. Dup" ce pomene#te eKpedi!ia moldoveneasc" trimis" 7n Muntenia4 su$ conducerea vornicului N"d"$aicu4 pentru instaurarea lui P"tra#cu4 cronica se 7ncheie cu zidirea m"n"stirii 'latina. Dar #i aici iese 7n relie sentimentalitatea naiv" a c"lu%"rului4 c7nd crede necesar s" povesteasc" un episod "r" nici o 7nsemn"tate pentru noi4 de mare importan!" pentru el4 iindc" era vor$a de cursa pe care Evr"jma#ul neamului omenescF4 diavolul4 a 7ntins/o Eiu$itorului de Dumnezeu domnF4 pentru a/0 7ntoarce din %7ndul cel $un: anume4 pe c7nd c"l"rea 7ntre satele Corl"te#ti #i Todire#ti4 intr7nd 7n r7ul Moldovei4 i s/a 7mpiedicat calul #i a c"zut 7n ap". Cu povestirea ridic"rii m"n"stirii 'latina #i a 7nzestr"rii ei cu sate #i mitoace4 cronica se 7ncheie. FF

&*&,iE. )ltimul cronicar al Moldovei care scrie 7n lim$a slav" este &zarie. Despre el nu se #tie dec7t ceea ce el 7nsu#i spune 7n cronica sa4 c" scrie din porunca lui Petru Nchiopul4 cu $inecuv7ntarea mitropolitului &nastasie #i cu mijlocirea marelui lo%o "t Ioan 8olia. Este posi$il s" i ost c"lu%"r chiar 7n m"n"stirea 7ntemeiat" de amilia lo%o "tului 8olia. El nu pomene#te nimic 7n cronica sa de tr"darea 8ol"e#/tilor4 dimpotriv"4 descrie 7n colorile cele mai antipatice domnia lui Ioan/vod" cel Cumplit #i caut" s" 7n "!i#eze 7ntr/o lumin" simpatic" i%ura lui Ieremia 8olia4 E$oier mare4 care nu s/a s iit4 din dra%estea pentru !ar"4 s" 7mpiedice pe Ioan vod" cel Cumplit de la r"z$oiul cu turciiF. &zarie #i/a scris cronica 7ntre anii 0:>D50:>>. 7nainte de a povesti vremea sa4 el 7ncepe #irul anilor de la desc"lecat4 copiind4 ca #i predecesorii s"i4 vechiul letopise! al Moldovei4 la care adau%" apoi cronica lui Macarie p7n" la 0::04 dup" care urmeaz" partea sa proprie4 care 7m$r"!i#eaz" istoria Moldovei de la 0::3 p7n" la urcarea 7n domnie a lui Petru Nchiopul @0:>DG. Cronica lui E timie se pare c" i/a r"mas necunoscut"4 deoarece4 conti/nu7nd cronica lui Macarie4 el introduce partea sa personal" cu urm"toarele cuvinte : EP7n" aci au mers alc"tuirile ritorice#ti ale p"rintelui Macarie. '" 7ncep dar #i eu ostul #i nemernicul lui ucenic &zarie.F De alt" parte4 el 7ncepe cronica de la domniile iilor lui Petru ,are#4 pe care le repoveste#te cu totul di erit de E timie4 7n alt spirit #i cu alte am"nunte. )ciderea lui Nte an ,are# de c"tre $oieri este 7n "!i#at" cu %roaz"4 ca m"celul "r" mil" al unui miel. &leKandru A"pu#neanu n/are nimic din tr"s"turile ioroase cu care ne este cunoscut" personalitatea lui din alte izvoade istorice. Despot Eraclidul este ur7t4 pentru c" E!inea pe l7n%" sine s etnici de alt" le%e4 luterani ur7 i de Dumnezeu4 a c"ror 7nv"!"tur" o 7mp"rt"#ia #i d7nsulF. De aceea apari!ia lui Tom#a4 E rumos la 7n "!i#are4 viteaz4 cu m7ini puternice #i piept v7rtosF este salutat" cu $ucurieC dar simpatia pentru Tom#a scade dinaintea lui &leKandru A"pu#neanu4 care4 c"p"t7nd iar"#i cinstea domniei de la Poart"4 Ea stins t"ciunele ce r"sp7ndea umul credin!ei cele rele #i a ascuns iarna 7ntunecat" a necura!ilor luterani4 "c7nd s" 7n loreasc" prim"vara4 adic" 5 eKplic" el 5 $un"starea $isericilorF. Cronica se 7ncheie cu r"sturnarea #i pieirea lui Ioan/vod" cel Cumplit #i cu urcarea pe tron a lui Petru Nchiopul4 7n care se pun cele mai rumoase n"dejdi: E."r$at de neam $un4 evlavios4 rumos4 cu su let luminat4 milostiv din ire4 darnic... M"n"stirile #i c"lu%"rii s/au ad"pat din undele r"coroase ale $ine acerilor lui... via!a tuturor a 7nceput s" cur%" lin #i to!i petreceau 7n lini#te #i netur$ura!i...F &zarie este4 7n istorio%ra ie4 ucenicul lui Macarie. El4 Enemernicul ucenic al lui MacarieF 5 cum se nume#te 7nsu#i 54 are pentru Ealc"tuirile retori/ce#tiF4 pentru Ecuvintele rumoase #i me#te#u%iteF ale dasc"lului s"u o ad7nc" admira!ie. (pera lui Macarie4 despre care el vor$e#te cu ad7nc respect4 e pentru el Eun adev"rat izvor de adev"r ce se vars" asupra inimilor noastre #i le adap" cu apa min!ii4 pe care4 cu toate c" o %ust"m4 nu ne satur"m de eaF. &zarie4 ca $un ucenic4 se str"duie#te s" imite toat" arta retoric" a lui Macarie. Ca #i acesta4 &zarie 7mprumut" din $o%atul arsenal de am"nunte F@

dramatice #i epitete stilistice ale lui Manases4 pentru a le potrivi la situa!iile #i i%urile istorice moldovene#ti pe care le 7n "!i#a. De eKemplu4 cuvintele pe care &zarie le pune 7n %ura lui Nte an ,are#4 c7nd cade la Lu!ora4 s7n%erat su$ pumnalele $oierilor: E-ai de tine4 dreptate4 pe tine te pl7n% #i dup" tine o tez4 c"ci 7nainte de mine tu ai pierit #i ai muritF4 s7nt 7mprumutate din Manases. &celea#i cuvinte le pusese cronicarul $izantin4 la episodul r"z$oiului troian4 7n %ura lui Palamed4 c7nd era s" ie ucis cu pietre4 7n urma insinu"rilor viclene ale lui (diseus. Din aceast" cauz"4 cronica lui &zarie4 ca #i aceea a dasc"lului s"u Macarie4 tre$uie utilizat" cu mult" $"%are de seam". Cronicile acestea scrise dup" moartea lui Nte an cel Mare s7nt lipsite de precizie #i o$iectivitate4 condi!ii esen!iale oric"rei opere istorice. C7t" deose$ire 7n aceast" privin!" 7ntre ele #i cronica scris" la curtea lui Nte an cel Mare. C7t" %rij" de precizie avea aceasta din urm": E7n anul <1>=4 ianuarie 7n ;=4 joia pe la miaz"noapte4 7nconjur" Nte an -oevod cetatea Chiliei4 iar vinerea 9diminea!a 7ncepur" a surpa cetatea...F 7n cronicile lui Macarie4 E timie4 chiar &zarie4 dimpotriv"4 aptele s7nt 7necate 7n podoa$e stilistice. Nici o %rij" de cronolo%ie: E7n aceea#i vreme...F4 EDar nu mult dup" aceea...F etc4 etc. 7n cronica lui Nte an cel Mare to!i $oierii care s/au 7nvrednicit4 7n clipe de cump"n"4 de 7ncrederea domnitorului #i au dus la cap"t misiunea ce li s/a 7ncredin!at s7nt pomeni!i cu cinsteC 7n cronicile c"lu%"rilor nu s7nt pomenite nici m"car numele erorilor care au c"zut pe c7mpul de lupt" pentru m"rirea Moldovei. Aucrurile 7#i au eKplica!ia lor. Nte an cel Mare4 a c"rui aim" trecuse peste hotarele 7n%uste ale Moldovei4 era o personalitate care intra 7n istorie. Aa curtea lui din 'uceava se a$"teau trimi#ii #ahului persan #i solii vene!ieni. '/a v"zut 7n capitolul precedent pa%inile pline de admira!ie pe care i le/au consacrat cronicarii poloni. (rice mi#care a lui era ast el o pa%in" de istorie #i el !inea ca istoria s" ie scris" a#a cum el a "cut/o. Cu totul alt el se 7n "!i#eaz" cronicile scrise dup" moartea lui. &utorii acestora4 c"lu%"ri retra#i departe de curtea domneasc"4 unde se pl"m"dea istoria !"rii4 tr"ind 7ntr/o atmos er" de misticism4 nu aveau nici chemarea #i aici posi$ilitatea de a scrie istoria 7n lumina ei adev"rat". ,ealit"!ile istorice4 trec7nd prin prisma mentalit"!ii lor ascetice4 s7nt 7n chip iresc de ormate. Pentru ei c"derea lui &leKandru Apu#neanu de pe cal4 7n drumul spre m"n"stirea 'latina4 e un apt de senza!ie4 iindc" vedeau 7n el cursa 7ntins" de diavol 5 un eveniment mai important dec7t o lupt" cu du#manii pentru ap"rarea Moldovei. 'u letul lor4 deprins a privi via!a aceasta p"m7nteasc"4 plin" de ispite #i de de#ert"ciuni4 ca un scurt popas c"tre via!a cea ve#nic" viitoare4 nu putea vi$ra puternic pentru z$uciumul contemporanilor lor. Toate eveni/ mentele4 al c"ror ecou ajun%e 7ntre zidurile m"n"stirii stins4 apar pentru ei pe acela#i plan. Ei nu au luat parte la ele4 nu le/au v"zut petree7ndu/se su$ ochii lor4 nu le/au tr"it ca s" le poat" 7n!ele%e. De aceea nu tre$uie s" ne surprind" aptul c"4 7n loc s" citim 7n pa%inile lor toate r"m7nt"rile timpului4 7nt7lnim mai mult preocuparea de orm"4 de stil4 de e ectC c"4 7n loc s" povesteasc" simplu #i precis cele ce a lau4 recur%eau la crono%ra ul lui Manases4 pentru a 7mprumuta din el podoa$e retorice. F?

Or"ni!i mai mult cu apocri e $i$lice #i cu le%ende ha%io%ra ice4 7n care eroul este 7n "!i#at 7ntr/o aureol" de miraculos #i misticism4 c"lu%"rii cronicari4 ne#tiutori despre cele ce se petrec departe4 la curte4 s7nt 7nclina!i s" vad" 7n domnul4 a c"rui via!" o scriu din porunc"4 un prototip ideal de virtu!i cre#tine#ti. De aceea cronicile lor au un caracter pane%iric4 a#a cum se o$i#nuiser" din le%endele ha%io%ra ice. Dac" la cele de mai sus ad"u%"m #i aptul c" aceste cronici erau scrise 7ntr/o lim$" str"in"4 neaccesi$il" p"turilor lar%i ale poporului4 atunci este u#or de 7n!eles pentru ce nu le putem considera ca un instrument al de#tept"rii con#tiin!ei na!ionale. Dar4 de#i s7nt scrise 7ntr/o lim$" str"in"4 de#i s7nt lipsite de valoare literar"4 totu#i tre$uie s" !inem seam" #i de ele4 iindc" ele ne/au p"strat istoria Moldovei de la 0:3D50:>D #i pentru c" 5 dup" cum vom vedea mai t7rziu 5 au intrat4 ca izvoare4 7n alc"tuirea cronicii lui 8ri%ore )reche. .I.AI(8,&+IE Cronica din Miinchen. Cronica %erman" a domniei lui Nte an cel Mare4 scris" 7n 0:3; #i descoperit" de d/0 (l%ierd 8orRa4 se p"streaz" 7n manuscrisul Code7 Laiinarum 35: din .i$lioteca de stat din Miinchen4 .aPerische 'taats$i$liotheR. Despre ea 8<rRa a prezentat &cademiei Poloneze4 7n #edin!a din 0> iunie 01;14 un memoriu4 care a ost pu$licat 7n E7trait du /ulletin de lLA addmie ,olonai"e de" S ien e" et de" Lettre"( Cracovie4 01;14 nr. < @iunieG4 p. ;1 5 =04 su$ .titlul: (. 8<rRa4 ZroniOa 8a"%a Hte'ana JielOie-o Moldaa"Oie-o Nie8nane na9"tar"8e 8rodlo rumunL"Oie9 !i"tor9o-ra'i .La !roniUue de lLeL$oUue dLEtienne le 0rand de Moldavie( "oit la "our e la $lu" an ienne( mai" 9u"UuLi i in onnue de lL!i"torio-ra$!ie roumaine1+ Despre aceast" comunicare4 o scurt" dare de seam" datorit" d/lui I. N i s t o r4 7n Codrul Co"minului( /uletinul In"titutului de i"torie i lim)%( -I4 Cern"u!i4 01=34 p. D2D 5 D2:. 7ntr/o nou" comunicare4 "cut" de data aceasta &cademiei ,omne4 7n #edin!a din 2 noiem$rie 01=34 8<rRa a dat detalii mai precise #i mai interesante4 dar aceast" comunicare nu a ap"rut p7n" acum. N. I o r % a4 *n /uletinul Comi"iei i"tori e a Romniei( I?4 01=34 p. 02>5 01:4 crede c" opera este a unui sas4 pro$a$il de la .aia4 care a utilizat un izvor intern de m"n"stire 7n lim$a slavon" sau romn"4 care mer%ea p7n" la 0D>:4 de unde apoi a ad"u%at cele ce #tia el personal. 7n s 7r#it4 teKtul cronicii a ost pu$licat4 cu o introducere interesant"4 7n anul 01=0: (l%ierd 8<rRa4 ZroniOa 8a"%a Hte'ana JielOie-o Moldaa"Oie-o .2D5CB2D331 8 tr8ema $odo)i8nami a teO ie( UraRovia4 01=04 7n edi!ia &cademiei Polone din Cracovia .Ar !iaum# Oomi"9i !i"torT 8ne914 seria II4 tom. III4 #i edi!ie separat"4 001 p. h II plan#e/ acsimile. 'tudiul a ost tradus 7n lim$a romn" de Dr. Emil .iedrzPcRi #i a ost pu$licat4 cu teKtul %erman al cronicii #i cu o traducere 7n lim$a romn" "cut" de domni#oara Irmertraud .rie$recher4 a$solvent" a seminarului de istoria literaturii vechi4 7n Revi"ta i"tori % romn%( I- @01=DG4 p. ;0:/;>14 #i -/-I @01=:/01=<G4 p. 0/2:. '/a pu$licat #i aparte 7n /i)liote a Revi"tei i"tori e romne( I4 cu titlul: (l. 8 < r R a4 Croni a e$o ei lui Hte'an el Mare .2D5C#2D331( .ucure#ti4 01=>4 0<3 p. )n alt studiu apro undat asupra cronicii4 care ajun%e la concluziuni di erite: Ion Const. C h i ! i m i a4 Croni a lui Hte'an el Mare( 7n Cer et%ri literare( III4 01=14 p. ;015;1=C a se vedea #i recenzia lui P. P. Panaitescu *n Revi"ta i"tori % romn%(K @01=0G4 p. 0:<50<3. <1

Cronicile slavone#ti. 8rupul de cronici slavone#ti ale Moldovei au ost pu$licate de pro esorul de slavistic" de la )niversitatea din .ucure#ti4 loan .o%dan4 7n urm"toarele trei lucr"ri importante: loan .o%dan4 Ve !ile roni i moldoveneti $*n% la Ure !e( .ucure#ti4 02104 care cu/ prinde: 0. Codi ele mi" ellaneu de la Ziea+ Este un manuscris de :3D ile 7n 2f4 p"strat 7n .i$lioteca &cademiei teolo%ice din Uiev4 scris pe h7rtie lucie4 7n veacul al ?-I/lea4 de Isaia din m"n"stirea 'latina. ;. Ve !ile anale "lavoneti ale Moldovei+ Pu$lica!ia cuprinde 7n ori%inal #i traducere romneasc" urm"toarele teKte4 7nso!ite de studii detaliate #i de note: aG Cronica #i analele putnene 5 ,ove"tire *n " urt de"$re domnii moldoveneti @p. ;= 5 D04 01= 5012C ;D= 5 ;<>GC $G Cronica lui Macarie @p. <1/214 012/;0;4 ;<2/;>1GC cG Cronica lui E timie @p. 13/03=C ;0;/;;;4 ;23/;2=GC Cronica anonim" @p. <;/<24 ;=:/;=1G. Aa acestea se adau%" cronica moldo/polon" @p. D;5<04 0>=502=4 ;;= 5 ;==G. loan .o%dan4 Croni e inedite atin-%toare de i"toria romnilor( .ucure#ti4 .021:C cuprinde urm"toarele patru teKte 7nso!ite de studii apro undate: 0. Codicele de la Tulcea 5 numit ast el iindc" se a la 7n $i$lioteca clu$ului $ul%ar de la TulceaC azi e trecut 7n .i$lioteca &cademiei ,omne4 nr. <D14 Leto$i"e&ul de la /i"tri&a( 7n 2fC ;. ( cronic" s7r$o/moldo/ veneasc" @s7r$easc" amestecat" cu anale moldovene#tiG de la m"n"stirea Neam!u4 p. 205 03;C =. Cronica moldo/polon" de N. .rzesRi4 p. 03=5 0=>C D. Cronica L"rii Moldovei #i a Munteniei de Miron Costin4 p4 0=1/;3D. loan .o%dan4 Leto$i"e&ul lui A8arie( 7n Analele A ademiei Romne( seria Il/a4 tom ???I4 Mem+ "e &+ i"t(( 01314 cronicile p"strate 7n ms. (4 ?-II4 nr. 0= al .i$liotecii Imperiale din 't. Peters$ur%4 #i anume: 0. ( cronic" universal" 7nso!it" de analele s7r$e#ti de la 0=:: p7n" la 0D13 cu #tiri privitoare la !"rile noastre @p. <;5<<4 0;050D:GC #i ;. Aetopise!ul lui &zarie @p. <<512G4 cu urm"toarele p"r!i: aG &nalele putnene 5 ,ove"tire *n " urt de"$re domnii Moldovei @p. <1/><4 0D</0:;4 020/02>GC $G Cronica lui Macarie @p. ></2D4 0:;/0<24 02>/;3;GC cG Cronica lui &zarie @p. 2D 5 124 0<25 0204 ;3; 5 ;0DG. Aa aceste teKte se mai adau%" o versiune romneasc" din sec. al ?-III/lea a analelor putnene4 dup" un ms. din .i$lioteca &cademiei ,omne4 descoperit #i copiat de &l. Aapedatu @p. 03>5001G. Cronica moldo/polon" a ost pu$licat" pentru 7nt7ia dat" de istoricul polon `ojcicRi 5 dup" o copie "cut" 7n secolul al ?-II/lea de istoricul polon &dam Narusze^icz4 din Muzeul CzartorPsRi @CracoviaG 5 7n 02DD4 7n /i)lioteOa "taro8Ttna $i"ar8T $ol"Oi !( -ar#ovia4 -I4 p. : 0 5 <>. Ea a ost apoi reprodus" de .. P. O a s d e u 7n Ar !iva i"tori %( III4 02<>4 p. :5 0:4 #idel. .o%dan 5 care credea c" o Epu$lic" 7nt7ia# dat"F 5 7n Ve !ile roni i moldoveneti $*n% la Ure !ea( teKtul polon la p. 0>=5 02= #i traducerea romneasc" la p. ;;=5;==. ( a doua versiune din secolul al ?-I/lea4 descoperit" de I. .o%dan 7n .i$lioteca Imperial" din Peters$ur%4 ondul $i$liotecii *alusRi @azi trecut la )niversitatea din -ar#oviaG4a ost pu$licat" 7n Croni e inedite atin-%toare de i"toria romnilor( p. 0015 0=>. ( a treia copie de la 7nceputul secolului al ?-II/lea4 a lat" 7n colec!ia lui Iosi ,usiecRi din TrojanRa4 a ost semnalat" de ilolo%ul polon I. A o s4 7n studiul s"u ,amietniOi Ian 8ara .Amintirile ieni erului1( Cracovia4 010;4 p. =2/D3. 'tudii. TeKtele pu$licate de I. .o%dan s7nt 7nso!ite de studii apro undate. Contri$u!ii interesante la studiile lui .o%dan au adus: Nte an (r"#anu4 7n Convor)iri literare( ???I4 p. :0= #i urm.4 <D2 #i urm.C N. I o r % a4 I"toria literaturii romneti *n "e olul al FVIII#lea .2>66B26:21( ed. I4 voi. II @7n edi!ia a Il/a teKtul privitor la analele slave a ost prescurtatG. P"rerea lui .o%dan c" analele Moldovei au ost scrise 7n vechile m"n"stiri de la .istri!a @ori%inalul versiunii p"strat" 7n codicele de la TulceaG #i de la Putna @ori%inalul versiunii p"strata 7n codicele de la Peters$ur%G a ost pus" la 7ndoial" pentru 7nt7ia#i dat" de d/ 0 I. Mine a. @D

care, 7ntr/o noti!" pu$licat" 7n Anuarul li eului I+ Maior e"eu din 0iur-iu $e anul 19191920, pu$licat de N. Cartojan4 a ar"tat c" letopise!ul a ost scris la curtea lui Nte an cel Mare. Chestiunea a ost reluat" #i documentat" pe lar% de I. M i n e a4 Leto$i"e&ele moldoveneti " ri"e "lavonete( Ia#i4 01;: @EKtras din Cer et%ri i"tori e( I4 p. 01; #i urm.4 unde se studiaz" #i raporturile dintre versiunile slavone#ti 7ntre ele #i dintre toate laolalt" #i )reche de alt" parteG #i del. -l"descu4 I8voarele i"toriei romnilor@ leto$i"e&ul de la /i"tri&a i leto$i"e&ul de la ,utna( .ucure#ti4 01;<. Despre letopise!ele slavone#ti #i raporturile lor cu )reche a se vedea #i 8 i or % e P a s c u4 Leto$i"e&ul el moldovene" ( utili8at de 0li-orie Vrea !e *n le-%tur% u toate leto$i"e&ele moldoveneti *n "lavonete( Ia#i4 01=2C acela#i4 Die An'%n-e der rum%ni" !en 0e" !i !t"" !rei#)un-( 7n Siido"t#deut" !e Ior" !un-en( 01=1. Pentru Pomelnicul de la .istri!a4 v. mai sus4 p DD. Pentru cronica moldo/polon": P. P. Panaitescu4 Revi"ta i"tori % romn%(K( 01=04 p. 00= / 0;=. Croni a lui Hte'an el Mare " ri"% de die i la Curte( &l. Procopovici4 Da oromania ?4 p. I4 01D04 p. 13/10. -. 8 r e c u4 Ori-inea roni elor romneti( 7n Oma-iu lui I+ /ianu( din partea cole%ilor #i o#tilor s"i elevi4 .ucure#ti4 01;>4 p. ;0> 5 ;;=. MN-JLJT),IAE A)I NE&8(E .&'&,&. CJT,E +I)A 'J) TE(D('IE Nu cunoa#tem 7mprejur"rile 7n care #i/au luat na#tere cronicile muntene4 deoarece4 7n a ar" de Via&a $atriar!ului Ni'on #i de o cronic" scris" 7n lim$a romn" 7n vremea lui Minai -iteazul #i p"strat" 7ntr/o traducere latin"4 istorio%ra ia muntean" nu ne/a ost p"strat" dec7t 7n compila!ii t7rzii din veacul al ?-II/lea. Ntirile pe care le %"sim 7ns" 7n aceste compila!ii trec dincolo de epoca lui Mihai -iteazul #i a lui Nea%oe .asara$. Ele se re er" la primii voievozi #i4 de#i con uze #i lacunare4 ne indic" totu#i c" #i 7n Lara ,omneasc" istorio%ra ia tre$uie s" i 7nceput de timpuriu. C7nd s/a 7nceput 7ns"4 7n ce 7mprejur"ri #i 7n ce lim$" nu putem #ti precis4 deoarece4 dincolo de epoca lui Nea%oe .asara$4 nu ni s/a p"strat nimic #i p7n" acum nu s/a descoperit #i nici nu avem din alte izvoare #tiin!" de vreo cronic" slavoneasc" pentru Lara ,omneasc". Cultura 7n lim$a slav"4 ini!iat" de Nicodim #i ucenicii s"i4 era tot at7t de 7n loritoare 7n Muntenia ca #i 7n Moldova. &m amintit mai sus de unul din marii lo%o e!i ai lui Mircea cel Mare4 care4 retras mai t7rziu din valurile lumii 7n lini#tea m"n"stirilor4 a alc"tuit un polieleu 7n lim$a slav". Cel mai de seam" monument al cu%et"rii #i sim!irii romne#ti 7n lim$a slav" 7l ormeaz" 7ns" *nv%&%turile# lui Nea-oe %tre 'iul "%u Teodo"ie+ &cest pre!ios monument este le%at de numele domnului care a ridicat minunata m"n"stire de la Curtea de &r%e# #i mitropolia din T7r%ovi#te #i care a ost protectorul c"lu%"rului s7r$ Macarie4 patron7nd imprimarea primelor c"r!i de sluj$" $isericeasc" pe p"m7nt romnesc. )n adev"rat voievod al culturii romne#ti #i un mare sprijinitor4 prin darurile trimise4 al cre#tin"t"!ii din >0

7ntre% ,"s"ritul ortodoK4 oprimat su$ ap"sarea p"%7n"4 Ectitor mare a toat". ' eta%oraF4 cum 7l nume#te 8a vrii4 protul Muntelui &thos. *nv%&%turile lui Nea-oe au ost utilizate #i de N. ."lcescu 7n studiul s"u despre ,uterea armat/ i arta militar% la romni( ap"rut 7n 02DD 7n revista ,ro$%irea de la Ia#iv #i useser" pu$licate pentru 7nt7ia#i dat" cu un an mai 7nainte4 7n tipo%ra ia cole%iului ' . 'ava. Aa epoca apari!iei4 #i mult" vreme mai t7rziu4 se credea c" aceste 7nv"!"turi au ost scrise de evlaviosul domn al Munteniei 7n lim$a !"rii. 7n 021D 7nv"!atul rus Aavrov4 descoperind 7ns" 7n .i$lioteca Na!ional" din 'o ia o redac!iune slavoneasc" a *nv%&%turilor( a 7nchis discu!ia4 deoarece4 7n urma acestei descoperiri4 to!i istoricii no#tri literari s7nt ast"zi de acord c" *nv%&%turile au ost redactate 7n lim$a slavon". C)P,IN')A. (pera este 7mp"r!it" 7n unsprezece p"r!i. 7n Structura ei se 7ntre!es 7ns" dou" elemente distincte: unul alc"tuit din material mai mult de ordin reli%ios4 altul din 7nv"!"turi #i s aturi cu caracter politic. Este ca un tratat menit s" 7ndrumeze c"tre via!a cre#tineasc" #i mai ales s" pre%"teasc" pentru domnie pe vl"starul domnesc4 o oper" parenetic"4 asem"n"toare cu cele cunoscute 7n literaturile $izantine su$ numele de O-lin8ile domnitorilor( imitate #i 7n literaturile slave #i cunoscute #i 7n &pus. ( ast el de oper" este #i Cea"orni ul domnilor( despre care ne vom ocupa mai t7rziu #i pe care 0/a tradus Nicolae Costin dup" un ori%inal ce venea4 prin intermediar latin4 tocmai din 'pania. 7n prima parte4 Nea%oe s "tuie#te 7n c7teva pa%ini pe iul s"u s" p"zeasc" 7ntotdeauna cu s in!enie poruncile lui Dumnezeu4 c" dac" le calc"4 chiar dac" s/ar ridica 7mp"ra!ii lumii cu toat" puterea lor s"/i vin" 7n ajutor4 nimic nu/i olose#te4 pe c7nd dac" le p"ze#te4 oric7!i vr"jma#i s/ar st7rni 7mpotriva lui4 Dumnezeu 7l va ajuta. Pornind de la aceast" tem"4 dezvoltat" rumos din punct de vedere al moralei cre#tine4 urmeaz"4 chipurile pentru eKempli icare4 un $o%at material $i$lic 7mprumutat din Cartea re-ilor( despre 'aul4 despre David4 despre 'olo/mon4 despre &hia prorocul #i Ierovoam4 eciorul lui 'olomon4 despre &hav 7mp"ratul4 despre Iue 7mp"ratul care a s"%etat pe Ioaram eciorul lui &hav #i pe 7mp"r"teasa Isavela4 despre 'enaheri$ 7mp"ratul &siriei4 despre leze/ chia 7mp"ratul. Dup" aceasta4 iindc" mai 7nainte se spusese c" domnul tre$uie s" ie credincios lui Dumnezeu cum a ost s 7ntul Constantin4 se intercaleaz" $rusc Via&a "'+ Con"tantin i Elena #i a larea s intei cruci4 dup" care urmeaz" alte capitole $i$lice: &vesalom #i lupta lui 7mpotriva lui David #i4 7n s 7r#it4 aceast" prim" parte se 7ncheie cu c7teva para$ole din Varlaam i Ioa"a'@ a celor dou" cosciu%e4 a privi%hitoarei4 a celor trei prieteni. Partea a doua4 consacrat" mai mult s aturilor privitoare la %uvern"/m7nt4 7ncepe cu dou" capitole care se lea%" prin cuprinsul lor de materia primei p"r!i: unul privitor la cinstirea icoanelor4 altul privitor la dra%ostea #i rica de Dumnezeu. Dup" aceasta urmeaz"4 "r" o le%"tur" str7ns" cu precedentele4 un capitol de o rar" rumuse!e liric": cartea lui Nea%oe .asara$ c7nd #i/a trans erat moa#tele mamei sale4 Nea%a4 #i a iilor s"i Petru4 Ioan #i &n%helina 7n ctitoria de la &r%e#4 capitol care atra%e dup" sine c7teva pa%ini din romanul lui Var# ii

laam i Ioa"a' #i din Ii"iolo-@ pilda pentru nimicnicia vie!ii acesteia p"m7n/te#ti4 precum #i pildele despre #arpe4 porum$el #i stru!ocamil. Dup" aceste capitole 7n le%"tur" cu su erin!ele lui Nea%oe4 urmeaz" o serie de s aturi practice privitoare la opera de %uvernare: Ecum #i 7n ce chip :s" cinsteasc" $oierii #i slu%ileF ce/0 vor servi Ecu dreptateFC cum s"/#i a#eze $oierii #i slujitorii 7n locurile de cinste la curtea saC re%uli de $un"/purtare la mas"C norme privitoare la primirea solilor str"iniC chestiuni de tactic" militar" pe c7mpurile de lupt"C s aturi de cum s" ac" judec"!ile #i s" 7mpart" drept"!ileC pove!e de milostivire #i de 7ndurare4 de 7nl"turarea pizmei #i a %7ndului de r"z$unare #i4 7n s 7r#it4 dup" un capitol re eritor la Epecetluirea c"r!ii ace#tiaF4 opera se 7ncheie cu ru%"ciunea4 adic" cu Ecuv7ntul de iertareF pe care domnul 7n ceasul mor!ii 7l 7ndreapt" c"tre Ecoconii s"i #i c"tre cocoane4 #i c"tre $oierii s"i cei mari #i cei mici #i c"tre alte slu%i ale sale c"tre toateF. Deoarece partea aceasta parenetic" este miezul 7ntre%ii lucr"ri4 ne oprim pu!in asupra ei. '7m$urele acestor 7nv"!"turi este ideea monarhiei a$solute de drept divin4 su$ordonat" 7ns" crezului cre#tin. (mul s" nu/#i alipeasc" cu%etul de lucrurile am"%itoare #i de#erte ale acestei lumi trec"toare4 c"ci Eiu$irea lucrurilor lumii acesteia deslipe#te %hidul #i cu%etul de la DumnezeuF4 iar cel care cearc" slava 7#i pierde su letul4 E iindc"4 dup" cum m"n7nc" ru%ina pe ierj a#a m"n7nc" #i pe om slava cea omeneasc" #i cum 7n "#oar" vol$ura sau curpe/nul vi!a #i/ i pierde road" ei4 a#a4 "tul meu4 pierd tru ia #i m7ndre!ele road" 7mp"ratului #i a domnuluiF. Cu o adev"rat" %rij" p"rinteasc"4 voievodul recomand" pe $oieri 7n paza iului s"u: E'" ii %ard %r"dinii mele #i sa o p"ze#ti cum am p"zit/o #i Vu4 c" dac" o vei p"zi #i/i vei i %ard ca zidul de piatr"4 cum am ost #i euZ atunci cum cu%etau ei s"/#i verse s7n%ele #i s"/#i puie capetele lor pentru mine4 a#a 7#i vor v"rsa s7n%ele #i/#i vor pune capetele pentru tineF. Dac" se 7nt7mpl" ca vreun $oier s" %re#easc"4 s" nu se ia dup" s atul uneltirilor viclene #i s" nu se pripeasc" cu pedeapsa4 ci4 7ntocmai ca %r"dinarul priceput4 Es" 7ncerce mai 7nt7i s" cure!e cren%ile cele uscate4 s" sape %unoiul de la r"d"cin"F4 #i numai Edac" nu se va 7ntoarce s" dea road"F4 atunci5s "tuie#te el cu mult" 7n!elepciune #i discre!ie 5 E7n m7n"/!i este s" aci cum 7!i este voia4 7ntocmai ca pe pomul cel sterp.F C7nd va i s"/#i pun" $oierii 7n dre%"toriile pu$lice4 atunci s" nu !in" seam" de rudenii: EDomnul nu tre$uie s" ai$" rudenii4 ci numai slu%i drepteF4 iindc" 5 zice Nea%oe 5 Enu te/ au ales4 nici te/au uns ei4 ci Dumnezeu4 ca s" ii tuturor cu dreptateF. 7nainte de a 7mp"r!i unc!iunile4 s" nu se ia dup" cei interesa!i4 ci s" cump"neasc" $ine #i s" ispiteasc" vrednicia iec"ruia. 7n domnia lui s" ie cump"tat. C7nd se a#eaz" la mas" cu $oierii4 s" ia parte cu su letulF la veselia tuturor4 dar s"/#i p"streze irea #i cuviin!a domneasc": s" $ea cu m"sur"4 Eca s" poat" $irui mintea pe vin4 iar nu s" $iruiasc" vinul pe minte4 #i s" cunoasc" mintea ta pe min!ile slu%ilor tale4 iar nu s" cunoasc" mintea slu%ilor pe mintea taF. )n capitol din cele mai interesante4 iindc"4/ dac" ar i autentic4 ne/ar introduce 7n intimitatea ceremonialului de la curtea lui Nea%oe4 este cel privitor la primirea solilor. @9

'olii veni!i de la domnii cre#tini s" ie primi!i cu cinste. 7naintea lor sase trimeat" $oieri cu m7ncare #i $"utur" din destul4 p7n" ce vor sosi la scaunul domnesc. &jun#i aci4 s" ie or7ndui!i la %azd" $un". Dup" ce solul s/a odihnit dou"/trei zile4 s" alea%" oameni vrednici dintre curtenii lui #i s"/i trimeat" s" aduc" solul. Domnul #i curtea s" se 7m$race 7n haine de %al"C s" se 7mpodo$easc" $ine jil!ul #i divanul4 iar 7n jurul voievodului s" se str7n%" s etnicii cei $"tr7ni #i $oierii cei tineri. Ni c7nd trimisul va da solia4 domnul sa asculte cu luare/aminte4 ca s" nu piard" nimic din vor$ele lui. Chiar dac" nu/i va aduce cuvinte pl"cute4 s" nu r"spund" nimic4 deoarece Ecuv7ntul este ca v7ntul: dac" iese din %ur"4 nici 7ntr/un chip nu/0 mai po!i opri4 m"car de te/ai c"i ziua #i noapteaF. Dup" ce solul pleac"4 atunci s"/#i adune $oierii4 s" asculte s atul iec"ruia #i s" c7nt"reasc" $ine spusele tuturora. Dup" ce s atul se va risipi4 domnul4 retr"%7ndu/se 7n iatac4 s" se roa%e #i M7ntuitorului #i Maicii sale ca s"/i lumineze mintea4 s" cump"neasc" s aturile #i4 dup" ce va ale%e pe cel mai $un4 s"/#i cheme din nou $oierii 7n divan. Numai dup" ce va 7mp"rt"#i s etnicilor %7ndul s"u s" dea r"spuns solului. Dac" vr"jma#ii vor n"p"di 7n !ar"4 atunci s" nu pri$e%easc" peste hotare4 c"ci 5 zice el 5 Eeu am ost pri$ea% #i de aceea v" spui ce trai #i hran" cit nevoi este pri$e%ia. Pentru aceea s" nu aci a#a4 c" mai $un" este moartea cu cinste dec7t via!a cu amar #i cu ocar". Nu hire!i ca pas"rea aceea ce se cheam" cuc4 care/#i d" ou"le de le clocesc alte pas"ri #i/i scot puii4 ci i!i ca #oimul #i v" p"zi!i cui$ul vostru.F )rmeaz" apoi s aturi privitoare la tactica de lupt". '" nu se team" de ostile cele multe ale du#manilor4 ci s" cheme pe Domnul 7n ajutor4 s"/#i 7m$race plato#a #i s" porneasc" voios la lupt". (astea s" ie 7mp"r!it" 7n trei corpuri: 7nainte str"jile4 apoi s" vin" a doua armat" #i numai dup" aceea s" urmeze %rosul4 Eta$"ra cea mareF. '" nu ie 7ns" prea dep"rtate4 pentru c" dac" straja va i $iruit"4 s" nu se risipeasc" #i s" produc" panic"4 ci s" se poat" retra%e #i amesteca 7n armata a doua4 iar cu aceasta4 la r7ndul ei4 7n Etoiul ta$ereiF. Domnul s" nu stea unde va i temeiul o#tirii4 iindc" 7ntr/acolo 7#i vor 7ndrepta ostile str"ine tunurile4 ci s" stea 7ntre a doua #i a treia oaste. 7nconjurat de <3 de voinici devota!i4 care s" nu se dezlipeasc" niciodat" de l7n%" el4 nici chiar atunci c7nd stea%urile lui s7nt $iruitoare. Dac" s/ar 7nt7mpla din nenorocire s" ie $iruit4 atunci s" se retra%" cu $oierii 7n l$curi de tain" ale !"rii4 unde are $oieri credincio#i #i s" a#tepte acolo sor!i mai noroco#i. Dac" va ie#i $iruitor din r"z$oi4 atunci s"/#i d"ruiasc" osta#ii dup" vitejia #i vrednicia dovedit"4 iar pentru cei care au r"mas pe c7mpurile de lupt" s" se roa%e la s intele $iserici 7n numele poporului 7ntre%4 pentru ca ast el toat" su larea !"rii s" se ridice4 ca un sin%ur %7nd4 pentru sl"virea eroilor #i pentru ap"rarea p"m7ntului str"mo#esc. Miezul 7nv"!"turilor 7l ormeaz"4 cum am spus4 s aturile acestea politice4 #i4 am mai putea spune4 de moral" cre#tin"4 dar aceste precepte s7nt 7necate 7n mul!imea elementelor etero%ene: capitole 7ntre%i din .i$lie .Cartea re-ilor1( pilde din Ii"iolo- #i din romanul Varlaam i Ioa"a'( p"r!i din Umilin&a @U(IT6-II9ICW lui 'imion Monahul4 din omiliile lui Ioan Orisostomul. Dac" unele din aceste elemente 7mprumutate de aiurea s7nt $ine !esute 7n urzeala 7nv"!"turilor4 multe 7ns" s7nt st7n%aci introduse 7n versiunea romneasc" pu$licat" #i nu se lea%" armonic nici cu capitolele precedente #i nici cu cele urm"toare. .uc"!ile din care este alc"tuit mozaicul nu s7nt dar nici de @:

aceea#i dimensiune #i nici nu se 7m$in" toate 7ntre ele ast el 7nc7t s" ormeze un 7ntre% unitar. Concep!ia or%anic" a operei este tur$urat" prin mul!imea elementelor str"ine4 adesea r"u a#ezate la locurile unde se %"sesc. P&TE,NIT&TE&. Materialul acesta str"in4 care s/a suprapus peste redac!ia prim"4 complic" #i rezolvarea pro$lemei privitoare la autenticitatea operei. 7n ce prive#te chestiunea paternit"!ii lui Nea%oe4 stau a!" 7n a!" dou" p"reri: teza d/lui Ior%a c" *nv%&%turile s7nt opera lui Nea%oeC teza re%retatului Hcole% D. ,usso c" s7nt opera unui c"lu%"r admirator al lui Nea%oe de la 7nceputul secolului al ?-II/lea. D/l Ior%a pleac" 7n considera!iile sale de la acele p"r!i lirice 7n care Nea%oe4 7n accente pline de duio#ie4 pl7n%e durerile care/i s7n%ereaz" su letul pentru moartea prematur" a iului s"u Petru: E(4 iul meu Petru4 iat" c"/!i trimit sur%uciul #i diademele pentru c" iu/mi erai st7lparea YS ramuraG mea cea 7n lorit"4 de care pururea se um$riau #i se r"coriau ochii mei. Iar acum st7lparea mea s/a uscat #i lorile ei s/au ve#tejit #i s/au scuturat #i ochii mei au r"mas ar#i #i p7rli!i de jalea 7n loririi tale. (4 iu$itul meu Petre4 eu credeam #i cu%etam s" ii domn #i s" vesele#ti $"tr7ne!ele mele oarec7nd cu tinere!ele tale #i s" ii $iruitor p"m7ntului. Iar acum4 iul meu4 te v"z z"c7nd su$ p"m7nt...F 7n al doilea r7nd4 d/l Ior%a spune c" s aturile cu caracter politic cuprind norme de domnie caracteristice veacului al ?-I/lea romnesc4 date privitoare Ia ceremonialul cur!ii: cum s" se primeasc" solii4 cum s" #eaz" la mas"4 cum s" se poarte cu $oierii4 ce atitudine s" ai$" a!" de turci4 cum s" mear%" la r"z$oi5 lucruri care nu puteau porni din mintea prea pu!in #tiutoare de chestiuni de protocol a unui c"lu%"r4 nutrit cu lecturi ascetice. Este4 mai ales 7n s aturile privitoare la tactica militar"4 un su lu r"z$oinic care o%linde#te 7ntrea%a epoc" de lupte cu turcii de la 7nceputul veacului al ?-I/lea. &poi4 7n secolul al ?-II/lea4 amintirea lui Nea%oe se #tersese din mintea c"rturarilor no#tri #i ar i de mirare cum un om de schit sau de m"n"stire s" des unde din trecut aceast" rumoas"4 dar uitat" i%ur" de domn4 cu toate am"nuntele vie!ii sale #i cu at7tea tr"s"turi care nu puteau i surprinse dec7t de un contemporan. Paternitatea lui Nea%oe a ost pentru 7nt7ia#i dat" contestat" de re%retatul D. ,usso4 7ntr/un articol pu$licat 7n Studii )i8antino#romne #i mai t7rziu 7ntr/o polemic" cu pro esorul $ul%ar 'tojan ,omansRP4 pu$licat" 7n Convor)iri literare #i reprodus" apoi 7n Studii i riti e+ D. ,usso pleac" de la constatarea c" 7n miezul operei 5H 7n partea care cuprinde pl7n%erile lui Nea%oe pentru pierderea mamei sale #i a iilor lui4 Petru #i Ioan 5 s7nt o serie de inadverten!e #i de contraziceri care nu se pot eKplica admi!7nd c" Nea%oe este autorul *nv%&%turilor+ De pild"4 se #tie c" Nea%oe a avut trei ii: Petre4 Ioan #i Teodosie. 7n capitolul 7n care se vor$e#te de transportarea moa#telor mamei sale 7n ctitoria de la &r%e# 5H unde 7ns" nu se %"se#te morm7ntul ei 54 Nea%oe pomene#te cu ad7nc" durere moartea prematur" a iilor s"i Petru #i Ioan. Ni totu#i4 c7teva pa%ini mai departe4 7n clipa 7n care Nea%oe4 presupun7ndu/se pe patul mor!ii4 7#i ia r"mas $un de la cei din jurul s"u4 spune: EChema!i pe iu$i!ii mei coconi... Chema!i pe iu$i!ii @;

mei coconiF4 c7nd el nu mai avea dec7t un sin%ur iu4 pe Teodosie. Este o inadverten!" ce nu putea veni de la Nea%oe. De alt" parte4 pasajul 7n care Nea%oe pl7n%e moartea iului s"u Petru este inspirat dintr/o omilie atri$uit" lui Ioan Orisostomul4 omilie din care ia pa%ini 7ntre%i pe care le traduce #i le intercaleaz" 7n alt" parte a operei sale.0 Inadverten!ele #i contrazicerile s7nt numeroase 7n teKtul pu$licat 7n 02D=. 'e #tie c" Despina4 so!ia lui Nea%oe4 a r"posat 7n 0::D4 deci cu ;= de ani 7n urma lui4 #i totu#i4 7n cuv7ntul 7n care Nea%oe 7n ceasul mor!ii 7#i ia iertare de la cei pe care/i las" 7n via!"4 el %"se#te pentru to!i un cuv7nt $un4 o m7n%7iere: pentru pustnici4 patriarhi4 preo!i4 c"lu%"ri4 7mp"ra!i4 domni4 $oieri4 slu%i4 judec"tori4 s"raci4 ii #i iice4 dar uit" tocmai pe Despina. E7n acest moment4 at7t de duios #i de solemn 5 zice D. ,usso 5 acest so! are pentru to!i o pova!"4 o m7n%7iere4 un r"mas $un4 numai pentru nenorocita Despina nu.F Iat" acum altele care tr"deaz" mai cur7nd preocup"rile #i n"zuin!ele unui c"lu%"r dec7t ale unui domn pov"!uindu/#i iul pentru viitoarea c7rmuire a statului: EC7nd #ezi 7n chilia ta de aceste trei lucruri te 7n%rije#te: de ru%"4 de 7nv"!"tur"4 de rucodenieF @lucru manualG. 'au: E'" cade s" n/ai$" %rije de nici un lucru4 ci s" urasc" lumea aceasta cu totul #i toate ale ei... Dar dac"/!i este voia s" ai$i avu!ii #i mo#ii #i vii pentru c"ci nu te/ai 7nsurat s"/!i i luat muiereIF. -a s" zic"4 un domn pov"!uind pe viitorul s"u urma# s" urasc" $unurile p"m7nte#tie Ni cine nu vede c" ideea ascetismului #i a renun!"rii la c"s"torie este 7n contradic!ie la%rant" cu principiul monarhic4 care se 7ntemeiaz" tocmai pe ideea pre!uirii $unurilor omene#ti #i pe principiul eredit"!ii tronuluiI Ni ce rost au4 7ntr/o oper" de s aturi politice c"tre o odrasl" princiar" pre%"tit" pentru a se urca pe tron4 recomand"ri ascetice #i s aturi c"tre c"lu%"ri I Nu pot pleca de la Nea%oe asemenea contradic!ii. &r%umentele s7nt puternice. D/nul Ior%a4 7ntr/un curs !inut 7n 01;1 .I"toria literaturii romneti+ Introdu ere "inteti %( p. :<4G4 admite #i d7nsul c" Nea%oe a avut un cola$orator cleric4 care Ea redactat su$ auspiciile luiF4 dar c" Esunt "r" 7ndoial" #i p"r!i dictate de d7nsulF. Desi%ur c" 7n stadiul 7n care avem azi teKtul4 ar%umentele 7mpotriva paternit"!ii lui Nea%oe nu s/au epuizat. Iat" de pild" unul nou4 pe care 7l putem scoate dintr/o alt" contrazicere iz$itoare din pasajul 7n care Nea%oe pl7n%e moartea copiilor s"i: Eci am trimes 7n locul meu pe iu$i!ii mei ii: Teodo"ie( Petru #i Ioan4 #i pe dra%ele mele iice: 'tana4 AuKandra #i &n%helina4 ca 7ncai s" se sature ei de dorul oaselor tale4 pentru c" ei 7!i s7nt ii #i !ie4 dup" cum 7mi s7nt #i mie #i pe care Domnul Dumnezeu i#a luat *n %mara "a ea erea" %=+ E7n c"mara sa cea cereasc"F este o i%ur" stilistic"4 o$i#nuit" 7n *nv%&%turile lui Nea%oe4 #i care4 privit" 7n 7ntre% conteKtul4 duce la concluzia c" #i Teodosie era mort. Dar aceasta este ineKact din punct de vedere istoric4 iindc" Teodosie a murit mai t7rziu la Constantinopol4 #i apoi dac" Teodosie ar i ost mort4 ce rost ar mai i avut *nv%&%turile c"tre el I -ezi pasajele paralele la D. ,usso4 Stadii i"tori e -re o#romne( p. ;=35;=D. @F

&m su$liniat 7nadins #i aceast" inadverten!" pentru ca s" se vad" c" teKtele de care ne olosim 5 #i pasajul l/am luat din edi!ia de la 02D= 5 nu pot sta la $aza unor studii care s" ad7nceasc" pro$leme a#a de spinoase ca aceea a paternit"!ii. Pentru a dez$ate aceast" pro$lem" tre$uie s" ne 7ntemeiem pe toate versiunile cunoscute #i nu numai pe cele romne#ti4 ci #i pe cele slave #i %rece#ti. Care s7nt acesteaI -E,'I)NIAE #i ,&P(,T),IAE DINT,E EAE. *nv%&%turile lui Nea-oe ni :s/au p"strat 7n versiuni scrise 7n trei lim$i di erite4 #i anume: 7ntr/o versiune slavoneasc" ra%mentar"4 p"strat" 7n .i$lioteca Na!ional" din 'o ia #i editat" de 7nv"!atul rus Aavrov 7n 013DC 7ntr/o versiune %receasc" din secolul al ?-II/lea4 p"strat" 7n $i$lioteca m"n"stirii Dionisiat din Muntele &thos4 semnalat" de 7nv"!atul %rec 'pPridon Aampros #i copiat" de re%retatul D. ,usso4 7n vederea unei edi!ii critice4 r"mas" din nenorocire neterminat"4 #i4 7n s 7r#it4 7ntr/o versiune romneasc"4 pu$licat" 7n 02D= 7n caractere chirilice #i reprodus" de d/0 Ior%a 7n caractere latine4 dup" un manuscris4 crezut din 0<:D4 ast"zi 7n .i$lioteca din .laj4 la care se adau%" #apte manuscrise mai nou"4 p"strate 7n .i$lioteca &cademiei ,omne. 7ntre aceste di erite versiuni s7nt diver%en!e care ridic" pro$leme din cele mai interesante. Ca s" dau c7teva eKemple: 7ntre versiunea pu$licat" 7n 02D= #i reprodus" mai t7rziu de d/0 N. Ior%a #i 7ntre manuscrisul nr. =D22 din .i$lioteca &cademiei ,omne s7nt numeroase omisiuni4 preschim$"ri de teKt #i adaose care se 7ntind adesea pe pa%ini 7ntre%i. .a4 ceea ce este #i mai interesant4 iindc" ne indic" ori%inea acestor diver%en!e #i ne arat" 7n acela#i timp cum copi#tii no#tri vechi4 de multe ori 7n mod con#tient4 prelucrau teKtul pe care/ 0 copiau4 se %"sesc 7n manuscrisul =D22 noti!e mar%inale ca acestea: EDe la acest semn p7n" la s 7r#itul cap"tului s" nu se scrie #i 7n locul celor ce r"m7n nescrise s" se scrie cele din h7rtioar"FC sau: EDe la acest semn s" nu se scrie p7n" la s 7r#itul tratatuluiF. Ni avem4 precum a ar"tat D. ,usso4 un manuscris 7n .i$lioteca &cademiei ,omne4 nr. ;>0D4 copiat dup" nr. =D224 7n care s/a respectat 7ntocmai indica!iile scrise pe mar%ine privitoare la omisiuni4 pre aceri sau ad"u%iri 7n teKt. Prin urmare4 chiar dup" ce a ost tradus 7n lim$a romn"4 teKtul *nv%&%turilor a ost necontenit interpolat #i prelucrat4 dup" %ustul #i n"zuin!ele copi#tilor #i ale posesorilor. Ni mai mari s7nt diver%en!ele dintre versiunea %reac" #i versiunile romne#ti. Din versiunea %reac" lipsesc4 precum a ar"tat ,usso4 acele lun%i $uc"!i Vdin -echiul Testament4 care4 neav7nd nici o le%"tur" cu teKtul *nv%&%turilor( 7i stric" unitateaC lipse#te de asemenea Via&a "'+ Con"tantin( alc"tuit" de patriarhul $ul%ar E timie #i introdus" 7n versiunile romne#ti "r" s" ie pus" 7n armonie cu su$iectul4 #i lipsesc 7n s 7r#it unele inadverten!e. 7n ar$orele %enealo%ic al teKtelor4 traducerea %receasc" reprezint" o ramur" important". Ea pare s" i ost "cut" de Matei din Po%oniana4 mitropolit al Mirelor4 care a tr"it la curtea lui ,adu Ner$an #i a ost mult" vreme e%umen al m"n"stirii Dealul /0 Ni mai interesant" pare versiunea slavon". 0 D. ,usso4 Sti lii i"tori e -re o#romne( I( p. 0<050<;. @@

7n a!a acestui material a#a de haotic este %reu s" hot"r7m care a ost s7m$urele primitiv din care a crescut4 prin interpol"ri succesive4 teKtul *nv%&%turilor a#a cum 7l avem ast"zi 7n copii relativ recente. Numai o edi!ie critic"_ care va 7nlesni desprinderea redac!iunii ori%inare din !es"tura numeroaselor interpol"ri4 va putea pune la punct pro$lemele controversate pe care le ridic" acest monument literar romnesc 7n lim$" slav". .I.AI(8,&+IE TeKtul a ost pu$licat 7ntria#i dat" 7n anul 02D= dup" un manuscris din 0<:D4 care s/a. pierdut apoi4 su$ titlul *nv%&%turile )unului i redin io"ului domn al [%rii Romneti( Nea-oe /a"ara) Voevod %tre 'iul "%u Teodo"ie( dat la lumin% de Ioan E le"iar!ul Cur&ii( .ucure#ti44 02D=. TeKtul acesta a ost repu$licat 7ntr/o nou" edi!ie4 cu o orto%ra ie latin" #i cu o pre a!" de N. I o r % a4 -"lenii de Munte4 0103. Dup" ms. din 0<:D4 a lat atunci 7n .i$lioteca Central"/din .ucure#ti4 care dup" Oasdeu ar i "cut parte din $i$lioteca lui Nte an Cantacuzino4 7ntruc7t avea si%iliul domnului imprimat pe iecare oaie4 a pu$licat .. P. O a s d e u un capitol: Tra tat de"$re $urtarea e tre)uie "% &in% un domn *n tim$ul o"$e&elor " ri" romnete de Nea-oe /a"ara)%( domnul [%rii Romneti *n !i$ de $ov%&uire %tre 'iul "%u Teodo"iil( 7n Ar !iva i"tori %#@02<:G4 I4 ;4 p. 0005 00<4 #i continuare p. 0;35 0=;. Cum "%a8% la ma"%( um "% 'ie mie milo"tivi i odi!nitori+ C . #i /uletinul In"tru &iunii $u)li e( 02<:4 p. >< 5 23 @capitolul privitor la/r"z$oaieG. ( edi!ie popular" ra%mentar": D. C iu r e z u4 *nv%&%turile lui Nea-oe /a"ara)( .ucu/ re#ti4 01=24 .i$lioteca &l$ina4 nr. D @+unda!ia cultural" EPrincipele CarolFG reproduce numai patru capitole din partea I/a. Manuscrise romne#ti inedite 7n .i$lioteca &cademiei ,omne4 cotate cu numerele: 0 =D22 @din prima jum"tate a veacului al ?-III/leaG4 =:>; @din 0>204 copiat de Popa 'avva Popovici de la ,"#inariG4 =:23 @02314 decem$rie 0<4 de Daniil Popovici de la ,"#inariG #i ;>0D @copiat 7n 02 0<GC alte dou" manuscrise se a l" 7n $i$lioteca lui 8aster: unul copiat la Eleatul 0>;< mai 0D/de ,adu lo%o e!el de divanF4 . 02= v4 ms. trecut azi 7n .i$lioteca &cademiei ,omne #i 7nre%istrat la ond 8aster nr. 04 altul la E020> iuli ;1F @ . 000G4 ms. trecut ast"zi 7n .i$lioteca &cademiei ,omne #i 7nre%istrat la ond 8aster su$ nr. 2. &m$ele au ost descrise de P. *rJu 7n articolul s"u despre ori%inalul *nv%&%turilor lui Nea-oe( pu$licat 7n Memoriile A ademiei de Htiin&e( Se &iunea lim)ii i literaturii ru"e( Peters$ur%4 01334 tomul -4 p. 0;21 #i urm. Manuscrisul considerat pierdut din 0<:D @vezi -. &. )rechi a4 A"u$ra manu" ri$tului lui Nea-oe Vod% din 2>5D 7n Analele A ademiei Romne( seria II4 t. II4 02>15 02234 p. D2G se %"se#te azi 7n .i$lioteca central" din .laj. El usese semnalat de Aupeanu4 /la9ul i )i)liote a lui+ .laj4 01=;4 p. 14 de d. Nte an Manciulea4 /i)liote a entral% din /la9( .laj4 01=14 p. := @nr. 00:G #i a ost identi icat4 acum 7n urm"4 de d. -a sile 8recu 7n Convor)iri literare( A??II @01=1G4 nr. oct 5dec4 p. 02:05 02<:. Manuscrisul a "cut parte din $i$lioteca domnului Nte an Cantacuzino @0>0D5 0>0<G c"ci pe iecare il" poart" pecetea cu inscrip!ia EIoan Nte an Cantacuzino -oevodF. Data de 0<:D4 atri$uit" de Oasdeu manuscrisului4 se %"se#te 7ns" 7ntr/o/noti!" de pe o il" %receasc" scris" de alt" m7n" #i le%at" la un loc cu teKtul *nv%&%turilor( -asile 8recu4 O ver"iune a unei *nv%&%turi a lui Nea-oe /a"ara)( .ucure#ti4 AB:0c EKtras din volumul Oma-iu $ro'e"orului Ioan Lu$a( .ucure#ti4 01D=4 p. ;3> 5 ;;2. Este vor"a de prelucrarea unei omilii 5 7n %reaca popular" din *nv%&%turile lui Nea-oe( de c"tre 8heor%he @?

,itorul #i poate #i pro esorul mitropoliei %rece#ti din Eno# @ora# pe !"rmul M"rii E%ee4 la rev"rsarea r7ului Mari!aG. 'e pu$lic" teKtul %recesc #i traducerea @comp. cu *nv%&%turile lui Nea-oe /a"ara)( Ion Eclesiarhul4 .uc4 02D=4 p. 0<=/ 0>;4 #i ed. N. Ior%a4 p. 0D1/ 0:>G. 8h. ,itorul a tr"it pe la mijlocul sau jum"tatea a doua a secolului al ?-I/lea. Esta prelucrarea lui4 deci interesant" pentru datarea ori%inalului lui Nea%oe. Prelucrarea s/a p"strat 7ntr/o copie "cut" 7n 0<<< de Nicolae &na%nostul. -ersiunea slav" a ost pu$licat" de pro . &. A a v r o v 7n IlaMaTOOUO lpe.Oe l rmc cMeO/O(CTO O OCUPcCT.a CAII4 't. Peters$ur%4 013D. -ersiunea %receasc" din m"n"stirea Dionisiat a Muntelui &thos @nr. =>::G a ost descris"4 de ' p P r. P. A a m $ r o s4 Catalo-ue o' t!e -reeO manu" ri$t" on Momit At!o"( Cam$rid%e4. 013:. 'tudii. .. P. Oasdeu4 Cuventeden)%ir*ni(ll(#$+D;3BViD5+ I. .o%dan4 Cultura( ve !e romn%( p. >1 5 2;. 'tudii admi!nd paternitatea lui Nea%oe: N. Ior%a4 I"toria literaturii reli-ioa"e( .ucu/ re#ti4 013D4 p. :3 #i urm.4 #i I"toria literaturii romaneti( I4 ed. a Ii/a4 .ucure#ti4 01;:4 p. 0D30 5 0:3C N. Ior%a4 I"toria literaturii romaneti+ Introdu ere "inteti %( .uc4 01;14 p. :; 5 :2 j. acela#i4 Revi"ta i"tori %( ??-I @01D3G4 p. 0=50DC 't. ,omansRP4 Ma!nreden de" aal% !i" !en Jo9aoden Nea-oe /a"ara) an "einen Soim T!eodo"io"( Inau-+ B Di""+ 8ur Erlan#-un- der DoOtoraurde( 7n 8. ` e i % a n d4 Va!re")eri !t de" In"litut" 9ur rum%ni" !e S$ra !e] ?III @0132G4 p. 00=501D4 Aeipzi%4 Iohann &m$rosius4 .arthC &. Procopovici4 Intro# du ere *n "tudiul literaturii ve !i( Cern"u!i4 01;;4 p. >152=C 'eKtil Pu#cariu4 I"toria( literaturii romne( edi!ia a Ii/a4 'i$iu4 01=34 p. =25DD. Contest" paternitatea lui Nea%oe: D. ,usso4 7n Studii )i8antine#romne( .ucure#ti4 013>4 p. D0 #i urm.C Studii i riti e( .ucure#ti4 01034 p. 05 0< @r"spuns lui ,omansRPGC Criti a te7telor i te!ni a edi&iilor( .ucure#ti4 010;4 p. ;; #i urm.C Eleni8mul *n Romnia( .ucure#ti4 010;4 p. =3C 7n Studii i"tori e -re o#romne( .ucure#ti4 01D34 edi!ia +unda!iei ,e%ale Carol II4 p. ;3D5;;<: S ri"oarea lui Nea-oe %tre oa"ele mamei "ale Nea-a i 'iii "%i ,etru i Ioan i 'ii a "a An-!elina+ P"rerea lui ,usso este 7mp"rt"#it" #i de 8. Pa seu4 I"toria literaturii romne din "e + FVII( Ia#i4 01;;4 p. >2. & se vedea aspecte noi ale chestiunii #i la Nte an 8liKelli4 Re-ulele de $urtare la ma"%( 7n Revi"ta i"tori % romn%( III4 01==4 p. =;> 5 =><. )n stidiu critic asupra versiunii slavone pre%"te#te d. Emil Turdeanu.

*(,IAE AITE,&T),II ,(MbNENTI 7n secolul al ?-I/lea4 c7nd lim$a slavon" era pentru poporul nostru ceea ce usese lim$a latin" pentru popoarele din (ccident la 7nceputurile evulu: mediu4 c"rturarii no#tri #i/au mani estat sim!irea #i cu%etarea 7n ormele lim$i: slavone. 7n aceast" lim$" s/a 7nceput la curtea lui Nte an cel Mare istorio%ra ia #i 7n aceast" lim$" s/au scris #i *nv%&%turile lui Nea-oe /a"ara) %tre 'iu "%u Teodo"ie+ Dar aceast" lim$" era o lim$" str"in"4 ne7n!eleas" de masele ad7nci ale poporului. -ia!a 7n cur%erea ei "cea 7ns" sim!it" nevoia de a consemna 7n scris m lim$a matern" 5 iindc" lipsea adesea diacul de slavone#te 5 raporturile juridice4 mai ales: 7nvoielile dintre p"r!i4 v7nz"ri4 cump"r"ri4 schim$"ri de propriet"!i. Nu se poate iKa precis data c7nd s/a 7nceput a se scrie 7n lim$a na!ional". Cea mai veche dovad" de scriere romneasc" din c7te a ajuns p7n" la noi dateaz" din 0:;0. Este o scrisoare a lui Neac#u din C7mpulun%ul Muscelului c"tre Ejupan Oan"# .e%nerF din .ra#ov4 cu #tiri privitoare la mi#c"rile #i pre%"tirile turcilor de a ataca &rdealul #i .ra#ovul. +ormulele ini!iale #i inale ale scrisorii s7nt 7n lim$a slavon": M2&P(&i2 O rMEMEOOToY^2 O DOCT(M' K 31L/!M !/+NI0K/1* ,OPndK QdK80R 33rK3p IV. 3pd0R/3 1-/rd 9!+SAOIT U. K=OO0l* `T &rtiiron[&E@7n!eleptului #i de neam #i cinstitului #i de Dumnezeu d"ruitului jup7n Oane# .e%ner din .ra#ov mult" s"n"tate de la Neac#u din Dl"%opole Ynumele slavonesc al C7mpulun%uluic4 sau 7ncheierea: O EYorZiv TE EECE&OT @#i Dumnezeu s" te veseleasc"G. Ni tot ast el 7n le%"tura sintactic" a razei s/a mai p"strat ici4 colo4 ca o r"m"#i!" de lim$" slav"4 conjunc!ia i$a @iar"#iG sau prepozi!ia 8a @despreG: <i$a dau #tire domniei/tale 8a lucrul turcilor cum amu auzit euF. Dar des "c7ndu/se de aceste coji ale ormei slavone4 miezu] lim$ii romne se 7n "!i#eaz" curat #i limpede: EIpac s" #tii cumu se/au prinsu ne#te me#teri den Lari%rad cum vorii trece acele cor"$ii la locul cela strimtul ce #tii #i domnia/ta. Ipac spun domniei/tale de lucrul Iu Mahamet $e%4 cum amii auzit de $oiari ce s"ntu me%iia#i #i de %enere/miu Ne%re: cumu i/au dai 7mp"ratul slo$ozie Iu Mahamet $e%4 pre io \Yu$i4 unde] i va i voia pren Leara ,um"neasc"4 iar" elu s" treac". Ipac s" #tii domni7a ta c" are ric" mare #i ."s"ra$" de acel lotru de Mahamet $e%4 mai v7rtos de domniele voastre... #i aceste cuvinte s" !ii domniia/ta la tine4 s" nu #tie umini mul!i.F ?D

E si%ur c" #i 7nainte de 0:;3 s/a scris romne#te. 'e vor$e#te ast el de un sah conduct dat 7n 0D2D de sultanul .aiazid unor ne%ustori poloni4 Eidiomate valachico scriptusF4 #i de jur"m7ntul oma%ial al lui Nte an cel Mare c"tre re%ele Cazimir al Poloniei la Colomea4 p"strat cu aceast" not": Ehaec inscrip!io eK valachico in latinum versa estF. Dar acestea n/au ajuns p7n" la noi4 dup" cum n/au ajuns nici alte scrisori. Dar din a doua jum"tate a secolului al ?-I/lea4 scrisorile romne#ti apar din toate !inuturile: din Muntenia4 din Moldova4 chiar #i din Maramure#. 7n timpul domniei de iz$nzi r"sun"toare #i de 7n "ptuiri repezi ale lui Mihai -iteazul4 lim$a romn" p"trunde #i 7n cancelariile domne#ti4 c"ci de la el avem cele dint7i acte romne#ti de cancelarie 7n Muntenia. 7n Moldova4 ele 7ncep cu Petru Nchiopu. &l a$etul chirilic era dar adaptat la nevoile lim$ii romne c7nd 7ncepe la noi traducerea ' intelor 'cripturi. Cele dint7i lic"riri ale literaturii 7n lim$a romneasc" se ivesc 7n !inuturile muntoase ale Maramure#ului4 din care porniser" #i desc"lic"torii Moldovei. '7nt teKtele ' intelor 'cripturi. Dar4 din nenorocire4 ori%inalele primelor traduceri ale teKtelor s inte s/au pierdut #i nu avem dec7t copii4 "cute t7rziu4 pe la jum"tatea secolului al ?-I/lea. &ceste copii ra%mentare nu cuprind nici o noti!" clar" care s" ne indice pe traduc"tor sau m"car pe copist4 necum data sau localitatea unde au ost traduse sau copiate teKtele. Totu#i4 7n ,"altirea S !eian%( 7n ,"altirea Vorone&ean% #i 7n ,"altirea Hurmu8a !i se %"sesc c7teva r7nduri 7n cripto%ra ie 5 adic" scriere ascuns" 5 dar p7n" acum4 de#i s/au 7ntre$uin!at toate cheile cunoscute 7n scrierea slav"4 nu s/a ajuns la desci rarea lor. i Este pro$a$il c" copi#tii care ne/au transmis teKtul au alterat pozi!ia literelor sau orma lor4 a#a 7nc7t numai norocul mai poate duce la desci rare. 'e pare c" 7n ,"altirea S !eian%( ultimele trei litere de pe oaia ;D; recto4 r7ndul :52 de sus4 ar ascunde o dat"4 dar asupra interpret"rii ei p"rerile s7nt 7mp"r!ite: Ion .ianu #i +. MacureR au propus anul 0D2; @')4M S <<13 de la crea!iunea lumiiG4 8aster4 0:2: @=nr S >31=G4 'eKtil Puscariu4 0:0: @=Ur S S <3;=G.
;

7n lipsa unor noti!e clare care s" ne dest"inuie data #i ceva din 7mprejur"rile 7n care au ost traduse aceste monumente de lim$" #i literatur" romneasc"4 s/a c"utat s" se scoat" luminile necesare din studiul lim$ii. ,e%retatul '$iera4 care a pu$licat 7n 022: Codi ele Vorone&ean( a crezut c" ori%inalul acestui teKt a ost tradus tocmai 7n veacul al ?OI/lea4 la sudul Dun"rii4 #i punea 7nceputurile literaturii noastre 7n le%"tur" cu mi#carea $o%omilic". ,e%retatul 0 'in%ur d/0 8ri%ora#4 7ntr/o serie de articole pu$licate 7n Adev%rul literar( 0=a0- 01;/ D4 p. :4 mai acum c7!iva ani4 pretindea c" a desci rat criptele4 dar interpret"rile date de d/sa unor noti!e ca acestea E&ceast" episti au ost scris pe rumnie#t7 Iunaiza &sieni ot TernavaF4 sau EMiatehovi 7n rumnia#tee .o%omil... Ioni!a/lu Doamne... din Terniva M"n"stir... Dimitrie...F4 interpret"ri care/0 duc la concluzia c" Ioni!" &san4 sau un curtean al s"u4 ar i copiat teKtele 7n secolul al ?lII/lea4 precum #i pretinsa desci rare a cripto%ramei din ,"altirea Vorone&ean%( care/0 ace s" a#eze 7nceputurile literaturii noastre la anul 2;=4 7n vremea ac!iunii lui Metodiu #i Chirii4 s7nt de domeniul anteziei. ; I. .ianu 7n titlul edi!iei: ,"altirea S !eian% .2D6:1( .ucure#ti4 0221C M. 8aster 7n Ar!ivio -lottolo-i o italiano( ?III4 p. 01>C 'eKtil Puscariu 7n Da oromania( III4 p. D>04 notaC W. MacureR 7n Revue Hi"toriUue( I4 nr. ;BD( 01;14 p. >DB>5+ .l

I. .ianu #i acum 7n urm" d. Nesan sus!in c" traducerile s/ar i "out 7n secolul al ?-/ lea @I. .ianu: su$ impulsul necesit"!ilor na!ionale pentru instruc!ia teolo%ic" a viitorilor preo!iG. 8aster credea c" teKtele rotacizante s7nt copii "cute 7ntr/o re%iune dialectal"4 dup" vechile tip"rituri ale lui 8oresi. I. ."r$u/lescu #i dr. I. ."lan s7nt de p"rere c" teKtele s7nt traduse su$ in luen!a catolicismului4 iar (. Densusianu #i d. &l. ,osetti sus!in4 nu "r" temei4 c" teKtele au ost traduse la 7nceputul secolului al ?-I/lea su$ in luen!a luteran". 7ntr/un ultim articol4 re%retatul N. Dr"%anu4 plec7nd de la ideea c" traduc"torii &postolului #i ai Psaltirii ar i ost sa#i4 crede c" prototipul am$elor teKte s/ar i tradus 7n Moldova4 prin st"ruin!ele lui Despot/vod" @0:<050:<=G. Despot4 care era prietenul lui Melanchthon #i care inten!iona s" introduc" luteranismul 7n Moldova4 pusese la cale o academie la Cotnari #i o imprimerie4 pentru care vroia s" aduc" erudi!i capa$ili s" traduc" 7n lim$a romn". 7n aceast" vreme4 su$ impulsul domnului moldovean4 prin sa#ii din Moldova s/ar i "cut traducerea &postolului #i a Psaltirii4 care se r"s r7n% pe de o parte 7n versiunile rotacizante .Codi ele Vorone&ean( ,"altirea S !eian% #i Vorone&ean%1( pe de alt" parte 7n tip"riturile coresiene. Dar timpul prea scurt pentru ca teKtele s" ajun%" din Moldova lui Despot/vod" p7n" 7n .ra#ovul lui Coresi4 pe de o parte4 iar pe de alta4 prezen!a numeroaselor elemente ma%hiare4 unele nevia$ile chiar atunci4 #i a$sen!a celor %ermane4 nu ne 7ndrituiesc a primi aceast" ipotez". Cei mai mul!i istorici #i ilolo%i ai no#tri admit p7n" acum 7ns" p"rerea d/lui Ior%a4 ar%umentat" din punct de vedere ilolo%ic de d. I. &. Candrea4 c" teKtele au ost traduse 7n secolul l ?-/lea 7n Maramure# #i c" ele stau 7n le%"tur" cu marea mi#care reli%ioas" pornit" din Cehoslovacia: husitismul. Pra%a era 7n veacul al ?l-/lea un important centru de cultur" 7n Europa central". )niversitatea 7i era 7m$i$at" de idei revolu!ionare 7ndreptate cu deose$ire 7mpotriva clerului catolic4 care4 or%anizat ca un el de cast" privile%iat" 7n mijlocul societ"!ii $oeme4 se sco$ora uneori p7n" la crime. ( serie de predicatori de seam"4 precursori ai lui Ous4 7n cap cu Matei de Wanov4 care venise din Paris cu idei noi4 zu%r"veau dec"derea $isericii #i cereau 7nl"turarea astului #i re7ntoarcerea la simplitatea primilor cre#tini prin re orma interioar" a su letelor. 7n aceast" r"m7ntare de idei se r"sp7ndesc 7n Pra%a4 mai ales dup" c"s"toria surorii re%elui $oem4 -enceslas al I-/lea4 eu re%ele &n%liei4 ,ichard4 ideile ilozo ice #i reli%ioase ale lui `icle 4 care %"sesc un puternic r"sunet 7n su letul lui Ioan Ous. Ioan Ous4 7nzestrat cu un puternic talent de predicator #i 7nsu le!it de un no$il idealism4 7n deplin" concordan!" cu via!a lui intim"4 a 7nceput s" pro/p"v"duiasc" 7n catedrala din Pra%a4 numit" .ethleem4 crezul ideilor celor noi. El devine a#a de popular4 7nc7t toate clasele societ"!ii4 7n runte cu re%ina 'o ia4 se %r"m"desc la catedral" ca s"/i asculte cuv7ntul. Paralel cu activitatea de predicator4 el 7ncepe s" r"sp7ndeasc" ideile cele noi #i prin scris4 7m$o%"!ind literatura na!ional" cu o serie de opere care ocup" un loc de runte4 7ntruc7t au creat lim$a literar" ceh" pe temelia %raiului vor$it 7n Pra%a. 7n acest r"stimp4 7n urma con lictului ivit la )niversitatea din Pra%a 7ntre pro esorii %ermani #i cei cehi4 Ous este ales rector. 7n calitatea aceasta4 el ia ap"rarea scrierilor lui `icle 4 pe care episcopul din Pra%a poruncise s" le ard" 7n anul 0D034 #i tot 7n aceast" calitate4 sprijinit de to!i cole%ii s"i de universitate #i ?C

mai ales de studen!i4 el se ridic" 7mpotriva $ulei indul%en!elor pe care o lansase papa Ioan al ??II/lea. Interven!ia lui Ous provoac" at7ta ier$ere 7n Pra%a4 7nc7t re%ele d" porunc" s" ie cu des"v7r#ire oprit" orice 7ncercare de critic" a $ulei. Trei tineri care au 7ncercat s" r7n%" porunca re%elui au ost eKecuta!i. Prin aceasta4 mi#carea re ormat" a intrat pe calea revolu!iei. Papa eKcomunic" pe Ous #i4 7n urma interven!iei lui 'i%ismund4 re%ele )n%ariei4 7l cheam" la consiliul din Constan!a. Ous4 7nt"rit cu un salvconduct din partea re%elui 'i%ismund4 prin care i se %aranta si%uran!a la ducere #i la 7ntoarcere4 pleac" 7n octom$rie 0D0D4 dar a$ia ajuns4 7n urma insti%a!iilor vr"jma#ilor s"i din .oemia4 este aruncat 7n 7nchisoare4 unde cade %reu $olnav. Con lictul dintre Ous #i consiliu nu putea i aplanat. Consiliul 7i cerea o retractare cate%oric" a ideilor saleC Ous4 convins c" adev"rul #i dreptatea s7nt de partea sa4 cerea s" se discute #i s" se dovedeasc" punct cu punct acuza!iile ce i se aduceau. 7n zorii zilei de < iulie 0D0:4 Ous4 dup" ce usese mai 7nainte demis din demnitatea sacerdotal"4 a ost ars pe ru%. No$ilimea #i clericii cehi care veniser" cu el la consiliu s/au revoltat4 7nvinuind consiliul c" a judecat cu p"rtinire #i au declarat c" 7ntrea%a na!iune ceh" este solidar" cu Ous.. Consiliul 7ncearc" s" 7n"$u#e #i aceast" revolt"4 chem7nd la judecat" pe semnatarii protestului #i arz7nd pe ru% #i pe amicul devotat al lui Ous4 pe Ieronim din Pra%a. Dar aceast" m"sur" de represalii a produs o ad7nc" 7nd7rjire 7n .oemiaC poporul iz%one#te din $iserici preo!ii4 care4 urm7nd dup" ritul catolic4 re uzau s" dea 7mp"rt"#ania 7n cele dou" orme: cu azim #i vin. 7ntrea%a na!iune ceh" a rupt atunci le%"turile cu papalitatea #i n/a vrut s" recunoasc" alt" autoritate 7n domeniul vie!ii reli%ioase dec7t )niversitatea din Pra%a. &st el se 7ncepe 7n .oemia lupta contra averilor adunate de clerul catolic4 contra cultului s in!ilor4 contra pompei #i 7m$r"c"mintei somptuoase a preo!ilor #i4 7n s 7r#it4 pentru na!ionalizarea serviciului divin. ,evolta cehilor se accentueaz" mai ales c7nd4 dup" moartea re%elui -enceslas4 se urc" pe tronul .oemiei ratele lui -enceslas4 'i%ismund4 re%eje )n%ariei4 pe care na!iunea ceh" 7l "cea r"spunz"tor de omor7rea lui Ous. Poporul4 insti%at de partidul ta$ori!ilor 5 numit ast el iindc" 7#i avea cui$ul 7ntr/un ora# din .oemia meridional"4 Ta$or 5 se r"zvr"te#te. 7n r"stimp4 'i%ismund4 plec7nd din .uda4 se duce la .reslau4 unde 7n prezen!a lui u proclamat"4 din ordinul papei Martin al I-/ lea4 cruciata 7mpotriva cehilor. &ceasta a 7nd7rjit #i mai mult poporul #i 'i%ismund este socotit ca un vr"jma# Emare #i crud al re%atului .oemiei #i al lim$ii ceheF. Poporul se 7narmeaz"4 #i4 su$ comanda lui ;izRa4 nimice#te armata lui 'i%ismund la por!ile Pra%"i4 cur7nd dup" ce acesta usese 7ncoronat ca re%e al .oemiei. 7ncepe apoi o perioad" lun%" de z$ucium"ri4 de lupte ne7ntrerupte4 de rivalit"!i interne4 cu 7n r7n%eri4 dar #i cu victorii str"lucite. Cehii4 condu#i de ;izRa4 care #i/a pierdut ochii pe c7mpul de lupt"4 de Procop cel Mare #i al!ii4 p"trund cu armele $iruitori 7n )n%aria #i 8ermania4 $"%7nd pretutindeni spaima4 prin curajul lor ne7n r7nt #i printr/o tactic" de lupt" proprie5 cu carele. &ceste r"mnt"ri #i lupte dureaz" p7n" 7n 0D2:4 c7nd se potoli #i se semn" tratatul de pace de la Uutn Oora4 prin caie se hot"r7 ca ele dou" partide4 utraQui#tii 5 cum se numeau ?9

adep!ii re ormei4 iindc" sus!ineau cuminec"tura su$ am$ele orme: cu azimj #i cu vin 5 #i catolicii4 s" ie trata!i la el4 pe picior de e%alitate. ,e orma lui Ous4 care !intea 7n primul r7nd la o icierea cuminec"turi: su$ am$ele orme4 cu azim" #i vin4 la 7nl"turarea pompei din $iseric" #i ma ales la o icierea serviciului divin 7n lim$a poporului4 s/a r"sp7ndit din Cehoslovacia 7n !"rile 7nvecinate #i4 7n primul r7nd4 7n )n%aria. &ci4 7nainte chiar d. martiriul lui Ous4 intimul s"u prieten4 Ieronim din Pra%a4 propov"duise 7r .uda ideile noi de re ormare a $isericii. De alt" parte4 pe vremea c7nd Ous 7ncepuse lupta contra corup!iei clerului #i pentru puri icarea moral" a su letului prin re7ntoarcerea la simplitatea vie!ii din primele secole ale cre#tinismului4 se %"seau 7nscri#i la )niversitatea din Pra%a o seam" de studen!i un%uri #i sa#i4 care au putut aduce cu ei 7n patrie ideile lui Ous. Din )n%aria4 husitismul a trecut 7n &rdeal4 venind dinspre *ips 7n .ihor4 de unde a putut p"trunde apoi 7n Maramure#. ( #tire contemporan" ne arat" c" 7n 'aros #i *ips4 7n multe $iserici catolice4 cuminec"tura se "cea4 dup" cerin!ele re ormei husite4 su$ am7ndou" ormele: cu azim" #i cu vin. Ousitismul se pare c" se r"sp7ndise sim!itor #i 7n &rdeal4 c"ci la < ianuarie 0D:<4 Ioan Capistrano invit" pe no$ilii ardeleni s" pustiasc" $isericile vlahilor schismatici4 ale s7r$ilor #i ale husi!ilor eretici. Din .oemia4 husitismul a trecut 7n Polonia4 unde domnea re%ele `la/dislav la%ello4 c"ruia4 dup" moartea re%elui -enceslas4 i se o erise coroana .oemiei. ,e orma husit" tindea 7ns"4 7ntre altele4 la 7nl"turarea astului #i la con iscarea $unurilor m"n"stire#ti4 ceea ce ducea la surparea puterii temporare a episcopilor. De aceea episcopii4 care erau recruta!i din mijlocul no$ilimii polone #i deci sprijini!i de ea4 au 7nceput lupta pentru st7rpirea propa%andei husite #i au st"ruit pe l7n%" re%e s" renun!e la coroana .oemiei. Persecuta!i 7n Polonia4 husi!ii trec 7n Moldova. De#i izvoarele interne nu ne dau nici o #tire 7n aceast" privin!"4 totu#i documentele eKterne vor$esc de un c"lu%"r ranciscan Constantin4 care colinda satele Moldovei propov"duind ideile de re orm" ale lui Ous. 'e pare c" husitismul se 7ntinsese destul de sim!itor 7n Moldova4 c"ci avem o interesant" scrisoare a lui `ladislav la%ello c"tre &leKandru cel .un4 prin care re%ele polon 7ndeamn" pe domnul moldovean s" st7rpeasc" erezia din !ara sa. ENu vrem altceva 5 scrie el 5 dec7t s" prevenim primejdia #i pustiirea care ne amenin!" dac" nu vom 7ntre$uin!a 7n %ra$" leac 7mpotriva $oalei molipsitoare4 cum arat" 7n mod ne7ndoios stric"ciunea .oemiei4 odinioar" %lorioas"4 acum 7n stare de pl7ns.F Din Moldova4 propa%andi#tii husi!i au trecut 7n &rdealul vecin4 iindc" episcopul 8h. Aep#a se pl7n%e4 7ntr/o scrisoare a sa4 c" Ei/au in ectat turma caprele r7ioase din MoldovaF. &st el4 7n nordul &rdealului4 ideile husite4 venite din Moldova4 s/au 7ncruci#at cu cele aduse prin studen!ii un%uri din .oemia #i4 7n aceste 7mprejur"ri4 este pro$a$il ca ele s" i cuprins #i o parte din romnime. 7n )n%aria4 ideile de re orm" ale mi#c"rii pornite de Ous au %"sit4 cum era iresc4 o 7nd7rjit" rezisten!" 7n clerul catolic4 care se vedea atacat 7n ceea ce "cea puterea #i m"rirea sa: averile m"n"stire#ti. Dar4 cu toat" rezisten!a clerului 7nalt4 ideile husite4 care tindeau s" re ac" via!a moral" a societ"!ii pe temelii evan%helice4 au %"sit un puternic r"sunet 7n masele populare4 oprimate de aristocra!ie #i de clerul 7nalt. Linuturi 7ntre%i din )n%aria s7nt ast el ?:

c7#ti%ate la re orm"4 #i 7ndirjirea era a#a de mare4 7nc7t se zvonea c" ereticii se pre%"tesc s" ridice armele contra clerului 7nalt. 7n acele vremuri de cump"n"4 clerul catolic se adreseaz" papei Eu%eniu al I-/lea4 care trimite 7n ajutorul lui pe inchizitorul Iaco$ de Marcia4 un c"lu%"r ranciscan dintr/o provincie $osniac". &cesta era un om de o vast" cultur". El a pornit lupta 7mpotriva ereticilor cu o eKtraordinar" ener%ie #i cu un curaj at7t de ne7n r7nt4 7nc7t a ost cele$rat 7n versuri de preo!ii un%uri. 7n 7nd7rjirea cu care urm"rea #i descoperea pe re orma!i4 nu cuno#tea nici o limit": 7i judeca sumar #i 7i ardea pe ru%. Cu toat" ur%ia dezl"n!uit" de inchizitorul Iaco$ de Marcia4 sprijinit cu c"ldur" de 7ntre%ul cler catolic4 totu#i mul!i adep!i ai noii re orme r"m7n neclinti!i 7n credin!a lor. &scunz7ndu/se cu %rija de delatori4 ei continu" s" se adune noaptea 7n locuri t"inuite4 7n p"duri4 7n mori p"r"site4 pentru ca acolo4 la lumina "cliilor4 s" asculte cuv7ntul m7ntuirii divine. 7n aceste vremuri de adev"rat" rena#tere reli%ioas"4 undeva 7n cuprinsurile Maramure#ului4 un preot sau c"lu%"r va i tradus 5 cred partizanii teoriei husite 5 7n lim$a romn"4 potrivit cu ideea undamental" a re ormei4 #i teKtele principale ale ' intei 'cripturi: Evan%helia #i Psaltirea. TeKtele prime ale acestor traduceri s/au pierdut4 dar copii "cute cu mult mai t7rziu4 pe la jum"tatea veacului al ?-I/lea4 s/au p"strat 7n teKtele rotacizante4 cunoscute su$ numele de Codi ele Vorone&ean( care con!ine ra%mente din Evan%helie4 ,"altirea S !eian( ,"altirea Vorone&ean% #i ,"altirea Hurmu8a !i+ Teoria in'luen&ei luterane( sus!inut" de re%retatul (vid Densusianu #i de d/0 &l. ,osetti4 str"mut" cu c7teva decenii mai t7rziu apari!ia primelor teKte romne#ti. +ocarele re ormei husite nu erau poate 7nc" stinse 7n &rdeal4 c7nd din 8ermania4 prin sa#ii care se duceau dup" m"r uri la t7r%ul din Aeipzi% #i mai ales prin studen!ii care urmaser" cursurile )niversit"!ii din `itten/$er%4 au ost aduse peste mun!i ideile marelui re ormator Auther. 7n aceste noi 7mprejur"ri4 pe care le vom vedea mai de aproape 7ntr/un capitol urm"tor @p. 1:5 033G4 s/ar i "cut primele 7ncerc"ri de traducere a c"r!ilor s inte 7n lim$a romn"4 7n Maramure#4 de unde apoi au ost aduse 7n nordul &rdealului. TE?TEAE ,(T&CI*&NTE (ri%inalele acestor prime traduceri s/au pierdut 7n r"m7nt"rile vremurilorC ni s/au p"strat 7ns" cdpii "cute mult mai t7rziu4 pe la jum"tatea veacu/. lui al ?-I/lea4 7n &rdeal. &ceste teKte4 caracterizate prin particularitatea rotacismului 5 de aci #i numirea de teKte rotacizante 5 s7nt urm"toarele: C(DICEAE -(,(NELE&N a ost descoperit de r"posatul pro esor de la liceul EMatei .asara$F din .ucure#ti4 8ri%ore Cre!u4 la m"n"stirea -orone!4 7n anul 02>0. Aa aceast" dat"4 societatea studen!ilor romni din -iena4 EWunimeaF4 al c"rei secretar era pe atunci Mihai Eminescu4 pusese ?;

la cale comemorarea a D33 de ani de la s in!irea m"n"stirii Putna. Aa ser$are luase parte #i pro esorul Cre!u4 care4 c"l"torind pe la m"n"stirile $ucovinene4 unde se a lau mormintele vechi ale domnilor Moldovei4 a descoperit 7n podul m"n"stirii -orone!4 printre alte teKte vechi4 #i codicele care s/a numit apoi4 dup" locul unde a ost -%"it(L Codi ele Vorone&ean+ Din acest codice s/au pierdut 7nceputul #i s 7r#itul4 precum #i c7teva pa%ini din mijloc. 7n orma 7n care/0 avem azi4 teKtul cuprinde partea de la s 7r#itul Evan%heliei: +aptele apostolilor H__ opera acestora de a converti popoarele la cre#tinism 5 de la capitolul 024 versetul al O5lea4 p7n" la s 7r#it4 precum #i = epistole: una a apostolului Iaco$ @cap. 05:G #i dou" ale apostolului Petru @a doua necomplet"G. ,estul epistolelor4 ca #i primele 02 capitole din +aptele apostolilor4 precum #i c7teva oi din mijloc @cam 01D pa%iniG s/au pierdut. TeKtul4 7nso!it de %losar #i studiu4 a ost pu$licat 7n chirilic" #i 7n transcriere latin"4 cu versiunea respectiv" din Noul Testament al lui 'imion Nte an #i din .i$ilia lui Ner$an Cantacuzino4 de r"posatul pro esor de la )niversitatea din Cern"u!i I. 8. '$iera4 7n/022:. Manuscrisul a ost d"ruit apoi &cademiei ,omne4 unde se p"streaz" #i azi. P'&ATI,E& 'COEI&NJ4 un manuscript 7n 2f mic4 de :=3 de pa%ini4 usese 7ntr/o vreme proprietatea lui 8. &sachi4 de unde a trecut apoi 7n $i$lioteca de la 'cheia a lui 'turdza 'cheianu4 un mare $i$lio il4 care ne/a l"sat o important" colec!ie de documente privitoare la chestia !"r"neasc". 'turdza 'cheianu a d"ruit/o 7n 022D4 7mpreun" cu 7ntrea%a lui $i$liotec"4 &cademiei ,omne. &ci se p"streaz" 7n sec!ia manuscriptelor4 su$ cota nr. DD1. Dup" numele donatorului a ost numit" de .ianu ,"altirea S !eian%+ TeKtul cuprinde Psalmii lui David #i c7nt"rile ad"u%ate de o$icei 7n urma Psalmilor @c7ntarea lui Moise4 ru%"ciunea &nei4 mama lui 'amuil4 c7n/tarea s intei +ecioare et +1 #i se 7ncheie cu sim$olul atanasian. Ea a ost copiat"4 dup" cum se poate vedea din %ra ia #i onetismul teKtului4 de trei copi#ti di eri!i @primul a copiat pa%inile 05;34 al doilea ;3501<4 al treilea 01>5:=3G. ,"altirea S !eian% a ost pu$licat" pentru 7nt7ia dat" 7n 02214 de re%retatul pro . I. .ianu4 7n acsimile #i 7n transcriere latin" pe pa%ina al"turat"4 #i cu indicarea variantelor din Psaltirea lui Coresi @0:>>G4 7n caractere cursive pe mar%inea pa%inii transcris" 7n caractere latine. Ea a ost studiat" pe lar%4 7n compara!ie cu celelalte Psaltiri din secolul al ?-I/lea #i al ?-II/lea4 traduse din slavone#te4 #i pu$licat" 7ntr/o edi!ie critic" de c"tre d/00. &. Candrea4 7n colec!ia de pu$lica!ii a EComisiunii istorice a ,omnieiF4 la 010<. 7n aceast" edi!ie 7ns" d/0 Candrea a 7ncercat s" 7nl"ture onetismul copi#tilor #i s" reconstituie orma arhaic" a prototipului pierdut4 dar acest procedeu al #colii ranceze dinainte de r"z$oi las" 7n chip iresc joc li$er ar$itrarului. P'&ATI,E& -(,(NELE&NJ a ost %"sit" de 'im. +I. Marian 7n 022;4 7n m"n"stirea -orone!C a ost apoi cump"rat" de Dimitrie 'turdza #i d"ruit" &cademiei ,omne4 unde se p"streaz" su$ cota nr. <1=. Manuscrisul e ra%mentar4 c"ci s/au pierdut primele :2 de oi. Ea ocup" 7n amilia Psaltirilor rotacizante un loc important4 iindc" ne/a conservat4 7mpreun" cu traducerea romneasc"4 #i teKtul slavonesc. 'cris"4 cu 7n%rijire4 ea ne d" 7nt7i raza slavoneasc"4 dup" care urmeaz" apoi traducerea romneasc". 9F

,"altirea Vorone&ean% a ost descris" #i cola!ionat" cu ,"altirea S !eiana de c"tre re%retatul (v. Densusianu 7n Anuarul "eminarului de i"toria lim)ei i literaturei romne $e anul 26W(6+ TeKtul romnesc a ost apoi pu$licat 7n caractere chirilice de 8. 8iu%lea 7n Revi"ta $entru i"torie( ar!eolo-ie i 'ilolo-ie( 7n 0100. El a ost apoi studiat #i pu$licat din nou4 cu versiunea slav" #i teKtul romnesc4 de C. 8"lu#c"4 7ntr/o tez" de doctorat %erman" sus!inut" la )niversitatea din Oalle4 7n anul 010=: Slavi" !rumni" !e" ,"alter# /ru !"lii O+ P'&ATI,E& O),M)*&COi se nume#te ast el dup" numele donatorului4 marele patriot #i istoric $ucovinean EudoKiu Ourmuzachi4 ini!iatorul cunoscutei colec!ii de documente a &cademiei ,omne. Ni aceast" Psaltire 7n "!i#eaz" o importan!" deose$it" din dou" puncte de vedere: 7nt7iul4 iindc"4 dup" concluziile d/lui Candrea4 ea Enu este copia unui manuscris anterior4 ci 7nsu#i auto%ra ul traduc"torului din slavone#teF4 #i4 7n al doilea r7nd4 iindc" ea reprezint" o traducere deose$it"4 ca teKt4 de celelalte dou" Psaltiri despre care am vor$it: ,"altirea S !eiana #i Vorone&ean%+ Ni cum ea este tradus" 7n aceea#i epoc" #i 7n aceea#i re%iune maramure#ean" ca #i celelalte dou"4 ridic" prin aceasta o pro$lem" interesant" de istorie literar": 7n ce 7mprejur"ri s/a "cut aceast" nou" traducereI %atarea, 8rtia, fili#ranele. Dup" cum spuneam mai sus4 nici un document intern sau eKtern nu ne dest"inuie 7mprejur"rile 7n care au ost traduse aceste teKte. Noti!e clare4 care s" ne aduc" oarecare lumin" 7n aceast" privin!"4 de asemeni nu se %"sesc 7n pa%inile lor. )nele dintre ele au 7ntr/adev"r 7nsemn"ri 7n cripto%ra ie4 dar aceste cripto%rame p7n" acum n/au putut i desci rate4 7n lipsa unor noti!e clare care s" ne l"mureasc" acest lucru4 nu ne r"m7ne alt criteriu de datare dec7t analiza h7rtiei #i a caracterelor paleo%ra ice #i lin%vistice ale teKtelor. +ili%ranele 5 adic" m"rcile de a$ric" imprimate pe h7rtia pe care au ost copiate teKtele 5 ne 7n "!i#eaz" o ancor"4 un mistre!4 o coroan" pus" pe un trunchi cu r"d"cini4 o stem" cu o coroan" #i cu o cruce4 o vulpe #i dou" s"%e!i 7ncruci#ate. &ncora4 care se %"se#te ca marc" de a$ric" 7n unele coaie de h7rtie pe care a ost copiat Codi ele Vorone&ean( apare ca ili%ran" a h7rtiei din a$ricile vene!iene la 7nceputul secolului al ?-I/lea. O7rtia care avea ca ili%ran" un mistre! se %"se#te olosit" pentru documente #i pentru manuscrise din Moldova4 7n primele trei p"trimi ale secolului al ?-I/lea #i ea provenea4 dup" toate pro$a$ilit"!ile4 din a$rica de h7rtie a ora#ului 'ch^eidnitz din 'ilezia4 care ora# avea ca marc" a sa un porc mistre!. Marca ora#ului a ost imprimat" ca ili%ran" #i 7n h7rtia a$ricat" acolo4 7nc" din 0D10. O7rtia teKtelor care au ca ili%ran" o coroan" pe un trunchi cu r"d"cini4 sau o stem" cu coroan" #i cu o cruce este h7rtia ie#it" din prima a$ric" de h7rtie 7n iin!at" la .ra#ov4 7n 0:D<4 de Oans .enRner #i Wohan +uchs. 'temele cu coroane s7nt4 dup" cum se #tie4 m"rcile ora#ului .ra#ov4 #i proprietarii a$ricii de h7rtie au adoptat4 ca #i cei din 'ilezia4 marca ora#ului ca ili%ran" ?@

pentru h7rtia ie#ita din a$rica lor. -ulpea4 pe care o %"sim imprimat" ca marc" 7n unele coli ale ,"altirii S !eiene( este ima%inea numelui unuia dintre a$rican!ii $ra#oveni: +uchs. Ea apare ca ili%ran" pe h7rtia a$ricat" la .ra#ov 7ncep7nd cu anul 0:D1. +ili%ranele teKtelor rotacizante ne indic" dar c" h7rtia pe care au ost copiate aceste teKte usese a$ricat" 7n veacul al ?-I/lea 7n ora#ele -ene!ia4 'ch^eidnitz #i .ra#ov. *crisul. Caracterele paleo%ra ice ale manuscriselor rotacizante 7n "!i#eaz" de asemeni un aspect arhaic al scrisului romnesc. Este a#a/numita " ri$tio ontinua( 7n care cuvintele s7nt copiate unele dup" altele4 "r" s" ie separate 7ntre ele prin nici un spa!iu. 'im"a. Concluziile pe care le scoatem din studiul ili%ranelor #i din aspectul paleo%ra ie al teKtelor s7nt con irmate prin studiul lim$ii4 de#i aci pro$lema este ceva mai compleK"4 iindc" lim$a acestor teKte nu este uni orm" C dimpotriv"4 ea 7n "!i#eaz" dou" straturi di erite. Primul strat de lim$" reprezint" %raiul vor$it 7n secolul al ?-I/lea 7n sud/estul &rdealului4 de unde era copistul. 8raiul acesta reprezenta 7n structura %eneral" a lim$ii romne#ti de atunci o az" mai evoluat" @lipsa rotacismului4 c"derea lui n intervocalic urmat de i@ *nt*iuE 9 7n loc de - @ 9o" etcG. &l doilea strat de lim$" apar!ine !inutului 7n care au ost traduse proto/tipele acestor teKte #i el are un v"dit caracter dialectal #i arhaic. Cea mai interesant" particularitate onetic" din acest strat de lim$" este rotacismul4 adic" trecerea lui n intervocalic4 7n cuvintele de ori%in" latin"4 la r@ lumir% .lumin%( -erure Y -enune( tire Y tine( ru-% iure Y ru-% iune etc. ,otacismul4 care ast"zi a$ia se mai aude la mo!ii din Mun!ii &puseni #i din sudul Maramure#ului4 7n a#a/numita Lara (a#ului4 caracteriza 7n secolul al ?-/lea #i al ?-I/lea %raiul de nord/est al Transilvaniei4 7ntre%ul Maramure#4 dup" cum dealt el se poate deduce din scrisorile maramure#ene ale secolului al ?-I/lea #i al ?-II/lea p"strate 7n arhivele cet"!ii .istri!a4 descoperite #i pu$licate pentru 7nt7ia#i dat" de d/0 N. Ior%a #i repu$licate acum 7n acsimile #i ri%uroas" transcriere ilolo%ic" de d/0 &l. ,osetti. &l"turi de rotacism apar #i celelalte particularit"!i dialectale ale Maramure#ului 5 dar care atunci ca #i azi se eKtind #i asupra !inuturilor 7nvecinate: .ucovina #i Moldova 5 precum: pronun!area lui 9 ca - 7n cuvintele de ori%ine latin".: -io ( -iude( -io"E onetismul d8 7n loc de 8@ D8euE di ton%ul oa^ o( particularitate care se %"se#te #i azi 7n Maramure# #i 7n nord/vestul &rdealului: no$te( tot%( morte etc. 7n a ar" de aceste particularit"!i dialectale care4 eKcept7nd rotacismul4 caracterizeaz" #i azi Maramure#ul4 se mai %"sesc 7n teKtele rotacizante unele tr"s"turi onetice4 mor olo%ice #i leKicale care v"desc un stadiu al lim$ii mai apropiat de prototipul latin #i asupra c"ruia se cade s" ne oprim pu!in4 pentru a iKa caracterele pe care le/a avut lim$a noastr" literar" 7n prima ei az". E( precedat de r( p"strat: re)da( re i+reotaleE i dup" r p"strat #i el: uriE n urmat de i 7n hiat s/a p"strat #i se pronun!a ca n muiat: *nt*niu( "$uniu( vul$oniu+ ??

Ni 7n mor olo%ia teKtelor %"sim orme vechi de lim$" care se apropie mai mult de prototipul latin dec7t cele evoluate de azi. De eKemplu: su$stantivele declin"rii a doua4 cu desinen!a 7n lim$a latin" 7n #u"( #um #i care ast"zi se termin" 7n consoan"4 se %"sesc 7n teKtele rotacizante terminate 7n #u( iindc" aceast" vocal" nu amu!ise 7n lim$" atunci: domnu( *m$%ra&iiE %enitivele #i dativele se ormau cu prepozi!iiC apoi pluralul su$stantivelor latine neutre 7n #ora se termina 7n #ure@ 'a$ture etc. Conju%area 7n "!i#eaz" #i ea orme interesante: %"sim numeroase urme din vechiul per ect simplu: 'e iu .'e i @azi: '% ui1( 8iu .di7i @azi: 8i"ei1( ven#remu .venimu" @azi: venir%m1( venetu .veniti" @azi: venir%li1+ & l"m apoi o orm" de condi!ional mo#tenit" de la per ectul su$jonctivului latin: intrare( intr%ri( intrare( *ntraremu( *ntraretu( intrare @cu 7n!elesul de a# intraG .intra#verim intraveri"( #erit( #erimu"( #eriti"( #erint+ Aa persoana I/a a imper ectului ap"reau ormele "r" m@ eu au8iia+ Mai interesant 7ns" este leKicul4 c"ci ne o er" o $o%"!ie ne$"nuit" de cuvinte mo#tenite din patrimoniul latin4 care au disp"rut din circula!ia lim$ii de azi sau vie!uiesc 7n a%onie 7n cine #tie ce col! 7ndep"rtat de !ar": a-ru .a-rum E!arin"F4 arir% .arenam EnisipF4 au% .uvam Estru%ureF4 deidera .de"iderare Ea doriF4 'u"te .'u"tem Etoia%F4 -erure .-ironem Ead7ncime4 pr"pastieF4 -inlu .-entem EneamF4 -une .9uveni" Et7n"rF4 m%ritu .naritum EmireF4 a "e num%ra .nominare Ea/#i spune pe numeF4 $%"a .$a""ar Ea mer%eF @azi p"strat 7n eKpresii ca: pas de " cevaG4 al"turi de care apare #i omonimul $%"a .$en"are Ea ap"saF @azi p"strat numai 7n eKpresii ca: nu/mi pas"G4 ur%# iure .$rationem Eurare4 $inecuv7ntareF4 vi$tu .vi tu" E%r7u4 $ucateF4 v%r-ur% .vir-ulam .vir-o E ecioar"F4 o$u ia"te .o$u" e"t Etre$uieF. &lte cuvinte s7nt importante din punct de vedere al evolu!iei sensului4 c"ci p"streaz" 7nc" un 7n!eles mai apropiat de prototipul din care deriv": odru cu 7n!elesul de EmunteF4 um$lit@ Es 7r#itF @cumplitul p"m7ntului 5H s 7r#itul p"m7ntuluiG4 '%meaie@ E amilieF4 -ude&@ Ejudecat"F4 *m$%r&i@ Edesp"r!iF4 $%dure@ EmunteF4 "%ruta ."alutare@ EsalutaF4 "trat@ Ea#ternutF. Din ori%inalul slavon au r"mas netraduse4 pe l7n%" titluri de capitole4 #i numeroase cuvinte care tr"iau atunci 7n lim$a !inutului4 dar care4 7n cur%erea vremurilor4 au disp"rut4 sau altele pe care traduc"torii nu le/au 7n!eles ori c"rora nu le/au %"sit cu u#urin!" corespondentul romnesc4 precum: a"lamu@ cam"t"4 a"$id%@ #arpe cu privirea veninoas"4 )e8a onie cu 7n!elesul de "r"dele%e4 adil%@ t"m7ie4 dodei@ a sup"ra4 ini*e@ $rum"4 )in ot%@ vicle#u%4 o-odi@ a pl"cea4 ona-ru@ asin s"l$atic4 $amente@ amintire4 $ril%"ti@ am"%i4 " !imen@ c"!el4 "le$en%@ treapt"4 va"ili" @ $alaur antastic care ucide cu privirea4 8%)l al%@ ereastr". Cum era iresc 7ntr/un teKt tradus 7n cuprinsurile romne#ti a late su$ st"p7nire ma%hiar"4 se %"sesc numeroase elemente un%ure#ti4 ne7n!elese 7n !inuturile romne#ti li$ere de dincoace de mun!i4 precum: adam%@ c"mat"4 )arat@ prieten4 )%"%dui@ a pl7n%e4 )int%tui@ a pedepsi4 elui@ a 7n#ela4 a am"%i4 doa-@ 7n#el"ciune4 -il%lui@ ur74 mur-iu @ a c7rti4 tar@ sarcin"4 t%roa"%@ 7ns"rcinat"4 tirna&@ prisp". ( orm" cu totul curioas" este compunerea cuvintelor 7ntr/o structur" ne ireasc" lim$ii romne4 dar calchiat" dup" tipicul cuvintelor slave corespunz"toare: dul e vrere Y$la%ovolenieC '%r%mente( '%r% 'undu( plural: '%r%# ?B

'undere( le-e %l %toriu( -reu animoo $% ate( %dere( omu-oditori( $lod $urt%tori i '%r% de ru&at UE=M&&BIE @de la M&&( S copil4 dar traduc"torul a crezut c" su$stantivul deriv" de la ver$ul i!jYuYiTiGC le-e d%l%toriu( le-e %l %toriu( $remie8are@ 7njum"t"!ire4 *m$remid8a @ 7njum"t"!i. 7n ce prive#te sintaKa4 teKtele maramure#ene imit" adesea 7ntors"turile de raz" ale ori%inalului slavon. 8"sim 7ns" #i urme din sintaKa latinei vul%are4 precum %enitivul construit cu prepozi!ia de . a"a de domnul1( dativul cu prepozi!ia a ."u'letele a lot omul1+ &cuzativul 7ns"4 su$ in luen!a ori%inalului slav4 apare "r" prepozi!ia $re( ceea ce aduce con uzia 7ntre su$iect #i o$iect. De#i teKtele rotacizante s7nt scrise 7ntr/o lim$" %reoaie4 cu multe elemente str"ine4 cu particularit"!i arhaice #i dialectale4 totu#i ele s7nt pentru istoria literaturii de o importan!" deose$it"4 pentru c" constituiesc 7nceputurile4 punctul de plecare al lim$ii noastre literare4 care4 peste trei veacuri de r"m7ntare4 avea s" ajun%" la starea de azi4 capa$il" s" eKprime 7n versuri4 cu P*minescu4 cele mai 7nalte nuan!e ale cu%et"rii ilozo ice. Prima az" a lim$ii noastre literare a ost ast el o az" maramure#an"4 un dialect nord/ vestic4 care 7n veacul al ?-I/lea 7ntr/o privin!" sta%nase 7ntr/o orm" mai conservatoare4 iar 7n alte privin!e evoluase c"tre orme 5 rotacis/mul de eKemplu 5 pe care nu le cuno#teau celelalte dialecte4 cu deose$ire cele 7n care via!a romneasc" se des "#oar" mai li$er 7n state oarecum autonome. Era %reu ca 7n lupta cu celelalte dialecte %raiul maramure#an s" se men!in" $iruitor pe t"r7mul vie!ii literare. )n alt dialect era menit s"/i ia locul. TeKtele rotacizante4 pe care valurile vremurilor le/au adus p7n" la noi cu ile pierdute sau rupte4 s7nt pentru ilolo%ul care vrea s" reconstituie ori%inea #i evolu!ia lim$ii romne#ti comori de pre!4 c"ci ele 7i dezv"luie pe de o parte orme de lim$" 7n care se poate surprinde tranzi!ia de la latina vul%ar" la lim$a de azi4 iar pe de alt" parte o sumedenie de cuvinte din vechea zestre latin"4 dintre care unele au disp"rut cu timpul din circula!ia lim$ii4 iar altele se z$at azi 7n a%onie 7ntr/un col! restr7ns ele p"m7nt romnesc. 7n siB7r#it4 ele mai au un aspect. 7ntr/o vreme 7n care tradi!ia #i prejudecata nu admiteau 7n $iserica ,"s"ritului ortodoK alte lim$i litur%ice dec7t slava #i %reaca4 aceste prime #i timide z"ri de lumin" 7n p7cla slavismului aduc 7nceputul unei munci %rele #i lun%i de trei veacuri4 care va duce 7ns" la na!ionalizarea serviciului divin. TeKtele rotacizante au trecut din m7n" 7n min" #i prin copii s/au r"sp7ndit din sat 7n sat #i din !inut 7n !inut p7n" ce4 7n a doua jum"tate a secolului ai ?-I/lea4 7n sudul &rdealului4 au ost puse 7n tipar de c"tre diaconul t7r/%ovi#tean Coresi. .I.AI(8,&+IE Pu$lica!ii de teKte. Codi ele Vorone&ean a ost pu$licat cu un studiu #i voca$ular de Ion al lui 8h. ' $ i e r a4 Codi ele Vorone&ean( ed. &cademiei ,omne4 Cern"u!i4 022:. Ideile eronate ale lui '$iera au ost com$"tute de: 8r. Cre!u 7n Revi"ta $entru i"torie( ar !eolo-ie 13

i 'ilolo-ie @a lui TocilescuG4 anul -I @022<G4 p. 0::C de I. .o%dan 7n Convor)iri literare( 022<4 p. >>/224 #i de I. N"dejde 7n Contem$oranul( anul III4 @022=G4 p. 0=;4 0>24 ;=34 D>D4 52D( :;<. ,"altirea S !eian% a ost pu$licat" 7n acsimile #i transcriere latin" cu variante din Coresi de I. . i a n u4 ,"altirea S !eian%( tomul I4 .ucure#ti4 0221. ( edi!ie critic" 7nso!it" de un studiu apro undat a dat d/0 I. &. C a n d r e a4 ,"altirea S !eian% om$arat% u elelalte ,"altiri din "e olul FVI i FVII( tradu"e din "lavonete @voi. I. cuprinde studiul4 voi. II teKtul #i %losarulG4 .ucure#ti EComisia istoric" a ,omnieiF4 010<. Despre copi#tii ,"altirii S !eiene@ I. . i a n u4 o$+ it+( p. ?II4 o$serv7nd c" s7nt dou" scrisuri4 presupunea doi copi#ti sau Eaceea#i m7n"4 dar dup" o 7ntrerupere cam 7ndelun%at"F. &l. Procopovici4 7n De"$re na8ali8are i rota i"m( Analele A ad+ Romne( seria II4 t. ???4 Mem+ "e &+ Ut+( .ucure#ti4 01324 p. ;14 #i I. &. C a n d r e a4 o$+ it+( I4 p. ??-III4 au dovedit c" s7nt trei. C. A a c e a4 7n Da oromania( III4 p. D<05D>04 admite c" s7nt sa#i. N. Dra%a nu4 Da oromania( III4 p. D>: 5 :32 #i 10D 5 1;1C primele traduceri au ost "cute de un sas din re%iunea .istri!ei Ecare a urmat ca student la )niversitatea din Pra%aF unde a primit 7nv"!"turile lui Ous. C . 7ns" #i &l. , o s e 00 i4 7n 0rai i "u'let( II4 01;:5 01;<4 p. 0:=4 0:<. ,"altirea Vorone&ean% a ost pu$licat" 7n caractere chirilice de 8. 8iu%lea 7n Revi"ta $entru i"torie( ar !eolo-ie i 'ilolo-ie( ?I @0103G4 p. DDD/D<>4 #i ?II @0100G4 p. 01D / ;31 #i D>: 5 D2>. TeKtul a ost repu$licat cu versiunea slav" #i cea romn" de 8. 8"lu#c" 7n Slavi" !#rum%ni" !e" ,"alter)ru !"tii O( Oalle4 010= @tez" de doctoratG. Despre ea o recenzie a lui -. .o%rea4 7n Drum dre$t( II4 010D4 p. D1>/:32. ,"altirea Hurmu8a !i n/a ost 7nc" pu$licat" p7n" acum4 dar despre ea se %"sesc in orma /!iuni 7n studiul citat mai sus al d/Iui I. &. C a n d r e a4 ,"altirea S !eian% om$arat% u elelalte ,"altiri( I4 p. A5A-II4 #i &l. , o s e t t i4 Lim)a romn% *n "e olul al FVI#lea( .uc4 01=;4 p. D. 'tudii. 'us!in teoria husit": N. I o r % a4 I"toria literaturii reli-ioa"e a romni lor $*n% la 2>66( .ucure#ti4 013D4 p. ?I? 5??C ?. I o r % a4 I"toria literaturii romneti( ed. a Il/a4 voi. I4 .ucure#ti4 01;:4 p. 03=5003C I. &. C a n d r e a4 ,"altirea S !eian% om$arat% u elelalte ,"altiri din "e olul FV i FVI( tradu"e din "lavonete( edi!ia EComisiei istorice a ,omnieiF4 I4 .uc4 010<C N. D r " % a n u4 Dou% manu" ri$te ve !i@ Codi ele Todore" u i Codi ele Mar&ian( ed. &cademiei ,omne4 .ucure#ti4 010D4 p. 02>5 022C Da oromania( III4 p. D>: 5 :324 10D51=>4 I-4 p. 00;0500;=C 'eKtil P u # c a r i u4 ?ur ReOon"truOtion de" Urrum%ni" !en( 7n /ei!e't 8ur ?eit" !ri't 'ur rom+ ,!ilolo-ie( ??-I4 Oalle4 0103C 'eKtil Puse ar iu4 I"toria literaturii romne( voi. I4 E$o a ve !e( 'i$iiu4 01=34 p. <DC & 0. Procopovici4 Ar!eti$ul !u"it al ate!i"melor noa"tre luterane( 'uceava4 01;>. Pentru propa%anda husit" 7n !"rile romne a se vedea #i. I o s e M a c u r e R4 Hu"it"tvi v rumun" OT ! 8emi !( .rno4 01;> C acela#i4 Hu"iti"mul in Romnia( 7n Revi"ta i"tori %( ?I-4 p. D0 5 DD. Despre husitism 7n )n%aria: Dr. Thot *sa$o Pl4 A "e! !u"8ita mo8-almaO e" uralom tortenete Ma-Tar# or"8-on( .udapesta4 010>. Despre studen!ii din )n%aria #i 'i$iu @7ntre 0=>=5 0D00G la Pra%a C Studenten au" Un-arn und Sie)en)iir-eii an der ,ra-er Univer"it%t im FIVBFV+ Va!r!undert( 7n Zorre"$onden8)latt( -I4 022=4 nr. ;4 p. 01 5 ;3. &tri$uiesc 7nceputurile literaturii romne re ormei luterane: (v. Densusianu4 Hi"toire de la lan-ue roumaine( tom. II4 asc. I4 Paris4 010D4 p. <C &l. , o s e 00 i4 Etude "ur le r!ota i"me en roumain( Paris4 01;D4 p. 0=4 #i Re !er !e" "ur la ,!onetiUue du roumain au FVI#e "ie le( Paris4 01;<4 Romnia( ?A-III4 p. ===4 #i mai ales: Lim)a romn% *n "e olul al FVI#lea( editura Cartea romneasc". 7nceputurile literaturii noastre s7nt puse 7n le%"tur" cu propa%anda catolic" de 00 i e ."r$ulescu4 Curentele literare la romni in $erioada "lavoni"mului ultural( editura Casei 10

Ncoalelor4 .ucure#ti4 01;24 p. D:503;. M. 8aster4 7n C!re"tomatie romn%( te7e ti$%rite i manu" ri"e ."e olul FVIBFIF1( diale tale "i $o$ulare( voi. I4 .ucure#ti4 02104 7n care reproduce teKte rotacizante4 credea c" acestea s7nt Eprelucr"ri ulterioare ale operelor lui CoresiF @p. CI #i CilG. I. . i a n u4 7n Introdu erea lim)ii romneti *n )i"eri %+ Di" ur" de re e$&ie *n A ademia Romn%( credea c" traducerile s/au "cut pe la s 7r#itul veacului al ?-I/lea 7n m"n"stirile moldovene#ti4 Epentru a da elementele instruc!iunii teolo%ice c"lu%"rilor romniF. C . #i &. M e t r o n i u4 *n er area a"u$ra evolu&iei literaturii ve !i romneti( 7n Convor)iri literare( ?A-II @010=G4 p. D304 :;>4 <=0C T. Pala de4 C*nd "#a " ri" *nt*i romnete @eKtras din Ar!iva -IIG4 Ia#i4 010<4 p. ;>C D r. Mii an P. N e s a n4 Ori-inea i tim$ul $rimelor tradu eri romneti ale S'+ S ri$turi( Cern"u!i4 01=14 7ndeose$i p. 21C traducerea a ost "cut" de un c"lu%"r romn care #tia #i slavone#te4 poate 7n m"n"stirea Moldavi!a @p. 003GC Nt. Cio$ a nu4 Cur" lito-r+( +ac. lit. .ucure#ti4 01=25 01=14 p. DD1 #i urm. P"rerea lui Dr"%anu privitoare la traducerea 7n Moldova pe vremea lui Despot/vod" 7n Hi"toire de la litterature roumaine de Tran"Tlvanie( eKtras din La Tran"Tlvanie( Cluj4 01=24 p. =>/=2. Pentru prototipele paleoslave ale traducerilor: .ohus Tenor a4 V)er die Oir !en# "lavi" !e Vorla-e de" Codi e Vorone&ean( 7n `. M. 5 A ii $ R e4 Mitteilun-en de" rum%ni" !en in"titut" an der Univer"it%t Jien( Oeidel$er%4 010D4 p. 0D: 5 ;;0. TeKtele au ost studiate din punctul de vedere al lim$ii de: I. &. C a n d r e a. ,"altirea S !eian om$arat% u elelalte ,"altiri din "e olul FVI i FVII tradu"e din "lavoneteE (v. Densusianu4 Hi"toire de la lan-ue roumaine( tom. IIC &l. , o s e 00 i4 Lim)a romn% *n "e olul al FVI#lea( editura ECartea romneasc"F4 .ucure#ti4 01=;C -. M o r a r i u4 Sinta7a $ro$o8i&iunii *n ,"altirea S !eian( 7n Revi"ta 'ilolo-i %( I4 Cern"u!i4 01;>4 p. ;01 5 ;=04 i Iormarea ver)elor *n ,"altirea S !eian( 7n Codrul Co"minului( I- 5-4 partea a Ii/a4 p. ;<= 5 ;>24 Pentru u inal: (. Densusianu4 Din i"toria amu&irii lui <u= 'inal *n lim)a romn%( tn Analele A ademiei Romne( s. II4 t. ??-I4 Mem+ "e &+ Ut+( .ucure#ti4 013D. Pentru eKplicarea rotacismului: &l. Procopovici4 De"$re na8ali8are i rota i"m( Analele A ademiei Romne( s. II4 t. ???4 Mem+ "e &+ lit+( .ucure#ti4 0132C &leKandru , o s e 00 i4 Etude "ur le r!ota i"me en Roumain( 7n colec!ia /i)liot!eUue de lL'* ole de" Haute" Etude"( Paris4 Edouard Champion4 01;D. ,otacismul era 7n secolul al ?-I/lea o particularitate onetic"4 care distin%ea net %raiurile din nord/estul Transilvaniei de cele din sud. Istroromnii4 care 7l p"streaz" #i azi #i care au emi%rat pro$a$il 7ntre secolii ?5?III din p"r!ile vestice ale Transilvaniei4 cuno#teau rotacismul la desp"r!irea lor de trunchiul romnismului. Ei 7l p"streaz" #i azi. +enomenul este cunoscut #i pe domeniul ,omniei occidentale 7n dialectele nord/vestice ale Italiei #i 7n ranco/provansal" @departamentele Isere4 Dou$s4 Oautes/&lpesG. Documentele din arhivele .istri!ei au ost pu$licate 7nt7ia#i dat" de d. N. I o r % a4 Do umente romneti din ar !ivele /i"tri&ei( .ucure#ti4 0211C acela#i4 7n Do umentele Hur# mu8aOi( ?-4 partea 0 #i a ;/a4 .ucure#ti4 01005 010=C apoi ded. &leKandru ,osetti4 Lettre" roumaine" de la 'in du FVI#e et du de)ut du FVII#e "ie le tire=e" de" Ar !ive" de /i"#trit8a .Tran"Tlvanie1( 7n In"titutul de 'ilolo-ie i'olOlor( .ucure#ti4 01;<. Cuprinde :3 de scrisori dintre 0:1; #i 0<=2 din urm"toarele localit"!i: C7mpulun%4 Aucav"!4 m"n"stirea Moldavi!a4 T7r%u/Neam!4 m"n"stirea ,"d"u!i4 ,oman4 'latina4 'uceava #i din urm"toarele ale Transil/ vaniei: .istri!a4 +"%"ra#4 nordul Maramure#ului4 'uciul de 'us @'olnoc/Do$7caG4 '"li#te/Mara/ mure#. TeKtele pu$licate 7n translitera!ie s7nt 7nso!ite de ;0 acsimile #i de studii paleo%ra ice #i ilolo%ice4 de indice de nume proprii #i de voca$ular. 1;

INT,(D)CE,E& TIP&,)A)I MN LJ,IAE ,(MbNENTI TIP&, 'A&-(NE'C MN L&,& ,(MbNE&'CJ TeKtele ' intelor 'cripturi traduse 7n veacul al ?-/lea 7n Maramure#4 su$ in luen!a husit"4 s/au r"sp7ndit prin copii4 din m7n" 7n m7n4 p7n" 7n !inuturile din sud/estul &rdealului. &ci4 7n a doua jum"tate a secolului al ?-I/lea4 ele s7nt puse su$ teascul tiparului4 prin st"ruin!a j uzilor sa#i ai ora#ului .ra#ov4 de c"tre diaconul Coresi venit din T7r%ovi#te. Tiparul usese adus 7n !"rile noastre din -ene!ia4 prin me#teri tipo%ra i s7r$i. Tip"rirea c"r!ilor necesare cultului divin corespundea atunci 7n !"rile slave din .alcani unei necesit"!i ad7nc sim!ite4 deoarece invazia turcilor nimicise #i 7mpr"#tiase vechile manuscrise copiate cu mult" munc" 7n m"n"stiri de c"tre c"lu%"ri cali%ra i. 7nc" din 0D2=4 c"lu%"rul Macarie4 care 7nso!ea 7n Italia pe t7n"rul principe muntene%rean 8heor%he Crnojevic4 suprave%hea la -ene!ia tip"rirea unui litur%hier slav. C7!iva ani mai t7rziu4 8. Crnojevic4 care v"zuse 7n lorirea cultural" a Italiei #i care era c"s"torit cu o no$il" vene!ian"4 Elisa$eta4 iica lui &ntonio Erizzo4 urc7ndu/se pe tronul tat"lui s"u #i dorind s" r"sp7ndeasc lumina culturii 7n !ara sa4 aduce tiparul din -ene!ia #i/0 instaleaz" 7n preajma Cetiniei4 7n m"n"stirea 7ntemeiat" de tat"l s"u. &colo4 su$ suprave%herea c"lu%"rului Macarie4 apar trei c"r!i reli%ioase: un Molitvenic4 un (ctoih 7n 0D1D #i o Psaltire 7n 0D1:C dar4 7n 0D1<4 p"trunderea turcilor 7n mun!ii Munte/ne%rului distru%e aceste 7nceputuri culturale. C7t de tra%ic" a ost soarta culturii cre#tine 7n aceast" epoc" a invaziunii turce#ti se vede #i din peripe!iile dramatice ale vie!ii celor doi ini!iatori ai tiparului. 8heor%he Crnojevic4 iz%onit de turci4 u%e 7n -ene!iaC de acolo la ,avena4 unde este internat4 7n urma st"ruin!ii turcilorC apoi4 sc"p7nd din 7nchisoare4 se 7ntoarce 7n patrie4 travestit 7n haine de c"lu%"r4 7ncearc" s" ridice stea%ul independen!ei4 dar este 7n r7nt #i silit s" se predea turcilor4 care 7l eKilar" 7n &sia Mic". &colo se presupune c" a tre$uit s" primeasc" islamismul pentru a/#i m7ntui via!a. 7n acele z$uciumate vremuri4 c"lu%"rul Macarie4 r"mas "r" protectori #i urm"rit de turci4 a aluat #i el drumul pri$e%iei spre -ene!ia4 cu protectorii s"i4 #i de/acolo4 mai t7rziu4 iindc" sin%urele !"ri ortodoKe peste care nu se 7ntinsese st"p7nirea turceasc" erau principatele romne4 aci la noi4 7n Munte/ B9

nia4 pe vremea c7nd domnea ,adu cel Mare4 #i/a %"sit ad"post pentru munca lui cultural". 7n Muntenia se a la pe atunci 7n mare vaz" la curtea lui ,adu cel Mare mitropolitul s7r$ MaKim4 care a iz$utit s" 7mpace cu cuvinte cre#tine#ti pe ,adu cel Mare cu .o%dan al III/ lea4 domnul Moldovei4 tocmai c7nd ostile se a lau a!" 7n a!"4 %ata s" se 7ncaiere. MaKim era4 dup" mam"4 nepotul vestitului erou al$anez 'Rander/$e% #i v"rul lui 8heor%he Crnojevic4 7ntemeietorul tipo%ra iei. 7n 0:3= MaKim se a la la -ene!ia. 7n aceste 7mprejur"ri 5 crede d/0 P. P. Panaitescu4 7n /i"eri a ortodo7%( 01=14 p. :DD 5 MaKim va i 7nt7lnit 7n cetatea do%ilor pe nepotul s"u 'olomon4 nepotul lui 8heor%he Crnojevid4 #i pe c"lu%"rul Macarie4 pe care i/a adus 7n Lara ,omneasc". &ci4 cu o tipo%ra ie cump"rat" de ,adu cel Mare4 poate din -ene!ia 5 #i nu cu vechile $uchii de tipar din Cetinje4 care se r"t"ciser" 5 #i/a 7nceput c"lu%"rul Macarie noua sa activitate. Din tipo%ra ia lui Macarie4 pe timpul lui ,adu cel Mare #i al urma#ilor s"i4 au ap"rut numai trei c"r!i $iserice#ti: Aitur%hierul4 7nceput su$ ,adu cel Mare #i 7ncheiat su$ Mihnea cel ,"u4 la 03 noiem$rie 0:324 un (ctoih 7n 0:034 7n domnia lui -lad/vod"4 #i un Evan%heliar 7n 0:0;4 su$ domnia lui Nea%oe .asara$. Tipo%ra ia unc!ioneaz" deci patru ani4 7ntre 0:325 0:0;C apoi4 7n 7mprejur"ri care nu ne s7nt cunoscute4 7nceteaz". &$ia peste == de ani4 7n 0:D:4 tiparul 7ncepe s" unc!ioneze din nou 7n Lara ,omneasc". Ini!iatorul acestei noi tipo%ra ii a ost tot un s7r$4 lo%o "tul Dimitrie Aiu$avici4 care adusese 7n 'er$ia o tipo%ra ie4 pe care o instalase 7n 8racanica4 dar 7n cele din urm"4 din cauza 7mprejur"rilor vitre%e 7n care se z$"tea via!a literar" a slavilor sud/dun"reni su$ st"p7nire turceasc"4 se eKpatriaz" cu tipar cu tot. Aa 0::3 7l %"sim 7n cetatea de scaun a L"rii ,omne#ti4 la T7r%ovi#te4 lucr7nd pe timpul lui Mircea Cio$anul @0:DD50::DG. Tipo%ra ia lui Dimitrie Aiu$avici unc!ioneaz" la T7r%ovi#te vreo cinci ani4 d7nd la lumin"4 dup" c7te #tim p7n" acum4 patru c"r!i slavone: un Molitvenic4 un Evan%heliar4 un &postol 7n 0:D>4 care a ap"rut 7n dou" edi!ii4 una pentru Mircea Cio$anu #i alta pentru Ilia#/vod" al Moldovei4 #i un Triod/Penticostar. 7ntre tovar"#ii care ajut" pe me#terul s7r$ 7n tip"rirea teKtelor slave necesare serviciului divin4 se citeaz" 7n pre e!ele sau epilo%urile c"r!ilor: c"lu%"rul Moise #i ucenicii s"i (prea #i Petre. EP(C& A)I C(,E'I Dup" aceasta tiparul romnesc 7nceteaz" 7n T7r%ovi#te4 pentru ca s" reapar" mai t7rziu la .ra#ov 7n 0::<4 c7nd4 pe timpul lui P"tra#cu cel .un4 7ntre 0; iunie 0::< #i 0D ianuarie 0::>4 diaconul Coresi tip"re#te cu porunca lui Oan"# .enRner4 judele .ra#ovului4 un (ctoih slavonesc. Cum a ajuns Coresi la .ra#ov nu putem #ti. Pro$a$il c" Oan"# .enRner4 care 7ntemeiase cu B:

zece ani mai 7nainte prima a$ric" de h7rtie4 7n n"zuin!a de a/#i des ace mar a4 7l adusese pe Coresi cu tipo%ra ia lui acolo4 pentru ca s 7nceap" pu$licarea c"r!ilor de sluj$" necesare $isericilor romne#ti din principate. Pre a!a pe care a reprodus/o d/0 Mazilu 7ntr/un articol critic despre Coresi 7nvedereaz" oarecum aceast" inten!ie4 c"ci al"turi de O. .enRner4 Ecu poruncaF c"ruia ne spune c" tip"re#te cartea4 pomene#te #i pe domnii principatelor noastre: E7n Lara ,om neasc" $la%oslovitul P"tra#cu -oievod 5 e vor$a de P"tra#cu cel .un4 tat"l lui Mihai -iteazul 5 #i 7n !ara Moldovei $la%oslovitul &leKandru -oievodF. &ceast" carte 5 prima tip"ritur" coresian" la .ra#ov4 despre care ne/a dat l"muriri interesante re%retatul .ianu4 7ntr/o noti!" pu$licat" 7n Analele A ademiei Romne @01315 01034 volumul ???IIG 5 con!ine un epilo%4 7n care ni se spune c" a ost tip"rit" din porunca lui Oan"# .enRner de c"tre (prea Ao%o "tul #i diaconul Coresi. )ltimul iind citat 7n al doilea r7nd 5 Eeu4 ro$ul lui Oristos (prea lo%o "tul4 #i diaconul Coresi ne/am trudit pentru aceasta #i am scos aceast" carteF 5 este4 dup" c7t se pare4 ucenicul lui (prea Ao%o "tul4 care4 precum spuneam #i dup" cum se constat" #i din epilo%ul &postolului slavonesc tip"rit la T7r%ovi#te 7n 0:D>4 era la r7ndul lui discipolul lui Dimitrie Aiu$avici4 pri$ea%ul s7r$4 Esu let dezn"d"jduit4 nenorocit #i p"c"tosF4 cum se nume#te el 7nsu#i 7n epilo%. &st el se sta$ile#te 7n chip documentar c" diaconul Coresi #i/a 7nv"!at me#te#u%ul tiparului de la ucenicii 5 poate chiar de la c"lu%"rii s7r$i 5 care4 eKpatria!i 7n 7mprejur"ri vitre%e4 au adus 7n !"rile noastre $uchiile de tipar lucrate 7n -ene!ia. C(,E'I +i%ura diaconului Coresi4 7ncep"torul c"r!ii romne#ti tip"rite4 de#i a ost 7n timpul din urm" o$iectul a numeroase studii4 articole #i polemici4 ne este 7nc" pu!in cunoscut". Numele lui4 care sun" azi a#a de eKotic 7n onomastica romneasc"4 a ost pus de mult 5 de &leKandru (do$escu chiar 5 7n le%"tur" cu amilia Coressios din Chios4 care a dat medici ca Ioan Coressios din Chios din a doua jum"tate a secolului al ?-I/lea4 scriitori de seam" ca 8heor%he Coressios de la 7nceputul secolului al ?-II/lea4 ne%ustori ca &nton4 8heor%he #i Ioan @DzianiG Coressi4 care aveau a aceri comerciale cu A^o^ul polon. Ce le%"turi au ost 5 dac" eKista vreuna 5 7ntre Coresi al nostru #i omonimii s"i4 %reci4 ori%inari din Chios4 nu putem #ti4 iindc" documentele timpului nu ne 7n%"duie s" acem nici.o conjectur". +apt este c" 7n actele #i documentele romne#ti din secolul al ?-I/lea apar mai mul!i Coresi. &st el 7ntre anii 0:;>50:DD se pomene#te de un Coresi E%ramaticulF4 sau Coresi EdiaculF4 sau Coresi Epise!ulF4 care scrie o serie de acte 7ntre 0:;> #i 0:=2 7n .ucure#ti #i T7r%ovi#te4 cet"!ile de scaun ale L"rii ,omne#ti. &lte documente posterioare vor$esc de Coresi lo%o "tul 7n Mirosl"ve#ti4 E iul lui Coresi lo%o "tulF4 care apare pentru 7nt7ia#i dat" pe la 0:<34 7ntr/un 1:

act de la m"n"stirea Tismana. 7l %"sim mai t7rziu4 7n 0:<24 scriind acte la .ucure#ti. 'e pare c" era un om 7nst"rit4 c"ci &leKandru/vod"4 iul lui Mircea Cio$anu4 7i 7nt"re#te 7n 0:>;4 7n Eminunata cetate numit" .ucure#tiF4 mo#iile ."rc"ne#ti #i -l"dule#ti4 p"r!i de p"m7nt 7n ,u#i4 Pope#ti4 .r"ni#tor4 )rla!i4 Aeonte#ti #i .ro#teni. Din c7teva acte a l"m c" avea un na# cu numele de .ar$u4 c" !inea 7n c"s"torie pe Diica4 iica lui .unea #i sora lui 'toica Weleaz"4 #i c" avea mai multe cumnate: 'tana Neac#a4 Do$ra #i M"ria4 7n satul ."rc"ne#ti4 ale c"ror p"r!i de mo#ie le cump"rase pe la 0:<>. El a avut un iu4 pe lo%o "tul .unea. &mintesc aceste date 7ntr/adins4 pentru c" din ele se poate vedea c" ace#ti Coresi4 chiar dac" ar i ost la ori%ine str"ini4 totu#i4 prin c"s"torii #i 7nrudiri4 intraser" 7n r7ndul p"m7ntenilor. Ce le%"tur" eKist" pe de o parte 7ntre Coresi %r"m"ticul de pe la 0:;>5/0:DD #i4 pe de alt" parte4 7ntre lo%o "tul Coresi de pe la 0:<350:2;4 #i 7ntre diaconul Coresi4 a c"rui activitate tipo%ra ic" se des "#oar" 7ntre anii 0::< #i 0:2=4 nu reiese clar din documente. ,e%retatul Nerva Oodo#4 7ntr/o pre a!" la Molitvelni ul lui Core"i( a 7ncercat s" reconstituie 5 desi%ur 7n mod ipotetic 5 ast el spi!a amiliei Coresi din Lara ,omneasc" 2@ Coresi %r"m"ticul @lo%o "tulG Ao%o "tul Coresi @0:<3/0:2;G I .unea Ao%o "tul Coresi @0<3<G ( jum"tate de an dup" tip"rirea O toi!ului "lavone" la .ra#ov4 Coresi apare la T7r%ovi#te4 unde 7ncepe la 2 iulie 0::>4 7n timpul domniei lui P"traseu cel .un4 un Triod/ Penticostar4 pe care 7l m7ntuie 7ns" de tip"rit tocmai dup" moartea lui P"tra#cu4 7n vara anului urm"tor4 0 iulie 0::24 su$ Mircea Cio$anul. &poi Coresi se str"mut" din nou la .ra#ov4 unde 7l %"sim 7n 0::1 #i unde4 7n decurs de mai $ine de ;3 de ani4 el tip"re#te 7n lim$a romn" c"r!ile undamentale ale $isericii4 su$ impulsiunea noului curent de re orm" pornit de Auther. Influena luteran &i activitatea lui Coresi. ,e orma luteran" p"trunsese 7n &rdeal 7n anul 0:014 prin ne%ustorii sa#i care luaser" parte la t7r%uldin Aeipzi% #i care aduseser" cu ei la 7ntoarcere c"r!ile lui Auther. 7n 0:;; mai mul!i tineri sa#i4 care studiaser" la )niversitatea din `itten$er% #i audia/ser" prele%erile lui Auther4 r"sp7ndesc 7ntre concet"!enii lor ideile marelui 0 Nu putem accepta spi!a 7ntocmit" de d/nul 't. Nicolaescu .Revi"ta $entru i"torie( ar!eolo-ie i 'ilo8o'ie( ?4 01314 p. ;<1G4 care identi ic" pe diaconul Coresi cu lo%o "tul Coresi. 7n actul din 0:>;4 pe care se 7ntemeiaz" d/0 't. Nicolaescu4 lo%o "tul Coresi nu este nic"ieri pomenit ca diacon #i nici nu se ace aluzie la activitatea lui tipo%ra ic" des "#urat" pe acel timp 7n Transilvania @7ntre 0::15 0:2=G. I Diaconul Coresi @0:<3/0:2=G V 'er$an @0:22G 1<

re ormator %erman0. 7n runtea mi#c"rii a stat 7ns" apostolul re orma!iunii din .ra#ov4 Oonterus. Oonterus4 n"scut 7n 0D12 7n .ra#ov4 dup" ce #i/a terminat 7nv"!"tura 7n ora#ul natal4 #i/a continuat studiile 7n #colile superioare din Cracovia4 -iena4 `itten$er% #i4 7n cele din urm"4 7n .asel4 unde s/a ini!iat #i 7n arta tipo%ra iei. 7n 0:== Oonterus4 7ntorc7ndu/se 7n ora#ul natal cu o lar%" cultur" umanist" #i cu un 7n l"c"rat zel pentru noul crez al re ormei4 7ncepe printre concet"!enii s"i propa%anda pentru re orma luteran". Predicile lui inspirate %"sesc4 7n vremurile de dup" nenorocita lupt" de la Monaci4 c7nd o parte din )n%aria c"zuse su$ st"p7nirea turceasc"4 un ad7nc r"sunet 7n su letul contemporanilor s"i sa#i. 7n 0:D; Oonterus pu$lic" 7n lim$a latin" #i %erman" cartea re orma!iunii4 Re'ormatio e le"iae Coronen"i" a totiu"+ /ar en"i" $rovin iae( 7n care iKeaz" punctele undamentale ale noii $iserici 5H 7ntre altele #i nevoia de a propov"dui Evan%helia Domnului 7n lim$a na!ional". Cur7nd dup" aceasta4 preo!imea din !ara .7rsei4 convocat" 7ntr/un con%res4 hot"r"#te 7nlocuirea lim$ii latine din $iseric" cu lim$a %erman"4 c"s"torirea preo!ilor #i introducerea serviciului divin 7n orm" luteran". Pentru a da mai mult" eKtensiune ideilor re ormei4 Oonterus4 care 7nv"!ase 7n Elve!ia arta tiparului4 7ntemeiaz" 7n .ra#ov o tipo%ra ie4 alimentat" cu h7rtie pus" 7n circula!ie din a$rica ridicat" de prietenii #i concet"!enii s"i4 Iohann +uchs #i Oannes .enRner4 primarii .ra#ovului. 7n acela#i timp cu sa#ii 7m$r"!i#ar" luteranismul #i un%urii. Principele Ioan 'i%ismund *zpolPai @*polPaG4 urm7nd liniile politice 5 trase de mama sa pe timpul re%en!ei 5 de a or%aniza 7n &rdeal #i pe t"r7m reli%ios o opozi!ie puternic" 7mpotriva catolicului +erdinand4 care4 st"p7nind partea vestic" a )n%ariei4 n"zuia s" cuprind" #i &rdealul4 a adoptat re orma luteran". Ioan 'i%ismund era poli%lot4 #tia $ini#or #i romne#te4 #i urm"rea s" atra%" la noua re orm" #i pe romni4 care erau elementul cel mai numeros 7n &rdeal #i care/i d"deau4 dup" cum o a irm" 8iovanandrea 8romo4 Eosta#ii cei mai $uniF. Aocul de runte 7ntre s etnicii de la curtea sa 7l aveau doi romni: $"tr7nul Mihail CsRi4 cancelarul !"rii4 p"str"torul si%iliului statului4 un umanist de seam"4 care usese preceptorul lui4 #i 8aspar .eRes4 cel mai t7n"r dintre s etnici4 care lua adesea masa cu principele #i care dormea 7n aceea#i camer" cu el. 7n aceste 7mprejur"ri4 este posi$il4 $a chiar pro$a$il4 ca toate m"surile luate de autorit"!ile ma%hiare pentru convertirea romnilor la re orm" s" se i "cut cu s atul #i cu ini!iativa acestor curteni4 rup!i de neamul lor #i converti!i la re orm". 3 condi!iune preala$il" pentru r"sp7ndirea luteranismului printre romni era traducerea #i tip"rirea c"r!ilor romne#ti su$ in luen!a curentelor de re orm". &ceast" activitate4 ini!iat" #i patronat" de sa#i #i un%uri4 s/a des "#urat 7n trei centre di erite: 'i$iu4 .ra#ov #i (r"#tie. Ea a 7nceput la 'i$iu4 unde p"trunsese mai devreme ideile de re orm"4 prin st"ruin!a lui Petrus Oaller4 ales jude @primarG al 'i$iului 7n 0:D=4 #i a pastorului Mathias ,amser4 c"ruia Melanchthon4 prietenul lui Auther4 7i 0 -. I. Wuhsz4 A re'ormd i a8 erdMTi romanoO Oo8ott .Re'orma $rintre romnii trn"il#v%neni1( Cluj4 01D3C #i E. ,ev<sz4 La Re'orme et Ie" roumain" de Tran"Tlvanie( Ar !ivum Euro$ae Centr #Orientali"( .udapest4 01D0. 1>

scria s" E7n%rijeasc" 7nainte de toate ca 7nv"!"tura m7ntuirii s" ie 7mp"rt"#it" poporului ne alsi icat" #i ca tineretul c" citeasc" CatehismulF. 7n chiar anul ale%erii lui Petrus Oaller4 sa#ii 7m$r"!i#ar" re orma. 7n anul urm"tor4 0:DD4 universitatea s"seasc" hot"r"#te ca to!i c7!i n/au primit cuv7ntul lui Dumnezeu 7n noua orm" s" ie 7ndemna!i r"!e#te a/0 adopta. 7n aceste 7mprejur"ri s/a tip"rit 7n 0:DD4 la 'i$iu4 prima carte romneasc" 5 un Catehism 5 din care 7ns" p7n" acum nu s/a descoperit nici un eKemplar. Dar apari!ia lui 7n 0:DD este 7n a ar" de orice discu!ie4 iindc" ni s/a p"strat o noti!" contemporan" 7n socotelile ora#ului 'i$iu 2( 7n care se pomene#te c" s/au dat doi lorini unui oarecare Ema%ister PhilippusF 5H +ilip Maler 5 pentru munca lui de tip"rire a Catehismului valah. De alt" parte4 un preot sas din .istri!a4 &dal$ert `urmloch4 7ntr/o scrisoare din 0:D< c"tre preotul Ioan Oessus din .reslau4 spune c" s/a tradus 7n lim$a valah" un Catehism4 care s/a tip"rit la 'i$iu 7n caractere s7r$e#ti @chiriliceG. `urmloch mai adao%" in orma!ia pre!ioas" c" mul!i preo!i romni 7l primesc ca sacrosanct4 dar c" #i mul!i 7l condamn". ; Centrul 7n care str"duin!ele de a capta pe romni la ideile re ormei s/au mani estat cu mai mult" t"rie #i mai consecvent a ost 7ns" .ra#ovul. 7n .ra#ov se 7nt7lnesc 7n aceast" vreme dou" persoane care au jucat un rol de seam" 7n 7nceputurile c"r!ii romne#ti: diaconul Coresi4 care venea din T7r%ovi#te cu materialul de tipar chirilic4 Oans .enRner4 primarul ora#ului .ra#ov4 proprietarul primei a$rici de h7rtie din &rdeal. Oonterus4 care convertise la re orm" preo!irriea sas" din Lara .7rsei4 care 7ntemeiase prima tipo%ra ie 7n &rdeal #i re ormase #coala4 murise de la ;= ianuarie 0:D1. Dar spiritul lui tr"ia 7nc" 7ntre sa#ii luterani. 7n aceast" atmos er" de idei adus" de Oonterus4 prin st"ruin!a #i pe cheltuiala primarului .enRner4 Coresi se pune 7n serviciul ideii de tip"rire a c"r!ilor s inte 7n lim$a romn". ECu zisa Y#i cu cheltuialaG jup7nului Oanes .ea%ner4 scris/am eu Diacon Coresi...F4 sau Eeu jup7nul Oan"# .ea%ner... am avut jelanie pentru s intele c"r!i cre#tine#ti... #i am scris aceste s inte c"r!i de 7nv"!"tur"4 s" ie popilor romne#ti s" 7n!elea%"4 s" 7nve!e rumnii cine/s cre#tiniF. Dar pentru ca ideea na!ionaliz"rii serviciului divin4 pus" in circula!ie de re orm"4 s" p"trund" mai ad7nc 7n masele romne#ti4 ea tre$uia inculcat" tinerelor %enera!ii din #coal". De aceea cea dint7i pu$lica!ie romneasc" ap"rut" la .ra#ov este un Catehism menit a i predat copiilor din #colile romne#ti4 cum era 7n primul r7nd aceea care unc!iona pe l7n%" vechea $iseric" ortodoK" a Ncheilor din .ra#ov. &vem 7n aceast" privin!" un pre!ios document contemporan4 care dezv"luie ceva din 7mprejur"rile #i inten!iile cu care a ost pu$licat Cate!i"mul( prima carte coresian". Este m"rturia diacului (prea4 care era 7n acela#i timp psalt #i pro esor Emia#teriu 5 cum spune el 5 #coalei rum/ne#ti de l7n%" $eseareca NcheailorF #i Edasc"l mai mare ucenicilor cine 7nva!" d"sc"lieF. 7n epilo%ul unui (ctoih romnesc4 tradus din porunca episcopului Pavel Torda# cu inten!ia de a i tip"rit #i copiat de Emia#teriu #coalei rum"/ 0 lie !nun-en au" dem Ar !iv von Hermann"tadt and der "% !"i !en Nation( I4 'i$iu4 02234 p. 01:. ; -ezi teKtul reprodus la .ianu4 O o d o #4 /i)lio-ra'ia ve !e romnea" %( I4 p. ;;. 12

ne#tiF4 acesta spune r"spicat c" vl"dica Pavel Eau por7ncit 7n #coal" mear#terii #i dasc"lii s" *nvea&e rum*neate den %r&ile e le deader )oiarii in"titului "'at de mainte #i ce va da s in!iia lui4 7mpreun" cu alal!i cre#tini $uni4 c" 7n #coal"44 cumu tre$uia#te #i 7n $esearec"4 a#a mai v7rtos cuv7ntul Iu Dumnedzeu tre/$uia#te s" 7n!elea%" 'e iorii( dar" cumu s" 7n!elea%" deac" 7nva!" 7n lim$" striin" de nu 7n!elea%e nimeae Iar" s7r$ea#te #i letinea#te s" #tie numai cine jaste om c"rtulariu4 oare preut4 oare dasc"l4 oare diiac4 iar" mi#elamia n/are lips" de/a #tirea.F Nirul tip"riturilor romne#ti ale lui Coresi 7ncepe deci4 7n 0::14 cu Cate!i"mul+ Cronicarii sa#i 'imon Massa #i Marcus +uchs ne 7n#tiin!eaz"4 la 0; martie 0::14 c" Iohannes .enRnerus4 primarul .ra#ovului4 cu ceilal!i senatori au re ormat $iserica valahilor #i c" a propus Cate!i"mul spre citire #i 7nv"!are. 2 Cate!i"mul lui Coresi este alc"tuit din urm"toarele p"r!i: 0. ( scurt" pre a!"C ;. Decalo%ul @Ezeace por7ncele ale Iu DumnezeuFGC =. 'im$olul credin!ei ortodoKe niceoconstantinopolitan @credin!a cre#tineasc"GC D+ Tat"l nostruC :. Milcuitura @Ec7nd chemi pe Dumnezeu 7n ajutorF4 adic" ru%"ciuneaG #i datul de har Ec7nd 7!i aduci aminte de $ine acerile lui DumnezeuFC <. .otezulC >. Cuminec"tura. Cate!i"mul( de#i are4 dup" cum a ar"tat d/0 &l. ,osetti4 unele p"r!i comune cu Mi ul Cate!i"m al lui Auther @edi!ia din 0:;1: Decalo%ulC 'im$olul apostolilor4 7n orma catolic"C Tat"l nostruC .otezul...G4 totu#i nu este o traducere dup" acesta. Aim$a teKtului arat" o mul!ime de termeni speci ici #i construc!ii neromne#ti4 care s7nt o decalcare dup" "inta7a un-urea" %+ Catehismul romnesc se apropie ca ond 5 #i 7n unele privin!e #i ca orm" 5 de Catehismul un%uresc al lui .atizi4 7ns" nici cu acesta nu corespunde 7ntocmai. (ri%inalul un%uresc era un Catehism sumar4 care4 dup" cum ne 7ncredin!eaz" d. N. 'ulic"4 7n a ar" de p"r!ile cuprinse 7n Mi ul Cate!i"m( al lui Auther4 mai con!inea #i c7teva 7ntre%iri 7mprumutate din marea lucrare de sintez" a lui +ilip Melanchthon4 pu$licat" 7n 0:;0 su$ titlul Lo i ommune" rerum t!eolo-i arum( #i care a avut un mare r"sunet4 deoarece numai 7n timpul vie!ii autorului a ap"rut 7n :3 de edi!ii. Din aceast" oper" a lui Melanchthon au str"$"tut p7n" 7n Catehismul romnesc din 0::1 ideile do%matice despre milcuitura #i datul de har4 a#a de o$scur prezentate 7n Catehismul romnesc. ( dat" Catehismul un%uresc tradus 7n lim$a romn"4 Coresi 0/a revizuit4 re "c7nd teKtul din Tat%l no"tru #i citatele dup" teKtul Evan%heliei4 $e are o avea "u) $re"%( #i 7ndrept7nd sim$olul credin!ei dup" normele $isericii ortodoKe. Numai ast el4 amintind pe to!i cei ce au contri$uit la pu$licarea Catehismului4 el putea spune 7n pre a!a Cate!i"mului@ E...Ne#te cre#tini $uni socotir" #i scoaser" cartea den lim$" sr$easc" pre lim$a romneasc"4 cu #tirea m"riei lui Crai Y adic" Ioan 'i%ismund *a/poliaZ #i cu #tirea E$i" o$ului Savei !"r"ei un%ure#ti. Ni scoasem "'*nta Evan-!elie #i 8ea e uvinte #i Tat%l no"tru #i redin&a a$o"tolilor s" 7n!elea%" to!i oamenii cine/su rumni cre#tini.F 0 E 0::14 die 0; Mar!ii4 Iohannes .enRnerus4 iudeK Coronensis4 cum reliQuis senatori$us re ormavit -alachorum ecclesiam et praecepta catecheseos discenda illis proposuitF .XueUen 8ur 0e" !i !te der Sladt /ra""o( I-4 .ra#ov4 013=4 p. 23G. 11

Dup" Cate!i"m( activitatea de tip"rire a c"r!ilor s inte 7n lim$a romn" se continu"C 7n r"stimp de ;; de ani se tip"resc 7n romne#te toate c"r!ile care alc"tuiesc4 dup" concep!ia re orma!ilor4 patrimoniul sacru al 7nv"!"turilor cre#tine4 #i anume: Cate!i"mul @7ntre$are cre#tineasc"G .......................... 0::1 Tetraevan-!eliarul4 .ra#ov .................................. 0:< 0 Lu rul a$o"tole" @PraKiulG ....................................0:<= Ca8anie #i Molitveni ( .ra#ov..................................0:<D Litur-!ier( .ra#ov..................................V.........0:>3 ,"altire .................................................. 0:>3 ,"altire "lavo#romn% ...................................... 0:>> ,ravil% @nu se poate data eKactG ......................0:>35 0:23 Evan-!elie u til @CazanieG.................................. 0:20 Lu rul a$o"tole" 5 +aptele apostolilor 5 #i Psaltirile reproduc o copie de pe vechile traduceri maramure#aneC poate #i Tetraevan-!eliarul este retip"rirea unei traduceri anterioare4 dup" cum m"rturise#te Coresi 7n introducerea Cate!i"mului@ Ene#te cre#tini $uni socotir" #i scoaser" cartea den lim$" s7r/$easc" pre lim$a romneasc"F. Celelalte s7nt traduceri "cute 7n vremea lui Coresi. EKcept7nd pre a!a Ca8aniei #i Molitveni ul din 0:<D4 7n teKtele amintite mai sus4 a ar" doar de ideea na!ionaliz"rii serviciului divin 5H unul din postulatele undamentale ale curentelor de re orm" 5 #i de o mic" aluzie la darul milcuiturii din Cate!i"m( nu se introduce nici o inova!ie care s" devieze $iserica romnilor de la tradi!ia ortodoK" mo#tenit" din str"mo#i. In luen!a calvin". Ideea de a se amesteca 7n credin!a intim" a poporului romn4 de a trans orma cu totul cultul lui str"mo#esc dup" normele statornicite de ideile re ormei4 apare dup" 0:<D4 c7nd un%urii4 desp"r!indu/se de sa#i4 7m$r"!i#eaz" re orma calvin". )n%urii se str"duiesc s" atra%" #i pe romni la re orma lui Calvin #i 7n acest scop ei lupt" pe dou" ronturi: pe de o parte ajut" tip"rirea c"r!ilor $iserice#ti 7n lim$a romn"4 pe de alt" parte4 caut" s" impun" cu sila4 pe cale o icial"4 or%anizarea $isericii dup" normele calvine. 'u$ aceast" in luen!"4 Coresi tip"re#te 7n 0:<D4 cu ajutorul no$ilului un%ur +orro MiRlos de Oaporton 5 +oro Micl"u#u4 cum 7l nume#te el 7n predoslovie 5 o Evan%helie cu 7nv"!"tur"4 adic" teKtul Evan%heliilor comentat #i eKplicat4 #i un Molitvenic. 7n epilo%4 Coresi ne l"mure#te asupra scopului acestei pu$lica!ii ast el: EDac" amu v"zutu jelania la mul!i preu!i de t7lcul Evan%heliilor4 cum s" poat" #i ei propov"dui #i a spune oamenilor 7nv"!"tur" dupe cetitul Evan%heliei4 a#a am a latu aceste t7lcuire a Evan%heliilor pre Duminici presre anu4 scoase de 7n scriptura prorocilor #i apostolilor #i celor s in!i p"rin!i...F Era deci o colec!ie de predici inspirate din teKtul Evan%heliei pe care c"utau s"/0 l"mureasc" #i care se citeau 7n $iseric". 7n pre a!a cu care 7nso!e#te teKtul Ca8aniei( se strecoar" ideile re ormei4 precum #i ideea na!ionaliz"rii serviciului divin: E&colo 7n $iseric" s" se spue... 033

s 7nta Evan%helie 7n lim$a pre care %r"escu oamenii4 s" putem 7n!ele%e noi mi#elameF. 'au ideea separ"rii puterii spirituale4 care se cuvine oamenilor $isericii4 de puterea material"4 care tre$uie s" 7ie atri$u!ia 7mp"ra!ilor4 voievozilor #i dre%"torilor acestei lumi. E(amenilor de $iseric" H5H spune el 5 n/au l"sat Dumnezeu domnia s" domneasc" 7n chipul Domnilor #i -oevozilor.F Ni 7n aceast" ordine de idei4 el se ridic" cu 7nver#unare 7mpotriva papei4 pe care/0 compar" cu &ntichrist4 iindc" Es/a ridicat peste toat" lumea #i calc" suptu picioare to!i 7mp"ra!ii #i craii #i domnii despre p"m7ntF #i tot ast el se ridic" #i contra patriarhului Ioan din Constantinopol4 Ecare s/au s "dit cu Papa pentru domnia #i prea mai m"ria lumiiF. 7ntr/alt loc el condamn"4 potrivit re ormei calvine4 cultul s in!ilor #i al ' . +ecioare4 care 7ns" este 7n $iserica ortodoK" o piatr" de temelie4 c"ci pe cultul s in!ilor s7nt 7ntemeiate acatistele. Iat" ce spune4 7n aceast" privin!"4 pre a!a Ca8aniei@ E&ceia nu cred c"rei s" roa%" s in!ilor mor!i: Iu ' 7ntu Patru #i Iu ' 7ntu -asile sau ' 7ntului Nicolae sau ' intei M"riei4 c" numai unulu Iisus Oristos iaste 7m$l"toriu dreptu noi #i ru%"toriul: nimea altu4 nici 7n ceriu4 nici pre p"m7ntu. C% "'in&i mor&i nu audu ru%"ciunea noastr".F Aa s 7r#itul acestei Ca8anii se a l" un Molitveni 5 adic" o carte de ru%"ciuni @de la slav. molitviti S a se ru%aG. &cest Molitvenic 7n "!i#eaz" un interes deose$it prin inova!iile introduse 7n ritual. &st el la $otez se suprim" Emirul4 apa s in!it"4 luminarea... #i alte ad"os"turiF4 considerate de calvini ca idolatria et "u$er"titionum 'omenta+ Aa cununie se introduce jur"m7ntul4 iar cuminec"tura se prevede numai 7n eKtremis. Nerva Oodo#4 care a studiat #i a repu$licat 7n 013=4 7n caractere chirilice #i transcrip!ie latin"4 acest Molitveni ( orient7ndu/se dup" unele cuvinte un%ure#ti p"strate 7n teKtul romnesc: t%roa" S %ravid"4 o a cu sensul de Ecauz"F4 otl%m%8uit b scutit4 ocrotit4 ne)intetuit S nepedepsit #.a.4 cuvinte care nu se aud nic"ieri 7n lim$a romnilor din &rdeal4 precum #i dup" unele construc!ii proprii lim$ii ma%hiare4 ca: dere$ e tre)uiate "% "e )ote8e oamenilor E eu *n % am $e el )ote8at #.a.4 dedusese c" Molitveni ul a ost tradus din un%ure#te. P"rerea lui N. Oodo# a ost con irmat" 7n 0132 de dr. E. D"ianu4 care a descoperit ori%inalul Molitveni ului lui Coresi 7n A-enda "au a tele )i"eri eti $e are le "v*re" de o)i eiu minitrii i $%"torii "u'leteti retini a lui Oeltai 8aspar4 preotul re orma!ilor din Cluj pe acele vremuri #i proprietarul unei tipo%ra ii4 7n care a tip"rit un ciclu de c"r!i care i/au asi%urat un loc 7n istoria literaturii ma%hiare. Dr. E. D"ianu a ar"tat apoi cu citate paralele dependen!a Molitveni ului lui Coresi de Molitvenicul lui 8aspar Oeltai. &ctivitatea lui Coresi se des "#oar" mai departe cu tip"rirea unei ,"altiri 7n 0:>>. &ctivitatea de traducere a c"r!ilor s inte su$ in luen!a re ormei calvine4 care/0 atinsese4 dup" cum am v"zut mai sus4 #i pe Coresi4 se des "#oar" 7ns" mai 7ntins 7n re%iunea Clujului #i a (r"#tiei. 7n aceste !inuturi4 autoritatea un%ureasc" impusese or%aniza!iunii reli%ioase a romnilor conduc"tori ale#i4 dup" moda calvin"4 de 7ntrea%a o$#te4 cu numele de superintenden!i #i cu sarcina de a contri$ui la r"sp7ndirea re ormei4 al c"rei prim o$iectiv era: introducerea lim$ii na!ionale 7n $iseric". 030

7n 0:<>4 dup" ale%erea lui 8heor%he de '7n%eordz ca episcop al romnilor4 se 7ntrune#te un sinod4 care hot"r"#te introducerea lim$ii romne #i scoaterea din parohie a popilor or$i care vor p"stra prejudecata lim$ii slavone. Doi ani dup" aceasta4 c7nd 7n locul lui 8heor%he de '7n%eordz este ales Pavel Torda#4 sinodul 7ntrunit la &iud4 su$ preziden!ia noului ales4 hot"r"#te5/7n unanimitate4 spune documentul un%uresc 5 7nl"turarea din ceremonial a tuturor lucrurilor privitoare la credin!" care nu/#i au temeiul 7n ' 7nta 'criptur"4 renun!area la cultul s in!ilor #i 7ndep"rtarea din $iseric" a tuturor preo!ilor care nu vor 7nv"!a poporul 7n lim$a romn" despre s intele taine. Dar4 de#i documentele un%ure#ti contemporane ne spun c" hot"r7rea aceasta a ost luat" cu unanimitate4 totu#i preo!ii romni4 crescu!i 7n tradi!ia ortodoK" #i urm7nd instinctul maselor populare4 erau re ractari ideilor de re orm"4 iindc" pentru sinodul care urma s" se !in" 7n anul urm"tor la Cluj4 superintendentul intervine pe l7n%" municipalitatea din .istri!a4 ru%7nd/o4 7ntr/o scrisoare din 1 decem$rie 0:>34 s" pun" 7n vedere preo!ilor romni c" vor i aspru pedepsi!i dac" vor lipsi de la sinod. 'crisoarea aceasta a lui Pavel Torda# 7n "!i#eaz" un interes deose$it din punctul nostru de vedere4 iindc" ne d" #tiri pre!ioase privitoare la mi#carea literar" a timpului. EMai dau de #tire preo!ilor romni 5 spune el 5 ca s"/#i aduc" #i $ani de cheltuial" ca /s" cumpere c"r!i romne#ti: ,"altirea( care s" o pl"teasc" cu un lorinC alt" carte Litur-!ia+= Dintre aceste dou" c"r!i4 Litur-!ia a ost descoperit" 7n anii trecu!i de N. 'ulic"4 iar ,"altirea este teKtul tip"rit de Coresi 7n 0:>3. ( alt" carte important" ap"rut" 7n aceast" epoc" su$ in luen!a calvin" este o carte de psalmi versi ica!i4 din care s/au descoperit c7teva oi 7n le%"tura unei c"r!i din 0<30. TeKtul 5 reprodus 7n acsimile #i transcriere latin" cu un studiu de 'tripszRP Oiador #i dr. 8. &leKici 5 ocup" 7n ciclul tip"riturilor romne#ti din veacul al ?-I/lea un loc aparte4 deoarece este cel dint7i teKt romnesc pu$licat cu caractere latine4 7n orto%ra ie4 $ine7n!eles4 un%ureasc". El cuprinde zece c7ntece4 av7nd iecare titlu un%uresc #i este4 dup" cum s/a ar"tat4 o traducere dup" o veche carte de c7ntece pentru calvini#tii un%uri 7ntocmit" de +rancisc David4 care s/a 7ntemeiat4 la r7ndul s"u4 pe un 8raduale tip"rit 7n (radea la 0:<<4 #i mai ales pe Cartea de *nte e alc"tuit" de 'ze%edi 8er%elP. Cartea avusese4 7nainte de traducerea romneasc" din 0:>34 trei edi!ii un%ure#ti. &ceast" traducere pare s" se i $ucurat de mult" cinste 7ntre romnii calvini#ti4 iind 7ntre$uin!at" 7n $iserici #i #coli. &lte #tiri despre activitatea lui Pavel Torda# nu mai avem. El moare 7n 0:><50:>>4 #i cu acest prilej dieta ardelean" a luat o hot"r7re care ne arat" .c" re orma se r"sp7ndise sim!itor printre romni. EDeoarece 5 zice actul 5 #i 7n o$#tea romneasc" s7nt mul!i cari4 lumina!i de Domnul Dumnezeu4 s/au Kupt de m"rturisirea %receasc" #i ascult" cuv7ntul lui Dumnezeu 7n lim$a lor proprie4 murind superintendentul lor de p7n" acum4 am hot"r7t ca #i ei s"/#i alea%" dintre d7n#ii un om 7nv"!at #i drept4 cu 7n!ele%ere adev"rat"4 pentru ca predicarea cuv7ntului lui Dumnezeu cel viu s" nu conteneasc" 7ntre d7n#ii #i s" mear%" 7nainte.F Pe temeiul acestei hot"r7ri a dietei4 o$#tea romneasc"4 adun7ndu/se 7n so$or4 a ales ca superintendent pe Mihail Torda#4/&in rate sau o rud" a lui Pavel. 03;

&cesta este episcopul care a patronat traducerea #i pu$licarea ,aliei de la Or%tie( despre care ne vom ocupa mai jos. ntoarcerea spre ortodoxie. &tacurile "!i#e 7mpotriva do%melor undamentale ale ortodoKiei4 strecurate 7n introducerea Ca8aniei din 0:<D4 *nMMli've#ni #i poate 7n ur%ia dezl"n!uit" de autorit"!i pentru a impune cu sila re orma calvin" au 7nd7rjit #i mai puternic 7n rezisten!a lor masele populare romne#ti #i preo!imea ardelean". 7n atmos era aceasta de vraj$"4 popula!ia romneasc"4 trezit" la con#tiin!a reli%ioas" ortodoK"4 7ncepe 5H acolo unde alunecase 7n apele re ormei 5 s" se lepede de ea #i s" se 7ntoarc" la credin!a str"mo#easc"4 7ntr/un Molitvenic slavon contemporan4 cump"rat de popa Do$re de la un oarecare .ra!ul cu :: de aspri #i d"ruit $isericii 'cheiu din .ra#ov4 la anul 0:<14 ni s/au p"strat instruc!iile Ec7nd vrea cineva s" vie c"tr" a noastr" credin!"F #i s" se lepede Ede toat" le%ea latineasc" #i de a Iu Martin Ereti ul #i de toate eresele lor #i de toate hulele lor cu carele hulescu pre duhul sv7ntu #i pre preacesta #i pre sv7n!ii lui Dumnezeu #i pre svintele icoaneF. Ni instruc!iile st"ruiesc tocmai asupra punctelor care useser" atacate 7n pre a!a Ca8aniei lui Coresi din 0:<D: EIar el au ia s" zic": leap"du/m" #i procli!escu #i crezu 7ntru sv7ntoa Troi!" dup" voia Iu Dumnezeu #i m" 7nchin #i Preacinstii de Dumnezeu N"sc"toare de pururea ata Mariia #i tuturor svin!ilor #i svin/telor o$razeC #i primescu posturele #i zilele de postu: mercuri #i vineri #i a#a m" jur 7naintea Iu DumnezeuF. E pro$a$il ca 7n aceast" 7ntoarcere la matca credin!ei str"mo#e#ti s" i avut un rol4 pe l7n%" instinctul iresc al maselor4 #i im$oldul clerului din !"rile li$ere4 c"ci revirimentului con#tiin!ei ortodoKe a romnilor ardeleni 7i corespunde 7n Lara ,omneasc" o str"duin!" de a 7nt"ri ortodoKia 7n orma slav". 7n principate4 unde4 7n urma or%aniz"rii vie!ii reli%ioase4 $isericile se 7nmul!iser"4 sluj$a se "cea dup" manuscrise4 care se copiau anevoie #i deveniser" insu iciente pentru nevoile loca#urilor de ru%". Aipsa c"r!ilor de ritual era sim!it" mai ales 7n Muntenia4 unde arta cali%ra iei usese mai pu!in dezvoltat" dec7t 7n Moldova. De aceea domnul !"rii. &leKandru4 #i mitropoli!ii s"i4 E timie #i 'era im4 comand" tipo%ra iei coresiene c"r!ile de sluj$" reli%ioas". EPentru s"r"cia #i 7mpu!inarea svintelor c"r!i 7n !ara Domniei/mele am dorit #i m/am s "tuit cu P"rintele nostru Preos in!itul Mitropolit...F %r"iesc epilo%urile acestor c"r!i 5 #i mai departe l"muresc c" s/au tip"rit Eca s" ie *n dar #i 7n cinste #i spre lauda s intelor $iserici #i 7ntru pomenirea #i iertarea p"catelor str"$unilor #i p"rin!ilor no#tri #i nou" p"c"to#ilorF. Dup" Evan-!eliarul slavon tip"rit 7n 0:<;4 7ncep7nd din 0:<24 timp de aproape 0: ani4 tiparul lui Coresi este ocupat cu pu$licarea c"r!ilor de ritual 7n lim$a slav". &st el apar pe r7nd: 7n 0:<; un Evan%heliarC 7n 0:<2 un s$ornic4 cuprinz7nd cule%eri din vie!ile de s in!iC 7n 0:>D50:>: un (ctoihC 7n 0:>> o PsaltireC 7n 0:>2 un Triod4 cuprinz7nd c7nt"rile din postul mareC 7n 0:>1 un Evan%heliar4 pu$licat de Coresi 7n tov"r"#ie cu un alt me#ter tipo%ra 4 M"n"il"C 7n 0:23 un '$ornic la 'e$e#ul s"sesc4 #i4 7n s 7r#it4 7n 0:2= un Evan%heliar4 ultima carte tip"rit" de Coresi. C"r!ile acestea slavone#ti aveau o r"sp7ndire mai mare dec7t cele romne#ti. Nu numai c" unele au ap"rut 7n dou" #i chiar 7n trei edi!ii @Evan%helia4 03=

0:<;4 0:>1 #i 0:2=G4 dar al"turi de Coresi mai lucrau 7n &rdeal #i al!i tipo%ra i la imprimare de c"r!i slavone#ti pentru romnii ortodoc#i. &st el4 un diac Aorin! tip"re#te la .ra#ov4 7ntre ;3 ianuarie #i ;3 iunie 0:<>4 un (ctoihC apoi 7n 0:>3 un Evan%heliar4 din care s/a %"sit un eKemplar4 p"strat azi 7n .i$lioteca )niversit"!ii din Cluj4 #i4 7n s 7r#it4 7n 0:>14 de la ;: e$ruarie p7n" la mai4 o Evan%helie4 la &l$a Iulia4 din al c"rei epilo% a l"m c" el o$!inuse un privile%iu de la principele &rdealului4 'i%ismund .athorP4 prin care se interzicea retip"rirea teKtului de altcineva timp de =3 de ani. E pro$a$il c" el a mai tip"rit #i alte c"r!i4 dar h/au ajuns p7n" la noi. )n al treilea tipo%ra romn 7n &rdeal4 necunoscut p7n" deun"zi4 este C"lin4 care4 7mpreun" cu patru ucenici ai s"i4 retip"re#te la .ra#ov4 7ntre 01 decem$rie #i ; septem$rie 0:<<4 un Evan%heliar 5 dup" tip"ritura core/sian" din 0:<0. Din aceast" tip"ritur" 5 sin%ura care a r"z$"tut p7n" la noi din activitatea lui C"lin 5 se cunoa#te p7n" acum un sin%ur eKemplar4 p"strat 7n Muzeul de art" ucrainean" din Oarcov4 unde a ost adus 7n timpul revolu!iei ruse#ti dintr/o $i$liotec" din -olinsR. 2 7n aceast" atmos er" de 7ntoarcere spre ortodoKie a ap"rut 7n 0:20 ultima pu$lica!ie romneasc" a lui Coresi4 Cartea u *nv%&%tur% B Cazania H5 ca un el de reac!ie 7mpotriva v7lvei pe care a st7rnit/o 7ntre romnii ortodoc#i Ca8ania 7nso!it" de Molitvelni ul cu tendin!e re ormiste din 0:<D. Cartea s/a pu$licat cu cheltuiala judelui .ra#ovului #i a tot !inutului .7rsei4 Or"jitu Aucaci 5 Auca Oirscher 5 deci o 7ntreprindere comercial"4 dar cu toate %aran!iile de autenticitate ortodoK"4 c"ci ni se spune 7n pre a!" c" judele4 care Ecu oarte inim" ier$inte #i cu jale aprins" de mult jeluia la aceast" luminat" carteF4 a trimis H5H poate pe popa Mihai de la $iserica Ncheilor din .ra#ov4 care era des 7ntre$uin!at 7n rela!iile sa#ilor $ra#oveni cu Lara ,omneasc" 5 la E&rhimitropolitulF L"rii ,omne#ti 'era im4 7n T7r%ovi#te4 dup" ori%inalul c"r!ii4 c" apoi4 s "tuindu/se #i cu mitropolitul &rdealului 8henadie #i cu clerul s"u4 a dat/o Elui Coresi diaconulu4 ce era me#terii 7nv"!ata 7ntr/acestu lucru4 de o scoase de 7n carte sr$easc" pre lim$a rumneasc"4 7mpreun" i cu preo!ii de la $iseareca 'cheailoru de l7n%" cetatea .ra#ovului4 anume Popa Iane #i Popa MihaiF. Dintre ace#tia rolul important 7n traducere pare s"/0 i avut popa Mihai4 care4 dup" cum a l"m din alte izvoare4 7nv"!ase carte slavoneasc" 7n !ara s7r$easc" #i care se $ucura de mult" trecere 7ntre contemporanii s"i4 7ntruc7t el a purtat4 din partea sa#ilor4 tratativele cu Mihai -iteazul pentru a m7ntui de p7rjol cetatea .ra#ovului. Cartea venea 7ntr/adev"r dintr/un izvor ortodoK autentic4 iindc"4 dup" cum a dovedit/ o de cur7nd d/0 -. 8recu4 ea este o traducere4 printr/un intermediar slavon 5 p7n" acum nea lat 5 al omiliilor %rece#ti ale lui Ioan Caleca. &cesta a ajuns patriarh al Constantinopolului4 su$ numele de patriarhul Ioan al ?-I/lea @0==D50=D>G4 pe vremea paleolo%ilor4 c7nd era 7n plin" 7n lorire literatura omiletic". Nu s7nt 7ns" toate omiliile opera personal" a lui Ioan Caleca4 ci unele par a reproduce predici mai vechi. )n loc aparte 7n amilia teKtelor coresiene 7l are ,ravila( care se lea%" de literatura dreptului canonic #i din care s/a descoperit un ra%ment de 0; oi 7ntr/un codeK al muzeului din satul Ieud4 cu prilejul unei eKpozi!ii din C . descrierea lui de M. Uorneev4 7n Slavia( -4 01;<4 p. 0135 01D. 03D

'i%hetul Marma!iei. Este o carte de care clerul sim!ea mare nevoie la taina spovedaniei 7n acele vremuri de reli%iozitate4 c7nd preo!ii erau 7ntr/adev"r c7rmuitorii su letelor. Ea cuprinde o serie de penalit"!i pentru di eritele %rade de p"cate omene#ti: anateme4 eKcluderi din comunitatea cre#tin"4 interdic!ii de la taina 7mp"rt"#aniei4 canonisirea trupului prin post #i metanii: ECela ce ia mana4 post > leatC 7nchin"ciuni: 7ntr/o zi 033. Cela ce $a%" apa 7n vin4 de/ 0 vinde4 s" ie proclet Y $lestematG...F Dup" d. C. 'pul$er4 ,ravila coresian" este o traducere dup" Nomocanonul atri$uit lui Ioan Nesteutul4 patriarhul Constantinopolului 7ntre :235<01. 7n manuscrisele %rece#ti4 ca #i 7n traducerile slavone#ti4 Nomocanonul lui Ioan Nesteutul se %"se#te ad"o/%at la s 7r#itul 'inta%mei lui Mihail -lastaris. ( asemenea versiune slavo/neasc" din secolul al ?-/lea4 cu note mar%inale romne#ti4 din vechile noastre m"n"stiri 5 poate de la m"n"stirea Neam!u 5 a ost descoperit" de re%retatul I. .o%dan #i descris" 7n Convor)iri literare( ??I-4 p. >;> @v. #i mai sus4 p. =1G. . TeKtul ,ravilei circula 7n manuscris 7nainte de a i ost tip"rit de Coresi. ( copie de pe prototipul pierdut se %"se#te 7n Code7 Nea-oeanu" @.i$i. &cad. ,om.4 nr. =2;0G4 copiat 7n anul 0<;3 de popa Ion ,omnul4 din satul '7n/petru4 din jude!ul Ounedoarei. ( alt" versiune4 copiat" la ,7pa/de/jos de un anume popa Toader4 7n 0<034 #i p"strat" 7n &rhivele .istri!ei4 a ost semnalat" de d. &l. ,osetti4 7n 0rai i "u'let @I4 p. ==;C -4 p. 01:G. Partea de la s 7r#it a ,ravilei( 7n care se evoc" viziunea raiului #i a iadului4 se %"se#te copiat" 7n Code7 Sturd8anu" #i 7n Code7 Todore" u+ 7n epilo%ul ,"altirii din 0:>>4 Coresi spusese c" Eeu diacon Coresi4 deaca v"zuiu c" mai toate lim$ile au cuv7ntul lui Dumnezeu 7n lim$a YlorZ4 numai noi4 rumnii4 n/av"m... derept aceaia4 ra!ii miei preu!ilor4 scrisu/v/am aceaste Psaltiri cu otveat4 de/am scos den Psaltirea s7r$easc" pre lim$a rumneasc"4 s" ie de 7n!ele%"turaF. Totu#i4 dup" cum s/a putut constata de c"tre cei ce au comparat aceast" Psaltire cu ,"altirea S !eian%( Coresi nu este tra/ duc"tor 5H cum dealt el nu este nici 7n celelalte. Compararea duce 7ns" la o alt" concluzie interesant". Coresi4 pun7nd su$ teascul tiparului manuscrisele ce veneau din re%iunea Maramure#ului4 a 7nlocuit particularit"!ile arhaice #i dialectale ale acelor teKte cu particularit"!ile %raiului vor$it 7n sud/estul &rdealului #i 7n Lara ,omneasc"4 particularit"!i care reprezentau o lim$" mai evoluat"4 vor$it" de un num"r mai mare de romni. 7nnoirile aduse de Coresi vechilor traduceri maramure#ene nu s/ au m"r%init numai la onetism #i mor olo%ie4 ci au atins chiar structura sintactic" #i leKicul. Multe cuvinte de o$7r#ie str"in"4 sau chiar din mo#tenirea latin"4 care nu erau 7n!elese 7n p"r!ile din care el venise #i 7n cele 7n care 7#i 7mplinea munca lui de tipo%ra 4 le/a 7nlocuit cu altele de o mai lar%" circula!ie 7n lim$". Cuvinte ca: 'eleleat( 'u-lu( -otovi( i8e lean( $ri"toi( o$u ia"te] -intu( arir% au ost 7nlocuite prin corespondentele lor: r%"$un"u( le-%tur%( -%ti( iute( a "e o$ri( tre)uin&% e"te( n%roade( n%"i$ #.a. 7ntors"tura razei e mai ireasc" la Coresi4 raporturile sintactice mai precise @o$iectul e totdeauna le%at de ver$ prin prepozi!ia $re1( iar ritmul se des "#oar" mai vioi #i mai armonios: 03:

EIat" amu ra!iloru4 c" trecu iarna #i prim"vara 7nceape/se. Ni vedem l toate "pturile de pre lume 7ntre%indu/se4 #i pomii 7n lurindu #i toate leam/nele YpomiiZ dum$r"viloru #i p"m7ntului r"s"rindu/i iar$" #i p"s"rile toate c7nt7ndu4 #i alalte toate 7noindu/se. Ni de acestea $ucur"mu/ne #i ne veselimu. Ni s" sl"vimu #i m"rimii #i ne mir"mu prea $unului #i me#terului Dumnezeu4 cela ce adau%e #i 7ntoarce toat" lumea spre noire. Ce4 cumii vedemii acestea toate 7noindu/se4 a#a #i noi4 p7n" vreame av"rrm4 a noastr" via!" s" o noimiiF .Evan-!elia u *nv%&%tur%( ed. 'eKtil Pu#cariu/&l. Procopovici4 p. 2>G. C"r!ile coresiene au avut o circula!ie mult mai 7ntins" dec7t avuseser" traducerile maramure#ene4 care se copiau anevoie cu mina. Prin le%"turile comerciale cu .ra#ovul4 prin $oierii $"jenari #i4 mai t7rziu4 prin cuceririle lui Minai -iteazul4 c"r!ile coresiene au trecut mun!ii. 7n toate !inuturile romne#ti s/au %"sit4 p7n" 7n vremurile noastre4 eKemplare ie#ite din teascurile primei tipo%ra ii romne#ti din .ra#ov. )n eKemplar din ,"altirea "lavo#romn% a ost descoperit de &leKandru (do$escu la m"n"stirea .istri!a din (ltenia4 7n $un" tov"r"#ie cu tip"riturile slavone#ti contimporaneC un eKemplar din Evan-!elia u *nv%&%tur% a ost %"sit de d/0 &l. Procopovici 7n satul Aiteni din .ucovina4 unde usese adus4 pro$a$il4 din 'uceavaC Lu rul a$o"to#le" ( d"ruit &cademiei ,omne de C. Const. Uaradja4 poart" o not" din la#i4 de la = martie 0:<=4 a hatmanului 8a vrii4 ratele lui -asile AupuC o Evan%helie a ost %"sit" de N. Ior%a 7n -"lenii/de/Munte din PrahovaC Cate!i"mul #i ,ravila au ost descoperite la Ieud4 7n Maramure#. Tip"riturile coresiene4 r"sp7ndindu/se 7n toate !inuturile romne#ti4 au dus cu ele pretutindeni %raiul muntean4 pe care l/au impus cu autoritatea c"r!ilor s inte. &st el Coresi4 olosind %raiul din sud/estul &rdealului #i din Lara ,omneasc"4 a 7ndeplinit4 "r" s" $"nuiasc"4 o oper" de o importan!" deose$it" 7n cultura noastr": a pus primele pietre solide la temeliile lim$ii literare de azi. .I.AI(8,&+IE Despre Macarie #i MaKim4 v. Em. Turdeanu4 7n Cer et%ri literare( pu$licate de N. Cartojan4 III, .ucure#ti4 01=14 p. 0:34 #i mai ales P. P. Panaitescu4 O toi!ul lui Ma arie .25241 i ori-inele ti$o-ra'iei *n [ara Romnea" %( 7n /i"eri a ortodo7% romn%( .ucure#ti4 01=14 p. :;: 5 ::34 unde se d" #i toat" $i$lio%ra ia s7r$easc". Despre c"r!ile tip"rite de Macarie #i D. Aiu$avici4 v. I. . i a n u #i Nerva O o d o #4 /i)lio-ra'ia romnea" % ve !e( I4 p. 0 5 D=. ( $un" $i$lio%ra ie asupra lui Coresi se %"se#te la 'eKtil Pu#cariu4 I"toria literaturii romne+ E$o a ve !e( edi!ia a Ii/a4 'i$iu4. 01=34 p. ;;D5;;:. Ne olosim de aceast" $i$lio%ra ie4 complet7nd/o cu lucr"rile ap"rute dup" pu$licarea ei. C"r!ile tip"rite de Coresi au ost inventariate #i descrise de I. .ianu #i Nerva O o d o #4 /i)lio-ra'ia romnea" % ve !e( I4 p. :D 5 1= #i :0< 5 :;14 cu reproduceri de titluri4 pre e!e #i epilo%uri4 acsimile de litere4 pa%ini4 rontispicii #i viniete. Aa descrierea iec"rei c"r!i4 $i$lio%ra ia cunoscut" p7n" atunci. Din teKtele coresiene au ost reproduse 7n edi!ii moderne p7n" acum4 urm"toarele: 0. *ntre)are retinea" % .Cate!i"mul1( 7n I. .ianu4 Te7te de lim)% din vea ul al FVI# lea( &cademia ,omn"4 .ucure#ti4 01;: @edi!ia acsimilat"G. TeKtul usese pu$licat mai 7nainte 7n transcriere latin"4 cu %re#eli4 de &ndrei .7rseanu4 Cate!i"mul luteran romne" ( 7n Analele A ademiei Romne( Mem+ "e L+ Ut+( seria III, tomul I4 .ucure#ti4 01;D4 p. D5 S ADF

:+ Evan-!elia( de dr. 8herasim Timus Pite#teanu4 Tetravan-!elul Dia onului Coreii( cu o pre a!" de Constantin Er$iceanu4 .ucure#ti4 Tipo%ra ia c"r!ilor $iserice#ti4 02214 ?II h ;=; p. =. A$o"tolul@ I. . i a n u. Te7te de lim)% din "e olul al FVI#lea re$rodu"e *n 'a "imile( I-. Lu rul A$o"tole" B A$o"tolul 5 ti$%rit de Dia onul Core"i in /raov la anul 25>;( &cademia ,omn"4 sec!iunea literar"4 .ucure#ti4 01=3. A+ Molitveni ul@ N. O o d o #4 Un 'ra-ment din Molitveni ul Dia onului Core"i @0:<DG4 pu$licat 7n ,rino" lui D+ A+ Sturd8a( .ucure#ti4 8o$l4 013=4 p. ;=: 5 ;>< @7n caractere chirilice #i transcriere latin"G4 cu un studiu interesant. :. ,"altirea@ .. P. O a s d e u4 ,"altirea $u)li at% romnete la 25CC de Dia onul Core"i( re$rodu"% u un "tudiu )i)lio-ra'i i un -lo"ar om$arativ @7n caractere chirilice #i transcriere latin"G4 tomul I. TeKtul4 &cademia ,omn"4 .ucure#ti4 0220. 'tudiul #i %losarul n/ au mai ap"rut. ( edi!ie popular" a acestui teKt a ost pu$licat" 7n colec!ia E&utorii romni vechi #i contimporaniF4 .ucure#ti4 'ocec4 021D. <. ,ravila@ I. . i a n u. Te7te de lim)% din "e olul al FVI#lea re$rodu"e *n 'a "imile+ ,ravila "'in&ilor a$o"toli( &cademia ,omn"4 sec!ia literar"4 .ucure#ti4 01;:. TeKtul reprodus 7n transcriere latin" cu versiunile din Code7 Sturd8anu" #i Code7 Nea-oeanu" @acesta #i 7n acsimileG de C. &. 'pul$er4 Cea mai ve !e ,ravil% romnea" %+ Te7t#Tran" riere+ Studiu( Cern"u!i 01=3. >. Ca8ania din 0:20: 'eKtil Pu#cariu #i &leKie Procopovici4 Dia onul Core"i( Carte u *nv%&%tur% .25621( voi. T4 TeKtul4 .ucure#ti4 010D4 Comisia istoric" a ,omniei. Edi!ie critic" cu variante din Evan%heliarul lui Coresi de la 0:<04 din T7lcul Evan%heliilor de ia 0:<D #i din Evan%heliarul de la 0:>D4 copiat de ,adu din M"nice#ti pentru Petru Cercel4 dup" reproducerea lui M. 8aster. *tudii. Despre Cate!i"m@ &ndrei .7rseanu4 7n Analele A ademiei Romne( sec!iunea literar"4 seria III4 tomul I4 .ucure#ti4 01;D4 #i Tran"ilvania( AII @01;0G4 p. 133 5 130C N. D r "/%anu4 7n Da oromania( II4 p. :204 III4 p. 1;1/1=>4 I-4 p. 03104 003>4 000=. &l. , o s e 00 i4 7n Romnia( ?A-III @01;;G4 p. =;05==DC acela#i4 Cate!i"mul Mar&ian( 7n 0rai i "u'let( I4 .ucure#ti4 01;=5 01;D4 p. ;: 0 5 ;<3C &l. Procopovici4 Ar!eti$ul !u"it al ate!i"melor Snoa"tre luterane( 7n revista I%t#Irumo"( II @01;>G4 p. >; 5 23 #i 03D5 000. Pro esor N i c o 0 a e 'ulic": I. Do umente romneti din ole &ia SolTom IeOete( II. Cate !i"mele romneti din 25DD .Si)iu1 i 2533 ./raov1+ ,re i8%ri u $rivire la i8voarele lor+ EKtras din Anuarul li eului Al+ ,a$iu Ilarian din T*r-u#Mure( 01=<4 p. 0: 5 D1. Despre Evan-!eliar@ M"rio , o Q u e s4 7n Romnia( ???-I @013>G4 p. D;1 5 D=D @despre un eKemplar complet din .i$lioteca din .udapestaGC I. P o p o v i c i4 7n Foua revi"t% romn%( ?I4 .ucure#ti @010;G4 p. 0<<50<>C 'eKtil Pu#cariu4 7n Da oromania( I4 p. =D>C N. D r " % a n u4 7n Da oromania( I4 p. =D15=:;4 <2D 5 <134 1225 033> @dovede#te c" Coresi nu traducea4 ci tip"rea dup" teKte mai vechiGC P. -. Oane#. Evan-!eliarul romne" din 25>2 *n om$ara&ie u el "lav ne" ( 7n Convor)iri literare( ?A-II @010=G. Despre A$o"tol@ &l. , o s e 00 i4 Le7i ul A$o"tolului lui Core"i om$arat u al Codi elui Vorone&ean( 7n 0rai i "u'let(K @01;=G4 p. 033503<C C. I. Ua/ r a d j a4 De"$re Lu rul a$o"tole" al lui Core"i( 7n Analele A ademiei Romne( sec!iunea literar"4 seria III4 tomul =4 mem. <4 .ucure#ti4 01;D4 p. :D: 5 :::. Despre Molitveni @ 7n a ar" de studiul pu$licat de N. O o d o # ca introducere la teKt #i amintit maiF sus: Dr. E. D " i a n u4 7n R%vaul din Cluj4 -I @0132G4 p. 0<25020C N. D r " % a n u4 7n Da oromania( II4 p. ;:D #i4 urm. Despre ,"altire #i Litur-!ierul din 0:>3: I. &. C a n d r e a4 7n Noua revi"t% romn% III4 01304 p. :== 5 :D04 I-4 p. 0D 5 ;DC -. M a n % r a4 Cer et%ri literare#i"tori e( .ucure#ti4 021<4 p. =5 03C N. 'ulic"4 O nou% $u)li a&ie romnea" % din "e olul al FVI# lea@ Litur# AD@

-!ierul dia onului Core"i( ti$%rit la /raov *n 25C4( T7r%u/Mure#4 01;>C N. D r " % a n u. De"$re e ,"altire i Litur-!ie vor)ete ,avel Tordai la 25C4( 7n Da oromania( I-4 Cluj4 01;<4 p. 10= 5 10:. Pentru prototipul $izantin al Ca8aniei lui Coresi din 0:20: Pro . -asile 8recu4 I8vorul $rin i$al )i8antin $entru Cartea u *nv%&%tur% a Dia onului Core"i din 2562+ Omiliile ,atriar!ului Ioan FIV Cale a .2;;DB2;DC1( &cademia ,omn"4 'tudii #i cercet"ri4 ???-4 .ucure#ti4 01=1. Despre ,ravil%@ C. &. 'pul$er4 Cea mai ve !e ,ravil% romnea" %( Cern"u!i4 01=34 p. > 052:. C . #i recenzia lui &l. , o s e 00 i4 7n 0rai i "u'let( -4 01= 05 01=;4 p. 01D/012. Pentru chestiuni mai %enerale: N. ' u 0 i c "4 Core"i( " riitor "au ti$o-ra'( .ra#ov4 0130C acela#i4 Un a$itol din a tivitatea dia onului Core"i( .ra#ov4 013;C 'toica Nicola/e s c u4 Dia onul Core"i i 'amilia "a( 7n Revi"ta $entru i"torie( ar!eolo-ie i 'ilolo-ie( ? @0131G4 p. ;<: #i urm.C C. Aacea4 Ae8area de'initiv% a lui Core"i la /raov( 7n Revi"ta 'ilolo-i %( II @01;1G4 Cern"u!i4 p. =:D 5 =:2C &l. Pr o c op o v ic i4 De la Core"i Dia onul la Teo'il Mitro$olitul lui Mateiu /a"ara)( 7n Oma-iu lui I+ /ianu( .ucure#ti4 01;>4 p. ;21 5 =3;. ( 7ncercare de sintez" a "cut d/0 Aucian Predescu4 Dia onul Core"i( .ucure#ti4 Tipo%ra ia .ucovina4 01==4 dar pentru lucrarea aceasta a se vedea #i recti ic"rile ce i s/au "cut 7n urm"/ toarele critici #i recenzii: Dan 'imonescu4 Dia onul Core"i+ Note $e mar-inea unei %r&i@ Lu ian ,rede" u( Dia onul Core"i( .ucure#ti4 01==C acela#i4 Errare !umanum+++ $er"everare dia)oli um .R%"$un" d#lui Lu ian ,rede" u1( .ucure#ti4 01==C D. M a z i 0 u4 Dia onul Core"i 5 Contri)u&ii( +loie&ti, AB99 (.ipo#rafia ECartea romneasc"FGC &l. Procopovici4 recenzie 7n Da oromania( -II4 p. ==<5==2. Despre diacul Aorin!: N. I o r % a4 O toi!ul Dia ului Lorin&( &cademia ,omn"4 Mem+ "e &+ i"tori e( seria III4 tom. ?I4 mem. >4 .ucure#ti4 01=3. Despre Oonterus: Uarl Uurt Ulein4 Der Humani"t und Re'ormator lo!anne" Honter( Miinchen4 01=: @'chri ten der Deutschen &Rademie4 Oe t ;;GC Oermann Tontsch4 Die Honteru"$re""e in D44 Va!ren+ Ie"t" !ri't der /u !dru Oerei( Wohann 8otts Iohn4 .ra#ov4 01==. P&AI& DE A& (,JNTIE @0:2;G '/au v"zut 7n capitolul precedent m"surile luate de autorit"!ile ma%hiare pentru a converti la calvinism $isericile romne#ti din &rdeal #i str"duin!ele depuse de superintenden!ii romni pentru a traduce 7n lim$a poporului c"r!ile necesare cultului #i propa%andei. Cea din urm" din #irul acestor tip"rituri este ,alia+ Coresi tip"rise4 dup" cum s/a v"zut4 numai Noul Testament4 cele patru Evan%helii4 +aptele @#i 'crisorileG apostolilor. Era iresc ca aten!ia c"rturarilor romni ai vremii s" se 7ndrepte #i c"tre -echiul Testament4 care ormeaz" undamentul pe care se sprijin" Noul Testament4 alc"tuind 7mpreun" un 7ntre%: .i$lia. 'arcina de a patrona traducerea #i tip"rirea -echiului Testament #i/a luat/o superintendentul Mihail Torda# 5 cel ales 7n 0:>> 5 spri/ jinit4 7n aceast" 7ntreprindere4 de comandantul Ounedoarei4 8esztP. Cartea intitulat" ,alia( de la %r. UaO"a @S vechiG4 adic" -echiul Testament4 032

pu$licat" la (r"#tie 7n 0:2;4 de c"tre iul diaconului Coresi4 Ner$an4 #i tovar"#ul acestuia. Marian diacul4 cuprinde de apt numai primele dou" c"r!i: Crea&iunea #i Ieirea sau4 cum spun traduc"torii cu cuvintele slavone: /itia @slav. <.ITO S a iC )itia 5 crea!iuneG #i I"!odul @slav. OC?(&OTO S a ie#iG. Ea s/a tip"rit4 dup" cum se spune 7n pre a!"4 cu cheltuiala lui +rancisc 8esztP 5 8esti +ren!i4 cum 7l numesc ai no#tri 5 Eales hotno%iu &rdealului #i L"rii )n%ure#ti4 l"cuitoriu 7n DevaF. E un personaj cunoscut 7n istorie: era comandantul militar al Ounedoarei #i !inuturilor 7nvecinate cu teritoriul un%uresc c"zut 7n st"p7nire turceasc"C avea ca re#edin!" Deva4 cu $o%atul ei teritoriu4 #i usese trimis 7n ajutorul lui &ron/vod"4 domnul Moldovei. Era un comandant violent4 ur7t de solda!ii s"i4 care4 la opt ani dup" moartea lui4 i/au distrus morm7ntul. Dar cu tot caracterul lui aspru #i impulsiv4 s/a ocupat totu#i cu interes de via!a reli%ioas" #i cultural" a supu#ilor s"i: a zidit #coal" #i internat 7n Deva4 a restaurat $iserica re ormat"4 a construit cas" pentru preot #i a suportat cheltuielile pentru tip"rirea ,aliei+ Traduc"torii au 7n runte pe episcopul4 sau4 cum 7l numeau ei4 Eales piscopul rumnilor 7n &rdealF4 Mihail Torda#4 #i s7nt 7n num"r de patru: Nte an Oerce4 Epropov"duitorul Evan%heliei lui Oristos 7n ora#ul Cav7ran 'e$e#ului @Caranse$e#G4 *acan E rem4 Edasc"lul de d"sc"lie a 'e$e#ului.F Pe#ti#el Moisi4 Epropov"duitorul Evan%heliei 7n ora#ul Au%ojuluiF4 #i &rchirie4 Eprotopopul varme%iei OuniedoareiF. 7n pre a!" ni se spune c" traduc"torii4 v"z7nd cum Etoate lim$ile 7n loresc 7ntru cuvintele s inte ale lui DumnezeuF #i c" Enumai noi romnii nu le avem pre lim$a noastr"4 cu mare munc" scoasem den lim$" jidovesc" #i %recasc" #i sr$easc" pre lim$" romneasc"F. '/a crezut 7ntr/o vreme la noi c" aser!iunile traduc"torilor s7nt 7ntemeiate #i s/a c"utat chiar a se determina partea care revine iec"ruia 7n aceast" utilizare de izvoare 7n lim$i str"ine4 dar re%retatul Iosi Popovici4 ost pro esor de slavistic" la )niversitatea din Cluj4 7n Analele A ademiei Romne( ???III4 pe 01004 #i4 independent de d7nsul4 d/0 M"rio ,oQues 7n Melan-e" o''ert" a M+ Emile ,i ot( Paris @010=G4 #i mai t7rziu 7n ,alia dLOr%tie .25625 256:1( voi. I4 Paris4 01;:4 au dovedit c" avem de/a ace cu o traducere "cut" dup" teKtul un%uresc al -echiului Testament4 tradus #i tip"rit 7n 0::0 de un elev al lui Melanchthon4 8aspar Oeltai4 pastor la Cluj4 tipo%ra #i autor de c"r!i 5 7ntre care #i ori%inalul Molitveni ului lui Coresi 5 care i/au asi%urat un loc de seam" 7n istoria literaturii un%ure#ti. TeKtul un%uresc care st" la $aza traducerii romne#ti se str"vede 7n numeroasele elemente leKicale din cuprinsul ,aliei( precum: $an b suprave%hetor4 un%. i"$n E t*ma& S pia!a din a!a templului4 un%. torn 8E ili S merinde4 un%. ele"E "u uit b o$i#nuit4 ver$. un%. "8oOniE o a S cauz"4 un%. oO( precum #i 7n numele proprii cu termina!iuni leKionare proprii numai lim$ii un%ure#ti @ca de eKemplu: Cala!ot din Cala!( nume de localitate $i$lic" h termina!iunea #ot( care 7n un%ure#te indic" acuzativulC Lea)imot .Lea)im / / otE Ludimot .Ludim / / otE Anamimot .Anamim#G#ot1+ Dar4 7n a ar" de teKtul un%uresc4 traduc"torii au mai avut 5 dup" cum arat" d/0 M"rio ,oQues 5 dinainte #i un teKt latinesc al Vul-atei( 7ntr/o edi!ie corectat"4 asem"n"toare cu aceea pe care a pu$licat/o 7n 0:>= Auca (siander la Tii$in%en. 031

+ra%mentul Leviti ului @cartea a IlI/a din .i$lieG4 scris pe per%ament #i p"strat 7n .i$lioteca Na!ional" din .el%rad4 pe care 0/a pu$licat Oasdeu 7n Cuvente den )%tr*ni( nu ace4 cum s/a crezut4 parte din traducerea care sta la $aza Ialiei de la Or%tie( ci este o t"lm"cire independent"4 "cut" 7n &rdeal la 7nceputul secolului al ?-II/lea #i copiat" 7n Lara ,omneasc". ,alia ocup" 7n ciclul traducerilor romne#ti din veacul al ?-I/lea un loc aparte prin rumuse!ea traducerii4 prin lim$a ei vioaie4 pitoreasc" #i armonioas". Traduc"torii au #tiut s" oloseasc" r"m7nt"rile unui veac de munc" literar" pentru a nimeri cuvinte eKpresive4 care de#teapt" ima%ina!ia #i mi#c" sim!irea. Cu ,alia de la Or%tie se 7ncheie seria tip"riturilor romne#ti 7n &rdeal. Cur7nd dup" aceasta4 marile schim$"ri #i r"z$oaiele dezl"n!uite 7n toate cuprinsurile romne#ti4 pe care se pro ileaz" epopeea militar" a lui Mihai -iteazul4 au pus cap"t activit"!ii tipo%ra ice. Ea se reia a$ia peste o jum"tate de veac4 dincoace de Carpa!i4 7n timpul domniilor lui Matei .asara$ #i -asile Aupu. .I.AI(8,&+IE (ri%inalul Psaltirii calaine se a l" 7n .udapesta4 $i$lioteca dr. Iuliu Teodorescu. ( copie 7n ototipie se %"se#te 7n .i$lioteca &cademiei ,omne. TeKtul a ost pu$licat cu un studiu introductiv dedr. 'ztripszRP Oiador #idr. &leKics 8Por%P4 S8e-edT 0er-elT EneOe" OnTve( FVI( "88ad)eli romn 'ordit%")an+ ,rote"tdn" !atd"o! a !a8ai romdn"-ra( .udapesta4 0100. EKa%er"rile din introducere au ost puse la punct de dr. Mateiu 7n Lu ea# '%rul( 01004 p. ::> #i urm.4 Nt. Mete# 7n Tri)una( 01004 nr. ;2=4 nr. 03a;= aprilie4 p. 01/;34 #i mi ales de N. D r " % a n u 7n Tran"ilvania( anul 010;4 p. ;0= #i urm.4 #i 7n Da oromania( I-4 01;D/ 01;<4 p. 2>/22 @nota :G #i 10:. )n ra%ment din ,alia de la Or%tie( cuprinz7nd cartea I ECrea!iuneaF4 a ost pu$licat 7n teKt chirilic4 cu o pre!ioas" introducere4 de M"rio ,oQues4 Le" $remiere" tradu tion" roumaine" de lLAn ien Te"tament( ,alia dLOr%tie .2562 B 256:1+ ,re'a e et livre de la 0eLne"e( Paris4 01;:. Despre ori%inalul un%uresc al ,aliei de la Or%tie@ I. Popovici4 ,aliia de la Or%tie( 7n Analele A ademiei Romne( an. ???III @0100GC M"rio ,oQues4 LLori-inal de la ,alia dLOr%tie @EKtras din Melan-e" o''ert" a M+ Emile ,i ot1( Paris4 010=C O. 'ztripszRP #i 8. &leKics4 S8e-edi 0er-elT eneOe" !onTvre( .udapesta4 0100. +ra%mentul de Leviti ( p"strat 7n dou" oi de per%ament 7n .i$lioteca Na!ional" din .el%rad4 a ost pu$licat de Oasdeu 7n Cuvente den )%tr*ni( T4 .ucure#ti4 02>24 p. :5 0>. Despre acesta vezi #i introducerea lui M. ,oQues amintit" mai sus4 precum #i &. . i t a P4 ErdelT Irodalmi "8emle( III @01;<G4 p. 01: #i I. N i a d $ e i4 7n Revi"ta 'ilolo-i %( I @01;2G4 Cern"u!i4 p. ;><9;2= Ira-mentul Leviti ului romne" de la /el-rad+

EP(C& P('T/C(,E'I&NJ. TE?TEAE P(P)A&,E AITE,&T),& &P(C,I+J TeKtele ' intelor 'cripturi traduse 7n Maramure# #i tip"rite de Coresi 7n a doua jum"tate a veacului al ?-I/lea s/au r"sp7ndit peste tot p"m7ntul romnesc4 duc7nd pretutindeni cuv7ntul lui Dumnezeu 7n lim$a poporului. Pentru neamul nostru4 care olosise p7n" atunci ca lim$" de cultur" o lim$" str"in"4 aceste traduceri au ost cele dint7i z"ri de lumin". 7ndemna!i de r7vna cu care poporul primise cartea 7n lim$a lui4 clericii4 sin%urii c"rturari ai timpului4 s/au apucat s" traduc" din mul!imea teKtelor slave ale vechilor m"n"stiri4 le%ende reli%ioase cu caracter popular4 pe care istoricii literaturilor cre#tine le numesc le%ende apocri e. Dup" criteriile de lim$" 5 #i4 7n primul r7nd4 rotacismul 5 le%endele reli%ioase apocri e au 7nceput a i traduse cam 7n aceea#i vreme de 7nviorare reli%ioas" #i 7n aceea#i re%iune 7n care au ap"rut #i primele teKte ale ' intelor 'cripturi 7n lim$a romn". &ceste le%ende au circulat din m7n" 7n m7n" 7n toate !inuturile romne#ti. Cu timpul4 #i alte centre de cultur" reli%ioas" 5 poate m"n"stirile din principate 5 au contri$uit la traducerea #i r"sp7ndirea literaturii apocri e. 7ntr/o vreme 7n care sin%ura clas" de cultur" era clerul 5 #i era clerul iindc" acum patru veacuri cultura era le%at" la noi de cunoa#terea unei lim$i moarte 5H traduc"torii au ost preo!ii #i c"lu%"rii. Interesant este aptul c" din $o%ata literatur" apocri " slav"4 clericii au ales4 pentru a transpune 7n lim$a poporului4 mai 7nt7i le%endele apocaliptice4 7n care pretinsul autor 5 un apostol sau un patriarh 5 dezv"luie4 7n cuvinte pline de sim$oluri menite a spori impresia de mister4 tainele lumii de dincolo de moarte4 pe care le/ar i a lat prin miracolul unei viziuni cere#ti. Ceea ce a 7ndemnat clerul nostru s" 7mp"rt"#easc" poporului4 din mul!imea le%endelor slave cu care 7#i des "ta ima%ina!ia4 mai 7nt7i apocalipsele apocri e4 a ost "r" 7ndoial" n"zuin!a de a 7nt"ri 7n su letul maselor populare instinctele morale4 7ndrept7ndu/le %7ndul dincolo de $unurile trec"toare ale acestei lumi p"m7nte#ti. Ae%endele acestea naive4 dar care zu%r"vesc 7n culori vii4 pe de o parte4 contrastul dintre chinurile pe care le 7ndur" 7n l"c"rile nestinse ale in ernului cei ce #i/au tr"it via!a 7n p"cate4 iar4 pe de alt" parte4 ve#nica ericire care a#teapt" 7n %r"dinile 7n lorite ale raiului pe cei ce #i/au 7ncheiat via!a )I

p"m7nteasc" 7n cinste #i dreptate4 tre$uie s" i z%uduit ad7nc su letul poporului4 c"ci numai ast el ne eKplic"m urmele pe care aceste le%ende le/au l"sat p7n" azi 7n tradi!iile4 7n colindele reli%ioase #i 7n arta popular". Epoca care se 7ntinde de la Coresi p7n" la Matei .asara$ este $o%at" 7n colec!ii manuscrise cuprinz7nd asemenea le%ende: Code7 Sturd8anu"( copiat 7ntre 0:2350<;34 7n M"haciu pe Mure#C Code7 Todore" u( copiat 7n secolul al ?-I/lea4 7n &rdealC Code7 Martianu"( copiat 7n secolul al ?-II/leaC Codi ele de la Zo!alm( descoperit de Ilie ."r$ulescu4 tot 7n &rdealC un altul descoperit de &ndrei .7rseanu4 la Ieud4 7n Maramure#C altul 7n &rdeal4 de N. Ior%a4 cu versiune slavo/romn" #i rotacism 2+ Colportorii zelo#i ai acestui %en de literatur" au ost preo!ii4 c"ci mai toate manuscrisele vechi sau noi ale acestor le%ende4 cunoscute #i p"strate 7n .i$lioteca &cademiei ,omne4 s7nt copiate de ei. Aucrurile 7#i au eKplicarea lor4 iindc" aceste le%ende apocaliptice4 pe l7n%" tendin!a de a ridica nivelul moral4 mai v"desc #i preocuparea de a 7n"l!a 7n ochii poporului autoritatea preotului. &#a4 de pild"4 7n C%l%toria Mai ii Domnului la iad( se 7n "!i/ #eaz"4 7ntre muncile pe care le 7ndur" cei p"c"to#i4 #i chinurile celor ce n/au venit duminica la $iseric" sau nu s/au ridicat dinaintea $reotului c7nd a ie#it din $iseric" @s7nt os7ndi!i s" stea pe scaune 7nro#ite 7n ocG. &ceste le%ende r"sp7ndite prin copii manuscrise au ost adunate #i cusute la un loc de timpuriu 7n s$ornice sau codice. Cel mai vechi este Code7 Sturd8anu"( numit a#a de Oasdeu dup" numele lui Dimitrie 'turdza4 care 0/a 7mprumutat marelui istoric #i ilolo% pentru studiu #i care apoi 0/a d"ruit &cademiei ,omne. El a ost studiat #i pu$licat de Oasdeu 7n teKt chirilic #i cu o $un" transcriere latin"4 7n volumul al doilea din Cuvente den )%tr*ni+ Code7 Sturd8anu" este alc"tuit din dou" p"r!i. Prima parte cuprinde o serie de le%ende4 intitulate de Oasdeu te7te m%!% ene@ Le-enda Dumini ii( Le-enda S'+ Vineri( Le-enda lui Avradm( c7tetrele copiate de Popa 8ri%ore4 7n &rdeal4 7n satul M"haciu4 mai sus de Turda4 7ntre 0:2350<01C a doua parte cuprinde o alt" serie de le%ende: Le-enda S'+ Si"inie( C%l%toria Mai ii Domnului la iad( A$o ali$"ul a$o"tolului ,avel( numite de Oasdeu te7te )o-omili e( precum #i un teKt4 Cu-et%ri *n ora mor&ii( pe care Oasdeu 7l credea o crea!iune ori%inal" romneasc" cu caracter $o%omilic. &cestea din urm" au ost copiate 7nainte de 0:23 de un anonim #i cusute 7ntr/un volum cu teKtele m"h"cene de popa 8ri%ore. Oasdeu4 #i dup" el 8aster #i to!i cei ce s/au ocupat de istoria literaturii noastre vechi au pus 7n le%"tur" literatura apocri " cu o mi#care eretic" ap"rut" 7n .ul%aria #i imperiul $izantin 7n veacul al ?/lea: $o%omilismul. .(8(MIAII .o%omilismul a ost o sect" eretic" n"scut" 7n &sia Mic" din uziunea cre#tinismului cu dualismul persan. Din &sia erezia a p"truns 7n Europa prin coloni#tii %reci #i armeni4 adu#i de 7mp"ra!ii $izantini #i a#eza!i la %rani!ele -ezi N. Ior%a4 I"toria romnilor( voi. I-4 Cavalerii( p. 00D500:. 00;

de nord ale .izan!ului4 7n re%iunea &drianopolului #i +ilipopolului. Din aceste centre curentul s/a 7ntins 7n imperiul $izantin #i mai ales 7n .ul%aria4 unde a do$7ndit o mare putere de eKpansiune prin propa%anda popii Ieremia .o%o/mil4 care a tr"it 7n secolul al ?/lea4 su$ !arul Petru. Din .ul%aria secta a trecut mai departe 7n 'er$ia4 .osnia #i Oer!e%ovina #i s/a r"s irat 7n (ccident4 su$ di erite numiri: patarini 7n Italia nordic"4 cathari @de la %r. Ua1ap<YC S S curat4 iindc" pretindeau c" ei de!in 7nv"!"tura curat" a M7ntuitoruluiG 7n 8ermania #i Italia 5 de aci vine #i %ermanul Zet8er( $oemul Za ir S eretic 5 #i au ajuns p7n" 7n sudul +ran!ei. Cele$ra sect" a al$i%ensilor4 7mpotriva c"reia papa Inocen!iu al III/lea a dezl"n!uit cruciata de eKterminare4 era #i ea o 7ndep"rtat" ramur" a $o%omililor din .alcani. Erezia $o%omilic" a ost 7n cre#tere 7n Peninsula .alcanic" p7n" 7n secolul al ?O/lea4 c7nd s/a pornit lupta pentru distru%erea ei. 7n anul 0000 7mp"ratul $izantin &leKe Comnenul deschide lupta4 arz7nd pe ru% 7n hipodromul din Constantinopol pe conduc"torul sectei4 pe medicul -asilie4 #i pe cei 0; apostoli ai s"i. C7tva timp dup" aceasta4 7n 'er$ia4 jupanul Nte an Nemania 7ncepe o %roaznic" pri%oan" 7mpotriva ereticilor4 arz7ndu/i pe ru% sau arun/c7ndu/i 7n eKil. 7n secolul al ?O/lea #i al ?OI/lea4 !arii $ul%ari .oril #i &leKandru se str"duiesc #i ei s" 7n"$u#e erezia 7n .ul%aria. Invazia turceasc" a 7mpiedicat 7ns" eKtirparea $o%omilismului din !ara vecin". &ci4 p7n" t7rziu 7n secolul al ?-II/lea4 s/a men!inut o 7#ie 7ntins" de 0D sate4 7n#irate 7ntre Nicopole4 -idin #i +ilipopol4 care r"m"seser" credincioase vechii erezii #i re uzau crucea4 de#i aveau $iserici. 7n veacul al ?-III/lea aceste resturi $o%omilice au ost convertite la catolicism de c"tre misionari ranciscani veni!i din .osnia. Din aceste !inuturi au venit la noi4 7ncep7nd din anul 0<224 emi%ran!i $ul%aro/pavlichieni4 care s/au a#ezat 7n jurul Craiovei4 a ,7mnicului4 7n jude!ul -la#ca #i 7n jurul .ucure#tilor4 la Cioplea. Doctrina $o%omililor pleac" de la anata%onismul dintre Dumnezeu4 ca principiu al $inelui4 #i 'atana4 ca principiu al r"ului. Dumnezeu este creatorul lumii spirituale4 invizi$ile #i eterne. 'atana este creatorul lumii materiale4 vizi$ile #i trec"toare. 'atana a creat trupul omului4 Dumnezeu i/a dat su letul. 'atana a pus la cale c"derea omului #i iz%onirea lui din rai4 el a st"/p7nit lumea p7n" la venirea M7ntuitorului. De aceea $o%omilii respin%eau -echiul Testament4 care poveste#te r"t"cirea omenirii su$ in luen!a spiritului cel r"u4 #i nu admiteau dec7t Noul Testament. Pornind de la antiteza dintre su let4 crea!iunea lui Dumnezeu4 #i dintre trup4 crea!iunea 'atanei4 #i consider7nd via!a aceasta de pe p"m7nt ca un popas c"tre via!a cea ve#nic" viitoare4 $o%omilii predicau asceza4 dispre/!uiau $unurile p"m7nte#ti4 duceau o via!" so$r"4 nu admiteau taina euharistiei cu p7ine #i vin4 com$"teau cultul s in!ilor #i al icoanelor4 pe care le considerau ca r"m"#i!e de idolatrie4 nu admiteau -echiul Testament4 care poveste#te epoca 7n care omenirea a ost su$ st"p7nirea 'atanei4 respin%eau crucea4 pe care o considerau ca o unealt" cu care diavolul a chinuit pe M7ntuitor. 7n vremurile de 7n lorire ale panslavismului4 atunci c7nd literatura apocri " era pu!in cunoscut"4 savan!ii slavi atri$uiau $o%omililor un rol important 7n crea!ia #i r"sp7ndirea literaturii apocri e. Oasdeu #i dup" el 8aster au 7mp"rt"#it p"rerea slavi#tilor #i aceast" p"rere a ost admis" "r" nici o 00=

rezerv" de to!i istoricii no#tri literari4 $a r"posatul '$iera4 care credea c" prototipul Codi elui Vorone&ean a ost tradus 7n secolul al ?lII/lea4 7n sudu7 Dun"rii4 punea 7n le%"tur" cu erezia $o%omilic" 7nse#i 7nceputurile literaturii noastre. AITE,&T),& .(8(MIAICJ Din literatura $o%omilic"4 trei cicluri de le%ende4 dup" c7te #tim p7n" acum4 au intrat 7n literatura noastr" veche. Primul este le%enda lui &dam #i Eva4 7n care apare tema zapisului cu 'atana. &dam4 iz%onit din rai4 a ost silit4 pentru a putea lucra p"m7ntul4 care era opera #i proprietatea 'atanei4 s" 7ncheie cu el un zapis prin care i/a cedat su letul lui #i al celor ce se vor na#te din el. 'atana a ascuns zapisul4 scris pe o c"r"mid"4 7n apele Iordanului. C7nd M7ntuitorul a venit la s . Ioan #i a intrat 7n apele r7ului ca s" primeasc" $otezul4 s/a a#ezat peste c"r"mid"4 s "r7m7nd/o. &cest motiv este 7mpletit cu tema ar$orelui crucii. &dam4 7n a%onie4 trimite pe 'it #i pe Eva s"/i aduc" din rai o ramur" din pomul cuno#tin!ei $inelui #i r"ului. Din aceast" ramur"4 ai s"i 7i 7mpletesc o cunun" pe care i/o pun pe cap 7n ceasul mor!ii. Din cunun" a crescut un ar$ore4 din care apoi s/a "cut crucea pe care a ost r"sti%nit M7ntuitorul. ( alt" le%end" 7#i propune4 printr/un proces de interpretare sim$olic"4 s" arate cum crucea Domnului a ost ridicat" pe locul unde z"cea c"p"!7na lui &dam #i de aceea 7n icoanele pe care se zu%r"ve#te r"sti%nirea Mntuitorului se a l" su$ cruce o c"p"!7na. '7n%ele Domnului4 rev"rs7ndu/se peste ea4 a r"scump"rat/o din p"cate. Ae%enda lui &dam #i Eva se p"streaz" 7n mai multe manuscrise din primul p"trar al secolului al ?-II/lea4 iar a doua4 despre lemnul crucii4 7ntr/o serie de manuscrise din prima jum"tate a secolului al ?-II/lea. 7n literatura noastr" veche se mai cunosc 7nc" dou" cicluri de le%ende cu v"dit caracter $o%omilic. )nul4 care ni s/a p"strat 7ntr/un manuscript din secolul al ?-III/lea al .i$liotecii &cademiei ,omne @nr. 0;2;4 . M<D50>>G4 poveste#te cum 'atanail4 invidios de crea!iunea omului4 a atras de partea sa o ceat" de 7n%eri #i4 ur7nd ve#tm7ntul4 stema #i stea%urile Domnului4 s/a a#ezat cu scaunul de deasupra norilor4 #i cum Dumnezeu a trimis pe arhan%helul Mihail4 care prin vitejia #i iscusin!a lui a iz$utit s" redo$7ndeasc" podoa$ele raiului. &ceast" le%end"4 al c"rei prototip $ul%"resc este pu$licat de pro esorul Iordan Ivanov de la 'o ia4 a prins r"d"cini ad7nci 7n olclorul nostru4 7n unele versiuni pupulare tema aceasta s/a contaminat cu zapisul lui &dam4 c"ci 7n aceste versiuni4 culese de -oronca #i al!ii @v. C%r&ile $o$+( II4 p. ::G4 Dumnezeu trimite pe arhan%helul Mihail sau pe s . Ilie s" reia de la 'atan zapisul 7ncheiat cu primul om. Ae%enda luptei lui 'atanail cu trimi#ii Domnului pentru podoa$ele cerului este sursa unuia din cele mai rumoase cicluri de colinde populare4 Eprada 7n raiF4 7n care se 7nt7lnesc laolalt" %rada!ia povestirii4 mi#carea dramatic" #i rumuse!ea ima%inilor @v. C%r&ile $o$+( II4 p. =>G. 00D

& treia le%end" $o%omilic" este o detaliere a unui ra%ment din Evan%helia lui Matei @cap. I-4 versetul 050;G4 7n care se poveste#te disputa M7n/tuitorului cu 'atana 7n pustie. 'atana4 v"z7nd c"4 cu toate str"duin!ele sale4 nu iz$ute#te s" iz%oneasc" pe M7ntuitor de pe p"m7nt4 se retra%e pe un munte vecin #i se pre%"te#te de lupt". Domnul 7nv"luie muntele 7ntr/ un nour ne%ruC 7n%erii prind pe 'atana #i/0 sp7nzur" de toarta cerului. 7n cele din urm". 'atana4 pre "c7ndu/se poc"it4 este iertat. Dar4 ajuns pe p"m7nt4 intr" 7n inima Caia ei #i provoac" r"sti%nirea Domnului4 care o prime#te pentru a 7mplini 'cripturile #i a m7ntui omenirea. TeKtul se p"streaz" 7ntr/un manuscris al &cademiei ,omne din secolul al ?-III/lea. Ne/a venit din literatura $ul%ar"4 unde teKtul era cunoscut din secolul al ?l-/lea. Aa r7ndul lor4 $ul%arii l/au primit din .izan!4 unde apare 7nc" din veacul al ?ll/lea. Aa at7t se reduce literatura cu nuan!" $o%omilic" 7n literatura scris" romneasc". 7n literatura oral" a poporului circul" azi un ciclu 7nsemnat de le%ende 7n care se vede concep!ia dualist" a lumii4 anta%onismul dintre cele dou" mari puteri: Dumnezeu #i 'atana 5 Dumnezeu creator al viet"!ilor $une @calul4 $oul4 oaia4 al$inaG4 'atana creator al celor rele @viespea4 liliacul4 #arpeleG. EKcept7nd una sin%ur" 5 7n care cei doi creatori apar al"turi ca urzitori ai omului4 'atana pl"m"dind trupul din lut4 Dumnezeu h"r"zindu/i su letul4 le%end" care ne este atestata ca autentic $o%omilic" de c"tre c"lu%"rul $izantin4 contimporan cu secta4 Euthimie *P%a$enos4 multe din celelalte au putut p"trunde la noi4 precum am ar"tat 7n alt" parte 2( nu numai din sudul Dun"rii4 ci #i din Iran4 prin coloniile iraniene din sudul ,usiei. C(DE? 'T),D*&N)' TeKtele din Code7 Sturd8anu" 7ns" nu au nimic comun cu $o%omilismul. Pentru 7nt7ia#i dat"4 7n Studii )i8antino#romne( D. ,usso a ar"tat c" teKtul numit de Oasdeu Cu-et%ri *n ora mor&ii #i 7n care el vedea o crea!iune ori%inal" romneasc"4 de caracter $o%omilic4 nu este ori%inal"4 ci este o 7ntre!esere de ra%mente luate din Dio$tra lui Iili$ Solitariid( din Ev!olo-iu #i din Via&a S'+ Va"ile el Nou+ Mer%7nd pe drumul deschis de ,usso4 am ar"tat 7n 01;14 7n C%r&ile $o$ulare *n literatura romnea" %( I4 p. D=5D2 #i mai ales <24 >=5>:4 1D51>4 c" nu se poate sta$ili nici o le%"tur" nici 7ntre celelalte le%ende reli%ioase din Code7 Sturd8anu"( Code7 Martianu" #i Code7 Todore" u #i 7ntre mi#carea $o%omilic"4 pentru dou" motive destul de simple: 0. TeKtele apocri e din Code7 Sturd8anu" apar 7n literaturile cre#tine 5 siriac"4 $izantin" #i copt" 5H cu patru/cinci secole 7nainte de ivirea $o%omilismului 7n .alcani4 #i al ;/lea4 c" ele cuprind idei ce vin 7n contradic!ie la%rant" cu doctrina $o%omililor. 0 C%r&ile $o$ulare( I4 p. =: 5 D:+ 00:

a#a cum o cunoa#tem din eKpunerea c"lu%"rului $izantin contimporan ju/thimie *P%a$enos. &#a4 de pild"4 $o%omilii4 ca #i al$i%ensii4 nu admiteai. 7nvierea trupului4 pe care 7l considerau ca oper" a 'atanei4 deose$indu/se 7n aceast" privin!" de $iserica ortodoK"4 care crede c" 7n ziua judec"!ii dir urm"4 su letele vor 7nvia 7n trupurile pe care le/au p"r"sit. 7n &pocalipsul lui Pavel este un pasaj 7n care4 dup" ce se poveste#te c" 7n%erii iau su letul omului drept din trup4 se 7ntorc #i/i spun: E'u lete4 cunoa#te/!i trupul t"u de unde ai ie#it4 c" iar" te vei 7ntoarce 7n trupul t"u la ziua de 7nviereF. .o%omilii dispre!uiau cruceaC 7n le%endele din Code7 Sturd8anu" s7nt pasaje din care reiese venera!ia pentru crucea pe care a ost r"sti%nit M7ntuitorul. .o%omilii respin%eau 7mp"rt"#ania cu p7ine #i vin4 pe care o considerau ca un sacri iciu adus demonilorC 7n C%l%toria Mai ii Domnului la iad( aceast" tain" a euharistiei este 7nv"luit" 7ntr/o aureol" divin". .o%omilii propov"/duiau do%ma celi$atuluiC 7n C%l%torie nu numai c" nu este com$"tut" c"s"toria4 dar ea este admis" chiar pentru preo!i. ,enun!7nd dar la clasarea "cut" de Oasdeu 7n te7te )o-omili e #i m%!%# ene( vom 7mp"r!i scrierile din Code7 Sturd8anu"( dup" cuprinsul lor4 7n dou" %rupe: 0. literatur% a$o ri'% a$o ali$ti %( care4 7n numele apostolilor sau al ' . +ecioare4 ne dezv"luie 7ntr/o orm" plin" de sim$oluri tainele lumii de dincolo de moarte4 #i ;. le-ende !a-io-ra'i e @ acestea4 7ntr/o lumin" de miracol4 ne povestesc via!a supraomeneasc" a marilor ilumina!i care #i/au sacri icat via!a pentru trium ul cre#tinismului4 precum #i marilor asce!i care #i/au morti icat trupul pentru a/#i m7ntui su letul. Ciclul le%endelor apocaliptice este reprezentat 7n Codi ele Sturd8an prin urm"toarele trei teKte: A$o ali$"ul a$o"tolului ,avel( C%l%toria Mai ii Domnului la iad #i Moartea lui Avraam+ Aa acestea s/ar putea ad"u%a4 prin caracterul ei4 #i E$i"tolia Domnului no"tru Ii"u" C!ri"to" sau Le-enda Dumini ii+ A$o ali$"ul a$o"tolului ,avel a ost pl"smuit prin veacul al I-/lea d. Ch. cu inten!ia de a l"muri pasajul o$scur din scrisoarea a Ii/a a apostolului4 7n care acesta4 povestind cele$ra viziune pe care a avut/o 7n -alea Damascului #i care 0/a convertit din cel mai 7nver#unat vr"jma# al cre#tinilor 7n cel mai zelos apostol4 spune teKtual c" a ost r"pit la al treilea cer #i a auzit #i v"zut lucruri pe care nici un om nu le/a auzit #i nu le/a v"zut. De apt4 tendin!a apocalipsului este s" pun" 7n relie contrastul dintre %r"dinile raiului cu cetatea de pietre scumpe #i m"r%"ritare4 de o parte4 #i dintre ve#nicul 7ntuneric al in ernului4 unde se muncesc 7n r7uri de oc cei p"c"to#i4 de alt" parte. &cest apocalips a avut mai pu!in" r"sp7ndire 7n literatura veche romneasc"4 deoarece versiunea lui deriv" dup" un teKt s7r$esc mutilat4 care usese tip"rit la 7nceputul secolului al ?-I/lea la -ene!ia4 de tipo%ra ul s7r$ .ozidar -uRovic. C%l%toria Mai ii Domnului la iad( copiat" 7n Codi ele Sturd8an pe la 0:234 st"rui este asupra chinurilor din in ern4 unde di eritele %rupe de p"c"to#i se z$at4 ca #i 7n in ernul lui Dante4 7n chinuri din ce 7n ce mai %rele4 cu c7t ' . +ecioar" intr" mai ad7nc 7n 7mp"r"!ia 7ntunericului. & treia le%end". Moartea lui Avraam( dup" ce ne descrie $un"tatea lui &vraam4 care nu se a#az" niciodat" la mas" "r" oaspe!i4 ne poveste#te 7mprejur"rile 7n care patriarhul a v"zut tainele cere#ti. Ie#ind o dat" cu iul s"u 00<

Isac s" caute un oaspe pentru mas"4 7nt7lnesc su$ poalele unui munte un c"l"tor o$osit pe care 7l aduc 7n casa lor. Peste noapte4 Isac are un vis revelator4 #i atunci str"inul4 care nu era altul dec7t 7n%erul Domnului4 se dest"i/nuie lui &vraam4 spun7ndu/i c" e trimis de Domnul s"/i ridice su letul. Dup" cererea st"ruitoare a lui &vraam4 7n%erul4 7n%"duindu/i s" mai tr"iasc" 7nc"4 7l ridic" pe un car de oc la cer4 unde patriarhul vede4 7n pra%ul raiului4 masa de judecat" a lui 'it4 calea 7n%ust" care duce spre rai4 calea lar%" care duce spre iad #i alte taine divine. -ersiunea din Code7 Sturd8anu" se 7ncheie aci4 dar alte versiuni4 traduse din %rece#te4 la s 7r#itul secolului al ?-II/lea sau 7nceputul secolului al ?-III/lea4 ne povestesc cum patriarhul4 sco$or7t pe p"m7nt4 nu se mai 7ndur" s" se despart" de ai s"i. Dumnezeu trimite atunci moartea4 care d7ndu/i s" $ea din paharul ei4 &vraam 7#i d" su letul4 pe care un cor de 7n%eri 7l duc spre cer. 7n a ar" de aceste trei apocalipse4 care dezv"luie tainele lumii de dincolo de moarte4 cu contrastul dintre paradis #i in ern4 a mai circulat 7n vechea literatur" romneasc" un al patrulea apocalips4 care dest"inuia maselor populare tainele judec"!ii din urm". Este A$o ali$"ul S'*ntului Ioan /o-o#"lovul( descoperit de re%retatul N. Dr"%anu 7ntr/un codice din veacul al ?-I/lea4 #i pe care l/am %"sit apoi #i 7ntr/o serie de manuscrise din .i$lioteca &cademiei ,omne. TeKtul nu se poate identi ica 7ns"4 dup" cum credea Dr"%anu4 cu teKtul $o%omilic descoperit 7n arhivele inchizi!iei din Carcas/sone 5 ora# 7n sudul +ran!ei 5 unde usese pe vremuri un important centru al ereziei al$i%ense. Dimpotriv"4 7n o ma 7n care 7l avem 7n literatura noastr"4 el are concep!ii ortodoKe: venerarea pro e!ilor4 adorarea crucii4 ideea c"4 la ziua judec"!ii din urm"4 oamenii vor 7nvia cu trupul. TeKtul poveste#te4 dup" cum arat" titlul4 cum apostolul4 urc7ndu/se 7n muntele Tavorului4 se roa%" Domnului s" dest"inuie cele ce vor i 7n ziua judec"!ii din urm". 7ntr/o lumin" or$itoare4 M7ntuitorul4 deschiz7nd cerul4 7i arat" lucrurile sim$olice 5 o carte pecetluit" cu #apte pece!i 5 #i 7i dest"inuie sensul lor #i zilele de a%onie ale lumii4 c7nd va veni &ntihrist pe p"m7nt s" am"%easc" omenirea4 c7nd 7n%erii vor aprinde p"m7ntul #i c7nd toate cele trec"toare se vor mistui. Aa literatura apocalipselor apocri e se poate ad"u%a #i Le-enda Dumini ii sau E$i"tolia Domnului no"tru I"u" C!ri"to"( care se p"streaz" 7n Code7 Sturd8anu"+ E vor$a de o piatr" c"zut" din cer4 mic" la vedere4 dar a#a de %rea c" nimeni nu o putea ridica. &$ia dup" ce patriarhul Ierusalimului #i so$orul de preo!i s/au ru%at trei zile4 piatra s/a deschis #i 7n ea s/a %"sit scrisoarea Domnului4 s "tuind omenirea s" ser$eze duminica #i amenin! 7nd cu cele mai %rele pedepse cere#ti pe cei care vor nesocoti duminica #i vor c"lca le%ea Domnului. Cum era de a#teptat4 aceast" literatur"4 r"sp7ndit" de preo!i 7n masele credincio#ilor de pe vremuri4 a avut un ad7nc r"sunet 7n p"turile populare. Cu deose$ire C%l%toria Mai ii Domnului la iad #i Le-enda Dumini ii( care se citesc #i azi cu evlavie 7n lumea satelor #i s7nt socotite ca amulete4 aduc"toare4 de noroc #i p"zitoare de primejdii4 au 7mprumutat materiale pentru ciclul colindelor reli%ioase. 'cena muncilor din iad din pridvorurile multor $iserici de sate este zu%r"vit" adesea cu elemente care amintesc C%l%toria+ Nu mai pu!in norocos a ost4 7n ceea ce prive#te in luen!a asupra poporului. &pocalipsul apocri al s 7ntului Ioan .o%oslovul. Mai tot ciclul credin!elor 00>

populare despre s 7r#itul lumii4 cu mitul lui &ntihrist4 cu lupta lui pentru a am"%i omenirea4 cu victoria asupra lui Enoh #i Ilie4 cu ocul care va mistui p"m7ntul4 pleac" de la acest apocri #i de la o alt" carte4 intrat" mai t7rziu 7n literatura noastr" din literatura ruseasc"4 pe la jum"tatea secolului al ?-III/lea: Semnele venirii lui Anti!ri"t+ .I.AI(8,&+IE Despre literatura apocri " s/a scris oarte mult 7n timpurile din urm". A"muriri su iciente #i o $i$lio%ra ie $o%at" la N. C a r t o j a n4 C%r&ile $o$ulare *n literatura romnea" %( voi. I4 p. ;; 5 ;=4 .ucure#ti4 01;14 ed. Casa Ncoalelor. Doctrina $o%omililor a ost eKpus" de un c"lu%"r 7nv"!at4 Euthimie *P%a$enos4 contemporan cu &leKe Comnenul4 7mp"ratul care a dezl"n!uit pri%oana 7mpotriva ereziei din .izan!. El pretinde c" a ascultat4 ascuns 7n spatele tronului4 convor$irea dintre 7mp"ratul $izantin #i medicul -asilie4 c"petenia $o%omililor4 care4 7n ur ma acestei convor$iri4 a ost ars pe ru%4 7mpreun" cu cei 0; apostoli ai s"i. (pera lui *P%a$enos se nume#te ,ano$lia Do-mati a @Ilavo/riOiaAo_HCm7'G1# Este o oper" de do%matic" 7n care se eKpun doctrinele sectelor care minau cre#tinismul4 pentru caapoi s" ie com$"tute punct cu punct. TeKtul %recesc a ost pu$licat pentru 7nt7ia#i dat" la T7r%ovi#te 7n 0>03 @de rica turcilor s/a scos capitolul privitor la sarasiniG. TeKtul %recesc 7ntre% a ost pu$licat de M i % n e4 7n ,atolo-iae a"u" om$letu"+ Serie" -rade a $o"terior( tom C???. Capitolul despre $o%omili repu$licat de 8. + i c R e r4 Die ,!unda-iaten( Aeipzi%4 01324 dup" un ms. din .i$i. )niversit"!ii din )trecht. Pentru $o%omilii din .ul%aria avem un izvor contemporan 7n cele 0= cuv7nt"ri ale prez/$iterului Cosma 7ndreptate 7mpotriva ereticilor. &ceste cuv7nt"ri au ost editate 7n timpul din urm" de un 7nv"!at rus M. Popru*enRo4 C. U(=M` npec.OTepa CWI(.( Oa epeTOUO4 Peters$ur%4 013>. ( traducere 7n lim$a romn" a dat &leK. Iordan4 I"voare )o-omili e+ ,redi a $re")iterului Co"ma( .ucure#ti4 01=24 )n sinodic al !arului .oril4 care a 7nceput persecu!ia $o%omililor 7n .ul%aria4 tradus din %rece#te 7n anul 0;004 dup" ce secta a ost distrus"4 pentru a sta$ili normele credin!ei pravoslavnice4 cuprinde adaose interesante4 dintre care unele prive#te erezia $o%omilic". 'inodicul a ost pu$licat #i el 7n CuOo lOOU rjapa EopOWia4 'o ia4 01;2. )n al patrulea izvor ni/0 procur" patriarhul E timie din secolul al ?l-/lea. &cesta4 7ntr/o $io%ra ie a episcopului Ilarion din Mo%lena @o diecez" din .ul%aria4 unde erau numero#i $o%omiliG4 a inserat #i discu!iile pe care episcopul Ilarion le/a avut cu ereticii. .io%ra ia a ost pu$licat" de E. UaluzniacRi4 JerOe de" ,atriar !en von /ul-arien Eut!Tmiu"( `ien4 01304 p. ;>/:2. 7n s 7r#it4 un alt izvor pentru cunoa#terea $o%omilismului este o oper" a episcopului Ioan TorQuemada. &cesta usese 7ns"rcinat de popa 'iKt s" converteasc" la catolicism resturile $o%omililor din .osnia. 7n acest scop4 el a 7ntocmit 7n anul 0D<0 un STm) !im veritatum 'idei romanae e le"iae( 7n care se enumera 0: puncte ale ereziei maniheice4 pentru a i apoi com/ $"tute din punct de vedere catolic. 'im$olul a ost pu$licat de +r. , a c R i4 7n Starine( ?I@022; 4 p. #i urm.4 *a%re$. )n studiu important pe $aza tuturor izvoarelor 7n literatura $ul%ar" este al pro . I o r/ dan Ivanov4 .oroMOW7CUO UOOrn O Wiereu lu .C%r&i i le-ende )o-omili e1( pu$licat de &cademia .ul%ar" 7n 01;:4 'o ia. 002

TeKte. Le-enda lui Adant i Eva a ost pu$licat" de dr. M. 8aster dup" un manuscris de la 7nceputul secolului al ?-II/lea @circa 0<335 0<;:G4 7n Revi"ta $entru i"torie( ar!eolo-ie i 'ilolo-ie( I @022=G4 p. >2 5 234 #i reprodus 7n C!re"toma&ie romn%( I. p. <=5 <:. In le%"tur" cu aceast" le%end" st" #i teKtul versi icat: C*nte ul lui Adam( pentru care vezi mai pe lar% C%r&ile $o$ulare *n literatura romnea" %( I4 p. ;; #i urm. Pentru Lu$ta ar!an-!elului Mi!ail ou Satanail &i Disputa lui I"u" u Satana( vezi pelar% N. C a r t o j a n4 C%r&ile $o$ulare *n literatura romnea" %( II4 +unda!iunea pentru literatur" #i art" E,e%ele Carol IIF4 .ucure#ti4 01=24 p. =D5=>4 2:52>. 7n literatura oral" a poporului nostru se %"sesc 7ns" numeroase le%ende cu caracter $o%omilic4 pentru care vezi mai pe lar% I. &. C a n d r e a4 Iar)a 'iarelor( .ucure#ti4 Cultura Na!ional"4 01;24 p. ;B 5 <>4 #i N. C a r t o j a n4 Crile populare in literatura romnea" %( voi. Iap. =:/D;. TeKtele apocri e din Code7 Sturd8anu" (Apocalipsul Apostolului ,avel( C%l%toria Mai ii Domnului la iad( Moartea lui Avraam( Le-enda Dwminicii, Legen a !"# Si"inie 1( precum #i le%enda ha%io%ra ic" a ' . -ineri au ost pu$licate de .. P. O a s d e u 7n Cuv+ente den )%tr*ni( voi. II. &lte versiuni din A$o ali$"ul A$o"tolului ,avel( Apocalipsul Mai ii Domnului au ost pu$licate de N. Dr"%aii u4 Dou% manu" ri$te ve !i SL Co icele Todore" u i Codi ele Mar&ian( .ucure#ti4 &cademia ,omn"4 p. ;33 #i urm. ( alt" versiune cu rotacism @reprodus" 7n acsimilG4 N. I o r % a. I"toria romnilor( voi. I-4 Cavalerii( p. 00D500:. Nu este 7ns" din secolul ?-. C . N. Dr"%anu Da oromania I?4 01=</01=24 p. ;01/;;D. ( versiune dezvoltat" din Moartea lui Avraam a ost pu$licat" de dr. M. 8aster 7n T!e Tran"a tion" o' t!e So ietT o' /i)li al Ar !aeolo-T( IX (A??@), p. AB;W ABB, teKt romnesc #i traducere en%lez" dup" un manuscris din 0>:3. TeKtul A$o ali$"ului lui loan /o-o"lovul a ost pu"licat de -. Dr"%anu4 Dou% manu"# ri$te @ Codi ele Todore" u i Codi ele Mar&ian( p. CCB. Pentru alte manuscrise inedite din colec!ia &cademiei ,omne precum #i pentru teKte slave pu$licate de N. Tihonravov4 &. PPpin4 I. Por iriev #i al!ii4 #i pentru prototipe %rece#ti a se vedea C%r&ile $o$ulare *n literatura romnea" %( voi. I4 la capitolele respective. 'tudii. ( eKpunere detaliat" pentru domeniul romnesc4 cu o $io%ra ie mai complet"4 se %"se#te 7n studiul meu4 C%r&ile $o$ulare *n literatura rom$neasc, voi. I E$o a in'luen&ei "ud#"lave( p. ;D/=D4 .ucure#ti4 01;14 unde este studiat" #i 7ntrea%a literatur" apocri ". AITE,&T),& O&8I(8,&+ICJ De#i curentele re ormiste erau 7mpotriva cultului s in!ilor 5ne reamintim de pre a!a Ca8aniei lui Coresi: Es in!ii mor!i nu ascult" ru%"ciunea noastr"F 5 totu#i preo!ii romni din p"r!ile ardelene#ti au tradus de timpuriu #i au pus 7n circula!ie #i c7teva vie!i de s in!i4 care alc"tuiesc un capitol interesant 7n literatura noastr" veche: le%endele ha%io%ra ice. 001

Aiteratura aceasta usese alc"tuit" 7n vremurile de ad7nc misticism ale evului mediu4 c7nd cultul s in!ilor luase un av7nt a#a de puternic4 7nc7t drumurile care duceau c"tre centrele 7n care se p"strau moa#tele s in!ilor 5 numite 7n documentele timpului "trata $u)li a $ere-rinorum 5 erau 7n!esate de alaiuri lun%i de pelerini porni!i din toate p"r!ile lumii cre#tine. Pentru a satis ace curiozitatea pioas" a mul!imilor4 care veniser" pe drumuri pr" uite din ad7nci dep"rt"ri4 avide de a cunoa#te via!a #i minunile s in!ilor al c"ror sprijin 7l cereau4 c"rturarii din jurul sanctuarului 7n care se p"strau moa#tele lor au alc"tuit le%endele ha%io%ra ice. 7n pl"smuirea acestor le%ende4 autorii lor s/au servit de materialul pus la 7ndem7n" de tradi!ia popular"4 care pleca4 ire#te4 de la povestirile martorilor contemporani cu s 7ntulC dar acestea4 transmise din %enera!ie 7n %enera!ie4 useser" 7n mod con#tient prelucrate 5 cum dealt el se petrec lucrurile #i azi su$ ochii no#tri 5 de ima%ina!ia popular": cadrul istoric #i %eo%ra ic 7n care se des "#urase via!a real" a s 7ntului usese #ters4 iar 7n locul lui antezia creatoare a poporului4 olosindu/se de str"vechile le%ende populare4 a creat tipul %eneric al s 7ntului4 7n care latura miraculoas" a vie!ii usese accentuat" #i su$ordonat" unei concep!ii aparte. 7n ela$orarea elementului miraculos din le%endele populare4 ha%io%ra ii au ost in luen!a!i de curentele ilozo ice ale timpului #i4 7n primul r7nd4 de mistica neoplatonician". &ceasta sus!inea c" 7n timpul eKtazului reli%ios4 su letul omului se poate desprinde de materialitatea trupului #i c"4 p"truns de divinitate4 st" mai presus de le%ile naturii4 pe care le 7n runt". Pentru ha%io%ra 4 s 7ntul este campionul lui Dumnezeu pe p"m7nt 7n lupta contra p"%7nismului #i a ispitelor acestei lumi trec"toare4 cu care duhul r"ului caut" s" primejduiasc" m7ntuirea omenirii. 7n ceasurile de tortur"4 ei se con unda 7n su letul lor cu M7ntuitorul4 care radiaz" 7n jurul lor nim$ul s in!eniei. &cest nim$ al s in!eniei creeaz" 7n jurul mucenicilor un el de pav"z" invizi$il" care destram" puterea le%ilor izice ale naturii #i 7nal!" su letul #i trupul celui pri%onit de vr"jma#ii M7ntuitorului dincolo de %rani!ele naturii materiale. De aceea4 c7nd se sco$oar" 7n aren"4 unde se dau drumul iarelor s"l$atice4 acestea nu se reped la ei. Torturile cele mai %roaznice nu/#i mai pot produce e ectul4 iindc" trupul s 7ntului4 ocrotit prin harul divin4 este imun: s"%e!ile nu/0 str"pun%4 l"c"rile nu/0 mistuie4 otrava nu/0 distru%e4 p7n" 7n clipa c7nd M7ntuitorul 7i prime#te su letul4 o erindu/i cununa de martir. 7n a ar" de ciclul acesta al marilor martiri care #i/au dat via!a pentru iz$7nda ideii cre#tine4 literatura ha%io%ra ic" mai cuprinde un alt ciclu mare de le%ende4 acel 7n care se prosl"ve#te via!a marilor asce!i. 'e #tie c" 7n veacul al I-/lea4 dup" ce Constantin cel Mare a admis cre#tinismul 7n imperiul s"u4 pri%onirea cre#tinilor a 7ncetat4 #i cu aceasta s/a 7ncheiat #i epoca martirilor. &dmira!ia lumii cre#tine 7ncepe s" ie atras" atunci c"tre o alt" orm" a ero/ ismului mistic: asce!ii. &ce#tia 5oameni simpli ori c"rturari versa!i 7n ilozo ia timpului sau chiar mari 7mp"ra!i $izantini 5 7n misticismul lor anatic4 se lep"dau de toate $unurile vie!ii p"m7nte#ti #i4 departe de valurile z%omotoase ale lumii4 7n v"%"unile mun!ilor sau 7n pustiuri4 duceau o via!" aspr" de a$stinen!"4 morti ic7ndu/#i trupul4 pentru a o$!ine harul m7ntuirii divine. &dmir7nd credin!a lor 7n l"c"rat"4 $iserica i/a trecut #i pe ei 7n r7ndul s in!ilor. 0;3

Din literatura secolului al ?-I/lea #i 7nceputul celui de al ?-II/lea au ajuns p7n" la noi #i trei le%ende ha%io%ra ice: le%enda ' intei -ineri4 a ' 7ntului 'isinie #i a ' 7ntului &leKie 5 primele dou" 7n Code7 Sturd8anu"( cea de/a treia 7ntr/un codice %"sit la Cohalm de d/0 Ilie ."r$ulescu4 ost pro esor la )niversitatea din Ia#i. Le-enda S'intei Vineri este o le%end" de martir" 7n care ni se poveste#te cum s 7nta4 pornind 7n lume s" propov"duiasc" 7nv"!"turile Evan%heliei4 a ost le%at" pe cruce #i os7ndit" s" ie ars" de vie4 cum a ost m7ntuit" de un 7n%erC cum apoi a sc"pat neatins" dintr/un cazan cu smoal" clocotind" #i cum4 7n cele din urm"4 un 7mp"rat p"%7n i/a t"iat capul. Ae%enda aceasta s/a r"s r7nt 7n colindele reli%ioase #i 7n desc7ntece: Cine poate spune $ove"tea S'intei Vineri '/o zic" Woi sar" de dou" ori4 -ineri diminea!a de trii ori4 C" l/oi scoate din lacuri4 Din pacuri4 Ni l/oi duce )ne/o hi mes"/ntins". +"clii aprins"4 Izvoar"le reci #i 7nt"ni curate... .C%r&ile $o$ulare( I4 p. 0< l1 %r"ie#te un desc7ntec din Ounedoara. Partea inal" a le%endei4 7n care s 7nta se roa%" lui Dumnezeu s" ia 7n paza lui pe cei ce/i cinstesc ziua #i s" $lesteme pe cei ce nu i/o cinstesc4 este o$7r#ia unui 7ntins cerc de supersti!ii populare privitoare la interdic!ia de a munci vinerea: 5 E-inerea nu se ace le#ie4 nici se toarce4 nici se coas"4 nici c"m"#i se spal"4 c" e r"u de p"!itF 5 #i la o mul!ime de p"!anii ale celor ce n/au respectat ziua s intei. Le-enda S'*ntului Si"inie este un vechi desc7ntec desprins din ciclul ormulelor ma%ice ale vechei &sirii4 care a ost prelucrat 7n le%end" ha%io%ra ic" 7n E%iptul elenistic 5 unde s/a descoperit acum =3 de ani4 de c"tre un arheolo% rancez4 cea mai veche orm" a le%endei4 zu%r"vit" pe rescele unei m"n"stiri cre#tine de pe la anii D33. Este o poveste sum$r" despre s 7ntul care4 lu7ndu/se pe urmele diavolului4 iindc" r"pise din lea%"n copiii surorii sale4 7l %"se#te4 dup" spusele m"slinului pe care/0 $inecuv7nteaz"4 7n undul m"rii #i4 dup" ce/0 sile#te s" restituie copiii4 7l $ate cu $uzdu%anul ca s"/#i spun" numele #i ormele 7n care se pre ace c7nd r"pe#te copiii. 'e #tie c"4 dup" concep!iile populare4 duhul r"u se poate pre ace 7n tot elul de viet"!i #i c" 7n iecare din aceste metamor oze ale sale el poart" c7te un nume special. Cine cunoa#te numele #i/0 pronun!" sau 7l scrie are pe diavol 7n puterea lui. De aceea le%enda scris" se 7ntre$uin!eaz" #i azi4 mai ales 7n satele din .ucovina #i Moldova4 ca amulet de c"tre lehuze #i noii/n"scu!i 7mpotriva in luen!ei ne aste a diavolului. Dac" nu se ia aceast" precau!ie4 atunci se poate 7nt7mpla ca copilul s" se 7m$oln"veasc" de "am a @un nume pe care/ 0 poart" diavolul 7n aceast" le%end"G #i atunci4 pentru a/0 t"m"dui4 se recur%e la desc7ntece numite Ede samcaF. )n desc7ntec asem"n"tor4 scris pe oi de plum$ 7n lim$a slav"4 cu particularit"!i onetice s7r$e#ti din secolul al ?OI/lea4 a ost descoperit la noi 7n ni#te s"p"turi "cute la Turnu/'everin de d/0 C. ."rc"cil". 0;0

Cea mai interesant" le%end" ha%io%ra ic" este 7ns" a S'*ntului Ale7ie( a c"rui duio#ie a ispitit din veacul al ?l/lea #i condeiul unui truver rancez. ' . &leKie4 iul unui no$il roman4 7#i p"r"se#te so!ia 7n noaptea nun!ii #i4 duc7ndu/se la !"rmul m"rii4 se 7m$arc" pe o cora$ie care/0 duce 7n limanurile Capadochiei. &ci4 7n tov"r"#ia unui sihastru4 pleac" spre Edesa4 unde se p"stra icoana ne "cut" de m7ini omene#ti4 pe care M7ntuitorul o trimisese lui &v%ar. 7#i 7mparte averea s"racilor #i4 devenit mai s"rac dec7t cel mai s"rac cer#etor4 7#i petrece vremea 7n umilin!" #i ru%"4 la u#a $isericii. 'ervitorii tat"lui s"u4 trimi#i 7n lume pe urmele lui4 trec pe l7n%" el "r" s"/0 recunoasc". 'o!ia #i p"rin!ii r"m7n dezn"d"jdui!i. Trec ast el 0> ani4 p7n" c7nd4 7ntr/o noapte4 ' . +ecioar" se arat" 7n vis unuia dintre preo!i4 cer7ndu/i s" aduc" 7n $iseric" pe Eomul lui DumnezeuF. &leKe este ast el descoperitC vestea despre s in!enia lui se r"sp7nde#te 7n toat" !ara. Dar el se ace nev"zut4 pleac" spre !"rmul m"rii #i se 7m$arc" pe o cora$ie4 care4 surprins" de urtun"4 7l aduce 7n limanurile copil"riei sale. ,"t"cind pe str"zile ,omei4 7nt7lrie#te pe tat"l s"u4 care nu/0 recunoa#te4 dar care4 7n amintirea iului s"u4 pe care 7l credea pierdut4 7i d" ad"post 7n casa sa. &colo tr"ie#te 0> ani4 su$ scara tat"lui4 "r" s" se dest"inuie nim"nui4 nici p"rintelui4 nici mamei4 nici so!iei sale4 care/i r"m"sese credincioas". &$ia la s 7r#itul vie!ii lui4 printr/o minune dumnezeiasc"4 se dezv"luie misterul care/i acoperise via!a. &ceast" le%end" al c"rui s7m$ure 7l ormeaz" o poveste siriac" din secolul al -/lea4 prelucrat" 7n .izan! #i mai t7rziu 7n ,oma4 a p"truns 7n literatura noastr" de la s 7r#itul secolului al ?-I/lea sau 7nceputul celui de al ?-II/lea #i a avut un r"sunet deose$it 7n su letul popular. 'im. +lorea Marian a cules un ciclu de le%ende 7n care via!a ' 7ntului &leKie a ost prelucrat" de ima%ina!ia popular" cu elemente elurite 5 unele venite din romanul lui -arlaam #i Ioasa 4 altele chiar $urle#ti4 7mprumutate din ciclul lui P"cal". .I.AI(8,&+IE TeKte. Le-enda S'intei Vineri@ .. P. Oasdeu4 Cuvente den )%tr*ni( II4 p. 0D:50:<4 dup" versiunea lui popa 8ri%ore din M"haciu din Code7 Sturd8anu"@ o copie deriv7nd din acela#i prototip ca versiunea Iui popa 8ri%ore4 la N. I o r % a4 Studii i do umente u $rivire la i"toria romnilor( ?III @013<G4 p. :=5:D4 ra%ment a lat 7n scoar!ele unei Psaltiri coresiene. Le-enda S'+ Si"inie din Code7 Sturd8anu" a ost pu$licat" de .. P. Oasdeu 7n Cuvente den )%tr*ni( II4 p. ;2D5;104 cu teKtul slavonesc 7n paralel" #i cu o redac!iune modern"4 tip"rit" la .ucure#ti 7n 02>24 7n josul pa%inii. -ersiunea din Code7 Sturd8anu" a ost retip"rit" #i de dr. M. 8aster 7n C!re"tomatie( I4 p. < 5 >4 al"turi de o versiune din 0>>1. Pentru o ormul" de desc7ntec slav 7n care e citat ' . 'isinie4 s"pat" pe c7teva oi de plum$ din secolul al ?OI/lea #i %"sit" la Turnn/'everin4 c . Aaz"r I. C i o m u4 7n Revi"ta i"tori % romn%( 01=24 voi. -III4 p. ;03/;=D @cu studiuG. Via&a S'*ntului Ale7ie@ Eu rosina 'imionescu4 Codi ele de la Co!alm( Ia#i4 01;D4 p. :< 5:>C dr. M. 8aster4 Revi"ta $entru i"torie( ar!eolo-ie i 'ilolo-ie( II4 022D4 p. =D;5=:;4 dup" un ms. din secolul al ?-III/Iea #i dup" versiunea mitropolitului Doso tei din Vie&ile "'in&ilor+ 0;;

Pentru mai multe am"nunte $i$lio%ra ice de tiprituri, ms. romne&ti #i izvoare4 N. Car7t o j a n4 C%r&ile $o$ulare in literatura romnea" %( I, 5ucure&ti, ABCB (ed. Casa NcoalelorG4 p. AF9, A;97A;;, A@D7A@A. *tudii. -. C a r t o j a n/4 o$era itat%( cap. XVII, Legen e %agiogra"ice, p. A9@WA@A. AITE,&T),& %I%!C.IC) Trecerea de la literatura apocri " la cea didactic era u#or de "cut4 deoarece literatura didactic" de la 7nceputul culturii noastre era alc"tuit" din teKte 7n care maKimele4 elementele rudimentare de #tiin!e naturale4 precum #i cele narative4 le%ende #i istorioare4 s7nt su$ordonate unor idei morale #i reli%ioase. Aiteratura didactic" este reprezentat" n secolul al ?-I/lea #i 7nceputul celui de al ?-II/lea4 7n a ar" de *nv%&%turile lui Nea-oe /a"ara) %tre 'iul "%u Teodo"ie( despre care ne/ am ocupat la locul su, prin dou" teKte: unul venit din E%iptul elenistic prin vechiul .izan!: Ii"iolo-ul( altul venit din literatura Italiei medievale: Iiore di virtu+ +I'I(A(8)A. Ii"iolo-ul este o interesant" carte, alc"tuit" 5 dup" cum conchide MaK `ellman 7ntr/un studiu recent 5 7n secolul al I-/lea4 poate 7n E%ipt4 su$ in luen!a curentelor neopita%oriciene #i a altor curente mistice din (rient4 care c"utau s" descopere calitile oculte ale lucrurilor4 avantajele ma%ice #i sim$olurile lor reli%ioase. Este4 de apt4 un el de tratat de zoolo%ie #i de moral" 7n acela#i timp4 7n care animalele #i p"s"rile4 dup" ce s7nt descrise cu o$iceiurile reale sau 7nchipuite4 s7nt interpretate apoi ca sim$oluri ale unor idei morale #i reli%ioase. 7n ciclul animalelor descrise de Ii"iolo- se %"sesc #i animalele antastice din miturile popoarelor vechi4 ca de pild" finixul, o pas"re ca p"unul4 cu capul de aur4 care ar i tr"it pe l7n%" cetatea Keliopol. &colo sta nou" ani pe cedrii Aivanului4 "r" s" se hr"neasc"4 iindc"4 ne spune teKtul4 era hr"nit de Duhul s 7nt. Dup" nou" ani i se umpleau aripile de mireasm" #i4 auzind toaca preotului din cetate4 intra cu el 7n $iseric"4 se a#eza pe jert elnic #i se aprindea4 mistuindu/se 7n cenu#"4 pentru ca apoi , a doua zi4 preotul s" o %"seasc" ren"scut" #i 7ntinerit". &lte animale mitice din Ii"iolo- s7nt vasi/liscul4 un el de $alaur cu privirea 7nveninat"4 care ucide de la distan!"4 sau %or%onia4 un monstru cu chip de emeie &i cu perii capului de $alaur. Pentru a ne ace o idee de structura acestei curioase c"r!i4 iat"4 de pild"4 cum este descris" %heonoaia sau cioc"nitoarea: E8heonoaia z$oar" din copaciu 7n copaciu4 sco$ind lemnul4 #i ascult" cu urechea #i dac" a l" lemnul tare #i vrtos, ea fu#e de la d7nsul4 iar unde a l" lemn sla$ #i %"unos4 ea tot sco$e#te #i s" sl&luie&te 7ntr/7nsulC #i acolo scoate #i puii s"iC #i l"cuie#te 7ntr/7nsul. AC9

&#a #i diavolul: um$l" din om 7n om4 cerc7nd cu vicle#u%ul s"u4 #i dac" %"se#te om sla$ s" s"l"#luie#te 7ntr/7nsul4 iar dac"/0 %"se#te postind #i ru%7n/du/se sau "c7nd milostenie4 el u%e c" nu/i place.F Dup" cum se vede4 descrierea p"s"rii este urmat" de interpretarea sim$olic". 7n elul acesta s7nt descrise #i interpretate 7n sensul unui sim$ol moral o mul!ime de animale #i p"s"ri: pelicanul4 care/#i s 7#ie pieptul pentru ca din s7n%ele lui s"/#i hr"neasc" puii4 este interpretat ca un sim$ol al M7ntuitorului4 care s/a r"sti%nit pe cruce4 pentru ca prin s7n%ele lui s" m7ntuie omenirea de p"catul primitivC porum$eii4 care um$l" totdeauna 7n stoluri4 pentru ca s" se ereasc" de #oim4 s7nt da!i ca pild" cre#tinilor care tre$uie s" se adune 7n cete la $iseric" spre a se eri de diavol. Ii"iolo-ul a ost alc"tuit4 dup" cum s/a spus4 7n E%ipt4 unde se 7ncruci#a cultura elenistic" cu cea iudaic" #i oriental" #i cu cre#tinismul. Din E%ipt a p"truns 7n .izan! #i a intrat de timpuriu4 poate din veacul al -/lea4 7n (ccidentul latin4 unde4 su$ numele de /e"tiarii( a ost tradus #i prelucrat 7n toate lim$ile romanice #i %ermanice. Elementele antastice pe care le con!inea nu au iz$it mentalitatea naiv" a lumii medievale4 lipsit" de spiritul critic pe care ni/0 d" ast"zi pro%resul #tiin!elor eKacte. Dealt el4 7nsu#i ' . Ieronim4 traduc"torul .i$liei 7n latine#te4 ne poveste#te 7ntr/una din scrisorile sale scena 7nt7lnirii 7n pustiu a s 7ntului &ntoniu cu un satir4 care ar i cerut s 7n/tului s" se roa%e pentru el lui Dumnezeu. C7nd asemenea naivit"!i se %"seau p7n" #i 7n scrierile s in!ilor p"rin!i4 nu tre$uie s" ne mir"m c" elementele din Ii"iolo- au p"truns 7n romanele courtois ale +ran!ei medievale4 ca de pild" 7n Iloire et /lan !e'leur( sau 7n operele truverilor4 ca Thi$aud4 contele Champa%nei #i re%ele Navariei4 ori 7n ale istoricilor #i naturali#tilor4 ca WacQues de -itrP #.a. /e"tiariile s/au $ucurat ast el 7n evul mediu de o lar%" popularitate. &u inspirat p7n" #i arta4 c"reia i/au 7mprumutat motive decorative pentru turnuri4 pentru a!ade4 pentru portaluri4 amvoane #i vitraliurile domurilor4 precum #i ornamenta!ii pentru vinietele #i ini!ialele manuscriselor. Nu mai pu!in r"sp7ndit a ost Ii"iolo-ul 7n literaturile $alcanice. De la $izantini4 Ii"iolo-ul a c"l"torit mai departe la slavii sud/dun"/reni4 unde a ost tradus 7n dou" epoci di erite: o dat" 7n epoca de aur a vechii literaturi $ul%are4 alt" dat" mai t7rziu4 7n epoca de suprema!ie a literaturii s7r$e#ti. Aa noi4 Ii"iolo-ul se pare c" a p"truns de timpuriuC se cunosc p7n" acum vreo #ase manuscrise4 dintre care cel mai vechi a ost copiat 7n 0<1=4 de Costea Dasc"lul4 din $iserica Ncheilor din .ra#ov4 #i a ost repu$licat4 cu un studiu4 de doamna Mar%areta Mociorni!"/ Constantinescu4 7n acsimile #i transcriere latin". Toate aceste #ase manuscrise descind din acela#i prototip 5 mult mai vechi4 poate din secolul al ?-I/lea sau 7nceputul celui de al ?-II/lea 5 tradus la r7ndul s"u dup" o versiune s7r$easc". -ersiunea aceasta tradus" din slavone#te este 7ns" sumar"C de aceea 7n epoca in luen!ei %rece#ti s/a "cut o nou" traducere dup" un teKt mult mai complet4 al lui Damaschin 'tuditul4 arhiepiscopul Naupactei4 venit la noi 7ntr/o tip"ritur" vene!ian" sau 7n manuscris4 adus din Muntele &thos. Nu #tim cui se datore#te aceast" nou" traducere4 dar versiunea cea mai veche 0;D

se p"streaz" 7ntr/un manuscris4 copiat 7n anul 0>>D de dasc"lul Duma #i pu$licat de C. N. Mateescu 7n Calendarul #i revista Ion Crean-% pe 010D #i 010:. Ii"iolo-ul a ost destul de r"sp7ndit 7n literatura noastr" veche. El a 7m$o%"!it comoara tradi!iilor populare cu le%ende despre animale #i p"s"ri4 c" de pild" despre pelican sau despre am"r7ta turturic"4 acea duioas" istorioar" despre pas"rea care4 r"mas" "r" so!4 nu se mai a#az" pe lemn verde4 nici nu mai $ea ap" limpede. &ceast" tem" se %"se#te 7n *nv%&%turile lui Nea-oe( 7n Evan-!elia *nv%&%toare de la Dealu( a ost culeas" 7n mai multe variante din %ura poporului 7n Muntenia #i .ucovina #i a ost literalizat" la 7nceputul secolului trecut de En"chi!" -"c"rescu @dup" liricul %rec PsalidasG #i de &sachi .,%"%rui a "tin-!er%1+ )n alt animal antastic din Ii"iolo-( utilizat adesea ca motiv decorativ 7n miniaturile manuscriselor din m"n"stiri #i pomenit de multe ori de scriitorii no#tri vechi4 este va"ili" ul( $alaurul cu privirea ermecat"4 dar 7n acela#i timp otr"vitoare. 'tolnicul Constantin Cantacuzino4 vor$ind 7n I"toria [%rii Romneti de 7mp"ra!ii romani din epoca decaden!ei4 spune c" erau Emai r"i #i mai cruzi dec7t iarele ... #i dec7t a"$idele #i va"ili" ii ei otr%vitori i venina&i= @ed. Ior%a4 p. 2:G. Nicolae +ilimon4 7n romanul s"u Cio oii ve !i i noi( descrie ast el $el#u%ul din casa lui Dinu P"turic": E-utcele #i ca elele cele mai $une4 ciu$ucele #i nar%hilelele cele umplute cu par umatul tutun al 'iriei... #i emeile cele cu ochii mai ermec"tori dec7t ai va"ili" ului+++= El a intrat #i 7n crea!iunea poetic" a lui Eliade ,"dulescu4 care/0 pomene#te 7n oda sa La S !iller@ Du sarcina4 o4 su let4 du corpul dup" tine4 In sus pe calea strimt"4 cu ilii4 cu consoarteC Te lupt" cu &nan%a4 cu aspra neavere4 Cu lim$ile de #arpe4 cu ochi de va"ili" + -asiliscul nu este aci4 cum comentau 7ntr/o vreme autorii no#tri de c"r!i didactice4 E#op7rla care/#i schim$" coloarea pielii4 cameleonulF4 ci $alaurul antastic din Ii"iolo-( care are privirea a#a de 7nveninat"4 7nc7t ucide cu ea de la distan!". +I(,E DI -I,T). &l doilea teKt cu caracter didactic al secolului al ?-I/lea romnesc are o ori%ine italian". Este Iiore di virtu( un mic tratat de moral"4 care a avut un puternic r"sunet 7n literatura evului mediu. Nu numai c" a ost pus su$ teascul tiparului 7n Italia cur7nd dup" inven!ia tipo%ra iei @7n 0D>DG4 #i a avut4 7n decurs de #ase decenii4 peste D3 de edi!ii4 dar a colindat aproape prin toate literaturile (ccidentului #i a r"z$"tut #i 7n (rient4 iind tradus 7n lim$ile s7r$"4 %reac"4 romn"4 rus"4 $ul%ar" #i armean". &cest succes a#a de rumos se datore#te $unului/sim! cu care autorul4 c"lu%"rul $enedictin Tommaso 8ozzadini4 din .olo%na veacului al ?O/lea4 !in7nd seam" de %ustul epocii sale4 a 7m$inat 7ntr/un tot armonic materiale a#a de disparate la prima vedere. Cartea este alc"tuit" din =D de capitole re eritoare la virtu!i #i vi!ii4 dar a#ezate simetric4 ast el 7nc7t iecare virtute s" ie urmat" de vi!iul contrar: dra%ostea 5 pizmaC dreptatea 5 str7m$"tateaC adev"rul 5 minciuna. 0;:

+iecare capitol Ia rndul su e ormat din patru sec!iuni de materiale di erite4 dar reunite ntre ele armonic, ca piesele unui mozaic. Prima sec!iune o alc"tuiesc definiiile virtuilor sau ale vi!iilor4 care s7nt 7n %enere precise #i clare. Dup" definiie urmeaz n iecare capitol 5 7n con ormitate cu %ustul cititorilor din evul mediu, care c"utau sim$oluri pentru ideile morale ale cre#tinismului n lumea material 5 compara!ia virtu!ii sau a vidului cu un animal4 precum: frica cu iepurele4 $"r$"!ia su letului cu #oimul4 7n%7m/ area cu punul, mnia cu ursul. Descrierea acestor animale, precum #i a altora antastice 5 ca de pild" vasiliscul sau leoncornul, ori pasrea calandrinon4 cu puteri de t"m"duire 5 toate cu o$iceiurile lor, nc8ipuite ori reale4 au ost 7mprumutate de autorul acestui tratat de moral al evului mediu din Ii"iolo-+ Compararea cu animalele din Ii"iolo- se continu" cu o serie de maKime4 privitoare la virtuile &i viiile corespunz"toare4 culese din scrierile $i$lice sau din filozofii p"%7ni4 ori din scriitori medievali. De#i luate din izvoare disparate4 ele s7nt totu&i alese cu #ust, scurte4 concise4 plastice4 spirituale chiar. De pild": ECasiodor: n ce c8ip "uretele nu d" ap" p7n" nu/0 storci4 a#a #i scumpul nu d" nim"nui nimica pn nu7i iai cu sila. PPtha%ora: *cumpul Savarul) este ca m"%ariul ce poart" povar" altuiaC a#a #i scumpul str7n%e avuie altora, iar el numai ce/i cu $"natul. -aros au zis: !l"ina ine n %ur" mierea #i 7n coad" acul cu ierea.F Partea cea mai atractiv a c"r!ii o alc"tuie#te sec!iunea a I-/a4 ultima4 care 7ntre%e#te predica privitoare la 7nt"rirea virtu!ilor #i 7n r7narea vi!iilor printr/o istorioar" moral, aleas #i ea din izvoare oarte variate4 ca de pild" din romanele cele$re ale timpului ca Romanul lui Ale7andru el Mare1( din 0e"ta Romanorum( din scrierile $i$lice sau din le%endele ha%io%ra ice. &mintesc aci le#enda ,n#erului #i a sihastrului4 pe care a olosit/o -ol/taire 7n romanul s"u &a ig &i pe care a prelucrat/o la noi M. 'adoveanu 7n ,ove"tiri $entru o$ii ('ustnicul Ieronim1+ Este o le%end" care a avut mult" r"sp7ndire 7n evul mediu &i care 7#i are sursa ei 7ndep"rtat" 7n (rientul semitic. ,eamintesc de asemeni duioasa le%end" a Casiei #i a prietenei sale Theo/dora cu 7mp"ratul $izantin #i cu m"rul de aur 5 un re leK al olclorului $izantin. l Iiore di virtu a p"truns n literatura noastr" pe trei c"i4 prin trei traduceri di erite. Prima traducere s7a fcut n secolul al ?-I/lea4 direct din lim$a italian"4 7n Moldova. (ric7t de curios ar p"rea la prima vedere un contact direct cu literatura italian" n secolul al ?-I/lea4 totu#i lucrul nu este eKclus4 dac" ne %7ndim la le%"turile rilor noastre cu Italia #i 7n primul r7nd cu -ene!ia4 pe care documentele ce se descoper" 7nc" 7n zilele noastre ni le 7n "!i#eaz" 7ntr/o lumin" din ce n ce mai interesant": soliile lui Nte an cel Mare 7n cetatea la%unelor4 iicele lui +etru Nchiopul m"ritate 7n -ene!ia cu %reco/italieni4 anii de studiu ai lui 1i8nea n -ene!ia4 su$ 7n%rijirea m"tu#ii sale Marioara &dorna -allar%a4 ce sttea n m"n"stirea de c"lu%"ri!e din Murano. Nu este 0 & se vedea mai pe lar#2 -. Cartojan4 Iiore di virtii *n literatura romnea" %( &nalele A ad+ Rom+( (em# sec"# )t#, seria III, t. I-4 mem. ;4 .ucure#ti4 01;24 p. 1 5 0=. ACF

eKclus ca 7n asemenea 7mprejur"ri un c"rturar romn din soliile sau din alaiurile princiare romne4 atras de cele$ritatea c"r!ii4 s" i 7ncercat transpunerea ei 7n lim$a neamului s"u. Traducerea romneasc"4 din nenorocire4 s/a pierdut4 dar se p"streaz" traducerea ruseasc"4 "cut" dup" cea romneasc"4 7ntr/o copie din veacul al ?-III/lea4 care 7ncepe cu urm"torul titlu: ECartea +loarea virtu!ilor #i a vi!iilor tradu"% din lim)a italian% *n vala!% "au )o-d%nea" % @moldoveneasc"G de c"tre 0!erman Vala!ul( iar din valah" tradus" 7n slav" de -eniamin Ieromonahul ,usin4 la anul 0:1;F. &ceast" traducere ruseasc"C p"strat" 7n Muzeul ,umjancov din Moscova #i studiat" de 7nv"!atul rus Istrin4 ne d"4 dup" cum se vede4 o dat" si%ur" la care a ost "cut" traducerea ruseasc": 0:1;. 7nainte de aceast" dat"4 Iiore di virlu circula deci 7n literatura noastr"4 tradus" direct din italian" de c"tre 8herman -alahul. & doua traducere s/a "cut dup" un intermediar s7r$esc4 care usese la r7ndul s"u tradus din italian" 7n secolul al ?lII/lea4 pe !"rmurile Croa!iei4 7ntr/una din m"n"stirile croate din insulele sau de pe !"rmurile adriatice4 7n care se o icia servicul divin 7n lim$a latin" #i care avea le%"turi cu !"rmurile vecine ale Italiei 5H #i 7n primul r7nd cu -ene!ia 5 un c"lu%"r croat a transpus 7n lim$a neamului s"u cele$ra carte de moral" a evului mediu. De pe !"rmurile croate4 traducerea lui a c"l"torit mai departe 7n inima 'er$iei #i de aci a ost adus" la noi4 unde a ost tradus" 7n lim$a romneasc"4 pe la jum"tatea secolului al ?-I/lea4 7n &rdeal. &ceast" traducere s/a pierdut dar ni s/a p"strat o copie "cut" 7n 0<;34 de popa Ioan ,omnul4 7n satul '7mpietru din Ounedoara4 7n a#a/numitul Code7 Nea-oeanu"+ Traducerea ardelean" era 7ns" plin" de lacuneC de aceea4 c"tre s 7r#itul secolului al ?-II/lea4 7n epoca de rena#tere a sentimentului reli%ios din vremea lui &ntim Ivireanu #i a lui .r7ncoveanu4 c7nd clerul nostru a sim!it nevoia de a pune 7n m7na poporului c"r!i de edi icare moral"4 aceast" carte a ost tradus" din nou. &ceast" a treia traducere a ost "cut" dup" un teKt %recesc4 care deriva dup" o versiune pu$licat" 7n tipo%ra iile %rece#ti din -ene!ia. &ceast" versiune usese tradus" la r7ndul ei dup" un incuna$il italian #i pu$licat" pentru 7nt7ia#i dat" la -ene!ia4 7n 0:;14 #i retip"rit" continuu 7n cursul veacurilor al ?-I/lea #i al ?-II/lea4 su$ titlul F&oko! tY'v aapvtcov. )na din aceste tip"rituri %rece#ti a ajuns p7n" 7n m"n"stirile %rece#ti din Muntele &thos4 unde a %"sit/o4 7n timpul pelerinajului s"u4 unul din $oierii lui .r7ncoveanu4 paharnicul Constantin 'arachini4 iul unui doctor %rec din Creta ce se 7mp"m7ntise la noi. Paharnicul 'arachini4 duc7ndu/se s" se 7nchine la Muntele &thos4 a dat peste aceast" carte #i4 voind s" aduc" #i el un prinos de recuno#tin!" noii lui patrii4 a 7ndemnat pe ieromonahul +ilo tei4 un c"lu%"r romn atonit4 care4 7nt7mpl"tor4 se 7ntorcea cu el 7n !ar"4 s/o traduc" 7n lim$a romn". Traducerea a ost tip"rit" la 0>334 la m"n"stirea 'na%ovului4 de c"tre ieromonahul &ntim Ivireanu4 viitorul mare mitropolit. Cartea s/a r"sp7ndit repede 7n toate !inuturile romne#ti4 a ost multiplicat" prin copii manuscriseC #i interesul pentru ea era 7nc" destul de viu la 7nceputul veacului al ?l?/lea4 c7nd4 7n 023>4 parohul $isericii din .ol%arse%hiul .ra#ovului4 Ierei 0;>

Ioan Nte anovici4 socotind c" din vechea carte de moral" E ie#tecare do /toria #i nectarul poate su%e... ca al$ina care s$oar" cu mare osteneal" #i s"n"toas" 7n!elepciune peste c7mpuri #i livezi #i %r"dini4 din loare 7n loare4 pentru a/#i a%onisi hranaF4 o tip"re#te din nou 7n tipo%ra ia ra!ilor Constantin #i Ion .o%hici. Cartea a dat/o la lumin"4 dup" cum o spune 7nsu#i4 dup" un eKemplar tip"rit la 'na%ov. Tip"ritura aceasta a avut noroc4 c"ci 7n anul urm"tor4 02324 se tip"re#te a doua edi!ie4 de tipo%ra ul +riederich Oer urtC 7n 020D se scoate a treia edi!ie la 'i$iu #i4 7n s 7r#it4 7n 02<D4 o a patra edi!ie la .ucure#ti. Cartea aceasta4 care a ost citit" patru veacuri 7n literatura noastr"4 tradus" de cel pu!in trei ori4 copiat" 7n toate !inuturile romne#ti4 tip"rit" apoi de cinci ori4 nu putea dispare din circula!ie 7nainte de a l"sa 7n su letul popular urmele ei. Elemente din ciclul asem"n"rilor cu animalele se %"sesc 7mpr"#tiate 7n tradi!iile populare privitoare la o$iceiurile animalelor #i pas"rilor4 dup" cum dovede#te cule%erea lui 'im. +I. Marian4 Ornitolo-ia $o$ular% romn%+ Istorioare morale ca Iiul *m$%ratului T!eodo"ie sau *n-erul i Si!a"tru aceasta din urm" prelucrat" de M. 'adoveanu4 au ost culese din %ura poporului de di eri!i cule%"tori de material olcloric4 iar tezaurul prover$elor populare romne#ti datoreaz" #i el o parte din sentin!ele sale acestei vechi antolo%ii morale a $enedictinului italian din veacul al ?lII/lea. &st el maKima ' . Isidor: E8"ina pentru un ou ace %"l"%ie de o aude vulpeaF @din capitolul despre 7n"l!are #i 7n%7m areG se %"se#te la &nton Pann4 su$ orma: 8"ina c7nd va oua B &ude o mahalaC iar 7n colec!ia manuscris" a lui Iordache 8olescu: E8"ina pentru un ou4 mult" %"l"%ie aceF. MaKima lui -aros: E&l$ina !ine 7n %ur" mierea #i 7n coad" aculF o %"sim 7n manuscrisele lui Iordache 8olescu: E&l$ina !ine 7n %ur" mierea cea dulce #i 7n coad" acul cel otr"vitorF4 #i la &nton Pann 7n orma: &l$ina 7n %ur" cu miere Ni/n coad" acul cu iere. MaKima atri$uit" ' . &u%ustin: EAeul nu se lupt" cu urnicile4 nici vulturul nu prinde mu#teF apare la &nton Pann su$ orma: -ulturul st"/n loc #i ve%heaz"4 Dar el mu#te nu v7neaz". .I.AI(8,&+IE <isiolo#ul. Manuscrisul cel mai vechi4 copiat 7n 0<1= la .ra#ov de Costea Dasc"lul de la F$iserica Ncheailor4 a ost pu$licat 7n acsimile #i transcriere latin"4 cu un studiu4 de Mar%a/ reta D. Mociorni!"4 7ntr/o pu$lica!ie a 'eminarului nostru4 ap"rut" su$ titlul Cer et%ri literare( I4 .ucure#ti4 01=D4 p. 2=5030. )n alt manuscris din aceea#i amilie4 copiat 7n 0>>> de &ndronache .ercheceanul4 a ost pu$licat de dr. M. 8 a s t e r4 II ,!T"iolo-u" rumeno( 7n Ar !ivio -lottolo-i o italiano @al 0;2

ui &scoliG4 anul ? @022<G4 p. ;>= 5 =3D4 7n teKt romnesc cu caractere latine #i 7n traducere talian" "cut" de Pietro MerWo. ( alt" versiune4 tradus" din %rece#te su$ titlul Oare are unotin&e de la 'ilo"o'ii ve !i $entru 'irea i o)i eiurile n%ravurilor oare %ror 9ivini adunate de $rea*n&ele$tul *ntru ar!ierei Dama" !in Studitul( a ost pu$licat"4 dup" o copie "cut" 7n anul 0>>D de dasc"lul Duma din .ra#ov4 de C. N. M a t e e s c u 7n Calendarul revi"tei Ion Crean-% pe 01 0D #i 7n revista de olclor Ion Crean-%( -II @010DG #i -III @010:G. Pentru ori%inalul %recesc a lui Damaschin 'tuditul vezi A e % r a n d4 7n Annuaire de lLA""o iation $our VL en oura-ement de" etude" -re Uue" in Iran e( -II4 p. 0:> #i urm. Pentru raporturile versiunilor romne#ti a se vedea #i M a r/%areta4 D. Mociorni!" 7n studiul amintit mai sus. *tudii pentru Ii"iolo-( rnai pe lar% N. Cartojan4 C%r&ile $o$ulare *n literatura rom# nea" %( voi. I4 p. 022501D. .i$lio%ra ia la p. 01=501D4 la care e de ad"o%at acum: MaK `ellmann4 Der ,!T"iolo-u"+ Eine reli-ion"-e" !i !tli ! naturai""en" !a'tli !e Vnter"u Oun-+ ,!ilolo-u" Su$$lement)and( ??II4 Oe t 04 Aeipzi%4 01=3. <iore di Virtu. TeKtul din Code7 Ne-oeanu" n/a ost pu$licat p7n" acum 7n 7ntre%ime. C7teva capitole pu$licate 7n mod critic4 cu un studiu asupra ori%inalului italian #i asupra r"s/ p7ndirii lui 7n literaturile $alcanice #i 7n cea romn": N. Cartojan4 Iiore di Virtu *n literatura romnea" %( *n Analele A ademiei Romne( Memoriile "e &iunii literare( seria IIIc tom. I-4 memoriul ;4 .ucure#ti4 01;2. )n rezumat 7n lim$a rancez" al acestui studiu am dat 7n Ar !ivum romani um( voi. ?II @01;2G4 p. :30 5 :0D: Iiore di Virtii dan" la litterature# roumaine+ & se vedea #i C%r&ile $o$ulare *n literatura romnea" %( I4 p. 01: 5 ;324 unde se d" #i o $i$lio%ra ie complet". AITE,&T),& DE P,E-E'TI,E 7nainte de a trece la romanul popular4 ne oprim pu!in4 pentru a avea o icoan" complet" a culturii romne#ti din epoca de care ne ocup"m aci4 asupra unor teKte care au avut 7n trecut o lar%" circula!ie 7n toate p"turile societ"!ii romne#ti #i care ormeaz" #i azi lectura avorit" a claselor populare. Este un %en de literatur" care reprezint" prelun%irea 7n cre#tinism a unor str"vechi supersti!ii din lumea antic": c"r!ile de prevestire. &ceast" literatur" 7#i are sursele ei 7ndep"rtate 7n credin!ele astrale ale vechilor caldeeni #i asirieni. 'e #tie c" preo!ii &siriei #i Caldeei au a lat pe cer zodiile4 pe care le considerau ca divinit"!i4 au sta$ilit semnele zodiacale #i4 pornind de la concep!ia c" este o str7ns" le%"tur" 7ntre mi#carea astrelor #i tul$ur"rile naturii pe a!a p"m7ntului4 pe de o parte4 #i 7ntre des "#urarea vie!ii omene#ti4 pe de alt" parte4 au 7ncercat4 printr/o $o%at" literatur" astral"4 s" descopere aceste raporturi4 preciz7nd dup" mi#c"rile cosmice #i dup" enomenele naturii soarta omenirii. 7n s"p"turile "cute 7n vremurile noastre 7n &sia Mic"4 pe ruinele vechii Ninive4 s/au descoperit o sumedenie de ta$lete cunei orme4 scrise multe din porunca re%elui 'a%on I4 cu preziceri astrale4 ca de pild": EC7nd constela!ia ursei se 7ntoarce4 nenorocire peste 7ntrea%a !ar"F. Din &siria #i Caldeea4 asemenea literatur" s/a r"sp7ndit 7n E%iptul elenistic #i de acolo a trecut 7n .izan!4 unde a avut un rol important 7n ela$o/ ACB

r"rea ultimelor curente ale ilozo iei eline4 7n special asupra neoplatonismului. Mai t7rziu4 c7nd ,oma ajun%e o putere mondial" #i/#i 7ntinde st"p7nirea 7n (rient4 din 8recia #i din &sia Mic" astrolo%ia se in iltreaz" 7n Italia #i se r"s/p7nde#te4 cu timpul4 7n toate straturile sociale. Credin!ele acestea supersti!ioase despre in luen!a astrelor asupra vie!ii omene#ti prinsese r"d"cini at7t de ad7nci 7n imperiul roman4 7nc7t 7mp"ra!ii cre#tini au deschis lupta 7mpotriva acestui %en de literatur"4 poruncind arderea c"r!ilor de astrolo%ie. &l"turi de 7mp"ra!i4 s/au ridicat marii p"rin!i ai $isericii4 ca de eKemplu ' 7ntul Ioan Orisostomul4 care4 7ntr/o omilie intitulat" ,entru min inoii $rooro i i ei '%r% Dumne8eu ereti i( omilie care a ost tradus" 7n lim$a romneasc" de ,adu 8receanu4 cronicarul lui Constantin .r7ncoveanu4 spune: ECe cre#tini sunt aceia care p"zesc $asmele jidove#ti #i eline#ti #i ursitorile #i vr"jile #i a"trolo-iile i o)ri iri de 8ile i de luni i de ani i Tre$etni e=+ Aupta deschis" de $iseric" a contri$uit ca 7n indicele de c"r!i oprite de a i citite de credincio#i4 s" se treac" de timpuriu4 al"turi de literatura apocri "4 #i literatura astrolo%ic". Din indice4 dispozi!iile 7mpotriva c"r!ilor astro/lo%ice au trecut 7n pravilele de le%i4 care au ost traduse #i 7n literatura noastr". De eKemplu4 7n ,ravila tradus" de Eustratie Ao%o "tul #i tip"rit" pe vremea lui -asile Aupu 7n 0<DD4 se spune 7ntr/un loc: ECei ce caut" 7n stele sau ac alte me#te#u%uri s" cunoasc" mi#carea lucrurilor ne#tiuteC... a#ijderea ceia ce/#i socotesc zua 7ntru care s/au n"scut" #i zic" c/au ostu $un" sau r7a #i ace#tia s" ai$" canon cinci aniF. Aa noi aceast" literatur" a venit din .izan!4 prin mijlocirea slavilor meridionali4 #i este reprezentat" la 7nceputul secolului al ?-II/lea prin urm"toarele teKte: Ro9dani ul sau ?odia ul este un teKt care prezice viitorul copilului dup" luna sau zodia 7n care s/a n"scut. TeKtul cel mai vechi a ost copiat 7n 0<;3 de popa Ion ,omnul din '7mpietru 7n &rdea l #i se p"streaz" la un loc cu Ale7andria #i Iiore di virtu 7n a#a/numitul Code7 Nea-oeanu" din .i$lioteca &cademiei ,omne. 0romovni ul este o alt" carte astrolo%ic"4 care pretinde s" dezv"luie soarta omenirii #i starea s"m"n"turilor dup" zodia 7n care va c"dea tunetul @slav. -roni) S tunetG: dup" cum va tuna ziua sau noaptea4 de la apus sau de la r"s"rit. & ost se pare mult c"utat" 7n lumea romneasc" a veacului al ?-II/lea4 deoarece cea dinth carte ie#it" din tipo%ra ia mitropoliei de la &l$a/Iulia4 instalat" 7n 0<=1 cu material adus din Lara ,omneasc"4 de la Matei .asara$4 este un 0romovni ( tip"rit la un loc cu ,ara li"ul Mai ii DomA nului( Molitvenice #i alte teKte reli%ioase. Tre$etni ul @slav. tre$etni " S tremorG prezice viitorul omului dup" di eritele mi#c"ri ale trupului4 precum: $"taia ochilor4 clipirea %enelor4 #i se %"se#te 7ntr/o sumedenie de manuscrise4 dintre care cel mai vechi cunoscut p7n" azi dateaz" din anul 0<=1. &ceast" literatur" a ost mult c"utat" odinioar"4 judecind dup" marele num"r de copii ce ni s/au p"strat4 precum #i dup" aptul c"4 de#i pravilele $iserice#ti opreau citirea lor4 totu#i ele se pu$licau chiar 7n tipo%ra iile mitropoliilor noastre4 precum a ost cazul cu mitropolia din &l$a/Iulia sau din Ia#i. 0=3

Chiar #i la cur!ile marilor no#tri voievozi c"r!ile astrolo%ice erau oarte mult pre!uite4 cum dealt el erau #i la cur!ile princiare #i re%ale din (ccident4 7n evul mediu. .r7ncoveanu 7nsu#i avea la curtea lui un astrolo%4 anume Ion ,omanul sau Ioan +r7ncul4 care nu tre$uie con undat cu popa Ion ,omnul din '7mpietru4 el 7nsu#i copistul unui rojdanic. &strolo%ul lui .r7ncoveanu avea4 dup" cum spune el 7nsu#i 7ntr/o pre a!"4 Eo$icinuita pe an datorieF de Ea se 7nchina DomnuluiF cu Et7lm"cirea almanacelorF. Credincios acestei sarcini4 el prelucra 7n iecare an almanacele dup" izvoare italiene 5 Io-lieti Novdli+ Prin caracterul ei atidic4 aceast" literatur"4 care tr"ie#te #i azi #i este citit" cu aviditate 7n lumea satelor4 a l"sat urme ad7nci 7n su letul popular4 urme pe care le 7nt7lnim p7n" 7n crea!iile lui poetice. 7n $asmele noastre populare4 de pild"4 nu este 7mp"rat #i 7mp"r"teas" care4 7n ceasurile de mare cump"n" #i nevoie4 s" nu recur%" la cuno#tin!ele unui vraci sau cititor de stele. Tot din aceste c"r!i vine #i zic"toarea: Erea zodie a mai avutF4 sau: Es/a n"scut 7ntr/un ceas $un @7ntr/o zodie $un"GFC urme numeroase se %"sesc 7n des/c7ntece #i vr"ji: Tu stea lo%ostea Toate stelele s" stea Numai steaua lui ? s" nu stea. @Tocilescu4 Materialuri 'ol lori"ti e( p. <2:4 <2<4 <1DG. .I.AI(8,&+IE N. C a r t o j a n4 C%r&ile $o$ulare *n literatura ro mnea" %( I4.ucure#ti4 01;14 p. 0>; 5 02>. 7n $i$lio%ra ia de la s 7r#itul capitolului se indic": manuscrise romne#ti vechi editateC teKte tip"riteC manuscripte inedite din .i$lioteca &cademiei ,omneC teKte slaveC teKte %rece#ti4 studii asupra materialului romnesc4 %recesc #i slavonesc. Pentru calendarele lui .r7ncoveanu4 i)i lem( p. 023502;C adau%" Emil -7rtosu4 Ioletul Novei( alendarul lui Con"tantin Vod% /r*n oveanu( 2>3;B2C4D( .ucure#ti4 01D3 @studiu #i teKteG. ,(M&N)A P(P)A&, Aiteratura reli%ioas" apocri " #i literatura didactic" cu caracter pro an4 7n care le%ende de animale #i pas"ri4 maKime #i istorioare s7nt su$ordonate tendin!ei de a 7n"$u#i vi!iile #i de a 7nt"ri virtu!ile cre#tine#ti4 au pre%"tit4 la noi4 calea pentru povestirile mai 7ntinse4 cu intri%a mai complicat"4 ale romanelor populare. 'tilizate de c"rturari 7n vremuri #i !"ri di erite din material 7mprumutat din literatura oral" a maselor populare4 romanele acestea s7nt reprezentate 7n secolul al ?-I/lea #i al ?-II/ lea prin trei specimene: Ale7andria( Varlaam 0=0

i Voa"a' #i Ar !irie i Anadan( care corespund iecare unei aze deose$ite a su letului romnesc din trecut. 7n secolul al ?-I/lea4 c7nd !"rile noastre se r"m7ntau 7n necontenite lupte pentru ap"rarea p"m7ntului romnesc4 lupte ce culmineaz" 7n epopeea ul%er"toare a lui Mihai -iteazul4 se traduce romanul de aventuri r"z$oinice a lui &leKandru cel Mare. C7teva decenii mai t7rziu4 c7nd luptele cad pe planul al doilea #i c7nd trec pe primul plan preocup"rile pentru or%anizarea muncii culturale #i a vie!ii reli%ioase4 )dri#te N"sturel4 7nv"!atul cumnat al dom/ nului Matei .asara$4 traduce romanul de apolo%ie a vie!ii cre#tine: Varlaam i Ioa"a'+ Iar dup" ce s or!"rile pentru 7nt"rirea vie!ii reli%ioase devin #i ele mai pu!in intense4 apare un alt roman cu caracter moral4 7ntre!esut cu maKime4 eni%me #i a$ule: Ar !irie i Anadan+ De#i aceste dou" din urm" dep"#esc epoca pe care o studiem4 le trat"m totu#i aci4 pentru a avea o privire mai clar" asupra romanului popular 7n epoca in luen!ei slavone. &AE?&ND,I&. Cel mai vechi roman popular4 Ale7andria( de#i de ori%ine %reac"4 a p"truns totu#i 7n literatura noastr" prin intermediul s7r$ilor4 dup" ce a su erit 7ns" in luen!a versiunilor din (ccidentul latin medieval. 'e #tie c" romanul lui &leKandru cel Mare a ost alc"tuit 7n E%iptul elenistic 7n veacul al III/lea4 de un autor anonim care s/a olosit de tradi!iuni scrise #i de le%ende populare. -ictoriile str"lucite ale lui &leKandru cel Mare4 care 7n nou" ani numai a cucerit 7n &sia #i & rica mai mult p"m7nt dec7t cunoscuser" %recii temeinic 7n toat" des "#urarea vie!ii lor istorice4 eKotismul !"rilor cucerite4 cu o$iceiuri4 costume #i ve%eta!ie necunoscut"4 precum #i s 7r#itul lui tra%ic4 toate aceste elemente au iz$it 7ntr/at7ta ima%ina!ia contemporanilor4 7nc7t chiar istoricii pe care el 7i luase 7n eKpedi!iile sale4 c7nd au 7nceput s" scrie via!a #i r"z$oaiele lui4 au muiat pana 7n coloarea mitului. De#i operele acestor istorici contemporani cu &leKandru @Callisthenes4 (nesecrit4 &risto$ul4 NearhG s/au pierdut4 totu#i4 7n ra%mentele din ace#ti istorio%ra i4 pe care le citeaz" scri: itorii posteriori @PolP$iu4 &rrian4 'tra$o #.a.G4 se recunoa#te %ermenul unor episoade care au alc"tuit mai t7rziu o parte din urzeala romanului @ca de pild": 7nt7lnirea lui &leKandru cu amazoanele sau cu %Pmnoso i#tiiG. Paralel cu aceste tradi!iuni scrise4 amintirea despre marele cuceritor #i iz$7nzile lui str"lucite s/au p"strat #i prin osta#ii care str"$"tuser" cu el c"ile p7n" la Indus #i care4 7ntor#i la casele lor4 au umplut lumea antic" cu aima eKpedi!iilor 7ntreprinse. &ceste amintiri4 transmise din %enera!ie 7n %enera!ie4 s/au amestecat cu ondul str"vechi de mituri #i le%ende #i 7n elul acesta s/a creat 7n jurul cuceritorului macedonean o atmos er" de supranatural. 7n veacul al III/lea a. Chr.4 7n E%iptul st"p7nit de urma#ii lui &leKandru cel Mare4 un autor necunoscut4 adun7nd elemente din tradi!ia scris" #i din cea oral"4 a alc"tuit romanul4 care a trecut apoi 7n toate literaturile lumii. C" patria romanului este E%iptul se vede chiar din primele pa%ini4 unde marele cuceritor macedonean este 7n "!i#at ca iul natural al ultimului araon e%iptean @Nectane$/NehtinavG 5H o not" menit" s" satis ac" m7ndria vechiului E%ipt. 0=;

Din E%ipt romanul a c"l"torit apoi 7n ,"s"rit4 7n !"rile care "cuser" odat" parte din imperiul lui &leKandru cel Mare4 #i s/a r"sp7ndit cu deose$ire 7n imperiul $izantin4 unde a ost cu timpul prelucrat4 primind 7ntre altele un colorit cre#tin. 7n .izan! unele copii ale romanului indicau ca autor pe istoricul Callis/thenes4 nepotul de sor" al lui &ristotel4 pro esorul lui &leKandru cel Mare. Callisthenes4 care 7nso!ise pe marele cuceritor 7n eKpedi!iile lui4 a povestit aceste eKpedi!ii4 dar a ost ucis din porunca lui &leKandru4 pentru c" #i/a 7n%"duit s" critice astul oriental pe care/0 adoptase %enialul cuceritor. &ceast" moarte tra%ic" i/a atras 7ns" simpatia scriitorilor vechi: Curtius 7l nume#te EvindeK pu$licae li$ertatisF4 iar Cicero laud" arta #i str"lucirea stilului s"u. 'tatuia lui Callisthenes chiar 7mpodo$ea %r"dinile serviliene pe vremea lui Pliniu. Nu tre$uie dar4 7n asemenea 7mprejur"ri4 s" ne surprind" aptul c" romanul antastic al lui &leKandru cel Mare a ost pus4 cu vremea4 spre a/i da mai mult" autoritate4 pe numele lui Callisthenes4 istoricul lui &leKandru cel Mare4 at7t de pre!uit de cei vechiC de aceea 7n literatura $izantin" romanul e cunoscut #i su$ numele de ,"eudo#Calli"t!ene"+ Din imperiul $izantin romanul lui &leKandru a trecut 7n (ccident4 prin dou" traduceri: una "cut" 7n epoca lui Carol cel Mare4 alta4 mai $o%at" 7n elemente antastice4 adus" 7n secolul al ?/lea de un napolitan4 arhipres$iterul Aeo4 care usese trimis 7n solie la 7mp"ra!ii .izan!ului4 Constantin #i ,omanes. &ceast" nou" traducere4 cunoscut" su$ numele de Hi"toria Ale7andri Ma-ni re-i" Ma edoniae de $roelii"( a trecut 7n +ran!a4 7ntr/o vreme c7nd truverii colindau din castel 7n castel pentru a evoca 7n s"lile somptuoase ale oaspe!ilor4 7n sunetul violelor4 ispr"vi de vitejie ale eroilor din alte timpuri. &colo4 7ntr/un mediu de ermenta!ie epic"4 romanul lui &leKandru a ost pre ormat 7n versuri 7nt7i de un cleric4 &l$eric de .esancon 5 sau mai pro$a$il .rian/con 5 apoi de trei truveri 7ntr/o lun%" epopee de ;3.333 de versuri4 de c7te 0; sila$e4 numite de atunci versuri aleKandrine4 din cauz" c" au ost 7ntre$uin!ate 7n acest roman. Din +ran!a materialul epic despre &leKandru s/a r"sp7ndit 7n tot (ccidentul #i a ajuns 7n Italia4 unde s/a 7ncruci#at din nou cu traducerea arhipres/$iterului Aeo. ( versiune 7n proz"4 apropiat" de traducerea latin" a napoli/tanului4 dar care su erise 7n partea inal" in luen!a poemelor ranceze4 s/a repercutat 7n redac!iunile $izantine care circulau 7ntre coloni#tii %reci din -ene!ia. Dup" aceast" versiune %reac"4 devenit" apoi o carte popular"4 deseori tip"rit" 7n -ene!ia4 s/a "cut o traducere 7n lim$a s7r$"4 7n ora#ele de pe !"rmurile croate4 ai c"ror locuitori tr"iau 7n str7nse le%"turi politice #i economice cu -ene!ia. &cum mai $ine de :3 de ani4 istoricul literar rus -eselovsRij a ar"tat c" orma numelor proprii din versiunea neo%reac" #i s7r$easc" a romanului presupune la $aza lor prototipe de ori%ine latin" sau romanic"4 dar4 cu toate 7ncerc"rile "cute4 ori%inalul occidental nu s/a descoperit 7nc". Traducerea s7r$easc" s/a r"sp7ndit repede la to!i slavii ortodoc#i #i a ost adus" 7n !"rile noastre de c"tre c"rturarii s7r$i4 emi%ra!i la noi din pricina ap"s"rii turce#ti. )na din cele mai vechi versiuni slavone#ti care a r"z$"tut prin vicisitudinile vremurilor p7n" la noi s/a %"sit 7n m"n"stirea Neam!u4 #i a ost copiat" 7n 0:<;4 din porunca mitropolitului 8ri%ore. ( copie de pe aceast" versiune a ost tradus" pe la jum"tatea veacului al ?-I/lea 7n &rdeal. 0==

(ri%inalul traducerii romne#ti s/a pierdut4 dar ni se p"streaz" o sumedenie de copii4 dintre care cea mai veche se %"se#te 7n a#a/numitul Code7 Nea-oeanu" @ms. nr. =2;0 din .i$lioteca &cademiei ,omneG4 scris la anul 0<;3 de popa Ion ,omnul4 7n satul '7mpietru din jude!ul Ounedoarei. 7n cuprinsul manuscrisului se a l" urm"toarea noti!"4 interesant" pentru c" ne dezv"luie ceva din psiholo%ia clerului de pe acele vremuri4 care4 tre/c7nd de la atmos era le%endelor reli%ioase apocri e la literatura $eletristic"4 7ncerca s" speculeze tema moral" 7n romanul de vitejie4 iu$ire #i moarte tra%ic" al marelui cuceritor: E&dec" eu mult %re#it #i tic"los Popa Ion din '7mpetru scris aceast" carte ce se cheam" &liKandrie #i m" usteniiu c7t putuiu #i o scris s" ceteasc" #i s" socoteasc" $ine ce este 7mp"r"!ie ce#tii lumi de#arte #i m7n%"noas"F. &ceast" traducere4 "cut"4 dup" toate pro$a$ilit"!ile4 7n veacul al ?-I/lea4 s/a r"sp7ndit 7n numeroase copii4 iar pe vremea lui .r7ncoveanu ajunsese at7t de mult c"utat"4 7nc7t a ost sin%ura carte pro an" care a ost pus" su$ tipar4 cu cheltuiala unui ne%u!"tor. &postol Mnu. De#i nu s/a %"sit p7n" acum nici un eKemplar din aceast" tip"ritur" $r7ncoveneasc"4 totu#i eKisten!a ei este 7n a ar" de orice 7ndoial"4 iindc" este atestat" de c"tre secretarul de lim$i occidentale al lui .r7ncoveanu4 &nton M"ria del Chiaro. &cesta4 7n opera sa I"toria delle modeme rivolu8ione della Vala !ia( ap"rut" la -ene!ia 7n 0>024 pomene#te la anul 0>0=4 printre tip"riturile romne#ti4 o Ale7andrie@ Eo sia 'toria di &lessandro ii Macedone4 stampat" in lin%ua valaca4 ma detta 'toria e veramente curiosa per le molte avole che in essa vedonsi rammischiateF. Mai t7rziu4 7n zorile rede#tept"rii na!ionale4 c7nd intelectualii &rdealului4 7n n"zuin!a de a ridica nivelul cultural al poporului4 se %7ndesc s"/i pun" 7n m7n" c"r!ile lui avorite. Ale7andria vede iar"#i lumina tiparului. & ost pu$licat" la 'i$iu4 7n 0>1D4 7n tipo%ra ia lui Petru .art. De atunci s/a retip"rit continuu #i este azi r"sp7ndit" 7n masele populare de c"tre di erite edituri #i institu!ii culturale4 ca de pild" Casa Ncoalelor4 care a dat o edi!ie 7n%rijit" de marele prozator Mihail 'adoveanu. ( carte ca Ale7andria( care a circulat ne7ntrerupt patru veacuri 7n toate straturile societ"!ii noastre4 a tre$uit ire#te s" lase urme ad7nci 7n tradi!iile #i literatura popular". Credin!e #i le%ende ca de pild" cele despre $lajini4 asce!ii 7n!elep!i care tr"iesc o via!" de priva!iuni4 7ntr/un ostrov de la cap"tul p"m7n/tului4 7#i au4 dup" cum am ar"tat pe lar% 7ntr/un vechi studiu04 o surs" 7n episodul 7nt7lnirii lui &leKandru cu $rahmanii %Pmnoso i#ti ;. 7n ciclul desc7n/tecelor de EieleF4 aceste divinit"!i r"u "c"toare s7nt adesea invocate ca slujitoarele lui &leKandru cel Mare4 iindc" 7n unele manuscrise ale Ale7andriei se poveste#te c" marele cuceritor ar i dat sticla cu p" vie4 d"ruit" de Evant 7mp"ratul %Pmnoso i#tilor4 7n p"strarea slujnicelor sale4 dar c" acestea au $"ut apa #i4 devenind nemuritoare4 au do$Bndit aripi #i s/au pre "cut 7n iele i @CutareG diminea!a s/a sculat 7n cintarea c7nt"rilor4 In rev"rsatul zorilor4 7n mirosul lorilorC 0 <Ale7andria= *n literatura romnea" %( .ucure#ti4 01034 p. 115033. ; Na%omudrii din versiunea noastr" deriv" din slav. Or$ S %ol4 #i MK4np$ S 7n!elept4 corespunz"tor %rec. Pujjvd% 5 %ol4 #i aoQZrTcrr iYC S 7n!elept. 0=D

Din pat de aur s/a sculat4 pe pra% de ar%int a c"lcat4 Cu etele lui &leKandru 7mp"rat 7n cale s/a 7nt7mpinat. 7n colindele ce se c7nt" pe uli!ele satelor 7n zilele de iarn"4 &leKandru Machedon este invocat4 uneori4 pentru a m"ri dispozi!ia de umor #i voie $un". .a chiar #i 7n cuprinsul ora!iilor de nunt" apar reminiscen!e din Ale7andria @ Iar nunul cel mare C"lare p/un cal Ca un Du i$al+++ 7n s 7r#it4 numeroasele urme l"sate 7n $asme4 7n toponimia #i onomastica popular" @Darie4 ,uKanda4 Cleo ila4 CandachiaG4 7n pictura $isericeasc" @zu%r"virea lui &leKandru al"turi de Por 7mp"rat #i de Darie4 7n scena in ernului4 sau a lui Ducipal pe pere!ii unor $iserici de sat din (lteniaG 5 toate s7nt dovezi incontesta$ile de intensitatea cu care a r"z$"tut #i tr"ie#te 7nc" 7n su letul popular de azi romanul de vitejie #i de miraculos al celui mai mare cuceritor din lumea antic". -&,A&&M #i io&'&+. &l doilea roman este Varlaam i Ioa"a'+ '7m/$urele acestui roman de apolo%ie a vie!ii ascetice cre#tine este le%enda lui .uda #i a tat"lui s"u4 re%ele din Uapilavastu4 pe care o veche carte indic"4 Lalitavi"tra( alc"tuit" cu #apte decenii 7nainte de ivirea cre#tinismului4 ne/o 7n "!i#eaz" ast el: ,ele%ele din Uapilavastu do$7ndise la o v7rst" 7naintat" un copil4 despre care se prezisese c" va renun!a la tron #i c" se va ace $rahman. Pentru a pre7nt7mpina o asemenea nenorocire4 re%ele pune s" se zideasc" trei palate m"re!e 7n care copilul avea s"/#i petreac" prim"verile4 verile #i iernile4 #i apoi d" porunc" stra#nic" ca orice su erin!" #i orice necaz s" ie a$"tute din calea copilului. 7ntr/o zi 7ns"4 pe c7nd copilul4 ajuns 7n v7rsta adolescen!ei4 iese cu 7nvoirea tat"lui s"u din palat4 pentru a se duce c"tre una din %r"dinile 7nc7nt"toare spre a/#i petrece vremea4 7nt7lne#te pentru 7nt7ia#i dat" un $olnav #i atunci a l" de la vizitiul s"u ce este $oala4 care macin" s"n"tatea omeneasc". Trece pu!in" vreme la mijloc #i4 ie#ind din palat pe poarta dinspre r"s"rit4 7nt7lne#te 7n cale un mo#nea% 7ncovoiat su$ povara $"tr7ne!ii #i atunci a l" c" tinere!ea se s 7r#e#te cu $"tr7ne!ea. 7n s 7r#it4 cur7nd dup" aceasta4 7nt7lne#te pe cale un convoi mortuar #i atunci a l" pentru 7nt7ia#i dat" marea tain" pe care i/o ascunseser" p7n" atunci to!i4 c" moartea este limanul vie!ii omene#ti. *%uduit de aceste nea#teptate 7nt7lniri4 care/i v"desc dintr/o dat" nimicnicia vie!ii omene#ti4 'iddhrta cade 7ntr/o ad7nc" meditare: ENenorocit" s"n"tatea pe care $oalele o distru%C nenorocit" tinere!ea pe care $"tr7ne!ea o nimice#teC nenorocit" via!a 7n care omul r"m7ne a#a de pu!inF. Pe c7nd se 7ntorcea spre palat 7n prada acestor %7nduri triste4 'iddhrta 7nt7lne#te pe drum un t7n"r ascet care4 7n"$u#ind 7n sine %ermenul tuturor dorin!elor #i al ispitelor4 se str"duia4 7ntr/o !inut" de lini#te des"v7r#it"4 prin citirea -edelor4 s" devin" $rahman. Instinctiv4 el 7n!ele%e c" numai 7n reli%ie se poate %"si ad"post pentru su erin!ele vie!ii omene#ti #i4 7ntors acas"4 7mp"rt"#e#te tat"lui n"zuin!a lui de a se ace #i el $rahman. Tat"l convoac" c"pe/ 0=:

teniile tri$uluiC to!i hot"r"sc s"/0 7mpiedice cu sila de la aceast" nenorocire4 dar 7ntr/o noapte4 pe c7nd str"jile care/0 p7ndeau4 o$osite de prea mult" prive%here4 adormiser"4 t7n"rul prin! se strecoar" din palat #i4 duc7ndu/se la %rajd4 7#i ia calul #i se ace nev"zut4 retr"%7ndu/se 7n pustie4 unde prin meditare ajun%e la cuno#tin!a suprem"4 7ntemeind $udismul. &ceast" le%end" $udist" a trecut din India 7n Persia4 unde4 pe vremea re%ilor 'asanizi4 c7nd cre#tinismul4 care venea dinspre apus4 se 7ncruci#a cu ondul mai vechi $udist4 un c"lu%"r al noii reli%ii a prelucrat/o4 d7ndu/i o coloratur" cre#tin". Din Persia4 le%enda4 tradus" 7n lim$a ara$"4 a c"l"torit mai departe 7n noua ei orm" spre 'iria4 de unde apoi a ajuns p7n" 7n m"n"stirea ' . 'a$a4 la dou" le%he de Ierusalim. &ci un c"lu%"r Ioan 5 con undat mai t7rziu cu ' . Ioan Damasceanul 5 i/a dat orma %receasc"4 su$ care a str"$"tut 7n toate literaturile europene: romanice4 slavice #i %ermanice. Ce modi ic"ri a su erit le%enda $udist" pentru a deveni cel mai $un roman spiritual al evului mediu4 cum 7l caracterizeaz" Urum$acherI '/au p"strat cadrul ini!ial #i cele trei 7nt7lniri atale4 care4 din punct de vedere psiholo%ic4 erau necesare pentru a pre%"ti su letul unui t7n"r iu de re%e s" se despart" de m"ririle de#erte ale vie!ii p"m7nte#ti #i s" pre ere ascetismul #i recule%erea 7n pustietate. 7n locul t7n"rului $rahman 7ns"4 prelucr"torul le%endei a introdus un c"lu%"r4 c"ci pro$lema principal" a transpunerii le%endei din orma $udist" 7n orm" cre#tin" era urm"toarea: 'iddhrta putea prin propria/i meditare s" ajun%" la cunoa#terea suprem" #i la ormularea sistemului s"u reli%ios4 pe c7nd Ioasa nu putea p"trunde 7n cre#tinism "r" ini!iere #i "r" s"v7r#irea celor dou" taine care lea%" pe om de M7ntuitor: $otezul #i cuminec"tura. Dar cele dou" taine nu le poate 7ndeplini 7n cre#tinism dec7t cineva care are darul preo!iei. &cest dar este transmis din %enera!ie 7n %enera!ie de la s in!ii apostoli4 care la r7ndul lor l/au primit de la M7ntuitor 7n ziua co$or7rii ' . Duh asupra lor. De aceea adaptarea le%endei lui .uda la cre#tinism nu se putea ace dec7t prin introducerea 7n scen" a unui c"lu%"r cu darul preo!iei4 7n locul $rahmanului. E rolul acordat c"lu%"rului -arlaam. &cesta tr"ia 7n pustiul 'enaridului4 c7nd4 a l7nd prin revela!ie divin" despre r"m7ntarea su leteasc" a iului de 7mp"rat4 se 7m$r"c" 7n haina de ne%ustor #i porni pe o cora$ie s"/i aduc" m7ntuirea. &juns la limanurile Indiei4 se duse la palat #i aci ceru s" ie dus 7naintea lui Ioasa 5 a#a se nume#te 7n romanul cre#tin iul 7mp"ratului 5 c"ci4 spune el4 dore#te s"/i Edea o piatr" pre!ioas"4 care #i celor ce sunt cu inima oar$" le poate da lumina 7n!elepciuniiF. Intrat 7n palat4 -arlaam o er" piatra pre!ioas"4 care nu era alta dec7t 7nv"!"tura M7ntuitorului4 c"ci dincolo de lumea E7n care unii vin #i din care al!ii se ducF4 este o via!" ve#nic"4 viitoare. ,"pit de rumuse!ea 7nv"!"turilor lui -arlaam4 sprijinite de minunate para$ole4 Ioasa simte co$or7ndu/se 7n su letul lui z$uciumat 7nseninare #i se cre#tineaz"4 primind $otezul #i cuminec"tura. 7mp"ratul4 a l7nd c" iul s"u a 7m$r"!i#at reli%ia pe care el o pri%onea4 7ncearc" prin toate mijloacele s"/#i smul%" copilul din aceast" nenorocire4 cum o credea el4 dar v"z7nd statornicia t7n"rului4 este p"truns #i el de adev"rurile eterne ale cre#tinismului #i se $oteaz". Ioasa 4 urc7ndu/se pe tronul tat"lui s"u4 nu domne#te mult4 iindc"4 st"p7nit tot mai mult de %7ndul vie!ii spirituale #i al m7ntuirii su lete#ti4 se retr%e 7n pustietate. 0=<

&cest roman4 care din literatura $izantin" s/a r"sp7ndit 7n toate literaturile evului mediu occidental4 a trecut #i la slavii sud/dun"reni4 #i4 adus la noi de valul emi%r"rilor st7rnite de ur%ia dezastrului din C7mpia Mierlei4 a ost tradus de )dri#te N"sturel4 cumnatul lui Matei .asara$. Cel mai vechi manuscris slavonesc al romanului lui -arlaam dateaz" din secolul al ?l-/lea #i s/a %"sit de 7nv"!atul rus IacimirsRij 7n $i$lioteca m"n"stirii Neam!ului. 8enera!ii 7ntre%i de c"lu%"ri nem!eni #i/au trecut din m7n" 7n m7n" acest edi icator roman ascetic4 #i unul din ei4 care a ajuns mai t7rziu #i episcop de ,oman4 a notat la 7nceputul veacului al ?-III/lea pe ilele 7n%"l$enite ale manuscrisului aceste 7nduio#ate r7nduri: E(4 mila ta4 Doamne4 mare estee Minunat" cartea aceasta plin" di toate de 7nv"!"turile svinteF. 7ntr/adev"r4 ceea ce ormeaz" rumuse!ea acestui roman4 pe l7n%" puritatea sera ic" a su letului lui -arlaam4 s7nt minunatele apolo%uri pline de ad7nc 7n!eles al vie!ii omene#ti. &#a este4 de pild"4 para$ola celor patru cosciu%e 5 care a ost utilizat" #i de 'haRespeare 7n actul al II/lea din Ne-u"torul din Vene&ia #i care are paralele 7n $asmele noastreC sau para$ola inoro%ului04 care a inspirat lui ,iicRert $alada E" aar ein Mann in STrerland( care a ost sculptat" 7n catedralele din (ccident4 ca de pild" 7n 'an/Marco din -ene!ia4 #i care4 7n s 7r#it4 se %"se#te zu%r"vit" #i 7n c7teva din vechile noastre $iserici4 ca de pild" la m"n"stirea 'ucevi!a din .ucovina4 sau la ."je#ti #i &ninoasa din jude!ul Muscel. Tot a#a anecdota cu care vr"jitorul Tevda c"ut" s" convin%" pe 7mp"rat c" numai emeile pot smul%e pe t7n"rul prin! din calea ascetismului. &ceast" anecdot" plin" de umor a ost reluat" de .occacio 7n De ameronul s"u4 de Aa +ontaine 7n a$ulele sale. Ea este r"sp7ndit" #i 7n masele poporului nostru4 de unde a ost culeas" 7n mai multe r7nduri #i de unde4 7n s 7r#it4 a ost versi icat" de poetul I. ). 'oricu. &,COI,IE #i &N&D&N. &l treilea roman ap"rut 7n acesta perioad" de timp4 nu mai pu!in interesant prin marea lui vechime #i prin ori%inea lui asirian"4 este romanul lui Ar !irie i Anadan+ El circul" 7n literatura noastr" @lin veacul al ?-II/leaC a ost stilizat #i tip"rit de &nton Pann 7n 02:3 #i se tip"re#te #i azi pentru lectura copiilor #i a maselor populare. Este o poveste 7n care se 7ntre!es dou" teme principale: a nerecuno#tin!ei unui iu adoptiv4 care mer%e p7n" acolo 7nc7t pune la cale pieirea unchiului s"u $ine "c"tor4 #i a devotamentului vasalilor asirieni a!" de re%ii lor. &c!iunea se petrece 7n timpul re%elui asirian 'enaheri$4 'ina%rip 7n versiunea noastr". ."tr7nul s etnic al 7mp"ratului4 &rchirie4 neav7nd copii4 adopt" pe nepotul s"u &nadan4 or an de p"rin!i4 #i/0 cre#te cu toat" %rija 0 )n om4 u%ind de inoro%4 c"zu 7ntr/o pr"pastie #i apuc7ndu/se cu m7inile se sui 7ntr/ un copac4 unde se credea 7n a ar" de primejdie. C"t7nd 7n jos v"zu doi #oareci4 unul al$4 altul ne%ru4 care rodeau copacul de la r"d"cin"4 7n undul pr"pastiei4 un #arpe4 E%roaznic la vedere4 su l7nd cu ocF4 c"sca %ura s"/0 7n%hit". EC"t7nd la ramura pe care/#i 7n!epenise picioareleF4 v"zu patru capete de aspid". ,idic7nd4 7n s 7r#it4 ochii 7n sus4 v"zu picur7nd din ramurile acelui copac pu!intic" miere. EDecip"r"sindu/#i %rija #i toate nevoile ce/0 cuprinseseF4 se porni s"B %uste mierea. T7lcul para$olei este urm"torul: pr"pastia este lumeaC copacul este cursul vie!iiC #oarecii 5 ziua #i noapteaC cele patru aspide s7nt cele patru stihii ale trupului omenescC $alaurul 5 iadulC iar pic"tura de miere este dulcea!a acestei lumi trec"toare. 0=>

p"rinteasc" p7n" c7nd se ace mare. &tunci 7l duce la curte #i/0 7n "!i#eaz" re%elui4 ru%7ndu/0 s"/0 primeasc" 7n locul lui4 deoarece el4 sim!indu/se sl"$it de $"tr7ne!e4 voie#te s" se retra%" la !ar". &nadan4 intrat 7n sluj$a re%elui #i dorind s" mo#teneasc" mai cur7nd averea unchiului s"u4 7n urma unei discu!ii violente cu acesta4 se hot"r"#te s"/0 r"pun". 7n acest scop pl"nuie#te ni#te scrisori ca din partea lui 'ina%rip4 pe care le pecetluie#te cu pecetea re%al" #i/0 ace pe &rchirie s"/#i adune oastea #i s" vin" spre cetatea de scaun. 7n acela#i timp4 7n "!i#eaz" re%elui pe unchiul s"u ca pe un r"zvr"tit4 care #i/a str7ns oastea #i vine s"/0 detroneze. ,e%ele4 v"z7nd din turnul palatului oastea lui &rchirie4 se 7nsp"im7nt". &nadan4 care se o erise s" am"%easc" pe unchiul s"u4 iese 7n 7nt7mpinarea $"tr7nului #i/0 decide s" vin" sin%ur la curte. Intrat 7n sala palatului4 &rchirie4 "r" a avea r"%azul s" l"mureasc" ceva4 este condamnat la moarte. Dar arma#ul 7ns"rcinat cu 7n "ptuirea os7ndei se las" convins pe drum de &rchirie #i taie capul unui sclav4 care sem"na aidoma cu &rchirie4 7n timp ce acesta este ascuns 7ntr/o hru$". 7n r"stimp4 araonul E%iptului4 a l7nd de pieirea iscusitului &rchirie4 trimite4 dup" o$iceiul timpului4 solie lui 'ina%rip4 cer7ndu/i ca sau s"/i tri/meat" me#teri iscusi!i care s"/i zideasc" o cetate 7n v"zduh #i s"/i dezle%e eni%me4 sau4 dac" nu4 s"/i pl"teasc" tri$ut. 7mp"ratul 7#i adun" to!i s etnicii ca s" chi$zuiasc"C nimeni nu este 7n stare s" dezle%e eni%ma4 nici chiar &nadan4 #i atunci re%ret" cu to!ii pieirea lui &rchirie. Este acum momentul prielnic ca arma#ul s" scoat" din hru$a lui pe &rchirie. &cesta4 7n "!i#7ndu/se din nou la curtea re%elui4 7#i ia asupra/#i sarcina de a descurca lucrurile. El pleac" 7n E%ipt4 dezlea%" eni%mele ce i se pun4 a#eaz" apoi un copil 7ntr/o lad" de care lea%" la cele patru capete c7te un vulturC copilului 7i d" 7n m7n" o ri%are cu carne 7n v7r 4 pe care o !ine ast el ca s" a!7!e po ta vulturilorC ace#tia4 z$ur7nd s" prind" carnea4 7nal!" lada 7n sus. Copilul stri%" din 7n"l!ime: EDa!i/ne c"r"mid"4 da!i/ne var4 c" #ed me#terii "r" lucruF4 iar &rchirie4 adres7ndu/se 7mp"ratului4 7i spune: EIat"/!i me#terii4 7mp"rate4 trimite/le c"r"mid" #i var4 ca s"/!i zideasc" cetateaF. +araonul E%iptului4 mul!umit cu aceast" dezle%are a eni%mei4 7ncarc" pe &rchirie cu daruri #i/0 trimite 7napoi cu cinste. 7ntors la curtea lui 'ina%rip4 &rchirie cere ca r"splat" pe nepotul s"u &nadan4 ca s"/i des"vr#easc" 7nv"!"tura. Duc7ndu/se cu el la !ar"4 &rchirie 7n iecare zi 7i d"dea c7te o $"taie #i c7te o 7nv"!"tur" privitoare la recuno#tin!"4 p7n" c7nd 7n cele din urm"4 &nadan4 de remu#care4 #i/a dat su letul. Chestiunea ori%inii acestui roman a ost mult" vreme o$iect de discu!ie 7ntre orientali#ti4 p7n" c7nd 7n anul 0:3<5013>4 o misiune arheolo%ic" %erman"4 "c7nd s"p"turi 7ntr/o insul" de l7n%" cataractele Nilului4 acoperit" de palmieri4 dar pe care se a la odinioar" ora#ul Ele antina4 a descoperit dou" suluri mari de papirus din veacul al -/lea a Chr.4 con!in7nd romanul lui &rchirie cu titlul: A e"tea "*nt ma7imele lui A!iOar( un *n&ele$t i 8elo" " riitor( $rin are a *nv%&at $e 'iul "%u+ Peripe!iile s7nt eKpuse aci la persoana 7nt7iaC &rchirie 7nsu#i care se da ca purt"tor al pece!ilor re%ale su$ re%ii asirieni 'anheri$ @>3:5<20G #i &sarhadon @<205<<2G4 7#i poveste#te necazurile cu nepotul s"u. A9?

7n urma acestei descoperiri4 orientali#tii au c"zut de acord: romanul a ost stilizat 7n &siria4 7n veacul al -l/lea anterior erei cre#tine #i are4 dup" unii4 un su$strat istoric4 dup" al!ii4 o tradi!ie popular". Iat" din ce ad7ncime de vremuri 5 peste ;: de veacuri 5 ne/a venit acest roman4 care se cite#te #i azi la noi cu interes de copii #i lumea de la sate. Aa noi romanul a venit de la slavi4 unde a ost tradus 7n secolul al ?l/lea sau al ?ll/lea4 7n perioada macedonean" a literaturii $ul%are. & ost tradus de timpuriu 7n literatura noastr"4 c"ci Cipariu4 7n ,rin i$ii de lim)%( men!ioneaz" un manuscris din veacul al ?-II/leaC un alt manuscris din anul 0>0>4 copiat de un c"rturar4 care semneaz" ,ea!e4 7n m"n"stirea &ninoasa4 se p"streaz" 7n .i$lioteca &cademiei ,omne. Elementul didactic din acest roman4 cu deose$ire prover$ele4 au ost olosite #i de marele prozator de la 7nceputurile literaturii noastre moderne4 Costache Ne%ruzzi4 7n schi!a sa ,% al% i T*ndal%( iar altele4 precum #i eni%mele4 se %"sesc 7mpr"#tiate 7n literatura oral" a poporului. Povestea lui &rchirie4 simpli icat" #i prelucrat" de -.&. )reche 7n le%enda [ara '%r% )%tr*ni( circul" #i azi 7n popor #i #i/a %"sit ad"post 7n c"r!ile de #coal". .I.AI(8,&+IE TeKte. Ale7andria@ )n ra%ment din Code7 Nea-oeanu"( copiat de popa Ion ,omnul4 7n '7mpetru4 la 0<;34 a ost pu$licat de d/0 I. . ia nu 7n Columna lui Traian( 022=4 p. =;; #i urm.4 /D:: #i urm. TeKtul complet a ost pu$licat de N. C a r t o j a n4 Ale7andria *n literatura romnea" %+ Noui ontri)u&ii+ Studiu i te7t( .ucure#ti4 01;;. Varlaam i loa"a'@ 8eneral P. -. N"sturel4 Viea&a S'in&ilor Varlaam i Ioa"a'( tradu" din lim)a elen% la anul 2>D6 de Udrite N%"turel din Iiereti( al doilea lo-o'%t( .ucure#ti4 013D. & irma!ia %eneralului c" romanul este tradus din lim$a elin" este eronat". ( traducere modern" din lim$a %erman" dup" Chr. v. 'chmid: Preotul Econom &l. Petrescu4 Io"a'at( o i"tori"ire din tim$urile de -lorie ale retini"mului( tradu ere din lim)a -erman%( Craiova4 0103. Prelucr"ri moderne 7n literatura noastr": M. 'adoveanu #i D. D. P"tr"#canu4 Din Vie&ile S'in&ilor( S'intele amintiri( .ucure#ti4 'ocec4 01;<4 p. <:50=1C Ioan Mih"l/cescn4 Varlaam i Ioa"a'( ed. Casa Ncoalelor4 .i$lioteca pentru popor4 nr. 0D4 .ucure#ti4 01;0. Ar !irie i Anadan@ TeKtul romanului a ost pu$licat su$ titlul *n&ele$tul Ar !ir u ne$otul su Anadan( tip"rit 7nt7ia oar" de &nton Pann4 .ucure#ti4 7n tipo%ra ia lui &nton Pann4 la 0':3 @cu litere chiriliceG. &ceast" edi!ie este reprodus" #i azi 7n E.i$lioteca pentru to!iF nr. 23 @&lcalaPG4 #i 7n EPa%ini alese din scriitorii romniF4 nr. ;< @Cartea romneasc"G. ( alt" ver/ siune4 dup" un manuscris din 0>2D4 a pu$licat 8 a s t e r 7n Vournal o't!e RoTal A"iati So ietT( 01334 p. =30 5 =01. ( versiune dup" un manuscris din anul 0>>= a ost pu$licat" de &. A u/p e a = u4 7n 01;;4 la .laj4 cu un studiu. 'tudii. Pentru Ale7andria@ N. Cartojan4 Ale7andria *n literatura romnea" %( .ucu/ re#ti4 0103. Complet"ri privitoare la pro$lema dat"rii #i localiz"rii traducerii4 la acela#i4 Ale7andria *n literatura romnea" %+ Noui ontri)u&ii+ Studiu i te7t( .ucure#ti4 01;;C acela#i4 C%r&ile $o$ulare *n literatura romnea" %( I4 .ucure#ti4 01;14 p. ;0= 5 ;=0. 0=1

Pentru Varlaam i Ioa"a'@ Dan I. 'imonescu4 *n er %ri i"tori o#literare( Cimpu/lun%/ Muscel4 01;<4 p. ;> 5 :<C N. C ar t o j a n4 C%r&ile $o$ulare *n literatura romnea" %( I4 p. ;=; 5 ;:3. Date nou" privitoare la circula!ia romanului la noi: Emil Turdeanu4 Varlaam i Ioa"a'E i"tori ul i 'ilia&iunea reda &iunilor romneti( 7n pu$lica!ia 'eminarului nostru4 ap"rut" su$ titlul Ia ultatea de litere din /u ureti+ Seminarul de i"toria literaturii romne .E$o a ve !e1( Cer et%ri literare( I4 p. 0 5 D<4 .ucure#ti4 01=DC I. D. N t e " n e s c u4 7n /T8antion( III4 01=;4 asc. ;. Pentru Ar !irie i Anadan@ N. Cartojan4 C%r&ile $o$ulare *n literatura romnea" %( I4 p. ;:0 5 ;<;. Tot acolo4 la locurile respective4 $i$lio%ra ia complet" a chestiunilor. Pentru tema [ar% '%r% )%tr*ni@ W. P o 0 i v R a4 7n ?eit" !ri't de" Verein" 'ur VolO"Ounde( .erlin4 -III @0212G4 p. ;: 5 ;14 #i la noi I. Caza n4 7n Dr%-u( Un "at din &ara Oltului( II4 .ucure#ti4 01D34 Inst. de #tiin!e sociale4 I4 nr. ;3.

MNCEP)T)A I'T(,I(8,&+IEI MN L&,& ,(MbNE&'CJ 7nceputurile istorio%ra iei muntene#ti s7nt 7nc" 7nv"luite 7n cea!"4 deoarece elementele care au intrat mai t7rziu 7n compila!iile de cronici 7n a doua jum"tate a veacului al ?-II/lea s/ au pierdut. Numai printr/o minu!ioas" analiz" critic" a acestor compila!ii se poate reconstitui4 7n linii mari #i nu totdeauna si%ure4 evolu!ia istorio%ra iei muntene. Este posi$il ca #i 7n Muntenia4 ca #i 7n Moldova4 istorio%ra ia s" i 7nceput 7n lim$a slavon" 5 lim$a statului #i a $isericii 5 dar nu avem nici o dovad" documentar"4 iindc" nu ni s/a p"strat nici un ra%ment4 nici o urm" despre aceast" istorio%ra ie slavon". Din unele citate #i aluzii pe care le %"sim la compilatorii de cronici din secolul al ?-II/lea4 s/ar p"rea c" ei au avut la 7ndem7n" izvoare scrise chiar pentru primii domni 5 ctitorii principatului muntean. Iat"4 de pild"4 c7teva eKemple culese din cronica atri$uit" de d/0 Ior%a lui C"pitanul +ilipescu4 de r"posatul 8iurescu lui ,adu Popescu: EDup" ce au pierit Dan -od"4 au st"tut la domnie &liKandru -od"4 carele 8i s" i ost de eliul lui C7mpulun%ean. Ce s" ie lucrat el 7n domnia lui nimeni nu " rie+= Dar la domnia lui Dan/voievod4 ratele lui Mircea: E&cesta au st"tut domn 7n Lara ,omneasc" ... 7ns" ce s" ie "cut 7n ;= de ani ai domniei lui nu "% $omenete( '%r% numai " rie c" l/au ucis Nu#man voivodul s7r$ilor4 dar pentru ce #i cum nu se #tieF. Aa domnia lui -ladislav 5 de#i aci e o con uzie: EDup" ce au domnit -lad -od" 0: ani 5 e vor$a de -lad Lepe# 5 au luat domnia -ladislav -od" de carele nici o istorie nu se a l" scris" de cine/va#i4 "r" c7t "% 8i e c" au pierit de sa$ie 7n T7r#orC iar nu " rie( 7n r"z$oiu de au avut cu cineva sau de vreun vr"jma# al lui4 sau de nescareva oameni de ai casei lui @dup" cum de multe ori se 7nt7mpl"G4 ci numai 8i e c" au pierit de sa$ie 7n T7r#or. Dup" aceasta se cunoa#te ce el de oameni au 'o"t rumnii notri( care nici un lucru de$lin n#au " ri"=+ Nimic 7ns" din ce s/a 7nsemnat 7n scris4 privitor la istoria L"rii ,omne#ti 7nainte de Nea%oe .asara$4 n/a ajuns p7n" la noi. &$ia din epoca domniei lui Nea%oe .asara$ avem o $io%ra ie a patriarhului Ni on4 cu interesante elemente de istorie munteneasc". 0D0

-I&L& NI T,&I)A '+MNT)A)I NI+(N 'e #tie c" ,adu cel Mare4 7n n"zuin!a de a reor%aniza $iserica Lrii ,omne#ti4 a adus 7n !ar" pe ostul patriarh al Constantinopolului4 Ni on4 pe care turcii 7l scoseser" din scaun #i/0 !ineau su$ paz". Ni on4 ridicat pe scaunul mitropolitan din T7r%ovi#te4 convoc" un sinod la care iau parte domnul4 preo!ii #i $oierii !"rii #i 7n care se pun noile temelii ale vie!ii $iserice#ti4 7ntemeindu/se4 pentru o mai $un" r7nduial" reli%ioas"4 o nou" episcopie la .uz"u. Dar cu toat" ascenden!a pe care mitropolitul o avea asupra domnului #i $oierilor4 totu#i un con lict se ivi 7ntre ei. )nul dintre $oierii de divan ai lui ,adu cel Mare4 .o%dan4 se desp"r!ise de so!ia lui #i luase 7n c"s"torie pe sora domnului. Patriarhul 7ns" nu voia s" 7ncuviin!eze aceast" c"s"torie4 care era4 dup" el4 7mpotriva pravilelor $iserice#ti4 #i cerea ca .o%dan s" se 7mpace cu so!ia lui4 deoarece $iserica nu admite divor!ul so!ilor 5 a#a cum dealt el a r"mas p7n" ast"zi tradi!ia 7n $iserica latin". ,adu cel Mare nu admitea punctul acesta de vedere #i4 7ntruc7t era 7n joc 7ns"#i sora sa4 acuz" pe mitropolit Ec" stric" o$iceiurile !"riiF #i/0 sile#te s" plece din !ar"4 aduc7nd 7n locul lui pe iul unui ost despot s7r$4 MaKim. C7!iva ani mai t7rziu4 se urc" pe scaunul L"rii ,omne#ti Nea%oe .asara$4 care 7n tinere!e tr"ise pe l7n%" marele patriarh #i/i ascultase 7nv"!"turile. Nea%oe .asara$ a ost un domn pios. El a reparat #i cl"dit $iserici 7n Constan/tinopol4 7n &thos4 7n 'iria #i E%ipt4 sprijinind credin!a ortodoK" 7n tot ,"s"ritul ap"sat de st"p7nirea p"%7n". 7n acest r"stimp4 patriarhul Ni on murise 7n m"n"stirea Dionisiat din Muntele &thos #i usese trecut 7n r7ndul s in!ilor. Nea%oe .asara$4 aduc7ndu/#i aminte cu pietate de ostul s"u dasc"l4 trimite la Muntele &thos s" i se aduc" 7n !ar" o parte din moa#te @capul #i o m7n"G4 care ur" a#ezate 7n m"n"stirea de cur7nd 7ntemeiat" la Curtea de &r%e#. C7nd4 7n 0: au%ust 0:0>4 se s"v7r#i s in!irea m"n"stirii Curtea de &r%e#4 7n prezen!a unui numeros so$or de c"lu%"ri #i mitropoli!i din toate centrele ,"s"ritului ortodoK4 Nea%oe 7ns"rcina pe c"lu%"rul 8avril4 protul Muntelui &thos 5 protul era un el de pre#edinte al repu$licii de m"n"stiri din &thos 5 s" scrie via!a patriarhului Ni on4 ale c"rui moa#te useser" aduse 7n !ar". Protul 8avril usese c"lu%"r 7n aceea#i m"n"stire Dionisiat din &thos4 7n care 7#i petrecuse ultimii s"i ani patriarhulC deci 7l cunoscuse de aproape. 7ncep7nd s" scrie via!a ' . Ni on4 8avril4 dup" modelul literaturii ha%io%ra ice4 a amestecat 7n via!a real" a s 7ntului #i elemente supranaturale4 care justi icau aureola de s 7nt pe care i/a creat/o $iserica. &ceast" via!" a s 7ntului4 redactat" 7n lim$a %reac"4 a ost tradus" apoi 7n lim$a romn" #i se p"streaz" 7n patru manuscrise din veacurile al ?-III/lea #i al ?l?/lea din .i$lioteca &cademiei ,omne4 #i au ost studiate temeinic de diaconul N. Popescu 7n Analele A ademiei Romne( #i de D. Mazilu 7ntr/o lucrare pu$licat" 7ntr/o colec!ie de studii a 'eminarului nostru de istoria literaturii romne vechi4 ap"rut" 7n 01;2 su$ titlul Contri)u&ii $rivitoare la i"toria literaturii romne+ 7n aceast" via!" a ' 7ntului Ni on4 scris" de 8avril Protul4 s7nt 7ntre!esute 7ns" #i date istorice interesante petrecute 7n Lara ,omneasc" pe 0D;

timpul a patru domni: ,adu cel Mare @0D1<50:32G4 Mihnea cel ,"u @0:325 0:03G4 -l"du! @0:0350:0;G #i Nea%oe .asara$ @0:0;50:;0G. &ceast" parte din Via&a lui Ni'on este de apt o cronic" plin" de am"nunte dramatice4 7n care este 7n "!i#at" istoria tul$ure a L"rii ,omne#ti de la ,adu cel Mare p7n" la Nea%oe .asara$4 7mp"ciuitorul. Domnii anteriori lui Nea%oe 5 cu eKcep!ia lui ,adu cel Mare4 care a "cut totu#i p"catul de a iz%oni pe Ni on din !ar" 5 au ost r"i #i lacomi #i au adus zarv" #i s 7#ieri interne. Mihnea4 eciorul lui Dracea &rma#ul4 era des/ r7nat4 lacom4 crud #i du#man ne7mp"cat al .asara$ilor4 pe care vroia s"/i distru%". -l"du! era nerecunosc"tor #i sperjur4 iindc"4 dup" ce a c"p"tat tronul cu sprijinul $oierilor .asara$i #i dup" ce s/a le%at prin jur"m7nt 7naintea pa#ei de la Dun"re c" Edac" va ace vreun r"uF neamului $asara$esc4 sa$ia pa#ei Es"/i taie capul cu mare ru#ine #i s"/i piarz" neamul din !ar"F4 totu#i4 7nte!it de .o%dan4 cumnatul lui ,adu cel Mare4 a c"utat s" pun" la cale pieirea .asara$ilor. Pe acest ond 7ntunecat de domnii nestatornice4 de r"z$un"ri de comploturi4 de pri$e%ii #i de r"zvr"tiri4 se 7ntre!es detalii interesante care ne redau coloritul vremii4 ca de eKemplu: scena complotului urzit de Mihnea cu lo%o "tul 'toican4 7n $eciurile palatului domnesc4 7ntre $utiile de vin4 dup" ce au dat a ar" pivnicerii4 sau scena cu eciorul de cas" 5 din neamul .asara$ilor 5 care4 de rica domnului4 se ascunde 7ntr/o $utie %oal" #i descoper" complotul 5 am$ele utilizate de (do$escu 7n nuvela Mi!nea el R%u( Nu mai pu!in interesant" prin dramatismul ei este scena c7nd Nea%oe a 7ncol!it cu p7lcul de osta#i4 7n m"n"stirea Cotmeana4 pe iul lui Mihnea4 care scap"4 7mpreun" cu eciorul lui 'toica4 7n toiul nop!ii4 Epe o ereastr"4 descul!i4 descin#i #i "r" i#liceF4 sau scena c7nd Nea%oe4 mai mare peste v7n"torii de la curtea lui ,adu cel Mare4 aducea 7n ascuns hran" patriarhului Ni on4 7n zilele de %rea ur%ie ale acestuia. &ceste detalii de senza!ie ale vremii4 str7ns le%ate de persoana domnului #i a amiliei sale4 pe care protul Muntelui &thos nu le/a putut a la dec7t de la cineva din intimii domnului4 dac" nu de la domnul 7nsu#i4 concentreaz" de la 7nceput interesul cititorului asupra personalit"!ii lui Nea%oe. Domnia lui apare ca o er" de 7mp"ciuire #i lini#te 7n !ar"4 de lar%" o$l"duire a cre#tin"t"!ii din ,"s"ritul musulman4 de princiar" d"rnicie p7n" 7n cele mai 7ndep"rtate un%hiuri ale ortodoKiei. Aista milosteniilor 7mp"r!ite de el la Muntele &thos se 7n#ir" $o%at4 cu toate am"nuntele: EIar" m"n"stirea lui &riton4 care de op#te s" chiam" Cotlomuz4 care o au 7nceput a o zidi den temelie ,adu -od"4 Nea%oe -od" o au sav7r#it #i cu toate r"mse!ile #i podoa$ele o au podo$it den l"untru #i dina ar"4 iar 7mprejur o au 7n%r"dit cu zid. Ni o au "cut $iserica ' 7ntului Nicolae "c"toriul de minuni cu turle4 chilii #i trapezarie4 pimni!a #i ma%upiia4 ma%herni!a4 %r"dina #i poart" mic" #i mare4 $olni!" #i osp"t"rie #i dohirie4 jitni!" #i vistirie #i alte case de toat" trea$a. Iar $iserica #i chiliile le/au umplut de r"mse!i #i li/au sav7r#it de acoperem7ntC iar $iserica #i tinda o au acoperit tot cu plum$ #i au pus pe la erestri cu sticle #i o au #i t7rnosit cu $la%osloveniia arhiereului #i a protului #i a altor e%umeni de la alte m"n"stiri. Ni "cu cinste mare tuturor #i/i d"rui cu daruri mari #i s" duser" cari/#i pre la locurile sale4 cu mare $ucurie mul!"mind lui Dumnezeu. &#ijdirea "cu o pristani#te 7n &scalun la 0D=

mare4 s" ie de cor"$ieri #i o cora$ie mare4 alta mic" cu tot ce tre$uie#te #i o au zidit cu zid 7mprejurC #i au "cut o cul" cu arme #i cu turnuri4 s" le ie de paz". Ni alte metohuri cu de toate au zidit #i au "cut4 #i $ine le/a tocmit4 den care are m"n"stirea mult venit. Ni au pus numele ei: Aavra cea mare a L"r"i Muntene#ti. Iar" Aavra a lui sveat7i &tanasie toat" $iserica cea mare cu oltariul #i cu tinzile le/au 7nnoit. Ni au 7mpreunat plum$ul cel vechiu cu altul nou #i o au acoperit toat" de iznoav"C #i toat" cliserni!a o au zidit din temelie j #i au "cut vase de trea$a $isericii de aur #i de ar%int #i zevese cusute cu s7rm" de aur prea 7n r"mse!ate au dat4 #i au "cut #i mertic mare c7te 13.333 de talere de an. Iar 7n Aavra Iverului4 a lui sveat7i Evtemie c"toriul de minuni4 pre sus pre ziduri au adus ap" cu urloiul4 ca de ; mile de loc de departe4 #i cu mult" $o%"!ie o au 7n$o%"!it. Iar cinstita a lui doamn"4 Despina4 dat/au o z"vase4 cusut" tot s7rm" de aur #i prea 7n r"mse!at"4 s" o puie 7naintea s intei #i "c"toarei de minuni icoanei4 7n care este scris chipul Preacuratei +ecioar" #i Maicii lui Dumnezeu Mari ia4 care s" chiam" Port"ri!"4 care au venit pre mare la acea m7n"stire cu mare minune4 cum s" a l" scris de d7nsa. Iar la m7n"stirea Pantocrator au "cut mari zidiri ca #i la Ivera #i au d"ruit multe daruri. 7n Aavra cea mare a Oilandarului iar" au adus ap"4 tot ca la Iver. Iar 7n l"udata m7n"stire -atoped tocmi s" se dea mil" pre an4 ca #i la Aavra lui sveat7i &tanasie4 #i au pus pre "c"toarea de minuni icoana a Prea/cistii un m"r de aur cu m"r%"ritar #i cu pietri scumpeC #i zidi #i pimni!" mare din temelie. Ni au 7mpodo$it #i marea m7n"stire ?eropotam4 c" au "cut o trapezrie din temelie #i pimni!". Iar la sveati Pavel au zidit o cul" den temelie4 s" ie de straj". Ce vom mai 7nmul!i cuvintele4 spuind toate m7n"stirile pe r7nde I C" toate m7n"stirile den s 7nt Muntele &tonului le/au 7m$o%"!it cu $ani4 cu sate #i do$itoace 7nc" le/au dat #i multe ziduri au "cut. Ni u ctitor mare a toat" ' eta%ora.F 'e 7n#ir" apoi $ine acerile "cute la m"n"stirea cea mare din Lari%rad4 la muntele 'inai4 la Ierusalim4 7n m"%ura Misiei4 la m"n"stirea (reiscului4 Eunde s7nt moa#tele s 7ntului 8ri%orie4 "c"torul de minuniF4 7n Evlava4 7n Machedonia la m"n"stirea Cuceina #i 7n alte multe locuri: ECe vom mai spune deose$i lucrurile #i m7n"stirile carele le/au miluitI '" zicem depreun" toate c7te sunt 7n Evrota4 7n Trachiia4 7n Elada4 7n &hiia4 7n Iliric4 7n Cam$ania4 7n Elispont4 7n Misia4 7n Machidonia4 7n Tetuliia4B 7n 'ermie4 7n Au%donie4 7n Petla%oniia4 7n Dalma!ia #i 7n toate laturile de la r"s"rit p7n" la apus #i de la amiaz"zi p7n" la amiaz"noapte ... Ni nu numai cre#tinilor u $un4 ce #i pa%inilor4 #i u tuturor tat" milostiv4 asemuindu/se Domnului celui ceresc4 care str"luce#te soarele s"u #i ploa #i pre cei $uni #i pre cei r"i.F Detaliile despre mul!imea $ine acerilor #i str"lucirea domnitorului Nea%oe 7n tot ,"s"ritul s7nt a#a de multe4 7nc7t ne 7ntre$"m dac" inten!ia lui 8a vrii Protul a ost de a pream"ri via!a lui Ni on sau domnia lui Nea%oe. 0DD

Cronica se 7ncheie cu ar"tarea 7nnoirilor #i ctitoriilor din !ar": la m"n"stirea Tismana4 la Nucetul4 spar%erea mitropoliei din &r%e# #i zidirea din temelie a m"n"stirii Curtea de &r%e#4 Etot din piatr" cioplit" #i netezit" #i s"pat" cu loriF. Ea se 7ncheie cu t7rnosirea m"n"stirii4 la care au luat parte4 al"turi de clerul #i c"lu%"rii din !ar"4 to!i e%umenii de la Muntele &thos cu protul 7n runte #i patriarhii ,"s"ritului. Prin structura ei. Via&a $atriar!ului Ni'on nu este numai o $io%ra ie cu caracter le%endar a s 7ntului4 ci este 7n acela#i timp #i o cronic" intern" a !"rii4 scris" la curte #i menit" s" 7n "!i#eze 7ntr/o lumin" de apoteoz" domnia #i personalitatea lui Nea%oe .asara$4 7n 7n "!i#area lui de protector al 7ntre%ii cre#tin"t"!i ortodoKe. Ea prezint" din acest punct de vedere o importan!" aparte #i se situeaz" pe acela#i plan cu *nv%&%turile lui Nea-oe %tre 'iul "%u Teodo"ie+ Din pricina importan!ei pe care Ni on a avut/o 7n reor%anizarea vie!ii noastre reli%ioase4 din pricina aptului c" moa#tele sale se p"streaz" la noi4 la Curtea de &r%e#4 #i4 mai ales4 din cauz" c" 7n Via&a sa elementele $io%ra ice se 7ntre!es continuu cu via!a istoric" a !"rii4 opera lui 8ravril Protul a ost intercalat" 7n marea compila!ie de cronici a L"rii ,omne#ti4 alc"tuit" 7n a doua jum"tate a veacului al ?-II/lea4 pe vremea lui Ner$an Cantacuzino4 de c"tre lo%o "tul 'toica Audescu4 E$"tr7na slu%" a CantacuzenilorF4 cum se nume#te el 7nsu#i. 7n partea intercalat" 7n cronic"4 'toica Audescu a l"sat 7ns" la o parte 7nceputul #i s 7r#itul din via!a s 7ntului4 adic" partea din via!a acestuia care4 petrec7ndu/se pe p"m7nt str"in4 nu avea le%"tur" str7ns" cu !ara noastr". Dup" epoca lui Nea%oe .asara$4 tre$uie s" trecem tocmai 7n vremea lui Mihai -iteazul4 pentru ca s" d"m iar"#i de urme ale istorio%ra iei muntene. .I.AI(8,&+IE Via&a S'+ Ni'on a ost pu$licat" int7ia dat" de .. P. O a s d e u 7n Ar!iva i"tori % a Romniei( I4 ;4 .ucure#ti4 02<:4 p. 0==5 0:34 su$ titlul /io-ra'ia ,atriar!ului Ni'on *n Tur ia i *n [eara Romnea" %( " ri"% de 0a)rielu "u$eriorulu Muntelui At!o"+ A dcma oar" de Iosi. Naniescu #i Constantin Er$iceanu4 Via&a i traiul S'in&iei Sale ,%rintelui no"tru( Ni'on( ,atriar!ul [ari-radului( .ucure#ti4 02224 dup" un ms. din anul 0<2;4 copiat In schitul Trivalea din Pite#ti4 de ieromonahul Ioan ot .istri!a. Edi!ia cea mai $un" este a lui Tit 'imedrea4 Episcopul Ootinului: Viea&a i traiul S'*ntului Ni'on( Mitro$olitul Con"tantino$olului( dup" acela#i ms. care a stat la $aza edi!iei Naniescu. 7r4 pre a!" se indic" #i celelalte ms. din .i$lioteca &cademiei ,omne #i se arat" criteriile de transcriere. Aa ms. din .i$lioteca &cademiei ,omne citate de Tit 'imedrea este de ad"o%at #i versiunea4 cea4 mai veche4 p"strat" 7n ms. de la .laj4 care cuprinde #i *nv%&%turile lui Nea-oe( copiat" circa 0<:D #i care a apar!inut domnului Nte an Cantacuzino @c . -a sile 8recu4 7n Convor)iri literare( A-II4 01=14 p. 02:> #i eKtrasG. -ersiunea Vie&ii S'+ Ni'on cuprins" 7n compila!ia lui 'toica Audescu a ost pu$licat" 7n: Ma-a8inul i"tori $entru Da ia( I-4 p. ;=0 5 ;>;4 -4 p. = 5 =;C I"toria [%rii Romneti( de *nd au de" %le at $ravo"lavni ii retini( ed. I o a n i d4 .ucure#ti4 02:14 p. D 5 =>. 0D:

*tudii. Despre patriarhul Ni on: Diaconul Nicolae Popesc u4 Ni'on II ,atriar!ul Con"tantino$olului( 7n Analele A ademiei Romne( seria II4 Mem+ "e &+ i"tori e( tom ???-I4 p. >= 05>12 @tez" de doctorat la )niversitatea din -ienaG. C . #i D. Mazil u4 7r Contri)u&iuni $rivitoare la i"toria literaturii romne @+acultatea de litere din .ucure#ti4 'eminarui de istorie a literaturii romne 5 Epoca veche 5 .ucure#ti4 01;2G: Contri)u&iuni la "tudiu vie&ii S'*ntului Ni'on( ,atriar!ul Con"tantino$olului( p. ; 0 #i urm.C D. ,usso4 Studii i"tori i -re o# romne+ O$ere $o"tume( .ucure#ti4 01=14 +unda!ia pentru literatur" #i art" E,e%ele Carol IIF I4 p. ;0/=D. C,(NIC& A)I MIO&I -ITE&*)A 'e #tie c" str"lucitele victorii ale lui Mihai -iteazul 7mpotriva turcilor4 incursiunile lui norocoase 7n sudul Dun"rii au aprins n"dejdile cre#tinilor din .alcani4 care vedeau 7n el un m7ntuitor de su$ ju%ul pa%inilor. Epopeea lui militar" cu tra%icul ei s 7r#it a ost c7ntat" 7n versuri de doi %reci. Primul a ost chiar vistiernicul s"u4 'tavrinos4 care4 dup" uciderea mi#eleasc" a domnului4 7n cetatea .istri!ei4 unde se a la 7nchis 7n Enop!ile de 0 #i ; e$ruarie4 la lumina stelelorF4 a c7ntat 7n versuri populare %rece#ti vitejia lui Mihai4 Ecare niciodat" n/a pus pre! pe via!a sa #i 7n nici o lupt" nu a cru!at capul s"uF. Poema lui 'tavrinos a 7nc"put 7n m7na lui Panos Pepan<s4 care a pu$licat/o la -ene!ia4 7n 0<=20. Ea s/a $ucurat de o mare popularitateC s/a retip"rit 7n numeroase edi!ii #i a tr"it 7n lumea %reac" p7n" 7n vremurile noastre ca o adev"rat" carte popular". & ost cunoscut" #i citit" #i la noi4 iindc" a ost utilizat" de cronicarul lui Nicolae Mavrocordat4 ,adu Popescu4 #i a ost tradus"4 mai t7rziu4 pe la 02=>4 7n versuri romne#ti4 de Teodor M. Eliat4 cola$oratorul lui &nton Pann. Poema lui 'tavrinos a avut succes #i 7n lumea slavilor de r"s"rit4 unde a ost prescurtat" #i pus" 7n versuri. &l doilea contemporan B%rec4 8h. Palamed4 care tr"ia 7ntre ucrainienii din Polonia4 ca interpret de lim$" %reac" la curtea Estr"lucitului duce de (stro%4 cneazul -asileF4 unul din prietenii lui Mihai -iteazul4 a ost ispitit s" a#tearn" #i el 7n versuri aptele de arme ale domnului romn. Cronica lui Palamed nu a cunoscut 7ns" popularitatea cronicii lui 'tavrinos. Ea nu ne este cunoscut" p7n" acum dec7t dintr/un sin%ur manuscris4 p"strat 7n .ritish Museum4 de unde a scos/o la lumin" elenistul Emile Ae%rand. Dar de#i n/a avut r"sp7ndire4 totu#i ea aduce 7nc" o m"rturie a marilor n"dejdi pe care cre#tin"tatea din (rient le pusese 7n %eniul politic al eroului romn. C7t de popular" a r"mas i%ura lui Mihai -iteazul4 nu numai 7ntre c"rturari ci #i 7n masele ad7nci ale lumii $alcanice p7n" azi4 ne/o dovedesc c7nte/cele populare %rece#ti4 ca cel auzit de Emile Ae%rand din %ura unui cer#etor 0 Prim7 edi!ie este din 0<='4 pu$licat" Ecu 7ndemnul #i cheltuiala arhiereuluiF %rec din -ene!ia4 Panos Pepanos din Po%oniana Epirului4 compatriotul lui Matei al Mirelor. 7n aceast" edi!ie vine 7nt7i poema lui Matei al Mirelor #i apoi poemi lui 'tavrinos. 7n edi!ia din 0<>; ordinea a ost schim$at": 7nt7i 'tavrinos #i apoi Matei al Mirelor @c . -. 8recu4 Arti ole m%runte( 01D34 p. 005 0DG. Despre edi!iile lui 'tavrinos c . #iaD. ,)''D 7n Ns<!Be??.rT vouvnn cav4 -I @0131G4 3uuu,tX.a, p. D124 n. ;. A:F

pe str"zile ,usciucului4 7n 02>04 #i cules de Teodor .urada 7n Macedonia4 precum #i numeroasele reminiscen!e despre vitejia lui 7n $aladele s7r$e#ti #i $ul%"re#ti. .a p7n" #i pe coastele &driatice ale ,a%usei 5 ai c"rei ii4 ca .a$a Novac4 luptau su$ stea%urile lui Mihai -iteazul 5 a ajuns vestea despre vitejiile romne#ti4 c7ntate 7ntr/un ra%ment r"mas de pe urma cunoscutului poet ra%usan &ntun 'asin. Tot at7t de cele$ru a ost Mihai -iteazul 7n (ccident. 'olii lui $"teau necontenit drumurile -ienei4 Pra%"i #i Italiei. .a p7n" #i 7n 7ndep"rtata 'panie ajun%eau trimi#ii lui4 pentru a cere ajutorul cre#tin"t"!ii 7mpotriva du#manului comun. 7n anii din urm"4 pro esorul italian &n%elo Pernice a descoperit 7n arhivele italiene un memoriu al lui Mihai -iteazul4 de o deose$it" importan!"4 iindc"4 7n a ar" de detaliile interesante asupra luptei de la C"lu%"reni4 memoriul d" pe a!" #i ceva din irea hot"r7t" #i ener%ic" a domnului. &vizele italiene #i plachetele ranceze H5 un el de ziare ale timpului care se des "ceau 7n pie!ele dinaintea catedralelor 5 aduceau la cuno#tin!a pu$licului victo/ riile lui Mihai -iteazul #i ale valahilor 7mpotriva turcilor. Entuziasmul care a cuprins atunci masele populare a a!7!at #i ima%ina!ia scriitorilor. 7n Italia4 cunoscutul scriitor popular 8iulio Casare Croce 5 un &nton Pann italian al secolului al ?-II/lea 5 7ntr/o dram" care a avut mai multe edi!ii4 Sotte#ranea on'u"ione o vera tra-edia "o$ra la morte din Sin%m /a""( 'amo"o a$i#tanio di Tur !i( 7n "!i#7nd 7n in ern pe rivalul lui Mihai -iteazul la scaunul de judecat" al lui Minos4 descrie lupta de la C"lu%"reni cu multe am"nunte istorice: ruperea podului4 c"derea pa#ei 7n mocirlele de la Neajlov. 7n 'pania4 7nsu#i Aope de -e%a a evocat 7n drama El $rodi-io"o %$itan tenacitatea caracterului lui Mihai #i av7ntul r"z$oinic al osta#ilor s"i4 de#i lucrurile s7nt um$rite pu!in prin reclama "cut" lui 'i%ismund .athorP. Chiar #i la un%uri s/au %"sit cronicari #i poe!i populari care au povestit cu tendin!e di erite via!a z$uciumat" #i domnia plin" de apte r"sun"toare a lui Mihai/vod". Era dar iresc ca Mihai -iteazul4 care 7ntrupa4 dup" cum se vede4 at7t ea n"dejdi4 nu numai ale poporului s"u4 dar ale 7ntre%ii cre#tin"t"!i ap"sat" su$ st"p7nire p"%7n"4 care #i/a jert it via!a 5 cum spune 7nsu#i 5 ca Es" capete un loc 7n cre#tin"tateF4 s" n"zuiasc" #i el4 ca #i Nte an cel Mare4 s" lase viitorimii amintirea aptelor lui r"z$oinice #i a str"duin!elor sale. Ni el a %"sit ast el un cronicar al domniei 7ntr/un lo%o "t al s"u: Teodosie ,udeanu. &cesta era un oltean d7rz #i iste!4 m7na lui dreapt" 7n timpul campaniei 7ntreprins" 7mpotriva lui Ieremia Movil". Pe vremea c7nd viteazul domn pornise 7n runtea o#tilor s" cucereasc" Moldova4 Teodosie ,udeanu r"m"sese 7n &rdeal4 ca un el de %uvernator al provinciei de cur7nd cucerit". Mihai -iteazul se a la tocmai la hotarele Moldovei c7nd sosir" 7n &rdeal comisari trimi#i de 7mp"ratul 8ermaniei. &ce#tia4 tem7ndu/se de complica!iile ce se puteau ivi4 veniser" s" st"ruiasc" pe l7n%" domnul romn ca s" renun!e la campania lui 7n Moldova. Teodosie ,udeanu4 care cuno#tea inten!iile precise #i irea hot"r7t" a domnului s"u4 a pus s" se aresteze comisarii imperiali #i i/a !inut 7nchi#i p7n" ce Mihai -iteazul a cucerit MoldovaC apoi i/a pus 7n 0D>

li$ertate4 cer7ndu/#i scuze pentru ne7n!ele%erea iscat" #i pentru veKa!iunea la care i/a supus G &cest om ener%ic #i diplomat a ost cronicarul lui Mihai -iteazul. Dar4 din nenorocire4 cronica lui ni s/a pierdut 7n orma ori%inal". '7m$urele ei ni s/a p"strat 7ns" 7ntr/o traducere latineasc". 7n lunile de var" 5 iunie #i iulie5 0:1>4 se a la la curtea din T7r%ovi#te a domnului romn un sol %erman4 .altasar `alter cel T7nr4 din 'ilesia @.aldassar `altherus WuniorG. &colo4 solul %erman se 7nt7lne#te cu un sol polon4 &ndrei Tarno^sRi4 Eunul din cei mai $uni prieteniF ai domnului romn4 care tradusese 7n polon" cronica lo%o "tului lui Mihai -iteazul. &ceast" versiune polon" a ost apoi tradus" #i prelucrat" 7n lim$a latin" de .altasar `alter4 dup" cum m"rturise#te el 7nsu#i: EAa 7ndemnul lor 5 este vor$a de c7!iva $"r$a!i prea lumina!i 5 #i prin %eneroasa mijlocire a m"ritului domn &ndreiu Tarno^4 care p7n" acum s/a ilustrat 7n mai multe !"ri pre unde a ost trimis 7n mai $ine de 0: solii4 unul din cei mai intimi amici ai domnului Mihai4 c7#ti%aiu 7n lunile iunie #i iulie 0:1>4 pe c7nd m" a lam la curtea din T7r%ovi#te4 o scurt" descriere a acelor apte4 compus" de dumnealui cancelariul YS lo%o "tulG *n lim)a ro# mnea" % i a$ro)at% de %tre *n"ui domnul+ &ceast" descriere 7ntoars" pre lim$a polon"4 eu4 traduc7nd/o 7n latine#te4 o 7m$r"cai 7n cele mai alese circumstan!e4 adunate nu at7t de la romni4 c7t de la al!i 7nsemna!i #i demni de credin!" o#teni.F Din aceast" m"rturie a lui .altasar `alter rezult" c" la curtea lui Mihai -iteazul se scria4 su$ ochii domnului4 de c"tre lo%o "tul lui4 o cronic" *n lim)a romn%+ &ceasta nu tre$uie s" ne surprind"4 deoarece din cancelaria lui Mihai -iteazul pornesc #i hrisoave scrise tot 7n lim$a na!ional". Cronica aceasta scris" 7n lim$a romn" a ost apoi tradus" 7n lim$a polon" de &ndrei Tarno^sRi4 iar din lim$a polon" a ost transpus" apoi 7n lim$a latin" de `alter junior4 care 7ns" a 7mpodo$it/o cu Ecele mai alese circumstan!e4 adunate nu at7t de la romni4 c7t de la al!i 7nsemna!i #i demni de credin!" o#teniF. .altasar `alter a trimis apoi traducerea latin" a cronicii 7n 8ermania4 printr/un dele%at polon4 'tanislas 8olscii4 castelan de Oaliciu #i c"pitan de .ar. Doi ani mai t7rziu4 `alter4 7ntorc7ndu/se din misiunile lui 7n (rient4 s "tuit de prietenii s"i4 a tip"rit traducerea latin" a cronicii la 8:rliz4 7n 'ilezia4 la anul 0:1>4 dedic7nd opera patronilor s"i4 consulii din 8rliz4 Oo / mann de Oennersdor #i .artolomeu 'cultet4 matematicul. Cronica aceasta se opre#te la anul 0:1>. De#i 7n traducere latin"4 ea constituie totu#i prin ideile ei un document de cel mai mare pre! pentru cunoa#terea mentalit"!ii romne#ti din epoca marelui domn. Dar4 din nenorocire4 .altasar `alter nu s/a m"r%init s" traduc" eKact 7n lim$a latin" teKtul transpus 7n polon" de &ndrei Tarno^sRi4 care #i el s/a pierdut sau nu s/a descoperit 7nc"4 dac" cumva se mai p"streaz" 7n cine #tie ce col! de $i$liotec". `alter 7nsu#i ne spune c"4 traduc7nd/o 7n lim$a latin"4 a 7m$r"cat/o Ecu cele mai alese circumstan!eF4 pe care le/a adunat 5 zice el 5 Enu at7t 0 OurmuIaRi4 Do umente( ?II4 p. 223/101. 0D2

de la romni4 rit de la osta#ii cei mai ale#i #i mai demni de credin!"F. Prin urmare4 opera lui nu este o traducere a cronicii de la curtea lui Mihai -iteazul4 ci este o prelucrare a acesteia. +ondul primitiv al cronicii a ost ampli icat nu numai cu podoa$e stilistice4 dar #i cu #tiri nou" pe care traduc"torul le/a putut cule%e #i cu lucruri despre care are uneori %rija s" ni le precizeze. Iat"4 $un"oar"4 c7teva eKemple: Pemenind de ordinele trimise de sultanul Murat al III/lea pa#ei din 'ilistra ca s" treac" Dun"rea #i s" a#eze 7n scaunul L"rii ,omne#ti pe Nte an4 .altasar `alter adau%": EPre acest Nte an *l v%8ur%m i noi de *teva ori la 25AC( pre la ' . Mihail4 la masa str"lucitului dele%at al Poloniei4 av7nd capul acoperit cu un tur$an sau 7nvelitoare turceasc" #i din $ro$riile lui uvinte a9lar%m a e"tea( de#i mai pre scurtF. Dup" lupta de la C"lu%"reni4 el introduce de asemenea un episod duios4 cules la curtea lui Mihai -iteazul: E'pre a odihni inima cititorului dup" at7tea scene s7n%eroase4 a9lar%m u ale de a *n"emna a i cum doi cer$i domestici!i 7nso!ir" pe Mihai 7n mai multe eKpedi!iuni r"z$oinice. Ei se a lau mai cu seam" l7n%" cortul domnuluiC st"teau de a!" 7n r"z$oaie #i lupte4 mer%7nd cura%ios4 c7nd 7naintea lui4 c7nd al"turea de el. Nici z%omotul $om$elor4 nici ul%erele tunurilor nu/i 7nsp"i/m7ntau4 ci auzind vuietul se ridicau 7n dou" picioare #i st"teau pu!in privind. Ei statur" ast el martori neclinti!i4 7mpotriva o$iceiului acestor animale4 la lupta purtat" cu 'inan Pa#a la C"lu%"reni. &ci4 unul dintr/7n#ii pierind din 7nt7mplare4 cel"lalt de durere merse de se ascunse 7n p"dure... &cest apt "e adeverea8% $rin m%rturiile domnului Mi!ai i a multor al&i o"tai demni de redin&%+= Dac" 7nl"tur"m acestea #i altele asemenea4 se pune 7ntre$area: avem posi$ilitatea de a reconstrui cronica pierdut" a lui Teodosie ,udeanul4 #i cumI 7n compila!ia de cronici ale L"rii ,omne#ti4 pe care a "cut/o 7n epoca lui Ner$an Cantacuzino lo%o "tul 'toica Audescu4 E$"tr7na slu%" a Canta/cuzenilorF4 #i care poveste#te istoria L"rii ,omne#ti de la 7ntemeiere4 a ost 7ncorporat" #i o cronic" a domniei lui Mihai -iteazul4 cu urm"torul titlu 5 pe care/0 dau dup" versiunea pu$licat" de N. ."lcescu @7n Ma-a8inul i"tori ( tomul I-4 p. ;>>G: De ai ea "e *n e$e i"toria lui Mi!aiu Vod%( 'iul lui ,etra o Vod%( arele au '% ut multe r%8)oaie u tur ii $entru retin%tate( $re um de ai ea *nainte "e arat%+= Este clar c" 7n acest capitol 5 care 7n structura compila!iei este destul de 7ntins a!" de celelalte /5 avem de/a ace cu copia unei cronici contemporane. Ce raporturi se pot sta$ili 7ntre aceast" cronic" #i 7ntre traducerea #i compila!ia latin" a lui .altasar `alterI 7nl"tur7nd interpol"rile v"dite ale traduc"torului %erman 5 #tirile noi pe care el 7nsu#i spune c" le/a cules de la di eri!i martori4 impresiunile lui personale despre pr"p"dul !inuturilor pustiite prin invazia o#tirilor turce#ti #i t"t"re#ti4 ori accentele calde de ad7nc" admira!ie pentru domnul romn 5B cronica lui 7nc" nu se suprapune eKact peste partea corespunz"toare din compila!ia lui 'toica Audescu. 0D1

De#i .altasar omite4 se pare4 din cronica romneasc" ce a avut/o la $az"4 unele #tiri care puteau i nepl"cute un%urilor 5/ de eKemplu atitudinea neloial" a lui 'i%ismund .athori dup" victoriile lui Minai -iteazul asupra t"tarilor 5 %"sim 7ns" pentru momentele mai importante ale campaniei lui Mihai -iteazul 7mpotriva turcilor #tiri mai $o%ate4 detalii mai precise la traduc"torul %erman. E mai mult" via!"4 mai mult" mi#careC se simte mai $ine tim$rul contemporaneit"!ii 7n opera lui `alter. Ni cu toate acestea am$ele cronici 7n schema lor se suprapun una peste altaC se vede $ine c" este aceea#i urzeal"4 aceea#i 7mpletire a evenimentelor 7n aceea#i succesiune: durerile pe care le 7ndura !ara su$ cotropirea turceasc"4 hot"r7rea domnului #i a $oierilor de a iz$"vi poporul de ap"sarea turceasc"4 alian!a cu 'i%ismund .athori4 semnalul revolu!iei prin uciderea turcilor din .ucure#ti #i atacarea raialei turce#ti a 8iur%iului4 invazia lui Musta a Pa#a4 vizirul4 cu pretendentul .o%dan de peste Dun"re #i a t"tarilor4 luptele victorioase ale .uze#tilor cu t"tarii la Putinei #i la Nerp"te#ti4 respin%erea turcilor peste Dun"re4 atacarea #i arderea 'ilistrei4 a O7r#ovei #i a .r"ilei 5 care era pe atunci raia turceasc"4 lupta de la C"lu%"reni4 retra%erea de la 'toene#ti4 sosirea ajutoarelor din &rdeal #i Moldova #i cur"!irea !"rii de turci4 luptele ulterioare cu t"tarii4 trecerea Dun"rii #i atacul de la Nicopole #i 7mprejurimi #i4 7n s 7r#it4 7ncercarea turcilor de a se 7mp"ca cu Mihai -iteazul prin daruri pompoase #i prin "%"duieli #. a. &vem dar la $aza am$elor cronici un ond comunC aceea#i canava4 care 7ntr/o parte a ost ampli icat"4 7ntr/alta simpli icat"4 canava care oarte pro$a$il a tre$uit s" ie cronica scris" la curtea lui Mihai -iteazul. Cum se eKplic" atunci aptul c" aceast" cronic" nu ni s/a p"strat 7n 7ntre%ul ei 7n compila!ia lui 'toica AudescuI Ni ce reprezint" versiunea pe care a copiat/o E$"tr7na slu%"F a Cantacuzenilor I +aptul c" 7ntre cronica lo%o "tului lui Mihai -iteazul #i compila!ia lui 'toica Audescu s/a scurs mai $ine de un veac #i jum"tate nu este su icient pentru a eKplica simpli ic"rile #i prescurt"rile4 c"ci 7n %enere manuscrisele de cronici nu prea se simpli icau. 7n versiunea lui 'toica Audescu se %"sesc4 precum a ar"tat d. N. Ior%a4 o serie de #tiri interesante privitoare la vitejiile .uze#tilor #i care se v"d $ine c" au ost ad"u%ate de cineva care "cea parte din amilie4 ca de pild": 7n uciderea turcilor la .ucure#ti din ; noiem$rie 0:1D 5 semnalul r"scoalei 5 cronica ne spune c" E7ntr/acel r"z$oiu u r"nit 'troe .uzescul la mina "tin-%=+ .uze#tii s7nt pomeni!i pretutindeni: 7n luptele cu t"tarii4 7n soliile trimise la 'i%ismund .athoriC vitejiile lor s7nt totdeauna ar"tate 7ntr/o lumin" simpatic"4 ca $un"oar" 7n lupta de la Nicopole: E( ceat" de turci se 7ntoarse cu mare hr"$orie asupra lui Mihaiu -od". Ni atuncea se alese unul den turci cu suli!a #i o 7mponci#" asupra p7ntecului lui Mihai #i o 7n ipse 7n p7ntece. Iar Mihaiu -od"4 deaca v"zu c" piere4 el apuc" suli!a cu am7ndou" m7nile de ier #i c"uta 7n toate p"r!ile ca s"/i vin" cineva den $oiari ajutoriu4 s"/0 is$"veasc" den peire. Ni al!ii mai aproape nu se a lar"4 "r" doi $oiari4 anume ,reda /u8e" u i u 'rate#"%u Stroe Stolni ul E ei %r"$ir" #i t"iar" capul turcului4 #i pre cealelalte so!ii ale lui4 #i i")%# 0:3

vira 'ire Mi!aiu Vo%d din m*nile tur ilor( i mult% )%r)%&ie ar%tar% /u8etii *naintea lui Mi!aiu Vod%( % "e lu$tar% u vr%9maii i i")%vir% 'ire domnul lor de 'ieire+= Cronica domniei lui Mihai -iteazul4 intercalat" 7n compila!ia lui 'toica Audescu4 este dar4 dup" cum se pare4 o copie alterat" dup" cronica scris" la curtea lui Mihai -iteazul4 ie#it" 7ns"4 dup" cum a ar"tat d. Ior%a4 din cercul amiliei .uze#tilor. Cronica scris" din porunca domnului #i su$ ochii lui s/a pierdut4 dup" cum s/a pierdut #i cronica scris" la curtea lui Nte an cel Mare. ( atalitate dramatic" a urm"rit ast el str"duin!a celor mai mari domni ai trecutului romnesc de a consemna 7n scris pentru viitorime iz$7nzile c7#ti%ate de neamul nostru su$ conducerea lor 7n lupta contra pa%inilor4 pentru ap"rarea cre#ti/ n"t"!ii. .I.AI(8,&+IE (pera lui 'tavriuos a ap"rut su$ titlul: &v' ZotPa [eiaiiC tou EuaeT=eaT6T(( KV7 v'pet(TTou MiKY?rT? pFoe3<'a4 -ene!ia4 0<=2. Traducere 7n lim$a romn": Teodor M. Eliat4 Ve"titele vite9ii ale lui Mi!ai Vod%( e au "t%$*nit [ara Rumnea" % i Ardealul de la anul 2566Y"i ci $*n% la 2>42( are mai *ntii "#au ti$%rit *n lim)a -re ea" % la anul 264>( *n Vine&iia( *n $oe8ie( de "meritul ieromona! Neo'it( iar% a um *nt*iea dat% tradu"% din -re ete *n rum%nete de Teodor M+ Eliat i date *n ti$ariu u !eltuiala i u *ndem*narea unor iu)itori de *nmul&irea %r&ilor *n lim)a romanea" %+ Traducerea lui T. Eliat a ost reprodus" de 8. D e m. T e o d o /re seu 7n Literatura i arta roman%( II4 021>4 p. =3> 5 =;>4 #i de N. Ior%a4 la -"lenii de Munte4 7n 0103. ( alt" traducere de MaKim a ost pu$licat" de Papiu II arian 7n Te8aur de monumente i"tori e( .ucure#ti4 02<;4 I4 p. ;2: 5 =;<. 'tudii. Eu%enie Predescu4 7n Ma-a8inul i"tori $entru Da ia( I4 @02D:G4 p. ;:05 ;><C 8. Dem. Teodorescu4 Studii neo-re e de"$re romni+ Vi"tierni ul Stavrino" di mitro$olitul Matei al Mirelor( 7n Literatura i arta romn%( I4 021<4 p. ;235;10C D. , u s s o. ,oema lui Stavrino"+ Modelele i imitatorii lui Stavrino"+ Stavrino" i Matei al Mirelor imita&i de Dia ru"i"+ Stavrino" i Matei al Mirelor imita&i de I-natie ,etri&i"+ Stavrino" imitat de S$onti"( 7n Studii i"tori e -re o#rom%ne+ O$ere $o"tume( tomul I4 .ucure#ti4 01=14 p. 00D5 0DD. ,ezumatul slavo/rus al poemei lui 'tavrinos a ost descoperit de re%retatul Iulian Nte "nescu 7ntr/un ms. de la S !ottenOlo"ter din -iena @codeK <31 din sec. al ?-III/leaGC vezi articolul acestuia 7n Revi"ta i"tori % romn%( I-4 01=D4 p. 0D050>D @#i eKtrasG. 0!eor-!e ,alamed+ Manuscrisul se p"streaz" la .ritish Museum din Aondra4 su$ nr. ::>=. TeKtul a ost pu$licat de Emile Ae%rand 7n /i)liot!eUue -re Uue vul-aire( Paris4 022 G( voi. I.4 p. 02=5;=3. Titlul este: B otopia >t<pieKooYTa jcdaaYC t! Ttp9ei! KY_t dv2paPa2taYC ?YK7 Wio?nooI to3 K9autco dtou MiKarj? Po7 to'a4 au(vrn (uPPpo '?aKtaI4 T$avavF'ia#viaYC4 Mo?'a Ma%4 %aZ! t ju rju'pau T j! Te?euT jI a6Ko( Wtapd reoopP7ou Koo Ila?auri'ri4 PpoUpeiaa RaG WtoirT3et:a toPKdvoToC tv K j a)FiG( tou K9anipot T() '()?(I K i! F(o/Kpopia! ?opioo RvO&(TG laontoiou4 <v "tet 0<3>4 urT-i 'eKeuppi^4 e7# TaI 0:4 v F(crKpoNia .I"toria u$rin8*nd toate 'a$tele( vite9iile i r%8)oaiele $rea "tr%lu itului Mi!ai Vod%( domnul [%rii Romneti( al Tran"ilvaniei i al Moldovei( $*n% *n 8iua mor&ii "ale( " ri"% i ver"i'i at% de 0!eor-!e ,alamed( *nd "e a'la la urtea $rea "r%lu iului du e de O"trov( domnul Domn Va"ile Cnea8ul( *n anul 2>4C( 25 de em)rie( *n O"trov1+ 0:0

TeKtul a ost tradus 7n lim$a romna de (. T a r a 0 i4 ,oema lui 0!eor-!e ,alami%e( 7n Literatura i arta romn%( 013: @#i eKtrasG. 'tudii4 a ara de noti!ele lui Ae%rand: 8. D e rm Teodorescu4 articolul mai sus/citat 7n Literatura i arta romn%( I4 021< 5 1>4 p. D;15D=> #i C. Er$iceanu4 i)idem( p. D>: 5 D2> #i :<D 5 :>>C &ndreas Oorv!h4 0oro!i"torid" eneO Mi!lT va9drol( .udapesta4 01=:C D. , u s s o4 Studii i"tori e -re o#romne+ O$ere $o"tume( I4 01=14 p. 0D:50:0 ,oema lui 0!+ ,ala&ned+ Ntiri privitoare la Mihai -iteazul 7n Diarium Martini Cru"ii( la D. ,usso4 o$+ it+< p. 0:5 0:<. Pentru c7ntece populare %rece#ti despre Mihai -iteazul v. Emile Ae%rand4 Re ueil de !an"on" $o$ulaire" -re Uue" $u)lieLe" et tra%uite" $our la $remiere 'oi" @7n Colle titZ de monument" $our "ervir %lLeLtude de la lan-ue neo!elleniUue( nouvelle "erie( nr. 0G4 #i Teodor . u r a d a4 Convor)iri literare( ??- @02105021;G4 p. ;<= 5 ;<D @nr. 00 #i 0; ap"rute ca num"r ju$iliarG #i D. ,usso4 Stadii i"tori e -re o#rom%ne( p. 031500=. Pentru Mihai -iteazul 7n olclorul $alcanic: &l. Iordan4 Mi!ai Vitea8ul *n 'ol lorul )al ani ( 7n Revi"ta i"tori % romn%( -5-I4 01=:501=<4 p. =<05=20. 7n literatura un%ureasc": &ndrei -eress4 C*nte e i"tori e ve !i un-ureti de"$re( romni( 7n Memoriile A ademiei Romne( Se &+ Ut+( seria III4 tom. III4 =4 @01;:G4 p. 025;eE : 5< @01=:501=<G4 p. =<05=20. Pentru Mihai -iteazul la cronicarii un%uri: I o a c h i m Cr"ciun4 Croni arul S8amo"Oo8T i *n"emn%rile lui $rivitoare la romni( 25>> 5 2>4S( Cluj4 01;2. )niv. ,e%ele +erdinand I .i$i. Inst4 de ist. nat.4 u# Pentru raporturile lui Mihai -iteazul cu 'pania #i despre el 7n plachetele (ccidentului #i la croa!i v. Etttde" roumaine" "ou" Ie" au"$i e" de lLE ole Roumaine en Iran e( I( Troi" meLmoir " "ur Mi !el le /rave $reL"enteL" $ar &l. Cior"nescu4 Charles 8 < 00 n e r4 Emile Turdeanu4 .ucarest4 01=2C &l. Cior"nescu4 Mi !el le /rave et la $olitiUue e"$a-nole( p. :5 01C 8. 8 > 00 n e r4 XuelUue" $laUuette" 'ran ai"e" ontem$oraine" "ur Mi !el le /rave( p. ;3 5 D3C Emile Turdeanu4 XuelUue" ra-u"ain" au$re" de Mi !el le /rave( p. D05 >;. Despre poemul lui &ntun 'asin4 Ra8)o9 d TuraOa .R%8)oiul ontra tur ilor1( p. >0 5 >;. Pentru Mihai -iteazul 7n literatura italian": N. Cartojan4 O dram% $o$ular% italian ; a lui 0iulio Ce"are Cro e de"$re Sinan#,aa i vite9iile romneti( eKtras din Oma-iul 'ra&ilor Ale7andru i Ion I+ L%$edatu( .ucure#ti4 01=<. Pentru Mihai -iteazul 7n literatura spaniol": &. Popesc u/T e 0 e % a4 Dou% drame de Lo$e de Ve-a intere"*n% i"toria i literatura romnilor( Craiova4 ,amuri4 01=<. Cronica lui .altasar `alter4 /revi" et vera de" ri$tio rtrum a) illu"t+ am$li""+ et 'orti" militiae ontra $atriae "uae reiU+ $u)+ !ri"tianae !o"te" du e a Dn+ Dn+ Ion Mi !aele( Moldaviae Tran"al$inae "ive Jala !iae ,alatino -e"tarum in eiu"dem aula Tervi"ana 'idelii r olle ta o$era et "tudio /alda""ari" Jalt!eri( Wun. '. 0:114 8orlicii4 TPpis Wohannis ,ham$ae. Ea a ost apoi reprodus" 7n colec!ia: Nicolaos ,eusner4 Rerum memora)ilium++ E7e-e"e" "ive narratieme" !i"tori ae( +ranR urt4 0<3=. TeKtul latin4 7nso!it de traducere romneasc"4 a ost reprodus la noi de &. Pap iu 00 a r i a n4 7n Te"aurul de monumente i"tori e $entru Romnia(K( 02<;4 p. 05:0 #i notele p. :; 5><. -ersiunea romneasc" din compila!ia atri$uit" lui Constantin C"pitanul +ilipescu sau ,adu Popescu4 I"toriile domnilor [%rii Romneti( a ost pu$licat" deTre$oniu Aaurian #i Nicolae ."l ce seu 7n Ma-a"inUl i"tori $entru Da ia( I4 02D:4 p. ;;D 5;=1. ( alt" versiune pu$licat" de 'toica Nicolaescu4 7n Revi"ta $entru i"torie( ar!eolo-ie i 'ilolo-ie( ?I4 p. 0;:50=<. H Pentru cadrul istoric al domniei lui Mihai -iteazul #i pentru 'tavrinos #i Tarno^sRi4 vezi N. lor %a4 I"toria lui Mi!ai Vitea8ul( : voi.4 .ucure#ti4 01=:4 #i P. P. PanaitescuC Mi!ai Vitea8u( .ucure#ti4 01=<. 'tudii despre cronicile muntene: N. I o r % a4 Analele A ad@#,om+( Mem+ "e &+ i"t+( ??I4 .ucure#ti4 0211. 0:;

Memoriul lui Mihai -iteazul descoperit de &n%e7o Peruice 7n arhivele din +loren!a a ost pu$licat 7n Ar!ivio Stori o Italiano( 01;: @A???IIIG4 p. ;D1 5 ;1>C o traducere 7n lim$a romn" a dat &urel Deoel4 Lu$tele lui Mi!ai Vitea8ul $ove"tite de el *n"ui( .i$lioteca poporan" a &socia!iunii4 'i$iu4 01;<4 an. ?-I4 nr. 0=>. Despre memoriu4 c . N. I o r % a4 ( I"torie a lui Mi!ai Vitea8ul de el *n"ui( ta Analele A ad+ Rom+( Mem+ "e &+ i"t+( s. III4 St+ -4 mem. 1.

DE A& M&TEI .&'&,&. C&NT&C)*IN( NI D. C&NTEMI,

Nl

-&'IAE

A)P)

PMNJ

A&

NE,.&N

EP(C& A)I M&TEI .&'&,&. NI & A)I -&'IAE A)P) P,I-I,I 8ENE,&AE Dup" tra%edia asasin"rii lui Mihai -iteazul 7n C7mpia Turdei4 urmeaz" vremuri tul$uri de lupte interne #i de r"z$oaie s7n%eroase cu un%urii4 p7na c7nd z"rile 7ncep s" se 7nsenineze cu urcarea pe tron a lui Matei .asara$ #i -asile Aupu4 ca eKponen!i ai curentului na!ional. 'tr"lucirea pe t"r7mul cultural a acestor dou" domnii a ost um$rit" prin rivalit"!i #i lupte. 7n evolu!ia culturii romne#ti 7ns"4 %"sim 7n aceasta epoc" c7teva tr"s"turi comune4 rezultate pe de o parte din identitatea de structur" a poporului4 pe de alta din am$ian!a politic" asem"n"toare. Primul aspect interesant al epocei lui Matei .asara$ #i -asile Aupu este rolul de protectori ai cre#tin"t"!ii ortodoKe din .alcani4 pe care au continuat s"/0 joace4 de#i acest rol 7ncepe s" le ie disputat de !arii ,usiei. Mer%7nd pe drumul $"t"torit de la &leKandru .asara$a de to!i domnii Lrii ,omne#ti4 dar mai ales de Nea%oe4 Ectitorul a toat" ' eta 8oraF4 Matei .asara$ a rev"rsat #i el din plin darurile voievodale romne#ti 7n toate col!urile ortodoKe ale !"rilor $alcanice. C"r!ile ie#ite din tipo%ra iile sale se adreseaz"4 precum o spun l"murit pre e!ele4 nu numai Eevlaviosului neam al patriei noastre4 ci #i neamurilor 7nrudite cu noi dup" credin!" #i av7nd acela#i vestit dialect slavonesc ca lim$"4 #i cu deose$ire... )ul-arilor( "*r)ilor+++= Matei .asara$4 ca #i 7nainta#ii s"i4 a zidit peste Dun"re $iserici 5 ca de eKemplu ' 7nta PetRa la -idin 5 #i a trimis daruri 7n $ani4 7n c"r!i #i 7n manuscrise iluminate cu miniaturi. Ntirile culese 7n anii din urm" de Emil Tur/deanu au pus 7n lumin" daniile domnului muntean 7n 'er$ia @la m"n"stirile Milesevo4 'opocani4 'tudenica4 Papratije4 Tre$inje #.a.G. C"l"toriile lui Marcu .eza 7n (rient au dat peste urmele %enerozit"!ii romne#ti din epoca lui Matei .asara$ 7n m"n"stirile din 8recia #i din insulele &rhipela%ului. Mila cre#tineasc" #i daniile voievozilor romni 5 izvor7te din cel mai curat sentiment reli%ios #i nep7n%"rit de nici un %7nd viclean de cutropire4 cum l/au v"dit4 mai t7rziu4 cei ce #i/au asumat rolul de protectori ai cre#tin"t"!ii 5 au atras la cur!ile din T7r%ovi#te #i din Ia#i c"lu%"ri #i prela!i din tot (rientul. Cei mai numero#i s7nt c"rturarii %reci4 ca: %ionisie Comnen, secretarul lui Matei 5asara", care a a uns mai trziu, n AF@AN patriar8 al Constantino7 0:>

polului 2E Mitro an Uritopulos4 patriarhul &leKandriei4 care/#i "cuse studiile la (K ord #i care a murit 7n Lara ,omneasc"4 la 0<=1C Paisie4 patriarhul IerusalimuluiC &tanasie Patellaros4 care a stat la 8ala!i doisprezece ani4 7n m"n"stirea ' . NicolaeC Paisie Ai%aridis4 care/#i "cuse studiile la ,oma4 7ntre!inut de cona!ionalul Aeo &llatio4 $i$liotecarul -aticanuluiC Meletie 'i/ri%ul #i patriarhul ara$ Macarie4 c"ruia -asile Aupu 7i "%"duise s"/i pl"teasc" datoriile patriarhiei ;. &l"turi de ace#tia se 7nt7lnesc numeroase e!e $iserice#ti venite din !"rile slave sud/dun"rene4 ca: mitropolitul de In"u/Aipova4 Aon%hin .ranRovic4 care a stat 7n m"n"stirea Comana4 de pe !"rmul &r%e#ului C mitropolitul de Uratovo4 Mihail4 sau mitropolitul de Pec4 8a vrii4 care a o iciat 7naintea domnului4 7mpreun" cu patriarhul ara$ Macarie4 sluj$a 7n $iserica domneasc"4 7n ziua de ' . Nicolae #i de Cr"ciunul anului 0<:= =C precum #i dele%a!ii de c"lu%"ri ruteni din m"n"stirile 8ali!iei4 sau4 7n s 7r#it4 c"lu%"ri ru#i4 ca de eKemplu 'uhanov4 trimis din Moscova 7n (rient4 pentru a aduce manuscrise reli%ioase 5 #i mul!i al!ii. &zilul acordat marilor e!e $iserice#ti din ,"s"ritul %recesc a deschis 7n !"rile noastre o direc!ie nou": 7ncepe s" se cunoasc" #i s" se pre!uiasc" lim$a %reac". 7n aceast" epoc" apar la noi primele traduceri "cute direct dup" izvoadele %rece#ti. De alt" parte4 a luKul c"rturarilor ortodoc#i 7n !"rile noastre4 7ntr/o vreme c7nd credin!a pravoslavnic" era amenin!at"4 aduce o 7nviorare 7n via!a literar". '7nt su%estive 5 pentru 7n!ele%erea ier$erii pe care o adusese4 7n via!a de cultur" teolo%ic" a L"rii ,omne#ti4 aceast" 7nt7lnire a prela!ilor ortodoc#i din ,"s"rit 5 notele pe care ni le d" 7n ziarul s"u de c"l"torie c"lu%"rul 'uhanov despre discu!iile do%matice 7ncinse 7n T7r%ovi#te4 la masa mitropolitului Nte an4 unde %recii Paisie Ai%aridis4 -lasie #i Meletie 'iri%ul 5 cu o 7ncredere prezum!ioas" 7n #tiin!a lor4 care intimida pe $ietul c"lu%"r rus 5 aduceau 7n sprijinul p"rerilor lor citate din opera ' 7ntului Ioan Damas/ceanul4 ap"rut" de cur7nd la -ene!ia. &semenea discu!iuni pasionau nu numai cercurile conduc"toare ale clerului4 ci se 7ntinseser" mai departe #i 7n lumea $oierilor c"rturari de la curtea lui Matei .asara$. C"lu%"rul ranciscan de ori%ine croat"4 ,a ael Aevacovic4 care venea din ,oma4 7n vara anului 0<=24 chemat de Matei .asara$ ca s" ia direc!ia tipo%ra iei4 st"tea de vor$" cu )dri#te N"sturel despre necesitatea unirii cu ,oma #i despre superioritatea doctrinei catolice. Ni al!i $oieri de la curtea lui Matei .asara$ se pasionau pentru pro$lemele teolo%ice4 ca de eKemplu Istrate4 iul lui 'troe Aeurdeanu4 c"s"torit cu iica lui Nicolae P"tra#cu 5 o nepoat" deci a lui Mihai -iteazu. Istrate a pus pe Ianache Misirliu4 care E#tia s" citeasc" #i s" scrie lim$a turceasc"F4 s"/i scoat" o copie de pe con esiunea pe care patriarhul 8henadie II 'cholarios a scris/o din 7ns"rcinarea lui Mohamed II4 cuceritorul Constantinopolului. Domnul 7nsu#i nu putea r"m7ne str"in de aceste discu!ii. 'e poate spune cu drept cuv7nt c" 7n acele vremuri4 c7nd 7n sudul Dun"rii via!a reli%ioas" era 7n"$u#it" su$ st"p7nirea p"%7n" #i 7n &rdeal 0 D. ,osso4 Studii i"tori e -re o#romne( I4 p. ;=;. = I o r % a4 I"t+ /i"eri ii rom+ i a vie&ii reli-ioa"e( I4 p. =0:5=0<. = Emil Turdeanu4 7n Cer et%ri literare( III4 p. 0>D. =:2

de calvinista4 domnii no#trii luaser" su$ ocrotirea lor via!a spiritual" a popoarelor cre#tine ortodoKe. L"rile noastre deveniser" ast el centrul ortodoKiei. De aceea porne#te din !"rile noastre lupta 7mpotriva calvinismului. & doua tr"s"tur" caracteristic" a epocei este apari!ia 7n cultura romneasc" a ideii de unitate na!ional". )nirea celor trei !"ri surori4 7n "ptuit" prin spada lui Mihai -iteazul4 de#i nu usese pre%"tit" su lete#te #i de#i n/a d"inuit dec7t c7teva luni4 totu#i a l"sat 7n su letele romne#ti urmele ei #i tre$uia s" duc" cu timpul la eKprimarea clar" a con#tiin!ei unit"!ii na!ionale. 7n Transilvania4 un%urii4 7ncep7nd cu 8avril .ethlen4 7#i 7ndoiser" s or!"rile pentru a rupe le%"turile de credin!" reli%ioas" care uneau de veacuri pe romnii supu#i coroanei lor cu principatele vecine. *adarnic patriarhul Constantinopolului le atra%e aten!ia asupra comunit"!ii de s7n%e a romnilor #i 7i previne c" Eo pre acere de le%e la cei dint7i Yadic" la ardeleniG n/ar i 7n%"duit/o niciodat" domnii vecini din principate4 ci mai mult dec7t si%ur vor pune piedici4 dac" nu cu armele4 m"car cu ascunse 7nte!iriF4 un%urii nu dau 7nd"r"t. Dup" cum ne arat" documentele pe care le vom analiza mai jos4 prin intimid"ri4 prin silnicii4 prin pu$lica!ii4 ei se z$at s" atra%" pe transilv"neni la con esiunea calvin". 7mpotriva tendin!ei de cal/vinizare4 se ridic" 5 dup" cum useser" preveni!i 5 romnii din principatele supuse suveranit"!ii turce#ti. )n superior instinct de ras" a 7mp"r!it 7n chip simetric rolurile 7ntre Moldova #i Muntenia4 7n aceast" lupt" care nu se d"dea numai pentru credin!". Moldova lui -asile Aupu4 care a "cut mult" opozi!ie principilor ardeleni4 a luat pozi!ie "!i#"4 particip7nd la dou" sinoade 5 unul pus la cale de mitropolitul Uievului4 de ori%ine moldoveana4 Petru Movil"4 altul de mitropolitul -arlaam al Moldovei 5 #i a atacat calvinismul 7n 7ns"#i inima lui4 7n principiile do%matice. Muntenia lui Matei .asara$4 care avea le%"turi de alian!" cu 8heor%he ,RoczP I #i II4 a stat #i ea de/a curmezi#ul ,e ormei4 venind 7n ajutorul romnilor transilv"neni pe alt" cale. )n punct undamental 7n pro%ramul de lupt" al re orma!ilor calvini era na!ionalizarea serviciului divin 7n $iserica romneasc" din &rdeal. ( cedare 7ns" pe acest teren ar i putut atra%e dup" sine4 mai cur7nd sau mai t7rziu4 #i admiterea celorlalte puncte de diver%en!" dintre calvinism #i ortodoKism. Men!inerea lim$ii slave 7n o icierea cultului era deci atunci o m"sur" impus" nu numai de tradi!ia mo#tenit" din mo#i/str"mo#i4 ci #i de necesitatea de a p"stra intact" unitatea etnic". De la urcarea sa pe tronul L"rii ,omne#ti4 Matei .asara$ s/a str"duit s" 7nt"reasc" tradi!ia ortodoK" 7n orm" slav" la 7ntre% neamul romnesc4 adu/c7nd tipo%ra ii cu litere chirilice 7n !ar" #i pu$lic7nd c"r!ile de ritual 7n lim$a slav". Pre a!a c"r!ilor sale o spune r"spicat c" ele se adreseaz" Edrept credinciosului #i evlaviosului neam al patriei noastre #i altor neamuri 7nrudite cu noi dup" credin!" #i av7nd acela#i vestit dialect slavonesc ca lim$"... tm-rovla!ilor( moldovla!ilor=+ Este clara aci ideea solidarit"!ii na!ionale prin $iseric"4 7n lim$a slav". Dealt el4 7n epoca aceasta 7#i ace drum 7n cultura romneasc" #i ideea unit"!ii na!ionale. Mitropolitul -arlaam4 Estr7n%7nd so$or dintr/am7ndou" p"r!ile4 #i din Leara ,omneasc" #i din Leara Mol/ 0:1

doveiF4 spune mai clar c" scrie R%"$un"ul la Cate!i"mul alvine" Epentru ei u noi de un niam romni( $retutindenea tuturor e "% a'l% *n $%r&ile Ardealului= C iar 7n &rdeal4 'imion Nte an4 amintind c" Erumnii nu %r"iesc 7n toate !"rele 7ntr/un chipF4 se scuz" dac" n/a iz$utit s" se ac" 7n!eles de to!i: <nu#i de vina noa"tr%( e#i de vina elui e#au r%"'irat rumnii $rintr#alte &%ri( de "au me"te at uvintele u alte lim)i=+ Ideea unit"!ii neamului o %"sim 7ns" ormulat" cu tot relie ul cuvenit la marii cronicari moldoveni4 care4 7n contact cu istorio%ra ia polon"4 s/au ridicat p7n" la o$7r#ia comun" a 7ntre%ului neam desp"r!it 7n trei state di erite. 'u letul romnesc4 7nchis mult" vreme 7n hotarele 7n%uste ale culturii sud/slave4 era #i 7n aceast" epoc" 7n c"utarea unor noi orizonturi. EKperien!e vechi: impresiile aduse de soliile marilor domni 7n (ccident4 contactul intim cu cultura &pusului a unor domni ca ,adu Mihnea4 care/#i "cuse instruc!ia 7n -ene!ia4 sau a lui Petru Cercel4 pri$ea% la cur!ile italiene #i ranceze4 alc"tuitor de rumoase stihuri italiene4 accesul unor studen!i din !"rile romne#ti 5 mai ales din &rdeal 5 7n #coli #i universit"!i str"ine4 7ncerc"rile unui Despot Eraclidul de a 7n iin!a cu pro esori adu#i din &pus #coli superioare 5 #i at7tea alte prilejuri 7i "ceau pe ai no#tri s" nu se simt" la lar% 7n spa!iul culturii orientale4 7n care erau !inu!i prin puterea tradi!iei4 prin or!a 7mprejur"rilor de care s/a vor$it mai sus #i prin suveranitatea turceasc". Instinctul lor de ras" #i de cultur" 7i ducea uneori peste vicisitudinile vremurilor c"tre marele izvor de ap" -ie al latinit"!ii. EC7nd am ajuns 7n v7rsta adolescen!ei 5 m"rturise#te )dri#te N"sturel 5 am do$7ndit 7n acela#i timp4 7n inima mea4 prin %ra!ia lui Dumnezeu4 o mare #i aprins" dra%oste pentru lim$a roman" sau latin"4 7nrudit" 7n chip evident cu a noastr"4 7n a#a el c"4 neav7nd aproape alte %7nduri 7n cu%etul #i inima mea4 zi #i noapte "r" 7ncetare eram aprins pentru lim$a latin" #i pentru 7nv"!area ei. & mers a#a p7n" c7nd un pro esor4 care 7nv"!a 7n!elepciunea #i #tiin!a4 a $inevoit s" adape setea inimei mele care ardea de dra%ostea pentru 7nv"!area acestei lim$i...F l &vem dovezi documentare c" aceea#i n"zuin!" c"tre noi z"ri de cultur" z"cea nu numai 7n clasele conduc"toare4 dar #i 7n masele mai ad7nci ale neamului. Din chiar epoca lui Matei .asara$ avem #tiri despre doi tineri romni care 7#i "ceau studiile 7n cole%iul EDe propa%anda ideF din ,oma. )nul era Mihail4 iul lui Paul4 din C7mpulun%ul jude!ului Muscel. +usese adus la ,oma #i instalat acolo 7n cole%iul E)r$anF4 de misionarul -enanzo .erardi da MontB(ttone4 din ordinul Minori!ilor Conventuali. &l doilea era un adolescent a c"rui via!" aventuroas" e un mic roman. +usese 5 pretindea el 5/ copil de cas" 7n curtea domneasc". Plecase cu domnul L"rii ,omne#ti la Constantinopol4 la v7rsta de 0; ani. 7nv"!ase acolo %reaca vul%ar" #i turceasca. Plecase apoi 7n insula Chios4 unde se apropiase de iezui!iC 7m/ $r"!i#ase catolicismul #i de/acolo plecase cu scrisorile de recomandare c"tre secretarul cole%iului din ,oma. Dou" luni a $"tut str"zile cet"!ii eterne4 p7n" c7nd a deprins pu!in lim$a italian". 7n cele din urm"4 a ost admis 7n cole%iu4 unde se 7nt7lni cu c7mpulun%eanul. P. P. P ana it eseu4 LLin'luen e de lLoeuvre de ,ietre Mo-ila( p. 2=. 0<3

Ce au uevenit ace#ti doi premer%"tori 7n cole%iul de propa%and" din ,oma4 de unde4 un veac #i jum"tate mai t7rziu4 tineretul plecat din &rdealul su erin!elor romne#ti a adus ideea re%ener"rii na!ionale 5 nu #tim. 7n vol$ura vremurilor au pierit "r" s" lase nici o urm". Contactul cu cultura latin" a ost 7ns" mai rodnic 7n Moldova. Ncoala 7ntemeiat" de -asile Aupu 7n m"n"stirea Trei Ierarhi4 cu pro esori trimi#i de la &cademia teolo%ic" din Uiev4 de mitropolitul Petru Movil"4 precum #i cole%iile iezuite din Moldova au deschis4 dup" cum se va vedea mai jos4 o mica p7rtie c"tre cultura latin". Dar contactul $ine "c"tor cu cultura latin" s/a produs mai intens 7n #colile iezuite ale Poloniei4 unde vl"starele $oierimii moldovene4 des und7nd ideea ori%inii romane #i #tiri privitoare la !ara lor4 au deschis un drum nou 7n cultura romneasc". Din contactul cu istorio%ra ia polon" a primit im$oldul de a alc"tui cronica 7n lim$a na!ional" 8ri%ore )reche4 marele vornic de la curtea lui -asile Aupu #i contemporanul mitropolitului -arlaam. Im$oldul dat4 la r7ndul lui4 de )reche a ost a#a de puternic4 7nc7t4 cu toate r"m7nt"rile timpurilor nestatornice care au urmat dup" pr"$u#irea lui -asile Aupu4 irul istoriei na!ionale a ost continuat de Miron Costin4 care #i/a "cut #i el studiile 7n Polonia #i care a pus 7n plin" lumin" ideea ori%inii romane. Ideea a ost apoi reluat" de iul lui Miron4 Nicolae Costin4 a trecut dup" aceea la Dimitrie Cantemir #i 7n Muntenia la stolnicul Constantin Cantacuzino. Ni pe t"r7mul vie!ii reli%ioase4 activitatea literar" 7nceput" cu str"lucire 7n epoca lui Matei .asara$ #i -asile Aupu a ost continuat"4 7n ciuda vitre%iei vremurilor care au urmat. 7n Moldova4 contemporanul lui Miron Costin4 mitropolitul Doso tei4 d" arip" versului #i 7ncepe munca %rea de traducere a c"r!ilor de ritual 7n lim$a romn"4 care avea s" duc" la na!ionalizarea serviciului divin 7n $iseric". (pera de na!ionalizare a sluj$ei reli%ioase este apoi reluat" #i continuat" 7n Muntenia de mitropolitul &ntim Ivireanu. 7n capitolele ce urmeaz"4 pentru a p"stra un ir unitar 7n eKpunere4 vom 7n "!i#a 7nt7i evolu!ia literaturii reli%ioase de la Matei .asara$ #i -asile Aupu p7n" la mitropolitul Doso tei inclusiv4 dup" care vom 7n "!i#a literatura istoric" mai 7nt7i 7n Moldova #i apoi 7n Muntenia #i 7n Transilvania. .I.AI(8,&+IE Pentru cadrul istoric al epocii: N. I o r % a4 I"toria romnilor( voi. -I 5 Monar!ii( .ucure#ti4 01=2C util 7nc": &. D. ? e n o p o 04 I"toria( romnilor( ed. a IlI/a 7n%rijit" de I. -l"descu4 voi. -II4 .ucure#ti4 Cartea romneasc"4 01;1C N. I o r % a4 I"toria )i"eri ii rom# neti i a vie&ii reli-ioa"e a romnilor( ed. a Ii/a4 voi. I4 .uc4 01;1C N. I o r % a4 I"toria lite# raturii romneti( voi. I4 P. 'uru4 .ucure#ti4 01;:C 'eKtil Pu#cariu4 I"toria literaturii romne( e$o a ve !e( ed. a Il/a rev"zut" #i 7ntre%it"4 'i$iu4 01=3 @ oarte util" $i$lio%ra ia de a s 7r#itGC Dr. 8ior%e Pascu4 I"toria literaturii i lim)ii romne( "e + FVII( Ia#i4 Via&a romnea" %( 01;;C N. I o r % a4 I"toria *nv%&%mntului romne" ( .ucure#ti4 Casa Ncoalelor4 01;2. 0<0

Pentru raporturile reli%ioase #i culturale ale !"rilor romne#ti cu (rientul ortodoK4 pe lin%" studiile lui N. Ior%a4 Marcu .eza4 Emil Turdeanu #.a. citate la p D= 5 D:4 a se vedea acum #i preot D m. T. . o d o % a e4 A9utoarele romneti la m%n%"tirile din "'*ntul Munte At!o"( 'i$iu4 01D0. -ersurile lui Petru Cercel 5 pu$licate de 'te ano 8uazzo4 Dialo-!i $ia evoli( -ene!ia4 0:134 #i ed. Ii/a4 0<3D 5 au @ost reproduse pentru 7nt7ia#i dat" la noi de M. U o % " 0 /n i c e a n u4 Hi"toire de la Da ie+.. .erlin4 02=>4 p. ;DD5;D<4 nota. Pentru studen!i romni: N. Dr"%anu4 Cei dint*i "tuden&i romni ardeleni la univer"it%&ile a$u"ene( eKtras din Anuarul In"titutului de i"torie na&ional% din Clu9( I-4 .ucure#ti4 Cartea romneasc"4 01;1. Pentru Mihail iul lui Paul #i Nte an -alahul 7n cole%iul EDe propa%anda ideF: +rancisc Pali4 Date inedite $rivitoare la le-%turile ulturale italo#romne din mi9lo ul vea ului alFVII#lea( 7n&. Marcu4 Studii italiene( -I4 01=14 p. D: 5 <1C I. Minea4 Din i"toria ulturii romaneti( I4 Ia#i. 0<;

)N CJ,T),&, M(AD(-E&N MIT,(P(AIT &A UIE-)A)I: PET,) M(-IAJ Istoria culturii romne#ti din epoca lui Matei .asara$ #i -asile Aupu nu ar putea i 7n!eleas" dac" nu ne/am opri aci #i asupra unui mare c"rturar4 vl"star de domni moldoveni #i munteni 5 c"ci tat"l s"u a domnit #i 7n Muntenia 5 care a r7vnit #i el s" ie domn4 dar care4 dup" ce a v"zut 7nchise drumurile intr"rii 7n !ara sa4 a r"mas 7ntre str"ini #i a ajuns mitropolit al Uievului. Petru Movil"4 rupt dintre ai no#tri4 a devenit una din i%urile proeminente 7n istoria culturii ucrainene din secolul al ?-II/lea. 7nv"!atul rus -enelin spunea: E'e pune 7ntre$area care din cei doi $"r$a!i cu numele de Petru este re ormatorul 7ndr"zne! al imperiului rusesc #i c"ruia prin urmare i se cuvine titlul istoric de mare: Petru I4 7mp"ratul ,usiei4 sau Petru Movil"IF Petru Movil" a ost iul lui 'imeon Movil"4 ratele lui Ieremia #i rivalul lui Mihai -iteazul. Tra%ediile amiliei sale l/au 7mpins mai mult spre studii #i medita!ie. 7n 0<;>4 c7nd visurile lui de a recuceri4 cu ajutorul polonilor4 tronul ocupat pe r7nd de unchiul s"u4 de tat"l4 de verii #i de ra!ii s"i s7nt spul$erate4 dup" 7ndemnul mitropolitului Uievului4 Iov .ore!Ri4 la m"n"stirea c"ruia 7#i petrecea adesea verile4 Petru Movil" renun!" la purpura domneasc" #i 7m$rac" rasa de monah 7n m"n"stirea PecersRa din Uiev. &ci ajun%e repede arhimandrit4 pentru ca4 #ase ani mai t7rziu4 dup" moartea lui Iov .ore!Ri4 s" ie mitropolit. Pe atunci )craina se a la su$ st"p7nire polon" #i pentru $iserica ortodoK" rutean"4 amenin!at" 7n eKisten!a ei de $iserica catolic" a Poloniei4 la care se ad"o%a #i curentul unia!ilor @care primiser" unirea cu ,oma recunosc7nd pe pap"4 dar p"strau serviciul divin 7n lim$a slav"G4 urcarea lui P. Movil" pe scaunul mitropolitan a ost o adev"rat" m7ntuire. Prin cultura4 prin tradi!iile amiliare4 prin le%"turile lui de rudenie #i prietenie cu no$ilimea polon"4 el iz$uti s" do$7ndeasc" 7n jurul scaunului s"u mitropolitan un presti%iu 7ntr/adev"r princiar. 7nc" de pe c7nd era arhimandrit 7n lavra din PecersRa4 Petru Movil" 7n iin!a acolo o tipo%ra ie4 care4 7mpreun" cu cea din A^o^4 a des "#urat o activitate din cele mai rodnice pentru $iserica ortodoK" a ru#ilor. Din aceste tipo%ra ii au ie#it o serie de tip"rituri care au ost aduse 7n Lara ,omneasc" de me#terii trimi#i de Petru Movil" lui Matei .asara$ #i care au servit mai t7rziu de model tip"riturilor muntene. Paralel cu tipo%ra ia4 el a 7ntemeiat 7n m"n"stirea .ra!ca 5C +r"!ia 5 o #coal" vestit"4 o adev"rat" academie teolo%ic"4 din care avea s" porneasc" 7ea

7n cur7nd un curent nou de primenire 7n cultura ruseasc". In atmos era 7ntunecat" #i %reoaie de i%noran!" 7n care l7ncezea clerul ortodoK rutean4 Petru Movil" se str"duie#te s" introduc" cele dint7i raze de lumin" ale culturii latine occidentale. El 7#i d"dea $ine seama c" $iserica ortodoK" rutean"4 r"mas" 7n urm" su$ raportul culturii4 nu putea rezista atacurilor 7ndreptate din la%"rul iezui!ilor #i unia!ilor poloni dec7t premenindu/se #i 7nt"rindu/se cu toat" armatura culturii moderne a timpului s"u. Ntiin!a timpului 5 zicea Petru Movil"5 este pentru $iserica ortodoK" 7ntocmai ca o%linzile lui &rhimede4 care4 con/centr7nd razele solare asupra cor"$iilor du#mane care se apropiau de !"rmurile 'iracuzei4 le ardeau. Cultura timpului 7ns" nu putea i c"utat" nici 7n cultura slavon" #i nici 7n cea $izantin"4 care la 7nceputul timpurilor moderne se stinseser". Numai cultura latin" a (ccidentului4 premenit" prin ,ena#tere4 putea s"v7r#i minunea de a re%enera via!a intelectual" a clerului ortodoK #i de a/i 7mprumuta armele cu care s" poat" rezista atacurilor 7ndreptate din ta$erele vr"jma#e. De aceea4 7n pro%ramul de studii al academiei teolo%ice4 P. Movil" introdusese pe primul plan: latina4 cu studiul retoricei4 dialecticei4 poeziei #i ilozo iei. Dar cu toat" via!a lui de munc" apri%" 7nchinat" operei de ridicare a $isericii rutene4 totu#i mitropolitul Petru Movil" n/a rupt cu totul le%"turile cu patria mum". 7n primele c"r!i ie#ite din tipo%ra ia lui4 PecersRa4 pe c7nd era numai arhimandrit4 el semneaz" E iul domnului MoldoveiF #i adao%" stema celor dou" principate romne#ti. Dac" mai t7rziu renun!" la aceste tradi!ii ale amiliei #i la aceste reminiscen!e ale patriei sale4 o ace desi%ur pentru a se con unda 7n spiritul de umilin!" al vie!ii c"lu%"re#ti4 a acelor apri%i muncitori anonimi4 dispre!uitori de tot ceea ce era m"rire p"m7nteasc"4 care semnau munca lor: Ep"c"tosul ro$ul lui DumnezeuF. Totu#i niciodat" nu #i/a ascuns ori%inea lui romneasc". Elevii s"i din academia teolo%ic" i/au 7nchinat un volum de versuri oma%iale4 #i4 "c7nd aluzie la ori%inea lui romneasc"4 7i pl"s/muiesc o %enealo%ie care/0 ace s" se sco$oare din eroul roman Mucius 'caevola. 7n scrisorile lui pastorale4 ace 7n multe r7nduri aluzie la str"mo#ii lui romni. E&m cheltuit 5 spune el 7ntr/un r7nd ortodoc#ilor din MinsR 5 avu!iile str"mo#ilor mei domni ai Moldovei pentru nevoile $isericii.F Iar unul din adversarii s"i 7l acuz" c" era 7nconjurat numai de servitori moldoveni. Nostal%ia dup" !ara #i neamul s"u se vede continuu 7n cursul vie!ii lui. 7n 0<=> cump"ra o Evan%helie cu miniaturi scris" pe vremea lui Nte an cel Mare4 pe care o d"ruia marei lavre PecersRa: s" ie acolo Epe veci neclintit" la hramul Prea Curatei N"sc"toarei de Dumnezeu m"n"stirii PecersRa4 unde va i 7n%ropat trupul meuF. 7n alt r7nd4 7n"l!7nd 7n )craina polonez"4 la 8olosviensRi4 a $iseric"4 7i pune ca hram pe ' 7ntul Ioan cel Nou de la 'uceava4 patronul Moldovei sale. 7n 0<D: a venit la Ia#i s" cele$reze c"s"toria iicei lui -asile Aupu4 M"ria4 cu principele lituan Ianusz ,adzi^ill. &st el st7nd lucrurile4 cine #tie dac"4 7n a ar" de motive de tactic"4 ale%erea Ia#ilor ca locul cel mai nimerit pentru marele sinod al ortodoc#ilor 7n care avea s" se discute ideile normative ale ortodoKiei4 a!" de Cate!i"mul atri$uit lui Chirii Aucaris4 nu va i ost determinat" #i de amintirile copil"riei care/ 0 le%au de ora#ul 7n care domniser" ai luiI AF:

(rtodoKia tr"ia atunci o mare dram". 7n jurul scaunului patriarhal din Constantinopol se d"deau lupte apri%e 7n care patimile p"m7nte#ti se amestecau cu lucrurile divine. 7n martie 0<== ap"ruse la 8eneva4 7n lim$a latin"4 o con esiune de credin!" ortodoK"4 datat" din Constantinopol4 martie 0<;14 #i 7n care se "ceau c7teva concesii punctului de vedere al con esiunii calvine. (pera a ost atri$uit" patriarhului Chirii Aucaris4 care se a la 7n le%"tur" cu cercurile re ormate din mediul cosmopolit al Constantinopolului: consulul olandez Corneliu Oa%a4 predicatorul am$asadei olandeze4 un ost pro esor calvinist la 8eneva #i am$asadorul &n%liei. Du#manii patriarhului4 7n runte cu Chirii Contaris din -eria #i &tanasie Pattelaros4 ridic" lumea 7mpotriva lui Aucaris4 acuz7ndu/0 de erezie. &m$asadorul +ran!ei sus!ine curentul de a%ita!ie 7mpotriva patriarhului care se sprijinea pe cercurile re ormate. Aupta dezl"n!uit" este 7nver#unat". Chirii Aucaris este de cinci ori depus de turci #i tot de at7tea ori readus 7n scaunul patriarhal prin sprijinul prietenilor s"i4 p7n" c7nd 7n cele din urm" turcii4 7nd7r/ji!i4 7l ucid. Moartea tra%ic" a lui Chirii Aucaris nu poate pune cap"t a%ita!iei. 'uccesorul lui4 Chirii Contaris din -eria4 are aceea#i soart". Dou" sinoade care au loc la Constantinopol4 unul 7n 0<=2 #i altul 7n 0<D;4 #i 7n care s/a anatemizat con esiunea lui Chirii Aucaris4 n/au iz$utit s" aduc" lumii ortodoKe pacea de care avea nevoie. Pace cu at7t mai necesar"4 cu c7t 7n centrul #i r"s"ritul Europei 5 7n &rdeal4 7n Polonia #i 7n )craina 5 ortodoKia pierduse continuu terenul dinaintea catolicismului4 care %"sise ormula unirii cu ,oma4 dinaintea curentelor de re orm". M"rturisirea ortodoK" #i sinodul de la Ia#i. Aa aceast" %rea r"sp7ntie din via!a $isericii ortodoKe apare mitropolitul Petru Movil". Cele dou" sinoade constantinopolitane "cuser" o oper" ne%ativ": anatemizaser" con esiunea atri$uit" lui Chirii Aucaris. Aipsea pentru 7ntrea%a ortodoKie 7ns" o oper" pozitiv" de costruc!ie normativ". &ceast" sarcin" #i/a luat/o Petru Movil". Dup" ce a lucrat mai mul!i ani la M%rturi"irea de redin&% ortodo7%( a convocat un sinod la Uiev 7n 0<D34 7n care s/a discutat #i admis opera. Tre$uia 7ns" ca M%rturi"irea s" ie 7nt"rit" 7ntr/un sinod ecumenic. Dar Constantinopolul4 7n care erau 7nc" vii luptele dintre partizanii #i adversarii lui Chirii Aucaris4 nu era prielnic pentru dez$ateri. +u ales Ia#ii4 al c"rui domnitor pl"tea pe atunci datoriile patriarhiilor. Mitropolitul Uievului nu veni 7ns" 7n perosan"4 ci trimise o dele%a!ie de trei teolo%i4 7n runte cu Isaia Tro imovici4 doctor 7n teolo%ie #i e%umenul m"nastrii NiRolsRa. Patriarhul a ost reprezentat #i el prin doi dele%a!i: ostul mitropolit de Nicea4 Por irie4 #i marele predicator al patriarhiei4 Meletie 'Pri%os. Muntenii s/au a$!inut din pricina vraj$ei iscate 7ntre -asile Aupu #i Matei .asara$. Moldovenii au ost reprezenta!i prin mitropolitul -arlaam4 prin episcopii de ,oman4 ,"d"u!i #i Ou#i4 prin e%umenul m"n"stirii Trei ' etitele4 unde s/au !inut #edin!ele sinodului. 'inodul a 7nceput la s 7#itul lui au%ust 0<D; #i a durat trei luni. Nedin!ele au ost secrete #i prezidate de -asile Aupu4 pe care patriarhul Constantinopolului4 Parthenie4 7l nume#te EpromahosF5/prim lupt"tor/5#i Edistru%"torul cura%ios al erezieiF. De la 7nceput 7ns" se ivesc ne7n!ele%eri. 8recii voiau ca sinodul ie#ean s"/#i 7nsu#easc" hot"r7rile sinoadelor din Constantinopol 7mpotriva lui Chirii Aucaris #i 7n spe/ 0<:

cial s" se adopte opera 7ntocmit" de Meletie 'iri%ul. ,u#ii se opuneau la condamnarea lui Chirii Aucaris. 2 Ei cereau s" se discute 7n sinod numai M%rturi"irea de redin&% a lui Petru Movil"4 ceea ce4 7n cele din urm"4 %recii au tre$uit s" primeasc" 7n urma interven!iei lui -asile Aupu #i a clerului moldovean4 care se str"duiau s" 7mpace cele dou" ta$ere. Dup" 7ndelun%ate dez$ateri4 M%rturi"irea lui Petru Movil" a ost primit"4 cu suprim"ri #i corect"ri "cute de Meletie 'Pri%os. (pera 5 7mp"r!it" 7n trei p"r!i: 0. credin!a4 tratat" pe $aza sim$olului Niceo/ Constan/tinopolitanC ;. speran!a4 l"murind ru%"ciunea dominical" #i cele zece ericiri #i =: mila4 cuprinz7nd 7nv"!"turile ortodoKe despre p"cat4 despre decalo%4 despre invocarea s in!ilor #i cultul icoanelor #i al moa#telor 5 a ost apoi apro$at" de patriarhul din Constantinopol ca oper" normativ" pentru 7ntrea%a $iseric" ortodoK". Ea a ost tradus" 7n ruse#te la Uiev 7n 0<D:. 7n 0<<;4 opera a ost tip"rit" 7n lim$a %reac" #i latin" la &msterdam4 cu cheltuiala lui Panaiot Nicusi. 7n 0<104 opera4 tradus" 7n romne#te de ra!ii 8receanu4 cu ajutorul stolnicului Constantin Cantacuzino4 s/a tip"rit de episcopul Mitro an 7n tipo%ra ia episcopiei din .uz"u. (pt ani mai t7rziu4 din porunca domnului Constantin .r7ncoveanu4 ieromonahul &ntim Ivireanu scoate o nou" edi!ie a teKtului %recesc4 7n m"n"stirea de pe insula lacului 'na%ov4 din preajma .ucure#tilor. Cu deose$ire la noi opera lui Petru Movil" s/a $ucurat de o 7ntins" r"sp7ndire #i s/a retip"rit #i retradus 7n nenum"rate edi!ii4 p7n" 7n vremurile noastre4 c"ci avem edi!ii tip"rite la m"n"stirea Neam!u 7n 02DD4 de 'cri$an4 #i 7n 02<DC la 'i$iu4 02::C la Ia#i4 02>DC .ucure#ti4 0>D:4 02;>4 02:=C o penultim" edi!ie a ap"rut 7n 0211 su$ auspiciile s 7ntului sinodC ultima la 'i$iu 7n 010D. Marele sprijin pe care Petru Movil" 0/a adus culturii romne#ti a ost 7ns" trimiterea de material tipo%ra ic #i de me#teri #i c"rturari pentru 7n iin!area tiparni!elor #i a &cademiei teolo%ice de la Ia#i. .I.AI(8,&+IE 8henadie En"ceanu4 ,etru Movil%( eKtras din revista /i"eri a ortodo7% romn%( -II4 022=4 #i -III4 022DC *. &r$ore4 ,etra Movil%( mitro$olitul C!ievului( 7n Tinerimea romn%( .ucure#ti4 ?-I4 voi. I4 p. 1D si urm.C Emile Picot4 ,ierre Movil% .Mo-il%1( 7n Emile Ae %r and4 /i)lio-ra$!ie !elleniUue( au FVII#eme "ie le( I-4 Paris4 021<4 p. 03D 5 0:<C P. P. Panaitescu4 LLin'lueti e de lLoeuvre de ,ierre Mo-ila ar !eveUue de Ziev dan" Ie" ,rin i$aute" roumaine" @eKtras din Melan-e" de lLE ole Roumaine en Iran e( -4 01;<G4 Paris4 8am$er4 01;<C '. 8olu$ev4 Ziev"Oi9 mitro$olit ,etr Mo-ila "e-o "$odviSniOi( Uiev4 0 Pentru dou" motive. 7nt7i pentru c" o condamnare a doctrinei calvine de c"tre ru#i ar i indispus pe principii litvani din Polonia4 pe care se sprijinea Petru Movil". Ni al doilea pentru c" 7nvinuirea adus" lui Chirii Aucaris nu p"rea destul de 7ntemeiat". Patriarhul Ierusa/ limului Teo an4 care venise la Uiev ca s" s in!easc" pe mitropolitul Petru Movil"4 declarase de calomnii iezuite zvonurile dup" care Chilii Aucaris ar i trecut la calvinism4 #i de apocri Cate!i"mul ap"rut la 8eneva. Dac" ne %7ndim la $"r$"!ia cu care a ap"rat ortodoKia romnilor ardeleni 7mpotriva injonc!iunilor principelui .ethlen 8a$or4 chiar 7n anul 7n care era datat" con esiunea din 8eneva4 0<;1 @vezi mai jos4 p 023G4 atunci tre$uie s" recunoa#tem c" Petru Movil" #i dele%a!ii s"i aveau dreptate. 0<<

M'124 ; volumeC $i$lio%ra ia ruseasc" complet" la P. P. Panaitescu4 opera citat" mai S"u"( p. 1= 5 1:: P. P. Panaitescu4 Un auto-ra' al lui ,etru Movil% $e un tetraevan-!el eal lui Hte'an el Mare @eKtras din Revi"ta i"tori % romn%( I?4 01=1G4 .ucure#ti4 01D3. Pentru edi!iile romne#ti ale M%rturi"irii ortodo7e@ I. .ianu4 Nervi Oodo# #i Dan 'imo/nescu4 /i)lio-ra'ia ve !e romnea" %( I4 p. =;04 =>2C II4 p. ;;DC III4 p. ::=. 7n .i$lioteca &cademiei ,omne se %"sesc edi!ii moderne tip"rite la: Neam!4 02DDC 'i$iu4 02::C Neam!4 02<DC Ia#i4 02>DC .ucure#ti4 021: @edi!ia s 7ntului sinod4 cu o pre a!" de mitropolitul 8henadie privitoare la istoricul teKtului #i edi!iile luiGC &ntoine MalvP et Marcel -iller4 La on'e""ion ortodo7e de ,ierre Mo-!ila( Metro$olite de Ziev .2>;;B2>D>1( a$$rouveLe $ar Ie" ,atriar Oe" -re " du FVII#e "ie le+ Te7te latin inedit ave introdu tion et note" ritiUue"( ,oma4 Paris4 01;> @tomul ?4 nr. =14 din Orientalia C!ri"tiana1C vezi #i recenzia lui M. W u % i e 7n E !o" dLOrient( ???II @01;1G4 p. D0D 5 D=34 unde se st"ruie asupra izvoarelor catolice olosite de P. Movil". Despre opera lui Petru Movil" 7n le%"tur" cu celelalte con esiuni ortodoKe: TeKtul %recesc la Ion M i h a 0 c e s c o4 [rjcraupoI T jYC <p1o2o9tac Die /eOentni""e und die ai !ti-"ten e0lau)en"8eu-ni""e der -rie !i" !en#orientali" !en Zir !e im Ori-inalte7t( ne)"t einleitenden /emerOun-en( Aeipzi%4 013D4 p. ;;50;;C Hurmu8aOi( Doc. supl. II4 p. ;4 p. I-4 p. I4 p. <22 #i urm.C W. M i h a 0 c e s c o4 La T!iolo-ie "Tm)oliaue au $oint de vue de VE-li"e ort!o#Sdo7e orientale( .ucarest4 Paris4 W. 8am$er4 01=;4 p. >: 5 >1. )n portret al lui P. Movil" ia m"n"stirea 'ucevi!a: I. D. N t e " n e s c u4 7n Revi"ta i"tori % romn%( I-4 01=D4 p. >0/>:. Despre Chirii Aucaris #i sinoadele din Constantinopol4 Uiev #i Ia#i a se vedea #i (restc T a r a 0 i4 C!ie"a ortodo""a e ri'orma nei "e oli FVI e FVII @estratto da Reli-io( voi. ?I4 01=:G4 ,oma @,ezumatul a 0D lec!iuni !inute la Ecole des Oautes/Etudes din Paris4 in 01=DGC W. Mihalcesco4 Le" ideLe" alvini"te" du ,atriar !e CTrille LuOari"( 7n Revue dLHi"toire Set de ,!ilo"o$!ie Reli-ieu"e( 01=04 p. :3<. Despre Chirii Aucaris:Uopi??cKC < Zo7cR.t$7X(25C: B 2>;6( &tena4 01=1.

AITE,&T),& ,EAI8I(&'J MN EP(C& A)I M&TEI .&'&,&. C)AT),&. Aa curtea din T7r%ovi#te a lui Matei .asara$4 necontenit cercetat" de soli str"ini4 de emisari papali #i de mari patriarhi ai ,"s"ritului4 7n r"%azurile de lini#te #i pace pe care le l"sau r"z$oaiele cu -asile Aupu4 era iBe#nic treaz %7ndul de a 7nzestra !ara cu m"n"stiri #i $iserici5patruzeci la num"r 5 cu mori de h7rtie4 cu tiparni!e #i cu me#teri tipo%ra i. Domnul s/a str"duit s" dea o via!" nou" #i cancelariei domne#ti4 nu numai complet7nd num"rul lo%o e!ilor cunosc"tori de lim$i str"ine4 ci #i c"ut7nd cali%ra i iscusi!i4 care au dat o erm" mai estetic" hrisoavelor sale. Cu toat" concuren!a pe care o "ceau c"r!ile tip"rite4 totu#i arta cali%ra iei #i a miniaturii era 7nc" 7n loare #i avem din aceast" epoc" vreo c7teva eKemplare de manuscrise cu miniaturi de o rar" rumuse!e4 ca de eKemplu Slu9)eni ul( copiat 7n 0<:= din porunca mitropolitului Nte an4 p"strat acum 7n .i$lioteca &cademiei ,omne4 su$ nr. 0>134 sau Evan-!eliarul scris de ieromonahul Por irie 7n 0<==4 p"strat 7n .i$lioteca patriarhiei din Constantinopol4 sau Evan-!elia mitropolitului &nania din 0<:04 scris" pentru mitropolia din T7r%ovi#te4 dus" mai t7rziu la .el%rad4 sau Evan-!eliarul lui 'ilion ,usu4 monahul de la m"n"stirea Dealul. 7n aceast" munc" de cultur"4 Matei .asara$ era sus!inut4 pe l7n%" mitropoli!ii Teo il #i Nte an #i pe l7n%" $oierii din divan4 de so!ia lui4 doamna Elina4 #i de ratele ei4 7nv"!atul $oier )dri#te N"sturel. )dri#te N"sturel #i sora lui4 doamna Elina4 s7nt copiii lui ,adu Postelnicul N"sturel #i ai jup7nesei Calea Calom irescu4 E ata din casa domneasc" a lui Mihai -od" -iteazulF. D(&MN& EAIN& a ost una din acele rumoase icoane eminine care se desprinde din trecutul romnesc 7ntr/o lumin" de aureol"4 7mp"r!indu/#i vremea 7ntre %rijile casei @c7nd c"ut7nd4 dup" cum se vede din scrisorile ei4 Eizvoade de peteare #i mai mari #i mai miciF4 ori Esemin!e de lori de tot eliulFG #i 7ntre %rijile domniei @c7nd !in7nd locul so!ului s"u 7n scaunul domnesc4 c7nd ajut7nd r"ni!ii sosi!i de pe c7mpul de lupt" #i cer7nd si$ienilor s"/i trimeat"4 E "r" z"$av"F4 Eun cherur%us $unF4 c7nd4 7n s 7r#it4 pun7nd la cale cu un %ust ales ctitorii m"n"stire#ti #i loca#uri de recreare su leteasc"G. &rhidiaconul Paul de &lep4 care a 7nso!it pe patriarhul ara$ Macarie 7n c"l"toria lui la curtea lui 0<2

Matei .asara$4 ne descrie 7n cartea sa minunatul palat de pe mo#ia p"rinteasc" 5 +iere#ti 5 unde a ost primit de doamna Elina: Eun palat care nu are e%al 7n lume4 a ar" numai poate 7n !ara r7ncilorF4 Ezidit pe dina ar" #i pe dinl"untruF de me#teri adu#i din )n%aria4 cu Epiatr" poleit"F4 marmor"4 adus" din Turcia. EChiar $ol!ile #i pardoselile pivni!elor4 %aleriile etc. s7nt lucrate %reu cu piatr" $un"4 care provoac" admira!ia privitorului.F ECl"direa are trei caturi #i e at7t de rumoas"4 7nc7t 7mpr"#tie toate %rijile su letului. &r i zadarnic s" 7ncerc o descriere a interiorului admira$il aranjat 7n apartament.F Ea a patronat #i suportat spezele pentru imprimarea Triodului s7r$esc din 0<D14 cerut de c"lu%"ri s7r$i din Muntele &thos. Neav7nd copii4 doamna Elina #i so!ul ei au 7n iat4 7n martie 0<=:4 pe Mateia#4 iul lui )dri#te N"sturel4 a c"rui mam"4 jup7ni!a M"ria4 n"scut" Cor$eanu4 murise la o s"pt"m7n" dup" na#tere. Copilul a crescut 7n casa domneasc" p7n" la v7rsta de 0> ani4 c7nd Epe m7na m"tu#ei sale4 a doamnei domniei mele4 a Elinei4 i s/a 7nt7mplat lui s" moar". Pe patul mor!ii4 #i/a iertat toate satele lui vecinicie4 cu mo#ii cu tot.F 7nt"rind aceast" ultim" dorin!"4 $"tr7nul domn spune: EPentru c" 7nsu#i domnia mea am auzit cu urechile mele cuvintele lui4 pe care4 la ceasul mor!ii lui4 le/a m"rturisit domniei mele dinaintea cinsti!ilor dire%"tori ai domniei mele4 mari #i mici. KF )D,INTE NJ'T),EA. +ratele doamnei4 )dri#te N"sturel4 era cel mai c"rturar $oier al timpului s"u 7n Muntenia. Nu #tim unde #i/a ormat cultura. El ne spune c"4 ajuns 7n Ev7rsta adolescen!ii4 a do$7ndit o mare dra%oste pentru lim$a latin" #i c" un pro esor4 care 7nv"!a 7n!elepciunea @ ilozo iaG4 a $inevoit s"/i adape setea inimeiF. '/ar p"rea dar c" el4 nepot de iic" al lui ,adu Calom irescu4 viteazul $oier al lui Mihai -iteazul4 #i/a "cut instruc!ia 7n cas" 5H cel pu!in pentru lim$a latin" 5/ cu unul din acei misionari catolici prip"#i!i 7n !"rile noastre.; Aa aceast" p"rere ne 7ndeamn" aptul c" #i ratele s"u Ner$an5/care a ost #i el lo%o "t5H 7ntr/un document din 0<;=4 su$ rumoasa lui semn"tur" 7n mono%ram" chirilic"4 adao%"4 dup" moda occidental"4 data de la Oristos 7n ci re ara$e4 #i c" sora lui4 doamna Elina4 semneaz" cu litere latine #i presar"4 7n scrisorile ei chirilice4 raze latine#ti. )dri#te N"sturel se 7nt7lne#te pentru 7nt7ia#i dat" 7n via!a pu$lic" a !"rii la curtea lui &leKandru Ilia#4 7n 0<;24 c7nd scrie un act prin care se con irm" jup7nului Orizea4 marele lo%o "t 5 tat"l cronicarului ,adu Popescu 5 un loc de cas" 7n .ucure#ti: EEu )dri#te N"sturel4 t7n"r scriitor4 am scris 7n ora#ul secular4 7n .ucure#tiF. 7n anul urm"tor 7ns"50<;15 el semneaz" pe un alt act4 7ntr/o rumoas" cali%ra ie4 E)riil N"sturel4 tainicF4 adic" vtori/lo%o "t4 cum se mai zicea atunci4 unc!iune de mare 7ncredere pe care o p"streaz" p7n" la cap"tul vie!ii @0<:>G. 7n calitate de vtori/lo%o "t4 el conducea 7mpreun" cu marele/lo%o "t cancelaria domneasc" #i a 7ndeplinit4 pe timpul cumnatului s"u4 mi/ 0 't. Nicolaescu4 7n Ar!ivele Olteniei( ??4 01D04 p. 01 5 ;> #i >= 5 23. ; )nul dintre ace#tia4 pe timpul lui Mihai -iteazul4 a ost .althasar `alther4 traduc"torul cronicii lui Teodosie ,udeanu4 de care ne/am ocupat la p 0D>50:0 El a ost preceptorul lui Nicolae P"tra#cu4 c"ruia 7i 7nchin" o od" latin" 7n T7r%ovi#te4 prezentat" la ziua anivers"rii4 7n anul 0:1>. -ezi #i M. Uo%"lniceanu4 Hi"toire de la Da ie( p. ;D>. (da a ost pu$licat" de &. Pap iu Ilar ia nu4 Te"auru de monumente i"tori e( I4 02<;4 p. :3 5 :0. 0<1

siuni de cea mai mare 7ncredere: solii c"tre 7mp"ratul %erman4 la -iena4 c"tre re%ele Poloniei @0<=2G4 c"tre principele &rdealului 8h. ,RoczP pentru a 7ncheia cu el Ele%"turaF4 tratatul de alian!" @0<D2G. El primea #i introducea solii la domn. 't"tea de vor$" cu misionarii catolici 7n chestiuni de do%m"4 ca de eKemplu cu AevaRovic4 c"ruia 7i cerea o m"rturisire a credin!ei catolice. Era la lar%ul s"u 7n discu!iile cu patriarhii ,"s"ritului. ,a ael AevaRovic laud" Espiritul lui $"r$"tesc4 li$er #i 7ndr"zne!F. Mitropolitul -arlaam al Moldovei4 care a venit 7n 0<DD la T7r%ovi#te4 trimis de -asile Aupu pentru a a#eza pacea cu Matei .asara$4 ne spune despre el c" era un E$oiarin cinstit #i slovesnic #i a toat" destoinicia #i 7n!ele%erea harnic4 drept pravoslavnic cre#tinF. &vea o $i$liotec" rumoas"4 pe care necontenit o 7m$o%"!ea cu c"r!i noi aduse de peste hotare. C"lu%"rul rus 'uhanov a v"zut 7n $i$lioteca 7nv"!atului $oier multe c"r!i slave4 7ntre care #i o %ramatic" ap"rut" 7n Polonia 5 pro$a$il a lui 'motrijcRij4 prietenul lui Petru Movil" 5 iar mitropolitul -arlaam4 tot la N"sturel4 a %"sit 7ntre alte c"r!i nou" #i Ec"r!ulia mic" 7n lim$a noastr" romneasc" tip"rit" ... plin" de otrav" su leteasc"F 5 e vor$a de Cate!i"mul alvine" din 0<D;. & !inut s" creeze 7n amilia sa o atmos er" de rumoas" cultur"4 aduc7nd pentru al doilea iu al s"u4 ,adu4 un pro esor din Uiev. ,adu a ie#it #i el un c"rturar de seam". Prietenul s"u4 cronicarul s7r$ocroat 8eor%e .rancovici4 ne 7ncredin!eaz" c" vor$ea lim$a slav" #i latin". Cu %rija pentru !ara lui Es"rac" #i "rB de 7nv"!"tur"F4 a pus la cale 7n C7mpulun% Eo #coal" pentru 7nv"!"tura copiilorF4 #i lui i se datoresc primele copii ale romanului Varlaam i Ioa"a'( tradus de tat"l s"u. )dri#te N"sturel a avut o parte activ" 7n opera de cultur" a epocii. El a st"ruit pentru introducerea tiparului 7n Muntenia #i a prive%heat la imprimarea c"r!ilorC a alc"tuit stihurile de dedica!ie la stema !"rii cu care se deschide ,ravila de la 0ovora @0<D3GC a 7ntocmit4 E7n satul s"u p"rintesc din +ier"#tiF4 pre a!a la An'olo-!ionul "lavone" din 0<D=C a ajutat la traducere #i a scris pre a!a la Evan-!elia *nv%&%toare( tip"rit" la 8ovora 7n 0<D;: E'cur/mat/am cu t7mp" mintea mea #i am scos acest izvor de ap" dulce4 pururea cur"toriu4 ad"p"toare de su lete omene#tiF. El a introdus 7n literatura slav"4 traduc7nd din latine#te4 Eacea loare de aurF a misticismului catolic4 Imi#tatio C!ri"ti( tip"rit" cu cheltuiala doamnei4 la m"n"stirea Dealu4 7n 0<D>. Cartea a avut ecou 7n lumea slav". 7n 0>3D a ost copiat" la Moscova #i 7mpodo$it" cu rumoase %ravuri 7n cupru. Ni tot el a introdus 7n lim$a noastr" minunatul roman al ascetismului cre#tin4 Varlaam i Ioa"a'( de care he/am ocupat la p. 0=:. TIP(8,&+IIAE. -iitoarea luptelor s7n%eroase dezl"n!uite pe p"m7ntul L"rii ,omne#ti dup" r"z$oaiele 7ncepute de Mihai -iteazul a ost atal" pentru cultura romneasc". Ncolile slavone#ti din m"n"stiri intraser" 7n c"dere 2( $isericile useser" je uite4 manuscrisele #i c"r!ile de sluj$" arse sau urate. Matei .asara$ 7nsu#i4 7n pre a!a celei dint7i c"r!i ie#it" din tiparni!a sa4 vor$e#te de je uirea $isericilor #i Ede 7mpu!inarea s intelor c"r!iF4 pricinuite 0&. Pap iu Ilarian!i4 Te"auru de monumente i"tori e( I @02<;G4 p. =>3. A@D

de desele n"v"liri #i 7mpresur"ri ale di eritelor popoare ale necredincio#ilor #i chiar ale unor redin ioi= 2+ Matei .asara$4 Emi#cat de r7vna c"tre DumnezeuF4 dup" cum spune 7nsu#i 7n %raiul s"u $"tr7nesc4 s/a str"duit s" 7mplineasc" aceast" lips" a c"r!ilor necesare cultului divin. 7n vara anului 0<=:4 domnitorul se adresase cunoscutului c"lu%"r croat ,a ael AevaRovic4 care conducea pe atunci o tipo%ra ie slav" la ,oma4 pro/pun7ndu/i s" vin" 7n Lara ,omneasc" pentru a lua asupr"/#i activitatea de tip"rire #i r"sp7ndire a c"r!ilor s inte la popoarele care 7ntre$uin!au lim$a slav" 7n $iseric". Dar AevaRovic 7nt7rzia s" vin". 7n aceste 7mprejur"ri4 se 7n "!i#eaz" la curtea lui Matei .asara$ c"lu%"rul Meletie Macedoneanul4 care tr"ise 7n atmos era de via!" spiritual" a m"n"stirii *o%ra ul din Muntele &thos #i care4 trec7nd apoi 7n ,usia Mic"4 7nv"!ase tiparul 7n m"n"stirile lui Petru Movil". Matei .asara$ 0/a trimis atunci 7n solie4 7mpreun" cu ieromonahul Nectarie din Pela%onia #i cu E eciorul s"u Nte an .Przohode! @cel sprinten la mersGF4 d7ndu/le scrisori c"tre Petru Movil" #i c"tre runta#ii cet"!ii Uievului4 ca s" cumpere o tipo%ra ie. ; Mitropolitul Uievului le trimite o Etiparni!" complet"F cu o echip" de tipo%ra i4 7n runte cu Timotei &leKandro/vici -er$icRi4 care usese c"petenia imprimeriei din lavra PecersRa pe timpul lui Iov .ore!Ri #i care4 dup" aceea4 prin 0<;D4 ajunsese patron independent 7n Uiev. -er$icRi a stat 7n Lara ,omneasc" p7n" 7n 0<D;. 7n locul lui a l"m4 Hdin 0<D;4 un alt ucrainean4 Ivan Uunotovic4 care condusese tipo%ra ia +r"/ !iei ortodoKe 5 .racRa 5H din A^o^4 ce se a la #i ea su$ ascultarea #i controlul lui Petru Movil". Aa #coala acestor tipo%ra i ucraineni sta$ili!i 7n m"n"stirile noastre s/a ormat4 cu vremea4 o echip" de ucenici tipo%ra i printre s7r$ii sta$ili!i la noi4 7n jude!ul -7lcea: Procopie4 Preda #i ,adu Ntanciovici4 #i Teodor #i Aupin Dimitrievici. Tipo%ra ii ucraineni trimi#i de Petru Movil" au adus cu ei4 pe l7n%" materialul tipo%ra ic #i c"r!ile de cult tip"rite la A^o^ #i Uiev4 care urmau s" serveasc" de model ciclului de tip"rituri slave din Lara ,omneasc"4 precum #i %ravurile necesare pentru ilustrarea teKtelor. Pe timpul acela4 %ravura ucrainean" 7n lemn4 in luen!at"4 prin mijlocirea mediului polon4 de %ravura %erman"4 ajunsese la o 7n lorire deose$it" #i d"duse lucruri de art" care 7mpodo$eau cartea tip"rit"4 precum miniaturile4 rontispiciile #i vinietele 7mpodo$iser" vechile manuscrise cali%ra ice. C"peteniile tipo%ra ilor ucraineni trimi#i de Petru Movil" 7n Lara ,omneasc" au adus cu ei din Uiev #i din A^o^ #i tiparele %ravurilor 7n lemn cu care ilustraser" p7n" atunci c"r!ile tip"rite 7n )craina. 8ravurile din Evan-!elia u *nv%&%tur%( tip"rit" la 8ovora 7n 0<D;4 :s7nt identice 7n toate detaliile cu scenele corespunz"toare din Ca8ania tip"/ 0 &luzie la un%uri. C . poema lui Matei al M i r e 0 o r4 BIc Kopia tcov icata KrTv F(ul?P(B.9tt?tav te?ecr.e(TC(vB 7n Papiu Ilarianu4 Te"auru( I4 p. ==;4 invazia lui .ethlen 8a$or 7n Lara ,omneasc". ELara era devastat" de nu se a la 7n ea nici vite4 nici p7ne4 nici vin4 pentru c" toate le r"piser" #i duseser" 7n &rdealC 7nse#i va"ele )i"eri ilor i m%n%"tirilor pusese \...] s" le care 7a !ara lui ce o umpluse de ar%intul #i aurul "rii/ ,omne#tiBB. ; Dan 'imonescu #i Damian P. .o%dan4 *n e$uturile ulturale ale domniei lui Matei /a"ara)( eKtras din /i"eri a ortodo7% romn%( .ucure#ti4 01=14 p. 0=. 0>0

rit" la A^o^ 7n 0<3<4 iar ilustra!ia titlului din ,ravila lui Matei /a"ara)(( tip"rit" la T7r%ovi#te 7n 0<:;4 de#i are stema #i armele Munteniei4 este semnat" cu un nume rutean: Theodor Tisevic. Dar la #coala acestor %ravori str"ini se ormeaz"4 cu timpul4 o #coal" de %ravori romni4 care vor ajun%e mai t7rziu4 pe vremea lui Constantin .r7ncoveanu4 s"/#i 7ntreac" mae#trii #i s" imprime %ravurilor lor un caracter propriu romnesc. Chiar pe timpul lui Matei .asara$4 7n ilustra!iile ,ravilei din 0<:;4 apare semnat #i numele unui romn desi%ur ucenic al lui Tisevic: Petru Theodor. AITE,&T),& ,EAI8I(&'J. '/a crezut 7ntr/o vreme #i se mai sus!ine 7nc" 7n manuale de #coal" 5H cu toat" documentarea convin%"toare a re%retatului .ianu 5 c" Matei .asara$ #i -asile Aupu ar i s"v7r#it marea re orm" a introducerii lim$ii na!ionale 7n $iseric". &ceast" radical" schim$are nu se putea 7ns" 7ndeplini deodat"4 iindc" nu erau 7nc" traduse c"r!ile necesare cultului4 #i apoi 5 ad"u%"m noi 5 nici nu era 7nc" vremea s" se 7n "ptuiasc"4 atunci c7nd curentele de re orm"4 care preconizau eliminarea lim$ilor privile%iate din $iseric" #i introducerea serviciului 7n lim$a na!ional"4 amenin!au unitatea etnic" 7n Transilvania. Pe de o parte4 se pomeniser" ai no#tri din mo#i/str"mo#i s" aud" sluj$a s 7nt" 7ntr/o lim$" pe care4 de#i nu o 7n!ele%eau dec7t prea pu!ini4 o socoteau apt" pentru serviciul divinC pe de alt" parte4 o schim$are care ar i tins la 7nlocuirea lim$ii slavone li s/ar i p"rut o alunecare 7n apele ereziilor. &titudinea credincio#ilor no#tri de pe vremuri 7n a!a 7ncerc"rilor de na!ionalizare a ritualului #i a teKtelor de cult4 venite din (ccident4 ne/o caracterizeaz" noti!a 7nsemnat" de popa Constantin din Dorna pe una din oile Codi elui Vorone&ean@ E&ceast" carte este scris" pe rumnie #i nu/i $un" de nimicF. 7n epoca lui Matei .asara$ 7ns"4 cultura slavon" intrase 7n a%onie. +ocarele de cultur" slav" din sudul Dun"rii apusese r7nd pe r7nd4 7n"$u#ite de valul st"p7nirii turce#ti. & luKul de c"rturari4 care prin imi%r"rile lor au 7nviorat 7nceputurile or%aniz"rii noastre $iserice#ti4 s/a oprit. Aipsite de suportul puternic pe care 7l aducea contactul recon ortant cu 'udul slav4 #colile noastre de slavonie au l7ncezit #i ele. Era iresc deci4 ca4 7n aceast" stare de lucruri4 cunoa#terea lim$ii slavone s" devin" tot mai anevoioas". 7n urma acestor 7mprejur"ri s/a ajuns4 pe vremea lui Matei .asara$4. ca nici preo!ii s" nu mai 7n!elea%" lim$a 7n care o tradi!ie prea ad7nc 7nr"d"cinat" 7i silea totu#i s" o icieze serviciul divin. &vem dovezi elocvente c"4 pe la jum"tatea secolului al ?-II/lea4 aceast" situa!ie devenise at7t de 7n%rijor"toare4 7nc7t crea prela!ilor no#tri o %rea 7ndoial"4 av7nd s" alea%" 7ntre tradi!ia slavon" #i realitatea care impunea na!ionalizarea serviciului divin. Tip"rind c7teva c"r!i de ritual cu te7tul *n lim)a "lavon% i l%muririle 'ormelor e7terioare ale ultului *n lim)a romn%( mitropolitul Nte an al L"rii ,omne#ti se credea 7ndatorat s" pre7nt7mpine E7nponci#areaF poporenilor s"i cu aceste eKplica!ii: E... #i v"z7ndu iar" cum au cre#tinii !"rii 7nputare4 #i preo!ii mai -r"tos de c"tr" hulnicii d" le%e4 cum pentru %rosimea #i %ru$ia nu #tim sluji tainele s intei $eserici #i stri%" to!i... c" am uitat cinurile4 socotelele4 o$r"#irile44 chipurile4 nemeririle #i toate r7nduialele #i tipicurile s intelor taine4 pentru aceia ... %7ndiiu s" iau 7nputarea $atjocoririlor de asupra ace#th !"ri#oare... 0>;

#i ast el scos/am la lumin" ... nu cum au ost p7n" acum slavone#te4 tipicurile4 carele nu le pot #ti cinsti!ii #i cuceri!ii preo!i pentru nese$uiala lor... ... De vreme ce am spart p7cla ne#tiin!ei #i am dres r7nduialele #i le/am prepus rumnea#te4 pentr/acea nu se cade vou" drep!ilor mei ii ai Pravo/slaviei s" v" 7nponci#a!i #i s" v" sc7r$i!i 7mpotriva pastoriului vostru ...F 'e desprind din aceste citate motivele care l/au determinat pe mitropolitul Nte an s" tip"reasc"4 pe la s 7r#itul domniei lui Matei .asara$4 aceste c"r!i )ilin-ve@ ca s" 7mpace tradi!ia4 a respectat teKtul slavon al 'cripturilor s inte4 dar 7n acela#i timp4 ca s" poat" olosi nevoilor preo!imii de pe atunci4 a t"lm"cit tipicurile 7n lim$a romn". Dac" aceasta era situa!ia c"tre s 7r#itul domniei lui Matei .asara$4 era iresc ca4 la 7nceputul ei4 7ncercarea de na!ionalizare a serviciului divin4 reclamat" de starea preo!imii4 care nu mai cuno#tea lim$a slavon"4 s" par" totu#i o 7ndr"zneal" #i mai mare. Ne eKplic"m prin urmare de ce cele dint7i c"r!i ie#ite de su$ teascurile tipo%ra iei 7ntemeiat" cu ajutorul lui Petru Movil" au ost slavone: un Molit#velni ( tip"rit la 0<=: 7n C7mpulun%C apoi un Antolo-!ion( 7n 0<D= 0aC7mpu/lun%C o ,"altire( 7n 0<=> #i 0<=2 la 8ovoraC a treia edi!ie 7n 0<:34 la C7mpulun%C Litur-!ierul( 7n 0<D<4 #i Imita&ia lui Hri"to"( la 0<D>4 am$ele 7n m"n"stirea Dealul4 #i4 7n s 7r#it4 Slu9)eni ul( 7n 0<D<4 Triodul $enti o"tar #i Triodul $o"tului( 7n 0<D14 toate trele la tipo%ra ia mitropoliei din T7r%ovi#te. Dar aceste c"r!i tip"rite 7n lim$a slavon" nu erau menite numai s" acopere lipsa teKtelor de ritual din cuprinsurile romne#ti4 ci s" 7nt"reasc"4 cum am spus mai sus @p. 0:1G4 #i ortodoKia 7n &rdeal. 7n acela#i timp4 urm7nd vechea tradi!ie a str"mo#ilor s"i .asara$i4 domnul romn le h"r"zea ca danie spre olosul 7ntre%ii ortodoKii din 'udul dun"rean4 a c"rei independen!" c"zuse 7n m7na turcilor. &cest %7nd se l"mure#te 7n pre a!a care deschide una din tip"riturile sale: EDrept credinciosului #i evlaviosului neam al patriei noastre #i altor neamuri 7nrudite cu noi dup" credin!" #i av7nd acela#i vestit dialect slavo/nesc ca lim$"4 #i cu deose$ire4 $ul%arilor4 s7r$ilor4 un%rovlahilor #i celorlal!iF. Nirul tip"riturilor 7nceput cu c"r!i slavone se continu" 7ns" cu o serie de c"r!i romne#ti4 care prezint" un interes deose$it4 pentru c" v"desc aceea#i tendin!" de a ap"ra ortodoKia romnilor ardeleni 7mpotriva tendin!elor de calvinizare ale un%urilor. Prima Ca8anie( ap"rut" la 8ovora 7n 0<D;4 Eizvodit" de eromonahul 'ilvestruF #i Epremenit" de pe lim$a ruseasc" pe lim$a romneasc"F de 7nsu#i )dri#te N"sturel 5H care a venit #i el la al Eunsprezecilea ceas la lucrul DomnuluiF 5 ne 7n "!i#eaz" inten!iile cercurilor conduc"toare la imprimarea acestei c"r!i. EMila rudei meale cre#tinilor m/au 7ndemnat spre aceasta 5 spune )dri#te N"sturel 5 iindc" v"zuiu 7n neamul nostru mul!i oameni... carii pentru neY#tiZin!" se dep"rtar" cu 7nv"!"turi striine4 #i cu proast" #i scurt" mintea lor r"#luindu/se den credin!a adev"rat" protivnic" $isericii lui Dumnezeu4 cu ereticii 7mpreun7ndu/se.F Pentru a 7ntoarce de la r"t"cirea 7n valurile ereziei pe cei de un neam cu el4 a cu%etat4 spune mai departe4 s" scoat" Eaceast" s 7nt" carte ce se cheam" Evan%helie 7nv"!"toare t7lcuit"4 s" ie propovedanie cre#tin"t"!iei noastre4 a s intei $eseareci apostoleasc" a ,"s"rituluiF4 pe care o o er" ca Eo loare prea 7n r"mse!at" #i dulce mirositoare4 adus" den raiul vederei ceriuluiF. 0>=

(ri%inalul acestei Ca8anii este4 dup" cum ni se spune4 tradus din ruse#te4 dar p7n" acum n/a ost 7nc" identi icat. Traducerea este 7ns" vioaie #i plastic". Iat" de pild" un pasaj4 ilustrat adesea pe pere!ii din tinda $isericilor #i m"n"stirilor noastre4 din predica citit" 7n EDuminica l"satei de carneF. Este vor$a de adunarea n"roadelor la judecata lui Dumnezeu: E 7ntru spaima su letului mieu nu domnesc ca s" spui cuv7nt de cas 7n rico#at c7nd direptul judec"toriu va #edea pre scaunul slavei sale #i va 7ncepe a ace judecat" tuturor4 cui/# dup" lucrul lui. &tunce se vor aduna 7naintea lui toate lim$ile #i n"roadele4 domnii #i 7mp"ra!ii p"m7ntului #i muncitorii cestui veac4 to!i p"c"to#ii #i direp!ii4 to!i4 cine 7ntru cinul s"u vor sta 7naintea lui: direp!ii den a dreapta slavei lui4 iar" p"c"to#ii de/a st7n%a4 c"/i va alea%e so! de la so!4 cum alea%e p"storiul oile den capre.F & doua Ca8anie( ap"rut" la m"n"stirea Dealul doi ani mai t7rziu @0<DDG4 pe timpul e%umenului -arlaam &rapul4 este o retip"rire a Ca8aniei precedente4 p7n" la pa%ina D3D 5 poate chiar c" se p"strau coaiele tip"rite 5 la care s/a ad"o%at apoi restul dup" Ca8ania lui Varlaam( ap"rut" cu un an mai 7nainte la Ia#i #i care era mai complet"4 iindc"4 pe l7n%" predicile care dezvolt" teKtul pasajelor din Evan%helii citite 7n duminicile dintr/un an4 mai cuprindea #i omilii destinate pentru marile s"r$"tori ale cre#tinismului @precum: na#terea ' intei +ecioare4 & larea s intei cruci. .otezul Domnului4 .unavestire #.a.G4 care nu cad o$i#nuit 7ntr/o duminic"C precum #i predici la comemorarea marilor s in!i @' . Nicolae4' . Dumitru etcG. Ca8ania de la Dealul reproduce aceste dou" sec!iuni din urm" dup" Ca8ania moldoveneasc". Dar omite4 dup" cum au o$servat de la 8aster 7ncoace to!i istoricii literari4 via!a ' 7ntului Ioan cel Nou4 patronul Moldovei4 a#ezat" 7n Ca8ania lui Varlaam la ;= aprilie. 7n schim$ introduce4 ceea ce nu s/a o$servat p7n" acum4 o omilie nou" pentru cinstirea Ecelor D3 de mucenici di7n 'evastieF4 la 1 martie. Tot pentru edi icarea moral" a maselor ad7nci ale poporului4 e%umenul Melchisedec Meletie a pu$licat 7n 0<D; ia m"n"stirea C7mpulun%4 *nv%&%turi $re"te toate 8ilele ale"e den multe dumne8eieti %r&i de 'olo"in&a tuturor retinilor $re$u"e de $re lim)% -re ea" %+ Este un mic tratat de moral" 7n Df4 de :: de oi: privitor la dra%oste4 la Er"otate cum s" le r"$d"m cu mul!imire c7te ne vin asupraF4 la iu$irea de ar%int4 la Emuz"virieF4 milostenie4 poc"in!"4 ispove/danie4 ETat"l nostruF4 moartea omului4 preo!ia4 cele zece porunci. 7n cadrul acelora#i preocup"ri de edi icare ar intra #i Cea"lovul din Muzeul lim$ii romne al )niversit"!ii din Cluj 5 azi la 'i$iu 5 pe care d/0 Pasca 7l dateaz" din aceast" epoc". P,&-IAEAE. Pe l7n%" aceste c"r!i de predici #i 7nv"!"turi morale s/au tradus #i tip"rit alte dou" teKte4 a c"ror importan!" deose$it" st" 7n aptul c"4 dup" ,ravila lui Coresi4 s7nt cele dint7i tip"rituri cu caracter juridic la noi. &ceste tip"rituri s7nt: ,ravila de la 0ovora( ap"rut" 7n 0<D3 #i cunoscut" 5 din cauza ormatului ei mic 5 #i su$ numele de ,ravila ea mi %( #i *ndre$tarea le-ii( ap"rut" la T7r%ovi#te 7n 0<:;. ,ravila de la 0ovora a ost tradus" de un c"lu%"r oltean4 MoKa sau MoKalie4 si cuprinde elemente privitoare la dispozi!iunile dreptului civil4 amestecate cu dispozi!iuni apar!in7nd dreptului reli%ios. 0>D

Pre a!a pravilei este4 precum a ar"tat P. P. Panaitescu4 eKcept7nd c7teva adaose #i omisiuni4 identic" cu pre a!a pus" de mitropolitul Petru Movil" la 7nceputul nomocanonului s"u4 tip"rit la Uiev 7n 0<;1C dar teKtul nomoca/noanelor di er". ,e%retatul Peretz a ar"tat 7ns" c" ori%inalul slavonesc al ,ravilei de la 0ovora era o traducere dup" o compila!ie de nomocanoane $izantine 5H apropiat" prin cuprins #i succesiunea multor capitole de compila!ia "cut" de Emanuel MalaKos de la jum"tatea veacului al ?-I/lea 5 #i care 7ncorporase #i nomocanonul patriarhului Ioan Nesteutul. Iat" %7ndul pus la temelia acestei scrieri4 l"murit 7n pre a!a alc"tuit" de mitropolitul Teo il: E'ocotit/am c" mai toate lim$ile au carte pre lim$a lorC cu aceia cu%etaiu #i eu ro$ul Domnului mieu 7s. Os. s" sco!u ceasta carte4 anume Pravila4 pre lim$a rumneasc"4 s in!iilor voastre4 ra!i duhovnici rumne#ti4 carii s7nte!i p"stori oilor celor cuv7nt"toare a turmei lui Os. Carea are 7ntru sine multe ealiuri de vindec"ri su letelor cre#tine#ti4 celorii ce s7ntu r"nite cu p"cate4 7ns" mai vr"tos #i cale la 7mp"r"!iia ceriului.F 'e vede $ine4 din aceste r7nduri4 care era caracterul pravilei. Ea corespundea4 pe de o parte4 unei necesit"!i ad7nc sim!ite a preo!ilor4 care4 7n 7mplinirea misiunii lor de duhovnic4 aveau nevoie de norme precise pentru impunerea peniten!elorC pe de alt" parte4 7n vremea veche puterea judec"toreasc" alc"tuia su$ multe privin!e un corolar al $isericii #i preotul nu era numai p"storul credincio#ilor s"i4 ci 7n sarcina lui c"dea #i o $un" parte din jurisdic!iunea privitoare la dreptul civil. Era dar neap"rat" nevoie de o carte normativ"4 care s" iKeze peniten!ele #i sanc!iunile dup" %ravitatea %re#elilor. De aceea s/a tradus aceast" pravila 7n romne#te4 pe vremea c7nd preo!imea ajunsese s" nu mai 7n!elea%" lim$a slavon". Ea s/a tip"rit 7n dou" edi!iuni: una pentru Lara ,omneasc"4 av7nd pre a!a semnat" de mitropolitul Teo il4 alta pentru &rdeal4 av7nd pre a!a semnat" de mitropolitul 8henadie al &rdealului4 care a !inut ast el s" ai$" #i el aceast" carte pentru nevoile $isericii sale. ( $un" parte din cuprinsul pravilei 7l alc"tuiesc dispozi!iuni reli%ioase privitoare la pedepsirea #i 7ndreptarea eluritelor vi!ii4 nu numai din via!a laicilor4 ci #i din a preo!ilor #i a c"lu%"rilor. Din acest motiv4 cartea era menit" s" slujeasc" numai preo!ilor #i tre$uia erit" de contactul cu lumea laicilor. E 7ns" m" ro% s in!iilor voastre 5 zice mitropolitul Teo il 5 cu mare mil"4 la care m7n" va c"dea aceast" s 7nt" carte4 acela s" ai$" a o !inea 7n mare cinste #i s" se 7nve!e dentru ia 7n tain" cum va vindeca su letele oamenilor de p"cate. Iar" 7ntru m7n" de mirean s" nu se dea4 nice la m"sc"rici4 s" nu ie tocmealele s in!ilor apostoli #i a s in!ilor p"rin!i $atjocurite ...F. Pravila con!ine o serie de dispozi!iuni de drept vechi $izantin4 7m$inate cu canoanele sta$ilite de sinoadele $isericii4 #i are importan!" deose$it"4 c"ci ne 7nlesne#te s" 7n!ele%em ceva din mentalitatea romneasc" a veacurilor trecute4 care tr"ia su$ jurisdic!iunea acestor le%iuiri. Cu deose$ire se v"de#te 7n cuprinsul pravilei preocuparea constant" de a ridica prin m"suri austere autoritatea moral" a preotului 7n mijlocul societ"!ii laiceC EPopa ce va $ea la cr"cim"4 sau va juca4 sau va c7nta mirene#te4 s" se %oneasc" din popieF. 0>:

&lte dispozi!iuni au de scop s" 7nt"reasc" asceza #i s" rup" complet le%"turile de cele lume#ti ale celor care #i/au ales m"n"stirea ca liman al vie!ii lor p"m7nte#ti: EC"lu%"rul de va muri #i va avea %al$eni #i talere4 #i nu va i spus de aceasta duhovnicu/s"u sau i%umenului4 de vor i 7n m7n"stire4 ce vor i ascun#i de c"tr" to!i4 #i se vor a la dup" moartea lui4 s"/i ia i%umenul sau un duhovnic $"tr7n #i s"/i arunce pre din#ii 7ntru %roapa lui #i s" %r"iasc": ar%intul t"u4 cu tine s" ie de perireC #i to!i c7!i se tem de Dumnezeu s" nu ia nemica de la d7nsul4 c" oc netrecutu #i/au lor ... #i iar" i%umenul sau acel stare! $"tr7n s"/i aduc" pre d7n#ii #i a#a de va i ost 7n m7n"stire4 s" ac" i%umenul cu to!i ra!ii post D3 de zile #i poc"anie de ratele. Ni a#a s" roa%e Dumnezeu de dinsul #i s" ac" c7te 0; metanii 7n zi... #i c7nd s" vor 7mple D3 de zile4 s"/i ac" toat" pomenirea lui4 iar averea lui s" o 7mpart" la s"raci.F M"suri aspre v"desc str"duin!a $isericii de a opri alunecarea unei societ"!i 7n descompunere pe pov7rni#ul dec"derii4 ca de pild" urm"toarea dispozi!iune: EMuerea sau $"r$atul ce va vrea s" joace #i s" $at" 7n palme #i se va 7m$r"ca $"r$atul 7n haine muere#ti sau muerea 7ntru haine $"r$"te#ti... unuia ca acestuia %r"im s" se c"iasc" = ani #i metanii 7n zi c7te ;DF C sau de pild" urm"toarea anatem" a unei mode a timpului: EMuerea de/#i va tunde p"rul ei4 c" va cu%eta c" iaste $ine4 pentru Dumnezeu ale%7nd numai de nu va lua chip c"lu%"resc4 #i va 7ndr"zni a acere acesta4 anatema s" ieC c" n/au 7nv"!at Dumnezeu s"/#i tunz" muiarea p"rul4 numai c7nd va veni la petreacerea c"lu%"reasc"C iar" de va i 7ndemnat" a#a de niscare dr"cii4 s"/# tunz" p"rul ei4 s" ie oprit" de $isearic" #i de price#tanie C un an s" se poc"iasc".F Iat"4 7n s 7r#it4 #i o serie de dispozi!iuni luate 7mpotriva vechilor r"m"#i!e de p"%7nism4 care au continuat s" supravie!uiasc" su$ ormele vie!ii cre#tine: EDeci sunt oarecarii 7ntru cre#tini ce !in lucru ereticescC c7nd apune soarele nu dau nemica dentru casa lor4 nice oc4 nice vreun vas oarecarele4 sau vreo tre$uin!" oarecaria. 'ocotesc #i %lasurile coco#ilor4 #i ale cor$ilor4 #i altor %lasuri4 #i ale vulpilor. Ni 7nt7mpin" de %r"iesc unele rele4 altele $une #i c"utaria soarelui #i a lunei #i a stealelor #i chemaria do$itoacelor. Dirept aceia iat" pre am"nuntul tocmim #i 7nv"!"m: cine are aceastia cu cercetare de acmu s" nu mai ia aminte unele ca aceasteaC pentru ceI C" 7n rico#at jude! vor s" ia de aceasta. Cine ia mana %riului4 altceva dentr/acele ori den vin4 ori den p7ine4 ori dentr/altceva de se va l"sa de acestea4 s" ai$" poc"anie patru ani4 metanie c7te 033.F &ceste dispozi!iuni au un interes deose$it4 deoarece arunc" o lumin" ne$"nuit" asupra vechiului olclor $izantino/slav #i ne l"muresc multe puncte o$scure din olclorul nostru actual. Cea de/a doua tip"ritur" juridic"4 *ndre$tarea le-ii @T7r%ovi#te4 0<:;G4 7nsemnat" #i ea 4 prin aptul c" e scris" 7n romne#te4 pezint" nu mai pu!in interes4 iindc" prezint" o 7ntre!esere cu pravila tip"rit" de -asile Aupu. TeKtul acestei pravile a ost pre%"tit4 Ecu 7ndemnareaF mitropolitului Nte an4 de c"tre Daniil &ndrian Panonianul 5H era deci ori%inar din Tranil/vania 5 care spune 7nsu#i c" Enumai c7t m/am ispitit a lin%e pre dina ar" pu!intel 8ramatica #i 'intaKisul... cuviosului 7ntru ieromonahi UPr I%natie Petri!i 0><

#i a lui Pantelimon Ai%aridi4 dasc"li des"v7r#i!i4 am7nodi de la Oio4 vesti!i #i oarte iscusi!i 7ntru toat" dumnezeiasca scriptur"F. *ndre$tarea le-ii este alc"tuit" din trei p"r!i distincte. Prima parte cuprinde D0> capitole 7ncheiate cu o noti!" 7n lim$a slav"4 care spune: E' 7r#itul 7nt7iei p"r!i a PravileiF4 tradus" din lim$a %reac" Epe lim$a proast" romneasc"F de EDanii &ndrian PanonianulF. Ea reproduce un ori%inal %recesc care4 dup" ce usese cerut patriarhului din Constantinopol4 usese a lat la 8h. Caridi4 al doilea vistier al !"rii4 %rec ori%inar din Tricala4 str"mo#ul cronicarului ,adu Popescu. TeKtul %recesc era o prelucrare deriv7nd din le%isla!ia $izantin" a lui Wustinian4 compulsat" 7n secolul al ?-I/lea de Emanoil MalaKos4 ratele parohului de la $iserica %receasc" 'an 8ior%io din -ene!ia. Traducerea romneasc" este st7n%ace: nici romnii nu cuno#teau $ine lim$a %reac"4 nici %recii lim$a romn". &ceast" prim" parte a ost apoi 7ntre!esut"4 de#i nu se spune4 cu pravila lui -asile Aupu4 ap"rut" la Ia#i 7n 0<D<4 cu titlul Cartea romnea" %+++ de la ,ravilele *m$%r%teti i de la alte -udea&e+ Daniil Panonianul4 com$in7nd aceste dou" izvoare di erite4 a 7ncercat o sistematizare4 %rup7nd laolalt" materia dup" a initate de su$iect. Dup" un capitol sau dou" din MalaKos4 urmeaz"4 dup" cum a ar"tat Peretz4 capitole din pravila lui -asile Aupu. De pild"4 dup" %lava D=5D< din teKtul MalaKos4 care trateaz" despre Eclerici #i c"lu%"ri de vor ace s at sau 7nso!ire asupra arhiereuluiF4 urmeaz" din pravila lui -asile Aupu %lavele D=5D<4 care se ocup" de penalit"!ile ce Ese cuvin celor ce 7ndeamn" sau ajut" cuiva sau 7l s "tuesc spre r"u sau c7nd trimet pe altul s" ac" o r"utate ...F Dup" %lava D> din teKtul MalaKos4 privitor la clericul ce va E7njuraF pe arhiereu4 pe pop"4 pe diaccn sau mireanul care va 7njura pe preotF4 urmeaz" %lavele D25:3 din pravila lui -asile Aupu privitoare la cei ce vor sudui Epe judec"tori4 pe oamenii cei domne#tiF4 pe soli sau Epre mai marii lor4 ce se zice pre $oiariFC dup" %lava 2<4 luat" din MalaKos4 privitoare la cam"t"4 urmeaz" din pravila lui -asile Aupu %lavele 2>522 despre cei ce ac E$ani r"iF @ al#iG sau um$l" cu E$ani r"iF. & doua parte a *ndre$t%rii le-ii( cuprinz7nd canoanele s in!ilor apostoli ale sinoadelor ecumenice #i ale celor n"mestnice4 precum #i ale s in!ilor p"rin!i4 @-asile4 Timothei4 Nichita4 Nicolae4 *lataustG4 este o traducere dup" nomo/canonul lui &leKie &ristines4 diacon4 econom #i nomo ilaK al marii $iserici din Constantinopol4 7ntocmit din porunca 7mp"ratului Ioan Comnenul4 7n secolul al ?lII/lea. (ri%inalul %recesc dup" care s/a "cut traducerea romneasc" s/a pierdut4 dar C. J. 'pul$er a %"sit 7n .i$lioteca )niversit"!ii din &tena un codice @nr. 0D33G care are 7ntocmai aceea#i structur" @MalaKos h &ristinesG 5 "r" partea luat" din pravila lui -asile Aupu 5 pe care a avut/o versiunea lui 8h. Caridi dup" care s/a tradus teKtul din *ndre$tarea le-ii+ &ceasta a doua pravil" a lui Matei .asara$ a ost tradus" de austriaci4 pe timpul ocupa!iunii (lteniei4 7n lim$a latin". Ea a avut4 precum arat" 'pul$er4 o lar%" aplicare 7n Lara ,omneasc". Pre a!a din *ndre$tarea le-ii( semnat" de mitropolitul lui Matei .asara$4 Nte an4 este 7ns" o traducere dup" pre a!a 5 Ttpo8scopia 5 lui -lastaris4 ire#te cu ampli ic"rile #i omisiunile impuse de epoc" #i !ar". .0>>

Mi#carea cultural" 7nviorat" 7n epoca lui Matei .asara$4 s/a propa%at peste cuprinsul !"rii #i a contri$uit la re7nvierea literar" din &rdeal4 unde4 cu material tipo%ra ic trimis de domnul L"rii ,omne#ti4 se deschide o nou" epoc" de activitate c"rtur"reasc"4 reprezentat" cu dese$ire prin personalitatea mitropolitului 'imeon Nte an. .I.AI(8,&+IE )dri#te N"sturel. 8eneralul P. -. N"sturel4 Via&a S'in&ilor Varlaam i Ioa"a'+++ de Udrite N%"turel de Iier%ti al doilea lo-o'%t( .ucure#ti4 013D4 p. ?A 5AI?C la p. A?5 A?-I4 despre Elina doamna: acela#i4 despre amilia N"sturel4 7n Revi"ta $entru i"torie( ar!eolo-ie i 'ilolo-ie( ?4 01314 p. 0/;:C ?4 partea a ;/a4 01314 p. ;33/;=;C ?I4 01034 p. =>/ >0C ?I4 partea a ;/a4 01034 p. ;2;/==3C ?II/?III4 p. I4 01004 p. >/D= @doamna Elina: >/=3GC @010;G I 5 II4 p. D< 5 13C P. P. Pa nai t eseu4 Vin'luen e de lLoeuvre de ,ierre Mo-ila( p. =< 5 D2C N. I o r % a4 Doamna Elina a [%rii Romneti a $atroan% literar%( 7n Analele( A ad+ Rom+( Mem+ "e &+ i"t+( s. III4 t. ?III4 01=;/ 01==4 p. :>/<>. Despre Varlaam i Ioa"a' tradus de )dri#te N"sturel a se vedea pe lar% lucrarea de a!"4 p. 0=: 5 0=> #i p. 0=1. Despre preocup"rile literare ale lui ,adu N"sturel4 v. Dan 'imonescu4 Via&a literar% i ultural% a m%n%"tirii C*m$ulun- .Mu" el1 *n tre ut( C. Aun%4 01;<4 p. =D5=:4 #i M. Tur dea nu4 7n Cer et%ri literare( I4 01=D4 p. 0050=C III: p. 0<150>:. Despre tipo%ra iile lui Matei .asara$ #i le%"turile cu Uievul:P. P. Panaitescu4 Vin'luen e de lLoeuvre de ,ierre Mo-ila+++ dan" Ie" ,rin i$aute" roumaine"+ EKtras din Melan-e" de lLE ole Roumaine en Iran e( -4 Paris4 8am$er4 01;<4 p. 0<5=<C I. . i a n u4 De"$re introdu erea lim)ii romneti in )i"eri a romnilor+ Discurs de recep!ie4 &cademia ,omn"4 ??I-4 013DC i. Aapedatu4 Dam8" !in e$i" o$ul i da" %lul( eKtras din Convor)iri literare ?A4 .ucure#ti4 013<. Despre tip"riturile din epoca lui Matei .asara$: I. .ianu: #i Nerva Oodo#4 /i)lio-ra'ia romnea" % ve !e( I4 .ucure#ti4 013=4 p. 03= 5 ;3<C Dan 'imonescu #i Damian P. .o%dan4 *n e$uturile ulturale ale domniei lui Matei /a"ara)( eKtras din /i"eri a ortodo7% romn%( .ucure#ti4 01=1C $i$lio%ra ia despre raporturile lor cu ori%inalele ucrainene: P. P. Panaitescu4 o$+ it+( p. 1= 5 1:C P. -. O a n e #4 Ve !ile noa"tre Ca8anii( Core"i( Varlaam( M%n%"tirea Dealu( 7n ,rietenii i"toriei literare( I4 01=04 p. 0==50<0C compara!ia reluat" de 8r. ' c o r p a n4 Lo ul Ca8aniei lui Varlaam *n ve !ea noa"tr% literatur% omileti %+++( 7n I. M i n e a4 Cer et%ri i"tori e( ?III 5?-I4 Ia#i4 01D3. Despre traducerea lui )dri#te N"sturel4 Tmitatio C!ri"ti @7n 0. slav"G4 c . P. P. Panai/ tescu4 o$+ it+( p. D: 5 D> #i 2= 5 2D @aneKa I: predoslovia 7n traducere rancez"GC Oor ia ( p r i # a n4 7n Revi"ta i"tori %( ??-4 01=14 p. ;DD 5 ;D:. Despre Cea"lov@ Nte an Pasca4 O ti$%ritur% mRntean ne uno" ut% din "e + al FVII#lea@ Cel mai ve !i ea"lov romne" ( .ucure#ti4 01=14 &cad. ,om.4 Studii i er et%ri( ???-I. Pravilele. Edi!ii ,ravila )i"eri ea" %( numit% ea mi %( ti$%rit% mai iutii la 2>D4 *n m%n%"tirea 0ovora( $u)li at% a um *n tran" ri$&iune u litere latine de A ademia Romn%( .ucure#ti4 022DC *ndre$tarea le-ii u Dumne8eu( are are toat% 9ude ata ar!ierea" % i mirenea" % $entru vinele $reo&eti i mireneti @ "r" dat" #i alt" indica!ieG4 7n ETipo%ra ia Cur!ii4 Aucr"torii asocia!iF C loan M. .ujoreanu4 ,ravila )i"eri ea" % .numit% ea mi %1( ti$%rit% la m%n%"tirea de la 0ovora la anul 2>D4 i ,ravila lui Matei /a"ara) u anoanele "'in&ilor a$o"toli( intitulat%@ *ndre$tarea le-ii( ti$%rit% la T*r-ovite *n anul 2>5:( .ucure#ti4 &cademia ,omn"4 022DC ace/ 0>2

la#i4 Cole &iune de le-iuirile Romniei ve !i i ele n ui( voi. III4 p. =5D>04 .ucure#ti4 022:C ,ravila de la 0ovora retip"rit" cu teKtul slavon al ,ravilei de la /i"tri&a #i cu cel %recesc @Cote/lerius #i Ioan PortvriculG de Ion P e r e t z4 7n Revi"ta $entru i"torie( ar!eolo-ie i 'ilolo-ie(+ ?I4 01034 p. >;/1:4 =1;/D324 ?II4 p. 0>2/01= #i D<>/D>D. 'tudii asupra pravilelorC Const. Popovici jun.4 I*nt*nele i edi ii dre$tului )i"eri e" ortodo7( Cern"u!i 022<4 p. <>4 35E I. Peretz4 Cur" de i"toria dre$tului romn( .ucure#ti4 01;24 voi. II4 p. =0D5=D; .,ravila de la 0ovora1( p. =<1 5 DD3 .*ndre$tarea Le-ii1+ Despre utilizarea nomocanonului lui Ioan Nesteutul 7n aceste pravile: C. &. 'pul$er4 Cea mai ve !eL ,ravil% romnea" %( Cern"u!i 01=3C acela#i4 Etude" de droit )T8antin( VI+ *ndre$tarea le-ei+ Le ode valaUue de 2>5:( .ucure#ti4 Cartea rom.4 01=2. )tilizarea pravilei lui -asile Auptc 7n *ndre$tarea le-ii a ost semnalat" 7nt7i de Timotei Cipariu 7n Anale ta+

C)AT),& MN T,&N'IA-&NI& Transilvania4 care a dat neamului romnesc 7n veacul al ?-/lea #i al ?-I/lea 7nceputurile literaturii #i temelia lim$ii literare4 are 7n secolul al ?-II/lea un rol mai #ters4 iindc" activitatea cultural" este su$ordonat" aci str"duin!ei un%urilor de a des ace le%"turile reli%ioase care/i uneau de veacuri pe romnii ardeleni de principatele dun"rene. 7nc" din ; septem$rie 0<;14 8a$or @8avrilG .ethlen 5 despre care mitropolitul %rec Matei al Mirelor ne spune c" 7n invazia din 0<;1 7n Lara ,omneasc" chiar Evasele $isericilor #i m"n"stirilor pusese4 iar" ne7m$l7nzit"4 s" le care 7n !ara luiF 5 se adresa patriarhului din Constantinopol4 prin Escrisori c7t se poate de secreteF4 adu/c7ndu/i la cuno#tin!" c" romnii din Transilvania au dec"zut a#a de mult4 7nc7t nu s7nt 7n stare nici s" citeasc"4 cu at7t mai pu!in s" 7n!elea%" #i s" 7nve!e s intele evan%helii4 #i c"4 din aceast" cauz"4 $unele moravuri #i le%ea cre#tineasc" se stric" din zi 7n zi. Pentru a remedia aceast" stare de lucruri4 el cerea patriarhului s" 7n%"duie ca na!iunea romn" din &rdeal s" primeasc" unele puncte ale doctrinei calvine #i s" 7ncurajeze pe mitropolitul 8henadie s" intre 7n vederile %uvernului4 sau m"car s" E7nchid" ochii #i urechileF. ,"spunsul patriarhului Chirii Aucaris 5 cel 7mpotriva c"ruia avea s" se ridice 7n cur7nd urtuna 5 este plin de demnitate #i de 7n!ele%ere a realit"!ilor politice. El spune r"spicat c" Enu poate s"v7r#i pe a!" sau 7n ascuns asemenea deser!iune4 pentru c" ar s"v7r#i un p"cat pe care nu i l/ar putea #ter%e toate chinurile p"rn7ntuluiF. &tra%e apoi 7n chip discret aten!iunea asupra nereu#itei unei asemenea 7ncerc"ri4 pentru c"4 7nainte de toate4 ar tre$ui rupt" le%"tura de s7n%e #i de sim!iri care tr"ie#te 7n mod tainic4 dar cu at7t mai puternic4 7ntre Eromnii din !ara Transilvaniei #i 7ntre locuitorii L"rii Muntene#ti #i MoldoveiF4 #i 7ncheie scrisoarea cu aceste cuvinte de adev"rat apostol: ENoi nu ne vom r"z$oi cu destinul4 iindc" nu apar!ine sluj$ei noastre s" ne lupt"m cu arme p"m7nte#tiC ne vom ru%a 7ns" lui Dumnezeu s" reverse prea milostiv asupra s"rmanei na!iuni duhul s"u cel s 7nt 7n care s"l"#luie#te 7ntre% adev"rul #i toat" 7n!elepciunea.F 2 Cur7nd dup" aceasta 8a$or .ethlen moare #i urmeaz" 8heor%he ,RoczP4 care 7mpreun" cu superintendentul calvin Nte an 8eleP 7nt"resc s or!"rile de a atra%e pe romnii transilv"neni la re orma calvin". ( serie de acte pun 7n lumin" 7nver#unarea acestor str"/ 0 I. A u p a #4 Do umente i"tori e tran"ilvane( I4 Cluj4 01D34 p. 00>50>1. 023

duin!e. 7n aprilie 0<=24 ,RoczP con irm" scutirile preo!ilor romni4 cu condi/!iunea 7ns" ca mitropolitul lor s" at7rne de superintendentul calvin. 0 Aa D septem$rie 0<D34 superintendentul Nte an 8eleP4 anun!7nd principelui ,RoczP moartea mitropolitului romn 8henadie4 7nt7mplat" Eieri dup"/amiaz"4 la patru ceasuriF4 propune ca la #edin!a solemn"4 la care vor i chema!i Eprotopopii romni din toate p"r!ileF4 principele s" citeasc" condi!iile #i 5 scrie mai departe 8eleP 5 Es" le dai porunc" c" cine nu le va respecta va i redus la starea de !"ranF ;. &ceste condi!ii redactate de Nte an 8eleP #i trimise lui ,RoczP la ;; septem$rie au pentru noi o importan!" deose$it"4 pentru c" ne l"muresc deplin 7ntrea%a atmos er" 7n care s/a des "#urat activitatea literar" romneasc" 7n Transilvania 7n prima jum"tate a secolului al ?-II/lea4 precum #i o latur" din activitatea literar" a reac!iunii moldovene#ti contemporane. 7n a ar" de serviciul divin 7n lim$a romn"4 se impunea 7ntre altele: s" se renun!e la cultul s in!ilor mor!i #i s in!ilor 7n%eriC s" nu se 7nve!e c" ar i mai mul!i solicitatori 7ntre Dumnezeu #i om4 a ar" de unicul OristosC s" se elimine la o icierea $otezului: Elum7n"rile4 un%erea cu untdelemn #i alte adausuri papista#eF4 $otez7nd Edup" orma simpl" r7nduit" de OristosF4 numai cu ap" curat"C s" se suprime la 7nmorm7nt"ri: lum7n"rile4 t"m7ierea #i Ealte ceremonii supersti!ioaseFC s" se 7mpart" s 7nta cuminec"tur": Eseparat p7inea #i vinul4 nu 7mpreun" cu lin%uraFC s" se opreasc" o$#tea4 prin preo!i4 de a 7n%enunchea #i a se 7nchina 7naintea icoanelor #i a troi!elorC Es" se interzic" o$#tei ne#tiutoare arderea de lumin"ri 7n !intirimF4 #i4 7n ine4 s" asculte de episcopul ortodoK ma%hiar. Cu alte cuvinte4 s" p"r"seasc" ortodoKia #i s" treac" la calvinisme Dar pentru aceasta era nevoie de propa%and". Iar propa%anda tre$uia "cut" #i prin tip"rirea 7n lim$a romn" a c"r!ilor de cult normative4 prin care s" se strecoare4 c7t mai lar% 7n straturile poporului4 7nv"!"turile ,e ormei. Era deci nevoie de o tipo%ra ie cu literele chirilice4 cu care erau o$i#nui!i romnii ardeleni. De aceea 8h. ,coRzP a pus la cale4 prin mitropolitul ortodoK 8henadie4 o solie la Matei .asara$4 care/#i instalase tiparni!e 7n Lara ,omneasc" #i cu care dealt el era aliat4 cer7ndu/i litere chirilice #i me#teri tipo%ra i. &st el vine #i se sta$ile#te la &l$a/Iulia4 cu $uchii d"ruite de domnul muntean4 popa Do$re tipo%ra ul4 a c"rui activitate se deschide 7n 0<=14 cu o carte de ru%"ciuni. )na din condi!iile pe care Nte an 8eleP o punea candida!ilor la scaunul metropolitan din &l$a/Iulia era ca4 s"v7r#ind serviciul drin 7n Elim$a o$#tei !"r"ne#tiF4 s" traduc" 7n romne#te Eru%"ciunea noastr" de toate zilele at7t cea de diminea!" c7t #i cea de sear"F #i s" porunceasc" copiilor s" o 7nve!e. &cest punct al pro%ramului lui 8eleP era realizat prin cartea de ru%"ciuni ap"rut" 7n 0<=1. Ea cuprindea: ,ara li"ul ,re i"tei( molitvele sau ru%"ciunile de diminea!a #i seara 5 reproduse aproape neschim$ate 7n mai toate ceasloavele #i acatistele pu$licate ulterior 7n TransilvaniaC cele zece porunci4 luate dup" ,alia de la Or%tie( #i c7teva no!iuni de do%m" 7n sens ortodoK 7ns" 5 8eleP raporta lui ,RoczP c" 8henadie Eca un neputincios4 unele dintre condi!iuni le/a !inut4 dar altele nicidecumFC ( ,a" alie( oarte necesar" 0 I)idem( p. 01D/ 012. ; I)idem( p. ;3D/;3:. 020

preo!ilor4 iindc" le indica ziua c7nd cade Pastele4 #i4 7n s 7r#it4 dou" c"r!i populare4 Tre$etni ul #i 0romovni ul( care4 prin con!inutul lor de prevestire despre soarta omeneasc" ori despre elul cum vor ie#i prim"vara sem"n"turile care %erminaser" su$ stratul de z"pad"4 interesau de aproape curiozitatea p"turilor rurale romne#ti. & doua carte ie#it" de su$ teascul tip"riturilor transilvane se lea%" de realizarea unui alt punct din pro%ramul de calvinizare al lui 8eleP4 anume ca preo!ii s" predice o$#tei 7n lim$a romneasc". Cum 7ns" 7n $iserica noastr" opera de predica!iune este 7ndeplinit" prin citirea Cazaniei4 care este o colec!ie de predici 7n le%"tur" cu ra%mentul evan%helic citat 7n ziua respectiv"4 mitropolitul 8henadie4 s "tuindu/se cu preo!ii s"i4 a pus su$ tipar vechea Cazanie 5H Evan-!elia u *nv%&%tur% 5 a lui Coresi din 0:20. Dar a$ia s/a 7nceput pu$licarea c"r!ii #i 8henadie a 7nchis ochii. 'arcina de a continua imprimarea a revenit urma#ului s"u4 mitropolitul Iorest4 candidatul recomandat lui ,RoczP de -asile Aupu. Pre a!a c"r!ii este ast el scris" 7n numele am$ilor mitropoli!i. 7nt7i 8henadie: ECu mila lui Dumnezeu4 eu4 arhimitropolitul 8henadie4 v"z7ndu ... aceste s inte c"r!i Evan%helie rum"neasc" cu 7nv"!"tur"4 ce s" cheam" m"r%"ritar4 7mpu!in7ndu/se4 #i oarte j "luia to!i preo!ii de aceast" carte4 #i m" socotiiu cu preo!ii miei... Iar" c7nd au 7nceputu a se tip"ri aceste c"r!i4 noao ni se t7mpl petrecere ceasta lume #i amu l"sa!ii la moartea noastr" pre cine va lumina milostivulu Dumnezeu pre scaunul mitropoliei .el%radului4 s" nu p"r"seasc" acest lucru $un.F )rmeaz" apoi r7ndurile mitropolitului Iorest: EDereptu aceia4 cu mila lui Dumnezeu4 eu Ioristu4 arhimitropolitu4 v"z7ndu acest lucru dumnezeiescii ce s/au ostu 7nceputu de acelu p"rinte4 Uiru 8henadie4 oarte mi s" 7ndulci inima #i m" $ucuraiu4 iar" eu... am s"v7r/#itu aceste s inte c"r!i4 ca s" se 7nmul!easc" cuv7ntulu Iu Dumnezeu pre in toate $esericile4 s" le 'ie $reo&iloru de $ro$ovedanie+= Cartea lui Coresi era tradus"4 dup" cum am ar"tat4 dup" un izvor ortodoK: omiliile patriarhului din Constantinopol4 Ion Caleca. Deci ea nu cuprindea nimic din ceea ce ar i putut a$ate credin!a reli%ioas" a romnilor de la linia tradi!iei ortodoKe. (ri%inalul coresian dup" care s/a "cut tip"ritura aceasta din 0<D0 era 7ns" de ectuos4 c"ci lipseau din el pa%ini 7ntre%i4 E "r" a se !ine seama de lipsa de sens a razelor ast el trunchiateC 7ntr/un loc lipsesc zece pa%iri4 7ntr/altul opt4 7ntr/altul #ase etc.F 2 (pera 7n care se r"s r7n%e mai puternic propa%anda calvin" este 7ns" Cate!i"mt+l din 0<D3. Ea a provocat o adev"rat" urtun" de protestare la romnii de dincoace de Carpa!i. C&TEOI'M)A C&A-iNE'C. ( alt" condi!ie impus" de Nte an 8eleP lui Meletie Macedoneanu4 care4 sprijinit de Matei .asara$4 candidase la scaunul de mitropolit al Transilvaniei 7n septem$rie 0<D34 era #i aceasta: E'" tip"reasc" Catehismul tradus 7n romne#te #i s" dispun" s"/0 7nve!e copiii #i eti!ele4 7n ore anume precizateF. Meletie Macedoneanu n/a ost 7ns" 7nt"rit de principele 8heor%he ,RoczP. Dar 7n r"stimpul care s/a scurs p7n" la ocuparea scaunului mitropolitan de Ilie Iorest4 candidatul moldovean sus!inut de -asile Aupu4 autorit"!ile ma%hiare calvine au #i tip"rit Cate!i"mul cu ajutorul I. . i a n u #i Neiva O o d o #4 /i)lio-ra'ia( I4 p. 00:5002. 02;

unui preot romn4 8heor%he din 'ec. Din nenorocire4 nici un eKemplar din aceast" pu$lica!ie nu s/a a lat 7n $i$liotecile noastre. Data apari!iei ei chiar era nesi%ur". Titlul complet cu data 0<D3 se a l" 7ns" reprodus de mitropolitul Moldovei -arlaam4 7n R%"$un"ul s"u pu$licat la Ia#i 7n 0<D:. Pentru interesantele in orma!ii istorice pe care ni le d"4 reproducem aci 7n 7ntre%ime titlul complet: Cartea e "e !eam% <Cate!i"mu"=( are u voia i u $orun a domnului retine" Ra o&i 0!eor-!i( raiul Ardialului( domnul T%riei Un-ureti i "% ui#lor $an( ar ea "#au *ntor" din lim)a die ea" % i "lovenea" % $e lim)a romnea" %( u "vatul i u *ndemn%tura i u !eltuiala domniei lui Ciulai 0!eor-!i( $%"torul "u'lete" al ur&ei m%riei "ale+ Cu " ri"oare "#au u"tenit $o$a 0!ior-!i de Se + Hi "# au i8vodit *n etate *n /el-radE i "#au ti$%rit *n "at *n ,ri"a + Meterul ti$ariului au 'o"t $o$a Do)rea di*n [ara Muntenea" %+ Hi "#au *n e$ut *n luna lui iulie( 5 8ile( i "#au o)*rit *n luna iulie( :5 de 8ile+ VO+ leat ot "a8damira C254( ot ro9de"tvo Hri"tovo 2>D4+ Dup" cum se vede din titlu4 cartea s/a tip"rit repede4 7n ;3 de zileC nu 7n &l$a/Iulia4 unde s/a tradus #i unde era scaunul mitropolitan4 ci4 pe ascuns4 7n satul Prisac. Nenumirea mitropolitului ortodoK4 care ar i prezidat aceast" tip"ritur"4 con irm" ipoteza noastr". & irma!ia c" teKtul s/a tradus Edin lim$a dieceasc" #i sloveneasc"F este o misti icare menit" s" am"%easc" preo!imea romneasc" #i p"tura popular"4 care #tia c"4 pentru ei4 izvoarele ortodoKiei s7nt 7n lim$a slav" pe care o apucaser" 7n $iseric" din mo#i/str"mo#i. De#i nu cunoa#tem p7n" acum nici un eKemplar din acest Cate!i"m( totu#i ne putem ace o idee de cuprinsul lui din R%"$un"ul mitropolitului -arlaam4 care4 7n dez$aterea chestiunilor de do%m" #i cult4 reproduce punct cu punct pasajele com$"tute. El cuprindea4 dup" normele o$i#nuite 7n catehismele re ormate: cele zece porunciC ru%"ciunea dat" de M7ntuitor: Tat%l no"tru #i 'im$olul credin!ei 5H toate comentate4 prin 7ntre$"ri #i r"spunsuri4 din punctul de vedere al doctrinei calvine. 'e #tie c" re orma calvin" pornea de la principiul admis #i de ortodoc#i #i de catolici4 c" omul a ost creat4 Edup" chipul #i asem"narea DomnuluiF4 des"v7r#it #i nemuritor4 dar c"4 dup" c"derea 7n p"catul primitiv4 pierz7nd4 7mpreun" cu nemurirea4 #i des"v7r#irea spiritual"4 a r"mas o creatur" sla$". 7n!ele%erea lui este 7nv"luit" 7n cea!"C el nu este capa$il s" se m7ntuiasc" sin%ur4 dac" n/a ost iluminat de Dumnezeu prin %ra!ie. Dumnezeu4 pentru care nu eKist" nici trecut4 nici viitor4 #i care este prezent 7n toat" eternitatea4 a rev"rsat asupra unora %ra!ia sa #i i/a creat pentru via!a cea ve#nic"4 pe c7nd pe al!ii i/a predestinat spre r"u4 pentru os7nda cea ve#nic". Nu r"m7ne dec7t o sin%ur" m7ntuire: credin!a4 prin care putem do$7ndi 7n noi pe M7ntuitor #i4 particip7nd la el4 o$!inem %ra!ia divin". 7ntemeindu/se pe Evan%helie4 Calvin4 7n In"titution de la reli-ion !re"tienne( reduce tainele la dou": $otezul #i cuminec"tura 5 sin%urele instituite4 dup" el4 de M7ntuitor. Nu admite cultul icoanelor4 c"ci aceasta este idolatria pe care o com$ate .i$lia: E'" nu/!i aci !ie chip cioplitF4 #i nici cultul s in!ilor4 pentru c"4 dup" el4 nu eKist" 7ntre om #i Dumnezeu alt intermediator dec7t Isus Oristos. Cate!i"mul acesta4 tip"rit4 dup" cum s/a spus4 pe ascuns4 nu a avut r"sp7n/direa pe care o a#teptau un%urii. Preo!ii romni nu l/au primit. Poate chiar c"4 7n cursul vremurilor4 l/au ars 5 a#a s/ar eKplica de ce nu s/a %"sit nici un eKemplar p7n" acum. 02=

Mitropolitul urcat 7n scaun dup" 8henadie4 Ilie Iorest4 usese c"lu%"r la m"n"stirea Neam!u4 unde tr"ise 7n tradi!ia de c"rtur"rie #i via!" reli%ioas" a acestei str"vechi m"n"stiri. De#i se pare c" promisese #i el a ilierea la calvi/nism4 s/a 7mpotrivit57n scurta sa p"storie5 r"sp7ndirii ,e ormei #i a Cate!i"mului( ceea ce a avut ca urmare 7nscenarea unui proces 7n care a ost t7r7t4 su$ ocara de imoralitate. & ost umilit4 7nchis 7n temni!" #i $"tut la t"lpi cu toie%ele. 7n cele din urm"4 d7ndu/i/se drumul4 cu condi!ia de a pl"ti 0.333 de taleri pe chez"#ia a ;D de creditori4 a plecat 7n Moldova s" str7n%" mijloacele pentru r"scump"rarea li$ert"!ii. siME(N NTE+&N. 7mprejur"rile erau deci cu totul %rele c7nd se ridic" 7n scaunul mitropolitan 'imeon Nte an. Nu era un om de cultur" deose$it"4 dar avea un rar $un/sim!4 care 0/a c"l"uzit cu chi$zuin!" 7n datoria %rea pe care o avea de 7ndeplinit. Numele lui a r"mas 7n istoria literaturii noastre prin pro$lemele cu privire la crearea lim$ii literare pe care le/a ridicat 7n pre a!a pus" 7n runtea Noului Te"tament( tip"rit la &l$a/Iulia @."l%radG 7n 0<D2. Mai 7nt7i _ este pro$lema neolo%ismelor pentru timpul acela 5 cuvinte str"ine4 %rece#ti4 pentru care nu eKistau termeni 7n lim$a romn": E&ciasta 7nc" vom s" #ti!i4 c" vedem c" unele cuvinte unii le/au izvodit 7ntr/un chip4 al!ii 7ntr/altC iar" noi le/am l"sat cum au ost 7n izvodul %recesc4 v"z7nd c" alte lim$i 7nc" le !in asia4 cumu/i: "Tna-o-a #i $o)li anu #i -an-rena #i pietri scumpe4 carele nu s" #tiu rumne#te ce s7nt: nume de oameni #i de leamne #i de ve#mente #i altele multe4 carele nu s" #tiu rumne#te ce s7nt4 noi 7nc" le/am l"sat %recia#te4 pentru c" alte lim$i 7nc" le/au l"sat asiaF. Dar mai important" dec7t aceast" chestiune este a irmarea necesit"!ii de a tip"ri c"r!i $entru tot neamul romne" 5 ceea ce v"de#te con#tiin!a unit"!ii neamului 5 #i 7n le%"tur" cu aceasta4 nevoia de a rea o "in-ur% lim)% literar% $entru toate &inuturile romneti@ E'" lua!i aminte c" rumnii nu %r"iesc 7n toate !"rile 7ntr/un chip4 7nc" neci 7ntr/o !ar" to!i 7ntr/un chipF. )rmeaz" apoi acea cunoscut" compara!ie a cuvintelor cu $anii4 pe care avea s/o reia Oasdeu #i s/o dezvolte 7n ,rin i$iul ir ula&iunii uvintelor@ E... cuvintele tre$uie s" ie ca $anii: c" $anii aceia s7nt $uni carii 7m$la 7n toate !"r"le4 a#a #i cuvintele: acelea s7nt $une4 carele le 7n!ele% to!i. Noi derept aceea ne/am silit4 den c7t am putut4 s" izvodim a#a cum se 7n!"lea%" to!iC iar"4 c" nu vor 7n!elea%e to!i4 nu/i de vina noastr"4 ce/i de vina celuia ce/au r"s irat rumnii printr/alte !"ri4 de #i/au mestecat cuvintele4 de nu %r"iesc to!i 7ntr/un chip.F +ire#te c" aceste dou" idei importante50. unitatea neamului romnesc din toate !inuturile #i ;. necesitatea alc"tuirii unei sin%ure lim$i literare pentru romnii de pretutindeni 5 meritau s" ie spuse cu mai mult relie . Dar dac" ne %7ndim la soarta lui Ilie Iorest4 pri%onit pentru 7ndr"zneala de a 0 Nu #tim c7t pre! se poate pune pe a irmarea c" preo!ii #i c"rturarii 7ns"rcina!i cu tra/ ducerea au con runtat izvoarele %rece#ti4 s7r$e#ti #i latine#ti: Ece mai v7rtos ne/am !inut de izvodul %recesc #i am socotit #i pre izvodul lui Eronim... #i am socotit #i izvodul slovenesc carele/i izvodit slovene#te din %reciasc" #i e tip"rit 7n Lara Moscului... 7ns" de cea %receasc" nu ne/am dep"rtat4 #tiind c"... cea %receasc" iaste izvodul celorlalte...F Ne lipse#te un studiu precis 7n aceast" privin!". 'e pare 7ns" c" traduc"torii au re "cut vechea traducere coresian". 02D

se i 7mpotrivit 7ncerc"rii de dezmem$rare a unit"!ii spirituale a romnilor4 7n!ele%em de ce nu putea vor$i mai r"spicat urma#ul s"u4 'imeon Nte an. AI,IC& ,EAI8I(&'J DE N)&NLJ C&A-INJ. Pe c7nd masa cea mare a poporului ortodoK din &rdeal se z$"tea s" scape de cursele 7ntinse de autorit"!ile ma%hiare #i s" p"streze solidaritatea de credin!" cu romnimea din principate4 7n +"%"ra# #i .anat4 7ntre romnii care 7m$r"!i#eaz" ,e orma4 ia na#tere4 su$ in luen!a ma%hiar"4 o literatur" reli%ioas" 7n versuri. 7nc" de pe timpul lui Coresi4 ap"ruse5dup" cum s/a ar"tat la p. 03; 5 poate la (radea sau la Cluj4 o carte de c7ntece tradus" 7n parte dup" o colec!ie de c7ntece un%ure#ti adunate de Petre Melius #i 'ze%edi4 c"peteniile mi#c"rii calviniste4 7n parte dup" c7teva c7ntece pioase ale lui +rancisc Dvid4 alt vestit re ormator al timpului. 7n or%aniza!ia $isericii re ormate aceast" carte era necesar". Pro%ramul de calvinizare al lui Nte an Uatona de 8eleP din 0<D34 prezentat lui ,RoczP4 prevedea la punctul <: E'" scrie4 s" tip"reasc" #i s" ac" s" se c7nte 7n iecare zi c7nt"rile noastre4 traduse 7n lim$a romn"4 de care se servesc caranse$e#enii #i lu%ojenii4 7nainte #i dup" ru%"ciunea prediceiF. ,eimprimarea vechii c"r!i de c7ntece din epoca coresian" se impunea4 dar4 din motive pe care nu le cunoa#tem4 n/a v"zut lumina. Ni s/a p"strat 7ns" dup" ea trei copii: una "cut" de un secui4 8er%elP 'ndor de &%Pa alva4 dat7nd din 0<D; #i p"strat" 7n $i$lioteca cole%iului re ormat din De$re!in4 alta de tat"l lui Mihail Oalici #i a treia de Ioan -isRi4 "cut" 7n 0<1> 7n .oldo% alva #i p"strat" 7n cole%iul re ormat din Cluj. &ceasta din urm" cuprinde4 ad"o%at" la s 7r#it4 o traducere inte%ral" a ,"altirii *n ver"uri( "cut" dup" o versiune un%ureasc" mai veche a lui &l$ert Molnar de 'zencz4 imitat" la r7ndul ei dup" Clement Marot #i Theodore de .eze. Traducerea scris" 7n caractere latine4 cu orto%ra ie un%ureasc"4 este 7ns" %reoaie. Iat" $un"oar" 7nceputul din psalmul D3: +eriRat jesztB Ruj de sziromanul 'i de nistotosul Ej mil"4 Re Domnul pre je enRe4 Iare el va czin'4 En nevoja sza #i en czara szaC Aa e $une vBave 'i en po ta aBallenisilor Nu/0 va daBn mena lor. Inten!ia de a atra%e pe romni la ,e orm" prin #coal" #i c7ntec continu"4 7n 0<:>4 v"duva lui 8heor%he I ,RoczP4 principesa 'usanna Aornt P4 solicitat"4 spune ea4 E#i de c7!iva romni mai lumina!iF4 construie#te 7n +"%"ra#4 una l7n%" alta4 comunic7nd 7ntre ele printr/o poart" comun"4 o #coal" romneasc" #i alta un%ureasc". &ctul prin care principesa 7nt"re#te re%ulamentul #coalei romne#ti pune 7n 7ndatoririle pro esorilor romni4 7ntre altele4 s" 7nve!e pe copii s" c7nte romne#te4 ad"o%7nd c" versurile s" ie scrise cu litere romne#ti. E'" se duc" 5 spune mai departe actul 5 s7r%uincios la $iserica romneasc"4 la deprinderea celor s inte4 7ndeose$i 7n duminici #i s"r$"tori4 apoi la 7nmorm7nt"ri4 dac" e po tit4 u *ntrea-a oal% i "% *nte *nt%rile romneti( dup" o$iceiul din Caranse$e# #i Au%oj4 "c7nd el 7nsu#i pe cantorul sau duc7nd 02:

%lasurile.F 'u$ im$oldul acestor preocup"ri s/a dezvoltat 7n +"%"ra# #i .anat o 7ntrea%" literatur" versi icat"4 dar care4 p7n" acum4 ne este pu!in cunoscut". )n manuscris din aceast" %rup"4 apar!in7nd secolului al ?-II/lea4 descris de re%retatul N. Dr"%anu4 cuprinde4 al"turi de psalmi versi ica!i4 #i un ciclu $o%at de c7ntece un%ure#ti4 cu traducere romneasc" 7n versuri4 care se pot repartiza 7n urm"toarele %rupe: laude de Cr"ciunC laude pentru &nul nouC laude pentru patimile lui OristosC laude pentru Pa#tiC laude pentru 7n"l!area lui Oristos #i laude pentru ,usalii. Pro$a$il c" manuscrisul acesta "cea parte din repertoriul muzical al pro esorilor de la #colile re ormate romne#ti din &rdeal. Iat" un ra%ment din teKtul reprodus de N. Dr"%anu4 pe care 7l d"m 7n orto%ra ia curent"4 pentru a/0 ace mai accesi$il: '" ne apropiem noi de +iul Domnului Ni de al nostru Iesus Christus4 Domn isp"#itor4 Puternic4 milostivnic4 $un m7ntuitor4 7n nevoi trupe#ti #i su lete#ti. 'in%ur ce/i veselitor4 (4 milostivnic4 r"scump"r"tor Doamne4 Cine pre p"m7nt #i/n cer cu Tat"l domne#te4 Lie ne milcuim noi 7n ru%"ciune4 '" ne ii 7ntr/ajutor nou"... Aiteratura aceasta poate s" ai$" 7ns" o importan!" mai mare dec7t o $"nuim c"ci4 dup" cum spuneam 7n alt loc4 Enu este eKclus ca4 din aceste c7ntece de slav" pentru s"r$"tori4 s" i p"truns motive #i ima%ini 7n literatura colindelor populareF 7+ TeKtele n/au ost 7ns" date la lumin". Pu$licarea lor4 pe care o "%"duie#te d/0 Carlo Ta%liavini4 va aduce4 desi%ur4 lumin" #i 7n aceast" chestiune. De la literatura reli%ioas" la literatura pro an" trecerea nu e %rea. Din #colile re ormate4 7n care se preda latina #i %reaca #i unde se punea pre! pe retoric" #i pe poetic"4 au ie#it c7!iva c"rturari versi icatori4 cum a ost4 de pild"4 Mihail Oalici. MiO&iA O&AICI4 n"scut 7n 0<D=4 era iul unui Ejurat 7n senatulF din Caranse$e#. 7#i "cuse studiile 7n ora#ul natal4 le/a continuat 7n liceul re ormat din 'i$iu4 unde a ost cole% #i prieten cu cunoscutul poet sas -alentin +rancR von +rancRenstein4 #i le/a 7ncheiat 7n cole%iul re ormat din &iud. 7n ;2 iunie 0<<:4 7l %"sim4 7mpreun" cu prietenul s"u +ranR4 7nscriindu/se la )niversitatea &ltdor 4 de l7n%" Nurn$er%. ( $ucat" de vreme a ost rector al #coalei re or/ mate din (r"#tie. De la el ne/a r"mas un interesant caiet de versuri4 mai ales ode latine#ti #i un%ure#ti4 alc"tuite pe c7nd se a la 7n liceul re ormat din 'i$iu4 dup" teme 5 Emateria carminisF 5 date de pro esori. &l"turi de aceste teme retorice de clas"4 se %"sesc #i c7teva ode ocazionale 7nchinate de autor prietenilor s"i4 7ntre care cunoscu!ii scriitori +rancR von +rancRenstein #i Petru Melas. Era iresc ca4 deprinz7nd 7n #coal"4 cu pro esorii4 s" m7nuiasc" ode latine#ti4 Mihail Oalici s" 7ncerce a ciripi #i 7n lim$a romn". 7n 0<>D 7nchin" o od" prietenului s"u4 +rncisc Priz Ppai 5 mai t7rziu doctor la curtea lui Mihail &ppa i #i scriitor 5 care tocmai 7#i luase atunci doctoratul la .asel. C%r&ile $o$ulare *n literatura romnea" %( voi. II4 E$o a in'luen&ei -re eti( 01=24 p. ;31. 02<

(da s/a pu$licat 7n $ro#ura oma%ial" cu versuri4 7n mai multe lim$i4 scrise4 dup" datinele timpului4 de prietenii #i pro esorii noului doctor. (da lui Mihail Oalici4 care semneaz" ENo$. ,omanus civis4 de Caranse$e#F4 este 7n lim$a romn"4 scris" cu caractere latine4 7n orto%ra ie4 ire#te4 un%ureasc"C o red"m 7n orto%ra ia actual": C7nt s"n"tate4 scriind la voi4 ,umanus &pollo4 Aa to!i4 c"ci saente/n 7mp"r"!ie #ede!ie De unde cuno#tin!e a#tept"m #i #tiin!e: erice De &mstelodam4 prin c"r!i #i/n omenie tipar. Ae%e derapte au dat rumoasa cetate 8eneva: 7!i vine +ranciscus4 !ine/te AePda4 Parise Prinde!i mina surori cu cest nou oaspe. Nainte. +ra!i4 7rta!i4 nim ele ias" cur7ndC Domni $uni4 mari doctori4 dasc"li #i $unele doamne4 Cu pace 7i i!i4 cu p7ine #i sare4 ru%"m. 'uccesul prietenului s"u4 se pare4 aprinde 7n el dorul de a pleca 7n &pus. 7n acela#i an4 0<>D4 la s 7r#itul lui octom$rie4 pre%"tindu/se s" mear%" E7n L"rile de 'usF #i voind4 scrie el4 Es"/mi las lucrurile de/acas" 7n $un" r7nduial"4 chiar #i dac" mi s/ar 7nt7mpla moartea 7n !ar" strein"F4 el dispune prin testament cum s" i se 7mpart" averea4 l"s7nd o parte 7nsemnat" #colii din (r"#tie. De aci 7nainte i se pierde urma. Aa 0>0;4 dup" cererea le%atarilor s"i4 i se deschide testamentul. 7n atmos era acestor preocup"ri4 apar la romnii $"n"!eni #i primele urme de liric" romneasc" erotic". Prietenul sas al lui Mihail Oalici4 -alentin +rancR von +rancRenstein4 pe c7nd se %"sea la Turnu/,o#u4 ca comandant de %arnizoan"4 a pu$licat Die He atom)e Sententiarum Ovidianarum 0ermani e imita#tarum( 7n care4 pe l7n%" versuri nem!e#ti4 un%ure#ti #i latine4 pu$lic" #i 23 de versuri romne#ti. Cam din aceea#i vreme Nicolae PetrovaP din Petrova copia 7ntr/un codice 5 p"strat 7n $i$lioteca liceului re ormat din Cluj 5 o inaele .Tat%l no"tru1 #i o serie de versuri4 7ntre care un ZenteO Rumene"8O de dra-o"te "Ori"8@ 7n par" de oc arde inima mea prin tine4 Dac"/mi aduc aminte de cuvintele tale4 Cu mine dimpreun" "cute multe ori. '"/!i pot i cu a!a ta cea m7ndr" dimpreun"4 Portul meu cel ne%ru s/ar al$i prin tine4 De la mine trecuta viat" s/ar 7ntoarce. Este o Ecantio de amoreF tradus" dup" un ori%inal un%uresc4 alc"tuit pe la 0<<3. Dar al"turi de aceast" traducere din lirica un%ureasc"4 apar #i versuri care v"desc 7n chip evident in luen!a poeziei noastre populare: Ci unde/!i cat 7n a!"4 +at" d/ar$"na#4 Inima m"/nva!" Cum s"/!i ac via!a4 'ara4 diminea!". 02>

IN+A)ENL& C&T(AICJ. 'tr"duin!ele scaunului papal de a atra%e pe romni la catolicism nu puteau avea #anse 7n principate4 unde vl"dicii autohtoni #i patriarhii %reci4 veni!i la curtea domnilor dup" ajutoare4 ve%heau de aproape la p"strarea ortodoKiei. Dar 7n &rdeal4 unde romnimea era 7n lupt" cu calvinismul ma%hiar4 t"r7mul era mai prielnic pentru prozelitism. Din nenorocire4 tineretul dezr"d"cinat de credin!a str"mo#easc" #i crescut 7n #colile luminate ale &pusului4 7n universit"!i 5 chiar din veacul al ?l-/lea4 cum a ar"tat N. Dr"%anu #i E. de .ar^insRi 5 s/a rupt de tulpina neamului #i a muncit pentru a cre#te cultura altor neamuri. Trec7nd peste umani#ti ca Nicolae (lahus din veacul al ?-/lea4 peste savan!i ca $"n"!eanul 8a vrii Ivul @0<0150<>2G4 intrat 7n ordinul iezui!ilor din Ca#ovia4 pro esor de ilozo ie #i teolo%ie la Uosive #i la -iena4 #i care a des "#urat o rumoas" activitate ilozo ic" 7n lim$a latin"4 tre$uie s" ne oprim aci pu!in asupra a doi c"rturari trecu!i la catolicism4 care au 7ns" le%"turi #i cu cultura romneasc". )nul este 8hecr%he .uitul4 care #i/a "cut studiile la -iena #i ,oma #i care4 intr7nd 7n clerul catolic4 a avut mult de su erit de pe urma persecu!iilor lui 8h. .athori. El a tradus 7n lim$a romn" Cate!i"mul catolic al lui Canisius4 tip"rit la .ratislava4 7n 0<=<4 din care nu s/a %"sit 7nc" p7n" acum nici un eKemplar4 dar care s/a retip"rit4 7n a doua edi!ie4 la Cluj4 7n 0>3=. &ltul este ranciscanul Woannes Ujoni -alachus de Uis/Uajon @0<;150<2>G4 ma%hiarizat4 care a l"sat o 7ntins" oper" 7n lim$a latin" #i un%ar"4 7ntre care #i numeroase compozi!ii muzicale reli%ioase. De la el ne/a r"mas Code7 Z9oni( care cuprinde o serie de c7ntece lume#ti4 7ntre care #i dou" Ejocuri romne#tiF #i Ec7ntecul voivodesei AupulF4 so!ia lui -asile Aupu4 c"zut" 7n ro$ia lui 8heor%he Nte an. 7n cercul unor asemenea c"rturari s/a alc"tuit 7n Caranse$e#4 pe la jum"tatea veacului al ?-I/lea4 un dic!ionar valaho/latin4 cunoscut su$ numele de AnonTmu" Caran"e)e"ien"i"( cu caractere latine #i orto%ra ie ma%hiar". &cesta 7#i are importan!a 7n aptul c" ne d" :.333 de cuvinte 7n dialect $"n"!ean #i c" pentru 7nt7ia dat" cuvinte romne#ti vin al"turi de prototipele latine. Tot 7n aceste re%iuni s/a scris #i dic!ionarul latin/un%ar/romn4 descoperit #i studiat de pro esorul Carlo Ta%liavini4 p"strat acum 7n .i$lioteca )niversit"!ii din .olo%na4 tom. >4 7ntre manuscriptele conteluil Aui%i +ernando Marsi%li. .I.AI(8,&+IE Pentru cadrul istoric a se vedea4 pe l7n%" izvoarele citate mai sus p. 0<04 #i: Nte an M e t e #4 I"toria )i"eri ii i a vie&ii reli-ioa"e a romnilor din Tran"ilvania i Un-aria( voi. I4 ed. a Il/a4 'i$iu4 01=:4 7ndeose$i p. 022 5 ;3<C N. I o r % a4 I"toria romnilor din Ardeal i Un-aria( .uc4 01 0:4 I4 p. ;=> 5 ;<2C Melchisedec4 /i"eri a ortodo7% *n lu$t% u $rote"# tanti"mul( 7n Analele A ademiei Romne( s. II4 t. ?II4 021=4 'ec!. ist.4 p. 05 00>C I. Aupa #4 Do umente i"tori e tran"ilvane(K( Cluj4 01D34 7ndeose$i p. 00>50>14 01D50124;3D 5 ;31. Despre Ilie Iorest #i su erin!ele lui: 'ilviu D r a % o m i r4 Rela&iile )i"eri ii romneti u Ru"ia( 7n Analele A ademiei Romne( s. II4 Alem+ "e &+ i"t+( tom. ???I-4 01005 010;4 .ucure#ti4 010;4 p. 03>>503>1 #i 00<2500>3. Pentru descrierea teKtelor pu$licate: I. .ianu #i Nerva Oodo#4 /i)lio-ra'ia ve !e romnea" %( I4 p. 03>/00:4 0<3/0>34 02D4 ;3>4 :=>. 022

TeKte pu$licate. +ra%ment din Noul Te"tament al lui 'imion Nte an4 pus 7n paralel" cu teKtul respectiv din Codi ele Vorone&ean( .i$lia lui Ner$an4 7n Ion al lui 8. '$iera4 Codi ele Vorone&ean( Cern"u!i4 022:C 8eor%iu .ari!iu4 Cate !i"mulu alvine" u im$u"u lerului i $o$orului romne" u "u) domnia $rin i$iloru 0eor-iu ROo 8T I i II( tran" ri"a u litere latine du$% edi&iunea II ti$%rit% *n anulu 255>( 'i$iu4 02>1 @teKtul Cate!i"mului1+ N. D r " % a n u4 Hi"toire de la litterature roumaine de Tran"Tlvanie de" ori-ine" a la 'in du FVIII#e "ie le( .ucarest4 01=2 @eKtras din revista La Tran"Tlvanie( 01=2G4 p. D05::. Despre Psaltirea lui 8ri%ore 'ndor de &%Pa% alva #i Ioan -isRi c . I. . i a n u4 Do"o'teiu Mitro$olitul Moldovei .2>C2 B2>6>1 E ,"altirea *n ver"uri( $u)li at% de $e manu" ri"ul ori-inal i de $e edi&iunea de la 2>C; @7n introducere4 unde se dau #i eKtraseG4 .ucure#ti4 022>4 Ed. &cad. ,om.C O. 'ztripszRP #i 8.. &le K ies 'ze%edi4 0er-elT eneOe"OonTve FVI roman 'ordit")an( .udapesta4 -III4 0100C N. D r " % a n u4 7n Da oromania( I-4 p. >>5 0<2. Pentru Cei din&ii "tuden&i romni ardeleni la univer"it%&ile a$u"ene c . N. D r " % a n u4 7n Anuarul In"titutului de i"torie na&ional%( Cluj4 I-4 01;24 p. D01 5 D;;. ,e%ulamentul 'usanei Aornt i privitor la #coala romneasc" din +"%"ra# s/a pu$licat 7n Ma-Tar ,rote"t%n" E-T!d8torteneti Adatt%r( .udapesta4 -III4 01034 p. 00;5 002C traducerea romneasc" la I. A u p a #4 Do umente i"tori e tran"ilvane( voi. I4 Cluj4 01D34 p. ;>35;>>BC despre ms. de c7ntece reli%ioase din $i$lioteca liceului re ormat din Cluj c . N. D r " % a n u4 Un mmu" ri" alvino#romn din vea ul al FVII#lea( 7n volumul Ira&ilor Ale7andru i Ion I+ La$iatu la *m$linirea v*r"tei de >4 de ani( .ucure#ti4 01=<4 p. ;2= #i urm. ( edi ic a versiunilor Psaltirilor calvine cu studiul necesar prepar" C. Ta%liavini @c . Ar !ivum Romani um( 01D04 p. =;2G. ( eKpunere sumar"4 la Imre ,evesz4 La Re'orme et Ie" Roumain" de Tran"Tlvanie( 7n Ar !ivum Euro$ae Centro#Orientali"( tome III4 .udapest4 01=>4 p. ;>1 5 =0<. I. W u h s i( A re'orm i a8 erdelTi romnoO Oo8olt( Cluj4 01D3. Despre Mihail Oalici: N. D r " % a n u4 Mi!ail Hali i+ Contri)u&ie la i"toria ultural% romnea" % din "e olul al FVII#lea( 7n Da oromania( I-4 p. >>5 0<2. Despre 8h. .uitul Ivul #i Ujoni cu $i$lio%ra ia complet"4 i)idem( p. 03;5 03D not" #i 0025 0;0. Despre .uitu c . #i &. . i t a P4 Da oromania( III4 p. >21 5 >1;. Despre codicele cu versurile copiate de Nicolae PetrovaP4 c . &l e K i c i4 Noua revi"t% romn%( ?I4 010;4 p. ;3= #i urmC N. D r " % a n u4 studiul citat mai sus4 Da oromania( I-4 p. 134 nota 0. Despre c7ntecul voivodesei Aupu4 &. - e/r e s s4 C*nte e i"tori e un-ureti de"$re romni( Analele A ademiei Romne( seria IIT4 Mem+ "e &+ i"t+( 01;:4 p. =3 5 =04 unde se reproduce c7ntecul 7n nota!ie modern". -ersurile romne#ti ale lui +rancR v. +rancRenstein au ost retip"rite de N. I o r % a 7n Studii i do umente( ?III4 p. < 5 2C Dr. E%on O a j e R4 Die He atom)e Sententiarum Ovidianarum de" Valentin IranO von IranOen"tein( 'i$iu4 01;= C C. A a c e a4 7n Da oromania( III4 p. 133 5 13:. Despre AnonTmu" Caran"e)e"ien"i"( c . .. P. Oasdeu4 7n Columna lui Traian( ?4 022=4 I-4 p. D3< 5 D;14 #i Revi"ta $entru i"torie( ar!+ i 'ii+( -I4 p. 0 5 D2C 8r. C r e ! u4 7n Tinerimea romn%( noua serie4 voi. I4 02124 p. =;3 5 =23. Dic!ionarul a ost atri$uit de N. D r " % a n u lui M. Oalici4 7n D8 orommia( I-4 p. 0;05 0;;4 dar a revenit 7n Hi"toire de la litterature roumaine de Tran"Tlvanie de" ori-ine" la 'in du FVIII#e "ie le( .ucarest4 01=24 p. :;C Dr. C. Ta%liavini4 De"$re Le7i on Mar"ilianum( Analele A ad+ Rom+( Se &+ Ut+( seria III4 t. I-4 mem. >4 .ucure#ti4 01;1C acela#i4 LLin'lu""o un-!ere"e "ulVanti a le""i o-ra'ia rumena( eKtras din Revue de" etude" !on-roi"e"( -I4 Paris4 Champion4 01;24 p. 0< 5 D:C acela#i4 II Le7i on Mar"ilianum( Di8ionari latino#rumeno#un-!ere"i del "e + FVII( &cademia ,omn"4 Etude" et re !er !e"( -4 .ucure#ti4 01=3. A?B

AITE,&T),& ,EAI8I(&'J MN M(AD(-& EP(C& A)I -&'IAE A)P) CJ,T),&,II. 7n Moldova lui -asile Aupu4 se a lau pe vremea aceasta mai mul!i c"rturari dec7t 7n Muntenia lui Matei .asara$. 7ntre marii c"rturari din divanul Moldovei4 7n a ar" de cronicarul 8ri%ore )reche4 de care ne vom ocupa pe lar% 7ntr/un capitol urm"tor4 marele lo%o "t Todira#co 5 7nlocuitorul lui 8hen%ea4 Edinele cel $"tr7nF4 trimis la m"n"stire de -asile Aupu5era un $un cunosc"tor al lim$ii latine. Conducea cancelaria latin" a domnului #i 7ndeplinea solii 7n ta$"ra polon". 7ntre ceilal!i $oieri4 lo%o "tul Eustratie Dra%o# era #i el un c"rturar de seam"4 c"ci cuno#tea $ine lim$a latin" #i %reac". &pare pomenit 7nt7ia#i dat" ca al treilea lo%o "t 7ntr/un document din =3 aprilie 0<=34 dar la ;2 aprilie 0<=; el este anun!at ca ost lo%o "t. & murit dup" D mai 0<D<. Ni/a 7nscris numele 7n istoria culturii moldovene#ti prin traducerea ,ravilei lui -asile Aupu #i a dat m7n" de ajutor la traducerea Celor a$te taine( dup" cum a l"m dintr/o noti!" inal". 7ntr/o m"rturie pe care i/o d" 8ri%ore )reche pentru ni#te cump"r"turi de p"m7nt #i care a trecut neluat" 7n seam" de istoricii literari4 marele cronicar 7l nume#te Eal nostru $un prieten ca un rateF. 7n casele marilor $oieri tr"iau4 7nv"!7nd copiii4 mul!i dasc"li harnici4 printre care #i c7!iva veni!i de peste mun!i. )nul dintre ace#tia a ost Toader diiacul din satul +eldra4 pe 'ome#4 7n apropiere de ora#ul .istri!a4 care 7nc" din secolul al ?-/lea era un loc de re u%iu pentru $oierii #i ne%ustorii moldoveni u%i!i dinaintea invaziilor turce#ti #i t"t"re#ti. 7ntr/o c"l"torie la .istri!a4 a dat peste el Patra#co Cio%olea4 care 0/a luat ca pro esor pentru copiii s"i. 'e pare c" era un dasc"l iscusit4 c"ci mai t7rziu4 7n 0<=:4 Patra#co Cio%olea4 ajuns mare lo%o "t4 7l cerea din nou4 din 'uceava4 consiliului municipal al .istri!ei lui ENimon $ir"ul #i cu to!i demnii m"riei taleF4 de data aceasta pentru instruc/4 !ia nepo!ilor s"i4 Epentru c"ci ne/au ost #i de maintea vremea om al nostruC acumu/0 pohtim de la m"riile voastre s" ni/0 da!i... c" avem cuconi s" ni/i 7nve!eF. Toader diiacul a venit ast el din nou 7n Moldova4 7n satul Cala ende#ti4 mo#ia lui Constantin Cio%olea4 cel care mai t7rziu a ost ucis din porunca lui -asile Aupu pentru c" se amestecase 7n complotul urzit de 8heor%he Nte an. El se a la 7nc" 7n Cala ende#ti 7n 0<=1 c7nd4 7n martie 0>4 7n s7m$"ta ' 7ntului &leKe4 a 7nchis ochii jup7neasa 'o ronia4 so!ia marelui lo%o "t4 mama lui 013

Constantin. Cu acest prilej a rostit un rumos cuv7nt de 7nmorm7ntare4 care 7n realitate este traducerea unui centom hrisostomic. Cel mai neo$osit c"rturar al timpului este 7ns" -arlaam. MIT,(P(AIT)A -&,A&&M +ecior de r"ze#i din p"r!ile .alote#tilor ale jude!ului Putna4 a 7m$r"cat rasa monahal" 5 poate su$ in luen!a lui &tanasie Crimca4 mitropolitul care a l"sat acele minunate capodopere de miniatur" #i art" cali%ra ic" 5 7n m"n"stirea 'ecu4 rezidit" de cur7nd din temelie @0<3;G de Nistor )reche #i de so!ia sa Mitro ana4 p"rin!ii cronicarului. 7n 0<03 era e%umen al m"n"stiriC 'ecu. Aa aceast" dat" semneaz"4 cu Etot so$orul4 de la mare p7n" la micF4 un act menit s" curme ne7n!ele%erile pentru hotare cu c"lu%"rii din m"n"stirea Neam!u. 7n sih"stria de la 'ecu4 se distin%e prin r7vna lui c"tre cultur"C la 0<02 avea tradus" 7nt"ritoarea oper" pentru via!a ascetic"4 Lea"tvi&a lui Ion 'c"rarul. Prin cuno#tin!ele lui de lim$" slav" #i %reac" 2( prin cultura reli%ioas" #i prin via!a lui curat"4 iz$utise s" se ac" cunoscut 7n cercurile 7nalte din 'uceava #i s" devin" duhovnicul domnului Miron .arnovsRi. 7n iarna anului 0<;24 Miron .arnovsRi 7l trimite 7ntr/o solie5din care mai "cea parte medel/nicerul Pavel )reche4 Eustratie4 viitorul lo%o "t4 Teodor I%natie4 al!i doi $oieri cu nume rutene @c"m"ra#ul Aarinov #i I%natie PonovitoiG4 trei c"lu%"ri #i multe slu%i 5 7n ,usia. Prima misiune avea ca !int" lavra PecersRa din Uiev. &colo se a la ca arhimandrit Petru Movil"4 7nrudit cu domnitorul Miron .arnovsRi. &cesta trimitea deci 7n solie pe duhovnicul s"u s" vad" pe arhimandrit #i s"/i duc" manuscrisul unui (ctoih slav din m"n"stirea Neam!u4 care avea s" serveasc" apoi la tip"ritura Rievian" din 0<=3. & doua misiune avea ca !int" Moscova. &ci solia moldoveneasc" tre$uia s" se prezinte !arului Mihail +eodorovici pentru a/i aduce 7n dar moa#tele s 7ntului mucenic Iacov din Persia4 care se a lau 7n palatul domnesc din 'uceava4 #i pentru a cere4 7n schim$4 pentru ctitoria de la Dra%omirna4 c7teva din acele rumoase icoane ruse#ti pe care Miron .arnovsRi le va i v"zut 7n m"n"stirile ucrainene din Polonia. 'olia moldoveneasc" a plecat din 'uceava 7n ziua de 0= decem$rie 0<;2. 7n var" era la Uiev. 7nt7lnirea lui -arlaam cu Petru Movil" 7n marea lavr" de la PecersRa are pentru istoria culturii moldovene#ti o importan!" deose$it"4 pentru c" ea marcheaz" 7nceputurile unui curent nou: in luen!a rutean". 7ntrevederea a avut loc 7n ziua de = au%ust4 dup" cum a l"m din chiar notele lui Petru Movil" 7nsu#i: E7n anul 0<;14 au%ust = zile4 venind 7n m"n"stirea PecersRa -arlaam ieromonahul4 din p"m7ntul Moldovei4 #i iind trimis la mine ca s" m" vad" de c"tre Miron .arnovsRi -oevodulF. Nu #tim ce au discu/ C . D. ,iiss o4 Studii i"tori e -re o#romne( I4 p. ;;1. 010

tat 7ntre ei cei doi moldoveni 5 unul reprezent7nd tradi!ia m"n"stirilor romne#ti4 cel"lalt pe a $isericii ucrainene 5H dar convor$irea acolo4 7n m"n"stirea din mareaBpe#ter" a Uievului4 unde se p"strau moa#tele at7tor s in!i4 a alunecat4 Hcum era iresc4 #i asupra le%endelor ha%io%ra ice. C"ci Petru Movil"4 7n notele sale4 reproduce o minune s"v7r#it" 7n anul 0<03 de moa#tele s 7ntului Ioan cel Nou din 'uceava4 care la acea dat" au m7ntuit cetatea de invazia cazacilor zaporojeni 5 minune care4 spune el4 i/a ost povestit" de ieromonahul -arlaam. De alt" parte4 7n scrisoarea prin care Petru Movil" recomand" solia moldoveneasc" !arului Mihail +eodorovici #i mitropolitului +ilaret Nichitici4 el cere s" se 7n%"duie moldovenilor avoarea de a vedea Emoa#tele s in!ilor marilor "c"tori de minuni ai lui Dumnezeu #i s" copieze jitiile Yvie!ileZ acelor s in!i4 poruncind a se trimite spre lauda #i m7n%7ierea dreptcredinciosului neam rusesc 7naintea celorlalte neamuriF. -arlaam a ajuns #i la Moscova4 a predat !arului moa#tele trimise 7n dar de domnul Moldovei4 a comandat icoanele4 le/a pl"tit4 dar nu le/a putut ridica4 iindc" patriarhul Moscovei le %"sea prea lume#ti. Calit"!ile su lete#ti ale lui -arlaam #i cultura lui deose$it" 5H #tia slavo/ne#te #i %rece#te 5 0/a impus 7n vaza contimporanilor s"i4 care l/au ridicat la 7nalta treapt" de mitropolit 7n 0<=;4 "r" s" i ost trecut prin episcopie4 lucru dealt el 7n%"duit de canoane. Oirotonisirea lui s/a "cut 7n duminica lui ;= septem$rie 0<=;. Cu acestB prilej s/a citit la $iseric" capitolul - din Evan%helia lui Auca4 7n care se poveste#te pescuitul M7ntuitorului: EIsus sta l7n%" lacul 8henisaretuluiF4 iar marele dasc"l %rec de la curtea lui -asile Aupu4 Meletie 'iri%ul4 i/a !inut o predic" cu t7lc. &u ost cuvinte pro etice4 c"ci noul mitropolit a 7mplinit cu prisosin!" a#tept"rile puse 7n el. &utoritatea lui de c7rmuitor al su letelor a crescut a#a de mult 7n (rientul %recesc4 7nc7t a putut i propus pe lista celor trei candida!i la scaunul vacant al patriarhiei din Constantinopol. Pr"$u#irea lui -asile Aupu aduce 7ns" #i c"derea lui. 7l %"sim retras la m"n"stirea 'ecu4 unde 7n ultimii ani ai vie!ii 7#i 7mp"r!i p"m7nturile 7ntre neamuri4 "r" s" poat" su$scrie4 iind ul%erat la m7ini 5 pro$a$il de o paralizie. Cole%iul #i imprimeria. -asile Aupu4 domn cult4 cu am$i!ii mari4 !inea #i el s" ridice 7n Ia#ii s"i 5H 7n care %r"dinile Epline de tranda iri4 de %aroa e4 de iasomii #i de criniF st7rneau admira!ia patriarhilor din ,"s"rit 05lucr"ri de art" #i a#ez"minte de cultur" care s"/i ve#niceasc" numele. 7n 0<=1 el s 7r/#ise m"n"stirea Treis etitele4 zidit" din marmur" sculptat"4 cu $r7ne de aur 5 pe care patriarhul ara$ Macarie nu se mai s"tura privind/o: Eunic" 7n tot ,"s"ritulF4 noteaz" 7nso!itorul s"u4 Paul de &lep4 7n ziarul c"l"toriei ;. &proape de m"n"stire4 l7n%" $"ile construite dup" planul turcesc4 pe malul Emarelui lac4 numit hele#teu sau pesc"rieF4 -asile Aupu zidise #i un Em"re!F local de piatr" pentru cole%iu. Cu s atul $oierilor s"i c"rturari #i al mitropolitului -arlaam4 care v"zuse cu zece ani mai 7nainte 7n lorind4 7n lavra din PecersRa4 cole%iul #i imprimeria lui Petru Movil"4 domnul Moldovei se %7ndi s" 7nzestreze 0 'ilviu Dra%omir4 Contri)u&ii( Analele A ad+ Rom+( "+ II4 t. ???I-4 Mem+ "e# &+ i"t+( p. 2D4 aneKa -. ; -ezi Paul de &lep 7n trad. Emiliei Cioran4 p. 55+ 01;

#i el noua sa ctitorie cu aceste a#ez"minte culturale. El se adres" deci lui Petru Movil"4 cer7ndu/i sprijinul. &cesta 7i trimise material tipo%ra ic #i o misiune de patru pro esori ruteni4 7n runte cu 'o ronie PocapsRi4 rectorul cole%iului din Uiev. ,utenii or%anizar" 7n Moldova o tipo%ra ie #i un cole%iu teolo%ic4 asem"n"tor cu cel din Uiev4 care avea ca temelie de studii lim$a latin" #i lim$a %reac". ,ectorul cole%iului4 'o ronie PocapsRi4 este o i%ur" cunoscut" 7n istoria culturii ucrainene din aceast" epoc". El era de prin 0<=; pro esor de retoric" la cole%iul din Uiev #i4 7mpreun" cu ;= elevi ai clasei sale4 7nchinase lui Petru Movil" o $ro#ur" oma%ial"4 cu versuri latine #i polone4 7n care se mul!ume#te mitropolitului de ori%ine moldoveana 5 a c"rui spi!" de amilie este tras"4 7n pre a!a c"r!ii4 din Mucius 'caevola 5 c" a introdus 7ntre ru#i Minerva4 re%ina #tiin!elor. 7n #coala din Uiev4 pe care o p"r"sise4 retorica se preda 7n lim$a latin"4 c"ci manualele manuscrise de retoric" ce ni s/au p"strat4 asem"n"toare ca materie cu cele din #colile iezuite ale timpului4 s7nt redactate 7n lim$a latin". PocapsRi avea le%"turi str7nse #i cu lumea %reac" din Constanti/nopol. Era prieten #i purta coresponden!" cu savantul %rec Teo il Coridaleu4 care reor%anizase &cademia %receasc" din Constantinopol. Numele celorlal!i ruteni nu se cunosc p7n" acum. )nul din ei pare s" i ost I%na!iu Ievlevicz4 elevul lui PocapsRi4 care se %"se#te4 prin 0<D>4 pro esor la Uiev #i care 7n 0<DD50<D: era 7n Moldova. ,aportul iezuitului .andinus4 din 0<DD4 spune c" cei Epatru tineri pro esori de ilozo ieF4 pe care -asile Aupu 7i adusese ca s" instruiasc" Etinerimea moldoveana 7n litere #i moravuriF #i care E7#i "cuser" studiile 7n #colile noastre 5 deci 7n cele iezuite 5 din Polonia4 predau unii %ramatica4 al!ii sintaKa latin"4 al!ii poetica #i se 7ncearc" #i lucruri mai 7nalteF. &l"turi de pro esorii ruteni4 care predau lim$a latin"4 erau #i al!i pro esori4 care predau lim$a %reac". Tipo%ra ia adus" din Uiev a ost instalat" 7n chiliile m"n"stirii Treis e/titele #i este prima tipo%ra ie a Moldovei4 c"ci 7ncercarea anterioar" a lui Miron .arnovsRi usese m"cinat" de valurile nestatornice ale domniilor moldovene4 7n cursul lor vijelios. Cur7nd dup" suirea sa pe tron4 -asile Aupu se adresase stavropi%hiei din A^o^4 cer7nd materialul tipo%ra ic4 dar iindc" stavropi%hia 7nt7rzia4 domnul s/a adresat atunci lui Petru Movil". Ne ul misiunii trimis" de mitropolitul Uievului4 'o ronie PocapsRi4 7ndeplinise la Uiev4 pe l7n%" sarcina de ieromonah al lavrei din PecersRa #i de rector al cole%iului4 #i pe aceea de director al tipo%ra iei. El aducea cu sine 7n Moldova4 dup" cererea lui -asile Aupu4 7mpreun" cu corpul de pro esori4 #i materialul tipo%ra ic necesar pentru instalarea primei tipo%ra ii 7n Moldova4 cu litere chirilice. 7n prim"vara anului 0<D;4 7n preajma sinodului din Ia#i4 -asile Aupu a completat tipo%ra ia #i cu caractere %rece#ti4 aduse tot prin 'o ronie PocapsRi4 de la stavropi%hia din A^o^. Tot din )craina au ost aduse #i %ravurile comandate pentru ilustrarea Ca8aniei lui -arlaam. Ele au ost lucrate de un cele$ru artist al artei %ra ice rutene a timpului4 EIliaF sau EOeliasF. &cesta usese mai 7nainte ieromonah al lavrei din PecersRa #i a ilustrat cu %ravuri 7n lemn4 lucrate su$ in luen!a Kilo%ra iei %ermane4 c"r!ile tip"rite la Uiev #i la A^o^4 7ntre anii 0<=150<>3. 03=

&CTI-IT&TE& AITE,&,J. Tipo%ra ia a ost instalat" 7n chiliile m"n"stirii Treis etitele4 #i4 evit7nd cu %rij" concuren!a c"r!ilor de ritual 7n lim$" slav"4 ie#ite din tipo%ra iile muntene #i rutene4 a lucrat4 su$ c"l"uza mitropolitului -arlaam4 numai la tip"rirea de c"r!i romne#ti. Cazania. Prima carte ie#it" din aceast" tipo%ra ie a ost Ca8ania@ Carte romnea" % de *nv%&%tur% Dumene ele $re"te an i la $ra8ni e *m$%r%teti+ Cazania lui -arlaam cuprinde >D de predici pentru toate duminicile dintr/un an #i pentru s"r$"torile mai 7nsemnate ale $isericii. Cele mai multe pleac" de la eKplicarea pasajului de Evan%helie citit 7n ziua respectiv" #i cuprind s aturi de 7n r7narea vi!iilor #i a patimilor4 de 7n r"!ire #i ajutorarea aproapelui. '7nt 7ns" #i c7teva le%ende ha%io%ra ice care povestesc via!a marilor mucenici ai ortodoKiei @a s 7ntului Dimitrie4 a s 7ntului 8heor%he4 a s in!ilor apostoli Petru #i PavelG4 7ntre care #i dou" le%ate de p"m7ntul Moldovei: a s 7ntului Ioan cel Nou4 protectorul Moldovei 5H ale c"rui moa#te useser" aduse din Cetatea/&l$" la 'uceava44 pe vremea lui &leKandru cel .un 5 tradus" dup" versiunea scris" de 8ri%ore Lam$lac4 #i a s intei mucenice Parascheva din Epivat4 ale c"rei moa#te useser" aduse din Constatinopol de -asile Aupu #i a#ezate 7n m"n"stirea Treis etitele. (ri%inalul Ca8aniei venea pro$a$il din )craina4 de unde au venit dealt el #i %ravurile lucrate de cunoscutul artist Ilia4 despre care a ost vor$a mai sus. 7n )craina4 literatura omiletic" este 7n aceast" perioad" 7n plin" 7n lorire4 "r" s" putem #ti p7n" unde mer%e ori%inalitatea ei. -arlaam #i/a cules materialul din mai multe izvoade. EDi7n multe scripturi t"lm"cit"4 di7n lim$a sloveneasc"F4 spune el 7n titluC Eadunat/am din to!i t7lcovnicii 'ventei Evan%helii4 dasc"li $esericii noastreF4 l"mure#te 7n predoslovie. P7n" acum izvoarele nu au ost 7nc" precis determinate. 8. 'corpan a semnalat p"r!i comune 7ntre Ca8ania lui -arlaam #i 7ntre Ca8ania tradus" din ruse#te de )dri#te N"sturel #i ap"rut" 7n acela#i an la m"n"stirea 8ovora4 #i chiar cu Ca8ania lui Coresi din 0:20. &ceasta nu treu$ie s" ne surprind": 7n literatura omiletic" s7nt multe locuri comune care au trecut de la un predicator la altul. Con runt7nd p"r!ile comune celor trei cazanii4 'corpan conchide c" teKtul lui -arlaam apare totdeauna prelucrat4 dar aceasta nu tre$uie s" ne am"%easc"4 iindc" se poate 7nt7mpla ca multe din aceste prelucr"ri s" i apar!inut ori%inalului dup" care a tradus -arlaam. P7n" c7nd nu se va identi ica4 7n #irul tip"riturilor rutene4 ori%inalul sau ori%inalele lui -arlaam4 orice 7ncercare de a determina partea lui de contri$u!ie personal" este prematur". Dar dac" nu putem delimita partea personal" a lui -arlaam 7n structura predicilor4 putem totu#i s" urm"rim aportul lui 7n ormarea lim$ii literare. 'e sus!ine 7n %enere c" lim$a Ca8aniei lui -arlaam este lim$a popular"4 pe care el a deprins/o din copil"rie 7n mun!ii Putnei #i mai t7rziu4 ca monah4 7n preajma m"n"stirii 'ecu. 7ntr/adev"r4 scrisul lui -arlaam4 de#i au trecut peste el trei veacuri4 se cite#te #i azi cu u#urin!" #i cu pl"cere chiar. +iindc" lim$a lui se 7n "!i#eaz" cur"!it" de acele numeroase eKpresiuni #i cuvinte slave re$ar$ative4 care 7nc" 7nc7lceau urzeala lim$ii romne din vechile teKte reli%ioase. 7n teKtul lui -arlaam4 cuvintele #i eKpresiunile slave se 7nt7lnesc rar4 la distan!e mariC #i4 7n!elese 7ntr/o vreme4 c7nd cultul divin se s"v7r#ea 7n lim$a slav"4 ele dau 01D

azi scrisului s"u un u#or caracter arhaic 2( mai ales c" ele se 7mperecheaz" uneori cu elemente latine azi disp"rute din circula!ia lim$ii4 precum: mai !iar S mai clar4 mai limpedeC de"ve"ti S dez$r"caC ur"er% cu sensul de aler%ar"C miei S s"raciC cVsV S d7nsaC *tirn%B mam"C tind+++ tind S c7nd... c7nd. +raza lui4 $o%at" 7n compara!ii pitore#ti #i eKpresii plastice4 se des "#oar" 7n tipare sintactice care nu se prea deose$esc de cele de azi. Dar credin!a c" -arlaam a introdus4 7n scrierile sale4 %raiul popular din preajma m"n"stirii 'ecu este numai 7n parte 7ntemeiat"4 c"ci iat"4 de pild"4 cum 7ncepe predica la duminica 7nt7ia a postului celui mare: ECumu/s iarna viscole #i v7nturi reci #i vremi %eroase de carile s" 7n%reueaz" oamenii #i s7nt sup"ra!i 7n vremea iernei4 iar" dac" vine prim"vara4 ei s" iu#u/reaz" de acelea de toate #i s" veselesc4 c"ce c/au trecut iarna cu %erul #i s/au ivit prim"vara cu caldul #i cu seninul 5 a#a4 #i 7n vremea de demultC au ost viscole #i v7nturi de sc7r$e #i de dos"zi pre oameni4 ca #i 7ntr/o vreme de iarn"4 7n care vreme 7mp"ra!ii cei necredincio#i4 carii strica s intele icoane #i le lep"da di7n $eserec"4 7n multe chipuri dos"dia #i muncia pre cre#tini4 pentru s" nu se 7nchine s intelor icoane. Ce iar" str"luci dulce prim"var" #i lini#te mare 7ntr/aceast" zi de ast"zi 7ntru car ea ne/am adunat #i noi s" pr"znuim #i s" d"m laud" lui Dumnedzeu4 c"ci c/au pierit ereticii #i m"citelii #/au 7nmul!it s intele so$oar" de au 7nt"rit inchin"ciunea s intelor icoane.F Iat" acum o scurt" descriere a unui c7mp de lupt": ECe easte rica r"s$oiuluie Doau" o#ti stau 7mpotriv" cu arme 7ntr/arma!i. '"$iile str"lucesc4 s"%e!ile acop"r soarele. '7n%ele se vars" pre p"m7nt ca p7raele. Trupurile voinicilor zac ca snopii 7n vremea secereiF ;. Ni iat"4 7n s 7r#it4 o 7n "!i#are a judec"!ii din urm"= : E&tunce s" va ar"ta Domnul Isus Oristos spreD nuori4 nu pre acestea nuori ce ploa" #i 7ntunec" soarele4 ce pre acei de aur 7n toate eliurile de v"psele podo$i!i #i rumo#i4 cu o#ti de 7n%eri nenum"ra!i. Ni 7naintea lui se vor aduna toate lim$ile : #i/i va %iudeca cum spune 'v7nta Evan%helie4 pentru c"ci n/au dat celor lipsi!i #i celor neavu!i.F Dup" cum se vede $ine din eKemplele de mai sus4 7n a ar" de unele particularit"!i4 ca pre acerea luia 7n ! @hi4 hireaG4 a lui 9 7n - @%iuruin!"4 %ios4 %iude!e4 a%iut"G4 pronun!area lui 8 cu d8 @dzua4 Dumnedz"uG4 nu mai %"sim 7n teKtul lui -arlaam celelalte caracteristice ale %raiului popular moldovenesc. Aim$a Ca8aniei lui este lim$a romneasc" scris"4 a#a cum usese statornicit" prin tip"riturile coresiene4 care circulau 7nc" pe vremea sa 7n Ia#i4 c"ci eKemplarul cel mai $un din Ia$tele a$o"tolilor( p"strat 7n .i$lioteca &cademiei ,omne4 poart" nota #i semn"tura lui 8avril Oatmanul4 ratele lui -asile Aupu. Chiar str"duin!a lui -arlaam de a se dez$"ra 7n scris de unele moldo/ 0 Iat" c7teva dintre ele: liu) vb iu$ireC amene B piatr"C iude" b minuniC de"$uitoriu b poruncitorC de ai"tvui S a lucraC i8&e!nie B viclenieC m% itelii S chinuitori4 tiraniC inai b mo#tenitoriC ,re )ra9enie b 'chim$area la a!"C tvoret S creatorC tvorenieb creatur"C v%8ne#"enie S 7n"l!areC varia S 7nchisoareC veruia S crezulC 8le)a B r"utateC v% veni!u S 7ntru cei de sus. ; Din cazania la EDumeneca mareF. = Din cazania la EDumeneca l"satului c"rneiF. D "$re( din latinescul "u$er( are aci 7n!elesul deasupra. < Lim)ile are 7n!elesul de popoare. 03:

venisme cu care era o$i#nuit / / al"turi de ormele cu ! ini!ial scrie adesea: ire!i4 irea4 iar" 5 dovede#te munca lui de a/#i 7nsu#i din tip"riturile core/siene ormele muntene#ti4 care de apt p"straser" mai $ine onetismul latin al lim$ii romne. Dar tocmai aci st" marele lui merit: c"4 scriind pentru 7ntrea%a Esemin!ie romneasc"F4 cu sim!ul pentru lim$a literar" 7n devenire4 nu a rupt unitatea spiritual" a neamului #i nu s/a a$"tut de la tradi!ia sta$ilit" cu o jum"tate de veac 7naintea lui de Coresi. &st el munca lui deBtraduc"/tor reprezint" 7n procesul de ormare a lim$ii noastre literare un mare pas 7nainte4 cur"!ind/o de slavonisme #i apropiind/o de lim$a vie. Cele #apte taine. & doua carte romneasc" ie#it" din tipo%ra ia lui -asile Aupu 7n 0<D: a ost Cele a$te taine( la t"lm"cirea c"reia a lucrat #i Eustratie Ao%o "tul. Era o carte privitoare la tainele instituite de $iseric" Espre 7ndreptarea su letelor noastre celor p"c"toaseF4 cu menirea 5 eKplic" mitropolitul -arlaam 7n predoslovie 5 Ecum are i un vas cu carele scoatem apa m7ntuin!ii di7n 7nt7na munciloru #i a mor!ii Domnului nostru Iisus OristosF. Ea cuprinde l"murirea tainelor4 normele dup" care se s"v7r#esc #i canoanele sta$ilite de so$oarele ecumenice 7n cazurile de a$atere de la r7nduielile sta$ilite. E o carte care4 prin natura cuprinsului ei 5 ca #i ,ravila de la 0ovora 5 se adresa mai mult clerului4 dup" cum spune #i mitropolitul 7n predoslovia 7nchinat" domnului4 7n %raiul lui 7n lorit4 c" precum c7nd Er"sare soarele4 zaria ... #i copacii cei 7nal!i lumineaz"C deacii #esurile #i v"ileC a#a 7ntr/acela chip4 domniia m"rii tale cu aceste Neapte Taine ... 7nt7i a%iun%e 7ntru ceata cea 7nalt" su leteasc"4 7ntru arhierei #i 7n preo!i de lumineadz"4 #i 7ntru dire%atoriia cea lumasc"4 7n domni #i 7n $oiariC deacii #i 7ntru cei mai mici a%un%e lumina #i c"ldura de lumineadz"F. &l"turi de normele de ritual #i de canoane4 se %"sesc #i c7teva note4 adev"rate documente de olclor4 care proiecteaz" lumina lor interesant" peste unele supersti!ii4 r"sp7ndite p7n" azi 7n masele populare din sudul #i r"s"ritul Europei. &#a4 $un"oar"4 7ntr/un loc este vor$a de9 Evr"ji #i p"ntru ceia ce m"r%u la vr"jitoriF: E7n <: de capete a Pravilei marelui -asilie4 au l"sa!ii 7nv"!"tur"4 cumu. vr"jitoriulu #i cela ce sle7a#te car" sau arunc" cu plum$i4 a#ijdere #i cela ce va le%a nunta ... sau #i alte me#te#u%uri ce vor ace cu vr"ji4 ;3 de ai s" nu s" cumenece ...F 'e spune mai departe c" vr"jitori s7nt #i Eaceia ce caut" 7n stele sau "cu alte me#te#u%uri s" cunoasc" niscare lucrure ne#tiute #i ceia ce poart" la sine au%are sau er$i4 c" nu s" apropie nemic" de dn#iiF. 7ntr/un alt capitol este vor$a de Eomulu ce va i mor!ii #i vor dzice oamenii c" iaste vrcolac ... &cesta lucru dzicu oamenii cei pro#ti4 iar" nice 7ntr/un chipu. nu poate s" ie acesta v7rcolac ... Cel mortu 7n ce chipu s" omoar" pre cei vii.F Ni se condamn" apoi 7n cuvinte aspre practica de sum$r" supersti!ie4 r"m"#i!" din ad7ncul vremurilor preistorice4 pentru a sc"pa de pri%oana v7rcolacului: E'" pornescu oamenii la morm"ntu #i/i dez%roap" oasele aceluia4 s" le vaz" cum s7mtu ... #i le arat" c" acelu trup mortu are s7n%e #i un%hi #i p"ru #i cum v"dii acesta lucru ... #i str7n%u lemne #i pun oc de ardii acele oase de le pierdu de to!ii de pre p"mntiiF. Cartea a p"truns #i 7n &rdeal4 unde s/a r"sp7ndit #i prin copii manuscrise. ( asemenea copie a ost "cut" 7n 0>32 de cunoscutul copist -asile 'turze Moldo vanul: ENi am scris 7n sat 7n '"ntii &ndreia#4 l7n%" Temi#vara4 7n vriamia 01<

c7ndii s/au r"dicat curu!ii lui ,aRol!ii +re!ii pre nime!iC #i era r"utate mare 7n &rdeal... #i eu dasc"lul 'turze 7nc" am u%it 7n !ara turcului4 7n 'v"ntu &ndria#4 c7nd era ciuma cia mareFC o alt" copie4 cump"rat" 7n 8epe#4 a ost d"ruit" popii I#toc din Aazuri4 la 0>;3. &lt" copie circula pe la 02;34 7n Topa de 'us. ,"spunsul la catehism. )ltima cai te cu caracter reli%ios pu$licat" de mitropolitul -arlaam4 7n 0<D:4 are o importan!" deose$it" nu numai pentru c" este o oper" ori%inal"4 dar #i pentru c" ea reprezint" chemarea 7nalt" la care se credea datoare s" r"spund" $iserica celor dou" !"ri surori. Muntenia #i Moldova4 de a men!ine unitatea spiritual" a neamului #i str"duin!ele ei de a ap"ra ortodoKia romnilor ardeleni4 amenin!at" de calvinismul ma%hiar. Mitropolitul -arlaam cuno#tea dintr/o 7mprejurare4 al c"rui dramatism 0/a impresionat ad7nc4 starea reli%ioas" a romnilor ardeleni din 0<DD4 c7nd mitropolitul Iorest4 sc"pat din temni!"4 7n drum spre !arul Moscoviei4 unde mer%ea s"/#i str7n%" pre!ul r"scump"r"rii4 trecea pe la curtea din Ia#i #i primea de la -arlaam o cald" scrisoare de recomandare4 7n care se simte 7nc"4 peste veacuri4 iorul indi%n"rii: E... a sculat diavolul4 care ur"#te cele $une4 pe popa cel mare al re%elui4 anume 8heor%he Ciulai4 care se a l" 7n eresul luteran4 7n care s7nt #i craiul #i to!i un%urii. Ni l/au clevetit pe Iorest4 arhiereul cre#tinilor romni4 la craiul ,RoczP 8heor%he. Ni a adus m"rturii mincinoase4 #i i/a "cut mare nedreptate. Ni tot ce a avut au luat de la el4 #i l/au le%at4 #i l/au 7nchis 7n temni!"C nou" luni a p"timit4 iind iz%onit #i cu el o mul!ime de preo!i cre#tini4 nu pentru alt" vin" dec7t pentru credin!a cre#tin"4 voind s"/i converteasc" la luteranism.F Dar 7mprejurarea care/0 aduce 7n lupt" cu calvinismul i/o prilejuie#te pacea 7ncheiat" 7n 0<D: 7ntre -asile Aupu #i Matei .asara$. &tunci4 "c7nd parte din solia pe care -asile Aupu o 7ndruma c"tre domnul Munteniei cu cuv7nt de pace #i $un" 7n!ele%ere4 a l" 7n $i$lioteca $oierului cu care se potrivea 7n c"rtur"rie4 )dri#te N"sturel4 cumnatul lui Matei .asara$4 Cate!i"mul de propa%and" calvin"4 tip"rit 7n romne#te la 0<D3. EDumnealui )dri#te N"sturel4 carele ca un iu$itor de 7nv"!"tur" #i socotitor7u credin!ei ceh direpte4 7n mijlocul altor c"r!i noao ce mi/au ar"tat4 adusu/mi/au #i o c"r!ulie mic"4 7n lim$a noastr" romneasc" tip"rit" ... care o am a lat plin" de otrav" de moarte su leteasc".F Ca un adev"rat p"rinte su letesc4 care #tia din 'criptur" c" E7naintea omului4 se a l" #i viea!a #i moarteaF4 tem7ndu/se ca o parte a neamului nostru s" nu apuce pe Ecalea mor!ii su lete#tiF4 a pus la cale4 desi%ur cu sprijinul lui )dri#te N"sturel4 un sinod al clerului din cele dou" !"ri surori4 pentru cercetarea Cate!i"mului+ &c!iunea lui c7#ti%" ast el 7n amploare4 c"ci R%"$un"ul Cate!i"mului 5 care era ca o arm" de ap"rare pentru cei < u noi de un niam romni( pretutindirea tuturor ce s" a l" 7n p"r!ile &rdealuluiF 5 vine 7n numele <"o)orului a dou% &%ri=+ &m ar"tat mai sus4 p. 02;502D4 care era caracterul Cate!i"mului tip"rit la Prisac4 pe ascuns4 de superintendentul un%urilor. Mitropolitul -arlaam ale%e din Cate!i"m p"r!ile 7n care superintendentul4 7n eKplicarea ru%"ciunilor undamentale @Tat"l nostru4 Cele zece porunci. 'im$olul credin!eiG4 uri#ase ideile do%matice ale calvinismului4 pentru ca4 7ntemeindu/se apoi pe pasaje din Evan%helie sau din +aptele #i Epistolele AB@

apostolilor4 s" le com$at" punct cu punct. D"r7m7nd punctul de vedere calvin4 el eKpune punctul de vedere ortodoK 7n chestiunile undamentale ale credin!ei4 privitoare la p"catul ori%inal #i la cur"!irea lui prin $otez4 la dreptul omului de a se m7ntui prin apte $une4 la cultul s in!ilor #i al icoanelor4 care nu pot i socotite ca idolatrie4 7ntruc7t s7nt sim$oluri4 la semnul crucii4 la cultul M"riei #i la doctrina predestin"rii. Tonul discu!iei este o$iectiv dar cald4 convin%"tor #i 7ntemeiat4 pentru iecare a irmare4 pe teKtele evan%helice. R%"$un"ul mitropolitului -arlaam4 a#a de demn #i documentat4 a primit din partea calvin" tocmai peste doisprezece ani4 7n 0<:<4 un r"spuns vehement #i %ro$ian: S utulu ati !i8muului( u r%"$un"u den " ri$tur% "v*nt%( *m$otriva r%"$un"ului a doau% &%ri( '%r% " ri$tur% "v*nt%( ap"rut 7n tipo%ra ia de la ."l%rad @&l$a/IuliaG.B Pravila. )ltima carte important" ie#it" din tipo%ra ia de la Trei/Ierarhi este o scriere cu caracter juridic4 ap"rut" 7n 0<D<4 su$ urm"torul titlu: Carte romnea" % de *nv%&%tur% de la $ravilele *m$%r%teti i de la alte -iude&e u d8i"a i u toat% !eltuiala lui Va"ile voivodul i domnul [%rii Moldovei den multe " ri$turi t%lm% it% den lim)a ilenea" % $re lim)a romnea" %+ 7nc" din 0<=;4 Eustratie Ao%o "tul tradusese o ,ravil% alea"%( " oa"% i to mit%( i dentru multe "*nte " ri$turi er at% i -%"it%( p"strat" azi 7ntr/un manuscris a l"tor 7n $i$lioteca seminarului din .laj #i 7ntr/o copie "cut" pentru .i$lioteca &cademiei ,omne de re%retatul 'toica Nicolaescu @ms. nr. =033G. Este4 precum a ar"tat Peretz4 un nomocanon asem"n"tor cu cel de la 8ovora4 reprezent7nd #i el o traducere dup" o compila!ie de le%iuiri $izantine de tipul manualelor compilate 7n a doua jum"tate a veacului al ?-I/lea de Emanuel MalaKos. &pari!ia ,ravilei de la 0ovora 7n 0<D34 7n edi!ii muntene #i ardelene4 a "cut pro$a$il inutil" tip"rirea traducerii lui Eustratie Ao%o "tul. '/a %"sit atunci necesar s" se pu$lice o codi icare mai complet" de le%iuiri. &st el s/a ajuns la ,ravila lui -asile Aupu. &ceast" pravil" prezint" pentru noi o importan!" deose$it"4 c"ci ea lea%" via!a noastr" juridic" deopotriv" de vechiul drept $izantin #i de jurispruden!a romanic" occidental". ,ravila lui -asile Aupu este alc"tuit" din dou" p"r!i $ine distincte prin titlul di erit pe care/0 poart"4 prin structura lor4 prin cuprinsul di erit #i 5H cum vom vedea 5 prin provenien!". Prima parte este 7mp"r!it" 7n 0< EpricineF @capitoleG4 cuprinz7nd 7n total ;:; E7nceputuriF @para%ra eG4 numerotate curent. Cuprinde o serie de le%i privitoare la raporturile juridice ale vie!ii a%rare #i p"store#ti4 7nc"lc"ri de teritorii4 di erite urturi care se pot ivi 7n via!a c7mpeneasc"4 in rac!iunile p"storilor4 pa%u$e aduse pomilor #i sem"n"turilor4 condi!iunile care tre$uiesc o$servate c7nd se construie#te pe locul altuia4 c7nd se di%uiesc apele pentru mor"rit etc. &ceast" parte aB ,ravilei lui -asile Aupu a ost tradus" dup" o colec!ie de le%i $izantine4 cunoscut" su$ numele de le-e" a-rariae@ Nouoi PsopPiUoi4 compila!ie alc"tuit" 7n secolul al -)I/lea de 7mp"ra!ii Aeon #i Constantin Isauricul4 din elemente eKtrase din marile codi ic"ri le%islative ale lui Wusti/nian4 adic" din: In"titutione"( din Di-e"ta( din Code7 #i din Novellae+ 012

Partea a doua a ,ravilei( mai scurt"4 se lea%"4 dup" cum a dovedit re%retatul pro esor de drept roman de la )niversitatea din .ucure#ti4 '. 8. Aon%i/nescu4 de literatura juridic" a Italiei de la s 7r#itul evului mediu. Ea cuprinde >2 de capitole privitoare la di eritele delicte de drept penal4 precum: omorul4 alsi icarea de $ani4 sudalma4 ameBstecarea de s7n%e @prin care se 7n!ele%e c"s"toria 7ntre rudeG 5 av7nd un caracter oarte interesant4 iindc" dezv"luie col!uri de via!" disp"rut"4 din psiholo%ia vremii4 ca $un"oar" la m ;D: V... pre unii ca aceia cari iau dou" muieri4 poart"/i pre uli!e ... #ez7nd c"lare pre m"%ariu4 #i/i tot $at cu dou" urci ce torc muierile. &#ijderea #i pre muieri...F Capitolele acestea au ost eKtrase #i traduse din opera unui mare jurisconsult italian4 Prosper +arinaccius4 despre care traduc"torul ,ravilei 7nsu#i ne spune c" era Edasc"l mare #i tocmitoriu de pravile... 4 carele au str7ns toate pravilele cele 7mp"r"te#ti #i 7nc" se ispiti #i se nevoi cu 7nv"!"tura ca aceea s" cunoasc" care pravile #i o$iceaie se socotesc la o$lastiile cre#tine#ti 7n toat" lumeaF. &cest Prosper +arinaccius a ost cel mai vestit jurist de la s 7r#itul secolului al ?-I/lea #i 7nceputul celui de/al ?-II/lea. 'e n"scuse la ,oma 7n 0:DDC 7#i "cuse dreptul la cele$ra )niversitate din PadovaC de$utase ca avocat la ,oma4 unde c7#ti%ase repede4 prin cuno#tin!ele sale juridice #i talentul s"u oratoric4 o mare vaz"C intrase 7n ma%istratura papal"4 ajun%7nd procuror %eneral al camerei apostolice. 7n aceast" calitate s/a distins prin a$ilitatea cu care descoperea vinova!ii #i descurca pricinile4 precum #i prin severitatea cu care aplica pedepsele. )nind ast el cuno#tin!e pro unde de drept cu o vast" eKperien!" personal" +arinaccius a l"sat o 7ntins" oper" juridic". Partea corespunz"toare a teKtului romnesc poart" titlul ,ra7i" et T!eori e riminali"+ +usese tip"rit" la APon 7n 0<0< #i retip"rit" la &nvers 7n 0<;34 7mpreun" cu toat" opera lui juridic". 7n 0<D<4 deci la =2 de ani dup" data primei pu$lic"ri4 opera lui +arinaccius era tradus" 7n lim$a romn"4 iar autorul4 E+arinascuF4 pre!uit ca Edasc"l mare #i tocmitoriu de pravileF. &cest apt eviden!iaz" c"4 de#i din multe puncte de vedere cultura noastr" era in erioar" celei occidentale4 totu#i4 din punct de vedere juridic4 ne str"duiam s" ne apropiem de (ccident. Este posi$il ca traducerea s" se i "cut #i dup" un intermediar %recesc4 precum a o$servat re%retatul Peretz #i precum spune 7nsu#i traduc"torul 7n pre a!a c"r!ii: E'/au nevoit m"ria sa ... de au %"sit oameni ca aceia4 dasc"li #i iloso i4 de au sco#ii den c"r!i eline#ti #i latine#ti toate tocmelile...FC E... a m"riei sale ro$4 Eustratie $iv lo%o etul4 de am scos aciaste pravile #i le/am t"lm"cit" din scrisoare %receasc" pre lim$" romneasc"4 ce s" poat" 7n!ele%e to!iF. 7n orice caz4 opera a ost pus" su$ tipar 7n 0<D< #i e cea dint7i carte juridic" ce ne/a venit din (ccident. ,etip"rit" 7n parte dup" #ase ani 7n *ndre$tarea le-ii din Muntenia4 aceast" pravil" a realizat 5 cum o$serva pro . Aon%inescu 5 cu dou" veacuri mai 7nainte de unirea politic"4 unitatea le%islativ" a celor dou" principate. Ea a alc"tuit #i $aza jurisdic!iunii din Moldova #i Muntenia4 apt care se desprinde l"murit #i din cuvintele lui Dimitrie Cantemir: E-asile &l$anezul4 domnul 011

Moldovei4 7n secolul trecut4 a poruncit ca toate pravilele #i scrise #i nescrise s" ie adunate la un loc de $"r$a!i vrednici #i competen!i 7n le%ile na!ionale #i din ele a "cut un codice deose$it4 care #i $*n% a"t%8i este norma de a judeca drept 7n MoldovaF .De" rierea Moldovei1+ .I.AI(8,&+IE Pentru cadrul istoric al epocii lui -asile Aupu4 vezi $i$lio%ra ia citat" mai sus la pa%ina 0<0. Pentru c"rturarii de la curtea lui -asile Aupu #i marele lo%o "t Todira#co: N. I o r % a4 I"toria romnilor( voi. -I4 .ucure#ti4 01=24 p. 03>5 0=>C acela#i4 Va"ile Lu$u a urm%tor al *m$%ra&ilor de R%"%rit *n tutelarea $atriar!iei de Con"tantin $ole i a )i"eri ei ortodo7e( Analele A ad+ Rom+( s. II4 Mem+ "e &+ i"t+( tom. ???-I4 010=4 nr. 2. Pentru lo%o "tul Eustratie: C. &. 'to/i d e4 Contri)u&ie la )io-ra'ia lui Eu"tratie lo-o'%tul( Ar!iva( Ia#i4 ?AI4 01=D4 p. ; 5 0;C Aucian Predescu4 Dra-o Eu"tratie lo-o'%tul( 7n I. Mine a4 Cer et%ri i"tori e( an. ?III 5?-I4 nr. 0/;4 Ia#i4 01D34 p. D;D/D:;C c . #i Convor)iri literare( A?III4 01=34 p. 03=/ 032C pentru completarea $io%ra iei lui4 date documentare la: 8h. 8hi$"nescu4 Surde i i8voade( III/-. Pentru Toader Diiacul #i Cio%le#ti: -. Pr van4 Vn ve !i monument de lim)% literar% romnea" %( 7n Convor)iri literare( ???-III4 013D4 p. 101 5 1D<4 1>1503334 #i eKtras4 'ocec4 013D @7mpreun" cu o a doua redac!ie mai complet" dup" o copie din 0<<2G. TeKtul este 7ns" un centom hrisostomic cu reminiscen!e din r7nduiala 7nmorm7nt"rii4 precum a ar"tat D. , u s s o4 Eleni8mul *n Romnia+ E$o a )i8antin% i 'anariot%( .ucure#ti4 010;4 p. =0 5 =;C c . #i Studii i"tori e -re o#romne+ O$ere $o"tume( II4 .ucure#ti4 01=14 .i$lioteca enciclopedic"4 +und. pentru lit. #i art"4 p. :03. -arlaam. Ntiri documentare despre amilia lui: &ron D e n s u # i a n n4 7n Revi"ta riti % literar%( III4 021<4 p. ;: #i urm.C N. I o r % a4 7n Studii i do umente( ?I?4 p. = 5 <C data s in!irii lui ca mitropolit: I. . i a n u4 in Columna lui Traian( III4 022;4 p. ;0; @cu ra%mente din ,ravila lui Eustratie lo%o "tul4 p. ;03 5;0>G. 'crieri despre le%"turile lui cu ,usiaB 'ilviu Dra%omir4 Contri)u&iuni $rivitoare la rela&iile )i"eri ii romneti u Ru"ia in vea ul al FVII#lea( 7n Analele A ademiei Romne( seria a Il/a4 tom. ???I-4 Mem "e &+ i"t+( .ucure#ti4 01005010;4 p. 00D:500>;C &urel -. ' a v a4 Contri)u&iuni la i"toria )i"eri ei vr*n ene( rev. Mil ovia( II4 I4 p. ;3. .io%ra ii: Nte an Dinulescu4 Noti&e de"$re via&a i a tivitatea mitro$olitului Moldovei V%rlaamu( 2>;:B2>5;( retip"rit din Candela @I-4 022:4 p. <1: #i urm.G4 Cern"u!i4 021DC edi!ia a Ii/a4 .ucure#ti4 021<C I. A u p a #4 Mitro$olitul Varlaam al Moldovei( 2>;:B 2>5;( Cluj4 01=:C &u%ustin *. N. Pop4 Neamul mitro$olitului %rturar Varlaam al Moldovei( .ucure#ti4 01=1 @eKtras din revista /i"eri a ortodo7% romn%( A-II4 01=14 nr. : 5<GC acela#i. /io-ra'ia mitro$olitului %rturar Varlaam al Moldovei( .ucure#ti4 01D3 @eKtras din rev. At!enaeum( -4 nr. DGC D , u s s o4 Varlaam al Moldovei andidat la " aunul $atriar!iei e umeni e @#i cuv7n/tarea lui Meletie 'iri%os la hirotonisirea lui -arlaam ca mitropolit 7n Ia#iG4 7n Studii i"tori e -re o#romne+ O$ere $o"tume( I4 .ucure#ti4 01=14 p. ;;1 5 ;=<. Pentru auto%ra e: -. &. )reche4 Auto-ra'ele lui Varlaam mitro$olitul( *n Analele A ademiei Romne( ?4 .ucure#ti4 022>5 02224 p. =D0 5 =D1 @cu testamentul 7n acsimileG. 'emn"tura acsimilat" #i de Dan ' i m o n e s c u4 7n Revi"ta i"tori % romn%( I-4 01=D4 p. ;1:. (pera. Pentru tip"rituri: I. .ianu #i Nerv a Oodo#4 /i)lio-ra'ia romnea" % ve !e( I4 p. 00150:2. Despre Lea"tvi&a lui Ion 'c"rariul: 8h. 8hi$"nescu4 O nou% ;33

lu rare a mitro$olitului Varlaam( 7n Ar!iva( Ia#i4 ??-4 01 0D4 p. <:5 03>. P. P. Panaitescu4 LLin9luen e de lLoeuvre de ,ierre Mo-ila ar !eveUue de Ziev dan" Ie" ,rin i$aute" roumaine" @eKtras din Melan-e" de lLE ole roumaine en Iran e( -4 Paris4 8am$er4 010<G4 p. ::5<2. Despre R%"$un"ul la Cate!i"mul alvine" c . #i I. . i a n u4 7n Analele A ad+ Rom+( ??-I4 013=4 p. :0. Introducerea a ost pu$licat" de N. D r " % a n u4 7n Anuarul In"titutului de i"torie na&ional%+ Cluj4 III4 p. ;D: 5 ;D14 ca aneKa la studiul Codi ele $ri)ea-ului 0!eor-!e Hte'an( reprodus" #i de I. Aup a# 7n Do umente i"tori e tran"ilvane( I4 Cluj4 01D34 p. ;=05;=:. &naliza lui la P. P. Panaitescu4 o$+ it+( p. :> 5 :14 #i la -. M a n % r a4 7n revista /i"eri a i oala( &rad4 ??-II4 013=4 nr. ;0 #i ;;. TeKtul 7nso!it de studiu pu$licat de N. Cartojan4 Mitro$olitul Varlaam( R%"$un"ul *m$otriva Cati!i"mului alvine" ( 7n colec!ia ETeKte de literatur" veche rom.F4 .ucure#ti4 01D;4 ed. Casa Ncoalelor. ,aporturile Ca8aniei lui -arlaam cu Ca8ania lui Coresi #i cea de la m"n"stirea Dealu P. -. O a n e #4 Ve !ile noa"tre Ca8anii( Core"i( Varlaam( M%n%"tirea Dealu( 7n ,rietenii i"toriei literare( .ucure#ti4 I4 01=04 p. 0==5 0<0C 8r. 'corpan4 Lo ul Ca8aniei lui Varlaam *n ve !ea noa"tr% literatur% omileti %( 7n I. M i n e a4 Cer et%ri i"tori e( ?III/?-I4 Ia#i4 01D34 p. :D:/:1<. EKtrase din Cazanie: Ca8aniile lui Varlaam( 7n Autorii romni ve !i i ontim$orani( .ucure#ti4 'ocec4 021:C opera 7ntrea%" se editeaz" acum de +unda!ia re%al". ,ravila lui -asile Aupu a ost repu$licat" de I. ' i o n 4 Carte romnea" % de *nv%&%tur% de la alte -iude&e( .oto#ani4 02>:C apoi de Ion M. . u j o r e a n u4 Colle &iune de le-iuirile Romniei ve !i i ele noui( III4 .ucure#ti4 022:4 p. 052;C '. 8. Aon%inescu4 Le-i ve !i romneti i i8voarele lor( I@ ,ravila Moldovei din vremea lui Va"ile Lu$u( 7nso!it" de 0G izvoadele sale4 ;G de varianta sa munteneasc" 7ntrupat" 7n *ndre$tarea le-ii a lui Matei .asara$4 =G de t"lm"cirea sa 7n ran!uze#te de &. Patro%net4 .ucure#ti4 C. 8o$l4 010;. 'tudii: '. 8. Ao n/% i n e s c u4 ,ravila lui Va"ile Lu$u i ,ro"$er Iarina iu"( romani"tul italian( .ucure#ti4 0131C Ion Peretz4 ,ravila lui Va"ile Lu$u i i8voarele ei -re eti( 7n rev. Ar!iva( Ia#i4 ??-4 010D4 p. ;30 5 ;;0C acela#i4 I"toria dre$tului romne" ( II4 p. ;205=0;4 Eustratie: =D3 5 =<>C '. 8. Aon%inescu4 ,%rerile d#lor lor-a i ,ere& de"$re ,ravila lui Va"ile= Lu$u( .ucure#ti4 010:C Nt. 8r. .erechet4 I"toria ve !iului dre$t romne" ( I4 I8voarele @'eminarul de istoria vechiului drept romnescG4 Ia#i4 01==4 p. 0<35020. MIT,(P(AIT)A D('(+TEI &m v"zut mai sus c"4 pe la jum"tatea veacului al ?-TI/lea4 mitropolitul L"rii ,omne#ti 7nsu#i constata c" clerul nu mai cuno#tea lim$a slavon"4 care totu#i4 prin puterea tradi!iei4 d"inuia 7n $isericile noastre #i c"4 din aceast" cauz"4 o icierea cultului divin se "cea anevoie. ( 7nviorare a culturii slavone nu mai era cu putin!" 7n !"rile noastre4 deoarece 7n sudul dun"rean4 oprimat su$ ap"sarea turceasc"4 ocarele de c"rtur"rie slav" se stinseser". Aa aceast" r"sp7ntie din via!a $isericii noastre se ive#te marele mitropolit Doso tei4 care4 ad"p7ndu/se din izvoarele autentice ale ortodoKiei4 7ncepe munca %rea pentru introducerea lim$ii na!ionale 7n $iseric". Neculce4 care era copil pe vremea c7nd Doso tei o icia serviciul divin 7n mitropolia Moldovei4 cu acea prestan!" pe care i/o admirau chiar re%ele #i no$ilimea polon"4 ne/a l"sat despre el urm"torul portret: ;30

E&cest Doso teiu mitropolitul nu era om prost l de elul luiC era neam de mazil4 prea 7nv"!atC multe lim$i #tia: elin este4 latine#te4 slavone#te #i altele. &d7nc din c"r!i %r"ia #i deplin c"lu%"r #i $l7nd ca un mielC 7n !ara noastr" pre aceste vremi nu se a la om ca acela.F Din cercetarea mai atent" a operei lui Doso tei se vede c7t de 7ndrept"!it" este a irma!ia lui Neculce: Emulte lim$i #tiaF. 7ntr/adev"r4 7n a ar" de lim$a slav" veche 7n care o icia serviciul divin4 el mai cuno#tea $ine lim$a %reac" 5H poate c" o deprinsese de copil 7n mediul amiliei 5 dup" cum dovedesc utilizarea de izvoare %rece#ti 7n operele sale. De alt" parte4 reproducerea 7n ,arimii @0<2=G a unor versuri latine despre 'i$ila Eritreea4 traduse apoi 7n stihuri romne#ti4 precum #i numeroase citate latine din operele sale4 transcrise 5 ca #i cele %rece#ti 5 7n caractere chirilice4 iindc" nu avea literele respective4 aduc o pro$" c" el cuno#tea #i lim$a latin". Aa cuno#tin!a lim$ilor vechi 5 slav"4 %reac" #i latin" 5 tre$uie#te ad"u%at" #i polona. 7ntr/o noti!" din ,"altirea *n ver"uri ne spune teKtual: Ea#a am cetit 7n Psaltirea cea le#asc"F4 iar4 pe de alt" parte4 pe mar%inea unei c"r!i vechi4 adau%" l"muriri 7n lim$a polon". Cuno#tin!ele lui 7n aceast" lim$" erau4 se pare4 destul de 7naintate4 iindc" 7ntr/un r7nd 5 7n ,arimii 5 se 7ncumet" chiar s" traduc"4 7n stihuri polone4 versurile latine despre 'i$ila Eritreea4 care a prezis na#terea M7ntuitorului. E pro$a$il4 7n s 7r#it4 ca 7n eKilul lui de la 'trij s" i 7nv"!at #i lim$a ucrainean". &ceast" minte poli%lot" avea #i o ad7ncit" cultur" teolo%ic" #i pro an"C dup" cum se vede din numeroasele note #i comentarii de ordin teolo%ic4 istoric4 %eo%ra ic #i etno%ra ic4 7mpr"#tiate 7n traducerile sale @mai ales la ,"altirea *n ver"uri1+ &#a se eKplic"4 7ntr/o vreme c7nd slavonismul era 7nc" 7nr"d"cinat la noi4 curajul cu care a luat asupr"/#i opera de na!ionalizare a serviciului divin #i tot a#a se eKplic" amestecul lui4 pe timpul eKilului4 7n controversele litur%ice #i do%matice ale $isericilor ruse#ti. -ia!a. )nde s/a ormat su lete#te acest mare 7ndrum"tor al $isericii moldovene#ti4 7n ce 7mprejur"ri a 7nv"!at el at7tea lim$i #i a ajuns la o cultur" a#a de aleas"4 s7nt chestiuni la care4 7n actualul stadiu al cercet"rilor istorice4 nu se poate r"spunde cu preciziune. '/a crezut de unii istorici c" era de ori%ine %recC al!ii au presupus c" era ucrainean: azi avem motive temeinice a crede c" era romn macedonean. Aacea #i D. 8"zdaru4 care au studiat leKicul lui4 au semnalat unele cuvinte care nu se %"sesc dec7t la aromni. P"rin!ii #i amilia lui4 de asemeni4 poart" numiri 7ntr/adev"r neo$i#nuite 7n celelalte !inuturi romne#ti. Tat"l se numea4 dup" cum a l"m dintr/o 7nsemnare pu$licat" de Oasdeu 7n Ar!iva i"tori %( Aeontar4 $unicul .arila4 mama Misira. De alt" parte4 una din m"tu#ile sale purta numirea de 'tanca4 a#a de o$i#nuit" 7n onomastica noastr". Dintr/o scrisoare adresat" patriarhului Moscovei4 a l"m c" Doso tei era 7nrudit cu amilia Uiriac Papar" din Aem$er%4 ori%inar"4 se pare4 din Ianina. 7n Aem$er% se a la pe vremea aceea4 %rupat" 7n jurul $isericii ortodoKe4 o ,ro"t B de neam de jos. ;3;

7nsemnat" colonie %receasc"4 7ntre care erau desi%ur trecu!i #i moldovenii #i romnii macedoneni. Numele de amilie Papar" se 7nt7lne#te azi la romnii sud/dun"reni. Dealt el o amilie Papar" 5H poate o ramur" a celei sta$ilite 7n A^o^ 5H se 7nt7ln#te 7n documentele moldovene#ti 7nc" din vremea lui Nte an cel Mare4 care 7nt"re#te drepturile lui Mihail Papara #i ale so!iei sale asupra Emo#iilor str"mo#e#tiF. Ae%"turile de rudenie str7ns" ale lui Doso tei cu amilia Papar" din A^o^ las" deschis" ipoteza c" Doso tei 7#i va i petrecut copil"ria 7n Polonia #i 7#i va i a#ezat temelia studiilor sale poate 7n #coala +r"!iei ortodoKe din A^o^4 pe care o %"sim 7ntr/un r7nd4 7mpreun" cu 7ntrea%a comunitate4 su$ epitropia rudei sale Uiriac Papar". 7n aceast" #coal"4 reor%anizat" de Petru Movil"4 se predau pe l7n%" lim$a slav" $isericeasc" #i polona #i lim$ile clasice: %reac" #i latin"C iar dintre disciplinele pro ane: retorica #i poezia. 'e n"scuse la 0<;D4 #i 7n 0<D1 5 deci la v7rsta de ;: de ani 5 7l %"sim printre umilii monahi care 7#i 7nchinau vremea studiului4 7n lini#tea m"n"stirii Po$rata. De aici se 7nal!" repede: 7n 0<:24 la v7rsta de =D de ani4 este ales episcop de Ou#iC un an mai t7rziu este str"mutat ca episcop de ,oman #i 7n 0<>04 7n a doua domnie a lui Duca/vod"4 e ales mitropolit al Moldovei. Noul mitropolit avea 7n urma lui o munc" %rea pe t"r7mul culturii #i venea cu inten!ia de a re7nvia activitatea c"rtur"reasc" din epoca lui -asile Aupu. Tipo%ra ia care usese instalat" 7n m"n"stirea Treis etitele de -asile Aupu se ruinase4 #i Doso tei4 care tradusese ,"altirea *n ver"uri( s/a v"zut nevoit s" trimeat" manuscrisul 7n Polonia4 la m"n"stirea rutean" din )nie^4 ca s"/0 vad" tip"rit. -remurile nu erau 7ns" atunci prielnice pentru activitatea cultural". 7n lupta deschis" 7ntre poloni #i turci4 7n jurul cet"!ii Ootinului4 Petricecu/vod"4 7n!ele%7ndu/se cu domnul muntean4 trece de partea polonilor. Turcii s7nt $"tu!i4 iar Petriceicu e silit s" u%" 7n Polonia dinaintea lui Dumitra#cu Cantacuzino4 adus de turci. Cu Petriceicu pleac" 7n eKil #i mitropolitul Doso tei4 care se amestecase 7n politica !"rii4 !in7nd cu polonii. 7ntorc7ndu/se 7ns" din Polonia la 7nceputul anului 0<>:4 este 7nchis 7n m"n"stirea ' . 'ava din Ia#i4 de unde4 li$er7ndu/se cur7nd4 recap"t" 7ncrederea domnului #i este reinstalat 7n scaunul mitropolitan. De aci 7nainte mitropolitul Doso tei renun!" la lupta politic" #i/#i 7nchin" toate puterile intereselor culturale ale !"rii. El 7ncearc" s" re ac" tipo%ra ia lui -asile Aupu4 pun7nd4 dup" I. .ianu4 s" se toarne din nou matri!e4 dup" P. Panaitescu4 aduc7nd material nou tipo%ra ic de la m"n"stirea din )nie^4 7mpreun" cu tipo%ra ul -asile 'tadnicRi4 pro$a$il o rud" a lui 'imion 'tadnicRi4 #e ul tipo%ra iei din )nie^. 7n aceast" tipo%ra ie a ap"rut4 la 0<>14 Litur-!ierul lui Doso tei. Dar literele turnate erau %reoaie #i ur7te. Tre$uia s" caute 7n alt" parte materialul necesar pentru a se pune la punct tipo%ra ia ruinat". 7mprejur"rile prielnice se ivir" cur7nd. 7n 0<>1 turcii cuceriser" )craina #i o eriser" domnului moldovean 8heor%he Duca4 5 venit pentru a treia oar" 7n domnie 5H sarcina de a o administra #i de a le mijloci pacea cu ru#ii. 7n acest scop4 8heor%he Duca trimite o solie la Moscova4 c"reia/i 7ncredin!eaz" #i Doso tei dou" scrisori: una c"tre Nicolae MilescuC alta direct c"tre patriarhul Ioachinij ru%7ndu/0 s"/i trimit" 5H prin solul moldovean4 c"pitanul Iona#co .ilevici 5un teasc de tipo%ra ie #i slovele necesare cu care s" poat" tip"ri c"r!ile traduse de ;3=

el din lim$a %reac" #i din cea slavon". ,ezultatul a 7ntrecut a#tept"rile4 iindc" patriarhul 7i trimite 7mpreun" cu o tipo%ra ie complet" 5 prin care putea s"/#i realizeze str"duin!a de a 7nzestra $isericile !"rii cu teKtele necesare serviciului divin H5 #i o scrisoare care v"de#te stima de care se $ucura Doso tei 7ntre contimporani: E& $inevoit Domnul Dumnezeu a a#eza ierarh 7n!elept oamenilor s"i... pe Prea ' in!ia Ta4 care/i pa#ti $ine printr/o 7n!eleapt" c7rmuire4 c" #i mai departe de noi a p"truns o$#teasca laud" pentru a Ta urmare 7n Oristos ... &m a lat str"lucita Ta evlavie c"tre Domnul Dumnezeu #i r7vna cea dumnezeiasc" #i ier$inte ce o ai 7n lucrurile Tale ortodoKe #i sincera Ta 7n%rijire pentru turma 7ncredin!at" Lie.F Cu materialul adus din Moscova4 mitropolitul Doso tei re ace tipo%ra ia lui -asile Aupu #i4 7ntr/un r"stimp de relativ" lini#te #i pace4 el se a#az" pe lucru4 pun7nd su$ tipar c"r!ile traduse4 care a#teptau de mult" vreme s" vad" lumina. Traducerea c"r!ilor litur%ice. 7n epoca lui Matei .asara$ #i -asile Aupu4 din ciclul c"r!ilor o$i#nuite 7n $iseric"4 a$ia se tip"riser" Cazaniile4 care !ineau locul predicilor #i care se citesc la s 7r#itul serviciului divin. Dintre c"r!ile de ritual4 numai 7n Muntenia se tip"riser" trei 5 ,o-ri)ania( MT"tirio #i T*rno#"ania )i"eri ilor 5 cu indica!iile tipicului4 adic" cu l"muririle ce se dau preotului cu privire la chipul cum tre$uie s" slujeasc"4 7n romne#te4 dar cu ru%"ciunile 7n slavone#te. Din nenorocire #i acest pas timid 7nainte a ost 7mpiedicat prin z$uciumul vremurilor ce au urmat #i 7n care tipo%ra ia lui Matei .asara$ #i cea a lui -asile Aupu useser" ruinate. )rc7ndu/se pe scaunul mitropolitan al Moldovei4 Doso tei4 c"lu%"r de o lar%" cultur" ortodoK"4 7ntemeiat pe sensul intim al ' intelor 'cripturi4 introduce cu curaj4 dou"zeci de ani mai t7rziu4 7n $iserica Moldovei4 marea re orm" a na!ionaliz"rii serviciului divin. Aa doi ani a$ia dup" ce usese ales mitropolit4 el d"ruise 5 cum spune 7nsu#i 5 lim$ii romne#ti ,"altirea t"lm"cit" 7n versuri #i tip"rit" la m"n"stirea )nie^ din Polonia. 7n acela#i an 0<>=4 tip"re#te4 tot 7n romne#te #i tot la )nie^4 A ati"tul N%" %toarei de Dumne8eu+ 7n 0<>1 tip"re#te Dumne8eia" a litur-!ie( retip"rit" #i 7n 0<2=4 #i cuprinz7nd litur%hia s 7ntului -asile cel Mare #i a s 7ntului 8ri%ore Dialo%ul4 la care s/au mai ad"u%at sluj$ele o$i#nuite: la aducerea primelor ructe 7n $iseric"4 la aria cea de p7ine4 la culesul viilor4 la $la%oslovenia vinului 7n cram"4 la r7nduiala daniilor4 la $la%oslovitul m"r!i#oarelor 7n Duminica +loriilor. 7n 0<20 Doso tei tip"re#te Molitveni ul de#n&%le" 5 adic" pe 7n!elesul tuturor4 deci 7n lim$a romn" 5 care cuprinde ru%"ciunile #i sluj$a o$i#nuit" la lo%odn"4 cununie4 $otez4 maslu #i 7nmorm7ntare. 7n 0<2= ne d" O toi!ul( numit a#a iindc" cuprinde cele opt sluj$e o$i#nuite duminica4 iecare pe c7te un ton aparte. Este o oper" imno%ra ic"4 alc"tuit" 7n mare parte de s 7ntul Ioan Damasceanul pe la anul >=:4 7n m"n"stirea ' . 'ava4 la care s/au ad"u%at apoi compozi!iile c"lu%"rilor studi!i #i troparele 7mp"ra!ilor $izantini Aeon al -l/lea cel 7n!elept #i Constantin Por iro%enetul. Motivele care l/au 7ndemnat pe Doso tei s" traduc" #i s" tip"reasc" aceste c"r!i se v"d clar din pre e!ele lui: ;3D

E8r"din" 7ncuiat" #i 7nt7n" pecetluit" de... ce olosu/iI precum scrie acela marele #i vestitul Potolomeiu4 milostive #i luminate Doamne. Caria noi4 citind erminiile #i t7lcovaniile 'intei 'cripturi4 a l"m c" o zice pentru *n !i"ul *n&ele"ului( %rii o vedem *n vremile noa"tre( % i a ia $u&in% "*r)ie e o *nv%&% de#n&ele-ia( *n % "#au $%r%"it *n &ar% +++ Cela ce prorocia#te4 adec" spune de/n!"les oamenilor4 %r"ia#te zidire #i m7n%"iare4 7ndemn"tur" #i dojana. Cela ce %r"ie#te 7n lim$" @ne7n!eleas" de poporG pre sine zidea#teC iar" cela ce spune de/n!"les4 $esearic" zidia#te. C" mai mare/i cela ce spune de/n!"les4 dec7t cela ce %r"ia#te 7n lim$"... C" 7n $iseric" mai voia mi/i cinci cuvinte cu mintia mia s" %r"iescu4 ca #i pre al!ii s" 7nv"!4 dec7t ziace mii de cuvinte 7ntr/alt" lim$".F Iar 7n alt loc4 reproduc7nd 7ntre$area adresat" de Marcu4 patriarhul &leKandriei4 lui Theodor .alsamon4 patriarhul &ntiohiei: ECuvine/se oare ca preo!ii ortodoc#i din 'iria4 din &rmenia #i din alte !"ri ortodoKe s" litur%iseasc" 7n lim$ile lor propriiIF4 aduce r"spunsul lui .alsamon4 7ntemeiat pe pasaje din scrisorile apostolului Pavel: ECeea ce/s provoslavnici 7ntru tot4 de vor i de elineasc" lim$" ne$artni i( $re lim)a .lor^ "% "lu9ea" % S'+ Litur-!ie=+ Dup" cum reiese destul de limpede din teKtele de mai sus4 mitropolitul Doso tei era convins de necesitatea introducerii lim$ii na!ionale 7n $iseric". Este cel dint7i mitropolit din principate care4 7ncep7nd aceast" mare re orm" de 7ncet"!enire a %raiului str"mo#esc 7n altar4 caut" s" convin%" clerul din vremea sa c" o icierea cultului 7n lim$a 7n!eleas" de masele ad7nci ale poporului4 departe de a i o r"t"cire 7n apele ereziilor4 e dimpotriv" 7n con ormitate cu tradi!ia ' intelor 'cripturi. Din traducerile lui Doso tei4 dou" dep"#esc pro$lema introducerii lim$ii na!ionale 7n $iseric" #i intereseaz" 7n chip deose$it istoria literaturii noastre. '7nt: ,"altirea *n ver"uri #i Vie&ile "'in&ilor+ Psaltirea 7n versuri. ,"altirea tip"rit" la )nie^ 7n 0<>= este4 dup" cum o m"rturise#te 7nsu#i stihuitorul ei4 rodul unei munci %rele: a lucrat/o Ecu mult" trud" #i vriame 7ndelun%at"F4 7n Ecinci ani oarte cu os7rdie mareF. ( copie manuscris" a teKtului 5H p"strat" 7n .i$lioteca &cademiei ,omne 5 poart" semn"tura lui Doso tei ca episcop de ,oman4 dar din m"rturia pe care ne/o d" pre a!a teKtului tip"rit 7n 0<>=4 c" s/a 7mplinit cu oarte mare os7rdie 7n cinci ani4 rezult" c" Doso tei a 7nceput s" lucreze la opera sa din 0<<2. -ersiunea p"strat" 7n manuscrisul din 0<>0 are o importan!" aparte4 iindc"4 pus" 7n paralel" cu teKtul tip"rit 7n 0<>=4 ne d" posi$ilitatea de a urm"ri procesul de ela$orare #i crea!ie al mitropolitului poet4 care4 nemul!umit de prima redac!ie4 revede necontenit teKtul4 modi ic" uneori ritmul4 corecteaz" eKpresia4 7ndreapt" mereu4 ve#nic 7n c"utarea unei orme mai clare #i mai eKpresive. Cum a ajuns Doso tei la ideea de a traduce psalmii 7n versuri romne#ti4 c"ci p7n" la el nu se cunoa#te nici un model tip"rit 7n literatura ortodoK"4 nici 7n cea slav"4 nici 7n cea %reac"4 a ar" doar de 7ncercarea p"strat" 7n manuscris a lui 8h. Palamed. 'e #tie c" ideea de a versi ica psalmii #i de a/i a#eza pe melodii4 pentru a i c7nta!i 7n $iserici4 7n reuniuni4 7n case4 a pornit de la calvini#tii rancezi. ;3:

Calvin 7nsu#i a versi icat c7!iva psalmi4 dar cele mai rumoase versuri le/a dat poetul rancez Clement Marot @0D1:50:DDG4 care a versi icat :3 de psalmi. De la ace#tia s/au inspirat traduc"tori din toate !"rile pe unde a p"truns re orma4 p7n" la marele poet polon Ioan Uochano^sRi4 a c"rui oper"4 pu$licat" 7n 0:>> #i retip"rit" apoi 7n nenum"rate edi!ii 5 0: p7n" 7n vremea lui Doso tei 5 a servit de im$old pentru traducere #i de model pentru versi ica!ie lui Doso tei. Ioan Uochano^sRi usese reprezentantul principal al poeziei culte din Eepoca de aurF a literaturii polone #i4 cum 7l numesc istoricii literari4 Ep"rintele poeziei poloneF. -echi student al cele$rei )niversit"!i din Padova4 a c"l"torit la Paris4 unde a cunoscut pe ,onsard #i pleiada. 7n traducerea psalmilor4 Uochano^sRi4 urm7nd eKemplul lui Clement Marot4 s/a str"duit s" dea poeziei na!ionale reli%ioase4 care eKista 7naintea lui dar care era mediocr"4 o valoare artistic" superioar" #i s" o 7nal!e pe cele mai ridicate culmi ale artei. (pera nu era u#or de 7ndeplinit4 c"ci poetul nu putea s" dea curs li$er inspira!iei sale: nu tre$uia s" se lase urat de su%estiile cei le d"dea teKtul ori%inalului4 care reprezenta o tradi!ie sacr"4 #i 7n acela#i timp era nevoie s" p"streze #i toat" r"%ezimea mistic" a ori%inalului #i s" evite platitudinea. Pentru a p"trunde c7t mai ad7nc 7n %7ndul intim al ori%inalului e$raic4 el a olosit mai toate traducerile anterioare. 7n ce prive#te stilul traducerii lui Uochano^sRi4 e peste 7ndoial" c" nu se putea cere pentru vremea aceea ca poetul polon s" respecte din poezia oriental" a psalmilor coloritul local4 pe care 0/a introdus4 mult mai t7riziu4 7n literatura european"4 romantismul secolului al ?l?/lea. Pentru a 7n!ele%e coloritul speci ic e$raic al psalmilor4 s/ar i cerut o cultur" cu mult superioar" aceleia pe care o aveau contimporanii lui Uochano^sRi. Dar renun!7nd la elementul eKotic4 Uochano^sRi a iz$utit s" de%ajeze din c7ntecele de durere #i de umilin!" 7naintea divinit"!ii4 ale re%elui izraelit4 sentimentele ad7nc omene#ti #i s" ni le transmit" 7ntr/o orm" ritmic"4 plin" de noutate #i varietate4 7m$o%"!ind metrica polon" cu multe inova!ii iz$utite. I. .ianu4 pu$lic7nd 7n 022> ,"altirea lui Doso tei4 a ar"tat c" structura versurilor mitropolitului moldovean este imitat" dup" !es"tura versurilor lui Uochano^sRi. 8"sim la Doso tei ritmica utilizat" de poetul polon4 lun%imile de versuri ale modelului #i succesiunea rimelor 5 versuri perechi @0 cu ;4 = cu DG alc"tuite totdeauna din c7te dou" sila$e @rime eminineG. Doso tei a luat 7ns" de la Uochano^sRi numai modelul4 ormele de versi ica!ie 7n %eneral4 c"ci 7n am"nunte m"sura versurilor lui nu corespunde cu m"sura versurilor lui Uochano^sRi. +ondul traducerii a r"mas neatins de in luen!a polon". Iat" un eKemplu desprins chiar din psalmul 0. Uochano^sRi spune4 traduc7nd ad litteram teKtul Psaltirii: E'unt ca pleava care se murd"re#te pe p"m7nt #i pe care v7ntul o arunc" unde vreaF. Doso tei dezvolt" ima%inea 7n elul urm"tor: Iar" voi necura!ii ca pleava De s7r% ve!i cunoa#te/v" isprava ;3<

C7nd s/a v7ntura dintr/arie pravul4 - ve!i duce4 cum s" duce spravulC Ni cu %riul nu/!i c"dea/n "!are. Dup" cum se vede4 7n mar%inile teKtului primitiv4 el introduce o ima%ine nou"4 7mprumutat" din cadrul vie!ii a%ricole: aria. Cei p"c"to#i vor i spul$era!i 7n v7nt ca pleavaC ei nu vor c"dea pe supra a!a ariei @ "!areG4 ca $oa$ele de %r7u curat 5 ima%inea su letelor cinstite. &semenea ampli ic"ri ale teKtului $i$lic4 care nu se %"sesc 7n Uochano^sRi 4 s7nt4 dup" cum m/a convins o con runtare a teKtelor "cut" cu ajutorul re%retatului prieten Nte an 8liKelli4 ostul decan al )niversit"!ii polone din `ilno4 destul de numeroase. De alt" parte4 spuneam c" Uochano^sRi a dezvoltat #i el teKtul autentic al Psaltirii4 olosindu/se 7ntre altele de versiunea lui .uchanan. Pe c7t ne/am putut 7ncredin!a din compararea teKtelor4 aceste ampli ic"ri ale lui Uochano^sRi4 ie c" s7nt proprii4 ie c" s7nt luate din .uchanan4 nu se %"sesc la Doso tei. Pentru teKtul Psaltirii4 Doso tei4 care era conduc"torul ortodoKiei 7n Moldova4 s/a servit de teKtele autorizate ale $isericii moldovene#ti: psaltirile slavone. Din acestea a p"strat el #i unele cuvinte4 care nu par s" mai i avut mare circula!ie 7n lim$a vremii sale fro"tul S %ur"C "terevie S oKspePia4 pucioas"C m%8d% b mit"G. Ca #i Uochano^sRi4 Doso tei nu putea avea nici el sim! pentru eKotismul oriental al poeziei $i$lice. Dar Doso tei a sim!it #i el ad7nc 7n su letul s"u rumuse!ea etern" a c7ntecelor de adorare #i umilin!" ale poetului re%e 7naintea divinit"!ii4 rumuse!e care a alinat 7n lun%ul veacurilor omenirea 7n ceasurile ei de durere4 #i4 vroind s" o 7mp"rt"#easc" contemporanilor s"i moldoveni4 a transpus/o 7n cadrul vie!ii sociale a timpului #i locului s"u. &st el4 ca #i 7n pictura primitiv" a ,ena#terii4 notele de coloare local" a$und" 7n tema $i$lic". 'e vor$e#te de EocineF4 de Emo#ii ce se dau cu uriceF4 de Edesc"lecarea mo#iiF4 de E$oieria lui IudaF4 de Eca taneF4 de E$ucine de corn de $ourF @unde teKtul $i$lic are: cornG. Iat" $un"oar" c7teva versuri care amintesc primirea trium al" a voievozilor $iruitori 7n cetatea de scaun a Moldovei: C7nta!i Domnului 7n strune4 7n co$uz de versuri $une4 Ni4 din erecate surle4 -ersul de psalomi s" urle Cu $ucium de corn de $our4 '" r"sune p7n"/n nour. Pentru a aprecia drept opera lui Doso tei 5H #i acesta este rostul istoriei literare 5H tre$uie s" !inem seam" de aptul c" el a luptat cu toate %reut"!ile 7nceputurilorC lim$a literar" a timpului nu usese 7nc" ml"diat" la necesit"!ile ritmice ale versului4 c"ci desi%ur nu putem considera ca modele serioase de versi ica!ie stihurile lui -arlaam #i ale lui )dri#te N"sturel la stema !"rii din c"r!ile pu$licate. 7ncerc"rile de versi ica!ie ale romnilor calviniza!i din &rdeal nu ajunseser" la cuno#tin!a lui. De alt" parte4 posi$ilit"!ile poetice ale lim$ii4 ima%inile #i toate mijloacele de eKpresivitate nu useser" 7nc" puse 7n valoare ;3>

printr/o 7ndelun%at" tradi!ie literar" 0 #i4 dac" la acestea mai ad"u%"m #i aptul c" ideile ori%inalului $i$lic tre$uiau turnate 7n versuri pe care atunci pentru 7nt7ia#i dat" le crea 7n lim$" mitropolitul poet4 e u#or de. 7n!eles pentru ce unele pasaje pline de poezia mistic" a vie!ii patriarhale s7nt redate 7n stihuri proliKe4 naive4 lipsite de armecul ori%inalului. Dar al"turi de aceste pasaje4 se %"sesc 7n traducerea lui Doso tei de multe ori ima%ini nea#teptate #i su%estive4 ad"u%ate peste mar%inile teKtului $i$lics adesea pentru nevoile construc!iei metrice4 care v"desc un su let cu ochii deschi#i #i spre rumuse!ile naturii. &colo de pild" unde teKtul Psaltirii d" numai: EChiar pas"rea #i/a a lat sie#i cas"F @7n traducerea p"rintelui 8ala 8alactionG4 Doso tei contureaz" ima%inea mai precis: Ca o vr"$iu!" ce s" 7ncui$eaz". 7n stra#in" de cas" dac" se/nsereaz". Iat" alte accente de lirism reli%ios c"rora nu le lipse#te vi%oarea #i coloarea ca de eKemplu: 7n ce chip dore#te cer$ul de 7nt7n"4 C7ndu/0 str7n%e setea de/0 arde/n pl"m7n". 'u letul meu4 Doamne4 a#a te dore#te. +iara codrilor cea mult" Toat" de mine ascult"C Ni de zim$ri5am cirezi multeC P"s"ri 7nc" am cu c7rduri De se !in de hran"/n c7mpuri. Ni cu urlete ploi mari v"rsa tare4 De ier$eau undele/n $ezn"4 ca/n c"ldare4 Ni din nouri mer%ea ream"t #i s"%ete4 '"/n%rozeasc" e%iptenii. 8lasul tunetului t"u tr"znia/n roat"4 De/!i lumina ul%erele lumea toat"C '/au str"mutat de cutremur tot p"m7ntul4 C7nd ai t"iat cale/n mare cu cuv7ntul. &m m7ncat p7ne cu s%ur" Ni lacr"mi 7n $"t"tur" De a!a m7niei tale. Peste luciu cu %enune Trec cor"$ii cu minune. 0 Izvorul de ap" vie al poeziei noastre populare4 care este tot at7t de vechi ca #i poporul nostru 5 #i de care ne vom ocupa la locul s"u4 c7nd vom putea s"/0 cuprindem cu privirea 7n toat" compleKitatea lui 5 nu ajunsese 7nc" s" re%enereze literatura c"rturarilor. Desi%ur c" mitropolitul Doso tei a cunoscut #i el c7ntecele pe care le c7ntau4 7n sunetele co$uzelor4 c7n/ t"re!ii la mesele domne#ti @vezi de eK. cronica lui Miron Costin4 ed. Uo%"lniceanu4 02>;4 tom. I4 p. = :0G. E pro$a$il c" metrica poeziei populare cu m"sura de : 5 < sila$e a in luen!at pe Doso tei 7n versurile sale. Dar o in luen!" mai ad7nc" a poeziei populare asupra traducerii lui Doso tei n/a ost 7nc" documentat". ;32

7n su letele pline de %riji ale contimporanilor s"i pentru urtunile timpului4 psalmii lui Doso tei4 prietenul lui Miron Costin4 au co$or7t o raz" de alinare. P"rerea re%retatului .ianu c" ei n/au avut r"sunet la noi4 7ntruc7t 7n cultul ortodoK tradi!iunea nu le permitea s" ie introdu#i #i c7nta!i 7n $iseric"4 tre$u/ie#te azi recti icat". C7t" m7n%7iere 7n clipe de su erin!e ori 7n ceasuri de medita!ie reli%ioas" au adus psalmii lui Doso tei se vede din aptul c" dasc"lii #i c7nt"re!ii anonimi ai poporului au adaptat4 pentru unele $uc"!i4 melodie. 7n vechile manuscrise din .i$lioteca &cademiei ,omne am %"sit numeroase eKemplare din toate !inuturile romne#ti 5 Moldova4 Muntenia4 Transilvania 5 7n care psalmii s7nt copia!i al"turi de alte c7ntece pro ane #i reli%ioase. Dintre psalmii lui Doso tei4 c7!iva4 ca de pild" D< @EAim$ile s" salteFG4 D2 @E-eni!i cu to!i dimpreun" s" ne acem voie $un"FG4 1D @E&uzi!i acestea toate4 neamuri4 noroade #i %loateFG4 12 @EDomnul st"tu crai 7n !ar"FG au ost a#a de $ine modula!i 7n spiritul poporan4 7nc7t4 prin mijlocirea4 pro$a$il4 a dasc"lilor de $iserici4 au p"truns 7n ciclul colindelor populare #i se c7nt" p7n" 7n vremurile noastre de copiii care poart" cu steaua4 pe uli!ele satelor #i ora#e/ lor4 solia na#terii M7ntuitorului. Din c7ntecele de stea4 psalmii lui Doso tei au ost introdu#i mai departe 7n !es"tura dramei reli%ioase populare a -icleimului 5 cu deose$ire psalmii 1D #i 12. Din n"dejdea pus" de neo$ositul mitropolit moldovean de a da aripa versului romnesc poeziei vechi cre#tine4 c7!iva psalmi au co$or7t ast el 7n su letul poporului4 amestec7ndu/se 7n c7nt"rile #i n"zuin!ele lui. -ie!ile s in!ilor. & doua oper" important" din activitatea literar" a mitropolitului Doso tei4 dup" ,"altirea *n ver"uri( este colec!ia complet" a vie!ilor de s in!i4 care s/a imprimat la Ia#i 7ntre 0<2;50<2<4 cu tiparul adus din Moscova4 de la patriarhul Ioachim. Din cercet"rile 7ntreprinse de re%retatul Iulian Nte "nescu 7ntr/o $un" lucrare de doctorat4 Le-ende de"$re S'+ Con"tantin *n literatura romne" %( precum #i din sondajele "cute de noi 7n di erite capitole ale operei4 reiese c" m"rturia lui Doso tei 7nsu#i4 din pre a!a operei4 c" Ea tradus de pre %recia#te #i de pe s7r$ia#te pre lim$a romneasc"F4 se con irm". Iulian Nte "nescu a iz$utit chiar s" precizeze izvorul principal din care #i/a scos traducerea sa Doso tei. &ceasta este prelucrarea neo%reac" a mineelor $izantine4 "cut" #i tip"rit" de MaKimos Mar%unios4 episcopul Citerei4 care a tr"it 7ntre 0:D150<3;. 7n a ara de Mar%unios4 s/a mai servit de ori%inalele $izantine4 editate #i acestea 7n tipo%ra ia %receasc" din -ene!ia a lui 8lPRPs. Pe alocuri4 unele am"nunte istorice le/a scos din le%endele ha%io%ra ice4 care useser" 7ncorporate 7n crono%ra ele $izantine ale lui Dorotei de Monem$asia #i ale lui Matei Ci%ala. Ni4 7n s 7r#it4 pentru unele nedumeriri 7n traducere4 a urmat tradi!ia teKtelor medio/ $ul%are 7ntre$uin!ate pe atunci 7n $isericile noastre. Colec!ia vie!ilor de s in!i a mitropolitului Doso tei cuprinde mai multe %rupe de le%ende. ( prim" %rup" 5 mai mic" 5 e ormat" de le%ende re eritoare la M7ntuitor4 la amilia s 7nt" #i la apostoli4 mai toate eKtrase din evan%heliile apocri e. & doua %rup" 5 mai mare 5 este ormat" din le%endele martirilor #i ale asce!ilor. ;31

'e cunosc pri%onirile %roaznice pe care le/au avut de 7ndurat cre#tinii primelor veacuri din partea romanilor4 c7nd ace#tia au 7nceput s"/#i dea seama c" r"sp7ndirea noii reli%ii surp" temeliile statului #i ale autorit"!ii lor. Marele istoric al $isericii cre#tine4 Euse$iu din Cesareea4 care a apucat epoca de 7ncheiere a persecu!iilor4 ne poveste#te puterea mistic" cu care 7ndurau chinurile cei ce nu voiau s" p"r"seasc" credin!a 7n M7ntuitorul: ar#i pe ru%uri4 arunca!i 7naintea iarelor 7n arenele circurilor4 s 7#ia!i cu cochilii #i un%hii de ier. 7n acele vremuri de ur%ie4 c7nd cre#tinismul era a$ia la 7nceputurile sale4 nu era cu putin!" ca el s" nu 7n!elea%" ce admira$ile pilde de rezisten!" 7n pri%oniri putea aduce or!a moral" a acestor eroice jert iri de via!" pentru credin!a cea nou". +anatizate de av7ntul cu care ace#ti ilumina!i primeau cununa de martiri4 masele populare vedeau 7n ei pe adev"ra!ii ale#i ai M7ntui/torului 7n lupta cu p"%7nismul. Dup" ce Constantin cel Mare pune cap"t persecu!iilor4 admi!7nd li$ertatea cultului cre#tin4 aten!ia $isericii este 7ndreptat" c"tre ascetism. ' 7ntul acestor noi vremuri este acum ascetul4 care4 retras de lume 7n codri sau pustiuri4 7#i morti ica trupul pentru a dezro$i su letul de ispitele cu care duhul 7ntunericului c"uta s"/i primejduiasc" m7ntuirea. 7n n"zuin!a de a eKpia p"catele lor #i ale semenilor4 asce!ii 7#i impuneau asperit"!i de via!"4 chinuri trupe#ti4 re uz7nd orice ad"post4 st7nd "r" nici un acoperi# vara su$ ar#i!a soarelui4 iarna 7n vi or4 v7nturi #i ploi4 p7n" ce trupul li se topea de chinuri #i se acoperea de r"ni. .iserica #i contimporanii au privit cu admira!ie #i pietate pe asce!i #i/i socoteau ca iind inspira!i de Dumnezeu. )n cronicar $izantin ne spune c" 7mp"ratul Isac &n%helos4 7ntr/o vreme de mare cump"n" 7n istoria .izan!ului4 a chemat 7n palat pe Ec"lu%"rii care um$l" cu picioarele %oale4 pe cei ce se culc" pe p"m7ntul %ol #i pe cei ce tr"iesc deasupra p"m7ntului pe coloaneF #i le/a cerut s" se roa%e lui Dumnezeu ca s" 7ndep"rteze primejdiile care amenin!au imperiul. Care s7nt elementele din care s/au alc"tuit le%endele ha%io%ra ice le/am ar"tat la p. 001 50;; Concep!ia ha%io%ra ului despre rolul #i misiunea s 7ntului pe p"m7nt pare s" i ost in luen!at"4 7n a ar" de tradi!ia literar" a apocri elor4 #i de curentele ilozo ice ale timpului #i cu deose$ire de mistica neoplatonician". Concep!ia misticei neoplatonice despre puterile supranaturale 7n eKtazul divin a in luen!at credin!a cre#tin" despre s in!i4 7n sensul c" ha%io%ra ul4 ca #i misticul neoplatonician4 admitea c" martirul sau ascetul4 care 7n eKtazul mistic se con unda 7n su letul s"u cu M7ntuitorul pentru a duce lupta 7mpotriva p"%7nismului4 7n clipele hot"r7toare era sprijinit de Domnul. M7ntuitorul radia atunci 7n jurul lor aureola divin" 5 cu care dealt el #i s7nt zu%r"vi!i 7n $isericile noastre 5 #i c" acest nim$ al s in!eniei 7i sustr"%ea de la in luen!a puterilor izice ale naturii4 ridic7ndu/i mai presus de ele. &ceast" concep!ie care st" la temelia le%endei ha%io%ra ice eKplic" caracterul supranatural al ac!iunii. -ie!ile de s in!i ne introduc ast el 7ntr/o lume de miraculos cre#tin4 7n care torturile cele mai 7n%rozitoare nu pot distru%e via!a martirului. De eKemplu s 7ntul Mamas #i Iulian s7nt condamna!i de autorit"!ile romane s" ie s 7#ia!i de iare s"l$atice4 dar la ziua sorocit"4 7n arena circului4 c7nd se d" drumul iarelor 7n l"m7nzite4 acestea4 7n loc s" se repead" asupra lor4 7#i domolesc uria #i4 ajun%7nd 7n a!a s in!ilor4 le lin% ;03

picioarele. ' 7ntul Tirs4 s"r$"torit la 0D decemvrie4 este v7r7t 7ntr/un sac cu scorpii #i vipere #i aruncat 7n mare4 departe de !"rmC cu ajutorul 7n%erilor sacul se s 7#ie4 s 7ntul iese nev"t"mat #i se 7ntoarce la !"rm4 c"lc7nd pe valuri ca pe uscat. C7nd Ermin%held4 iul unui re%e %ot4 este asasinat 7n temni!" din porunca tat"lui4 coruri de 7n%eri se sco$or din cer4 cu lumini4 7n c7ntece de slav" @0 noiemvrieG. Tot prin minuni4 de alt" natur" 7ns"4 se caracterizeaz" #i via!a s in!ilor asce!i. ' . Marian nu are nevoie4 7n puterea nop!ii4 de candel" ca s" scrie4 iindc" de%etele lui r"sp7ndeau lumina necesar". Aa moartea s 7ntului Aaz"r st7lpnicul @> noiemvrieG4 coloana pe care tr"ise str"luce#te 7n t"ria nop!ii ca o coloan" de oc4 p7n" la mari dep"rt"ri. Pentru a alc"tui $io%ra ia s 7ntului4 ha%io%ra ul4 care n/a urm"rit niciodat" o reconstituire istoric" a vie!ii4 ci numai o oper" de edi icare moral" dup" canonul sta$ilit prin datina ha%io%ra ic"4 a 7mprumutat de multe ori elemente din tradi!iile #i $asmele populare. &st el4 de pild"4 tema cu lupta voinicului pe !"rmul unei ape pentru m7ntuirea unei ecioare4 care apare 7n vechiul mit al lui Perseu #i &ndromeda4 7n le%enda celtic" a lui Tristan #i Iseult #i 7n o mul!ime de $asme populare4 ca de eKemplu 7n /alaurul u a$te a$ete din colec!ia lui Ispirescu4 a ost 7ncorporat" din secolul al ?O/lea #i 7n via!a s . 8heor%he4 alc"tuind partea cea mai rumoas" #i mai cunoscut" a le%endei. Tema aceasta ha%io%ra ic" a luptei s 7ntului 8heor%he cu $alaurul4 transpus" 7n versuri4 este oarte r"sp7ndit" la popoarele $alcanice #i are o paralel" interesant" 7n $alada noastr" popular" Iovan Ior-ovan+2 &lte motive de olclor4 ca de eKemplu motivul meiului miraculos care s "r7m7ndu/se anun!" moartea eroului4 a copilului care vor$e#te 7nainte de na#tere4 a cer$ului care c"l"uze#te pe calea m7ntuirii @s . PlachidaG4 au ost prinse #i ele 7n !es"tura le%endelor ha%io%ra ice. 'crise de autori di eri!i4 7n r"stimpuri di erite4 le%endele ha%io%ra ice s7nt oarte ine%ale. Multe s7nt cli#ee $anale4 7n altele miraculosul eKa%erat se apropie de %rotesc4 dar s7nt #i c7teva le%ende care4 prin %ra!ia lor naiv" #i prin pietatea lor duioas"4 au mi#cat ad7nc su letul cititorilor de pe vremuri. Iat" de pild" le%enda lui &v%ar4 asupra c"reia ne oprim pu!in pentru a 7n!ele%e mai $ine caracterul unei ast el de le%ende ha%io%ra ice precum #i mentalitatea celor ce se des "tau cu acest el de literatur"4 din care scoteau adesea 7ndemnuri #i pilde pentru via!". &v%ar4 toparhul Edesei4 iind chinuit de o $oal" %rea 5 dup" unele izvoare4 de lepr" nea%r" 5 auzind de minunile #i t"m"duirile s"v7r#ite de Oristos4 a trimis la el pe cancelarul s"u4 &nania4 un zu%rav iscusit4 ca s"/i izvodeasc" chipul #i s"/i duc" o scrisoare cu ru%"mintea de a veni 7n Edesa pentru a/0 m7ntui. E'" te a li aci cu mine 5 scrie toparhul 5 c"ci am 7n!eles c" evreii murmur" 7mpotriva ta #i vor s"/!i ac" r"u. Eu am cetatea prea mic"4 dar 7ndeajuns am7ndurora pentru a petrece cu cinste.F &nania4 ajuns tocmai c7nd Isus propov"duia poporului4 7ncearc" s"/i prind" chipul4 dar nu iz$ute#te s" iKeze nici o tr"s"tur"4 din pricina aureolei divine care/i nim$a a!a. Dup" ce #i/a 7ncheiat predica4 M7ntuitorul4 care #i %7ndurile ascunse ale oamenilor le cuno#tea4 a cerut solului s"/i dea scrisoarea. Dup" ce a citit/o4 #i/a sp"lat chipul cu ap"4 a cerut o n" ram" curat" 0 C . N. Carto j an4 C%r&ile $o$ulare *n literatura romnea" %( II4 p. 0<050<:. ;00

de in4 #i/a pus/o pe a!"4 #i/a imprimat chipul 7n ea #i a predat/o solului s" o duc" lui &v%ar 7mpreun" cu r"spunsul: E+ericit e#ti4 &v%are4 de vreme ce ai crezut 7n mine "r" s" m" i v"zut4 c"ci scris este despre mine4 ca cei ce m" vor vedea s" nu cread" 7n mine #i cei ce nu m" vor vedea aceia s" cread". Iar c7t despre cele ce/mi scrii4 ca s" vin la tine4 eu tre$uie s" 7mplinesc toate celea pentru care sunt trimes4 iar dup" ce le voi 7mplini4 s" m" 7nal! c"tre P"rintele cel ce m/a trimes ...F &v%ar cite#te scrisoarea #i4 7nchin7ndu/se la icoana Domnului cea ne "cut" de m7ini omene#ti4 deodat" se vede vindecat pe tot trupul de lepr"4 a ar" doar de o r"m"#i!" pe a!". C7!iva ani mai t7rziu4 dup" ce M7ntuitorul usese r"sti%nit4 7nviase #i se 7n"l!ase la cer4 &v%ar a l" c" a sosit 7n cetatea lui un evreu4 cu numele Tadeu4 care t"m"duia pe cei $olnavi 7n numele lui Isus. Toparhul trimite s"/0 aduc" la el #i c7nd Tadeu intr" pe u#a palatului4 7nv"luit 7n nim$ul str"lucitor al s in!eniei4 &v%ar se scoal" de pe tron #i 7l 7ntrea$" dac" 7ntr/adev"r el este ucenicul "%"duit prin scrisoarea M7ntuitorului. EDe vreme ce 5H r"spunse apostolul 5 mare n"dejde ai pus spre Domnul meu4 Isus Oristos4 pentru aceea4 iat"4 trimes iind de D7nsul4 am venit la tine #i4 dac" credin!a ta se va spori 7ntru tine4 toate cele dorite de tine dup" credin!a ta vor i.F E&t7ta am crezut 7ntru D7nsul 5 r"spunse &v%ar 5H 7nc7t am vroit s" adun puterea o#tirilor mele #i s" mer% asupra iudeilor4 celor ce l/au r"sti%nit pe El4 ci st"p7nirea roman"4 su$t care suntem4 m/au oprit pe mine.F Tadeu 7l lini#te#te4 l"murindu/0 c" M7ntuitorul n/avea nevoie de nici un sprijin4 c" el a 7ndeplinit pe p"m7nt voia tat"lui #i c"4 de/ar i vrut4 le%iuni de 7n%eri ar i adus 7n ajutorul lui. &v%ar este adus la credin!a cea dreapt"4 prime#te $otezul #i cu aceasta r"m"#i!a leprei de pe a!" dispare cu des"/v7r#ire. & doua zi4 Tadeu4 predic7nd norodului taina m7ntuirii4 aduce la cre#tinism 7ntrea%a cetate a Edesei4 care prime#te $otezul. '7m$urele acestei le%ende 7#i are o$7r#ia 7n cre#tinarea 'iriei prin re%ele &$%ar. &$%ar al I?/lea4 .ar MaBnu @0><5;0=G4 7ntorc7ndu/se din ,oma4 unde usese primit cu ast de 7mp"ratul 'everus4 a trecut prin &sia Mic". &ci a 7m$r"!i#at cre#tinismul4 pe care 0/a impus apoi 7n re%atul s"u. Mai t7rziu4 din n"zuin!a de a se 7nv"lui 7nceputurile cre#tinismului 7n 'iria 7ntr/o aureol" le%endar" de %lorie #i de s in!enie4 evenimentul a ost transpus 7n epoca de apostolat a M7ntuitorului #i pus 7n le%"tur" direct" cu el. Ae%enda c"p"tase4 7nc" din secolul al III/lea4 orma scris" 7n lim$a siriac" #i se p"stra 7n arhivele din Edesa4 unde a %"sit/o marele istoric al $isericii cre#tine4 Euse$iu4 episcopul Cesareei #i prietenul lui Constantin cel Mare. Euse$iu a tradus/o 7n lim$a %reac" #i a 7nserat/o 7n cartea I/a @cap. ?IIIG a istoriei sale $iserice#ti. Motivul cu n" rama4 icoana ne "cut" de m7ini omene#ti4 nu "cea parte din structura primitiv" a le%endeiC el apare pentru 7nt7iasi dat" 7n secolul al -/lea. Din lumea siriac"4 motivul a trecut apoi4 7n secolul al -l/lea4 7n .izan! #i a do$7ndit o vitalitate a#a de puternic"4 7nc7t a ost eKploatat mai t7rziu4 7n timpul luptelor iconoclaste4 de c"tre teolo%ii $izantini 7n sprijinul tezei c" icoanele au ost instituite pe p"m7nt de M7ntuitorul 7nsu#i. 7n secolul al -)I/lea4 scriitorii $izantini4 cei sirieni #i pelerinii apuseni ne 7n#tiin!eaz" c" ;0;

icoana trimis" lui &$%ar se %"sea 7ntr/adev"r la Edesa. Ea a ost adus" apoi 7n Constantinopol4 pe timpul 7mp"ratului $izantin ,omanos Aecapenos4 care dezl"n!uise r"z$oiul 7mpotriva ara$ilor pentru li$erarea !inuturilor cre#tine de su$ p"%7ni. &ducerea icoanei 7n Constantinopol #i depunerea ei 7n $iserica -laherne din palatul imperial s/a "cut cu mare ast #i4 pentru comemorarea acestui eveniment 7n via!a $isericii ortodoKe4 s/a alc"tuit chiar atunci sluj$a care se cite#te #i azi 7n $iserica noastr". Ae%enda aceasta pioas"4 cu %ra!ia ei naiv"4 care a instituit 7n $iserica ortodoK" dou" comemor"ri 5 la ;0 au%ust pr"znuirea s 7ntului Tadeu #i la 0< au%ust aducerea icoanei din Edesa 7n .izan! 5 a l"sat urme ad7nci 7n arta reli%ioas" #i 7n olclor. 7n zu%r"veala $isericilor noastre4 E7n amintirea lui &v%ar #i a icoanei M7ntuitorului4 se aplic" at7t n" rama s 7nt" c7t #i ro#ietica c"r"mid" s 7nt"4 jos pe tam$urul cupolei #i anume vizavi una de alta: n" rama la r"s"rit4 c"r"mida la apusF. Ae%enda a ost mult citit" #i a l"sat urme 7n olclor. 7n unele !inuturi 5 7n p"r!ile 'i%hi#oarei #i 7n .anat 5 scrisorile lui &v%ar c"tre M7ntuitorul #i a M7ntuitorului c"tre &v%ar s7nt 7ntre$uin!ate4 dup" cum a ar"tat r"posatul .o%rea4 p7n" azi ca talismane. EEle s7nt 7n %enere numite4 dup" numele topar/hului4 av-are( prin corup!ie advare sau ar-are( care 7nseamn" orice amulet 7n %enere4 salv/conduct mistic4 c"ruia supersti!ia popular" 7i atri$uie o putere pro ilactic".F &st el numele re%elui Edesei4 care a introdus cre#tinismul 7n 'iria4 a ajuns 7n leKicul romnesc un nume comun4 cu sensul de amulet 5 o curioas" evolu!ie semantic" 7n via!a cuvintelor. 7n colec!ia vie!ilor de s in!i a mitropolitului Doso tei mai s7nt 7nc" multe alte le%ende4 tot at7t de atr"%"toare prin %ra!ia lor naiv" #i tot at7t de interesante prin pro$lemele pe care le ridic" cu privire la su$stratul istoric sau la le%"turile cu olclorul. &#a s7nt4 de pild": le%enda despre s 7ntul &leKie care #i/a p"r"sit p"rin!ii #i so!ia 7n noaptea nun!ii ca s" urmeze chemarea M7ntuitorului4 de care ne/am ocupatC despre s 7ntul Eusta!iu Plachida @;3 sept.G4 care4 lu7ndu/ se la o v7nt"toare pe urmele unui cer$ miraculos4 a ost convertit la cre#tinismC despre s 7nt" Tecla @;D sept.G4 care4 ascult7nd de la ereastra casei p"rinte#ti predica apostolului Pavel4 #i/a p"r"sit mama #i lo%odnicul pentru a/#i 7nchina via!a DomnuluiC a celor #apte cuconi din E es4 care4 urm"ri!i de pri%onitori4 adorm =<3 de ani 7ntr/o pe#ter"4 #i multe altele. Colec!ia vie!ilor de s in!i a lui Doso tei este alc"tuit" din trei tomuriC ultimul a ap"rut 7n 0<2<4 #i cu el activitatea marelui mitropolit se 7ncheie4 deoarece 7n acest an Doso tei a ost luat #i dus 7n captivitate de 'o$iesRi. %osoftei istoric. Pentru a 7ntre%i conspectul activit"!ii literare a mitropolitului Doso tei4 tre$uie s" amintim aci #i preocup"rile sale istorice4 c"ci 7n mijlocul muncii neo$osite pentru na!ionalizarea serviciului divin4 mitropolitul Doso tei4 prietenul lui Miron Costin4 a %"sit timp s"/#i poarte %7ndul #i c"tre studii istorice. Era un pasionat cititor de crono%ra e. )n eKemplar din crono%ra ul lui Ci%ala se p"streaz" azi 7n .i$lioteca &cademiei ,omne cu su$linierile #i adnot"rile marelui mitropolit. 7n Vie&ile "'in&ilor 7l vedem adesea 7nnod7nd teKtul ha%io%ra ic cu in orma!ii #i citate 7mprumutate din crono%ra e. ;0=

Dar mai mult pare s"/0 i interesat istoria na!ional". 7n pre a!a a dou" c"r!i 5 Molitveni i( ap"rut 7n 0<204 #i ,arimiile( pu$licate 7n 0<2= 5 el adau%" un rezumat de istorie moldoveneasc" 7n versuri. &cest poem cronolo%ic 7ncepe cu discrete aluzii la ori%inea roman". -or$ind de Dra%o#/vod"4 care4 desc"lec7nd !ara4 Eau adus 7ntr/7nsa rum%nea" a lim)%=( adau%" versuri ca acestea: 'e tra%e de pre s7n%e rud" 7mp"r"teasc". 7n#ir" apoi pe r7nd domnii Moldovei4 pomenind 7ndeose$i ctitoriile lor de m"n"stiri #i $iserici4 p7n" la Duca/vod"4 adic" p7n" 7n vremea sa. Cu toat" ariditatea inerent" acestui %en literar4 totu#i ima%ina!ia mitropolitului poet se aprinde la evocarea marilor domni4 ap"r"tori ai p"m7ntului moldovenesc4 ca $un"oar" la a lui Nte an cel Mare 5 Ei se 7n"l!" vestea #i peste %hotar"F 5 a c"rui siluet" de mare ctitor ne/o 7n "!i#eaz" ast el: Prin !inuturi4 prin toate s" v"du a lui siamne: M"n"stiri #i $isiarici c/au aptu "r" liane4 C" nu numai prin sate #i pre la ora#e4 Ce #i prin mun!i #i/n codri lui Oristos s"la#e4 C/au "cut zu%r"vite4 de dau str"lucoare4 '"/i tr"iasc" pomana/n $un nume suptu soare... -remurile de atunci nu erau 7ns" prielnice pentru munca de carte. )n nou r"z$oi se dezl"n!uise 7ntre turci #i cre#tini. Moldoveni #i munteni tre/$uiser" s" urmeze o#tirile turce#ti #i s" ia parte la asediul -ienei. Dar pe c7nd Duca/vod" cu oastea moldoveneasc" lipsea din !ar"4 polonii cu pri$e%ii moldoveni intraser" 7n Moldova4 aduc7nd ca domn pe Petriceicu/vod". 7n zilele de Cr"ciun ale anului 0<2=4 Duca/vod" este surprins la mo#ia sa Domne#ti de un pod%heaz polon #i "cut prizonier 7mpreun" cu cronicarul Miron Costin4 prietenul lui Doso tei. 7n locul lui Duca/vod" u instalat 7n scaun4 cu ajutorul polon4 Petriceicu/vod". 7n aceste vremuri de restri#te4 noul domn #i $oierii din divanul Moldovei4 tem7ndu/se de invazia turcilor #i t"tarilor4 hot"r"sc s" trimit" dup" ajutor la !arii ,usiei4 Ioan #i Petru &leKievici4 pe mitropolitul Doso tei #i pe c"minarul Aupu4 o erind4 7n schim$ul ajutorului4 tri$ut. Mitropolitul Doso tei n/a putut ajun%e 7ns" p7n" la Moscova4 iindc" se r"sp7ndise zvonul c" p"r!ile de unde vine mitropolitul s7nt $7ntuite de cium". & ost oprit la Uiev de autorit"!ile ruse#ti4 care au transmis la Moscova cererea moldovenilor #i l"muririle mitropolitului. Este de re!inut din declara!iile lui Doso tei l"muririle pe care le d" cu privire la ne7ncrederea poporului s"u 7n poloni4 care4 spune el4 s7nt r"ut"cio#i4 Emincino#iF #i EnestatorniciF. ,"spunsul !arilor la ru%"mintea moldovenilor nu ni s/a p"strat. +apt e c" ru#ii nu s/au mi#cat s" vin" 7n ajutorul nostru. Peste c7teva luni turcii intrau 7n Moldova #i puneau pe tron pe Dumitra#cu Cantacuzino4 dar4 dup" pu!in timp4 #i acesta avea s" ie 7nlocuit prin Constantin Cantemir. P"storirea mitropolitului Doso tei se apropia 7ns" de s 7r#it. 7n anul 0<2< re%ele Poloniei4 Ion 'o$iesRi4 pornind din nou cu r"z$oi 7mpotriva turcilor4 intr" cu o#tirea 7n Moldova. 7ncercarea lui de a c7#ti%a de partea sa pe ;0D

Constantin Cantemir nu iz$ute#te4 7ntre altele iindc" iul cel mare al domnului era ostatec la Constantinopol #i iindc" turcii trecuser" Dun"rea #i4 unin/du/se cu t"tarii4 a#teptau la %rani!ele !"rii. Domnul moldovean l"sase 7n Ia#i proviziuni pentru armata polon" #i se retr"sese spre sud. 7n r"stimp4 re%ele 'o$iesRi intr" 7n Ia#i #i/0 !ine 7n st"p7nire dou" s"pt"m7ni4 petrec7nd 5 zice Dimitrie Cantemir 7n Vita Con"tantini CantemTri @ed. Ior%a4 p. <= 5<<4 teKt romnescG 5 E7n oaspete lun%i #i $u$uiri de tunuriF4 pentru ca s" Esperie de departe pe turci #i pe t"tariF. 'o$iesRi4 care prinsese de la osta#ii moldoveni4 7nc" de pe vremea c7nd era hatman al Poloniei4 c7teva cuno#tin!e de lim$" romneasc"4 la un osp"!4 a rostit c7teva cuvinte c"tre $oierii moldoveni 7n lim$a lor4 ca s" le ac" pl"cere. &poi4 7n clinchetul paharelor4 a poruncit s" 7nceap" hora4 dup" care a spus c" a alc"tuit un c7ntec moldovenesc. Ni t"c7nd l"utarii4 'o$iesRi a 7nceput: Constantine4 +u%i $ine4 Nici ai cas"4 Nici ai mas"4 Nice dra%" jup7neas". Dup" relatarea lui Dimitrie Cantemir4 tat"l s"u4 7n#tiin!at de aceasta4 nu s/a l"sat dator cu r"spunsul. 'o$iesRi4 p"r"sind la#ul4 trece Prutul #i se 7ndreapt" cu armata spre .u%eac4 unde/0 p7ndeau turcii #i t"tarii4 care arse/ser" iar$a4 otr"viser" apa #i prinseser" carele cu proviziuni ale polonilor. Pe c7nd re%ele polon se a la ast el 7n primejdie4 Cantemir 7l 7n#tiin!eaz"4 printr/un om si%ur4 de primejdia aceasta #i 7l s "tuie#te4 dup" cum ne spune iul s"u4 ca s" treac" repede 7napoi #i s" ias" din Moldova4 dup" care adau%": E...c"/i oarte mul!ume#te pentru cinstea pe care a $inevoit s" i/o ac" prin c7ntecul pe care i 0/a alc"tuit #i 0/a c7ntat. Doamn"4 7n adev"r4 din voia sor!ii nu are de mult4 dar a l"sat craiului casa4 %azda #i masa %"tit"4 iar4 dac" nu s/a ajuns 7ntru ceva4 s" ie $un a nu o pune 7n sama voin!ii sale4 ci numai 7n a neputin!ii.F %osoftei n +olonia. 'o$iesRi retr"%7ndu/se peste Prut #i str"$"t7nd Ia#ii cu osta#ii s"i4 ace#tia au dat oc ora#ului #i au pr"dat m"n"stirile. Cu acest prilej au ridicat #i pe mitropolitul Doso tei. )nii istorici s7nt de p"rere c" Doso tei a plecat de $un" voie. Trei contimporani care au 7nso!it ostile re%elui 'o$iesRi 5 episcopul de Uamenica4 `ojensRi4 rancezul Philippe Dupont4 o i!er #i curtean4 #i un anonim 7ntr/o scriere Le" Ane dote" de ,olo-ne +++ 5H povestesc c" mitropolitul Doso tei a ie#it 7naintea re%elui cu ;33 de preo!i #i c"lu%"ri4 cu prapore #i cruci4 7nso!i!i de runta#ii ora#ului. Ni adao%" Dupont c" mitropolitul ar i !inut un discurs lui 'o$iesRi4 7n care 0/a 7n "!i#at pe Constantin Cantemir 7n colorile cele mai ne%re. 2 'e #tie 7ns" c" vl"dicii nu tre$uie s"/#i p"r"seasc" niciodat" poporul. Primirea cu alai mare a lui 'o$iesRi4 care venea ca li$erator de su$ ju%ul turcesc4 era deci ireasc". Nu #tim 7n ce m"sur" Doso tei a 7ndr"znit s"/#i atace domnul. 0Ooria (pri#an4 7n Ar!iva( anul ?A-II4 01D34 nr. 0/;4 p. 003/00<. ;0:

Dar D. Cantemir ne spune 7ns" 7n aceast" privin!" l"murit: EPolonii au pr"dat #i vasele s inte #i moa#tele s 7ntului Ioan cel Nou4 cu multe pietre scumpe. Ni alte odoare de ar%int #i de aur le/au luat cu sine #i 7mpreun" cu ele $e *n"u mitro$olitul are mu"tra '%&i 'a$ta nele-iuit% a o"tailor i "e ru-a de *ndurare+=2 Tezaurul #i odoarele mitropoliei din 'uceava4 pe care polonii le/au ridicat odat" cu mitropolitul Doso tei4 cuprindeau4 dup" cum a l"m din documente4 lucruri pre!ioase4 ca de eKemplu: E)n aier mare 7mpodo$it cu pietre scumpe4 cump"rat la 0D;> de c"tre domnitorul Moldovei &leKandru cel .un #i de iul s"u Ilie4 pe vremea mitropolitului MacarieC mitra de aur a mitropolitului4 7mpodo$it" cu diamante #i cu smaraldeC cruci de aur cu ru$ine #i turcoaze c7rje pastoral" de ar%intC icoane cusute cu aur #i ar%int #i cu cercuri de m"r%"ritareC o Evan%helie pe per%ament cu scoar!e de ar%int auriteC ve#tminte preo!e#tiC 7nvelituri pentru pristol4 toate de sto " scump"4 7mpodo$ite cu pietre pre!ioaseC s e#nice #i c"delni!e de aur #i ar%intF. Cu mitropolitul Doso tei au mai ost ridica!i din 'uceava #i c7!iva clerici care erau pe l7n%" el: ieromonahii &drian4 Iona#4 Ilarion #i arhimandritul 'ucevei4 Nicolae. 7n Polonia4 li s/a impus captivilor s" locuiasc" 7n ora#ul 'trPi. 7ncep de aci 7nainte pentru marele mitropolit moldovean 7n pri$e%ie zile %rele de s"r"cie #i am"r"ciune. Constantin Cantemir 7l cheam" st"ruitor s" se 7ntoarc" 7n !ar" cu moa#tele s 7ntului Ioan cel Nou #i4 iindc" nu voia4 sau nu putea s" vie4 este anatemizat de patriarhul din Constantinopol4 anatem" care a ost ridicat"4 7ns" prea t7rziu4 dup" ce Doso tei murise. De#i se pare c" i s/a 7n%"duit li$ertatea de a conduce colonia romneasc" din Polonia4 de#i 7l vedem 7ntr/un r7nd s in!ind pe episcopul romn Iosi 'toica din Maramure# #i pe al!i doi episcopi ruteni4 totu#i via!a sa 7n eKil este plin" de necazuri #i lipsuri. &$ia a#ezat pe p"m7nt str"in4 se vede nevoit s" trimit" necontenit dup" ajutor #i mil" 7n ,usia4 la !arul Moscovei4 la patriarhul Ioachim #i la to!i cre#tinii ortodoc#i. EPotoli!i 5 scrie el 5 urtuna mizeriei noastre4 ast7mp"ra!i su letul ce se chinuie#te #i ad"pa!i su letul 7nseto#at4 care pri$e%e#te acum al patrulea an din eparhia mea. P"timesc 7n mizerie cu servitorii cari sunt l7n%" racla s 7ntului Ioan cel Nou4 n"d"jduind m7ntuirea lui Dumnezeu4 ca s" m" 7ntorc #i s" m" 7n "!i#ez 7naintea e!ei lui Dumnezeu4 7n mitropolia dorit" a 'ucevei...F 7n aceast" via!" de am"r"ciune petrecut" 7n eKil4 mitropolitul Doso tei 7#i %"se#te o m7n%7iere 7n munca de cultur"4 prins"4 prin or!a 7mprejur"rilor4 7n cursul curentelor Rievene #i moscovite. Dezlipirea )crainei de la Polonia #i alipirea ei la imperiul moscovit adusese diver%en!e 7n via!a reli%ioas" a ,usiei. Pe c7nd Moscova p"strase credincios tradi!ia ortodoK"4 )craina4 care st"tuse su$ st"p7nirea Poloniei catolice4 primise4 prin in luen!a literaturii reli%ioase traduse din lim$a latin" a catolicismului polon4 o$iceiuri4 r7nduieli #i do%me str"ine ortodoKismului. )na din aceste chestiuni4 care a r"m7ntat D. Cantemir4 Vita Con"tantini CantemTri( ed. Ior%a4 01;=4 p. <:4 teKt romnesc. ;0<

societatea rus" timp de 0: ani4 a ost chestiunea transu$stan!ierii s intelor daruri. 7n do%matica cre#tin" este o pro$lem" important" aceea de a se #ti dac" la taina cuminec"turii este prezent sau nu spiritul M7ntuitorului. Pe c7nd $iserica ortodoK" sus!ine c" este prezent4 $isericile re ormate sus!in c" aceasta este sim$olic". )crainenii4 de#i ortodoc#i4 se alipiser" la punctul de vedere re ormat. Patriarhul Ioachim4 dup" s aturile ra!ilor Aihudi #i a altor c"rturari din Moscova4 someaz" pe mitropolitul Uievului s"/#i eKpun" l"murit punctul s"u de vedere 7n aceast" privin!". 7n ast el de clipe hot"r7/toare pentru $iserica rus"4 c7nd patriarhul Moscovei se pre%"tea s" arunce anatema asupra $isericii din Uiev4 intervine Doso tei4 care4 din eKilul s"u4 l"murind pe mitropolitul Uievului asupra punctului de vedere ortodoK4 7nl"tur" ruptura. Din aceste preocup"ri4 prelatul nostru4 solicitat de mitropolitul Uievului4 a tradus 7n ruse#te o serie de c"r!i care se re ereau tocmai la do%ma transu$stan!ierii s intelor daruri. (ri%inalele %rece#ti ale unora din aceste c"r!i useser" tip"rite prin 0<2=4 7n tipo%ra ia din Ia#i4 dup" cererea marilor patriarhi %reci ai r"s"ritului4 pe vremea c7nd Doso tei p"storea Moldova. TeKtele traduse de el 5 precum din cartea s . 'imeon al 'alonicului despre transu$stan/!ierea s intelor daruri4 I"toria )i"eri ea" % #i Vedenia taini % a $atriar!ului 0!erman( Or*nduielile "'+ a$o"toli 5 s7nt scrise 7ntr/o oarte corect" lim$" ruseasc" #i unele erau menite s" ie tip"rite. Dar 7n mijlocul acestei activit"!i4 cu su letul 7ndurerat de nostal%ia scaunului s"u din 'uceava #i str7mtorat de multe lipsuri4 mitropolitul Doso tei 7nchide ochii la 0= decem$rie 0<1=. ( mi#c"toare scrisoare4 adresat" hatmanului Mazepa de c"tre unul dintre c"lu%"rii care au stat la c"p"t7iul lui 7n ceasul mor!ii4 ne 7n#tiin!eaz" ast el despre s 7r#itul mitropolitului moldovean: ENoi4 s"rmanii c"lu%"ri4 cari ne a l"m l7n%" s intele moa#te ale s 7ntului marelui mucenic Ioan cel Nou din 'uceava4 7n localitatea *olRiev4 cu supunere c"dem la picioarele m"riei voastre domne#ti4 c"ci nu avem unde s" ne plec"m capetele dec7t la Domnul Dumnezeu #i la m"ria voastr" milostivul nostru domn. Ni acem #tire m"riei voastre cum a ost de la 7nceput: a venit milostivirea sa re%ele polon cu oaste 7n !ara romneasc"4 7n cetatea Ia#ilor4 #i a luat moa#tele s . marelui mucenic Ioan din 'uceava #i cu prea s in!itul Doso tei din 'uceava #i ne/au dus din Ia#i 7n PoloniaC #i ne/au dat s" tr"im noi 7n cetatea aceea opt ani la porunca milostivim sale. Ni a tr"it p"rintele mitropolit de ericit" memorie 7n mare lips" #i necaz #i nu a avut unde s" se mi#te. Ni4 de c7nd a murit preasin!itul mitropolit4 de ericit" memorie4 au trecut #ase ani4 7n 0= decem$rie.F Ni iat" acum o rumoas" tr"s"tur" de caracter a e!elor reli%ioase din trecut s EEu atunci4 milostive $ine "c"tor4 am ost o$li%at cu mare epitimie de preas in!itul mitropolit de ericit" memorie s" nu p"r"sesc s intele moa#te p7n" la cap"tul vie!ii meleF. EKperien!a dureroas" pe care a 7ncercat/o mitropolitul Doso tei 7n h"r!uita sa via!" 7i 7nt"rise personalitatea pentru o munc" 7nalt"4 7nchinat" !elului educativ pe care 7l impunea menirea sa de p"stor al !"rii. Ni dac" 7mprejur"rile nu l/ar i cople#it de at7tea ori4 activitatea sa ar i 7nzestrat ;0>

trecutul cultural romnesc cu o oper" uria#"4 pentru care Doso tei sim!ea #i chemarea #i priceperea de a ne/o da. MuncaF lui Doso tei4 at7t c7t o avem4 reprezint" 7n istoria culturii noastre vechi un mare pas 7nainte. El4 cel dint7i dintre vl"dicii principatelor4 a deschis drumul lim$ii romne#ti c"tre altarul $isericii. 'tr"duin!ele lui vor i continuate mai t7rziu4 7n Lara ,omneasc"4 de mitropolitul &ntim Ivireanu. Prin traducerea ,"altirii *n ver"uri( Doso tei a a#ezat temeliile versi ica!iei 7n literatura noastr" cult"4 iar prin Vie&ile "'in&ilor a d"ruit su letului romnesc din veacul al ?-II/lea o $o%at" literatur" de ima%ina!ie4 7mpletit" cu elemente miraculoase4 plin" de pietate #i uneori 7nviorat" de %ra!ie naiv". Prin destinul s"u tra%ic4 r"m7ne o i%ur" care sintetizeaz" vitre%ia 7mprejur"rilor 7n care s/au z$"tut to!i marii c"rturari ai literaturii noastre vechi. .I.AI(8,&+IE -iata. Nte an Dinulescu4 Via&a i " rierile lui Do"iteiu mitro$olitul Moldovei @eKtras din Candela( iurnal $isericesc literarG4 Cern"u!i4 022:C Nte an Cio$an u4 Do"o'tei mitro$olitul Moldovei i a tivitatea lui literar%+ Contri)u&iune la i"toria literaturii romneti i a e-%turilor romno#ru"e literare din "e olul al FVII#lea( traducere din ruse#te de Nte an .erechet4 Ia#i4 0102C ori%inalul rusesc4 con!in7nd aneKe care n/au ost traduse4 a ap"rut 7n edi!ia &cademiei imperiale ruse de #tiin!e4 sec!ia pentru lim$a #i literatura rus"4 Uiev4 010:C Nte an C i o $ a n u4 Contri)u&iuni $rivitoare la ori-inea *i moartea mitro$olitului Do"o'tei( discurs de recep!iune la &cademia ,omn"4 .ucure#ti4 01;3. Documente $io%ra ice: 'ilviu Dra%omir4 Contri)u&ii $rivitoare la rela&iile )i"eri ii romneti u Ru"ia *n vea ul FVII( 7n Analele A ademiei Romne( nr. ;04 .ucure#ti4 010;C I. .o%dan4 O " ri"oare din 2>C3 a mitro# $olitului Do"o'tei( 7n Analele A ademiei Romne( ???I-4 Mem+ "e &iunii i"tori e( .ucure#ti4 010;4 p. D21 5 D1<. Despre u%a 7n Polonia: O. ( p r i # a n4 ,re i8%ri $e mar-inea e7ilului lui Do"o'tei *n ,olonia( 7n Ar!iva( Ia#i4 ?A-II4 01D34 p. 0035 00<. (pera. TeKte #i studii. I .ianu #i N. Oodo#4 /i)lio-ra'ia romnea" % ve !e( I4 .ucure#ti4 013=4 p. ;31 5;D34 ;<;5;<14 unde se descriu c"r!ile luiC D. &. ' t u r d z a4 Un manu" ri" al lui Do"o'tei( 7n Convor)iri literare( -I @02>;G4 p. 0:>5 0<>C I. .ianu4 Do"o'tei mitro$olitul Moldovei( 2>C2 B 2>6>( ,"altirea *n ver"uri $u)li at% du$% manu" ri"ul ori-inal i de $e edi&iunea de la 2>C;( Ed. &cademiei ,omne4 .ucure#ti4 022>. Din Vie&ile "'in&ilor au ost pu$licate ra%mente de dr. M. 8 a s t e r4 7n Revi"ta $entru i"torie( ar!eolo-ie i 'ilolo-ie( II4 voi. D @022:G4 p. <=: 5 <=< .Eu"tatie ,la !ida1( #i 7n C!re"tomatie romn%( .ucure#ti4 02104 I4 p. ;:05;:1. +ra%mente din A ati"t( Molitveni ( Litur-!ie( i)idem( I4 p. ;0D 5 ;0:. &lte ra%mente din Vie&ile "'in&ilor 7n colec!ia E&utorii romni vechi #i moderni4 edi!iune #colar"F4 .ucure#ti4 'ocec4 021:. 'tudii. Despre izvoarele lui Doso tei 7n Vie&ile "'in&ilor@ Iulian Nte "nescu4 Le-endele de"$re "'+ Con"tantin *n literatura romn%( 7n Revi"ta i"tori % romn%( I4 01=04 p. ;:0 5 ;1> @#i eKtrasG. Pentru lim$": C. A a c e a4 Vnter"u !un- der S$ra !e der <Via&a i $etre erea "vin&ilor= de" Metro$oliten Do"o'tei( 7n 8. ` e i % a n d4 Va!re")eri !t de" In"titut" 'iFr rum+ S$ra !en 8u Lei$8i-( -4 02124 p. :050DDC D. P u # c h i 0 "4 Molitveni ul lui Do"o'tei+ Studiu a"u$ra lim)ei( 7n Analele A ademiei Romne( ???-I4 Mem+ "e &+ lit+( seria a Ii/a4 p. 0500D4 .ucure#ti4 010:. Pentru versi ica!ia lui Doso tei4 7n a ar" de pre a!a lui I. .ianu4 Do"o'tei mitro$olitul Moldovei .2>C2 B 2>6>1( ,"altirea *n ver"uri+++ ( i+ #i N. I. & p o s t o 0 e s c u4 ;02

LLan ienne ver"i'i ation roumaine .FVII#e et FVIII#e "ie le"1( Paris4 01314 p. DD 5 D1. Despre versurile poloneze din ,arimiile lui Doso tei vezi men!iune 7n I. . i a n u. ,"altirea *n ver"uri *nto mit% de Do"o'tei mitro$olitul Moldovei( p. ??-IIIC pu$licate #i studiate pe lar% de Nte an C i o $ a n u. Ver"uri $olone8e ne uno" ute *n o$era mitro$olitului Moldovei Do"o'tei+ EKtras din Melan-e" Drou!et( .ucure#ti4 01D3. Pentru psalmii lui Doso tei 7n c7ntecele de stea #i 7n -icleim: N. Cartojan4 C%r&ile $o$ulare *n literatura romnea" %( II4 .ucure#ti4 01=24 p. 01=501D4 ;0D5;0:C i)idem studii despre le%endele s in!ilor populari din Doso tei4 voi. I4 p. 0:<5 0>0 @s . -ineri #i s . &leKieGC voi. II4 0=25 0>2 @&v%ar #i M7ntuitorulC Cei #apte cuconi din E esC Eustatie PlachidaC s . 8heor%heC -asilie cel NouG. Despre &v%ar c . #i Convor)iri literare( A-III4 01;:4 p. ;D=/;<0. D. 8 " z d a r u. Contri)u&ii $rivitoare la ori-inea( lim)a i in'luen&a mitro$olitului Do"o'tei( 7n Ar!iva( ???I-4 Ia#i4 01;>4 p. 0;;50D1C Marian 'oRolo^sRi4 S$adeO $o Metro# $oli e Motdaa"Oim Do"Tteu"8u+

C&,&CTE,)A 8ENE,&A &A C)AT),II ,(MbNENTI PMNJ MN 'EC(A)A &A ?-II/AE& &m ajuns cu eKpunerea noastr" asupra evolu!iei literaturii romne#ti la o r"scruce. Mitropolitul Doso tei reprezint" punctul culminant al dezvolt"rii literaturii reli%ioase 7n Moldova. 7n Muntenia4 activitatea 7nceput" su$ Matei .asara$ continu" #i ajun%e punctul ei culminant 7n vremea lui .r7ncoveanu4 cu mitropolitul &ntim Ivireanu. 7n Moldova4 nici unul dintre urma#ii lui Doso tei nu se mai ridic" prin cultur" #i munc" la 7n"l!imea lui. Dar dac" literatura reli%ioas" sta%neaz" 7n Moldova4 7n schim$ se ridic" pe treptele cele mai 7nalte ale culturii reprezentan!ii $oierimii moldovene4 care inau%ureaz" un %en nou 7n cultura romneasc": istorio%ra ia na!ional". 7nainte de a urm"ri opera cronicarilor moldoveni4 este necesar s" acem un popas la aceast" r"scruce de drum4 pentru a iKa aci4 7n linii mari4 evolu!ia4 caracterul si importanta literaturii reli%ioase romne#ti p7n" 7n secolul al ?-II/lea. 7n ultimul timp s/a "cut 7ncercarea de a se scoate literatura reli%ioas" din istoria literaturii vechi pentru cuv7ntul c" Eaceast" literatur" reli%ioas" nu are le%"tur" cu crea!ia oric7t de minim"F4 c" Eaceast" a#a/zis" literatur" nu cuprinde dec7t c"r!ile de ritual tre$uitoare preotului 7n sluj$a sa4 traduse 7n romne#teF. 'e uit" 7ns" c" litur%ica ortodoK"4 cu totul di erit" de cea catolic"4 reprezint" culmile cele mai 7nalte ale poeziei sacre $izantine #i este privit" azi de cei mai de seam" reprezentan!i ai $isericii latine ca un virtual izvor de 7nviorare al litur%hiei catolice. De alt" parte4 literatura noastr" veche a evoluat 7n condi!ii cu totul deose$ite de acelea 7n care s/au dezvoltat marile literaturi din (ccident4 7n (ccident4 traducerea .i$liei #i a c"r!ilor s inte a ost precedat" de o perioad" lun%" de trei/patru veacuri4 7n care perioad" a 7n lorit literatura pro an" 7n lim$a na!ional". Aim$a literar" 7n (ccident s/a #le uit deci 7n crea!iile literare ale jon%leurilor4 tru$adurilor #i scriitorilor pro ani. Cu totul alt el se prezint" lucrurile la noi. Aim$a scris" apare la noi 7nt7i 7n scripturile s inte #i se ormeaz"4 ca lim$" literar"4 7n teKtele reli%ioase p7n" 7n a doua jum"tate a secolului al ?-II/lea4 c7nd apare istorio%ra ia moldoveneasc" 7n lim$a na!ional". Dar chiar dup" apari!ia cronicilor4 sin%urele c"r!i care se tip"resc la noi #i se r"sp7ndesc peste toate !inuturile romne#ti4 men!in7nd unitatea ;;3

credin!ei #i a %raiului4 s7nt teKtele s inte. Cronicile s/au r"sp7ndit pe o raz" mai restr7ns" #i numai prin copii manuscrise. Aiteratura reli%ioas" 5 canonic" #i apocri " 5 a ormat ast el4 7n primele veacuri4 sin%ura hran" intelectual" a 7ntre%ii societ"!i. Ea a creat o mentalitate reli%ioas" care se dezv"luie 7n toate mani est"rile poporului: artistice4 sociale #i politice. 7ncep7nd din vremurile ne%uroase ale 7ntemeierii principatelor4 clerul4 asociat la toate momentele solemne din via!a amiliei #i a neamului4 ocup" 7n structura societ"!ii romne#ti un loc de runte. &m ar"tat la p. =;5D: c" m"n"stirile au ost cele dint7i ocare de cultur" ale noastre. 7n m"n"stiri se a lau $i$liotecile de teKte slave din care s/a alimentat cultura noastr" vecheC 7n m"n"stiri lucrau de zor4 pentru %loria lui Dumnezeu4 arti#tii cali%ra i #i minia/turi#tiC acolo se a lau atelierele de $roderie #i pictur" reli%ioas" 5 #i tot acolo #colile de c"rtur"rie pentru cine vroia s" intre 7n ta%ma clerului sau a diecilor #i lo%o e!ilor. De la aceste ocare s/ au aprins4 cu vremea4 luminile pe l7n%" scaunele eparhiale #i pe l7n%" $isericile de ora#e #i chiar de sate 5H pretutindeni unde s/au %"sit vl"dici ori preo!i c"rturari #i inimo#i. &st el clerul a ajuns s" ie aproape sin%ura clas" cult". Masele ad7nci ale poporului nu se ridicaser" nici p7n" la no!iunea scrisului4 care era str7ns le%at"4 pe acele vremuri4 de cunoa#terea unei lim$i 5 nu numai str"in"4 ci #i moart%+ Aim$a 7n care c"lu%"ri #i preo!i o iciau serviciul divin #i 7n care dieci #i pisari redactau actele din cancelariile domne#ti era la 7nceput o veche lim$" slav"4 altOir !en "laai" !e S$ra !e( cum o numesc ilolo%ii %ermani4 $aleo"lava( cum au numit/o slavi#tii no#tri4 un idiom vor$it 7n veacul al I?/lea 7n !inuturile Macedoniei4 lea%"nul literaturilor sud/slave. & tre$uit s" treac" mult" vreme4 a tre$uit s" se petreac" mari r"m7n/t"ri 7n $isericile din (ccident p7n" c7nd4 7n secolele al ?-/lea #i al ?-I/lea4 c7!iva ilumina!i s" porneasc" eroic4 cu jert a propriei lor vie!i4 lupta pentru introducerea %raiului matern 7n serviciul divin. 'u$ in luen!a ideilor puse 7n circula!ie de re orme4 maramure#enii au pus4 7n secolul al ?-/ lea4 temeliile literaturii romne#ti4 t"lm"cind ' intele 'cripturi 7n %raiul str"mo#esc. Tra/ ducerile lor4 r"sp7ndite 7n copii manuscrise4 au ost tip"rite de c"tre diaconul t7r%ovi#tean Coresi 7n a doua jum"tate a secolului al ?-I/lea. TeKtele maramure#ene erau scrise 7ntr/o lim$" noduroas"4 cu caractere arhaice #i dialectale. Coresi a 7nl"turat4 c7t a putut4 particularit"!ile arhaice #i dialectale4 trans/pun7nd teKtele 7n %raiul muntean4 care se ridic" ast el la ran%ul de lim$" literar". TeKtele lui Coresi au intrat la r7ndul lor 7n m7inile mitropolitului -ar/laam4 #i ast el de la -arlaam la 'imeon Nte an4 de la ace#tia la mitropolitul Doso tei #i 7n s 7r#it p7n" la .i$lia lui Ner$an #i p7n" la &ntim Ivireanu4 timp de dou" veacuri #i jum"tate4 a ost o continu" ela$orare a teKtelor sacre4 o continu" r"m7ntare de a %"si4 pentru cu%etarea $i$lic" 7n orm" na!ional"4 nu numai cuv7ntul cel mai eKpresiv #i cel mai precis4 dar cuv7ntul care s" ie 7n acela#i Btimp 7n!eles 7n toate !inuturile romne#ti4 Ec" romnii nu %r"iesc 7n toate !"r"le 7ntr/un chipF4 iar cuvintele tre$uie s" ie ca $anii4 Ec" $anii aceia s7nt $uni4 carii 7m$la 7n toate !ar"le4 a#a #i cuvintele acelea s7nt $une4 carele le 7n!"le% to!iF. Dar prin aceast" necontenit" r"m7ntare 7n c"utarea cuv7ntului eKpresiv4 cu rezonan!" 7n toate cuprinsurile romne#ti4 7n a larea ;;0

Y unui ritm armonios la care s" poat" i adaptat" melodia $izantin" acolo unde o cereau necesit"!ile litur%ice4 s/a creat lim$a noastr" literar". Cu aceast" munc" de t"lm"ciri s/a pre%"tit #i drumul lim$ii na!ionale spre altar. 7n a doua jum"tate a secolului al ?-II/lea4 mitropolitul Doso tei 7n Moldova #i mai t7rziu mitropolitul &ntim Ivireanu 7n Muntenia se pun 7n runtea marii re orme de a introduce %raiul romnesc 7n altar4 traduc7nd am7ndoi c"r!ile necesare ritualului cre#tin. & ost aceasta un mare c7#ti% pentru cultura reli%ioas" a poporului nostru4 iindc" popoarele catolice nici azi nu ascult" sluj$a reli%ioas" 7n lim$a na!ional". Dar 7n a ar" de traducerea scripturilor s inte #i a teKtelor litur%ice4 necesare cultului divin4 munca literar" a clerului s/a 7ndreptat #i spre alte t"r7/muri. Cu deose$ire c"lu%"rii4 care4 departe de valurile lumii4 tr"iau 7n m"n"stiri lipsi!i de %rija celor omene#ti4 #i/au consacrat via!a activit"!ii de traducere a teKtelor din lim$a slav". 7n orele 7n care toaca m"n"stirii nu/i chema la umilin!" #i la ru%"4 ace#ti vizionari lucrau p7n" noaptea t7rziu4 la lumina opai!ului4 pentru a prinde din ilele vechilor manuscrise slavone tot ceea ce su letul lor mistic4 chinuit de %rija m7ntuirii4 era dornic s" cunoasc". &st el4 7nc" din secolul al ?-/lea4 primii traduc"tori maramure#eni ai teKtelor s inte au pus 7n circula!ie un ciclu de le%ende apocaliptice4 care zu%r"veau 7n colori vii anta%onismul dintre cele dou" limanuri c"tre care s7nt 7ndrumate su le/ tele oamenilor dup" moarte: de o parte in ernul cu valurile de smoal" cloco/tind" #i cu r7urile de l"c"ri4 de alt" parte %r"dinile 7n lorite ale raiului. (dat" cu le%endele apocaliptice4 %7ndul lor s/a 7ndreptat4 cu o ireasc" simpatie4 #i c"tre martirii $isericii4 care 7n vremurile marilor pri%oniri #i/au jert it via!a pentru trium ul cre#tinismului4 #i c"tre marii asce!i4 care4 n"zuind spre m7ntuirea su letului4 se retr"%eau departe de chem"rile ispititoare ale vie!ii4 7n pustiuri4 unde prin a$stinen!" 7#i morti icau trupul. Ae%endele ha%io%ra ice4 7n care icoanele s in!ilor ap"reau aureolate de un nim$ divin4 7ntr/o atmos er" de miraculos4 ormau pentru acele timpuri de naiv" credin!" admira$ile modele de virtu!i cre#tine#ti. De la acest %en de literatur" cu tendin!e v"dite de a edi ica masele populare4 s/a trecut la le%endele pioase4 pline de %ra!ie naiv"4 privitoare la materia -echiului #i Noului TestamentC apoi la teKte pro ane cu caracter moral4 ca Ii"iolo-ul #i Al)inua( pentru ca s" se ajun%" la romanul popular. Dar ceea ce caracterizeaz" spiritul #i mentalitatea acestei epoci este c" chiar ac!iunea acestor romane de aventuri #i de dra%oste cu colorit romanesc4 7ncheiat" 7n chip $rusc prin moartea tra%ic" a eroilor4 era eKploatat" de cler ca o tem" de moralizare: E... scris acasta carte ce se chiam" Ali7 mdrie #i m" usteni7u c7tu putuiu #i o scris s" ceteasc" #i s" socotiasc" $ine ce este 7mp"r"!ia ce#tii lumi de#arte #i m"n%7noas"F4 7#i 7ncheia popa Ion ,omnul4 din '7npetru &rdealului4 copia sa4 cea mai veche redac!iune romneasc" a vie!ii lui &leKandru Machedon din c7te au ajuns p7n" la noi @0<;3G. Timp de dou" veacuri clerul a procurat neamului hrana intelectual". Evan%heliile4 care purtau cuv7ntul Domnului 7nve#m7ntat 7n orma unei majest"!i plin" de simplitate4 vie!ile de s in!i cu 7n"l!"toarele pilde de credin!" #i a$ne%a!ie4 le%endele pioase #i naive ale apocri elor $i$lice4 viziunile apocaliptice cu sum$rele lor colori 5 toate acestea au ormat vreme 7nde/ lun%at" literatura de predilec!ie a tuturor claselor noastre sociale. &ceste ;;;

teKte4 t"lm"cite 7n chiliile m"n"stirilor4 erau copiate de preo!ii de mir #i r"sp7ndite mai departe 7n lumea satelor #i a ora#elor. 7n str7ns" le%"tur" cu literatura s/a dezvoltat #i arta noastr" veche. *u%ravii acestei epoci4 chema!i s" 7mpodo$easc" zidurile m"n"stirilor #i ale $isericilor #i s" coloreze icoanele4 au introdus 7ntre scenele $i$lice #i cele ha%io%ra ice4 zu%r"vite dup" normele statornicite prin Erminii 5 tratate de pictur" $isericeasc" alc"tuite 7n Muntele &thos 5H #i o mul!ime de scene 7mprumutate din le%endele apocri e4 din viziunile apocaliptice4 din romanele populare chiar. EPretutindeni 5 scriam alt" dat"0 5 pe zidurile dina ar" #i din tinda $isericilor #i ale m"n"stirilor4 pe icoanele p"strate 7n vechile case $oiere#ti4 pe troi!ele ridicate de m7ini pioase la r"scrucea drumurilor de !ar"4 arta veche romneasc" poart" un puternic 5 a# zice eKclusiv 5 caracter reli%ios #i a su erit in luen!a pronun!at" a ciclului de le%ende apocri e #i al celor populare. (ric7te cuno#tin!e tehnice ar avea cineva4 oric7t sim! al colorilor #i al perspectivei4 nu va pricepe niciodat" nimic din sensul intim al scenelor zu%r"vite4 din mentalitatea celui care a lucrat4 dac" nu cunoa#te literatura care a inspirat aceast" art".F 7n atmos era de misticism a acestei literaturi #i str"vechi arte reli%ioase a vie!uit su letul romnesc mai multe veacuri. 7n naivitatea ei adora$il"4 societatea veche romneasc" credea 7n lumea de miracole care/i punea dinainte4 7n locul a$strac!iunilor teolo%ice4 icoane vii #i colorate de 7nchipuire ce #i/o "cea despre t"r7murile de dincolo de moarte. &rta #i literatura aceasta corespundea #i a creat o mentalitate speci ic"4 pe care a$ia ne/ o putem 7nchipui 7n v"lm"#a%ul vremurilor tur$uri de ast"zi4 c7nd pro%resul #tiin!elor pozitive de o parte #i materialismul de alt" parte au spul$erat toate aceste iluzii transcendentale #i au m"cinat #i macin" din zi 7n zi temeliile credin!ei. Dar urmele acestei mentalit"!i le %"sim 7n 7n "ptuirile #i 7n scrisorile marilor voievozi din trecut #i mai departe 7n ilele 7n%"l$enite ale cronicilor. &ceast" mentalitate eKplic" politica de ocrotire a popoarelor cre#tine din .alcani4 dus" de domnii #i $oierii no#tri: daniile $"ne#ti pentru ridicarea $isericilor #i m"n"stirilor ruinate4 acele minunate manuscrise cu miniaturi lucrate de arti#ti ai penei romne#ti4 7mpr"#tiate azi 7n tot (rientul ortodoK4 c"r!ile trimise din imprimeriile romne#ti 7n .alcani4 mo#iile 7nchinate Muntelui &thos4 dar mai ales lupta 7mpotriva pa%inilor turci pentru cre#tin"tate. Iat"4 $un"oar"4 circulara trimis" de Nte an cel Mare la ;2 ianuarie 0D>:4 dup" lupta de la ,"z$oieni. Cu c7t" satis ac!ie veste#te voievodul c" Ea c"lcat 7n picioareF #i Ea trecut su$ ascu!i#ul s"$ieiF pe du#manii cre#tin"t"!ii4 Epentru care lucru l"udat s" ie Domnul Dumnezeul nostruF. Ni cer7nd ajutor de la principii cre#tini 7n 7nsu#i interesul lor 5 c"ci Moldova4 spune el4 Eeste poarta cre#tin"t"!iiF #i Edac" aceast" poart"... va i pierdut"4 Dumnezeu s" ne ereasc" de a#a ceva4 atunci toat" cre#tin"tatea va i 7n mare primejdieF. Ni el 7ncheie cu un le%"m7nt solemn: E+"%"duim cu credin!a noastr" cre#tineasc" #i cu jur"m7ntul domniei noastre4 c" vom "ta *n $i ioare i ne vom lu$ta $*n% la moarte $entru le-ea retinea" %( noi u a$ul no"tru=+ C%r&ile $o$ulare( voi. II4 p. =2:. ;;=

Peste un veac4 cel"lalt mare domn al nostru4 Mihai -iteazul4 povestind 7n zilele de restri#te ale c"derii lui cum a ajuns de a pierdut Etot ce c7#ti%asem din zilele tinere!ii p7n" la $"tr7ne!e4 #i !"ri #i averi #i so!ie #i copii... Ni dac" le/a# i pierdut din pricina du#manilor... nu m/ar durea at7ta4 c7t m" doare iindc" au ost "ptuite de aceia de la care n"d"jduiam #i a#teptam ajutor #i razimF. Ni iat" cum m"rturise#te el 7nsu#i motivele care l/au 7ndemnat Es" nu cru!e nici cheltuieli4 nici osteneal"4 nici s7n%e4 nici propria via!"F: ENu le/am "cut 7ndemnat de cineva4 ci spre a c"p"ta #i eu un lo i un nume *n retin%tate+=+ Chiar dup" ce cultura trece din m7na clerului 7n m7na $oierimii p"m7n/tene4 7nt7lnim aceast" sentimentalitate reli%ioas" vi$r7nd 7n scrisul cronicarilor. )reche4 povestind lupta lui Nte an/vod" la ,7mnic4 adau%"4 dup" tradi!ia popular": E*ic unii s" se i ar"tat lui Nte an -od" s 7ntul mucenic Pro/copie4 7m$l7nd deasupra r"z$oiului c"lare #i 7ntr/armat4 ca un viteaz iind 7ntr/ajutoriu lui Nte an -od" #i d7nd v7lhv" o#tirii luiF4 #i 7ncheie4 7n adora$ila lui naivitate pioas": E... ci este a #i credere acest cuv7nt4 c" dac" s/au 7ntors Nte an -od" cu toat" oastea sa ... la scaunul s"u la 'uceava4 au zidit $iserica pre numele s 7ntului mucenic Procopie4 la sat la .adeu!i4 unde tr"ie#te #i p7n" ast"ziF. Neculce ne poveste#te #i el 7ntr/un loc 5 la domnia a doua a lui Duca/vod" cel ."tr7n 5 Eminunea mareF4 Ear"tareaF la Ootin4 E7ntr/o m"n"stire mic" ce este supt cetateF: Eau l"cr"mat icoana Maicii Preciste4 c"tu se r"sturnau lacrimile pre chipul icoanei de le vedeau to!i oamenii #i picau 7ntr/o tipsie ce era pus" supt icoan"F. Pa%inile cronicilor s7nt pline de citate $i$lice: Eprecum zice 7n!eleptul 'olomon4 ... zice Isus 'irah4 ... %r"ie#te #i prorocul David 7n al > psalm ...F. Iar preciziuni ca acestea: EEra tocmai 7n ziua c7nd se c7nt" 7n $iseric" anonul s 7ntului &ndrei de la Crit4 la opt ceasuri de noapteF4 dovedesc nu numai amiliarizarea cu r7nduielile $iserice#ti4 dar #i o tr"ire a dramei litur%ice din s"pt"/m7na patimilor4 c7nd se c7nt" canonul. De aceea nu tre$uie s" ne mire c" 7ns"#i concep!ia lor despre lume #i via!" pleac" dintr/o mentalitate reli%ioas". Dup" ei toate evenimentele din care se !ese p7nza istoriei4 chiar aptele m"runte din via!a omului4 s7nt or7n/duite dup" voin!a lui Dumnezeu: E&scuns %iude!ul lui Dumnezeu toate %7ndurile omene#ti le str"mut"4 c" m"car c7t" nevoin!" pune omul4 sorocul lui Dumnezeu4 cum este or7nduit4 a/0 cl"ti nime nu poateF4 spune Miron Costin. Toate enomenele cere#ti s7nt socotite ca semne prevestitoare trimise de Dumnezeu: o comet"4 o invazie de l"custe4 o eclips" de soare. E&dev"rat semn de peire a mul!i cre#tini 7n !eara le#asc" #i 7ncep"tura durerii #i stric"rii !"rii noastre4 c" de atunce4 din an 7n an4 tot r"u #i amar de cre#tini #i pustiuri au r"mas locurile pre acoloF4 7ncheie Neculce povestirea minunii amintit" mai sus. (ric7t de curioas" #i naiv" ni s/ar p"rea azi sentimentalitatea aceasta4 ea a ost totu#i o puternic" realitate 7n lumea veche romneasc" #i pe ea s/a sprijinit 7ntrea%a structur" social". C7nd $"tr7nii acelor timpuri ajun%eau 7n as in!itul vie!ii #i sim!eau c" li se apropie ceasul de trecere 7n lumea cealalt"4 ale%eau cu %rij" partea care se cuvenea urma#ilor de partea su letului #i scriau4 cu m7na tremur7nd" de emo!ie4 diata vie!ii lor4 prin care l"sau o $un" ;;D

parte din mo#ii #i avere m"n"stirilor4 pentru opere de $ine acere. ,eli%iozitatea naiv" a timpurilor trecute a 7nzestrat !ara cu spitale4 e orii #i at7tea institu!ii pe care noi4 cu toate concep!iile noastre moderne despre or%anismul statului4 le/am l"sat4 7n urma re ormei de eKpropriere or!at"4 s" ajun%" 7n pra%ul ruinei._ Prin munca necontenit" #i plin" de trud" a clerului s/a ajuns ca !"rile noastre s" devin"4 7n pra%ul veacului al ?-III/lea4 ocarele din care radia lumina culturii 7n tot ,"s"ritul ortodoK4 oprimat su$ st"p7nire turceasc". Pe timpul lui .r7ncoveanu4 c7nd cinci tipo%ra ii lucrau ne7ntrerupt 7n !ar"4 %7ndurile milostive ale domnului romn #i ale harnicilor s"i prela!i se 7ndreptau p7n" c"tre ara$ii din 'iria4 c"rora le trimiteau 7n dar c"r!i tip"rite la 'na%ov4 7n lim$a lor4 p7n" la ivirii din mun!ii Caucazului4 c"rora le trimiteau tipar #i me#teri tipo%ra i. & t"ia latura reli%ioas" din istoria literaturii romne#ti 7nseamn" a renun!a la cunoa#terea tr"s"turii celei mai caracteristice din cultura noastr" veche #i la una din e!ele ei de %lorie. 7n le%"tur" cu aceast" pro$lem"4 a se vedea nota de la p. D=. @N. red.G

)N M&,E CJ,T),&, M(AD(-E&N CJAJT(, MN COIN&: NIC(A&E MIAE'C) P7n" 7n a doua jum"tate a veaBcului al ?-II/lea4 literatura romneasc" este 7n 7ntre%ime opera clerului #i poart"4 7n alc"tuirea ei4 o tr"s"tur" ad7nc reli%ioas". Pe la jum"tatea secolului al ?-II/lea se petrece 7ns" o schim$are 7n dezvoltarea culturii noastre. 7n urma pre acerilor pe care le eKamin"m mai jos4 $oierimea a ajuns 7ntr/o situa!ie material" prosper"4 care a ajutat/o s" ocupe un loc proeminent 7n via!a politic" #i cultural" a neamului. Dar din pricina luptelor ce se d"deau 7n jurul tronului4 ea era adesea silit" s" emi%reze c"tre ad"posturile de cultur" din centrul #i ,"s"ritul european4 care st"teau 7n le%"tur" cu &pusul. Prin aceste emi%r"ri s/a deschis pentru cultura romneasc"4 7nchis" p7n" atunci 7n ormele strimte #i ri%ide ale slavonismului #i ortodoKiei4 o ereastr" prin care a n"p"dit aerul proasp"t al civiliza!iei occidentale. Contactul acesta cultural s/a "cut mai intens 7n Constantinopol #i 7n Polonia. &propierea de mi#carea umanist" a Poloniei a 7nviorat via!a literar" a Moldovei4 d7nd na#tere istorio%ra iei na!ionaleC 7n mediul cosmopolit al Con/stantinopolului s/au ormat scriitori ca Dimitrie Cantemir4 stolnicul Constantin Cantacuzino #i4 7naintea lor4 Nicolae Milescu4 contimporanul lui Doso tei #i sprijinitorul moldovenilor la curtea !arilor. -I&L& De#i din punct de vedere cronolo%ic Nicolae Milescu urmeaz" dup" 8ri%ore )reche4 totu#i4 iindc" prin latura activit"!ii sale de scriitor 7n lim$a romn" se apropie mai mult de literatura reli%ioas"4 ne vom ocupa de el 7naintea cronicarilor. Nicolae Milescu este at7t prin cultur" #i prin a%erimea min!ii4 c7t #i prin via!a sa $o%at" 7n peripe!ii 5 un adev"rat roman 5 una din i%urile cele mai interesante ale trecutului nostru. & 7nceput ca %r"m"tic pe l7n%" curtea domnilor moldoveni4 a aspirat 7ntr/o vreme la tronul !"rii4 a ost descoperit #i a luat drumul pri$e%iei4 a c"l"torit prin (ccident p7n" la curtea lui Audovic al ?I-/lea #i 7n (rient p7n" la melea%urile 7ndep"rtate ale Chinei4 #i4 7n s 7r#it4 ;;<

a ost solicitat s" aduc" luminile lui4 7n chestiuni de do%m" ortodoK"4 marilor janseni#ti de la Port/,oPal. '/a n"scut 7n anul 0<=>. Ni/a 7nceput instruc!iunea 7n Moldova4 poate la #coala 7ntemeiat" de -asile Aupu4 #i apoi4 7n 7mprejur"ri pe care nu le cunoa#tem $ine4 a trecut la Constantinopol4 7n #coala patriarhiei. &ici a avut ca pro esor4 printre al!ii4 #i pe 8herman -lasios4 ori%inar din insula Cor u4 care 7nv"!ase 7n Italia #i pe care 7l %"sim 7ntr/o vreme la Ia#i4 de unde pleca spre !arul ,usiei4 prezentat4 7n scrisori date de -asile Aupu4 Eca un 7nv"!at care poate s" r"spund" la orice chestiune reli%ioas"F. 7n mediul cosmopolit al Constantinopolului4 Milescu #i/a des"v7r#it cuno#tin!ele 7n lim$a %reac" #i latin"4 de care avea s" se serveasc" mai t7rziu 7n operele sale #i 7n discu!iile cu reprezentan!ii diplomatici ai (ccidentului4 7ntors 7n Moldova4 pe timpul domniei lui 8heor%he Nte an4 cu o cultur" neo$i#nuit" pe acele vremuri 7n !ara sa4 i se 7ncredin!eaz" sarcina de %r"m"tic pe l7n%" curtea domneasc". 8r"m"ticul4 un el de secretar particular al domnului4 se ale%ea dintre cei mai $uni cunosc"tori ai lim$ilor str"ine. Domnia lui 8heor%he Nte an n/a !inut mult" vreme. Chemat de vizir la Poart" Eca s" s"rute 5 dup" o$icei 5 poala sultanuluiF4 8heor%he Nte an s/a sim!it4 cum spune cronicarul4 7n Ecump"na vie!iiF #i a pre erat s"/#i str7n%" averea #i s" plece 7n eKil. 'u$ urma#ul lui 8heor%he Nte an4 su$ 8heor%he 8hica4 Milescu ajun%e mare sp"tar #i do$7nde#te at7ta 7ncredere din partea domnului s"u4 7nc7t atunci c7nd acesta e str"mutat 7n Lara ,omneasc" el 7l urmeaz" p"str7ndu/#i dre/%"toria. 7n Muntenia Milescu r"m7ne p7n" la mazilirea lui 8heor%he 8hica4 7n 0<<34 c7nd se 7ntoarce 7n Moldova4 unde c"p"tase domnia Nte "ni!"4 iul lui -asile Aupu. 7ntre t7n"rul domn4 care copil"rise #i/#i "cuse #i el educa!ia 7n #colile %rece#ti din Constantinopol4 #i 7ntre Nicolae Milescu4 t7n"r #i el 5H nu 7mplinise 7nc" ;: de ani 5 se le%" o prietenie a#a de str7ns"4 7nc7t amintirea ei a r"mas mult" vreme 7n Moldova. Iat" cum a cules/o4 din tradi!ia oral"4 Neculce: EEra un $oier4 Nicolae Milescu 'p"taru4 de la -aslui4 #i #tia multe lim$i: eline#te4 slovine#te4 %rece#te #i turce#te. Ni era m7ndru #i $o%at4 #i 7m$la cu povodnici0 domne#ti 7nainte4 cu $uzdu%ane #i cu palu#e4 cu soltare4 tot s7rm"4 la cai. Ni lui Nte "ni!" -od" 7i era dra% #i/0 !inea prea $ine4 #i tot la mas" 7l punea #i se %iuca 7n c"r!i cu d7nsul #i la s aturi4 c" era atunci %r"m"tic la d7nsul.F Dar de aceast" via!" ericit" nu s/a putut $ucura mult" vreme4 c"ci 7mprejur"rile erau tur$uri atunci 7n Moldova. Nte "ni!"/vod" muri de lin%oare4 pe c7nd se %"sea la hotarul dinspre Nistru. &tunci Milescu plec" 7n Muntenia44 unde se a la ca domn 8ri%ore 8hica4 iul ostului s"u protector @0<<35/0<<DG. &cesta 7l trimite la Constantinopol4 7n calitate de capuchehaie4 #i acolo4 7n capitala imperiului turcesc4 Milescu are prilejul s" re7nnoiasc" vechile cuno#tin!e #i s" intre 7n le%"turi cu lumea diplomatic" a (ccidentului. ,ovodni 5 cal de alai. ;;I

7n Constantinopol r"m7ne p7n" 7n 0<<D4 c7nd 8ri%ore 8hica este mazilit. 'u$ domnul urm"tor4 Milescu pleac" spre (ccident4 7ntr/o lun%" c"l"torie ale c"rei date nu ne s7nt 7nc" precis cunoscute. 7l %"sim 7ntr/o vreme la .erlin4 pe l7n%" marele elector +rederic `ilhelm de .randen$ur%C apoi trece la 'tettin4 7n Pomerania4 unde se a la domnul 8heor%he Nte an4 care4 p"r"sind Moldova de rica turcilor4 se sta$ilise aci cu tovar"#a vie!ii lui4 &nastasia4 #i cu o suit" numeroas" de moldoveni. Milescu este $ine primit la curtea domnului pri$ea%4 care sim!ea nevoia unui $un cunosc"tor de lim$i str"ine4 ca s"/0 poat" 7ntre$uin!a 7n misiuni diplomatice. Este trimis cu scrisori la 'tocRholm4 pe l7n%" re%ele 'uediei4 unde are prilejul s" cunoasc" pe am$asadorul +ran!ei4 &rnauld de Pomponne4 om oarte cult4 prieten al doamnei de 'evi%ne #i care4 mai t7rziu4 a ajuns ministru al a acerilor str"ine. Marchizul de Pomponne este uimit 5 dup" cum m"rturise#te chiar el 5 de cultura vast" a $oierului moldovean: E)n homme si voisin de la Tartarie4 autant instruit auK lan%ues et avec une connaissance aussi %enerale de toute choseF. 7ntre moldoveanul cult4 venit din !inuturile pu!in cunoscute p7n" atunci 7n (ccident4 #i 7ntre marchizul4 am$asador al lui Audovic al ?l-/lea4 se lea%" o prietenie a#a de str7ns"4 7nc7t 7n clima aspr" #i ri%uroas" a Nordului4 cei doi diploma!i 7#i petrec zilele discut7nd la %ura so$ei #i 7mp"r/t"#indu/#i impresiile #i cuno#tin!ele. 7n acele 7mprejur"ri a scris Milescu4 pentru Wanseni#tii de la Port/,oPal4 una din operele sale. Dup" s aturile am$asadorului rancez4 Milescu4 7narmat cu scrisori din partea re%elui 'uediei #i a lui 8heor%he Nte an4 pleac" 7n misiune diplomatic" 7n +ran!a4 pe l7n%" Audovic al ?l-/lea. 7ns" 7n momentul c7nd sosi 7n Paris @iulie 0<<>G4 re%ele 'oare se a la prins 7n r"z$oiul 7mpotriva 'paniei #i conducea el 7nsu#i opera!iunile pe c7mpul de lupt". 7n lipsa re%elui4 Milescu e primit de ministrul De Aionne4 care4 lu7nd scrisorile aduse de sp"tar4 le trimite prin/ tr/un curier special pe rontul de lupt". ,e%ele 'oare d" ordin am$asadorului s"u din Constantinopol s" sprijine pe 8heor%he Nte an pe l7n%" Poart". 7ns" toate insisten!ele depuse de am$asadorul +ran!ei pentru resta$ilirea 7n domnie a lui 8heor%he Nte an r"m7n zadarnice. 'p"tarul se 7ntorace la 'tettin4 aduc7nd r"spunsul lui Audovic al ?l-/lea c"tre 8heor%he Nte an. Dar peste c7teva luni moare 8heor%he Nte an4 #i Milescu e nevoit s" revin" 7n !ar". 7n Moldova domnea pe acea vreme &leKandru Ilia#4 care tr"ise4 7nainte de a i domn4 departe de !ar" #i 7i uitase o$iceiurile4 ast el c"4 revenind la domnie4 intrase 7n con lict cu $oierimea p"m7ntean". )n om m7ndru #i am$i!ios ca sp"tarul Milescu4 care cuno#tea at7tea lim$i #i str"$"tuse at7tea !"ri4 care le%ase prietenie cu diploma!i 7nsemna!i4 era iresc s" caute a pro ita de ne7n!ele%erea iscat" 7ntre domn #i $oieri #i s" aspire la tron. 7n aceast" epoc" se va i 7nt7mplat acea dram" pe care ne/o descrie Neculce 7n O "am% de uvinte+ Cronicarul o a#eaz" 7ns" 7n domnia lui Nte "/ni!"/vod". El ne poveste#te c" Milescu Ea scris ni#te c"r!i viclene #i le/au pus 7ntr/un $"! s redelit4 #i le/au trimes la Constantin -od" cel ."tr7n .asara$4 7n Lara Ae#easc"4 ca s" vie s" scoat" pre Nte "ni!" -od" din domnieF. Constan/tin/vod" 7ns" Eau trimes $"!ul acel s redelit4 cu c"r!i cu tot4 7napoi la Nte "ni!" -od"F. &cesta4 v"z7nd tr"darea celui c"ruia 7i ar"tase at7ta 7ncredere si ;;2

prietenie4 s/a m7niat E#i au adus pre Milescu 7naintea lui4 7n casa cea mic"44 #i au pus pre c"l"u de i/au t"iat nasulF0. De#i nu trecuse mai mult de o jum"tate de veac de la aceast" 7nt7mplare44 totu#i se pare c" cel pu!in o parte din liniile ei adev"rate au ost #terse din amintirea $"tr7nilor de la care cronicarul #i/a cules #tirile. &lte izvoare contimporane ne spun c" episodul din via!a lui Milescu a avut loc pe vremea lui Ilia#. E mai pro$a$il c" atunci s/au petrecut lucrurile4 7ntruc7t Ilia#4 care era str"in de !ar" #i st7rnise nemul!umiri 7mpotriva sa4 a putut de#tepta mai cur7nd am$i!iile sp"tarului4 pe atunci capuchehaie la Poart". Prin intri%ile lui4 Ilia# este mazilit4 dar4 7nainte de a pleca din Moldova4 domnul pune m7na pe Milescu #i/i taie cartilajele dintre n"ri. &ceast" pedeaps" era o penalitate o$i#nuit" 7n (rient. Ea venea la noi din vechiul drept $izantin #i se aplica acelora care aspirau la domnie. Cel_ 7nsemnat ast el nu mai putea tra%e n"dejdea de a se urca vreodat" pe tron. Drama aceasta a schim$at cu des"v7r#ire cursul vie!ii sp"tarului Milescu. &m"r7t #i dezn"d"jduit4 el apuc" pentru totdeauna drumul pri$e%iei4 c"ut7n/du/#i aiurea norocul. 7n ianuarie 0<>0 se a la pe !"rmurile .os orului4 pe l7n%" vechiul s"u prieten din timpurile de studii4 ajuns acum patriarhul Doso tei al Ierusalimului. Dup" s aturile acestuia4 Milescu prime#te invita!ia de a se duce la curtea !arului din Moscova4 unde se cerea cu st"ruin!" un cunosc"tor de lim$i str"ine care s" serveasc" de t"lmaci pe l7n%" Ministerul de EKterne #i care s" poat" traduce4 7n acela#i timp4 din %rece#te4 #i c"r!ile teolo%ice necesare 7n acea epoc" de consolidare a $isericii ruse#ti. El pleac" spre Moscova prev"zut cu o scrisoare de cald" recomandare a patriarhului: E(m oarte savant 7n latin"4 7n slav"4 #i mai ales 7n %reac"C el va putea 7nv"!a repede #i rusa #i s" ac" tot elul de traduceri. & str"$"tut multe !"ri #i 7mp"r"!ii ca s" se instruiasc" #i este ca un crono%ra 7n care s7nt adunate toate lucrurile lumii. 7n zadar a!i c"uta un alt om asemenea. Dumnezeu vi/0 trimite.F Cu asemenea recomand"ri4 Nicolae Milescu este $ine primit la Moscova. Este numit4 7n 0<>04 traduc"tor pentru lim$ile %reaca veche #i modern"4 latina #i romna4 #i ridicat la ran%ul de #e al corpului de t"lmaci de la Consiliul diplomatic @PosolsRi PriRazG. Milescu 7#i 7ndepline#te cu devotament sarcina #i iz$ute#te s" c7#ti%e 7ncrederea4 simpatia #i prietenia #e ului s"u4 &rtemon Matveiev4 unchiul !arinei #i unul din principalii actori ai curentului de primenire a vie!ii sociale ruse4 su$ in luen!a culturii occidentale. 'prijinit ast el de Matveiev4 Nicolae Milescu iz$ute#te s" ie admis 7n audien!" la !ar4 care r"m7ne a#a de 7ne7ntat de el4 7nc7t 7i 7ncredin!eaz" sarcina de a traduce #i actele diplomatice secrete ale imperiului moscovit. 0 Neculce continu": EDup" aceea4 Nicolae C7rnu au u%it 7n Lara Nem!easc"4 #i au %"sit acolo un do tor de/i tot slo$ozia s7n%ele din o$raz #i/0 $o!ia la nasC #i a#a din zi 7n zi4 s7n%ele se 7nche%a4 de i/au crescut nasul la locu4 de s/au t"m"duit. Iar c7nd au venit aice 7n !ar"4 la domnia lui Ilie# -od"4 numai de/a$ia s/au ost cunosc7nd nasul c"/i t"iat. Numai tot n/ au #"zut 7n !ar" mult4 de ru#ine4 ce s/au dus la Moscu4 la marele 7mp"rat &lecsii Mihailovici4 la tat"l marelui Petru 7mp"rat.F ;;1

Patru ani mai t7rziu4 7n 0<>:4 Milescu prime#te o misiune de mare 7ncredere4 aceea de a conduce o am$asad" ruseasc" 7n China. & str"$"tut4 cu acest prilej4 toat" 'i$eria4 prin re%iunea pe unde trece ast"zi trenul transsi$erian4 #i a ajuns4 dup" nenum"rate %reut"!i4 la PeRin. &m"nuntele4 destul de senza!ionale4 ale acestei c"l"torii prin 'i$eria 7n China le vom vedea mai jos4 c7nd ne vom ocupa de ziarul c"l"toriei. Dup" trei ani de drum4 Milescu se 7ntoarce 7napoi4 7ns"4 spre marea lui mirare4 c"ci lucrurile se schim$aser" 7n ,usia4 este oprit la hotarele 'i$eriei 7mpreun" cu 7ntrea%a am$asad". 7n timp ce Nicolae Milescu se a la 7n China4 murise !arul &leKei Mihailovici4 care/ 0 trimisese 7n China4 #i 7n locul lui venise altul. &cela4 ascult7nd de intri%ile !esute 7mpotriva lui Matveiev4 0/a diz%ra/!iat #i 0/a sur%hiunit la o m"n"stire. (dat" cu c"derea lui Matveiev 7n diz%ra!ie4 tre$uia s" cad" #i prietenul s"u4 sp"tarul Nicolae Milescu. Milescu mai era 7nc" 7nvinuit c" deschisese scrisorile !arului 7nainte de a ajun%e la curtea din PeRin4 c" luase o parte din darurile destinate 7mp"ratului Chinei #i c" d"duse chinezilor h"r!ile ruse#ti. 7ns" un om ca Milescu4 cu cuno#tin!a at7tor lim$i #i cu inteli%en!a lui vioaie4 nu putea s" ie lesne 7nlocuit 7n ,usia de atunci. De aceea nu i/a ost %reu sp"tarului s" spul$ere toate 7nvinuirile aduse 7mpotriva lui #i s" iz$uteasc" a i repus 7n situa!ia pe care o avuse mai 7nainte. Cur7nd dup" 7ntoarcerea din China4 Milescu ia parte la con lictul care 7mp"r!ise lumea ruseasc" 7n dou" ta$ere: curentul %reco/ortodoK #i curentul latin/ortodoK. Curentul latin/ortodoK4 care venea din Polonia prin &cademia teolo%ic" din Uiev a lui Petru Movil"4 era $"nuit 7n cercurile ha$otnice moscovite c" este in ectat de catolicism #i atunci4 pentru a i se pune o stavil"4 s/a c"utat la Moscova s" se creeze un contra/curent4 7ntemeiat pe tradi!ia %reac"/orto/doK". Cu sprijinul patriarhiei din Constantinopol4 se 7n iin!ase 7n Moscova o &cademie teolo%ic"4 av7nd ca $az" lim$a de instruc!ie %reac"4 pentru care useser" adu#i din Constantinopol c7!iva mari teolo%i ai timpului. 7ns" nici curentul latin nu se l"sase mai prejos #i4 su$ !arul Teodosie4 iz$utise s" 7ntemeieze o &cademie teolo%ic" cu caracter latin. 7ntre aceste dou" curente s/a 7ncins o lupt" apri%"4 la care a luat parte #i sp"tarul Milescu cu o oper" intitulat" S urt% demon"trare % tiin&a i lim)a eleno#-rea % "*nt mai ne e"are de *t lim)a i tiin&a latin% i are "*nt avanta-iile $entru $o$orul "lav+ 7n aceast" scriere Milescu arat" importan!a cunoa#terii lim$ii %rece#ti pentru ortodoKie4 7ntruc7t ' 7nta 'criptur" #i toat" literatura s in!ilor p"rin!i 5 temelia ortodoKiei 5 s7nt scrise 7n %rece#te. Aim$a %reac" deschide apoi poarta c"tre cea mai solid" cultur" a antichit"!ii: ilozo ia #i literatura elin". Totu#i Milescu4 care avea o solid" cultur" latin"4 7#i 7ncheie opera cu considera!ia c"4 Edup" ce a 7nv"!at cineva lim$a %reac"4 nu mai e nici o primejdie s" 7nve!e #i latinaF. &ceast" oper" a lui Milescu a adus ruptura dintre el #i prietenul s"u din copil"rie4 patriarhul Doso tei4 care era principalul actor de r"sp7ndire a culturii %rece#ti 7n ,"s"ritul ortodoK. 'p"tarul Milescu 7ns"4 adopt7nd atitudinea latinist"4 era 7n deplin" concordan!" cu curentul cel nou din ,usia4 unde4 7n aceast" epoc"4 se urcase pe tron Petru cel Mare. Nicolae Milescu4 care cuno#tea $ine lim$a latin"4 care c"l"torise prin !"rile de cultur" latin" #i care intrase ;=3

7n le%"tur" cu mul!i erudi!i din (ccident4 nu putea s" nu se asocieze la curentul de occidentalizare sus!inut de Petru cel Mare. El n/a avut 7ns" parte s" vad" des "#ur7ndu/se mai departe roadele re ormei sociale #i culturale 7ncepute de Petru cel Mare4 c"ci a murit la Moscova 7n anul 0>324 7n v7rst" de >; de ani. De#i 7mprejur"ri dramatice ale vie!ii sale 7l siliser" s" p"r"seasc" Moldova #i4 de#i mai $ine din jum"tatea vie!ii sale @=> aniG a petrecut/o 7n sluj$a !arilor4 totu#i Milescu n/a rupt le%"turile cu neamul lui. 7n vremurile de cump"n" prin care trecea !ara sa de $a#tin"4 de c7te ori domnul4 $oierii #i mitropolitul ei i/au cerut sprijinul pe l7n%" !arii Moscovei4 Milescu a stat 7ntotdeauna 7n ajutorul lor. 7n 0<>= polonii4 7n r7n%7nd pe turci la Ootin4 a#az" ca domn 7n Moldova pe Nte an Petriceicu. Din cauza tur$ur"rilor produse 7n Polonia prin interre%nul ce a urmat4 polonii se v"d nevoi!i s" retra%" %arnizoanele din Moldova. 7ns" tocmai atunci vine vestea c" t"tarii #i turcii au str7ns armat" mare #i c" se pre%"tesc s" intre 7n Moldova. 'u$ impresia acestor zvonuri4 Nte an Petriceicu4 mitropolitul Doso tei #i toat" $oierimea trimit scrisori c"tre Nicolae Milescu4 cu ru%"mintea ca acesta s" intervin" pe l7n%" !ar ca s" trimeat" ajutor moldovenilor. 7n ele domnul nume#te pe Milescu Eiu$itorul nostru prietenF4 $oierii 7l numesc E rateF. ,u#ii se mi#car" 7ns" %reu4 7n timp ce turcii p"trunseser" 7n Moldova #i iz%onir" pe Petriceicu. Dup" ce se 7ntoarse din c"l"toria 7n China4 Milescu are prilejul s" vin" iar4 7ntr/un moment %reu4 7n ajutorul moldovenilor4 pe vremea lui 8heor/%he Duca. 7n 0<>1 8heor%he Duca primise din partea turcilor sarcina deac7rmui #i )craina. Turcii vroiau 7ns" atunci s" intre 7n ne%ocieri de pace cu ru#ii #i pentru aceasta recur% la ajutorul lui 8heor%he Duca. &cesta4 trimi!7nd soli pe l7n%" !arul ,usiei4 i/a 7ndreptat int7i c"tre Nicolae Milescu. Dar mai important" dec7t latura politic" a activit"!ii lui Nicolae Milescu este cea cultural". Cu prilejul soliei moldovene care urm"rea pacea 7ntre ru#i #i turci4 mitropolitul Doso tei a trimis o scrisoare c"tre Nicolae Milescu4 ru%7n/du/0 s" intervie pe l7n%" patriarhul Moscovei ca s" trimit" 7n Moldova material tipo%ra ic. 'crisoarea mitropolitului 7nvedereaz" aima #i stima de care se $ucura eruditul $oier printre compatrio!ii s"i. Ea 7ncepe ast el: E(noratului #i $ine pre!uitului domn Nicolae 'p"tarul4 nou" prea doritului4 cerem de la Domnul Dumnezeu &tot!iitorul pace4 s"n"tate #i m7ntuire 7n mul!i ani. De#i suntem de tine desp"r!i!i prin spa!iu4 totu#i suntem 7mpreuna!i prin Duhul ' 7nt4 c"ci te pomenim pe tine #i toat" casa voastr"4 la s intele #i dumnezeie#tile Taine ...F Dar aima lui Milescu nu s/a r"sp7ndit numai 7n Moldova #i 7n ,usia4 unde a tr"it aproape patru decenii4 ci ea a trecut p7n" departe 7n (ccident. Numele s"u a r"z$"tut #i 7n cultura contimporan" a +ran!ei4 c"ci a scris4 din 7ndemnul marchizului de Pomponne4 o oper" care a ost olosit" de marii janseni#ti de la Port/,oPal 7n lupta deschis" de ei contra calvinilor. )n a%ent diplomatic rancez4 +oP de Neuville4 surprins 7n ,usia de revolu!ie4 spune despre Milescu c" este Ehomme dBesprit et dBune conversation a%rea$leF4 #i 7ntr/o carte a sa despre ,usia 7i 7nchin" un 7ntre% capitol: Re ueil de" onver"ation" de S$at!aru" N+ Mile" u "ur le voTa-e et le ommer e de la C!ine+ ;=0

)n 7nv"!at istoric #i %eo%ra suedez4 'par^en eld4 care c"l"torise prin toat" Europa #i #tia 0D lim$i4 ne spune despre Milescu4 cu care st"tuse 7n str7nse le%"turi 7n timpul unei c"l"torii 7n ,usia4 c" este E oarte erudit @pere/ruditusGF. De la Milescu a c"p"tat4 pe l7n%" multe manuscrise 5 7ntre altele #i o rela!ie a c"l"toriei 7n China 5 #i in orma!ii interesante despre r"m"#i!ele de tri$uri %otice a l"toare atunci 7n Crimeea. Numele lui Milescu a. ajuns p7n" la marele ilozo #i savant al timpului4 Aei$niz. Cele$rul ilozo %erman4 care propusese lui Petru cel Mare planul unei academii ruse#ti menit" s" aduc" servicii importante culturii europene4 prin eKplorarea vechilor civiliza!ii din EKtremul (rient4 dorind s" se in ormeze mai pe lar% despre China4 se adreseaz" primarului din &msterdam4 care c"l"torise 7n tinere!ea sa prin ,usia #i care %"zduise pe Petru cel Mare 7n c"l"toria de studii a acestuia 7n (ccident. Primarul din &msterdam 7i vor$e#te cu acest prilej de sp"tarul Milescu4 al c"rui spirit #i cuno#tin!e le laud". &st el moldoveanul Milescu4 care a colindat o lume 7ntrea%"4 de la !"rmurile 'enei p7n" 7n EKtremul (rient4 a stat 7n rela!ii cu oamenii de seam" ai timpului #i a iz$utit s"/#i creeze un nume care a trecut cu mult peste hotarele !"rii sale. Care a ost activitatea lui4 7n ce direc!ii s/a 7ndreptat #i ce importan!" are ea pentru cultura noastr"I (PE,& Nicolae Milescu 7#i des"v7r#ise instruc!iunea 7n marea #coal" a patriarhiei din Constantinopol4 un el de universitate 7n care4 pe l7n%" cultura teolo%ic" 7n orma $izantino/ ortodoK"4 str"$"tuse un puternic curent de cultur" occidental" adus de c"tre pro esorii %reci care/#i ormaser" cultura 7n unversit"/!ile Italiei. &ceast" #coal" a patriarhiei prezenta lui Milescu4 a#adar4 un interesant amestec de cultur" occidental" #i de cultur" oriental". Prin unele din scrierile sale cu caracter teolo%ic4 do%matic4 activitatea lui Milescu se apropie de cultura oriental" #i este o continuare a literaturii reli%ioaseC prin altele 5 #i 7n special prin discu!ia dac" cultura elin" este superioar" celei latine #i prin ziarul c"l"toriei 7n China 5 Milescu se apropie de cultura occidental". 7n activitatea lui Milescu deose$im dou" aze. 7n prima4 activitatea lui s/a des "#urat prin scrieri 7n lim$a matern"C dup" ce a tre$uit s" p"r"seasc" pentru totdeauna !inuturile noastre4 Milescu4 intr7nd 7n serviciul !arilor4 a dezvoltat o activitate 7n lim$a slavon". &CTI-IT&TE& MN AIM.& ,(MbNJ. (perele lui Milescu 7n lim$a romn" s7nt urm"toarele: 0. Istoria despre sfinta icoan a +rea *fintei noastre stpne -sctoare de %umnezeu 1ria, AF;;. '/a p"strat 7ntr/o copie a mitropolitului Moldovei 8hedeon4 din 0>;=4 pu$licat" de Melchisedec 7n Croni a Romanului( II4 p. 2>. &ceast" oper" cuprinde istoricul le%endar al unei icoane ce se a l" 7n m"n"stirea Neam!u #i care ar i ost d"ruit"4 dup" Milescu4 de Ion Paleo/ ;=;

lo%u lui &leKandru cel .un. Pe timpul c7nd Moldova lui &leKandru cel .un4 spune le%enda4 trimisese solii s"i la consiliul din +loren!a4 Ion Paleolo%u 5 pe atunci prin! de coroan" 5 a trecut prin Moldova4 unde i/a ie#it 7nainte voievodul moldovean cu clerul #i $oierii s"i. +iul 7mp"ratului a r"mas 7nc7ntat de rumuse!ea #i $o%"!ia !"rii4 de cumin!enia #i evlavia poporului #i4 c7!iva ani mai t7rziu4 urc7ndu/se pe tronul tat"lui s"u4 trimite ca dar lui &leKandru o coroan" imperial" #i o icoan" "c"toare de minuni4 ce se p"streaz" la m"n"stirea Neam!u. ;. ( alt" oper" 7n lim$a romn"4 cu caracter teolo%ic4 este o serie de 7ntre$"ri #i ,"spunsuri traduse din lim$a %receasc"4 dup" opera patriarhului &tanasie al &leKandriei. Este un el de catehism al con esiunii ortodoKe4 7n care4 su$ orm" de 7ntre$"ri #i r"spunsuri4 se trateaz" despre pro$lemele undamentale ale do%mei4 precum: natura lui Dumnezeu4 trinitatea4 ' 7nta +ecioar"4 an%eolo%ie #i eshatolo%ie: natura 7n%erilor #i num"rul lor4 raiul4 natura diavo/ lilor4 p"catele etc. (pera se p"streaz" 7ntr/un manuscris al &cademiei ,omne4 pu$licat de C. C. 8iurescu. 7n aceast" scriere cu multe E7ntre$"ri de olosF se a l" 7ntre altele #i urm"toarea raz" interesant" privitoare la ori%inea lim$ii noastre: EDumnezeu se zice pre lim$a %receasc" t!eo"( iar pre lim$a latineasc" den"( iar rumne#te se chiam" Dumne8eu( care nume este luat de la latinie( *n e !i$ i mai 9um%tate de lim)% romnea" % e"te luat% de la latini=+ =. -echiul Testament. (pera de c"petenie a lui Nicolae Milescu pe t"r7mul literaturii noastre reli%ioase a ost traducerea de pe izvorul %recesc a -echiului Testament4 care lipsea p7n" atunci. 'e #tie c" Psaltirea ace parte din ciclul primelor traduceri romne#tiC se mai #tie c" romnii din p"r!ile .anatului4 atra#i la calvinism4 7ncercaser" pe vremea lui Coresi o traducere a -echiului Testament4 dar din toate str"daniile lor a ap"rut4 7n ,alia de la Or%tie( numai primele dou" c"r!i: Crearea lumii #i Ie#irea evreilor din E%ipt. ( traducere inte%ral" a -echiului Testament nu aveam. &ceast" oper" %rea a 7ntreprins/o la noi4 pentru 7nt7ia dat"4 Nicolae Milescu. Din nenorocire4 izvodiri lui n/a ajuns p7n" la noi 5 #i nici m"car o copie de pe el. Dar avem dovezi indiscuta$ile de eKisten!a #i circula!ia lui. ( traducere4 muntean" dup" cum dovede#te analiza lim$ii04 "cut" 7n a doua jum"tate a veacului al ?-II/lea #i p"strat" 7n colec!ia de manuscrise a &cademiei ,omne su$ cota D=214 spune 7n Cuv*nt *nainte %tre ititori 5 c": E&m nevoit a prepune aceast" s 7nt" carte a Ae%ii -echi4 car" se chiam" /i)lia( toat" cu to!i prorocii4 c" Aea%ea Noao"4 adec" Evan%helia #i cealelalte c"r!i ale &postolilor toate se a l" multe pren $o%ate locuri #i cu m7na scrise #i 7n tipariu date pre lim$a noastr" rumneasc"4 iar de aceast" cartia a Ae%ii vechi noi rumnii 'oarte "intem li$"i&i=+ Ni st"ruind mai departe asupra aptului c" Etoat" Cartea Ae%ii vechi #i cu to!i prorocii pre lim$a rumneasc" p7n" acum... nu oarte s/au a lat prepus"F4 adao%" imediat: 0 Interesant" este #i nota scris" cu cerneal" ro#ie pe ultima scoar!" a manuscrisului: E&na Ntir$eica4 iica dumnealui r"posatului 8olescului4 $iv/vel sp"tar am scris. Mai =04 0><:4 iind de ani D:.F ;==

EIar" numai un izvod4 scris cu m7na4 care l#au 'o"t $re$u" Ni olae S$%ta#riul Moldovan( dasc"l #i 7nv"!at 7n lim$a elineasc"4 care l/au i8vodit de $re i8vodul eline" ( ce se/ au ost tip"rit la +ran%o ort Y+ranR urtZC ci 7ns" #i izvo/dul acesta pentru multa prip" a acelui prepuitoriu4 care se/au %r"$it cur7nd a/#i t"lm"ci #i a/#i scrie4 a latu/s/au ... 0 #i prea mare 7nv"luial" care era lucru oarte cu %reu a 7n ... acum #i noi4 nu doar" pentru vreo #tiin!" a ... des"v7r#it a vrea unei lim$i streine ...F Pa%ina 7ns" este rupt" tocmai aci unde pasajul este mai interesant4 dar4 din #tirile pe care le %"sim pe verso4 rezult" c" teKtul lui Milescu a stat continuu su$ ochii noilor traduc"tori4 care l/au olosit4 c"ci iat" ce st" scris 5 reproducem aci pasajul 7ntre%4 iindc" nu a ost reprodus de nimeni din cei ce au semnalat manuscrisul: E7ns" #i de aceasta/!i acem 7n #tire4 o4 iu$ite cetitoriu4 ca s" #tii c" la elini4 adec" la %reci4 cartea a treia a Ezdrei nu se a l" scris"4 ce numai ce sint ; c"r!i. Pentr/aceaia ni i *n i8vodul el rumne" ( are au 'o"t $re$u" mai denainte de Ni olae S$%tar nu u scris4 iar 7n izvodul cel slavonescii #i cel latinesc iind #i aceast" carte a treia a Ezdrei tip"rit"4 acum4 #i noi o am prepus #i aceaia 7n stihuri;. Iar" cartea a treia4 a macaveilor4 7n izvodul cel latinescu nu iaste4 iar 7n cel slovenesc #i 7n cel elinesc iaste4 ce nic acasta ... de noi 7nc" nu se/au l"sat4 ce se/au prepus. Iar ace#tiia4 stihuri pre mar%ine la capete nu i se/au pus4 ce a#a se/au a#ezat4 "r" de stihuri4 precum iaste la slovani #i la elini #i cum s" a l" #i 7n i8vodul el rumne" artea a a"ta toata( tot '%r% de "ti!uri+= TeKtul acestei traduceri muntene 5 pe care noi 7nclin"m a o atri$ui ra!ilor 8receanu 5 a ost utilizat4 precum a o$servat #i cole%ul Nt. Cio$anu4 la noua retraducere a .i$liei din 0<22. Dac" !inem seam" de aptul c" .i$lia lui Ner$an a ost la noi continuu 7n circula!ie p7n" la traducerea p"rintelui 8ala 8alaction4 atunci se va 7n!ele%e mai $ine 7nsemn"tatea operei lui Nicolae Milescu4 din nenorocire pierdut". Cu acestea #i cu traducerea unui mic Molitvelni ( con!in7nd ru%"ciuni de sear"4 traducere "cut" pentru nevoile su lete#ti ale domnitorului 8heor%he Nte an4 pe c7nd acesta tr"ia 7n eKil la 'tettin4 se 7ncheie activitatea lui Milescu 7n lim$a romn". ENCOi,iDi(N. Dup" trecerea 7n ,usia4 Milescu intr" 7n serviciul !arilor #i activitatea lui se des "#oar" de aci 7nainte 7n lim$i str"ine. Ca o punte de trecere 7ntre activitatea lui 7n lim$a romn" #i cea de mai t7rziu 7n lim$a rus"4 putem considera opera pe care a pu$licat/o la 'tocRholm: En !iridion EPKsip7'iou "ive Stella Orientali" O identali "$lenden"( id e"t "en"u" e le"iae orientali" " ili et -rae ae( de tran"u)"tantione Domini alii"Uue ontrover"ii"( a Ni olao S$adario #Moldovala one YsicZ4 )arone a olim -enerali Jalla !iae( on" ri$tum Holmiae Y'tocRholmZ men"e Ie)ruarii( sau pe romne#te: Manual 'teaua (rientului str"lucind 7n (ccident4 adi % 'elul um *n&ele-e )i"eri a oriental% ortodo7% do-ma tran"u)"tan&ierii Domnului i de"$re alte ontrover"e( de Ni olae Mile" u S$%tarul moldo# vala! i odinioar% -eneral al Vala!iei( " ri" *n Sto O!olm *n luna 'e)ruarie+ 0 +oaia rupt". ; Este vor$a de citatele de pe mar%ine. ;=D

Nicolae Milescu a scris aceast" oper" dup" st"ruin!a a%entului diplomatic al +ran!ei la 'tocRholm4 &rnauld de Pomponne4 cu care se 7mprietenise. &rnauld de Pomponne era 7nrudit cu marele teolo% #i savant de la Port/,oPal4 &rnauld4 una din i%urile marcante ale culturii ranceze din epoca lui Audovic al ?l-/lea. &rnauld scrisese4 7mpreun" cu Nicole4 cele$ra Lo-i % de la Port/,oPal #i a ost un ap"r"tor anatic al jansenismului 7mpotriva protestan!ilor. El intrase 7ntr/o polemic" aprins" cu pastorul calvin Wean Claude4 pe chestia interpret"rii do%mei transu$stan!ierii #i a altor puncte de diver%en!" 7ntre catolici #i calvini. Wean Claude sus!inea c"4 7n privin!a acestei do%me9 protestan!ii s7nt al"turi de ortodoc#i. &tunci &rnauld a scris rudei sale4 am$asadorul +ran!ei la 'tocRholm4 care s/a adresat pentru l"muriri lui Milescu. Din 7ndemnul marchizului de Pomponne4 Milescu a scris ast el opera sa En !iridion "ive Stella Orientali" O identali "$lenden" 7n lim$a latin" #i %reac". Marchizul a trimis apoi aceast" oper"4 tip"rit" la 'tocRholm4 lui &rnauld #i Nicole4 care s/au olosit de ea4 reproduc7nd teKtul latin al lui Milescu 7n r"spunsul pe care l/au dat lui Wean Claude4 prin scrierea lor intitulat" La $er$etuite de la 'oT @cap. I-G. &CTI-IT&TE& TE(A(8ic/i'T(,icJ DIN ,)'I&. Dup" aceasta Milescu trece 7n ,usia4 unde4 pe l7n%" 7ns"rcinarea de a traduce coresponden!a diplomatic" de la Ministerul de EKterne4 e 7ndemnat s" 7m$o%"!easc" literatura ruseasc" cu lucr"ri teolo%ice #i istorice4 menite4 7n $un" parte4 s" prezinte pe ru#i ca pe li$eratorii popoarelor cre#tine de su$ ju%ul turcilor. 'u$ im$oldul s erelor conduc"toare ale $isericii din ,usia4 Nicolae Milescu traduce o $i$liotec" 7ntrea%" de c"r!i cu caracter4 7n parte4 teolo%ic. &#a4 de eKemplu4 traduce Aritmolo-!ion( un curios tratat care caut" s" eKplice sim$olica numerelor @=4 >4 1 etcG4 #i Hre"molo-!ion+ ( alt" carte4 cu titlul Cule-eri de $atru monar!ii sau ,ro'e&iile lui Daniel( tradus" dup" un manuscris %recesc al lui Paisie Ai%aridis4 este o oper" 7n care se eKpun pro e!iile "cute de Daniel lui Na$ucodonosor4 asupra celor patru monarhii care aveau s" st"/ p7neasc"4 succesiv4 lumea @haldei4 per#i4 romani4 $izantiniG. Dar aceast" oper"4 7ntr/un manuscris copiat de Milescu 7nsu#i pentru Petru cel Mare4 se 7ncheie cu un epilo% care d"dea %las n"dejdilor pe care ai s"i #i cre#tinii din .alcani le puneau 7n ridicarea ,usiei: E,u%"m Ype DumnezeuG s" ridice pe !arul nostru autocrat #i ales de Dumnezeu4 Petru bleKievici... ca s" poat" cu m7na sa puternic" #i $ra!ul s"u r"z$un"tor s" distru%" #i s" 7nvin%" m7r#avul neam al lui Mahomet... #i s" ridice semnul credin!ei celei drepte ca odinioar" Constantin cel MareF. ( alt" oper"4 Si)ilele( trateaz" despre prorocirile 'i$ilelor privitoare la di eritele 7mp"r"!ii care vor st"p7ni4 pe r7nd4 lumea. Cartea cuprinde interesante aluzii la distru%erea 7mp"r"!iei turce#ti prin ,usia4 ca de pild": E-ai vou" saracinilor #i ara$ilor4 c" vulturul cu dou" capete de la nord 5 este vor$a de stema ruseasc" 5 va distru%e puterea voastr" a musulmanilor prin armele crucii. 7mp"r"!ia voastr" va i nimicit"F. )n alt manuscris4 Va"ilolo-!ion( este un el de istorie universal"4 cuprin/z7nd $io%ra iile 7mp"ra!ilor per#i4 apoi asirieni4 romani #i $izantini4 un el de crono%ra 4 care dezvolt" ideea monarhiei de drept divin4 idee oarte scump" !arilor de atunci. ;=:

)n dic!ionar %rec/latin/rus4 de#i pierdut4 a intrat totu#i 7n compozi!ia lucr"rilor leKico%ra ice de acest %en 7n ,usia. 7n s 7r#it4 o alt" oper" se re er" la construc!ia $isericii ' 7nta 'o ia din Constantinopol4 dar aceast" carte nu este4 cum ne/am i a#teptat4 o scriere istoric" 7n care s" ni se 7n "!i#eze 7mprejur"rile 7n care a avut loc zidirea $isericii4 ci ea cuprinde mai mult le%ende populare despre minunile ce s/au ar"tat cu prilejul 7n"l!"rii aimoasei $iserici4 scoase pro$a$il dintr/un crono%ra $izantin. Mai t7rziu 7ns"4 Milescu se emancipeaz" din cercul acestor idei cu caracter reli%ios #i istorio%ra ie tenden!ios #i se ridic"4 prin ziarul c"l"toriei 7n China4 pe culmi nemaiatinse p7n" la el 7n cultura ruseasc". CJAJT(,I& MN COIN&. Cea mai important" dintre operele lui Nicolae Milescu4 scris" 7n timpul pri$e%iei sale 7n ,usia4 este ziarul c"l"toriei prin 'i$eria 7n China. Nu #tim peripe!iile drumului de la Moscova p7n" la To$olsR4 deoarece ziarul lui Milescu 7ncepe cu povestirea c"l"toriei de la To$olsR 7nainte. Plecarea din To$olsR se ace 7n ziua de ; mai 0<>:4 7ntr/o duminic" seara4 pe r7ul Irtici4 7n vase v7slite cu lope!i. De la con luen!a cu ($i se 7ndreapt" spre r"s"rit4 #i4 urm7nd linia r7urilor4 mer%e c"tre lacul .aical. De acolo4 trec7nd printre iurturi de mon%oli4 urc" mun!i4 t"ind ape de/a curmezi#ul4 str"$ate c7mpii aproape pustii. Iarna 7i apuc" pe cale4 7n re%iunile lacului .aical. -7nturile se dezl"n!uie cu urieC ninsoarea #i zloata 7i $iciuie aspru. Drumul prin aceste !inuturi necunoscute este din ce 7n ce mai anevoios. E&m stat 5 scrie Milescu la ;< decemvrie 5 l7n%" r7ul &r%un toat" ziua4 ca s" se odihneasc" vitele4 ca s" le mai ad"postim #i s" le hr"nim4 deoarece caii #i c"milele st"tuse 7n drum #i olo%ise at7t4 7nc7t a tre$uit s" le acem papuci de papur". Aemne n/am avut dec7t de s"lcii uscate.F Din pricina ri%ului #i a o$oselii4 c"milele #i caii mor pe drum. Merindele se %"seau anevoie. Popula!ia nomad" din acele !inuturi4 cum 7i z"rea din dep"rt"ri4 o lua la u%" cu turme cu totC 7n alte p"r!i se pomenesc 7mpresura!i de tun%u#i 7m$r"ca!i 7n zale #i 7narma!i cu arcuri. 7n s 7r#it4 cu mult" %reutate4 iz$utesc s"/#i croiasc" drum #i s" repead" 7nainte un sol4 spre a da de veste autorit"!ilor chineze c" sose#te am$asada rus". Pe la 7nceputul lui ianuarie4 pe coasta unui deal4 Milescu 7nt7lne#te pe trimisul s"u 7nso!it de vreo #aizeci de chinezi. E'lav" !ie4 DoamneeF noteaz" el4 u#urat4 7n ziarul s"u de drum. &utorit"!ile chineze de la %rani!"4 dup" ce se intereseaz" mai 7nt7i asupra inten!iunilor cu care vin 5 dac" aduc pace sau r"z$oi 5 cer s" li se prezinte scrisorile pe care le aveau asupra lor. Este aci 7nceputul unei lun%i controverse de protocol4 care va dura tot timpul #ederii lui Milescu 7n China. Chinezii vroiau s" se convin%" dac" 7ntr/adev"r Milescu este purt"torul unei scrisori a !arului #i4 mai ales4 dac" are la sine 5 precum anun!aser" solii 5 scrisoarea 7mp"ratului chinez c"tre !arul ,usiei. 7n zadar 7ncearc" Milescu s" le demonstreze c" el este am$asadorul !arului #i ca atare n/are s" predea scrisorile dec7t 7n m7inile 7mp"ratului Chinei. Mandarinii nu se dau $"tu!i. Ni numai dup" ce acesta le arat" scrisoarea 7mp"ratului lor4 7ntr/o cutie acoperit" cu m"tase %al$en"4 mandarinii4 cuprin#i de evlavie4 cad 7n %enunchi4 iecare ;=<

pu7ndu/#i/o la cap44 cum se o$i#nuie#te la noi 7n $iseric"4 7n a!a altarului4 la s intele daruri. Dar cu aceasta nu se curm" ormalit"!ile chineze. &m$asada este oprit" pe loc p7na la sosirea din PeRin a lui asRaniama4 al patrulea 7n ran% din 7mp"r"!ia chinez"4 reprezentantul Ministerului de EKterne. Pe la s 7r#itul lui e$ruarie4 sose#te #i ashaniama #i 7ncepe o discu!ie lun%": care din ei tre$uie s" ac" vizit" mai 7nt7i celuilaltI Dup" %"sirea solu!iunii care a salvat demnitatea am$ilor demnitari4 7ncepe o alt" discu!iune. &sRaniama pretindea s" vad" scrisoarea !arului4 ceea ce Milescu nu admitea nici 7n ruptul capului. Chinezul se vede nevoit s" comunice aceasta la PeRin. Pe la 7nceputul lui aprilie4 asRaniama prime#te ordinul s" aduc" 7n capital" am$asada ruseasc". 7n acest interval4 ru#ii s"r$"toresc Pastele. Chinezii urm"resc cu interes o$iceiurile ortodoKe ale ru#ilor #i4 7ncetul cu 7ncetul4 se ace o apropiere su leteasc" 7ntre cele dou" ta$ere. Chinezii trimit lui Milescu orez4 ructe #i le%ume. Milescu pune pe cazacii s"i s" c7nte c7ntecul lor popular: Dun%re( Dun%re+ Aa ;< aprilie4 din ordinul 7mp"ratului Chinei4 caravana se pune 7n mi#care #i4 trec7nd prin pustiul 8o$i4 unde caii #i c"milele se a undau 7n nisip p7n" la %enunchi4 ajun%4 dup" multe alte %reut"!i4 la zidul cel mare al Chinei4 unde li se deschid por!ile de ier c"tre PeRin. &ci din nou se reia discu!ia de protocol de la %rani!". Este interesant" lupta apri%" #i 7ndelun%at" 5 aproape o lun" de zile 5 pe care o duce4 pe chestie de etichet"4 Milescu al nostru4 zelos de a ap"ra demnitatea #i presti%iul !arului4 cu mandarinii4 care !ineau cu s in!enie s" nu se #tir$easc" nimic din uzul consacrat din $"tr7ni. Pentru ca pertract"rile s" poat" mer%e mai u#or4 mandarinii aduc un european4 pe iezuitul +erdinand -er$iest4 ori%inar din (landa4 care tr"ise ;2 de ani 7n China. &cesta 7ncepe conversa!ia 7n lim$a chinez"4 dar a l7nd c" solul cunoa#te lim$a latin"4 continu" discu!ia cu el direct 7n latine#te4 spre marea uimire a mandarinilor. 7n s 7r#it4 dup" discu!ii prelun%ite o lun" de zile4 se !ine un mare consiliu de mandarini4 7n care se hot"r"#te s" se adopte o solu!ie intermediar"4 menit" s" salveze onoarea celor doi 7mp"ra!i: Milescu tre$uia s" duc" la palatul imperial din PeRin scrisorile de acreditare4 pe care 7ns" nu avea s" le dea 7n m7na marelui han4 ci s" le depun" 7n m7na marelui Rolai. Potrivit acestei 7n!ele%eri4 7n ziua de D iunie4 din porunca 7mp"ratului4 se pre%"te#te la palat locul de primire a am$asadei. 7nainte de r"s"ritul soarelui4 se trimit4 la conacul unde useser" %"zdui!i solii ,usiei4 cai. &m$asada 7ncalec" #i Milescu depune scrisorile de acreditare 7naintea marelui Rolai4 care era rud" apropiat" a 7mp"ratului #i mandarinul care %uverna 7ntrea%a Chin". Dup" aceasta am$asada rus" se retra%e4 "r" a spune un cuv7nt. Trec apoi vreo 00 zile. 7mp"ratul a#tepta ca s" se a#eze lun" plin". 7n ziua de 0: iunie4 dup" ce se a#ezase luna plin"4 7mp"ratul cheam" din nou am$asada la palatul s"u. 7nainte de r"s"ritul soarelui4 li se aduc cai4 #i solul cu suita sa porne#te spre palat. Milescu descrie apoi tot pitorescul eKotic #i $o%"!ia eeric" a cur!ii #i a tronului imperial din PeRin. 7nso!it" de un 7ntre% alai4 am$asada str"$ate drumuri pavate cu marmor"4 mer%e printre pavilioane 7nalte de c"r"mid" ro#ie4 acoperite cu !i%le %al$ene #i cupole aurite4 traverseaz" p7r7ia#e cu pode!e antastice de marmor" al$" sculptat"4 se strecoar" pe su$ cinci r7nduri de ;=>

por!i4 trece prin %r"dini cu copaci mari #i lori eKotice #i4 7n cele din urm"4 ajun%e 7n sala tronului. &ci4 7naintea unei sc"ri de marmor"4 7i a#teptau oameni de serviciu 7m$r"ca!i 7n haine ro#ii4 arca#i 7m$r"ca!i 7n aur #i osta#i cu l"nci uria#e #i cu cozi de leoparzi. Milescu noteaz" cu am"nun!ime ceremonialul primirii solilor la curtea din PeRin4 ceremonial statornicit printr/o tradi!ie secular"4 7n orme de o iKitate aproape hieratic"C el ne poveste#te4 cu vioiciune4 #i 7ncercarea lui de a 7n r7n%e4 7n cinstea !arului pe care 7l reprezenta4 protocolul chinez ce i se p"rea umilitor pentru un european #i un am$asador. 7mp"ratul era un t7n"r de ;= de ani. 7n jurul lui4 st"teau ra!ii s"i4 7m$r"ca!i 7n $l"nuri al$e4 #i no$ilii4 cu pene de p"un pe cap. 'e serve#te ceaiC 7mprejur c7nt" muzica4 pe c7nd 7n vase de $ronz ard mirodenii. ,ecep!ia se s 7r/#e#te "r" ca am$asada s" spun" un sin%ur cuv7nt. 7mp"ratul 7nsu#i este minunat de persoana am$asadorului #i trimite4 dup" a doua recep!ie4 un pictor s"/0 zu%r"veasc" 7n portul lui de la recep!ie4 cu $lana pe el #i cu lancea #i $uzdu%anul 7n m7n". &cest portret4 trecut apoi am$asadei chineze din Paris4 se p"stra 7nc" la 7nceputul r"z$oiului mondial. C7teva zile mai t7rziu4 solia ruseasc" este primit" la mas". 7mp"ratul adreseaz" a$ia acum4 prin interpret4 cuv7ntul solului4 interes7ndu/se de v7rsta4 talia #i anii de domnie ai !arului. Dar c"tre s 7r#itul lui au%ust4 rela!iile dintre am$asad" #i curtea chinez" se r"cesc4 din cauz" c" Milescu nu voia s" primeasc"4 dup" datin"4 darurile c"tre !ar 7n %enunchi #i pentru c" scrisoarea 7mp"ratului chinez cuprindea termeni de m7ndrie4 care erau considera!i de sol ca ji%nitori pentru demnitatea !arului. Din aceast" pricin"4 am$asada4 lu7nd darurile4 prime#te ordinul s" p"r"seasc" imediat PeRinul. Aa 0 septem$rie sp"tarul Milescu pleac"4 duc7nd cu el pentru !ar un splendid ru$in cump"rat de la un mandarin. &m$asada apuc" pe acela#i drum pe care venise. Aa > iunie sosesc la Ienisei4 dar aci 7i a#tepta o surpriz" nepl"cut". '7nt opri!i 7n cale din ordinul noului !ar4 Teodor &leKieviciC s7nt perchezi!iona!iC li se con isc" lucrurile de pre!4 7ntre altele un ru$in mare4 Ediamantul c7t un ou de porum$F de care vor$e#te Neculce4 cump"rat 7n China pentru !arC dar4 7n s 7r#it4 li se 7n%"duie drumul spre Moscova. 7nt7mpl"rile acestei c"l"torii au ost povestite de Milescu 7n orm" de rapoarte o iciale 7n lim$a slavo/rus". (pera este alc"tuit" din trei c"r!i: despre traversarea 'i$eriei4 a doua despre misiunea lui 7n China4 #i a treia4 o descriere %eneral" a Chinei. &ceast" ultim" carte este 7ns"4 dup" cum a ar"tat Wohn +. .addeleP4 o compila!ie4 pe alocurea chiar traducere dup" opera scris" 7n lim$a latin" a iezuitului Martini: Atla" "inen"i"+ Era iresc ca Milescu4 dup" ce a descris peripe!iile drumului s"u p7n" la PeRin #i misiunea lui la 7mp"ratul Chinei4 pentru a satis ace curiozitatea !arului4 s" caute a/i prezenta #i o 7n "!i#are %eneral" a Chinei din punct de vedere istoric #i %eo%ra ic. Dar cum el nu v"zuse dec7t o parte restr7ns" din teritoriul chinez4 a recurs atunci la opera lui Martini4 pe care a tradus/o 7n ruse#te4 intercal7nd #i multe o$serva!ii personale. EKcept7nd deci aceast" parte de compila!ie4 opera lui Milescu nu este numai ziarul plin de peripe!ii al unei am$asade trimis" 7n misiune diplomatic" 7n China4 ci este 7n acela#i timp #i o carte modern" de eKplorare #tiin!i ic" a unor !inuturi p7n" atunci pu!in cunoscute ;=2

europenilor. C"l"torind pe drumuri necunoscute4 printre popoare de rase di erite4 v7slind pe r7uri pe care nu mai v7slise nici un european p7n" la el4 curiozitatea ve#nic treaz" a acestui moldovean din secolul al ?-II/lea se opre#te asupra con i%ura!iei solului4 descrie 7n am"nun!imi r7urile pe care le str"$ate4 noteaz" aspectul particular al mun!ilor4 ace m"sur"tori topo%ra ice4 se opre#te 7ndelun% ca s" o$serve !"rmurile lacului .aical4 Ecare nu s/a v"zut nici de %eo%ra ii vechi4 nici de cei moderni. &u descris lacuri #i $"l!i mult mai mici4 iar despre .aicalsca4 care este at7t de mare4 nu au pomenit nimicaF. Pentru a/0 descrie4 str"$ate lacul4 7l 7nconjoar"4 7ncearc" s"/i m"soare ad7ncimeaC descrie !"rmurile st7ncoase4 vor$e#te despre mun!ii cu run!ile acoperite ve#nic de nea4 despre %hea!a lacului %roas" de un st7njen #i care !ine aproape o jum"tate de an4 despre p"durile de cedri. Dar pe Milescu nu/0 intereseaz" numai aspectul %eo%ra ic al !inuturilor4 ci #i cel etno%ra ic. Privirea lui iscoditoare caut" s" prind" #i via!a speci ic omeneasc" pe care o tr"iesc popula!iile a#a de variate ca 7n "!i#are4 pe acele 7ndep"rtate melea%uri: ocupa!ia4 armele4 mani est"rile reli%ioase4 supersti!iile. De pild"4 despre ostiaci ne spune c": E&u meceturi 7n care s7nt idoli sculpta!i de ar%int4 aram" #i de lemn4 de elurite ormeFC Cel WW'C 7nchin" st7nd josC cad 7n eKtaze #i d"n!uiesc: iar c7nd ucid 7n p"dure un urs4 7l t7r"sc 7n curte #i 7n cas" si4 tr"%7nd cu arcurile4 7n i% 7n el s"%e!i #i/0 $at #i sar #i joac" zic7nd c" se roa%" lui Neitan @diavolulG4 care4 dup" cum cred ei4 mer%e din curte 7n curteF. Tot materialul acesta vast de o$serva!ii variate este eKpus 7ntr/un stil plin de so$rietate #i coloare4 din care nu lipsesc uneori #i accente de duio#ie. Pe !"rmurile Ieniseiului4 la >.333 Rm dep"rtare de Moldova4 7ne7ntat4 7ntr/o zi de prim"var"4 de lanurile 7nverzite care luceau 7n $"taia soarelui4 %7ndul lui 7nviorat se 7ntoarce spre plaiurile copil"riei #i atunci noteaz"4 mi#cat4 7n ziarul de c"l"torie: EPartea locului este oarte m7ndr"4 adue7ndu/mi aminte de Moldova4 iar luviul Ienisei de Dun"reF. (pera aceasta i/a c7#ti%at pe drept lui Milescu un renume european. )n savant en%lez contimporan4 vor$ind despre el4 7l caracterizeaz" ast el: E'itua!ia #i aima lui este unic". Nu poate i mai]u#or de ar"tat c7t de mare contrast era 7ntre acest 7nv"!at romn #i 7ntre cazacii incul!i4 7nainta#ii lui4 7n cercetarea drumului spre China. Ce a scris ormeaz" un 7ntre% $o%at de in orma!iuni topo%ra ice asupra &siei de nord4 remarca$il prin 7ntindere #i preciziune. Pentru timpul c7nd a ost scris4 nu are compara!ie 7n istoria literaturii ruse#ti. Mai mult4 dac" l"s"m la o parte China4 e "r" compara!ie 7n literatura lumii.F Din nenorocire4 aceast" oper" a lui Milescu4 scris" 7ntr/o lim$" str"in"4 a circulat mai mult 7n lumea slav" #i %reac"4 a a!7!at curiozitatea unor savan!i din (ccident4 dar nu a rodit cultura noastr" na!ional" #i nici p7n" ast"zi nu avem 7nc" 7n lim$a romn" o traducere completa #i corect" a ziarului de c"l"torie 7n China. .I.AI(8,&+IE *iarul c"l"toriei 7n 'i$eria #i China s/a p"strat 7n c7teva copii ms. 7n .i$lioteca pu$lic" imperial" din Petro%rad4 #i o alta 7n .i$liotheQue Na!ionale din Paris @nr. =:4 ond slavG4 copiat 7n 0<2:4 Eprin %rija $unuluiBprieten Ioan 8av. 'parven eldtF4 l7n%" Moscova. ( versiune rus"4 ;31

pu$licat" de I. & r s e n i e 4 7n ?a$i"Oi Im$erat+ Ru""O+ 0eo-ra'+ O)dte"tva( 't. Peters$ur%4 022;4 a ost tradus" de timpuriu 7n lim$a %reac" de Etineri studio#i din MoscovaF #i rev"zut" de Orisant Notar"4 nepotul patriarhului Dositei al Ierusalimului. 7n ms. %rec din .i$.Bioteca &cademiei ,omne4 nr. 0:D @ . 023 v. #i urm.G are o dedica!ie c"tre Constantin .r7ncovearm din Moscova4 0<1D. Dup" un manuscris al versiunii %rece#ti incomplet #i plin de erori 5 dup" cum o$serv" el 7nsu#i 5 8. 'io n a tradus prima parte: De la To)ol"O $*n% *n C!ina+ Netede %l%torie de S$%tarii+ Ni olae Mile" u( 2>C5( tradu"e du$% unu te7til -re etii( 7n Analele A ademiei Romne( seria Ii/a4 tom. ?4 Memoriile "e &iunii i"tori e( .ucure#ti4 02224 p. 215020. Traducerea lui 'ion a ost reprodus" de M i r o n Nicolescu4 ,rimul %l%tor romn $rin Si)eria i C!ina( .ucure#ti4 013: @eKtras din /uletinul 0eo-ra'i ( II4 013DG. +ra%mente din De" rierea C!inei @cap. D #i :G dup" codicele D. ,usso 7n versiunea %receasc" #i traducerea romneasc"4 la C. C. 8iurescu4 Ni olae Mile" u S$%tarul( 7n Analele A ademiei Romne( s. III4 tom. -II4 mem. D4 .uc4 01;>4 p. ;</:3. TeKtul 7ntre%ii opere a lui Nicolae Milescu a ost pu$licat 7n traducere en%lez" de Wohn +. .addeleP4 Ru""ia( Mon-olia( C!ina( : voi.4 Aondra4 0101. ( traducere 7n lim$a romn" dup" teKtul lui .addeleP4 cu %re#eli #i omisiuni4 a dat E m. C. 8ri%ora#4 S$%tarul Ni lai Mile" u *n C!ina( .ucure#ti4 01;<4 Ed. Casa NcoalelorC ed. a Ii/a4 01D0. )n manuscris %recesc necomplet4 cuprinz7nd teKtul c"l"toriei 7n China #i p"strat 7n .i$lioteca )niversit"!ii din Ia#i @su$ nr. 0<=G4 a ost semnalat de Aucian Predescu 7n Adev%rul literar i arti"ti pe 01=3 @I?4 seria a Ii/a4 nr. D><G. ( alt" oper" %receasc" despre ,%-*nul Mo!amet i de"$re ele $atru im$erii du$% $ro'etul Daniel( pu$licat" de N. I o r % a su$ titlul Oeuvre" inedite" de Ni ola" Mile" u .A ademie roumaine+ Etude" et re !er !e"( IIIG4 .ucarest4 01;14 cu o pre a!" 7n lim$a rancez" despre opera lui Nicolae Milescu #i un rezumat. (pera nu este 7ns" a lui Milescu4 ci a ieromonahului &nastasie 8ordos4 dup" cum a ar"tat D. ,usso 7n Studii i"tori e -re o#remne+ O$ere $o"tume( I4 .ucure#ti4 01=14 p. ==>5==1. I"toria de"$re "'*nta i oan% @care a ost tradus" #i 7n lim$a rut"G a ost pu$licat" 7n Croni a Romanului( .ucure#ti4 02>D4 I4 p. 2> 5 134 de episcopul Melchisedec. )n ra%ment Cin opera Carte u multe *ntre)%ri a ost pu$licat 7n aneKa studiului :C. C. 8iurescu4 Ni olae Mile" u S$%tarul+ Contri)u&iuni la $tra "a literar%( Analele A ademiei R mne( Mtm riile "e &+ i"tori e( seria IlI/a4 tom. -II4 Meni. >4 .ucure#ti4 01;>4 p. :05:=. En !iridion "ive Stella Orientali" O identali "$lenden"( 'tocRholm4 pu$licat" 7n ,er$etuite de la 'oT de lLE-li"e at!oliUue tou !ant lLEu !ari"tie Ypar &. &rnauldetP. Nicol eZ4 Paris4 0<<14 voi. ;4 p. :3 5 :D4 #i -. A e % r a n d4 /i)lio-ra$!ie !elleniUue du FVII#e "ie le( t. II4 p. ;D24 III4 ;2>. 'tudii asupra vie!ii #i operei lui N. Milescu. Aucr"rile de c"petenie asupra lui Milescu s7nt azi P. P. Pa nai t eseu4 Ni ola" S$at!ar Mile" u .2>;>B2C461( E7trait de" Melan-e" de lLE ole Roumaine en Iran e( 01;:4 l/ere prtie4 Paris4 8am$erC C. C. 8iurescu4 Ni olae Mile" u S$%tarul+ Contri)u&ie la o$era "a literar%( Analele A ademiei Romne( "e &+ i"t+( seria IlI/a4 tom. -II4 mem. > @7n aneK" se pu$lic" #i un ra%ment din C%r&i u multe *ntre)%ri1( .ucure#ti4 01;>. C. C. 8iurescu4 pe l7n%" in orma!ii noi4 pune la punct #i chestiunea privitoare la raporturile dintre ziarul c"l"toriei lui Milescu 7n China #i opera iezuitului Martini4 ap"rut" e a &msterdam 7n 0<::: Atla" Sinien"i"( 7nso!it de Situ" $rovin iarum im$erii Sini i( pe care Milescu a cunoscut/o #i a utilizat/o. Dintre lucr"rile mai vechi men!ionez: .. P. Oasdeu4 Via&a i 'a$tele i ideile2 lui Ni olae S$%tarul Mile" u( 7n Traian( II4 02>34 numerele > 5 14 0050;4 0D4 0<. 'tudiul este neterminatC Emile Picot4 Noti e )io-ra$!iUue et )i)lio-ra$!iUue "ur Ni ola" S$at!ar Mile" u( am)a""adeur du t"ar Ale7ia" Mi!a9lovi en C!ine( Paris4 022= @EKtrait des Melan-e" ;D3

orientau71E I. Oudi!"4 Ar!iva( Ia#i4 01;14 p. 2>503=C I. 8. Dimitriu4 7n Rev+ 'un# da&iilor re-ale( -II4 01D3. Despre via!a #i c"l"toria 7n China: I. 'imionescu4 Ni ulai Mile" u *n C!ina( .ucure#ti4 Cartea romneasc"4 01;:. Despre .i$lia lui Milescu: -. Dr"%hiceanu4 7n Convor)iri literare( 010:4 p. 03>DC I. .ianu4 Analele A ademiei Romni( seria II4 tom. ???-III4 partea administrativ" #i dez$aterile4 p. :5<C N. I o r % a4 *n le-%tur% u /i)lia de la 2>66 i /i)lia de la 2>>C a lui Ni olae Mile" u( 7n Analele A ademiei Romne( mem+ "e &+ i"t+( "+ II4 tom. ???-III4 .ucure#ti4 010:. Intemeindu/se pe precuv7ntarea ms. D=21 ..&.,. #i relund o p"rere mai veche a lui Oasdeu .Traian( 02>;4 nr. 24 p. =;G primit" #i de E. P i c o t4 Noti e )io-ra$!iUue "ur Ni ola" S$%tar Mile" u( sus!ine c" Milescu este traduc"torul /i)liei lui Her)an+ Paternitatea ra!ilor 8receanu #i a stolnicului Const. Cantacuzino asupra traducerii /i)liei lui Her)an a ost resta$ilit" de Const. ' o 0 o m o n4 /i)lia de la /u ureti .2>661+ Contri)u&iuni nou% i"tori o#literare( Tecuci4 01=;4 #i N. C a r t o j a n4 E$o a lui Con"t+ /r*n oveanu( curs lito%ra iat !inut la +acult. de lit.4 .ucure#ti4 01=</ 01=>4 p. ;;35;=D. ( compara!ie 7ntre ms. D=21 din ..&.,.4 revenit de cur7nd la &cademie4 #i /i)lia lui Her)an( duc7nd la concluzia c" /i)lia lui Her)an a utilizat versiunea ms.4 Nt. Cio$an u4 curs lito%ra iat !inut la +ac. de lit. din .ucure#ti4 01D3/01D04 p. =D>/=:<. Despre Molitvelni #i alte lucr"ri: N. D r " % a n u. Codi ele $ri)ea-ului 0!eor-!e Hte'an Vod% @EKtras din Anuarul In"titutului de i"torie na&ional% din Clu9( III4 p. 0205;:DG I"toria lit+ rom+ ve !i( II. Despre Milescu #i le%"turile lui cu ,inhu$er: &. . i t a P4 Contri)u&ii la via&aluiNi olae S$%tarul( 7n Da oromania( III @01;0G4 p. >2< 5 >2>C C. I. Uaradja4 Nouveau7 detail" "ur le S$at!ar N+ Mile" u( 7n Revue !*"toriUue du Sud#E"t euro$een( I4 01;D4 p. D02 #i urm. .i$lio%radia complet" a operelor ruse#ti ale lui Nicolae Milescu 7n studiul amintit mai sus al lui P. P. Panaitescu4 Ni ola" S$at!ar Mile" u( p. 0<150>DC tot acolo4 p. 0>:50>24 s7nt amintite principalele studii ruse#ti asupra lui Nicolae Milescu.

C,(N(8,&+EAE Tranzi!ia de la literatura reli%ioas" la literatura istoric" o ormeaz" crono%ra ele4 acele repertorii de istorie universal" care au ost alc"tuite4 dup" cum s/a v"zut la p. 00 #i 014 7n .izan!. Ele 7ncepeau povestirea evenimentelor odat" cu crea!iunea lumii4 7ncorporau toat" tradi!ia $i$lic"4 7mp7nzit" cu le%ende apocri e4 #i continuau apoi cu istoria evreilor4 asirienilor4 e%iptenilor4 per#ilor4 %recilor4 romanilor4 $izantinilor4 mer%7nd p7n" 7n vremea scriitorului4 7ncepute 7n secolul al -l/lea cu Malalas4 ele au ost necontenit ampli icate4 prescurtate4 continuate4 chiar 7n perioada neo%reac"4 p7n" 7n secolul al ?-II/lea la Dorotei al Monem$aziei #i la Ci%ala. Cel mai popular crono%ra a ost al c"lu%"rului Manasses4 care #i/a scris opera 7n versuri pline de lori retorice #i de inversiuni sintactice4 duc7nd povestirea evenimentelor p7n" la moartea 7mp"ratului Nichi or .otniatul @0320G. Crono%ra ul lui Manasses4 tradus 7n lim$a slav"4 a ost r"sp7ndit 7n vechile noastre m"n"stiri #i a in luen!at4 dup" cum s/a v"zut4 destul de intens4 pe c"lu%"rii cronicari din veacul al ?-I/lea: Macarie #i &zarie4 #i prin ace#tia4 indirect pe )reche. Prin materialul $i$lic prescurtat4 prin numeroasele le%ende apocri e4 prin anecdotele istorice interesante4 prin $o%atul strat olcloric #i4 7n s 7r#it4 prin elementele de istorie universal"4 crono%ra ele au ost mult r"sp7ndite #i citite la noi. Ele au de#teptat curiozitatea pentru lucrurile istorice #i au stat pe masa de lucru a marilor c"rturari din trecutul nostru4 ca Doso tei #i Miron Costin. C,(N(8,&+E DE (,I8INE 'A&-J Cel mai vechi crono%ra cunoscut 7n lim$a romneasc" a ost tradus 7n anul 0<;3 de c"lu%"rul oltean MoKa Mihail4 cel care a tradus pe vremea lui Matei .asara$ #i ,ravila de la 0ovora+ El spune c" scrie din 7ndemnul episcopului Teo il de la ,7mnic4 care a ajuns mai t7rziu mitropolit. Pe scoar!a le%"turii de lemn4 7m$r"cat" 7n piele4 c7teva note ne dest"inuie c" manuscrisul ;D;

usese c7ndva al m"n"stirii .istri!a. & ost cump"rat4 pe vremuri4 7n .ucure#ti4 de pro esorul rus -. 8re%orovici #i se p"streaz" acum 7n Muzeul ,umian!ov din Moscova. Dup" o copie "cut" de 8r. Tocilescu4 crono%ra ul a ost pu$licat 7n 7ntre%ime4 7n caractere chirilice4 de .. P. Oasdeu4 *nCuvente den )%tr*ni+ MoKa spune c" t"lm"ce#te din Ec"r!i slavone#tiF. Dup" izvoarele utilizate4 crono%ra ul lui MoKa se 7mparte4 dup" cum a o$servat I. .o%dan4 7n dou" p"r!i. Prima parte mer%e p7n" la Mihail4 unde c"lu%"rul compilator4 d7ndu/#i seama c" nu poate Ea la ad7ncul scripturilorF4 dup" cum nu poate num"ra Estealele ceriului4 nice n"sipul m"rieiF4 pune Eodihn" condeiuluiF4 ca v7sla/#ul care4 ajuns 7n limanul m"rii4 aduce cora$ia la !"rm. EDe/acum s/au scos dentr/alte izvoade.F I. .o%dan a identi icat #i pu$licat izvoarele slave din care #i/a alc"tuit MoKa a doua parte a compila!iei sale. Este a#a/numita Ar%tare *n " urt a elor *ntm$late de la Adam $*n% *n 8ilele noa"tre .SOa8ani9e vu Orat e SSS1( care se %"se#te aneKat" ca introducere la analele s7r$e#ti din veacul al ?-/lea #i al ?-I/lea #i care a circulat #i 7n m"n"stirile noastre4 copiat" adesea la 7nceputul analelor moldovene#ti 7n lim$a slav". Prima parte #i cea mai 7ntins" are la $aza ei4 precum au ar"tat 8re%orovici4 Oasdeu #i .o%dan4 crono%ra ul lui Manasses tradus 7n lim$a slav". Domni#oara Mar%areta Nte "nescu4 i%nor7nd studiul anterior al lui .o%dan4 a ar"tat c" 7n crono%ra ul lui MoKa se %"sesc pasaje 7ntre%i luate din Manasses4 dar c" 7n %enere el eKtra%e ceea ce convenea punctului de vedere reli%ios #i moral. &m ar"tat 7ns" 7n alt" parte c" crono%ra ul lui MoKa Enu este o simpl" traducere sau prescurtare dup" Manasses4 c"ci4 pe l7n%" omisiuni 7nsemnate #i transpuneri de teKt4 MoKa cuprinde numeroase elemente care lipsesc din Manasses4 dar se re%"sesc 7n alte crono%ra e $izantineF. )n asemenea adaos este4 7ntre altele4 %ra!ioasa le%end" a Casiei 5 un ecou al olclorului $izantin 5 povestit" concis4 pe care o reproducem aci #i ca o pro$" de lim$" a timpului. Crono%ra ul 7ncepe prin a povesti c" 7mp"ratul Theo il4 vroind s"/#i %"seasc" o so!ie4 adun"4 prin crainici4 7n palatul s"u4 toate ecioarele rumoase #i 7n!elepte din 7mp"r"!ie. Cea aleas" tre$uia s" primeasc" din m7na 7mp"ra/lui4 ca #i zei!ele din mitul troian4 un m"r de aur. EEl v"zu 5H continu" apoi crono%ra ul 5 o at" prea rumoas" #i 7n!eleapt". Deci %r"i c"tre d7nsa cu ispit": V Pentru muiare au venit r"ul 7n lumec. Ea r"spunse c"tre d7nsul: V &devaru iasteC #i pentru muiare au intrat #i $inele 7n lume4 cum ai zice: Pentru Eva r"ul #i pentru Precista M"ria $inele c. &uzi 7mp"ratul #i se mir"4 de zise: V Eu mai 7n!eleapt" muiare de mine nu voi lua c. Ni dede m"rul cel de aur4 ce era semn4 de nunt"4 unii eate4 anume Theodora. Casia zise c"tr" Theodora: V Do$7ndi#i 7mp"r"!ia lumeasc" #i eu voi nevoi s" iu 7mp"r"teas" c. De acii se "cu c"lu%"ri!" #i s/au 7nchis 7ntr/o chilie4 de au petrecut via!a 7n%ereasc". De aciia au do$7ndit 7mp"r"!ia Iu Oristos. Theodora se cunun" cu Theo il.F Casia4 eroina din aceast" le%end"4 este cunoscuta poet" care a alc"tuit cele mai rumoase condace ale literaturii ortodoKe.0 (ri%inalul 5 slav 5 al crono%ra ului lui MoKa era deci traducerea unei prelucr"ri 7n proz" a lui Manasses4 cu omisiuni 7n unele p"r!i4 cu ampli ic"ri 0 & se vedea mai pe lar% despre aceast" le%end" 7n literatura romneasc"4 studiul nostruC Iiore di virtii *n literatura romnea" %( 7n Analele A ademiei Romne+ ;D=

7n altele4 scoase din mai multe crono%ra e $izantine #i sporit"4 7n s 7r#it4 cu #tiri luate din cronicile s7r$e#ti. 7n partea inal"4 crono%ra ul cuprinde #i #tiri privitoare la istoria romnilor: despre Dan/voievodC despre Mircea cel MareC de luptele lui EIancul -oievod cu turcii 7n Lara ,umneasc"la Ialov/ni!"FC despre Ec7nd s/au 7nceput a se desc"leca !ara MoldoveiFC despre r"z$oiul lui Nte an cel Mare la ,acova: E#i perir" atunce turci mul!i "r" num"rF C despre invazia lui Mohamed 7n Moldova: E#i $iruir" atunce turcii4 deci eacer" r"u mare moldovenilorFC #i 7n s 7r#it despre luptele ne ericite ale lui Nte an cel Mare la Chilia #i la Cetatea/&l$". 'tilul crono%ra ului4 precum s/a putut vedea #i din eKtrasul de mai sus4 e concis4 dar traducerea e adesea plin" de vi%oare #i uneori pitoreasc". Iat" de pild" 7n "!i#area unui 7mp"rat r"z$oinic @-asile4 iul lui ,omanG: ECoi urele4 se%eatele4 suli!ele4 plato#ele4 toate armele lui erau mai dra%i dec7t mease tinse4 pline de veselie #i de vin dulce. 'unetul armelor #i r"sunul coardelor de arc4 mai iu$ia dec7t %las de al"uteF. Iat"4 prin contrast4 #i un portret de 7mp"rat des r7nat @Constantin4 ratele lui -asileG: ENu iu$ea sunete de s"$ii #i $ucine4 seamne de r"z$oie4 nici chiote de %loate4 nicie %las de oaste4 ce numai ce $ea #i m7nca cu mueri rumoase #i cu luere #i al"ute4 juc"ri #i c7ntece...F.0 Iat" acum #i descrierea plastic" a luptei lui Mircea cu turcii4 care a %"sit ecou #i 7n su letul lui Eminescu4 c"ci o citeaz" 7n evocarea luptei de la ,ovine: ENi u r"z$oiu mare c7tu se 7ntuneca de nu se vedea v"zduhul de mul!imea s"%eatelor4 #i mai pierdu .aiazid oastea lui cu totul. Iar" pa#ii #i voevozii pierir" to!i4 a#a de se v"rsa s7n%e mult c7t era v"ile crunte.F Crono%ra ul lui MoKa n/a avut 7ns"4 dup" c7t se pare4 r"sp7ndire4 indc" p7n" acum nu ne este cunoscut dec7t 7ntr/un sin%ur eKemplar 5 #i acela la Moscova. Mai mult" r"sp7ndire au avut 7ns" crono%ra ele traduse din %rece#te. C,(N(8,&+E DE (,I8INE 8,E&CJ Crono#raful lui %orotei al 1onem"aziei. Crono%ra ul versi icat al lui Manasses a ost prelucrat 7n proz" #i ampli icat cu ra%mente 7mprumutate din Theo an4 8heor%he Monahul4 Cedren4 *onars #.a. &st el s/a ormat o cronic" 7n lim$a %reac" popular"4 care ducea povestirea evenimentelor p7n" la anul 0:>34 cunoscut" de $izantinolo%i su$ numele de Croni a de la 25C4+ &cest crono%ra %recesc s/a p"strat 7n peste ;: de manuscrise4 dintre care o versiune4 intitulat" I"toria $oliti %( a ost pu$licat" de Martin Crusius 7n a sa Tur o#-ra eia( la .asel4 7n 0:2D. ( alt" versiune de pe acest crono%ra a ost adus" 7n Moldova de Ierotei4 mitropolitul Monem$aziei. 7n 0:22 Ierotei 7nso!ea pe elevul s"u4 patriarhul Constantinopolului Eremia al Il/lea4 7ntr/o c"l"torie prin Lara ,omneasc"4 Moldova #i ,usia4 7ntreprins" cu scopul de a o$!ine mijloacele necesare pentru a sc"pa de datorii scaunul patriarhiei. 7n Moldova domnea atunci Petru Nchiopu4 0 O a s d e u4 Cuvente den )%trLni( I4 p. =D0. P::

E7nv"!at des"v7i#it 5 cum ne 7ncredin!eaz" Ierotei 5 care #tie lim$a turc"4 %reac" #i romn"F #i care !inuse 7n prima c"s"torie o %recoaic" din insula ,odos4 M"ria &mirali. Prela!ii sosesc la curtea din Ia#i pe vremea c7nd domnul s"r$"torea asocierea la domnie a iului s"u Petru #i c"s"toria iicei sale M"ria cu sp"tarul *otu Li%ara4 %rec ori%inar din Ianina. Manuscrisul crono%ra ului a ost copiat din porunca lui Petru Nchiopu4 su$ suprave%herea lui *otu Li%ara. Mai t7rziu4 7n 0<=04 c7nd *otu Li%ara nu mai era 7n via!"4 copia "cut" 7n Moldova a ost tip"rit" la -ene!ia 7n 0<=04 su$ titlul: .ip?iou 7aKopiU() TtspieKou ev cuvoPsi 'iacpopouI Uai 9ojcoiKC 7otopiaYC... .Carte i"tori % u$rm8*nd $e " urt 'elurite i intere"ante i"torii+++1+ Cartea s/a tip"rit pe numele mitropolitului Dorotei al Monem$aziei @Eadunat" 5 spune titlul mai departe 5 dinB di erite adev"rate istorii #i tradus" 7n lim$a popular" de c"tre prea s in!itul mitropolit al Monem$aziei chir DoroteiFG4 cu spezele lui &postol Li%ara4 ratele lui *otu4 si este 7nchinat" lui &leKandru Cuconul4 domnul T"rii ,om/ ne#ti @0<;=50<;>G. Crono%ra ul cuprinde4 7ntre domnia lui 'elim al II/lea #i Murat al III/lea4 un capitol 7n care se descrie activitatea mitropolitului Ierotei #i petrecerea lui 7n Moldova4 la curtea lui Petru Nchiopu. TeKtul mer%e cu povestirea evenimentelor p7n" la domnia sultanului Murat al III/lea. Crono%ra ul lui Dorotei a ost cunoscut de timpuriu la noi #i a ost tradus4 dup" datele pe care ni le dau c7teva copii posterioare4 de 8ri%ore Dasc"lul .uz" @Escoas" dup" %recie p" lim$" romneasc" de 8ri%ore Dasc"lul .uz"FG. Crono#raful lui Ci#ala. &l doilea crono%ra %recesc care a circulat 7n literatura veche romneasc" a ost pu$licat #i el la -ene!ia4 7n 0<=>4 de Mathei Ci%ala din Cipru4 paroh al $isericii %rece#ti 'an/8ior%io din -ene!ia4 su$ titlul: Nsa CT(-(-TaOC 'iacpopcov 7mopuov... .Noul om$endiu de di'erite i"torii( *n e$nd de la 8idirea lumei i a9un-*nd $*n% *n anul de 'a&% ... tradu"e *n lim)a $o$ular% de %tre Mat!ei Ci-ala din Ci$ru21+ .aza acestui crono%ra este tot cronica de la 0:>3. &utorul a luat 7ns"4 7ntr/o vreme c7nd nu eKista no!iunea de proprietate literar"4 pasaje 7ntre%i din Dorotei al Monem$aziei. De la 0=1; 7nainte4 Ci%ala intercaleaz"4 dezvol/t7nd4 Tur o-rae ia lui Crusius. Crono%ra ul se 7ncheie la anul 0<;D4 dup" care urmeaz" o serie de capitole disparate: o list" a 7mp"ra!ilor $izantini #i a patriarhilor p7n" la invazia turcilor4 un capitol despre Edispota!ia s . 'ilvestru cu vr"jitorul *amvriF4 altul despre cele #apte sinoade ecumenice4 despre 7ntemeierea -ene!iei #i despre do%ii care au st"p7nit/o4 despre demnit"!ile cur!ii imperiale a .izan!ului. Crono%ra ul lui Ci%ala a ajuns 7n Moldova #i a ost tradus4 pe la jum"tatea veacului al ?-II/lea4 de P"tra#co Danovici4 ce a ost Esupt vl"stia domniei Moldovei lo%o "t al treilea #i %r"m"tic de scrisoare %receasc"F. Ni s/a p"strat 7ntr/o mul!ime de manuscrise4 dintre care cel mai vechi se a l" 7n .i$lioteca &cademiei ,omne su$ cota nr. 2< #i a ost copiat 7n anul 0<<14 de c"tre 8avril Diac ot ."l!"te#ti Ecu cheltuiala lui Ion Ior%achie Cantacuzino4 sinii Toader Eordachie vel vistiernicF4 protectorul lui Miron Costin. A %m titlul (prescurtat) dup traducerea lui %. ( u s s o4 Studii i"t+ -re o#rom+( I4 p. 2>. C:;

Din contaminarea crono%ra ului lui Dorotei cu crono%ra ul Ci%ala s/a ormat 7n literatura noastr" un al treilea tip de crono%ra 4 poate cel mai r"s/p7ndit. &m$ele crono%ra e au ost utilizate de timpuriu de c"rturarii no#tri. Mitropolitul Doso tei a 7mprumutat4 precum dealt el o spune sin%ur #i precum a dovedit/o acum 7n urm" re%retatul Iulian Nte "nescu4 materiale pentru le%endele sale ha%io%ra ice4 #i din Ci%ala #i din Dorotei. Contimporanul lui Doso tei4 Miron Costin4 era #i el un cititor pasionat al crono%ra elor. Cronica muntean" intitulat" I"toriile domnilor [%rii Romneti( atri$uit" lui ,adu Popescu4 a cuprins #i ea pasaje din Dorotei #i din Ci%ala. ,e%retatul Iulian Nte "nescu a ar"tat c" cele ;: de copii din aceast" clas" de manuscrise se pot %rupa 7n cinci amilii4 care toate deriv" dintr/un prototip comun4 p"strat mai $ine 7n manuscrisul nr. =:0> din .i$ilioteca &cademiei ,omne. Ceea ce este 7ns" mai interesant: crono%ra ele au p"truns4 prin c"rturarii m"run!i4 7n masele ad7nci ale poporului #i au l"sat 7n olclorul nostru urme care d"inuiesc p7n" ast"zi. Crono%ra ele $izantine cuprind 7n urzeala lor un $o%at material olcloric. 3 parte din acest material olcloric este alc"tuit" din le%ende reli%ioase apocri e4 care4 pe cale oral" sau scris"4 s/au rev"rsat asupra 7ntre%ii lumi ortodoKe din .alcani #i din ,"s"rit. &lt" parte este alc"tuit" din le%ende cu su$strat istoric4 pl"smuite 7n vremurile de a%onie ale antichit"!ii clasice4 #i4 7n s 7r#it4 c7teva s7nt teme de olclor ce par s" i intrat 7n .izan! din lumea (rientului ara$. EAEMENTE DIN C,(N(8,&+E MN +(ACA(, &m analizat pe lar%4 7n C%r&ile $o$ulare( voi. II4 $o%atul strat de le%ende apocri e al crono%ra elor privitor la: c"derea 7n%erilor4 numele lui &dam4 Cain #i &$el4 omor7rea lui Cain #i ori%inea dinilor4 uria#iiC Melchisedec4 &vraam4 Moise4 'olomonC prorocul Eremia #i c"derea Ierusalimului4 Iosi #i &sinetaC &v%ar #i M7ntuitorulC cei #apte cuconi din E es. &m ar"tat cu acel prilej c7t de 7ntinse s7nt rami ica!iile acestei literaturi apocri e 7n tezaurul tradi!iilor #i crea!iilor populare. De eKemplu4 crono%ra ele lui Dorotei #i Ci%ala ne eKplic" ast el numele lui &dam: E&cest nume al lui &dam se scrie 7n patru slove: slova dint7i A arat" partea despre r"s"ritC iar" slova a doua iaste D( arat" partea despre apusC iar" slova a treia iaste A( arat" partea despre miaz"noapteC iar" slova a patra iaste M( arat" partea despre miaz"ziF. TeKtul romnesc este 7ns" aci con uz4 c"ci nu se vede ce le%"tur" este 7ntre literele care alc"tuiesc numele lui &dam #i punctele cardinale ale p"m7ntului. Ae%enda se lumineaz" 7ns" prin ori%inalul %recesc: prima liter" din numele lui &dam vine de la B&vaKo? T @r"s"ritGC a doua D din &ucnYC @apusGC a treia A din B&p,io% H@S miaz"noapteGC a patra MearurPpia @S miaz"ziG 5 aceasta pentru c" Dumnezeu4 7n chip sim$olic4 a "cut pe om cu elemente luate de la toate punctele ;D<

cardinale4 pentru ca p"m7ntul s"/0 recunoasc" ca al sau. Din acest pasaj al crono%ra elor s/au inspirat c"rturarii m"run!i ai satelor4 care4 7n ora!iile de iert"ciune rostite la nun!i4 dup" ce evoc" crea!iunea omului4 introduc urm"torul episod: N/a mai trimes Dumnezeu In $atru un-!iuri de lumeE Ni/au adunat $atru "love De au "cut un numeC &u trimes la r"s"rit. Aa amiaz" #i la as in!it4 Ni la miez de miaz"noapte4 Ni adunar" patru slove din carte4 Ni/a t"lm"cit numele 'tr"mo#ului nostru Adam+ &ceste ora!ii s7nt rostite pretutindeni la nun!ile !"r"ne#ti4 de c"tre vornic4C 7nainte de plecarea mirilor la $iseric". Istoria Troadei. &l doilea strat de materiale populare din crono%ra e este alc"tuit din le%ende pro ane4 %rece#ti sau $izantine. &st el este ciclul de le%ende privitoare la luptele de su$ zidurile Troiei4 7n "!i#ate 7ns" 7ntr/o alt" lumin" dec7t aceea pe care o cunoa#tem din poemele homerice. Izvorul acestor le%ende din crono%ra e s7nt dou" pl"smuiri apocri e din veacul al II/lea al erei cre#tine: DictPs Cretanul #i Dares +ri%ianul4 doi pretin#i martori la r"z$oiul troian4 care ar i scris 5 unul din ta$"ra %receasc"4 altul din ta$"ra troian" 5 ori%inea #i peripe!iile luptelor la care au luat parte. &ceast" I"torie a Troadei a pl"cut mult 7n lumea veche romneasc"C ea a ost eKtras" din crono%ra ul lui Ci%ala4 unde povestirea este mai vie4 mai colorat" #i mai complet" 5 iindc" cuprinde #i tra%edia eroilor %reci dup" 7ntoarcerea 7n patrie 5 #i a circulat4 eKtras" aparte4 7n numeroase copii manuscrise. Capitolele privitoare la Constantin cel Mare4 care tre$uie s"/#i i %"sit un mare num"r de cititori4 iindc" le %"sim eKtrase #i 7n copii aparte4 cuprind #i ele multe elemente de olclor $izantin. +olclor oriental. 8"sim 7ns" #i material le%endar care a p"truns 7n olclorul $izantin din (rientul ara$4 ca de pild" episodul so!iei lui Theodosie cel Mic4 pe care crono%ra ele ni/0 povestesc ast el: 7mp"ratul primise 7n dar un m"r prea rumos4 pe care/0 trimise so!iei sale. &ceasta4 admir7ndu/04 7l d"rui na#ului ei4 Pavlin4 care4 ne#tiind c" usese 7n m7na 7mp"ratului4 7l aduse acestuia. Theodosie4 intr7nd 7n $"nuieli4 7ntre$" pe so!ie ce a "cut cu m"rulI 'o!ia se jur" c" 0/a m7ncat. 7mp"ratul4 ar"t7ndu/i m"rul4 porunci s" se taie capul lui Pavlin4 iar pe ea o iz%oni. +emeia se duse la Ierusalim4 unde muri. &ceast" le%end"4 7ntr/o orm" mai $ine 7nche%at"4 se %"se#te 7ncorporat" 7n vestita colec!ie de $asme ara$e 4 mie i una de no$&i #i este pro$a$il de ori%ine indic"4 deoarece 7#i %"se#te paralela cea mai veche 7ntr/o colec!ie de pove#ti sanscrite4 Vetala $an iavimati( din secolul al -I5-O/lea. ;D>

'ocalizri. )nele elemente anecdotice din crono%ra e4 ca de eKemplu episodul4 7ncorporat 7n crono%ra e la 7mp"r"!ia lui Ti$eriu4 despre un $olnav cu o ran" plin" de puroi pe care se a#ezase mu#tele de/0 chinuiau4 #i care opre#te pe un $ine "c"tor ce vroia s" le %oneasc": EAas"/le c" sunt s"tule acestea de nu m"n7nc" r"u4 numai ce lin%4 iar" de vor 7nc"pea ni#te l"m7nde4 mai r"u vor m7ncaF4 a ost localizat #i la noi. 7n Moldova4 7n satul Lepu din jude!ul Tecuci4 7n centrul le%endei apare poetul Conachi4 care condamn" un slujitor vinovat s" ie le%at %ol 7n lunca .7rladuluiC 7n .asara$ia4 o le%end" asem"n"toare a ost pus" pe seama $oierului Calmu!Ri. .I.AI(8,&+IE Crono%ra ul lui MoKa a ost pu$licat de .. Petriceicu Oasden4 Cuvente den )%trLni( I4 02>24 p. =0= 5 DD=. ,epu$licat 7n caractere latine @dar cu p"strarea unor litere chiriliceG de N. ' i m a c h e #i T. Cristescu4 Hrono-ra'ul lui Mi!ail Mo7a( .uz"u4 01D;. Pre a!a con uz" nu rezolv" pro$lema surselor4 care tre$uie pus" pe alte $aze. Despre izvoarele crono%ra ului: Ion .o%dan4 7n Ar !iv 'ilr "laai" !e ,!ilolo-ie( ?III4 p. :30 5 :3;. C . #i adaosele lui Const. Wire<eR4 ?I-4 p. ;:: 5 ;>>. TeKtul slav al crono%ra ului lui Manasses4 7n Croni a lui Con"tantin Mana""e"( tradu ere medio)ul-ar% '% ut% $e la 2;53 de I. .o%dan4 u o $re'a&% de $ro'+ I+ /ianu( .ucure#ti4 01;;. Pentru SOa8ani9e( c . .o%dan4 Ar O+ 'ilr "i+ ,!il+( ?III4 p. D205:=<C acela#i4 Croni e inedite atin-%toare de i"toria romnilor+ .ucure#ti4 02=:4 p. >15 03;C acela #i4 Leto$i"e&ul lui A8arie( Analele A ad+ Rom+( s. II4 tom. ???I4 Mem+ "e t+ i"t+( 01314 p. </ 01 #i <:/214 ?I-4 p. ;:: #i urm.C Mar%areta N t e/ " n e s c u4 Croni a lui Mana""e" i literatura romno#"lav% i romn% ve !e( Ia#i4 01;> @EKtras din Ar!iva( Ia#i4 01;>G. Despre raporturile cu Manasses vezi #i N. Cartojan4 Le-endele Troadei *n literatura ve !e romnea" %( Analele A ad+ Rom+( Mem+"e &+ lit+("+ III4 t. III4 mem. =4 01;:4 p. =</=2. Crono#rafele #rece&ti (tip %orotei &i Ci#ala). D. , u s s o4 Studii i"tori e -re o# remne+ O$ere $o"tume( I4 01=14 p. :=5 033 @cronica de la 0:>3C Tur o-rae ia lui CrusiusC crono%ra ele lui Dorotei #i Ci%alaC crono%ra ele romne#tiGC Iulian Nte "nescu4 Crono-ra'ele romneti de ti$ul Danovi i @studiu neterminat4 pu$licat dup" moartea autoruluiG4 7n Revi"ta i"tori % romn%( I?4 01=14 p. 05>>. Despre utilizarea crono%ra elor de Doso tei4 vezi Iulian Nte "nescu4 7n Revi"ta i"tori % romn%( I4 01=04 p. ;:05;1>C de ,adu Popescu 7n I"toriile domnilor [%rii Romneti( la &l. -asilescu4 7n Convor)iri literare( ?A-III4 010D4 p. 032: 5 ADBC, #i D. , u s s o4 o$+ it+( p. 11. Despre Dorotei: -. 8 r e c u4 7n Codrul Co"minului( II7 III, p. ;9;7;;F. 'e#enda .roadei. TeKtul pu$licat: de M. -oii ea nu4 Codi ele M+ Voileanu( 'i$iu4 02104 p. ;:5DD @dup" un ms. din 0>D2GC de A e c a M o r a r i u4 R%8)oiul Troadei dup" Codi ele ,o$ovi i @0>1<G4 Cern"u!i4 01;DC #i de dr. M. 8a ster @dup" un crono%ra G 7n traducere %erman"4 7n /T8antini" !e ?eit" !ri't( III, 021D4 p. :;25::;. 'tudii asupra le%endei 7n le%"tur" cu crono%ra ele: Uarl Praechter4 Ori-inal der rum%ni" !en Troia( 7n /T8antini" !e ?eit" !ri't( I-4 021:4 p. :015:D<C `. Istrin4 /eitr%-e 8ur -rie !i" !# "laai" !en C!rono#-ra$!ie( 7n Ar !iv 'ilr "laai" !e ,!ilolo-ie( ?-II4 021:4 p. D0<5D;1C N. Cartojan4 Le-endele Troadei *n literatura ve !e romnea" %( Analele A ad+ Rom+( Mem+ "e &+ Ut+( s. III4 mem. =4 ;D2

.ucure#ti4 01;: @tot aci4 p. 0= 5 >=4 versiunea occidental" a lui 8uido della Colonna 7n ms. ;02= din .i$i. &cad. ,om.G4 p. 1 5 =:C D. , u s s o4 Studii i"t+ -re o#rom+( I4 p. 1; 5 1=. Ae%endele s intului Constantin. Iulian M. Nte "nescu4 7n Revi"ta i"tori % romn%( I4 01=04 p. ;:05;1> @le%enda aparte 7n ms. 0D== din .i$i. &cad. ,om.G. EKtrase din crono%ra e. E. C. 8 r i % o r a #4 ,ove"tiri din rono-ra'e( .ucure#ti4 01=04 Casa Ncoalelor @le%enda s . CruciC le%enda s . 'o iiC le%enda celor #apte cuconiGC -a sile 8 r e c u4 Le-enda Mai ii Domnului( 7n 0la"ul /u ovinei pe anul 01;04 p. 0D:50D2C ( vid Densusianu4 7n Revi"ta riti % literar%( III4 021:4 p. ;2< 5 ;12 @dup" ms. din Paris4 ond valah nr. DGC &ron Densusianu4 7n Revi"ta rit+ i lit+( I-4 021<4 p. =3>5=01 j M. Demetrescu4 7n Convor)iri literare( ??I?4 021:4 p. <:> 5 <<=4 #i 7n Ar!ivele Olteniei+ II4 01;=4 p. =D>/=:=.

C,(NIC&,II M(AD(-ENI MN AIM.& N&LI(N&AJ &'CEN'I)NE& .(IE,IMII MN -I&L& DE C)AT),J & NE&M)A)I Din a doua jum"tate a secolului al ?-II/lea4 rostul cultural al clerului 7ncepe 7ns" s" decad". Ni atunci4 pe la jum"tatea secolului al ?-II/lea4 mai ales 7n Moldova4 clasa social" a $oierimii do$7nde#te un loc preponderent 7n via!a de cultur" a neamului. &ceast" ascensiune este rezultatul unor pre aceri ad7nci s"v7r#ite 7n structura social" a poporului romnesc4 pre aceri pe care vom 7ncerca s" le schi!"m 7n linii %enerale aci4 pentru c" ea a avut o impor/ tan!" deose$it" 7n cultura noastr" veche. Nu avem acte din epoca 7ntemeierii piincipatelor4 dar at7t c7t putem 7ntrez"ri 7n ne%ura vremurilor4 din c7teva dccumente posterioare4 se pare c" 7nc" din epoca de 7nche%are a principatelor noastre4 orma o$i#nuit" de proprietate4 de#i nu sin%ura4 era cea colectiv". Popula!ia de a%ricultori4 r"s irat" 7n sate4 st"p7nea 7n dev"lm"#ie p"m7ntul pe care/0 lucra4 ima#urile pe care/#i p"#tea vitele4 p"durea din care/#i scotea lemnele tre$uitoare pentru construc!ie #i oc. P"m7ntul era proprietatea colectiv" a satului4 care sco$ora dintr/un str"mo# comun. 'atul 7ntre%4 7nrudit deci prin le%"turi de amilie4 muncea 7n comun p"m7ntul4 din recolta c"ruia apoi iecare 7#i tr"%ea partea lui #i a alor s"i4 su$ o$l"duirea $"tr7nilor. Dup" 7ntemeierea principatelor4 domnii pun st"p7nire pe p"m7nturile nemuncite #i nelocuite4 precum #i pe cele con iscate de la EvicleniF4 adic" de la Ev7nz"torii de !ar"F4 tr"d"torii. Din aceste p"m7nturi4 care alc"tuiau domeniile coroanei4 voievozii d"ruiau s etnicilor lor de tain" /5 $oierilor de divan5 precum #i vitejilor care 7#i puseser" pe c7mpurile de lupt" via!a 7n primejdie pentru ap"rarea domniei4 lanuri 7ntinse. &ceste p"m7nturi d"ruite tre$uiau 7ns" puse 7n valoare4 tre$uiau cultivateC #i pentru des!elenirea lor era nevoie de $ra!e. 7n acest scop4 st"p7nul 7#i coloniza mo#ia cu !"rani H5 ie c" 7i atr"%ea din satele r"ze#e#ti 7nvecinate4 unde cre#terea popula!iei 7mpu!ina ra!ia de hran"4 ie c" 7i aducea din dep"rt"ri4 din !"ri str"ine. L"ranii4 veni!i ast el coloni pe mo#ia $oierului4 primeau de la acesta c7teva po%oane de p"m7nt pe care/0 munceau pentru hrana lor #i a amiliei lor4 dar se 7nvoiau4 7n schim$ul po%oanelor primite4 s" dea proprietarului o parte din recolt" 5 dijma 5 #i s" lucreze un num"r de zile pe an pe p"m7ntul pe care proprietarul #i/0 rezervase sie#i. 7n chipul acesta a 7nceput s" se di eren!ieze clasa !"ranilor 7n dou": o clas" de &%rani li)eri( $"#tina#i4 tr"ind "r" nici o constr7n%ere4 ca r"ze#i sau :i(4

mo#neni4 din mo#i str"mo#i pe p"m7ntul pe care/0 st"p7neau ca proprietate colectiv"4 7n dev"lm"#ie 5 #i al"turi4 o alt" clas" de &%rani l% ai( care primeau p"m7ntul anual din proprietatea $oierului4 o$li%7ndu/se 7n schim$4 prin $un" 7nvoial"4 la dijm" #i la clac". &ceste dou" orme sociale au convie!uit mult" vremeC dar 7n cursul veacurilor ?-I5 ?-II4 clasa !"ranilor r"ze#i 7ncepe s" se 7n%usteze4 7n timp ce cre#te din ce 7n ce clasa !"ranilor cl"ca#i. 7ncep7nd de la s 7r#itul veacului al ?-I/lea4 din pricina tri$utului pe care domnii tre$uiau s"/0 verse anual la Poart"4 $irurile ap"sau din ce 7n ce mai %reu popula!ia rural". 'pre a ace a!" acestei iscalit"!i eKcesive4 vechii mo#neni #i r"ze#i 7ncep s"/#i v7nd" $oierilor de pe mo#iile 7nvecinate s oara de p"m7nt ce li se cuvenea din proprietatea colectiv". Prin aceste v7nz"ri4 !"ranii r"ze#i r"m7n din punct de vedere juridic "r" p"m7ntC zic din punct de vedere juridic4 iindc"4 de apt4 $oierul le ceda de cele mai multe ori p"m7ntul v7ndut4 ca s"/0 lucreze mai departe pentru hrana lor4 dar cu condi!ia ca4 7n schim$ul p"m7ntului cedat4 !"ranul s" dea o parte din recolt"4 dijma4 #i s" se o$li%e a munci un num"r de zile pe an 7n mo#ia $oiereasc"4 adic" s" ac" claca. Prin aceasta !"ranul r"ze# intra 7ntr/o s er" juridic" nou": p"m7ntul lui tre/ cuse4 prin v7nzare4 7n proprietatea $oierului4 dar $oierul 7i l"sase mai departe uzu ructul po%oanelor v7ndute4 7n schim$ul dijmei #i al cl"cii. ,"mas "r" p"m7ntul s"u propriu4 !"ranul r"ze# sau mo#nean4 care/#i v7nduse partea lui de mo#ie4 intra 7n r7ndurile !"ranilor cl"ca#i. Condi!iile economice din ce 7n ce mai %rele 5 mai ales 7n epoca domniilor anariote 5 vor sili cu timpul aproape toat" !"r"nimea li$er" s"/#i v7nd" ocinele #i s" intre 7n condi!iile juridice ale cl"ca#ilor. 7n secolul al ?-II/lea s7ntem tocmai 7n epoca 7n care procesul acesta social este 7n plin" des "#urare. .oierimea 7#i 7ntinde necontenit hotarele mo#iilor4 a$sor$ind proprietatea r"ze#ilor. Pe ruinele propriet"!ii colective !"r"ne#ti4 se ridic"4 din secolul al ?-I/lea #i al ?-II/lea4 o clas" de lati undiari puternici4 care ormeaz" divanul #i joac" un rol important 7n ridicarea #i 7n surparea tronurilor4 care colind" cur!ile str"ine pentru a consolida sau a intri%a 7mpotriva domnilor. Centrele importante 7n care se punea la cale 7ntronarea #i r"sturnarea domnilor no#tri erau4 7n secolul al ?-II/lea4 Constantinopolul #i ora#ele Poloniei. 7n Constantinopol veneau periodic domnii cu alaiurile de $oieri4 pentru a primi 7nvestitura de la Poart"4 la iecare 7nceput de domnie. Dar 7n aceast" metropol" de cultur" a (rientului 5H 7n care se suprapusese trei civiliza!ii di erite: $izantin"4 latin" medieval" #i turco/ara$" 5/ domnii #i $oierii veneau 7n contact cu runta#ii plutocra!iei %rece#ti4 %rupa!i 7n jurul patriarhiei4 din care radia via!a spiritual" a 7ntre%ului popor %rec. Din secolul al ?-II/ lea4 pro esorii de la #coala patriarhiei4 care 7#i "cuser" studiile la cole%iile din ,oma4 -ene!ia #i Padova4 introduseser" un av7nt de via!" nou" din orizonturile ,ena#terii occidentale. Era imposi$il ca $oierimea noastr"4 care se v7ntura necontenit prin Constantinopol4 s" ie atras" numai de pitorescul #i str"lucirea acestei cet"!i pe care o c7ntaser" truverii evului mediu rancez. Conta ctul cu cercurile patriarhiei a trezit 7n ei r7vna dup" orizonturile mai lar%i ale culturii occidentale. ;:0

7n mediul cosmopolit al Constantinopolului #i 7n marea #coal" a patriarhiei #i/au "cut ucenicia #tiin!i ic": acea $izar" i%ur" care e Nicolae Milescu4 domnul Constantin Duca4 stolnicul Constantin Cantacuzino #i cea mai cuprinz"toare #i mai erudit" minte a trecutului nostru de cultur"4 Dimitrie Cantemir. )n al doilea curent de cultur" occidental" a venit 7n Moldova din Polonia4 7n 7mprejur"rile pe care le vom vedea 7n capitolul urm"tor. Contactul cu #colile Poloniei #i cu lumea %reac" din Constantinopol 7nlesne#te $oierimii noastre s" c7#ti%e un loc de runte 7n cultura principatelor #i deschide 7n acela#i timp o er" nou" 7n istoria literaturii noastre. .I.AI(8,&+IE Pentru urm"rirea mai pe lar% a pre acerilor s"v7r#ite 7n via!a social" a poporului nostru4 tn le%"tur" cu cele eKpuse4 N. Ior%a4 Con"tat%ri i"tori e u $rivire la via&a a-rar% a rom# nilor( .ucure#ti4 0132 @$ro#ura alc"tuie#te volumul ?-III4 04 din colec!ia Studii i Do umente u $rivire la i"toria romnilor1+ Interesante contri$u!ii aduc studiile documentate ale mult re%retatului istoric C. 8in/ re#ca4 De"$re rumni( Analele A ademiei Romne( seria a Il/a4 tom. ???-III4 Memoriile "e &iunii i"tori e( an. 010<4 p. 0105;D>C acela#i4 De"$re )oieri( .ucure#ti4 'ocec4 01;34 o $ro#ur" de 0;2 pa%ini. &m$ele chestiuni au ost reluate 7ntr/un cadru mai lar% 7n cursul pe care re%retatul 8iurescu 0/a !inut la +acultatea de litere din .ucure#ti4 7n anul #colar 010:5 010<4 su$ titlul Or-ani8area "o ial% *n [ara Romnea" % @o copie lito%ra ic" din acest curs se p"streaz" 7n .i$lioteca &cademiei ,omne su$ cota II4 :;=:2G. ( eKpunere succint" a evolu!iei claselor sociale la I. C. +ilitti4 Cla"ele "o iale *n tre utul romne" @Con erin!" !inut" su$ auspiciile Institutului social romn4 la +unda!ia ,e%al"4 duminic" ;: ianuarie 01;:G4 eKtras din Convor)iri literare( e$ruarie #i aprilie 01;: @;= pa%.G. Chestiunea a ost reluat" de I. +ilitti #i tratat" mai pe lar%4 cu materialul documentar necesar4 7n Ar!iva $entru tiin&a i re'orma "o ial%( .ucure#ti4 01;:. Pentru in orma!ii privi/ toare la titlurile #i unc!iunile $oierilor4 7n le%"tur" cu ori%inea dre%"toriilor #i cu evolu!ia lor4 acela#i4 Oameni de$enden&i i ultivatori li)eri *n $rin i$atele romne *n "e + FVBFVII( .ucure#ti4 01==4 Analele A ad+ Rom+ Mem+ "e &+ i"t+( seria II4 orm. ?III4 mem. 02C acela#i4 ,ro$rietatea "olului *n $rin i$atele romne $Ui% la 26>D( .ucure#ti4 01=:4 E+unda!iunea ,e%ele +erdinand IFC C. C. 8iurescu4 Noi ontri)u&iuni la "tudiul marilor dre-%tori *n "e olele FIV i FV( .ucure#ti4 01;:. TINE,ET)A M(AD(-E&N A& 'T)DII MN P(A(NI& C"lu%"rii4 care continuaser" 7n m"n"stiri4 din 7ndemnul domnilor #i al $oierilor4 cronica lui Nte an cel Mare4 reprezint" 7n istorio%ra ia Moldovei o dec"dere. 7nsu le!i!i de recuno#tin!" a!" de voievozii care4 prin daniile lor4 le/au asi%urat via!a material"4 ei le/au zu%r"vit aptele 7ntr/un stil eKaltat de pietate. Modelele cu care erau deprin#i4 le%endele ha%io%ra ice4 7n "!i#7nd vie!ile s in!ilor 7ntr/o $o%at" 7nl"n!uire de incidente miraculoase #i 7n lumin" CLC

de apoteoz"4 i/au "cut s" dea scrisului lor un pronun!at caracter pane%iric. De alt" parte4 z$ucium"rile interne4 luptele pentru ap"rarea Moldovei4 zarva de la curtea domneasc"4 a c"ror ecou ajun%ea p7n" 7ntre zidurile m"n"stirii stins4 s7nt 7n "!i#ate #ters4 "r" interes4 "r" coloare. 7n cronicile moldovene#ti scrise de c"lu%"ri 7n lim$a slav" nu %"sim4 pria urmare4 nici sentimentul na!ional4 nici sim!ul o$iectivit"tii. Meritul de a ace din istorie un instrument al con#tiin!ei na!ionale revine marilor cronicari moldoveni4 care4 %rupa!i str7ns 7n jurul voievozilor lor4 #i/au amestecat s7n%ele cu p"m7ntul !"rii. .oierii moldoveni4 continu7nd letopise!ele c"lu%"rilor4 au pornit su$ impulsul unui sentiment patriotic4 pe care 7l spun r"spicat 7n predosloviile lor. Ei scriu ca s" a le Ecap #i 7ncep"tur" mo#ilorF4 ale c"ror apte s" serveasc" drept norme pentru urma#i: Eca s" ie cele $une de 7nv"!"tur"4 iar de cele rele s" se ereasc"F. C7nd cineva este 7nsu le!it de asemenea idee4 cea dint7i n"zuin!" a lui tre$uie s" ie adev"rul. De aci acel spirit de o$iectivitate #i de discern"m7nt critic pe care 7l %"sim la marii cronicari moldoveniC de aci #i preocuparea lor de a scrie istoria nu 7ntr/o lim$" pe care masele populare nu o 7n!ele%eau4 ci 7n lim$a na!ional". Este deci o mare deose$ire4 #i de concep!ie #i de nivel4 7ntre cronicile sla/vone#ti scrise de c"lu%"ri #i 7ntre cele alc"tuite 7n lim$a romn" de c"tre $oierii moldoveni. Ca s" ne putem eKplica aceast" deose$ire de nivel #i de concep!ie4 e necesar s" c"ut"m a determina mai 7nt7i mediul cultural 7n care s/au ormat su lete#te primii $oieri cronicari. +ri"e#i n +olonia. Moldova4 de la 7nceputul or%aniz"rii sale politice4 !inea cap"tul marilor drumuri de comer! care uneau cet"!ile Poloniei cu cet"!ile de pe !"rmurile M"rii Ne%re4 #i prin ele avea le%"turi4 pe de o parte4 cu marile c"i maritime care duceau spre (rientul 7ndep"rtat4 iar pe de o alta4 cu marile centre de ne%o! ale Italiei medievale. Din timpurile vechi4 ne%u!"torii poloni colindau drumurile Moldovei pentru a ajun%e la porturile de pe coastele M"rii Ne%re. Pe aceste vechi le%"turi comerciale s/au %re at4 cu vremea4 rela!iile politice #i culturale. &leKandru cel .un4 intr7nd 7n le%"turi cu vecinii s"i4 s/a c"s"torit cu vara re%elui4 ,in%ala4 #i a 7mprumutat coroana Poloniei cu :.333 de ru$le4 pentru care a primit 7n schim$4 ca z"lo%4 Pocu!ia. &ceste le%"turi politice continu" #i su$ urma#ii s"i #i4 7n r"z$oiul civil care se dezl"n!uie 7ntre iii #i urma#ii lui &leKandru cel .un4 cei alun%a!i din domnie se re u%iau 7n Polonia. 7n a doua jum"tate a veacului al ?-TI/lea se creeaz" 7n Moldova dou" partide: un partid care !inea cu turcii #i un altul care n"d"jduia s" scuture4 prin ajutorul polonilor4 suzeranitatea musulman"4 devenit" din ce 7n ce mai ap"s"toare. 7n luptele 7nver#unate dintre aceste dou" partide4 lupte 7n care era prins" toat" $oierimea4 cei ce se sprijineau pe ajutorul le#esc4 7nvin#i de domnul adus de turci4 u%eau 7n Polonia4 ca s"/#i scape via!a. &st el #i/au %sit re u%iu 7n !ara vecin" &leKandru A"pu#neanu #i iul s"u .o%dan4 care avea prieteni 7n no$ilimea polon"4 7ntruc7t surorile sale useser" m"ritate 7n Polonia. C7nd Petru Nchiopul a luat drumul eKilului spre Tirol4 $oierii s"i devc/ ;:=

ta!i s/au re u%iat 7n Polonia. &colo #i/au %"sit atunci ad"postul amiliile 'troici #i Movile#tii4 la care s/a al"turat apoi marele $oier Nestor )reche4 u%it la urcarea 7n a doua domnie a lui &ron/-od". C7nd norocul le sur7dea4 c7nd nemul!umirile 7mpotriva domnului adus de turci cre#teau 7n !ar"4 atunci pri$e%ii se 7ntorceau4 sprijini!i de o#ti polone. &st el4 *amoisRP a "cut domn 7n Moldova pe Ieremia Movil" #i4 dup" moartea acestuia4 pe Constantin Movil". 7n r"z$oiul civil care a urmat 7ntre veri4 adic" 7ntre iii lui Ieremia #i ai lui Constantin4 totdeauna 7n r7n!ii 7#i %"seau ad"post pe p"m7ntul polon. Tot la vecinii de la nord s/a re u%iat #i Miron .arnovsRi4 care4 cu tot numele s"u slav4 era moldovean de $a#tin"4 din neamul Movile#/tilor. +aptul c" #i/ a schim$at numele dovede#te4 #i el4 o in luen!" polon". .oierii ace#tia care se re u%iau 7n !ar" str"in"4 tre$uind de multe ori s" r"m7n" acolo vreme 7ndelun%at" 5 nici ei nu #tiau dac" se vor mai 7ntoarce c7ndva 5 ca s"/#i poat" asi%ura o #edere lini#tit"4 cereau #i o$!ineau indi%enatul polon. &st el se constat" documentar c" au do$7ndit cet"!enia polon" Movile#tii 5 8heor%he4 Ieremia #i 'imeonC Nestor )reche4 tat"l lui 8ri%ore )recheC Auca 'troici 5 care ne/a l"sat Tat%l no"tru scris cu caractere latine4 su$ in luen!a polon"4 #i care semna 7n documente al"turi de chirilice #i 7n caractere latineC Miron .arnovsRiC hatmanul Ioan Costin4 tat"l lui Miron Costin4 #i mul!i al!ii. 7ncet"!eni!i 7n re%atul vecin #i #tiind c" drumurile de 7ntoarcere 7n !ar" le s7nt 7nchise4 $oierii no#tri tre$uiau s"/#i asi%ure un rost pentru via!" 7ntre str"ini #i4 cum erau deprin#i din !ara lor cu a%ricultura4 cei mai mul!i arendau mo#ii din domeniile coroanei. Documentele timpului ne indic" $oieri de runte ai Moldovei care cultivau 7n secolul al ?-II/lea mo#ii 7n Polonia. &st el Nestor )reche arendase o mo#ie 7n starostia *olRie^4 Auca 'troici luase pe seama sa o mo#ie la *^ini%rad #i -asile )reche4 ratele cronicarului4 era arenda# la *ahajpole. &#ez7ndu/#i rostul vie!ii lor pe vreme 7ndelun%at"4 pcate pentru totdeauna4 7n Polonia4 era iresc ca pri$e%ii moldoveni s" caute le%"turi de 7nrudire cu no$ilimea cu care convie!uiau. ( seam" de iice ale marilor $oieri moldoveni s/au c"s"torit cu tineri poloni. &st el #i/a m"ritat Ieremia Movil" cele patru ete ale saleC o sor" a lui era c"s"torit" #i ea cu un polonezC -asile Aupu a m"ritat pe iica sa4 domni!a M"ria4 cu principele litvan Wanusz ,adzi^ill. Ca urmare ireasc" a acestor le%"turi de rudenie4 o sum" de no$ili intr" 7n serviciul domnilor moldoveni4 c7nd ace#tia4 venind din Polonia4 se a#az" 7n tron cu sprijinul o#tilor polone. Pe de alt" parte4 demnii no#tri aveau 5 pentru a ace a!" 7mprejur"rilcr politice H5 la curtea lor4 secretari pentru lim$a polon"4 pe care 7i 7ntre$uin!au 7n coresponden!a diplomatic" ce o aveau cu re%atul de la nord. ,ezultatul acestor numeroase le%"turi a ost c" tinerimea moldoveana a 7nceput s" recventeze #colile polone. E posi$il ca o $un" parte dintre tinerii no#tri $oieri care urmau #colile acestea s" i ost pre%"ti!i chiar 7n Moldova4 7n #colile 7ntemeiate de iezui!i. Pe la jum"tatea secolului al ?-II/lea se %"sesc 7n Moldova c7teva asemenea #coli 7n care4 7ntre lim$ile de predare4 dac" nu chiar ca materie principal"4 i%ura #i lim$a latin". &#a4 de eKemplu4 ne este amintit cole%iul iezuit din Ia#i4 7n care tre$uie s" i urmat #i mul!i romni4 iindc" numai a#a ne eKplic"m sprijinul material pe care i/0 acord" Iordache ;:D

,uset sau Miron Costin. &r i4 7ntr/adev"r4 curios ca moldovenii s" i sprijinit $"ne#te aceast" #coal"4 dac" iii lor n/ar i 7nv"!at 7n ea. Tot 7n acela#i timp se constat" un seminar catolic la Cotnari4 7n care se pre%"teau pentru cariera preo!easc" cei ce voiau s" ocupe parohii catolice 7n Moldova. )n alt seminar se a la la 8ala!i4 condus4 pe la a doua jum"tate a secolului al ?-II/lea4 de ranciscanul ,essi. Pro esorii din aceste #coli iezuite se pare c" predau #i lec!ii particulare 7n casele marilor $oieri. Iezuitul +rancesco ,enzi4 7ntr/o scrisoare din ;D iulie 0<1= c"tre Con%re%a!iunea EDe Propa%anda ideF4 spune teKtual c": Eacum 0: ani am venit 7n Moldova #i am ost repartizat la Ia#i4 #i 7n toat" !ara pe atunci nu era altcineva ca s" vor$easc" sau s" #tie lim$a latineasc" a ar" de Mirona#co Costin4 care a ost mare lo%o "t... &st"zi toat" loarea no$ilimii vor$e#te latine#te #i mul!i dintre d7n#ii chiar sunt oarte 7nv"!a!i. &ctualul principe4 Constantin Duca4 7n v7rst" de ;= de ani4 este un elev al meuC hatmanul Yera atunci Nicolae CostinG4 serdarul Yera Ioan Costin4 ratele lui NicolaeG #i secretarii domne#ti pentru coresponden!a ci rat" sunt #i ei elevii #i iii spirituali ai mei.F 7n aceste #coli se punea pe 7nv"!"m7ntul lim$ii latine at7ta pre!4 7nc7t4 dup" cum ne m"rturise#te un misionar ranciscan4 Marcu .andini4 trimis pe vremea lui -asile Aupu s" cerceteze $isericile catolice din Moldova4 la s"r$"torile Cr"ciunului4 #colarii veneau la curtea domnului s"/0 salute #i s" recite versuri ocazionale 7n lim$a latin". Dra%ostea pentru cultura latin"4 r"sp7ndit" #i prin aceste #coli4 a devenit cu vremea a#a de 7nsemnat" 7n Moldova4 7nc7t4 atunci c7nd -asile Aupu a 7n iin!at 7n m"n"stirea Trei Ierarhi o #coal" superioar" teolo%ic"4 el a adus ca pro esori pe cei mai de seam" reprezentan!i ai &cademiei teolo%ice din Uiev4 care avea 7n or%anizarea sa4 dup" cum s/a v"zut4 o $az" latin". Dar 7n a ar" de aceast" cultur" latin"4 care 7ncepuse s" se r"sp7ndeasc" 7n Moldova pe la jum"tatea secolului al ?-II/lea4 tineretul nostru a c"utat s"/#i 7m$o%"!easc" 7nv"!"tura mer%7nd peste hotarele !"rii4 la studii superioare 7n Polonia. Istoricul polon Eu%en .ar^insRi4 care a pu$licat cu c7!iva ani 7naintea r"z$ciului o versiune latin" a cronicii lui Miron Costin4 ne d" o list" de vreo ;3 de tineri moldoveni care au urmat cursurile )niversit"!ii din Cracovia 7ntre anii 0D3: #i 0:3=. 7n Polonia4 poate la A^o^4 #i/a "cut studiile 8ri%ore )reche4 pe la 7nceputul veacului al ?-II/lea4 iar trei decenii mai t7rziu4 Miron Costin urma cursurile cole%iului din .ar4 unde a v"zut acea invazie de l"custe pe care o poveste#te a#a de pitoresc 7n cronica lui. 'e constat" dar4 pe la jum"tatea secolului al ?-II/lea4 o remarca$il" a luen!" a tineretului moldovean spre #colile din Polonia 5 unii veni!i din Moldova4 al!ii sta$ili!i acolo cu p"rin!ii4 7n urma vicisitudinilor din patria lor. Cultura latin n +olonia. Care erau 7ns"4 7n aceast" epoc"4 dhectivele culturii poloneI Polonia era o !ar" catolic" #i ca atare adoptase 7n $iseric" #i 7n cancelariile re%ale lim$a latin". &ceast" lim$"4 7n care 7#i scriseser" operele lor cei mai de seam" reprezentan!i ai culturii polone4 era aci at7t de 7nr"d"cinat"4 7nc7t un ;=:

istoric literar slav spune c" cei mai $uni ii ai Poloniei aveau mai pronun!at" dorin!a de cosmopolitism dec7t dra%ostea pentru cultura lor na!ional". 7n lim$a latin" au ost scrise 5 dup" cum o s" vedem mai t7rziu 5 o mul!ime de cronici polone4 care au ost cunoscute #i de cronicarii no#tri. 7ncep7nd 7ns" din a doua jum"tate a secolului al ?-O/lea4 p"trund 7n Polonia4 venind din Italia4 razele ,ena#terii. 7n secolul al ?-I/lea4 su$ re%ii 'i%ismund I @0:3<50:D2G4 c"s"torit cu o italianc"4 .ona ' orza4 'i%ismund al II/lea @0:D250:>;G #i Nte an .thorP @0:>:50:2:G4 le%"turile culturale dintre Polonia #i Italia se intensi ic". ,eprezentan!i de seam" ai umanismului italian vin4 7n aceast" epoc"4 s"/#i caute norocul la curtea re%ilor #i a no$ililor poloni. )nul dintre ace#tia a ost +ilippo .uonacorsi4 care a tr"it 7ntre 0D=> #i 0D1<. 7#i "cuse studiile la ,oma4 era mem$ru al &cademiei pomponiane #i st"tea 7n coresponden!" cu Polizziano4 .artolomeo della 'calla #i cu Aorenzo dei Medici din +loren!a4 cel care a acordat un sprijin a#a de pre!ios artelor4 7nc7t a ost supranumit Ma%ni icul. )n alt italian ad"postit 7n Polonia a ost &lessandro 8ua%nini4 ori%inar din -erona4 decedat la Cracovia 7n 0<0D. & ost o i!er 7n armata polonez"4 a luat parte la eKpedi!ii r"z$oinice 7n Moldova #i a scris o cronic"4 despre care ne vom ocupa 7n capitolul urm"tor4 7ntruc7t a ost utilizat" #i de cronicarii no#tri. Cultul pentru latinitatea clasic"4 ideile umani#tilor #i ale principalilor reprezentan!i ai ,ena#terii au ost transplantate 7n Polonia nu numai de italieni4 ci #i de tineretul polon care se ducea s"/#i des"v7r#easc" studiile 7n #colile #i universit"!ile Italiei. 7n runtea acestora st" Ioan *amoisRi4 marele cancelar4 care n/a ost numai un mare talent militar #i un 7nsemnat $"r$at politic4 ci #i un om de o cultur" vast". 7#i "cuse studiile la Padova #i p"stra din timpurile copil"riei4 petrecute 7n Italia4 amintiri a#a de puternice4 7nc7t spunea prietenilor s"i: EPatavium virum me eritF4 adic": EPadova m/a "cut omF. 'cria cu u#urin!" ele%ante versuri latine#ti4 citea #i %usta operele antichit"!ii clasice #i avea o pro und" admira!ie pentru #tiin!e #i litere. Tot 7n Italia a studiat cel mai de seam" scriitor al literaturii polone din epoca ei de aur4 Ioan UochanovvsRi4 pomenit mai sus 7n le%"tur" cu activitatea mitropolitului Doso tei. 'u$ in luen!a $isericii catolice #i a le%"turilor culturale cu Italia4 Polonia ajunsese deci la o rumoas" 7n lorire literar" c"tre s 7r#itul veacului al ?-/lea4 c7nd $oierimea moldoveana4 eKpatriat"4 venea s" se a#eze 7n ora#ele ei4 s" arendeze mo#ii din domeniile re%ale #i s"/#i trimit" copiii 7n #colile umaniste. Ce impresie "cea tineretul moldovean 7n aceste #coli se vede dintr/o m"rturie contimporan" a unui rancez4 Dupont4 secretarul re%elui Ioan 'o$iesRi: EIls ne manQuent point dBesprit4 ce QuBils ont $ien4 lorsQuBils sont hors de leurs paPs et ils trouvent des personnes pour Ies cultiver et pour Ies instruire. &lors ils reussissent tres $ien dans toutes Ies sciencesF. _ Dar4 dintre toate disciplinele pe care le 7nv"!au 7n #colile polone4 aceea care a avutor"s r7n%ere mai puternic" 7n su letul tinerilor no#tri c"rturari a ost istoria. 0 Dupont4 Memoire" $our "ervir % lL!i"toire de la vie et de" a tion" de Vean S )ie"Oi( -ar#ovia4 02<:4 p. ;30. ;:<

Care era stadiul istorio%ra iei polone atunci #i4 mai ales4 ce elemente din cronicile polone au tr"it mai ad7nc #i au de#teptat voca!iunea 7n su letul tinerilor $oieri moldoveni4 iat" chestiunile pe care le urm"rim 7n capitolul urm"tor. 4tiri despre istoria 1oldovei &i latinitatea romnilor n istorio#rafia polon. 7ncep7nd din anul 1<<4 de c7nd principele MieszRo I4 c"s"torit cu o principes" ceh"4 s/a cre#tinat 7mpreun" cu supu#ii s"i4 Polonia s/a desp"r!it de tulpina popoarelor slave #i a intrat 7n zona de cultur" a $isericii catolice. 'u$ in luen!a papalit"!ii au ost or%anizate #coli pe l7n%" m"n"stiri4 parohii #i catedrale4 dup" modelul celor din (ccidentul medieval. 7n 0=<D ia iin!" )niversitatea din Cracovia4 care4 reor%anizat" 7n 0D33 de -ladislav Ia%ella4 ajunse 7n cur7nd un puternic ocar ce 7mpr"#tia lumina culturii dincolo de hotarele Poloniei. Instruc!ia se preda 7ns" 7n #coli #i 7n universitate H5 ca dealt el 7n tot (ccidentul medieval 5 7n lim$a latin"4 care era 7ntre$uin!at" #i 7n cancelaria de stat. 7n lim$a latin" a evului mediu catolic s/a 7nceput literatura polon"4 7nc" din secolul al ?/lea4 cu Analele Ro 8niOi+ Dar cu toat" valoarea istoric" pe care o au cronicile polone din veacul al ?O/lea .Anonimu" 0allu"1( al ?lII/lea #i al ?l-/lea4 ele nu prezint" interes pentru noi4 7ntruc7t nu con!in #tiri privitoare la neamul nostru. Tre$uie s" trecem 7n secolul al ?-/lea4 la Dlu%osz4 ca s" %"sim date din trecutul Moldovei. Wan Dlu%osz @Wohannes Aon%inusG @0D0:50D23G a studiat la )niversitatea din Cracovia #i a intrat 7n cler4 unde a urcat toate treptele ierarhiei4 de la canonic de 'andomir #i Cracovia p7n" la arhiepiscop de A^o^. ,e%ele Cazimir al I-/lea 0/a ales ca pro esor de lim$a latin" pentru iul s"u4 Ioan &l$ert4 #i 0/a 7ns"rcinat cu misiuni diplomatice pe l7n%" scaunul papal4 pe l7n%" Ioan Ouniade4 pe l7n%" Matei Corvin #i pe l7n%" 7mp"ratul %erman. El a povestit4 av7nd ca model pe Titus Aivius4 istoria Poloniei din epoca p"%7n" p7n" 7n anul care a precedat moartea sa4 olosind4 pentru aceasta4 cronicile polone4 un%are #i %ermane4 precum #i hrisoave #i alte documente. Dlu%osz tr"ie#te 7n epoca r"z$oaielor s7n%eroase dintre iii #i urma#ii lui. &leKandru cel .un #i apuc" anii de %lorie ai lui Nte an cel Mare4 pentru al c"rui %eniu militar avea o sincer" #i mare admira!ie. 7ntruc7t4 7ncep7nd cu &leKandru cel .un4 via!a Moldovei se 7mplete#te tot mai mult cu a Poloniei4 cronica lui Dlu%osz con!ine o $o%"!ie de #tiri interesante din istoria Moldovei p7n" la anul 0D23. In orma!iile lui Dlu%osz privitoare la Moldova au ost 7mprumutate #i ampli icate de Marcin Uromer4 care tr"ie#te 7n a#a/numita epoc" de aur a literaturii polone4 7ntre 0:0;5 0:214 ca senator #i4 mai t7rziu4 episcop. Marcin Uromer este contimporan cu Uochano^sRi #i a petrecut o $un" parte a vie!ii lui la curtea re%elui 'i%ismund &u%ust4 care 0/a 7ns"rcinat cu di erite misiuni diplomatice. (pera lui4 ,olonia "ive de Ori-ine et re)u" -e"ti" ,olonorum( Ai$ri ???4 tip"rit" la .asel 7n 0:::4 este considerat"4 prin spiritul critic de care e st"p7nit"4 ca una din cele mai remarca$ile scrieri ale timpului s"u. Ea servea chiar ca manual istoric 7n #colile superioare4 7n epoca 7n care viitorii no#tri cronicari 7#i "ceau cultura 7n Polonia. Cronicile lui Dlu%osz #i Uromer s7nt continuate4 cu $o%ate #tiri privitoare la Moldova4 de Marcin .ielsRi @0D1:50:>:G4 care #i/a petrecut via!a pe I:>

l7n%" voievodul Cracoviei #i a luat parte la r"z$oaiele din Moldova. Cronica lui Marcin .ielsRi a ap"rut 7n 0::34 su$ titlul ZroniOa a"8TtOie-o "aiata .Croni a lumii *ntre-i1 #i cuprinde4 dup" modelul crono%ra elor $izantine4 imitate 7n toat" istorio%ra ia medieval"4 un repertoriu al istoriei universale4 7ncep7nd de la crea!iune p7n" 7n vremea autorului4 7ncheindu/ se la anul 0:D2. Cronica 7ncepe deci cu povestirile $i$lice4 continu" cu istoria antic"4 trece la istoria $izantin"4 7ncorporeaz" apoi ceva din istoria popoarelor europene4 #i pe acest ond se des "#oar" istoria Poloniei 7n le%"tur" cu !"rile 7nvecinate. 'crierea aceasta a avut pentru timpul ei un mare r"sunet. Numai 7n r"stimpul vie!ii autorului a ap"rut 7n trei edi!ii: I la 0::34 a Ii/a la 0::D #i a IlI/a la 0:<D4 cu multe adausuri #i schim$"ri. 7n 0:1>4 la ;; de ani dup" moartea autorului4 iul s"u4 Ioachim4 repu$lic" din cronica tat"lui s"u partea privitoare la istoria Poloniei4 pe care o prelucreaz" #i o continu"4 povestind evenimentele petrecute 7ntre anii 0:D'50:1>4 dup" amintirile sale personale #i dup" ,einhold Oeidenstein4 secretarul re%elui Nte an .athorP4 #i al!i istorio%ra i poloni. 7n cronica ast el prelucrat" de Ioa/chim .ielsRi se %"se#te o ne7nchipuit" $o%"!ie de #tiri privitoare la istoria Moldovei: luptele ratricide dintre iii #i urma#ii lui &leKandru cel .un4 amestecul polonilor 7n a acerilor interne ale Moldovei4 domnia lui Nte an cel Mare4 luptele cu turcii4 rela!iile cu polonii4 7n r7n%erea din Codrii Cosminului4 unde4 dup" m"rturia cronicarului4 a pierit toat" #leahta polon" care a participat la lupt"4 moartea lui Nte an cel Mare4 pe care4 men!ioneaz" cronicarul4 Edin pricina vitejiei lui nemaiauzite4 moldovenii 7l socoteau ca s 7ntF. Cu acela#i luK de am"nunte e povestit" #i domnia lui .o%dan. &ceast" cronic"4 ap"rut" 7n 0:1>4 era 7n plin" aim" pe vremea c7nd 8ri%ore )reche 7#i "cea studiile 7n Polonia. Ea a ost aleas"4 dup" cum vom vedea mai t7rziu4 drept c"l"uz" principal" de cel dint7i cronicar al Moldovei 7n lim$a na!ional" cunoscut p7n" acum. Dup" .ielsRi4 un scriitor care s/a $ucurat de mult renume pe vremea c7nd Miron Costin 7#i petrecea tinere!ea 7n Polonia a ost Pa^el PiaseCRi4 sau cu numele latin Piasecius @0:>25/0<<1G. &cesta studiase vreme 7ndelun%at" la ,oma4 7#i luase acolo doctoratul 7n drept #i ajunsese protonotar apostolic4 c7nd u chemat 7n Polonia4 numit secretar re%al #i 7ns"rcinat cu coresponden!a diplomatic". & avut 7ns" 7n patria sa o via!" z$uciumat"4 iindCa4 7ndrept7n/ du/#i verva sa satiric" 7mpotriva iezui!ilor4 a ost atacat de ace#tia cu 7nver#unare #i acuzat de am$i!ie #i tr"dare. Diz%ra!iat un montat4 a ost apoi resta$ilit #i numit episcop de Chelm @0<D3G #i PrzemPsl @0<DDG. (pera sa4 C!roni 7 -e"tonim in Euro$a "in-ulariorum( a ost mult admirat" pe timpul ei. Ea cuprinde povestirea evenimentelor petrecute 7n Europa 7ntre anii 0:2> #i 0<=24 cu pre!ioase #tiri privitoare la Ieremia Movil"4 la r"z$oaiele lui Mihai -iteazul4 la eKpedi!ia lui *amoisRi 7n Lara ,omneasc"4 la laptele Ini * jlRievvsRi de la Lu!ora4 la ori%inea cazacilor #i la r"scoala lor contra polonilor. Cronica lui PiasecRi a o erit4 dup" cum vom vedea la locul s"u4 un material $o%at de in orma!ie lui Miron Costin. Contimporan cu PiasecRi a ost &leKandru 8ua%nini @&leRsander 8^a%ninG4 italian de ori%ine @n"scut la -erona 7n 0:=2G4 care a venit de t7n"r 7n Polonia4 distin%7ndu/se ca in%iner militar. El a scris 7n lim$a latin" o carte care cuprinde descrierea !"rilor din r"s"ritul Europei #i istoria Poloniei 7n le%/ I:2

tur" cu statele vecine4 p7n" la moartea lui 'i%ismund &u%ust @0:>;G. Cartea a ost pu$licat" la Cracovia4 7n 0:>24 su$ titlul Sarmatiae Euro$ae de" ri$tio .De" rierea Sarma&iei Euro$ene1 5H prin sarma!i se 7n!ele%ea4 7n vechime4 popula!iile care locuiau 7ntre Marea Nea%r" #i Marea .altic" 5 #i a "cut mult" v7lv"4 7ntre altele #i prin aptul c"4 dup" apari!ia ei4 istoricul polon Matei 'trPiRo^sRi4 pu$lic7nd a sa Croni a litvanilor( a 7nvinuit pe 8ua%nini de pla%iat4 pretinz7nd c" i/ar i urat manuscrisul De" rierii Sarma&iei+ 'trPiRo^sRi nu s/a m"r%init 7ns" aci4 ci s/a pl7ns chiar re%eluiC a adus martori 7n sprijinul acuz"rii sale #i a o$!inut un decret prin care i se recuno#tea dreptul de autor. Pro$lema nu este 7nc" de initiv clari icat" 7n literatura polon"4 deoarece lipse#te un studiu critic. 7n 0<004 cartea lui 8ua%nini a ap"rut 7ntr/o traducere polon"4 mult ampli icat"4 su$ urm"torul titlu @7n traducereG: Croni a Sarma&iei Euro$ene *n are "e a'l% re-atul ,oloniei u toate &%rile+++ de Ale7andru 0ua-nini( a$%rut% *nt*i *n latinete la 25C6( iar a um u adau"urile re-ilor are nu "e a'l% *n edi&ia *nt*ia( $re um i a re-atelor( "tatelor( in"ulelor( &%rilor i $rovin iilor le-ate de a ea"t% Sarma&ie( a 0re ia( &%rile "lave( Moldova( ,anonia( /oemia( 0ermania( Danemar a( Suedia( S o&ia ele+ de a elai autor i *m$%r&it% *n 24 %r&i+ Tradu"% du$% "t%ruin&a autorului( din latinete *n $olone8%( de Mar in ,a"8Ooa"Oi+ &ceast" edi!ie polon" cuprinde4 pe l7n%" multe adause re eritoare la istoria Poloniei4 7mprumutate din cronica lui .ielsRi 5 ap"rut" 7n urma edi!iei latine a operei lui 8ua%nini 5 pe l7n%" #tiri pre!ioase despre r"z$oaiele polono/moscovite4 #i o serie de in orma!ii privitoare la Despot/vod"4 la rela!iile lui cu AasRi4 la eKpedi!ia lui AasRi 7n Moldova pentru 7ntronarea lui Despot4 la domnia acestuia4 la r"scoala lui Tom#a #i la luptele lui cu AasRi #i Dimitrie `isznio^iecRi. &ceste relat"ri pline de am"nunte pitore#ti s7nt cu at7t mai pre!ioase cu c7t 8ua%nini a ost martor ocular la evenimentele pe care le poveste#te #i a luat parte la ele4 iind 7n o#tirea lui AasRi. Ntirile lui privitoare la Despot/vod" au intrat 7n compila!ia lui 'imion Dasc"lul4 #i4 prin aceasta4 7n cunoscuta dram" istoric" a lui -asile &lecsandri. Mai toate cronicile Poloniei cuprindeau ast el de #tiri interesante #i $o%ate despre rela!iile cu Moldova #i r"m7nt"rile din principatul 7nvecinat. E u#or de 7n!eles curiozitatea vie cu care tinerii eciori de $oieri moldoveni4 arunca!i de valurile 7mprejur"rilor pe limanuri str"ine4 urm"reau 7n pa%inile cronicilor polone z$uciumul str"mo#ilor lor. C7nd citeau de pild" 7n Dlu%osz despre Nte an cel Mare r7nduri ca acestea: E(4 $"r$at minunat4 cu nimic mai prejos dec7t comandan!ii eroici de cari at7t ne mir"me 7n zilele noastre c7#ti%" el4 cel dint7i dintre principii lumii4 o str"lucit" $iruin!" asupra turcilor. Dup" a mea p"rere4 el este cel mai vrednic s" i se 7ncredin!eze conducerea #i stap7/nirea lumii #i mai ales cinstea de comandant 7mpotriva turcilor4 cu s atul4 7n!ele%erea #i hot"r7rea tuturor cre#tinilor4 de vreme ce ceilal!i re%i #i principi catolici 7#i petrec timpul numai 7n tr7nd"vii sau 7n r"z$oaie civileF 5 nu se putea s" nu/#i simt" su letul tres"rind de 7nviorare. Departe de locurile pe care/#i petrecuser" copil"ria #i de care le erau le%ate at7tea amintiri4 evocarea !"rii #i a neamului 7n c"r!ile str"inilor a 7nduio#at su letul pri$e%ilor #i a trezit 7n ei voca!iunea istoric". C;=)

Dar 7n a ar" de #tirile privitoare la istoria Moldovei4 tineretul moldovean a mai %"sit 7n atmos era istoric" a Poloniei o idee care a avut un r"sunet puternic 7n literatura noastr" veche. Este ideea ori%inii latine. Nu se poate spune c" ideea unit"!ii neamului #i a ori%inii romane erau ineKistente 7nainte de )reche4 primul din triada cronicarilor moldoveni cu studii 7n Polonia. 7naintea lui4 patriarhul Chirii Aucaris4 7n 0<;14 scria r"spicat lui 8avril .ethlen despre Ele%"tura de s7n%e #i de sim!iri care tr"ie#te4 de#i 7n mod tainic4 dar cu at7t mai puternic4 7ntre romnii din Lara Transilvaniei #i 7ntre locuitorii Larii Munteniei #i ai MoldoveiF. 7nainte de Chirii Aucaris4 c"tre s 7r#itul secolului al ?-I/lea4 italianul De la -alle cule%ea tradi!ia ori%inii romane din %ura c"lu%"rilor de la m"n"stirea Dealu.0 Cu mult 7nainte4 dup" cum a l"m din analele de la .istri!a4 la 0:3>4 c"lu%"rul MaKim intervenise pe c7mpul de lupt" pentru a 7mp"ca pe .o%dan4 iul lui Nte an cel Mare4 cu ,adu4 domnul Munteniei4 amintindu/le c" s7nt Ecre#tini #i de acela#i neamF4 ( idee con uz" a ori%inii romane a ost 7nre%istrat"4 precum s/a v"zut4 #i 7n cronica anonim" alc"tuit" 7n secolul al ?-I/lea 7n ,usia @c . p. :<G4 dup" izvoare romne#ti. Ideea unit"!ii na!ionale trecuse #i pe planul politic. Doar #i pe ea se 7ntemeiase campaniile lui Mihai -iteazul pentru cucerirea Transilvaniei #i a Moldovei. Chiar pe vremea lui 8ri%ore )reche4 domnul -asile Aupu4 scriind vizirului despre o eventual" campanie 7n &rdeal4 spunea: E7n &rdeal mai mult de a treia parte sunt romni c"rora "%"duindu/le li$ertatea4 7i voi a!7!a4 "r" z"$av"4 7mpotriva un%urilorF;. Dar ideile acestea de unitate na!ional" #i mai ales de ori%ine roman" erau va%iC nu useser" iKate 7n scris4 nu erau di uzate 7n masele populare. Cei dint7i care le r"sp7ndesc prin scris #i/i dau tot relie ul cuvenit s7nt cronicarii moldoveni care/#i "cuser" studiile 7n Polonia. Ideea romanit"!ii neamului a ost pus" 7n circula!ie4 7n lumea (ccidentului medieval4 de umani#tii italieni4 care la r7ndul lor o %"siser" la scriitorii latini #i la cronicarii $izantini. Prin misionarii catolici din (rient4 ori%inea roman" a neamului nostru a ost cunoscut" de timpuriu 7n cercurile scaunului papal4 #i papa Inocen!iu al III/lea o aminte#te 7n scrisoarea c"tre &s"ne/#ti=4 dar. dup" cercet"rile 7ntreprinse de &l. Marcu4 aceast" idee nu apare 7n literaturaF istoric" sau %eo%ra ic" italian" dec7t 7n secolul al ?l-/lea. Cel dint7i dintre umani#tii italieni care a vor$it 7n Italia dejatinitatea lim$ii Troastrenar ostntoscanul Po%%ioF .racciolini @0=2350D:1G4 secretarul apostolic al papei .oni aciu al I?/lea. 7ntr/o oper" a sa pu$licat" 7n 0D:04 Di" e$tatione" onviviale"( vor$ind despre noi4 spune teKtual: EAa sarma!ii de nord este o colonie de la Traian4 care chiar #i acum4 7ntru at7ta $ar$arie4 p"streaz" multe cuvinte latine4 notate de c"tre italienii care s/au dus pe acolo. *ic o ulum @ochiG4 di-itum @de%etG4 manum @m7n"G4 0 N. I o r % a4 I"toria romnilor $rin %l%tori( I4 p. ><. TeKtul reprodus #i la Clauc7iu Isopescu4 Noti8ie intorno ai Romeni nella letteratura -eo-ra'i a( p. 0:. ; Do umenteleAHurmu8aOi( I-4 04 p. <<14 nr. D?C-. = E...populus terrae tuae4 Qui dedBsan%uine ,omanorum se asserit descendisse...F ;<3

$an m @p7ineGC #i multe altele apar ca iind de la acei latini4 care au ost l"sa!i acolo ca coloni#ti4 unde au r"mas4 #i acea colonie s/a olosit de lim$a latin".F0 Dup" .racciolini4 #i al!i erudi!i italieni din vremea aceasta amintesc ori%inea roman" a neamului nostru4 ca de pild" +lavio .iondo @0=225O<=G4 un pro und cunosc"tor al istoriei romane4 secretar al multor principi italieni #i al cur!ii papale4 care aminte#te 7ntr/un loc de Ioan Ouniade4 a irm7nd c" este de ori%ine romn". Cel mai interesant pentru noi este 7ns" &eneas 'Plvius Piccolomini @0D3:50D<DG4 un mare erudit4 care4 intr7nd 7n cler4 dup" ce a 7ndeplinit sarcina de secretar pe l7n%" di eri!i cardinali #i pe l7n%" 7mp"ratul +rederic al III/lea al 8ermaniei4 a ajuns4 la v7rsta de := de ani4 s" ie 7ncoronat pap"4 su$ numele de papa Pius al II/lea. 7n multele #i variatele sale opere4 el are prilejul s" vor$easc" adesea despre romni4 dar acolo unde insist" mai pe lar% asupra ori%inii poporului romn este Hi"toria reriim u)iUue -e"t anim lo orumUue de" ri$&ie 7n aceast" oper"4 vor$ind despre !inuturile de la nordul Dun"rii4 spune: EEste un !inut a#ezat dincolo de Dun"re4 pe care l/au locuit c7ndva dacii4 un popor s"l$atec #i 7nsemnat prin multe pa%u$e aduse romanilorF 5/ iar ceva mai jos: E-alachia este un !inut destul de 7ntins4 7ncep7nd din Transilvania #i 7ntin/z7ndu/se p7n" la Marea Nea%r"4 aproape toat" un #es 7ntins #i neapt pentru r7uri... Pe acest p"m7nt au locuit odinioar" %e!ii4 care au pus pe u%" ru#inoas" #i pe Darius4 iul lui Oistaspe4 iar pe re%ele Aisimah l/au prins de viu 7n puterea lor #i au cople#it Tracia cu multe nenorociri. 7n cele din urm" au ost supu#i #i nimici!i de armatele romane. Iar colonia romanilor care a 7n r7nt pe daci a ost condus" de un oarecare comandant Ila u"( de la care a ost numit" +laccia. Ni dup" o lun%" trecere de vreme4 cuv7ntul s/a corupt4 7nc7t s/a zis @-lahiaG -alahia. Aim$a este p7n" acum de amilie roman"4 de#i 7n mare parte schim$at" #i pu!in inteli%i$il" unui italian.F 7n acest teKt al lui &eneas 'Plvius Piccolomini avem4 dup" cum se vede4 a irmate trei idei principale: 0. c" romnii se tra% din coloni#tii adu#i de romani 7n Dacia supus"C ;. c" lim$a romn" ace parte din amilia lim$ilor romanice4 de#i 7n mare m"sur" schim$at"4 #i =. c" numele etnic al romnilor4 care pe acel timp era EvalahF4 vine de la numele unui comandant roman4 +laccus4 care a 7n r7nt pe daci. &ceast" ultim" idee 5 ca #i celelalte dou" 5 a avut un puternic ecou 7n literatura istoric" a timpului #i a r"z$"tut p7n" 7n istorio%ra ia popoarelor catolice din preajma noastr". De unde a luat papa Pius al II/lea pe acest comandant de la care ar veni numele poporului nostru I +laccus este amintit 7n ele%iile pe care le/a scris 7n amarul zilelor de eKil4 petrecute departe de ai s"i4 7ntre $ar$arii sci!i4 pe !"rmurile M"rii Ne%re4 poetul roman (vidiu. 7n cartea a I-/a din ,onti ele 0 E&pud superiores 'armati colonia est a$ Trajano ut aiunt derelicta4 QuaQ nune etiam inter tantam $ar$ariem multa retinet latina voca$ula4 a$ Italis4 Qui eo pro ecti sunt4 notata. O ulum @ochiG dicunt4 di-itum @de%etG4 manum @m7n"G4 $anem @p7ineG4 multasQue alia Qui$us apparet a$ Aatinis4 Qui coloni i$idem relicti uerunt4 manasse eamQue coloniam uisse latino sermone usarn.F ;<0

sale @Epistola a I?/a4 c"tre $unul s"u prieten CraecinusG4 (vidiu pomene#te ast el pe +laccus: Prae uit his4 8raecine4 locis modo +laccus et iile ,ipa eroK Istri su$ duce tuta uit Oic tenuit MPsas %entes in pace ideli Oic arcu isso terruit ense 8etas. &ceste versuri4 cunoscute #i de cronicarii no#tri4 au ost traduse de Miron Costin4 7n De neamul moldovenilor @p. 0>4 ed. C. 8iurescuG4 ast el: 8he!ii !inea 7ntr/o vreme4 acum +lacus !ine4 ,ipa scump" a Dun"rii4 el sin%ur cu sine4 El a !inut Misia 7n pace cu credin!"4 Pre %he!i i/au scos de aicea el cu $iruin!". Traducerea lui Miron Costin este li$er". 'ilit4 la 7nceputurile poeziei romne#ti4 de necesit"!ile ritmului #i ale rimei4 el s/a 7ndep"rtat de sensul teKtului. Iat"4 pentru o 7n!ele%ere mai clar"4 sensul versurilor ovidiene: E8recine4 odinioar" +laccus comanda aceste locuri #i su$ st"p7nirea lui a ost 7ntre% malul s"l$atic al Dun"rii. El a !inut popoarele Misiei 7n pace statornic" #i cu sa$ia i/a 7nsp"im7ntat pe %e!ii 7ncrez"tori 7n arcul lor.F &ceast" idee a papei Pius al II/lea s/a r"sp7ndit apoi 7n toate !"rile catolice si a ost utilizat" de cronicarii un%uri si poloni. 7n )n%aria a ost introdus" de istorio%ra ul &nton .on iniu @0D;>5/0:3;G. .on iniu era italian4 n"scut la &scoli4 #i pro esa umanit"!ile la ,ecanati4 c7nd a ost chemat la curtea re%elui Matei Corvin pentru a scrie4 7n lim$a latin"4 istoria )n%ariei. 7n opera sa4 De ade" rerum Hun-ari arum( scris" dup" modelul lui Titus Aivius4 .on iniu citeaz" 7n runtea izvoarelor de care s/a servit #i opera papei Pius al II/lea. -or$ind4 7ntr/un loc4 despre valahi4 el spune teKtual: E-alahii se tra% 7ntr/adev"r din romani4 dup" cum m"rturise#te p7n" ast"zi lim$a lor4 deoarece4 a#ezat" 7ntre at7tea lim$i elurite ale $ar$arilor4 n/a putut i p7n" acum eKtirpat". Ei sunt urma#ii le%iunilor #i coloniilor aduse 7n Dacia de Traian #i de ceilal!i 7mp"ra!i romani.F &ceea#i idee a trecut apoi la istoricii sa#i4 p7n" ce a ajuns la Aauren!iu Toppeltin din Media#4 care a pu$licat la APon4 7n 0<<>4 opera sa4 intitulat" Ori-ine" et o a"u" Tran"Tlvanorum+ 7n acest opuscul4 7n care Toppeltin se ocup" de o$7r#ia tuturor na!iunilor din )n%aria4 se %"se#te #i un capitol privitor la romni. Dar asupra lui Toppeltin4 care a ost unul din principalele izvoare ale lui Miron Costin 7n Cartea $entru *ntiul de" %le at .De neamul moldovenilor( din e &ar% au ieit "tr%moii lor1( vom reveni 7ntr/un capitol viitor. Ideile despre ori%inea noastr" roman"4 puse 7n circul!aie de umani#tii italieni #i r"sp7ndite 7n istorio%ra ia un%ar"4 au p"truns #i 7n Polonia. Ae %"sim eKprimate cu destul" claritate 7n secolul al ?-I/lea la Marcin Uromer @0:0;5/0:21G4 7n opera sa despre care am vor$it. Cit7nd pe Eutropius4 el pomene#te de r"z$oiul lui Traian cu dacii #i spune cum Dacia4 iind sec"tuit" de $"r$a!i prin r"z$oaie4 Traian a adus o nou" popula!ie4 EeK toto or$e romanoF4 #i c" din ace#ti coloni#ti amesteca!i cu $ar$arii au ie#it romnii4 care se olosesc de o lim$" latin"4 corupt" cu elemente $ar$are. .a4 mer%e ceva mai departe #i a irm" c" muntenii #i moldovenii s7nt un sin%ur neam4 7ns" 7mp"r/ ;<;

!it 7n doua state. 7n privin!a numelui etnic de EvalahiF4 citeaz" #i el pe &eneas 'Plvius4 dar o$serv" c" su$ numele de EvalahiF4 polonii #i slavii cuprind pe to!i italienii. Ideea aceasta se re%"se#te apoi la PiasecRi 5 sau4 cu numele latinesc4 Piasecius. Ideile despre ori%inea roman" a neamului #i latinitatea lim$ii noastre4 puse 7n circula!ie de umani#tii italieni4 pluteau4 a#adar47n atmos era timpului4 7n vremea 7n care cronicarii moldoveni 7#i "ceau ucenicia 7n #colile polone. &colo4 printre str"ini4 %7ndul c" neamul lor se tra%e dintr/o o$7r#ie a#a de %lorioas" avea s" le 7nc"lzeasc" su letul #i s" de#tepte 7n ei m7ndria de neam: ECaut"/te dar acum4 cetitoriule4 ca 7ntr/o o%lind" #i te prive#te de unde e#ti4 lep"d7nd de la tine toate celelalte $asme ... c7te unii au 7nsemnat de tine4 de ne#tiin!" r"t"ci!i4 al!ii de zavistie4 care din lume 7ntre neamuri n/au lipsit niciodat"4 c" e#ti drept vlah4 adic" italian #i r7mleanF4 scrie Miron Costin 7n De neamul moldovenilor+ &ceast" con#tiin!" a ori%inii romane avea s" le lumineze mai $ine rostul neamului lor ca unitate etnic" deose$it"4 7n mijlocul at7tor popoare de ras" di erit". Ea avea s" de#tepte 7n ei voca!ia istoric". 7ntorc7ndu/se 7n zorile tinere!ii 7n patria lor4 dup" ce/#i tr"iser" anii copil"riei pe !"rmuri str"ine4 ei se str"duiesc s" con runte #tirile culese din istorio%ra ia polon" cu amintirile $oierilor $"tr7ni #i cu men!iunile din vechile cronici slavone#ti ale !"rii4 pentru ca s" a le4 cum spune cu at7ta duio#ie4 7n %raiul lor $"tr7nesc4 Ecap #i 7ncep"tur" mo#ilor4 de unde au izvor7 t 7n aceast" !ar"F. .I.AI(8,&+IE In luen!a polon" asupra cronicarilor4 semnalat" mai dinainte de Nte an (r"#anu4 Croni arii moldoveni din "e olul al FVII#lea( .ucure#ti4 02114 p. 2: 5 1D @la )recheG4 a ost pus" 7n cadrul ei iresc de N. I o r % a4 I"toria literaturii romneti *n "e olul al FVIII#lea .2>66B26:21( .ucure#ti4 01304 voi I4 cu deose$ire p. 01 5 ;: @trateaz" chestiunea 7n %eneralC tre$uie#te 7ns" urm"rit" #i la iecare cronicar 7n parteG. Chestiunea a ost tratat"4 dup" N. I o r % a4 #i de ,amiro (rtiz4 ,er la "toria della ultura italiana in Rumania( Studi e ri !er !e( .ucure#ti4 010<4 p. <502. Pro$lema in luen!ei polone a ost reluat" #i ad7ncit" 7n le%"tur" cu opera lui )reche4 'imion Dasc"lul #i Miron Costin4 de P. P. Panaitescu4 In'luen&a $olon% *n o$era i $er"onalitatea roni arilor 0ri-ore Ure !e i Miron Co"tin( Analele A ademiei Romne( Mem+ "e &+ i"t+( s. a IlI/a4 t. I-4 mem. i( .ucure#ti4 01;:. Despre suzeranitatea polon" C. ,acovi!"4 7n Rev+ i"t+ rom+( 01D34 p. ;=> 5==;. Ideile despre ori%inea latin" a neamului #i a lim$ii noastre la umani#tii italieni au ost adunate de & 0 e K. D. Marco4 Ri'le""i di "toria rumena in o$ere italiane dei "e oli FIV e FV( 7n E$!emeri" Da oromna .Annuario della S uola Romena di Roma1( I4 01;=4 p. ==2 5 =2<. Ntirile posterioare secolului al ?-/lea4 la Claudiu Isopescu4 Noti8ie intorno ai Romeni nella letteratura -eo-ra'i a italiana del inUue ento( .ucure#ti4 01;14 /ulletin de la Se tion !i"# toriUue de VA ademie Roumaine+ Despre &eneas 'Plvius #i !"rile romne#ti v. #i Marin Popesc u/' p i n e n i4 7n Revi"ta -eo-ra'i % romn%( I4 01=2. ;<=

Pentru ideea ori%inii romane la umani#tii sa#i4 v. dr. U a r 0 U 0 e i n4 Ritm%ni" !# Deut" !e !iteratur)e8ie!un-en( Oeidel$er%4 01;14 capitolul Hutnani"mu" und Re'ormaPion( p. :1 #i urm. .i$lio%ra ia edi!iilor #i studiilor asupra cronicarilor poloni4 la 8a$riel Uor$nt4 Literatura ,ol"Oa( tom. I4 ed. a Ii/a4 `arszava4 01;1 @indiceG. 8,I8(,E ),ECOE -I&L& Cel dint7i din #irul marilor cronicari moldoveni4 a c"rui oper" a asimilat 7ndemnurile istorio%ra iei polone4 a ost 8ri%ore )reche. 'co$or7tor dintr/o veche amilie moldoveneasc"4 atestat" documentar 7nc" de la O3>4 din vremea lui &leKandru cel .un4 su$ orma Ure le( cronicarul e iul lui Nestor4 c"ruia i s/a atri$uit 7ntr/o vreme #i cronica. -estor 0rec8e. Nestor4 Nistur sau Nistor4 cum se %"se#te 7n documente4 a ost iul lui MaKim )reche #i al so!iei sale Dumitra. N"scut pro$a$il 7n preajma anului 0::34 iindc" 7n 0:>; 7l vedem 7ncep7ndu/#i cariera politic" cu sluj$a de uricariu la lo%o e!ia cea mare4 a ost unul din cei mai $o%a!i #i mai in luen!i $oieri moldoveni de la s 7r#itul veacului al ?-I/lea #i 7nceputul celui de/al ?-II/lea. El a jucat un rol a#a de important 7n istoria epocii sale4 7nc7t unii istorici ai no#tri au ost ispiti!i 7ntr/o vreme s"/i atri$uie lui cronica scris" de iul s"u. 7n orice caz4 7n cronica iului se strev"d amintirile tat"lui. ( 7nt7mplare ericit" a "cut s" r"z$at" prin urtunile vremilor p7n" la noi actul de 7mp"r!ire a mo#iilor r"mase de pe urma lui Nestor )reche #i a so!iei sale4 jup7neasa Mitro ana4 at7t Ecele cump"rate c7t #i cele de la str"mo#iF. &ctul a ost 7ncheiat la 1 martie 0<D=4 7naintea divanului domnesc 7n runte cu mitropolitul - arlaam. Ca s" se vad" la ce imense lati undii putea ajun%e 7n Moldova veacului al ?-II/lea un mare $oier4 citez numai mo#iile care au venit de partea lui 8ri%ore )reche0: Dum$r"vi!a4 cu loc de moar" #i hele#teu pe NomuzC a opta parte din ,u%uleniC a treia parte din Noim"re#ti pe Moldova4 cu vad de moar" 7n ,icca din !inutul 'uceveiC 'troe#tii4 deasupra Cotnariului4 !inutul ,omanuluiC satul 8oe#tii #i sili#tea M7ndre#tii pe .ahluiC jum"tate din satul '7r$iC p"r!ile din Aun%ani4 din ."ne#ti4 din 'epticini4 din (ne#ti #i din ."l!a!i #i o $ucat" din hotarul T7r%ului +rumos4 Ecel st7lpit #i hot"r7tF @hot"rnicitG4 toate din !inutul C7rli%"turiiC 'chinde#tii #i 'cocul #i p"r!ile din Colune#ti4 din !inutul 'orociiC 7n !inutul Ia#ilor: -erde#"nii pe Aavnic #i p"r!ile din .o!e#ti #i din .o%d"ne#tiC 7n !inutul -asluiului: C"ue#tiiC din !inutul Ti%heciului: -l"de#tii 0 Ioan Ne ul e( /uletinul Mu8eului Muni i$iului Iai( director 8h. 8hi$"nescu4 ase. >( 01;</01;>4 Ia#i4 01;>4 p. ;>0. ;<D

cu a treia parte de $alt" din 8iemeniC a treia parte din Aicin4 din ,"cariul #i din P"cicaniC 7n !inutul A"pu#nii: Dr"cule#tii4 iar 7n !intul (rheiului: &vrameni. Cam tot at7tea mo#ii le/au venit #i celorlal!i doi mo#tenitori4 sp"tarului Neculai )reche #i lui Nistor .atiste. Ni 7nc" nu avem trecute 7n acest document toate propriet"!ile lui Nestor4 iindc" actul de 7mp"r!eal" adau%": E... a#ijdere #i al!i sati 7ntre%i #i ocini cari nu/s pus" aicie4 pentru ce/s Ypentru c" s7ntZ de %7lceav"4 de s" vor des$ate #i s/or a#eza4 s" avem a li puni iar la mijloc4 s" le 7mp"r!im 7n trei p"r!iF. Dup" cum se vede4 cei trei mo#tenitori ai lui Nestor )reche 7#i 7mp"r!eau averea p"rinteasc" #i le venea la iecare c7te ;= de sate4 adic" era o avere de aproape >3 de mo#ii. Era iresc c" un $oier cum era Nestor )reche4 cu o avere a#a de mare4 tre$uia s" joace un rol important #i 7n via!a politic" a !"rii sale. De apt4 7n vremea lui &ron/vod"4 7l %"sim 7n divan cu ran%ul de mare lo%o "t4 #i c7nd domnul a ost silit s" p"r"seasc" !ara4 din pricina p7rilor4 #i s" se duc" la Con/stantinopol4 loc!iitor de domn a ost l"sat Nestor )reche. 7n 0:1;4 &ron/vod"4 rec"p"t7nd tronul Moldovei de la turci4 scrie din Constantinopol lui )reche4 prin (prea arma#ul4 ca s" pun" m7na pe o seam" de $oieri ce/i erau potrivnici #i s"/i !in" 7n 7nchisoare p7n" va sosi #i el. )reche lo%o "tul4 care p"zea scaunul domnesc4 nevoind s" se ac" unealta domnului4 se pre ace c" prime#te porunca domneasc"C $a #i s "tuie#te pe arma#ul care/i adusese scrisoarea domnului s" p"streze mai departe taina #i s" stea ascuns tot timpul 7n casele dara$anilor4 7n vreme ce el Eva o$liciF %azdele pe unde se %"sesc $oierii scri#i 7n Ecatasti ulF domnului #i/i va 7nchide. Pe c7nd (prea arma#ul st"tea ascuns 7n curtea domneasc"4 )reche4 a l7nd 5 cum spune iul s"u 5 Evreme #i cale deschis" de a se dep"rtareF4 lu7ndu/#i amilia4 porne#te 7ndat" #i E%onind noaptea4 toat" noaptea4 #i ziua4 toat" ziuaF4 iese din !ar" 7n Polonia4 pe la 'oroca. &cesta a ost un moment hot"r7tor 7n via!a lui Nestor )reche #i el ne lumineaz" 7n acela#i timp 7mprejur"rile 7n care iul s"u 8ri%ore4 primul cronicar moldovean4 a ost adus s"/ #i petreac" copil"ria 7n !ar" str"in" #i s" vin" 7n contact cu cultura umanist" a Poloniei. 7n Polonia4 Nestor )reche se 7nt7lne#te cu ceilal!i mari $oieri4 care pri$e%iser" din Moldova 7mpreun" cu Petru Nchiopul4 7ntre al!ii: Aupu 'troici lo%o "tul #i ratele s"u 'imion4 &ndrei hatmanul4 Ieremia Movil" vornicul cu ratele s"u 'imion paharnicul. 7ntre pri$e%ii moldoveni se lea%" o prietenie str7ns" #i4 7n a#teptarea unor vremi mai $une4 se %rupeaz" cu to!ii 7n jurul lui Ieremia Movil". &ceste zile mai $une nu 7nt7rzie s" se iveasc" #i4 7n 0:1:4 Ieremia Movil"4 sprijinit de $oierii din !ar" #i ajutat cu oaste de %uvernul polon4 iz$ute#te s" ocupe tronul Moldovei. E o domnie pa#nic" #i lun%" de 0; ani4 tur$urat" numai de r"z$oaiele cu Mihai -iteazul. )rcat 7n scaunul domnesc4 dup" o pri$e%ie 7ndelun%at"4 Ieremia Movil" 7#i 7ncredin!eaz" unc!iile de cinste #i de r"spundere ale cur!ii $oierilor cu care petrecuse anii eKilului #i care 7l ajutaser" 7n planurile sale. &st el Aupu 'troici este mare lo%o "t4 ratele s"u4 'imion4 vistiernic4 iar Nestor )reche4 mare vornic al !"rii de jos. De aci 7nainte via!a lui Nestor )reche este le%ata de a Movile#tilor. El p"streaz" vornicia mare #i su$ ratele lui Ieremia4 su$ 'imeon Movil"4 care a ost otr"vit de cumnata sa4 precum #i su$ iii lui Ieremia4 Mihail ;<:

#i Constantin. Dar domnia lui Constantin Movil"4 minat" de lupte cu verii4 n/a durat nici un an4 c"ci turcii4 neav7nd 7ncredere 7n domnul adus #i sprijinit de o#tiri polone #i care nici $irul datorit nu/0 pl"tise4 au dat stea% lui Nte an Tom#a #i au 7ns"rcinat pe Cantemir/$ei4 cu oardele lui t"t"re#ti4 s"/0 instaleze 7n scaun. Nestor4 care 7#i le%ase soarta de Movile#ti4 pleac" din nou 7n pri$e%ie cu Constantin/ vod": E&propiindu/se Nte an Tom#a de !ar" 5 ne spune Miron Costin 5 Constantin -od" cu mum"/sa #i cu ra!ii au purces din Ia#i4 #i cu c7!iva din $oieri4 7ntre carii erau #i Nestor )reche4 tat"l lui 8ri%ore )reche4 care au scris Aetopise!ul !"rii p7n" la &ron -od"F. Cur7nd dup" aceasta4 c7nd Constantin Movil" cere ajutorul polonilor #i c7nd cumnatul s"u4 Nte an Poto!Ri4 str7n%e oaste din cet"!i #i de la neamurile sale #i se pre%"te#te4 7mpotriva voin!ei re%elui4 s" intre 7n Moldova4 sin%urul dintre $oierii pri$e%i care se ridic" cu toat" t"ria 7mpotriva acestei aventuri este Nestor )reche. Cu eKperien!a lui de om p"!it4 el s "tuia: Es" lase s" se mai 7nvecheasc" domnia lui Nte an -od"4 c" acum iind domnia nou"4 moldovenii sunt din hire pururea la domnia lacomi. Dar 5 adau%" Miron Costin 5 nu s/a ascultat s atul lui )rechi" vornicul4 cum mai mult 7n lume s aturi $une la domni nu se ascult"4 ce apoi vin la primejdie #i ei #i casele lorF @Mircn Costin4 Croni a( Uo%"lniceanu4 ed. a II/a4 p. ;<=G. EKpedi!ia se 7ncheie cu s7n%eroasa 7n r7n%ere de la Cornul lui 'as. Constantin Movil" cade 7n m7inile unui t"tar #i4 pe c7nd acesta 7l ducea hanului4 se 7neac" am7ndoi 7n apele NistruluiC ratele s"u. &leKandru Movil"4 #i Poto!Ri cad 7n m7inile turcilor #i s7nt du#i la ConstantinopolC $oierii care 7i 7nso!eau s7nt to!i prin#i #i decapita!i din porunca lui Nte an Tom#a. 'in%ur Nestor )reche4 care n/a vroit s" vin"4 ci a r"mas la Cameni!a pe l7n%" doamna lui leremia Movil"4 a sc"pat cu via!". Din acest r"stimp avem o serie de acte interesante4 pu$licate de dr. Eu%eniu .ar^insRi4 din care se constat" c"4 7n a doua pri$e%ie 7n Polonia4 Nestor )reche luase cu arend" de 0.333 de %al$eni poloni pe an starostia de ,ohatin4 care/i usese 7ncredin!at" de starostele &dam *olRie^sRi. In aceast" vreme4 apare 7n acte polone4 7n 7mprejur"ri pe care le vom vedea 7ndat"4 #i 8ri%ore )reche. -ia!a amiliei )reche pe p"m7nt str"in nu era 7ns" "r" %riji. Ea era h"r!uit" tocmai din partea acelora de la care ar i ost 7ndrept"!it" s" se a#tepte la mai mult" solicitudine. Elisa$eta4 v"duva lui leremia Movil"4 care se dovede#te din acte c" ar i ost o emeie rea #i lacom" de $ani4 pe care/i str7n%ea pentru a recuceri tronul Moldovei4 p7r"#te pe Nestor )reche c" re uz" s"/i predea mo#tenirea lui Isaia .alica04 c" nu ar i pl"tit haraciul turcesc #i c" ar i oprit pentru sine $anii ce i/ar i str7ns ca administrator al Moldovei. 'e pare 7ns" c" acest proces s/a stins repede #i c" lucrurile s/au 7mp"cat4 deoarece4 cur7nd dup" aceasta4 c7nd doamna lui leremia Movil"4 7mpreun" cu %inerii s"i #i sprijinit" de oaste polon"4 iz$ute#te s" a#eze 7n domnia Moldovei pe cel mai mic dintre iii s"i4 pe .o%dan4 Nestor )reche este su letul 7ntre%ii domnii. EDivanurile toate erau prin Nistur )recheF4 zice Miron Costin. 0 Isaia .alica a ost p7rc"la$ de 'uceava. Era %inerele lui Nestor )reche !inea 7n cas" torie pe &nastasia4 sora cronicarului. ;<<

Domnia lui .o%dan Movil" nu !ine 7ns" dec7t un an #i se 7ncheie cu o adev"rat" tra%edie. Turcii intr" 7n MoldovaC .o%dan cade 7n m7inile lor4 iar mama sa4 doamna Elisa$eta4 este prins"4 t7r7t" 7n captivitate #i 7#i s 7r#e#te via!a 7ntr/un harem turcesc. Nestor )reche scap" din nenorocire #i4 cu su letul dornic de lini#te #i de m7ntuire4 s/a retras 7n cucernicia ctitoriei sale de la 'ecul. Cu toat" r7vna lui dup" avere#i m"rire4 Nestor avea4 ca to!i contimporanii s"i4 un su let ad7nc credincios. 7n 0<3;4 dup" 7ntoarcerea din pri$e%ie4 7n semn de mul!umire Domnului4 c" i/a 7n%"duit s"/#i revad" mo#iile p"rinte#ti din Moldova4 a ridicat m"n"stirea 'ecul4 pe care a 7nzestrat/o $o%at cu o mul!ime de mo#ii #i sate4 ca s" ie de hran" c"lu%"rilor ce vor c"uta 7n chiliile ei un liman de lini#te #i ru%"ciune. &juns 7n amur%ul vie!ii #i privind 7napoi peste tot z$uciumul zadarnic al trecutului #i cu %7ndul 7ndreptat spre cele ve#nice4 7m$rac" rasa de c"lu%"r #i vine acum el 7nsu#i4 7n umilin!"4 s" caute un loc printre Eru%"torii ro$i ai lui DumnezeuF din ctitoria sa. 'o!ia sa4 Mitro ana4 a ost #i ea o i%ur" distins" 7n %aleria Ejup"neselorF romne din veacul al ?-II/lea. Cu reli%iozitatea caracterului unea un %ust delicat pentru lucruri rumoase4 mi%"lite r"$d"tor cu acul. De la ea a ajuns p7n" la noi un splendid aer4 adus din Constantinopol #i d"ruit m"n"stirii 'ecul. 8ri%ore )rechs. -ia!a lui 8ri%ore 5 sau 8li%ora#co )reache4 cum apare adesea 7n documente 5 departe de a putea i reconstituit" 7n tr"s"turile ei caracteristice4 are pentru noi 7nc" multe puncte o$scure: nu #tim nici m"car data c7nd s/a n"scut. 7l %"sim pomenit4 pentru 7nt7ia oar"4 al"turi de ratele s"u -asile4 7ntr/o inscrip!ie de pe o $iseric"4 la 0:1>4 "r" s" se precizeze v7rsta pe care o avea. Din alte conjecturi4 pare s" se i n"scut pe la 0:13. 7l %"sim apoi men!ionat 7n ni#te documente polone din 0<0<4 c7nd purta4 7n A^o^4 7n numele tat"lui s"u care nu se a la de a!"4 un proces cu un ceasornicar. Miron ne spune despre 8ri%ore )reche c" Ea 7nv"!at literatura 7n #colile poloneFC aceasta s/a 7nt7mplat pro$a$il 7ntre anii 0<0;5/0<0>4 pe c7nd tat"l s"u se 7ndeletnicea cu munca a%ricol" pe mo#ia ,ohatin4 unde4 dup" cum reiese din documente contimporane4 avea o avere 7nsemnat": o recolt" de <.==3 de m"suri poloneze4 pe l7n%" vie4 pesc"rii #i velni!e. 8ri%ore )reche urma cursurile unei #coli superioare 7n Cameni!a4 sau poate 7n #coala stavropi%hiei din A^o^. 7n Polonia4 Nestor )reche r"m7ne4 cu o mic" 7ntrerupere 7n 0<0:4 dup" cum s/a v"zut4 p7n" la 7nceputul anului 0<0>C la aceast" dat" se 7ntoarce 7n Moldova #i este posi$il ca odat" cu el s" i intrat 7n !ar" #i 8ri%ore )reche. Numele cronicarului apare 7nt7i 7n documentele4 noastre la ;3 decem$rie 0<;24 ca tretilo%o "tC iar 7n divanele $oiere#ti de la 0<=0 7nainte4 7l %"sim cu ran%ul mai mic de mare sp"tar. Marele sp"tar era 5H dup" cum a l"m de la cvasi/contimporanii lui )reche4 Miron Costin #i Dimitrie Cantemir 5 marele purt"tor de s"$ii al domnului4 #e ul slujitorilor din sp"t"rie. 7n zilele de s"r$"tori4 p"#ea imediat dup" domn4 7m$r"cat 7n hain" aurit"4 cu un coi $"tut cu pietre scumpe #i !inea aninat" de um"r sa$ia4 7n timp ce acela asculta sluj$a sau st"tea la mas". 8ri%ore )reche era deci mare sp"tar al Moldovei c7nd sosir"4 printr/un ceau#4 c"r!i de mazilie lui Moise Movil" #i se r"sp7ndi 7n Ia#i zvonul c" domnia s/a dat lui &leKandru Ilia#. &leKandru4 care mai domnise 7n Moldova 7ntre CF@

anii 0<;350<;04 l"sase amintiri a#a de nepl"cute4 7nc7t4 la vestea c" el a c"p"tat din nou domnia4 o mare m7hnire #i indi%nare cuprinse !ara. .oierii4 s "tuindu/se cu to!ii4 ale% pe cei mai de runte dintre ei #i 7i trimit cu jal$" la Lari%rad4 s" se pl7n%" Por!ii de %reul ce/0 tra%e poporul din partea domnilor necunosctori ai r7nduielilor !"rii. 7n runtea deputa!iunii4 alc"tuit" din 23 de $oieri4 se a lau4 7ntre al!ii: vornicul -asile Aupu4 postelnicul Ioan Costin 5 tat"l lui Miron Costin 5 #i sp"tarul 8ri%ore )reche. .oierii a lar" pe &leKandru/vod" 7nc" nepurces din Constantinopol. &cesta primise 7nvestitura #i4 neput7nd a$ate din hot"r7rea ei dele%a!ia moldoveana4 pune la cale4 7n tain"4 cu chihaia vizirului4 derutarea ei. C7!iva din runta#ii $oierilor s7nt prin#i #i 7nchi#i 7n temni!". Prin aceast" strata%em" deputa!iunea este intimidat" #i4 7n cele din urm"4 silit" s" se 7mpace cu domnul4 la patriarhie4 unde 7#i ac reciproc jur"m7ntul de credin!". Dar a$ia u instalat 7n domnie4 #i &leKandru4 uit7ndu/#i jur"m7ntul4 hot"r7 s" scape de o seam" de $oieri4 7ntre care de -asile Aupu vornicul #i de 8ri%ore )reche. &ce#tia 7ns" prind de veste printr/un om de cas" c" &leKandru/vod" vrea s"/i omoare 7n ziua de Pa#te #i atunci r"scoal" 7n tain" !ara4 Ecare ier$ea de %reut"!i #i netocmeleF. Din toate p"r!ile se str7nse at7t norod 7n Ia#i4 7nc7t nu mai 7nc"pea pe uli!i #i umpluse dealurile Miroslavei. Domnul se hot"r7 atunci s" renun!e de $un" voie la tron #i4 su$ paza $oierimii care a$ia putea potoli uria mul!imii4 p"r"si !ara. Dup" scurta #i tra%ica domnie a lui .arnovsRi/vod"4 decapitat la Constantinopol4 #i dup" domnia de c7teva luni a lui Moise Movil"4 care a ost silit apoi s" se eKpatrieze 7n Polonia4 a luat scaunul Moldovei vornicul -asile Aupu. 7n z$uciumul acelor vremuri de s7n%eroase lupte interne #i de necontenite schim$"ri de domnie4 st"p7nirea lui -asile Aupu aduce 7n via!a Moldovei o epoc" de 7nseninare. Miron Costin4 care se 7ntoarce 7n Moldova 7n ultimii ani ai acestei domnii4 o descrie ast el: E+ericit" domnia lui -asile -od"4 7n care4 de au ost c7ndva aceast" !ar" tot 7n $ine cu $iel#u% #i plin" de toat" averea4 cu mare ericire #i tra%"/nat" p7n" la 01 aniF. )rc7ndu/se pe tronul Moldovei4 era iresc ca -asile Aupu s" caute a se 7nconjura de $oieri care 7mp"rt"#iser" %7ndurile lui4 care luptaser" al"turi de el #i trecuser" prin acelea#i %riji #i su erin!e ca #i el. 7ntre ace#tia era #i 8ri%ore )reche4 care4 7nc" din timpul lui .arnovsRi/vod"4 7#i reluase 7n divanul !"rii locul de mare sp"tar. Cu acest titlu 7l %"sim pe )reche semn7nd 7n hrisoavele domne#ti p7n" la 0<D;4 c7nd este ridicat 7n ran%ul de cinste pe care/0 avuse #i tat"l s"u Nestor4 de vornic al L"rii de Wos. -ornicul L"rii de Wos era al doilea dintre dre%"torii $oieriC el avea4 7n timp de pace4 sarcina de a administra Moldova de la Ia#i p7n" la hotarele Munteniei4 cu jude!ele $asara$ene #i Cetatea/&l$"4 iar 7n timp de r"z$oi conducea o#tirea. Ca mare vornic4 )reche a luat parte la acel z$uciumat divan care tre$uia s" hot"rasc" asupra c"s"toriei iicei lui -asile Aupu cu principele Ianusz ,adzi^ill4 #am$elanul marelui ducat al Aitvaniei. C"s"toria usese pus" la cale de Petru Movil"4 mitropolitul Uievului4 dar ea 7nt7mpina mare 7mpotrivire 7n unele cercuri din Ia#i. Mult" vreme s/a r"m7htat 7n s atul domnesc aceast" nunt". Doi $oieri de seam" ai Moldovei4 Toma vornicul #i Ior%achi vistiernicul4 ;<2

se 7mpotriveau cu toat" hot"r7rea4 ar%ument7nd: 7nt7i4 c" principele litvan trecuse la calvinism 5 con esiune considerat" 7n lumea noastr"4 7n acea epoc" a vestitului R%"$un" la Cate!i"mul alvine" al mitropolitului -arlaam4 ca o mare r"t"cire4 ca o le%e spurcat" 5 #i4 al doilea4 c" aceast" 7nrudire cu no$ilimea polon" putea s" indispun" cercurile musulmane #i s" atra%" ur%ia turceasc" asupra casei lui -asile Aupu. 7mpotriva s atului ra!ilor Toma #i Ior%achi CantacuzinoBse ridicau lo%o "tul Todira#co #i4 mai ales4 vornicul 8ri%ore )reche. ' atul lui 8ri%ore )reche a c"zut %reu 7n cump"n". Domni!a M"ria 7ns"#i 7#i d" consim!"m7ntul4 printr/o scrisoare c"tre principele ,ad/zi^ill din ; septem$rie 0<DD04 redactat" cu o simpatic" modestie4 7n polon". Nunta s/a "cut 7n anul 0<D: #i a ost cele$rat" de c"tre Petru Movil"4 care s/a aplecat cu simpatie peste nevoile su lete#ti ale neamului din care vitre%ia vremurilor l/au smuls "r" voia lui. Nunta a ost $o%at" #i rumoas": EN/au lipsit nimica din toate podoa$ele c7te tre$uiau la o veselie ca aceea 5 ne spune Miron Costin 5 cu at7!ia domni #i oameni mari din !"ri4 zic"turi4 %iocuri #i de !ar" #i str"ine4 curtea 7mpodo$it" toat" #i str7n#i $oierii #i c"peteniile !"rii4 eciori de $oieri4 oameni tineri4 la alaiuri pre cai turce#ti4 cu podoa$e #i cu pe!iene la i#lice. Ni a#a cu petrecanii tr"%"n7nd4 s/au veselit c7teva s"pt"m7niC #i au purces cneaz ,a%ivil cu doamna sa 7n Lara Ae#easc"4 cu zestre oarte $o%at".F 7n anul urm"tor4 re%ele Poloniei -ladislav4 7nte!it de papa #i de vene/!ieni4 care erau 7n lupt" cu turcii pentru insula Cretei4 pune la cale o alian!" a principilor cre#tini din r"s"ritul Europei contra turcilor #i trimite 7n acest scop pe %inerele lui -asile Aupu4 pe cneazul ,adzi^ill4 s" o$!in" participarea Moldovei. Demersul a ost primit4 #i a%a4 7ncredin!at de Poart" s" primeasc" haraciul4 usese trimis 7napoi "r" nici un $an4 pe motivul c" nu s/a putut str7n%e $irul din pricina s"r"ciei oamenilor. Dar ruptura cu turcii4 hot"r7t" de divan 7n runte cu )reche4 n/a putut i men!inut"4 de team" c" polonii nu vor putea 7mpin%e peste Dun"re st"p7nirea turceasc". 8ri%ore )reche n/a apucat zile s" vad" pr"$u#irea domniei prietenului s"u. Aa 0: aprilie 0<D> el apare pentru ultima dat" 7n documentele care au ajuns p7n" la noi4 ca mare vornic 7n Lara de Wos. Dou" s"pt"m7ni mai t7rziu el nu mai era 7n via!". Aa = mai4 un hrisov arat" chipul cum s/a 7mp"r!it averea cronicarului 7ntre urma#ii s"i. )n alt document4 pu$licat 7n anii din urm" de d/ra E timiu4 dezv"luie un col! interesant din via!a amiliei lui 8ri%ore )reche #i proiecteaz" o lumin" vie #i simpatic" asupra iicei sale4 &ntimia. Prin acel document4 7nt"rit de 8heor%he Nte an4 &ntimia4 E iica r"posatului )reche ost mare vornic4 vroind5 spune4 actul 5 s"/#i ac" pomenire ei #i p"rin!ilor eiF4 a d"ruit rudelor sale4 slu%erului 8a vrii W ora #i so!iei #i copiilor lor4 satul M7ndre#tii din !inutul C7rli%"turii4 Ecu mori 7n iin!" #i cu iazuriF. Ni4 adau%" actul5#i aci este tr"s"tura cea mai interesant" 5 Eea sin%ur" cu m7nile sale le/a "cut lor zapis4 #i 0/a su$scris4 ea 'iind *n %r&i 'oarte *nv%&at%=:+ 'e pare dar4 din acest act4 c" era o rumoas" tradi!ie de c"rtur"rie 7n casa lui 8ri%ore )reche. 0 Do umentele Hurmu8aOi( suplement4 II4 voi. III4 asc. I4 01334 p. 1. a Revi"ta ar!ivelor( II4 p. =>3 5 =>;. ;<1

Datele pe care le avem despre 8ri%ore )reche4 despre via!a lui intim" #i despre rolul ce 0/a jucat 7n via!a pu$lic" a Moldovei4 s7nt4 ire#te4 oarte sumare ca s" ne putem ace din ele o icoan" vie a personalit"!ii lui. '" vedem acum cum se pot limpezi 5 dac" se pot4 7n stadiul actual al materialului 5 tr"s"turile personalit"!ii lui literare4 din analiza cronicii. C,(NIC& A)I 8,I8(,E ),ECOE Cronica lui 8ri%ore )reche deschide pentru literatura noastr" veche4 alc"tuit" din teKte reli%ioase4 din le%ende apocri e4 din romane populare #i din crono%ra e4 o er" nou"C dar acest 7nceput al unui nou %en literar4 sin%urul 7n care s/a a irmat ori%inalitatea neamului nostru 7n veacurile trecute4 constituie 7nc" ast"zi o pro$lem" complicat". Cronica lui )reche 7n orma ei primitiv"4 a#a cum a 7ncercat Uo%"lni/ceanu s" ne/o dea 7n colec!ia sa de Leto$i"e&e( nu eKist". Nu numai c" s/a pierdut ori%inalul cronicii4 dar nu avem nici m"car o copie direct" dup" ea. Toate manuscrisele care au ajuns p7n" la noi 7n "!i#eaz" teKtul lui )reche 7ntre!esut cu interpol"rile ad"u%ate ulterior de Eustratie Ao%o "tul4 de 'imion Dasc"lul #i de Misail C"lu%"rul. Dup" p"rerea r"posatului 8iurescu4 aceste adause ale lui 'imion Dasc"lul s7nt a#a de numeroase #i a#a el 7m$inate 7n urzeala lui )reche4 7nc7t ar i peste putin!" s" se delimiteze precis ceea ce constituie ondul primitiv al cronicarului $oier de ceea ce este suprapus de 'imion Dasc"lul #i de ceilal!i. 7ncercarea "cut" de Uo%"lniceanu 7n 02:;4 7n Leto$i"e&ele Moldovei( de a pu$lica aparte ceea e credea el c" a ost la 7nceput cronica lui )rechi de ceea ce presupunea c" a interpolat ulterior 'imion Dasc"lul4 cuprinde o mare doz" de ar$itrar: elemente care apar!in 7n chip evident lui 8ri%ore )reche au ost trecute pe seama lui 'imion Dasc"lul #i p"r!i din adausele interpola/torului au ost atri$uite cronicarului. P. P. Panaitescu4 7n studiul In'luen&a $olon% *n o$era i $er"onalitatea roni arilor 0ri-ore Ure !e i Miron Co"tin( a atacat pro$lema pe alt" cale. D/sa a c"utat4 mer%7nd pe urmele re%reta!ilor I. 8. '$iera4 Nte an (r"#anu #i N. Ior%a4 s" sta$ileasc" de aproape izvoarele polone 7ntre$uin!ate 7n prima cronic" moldoveana4 a#a cum a ajuns ea p7n" la noi4 #i apoi s" delimiteze izvoarele utilizate de )reche de cele care au stat la 7ndem7na lui 'imion Dasc"lul. F ,ezultatele la care s/a ajuns prin aceast" con runtare a surselor cu teKtul cronicii s7nt urm"toarele: Cronica 7ncepe cu o Epredoslovie a desc"lec"riiF4 care4 dup" cum are %rij" 7nsu#i Dasc"lul s" ne/o ateste4 este a lui 8ri%ore )reche. 7n acest scurt capitol )reche eKplic" numele de +lachia4 pe care 7l dau letopise!e latine#ti Moldovei4 dup" numele Ehatmanului rhnlenescF +laccus4 care a purtat r"z$oaie cu sci!ii #i a "cut primele cuceriri romane pe p"m7ntul scitic. Dup" capitolul despre desc"lecarea Moldovei4 )reche se ocup" de lim$a moldoveneasc"4 sus!in7nd c" e de descenden!" latin" #i4 lucru interesant4 a irma!ia lui apare 7ntr/o orm" apropiat" de aceea a lui Po%%io .racciolini4 despre care ne/am ocupat mai sus: ;>3

E...de la ,7m ne tra%em... De la r7mleni4 ce le zicem latini: p7ine4 ei zic $ani"E carne4 ei zic aroE %"in"4 ei zic -alinaE muiere4 mulierE emeie4 'emina E p"rinte4 $ater E al nostru4 no"ter #i altele multe din lim$a latineasc"4 #i de am socoti pre am"runtul4 toate cuvintele le/am 7n!ele%e...F Trecem peste adausele lui 'imion Dasc"lul4 pentru a ne m"r%ini4 deocamdat"4 la redac!ia aproKimativ" a lui )reche. Intr7nd 7n istoria moldoveneasc" cu capitolul De *n e$utul domnilor &%rii Moldovei i de via&a lor( )reche utilizeaz" analele slavone#ti ale !"rii4 care au ost scrise4 dup" cum spuneam4 la curtea lui Nte an cel Mare #i continuate de Macarie #i de &zarie. Pe E timie nu 0/a cunoscut. &ceste anale useser" traduse 7n lim$a romn"4 iindc"4 din elul cum se ac citatele: <leto$i"e&ul no"tru el moldovene" =( rezult" c" acesta era scris 7n lim$a romn". 7n %enere4 izvoarele cronicii s7nt citate dup" lim$a 7n care s7nt scrise: Eletopise!ul cel le#escF4 Eletopise!ul cel latinescF4 Eletopise!ul cel moldovenescF. Dealt el ni s/ a p"strat din secolul al ?-III/lea 7n .i$lioteca &cademiei ,omne o versiune romneasc" a acestor anale4 pu$licat" de I. .o%dan0 dup" o copie descoperit" de d/0 &leK. Aapedatu. Prototipul acestei copii este4 credem4 o traducere "cut" 7nainte de )reche #i pe care a utilizat/ o #i acesta. Deoarece pentru partea de la 7nceput4 de la primii domni ai Moldovei p7n" la &leKandru cel .un4 nu %"se#te nimic 7n cronicarii poloni4 )reche e nevoit s" dea lista de domni 7ntrea%" a#a cum o %"se#te 7n analele interne ale !"rii4 re%ret7nd c" Escriitorii dint7i n/au a lat scrisori4 ca de ni#te oameni nea#eza!i #i nemerniciF #i c" Eletopise!ul nostru cel moldovenesc4 a#a de pre scurt scrie4 c" nici de via!a domnilor care au ost toat" c7rma nu ale%eF4 iar ce au scris Eau scris mai mult din $asne #i din pove#ti ce au a lat unii de la al!iiF. )ltimele cuvinte ne 7ndeamn" s" credem c" vechile anale useser" ampli icate cu tradi!ii populare. De la &leKandru cel .un 7nainte4 )reche %"se#te 7n izvoarele polone #tiri din ce 7n ce mai numeroase privitoare la istoria Moldovei4 #i atunci completeaz" datele unele prin altele4 ElipindF4 cum spune el4 in orma!iile din izvoarele str"ine la ale noastre4 nu 7ns" "r" discern"m7nt critic. Izvorul polon pe care )reche 7l urmeaz" de aproape este cronica prelucrat" #i continuat" de Ioachim .ielsRi4 dup" teKtul tat"lui s"u4 Marcin .ielsRi. Cartea ap"ruse 7n 0:1>4 su$ titlul de ZroniOa ,ol"Oa( #i de#i4 dintr/un sentiment de pietate4 Ioachim o pu$licase su$ numele tat"lui s"u4 ea este 7n $un" parte opera sa personal". 7n aceast" redac!ie a lui Ioachim4 teKtul a ost cu mult ampli icat4 prelucrat #i ad"u%it. De aci 7mprumut" 8ri%ore )reche #tirile privitoare la Moldova4 pe care nu le %"se#te 7n izvoarele interne. Dup" moartea lui Nte an cel Mare4 7nainte de a trece la urma#ii s"i. )reche introduce4 pentru o mai $un" clari icare a istoriei moldovene#ti4 c7teva capitole privitoare la istoria popoarelor 7nvecinate cu noi: poloni4 t"tari4 turci #i un%uri: ,ove"tea i to meala altor &%ri e "*nt $rin $re9ur+ Panaitescu este de p"rere c" )reche a 7mprumutat aceste in orma!ii dintr/o scriere istoric" #i %eo%ra ic" asem"n"toare cu aceea a lui 'e$astian 0 Leto$i"e&ul lui A8arie( Analele A ad+ Rom+( seria II4 tom. ??I4 Mem+ "e &+ i"t+( .ucu/ re#ti4 01314 p. 03>5001. .o%dan credea c" traducerea s/a "cut la s 7r#itul secolului al ?-III/ lea4 dar numeroasele %re#eli ar indica un prototip mult mai vechi. ;>0

Miinster4 cunoscut" su$ numele de Co"mo-ra'ia univer"al% #i pu$licat" 7n 0:DD4 la .asel4 7n lim$a %erman". Cartea a avut un mare succes pe vremea saC a ap"rut 7n o mul!ime de edi!ii 5 vreo ;>. 7n 0::3 a ost tradus" 7n lim$a latin"4 apoi 7n lim$a rancez"4 spaniol"4 italian" #i ceh". Ea a ost oarte r"sp7ndit" 7n Polonia4 unde Marcin .ielsRi o ia ca model pentru cronica sa. Dar 7n aceste capitole )reche d" #tiri despre 7mp"r"!ia t"t"reasc" #i neamurile ei4 care nu se %"sesc 7n 'e$astian Miinster4 dar se %"sesc4 dup" cum arat" C. C. 8iurescu4 7ntr/o %eo%ra ie latin" a lui Io. &ntonius Ma%inus Pata/vinus4 ap"rut" la -ene!ia 7n 0:1<. Nu este eKclus 7ns" ca aceste #tiri 7mpreun" cu cele din 'e$astian Miinster s" se %"seasc" 7mpreun" 7ntr/o %eo%ra ie 5 sau4 cum se numea atunci4 cosmo%ra ie 5 mai dezvoltat"4 7nc" nea lat" p7n" acum. 7mpletind #tirile a late 7n izvoarele interne cu in orma!iile pe care le %"sea 7n .ielsRi #i 7n cosmo%ra ia nedescoperit" 7nc"4 )reche #i/a scris cronica p7n" la a doua domnie a lui &ron/ vod" @0:1:G. )ltimul capitol din cronica r"mas" neterminat" eKpune 7mprejur"rile pri$e%iei lui Nestor )reche4 7nainte de sosirea la Ia#i a lui &ron/vod"4 cu at7tea am"nunte dramatice #i 7n acela#i timp precise4 7nc7t nu 7ncape 7ndoial" c" scriitorul lor le cunoa#te din amintirile $"tr7nului $oier. Cronica lui 8ri%ore )reche4 scris" se pare 7ntre 0<D;4 data c7nd el ajun%e vornic mare4 cum semneaz" predoslovia4 #i 0<D>4 data mor!ii4 a intrat 7ns" de timpuriu 7n m7na lui 'imion Dasc"lul. 7n ce 7mprejur"ri nu #tim. C7mpul este aci deschis ipotezelor. &m spus mai sus c" )reche a murit "r" s" vad" s 7r#itul domniei lui -asile Aupu. 'e poate ca pu!in timp 7naintea mor!ii4 s" i 7mprumutat cronica neterminat" 7nc" lui Eustratie Ao%o "tul4 care era al treilea lo%o "t 7n divanul lui -asile Aupu #i cu care cronicarul era 7n str7nse le%"turi de prietenie 5 E rate #i prietenF4 cum 7l nume#te4 7mpreun" cu al!i $oieri din divan4 7ntr/un document0 din 0<D0. Eustratie Ao%o "tul a ad"o%at #i el c7teva #tiri #i apoi cronica a ost 7ncredin!at" lui 'imion Dasc"lul4 ca s/o transcrieC 'imion Dasc"lul a copiat/o4 a ampli icat/o #i apoi4 nu se #tie cum4 ori%inalul lui )reche a disp"rut. ; & disp"rut de timpuriu4 "r" s" lase nici o urm"4 iindc" nici 0 8hi$"nescu4 Surete i i8voade( III4 p. = 03. E o m"rturie din martie 0<D 0 prin care 8r. )reche atest" c" a v"zut c7nd Aupul din O7rl"u4 cu so!ia 'imiiana #i copiii v7nd ocina #i mo#ia lor cu hele#teu4 pe apa Crradei4 7n hotarul satului +ete#ti4 E ratelui #i prietenului nostru4 lui pan Eustratie $iv lo%o "tF. ; )lterior4 7ntr/o copie interpolat" de 'imion Dasc"lul4 a mai ad"o%at interpol"ri #i a mai "cut c7teva schim$"ri un Misail C"lu%"rul. &ceast" versiune cu interpol"rile lui Misail C"lu%"rul se p"streaz" 7n patru manuscrise din .i$lioteca &cademiei ,omne @c . CC. 8 i u/r e s c u4 7n Convor)iri literare( AIII4 01; 04 p. =;< #i 7n introducerea la 0ri-ore Ure !e vorni ul i Simion Da" %lul@ Leto$i"e&ul &%rii Moldovei( ed. II4 E'crisul romnescF4 p. A-5 A-IIIG. 'uccesiunea interpolatorilor credem dar c" este aceasta: Eustratie Ao%o "tul4 'imion Dasc"lul4 Misail C"lu%"rul. Ea concord" #i cu ceea ce a l"m de la Miron Costin 5 care intrase 7n Moldova la vreo patru/cinci ani dup" moartea lui 8r. )reche 5 7n De neamul moldovenilor( din e &ar% au ieit "tr%moii lor @ed. 8iurescuG: EIar" cum am 7n!eles de c7!iva $oieri #i mai ales din Neculai .uhu# ce au ost lo%o "t mare4 pre acest Simeon Da" %lul( I"tratie Lo-o'%tul l#au '%tat u )a"nele lui i Mi"ail C%lu-%rul de la Simeon au n%" ut( cela iu4 cest"lalt nepotF @p. :G. Neculai .uhu# moare 7n 0<<>. 'au EDe ar i acmu I"tratie Lo-o'%tul i 'iiu#"%u un Simion Da" %l i ne$otu#"%u un Mi"ail C%lu-%rul( cum s/ar apuca de aceast" poveste cu $asnele lor cele ce au scris...F Miron Costin nu v"zuse 7ns" letopise!ul lui Eustratie Ao%o "tul: ...Ec" mi se pare4 $ine nu #tiu4 c" n/am v"zut letopise!ul lui Istratie...F ;>;

Miron Costin4 care scrie la c7teva decenii dup" )reche4 nu are la 7ndem7n" dec7t tot compila!ia interpolatorului. 7n 0<>34 c7nd stolnicul Constantin Cantacuzino 7nso!e#te la Ia#i pe so!ia #i iica lui .r7ncoveanu la c"s"toria acesteia cu 8heor%he Duca4 domnul Moldovei4 el do$7nde#te o copie de pe cronica lui )reche de la marele comis Ion ,acovi!"4 dar acest izvod este tot compila!ia lui 'imion Dasc"lul. 'imion Dasc"lul a utilizat4 7n interpol"rile sale4 izvoare di erite de acelea pe care le/a olosit 8ri%ore )reche. El a avut la 7ndem7n" o versiune a letopise!elor moldovene#ti deose$it" de aceea pe care a 7ntre$uin!at/o )reche. Izvoadele lui 'imion Dasc"lul cuprindeau4 7ntrele altele4 #i cronica lui E timie #i mer%eau p7n" la domnia lui -asile Aupu4 dup" cum m"rturise#te el 7nsu#i. Din aceste letopise!e interne4 Dasc"lul a luat unele #tiri4 pe care le/a ad"u%at 7n teKtul lui )reche st7n%aci4 ne7ndem7natic4 d7nd na#tere la contraziceri. Dintre izvoarele polone4 'imion Dasc"lul nu a cunoscut pe Ioachim .ielsRi. De#i 7l citeaz" 7ntr/un loc 7n eKpunerea lui )reche4 totu#i4 din aptele pe care pretinde c" le ia din istorio%ra ul polon4 se vede $ine c" nu 0/a cunoscut4 c"ci aceste apte nu se %"sesc la el. 'imion Dasc"lul a avut la 7ndem7n" pentru compila!ia sa numai opera lui &leKandru 8ua%nini4 Sarmatiae Euro$ae De" ri$tio( 7n traducerea polon" a lui PaszRo^sRi. Din aceast" oper" a luat toate acele am"nunte pline de colorit privitoare la domnia lui Despot: alsi icarea %enealo%ieiC 7mprietenirea lui Despot cu AasRi4 7ncercarea lui A"pu#/neanu de a/0 otr"vi4 u%a lui Despot 7n Polonia4 pre acerea c" e mort4 simulacrul de 7nmorm7ntare4 r"sturnarea lui A"pu#neanu tocmai c7nd credea c" a sc"pat de Despot4 domnia acestuia4 r"scoala lui Tom#a. 'imion Dasc"lul a mai introdus 7n cronica lui 8ri%ore )reche un capitol despre ori%inea romnilor din t7lharii de la ,7m4 asupra c"ruia vom reveni 7ndat". Crescut" ast el cu interpol"rile lui 'imion Dasc"lul4 cronica lui )reche s/a r"sp7ndit 7n o mul!ime de copii manuscrise. In cronic"4 a#a cum ne/o o er" edi!ia re%retatului 8iurescu 5 cea mai $un"4 7ntruc7t este sin%ura care respect" tradi!ia unui teKt #i ne d" 7n acela#i timp variantele din celelalte manuscrise4 necesare pentru a urm"ri istoricul teKtului 5 se o$serv" destul de clar dou" iri4 dou" mentalit"!i4 dou" personalit"!i cu totul deose$ite. ( prim" personalitate se caracterizeaz" printr/o cald" dra%oste de !ar"4 printr/un deose$it sim! de demnitate4 printr/un spirit de m"sur" #i claritate #i printr/un in discern"m7nt critic. & doua personalitate se caracterizeaz" printr/o r7vn" de a se ace cunoscut" cu orice pre!4 printr/o tendin!" constant" de Ea tinde pove#tile mai lar%F4 cu riscul de a c"dea 7n proliKitate #i incoeren!" chiar4 printr/o total" lips" de m"sur" #i de sim! critic. CoeKisten!a acestor dou" personalit"!i at7t de di erite 7n cuprinsul aceleia#i cronici se relev" de la primele pa%ini. 8ri%ore )reche este4 7n ceea ce prive#te persoana lui4 de o discre!ie plin" de demnitateC nic"ieri 7n cuprinsul cronicii nu vor$e#te despre sine4 nici chiar atunci c7nd ar i 7ndrept"!it4 c7nd te/ai a#tepta4 c7nd ai dori/o chiar. Pretutindeni el se identi ic" cu aptele povestite #i nic"ieri nu iese la iveal"4 nici chiar atunci c7nd "pta#ii s7nt persoane care i/au stat aproape de su let. ;>=

cum se 7nt7mpl" cu tat"l s"u Nestor4 de care nu vor$e#te dec7t o sin%ur" dat". 7ncolo nic"ieri nu vor$e#te despre sine #i ai s"i. 'imion Dasc"lul apare continuu 7n cuprinsul povestirii4 mai ales c7nd Veste vor$a s"/#i asi%ure paternitatea adauselor sale: E&cestea cerc7nd cu nevoin!" vornicul )reche scrie de zice... Dup" aceia #i eu... 'imion Dasc"l4 apucatu/m/am #i eu pre urma a tuturora a scrie aceste pove#ti...F ECe aceast" poveste a lui Aasl"u craiu4 ce spune c" au %onit pre ace#ti t"tari4 nu o au scos )reche vornicul din letopise!ul cel latinesc4 ci eu4 'imion Dasc"lul4 o am izvodit din letopise!ul cel un%uresc...F ECe aceast" poveste nu se a l" 7nsemnat" de )reche vornicul4 iar eu n/am vrut s" las nici aceasta s" nu pomenesc.F )reche este un spirit critic. El are despre istorie o concep!ie pra%matic" C ea tre$uie s" dea norme de 7nv"!"tur" E eciorilor #i nepo!ilor4 despre cele rele s" se ereasc"... iar" de pe cele $une s" urmeze #i s" 7nve!e #i s" se 7nde/reptezeF. Dar cine are despre istorie o asemenea concep!ie 7#i d" $ine seama c" primele condi!ii pe care tre$uie s" le 7ndeplineasc" s7nt: deplina o$iectivitate 7n resta$ilirea adev"rului. 8ri%ore )reche 7#i d" seama de aceasta #i de aceea el con runt" continuu izvoarele p"m7ntene cu cele str"ine4 pentru ca4 din noianul #tirilor contradictorii4 s" poat" cule%e %r"untele de adev"r pe care/0 cuprind. )reche o spune destul de limpede: Enu numai letopise!ul nostru4 ce #i c"r!i str"ine am cercat4 ca s" putem a la adev"rul4 ca s" nu m" a lu scriitoriu de cuvinte de#arte4 ce de dereptateF. 'imion Dasc"lul este4 dimpotriv"4 o ire ima%inativ". El e st"p7nit mereu de preocuparea de a Etinde pove#tileF c7t mai pe lar%4 7mpletind4 "r" discer/n"m7nt critic4 apte istorice consemnate 7n cronici cu materialul le%endar care circula 7n masele populare din vremea sa0 #i care intrase 7n $un" parte in izvoadele p"m7ntene. 7ntre istorie #i olclor el nu ace nici o demarca!ie. .a ceva mai mult: modi ic" datele pe care le %"se#te 7n izvoarele sale4 interverte#te4 cu o total" lips" de sim! critic4 ordinea evenimentelor4 schim$" unele pasaje #i adau%" de la sine lucruri care nu se %"sesc 7n izvodul s"u. &#a ace4 de pild"4 la domnia lui Despot4 unde adau%" la teKtul lui PaszRo^sRi c" Despot Es/a mutat la alt ostrov de la ,omaF. Mai departe4 8ua%nini aminte#te de un nepot al lui Despot4 cel al c"rui nume 0/a uzurpat o slu%"4 viitorul domn al Moldovei. 'imion Dasc"lul se opre#te asupra detaliului mor!ii nepotului 7n r"z$oi #i ace din aceast" 7mprejurare punctul de plecare pentru alsi icarea %enealo%iei lui Despot/vod". )reche este apoi st"p7nit de un su lu de patriotism4 care4 cu toat" discre!ia4 vi$reaz" totu#i 7n pa%inile cronicii sale. El scrie 7mpins de curiozitatea de a Ea la cap #i 7ncep"tur" mo#ilor4 de unde au izvor7t 7n aceast" !ar" #i s/au 7nmul!itF. El4 care v"zuse 7n lorirea istoric" a Poloniei4 !inea Es" nu se 7nece anii cei trecu!i #i s" ne asem"n"m iarelor #i do$itoacelor muteF. -or$e#te4 7n aceste simple cuvinte ale $"tr7nului cronicar4 ceva din su letul neamului 7ntre%4 care 7n acele vremuri tur$uri4 ajunsese s"/#i l"mureasc" iin!a sa etnic" deose$it". De#i Ecerca cu nevoin!"F #i Ec"r!i str"ineF4 ca s" poat" De eKemplu: le%enda lui E!co pris"cariul #.a. *@:

a la adev"rul4 totu#i el 7nl"tur" din cronica sa #tirile din izvorul polon care i s6 p"reau eKa%erate #i care4 7n acela#i timp4 ji%neau m7ndria lui de moldovean44 De pild"4 scena 7n care Ioachim .ielsRi ne poveste#te cum Nte an cel Mare44 7ncol!it de turci #i nevoit s" cear" ajutorul re%elui polon4 prime#te s"/i recunoasc" suzeranitatea4 s" depun" 7n cortul re%al stea%ul Moldovei la picioarele re%elui polon #i s" 7n%enunche 7naintea lui4 prest7ndu/i oma%iul de credin!"4 7n timp ce cortul se des "cea pentru ca o#tirea adunat" 7n C7mpia Colomeei s" vad" umilirea marelui erou moldovean4 este 7nl"turat" de )reche #i redus"4 la at7ta: Nte an/ vod" a venit la Colomeea #i Etoate ce au avut mai de trea$" au vor$it #i apoi l/au osp"tat pe Nte an -od"F. Mai 7nainte4 la 0D>04 cronicarul polon spunea c" Nte an a trimis ;2 de stea%uri re%elui polon. )reche eKplic" r"spicat: Eau trimis #i lui craiu din do$7nda sa4 nu pentru c" doar au ost datoriu s"/i trimit"4 cum zic unii c" au ost supus le#ilor4 ci pentru ca s"/0 ai$" prieten la nevoie #i la trea$" ea aceea44 de/i va veni asupraF. 'u lul sentimentului patriotic se vede la )reche #i 7n lumina de cald"4 duio#ie pe care o proiecteaz" peste i%ura domnilor ap"r"tori de !ar" #i d"t"tori de le%i #i datini. '7nt adev"rate portrete mici4 lucrate cu art" 7n medalion4 ca $un"oar": E.o%dan -od" cel 8rozav4 eciorul lui Nte an -od" cel .un @MareG4 s/au prist"vit 7n ceasul dint7iu al nop!ii4 7n t7r% 7n Ou#i4 nu cu pu!in" laud" pentru lucruri viteje#ti ce "cea4 c" nu 7n $e!ii4 nici 7n ospe!e petrecea4 ci ca un "tre9ar *n &oale $%r&ile $rive-!ia( ca s" nu se #tir$easc" !ara4 ce/i r"m"sese de la tat"/s"uF. 'au portretul lui Petru/vod" ,are#: ECa un p"stor $un ce str"jue#te turma sa4 aa *n toate $%r&ile "tr%9uia #i prive%hia #i nevoia s" l"!easc" ce au. apucat4 c" nimica dup" ce s/au a#ezat la domnie n/au z"$ovit4 ci de r"z$oae s/au apucat4 #i la toate/i mer%ea cu norocF. 'au4 7n s 7r#it4 portretul doamnei ,uKanda: E+emeie destoinic"4 7n!eleapt"4 cu dumnezeire4 milostiv" #i la toate $un"t"!ile plecat"FC #i mai ales. al luid Nte an cel Mare4 de care ne vom ocupa pe lar% mai jos. 7n contrast cu ace#ti mari 7nainta#i4 el #tie s" 7ncondeieze #i pe domnii r"i4 stric"tori de le%e #i de datini4 d"r7m"tori de !ar". Iat" de pild" pe Ilia#/vod"4 iul lui Petru ,are#4 pe care E irea #i a!a 7l l"uda s" ie $l7nd4 milostiv #i a#ez"/toriu4 %7ndindu/se c" va sem"na tat7ne/s"u4 ci n"dejdea pre to!i i/au am"%it44 c" dina ar" se vedea pom 7n lorit4 iar dinl"untru lac 7mpu!it4 c" av7nd l7n% sine s etnici tineri turci4 cu carii ziua petrecea #i se desmierda4 iar noaptea ca turcoaice curvind4 din o$iceele cre#tine#ti s/au dep"rtatC 7n vedere se ar"ta cre#tin4 iar" noaptea 7n slo$ozie mahmeteasc" se dedeseF. 'au chiar portretul lui .o%dan A"pu#neanu4 iul doamnei ,uKanda4 pe care ni/0 7n "!i#eaz" cu contrastele lui: ECumu/#i era $l7nd #i cucernic4 a#a. tuturora ar"ta direptate4 de se vedea c" nimica nu s/au dep"rtat de o$iceiul tat7ne/s"u. Nici de carte era prost. Aa c"l"rie sprinten4 cu suli!a la halca nu pre lesne avea protivnic4 a s"%eta din arc tare nu putea i mai $ine. Numai e era mai de trea)% domniei li$"ia( c" nu cerca $"tr7nii la s at4 ci de la cei tineri4 din cas" lua s at #i 7nv"!"tur". Iu$ia s" auz" %lume #i m"sc"rii #i jocuri copil"re#ti. Mai apoi lipi de sine Ie#i4 de/i era #i de s at #i de a $atere halca ct suli!a4 r"sipind avu!ia cea domneasc".F ;>:

*$ucne#te 7n aceste ultime portrete durerea unui mare patriot din divanul Moldovei4 care vedea cum se risipe#te !ara l"sat" de Nte an cel Mare #i ' 7nt: Esc"derea care se vede c" au venit 7n zilele noastreF. 7n adausele lui 'imion Dasc"lul4 demnitatea sentimentului na!ional este amor!it". ,7vna de a Etinde pove#tile mai pe lar%F este la el a#a de puternic"4 7nc7t 7l or$e#te #i 7l ace s" admit" #i s" 7ncorporeze p7n" #i o le%end" un%ureasc"4 als"4 tenden!ioas"4 despre descenden!a noastr" din t7lharii sco#i din temni!ele ,omei. &ceste dou" temperamente at7t de di erite pe care le 7ntrez"rim 7n corpul compila!iei se r"s r7n% 5 cum dealt el este #i iresc 5 #i 7n structura stilistic" a cronicii. 'tilul lui 'imion Dasc"lul este de multe ori 7ntortocheat4 plin de repeti!ii4 neclar. Iat"4 de eKemplu4 o pro$" din predoslovie chiar: <Du$% a eia #i eu care s7nt 7ntre cei p"c"to#i 'imion Dasc"l4 apucatu/m/am #i eu $re urma a tuturora a scrie aceste pove#ti4 ce 7ntr/7nse spune cursul anilor #i via!a domnilor4 v%8*nd i uno" *nd c" scriitorii cei mai de demult4 care au ost 7nsemn7nd aceste lucruri ce au trecut4 s/au s"v7r#it4 #i pre urma lor al!ii nu vor s" se apuce4 v%8*nd noi aceasta4 c" se p"r"se#te aceast" 7nsemnare4 soco/tit/am ca s" nu l"s"m acest lucru nes"v7r#it Ys"Z nu se 7nsemneze 7nainte4 carele mai nainte de al!ii au ost 7nceput pre r7nd 7nsemnat p7n" la domnia lui -asilie -od"4 ca s" nu ne zic" cronicarii altor lim$i c/am murit #i noi cu scriitorii cei din ceput4 sau c" doar" suntem ne7nv"!at ...F 7n acest eKemplu 5 a# putea cita 7ntrea%a predoslovie 5 se vede $ine raza lun%"4 %reoaie4 7ntunecat"4 7nc"rcat" de incidentale4 plin" de repeti!ii4 ca o urzeal" 7n care irele neor7nduite $ine 7ncep s" se 7nc7lceasc". 'tilul lui 8ri%ore )reche se caracterizeaz" dimpotriv" printr/o concizie #i precizie 7ntr/ adev"r clasiceC este un stil lapidarC pare c" e s"pat 7n piatr"4 ca o pisanie de $iseric". Citez ca eKemplu 5 iindc" predoslovia este prea cunoscut" din liceu 5 portretul lui Nte an cel Mare: E+ost/au acest Nte an -od" om nu mare de stat4 m7nios #i de %ra$ a v"rsa s7n%e nevinovatC de multe ori la ospe!e omora "r" %iude!. &mintrelea era om 7ntre% la ire4 nelene#4 #i lucru s"u 7l #tia a/0 acoperi4 #i unde nu %7n/deai4 acolo 7l a lai. Aa lucruri de r"z$oae me#ter4 unde era nevoe 7nsu#i se v7ra4 ca v"z7ndu/0 ai s"i s" nu 7nd"r"pteze4 #i pentru aceia rar r"s$oiu de nu $iruia4 #i unde/0 $iruia al!ii4 nu pierdea n"dejdea4 c" #tiindu/se c"zut jos4 se r"dica deasupra $iruitorilor ... Iar" pre Nte an -od" l/au 7n%ropat !ara cu mult" jale #i pl7n%ere 7n m7n"s/tire 7n Putna4 care era de d7nsul zidit". &t7ta jale era4 de pl7n%ea to!i ca dup" un p"rinte al s"u4 c" cuno#tea to!i c" s/au sc"pat de mult $ine #i de mult" aparatur". Ce dup" moartea lui p7n" ast"zi 7i zic ' 7ntul Nte an -od"4 nu pentru su let4 ce este 7n m7na lui Dumnezeu4 c" el 7nc" au ost om cu p"cate4 ci pentru lucrurile lui cele viteje#ti4 carele nim.e din domni4 nici mai nainte4 nici dup" aceia4 l/au ajuns.F Este cel mai clasic portret din literatura noastr" veche. Nu lipse#te nimic din ceea ce tre$uie pentru a ne evoca dinaintea ochilor portretul4 mai ales su letesc4 al marelui voievodC #i totu#i nici un cuv7nt de prisos. Nimic nu se poate ad"u%a #i nimic nu se poate suprima "r" a/i distru%e armecul lite/ ;><

rar. De remarcat 7n acela#i timp cu cit" o$iectivitate 8ri%ore )reche4 care avea un adev"rat cult pentru Nte an cel Mare4 recunoa#te4 al"turi de marile calit"!i ale domnului4 #i de ecteleC al"turi de p"r!ile de lumin"4 #i cele de um$r" @Em7nios4 de%ra$ a v"rsa s7n%e nevinovat... la ospe!e omora "r" %iude!FG. Dar aci st" marele lui me#te#u% de artist 7n ale scrisului c"4 dup" o scurt" tr"s"tur" izic"4 7n#ir" repede de ectele4 pentru a a#eza apoi calit"!ile 7ntr/o %rada!ie ascendent" care culmineaz" 7n apoteoz" @E... ' 7ntul Nte an -od"4 nu pentru su let4 ce este 7n m7na lui Dumnezeu... ci pentru lucrurile lui cele viteje#ti4 carele nime din domni4 nici mai nainte4 nici dup" aceia4 l/au ajunsFG. De#i stilul lui )reche este de o precizie lapidar"4 totu#i lim$a cronicii nu este lipsit" de un pitoresc al ei particular. &ci 7ns" nu se mai poate ace distinc!ii nete 7ntre )reche #i 'imion Dasc"lul4 iindc" 7n unele p"r!i am7ndoi au transcris aproape ver$al izvoare interne4 care nu ne mai stau ast"zi la 7ndem7n"4 iar4 de alt" parte4 lim$a lor e crea!ia colectivit"!ii moldovene#ti de la jum"tatea veacului al ?-II/lea4 a$ia modelat" de c"rturari. A"s"m la o parte aspectul ei onetic #i mor olo%ic 5 nu pentru c"4 iind de esen!" ilolo%ic4 7l socotim neinteresant din punctul de vedere al orm"rii lim$ii literare @dimpotriv"4 ne/ar interesa s" #tim #i 7n ce m"sur" lim$a teKtelor coresiene a ml"diat scrisul marilor cronicari moldoveniG 5 dar pentru c" nu numai ori%inalul lui )reche s/a pierdut4 ci #i din prelucrarea lui 'imion Dasc"lul nu avem dec7t copii t7rzii4 care nu ne dau 7n aceast" privin!"4 cu precizia de care avem nevoie4 teKtul autentic. A"s7nd deci la o parte aceast" latur" a ei4 lim$a primei cronici moldovene#ti 5 creat" de un popor de $oieri #i de !"rani a c"ror via!" se 7mpletea intim cu a naturii 5 nu se ridicase 7nc" p7n" la concepte a$stracte. Dar este o lim$" plin" de vi%oare4 care p"streaz" r"%ezimea naiv" a ima%inilor su%estive ormate 7n plin contact cu via!a satului4 ca de pild": ELara &rdealului 7nconjurat" cu mun!i #i cu p"duri cum ar i *n-r%dit%=C E7n vremea lui Petru -od" Nchiopul au ost secet" mare #i unde prindea mai *nainte $ete( a olo ara $lu-ul=C Eau de" %le at orae 7n !ar"FC Ele/au *m$%r&it !otare 7n !ara saFC sau din priveli#tea r"m7nt"riior naturii: Ecum se ridic" o ne-ur% *ntune at% i "e r%"i$ete a#a #i Petru ,are# se cur"!e#te de 7K7r$a ce/i z"cea la inim"F C Ep"%7nii4 carii 7n toate p"r!ile 'ul-erau i tr%"neau cu armele lorFC Eostile s/au v*rte9it=C ori luate din via!a p"storeasc": Eca nite lu$i -ata "$re v*nai a "% *ne e oaia ne"lo)iv%=C sau Petru ,are# Eca un $%"toriu $un -ri9ia de oile "ale= C sau4 7n s 7r#it4 ima%ini din via!a stupilor de al$ine: ETurcii ca un roiu de al)ine 7nconjoar" m7n"stireaFC EPetru Nchicpu $l7nd ca o mat % '%r% a =C Ede s/ar 7nv"!a cei mari... cumu/i al)ina( % toate#i a$%r% %" ioara i !rana lor u a ele i u veninul "%u( iar% domnul lor( e "% !iam% mat a( pre nimenea nu vat"m"4 ci toate de 7nv"!"tura ei ascult"FC sau amintind interioare duioase de amilie: Eales un om ca acela 5 hatmanul &r$ore 5 ce au re" ut Hte'an Vod% $re $alm+de lui=+ &semenea ima%ini #i multe altele4 evoc7nd aspecte de via!" plu%"reasc"4 de p"storit4 de al$in"rit4 de interioare de via!" patriarhal"4 de lupt" 7ntre puterile naturii4 stilizate 7n structura lim$ii4 o 7n loreaz" cu un colorit dulce4 ca alti!ele discrete de pe !es"turile !"r"ne#ti. ;>>

Dintre adausurile "cute 7n cronica lui )reche4 unul a provocat o adev"rat" urtun" de indi%nare 7n Moldova secolului al ?-II/lea. Este capitolul privitor la Eijderenia moldovenilor4 de unde sunt ei de au venit pre aceste locuriF. Capitolul ar i ost tradus4 dup" cum pretinde autorul 7nsu#i4 dintr/un letopise! un%uresc4 p7n" acum nedescoperit. 'e 7ncepe cu: Escrie letopise!ul cel un%urescF #i s 7r#e#te cu: ECe aceast" poveste a lui Aasl"u craiu4 ce spune c" au %onit pre ace#ti t"tari4 nu o au scos )reche vornicul din letopise!ul cel latinesc4 ci eu4 'imion Dasc"lul4 o am izvodit din letopise!ul cel un%uresc4 care poveste o am socotit pre semne ce arat" c" poate i adev"rat"F. E locul s" ne ocup"m aci #i de acest curios adaus al lui 'imion Dasc"lul. El 7ncepe prin a povesti c"4 7nainte vreme4 locuiau pe melea%urile Moldovei t"tarii4 care4 7nmul!indu/se #i l"!indu/se4 au trecut peste mun!i 7n &rdeal4 unde au 7mpins pe un%uri din ocinele lor. Aasl"u 5 adic" -ladislav 5 craiul un%uresc4 s/a ridicat #i s/a dus la 7mp"ratul ,7mului4 cer7ndu/i oaste de ajutor B7mpotriva vr"jma#ilor. 7mp"ratul ,7mului i/a r"spuns c" el4 urc7ndu/se pe tron4 a jurat Es" nu pice om de sa$ia #i de jude!ul luiF. Din pricina aceasta r"u "c"torii s/au 7nmul!it a#a de mult 7n !ara lui4 7nc7t toate temni!ele s7nt pline de ei #i nu mai are ce le ace. Ca s" 7#i cure!e !ara de ei4 7i d"ruie#te craiului un%uresc4 dar cu o condi!ie: s" nu/i mai aduc" 7napoi. Ni atunci Ede s7r% i/a str7ns pe to!i de pretutinderea #i i/a 7nsemnat pre to!i de i/au ars 7mprejurul capului4 de le/au p7rjolit p"rul cu un hier 7nhier$7ntat4 care semn tr"ie#te #i p7n" ast"zi 7n !ara Moldovei #i la Maramure#4 de se cehluiesc pre%iur capF. Dac" a luat acest ajutor de t7lhari de la 7mp"ratul ,7mului4 Aasl"u a venit 7n )n%aria #i4 pe la Cr"ciun4 cu toat" puterea sa4 a pornit contra t"tarilor4 pe care i/a $"tut #i i/a %onit4 trec7ndu/i mun!ii pe la ,odna4 unde se #i v"d 7n dou" locuri s"pate 7n st7nci semnele "cute de Aasl"u craiul. )rm"rindu/i dincoace de mun!i4 Aasl"u i/a u%"rit 7ntr/una p7n" i/a trecut apa Niretului. Prin ace#ti t7lhari cuprin#i 7n oastea lui Aasl"u s/au desc"lecat apoi4 dup" ce s/a m7ntuit r"z$oiul4 !ara Maramure#ului #i a Moldovei. Interpolarea are c7teva tr"s"turi caracteristice care o apropie de le%enda p"strat" 7ntr/o versiune a vechilor anale moldovene#ti4 copiat" 7n ,usia #i cuprins" 7n colec!ia de cronici ruse#ti cunoscut" su$ numele de Vo"Ore"en"Oa9a Uto$i"t @vezi p. :<: invazia t"tarilor4 ajutorul cerut de re%ele un%ur -ladislav de la ,7mC trimiterea unui ajutor alc"tuit din r7mlenii ortodoc#iC 7n r7n%erea t"tarilor #i colonizarea r7mlenilor ortodoc#i 7n p"r!ile Cri#anei #i ale Maramure#uluiG4 7n acea le%end" 7ns" lipse#te nota in amant" a t7lharilor din temni!ele ,omei. Prin aceast" not" in amant" #i prin alte am"nunte4 interpolarea lui 'imion Dasc"lul se apropie de le%enda pe care a cules/o4 chiar pe vremea lui -asile Aupu4 din mediul cian%"ilor din Moldova4 ranciscanul Marcus .andinus4 trimis de scaunul apostolic s" cerceteze parohiile catolice din Moldova. _ Personalitatea acestui ciudat adnotator nu ne este cunoscut". 7n a ar" de o noti!" scurt"4 asupra c"reia vom reveni 7ndat"4 p"strat" de un copist aproape contimporan4 nici unul din scriitorii no#tri vechi nu ne d" l"muriri despre el4 #i nici 7n documentele vremii4 c7te au ajuns p7n" la noi4 nu e pomenit. Din adnot"rile sale se poate deduce c" venea de peste mun!i4 din re%iunile 7n care era cunoscut" lim$a un%ar". 7n le%enda asupra c"reia ne/am oprit 0 -. &. )reche4 Code7 /andinu"( Analele A ad+ Rom+( s. II4 t. ?III4 Mem+ "+ i"t+( 021=/ 021D4 p. 0=34 =3>. ;>2

adineaori4 el m"rturise#te c" Eeu4 'imion Dasc"lul4 o am izvodit din leto$i"e&ul D un-ure" =+ De#i un letopise! un%uresc cu ast el de elemente nu s/a descoperit p7n" a:iim4 totu#i aptul c" le%enda e scoas" dintr/o cronic" un%ureasc" pare a 7l coniiima nu numai caracterul ei tenden!ios @romnii se tra% din t7lhariG4 ci #i etimolo%iile cu caracter un%uresc. Povestind4 de eKemplu4 Eijderenia moldovenilorF4 dup" ce arat" c" Aasl"u a alun%at cu ajutor primit de la ,7m @,omaG pe t"tari4 p7n" i/a trecut apa Niretului4 continu" teKtual: E&colo Aasl"u craiu... st7nd 7n !"rmurile apei4 au stri%at un%ure#te: "er etern( "er etern( ce se zice romne#te: place/mi4 place/mi. Mai apoi dac" s/au desc"lecat !ara4 dup" cuv7ntul craiului4 ce au zis "er etern( au pus numele apei NiretulF. 7n acela#i timp4 interpolatorul se v"de#te a i #i un $un cunosc"tor al o$iceiurilor un%ure#ti. Povestind4 mai departe4 cum Aasl"u craiul4 7ntore7n/du/se $iruitor din r"z$oiul cu t"tarii4 7n ziua de l"satul secului4 a cerut voie de la vl"dicii s"i s"/0 lase trei zile s" se veseleasc" cu doamn"/sa #i cu $oierii4 adau%": ENi a#a l/au $la%oslovit de au l"sat sec mar!i cu toat" curtea sa4 are o)i eiu "e &ine la le-ea lor i $*n% a"t%8i( de la"% "e mar&i *n "%$t%m*na $o"tului elui mare dint*iu=+ Dac"4 7n s 7r#it4 mai !inem seam" #i de aptul c" interpolatorul era amiliarizat #i cu o$iceiurile un%ure#ti din Maramure# oarte vechi4 atestate 7n decretele ' . Nte an @... Ecare semn tr"ie#te #i p7n" ast"zi la Maramure#4 de se ceh/luiesc pre%iur cap...FG4 atunci poate c" nu s7ntem departe de adev"r c7nd presupunem c" acest romn ardelean era din p"r!ile Maramure#ului. Maramure#ul4 care ne/a dat4 7n secolul al ?-I/lea4 7nceputurile literaturii4 ne/ a trimis #i mai t7rziu c"rturari. Chiar 7n vremea lui -asile Aupu #i a lui 8ri%ore )reche4 tr"ia la curtea $oierului P"tra#cu Cio%olea din Cala ende#ti @sudul .ucovineiG4 ca dasc"l de copii4 un asemenea c"rturar maramure#ean4 care ne/a l"sat un rumos centom hrisostomic4 cu prilejul 7nmorm7nt"rii jup7nesei 'o ronia4 so!ia ne ericitului $oier. Printre c"rturarii care treceau 7n Moldova se va i a lat pro$a$il #i acest dasc"l 'imion. Dintr/o noti!" pe care ne/a p"strat/o un copist aproape contemporan4 se pare 7ns" c" el nu se $ucura de prea mult" stim" 7ntre $oierii moldoveni4 c"ci iat" ce ne spune noti!a: E&cest 'imeon Dasc"l4 ce el se nume#te aici4 mai mult se vede c" au amestecat #i au tur$urat istoria dec7t au lucrat ceva#i pentru )reche vornicul4 carele au scris acestea4 a vesti c" e domn 7nv"!at #i 7n!elept4 iar acesta #i ne#tiut #i sla$ 7n minte4 precum #i Todora#cu Cantacuzin vel vist. 7n Moldova #i al!iiC $ine cunosc7nd pe acela4 mi/au m"rturisit c" de mult" ne#tiin!" #i de minte pu!in" era acel om4 precum iar el es" #i aici c" YceZ au ost se arat" #i pe l7n%" altele ace #i aceasta4 c" ale altora le ace ale lui4 adec" ce au scris )reche el zice c" au scris.F Interpolarea lui 'imion Dasc"lul privitoare la o$7r#ia romnilor din t7lharii ,omei a st7rnit o pro und" indi%nare 7ntre c"rturarii moldoveni din a doua jum"tate a secolului al ?-II/lea. ;>1

.I.AI(8,&+IE Edi!iile cronicii. M. Uo%"lniceanu4 Leto$i"e&ele &%rii Moldovei( Ia#i4 02:;4 I4 p. 1= 5 ;31. &ceast" edi!ie este tip"rit" cu caractere chirilice. & doua edi!ie a ap"rut 7n 02>;4 cu caractere latine4 #i cuprinde #i cronicile muntene. Poart" titlul: Croni ele Romniei "au leto$i"e&ele Moldaviei i Vala!iei+ Cronica lui )reche se a l" 7n tomul I4 p. 0;> 5 ;D;. Uo%"lniceanu4 care/#i "cuse studiije 7n 8ermania4 unde a avut ca pro esor de istorie pe ,anRe4 a 7ncercat s" dea4 dup" mijloacele de atunci4 o edi!ie critic". 7n acest scop s/a olosit de mai multe manuscrise #i4 pu$ii/c7nd pe cel care i s/a p"rut mai $un4 a introdus 7n teKtul lui4 acolo unde $"nuia c" tre$uie s" ie o alterare datorit" copi#tilor4 lec!iuni din celelalte manuscrise4 "r" s" indice 7ns" nici lec!iunile pe care le introduce4 nici manuscriptele din care le cule%e. 7n special la cronica Iui )reche4 Uo%"lniceanu a 7ncercat s" reconstituie4 din compila!ia lui 'imion Dasc"lul4 prototipul pierdut al lui 8ri%ore )reche4 separ7ndu/0 de adausele ulterioare. TeKtul presupus al lui )reche a ost pu$licat su$ titlul Domnii &erei Moldovei i via&a loru de 0ri-ore Ure !e( vorni mare *n Moldova( pe c7nd interpol"rile lui 'imion Dasc"lui au ost aruncate la s 7r#itul primului volum4 7n apendice @&pendiK I4 &pendiK -II #i &pendiK I?G. Uo%"lniceanu a 7ncercat s" corecteze uneori #i lim$a. 7ntre altele4 %"sind 7n cronici in initivul lun% al"turi de cel scurt #i p"r7n/du/i/se c" orma curent" 7n secolul al ?-II/lea a ost in intivul lun%4 a 7nlocuit 7n teKtul pu$licat de el4 7n multe locuri4 in initivul scurt prin cel lun%. De ectul unei asemenea metode s/a v"zut atunci c7nd ilolo%ul MePer Aii$Re4 7ntr/un studiu asupra in initivului 7n lim$a romn"4 a luat de $un" edi!ia lui Uo%"lniceanu #i a cl"dit o 7ntrea%" teorie 7ntemeiat" pe eKemple care nu se %"seau 7n manuscrisele cronicii lui )reche. @'tudiul lui MePer Aii$Re4 ?ur 0e" !i !te de" In'initiv" im Rum%ni" !en( a ost pu$licat 7n &$handlun%en Oerrn I Pro . Dr. &dol To$ler4 Oalle4 021:.G Cu toate acestea4 meritul pu$lica!iei lui Uo%"lniceanu4 pentru timpul ei4 este Incontesta$il4 c"ci pe teKtele pu$licate de el s/a 7ntemeiat pro%resul studiilor istorice la noi. TeKtul cronicii lui )reche din edi!ia lui Uo%"lniceanu a ost repu$licat de Emile Picot4 CroniUue de Moldavie( de$ui" le milieu du FlV#eme "ie le 9u"UuL% Van 253D( $ar 0re-oire Ure !i+ Te7te roumain ave tradu tion 'ran ai"e( note" !i"toriUue"( ta)leau7 -enealo-iUue"( -lo""aire et ta)le( Paris4 AerouK4 02>2. ( edi!ie popular"4 cuprinz7nd ra%mente din )reche4 a ost pu$licat" 7n editura 'occc4 7n 021D4 7n E&utorii romni vechi #i contimporaniF. I. N. Popovici4 C!roniUue de 0li-orie Ure !e( ave un auto-ra$!e dLUrea !e et neLu' 'a #"imile" de" manu" ril"( .ucure#ti4 0100. Popovici a dat o 7ncercare mai meticuloas" de a des ace opera lui 8ri%ore )reche de interpol"rile lui 'imion Dasc"lul. Numele proprii 7mpru/ mutate de )reche din .ielsRi #i alterate de copi#ti au ost resta$ilite cu ajutorul cronicii lui .ielsRi. Popovici a "cut 7ns" %re#eala de a 7ncerca s" reconstituie #i lim$a ori%inalului pierdut4 al lui )reche4 dup" o metod" care este #i ea ast"zi perimat". Cola!ionarea manuscriselor nu/i putea ajuta lui Popovici 7n reconstituirea lim$ii lui )reche4 iindc" toate manuscrisele decur% din copia de ectuoas" a lui 'imion Dasc"lul #i r"s r7n%4 prin urmare4 mai mult lim$a acestuia dec7t a lui )reche. Neput7nd scoate nici o lumin" pentru pro$lema care 7l preocupa4 Popovici 7ncerc" atunci alt drum. 8ri%ore )reche 5 o$serv" el 5 tr"ie#te pe vremea lui -asile Aupu #i este contimporan cu mitropolitul -arlaam #i cu Eustratie Ao%o "tul. 8raiul lui tre$uie s" i ost asem"n"tor cu al acestora. Plec7nd de la acest apt4 Popo aici con runt" teKtul copiilor care ne/au p"strat cronica lui )reche cu operele lui -arlaam #i Eustratie Ao%o "tul 5 7n special cu ,ravila alea"% 5 #i 7nlocuie#te toate ormele moderne din manuscrisele cronicii lui )reche cu ormele arhaice corespunz"toare din -arlaam #i Eustratie Ao%o "tul. Metoda lui Popovici cuprinde 7n sine mult ar$itrar. ( critic" 7ntemeiat" a acestui procedeu4 la D. , u s s o4 Criti a te7telor ;23

i te!ni a edi&iilor( .ucure#ti4 010;4 p. ;1 5=3 @notaG4 reprodus" #i 7n Studii i"tori e -re o#romne( .ucure#ti4 01=14 voi. II4 p. :<' @notaG. Cea mai $un" edi!ie se datore#te lui C o n s t. 8 i u r e s c u4 Leto$i"e&ul [%rii Moldovei $ini la Aron Vod% .2;53B25351( *nto mit du$% 0ri-ore Ure !e Vorni ul( I"tratie Lo-o'%tul i al&ii( de Simion Da" %lul( .ucure#ti4 010< @Comisia istoric" a ,omnieiG. 7n aceast" edi!ie4 re%retatul 8iurescu pleac" de la constatarea c" 7n toate manuscrisele teKtul lui )reche este contopit 7n compila!ia lui 'imion Dasc"lul 7n a#a el4 7nc7t nu poate i separat "r" a c"dea 7n ar$itrar. De aceea el renun!" la ideea de a reconstitui ori%inalul pierdut al cronicii lui )reche #i4 dup" ce a cola!ionat4 a clasat #i a iKat iliera4 manuscriselor4 se m"r%ine#te s" reproduc" teKtul unei copii care a p"strat mai $ine versiunea interpolat" a lui 'imion Dasc"lul4 ad"u%ind 7n josul pa%inii variantele din celelalte manuscrise. Aucrarea lui 8iurescu este prima edi!ie critic" #tiin!i ic". Din ne ericire4 ea a ap"rut "r" studiul premer%"tor4 pe care 8iurescu ii pre%"tea r"$d"tor4 cu cunoscuta lui con#tiinciozitate. TeKtul cronicii se a la cules la intrarea noastr" 7n r"z$oiul din 010<5 0102. Pe atunci4 pre#edintele Comisiei istorice4 I. .o%dan4 tem7n/du/se ca Eo 7nt7mplare nenorocit"4 un ne7nsemnat episod al luptelor 7nver#unate s" nu pre ac" 7n cenu#" munca %rea #i onest"4 pe care cu %reu s/ar %"si cineva s/o re ac"F4 a hot"r7t s" pu$lice edi!ia critic" pre%"tit" de 8iurescu "r" introducerea o$i#nuit". Introducerea urma s" apar" 7ntr/o $ro#ur" separat"4 dar4 din nenorocire4 8iurescu a ost r"pit pe nea#teptate cercet"rilor istorice. C7teva l"muriri sumare au ost date de iul s"u4 C. C. 8iurescu4 7n Convor)iri literare( AIII4 01;04 p. =;; #i urm. +iliera manuscriselor4 7ntocmit" de 8iurescu/ tat"l4 se poate vedea 7n studiul s"u Noui ontri)u'iuni la "tudiul roni elor moldovene( p. ::. TeKtul pre%"tit de re%retatul C. 8iurescu a ost reprodus 7ntr/o edi!ie popular"4 "r" variante4 de iul s"u4 C. C. 8iurescu4 7n colec!ia EClasicii romni comenta!iF4 su$ titlul 0ri-ore Ure !e i Simion Da" %lul( Leto$i"e&ul [%rii Moldovei( Craiova4 01=D. 'tudii asupra operei. C. 8iurescu4 Noui ontri)u&iuni la "tudiul roni elor moldovene+ Leto$i"e&ul lui Ilu"tra&ie Lo-o'%tul i Leto$i"e&ul latine" ( Croni ele lui 0ri-ore Ure !e( Simion Da" %lul i Mi"ail C%lu-%rul( .ucure#ti4 8o$l4 0132. 'tudiul este 7ntemeiat pe analiza atent" a manuscriselorC P. P. Panaitescu4 In'luen&a $olon%Ln o$era i $er"onalitatea roni arilor 0ri-ore Ure !e i Miron Co"tin( 7n Analele A ademiei Romne( Mem+ "e &+ Ut+( s. III4 t. I-4 m. D4 .ucure#ti4 01;:. P. P. Panaitescu sta$ile#te izvoarele polone care se a l" at7t la $aza cronicii lui 8ri%ore )reche4 c7t #i la $aza interpol"rilor lui 'imion Dasc"lul. ,aporturile lui )reche cu vechile cronici slavone#ti au ost studiate de Io n .o%dan 7n: Ve !ile roni e moldoveneti $*n% la Ure !ia( .ucure#ti4 02104 p. 03D50=<C 7n Leto$i"e&ul lui A8arie( Analele A ad+ Rom+( s. II4 tom. ???I4 p. D; 5 :04 #i 7n Croni e inedite atin-%toare la i"toria romnilor( .ucure#ti4 021:4 p. ;2 5 =;. &ceea#i pro$lem" a ost reluat" de d/0 I. Minea4 Leto$i"e&ele moldoveneti " ri"e "lavonete( E7tra" din ((Cer et%ri i"tori e=( an. I4 Ia#i4 01;:C acela#i4 Din i"toria ulturii romneti( Cer et%ri i"tori e( Ia#i4 -II4 01=;5 01==C acela#i4 Intre $%reri i i$ote8e+ Cetind de"$re roni a lui Ure !e( 7n Via&a romnea" %( ?-II @01;:G4 nr. pe sept.4 p. =<0 #i urm.4 oct.4 p. 1= #i urm.4 nov. #i dec4 p. ;D: #i urm. Minea pune ipoteza c" )reche #i/ar i scris cronica 7n lim$a latin". 8. P a s c u4 0li-orie Urea !e( Ia#i4 01;34 vezi 7ns" critica lui C. C. 8iurescu 7n Xonvor)iri literare( 'III, ABCA, p. ;;;5;=; #i =;; 5 =;2. 8. P a s c u4 0ri-ore Ure !e i Miron Co"tin( 7n Revi"ta riti %( an. -III4 01=D4 p. <: 5 <2. Dintre studiile mai vechi: &. -. 8 7 d e i4 Studiu a"u$ra roni arilor moldoveni din "e olul al FVII#lea( din $un t de vedere al lim)ei( metodei i u-et%rei( u o $re'a&% de V+ A+ Ure !ii( .ucure#ti4 0212C c . 7ns" #i recenzia interesant" pe care i/a "cut/o 't. ( r " # a n u 7n Convor)iri literare( ???III @0211G4 p. ;:<4 DD04 :324 :1:4 >;<4 ?:: @#i eKtrasG. Despre interpolarea lui 'imion Dasc"lul: D. ( n c i u 04 Ori-inile $rin i$atelor romne( .ucure#ti4 0130C acela#i4 ,a$a Iormo"u" *n tradi&ia noa"tr% i"tori %( 7n Lui Titu Maiore" u+

C?A

Oma-iu+ FV 'e)ruarie MCM4 .ucure#ti4 01334 p. <;3 5 <= 0C -eres &ndrei4 Notele la am%nuntele un-ureti din Leto$i"e&ul [%rii Moldoveneti al lui 0ri-ore Ure !e i Simion Da" %lul( 7n Revi"ta i"tori % romn%( III4 01==4 p. =20 5 =2:C I. N i a d $ e i4 Cer et%ri a"u$ra roni elor moldovene( I4 Ia#i4 01=1. 5io#rafia lui 0rec8e. I. ' $ i e r a4 0ri-oriu Ure !ie+ Contri)uiri $entru o )io-ra'ie a lui( 7n Analele A ademiei Romne( t. -4 Mem+ "e &+ i"t+( .ucure#ti4 02204 p. ;215=:> @#i despre chestia paternit"!ii cronicii #i de izvoarele eiG. I. Tanoviceanu4 0enealo-ia 'amiliei Ure !e( 7n Ar!iva( Ia#i4 I? @0212G4 p. ;=D #i urm. .io%ra ia lui Nestor )reche a ost reconstituit" de Nte an (r"#anu4 Croni ari moldoveni din "e olul al FVII#lea( .ucure#ti4 02114 p. =D 5 :>. Tot acolo paternitatea lui 8ri%ore asupra cronicii4 p. :> 5 <=. I. Tanoviceanu4 Contri#)u&iuni la )io-ra'iile unora din roni arii moldoveni( ia Analele A ademiei Romne( t. ??-II4 Mem+ "e &+ i"t+( .ucure#ti4 013D5 013:4 p. ;;>5D;34 cuprinde noti!e $io%ra ice 7n le%"tur" cu chestiunea paternit"!ii cronicii. E. de . a r ^ i n s R i4 Htiri nou% a"u$ra 'amiliei Ure !e( 7n ,rino" lui D+ A+ Sturd8a( .ucure#ti4 013=4 p. 01> 5 ;004 cuprinde in orma!ii din arhivele polone privitoare la pri$e%ia lui Nestor )reche #i a amiliei sale. Cost"chescu Mihai4 De"$re neamul de )oieri moldoveni Ure !e( u o a8ia unor tiri *ntr#un do ument de la Du a Vod% din 2>C2( "e$t+ 5( 7n Cer et%ri i"tori e( an. I-4 01;24 p. => 5 D>. D. 8"zdaru4 O tire de"$re 0r+ Ure !e+ Note i inter$ret%ri( an. ?4 01=D4 p. =:; 5 =:=. I. M i n e a4 O tire de"$re 0li- rie Ure !e( 7n Cer et%ri i"tori e( an. -II/I?4 01=;/ 01==4 p. 03D/ 00;. 7n a ar" de aceste studii #i articole4 s/au pu$licat 7n timpul din urm" o mul!ime de #tiri rlsp7nditeB. 7n di erite colec!O de documente #i reviste @cu deose$ire 7n: 8hi$nescu4 Surete i i"voade #i 7n revista Ioan Ne ul ea1+ Ntirile ast el 7mpr"#tiate au ost culese 7n cea mai mare parte 7ntr/un inventar4 de Aucian Predescu4 7n Ar!iva( Ia#i4 01=34 p. 02D. N. I o r % a4 I"toria literaturii romneti( I4 ed. II4 .ucure#ti4 01;:4 p. ;2: 5= 0=4 #i introducerea d/lui C. C. 8 i u r e s c u la edi!ia cronicii4 pu$licat" 7n colec!ia EClasicii romni comenta!iF4 amintit" mai sus. Cronica a ost atri$uit" lui Nestor )reche de .. P. O a s d e u4 7n Ar!iva i"tori % a Rom+( I4 p. 00>4 #i Columna lui Traian( III4 02>;4 p. ;>D. MI,(N C('TIN -I&L& Miron Costin4 continuatorul lui 8ri%ore )reche4 este iul lui Ioan Costin. Mama lui4 'a ta4 iica lui Miron 'ul%erul4 era pe de o parte nepoat" lui Isaia .alica4 cumnatul lui 8ri%ore )reche4 pe de alt" parte nepoat" #i lui Miron .arnovsRi4 domnul Moldovei. 7n domnia lui Miron .arnovsRi4 Ioan Costin este hatman al Moldovei #i4 datorit" le%"turilor de rudenie4 #i omul de 7ncredere al domnului. .arnovsRi4 care tr"ia ca pri$ea% 7n Polonia4 unde avea t7r%uri #i sate4 usese chemat de $oieri 7n domnie dup" detronarea lui &leKandru Ilia# @0<==G. Duc7ndu/se apoi cu alai de curteni4 $oieri4 preo!i #i c"lu%"ri la Constantinopol4 pentru ca4 potrivit cu ceremonialul o$i#nuit4 s" s"rute poala 7mp"r"!iei #i s" capete stea% de domnie4 este 7nchis 7mpreun" cu to!i $oierii care veniser" cu ;2;

el. 7ritre ace#tia se a la #i postelnicul Costin. Miron Costin a notat el 7nsu#i zilele de %roaz" pe care tat"l s"u le/a petrecut la Constantinopol atunci. Miron .arnovsRi este decapitat din porunca vizirului #i trupul lui st" at7rnat 7naintea cur!ii 7mp"r"te#ti o zi4 umpl7nd de v7lv" 7ntre%ul 'tam$ul. 'pre sear"4 vizirul d" porunc" ceau#ilor s" scoat" din temni!" pe chehaia nenorocitului domn. Este scos tat"l lui Miron Costin4 care4 ridic7nd trupul lui .arnovsRi4 7l duce la patriarhie #i acolo Epe scurt4 cum au l"sat vremurile atunci4 7l astruc"F0 7n patriarhie. & treia zi4 7n toiul nop!ii4 un caic trimis din porunca vizirului la temni!" ridica pe Costin postelnicul. 'pre %roaza $oierilor care credeau c"/0 duc noaptea s"/0 7nece ori s"/0 munceasc" pentru averile lui .arnovsRi/vod"4 Costin postelnicul e adus 7naintea vizirului4 unde a l" porunca 7mp"ratului c" s7nt slo$ozi s" mear%" s"/#i alea%" domn pe cine vor voi. Costin4 cu su letul E7ntors de spaim"F4 se 7napoiaz" la temni!"4 aduc7nd vestea cea $un" celorlal!i $oieri. Ai$era!i4 se adun" cu to!ii #i4 !in7nd s at4 ale% ca domn pe Meise Movil". &cest episod dramatic din via!a postelnicului Costin a l"sat o 7ntip"rire ne#tears" 7n su letul lui #i el constituie motivul principal care 7l va determina4 peste un an4 s" p"r"seasc" pentru totdeauna Moldova #i s" apuce calea eKilului. Domnia lui Moise Movil" @0<==50<=DG n/a ost norocoas". &$ia instalat4 #i 7n al doilea an de domnie4 &$aza/pa#a intr" 7n Moldova cu oaste turceasc" #i munteneasc"4 sile#te pe domnul Moldovei #i pe $oierii s"i s" i se al"ture #i pornesc cu to!ii contra Poloniei. Aa asediul cet"!ii Cameni!a4 se r"sp7nde#te 7n ta$"ra turceasc" zvonuA4 pus la cale de hatmanul Costin4 c" vine dinspre p"durea Nado$orului o oaste c"z"ceasc" 7n ajutorul polonilor. &$aza/pa#a hot"r"#te retra%erea peste Nistru #i4 7n drum atac" un t7r%u/#or 5 'tudenica 5 a c"rui %arnizoan" militar" iz$ute#te peste noapte4 cu ajutorul moldovenilor4 s" se strecoare din cetate. Trec7nd Nistrul spre Ia#i4 &$aza/pa#a prinde de veste c" a ost am"%it #i4 desc"lec7nd cu corturile 7n #esul la#ului4 7n preajma m"n"stirii .alica4 pune la cale s" prind" a doua zi pe to!i $oierii moldoveni4 s"/i le%e 7n o$ezi #i s"/i duc" la 7mp"r"!ie. 7n#tiin!at de aceasta printr/ un prieten turc4 postelnicul Costin4 care sim!ise cu un an 7nainte iorul mor!ii la Constantinopol4 u%e cu al!i $oieri la m"n"stirea Po$rata #i de acolo p"r"se#te pentru totdeauna Moldova4 re u%iindu/se 7n Polonia4 unde este $ine primit. &ci4 7n 0<=24 dieta polon"4 Eav7nd 7n vedere 5 zice actul dietei 5 7nsemnatele servicii aduse re%elui #i statului 7n di erite eKpedi!ii r"z$oiniceF4 prime#te ca Eindi%en polon #i ca no$il polon pe Iancu Costin cu iii s"i: &leKandru4 Miron #i PotomirF. Copilria n +olonia. E prima dat" c7nd cronicarul nostru apare men!ionat 7n acte. Tat"l4 hatmanul Costin4 moare 7n eKil. +iul s"u4 Miron4 era a$ia 7n v7rst" de : ani la data c7nd i se acorda indi%enatul polon. Primit" 7n r7ndurile no$ilimii4 amilia Costin #i/a alc"tuit4 dup" datin"4 #i un $lazon4 pe care un act contimporan polon ni/0 descrie ast el: 7n c7mp al$astru4 un 7n%er 7m$r"cat 7n armur" cavalereasc" #i !in7nd o spad". Deasupra coi ului4 7n coroan"4 o m7n" 7narmat" cu o spad". 0 7n%ropa. C?9

Ca to!i eKila!ii moldoveni care o$!ineau cet"!enia polon"4 hatmanul Costin a c"utat s"/ #i ac" #i el un rost4 arend7nd o mo#ie 7n starostia de .ar4 Novosiilca/Nova. &st el se l"muresc 7mprejur"rile 7n care Miron Costin este adus s" petreac" v7rsta copil"riei #i s"/#i 7nceap" instruc!iunea 7n lim$a polon"4 pe care va ajun%e s" o st"p7neasc" a#a de $ine4 7nc7t mai t7rziu va scrie o cronic" 7ntrea%" 7n ele%ante versuri polone. Dup" propria lui m"rturie4 7n 0<D< urma cursurile cole%iului iezuit din .ar4 un or"#el la %rani!a Moldovei4 cu un important depozit pentru vinurile aduse de ne%ustorii moldoveni. Cole%iul din .ar 5 dup" cum ne l"mure#te P. P. Panaitescu 5 usese deschis de iezui!i 7n 0<=<4 7ntr/o cas" de piatr"4 cu %r"din" 7mprejurul ei4 #i era condus4 pe vremea c7nd Miron Costin 7#i "cea studiile acolo4 de rectorii 'tanislav `it^insRi4 7n 0<D<4 #i de +rancisc CzarniecRi4 ratele unuia din cei mai %lorio#i hatmani ai Poloniei4 Nte an CzarniecRi. ,ectorii erau ajuta!i 7n instruc!iunea #i educa!ia elevilor de opt/doisprezece preo!i4 de trei/patru ma%istri #i de c7!iva ra!i. Pro%ramul de studii tre$uie s" i ost acela#i ca #i 7n celelalte cole%ii iezuite din Polonia. Cursul complet era 7mp"r!it 7n cinci clase: trei de %ramatic" #i dou" de umanioare 5 7ntre acestea era #i retorica. .aza studiului era lim$a latin"4 care servea ca lim$" de conversa!ie 7ntre elevi4 a#a cum 7n unele pensioane din vremea noastr" se 7ntre$uin!a ca lim$" de conversa!ie ranceza sau %ermana. 7n acest cole%iu urma cursurile Miron Costin 7n vara anului 0<D>4 c7nd4 pe vremea EsecereiF4 7n drumul de la sat 5 adic" de la mo#ia p"rinteasc" 5 spre ora#4 a ost surprins de acea %roaznic" n"val" a stolurilor de l"custe4 care a durat ciBteva zile #i pe care avea s/o descrie cu at7ta plasticitate4 mai t7rziu4 7n cronica sa. 7n vara anului urm"tor4 c7nd4 7n marea r"scoal" a cazacilor4 ostile hatmanului c"z"cesc ChmielnicRi se apropiau de .ar4 rectorul cole%iului4 CzarniecRi4 se re u%iaz" cu pro esorii #i cu toat" #coala la Cameni!a. Nu #tim 7ns" dac" #i Miron Costin a urmat mai departe #coala la Cameni!a. .arul a c"zut 7n m7na r"zvr"ti!ilor #i a ost 7n parte distrus. 7n acest timp4 tat"l lui Miron Costin moare. Doi ani mai t7rziu4 7n 0<:34 Miron Costin4 care nu avea dec7t 0> ani4 prime#te 7n arend" mo#ia Novosiilca/Nova. 7n 0<:0 se a la 7n oastea re%elui polon4 lu7nd parte la luptele contra cazacilor. 7ntoarcerea 7n Moldova. Cui7nd dup" aceasta4 7n 7mprejur"ri pu!in cunoscute4 Miron Costin se 7ntoarce 7n Moldova. &pari!ia acestui t7n"r 7nv"!at venit din Polonia tre$uie s" i "cut senza!ie 7ntre rudele #i vechii prieteni ai tat"lui s"u. Doi dintre cei mai de seam" $oieri ai timpului4 Toma #i lor%achi Cantacuzino vistiernicul2 5 Ecari capete ca acelea4 ne spune Miron Costin4 a$ia de au avut c7ndva !ara sau de va mai aveaF 5 7l 7m$r"!i#eaz" cu mult" simpatie. -remurile 7n care Miron Costin se 7ntoarce 7n Moldova s7nt dintre cele mai tur$uri. &$ia se 7ncheiase nunta lui Timus cu domni!a ,uKandra #i dom/ 0 Erau ra!i cu postelnicul Constantin Cantacuzino din Lara ,omneasc"4 marele $oier al lui Matei .asara$ #i4 deci4 unchi ai iilor acestuia4 Ner$an Cantacuzino domnul @0<>25 0<22G #i 7nv"!atul cronicar Constantin Cantacuzino stolnicul. Toma !inea 7n c"s"torie pe sora mamei lui Miron Costin. ;2D

nia lun%"4 ericit" #i $o%at" a lui -asile Aupu @0<=D50<:=G4 m"cinat" de am$i!ia t7n"rului s"u $oier 8heor%he Nte an4 7ncepe s" se n"ruie. Cur7nd dup" intrarea cronicarului 7n Moldova4 7n '"pt"m7na Patimilor4 se r"sp7nde#te 7n Ia#i zvonul c" o#tiri un%ure#ti #i muntene au intrat 7n Moldova. ( scrisoare a lui Cio%olea sp"tarul c"tre -asile Aupu4 trimis" 7n tain" printr/un c"lu%"r4 dezv"luie complotul urzit de 8heor%he Nte an. Dar toate s7nt prea t7rziu. 'urprins 7ntre dou" ocuri4 rontul un%uresc cu 8heor%he Nte an4 la ,oman4 #i cel muntenesc4 dincolo de +oc#ani4 -asile Aupu se vede nevoit s" se retra%" cu toat" casa #i $oierii de curte spre Ootin4 de unde trimite dup" ajutor 7n Polonia4 la %inerii s"i4 #i 7n )craina4 la cuscrul s"u ChmielnicRi4 hatmanul cazacilor. 7n lupta deschis" atunci 7ntre -asile Aupu #i 8heor%he Nte an4 Miron se a la 7mpreun" cu protectorii s"i4 ra!ii Toma #i Ior%achi Cantacuzino4 7n ta$"ra lui -asile Aupu. C7nd domnul #i curtea ajun% la limanurile Nistrului4 Miron Costin este 7ns"rcinat cu misiunea delicat" de a cere ajutor starostelui de Ca/meni!a4 Petru Poto!Ri4 de la care era -asile Aupu 7n drept s" se a#tepte la recuno#tin!"4 7n urma sprijinului pe care i/0 d"duse ca s" scape din ro$ia t"t"/rasc". De#i p"rin!ii cronicarului nostru p"r"siser" pentru totdeauna Moldova din pricina lui -asile Aupu4 totu#i el #i/a 7mplinit cu credin!" misiunea. Petru Poto!Ri nu se a la 7ns" 7n Cameni!a #i solul a tre$uit s" purcead" cale de trei zile mai sus4 la ni#te ocine ale aceluia. 'tarostele4 a l7nd cele 7nt7mplate4 #i/a l"sat tre$urile #i a pornit 7ndat" spre Cameni!a s" sar" 7n ajutorul domnului moldovean. 7n acest r"stimp 7ns"4 -asile Aupu4 7mpins de armatele lui 8heor%he Nte an4 a trecut Nistrul4 l"s7nd cetatea Ootinului 7n m7na vr"jma#ului. Ce s/a 7nt7mplat dup" aceasta nu #tim precis. Aa a doua 7ncercare a lui -asile Aupu de a/#i rec"p"ta tronul4 cu ajutorul %inerelui s"u Timus5/care avea s" cad" 7n tran#eele din jurul 'ucevei4 r"pus de o #rapnel" 5 Miron Costin se a la 7n ta$"ra lui 8heor%he Nte an. Aa 7nt7lnirea noului domn moldovean cu cele dou" c"petenii ale o#tirilor str"ine venite 7n ajutorul s"u 5 PetRi Istvan4 Es"rdarul lui ,aco!iF4 #i CondracRi4 EpolcovniculF re%elui polon5Miron Costin serve#te ca t"lmaci pentru lim$a polon" #i are ast el prilejul s" reproduc"4 cuv7nt cu cuv7nt4 discu!iunea urmat" 7ntre cele dou" c"petenii cu privire la planul de atac al ta$erei lui -asile Aupu4 sprijinit" de cazacii lui Timus. Domnia lui 8heor%he Nte an a ost norocoas" pentru Miron CostinC Ede la el mult" mil" am avutF4 spune 7nsu#i. 8heor%he Nte an era dealt el un domn 7nv"!at #i 7n!elept 5 la curtea lui se a la #i Milescu 5 #i4 dup" m"rturiile $oierilor mai $"tr7ni4 era mai priceput la 7nv"!area solilor #i la r"spunsul scrisorilor dec7t -asile Aupu. 'u$ 8heor%he Nte an4 Miron Costin ia parte la eKpedi!ia 7n Muntenia pentru potolirea seimenilor care se r"zvr"tiser" contra domnului #i amenin!au lini#tea !"rii. Dup" o domnie de patru ani 7ns"4 8heor%he Nte an este mazilit de turci4 deoarece n/a vroit s" se duc" la Constantinopol ca Es" s"rute 5 dup" ceremonialul o$i#nuit 5 poala 7mp"r"!ieiF. 7n domnia urm"toare4 a lui 8hica/vod" @0<:2G4 Miron Costin are prilejul s"/#i l"r%easc" cuno#tin!ele despre neamul #i p"m7ntul romnesc. -izirul Uiupruli4 hot"r7t s" 7nl"ture din scaun pe ,Roczi4 porunce#te domnilor romni s" secondeze campania 7ntreprins" de el 7n &rdeal. 8hica/vod" este ast el nevoit s" porneasc" cu $oierii #i armata 7n Muntenia4 unde se 7nt7lne#te cu celelalte o#ti #i4 7mpreun7ndu/se cu t"tarii4 intr" 7n &rdeal pe la .ra#ovC de/acolo ;2:

r"z$at prin !ara t rsei spre 'i$iuC se urc" 7n sus spre inima &rdealuluiC v"d cum t"tarii dau oc #i pre ac 7n cenu#" &l$a/Iulia @."l%radulG #i cuceresc4 7n ine4 &mla#ul. Campania4 care se 7ncheie cu alun%area lui ,Roczi de pe tronul &rdealului4 dureaz" cinci luni4 din au%ust p7n" t7rziu 7n decem$rie4 c7.id moldovenii se 7ntorc4 pe la ' . Nicolae4 7n 'uceava. Patru ani mai t7rziu4 7n r"z$oiul 7ncins 7ntre turci #i %ermani4 moldoveni #i muntenii4 dup" porunca vizirului4 s7nt sili!i s" ia parte #i la aceast" campanie. Miron Costin4 care era pe atunci p7rc"la$ de Ootin4 plec7nd cu domnul s"u4 Da$ija/vod"4 #i cu oastea spre )jvar4 are din nou prilejul s" colinde melea%uri romne#ti #i s" priveasc"4 la Turnu/'everin4 prin apa limpede a Dun"rii4 pra%urile podului lui Traian. Ce ad7nc r"sunet au avut aceste ruine 7n su letul ve#nic curios #i iscoditor al cronicarului se vede din aptul c"4 ;3 ani mai t7rziu4 amintirea lor tr"ia 7nc" puternic. &ceste campanii4 care duc pe c"rturarul moldovean prin Muntenia #i &rdeal4 s7nt pentru activitatea lui literar" de o 7nsemn"tate deose$it"C el a avut 7n aceste c"l"torii prilejul s" cunoasc" #i s" simt" prin propria lui eKperien!" unitatea neamului romnesc4 pe care avea s" o eKpuie4 cu at7ta c"ldur"4 mai t7rziu4 7n cartea De neamul moldovenilor+ Miron Costin4 prin cultura lui lar%"4 prin inteli%en!a lui ascu!it"4 prin ener%ia #i prin su letul s"u pasionat4 s/a impus 7n divanurile domne#ti #i a ost 7ns"rcinat deseori cu misiuni diplomatice %rele. &st el4 7n toiul luptelor dintre turci #i poloni4 pe c7nd turcii atacaser" Cameni!a4 vizirul care comanda o#tirile turce#ti a cerut lui Petriceicu/vod" @0<>;50<>DG s"/i trimit" un $oier cu care s" discute unele chestiuni 7n le%"tur" cu nevoile o#tirii turce#ti. Petriceicu a ales atunci din to!i $oierii !"rii4 Emai de trea$" la voroav"F4 pe Miron Costin. Iat" cum poveste#te Neculce convor$irea dintre vizir #i Miron Costin: ENi mer%7nd Miron Costin la cortul vezirului4 pusu/0/au vezirul de au #ezut 7naintea lui. Ni i/au zis vezirul s"/i spuie drept: pare/le lor $ine c" au luat 7mp"r"!ia Cameni!a4 ori $aI Iar" Miron au r"spuns c" se teme a spune drept. -ezirul au z7m$it a r7de #i i/au zis s" %r"iasc"4 s" nu se team". &tunci Miron au zis: '7ntem noi moldovenii $ucuro#i s" se l"!easc" 7mp"r"!ia 7n toate p"r!ile c7t de mult4 iar peste !ara noastr" nu ne pare $ine s" se l"!easc". &tunce vezirul iar au r7s #i i/au zis: Drept ai %r"it.F Cu aceast" ranche!" de caracter4 Miron Costin a c7#ti%at inima vizirului #i a ost mult de ajutor Moldovei 7ntr/un ceas de cump"n". -izirul inten!iona s" lase oastea turceasc" s" ierneze 7n Moldova4 dar cronicarul 0/a convins c" !ara este s"rac" #i nu va putea $irui oastea cu 7n4 %r"un!e #i celelalte provizii4 iar de alt" parte trupele turce#ti ar i necontenit h"r!uite de pod%heazurile polone. 7n prim"vara urm"toare4 re7ncepe r"z$oiul 7ntre turci #i poloni4 7n jurul Ootinului. Petriceicu/vod"4 domnul Moldovei4 7n!ele%7ndu/se cu 8ri%ore 8hica al Munteniei4 trec de partea polonilor4 #i turcii s7nt 7n r7n!iC 8ri%ore 8hica 7ns"4 mai #iret4 se duce la ($luci!a unde se a la vizirul4 ca s" se dezvinov"!easc"4 #i de acolo la Constantinopol4 unde iz$ute#te s"/#i 7nt"reasc" tronul. Petriceicu/vod"4 r"mas credincios polonilor4 hot"r"#te s" se duc" spre Cern"u!i cu toat" oastea moldoveneasc"4 pentru ca s" ias" 7n 7nt7mpinarea unui corp de armat" polon" ce se a#tepta s" vin" 7n !ar". Momentele erau critice pentru Moldova: armata turceasc" era numeroas" #i $ine or%anizat"C muntenii trecu/ ;2<

sera de partea turcilorC la hotarele Nistrului4 t"tarii a#teptau porunca s" 7ncalece #i s" intre dup" ja 7n Moldova. 7n acele clipe de mari r"m7nt"ri4 $oierii #i c"pitanii slujitorilor se s "tuiesc 7ntre ei #i se duc la Petriceicu4 ru%7n/du/0 s"/i 7n%"duie a se duce pe la casele lor s"/ #i pun" so!iile #i copiii 7n si%uran!" de invazia t"t"rasc". Petriceicu le r"spunde cu sume!ie #i/i opre#te s" plece. &tunci se ridic" din mijlocul tuturor Miron lo%o "tul4 care r"spunde domnului aceste cuvinte m7ndre: E(ri s" ie voia m"riei tale4 ori s" nu ie4 noi nu ne vom l"sa casele s" le iee t"tariiC #i s/au 7nchinat #i au zis: s" ii m"ria ta s"n"tos4 #i au ie#it a ai"F. Ni dup" el4 to!i ceilal!i $oieri #i c"pitani4 prinz7nd curaj4 au venit s" se 7nchine domnului #i au ie#it a ar"C apoi4 7nc"lec7nd pe cai4 au plecat 7n jos4 unde s/au 7nt7lnit cu $oierii r"ma#i credincio#i turcilor. &ceast" atitudine d7rz" a lui Miron Costin #i a celorlal!i $oieri moldoveni a m7ntuit Moldova de o mare nenorocire. Polonii au ost 7nvin#i4 iar Petriceicu4 cu mitropolitul Doso tei #i cu o parte din $oierii p"m7nteni r"ma#i credincio#i polonilor4 au tre$uit s" p"r"seasc" !ara. 7n locul lui Petriceicu este numit 7n domnie Dumitra#cu Cantacuzino @0<>DG. Ae%"turile cu Polonii. Imediat dup" 7nsc"unarea noului domn4 Miron Costin a ost trimis4 prin &rdeal #i Maramure# 5 iindc" nordul Moldovei era 7nc" teatrul luptelor turco/ polone 5 7n solie c"tre marele hatman al Poloniei #i viitorul re%e Ioan 'o$iesRi. Aa 03 aprilie 0<>D Miron era primit de 'o$iesRi la mo#ia acestuia4 la PielaszRo^ce. El cerea 7n numele domnului s"u retra%erea %arnizoanelor polone din Moldova #i o erea media!iunea !"rii sale pentru 7ncheierea p"cii 7ntre poloni #i turci. Cu acest prilej Miron Costin intr" 7n str7nse le%"turi cu Marcu MatczinsRi4 prietenul lui 'o$iesRi4 c"ruia 7i va dedica4 mai t7rziu4 cronica sa scris" 7n lim$a polon". Ae%"turile cu polonii continuar" #i 7n anii urm"tori. 7n 0<>> un runta# al vie!ii politice polone4 Ioan 8ninsRi4 este trimis la Poart" ca s" 7nt"reasc" pacea care pusese cap"t r"z$oiului turco/polon. 7n Moldova domnea &ntonie ,uset @0<>:50<>2G. Miron Costin4 care era mare lo%o "t4 iese 7n 7nt7mpinarea solului cu toat" $oierimea4 c"lare4 la o mil" dep"rtare de ora#. Pe timpul c7t este %"zduit 7n Ia#i4 le%"turile dintre sol #i marele lo%o "t s7nt continui #i amiliare: Miron trimite pe iul s"u4 Ioan4 s" !in" solului o cuv7ntare 7n lim$a latin"4 iar solul trimite daruri cronicarului. Aa plecare4 Miron Costin #i iii s"i 7nso!esc solia dou" ore a ar" din ora#. Ni s/a p"strat4 din ericire4 coresponden!a solului cu Miron Costin4 din care se vede c" polonul era $ucuros s" discute cu marele $oier moldovean4 pentru $inele cre#tin"t"!ii. *iarul soliei4 pe l7n%" latura politic"4 con!ine #i #tiri privitoare la istoria Moldovei4 pe care 8ninsRi le/a cules desi%ur de la Miron Costin. Pri$e%ia 7n Polonia. Napte ani mai t7rziu4 Miron Costin este silit de 7mprejur"rile vie!ii s" se re u%ieze 7n Polonia. Era 7n 0<2=4 dup" campania din jurul -ienei4 la care moldovenii #i muntenii luaser" parte ca vasali ai turcilor. -iena usese despresurat" de re%ele Poloniei4 Ioan 'o$iesRi. Domnul Moldovei4 Duca/vod"4 dup" o campanie care !inuse mai $ine de o jum"tate de an4 se 7ntorsese cu oastea prin &rdeal #i se a la la mo#ia sa4 Domne#ti. ( $un" parte din $oierime #i o#tire se 7mpr"#tiase pe la casele lor4 a#a c" domnul se a la cu ;2>

c7!iva $oieri #i cu un num"r restr7ns de osta#i. 7n r"stimp4 Petriceicu/vod"4 ajutat de cazaci #i poloni4 ocupase la#ul #i4 a l7nd c" Duca/vod" se a l" la Domne#ti4 repede 7ntr/acolo un pod%heaz. Domnul4 s "tuit de hatmanul .uhu#i4 voie#te s" se retra%" spre +oc#ani4 dar Miron Costin4 7n#el7ndu/se asupra situa!iei4 7i spuse: ECe putere au ei s" vie asupra m"riei taleI '" nu d"m locul4 c" p"m7ntul acesta e r"m7ntat cu s7n%ele mo#ilor #i al str"mo#ilor no#triF. ' atul a ost 7ns" atal. Domnul #i $oierii s7nt prin#i #i du#i 7n Polonia4 unde s7nt !inu!i 7n captivitate. Aa ;0 martie4 hatmanul &ndrei PotocRi 7i prezint" re%elui 'o$iesRi la Wa^oro^. De#i documentele contimporane nu ac men!iune de aceasta4 se pare totu#i c" Miron Costin era #i el din suita domnului prizonier. ,e%ele avea atunci la inim" o eKpedi!ie 7mpotriva turcilor. Personalitatea lui Miron Costin4 care #tia $ine lim$a polon" #i care era Eun oarte inteli%ent o$servator #i cunosc"tor al a acerilor turce#tiF4 a "cut o impresie a#a de puternic" asupra re%elui4 7nc7t acesta4 7n loc s"/0 trimeat" su$ paz" cu Duca la A^o^4 0/a l"sat li$er #i i/ a d"ruit ca locuin!" pavilionul re%al de v7n"/toare de la Daszo^a4 l7n%" 'trPi4 unde Miron Costin s/a instalat 7n prim"vara anului 0<2D. &cest eKil are o importan!" deose$it" pentru activitatea literar" a cronicarului4 iindc" 7n timpul acesta a pl"smuit el o poem" polon"4 de care ne vom ocupa 7ntr/un capitol urm"tor. 7n Polonia Miron Costin a stat p7n" 7n noiemvrie 0<2:. 7nr"sti mp 7n Moldova se urcase pe tron Constantin Cantemir4 un vechi o i!er al lui Ioan Cazimir4 care comandase o#tirile poloneze 7n luptele contra suedezilor. Aa 0> septemvrie 0<2: Miron Costin prime#te de la ratele s"u -elicico o scrisoare 7n care acesta 7i povestea c" la scena 7nt7lnirii lui Constantin Cantemir cu serasRerul 'oliman/pa#a4 acesta st"ruise de -elicico s" scrie ratelui s"u s" se 7ntoarc" c7t mai cur7nd 7n Moldova4 c" nu va re%reta. Miron Costin a tre$uit s" a#tepte 7ns" dou" luni p7n" ce a o$!inut consim!"m7ntul re%elui. Cronicarul se 7ntoarce 7n Moldova oarte sc"p"tat4 dup" cum ne 7ncredin!eaz" Neculce. Domnul4 vroind s"/0 7ndep"rteze de %rani!ele polone4 7l nume#te staroste de Putna4 unde cronicarul se distin%e prin ener%ia cu care a distrus $andele de t7lhari care n"p"diser" #i je uiau atunci sudul !"rii. Conflictul cu C. Cantemir. 1oartea. Cur7nd dup" aceasta iz$ucne#te con lictul 7ntre Cantemire#ti #i Costine#ti. Cantemir/vod" era un domn $"tr7n4 care nu #tia carte #i era $ucuros s" se razime pe amiliile $oiere#ti mai m"runte #i pe mazili4 ceea ce a st7rnit nemul!umirea marilor $oieri. 7n atmos era de har!" cu vechii $oieri4 -elicico Costin 0/a 7n!epat 7n c7teva r7nduri pentru ne#tiin!a lui de carte. Nici Miron Costin nu 0/a cru!at. Neculce ne spune c" 7ntr/ un r7nd4 la osp"!4 i/ar i zis: EMai des cu paharele #i mai rar cu o$l"duirile4 c"/i vrea m"ria ta s"/!i dai sama #i n/ai putea l= &cestea au adus o 7n"sprire a raporturilor dintre cronicar #i domn4 dar se pare c"4 7n cele din urm"4 se 7mp"/caser"4 c"ci domnul consim!ise s" lo%odeasc" pe iica sa4 'a ta4 cu iul lui Miron Costin4 P"tra#cu. +amilia Costine#tilor se credea prin aceast" le%"tur" cu domnul 7n deplin" ericire4 c7nd se dezl"n!ui tra%edia ei. 7mprejur"rile nu ne s7nt $ine l"murite. Neculce ne poveste#te c" -elicico intrase 7ntr/ un complot pentru r"sturnarea lui Cantemir. Complotul a avut loc ;22

cu prilejul c"s"toriei unui cumnat al lui -elicico. )nul din $oierii care au luat parte4 la $anchet4 Ilie Li escu4 pe care contimporanii l/au poreclit +ri%e/-ac"4 a dezv"luit Conspira!ia. Dimitrie Cantemir4 care roman!eaz" $io%ra ia tat"lui s"u4 ne poveste#te cu am"nunte dramatice 7mprejur"rile 7n care tat"l s"u ar i prins irele complotului4 7n solia trimis" la curtea lui .r7ncoveanu su$ conducerea %inerelui s"u4 Aupu .o%dan4 a amestecat 7nadins pe unul din conspiratori4 pe care 7ns" 0/a dat 7n %rija celorlal!i ca s"/i urm"reasc" de aproape toate mi#c"rile 7n .ucure#ti. Aa 7ntoarcerea soliei4 a l" c" cel $"nuit st"tuse mai tot timpul 7n le%"tur" cu stolnicul Constantin Cantacuzino4 unchiul lui .r7ncoveanu. Constantin Cantemir tace. Dar 7ntr/o sear"4 7n!ele%7ndu/se cu %inerele s"u4 7ntinde o curs" $oierilor $"nui!i4 care s7nt adu#i pe r7nd la palat4 7mpreun" cu solul de la .ucure#ti. Ai se cere tuturor s" dea declara!ie asupra conspira!iei. 'olul 5 dup" spusele lui D. Cantemir 5 ar i declarat c" usese trimis de Costine#ti cu misiunea de a/i comunica lui .r7ncoveanu c" ei vor pune la cale uciderea lui Cantemir #i a casei sale4 cu prilejul lo%odnei ce urma s" ai$" loc4 #i/i cereau sprijinul pentru aducerea 7n domnia Moldovei a lui -elicico Costin. &cesta4 chemat4 nu recunoa#te cele declarate4 pe care le consider" de Ecopil"riiF. Aa insisten!ele domnului4 el r"spunde m7ndru c" nu poate Em"rturisi ceea ce nu #tie4 chiar dac" vod" 7i porunce#te aceastaF. &tunci Cantemir4 nemaiput7ndu/#i st"p7ni m7nia4 0/a lovit cu $uzdu%anul 7n cap #i 0/a 7nchis 7n pivni!a palatului. +amilia Cup"re#tilor4 care era 7n rivalitate cu Costine#tii4 a s "tuit pe domn s" omoare pe -elicico4 din moment ce 0/a $"tut cu $uzdu%anul 7n cap. &tunci domnul a poruncit ca -elicico s" ie decapitat. Aa scena cumplitei pedepse a asistat #i iul domnului4 Dimitrie Cantemir. Dup" omor7rea lui -elicico4 Cup"re#tii au s "tuit pe domn s" puie cap"t #i lo%o "tului Miron4 c"ci acesta nu i/ar iei ta niciodat" uciderea ratelui s"u. Cantemir/vod"4 mt"r7tat4 a trimis #i dup" Miron Costin. Neculce4 care poveste#te lucrurile la patru decenii dup" 7nt7mplarea lor #i reprezint" ast el tradi!ia opiniei pu$lice de atunci4 ne spune c" Miron Costin nu era amestecat 7n complot. 7n timp ce acestea se petreceau la Ia#i4 cronicarul era la mo#ia sa4 ."r$o#i4 cople#it de o mare durere4 c"ci 7i murise so!ia #i era ocupat cu pre%"tirile de 7nmorm7ntare. Pe c7nd a#tepta preo!ii din satele 7nvecinate ca s" s"v7r#easc" prohodul 7nmorm7nt"rii4 sosesc 7mputernici!ii domnului ca s"/0 ridice #i s"/0 duc" la Ia#i. 'lujitorii trimi#i 7n acest scop 7l s "tuiesc s" u%" spre mun!i4 7ns" Miron Costin 5 #i aceasta e 7nc" o dovad" de nevinov"!ia lui 5 care se sim!ea cu cu%etul curat4 n/a vrut s" se salveze4 ci a cerut s" ie dus la Ia#i4 s" se dezvinov"!easc" 7n a!a domnului s"u. 7n timp ce era dus spre Ia#i4 sose#te v"ta ul de aprozi Macri4 cu porunca de a/0 ucide. &tunci 5 spune Neculce 5Macri4 care En/a voit s" se %7ndeasc" la su letul domnului s"u care era trecut de >3 aniF4 a dat porunc" s" ie Miron Costin decapitat @0<10G. &st el4 din r"utatea unui v"ta de aprozi4 care alt el n/ar i ie#it niciodat" din anonimat4 capul cel mai luminat4 mintea cea mai cuprinz"toare pe care a avut/o Moldova p7n" atunci a c"zut 7n z"pada drumului. ;21

C,(NIC& Cronica lui 8ri%ore )reche4 7n compila!ia lui 'imion Dasc"lul4 ducea istoria Moldovei de la al doilea desc"lecat p7n" la domnia a doua a lui &ren/vod" @0:1DG. )reche moare 7n 0<D>. Treizeci de ani mai t7rziu4 Miron Costin ia pana ca s" continue istoria Moldovei de unde o l"sase )reche. El avusese la 7nceput inten!ia s" urzeasc" istoria Moldovei pe un plan vast4 a#a cum v"zuse 7n istorio%ra ia polon"4 de la ori%inile neamului p7n" 7n zilele lui: E+ost/au 7n %hidul mieu4 iu$ite cetitoriule4 "% 9a leto$i"e&ul &rii noa"tre Moldovei din de" %le atul ei el dint*iu( carele au ost de Traian 7mp"ratul4 #i urzisem #i 7ncep"tura letopise!uluiC ce sosir" asupra noastr" cumplite aceste vremi de acmu4 de nu st"m de scrisoare4 ce de %rije #i suspinuri. Ni la acest el de scrisoare %7nd slo$od #i "r" valuri tre$uia#te4 iar" noi privim cumplite vremi #i cump"n" mare p"m7ntului nostru #i nou". Deci prime#te a ea"t% dat% atiia din truda noa"tr%( a "% nu "e uite lu rurile i ur"ul &%rii de unde au S$%r%"it a " rie r%$o"atul Ure !e vorni ul+= Din acest pasaj se vede clar c" Miron Costin urzise 7ncep"tura unui letopise! de la desc"lecarea dint7i4 adic" de la luptele lui Traian cu dacii #i de la colonizare4 dar c"4 din pricina cumplitelor vremi ce venir" asupra moldovenilor5 Ede nu st"m de scrisoareF5adic" r"z$oiul turco/polon @0<>;5 0<><G4 a tre$uit s"/0 p"r"seasc". E7ncep"tura letopise!uluiF4 de care vor$e#te 7n predoslovie4 a servit mai t7rziu ca temei pentru scrierea De neamul moldo# venilor+ P7n" atunci Miron Costin se mul!ume#te s" 7n "!i#eze contimporanilor s"i cronica de unde o l"sase 8ri%ore )reche: Leto$i"e&ul [%rii Moldovei de la Aron Vod% *n oa e( de unde e"te $%r%"it de Ure !e vorni ul de &ara de -io"( " o" de Miron Co"tin( vorni ul &%rii de -ie"( *n ora *n Iai( *n anul de la 8idirea lumii C26;( iar de la naterea M*ntuitorului lumii( lui I"u" Hri"to"( 2>C5+ Cronica a ost deci conceput" 7nainte de anul 0<>:4 c7nd autorul ei a dat/o unui copist Es/o izvodeasc"F4 adic" s" o copieze pe curat. Evident c"4 dup" copiere4 Miron a revenit asupra ei complet7nd/o4 ampli ie7nd/o4 corect7nd/o. Ea 7m$r"!i#eaz" istoria Moldovei pe un cuprins de << de ani4 de la a doua domnie a lui &ron/vod" @0:1:G p7n" la urcarea 7n domnie a lui Da$ija/vod" @0<<0G. De la 0:1: p7n" c"tre s 7r#itul domniei lui -asile Aupu4 Miron Costin poveste#te evenimentele dup" izvoare polone #i dup" tradi!ii interneC de la s 7r#itul domniei lui -asile Aupu4 cronicarul poveste#te aptele la care el 7nsu#i a ost martor #i p"rta#. &ceast" parte a cronicii are mai mult 7n "!i#area unor memorii. Miron Costin avea doar c7teva luni c7nd tat"l s"u4 hatmanul Ioan Costin4 trecuse cu amilia pentru totdeauna 7n Polonia. Tat"l murise 7n eKil #i Miron Costin 7mplinise ;2 de ani c7nd4 spre s 7r#itul domniei lui -asile Aupu4 se 7ntorsese 7n Moldova. Primit cu mult" simpatie de ra!ii Toma #i Ior%achi Cantacuzino4 t7n"rul eKpatriat este de la 7nceput introdus la curtea domneasc"4 unde4 7n timpul zilelor de restri#te4 este 7ns"rcinat cu misiuni de 7ncredere. Dup" r"sturnarea din domnie a lui -asile Aupu4 cronicarul r"m7ne 7n Moldova #i4 ure7nd repede treptele ierarhiei $oiere#ti4 este 7ntre$uin!at continuu 7n ;13

r"z$oaie ca t"lmaci pe l7n%" c"peteniile o#tirilor polone4 iar 7n timp de pace trimis 7n misiuni diplomatice la curtea re%ilor #i hatmanilor poloni. Prin ran%urile $oieriei sale @mare comis4 paharnic4 vornic al !"rii de jos4 mare lo%o "tGC precum #i prin cultura lui latin" #i polon"4 Miron Costin este ast el necontenit pe c7mpurile de lupt" #i 7n s atul intim al domnilor4 #i cuv7ntul lui are totdeauna %reutate 7n divanurile care urzesc istoria Moldovei din a doua jum"tate a veacului al ?-II/lea. 7ncep7nd deci de la s 7r#itul domniei lui -asile Aupu4 c7nd se 7ntoarce 7n !ar" #i intr" 7n via!a pu$lic"4 #i p7n" la domnia lui Da$ija/vod"4 unde se opre#te pana lui4 Miron Ccstin poveste#te evenimentele pe care el 7nsu#i le/a tr"it. Cronica lui are de aci 7nainte date 5 nu zicem mai interesante #i mai $o%ate 7n am"nunte colorate 5 dar 7n orice caz mai si%ure: ECe se vede cu ochii nu 7ncape s" ie 7ndoial" 7n cuno#tin!". &#a #i nou"4 iu$ite cetitoriule4 cu mult mai lesne ne este o scriere de aceste vremi4 7n care mai la toate ne/am prilejuit sin%uri a i.F Dar spa!iul de timp din cronic" pe care el 7l reconstituie dup" amintirile lui cuprinde numai opt ani @0<:=50<<0G. Pentru partea anterioar" venirii lui 7n !ar"4 p7n" la &ron/vod"4 unde se oprise letopise!ul lui )reche4 adic" pentru partea cea mai 7ntins" a cronicii4 care cuprinde :> de ani @0:1:/50<:;G din <04 Miron Costin este nevoit s" recur%" la tradi!ia oral" #i la cronicarii str"ini4 iindc"4 dup" cum m"rturise#te sin%ur4 E... letopise! de moldovean scris nu se a l"F. Izvoarele str"ine pe care le/a utilizat Miron Costin 7n urzeala cronicii sale au ost analizate pe lar% de P. P. Panaitescu4 7n In'luen&a $olon% *n o$era( i $er"onalitatea roni arilor 0ri-ore Ure !e i Miron Co"tin+ 'ursa principal" a lui Miron Costin pentru cronica sa a ost cronicarul polon PiasecRi 5 s"u cu numele latin Piasecius. Ca episcop timp de 0> ani @0<;>50<DDG 7n ora#ul de %rani!" Cameni!a4 cu care Moldova era in str7ns" le%"tur"4 a putut ast el s" ie $ine in ormat #i asupra celor ce se petreceau 7n !ara vecin". Cronica lui4 intitulat" C!roni a -e"torum in Euro$a "in-ulariorum( ap"rut" la Cracovia 7n 0<D24 cuprinde istoria evenimentelor europene dintre anii 0:2>5 0<=2 si se 7ncheie cu un scurt rezumat asupra evenimentelor dintre anii 0<=25H 0<D2.B De#i lupta dintre episcopul de Cameni!a #i iezui!i era 7n toiul ei pe vremea c7nd Miron Costin 7#i urma cursurile la cole%iul din .ar4 de#i aversiunile ridicate de cronic" au supravie!uit mult" vreme4 totu#i Miron Costin4 c"ruia desi%ur nu i/a r"mas necunoscut" aceast" lupt"4 n/a 7mp"rt"#it vederile #i du#m"nia educatorilor s"i. Cronica lui PiasecRi a "cut de la 7nceput senza!ie 7n Polonia #i a ost considerat" ca cea mai de seam" oper" a timpului s"u. ,e%ele -ladislav al I-/lea spune despre el: E,es non minus docte scriptas4 Quam %loriose et praeclare per eum %estasF. Cronica lui PiasecRi con!inea o mul!ime de #tiri interesante privitoare la istoria Moldovei4 pe care Miron Costin le/a trecut 7n cronica sa4 7m$in7ndu/le adesea cu #tiri culese din alte izvoare polone 5 pe care le vom vedea 7ndat"5 #i din tradi!ia oral". Din PiasecRi a 7mprumutat Miron Costin #tirile privitoare la urcarea pe tron a lui Nte an ,adu/vod"4 a lui Ieremia Movil"4 a lui Nte an ,"zvan4 precum #i cele privitoare: la cucerirea Moldovei de c"tre Mihai -iteazul4 la luptele polonilor cu Mihai -iteazul pentru 7nsc"unarea lui Ieremia ;10

Movil"4 la domnia lui Nte an Tom#a4 la luptele iilor #i %inerilor lui Ieremia Movil" pentru recucerirea tronului Moldovei4 la eKpedi!ia lui *olRie^sRi la Lu!ora4 $"t"lia de la Ootin 5 cu un cuv7nt evenimentele moldovene#ti 7n care au ost amesteca!i #i polonii4 p7n" la 0<;0. De la 0<;050<== nu se mai %"sesc #tiri interesante la PiasecRi privitoare la Moldova. Aa 0<== 7ncepe eKpedi!ia lui &$az/pa#a 7n Polonia. Aa aceast" eKpedi!ie s7nt sili!i s" ia parte #i moldovenii4 a c"ror oaste este condus" de tat"l lui Miron Costin4 care a ost 7n acele 7mprejur"ri de mare ajutor polonilor. PiasecRi poveste#te pe lar% aceast" eKpedi!ie turceasc" 7n Polonia #i 7mprejur"rile mor!ii lui &$aza/pa#a4 precum #i evenimentele care au z%uduit dup" aceea Polonia: r"scoala cazacilor #i a t"tarilor din .u%eac. 7n a ar" de PiasecRi4 Miron Costin a mai avut #i alte izvoare polone. Pentru eKpedi!ia polonilor 7n Muntenia 7mpotriva lui Mihai -iteazul4 Miron Costin s/a servit de o poem" polon" 7n versuri scris" de Iarosz (t^ino^sRi4 ajuns mai t7rziu secretar re%al #i care a luat parte personal la campania pe care o descrie. Poema poart" titlul pe care 7l red"m 7n traducerea romneasc": I8)*nda $rime9dioa"%( dar 'eri it%( a otirii m+"+ re-elui( ondu"% de "taro"tele Cameni&ei *n Muntenia( de" riere adev%rat%+ & ap"rut la Cracovia 7n 0<30 #i a ost apoi reprodus" 7n 7ntre%ime 7n edi!ia polon" a cronicii lui 8ua%nini: Croni a Sarma&iei euro$ene+ Din aceast" edi!ie polon" a lui 8ua%nini4 dat" de PaszRo^sRi4 a 7mprumutat Miron Costin multe #tiri privitoare la luptele de la &r%e#4 corect7nd unele erori #i 7nl"tur7nd4 cu $un/ sim!4 umpluturile retorice. Pentru r"scoala cazacilor de la pra%urile Nistrului #i a t"tarilor din Cri/meea4 care a tur$urat Polonia 7n ultimii ani ai #ederii lui 7ntre str"ini4 Miron Costin a utilizat o alt" cronic" 7n versuri4 a lui 'amuel T^ardo^sRi: R%8)oiul ivil u a8a ii i t%tarii( u Mo" ova i a$oi u "uede8ii i un-urii( are a &inu 2: ani( "u) domnia $realuminatului re-e al ,oloniei Ioan Ca"imir( ap"rut" 7n 0<:3. &ceast" cronic" rimat" a lui T^ardo^sRi a ost mult %ustat" de con/ temporani 5 a ost de patru ori prelucrat" 7n lim$a rutean" 5 #i autorul ei este considerat p7n" ast"zi ca cel mai mare poet epic polon din veacul al ?-II/lea. Desi%ur c" Miron Costin4 care pe vremea c7nd a ap"rut poemul lui T^ardo^sRi se pre%"tea s" se 7ntoarc" 7n Moldova4 a luiat cuno#tin!" #i de aceast" oper". Tre$uie s" su$liniem 7ns" aptul c" Miron Costin4 spre deose$ire de )reche4 nu 7mprumut" nic"ieri #i orma 7n care s7nt povestite evenimentele4 ci el prelucreaz" materialul istoric 7mprumutat4 ia numai aptele4 pe care le red" 7ntr/o orm" cu totul personal". 7n a ar" de #tirile pe care le cule%e din cronicile polone4 Miron Costin se adreseaz" #i $oierilor $"tr7ni de !ar"4 pe care/i aduce de mai multe ori ca m"rturie 7n cronica saC el se serve#te dar #i de tradi!ia oral". Epoca 7n "!i#at" de M. Costin este o epoc" de mari r"m7ntari 7n (rient4 de lupte 7nver#unate 7ntre dou" civiliza!ii cu totul di erite: turcii4 care4 su$ vizirul Uiupruli4 se str"duiau s"/#i croiasc" drum spre (rientC cre#tinii4 car<4 7nte!i!i de pap" #i de vene!ieni4 se z$"teau s" alun%e pe p"%7ni dincolo de Dun"re. 7n aceast" mare 7nc"ierare. Moldova #i Muntenia s7nt silite #i ele s" ia parte 5 dup" vechile capitula!iuni cu Poarta 5 dar pe c7nd domnii no#tri ;1;

se %"seau cu $oierii #i o#tirea 7n ta$"ra turceasc"4 %7ndurile #i sim!irea li se 7ndreapt" tainic c"tre stea%urile cre#tine. &ceast" stare de lucruri 7mparte Moldova 7n dou" ta$ere: una care4 urm7nd vechile tradi!ii politice4 r"m"sese credincioas" turcilorC alta care4 7nsu le!it" de e emerele succese ale cre#tinilor4 n"d"jduia s" scuture suzeranitatea turceasc" prin ajutorul polonilor. &$ia se 7nsc"una 7n Ia#i un domn cu ajutor turcesc4 #i4 de dincolo de Nistru4 $oierii pri$e%i ridicau un altul4 pe care/0 aduceau 7n !ar" cu oaste polon". Moldova este ast el teatrul unor lupte ratricideC multe capete de $oieri cad 7n !"r7n" #i s7nt 7n ipte 7n parii de la por!ile cet"!iiC multe amilii $oiere#ti s7nt silite4 la iecare domnie nou"4 s" plece 7n eKil. -remurile pe care Miron Costin ni le 7n "!i#eaz"4 cu un rar talent de povestitor4 reprezint" 7n istoria Moldovei panta de dec"dere4 epoca de a%onie a ultimelor r"m"#i!e de autonomie. ,areori se petrece 7n istorie4 7ntr/un timp a#a de restr7ns #i pe un petic de p"m7nt a#a de mic4 mai mult" 7nv"lm"#eal" de evenimente4 de oameni4 de popoare4 ca 7n Moldova din vremea lui Miron Costin. -echi con licte de ras"4 de reli%ie4 de interese economice #i politice s/au ciocnit atunci la hotarele romne#ti #i au cuprins 7n ul%erarea lor #i !"rile noastre. 7n 0<:3 iz$ucne#te 7n Polonia r"scoala aprins" de cazacii de la pra%urile Nistrului4 uni!i cu hoardele t"tarilor din Crimeea4 #i l"c"rile acestui r"z$oi civil se 7ntind cur7nd #i 7n Moldova4 t7r7nd 7n ro$ie t"t"rasc" nu numai !"rani #i r"ze#i ci #i multe case $oiere#ti. &$ia se stin% l"c"rile acestor vremi de r"zmeri!" #i se ridic"4 a!7!ate de pap" #i vene!ieni4 7mpotriva puterii cresc7nde a turcilor4 statele cre#tine amenin!ate: poloni4 un%uri4 %ermani #i4 mai t7rziu4 ru#i. 7n <: de ani: ;; de domnii #i nici una nu se 7ncheie 7n lini#te. Miron .ar/novsRi decapitat la ConstantinopolC -asile Aupu 7nchis 7n ioroasa temni!" a celor #apte turnuriC &ntonie ,uset dus 7n iare la &drianopol #i c"znit cu el de el de munci. Iar pe deasupra4 campamente de trupe turce#ti 7n !ar"4 pod%heazuri polone #i invazii t"t"re#ti dup" ja #i p7rjol. &ceast" epoc" urtunatic"4 pe care cronicarul 7nsu#i o caracterizeaz" Ecumplite vremi4 de nu st"m de scrisori4 ce de %riji #i de suspine... cump"n" mare p"m7ntului nostru 5 #i4 parc" printr/o tainic" presim!ire 5 #i nou"F4 aceast" epoc" z$uciumat" o erea4 prin diversitatea aspectelor4 prin dramele pe care le scotea la iveal"4 un material uman dintre cele mai interesante 5 #i Miron Costin4 care avea o viziune limpede a lucrurilor4 o ima%ina!ie cald" #i un mare talent de evocare4 a #tiut s" prind" #i s" iKeze 7n cronica sa4 pentru toate vremurile4 o resc" istoric" plin" de via!". '7nt 7n cronica sa pa%ini 7n care4 cu toat" 7ntors"tura lim$ii4 nuan!at" dup" sintaKa latin"4 palpit" inc" p7n" ast"zi iorul tra%ediilor care z%uduiau via!a tur$ure a Moldovei din a doua jum"tate a veacului al ?-II/lea. Iat"4 de pild"4 domnia s7n%eroas" a lui Nte an Tom#a4 care4 dup" ce a decapitat pe to!i $oierii #i slu%ile din casa lui Ieremia Movil" 5 7ntre care #i pe hatmanul .alica4 cumnatul lui 8ri%ore )reche 5 n/a vrut s" cru!e4 cu toat" ru%"mintea $oierilor s"i4 nici m"car pe un $iet diac4 E oarte de trea$" de scrisoareF4 ci a r"spuns hohotind: EOae hae hae Mai c"rturar dec7t dracul nu este altuleF Dup" aceste asasinate4 nimic nu evoc" mai limpede domnia tiranic" #i caracterul s7n%eros al lui Nte an Tom#a dec7t amiliaritatea dintre domn #i c"l"u4 pe care cu at7ta simplitate #i concizie ne/o 7n "!i#eaz" cronica/ ;1=

rul: E&vea un !i%an c"l"u4 adic" perz"tor de oameni4 %ros #i mare de trup. &cela stri%a de multe ori 7naintea lui4 ar"t7nd la $oieri: \ Doamne4 s/au 7n%r"#at $er$ecii4 $uni sunt de jun%hiatIc Nte an -od"4 la acesteBcuvinte4 r7dea #i d"ruia $ani !i%anului.F ,isipa #i ruina casei lui Ieremia Movil" este zu%r"vit" precis 7n dramatica scen" de pe c7mpul de lupt" de la Dr"c#ani. Nelini#tita #i am$i!ioasa so!ie a decedatului voievod4 care avea s"/#i 7ncheie zilele 7ntr/un harem turcesc4 trece cu carul prin ta$"ra 7ns7n%erat"4 #i4 z"rind pe $"tr7nii s etnici ai so!ului s"u4 cu lacr"mi 7n ochi suspin": E.oieri4 $oieri4 ru#inatu/m/a p"%7nulF. De$andada o#tirii lui -asile Aupu4 pe care Matei .asara$ o surprinsese4 7mpr"#tiat" prin pod%orii dup" prad"4 7n lupta de la (jo%eni4 este #i ea su%estiv redat" 7ntr/un am"nunt caracteristic. -asile Aupu se a la #ez7nd seara la mas" c7nd i s/a dat veste c" se apropie slujitorii lui Matei .asara$: E7ndat" de la mas" s/au sculat4 #i 7ntr/o %r"din" peste %ard au s"rit4 apuc7ndu/se de pre spatele a unuia din slu%itoriC #i acolo i/au scos calul #i au ie#it cu u%a den .r"ila la 8ala!i4 l"s7nd toate 7n .r"ila4 c7te nu r"m"sese 7n (jo%eniF. ,evolta neputincioas" a !"rii 7mpotriva $irurilor 7mpov"r"toare ale Por!ii este admira$il 7ntrupat" 7n Petru/vod" Nchiopul4 care4 str7n%7nd E$oierii #i !ara4 le/au zis c" nu mai poate s"tura p7ntecele turcilor cel "r" und #i4 lu7ndu/#i ziua $un" de la to!i4 au l"sat domnia #i s/a dus prin Lara Ae#easc" la -ene!ia4 unde #i/au s 7r#it #i viea!a4 cu vecinic" pomenire 7n !ar"F. Trec7nd peste cotidianul $anal4 cronicarul #tie ast el s" utilizeze cu di$"cie am"nuntul anecdotic care scoate la supra a!" esen!ialul omenesc4 via$il peste timp #i peste loc. Plin" de asemenea detalii de senza!ie4 povestirea lui Miron Costin mai este 7nviorat" prin numeroase descrieri #i portrete4 7n care cronicarul nostru4 care 7nv"!ase 7n #colile Poloniei me#te#u%ul compozi!iei 5 7n manuscrisele lui s/a %"sit un tratat de retoric" 5 se v"de#te a i un artist ne7ntrecut 7ntre contimporanii s"u. Este 7ndeajuns de cunoscut" 5 din manualele de liceu 5 descrierea invaziei de l"custe cu care a dat piept 7n Polonia. 7ncadrarea ei 7n timp Eaproape de vremea secereiFC Eeram pre atunci la #coal" 7n .ar4 7n PodoliaC pre cale iind4 de la sat spre ora#FC compara!ia urm"toare: Enumai ce v"zui despre amiaz"zi un nor unde se ridic" ca o ne%ur"C ne/au p"rut c" vine o urtun" cu ploaie deodat"4 p7n" ne/am t7mpinat cu un nor de l"custeFC #i4 7n s 7r#it4 toate acele detalii realiste prinse cu un rar dar de o$serva!ie @Eunde c"deau la mas4 ca al$inele z"ceau... #i nu se porneau p7n" nu se 7nc"lzea soarele $ine... 7ns" unde m7ncau r"m7nea numai p"m7ntul ne%ru 7mpu!itC nice runze4 nice pae4 ori iar$"4 ori sem"n"tur" nu r"m7neau...FGC raza #i 7ntors"turile ei arhaice $ine adecvat" la sinuozit"!ile ta$loului4 toate ac din ea ceea mai ru/ moas" pa%in" de descriere din literatura noastr" veche. )neori descrierea4 7n care se v"de#te un deose$it sim! pentru armecul idilic al naturii4 serve#te ca termen de compara!ie pentru r7nduieli omene#ti4 su%er7nd ast el intima le%"tur" dintre natur" #i via!"C Eprecum lorile #i pomii #i toat" verdea!a p"m7ntului stau ovelite #i 7mpedecate de r"ceala $rumei4 c"zut" "r" vreme4 #i apoi4 dup" lin" c"ldur" a soarelui4 vin iar" la hire #i rumuse!ile sale cele dint7iu4 a#a #i !eara4 dup" %reut"!ile ce erau la ,adu ;1D

-od"... au venit "r" z"$av" !ara la hirea sa #i p7n" la anul s/au 7mplut de oameni #i de tot $i#u%ulF. Portretele lui Miron Costin s7nt simple dar lucrate cu mult" m"iestrie4 7ntre tr"s"turile care individualizeaz" i%ura4 una4 dou"4 scoase mai $ine 7n relie 4 s7nt su iciente ca s"/i dea conturul precis: EEra la hirea sa .arnovsRi -od" oarte tru a#C #i la portul hainelor m7ndru4 iar" la inim" oarte dirept4 $l7nd #i nelacom. M7n"stiri #i $iserici c7te au "cut 7n a#a scurt" vreme4 nici un domn n/au "cut. +"cut/au al!i domni #i mai multe4 iar" cu mai delun%ate vremi4 unii 7n D3 de ani4 al!ii 7n ;3 de ani4 iar" el 7n trei ani... om u 'ri a lui Dumne8eu( de arele m%rturi"ia Toma vorni ul( 'iind $o"telni al doilea la d*n"ul( % *n multe no$&i l#au 8%rit $ren mie8ul no$&ei *n-emin !iat *naintea i oanei la ru-% u mare o"*rdie=+ &lteori4 o simpl" apropiere4 de eKemplu cu p"rintele a$ulei %rece#ti4 este de ajuns pentru a evoca pe Nte an4 p7rc"la$ul de 'oroca4 a#a de plastic4 c"/0 vedem viu4 tr"ind su$ ochii no#tri: E(m de mirat la 7ntre%imea lui de s aturi #i de 7n!elepciune4 c7t pre acele vremi a$ie de era p7m7ntean de potriva lui4 cu carele #i -asilile -od" sin%ur4 ose$i de $oieri4 "ceau s aturi #i multe ceasuri voroav"C a#a era de 7ntre% la ire. Iar" la statul trupului s"u era %7r$ov4 %he$os4 #i la cap cucuiat4 c7t puteai s" zici c" este adev"rat Isop4 la capF. 7n mijlocul at7tor drame ale trecutului romnesc4 ima%ina!ia vioaie a cronicarului se opre#te4 din c7nd 7n c7nd4 pentru a ne 7n "!i#a cu umor #i c7teva scene hazlii ale vremurilor sale4 ca de pild" scena cu slu%a lui ,adu/vod" cel Mare4 care slujise pe domn din copil"rie #i care4 v"z7nd c" st"p7nul s"u4 ajuns domn4 nu/#i mai aduce aminte de el4 se roa%" de mitropolit #i de $oieri s" %r"iasc" pentru el4 E iindu/i slu%" at7ta vreme #i a#tept7nd 7n norocul st"/p7nu/ s"u s" ie #i el 7ntru oameniF. .oierii intervin4 #i domnul4 care cunoa#tea irea slu%ii sale dar nu voia s" treac" peste cuv7ntul $oierilor4 7l cheam" a doua zi #i 7i d" v"t"jia de divan. &prozii de divan erau 7n mare cinste la ,adu/vod"4 E7m$r"ca!i cu ur#inice #i cu ca$ani!" de jderF #i4 c7nd se duceau la vreun $oier cu carte domneasc"4 E$oierul sta 7n picioare p7n" se citea carteaF. N/a trecut 7ns" o s"pt"m7n" de la $oieria slu%ii #i a #i venit jal$" la divan de la ni#te emei c" v"ta ul de aprozi le/a $"tut 7n t7r% pe nedrept. &tunci ,adu/vod"4 privind spre $oieri4 le/a zis: E&u nu v/am spus c" acest om de $oierie nu esteF. Iar c"tre el: EEu4 m"re4 m"car pe $oierie n/am apucat a/!i ziceF. Ni a poruncit arma#ului s" ia %7r$aciul #i s"/i croiasc" trei sute de toie%e. Pe alocurea4 nara!iunea cronicarului trece dincolo de hotarele %enului istoric #i se apropie4 prin %rada!ia interesului #i prin puterea dramatic" cu care #tie s" 7n "!i#eze lucrurile4 de nuvel" #i roman. Iat"4 de pild"4 ce viu ne 7n "!i#eaz" scena plec"rii din Ia#i a lui 8heor%he Nte an #i zarva iscat"4 pe urma lui4 la curtea lui -asile Aupu: E7#i trimis"se Nte an lo%o "tul %iup"neasa la !ar"4 7n pild" c" o trimite pentru tre$ile caseiC iar" el4 tocma 7n ziua c7nd se c7nt" 7n $eseric" canonul ' t. &ndrei de la Crit4 la 2 ceasuri de noapte4 %"tindu/se -asilie -od" de $eseric"4 7nc" nime den $oieri nu venise la curte4 au m7necat s"/#i ia ziua $un"4 d7ndu/i #tire de acas" c"/i este %iup"neasa despre moarte4 cu h7rtie scornit". Ni 7ntre$7nd -asilie -od" pe postelnicei cine din $oieri este a ar"4 i/au spus postelniceii c" este lo%o "tul cel mare4 dvore#te s" ia ziua $un"C c" i/au venit veste de $oal" oarte %rea a %iup"nesei. '" ie zis -asilie -od": V ce om "r" CBB

cale lo%o "tul: #tiindu/#i %iup"neasa $oleac" #i a nu o !inere aice cu sinec. Ni au zis s" intre s"/#i ia ziua $un". Intrat/au Nte an 8eor%ie lo%o "tul cu a!a scornit" de mare m"hniciune4 #i #i/au luat voe s" mear%" spre cas"/#i. 'pun s" ie zis -asilie -#d": Vs" a le lucrul pre voia sac. Ne#tiutor %7ndul omului spre ce mine#te. 7ndat"4 "r" nimica z"$av"4 ie#au cele cu %rij"4 #i nu cu iece %rij" au purces 7ndat" de olacC #i 7ntr/aceia# zi au sosit la .o%dana4 la satul s"u4 su$t munte: #i atunci era #i oaste un%ureasc"4 toat" cu Uemeni Iano#4 pren potice4 #i oaste munteneasc" la ,7mna4 cu Diicul sp"tariul. 'pun de -asile -od" c" den $eseric" l/au lovit %7nduri de purcesul lo%o "tului4 a#a "r" n"dejde. Ni a#a4 a doua zi dup" purcesul lui4 au 7nceput a suna aievea de un%uri #i de munteniC la care sunet4 v"z7ndu/se Cio%ole#tii cuprin#i #i l"sa!i de lo%o "tul cu care/#i #tiau voroava4 au st"tut la %rij" ca aceea4 c7t pre p"#itul lor #i pre c"ut"tur"4 cine le/ar i luat sama4 le/ar i cunoscut 7ndat" vina. Ce4 mir7ndu/se cum vor ace s" u%" s"/#i lase casele4 care erau cu totul aice 7n Ia#i4 cu %reu4 #i a doua moarte este4 #i zilele lor s 7r#ite poate hi4 cum zice: s/au apucat de alt" 7ndrept"tur"4 scriind un r"va# Cio%olea sp"tariul4 la -asilie -od"4 7ntr/acesta chip: VMilostive Doamne4 Eu4 unul den slujitorii m"riei tale cei str"ini4 m7nc7nd p7nea #i sarea m"riei tale de at!ia ani4 erindu/m" de os7nd" s" nu/mi vie asupra pentru p7nea #i sarea m"riei tale4 care o m7n7nc dentr/at"!ia ani4 7!i ac #tire m"riei tale pentru Nte an 8heor%ie4 lo%o "tul cel mare4 c"/ !i este adev"rat veclean4 #i s/au a%iuns cu ,aco!i #i cu domnul muntenesc4 #i s7nt %ata ostile #i a lui ,aco!i #i a lui Matei -od" s" vie asupra m"riei tale: de care lucru adev"rat4 adev"rat s" crezi m"ria ta c" nu este 7ntr/alt chip. c Ni dac" au scris r"va#ul Cio%olea sp"tariul4 au chemat la sine pre Iosa 4 e%umenul de la &ron -od"4 care era pre acele vremi duhovnic tuturor $oierilor4 #i cu ispovedanie %iur7nd pre e%umenul s" nu/0 v"deasc" cine este4 #i 7nt7iu s" arate r"va#ul lui Iordachi vel vistiernic4 apoi la domnie4 l/au le%at cu mare %iur"m7nt a#a s" ac". Mir7ndu/se c"lu%"rul de un lucru ca acela4 au mers cu r"va#ul acela la Iordachi vistierniculC care4 dac" au 7n!eles4 #i #tiind cum s/au sunat aceste #i den alte p"r!i4 7ndat" au st"tut la mare voie rea4 ca un om 7ntre% la toat" irea. '/au lep"dat 7ndat" de r"va# #i au zis e%umenului numai s" mear%" s" dea r"va#ul la domnie. Ni au mers #i l/au dat la -asilie -od". Ni 7ndat" ce l/au 7n!eles4 s/au sim!it cuprins de primejdie4 #i au st"tut cu mare str7nsoare asupra e%umenului s"/i spuie de la cine au ie#it acel r"va#. &u st"tut dint7i c"lu%"rul oarte tare4 primind #i moarte4 iar a v"dire nu poate4 c" era dat cu tain" de ispovedanie r"va#ul. Iar dac" s/au str7ns $oierii la s at4 #i ar"t7nd c"lu%"rului #i munca4 -asilie -od"4 ca pentru un lucru ca acela ce se atin%e de domnie #i de at7tea case4 deci4 lu7ndu/#i e%umenul #i de la vl"dica -arlaam4 ce era pre atunci mitropolit4 desle%are4 au spus c"lu%"rul anume cine au dat r"va#ul. Ni 7ndat" chem7nd -asilie -od" pre Cio%olea sp"tariul4 i/ au spus toate de/am"nuntul4 #i cum este #i Nte an serdariul tot 7ntr/acela %7nd #i la acela s at...F Nici o mi#care a personajelor4 nici una din acele eKpresii semni icative ale lor4 care v"desc ceva din ad7ncul su letului omenesc4 nu scap" din vedere cronicarului. -iclenia marelui lo%o "t4 care vine la curte pe nea#teptate4 ;1<

7naintea tuturor $oierilor4 spre a/#i lua r"mas $un cu Eh7rtie scornit"F c"/i este jup7neasa $olnav" #i care intr" la domn cu E a!a scornit" de mare m"hni/ciuneFC $"nuiala domnului: Edin $iseric" l/au lovit %7nduri de purcesul lo%o "tului4 a#a "r" n"dejdeF C teama #i z$uciumul su letesc al complicilor4 care se v"d amenin!a!i Ec7t pre p"#itul lor #i pre c"ut"tur"4 cine le/ar i luat seama le/ar i cunoscut 7ndat" vinaFC %rija marelui $oier Iordachi vistiernicul4 care se leap"d" de r"va#C #i4 7n s 7r#it4 acea admira$il" i%ur" a unui c"lu%"r din alte vremuri4 cu statornica lui credin!" 7n s in!enia cuv7ntului dat la spovedanie4 Ecare oarte r"u au st"tut primind #i moarte4 iar a v"dire nu poate c" era dat cu tain" de ispovedanie r"va#ulF #i care cu toate st"ruin!ele divanului #i cu toate muncile %rozave cu care era amenin!at nu a dat lucrul pe a!" dec7t dup" ce i/a dat dezle%are mitropolitul -arlaam 5 toate aceste am"nunte caracteristice4 povestite concis4 dramatizeaz" nara!iunea4 dau via!" caracterelor #i le ac s" se mi#te su$ ochii no#tri. Drama pr"$u#irii lui -asile Aupu se des "#ur" apoi repede4 ca un ilm4 cu episoade de un patetism 7ncordat p7n" la catastro a inal". +i%ura lui Timus4 cazacul cu E irea de hiar" s"l$atic"F4 este luminat" din plin. 7nc"p"!7nat4 impulsiv #i ranchiunos. &sasineaz" pe pisarul polon al socrului s"u #i um$l" cu sa$ia 7n m7n" dup" Iordache vistiernicul #i Toma vornicul pe care/i $"nuia c" au ost protivnici c"s"toriei lui. Domnul E7#i r7n%e m7na de %inere ca acelaF. EMai $ine mort s" hie el4 dec7t s" hie $oierii care/i are la inima sa cu toat" credin!a4 la at7ta %rij"F. .oierii um$l" Ecu s ieal"4 #i tot pre ascuns. Noaptea4 pre poarta despre casele doamnei4 veneau la curte.F Aupta de la Teleaj"n e pierdut" din pricina lui. &poi se 7ncepe prada. We uiesc m"n"stirile4 $at cu tunurile Dra%omirna4 Eru#in7nd cazacii emei #i ete..4 mai r"u ca p"%7niiF. 8heor%he Nte an 7ns" nu se las". 'u$ zidurile 'ucevei4 cazacii s7nt 7n mare str7mtoare4 Epieile de pe cai mor!i ri%eau... opincile #i r"d"cinele m7ncauF. Ni4 7n s 7r#it4 ultimul act al dramei: Timus e r"pus Ede un %lon! de tun4 pe c7nd dormea su$t cortul s"uF 7n tran#ee4 iar -asile Aupu4 silit s" p"r"seasc" Moldova #i 7nchis 7n temni!ele Constantinopolului. Pres"rat" cu am"nunte pitore#ti4 cu portrete $ine zu%r"vite4 cu descrieri plastice4 povestirea lui Miron Costin e limpede4 vioaie4 captivant". Compara!ii su%estive @domnii care 7n runt" urile ca #iB Ecopacii cei mai 7nal!iF4 care Emai multe vi ore #i mari v7nturi sprijinescFC ,aco!i 7n cump"na vie!ii Eca cel ce se 7neac" #i de sa$ie %oal" se prindeFGC prover$e plastice @E.anii r"scolesc 7n lume 7mp"r"!iile #i mari cet"!i surp"4 cum zice un cuv7nt le#esc: "ula de aur 8idul $%trundeE sau vor$ind de rivalit"!ile dintre Matei .asara$ #i -asile Aupul: <8e e dervii $e un ovor $ot *n %$ea( iar% doi *m$%ra&i *ntr#o &ar% nu *n a$=1 C eKpresiuni pline de prospe!ime luate din materialul concret al lim$ii @au luat *m$iiE nu era o$t 7n v7rsta saC um$la cu a$ul a m*n%E soarele era mai "u" de trei( $atru "uli&eE pe vremea "e erei1 5 toate acestea laolalt" dau stilului s"u un colorit viu #i o savoare deose$it". Chiar 7ntors"turile razei4 de#i modelate dup" sintaKa latin" 5 dup" cum se va vedea mai pe lar% la s 7r#it4 c7nd vom studia 7n $loc aportul cronicarilor la ormarea lim$ii literare 5 7#i au la Miron Costin un ritm al lor particular. ;1>

DE NE&M)A M(AD(-ENIA(,4 DIN CE L&,J &) ENIT 'T,JM(NII A(, & doua oper" important" a lui Miron Costin este scrierea intitulat" de Uo%"lniceanu Cartea $entru de" %le atul dint*i al &%rii Moldovei i neamul moldovene" ( iar de re%retatul C. 8iurescu4 care o$serv" c" titlul acesta dat de Uo%"lniceanu nu concord" cu cel ori%inal al autorului4 De neamul moldovenilor( din e &ar% au eit "tr%moii lor+ %ata. Data c7nd a ost compus" aceasta scriere 5 chestiune de caie este le%at" o pro$lem" interesant" privitoare la evolu!ia personalit"!ii literare a cronicarului 5 este nesi%ur". (ri%inalul lui Miron Costin s/a pierdut sau 5 ca s" im pruden!i a!" de surprizele pe care ni le scot din c7nd 7n c7nd la iveal" arhivele #i $i$liotecile !"rilor 7nvecinate 5 nu s/a descoperit p7n" acum. Toate copiile ajunse p7n" la noi4 7ncep7nd cu cea mai veche4 din 0>0_;4 nu cuprind nici 7n titlu4 nici la s 7r#it4 nici o indica!ie de dat". 'in%urele #tiri pe care ni le d" cronicarul 7nsu#i 7n Voroava %tre ititori( cu care 7#i 7ncepe letopise!ul de la &ron/vod" 7nainte4 s7nt va%i #i dau na#tere la interpret"ri di erite. Iat" ce putem a la de la 7nsu#i cronicarul 7n aceast" privin!": E+ost/au 7n %7ndul mieu4 iu$ite cetitoriule4 s" ac letopise!ul !"rii noastre Moldovei din desc"lecatul ei cel dint7iu4 carele au ost de Traian 7mp"ratul4 #i urzisem #i 7ncep"tura letopise!uluiC ce sosir" asupra noastr" cumplite aceste vremi de acmu4 de nu st"m de scrisoare4 ce de %rije #i suspinuri. Ni la acest el de scrisoare %7nd slo$od #i "r" valuri tre$uia#te4 iar" noi privim cumplite vremi #i cump"n" mare p"m7ntului nostru #i nou". Deci priime#te aceast" dat" at7ta din truda noastr"4 ca s" nu se uite lucrurile #i cursul !"rii4 de unde au p"r"sit a scrie r"sposatul )reche vornicul... cu aceast" "%"duin!"4 c" #i letopise!ul 7ntre% s" a#tep!i de la noi4 de vom avea zile #i nu va i pus prea ve#nicul s at a puternicului Dumnezeu4 !"rii ace#tia !enchiu #i soroc de s"v7r#ireF. +"%"duin!a dat" de cronicar 7n aceste r7nduri n/a putut/o 7ndeplini4 c"ci dac" Dumnezeu s/a 7ndurat #i n/a pus Esoroc de s"v7r#ireF 5 de s 7r#it 5 !"rii sale4 zilele lui au ost t"iate $rusc 7n tra%edia din 0<104 prin uneltirile viclene ale vr"jma#ilor. 'urprins.ast el de moarte la v7rsta de :2 de ani4 el n/a putut pre%"ti acel Eletopise! 7ntre%F4 de la desc"lecatul dint7i p7n" 7n vremurile sale. Din toat" str"dania lui au r"mas numai dou" ra%mente: letopise!ul !"rii de la &ron/vod" p7n" la Da$ija #i cartea De neamul moldovenilor+ &ceasta din urm" este 7ns" o lucrare neterminat"4 dup" cum se vede $ine din analiza intern" a teKtului. 7ntr/un loc cronicarul trimite la Ecapul 5 adic" capitolul 5 care va scrie de %raiul acestor !"riF #i 7n care inten!iona s" arate c" #i lim$a este dovad" c" E7n %raiul nostru p7n" ast"zi sunt cuvintele unele latine#ti4 iar altele italiene#tiF. &cest capitol la care trimite Miron Costin n/a ost scris #i tot ast el a r"mas nescris" #i 7ncheierea din capitolul al -/lea. 7n care voia s" arate Ede le%ea cre#tineasc"4 de unde au luat/oF. Caracterul acesta ra%mentar al operei a 7ndrept"!it pe re%retatul C. 8iurescu s" cread" c" Miron Costin 5 7n pasajul din Voroav% 7n care4 dup" ce arat" c" a avut 7n %7nd s" scrie letopise!ul Moldovei de la desc"lecatul cel dint7i 5 spune c" urzise #i 7ncep"tura letopise!ului4 "c7nd prin aceasta aluzie la Cartea $entru *nt*iul de" %le at+ 7ncep"tura letopise!ului4 pe care cronicarul ;12

7nsu#i spune c" o urzise4 este4 dup" 8iurescu4 cartea De neamul moldovenilor+ ja este 7ntr/adev"r neterminat" #i ast el anterioar" cronicii. 7ns" din $redo"lovia( adic" din pre a!a cu care/#i deschide cartea4 precum #i din planul #i actura operei De neamul moldovenilor( rezult" c" aceast" scriere are un caracter independentC nu este 7nceputul unui letopise!4 ci o mono%ra ie de sine st"t"toare4 cu o tendin!" polemic"4 destul de clar eKprimat"4 menit" s" r"stoarne E$asnaF lui 'imion Dasc"lul #i s" l"mureasc" ori%inile neamului4 at7t de 7ntunecate 7n Moldova timpului s"u. )nele aluziuni la o convor$ire pe care cronicarul a avut/o 7n Ia#i cu un episcop italian4 pe care P.P. Panaitescu 7l $"nuie#te a i -ito Pilluzo4 numit episcop de .uz"u a$ia 7n 0<>14 dovedesc c" opera a ost scris" dup" 7ntoarcerea din eKilul polon4 adic" dup" 0<2<. Aa aceste ar%umente aduse de P. P. Panaintescu4 tre$uie ad"u%at #i aptul c" autorul semneaz" predoslovia: Miron Costin < arele am 'o"t lo-o'%t mare *n Moldova=4 cuvinte ce nu cred c" au ost interpolate posterior de copi#ti4 7ntruc7t n/aveau nici un interes s" ac" acest adaus. (r4 din $io%ra ia pe care am schi!at/o 7n capitolul precedent4 s/a v"zut c" Miron Costin a ajuns lo%o "t mare 7n 0<>>C pe la 7nceputul lui 0<>2 a ost scos din lo%o e!ie de &ntonie ,usetC dar 7n anul imediat urm"tor el este din nou ridicat de c"tre Duca/vod" la ran%ul de mare lo%o "t4 unc!ie pe care o p"streaz" p7n" 7n 0<2D4 c7nd emi%reaz" 7n Polonia #i c7nd pierde pentru totdeauna marea lo%o e!ie. Dac" el isc"le#te predoslovia c"r!ii: Miron Costin Ecarele am ost lo%o "t mare 7n MoldovaF4 7nseamn" c" a scris/o cel pu!in dup" 0<>2 #i oarte pro$a$il dup" 0<2D. Cu aceast" v7rst" oarecum 7naintat"5/la 0<2< Miron Costin avea :; de ani 5 cadreaz" dealt el #i unele pasaje din introducere4 ca: EEu4 iu$ite cetitoriule4 nic"eri n/ am a lat nici la un istoric4 nici latin4 nici leah4 nici un%ur4 #i via!a mea Dumnezeu #tie cu ce dra%oste YeraZ pururea la istorii4 iat" #i $*n% la a ea"t% v*r"t% a um i "l%)it%=+ &ceste ultime cuvinte nu pot i deci nici ele o interpolare4 cum credea 8iurescu4 c"ci nu se vede ce anume ar i putut 7ndemna pe un copist s" le introduc" 7n teKtul predosloviei. 7n s 7r#it4 planul4 compozi!ia #i stilul lucr"rii dovedesc 7ndeajuns c" avem a ace cu o oper" de maturitate a unui scriitor ormat4 cu o producere t7rzie a urzelii 7nceputurilor. (ri%inalul operei4 dup" cum spuneam la 7nceput4 s/a pierdut sau nu a ost 7nc" descoperit. TeKtul ni s/a p"strat 7n 02 manuscrise4 dintre care cel mai vechi se a la 7nainte de r"z$oi 7n .i$lioteca imperial" din Peters$ur% #i a ost copiat pro$a$il de &Kintie )ricarul4 pentru Nicolae Mavrocordat4 7n 0>0;50>0=. &ceast" copie este nu numai cea mai veche din cele cunoscute p7n" acum4 dar 7n acela#i timp #i cea mai apropiat" de ori%inalul lui Miron Costin. 7n a ar" de versiunea acestui manuscris4 se mai cunoa#te 7nc" o a doua versiune4 p"strat" 7n manuscrise mai noi4 care pe de o parte este de ectuoas"4 pe de alta sporit" cu interpol"ri 7n capitolul - #i cu alte dou" capitole ad"u%ate de unul din iii lui Miron Costin 5/ care anume din ei nu s/a putut preciza4 P"tra#cu sau mai pro$a$il Nicolae Costin. &ceste adausuri au ost "cute cu inten!ia de a completa #i a recti ica a irm"rile tat"lui. ;11

,e%retatul C. 8iurescu a pu$licat4 7ntr/o edi!ie critic"4 teKtul manuscrisului din Petro%rad4 copiat 7n 0>0;50>0= de &Kintie )ricarul 5 teKt care se apropie mai mult de prototipul pierdut. Aa acest manuscris4 luat ca $az"4 a ad"u%at variantele din celelalte manuscrise4 precum #i adausurile din versiunea a doua4 pu$licate cu caractere m"runte @petitG. E cea mai $un" edi!ie critic" a operei lui Miron Costin4 edi!ie de care ne olosim #i noi 7n analiza literar" ce acem. 'crierea lui Miron Costin este o oper" polemic". Ea este menit" s" spul$ere le%enda pus" 7n circula!ie de 'imion Dasc"lul4 dup" care neamul romnesc s/ar tra%e din t7lharii trimi#i de la ,oma 7n ajutorul craiului Aasl"u. Miron Costin 7#i d"dea 7ns" $ine seama c" 7n Moldova timpului cuno#tin!ele despre daci #i romani 5 dac" eKistau 5 erau cu totul va%i #i con uze. 'copul operei lui este s" pro$eze c" noi ne tra%em din coloni#tii romani. Dar pentru ca ideea unei asemenea o$7r#ii %lorioase s" ai$" 7ntre contimporanii s"i tot r"sunetul cuvenit4 autorul are nevoie de trei capitole ini!iale: unul 7n care s" se l"mureasc" 7n ce parte a p"m7ntului se a l" Italia din care a venit Traian cu coloni#tii romaniC un al doilea 7n care s" se eKpun" pe scurt istoria roman" #i s" scoat" 7n relie m"rimea #i puterea 7mp"r"!iei romane4 #i4 7n ine4 al treilea capitol consacrat str"mo#ilor daci care au st"p7nit melea%urile noastre p7n" la epoca cuceririi romane. Dup" aceste no!iuni preliminare4 cronicarul intr" 7n miezul pro$lemei: cucerirea #i colonizarea Daciei. Traian4 pe care Miron Costin 7l #tie ca era Ede neamul s"u spaniolF4 ur/c7ndu/se 7n scaunul 7mp"r"!iei #i nemaiput7nd suporta dec"derea4 Esl"$iciuneaF4 la care ajunsese imperiul4 Ea a#ezat veniturileF statului #i Eapoi4 7ndat" s/au apucat de oaste 7mpotriva tuturor care ie#iser" de su$ ascultarea 7mp"r"!ieiF4 7n runtea acestora st"teau dacii4 care4 7nc" Edin zilele lui Domi!ian4 luau $ir din vistieria ,7mului4 pentru ca s" nu strice !"rile 7mp"r"!iei cu pr"ziF. 'tr7n%7nd o oaste de <33.333 de oameni4 a purces din Italia spre p"r!ile Dun"rii4 pe la anul 0;3 5 poate 7ns" s" ie o %re#eal" 7n manuscris4 deoarece 7n numerota!ia chirilic" 03; se poate con unda u#or de 0;3 : p. 5 pU. Deche/val4 cum 7l nume#te Miron Costin4 trec7nd cu ostile sale Dun"rea4 i/a ie#it 7nainte 7n !"rile Misiei 5 pe care cronicarul le identi ic" cu Do$ro%ea 5 #i 7ntr/un r"z$oi crunt a ost 7n r7nt. Dup" aceast" iz$7nd"4 Traian a ajuns cu ostile la apele Dun"rii4 unde4 adun7nd din toate Eacele p"r!i #i olateF lucr"tori4 Eau zidit acea mare minune a veacurilorF: turnuri cu pod de piatr" peste Dun"re4 Ec"ruia cu ochii no#tri am privit pra%urile4 prin apa limpede a Dun"rii4 c7nd am mers cu Da$ija -od"4 cu ostile4 la )i varF. Dup" %"tirea podului4 Traian a trecut cu toat" oastea 7n limanurile noastre #i a zdro$it pe daci 7ntr/un r"z$oi cr7ncen4 7n care 7nsu#i Ecraiul DechevalF a pierit. Din eKpunerea "cut" p7n" aci4 s/a putut o$serva c" Miron Costin con und" cele dou" r"z$oaie ale lui Traian cu dacii 7ntr/unui #i c" str"mut" primul r"z$oi 7n Do$ro%ea. &ceste con uzii #i altele4 pe care le vom vedea4 au "cut pe Uo%"lniceanu s" spun" 7n prima edi!ie a Leto$i"e&elor c" E7n aceast" $ucat"4 Miron este mai mult dec7t sla$ 7n privirea cuno#tin!elor clasiceF. Wude/ =33

cat" este cam aspr"4 iindc"4 dup" cum vom vedea 7ndat"4 con uziile se dato/resc 7n parte #i izvoarelor ce i/au stat la 7ndem7n". Dup" c"derea lui Decheval4 neamurile dacilor s/au risipit. Popula!ia care a r"mas pe loc 7n Muntenia #i Moldova4 Eprostime #i !"raniF4 toat" a Escos/o Traian de pre aceste locuri peste mun!i4 7n &rdeal4 unde se retr"sese #i c"peteniile dacilor cu casele lorF. Pe melea%urile r"mase li$ere de locuitori4 de la Carpa!i #i Dun"re p7n" la Nistru #i la Marea Nea%r"4 adic" 7n Lara ,omneasc" #i Moldova4 Traian a adus din Italia coloni#tii romani4 Ecasa#i #i o#teniF. &semenea colonii romanii o$i#nuiau s" ac" pretutindeni4 c"ci este plin" lumea de !"ri desc"lecate cu colonii romane4 E#i la &sia4 &nadolul4 #i la & rica4 $ar$erii4 #i la Oispania4 #i ran!oji #i la ,umele4 7n !"rile %rece#ti4 un neam ce le zicem cu!ovlahi4 colonia ,7mului esteF. Miron Costin are ast el idee #i de ori%inea roman" a aromnilor4 dar4 la epoca 7n care scria4 no!iunile despre ei4 ca o ramur" din tulpina cea mare a latinit"!ii orientale4 erau va%i. Cronicarul eKplic" apoi o$iec!iunea pe care ar ridica/o cititorii s"i: de unde at7ta mul!ime de oameni #i at7tea !"ri desc"lecate numai din ItaliaI El 7ncepe prin a reaminti marea 7ntindere a 7mp"r"!iei romane4 care cuprindea toat" lumea de la apus #i aproape tot r"s"ritul. Din cele mai 7ndep"rtate col!uri ale imperiului cur%eau spre Italia #i spre ,oma valuri de popula!ie. C7nd Italia se umplea de oameni4 de nu mai $iruia p"m7ntul cu hrana lor4 scoteau cu sor!i locuitori din ora#e #i sate #i/i str"mutau 7n provinciile imperiului cu popula!ie mai rar" sau 7n !"rile cucerite4 unde le 7mp"r!eau p"m7nturile #i 7ntemeiau colonii4 a#ez7ndu/i al"turi de osta#ii $"tr7ni4 EveteranesF. &juns aci4 Miron Costin se opre#te o clip" asupra $asnei scornit" de 'imion Dasc"lul4 c" r"d"cina neamului nostru se tra%e din temni!ele ,7mului4 pentru a o spul$era prin urm"toarele ar%umente hot"r7toare: 0. Imposi$ilitatea de a alc"tui o armat" a#a de numeroas" #i de a coloniza o !ar" a#a de 7ntins"4 pun7nd temeliile unui neam4 cu t7lhari sco#i din 7nchisoare: EDin temni!e cu sutele de mii de oameni4 unde s/ar a laI N/apoi emei iar" at7tea t7lh"ri!eIF ;. &nacronismul pe care e 7ntemeiat" 7ntrea%a le%end": EDeci unde este #i c7t vac este4 c7nd au venit Traian pe aicea #i c7nd s/au $"tut Aasl"u craiul un%uresc cu t"tariiI 7ntre Traian #i Aasl"u craiu4 opt sute de ani sunt.F =. Numele pe care 7l poart" p7n" ast"zi urma#ii coloni#tilor romani. Dup" colonizare4 provincia cucerit" a ost 7mp"r!it"4 din punct de vedere administrativ4 7n Dacia superior #i Dacia in erior #i4 su$ acest nume de Dacia4 mul!i istorici #i %eo%ra i contimporani cu Miron Costin numeau !"rile noastre. Poporul 7ns"4 norodul 5 cum zice cronicarul 5 Enu #/au schim$at numele s"u4 ce tot romanus4 apoi cu vremea #i Ydup" 7ndelun%ateG veacuri4 romni p7n" ast"ziF. L"rile me%ie#e #tiu c" Eneamul nostru a venit din Italia4 iindc" italienilor le zic vloh4 tot ast el #i nou" ne zic vlahi4 iindc" din Italia 7mp"ratul Traian a pornit "r" num"r mul!ime de norod #i 0/a a#ezat 7n aceste !"ri ale Daciei vechiF. D. 7n s 7r#it4 ca o m"rturie Epeste veacuri tr"itoareF de ispr"vile 7mp"ratului Traian4 care a 7nconjurat aceast" parte de lume #i a Edesc"lecat neamul4 semin!ia #i lim$a noastr"F4 st" #an!ul Troianul4 s"pat de o#tenii lui E7n ve#nic" =30

pomenireF4 7ncep7nd din Muntenia #i trec7nd peste Niret4 Prut4 Nistru4 Nipru p7n" la Don. 7n capitolul al -/lea4 autorul4 continu7nd ar%umentarea romanit"!ii neamului4 revine asupra numelui etnic de romn4 Ecare st" ca un temeiu vechi necl"titF4 pentru a eKplica4 7n lumina pe care o poate aduce4 celorlalte neamuri4 numele Moldova4 de la apa Moldova4 #i Muntenia4 de la munte sau de la (lt H5 crede cronicarul 5 iindc" le#ii zic muntenilor4 molteni. De la numele etnic4 Miron Costin trece la o nou" dovad": portul4 care nu este tot a#a de concludent ca numele #i lim$a 5 o recunoa#te cronicarul 7nsu#i 5 c"ci Eportul st"t"toriu ca numele #i lim$a nu esteF. Totu#i4 unele particularit"!i ale portului romnesc4 7n special 7nc"l!"mintea !"ranilor no#tri4 opincile4 7n "!i#eaz" 5 dup" cum o$servase mai 7nainte Aauren!iu Toppeltin 5 o mare asem"nare cu 7nc"l!"mintea osta#ilor rcmani. Capitolul al -/lea nu este 7ns" terminat. 7n manuscrise el are titlul De numele neamului a e"tei &%ri i de $ortul i de le-ea retinea" %( de unde au luat+ &r%umentul pe care Miron Costin dorea s"/0 scoat" din reli%ia cre#tin" a neamului nostru nu este eKpus 7n nici unul din manuscrisele ce ni s/au p"strat #i desi%ur c" n/a ost scris4 cronicarul iind surprins de moarte. &ceast" oper" a lui Miron Costin4 ca s" poat" i judecat" din punctul de vedere al ori%inalit"!ii ei4 tre$uie s"/i cercet"m mai 7nt7i izvoarele. Miron Costin ne d" el 7nsu#i o list" de izvoadele4 de istoricii pe care i/a consultat: EDion4 Evtropie4 Carion4 Cava!ie YCovacciosusZ4 .on in un%ur #i Toppeltin de Media#F4 la care adau%" o a doua list" de Ehistoricii le#e#ti cari au scris de lucrurile MoldoveiF: EDlu%o#4 Crommer4 'tricovsRii4 PiasesRii vl"dicul de Premisla4 Martin Pa#covsRii4 .ilsRii Y.ielsRiZF. ,e%retatul 8iurescu #i4 dup" el4 P. P. Panaitescu au ar"tat cu citate paralele c" Miron Costin a cunoscut cronicarii poloni pe care/i citeaz". 8iurescu sus!ine c"4 7n ce prive#te cronicarii latini #i un%uri cita!i4 Miron Costin nu i/a utilizat direct4 ci din opera scriitorului sas Aorenz Toppeltin4 din care el tradusese 7n tinere!ea sa partea a Ii/a: Revolutione" "eu o a"u" Tran""Tlvanorum( su$ titlul I"toria r%iei un-ureti+ (pera lui Toppeltin 5 o c"rticic" mic" 7n 2f 5 a ap"rut 7n 0<<>4 laAPon4 su$ titlul Ori-ine" et o a"u" Tran""Tlvanorum( #i eKpune ori%inea4 o$iceiurile #i portul na!ionalit"!ilor din Transilvania. Ea cuprinde4 pe l7n%" multe lucruri $une pentru timpul s"u4 #i o lar%" parte de antezie4 mai ales privitor la ori%inea popoarelor. &st el4 de eKemplu4 pretinde c" sa#ii se tra% din sci!i. Despre ori%inea romnilor din &rdeal4 7n opera lui Toppeltin se %"se#te un scurt pasaj 7n care se pomene#te de luptele lui Traian cu dacii4 de cucerirea #i colonizarea Daciei4 de asem"narea dintre 7nc"l!"mintea romnilor #i 7nc"l!"mintea osta#ilor romani. Miron Costin 7mprumut" c7teva mici pasaje din Toppeltin4 dar are totdeauna %rija 5 ca cel mai scrupulos istoric modern 5 s" citeze sursa: E't" 7mpotriv"... Topeltin din Media#4 anume 8i *nd+++=( sau Ecaut" ce scrie de portul romnilor iscusitul istoric Aavrentie Topeltin din Media#. Cuvintele lui &i le i"vode" +++= 7n opera lui Miron Costin s7nt 7ns" capitole 7ntre%i care lipsesc din Toppeltin4 dar de care cronicarul nostru avea neap"rat" nevoie pentru a introduce pe cititorul s"u moldovean 7n pro$lema a#a de interesant" pentru el a 7nceputurilor neamului s"u. =3;

7n a ar" de #tirile 7mprumutate din Toppeltin #i din cronicarii poloni4 Miron Costin a mai pus la contri$u!ie cuno#tin!e istorice #i %eo%ra ice4 precum #i reminiscen!e din cultura sa clasic" do$7ndit" 7n #colile umaniste ale Poloniei. &st el4 vor$ind de 7nceputurile ,omei4 el red" tradi!ia vir%ilian" a und"rii ,omei4 iar 7ntr/alt loc eKpune le%enda sinuciderii Aucre!iei 04 aproape cuv7nt de cuv7nt dup" Titus Aivius @cartea I4 cap. ?A-IIIG. 7n opera lui Miron Costin se %"sesc #i erori. Ideile %re#ite c" sa#ii se tra% din %e!i4 c" secuii s7nt sci!i se re%"sesc 7ns" #i la ToppeltinC ideea c" litvanii se co$oar" dintr/o colonie roman"4 care a u%it din Italia #i s/a a#ezat pe !"rmurile .alticei 7n timpul lui Nero4 este o idee pe care Miron Costin a 7mprumutat/o din cronicarii poloni PaszRo^sRi4 .ielsRi #i Matei 'trPiRo^sRi. ( $un" parte din %re#elile pe care le %"sim 7n opera lui Miron Costin se eKplic" dar prin stadiul 7n care se a la pe acea vreme istorio%ra ia popoarelor vecine. Trec7nd peste con uziile #i %re#elile ce nu s7nt at7t ale lui4 c7t ale timpului 7n care a scris4 ceea ce ne intereseaz" pe noi4 cei de ast"zi4 7n opera lui Miron Costin4 este claritatea4 relie ul #i mai ales c"ldura cu care4 pentru 7nt7ia#i dat" 7n cultura noastr"4 marele $oier moldovean pune pro$lema latinit"!ii neamului. De la primele r7nduri cronicarul iz$ute#te s" ne prind" #i s" ne 7nl"n!uie aten!ia prin orma de o rar" rumuse!e literar" 7n care ne 7n "!i#eaz" motivele care l/au 7ndemnat s" scrie: %reutatea pro$lemei #i lupta l"untric" prin care a trecut p7n" c7nd4 7n cele din urm"4 <)iruit#a -*ndul=@ E7nceputul !"rilor acestora #i a neamului moldovenesc #i muntenesc #i c7!i s7nt 7n !"rile un%ure#ti cu acest nume romni p7n" ast"zi4 de unde s7nt4 #i din ce semin!ie4 de c7nd #i cum au desc"lecat aceste p"r!i de p"m7nt4 a scrie mult" vreme la cump"n" au st"tut cu%etul nostru. '" 7ncep osteneala aceasta dup" at7tea vacuri de la desc"lecatul !"rilor dint7i4 de la Traian 7mp"/ ratul ,7mului4 cu c7teva sute de ani preste mie trecute4 se sparie %7ndul. & l"sa iar"# nescris4 cu mare ocar" 7n undat neamul acesta de o sam" de scriitori4 este inimii durere. .iruit/au %7ndul s" m" apuc de aceast" trud"4 s" scot lumii la vedere eliul neamului4 din ce isvor #i semin!ie s7nt l"cuitorii !"rii noastre Moldovei4 L"rii Muntene#ti #i romnii din !"rile un%ure#ti4 cum s/ au pomenit mai sus4 c" tot un neam #i odat" desc"leca!i s7nt.F Este de admirat cu c7t" art" literar" #tie s" 7n r7n%" tiparele o$i#nuite ale lim$ii4 pentru ca s" adapteze ritmul razei la r"m7ntarea su leteasc"C cum su$liniaz" iecare nuan!" a cu%et"rii4 a#ez7nd 7nainte4 pe primul plan4 motivele cump"nirii4 l"s7nd la s 7r#it ideea principal" @Emult" vreme la cump"n" au st"tut cu%etul nostru... se sparie %7ndul... este inimii durereFG4 p7n" c7nd iz$ucne#te deodat"4 desc"tu#at"4 hot"r7rea: <)iruit#a -*ndul=+ Miron Costin se v"de#te #i 7n aceast" oper" a lui o ire cald" #i comunicativ" care p"streaz" necontenit contactul cu cititorul s"u. )n minunat Ecau/seurF4 Edintre to!i $oierii Moldovei cel mai de trea$" la voroavF 5 cum ni 7/a prezentat Neculce. 'co$or7ndu/se la nivelul de 7n!ele%ere al cititorilor s"i moldoveni4 introduce trei capitole ini!iale pentru a/#i l"muri unde vine Italia4 care a ost 7ntinderea #i puterea imperiului roman4 cine au ost str"mo#ii no#tri 0 Edi!ia 8iurescu4 p. ;05;;. =3=

daci. E un tip vizual4 care trans orm" a$strac!iunile 7n ima%ini concrete. Iat" de pild" ce plastic ne red" no!iunile a$stracte de punct cardinal #i de distan!" %eo%ra ic": ELara Italiei de aicea de la noi derept spre apusul soarelui este4 nu a#a dep"rtat" de !ara noastr"4 c" de la .el%radul4 carele 7l #tim mai to!i c" este pe Dun"re4 unde cade apa 'avei 7n Dun"re4 ne%u!itore#te mer%7nd cale de...0 zile este p7n" la -ene!ia. Ni -ene!ia este pe p"m7ntul ItalieiF. Tot at7t de concret este prezentat" #i descrierea Italiei4 o !ar" pe care n/o v"zuse: EEste !ara Italiei plin"4 cum se zice4 a o rodie de cet"!i #i ora#e iscusiteC mul!ime #i desime de oameni4 t7r%uri vestite4 pline de toate $i#u%urile. Pentru mari iscusenii #i rumuse!"ri4 p"m7ntului aceluia i/au zisu/i raiul p"m7n/tului4 Italia4 a c"ruia p"m7nt4 ora#ele4 %r"dinile4 tocmelile la casele lor4 cu mare des "t"ciune traiului omenesc4 n/are toat" lumea. -"zduh supt ceriu $l7nd4 voios #i s"n"tosC nici c"lduri prea mari4 nici erni %rele. De %r7u4 vinuri dulci #i u#oare4 untdelemn4 mare $i#u%4 #i de poame de tot eliul: chitre4 n"ramze4 al"mii #i zah"rF4 #i4 dup" ce descrie mai departe caracterul poporului4 7ncheie descrierea cu o adev"rat" apoteoz": E&ceia !ar" este acum scaunul #i cui$ul a toat" d"sc"lia #i 7nv"!"tura. Cum era 7ntr/o vreme &thina la %reci4 acmu Padova 7n Italia 5 #i de alte iscusite #i tru a#e me#tere#u%uriF @se %7nde#te desi%ur la arta italian"G. Ceea ce constituie armecul literar al operei lui Miron Costin este str"lucirea stilului 7n care se str"vede4 pe de o parte sinceritatea ad7nc" #i convin%erea nezdruncinat" 7n adev"rul pe care 7l eKpune4 iar pe de alt" parte duio#ia sentimentului na!ional4 care vi$reaz" la iecare pa%in" aproape4 aci 7nc"l/zindu/se de m"re!ia ori%inii romane: ECaut"/te dar" acmu4 cetitoriule4 ca 7ntr/o o%lind" #i te prive#te de unde e#ti4 lep"d7nd de la tine toate celelalte $asne4 c7te unii au 7nsemnat de tine4 de ne#tiin!" r"t"ci!i4 al!ii de zavistie4 care din lume 7ntre neamuri n/au lipsit niceodat"...FC dincoace rev"rs7ndu/se 7ntr/o simpatie comunicativ"4 c7nd vor$e#te despre 8ri%ore )reche4 7nainta#ul s"u 7n ale istoriei: EAaud os7rdia r"posatului )reche vornicul4 care au "cut de dra%ostea !"rii letopise!ul s"u... c" numai lui de aceast" !ar" i/au ost mil" s" nu r"m7ie 7ntru 7ntunerecul ne#tiin!ei ...FC dincolo iz$ucnind 7ntr/o ironie caustic" 7mpotriva interpolatorilor: EPre acest 'imeon Dasc"lul4 Istratie Ao%o "tul l/au "tat cu $asnele lui4 #i Misail C"lu%"rul de la 'imeon au n"scut4 cela iu4 cestalalt nepotF. Cu acest na!ionalism se 7m$in"4 7ntr/un tot armonic4 un accent de $"tr7/neasc" #i amiliar" s "to#enie4 7n care pare c" o und" discret" de 7n r"!ire porne#te din su letul $oierului c"rturar c"tre cititorul necunoscut: EPuternicul Dumnezeu4 in"tite iu)ite etitoriule( s"/!i d"ruiasc"4 dup" aceste cumplite vremi a anilor no#tri4 c7ndPa #i mai slo$ode vacuri4 7ntru care4 pe l7n%" alte tre$i4 s" ai$i vreme #i cu cetitul c"r!ilor a ace iscusit" z"$av"4 c" nu este alta #i mai rumoas" #i mai de olos 7n toat" via!a omului z"$av" de c7t cetitul c"r!ilor...F4 sau inalul predosloviei: ECete#te cu s"n"tate aceast" a noastr" cu dra%oste osteneal"4 de toate ericiri4 #i daruri de la Dumnezeu voitoriu4 Miron Costin...F Ideea ori%inii romane4 pe care Miron Costin a sus!inut/o cu at7ta relie #i c"ldur"4 a avut un puternic r"sunet 7n cultura noastr" veche. Ea a ost 0 Aacun" 7n teKt. =3D

reluat"4 cu mult" erudi!ie4 e drept4 dar nu #i cu mai mult" pasiune4 de Nicolae Costin #i Dimitrie Cantemir 7n Moldova #i de stolnicul Constantin Cantacu/zino 7n Muntenia. Ea era dealt el a#a de scump" cronicarului4 7nc7t el a mai dez$"tut/o 7n alte dou" opere4 scrise 7n lim$a polon". C,(NIC& LJ,II M(AD(-EI NI & M)NTENIEI 7n epoca 7n care polonii luptau pentru cre#tin"tate su$ zidurile -ienei4 Miron Costin a scris dou" opere 7n lim$a polon" 5 una 7n proz"4 alta 7n versuri 5 menite s" dovedeasc" latinitatea neamului s"u4 pe care vitre%e 7mprejur"ri politice 7l sileau s" urmeze stea%urile turce#ti 7mpotriva cre#tinilor. De#i aceste opere nu ac parte din literatura romneasc"4 totu#i4 pentru 7ntre%irea personalit"!ii literare a cronicarului #i pentru cunoa#terea ad7ncit" a ideilor lui despre romanitatea neamului4 ne vom opri pe lar% #i asupra scrierilor lui 7n lim$a polon". Prima4 scris" 7n proz"4 poart" titlul: C!roni a 8iem Moldaa"Oi ! T Mul#tan"Oi !( sau 7n romne#te: Croni a [%rii Moldovei i a Munteniei( #i este redactat" 7ntr/o polon" 5: ne 7ncredin!eaz" .o%dan 5 E oarte corect" #i chiar rumoas" pentru un romn care nu usese 7ntre poloni de mul!i ani #i care4 7n !ara lui4 avea de $un" seam" pu!ine ocaziuni s" citeasc" #i s" vor$easc" aceast" lim$"F. Cronica 7ncepe cu o scrisoare c"tre comisul coroanei polone4 care 5 dup" pre!ioasele indica!ii date de dr. Eu%eniu de .ar^insRi4 7n edi!ia latin" a cronicii lui Miron Costin4 pu$licat" de EComisia istoric" a ,omnieiF 5 este Marcu MatczPnsRi. &cesta4 de#i ie#it dintr/o amilie s"rac"4 totu#i prin calit"!ile su lete#ti a atras din copil"rie simpatia #i s/a $ucurat de prietenia re%elui Ioan 'o$iesRi4 ajun%7nd s" ocupe 7n stat demnitatea de mare comis al coroanei. Marcu MatczPnsRi a 7ndeplinit aceast" unc!ie 7ntre 0<><50<2=C deci opera.lui Miron Costin este scris" 7n acest interval de timp. H Din elul cum vor$e#te 7n scrisoarea adresat" marelui comis: E'ocot de o deose$it" ericire a mea c" o parte a cronicii mele despre !ara Moldovei4 7nainte de a ie#i la lumin" 7n Moldova4 va ajun%e 7n m7inile unui $"r$at at7t de mare4 7n urma cererii unei persoane cu care domnia/ta #tii oarte $ine 7n ce str7nse le%"turi am ost totdeaunaF4 se vede clar c" aceast" oper" nu este alc"tuit" pentru marele comis4 ci pentru altcineva4 pentru Eun $"r$at at7t de mareF4 care i/a cerut aceste in orma!ii printr/o alt" persoan"4 cu care el a ost totdeauna 7n str7nse le%"turi. &ceast" persoan" dac" nu este. #b# printr/o i%ur" stilistic" 5 7nsu#i Marcu MatczPnsRi4 este atunci solul polon Ioan 8ninsRi4 care4 dup" cum s/a v"zut mai sus4 a ost trimis 7n 0<>> la Poart"4 pentru con irmarea p"cii turco/polone. Miron Costin era atunci mare lo%o "t la curtea lui &ntonie ,uset. Pe timpul petrecut de solia polon" 7n Ia#i4 Miron Costin a ost 7n cele mai str7nse le%"turi cu 8ninsRiC 7#i trimiteau reciproc daruriC la plecare4 lo%o "tul #i iii s"i 7ntov"r"#esc c"l"ri pe sol. E pro$a$il c" pe timpul #ederii sale 7n Ia#i4 Ioan 8ninsRi s" i cerut lui Miron Costin in orma!iile despre Moldova4 pe care acesta le trimite prin Marcu MatczPnsRi4 spre a Eajun%e 7n m7inile unui $a. r$at at7t de mareF. &cest E$"r$at =3:

at7t de mareF poate s" i ost 7nsu#i re%ele Ioan 'o$iesRi4 c"ruia $oierul nostru 7i dedic" mai t7rziu #i o poem" 7n versuri4 de care ne ocup"m 7n capitolul urm"tor. Aucrarea este alc"tuit" din 01 capitole4 dintre care primele cinci au un caracter istoric4 pe c7nd celelalte au un caracter lin%vistic4 etno%ra ic #i %eo%ra ic. P"r!ile operei nu se 7m$in" 7ns" 7ntr/un tot unitarC trecerea de la unele capitole la altele se ace $ruscC c7teva dintre ele con!in o simpl" 7n#irar" de nume proprii. EKcept7nd partea de istorie4 care alc"tuie#te 7ntr/ adev"r un $loc 7ntre% #i despre care autorul spune c" este ericit c" va ajun%e 7n m7inile unui $"r$at at7t de 7nsemnat4 7nainte de a vedea lumina 7n Moldova4 restul 5 capitolele inale cu in orma!ii etno%ra ice #i %eo%ra ice 5 ne7nche%ate $ine 7ntre ele #i reduse uneori la o simpl" list" de nume proprii4 ac mai mult impresia unor aneKe4 ad"u%ate pentru a satis ace curiozitatea #i a r"spunde4 poate4 unor in orma!iuni cerute. 7n primele cinci capitole4 autorul 7n "!i#eaz" istoria poporului romn de la ori%ine p7n" la al doilea desc"lecat4 av7nd 7ns" ca idee central" chestiunea latinit"!ii neamului. 7ncepe cu primii locuitori ai !inuturilor romne#ti4 dacii4 pe care autorul4 dup" concep!ia istoric" a vremii lui4 7i crede a i de aceea#i ras" cu t"tarii. Poveste#te pe scurt invazia dacilor 7n !inuturile romane de la sudul Dun"rii: Misia4 Tracia4 IliriaC ridicarea podului peste Dun"reC luptele lui Traian cu dacii4 c"derea lui Dece$al #i colonizarea Daciei. Dup" ce poveste#te mai departe cum Traian a ridicat 7n Dacia cet"!i pe care le/a umplut cu solda!i4 a#ez7nd 7n ele domini( de unde numele pe care 7l poart" 5 zice el 5 p7n" azi principii romni4 eKpune repede campania lui Traian 7n &sia #i 7ncheie primul capitol cu moartea lui Traian 7n E%ipt4 la 0;3. 7n capitolul al II/lea se ocup" de valul lui Traian4 care este Ecel dint7i semn de %rani!"F ridicat de cuceritorul Daciei dup" a#ezarea romanilor 7n aceste p"r!i. Trece apoi la cet"!ile 7ntre%i sau ruinate din Moldova. )neia ar i4 dup" el4 oarte vechi4 zidite de daci4 ca de pild": Ootinul sau Cetatea/&l$"4 Eunde a tr"iat $ietul (vidiu4 poetul sur%hiunit pentru ni#te versuri necunviincioaseF. Despre altele4 ca de eKemplu 'uceava4 Neam!u4 Ti%hina4 spune c" nu se poate #ti dac" s7nt din vremea dacilor sau a romanilor. Despre c7teva4 ca $un"oar" Turnul lui Neoptolem de pe apa Co%"lnicului #i T"tar/.unar4 crede c" ar i "cute de $izantini. Toate 7ns" au ost re "cute #i 7nconjurate cu ziduri de domnii moldoveni4 mai ales de Evestitul domn4 $"tr7nul Nte an -od"F. Dup" aceste mici di%resii4 autorul4 relu7nd 7n capitolul I- irul istoric4 poveste#te cum4 la 033 de ani dup" colonizare4 7mp"ratul &drian4 neput7nd opri invaziile $ar$arilor4 a surpat podul de pe Dun"re. Coloni#tii romani4 nemai iind 7n stare a se 7mpotrivi sin%uri4 s/au retras4 unii peste Dun"re4 7nspra Italia4 al!ii 7n Maramure#4 7n mijlocul mun!ilor4 sau 7n masivul Carpa!"or de la izvoarele (ltului. Invaziile au d"inuit 0333 de ani. Dintre popoarele n"v"litoare4 nume#te4 dup" &tila #i ordiile sale4 pe sloveni4 #i4 7n s 7r#it4 pe un%uri. &ce#tia au trecut mun!ii4 s/au luptat cu romnii #i i/au supus. ,omnii se a lau su$ un%uri c7nd n"v"lir" t"tarii4 care se 7ntinseser" p7n" 7n &rdeal4 peste un%uri. Aasl"uP craiul un%uresc4 nemaiput7nd su eri pe t"tari4 str7nse oaste4 7i alun%" din &rdeal4 7i urm"ri peste mun!i #i/i $"tu din nou cr7ncen4 mai jos de ,oman. =3<

&ci intercaleaz" le%enda eponim" a Niretului4 pe care o cunoa#tem de la 'i/mion Dasc"lul. Aasl"u4 v"z7nd pe t"tari d7nd $uzna 7n Niret #i 7nec7ndu/se4 a zis: E'eretem4 seretemeF @&#a/mi place4 a#a/mi placeeGC de aci numele Niretului. Dup" aceast" 7n r7n%ere4 t"tarii se retraser" mai departe 7n cmpii4 iar pe locurile de su$ munte co$or7r" romnii: mai 7nt7i muntenii cu domnul lor4 Ne%ru/vod"4 #i apoi moldovenii din Maramure# cu domnul lor4 Dra%o#/vod". Dup" aceast" parte istoric"4 urmeaz" dou" capitole 7n care ni se eKplic" numele poporului #i al !"rilor romne#ti. Ideile ne s7nt cunoscute din analiza pe care am "cut operei De neamul moldovenilor+ ,omnii se numesc 7ntre ei cu numele str"mo#ilor romani. EC7nd vrei s" 7ntre$i pe cineva dac" #tie moldo ven este4 7i zici: #tii romne#teI tot at7t c7t: sris romaniceIF 'tr"inii 7i numesc cu acela#i nume cu care numesc #i pe italieni4 recunosc7nd ast el latinitatea poporului romn. Teoria c" numele de vlah vine de Ia +laccus4 hatmanul r7mlenilor4 o respin%e #i aci ca iind poveste. EKplic" apoi numele Munteniei de la Emuntean4 adic" pod%creanF4 !ara muntenilor4 iindc" desc"lec"torii st"tuser" at7ta vreme 7n mun!i. Pentru a l"muri numele Moldovei4 reia4 dup" )reche4 le%enda lui Dra%o# H5 E iul unui dominus din vremurile vechiF H5 care4 lu7ndu/se dup" un zim$ru4 0/a ucis4 i/a pus capul spre amintire 7ntr/o !eap"4 l7n%" r7u4 #i Ede aci cel dint7i sat4 7ntemeiat de ei4 se cheam" p7n" ast"zi .oureniiF. Dup" numele c"!elei #i/a luat mai 7nt7i numele r7ul Moldova4 nume ce s/a eKtins apoi asupra !"rii 7ntre%i. Despre numele .asara$iei nu are #tiriC n/a putut a la Ecu nici un chip de unde s"/#i i luat 7nceput aceast" numireF4 dar o pune 7n le%"tur" cu amilia domnitoare din Muntenia4 a .asara$ilor4 pentru a eKplica Ede unde s/a luat cel ce a scris mai 7nt7i despre .asara$ia: c" aceasta ar i !ara munteneasc"F. Dup" ce l"mure#te mai departe marca din pecetea domneasc" a celor dou" principate romne#ti4 zim$rul 7n Moldova #i cor$ul 7n Muntenia4 #i dup" ce arat" titlurile vechi ale domnilor din hrisoave4 trece4 7n dou" capitole deose$ite4 la lim$" #i reli%ie4 insist7nd cu acest prilej asupra o$7r#iei romane4 pentru ca apoi s" 7ncheie lucrarea prin c7teva note descriptive4 cu caracter %eo%ra ic: despre jude!ele Moldovei4 despre !inuturile luate de turci de la Moldova @Chi%eciul4 Chilia #i Cetatea/&l$"G4 despre !inuturile Munteniei #i4 7n s 7r#it4 despre r7urile #i ora#ele din am$ele !"ri. De#i aceste noti!e %eo%ra ice s7nt prea sumare4 uneori reduse la o simpl" 7n#irare de nume proprii4 totu#i ele s7nt interesante pentru istoricul #i %eo%ra ul de azi4 iindc" ne ajut" s" reconstituim 7mp"r!irea administrativ" de alt"dat"4 ca de pild": jude!ul '"cuieni din Muntenia4 care venea pe l7n%" ,7mnic: ora#e de odihnioar"4 azi dec"zute 7ri stare de sate4 ca4 de pild"4 Cerne!ul4 care la 7nceputul veacului trecut era 7nc" re#edin!a jude!ului Mehedin!i4 dar care a dec"zut dup" ridicarea Turnu/'everinuluiC tot ast el ora#ele Corn"!elul @poate cel din D7m$ovi!aG #i 8r"di#tea din MunteniaC sau4 7n Moldova4 Piscul4 azi sat 7n jude!ul Covurlui. 7n 7ntre%ul concep!iei lui Miron Costin despre pro$lema romanit"!ii neamului4 opera aceasta 7n "!i#eaz" un interes deose$it4 iindc" nic"ieri 7n alte lucr"ri ale sale chestiunea latinit"!ii lim$ii nu este dez$"tut" mai pe lar% #i tratat" cu mai mult relie ca aci. )n 7ntre% capitol din aceast" oper" este consacrat lim$ii4 luat" ca m"rturie a descenden!ei romane. =3>

EDovada cea mai v"dit" despre o$7r#ia acestui popor 5 zice el 5 este lim$a luiF4 care a p"strat p7n" ast"zi actura latin". De#i4 7n cursul veacurilor4 lim$a s/a corupt #i a 7mprumutat numeroase elemente din lim$ile popoa4/relor 7nvecinate5/mai ales de la slavi4 mai pu!ine de la un%uri #i turci5totu#i Etemeiul vor$irii este p7n" ast"zi din lim$a latin"F. Ni pentru a 7nvedera aceasta4 el d" o list" de 2> de etimolo%ii @:> su$stantive4 =3 ver$eG4 unele nu tocmai u#oare4 dar toate eKacte4 precum: su sp percilia r7ncene oculus ochi m S m anduco "n7nc tra S tri nsmitto mit oc S uc cido id scr S scriu etc. i$o au S to tumnus amn" pri pr mum vei im"var" stella stea no S no K apte 7n a ar" de aceste lucruri pre!ioase pentru timpul acela4 se %"sesc4 cum4 dealt el era de a#teptat4 7n opera lui Miron Costin #i naivit"!i: cu!ovlahii4 vrea s" zic" E#chiopii4 iindc" din oastea roman" au r"mas acolo numai #chiopii #i $olnaviiF. 'e %"sesc #i erori: EDacii au ost un popor t"t"resc din marea TartarieFC sau a irma!ia c" Traian4 dup" colonizarea Daciei4 a 7naintat cu ostile peste c7mpuri4 a trecut Donul4 a intrat 7n marea Tartarie #i s/a l"sat prin .actria 7n 'iria4 pe c7nd4 de apt4 campania lui Traian 7mpotriva armenilor #i a p"r!ilor e independent" de campania 7mpotriva dacilor #i a avut loc 7n 00DC sau aser!iunea c" Traian a murit 7n E%ipt la 0;34 pe c7nd4 de apt4 Traian a murit 7n Cilicia4 la 00>C con uzia 7ntre titlul Eherze%F din pecetea domnilor munteni #i Oa!e% @!inutulG: Evoevod 5 zice el 5 #i domn al !"rii )n%rovlahiei4 &lma#4 +"%"ra#4 Oerce%F @7n loc de Oa!e%G #.a. Dar4 trec7nd peste naivit"!ile #i erorile care s7nt mai mult ale timpului4 partea interesant" a acestei opere adresate str"inilor este con#tiin!a clar" a unit"!ii neamului 7n toat" 7ntinderea lui. Moldovenii4 muntenii4 romnii ardeleni #i chiar macedoromnii 5 cu!ovlahii4 cum 7i nume#te el 5 s7nt ramuri r"zle!e din trunchiul unui sin%ur neam. Convin%erea o$7r#iei comune este la el at7t de puternic"4 7nc7t 7m$r"!i#eaz" laolalt"4 7ntr/o sin%ur" privire4 istoria !"rilor surori #i4 7n notele inale4 dup" iecare capitol %eo%ra ic privitor la Moldova urmeaz" un altul privitor.la Muntenia. Con#tiin!a limpede a unit"!ii na!ionale 7l ace s" vad" 7n munteni4 cu care ai s"i au ost adesea 7n vraj$" #i r"z$oaie4 ni#te adev"ra!i ra!i. Ni este 7ntr/adev"r interesant s" vezi cum acest mare $oier din divanul Moldovei4 care st"tea d7rz 7naintea domnilor s"i4 vor$e#te str"inilor despre munteni nu cu resentimente4 ci4 dimpotriv"4 cu 7nduio#are r"!easc". &mintind 7ntr/un loc naiva p"rere a unora dintre contimporanii s"i c" muntenii ar i $runi iindc" $oierii au o$iceiul de a/#i da copiii s" ie al"pta!i de doici luate dintre !i%ance4 el adau%" cu $un/sim!: EEu unul nu pot l"sa s" treac" acest lucru despre ei4 ca despre ni#te rude #i ra!i ce/mi s7nt4 av7nd #i ei aceea#i soart" #i acelea#i su erin!e cu noiF. =32

Con#tiin!a o$7r#iei comune #i a unit"!ii neamului avea ast el darul s" deschid" calea unei apropieri su lete#ti 7ntre cele doua !"ri surori4 care p7n" atunci tr"iser" 7n rivalit"!i #i lupte. P(EM&. P(A(NJC DE'P,E M(AD(-& NI L&,& ,(MbNE&'CJ Poema 7n versuri polone despre Moldova #i Lara ,omneasc" cuprinde mai pu!ine #tiri istorice dec7t cronica polon"4 dar4 7n schim$4 prin lirismul ei mi#c"tor #i prin pitorescul le%endelor4 7i este superioar" ca valoare literar". )nul dintre cei mai competen!i istorici ai literaturii polone4 &l. .ri7cRner4 o a#eaz" printre cele mai $une produse de acest %en ale literaturii polone din secolul al ?-II/lea. (pera a ost scris" 7n anul 0<2D4 pe timpul c7nd Miron Costin a ost nevoit s" stea 7n Polonia4 urm7nd 7n captivitate pe Duca/vod". 7n Polonia4 Miron 8ostin4 c7#ti%7nd aprecierea deose$it" a re%elui 'o$iesRi4 c"ruia i/a ost prezentat 7mpreun" cu Duca/vod"4 a ost %"zduit4 7mpreun" cu copiii s"i4 la Daszo^4 7n castelul de v7n"toare al re%elui4 7n timp ce ne ericitul s"u domn 7#i t7ra zilele 7n 7nchisoare. 7n r"stimpul acestei %"zduiri4 Miron Costin a scris ,oema $olon%( 7n versuri de c7te 0= sila$e. 8enul cronicilor rimate 5 de o$icei 7n versul eroic4 de 0= sila$e 5 era pe atunci la mod" 7n Polonia. Miron4 urm7nd unui 7ndemn mai vechi venit din partea re%elui Ioan 'o$iesRi 5 om de cultur" ra inat"4 care dorea s" cunoasc" trecutul !"rilor romne#ti 5H #i/a prelucrat Croni a [%rii Moldovei i a Munteniei 7n rumoase versuri polone. Poema 7ncepe cu o dedica!ie c"tre re%e4 prin care $oierul moldovean m"rturise#te c" se ru#ineaz" de Emuza sa sarmat"F4 Enu pentru c" ea n/ar i la 7n"l!imea celor mai 7nalte su$iecte... ci din pricina nemdem7n"rii lui 7n aceast" lim$"F. &ceast" ne7ndem7nare4 spune mai departe4 provine din aptul c" de mai mult de zece ani n/a mai 7ntre$uin!at dec7t oarte rar polonaB. Poema ni s/a p"strat de apt 7n dou" manuscrise4 care reprezint" dou" redac!ii di erite4 #i 7ntr/unui din acestea4 cel destinat re%elui4 autorul a reluat poema vers cu vers4 a corectat %re#elile %ramaticale4 a 7ndreptat unele eKpresii4 caut7nd termeni poloni plini de evocareC a re "cut adesea versuri 7ntre%i4 pentru a corecta m"sura ori rima. El arat" apoi 7n pre a!" motivele care l/au 7ndemnat s" se apuce de acest lucru: EMai 7nt7i %eniul re%elui4 care caut" s" a le at7t despre !"rile m"ri#i 7ntinse4 c7t #i nu mai pu!in despre cele miciF. &l doilea motiv este aptul c" istoricii poloni pomenesc 7n cronicile lor ceva #i despre Moldova #i men!ioneaz" c" poporul romn se tra%e din Italia4 dar nu amintesc nimic despre vremea c7nd s/au a#ezat la !"rmurile Dun"rii4 ale Nistrului #i ale M"rii Ne%re. Pentru a 7ndeplini dorin!a re%al" #i pentru a umple aceast" lacun" a istorio%ra iei polone4 marele lo%o "t al Moldovei 7#i 7nstrun" lira ca s" c7nte4 cum spune el4 Epatria 7nl"cr"mat" #i pe $ie!ii locuitori ai L"rii MoldoveiF. Poema e $rodat" pe aceea#i canava pe care usese lucrat" #i cronica polon". Ea cuprinde cam acela#i material istoric4 or7nduit 7n acela#i planC numai c" tendin!ele literare ale scrierii #i sim!ul poetic al autorului 7l silesc s" 7nl"ture am"nuntele de erudi!ii %reoaie4 s" introduc" elemente descriptive #i s" dea mai mult" dezvoltare le%endelor populare. =31

Poema este 7mp"r!it" 7n trei p"r!i ine%ale4 dar $ine distincte4 av7nd iecare c7te un titlu separat. Prima parte are ca titlu: De"$re neamul moldovene" E de"$re $rima lui de" %le are de %tre Traian #i pleac" de la ideea unit"!ii neamului. ,omanii5 spune el 5 au colonizat odinioar" am7ndou" Daciile de la valurile lui Traian4 p7n" ce vremea 7ndelun%at" i/a 7mp"r!it 7n trei. Cei dint7i au ost su$ un%uri4 7n Lara celor #apte cet"!i @TransilvaniaG4 unde4 adu#i de Traian4 tr"iser" 7mpreun" cu dacii. Iar moltanii4 care 7#i tra% numele de la (lt4 numi!i #i munteni de la Emun!iF4 au "cut #i o a doua desc"lecare4 dup" cea dint7i a lui Traian. & treia ramur" e cea din Moldova4 numit" a#a dup" r7ul Moldova4 desc"lecat" din pe#terile maramure#ene spre malurile joase ale m"rii. &t7t ace#tia c7t #i ceilal!i poart" numele vestit de rumni. Deci nimeni s" nu pun" la 7ndoial" c" se tra% de la ,oma. Dup" ideea unit"!ii na!ionale4 cronicarul poveste#te cucerirea Daciei4 colonizarea4 descrie %rani!ele noii provincii romane4 cet"!ile4 valul lui Traian #i 7ncheie prima parte cu eKpedi!ia lui Traian 7n &sia4 moartea lui 7n E%ipt #i cu apoteoza marelui 7mp"rat: ENi acum iecare s" priveasc" o ast el de puteree -eacurile de acum nu au una asem"n"toare4 nici un ast el de monarh care 7n c7!iva ani4 7ntr/un sin%ur mar#4 7ntr/un sin%ur r"z$oi4 s" 7nconjure lumea4 nep"r"sind nici o clip" c7mpul de lupta. De ce se mai minuneaz" cineva de r"z$oaiele purtate de turci4 care !in numai #ase luni... ,oma 0/a "cut pe Traian nemuritor. Prin ve#nica lui column"4 a ar"tat lumii c" %loria voastr" este ve#nic"4 monarhi sl"vi!ieF. Partea a doua poart" titlul: De ri"i$irea oloniilor lui Traian de %tre t%tari i de lo uin&ele romanilor *n mun&i+ ,elu7nd irul povestirii4 spune cum4 dup" Traian4 imperiul roman intr" 7n decaden!"4 #i &drian4 nemaiput7nd !ine piept invaziilor $ar$arilor4 distru%e podul de peste Dun"re. Coloni#tii se retra% atunci pe linia mun!ilor4 7n !ara +"%"ra#ului4 7n re%iunea Oa!e%ului4 7n Maramure# #i 7n mun!ii 8ur%hiului #i ai Ciucului. 7n cur%erea veacurilor4 lim$a lor latin" s/a corupt: din dominu" #i deu" s/a ormat cuv7ntul dzeu4 DumnezeuC din meu" b al meuC oelum 5 cerC !omo S omulC 'ron" b runteC an-elu" b 7n%erul. Aa cuvintele latine s/au ad"u%at apoi 7mprumuturi din un%ure#te #i slavone#te. Pe c7nd !inuturile dun"rene erau 7n p"r"sire4 n"v"lir" un%urii4 care su/puser" pe romni. Cu tot traiul lor 7ndelun%at prin mun!i4 romnii n/au pierdut elementele civiliza!iei romane4 iindc" natura cea dint7i a lucrurilor nu piere: Eprima materia non corrumpiturF. )n%urii4 su$ re%ele -ladislav4 pornesc 7mpotriva t"tarilor care se a#ezaser" 7n Moldova4 7i $at cumplit mai jos de ,oman #i4 7n locurile r"mase li$ere4 urmeaz" a doua desc"lecare. . Partea a treia4 De"$re a doua de" %le are a Moldovei i a Munteniei du$% alun-area t%tarilor( este cea mai rumoas"4 deoarece con!ine o serie de le%ende populare pline de armec 7n liniile lor simple #i naive. Cartea se deschide cu povestirea le%endelor privitoare la 7ntemeierea Moldovei. 7n Maramure#4 7n satul Cuha4 se a la Dra%o#4 iul lui .o%dan4 care ardea de dorin!a de a ar"ta ceea ce poate 7n "ptui. Mama lui 0/a 7mpiedicat mult" vreme s" plece 7n lume dup" ispr"vi viteje#ti4 dar 7ntr/o zi4 ivindu/se 7n sat un zim$ru4 Dra%o# a socotit aceasta ca un semn prevestitor #i4 ale%7nd repede =03

=33 de tineri 7narma!i4 a plecat cu ei 7n c"utarea zim$rului. Ei mer% necontenit de/ lun%ul r7ului4 c"l"uzi!i de c"!eaua Molda4 care adulmeca pretutindeni urmele iarei. )rc7nd coastele Carpa!ilor4 ajun% pe culmea muntelui de unde privesc des "#ur7ndu/se 7n vale Eat7t c7t ochiul poate cuprinde... p7n" 7n 7ntinderile umurii 5 s7nt eKpresiile cronicarului 5 luncile Prutului4 p"m7ntul viitoarei MoldoveF. &ci amintirea pri$ea%ului se 7nduio#eaz" #i 7n vreo 23 de versuri urm"toare el evoc"4 7ntr/un colorit $ucolic4 rumuse!ile patriarhale ale !"rii sale. EPeste tot c7mpii m"noase4 p"#uni 7ntinse4 care alte p"m7nturi se pot asem"na 7n lume cu acesteaIF Maluri joase la vaduri4 asemenea la$irintelor de %r"dini pe ape: EE%iptul nu 7ntrece luncile Prutului 7n $o%"!ie. &ci o jum"tate de copeic" produce #apte m"suri de %r7u... 7n anii roditori4 ov"zul4 secara4 dau unsprezece m"suri4 iar meiul peste dou"sprezece.F Lar" roditoare #i Ec7mpii pline de lori4 asemenea raiuluiF4 se 7ntind p7n" la Nistrul cel mare4 care4 Echiar acolo unde desparte 7n dou" Podolia9 cur%e 7ntre st7nci sculptate natural4 ca #i cum ar i ost lucrate de m7n" de omF. -7n"torii privesc minuna!i aceast" !ar" #i4 sco$or7nd din cea!a mun!ilor4 aud 7ntr/o p"dure deas" l"tratul c"!elei. Cronicarul poet poveste#te apoiZ dup" liniile cunoscute ale le%endei4 uciderea zim$rului4 moartea c"!elei #i numirea r7ului Moldova. Dup" uciderea zim$rului4 Dra%o# #i ai s"i nu mai vor s" p"r"seasc" locurile acelea at7t de pitore#ti #i se lea%" prin jur"m7nt s" r"m7n" acolo. Ei a#eaz" capul zim$rului pe un st7lp4 ca semn prevestitor de $ine #i 7ntemeiaz" primul sat4 /ourenii( Ec"ci zim$rul se nume#te pe moldovene#te $ourF4 #i ale% ca pecete a noului stat capul de zim$ru. Dup" ce se a#eaz"4 cercet7nd 7mprejurimile pustii4 z"resc deodat" Eun punct cenu#iu4 care se ridica diminea!a4 7n zorile lini#tite4 ca un st7lp drept p7n" la noriF ,"m7n 7nm"rmuri!i #i4 curio#i s" vad" cine locuie#te 7n asemenea pustiet"!i4 pornesc 7nspre um. Mer%7nd 7ntr/acolo4 dau 7ntr/o dum$rav" rotund" #i vesel"4 pe !"rmul unei ape4 Epeste roiuri de al$ine #i peste un $"tr7nel 7nc"rcat de ani. El acoperea stupii #i um$la 7n jurul lor s" drea%" c7 e ceva4 s" vad" dac" vreo matc" 7#i scoate al$inele4 sau s" 7ndrepte a%urii4 s" ia ceara asemenea chihlim$arului4 c"ci 5 adau%" cronicarul 7ntr/o %los" mar%inal"57n !ara Moldovei se a l" 7n stupi cear" cu miros de chihlim$ar.F Pe c7nd $" r7nul E7#i 7ndemna al$inele la munc" mai zeloas"F4 tovar"#ii lui Dra%o# 7i dau E$ine! omeF. Tresare $"tr7nul. 7i pun 7ntre$"ri. El r"spunde 7n ruse#te: ENu pricep4 pe DumnezeueF 7ncearc" s" se 7n!elea%" cu el prin semne #i4 7n cele din urm"4 a l" printr/un t"lmaci c" este Ia!co din 'niatPn. EM/am a#ezat de c7!iva ani aci #i am o prisac" mic". & ar" de voi n/am v"zut pe nimeni.F Dra%o# 7i 7nt"re#te st"p7nirea #i 7l trimite s"/#i aduc" neamurile din 'niatPn. Pentru a l"muri ori%inea principatului muntean #i a eKplica ima%inea cor$ului din stema !"rii4 Miron Costin reproduce o alt" le%end"4 culeas" 7n Muntenia4 #i care are 7n tot 7ntre%ul ei actura popular". Era 5 zice autorul 5 pe vremea c7nd poporul locuia 7nc" pe apa (ltului4 o romnc" rumoas" pe care o 7ndr"%i principele &rdealului. ,"m7n7nd %rea4 principele 7i dete un inel spre credin!" #i o trimise la p"rin!i4 spun7ndu/i c"4 7ndat" ce va na#te4 s" vie cu pruncul #i cu semnul la d7nsul. ,omnca4 n"sc7nd copilul4 plec" 7mpreun" cu ratele ei c"tre curtea principelui. Pe drum4 istovi!i de mers4 se a#ezar" s" se odihneasc" la mar%inea unei p"duri de stejari. 9n

&ci mama4 ca s" potoleasc" pl7nsul copilului4 7i d"du inelul princiar s" se joace cu el. Pe c7nd copilul z$urda vesel4 un cor$4 z"rind de pe crean%a unui stejar c" str"luce#te ceva 7n m7na copilului #i lu7ndu/0 drept o $ucat" de carne4 cum era chinuit de oame4 se repede ca un ul%er4 r"pe#te inelul de aur #i/0 7n%hite cu l"comie. Copilul !ip"4 z%7riat de %hearele cor$ului4 mama sare 7n picioare #i ratele4 de#tept7ndu/se4 vede cu uimire c" Einelul e pierdut #i odat" cu d7nsul #i cuv7ntul principeluiF. &tunci se ia dup" cor$4 care se a#ezase pe o crac"4 7l oche#te cu s"%eata #i/0 ucide. Episodul acesta al r"pirii inelului de o pas"re de prad" este un element de olclor oarte r"sp7ndit4 precum am ar"tat 7n alt" parte04 #i se re%"se#te destul de des 7n literaturile medievale @$un"oar" 7n romanele ,ierre de ,roven e et la )elle Ma-uelonne( 0iulia e Ottinetto #i chiar 7n 4 mie i una de no$&i1+ &poi 5 urmeaz" povestea 5 "r" s" scoat" inelul din %7tlejul cor$ului4 pornir" cu to!ii la drum. &jun#i la curtea principelui4 7i prezentar" copilul #i inelul 7n %7tlejul cor$ului4 ca un semn dumnezeiesc. Principele ia copilul4 7l ridic" 7n ran% "c7ndu/0 domn peste !inutul +"%"ra#ului #i/i d" ca stem" cor$ul. Copilul acesta este Ne%ru/vod"4 desc"lec"torul L"rii ,omne#ti4 #i de la el a r"mas cor$ul ca stem" a principatului muntean. Dup" ace#ti desc"lec"tori de !ar"4 autorul trece repede peste domniile urm"toare4 "r" s" aminteasc" dec7t pe ,oman4 pe care 7l consider" ca rate al lui Dra%o#4 #i se opre#te mai mult asupra lui &leKandru4 care 5 spune el 5 a ost asemenea unui re%e4 7nc7t amintirea lui o sl"vesc locuitorii p7n" azi4 Enumindu/0 cel $"tr7n #i $unF. Poema 7n versuri polone nu aduce ceva nou 7n chestiunea ori%inii latine a neamului a!" de celelalte dou" lucr"ri de care ne/am ocupat p7n" acum. Dimpotriv"4 multe date istorice au ost aci cu totul reduse sau chiar l"sate la o parteC 7n schim$4 au ost introduse elemente descriptive #i a ost dezvoltat materialul le%endar. 'copul lui Miron Costin n/a ost 7ns" s" ac" din aceast" poem" o oper" de erudi!ie4 ci una poetic"4 u#oar" #i pl"cut"4 care s" c7#ti%e su letul cititorului s"u re%al pentru rumuse!ea p"m7ntului moldovenesc #i pentru interesanta o$7r#ie a poporului romn. +aptul c"4 7n vremea noastr" 7nc"4 unul din cei mai $uni istorici ai literaturii polone4 &l. .rucRner4 consider" opera cronicarului ca un produs de seam" 7n literatura polon" a veacului al ?-II/lea dovede#te c" Miron Costin #i/a ajuns !inta. -I&L& A)MII t 7n a ar" de meritele lui pentru istorio%ra ia moldoveneasc"4 Miron Costin mai are #i pe acela de a i printre ini!iatorii liricii romne#ti. El este primul c"rturar care a 7ncercat la noi poema ilozo ic". 7nainte de el4 compusese 7n Moldova mitropolitul -arlaam c7teva versuri st7n%ace la stema !"rii4 pu$licate 7n Cartea romnea" % de *nv%&%tur% din 0<D=. Contimporan cu Miron Costin4 mitropolitul Doso tei s/a str"duit sa traduc"4 dup" modelul lui Uachano^sRi #i4 uneori4 su$ in luen!a poeziei populare. ,"altirea *n ver"uri( pe care a pu$licat/o la )nie^4 7n 0<>=. De#i chiar la s 7r#ituW 0 C%r&ile $o$ulare( II4 p. =D0/=D;. <0;

acestei tip"rituri poetice a marelui mitropolit %"sim4 ca o rumoas" dovada de 7n r"!ire cultural" 7ntre c"rturarii lumii vechi4 adause #i 02 versuri 7n care se vor$e#te despre m7ndria ori%inii noastre latine4 cu eKemple v"dite4 ca podul lui Traian de la Turnu/'everin4 versuri datorite Eprea cinstitului vornic mare 7n !ara de jos4 Miron CostinF 5 importan!a activit"!ii poetice a lui Miron Costin st" 7n alt" scriere a sa. 7nainte de 0<>= Miron Costin a alc"tuit un mic poem ilozo ic. Via&a lumii( care ni s/a p"strat 7n manuscris4 cu o predoslovie c"tre cititori. Pre a!a prezint" pentru noi4 care urm"rim evolu!ia literaturii vechi romne#ti4 o importan!" deose$it"4 iindc" este de apt un mic tratat de versi ica!ie 5 primul de acest el 7n literatura noastr". Din el se vede c" Miron Costin avea o no!iune destul de clar" despre versi ica!ie4 care4 dup" el4 tre$uia s" 7ndeplineasc" urm"toarele condi!ii: 0. M%"ura@ E'tihul iaste nu ca alta scrisoare desle%at"4 ci iaste le%at" de silave cu num"r... Deci deaceaste silave4 stihurile ceaste ce scriu 7ntr/aceast" c"r!ulie au 0= silave4 iar" se pot #i 7n 1 #i 7n > a ace4 #i s7nt 7ntr/alte chipuri stihuri la alte lim$i4 cum iaste elineasca #i letineasca.F ;. Rima@ E... deci are #i alt" datorie stihul: cuvintele ceale Yde laZ s 7r/#itul stihului a doau" stihuri s" se 7ntocmeasc" 7ntr/un chip4 pe o slov" s" se s 7r#easc"4 cum iaste: a!a 5 via!aC runte5H muntej spume 5 lumeF. Aa aceste dou" cerin!e undamentale4 Miron Costin mai adau%" c7teva o$serva!ii privitoare la evitarea hiatului4 prin contopirea4 coliziunea #i eliziunea vocalelor: E...unde se vor prileji trei slove4 c"rora le zicem uno%lasnice 5adic" V de un %lasc @vocal"G 5cum iaste a4 e4 i4 o4 aceastea de se vor prileji trei al"turea4 s" lipseasc" una4 cum iaste: nice o avu!ie. &ice caut" c" o iaste 7ntre e #i 7ntre a( deci o piere #i vei citi: nice/avu!ie iproci. &lta: pentru aceast" slovac4 c7nd va avea 7naintea sa iar o slov" uno%lasnic"4 se 7ntunec"4 cum ve!i %"si 7ntre stihuri un stih 7ntr/acesta chip: mari *m$%ra&i i ve"ti&i( care nu/0 citi: mari *m$%ra&i+++ ci: marL *m$%ra&i+= )n sin%ur element4 7ntr/adev"r important4 al versi ica!iei moderne 7i scap": ritmul. -ersurile lui4 ca #i ale tuturor contimporanilor s"i4 p"c"tuiesc tocmai prin ritmul de ectuosC s7nt versuri #chioape. Predoslovia se 7ncheie cu recomanda!ia pentru contimporani s" nu se lase ura!i de muzicalitatea versului: Emai v7rtos s" 7n!ele%i ce cite#ti4 c" a citi #i a nu 7n!ele%e este a v7ntura v7ntul #i a ier$e apaF. Pentru a da o pild" c" se pot scrie versuri #i 7n lim$a noastr"4 Miron Costin a alc"tuit poema Via&a lumii+ Tema acestui mic poem ilozo ic este concluzia la care ajun%e totdeauna su letul omenesc dup" ce sco$oar" de pe culmea maturit"!ii c"tre amur%ul vie!ii #i simte apropiindu/se marea noapte care ne 7nv"luie: EDe#ert"ciunea de#ert"ciunilor... toate s7nt de#arteF. &ceast" amar" 7n!ele%ere a eni%mei vie!ii constituie un motiv poetic din cele mai r"sp7ndite 7n literatura universal". Di uziunea motivului a ost urm"rit" de d/0 ,amiro (rtiz 7n interesantul studiu Iortuna la)ili" .Soarta alune oa"%1+ 9A9

Poema lui Miron Costin are 7ntr/adev"r a init"!i #i cu unele accente din lirica epicurean" a lui Oora!iu: Eheu u%aces4 Postume4 Postume4 Aa$untur anniC nec Pietas moram ,u%is ei instanti senectae &d eret indomitaeQue Mor!i Eheu u%aces.0 Tema apare 7ns" cu mai mult relie la (vidiu4 care4 eKilat departe de ,oma #i de ai s"i pe care/i l"sase cu lacrimile 7n ochi 7n noaptea atal" 7n care a ost smuls din mijlocul lor4 7#i tr"ia zilele am"r7te pe !"rmurile vi oroase ale Pontului EuKin4 7ntre s"l$aticii sci!i. 7n Cartea a I-/a4 epistola a IlI/a din ,onti e( dup" ce vor$e#te de E ortuna4 dea non sta$iliF @soarta4 zei!a nestatornic"G4 %7ndul lui se duce cu melancolie spre at7!ia mari eroi ai lumii4 pe care norocul nestatornic i/a pr"$u#it din culmea %loriei #i a m"ririi: (mnia sunt hominum tenui pendentia iilo4 jt su$ito rasu4 Quae valuere4 ruunt4 Divitis audita est cui non opulentia CroesiI Nempe tamen vitam captus a$ hoste tulit. Iile 'Pracosia modo ormidatus in ur$e4 -iK humili duram repulit arte amem. kuid uerat Ma%no maiusI tamen iile ro%avit 'u$missa u%iens voce clientis opem ... ; Tema aceasta a nimicniciei vie!ii omene#ti 7n a!a mor!ii eterne4 care apare #i 7n lirismul s in!ilor p"rin!i ai $isericii4 ca de eKemplu la s intul Ioan Orisos/tomul 5 #i 7nt"rit" mai ales prin evocarea marilor %lorii ale omenirii4 7nmor/m7ntate 7n noianul vremurilor 5 a trecut apoi 7n arta #i 7n literatura latin" a evului mediu4 unde a ost eKploatat" necontenit: )$i Plato4 u$i Porphirius4 )$i Tullius aut -ir%ilius4 )$i Thales4 u$i Empedocles4 !ut e%re%ius &ristotelesI &leKander u$i reK maKimusI )$i Oector Trojae ortissimus... )$i Oelena ParisQue roseusI Ceciderunt in pro undum ut lapidesC kuis scit an detur eis reQuiesI 0 7n traducerea li$er" a d/lui N. Oerescu: Oei4 Postume4 Postume/n apri%" u%" 'e spul$er" anii #i/n van e/orice ru%"4 C"ci4 nici $"tr7ne!ii ce vine %rozav"4 Nici mor!ii ne7n r7nte4 n/aduce z"$av". / _ EToate cele omene#ti at7rn" de un ir su$!ire #i toate cele ce au ost se pr"$u#esc printr/o nea#teptat" c"dere. Cine n/a auzit de averile $o%atului CresusI Ni totu#i4 c"zut prizonier4 7#i prime#te via!a de la vr"jma#i. &cel care era a#a de temut 7n cetatea 'iracuzei @tiranul DionisG a$ia 7#i poate potoli oamea cea aspr" printr/un me#te#u% umil. BCine a ost mai mare dec7t PompeiI Ni totu#i acela4 rup7nd/o la u%"4 implor" cu voce umilit" ajutorul unui client...F ?A:

Din latina medieval"4 motivul s/a prelun%it 7n literaturile romanice #i #i/a %"sit4 7ntre altele4 o interpretare delicat" #i duioas" 7n lirica z$uciumatului +rancoc -illon4 la 7nceputul veacului la ?-/lea. Ecoul acestui Eu$i suntIF se str"vede 7n dr"%"la#a /allade de" Dame" de 9adi"( 7n care armecul se 7m$in" din evocarea discret" a rumoaselor din alte vremuri4 Epolies4 soueves et precieusesF4 iecare cu o tr"s"tur" distinctiv" a personalit"!ii sale: Ela tres sa%e Oello7s4 la reine .lanche comme le lPsC +lora4 la $elle ,ommaine...F4 #i din suavul re ren care ne poart" %7ndul de la rumuse!ile ce au 7nc7ntat vremurile cavalerismului c"tre z"pezile ra%ede ce se topesc pe paji#tile jilave4 la 7nceputul prim"verii: (u sont Ies nei%es dBantanI @E)nde s7nt z"pezile din anul trecutIFG 7n literatura italian"4 ecoul acestei teme s/a r"s r7nt p7n" t7rziu 7n lirica reli%ioas" a veacului al ?-I/lea. 7n .i$lioteca Marciana din -ene!ia am %"sit tip"rite la s 7r#itul unor $ro#urele populare de mistere reli%ioase versuri ca acestea: -oi che cercate in Questo mondo honore -edete ii in di vostra humana %loria -ostro nmo4 e speranze4 e vostra $oria In un punto e iorita e presto muore Volano i me"i( -il anni( e volan lBhore e spenta in $reve spazio ohni memoria e alia ine o%ni nato si muore. SeLl de)ol 'ilo( otide "o"$e"a $ende Mira$ilmente ancor mia 'ra-il vita+++ Din literatura italian" aceste locuri comune au putut trece4 prin studen!ii polonezi din universit"!ile italiene4 7n literatura re%atului vecin #i4 printr/un model polon 5 p7n" acum neindenti icat 5 "r" s" ne%"m #i modelele clasice latine4 a putut ajun%e la Miron Costin. Poema lui Miron Costin 7n "!i#eaz" o orm" mai compleK" ie#it" din 7m$inarea acestor teme 7nrudite. Ea 7ncepe cu versurile amare de invocare a ra%ilit"!ii vie!ii omene#ti4 at7t de am"%itoare 7n aparen!ele ei4 versuri care reamintesc ideea ovidian"4 E(mnia sunt hominum pendentia ilo @sel de$ol iloGF: & lumii c7nt cu jale cumplit" via&% Cu primejdii4 cum e"te o a&% ,rea "u)&ire #i/n scurt" vreme tr"itoare. Poema continu" pe tema nestatorniciei lucrurilor omene#ti4 a u%ii necontenite a vie!ii4 care se rosto%ole#te mereu pe al$ia timpului4 "r" s" se opreasc" niciodat": Trece veacul des r7natl4 trec anii cu roata4 +u% vremile u#oare4 u% #i nici o poart" & le opri nu poate... 2 Neoprit4 "r" r7u. =0:

Cu aceste idei se 7mplete#te motivul a#a de eKploatat 7n literatura latin" a evului mediu: a norocului or$ care necontenit urc" #i sco$oar" pe scara lumii @EPassi$us am$i%uis ortuna volu$ilis erratF a lui (vidiuG. Norocul4 spune cronicarul poet4 Este cela ce pre mul!i cu amar a um": El suie4 el co$oar"4 el via!a rumpe. -orocul la un loc nu st"C ntr7un ceas schim$" pasulC !nii nu pot aduce ce aduce ciasule -remea le ncepe !"rile4 vremea le s 7r#e#te. Poema cap"t" apoi mai mult" amplitudine. Privind 7n lun%ul veacurilor4 %7ndul cronicarului se opre#te asupra marilor cuceritori ai lumii4 care au uimit popoarele cu zarva aptelor lor #i pe care neantul i/a 7n%hi!it Eca pe ni#te spumeF. Ca #i poetul evului mediu latin @E&leKander u$i reK maKimu#IFG4 Miron Costin se 7ntrea$": ... unde7s cei din lume 1ari mprai &i vesti!iI TWnde/s ai lumii st"p7niI unde este ?ersis4 &leKandru Machedonu I )nde/i &rtaKerKes I &u%ustu4 Pompeiu #i Uesariu4 ce au luat lumeI Pre to!i i7au stins cu vreame ca pe ne#te spume. +ost/au Uiros 7mp"ratu vestitu4 cu r"s$oaie4 Cu avere preste to!i4 plec7ndu/#i su$ voie Pre per#i4 haldei4 t"tarii #i &sia toat". Caut la ce l7au adus 7n#el"toarea roat"C Prinsu/0/au o "mei"4 i/au pusu capu/n s7n%e: .. Z*atur7te de moarte4 o4 Uiros4 #i te stin%e %e vrsarea s7n%eluiF... Ni4 7n s 7r#it4 revenind la %7ndul mor!ii eterne care secer" necontenit vie!ile omene#ti4 7ncheie cu 7ndemnul cre#tin al aptei $une4 care sin%ur" cucere#te su letului un loc de ericire 7n lumea viitoare #i un loc de cinste In via!a p"m7nteasc": Ia aminte dar4 oame4 cine e#ti pe lume4 Ca o spum" plutitoare r"m7i "r" numeC 0na fapta ce7i r"m7ne $un" te l"!e#te 7n cer cu fericire, 7n veci te m"re#te. ,itmul poemei este 7ns" %reoi #i pe alocurea de ectuos. &m v"zut dealt el mai sus c" 7n micul s"u tratat de versi ica!ie Miron Costin 7i d" pu!in" aten!ie. Ideile se repet" uneori 7n chip o$ositor. Dar cu toate aceste de ecte4 din $"l"ria ideilor comune se ridic" ici #i colo c7teva lori de ima%ini rumoase @E#i voi lumini de aur: soarele #i lunaFC cele omene#ti: E um #i um$r" sunt4 visuri #i p"reriFC omul Eca spuma plutitoareFC moartea: Ecule%e cu saculF vie!ile omene#ti...G4 care dovedesc 5/lucru ce l/am v"zut #i din poema polon" #i din cronic" chiar 5 c" Miron Costin avea o pronun!at" 7nclinare c"tre poezie. Dar el nu a st"ruit s"/#i cultive aceast" 7nclinare 7nn"scut" #i 7nsu#i ne spune c" a scris poemul s"u ca s" se arate c": Epoate #i 7n lim$a noastr" =0<

a i/acest eliu de scrisoare4 ce se chiam" stihuri #i nu numai aceasta4 ci #i alte d"sc"lii #i 7nv"!"turi ar putea i pre lim$a rumneasc"4 de n/ar i cov7r#it vacul nostru cel de acum de mari %reut"!i #i s" ie #i spre 7nv"!"turile scripturei mai plecat" a locuitorilor !"rei noastre voieF. 7n #irul marilor cronicari moldoveni4 Miron Costin ocup"4 prin cultura lui lar%" #i prin puterea personalit"!ii sale4 un loc proeminent. A"s7nd la o parte pe Dimitrie Cantemir4 care poate i considerat ca un istoric 7n adev"ratul 7n!eles al cuv7ntului4 Miron Costip este cel mai cult dintre cronicarii moldoveni. &runcat4 prin vicisitudinile amiliei sale4 pe limanuri str"ine4 el #i/a petrecut toat" copil"ria4 p7n" 7n anii primei tinere!i4 7n Polonia4 unde a avut norocul s" se adape ad7nc din cultura umanist" a cole%iilor iezuite4 precum #i din ra inata cultur" polon" a timpului s"u. /Este sin%urul cronicar moldovean care scrie 7ntr/o lim$" str"in" pentru a dezv"lui ori%inea %lorioas" a neamului4 trecutul z$uciumat #i n"dejdile ce !ara sa le punea4 7n acele vremuri de cump"n"4 7n marele re%e. care despresu/rasa -iena #i 7n vecinii cre#tini. Cu operele 7n lim$a polon" el dep"#e#te hotarele literaturii romne#ti #i4 prin rumuse!ea lirismului descriptiv4 prin armecul le%endelor populare #i prin ele%an!a cu care m7nuie#te versul eroic polon4 a iz$utit s" cucereasc" 5 dup" cum o recunosc 7n#i#i istoricii literari str"ini 5 un loc de cinste 7n literatura istorio%ra ic" polon" a timpului s"u. (rizontul lar% de cultur" pe care4 spre deose$ire de contimporanii s"i moldoveni4 #i/0 a%onisise 7n anii tinere!ii4 se vede pretutindeni 7n opera lui: din $o%"!ia de in orma!ii privitoare la !"rile 7nvecinate4 din reminiscen!ele literaturii clasice4 din citatele #i din coresponden!a lui latin"4 din mapele %eo%ra ice pe care nu o dat" le utilizeaz"4 din claritatea cu care pune #i discut" pro$lema ori%inii romane. 7n al doilea r7nd4 Miron Costin cutreierase 5 ca Eminescu mai t7rziu 5 7n lun% #i lat p"m7ntul romnesc. 'tr"$"tuse cu o#tirea lui Duca/vod" 7ntre% &rdealulC trecuse pe la &l$a/ IuliaC usese de mai multe ori 7n Muntenia #7B privise4 prin apele limpezi ale Dun"rii4 pra%urile podului lui TraianC colin/dase4 7n s 7r#it4 cu prilejul unei solii 7n Polonia4 Maramure#ul4 unde a lase lea%"nul Moldovei #i v"zuse hrisoave de la Dra%o#. :r Nimeni p7n" la el nu a ost4 #i din punctul de vedere al culturii #i ca eKperien!" su leteasc"4 mai $ine pre%"tit s" p"trund" pro$lema unit"!ii neamului. Ni nimeni dintre to!i contimporanii s"i nu era 7n m"sur" s" vad" mai $ine c7t de als" #i de ji%nitoare era $asna 7mprumutat" dintr/o cronic" un%ureasc" de $ietul 'imion Dasc"lul. Cu aceea#i m7ndrie #i pasiune cu care st"tea d7rz 7naintea vizirului @Esuntem $ucuro#i noi moldovenii4 s" se 7ntind" 7mp"r"!ia ...FG #i 7naintea domnilor s"i pentru ap"rarea p"m7ntului #i drepturilor poporului s"u4 marele lo%o "t al Moldovei a luat pana s" spul$ere ocara cu care usese 7n undat neamul s"u. (pera sa De neamul moldovenilor are 7ntr/adev"r %re#eli de am"nunte4 uneori con uzii4 nu mer%e direct la sursele pe care le citeaz" dup" al!ii. &cestea s7nt 7ns" de ecte ale timpului4 dar datele undamentale ale pro$lemei4 a#a cum le/a iKat el: cucerirea roman"4 colonizarea4 unitatea neamului4 con!i/. nuitatea 7n Dacia4 latinitatea lim$ii 5 au r"mas p7n" ast"zi nezdruncinate. 9A@

,elie ul pe care 0/a dat chestiunii4 c"ldura convin%erii #i dra%ostea de neam 5 am putea zice $a"iunea 5 cu care el a pus #i a discutat pro$lema a 7nc"lzit 7ntr/at7t su letul c"rturarilor din epoca sa4 7nc7t ideile aduse 7n circula!ie de el au avut un puternic r"sunet 7n opera lui Dimitrie Cantemir #i a stolnicului Constantin Cantacuzino. De#i 7n via!a de cultur" a unui neam ceea ce conteaz" s7nt 7n "ptuirile #i nu inten!iile4 totu#i nu putem pierde din vedere c" Miron Costin concepuse planul unei vaste istorii care4 pornind de la ori%inea roman"4 s" 7m$r"!i#eze istoria neamului p7n" 7n vremurile sale. Planul nu 0/a putut 7ndeplini din pricina vremurilor tur$uri 5 Eaceste cumplite vremi4 de nu st"m de scrisoare4 ci de %rije #i suspineF. &$ia se a#eza la masa de scris #i #ta eta de la curtea domneasc" 7l silea s" le%e palo#ul la $7ru #i s" 7ncalece pentru drumuri dep"rtate. Din planul s"u el n/a putut a#terne pe h7rtie4 7n a ar" de urzeala 7nceputului 5/ de cartea pentru 7nt7iul desc"lecat 5 dec7t acele memorii pline de savoarea lucrurilor v"zute #i tr"ite intens. Dar nici acestea n/au putut i terminate4 c"ci ele mer% a$ia p7n" la Da$ija/vod". Tocmai c7nd se credea4 7n amur%ul vie!ii4 ajuns la un liman de lini#te #i ericire prin c"s"toria apropiat" a iilor s"i4 s/a pr"$u#it asupra amiliei sale4 ca un ul%er4 7n ior"toarea tra%edie care i/a pus cap"t vie!ii #i 0/a 7nv"luit 7n acela#i morm7nt cu so!ia sa. .I.AI(8,&+IE Cronica a ost pu$licat" 7nt7ia dat" de M. U o % "0 n i c e a n u 7n Leto$i"e&ele [%rii Moldovei( voi. I4 Ia#i4 02D: @cu caractere chiriliceG4 p. ;00 5 =D24 #i repu$licat" 7n edi!ia a II/ a @sporit" cu cronicile MuntenieiG4 ap"rut" su$ titlul Croni ele Romniei "au Leto$i"e&ele MoLiiaviei &i Vala!iei @cu caractere latineG4 .ucure#ti4 02>;4 voi. I4 p. ;D= 5 =>=. Cele spuse cu prilejul cronicii lui )reche despre edi!ia lui Uo%"lniceanu se re er" #i la cronica lui Miron Costin. ( edi!ie critic" a operelor lui Miron Costin a 7ncercat -. &. ) r e c h i "4 Miron Ca"tin( O$ere om$lete du$% manu" ri$te( u variante i note( u o re en"iune a tuturor odi elor una" ute $*n% a"t%8i+ Edi!ie tip"rit" su$ auspiciile &cademiei ,omne4 7n dou" volume4 .ucure#ti4 022<5 0222. )rechi" arat" c" pentru lucrarea lui a avut =; de codice de letopise!e a l"toare 7n !ar" #i 00 codice a l"toare peste hotare. Pu$lic" teKtul cronicii4 ad"u%ind E7n josul iec"rei pa%ine un num"r oarte mare de lec!iuni din diversele codice #i numeroase note eKplicative4 apoi cita/!iunile ori%inale din scriitorii utiliza!i de Miron Costin ca izvoare la cronicele luiF. Edi!ia lui )rechi" nu corespunde 7ns" cerin!elor criticii moderne. C. 8iurescu a ar"tat c" )rechi" nu reproduce eKact teKtul unui arhetip4 luat ca ms. de $az"4 ci el introduce 7n teKt Isc!iuni din alte manuscrise ce i se par mai $une #i arunc" 7n josul pa%inii4 ca variante4 elementele teKtului pe care 0 reproduce. ( $un" edi ie critic" a cronicii lui Costin ne lipse#te p7n" acum. Despre raporturile manuscriselor4 c . &. I o r d " n e s c u4 O)"erva&iuni riti e a"u$ra eroti ii lui Miron Co"tin( 7n Revi"ta i"tori % romn%( III4 p. ;:1 5 ;<:. ( versiune latin" a cronicii lui Miron Costin @tradus" poate de Nicolae CostinG a ost descoperit" 7n muzeul principelui CzartorPsRi din Cracovia #i pu$licat" de c"tre d r. E u % e n iu . a r ^ i n s R i4 Mironi" Co"tini C!roni on Terrae Moldavi ae a) Aarone ,rin i$e( Comisia istoric" a ,omniei4 .ucure#ti4 010;. 8. Pasc u. Leto$i"e&ul [%rii Moldovei( " rierea romnea" % i tradu erea latinea" %( Ia#i4 01;0C c . #i Croni arii moldoveni 0li-orie Ure !e i Miron Co"tin i urm+( Ia#i4 01=<4 p. =35001. -. . o % r e a4 ,a"a-ii o)" ure din Miron Co"tin( 7n Anuarul in"titutului de i"torie na&ional%(K( 01;0501;;4 Clui4 01;;4 p. =03 5 =0>. &l. C i o r "/ 9A?

n e s c u4 De la -e"ta 'ran e8% la Miron Co"tin( 7n Revi"ta 'unda&iilor Re-ale( I4 nr. : @maiG4 01=D4 p. =2D 5 =1D @paralele ranceze medievale la episodul soliei lui '$araz 7n ConstantinopolG. Pentru in luen!a polon" asupra lui Miron Costin4 opera important" e: P. P. P a n a i/ tescu4 In'luen&a $olon% *n o$era i $er"onalitatat a roni arilor 0ri-ore Ure !e i Miron Co"tin( &cademia ,omn"4 Memoriile "e &iunii i"tori e( s. IlI7a, t. I-4 mem. D4 .ucure#ti4 01;=. Dintre lucr"rile mai vechi poate i 7nc" util" pentru analiza stilului: &. -. 87dei4 Studtii a"u$ra roni arilor moldoveni din $un t de vedere al lim)ei( metodei i u-et%rii( .ucure#ti4 0212. De neamul moldovenilor. & ost pu$licat" 7nt7ia dat" de M. Uo%"lniceanu 7n Cro# ni ele Romnii "au Leto$i"e&ele Moldaviei "i Vala !iei( a doua edi!ie4 .ucure#ti4 02>;. ( 7ncercare de edi!ie critic"4 neiz$utit"4 a dat -. &. ) r e c h i " 7n Miron Co"tin( O$ere om$lete @tip"rit" su$ auspiciile &cademiei ,omneG4 .ucure#ti4 02<<4 tom. I4 p. =>05D=0. Cea mai $un" edi!ie este aceea pe care a dat/o re%retatul C. 8iurescu4 De neamul moldovenilor( din e &ar% au ieit "tr%moii lor @7n pu$lica!iile 7n%rijite de Comisia istoric" a ,omnieiG4 .ucure#ti4 010D. Edi!ia lui 8iurescu este 7nso!it" de o pre a!" privitoare la manus/ scriptele operei4 clasi icarea lor4 redac!iunea interpolat" @8iurescu sta$ile#te c" redac!iunile pu$licate de Uo%"lniceanu #i )rechi" s7nt interpolateG4 arhetipul operei4 cuprinsul scrierii4 izvoarele ei4 data scrierii #i edi!iile anterioare4 ale lui Uo%"lniceanu #i )rechi". Prin critica intern" a teKtului4 8iurescu ajun%e la constatarea c" De neamul moldovenilor ni s/a transmis 7n dou" redac!iuni deose$ite. )na4 p"strat" 7ntr/un sin%ur manuscris4 copiat 7n 0>0;50>0= de &Kinte )ricariul #i p"strat" 7n .i$lioteca imperial" din Peters$ur% @printre manuscrisele .i$iotecii *alusRiG. Ea cuprinde interpol"ri 7n capitolele I- #i - precum #i dou" capitole noi care lipsesc 7n celelalte. Aa capitolul - se %"sesc ad"o%ate #tiri despre elul tunsorii la romni4 despre %raiul #i slovele lor4 precum #i despre o$iceiurile de la mese4 ospe!e #i 7nmorm7nt"ri. EDintre capitolele noi 5 o$serv" 8iurescu 5 unul prive#te ori%inea cet"!ilor din principate4 iar cel"lalt soarta coloni#tilor lui Traian dup" moartea 7ntemeietorului.F 7n s 7r#it4 7n aceast" redac!iune4 teKtul din pasajele 7n care Miron Costin vor$e#te 7n mod personal 7n cealalt" redac!ie @Ecercat/am c7teva... am a latC cu urechile mele am auzitFG a ost modi icat #i redat 7n chipul urm"tor: Er"posatul tat"l meu Miron... tat"l nostru... r"posatul tat"l nostru Miron lo%o "tulF. & doua redac!iune4 reprezentat" prin toate celelalte manuscrise cunoscute p7n" acum4 nu cuprinde aceste interpol"ri4 dar are #i ea %re#eli. Din aceste constat"ri #i altele4 8iurescu tra%e concluzia c" redac!ia p"strat" 7n manuscriptul din 0>0;50>0= este o redac!ie interpolat" de unul din iii lui Miron Costin @P"tra#cu sau NicolaeG. &t7t manuscrisul din 0>0; 5 0>0=4 copiat de &Kinte )ricarul4 c7t #i celelalte 5 deci am$ele redac!iuni 5 pornesc de la un prototip care nu este ori%inalul lui Miron4 ci o copie de ectuoas" a acestuia. TeKtul pu$licat de 8iurescu reprezint" Epartea comun" a manuscriptelor cunoscute4 redat" 7n orma pe care o are 7n manuscriptul din 0>0;50>0= al lui &Kinte )ricariul4 p"strat 7n .i$lioteca din Peters$ur%4 cea mai veche copie #i cea mai apropiat" ca lim$" de ori%inalul lui Miron Costin din toate copiile cunoscute p7n" acumF. Pasajele interpolate 7n acest manuscris au ost pu$licate de 8iurescu cu litere petit. -ariantele din celelalte manuscrise au ost ad"o%ate 7n josul pa%inii. 7n ce prive#te datarea operei4 a se vedea #i p"rerea ar%umentat" a re%retatului N. I o r % a4 7n Revi"ta i"tori %( I @010:G4 p. D 5 1 #i ;;< 5 ;;1. C. 8iurescu4 7n /uletinul Comi"iunii i"tori e a Romniei( voi. II4 .ucure#ti4 010:4 p. 03=50=;. C . #i 8. Pa seu4 Miron Co"tin( De neamul moldovenilor( " rierea romnea" % i $relu r%rile leeti+ /perele n lim"a polon. Croni a &%rii Moldovei i a Munteniei@ C!roniOa 8iem moldaa"Oi ! T multan"!i !+ '/a p"strat 7ntr/un manuscris al .i$liotecii *alusRi4 care 7nainte de r"z$oi era 7ncorporat" 7n .i$lioteca imperial" din Peters$ur%. Ea a ost descoperit" #i

pu$licat" de I o n =01

.o%dan4 7n ori%inalul polon #i 7n traducere romneasc"4 cu un studiu interesant4 7n Croni e inedite atin-%toare de i"toria romnilor( adunate i $u)li ate u tradu eri i adnota&iuni( p. 0=15;3D. Poema polon". Ni s/a p"strat 7n dou" copii manuscrise. Primul4 provenit din osta .i$liotec" *alusRi4 a ost adus la -ar#ovia din Peters$ur%4 7ntre manuscrisele retrocedate 7n urma p"cii de la ,i%a @01;0G. &l doilea manuscris se p"streaz" 7n .i$lioteca CzartorPsRi din Cracovia #i are la p. 52 urm"toarea not" interesant"4 pe care o dau 7n traducere romneasc": E03 septemvrie anul 0>334 mi s/a d"ruit aceast" carte 7n Ia#i4 7n timpul soliei 7n Turcia4 pentru in orma!ie asupra L"rii Muntene#ti de c"tre `ar%alo^sRi4 pisarul %ospodarului Constantin CantemirF. Noti!a se 7ncheie cu patru versuri 7n lim$a polon"4 a c"ror traducere e aceastaC EDac" Moldova nu va ridica no$ilul ei cap de su$ ju%ul turcesc4 pentru c" polonul4 %ata de lupt"4 nu/i d" s at de m7ntuire4 atunci vecinul sarmat va tra%e la acela#i ju%F. ( copie de pe acest manuscris al .i$liotecii CzartorPsRi4 copie "cut" de 'toica Nicolaescu4 se p"streaz" 7n .i$lioteca &cademiei ,omne. Panaitescu ajun%e la concluzia c" redac!ia din primul manuscris @al ostei .i$lioteci *alusRi din -ar#oviaG se apropie mai mult de versiunea pe care Miron Costin a !inut s" o d"ruiasc" lui Ioan 'o$iesRi. &ndrei *alusRi4 7ntemeietorul $i$liotecii din -ar#ovia4 7n care s/a %"sit copia poemei4 a ost un s etnic al re%elui Ioan 'o$iesRi. Manuscrisul din -ar#ovia prezint" o redac!ie rev"zut" #i corectat" 7n ce prive#te rima4 m"sura4 ale%erea cuvintelor. ,oema $olon% a lui Miron Costin a ost pentru prima dat" pu$licat"4 cu destule %re#eli4 7n colec!ia postum" a scrierilor lui Iosi Dunin .orRo^sRi4 ,i"ma .S rieri1( I4 Aem$er%4 02:<4 p. ;=1 5 ;>D. TeKtul pu$licat de Dunin a ost apoi. reprodus 7ntre aneKele de documente pu$licate de Aeon ,o%alsRi4 D8ie9e O"ie8ta naddunai"!i ! .I"toria $rin i$atelor dun%rene1( I4 -ar#ovia4 02<04 II4 p. >:2 5 >2D. Dup" aceast" edi!ie a pu$licat Oasdeu o traducere romneasc"4 cu numeroase %re#eli4 7n Ar!iva i"tori % a romnilor( I4 04 .ucure#ti4 02<:4 p. 0:1 #i urm. TeKtul dat de ,o%alsRi4 7nso!it de traducerea romneasc" a lui Oasdeu4 au ost reproduse de M. Uo%"lniceanu 7n edi!ia a O/a a Croni elor "au Leto$i"e&elor( voi. III4 .ucure#ti4 02>D4 p. D2> #i urm. -. &. )rechii4 7n Miron Co"tin( O$ere om$lete( .ucure#ti4 02224 voi. II4 p. >35 0D;4 pu$lic"4 dup" copia4 p"strat" 7n .i$lioteca &cademiei4 versiunea din manuscrisul .i$liotecii CzartorPsRi. TeKtul polon al lui )rechi"4 plin de %re#eli de tipar4 este 7nso!it de traducerea "cut" de Oasdeu4 corectat" 7n partea inal" cu o traducere "cut" de lt./col. #i in%iner ColinsRi4 care nu era amiliarizat cu termenii privitori la vechea or%aniza!ie a Moldovei. Cea mai $un" edi!ie este aceea pe care a dat/o P. P. Panaitescu4 Miron Co"tin( I"torie *n ver"uri $olone de"$re Moldova i [ara Romnea" % .2>6D1( 7n Analele A ademiei Romne( Mem+ "e &+ i"t+( s. Ol/a4 t. ?4 .ucure#ti4 01;1. D/sa a luat ca $az". manuscrisul din .i$lioteca *alusRi. Aa acesta a ad"u%at variantele din manuscrisul .i$liotecii CzartorPsRi #i a 7nso!it teKtul polon de traducere #i de introducere. -ia!a lumii. & ost pu$licat" 7nt7ia dat" de Oasdeu4 7n SatTrul pe 02<< @aprilieG4 dup" o copie de ectuoas"C apoi de -. &. )rechi" 7n Miron Co"tin( O$ere om$lete( t. II4 .ucure#ti4 02224 p. :30 5 :3> @cu un mic studiu introductiv4 p. D2>5:33G. ( analiz" a poemei 7n le%"tur" cu istoricul motivului 7n literatura universal": ,amiro (rtiz4 Iurtuna la)ili"( Storia di un motivo $oeti o da Ovidio al Leo$ardi( .ucure#ti4 Cultura na!ional"4 01;04 p. :<4 >D4 0D:5 0D>C N. I. O e r e s c u4 Hon omni" moriar "au Soarta lui Hora&iu *n literatura romnea" %( 7n Arta i te!ni a -ra'i %( caietul <4 dec. 01=24 p. =2 5 D1. Despre versi ica!ia lui Miron Costin: I. N. &postolescu4 Van ienne ver"i'i ation roumaine .FVII et FVIII "ie le"1( Paris4 01314 p. =;/DD. Cele optsprezece versuri ale lui Miron CostBn adaose la s ir#itul ,"altirii *n ver"uri a mitropolitului Doso tei @ . ;<:G se %"serc reproduse in I. .ianu #i N. O o d o #4 /i)lio-ra'ia ve !e romnea" %( I4 p. ;0= 5;0D.

=;3

Traduceri. I"torie de r%ia un-urea" % de *nd i um au %8ut $re manile tur ilor( 7n -. &. )rechi"4 Miron Co"tin( O$ere om$lete( II4 p. 01 5>0. Este o traducere dup" Top/p e 00 i n4 Ori-ine" et o a"u" Tran"Tlvanorum( APon4 0<<>4 Partea a Ii/a4 &ppendiK. Revolu# tione" "eu o a"u" Tran"Tlvanorum( cu omisiuni #i adaose. Ci. P. P. Panaitescu4 O i"torie a Ardealului tradu"% de Miron Co"tin( 7n Analele A ad+ Rom+( Mem+ "e &+ i"t+( "+ a IlI/a4 t. ?-II4 mem. 00. T. O o 0 $ a n4 Un tratat de retori % de Miron Co"tin( 7n Revi"ta i"tori %( ??I4 01=:4 p. ;0=/;0:. /.io%ra ia. Ntiri interesante despre Miron Costin se %"sesc 7n cronica lui4 #i mai ales 7n Necnlce @vezi 7ndeose$i edi!ia pu$licat" de&leKe Procopovici 7n EClasicii romni comenta!iF4 indicele de la s 7r#itul voi. IIG4 precum #i la D. Cantemir4 Vita Con"tantini CantemMri1 @vezi edi!ia a Ii/a4 dat" de N. I o r % a4 Via&a lui Con"tantin#Vod% Cantemir( te7t latin rev%8ut "i tradu ere romnea" a( .uc4 01;=4 p. :> 5 <=4 >: 5 >14 2:5030 din teKtul romnescG. ( $io%ra ie detailat" a lui Miron Costin a dat -. &. )rechi" 7n voi. I din Miron Co"tin( O$ere om$lete( .ucure#ti4 022<4 p. ;2; 5 =<2C pentru 7ntre%irea $io%ra iei tre$uie 7ns" cercetate #i notele de la p. <2D #i urm. Datele $io%ra ice ale lui )rechi" completate #i recti/ icate de: I. Tanoviceanu4 Marele "$%tar Ilie [i'e" u i omor*rea lui Miron i V li o Co"tin( Analele A ademiei Romne( t. ???II4 Mem+ "e &+ i"t+( .ucure#ti4 0103C -ladimir 8 h i c a4 C*teva do umente de"$re Co"tini a'late *n ar!ivele romne( 7n Convor)iri literare( anul ?AI @013>G4 p. D<2 5 D2;C 'ever *otta4 Htiri de"$re Co"tineti( 7n Revi"ta i"tori %( ?I @01;:G4 p. >= 5 >24 numerele 0350; @octom$rie5decem$rieG. Ntirile s7nt privitoare la indi%enatul Costine#tilor4 la4so!ia lui4 la inscrip!ii costine#ti #i la ultimii reprezentan!i ai amilieiC P. P. Pnaitesc u4 Htiri noui de"$re Miron Co"tin i 'amilia lui( 7n Oma-iu lui I+ Sianu( .ucure#ti4 01;>4 p. ;>>5;2D. Este vor$a de solia 7n Polonia a lui Miron Costin. Ntiri despre via!a lui Miron Costin 7n Polonia4 dup" ce a p"r"sit !ara cu Duca/vod"4 la C z e s 0 a ^ C h o/^aniec4 Miron Co"tin en ,olo-ne( 7n *n !inare lui N+ I)r-a( Cluj4 01=04 p. 00= #i urm.C acela#i4 JT$raaa So)ie"Oie-o do Moldaa9e a+ 2>6> r. -ar#ovia4 01=; @despre campania lui 'o$iesRi 7n Moldova la 0<2<GC c . o recenzie sumar" de P. P. Panaitescu4 7n Revi"ta i"tori % romn%( III4 p. ;1=C a c e 0 a # i4 In'luen&a $olon% $+ E+ de /arain"Oi( Mironi" Co"tini C!roni on Terrae Moldaviae a! Aarone ,rin i$e @introducereaG. Despre moartea ra!ilor Costin4 c . D. 8 " z d a r u4 O rela&iune italian% ontim$oran% de"$re "'*ritul lui Veli i o i Mir n Co"tin( 7n Cer et%ri i"tori e( -5-II4 01=34 p. =<< 5 =<>C I. M i n e a4 De"$re Miron Co"tin i 'ratele "%u Ian u( 7n Cer et%ri i"tori e( ?III/?I-4 nr. 05;4 Ia#i4 01D34 p. <:05<<1. Ntiri r"zle!e se mai %"sesc 7n 8hi$"nescu4 Surete i i"voade( mai ales 7n volumul -. 7n a ar" de studiile citate mai sus #i de privirile de ansam$lu din N. I o r % a4 I"toria literaturii romneti( ed. a Ii/a4 p. =0:5=D<4 #i 'eKtil Pu#cariu4 I"toria literaturii romne( e$o a ve !e( ed. a Ii/a4 p. 0=;5 0=24 ;=:5;=<4 se %"sesc detalii asupra operei lui Miron Costin la: Cornelia N e r $ u/A a v r o n s c h i4 Ideile $oliti e din leto$i"e&ul lui Miron Co"tin( 7n Cer et%ri i"tori e( su$ direc!ia I. Minea4 I- @01;2G4 p. <D9>:C '. +I. Marian4 ,ortretul lui Miron Co"tin( mare lo-o'%t i roni ar al Moldovei( .ucure#ti4 0133. ( eKpunere a vie!ii #i operei: I o n I. N i s t o r4 Miron Co"tin . uv*ntare 'e"tiv%1( Analele A ademiei Romne( Mem+ "e &+ i"t+( seria III4 tom. ??I-4 mem. 14 .ucure#ti4 01D;. =;0

C(NTIN)&T(,II A)I MI,(N C('TIN Pro$lema pe care o ridic" elul cum s/a transmis cronica lui 8ri%ore )reche 7n compila!ia lui 'imion Dasc"lul #i a celorlal!i interpolatori nu este sin%ura eni%m" a istorio%ra iei moldovene. 7n tomul al II/lea din colec!ia sa de cronici4 Mihail Uo%"lniceanu pu$lic" o compila!ie cu titlul Leto$i"e&ul Werei Moldovei de la Hte'an "in Va"ile Vod%( de unde e"te $%r%"it de Miron Co"tin lo-o'%tul( de $re i"voadele lui Va"ile Damian( e au 'o"t treti lo-o'%t( a lui Tudo"ie Du)%u lo-o'%tul i altora( pe care/0 atri$uia lui Nicolae Costin4 Ecarele au ost lo%o "t mare 7n MoldovaF. &cest letopise! duce povestirea evenimentelor petrecute 7n Moldova de la urcarea 7n domnie a lui Eustratie Da$ija/vod"4 7n anul 0<<;4 adic" de unde se 7ncheia cronica lui Miron Costin4 p7n" la )rcarea 7n domnie a lui Ioan Mavrocordat4 adic" p7n" la anul 0>00. ,e%retatul C. 8iurescu4 supun7nd unei critici atente acest letopise!4 a dovedit4 7ntr/un memoriu prezentat &cademiei ,omne4 c" el este o compila!ie alc"tuit" din dou" letopise!e deose$ite. Din aceste dou" letopise!e4 numai ultimul4 care cuprinde doar trei ani din istoria Moldovei4 #i anume domniile lui Nicolae Mavrocordat #i Dimitrie Cantemir de la 0>3150_>004 este 7ntr/adev"r opera lui Nicolae Costin. Prima parte #i cea mai 7ntins"4 cuprinz7nd evenimentele petrecute 7n D> de ani4 7n r"stimpul de la Da$ija/vod" p7n" la Nicolae Mavrocordat4 este un alt letopise!4 de o actur" cu totul deose$it". &utorul acestei compila!ii nu se poate identi ica. Este deci o cronic" anonim". 7n titlul ei se spune 7ns" c" a ost alc"tuit" din izvodul Elui -asile D"mian4 ce au ost treti lo%o "tF #i de pre izvodul lui ETudosie Du$"u lo%o "tul #i altoraF. Din aceste indica!ii ar rezulta c" primii cronicari dup" Miron Costin4 primii $oieri care au reluat irul povestirii rupt prin moartea tra%ic" a lui Miron Costin4 #i 7nnod7ndu/0 l/au tras mai departe4 au ost Va"ile Damian treti lo%o "tul #i Tudo"ie Du)%u lo%o "tul. Cine au ost ace#tia #i care este partea lor de munc" 7n istorio%ra ia moldoveneasc" I -&'IAE D&MI&N .io%ra ia lui -asile Damian a ost reconstituit"4 7n linii mari4 de re%retatul C. 8iurescu. Dup" datele pe care ni le d" 8iurescu4 -asile Damian era iul lui Damian4 vornic de Dorohoi4 #i al &n%helinei4 ata lui D"n"il"4 care avea p"r!i de mo#ie 7n satul Tur$"te#ti4 din !inutul C7rli%"turii4 unde 7#i avea cea mai mare parte din mo#iile sale #i cronicarul 8ri%ore )reche. 3 m"t)#" a mamei sale &n%helina4 &nisia4 era c"s"torit" cu -asile Corlat4 uri/carul lui -asile Aupu4 #i a avut un iu4 pe Pascal Corlat4 care a 7ndeplinit #i el sarcina de uricar pe l7n%" cur!ile domnilor moldoveni. -asile Damian avea deci 7n amilia sa c"rturari care tr"iser" 7n intimitatea cur!ilor domne#ti #i era dar 7n m"sur" s" cunoasc" evenimentele des "#urate 7n Moldova. =;;

El s/a n"scut pro$a$il pe la jum"tatea secolului al ?-II/Iea4 c"ci la 0<23 7l %"sim c"s"torit de cur7nd cu Ilinca4 ata lui Nacul Mur%ule!4 dintr/o amilie veche #i $o%at". Din aceea#i amilie "cea parte #i mama lui Tudosie Du$"u4 care ne este indicat 7n titlul compila!iei cu un al doilea cronicar. Cei doi izvoditori de letopise!e dup" Miron Costin erau deci 7nrudi!i 7ntre ei. Prin so!ia sa4 Ilinca Mur%ule!4 -asile Damian intra 7n le%"turi de rudenie #i cu amilia domnitoare a 8hicule#tilor4 deoarece soacra sa4 mama Ilinc"i4 !inuse 7n prima c"s"torie pe iul lui 8heor%he 8hica4 Iona#co postelnicul. Aa data c7nd lua 7n c"s"torie pe Ilinca Mur%ule!4 -asile Damian era numai v"tavC cur7nd dup" aceasta 7l %"sim semn7nd 7ntr/un act din decemvrie 0<20 ca lo%o "t al treilea. Aa 2 e$ruarie 0<2:4 unchiul s"u despre mam"4 uricarul Pascal Corlat4 neav7nd copii4 7i d"ruie#te p"r!ile lui din jum"tatea de sus a ocinei str"mo#e#ti: Tur$"te#tii. -asile Damian 7#i p"streaz" dre%"toria de treti lo%o "t p7n" su$ Constantin Cant emir4 7n 0<224 c7nd este 7nlocuit prin Nicolae Costin. De aci 7nainte nu i se poate urm"ri irul vie!ii. )ltima #tire pe care o avem despre el este din ;2 au%ust 0<214 c7nd o$!ine de la Constantin Cantemir o carte prin care i se d" 7mputernicirea de a/#i c"uta vecinii u%i!i din mo#ia de zestre a so!iei sale4 A"m"#enii. Aa 0>3; el era decedat de mult4 dup" cum reiese aceasta dintr/un proces al iicei sale 'a ta #i so!ului ei4 comisul 8heor%he +rati!a. .io%ra ia lui -asile Damian4 ast el schi!at"4 are multe puncte o$scure #i ea nu ne d" nici o l"murire despre ideile lui politice #i despre le%"turile cu domnii su$ care #i/a 7ndeplinit dre%"toria de treti lo%o "t. Ea nu ne ajut" deci s" descurc"m partea care/i apar!ine din compila!ie. Delimitarea izvo/dului lui Damian care se a l" la $aza prelucr"rii atri$uit" de Uo%"lrticeanu lui Nicolae Costin este cu at7t mai %reu de "cut4 cu c7t izvodul lui Damian este amintit numai 7n titlul compila!iei: Leto$i"e&ul &erei Moldovei de la Hte'an "in Va"ile Vod% +++de $re i8voadele lui -asile Damian4 e au 'o"t treti lo-o'%t( a lui Tudo"ie Du)%u lo-o'%tul i altora+ Nic"ieri4 7n cuprinsul compila!iei4 izvodul lui Damian nu se mai %"se#te citatC el a ost deci a$sor$it 7n compila!ie4 "r" s" lase nici o urm". T)D('IE D).J) -ia!a lui ne este mai $ine cunoscut". 'chi!a $io%ra ic"4 7ntocmit" acum 0: ani de re%retatul C. 8iurescu4 tre$uie completat" prin materialul documentar pu$licat 7n anii din urm". Tudosie Du$"u a ost unul din marii $oieri lati undiari4 care a avut 7n via!a politic" a Moldovei un rol proeminent4 ajun%7nd p7n" la 7nalta sarcin"4 de caimacam4 adic" loc!iitor de domn. Era iul lui -asile Du$"u #i al Nastasiei4. ata lui Ieremia Mur%ule!4 dintr/o veche #i $o%at" amilie. Tat"l4 c"tre amur%ul vie!ii4 renun!ase la $unurile sclipitoare ale lumii p"m7nte#ti #i 7m$r"case rasa de c"lu%"r4 pare/se 7n m"n"stirea Do$rov"!ul4 c"reia4 7n 0<>=4 copiii 7i 7nchinau ca danie partea cuvenit" lor din mo#ia ,"due#tii4 7n jude!ul -aslui. Tudosie se n"scuse pro$a$il pe la 0<=3. Pentru 7nt7ia dat" 7l 7nt7lnim 7n acte/la ;D septemvrie 0<=24 c7nd na#ul4 Toader Noldan4 d"ruia inilor s"i4 Ecuconilor lui -asile Du$"uF4 partea lui de mo#ie din satul -artici. )nde #i cum #i/a "cut =;a

instruc!ia nu #tim4 dar4 din numeroasele acte #i zapise scrise ordonat #i rumos de m7na lui4 se pare c" era un $oier c"rturar. & intrat 7n via!a pu$lic" su$ Nte "ni!" Aupu4 iul lui -asile Aupu #i prietenul intim al lui Nicolae Milescu4 c7nd 7l %"sim 7ndeplinind dre%"toria de p7rc"la$ 7n !inutul C7rli%"turii. Aa 0<>3 semneaz" ca $iv sp"tar pe un act4 al"turi de Nte an Petriceicu4 viitorul domn4 pe atunci vel pitar. 7n 0<>04 su$ Duca/vod"4 el ajun%e lo%o "t al doilea4 iar 7n 0<>=4 su$ Petriceicu/vod"4 este 7n"l!at 7n importanta dre%"torie de mare vistiernic 5 am zice azi ministru de inan!e. Nu #tim 7ns" si%ur dac"4 7n lupta deschis" atunci 7ntre poloni #i turci 7n jurul Ootinului4 Du$"u4 marele vistiernic4 a ost al"turi de $oieri #i de domnul care/0 ridicase dintr/o dat" la o treapt" a#a de 7nalt" pe scara dre%"toriilor #i care trecuse pe a!" de partea polonilor. +apt este c"4 dac" nu 7nso!e#te pe Petriceicu/vod" 7n eKilul polon4 7n care plecase #i mitropolitul Doso tei4 totu#i4 su$ domnii urm"tori4 Dumitra#cu Cantacuzino #i &ntonie ,uset4 el este !inut "r" nici o dre%"torie4 ceea ce 7nseamn" c" era m"car $"nuit4 dac" nu compromis 7n tr"darea lui Petriceicu a!" de turci. Pro$a$il c" aceast" 7nl"turare de la curte 0/a 7ndemnat s" se asocieze cu .uhu# hatmanul #i cu Miron Costin #i4 dup" 7ntoarcerea moldovenilor din campania 7n Polonia4 sa se pl7n%" vizirului 7mpotriva domnului &ntonie ,uset. 7n urma acestor pl7n%eri. &ntonie ,uset a ost mazilit la Chi#in"u #i dus 7n lan!uri la Constantinopol. Complotul pus la cale cu #tirea lui Duca/vod"4 domnul L"rii ,omne#ti4 se 7ncheie cu str"mutarea acestuia 7n Moldova. 'u$ Duca/vod"4 Du$"u este mare sp"tar #i p"streaz" dre%"toria doi ani. 7n prim"vara anului 0<>14 atitudinea lui Duca/vod" se schim$" a!" de Du$"u #i de ceilal!i $oieri. 7n aceste timpuri4 domnul iz$utise s" o$!ie hatma/nia )crainei4 cucerit" de cur7nd de turci #i4 7n dorin!a de a o p"stra4 se apucase s"/#i 7ntemeieze acolo erme cu %ospod"rii 7n loritoare4 stupi de al$ine4 velni!e de horilca @rachiuG4 de $ere #i de mieduri. N"zuind s"/#i re ac" averea 7nchis" 7n asemenea 7ntreprinderi4 a pus $iruri %rele pe !ar". E'tr7nsoare mare pentru $ani "cea tuturor #i $oierilor #i ne%u!"torilor #i a toat" !ara4 muncindu/i #i c"znindu/i pre to!i 7n toate chipurile4 pre unii cu 7nchisori pedepsindu/i4 pre al!ii cu munc" #i $"t"i cu $uzdu%anul p7n" la moarte uci%7ndu/i. Nu cru!a nici $oier4 nici s"rac4 nici !"ran4 nici emei.F .oierii din divanul domnesc z"ceau 7n temni!" luni de zile4 le%a!i 7n lan!uri #i $"tu!i cu toie%ile la t"lpiC al!ii erau le%a!i de st7lp 7n pielea %oal" #i un#i cu miere de/i m7ncau mu#tele #i al$inele. &ceast" ur%ie dezl"n!uit" asupra $oierilor4 ca #i asupra !"ranilor4 0/a atins #i pe Tudosie Du$"u4 care a ost 7nchis de seimeni #i pus 7n iareC 7ns"4 7ntr/o noapte4 el iz$ute#te s" u%" din Ia#i4 7mpreun" cu c7!iva tovar"#i #i4 de#i urm"ri!i de %ona#i lipcani4 reu#esc s" treac" 7n Polonia. 7n pri$e%ie Du$"u st" p7n" la 0<2=4 c7nd victoria lui Ioan 'o$iesRi 7n lupta cu turcii4 su$ zidurile -ienei4 d"du curaj lui Petriceicu s" se re7ntoarc" cu oaste polon" 7n Moldova. 7ntre $oierii re u%ia!i care venir" su$ stea%urile lui Petriceicu4 a ost #i Du$"u. Dar Du$"u nu lu" parte la eKpedi!ia moldoveneasc" 7mpotriva t"tarilor din .u%eac #i de aceea nu/ 0 urm" pe Petriceicu 7n noul s"u eKil. El r"mase 7n Moldova4 #i domnul adus de turci4 Dumitra#cu Cantacuzino4 7l "cu mare lo%o "t 7n locul lui Miron Costin4 care plecase cu Duca/ vod". &ceast" 7nsemnat" dre%"torie o 7ndepline#te Du$"u #i pe l7n%" Constantin Cantemir4 chiar dup" 7ntoarcerea lui Miron Costin 7n Moldova. =;D

Dup" moartea lui Constantin Cantemir4 Du$"u joac" un rol important su$ Constantin Duca4 dest"inuindu/i inten!iile unui capi%i/$a#a trimis s" spioneze mi#c"rile domnului #i care pretindea c" are la sine #i un irman de mazilire. Turcul4 cer7nd in orma!ii de la Du$"u4 acesta 7l d"du de %ol domnului. M"surile st7n%ace luate de domn #i de cumnatul s"u Nicolae Costin aduc 7nlocuirea lui Duca/vod" prin &ntioh Cantemir. P7n" la venirea 7n Ia#i a lui &ntioh4 Du$"u este 7ns"rcinat cu caim"c"mia4 al"turi de Manolache ,uset. 'u$ &ntioh Cantemir nu mai ocup" nici o dre%"/torie. Poate c" s/a retras sin%ur. 7ntre 0<12 #i 0>33 a murit. Neculce4 care 0/a cunoscut de aproape4 iind cole% de divan cu el4 ne spune c" E iind om de trea$"4 era dvoreal" dup" vel lo%o "tF4 ceea ce indic" o minte a#ezat" #i cu tact. Care este partea de contri$u!ie a lui Du$"u 7n cronicile moldoveneI 7n compila!ia atri$uit" de Uo%"lniceanu lui Nicolae Costin4 izvodul lui Tudosie lo%o "tul mai este citat4 dup" cum o$serv" re%retatul 8iurescu4 7n a ar" de titlu4 #i 7n cursul povestirii4 la domnia lui Constantin Cantemir: E'crie la izvodul lui Tudosie Du$"u4 ce/au ost vel lo%o "t la Cantemir -od"4 cum p7n" la al patrulea an al domniei lui Cantemir -od"... cu mult" nevoin!" au silit Ner$an -od" de i/au scos domniaF. Izvodul lui Tudosie Du$"u mai este citat #i 7n alte letopise!e4 #i anume: 7ntr/o copie a compila!iei lui 'imion Dasc"lul4 "cut" de un copist interpolator. &mpli ic7nd compila!ia lui 'imion Dasc"lul4 copistul adao%" 7ntr/un loc: E+"r" c7t numai ce 7nsemneaz" la un letopise! ce este izvodit de Du$"u lo%o "tul...FC 7ntr/altul: E7ns" la un letopise! al lui Du$"u lo%o "tul 7nsemneaz"F Din locurile unde este men!ionat @domnia lui Iu%a/vod" #i a lui &leKandru cel .unG se vede c" letopise!ul lui Du$"u cuprindea istoria Moldovei de la desc"lecat p7n" la s 7r#itul veacului al ?-II/lea. &cest izvod al lui Du$"u ni s/a p"strat4 #i el a ost descoperit prin cercet"rile minu!ioase ale re%retatului 8iurescu4 7n dou" manuscrise din .i$lioteca &cademiei ,omne: unul @nr. 0<1G scris 7n Moldova la 7nceputul secolului al ?-III/lea de un necunoscutC altul @nr. ;:3<G copiat 7n Lara ,omneasc" de ,adu Popescu4 lo%o "tul de divan su$ Nicolae Mavrocordat. &m$ele manuscrise4 dup" o predoslovie4 parte rimat"4 parte 7n proz"4 cuprind compila!ia lui 'imion Dasc"lul 7ntr/o versiune interpolat"4 letopise!ul lui Miron Costin @0:1: 50<<0G #i o cronic" sumar" a domnilor de la Istratie Da$ija p7n" la Constantin Cantemir. 7n ,redo"lovia %tre to&i ititorii ei romni( 7n care autorul4 dup" c7teva r7nduri de slav"4 7ncearc" s" ac" apolo%ia Moldovei4 E!ar" mult des "tat"F #i primitoare de str"ini4 se %"sesc #i urm"toarele r7nduri revelatoare: C" al t"u s7nt4 Doamne4 cu totul Theodosie Du$"u lo%o "tul4 %in p"m7ntul din Moldova Precum arat" slovaC Lara cea mult des "tat" Cumu/i de to!i l"udat" Cheia !"rilor se zice. 9C;

&ceste versuri iu se potrivesc 7ns" 5 cum a ar"tat re%retatul C. 8iurescu5 cu un pasaj din predoslovie4 7n care4 pe l7n%" unele lucruri comune4 spuse 7ntr/o orm" con uz"4 se %"se#te #i urm"toarea in orma!ie pre!ioas": E7ntr/acest chip #i noi cu vrerea lui Dumnezeu #i cu *ndemnarea dumi"ale cinstit #i al nostru de mult $ine "c"toriu4 dumnealui T!eodo"ie Du)%ut ce/au ost lo%o "t mare4 #i aduc7nd aminte de toate c7te mai sus scrisem4 ne#am a$u at "% " riem leto$i"e&ul !"rii moldovene#ti4 7ntru carele s7nt scrise vie!ile domnilor !"rii Moldovei. Ni izvodul am luat de pre un letopise! a lui 'imion Dasc"lul4 carele #i 'imion l/au izvodit de pre un izvod al lui )reche vornicul4 ce #i )reche l/au scos de pre cronicariul le#esc #i un%uresc4 potrivind al"turea #i cu acest scurt moldovenesc4 #i a#ea den toate au scos #/au ales4 ar"t7nd 7n carele c7t scrie4 au pre lar%4 au mai pre scurt.F ,ezult" dar4 din aceste r7nduri4 c" Du$"u nu este autorul4 ci numai cel care a 7ndemnat s" se ac" letopise!ul. Dealt el #i orma cu totul schematic" #i sear$"d" pe care o are cronica nu cadreaz" nici cu tr"s"tura personalit"!ii sale4 pe care ne/o dezv"luie Neculce4 #i nici cu str"lucita lui carier" politic". Este o 7n#irare seac" a domnilor4 "r" via!"4 "r" coloareC unii a$ia s7nt aminti!i cu anii de domnie #i o scurt" apreciere. Ceva mai mult se opre#te asupra lui Duca4 unde se poveste#te asediul -ienei #i prinderea domnului la Domne#ti4 precum #i asupra lui Constantin Cantemir4 asupra vraj$ei lui cu Ner$an/vod" din cauza Cup"re#tilor #i asupra ocup"rii cet"!ilor moldovene#ti de %arnizoane polone. TeKtul acesta4 p"strat 7n cele dou" manuscrise din .i$lioteca &cademiei ,omne4 prezint"4 7ntr/adev"r4 unele pasaje identice cu p"r!ile corespunz"toare din compila!ia atri$uit" de Uo%"lniceanu lui Nicolae Costin. 7n %enere 7ns"4 compila!ia 7n "!i#eaz" o redac!ie mai dezvoltat". Cine este 7ns" prelucr"torul nu putem #ti4 7n actualul stadiu al cercet"rilor. Cronica aceasta anonim" a ost a$sor$it" 7n cronica lui Neculce4Fdar c7t" deose$ire 7ntre izvodul sear$"d #i 7ntre cronica4 plin" de via!" #i de coloare a timpului4 a lui Neculcee .I.AI(8,&+IE C. 8iurescu4 Contri)u&mni la "tudiul roni elor moldovene .Ni olae Co"tin( Tudo"ie Du)%u( Va"ile Damian 1( 7n Analele A ad+ Rom+( ???4 Meni+ "e &+ i"t+( s. ;. .ucure#ti4 013>. Dovede#te c" compila!ia atri$uit" de Uo%"lniceanu lui Nicolae Costin este alc"tuit" 7n realitate din dou" p"r!i #i c" numai partea ultim"4 cuprinzind povestirea evenimentelor dintre 0>315 0>00 @domnia lui N. Mavrocordat #i D. CantemirG4 este opera lui Nicolae Costin. Partea de la 7nceput4 cuprinzind istoria Moldovei de la 0<<0 @Da$ija/vod"G p7n" la 0>31 @Nicolae MavrocordatG4 Heste o cronic" anonim"4 alc"tuit" 7n 0>0;4 dup" izvoade deose$ite4 pe care le citeaz" su$ numele de: Eizvodul lui -asile DamianC izvodul lui Tudosie Du$"u lo%o "tulC izvodul lui Miron lo%o "tulF. C. 8iurescu4 I8voadele lui Tudo"ie Du)%u( Miron lo-o'%tul i Va"ile Damian+ EKtras din /uletinul Comi"iunei i"tori e a Romniei1( I4 .ucure#ti4 01 O @cu $io%ra ia lui Tudosie Du$"u #i -asile DamianG. )n izvod al lui Miron Costin4 povestind evenimentele petrecute de la Da$ija/vod" 7nainte4 n/a eKistatC este o con uzie a compilatorului. Pentru $io%ra ia lui Tudosie Du$iu a se vedea #i datele noi pe care le aduce hrisovul lui 8r. &. 8hica/vod pentru *aharic#ti ot 'uceava4 pu$licat de 8hi$"nescu 7n Revi"ta ar!ivelor( I4 nr. ;4 .ucu/ =;<

re#ti4 01;:4 p. ;>: 5 ;2D4 7n care se l"mure#te neamul lui Tudosie Du$"u4 care se tra%e din Marica4 ata lui Ion O"ra vornicul4 #i unde se pomene#te #i %inerele lui Tudosie Du$"u4 lo%o "tul 8a vrii Miclescu. Despre ace#ti continuatori ai lui Miron Costin4 a se vedea #i N. I o r % a4 I"toria literaturii romneti( ed. II @01;:G4 voi. I4 p. =D0/=D<. NIC(A&E C('TIN Dintre cei trei ii ai lui Miron Costin 5 Ioni!"4 Nicolae #i P"tra#cu 5H Nicolae a ost cel mai 7nv"!at #i cel mai 7nsemnat prin rolul pe care 0/a jucat 7n via!a pu$lic" a Moldovei. P"tra#cu4 iul mai mic4 menit a se c"s"tori cu iica lui Constantin Cantemir4 a emi%rat la moartea tat"lui s"u 7n Muntenia #i a murit4 se pare4 7n pri$e%ieC iar cel mai mare4 Ioni!" Costin4 nu s/a putut ridica niciodat" 7n ran%ul marilor $oieri. Nicolae4 mijlociul4 s/a n"scut pro$a$il pe la 0<<3 #i4 dup" ce #i/a 7nceput studiile la Ia#i su$ suprave%herea tat"lui4 cu iezuitul ,enzi 5 care a ost #i pro esorul viitorului domn C. Duca 5 le/a continuat 7mpreun" cu ra!ii s"i 7n Polonia4 dup" cum ne 7ncredin!eaz" Dimitrie Cantemir. &st el a do$7ndit o instruc!ie aleas" #i o cuno#tin!" a#a de solid" a lim$ii latine4 7nc7t de copil !inea discursuri 7n lim$a latin"4 precum #i la curtea domneasc" 7n zilele de s"r/ $"tori. K -or$ea 7n acela#i timp #i lim$a polon" #i pro$a$il c" #tia #i ceva %rece#te4 c"ci a ost trimis 7n di erite r7nduri 7n solii la Constantinopol #i purta coresponden!" cu &leKandru Mavrocordat EKaporitul;. Nicolae Costin trecuse de ;3 de ani4 c7nd4 7n 0<2D4 a 7nso!it pe tat"l s"u 7n eKilul polon4 do$7ndind %"zduire 7n castelul re%al de v7n"toare din Daszo^. Din pri$e%ie s/au 7ntors la 7nceputul domniei lui Constantin Cantemir. Neculce ne spune c" Miron lo%o "tul venise Edin !ara le#easc" oarte sc"p"tatF #i c" El/au avut Cantemir -od" 7n mil" #i 7n cinsteF4 $oierindu/i copiii #i lo%odind pe iica sa4 domni!a 'a t4 cu P"tra#cu. Nicolae Costin4 ajuns 7n aceste 7mprejur"ri lo%o "t al treilea4 urma s" se lo%odeasc" 7n cur7nd cu iica lui Constantin Duca4 a c"rui amilie tr"ia atunci la Constantinopol. Dar zilele $une nu dureaz" mult4 c"ci 7n cur7nd se dezl"n!ui asupra Costi/ne#tilor ur%ia domneasc". Nicolae se a la la .7rlad4 7n drum spre Tari%rad4 unde pornise s"/#i aduc" lo%odnica 7n !ar"4 c7nd veni4 pe ne%7ndite4 tra%edia amiliei sale: mama murea la ."r$o#i4 iar capul tat"lui c"dea su$ toporul c"l"ului. Din porunca lui Constantin Cantemir4 Nicolae Costin4 care nu $"nuia nimic din toate acestea4 este arestat pe drum4 adus la Ia#i #i 7nchis 7n $eciul din curtea domneasc" 7mpreun" cu ra!ii s"i #i cu al!i $oieri $"nui!i a i implica!i 7n presupusul complot al lui Miron #i -elicico Costin. 0 & se vedea discursurile reproduse la -. &. ) r e c h i "4 Miron Co"tin( voi. II4 p. 0:> 5 0:1. ; Despre o scrisoare a lui Mavrocordat c"tre el4 v. 7n No! FE_ ??rT-(O T O3G-4 III, 013<4 p. D:;. 9C.

Dup" ce s/a potolit 7ns" zarva 7n Moldova4 Cantemir a li$erat pe eciorii I!ii Miron Costin4 pe chez"#ia unor $oieri de runte. Dar dac" au sc"pat din temni!" cu via!"4 n/au sc"pat de n"p"#ti. -r"jma#ul 7nver#unat al tat"lui lor4 Iordache ,uset4 vistiernicul lui Cantemir4 arunca necontenit asupra lor4 su$ elurite preteKte4 $iruri peste $iruri4 7nc7t4 spune Neculce4 Enu mai puteau prididiF. -"z7nd c" n/au alt" sc"pare4 Ec" se tot 7nv"!ase vistiernicul de le cump"ra odoarele #i satele4 "r" pre!4 c"/i tot 7n%reuna cu d"jdiileF4 se hot"r"sc s" u%" pe ascuns. Cantemir4 care prinsese de veste4 repede stea%uri de slujitori ca s"/i prind". Dar era prea t7rziuC eciorii lui Miron Costin iz$utiser" s" ajun%" la cetatea Neam!ului4 unde se a lau 7n si%uran!"4 ap"ra!i de %arnizoana polon" care str"juia cetatea. De acolo pl"nuiau s" se uri#eze 7n Polonia4 c7nd4 7n acele zile de restri#te pentru ei4 se 7nt7mpl" moartea lui Constantin Cantemir. Dup" domnia scurt"4 de o lun" de zile4 a lui Dimitrie Cantemir4 u%arii se 7ntorc la vetrele lor4 iindc" apucase scaunul Moldovei Constantin Duca4 pe a c"rui sor" o ceruse 7n c"s"torie Nicolae Costin. Duca era t7n"r4 Eca de #easesprezece4 #aptesprezece aniF4 ne spune Neculce4 dar 5 adao%" cronica anonim" 5 Em"car c" era om t7n"r4 iar oarte 7n!elept #i prea 7nv"!at la carte elineasc"4 ne%ra$nic la m7nie4 ner"stitorF. Constantin Duca primise domnia 7n prim"vara anului 0<1; @martie 0>G #i4 prins 7n preparativele lo%odnei sale cu domni!a M"ria4 iica lui .r7ncoveanu4 z"$ove#te la Constantinopol mai $ine de dou" luni. Aa 7nceputul lui iunie intr" 7n Moldova #i 7#i alc"tuie#te un divan numai din $oieri tineri. 7n acest divan4 Nicolae Costin4 care 7nainte de uciderea tat"lui s"u pornise spre Constantinopol ca s" ia 7n c"s"torie pe sora lui Constantin Duca4 cap"t" dre%"toria 7nsemnat" de hatman al Moldovei. Cur7nd dup" aceasta4 se aduce la 7ndeplinire #i proiectul z"$ovit prin ur%ia lui Constantin Cantemir: c"s"toria lui Nicolae Costin cu domni!a Elena4 sora domnului. Neculce4 care pe atunci era #i el t7n"r postelnic #i a luat parte la c"s"torie4 ne spune c" Ea ost nunt" rumoas" domneasc"F #i c" Ea luat parte #i doamna &nastasia4 a r"posatului Duc"i -od" celui $"tr7nF4 mama domnului4 Ecu alte ete mai miciF. 7n toamn" se cele$reaz" #i c"s"toria t7n"rului domn cu iica lui .r7ncoveanu la Ia#i4 unde E$oierimea a dou" !"ri nuntir" trei s"pt"m7ni cu mari pohv"li #i podoa$e #i cu eluri de eluri de muzice #i cu pehlivanii de mirare 7n t7r%4 7n Ia#iF. Aa aceast" nunt" a luat parte4 din partea miresei4 al"turi de mama ei4 doamna Marica4 #i unchiul4 7nv"!atul stolnic Constantin Cantacuzino. Din pricina risipei necu%etate4 domnia lui Constantin Duca mer%e 7ns" %reu #i el este nevoit s" arunce $iruri noi peste !ar". Nemul!umirile r"sun" p7n" la Poart"4 unde se adao%" #i p7ra $oierilor pri$e%i. Deci turcii trimiser" un cape%i/$a#a4 ca s" str7n%" $irurile4 dar #i ca s" culea%" in orma!ii. Trimisul sc"p" vor$a 7n Ia#i c" are asupra lui #i E irman de mazilirea domnuluiF. &tunci4 7n ceas de cump"n"4 domnul4 cuprins de spaim"4 chem" 7n %ra$" pe cumnatu/s"u Nicolae Costin hatmanul #i4 7n!ele%7ndu/se am7ndoi4 aleser" 5 ne spune Neculce 5 Es at r"uF. Ni 7ntr/adev"r4 prover$ul Eunde nu este un $"tr7n la s at4 s"/0 cumperiF4 se adeveri #i de data aceasta. Cei doi tineri 5 domnul #i hatmanul 5 trimiser" 7n tain" #ta et" la cetatea Neam!ului4 unde se a la o %arnizoan" polon" condus" de un moldovean4 Moise 'erdarul. &cesta4 dup" 7ndemnul domnului #i al hatmanului s"u4 se repede 7ntr/o noapte la Ia#i4 cu patru sute de joimiri4 ca din propriul s"u im$old4 love#te 7n aptul zilei pe nea#/ =;2

teptate pe cape%i/$a#a4 7i taie capul #i prad" carvas"ria 2 turceasc". Dar taina n/a putut i p"strat"4 mai ales c" 7n cetatea Neam!ului se.a lau4 ca pri$e%i4 doi du#mani 7nver#una!i ai domnului: Iordache ,uset vistiernicul #i .o%dan hatmanul4 cumnatul lui &ntioh Cantemir. &ce#tia umplu lumea cu zvonuri4 povestind isprava lui Duca/vod"4 #i vestea ajun%e p7n" la Poart". Duca/vod"4 d7ndu/#i atunci seama de %re#eala "cut"4 se m7nie pe cumnatul s"u4 Nicolae Costin4 #i/0 scoase din hatmanie. 7n zadar 7ncerc" apoi s" drea%" lucrurile4 prinz7ndun reimentar din oastea polon" de %rani!" pe moldoveanul Turcule!4 care !inea drumul Cameni!ei #i pe care turcii 7l urm"reau de mult" vreme4 c"ci tocmai c7nd4 de $ucurie4 poruncise s" Ezic" surlele4 s" $at" to$ele #i s" se slo$oad" pu#tileF4 sosi un alt cape%i/$a#a4 care puse s" se 7nchid" por!ile #i Mn "!i#" irmanul de mazilire. . Noul domn hot"r7t de Poart" era &ntioh Cantemir. Duca/vod" u dus la Constantinopol4 iar Nicolae Costin4 care la vechea ur" a Cantemire#tilor mai adao%" acum #i aptul c" era cumnatul domnului mazil4 nu mai putu r"m7ne 7n Moldova. El apuc" drumul eKilului #i se oplo#i la curtea lui Constantin .r7ncoveanu4 socrul cumnatului s"u. &colo a stat patru ani @dec. 0<1D 5H sept. 0<11G4 uneltind la Poart"4 7mpreun" cu .r7ncoveanu #i cu ceilal!i pri$e%i moldoveni4 r"sturnarea lui &ntioh Cantemir #i readucerea 7n domnie a lui Constantin Duca. Intri%ile4 !esute cu di$"cie #i cu pun%i de $ani4 iz$utesc s" aduc" din nou la domnie4 7n toamna anului 0>304 pe Constantin Duca. Nicolae Costin se 7ntoarce atunci 7n Moldova #i 7#i reia scaunul de hatman 7n divanul domnesc. . & doua domnie a lui Duca/vod" este 7ns" #i mai pu!in norocoas" dec7t 7nt7ia. 'o!ia sa4 doamna M"ria4 murise de cium" la Constantinopol4 #i .r7ncoveanu cerea st"ruitor %inerelui s"u s"/#i achite datoriile. D"jdii noi impuse !"rii 7l ac impopular4 #i Duca/vod"4 minat de datorii4 de uneltirile Cantemire#tilor4 ale $oierilor u%ari #i ale lui .r7ncoveanu4 este pentru a doua oar" r"sturnat din domnie 7n 0>3= #i 7nlocuit cu Mihail ,acovi!"4 v"rul lui Iordache ,uset4 cel ce pusese la cale omorul Costine#tilor. 'u$ acest domn4 Nicolae Costin4 care4 7n a ar" de animozitatea lui Iordache ,uset mai era $"nuit #i din pricina le%"turii lui de rudenie cu domnul mazil4 este scos din divanul domnesc #i 7nlocuit prin Ampu Costache. Domnia lui Mihail ,acovi!" dureaz" numai doi ani #i4 7n urma 7mp"c"rii lui .r7ncoveanu cu Cantemire#tii4 o$!ine domnia Moldovei4 7n 0>3:4 &ntioh. & l7nd de aceast" numire4 Nicolae Costin 5 care avea motiv s" se team" de uri ce veneau de la p"rin!i #i de r" uiala unor vechi socoteli de pe timpul c7nd4 u%ar la curtea lui .r7ncoveanu4 a uneltit pentru r"sturnarea lui4 &ntioh Cantemir din prima domnie 5 u%e din Ia#i la Oan%u4 7mpreun" cu solul muntenesc4 a l"tor atunci 7n Moldova4 Toma Cantacuzino4 #i cu v"rul acestuia4 paharnicul Ilie Cantacuzino. Dar4 p7n" la sosirea sa 7n Ia#i4 &ntioh Cantemir instituie ca loc!iitor de domn 5 caimacam4 cum se zicea atunci 5 pe cumnatul s"u4 .o%dan vornicul. &cesta4 care pare s" i ost4 dup" cum reiese din pa%inile cronicii4 un om cu mintea a#ezat"4 repede c"r!i la Oan%u4 7ndemnmd pe Toma Cantacuzino s" se duc" lini#tit 7n !ara lui4 iar pe Nicolae Costin #i pe ceilal!i $oieri u%ari s" se 7ntoarc" "r" nici o %rij" la casele lor4 c"/i ia el pe seama lui. &scultmd de 0 .iroul vamal turcesc4 unde se ad"posteau ne%ustorii turci cu m"r uri. =;1

acest 7ndemn4 Nicolae Costin se 7ntoarce 7n Ia#i #i e 7n"l!at de &ntioh/vod" la ran%ul de vel vornic al !"rii de sus. &st el4 prin mijlocirea caimacamului .o%dan vornicul4 se ace 7mp"carea de initiv" 7ntre iii lui Constantin Cantemir #i ai lui Miron Costin. Nicolae Costin p"streaz" dre%"toria 7n divanul Moldovei pe tot timpul domniei lui &ntioh CantemirC o pierde 7n 0>3>4 la urcarea 7n domnie a lui Mihail ,acovi!". Dar 7n 0>034 dup" ce luase Nicolae Mavrocordat locul lui Mihail ,acovi!"4 Nicolae Costin este chemat din nou 7n sluj$a !"rii. Nicolae Mavrocordat a$ia 7m$r"case ca tanul de domnie4 c7nd se 7nt7mpl" s" moar" tat"l s"u4 &leKandru EKaporitul 5 marele ter%iman4 cum 7i ziceau ai no#tri 5 care 7ncheiase pacea de la Carlovitz 7ntre turci #i cre#tini. Nevoit s" mai z"$oveasc" la Constantinopol c7tva timp4 p7n" la 7nmorm7ntarea tat"lui s"u4 Nicolae Mavrocordat 7ns"rcineaz" cu c"im"c"mia Moldovei pe Nicolae Costin4 al"turi de &ntohie Wora #i de Ioan .uhu# lo%o "tul. &st el4 Nicolae Costin ajun%e acum pe treapta cea mai 7nalt" a vie!ii sale pu$lice. Aa ;: ianuarie Nicolae Mavrocordat sose#te 7n Moldova4 #i 7n prima duminic"4 ie#ind de la $iserica domneasc" de la utrenie4 #i/a $oierit4 dup" o$icei4 $oierii cei mari4 "c7ndu/0 pe Nicolae Costin vornic mare de !ara de jos. Contimporanul s"u4 &Kinte )ricarul4 ne spune despre cronicar: Eacel vestit carele era #i din p"rin!i $la%orodnic #i dintru sine cu adev"rat 7mpodo$it cu 7nv"!"tur"F4 c" 7l avea Nicolae/vod" E7ntru deose$it" dra%oste #i socotin!"F. Pentru cultura lui deose$it" #i pentru cuno#tin!ele de lim$i pe care nu le aveau ceilal!i $oieri de divan4 Nicolae Costin este 7ns"rcinat totdeauna cu primirea solilor. &st el4 7n prim"vara anului 0>034 trec7nd spre Poart" am$asadorul +ran!ei4 marchizul Desalleurs4 Nicolae Costin Epentru lim$a latineasc" 5 ne spune cronica 5 ie#indu/i mai sus de Copou 7nainte4 cu slujitori4 l/au petrecut p7n" aice 7n ora# la %azd"F. 'olul e primit apoi cu mare cinste 7n divan #i petrecut de domn #i de oamenii s"i p7n" la Ti%hina. 7n acela#i an4 Iosi Poto!Ri4 voievodul Oaliciului4 7ntorc7ndu/se din &rdeal4 unde usese 7n sluj$a lui ,RoczP4 dup" ce/#i l"sase oastea la Cern"u!i4 vine spre Ia#i. &ci Mavrocordat4 care avea s"/i ac" #i lui o primire rumoas"4 trimite 7nainte/i pe Nicolae Costin vornicul4 ca s" se 7n!elea%" cu el 7n lim$a polon". C7nd voievodul din Uiev l"s" =.333 de osta#i s" ierneze 7n capitala !"rii4 Mavrocordat 7ns"rcineaz" tot pe Nicolae Costin s" ia contact cu judec"torul o#tirilor polone4 pentru descurcarea pl7n%erilor ce le aduceau necontenit t7r%ove!ii ie#eni. Domnia lui Nicolae Mavrocordat dureaz" 7ns" numai un an. &versiunea dintre ru#i #i turci avea s" se dezl"n!uie 7n cur7nd 7ntr/un r"z$oi4 #i turcii aveau nevoie 7n Moldova de un om devotat4 care s" cunoasc" 7n acela#i timp rostul #i o$iceiurile !"rii4 cu le%"turi vechi #i trainice 7n $oierimea p"m7ntean" #i care s" ie 7n stare s" suprave%heze mi#c"rile lui .r7ncoveanu. &cest om era Dimitrie Cantemir4 vechiul adversar al lui .r7ncoveanu. Intr7nd 7n Moldova #i alc"tuindu/#i divanul4 Dimitrie Cantemir 7ncredin!eaz" lui Nicolae Costin 7nalta dre%"torie de vel lo%o "t. Domnia lui Dimitrie Cantemir a ost 7ns" prea scurt" pentru ca cei doi c"rturari ai timpului4 desp"r!i!i prin ura p"rin!ilor lor4 s" se poat" apropia su lete#te. Nicolae Costin a tr"it #i el iorul zilelor tra%ice pe care le/a 7ndurat Moldova 7ntrea%" cu prilejul primului r"z$oi al ru#ilor cu turcii. Dimitrie ==3

Cantemir4 care usese martor la dezastrul turcilor 7ncheiat cu pacea de la Carlo/vitz #i care era convins c" turcii se a l" pe panta dec"derii4 punea mari n"dejdi 7n Petru cel Mare. &coperindu/#i toate mi#c"rile4 ca s" nu ie sim!it4 #i str"duin/du/se s" p"streze mai departe 7ncrederea turcilor4 el se s "tuie#te numai cu $oierii mai tineri din divanul s"u 5 7ntre al!ii #i cu Neculce4 pe care 7l "cuse atunci hatman 5 #i intr" 7n tratative cu Petru cel Mare. De#i4 7n cronica sa4 Nicolae Costin 7l ace pe Dimitrie Cantemir sin%ur r"spunz"tor de n"pasta adus" Ecu socoteala lui cea %ra$nic"F asupra Moldovei4 n"past" care4 credea el4 Enu se va 7ndrepta mai 7n veciF4 totu#i4 din elul cum se ap"r" Neculce4 7nvinuit de contimporanii s"i c" el a s "tuit pe Cantemir s" treac" de partea ru#ilor4 rezult" c" toat" $oierimea nutrea %7ndul de a m7ntui !ara de turci prin ajutorul cre#tinilor. Nicclae Costin va i luat #i el parte la primirea lui Petru cel MareC a venit #i el cu ceilal!i $oieri ai !"rii la osp"!ul dat de Cantemir 7n cinstea !arului Ede "#a 7mpreunat cu !arul #i le/au dires 7mp"ratul cu m7na lui tuturor c7te un pahar de vinF de Cotnar cu pelin4 care a pl"cut a#a de mult muscalilorC a v"zut #i el pe Petru cel Mare cercet7nd pe jos m"n"stirile la#ului #i4 7n s 7r#it4 a luat #i el parte la lupta de la 't"nile#ti. ,"z$oiul s/a 7ncheiat4 dup" cum se #tie4 cu 7n r7n%erea ru#ilor #i aceasta a silit pe cel mai mare c"rturar al trecutului nostru s" apuce4 pentru totdeauna4 drumul eKilului. Numai c7!iva dintre $oierii s"i 5 tineretul4 care usese de la 7nceput ini!iat 7n planurile sale 5 0/a urmat 7n acest eKil. Ceilal!i $oieri4 7ntre4 care #i Nicolae Costin 5 unii 7nainte4 al!ii dup" dezastrul de la 't"nile#ti 5 au plecat 7n risip" spre munte ori spre codri4 pe unde/#i trimiseser" amiliile. Pe urma lor4 cete de t"tari #i turci se revars" peste Moldova4 je uind4 ro$ind4 mistuind 7n l"c"ri sate #i conace $oiere#ti. &ceast" dureroas" pa%in" din istoria Moldovei se 7ncheie cu venirea 7n a doua domnie a lui Nicolae Mavrocordat4 cel ce4 dup" cum #tim4 7l pre!uia mult pe Nicolae Costin. 7n noul divan al Moldovei4 Nicolae Costin 7#i p"streaz" locul dat de Dimitrie Cantemir4 de mare lo%o "t4 dar n/a avut parte s" se $ucure mult" vreme de prietenia lui Mavrocordat4 c"ci dup" un an4 mai precis 7n septem$rie 0>0;4 ie#ind 7n !ar" s"/#i cerceteze mo#iile #i $ucatele4 s/a $oln"vit #i 7n c7teva zile #i/a pl"tit #i el4 cum zice cronicarul 7n %raiul lui $"tr7nesc4 Edatoria cea o$#teasc"F. AET(PI'EL)A LJ,II M(AD(-EI DE A& *IDI,E& A)MII PMNJ A& 0<30 Miron Costin4 7ntorc7ndu/se 7n Moldova dup" vreo ;3 de ani de eKil cu su letul plin de iluzii4 urzise planul de a scrie o vast" istorie a !"rii Moldovei de la desc"lecat p7n" 7n timpurile saleC dar vitre%ia timpului prin care a trecut 5 5 Eaceste cumplite vremi de acmuF 5 nu i/a 7n%"duit s"/#i 7ndeplineasc" 7n 7ntre%ime planul4 #i atunci4 7n as in!itul vie!ii4 v"z7nd c" timpul 7i scap"4 a tre$uit s"/#i concentreze s or!"rile c"tre dou" o$iective: cartea De neamt moldovenilor( din e &ar% au ieit "tr%moii lor #i continuarea letopise!ului4 de unde/0 l"sase )reche p7n" 7n timpurile sale. Moartea 0/a surprins 5 am putea zice: cu pana 7n m7n" 5 muncind la 7nche%area de initiv" a lucr"rilor sale. ==0

Cronica a r"mas neterminat" tocmai c7nd venea la r7nd povestirea vremurilor z$uciumate #i a evenimentelor dramatice la care ei 7nsu#i luase parte activ"C ultima pa%in" scris" cuprinde domnia lui Nte "ni!"/vod"4 iul lui -asile Aupu4 mort de lin%oare @ e$r" ti oid"G la Ti%hina. Cartea De neamul moldovenilor a r"mas #i ea ne7ncheiat". Capitolul al -/ lea4 penultimul4 De numele neamului a e"tor &%ri i de $ort i de le-ea retinea" % de unde au luat( a r"mas neterminat4 iar al -ll/lea4 C*t au tr%it a e"te lo uri u oameni du$% de" %le area lui Traian u romanii de la Italia( n/a ost scris nici el. . (pera lui Miron Costin tre$uia deci reluat" #i ea avea nevoie4 7n orice caz4 de o continuare #i o 7ncheiere. &ceast" sarcin" #i/a luat/o cel mai 7nv"!at dintre iii s"i4 Nicolae. &puc7ndu/se de lucru4 Nicolae Costin a reluat ideea care muncise pe tat"l s"u 7n tinere!e4 de a 7m$r"!i#a istoria neamului de la ori%ine p7n" 7n timpurile sale4 dar 7n acela#i timp s/a %7ndit s" l"r%easc" planul4 7ncadr7nd 7nceputurile neamului 7n istoria universal"4 7ncep7nd de unde ne/am i a#teptat mai pu!in4 de la rea&iunea lumii+ Evident c" ast"zi4 dup" at7tea veacuri de evolu!ie a istorio%ra iei4 aceast" uria#" s or!are a lui Nicolae Costin ne apare stranie. Dar nu tre$uie s" pierdem din vedere c" cele mai $une modele pe care el #i contimporanii s"i le avuseser" dinainte 7n #colile umaniste ale Poloniei 5 cronicile lui Dlu%osz4 Cromer4 .ielsRi 5 at7t de admirate atunci4 7ncepeau istoria Poloniei dup" ce determinau mai 7nt7i spi!a poporului 7ntre semin!iile lumii de la crea!iune. Dealt el4 toat" istorio%ra ia medieval" scris" de oamenii $isericii 7n lim$a latin"4 urm7nd modelele date de crono%ra ele $izantine4 se sim!ea datoare s" le%e istoria na!ional" de istoria sacr". .. Nenorocul lui Nicolae Costin a ost c"4 la dou" veacuri dup" ce ,ena#terea4 7ntemeindu/se pe cele mai $une modele antice ale %enului4 7mpr"#tiase erudi!ia teolo%ic" $izantin" #i pe cea a scolasticii medievale4 el mai credea 7nc" 7n tr"inicia unui sistem care4 7ncorpor7nd istoria na!ional" 7n istoria universal"4 de ia zidirea lumii4 c"uta s" iKeze locul pe care 7l ocup" poporul respectiv 7n ar$orele %enealo%ic al neamurilor de la crea!iune. '"/0 urm"rim deci pe Nicolae Costin 7n eKpunerea acestui ar$ore %enealo%ic luat4 #i 7n $un" parte tradus4 dup" 'trPjRo^sBRi... =L 7ncepe prin a 7n "!i#a 7n primul capitol4 care prive#te zidirea lumii4 ideile ilozo ilor #i poe!ilor p"%7ni: (vidiu4 Thales din Milet4 Eraclid4 &ristotel4 Corneliu &%ripa 5 din care citeaz" 7ntre$area: Eoare ou"le sau p"s"rile s/au "cut 7nt7iu4 de vreme ce nici ou"le "r" p"s"ri4 nici p"s"rile "r" ou" nu s/au putut na#teI F5pentru ca4 trec7nd prin ilozo ii tei#ti4 7n runte cu Plato4 s" ajun%" la .i$lie #i s" eKpun" crea!iunea lumii dup" ' 7nta 'criptur". Poveste#te potopul dup" .i$lie4 dar cunoa#te #i admite #i alte potopuri4 c"ci pune la contri$u!ie #i mitolo%ia antic" #i se opre#te mai 7ndelun% povestindZ dup" Metamor'o8ele lui (vidiu4 mitul lui Deucalion #i Pira. : Dup" ce4 7ntr/un al doilea capitol4 se ocup" de Eturnul -avilonuiuiF #i de E7mp"r!irea lim$elorF4 trece la semin!iile celor trei eciori ai lui Noe: 'im @cap. IIIG4 Oam @cap. I-G #i Ia et @cap. -G. Din Ia et4 prin di eri!i sco$o/r7tori4 se tra%e Iavan Edin care sunt ie#i!i tot neamul %recilor4 iar" Iavan pe jidovie se 7n!ele%e am"%itor sau vicleanC pentru aceea %recii sunt de neamul lor vicleni #i am"%eiFC pe de alt" parte4 dintr/un alt ecior al lui Ia et4B9lin 8omor4 se tra% sarma!ii4 %e!ii #i dacii4 Ede unde suntem noi moldoveniiF. ==;

/ Dup" aceast" lun%" #i complicat" %enealo%ie etnic"4 7n care cele mai multe #tiri s7nt luate din cronicarul polon 'trPjRo^sRi4 #i de care autorul ei se simte mul!umit4 cu toat" truda ce i/a r"pit 5 c"ci spune el: Eni se pare c" am scris deplin4 care nici la un letopise! a !"rii noastre nime n/au ameli!t m"car c7t de pu!in din aceste ce am scris noi4 cu mult" osteneal"4 din oarec7te c"r!i str"ineF 5 trece4 7n capitolul al -l/lea4 la daci4 str"nepo!ii 7ndep"rta!i aj lui Ia et. Aa acest capitol despre daci4 Nicolae Costin 7mprumut" teKtul respectiv din opera tat"lui s"u4 pe care/0 ampli ic" 7ns" cu o mul!ime de date m"runte4 scoase 7n $un" parte din .on iniu. -or$e#te despre %e!i4 o$serv" c" numirile de cet"!i dace se terminau 7n dava( descrie invaziile dacilor 7n sudul Dun"rii4 luptele lor cu Domi!ian4 pomene#te de &urelius +uscus 5 E&vrilie +uscuF 5H #i termin" cu condi!iile umilitoare impuse de daci lui Domi!ian pentru 7ncheierea p"cii. Capitolul -II4 ,entru *m$%r%&ia R*mului i $entru !otarele ei( reproduce cuv7jit de cuv7nt capitolul II din opera lui Miron Costin. Capitolul -II4 ,entru Italia( de unde au ieit neamul moldovenilor( du$% ri"i$a da ilor din lo urile a e"tea( este 7n 7ntre%ul s"u jum"tate din capitolul pi im al operei lui Miron Costin4 pe c7nd cealalt" jum"tate alc"tuie#te capitoAI I? .,entru numele moldovenilor i a muntenilor( du$% e au de" %le at Traidn1+ +++ S+ Tot ast el #i capitolul ? .,entru Traian *m$%ratul R*mului i $entru o"tile lui e au venit a"u$ra lui De e)al( raiul da ilorE i la e vreme1 este o reproducere a capitolului I- din Miron Costin4 7ns" cu recti ic"ri #i cu adaose. El a#eaz" ast el 7nceputul r"z$oiului dacic 5dup" .on iniu 5 la 03;4 #tie c" au ost dou" r"z$oaie cu Dece$al4 pomene#te deF Aon%in4 care a urm"rit s "r7m"turile dacilor 7n retra%ere4 cunoa#te versiunea dup" care Dece$al s/a otr"vit ca s" nu cad" de viu 7n m7na romanilor4 dar4 adao%" mai departe c" Eeu am cetit cartea lui Marcu &urelie4 7mp"ratul ,7mului4 pe urma lui Traian al patrulea 7mp"rat4 7n anii de la Oristos 0<04 #i scrie cums"/0 i dus la ,7m pe Dece$al craiul 7mpreun" cu un ecior al lui4 ar"t7n/du/se Traian 7mp"rat $iruitor asupra luiF2+ Prime#te4 mai departe4 de la tat"l s"u4 ampli ic7nd/o 7ns"4 le%enda despre ori%inea roman" a litvanilor4 aduc7nd mai mult" precizie 7n citate: E'crie 'tricovsRie la c"r!ile II a istoriei #ale4 cap.4 -4 De Aitva4 aduc7nd martur istoriei sale pe Dlu%osz #i Crorher4 la cartea ?II4 ila <0F. Pomene#te apoi4 dup" .on iniu4 de columna ridicat" de Traian 7n ,oma E7ntru pomenirea acei $iruin!e asupra dacilorFC 7i d" dimensiunile #i #tie c" pe ea este s"pat" toat" istoria dacilor. 7ncheie pomenind de Eo piatr" de marmur"4 7n zilele lui Constantin Duca4 cu slove s"pate latine#teF4 pe care pretinde c" a desci rat/o ast el: E7mp"ratului4 Cesarului4 $unului4 iului a Nervii4 lui Traian ericitului...F / Trec7nd4 7ntr/un alt capitol 5 al ?l/lea 5 la cet"!i4 Nicolae Costin rezum" #i prescurteaz" capitolul al -/lea din cartea tat"lui s"u4 ad"o%7nd doar dup" E.on in4 istoricul un%ur4 7n cartea ?4 capitolul II4 De lucru un%urilorF4 c" EAudovic4 craiul un%uresc4 ca s" poat" st"p7ni "r" de %rij" p"m7n/teniiF4 a pus de a zidit cetatea 'everinului4 care era risipit"4 precum #i o alta pe Prut4 pe care n/o poate identi ica. 0 Citatul e luat din Cea"orni ul domnilor a lui 8uevara4 pe care N. Costin 0/a tradus 7n romne#te. ===

7n cartea lui Nicolae Costin4 capitolul respectiv despre cet"!i4 din scrierea tat"lui4 este 7n a#a el rezumat #i prescurtat4 7nc7t apare ca ceva str"in4 care nu s/ar 7m$ina or%anic 7n structura operei. 7ntr/adev"r4 el vor$e#te aci de Chilia #i Ca a4 care au ost zidite de %enovezi4 de Turnul Neoptolemul4 7nl"/tur7nd identi icarea "cut" de tat"l s"u cu Tatar/.unarul de pe Co%"lnic #i care ar i ost ridicat de Neoptolem4 iul lui Mitridate4 aminte#te4 7n s 7r#it4 de rezidirea 'everinului prin Audovic al )n%ariei4 dar 7nl"tur" 5 cel pu!in judecind dup" sin%ura edi!ie pe care o avem dinainte4 a lui Uo%"lniceanu 5/tocmai partea cea mai important": inscrip!iile #i monedele romane4 %"site 7n vechile cet"!i #i care toate constituiesc o dovad" palpa$il" despre vechimea cet"!ilor4 ca r"m"#i!e ale a#ez"rii #i culturii romane 7n !"rile noastre #i deci despre latinitatea neamului. Capitolul al -/lea din Miron Costin4 De"$re numele neamului a e"tor &%ri i de $ort( p7n" la pasajul unde se vor$e#te despre lim$"4 a intrat #i el euv7nt de cuv7nt 7n prelucrarea iului s"u4 dar Nicolae Costin a %"sit cu cale ca4 dup" dovezile despre romanitate scoase de tat"l s"u din numirile poporului #i din port4 s" adao%e o scurt" istorie a 7mp"ra!ilor romani de la Tratan4 luat" dup" Analele e le"ia"ti e ale cardinalului .aronius4 un scriitor de mare valoare care tr"ise cu un veac mai 7nainte @0:=2/50<3>G. &ceast" parte istoric" mer%e p7n" la 8allian4 c7nd Dacia este $7ntuit" cu urie de invazii. Ea nu este 7ns" $ine prins" 7n osatura operei #i ace impresia unor lucruri str"ine de concep!ia undamental". 7n capitolul urm"tor @al ?)I/leaG4 ,entru ri"i$a Da iei e era de Traian de" %le at%( cronicarul trece la invaziile $ar$arilor 7n Dacia. -or$e#te mai 7nt7i de %o!i4 Ecare au venit din p"r!ile de miaz"noapte 7n c7mpii dintre Nipru #i -ol%a4 %onind pe ru#i #i pe polea!iF4 prime#te din cronica un%ureasca o $izar" #i naiv" le%end" despre descenden!a hunilor din aunii #i satirii p"durilor4 poveste#te invazia hunilor4 aminte#te pe &tila4 E$iciul lui Dumnezeu4 spaima lumiiF4 #i 7ncheie cu invazia $ul%arilor4 cu trecerea #i a#ezarea lor 7n sudul Dun"rii #i cu ridicarea zidului de piatr" prin porunca 7mp"ratului $izantin &nastasie... E#i p7n" ast"zi se cunosc une semne de ale acelui zidF. 7n 7ncheierea capitolului4 revine asupra lui &tila4 povestind n"v"lirea hunilor asupra ,omei. 7n antepenultimul capitol @?I-G4 revine la teKtul tat"lui s"u #i4 dup" ce arat" retra%erea popula!iei romane peste Dun"re4 din ordinul lui &urelian4 socote#te timpul c7t a trecut de la retra%erea popula!iei p7n" la desc"lecatul lui Dra%o#4 r"stimp 7n care !"rile noastre ar i r"mas pustii. Capitolul urm"tor @?-G prezint"4 dup" cronicile le#e#ti4 7ntemeierea Poloniei4 iar ultimul @?-IG poveste#te desc"lecatul al doilea al !"rii Moldovei. Din eKpunerea sumar" pe care am "cut/o acestei p"r!i din opera lui Nicolae Costin4 se poate vedea #i metoda lui de lucru #i scopul pe care el 7l urm"rea. Aa pro$lema 7nceputurilor neamului el ia pe de/a/ntre%ul teKtul tat"lui s"u4 cuv7nt de cuv7nt4 intervertind 7ns" ordinea capitolelor ast el: Miron Co"tin@ Ni olae Co"tin @ I. Italia -III I? II. ,7mul... -II III. Dacia... -I <=D

I-. Traian... ? -. Cet"!ile... ?I -I. Numele4 portul4 le%ea... ?II Aa cele #ase capitole ale lui Miron Costin4 Nicolae a mai ad"o%at 7nc" nou"4 dintre care primele cinci s7nt menite s" le%e ori%inea poporului romn de crea!iunea lumii #i s" sta$ileasc" locul pe care4 prin str"mo#ii s"i daci #i romani4 7l ocup" 7n ar$orele %enealo%ic al semin!iilor de la &dam #i Eva. Cele patru capitole inale se re er" la 7mp"ra!ii romani p7n" la p"r"sirea Daciei4 la invazia $ar$arilor 7n Dacia4 la desc"lecarea Poloniei #i la 7nceputurile statului moldovenesc prin desc"lecatul lui Dra%o#4 adic" a vrut s" le%e cucerirea Daciei de desc"lecarea Moldovei. Dar aceast" prezentare a materialului mo#tenit de la tat"l s"u 7ntr/o nou" or7nduire #i mai ales adausele "cute la 7nceput #i la s 7r#it ne lumineaz" mai $ine n"zuin!a lui Nicolae Costin4 cu totul deose$it" de a tat"lui s"u. Miron Costin4 apuc7ndu/se s" prelucreze 7nceputul letopise!ului s"u de la Traian4 pe care/0 urzise 7n tinere!e4 voia s" dea4 7n amur%ul vie!ii4 o oper" de caracter polemic4 s" r"stoarne $asna lui 'imion Dasc"lul #i s" ilustreze contim/ poranilor din Moldova o$7r#ia str"lucit" a neamului lor. Nicolae Costin urm"rea altceva. El avea am$i!ia s" scrie4 dup" modelul pe care i/0 o ereau cronicile )n%ariei #i ale Poloniei4 o vast" oper" istoric"4 sortit" s" iKeze rostul neamului 7n istoria lumii de la ori%ine4 adic" de la crea!iune. Dac" acesta este punctul s"u de vedere4 atunci deose$irile dintre el #i tat"l s"u 7n tratarea aceleia#i pro$leme s7nt ire#ti #i eKplica$ile: la Miron Costin materialul este str7ns 7nche%at 7n jurul ideii centrale4 spul$erarea le%endei ji%nitoare pus" 7n circula!ie de 'imion Dasc"lul4 reconstituirea adev"rului istoric #i dovedirea ori%inii romane. De aceea din pana lui Miron Costin zv7c/ne#te indi%narea 7mpotriva $7r itorilor neamului4 uneori su$ orma unei caustice ironii. Aa Nicolae Costin caracterul polemic dispare4 iar ar%umentarea ori%inii romane devine 7n chip iresc mai dezl7nat"4 prin 7n%r"m"direa materialului menit s" le%e istoria na!ional" de istoria universal"4 c"ci el urm"re#te o oper" de erudi!ie. &cest caracter de erudi!ie al operei lui se v"de#te #i 7n mul!imea #i varietatea surselor utilizate. El citeaz" 7n opera sa o mul!ime de izvoare antice4 medievale #i moderne 5 latine4 un%are #i polone: Oerodot4 (vidiu4 Cicero4 .erosius @+lavius IosephusG4 Iulius Capitolinus4 .aronius4 .on inius4 Aaurentius Toppeltinus4 Ioan Ma%nus4 arhiepiscop de )psala4 Dlu%osz4 .ielsRi4 PaszRo^sRi4 'trPjRo^sRi4 Cromer4 Miecho^sRi #i mul!i al!ii4 pe care de multe ori 7i traduce ver$al. Citatele s7nt la el mai totdeauna indicate precis. 7n concep!ia lui Nicolae Costin4 Cartea $entru *nt*iul de" %le at este deci 7nceputul unei mari istorii a neamului 5 ceva asem"n"tor cu modelele polone care i/au stat la 7ndem7n". Ea este continuat"4 7n manuscrise4 prin istoria MoldoveiC dar cum materialul privitor la r"stimpul de la al doilea desc"lecat 7ncoace usese adunat #i prelucrat de 8ri%ore )reche #i de Miron Costin4 Nicolae Costin se m"r%ine#te #i aci s" copieze numai cronicile predecesorilor s"i4 ampli ic7ndu/le 7ns" mult cu #tiri #i capitole noi4 luate din izvoare pe care aceia nu le avuseser" la 7ndem7n". ==:

Pentru istoria Moldovei de la 7ntemeiere p7n" la &ron/vod"4 Nicolae Costin a luat cronica lui 8ri%ore )reche 7n compila!ia lui 'imion Dasc"lul4 la care 7ns" a "cut adaose4 omisiuni sau complet"ri. &st el4 suprim" capitolul despre descenden!a romnilor din t7lharii de la ,oma4 atacat cu at7ta vehemen!" de Miron CostinC adao%"4 la domnia lui &leKandru cel .un4 unde se povestea c" domnul moldovean a trimis ajutor re%elui polon contra ordinului teutonilor4 un 7ntre% capitol despre EcrijaciF4 menit s" eKplice ce era ordinul teutonilor. Povestind apoi ale%erea succesorului lui Ioan &l$ert la tronul Poloniei4 Costin introduce un alt capitol nou despre ceremoniile ce se o$i#nuiau 7n Polonia la ale%erea #i 7ncoronarea re%ilor4 O)i eiuri la rai nou+ Tipicul acestui ori%inal 7#i are ori%inea 7ntr/o colec!ie de teKte medievale4 Ordo Roma#tm"( alc"tuit" su$ auspiciile $isericii papale #i r"sp7ndit" 7n toate !"rile catolice4 adapt7ndu/se ire#te la tradi!iile #i condi!iile na!ionale. 7n Polonia teKtul a ost tradus #i adaptat de ilustrul episcop al secolului al ?-/lea *$i%nie^ (lesnisRi. Nicolae Costin 0/a 7ncorporat 7n cronica sa dup" versiunea polon" a cronicii lui &leKandru 8^a%nin4 elimin7nd 7ns" unele molitve lun%i #i plicticoase. De la domnia lui Despot/vod" 7nainte4 adaosele lui Nicolae Costin sporesc 7n mod considera$il #i 7m$o%"!esc 5 dup" cum recunosc 7n#i#i istoricii 5 cu elemente de in orma!ie nou" #i interesant"4 istoria Moldovei. 7n acela#i chip ampli ic" el #i partea din cronica tat"lui s"u4 p7n" la anul 0<304 unde se opre#te compila!ia lui Nicolae Costin. Pentru adaosele sale4 Nicolae Costin s/a olosit de izvoare polone neutilizate de predecesorii s"i 5 7n primul r7nd de Miecho^sRi pentru secolul al ?-/lea #i de doi compilatori un%uri4 care acum erau utiliza!i 7nt7ia dat"4 pentru istoria moldoveneasc": `ol %an% .ethlen #i Istvn P. &daosele "cute de Nicolae Costin 7n opera predecesorilor s"i nu s7nt totdeauna ericite4 iindc" uneori ele nu se 7m$in" armonic 7n restul materialului. Cu deose$ire eKcursiile 7n istoria universal"4 prea lun%i4 deviaz" su$iectul #i v"desc erudi!ia scriitorului4 dar nu dau pe a!" talentul lui literar. Ceea ce scade cu mult valoarea acestei opere istorice a lui Nicolae Costin este aptul c" el 7ncorporeaz" 7n lucrarea sa cronicile lui )reche4 7n compila!ia lui 'imion Dasc"lul4 #i a lui Miron Costin cuv7nt de cuv7nt. El nu prelucreaz" materialul predecesorilor s"i4 ci 7l copiaz"4 ampli ic7nd numai acolo unde poate. Cu alte cuvinte4 el nu este aci un istoric ori%inal4 ci un om$ilator+ Este drept c" pe vremea sa no!iunea de proprietate literar" nu avea sensul pe care/0 are ast"zi @amintim aci procesul lui 'trPjRo^sRi cu 8ua%nini4 vezi p. ;:1G. Dar pentru a da judecata de initiv" asupra operei lui tre$uie s" !inem seam" de aptul c" Nicolae Costin n/a avut norocul #i timpul s" dea orma de initiv" compila!iei sale4 iiindc" via!a lui a ost destul de z$uciumat"4 iar moartea 0/a surprins 7nainte de vreme4 la v7rsta de :3 de ani. Pentru a caracteriza mai precis personalitatea sa literar"4 tre$uie s" eKamin"m mai pe lar% partea ori%inal" din opera r"mas" de la el: Croni a Adomniei lui Ni olae Mavro ordat "i a lui Dimitrie Cantemir+ G ==<

C,(NIC& D(MNIEI A)I NIC(A&E M&-,(C(,D&T NI & A)I DIMIT,IE C&NTEMI, Nieolae Mavrocordat era iul marelui dra%oman &leKandru EKaporitul4. care4 7nainte de a intra 7n sluj$a Por!ii4 7#i "cuse studiile la Padova4 unde 7nv"!ase medicina4 #i care a l"sat mai multe scrieri #tiin!i ice 5 una despre circula!ia s7n%elui. 7n casa p"rinteasc"4 unde domnea ast el r7vna pentru cultur"4 Nieolae Mavrocordat a primit4 7mpreun" cu ra!ii s"i4 o instruc!ie aleas"C o sor" a lui a studiat #i ea medicina. & ost un domn iu$itor de cultur". 'ulzer ne spune c" avea o $i$liotec" 7n valoare de <33.333 leiC 7ntre volumele de pre!4 se a lau #i multe rarit"!i4 precum o .i$lie copt" din veacul al III/lea.. 7i pl"cea s" se simt" 7nconjurat de c"rturari4 pe care/i c"uta #i/i aducea la/curtea sa #i4 urm7nd pilda tat"lui s"u4 a ost el 7nsu#i un scriitor erudit de/opere cu caracter ilozo ic/moral. Era deci iresc ca 7nv"!atul domn #i c"rturarul Nieolae Costin4 care se 7mp"rt"#ise #i el din erudi!ia timpului s"u 7n #colile umaniste ale Poloniei44 s" se apropie su lete#te. Ni de apt4 dintre to!i domnii su$ care a slujit Nieolae Costin4 Mavrocordat a ost acela care 0/a pre!uit mai mult. +aima despre cultura lui Nieolae Costirt ajunsese p7n" la Mavrocordat 7nc" 7nainte de a pleca din Constantinopol. 7nainte de a se urca 7n scaunul Moldovei4 silit s" z"$oveasc" 7n Lari%rad cu 7mprejur"rile triste ale mor!ii #i 7nmormmt"rii tat"lui s"u4 Nieolae Mavrocordat trimite c"r!i 7n Moldova pentru a 7ns"rcina pe Nieolae Costin cu c"im"/c"mia. Dup" sosirea 7n Ia#i4 Mavrocordat4 constituindu/#i divanul domnesc4 7ncredin!eaz" lui Costin dre%"toria cea mai 7nsemnat"4 de mare vornic ai !"rii de jos4 #i4 7n tot cursul primei sale domnii4 Nieolae Costin este 7ns"rcinat 5 nu numai pentru cuno#tin!ele lui de lim$i str"ine4 ci #i pentru 7ncrederea pe care domnul o avea 7n el 5 cu primirea solilor str"ini. Au7ndu/#i sarcina de a scrie letopise!ul domniei lui Nieolae Mavrocordat4. Nieolae Costin a "cut/o nu "r" iu$irea #i stima pe care o avea pentru domnul care/i ar"tase at7ta pre!uire. EEra cinste# om #i 7n iloso ii #i 7n istorii 5spune el despre Mavrocordat 5 #i 7ntr/ altele ce se cade a #ti un domn4 era deplin 7nv"!atC #tia #i c7teva lim$i ... #i om dumnezeiesc4 p"zea tare $isericaC la m7ncare #i la $"utur" oarte pu!inC spre s intele $iserici #i m"n"stiri sc"p"tate milostenie "ceaC spre s"raci #i spre v"duve cu mil" era. Dar" era %ra$nic la m7nie4 #i mai ales asupra acelor ce/i cuno#tea c" m7ncau $anii vistieriei #i spre cei ce "ceau str7m$"t"!i #i sup"r"ri s"racilor #i spre cari erau neascult"tori la poronci. Era "r" pre%et #i cu prive%here la tre$ile ce erau a !"riiC %ata #i ca nevoin!" a pliniporoncile7mp"r"te#ti...F Ni 7ncheie acest portret: ENu o dat" se seam"n" #i se secer" #i nu o dat" se altoie#te pomul #i se cule%e dintr/ 7nsui. rodulC a#a #i noi4 toat" averea noastr" o am cheltuit 7n tre$ile ! arii #i avem r"$dare. Tre$ue #i dumneavoastr" s" ru%a!i pe Dumnezeu s" tr"im #i noi 7n domnie #i pe urm" ve!i cunoa#te #i dumneavoastr" #i placul ostenelelor voastre #i 7ntemeierea caselor dumilor voastre...F De#i domnia lui Nieolae Mavrocordat a ost o domnie pa#nic" #i cronicarul nu are de 7nre%istrat dec7t doar c7teva primiri de soli #i h"r!uieli cu $oierii4 pe care domnul str"in de !ar" 7i $"nuia de necredin!" #i care4 7n acela#i timp4 asupreau !ara cu autoritatea dre%"toriei lor4 totu#i Nieolae Costin a mo#tenit ==T

ceva din darul de povestitor al tat"lui s"u #i #tie s" prezinte cu interes apte care pun 7n lumin" tactul lui Nicolae Mavrocordat. Cu deose$ire este dramatic povestit" 7ntemni!area tru a#ului $oier Iordache ,uset vornicul4 care 7n"l!ase #i r"sturnase mai mul!i domni 7n Moldova4 intri%ase 7mpotriva $oierilor4 stinsese mai multe case4 numai pentru am$i!ia de a/#i men!ine in luen!a. Cronicarul 7ncepe prin a ar"ta cum4 la 7nceput4 $oierii4 v"z7nd pe Iordache vornicul Enelipsind din voroave cu Nicolai -od"F4 intraser" la %rije4 zic7nd: E'"racii de noi4 iar au 7nc"put Iordache vornicul #i la acest domnF. Pomene#te apoi cum Iordache ,uset urzea intri%i #i cum 7ndemnase pe turcii din carvasaraua din Ia#i s" se pl7n%" la Poart" 7mpotriva lui Mavrocordat4 #i cum 7ntr/o zi4 venind un a%" din Constantinopol4 Iordache a crezut c" aduce irmanul de mazilire a domnului #i a trimis4 ca s" vad" Ece se lucreaz"F la curte4 oamenii s"i4 7ntre care #i pe nepotul s"u Iordache a%a4 care era !ari%r"dean #i #tia turce#te. +eciorii vornicului au avut cutezan!a de a intra chiar 7n Ecasa cea mareF4 7n care turcul avea s" se 7nt7l/neasc" cu Nicolae/ vod". & l7nd aceast" 7ndr"zneal" #i mai av7nd #i alte motive4 domnul a poruncit v"ta ului de aprozi s" 7nchid" pe Iordache ,uset #i pe nepotul s"u Iordache a%a. 7n acela#i timp4 a trimis #i pe postelnicul s"u 7n sp"t"rie ca s" ia toia%ul lui &ntiohie Wora4 socrul lui Iordache a%a4 #i Es"/ 0 pun" #i pe el la popreal"F 7n vistierie. .oierii a la!i atunci la curte4 v"z7nd aceste nea#teptate arest"ri4 r"m7n 7ncremeni!i #i4 s "tuindu/se 7n de sine4 purced "r" z"$av" la domn #i se roa%" pentru hatmanul &ntiohie. Domnul 7l iart" #i 7l slo$oadeC patru zile mai t7rziu4 li$ereaz" #i pe %inerele aceluia4 IordacheC numai ,uset r"m7ne 7ntemni!at. Pentru a potoli nedumerirea $oierilor4 c7teva zile dup" aceasta4 7i cheam" la curte E7n casa cea mareF #i li se dest"inuie ast el: E7ntre voroavele ce aveam cu Iordache vornicul57ncepe domnul 5 niciodat" de $ine de dumneavoastr" nu mi/a %r"it4 v"z7ndu/v" pre dumneavoastr" de noi tra#i cu dre%"toriile cur!iiF. Ni urmeaz" apoi povestirea unei scene 7ntr/adev"r patetice4 c7nd domnul4 ridic7nd pu!in i#licul 7n m7n"4 se adreseaz" pe r7nd $oierilor ast el: EMartur pui pe Dumnezeu4 cum dumitale acest el de hul" 7!i daC dumitale a#ijderea4 el de el de hul" @7n#i/r7nd pre c7!i erau $oieri chema!i la acea voroav"G4 de sta cu voroavele lui4 Iordachi4 s" v" dep"rtez pre dumneavoastr" de l7n%" mineF. &poi domnul scoate c"r!ile %"site la casa lui 7n ziua arest"rii #i 7n care ratele sau4 'carla/tache din Constantinopol4 7i scria c" Eel nu doarme4 ci um$l" tare pentru ca s" mazileasc" pre Nicolai -od"F. &ceasta d" curaj celor asupri!i de Iordache vornicul s" se pl7n%" #i4 7n cur7nd4 7n divanul cel mic4 iind #i !ara c7t" se t7m/plase4 se cite#te cartea isc"lit" de $oieri prin care se pl7n% cum Iordache #i ra!ii s"i4 str"ini de !ar"4 E iind el vreme 7ndelun%at" puternic aice 7n !ar"4 7nvr"j$itor de domni4 de nu se mai satur" cu vremea4 au supus toate casele $oiere#ti #i au stins #i c7tevaF. Citindu/se acestea toate 7n divan4 a 7ntre$at Nicolae/vod" pe mitropolitul4 care era de a!" 7n divan4 ce el de pedeaps" prevede pravila pentru vinov"!ia lui Iordache ,uset. Ni dup" ridicarea divanului4 duc7ndu/se mitropolitul acas" #i cercet7nd pravila4 Ea scris cu slova luiF4 din dosul c"r!ii de p7r" contra lui Iordache4 pe care i/o d"duse domnul4 Ecum pravila scrie4 dovedindu/se aceste asupra lui Iordachi vornicul: moarteaeF Mavrocordat trimite cartea de p7r" cu sentin!a scris" de mitropolit lui Iordache ,uset 7n temni!"4 s" o citeasc" #i s"/0 7ntre$e ce are de r"spuns. ==2

Dar tru a#ul $oier4 7n loc s" se cumin!easc" #i s" r"spund" cu $l7nde!e 5 c"ci4 adao%" cronicarul4 Ecu $l7nde!e4 ca $um$acul se molo#eaz" #i se 7m$l7nzesc inimele domnilorF 5 r"spunde seme! c" toate s7nt minciuni. & l7nd acest r"spuns4 domnul se m7nie oc #i4 chem7nd de s7r% pe $uluc/$a#a4 porunce#te s"/i taie lim$a. Dar intervenirea $oierilor de divan care se a lau la curte 7l scap" pe ur%isit de aceast" pacoste. Cronicarul domnesc poveste#te apoi 7n jurul acestei drame un alt episod senza!ional4 care de data aceasta pune 7n lumin" clemen!a domnului str"in de !ar". Pe c7nd Iordache z"cea 7nchis 7n odaia $uluc/$a#ei4 un c"pitan de seimeni4 Ooropceanu4 trec7nd prin dreptul od"ii 5H Epoate s" i ost #i $eatF4 l"mure#te cronicarul 5 stri%": E'" ni/0 dea vod" s"/0 ucidem cu petre pe IordachiC sau vom strica r"tezile #i/0 vom ucide acolo 7n odaie4 c" ne/au m7ncat #i ne/ au s"r"cit el cu ra!ii lui4 #i nu se mai satur" de domniF. &ceste cuvinte ajun%7nd p7n" la urechile domnului4 E7ndat" au poroncit de/0 puse la 7nchisoare pre Ooropceanu #i pre al!ii ce usese cu d7nsulF. Ni4 de#i atunci #i $oierii st"ruiau s" nu ias" cu zile Iordache vornicul4 totu#i Nicolai/vod"4 Enevoind s"/#i 7mpl7nte m7inile 7n spurcat s7n%ele luiF #i Esocotind dintr/acele cuvinte a Ooropceanului s" nu se ac" vreo n"val" asupra lui Iordachi s"/0 omoare !ara4 au poruncit de l/au mutat 7nl"untru 7n curte4 la odaie4 su$ sc"ri despre casele doamneiF. &colo a z"cut 7nchis tic"itul $oier p7n" la mazilirea lui Mavrocordat4 care este iar"#i povestit" cu am"nunte interesante4 ca de la un martor ocular: EEra 7ntr/o joi la divan Nicolai -od". Ni acolo4 judecind dou" r7nduri de oameni4 v"zur" $oierii4 care se t7mplase la divan4 cum au venit un copil din cas" de au spus postelnicului celui mare4 cum au intrat doi turci drept la odaie4 unde este 7nchis Iordachi vornicul4 de au s "r7mat r"tezile #i au intrat 7nl"untru4 la Iordachi. &ceste spuindu/le acel copil de cas" postelnicului 7n tain"4 #i postelnicul cel mare au #optit lui Nicolai -od". Ni 7ndat" s/au sculat de la divan4 7ns" nemic" schim$at din a!": iar" $oierii4 care se t7mplase la divan4 7ndat" au priceput mazilirea domniei4 #i o seam" au ie#it pe poarta despre ' 7ntul Nicolai4 c" celelalte por!i acmu erau 7nchise.F & doua zi4 str7n%7ndu/se $oierii la curte4 au a lat caimacamii pu#i de noul domn4 Dimitrie Cantemir4 #i anume: Iordache vornicul4 cel care st"tuse p7n" atunci 7n temni!"4 &ntiohi Wora hatmanul 5 cuscrul lui Iordache 5 #i Da$ija paharnicul. Aui Mavrocordat i/a ost 7ns" cru!at" umilin!a de a i se citi irmanul de mazilire la divan4 E7n iveala tuturorF. Cronicarul nu uit" s" 7nre%istreze apoi toate acele apte m"runte care proiecteaz" o lumin" simpatic" peste acest domn !ari%r"dean4 str"in de !ar" #i de neam. El ne spune $un"oar" cum4 lu7ndu/#i ziua $un" de la $oierii care l/au petrecut4 Eau zis4 jur7ndu/se4 cum n/ au avut %7nd r"u4 nice spre $oieri4 nice spre !ar"4 iar" cine i/au %re#it s" ie to!i ierta!iF. Dup" ce a ie#it cu mazilia din Ia#i spre Lari%rad4 7n apropiere de 8ala!i4 la Piscu4 i/au ie#it 7nainte oamenii care tr"iau 7n pri$e%ie prin !"ri vecine #i pe care Nicolae/vod" 7i adusese 7n !ar" cu Ec"r!i de tocmeal"F. Ei se duc 7naintea lui Iusu /a%a4 turcul care ducea pe domn la Poart"4 pl7n%7ndu/se de str7m$"tatea ce s/a "cut: E5 Era un domn de se !inea de cuv7ntC ne/au adus cu c"r!ile saleC ne/a a#ezat 7n !ar"C acmu ne vor risipi al!iiF. Aa 8ala!i 7i sosesc scrisori de la prietenii de la Poart"4 ==1

Eprecum s" nu/#i ac" inim" rea de mazilie4 c"ci a#a aceast" dat" au 7mpins vremileC iar" "r" z"$av" va i iar domnF. Ni dup" ce zu%r"ve#te portretul su letesc al domnului4 pe care l/am eKpus mai sus4 7ncheie ar"t7nd cum4 7nc" de la 7ntoarcerea lui 7n Moldova4 a luat ap"rarea celor o$ijdui!i cu str7m$"t"!i4 cum dup" cei care nu voiau s" vie de a!" la divan trimitea Eoameni domne#ti cu ciu$oteF4 de/i aducea "r" voia lorC cum4 v"z7nd divanurile stra#nice4 cei vinova!i4 c7nd 7i apucau cei asupri!i Hcu Ehaide la divaneF4 ie c" erau Emai de runte din $oieriF4 ie c" erau Emai /de %ios4 scoteau $anii din $uzunar de se 7mp"cauF. ENumai m7nc"torii 5adao%" cronicarul 5H aveau voie rea4 c" nu puteau m7nca ca 7n zilele denainte altor domni.F Cu totul 7n alt" lumin" este 7n "!i#at" domnia lui Dimitrie Cantemir. Nicolae Costin recunoa#te c" noul domn era Eom iste! #i #tia carte turceasc" $ineF 5H dar at7t. Este 7ntr/ adev"r curios c" ace#ti doi erudi!i ai Moldovei nu s/au putut apropia su lete#te #i nu s/au 7n!eles. &m putea zice4 para raz7nd o vor$" a lui Miron Costin: EMai cur7nd pot 7nc"pea pe un covor zece dervi#i4 dec7t doi c"rturari romni din veacul al ?-III/lea.F Erau 7ns" 5 trec7nd peste erudi!ia lor de surs" cu totul di erit" 5 multe lucruri care/i desp"r!eau. Mai 7nt7i4 Dimitrie Cantemir era 7nc" t7n"r pentru domnie 5 a$ia avea =< de ani 5 pe c7nd Nicolae Costin trecuse de :3 de ani. &poi4 Dimitrie Cantemir4 care usese de a!" la dezastrul turcesc 7ncheiat cu pacea de la Carlovitz #i care4 7n de$andada u%ii4 7#i pierduse Ea%arl7culF4 sim!ise dec"derea turcilor #i4 7n mediul cosmopolit de la Constantinopol4 avusese prilejul s" se in ormeze despre puterea cresc7nd" a ru#ilor. &puc7nd domnia 7n preajma primului r"z$oi dintre ru#i #i turci4 el intrase 7n !ar" urm"rind planuri mari #i 7ndr"zne!e4 pentru care se cerea puterea convin%erii #i av7ntul cald al tinere!ii. El nu se putea 7ncrede4 pentru planurile sale care a$"teau dintr/o dat" cursul istoriei moldovene#ti 7ntr/o direc!ie cu totul nou"4 7n $"tr7nii $oieri4 prea cumin!i pentru inova!ii 7ndr"zne!e4 #i 7nc" 7n cei ce useser" s etnicii de credin!" ai rivalului s"u din Constantinopol4 Nicolae Mavrocordat. El p"streaz" o $un" parte din divanul lui Mavrocordat4 7l ridic" pe Nicolae Costin la ran%ul de mare lo%o "t al Moldovei4 7i d" toat" cinstea cuvenit" unui mare $oier4 dar se p"ze#te de a/i 7ncredin!a %7ndurile. Pentru con iden!e4 el 7#i ale%e pe $oierii cei mai tineri din divan #i4 7n primul r7nd4 pe a%erul Ioan Neculce. Dup" ce di$uie#te terenul #i hot"r"#te s" treac" de partea ru#ilor4 Dimitrie Cantemir 7ncredin!eaz" dre%"toria de mare hatman lui Ioan Neculce #i trimite pe cumnatul acestuia4 pe Nte an Auca vistiernicul4 la Petru cel Mare4 ca s" 7nt"reasc" alian!a prin jur"m7nt. Numai dup" ce ru#ii au trecut Prutul la *a%arancea4 Cantemir a dest"inuit planul s"u $oierilor mai sprinteni din divan4 care r"m"seser" pe l7n%" el 7n Ia#i. Era iresc deci ca Nicolae Costin s" nu vad" cu inim" u#oar" cum domnul trece peste el4 mare lo%o "t4 #i peste ceilal!i $oieri mai 7n v7rst": EDumitra#cu -od" taine numai cu s etnicii s"i cei tineri4 ca #i d7nsul4 "ceaF4 noteaz" cu acrim e Nicolae Costin. &m"r"ciunea a!" de domn se vede #i din chipul cum !ine s" vor$easc" despre cole%ul lui de divan4 hatmanul Ioan Neculce: EDumitra#cu -od" 7ndat" Yau luat cu sine pre hatmanul s"u4 pre Ioan NeculceF4 sau: ENi au purces H=D3

Dumitra#co -od" decusear" cu Ioan Neculce hatmanul4 s etnicul s"uF. Iar c7nd poveste#te ruina 7ntins" peste Moldova4 dup" 7n r7n%erea de la 't"ni/le#ti4 iz$ucne#te 7n impreca!ia: E'" pl"teasc" Dumnezeu s etnicilor care au4 c7rmuit pe Dumitra#co -od"F. Privind domnia lui Dimitrie Cantemir su$ acest un%hi de vedere #i !inut departe de %7ndurile intime ale domnului4 cronica lui Nicolae Costin nu 7n "!i#eaz" acela#i interes pe care 7l prezint" cronica lui Ioan Neculce4 care a ost s etnicul de 7ncredere al lui Dimitrie Cantemir. Dar4 de#i prive#te lucrurile de departe #i cu sentimente tur$uri4 totu#i el prinde #i iKeaz" am"nunte interesante4 care 7ntre%esc cunoa#terea personalit"!ii lui Dimitrie Cantemir4. sau contri$uiesc la reconstituirea domniei sale. &#a4 de eKemplu4 ne spune ca Dimitrie Cantemir4 dup" ce a intrat 7n Ia#i #i au venit $oierii 5 dup" o$icei 5 s"/i s"rute m7na #i poala 7n divanul cel mare4 Ele/a "cut voroav" sin%ur la to!iF4 c"ci 5 adao%" cronicarul 5 Eera slovednic la aceste4 zic7nd s" ie unii c"tre al!ii 7ntru dra%oste4 po tind pre cei $"tr7ni ca pre ni#te p"rin!i4 pre cei de v7rsta sa ca pre ni#te ra!i4 pre cei mai tineri ca pre ni#te ii4 ar"t7nd ce ar i olosul unirei $oiere#tiF. Interesant povestit" este scena 7nt7lnirii lui Dimitrie Cantemir cu Petru cel Mare 7n Ia#i: ENi 7n curte la sc"ri s/au adunat cu 7mp"ratul4 de i/au s"rutat m7na4 #i 7mp"ratul l/au s"rutat pe cap4 lu7ndu/0 7n $ra!e #i ridic7ndu/0 sus cu o min"c iind Dumitra#co -od" om scund #i 7mp"ratul om de ire 7ntru toate #i ae#iF.. Nicolae Costin a luat #i el parte la masa pe care !arul a dat/o4 la conacul s"u4 7n cinstea lui Dimitrie Cantemir #i a $oierilor s"i #i unde $oierii s/au le%at #i au isc"lit EuniversalulF4 prin care primeau ca domn ve#nic Epe Dumitra#co -od" #i pe semin!ia luiF4 dar 5 adao%" cu r"utate: EIar" m"car c" au ost postul lui ' eti &postol Petru4 cu to!ii au m7ncat carne #i mare $enchet au "cut toat" ziua aceia#i4 #i acolo au masC iar" peste noapte aceea n/au. sc"pat "r" pa%u$" mai nici un $oier #i ne urat de moscali: cui pistoale4 cui ra turi4 cui epin%ele4 nice $oier4 nice slu%"F. Dup" ce poveste#te s 7r#itul nenorocit al luptei de la 't"nile#ti4 Nicolae Costin insist" cu deose$ire asupra p7rj olului care s/a a$"tut atunci asupra Moldovei: invazia nea#teptat" a t"tarilor4 care au surprins oamenii pe c7mpuri4 ie#i!i la secere4 i/au t7r7t 7n ro$ie cu duiumul4 au pre "cut 7n scrum #i cenu#e casele4 au pr"dat #i je uit p7n" #i m"n"stirile: En/au r"mas la s intele m"n"stiri nice clopote4 nice u#i4 nice un her #i p7n" 7n jil!uri #i s intele icoane le/au "r7/mat #i le/au ars de istov4 cu oc. Iar" t7r%ul .7rladului #i mai r"u au p"!itc. c" au r"mas numa paji#te... !ara de %ios au c"zut toat" la ro$ie4 care povestesc $"tr7nii4 c" mai au cov7r#it prada care au ost 7n zilele lui -asile -od"F.4 Ni 7ncheie4 dup" acest ta$lou al pr"$u#irii 5 cum era de a#teptat: E&cest $ine au a%onisit !"rii Dumitra#co -od" cu socoteala lui cea %ra$nic"44 de nu se va 7ndrepta mai 7n veciF. CE&'(,NIC)A D(MNIA(, Nicolae Costin a 7m$o%"!it literatura romneasc" #i cu prelucrarea unui roman spaniol4 cel dint7i roman occidental care apare 7n literatura noastr". =D0

Y ,omanul este opera marelui scriitor al veacului al ?-I/lea4 &ntonio de 8ue/vara4 episcop de CadiK #i predicatorul lui Carol kuintul4 #i poart" titlul 7n ori%inalul spaniol: II li)ro aureo del -r and Em$erador AI ar o Aurelio on el Relo7 de ,rin i$e" .Cartea aurit% a lui Mar u Aurelul u Cea"orni ul domnilor1+ &utorul pretinde 7n pre a!" ca ar i descoperit manuscriptul operei sale4 dup" 7ndelun%ate cercet"ri4 7n .i$lioteca din +loren!a4 printre c"r!ile %rece#ti l"sate de Cosma de Medicis. Povestea unui manuscris %recesc descoperit 7n +loren!a era o misti icare literar" asem"n"toare cu aceea de care au "cut at7ta uz4 7n vremurile apropiate de noi4 romanticii. Pretinz7nd c" opera sa are la $az" un manuscris %recesc #i revendic7nd numai paternitatea stilului4 8uevara a voit s" treac" toate ic!iunile ima%ina!iei sale ca apte reale #i s" atra%" aten!ia asupra operei4 care ar i 7n "!i#at via!a istoric" #i actele autentice ale 7mp"ratului roman. (pera cuprinde via!a roman!at" a marelui 7mp"rat4 7n care 7ns" s7nt 7ncadrate s aturi privitoare la educa!ia tinerilor principi #i la normele de c"l"uzire 7n conducerea amiliei #i a statului. -ia!a lui Marcu &ureliu4 7n liniile ei mari4 este eKpus" 7ntr/un prim capitol4 dup" care urmeaz" o serie de scrisori ale 7mp"ratului c"tre di erite persoane4 de pild": una c"tre prietenul s"u Pollion4 privitoare la cre#terea pe care a primit/o 7n anii copil"riei de la pro esorii s"iC o alta c"tre tovar"#ul s"u de studii4 re%ele 'iciliei4 #i multe altele. '7nt #i c7teva scrisori %alante4 presupuse c" ar i ost adresate de 7n!eleptul 7mp"rat4 7n ceasurile de li$ertinaj4 curtezanelor romane 5 .ohemia #i altele 5 7n societatea c"rora #i/ar i petrecut anii tinere!ii. &ceste r7nduri de dra%oste 7n a ar" de c"min4 care n/au nici un temei 7n realitatea istoric" #i de ormeaz" personalitatea stoicului 7mp"rat4 au pl"cut a#a de mult societ"!ii spaniole din vremea lui Carol kuintul4 7nc7t4 chiar dup" ce 8uevara le/a scos din opera sa 5 re%ret7nd chiar c" le/a pl"smuit 5 ele au ost copiate cu m7na dup" edi!ii mai vechi #i ad"o%ate la teKtele autorului. 'crisorile lui Marcu &ureliu s7nt desp"r!ite 7ntre ele prin istorioare #i anecdote re eritoare la via!a 7mp"ratului4 menite s" scoat" mai $ine 7n relie caracterul #i virtu!ile lui. &#a4 de pild"4 e discu!ia dintre Marcu &ureliu #i so!ia sa4 +austina4 care dorea s" pun" m7na pe cheia de la ca$inetul de lucru4 pe care 7mp"ratul 7l !inea 7nchis pentru ca nimeni s" nu p"trund" 7n"untru #i s" r"v"#easc" scumpele lui c"r!i. &ceast" discu!ie contradictorie 7ntre so!i 5 unul su$liniind de ectele emeii4 cealalt" de ectele $"r$a!ilor 5/ este ca un mic tratat ilozo ic asupra c"s"toriei. 7n aceast" via!" roman!at" a lui Marcu &ureliu4 8uevara a introdus capitole de s aturi privitoare la educa!ie #i c7rmuire. &ceasta 0/a determinat s"/#i intituleze opera Cea"orni ul $rin i$ilor( care4 eKplic" el4 Enu e nici de nisip4 nici cadran solar4 nici indicator de ceasuriC c"ci toate celelalte ceasuri servesc s" indice ziua #i noaptea4 pe c7nd acesta ne 7nva!" ce tre$uie s" acem 7n iecare ceas al zilei #i cum tre$uie s" ne or7nduim via!aF. Ni iindc" acest ceasornic al vie!ii are 7n vedere 7n primul r7nd pe principe4 el 0/a numit El Relo7 de ,rin i$e" 5 sau4 cu titlul tradus de Nicolae Costin: Cea"orni ul domnilor+ (pera lui 8uevara este sec!ionat" 7n trei c"r!i: prima parte cuprinde normele de care tre$uie s" se c"l"uzeasc" 7n via!" principele4 pentru ca via!a #i aptele lui s" ie 7n con ormitate cu idealul unui $un cre#tin. Cartea a doua =D;

cuprinde s aturi cum tre$uie s" se poarte un prin! 7n interiorul c"minului s"u a!" de so!ie #i a!" de copii. Cartea a treia arat" cum s" se poarte pentru ca s" dea supu#ilor s"i4 prin via!a lui proprie4 un model de demnitate #i virtute. &ceast" parte a romanului4 cu tot caracterul s"u didactic4 este uneori interesant" #i cuprinde col!uri de moravuri contimporane4 ca $un"oar" atunci c7nd 8uevara vor$e#te despre cre#terea #i educa!ia copiilor #i se ridic" 7mpo/ triva o$iceiului ce/0 luaser" emeile spaniole din societatea 7nalt"4 care !ineau s" ai$" p"s"ri 7n colivie4 maimu!e la ereastr" #i s" poarte c7ini 7n $ra!e4 dar 7#i trimiteau copiii la !ar" ca s"/i creasc" slu%ile. De asemeni s7nt interesante #i au 7nc" un caracter de actualitate4 7n vremurile tur$uri de azi4 pa%inile 7n care se ridic" 7mpotriva r"z$oaielor o ensive4 purtate numai pentru cuceriri4 #i acelea 7n care 8uevara ace apolo%ia p"cii ca drum pentru prop"#irea civiliza!iei umane 5 evoc7nd le%endarul Eveac de aur c7nd to!i 7n pace vie!uiau4 c7nd iecare la locurile sale ara4 ale sale m"sline altoia4 ale sale !arini secera #i ai s"i eciori hr"niaF. Dintre numeroasele povestiri 7ntre!esute 7n cuprinsul romanului4 una4 prelucrat" #i de Aa +ontaine4 a devenit cele$r": este El vilano del Danu)io .[%ranul de la Dun%re1+ Episodul are de scop s" scoat" 7n relie caracterul plin de clemen!"4 de $un"tate #i de dreptate al marelui 7mp"rat. 'cena se deschide prin povestirea 7mprejur"rilor 7n care Marcu &ureliu4 din pricina unei %roaznice epidemii de cium"4 se str"mutase cu toat" curtea lui de s etnici4 oameni 7nv"!a!i #i ilozo i4 7n Campania. &colo se isc" 7ntr/o zi discu!ia asupra cauzelor care au adus invazia corup!iei 7n stat #i r"sturnarea din temelie a societ"!ii romane cu str"vechile ei virtu!i #i cu o$iceiurile ei simple #i patriarhale. Ni atunci Marcu &ureliu4 "c7nd semn tuturor s" tac"4 le povesti cum4 la 7nceputul domniei lui4 s/a pomenit odat" cu un !"ran s"l$atic de pe !"rmurile Dun"rii4 cu ochii a unda!i 7n cap4 cu $ar$" %roas"4 cu picioarele 7n opinci4 cu haine de p"r de capr"4 cu cioma% 7n m7n"4 cu pieptul %ros #i p"ros 5 un adev"rat urs sc"pat din $7rlo%. Ni iindc" 7mp"ratul primea 7nt7i osta#i s"raci #i apoi asculta Epo tele celor $o%a!iF4 !"ranul u introdus mai 7nt7i 7n senat. Ni intrat 7n"untru4 !"ranul acela de pe !"rmurile s"l$atice ale Dun"rii arunc" 7n senatul ,omei stri%"tul de durere4 de dezn"dejde #i de revolt" al neamului s"u oprimat4 7mpotriva cupidit"!ii #i rapacit"!ii judec"torilor romani. Citez4 7n traducerea lui Nicolae Costin: E(4 p"rin!i aduna!i5/7ncepe el 5 o4 niam ericee Eu4 !"ranul Milan4 l"cuitorul ora#elor #i r7pelor Dun"rii4 voao s iatnicilor r7mliani carii sunte!i aduna!i 7ntr/aciast" curte m" 7nchin #i m" ro% Dumnezeilor celor nemuritori ca #i lim$a mea ast"zi s" o 7nderepteze #i s" o chiverniseasc" cum spre a mo#iei mele4 cele ce se cuvine4 a le %r"i ...F Ni dup" ce se roa%" zeilor ca s"/0 inspire pentru a da %las soliei de su erin!" #i de z$ucium a neamului s"u4 evoc"4 7ntr/o admira$il" antitez"4 7n contra stri%"telor $iruitoare ale 7nvin%"torilor romani4 !ip"tul de s 7#ietoare o$ida al %ermanilor 7nvin#i: E...Pe vremea 7n care stri%"torii vo#tri4 7naintea carelor celor de veselie stri%7nd: -ie!uiasc"e vie!uiasc"e ,oma cea ne$iruit"e Iar" cei pedepsi!i4 prin#i 7ntr/alt chipe Din ad7ncul pieptului meu suspin7nd4 la Dumnezeu voi zice: Dreptatee dreptatee... =D=

-oi4 romanilor4 pe stea%urile #i semnele voastre4 7n loc de sim$ol4 ave!i aceste cuvinte: V YaZ romanilor datorie este YdeZ a ierta pre cei supu#i #i a supune pre cei m7ndri c4 iar mai drept a!i zice a#a: a romanilor datorie este pre cei nevinova!i a jecui4 c" nimica alta voi romanilor nu sunte!i4 "r" numai a noroadelor odihnitoare tur$ur"tori #i apuc"tori. 7ntre$ pe voi4 romanilor4 ce lucru v/au 7ndemnat pre voi4 cei ce sunte!i n"scu!i la apa Ti$rului4 de a!i venit 7mpotriva noastr"4 carii 7n pace locuiam la ripiie Dun"rii. &u prietenii vr"jma#ilor vo#tri am ostC au %7ndul nostru de vr"jm"#ie a ar"ta spre voi l/a!i v"zutI &u auzit/ a!i 7n ,7m4 vestindu/se4 precum am l"sa l"ca#urile noastreI ... 'au venit/a cineva la ,7m din mo#ia noastr" ar"t7ndu/v" vou"4 ca unor du#mani4 %"tire de r"s$oiI &u vreun crai4 7n !"rile noastre murind4 ne/ar i l"sat pre noi cu testament vou" mo#tenitori4 ca cu voia aceea s" ne supune!i st"p7nirii voastreI...F Ni dup" ce 7n#ir" r"utatea #i l"comia nes"!ioas" a judec"torilor romani4 trimi#i 7n patria lui4 judec"tori care tr"iesc numai 7n des r7n"ri4 care 7mpileaz" pe cei s"raci4 care Eorice pot pre ascuns4 apuc"4 str7n% #i ur"F4 dup" ce le arat" c" zadarnice au ost pl7n%erile %ermanilor cutropi!i 7n senatul ,omei #i dup" ce le spune c" de 0: zile4 de c7nd a intrat 7n ,oma4 a v"zut numai vi!iul #i des r7ul4 se recule%e #i/#i 7ncheie solia ast el: EDup" ce am plinit eu po ta mea #i otrava inimii mele4 dup" o$iceiu ce am ispr"vit de v/am v"t"mat pre voi cu lim$a mea4 iat"/m"/s a#ternut la p"m7ntC a#tept $"taie4 c" mai mult voi4 dindu/m" mor!ii4 s" a%onisesc laud"4 dec7t voi4 r"pindu/mi via!a4 s" o do$7ndesc pre d7nsaF. Dup" ce #i/a 7ncheiat ast el cuv7ntarea sa plin" de miez4 !"ranul s/a aruncat la p"m7nt #i a z"cut acolo un ceas4 a#tept7nd s" ie ucis 7n $"t"i4 7n timp ce senatul se uita 7nm"rmurit la el. &tunci 7mp"ratul Marcu &ureliu4 recunosc7nd c" prin !"ranul acela noduros %r"ise necazurile unui neam 7ntre% o$idit4 #i4 surprins de rumuse!ea plin" de demnitate a cuv7nt"rii lui 5 ca un tranda ir 7ntre spini H5 porunci s" ie ridicat de jos #i4 iert7ndu/04 7l primi 7n r7ndul celor $"tr7ni4 adic" al senatorilorC 7i dete EuricF ca s" ie hr"nit din vistieria 7mp"r"!iei #i puse Es" se scrie voroava lui 7n c"r!iF. (pera aceasta a lui 8uevara4 scris" 7ntr/un stil patetic4 plin de verv" oratoric"4 cu raze simetrice #i adesea ritmate4 cu ima%ini 7ndr"zne!e #i numeroase antiteze4 a ost 5 cum spune cel mai competent istoric al novelisticii spaniole4 Menendez P PelaPo 5 Ela $i$lia P el orculo de los cortesanosF @E.i$lia #i oracolul curtenilorFG. Primul majordom al palatului a 7mprumutat manuscrisul de la 7mp"rat #i 0/a transmis 7mp"r"teseiC de la aceasta a trecut la al!i curteni4 care #i/au scos copie dup" ea #i 7n elul acesta autorul s/a pomenit c" apare o edi!ie la 'evilla4 7n 0:;24 #i altele cur7nd4 "r" numele s"u. &tunci 8uevara se %r"$i s"/i dea orma de initiv" #i o tip"ri 7n 0:;1. Cartea s/a r"sp7ndit repede #i a avut un succes enormC numai 7n 'pania a cunoscut == de edi!ii. Ea a trecut de t mpuriu peste hotarele 'paniei4 c"ci la doi ani dup" edi!ia de initiv" dat" de 8uevara4 7n 0:=04 ea a ost tradus" 7n lim$a rancez" #i tip"rit" 7n numeroase edi!ii4 care au avut o 7ntins" circula!ie #i au eKercitat o in luen!" aprecia$il". ( soart" nu mai pu!in rorocoas" a avut romanul #i 7n literatura en%lez"4 unde a ost 7mp"m7ntenit cam 7n acela#i timp cu prima traducere rancez". =DD

,omanul a c"l"torit de timpuriu #i 7n celelalte literaturi ale (ccidentului C 7n 0:D3 apare la -ene!ia prima traducere italian"C la 0:DD4 la Miinchen4 prima traducere %erman" #i 7n 0<3< romanul este tradus #i tip"rit 7n lim$a latin" de un mare umanist al timpului4 M. `ancRelius4 su$ titlul Horolo-ii ,rin i$um "ive de vita M+ Aurelii im$eratori"( li)ri ; de lin-ua a"telana in latinam lin-uam tradu ti+ Traducerea latin" a operei lui 8uevara s/a r"sp7ndit 7n toate !"rile catolice4 care aveau ca lim$" de cancelarie #i de $iseric" latina. &st el romanul a p"truns #i 7n Polonia4 unde a ajuns la cuno#tin!a lui Nicolae Costin4 pe timpul c7nd 7#i "cea studiile acolo. El str"$"tuse p7n" atunci un drum victorios #i era cele$ru 7n literatura european" a timpului prin caracterul s"u istoric #i didactic. & pl"cut a#a de mult t7n"rului moldovean4 7nc7t4 mai t7rziu4 s/a apucat s"/0 prelucreze 7n lim$a romn"4 pentru a/0 7mp"rt"#i contimporanilor s"i. Pornind din n"zuin!a de a da o orm" mai unitar" materialului 7ntins al povestirii4 Nicolae Costin a schim$at ordinea capitolelor #i a c"r!ilor4 a 7nl"turat unele p"r!i astidioase4 discu!ii do%matice4 concentr7nd economia operei 7ntr/o eKpunere mai 7nche%at". Din 0:= de capitole ale lui 8uevara4 N. Costin a p"strat numai 204 iar aceste 20 de capitole le/a distri$uit 7n patru c"r!i 7n loc de trei. )ltima carte a lui N. Costin 7ncheie cadrul istoric al romanului povestind moartea 7mp"ratului ilozo 7ntr/o aureol" de $un"tate patriarhal". Traducerea lui N. Costin este clar"4 vioaie #i p"streaz" 5H dup" cum s/a putut vedea din citatele pe care le/am "cut 5 chiar 7n ritmul razei4 ceva din armonia #i caden!a ori%inalului4 lucru care a 7ndemnat pe un cercet"tor s" cread" c" Nicolae Costin a tradus unele p"r!i ale romanului 7n versuri. Nicolae Costin a ost tot at7t de nedrept"!it 7n istoria literar"4 pe c7t a ost de z$uciumat 7n via!". C7nd tat"l #i mama sa erau 7nmorm7nta!i 7n aceea#i %roap"4 el z"cea 7nchis 7n temni!". & dus apoi o via!" de pri$e%ie #i c7nd a ajuns pe treapta cea mai 7nalt" a ierarhiei $oiere#ti #i se deschideau pentru el z"ri mai senine4 0/a prins moartea din urm". 7n istoria literar"4 el a ost cate%orisit ca erudit sec4 Einim" de per%amentF. Erudit "r" 7ndoial" c" a ost4 un precursor al lui Dimitrie Cantemir. Cuno#tea ad7nc lim$a latin"4 cum n/o cuno#tea nimeni altul pe atunci 7n Moldova #i o vor$ea cu u#urin!a cu care chiar azi nu s7nt mul!i c"rturari s/o vor$easc". Ntia $ine lim$a polon" #i pro$a$il #i %reac". Dar ponosul de erudit sec4 Einim" de per%amentF4 vine de la aptul c" el a 7ncercat s" d"ruiasc" culturii moldovene#ti o oper" similar" acelora cu care se %lori ica istorio%ra ia polon" #i care 7ncadrau istoria na!iunii polone 7n istoria universal"4 de la crea!iunea lumii. Desi%ur c" 7n secolul care se anun!a a i al EluminilorF4 aceast" concep!ie istoric" 5H r"m"#i!" a crono%ra elor $izantine 5 era vetust". Dar Nicolae Costin nu scria pentru cititorii (ccidentului4 ci scria pentru moldovenii s"i din vremea lui Cantemir4 despre care Neculce scrie: Ecarte nu #tia4 ci numai isc"litura 7nv"!ase de o "ceaF. Este apoi 7n 7ncercarea lui de sintez" oarte mult material 7nn"dit din 7mprumuturi luate de la al!ii. Dar Nicolae Costin4 care 7#i prelucra opera4 c"ci ne/a l"sat/o 7n dou" redac!iuni4 a murit de timpuriu4 7nainte de a/i i putut da orma de initiv"4 7n partea cronicii 7ns" 7n care poveste#te evenimente contimporane4 7n memoriile sale asupra domniei lui D. Cantemir #i 7nceputul domniei lui =D:

N. Mavrocordat4 se vede c" el mo#tenise de la tat"l s"u darul de a captiva interesul cititorului prin episoade interesante pe care le 7n "!i#eaz" dramatic. El sie apoi meritul de a i deschis drumul literaturii moderne a (ccidentului 7n cultura noastr". Cele$rul roman spaniol al lui 8uevara4 Mar o Aurelio on el Relo7 de ,rin i$e"( pe care el 0/a 7mp"m7ntenit 7n literatura noastr" printr/o prelucrare a$il"4 este cel dint7i roman modern la noi. 7n s 7r#it4 tra/ ducerea lui vioaie4 plastic"4 7ntr/un ritm cu caden!e armonioase4 v"de#te str"dania de a modela strvctura lim$ii dup" tiparele sintaKei latine4 pentru e ecte estetice. .I.AI(8,&+IE Cartea pentru 7nt7iul desc"lecat a lui Nicolae Costin a ost pu$licat" de M. U o % " 0 n i/ceanu4 7n Leto$i"e&ele &%rii Moldavii( voi. I4 Ia#i4 02D:4 #i repu$licat"4 cu caractere lai ine4 7n edi!ia a Ii/a: Croni ele Romniei "au Leto$i"e&ele@ Moldaviei i Vala!iei(K( .ucure#ti4 02>;. 7n volumul I al colec!iei de cronici a lui Uo%"lniceanu au ost pu$licate la aneKe #i capitolele ad"o%ate de Nicolae Costin la cronicile lui )reche/'imion Dasc"lul #i Miron Costin. Cronica privitoare la domnia lui Nicolae Mavrocordat #i Dimitrie Cantemir se %"se#te 7n volumul II din colec!ia lui Uo%"lniceanu4 7ncorporat" 7n Leto$i"e&ul &%rii Moldovei de la Hte'an "in Va"ile Vod%( de unde e"te $%r%"it de Miron Co"tin lo-o'%tul( de $re i8voadele lui Va"ile Damian e au 'o"t treti lo-o'%t( a lui Tudo"ie Du)%u lo-o'%tul i altora( pe care Uo%"lniceanuc 7l atri$uia 7n 7ntre%ime lui Nicolae Costin. Dup" analiza critic" "cut" de r"posatul 8iurescu4 numai ultima parte4 domnia lui Mavrocordat #i Dimitrie Cantemir4 este opera lui Nicolae Costin @a se vedea U o % " 0 n i c e aTn u4 Croni ele Romniei( ed. II4 voi. II4 p. >3500>4 sau ed. I4 Leto$i"e&ele &%rii Moldovii( voi. II4 p. >15 0=3G. )n ra%ment @din compila!ia de la zidirea lumii p7n" la &ron/vod"G a pu$licat4 dup" o redac!ie di erit"4 tipo%ra ul Ioanid4 7n I"toria Mol%o#Rom%niei( .ucure#ti4 02:24 voi. I4 p. 05;2<. ( edi!ie complet" 7n am$ele versiuni cunoscute @una pentru cititori4 alta 7nchinat" domnului Nicolae MavrocordatG a dat Ioan Nt. Petre4 Ni olae Co"tin( Leto$i"e&ul [%rii Moldovei( de la 8idirea lumii $*n% la 2>42( +unda!ia re%al" pentru literatur" #i art"4 .ucure#ti4 01D;. Pentru studii asupra cronicilor lui Nicolae Costin: C. 8iurescu4 Contri)u&iuni la "udiul roni elor moldovene .Ni olae Co"tin( Tudo"ie Du)%u( Va"ile Demian1( eKtras din Analele A ademiei Romne( s. II4t. ???4 Mem+ "e &+ i"t+( .ucure#ti4 013>. Concluziunile din acest studiu tre$uie completate cu C. 8iurescu4 I8voadele Tudo"ie Du)%u( Miron Lo-o'%tul i Va"ile Demian( eKtras din /ul+ Corn+ i"t+ a Rom+( I4 .ucure#ti4 010DC 8. P a s c u4 A7inte Uri arul i N+ Co"tin( 7n Ar!iva( 01;;4 p. D21. Ntirile risipite 7n di erite pu$lica!ii documentare au ost culese de Ioan Nt. Petre4 Niiolae Co"tin 5 Via&a i o$era @Tez" de doctorat la +acultatea de litere din .ucure#tiG4 .ucure#ti4 01=1. Pentru capitolul despre 7ncoronarea re%ilor poloni la Nicolae Costin4 a se vedea studiai lui Ion Const. Chi!imia4 7n Cer et%ri literare( pu$licate de N. Cartojan4 .ucure#ti4 voi. I-4 01D34 p. 0=15 0<=. TeKtul a ost pu$licat de Uo%"lniceanu 7n aneKe la Leto$i"e&ele+++( I4 p. 0D=4 #i A$endi "e( ;<5;14 #i 7n ed. II4 Croni ele Romniei( I4 p. 0>> #i D335D3=. Din Cea"orni ul domnilor au pu$licat c7teva ra%mente: dr. M. 8 a s t e r 4 Literatura $o$ular% romn%( .ucure#ti4 022=4 7n A$endi e( p. ::15:>34 #i anume: cap. I4 partea a I-/a4 Voroava a $rea *n&ele$tului 0aramantilor ./ra!manilor1 %tre marele A le7andru( *n are dove%ete =D<

% mai mult $ot ei ari u m%"ur% "o ote" de "ine i motene" $u&ine( de *t Ale7andru( are motenete multe i u m*ndrie "o otete de "ineE i % $re mare ne)unie ea"te a# vrea a "t%$*ni lun- i lat( are are " urt% %ru&% a vie&ii "ale=E E m. C. 8ri%ora#4 cu %re#eli de transcriere #i lectur": [%ranul de la Dun%re( 7n Convor)iri literare( iulie/au%ust 01=34 p. >:= 5 ><>. Pro$lema a ost reluat" 7n ultimul timp de N. C a r t o j a n4 Cea"orni ul domnilor de N+ Co"tin i ori-inalul "$aniol al lui 0uevara( .ucure#ti4 01D3. @EKtras din Revi"ta i"t+ rom+( 01==4 #i din Cer et%ri literare( I-4 01D34 p. 0; 0.G Pentru studii asupra vie!ii #i operei 7ntre%i a lui Nicolae Costin4 a se vedea #i N. I o r % a4 I"toria literaturii romneti( voi. II4 ed. II4 .ucure#ti4 01;<4 p. 21/0;D. IN+A)ENL& A&TINJ MN 'TIA)A C,(NIC&,IA(, M(AD(-ENI Marii cronicari moldoveni )reche #i mal ales Costine#tii au nu numai meritul de a i creat 7n literatura romneasc" %enul istoric cu nuan!e apropiate de %enul memoriilor4 ci #i pe acela de a i introdus inova!ii 7n lim$a literar" a timpului. Cultura lor lar%"4 erudi!ia lor4 preocup"rile dup" orme literare mai alese4 dup" un ritm armonios4 dup" versi ica!ie chiar 5 toate acestea 7i 7ndemnau s" nu se mul!umeasc" cu voca$ularul #i tiparele sintactice pe care li le punea dinainte lim$a scripturilor s inte #i a vechilor cazanii. )reche #i Costine#tii introduc 7n scrisul lor no!iuni noi4 pentru care4 spre a le circumscrie precis4 aveau nevoie de cuvinte noi. Ni acestea le/au 7mprumutat uneori din lim$a polon"4 pe care #i/o 7nsu#ir" 7n mediul #i 7n #colile polone 7n care #i/au "cut instruc!ia. &lteori termenii de ori%ine turceasc" au ost lua!i din vor$irea contimporanilor4 care se v7nturau continuu pe !"rmul .os orului4 7ntr/o vreme 7n care in luen!a oriental" 7ncepea s" se reverse asupra vie!ii din principatele noastre4 ca: eau( eam)ur( ele)iu( dervi( divan( ola etc. Dar al"turi de ace#ti termeni turce#ti4 care dau scrisului lor un u#or colorit oriental4 ei introduc 5 #i aci este partea de contri$u!ie proprie a lor5 mul!i termeni de cultur" de ori%ine latin"4 precum: i"tori ( $oeti ( orator( ritor( omedie( 'ilo"o'ie( o8mo-ra'ie( -ramati %( "ilave( r%$u)li %( on"ilium( $reto#rian( $rin&i$e( $rimani( "e unda&ii( ter&iani( "enat( &en"or( monar!ie( tiran( im$erator( olonie( o)"ide"( te"tament( tra tat( veterani( 'anta"ti #.a. &ceste cuvinte latine pe care )reche #i Costine#tii le introduc 7n lim$a literar" 5 neolo%isme pentru vremea aceea 5 marcheaz" 7nceputul unei direc!ii noi: revenirea la matca latin" a lim$ii. In luen!a latin" 5 mai ales 7n opera Costine#tilor 5 se vede 7ns" mai ales 7n structura lim$ii. Miron #i Nicolae Costin se str"duiesc s" croiasc" pentru lim$a timpului lor4 dup" modelul latin4 tipare sintactice noi. Ei modeleaz" structura razei4 pe de o parte pentru a/i da rezonan!e noi4 capa$ile s" eKprime nuan!e elurite de cu%etare #i sim!ire4 pe de alta pentru a/i imprima un ritm mai armonios. C7nd de pild" Nicolae Costin 7n Cea"orni ul domnilor( or!7nd pu!in uzan!ele lim$ii vor$ite4 urma sinuozit"!ile intermediarului latin4 a#ez7nd la 7nceput su$iectul cu incidentalele sale4 apoi o$iectul cu determin"rile sale #i l"s7nd a$ia la s 7r#it ver$ul 5 ca de eKemplu: E(4 p"rin!i aduna!i4 o4 niam =D>

ericee Eu( !"ranul Milan4 l"cuitorul ora#elor r7pelor Dun"rii4 voao s iatnicilor r7mliani carii sunte!i aduna!i 7ntr/aciast" curte4 m% *n !in= 5 o ace aceasta nu pentru c" el4 care vor$ea cu u#urin!" lim$a latin"4 era 7ntr/at7ta stp7nit de topica razei latine 7nc7t nu se putea dez$"ra de ea nici c7nd scria romne#te4 ci o ace pentru c" el urm"rea 7n scrisul s"u e ecte artistice. )rm"rea pe o parte s" redea 7n lim$a sa ceva din muzicalitatea ori%inalului latin4 iar pe de alt" parte s" su$linieze e ectul contrastului dintre cele dou" mem$re adverse ale razei: eu( !"ranul... voao s etnicilor ,omei... &celora#i nevoi de ritmic" #i de su$liniere a sensurilor s7nt su$ordonate #i celelalte inversiuni topice4 ca de eKemplu a#ezarea ne%a!iunii la 7nceput #i desp"r!irea ei de ver$: <nu dintr/acei ce ar i mai harnici a ace dreptatia4 ce dintr/acei ce au 7n ,7m mai mul!i priitori trimite&i=+ Pentru acela#i cuv7nt a#eaz" complimentele 7naintea ver$ului pe care/0 l"muresc: EDumnezeii -ri9a lu rurilor omeneti au lep"datFC determin"rile adjectivale 7naintea su$stantivului: Epentru ne$%r%"ite a noa"tre r"ut"!iFC utilizeaz" construc!ii $rachiolo%ice sPllepse: Ec" "r" vrearia #i socoteala Dumnezeilor nici $inele a a%onisi4 nici de r"u a ne eri nu putemFC hipper$ate @separarea de cuvinte care din punct de vedere %ramatical s7nt uniteG: Etu ale noa"tre ai str"mutat o)i eiuri=+ Costine#tii4 care vor$eau cu u#urin!" lim$a latin"4 s/au deprins cu asemenea inversiuni ale p"r!ilor de propozi!ie4 7nc7t4 7n c"utarea unui e ect de armonie ritmic" sau 7n necesitatea de a su$linia un sens4 le/au utilizat #i 7n opera lor ori%inal". 8"sim4 $un"oar"4 7n cronica lui Miron Costin4 eKpresii 7n care ver$ul este aruncat la s 7r#itul propozi!iei: Es" ie spre 7nv"!"turile scripturei mai plecat" a locuitorilor !"rii noastre voie= ` sau altele 7n care atri$utul este desp"r!it de su$stantiv #i ver$ul de complement prin intercalarea altor p"r!i de propozi!ie: Emulte o)i eiuri 7n!r) acest neam tr"iesc a italia#nilor p7n" ast"ziFC Eau ost a resipei casei lui -asile -od" $ri in%=C ori cu complementul direct sau cel indirect a#ezate 7naintea ver$ului de care depind: <$utilor a$u a"e cazacii de le stricase roateleF #.a.4 #.a. Cronicarii moldoveni s7nt dar premer%"torii #coalei latiniste #i 7n ceea ce prive#te punerea 7n circula!ie a ideii de latinitate a neamului #i 7n ceea ce prive#te n"zuin!a de a 7mp"m7nteni 7n lim$" construc!ii sintactice latine. Ei au deschis ast el drumul 7n lim$a literar" inversiunilor topice pe care aveau s" le m7nuiasc" cu at7ta arta marii lirici ai veacului al ?l?/lea. .I.AI(8,&+IE N. Carto jan4 Cea"orni ul domnilor de Ni olae Co"tin i ori-inalul "$aniol al lui+ 0uevara @eKtras din Revi"ta i"tori % romn%( 23;;( p. 0:15 0>04 #i din Cer et%ri literare( I-4 01D34 p. 05;0GC I. Cazacn4 In'luen&a latin% a"u$ra lim)ii i "tilului lui Mirai Co"tin @lucrare 7n 'eminarul nostru de literatura veche romneasc"G4 7n Cer et%ri literare( -4 p. D05 <D. In luen!a latin" asupra cronicarilor a mai ost semnalat" de &. -. 87dei4 Studiu a"u$ra roni arilor moldoveni din "e olul al FVII#lea din $un t de vedere al lim)ii( metodei i u-et%rii( .ucure#ti4 02124 p. 01D #i urm. =D2

I(N NEC)ACE Cole%ul de divan al lui Nicolae Costin4 Ion Neculce4 ocup"4 prin resursele nesecate ale darului s"u de povestitor4 locul cel mai de runte pe linia ascendent" a cronicarilor moldoveni. Tat"l s"u4 Ienachi Neculce4 care se %"se#te amintit 7n documente pe la 0<>150<2: ca %r"m"tic4 era un om cult pentru vremea lui4 c"ci un act al iicei sale4 'anda4 ne dest"inuie c" Eavea c"r!i %rece#tiF #i c" era Eom spudeos Y>eou2aTo! S serios4 %rav4 importantG4 precum 7l #tie to!iF. &ceste #i alte calit"!i su lete#ti l/au ajutat s" ia 7n c"s"torie pe iica marelui $oier de la curtea lui -asile Aupu4 Iordache Cantacuzino4 despre care vor$e#te cu at7ta admira!ie Miron Costin @Ecap ca acela a$ea de au avut !ara c7ndva sau de va mai aveaFG. Catrina Cantacuzino aducea ca zestre so!ului s"u ;: de sate. Cronicarul este sin%urul $"iat n"scut din aceast" c"s"torieC a mai avut dou" surori4 dintre care una s/a m"ritat cu Nte an Auca4 vistiernicul lui Dimitrie Cantemir #i tovar"#ul de eKil al cronicarului4 alta m"ritat" 7n Lara ,omneasc" cu Done vistierul. Ion Neculce era numai 7n v7rst" de 0D ani4 c7nd amilia sa a ost z%uduit" de o %roaznic" nenorocire. 7n 0<2<4 c7nd Ioan 'o$iesRi se 7ntorcea de la despresurarea -ienei #i c7nd pod%heazuri polone cutreierau Moldova4 je uind #i d7nd oc4 a ost pr"dat #i ars conacul amiliei cronicarului din Pri%oreni4 iar tat"l4 Ienachi Neculce4 care era pe atunci vistier c"m"ra# de ocn"4 a ost t"iat de poloni 7n T7r%ul/(cnei. &tunci amilia4 7n%rozit"4 pleac" 7mpreun" cu $unica4 v"duva lui Iordache Cantacuzino4 #i cu iul acesteia4 Iordache stolnicul4 la rudele lor din Muntenia4 amilia stolnicului Const. Cantacuzino. 7n acest eKil $unica moare. Dup" patru ani de pri$e%ie4 c7nd 7n domnia lui Constantin Cantemir lucrurile se mai lini#tesc 7n Moldova4 pri$e%ii se 7ntorc la c"minurile lor. 7n anul urm"tor4 0<104 Neculce apare 7ntre micii sluj$a#i de la curtea domneasc". 7n toamna anuluiB c7nd iica lui Constantin .r7ncoveanu4 M"ria4 lo%odit" la Constantinopol cu Constantin Duca4 veni la Ia#i4 7nso!it" de mama sa #i de stolnicul Constantin Cantacuzino4 pentru cele$rarea c"s"toriei4 Neculce "cea #i el parte din alaiul t7n"rului mire. E&tunce4 pre ace vreme #i eu4 Ioan Neculce4 vel vornic4 eram t7nr postelnic #i mer%eam cu al!i postelnici 7mpreun"4 cu toia%e a m7n"4 pre %ios4 7naintea domnuluiF4 care/i urma c"lare4 cu sur%u/ciul pe cap. 7n vara anului 0>334 su$ &ntioh Cantemir4 c7nd moldovenii primir" irmanul 5H 7m$ucur"tor pentru ei @Ese 7nvoie#" toat" !ara pentru acea vesteFG5 de a se retra%e %arnizoana turceasc" din Cameni!a #i a se preda cetatea polonilor4 Neculce4 care 7naintase v"ta de aprozi4 se a la cu domnul s"u la Nistru. 7n acest timp4 el se c"s"tore#te cu nepoata de sor" a domnului4 cu M"ria4 iica lui Aupu .o%dan $iv/hatman4 care 7i aducea ca dot": cinci sate 7n Ootin #i Dorohoi4 c7teva s"la#e de !i%ani #i o sumedenie de vite: o her%helie de cai4 D3 de vaci4 ;3 de $oi4 033 de oi4 CDD de stupi. n anul urmtor, 7nvoindu/se E r"!e#teF cu cumnatul su Nte an Auca #i cu sora sa mai mic". 'anda4 7naintea mitropolitului #i a verilor lor4 el prime#te din partea Ede com7ndF a mamei saleC #apte sate #i patru "lci de vie la Cotnari #i la Nicore#ti. 9:B

&st el4 "r" s" ajun%" 7n mo#ii pe 8ri%ore )reche4 Neculce era #i el 5 ca #i Miron #i Nicolae Costin 5 unul dintre marii proprietari de p"m7nturi ai Moldovei. Neculce nu s/a putut $ucura mult" vreme de rudenia cu domnul4 c"ci 7n toamna anului 0>304 &ntioh Cantemir este 7nlocuit cu Constantin Duca. 7n 0>3: el este 7ns" 7n suita lui &ntioh Cantemir la Constantinopol #i este a!" la p7ra pe care $oierii Moldovei4 din 7ndemnul noului domn4 o aduc 7mpotriva lui Mihail ,acovi!". Intr7nd 7n Moldova cu &ntioh Cantemir4 Neculce este ridicat la ran%ul de mare sp"tar #i4 7n aceast" calitate4 este trimis ca sol 5 el4 care petrecuse o parte din copil"rie 7n Muntenia 5 la curtea domneasc" din .ucure#ti4 cu prilejul nun!ii iului mai mare al lui .r7ncoveanu4 Dinu4 cu ata vornicului Ion .al# din Moldova. & ost o nunt" $o%at" #i plin" de ast4 Ecare s" zicem 5 spune Neculce 5 nu era nunt" domneasc"4 ce putem zice cr"iasc"F. 7n anul urm"tor4 c7nd &ntioh Cantemir4 din porunca turcilor4 pleac"4 7mpreun" cu toat" $oierimea #i cu salahori4 s" 7nt"reasc" cetatea Ti%hinei4 Neculce4 7mpreun" cu Ilie Cantacuzino #i Ilie Catar%iu4 este l"sat de domn 7n Ia#i caimacam4 ca s" poarte %rij" de tre$ile !"rii. Dar 7ncrederea pe care i/o arat" unchiul so!iei sale 7i este atal"4 c"ci &ntioh4 iind 7nlocuit4 7nc" de pe c7nd se a la la Ti%hina4 cu Mihai ,acovi!"4 acesta 7l trece #i pe el 7ntr/un izvod de $oierii care tre$uiau prin#i #i 7nchi#i 7nainte de sosirea lui 7n Ia#i. Neculce 7ns"4 p7n" a nu sosi seimeni la %azda lui4 sim!indu/se 7n cump"na mor!ii4 7ncalec" repede #i u%e 7n Polonia. &colo a stat c7t"va vreme 5el nu precizeaz" c7t 5 p7n" c7nd #i/a E "cut pace cu domniaF #i s/a 7ntors la casa lui4 av7nd cinste #i c"utare din partea domnului. 'u$ cel"lalt unchi al so!iei sale4 su$ Dimitrie Cantemir4 Neculce este din nou ridicat 7n runtea tre$urilor pu$lice ale Moldovii. EIar" mai de credin!" #i mai ales toate tre$ile domniei erau dup" mine4 Ioan Neculce4 vel sp"tarF4 m"rturise#te el 7nsu#i. De aceea4 c7nd Dimitrie Cantemir 7ncheie alian!a cu Petru cel Mare #i se hot"r"#te s" se arunce97n viitoarea r"z$oiului4 tre$uind s"/#i acopere primele mi#c"ri4 ca s" nu ie sim!it de turci #i de $oieri4 el 7ncredin!eaz" postul important atunci4 de mare hatman 5 am zice azi: ministru de r"z$oi5 lui Neculce. Cronicarul4 7nvinuit mai t7rziu de cole%ii s"i de divan c" el4 prin s aturile lui4 a adus dezastrul Moldovei4 se ap"r" sus!in7nd c" el n/a #tiut 5 de#i 7ncheierea alian!ei se "cuse prin cumnatul s"u 5 de le%"turile lui Cantemir cu Petru cel Mare dec7t atunci c7nd ru#ii au sosit la Prut. E&tunce am #tiut #i eu c" au ost scris Dumitra#co -od" s" vie moscalii4 c" eu tot %7ndeam c" vom purcede 7n %ics spre Ou#i4 precum s "tuisemC iar" dac" am 7n!eles c" au sosit moscalii la Prut4 mult m/am mirat #i am zis lui vod" s" scrie s" se 7ntoarc" moscalii 7napoi... #i s" se lase de moscali4 c" poate s"/i $at" turcii4 #i t"tarii or ro$i !ara. Pui pre Dumnezeu martur c" a#a i/ am zis #i tare am st"tut4 c" doar l/oi 7ntoarce4 #i n/am putut.F Dimpotriv"4 Cantemir4 m7niat4 i/ ar i r"spuns: E...c" voi to!i v" chivernisi!i cu to!ii ca s" r"m7ne!i la cre#tini4 #i numai eu sin%ur s" r"m7i pentru voi la p"%7ni4 c" v/am v"zut eu credin!a voastr"4 c" a!i u%it to!iF. 7ntr/adev"r4 $oierii4 tem7ndu/se c" turcii vor intra 7n Ia#i4 dup" un zvon r"sp7ndit 7ntr/adins de Dimitrie Cantemir4 u%iser". Dar unii dintre ei intraser" mai demult 7n tratative cu ru#ii4 peste capul domnului. C7nd Cantemir cheam" $oierii care mai r"maser" cu el 7n Ia#i #i le comunic" alian!a cu =:3

ru#ii4 ace#tia4 $ucuro#i4 se %r"$esc s" r"spund": E.ine ai "cut m"ria ta4 de te/ai 7nchinatF. Dup" aceasta4 Dimitrie Cantemir4 7nc"lec7nd4 a plecat 7n ta$"ra ruseasc" de la Prut4 ca s" or7nduiasc" cele necesare4 iar pe Neculce 0/a l"sat de paza doamnei 7n Cet"!uie4 tem7ndu/se s" nu loveasc" turcii pe doamn"4 7n urma lui. Neculce a ost ast el #i p"rta# la drama care a urmat #i a tr"it4 cu to!i contimporanii s"i4 iorul acelor zile de 7nviorare su leteasc"4 7n care mi#c"rile #i ream"tul o#tirilor #i z"n%"nitul armelor ruse#ti pe p"m7ntul Moldovei trezise n"dejdea m7ntuirii de su$ vitre%a st"p7nire p"%7n". El a ost martor la intrarea lui Petru cel Mare 7n Ia#i4 la primirea lui 7n palatul domnesc4 la masa pe care a dat/o domnul 7n cinstea 7mp"ratului4 a 7nchinat #i el cu Petru cel Mare un pahar de vin ran!uzesc la osp"!ul pe care 7mp"ratul 0/a dat 7n ta$"ra sa4 domnului #i $oierilor moldoveni4 #i4 7n s 7r#it4 ceea ce este mai important4 el a condus pe c7mpul de lupt" opera!iile corpului de armat" moldovenesc. &st el a avut prilejul s" cunoasc" deaproape pe !arul care a deschis o er" nou" 7n istoria ,usiei #i al c"rui portret avea s"/0 zu%r"veasc" a#a de su%estiv 7n opera lui. Descrierea luptei pe care a dat/o 7n cronica sa este un izvor istoric de care s/au olosit #i istoricii ru#i pentru epoca lui Petru cel Mare. Dealt el4 ra%mentul Ga ost pus la 7ndem7na istoricilor str"ini 7nc" din 02D: de M. Uo%"lniceanu4 7ntr/o oarte $un" traducere rancez". Aa un moment dat4 7mp"ratul4 r"zle!it cu un mic p7lc de armat" de trupul cel mare al o#tirii ruse#ti #i 7ncol!it de turci #i t"tari4 cheam" pe hatmanul Neculce #i/0 7ntrea$" dac" cuteaz"4 cu ;33 de dra%oni #i 033 de moldoveni4 s"/0 scoat" pe el #i pe 7mp"r"teasa4 c"l"ri4 7n Lara )n%ureasc". Neculce4 cump"nind 7mprejur"rile4 7i arat" c" este un lucru Eprea cu %rij" mare a ispiti s" nu cad" la vreo primejdieF4 dar cu $unul lui sim! practic iz$ute#te s"/0 scape pe 7mp"rat din 7ncurc"tur". Pornesc c"l"ri 7n toiul nop!ii4 pe 7ntuneric4 Ede nu se vedea nici m7naF4 pe malul Prutului4 pe c7nd coastele dealului #i c7mpul tot p7n" la Ou#i erau luminate de ocurile turcilor #i ale t"tarilor #i4 mer%7nd toat" noaptea4 ajun% 7n zorii zilei s" se 7mpreune cu ta$"ra ruseasc" de la 't"nile#ti. Aupta4 7nceput" cu 7nsu le!ire4 este 7ns" nenorocit" pentru cre#tini44 care4 cople#i!i de num"rul mare al turcilor4 s7nt 7n cele din urm" 7ncol!i!i #i 7nconjura!i. Cu toate st"ruin!ele %eneralilor nem!i care cereau continuarea r"z$oiului #i cu toate ru%"min!ile lui Dimitrie Canemir #i a $oierilor moldoveni4 Petru cel Mare4 s "tuit de 7mp"r"teas" #i de %eneralii ru#i4 se vede nevoit s" cear" pacea. Turcii cereau pe Durnitra#co/vod"4 dar izvoare ruse#ti ne in ormeaz" c" Petru cel Mare ar i spus4 cu un des"v7r#it sim! de loialitate4 c" Emai $ine voi ceda turcilor !ara mea p7n" la Curse4 dec7t pe principele care4 din iu$ire a!" de mine4 #i/a pierdut !araF. Turcii st"ruind4 ru#ii le r"spund c" din r"z$oiul dint7i nu se #tie ce s/a "cut4 pierit/a sau a u%it4 c" ei $"nuiau c" a trecut la turci. Pri$e%ia. Cu Dimitrie Cantemir4 care nu mai avea s" se 7ntoarc" niciodat" 7ntre ai s"i4 pleac" 7n pri$e%ie #i $oierii care/i useser" devota!i4 urma!i de popor4 7ntre care #i hatmanul Neculce. Erau DD2 de $oieri #i sluj$a#i4 urma!i de D 333 de oameni din popor4 $"r$a!i #i emei. =:0

7n ,usia4 Petru cel Mare d"ruie#te moldovenilor4 pu#i su$ autoritatea iui Dimitrie Cantemir4 sate #i mo#ii 7n re%iunea Oarcovului. Dar acolo4 pe p"m7nt str"in4 departe de c"minurile lor4 7ncep ric!iuni 7ntre domn #i $oieri. Dezam"%it #i am"r7t de pr"$u#irea planurilor sale4 Dimitrie Cantemir 7#i schim$ase irea4 EDumitra#co -od" 5 ne spune Neculce 5 nu vrea s" !in" pe moldoveni cu dra%oste4 ca pe ni#te str"ini ce #i/au l"sat casele #i s/au 7nstr"inat pentru d7nsulC el vrea s"/i !ie mai aspru dec7t 7n Moldova4 c" i se schim$ase irea 7ntr/alt chip4 nu precum era domn 7n Moldova4 ce precum era mai 7nainte4 pre c7nd era $eizadea t7n"r4 7n zilele r"!ine/s"u &ntioh -od"4 7nc" #i mai r"u4 #i iute la $e!ie4 #i se sc7r$ia de iece4 #i u#a 7i era 7nchis"...F Neculce nu se putea apoi 7mp"ca nici cu via!a din ,usia4 Eunde nu sunt oamenii slo$ozi s" mear%" unde le este voia4 nici la 7mp"r"!ie4 "r" ucazC #i ncaz nu vor s" ac"4 ca pentru s" nu ac" cheltuial" 7mp"r"!ieiF. Doi ani de zile Neculce a tr"it cu am"r"ciune la Oarcov4 pe lin%" Dimitrie Cantemir4 st"ruind necontenit s" i se 7n%"duie 7ntoarcerea 7n !ar". 7n cele din urm"4 i se 7nvoie#te 7napoierea la c"minul s"u. Desp"r!irea de Dimitrie Cantemir #i de $oierii moldoveni este 7nduio#"toare. Domnul4 doamna4 $oierii4 cu to!ii 7l s "tuiesc s" mai r"m7ie4 c" Enu #i/o putea ace pace #i va pieri de turciF. Domnul se 7ndatora s" intervin" pe l7n%" 7mp"rat pentru elC %eneralul Neremetiev 7nsu#i4 cel care condusese armatele ruse#ti la 't"nile#ti4 "%"duia s"/i o$!in" de la !ar sate #i mo#ii4 dar Neculce4 /cuprins de nostal%ia !"rii #i de %rija copiilor s"i pe care/i avea cu sine @E... via!a mea 7mi era cum era4 dar mai mult 7mi era pentru copiii meilacevorr"m7nea...FG4 st" neclintit 7n hot"r7rea sa. El 7#i ia ast el inima 7n din!i #i4 plec7nd din Oarco-9i intr" 7n Polonia #i ajun%e la hotarele Moldovei. Dar aci 7l a#teptau alte surprize. Dup" 7n r7n%erea de la 't"nile#ti4 !ara usese dat" pe m7na hoardelor de t"tari4 care je uiau4 ro$eau #i d"deau oc satelor4 7nc7t 5 zice un act contimporan 5H Emai Yc"Z era s 7r#itul acestui p"m7nt de istovF. 7n acele 7mprejur"ri 5 %r"ie#te mai departe actul 5H E ratele nostru Aupu vornicul4 v"z7nd pieirea noastr" a tuturarF4 7n runt7nd primejdia4 Es/a dus cu capul a m7n"F 7n ta$"ra turceasc" #i a c"zut la picioarele vizirului #i ale hanului t"t"resc4 cer7nd iertare pentru !ar". Din cronica lui Neculce #tim c"4 7n timpul luptei de la 't"nile#ti4 Aupu4 presim!ind dezastrul4 se desp"r!ise de Cantemir4 7#i "cuse o ta$"r" aparte #i intrase97n le%"turi cu turcii. -izirul #i hanul4 mustr7nd pe Aupu pentru hainl7cul !"rii4 se 7nduplec"4 potolesc prada4 7ntorc ro$ii #i/0 7ns"rcineaz" pe Aupu cu caimacamia !"rii. Aupu 7ns"4 apuc7ndu/se s" 7mpileze pe slujitorii #i c"pitanii ce useser" 7n ta$"ra ru#ilor4 este p7r7t la vizir4 care nu ie#ise 7nc" din Moldova #i care4 m7niat4 porunce#te ca Aupu s" ie pus 7n lan!uri #i dus la -ama4 unde st" 7nchis doi ani. 'c"p7nd din 7nchisoare #i 7ntorc7n/du/se 7n Moldova su$ Nicolae Mavrocordat4 el se pl7n%e 7n divanul domnesc c" a ost 7n Emare primejdie de capF #i c" toat" n"pasat lui #i a !"rii a venit din pricina s etnicilor lui Dimitrie Cantemir4 Ioan Neculce hatmanul #i Nte an Auca vistiernicul4 Ecare au ost um$lat de au adus pre !arul moschicesc cu o#ti #i au luat #i $ani de au "cut oasteF. Divanul a considerat aptele celor doi pri$e%i ca viclenie 5H tr"dare4 cum am zice azi 5 #i4 potrivit vechiului drept romnesc4 mo#iile lor au ost con iscate #i trecute pe seama domniei4 pentru ca apoi s" ie d"ruite4 7n parte4 lui Aupu4 pentru serviciile pe care pretindea c" le/a adus !"rii. =:;

De la mar%inea !"rii unde ajunsese4 Neculce roa%" pe Mavrocordat s" intervie pentru el la Poart"4 ca s" o$!in" irmanul prin care s" i se 7n%"duie 7ntoarcerea 7n patrie. Domnul intervine4 dar vornicul Aupu4 care pusese m7na pe mo#iile pri$ea%ului4 Esta de zi #i de noapte de/i "cea 7mpiedic"turi #i tur/$ur"ri despre turci #i despre al!ii4 ca s" nu vie 7n p"m7ntul s"uF4 ci s" piar" 7ntre str"ini. P7n" la o$!inerea irmanului4 Neculce4 dup" s atul domnului4 trimite 7n !ar" pe E%iup7neasa saFC dar din pricina lui Aupu4 emeia tre$uie s". Estea t"inuit" 7n !ar"4 mai mult prin p"duriF. Tocmai se o$!inuse de la turci irmanul de iertarea lui Neculce4 c7nd Mavrocordat este str"mutat 7n Muntenia4 #i atunci4 prin st"ruin!ele vornicului Aupu4 irmanul se r"t"ce#te4. Cur7nd apoi4 z"rile se tur$ur" din nou 7n Moldova: c"tane un%ure#ti #i ciam$ururi t"t"re#ti p"trund 7n !ar" #i o prad"4 iar pe urma lor se 7ntinde oametea #i ciuma. &$ia peste #apte ani se ivesc 7mprejur"ri mai prielnice pentru 7ntoarcerea lui Neculce4 #i este 7ntr/adev"r mi#c"tor s" vezi cum4 7n contrast cu r"utatea #i l"comia haps7nului s"u cole% de divan4 Neculce %"se#te un ocrotitor statornic 7n domnul str"in de p"m7ntul !"rii4 Nicolae Mavrocordat. Iat" cu ce $un"tate su leteasc" r"spunde el la un r"va# al pri$ea%ului4 7n 1 iunie 0>01: ECinstitului #i al nostru priiaten4 d" $ine voitoriu4 dumnealui hatmanul4 de la Dumnezeu s"n"tate pohtim dumitale. Prieteneasca scrisoarea dumitale4 7nc" iind pe cale4 o am luat... scrisele toate le/am 7n!eles ... iar acum nu lipsim a 7ncredin!a pre dumneata ca s" #tii c" te avem pre dumneata 7n dra%ostea noastr"4 #i4 cu ce s/ar putea spre olosul dumitale nu vom lipsi4 iindu/ne mil" d" strein"tatea dumitale. C" #i 7n domnia noastr" dint7iu4 n/ai ost uitat dumneata de noi4 ci 7nc" #i erman atuncea am ost scos de la st"p7ni4 ca s" vii dumneata 7n patria dumitale. Ni acel erman au ost la Iamandi #i ne mir"n cum n/au venit la m7na dumitale 5 @motivele le cunoa#tem acumG. Despre p"r!ile acele orice s/ar 7noi4 pohtim pe dumneata s" nu lipse#ti a ne 7n#tiin!a...F 7ntoarcerea 7n Moldova. Cu sprijinul lui Nicolae Mavrocordat4 care domnea atunci 7n Muntenia4 #i cu ajutorul lui Mihail ,acovi!"4 noul domn al Moldovei4 Ioan Neculce4 dup" o pri$e%ie de nou" ani de zile4 se poate 7ntoarce 7n s 7r#it la c"minul p"rintesc4 7n 0>;34 #i are atunci 7n divanul domnesc un lun% proces cu v"duva vornicului Aupu #i cu iul acestora4 Iordache vel c"pitan de codru4 pentru redo$7ndirea mo#iilor r"pite. Din ericire4 au r"z$"tut p7n" la noi actele procesului4 care lumineaz" 7n chip nea#teptat nu numai un col! din vechea via!" juridic" a Moldovei4 ci #i o latur" din personalitatea cronicarului4 7ntruc7t actele reproduc pe lar% ap"rarea lui 7n divanul domnesc. Neculce 7ncepe prin a spul$era 7nvinuirea ce i se adusese 7n lips" #i care d"inuia 7nc" la sosirea lui4 c" el ar i adus pe ru#i 7n Moldova. Nu putea E i el hainicF #i nici EDumitra#co -od" s" ridice 7mp"r"!ia MosculuiF asupra Por!ii4 ci r"z$oiul 7ntre ru#i #i turci iz$ucnise cu dou"/trei s"pt"m7ni mai 7nainte de intrarea lui Dumitra#co/vod" 7n scaun4 din pricina lui Carol al ?O/lea4 u%it atunci la Ti%hina. 7n ce prive#te 7nvinuirea c" el #i cumnatul s"u au s "tuit pe Cantemir s" se 7nchine lui Petru cel Mare4 Edumnealor 5 spune actul H5 deter" sam" cu rica lui Dumnezeu4 cum ei nu l/au s "tuit4 nici l/au 7ndemnat s" se 7nchine4 numai slu%i au ostC n/au putut taina lui4 dup" ce.au XF"zut/o4 s" o v"deasc"F. EEu taina st"p7nului 5 spune el #i 7n cronic" 5 c"ruia =:=

i/am m7ncat pit"4 n/am putut/o descoperi4 uit7ndu/m" la ' 7nta 'criptur".F Dar 5 adao%" el mai departe4 7n ap"rarea sa 5 Etoat" $oierimea au ost $ucuro#i muscalilor #i %re#i!i Por!iiF. C7nd Auca vistiernicul s/a dus cu c"r!i de la Dimitrie Cantemir la Petru cel Mare4 a %"sit acolo soli trimi#i mai dinainte de $oieri4 "r" #tirea lui Dumitra#co/vod" #i4 zic7nd acestea4 Neculce scoate Eun Fvrav de c"r!iF ale s in!iei/sale p"rintelui mitropolitului4 Rir 8hedeon4 ale lui &ntohi hatman #i ale lui 'avin $anul #i ale altor mul!i4 to!i chem7nd pe ru#i cu E7n$un"turi de#erteF. 7nsu#i vornicul Aupu4 care pretindea c" a r"mas sin%ur credincios Por!ii4 Ec7nd au 7nceput a trece vizirul Dun"rea 7n aceast" parte4 7ndat" au repezit la 7mp"ratul Moscului de i/au dat de #tire cum c" vizirul trece Dun"rea ... Dac" au ost dumnealui drept Por!ii4 pentru c"ci YceZ au dat #tire moscalilor c" trec turcii Dun"reaIF Nu/i adev"rat apoi c" Aupu s/a dus cu Ecapul a m7n"F la vizir pentru !ar"4 ci a ost adus cu sila4 iar dac" pe urm" a ost dus 7n lan!uri la -arna4 aceasta s/a 7nt7mplat din pricina l"comiei lui. Ni r"spunz7nd acestea 5 spune conceptul procesului 5 Edumnealui Ion hatmanul cu %las mare 5 mai eKact ar i ost: mi#cat 5 7naintea noastr" #i a tot s atul nostru4 cu $l"st"m au %r"it4 de/0 va lua s in!ie sa p"rintele mitropolitul #i cu to!i $oierii s atului nostru asupra su letelor lor4 precum este numai el sin%ur vinovat... #i al!ii nici au ost $ucuro#i4 nici au ost amesteca!i4 nici s7nt vinova!iC atunce nu numai de .oian Ysatul lui NeculceG s" ie el p"%u$a#4 Hci #i de via!" s" ie pierdutF. &ceste cuvinte ale pri$ea%ului care trecuse prin at7tea su erin!e au "cut o ad7nc" impresie #i au trezit 7n su letele cole%ilor s"i de odinioar"4 7n unda!i cu propriile lor Ec"r!iF4 amintirile trecutului #i con#tiin!a drept"!ii. Ni atunci 5 7ncheie actul 5 Es in!ia sa p"rintele mitropolitul #i to!i $oierii s atului 7ndat" #/au m"rturisit 7naintea noastr" cum to!i au ost vinova!i #i amesteca!i #i $ucuro#i moscalilor #i %re#i!i prea luminatei Por!i4 nici unul nu s/au cutezat s"/0 ia cu su letele saleF. Domnul 7nsu#i4 de#i Iordache Aupu Costachi 7i era rud" 5 c"ci se spune 7n acela#i act c" !inea 7n c"s"torie Eo nepoat" de rateF 5 totu#i m"rturise#te 7n hot"r7rea sa c" Eel4 care a ost de trei ori domn din vrere lui DumnezeuF4 n/a pomenit Es" ia domnul mo#iile altor $oieri s" le dea altora4 "r" de vin"F. &st el se recunoa#te 7n divanul domnesc nevinov"!ia lui Neculce #i este repus 7n drepturile sale. Cronicarul avea atunci D2 de ani. Cariera lui politic" nu era 7nc" 7ncheiat"4 7n 0>;> Neculce "cea parte din divanul lui 8ri%ore 8hica/vod"4 ca vel vornic al !"rii de jos4 dre%"torie pe care o avusese mai 7nainte #i 8ri%ore )reche. Ae%"turile dintre el #i domn erau a#a de prietene#ti4 7nc7t 7n 0>== el prime#te pe domn4 ca oaspe4 la mo#ia sa Pri%orenii din !inutul Dorohoiului. 7n a doua domnie a lui 8ri%ore 8hica4 Neculce4 7naintat 7n v7rst" 5 avea peste <3 de ani5 este numit judec"tor 7n Ia#i dimpreun" cu $oierii cei mari Ela toate tre$ile #i judec"!ile s" ie nelipsi!iF. Totu#i su erin!ele nu i/au ost cru!ate nici la $"tr7ne!e. 7n 0>D34 pe timpul intr"rii ru#ilor 7n !ar"4 r"m7n7nd 7n Ia#i 7mpreun" cu copiii s"i4 a ost p7r7t de Eciocoi #i al!i neprieteniF domnului 8ri%ore 8hica 4 care 0/a 7nchis c7teva zile4 dar pe urm"4 convin%7ndu/se de nevinov"!ia luAilna pus 7n li$ertate. & murit 7ntre ;: e$ruarie 0>D: #i 0; ianuarie 0>D<4 7n v7rst" de >= de ani. =:D

C,(NIC& A)I I(N NEC)ACE -ia!a lui Ion Neculce e plin" de elemente dramatice 7n 7ntors"turile ei nea#teptate: aci caimacam de domn4 conduc7nd 7n Ia#i tre$urile !"rii4 7n vreme ce domnul se a la cu $oierii la Nistru4 aci silit 5 7n cump"na mor!ii 5 s" 7ncalece repede #i s" u%" 7n Polonia4 aci mare hatman al Moldovei4 7nchin7nd cu Petru cel Mare la mas" #i conduc7nd apoi pe c7mpul de lupt" armata moldoveneasc"4 aci pri$ea% 7n suita lui Dimitrie Cantemir prin sudul ,usiei4 aci la %rani!ele !"rii4 %ata s" treac" Nistrul #i s"/#i revad" plaiurile p"rinte#ti4 aci din nou am"r7t4 v"z7nd c" i se 7nchid nou" ani drumurile 7ntoarcerii 7n !ar" #i c" mo#iile 7i s7nt r"pite. ,areori o via!" omeneasc" a cunoscut drumuri at7t de 7ntortocheate4 cu sui#uri #i co$or7#uri nea#teptate4 cu $ucurii #i satis ac!ii scurte #i cu su erin!e 7ndelun%ate. Dar toate aceste reversuri ale soartei4 dac" i/au m"cinat iluziile tinere!ii4 7n schim$ i/au 7nt"rit #i l"r%it personalitatea4 c"ci nimic nu des und" mai $ine puterile care zac latent 7n ad7ncul su letului dec7t ciocnirile continui cu realit"!ile vie!ii. ,eintr7nd 7n Moldova la v7rsta de :3 de ani4 dup" o via!" zv7nturat". Ion Neculce era un om ormat4 cu o $o%at" eKperien!" a lumii #i cu o lar%" 7n!ele%ere a celor omene#ti. T7rziu4 dup" pra%ul a <3 de ani de via!"4 c7nd patimile s/au domolit #7 s/au a#ezat la ad7nc4 ca m7lul pe prundi#ul unei ape limpezi4 ostul hatman al lui Dimitrie Cantemir s/a apucat s" scrie Ecele c7te s/au t7mplat 7n via!aF sa #i pentru care n/avea nevoie de istoric str"in4 c"ci erau scrise 7n inima lui. 7n precuv7ntarea cronicii4 Neculce ne spune c" este $iv vel vornic 5 adic" ost mare vornic al !"rii de sus. Neculce a ajuns vornic mare la 0>=050>==4 7n domnia lui 8ri%ore 8hica. Dac" el semneaz" E ost mare vornicF4 urmeaz" c" a scris cronica dup" 0>==4 adic" dup" v7rsta de <0 de ani. N. Ior%a a adunat4 7n I"toria literaturii romneti( volumul II4 toate datele din cronica lui Neculce 7n care $"tr7nul $oier ace aluzie la via!a sa #i care pot servi ca puncte de sprijin pentru datarea operei. Din toate reiese c" Neculce #i/a scris cronica dup" 0>== #i c" p7n" 7n ultimii ani ai vie!ii4 m7na tremur7nd" a#ternea pe h7rtie4 pentru urma#i4 letopise!ul !"rii. Povestind4 la v7rsta de << de ani4 purcederea domnului 8ri%ore 8hica la Nistru4 ca s" ridice pustele pe care le 7n%ropase muscalii #i s" le duc" la Ti%hina4 el adao%": E&ceste toate s/au lucrat 7ntr/acest an4 de la noiemvrie la veleat >;D< Y0>=2Z p7n la istovul lui noiemvrie la veleat >;D> Y0>=1Z4 #i e "#a mai lu ra( "#a " rie la r*ndul "%u=G ,elu7nd4 dup" un scurt r"%az4 pana4 el continu" imediat: EIar" acum am 7nceput a scrie c" 7n anul >;D>4 dup" ce au mers 8ri%ore -od" 7n Ia#i4 ciuma s/au mai potolitF. 7l surprindem deci pe $"tr7nul cronicar a#ezat la masa lui de scris4 7n lini#tea patriarhal" a mo#iei sale4 7nmuind pana 7n cerneal" ca s" 7nsemne cronica zilei. &st el a scris p7n" la cap"tC ultimele r7nduri s7nt din. ;3 iulie 0>D=: urcarea 7n domnie a lui Ioan Mavrocordat. Doi ani mai t7rziu Neculce 7nchidea ochii pentru totdeauna. Cronica lui Neculce cuprinde istoria Moldovei de la Da$ija/vod" @0<<0G4 de unde o p"r"sise Miron Costin4 p7n" la 0>D=C un r"stimp de 2; de ani. &supra izvoarelor4 cronicarul 7nsu#i ne d" urm"toarele indica!ii: EIar" de la Da$ija -od" 7nainte 7ndemnatu/m/am #i eu Ioan Neculcea $iv vel vornic de !ara de sus a scriere 7ntru pomenirea domnilorC 7ns" p7n" la Duca -od" cel ."tr7n4 l/am scris de pe ni#te i8voade ce am a lat la unii #i al!ii =::.

#i din auzitele celor $"tr7ni $oieri @izvoadeles7nt4 dup" cum s/a v"zut4 p. =;;5=;:. letopise!ul lui Damian Du$"uG4 iar" de la Duca -od" cel ."tr7n 7nainte 5 continu" Neculce 5 p7n" la domnia lui Ioan Mavrocordat4 nici de pre un izvod a nim"rui4 ce am scris sin%ur dintru a mea #tiin!"4 c7te s/au t7mplat de au ost in via!a mea.F &#ez7ndu/se s" scrie4 ca un mo#nea% 7n!elept #i s "tos ce era4 toate cele trecute4 pentru ca E ra!ii s"i cetitoriF s" #tie Ea se erire de primejdiiF4 Neculce .are4 7n ciuda v7rstei4 un su let cald4 7n care amintirile p"streaz" toat" prospe!imea lor. Timpul #tersese m"run!i#urile vie!ii lipsite de interes4 dar icoanele #i p"!aniile care/0 impresionaser" mai puternic se desprind din amintire vii4 ca 7n clipa 7n care le/a v"zut de aproape sau le/a tr"it intens. Cronica lui Neculce4 7n continuarea cronicii lui Miron Costin4 7n "!i#eaz" una din azele cele mai dramatice ale istoriei moldovene#ti: epoca de pr"$u#ire a domniilor moldovene#ti #i 7nceputurile domniilor anariote. 7n dezl"n!uirea r"z$oaielor cr7ncene dintre cre#tini 5 %ermani4 poloni #i ru#i 5 de o parte #i turci de alt" parte4 domniile moldovene#ti cad ca runzele v7nturate 7n urtuni. '7nt pa%ini 7ncordate de intri%i4 de dec"dere na!ional"4 de umilin!" deprimant"4 pe care le sim!im din ta$lourile sum$re pe care ni le 7n "!i#eaz" cronicarul. Iat" $un"oar" 7ntr/un loc pe domnul Moldovei #i pe cel al L"rii ,omne#ti chema!i la s at 7n cortul pa#ei la Ootin4 pentru ca pa#a s" r"cneasc" la ei #i s" Escoat" han%erul ca s"/i loveasc"F. Iat" 7ntr/alt loc pe &ntonie/vod"4 care a "cut mult $ine !"rii4 7nchis #i chinuit de turci 7n temni!"4 E#i l/au $"tut #i l/au c"znit 7n el de el de cazneC p7n" #i tulpanuri su$!iri 7l "cea de 7n%hi!ea #i apoi le tr"%ea 7napoi4 de/i scotea ma!ele pe %ur". Ni l/au "cut de au dat o mie de pun%iF ca s" scape. Ni Edup" ce l/au slo$ozit turcii #i s/au apropiat de cas"4 #i numai ce au v"zut c"/i arde #i casaF. )neori tra%icul se 7mplete#te cu comicul4 ca 7n dramele shaRespeariene. .oierii munteni pl7n%7ndu/se vizirului 7mpotriva lui 8ri%ore 8hica4 7n timp ce acesta Edup" perdeaua vizirului asculta toate. Ni vizirul zisu/le/a: &le%e!i/v" un domn dintre voi4 pe cine v" va pl"cea #i veni!i m7ine diminea!" s" vi/0 ac.F C7nd a doua zi $oierii se duc cu Dr"%hici Cantacuzino4 ratele lui Ner$an4 7n runte4 la vizir Es"/0 7m$race cu ca tan #i au intrat 7n cas"4 la vizirulF4 r"m7n 7ncremeni!i. -izirul le scoate 7nainte pe 8ri%ore 8hica c" t"nit. ,areori 7ntr/un ta$lou sum$ru din aceste vremuri p"trunde o raz" de soare4 ca atunci c7nd ne 7n "!i#eaz" pe Ilia#4 eciorul lui &leKandru/vod" 5 care murise Es"rac #i la mare lips" #i cu datorii multeF 5 mer%7nd pe uli!ele Costantinopolului4 Edup" oasele tat7ne/s"u4 la 7n%ropare4 cu mult" %rij" #i ric" de datornicii tat7ne/s"u4 s" nu/0 prinz"4 s"/0 7nchiz"F. Este deodat" ridicat #i dus4 "r" s" #tie de ce #i unde @E oarte r"u s" sp"ries"FG4 Ela saraiu4 de l/au 7m$r"cat 7mp"ratul cu ca tan de domnie4 de l/au pus domn 7n locul Duc"i -od"F. Iat"/0 mai departe #i pe Duca4 7n a doua domnie4 dup" ce %"tise podul peste Nistru #i a#tepta pentru sluj$a adus" o#tirilor turce#ti s" ie r"spl"tit cu ca tan domnesc4 c" este ridicat pe sus4 la un semn al 7mp"ratului4 #i El/au dus de l/au 7nchis la $a#ceau#F. E&tunci s/au v"zut Duca -od" c" este mazil... #i l/au $"tut 7mp"r"!ia #i au cheltuit mul!i $ani #i era s" piar".F Dramele de domnie se 7mpletesc cu su erin!ele #i durerile/D"rii 7n scene de un realism crud. 'cena 7n care ne 7n "!i#eaz" pe Duca/vod"4 c7nd4 dup" ce a stors !ara pentru a pl"ti $iruri turce#ti4 este =:<

ridicat de poloni #i dus pentru totdeauna pe drumul eKilului4 impresioneaz" cu at7t mai puternic4 cu c7t este mai concis povestit": dus E7ntr/o sanie cu doi cai4 unul al) #i umil mur- 2 #i cu !amuri de teiu( ca vai de d7nsule (c"ri #i su/d"lmi4 de auzea cu urechile. Ni a%iun%7nd spre 'uceava la un sat4 au po tit pu!intel lapte s" m"n7nce iar emeia4 %azda4 i/au r"spuns: N/ avem lapte s"/!i d"m4 c" au m7ncat Duca -od" vacile din !ar". De l/ar m7nca viermii iadului cei neadormi!ie C" nu #tia emeia aceea c" este el sin%ur Duca -od" e Iar Duca -od"4 dac" au auzit a#a4 au 7nceput a suspinare #i a p77n%e cu amar.F 'cenele povestite de cronicar s7nt pline de mi#care4 ca de pild" aceea a r"zvr"tirii poporului 7mpotriva %recilor4 7n care cronicarul v"de#te #i un deose$it sim! pentru psiholo%ia maselor #i un rar dar de a evoca. )ra norodului revoltat 7mpotriva %recilor cu prilejul mazilirii lui Dumi/tra#co Cantacuzino4 c7nd t7r%ul 7ntre% se str7nsese la curtea domneasc" #i4 c"!"rat pe ziduri4 huia4 arunc7nd cu pietre #i cu $e!e4 este admira$il conturat" 7ntr/un episod inal. 8loata umpluse uli!ele la#ului #i rem"ta de indi%nare4 7n acest v"lm"#a%4 +liondor &rma#ul surprinde la %azd" pe un %rec4 Mavrodin paharnicul4 pe care prinsese ciud" poporul #i 5 poveste#te Neculce 5 El/au $"tut #i l/au dez$r"cat4 de l/au l"sat numai cu c"me#a4 #i l/au pus pe un cal4 7nd"r"t4 cu a!a spre coada calului4 #i/i dedese coada 7n m7ini de o !inea 7n loc de r7u4 #i/0 ducea prin mijlocul t7r%ului la Copou4 la prim$lare4 #i/0 privea tot norodul ziua amiaz" zi mare4 #i/i ziceau eciorii ce/0 duceau: V *ii4 %rece4 cal mur% la 7nt7na .ordiic. Iar" el nu putea zice cal mur% la 7nt7na .ordii4 ce zicea: V&lo%o ; mur%o sto = untina .ordii c. Iar" slu%ile lui +liondor 7i dau palme #i/i ziceau: V*ii4 %rece4 $ine4 nu zice a#ae c. &cest el de zee et rumos4 i/au "cut.F Miezul istorisirii lui Neculce 7l ormeaz" 7ns" domnia lui Dimitrie Cantemir. De#i din 2= de ani c7t 7m$r"!i#eaz" cronica domnia lui Cantemir n/a durat dec7t nou" luni4 totu#i 7n economia operei ea ocup" a #asea parte din 7ntre%. Dup" vremurile Ede cump"n" mareF pentru p"m7ntul romnesc4 pe care le/a 7n "!i#at 7n toat" dramatica lor 7ncordare Miron Costin4 scurta domnie a lui Dimitrie Cantemir p"ru4 un moment4 c" deschide o epoc" nou". P7n" la ei4 turcii4 care puseser" un picior 7n .uda #i un altul 7n cet"!ile polone de lad %rani!a de sud4 p"reau c" s7nt de ne7n r7nt prin stra#nica lor or%anizare militar". Dar victoriile c7#ti%ate su$ zidurile -ienei d"dur" av7nt nou cre#tinilor #i turcii p"reau c" apuc" pe panta dec"derii #i a pr"$u#irii inale. &ceste evenimente aduc o 7nseninare #i 7n via!a romneasc". ,omnii 5 p7n" atunci t7r7!i cu sila pe c7mpurile de lupt" dup" stea%urile turce#ti4 ap"sa!i de $iruri %rele #i istovitoare4 7n%rozi!i la iecare clip" de_ #ov"ial" de ciam$ururile t"t"re#ti4 care a#teptau la Nistru porunca din 'tam/$ul pentru a 7nc"leca #i a se r"s ira 7n !ar" dup" prad"4 ro$i #i p7rjol 5/ romnii4 zic4 r"su lau acum mai lini#ti!i. Trium ul cre#tin"t"!ii p"rea c" aduce #i dezro$irea lor din vechile capitula!ii. Aa aceast" r"scruce de drum 7n istoria romneasc"4 apare personalitatea lui Dimitrie Cantemir4 care tr"ise o tinere!e 7ntrea%" 7n mediul Constantinopo/ 0 Pentru a sim!i puterea acestei ima%ini a desperecherii cailor4 tre$uie s" ne transpunemC 7n epoc" #i 7n su letul cronicarului lati undiar4 care primise 7n dot" o her%helie de cai/4 ;"?oPoYC@<G4 7n %reaca modern" 5 cal. ; XF> 7n %reac" 5 la. =:I

lului. El v"zuse cu ochii dezastrul turcilor4 a lase de str"lucitele campanii ale lui Petru cel Mare #i4 7nainte de a se 7nsc"una 7n Moldova4 intrase 7n le%"turi cu !arul4 prin contele Tolstoi4 am$asadorul rus la Constantinopol. Cu Dimitrie Cantemir era 7ns" aproape toat" $oierimea Moldovei4 dup" cum am spus. ,"spunsul $oierilor c7nd D. Cantemir le comunic" pactul cu muscalii: E.ine ai "cut4 m"ria ta ...F dovede#te c" domnul era 7n acord cu instinctul poporului s"u #i cu n"zuin!ele spre li$erarea lui de su$ capitula!iile pa%inilor. 'curta domnie a lui Dimitrie Cantemir a ost ast el ca un ul%er 7n urtuna vremurilor. )n stri%"t de dezn"dejde al unui popor oprimat care t7njea dup" li$ertate. Dar nenorocita lupt" de la 't"nile#ti a spul$erat toate iluziile #i a nimicit4 pentru mult" vreme4 aspira!iile spre li$ertate. Mi#c"toarea dram"4 pe scena c"reia apar cele mai mari personalit"!i ale veacului al ?-II/lea din r"s"ritul european 5 Petru cel Mare4 Carol al ?II/lea #i Dimitrie Cantemir 5 dram" care a pus cap"t domniilor p"m7ntene 7n Moldova4 este 7n "!i#at" de Neculce pe lar% #i cu toate acele detalii care alc"tuiesc coloritul speci ic al vremii. Iat"4 mai 7nt7i4 portretul lui Dimitrie Cantemir4 care4 7n tinere!e4 se ar"tase Enere$d"tor4 m7nios4 zlo$iv la $e!ieF4 7nc7t 7i ie#ise Enumele de om r"uF4 dar care4 c"p"t7nd domnia4 E#tiu s"/ #i piarz" numele cel r"u c"ci 5 spune Neculce 5 doar" mai la v7rst" venise4 au doar" chivernisise viea!a lui unde nu era pace4 c" a#a se ar"ta de $un #i de $l7nd4 c" tuturor le era u#ile deschise4 #i nem"re!4 de vorovea cu to!i copiii4 7nc7t 7ncepuser" to!i a se lipi de el #i a/0 l"udaF. Tot ast el4 7n c7teva linii concise4 dar admira$il prinse4 este schi!at #i portretul lui Petru cel Mare: E7mp"ratul era un om mare4 mai 7nalt dec7t to!i oamenii4 iar" nu %ros4 rotund la a!" #i cam smad4 oache# #i cam arunca c7teodat" din cap lutur7nd #i nu cu m"rire mult" #i cu pohval" mare ca al!i monarhi #i um$la de multe ori ca un om de r7nd4 pe jos4 "r" alai4 numai cu dou"/trei slu%iF. 7nt7lnirea lui Petru cel Mare cu Dimitrie Cantemir #i 7n r"!irea ru#ilor cu moldovenii4 care vedeau 7n vecinii ortodoc#i de la nord m7ntuirea patriei lor4 este 7n "!i#at" viu4 cu toate notele ei pitore#ti care "cuser" senza!ie pe timpul acela: EIar" at7ta dra%oste ar"ta 7mp"ratul c"tre Dumitra#co -od"4 unde v"zuse c" s/au 7nchinat de $un" voie lui4 c" s" tindea cu am7ndou" m7inile #i cuprindea pre Dumitra#co -od" de %rumaz #i/0 s"ruta pe a!"4 pe cap #i pe ochi4 ca un p"rinte pre un iu al s"uF. Aa masa pe care Cantemir a dat/o 7n cinstea 7mp"ratului 7n Ecasa cea mareF din curtea domneasc"4 7mp"ratul n/a vrut s" #ead" cu nici un chip 7n capul mesei4 Ece au #ezut 7n scaun4 l7n%" mas"4 iar 7n capul masei au pus pre Dumitra#co -od" ... #i se veseleau prea rumos cu vin de Cotnari #i l"udau vinul oarte4 #i 7nc" mai $ine le pl"cea vinul cel cu pelin4 #i mult se mirau cum spre partea lor nu se ace vin cu pelin a#a $unF. Povestind ast el intimitatea mesenilor4 Neculce nu uit" s" adao%e c" Edup" ce s/au sculat de la mas"4 au venit #i $oierii !"rii de s/au 7mpreunat cu 7mp"ratul4 #i le/au dires 7mp"ratul cu m7na lui tuturor c7te un pahar de vinF. Neculce poveste#te apoi pe lar%4 cu am"nunte interesante4 cinstea cu care Petru cel Mare a primit pe Dimitrie Cantemir #i $oierii moldoveni 7n ta$"ra de la Prut4 7n ajunul ' in!ilor apostoli Petru #i Pa vel. (astea era 7n#irat" de =:2

jur 7mprejur #i4 dup" ce mitropolitul 8hedeon a slujit litur%hie4 ru#ii au 7nceput s" slo$oad" tunurile5/:; la num"r 5 unul c7te unul4 toate pe r7ndC dup" aceea a venit r7ndul dra%onilor4 care erau 7n#ira!i pe cinci r7nduri #i care au 7nceput Ea slo$ozire lintele4 7ns" nu totdeodat"4 ce 7ncepuse a slo$ozi deoparte4 mer%7nd ocul4 slo$ozind din om 7n om 7mpre%iur4 ca #i cum ar mer%e ul%erulF. De acolo au trecut la conacul 7mp"ratului4 unde se a lau 7ntinse vreo cinci/#ase corturi4 iar su$ corturi se a la 7ntins"4 pe iar$" verde4 masa4 dar 5 ne spune Neculce 5 se s"pase #i E#an! pentru slo$ozitul picioarelor 7n josF. Ni s/au a#ezat acolo la mas" 7mp"ratul #i cu Dimitrie Cantemir #i cu to!i %eneralii4 $ri%adirii4 polcovnicii4 c"pitanii #i $oierii Emoschice#tiF4 7ntre care erau 7ncadra!i #i cei 0: $oieri ai Moldovei4 Eto!i de/a r7ndul4 cine# dup" cinstea #i $oieria saF. E... Ni era 7ntr/o miercuri 5H continu" Neculce 5 #i au m7ncat tot carne pentru li$ovul 7mp"ratului cre#tinesc #i i/au cinstit 7mp"ratul prea $ine #i rumos #i mai pre urm" ne/au 7nchinat sin%ur 7mp"ratul cu ni#te vin a lui de la ran!uji4 care 7ndat" cum au $"ut4 cum au m"rmurit to!i de $e!i4 $7nd de acel vin #i n/au mai #tiut cum au dormit 7ntr/acea noapte #i domnul #i $oierii.F Dar4 dup" vinul acesta al ru#ilor4 care le/a vr"jit min!ile4 domnul #i $oierii aveau s" se trezeasc" 7n cur7nd 7naintea teri$ilei realit"!i. Neculce are un eKtraordinar dar de a prinde psiholo%ia maselor 7n mi#care. 'e str"vede 7n scrisul lui ochiul a%er al hatmanului de o#tire moldoveneasc"4 atent la toate mi#c"rile #i la toate situa!iile4 prinz7nd din 7nv"lm"#eala mul!imilor tot ceea ce poate da povestirii sale contur #i culoare. E ne7ntrecut 7n descrierea $"t"liilor. Aupta de la 't"nile#ti este ca un adev"rat ziar plin de detalii senza!ionale. De la deschiderea ostilit"!ilor cu r"scoala mahalalelor #i a slujitorilor din casele $oiere#ti 7mpotriva turcilor din Ia#i @t"ierea ne%u!"torilor #i spar%erea pr"v"liilor: E$"c"liile sta v"rsate pe uli!e de era s"tui de copiiiC stra ide4 smochine4 alune era destule pre la toate $a$eleFG p7n" la tra%icul act inal c7nd moldovenii4 v"z7nd din o$uzul rusesc t"tarii 7nc"rca!i de prad"4 se Eslo$ozea asupra lor4 ca s"/#i scoat" ro$iiF #i c7nd E%hin"rarul NeremetF 7i 7mpiedica Es" se $at" cu t"tarii4 c" ei au "cut paceF cu ei4 spre dezn"dejdea moldovenilor @EDeci moldovenii au 7nceput a stri%are #i a/0 $l"stemare #i a zicere cum n/or mer%e ei s" se $at"4 c" ei 7#i v"d p"rin!ii #i emeile #i eciorii lor ro$i la t"tari4 de/i auzea cu urechile4 cum 7l $lestemaFG 5 de la 7nceput p7n" la cap"t4 Neculce evoc" scene de un dramatism 7ncordat. Toate mi#c"rile #i toat" zarva luptei de ileaz" ca 7ntr/un ilm colorat su$ ochii cititorului: dispozitivul de $"taie al armatelor cre#tine4 tactica de lupt" a ru#ilor #i a turcilor4 erorile de strate%ie comise #i viclenia lui Aupu Costachi care se 7n!elesese pe ascuns cu turcii4 des "#urarea atacului4 $ravura E%heneralului neam! -itmanF4 care a c"zut r"pus de o Epu#c" turceasc"F pe c7nd 7#i 7m$"r$"ta %renadirii la atac4 7mpresurarea armatei cre#tine4 7n l"m7nzirea ru#ilor4 taton"rile p"cii4 st"ruin!ele depuse de %henerarii nem!i4 de Dumitra#co/vod" #i de $oierii moldoveni pe l7n%" !ar ca s" continue lupta4 condi!iile p"cii4 acceptarea lor 5 #i4 7n s 7r#it4 eKilul moldovenilor. Aui Neculce nu/i scap" nici unul din acele am"nunte care 7nsu le!esc nara!iunea #i c7#ti%" interesul cititorului. &st el4 povestind acele zile de r"/m7nt"ri4 c7nd Dimitrie Cantemir 5 prin le%"m7ntul 7ncheiat 7n scris cu !arul 5 #i $oierii s"i erau convin#i c" au croit un drum nou Moldovei #i au asi%urat ==1

viitorul dinastic al amiliei4 privirea iscoditoare a $"tr7nului cronicar re7mprosp"teaz" un mic incident4 ne$"%at 7n seam" la 7nceput4 dar care a ost ca oZ prevestire atal" a celor ce aveau s" se 7nt7mple. Era dup" sosirea o#tirilor ruse#ti la Prut. Cantemir 7ndemna pe eldmare#alul Neremetev s" scrie Eo carteF 7n lim$a turceasc" sultanului4 c" se 7nchin" Por!ii #i el #i tot .u%eacul. Ni atunci Neremetev4 %7ndind c" nu e rea ideea lui Cantemir4 a pus pe un copil al lui4 care #tia $ine turce#te4 s" scrie. Cantemir 7ns"4 neav7nd 7ncredere 7n cuno#tin!ele de lim$a turceasc" ale copilului4 a zis s" scrie 7nt7i Epre o !idul" mic"F vreo dou" r7nduri4 s" vad" cum scrie ... E... Iar" acel copil 5 poveste#te Neculce 5 iind telpiz $un4 au scris pre o !idul" a#a c": VNu este mai mare $lestemat 7n lume dec7t omul cela ce are o "r7m" de p7ne 7n m7n" #i o leap"d" pre aceea #i cearc" s" a le alta mai mare c4 #i a dat/o lui Dumitra#co -od"C iar" Dumitra#co -od" cetind4 au zis copiluluiC VOia %idi cahpoluc #i n/au mai spus lui Neremet ce au scris. copilul4 iindu/i ru#ineC numai ce au zis c" au putut scrie.F Pr"$u#irea lui Dimitrie Cantemir4 care4 dup" ce se z$"tuse s" ac" a se recunoa#te pentru amilia lui dreptul la tron4 7#i vede4 dup" lupta de la 't"/nile#ti4 so!ia #i copiii 7n primejdia de a c"dea 7n m7na turcilor4 este 7n "!i#at" #i ea cu 7ncordare. Neculce #i al!i $oieri 7l s "tuiser" s" nu/#i lase doamna 7n Ia#i4 ci s" o trimit" la Ootin sau la Cameni!a4 dar Dimitrie Cantemir4 si%ur 7n iz$7nda ru#ilor4 le/a r"spuns m7niat c": E'"/#i ia el muierea4 de se teme4 #i s" o trimit" unde i/i voia4 dar el pre doamna din Ia#i n/a cl"ti/o nic"eriF. Dup" ce a v"zut 7n r7n%erea de Ia 't"nile#ti #i a v"zut c" turcii au 7nconjurat o$uzul4 %7ndind la ai s"i care r"m"seser" 7n Ia#i4 s/a speriat E#i pl7n%ea #i 7ntre$a 7n toat" oastea cine s/ ar a la un voinic s" ias" pre uri# s" se slo$oad" la Ia#i s" dee #tire doamnei s" u%" ... #i nime nu cuteza s" se apuce s" mear%". &poi Dumitra#co -od"4 v"z7nd c" nu se %"se#te nime4 se ispitea el sin%ur s" mear%" #i cu .rah" c"pitan de dara$ani4 #i 7#i %"sise #i cealmale #i haine turce#ti4 s" se 7m$race #i s" ias" noaptea din o$uz4 s" intre 7n oastea turceasc"4 c" doar" ar putea str"$ate la Ia#i4 la doamna/sa4 s" o ieie #i s" u%"F. Norocul lui a ost 7ns" c" muscalii nu l"sau pe nimeni s" ias" din ta$"r" "r" ucaz4 #i c" Petru cel Mare n/a voit s"/i dea ucazul4 tem7ndu/se4 cu drept cuv7nt4 s" nu cad" 7n m7na turcilor #i s" ie omor7t. +i%ura romantic" a re%elui Carol al ?O/lea apare #i ea u%ar4 prins" 7ns" 7n tr"s"turile ei caracteristice: curajul #i cavalerismul. Aupta de la Ti%hina e ca un mic ra%ment de !an"on de -e"t + Pa#a de la Ti%hina4 care primise porunc" de la Lari%rad ca s"/0 scoat" din .asara$ia4 de nu cu voie4 atunci cu sil"4 neav7nd 7ncotro4 7nconjurase cu ieniceri casele de la -arni!a unde se a la re%ele. Carol al ?O/lea re uz" s" p"r"seasc" conacul4 mo$ilizeaz" %arnizoana suedez" #i deschide ocul. Nici chiar dup" ce turcii au dat oc conacului4 re%ele4 ca un adev"rat paladin medieval4 nu se pred". &$ia dup" ce a omor7t c7!iva ieniceri #i dup" ce a ost el 7nsu#i r"nit4 a c"zut prins. Neculce are un mare talent de povestitorC #tie s" %"seasc" totdeauna cuv7ntul potrivit pentru iece situa!ie #i s" concentreze tot interesul povestirii 7n jurul unui eveniment4 al unei st"ri sociale sau al unei personalit"!i pe care o evoc" cu toat" limpezimea. I<3

Predilec!ia hatmanului cronicar pentru aspectul dinamic al vie!ii4 de care am vor$it mai sus4 se v"de#te #i 7n portretele sale. Notele prin care individualizeaz" portretele nu s7nt at7t calit"!i su lete#ti sau tr"s"turi izice4 cit mi#carea. Portretul lui Petru cel Mare4 pe care l/am reprodus mai sus4 cap"t" via!" proprie tocmai prin prinderea ticului: Ecam arunca c7teodat" din cap lutur7ndF4 #i prin ac!iune: Eum$la de multe ori ca un om de r7nd4 pe jos4 "r" alai4 numai cu dou"/trei slu%i... iar" at7ta dra%oste ar"ta ... c"tre Dumitra#co -od" ...4 c" se tindea cu am7ndou" m7inile #i cuprindea pre Dumitra#co -od" de %rumaz #i/0 s"ruta pe a!"4 pe cap #i pe ochi4 ca un p"rinte pre un iu al s"uF. De la 7nceput ne capteaz" interesul prin tr"s"turile simple4 dar precise4 7n care prinde icoana domnului Da$ija/vod"4 ridicat din $oierimea putnean" #i care !inea cu 7nd"r"tnicie la o$iceiurile patriarhale apucate din $"tr7ni. Dou" apuc"turi ale lui s7nt su iciente ca s"/0 individualizeze 7n ceea ce irea lui avea mai caracteristic. .ea vinul 5 ne spune Neculce 5 Emai mult din oal" ro#ie dec7t din pahar de cristal4 zic7nd c"/i mai dulce vinul din oal" dec7t din paharF. &poi Emai avea o$iceiul4 c7nd #edea la mas" #i vedea niscaiva oameni s"raci4 dvorind prin o%rad"F4 trimitea Ec7te dou"/trei $lide de $ucate din masa lui #i p7ine #i vin #i le trimitea acelor oameni4 de m7ncau 7n o%rad"F. Ni spunea $oierilor care priveau aceasta nedumeri!i: Ede mult or i dvorind ei #i or i l"m7nzit4 neav7nd de cheltuial"F. Caracterul or%olios al domni!ei M"ria4 iica lui .r7ncoveanu #i so!ia lui Constantin Duca/vod" 5H un adolescent de a$ia ;3 de ani 5 este $ine iKat cu un sur7s de ironie 7ntr/o atitudine din timpul mazilirii. Plec7nd cu cinci slujitori #i cu mult cala$al7c spre Lari%rad4 prin a!a norodului care 7i $lestema so!ul pentru $irurile puse4 E ata .r7ncoveanului -od"4 iind t7n"r" #i desmer/dat" de tat"/s"u4 se $ocea 7n %ura mare muntene#te4 de zicea: V &olio4 aolio4 c" va pune taica pun%" d" pun%" din .ucure#ti p7n" 7n Lari%rad #i zeu nu ne va l"sa a#a4 #i iar ne vom 7ntoarce cu domnia 7nd"r"ptg=+ 7n aceast" 7n "!i#are vie4 dar senin"4 a aptelor4 nede ormate de a$urii patimii4 su letul $"tr7nului4 su$ povara amintirilor4 zv7cne#te adesea 7n s aturi 7n!elepte pe care le o er" cu duio#ie comunicativ"4 din prisosul unei vie!i $o%ate 7n eKperien!e4 ori de c7te ori se ive#te prilejul4 Eiu$i!ilor s"i cetitori tineriF sau E ra!ilor s"i moldoveniF: ECe ra!ilor moldoveni4 ro%u/v" s" lua!i aminte 5 7#i 7ncheie el povestea amarului zilelor de eKil 5 s" v" 7nv"!a!i #i s" v" p"zi!i. (ric7t 7i i 7n cinste la vreun domn4 $ine este s"/i sluje#ti cu dreptate4 c" #i de la Dumnezeu ai plat". Iar" cu domnul niciodat" s" nu pri$e%e#ti4 m"car cum ar hi. Ni nu numai 7n !ar" str"in"4 ce nici 7n Lari%rad cu d7nsul s" nu mer%i4 iind tu moldovan4 ce s"/i sluje#ti 7n !ara ta4 c"ci str"inii caut" numai pre domn s"/0 miluiasc" #i s"/0 cinsteasc" #i iar" pre $oierii ce s7nt pri$e%i cu domnul 7ntr/o nimica s7nt... Ni apoi domnul se viseaz" c" este tot puternic ca la !ara lui4 c7nd este domn ... #i nu socote#te sluj$a ce i/au "cut4 c" s/au 7nstreinat4 ce nimica 7nvoial" nu/i ace. N"dejdea domnului este ca s"ninul cerului #i ca 7ncetul m"riiC acum este s"nin #i se ace nour4 acum este marea lin" #i se ace urtun"F. 'au povestind %rija dup" amiliile l"sate 7n Ia#i4 c7nd au sim!it c" rontul rusesc de la Prut se clatin": E,u%"m pre dumneavoastr"4 iu$i!ilor cetitori tineri4 s" lua!i sama acestei scrisori4 c" de s/ar t7mpla vreodat" s" mai vie ni#te lucruri ca aceste 7n !ara noastr" a Moldovii s" v" #ti!i chivernisi4 s" nu p"!i!i #i voi ca noiF etc. =<0

&lteori4 su letul s"u4 su$ povara amintirilor4 7ndurerat de dec"derea Moldovei sale4 se revars" 7ntr/un lirism mi#c"tor4 care ne preveste#te ceva din arta lui 'adoveanu. *u%r"vind4 7n tr"s"turi dinamice4 dar eKpresive4 i%ura $"tr7nului Dumitra#co Cantacuzino4 de un realism impresionant prin contrastul dintre meremeturile diz%ra!ioase ale senilit"!ii 5 Ecare de $"tr7n ce era4 din!i 7n %ur" nu avea4 diminea!a 7i 7ncleea de/i punea 7n %ur"4 iar" seara 7i descleea cu uncropF 5 #i pasiunea vicioas" a tinere!ii4 c"ci 7#i l"sase so!ia la Lari%rad #i tr"ia 7n Ia#i cu &ni!a4 iica unei rachieri!e de pe Podul -echi4 E#i o purta cu s"l$i de %al$eni #i cu haine de #ahmarand #i cu #lic de so$ol... #i o trimitea cu careta domneasc"4 cu seimeni #i cu vornici #i cu comi#i4 ziua amiaza mare4 pe uli!"4 la eredeu #i pe la m"n"stiri... #i "cea #i pre $oieri de/#i trimiteau %iup7nesele cu d7nsaF 5 su letul 7ndurerat al cronicarului iz$ucne#te 7ntr/un o tat ad7nc4 7n care se revars" din plin toat" indi%narea lui #i a $"tr7nilor de seama sa 7mpotriva dec"derii vie!ii sociale a vremurilor noi: E(he (he (he '"rac" !ear" a Moldovei4 ce nenorocire de st"p7ni ca acesta ai avut I Ce sor!i de via!" !i/au c"zute Cum au mai r"mas om tr"itor 7n tine4 de mare mirare este4 cu at7tea spurc"ciuni de o$iceiuri ce se tra% p7n" ast"zi 7n tine4 Moldov"e Ni din vreme 7n vreme tot s/au mai adaos spurcatele o$iceiuri.F &semenea accente lirice4 care dau pe a!" patriotismul sincer al lui NeculceP se re%"sesc adesea 7n cursul nara!iunii sale. ( 'E&MJ DE C)-INTE Aa 7nceputul letopise!ului s"u4 Neculce a ad"o%at O "eam% de uvinte e "unt au8ite din om *n om( de oameni ve !i i )%tr*ni i *n leto$i"e&e nu "unt " ri"e+ E o serie de D; le%ende istorice: despre altarul m"n"stirii Putna4 despre mama lui Nte an cel Mare #i Daniil 'ihastru4 despre Petru ,are# ca pescar4 despre &leKandru A"pu#neanu4 Despot/vod" #i mul!i al!ii4 le%ende pe care Neculce nu le/a prins 7n urzeala cronicii4 ci le/a str7ns laolalt"4 pentru c"4 zice el: ECine va vrea s" le cread" $ine va i4 iar" cine nu le va crede4 iar"#i $ine va iC cine cum 7i va i voia4 a#a va aceF. C7teva din aceste le%ende s7nt simple transcrieri de note istorice4 ca de pild" nr. ;0: %enealo%ia ra!ilor Nicolae #i Constantin Mavrocordat4 sau nr. ;>: c"derea lui -asile Aupu4 povestit" pe lar% de Miron Costin. &ltele au un s7m$ure de adev"r4 prelucrat poate de ima%ina!ia popular"4 ca de eKemplu le%enda nr. : cu ori%inea neamului Movile#tilor #i cu aprodul Purice4 care4 7n lupta de la Ncheia4 v"z7nd c" a c"zut calul cu Nte an/vod"4 a o erit domnului calul s"u. ENi nu putea 7n %ra$" 7nc"leca Nte an -od"4 iind om mic. Ni au zis Purice aprodul: V Doamne4 eu m" voiu ace o movilit" #i vino de te sue pe mine #i 7ncalec" c. Ni s/au suit pe d7nsul Nte an -od" #i au 7nc"lecat pre cal. Ni au zis atuncea Nte an -od".: V '"race Purice4 de oiu sc"pa eu #i tu4 atuncea !i/ei schim$a numele din Purice4 Movil" cF. Purice din aceast" anecdot" istoric" nu este le%endar4 ci este o i%ur" istoric"4 amintit" #i 7n cronica scris" la curtea lui Nte an cel Mare4 7n versiunea %erman" a lui Oartmann 'chedel din 0:3;. =<;

&ltele s7nt 7mprumutate din cronicarii str"ini4 ca de eKemplu nr. 0<4 cu le%enda 7nceputurilor umile ale lui Despot/vod"4 care a ost slu%" la Despot cel Mare 7n -ene!ia #i care4 la moartea st"p7nului s"u4 ar i luat Escrisorile #i hrisovul cel de la Carol 7mp"ratul nem!esc #i cu acele scrisori au "cut me#ter/#u%4 de au a%iuns de au ost domnF. 'ursa acestei le%ende4 relatat" #i de 8ri%ore )reche4 este cronica polon" a lui &leKandru 8ua%nin0. Dar s7nt #i le%ende care par s" ie teme olclorice. Ae%enda Dum)rava#Roie are4 precum a ar"tat .o%rea4 o paralel" 7n olclorul rus4 unde este pus" pe seama cneazului 'molensRului4 ,oman4 care4 prinz7nd mul!i ro$i lituani4 Ei/au 7nju%at 7n plu% #i ca cu ni#te $oi au arat 7n jurul UievuluiF ;. 7ntr/un interesant articol pu$licat 7n Cer et%ri literare @-4 01D=4 p. <: #i urm.G4 d/na Aaeti!ia Cartojan/Turdeanu a precizat c" tema Mama lui Hte'an el Mare( c7ntat" 7n secolul al ?l?/lea de &sachi4 Orisover%hi4 .olintineanu4 Costache Ne%ri #i al!ii4 se re%"se#te 7ntr/o le%end" medieval" privitoare la Teodoric 8otul4 7ntr/o poem" rancez" din veacul al ?ll/lea4 Ali am$"( 7ntr/o le%end" ceh" 7n care eroul este re%ele $oem (toRar #i4 7n s 7r#it4 se r"s r7n%e 7n poema provensal" a lui Mistral4 Calendal=. Din punct de vedere istoric4 ne pare pu!in pro$a$il ca marele/ erou4 Eatletul lui OristosF4 cum 0/a numit papa...4 Ecel mai vrednic s" i se 7ncredin!eze conducerea #i st"p7nirea lumii #i mai ales cinstea de comandant 7mpotriva turcilorF 5 cum scria cronicarul polon Dlu%osz 5 s" i avut un moment de sl"$iciune #i4 descurajat4 s" i c"utat ad"post 7n cetatea unde se a la so!ia #i mama sa. &utoarea are deci dreptate c7nd pune 7ntre$area dac" nu tre$uie s" vedem 7n le%enda romneasc"4 relatat" pentru 7nt7ia#i dat" de Cantemir4 Eun ecou al poemelor medievale occidentaleF4 c"ci4 o$serv" d7nsa4 D. Cantemir era 7n str7nse le%"turi la Constantinopol cu am$asada rancez" #i4 7ntr/un r7nd4 c7nd uneltirile lui .r7ncoveanu erau %ata s"/0 piard"4 a stat ascuns la am$asadorul rancez +erriole mai mult" vreme. Nu ar i dar eKclus ca 7n mediul rancez de/acolo4 Cantemir s" i a lat le%enda pe care a localizat/o #i a prelucrat/o 7n stil antic. De la Cantemir4 dac" le%enda nu circula mai 7nainte 7n Moldova4 venit" pe alt" cale4 a a lat/o4 poate4 Neculce4 hatmanul #i tovar"#ul de eKil al lui Cantemir. &ceste scene ale trecutului romnesc4 dintre care unele vin din tradi!ia $"tr7nilor4 altele din ondul le%endar al poporului 5 poate #i din c7ntecele $"tr7ne#ti 5 au ormat un izvor nepre!uit de inspira!ie4 pe care 0/a des undat epica #i drama istoric" romneasc" din secolul al ?l?/lea #i al ??/lea. 0 -ezi traducerea pasajului din 8ua%nin4 7n paralel" cu teKtul lui )reche4 la P. P. Pana/i t e s c u4 In'luen&a $olon% *n o$era i $er"onalitatea roni arilor 0ri-ore Ure !e i Miron Co"tin( p. 010 #i urm. ; -. .o%rea4 7n Anuarul In"t+ de i"torie na&ional%( $u)li at de Al+ La$edatu i Ioan Lu$a( III4 01;D5 01;:4 Cluj4 01;<4 p. :3: 5 :3<. Pentru o orm" mai veche a le%endei 7n literatura polon"4 la 'trPjRo^sRi4 v. P. P. P a n a i t e s c u4 7n Revi"ta i"tori % romn%( ?4 01D34 p. 032. = Paralelismul 7ntre $alada lui .olintineanu 5 mai ales 7n versiunea rancez"4/ pu$licat" 7n Le" /ri"e" dLOrient 5 #i 7ntre episodul respectiv din Mistral este a#a de surprinz"tor4 7nc7t am i 7nclina!i s" credem c" .olintineanu ar i ost in luen!at de Mistral4 dac" n/am #ti c" Le" /ri"e" dLOrient a ap"rut 7n 02<< la Paris4 pre a!at" elo%ios de Philarete Chasles4 pro esor la Colle%e de +rance #i critic de seam" al timpului4 iar poema lui Mistral4Calendal( cu un an mai t7rziu4 02<> @c . articolul d/nei Aaeti!ia Cartojan/Turdeanu4 p. 21 5 10G. =<=

AIM.& Cronica lui Neculce 7n "!i#eaz" 7ns" un interes deose$it #i din punctul de vedere lin%vistic. 7n evolu!ia lim$ii noastre literare ea croie#te un drum nou. 8ri%ore )reche4 Miron Costin4 Nicolae Costin #i dup" ei Dimitrie Cantemir au c"utat s" creeze un stil savant4 cu o structur" sintactic" modelat" dup" tipare latine. Neculce4 7ns"4 care n/a avut parte s"/#i petreac" copil"ria #i tinere!ea 7n #colile iezuite ale Poloniei4 iindc" pe vremea c7nd putea s" o ac"4 7n%rozit de decapitarea tat"lui s"u4 se a la pri$ea% 7n Lara ,omneasc"4 scrie 7n lim$a $"tr7neasc" a timpului s"u4 u#or in luen!at" de lim$a 7nainta#ilor cronicari4 dar cu r"d"cini ad7nci 7n lim$a popular". 'tilul lui nu are acea simetrie a p"r!ilor4 acel ritm armonios4 acele inversiuni calchiate dup" topica latin"4 pe care le 7nt7lnim la Costine#ti #i mai ales la Dimitrie Cantemir. Aa el nu %"sim acea a$unden!" de determin"ri adjectivale a#ezate 7naintea su$stantivului4 acele construc!ii )ra !ilo-i e( acele "Tlle$"e( acele construc!ii !T$er)ate @cu separarea cuvintelor4 unitare 7ns" din punct de vedere %ramaticalG. 7n cronica lui Neculce lim$a cur%e limpede ca izvorul de munte4 pe al$ia vor$irii populare4 ca la Ispirescu #i la Crean%"4 o$!in7nd4 prin simetria p"r!ilor4 un ritm armonios. Cu%et"rile lui aci se 7n#iruie senin4 pe. acela#i plan orizontal4 le%ate 7ntre ele prin coordonare cu conjunc!ia i@ <Hi l/au scos la c7mpu a i l/au culcat la p"m7nt 7nv"lit 7ntr/un harasisc a i l/au s"rit de trei ori cu calulF 5 sau: EEra un $oier anume Nicolai Milescu sp"tar4 de la -aslui de mo#ia lui... a Hi era m7ndru #i $o%at a i 7m$la cu povodnici 7nainte domne#ti4 cu $uzdu%ane #i cu palu#e4 cu soltare tot s7rm" la cai. V Hi lui Nte "ni!" -od" 7i era prea dra% a i#2 !inea prea $ine a i se %iuca 7n c"r!i cu d7nsulF C aci se r7n% tumultuos4 ideile secundare irump7nd deodat"4 7mpreun" cu determin"rile #i preciz"rile lor4 7n miezul cu%et"rii principale: EIar" mai pre urm"4 ridic7ndu/se Petru 7mp"rat4 iul lui &lecsii Mihailovici4a carele au venit aice 7n !ar"4 *n Moldova( f de s/au $"tut cu turcii la Prut4 la St%nileti( din -io" de Hui( *n &inutul Ialdului( P a%iuns/au C"rnul din 'i$ir cu c"r!i la d7nsul4 la 7mp"ratul Petru &lecsievici4 a de i/au "cut #tire de toate ce au "cut #i cum este sur%unF. Dar lim$a lui Neculce4 at7t de apropiat" prin structura sintactic" de lim$a popular" 7n care 7ncepuse s" invadeze turcismele 2( cap"t" o savoare 0 Cele mai multe privitoare la s era militar" #i administrativ" in le%"tur" cu Poarta4 precum aima am 5 reprezentantul domnilor no#tri la ConstantinopolC a$lan 5 un el de osta#C a$lan#$aa( )ulu #)aa 5 comandantul unui )ulu ( %rup de armat"C a$e-iu 5 portar / iT saraiului imperialC a$e-i#)aa 5 c"petenia cape%iilorC "ili!tar 5 demnitar militar turcC a8a" !er( adia" !er B judec"tor militarC ulama B savant teolo% #i jurisconsultC -ea)!ane 5 eKploziv de r"z$oiC "u)a 5 #e de poli!ieC tu)ul!ana 5 muzic" militar"C O"8na 5 tezaur de $ani @pentru 7ntre!inerea unei %arnizoaneGC arva"ara 5 localul v"mii turce#ti4 unde se ad"posteau ne%ustorii turci cu m"r uriC otura 5 popasC ola 5 po#t"C me et 5 %eamieC ar8 sau !ar8 5 pl7n%ereC a-arl* # ala)al* ( 'erman "au 'irmanE dov%5 ru%"ciune la turciC 8or)al* ( 8or)a( 8ur)% 5 l"scoal" etc. Interesante s7nt4 de asemenea4 la Neculce4 polonismele din s era militar" ro!mi"tru( din %erm. ,ottmester 5 comandantul unei roate de solda!i4 su$o i!erC !atman#$olnii 5 ajutor de hatmanC $od-!ea8 5 incursiune militar"C re i$o"$olita 5 reprezentan!ii statuluiC $odan B supus4 ro$C precum #i unii termeni ruse#ti ca "tu$ai 5 7nainte @stri%"tul de n"val" pe c7mpu7 de lupt"G. =<D

/dese$it" #i prin mul!imea ima%inilor su%estive4 7mprumutate din cadrul vie!ii rustice4 #i a prover$elor 7n care se %"se#te concentrat" 7n!elepciunea popular": ET"tarii au intrat 7n !ar" ca lu$ii *ntr#o turm%=C Es/au str7ns toat" $oierimea #i oastea la Dumitra#co Cantacuzino4 care luase ca tanul a $uii de $ot%rni !e= C Ea#a d" Dumnezeu: $a"%rea vi lean% d% "in-ur% *n la&= E <$a"%rea *n ui)ul "%u $iere= E <mielul )l*nd "u-e la dou% mai e= E Ec7nd tr"%eau ru#ii cu pu#tile c"deau turcii a um ar %dea nite $ere oa$te dintr#un $%r *nd *l " utur% oamenii= E EConstantin Cantemir i#au dat !eia &%rii *n m*n% lui Iordache vistierniculFC Constantin Duca #i cumnatul s"u N. Costin4 pun7nd la cale o ac!iune care va aduce mazilirea domnului4 <au "tin" )ine 'o ul u $aie=E Minai ,acovi! Ese "cea a nu/i place s" primeasc" domnia a i 'ata eea e 8i"e unui voini @ I%#te tu a m% tra-e "i eu oi mer-e $l*n-*nd= E muscalii credeau s" zdro$easc" pe turci < a um ar lua oare ine *r$a unei 'emei din a$( a#a !ineau ei c" ar lua #i or $ate puterea 7mp"r"!iei turce#tiFC E#i a#a au !inut de $ine aceast" pace4 um &in *inii vinerile=+ EOatmanul cu oastea ... 'iind -re u $iele de ie$ure la "$ate( au 'u-it toat% noa$tea= E Ilie Cantacuzino #i %recul Morona <"e $otriveau +am*ndoi *ntr#o 'ire dup" cum se zice: alul r%io" -%"ete o$a iul " or&o"= E EDuca -od" ... s/au *m)r% at u %maa de -!ea&%=+ 'emni icativ 7n psiholo%ia lim$ii din vremea lui Neculce #i caracteristic pentru acea epoc" de mari urtuni este mul!imea eKpresiilor plastice pentru a reda ideea de primejdia vie!ii 5 E7n cump"na pieiriiF cum zice el 5 toate 7n le%"tur" cu cuv7ntul a$@ Elui Duca -od" $oierii stau "%#i m%n*n e a$ul= E .oierii se temeau s" strice !ara c" pe urm" <a %dea -reu *n a$etele lor= E E#i/a )%-at a$ul pentru voia $anilorFC <a $l%ti u a$ul= E <i#a $u" a$ul= E Aupu vornicul s/a dus Ecu a$ul a m*n%= 7n cortul viziruluiC un altul #i/a <adu" # a$ul la $oala *m$%r%&iei= E o $lan" de Mosc nea%r" <i#a " o" a$ul lui= Duca/vod"4 c"ci 7mp"ratul <l#a iertat de a$= E $oierii pri$e%i se duc s"/#i <$rim% a$etele $rintr#alte &%ri=+ '7nt eKpresiuni din enun!ul vie!ii 7n care tresare iorul mor!ii. Este tra%edia Moldovei de la 7nceputul veacului al ?-III/lea transcris" in lim$". )reche #i mai ales Costine#tii4 prin actura sintactic" a stilului lor4 c"uta/ser" s" apropie lim$a literar" de matca latin". Marele hatman Neculce a iz$utit s" o apropie de lim$a vor$it" a timpului s"u4 de lim$a vie a lumii din satele pe care el le/a condus pe c7mpul de lupt". Pe aceast" linie s/a dezvoltat proza noastr" mai ales 7n secolul al ?l?/lea4 la cei mai de seam" scriitori. De aceea cronica lui Neculce4 cu r"mnt"rile #i tra%ediile pe care le evoc" a#a de plastic4 cu lirismul duios pentru Moldova cronicarului4 cu caracterul s "tos4 cu umorul ei s"n"tos #i4 pe alocurea4 cu ironia caustic"4 are o puternic" rezonan!" 7n su letul cititorilor de azi. &m apropiat mai sus pe Neculce de marele romancier istoric 'adoveanu. 7ntr/adev"r4 este o a initate su leteasc" 7ntre $oierul cronicar de la 7nceputul veacului al ?-III/lea #i 7ntre cel mai de seam" povestitor al vremurilor noastre. 'adoveanu 7nsu#i4 care/avea s" %"seasc" 7n pa%inile lui Neculce viziunea multor romane ale sale4 7n discursul de recep!ie la &cademia ,omn"4 m"rturisea aceast" a initate4 pun7nd al"turi de Neculce pe Ion Crean%"4 printre precursorii s"i. Cu intui!ia lui artistic"4 'adoveanu a avut dreptate al"tur7nd pe cei doi mari povestitori4 care4 prin actura lor stilistic" #i prin caracterul lim$ii lor4 =<:

stau mai aproape de popor. 7ncheindu/#i cuv7ntarea de recep!ie4 'adoveanu "cea urm"toarea dest"inuire: E'im!indu/m" al acestui popor #i al trecutului #i ucenic al acestor doi mari 7nainta#i4 lor le 7nchin clipa solemn" de acum4 7n care o adunare a#a de aleas" pe ei 7i cinste#te 7n umila mea oper"F. .I.AI(8,&+IE (pera. Leto$i"e&ul Moldovei de la Da)i9a Vod% $*n% la Ioan Vod% Mavro ordat 7mpreun" cu O "eam% de uvinte e "int au8ite din om *n om( de oameni ve !i i )%tr*ni i *n leto$i"e&e nu "*nt " ri"e au ost pu$licate de M. Uo%"lniceanu 7n Leto$i"e&ele &%rii Moldovii( voi. II4 Ia#i4 02/0:4 p. 01= 5 D<D4 #i repu$licate cu caractere latine 7n edi!ia a Ii/a: Croni ele Romniei "au Leto$i"e&ele Moldovei i Vala!iei( II4 .ucure#ti4 02>;4 p. 0>: 5 D;0. TeKtul pu$licat de Uo%"lniceanu4 cu introducere4 note4 indice de cuvinte #i nume proprii #i cu dou" h"r!i4 a ost repu$licat de &l. Procopovici 7n colec!ia EClasicii romni comenta!iF. 'crisul romnesc4 Craiova4 edi!ie nou" 7ntre%it"4 01D;4 ; volume. ( veche edi!ie popular"e Ioan Ne ul ea( Leto$i"e&ul [%rii Moldovei( 7n E&utorii romni vechi #i contimporaniF4 .ucure#ti4 'ocec4 021D. .io%ra ia. Multe date privitoare la via!a sa se %"sesc 7n cronic". &lte date interesante4 Intr/o scrisoare a cronicarului c"tre domnitorul Mihai ,acovi!"4 pu$licate de I. T a n o v i/c e a n u4 C*teva noti&e )io-ra'i e a"u$ra roni arului Ion Ne ul e( 7n Ar!iva( Ia#i4 II @02135 0210G4 p. ==3 5 ==;4 precum #i la Iulian Marinescu. Do umente relative la Ioan Ne ul e( 7n /uletinul Comi"iei i"tori e a Romniei( voi. I-4 .ucure#ti4 01;:4 p. 05 03D @interesante date privitoare la procesul avut 7n divanul domnesc cu v"duva #i iul vornicului Aupu pentru redo$7ndirea mo#iilor r"piteG. &lte date la I. Tanoviceanu4 Contri)u&iuni la )io-ra'iile unora din roni arii moldoveni( 7n Analele A ademiei Romne( ??-II4 Mem+ "e &+ i"t+( s. II4 013:4 p. ;D3 5 ;D<. 8. )n%urean u4 Tran" riere de do umente( 7n Anuarul li eului i al oalei omer iale M+ Zo-%lni eanu( Ia#i4 01==. Despre morm7ntul lui Neculce la mo#ia Pri%oreni4 vezi articolul lui Ioan 'tupcanul 7n Univer"ul( 01=:4 nr. 002 Unde e morm*ntul roni arului Ion Ne ul e N

EP(C& A)I .,MNC(-E&N)

NE,.&N

C&NT&C)*IN(

NI

&

A)I

C(N'T&NTIN

I. EP(C& A)I NE,.&N C&NT&C)*IN( 'l"$it de $oal" #i de $"tr7ne!e4 7ntr/o diminea!" de aprilie 0<:D4 Matei .asara$ 7#i d"dea su letul4 7ntins pe un jil!4 7n cerdacul palatului s"u din T7r%ovi#te. ."tr7nul domn4 care luptase victorios pe at7tea c7mpuri de lupt"4 care zidise 7n !ar" at7tea m"n"stiri4 care4 ajutat de cumnatul s"u )dri#te N"sturel4 d"duse un puternic impuls culturii na!ionale4 7nchidea pentru totdeauna ochii4 am"r7t. 'o!ia lui4 doamna Elina4 care/0 ajutase cu dra%oste4 credin!" #i ener%ie4 murise cu un an mai 7nainte. ,ana do$7ndit" la +inta se 7nveninase. Doro$an!ii #i seimenii pe care el 7i dusese la at7tea $iruin!e #i pe care/i !inuse 7n mare cinste4 lacomi dup" le uri mari4 se r"zvr"tiser" 7mpotriva. lui. Dup" moartea lui Matei .asara$4 p7n" la 7nsc"unarea lui Ner$an Cantacuzino4 adic" timp de ;D de ani4 se schim$" pe tronul L"rii ,omne#ti #ase domni 5 nici unul cu o domnie mai lun%" de patru ani. Invazia un%urilor 7n !ar"4 r"scoala s7n%eroas" a armatei de mercenari alc"tuit" din seimeni s7r$i #i din doro$an!i4 7n care 7#i v"zur" moartea c7!iva $oieri de runte 5 7ntre al!ii Dr"%hici4 iul Papei -istierul4 nepot prin mam" al lui Mihai -iteazul4 #i Papa .r7ncoveanu4 tat"l viitorului domn 54 precum #i lupte s7n%eroase 7ntre partidele de $oieri @a ."lenilor #i Cantacuzinilor4 despre care vom vor$i 7ndat"G 5 au tur$urat ad7nc !ara. Dac" la acestea mai ad"o%"m: participarea !"rii la campaniile turce#ti4 $irul c"tre Poart" din ce 7n ce mai ap"s"tor/5atunci 7n!ele%em de ce 7mprejur"rile n/au ost prielnice pentru munca de cultur". 7n viitoarea vremurilor neprielnice4 tipo%ra iile instalate cu at7ta %rij" de Matei .asara$ se irosiser". De la Matei .asara$ nu se mai cunoa#te nici o carte tip"rit" 7n Muntenia4 dec7t tocmai 7n epoca lui Ner$an Cantacuzino4 pe c7nd 7n Moldova4 tipo%ra ia4 adus" prin %rija mitropolitului Doso tei4 7#i 7ncepuse activitatea 7n 0<>= #i se 7ncheie cu captivitatea lui Doso tei 7n Polonia4 la 0<224 dat" care coincide 7n Muntenia cu moartea lui Ner$an Cantacuzino. 7n primul an al domniei lui Ner$an Cantacuzino4 0<>24 apare4 7n Muntenia4 dup" un lun% popas4 prima carte tip"rit" dup" epoca lui Matei .asara$: C!eia *n&ele"ului+ Domnia lui Ner$an Cantacuzino deschide ast el 7n Lara ,omneasc" 7nceputul unei epcci noi de cultur"4 care culmineaz" 7n domnia lui Constantin =<1

.r7ncoveanu. Este o epoc" 7n care elemente de cultur" veche4 intrate 7n descompunere 7nc" din epoca lui Matei .asara$C dispar4 iar altele4 care a$ia mijeau4 ajun% acum la deplin" 7n lorire. Cultura slav" din $iserica noastr" 5 cu toat" str"duin!a mitropolitului &ntim Ivireanu de a o re7nvia 5 dispare4 7n locul ei 7#i croie#te drumul in luen!a %receasc". Procesul de na!ionalizare al serviciului divin4 7nceput pe timpul lui Matei .asara$ #i -asile Aupu cu citirea Cazaniei 7n lim$a romn" la stran"4 ace un pas 7nainte su$ Ner$an Cantacuzino #i se continu" cu intensitate su$ Constantin .r7ncoveanu. 7n s 7r#it4 rolul de protectori ai cre#tin"t"!ii ortodoKe din ,"s"rit4 pe care #i/0 luaser" domnii romni dup" pr"$u#irea .izan!ului #i a statelor slave sud/dun"rene4 do$7n/de#te la 7nceputul veacului al ?-III/lea o str"lucire deose$it". Cultura romneasc" radiaz" departe peste hotarele ei p7n" la ara$ii din 'iria #i p7n" la ivirii din mun!ii Caucazului. Epoca aceasta are dou" aze: una de zece ani4 domnia lui Ner$an CantacuzinoC alta de ;< de ani4 domnia lui .r7ncoveanu. Ner$an Cantacuzino a ost un domn Ede o statur" uria#"4 cu ochii mari #i vocea de ti%ruF4 care introduse 7n !ar" ordinea #i lini#tea4 urm"rind cu str"#nicie 5 ne 7ncredin!eaz" Del Chiaro 5H E7mp"r!irea drept"!ii4 7ndr"zne! 7n hot"r7ri4 nemilos 7n eKecutarea poruncilorF4 trec7nd 7n aceast" privin!" chiar peste st"ruin!ele mamei sale. & pus repede cap"t intri%ilor #i dez$in"rilor interne prin str"#nicia dur" cu care a urm"rit partida ."lenilor. Dar la cap"tul unor 7nver#unate pri%oniri4 urmeaz" un act inal de %enerozitate4 de 7mp"care %eneral": c"s"toria iicei sale 'maranda cu 8ri%ore ."leanu4 iul celui care condusese partida vr"jma#". & domnit zece ani de r"m7nt"ri4 iindc" !ara era cuprins" 7ntre dou" mari ocuri: luptele dintre turci #i cre#tini. & ost un domn cu am$i!ii mari4 n"zuind4 ca #i Mihai -iteazul4 s" scuture ju%ul turcesc4 s" cucereasc" raialele Dun"rii4 s" 7ndemne la revolt" popoarele cre#tine din .alcani #i s" re7n iin!eze vechiul imperiu $izantin. P"stra prin capuchehaiele sale din Constantinopol $une rela!ii cu Poarta4 dar4 dup" 7n r7n/%erea turcilor la Mohacs4 intrase 7n le%"turi cu 7mp"ratul &ustriei4 Aeopold4 care/i d"duse lui #i 7ntre%ii sale amilii titlul de $aron al imperiului. Nutrind am$i!ii #i pl"nuiri imperialiste mari4 dar v7slind cu precau!ie 7ntre turci #i cre#tini4 Ner$an Cantacuzino a !inut c7rma statului zece ani. 7n istoria culturii romne#ti4 epoca lui este caracterizat"4 pe t"r7m reli%ios4 prin trium ul %recismului asupra slavonismului #i prin un pas mai departe 7n procesul de introducere a lim$ii romne 7n $iseric". Cultura slav"4 care 7nc" din epoca lui Matei .asara$ intrase 7n a%onie4 este acum stins". 7n 0<234 mitropolitul lui Ner$an Cantacuzino4 Teodosie4 constat": Ec" mul!i preo!i #i alalt cin $isericescF 5 adic" Ec"lu%"riiF4 nu Esunt putincio#iF Ede a cunoa#te or7nduielile #i !eremoniile4 nici cum a s" sluji tre$uieF4 din pricina Ene7nv"!"/turii #i ne7n!ele%erii lim$ii slavoneF. Este deci clar c" 7n Lara ,omneasc"4 ca #i 7n Moldova #i 7n &rdeal4 clerul nostru nu mai cuno#tea lim$a slav" 7n care era chemat s" o icieze ritualul. )n sin%ur cap luminat 7n aceast" epoc" vedea limpede drumul pe care tre$uia s" mear%" cultura noastr" reli%ioas". Era mitropolitul Doso tei. &cesta4 sprijinindu/se pe teKtele ' intelor 'cripturi #i ale ' in!ilor P"rin!i4 =>3

lucra cu os7rdie 7n Moldova la t"lm"cirea c"r!ilor de ritual 7n lim$a romn". Dar4 ie c" 7n acele vremuri tur$uri opera mitropolitului moldovean nu trecea Milcovul4 ie c" muntenii4 dintr/o m7ndrie "r" rost4 nu !ineau s" apuce pe drumul mitropolitului moldovean 5 apt este c" opera lui Doso tei nu a avut r"sunet 7n Lara ,omneasc". & tre$uit s" vie4 pe vremea lui .r7ncoveanu4 un str"in de neam 5 mitropolitul &ntim Ivireanul 5 pentru ca #i muntenii s" 7nceap" temeinic munca pentru na!ionalizarea serviciului divin. Mitropolitul muntean Teodosie scria4 cu %7ndul la o$7r#ia roman"4 c" muntenii #i moldovenii Etot dintr/o 7nt7n" cur"F. El o teaz" mai departe c" Enorodul nostru romnesc carele odat" #i el num"rat era 7ntru putearnicile neamuri...4 iar" acmu at7t de oc"rit iaste4 nice 7nv"!"tur" nice #tiin!" nice arm" nice le%i... 7ntru tot rodul ce s" pomene#te ast"z rumn nu iaste4 ce ... 7n "#ur7ndu/s" de la streini #i de la varvarie4 doar" #i de la vr"#ma#ii rodului nostru4 cer #i s" 7mprumuteaz" ... ( %rea #i dureroas" 7nt7mplare.F Ni cu toate acestea4 mitropolitul nu se 7ncumet" s" ac" mai mult dec7t s" *ntoar %( cum zice el4 adic" s" traduc" indica!iile tipicului4 Ede pre isvod %recescF4 7n lim$a romneasc". &t7t. TeKtul 7ns" 5 ru%"ciunile 5 pe care preotul sau diaconul tre$uia s" le rosteasc"4 acelea le/a l"sat mai departe 7n acea lim$" slavon" pe care clerul o citea4 dar n/o 7n!ele%ea. EIar" litur%hia toat" a o prepune pre lim$a noastr" #i a o muta4 nice am vrut4 nice am cutezat.F Muntenia r"m"sese pe vremea aceea 7n urma Moldovei. Pe c7nd Moldova cu mitropolitul Doso tei "cea un pas 7nainte 7n munca de introducere a lim$ii r"mne 7n altar4 Muntenia r"m7nea mai departe statornic" 7n tradi!ia p"str"rii lim$ii slave 7n $iseric". &$ia c"tre s 7r#itul domniei lui Ner$an Cantacuzino4 din ini!iativa domnului4 se ace un pas 7nainte 7n procesul de introducere a lim$ii romne 7n $iseric". MNT,E 'A&-I'M #i 8,ECI'M4 D,)M),I 'P,E M('C(-&. +ocarele de cultur" slav" din sudul Dun"rii erau de mult" vreme stinse. De acolo nu putea veni nimic pentru 7nt"rirea #i pentru 7nviorarea cultului 7n lim$a slav". 'in%urele centre slave ortodoKe4 de unde se puteau aduce teKte #i c"rturari4 erau atunci 7n ,usia4 care 7n urma cuceririi )crainei de la poloni se apropiase de %rani!ele romne#ti. Cele dint7i le%"turi dateaz" de pe vremea lui Matei .asara$ #i -asile Aupu4 c7nd pe scaunul mitropoliei din Uiev se urcase un iu de domn romn 5 moldovean #i muntean5 Petru Movil". 7n antil 0<<:4 stare!ul m"n"stirii 8lavaciocul din -la#ca4 -arlaam4 pornea pe drumul pe care al!ii 7l $"tuser" 7naintea lui. Din aceast" c"l"torie4 el a adus cu sine opera arhimandritului ucrainean Ioanichie 8aleato^sRi4 care 7#i "cuse studiile 7n &cademia lui Petru Movil" #i care era4 din 0<<:4 rector 7n #coala 7n care el 7#i des"v7r#ise studiile. 7n chiar anul 7n care stare!ul vl"scean sosea la Uiev4 8aleato^sRi pu$licase la A^o^4 cu ajutorul material al &nei Movil"4 iica lui Ieremia Movil" #i deci vara mitropolitului Petru4 o carte Oe<o O(.oe4 adic" Cer nou( sau4 ca s" dau titlul complet 7n romne#te: <Cer nou '% ut u "tele noi( adic" prea =>0

$la%oslovita +ecioara M"ria N"sc"toare de Dumnezeu cu minunile ei4 alc"tuit prin truda ieromonahului Ioanichie 8aleato^sRi4 rectorul #i e%umenul +r"!iei din UievF. Cartea are o pre a!" cu o dedica!ie c"tre &na Movil"4 m"ritat" cu no$ilul polon +otocRi4 #i poart" stema Movile#tilor. &ceast" carte4 con!in7nd minunile Maicii Domnului4 era destinat" de autor s" ie citit" Ede preo!i 7n $iseric"4 la utrenie4 pentru 7nv"!"tura oamenilor #i spre lauda Prea ' intei .o%orodi!e #i la prasnicile Maicii Domnului. Pot s" le citeasc" #i c"lu%"rii 7n $iserici.F 'tare!ul -arlaam a adus cu sine4 la 7ntoarcerea 7n !ar"4 un eKemplar dup" aceast" oper" #i a 7n%rijit s" se ac" traducerea 7n lim$a romn". Cinci ani mai t7rziu4 la 0<>=4 stare!ul -arlaam este ridicat pe scaunul mitropolitan al L"rii ,omne#ti #i prima lui %rij" este s" aduc" din ,usia tipar #i me#teri tipo%ra i. &st el4 cu material nou #i cu Edasc"li de tipo%ra ieF se re7n iin!eaz" imprimeria 7n .ucure#ti4 pe vremea lui Ner$an Cantacuzino. 7n aceast" tipo%ra ie s/a tip"rit4 7n anul 0<>24 traducerea mitropolitului de pe prima parte din opera lui 8aleato^sRi4 C!eia *n&ele"ului( care cuprinde o serie de 02 predici pentru duminici #i s"r$"tori mari @.otezul Domnului4 7nt7mpinarea4 -inerea PatimilorG. Aa at7t se reduce aportul rusesc 7n aceast" vreme. Mai mult nu se putea a#tepta atunci din aceast" parte a ortodoKiei. &ctivitatea cultural" a lui Petru Movil" d"duse desi%ur roade. .iserica rus" era z%uduit" atunci de mi#carea rasRolnicilor #i de lupta dintre !ar #i patriarhul Nicon4 care luase partea rasRolnicilor4 lupt" care se 7ncheie prin depunerea patriarhului. &$ia c"tre s 7r#itul domniei lui .r7ncoveanu4 c7nd domnul romn4 atras de aima lui Petru cel Mare4 este prins #i el 7n planurile ruse#ti4 7ncep ai no#tri s" $at" din nou drumurile spre Moscova. 7n aceste 7mprejur"ri a ajuns 7n Muntenia #i o copie a Sino$"i"ului de la Uiev4 un el de manual de #coal" tip"rit 7nt7ia#i dat" la 0<>D 7n Uiev de Inochentie 8hizel4 un %erman rusi icat4 elev al lui Petru Movil". TeKtul4 care 7ncepe cu ori%inea slavilor #i se continu" cu istoria Uievului p7n" la anul 0<>14 a ost tradus 7n lim$a romn" 7n aceast" epoc". Tot 7n vremea lui .r7ncoveanu s/a tradus #i ,ateri ul de la Lavra ,a er"Oa din Uiev4 care cuprinde minunile s in!ilor din Uiev4 Pateric atri$uit le%endarului cronicar rus Nestor #i tip"rit de acela#i Inochentie 8hizel. TeKtul romnesc cel mai vechi se p"streaz" 7ntr/un manuscris din 0>3:4 copiat de ieromonahul 'ilvestru de la m"n"stirea 'inaia. In luen!a ruseasc" era 7ns" contra$alansat" la noi de in luen!a %receasc". Numero#i e%umeni #i patriarhi %reci4 care veneau 7n !"rile noastre dup" mil" #i ajutoare 5 mul!i dintre ei cu studii "cute 7n universit"!ile italiene #i c"l"tori!i prin (ccident 5 aduceau cu ei toat" prestan!a culturii teolo%ice %rece#ti #i orizonturile lar%i pe care le d"dea contactul cu cultura &pusului. )rcarea pe tronurile !"rilor noastre a unor domni4 cunosc"tori de carte %receasc" 5 cum a ost 7n Muntenia Ner$an Cantacuzino #i Constantin .r7ncoveanu 5 a ost hot"r7toare 7n aceast" privin!". 7ntre slavism #i %recism4 cump"na s/a plecat 7n chip iresc spre %recism4 C),ENT)A IN+A)ENLEI 8,ECENTI. In luen!a %receasc" este veche #i s/a in iltrat la noi treptat. 7ncerc"rile lui .asara$a #i ale lui Mircea cel ."tr7n =>;

de a 7nnoda le%"turi directe cu .izan!ul n/au durat mult #i n/au putut da roadele a#teptate4 iindc"4 la trei decenii dup" ce a 7nchis ochii Mircea cel ."tr7n4 Constantinopolul a c"zut su$ loviturile turcilor #i cu el se pr"$u#e#te 7ntre% imperiul $izantin. Mai t7rziu4 c7nd cucerirea turceasc" s/a oprit la Dun"re #i Principatele romne se consolideaz" su$ suzeranitatea turceasc"4 o parte din pri$e%ii %reci4 care 7#i p"r"seau c"minurile #i rosturile lor din pricina ap"s"rii turce#tic 7ncep s" se 7ndrepte #i c"tre limanurile noastre. Cu deose$ire4 runta#ii clerului %rec4 mul!i chema!i chiar de domnii romni4 vin 7n Principatele dun"rene ortodoKe4 unde %"sesc ospitalitate %eneroas"4 unde iau parte activ" la opera de or%anizare a $isericii #i particip" chiar la via!a cultural" a neamului. Doi dintre ei4 8avril4 protul Muntelui &thos4 #i Matei4 mitropolit al Mirelor4 au avut4 dup" cum s/a v"zut4 un rol activ 7n istorio%ra ia !"rii. ( alt" 7mprejurare care a 7nlesnit 7n mare parte a luKul c"lu%"rilor %reci 7n !"rile noastre a ost o$iceiul 7nchin"rii m"n"stirilor. 7n n"zuin!a pioas" de a da un nim$ de s in!enie mai mare unda!iunilor lor #i de a pune la ad"post de vicisitudinile vie!ii tur$uri din Principate daniile4 ctitorii m"n"stirilor le/au 7nchinat ' 7ntului Munte sau patriarhiilor din ,"s"rit. ($iceiul acesta este 7ns" #i el oarte vechi la noi4 dup" cum s/a v"zut @p. ;>G mai sus. 7nc" din 0=104 7l 7nt7lnim 7n Maramure#. 7nchinarea m"n"stirilor s/a "cut 7ns" pe o scar" mai 7ntins" 7n Principate4 unde zelului credincios al $oierilor se ad"o%au ctitoriile numeroase #i daniile $o%ate ale domnilor4 pornite din n"zuin!a de a/#i chivernisi4 peste slava lumeasc"4 ericirea vie!ii viitoare. &t7t de mult se r"sp7ndise acest o$icei4 7nc7t pe la jum"tatea secolului al ?l?/ lea4 aproape 0a: din p"m7ntul Principatelor ,omne se a la su$ st"p7nirea patriarhiilor din (rient.0 Pentru administrarea m"n"stirilor 7nchinate4 vin la noi4 7n num"r din ce 7n ce mai mare4 c"lu%"ri trimi#i de patriarhiile (rientului sau de Muntele &thos. Ei introduc 7n m"n"stirile noastre4 mai cu seam" 7n epoca anariot"c o activitate literar" 7n lim$a %reac"C aduc din centrele de cultur" ale ,"s"ritului ortodoK manuscrise #i c"r!i %rece#ti ie#ite din teascurile vene!iene #i4 ad"o%7nd daniile "cute de domni #i $oieri4 7ntemeiaz" $i$lioteci $o%ate4 nu numai 7n c"r!i necesare serviciului divin4 ci #i 7n operele pro ane ale antichit"!ii clasice. Ni s/ au p"strat cataloa%ele c7torva $i$lioteci din m"n"stirile noastre4 ca de eKemplu4 catalo%ul4 alc"tuit 7n 0>;:4 al $i$liotecii instalat" de Nicolae Mavrocordat 7n m"n"stirea -"c"re#ti4 din care se poate vedea ce $o%"!ie de cultur" %receasc" se ascundea 7n chiliile acestor vechi loca#uri de ru%"ciune #i. c"rtur"rie. 3 alt" cale pe care a p"truns cultura %receasc" la noi4 7nainte de epoca anariot"4 a ost contactul direct al domnilor #i $oierilor no#tri cu lumea4 %reac" din +anar. 0 Cu timpul m"n"stirile 7nchinate4 conduse prin e%umeni %reci4 deveniser" un el de stat 7n stat4 destul de puternic4 iindc" 7n 02<=4 c7nd Uo%"lniceanu aduce le%ea seculariz"rii averilor m"n"stire#ti4 patriarhiile 5 sus!inute de c"lu%"rii %reci din !ar" 5 iz$utiser" s" c7#ti%e de partea lor %uvernele ,usiei4 &ustriei. Prin secularizare4 averile m"n"stire#ti au intrat 7n proprietatea statului4 care a luat 7n sarcina sa 7ntre!inerea #colilor #i a spitalelor. =>=

Potrivit vechilor capitula!iuni4 voievozii Principatelor romne tre$uiau s" se duc" cu suitele lor de $oieri la Constantinopol4 ca s" o$!in" 7nvestitura de la Poart". Dup" ce erau mazili!i de pe tron4 cei mai mul!i apucau tot drumul 'tam$ulului4 care putea s"/i duc" ori la moarte4 ori din nou pe tronurile pierdute4 7n Constantinopol4 veneau 7ns" 7n contact cu aristocra!ia %reac" din +anar4 care4 prin vaza #i trecerea de care se $ucura la Poart"4 putea s"/i ajute 7n inten!iile lor. Dar 7n r7ndurile acestei aristocra!ii se a lau mul!i 5 mai ales printre dre%"torii care intraser" 7n serviciul otoman 5cu o cultur" temeinic ormat"4 ie 7n #coala patriarhiei4 ie chiar 7n universit"!ile &pusului. &st el4 domni #i $oieri au prilejul4 7n Constantinopol4 s" pre!uiasc" superioritatea culturii %rece#ti #i s" caute a o transplanta la noi4 7ntr/o vreme 7n care cultura slavon" intrase 7n a%onie. &#a se eKplic" iin!area 7nv"!"m7ntului %recesc 7n #colile 7ntemeiate la noi 7nainte de epoca anariot". -asile Aupu 7nsu#i adusese4 pentru &cademia sa teolo%ic" din Ia#i4 doi mari c"rturari %reci: Nicolae Uerameus #i Pantelimon Ai%aridis4 ori%inar din Oios4 care/#i "cuse studiile 7n Institutul %re%orian EDe propa%anda ideF4 din ,oma4 o$!in7nd acolo doctoratul 7n teolo%ie #i ilozo ie. Domnii #i $oierii 7ncep4 cu timpul4 s" caute pro esori %reci pentru copiii lor. Duca/ vod" a adus la Ia#i4 pentru educa!ia iului s"u Constantin4 viitorul %inere al lui .r7ncoveanu4 pe Ioan Comnen @mai t7rziu c"lu%"rit #i ajuns mitropolit al DristreiG4 pe &zarie Ci%ala din 'antorini #i pe 'pandoni4 dicheo/ ilaK #i4 pe urm"4 retor al patriarhiei #i pro esor 7n #coala din +anar. &ce#tia au "cut din el: Ecel mai distins dintre 7nv"!a!i4 care posed" pe l7n%" domnie4 studii4 erudi!iune #i r7vn" pentru ele%an!" 7n stilF4 cum scrie &leKandru Mavrocordat EKaporitul _. ."tr7nul domn Constantin Cantemir a adus #i el la Ia#i pe Eremia Cacavela4 ori%inar din insula Creta4 care/#i "cuse studiile la Aeipzi% #i care 5 ne spune un contimporan 5 Eera #tiutor de lim$" elin"4 latin"4 e$raic" #i italian"4 instruit in #tiin!ele pro ane #i mai ales 7n ' 7nta 'criptur" #i oarte apt 7n arta elocven!ei #i amvonuluiF. Cacavela a ost pro esor #i la curtea domneasc" #i a 7ndrumat primii pa#i ai lui Dimitrie Cantemir 7n studiul clasicit"!ii elene #i al teolo%iei ortodoKe4 cu at7ta succes4 7nc7t a inspirat cea dint7i oper" a t7n"rului principe romn4 ap"rut" la Ia#i4 7n 0<12. Prin ace#ti pro esori %reci se de#teapt" 7n tinerele vl"stare ale $oierimii noastre dra%ostea pentru studiul clasicismului elen #i nostal%ia dup" #colile superioare ale Constantinopolului4 pe care 7ncep s" le cerceteze cu r7vn". 7nc" de la 7nceputul secolului al ?-TI/lea4 ,adu Mihnea4 7nainte de a se 7ndrepta c"tre limanurile -ene!iei4 #i/a des"v7r#it cultura 7n m"n"stirea Iviron din Muntele &thos. Nicolae Milescu a cercetat4 7n tinere!ea sa4 #colile din Constantinopol4 unde a avut ca pro esor pe 8avril -lasie4 Esapiens vir ac piusF4 cum 7l nume#te el mai t7rziu. 'tolnicul Constantin Cantacuzino4 7nainte de a/#i 7m$o%"!i cultura 7n )niversitatea din Padova4 a stat la Constantinopol4 unde a avut ca pro esor pe renumitul 8herasim -lahos din Creta. 7n s 7r#it4 dup" cum se va vedea la locul s"u4 #i Dimitrie Cantemir4 dup" instruc!ia %receasc" primit" 7n casa p"rinteasc"4 #i/a des"v7r#it cultura 7n mediul cosmopolit al Constantinopolului. 0 D. ,nsso4 Studii i"tori e -re o#rom%ne( II4 p. D;D. Tot acolo despre operele teolo%ico/ ilozo ice ale lui Duca4 p"strate 7n ms. 002=4 0> din .i$lioteca M"n"stirii Aavra de la ' . Munte. =>D

&st el4 7n a doua jum"tate a secolului al ?-II/lea4 ajun% ai no#tri s" priveasc" dincolo de z"rile ortodoKiei slave4 c"tre culmile 7nalte ale ortodoKiei $izantine #i dincolo de ea4 c"tre cultura clasic" %receasc". Con#tiin!a aceasta despre superioritatea culturii clasice %rece#ti era puternic 7nr"d"cinat" la curtea domneasc" din .ucure#ti 7n ultimele decenii ale veacului al ?-II/lea4 c7nd scaunul !"rii era ocupat de Ner$an Cantacuzino #i de nepotul s"u Constantin .r7ncoveanu4 am7ndoi cunosc"tori de carte %receasc" 04 Ea este clar eKprimat" prin %lasul celui mai mare c"rturar muntean al timpului 5 care este 7n acela#i timp ratele domnului 5H stolnicul Constantin Cantacuzino: E... (arec7nd 7n vremile vechi4 ei prea mari oameni au ost #i at7ta 7ntru 7nv"!"tura c"r!ilor #i a #tiin!elor au ost procopsi!i #i at7ta 7ntru vitejii au ost ispiti!i #i ale#i4 #i at7ta 7ntru 7n!elepciunea @ iloso iaG lumeasc" de iscusi!i4 c7t nici un neam4 nici o lim$" pe lume4 niciodat" ca ei n/au st"tut4 precum sin%r Pavel apostolul de 7n!elep!ia lor m"rturise#te la Corinteni( poslania 7nt7i;4 cap. I4 zic7nd: VIudeii semn cer #i elinii 7n!elepciune caut" c4 #i de la carii nu numai alte roduri au luat 7nv"!"turi #i o$iceie4 ci #i acei romani... au trimes la &tena de au luat le%i #i or7nduial"4 ca s" #tie cum s" poat" oc7rmui politica #i domnia lor. De acolo dar"4 7nt7i #i de la aceia vrednicie a lor ie#ise acel cuv7nt #i aceia ce se zice c" tot cine nu este elin este varvar ... (dat" to!i eciorii oamenilor celor mari #i a domnilor romani mer%eau4 trimi!7ndu/i p"rin!ii lor4 7n Elada4 la &tena4 de 7nv"!au carte %receasc"4 #i 7n #tiin!e acolo se procopseau des"v7r#it4 #i mul!i oameni mari #i domni4 un Pompeiu "l Mare #i Li!eron #i al!ii nenum"ra!i4 #i 7mp"ra!i4 cum &u%ust Cezar4 Traian4 &drian ... etc ...F T"r7mul era ast el pre%"tit 7n a doua jum"tate a veacului al ?-II/lea4 pentru o ad7nc" pre acere 7n via!a cultural" a neamului nostru. Aim$a %reac" deschidea deci pentru poporul nostru4 ale c"rui z"ri de cultur" useser" p7n" atunci 7nchise 7n p7cla slavonismului4 o lar%" perspectiv"4 c"tre ilozo ia #i literatura clasicit"!ii eline4 care 7n apus alc"tuia4 al"turi de cultura latin"4 temelia rena#terii. Elenismul ap"rea dar pentru (rientul ortodoK4 ceea ce usese latina pentru (ccidentul catolic4 #i4 precum 7n &pus 7nv"!"m7ntul se preda 7n cole%iile iezuite 7n lim$a latin" a $isericii4 tot ast el urma ca #i 7n (rient4 7nv"!"m7ntul s" se predea 7n lim$a %reac". ( 7ncercare de rena#tere pe temeliile elenismului 5 aceasta a ost pro$a$il inten!ia pentru care ratele stolnicului4 domnul Ner$an Cantacuzino4 care #tia #i el $ine %rece#te4 a creat la .ucure#ti4 7n 0<>14 o &cademie4 cum o numesc documentele timpului4 7n care lim$a de predare era lim$a %reac". Ncoala unc/ 0 Ner$an Cantacuzino4 ca #i ceilal!i ra!i ai s"i4 primise 7n casa p"rinteasc" o aleas" ins/ truc!ie 7n lim$a %reac"4 pe care o m7nuia ele%ant4 =up" cum se vede din scrisul s"u4 7n care se strecoar" uneori #i o aleas" duio#ie4 ca de eKemplu4 7n scrisoarea adresat" unui prieten4 ia moartea unei vechi simpatii a tinere!ii sale4 doamna lui Duca/vod"4 care murise la Constan/ tinopol4 p"r"sit" de to!i: E(are numai pentru ericire tr"ie#te prietenia #i 7n nenorocire piereIF .Hurmu8aOi( ?I-4 partea I4 p. ;:1W. ; S ri"oarea A$o"tolului ,avel %tre orinteni+ =>:

!iona la m"n"stirea ' 7ntul 'ava4 pe locul unde se %"se#te ast"zi statuia lui Mihai -iteazul4 7n a!a palatului )niversit"!ii. &vea pro esori vesti!i 7n lumea (rientului %rec4 pl"ti!i cu salarii din ondurile vistieriei4 precum: Ion Comne/nul4 care "cuse studii de teolo%ie #i medicin" 7n Italia4 care a tradus din lim$a latin" 7n lim$a %reac" [opct usTavoiotc4 S Ua $o %in&a( #i care mai t7rziu4 c"lu%"rindu/se4 a ajuns mitropolit al Dristrei su$ numele de Ierotei. El preda #tiin!ele izico/naturale. )n altul4 poate chiar directorul #coalei4 a ost 8herman de Nissa4 ost mai 7nainte director al &cademiei %rece#ti din Con/stantinopol4 pe care a p"r"sit/o 7ntr/o atmos er" de intri%i4 dar care a %"sit la curtea lui Ner$an/vod" 7n!ele%erea #i pre!uirea cuvenit"4 c"ci el este Eprea 7n!eleptul dintre dasc"li ales si arhiereuF4 care a ajutat la traducerea .i$liei din 0<22. Pe aceast" linie a elenismului se dezvolt" cultura romneasc" #i su$ .r7ncoveanu4 care 7nt"re#te cu or!e noi &cademia %receasc". II. EP(C& A)I .,MNC(-E&N) Epoca lui .r7ncoveanu4 de#i este4 7n multe privin!e4 continuarea epocii lui Ner$an Cantacuzino4 aduce totu#i elemente noi de 7mprosp"tare #i reprezint" culmea cea mai 7nalt" a culturii vechi romne#ti 7n Muntenia. Constantin .r7ncoveanu a ost ales domn 7n anul 0<224 dup" moartea nea#teptat" a lui Ner$an Cantacuzino. )n cronicar contimporan ne/a zu%r"vit4 cu detalii interesante #i pitore#ti4 7mprejur"rile 7n care .r7ncoveanu s/a urcat pe tronul L"rii ,omne#ti. Trupul lui Ner$an Cantacuzino z"cea 7nc" ne7n%ropat4 c7nd $oierii cu mitropolitul !"rii4 Teodosie4 #i cu patriarhul Ierusalimului4 Dionisie4 se 7ntrunir" la s at 7n sp"t"ria cea mic"4 Ecare/i zic cu steleF4 ca s" alea%" un nou domn. Teama ca nu cumva 7n luptele cr7ncene dintre nem!i #i turci s" se iveasc" tur$ur"ri 7n jurul scaunului domnesc #i s" aduc" pa%u$" #i pustiire !"rii4 i/a unit pe to!i 7ntr/un sin%ur %hid #i i/a "cut s" se opreasc"4 7n ale%erea lor4 asupra lui .r7ncoveanu4 care se tr"%ea din neamul lui Matei .asara$ #i era4 dup" mam"4 nepotul domnului decedat. E7l chemar" 5 poveste#te cronicarul 5 pe Constantin Ao%o "tul .r7ncoveanu de la curte4 c" r"m"sese acolo4 #i poruncir" s" aduc" comisul al doilea4 cal domnesc. Ni 7ndat" ce sosi acolo4 ziser" cu to!ii: V Ao%o ete4 noi cu to!ii pohtim s" ne hii domn c. El zise: V Dar ce a# vrea eu cu domniaI De vreme ce ca un domn s7nt la casa mea4 nu/mi tre$uie#te s" iu c. Iar" ei ziser": V Ne ru%"m nu l"sa !ara s" intre al!i oameni sau r"i4 sau ne$uni4 s" o strice4 ci iic. Ni/0 luar" de m7ini4 #i/0 7mpin%eau de spate4 #i acolo iind #i un cape%iu pentru tre$i 7mp"r"te#ti4 7l duser" #i pe el la mitropolie. &colo l/au 7m$r"cat cu ca tan4 #i4 dup" ce s/a 7ndeplinit sluj$a cuvenit" la asemenea 7mprejur"ri4 7ntorc7ndu/se cu alaiul domnesc4 cu scutari4 cu tr7m$i!a#i domne#ti #i turce#ti4 a desc"lecat la palat4 dinaintea $isericii domne#ti. Intr7nd apoi 7n $iseric" #i urc7ndu/se 7n scaun4 a luat cuv7ntul4 zic7nd: V Dumneavoastr"4 $ine #ti!i to!i c" eu am ost la casa mea ca un domnC tr"it/am cum am vrut4 nimica hpsin/ =><

du/mi4 #i domnia aceasta eu nu o pohtesc ca s"/mi 7nmul!esc %rijile #i nevoile4 ci dumneavoastr" m/a!i pohtit #i "r" voia mea m/a!i pus domn4 7n vremi ca acestea tur$urate4 7nconjurate de o#ti #i de vr"jma#i. Ci dar acum tre$uie#te s" ie cu voia tuturorc. Aa acestea to!i cei de a!" au r"spuns: V To!i vroim4 to!i pohtime cF Ni solemnitatea se 7ncheie cu jur"m7ntul de credin!" al $oierilor a!" de noul domn. Demnul care 7#i 7ncepea ast el c7rmuirea4 cu st"ruin!a $oierilor !arii. #i/a 7mplinit n"dejdile puse 7n el. -remurile erau 7ntr/adev"r vitre%e: turcii st"p7neau4 dup" cum spune 8ri%ore )reche4 Edou" p"r!i de p"m7ntF4 adic" &sia4 & rica #i o $un" parte din EuropaC la malurile Nistrului4 t"tarii a$ia a#teptau porunca s" se reverse 7n !ar" dup" ja 4 p7rjol #i ro$iC iar la %rani!ele !"rii p7lp7iau l"c"rile r"z$oiului 7ncins 7ntre cre#tini #i turci4 r"z$oi care s/a terminat 7n olosul Casei de &ustria4 prin pacea de la Carlovitz @0<11G. Ca #i contimporanul s"uZ cronicarul Miron Costin4 care o ta pentru aceste Ecomplite vremi de acumFP .r7ncoveanu4 prins de ad7nc" 7n%rijorare pentru !ara #i poporul s"u4 caracterizeaz" #i el 7ntr/o scrisoare timpul s"u: Enu ne %7ndim s" hie mai ost vreodat" %reu p"m7ntului acestuia ca acumF 0. Con#tient de primejdiile care p7ndeau !ara 7ntre cele dou" ta$ere uria#e4 el a dus o politic" 7n!eleapt": p"str7nd rela!iile tradi!ionale cu Poarta4 se str"duia totu#i s" 7ntre!in" le%"turi de prietenie cu !"rile cre#tine4 de care/0 apropia comunitatea credin!ei. 7n ;< de ani4 c7t a domnit4 a iz$utit4 cu mici eKcep!ii4 s" p"streze pacea #i lini#tea 7n !ar" #i s"/i asi%ure prosperitatea. Din punct de vedere cultural4 epoca lui .r7ncoveanu4 care reprezint" punctul culminant al unei evolu!ii de dou" veacuri4 7n "!i#eaz" o interesant" 7ncruci#are a dou" in luen!e di erite: una venit" direct din (ccidentul catolic #i romanic: in luen!a italian"4 iar alta venit" din sud/ r"s"ritul ortodoK: in luen!a %receasc". IN+A)ENL& IT&AI&NJ. Ae%"turile noastre cu Italia s7nt4 ire#te4 mai vechi. A"s7nd la o parte umani#tii4 %eo%ra ii #i c"l"torii italieni4 care au colindat #i prin melea%urile noastre #i care au adus 7n Italia ideea ori%inii noastre romanice4 #i m"r%inindu/ne numai la contactul nostru cu p"m7ntul #i cultura Italiei4 tre$uie s" pomenim4 mai 7nt7i4 dele%a!ia lui &leKandru cel .un la consiliul din +loren!a4 7n runte cu popa 8ri%ore4 ajuns mitropolit al Moldovei4 protopopul Constantin #i $oierul Nea%oe. 'e cunosc apoi rela!iile lui Nte an cel Mare cu senatul -ene!ieiC studiile lui ,adu Mihnea 7n -ene!ia4 su$ suprave%herea m"tu#ii sale Marioara &dorno -alar%aC drumurile lui Petru Cercel4 poet #i pretendent la tron #i4 7n s 7r#it4 pri$e%ia lui Petru Nchiopul cu iul #i iicele sale4 c"s"torite 7n cetatea la%unelor. Dar rela!iile politice #i culturale ale !"rilor noastre cu -ene!ia n/au ost niciodat" a#a de accentuate ca pe vremea lui .r7ncoveanu. 'olii lui $"teau drumurile mereu p7n" la -iena #i p7n" 7n Italia. 7n 0>304 papa Clement al ?l/lea asi%ura 7ntr/o scrisoare pe domnul romn despre pre!uirea lui deose$it" #i despre $una lui voin!"C iar am$asadorii vene!ieni 7n Constantinopol4 Aorenzo 'oranzo #i .ailo &scanio 8iustiniani4 comunicau 0 Hurmu8a !i( ?4 p. 0:02. 'crisoarea din 0>3D. =>>

do%elui4 7n 0>3=4 eKcelentele lor le%"turi cu .r7ncoveanu. 7n $o%ata #i puternica cetate a la%unelor4 unde avea dealt el #i un a%ent al s"u4 7#i trimisese .r7ncoveanu4B 7n ultimii ani %rei ai domniei sale4 c7nd se sim!ea p7ndit de l"comia vizirilor #i minat de intri%ile alor s"i4 o $un" parte din avere: peste o jum"tate de milion de taleri4 depu#i la .anca pu$lic" a -ene!iei4 cu o do$7nd" de =X #i DX. Coresponden!a lui cu cre#tinii se "cea prin vene!ieni. Depe#ele la curtea austriac" le trimiteau ai no#tri prin dra%omanul vene!ian la -iena4 Marcantonio Mamucca della Tore4 cu care se pare c" .r7ncoveanu se #i 7nrudea4 iar le%"turile cu principele Eu%eniu de 'avoia se "ceau tot printr/un italian4 &loise -olde4 t7lmaci de lim$a turc" #i %reac" la -iena. 7n palatul din .ucure#ti al domnului4 pe l7n%" $oierimea p"m7ntean" 7m$r"cat" 7n lun%i straie orientale4 se 7nt7lneau #i c7!iva reprezentan!i ai culturii italiene4 7m$r"ca!i dup" moda oriental" 7n ca tane de atlaz 5 ca s" nu trezeasc" privirile $"nuitoare ale turcilor ce veneau aproape zilnic la curte 5 dar care p"strau4 totu#i4 dup" moda occidental": peruca4 p"l"ria4 cravata #i $astonul indian. &ce#ti str"ini se a lau 7n serviciul permanent al domnului #i erau mai to!i oameni de cultur" serioas" pentru vremea lor. &st el doctorul PPlarino4 recomandat lui .r7ncoveanu de c"tre $ailul -ene!iei4 era cunoscut prin lucr"rile sale #tiin!i ice4 pu$licate 7n lim$a latin" #i italian"C cea mai 7nsemnat" este un tratat pu$licat 7n lim$a latin" la -ene!ia @0>0:G4 despre altoirea 7mpotriva variolei. 'e pare c" este primul care a practicat aceast" metod". PPlarino se sta$ilise 7n .ucure#tiC se 7nsurase la noi #i devenise protomedicul cur!ii lui .r7ncoveanu4 pun7nd 7n aceast" calitate4 su$ in luen!" vene!ian"4 $azele primului spital romnesc4 Col!ea. & 7nso!it pe .r7ncoveanu4 7n 0>3=4 7n c"l"toria la &drianopol4 unde usese chemat de sultan4 #i a stat 7n serviciul domnului romn p7n la 0>004 c7nd a luat asupr"/#i sarcina de consul vene!ian la 'mirna. N/a stat 7ns" mult 7n aceast" unc!iune4 iindc" la 0>0: 7l %"sim la -ene!ia4 tip"rindu/#i cartea despre altoirea 7mpotriva variolei4 iar trei ani mai t7rziu4 moare la Padova. 'uccesorul s"u a ost doctorul .artolomeo +errati4 care purta #i titlul de conte #i a c"rui amilie se 7nt7lne#te 7n documentele noastre p7n" la s 7r#itul veacului al ?-III/lea. ( alt" i%ur" interesant" de la curtea lui .r7ncoveanu era 8eor%e Maiota4 un %rec cu studii "cute 7n ,oma #i -ene!ia #i care ajunsese pro esorul de lim$a latin" #i %reac" al copiilor lui .r7ncoveanu. Aa ace#tia se ad"o%a ostul paroh al coloniei %rece#ti din -ene!ia4 Ioan &$ramios4 sco$or7tor dintr/o amilie de cor io!i4 care tip"rise acolo 7n lim$a %reac" un ciclu de c"r!i $iserice#ti #i4 adus de .r7ncoveanu4 7ndeplinea misiunea de predicator al cur!ii #i pro esor la &cademia %receasc" din .ucure#ti4 7n s 7r#it4 i%ura cea mai interesant" era secretarul de lim$i occidentale al domnului4 lorentinul &nton M"ria del Chiaro4 pe care #u%u$e!ii s"i contimpo/ rani 7l porecliser"4 pentru a!a lui ro#covan": EcurcanulF. El a pu$licat mai t7rziu4 dup" uciderea lui .r7ncoveanu4 7n 0>024 la -ene!ia4 7n atelierele cunoscutului tipo%ra &ntonio .ortoli4 interesantele lui memorii: I"toria delle modeme rivolu8ioni della Vala !ia( on la de" ri8ione del $ae"eE natura( o"tumi( riti e reli-ione de-li a)itantiE anne""avi la tavola to$o-ra'i a di Uuella $rovin ia ... =>2

Prin ace#tia4 #i mai ales prin unchii s"i4 Constantin #i Mihail Cantacu/zino4 .r7ncoveanu a lase despre rumoasa 7n lorire cultural" #i artistic" a Italiei4 unde a trimis pentru studii #i c7!iva $ursieri. Documentele timpului ne/au p"strat numele unora din ace#ti $ursieri4 care se pare c" erau elevi ai &cademiei %rece#ti din .ucure#ti: ,"ducanu Cantacuzino4 nepotul s"u @ iul lui Constantin CantacuzinoG4 Palade Damian ,omnul4 care a devenit apoi un latinist de seam" al timpului s"u4 7nchin7nd lui .r7ncoveanu o poem" latin"4 #i doi %reci4 &nton 'trati%os #i 8heor%he OPpomenas din Trapezunt4 care a "cut studii str"lucite de medicin" la Padova cu cele$rul pro . dr. -allisnieri. OPpomenas 5H dup" cum a l"m de la Del Chiaro 5 dup" z%uduitoarea dram"4 care a pus cap"t vie!ii lui .r7ncoveanu #i a copiilor s"i4 a r"mas credincios4 cu primejdia vie!ii4 pe l7n%" nenorocita doamn" #i 7ndureratele principese #i a luat drumul &pusului4 pentru a salva ceea ce se mai putea din averea depus" la $"ncile din -iena #i -ene!ia. N"zuin!a de a trimite tineretul s" se lumineze 7n !"rile de cultur" ale &pusului4 mai ales 7n Italia4 prinsese r"d"cin" #i 7n su letul $oierimii noastre. )nul din cole%ii de studii la Constantinopol ai stolnicului Constantin Cantacuzino4 Matei Cre!ulescu4 l"sa cu lim$" de moarte 7n diata lui c"tre urma#i Eca s"/mi ac" acest mare $ine ce/0 doresc din tot su letul mieu ca s"/mi 7nvea!e copila#ii #i s"/i striineze pentru carte4 de s" va putea ... a#a m" ro%4 pentru mare numele Domnului Oristos4 s" mi/i pedepseasc" 0 mai v7rtos la latineasc" #i la italienea" %=:+ Ca o consecin!" ireasc" a acestor le%"turi cu Italia4 se v"de#te4 7n epoca lui .r7ncoveanu4 o u#oar" und" de in luen!" italian" 7n arta #i literatura noastr". &,T&. 'e #tie c" .r7ncoveanu4 care avea o avere imens"4 a ost un mare iu$itor de art" #i ziditor de $iserici #i palateC amintim doar pe cele mai 7nsemnate: m"n"stirea Ourez4 $iserica ' . 8heor%he4 palatul de la Potlo%i4 de la Mo%o#oaia4 de la m"n"stirea .r7ncoveni #i cel de la Doice#ti. Cei ce au studiat arhitectura cl"dirilor din epoca lui .r7ncoveanu au %"sit4 cu toat" varietatea acestor cl"diri4 un Earmonios stil ori%inalF4 pe care l/au denumit "tilul )r*n ovene" #i 7n care au surprins4 pe vechiul ond $izantin4 o in luen!" italian"4 7n special a stilului $aroc4 caracterizat prin mul!imea ornamentelor. Cl"dirile lui .r7ncoveanu nu mai s7nt4 ca cele vechi4 ni#te adev"rate ort"re!e cu ziduri %reoaie #i 7nalte4 cu erestre mici #i strimte4 ca s" ereasc" pe cei din interior de %loan!ele du#manilor4 ci s7nt cl"diri spa!ioase4 cu erestre lar%i care aduc lumin" #i aer proasp"t #i care deschid ochilor perspectiva unui peisaj sau a unei %r"dini de 7nc7ntare #i de lini#te odihnitoare. Del Chiaro4 descriind palatul lui .r7ncoveanu4 cl"dit din piatr"4 cu o impozant" scar" de marmor"4 cu s"li mari $oltite4 cu pridvor sus!inut la mijloc de un r7nd de coloane4 ne vor$e#te #i de %r"din"4 care e de toat" rumuse!ea #i are orm" p"trat"4 7n "til italian+ 7n mijlocul ei4 .r7ncoveanu cl"/ 0 A $ede$"i( din %recescul jtai'eu l4 7nsemna 7n lim$a veche a in"trui+ = N. I o r % a4 Do umente $rivitoare la 'amilia Canta u8ino( p. ;3< 5 ;3>. =>1

dise Eun oi#or4 unde lua pr7nzul #i/#i "cea siesta dup" mas"4 7nconjurat de straturi de loriF. Cl"dirileB lui4 m"n"stiri #i palate4 se distin% prin rumuse!ea #i ele%an!a ornamentelor: su$ stra#ina de #indril"4 $r7ne 7n lorite4 erestre 7ncadrate 7n podoa$e de runze4 lori #i ructe #i 5 ceea ce denot" tot o in luen!" occidental" 7n arhitectura palatelor lui: lo%iile 7n stil italian. Chiar #i 7n decorarea interioar" a palatelor se resimte in luen!a italian". )nchiul domnului4 stolnicul Constantin Cantacuzino4 7n anii tinere!ii sale de student la Padova4 v"zuse 7n palatul do%ilor4 zu%r"vite4 pe pere!ii s"lilor4 scenele importante din ascensiunea repu$licii lui 'an Marco #i admirase cu deose$ire cadrul 7n care -eronese imortalizase %loria -ene!iei4 copiind 7n carnetul s"u de student inscrip!ia: E,o$ur imperiiF. .r7ncoveanu4 dup" 7nt7lnirea cu sultanul din 0>3=4 c7nd i se p"rea c" domnia lui este de initiv a#ezat" #i c" vor urma zile senine de pace #i %lorie4 puse s" i se zu%r"veasc" #i lui4 pe zidurile palatului de la Mo%o#oaia4 scena plec"rii sale la &drianopol4 7nt7lnirea cu sultanul #i 7ntoarcerea spre .ucure#ti. 'e pare c" in luen!a picturii italiene era pe vremea aceea ceva mai r"s/p7ndit" 7n Muntenia. Del Chiaro pomene#te de ratele unui ne%ustor muntean4 cunoscut 7n -ene!ia4 iindc" eKporta acolo m"r uri din -alahia.care copiase pe timpul #ederii sale 7n cetatea la%unelor a#a de $ine unele picturi $iserice#ti4 c"4 7ntorc7ndu/se 7n !ar"4 a zu%r"vit diverse icoane4 7ntre care pe ' . +rancisc 7n%enuncheat4 primind sti%matizarea. E&ceast" icoan" 5H adao%" Del Chiaro 5 se poate vedea pe altarul $isericii catolice din T7r%ovi#te.F AITE,&T),&. Aa curtea lui .r7ncoveanu se mai a la #i un astrolo%4 Ioan ,omanul4 sau Ioan +r7ncul4 care avea sarcina de Ea se 7nchinaF domnului4 la iecare 7nceput de an4 cu c7te un calendar de preziceri privitoare la evenimentele politice ce se vor des "#ura5alc"tuit dup" acele Io-lietti novelli( de care era plin" Italia secolului al ?-II/lea #i care se aduceau 7n !ar" prin stolnicul Const. Cantacuzino. Ni nu erau aceste calendare sin%urele c"r!i de o$7r#ie italian" la curtea lui .r7ncoveanue 7n 0>334 apare 7n tipo%ra ia de la 'na%ov4 Iloarea darurilor( dup" un teKt %recesc adus din Muntele &thos4 de un $oier al lui .r7ncoveanu. Prototipul acestei c"r!i este4 dup" cum s/a v"zut @p. 0;:G4 una din cele mai r"sp7ndite opere medievale de s aturi morale #i pove#ti4 alc"tuit" 7n sec. al ?lII/lea4 7n .olo%na4 de c"tre un c"lu%"r ranciscan4 Tommaso 8oz/zadini: Iiore di Virtit+ 7n 0>0= se tip"re#te tot la 'na%ov vestitul roman antastic al lui &leKandru cel Mare 5 Ale7andria 5 care4 de#i tradus" 7ntr/o epoc" anterioar" din s7r$e#te4 c . mai sus4 p. 0==4 are 7ns" la $aza ei o versiune italian". Ni 7n s 7r#it4 7n acela#i an4 apare la 'na%ov o alt" carte4 ,ilde Iilo"o' eti( o colec!ie de maKime care usese tradus" 7n italian" de Del Chiaro4 dup" un teKt ori%inal rancezC din italian" 7n %rece#te4 de unul dintre reprezentan!ii coloniei %rece#ti din -ene!ia4 adus la curtea lui .r7ncoveanu4 predicatorul Ioan &$ramios4 #i din %rece#te 7n romne#te de mitropolitul &ntim Ivireanul 7nsu#i. Dar aceste le%"turi cu (ccidentul nu puteau i nici prea multiple4 nici prea intense. Nu puteau i4 iindc"4 pe de o parte4 $"nuit de turci c" st" 7n le%"tur" cu cre#tinii4 .r7ncoveanu se sim!ea spionat 7n mi#c"rile sale4 iar pe =23

de alt" parte4 ortodoKismul nostru 7l le%a mai mult de elenismul scaunelor patriarhale din (rient. IN+A)ENL& 8,ECE&'CJ. 7n a doua jum"tate a veacului al ?-II/lea4 se petrecu o ad7nc" pre acere 7n via!a de cultur" a neamului nostru. 'lavonismul din principatele dun"rene intrase 7n a%onie4 nemai iind alimentat de ocarele de cultur" din sud4 care se stinseser" su$ ap"sarea turceasc". Dar la acea r"sp7ntie din via!a $isericii noastre4 nu toate c"r!ile de ritual se %"seau transpuse 7n lim$a na!ional" #i nu useser" transpuse 7nc"4 iindc" pro$lema traducerii se complica4 dup" cum vom vedea mai t7rziu4 cu o pro$lem" de ordin litur%ic #i muzical. Ne %"sim4 dar4 7ntr/o epoc" de tranzi!ie4 7n care4 lim$a romn" ne iind deplin pre%"tit" s" ia locul lim$ii slavone4 se sim!ea nevoia de a se introduce 7n $iserici serviciul divin 7n orma %receasc"4 ceea ce p"rea cu at7t mai iresc4 cu c7t litur%hia %reac" era izvorul litur%hiei slavone. & r"sp7ndi cunoa#terea lim$ii %rece#ti 7n poporul nostru4 7nsemna deci4 pentru acea vreme4 7n primul r7nd4 a 7nt"ri $iserica #i via!a reli%ioas" a poporului. Dealt el4 .r7ncoveanu putuse a la4 prin stolnicul Constantin Cantacuzino4 de ce mare cinste se $ucura lim$a #i cultura %reac" chiar 7n Italia catolic"4 & pune $azele elenismului la noi 7nsemna dar4 7n al doilea r7nd4 a ridica nivelul poporului4 introduc7ndu/0 7n ritmul culturii clasice. 'u$ impulsiunea acestor dou" preocup"ri4 .r7ncoveanu reor%anizeaz"4 7n al doilea an al domniei sale4 #coala %receasc" din .ucure#ti4 7ntemeiat" de Ner$an Cantacuzino 7n m"n"stirea de la ' . 'ava4 pe locul unde se a l" ast"zi )niversitatea noastr" #i statuia lui Mihai -iteazul. Pentru conducere4 el aduse 7n .ucure#ti pe 7nsu#i directorul #coalei %rece#ti din Constantinopol4 pe 'evastos Uimenitul4 ori%inar din Trapezunt4 ost elev al lui &leKandru Mavrocordat0 7n #coala patriarhiei din Constantinopol4 care 7#i des"v7r#ise studiile 7n universit"!ile din Italia. .r7ncoveanu 7l pre!uia a#a de mult pentru cultura lui4 7nc7t4 ne spune un contimporan4 7l a#eza la mas" Emai sus de to!i $oieriiF4 Ecinste 5 adao%" Daponte 5 pe care un alt domn la un alt pro esor n/a dat #i nici nu d"F. 'evastos Uimenitul4 care suprave%hea imprimarea c"r!ilor %rece#ti de sluj$"4 care a redat4 7n %reaca vul%ar"4 tratatul despre virtu!i #i vi!ii al lui &ristotel #i a alc"tuit *nv%&%turi do-mati e a /i"eri ii R%"%ritului 7n lim$a %reac" @0>3=G4 a c7rmuit #coala p7n" la anul 0>3;4 c7nd a murit. Dup" hrisovul dat de .r7ncoveanu 7n septemvrie 0>3;4 num"rul pro esorilor tre$uia s" ie de trei4 Ereputa!i prin reli%iozitate #i moravuri $uneF. Orisovul ne/a transmis #i pro%ramul acestei #coli4 din care se poate vedea caracterul instruc!iunii pe care o c"p"ta 7n aceast" #coal" superioar" tineretul de acum mai $ine de ;33 de ani. 7nv"!"m7ntul avea mai 7nt7i un caracter ilozo ic. Primul pro esor tre$uia s" predea: lo%ica4 retorica4 psiholo%ia #i meta izica4 7n al doilea r7nd4 #coala avea un caracter ilolo%ic #i istoric4 c"ci se cerea s" se citeasc" #i s" se interpreteze: tra%ediile lui 'o ocle #i Euripide4 discursurile 0 Tat"l primilor domni anario!i. =20

lui Demosthenes4 Plutarh4 Tucidide4 ?eno on4 a$ulele lui Esop. Ncoala avea apoi #i un caracter #tiin!i ic4 iindc" se mai preda: astronomia4 acustica izic"4 izica4 meta izica: Edespre na#terea lucrurilor #i des acerea lorF #i matematica lui Pita%ora. Pro%ramul #coalei v"de#te4 7n s 7r#it4 preocuparea de a a#eza 7n acela#i timp cultura tineretului pe o serioas" $az" de educa!ie reli%ioas"4 c"ci impunea: Evan-!elia( Ia$tele A$o"tolilor( Cuv*nl%rile ' . 8ri%ore de Nazians4 A$olo-ia reli-iunii retine a lui &%apet #.a. Pentru 7nt"rirea acestei #coli4 menit"4 pe de o parte4 s" introdu c" clasicismul elin la noi4 iar pe de alta4 s" 7nt"reasc" ortodoKia4 .r7ncoveanu a adus dasc"li %reci renumi!i4 cu studii "cute 7n (ccident. 7n a ar" de 'avastos Uimenitul4 pe care l/am amintit4 erau: Maiota4 predicatorul cur!ii #i dasc"lul copiilor lui .r7ncoveanuC Ioan Comnenul4 pro esorul de #tiin!e izice #i matematici4 care 7#i "cuse studiile 7n Padova #i care a pu$licat o serie de epi%rame %rece#ti #i de c"r!i teolo%ice4 iar dup" ce s/a c"lu%"rit la Muntele &thos #i a ajuns mitropolit al Dristrei @'ilistraG4 un ,ro" !inatariu al ' 7ntului Munte @la 'na%ovG4 7n care s7nt pomenite dona!iunile "cute de voievozii no#tri m"n"stirilor din Muntele &thos 5/ #i4 7n s 7r#it4 urma#ul lui Ioan Comnenul4 Panait 'inopeus4 tot un elev al universit"!ilor italiene. C(PIII A)I .,MNC(-E&N) NI C)AT),& A(, CA&'ICJ. &st el4 su$ impulsiunea dat" de domn4 se r"sp7nde#te la noi cultura %receasc". Chiar copiii lui .r7ncoveanu 7#i 7nsu#iser" a#a de $ine lim$a %reac"4 7nc7t se 7ncumetau4 cu prilejul zilelor onomastice ale p"rin!ilor #i al marilor s"r$"tori ale $isericii4 s" rosteasc"4 7n lim$a %reac"4 pane%irice 7n cinstea s in!ilor4 care au #i ost tip"rite de &ntim Ivireanu. 7n 0>304 a ap"rut la .ucure#ti Cuv*ntul $ane-iri la S'inlul Con"tantin( scris 7n lim$a %reac" de Nte an .r7ncoveanu #i rostit 7n palatul domnesc4 de ratele al treilea4 ,adu. Cuv7ntul este a ie/rosit Eprea $l7ndului s"u p"rinteF4 Eca un mic rod al min!ii saleF. 7n anul urm"tor ap"rea4 tot 7n imprimeria mitropoliei4 un Cuv*nt $ane-iri la Martirul Hte'an( rostit pro$a$il de autor4 a treia zi de Cr"ciun4 #i 7nchinat s 7ntului s"u patron4 a c"rui protec!ie o cerea Epentru 7naintarea mea 7n #tiin!" #i 7nv"!"tur"F4 7n 0>3=4 Nte an .r7ncoveanu alc"tuia un alt Cuv*nt $ane-iri la Ador# mirea N%" %toarei de Dumne8eu( rostit tot de ratele s"u4 ,adu4 #i a ierosit Emamei lor cea prea $l7nd"F4 doamna M"ria .r7ncoveanu. 7n 0>3D4 ,adu .r7ncoveanu se 7ncumeta #i el cu o Cuv*ntare la ,atima ea M*ntuitoare @7nvierea DomnuluiG4 pe care o prezint" ca oma%iu EPrea ericitului #i Prea 7n!eleptului 't"p7nF4 patriarhul Dosithei al Ierusalimului4 care4 spune t7n"/rul autor4 Ese lupt" nu cu o hidr"4 ci cu at7!ia c7!i s7nt ur7tori de Dumnezeu4 vr"jma#i ai ortodoKieiF. 7n 0>3D4 ratele mai mare4 Constantin4 despre care &ntim Ivireanu ne spune 7n pre a!a c"r!ii c" era #i el E7nv"!at 7ntre prea 7nv"!a!iF4 Eorator #i ad7nc cu%et"torF4 stimulat de succesul ra!ilor s"i 5 Cuv7ntul la ' . Constantin #i cel la Martirul N . Nte an avuseser" repede o a doua edi!ie4 7n 0>3; 5 #i animat de o no$il" am$i!ie4 pu$lic" #i el4 dup" st"ruin!ele mitropolitului4 7n 0>3D4 Vie&ile $aralele -re eti i romane ale lui Plutarh Cher/soneul4 traduse 7n %reaca modern". (ric7t de mare ar i ost dorin!a lui &ntim Ivireanu de a spune un lucru pl"cut tat"lui4 totu#i era un pic de adev"r 7n cuvintele pe care el le scrie 7ntr/o =2;

predoslovie c"tre domn4 c" E iii s"i s7nt r7vni!i 7n lume #i invidia!i pentru marea lor virtute prematur"F. &ce#ti tineri eleni#ti4 care aveau4 se pare4 #i o temeinic" cultur" latin"4 ar i ost o rumoas" speran!" pentru p"rin!ii lor #i pentru neamul nostru4 dac" n/ar i c"zut su$ iata%anul %ealatului pe !"rmul .os orului. P&T,I&,OI NI CJ,T),&,I 8,ECI A& C),TE& A)I .,MNC(-E&N). &tra#i de sprijinul dat de .r7ncoveanu culturii %rece#ti4 marii patriarhi #i mitropoli!i ai ,"s"ritului vin la curtea lui $o%at"4 ca s" o$!in" mil" #i ajutor pentru $isericile lor strivite su$ st"p7nirea turceasc" #i ca s" lupte 7n li$ertate pentru 7nt"rirea ortodoKiei. 7n runtea tuturor st"4 prin cultura lui lar%"4 prin munca neo$osit" #i prin zelul cu care a ap"rat ortodoKia4 atacat" de curentele de re orm" #i de catolicism4 patriarhul Doso tei al Ierusalimului4 adus de .r7ncoveanu din Ia#i4 #i mai t7rziu nepotul acestuia4 7nv"!atul Orisant Notar"4 care studiase la Padova4 c"l"torise 7n +ran!a #i 8ermania4 adusese din ,usia4 de la Nicolae Milescu4 o copie a descrierii c"l"toriei 7n China #i a ost #i el unul din pro esorii copiilor lui .r7ncoveanu4 7nainte de a succede unchiului s"u 7n scaunul patriarhal al Ierusalimului. .r7ncoveanu d"ruise $"tr7nului patriarh Doso tei hanul de la ' . 8heor%he4 Ecu apartamente 7nc"p"toareF #i cu multe pr"v"lii 7nchiriate ne%u!"torilor4 care aduceau un venit anual de peste ;3 de pun%i4 h"r"zite de domn ' 7ntului Morm7nt. Patriarhul Doso tei este4 de apt4 7n timpul lui .r7ncoveanu4 conduc"torul crtcdoKiei. Pentru a 7nl"tura atacurile 7ndreptate de calvini4 luterani #i catolici4 se pu$lic" la noi4 su$ auspiciile lui4 un ciclu de c"r!i %rece#ti4 menite s" ac" cunoscute normele do%matice ale crtcdoKiei. &st el se tip"re#te opera lui Meletie 'iri%ul4 7ndreptat" 7mpotriva catehismului atri$uit lui Chirii Aucaris4 ,ravo"lavni a M%rturi"ire a lui ,etru Movil%( Manual *m$otriva " !i"mei $a$i"tailor( Manual *m$otriva r%t% irii alvine #.a. ( 7ncercare a lui .r7ncoveanu de a 7ntemeia o tipo%ra ie %receasc" pe l7ri%" scaunul patriarhal din Constantinopol nu iz$utise.0 &tunci domnul romn #i ai s"i s/au str"duit s" consolideze tiparul #i &cademia %receasc" din Muntenia ast el 7nc7t s" pcat" rivaliza cu tipo%ra iile #i #colile %rece#ti din -ene!ia. E'e "lea mult sprinceana occidental"4 mai nainte4 cu toat" 7n!elepciunea #i cu tiparul4 c" editeaz" c"r!i orientale. Pentru am7ndou" acestea au r"s"rit acum harul cre#tinilor #i aicea4 #i 7n 7nv"!"turi #i 7n tipo%ra ii 5 prin os7rdia #i chel/ tuiala minei tale celei m"rinimoase #i inspirate de Dumnezeu4 Domnitorule cel mai per ect 7ntre credincio#i4 Constantine prea mare ...F4 scrie 'evastos Uimenitul4 pro esorul de #tiin!e al &cademiei %rece#ti din .ucure#ti4 7ntr/o pre a!"; 7nchinat" lui .r7ncoveanu. 'u$ auspiciile patriarhului Doso tei #i a celorlal!i prela!i #i pro esori %reci ai &cademiei4 s/au imprimat 7n tipe%ra ia demneasc" a lui .r7ncoveanu4 7ntre 0<13 #i 0>0<4 =0 de c"r!i %rece#ti4 toate destinate nevoilor $isericii #i 7nt"ririi ortodoKiei. 'prijinul dat de .r7ncoveanu ortodoKiei 7n orma %receasc" a avut 7ntre runta#ii clerului %rec contimporan un puternic r"sunet4 dup" cum se vede chiar din pre e!ele care 7nso!esc pu$lica!iile %rece#ti ie#ite din teascurile 0 Do umentele Hurmu8aOi( ?I-4 partea III4 p. :; 5 :=. ; )i)lio-ra'ia romnea" % ve !e( I4 p. =23. =P.=

tipo%ra iilor $r7ncovene#ti. .r7ncoveanu este comparat mereu cu EPtolomeu4 vrednic de cununile cere#tiF. ( pre a!" spune: EToate ale elenilor se cuvin domnitorului ilelin #i toate c7te iii iu$itorilor de muze ai Eladei scriu ori inventeaz" cu mintea4 toate se datoresc m"riei tale4 care e#ti cel mai zelos sprijinitor al 7nv"!"turii %rece#ti #i $ine "c"torul cel mai uman al elenilor. Ce datorie nu avem c"tre a ta darnic" %enerozitate noi4 iii %recilor4 #i 8recia4 mama noastr" de o$#tie... 7n ace#ti prea erici!i ani ai domniei tale 7n lore#te iar"#i acea %lorie str"lucit" ce4 din vechimea ei de la 7nceput4 a c7#ti%at neamul nostru4 cu 7n!elepciunea lui4 p7n" la mar%inile lumii.F Nu s7nt 7n aceste cuvinte numai laude mieroase4 ci #i sentimente sincere4 care traduc o realitate a timpului. E&m venit #i eu aci4 prea ericite patriarh4 la ad%$o"tul de o)te al neamului no"tru nenoro it= c scria din .ucure#ti4 la 0> decem$rie 0>314 c"tre patriarhul Orisant Notar"4 ostul paroh al coloniei %rece#ti din -ene!ia4 Ioan &vramie4 care usese silit s" p"r"seasc" cetatea la%unelor #i care ajunsese predicatorul cur!ii lui .r7ncoveanu0. P7n" #i 7n Ianina4 unde .r7ncoveanu sprijinea #colile %rece#ti4 elevii alc"tuiau versuri oma%iale pentru domnul romn. .,MNC(-E&N) #i (,T(D(?I& DIN &,DE&A. &d"postul acordat de .r7ncoveanu marilor patriarhi %reci4 precum #i sprijinul dat pentru imprimarea c"r!ilor de do%matic" #i polemic" reli%ioas"4 corespundeau dealt el #i unei necesit"!i de ordin na!ional: ap"rarea unit"!ii reli%ioase a neamului romnesc. 7n 0<134 Transilvania4 smuls" de la turci4 c"zuse 7n m7inile austri/acilor. 8uvernul austriac4 trimi!7nd misionari catolici4 care s" t"%"duiasc" preo!ilor romni din satele ardelene o situa!ie similar" cu aceea pe care o avea clerul celorlalte culte4 iz$utise s" c7#ti%e aderen!i printre preo!i pentru unirea cu $iserica ,omei. .r7ncoveanu #i s etnicii s"i au sprijinit pe toate c"ile rezisten!a romnilor ortodoc#i 7mpotriva tenta!iilor catolice #i calvine. Mai 7nt7i4 iindc" dup" 7ncetarea tip"riturilor din ."l%rad4 ini!iate 7ntre 0<2= #i 0<21 de protopopul Ioan *o$a din -in!ul/de/Wos4 omul calvinilor #i du#manul mitropolitului 'a va .rancovici;4 s/a 7nt7mplat s"/i lipseasc" atunci Eneamului nostru rumnesc4 aici 7n &rdeal4 me#ter pentru lucrul tipo%ra ieiF 5 .r7ncoveanu4 Eca un patrona# adev"rat al mitropoliei din &rdealF4 trimite la &l$a/Iulia pe cel mai harnic dintre ucenicii lui &ntim Ivireanu 7n arta tiparului4 pe Mihail Nte anovici sau I#vanovici4 cum semneaz" el de aci 7nainte. &cesta 7ncepe 7n &rdeal revizuirea 7n sens ortodoK #i tip"rirea c"r!ilor de #coal" #i de sluj$" $isericeasc". Munca se 7ncepe 7n 0<11 cu o /u oavn% pentru copii @care cuprindea #i sim$olul credin!ei4 cu cele zece porunci #i cu eKplicarea ortodoK" a celor #apte taineG #i o carte de predici: C!iria odromion;+ & trimis 0 Hurmu8a!i( ?I-4 partea III4 p. <3. a Dintre c"r!ile tip"rite de Ioan ?o)a+( unele erau traduse din un%ure#te #i con!ineau norme calvine4 ca de eKemplu4 C%rare $e " urt "$re 'a$te )une *ndre$t%toare( tradus" dup" MatRo de UezdivsrhelP #i ap"rut" 7n 0<2:. Celelalte c"r!i tip"rite de *o$a s7nt: Si riul de aur( carte de propovedanie4 'as/'e$e#4 0<2=C Cia"lov%&( ."l%rad4 0<2>C Molitveni ( ."l%rad4 0<21. = )nirea $isericii ardelene cu ,oma4 7nt7mplat" 7n 0>304 7l va 7ndemna s" se 7ntoarc" 7napoi. Nu credem c" el este tipo%ra ul c"r!ii ,linea $run ilor( ap"rut" la ."l%rad 7n 0>3;4 c"ci4 precum a ar"tat I. M u # 0 e a4 7n Oma-iul $ro'e"orului Ioan Lu$a @#i eKtrasG4 .ucure#ti4 01D04 pp. <0> 5 <=04 cartea a ost alc"tuit" de Paul .aranPi4 catolic. =2D c

oamenii s"i 7n Transilvania pentru propa%and" ortodoK"4 7ntre ace#tia David Cor$ea4 care ap"ra cu zel politica lui .r7ncoveanu. & intervenit pe l7n%" %uvernul austriac #i chiar pe l7n%" Petru cel Mare4 cer7nd sprijin pentru romnii ortodoc#i din &rdeal. C7nd la 7nceputul anului 0<124 noul mitropolit al Transilvaniei4 &tanasie &n%hel4 a venit la .ucure#ti 5 dup" datini 5 ca s" ie hirotonisit de mitropolitul L"rii ,omne#ti4 acesta i/a cerut s" declare c" va p"zi neschim$ate Etoate tocmeleleF ortodoKe pe care le are scaunul )n%ro/vlahiei. Cu acest prilej4 patriarhul Ierusalimului4 Doso tei4 a 7ntocmit o lun%" #i important" 7nv"!"tur" 7n care erau cuprinse normele de c"l"uzire pentru p"strarea do%mei ortodoKe4 pe care &tanasie a semnat/o. Dar %uvernul austriac nu/0 recunoa#te dec7t 7n martie 0>304 dup" ce a ost chemat la -iena #i Epuri icatF4 declar7nd 7n scris c" prime#te unirea. 'inodul4 7ntrunit la ;: iunie 0>304 7n ."l%rad4 7n care marea majoritate a preo!ilor ardeleni a hot"r7t unirea cu ,oma4 a aruncat m"rul discordiei con esionale 7ntre romni4 ale c"rui ructe amare mai d"inuiesc #i azi4 de#i atenuate de lumina con#tiin!ei na!ionale0. Tre$uie 7ns" s" recunoa#tem c" unirea a dat putin!a tineretului ardelean s" p"trund" 7n #colile 7nalte din -iena #i ,oma #i c" viziunea ,omei imperiale a trezit 7n el instinctul rasei #i a provocat mi#carea de rede#teptare na!ional"4 care a %r"$it cu o jum"tate de veac mai devreme intrarea poporului romnesc 7n comunitatea spiritual" a rasei latine. .,MNC(-E&N) 'P,IWINIT(, &A C)AT),II (,T(D(?E MN ,J'J,IT. Politica cre#tin" a lui .r7ncoveanu 5 urm7nd liniile trase de 7nainta#ii s"i .asara$i 5 s/a eKtins asupra 7ntre%ului ,"s"rit ortodoK4 asupra c"ruia a rev"rsat darurile lui4 "r" nici o inten!ie ascuns"4 cu o %enerozitate pe care 5 tre$uie s" o su$liniem 5 n/o mai 7nt7lnim la nici un popor ortodoK4 c"ci nici unul nu a tr"it a#a de intens ideea cre#tin"4 precum au tr"it/o ai no#tri. Merit" 7ndeose$i s" ie su$liniate aci4 pe l7n%" darurile 7n $ani #i 7n c"r!i4 mai ales manuscrisele iluminate4 c"ci se pare c" .r7ncoveanu avea pentru aceast" art" minor" o adev"rat" pasiune. Aitur%hierul %rec4 copiat de ieromonahul Calinic4 7n ine tr"s"turi cali%ra ice #i 7mpodo$it cu minunate miniaturi de evan%heli#ti #i cu rontispicii4 chenare #i ini!iale de lori #i de p"s"ri stilizate4 poate i socotit ca unul din cele mai rumoase eKemplare ale %enului. -estea despre $o%"!ia #i %enerozitatea lui .r7ncoveanu trecuse peste hotarele !"rii #i se r"sp7ndise 7n tot (rientul musulman4 unde domnul romn era supranumit Altin#)ei 5 ,rin&ul Aurului+ Era dar iresc ca 7n acele vremuri cre#tinii4 care4 su$ st"p7nire turceasc"4 se vedeau amenin!a!i s"/#i piard" credin!a4 s"/#i 7ndrepte privirile c"tre curtea str"lucitoare a lui .r7ncoveanu #i s" cear" de la el ajutor pentru nenorocirile lor. Ni domnul romn 7n!ele%ea s" li/0 dea 7n cea mai lar%" m"sur". Darurile lui .r7ncoveanu s/au r"sp7ndit departe 7n (rient4 p7n" la cre#tinii din &sia/ Mic". Pe la 7nceputul veacului al ?-III/lea4 venise la curtea domneasc" din .ucure#ti patriarhul &ntiohiei4 &thanasie I- Da$$as4 #i domnul romn. 0 &utorul se re er"4 evident4 la situa!ia din 01D3. +enomenul #i/a %"sit solu!ionarea dup" ;= &u%ust 01DD4 prin reuni icarea celor dou" $iserici @n. red.G. 9?*

a l7nd de la patriarh c" preo!ii cre#tini din &ra$ia nu/#i pot 7mplini misiuneC lor #i nu pot o icia dup" cuviin!" serviciul divin4 din pricina s"r"ciei #i a lipse de c"r!i4 a pus pe ieromonahul &ntim Ivireanu4 din m"n"stirea 'na%ovul s" sape litere ara$e #i s" tip"reasc"4 pe cheltuiala domniei4 c"r!i de ritual ci ru%"ciunile 7n lim$a ara$" #i eo osinele @c7nt"rileG 7n lim$a %reac"4 a#a curr. cereau necesit"!ile cultului4 pentru credincio#ii din &ra$ia. Aa 0>30 au ap"rut4 de su$ teascurile tipo%ra iei din 'na%ov4 un Litur-!ier( iar 7n 0>3;4 un Cea"lov( am$ele 7n lim$ile %reac" #i ara$"4 #i ele s/au trimis 7n dar4 din porunca domneasc"4 $isericilor din &ra$ia. Pentru a veni #i mai mult 7n ajutorul acestor cre#tini n"p"stui!i4 .r7n/coveanu a dat ajutor de s/a instalat tipo%ra ie ara$" 5 prima tipo%ra ie 5 7n &lep4 unde 7n 0>3< s/a tip"rit cea dint7i Psaltire ara$"4 av7nd pe dosul titlului stema L"rii ,omne#ti4 7nconjurat" cu ini!ialele %rece#ti ale lui Constantin .r7ncoveanu #i4 la 7nceput4 o precuvntare de 7nchinare #i mul!umire4 7n care domnul romn este comparat cu Constantin cel Mare4 cu Moise #i cu 'olomon4 pentru 7n!elepciunea4 spiritul #i d"rnicia lui. Tipo%ra ia $r7ncoveneasc"4 transportat" de mitropolitul &tanasie Da$$as la &lep4 a trezit cre#tinii din &ra$ia la o via!" spornic" de cultur". Ea a unc!ionat acolo p7n" la moartea mitropolitului4 7nt7mplat" 7n 0>;D. Dup" aceast" dat" este mutat"4 7n parte la m"n"stirea .alamand4 7n parte 5 mai t7rziu 5H4 la m"n"stirea ' . Ioan din 'ae%4 7n sudul Ai$anului4 unde4 re7nnoit" #i or%anizat"4 pu$lic" #i azi c"r!i $iserice#ti #i #colare. +aima despre munca spornic" a tipo%ra iilor din Lara ,omneasc" #i despre %enerozitatea lui .r7ncoveanu a ajuns departe 7n r"s"rit4 p7n" la ivirii din Mun!ii Caucazului. ,e%ele `aRhtan% al I-/lea4 cuprins #i el de r7vna cre#tineasc" de a 7nzestra $isericile sale cu teKtele necesare serviciului divin4 a trimis solie la curtea lui .r7ncoveanu #i a o$!inut4 7mpreun" cu litere de tipar4 turnate de mitropolitul &ntim4 el 7nsu#i %eor%ian de ori%ine4 o echip" de lucr"tori su$ conducerea tipo%ra ului romn ardelean4 ipodiaconul Mihail Nte anovici4 care lucrase p7n" atunci la tipo%ra ia de pe l7n%" scaunul eparhial din ,7mnic. Cu aceste litere de tipar s/au scos la Ti lis cele dint7i c"r!i %eor%iene: o Evan%helie #i un Aitur%hier. 7n epilo%ul Aitur%hierului4 ap"rut 7n 0>034 tipo%ra ul romn4 cu %7ndul la plaiurile !"rii sale4 7#i 7ncheia acolo munca sa 7nchinat" lui Dumnezeu cu urm"toarele #ase versuri romne#ti4 7n caractere %eor%iene4 o m"rturie discret" a eKpansiunii culturale $r7ncovene#ti4 p7n" la acele 7ndep"rtate hotare ale ,"s"ritului ortodoK: Precum cei str"ini doresc mo#ia s"/#i vaz"4 C7nd s7nt 7ntr/alte !"ri4 de nu pot s" #az"4 Ni ca cei ce/s pre mare $"tu!i de urtun" Ni roa%" pre Dumnezeu de lini#te $un"4 &#a #i tipo%ra ul4 de/a c"r!ii s 7r#ire4 Aaud" ne7ncetat" d" #i mul!umire. &st el4 su$ .r7ncoveanu4 Lara ,omneasc" ajun%e ocarul din care radia lumina culturii 7n tot (rientul ortodoK4 a lat su$ ap"sarea musulman". =2<

Prin r7vna cu care el a sprijinit #i 7nt"rit credin!a ortodoK" p7n" departe 7n r"s"rit4 prin $un"tatea #i %enerozitatea sa4 pe care nu contenesc de a i le recunoa#te p7n" #i str"inii prip"#i!i la curtea lui4 prin lupta pe care a dat/o pentru a men!ine ne#tir$it" unitatea reli%ioas" a romnilor ardeleni #i prin im$oldul dat culturii4 .r7ncoveanu a meritat deplin cele dou" tr"s"turi caracteristice4 pe care le/a su$liniat 7n personalitatea lui anonimul poet popular: .r7ncoveanu Constantin4 .oier vechi #i domn cre#tin... .I.AI(8,&+IE Pentru cadrul istoric al epocii lui Ner$an Cantacuzino #i Constantin .r7ncoveanu: N. I o r % a4 I"toria romnilor( voi. -I4 .ucure#ti4 01=1C N. I o r % a4 I"toria )i"eri ii romneti i a vie&ii reli-ioa"e a romnilor( ed. a Ii/a4 .ucure#ti4 01;14 voi. I4 p. =>:5=2<4 #i II4 p. 1502C ac el a # i4 /T8an e a$re" /T8an e( .ucarest4 01=:4 p. 0205;33C C. 8iurescu4 I"toria romnilor( voi. III4 04 .ucure#ti4 01D34 p. 0:>5;3<C util 7nc" &. D. ? e n o p o 04 I"toria romnilor( ed. a IlI/a4 7n%rijit" de I. -l"descu4 voi. -III4 .ucure#ti4 Cartea romneasc"4 01;14 p. 020 5;D1C interesant prin detalii contemporane: &nton M"ria Del Chiar o4 I"toria delle moderne rivolu8ioni della Vala !ia( -enezia4 0>024 precum #i cronicile na!ionale contemporane4 pentru care vezi mai jos4 p. ;=05;:2C N. I o r % a4 Via&a i domnia lui Con#"tantin#vod% /r*n oveanu( .ucure#ti4 01 0D @7n Studii i do umente u $rivire la I"t+ rom+( ??I?G. Pentru literatura epocii 7n %eneral: N. I o r % a4 I"toria literaturii romneti( voi. I4 ed. a Il/a4 .ucure#ti4 Pavel 'uru4 01;:C 'eKtil Pu#cariu4 I"toria literaturii romne( e$o a ve !e( ed. a Il/a4 'i$iu4 01=3 @util" mai ales prin $i$lio%ra ieGC 8. P a s c u4 I"toria literaturii i lim)ii romne( sec. ?-II4 Ia#i4 -ia!a romneasc"4 01;;C Ioan .ianu #i Nerva O o d o #4 /i)lio-ra'ia romnea" % ve !e( 2546B26;4( tomul I4 0:3250>0<4 .ucure#ti4 013=4 c . #i voi. I@&d"o%iri #i 7ndrept"ri de I. .ianu #i Dan 'imonescuG4 .ucure#ti4 01DD. Pentru le%"turile cu lumea ucrainean" #i traducerile din 8aleato^sRi: Nt. Cio$an u4 Din le-%turile ulturale romno#u raineane+ Ioani !ie 0aleatoa"Oi i literatura romnea" % ve !e( Analele A ad+ Rom+ Mem+ Se &+ Ut+( seria III4 tom. -III4 mem. 2. Pentru 'inopsisul de la Uiev #i Patericul de la Aavra PecersRa: P. P. P a n a i t e s c u4 I"toria "lavilor *n romnete( 7n Revi"ta i"tori % romn%( ?4 01D34 p. 0335 0;1. Pentru in luen!a %receasc": D. , u s s o4 Studii i"tori e -re o#romne+ O$ere $o"tume( tom. I 5II4 .ucure#ti4 01=14 cu deose$ire articolul Eleni8mul *n Romnia( tom. II4 p. D2> 5 :D; @pu$licat pentru 7nt7ia dat" 7n 01 0;GC vezi #i indicele de la voi. IIC N. I o r % a4 /T8an e a$re" /T8an e( .ucure#ti4 01=:C util" 7nc": C. Er$iceanu4 /%r)a&ii ul&i -re i i romni+++( Anal+ A ad+ Rom+( i"t+( s. II4 tom. ??-II @013D/ 013:G4 p. 0D0/02;C Dumitru 't"ni/0 o a e4 Via&a i a tivitatea $atriar!ului Do"o'teiu al Ieru"alimului i le-%turile lui u &%rile romneti( Cern"u!i4 01;1C N. I o r % a4 A tivitatea ultural% a lui Con"tantin#vod% /r*n oveanu+++( An+ A ad+ Rom+( Mem+ i"t+("+ II4 tom. ???-II4 .ucure#ti4 010:C N. I o r % a4 LLA ademie de /u are"t( 7n Revue Hi"toriUue du Sud#E"t Euro$+( .ucure#ti4 01;14 pp. 05 00. Pentru in luen!a italian" 7n epoca lui .r7ncoveanu: ,amiro (rtiz4 ,er la "toria della+ ultura italiana in Rumania( .ucure#ti4 010<C M"rio , u i n i4 LLin'luen8a italiana in Val% !ia nellLe$o a di Con"tantin#vod% /r*n oveanu .2>6652C2D1( Milano s.a. Pentru teKtele literare de ori%ine italian": N. Cartojan4 C%r&ile $o$ulare *n literatura romnea" %( voi. I44 8"i

.ucure#ti4 01;14 p. 0235 02> #i 01:5;32. Despre Iloarea Darurilor@ N. C a r t o j a n4 Iiore di virtu *n literatura romnea" %( Analele A ad+ Romne( Mem+ "e &+ Ut+( seria III4 tom. I-4 mem. ;4 .ucure#ti4 01;2C acela#i4 <Iiore di virtu= dan" la litterature roumaine( 7n Ar !ivum Romani# um( voi. ?II4 01;24 p. :3.0 5:0D. Pentru calendarele lui .r7ncoveanu de ori%ine italian" c . #i ,amiro (rtiz4 o$+ it+( p. 012 B:4>+ TeKtele au ost pu$licate #i studiate mai 7n detaliu de Emil - 7 r t o s u4 Ioletul Novei( Calendarul lui Con"tanlin#vod% /r*n oveanu( 2>3;B2C4D( .ucure#ti4 01D3. Calendarele au ost semnalate pentru 7nt7ia#i dat" de &. ( d o $ e s c u 7n Revi"ta romn%( I4 02<04 p. <:>5<<3. Pentru sprijinirea culturii ortodoKe 7n &rdeal: N. lor %a4 I"toria )i"eri ii romneti i a vie&ii reli-ioa"e a romnilor( .ucure#ti4 01;14 voi. I4 p. =2>5=10C Nte an Mete#4 I"toria )i"eri ii romneti din Tran"ilvania( voi. I4 'i$iu4 01=:4 p. =33 5===C 'ilviu Dra%o m i r4 I"toria de8ro)irei reli-ioa"e a romnilor din Ardeal *n "e olul FVIII( : voi. 'i$iu4 01;3 #i 01=3. Pentru darurile "cute de .r7ncoveanu popoarelor ortodoKe: Emil Turdeanu4 Din ve !ile " !im)uri ulturale dintre romni i iu-o"lavi( 7n Cer et%ri literare pu$licate de N. C9artojan4 III4 01=1C acela#i4 Le-%turile romneti u m%n%"tirile Hilandar i S'+ ,avel de la Muntele At!o"( 7n Cer et%ri literare( I-4 01D34 p. 1D 511j @#i eKtrasGC M. . e z a4 Urme romneti *n R%"%ritul ortodo7( ed. II m"rit"4 .ucure#ti4 01=>C 8heor%he Cioran4 ;?E(II Tc6- PoDu4aviXY.- jcoop iv net" T(( F&uaZ...4 &thos4 01=2 @pentru .r7ncoveanu vezi indiceleGC Preot dr. Teodor .odo%ae4 A9utoare romneti la m%n%"tirile din S'*ntul Munte At!o"( 'i$iu4 01D0 @c . indiceleG. Pentru chestiuni mai detaliate a se vedea $i$lio%ra ia de la capitolele respective. I. .ianu Din %r&ile ve !i( 7n Lui D+ A+ Sturd8a( .ucure#tiC D aBn 'imonescu #i Emil Muracade4 Ti$ar romne" $entru ara)i *n "e olul al FVIII#lea( 7n Cer et%ri literare( III4 01=14 p. 05=; @#i eKtrasG. Pentru arta epocii: 8. . a 0 # et N. I o r % a4 Hi"toire de lLart roumaine an ien( Paris4 .occard4 01;;4 p. 0225;:2C N. I or%a4 ,i tor "tr%in la urtea lui /r*n oveanu( 7n /uletinul Comi"iunei monumentelor i"tori e( 01;14 p. DDE N. I o r % a4 Le" art"Lh mineur" en Roumanie( : voi.4 I4 01=D #i II4 01=<4 .ucarestC -. .itulescu4 Miniaturi i manu" ri"e din Mu"eul de art% reli-ioa"%( .ucure#ti4 01=1: -. Dr"%hiceanu4 Cur&ile l domneti )r*n oveneti( 7n /uletinul Comi"iunei monumentelor i"tori e( 01314 p. 030 #i urm.C acel a#i4 *n amintirea lui Con"tantin /r*n oveanu 2C2DP232D+ Lo aurile voievodului i via&a lui( .ucure#ti4 010D. AITE,&T),& ,EAI8I(&'J Aiteratura romneasc"4 7nviat" dup" un s ert de deceniu de secet"4 se dezvolt" 7n epoca lui Ner$an Cantacuzino #i a lui .r7ncoveanu pe dou" t"r7/muri: reli%ios #i istoric. Pe t"r7m reli%ios4 era aceasta 7nseamn" piatra de hotar a unei direc!ii noi: 7ntoarcerea la sursele pure %rece#ti. Ca o urmare ireasc" a transplant"rii elenismului la noi #i a ivirii c"rturarilor romni4 cunosc"tori $uni de carte %receasc"4 traducerile c"r!ilor s inte nu se mai ac de azi 7nainte dup" intermediare slavone4 care con!ineau pasaje neclare4 con uzii #i erori de traducere4 ci direct dup" ori%inalele %rece#ti. =22

Traduc"torii care se 7nham" la aceast" uria#" munc" s7nt: Iordache Cantacuzino4 ratele domnului4 ra!ii ,adu #i Ner$an 8receanu4 stolnicul Constantin Cantacuzino4 la care recur%eau t"lm"citorii c7nd se 7ncurcau 7n redarea su$tilit"!ilor do%matice #i4 cel mai harnic dintre to!i4 mitropolitul lui .r7ncoveanu4 &ntim Ivireanu. Prin str"duin!ele tuturor s/a pre%"tit 7n aceast" epoc" drumul pentru introducerea lim$ii romne 7n $iseric"4 s/a ajuns la 7ncununarea str"duin!elor de aproape trei veacuri ale neamului nostru de a traduce .i$lia inte%ral #i4 7n s 7r#it4 s/a creat4 prin &ntim Ivireanu4 7n chip str"lucit pentru aceast" vreme4 predica romneasc" ori%inal". -om urm"ri pe r7nd toate aceste aspecte #i vom lumina4 7n m"sura importan!ei lor4 personalit"!ile care au adus partea lor de contri$u!ie la zidirea culturii romne#ti. 7ncepem cu procesul de introducere a lim$ii na!ionale 7n $iseric". 'e credea 7ntr/o vreme la noi4 su$ in luen!a lui ?enopol4 c" Matei .asara$ #i -asile Aupu au introdus lim$a romn" 7n $iseric". &ceast" concep!ie se mai r"s r7n%e #i azi 7n unele manuale de liceu4 de#i 7n 013D Ion .ianu4 7n remarca$ilul s"u discurs de recep!ie 7n &cademia ,omn"4 a ar"tat 7n chip indiscuta$il c" nu s/a introdus lim$a romn" 7n epoca lui Matei .asara$ #i -asile Aupu4 deoarece 7n acea vreme nu numai c" nu s/a tip"rit nici o carte de sluj$" $isericeasc" 7n lim$a romn"4 ci4 dimpotriv"4 c"r!ile de sluj$" $isericeasc" tip"rite @Aitur%hier4 Molitvelnic4 Mineiu4 Triod4 PenticostarG s7nt 7n lim$a slavon"4 iar 7n pre a!" se spune r"spicat c" s7nt tip"rite pentru Eevlaviosul neam al patriei noastreF. Pentru a 7n!ele%e mai $ine procesul de introducere a lim$ii romne 7n $iseric"4 tre$uie s" se #tie c" serviciul divin este alc"tuit din trei p"r!i: 0. Aitur%hia pe care o o iciaz" preotul 7n altarC ;. Citiri de Evan%helii #i +aptele &postolilor #i din Epistolele lor4 citiri "cute de preot sau de diacon #i4 7n s 7r#it4 o a treia parte care este rezervat" dasc"lului 7n stran": lectura Cazaniei4 care cuprinde eKplicarea teKtului din Evan%helie citit 7n ziua respectiv"4 cu dezvoltarea ideilor de edi icare moral" 5 un el de predic". 7n epoca lui Matei .asara$ #i -asile Aupu s/au tip"rit 7n romne#te numai Cazanii @sau Carte de *nv%&%tur%( cum o numea -arlaamG. &cestea s7nt deci sin%urele c"r!i care s/au introdus 7n $iserici pe vremea lui Matei .asara$ #i -asile Aupu. '7nt c"r!ile care !ineau locul de predici #i care4 7ntruc7t se adresau poporului #i !inteau la moralizarea maselor4 nu aveau nici o noim" s" ie citite 7ntr/o lim$" necunoscut" credincio#ilor. Erau teKte citite la stran" pentru 7nt"rirea virtu!ilor cre#tine#ti. ,estul serviciului divin: o icierea litur%hiei cu citirea Evan%heliei #i a +aptelor apostolilor4 a r"mas 7n lim$a slav". Era desi%ur 7n primul r7nd 7n acestea puterea tradi!iei. Dar era4 cred4 #i un alt %7nd nem"rturisit. Pentru a sus!ine ortodoKia4 sin%ura le%"tur" puternic" ce unea str7ns toate ramurile neamului r"zle!ite su$ st"p7niri str"ine4 ai no#tri s/au ar"tat intransi%en!i pe chestiunea lim$ii 7n $iseric". ( cedare pe acest teren putea atra%e dup" sine pierderea romnilor din Transilvania 7n masele un%urilor calvini. De aceea Matei .asara$ ia ini!iativa de a se tip"ri toate c"r!ile necesare serviciului divin 5 a ar" de Cazanii 5 7n lim$a slav"4 adres7ndu/se4 cum ne spune 7n pre e!e: Edrept credinciosului #i evlaviosului neam al patriei =21

noastre #i altor neamuri 7nrudite cu noi dup" credin!" #i av7nd acela#i vestit dialect slavonesc ca lim$"4 un-rovla!ilor( moldovla!ilor=+ Ideea solidarit"!ii na!ionale prin $iseric" 7n lim$a slav" este clar". Epoca lui Ner$an Cantacuzino reprezint" 7n aceast" privin!" un pas 7nainte4 c"ci 7n aceast" epoc" se introduce 7n serviciul divin citirea Evan%heliilor #i a +aptelor apostolilor 7n lim$a romn". Evan%heliile #i +aptele apostolilor tip"rite p7n" 7n epoca lui Ner$an Cantacuzino cuprindeau 7n 7ntre%ime materia celor patru evan%heli#ti a#ezat" 7n ordinea tradi!ional"4 7ncep7nd cu Matei #i s 7r#ind cu Ioan. Dar aceste Tetraevan%helii nu s7nt potrivite pentru s"v7r#irea cultului divin. Evan%helia ca #i +aptele apostolilor s7nt prea 7ntinse ca s" poat" i citite 7n cursul unui serviciu divin. De aceea ele s7nt 7mp"r!ite 7n pericope 5 p"r!i mai mici 5H4 care s7nt ast el alese #i potrivite ca s" se citeasc" iecare 7ntr/o zi #i s" ie adaptate evenimentului care se comemoreaz". +iindc" anul $isericesc 7ncepe 7n ziua 7nvierii Domnului4 7n prima zi4 luni4 se cite#te din Evan%helia lui Ioan4 capitolul I4 versetul 025014 dar mar!i se cite#te din Evan%helia lui Auca4 capitolul ??I-4 versetul 0;5=:4 pentru ca miercuri s" se revin" la Evan%helia lui Ioan. Pentru lectura cursiv" o$i#nuit" a materiei evan%helice4 teKtele core/siene #i Noul Testament 5 Tetraevan%heliul 5 erau oarte $une4 dar pentru nevoile $isericii era mai necesar" o Evan%helie cu materia a#ezat" pe pericope #i distri$uit" pe zilele de serviciu $isericesc. Evan%helia @0<2;G4 ca #i +aptele apostolilor @0<2=G4 tip"rite 7n epoca lui Ner$an Cantacuzino4 s7nt din aceast" a doua cate%orieC s7nt c"r!i adaptate serviciului litur%hiei #i care nu pot servi la o lectur" de edi icare a mirenilorc Dar tocmai de aceea au o importan!" deose$it" 7n evolu!ia literaturii reli%ioase 5 la noi: ele marcheaz" a doua treapt" 7n procesul de introducere a lim$ii romne 7n $iseric" #i constituie o dovad" indiscuta$il" c" pe vremea lui Ner$an Cantacuzino4 7n timpul serviciului reli%ios4 pericopele din Evan%helii se citeau de preo!i #i de dasc"li4 7n mijlocul $isericii4 7n lim$a romn". &cum apar clare #i cuvintele domnului Ner$an Cantacuzino din pre a!a adresat" cititorilor4 Etuturor celor ce se vor 7nt7mpla a cetiF. Pre a!a ne des/t"inuie numele celui ce a purtat %reul or7nduirii #i traducerii c"r!ii: ENe/am nevoit de am s"v7r#it acest lucru dumnez"iesc4 sv7nta aceasta evan%helie4 care ne'iind mai denainte to mit% la "lovenie s" s" citeasc" dup" r7nduiala zilelor #i a s"r$"torilor celor domne#ti #i ale svin!ilor4 $orun it#am 'ratelui no"tru Iorda !ie Canta u8ino( vel "tolni ( de o au 7ndereptat #i o au a#"zat precum um)l% ea elinea" % #i 7ntru toate asemenea4 dup" or7nduiala $eserecii ,"s"ritului4 alc"tuindu/ se #i svintele cuvinte4 spre mai aleas" 7n!elea%ere a lim$ii rum"ne#tiF. &ceea#i idee revine #i 7n +aptele apostolilor: E... Derept aceea poruncit/am a #tiu!ilor #i 7nv"!a!ilor cari s/au 7nt7mplat dasc"li4 de au t7lcuit ' 7nta 'criptur" cea noao spre $un" 7n!ele%irea lim$ii noastre #i o au a#"zat dup" or7nduiala #i urmarea %recescului tipicF. C"r!ile erau destinate serviciului divin4 precum con irm" pre e!ele: Es/au dat dintru mic" osteneala noastr" dar $eserecilor L"rii noastre4 )n%rovlahiei *ntru 'olo"ul $reo&ilor #i tuturor credincio#ilor4 cari se roa%" pentru a noastr" sp"senie #i a tot cre#tinului norod #i 7ntru pomenire ve#nic" a noastr" #i a p"rin!ilorF. Dar numai aceste dou" c"r!i se citeau 7n aceast" epoc" 7n romne#te. Aitur%hia 7ns" se s"v7r#ea 7nc" 7n lim$a slav"4 iindc" tot pe vremea lui Ner$an Cantacuzino4 7n 0<234 =13

se tip"re#te o Litur-!ie 7n care tipicul este 7n lim$a romn"4 iar teKtul ru%"ciunilor este 7n lim$a slav". Pre a!a semnat" de mitropolitul Teodosie eKplic" ast el pentru ce nu s/a dat #i teKtul ru%"ciunilor 7n romne#te: EIar" Aitur%hia toat" a o prepune pre lim$a noastr"4 nice am vrut4 nice am cutezatF. Munca de a traduce 7n lim$a na!ional" c"r!ile de ritual4 cu scopul de a le utiliza 7n o icierea cultului4 se reia #i cap"t" un av7nt puternic 7n epoca lui Constantin .r7ncoveanu4 prin str"duin!a neo$osit" a lui &ntim Ivireanu. 7nainte de a o urm"ri mai departe4 ne oprim aci4 la o mare oper"4 care 7ncunun" activitatea reli%ioas" din epoca lui Ner$an Cantacuzino #i inau%ureaz" domnia lui .r7ncoveanu: /i)lia+ .I.AI& A)I NE,.&N C&NT&C)*IN( @0<22G Primele 7ncerc"ri de traducere a .i$liei 7n lim$a romn" s/au "cut 7n a doua jum"tate a secolului al ?-/lea 7n Maramure#. &tunci s/au tradus pentru 7nt7ia dat" Evan%helia4 +aptele apostolilor cu Epistolele lor #i Psaltirea. Traducerile au ajuns p7n" la noi 7n copiile "cute 7n a doua jum"tate a secolului al ?-I/lea: Codi ele Vorone&ean @care cuprinde numai +aptele apostolilorG #i ,"altirea+ TeKtele traduse 7n Maramure# au ost puse su$ tipar 7n 0:<34 0:<= #i 0:>3 la .ra#ov de diaconul t7r%ovi#tean Coresi4 care a revizuit lim$a4 7nlocuind particularit"!ile dialectale maramure#ene cu %raiul vor$it 7n Muntenia #i 7n p"r!ile sud/ r"s"ritene ale Transilvaniei. C"tre s 7r#itul epocii coresiene4 la 0:2;4 7n .anat4 la (r"#tie4 se traduc #i se tip"resc4 de romnii trecu!i la calvinism4 primele dou" c"r!i ale .i$liei: Crea!iunea #i Ie#irea. &t7t s/a tradus #i tip"rit din .i$lie 7n epoca coresian". 7n epoca lui Matei .asara$ #i -asile Aupu4 7n a ar" de Psaltire @de la 8ovora4 0<=>G4 nu s/a tip"rit nimic din .i$lie 7n Principate. Numai 7n &rdeal mitropolitul 'imion Nte an tip"re#te4 7n 0<D24 la ."l%rad4 Noul Testament 5 care are 7n cultura noastr" o importan!" deose$it" prin str"dania mitropolitului de a alc"tui o lim$" literar" comun" pentru 7ntre% neamul romnesc 5 #i 7n 0<:; o Psaltire4 care pretinde 7n pre a!" a i ost tradus" din ori%inalul e$raic4 iindc" Eapa totu/i mai curat" #i mai limpede 7n izvor dec7t 7n p7raieF. Dup" epoca lui Matei .asara$ #i -asile Aupu4 p7n" 7n epoca lui Ner$an Cantacuzino4 eKcept7nd ,"altirea lui Doso tei4 nu se mai tip"re#te nimic din teKtele $i$lice 7n toate !"rile romne#ti. Aa 0<224 7n primele luni de domnie ale lui Constantin .r7ncoveanu4 se termin" de tip"rit .i$lia pus" la cale de Ner$an Cantacuzino. 7ntre /i)lia lui Her)an #i tip"riturile amintite mai sus se interpune 7ns" o traducere inte%ral" a .i$liei "cut" de Nicolae Milescu. Din nenorocire4 manuscrisul lui Nicolae Milescu4 care ne/ar ajuta s" dezle%"m o pro$lem" interesant" de istorie literar"4 s/a pierdut. &vem 7ns" dou" m"rturii pre!ioase 7n aceast" privin!". )na este o noti!" a mitropolitului 8heor/%he de Neam!4 scris" pe o carte re eritoare la via!a cuviosului Paisie4 pu$licat" la m"n"stirea Neam!u #i care %l"suie#te ast el: E7n zilele lui Nte an 8heor%he/-oevod s/au 7nt7mplat de au mers la m"n"stirea Neam!ului #i Nicolae 8r"m"ticul4 ratele lui Postolache Milescu4 c"ruia i/au t"iat nasul Nte an/voevod4 carele au t%lm% it i /i)lia din lim)a eli# =10

nea" % $re lim)a romnea" %( c7nd au ost la Constantinopol capuchehaia lui 8ri%ore/ voevod4 domnul L"rii ,omne#ti4 $re are " riere o au dat#o i *n ti$ar Her)an#voevod Canta u8ino( domnul L"rii ,omne#ti...F & doua m"rturie este a lui Dimitrie Procopiu din Moscopole4 care4 7ntr/o scriere pu$licat" la Oam$ur%4 7n 0>=3 .Su inta eruditionum "u$eriori" et $rae"enti" "ae uli Re en"io on" ri$ta men"e a Iunio anno C!ri"ti 2C:4( tran"#mi""a /u are"to et nune $rimum edita um latina ver"ione1( spune teKtualC ENicolaus eK Moldavia ducis Moldaviae Protospatharius sive primB armi%er... sacras scripturas eK %raeca in vernaculum Dacorum et Oun%arorum lin%uam transtulit Quam in ecclesiis ipsorum usQue QuaQue le%i o$tinuit ususF. 7ntemeindu/se pe aceste m"rturii4 Oasdeu sus!inea c" Nicolae Milescu4 a tradus .i$lia pe timpul c7t se a la la Constantinopol ca a%ent diplomatic 5 capuchehaie4 cum se zicea atunci 5 al domnului 8ri%ore 8hica4 7n prima sa domnie 7n Muntenia @0<<3 5 0<<DGC c" manuscrisul a intrat apoi 7n m7na prietenului s"u4 Ner$an Cantacuzino4 #i c" acesta4 ajun%7nd domn4 a pus mai mul&i )%r)a&i de au rev%8ut#o i au ti$%rit#o+ &ceast" p"rere a lui Oasdeu4 precum #i m"rturiile pe care el se sprijin"4 s7nt contrazise de a irma!ia lorentinului &nton M"ria Del Chiaro4/ ostul secretar de lim$i occidentale la curtea lui Ner$an Cantacuzino #i a lui Constantin .r7ncoveanu. Del Chiaro4 7ntors 7n Italia dup" tra%edia lui .r7ncoveanu #i a lui Nte an Cantacuzino4 la 7nceputul erei anariote4 a pu$licat la -ene!ia4 7n 0>0=4 o carte: I"toria delle moderne rivolu8ioni della Vala !ia( 7n care4 trec7nd 7n revist" c"r!ile tip"rite pe timpul #ederii sale la curtea domnilor romni4 spune teKtual: E7ntre alte lucr"ri tip"rite p7n" azi 7n -alahia s7nt #i urm"toarele: -echiul #i Noul Testament4 dup" versiunea celor >34 tradu"% *n romnete de doi 'ra&i )oieri romni din 'amilia 0re eanu 5 unul din ei u tat"l principesei P"una4 care tr"ie#te acum 7n -ene!ia5Ye principesa P"una4 so!ia lui Nte an Cantacuzino4 iul stolnicului4 care a urmat pe tron lui .r7ncoveanuG. Tip"rirea acestei opere s/a 7nceput su$ domnia lui Ner$an Cantacuzino4 7n jurul anului 0<224 #i s/a terminat dup" c7!iva ani su$ domnia lui .r7ncoveanuF0. Iat" 7n aceast" privin!" #i m"rturia lui Ion +ilstich4 ost rector al %imnaziului sas din .ra#ov: E&utorul acestei istorii4 Radul lo-o'%tul din 0re i( u 'ratele "%u Her)an( au tradu" /i)lia din -re ete *n lim)a romn%+ De asemenea4 acest ,adu a transpus 7n lim$a romn"4 din %rece#te4 Cate !i"mum0rae ae E le"iae .M%rturi"irea ortodo7%1+ De asemenea4 o scriere a lui Ioan Orisostomul4 care a ost numit" M"r%"ritare4 despre virtu!ile #i vi!iile oamenilor. Ni 7nc" multe alte o/pere a tradus ;F. 0 ETra le altre opere4 che al %iorno presente vedonsi stampate nella -alachia4 vi sonc_ le se%uentiC cioe: Ve !io e Nuovo Te"tamento( secundo la versione deBA?? tradotto nella valaca lin%ua4 per opera di due ratelli no$ili valachi della ami%lia 8reciani @uno di Questi u Padre della Principesa Pa%ona che ritrovasi presentemente Qui in -ene>MaG cominciossi la stampa di Questa opera circa lBanno 0<224 essendo Principe di -alachia 'cer$ano Cantacuzeno4 e si terminec dopo alQuanti anni sotto ii Principato del .rancovani...F @p. D=G. ; EDer &utor dieser Oistorie4 ,adul 'ecretarius aus 8raetschan4 mit seinem .ruder 'cher$an ha$en die .ie$el aus dem 8riechischen ins `alachische ii$ersezt. &uch hat dieser ,adul den Catechismum 8raecae Ecclesiae aus dem 8riechischen ins `alachische trans erieret. &uch eine 'chri t des Chrisostomi die da %enennet ^ird M"r%"rit4 von den Tu%enden und Aastern des Menschen4 ^ie auc8 andere mehrere Tractat er erti%et hat.F =1;

Lin7nd seam" de m"rturia lui Del Chiaro #i de epilo%ul cu care se 7ncheie /i)lia lui Her)an #i asupra c"ruia vom reveni 7ndat"4 N. Ior%a4 7n I"toria literaturii reli-ioa"e a romnilor( #i 7n alte p"r!i4 a sus!inut c" traduc"torii .i$liei s7nt ra!ii ,adu #i Ner$an 8receanu. P"rerea lui Ior%a4 admis" de to!i4 p"rea c" 7nchide de initiv controversa 7n avoarea 8recenilor. Dar 7n 010:4 re%retatul .ianu a achizi!ionat pentru .i$lioteca &cademiei ,omne un manuscris @p"strat la sec!ia manuscriselor su$ cota D=21G4 scris de un muntean4 dup" cum reiese din particularit"!ile de lim$" #i dintr/o noti!" de pe scoar!a l"sat" de 5 E&na Ntir$eica4 iica domnului r"posatului 8olescului $iv sp"tar4 am scris4 mai =04 0><:4 iind de ani D:F. &cest manuscris4 care cuprinde o parte din -echiul Testament4 are un ECuv7nt 7nainte c"tre cititoriF4 7n care4 7ntre altele4 spune #i aceasta: E&m nevoit a propune aceast" s 7nt" #i de Dumnezeu su lat" carte4 care se cheam" .i$lia4 adec" toat" cartea le%ii vechi #i cu to!i prorocii4 pre lim$a romneasc" nu oarte se/au a lat prepus"4 "r" numai un izvod scris cu m7na4 care l#au 'o"t $re$u" Ni olae S$%tariul Moldovean( da" %l i *nv%&at *n lim)a elinea" %( are l#au i8vodit de $re i8vodul eline" e "e# au 'o"t ti$%rit *n Iran-'ort+ Ce 7ns" #i izvodul acesta4 pentru mult" prip" acelui prepuitor4 care se/au %r"$it cur7nd a o t"lm"ci #i a #i scrie4 a latu/s/au multe %re#ele #i pre mare 7nv"luial"4 care era lucru oarte cu %reu a 7n!ele%e.F Pa%ina este rupt" tocmai aci4 unde pasajul este mai interesant4 dar din datele care se pot citi clar4 rezult" c" traducerea .i$liei lui Milescu era cunoscut" 7n Muntenia. Descoperirea acestui manuscris 0/a silit pe Ior%a s" renun!e la p"rerea sa #i s" revin" 7ntr/un memoriu academic: *n le-%tur% u /i)lia de la 2>66 i /i)lia de la 2>>C a lui Ni olae Mile" u fAnalele A ad+ Rom+( seria II4 tom. ???-III4 Mem. sect4 ist.4 010:G la p"rerea lui Oasdeu4 c" Milescu este traduc"torul .i$liei de la .ucure#ti. Dup" Ior%a4 Milescu nu s/a putut %7ndi la traducerea .i$liei 7n timpul domniei lui 8heor%he 8hica $"tr7nul #i nici su$ Nte "ni!" Aupu4 care tr"ia atunci ca pri$ea% la 'tettin. Trimis ca a%ent politic la cur!ile din 'tocRholm #i Paris4 Nicolae Milescu a cunoscut 7n aceste drumuri #i edi!ia %receasc" a .i$liei din +ranR urt. 7n 01=:4 Constantin 'olomon a dat pu$licit"!ii o veche lucrare de seminar4 pus" la punct4 7n care a adunat toate dovezile care militeaz" pentru paternitatea lui ,adu 8receanu4 str7n%7nd de aproape ar%umentarea. Pentru a l"muri aceast" pro$lem" a#a de controversat"4 dar care prive#te monumentul cel mai important al literaturii noastre reli%ioase4 este necesar s" plecam de la ceea ce ne spun 7n pre a!a #i 7n epilo%ul c"r!ii cei care au lucrat la tip"rirea .i$liei. (ri4 iat" ce citim 7n pre a!a cu care se deschide cartea scris" 7n numele lui EIoan N"r$an Cantacuzino .asara$" voevod4 den mila lui Dumnez"u Domnu #i $iruitoru a toat" )n%rovlahiaF c"tre cei Ece s" a l" locuitori supt st"p7nirea noastr". Prea ' in!itului mitropolit chir Theodosie4 iu$itor de Dumnez"u episcopi4 prea cuvio#ilor e%umeni4 smeri!ilor preo!i4 $la%orodni/cilor $oiari #i tuturor celorlal!i pravoslavnicilor cre#tiniF: .raductorii 5i"liei. ENi aciasta am "cut la t"lm"cirea acestii s inte scripturi4 "c7nd mult" nevoin!" #i destul" cheltuial". Despre o parte puind dasc"li #tiu!i oarte den lim$a elineasc"4 pe prea 7n!eleptul cel dintru =1=

dasc"li ales #i arhiereu 0!emianoni""i"( #i4 dup" petrecerea lui4 pe al&ii are "# au*nt*m$latE #i despre alt" parte ai notri oameni ai lo ului nu numai pedepsi!i 7ntru a noastr" lim$"4 ce #i de lim$" elineasc" av7nd #tiin!" ca s" o t"lm"ceasc" C carii lu*nd lumin% i dentr# alte i8voade ve !i #i al"tur7ndu/le cu cel eli/nese al celor >3 de dasc"li4 cu vrerea lui Dumnez"u o au s"v7r#it precum s" vede.F Cine s7nt ace#ti t"lm"citori a#a de laconic pomeni!i 7n introducere4 dar totu#i a#a de discret4 cum cere dealt el umilin!a cre#tin" 7ntr/o mare oper" a scripturilor s inteI &rhiereul 8hermanonissis este mitropolitul 8hermanos de Nissis4 care usese mai 7nainte director al &cademiei %rece#ti din Constan/tinopol4 unde un rival al s"u4 care avea preten!ia c" este un mare c"rturar4 dar care4 a irm" 8hermanos4 nu #tia nici spiritele s" le a#eze cum tre$uie la locul lor 7n cuvintele %rece#ti4 i/a r"zvr"tit elevii pentru a/0 7nlocui. &dus 7n Lara ,omneasc"4 a luat conducerea &cademiei din .ucure#ti 7ntemeiat" de Ner$an Cantacuzino. Era 5 se poate 9spune 5 un c"rturar de seam". Cola$oratorii romni4 Eai no#tri oameni ai locului nu numai pedepsi!i Y7n lim$a veche pedepsi!i4 %rec. nat2euco S a instrui4 7nsemna instrui!iZ 7ntru a noastr" lim$"4 e i de lim)% elinea" % av*nd tiin&% a "% o t%lm% ea" %=( s7nt pomeni!i 7n epilo%: ETip"ritu/s/au aceast" s 7nt" carte 7n ora# 7n .ucure#ti4 7ns" cu cheltuial" Prea luminatului4 Prea cre#tinului #i Prea cuviosului Domnului #i 't"p7nului nostru Ioan Ner$an C. .asara$ -oevoda4 $iruitorului #i o$l"duitorului a toat" )n%rovlahia. Iar" 7n nevoin!a #i 7ndreptarea celor ce s/au 7nt7mplat dasc"li #i mai mult deslu#indu/se pre lim$a rum"neasc" de cei mici #i pleca!i dentru slu%ile M"rii 'ale H%r)an )iv+ : Lo-o'et i )ra& e-o Y#i ratele luiZ Radul Lo-o'%t=+ Dup" cum se vede dar din acest epilo%4 care consun" cu spusele lui Del Chiaro4 secretarul de lim$i occidentale al lui Ner$an Cantacuzino #i .r7nco/veanu4 #i ale lui +ilstich4 traduc"torii romni s7nt ra!ii Ner$an #i ,adu 8re/ceanu4 am$ii lo%o e!i 7n cancelaria domneasc" #i cunoscu!i prin cuno#tin!ele lor de lim$" %receasc"4 iindc" au mai tradus din %rece#te 7ntr/o rumoas" lim$" romneasc": ,ravo"lavni a M%rturi"ire a lui ,etru Movil% #i M%r-%ritarele S'*ntului Ioan Hri"o"tom #.a. pu$licate mai t7rziu 7n epoca lui .r7nco/veanu. Predoslovia .i$liei ne mai d" o #tire pre!ioas" privitoare la chipul cum au lucrat traduc"torii: Elu7nd lumin" #i dintr#alle i8voare #i al"tur7ndu/le cu cel elinesc al celor >3 de dasc"li4 cu vrerea lui Dumnez"u4 o au s"v7r#itF. Care s7nt aceste izvoare pe care traduc"torii le/au avut la 7ndem7n" #i pe care le/au con runtat cu 'eptua%inta4 izvorul %recescI Dup" cola!ion"rile "cute de cole%ul Cio$anu #i4 dup" d7nsul4 #i de noi4 rezult" c" pentru -echiul Testament un izvor si%ur a ost ,alia de la Or%tie 5 "r" s" putem determina deocamdat" dac" Palia a ost olosit" direct sau indirect printr/un intermediar. Pasaje din teKtul Paliei corespund 7ntocmai cuv7nt de cuv7nt cu teKtul .i$liei lui Ner$an. )n al doilea izvor a ost pro$a$il .i$lia lui Nicolae Milescu4 dar 7n ce m"sur" traducerea sp"tarului moldovean a ost utilizat" de traduc"torii .i$liei din 0<22 nu putem preciza4 deoarece manuscrisul lui Milescu s/a pierdut. =1D

Dar din compara!ia "cut" 7n anii trecu!i de d/0 Cio$anu 2( 7ntre ms. D=21 #i .i$lia lui Ner$an4 rezult" c" traduc"torii .i$liei au avut la 7ndem7n" #i acest izvor. Pentru Noul Testament traduc"torii s/au olosit de teKtul Evan%heliarului #i al &postolilor4 tip"rite la 7nceputul domniei lui Ner$an Cantacuzino4 precum #i de Noul Testament al lui 'imion Nte an #i chiar de tip"riturile lui Coresi. Dar aceast" utilizare a izvoarelor anterioare nu scade cu nimic valoarea #i semni ica!ia .i$liei lui Ner$an 7n cultura romneasc". Dimpotriv"4 i/o ridic"4 iindc"4 7n elul ei4 reprezint" rezultanta unei munci asem"n"toare cu aceea 7ndeplinit" 7n evul mediu de %enera!ii 7ntre%i de arti#ti4 care s/au trudit4 7n um$ra anonimatului4 s" ridice4 pentru %loria lui Dumnezeu pe p"m7nt4 minunatele catedrale %otice. .i$lia lui Ner$an este sinteza tuturor s or!"rilor 7ndeplinite de c"rturarii romni 7n cele mai vitre%e 7mprejur"ri4 timp de trei veacuri4 7n toate L"rile ,omne#ti4 pentru a 7nve#m7nta cuv7ntul Domnului 7n haina lim$ii na!ionale. Din con runtarea tuturor teKtelor anterioare cu ori%inalul %recesc4 ei au 7ndreptat erorile de sens #i au ales cuvintele care4 7n!elese 7n toate !inuturile romne#ti4 aveau mai mult" rezonan!" 7n su lete #i care 7n acela#i timp eKprimau cu mai mult" eKactitate no!iunea ori%inalului %recesc. Este o lim$" vie romneasc"4 cu rumoasele caden!e ritmice. Iat"4 de pild"4 cum se deschide .i$lia: EDe/nceput a "cut Dumnez"u ceriul #i p"m7ntul. Iar" p"m7ntul era nev"zut #i netocmit. Ni 7ntunearec z"cea deasupra preste cel "r" de und. Ni duhul Domnului se purta deasupra apei. Ni zise Dumnez"u s" se ac" lumin" #i se "cu lumin".F 'au 7nceputul Evan%heliei lui Ioan: EAa 7nceput era cuv7ntul #i cuv7ntul era la Dumnez"u #i Dumnez"u era cuv7ntul. &cesta la 7nceput era la Dumnez"u. Toate printr/7nsul s/au "cut #i "r" de d7nsul nimic din ce/ i "cut nu s/a "cut. 7ntr/7nsul era via!"C #i via!a era lumina oamenilor4 #i lumina lumineaz" 7n 7ntunerec4 #i 7ntunerecul n/a cuprins/o. +ost/au trimes de la Dumnez"u un om4 numele c"ruia era Ioan.F Este4 dup" cum se vede4 lim$a literar" de azi. T,&D)CJT(,II +,&LII 8,ECE&N) NI &CTI-IT&TE& A(, ,EAI8I(&'J -ia!a. .io%ra ia lui ,adu 8receanu nu a ost p7n" acum reconstituit". Datele pe care le avem s7nt pu!ine #i nesi%ure. P7n" 7n anii din urm"4 el era con undat cu un omonim al s"u4 lo%o "t mic su$ Ner$an Cantacuzino #i 0 Noi n/am putut/o ace 7n 01=<4 c7nd am "cut un curs despre epoca lui .r7ncoveanu4 iindc" ms.4 intrat 7n .i$i. &cad. ,om. 7n 010:4 usese trimis 7n timpul r"z$oiului din 010< 5 0102 7n ,usia #i nu ne/a revenit dec7t prin interven!ia lui N. Titulescu4 7n anii din urm". =1:

iul lui Tudor N"trarul din satul 8reci al jude!ului (lt. &cum patru ani4 7c Revi"ta i"tori % romn% @01=D4 p. <:G4 d/0 Ioan C. +ilitti a ar"tat4 7ntemeindu/se/pe documente contimporane4 c" ,adu cronicarul4 ca #i ratele s"u Ner$anr am7ndoi traduc"tori ai .i$liei lui Ner$an4 se tra% din satul 8reci de l7n%" 8"e#ti4 ast"zi 7n jude!ul D7m$ovi!a4 iar pe atunci 7n jude!ul -la#ca. Pe vremea aceea4 -la#ca se 7ntindea mai 7nspre nord dec7t ast"zi #i cuprindea 7n hotarele sale #i 8"e#tii4 care erau capitala jude!ului. Numele tat"lui celor doi ra!i c"rturari la curtea lui .r7ncoveanu este necunoscut. D/0 +ilitti crede c" era un Emodest proprietar de la 8recii din D7m$ovi!aF. ,adu 8receanu a r"mas toat" via!a lui un c"rturar modest. Ntirea pe care ne/o d" Cronica anonim"4 c"4 7n 0<1:4 ,adu 8receanu era stolnic sic" 7mp"r!ea cu ,adu Popescu misiunea de a suprave%hea repararea orti ica!iilor (r#ovei4 de a str7n%e zahereaua 5 adic" proviziile cerute de turci 5 #i de a cura!i drumurile de t7lhari4 nu pare s" ie eKact". Nu pare4 iindc" 7n cronica sa4 ,adu 8receanu 7nsu#i ne spune c" aceste 7ns"rcin"ri date de .r7ncoveanu le/a 7ndeplinit cu ,adu Popescu nu el4 ci ,adu Isvoreanu4 vel stolnic. +ratele s"u Ner$an4 dimpotriv"4 s/a c"s"torit cu Ilinca4 iica vistiernicului Papa 8receanu de la 8recii din Il ov4 care a avut zestre mo#ia Dra%omi/re#ti #i a intrat 7n $oierimea !"rii4 urc7nd repede treptele marilor dre%"torii: M<2:4 p7n" la 0<1D4 vtori lo%o "tC 0<1:4 vel vistiernic 7n divanC 0>3D4 mare/lo%o "t. El a avut mai mul!i copii4 dintre care Ner$an a luat 7n c"s"torie pe 7ns"#i iica lui .r7ncoveanu4 pe Ilinca4 primind4 7ntre altele4 ca zestre4 mo#ia Corne#ti4 de unde #i numele urma#ilor s"i 8receanu/Cornescu4 sau Dra%omi/rescu4 dup" mo#ia de zestre a mamei sale. E curios 7ns" c" 7n cronica sa ,adu 8receanu4 care noteaz" am"nun!it toate evenimentele m"runte de la curtea lui .r7ncoveanu4 trimiterea haraciu/lui4 preum$l"rile domnului4 conacele lui4 nu %"se#te nic"ieri prilejul s" vor$easc" despre sine #i ai s"i. Pretutindeni 7n cronic"4 atunci c7nd este vor$a de ratele s"u4 el 7l nume#te Ner$an 8receanu H 5 numai 7n cuv7ntul c"tre domn din Pravoslavnica M"rturisire4 tip"rit" 7n 0<104 el vor$e#te de EalteYc"r!iZ ce am prepus #i am mai scos4 7mpreun" cu rate/meu Ner$an al doilea lo%o "tF. Pe nepotul s"u 7l nume#te: E%inerelem"riei/sale4 Ner$an 8receanu4 vel lo%o "tF4 sau ENer$an 8receanu4 vel stolnicF. Niciodat" nu/0 nume#te ca nepot. 'e pare deci c" a ost4 cu toat" Enet"%"duita lui cultur"4 o ire modest" de c"rturar harnic4 care #i/a tr"it via!a 7n um$ra c"r!ilor sale. Traducerile. &ctivitatea literar" a lui ,adu 8receanu 7ncepe 7nc". din epoca lui Ner$an Cantacuzino4 c7nd4 7n tov"r"#ia ratelui s"u4 el traduce .i$lia tip"rit" la 0<22. Ea se des "#ur" 7ns" cu mai mult" intensitate 7n timpul domniei lui .r7ncoveanu4 prin pre!ioase traduceri din lim$a %receasc". 7n 0<104 ra!ii 8receanu traduc #i tip"resc su$ titlu a#a de su%estiv: M%r-%ritare( minunatele cuv7nt"ri ale celui mai mare predicator din r"s"ritul ortodoK4 ' . Ioan Orisostomul. ' . Ioan a ost iu al unui %eneral roman4 crescut de mama sa 7n cele mai severe virtu!i. Instruit 7n toat" cultura timpului4 de pro esori vesti!i4 ajunsese 7n Constantinopol4 la v7rsta de ;3 de ani4 un avocat de runte. De episcopul &ntiohiei a ost ini!iat 7n do%mele reli%iunii cre#tine4 c"tre care s/a sim!it a#a =1<

de mult atras 7nc7t4 renun!7nd la vanit"!ile lumii p"m7nte#ti4 se retrase 7n lini#tea #i sin%ur"tatea mun!ilor4 tr"ind 7n comunitatea c"lu%"rilor asce!i. Oirotonisit apoi diacon4 s/a distins prin zelul prin care propov"duia cre#tinismul #i prin atacurile 7ndreptate 7mpotriva o$iceiurilor corupte ale societ"!ii contimporane. +aima lui de predicator era a#a de mare4 7nc7t 7mp"ratul &drian 0/a 7n"l!at 7n demnitatea de patriarh al Constantinopolului. Dup" 7ndemnul lui .r7ncoveanu4 ,adu 8receanu4 ajutat de ratele s"u Ner$an4 a t"lm"cit cuv7nt"rile rostite de marele predicator de pe amvonul $isericii 7n zilele de mari s"r$"tori4 pentru ca cei 7nseto#a!i de m7ntuirea su letului s" se poat" ad"pa din ele4 ca Edin apa izvorului vie!ii de veciF. Cartea a ap"rut 7n 0<10.. &v7nd mai 7nt7i opt versuri la stema !"rii4 7n lim$a romn"4 7nchinate domnului de ,adu 8receanu4 cartea se continu" cu dou" pre e!e4 una 7nchinat" EPrea Auminatului #i 7n"l!atului #i 'l"vi/tului Io Costantin .asara$ ...F4 alta adresat" Ec"tr" de $ine voitoriul citi/toriuF. &ci %"sim4 al"turi de c"ldura stilului 7n care s7nt prezentate ideile4 #i di/ verse in orma!ii privitoare la acele vremuri. Contri$u!ia $"tr7nului #i 7nv"!atului stolnic Cantacuzino 7n cultura timpului se vede limpede #i aici: EAa a c"ror nevoin!e avut/am 7ndrept"toriu pe cinstitul $la%orodnicul #i prea 7n!eleptul dumnealui Con"tandin Canta u8ino( $iv vel stolnicC 7ns" la cele mai ad7nci iloso e#ti #i $o%oslove#ti noimata ce s/au a lat4 pre dumnealui ca pre un epistimon #i #tiutoriu l/am avutBlumin" #i dezle%are 7ntru toate #i a noastr" adev"r osteanala aciasta4 iar" os7rdia4 porunca #i multa cheltuial"4 la altele toate ce tre$uesc #i ales la tipariu4 a M"rii 'ale milostiv mai sus pomenit st"p7nului nostru @.r7ncoveanuG iaste.F 7n acela#i an 0<104 apare de su$ teascurile tipo%ra iei din .uz"u o nou" traducere a lui ,adu 8receanu. Este ,ravo"lavni a M%rturi"ire( pre%"tit" de Petru Movil" cu prilejul sinodului din Ia#i4 la 0<DD @oper" de care ne/am ocupat pe lar% la p. 0<:G. (pera usese rev"zut" #i tradus" 7n lim$a %reac" de Meletie 'iri%ul 5 un %rec din insula Creta4 care/#i "cuse studiile superioare 7n universitatea din Padova #i care usese trimis de patriarhul Parthenie ca dele%at al scaunului patriarhal din Constantinopol4 la sinodul din Ia#i. (pera aceasta normativ" pentru $iserica ortodoK" devenise de actualitate 7n acele vremuri4 c7nd 7n &rdeal calvinii #i iezui!ii se str"duiau s" rup" rom/nimea pri%onit" de la credin!a str"mo#easc". Aa 0<1=4 ,adu #i Ner$an 8receanu pu$lic" Evan-!elia -re o#rom%n%( pe dou" coloane cu teKt %recesc #i romnesc4 care 7ncepe4 dup" o$iceiul vremii4 cu versuri la stema !"rii semnate de Ner$an #i cu o pre a!" plin" de note interesante4 unele din ele re eritoare la r"sp7ndirea Evan%heliei #i la necesitatea ca ea s" p"trund" c7t mai ad7nc 7n masele populare. 7n s 7r#it4 7n 0<124 ,adu 8receanu aduce la 7ndeplinire o alt" oper" cu caracter reli%ios4 cerut" imperios de necesit"!ile cultului: Mineele( ap"rut" 7n tipo%ra ia de la .uz"u de su$ o$l"duirea episcopului Mitro an4 care 7n pre a!" 7n#ir" %reut"!ile tip"ririi adesea #i 7n timpul nop!ii4 Ec" #i noaptea o am "cut/o 7n unele vremi 7n loc de ziF. '/a spus mai sus @p. =225=10G c" epoca lui Ner$an Cantacuzino #i a lui .r7ncoveanu reprezint" o az" important" 7n evolu!ia literaturii noastre reli%ioase4 =1>

iindc" din $o%ata literatur" tradus" p7n" atunci4 7ntr/o r"m7ntare de mai $ine de dou" veacuri4 7ncep s" p"trund" timid 7n $iseric"4 #i 7n romne#te4 teKtele care alc"tuiesc partea citit" 7n serviciul divin. 7n aceste vremuri4 ,adu 8receanu traduce 7n lim$a str"mo#easc" partea din Minee4 care era citit" #i care servea la edi icarea moral" a maselor. Mineele s7nt teKte litur%ice4 7n care vie!ile de s in!i 5 prescurtate 5 s7nt 7ntre!esute cu imnuri de slav" 7n cinstea s 7ntului @icoase4 irmoase #i condaceG4 r7nduite apoi pe luni #i adaptate ast el pentru serviciul divin al iec"rei zile 7n parte. Mineele lui ,adu 8receanu au ost traduse cu inten!ia de a i 7ntre$uin!ate 7n $iserici #i mitropolitul !"rii4 Teodosie4 l"mure#te ast el aceast" destina!ie: EPentru c" era 7nv"!"turile tipicului #i ale or7nduialelor la Mineiu scrise cu m7na4 pre lim$a sloveneasc"4 iar preo!ii no#tri de pre la sate nicidecum 7n!ele%7nd lim$a aceea4 or7nduialele $esearecei nu se "cea deplin4 nici vie!ile s in!ilor s" citia4 ascult"torii ne7n!ele%7nd...F In Mineiul tradus de ,adu 8receanu "#au $%"trat 7ns" imnurile @icoasele4 irmoasele #i condacele 5 care 7n ori%inalul %rec s7nt 7n versuri4 pentru a i c7ntateG 7n lim)a "lavon%( deoarece traducerea lor era le%at" de o pro$lem" de ordin muzical. ,itmul versi ica!iei4 cerut de necesit"!ile melodiei $iserice#ti 5 care tre$uia s" r"m7n" neschim$at" 5 nu era u#or de iscodit 7n lim$a romn". &$ia peste trei s erturi de secol4 mitropolitul 8ri%orie transpune 7n romne#te #i c7nt"rile4 dar 7n Mineele tip"rite de el4 7ntre 0>><5/0>234 partea de sinaKar 5H adic" teKtul privitor la vie!ile s in!ilor 5 reproduce cuv7nt de cuv7nt traducerea lui ,adu 8receanu4 care dealt el a r"mas p7n" 7n zilele noastre 7n uzul $isericii. Mineele actuale reproduc cu mici schim$"ri teKtul lui ,adu 8receanu4 pentru partea $io%ra ic" a s in!ilor4 #i versiunea mitropolitului 8ri%orie4 pentru imnuri. 'puneam mai sus c" din compararea .i$liei lui Ner$an cu celelalte traduceri ale 8recenilor se pot scoate lumini noi 7n chestiunea at7t de discutat" a rolului pe care l/au avut 8recenii 7n traducerea .i$liei de la 0<22. ( asemenea cercetare tre$uie s" porneasc" de la ori%inalele %rece#ti #i4 urm"rind traducerile romne#ti4 s" vad" dac" 7n elul 7n care s7nt redate ideile din teKtul %recesc4 7n cuvintele romne#ti pe care le ale%e4 7n ritmul razei4 nu se dezv"luia acela#i traduc"tor. P7n" la o asemenea lucrare de ad7ncire4 m" m"r%inesc s" pun dinainte dou" pasaje4 unul din /i)lia de la 2>66( altul din M%r-%ritare+ Iat"4 de eKemplu4 para$ola sem"n"torului4 dup" /i)lia din 2>66 @Evan%helia lui Matei4 0=G4 pa%. >:1: EIn zioa aceia e#indu Isus den cas"4 #edea l7n%" mare. Ni s" adunar" mul!ime mult" c"tr" d7nsul4 c"tu/i u lui a 7ntr" 7n cora$ie s" #az" #i toat" %loata sta pe !"rmure. Ni %r"i lor multe 7n pilde4 zic7ndu: Iat" e#i sem7n"toriul s" samene. Ni s"m"n"ndu elu4 unele c"zur" l7n%" cale #i i renir" paserile #i le m7ncar" pre ele. Iar" altele c"zur" pre pietri#i4 unde nu avia p"m7ntu multu4 #i numai c7t r"s"rir"4 pentru c" nu avia de p"/m7ntu ad7ncare. Deci r"s"rindu soarele4 s" p"lir" #i pentru c"ci nu avia r"d"cin"4 s" uscar". &ltele c"zur" pre spini #i crescur" spinii #i le 7necar" pre iale. Iar" altele c"zur" 7n p"m7ntu $un #i da rodu4 una o sut"4 alta #asezeci4 iar" alta treizeci. =32

Cela ce are urechi de auzirea s" auz".F Iat" acum #i un/pasaj din M%r-%ritare@ EDulce lucru iaste la un om plu%ariu s" tra%" plu%ul s"u ca s" cur"!iaze !arina sa4 #i s" ac" $razd" #i s" dezr"d"cineze m"r"cinii #i s" samene s"m7n!a4 neav7nd ar"tura m"r"cini cari stric" s"m7n!a. Iar" nu mult mai dulce iaste la cela care iaste 7nv"!"toriu c7nd arunc" pildele lui 7ntru auzire4 care iaste netur$urat". Pentru aceea dar"4 cu mult" $ucurie 7nceapem 7nv"!"tura4 c" vedem ar"tura aceasta4 adec" auzul vostru4 cur"!it. C"ci m"car c" %7ndul vostru nu/0 vedem4 iar" v"z7nd ochii vo#tri c" s7nt deschi#i #i auzul vostru c"/0 ave!i r"dicat ca s" asculta!iC aciast" 7mi d" semnu c" #i %7ndul vostru iaste a#"zat #i %ata s" auz"4 pentru c" la inima voastr" nu pociu s" intru s" v"z4 ce v"z7nd ochii vo#tri r"dica!i 7n sus4 7mi dau4 c" nu iaste la %7ndul vostru nici o tur$urare4 ce/mi zici cu poht" sam"n" s"m7n!ele. C" 7n%"duim #i primim orice vei sem"na pentru n"dejdea rodului4 pentru c" toat" %rija lumeasc" am %onit din %7ndul vostru. Drept aceia #i v"z7ndu/v" a#a4 cu os7rdie 7ncep tot 7nv"!"turi #i pilde mai 7nainte n"d"jduindu/m" 7ntru $la%ovodniia !arini4 adec" a %7ndului vostru.F Nu a# vrea s" anticipez asupra cercet"rii de comparare a .i$liei din 0<22 cu celelalte traduceri ale 8recenilor45comparare care4 "cut" cu toat" competen!a #i %rija necesar"4 ar i poate concludent"4 5 dar din claritatea #i armonia razei4 din lim$a plin" de miez a pasajelor de mai sus4 c"p"t"m oarecum impresia c" avem dinainte aceia#i traduc"tori: ra!ii 8receanu. .I.AI(8,&+IE I o a n .ianu4 De"$re introdu erea lim)ii romneti *n )i"eri a romnilor( discurs de recep!iune 7n &cademie4 .ucure#ti4 013DC &. Aapedatn4 Da" %lul Dama" !in E N. C a r/t o j a n4 Introdu erea lim)ii romne *n )i"eri % @comunicare citit" la &cademia ,omn"4 7nc" netip"rit"G. Pentru ,ravo"lavni a M%rturi"ire a se vedea p. 0<: a lucr"rii de a!"4 #i $i$lio%ra ia de la p. 0<<. Pentru Minee( N. C a r t o j a n4 Le-enda lui Av-ar *n literatura ve !e romnea" %( eKtras din Convor)iri literare( A-II @01;:4 p. ;D= 5 ;< 0G #i Iulian Nte "nescu4 Le-endele de"$re S'+ Con"tantin *n literatura romn%( 7n Revi"ta i"tori % romn%( I4 01=G4 p. ;:0. Despre .i$lia din 0<224 sus!in paternitatea lui Nicolae Milescu: .. P. O a s d e u4 7n reaista Traian( 02>3 @nr. 2G4 p. =;C Emile P i c o t4 Noti e )io-ra$!iUue ei )i)lio-ra$!iUue "ur Ni ola" S$%tar Mile" u( am)a"adeur du T8ar Ale7i" Mi!ailovi i en C!ine( Paris4 022=. ' $ i e r a4 7n Mi %ri ulturale i literare la romnii din "t*n-a Dun%rii *n r%"tim$ul de la 254DB 2C2D( Cern"u!i4 021>4 p. :G4 admite 7n parte ipoteza lui Oasdeu: E(piniunea aceasta @.. P. OasdeuG poate s" ie 7ntemeiat" deplin sau numai 7n parteF. N. I o r % a4 7n I"toria literaturii reli-ioa"e a romnilor( 7ntemeindu/se pe indica!iile din epilo%4 arat" rolul ra!ilor 8receanu 7n traducerea .i$lieiC 7ns"4 dup" descoperirea unei copii muntene a .i$liei4 anterioar" tip"riturii din 0<22 @a se vedea despre acest manuscris o comunicare de Ioan .ianu4 7n Analele A ademiei Romne( seria II4 tom. ???-III4 p. :4 partea administrativ" #i dez$aterileG4 N. Ior%a a atri$uit traducerea .i$liei lui Nicolae Milescu4 7n studiul: *n le-%tur% u /i)lia de la 2>66 i /i)lia de la 2>6C a lui Ni olae Mile" uE $re'a&a /i)liei elineti din Vene&ia 2>6C( un manu" ri$t ne uno" ut al lui Ni olae Mile" uE *teva $re'e&e -re eti ne er etate( pu$licat 7n Analele A ademiei Romne( Memoriile 'ec!iunii Istorice4 seria II4 tom. ???-III4 .ucure#ti4 010:. =/0eG

Tot lui Nicolae Milescu atri$uie traducerea .i$liei4 P. P. PFa n a i t e s c u4 Ni o*a" S$at!ar Mile" u @0<=<5 0>32G4 eKtras din Melan-e" de lL'e le Roumaine en Iran e( 01;:404 p. :3 5 F:;. Chestiunea este reluat" de d/0 C o n s t. ' o 0 o m o n4 /i)lia de la /u ureti .2>661+ Contri)uiiuni noui i"tori o#literare( Tecuci4 01=;4 aduc7nd 7n sprijinul ra!ilor 8receanu ar%umentele analizate mai susC N. I o r % a4 /i)lia lui Her)an#v d%( 7n Revi"ta i"tori %( ??I- p01=2G4 p. 01=5 01<. P"rerea lui N. lor%a sus!inut" #i de 8. P a s c u4 Note de"$re Mile" u( 7n Revi"ta riti %( I-4 01=34 p. 13/1>. Despre raporturile .i$liei cu celelalte traduceri anterioare4 Nt. Cio$an u4 I"teria literaturii romne ve !i( II4 curs lito%ra iat !inut la +acultatea de litere din .ucure#ti4 01=1 5 01D34 p. =DD/=<=. Despre toate traducerile lui ,adu 8receanu ase vedea: loan .ianu #i Nerva O o d o #. /i)lio-ra'ia romnea" % ve !e( voi. I4 .ucure#ti4 013=4 unde teKtele tip"rite sint descrise4 cu eKtrase din pre e!e #i epilo%uri #i cu acsimile @la anii respectiviG. -ezi #i adaosele din I. .ianu #i D. 'imonescu4 /i)lio-ra'ia romnea" % ve !e( voi. I-4 .ucure#ti4 01DD. Pentru $i$lio%ra ia ra!ilor 8receanu #i opera istoric" a lui ,adu 8receanu4 a se vedea mai jos4 p. D::5D<3. MIT,(P(AIT)A &NTIM I-I,E&N) &ntim Ivireanu este cel mai de seam" dintre mitropoli!ii munteni4 prin munca lui neo$osit" 7n cultura reli%ioas" a neamului4 prin cuv7nt"rile lui 7ndr"zne!e4 dar pline de su lu moral4 pentru societatea #i timpul lui4 #i prin str"lucirea pe care a #tiut s" o dea scaunului mitropolitan din .ucure#ti. -ia!a lui are 7nc" pentru noi c7teva puncte o$scureC cu deose$ire s7nt pu!in cunoscute 7mprejur"rile copil"riei #i tinere!ii lui4 p7n" la sta$ilirea 7n Lara ,omneasc". 'e pare c" era vl"starul unei amilii 7nst"rite de %eor%ieni din p"r!ile &zo/vului4 care pe vremea aceea se a lau su$ st"p7nire turceasc". C"zuse din tinere!e 7n sclavie4 "r" s" #tim 7ns" 7n ce 7mprejur"ri #i nici cum a iz$utit s"/#i recapete li$ertatea. Del Chiaro4 care 0/a cunoscut personal4 ne spune c" era E7nzestrat cu talente rareF4 c" Ecuno#tea sculptura4 pictura #i $roderiaF #i c" Eridicase la per ec!iune arta tipo%ra ieiF. Iz$utise s"/#i asi%ure prin aceste calit"!i o situa!ie independent"4 pro$a$il 7n Constantinopol4 c7nd .r7n/coveanu 0/a adus 7n !ar". EEu aci 7n !ar" 5 aminte#te el 5 n/am venit de voia mea4 nici de vreo s"r"cie sau lips".F &dus 7n !ar" de .r7ncoveanu4 u 7ns"rcinat cu direc!ia tipo%ra iei domne#ti de la mitropolie. +"r" nici o le%"tur" cu lumea4 7n atmos era reli%ioas" de la mitropolia .ucure#tilor4 se c"lu%"ri #i 7#i alese ca loc de umilin!" cre#tineasc" #i de munc" sih"stria retras" 7n mar%inea .ucure#tilor4 ridicat" pe o insul" lini#tit" a lacului 'na%ov. &colo4 departe de zvonul lumii4 retras 7n mijlocul apelor4 c"lu%"rul &ntim4 ales ca e%umen al m"n"stirii4 a instalat o tipo%ra ie #i a 7nceput o spornic" activitate de imprimare4 d7nd la lumin"4 7n acea epoc" 7n care elenismul 7ncepuse s"/#i ia z$orul la noi4 o sum" de c"r!i %rece#ti4 unele cu caracter reli%ios4 necesare D33

serviciului divin4 altele cuprinz7nd norme de 7ndreptare 7n credin!a ortodoK" #i4 7n s 7r#it4 c7teva cu caracter didactic #i moral. &l"turi de aceste teKte %rece#ti4 &ntim4 care 7n r"stimpul c7t 7l petrecuse 7n !ar"4 7nv"!ase lim$a4 pune su$ tipar #i c7teva c"r!i romne#ti4 7ntre care #i Iloarea darurilor 5 Iiore di Virtti+ 7n prim"vara anului 0>3:4 &ntim Ivireanu este ales ca episcop de ,7mnic4 7n locul lui Ilarion4 care usese depus din scaun4 iindc" se a$"tuse de la canoanele $iserice#ti4 de un sinod de arhierei4 prezidat de patriarhul Doso tei al Ierusalimului. Au7nd 7n primire episcopia ,7mnicului4 &ntim introduce o nou" via!"4 instal7nd #i acolo tipo%ra ie. &ceast" tiparni!" 7ntemeiat" de &ntim Ivireanu4 cu mici 7ntreruperi4 a unc!ionat pe l7n%" scaunul eparhial din ,7mnic p7n" aproape de vremurile noastre #i4 cu ajutorul ei4 &ntim a continuat munca de cultur" 7nceput" la 'na%ov. Aa ,7mnic4 &ntim a stat numai trei ani. 7n ianuarie 0>314 $"tr7nul mitropolit Uir Teodosie4 dup" ce p"storise !ara D3 de ani4 a 7nchis ochii Ede sl"$iciunea $"tr7ne!elor4 c7t #i de alt" ose$it" a trupului $oal"F4 spune 8receanu4 l"s7nd pe patul de moarte Ediat"F44 ca s" ie ales 7n locul lui4 ca vl"dic" al !"rii4 &ntim4 episcopul de ,7mnic. Dup" 7nmorm7ntarea mitropolitului Teodosie4 .r7ncoveanu4 patriarhii4 arhiereii #i toat" $oierimea4 adun7ndu/se 7n casa mitropoliei4 hot"r"sc4 urm7nd ultima voin!" a celui r"posat4 s" alea%" mitropolit pe &ntim. ($!in7ndu/se consim!"m7ntul patriarhiei din Constantinopol4 ceremonia se 7ndepline#te 7n ziua de ;; e$ruarie4 7n duminica ortodoKiei4 o iciind litur%hia patriarhul &leKandriei4 7n prezen!a domnului 7nsu#i. ,adu 8receanu 7n cronica sa ne poveste#te consacrarea lui &ntim4 cu am"nunte care nu s7nt lipsite de coloritul epocii. Dup" o iciarea litur%hiei: E... au trimes m"ria sa pe Nte an Cantacuzino marele postelnic 5 acesta era iul stolnicului #i domnul de mai t7rziu H5 cu car7ta cea rumoas" domneasc" #i cu alai rumos la s 7nta mitropolie de l/au proscalisit s" vie la curte4 pe carele aduc7ndu/0 pre scara cea mare4 pre Divan4 s/au 7mpreunat cu m"ria sa vod"4 s"rut7ndu/i m7na #i "/c7ndu/i rumoas" ora!ie de p"storia ce i s/au dat4 iproci. Dup" aceea4 #ez7nd pu!in la voroav"4 au poruncit m"ria sa de au mers to!i $oiarii 7n cas"/i #i4 $7nd vutc" #i sinaharisindu/04 au mers to!i $oiarii de i/au s"rutat m7na4 iar mai sus pomenitul vel postelnic au mers cu s in!ia sa de l/au dus iar la s 7nta mitropolie.F Ni s/a p"strat #i cuv7ntarea pe care &ntim Ivireanu a rostit/o cu prilejul urc"rii sale pe scaunul mitropolitan 5 #i care este un model de umilin!" cre#tineasc". Evoc7nd icoana M7ntuitorului4 noul mitropolit aminte#te ascult"torilor s"i c" Dumnezeu ori de c7te ori a voit s" 7ntoarc" lumea de la calea r"ut"!ilor4 a nele%iuirilor #i a vi!iilor4 nu a trimis asupra ei ul%erele m7nieic nici n/a trimis 7n%erii s"i din cer 7n toat" str"lucirea lor4 ci a ales ca instrumente ale voin!ei sale divine oameni simpli4 din cele mai de jos straturi ale poporului: din r7ndul p"storilor sau al] pescarilor. Din pescarii de pe !"rmurile lacului 8enisaret #i/a ales M7ntuitorul apostolii s"i #i i/a trimis 7n toate un%hiurile p"m7ntului4 ca s" Earunce mrejile 7n ad7ncul necredin!eiF4 care E7necase toat" lumeaF cu undat" E7n valurile dr"ce#tiF 5 #i s" culea%" su letele oamenilor pentru credin!a 7n evan%helia m7ntuitoare. Ni 7ntorc7ndu/se apoi la evenimentul zilei 5 ridicarea lui 7n scaunul mitropolitan 5 cu acea umilin!" a D3t

c"lu%"rilor din trecutul de munc" cultural" a m"n"stirilor noastre4 el 7ndreapt" c"tre $oierime aceste mi#c"toare cuvinte: EPentru aceea dar nu este minune4 iu$i!ii mei ascult"tori #i cinsti!i #i de $un neam $oieri4 de m/au r7nduit #i pre mine Dumnezeu #i m/au pus4 om mic iind #i smerit4 p"stor mare... N/au c"utat Dumnezeu5 spune el mai departe 5 la mic#orarea #i netre$nicia mea4 nu s/au uitat la s"r"cia #i str"in"tatea mea4 n/au socotit prostia #i ne#tiin!a mea4 ci au c"utat la $o%"!ia #i noianul $un"t"!ii saleC #i au acoperit de c"tre oameni toate spurc"ciunile #i "rdele%ile mele4 cari sunt mai multe dec7t perii capului meu #i dec7t nisipul m"rii4 #i m/au 7n"l!at4 nevrednic iind4 la aceast" step"n" 2 #i mare vrednicie a arhieriei4 #i m/au trimes la dumneavoastr" s" v" iu p"stor4 p"rinte su letesc4 ru%"tor c"tre Dumnezeu pentru s"n"tatea #i sp"senia dumneavoastr" #i a cinstitelor caselor dumneavoastr"4 purt"toriu de %rije la cele ce ar i spre olosul m7ntuin!ei4 #i s" v" iu de m7n%7iere la " *r)ele ro)iei ei vaviloneti a lumii a etia+= 7n aceste ultime cuvinte era desi%ur o discret" aluzie la starea nenorocit" 7n care se a lau atunci !"rile romne#ti su$ suzeranitatea turceasc" 45 c"ci 7ntr/alt loc4 c"ut7nd s" ridice av7ntul reli%ios al norodului s"u4 el laud" dreapta credin!" a poporului4 pe care acesta #i/o p"ze#te < urat% i ne" urtat%( 'iind *n on9ura&i i *n-r%di&i *ntre !otarele elor "tr%ini de 'eliu i *m$re"ura&i de at*tea nevoi i " *r)e( e vin totdeauna ne*n etat de la ei e "t%$*ne" $%m*ntul a e"ta=+ &semenea aluzii transparente la su erin!ele #i durerile pe care le 7ndura !ara din partea turcilor4 care nu se mai saturau urc7nd necontenit $irurile #i an%aralele4 tre$uie s" i %"sit4 cu toat" discre!ia lor4 un ad7nc r"sunet 7n su letul contimporanilor. 7ncheindu/#i cuv7ntarea de 7nsc"unare arhiereasc"4 $la%oslovenia asupra domnului #i )oierilor( mitropolitul 7#i 7ndeamn" ascult"torii ca s" 7n "ptuiasc" Etoate c7te sunt adev"rate4 c7te sunt cinstite4 c7te sunt drepte4 c7te sunt curate4 c7te sunt iu$ite4 toate c7te sunt cu nume $un #i l"udateF4 pentru ca4 dup" petrecania acestei vie!i4 s" se 7nvredniceasc" cu to!ii 5 p"storul su letesc #i norodul 5 a auzi %lasul M7ntuitorului: E'lu%" $un" #i credincioas"4 preste pu!in ai ost credincios4 preste multe te voi puneC intr" 7ntru $ucuria Domnului t"uF. &ceast" sim$olic" evocare a cuv7ntului din para$ola evan%helic"4 7n ziua 7n care urca treptele scaunului mitropolitan4 au servit 7ntr/adev"r ca o deviz" de munc" pentru tot restul vie!ii sale. Nu #i/a cru!at nici timpul4 nici v7rsta4 ci a continuat cu mai mult" r7vn" munca tipo%ra ic"4 7ncuraj7nd4 stimu77nd4 lucr7nd el 7nsu#i la sporirea c"r!ilor necesare pentru serviciul divin #i pentru edi icarea moral" a poporului. Cinci tipo%ra ii lucrau ne7ntrerupt 7n !ar" #i multe c"r!i se 7mp"r!eau 7n dar $isericilor #i m"n"stirilor. Din c7nd 7n c7nd4 rodul muncii lui &ntim mer%ea4 prin d"rnicia lui .r7ncoveanu4 #i la cre#tinii ortodoc#i de peste %rani!e4 p7n" departe 7n r"s"rit4 la ara$i #i la %eor%ieni. ( alt" l"ture important" din activitatea de edi icare moral" a lui &ntim Ivireanu este propovedania. 7n zilele de mari s"r$"tori cre#tine#ti4 mitropolitul4 dup" ce s"v7r#ea serviciul litur%ic4 se urca 7n amvonul mitropoliei4 de unde4 7n cuv7nt"ri pline de av7nt4 dup" ce sl"vea evenimentul reli%ios4 se 7ndrepta 0 Ste$%n% 5 treapt". D3;

c"tre poporul s"u4 pe care se str"duia s"/0 7nal!e su lete#te c"tre puritatea moralei cre#tine. Ni nu se mul!umea numai s" r"scoleasc" su letele prin cuvinte $ine %7ndite #i mi#c"tor spuse4 ci cu acea r7vn" pe care o %"sim numai la acei ce tr"iesc ad7nc 7n su letul lor credin!a pe care o propov"duiesc4 cu acea deplin" consecven!" 7ntre vor$" #i apt"4 &ntim Ivireanu a 7ntre$uin!at toat" a%onisita unei vie!i de munc" "r" r"%az4 7n opere de $ine acere. E&ntim "cu 7n .ucure#ti 5 ne spune Del Chiaro 5 #ase edi icii din undament4 o m"rea!" m"n"stire cu o prea rumoas" $iseric" 7n onoarea tuturor s in!ilor.F E vor$a de $iserica &ntim. 7n Ea#ez"m7ntulF cu care 7nzestreaz" m"n"stirea4 el 7n "!i#eaz"4 cu smerenia o$i#nuit"4 munca #i n"zuin!ele vie!ii lui4 7n cuvinte care vi$reaz" din ad7ncul celor dou" veacuri trecute: EN/am lipsit 5 spune el 5 p7m" acum4 dup" putin!a noastr" a 7nv"!a turma cea cuv7nt"toare4 cele de olos #i m7ntuitoare4 #i cu laptele cel dulce al cuv7ntului a o hr"ni. &#ijderea #i spre ridicarea4 adausul #i podoa$a s intelor l"ca#uri4 mult" poht" #i r7vn" dumnezeasc" am avut... c" din ostenelele mele cele multe4 din tip"ritul c"r!ilor #i din milosteniile 7ndur"torilor cre#tini4 neam 7nvrednicit de am 7n"l!at din temelie 5 #i se l"mure#te aci o senin" satis ac!ie su leteasc" 5 $iseric" rumoas" aci 7n .ucure#ti... zidit/am #i 7mprejurul ei chilii destule #i alte l"ca#uri pentru odihna e%umenului #i acelora ce vor vrea s" alea%" viea!a sih"streasc".F Pentru 7ntre!inerea m"n"stirii4 &ntim a ad"o%at danii numeroase de Emo#ii4 mori4 stupi #i do$itoace de tot eliulF. Ni pentru a se vedea ce rumoase #i 7nalte %7nduri cre#tine#ti se r"m7ntau 7n su letul acestui str"in4 care se alipise prin 7mprejur"rile vie!ii a#a de str7ns de neamul #i p"m7ntul romnesc4 citez acum dispozi!iile pe care4 cu lim$" de moarte4 le/a l"sat 7n testamentul lui: E'" se a le pururea la casa $isericii 0D oameni pentru sluj$a $isericii... '" se ac" milostenie la s"raci 7n toate duminicile. '" ai$" oarecare mil" 7n toate s7m$ete cei ce vor i 7n temni!". '" se 7m$race 7n ziua de joi/mare trei s"raci #i trei ete s"race. '" se 7nzestreze pe an o at" s"rac"4 a doua zi de ' . Dimitrie. '" se odihneasc" 7n trei zile streinii nemernici cu m7ncare #i s"l"#luire peste toat" vremea. '" se 7n%roape cu cheltuiala casei s"racii ce/i scot prin uli!e mor!i4 cer#ind mil" pentru 7n%roparea lor. '" se hr"neasc" trei o$ii e ar *nv%&a arte #i dasc"lul lor s"/#i ia plata ostenelei din m"n"stire. '" se !ie dou% ti$o-ra'ii@ una %receasc" #i alta romneasc"4 pentru olosul o$#tei #i pentru a%oniseala casei.F +a!" de at7!i episcopi #i vl"dici ie#i!i din durerile neamului nostru4 care4 "r" munca trudnic" a lui &ntim4 au str7ns averi ce s/au irosit "r" urm"4 icoana acestui vl"dic"4 str"in de ori%ine4 dar care s/a identi icat cu neamul nostru4 se desprinde din cadrul patriarhal al trecutului4 ca o mustrare #i ca o pild" vie de virtu!i cre#tine#ti4 de ener%ie4 de munc" #i de iu$irea aproapelui. Cu toat" str"lucirea pe care &ntim a dat/o domniei lui .r7neoveanu4 prin neo$osita activitate des "#urat" de el pe t"r7mul culturii reli%ioase4 cu tot D3=

devotamentul #i dra%ostea pentru neamul pe care/0 ridicase la o treapt" a#a de 7nalt"4 totu#i raporturile dintre el #i domn se tur$urar" 7n preajma anuluil>0=. Era pe timpul r"z$oiului dintre ru#i #i turci. .r7ncoveanu4 care4 7n scrit sorile sale c"tre $ra#oveni4 se pl7n%ea de l"comia turceasc" @ENe/au 7nc"rca/cu d"rile c7t este peste putin!a s"racilor #i nu mai contenesc cu cerutulFG4 intrase #i el 7n le%"turi cu Petru cel Mare4 7n care cea mai mare parte din $oierimea noastr" vedea un m7ntuitor de su$ ju%ul turcesc. Dar potrivit liniei politice pe care domnul romn #i/o tr"sese cu s atul $"tr7nilor s"i $oieri4 el nu 7n!ele%ea s"/#i eKpun" !ara ur%iei turce#ti #i t"t"re#ti4 trec7nd "!i# de partea cre#tinilor4 7nainte ca ace#tia s" s r7me puterea turceasc". Mitropolitul &ntim4 ca vl"dic" ortodoK4 hr"nit cu literatura canoanelor #i a polemicilor do%matice4 avea 5 dealt el 7n con ormitate #i cu dispozi/!iunile pravilelor $iserice#ti #i cu sentimentul %eneral al !"rii 5H o puternic" aversiune 7mpotriva pa%inilor. De aceea4 el nu putea s" vad" dec7t cu ochi $uni des acerea !"rii de turci #i al"turarea ei de popoarele cre#tine4 su$ scutul crucii. .r7ncoveanu 7ns" se sim!ea st7njenit de activitatea mitropolitului s"u4 care ie#ea din s era strict" a atri$u!iilor sale de p"stor su letesc #i 7nc"lca domenii ce apar!ineau numai domnitorului. +"c7ndu/se eKponentul partidei care !inea cu cre#tinii4 &ntim primise prin -lasie 'te%arul4 universalul !arului 5 adic" tratatul de alian!"5H precum #i cererile de zaherea @proviziiG4 pe care le prezentase lui .r7ncoveanu. Cur7nd dup" aceasta4 c7ndsp"tarulToma Cantacuzino4 cu vreo c7!iva $oieri mai 7ndr"zne!i4 nesocotind indica!iile domnului4 trecur" "!i# de partea ru#ilor #i atacar" .r"ila cu %eneralul ,eut4 circul" zvonul c" mitropolitul 7nsu#i intrase 7n aceast" 7n!ele%ere ascuns". ,adu Po/pescu pretinde c" 7nsu#i &ntim ar i 7ndemnat pe Toma Cantacuzino #i pe ceilal!i $oieri s" treac" "!i# de partea ru#ilor #i s" atace .r"ila. .r7ncoveanu nu se putea 7mp"ca 7n cu%etul s"u cu aceast" activitate a mitropolitului. Ecoul nemul!umirii lui se str"vede limpede 7n cronica pe care o scria la curte4 su$ ochii lui .r7ncoveanu4 lo%o "tul ,adu 8receanu. Povestind primirea universalului de c"tre mitropolitul &ntim4 cronicarul domnesc !ine "a su$linieze %re#eala acestuia ast el: E(e C7t iaste "r" de cale #i "r" de cuviin!" p"r!ii cei $iserice#ti a se imes/teca 7n lucrurile cele politice#ti4 #i 7n politia #i eparhia ce se a l" a se ar"ta zavistnic #i tur$ur"torC #i turmei ce/i 7ncredin!ase lui de $ine4 carele 7n stepena #i cinstea vl"diciei l/au adus #i l/au 7n"l!at4 vr"jma# #i 7mpotrivnic 5 lucru oarte nepl"cut #i lui Dumnezeu #i oamenilor.F Cu tactul lui deose$it4 .r7ncoveanu nu a vroit s" dea propor!ii acestui con lict cu mitropolitul4 7n acele vremuri nesi%ure4 c7nd turcii 7l acuzau c"4 din 7ndemnul lui4 Toma Cantacuzino a trecut de partea ru#ilor. Dar nemul!umirea domnului4 care mocnea ascuns" 7n ad7ncul su letului4 cre#te dospit" #i prin Er"utatea #i zavistia care 5 spune Ivireanu 7n ap"rarea lui c"tre domn 5/ nici a lipsit4 nici va lipsi din lume4 pentru c" este pornit omul din tinere!ele lui spre cele viclene #i nu se p"r"se#te a nu zavistui $inele #i cinstea altuiaF. &ntim pretinde c" Epre cei ce sunt pricina r"ut"!ii 7i #tiu cine sunt4 cum m" #tiu pre mine 7nsumiF. )nul dintre ace#tia pare s" i ost duhovnicul domnului4 c"lu%"rul din &thos4 ajuns mitropolit de Nisis4 Mitro an Tasi/tul. &cesta4 care se pare c" r7vnea locul lui Ivireanu4 vine 7ntr/o duminic" din ianuarie 0>0=4 Epe vremea chindieiF 5 noteaz" Ivireanu 5 la mitropolie D3D

#i/i cere4 7n numele domnului4 s" demisioneze de $un"voie4 adic" s" ac"4 cum se zicea 7n lim$a timpului4 EparetesisF 5 c" dac" 7n 0: zile nu renun!" sin%ur la scaunul mitropolitan4 .r7ncoveanu va cere patriarhiei s"/0 cateriseasc". Dup" dou" zile de z$ucium4 mitropolitul &ntim se 7n "!i#eaz" 7ntr/o zi de mar!i4 seara4 la curtea domneasc" #i4 discut7nd 7n tain" 7nvinuirile ce i se aduceau4 declar" c" se va retra%e de $un"voie din vl"dicie4 dar 7nm7neaz" 7n acela#i timp domnului ap"rarea sa. Din aceast" ap"rare4 a l"m care erau capetele principale ale acuz"rii. Era mai 7nt7i vechea p7r" c" a viclenit 5 a tr"dat cum am zice azi /5 pe domnC #i apoi altele mai nou": c" este str"in de !ar"4 c" a 7mpov"rat casa mitropoliei cu datorii. &ntim spul$er" punct cu punct 7nvinuirile aduse. De/a viclenit pe domn4 Es" ie su$ le%"tura cea %rea a a urisenieiF. Dac" a %r"it 7n $iseric" propov"duind cuv7ntul lui Dumnezeu4 Eau a ar" 7n tain"4 sau de a!" 7naintea domnuluiF4 vreun cuv7nt care s" nu i ost pe placul lui4 aceasta a %r"it/o5zice el5Edin datorie4 cu un p"stor su letescF. 7n !ar" n/a venit Ede $un" voia lui4 nici de vreo s"r"cie sau lips"F4 nici m"n"stirea 'na%ovului nu a luat/o cu silaC la episcopia ,7mnicului Enici 7n vis nu s/a %7ndit s" ajun%" arhiereuF4 iar la mitropolie n/a ajuns Enici cu sil"4 nici cu mite4 nici cu ru%"ciuniF. 7n ce prive#te acuzarea c" ar i 7ndatorat prin conducerea lui casa mitropoliei4 el aminte#te cu mult" discre!ie operele de $ine acere 7ndeplinite: EDe vei zice m"ria ta pentru ce am 7ndatorat casa4 de am "cut cele ce am "cut4 am multe de mi s/ar !inea 7n seam"4 carele nu sunt "r de caleF. Ni amintind c" a cheltuit: ca la o cas" a lui4 adao%": EPre aceste vremi cine nu este dator4 din c7!i ne ier$em 7ntr/aceast" tic"loas" de !ar"I C" 7nt7i #i pre m"ria ta te auz totdeauna zic7nd c" este datoare !ara cu ;33 #i mai $ine de pun%i. (are acea datorie m"ria ta o aci4 au 7nt7mpl"rile vremiiI Ni acestea au adus #i pre al!ii #i pre mine la datorie.F .r7ncoveanu4 citind ap"rarea mitropolitului4 nu d" nici un r"spuns. ,"%azul celor dou" s"pt"m7ni se scur%e4 "r" ca &ntim s" cunoasc" inten!ia domnului. 7n ziua de = e$ruarie4 el prezint" domnului o a doua scrisoare4 prin care el anun!" c" nu va ie#i din porunca lui. ,oa%" 7ns" pe domn s" ac" chiverniseala pun%ilor de $ani cu care e datoare mitropolia4 s" ridice zapisele de la datornici #i s" i le dea 7n m7n" lui4 ca s" se pun" cap"t scandalului #i sa poat" ace EparetesisF. 7ncheindu/#i ap"rarea4 el ace un discret apel la con#tiin!a domnului4 7n aceste mi#c"toare cuvinte: EIar m"ria ta " ca un domn cre#tin #i milostiv #i nu m" l"sa s" ies o$idit #i cu lacr"mile pe o$raz4 c" va i p"catC #i precum nu te pripe#ti la cele politi/ce#ti a ace r"spl"tire4 pentru cinstea domniei4 a#a nu te pripi nici la cele $iserice#ti4 pentru cinstea lui Dumnezeu4 c" r"ul a se ace este lesne4 iar a se des ace este cu anevoie.F .r7ncoveanu4 care avea4 ca mai to!i domnii din trecutul nostru4 o puternic" con#tiin!" reli%ioas" 5/ e de amintit aci cuvintele cu care #i/a 7m$"r$"tat copiii 7n clipa 7n care4 pe !"rmul .os orului4 c"l"ul se 7ndrepta spre ei cu sa$ia 7n m7n": ECopiii mei4 i!i cura%io#iC am pierdut tot ce am avut 7n aceast" lumeC cel pu!in s" m7ntuim su letele noastre #i s" ne sp"l"m p"catele 7n su letele noastreF 5 .r7ncoveanu4 care avea o asemenea con#tiin!" reli%ioas". DC:

aduc7ndu/#i aminte de tot ceea ce !ara datora lui &ntim Ivireanu4 a cump"nit lucrurile drept #i a 7nchis de initv acest incident dureros. &ntim continu" s" conduc" $iserica L"rii ,omne#ti cu aceea#i r7vn"4 dar cur7nd4 dup" z%uduitoarea moarte a lui .r7ncoveanu4 veni #i s 7r#itul marelui s"u mitropolit. 'u$ domnia lui Nte an Cantacuzino4 &ntim 7#i v"zu lini#tit de vl"dicia lui4 dar su$ Nicolae Mavrocordat lucrurile se tur$urar". Nicolae Mavrocordat4 primul domn anariot trimis de turci4 nu era pe placul $oierimii p"m7ntene. C7!iva dintre runta#ii ei4 re u%ia!i 7n &rdeal4 intraser" 7n le%"tur" cu imperialii peste capul domnului #i iz$utiser" s" aduc"4 7n toamna anului 0>0<4 o mic" r7ntur" de oaste %erman" 7n !ar". ( companie dintr/un re%iment de c"tane %ermane 5 dup" cum spune un contimporan 5 trecu hotarul mun!ilor #i4 sc"p7nd vama din C7ineni4 prinse slujitorii domne#ti care str7n%eau d"jdiile. -ame#ii #i c"pitanii dau de #tire domnului #i4 7n 7n%rijorarea care cuprinsese curtea domneasc"4 deodat" se 7ntinde panica 7n popula!ia .ucure#tiului4 care aler%a n"ucit" pe str"zile ora#ului4 stri%7nd: ENem!iie Nem!iieF Mavrocordat4 surprins de acest zvon4 7#i ace repede $a%ajele #i cu $oierii devota!i porne#te spre 8iur%iu4 ca s" a#tepte des "#urarea evenimentelor4 7n puterea nop!ii4 ajun%7nd 7n satul (daia din jud. -la#ca 5 spune Del Chiaro4 care "cea parte din corte%iu /54 poposesc 7n $ordeiul unui !"ran4 ca s" odihneasc" pu!in caii. 7ntre acestea4 mitropolitul &ntim cere voie de a se 7ntoarce 7n .ucure#ti4 sus!in7nd c" datoria lui de p"stor su letesc 7i impune s" nu/#i p"r"seasc" turma 7n 7mprejur"ri a#a de nenorocite ca acelea. 7n toiul discu!iei4 mitropolitul este chemat a ar"4 unde i se 7nm7neaz" o scrisoare4 trimis" din .ucure#ti de c"tre preotul ortodoK venit din colonia %receasc" a -ene!iei4 8iovani &$rami4 predicatorul cur!ii lui .r7ncoveanu4 prin care este 7n#tiin!at c" principele 8heor%he Cantacuzino a intrat 7n !ar" cu 0; 333 de osta#i4 ca s" ocupe scaunul. &duc7nd aceast" veste domnului4 &ntim4 care nu mai credea c" Mavrocordat se va 7ntoarce pe tron4 hot"r"#te s" se 7ntoarc" 7n .ucure#ti4 iar Mavrocordat4 cuprins de spaim"4 porne#te 7n %ra$" spre 8iur%iu4 unde ajun%e 7n rev"rsatul zorilor. Turcii din 8iur%iu4 surprin#i de sosirea nea#teptat" a domnului #i a $oierilor #i a l7nd cele petrecute4 s7nt cuprin#i de panic"C se str7n% cu to!ii 7n cetate #i se 7m$ulzesc s" treac" Dun"rea spre ,usciuc4 7n $"rci #i cor"$ii. 7ntre acestea4 curierii sosi!i din .ucure#ti aduc vestea lini#titoare c" nici un neam! nu se a l" acolo. Mavrocordat4 care usese 7nvestit la urcarea sa pe tron #i cu titlul de se/rascher al !inuturilor sud/dun"rene4 ceru pa#ilor din cet"!ile de pe malul Dun"rii s"/i pun" la dispozi!ie c7teva sute de t"tari #i turci4 cu care intr" 7n .ucure#ti4 7n ziua de 03 septemvrie. ,"z$unarea lui 7mpotriva $oierilor care uneltiser" 7mpotriv"/i u crunt". .rezoianu4 care a!7!ase pe $oieri 7mpotriva lui Mavrocordat #i vroise s" se proclame domn 7n lipsa lui4 u t"iat 7n $uc"!i4 la 7nt7na lui ,adu/vod". &l!ii au ost 7nchi#i4 $"tu!i la t"lpi #i impu#i la $iruri %rele. ."l"ceanu4 torturat spre a pl"ti mai cur7nd amenda impus"4 iindc" se ru%ase lui Dumnezeu ca s" vie odat" nem!ii s" scape !ara de ju%ul aspru4 a ost decapitat4 #i a$ia i s/a 7n%"duit de a i spovedit 7nainte de moarte #i de a i se ace 7nmorm7ntarea4 dup" datin"4 ca pentru moarte natural". De aceast" ur%ie nu scap" nici mitropolitul care re uzase s"/0 urmeze pe domnul re u%iat 7n u%a lui #i se 7n/ D3<

torsese 7n .ucure#ti 7n mijlocul norodului4 unde5pretinde ,adu Popescu5 ar i uneltit cu $oierii 7mpotriva domnitorului. Din porunca lui Mavrocordat4 &ntim u adus la curte4 dar pe c7nd sco/$ora din r"dvan ca s" urce sc"rile palatului4 u n"p"dit de turci4 care erau c7t p/aici s"/0 ucid". Cu toat" st"ruin!a lui de a i dus 7naintea lui Mavrocordat4 u ridicat pe sus #i 7nchis 7n $eciurile palatului4 7mpreun" cu predicatorul cur!ii4 Ioan &$rami4 cel care/i comunicase4 pe c7nd se a la cu Mavrocordat pe drumul 8iur%iului4 #tirea als" c" 8heor%he Cantacuzino este %ata s" intre 7n .ucure#ti. 7n $eciurile 7nchisorii4 mitropolitul este !inut mai mult" vreme. 7n r"stimp Mavrocordat sile#te pe &ntim4 prin amenin!"ri4 s"/#i dea demisia din demnitatea de mitropolit #i ale%e 7n locul lui pe ostul duhovnic al lui .r7ncoveanu4 Mitro an. Dar lucrurile nu se m"r%inesc aci. Mavrocordat o$!inuse 7ntre acestea de la patriarhul din Constantinopol4 de care at7rnau pe atunci mitropoliile noastre4 caterisirea lui &ntim. &st el &ntim este despopit4 su$ acuzarea de vr"jitorieC i se puse un potcap ro#u 7n locul mitrei de mitropolitC i se ridic" numele monahal de &ntim #i i se red" numele s"u laic de &ndrei #i4 7n s 7r#it4 i se cite#te sentin!a prin care e condamnat la 7nchisoare pe via!"4 7n m"n"stirea din Muntele 'inai. Pentru a pre7nt7mpina o eventual" revolt" a popula!iei4 &ntim u ridicat #i pornit 7n miez de noapte4 Ecu carul #u$ paza unor turciF. &ce#tia trecur" cu el Dun"rea4 #i ajun%7nd 7n E8alipoli4 l7n%" r7ul Dulcia4 care trece prin &driano/polF 5 de apt #tirea o cule% din Del Chiaro 5 7l uciser" #i/0 aruncar" 7n r7u. &st el4 printr/o stranie coinciden!" a destinului4 marele mitropolit4 care prin r7vna lui cultural" a dat o str"lucire deose$it" cur!ii lui .r7ncoveanu4 #i/a 7ncheiat via!a ca #i protectorul s"u4 7ntre p"%7ni4 prin moarte silnic". &CTI-IT&TE& A)I &NTIM T,&D)CE,E& CJ,LIA(, DE ,IT)&A. Epoca lui Ner$an Cantacuzino impusese citirea 7n $iserici a Evan%heliei #i a &postolului 7n lim$a romn" 5 pe l7n%" Cazania care se citea din vremea lui Matei .asara$. 'erviciul litur%ic se o icia 7ns" mai departe 7n lim$a slavon". De#i un vl"dic" luminat ca mitropolitul Doso tei a irmase4 7ntemeindu/se pe teKtele ' intei 'cripturi4 drepturile lim$ii na!ionale #i 7ncepuse opera de t"lm"cire a c"r!ilor de ritual4 totu#i lim$a romn" nu putea 7nc" s" ia locul lim$ii slavone 7n $iseric". Nu putea s"/0 ia4 iindc" nu se %"seau traduse 7n lim$a noastr" toate c"r!ile de ritual necesare serviciului divin. (pera de traducere a c"r!ilor de ritual nu era o chestiune u#oar". Dimpotriv"4 ea era le%at" de o pro$lem" di icil". Nu era destul s" se transpun" cuvintele slave pe romne#te4 iindc" unele p"r!i tre$uiau c7ntate 7n cursul serviciului divin4 pe o melodie care nu se putea schim$a4 iar cuvintele romne#ti tre$uiau ast el alese #i or7nduite4 7nc7t s" ai$" ritmul cerut de necesit"!ile melodice ale muzicii $iserice#ti. Pro$lema traducerii se complica ast el cu o pro$lem" de ordin muzical. 7n s 7r#it4 se adao%" aptul c" nu era u#or a %"si 7n lim$a romn" de/atunci termeni corespunz"tori pentru su$tilit"!ile do%matice. D3> '

Ne a l"m dar 7n domnia lui .r7ncoveanu 7ntr/o epoc" de tranzi!ie. Aim$a slav" nu mai era 7n!eleasc" de cler4 iar lim$a romn" nu era 7nc" deplin pre%"tit" s"/i ia locul. De aceea4 7n epoca lui .r7ncoveanu4 inova!ia introdus" mai 7nainte de mitropolitul .Nte an4 de a tip"ri c"r!ile de sluj$" cu tipicurile 7n romne#te #i cu ru%"ciunile 7n slavone#te4 continu". Tipo%ra ia din .uz"u4 pus" su$ conducerea episcopului Mitro an4 este prins" 7ntre anii 0<'> #i 0>3;4 aproape eKclusiv cu tip"rirea acestui el de c"r!i de ritual $ilin%ve 0. 7n predosloviile c"r!ilor4 episcotml Mitro an l"mure#te ast el n"zuin!ele muncii sale: E... Deoarece @c"r!ileG mai dinainte tip"rite nu sunt cu tipicul romnesc4 drept aceea m/ am 7ndemnat de am tip"rit cu toate 7nv"!"turile romne#te4 pentru 7n!ele%erea tuturor.F 7n procesul de introducere a lim$ii romne 7n $iseric"4 teKtele acestea de sluj$" reprezint" un stadiu intermediar 7ntre epoca slavon" #i epoca lim$ii na!ionale. Pentru a ridica4 m"car vremelnic4 nivelul $isericii #i al clerului4 .r7ncoveanu 7ntemeiase4 7ntr/adev"r4 o #coal" pentru 7nv"!area lim$ii slavone#ti de c"tre Ecopiii de v7rst" ra%ed"F. &ntim Ivireanu 7nsu#i tip"re#te la 'na%ov4 7n 0<1>4 o 0ramati % "lavonea" %( pe care o %"se#te cu at7t mai necesar" cu c7t: E... 7n $isericile dumnezeie#ti 5 zice el 7n pre a!" 5 noi ne/am o$icinuit a ceti slavone#teC dar necunosc7nd aceast" lim$"4 care ne este str"in"4 nu a noastr"4 putem de multe ori s" c"dem 7n %re#eli...F Dar toate 7ncerc"rile de a re7nvia un trecut mort au r"mas in ructuoase. Aim$a slav" nu mai putea d"inui mult" vreme 7n $isericile noastre4 nici chiar su$ orma c"r!ilor $ilin%ve. 7n aceste vremuri de r"scruce4 c7nd clerul nu mai putea m7nui slavona4 iar lim$a matern" nu era 7nc" pre%"tit" s" p"trund" 7n altar4 7ncepe s" se introduc" 7n unele $iserici4 desi%ur su$ in luen!a marilor patriarhi #i c"rturari %reci de la curtea domneasc"4 serviciul divin 7n lim$a %reac". Aa curtea lui Ner$an Cantacuzino #i a nepotului Bs"u de sor" Constantin .r7ncoveanu4 7ntemeietori ai &cademiei %rece#ti #i sprijinitori ai ortodoKiei 7n (rientul oprimat su$ st"p7nirea turceasc"4 vin cei mai de seam" prela!i ai ,"s"ritului %recesc4 7n runte cu marele c"rturar #i lupt"tor pentru p"strarea normelor de credin!" pravoslavnic"4 patriarhul Doso tei al Ierusalimului. 'u$ in luen!a acestor mari c"rturari ai ortodoKiei s/a introdus4 la 7nceput 7n unele $iserici4 sluj$a reli%ioas" 7n lim$a %receasc". 0 Iat"4 pentru documentare4 lista c"r!ilor $ilin%ve tip"rite la episcopia din .u>"u4 unde p"storea Mitro an: 0<1> / Triod 0<12 / Minei 0<11 5 Molitvenic 0>33 / (ctoih #i Triod 0>30 5 Molitvenic 0>30 / Penticostar 0>3; 5 Aitur%hier 0>3; 5 Molitvele vecerniei.( alt" edi!ie4 se pare4 in 0>3=4 I. . ia nu #i D. 'ima/n e s c u4 /i)i+ romnea" % ve !e( I- @&d"o%iri #i 7ndrept"riG4 p. ;14 nr. =2. D32

Era o 7ncercare de a 7nt"ri $iserica4 7ndrum7nd/o direct c"tre izvorul Evan%heliei #i al Aitur%hiei4 c"ci se #tia de mult la noi c" sursa scripturilor s inte este lim$a %receasc": E&pa totu/i mai curat" #i mai limpede 7n izvor dec7t 7n p"raie4 c" de ce s" dep"rta apa de izvor4 totu/i mai 7nmestecat" #i mai tur$ureC a#a/i #i izvoditul scripturei s inte4 totu/i mai curat" 7n lim$a ce/au %r"it Duhul ' 7nt... 7n Testamentul Nou4 %receasc"F4 spusese4 7nc" din 0<:04 'imeon Nte an4 7n predoslovia Psaltirei sale. Dar lim$a %reac" nu era nici ea 7n!eleas" nici de masele populare #i nici de cler. &cademia 7ntemeiat" de Ner$an Cantacuzino #i de .r7ncoveanu nu avusese vreme s"/#i dea roadele. Aim$a romn" tre$uia s"/#i croiasc" drumul c"tre altar #i s" devin" lim$a $isericii. Da apt4 pe timpul lui .r7ncoveanu 5 ca #i mai 7nainte 5 se citeau4 7n unele $iserici4 7n lim$a poporului4 c"r!ile undamentale ale credin!ei: Evan%helia4 +aptele &postolilor #i Cazania4 pe c7nd litur%hia cu partea c7ntat" se o icia 7n siavone#te sau 7n %rece#te. &ceasta ne/o con irm" #i pastorul an%lican Edmund Chisthul4 care a 7nso!it pe am$asadorul en%lez din Constantinopol 7n drumul spre patrie #i care a ost oaspetele lui .r7ncoveanu #i al stolnicului Constantin Cantacuzino. Munca 7nceput" ast el 7n veacul al ?-/lea 7n !inuturile muntoase ale Maramure#ului #i continuat" 7n toate provinciile romne#ti4 dusese ia introducerea par!ial" a lim$ii romne 7n $iseric". Ea tre$uia cu vremea s" trium e de initiv. C"r!ile de ritual tre$uiau transpuse #i 7n lim$a poporului #i 7n aceast" str"danie4 se des "#oar" de la o vreme activitatea lui &ntim Ivireanu. El retip"re#te Evan%helia @0>3:G4 &postolul @0>3DG adoptate serviciului divin din vremea lui Ner$an Cantacuzino. 7ncep7nd din 0>3<4 &ntim Ivireanu4 pe atunci episcop de ,7mnic4 v"z7nd c" lim$a slav" nu mai poate i men!inut" 7n $iseric" #i4 pe de alt" parte4 nici lim$a %receasc" nu putea i introdus"4 7ncepe patronarea muncii %rele de traducere #i tip"rire a teKtelor de ritual. Din aceast" activitate4 au ajuns p7r" la noi urm"toarele c"r!i: 0>3< 5 Molitvenic 0>3< / (ctoih 0>0; 5 (ctoih 0>0= 5 Aitur%hier 0>0: 5 Molitvenic 0>0: /Ceaslov 0>0= 5 Aitur%hier &ceste c"r!i erau destinate i" ie 7ntre$uin!ate 7n serviciul $isericii. Pre e!ele s7nt 7n aceast" privin!" concludente: ECum ca alte toate ce s/au scos romne#te4 acum spre tre)uin&a $reo&ilor i a norodului au ost de olos oarte4 iat" 7nc" #i aceasta5H este vor$a de Molit/venicul din 0>3< 5 mai tare a i c" ce nu e ca alte c"r!i $iserice#ti a sluji 7n vremi r7nduite4 ci putem zice 7n tot ceasulF. Molitvenicul din 0>0= con!ine o alt" dovad" hot"r7toare ./EM"rturie cum c" nu ia"te o$rit% a "lu9i litur-!ia 'iete e $ravo"lavni *n lim)a "a=+ M"rturia este teKtul din scrisoarea &postolului Pavel c"tre romani4 Ela capitolul III4 stih ;1F4 pe care se 7ntemeiase mai 7nainte patriarhul &ntiohiei EUPr Theodor D31

-alsamonF4 c7nd la 7ntre$area patriarhului de &leKandria dac" este cu putin!" ca armenii4 sirienii #i alte neamuri Es" slujeasc" s 7nta litur%hie pre lim$a lorF4 r"spunse: Ede nu vor #ti lim$a elineasc"4 s" slujeasc" 7n lim$a lor.F Impulsiunea dat" de &ntim Ivireanu pentru introducerea lim$ii na!ionale 7n $iseric"4 de#i 7n"$u#it" 7n timpul domniilor anariote4 a s 7r#it totu#i prin a $irui. Dar meritul cel mare al lui &ntim Ivireanu4 7n istoria literaturii noastre4 7l ormeaz" Dida!iile sale. DID&OIIAE. Mitropolitul &ntim este4 dup" c7t #tim p7n" acum4 primul care4 rup7nd cu tradi!ia4 se urc" 7n amvonul mitropoliei4 7n zilele marilor s"r$"tori4 ca s" %r"iasc" poporului s"u drept de la su let la su let. P7n" la el4 7n $iserica noastr"4 locul predicii 7l !inea a8aniaE dar cazaniile4 alc"tuite cu multe veacuri 7n urm"4 cuprindeau eKplicarea teKtelor evan%helice 7n linii %eneral/omene#ti4 ca pentru toate vremurile #i pentru toate societ"!ile4 pe c7nd societatea romneasc" de la 7nceputul secolului al ?-III/lea avea nevoie de o 7nv"!"tur" vie4 adaptat" la nevoile ei duhovnice#ti4 la su erin!ele ei4 la durerile ei. Mitropolitul &ntim a 7n!eles acest mare adev"r #i4 de pe 7n"l!imea amvonului4 el a #tiut s" %"seasc" cuvinte mi#c"toare de m7n%7iere4 care r"sunau ad7nc 7n su lete4 alin7nd necazurile unui neam 7ntre%4 ca de pild" acele discrete aluzii la l"comia nes"!ioas" a turcilor4 care nu mai conteneau cu $iruri #i an%arale. Ce impresie puternic" tre$uie s" i produs asupra domnului #i $oierilor4 aduna!i 7n $iserica mitropoliei4 clipa solemn" c7nd vl"dica4 ridic7nd spre cer privirea ru%"toare4 cerea ' intei +ecioare4 7n ziua 7n care se comemora adormirea ei4 s" Edea luminatului nostru domn putereaF ca s" apere !ara <de lu$ii ei v%8u&i i nev%8u&i=( #i s" p"zeasc" Eaceast" $oierime de toate primejdiile #i de toate vicle#u%urile vicleanului #i s" le dea dra%oste4 uniciune4 sporiu #i ajutor 7ntru toateF. Ca un adev"rat Evraciu _ al su letelorF 5 cum se nume#te sin%ur 5 su$liniaz" calit"!ile #i de ectele societ"!ii pe care o c"l"uzea4 #i4 cu o dra%oste cre#tineasc" ne!"rmurit" uneori4 cu ener%ie ne$iruit" alteori4 caut" s" 7n r7/neze r"ul #i s" promoveze $inele. 8enul oratoriei reli%ioase4 tot at7t de vechi ca #i cre#tinismul4 cultivat cu ardoare 7n toate $isericile ,"s"ritului #i (ccidentului4 a ajuns ire#te la teme4 ima%ini #i ormule consacrate4 care s/au impus #i au trecut de la un predicator la altul. Desi%ur c" 7n cuv7nt"rile mitropolitului &ntim se %"sesc ima%ini ca: E#i c7nd ie#im de la $iseric"4 s" nu ie#im de#er!i4 ci s" acem cum ace ariciul c"4 dup" ce mer%e la vie4 7nt"i s" satur" el de stru%uri4 #i apoi scutur" vi!a de cad $ro$oanele jos #i s" t"v"le#te pre jos de se 7n i% 7n %himpii lui #i duce #i iilorF4 ima%ini ce pot veni de la ' . Ioan Damasceanul;. -or mai i4 desi%ur4 #i altele 5 poate chiar de la con/ temporanul s"u Ilie Miniat 5 dar valoarea didahiilor lui &ntim Ivireanu st" 7n claritatea planului4 7n precizia ideii #i a ormei4 #i 7n vioiciunea stilului 5 #i mai ales 7n le%"tura lor cu societatea timpului. Este o predic" vie pentru contemporanii s"i. 0 E-raciuF 7nsemna 7n lim$a veche EdoctorF. ; D. ,usso4 Studii i riti e( p. :D( nr. 0. D03

Didahiile sale ne dezv"luie4 cu mult" c"ldur"4 col!uri interesante din patriarhala via!" romneasc" de alt"dat"4 care4 cu toat" simplitatea ei4 avea #i tr"s"turi etice4 pline de duio#ie: E&m 7n!eles 5H %r"ie#te el marilor $oieri 5 cum c" este o$iceiul de v" aduna!i seara 7n divan #i ace!i pu!in" ora!ie 7naintea domnului #i dup" aceea cere!i iert"ciune. Ni m"car c" nu mi s/au 7nt7mplat p7n" acum s" v"z cu ochii4 iar oarte mi/au pl"cut #i am ericit o$iceiu $un ca acesta4 c" este lucru cuvios a cere iert"ciune de la st"p7n #i unul de la altul #i nu numai mai marii no#tri4 nu numai 7ntru aceast" zi4 ce vom s" intr"m 7n zilele s 7ntului post4 ci pociu zice c" s" se cuvine s" cerem iert"ciune 7n toate zilele.F &ten!ia mitropolitului se 7ndreapt" 7ns"4 cu deose$it" %rij"4 spre n"ravurile rele care duceau societatea romneasc" a timpului s"u la dec"dere #i pe care se str"duia din r"sputeri s" le st7rpeasc". Privirea atent" a mitropolitului nu scap" acel n"rav ur7t al poporului nostru4 care a impresionat nepl"cut pe str"ini: sudalma. Contimporanul s"u4 Del Chiaro4 ne 7n "!i#eaz" 7n memoriile lui4 cu oarecare admira!ie4 7ndem7narea cu care E$"ie!i de #apte/opt ani conduceau %rupe de cai la ad"postFC dar adao%" imediat c": E... dac" vreun cal se a$"tea din %rup4 $"iatul 7l stri%a rechem7ndu/0 cu 7njur"turi triviale4 iar dac" nu iz$utea4 7ncepea s" pl7n%"4 continu7nd totu#i pomelnicul de 7njur"turi o$scene4 "r" s" cunoasc" 7n!elesul lor. 7n popor4 p"rin!ii 7n#i#i deprind copiii cu 7njur"turi #i se delecteaz" c7nd ace#tia descurc" primele sila$e din eKpresii triviale4 m"%ulindu/se chiar c7nd com$in" noi 7njur"turi. 7n timpul celor #apte ani de #edere 7n -alahia4 n/am avut ocazia s" aud ca cineva s" i ost pedepsit pentru 7njur"turi4 ie de c"tre instan!ele judiciare sau de cele $iserice#ti.F Cu ad7nc" indi%nare4 &ntim se ridic" 7n predicile sale4 rostite de pe 7n"l!imea amvonului mitropoliei4 7mpotriva acestui n"rav care ne sco$ora 7naintea str"inilor: ECe neam 5 7ntrea$" el 5 7njur" ca noi de le%e4 de cruce4 de cuminec"tur"4 de mor!i4 de pomene4 de luminare4 de morm7nt4 de su let4 de coliv"4 de prescuri4 de ispovedanie4 de $otez4 de cununie #i de toate tainele s intei $isericiI Ni ne oc"rim #i ne $atjocorim 7n#ine le%eaC cine dintre p"%7ni ace aceastaIF 'e pare c" autoritatea $isericii 7ncepuse s" scad"4 7n parte 5 tre$uie s/o spunemC reiese aceasta chiar din unele predici ale mitropolitului 5 #i din pricina clerului4 care nu era totdeauna la 7n"l!imea misiunii sale. Aumea se ducea mai des Epre la circiume4 pre la hore #i pre la jocuriF4 dec7t la $iseric"4 iar c7nd venea la Es intele $isericiF4 7n loc s" asculte sluj$a #i s" se 7mp"rt"#easc" cu Ehrana cea duhovniceasc"F4 Evor$esc #i r7d #i ac cu ochiul unul altuia4 mai r"u dec7t pe la circiumeF. Com$"t7nd cu ener%ie aceast" lips" de respect a!" de cele s inte4 el atac" apoi "!"rnicia #i $i%otismul acelor $oieri care %"siser" mijlocul de a ocoli taina spovedaniei4 av7nd Ec7te doi duhovnici4 unul la !ar" #i altul la ora#: la cel de la !ar"4 ca la un om prost4 spune p"catele ce le socote#te el c" sunt mai mari4 iar la cel de la ora# spune p"catele ce le socote#te c" sunt mai mici4 5 ne%u!"torind #i me#te#u%ind taina ispovedanieiF. Nici pe rumoasele jup7nese din vremea lui .r7ncoveanu4 7m$r"cate dup" moda %receasc" #i iu$itoare de luK4 nu le cru!". 7ntr/adev"r4 n"zuin!a D00

dup" podoa$e a jup7neselor de la curtea lui .r7ncoveanu uimise #i pe str"ini. &cela#i Del Chiaro ne semnaleaz" ast el luKul din timpul s"u: E7n zile de s"r$"toare 5 spune el 5 se %"tesc cu haine $o%ate #i juvae/ruri scumpe4 cu sal$e de monede de aur de di erite m"rimi4 p7n" la valoarea de zece %al$eni una.F Mitropolitul &ntim4 7ntr/o predic"4 !ine s" scoat" 7n lumin" #i aceast" u#urin!" a cochetelor contimporane #i4 lu7nd ca pild" pe 'ara4 so!ia lui &vraam4 care nu se s ia s"/#i primeasc" oaspe!ii r"m7nt7nd p7ine4 7ntrea$": E(are s" ie acum vreuna a#aI .a4 c"ci ia scoate m7na 'areie ( v"d plin" de coc". 'coate #i m7na unei muieri de acume ( v"d plin" de inele #i de scule. Caut #i v"d a!a 'arei4 plin" de pielm 0. -"d #i a!a unei muieri de acum4 plin" de leacuri dr"ce#ti.F Dar ceea ce este de admirat la acest mitropolit4 str"in ca ori%ine de neamul nostru4 este ener%ia cu care4 ridic7ndu/se la 7n"l!imea vremurilor sale4 pune de%etul pe rana de care s7n%era poporul s"u. 7n epoca 7n care el a p"storit4 luptele s7n%eroase dintre partidele $oiere#ti #i patimile dezl"n!uite de ele4 de#i p"reau domolite prin c7rmuirea 7n!eleapt" #i $l7nd"B a lui .r7ncoveanu4 totu#i4 mocneau 7n ad7nc #i aveau s" t7rasc" 7n cur7nd4 7n vol$ura lor4 nu numai persoana #i copiii domnitorului4 ci #i autonomia !"rii. 7n acea atmos er" de patimi4 de ur"4 de invidie #i de comploturi4 mitropolitul &ntim4 cu autoritatea moral" pe care i/o d"dea nim$ul de s in!enie al misiunii sale4 adresa $oierilor 7n ziua 7n care $iserica comemora 'chim$area la +a!"4 cuvinte de 7n runtare ca acestea: EOristos zice: V Pacea mea o dau vou"c4 iar noi nu voim s" avem pace 7ntre noi4 ci ne tur$ur"m pururea pentru ie#tece4 ca valurile m"rii c7nd le su l" v7ntul. Oristos zice: V Nu judecare!i ca s" nu v" judece c4 iar noi de ar i cu putin!" s" nu ne treac" nici zi4 nici ceas4 cu judecarea #i cu %r"irea de r"u4 nu numai pre cei ce/i #tim4 ci #i pre cei ce nu/i #tim. Oristcs zice: V Precum pohti!i voi s" v" ac" vou" oamenii4 ace!i #i voi lorcC noi pohtim s" ne cinsteasc" to!i4 s" ne dea to!i plocoane #i daruri4 s" ne dea de s" ne ericeasc"4 s" ne %r"iasc" de $ine4 s" ne ac" to!i dup" pohta noastr"4 s" nu ne stea nimeni 7mpotriv"4 nici s" ne zic" nimica de am ace verice r"u. Iar noi pohtim s" os7ndim pre to!i4 s" nu d"m nim"nui nimica4 s" nu acem nim"nui nici un $ine4 nici s" se oloseasc" nimenea de noiC pre to!i 7i hulim4 pre to!i 7i %r"im de r"u4 pre to!i 7i p7r7m4 pre to!i 7i lu"m 7n r7s #i 7n $atjocur"C tutora le zicem c" sunt ne$uni #i "r" nici o socoteal"C numai pre noi 7n#ine4 voiu cuteza a zice4 ne acem #i mai 7n!elep!i dec7t Dumnezeu.F ,evenind asupra aceleia#i teme4 7ntr/o alt" predic"4 el caut" s" z%uduie ad7nc con#tiin!ele4 su$liniind4 cu toat" vi%oarea4 "!"rnicia contimporanilor: ECe olos a i %al$en #i o ilit de post4 iar de pism" #i de ur" a i prinsI Ce olos este a nu $ea vin #i a i $eat de vinul m7nieiI Ce olos este a nu m7nca carne #i cu hule a rupe carnea ra!ilor no#triIF Pentru a 7ntinde ramura de m"slin celor ce se 7nvr"j$eau #i se urau4 el evoc" 5 7ntr/o ima%ine plin" de plasticitate prin %rada!ie #i contraste4 #i de rezonan!e melodice prin simetria p"r!ilor 5 scena din Evan%helie4 c7nd 0 +"in" al$" ce se presar" pe p7ine. D0;

cora$ia care purta pe apostoli #i pe M7ntuitorul adormit este surprins" de urtun": EMi se pare ca #i c7nd a# vedea 7naintea ochilor mei chipul ei: de toate p"r!ile s" se a le v7nturi mari4 s" se str7n%" 7mprejurul v7ntului nori ne%ri #i de#i4 toat" marea s" spume%e de m7nie #i pretutindenea s" se 7nal!e valurile ca ni#te mun!i. Mi se pare c" v"z cora$ia apostolilor c" se lupt" cu mult" s"l/$"tecie 7n tur$urarea m"rii: de o parte o $at valurile4 de alt" parte o $at vuiturile #i o tur$ur"C de o parte o ridic" spre ceriu4 de alt" parte o po%oar" la iad. Mi se pare c" v"z pe e!ele apostolilor... moartea zu%r"vit"... #i to!i cu suspi/nuri #i cu lacr"mi cerea cu ru%"minte ajutor de la Oristos ce dormea: Doamnee rn7ntuie#te/ne c" pierimeF Ni eKplic7nd apoi minunea lini#tirii valurilor4 numai prin credin!a cu care apostolii uni!i 7ntr/un sin%ur su let #i 7ntr/un sin%ur %las4 s/au ru%at Domnului: 4. Doamnee m7ntuie#te/ne c" pierimF4 el ace o discret" aluzie la su erin!ele #i la durerile !"rii: @E... To!i p"timesc4 to!i sunt 7n sc7r$"04 to!i suspin" su$ ju%ul cel %reu al nevoiei... Ni cum dar se va m7ntui norodul4 cum se va scutura aceast" tic"loas" de !ar" de sarcina cea %rea a relelor ce o sup"r"I...FG4 pentru ca 7ntr/o rumoas" perora!ie s" 7ndemne la unire #i la dra%oste. Dar %lasul mitropolitului r"suna 7n pustiu. Cuv7nt"rile lui4 menite s" r"scoleasc" puternic su letele4 nu au avut darul s" potoleasc" patimile #i s" stin%" un o$icei 7nr"d"cinat din p"rin!i. Ni atunci4 &ntim se vede nevoit s" purcead" de la vor$" la apt": ENi cine are acel o$iceiu 5 revine el 7ntr/o alt" didahie 5 de p7re#te pe ratele s"u cre#tin4 pentru ca s"/0 p"%u$easc" #i s"/0 s"r"ceasc"4 s" se lase de acel lucru4 c" toate p"catele c7te va ace4 dup" ce se va ispovedi #i/#i va ace canonul ce/i va da duhovnicul4 i se vor ierta4 iar acel p"cat al p7rei nu se va ierta nici cu un mijloc4 c" este mai mare de *t u iderea+ Ni iat" c" v% $orun e" i vou% $reo&ilor@ cine ar veni la voi s" se ispovedeasc" #i va avea acel p"cat al p7rei4 de va da acel om 7naintea voastr" "%"duial" #i se va chez"/#ui cum c" nu va mai p7r7 pe nimeni 7n via!a lui4 voi s"/i da!i iert"ciune4 dar s"/0 #i canonisi!i4 apoi s" se #i cuminiceC iar de nu va vrea "% "e $%r%"ea" %( "%#l li$"i&i de "'*nta tain%+= Ni tot ast el4 se vede nevoit s" ia m"suri represive #i 7mpotriva ne%u!"torilor4 care4 l"comindu/se la c7#ti%4 nesocoteau s"r$"torile #i c"lcau pravilele: EIat" v" zic4 iu$i!ilor mei4 #i v" 7nv"! cu rica lui Dumnezeu4 ca un p"rinte su letesc #i p"stor ce v" sunt4 s" veni!i 7n ire #i s" v" c"i!i de lucrurile cele necuvioase... Ni v" poruncesc tuturor4 c7!i sunte!i cu me#te#u% #i cu ne%u!"torii4 veri de ce $resi4 ca de acum 7nainte duminicile #i s"r$"torile cele rnari4 ce se numesc domne#ti... s" v" 7nchide!i pr"v"liile #i nici s" vinde!i4 nici s" cump"ra!i4 nu numai de la cre#tini4 ci nici de alte lim$i4 ce nu sunt de le%ea noastr"4 nici s" lucra!i. Ni precum zic s" ace!i4 c" ne "c7nd4 s" #ti!i $ine c" v" voi pedepsi $iserice#te cu pravila... #i 7nc" #i pre cei cari se vor ar"ta seme!i #i tari de cap #i nu se vor supune dirept"!ii #i poruncii $iserice#ti4 7i voi pedepsi #i cu domnia.F 0 E'c7r$"F 7nsemna in lim$a veche EmihnireF. D0=

&semenea cuv7nt"ri4 care scormoneau con#tiin!ele #i r"neau suscepti$ilit"!ile prin m"surile represive4 au creat nemul!umiri. &st el4 aceste 7n runt"ri ale mitropolitului4 7n loc s" aduc" pe cei r"t"ci!i pe calea dreapt"4 au st7rnit4 dimpotriv"4 animozit"!i4 7ntr/o societate care nu mai pre!uia dup" cuviin!" ordinea $isericeasc". Ecoul acestor animozit"!i l/am v"zut 7n con lictul dintre &ntim Ivireanu #i .r7ncoveanu. Dup" detronarea lui .r7ncoveanu4 7n ultimul an al p"storirii sale4 &ntim 7vireanu a pu$licat un volum de S'aturi retine $oliti e( 7n versuri %rece#ti4 in luen!ate #i 7n $un" parte 7mprumutate din literatura parenetic" $izantin". 7n evolu!ia literaturii vechi4 &ntim Ivireanu are meritul de a i stimulat introducerea lim$ii materne 7n $isericile din Lara ,omneasc" #i de a i ost ini!iatorul predicii 5 o predic" vie adaptat" nevoilor societ"!ii #i timpului4 de o mare 7n"l!ime moral" #i o real" rumuse!e stilistic". El a dat o str"lucire deose$it" domniei lui .r7ncoveanu4 iindc" 0/a ajutat ca4 potrivit unei tradi!ii mai vechi a domnilor .asara$i4 s" ia su$ o$l"duirea lui cre#tin"tatea ortodoK" oprimat" su$ vitre%a st"p7nire a turcilor. Prin os7rdia lui &ntim Ivireanu4 darurile tipo%ra iilor noastre domne#ti mer%eau p7n" departe la ara$ii din 'iria #i la ivirii din mun!ii Caucaz. )nul dintre discipolii s"i4 care a 7nv"!at de la el me#te#u%ul tiparului #i care a 7ndeplinit pe plaiurile Caucazului munca4 pentru slava Domnului4 de a da ivirilor primele tip"rituri ale scripturilor s 7nte4 ardeleanul Mihail Nte anovici4 a %"sit pentru el urm"toarele cuvinte de dreapt" pre!uire: E... ca pre un m"r%"ritariu scumpii4 le%at" cu aur 7ntru vindere4 oarec7nd iind pre!uit4 #i din !ara ta scos4 #i 7n partea locurilor noastre adus #i nemerit4 ai str"lucit ca o raz" luminoas".F .I.AI(8,&+IE -ia!a mitropolitului &ntim Ivireanu. Date contemporane se %"sesc la: &nton M"ria del Chiar o4 I"toria delle moderne rivolu8ioni della Vala !ia( -enezia4 0>02C reeditat de N. Ior%a 7n 010D4 la -"leni4 tradus 7n romne#te de '. C. Cristian4 dup" teKtul italian su$ titlul: Revolu&iile Vala !iei de Anton M%ria del C!iaro Iiorentino( Ia#i4 E-ia!a romneasc"F4 01;1. ,adu Popescn4 Croni a( pu$licat" 7n Ma-a8inul i"tori $entru Da ia al lui N. ."lcescu #i Tre$. Aaurian4 tom. I-4 p. D1 5:0. )n alt izvor contimporan este cronica %receasc" a L"rii ,omne#ti4 scris" de Mitro an 8ri%ora#4 pu$licat" 7n teKtul ori%inal %recesc4 cu traducere romneasc" #i cu un studiu introductiv de D. , u s s o4 7n Revi"ta i"tori % romn%( I-4 01=D4 p. 0 5 D= #i reprodus" 7n Studii-re o#remne( O$ere #$o"tume( tomul II4 p. D31 5 D<0. C. Er$iceanu4 Un do ument de la mitro$olitul Un-ro#Vla!iei( Antim Ivireanul( 7n /i"eri a ortodo7% romn%( anul ?- @0210G4 p. <3 #i urm.4 #i ?-II @021=5 021DG4 p. 0=3 #i urm.4 ;;: #i urm. C. Er$iceanu4 *nv%&%tura )i"eri ea" % a vl%die i Antim( 7n /i"eri a ortodo7%( ?-I @021;5021=G4 p. ><1 #i urm. Nt. Dinulescu4 Viea&a i a tivitatea mitro$olitului [erei Romne" i Antim Ivireanul .2C46B2C2>1( Cern"u!i4 022<. Tip"rit separat din Candela @vechea revist" $ucovinean"G. Emile Picot4 Noti e )io-ra$!iUue et )i)lio-ra$!iUue "ur lLim$rimeur Ant!ime dLIvir Mitro$olitain de Vala !ie( 7n Nouveau7 melan-e" orientau7( Paris4 Imprimerie na!ionale4 022<4 p. :0:5:<3. Aa s 7r#it se d" o descriere a c"r!ilor pu$licate de D0D

marele mitropolit. In orma!iuni pre!ioase se %"sesc #i in studiul cu caracter de popularizare al lui N. Do $re seu4 ost pro esor de Istoria $isericii romne la +acultatea de Teolo%ie din .ucure#ti: Viea&a i 'a$tele lui Antim Ivireanul( Mitro$olitul Un-r vla!i i( .ucure#ti4 0133 @.i$lioteca 'teaua4 nr. ;3G. .. Ior%ulescu4 Omor*rea mitro$olitului Ivireanu( 7n Literatur% i art%( I- @0221G4 p. >>; #i urm. C. Er$iceanu4 Ceva de"$re Antim Ivireanu( 7n /i"eri a ortodo7%( ??? @013<5013>G4 p. 0=D< #i urm. N. I o r % a4 Mitro$olitul Antim Ivireanu *n lu$t% u Ieru"alimul( 7n A ad+ Rom+( Anale( tom. A-4 01=D501=:4 p. ;1 @men!iuneGC acela#i4 *ntre Antim i Mitro'an( mitro$oli&ii [%rii Romneti( 7n /i"eri a ortodo7% romn%( 01=:4 p. 0 5 :4 00=500>C acela#i4 De"$re u iderea mitro$olitului Antim( i)idem( p. ;;:/ (pera. TeKtele tip"rite de &ntim Ivireanu se %"sesc descrise pe lar%4 cu eKtrase din pre e!e #i epilo%uri #i uneori cu acsimile4 7n I. . i a n u #i N e r v a O o d o #4 /i)lio-ra'ia romnea" % ve !e( voi. I4 .ucure#ti4 013=4 p. D204 D2;4 D2:4 D214 D1;4D1:4 D1>4:2D4 #.a. @veziindiceleG4 c . #i complet"ri la I. . i a n u #i D a n ' i m o n e s c u4 /i)lio-ra'ia romnea" % ve !e( voi. I-4 .uc4 01DD4 C. Er$iceanu4 Cel din&ii O toi! im$rimat *n Vala !ia *n romnete( 7n /i"eri a ortodo7%( anul ?-I @021;/ 021=G4 p. 233 #i urm. Dida!iile lui &ntim Ivireanu ni s/au p"strat 7n manuscrise. Primul manuscris a ost descoperit de episcopul Melhisedec4 7n anul 02>04 7n $i$lioteca episcopului de .uz"u 5 atunci decedat 5 Dionisie. Manuscrisul usese copiat la ;> iulie 0>204 de arhimandritul 8ri%orie Deleanul. &cest manuscris a ost d"ruit &cademiei ,omne4 7n #edin!a de la 02 martie 022<4 unde a ost catalo%at su$ num"rul :D1 #i pu$licat de I o a n Eiann4 ,redi e '% ute $e la $ra8ni e mari de Antim Ivireanul( mitro$olitul Un-ro#Vla!iei @0>3150>0<G4 pu$licate dup" manuscrisul de la 0>20... cu noti!e $io%ra ice... de P.'.'. episcopul Melchisedec4 .ucure#ti4 022<. 7n editarea predicilor4 .ianu a %rupat la un loc predicile re eritoare la aceea#i s"r$"toare4 de eKemplu r dou" privitoare la &dormirea Maicii Domnului4 dou" la ' . Dumitru4 dou" la Cr"ciun4 cinci la +lorii etc. Manuscrisul ori%inal al Didahiilor lui &ntim a ost descoperit 7n $i$lioteca m"n"stirii C"ld"ru#ani4 7n anul 02204 de C. Er$iceanu #i d"ruit &cademiei ,omne4 unde se p"streaz" su$ num"rul :D1. El a ost pu$licat de C. Er$iceanu4 Dida!iile &inute *n mitro$olia din /u ureti de Antim Ivireanu( mitro$olitul Un-ro#Vla!iei( 2C43B 2C2>+++( cu noti!e $io%ra ice de P.'.'. episcopul Melhisedec4 .ucure#ti4 Tipo%ra ia C"r!ile $iserice#ti4 0222. C. Er$iceanu4 7ntemeindu/se pe manuscrisul ori%inal4 a urmat ordinea cronolo%ic" a duminicilor #i s"r$"torilor. Dup" P. Oane#4 Er$iceanu4 de#i are dinainte ori%inalul lui &ntim4 reproduce 7ns" 7n multe p"r!i teKtul edi!iei din 022< al lui .ianu @vezi P. -. O a n e #4 Antim Ivireanu( ,redi i( p. ??I?4 not"G. TeKtul ori%inal al lui &ntim Ivireanu a ost pu$licat de Petre -. Oane#4 Antim Ivireanu( ,redi i( cu o pre a!" #i indice de cuvinte4 .ucure#ti4 Minerva4 010:. Oane# %rupeaz" didahiile 7n dou" aG ,redi i( a#ezate 7n ordinea edi!iunii din 02224 care este #i a ori%inalului4 #i $G Cuv*nt%ri 'une)re+ )n manuscris interesant a ost semnalat de 't. . e r e/ chet 7n articolul: *n % un manu" ri" al lui Antim Ivireanu .2C431( 7n Neamul romne" literar( II @0103G4 p. ;0< #i urm.4 ;=; #i urm.4 articol reprodus 7n $ro#ura: Do umente "lave#de $rin ar!ivele ru"e( .ucure#ti4 01;34 p. 0> 5;<. Ms/ul are titlul: C!i$urile Ve !iului i Noului Te"tament #i cuprinde o ErodoslovieF @%enealo%ieG a prorocilor4 patriarhilor #i re%ilor de la &dam p7n" la Oristos. Este 7nchinat lui .r7ncoveanu #i este scris rumos4 7mpodo$it cu chenare #i ilustra!ii de m7na mitropolitului &ntim Ivireanu 7n T7r%ovi#te4 la 0>31. 'e p"streaz" 7n Muzeul &cademiei Imperiale din Uiev @nr. :;1G4 unde a ost dus din consistoriul de la Chi#in"u4 7n 022D. Dup" cum ne 7ncredin!eaz" .erechet4 Eeste cea mai 7nsemnat" capodoper" de cali%ra ie #i zu%r"veal" e#it" din m7inile lui &ntimF. &re :0: portrete #i = schi!e care4 E7n com$inarea a#a de artistic" a culorilor #i 7n ine!ea tr"s"turilor4 arat" 7n &ntim un artist des"v7r#itF. D0:

Episcopul Melhisedec a pu$licat 7n 02214 volumul II de predici4 dup" un manuscris p"strat apoi la &cademia ,omn"4 su$ nr. :;:: Dida !iile mitro$olitului Un-ro#Vla!iei Antim Ivireanul( 2C43B2C2>( '% ute $entru toate dumine ile( *n $*nd de la dumine a Iari"eului i $entru toate "%r)%torile anuale( mari i mi iE dar ar%umentele aduse pentru paternitatea lui &ntim nu s7nt convin%"toare. ( edi!ie popular" a dat Dr. I. C o r n o i4 Antim Ivireanu( Din Dida!iile &inute *n mitro# $olia din /u ureti( cu noti!e $i$lio%ra ice4 7n colec!ia E&utori romni vechi #i contemporaniF4 .ucure#ti4 'ocec4 021:. Pentru S'%tuiri retine#$oliti e( i+ descrierea la Ion .ianu #i Nerva Oodo#4 /i)lio-ra'ia romnea" % ve !e( I4 p. D12 5 D11. CI+ #i C o n s t. Er$iceanu 7n /i"eri a ortodo7% romn%( ???4 p. 0;30. )N T,&D)CJT(, MN -E,'),I &A P'&ATI,II A& C),TE& A)I .,MNC(-E&N): TE(D(, C(,.E& 7ntre c"rturarii oplo#i!i la curtea lui .r7ncoveanu se a lau #i iii popii Ion Cor$ea4 %ocimanul @epitropulG $isericii Ncheilor din .ra#ov. Popa Ion Cor$ea4 venit la $"tr7ne!e 7n Muntenia4 s/a c"lu%"rit4 iar iii s"i au intrat 7n sluj$a Iui .r7ncoveanu. &m7ndoi #tiau $ine latine#te #i au ost olosi!i de domnitor pentru solii. Cel mai mare4 Da vid4 primul intrat 7n serviciu4 a ost trimis de .r7ncoveanu 7n &rdeal4 pentru a 7nte!i rezisten!a $ra#ovenilor 7mpotriva unirii4 7n Moldova4 pentru a duce tratative cu Turcule!4 comandantul pod%heazurilor polone4 #i 7n cele din urm" 7n ,usia4 la curtea lui Petru cel Mare. Larul a r"mas a#a de mul!umit de solul lui .r7ncoveanu4 7nc7t 7n 0>3> 0/a cerut #i 0/ a re!inut la Peters$ur%4 ca ajutor al lui Nicolae Milescu4 care ajunsese 7n as in!itul vie!ii. &$ia intrat 7n serviciu4 David Cor$ea a ost trimis 7ntr/o misiune diplomatic" pe l7n%" +rancisc II ,aRotzi4 c"ruia !arul vroia s"/i o ere coroana Poloniei. 7ntorc7ndu/se din aceast" misiune4 se 7m$oln"ve#te #i moare la -ar#ovia 7n vara anului 0>3>. +ratele mai mic4 Teodor4 a mers #i el pe c"ile 7nainta#ului s"u. & intrat 7n sluj$a Cantacuzenilor. & trecut apoi 7n serviciul lui .r7ncoveanu #i a ost trimis4 7n locul ratelui s"u4 cu solii 7n ,usia. El a 7ncheiat tratativele dintre .r7ncoveanu #i Petru cel Mare4 prin care !arul %aranta lui .r7ncoveanu #i urma#ilor s"i tronul Munteniei. Dup" iz$ucnirea r"z$oiului dintre ru#i #i turci4 c7nd .r7ncoveanu oscila4 Teodor Cor$ea4 apro$7nd atitudinea lui Toma Cantacuzino4 a trecut cu acesta "!i# de partea ru#ilor. Dup" 7n r7n%erea ru#ilor a ost silit4 7mpreun" cu Toma Cantacuzino4 s" plece 7n ,usia. &ci s/a a#ezat de initiv4 a luat locul pe care/0 avusese mai 7nainte ratele s"u #i a o$!inut din partea !arului c7teva mo#ii luate de la hatmanul Mazepa. Teodor Cor$ea a ost un c"rturar de seam". De la el ne/a r"mas un voca$ular latin/ romn4 Le7i on latino#roman tradu" de Todor Cor)ea "in Ieromona! Ioa"a' din /raov( sau su$ titlu latin: Di iione" latinae um vala !i a inter$retatione( alc"tuit dup" modelul dic!ionarului latin/un%ar al lui &l$ert Molnar @prima edi!ie4 0<00G. Este primul dic!ionar latin/ romn 7n cultura noastr" #i la alc"tuirea lui a ost 7ndemnat #i sprijinit materialmente de episcopul Mitro an al .uz"ului @0<10/0>3=G. D0<

Mai important" 7ns" pentru literatura romneasc" este Psaltirea versi icat" #i d"ruit" de el 7nsu#i $isericii romne#ti din .ra#ovul unde o iciase serviciul divin tat"l s"u4 dup" cum a l"m din nota inal": E'/a d"ruit s intei $iserici a .ra#ovului de dumnealui pan Theodor Cor$ea vel pisariu i can!ilar al prea puternicii imperatorii moschice#ti4 7n anu 0>;:4 luna mai 03 dni @zileGF. Cartea are dou" pre e!e 7n versuri4 una 7n romne#te4 alta 7n ruse#te4 7nchinate lui Petru cel Mare: EPrea maiestatului celui 7mp"r"tesc4 prea milostivul meu st"p7nF4 7n care c"rturarul $ra#ovean vedea m7ntuirea neamului s"u de ju%ul turcesc #i de mrejile catolicismului. Teodor Cor$ea 7ntre$uin!eaz" #i el4 ca #i Doso tei4 7n traducerea sa versuri de di erite lun%imi4 de la versul de 0= sila$e p7n" la versul popular de : sila$eC are #i el uneori ima%ini ericite4 iz$ute#te s" redea4 7n %enere4 7n traducerea lui ideea ori%inalului4 7n chip ericit4 ca de pild" psalmul D1: &l Dumnez"ilor Domn Dumnez"u au stri%at4 Ni de la r"s"ritul soarelui au chiemat P7n" la apus4 de%ra$"4 lumea #i p"m7ntu Ca s" le descopere voia/#i #i cuv7ntu & r"mse!ei lui iaste $un"cuviin!" Din 'ion4 7n adev"r4 cu $un"credin!" Dumnez"u la aiave va veni ar"tat4 Cu seamne4 ca un mare #i stra#nic 7mp"rat. Cu m"riri #i cu slave Dumnez"ul nostru -a veni4 #i n/a t"cea4 nici #/a 7nchide rostu.0 Dar 7nclinarea spre diluare4 care nu c7#ti%" nimic 7n ad7ncime #i pe care o %"sim 7n versurile de mai sus @En/a t"cea4 nici #/a 7nchide rostuFG4 cap"t" uneori propor!ii a#a de mari 7nc7t se pierde 7n proliKit"!i sup"r"toare: Iu$it/am oarte4 )reBchia/#i mie 7n zi #i/n noapte4 Cu miil/o mie4 De n"dejde prinsu4 Ni 7ntr/a mele4 C" Domnul de susu Eu zile %rele &l ru%ei/mi %lasu4 A/oi chema pre d7nsu4 (ri 7n care casu Cu pl7ns 7ntr/adinsu. 7l va auzi &l mor!ii dureri4 'tri%7ndu/0 7n zi. & mele puteri4 C" el a plecat De tot au cuprinsu4 Dintr/al s"u 7nalt &h4 #i le/au supusu...4 pentru teKtul $i$lic at7t de precis @ps. 00<4 trad. 8ala 8alactionG: E05= Iu$esc pe Domnul4 c"ci el aude %lasul meu #i stri%area mea4 c" pleac" urechea lui spre mine4 7n ziua 7n care 7l chem c7nd m" cuprinseser" la!urile mor!iiF. 0 Iat" teKtul $i$lic 7n traducerea lui 8ala 8alaction @psalmul :3G: EDumnezeul cel prea 7nalt4 printre dumnezei4 %r"ie#te #i la sine cheam" pe locuitorii p"m7ntului4 de la r"s"ritul soarelui #i p7n" la apusul lui. Din 'ion 5 des"v7r#ita rumuse!e 5 Dumnezeu se arat" prea luminos4 Dumnezeul nostru vine si nu tace.F :AY

Psaltirea lui Cor$ea a r"mas 7ns" 7n manuscris #i nu a trezit 7n literatura oral" a poporului ecourile pe care le/a trezit 5 desi%ur prin mijlocirea dasc"lilor de $iserici 5 Psaltirea lui Doso tei. .I.AI(8,&+IE -ia!a lui Cor$ea a ost reconstituit" 7n parte de 'carlat 'tru!eanu4 Doi umaniti ardeleni la urtea lui C+ /r*n oveanu( 7n revista Ramuri( Craiova4 01D04 p. D3 5 ::. (pera lui: Pentru Di tione" latinae um vala !i a inter$retatione( p"strat 7ntr/un manuscris din .i$lioteca din .laj4 c . 8ri%ore Cre!u4 Cel mai ve !i di &ionar latino# romne" ( .ucure#ti4 013:4 #i 8 o $ 0 A s z 0 o4 A ma-Tar "8otdrir dalom !atd"a a8 old!ra .In'luen&a un-urea" % a"u$ra le7i o-ra'iei romneti1( .udapesta4 01=;4 eKtras din A NTelvtitdomdnTi Zo8lemeLnTeO( ?A-III4 Uotete$ol4 p. D5;;. (ri%inalul dic!ionarului se p"streaz" 7n .i$lioteca Central" din .laj4 su$ nr. D> I-. Nt. Manciulea4 /i)liote a Central% din /la9( .laj4 01=14 p. :0. (ri%inalul Psaltirei versi icate se p"streaz" 7n .i$lioteca Central" din .laj @/a. M a n/ ciulea4 /i)liote a rentral% din /la9( .laj4 01=14 p. :;4 nr. >1G. ( copie de pe ori%inal 7n .i$lioteca &cademiei ,omne4 sec!ia mss.4 su$ nr. ;334 "cut" de &. P e t r u !4 7n .ucure#ti4 la 022:4 v. Ion . i a n u4 /i)liote a A ademiei Romne( Catalo-ul manu" ri$telor romneti( tom. I4 .ucure#ti4 013>4 p. DD;4 nr. ;334 unde se reproduc #i pre e!ele romne#ti. C7teva ra%/ mente @psalmii: D14 :34 00D4 0;<G au ost reproduse de pro . I. . i a n u4 ,"altirea *n ver"uri *nto mit% de Do"o'tei( mitro$olitul Moldovei( .ucure#ti4 022>4 p. ?AI? 5 A-.

I*./(I/$(!<I! ,- 3+/C! '0I 43(5!- C&NT&C)*IN( *I & '0I C/-*.!-.I- 5(,-C/V3!-0 C(MPIA&LII NI C,(NICI DE P&,TID PE -,EME& A)I NE,.&N C&NT&C)*IN( Istorio%ra ia muntean" 7n "!i#eaz" pro$leme tot a#a de %rele 5 dac" nu mai %rele 5 ca istorio%ra ia moldoveneasc". 7n vicisitudinile prin care a trecut via!a de cultur" a L"rii ,omne#ti4 ori%inalele vechilor cronici s/au pierdut #i n/au r"z$"tut p7n" la noi dec7t copii t7rzii4 imper ecte4 pline de lacune #i "r" nume de autori. Dar ceea ce complic" #i mai mult lucrurile #i 7n%reuneaz" cercet"rile este aptul c" aceste cronici nu ni s/au p"strat ca individualit"!i de sine st"t"toare4 independente4 ci 7n compila!ii le%ate una de alta 7n corpuri de cronici4 "r" s" se vad" totdeauna clar distinc!ia 7ntre ele. -ECOIAE &N&AE PJMMNTENE. &m ar"tat mai sus @p. 0D0G c"4 7nainte de a se 7ncepe 7n Lara ,omneasc" marile compila!ii de cronici din a doua jum"tate a secolului al ?-II/lea4 tre$uie s" i eKistat letopise!e p"m7ntene4 care 7ns" nu ni s/au p"strat 5 sau cel pu!in nu s/au %"sit p7n" acum 7n orma lor primitiv". Compila!ia lui ,adu Popescu ace4 precum s/a v"zut4 deseori aluzie la aceste anale na!ionale 7n termeni care nu d" loc la 7ndoial"4 ca de pild" vor$ind de -ladislav vod"4 Ede carele nici o istorie nu se a l" scris" de cineva#4 "r" c7t zice c" au perit de sa$ie 7n T7r#or4 iar nu " rie( 7n r"z$oi4 de au avut cu cineva4 sau de vreun vr"jma# al lui4 sau de nescareva oameni de ai casei lui... ci numai zice c" au perit de sa$ie 7n T7r#or. Dup" aceasta se unoate e 'el ie oameni au 'o"t rumnii no#tri are ni i un lu ru de$lin n# au " ri"K ?i e a ea"ta c" au "cut $isearica din T7r#or care se #i veade.F Aa aceste anale p"m7ntene 5 pro$a$il4 #i nu la compila!iile contimporane 5 ace aluzie #i stolnicul Constantin Cantacuzino4 7n r"spunsurile sale la 7ntre$"rile %eneralului conte +ernando Marsi%li #i 7n catalo%ul domnilor -alahiei pe care i/0 trimite 7n aneK": ENatali di Questo Ne%ro @Ae%endarul Ne%ru vod"G4 ne-lLannali di Vala !ia non si a mentioneF @Na#terea acestui Ne%ru4 7n analele -alahiei4 nu se ace men!iuneGC sau pomenind victoria lui Mircea cel Mare 7mpotriva turcilor5Ecome -lLannali vala !i narrano=2+ 0 Nu putem accepta ultima p"rere a re%retatului N. Ior%a4 dup" care 'toica Audescu ar i utilizat pentru primii domni Evechile noti!e de pomelnice pe care le avea la 7ndem7n" sau care i se 7ncredin!aser" de patroniF .I"toria Ut+ r m+( I4 ed. a 00/a4 rev"zut" #i lar% 7ntre%it"4 .ucure#ti4 01;:4 p. =:>G4 pentru c" pomelnicele nu cuprindeau #i anii de domnie ai voie/ D01

7n a doua jum"tate a secolului al?-II/lea aceste anale p"m7ntene au ost adunate4 7nnodate #i prelucrate 7ntr/un corp complet de cronic"4 cuprinz7nd istoria complet" a Principatului muntean4 de doi compilatori4 care4 dup" toate pro$a$ilit"!ile4 s7nt: 'toica Audescu #i ,adu Popescu. &ce#tia au ad"u%at evenimentele contemporane la care ei au ost martori. Pentru partea contemporan" 7ns" nici 'toica Audescu4 nici ,adu Popescu nu s/au ridicat la nivelul 7nalt al istorio%ra iei la care se ridicaser" cronicarii moldoveni. &ce#tia4 pornind de la concep!ia pra%matic" a istoriei 5 !i"toria ma-i"tra vitae 5 pe care o cunoscuser" 7n cole%iile iezuite ale Poloniei4 din sursele clasicit"!ii latine #i din cele mai $une modele ale istorio%ra iei re%atului vecin4 se str"duiser" s" con runte #tirile pentru a reconstitui adev"rul istoric: Eca s" nu m" a lu scriitoriu de cuvinte de#arte4 ce de dreptateF4 cum zicea )reche. 'toica Audescu #i ,adu Popescu tr"iesc 7ntr/una din epocile cele mai tur$uri ale istoriei muntene4 epoc" de dez$in"ri ad7nci 7n p"tura conduc"toare4 de patimi care clocoteau 7n ad7nc #i care mocnesc p7n" 7n epoca lui .r7nco/venu. Este o epoc" nenorocit"4 care se 7ncheie cu pr"$u#irea domniilor p"m7ntene #i cu instaurarea epocii anariote. .oierimea era 7mp"r!it" 7n dou" partide vr"jma#e care se urau de moarte: partida Cantacuzenilor #i partida ."lenilor. Postelnicul Constantin Cantacuzino4 $oier de seam" la curtea lui Matei .asara$4 c"s"torit cu iica domnului Ner$an .asara$4 domni!a Elina4 a avut #apte $"ie!i #i cinci ete. ."ie!ii primiser" 7n casa p"rinteasc" o instruc!ie aleas"C Ner$an a ajuns domn4 Iordache era un c"rturar4 care a ajutat la traducerea s intelor scripturi4 stolnicul Const. Cantacuzino s/a dus p7n" la Padova ca s"/#i des"v7r#easc" cultura4 Matei4 care avea 7nclin"ri artistice4 era ctitor de m"n"stiri rumoase 5 ca cea de la 'inaia 5 ceilal!i4 Dr"%hici #i Toma4 au luat parte activ" 7n via!a politic". +etele s/au c"s"torit cu reprezentan!ii de runte ai $oierimii p"m7ntene: 'tanca4 c"s"torit" cu Papa .r7ncoveanu4 este mama viitorului domnitor. Era iresc ca aceast" 7nr"d"ci/ nare a Cantacuzenilor 7n via!a pu$lic" a !"rii #i ascensiunea lor politic" s" nu ie pe placul celor ce sim!eau c" in luen!a lor este st7njenit". &ce#tia s/au %rupat 7ntr/un partid4 condus de marele lo%o "t Iva#cu ."leanu4 vornicul 'troe Aeurdeanu #i vistierul Orizea 5 tat"l lui ,adu Popescu. 7n toiul luptei de intri%i !esute cu di$"cie4 de asasinate crude #i de r"z$un"ri s7n%eroase 5H tra%eri 7n !eap"4 arunc"ri 7n ocna p"r"sit"4 sp7nzur"ri 7n poarta casei 5 #i/au scris cronica 'toica Audescu4 care era lo%o "tul amiliei Cantacuzino4 #i ,adu Popescu4 un eKponent de runte al partidei adverse. Patimile tr"iesc prea ad7nc 7n su letul cronicarilor ca s" se poat" des ace de ele. 7n povestirile lor4 evenimentele s7nt prea calde de pasiunea care altereaz" adev"rul. Preludiul luptelor dintre cele dou" %rup"ri a ost stran%ularea postelnicului Constantin Cantacuzino din porunca domnului 8ri%ora#co 8hica. 7nainte de a intra 7n analiza compila!iilor lui 'toica Audescu #i ,adu Popescu4 vom c"uta s" descurc"m i!ele acestei drame dup" un izvor literar contemporan. vozilor @EMihai/vod" au domnit ani 01FC EDan/vod" au domnit ani ;=FG #i 7nc" mai pu!in s 7r#itul lor tra%ic @EDan/vod"... l/au ucis Nu#man/vod"4 domnul s7r$ilor4 c7nd era cursul anilor <2<DF @0=:<G4 sau r"z$oaiele purtate de domni4 ctitoriile lor etc. D;3

P(-E'TE& DE W&AE DE'P,E M(&,TE& P('TEANIC)A)I C. C&NT&C)*IN( Moartea tra%ic" a postelnicului Constantin Cantacuzino 5 care a deschis o er" de lupte s7n%eroase 7ntre partidele $oiere#ti 5 a ost povestit" pe lar% mai 7nt7i 7ntr/o poem" 7n versuri %rece#ti4 tip"rit" la -ene!ia4 Ede un prea $un #i scump prietenF al postelnicului. Poema %receasc" s/a r"sp7ndit 7n !ar" #i a ost cunoscut" #i de 'toica Audescu4 care o utilizeaz". Mai t7rziu4 7n domnia lui Constantin .r7ncoveanu4 lo%o "tul ,adu 8receanu4 cronicarul domnesc4 a tradus/o 7n versuri romne#ti4 7nchin7nd/o Eprea cinstitei jup7nesei 'tanc"i CantacuzinoF4 iica postelnicului #i mama domnitorului. Traducerea romneasc" s/a tip"rit 7nainte de 0<11 5 data mor!ii doamnei 'tanca. P7n" acum nu s/a %"sit 7ns" nici un eKemplar nici din ori%inalul %recesc4 nici din traducerea romneasc" tip"rit". Dar o copie manuscris" de pe traducerea romneasc" a lui ,adu 8receanu4 "cut" de Dumitru lo%o "tul4 iul lui &nastase 'u ra%iul4 la D e$ruarie 0>=:4 se p"streaz" actualmente 7n .i$lioteca Central" din .laj. Ea a ost semnalat" de Nt. Manciulea 7n catalo%ul .i$liotecii #i pu$licat" apoi de d. Emil -7rtosu. &ceast" versiune romneasc"4 alc"tuit" din stihuri rimate de c7te 0: sila$e4 poart" titlul: ,ove"te de 9ale i $re " urt a"u$ra nedre$tei mor&i a ,rea in"titului Co"tandin Canta u8ino( marelui ,o"telni al [%rii Romneti( #i 7ncepe4 ca 7n threnosurile %rece#ti4 cu o 7ncercare de a capta comp"timirea #i indi%narea cititorilor pentru marea nedreptate s"v7r#it": P"mmtule #i ceriule4 stealele #i tu4 lun"4 .oiari striini #i rudelor4 s/asculta!i dimpreun" 7mp"ra!ii #i prin!ipii #i toat" politia4 De la mare p7n la mic4 s" vede!i istoriia4 Pentru ca s" v" minuna!i de marea str7m$"tatea... Ni toat" tic"loasa Lara aceast" ,umneasc" Cu toate m"n"stirile 7mpreun" s" j"leasc" Pre Costandin Postialnicul4 pre Cantacozinescul4 Pre marele acela omu #i prea 7n!eleptule +irul dramei se 7ncepe de la Mihnea/vod"4 Esc7r$a pustiet"!iiF4 care a 7nchis 0< $oieri mari4 E#i 7ntr/o noapte i/au omor7t #i casele li/au stinsF #i care 0/a silit pe postelnic s" pri$e%easc"4 cu toat" casa lui4 7n Moldova4 la ra!ii s"i. &colo4 E7n casa lor4 #apte luni #ezut/au4 cu totul sl"vi!iF. 7n r"stimp4 Mihnea4 %r"m"dind asupra lui la Constantinopol p7ri de viclenie4 c"ptu#ite cu pun%i de aur4 postelnicul este cerut cu mari amenin!"ri de sultan #i marele vizir de la domnul Moldovei. Neav7nd 7ncotro4 postelnicul pleac" la drum4 l"s7ndu/#i amilia 7n Moldova. & luat cu sine numai pe nepotul s"u de rate4 pe Dumitra#co4 care4 r"mas or an4 Es"rac4 lipsit4 nenorocitF4 din Emahala de la +ener @+anarG4 tocma de l7n%" mareF4 se aciuase 7n casa postelnicului4 unde usese primit cu cinste. &utorul se opre#te aci pentru a ace portretul nepotului4 care avea s" joace un rol sinistru 7n uciderea unchiului. EEra des r7nat #i "r" de ru#ineF c7nd a intrat 7n casa postelnicului4 #i totu#i acesta 7l iu$ea Eca pe un iuF #i Es" nevoia cu 7nv"!"turi4 ca s"/0 7nve!e minteF. 'ilindu/se Es"/0 scoat" la cinsteF4 E0/a curtenit la Constantin/vod" #i 0/a r7nduit la c"mara domneasc"F. D;0

Dar aci #i/a dat 7n petic4 c"ci Earapul4 cu sp"latul nu poate s" s" al$easc"F. ENecura!ii #i curv"rii #i multe urti#a%uriF l/au silit pe domn s"/0 %oneasc". Dar postelnicul a intervenit4 Ei/au scos capul d"n moarteF4 E#i iar"#4 ca pre un ecior4 de pururea 7l iu$eaF. Cu acest nepot4 Cantacuzino pleac" la drum #i4 ajun%7nd la Lari%rad4 au intrat4 noaptea4 7n casa dra%omanului EPanaiotocF4 Ecare ajutor cre#tinilor pururea s" ar"taF. ECa la un $un prieten4 la el au n"zuitF. &cesta 7l prime#te cu cuvinte de 7m$"r$"tare4 7l !ine ascuns 7n casa sa p7n" domole#te m7nia vizirului #i apoi 7l prezint" vizirului. Postelnicul iz$ute#te s" c7#ti%e prietenia turcului4 care nu prime#te pun%ile lui Mihnea4 Eiar de la el mai pu!intel4 mai #i de jum"tateF. Mihnea/vod" este mazilit4 iar Constantin Cantacuzino iz$ute#te s" a#eze 7n domnie pe 8hica/vod". Dar acesta nu poate r"m7nea mult" vreme pe scaunul !"rii4 iindc"4 neput7nd pl"ti haraciul4 este mazilit4 7n acel timp4 Constantin Postelnicul4 a l7ndu/se la Poart"4 #i/a dat toat" truda ca s" a#eze 7n scaun4 7n locul domnului mazilit4 pe iul acestuia4 pe 8ri%ore4 care 7ns" avea s"/i ie atal: Ci pre 8ri%orie au pohtit4 de i s/au dat domnia4 Pre acesta ce l/au omor7t4 pentru prietenia4 &#a ac #i n"p7rcile mum"nile/#i omoar". C" atunci el de ar hi lipsit4 n/ar hi luat domnie4 ?ici tat"/s"u n/ar hi sc"pat atunci den pu#c"rie. Intra!i 7n !ar"4 postelnicul a pov"!uit cu 7n!elepciune pe noul domn p7n" #i/a 7ntemeiat $ine domnia #i apoi s/a retras la satele lui4 unde Ecu lunile s"deaF4 c"ci Eiu$ea pustiul ca #i o turtureaF. 5 Eu4 zice4 am $"tr7nit4 ce mai voi eu 7n lumeI C" p"rticiaoa ce mi/au ost4 eu mi/am luat din lumee Nu/mi tre$uia#te $oierie4 nici s" iu la Curte4 +eciorii mei c" vor sluji domnului4 la Curte. Eu s"/mi p"zesc $isearica #i s" m" poc"iescu Ni s"/mi postescu su letul4 de moarte s" %7ndescu e 7ntre acestea domnul pleac" cu ostile la )ivar @azi (cna/Mure#uluiG. Nepotul postelnicului4 Dumitra#co vistiernicul4 r"mas ispravnic al scaunului4 cuprins de l"comie4 arunc" $iruri #i n"p"#ti pe $ie!ii cre#tini4 trimi!7nd $ani nenum"ra!i la Lari%rad. ."tr7nul4 cuprins de 7n%rijorare4 se duce la el #i/0 ia de scurt: 5 .re4 Dumitra#co4 ce lucreziI .re str7n%e/!i mintea/n cap4 Ni socote#te cea de apoi ce/!i va veni la cape C" tu #tii !ara aceasta4 c" mul!i ca tine/au pus. Ni Dumnezeu pre cei ce s7nt r"i la $ine nu i/au duse... Dumitra#co4 tur$urat4 d7ndu/#i seama de calea cea rea pe care a apucat #i tem7ndu/se ca nu cumva slujitorii s" se pl7n%" postelnicului #i acesta s" v"deasc" domnului ce Ea lucrat acest c7ine tur$atF #i s"/0 lipseasc" de prilejul de a/#i str7n%e avu!ie4 se hot"r"#te s" se cotoroseasc" de $"tr7n. El scrie atunci D;;

domnului c" postelnicul 7i este vr"jma#4 c" nu las" s"racii s" pl"teasc" d"jdiile #i seam"n" zvonul: Ec"/n locul lui 8ri%orie4 pre N"r$an au "cutF domn. 7nsp"im7nt" #i pe doamn"4 s "tuind/o s" u%" la turci Ed"cindeaF @dincoloG4 c" E$"tr7nul Costandin cu rumnii s/ au unit #i au "cut r"scoalaF. Doamna4 crez7ndu/04 scrie so!ului. &cesta se porne#te cu ur%ie 7mpotriva celor trei copii ai postelnicului ce erau la oaste. 7i 7n runt"C 7i suduieC le vor$e#te 7mpotriv"4 "r" nici o pricin". &cum apare 7n scen" un personaj nou: Cara%ea4 %rec !ari%r"dean4 care se "cuse Eprieten #i 7rtatF cu Dumitr#co4 Cei c'=. m"n7nce pe $"tr7nF. &cesta v7r" intri%i 7n o#tire. E&ltele zice c"tre domnF4 altele c"tre iii postelnicului. &duce m"rturii alse din o#tire. 7l a!7!" pe domn #i/0 aduce de porunce#te s"/i scoat" din $oierie #i s"/ i Etrimeat" pre la sateF. Ceea ce urmeaz" #tim acum din cronici. ."tr7nul iese 7naintea domnului #i caut" s"/i potoleasc" m7nia. Totul e zadarnic. &juns la scaun4 sare Dumitra#cu4 care a!7!" din nou pe domn4 s "tuindu/0 s" omoare pe $"tr7m Domnul trimite atunci4 noaptea4 un c"pitan4 care ridic" "r" veste pe C. Cantacuzino 7ntr/un car #i/0 duce la m"n"stirea 'na%ov. Dumitr#co intervine din nou cu intri%i4 spun7nd c" eciorii postelnicului vor s" r"scoale satele4 ca s" scape pe tat"l lor. &tunci domnul4 7nt"r7tat4 d" ordin c"pitanului4 la m"n"stire4 ca de%ra$" Es"/i ac" pieireF. C"pitanul porunce#te e%umenului ca4 E oarte de%ra$"F4 s" se toace4 deschide $iserica #i treze#te din somn pe $"tr7n. &cesta 7#i d" seama c" nu este 7nc" vremea utreniei4 dar vede c" $iserica este deschis"4 Evede "clii #i lum7n"ri4 c" toate erau aprinseF4 se 7nchin"4 se roa%"4 Evars" lacr"mi ne7ncetateF4 c7nd i se spune: 5 Wup7ne4 mer%i s" te price#tuie#ti4 Cu viia!a ceasta putred" vei s" o priimene#ti. ."tr7nul se spovede#te atunci la p"rintele duhovnic. EToat" noaptea st" la ru%"4 cu mult" os7rdie #i diminea!a s/au a lat la s 7nta litur%hie.F 7#i ia iert"ciune de la to!i4 se pricestuie#te cu s intele taine #i resemnat 7n a!a mor!ii nu spune dec7t 5 E+ie numele Domnului de acum $la%oslovitF. Ie#ind din $iseric" #i intr7nd 7n cas"4 e%umenul porunce#te Es" ac" osp"!u $oiarului ca s"/0 mai 7m$unezeF. Dar postelnicul se a#az" la mas"4 dup" or7nduial". ENimic din o$#te n/au ie#itF4 Edar din mas" n/au luat nimicF: Ce zice: 5 Eu am osp"tat p7inea cea 7n%ereasc" Ni pahar eu am primit s"/mi dea viia!" cereasc"4 M7ncat/am trupul lui. Oristos4 nu voiu alt" m7ncare4 Ni s7n%ele lui am $"ut4 s" nu ai$ 7nsetare. -riadnic" iaste hrana ceasta d" sa!iu ca s"/mi !ie4 Ni alt" m7ncare nu pohte#cu4 m"car cum s" ie. &ci4 tocmai c7nd era momentul culminant al tra%ediei: stran%ularea $"tr7nului de st7lpul trapez"riei4 se 7ncheie poema 7n sin%urul manuscris cunoscut p7n" acum. ,itmul de 0: sila$e4 7n care e scris"4 e %reoi 7n lim$a romneasc"C versurile s7nt uneori #chioape4 dar rima e $o%at" #i variat"4 iar ac!iunea $ine 7nnodat"4 cu momentele dramatice scoase in%enios 7n relie 4 7n literatura noastr" ea 7#i are 7nsemn"tate deose$it"4 c"ci este 7nceputul unui %en literar nou4 care va i $o%at reprezentat 7n epoca urm"toare4 a anario!ilor: cronica rimat". D;=

.I.AI(8,&+IE TeKtul poemei se p"streaz" 7n .i$lioteca Central" din .laj su$ nr. ;0<4 . 03D500= #i a ost indicat de Nt. Manciulea 7n Catalo-ul /i)liote ei Centrale din /la9( .laj4 01=1. TeKtul a ost tip"rit de Emil -7rtosu4 O $ove"tire inedit% in ver"uri de"$re "'*ritul $o"telni ului Con"tantin Canta u8ino( .ucure#ti4 01D3. Titlul poemei este: ,ovea"te de 9ale "i $re " urt a"u$ra nedre$tei mor&i a $rea in"titului Co"tandin Canta u8ino marelui ,o"telni al [%rii Rumneti( '% ut% d% $rea )un i " um$u $riiatni al "%u( *ntru "emnare a dra-o"tii i a o"te# neala( ti$%rindu#"e u a "a !eltuial%( *n"% -re ea" % 'iind+ Hi a um $re lim)a rumnea" % " oa"% de Radul lo-o'%tul 0 r e e a n u( tot *n vier"uri to mit% a"eamene a i ea -re ea" %+ Cu are mi % i nevredni % o"teneal%( a *n lo de $le at% i "merit% "lu9)%( m% *n !in dumneaei $rea in"titei 9u$%nea"%i Stan %i Canta u8ino a a e"tuia r%$o"at CGo"tandindG Cfanta u8in `( iu)it% 'ii % 'iind i mai % $rea luminatului "i $rea retinului "t%$*nului no"tru Ioan Con"tandin /fa"ara)` /Gr*n oveanuG voievod+++ Leat C:D;( me"i&a 'evruarie D+ *n"% " oa"% du$% ti$ar i " ri"% u m*na de Dumitru lo-o'%t "inu Ana"ta"e SuiGrdGa-iul( *n 8ilele $rea luminatului demn Io 0ri-orie C!i a voevod( tre ind doi anfi` d%n domnia m%rii "ale( la ,ate+ I. . i a n u #i Dan ' i m o n e s c u4 /i)lio-ra'ia romnea" % ve !e( voi. I-4 p. ;:4 nr. =;4 a#az" tip"ritura romneasc" 7ntre anii 0<1<5 0<114 'na%ov. 'T(IC& A)DE'C) -I&L&. 'toica Audescu4 cum semneaz" el pretutindeni 7n acte4 era lo%o "tul amiliei Cantacuzino4 omul lor de cas"4 E$"tr7na slu%"F4 cum 7nsu#i semneaz" 7n unele acte #i se nume#te 7n cronic". Era c"rturarul amiliei4 care scria actele #i care poate a 7ndrumat 7n casa postelnicului primii pa#i c"tre slovele chirilice ale copiilor. Testamentul din 0<20 al doamnei Elina4 so!ia postelnicului4 prin care4 7nainte de c"l"toria la ' 7ntul Morm7nt4 dispunea de averea ei dup" moarte4 este scris de el4 #i ECatasti ul de toate satele #i mo#iile4 rumnii4 viile #i !i%anii pe care le cump"rase 7nc" mai dinainte pe vreame c7nd au ost m"ria/sa YNer$an/vod"Z 7n cinste $oiariu4 cu ale m"riei/sale dirept c7#ti%F este scris tot de el4 E$"tr7na slu%" a cinstitei sale caseF. Ca om al casei4 'toica Audescu a avut de 7mp"rt"#it cu st"p7nii s"i su erin!ele pri%onirilor #i $ucuriile trium ului. 7n vara anului 0<>;4 c7nd 8ri%ore 8hica4 hot"r7t Es" surpe casaF postelnicului Constantin Cantacuzino4 Ea pus la opreal" mare 7n turnul clopotni!ei pe iii postelnicului 5 a ar" de Ner$an4 care se a la atunci 7n Turcia4 7mpreun" cu socrii lui Matei #i Ner$an4 a trimes la ocn" mare #i pe 'toica Audescu 4 care a ost slu%" $"tr7na la casa r"posatului Costandin postelniculF. Audescu a stat 7nchis doi ani "r" dou" luni4 p7n" 7n decemvrie 0<>D4 c7nd4 venind 7n domnie4 cu st"ruin!a lui Mihai Cantacuzino4 Duca/vod"4 a trimis de 0/a pus 7n li$ertate. Ner$an Cantacuzino4 dup" ce a apucat scaunul domniei4 recunosc"tor pentru devotamentul $"tr7nului lo%o "t al amiliei4 i/a 7ncredin!at sarcina de judec"tor al scaunului din T7r%ovi#te. 7n aceast" situa!ie4 Audescu a ridicat din temelie4 cu ajutorul domnului4 D;D

$iserica din Aude#ti4 pe valea Potopului4 i7n%" T7r%ovi#te. 7n tinda $isericii4 -ir%il Dr"%hiceanu a descoperit4 acum c7!iva ani4 morm7ntul 7n care se a lau osemintele so!iei lui Audescu4 cu dou" iice ale lor. Cronicarul a mai avut un iu4 pe Costandin C"pitanul. &cesta se a la 7n 0<>D4 c7nd Duca/vod" a luat domnia4 la Lari%rad4 7mpreun" cu Cantacuzenii. Trimis de noul domn cu c"r!i 7mp"r"te#ti4 Eca s" !ie dup" o$icei scaunul domnescF4 a ost prins #i pus 7n $utuci4 7nvinuit c" Eum$la cu minciuniF. Cur7nd 7ns" $oierii4 dumi/rindu/se c" 7ntr/adev"r Duca a ost 7nvestit cu domnia4 u% spre mun!i4 t7r7nd cu ei #i pe 'toica. Dar ,adu N"sturel4 desp"r!indu/se la Curtea/de/&r%e# de tovar"#ii s"i4 se 7ntoarce cu 'toica 7n .ucure#ti4 la noul domn4 care d" porunc" s" ie scos din ocn" iul lui 'toica. &cestea s7nt #tirile pe care le avem4 p7n" acum4 despre 'toica Audescu. Dup" cum se vede4 el a ost un c"rturar m"runt4 de la care cu %reu va i putut porni ideea 7ndr"znea!" de a da un corp complet al cronicilor L"rii ,omne#ti4 7ndemnul pentru aceasta4 lo%o "tul 0/a primit de la amilia Cantacuzenilor4 care !ineau s" rea$iliteze memoria postelnicului4 de la Ner$an Cantacuzino4 care avea interesul4 #i mai ales de la stolnicul Const. Cantacuzino4 care tocmai aduna materiale pentru o istorie a neamului4 dup" cum se vede din coresponden!a lui cu %eneralul conte Marsi%li. &cesta se interesa de ,adu Ne%ru4 de t"tari4 de lista domnilor din Lara ,omneasc"4 de Ner$an .asara$4 de .r7ncoveanu #i mai ales de ori%inea roman" a neamului. 'tolnicul r"spunde: ECeea ce dore#te si%noria voastr" prea ilustr"4 cu trecerea timpului #i cu mare trud"4 a#a cum se poate4 eu o ac 7n lim$a valah"4 mai mult $entru a elu ida analele a e"tei $rovin ii=+ E pro$a$il chiar ca stolnicul s" i dat o m7n" de ajutor la 7ntocmirea compila!iei4 c"ci lo%o "tul Audescu nu avea de unde cunoa#te #i nici nu se vede a i ost un ad7nc cunosc"tor de lim$" %receasc"4 7n stare s" utilizeze poemele %rece#ti4 ap"rute cu c7!iva ani mai 7nainte la -ene!ia. I. Compila!ia Wui 'toica Audescu. Primind sarcina de a aduna #i de a copia vechile anale p"m7ntene 5 poate 7n vederea unei sinteze pe care avea de %7nd4 dup" cum se vede4 s" o pre%"teasc" stolnicul Const. Cantacuzino 5 'toica Audescu a 7nceput prin a copia la r7nd4 7n ordine cronolo%ic"4 cronicile scrise 7naintea lui. 7n orma 7n care avem compila!ia4 este %reu de de init aceste izvoare. Dar desi%ur cel mai vechi4 7ncep7nd de la desc"lecat #i trec7nd repede peste primii voievozi4 avea ca s7m$ure Via&a $atriar!ului Ni'on( 7mpletit" cu domnia lui ,adu cel Mare4 a urma#ilor s"i #i mai ales a lui Nea%oe .asara$. Primul izvor intrat 7n compila!ia lui 'toica Audescu este deci acest vechi corp de anale p"m7ntene4 ast"zi pierdut 7n orma lui primitiv". Compila!ia lui Audescu 7ncepe cu o va%" aluzie la descenden!a neamului din romanii care au trecut apa Dun"rii #i au desc"lecat pe la Turnu/'everin #i pe apa (ltului. Trece apoi dup" aceasta le%enda lui Ne%ru/vod"4 Emare her!e% pre &lma#iu #i +"%"ra#iuF. &cesta4 co$or7ndu/se de preste mun!i Epre apa D7m$ovi!eiF4 Ecu toat" casa lui #i cu mul!ime de noroade: romni4 papista#i4 sa#i #i tot eliul de oameniF4 a desc"lecat pe &r%e#4 unde #i/a pus scaunul domniei4 "c7nd cur!i de piatr" #i case domne#ti #i $iseric" mare #i rumoas"F. Noroadele lui s/au tins pe su$ mun!i4 7n jos4 p7n" la apele Dun"rii D;:

#i ale Niretului. E&runce #i .asara$e#tii4 cu toat" $oierimea ce era mai 7nainte preste (lt4 s/au sculat cu to!ii de au venit la ,adul/vod" Ne%ru4 7nchin7ndu/se s" ie supt porunca lui4 #i numai el s" ie domn preste to!i.F ,e%retatul istoric D. (nciul a l"murit cum s/a ormat aceast" le%end" #i a scos la lumin" s7ra$u/rele istoric din acest amestec de ic!iune #i de va%i reminiscen!e istorice. Dup" le%enda lui ,adu Ne%ru4 Audescu4 copiind desi%ur mai departe vechiul letopise!4 ne d"4 ca #i vechile anale moldovene#ti4 o list" a domnilor p7n" la ,adu cel Mare4 cu anii de domnie #i uneori cu ctitoriile #i r"z$oaiele lor. Date ceva mai $o%ate se %"sesc la EMircea/vod" ."tr7nulF @Mircea cel MareG #i la -lad Lepe#4 unde se d" povestea cet"!ii Poenari4 zidit" cu cet"!enii t7r%ovi#teni Ecare pe to!i c7!i au ost tineri cu nevestele lor #i cu ete mari4 a#a cum au ost 7mpodo$i!i 7n ziua Pa#tilor4 pre to!i i/au dus... de au lucrat 7n cetate4 p7n" s/au spart toate hainele de pre eiF. II. Viaa patriar8ului -ifon. De la ,adu cel Mare 7nainte4 compila!ia lui 'toica Audescu reproduce 5 dac" nu cumva aceast" parte era deja cuprins" 7n vechile anale p"m7ntene 5 un ra%ment din Via&a $atriar!ului Ni'on @v. despre ea mai sus4 p. 0D;50D:.G4 scris" de 8a vrii4 protul Muntelui &thos4 7n care via!a s 7ntului se 7mplete#te cu istoria L"rii ,omne#ti su$ domniile lui ,adu cel Mare4 Mihnea cel ,"u4 -lad/vod" cel T7n"r #i Nea%oe .asara$4 a c"rui domnie este 7n "!i#at" 7ntr/o aureol" de apoteoz". Dup" Nea%oe .asara$4 compila!ia trece 7n revist" domniile urm"toare4 concentr7nd eKpunerea asupra luptelor ratricide dintre ac!iunile $oiere#ti4 7n jurul scaunului domnesc. Aa moartea lui Nea%oe4 se ridic" 7n scaun ratele lui4 Preda4 ca s" !ie domnia pentru nepotul s"u4 Teodosie4 iul lui Nea%oe4 dar $oierii $uzoieni nu/0 primesc4 ci ale% ca domn pe ,adu/vod" C"lu%"rul. Teodosie u%e4 cu ra!ii #i cu mama sa4 domna Despina4 la Constantinopol4 unde mai t7rziu a murit. 7n lupta care se d" la T7r%ovi#te 7ntre Preda #i ,adu4 Preda cade 7n lupt". Mehmet/$ei4 venit prea t7rziu 7n ajutorul lui Preda4 iz$e#te pe ,adu/vod" #i/0 prinde viu. 7ntorc7ndu/se peste Dun"re4 Mehmet/$ei 7n%"duie4 la Nicopole4 lui ."dica comisul 5 v"rul lui Preda 5 s" taie capul lui ,adu/vod". 7n aceste lupte s7n%eroase dintre partidele $oiere#ti era c7t pe/aci ca tronul L"rii ,omne#ti s" ie ocupat de un turc. Mehmet/$ei4 v"z7nd c" tronul !"rii a r"mas vacant4 a cerut sultanului #i a o$!inut domnia. Dar 'toica lo%o "tul4 care era capuchehaie la Constantinopol4 a trimis veste 7n !ar" Eca s" ridice domn4 cum mai cur7nd4 pre ,adul/vod" din & uma!i4 pentru c" piere !ara de turciF. &tunci4 7n acel ceas de primejdie4 Es/au adunat $oierii to!i #i mari #i mici #i toat" curtea #i au ridicat domn pre ,adul/vod" din & uma!i4 %inerele lui .asara$/vod"F @Nea%oeG. Dar ,adu/vod" are de sus!inut lupte %rele cu turcii4 7nte!i!i de Mehmet4 p7n" c7nd 7n cele din urm" este 7nlocuit cu -ladislav/vod". Dar acesta n/a apucat s" se instaleze $ine 7n domnie4 #i este r"sturnat de P7rvu .anul4 pe care/0 umilise. ,adu de la & uma!i se 7ntoarce4 de data aceasta cu 7nvoirea turcilor4 7ns" dup" #apte ani de domnie este r"sturnat de $oierii r"zvr"ti!i4 care/0 prind la ,7mnic #i/i taie capul #i lui #i iului s"u -intil". Patimile se aprind din ce 7n ce mai mult. Chiar un e%umen ca Paisie4 ridicat din m"n"stirea &r%e#ului pe tronul L"rii D;<

,omne#ti4 este adus s"/#i taie $oierii. Auptele 7ntre partide se 7nver#uneaz". Capete de $oieri mari din Divanul domnesc cad r7nd pe r7nd su$ toporul c"l"uluiC multe case $oiere#ti apuc" drumul pri$e%iei peste mun!i sau peste Dun"re4 urzind intri%i la Constantinopol. .irurile pe !ar" cresc necontenit: Eoaie seac"F4 En"pasteF4 C4%"leata de p7ineF4 E%o#tina de oieritF4 dijma din cinci stupi unul. &st el4 din r"m7nt"ri4 din s7n%e #i din su erin!e se !ese istoria L"rii ,omne#ti p7n" la Mihai -iteazul. Pe acest undal 7ntunecat al istoriei na!ionale apare ca un ul%er luminos epopeea r"z$oinic" a eroului de la C"lu%"r eni. III. Cronica lui 1i8ai Viteazul. Pentru epoca domniei lui Mihai -iteazul4 'toica Audescu reproduce o versiune a cronicii lui Tudosie ,udeanu4 scris" la curtea marelui domn #i copiat" 7n amilia .uze#tilor. Nu ne oprim asupra ei4 pentru c" am analizat/o pe lar%4 la locul cuvenit @p4 0D<50:0G. I-. Cronica lui 1atei !l 1irelor. Dup" moartea lui Mihai -iteazul4 Audescu 7ncorporeaz" 7n compila!ia sa o cronic" 7n versuri %rece#ti4 alc"tuit" de Matei mitropolitul Mirelor. Matei4 n"scut 7n Po%oniana din Epir4 dup" ce usese protosin%hel #i arhimandrit al patriarhiei din Constantinopol4 dup" ce colindase vreo #apte ani prin Moscova #i Aem$er%4 a venit 7n Lara ,omneasc"4 unde a ost $ine primit de urma#ul lui Mihai -iteazul4 ,adu Ner$an .asara$4 care i/a 7ncredin!at e%umenia m"n"stirii Dealu4 din mar%inea T7r%ovi#tei. 7n 0<3:4 a ost hirotonisit ca mitropolit al Mirelor4 o provincie 7n &sia Mic"4 ai c"rei cre#tini trecuser" 7n parte la islamism. & pre erat 7ns" s" p"streze numai titlul de mitropolit #i s" r"m7n" mai departe e%umen al m"n"stirii Dealul4 unde 7l %"sim 7nc" la 0<;34 c7nd copia4 Ecu m7na tremur7nd"4 nec"jit de $"tr7ne!eF4 o Evan%helie. Pe timpul c7t a ost e%umen la Dealu4 el a scris 7n versuri %rece#ti o cronic": I"toria elor *ntm$late *n [ara Romnea" % de la Her)an#vod% $*n% la 0avril#vod%( are domnete a um( *nto mit% de $rea "'in&itul Mitro$olit al Mirelor !ir Matei din ,o-oniana i *n !inat% $rea "l%vitului )oier !ir Voan Catar-i+ &cest Ioan Catar%i era pe atunci $an al Craiovei #i unul din c"rturarii timpului4 Eom cu 7nv"!"tur" #i cuno#tin!e 7ntinse #i rumoaseF4 cum ne 7ncredin!eaz" vl"dica. Cronica a ost dat" de autor unui prieten %rec4 a l"tor atunci 7n Lara ,omneasc"4 Pan" Pepanos4 care4 dup" aceea4 s/a sta$ilit 7n -ene!ia4 unde4 mai t7rziu4 a 7nt7mpinat pe stolnicul Constantin Cantacuzino4 pentru a/0 a#eza la studii 7n Padova. Pan" Pepanos a pu$licat cronica lui Matei al Mireler4 la un loc cu poema lui 'ta/vrinos despre Mihai -iteazul4 7ntr/o tipo%ra ie %receasc" din -ene!ia4 la 0<=2. Prin stolnicul Constantin Cantacuzino5pro$a$il 5 'toica Audescu a avut la 7ndem7n" opera mitropolitului %rec din care4 7nl"tur7nd doj anele4 s aturile4 7nv"!"turile4 toate e uziunile morale care a$uresc povestirea evenimentelor 5H o utilizeaz"4 uneori traduc7nd ver$al4 de cele mai multe ori rezum7nd/o. Cu ajutorul lui Matei al Mirelor4 'toica Audescu 7nnoad" evenimentele petrecute 7n Lara ,omneasc" de la moartea lui Mihai -iteazul p7n" la Matei .asara$. 'e 7n "!i#eaz" ast el4 7ntr/o lumin" simpatic"4 domnia lui ,adu Ner$an .asara$4 socrul postelnicului Constantin Cantacuzino4 7n sluj$a c"ruia se a la cronicarul4 EDomn 7n!elept4 $un #i milostiv4 #i viteaz. Ni pre to!i streinii iu$ia4 #i !ara lui $ine o r7nduise.F 'e pomenesc r"z$oaiele D;>

lui victorioase cu 'zeRelP Moise #i cu 8a$or .athorPC se trece apoi la &leKandru Ilia#4 la 8avril" Movil"C la ,adu Mihnea4 domnul c"rturar4 iu$itor de ordine #i ceremonial4 cu educa!ia 7ncheiat" 7n m"n"stirea Iviron din muntele &thos #i 7n -ene!iaC apoi la &leKandru Cuconul #i la Aeon/vod". -. D Cronic a lui 1atei 5asara". Domnia lui Matei .asara$ din compila!ia lui Audescu se reazem" pe o cronic" ce are #i ea tim$rul contemporaneit"!ii4 7nv"lm"#eala #i r"m7nt"rile de la s 7r#itul domniei lui Aeon/vod" #i a#ezarea domniei lui Matei .asara$ s7nt notate precis: #i u%a lui Matei .asara$ #i a $oierilor care !ineau cu el 7n &rdeal4 #i deput"!iile numeroase trimise de Aeon/vod" ca s"/i aduc" 7napoi4 #i 7ncercarea pri$e%ilor de a se 7ntoarce cu o#ti 7n !ar"4 #i trimisul lui &$aza/pa#a4 Epopa I%natie '7r$ul din Nicopole4 ca s" vie s" ie domn !"rei cu voia pa#iiF4 #i luptele care s/au dat4 #i lista $oierilor #i c"pitanilor care au comandat ostile lui Matei .asara$ #i a $oierilor care au c"zut 7n lupt". &ceea#i precizie #i 7n ziarul de c"l"torie al domnului la Constantinopol: plecarea din .ucure#ti4 decem$rie 0< zileC intrarea doamnei Elina 7n scaunul din .ucure#ti4 Emar!i4 decemvrie 02 zileFC sosirea la Lari%rad4 E8henarie 7n :FC z$uciumul de la Constantinopol pentru a 7mpr"#tia atmos era p7relor aduse de ,adu AeonC audien!a la sultan4 1 e$ruarieC purcederea din Constantinopol4 02 e$ruarieC intrarea 7n scaunul din .ucure#ti4 Eduminic"4 martie 03 zileF. (ric7t de $un" memorie ar avea cineva4 la distan!" de dou"/trei decenii nu ar putea reconstitui a#a de precis datele. Ele au ost notate de cineva care le/a v"zut des "#ur7ndu/se su$ ochii lui. Cine dintre contimporanii lui Matei .asara$4 care a "cut parte din suita lui la Constantinopol4 a muiat pana 7n c"limar" ca s" le p"streze posterit"!ii I ,e%retatul N. Ior%a 7nclina a atri$ui cronica lui )dri#te N"sturel4 7nv"!atul cumnat al domnului: E&/i atri$ui acest scurt letopise!... nu ar i4 credem4 prea riscantF. Dar dup" 7n#irarea ctitoriilor lui Matei .asara$4 compilatorul Audescu trec7nd la luptele cu -asile Aupu 5 E+"cutu/s/au #i r"z$oaie 7n zilele luiF 5 nu mai p"streaz" 7n cronica sa accentul contimporan. ,"z$oaiele s7nt povestite "r" am"nunte precise4 a#a de sumar #i de #ters4 7nc7t nu mai avem impresia c" au ost notate de cineva care ar i luat parte la ele4 sau m"car ar i transcris #tirile proaspete4 aduse de cei ce se 7ntorceau 7n trium de pe c7mpul de lupt". Nici m"car pacea care a stins pentru mai $ine de zece ani vraj$a dintre cei doi domni 5 c7nd -asile Aupu4 7n amintirea tat"lui s"u4 a zidit $iserica 'tela din T7r%ovi#te4 #i c7nd mitropolitul -arlaam4 care a a#ezat pacea4 s/a 7nt7lnit 7n cetatea de scaun cu )dri#te N"sturel 54 nici aceste date nu s7nt amintite. Ni nici s"$orul de vl"dici #i de preo!i Ea dou" !"ri suroriF4 ie#it din 7nt7lnirea acestor doi mari c"rturari ai timpului #i 7n care s/a anatemizat Cate!i"mul alvin( tip"rit de un%uri pentru romnii din Transilvania. Nu mai vor$im de aducerea imprimeriilor 7n !ar". Este %reu de crezut c" un c"rturar ca )dri#te N"sturel4 dac" ar i el autorul4 ar i trecut cu inima u#oar" peste aceste evenimente. & ar" numai dac" autorul compila!iei nu ar i olosit izvorul dec7t par!ial4 ceea ce nu este eKclus. 7n schim$4 la ultima ciocnire a lui -asile Aupu cu Matei .asara$4 dup" intrarea 7n scen" a lui 8heor%he Nte an4 cronica do$7nde#te iar"#i tim$rul contemporaneit"!ii. Datele s7nt precise: EDomnul 7ncalec"4 cu toat" curtea lui de la T7r%ovi#te4 duminec"4 mai 0: zile4 iar c7nd au ost mar!i4 mai 0> zile4 t"$"r7tu/s/au la D;=

sat4 la +inta4 pe apa Ialomi!eiF. Ta$loul c7mpului de lupt" are mi#care #i via!". 'e reproduc cuvintele de 7m$"r$"tare ale lui Matei .asara$ c"tre osta#i. 7n toiul luptei4 domnul este r"nit Ecu un %lon!4 la piciorul st7n%4 din josul %enunchiuluiF. Dar Dumnezeu d" c"tre sear" un nor ploios4 care se n"pusti asupra ta$erei moldovene#ti4 Ecum ar cura un r7u prea iuteF4 cu Epic"turi %roase #i v7rtoase ca o piatr"4 unde/i lovia4 tic"lo#ii4 7ndat" c"dea de pre cai jos #i se "cu 7n ta$"ra lor ap" mult"4 ca o $alt" tinoas"F. Ni a#a iind4 muntenii se n"pustesc asupra lor #i/i s ar7m". -asile/vod"4 cu %inerele s"u Timus #i cu pu!ini c"l"ri4 de/a$ia au sc"pat cu u%a4 Etrec7nd la Moldova pe la 8ala!i4 7ns" noroc au avut4 c"ci au 7nnoptatF. Tot ast el contimporane s7nt #i notele care urmeaz" despre r"scoala seimenilor4 care a tur$urat ultimele zile ale 7n!eleptului domn. 'cena e povestit" dramatic: EMatei/vod"4 iind r"nit de r"z$oiul c"z"cesc4 z"cea 7n patul lui #i nu putea s" se repause #i s"/#i caute leacul ranei sale de necazul slujitorilor luiF. E&ce#tia se 7ndr"cir" de se ne$unir"... #i/#i $"tea joc de d7nsul #i 7n toate zilele z$iera 7n curtea lui #i lua tunurile de le scotea a ar" la c7mp #i intra 7n cas" unde z"cea4 de/0 pedepsia @chinuiaG4 #i se l"uda c" ei au $"tut r"z$oiul cazacilor4 cer#indu/i s" le dea c7te trei le i4 iar de nu4 vor spar%e c"mara #i sin%uri 7#i vor lua... Ni zicea s"/#i lase de/acum scaunul #i s" se ac" c"lu%"r4 c" au 7m$"tr7nit.F 7ntr/o zi4 se str7nser" cu to!ii 7n curtea domneasc" s" prind" pe doi $oieri pe care/i $"nuiau c" s "tuiesc pe domn s" nu le dea le i. Ni4 continu" cronica cu iz$ucniri de ur"4 care nu/#i are locul dec7t la cineva care nareaz" pentru apte contimporane: ENi a#a4 iind ei tur)a&i a nite $or i '%rL de ni i o ruine( se suir" sus 7n casele domne#ti #i deder" n"val" unde z"cea demnul lor4 c"ut7nd pre ace#ti $oiari4 supt c"p"t7iul lui4 supt paturi4 prin poduri4 prin c"m"ri4 prin Iade4 p7n"/i %"sir" #i asia dinaintea lui4 i/au luat4 c7t se cutremura locul de %roaza lor4 dez$r"c7ndu/i de haine4 $"t7ndu/i nemilostiv p7n" i/au scos a ar" la c7mp #i acolo i/au omor7t.F 7n r"stimp4 doamna Elina moare4 7n%ropat" cu mare cinste 7n $iserica domneasc" din T7r%ovi#te. +r"m7nt"rile provocate de r"zvr"tirea seimenilor 7ns" nu se potolesc. 7ntr/o zi4 pe c7nd domnul vindecat la picior ie#ise Ela preum$lare c"tre &r%e#4 7nv7rtejindu/se de/acolo4 doro$an!ii #i seimenii i/au 7nchis por!ile #i i/au ie#it 7nainte la #an!ul cel mare4 cu toate tunurile4 oprind pre domnul lor4 ca s" nu mai 7ntre 7n cetate4 zic7nd c" de/acum 7nainte nu le mai tre$uie s" le mai ie lor domn4 ci sau s" ias" din !ar"4 sau s" se c"lu%"reasc". Deci a#a au #ezut cu to!i $oiarii lui4 o$idit4 din josul ora#ului4 trei zileC #i nici p7ine nu l"sa s"/i aduc" s" m"n7nce din averea lui #i din toat" cinstea domniei lui.F Numai dup" ce le/a "%"duit s" le dea $ani din destul4 l/au l"sat s" intre 7n cetate. -I. Dup" moartea lui Matei .asara$ compila!ia lui 'toica Audescu continu" cu #tiri care au un caracter contemporan #i care pot i4 de data aceasta4 chiar amintirile personale ale compilatorului. *arva seimenilor4 care a am"r7t ultimele zile ale lui Matei .asara$4 iz$ucne#te cu urie4 7n domnia urm"toare a lui Constantin Ner$an .asara$ 5 cumnatul postelnicului Cantacuzino 5a c"rui i%ur" este prezentat" 7n lumin" rumoas": Eom $un #i 7n!elept #i $l7nd... judec"!i drepte "cea... pre niminea nu o$idia4 ci cu $l7nde!e #i cu cuvinte dulci pre to!i 7i m7n%7ia #i %7ndi s" ac" mult $ine !"rii #i se $ucura D;1

to!i si mo#nenii si streiniiF. Dar aceste inten!ii nu putur" i aduse la 7nde/plinire. Domnul4 s "tuindu/se cu $oierii4 "cu %re#eala de comunic" c"peteniilor o#tirii sale inten!ia de a scoate pe seimenii s7r$i din o#tire. C"peteniile 7ncus/crite cu seimenii le dezv"luir" acestora planul domnului4 #i cu to!ii4 7n uria!i4 se r"zvr"tir"4 asasin7nd $oierii de runte 5 7ntre al!ii pe vistierul 8eor%e Carida4 $unicul cronicarului ,adu Popescu4 #i pe Papa4 iul Predei .r7nco/ veanu4 tat"l viitorului domn. &poi se n"pustir" asupra $isericilor: EC"lcar" #i svintele $iserici ale lui Dumnezeu4 7nc" slujind preo!ii sv7nta litur%hie4 iar ei intra 7n $iserici de/i scotea de p"r a ar"4 #i/i dez$r"ca de vesminte4 #i je uia svintele $iserici #i prestoalele4 #i lua potirele de au v"rsat jos sv7ntul s7n%e #i trup al Domnului nostru Isus Oristos... 'vintele ve#tminte "cutu/le/ au muierilor #i etelor conteseC din procove!e "cut/au c"i!e #i alti!e. Ni vindea c"r!ile $isericii la t7r%.F De aceast" n"paste n/a putut sc"pa !ara dec7t atunci c7nd domnul4 7mplinind un vechi %7nd al lui Matei .asara$4 a chemat 7n ajutor pe 8heor%he Nte an4 domnul Moldovei4 #i pe 8heor%he ,aco!i al &rdealului4 #i 7mpreun" cu ace#tia4 cu oastea ce/i r"m"sese credincioas"4 s/a 7nv7rtejit asupra re$elilor #i i/a nimicit4 sp7nzur7nd la roat" pe Orizea sp"tarul4 pe care r"scula!ii 7l aleseser" domn. Dar aceste tur$ur"ri interne aduc mazilirea lui Constantin .asara$ #i 7nlocuirea lui prin Mihnea. -II. De la Mihnea/vod" 7nainte4 'toica Audescu4 povestind evenimentele la care a ost martor #i p"rta# 5 c"ci el era omul de cas" al amiliei Cantacuzino4 7mp"rt"#ind cu ea vicisitudinile soartei 5 concentreaz" interesul asupra 7mprejur"rilor care au pre%"tit asasinarea postelnicului Constantin Cantacuzino 5 eveniment care4 prin tur$ur"rile ad7nci pe care le/a avut 7n via!a !"rii #i prin consecin!ele lui 7ndep"rtate4 a intrat pe primul plan 7n istoria timpului. Domnul Mihnea/vod"4 care uzurpase din domnie pe cumnatul postelnicului4 Constantin .asara$4 scoase pe Cantacuzino din unc!ia de mare lo%o "t al cur!ii #i/0 sili s" se retra%" la mo#ia sa +ilipe#ti4 din Prahova. C7teva luni mai t7rziu4 dup" ce $oierii dest"inuiser" 7n &rdeal pa#ei inten!iile de tr"dare ale lui Mihnea4 domnul4 7n uriat4 trimise din T7r%ovi#te pe c"pitanul (dor cu pl"ie#ii Ialomi!ei4 s" prinz" pe postelnicul Cantacuzino #i pe %inerele s"u4 Pan" +ilipescu sp"tarul4 pe care/i credea vicleni4 #i s"/i omoare. &ce#tia4 prinz7nd de veste4 u%ir" prin mun!ii Prahovei4 u%"ri!i din urm" de trimi#ii domnului. De la .ra#ov4 unde sc"paser"4 ei trecur" 7n Moldova4 la ra!ii postelnicului4 #i de acolo postelnicul plec" la Constantinopol4 unde usese chemat de Poart"4 spre a se dezvinov"!i de 7nvinuirile aduse de Mihnea/vod". &colo C. Cantacuzino se ap"r" a#a de $ine4 7nc7t pri%onitorul4 Mihnea/vod"4 se vede silit s" u%" 7n &rdeal4 7n timp ce el 5 postelnicul 5 se 7ntoarce 7n !ar" la numirea noului domn4 8heor%he 8hica. Dup" domnia de un an a lui 8heor%he 8hica4 urmeaz" iul acestuia4 8ri%ore 8heor%he 8hica4 su$ care postelnicul se credea asi%urat4 deoarece4 ca recuno#tin!" din partea t7n"rului domn4 pentru sprijinul dat la o$!inerea tronului4 primise de la acesta le%"m7nt scris4 prin care i se %aranta lini#tea vie!ii. Dar aceast" prietenie u de scurt" durat". 7n cur7nd4 avea s" se a$at" asupra $"t rinului s etnic n"pasta. D=3

Drama 7ncepe s" se des "#oare pe c7mpurile de lupt"4 dincolo de hotarele !"rii. 8ri%ore/vod" se a la 7n ta$"ra turceasc"4 7mpreun" cu t"tarii #i moldovenii4 7n la%"rul muntean4 se a la #i Constantin 'tolnicul 5 pe atuaci un copil de vreo 0: ani 5 care 7ndeplinea pe l7n%" domn sarcina de postelnic4 al"turi de cei doi ra!i ai s"i mai mari4 Dr"%hici #i Ner$an lo%o "tul. Dup" 7ncheierea campaniei4 se r"sp7nde#te 7n ta$"ra muntean" zvonul c" Ner$an lo%o "tul cu ra!ii s"i #i al!i $oieri prieteni ar i 7ncercat s" 7ndemne pe c"pitani #i slujitori ca s" p7rasc" vizirului pe 8ri%ore/vod" de tr"dare a!" de Poart"4 pentru ca4 7n cele din urm"4 s" cear" domn pe Ner$an lo%o "tul. *vonul4 trec7nd din %ur" 7n %ur"4 intr" 7n urechile domnului4 care la 7nceput nu su l" un cuv7nt4 dar dup" ce/#i ia ziua $un" de la vizir #i se desparte de o#ti/ rea turceasc"4 con"cind 7ntr/un loc4 la amiaz"4 porunce#te v"ta ului de aprozi s" aresteze pe ra!ii Cantacuzino #i pe ceilal!i $oieri4 care um$laser" cu vicle#u%4 7n acela#i timp4 #i din !ar" sosise domnului #tiri de la dcamna #i de la caimacamii l"sa!i de el 7n .ucure#ti4 de la 'troe vornicul Aeordeanu #i de la Dumitra#cu Cantacuzino4 c" tat"l Cantacuzinilor se laud" c" Eel a popit pe 8ri%ore/vod" #i el 7l va despopiF4 c" trimite oamenii lui Epre mar%inea turceasc"4 hulind numele domnului de r"u #i hainF4 c" z"ticne#te oamenii !"rii #i nu/i las" s" dea dajdiile 7mp"r"te#ti. +"r" s" $"nuiasc" nimic din aceste intri%i4 $"tr7nul postelnic4 a l7nd #tirea c" iii s"i au c"zut 7n n"paste4 iese 7ntru 7nt7mpinarea domnului la Craiova4 dar 8ri%ore 8hica 7i arat" de la 7nceput Eo a!" oarte posomorit"FC 7i vor$e#te cu aluzii 7n!ep"toare 5 E7i vor$ia cam al"turea cu caleaF4 zice cronicarul 5 #i4 7n cele din urm"4 se pl7n%e de copiii postelnicului c" s7nt r"i #i vicleni. -enind la scaunul de domnie4 8hica4 pun7nd 7n li$ertate pe ceilal!i $oieri aresta!i4 taie la nas de o parte pe Ner$an/vod"4 Epentru c" 5 zice cronica 5 se numea a i DomnF. 7n acela#i timp4 trimite4 7n toiul nop!ii4 doro$an!i s" ridice pe $"tr7nul postelnic din a#ternut #i s"/ 0 duc" la m"n"stirea 'na%ovului4 de l7n%" .ucure#ti. Era 7n pra%ul s"r$"torilor de Cr"ciun ale anului 0<<=4 7n noaptea de s7m$"t" spre duminic"4 ;3 decemvrie. Cronica scris" de 'toica Audescu4 E$"tr7na slu%" a CantacuzenilorF4 ne spune cum postelnicul4 cu presim!irea mor!ii apropiate4 a stat a doua zi Ela dumnezeiasc" ru%" tot 7n %enunchi la s intele icoaneF #i #/a precestuit cu trupul #i cu s7n%ele M7ntuitorului. 'orocul zilelor lui era 7ncheiat. 'eara4 pe vremea cinei4 %ela!ii lui vod" 7l duc 7n sala trapez"riei #i acolo4 le%7ndu/0 de st7lpul cel mare4 l/au su%rumat. N"pasta 7mpotriva Cantacuzenilor nu se s 7r#i cu moartea postelnicului. Dup" mazilirea lui 8ri%ora#co/vod"4 Dr"%hici sp"tarul Cantacuzino4 trimis 7nainte la Constantinopol ca s" a#eze4 prin le%"turile lui acolo4 domnia lui ,adu4 iul lui Aeon4 este suprimat de %reci 5 eKplic" Audescu 5 Ec"ci nu/i l"sa de tot 7n voia lor s" m"n7nce #i s" prade !ara4 iar ei4 ca ni#te draci4 7n!e/le%7nd4 mai rea pism" puser" #i otr"vir" pre tic"losul Dr"%hici spatariul4 omorindu/ 0 acolo 7n Lari%radF. Dup" r"sturnarea lui ,adu/vod"4 care4 7nte!it de 'troe Aeurdeanu #i de %reci4 pusese la cale uciderea $oierilor 5 ire#te 7n cap cu Cantacuzenii 5 Esus 7n casele domne#tiF 5 urmeaz" o scurt" epoc" de 7nseninare. Prin st"ruin!ele $oierilor4 u ales domn Eun $oiariu4 anume &ntonie vornicul4 den sat den Pope#ti4 den jude!ul PraoveiF. D=0

Domnia lui &ntonie/vod" este 7n "!i#at" cu simpatie4 5 o domnie de 7mp"care a urilor dezl"n!uite #i de rea$ilitare a memoriei postelnicului. Intrat 7n scaun 7n '"pt"m7na Patimilor4 &ntonie/vod"4 7n Eduminica svintelor Pa#ti4 iind to!i 7naintea $isericii...4 "cut/au mare jur"m7nt 7mpreun" cu to!i $oiarii4 c7te unul4 c7te unul4 ie#tecare puindu/#i m7inele pre sv7nta Evan%helie4 jur7nd pre puternicul sv7ntul nume al Domnului Dumnezeului nostru Isus Oristos4 cum vor sluji domnu/s"u4 lui &ntonie/vod"4 cu dreptate4 #i cum s" lipseasc" pisma #i mozaviria #i hicle#u%ul din mijlocul lorC numai de acum 7nainte s" locuiasc" to!i 7ntr/o adev"rat" dra%oste4 ca ni#te adev"ra!i cre#tini...F. Ni Eistovind jur"m7ntul4 to!i au isc"lit cu m7inile lor la izvodul jur"m7ntuluiF. 7n timpul acestui domn4 Ecare "cea judec"!i drepte #i c"uta de r7ndul !"rii #i al s"racilorF4 iii postelnicului Cantacuzino #i mama lor4 Ejup7neasa Elina postelniceasaF4 s/au prezentat 7n divanul domnesc4 acuz7nd pe 'troe vornicul Aeurdeanu c" a pricinuit moartea pe nedrept a postelnicului. 'troe t"%"duie#te: Enu este el cu nimic vinovat de s7n%ele acelui cre#tin... vr7nd 5 adao%" Audescu 5 s" se ascunz" ca Cain de s7n%ele r"!ine/s"u4 lui &veiF. P7r7#ii scot atunci trei r"va#e Escrise cu m7na lui c"tra un ho! asemenea cu el4 Costandin Paharnicul -erzariul... ca s" ac" lui Costandin postelnicul moarte4 iar 7ntr/alt chip nuF4 care Es/au citit 7n divanul cel mare #i le/au v"zut sin%ur 'troe vornicul #i n/au mai putut prinde $7ha4 c" erau scrise de m7na luiF. Domnul cu mitropolitul Teodosie #i am7ndoi episcopii4 cercet7nd Pravila4 os7ndesc pe vinovat la moarte. &tunci doamna Elina #i copiii eiB se roa%" de domn s"/0 ierte de moarte4 trimi!7ndu/0 mai $ine la c"lu%"rie. &ntonie/vod" porunce#te s"/0 scoat" a ar" din divan4 Ecu r"va#ele lui cele de v7nzare4 de se ar"tar" tuturor noroadelor4 ca s"/ 0 #tie to!i c" s/au asem"nat cu Iuda #i l/au ivit Dumnezeu ca pre CainF. &poi l/au dus la m"n"stirea 'na%ov4 unde l/au c"lu%"rit4 puindu/i numele4 7n monahism4 de 'ilvestru. Condamnarea lui 'troe Aeurdeanu tur$ur" din nou via!a pu$lic" a L"rii ,omne#ti. &dversarii Cantacuzenilor alc"tuiesc Eo ceat" spurcat"F4 care Enoaptea se str7n%ea la casa lui 8eor%e vornicul ."leanuF #i Euneltia pieirea lorF. Cantacuzenii se pl7n% domnului. &ntonie/ vod"4 aduc7nd pl7n%erea lor 7n divan #i ne%"sind 7n sarcina lor nici o vin"4 scoate din dre%"torii $oierii uneltitori #i le porunce#te s" Emear%" la !ar"4 s" #eaz" la casele lorF. &ceasta 7nd7rje#te #i mai mult partida ."lenilor4 care nu se las" p7n" nu provoac" mazilirea lui &ntonie/vod" #i readucerea 7n domnie a lui 8ri%ora#co 8hica. Cu acesta 7ncepe o er" nou" de pri%oniri 7mpotriva Cantacuzenilor. C"lu%"rul 'ilvestru4 a l7nd de 7ntoarcerea lui 8ri%ora#co4 7#i leap"d" rasa de monah #i alear%" la (drii4 ca s" se 7nchine domnului. &poi se 7nso!e#te din nou cu ceilal!i $oieri #i cu %recii #i pornesc lupta 7mpotriva adversarilor. EMulte case au pustiit4 c" toat" pisma lor era mai v7rtos ca s" surpe casa r"posatului Costandin Postelnicul4 c" nu se s"tura de s7n%ele lui4 ci #i acum tare se nevoia ca s" omoare #i pre eciorii luiF4 se v"ic"re#te Audescu. &#teptau s" se 7ntoarc" 7n !ar" Ner$an Cantacuzino de la Lari%rad4 ca s" pun" m7na pe to!i4 dar acela4 7n#tiin!at 7n drum de maic"/sa despre cele ce se urzeau 7n !ar"4 se 7ntoarce 7napoi. &dversarii4 v"z7nd c" le/a sc"pat Ner$an4 E ac svat dr"cescF: Epun la opreal" mare 7n turnul clopotni!eiF pe ceilal!i ra!i #i trimit la ocn" rudele apropiate #i devota!ii4 7ntre care #i Epre 'toica Ao%o "tul Audescul4 care au ost slu%" $"tr7n" la casa r"posatului Costandin PostelniculF. Domnul plec7nd D=;

cu oastea4 ispravnicii l"sa!i de el 5 8h. ."leanu4 'troe Aeurdeanu #i Orizea -istiernicul 5 scot din turn pe ra!ii Cantacuzino E#i/i ducea a ar" din cetate4 7naintea temni!ei4 de/i $"tea 7n toate zilele pre talpele picioarelor #i/i sp7nzura de m7ini cu s oar" #i/i muncia 7n tot elulF. Dar Ner$an 5 cel sc"pat 5 care ve%hea de la Lari%rad asupra ra!ilor s"i4 iz$ute#te s" trimeat" 7n !ar" un cape%i/$a#a4 cu porunc" 7mp"r"teasc". Turcul4 "r" veste4 intr" 7n casele domne#tiC ceru s" i se predea $oierii aresta!i #i ast el 7i sc"p" din m7inile du#manilor lor 7n care intrase Ecov"seala draculuiF. Nici 7n domnia urm"toare4 a lui Duca/vod"4 Cantacuzenii nu s7nt lini#ti!i. Din nou aresta!i4 din nou sc"pa!i4 #i toate aceste pri%oniri ale lor nu se s 7r#esc dec7t cu urcarea 7n scaun a lui Ner$an Cantacuzino. Domnia lui Ner$an Cantacuzino este 7n "!i#at" 7n lumin" simpatic". Cronicarul nu #tie nimic de r"z$un"rile s7n%eroase 7mpotriva adversarilor4 cu care Ner$an #i/a inau%urat domnia. El 7ncepe prin a ar"ta di icult"!ile domniei: ELara4 iind spart" #i r"sipit" pentru multe nevoi #i %reut"!i ce au ost 7mpresurat" 7nc" din zilele altor domniF4 Enu putu nici 7ntr/un chip s" o 7ndireptezeF4 mai ales c"/0 7mpresurase turcii cu d"ri de $ani #i cu Ez"h"releF. El poveste#te apoi participarea !"rii la luptele turcilor de la -iena4 de la .ucla4 de la 'e%hedin. 7nseamn" pe lar% c"l"toria doamnei Elina4 7ntov"r"#it" de iul ei Mihai vel sp"tar4 la s 7ntul Morm7ntC pomene#te moartea #i 7nmorm7ntarea ei la M"r%ineni 7n E%ropni!a ce este 7n tinda $isericii din dreapta4 al"turea cu %ropni!a so!ului eiF4 #i 7ncheie cu un act de adev"rat" clemen!" al domnului: c"s"toria iicei sale4 &leKandra4 dup" 8li%ora#co postelnicul4 eciorul lui Iva#co ."leanul4 ost mare lo%o "t. E( mare minune au "cut acel Ner$an/vod" cu %inere/s"u 8li%ora#co. C" tat"l lui Iva#co #i mo#iu/s"u 8heor%he din ."leni4 ost/au mari vr"jma#i asupra lui Ner$an/vod" #i a toat" casa p"rin!ilor luiF. Aa venirea lui Ner$an/vod"4 Iva#co #i iul s"u u%iser" 7n Moldova. Iva#co a murit 7n pri$e%ie4 8li%ora#co s/a tras 7n &rdeal. E7n!ele%7nd de $un s at #i 7n!elepciunea acestui cocon4 8li%ora#co postelnicul4 7ndat" au trimes de l/au adus 7mpreun" cu maica lui aici4 7n !ar"4 #i c"tre aceia n/a mai pomenit vr"jm"#ia lor cea dint"i4 ci cu inim" curat" l/au iertat #i l/au "cut lui %inere... Ni s/au mirat #i mari #i mici de acest lucru ce au "cut Ner$an/vod".F Aa l"c"rile unui nou r"z$oi4 7ncins 7ntre turci #i austriaci4 7n care %eneralul austriac -eterani4 p"truns 7n !ar" pe la Turnu/'everin4 este 7ntors 7napoi prin solia plin" de tact a lui Constantin .r7nco/ veanu4 se 7ncheie compila!ia lui 'toica Audescu. Compila!ia lui 'toica Audescu este cusut"4 dup" cum se vede4 din p"r!i ine%ale ca 7ntindere4 ca valoare istoric" #i orm" literar": unele epoci reduse la c7teva date seci #i acelea nesi%ure4 altele eKpuse pe lar% cu detalii pre!ioase pentru istoricul care nu se m"r%ine#te la schema aptelor principale privitoare la trans orm"rile urmate 7n structura unei societ"!i4 ci caut" s" prind" #i culoarea particular" a timpului. Ca izvor istoric4 Audescu tre$uie#te utilizat cu %rij". El este E$"tr7na slu%" a CantacuzenilorF4 care r"s r7n%e 7n scrisul s"u sentimentele #i resentimentele amiliei de care/#i le%ase via!a #i pentru care su erise doi ani de ocn". Mihnea/ vod"4 cel care a dezl"n!uit pri%oana 7mpotriva Cantacuzenilor4 este 7n "!i#at ca iind Ede neamul lui4 %rec c"m"/tariu. Tat"/s"u l/au chemat Iane 'urdul4 iar pre d7nsul l/au chemat din $otez4 0==

+rn!i. Deci izvodindu/se de mic a urma lui Ismail4 eciorul &%ariei4 u%it/au de la p"rin!ii lui de s/au dus la Lari%rad #i s/au curtenit la Uinan/pa#a4 zic7nd c" este ecior ,adului/ vod"4 nepot Mihnii/vod".F Dispre!ul #i ura lui 7mpotriva lui Mihnea se vede des 7n cursul nara!iunii. &cesta E7m$r"ca pe doro$an!i tot cu haine spahice#ti #i n"d"jduia 7n ei4 ca Irod 7mp"ratul 7n Irodiada4 c7nd t"ia capul 'v7ntului Ioan .otez"toriul pentru dra%ostea eiC deci c7t olos au avut Irod de d7nsa4 at7ta au avut Mihnea de ei.F &sasinarea postelnicului e 7n "!i#at" ca o curs" a diavolului4 Episma#ul neamului omenescF. EDiavolul %"si dou" vase rele4 unul romnesc4 altul %recesc4 vel vis/tiariu Lari%r"deanulF. Aa moartea postelnicului el iz$ucne#te 5in luen!a poemei pe care am analizat/o mai sus @p. D;0 5 D;DG57ntr/un adev"rat threnos: E(4 diavole4 r"ul pisma#iu neamului omenesc4 cum prilesti#i @am"%i#iG pre 8ri%orie/vod" de omor7 pre Costandin "r" judecat"4 "r" vin" nimicaI Iar" !ara toat" pl7n%" pre Costandin Postelnicul4 c" au pierdut un st7lp mare4 carele au sprijinit toate nevoile !"rei. Pl7n%u/0 #i s"racii c" #i/au pierdut mila. Pl7n%u/0 care au avut de la el mult" c"utare4 pl7n%u/0 #i p"%7nii #i cre#tinii #i toate !"rile care l/au #tiut #i nu l/au #tiut4 ci numai de numele lui au auzit pentru mult" 7n!elepciune #i $un"tate ce "cea 7n toate p"r!ile...F Iat" acum cum s7nt 7n "!i#a!i4 prin contrast4 $oierii amesteca!i 7n complotul urzit 7mpotriva postelnicului. Mai 7nt7i Costandin4 iul ,adului &rma#ul -"rzariul: E...cum nu se poate ace din m"r"cine stru%uri4 #i din ru% smochine4 a#a nu se poate ace din neamul r"u $unC ci din varza cea rea4 ce/i zic moroco/cean4 au ie#it iu/s"u #i mai morococean... '"m7n!a acestor nele%iui!i #i 7ndr"ci!i s/ar c"dea4 ce ar i parte $"r$"teasc"4 s" se scopeasc"4 ca s" nu mai r"sar" mu#tar #i ardeiu4 ci s" se topeasc" #i s" se canoneasc".F Iat" pe tat"l lui Costandin -"rzarul: E,adul &rma#ul era de mo#ie romn. Ni tat"/s"u era %r"dinar de verze la Ploie#ti4 pentru aceia numele lui s/au poreclit de i/au zis: -"rzariul. ( rea s"m7n!" au ost4 c" nu s/au "cut varz" $un"4 ci de nimic au r"s"rit iul dracului.F )ra sau simpatia lui 7m$rac" adesea orme $i$lice. ."tr7nul lo%o "t %"se#te necontenit4 pentru oamenii #i aptele pe care le poveste#te4 paralele 7n teKtele $i$lice. 8ri%ora#co/vod" s/a c"it de moartea postelnicului4 Ecum s/a c"it4 pentru moartea Domnului nostru Isus Oristos4 #i IudaF. 'troe Aeur/deanu4 8r. ."leanu #i Orizea -istierul4 care au 7nchis pe ra!ii Cantacuzino #i/i chinuiau4 Ese asem"na cu MaKimian #i Diocletian4 muncitorii cre#tinilor4 #i cu spurcatul &rieF. Pre Ner$an Cantacuzino E0/a scos Dumnezeu din calea pierz"rii #i 0/a 7ndreptat pre calea m7ntuirii4 precum au 7ndreptat #i pre cei trei ilozo i care i/au trimes Irod s" ispiteasc" de na#terea lui OristosF. C7te/odat" lo%o "tul 7ncearc" pe aceste teme de paralele $i$lice s" scoat" e ecte retorice4 ca atunci c7nd ne poveste#te c" seimenii Ep7r7r" pre domnul care era Constantin Ner$an .asara$4 cumnatul postelnicului lor4 la p"%7nii care niciodat" nu pohtesc $inele cre#tinilor. Iuda p7r7 pre Domnul nostru Iisus Oristos la p"%7nii ovrei: cum c" el se laud" c" este iiul lui Dumnezeu4 iar doro$an!ii p7r7r" pre domnu/s"u la p"%7nii turci. Iuda v7ndu pre Oristos 7n =3 de talan!i4 iar ei se v7ndur" ro$i turcilor 7n toat" via!a lor. (vreii deader" acel chelciu% pre un sat a i de 7n%roparea streinilor4 iar ei sin%uri se deader" m7ncare dinilor. Iuda se deade sin%ur sp7nzur"rii4 iar ei sin%uri se deader" 7nec"rii4 c" s/au 7necat cu totul. ( ne$unie nespus"...F. D=D

&cest el de citate #i de paralelisme $i$lice4 de invective #i impreca!ii4 care se 7ntre!es prea des 7n partea inal" a cronicii4 ac s" l7ncezeasc" interesul pe care/0 trezesc liniile simple ale evenimentelor 7n 7ncordarea lor dramatic". &rti iciile retorice ale $"tr7nului cronicar par azi naive #i vetuste. Indi%narea #i ura nu trezesc 7n su letul lui4 alimentat mai mult cu lecturi $i$lice #i ha%io%ra ice4 ecouri at7t de lar%i #i de puternice4 7nc7t s" se cristalizeze 7n orme literare4 care s" poat" tr"i dincolo de lumea #i de epoca lui. Cronicarul cantacuzinesc st" ast el cu mult 7n urma cronicarilor moldoveni4 #i prin lipsa de o$iectivitate #i prin darul ormei literare4 dar el are meritul de a ne i p"strat4 7n compila!ia sa4 cele mai vechi anale ale L"rii ,omne#ti #i de a i 7nnodat povestirea evenimentelor de la desc"lecat p7n" 7n vremea sa. .I.AI(8,&+IE 3diii2 TeKtul cronicii lui 'toica Audescu a ost pu$licat pentru 7nt7ia#i dat" la Chi#in"u4 la 7nceputul sec. ?I? su$ titlul I"toria Tierei Romane" i de *ndu au de" %li atu romnii( 7n Ma-a8inu i"tori ii $entru Da ia "u$&ii reda &ia lui A+ T r e )+ L aur i a nu i N i ol a e / %l e " u( tom. I-4 02D>4 p. ;=0 5 =>;4 #i - @02D>G4 p. = 5 =;. ( alt" versiune4 dup" un manuscris4 a lat 7n .i$lioteca Mitropoliei din Chi#in"u4 copiat de ierodiaconul Daniil4 a ost pu$licat" de 8. Ioanid 7n I"toria Moldo#Romniei( .ucure#ti4 02:24 voi. I4 p. 050<:. ( alt" versiune cu multe interpol"ri a ost pu$licat" de 'toica Nicolaescu 7n Revi"ta $entru i"torie( ar!eolo-ie i 'ilolo-ie( voi. ?I4 partea I4 01034 p. 1>5 02<4 #i ?I4 p. ;4 p. =D<5 =::.0. M i n e a4 O ver"iune a roni ii lui Stoi a Lude" u( *n Cer et%ri i"tori e( I4 01;:4 p. ; 5 >. *tudii2 8r. Tocilescu4 Studii riti e a"u$ra roni elor romne( 7n Revi"ta $entru i"torie( ar!eolo-ie i 'ilolo-ie( anul II4 voi. III4 022D4 p. ;>3 5 ;22C N. I o r % a4 C*teva note de"$re roni ele i tradi&ia noa"tr% i"tori %( *n Analele A ad+ Rom+ "e t+ i"t+ +( scria II4 tom. ???III4 01034 p. 0D050D<C N. I o r % a4 Croni ele muntene+ Croni ele din "e olul al FVII# lea( 7n Analele A ademiei Romne+ Mem+ Se &+ i"t+( seria II4 tom ??I4 02125 02114 p. =3=5 D<;. ( p"rere deose$it" 7n privin!a alc"tuirii cronicii4 la D. ( n c i u 04 Din i"toria Romniei( 'ocec4 01 0=4 p. 2D 5 2: @retip"rit" #i 7n E.i$lioteca pentru to!iF4 nr. =<05=<;4 pp. 03;5 03=G. Ntiri despre 'toica Audescu4 7n a ar" de studiul amintit al lui lor%a: C. 8iurescu4 Contri)u&iuni la "tudiul roni elor muntene( .ucure#ti4 013< p. : 52C &l. A a p e d a t u4 7n /uletinul Comi#"iunii Monumentelor i"tori e( I4 01324 p. 0<05 0<:: Noi monumente i"tori e+ /i"eri a din Ludeti @ctitoria lui 'toica AudescuG4 7n care se %"sesc mormintele so!iei lui 'toica Audescu4 Ecaterina #i a iicelor lui: Aencu!a #i &ncu!aC &l. Cior"nescu4 Un a t al lui Stoi a Lude" u( 7n Revi"ta i"tori %( ??4 01=D4 p. ;01 5 ;;3. E o m"rturie la m7na lui 8oran Ao%o "tu pentru o mo#ie de la Li%"ne#ti4 pe Mosti#te4 din Il ov. Cronicarul semneaz" aci: E'toica Ao%o "tul Aiudescu4 ispravnicul 'caunului T7r%ovi#tiiF. 8. P o t r a4 Averea lui Her)an Canta u8ino i *ntemeierea m%n%"tirei Cotro eni( 7n Revi"ta i"tori % romn%( I-4 01=D4 p. =33 5 =3<. &ctul este scris de E$"tr7naF slu%" a cinstitei sale case4 'toica AiudesculF #i terminat 7n decemvrie 0<20. ,ezumate #i eKtrase din p"r!ile principale ale studiilor citate mai sus au dat N. 'imache #i Tr. Cristescu4 Leto$i"e&ul anta u8ine" ( 2:34 B 2>66( .uz"u4 01D;. Este 7ns" de re%retat c" autorii uit" s" pun" semnele cit"rii dup" pasajele destul de 7ntinse pe care le reproduc de la al!ii.

,&D) P(PE'C) Compila!ia lui 'toica Audescu a ajuns #i la cuno#tin!a adversarilor #i era iresc ca acestora s" nu le convin" a i 7n "!i#a!i contimporanilor #i viitorimii 7n lumina de $lesteme 7n care 7i 7n "!i#ase istoricul cantacuzinesc. Cel mai c"rturar dintre ei4 ,adu Popescu4 om cu cultur" lar%" #i cu talent literar4 iul vistiernicului Orizea4 care pierise ucis 7n chinuri de Ner$an Cantacuzino4 a apucat pana ca s" 7ntocmeasc" o alt" compila!ie pe un plan nou #i ca s" povesteasc" lupta dintre ai s"i #i dintre Cantacuzeni4 7n lumina care le era prielnic". -I&L&. ,adu Popescu are o via!" plin" de peripe!ii dramatice4 cu tr"s"turi de adev"rat roman: z%uduit" 7n tinere!e de tra%edii amiliale4 de nea#teptate 7ntors"turi ale soartei4 care ac din iul unuia din cei mai $o%a!i #i mai puternici oameni ai L"rii ,omne#ti un $oier sc"p"tat4 pentru ca apoi s"/0 ridice pe treapta cea mai 7nalt" a ierarhiei $oiere#ti #i4 7n cele din urm"4 s"/ 0 aduc" a/#i 7nchina zilele 7n chiliile unei m"n"stiri. Era iul lui Orizea vistierul4 din satul Pope#ti al jude!ului Il ov. .unicul s"u4 8heor%he Carida 5H nume ce tr"deaz" o ori%ine %receasc" 5 usese vistier pe vremea lui ,adu Aeon #i a lui Matei .asara$ #i a ost ucis 7n r"scoala seimenilor din 0<::4 c7nd i s/a je uit #i toat" casa. Tat"l cronicarului 5 Orizea 5 a luat 7n c"s"torie pe M"ria4 iica marelui $an 8heor%he ."leanu4 c"petenia partidei de $oieri care duceau lupta 7nver#unat" 7mpotriva Cantacuzinilor. 7n 7nc"ierarea dintre cele dou" partide $oiere#ti4 7n care a c"zut victim" postelnicul Constantin Cantacuzino4 Orizea a jucat un rol de runte. Dup" moartea postelnicului4 el era 7n capul partidei $oiere#ti4 care ducea mai departe lupta contra Cantacuzinilor. Pe timpul lui Duca/vod"4 c7nd domnul4 din porunca turcilor4 pornise cu o#tirea 7n ajutorul trupelor turce#ti4 7mpotriva cet"!ii Cehrinul4 r"m7n 7n !ar" ca ispravnici de scaun4 7ntre al!ii4 Orizea -istiernicul #i lo%o "tul Ner$an Cantacuzino4 iul postelnicului4 cu misiunea special" de a suprave%hea ridicarea unor ziduri la curtea domneasc". 7n acele 7mprejur"ri4 Ner$an Cantacuzino4 care intrase 7n le%"turi de dra%oste cu doamna4 #i/ar i dat %7ndul pe a!": E.une case de domn t7n"rF. De apt4 el um$la 7nc" de atunci dup" domnia !"rii4 7ndemnat 7ntre altele #i de aptul c" 7n Constantinopol usese numit vizir un $un prieten al s"u4 Car" Musta a. 7n aceste 7mprejur"ri4 vine 7n .ucure#ti un ciohodar din Constantinopol4 cu ve#ti pentru Ner$an Cantacuzino. 7n!7mplarea ace ca s" ias" 7n calea turcului4 care c"uta pe Ner$an4 Orizea4 #i/i spune trimisului c" el este Cantacuzino. &st el scrisoarea #i dest"inuirile ciohodarului s7nt a late de Orizea4 care le comunic" domnului Duca/vod". Ner$an Cantacuzino4 7n#tiin!at de cele 7nt7mplate prin doamna lui Duca/vod"4 &nastasia4 u%e peste %rani!" #i4 cur7nd dup" aceasta4 iz$ute#te s" capete la Constantinopol domnia L"rii ,omne#ti. Ner$an Cantacuzino4 nevoit s" mai r"m7n" c7teva zile pe !"rmurile .os orului4 ca s"/#i consolideze domnia4 trimite4 prin nepotul s"u .r7ncoveanu4 porunc" la .ucure#ti4 ca s" se a#eze 7n scaunul domnesc ca loc!iitori ai s"i 5 caimacami4 cum se zicea pe atunci 5 .adea -ornicul ."l"ceanu #i Orizea D=<

-istierul. Dar aceast" cinste deose$it"4 pe care Ner$an/vod" o aducea celui ce "cuse parte din ta$"ra care pusese la cale pieirea tat"lui s"u4 nu era pornit" din sentimente sincere. 7n 0<234 pe la s 7r#itul lui e$ruarie4 Orizea este 7nchis din porunca domnului4 su$ 7nvinuirea c" ar i m7ncat $anii !"rii. .oierii 7ns"rcina!i cu cercetarea cazului sta$ilesc 7ns" c" Orizea cheltuise de la el4 pentru !ar"4 =3 333 de taleri. &$ia sc"pat de aceast" acuzare4 o alt" n"past" cade pe capul lui. Domnul 7l 7nvinuie#te c" zahereaua 5 adic" previziunile 5 procurate o#tirii turce#ti care 7nconjurase Cameni!a4 usese rea. ( cronic" anonim"4 care ne relateaz" acestea4 adao%" aci c" Eori $un"4 ori rea de au ost4 o dedese $oiarii #i rudele lui4 iar el numai Orizei vistier 7i %"sea vin"F. Din porunca domnului4 i s/a cerut pentru aceast" vin" D0 333 de taleri. Neav7nd 7ncotro4 nenorocitul vistier a tre$uit s"/#i v7nd" satele4 mo#iile #i !i%anii4 #i pe deasupra s" se 7mprumute4 ca s" achite suma cerut". Dup" plat"4 Orizea este scos din temni!"4 dar 7n cur7nd este 7nchis din nou #i muncit 7n chinuri din ce 7n ce mai %rele4 p7n" ce i se scoate un ochi. )n misionar catolic4 c"lu%"rul italian Del Monte4 care usese trimis 7n Lara ,omneasc" de scaunul papal ca s" ac" un raport asupra situa!iunii !"rii4 ne spune c" domnul din iatacul s"u auzea vaiete #i chinurile nenorocitului $oier4 care se z$"tea 7n dureri4 jos 7n $eci4 stri%7nd: EDoamne4 e#ti crud #i ne$un de/mi chinuie#ti trupul I Cine/!i va mai crede !ie I Li/am slujit cu credin!" #i numai 7n acest an !i/am num"rat din !ar" ; 233 pun%i4 pe care le/ai luat #i nu #tiu cui le/ai dat.F Del Monte adao%" la acestea c" domnul4 7n uriat4 a poruncit atunci ca vistierul s" ie tras 7n !eap". Pe urma lui Orizea r"m7n4 cu totul s"r"ci!i4 jup7neasa #i copiii. Ni totu#i4 setea de r"z$unare a domnului nu s/a potolit4 c"ci cere amiliei $ani #i pune slujitori s"/i p"zeasc" ziua #i noaptea #i s" le urm"reasc" toate mi#c"rile. -"z7ndu/se necontenit h"r!ui!i #i a l7nd de la unii #i de la al!ii c" domnul e hot"r7t s"/i piard"4 Eau luat 5H cum zice cronica 7n %raiul ei $"tr7nesc 5 pe Dumnezeu 7ntr/ajutorF #i4 strecur7ndu/se printre paznicii care p7ndeau 7n jurul casei4 iz$utesc s" 7ncalece de cu sear" #i4 %onind pe drumul 8iur%iului4 pe la miezul nop!ii au trecut Dun"rea 7n !ara turceasc". Ner$an4 a l7nd a doua zi de u%a lor4 a trimis 7n toate p"r!ile c"pitani #i slujitori ca s"/i prind" #i s"/i omoare unde i/or ajun%e. Era 7ns" prea t7rziu. Cu toate promisiunile de $ani "cute pa#ilor #i cadiilor din cet"!ile dun"rene4 u%arii ajun% la &drianopol4 de acolo la Lari%rad #i4 7n s 7r#it4 dup" o oarecare vreme4 se oplo#esc 7n Moldova4 la curtea lui Duca/vod"4 unde se 7nt7lnesc cu ceilal!i $oieri pri$e%i!i acolo de rica lui Ner$an/vod". Pe la 7nceputul lui 0<2>4 adic" 7n ultimul an al domniei lui Ner$an/vod"4 ,adu Popescu 5/ iul vistierului ucis5 #i ai s"i se 7ntorc cu cea mai mare parte a pri$e%ilor4 la vetrele lor. Erau 7ns" 5 cum se va vedea 7ndat" 5 cu totul sc"p"ta!i. Aa 7nceputul domniei lui .r7ncoveanu4 ,adu Popescu este pre!uit pentru cultura lui #i trimis 7n misiuni diplomatice. 7n acele timpuri4 a%a Constantin ."l"ceanu4 care usese 7ncredin!at cu solie la -iena4 de c"tre Ner$an Cantacuzino4 a l7nd de moartea socrului s"u4 s/a oprit la .ra#ov #i a 7nceput s" unelteasc" 7mpotriva noului domn4 .r7ncoveanu4 pe l7n%" %eneralul Oeissler4 comandantul armatelor imperiale. Dup" st"ruin!ele lui ."l"ceanu4 Oeissler se pre%"tea chiar s" intre cu o#tirile 7n !ar". D=>

.r7ncoveanu4 7ns"4 care se str"duia ca !ara s" nu devin" teatrul r"z$oiului dintre cre#tini #i turci4 trimisese o solie pe l7n%" ."l"ceanu #i pe l7n%" comandantul %eneral4 dar solii lui .r7ncoveanu %"sesc pe Oeissler tur$urat #i m7nios4 ca Eun urs 7mpu#catF4 spune o cronic" anonim" contimporan"4 #i Enicicum nu se apropia de vor$a lui4 c" nu se uita la vor$ele lor4 ci la cuvintele ."l"/ceanuluiF. 'olii se 7ntorc "r" nici o isprav"4 dar .r7ncoveanu4 %7ndindu/se la ja ul #i pustiirea ce s/ar 7ntinde 7n !ar"4 c7nd 7mpotriva armatelor %ermane s/ar uni o#tirile turce#ti #i t"t"re#ti4 trimite din nou4 de data aceasta pe ,adu Popescu4 E iind 5 dup" cum ne 7ncredin!eaz" cronica 5 7nv"!at 7n lim$a latineasc"F. Ni pentru a 7m$l7nzi m7nia %eneralului4 ,adu lo%o "tul aducea ca dar din partea domnului4 pe l7n%" o sum" de $ani4 #i o mie de $oi pentru nevoile o#tirii. Cronica contemporan" ne/a consemnat toate am"nuntele 7ntrevederii cu %eneralul austriac #i discu!ia urmat" 7ntre ei4 asupra c"reia4 pentru savoarea lucrului #i pitorescul vremii4 ne oprim pu!in. E Wup7ne Oaisler57ncepe ,adu Popescu5 4 ce pricin" este la mijloc 7ntre dumneata #i 7ntre m"ria/sa vod" #i 7ntre !ar"4 #i 7n toate zilele te lauzi cu r"u asupra p"m7ntuluiC 7n ioc ce am avut n"dejde de m7ntuin!" din m7inile turcilor p"%7ni4 acum de la dumneavoastr" s" ni vie pieire4 care n"dejde va s" ie la noi 7n de#ert.F Aa acestea4 Oeissler r"spunde acuz7nd pe .r7ncoveanu c"4 dup" ce a trimis soli la 7mp"rat #i a 7ncheiat le%"m7nt cu cre#tinii4 n/a vrut s" p"zeasc" Etocmeala 5 cum zic la noi4 la nem!i: parola5/ci a!i c"lcat #i toate le%"turile4 #i a!i stricat #i parolaF. Aa acestea4 r"spunde ,adu lo%o "tul: EMi/ar i voia s" auz de la dumneata care le%"turi am c"lcat de am stricat parola4 c" domnul nostru #i cu !ara %7nde#te c" le !in toate c7te au le%at solii nc#tri acolo 7n .eciu \-iena]4 iar de au le%at dumnealui ."l"ceanu4 care 7ndeamn" pre dumneata spre m7nie4 alte le%"turi a ar" din cei trei soli ai no#tri4 pre ne#tiin!"4 7n tain"4 acelea nu le vom !inea... iar acelea primim4 care au le%at solii no#tri to!i de a!". Ni de au le%at $ani4 iat" d"m $ani4 numai deodat" to!i nu putem s"/i d"m4 de vreme ce suntem dajnici #i turcilor.F El st"ruie mai departe s" convin%" pe %eneral s" renun!e la planul de a intra 7n !ar"4 c"ci hotarele Esunt deschise de toate p"r!ile #i ar veni turcii #i t"tarii de ar pustii tot p"m7ntul... Care lucru4 dac" ar r"m7nea "r" oameni4 de ce ei ni s7nt ostenelile #i vor$ele #i le%"turile ce le acemIF 8eneralul r"m7ne 7ns" ne7nduplecat. ENici o m7ntuire 5 7ncheie el discu!ia 5 nu se poate "r" primejdie #i "r" pa%u$".F Cu toat" 7ncrederea pe care i/a ar"tat/o .r7ncoveanu 7n aceast" 7mprejurare4 totu#i4 p7n" 7n 0<P=4 nu i se acord" nici o dre%"torie. Dealt el4 #i vremurile erau tur$uri. ( ensiva otoman" 7mpotriva cre#tinilor 7ncepuse. .r7ncoveanu primea porunca de a se duce cu. toate ostile sale la Cerne!i. 7n toamna anului urm"tor4 trupele austriace intrar" 7n (lteniaC ocupar" Pite#tii4 C7mpulun%ul4 iar 7n iarn"4 Oeissler #i 7nte!itorul s"u. Constantin ."l"ceanu4 7#i "ceau Cr"ciunul 7n .ucure#ti. Ca s" scoat" pe imperiali din !ar"4 domnul aduce 7n ascuns pe t"tari. De alt" parte #i ,adu Popescu este prins 7n dezle%area numeroaselor 7ncurc"turi $"ne#ti4 r"mase de pe urma tat"lui s"u. Tat"l lui ,adu Popescu4 silit de Ner$an Cantacuzino s" pl"teasc" D0 333 taleri pentru zahereaua de la Cameni!a4 7#i v7nduse o parte din avere #i a z"lo%it pe cealalt". ,adu #i ra/ D=2

tele s"u 8heor%he s/au tot str"duit s" pl"teasc" datoriile mari #i %rele 5 zice actul divanului 5 dar v"z7nd 7n cele din urm" c" n/au putere s" le 7mplineasc" toate4 s/au lep"dat de toat" averea r"mas" de la tat"l lor4 ca s" se 7mpart" 7ntre datornici4 lu7nd iecare Em"car veri ce ar %"siF. 'e pare c" .r7ncoveanu nu avea destul" 7ncredere 7n ,adu Popescu4 sau poate c" tr"ia 7nc" viu 7n amintirea lui rolul pe care 0/a jucat Orizea 7n uciderea $unicului s"u despre mam". Dre%"toria de clucer @care avea 7ndatorirea de a 7n%riji de proviziile necesare cailor domne#tiG nu era o sluj$" pentru cultura #i aspira!iile lui ,adu Popescu. De aceea nu era mul!umit cu situa!ia lui4 #i am"r"ciunea de care era cuprins se str"vede 7ntr/o scrisoare interesant"4 pe care o trimite v"rului s"u ,"ducanu Dudescu. 7n aceast" scrisoare semni icativ"4 cronicarul nostru 7#i arat" dorin!a de a veni la Dude#ti4 s" vad" pe Emama Neac#aF #i pe v"rul s"u4 ca s" mai vor$easc": Ec7te ceva4 c" Dumnezeu numai va crede precum ne a l"m #i alt nu avem la cine #i c"tre cine ne pl7n%e... Doar" p7n" acum4 ca ni#te oameni ce s7ntem4 7n "#ura!i 7n de#ert"ciunile lumii4 vom i #i avut c7te ceva 7ntre noi4 iar acum4 cunosc7nd #i v"z7nd de la dumneavoastr" at7ta ajutor4 de nu/!i voi i mai $un dec7t ratele #i %7nditor #i cu apte4 7nc7t 7mi va i cu putin!"4 s" m" $at" Dumnezeu. Numai iar m" ro% ai$i/m"4 iu$ea#te/m"4 sprijinea#te/m"4 c" s7nt striin #i n/am pe nimeni s" m" cauteC ci toat" n"dejdea4 dup" Dumnezeu4 la dumneavoastr" 7mi iaste. Ni eu iar cum voi i cu dumneavoastr"4 s in!ia/sa a#a s" m" judece. Nu/mi tre$uie#te alt nimic4 "r" c7t o "r7m" de viia!" "r" %roaz"4 #i s" tr"im cum va da DumnezeuC c" unde v"z c" 7ntr/aciasta $ecisnic" de !ar"4 ne vin oamenilor primejdii #i petrec ne#tiind nimica4 z"u c" sunt $ucuros mai $ine s" m" a lu 7n statul celor mai de jos #i s" iu odihnit4 dec7t s"/mi ie numele acesta #i s" iu pururea cu %hea!" 7n inim".F Cu aceste sentimente de am"r"ciune 7n su let4 ,adu Popescu ia parte 7n iarn" la complotul urzit 7mpotriva lui .r7ncoveanu4 pentru aducerea la domnie a lui 8ri%ore 8hica4 care se a la atunci la Constantinopol. C"petenia complotului era Dumitra#cu Cor$eanu4 a c"rui so!ie era 7nrudit" cu sora pretendentului. 7n!ele%erea 7ntre comploti#tii din .ucure#ti #i 7ntre pretendentul din Constantinopol s/a "cut prin mijlocirea unui turc4 care usese e endi la 8ri%ore 8hica. 7nl"tur7ndu/se coresponden!a4 care putea s" dea lucrurile pe a!"4 turcul tre$uia s" duc" lui 8ri%ore 8hica4 7n ziua c7nd cele puse la cale 7n .ucure#ti erau %ata4 o mahram" cu s7rm". 7ns" turcul4 din l"comia c7#ti%ului4 primind mahrama4 cu un r"va#4 le/a predat lui .r7ncoveanu. Domnul4 mir7ndu/se cu $oierii s"i de aceast" viclenie4 nu s/a tur$urat la 7nceput #i i/a iertat. Dar lucrurile r"z$"tuser" p7n" la Lari%rad #i4 7ntr/o $un" zi4 se pomene#te cu un a%"4 trimis din Constantinopol4 cu irman ca s" aduc" la Poart" pe $oierii care p7r7ser" pe .r7ncoveanu. Domnul4 care se pricepea s" deznoade i!ele 7ncurcate ale conjura!ilor4 trimite4 pe l7n%" $oierii cuprin#i 7n irman 5 deci #i pe ,adu Popescu 5 4 #i o sum" de $oieri devota!i lui4 7mpreun" cu 0: 333 de %al$eni4 care au e ectul de a 7mp"ca lucrurile #i de a 7nt"ri situa!ia lui .r7ncoveanu. Pe temeiul unui irman care declara c" p7rele au ost dovedite mincinoase4 .r7ncoveanu 7nchide pe Dumitra#cu Cor$eanu4 c"petenia4 pe 8ri%ore postel/ D==

nicu ."leanu #i pe ,adu PopescuC dar aci se vede #i tactul lui .r7ncoveanu4 care nu numai c" 7i iart"4 dar 7i #i pune 7n sluj$e. 7n decemvrie urm"tor @0>33G4 ,adu este Eispravnic de $anii haraciuluiF 7n jude!ul -7lcea4 iar 7n prim"vara anului 0>3= este ispravnic la -el (cn" 7n ,7mnic. Cur7nd dup" aceasta4 raporturile dintre domn #i cronicarul nostru se 7n"spresc. ,adu nu se mai 7nt7lne#te 7n dre%"torii4 iar dintr/o scrisoare a lui .r7ncoveanu din 0>324 c"tre v"rul cronicarului4 se vede c" acesta c"zuse 7n diz%ra!ia domnului. ,adu Popescu "cuse 7n satul s"u un z"%az4 ca s" a$at" cursul apei pe matca cea veche4 dar ne%lijase s" sape mai 7nt7i #an!ul cuvenit4 ca s" dea cale apei #i puhoiul4 venind mare4 s/a rev"rsat #i/a 7necat livezile #i morile m"n"stire#ti. EDac" au ost v"ru/t"u 5 scrie .r7ncoveanu 5 cu at7ta minte4 n/avem ce ace... Pentru aceasta am scris $oierilor caimacami s" taie acel z"%az #i nu va i numai cu at7ta4 ci #i c7t" pa%u$" #i stric"ciune s/a "cut4 toat" va s" pl"teasc"...F Pentru aceste motive4 el va i trecut 7n r7ndurile partizanilor lui Nte an Cantacuzino @0>0D50>0<G #i dup" 7nsc"unarea acestuia4 este numit 7n ran%ul de mare vornic de T7r%ovi#te. 7n aceast" calitate4 i se 7ncredin!eaz" misiuni delicate4 ca de pild" sarcina de a conduce4 de la 8iur%iu p7n" la %rani!"4 cu conace4 pe Carol al ?O/lea4 re%ele 'uediei4 sau aceea de a delimita hotarele Munteniei4 care useser" 7nc"lcate de raiaua turceasc" a .r"ilei. Domnia lui Nte an Cantacuzino este 7ns" de scurt" durat". Dup" doi ani de domnie4 Nte an Cantacuzino #i tat"l s"u stolnicul Constantin s7nt stran%ula!i 7n temni!ele de la .ostan%i/.a#i. Domnia lui Nicolae Mavrocordat reprezint" punctul culminant 7n ascensiunea politic" a lui ,adu Popescu. Aa 7nceputul noii domnii4 el p"streaz" unc!iunea de vornic de T7r%ovi#te4 iar 7n martie 0>0< este ridicat la ran%ul de mare vornic. De aci 7nainte4 cronicarul nostru 7ncepe s" semneze 7n acte: Radu ,o$e" u( 7n loc de Radu "in Hri8ii vi"tierul sau Radu Hri8ea+ 7n vremurile acelea de z$ucium4 provocat de r"z$oiul dintre austriaci #i turci4 ,adu Popescu este 7ns"rcinat de domn cu misiuni de 7ncredere. &st el4 el este desemnat s" conduc" o#tirea t"t"reasc"4 ce tre$uia s" treac" prin !ar"4 venind 7n ajutorul turcilor la asediul Timi#oarei4 #i s"/ i pre%"teasc" conace. T"tarii sosesc 7ns" prea t7rziu4 dup" ce Timi#oara c"zuse 7n m7na imperialilor. 8rosul armatei t"t"re#ti4 cu hanul 7n runte4 tre$uia acum s" se 7mpreune cu vizirul4 7n acest timp4 o ceat" de nohai4 7ntorc7ndu/se spre vetrele lor4 7ncep s" se dea la ja #i prad". ,adu Popescu d" atunci de #tire domnului4 care4 trimi!7nd slujitori4 iz$ute#te s" smul%" din m7na t"tarilor prada. 7ntorc7ndu/se 7n cetatea de scaun4 domnul 7l prime#te4 dup" cum noteaz" el 7nsu#i4 cu cinste #i/0 nume#te mare $an al Craiovei. ,adu Popescu ne spune c" aceast" 7nalt" dre%"torie o datoreaz" lui 8ri%ore ."leanu4 ,adu 8olescu #i Ner$an .ujo/reanu4 care4 iind 7n 7n!ele%ere ascuns" cu nem!ii #i tem7ndu/se de el s" nu le a le planurile4 spre a/0 7ndep"rta din .ucure#ti4 l/au recomandat lui Mavrocrodat pentru $"nia Craiovei4 c"4 iind un om mai sprinten4 Emai leventF4 va putea ace aceast" isprav". Cronicarul nostru prime#te 7ns"rcinarea4 dar pe c7nd el se a la la Craiova4 o eKpedi!ie %erman"4 condus" de un maior4 surprinde pe Mavrocordat 7n .ucure#ti #i/0 ia prizonier. ,adu Popescu pretinde c" el4 aduc7nd la cuno#tin!a o#tilor p"m7ntene vestea arest"rii lui DD3

vod"4 a ost dus de ace#tia su$ paz" mare la T7r%ovi#te4 unde a ost predat autorit"!ilor %ermane4 care l/ar i !inut 7n arest. Documente din surs" %erman" ne dovedesc 7ns" c" relat"rile lui ,adu Popescu 7n aceast" privin!" nu s7nt con orme cu realitatea. Dimpotriv"4 era #i el din ta$"ra $oierilor care sprijineau ac!iunea cre#tinilor. Aa = decemvrie 0>0<4 el se %"sea4 la T7r%ovi#te4 unde isc"lea4 7mpreun" cu doi episcopi #i =1 de $oieri4 E "r" de nici o silnicie4 ci de $un" voieF4 un act de solidaritate4 prin care semnatarii se o$li%au 7ntre ei ca s" !in" cu to!ii laolalt" #i s" alea%" 7n unanimitate ca domn pe 8heor%he Cantacuzino4 Ec"ci tat"l 7n"l!imei sale a ost domn #i cel mai $un c7rmuitor al !"rii4 care ne/a %uvernat ca cel mai milostiv p"rinteF4 #i 7n s 7r#it4 s" suporte 7mpreun"4 iecare dup" puterile lui4 cheltuielile necesare pentru ac!iunea lor. C7teva zile dup" aceasta4 ,adu Popescu pleac" 7n &rdeal4unde se 7nt7l/ne#te cu ceilal!i $oieri pri$e%i4 devota!i partidei cre#tine #i unde o$!ine de la %eneralul 'tainville carte de li$er" petrecere4 Ecarte de odihn"F4 cum zice el. 7n &rdeal st" p7n" aproape de 7ncheierea p"cii de la Pojarevac. 7n tot acest timp4 ,adu Popescu su$scrie printre cei dint7i4 uneori imediat dup" mitropolit4 plenipoten!a dat" dele%a!iunii de $oieri4 prin care se cere 7mp"ratului Carol al -l/ lea sau prin!ului Eu%eniu de 'avoia alun%area EadministratoruluiF4 adic" a lui Ioan Mavrocordat4 #i numirea ca domn ereditar a lui 8heor%he Cantacuzino. )ltima plenipoten!a4 semnat" de ,adu Popescu4 este din prim"vara anului 0>02. )n an mai t7rziu4 dup" 7ncheierea p"cii de la Pojarevac #i numirea de initiv" a lui Nicolae Mavrocordat 7n tronul L"rii ,omne#ti4 ,adu Popescu se %"se#te la curtea din .ucure#ti a noului domn4 7mpotriva c"ruia luptase p7n" atunci4 7ndeplinind 7nsemnata unc!iune de mare vornic4 ceea ce 7nsemna pe acele vremuri: primul s etnic al Divanului. 7n aceast" dre%"torie st" patru ani de zile4 p7n" la 0>;=. Era acum 7n as in!itul vie!ii4 om trecut de >3 de ani4 #i4 cu su letul ad7nc reli%ios al $"tr7nilor din alte vremuri4 %7ndind la ceasul mor!ii4 care se apropia pe nesim!ite4 la ziua 7n rico#at" a judec"!ii din urm" #i la z$uciumul vie!ii sale trecute4 a renun!at la m"ririle am"%itoare ale acestei lumi vremelnice. Iat" cum ne m"rturise#te el 7nsu#i motivul care 0/a 7ndemnat s" p"r"seasc" lumea 7n care tr"ise p7n" atunci: E+iind dvornic mare eu4 ,adu Popescu4 7n cinstea #i dra%ostea m"riei/ sale #i viind la vreme de $"tr7ne!e #i de sl"$iciune4 socotind c" #i ale lumii sunt toate de#arte4 sin%ur din $un" voie4 am cerut -oie de la m"ria/sa #i am mers de m/am c"lu%"rit la m"n"stire4 la ,adul/vod"F. Aa m"n"stirea ,adu/vod"4 su$ numele de ,a ail Monahul4 tr"ie#te p7n" la 0>;14 c7nd 7l prinde moartea. &st el4 7n lini#tea patriarhal" dintre zidurile m"n"stirii4 7n ru%"ciuni #i umilin!"4 7#i isp"#e#te z$uciumul vie!ii4 plin" de 7ntors"turi #i de aler%"ri dup" m"ririle ispititoare ale vie!ii4 marele vornic al lui Nicolae Mavrocordat4 cronicarul ,adu Popescu. Cum a 7n!eles via!a #i cum a 7n "!i#at el lumea 7n mijlocul c"reia a tr"it #i s/a z$"tutI C(MPIA&LI& A)I ,&D) P(PE'C)4 cunoscut" su$ numele de I"toriile domnilor [%rii# Romneti( 7ncep7nd tot de la desc"lecare4 are un orizont de privire mai lar% dec7t al lui 'toica Audescu. +actura cronicii lui ,adu ::A

Popescu este mult mai compleK"4 c"ci el trateaz" istoria L"rii ,omne#ti sincronic cu a !"rilor 7nvecinate: Moldova4 &rdealul4 Turcia4 ,usia. Este un plan cu totul ori%inal4 care nu are nimic comun cu vechile crono%ra e4 c"ci acelea erau repertorii de istorie universal"4 care 7ncepeau povestirea evenimentelor de la crea!iunea lumii #i 7n "!i#au 7n ordine cronolo%ic" istoria tuturor popoarelor r7nd pe r7nd @evrei4 asirieni4 e%ipteni4 per#i4 %reci4 romani4 $izantiniG4 pe c7nd 7n cronica lui ,adu Popescu privirea este circumscris" la popoarele din ,"s"ritul Europei vecine cu Lara ,omneasc". Dup" iecare domnie muntean"4 se 7n#ir" evenimentele contimporane din !"rile me%ie#e. De pild"4 dup" ce d" povestea desc"lecatului #i a le%endarului ,adu Ne%ru4 pe care cronicarul 5 con und7ndu/0 cu .asara$a 5 7l a#az" la 0;134 urmeaz": E7n zilele acestui domn4 dup" cum s" veade veleatul4 au ost 7mp"rat la Lari%rad Mihail Paleolo%ul4 carele au scos Lari%radul din m7inile r7ncilorF4 apoi se trece la (tman #i lumea turceasc"4 pentru ca s" continue apoi cu istoria un%ureasc": E7ntru aceast" vreame era craiu un%uresc AadislauF. De la domnia lui &liKandru vod" I4 cu 7ntemeierea principatului moldovean4 0=;34 intr" 7n raza de privire a cronicarului #i Moldova4 iar de la 0:31 #i istoria ,usiei. Cronicarul 7ns" nu iz$ute#te s" %"seasc" un punct de vedere unitar care s" coordoneze evenimenteleC acestea s7nt de cele mai multe ori juKtapuse. Dar tre$uie s" recunoa#tem c" autorul a l"sat o oper" unic"4 nu numai pentru timpul lui4 dar chiar #i pentru vremurile noastre: o 7ncercare de istorie a romnilor 7n lumina istoriei europene orientale. Izvoarele lui ,adu Popescu 7n aceast" vast" oper" de istorie r"s"ritean"4 av7nd ca punct central istoria romnilor4 s7nt elurite. Pentru istoria Moldovei a avut la 7ndem7n" cronica lui )reche 7ntr/o versiune a lui 'imeon Dasc"lul. Pentru istoria $izantin" #i turceasc" pe 8h. Phrantzi4 care usese martor la c"derea Constantinopolului #i a u%it apoi 7n ItaliaC o versiune9a cronicii %rece#ti de la 0:>3. Pentru istoria &rdealului4 izvoare un%ure#ti4 ce n/au ost 7nc" identi icate. Pentru istoria muntean"4 ,adu Popescu a olosit acela#i izvod vechi pe care/0 utilizase #i 'toica Audescu #i care 7n copia lui4 7n unele p"r!i4 avea lacune #i con uzii4 7n altele date ceva mai $o%ate. 7n linii %enerale 7ns" #tirile lui ,adu Popescu corespund cu #tirile lui 'toica Audescu p7n" la domnia lui Nea%oe .asara$4 unde cronicarul ."lenilor utilizeaz" #i el Via&a ,atriar!ului Ni'on( dar o reduce ca propor!ie @elimin7nd partea apolo%etic" a lui Nea%oeG #i o 7ncadreaz" mai armonic 7n urzeala cronicii. Pentru domnia lui Mihai -iteazul 7mplete#te #tirile din cronica lui Teodosie ,udeanu cu cele din poema %receasc" a lui 'tavrinos4 pe care am analizat/o la p. 0D<C pentru domniile urm"toare se olose#te de cronica lui Matei al Mirelor. Aa domnia lui Matei .asara$ are #tiri ceva mai $o%ate dec7t 'toica Audescu. De la domnia lui 8ri%ore/vod" 7nainte 7ncepe partea personal" a lui ,adu Popescu @,adu/vod" Aeon4 &ntonie/vod"4 8ri%ore/vod" 8hica 7n a doua domnie4 Duca/vod"4 Ner$an .asara$G4 7n care intr" pe scen" ca eroi principali Cantacuzine#tii cu zarva #i tur$ur"rile pe care 5 dup" el 5 le aduc 7n r7ndurile $oierimii p"m7ntene #i cu reac!iunea partidei ."lenilor. ,adu Popescu 7n "!i#eaz" tra%edia postelnicului Const. Cantacuzino 7ntr/o lumin" cu totul deose$it" de aceea 7n care o cunoa#tem de la 'toica Audescu4 c"ci el este cronicarul partidei adverse. Dup" el vina toat" o poart" Ner$an DD;

Cantacuzino4 care4 7nc" de la mazilirea lui 8hica/vod"4 nutrea am$i!ii mari4 c"ci4 ne spune cronicarul: EN"r$an lo%o "t4 eciorul lui Costandin postelnic Cantacuzino4 mai iclian iind dec7t al!i ra!i4 au %"tit un cal oarte rumos #i l/au dus de l/au d"ruit pa#"i despre d7nsul #i i s/au ru%at s"/i ie slu%" #i s"/0 ai$" 7n %7ndul lui neuitatF. Pa#a 7ntr/adev"r nu 0/a uitat Ec"4 cu vreame 7ndelun%at"4 i/au "cut mult $ine4 p7n" #i la domnie 0/a r"dicatF. Inten!iile lui Ner$an se dau cur7nd pe a!". Pe c7nd urma#ul lui 8hica/vod"4 iul s"u 8ri%ora#cu4 se a la cu ostile turce#ti #i t"t"re#ti 7n &rdeal4 atunci4 Ecum zic unii4 s/au "cut ni#te amestec"turi4 adec" N"r$an lo%o "t4 eciorul lui Costandin postelnicu Cantacuzino #i oarecare den ra!ii lui ce era acolo4 #i Mare#. #i Cre!ulescul4 s" ie um$lat 7ntre c"pitani #i 7ntre slujitori4 de 7ndemna s" mear%" s" p7rasc" pre 8ri%orie/vod" la vizirul de r"u4 de hain #i de altele4 #i pre urm" s" cear" domn la vizirul pre N"r$an lo o%"tulC care d"n om 7n om mer%7nd vor$a4 au ajuns #i la domnF. Dup" ce s/a desp"r!it de vizir4 vod" porunci v"ta ului de aprozi s"/i aduc" $oierii care um$laser" cu vicle#u% #i E7ncepu a/i mustra pentru c"ci ac a#a4 de au vrut s"/0 vicleneasc" #i s"/0 p7rasc" la vizirul: ce r"u li/au "cut I &u nu i/au $oierit cu mari $oierii4 au nu i/au miluit cu mile mariI Care anume4 le spunia.F P7r7!ii t"%"duiesc. Domnul Escoase vadnicii de a!"4 c"pitanii cari vor$ise cu ei... #i 7ncepur" a zice: &#a4 doamne4 ni/au zis s" mer%em s" te p"r7m la vizirul4 #i s" puie pre N"r$an lo%o "tul domnF. 8ri%ore/vod" i/a dat atunci 7n paza v"ta ului de aprozi4 7n acela#i timp sosesc 7n !ar" p7ri de la caimacamii domne#ti: 'troe Aeur/deanu #i Dumitra#co vistierul Cantacuzino4 nepotul postelnicului4 Ep7r7nd pre Costandin postelnicul Cantacuzino c" um$l" pre mar%inea turciasc" oamenii lui hulind numele domnului de r"u #i de hain4 #i pre oamenii !"r"i 7i z"ticnea#te4 de nu/i las" s"/#i dea d"jdiile 7mp"r"te#ti4 #i cum c" s" laud"4 c" el au popit pre 8ri%orie/vod"4 #i iar" el 7l va despopi #i ca acestea altele multeF. &ceste dou" Epricim: una den ta$"r"4 alta den !ar"F au a!7!at pre 8ri%ore/vod" Ecu mare m7nie asupra casii lui Costandin PostelniculF #i au dezl"ns !uit drama pe care ,adu Popescu o relateaz" cu acelea#i detalii ca #i 'toica Audescu. Dup" omor7rea postelnicului4 iii s"i nu se potolesc. 7n timpul domniei lui 8hica/vod"4 Eiar au 7nceput Cantacozinii a amesteca lucrurile4 precum au ost 7nv"!a!i4 #i a tur$ura pre unii din $oiariF4 Ecare aciasta n/o "cia de alt4 "r" c7t s" ie totdeauna ei mai mariF. .oierii Ealunec7ndu/s" cu irea c" vor i acelea care le zic CantacoziniiF 5 c" domnul s/ar i s "tuit cu %recii ca s"/i omoare 5 se r"zvr"tesc #i provoac" 7nlocuirea lui 8hica prin &ntonie/vod" din Pope#ti. 'u$ acest domn $"tr7n4 a$ia Ese a#"zase lucrul !"r"i $ine #i %7lcevile despre to!i4 iar eciorii lui Costandin Postelnicul Cantacuzino ... %"sir" vreame s" caute moartea tat7ne/ s"u4 den cine au ost4 #i 7nchiser" pre 'troe Aeurdianu4 vinuindu/0 c" el au ost pricina de l/au omor7tF. ,adu Popescu #tie #i el de r"va#ele pe care 8hica/vod" le d"duse stolnicului Const. Cantacuzino la -iena. Ae v"zuse chiar: Eiar noi am v"zut ne#te r"va#eleF4 dar adao%"4 arunc7nd um$ra 7ndoielii: Eale cui vor i ost4 Dumnezeu #tieF. Dup" c"lu%"rirea lui 'troe Aeurdeanu4 EN"r$an 'patariul #i ra!ii lui s" m"rise4 s" 7mputernicise4 c7t trecea peste m"sur"4 ne$"%7nd seam" pre ceilal!i #i 7ntru nimic socotindu/iF. 'u$ domnii urm"tori4 Cantacuzenii #i partizanii lor s7nt necontenit 7n ier$ere4 c7nd 7n !ar"4 En"lucindu/li/seF c" adver/ DD=

s"rii E ac s at 7ntre d7n#ii s"/i omoareF4 #i z$"t7ndu/se Es" dep"rteze pre to!i $oiarii de pre lin%" curte #i s" le ia $oieriileF4 ca s" le 7mpart" 7ntre ai lor4 c7nd pri$e%i 7n Moldova sau la Constantinopol4 urzind r"sturnarea domnilor. Domnia lui Ner$an Cantacuzino e 7n "!i#at" ca o pacoste pentru !ar". EMare #i 7ntunecat nor4 #i plin de ul%ere #i de tr"snete au c"zut pre Lara ,umneasc" N"r$an/vod"4 carele4 ca cu ne#te tr"snete4 cu r"utatia lui au spart #i au dezr"d"cinat nenum"rate case de $oiari #i de slujitori #i de s"raci #i pre mul!i au omor7t cu multe eluri de cazne #i i/au s"r"cit cu multe eliuri de pedepse4 precum istoria mai jos va ar"taF. Ni 7ncepe a 7n#ira crimele s"v7r/ #ite de Ner$an/vod". Pe c7nd se 7ntorcea cu oastea sa #i cu turcii de la cetatea Do%ancale4 a trimis 7nainte cu Ec"r!iF la scaunul domniei pe Drosu '"rdariu4 dar4 7n acela#i timp4 a 7nv"!at4 7n ascuns4 pe un t"tar pe care i/0 d"duse ca 7nso!itor4 s"/i taie capul pe drum #i apoi s" se ac" pri$ea% 7n .u%eac. Ni Epentru ca s" stin%" neamul lui Drosu4 iindc" acesta mai avea o at"4 a trimes ne#te seimeni4 ho!i de ai luiF de au omor7t/o. Pe -7lcu vornicul4 de#i 0/a judecat 7n multe r7nduri #i nu i/a a lat nici o vin"4 0/a 7nchis 7n m"n"stirea 'na%ovul #i4 muncindu/0 cu multe cazne4 0/a sp7nzurat. Pe eciorul lui Drosu '"rdarul4 Et7n"r s"raculF4 El/au le%at #i l/au slo$ozit 7n ocn" pustieF. &sasinarea lui Orizea vistierul4 tat"l cronicarului4 #i n"p"stuirea amiliei lui e povestit" pe lar%. Nu mai insist"m4 iindc" am reconstituit/o mai sus. ,adu Popescu4 cu toate de ectele lui ca istoric4 are 7ns" mai mult" cursivitate 7n povestire dec7t 'toica Audescu. El nu se pierde 7n lun%i #i o!ioase impreca!ii $i$lice4 ci dizolv" indi%narea #i ura 7n nara!iune. Este o lim$" rea4 c7rcota#". 7nre%istreaz" toate zvonurile r"ut"cioase4 chiar #i vul%are ale timpului4 c7nd este vor$a de adversari: lui &ntonie/vod"4 ne spune el4 at7t 7i scurtase Cantacuzenii toate veniturile4 Ec7t nici de m7ncare nu era s"tul4 #i de $"utur"4 c"/i da c7t vria eiC 7n zi de dulce: carne de vac" cu ap" #i cu sare4 7n zi de sec: linte #i asole cu ap" #i cu sare. -in 7i da 7mpu!it4 ci trimitea cu urcioarele 7n t7r% &ntonie/vod" #i ie/ s"u Nea%oe/vod" cu $ani re enia4 de cump"ra vin de $iaC ci da ie/s"u mai mult la re enia4 c"ci 7i zicea tat"/s"u c" el are doamn" #i coconi4 ci s" dia mai mult 5 #i a#a vie!uia $ietul &ntonie vod".F Despre Mihnea/vod" Ezic unii s"/i i ost %iuvan @lui Chinan/pa#aG4 iind rumu#elF. ENte "ni!"/vod"4 ecior lui -asilie/vod"4 nu c"uta tre$ile domniei4 ci curviile4 #i cu parte "meiasc" #i $"r$"teasc".F Dar ,adu Popescu are ceva din darul marilor cronicari moldoveni4 iz$utind s" scoat" 7n lumin" col!uri interesante din trecutul z$uciumat al !"rii4 7n care se vede coloarea timpului #i psiholo%ia societ"!ii. Ni actura sintactic" a stilului are o tehnic" mai modern". +raza e mai de%ajat" din an%renajul coordon"rilor #i al incidentelor. L7#ne#te c7teodat" viu #i ener%ic 7n dialo%uri scurte. E caracteristic" 7n aceast" privin!" scena dinamic"4 povestit" cu e ecte teatrale a mazilirii lui &ntonie/vod" din Pope#ti. +aptele se petrec la Constantinopol4 unde &ntonie/vod" se dusese cu $oierii ca s" re7nnoiasc" domnia. Turcii le "%"duiser". E'" v" %"ti!i 7n cutare zi4 s" veni!i s" 7m$race ca tanul.F Aa ziua sorocit"4 domnul #i $oierii se str7n% 7n camera marelui vizir. &cesta intr" E#i 7ncepu a 7ntre$a: V Care iaste Mare#I c *ise: V Eu s7nt c. V Ia/0e c Ci/0 luar". V Care iaste 8heor%he -ornicI c *ise: V Eu s7ntc. VIa/0c. Ci/0 luar". V Care iaste N"r$an Ic *iser": V Nu iaste c. \Ner$an Cantacuzino4 presim!ind ce se va 7nt7mpla4 r"m"sese acas" #i pre "c7ndu/se c"/i este r"u. DDD

Ez"cia l7n%" ocF.] V Care iaste Mihai PostelniculI c V Cesta iaste. c V Ia/0e c 7l luar". Care iaste cutare4 cutareI 7i luar" pre to!i.F Ni dup" 7ndep"rtarea potrivnicilor4 Ezise vizirul domnului &ntonie/vod": V 7mp"ratul te/au mazilitc. Ni 7ntorc7ndu/s" c"tr" ceilal!i $oieri: V -oao v/au dat 7mp"ratul domn pre 8li% orie/vod"C p"sa!i la d7nsul c.F Tot a#a prins" pe viu4 este ilmat" #i scena urm"toare4 care se petrece 7n .ucure#ti. Noul domn scrie $anului 8heor%he ."leanu4 care era caimacam4 s" prinz" pe ,adu lo%o "tul Cre!ulescul #i pe ra!ii CantaBcuzino. ."leanu trimite slujitori cu ,adu N"sturel s" ocoleasc" casele $oierilor #i s"/i cheme la curte. Pe drum4 $oierii4 nedumeri!i4 E7ntre$au : Dar ce4 ce I Ei zicea: V Nu #tim nimic4 "r" c7t porunc" domneasc" au venit: ve!i vedea c. Ni merser" la curte. &colo era $anul 8heor%he #i slujitori mul!i4 lumin"ri aprinse. Dac" venir"4 #"zur". Ni se scul" $anul #i zise: V .oiari ra!ilor4 s"n"tate de la m"ria/sa 8ri%orie/vod"4 c" l/au miluit Dumnezeu #i 7mp"ratul cu domnia: iat" #i cartea c. Mul!"mia ei lui Dumnezeu4 7ns" acii dentre %loat" u%i Iordache \Cantacuzino] #i vru s" u%" #i Matei a%a \ ratele s"u]4 dar 7i prinser" de veaste #"/i 7ntoarser". Ni le zise $anul 8heor%he: VMatei4 c"ci aci copil"re#te de nu #"zie Dar domnul c"ci poruncea#te s" i!i la opreal"4 nu doar c" va s" v" omoar"4 ci numai p7n" va veni m"riia/saC deci $un iaste DumnezeuC v" va iertaC nu v" teame!i4 ci #"de!i: nu ne mai ace!i ru#"ne c.F 7n c"m"rile domne#ti z"ceau 7nchi#i de Cre!ulescu ;D de $oieri. ECi 7ndat" porunci $anul 8heor%he de aduser" !i%ani4 #i le t"iar" o$ezile4 #"/i slo$ozi. Ci ie#tecarele 7# lua o$ezile #i le ducea 7nainte Cre!ulescului #i/i zicea s" #" le puie 7n %7t4 #i le lep"da jos.F Iat" #i o scen" crunt" care ilustreaz" despotismul voievozilor din acele vremuri s7n%eroase de vasalitate turceasc": Mihnea/vod"4 m7niat c" $oierii4 7n runte cu P7rvul vistierul -l"descul4 7l p7r7ser" pa#ii4 dup" ce s/a 7ntors la conac4 E7nt7mpl7ndu/s" de au venit P7rvul vistieriul supt cortul domnesc4 poruncise mai nainte unor $e#lii4 dac"/0 vor vedea c" vine P7rvul vistieriul la cort4 s" vie #i ei cu armele pre supt haine s" nu vaz". Ci 7ndat" venir" $e#lii4 cum le poruncise. Deci dup" perdia ie#7 Mihnea/vod"4 #i zise $e#liilor turce#te: V vur#u%hidi c. Ni 7ndat" 7l lovir" cu s"$iile de/0 "cur" "r7me4 #i nu s" mai socoti c" iaste #tiut la Poart" #i muta araca 7mp"r"teasc"4 #i/0 ridicar" de acii4 "cut "r7me de s"$ii.F Iat"4 7n s 7r#it4 7n contrast4 #i un ta$lou de lo%odn" domneasc" 5 iul4 EcoconulF lui ,adu/vod" din Muntenia4 Nte an4 cu iica lui Duca/vod" din Moldova4 Catrina 5 al c"rei ast patriarhal #i ale c"ror o$iceiuri turce#ti4 cu coloritul lor oriental4 au iz$it curiozitatea naiv" a $oierimii noastre din am$ele !"ri4 c"ci o descrie #i Neculce: E'tr7ns/au toat" $oierimea !"rii cu toate jup7nesele #i au 7ntins corturile 7n dial despre Mihai/vod"4 7n drumul Cotr"cenilor: acolo "cia ospe!e 7n toate zilele. &dus/au pehlivani de cei ce joaca pe unii4 #i de alte lucruri. &dusese #i un pehlivan hindiu harap4 carele "cea jocuri minunate #i nev"zute pe locurile noastre: iute om era #i v7rtos. A7n%" altele4 de nu le putem lun%i4 "cea aceastea mai ciudat: punia de r7nd opt $ivoli4 #i s" r"peziia iute #i4 s"rind peste ei4 s" da 7n v"zduh peste cap4 #i c"dia 7n picioare de ceia parteC alta4 un cal domnesc4 %ras4 mare4 7#i le%a chica de coad"/i4 #"/0 $"tea comi#elul c7t putia4 #i nu/0 putia s"/0 mi#te de locC alta4 un copac mare den p"dure adusease neated4 #i 7n ipt4 s/au suit pre d7nsul ca o maimu!"C deci4 dup" multe jocuri ce au "cut sus 7n DD:

v7r u/i4 s/au slo$ozit de acolo cu capul 7n jos4 #i au dat 7n picioareC alta4 un tulpan lun% de mul!i co!i4 7l !inia oameni 7n m7ini4 c7t era4 #i s" r"p"ziia iute4 #i mer%ia c"lc7nd pre tulpan4 #i nu s" a undaC alta4 s" prindea mul!i oameni c7te doi 7n m7ini4 #i "cea chip ca de o $ute cu m7inile4 #i mai lun% #i s" r"peziia iute4 #i intra cu capul pen %aura aceaia4 #i nu/0 sim!ia oamenii4 #i de ceia parte c"dia 7n picioare. Ca acestea multe "cea4 care nu le !inem minte. 7n scurt4 mare veselie s/au "cut la aciast" lo%odn" a coconului ,adului/vod" aicea la noi.F Compila!ia lui ,adu Popescu se opre#te 7n prima redac!ie la actul de 7mp"care a celor dou" partide vr"jma#e prin c"s"torirea 'mara%dei4 iica lui Ner$an Cantacuzino4 E rumoas" #i 7n!eleapt"F4 cu 8li%orie Postelnic ."leanu4 pri$ea% 7n &rdeal4 #i el Ede $un neam4 rumos4 7n!eleptF. Mai t7rziu. ,adu Popescu continu" cronica !"rii de la Constantin .r7ncoveanu 7nainte. Pentru a avea o caracterizare %eneral" a personalit"!ii lui4 tre$uie s" trecem la epoca lui .r7ncoveanu #i s" eKamin"m #i a doua parte a cronicii sale.

C,(NIC&,II A)I .,MNC(-E&N) ,areori 7n trecutul nostru z$uciumat o domnie a avut norocul s" ai Da parte de at7!ia cronicari ca domnia lui Constantin .r7ncoveanu. D"inuirea ei 7ndelun%at"4 prosperitatea cresc7nd" a !"rii4 7n lorirea cultural"4 sprijinul acordat cre#tinilor din ,"s"rit4 care %emeau su$ ap"sarea p"%7n"4 casa 7m$el#u%at" a domnului4 7nviorat" de numero#i copii4 %ineri #i nurori #i apoi4 deodat"4 din culmea ericirii #i a %loriei4 repedea pr"$u#ire: arestarea lui .r7ncoveanu #i a copiilor s"i4 7nchiderea 7n ioroasa temni!" a celor #apte turnuri #i4 7n s 7r#it4 s7n%eroasa decapitare pe !"rmurile .os orului a tat"lui #i a celor patru copii ai s"i cu %inerele -"c"rescu 5 toate aceste evenimente au avut un r"sunet ad7nc 7n su letul contimporanilor. 7n a ar" de italianul &nton M"ria Del Chiaro4 secretarul de lim$i occidentale al lui .r7ncoveanu #i al urma#ilor s"i4 care 7n opera I"toria delle modeme rivolu8ioni della Vala !ia( ap"rut" la -ene!ia 7n 0>024 ne/a l"sat o icoan" pre!ioas" a vie!ii de curte #i a domniei lui .r7ncoveanu4 patru cronicari p"m7nteni s/au 7nvrednicit a transmite peste veacuri amintirea lui .r7ncoveanu. )nul4 ,adu Popescu4 care se sim!ea nedrept"!it 7n aceast" E$ecisnic" de !ar"F4 a continuat a scrie cu ochii 7mp"ienjeni!i de patim". &ltul4 lo%o "tul ,adu 8receanu4 traduc"torul de teKte reli%ioase de care ne/am ocupat mai sus4 a scris cronica la curte4 su$ ochii domnului4 7n lumina 7n care acesta ar i dorit s" ie 7n "!i#at viitorimii. )n $oier4 necunoscut p7n" acum4 ne/ a l"sat o cronic" de o real" valoare literar" #i4 7n s 7r#it4 un c"rturar mai m"runt4 din mul!ime4 a c7ntat 7n versuri tra%edia mor!ii lui .r7ncoveanu4 c7ntec care a intrat apoi 7n domeniul popular. C(NTIN)&,E& C,(NICII A)I ,&D) P(PE'C) Continuarea cronicii lui ,adu Popescu4 de care am vor$it mai sus4 a ost pu$licat" de N. ."lcescu 7n Ma-a8in i"tori $entru Da ia( dup" un manuscris 7n care ea se 7n "!i#a ca o continuare direct" a cronicii lui ,adu 8receanu. ,"posatul 8iurescu4 relu7nd4 7n 013<4 studiul cronicilor muntene4 a ar"tat cu ar%umente serioase c" teKtul acestei cronici4 pu$licat" de ."lcescu pe numele lui ,adu Popescu4 este de apt o continuare la I"toriile domnilor [%rii Romneti( care usese atri$uit" p7n" la d7nsul de &ron Densu#ianu #i DD>

apoi de N. Ior%a4 lui Constantin C"pitanul +ilipescu. 7n ar%umentarea sa4 8iurescu atri$uia I"toriile domnilor [%rii Romneti tot lui ,adu Popescu. 7n 0132 7ns"4 d/0 Emil Panaitescu 7n Croni arul Radu ,o$e" u i I"toriile domnilor [%rii Romneti( a semnalat o serie de contradic!ii 7ntre datele pe care le cuprinde cronica intitulat" I"toriile domnilor [%rii Romneti cu privire la tat"l lui ,adu Popescu #i amilia sa4 #i 7ntre realitatea aptelor4 a#a cum ne/o dezv"luie documentele contimporane. &ceste contradic!ii ar i4 dup" d/sa4 de a#a natur"4 c" nu se pot eKplica dec7t admi!7nd c" nu ,adu Popescu este autorul acestei cronici. Cercet"rile ultime ale lui &l. -asilescu #i ale lui Constant 8recescu au 7nl"turat 7ns" de initiv aceste o$iec!iuni. Continuarea cronicii lui ni s/a p"strat 7ncorporat" 7n dou" serii de compila!ii. Prima compila!ie este alc"tuit" din corpul cronicilor muntene4 inclusiv cronica lui ,adu 8receanu. Dup" cronica lui ,adu 8receanu4 care se 7ncheie 7n aceast" compila!ie la anul 0>0D4 urmeaz" cronica lui ,adu Popescu4 cu urm"torul titlu: EDe aicea s7nt cele ce au scris Uir ,a ail Monahul4 care pre nume mirenesc l/au chemat ,adu Popescu $iv vel dvornicF. &ceast" com/ pila!ie muntean" a ost 7ntocmit" din porunca lui Nicolae Mavrocordat4 dup" cum se poate vedea limpede chiar din titlu: I"toria [%rii Romneti( de *nd au de" %le at $ravo"lavni ii retini E intru S are o$rinde toate i"toriile a tuturor domnilor( din e$utul &%rii( de la *nt*iul domn( Radul Ne-rul# voevod( $*n% a uma( la domnia a doua a m%riei "ale lui Ni olae Ale7andru voevodE a um de i8noav% scris"4 din porunca m"riei/sale $rea luminatului i $rea *n%l&atului no"tru Ion Ni olae Ale7andru voevod( *ntru ui un"$re8e elea an dintru a doua domnie a m%riei#"ale +++ de Radu le-o'e&elul de Divan( "in Mi!ai Ieromona!ul Lu$e" u( la anii de la 8idirea lumii C:;6( iar de la Naterea Domnului no"tru Ii"u" Hri"to" 2C:3( luna lui o tomvrie ;2+ & doua compila!ie cuprinde cronica lui ,adu Popescu4 7m$inat" cu cronicile moldovene#ti privitoare la domnia lui Nicolae Mavrocordat. Ea poart" titlul : Leto$i"e& *ntru arele "% u$rinde domnia dint*i i de a doao din [ara Moldovei a m%riei#"ale $rea luminatului no"tru domn Io Ni olae Ale7andru .Mavro ordat1 voevod( arele ia"te al %tuit de Ni olae Co"tin vel lo-o'%t( 'e iorul lui Miron Co"tin e#au 'o"t lo-o'%t mare( i domnia dint*i i de a doao iar% a m%riei#"ale din [ara Romnea" %( tocmi!ii #i a#eza!ii de ,aduhi Popescul4 i#au 'o"tu vorni mare( o$rin8*nd i alte lu ruri e "#au *nt*m$lat $rintr#alte $%r&i(A *ntr#a e"te domnii ale m%riei#"ale+ 7n am$ele compila!ii 5 #i 7n cea munteneasc" #i 7n cea moldoveneasc" 5 cronica privitoare la cele dou" domnii ale lui Nicolae Mavrocordat 7n Lara ,omneasc" este atri$uit" lui ,adu Popescu4 care4 7n monahism4 a luat numele de ,a ail Monahul. Paternitatea lui ,adu Popescu asupra acestei cronici este deci 7n a ar" de orice discu!ie. &m schi!at via!a lui ,adu Popescu4 plin" de r"m7nt"ri #i de %riji: dup" o copil"rie ericit" 7n mijlocul unei amilii $o%ate #i puternice4 o tinere!e am"/r7t" de tra%edia uciderii 7n chinuri %roaznice a tat"lui #i tur$urat" de iorii zilelor nesi%ure ale pri$e%iei 7n !"ri str"ineC dup" 7ntoarcerea la c"min4 o lupt" 7nd"r"tnic" de a/#i salva averea p"rinteasc"4 7ncheiat" cu lep"darea4 7naintea divanului domnesc4 de averea r"mas" de pe urma tat"lui4 7n m7na /datornicilor. Epoca maturit"!ii n/a ost nici ea mai ericit". 'tr"duin!a de a se DD2

ridica prin munca #i cultura lui deose$it" 5 pentru timpul lui 5 este 7nso!it" de am"r"ciunea de a se vedea !inut 7n ran%uri in erioare4 ceea ce/0 determin" s" se amestece 7n i!ele 7ncurcate ale unui complot #i/0 aduce s" retr"iasc" zilele de %roaz" pe care le 7ndurase tat"l s"u4 7n $eciurile temni!ei. &$ia la $"tr7ne!e4 su letul acesta z$uciumat %"se#te #i el o satis ac!ie 7n nea#teptata ascensiune pe treapta cea mai 7nalt" a ierarhiei $oiere#ti. -ia!a plin" de r"m7nt"ri #i am"r"ciuni4 atitudinea de ne7ncredere a lui .r7ncoveanu4 care/0 !inea departe de unc!iile mari ale cur!ii4 $un"voin!a lui Mavrocordat care/0 ridic" la cea mai 7nalt" situa!ie 5 toate acestea au avut o r"s r7n%ere ad7nc" 7n su letul lui #i au in luen!at puternic pana sa de istorio%ra . Cronica lui ne 7n "!i#eaz" 5 7n versiunea pu$licat" de ."lcescu 5 evenimentele petrecute 7n Lara ,omneasc" 7ntre anii 0>0D50>;1. 7n c7teva manuscrise din .i$lioteca &cademiei ,omne se vede c" mai t7rziu4 dup" trecere de mai mul!i ani4 ,adu Popescu 5 7ndemnat poate de Nicolae Mavrocordat4 care !inea s" se ac" un corp complet al cronicilor 5 a 7ncheiat domnia lui Ner$an Cantacuzino #i a povestit pe scurt domnia lui .r7ncoveanu. Din domnia lui .r7ncoveanu4 edi!ia ."lcescu poveste#te numai partea inal"4 7nce/p7nd cu 7ntoarcerea domnului din &drianopol. Pornind de la aceast" dat"4 c7nd .r7ncoveanu se credea ajuns 7n culmea puterii4 cronica 7n "!i#eaz" aptele petrecute 7n Lara ,omneasc" #i evenimentele care au dus la c"derea lui .r7ncoveanu4 pentru a se opri apoi pe lar% la cele dou" domnii ale lui Nicolae Mavrocordat4 desp"r!ite prin scurta domnie a lui Ioan Mavrocordat. Epoca inal" din domnia lui .r7ncoveanu corespunde tocmai cu partea din via!a cronicarului 7n care el4 7n c"utarea unei E "r7me de via!" "r" %roaz"F4 se sim!ea nedrept"!it 7n Eaceast" $ecisnic" de !ar"F4 7n care Evin oamenilor primejdiiF #i 7n care Emai $ucuros ar i ost s" se a le #i el 7n statul celor mai de jos #i s" ie odihnitF4 dec7t 5 cum spune 7nsu#i 5 Es"/mi ie numele acesta #i s" iu pururea cu %hea!" 7n inim"F. 7n aceast" epoc" din via!a lui4 ,adu Popescu4 nemul!umit de distan!a Ia. care era !inut de curtea domneasc" #i 7n n"zuin!a unor zile mai $une4 ia parte la complotul pentru r"sturnarea lui .r7ncoveanu. Complotul usese 7ns"4 dup" cum am v"zut4 dezv"luitC situa!ia lui .r7ncoveanu a ost 7nt"rit" la Poart"4 iar ,adu Popescu4 dup" ce usese t7r7t pe la Constantino pol4 a ost 7n cele din urm" 7ntemni!at din porunca lui .r7ncoveanu. Aa aceasta nou" r"sp7ntie din via!a cronicarului4 resentimentele lui 7mpotriva lui .r7ncoveanu se str"v"d limpede 7n pa%inile cronicii. Povestind 7ntoarcerea domnului de la &drianopol4 unde usese chemat la Poart" #i de unde du#manii credeau c" nu se va mai 7ntoarce4 cronicarul !ine s" su$linieze de la 7nceput c" domnul E#i/a schim$at irea4 c" s/a "cut mai r"u4 mai cumplitC 7mprumuturi au pus pre $oieri4 pre m"n"stiri4 $iruri mari pre s"raca !ar"4 c7t n/avea putere s" le 7mplineasc"4 ci s" v"ita #i $lestemaF. Trec7nd apoi la ostilit"!ile dintre Petru cel Mare #i turci4 ,adu Popescu insinueaz" c" .r7ncoveanu a ost cauza r"z$oiuluiC c" el a 7nte!it pe ru#i4 trimi!7nd la ei soli cu scrisori #i 7ndemn7ndu/i s" vin" cu ostile #i s" li$ereze principatele romne#ti de su$ turciC c" domnul romn a primit de la ru#i EhrisoaveF prin care el #i eciorii lui s/au "cut Ecnezi de MoscoviaF. ::G

Este 7ntr/adev"r curios aptul cum ,adu Popescu nu mai poate 7n!ele%e acum liniile politicii eKterne a lui .r7ncoveanu4 el4 care odinioar" eKpusese cu at7ta convin%ere4 c"ldur" #i ener%ie4 punctul de vedere romnesc 7naintea comandantului armatelor imperiale din &rdeal. Ni totu#i4 datele pro$lemei r"m"seser" acelea#i4 deoarece turcii #i t"tarii erau atunci o mare or!" militar" #i deoarece Lara ,omneasc" nu avea hotare naturale4 ci era deschis" de toate p"r!ile. .r7ncoveanu #i ai s"i nu puteau trece "!i# de partea cre#tinilor p7n" ce puterea turcilor nu va i ost zdro$it". &lt el ar i eKpus !ara zadarnic la ja 4 la m"cel4 la ro$ie #i ruin". EDac" ar r"m7ne p"m7ntul "r" oameni4 de ce el ne sunt ostenelele #i vor$ele #i le%"turile ce le acemF 5 7ncheiase el cuv7ntarea a!" de Oeissler. Iar acum4 7n 0>004 7n tratativele cu ,usia4 care urmau aceea#i linie pe care el o eKpusese lui Oeissler4 din toat" aceast" politic" de serioas" cump"nire a intereselor !"rii #i ale poporului romnesc4 ,adu Popescu nu mai vede4 nu mai %"se#te altceva de su$liniat dec7t latura de duplicitate. Parc" 7#i simte su letul u#urat c7nd poveste#te pr"$u#irea politicii lui .r7ncoveanu. E... c" s/au sc"pat de am7ndou" p"r!ile4 c" muscalii l/au cunoscut de viclean #i 7n#el"toriu de cre#tini4 turcii 7nc" l/au numit hain 7mp"ratului... c" el %7ndise s" plac" vreunei p"r!i4 7n cea de pe urm" nici uneia n/au pl"cut4 nici alteia4 c" nu minte Oristos @c7nd ziceG c" nu poate sluji ne#tine la doi domni ...F Nici chiar atunci c7nd ajun%e cu povestirea la ziua de &dormirea Maicii Domnului a anului 0>0D4 c7nd .r7ncoveanu a tre$uit s" priveasc"4 7nainte de a/i veni r7ndul4 cum cad su$ sa$ia %ealatului capetele celor patru copii ai s"i #i al %inerelui 5 tra%edie care a z%uduit at7t de puternic su letul maselor populare4 c" ne/au transmis 7n iorarea lor peste veacuri4 7n cunoscuta $alad": E.r7ncoveanu Constantin4 $oier vechi #i domn cre#tin...F5nici atunci nu picur" din su letul 7n"crit de ciud" al c"rturarului4 m"car o lacrim" de 7nduio#are peste r7ndurile cronicii. Dimpotriv"4 7ncerc7nd s" iKeze4 7ntr/un ta$lou %eneral4 $ilan!ul domniei lui Constantin .r7ncoveanu4 el !ine s" su$linieze petele de um$r": E7ns" Constantin/vod" .r7ncoveanu4 7n domnia lui4 au ost ericit de to!i oamenii !"rii #i 7nc" #i de oamenii altor !"ri4 c7t i s/au auzit numele4 iar nu l"udat4 pentru c" alta este ericirea4 alta este lauda ... 7ntr/acest chip poate s" se ericeasc" #i Constantin/vod" c" l/au d"ruit norocul cu tot elul de $ine: s"n"tos4 7ntre%4 cas" 7ntrea%"4 ii #i ete mul!i4 avu!ii prea multe4 case4 palaturi4 sate4 vii4 hele#teie4 domnie 7ndelun%at" #i altele ca acestea4 care nu i/au lipsit nimica4 de care ochii lui au po tit4 dar toate acestea au ost darurile noro ului( iar nu c7#ti%ate de d7nsul4 c" ceea ce c7#ti%" cineva# 7n lume este partea su letului... iar Constantin/vod" nici o $un"tate su leteasc" n/au ar"tat 7n via!a #i domnia lui4 pentru ca s"/0 laude4 ci mai v7rtos este a se huli pentru multe rele apte ce au "cut 7n domnia lui4 care au r"mas la cei dup" urm" %reutate #i $lestem: avea o l"comie mare peste m"sur" #i o$iceiurile cele $une ale !"rii4 care cu mult" socoteal" le/au "cut acei $"tr7ni4 toate le/au stricat...F Despre politica lui prev"z"toare4 care 7n timpul unei 7ndelun%ate domnii a asi%urat lini#tea 7n !ar" #i a 7nlesnit poporului o prosperitate4 cum nu mai cunoscuse de mult" vreme4 despre numeroasele lui ctitorii de m"n"stiri4 care D:3

au r"mas p7n" azi ca admira$ile m"rturii ale unui superior sim! artistic4 despre 7n loritoarea activitate cultural" sus!inut" #i stimulat" de domn el nu pomene#te nimic. ( sin%ur" dat" su letul lui se pare c" se 7nduio#eaz" de nenorocirea lui Pr7ncoveanu4 atunci c7nd este vor$a de cei care au pus la cale pr"$u#irea domnului: Cantacuzinii. )ra4 care mocnea ascuns" 7n su letul cronicarului 7mpotriva celor care uciseser" 7n chinuri pe tat"l s"u4 iz$ucne#te cu toat" vehemen!a: E7n mijlocul vremilor acestora4 Cantacuzinii4 carii pururea au ost vicleni domnilor #i n/au ost odihni!i de nici un domn4 #i acum la Constantin/vod" au 7nceput s"/0 vicleneasc" #i s"/0 dezr"d"cineze din a!a p"m7ntului4 neav7nd alt" pricin"4 "r" numai r"utatea lor aceea ce din ire o au avut #i mai dinainte4 c" nu le/au lipsit 7n zilele lui Constantin/vod" nici un el de $ine ca s" nu/0 ai$"4 voie ve%heat"4 s etnici ai domnului plini de $ani4 de sate4 de vii4 "r" $ir4 "r" 7mprumuturi4 precum al!ii ai !"rii da ... *ic adev"rul4 c" mai $ine tr"ia ei4 dec7t Constantin/vod"4 c" el avea %rijile domniei4 iar ei aveau prim$l"rile #i des "t"rile #i c7#ti%urile #i tot $inele ...F Ni el poveste#te mai departe cum Cantacuzinii ar i alsi icat pece!ile $oierilor la .ra#ov4 #i cu acestea ar i semnat pl7n%erea 7mpotriva lui .r7nco/veanuC cum4 mai t7rziu4 prin chiar Constantin Diichites 5 v"ta ul lui .r7n/coveanu 5 ar i trimis c"r!i sultanului4 le%7ndu/ se s" predea ei 7n#i#i pe nepotul lor 7n m7na turcilor. El 7nvinov"!e#te "!i# pe Nte an Cantacuzino c" s/a nevoit Ecu at7ta os7rdie s" stin%" casa lui Constantin/vod"4 *t lim)% de om nu $oate "$une=+ 7n aceast" %roaznic" 7nvinuire4 el nu cru!" nici pe stolnicul Constantin Cantacuzino4 Eho!ul acel $"tr7n4 care #tiind toate tainele nepotu/s"u Constantin4 pentru c" \i] le spunea toate4 av7ndu/04 nu ca pre un unchi ci ca pre un tat"4 au #tiut #i c"r!ile de la nem!i #i de la moscali4 care/i "cuse acei 7mp"ra!i4 hrisoave4 s" ie el #i eciorii lui prin!ipi4 cnezi #i lu7ndu/0 de unde au ost4 7nsu#i $"tr7nul acela le/au dus la im$rohorulF4 ca s" le dea 7n m7na sultanului. Ni !ine ,adu Popescu s" mai adau%e c" El7n%" alte p"reri ce va i mai zis #i aceasta li/au pus 7nainte4 c" de nu va omor7 pre Constantin/vod" #i pre eciorii lui4 odihn" domnia #i !ara nu va aveaF. 'tolnicul Constantin Cantacuzino4 a c"rui 7n!elepciune #i cultur" era apreciat" de to!i c"l"toriiB occidentali4 este ast el 7ncondeiat 7n cronica lui ,adu Popescu4 7nc7t apare un adev"rat monstru. 7nainte de a pune la cale dezastrul nepotului s"u4 stolnicul #i/ar i otr"vit doi ra!i: pe Ner$an/vod" #i pe lordache sp"tarul. Dovada: stolnicul 7nsu#i a m"rturisit. 7n zilele de restri#te4 c7nd Nte an Cantacuzino a ost mazilit4 stolnicul4 7n credin!a c" va 7ndrepta situa!ia iului s"u4 s/a dus la capi%i/$a#a de 0/a d"ruit #i 7ntre alte vor$e i/ar i dezv"luit #i o mare tain". &nume: stolnicul 7nsu#i ar i otr"vit pe ratele Ner$an/vod"4 c7nd a sim!it c" acesta se a$ate de la credin!a datorit" Por!ii #i tot el ar i spus turcului c" ar i otr"vit #i pe cel"lalt rate mai mic4 pe lordache4 care usese trimis 7n solie la -iena #i se 7n!elesese cu nem!ii: E&ceste cuvinte toate cape%i/$a#a le/au spus vizirului #i altor me%histani ai Por!ii4 de le/au auzit mul!i oameni de credin!"4 mai v7rtos dra%omanul4 ratele m"riei/sale lui Nicolae/ vod"4 carele ajun%7nd mai pre urm" #i domn 7n urm" aicea 7n !ar"4 au m"rturisit c"tre to!i $oierii.F D:0

Ni cum aici cronicarul se teme c" cititorii contimporani #i viitori nu/0 vor crede4 el 7ncearc" s" spul$ere ast el 7ndoielile: EDac" el a m"rturisit 7nsu#i4 ce 7ndoial" va s" ie ca s" nu creaz" cineva c" la am7ndurora mor!i s/au zvonit c" Constantin stolnicul i/au omor7t4 dar credin!" tot nu era4 necunosc7ndu/se adev"rul... Iar dac" #i/au m"rturisit p"catul c"tre turc4 nu la duhvonic4 destul este s" ie crezut la to!ieF 'in%urul domn 7nzestrat numai cu virtu!i #i calit"!i este Nicolae Mavrocordat4 $ine "c"torul s"u4 c"ruia 7i 7nchina #i cronica. Capitolul despre Nicolae Mavrocordat 7ncepe cu o schi!" %enealo%ic" despre E-ia!a prea luminatului neam al prea 7n"l!atului #i milostivului Domn Io Nicolae &leKandru vv.4 prea $unul st"p7nitor \al] L"rii ,omne#tiF. &ceast" schi!" arat" cum 7n linie eminin"4 Nicolae Mavrocordat descinde din &leKandru cel .un #i deci era destinat s" ie E7ncoronat de puternicul Dumnezeu cu soarta domniei L"rii Moldovei 7n dou" r7nduri #i aici 7n !ar" a#ijderea ... Dumnezeu cel milostiv 5 adau%" el 5 s"/i adau%e anii vie!ii m"riei/sale p7n" la ad7nci $"tr7ne!e4 7ntru 7ndelun%at" st"p7nireF 5 #i 7n tonul acesta pane%iric4 continu" povestirea domniei lui Nicolae Mavrocordat p7n" la al zecelea an4 unde se opre#te m7na cronicarului. ENici odinioar" nu voi t"cea4 7n"l!ate doamne4 ca s" nu vestesc pretutindenea4 c7t voi i 7ntr/aceast" c"l"torie a vie!ii4 $un"t"!ile care m"ria/ta ai ar"tat c"tr" mineF4 scrie el 7n pre a!a 7nchinat" domnului. '/a ar"tat mai sus cum4 7nl>0<4c7nd Nicolae Mavrocordat a ost luat prizonier de %ermani4 ,adu Popescu semna4 la = decemvrie4 al"turi de doi episcopi #i treizeci #i nou" de $oieri4 E "r" nici o silnicie4 ci de $un" voieF4 actul de solidaritate4 prin care se le%au s" cear" ca domn pe 8heor%he Canta/cuzino4 iul lui Ner$an/vod". Trec7nd apoi 7n &rdeal4 el su$scria4 printre cei dint7i4 al"turi de mitropolit4 plenipoten!ele date dele%a!iunilor de $oieri4 care se duceau s" cear" 7mp"ratului Carol al -I/lea4 sau prin!ului Eu%eniu de 'avoia4 alun%area EadministratoruluiF4 cum numeau ei pe Ioan Mavrocordat4 #i aducerea 7n domnie a lui 8heor%he Cantacuzino. Dup" 7ncheierea p"cii de la Pojarevac4 o $un" parte dintre $oierii care luptaser" 7mpotriva EadministratoruluiF au r"mas 7n (ltenia4 cedat" austria/cilor4 #i au luptat mai departe pentru ridicarea 7n domnie a lui 8heor%he Cantacuzino4 pe c7nd ,adu Popescu s/a re7ntors pe l7n%" EadministratorF #i #i/a luat 7n primire locul de mare vornic. Cum poveste#te cronicarul aceast" parte din istoria !"rii4 7n care #i el a jucat un rol activI Mai 7nt7i pretinde c"4 dup" c"derea lui Mavrocordat 7n m7na nem!ilor4 aduc7nd aceasta la cuno#tin!a osta#ilor s"i4 el4 $anul Craiovei4 ar i ost "cut prizonier de c"tre %loate4 care l/ar i dus cu paz" mare la T7r%ovi#te4 unde l/au predat autorit"!ilor %ermane. Dus 7n &rdeal4 el a o$!inut acolo de la %eneralul 'tainville o carte de odihn" #i s/a dus s"/#i 7nt7lneasc" amilia la .ra#ov. &t7te Despre participarea lui la ac!iunea $oierilor pentru resta$ilirea domniilor p"m7ntene nu su l" un cuv7nt. Dimpotriv"4 vor$e#te 7n cronic" despre Ene$unia pe care au "cut/o spurca!ii de $oieriF4 care au dat pe Mavrocordat 7n m7na nem!ilor. El poveste#te mai departe cum ace#tia au "cut s at de Enimica #i $l"st"m"!esc4 ca s" se alc"tuiasc" de tot cu nem!ii4 iindu/le capetele pline D:;

de umurile de#ert"ciuniiFC c" %eneralul 'tainville i/a trimis 7napoi la st"/p7nii lor turciiC c" dele%a!ia s/a 7ntors ca Eni#te dini cu coada 7ntre picioareF C c" au "cut Eceti#oareF #i au 7nceput a se s "tui Es aturi vrednice de r7sF4 Esocoteli de#arte #i vrednice de $atjocur"F4 adic" Ecum ei s" 7nchine !ara 7mp"ratului nem!esc #i s" cear" domn pe Iordache .eizadea4 eciorul lui N"r$an/vod"F #i c"4 a$ia dup" 7ncheierea p"cii4 c7nd Nicolae Mavrocordat a revenit 7n scaunul domnesc4 le/au ie#it E umurile cele de#arte din cap #i s/au trezitF #i c" a ar" de c7!iva4 care au u%it peste (lt4 Eto!i cu o inim" s/au str7ns la .ucure#tiF. Poate cu remu#c"ri pentru atitudinea avut" a!" de protectorul s"u4. ,adu Popescu continu" povestirea domniei a doua a lui Mavrocordat an de an4 7n "!i#7nd toate evenimentele m"runte de la curtea domneasc": na#terea Ecuconilor #i cucoanelor lui MavrocordatFC trimiterea haraciului la Poart" #.a. #i su$liniind continuu E$un"t"!ileF acestui domn4 de#i 7ntr/ un r7nd se teme s" nu cada 7n E$"nuial" de colachie4 care romne#te se zice: ciocoinicieF. Din c7nd 7n c7nd4 7ntre!ese 7n urzeala istoriei na!ionale #i aci evenimente petrecute 7n !"ri str"ine: tur$ur"rile t"tarilor din .u%eacC moartea lui EDuca de (rleansF4 unchiul lui Audovic al ?-/leaC a$dicarea re%elui #i re%inei 'paniei4 care se retra% 7ntr/o m"n"stireC moartea Ecaterinei4 E7mp"r"teasa moscalilorF #.a. ,adu Popescu are4 dup" cum se vede4 un orizont de cultur" mai lar%. 7mprejur"rile vie!ii 7l aduseser" din tinere!e s" c"l"toreasc" prin multe !"ri. Era poli%lot: cuno#tea lim$ile latin"4 %reac"4 turc" #i poate #i slava. Aim$a lui4 7nviorat" cu plastice prover$e populare @EDracului d"/i um de t"m7ie c7t de mult4 el r"m7ne 7n irea lui tot dracF4 sau EDin cal4 l/au "cut m"%ar pe 8heor%he .eizadeaF4 sau EC"milei i/au pus cercei la urechiFG4 este 7n acela#i timp 7m$i$at" de cita!ii #i cuvinte %rece#ti .$ro !imen( $an#ma ari"#ton( am'ivolie( $erili$"ie( e7orie( i$o$"ie etc.G #i chiar turce#ti .!u"met( du-!imi( )u!a")elele 5 socotelile veniturilor4 imam( dunama b lot" etcG4 mare7nd ast el 7n evolu!ia lim$ii noastre literare o az" nou". El nu s/a putut 7ns" des ace de patimile care/i 7ntunecau privirea limpede a lucrurilor4 nu s/a putut ridica deasupra lui 7nsu#i4 ca s" ne dea nu numai o povestire vie #i cald"4 dar #i o icoan" senin"4 plin" de adev"r #i de sinceritate a vremurilor sale. 7i lipse#te acea con#tiin!" a r"spunderii a!" de viitorime4 pe care o %"sim la marii cronicari moldoveni: E'crisoarea este lucru ve#nic ... Eu voi da sam" de ale mele toate c7te scriu.F .I.AI(8,&+IE Cronica lui ,adu Popescu a ost pu$licat" pentru 7nt7ia dat" de N. ."lcescu 7rs Ma-a8in i"tori $entru Da ia( al lui ."lcescu #i Aaurian4 voi. I4 p. 2=5 00D4 0D>5 02<4 ;00 5;:34 ;>15=;<4 =D= 5 =214 #i voi. II4 p. = 5 =:4 su$ titlul: I"toriile domnilor [%rii Romneti( " ri"e de Con"tantin C%$itanul+ Editorii au 7nso!it pu$licarea cronicii cu urm"toarea noti!": EIn manuscrisul ce avem4 se zice c" aceast" cronic" s/a scris la 0>21 @recte: 0><0G. 7n cursul scrierii 7ns"4 cum se va vedea4 autorul se m"rturise#te de martur ocular al 7nt7mpl"rilor urmate cu :;9

un veac mai 7nainte. &ceasta ne ace s" credem c" acest Constantin C"pitanul este un copist4 iar nu adev"ratul autor. Noi4 7n lips" de alt nume4 am p"strat p/acesta4 spre a o putea deose$i de celelalte croniciF. Noti!a la care se re er" ."lcescu 7n r7ndurile de mai sus este urm"toarea: E&ceast" carte s/au scris cB.e Costandin C"pitanul4 mai 034 leat >;<1 @S 0><0GF. Pentru 7nt7ia dat"4 &ron Densu#ianu4 7n I"toria literaturii romne( ed. I4 Ia#i4 022:4 p. 0><4 ;+ atri$uit cronica lui Constandin C"pitanul +ilipescu. P"rerea lui Densu#ianu a ost admis" de &. D. ? e n o p o 04 7n I"toria romnilor( ed. I. -l"descu4 v. -III4 p. ;;<5;;>C de O a s d e u4 7n EtTmolo-i um Ma-num Romaniae( III4 col4 =3D>4 #i4 7n s 7r#it4 de N. I o r % a4 care a reconstituit cel dint7i via!a lui Constantin C"pitanul +ilipescu4 7n studiul Croni ele muntene( din Analele A ademiei Romne( Mem. sec. ist.4 seria II4 tom. ??I4 02114 p. =D; 5 =<04 precum #i 7n pre a!a pus" 7n runtea edi!iei noi4 pu$licat" de el su$ titlul: I"toriile domnilor [%rii Romneti+++ om$ilate i al %tuite de Con"tantin C%$itanul Iili$e" u( .ucure#ti4 'ocec4 013;. P"rerea aceasta n/a ost admis" de Tocilescu 7ntr/un articol pu$licat 7n Revi"ta $entru i"torie( ar!eolo-ie i 'ilolo-ie( an. II4 voi. I @022DG4 p. ;20 5 ;2=4 #i de Dr. I. 8. '$iera4 care4 7n Mi %ri ulturale i literare+++( Cern"u!i4 021>4 p. ;33 5 ;3< #i ;0: 5 ;0<4 atri$uie pentru 7nt7ia dat" cronica lui ,adu Popescu. In 013<4 re%retatul Const. 8iurescu4 7ntr/un studiu pre!ios Contri)u&iuni la "tudiul roni elor muntene( .ucure#ti4 013<4 a ar"tat c" opera nu poate i a lui Constantin C"pitanul +ilipescu4 ci tre$uie#te atri$uit" lui ,adu Popescu. Dup" studiul amintit al lui Constantin 8iurescu4 ,adu Popescu a scris I"teriile domnilor [%rii Romneti de la de" %le at $*n% la anul 2C:3+ El ar i scris aceast" cronic" 7n trei r7nduri4 #i anume o dat" 7n anii tinere!ii4 pe la 0<224 cu inten!ia de a r"spunde cronicii cantacuzine#ti a lui 'toica AudescuC a doua oar" 7ntre anii 0>015 0>;0 #i4 7n s 7r#it4 a treia oar" c"tre s 7r#itul vie!ii ca monah4 7n preajma anului 0>;1. Emil Panaitescu4 7n Croni arul Radu ,o$e" u i I"toriile domnilor [%rii Romneti( .ucure#ti4 01324 a ar"tat c" partea de cronic" pu$licat" de ."lcescu4 su$ titlul I"toriile domnilor [%rii Romneti 5 adic" partea care mer%e p7n" la 0.<22 5 cuprinde neeKactit"!i de date #i apte cu privire la ultimele zile ale lui Orizea -istiernicul4 tat"l Wui ,adu Popescu4 precum #i la u%a amiliei lui Orizea4 deci #i a presupusului autor4 peste Dun"re. Chestiunea a ost reluat" de &l. -a sile seu4 Contri)u&iuni la )io-ra'iile roni arului Radu ,o$e" u i a om$ilatorului Con"tantin C%$itanul Y )n%ureul din )n%urei4 jude!ul 30tZ4 7n volumul comemorativ: In amintirea lui Con"tantin 0iure" u la dou%8e i i in i de ani de la moartea lui .26C5B23261( .ucure#ti4 01DD4 p. :== 5 :D<. -asilescu discut7nd o$iec!iunile aduse de E. Panaitescu la lumina unor documente inedite4 le com$ate4 aduc7nd dovezi pentru paternitatea lui ,adu Popescu. Aa acelea#i rezultate ajun%e #i Constant 8recesc u4 C*teva date noi in le-%tur% u I"toriile domnilor [%rii Romneti( 7n acela#i volum comemorativ4 *n amintirea lui C+ 0iure" u( p. ;>> 5 ;21. ( nou" versiune a cronicii4 cuprinz7nd evenimentele Yle la 0<215 0>;14 a ost pu$licat" de li$rarul 8eor%e Ioanid4 I"toria Moldo#Romniei( .ucure#ti4 02:14 voi. II4 p. ;>25=11C o edi!ie critic" a 7ntre%ii cronici anun!" Constant 8recesc u4 v. i)idem( p. ;23. Pentru izvoarele cronicii vezi notele de la edi!ia lui Ior%a. Pentru izvoarele %rece#ti ale cronicarului c . #i &l. - a s i 0 e s c u4 7n Convor)iri literare( Un roni ar )i8antin anonim utili8at de autorul <I"toriilor domnilor [%rii Romneti=( ?A-III4 010D4 p. 032:5031; #i 0;:05 0;>3 @,adu Popescu a utilizat Istoria politic" 7n orma Tur o-re iei1( vezi 7ns" D. , u s s o4 Studii -re o#romne( opere postume4 I4 p. 11 @de apt cronica %receasc" de la 0:>3G. -ia!a lui ,adu Popescu a ost reconstituit" pe lar% de r"posatul C. 8iurescu 7n studiul amintit: Contri)u&iuni la "tudiul roni elor muntene+ Pentru c7teva mici detalii este de v"zut #i 8. Pasc u4 Data mor&ii lui Radu ,o$e" u #i Tur i"me la Radu ,o$e" u( 7n Ar!iva( Ta#i4 ??I? @01;;G4 p. ;D0/;D=. D:D

C,(NIC& A)I ,&D) 8,ECE&N) Cronica lui ,adu 8receanu4 7n orma mai complet" pe care ne/a dat/o un str"nepot al s"u4 Nte an 8receanu4 cuprinde 003 capitole4 iecare cu titlul s"u4 #i poveste#te domnia lui .r7ncoveanu de la 7nceputul ei p7n" 7n var" anului 0>0D. 7n anul 0<124 c7nd cronica4 7nceput" mai de mult4 a ost 7n "!i#at" domnului ca un oma%iu4 Lara ,omneasc" respira lini#tit". Invazia o#tirilor %ermane usese respins" "r" v"rs"ri de s7n%e4 prin aducerea trupelor turce#ti #i t"t"re#ti. Prin a$ilitatea politic" a lui .r7ncoveanu4 !ara usese erit" de nenorocirea de a deveni teatrul de lupt" 7n r"z$oiul dintre cre#tini #i turci. .oierimea era mul!umit" de domnia p"rinteasc" a lui .r7ncoveanu4 iar spri/ jinul %eneros acordat de el mi#c"rii culturale d"dea domniei lui o str"lucire deose$it". 7n aceast" atmos er" de mul!umire %eneral"4 un $oier ca ,adu 8receanu4 retras departe de zarva am$i!iilor de curte4 tr"ind 7n lini#tea c"r!ilor sale4 era un admirator sincer al domniei lui .r7ncoveanu. 7n r7ndurile de cald" 7nchinare cu care el 7n "!i#a cronica sa domnului4 7n al ?/ lea an de domnie4 el eKprima poate nu numai sentimentele sale personale4 ci #i ale $oierimii contimporane: EM"ria/ta4 e#ti cu daruri vrednice 7mpodo$it #i ai 7n%rijit de aceast" !ar" cu o a#a ad7nc" pricepere #i 7nalt" prive%here4 cu at7ta $l7nde!e #i r"$dare pornit" din su leteasc" dra%oste ce 7i por!i4 7nc7t eu pociu s" dau chez"#ie c" politica luminat" #i plin" de $un"tate a 7n"l!imei tale este 7n adev"rat" asem"nare cu 7n!elepciunea lui Democrite4 care 7n 7nv"!"turile sale zice: 't"p7nii noroadelor #i pov"!uitorii lui tre$uie s" ai$" 7n to!i timpii 7n%rijirea ca s" se arate cu asprime c"tre vr"jma#ii !"rii4 iar c"tre supu#ii lor4 iu$itori #i $l7nzi.F Cu aceste sentimente de admira!ie a!" de domnul care4 7n mijlocul at7tor r"m7nt"ri4 iz$utise s" asi%ure !"rii pacea #i prosperitatea4 se unea recuno#tin!a a!" de protectorul care stimulase #i 7ncurajase munca lui cultural": EP7n" 7n ziua de azi multe eliuri de $un"t"!i ai d"ruit m"ria/ta la toat" su larea din !ara aceasta4 #i a#a #i pre mine4 plecatul sluj$a# al 7n"l!imei tale4 m/ai 7nc"lzit4 7nc7t nu pociu s"/mi ar"t mai $ine recuno#tin!a de care sunt cuprins4 dec7t prin alc"tuirea acestei istorii despre via!a #i 7nt7mpl"rile domniei 7nal! im ei/tale4 care s/a petrecut prin vederile mele.F Au7nd pana 7n m7n"4 su$ impulsul sentimentelor de admira!ie #i recuno#tin!"4 ca s" povesteasc" pentru viitorime E aptele cele mult l"udate #i de toat" su larea !"rii ace#tia cinstite #i iu$iteF4 era iresc ca ,adu 8receanu s" se identi ice 7n toate pa%inile cronicii sale cu interesele domnului4 care4 dup" el4 erau #i ale !"rii. .r7ncoveanu luase domnia4 7mpins de la spate de to!i $oierii !"rii care/0 ru%au: EAo%o ete4 noi cu to!ii pohtim s" ne hii domnF. 'prijinit ast el pe consensul tuturor $oierilor4 .r7ncoveanu se urc" pe tronul pe care st"tuse p7n" atunci unchiul s"u de mam"4 Ner$an Cantacuzino. Toat" lumea era mul!umit" de aceast" ale%ere4 a ar" de so!ia lui Ner$an Cantacuzino4 care ar i dorit tronul pentru iul s"u minor. 'olii trimi#i de Ner$an Cantacuzino la 7mp"ratul Aeopold se a lau 7n drum spre -iena4 c7nd sose#te acolo o nou" dele%a!ie de $oieri4 care aduce vestea c" Ner$an/vod" a murit #i c" !ara a ales 7n locul lui pe .r7ncoveanu. Dintre solii lui Ner$an4 sin%ur a%a ."l"ceanu4 %inerele r"posatului domn4 7nte!it #i de soacra sa4 nu D::

s/a putut 7mp"ca toat" via!a cu ale%erea lui .r7ncoveanu. El a r"mas 7n &rdeal4 st"ruind pe l7n%" imperiali4 care erau atunci 7n r"z$oi cu turcii4 ca s" intre cu armata 7n Lara ,omneasc"4 s" o li$ereze de turci #i s" redea tronul cumnatului s"u4 8heor%he Cantacuzino. Toate str"duin!ele lui .r7ncoveanu de a 7mp"ca pe ."l"ceanu #i de a z"d"rnici inten!iile %ermanilor nu iz$utesc4 #i 7n cur7nd o#tirea nem!easc" p"trunde 7n !ar"4 se 7ndreapt" spre Cerne!i4 Craiova4 Pite#ti4 #i de acolo la .ucure#ti. Povestind aceste evenimente4 ,adu 8receanu 7n "!i#eaz" lucrurile cu o v"dit" simpatie pentru politica lui .r7ncoveanu. Mai 7nt7i se str"vede4 7n pa%inile cronicii4 aversiunea domnului 7mpotriva m"tu#ii sale4 care pusese la cale toate aceste 7ncurc"turi. Doamna lui Ner$an/vod" e numit" de cronicar Es7r$c" de el de la Nicopole4 ata 8he!ii ne%u!"toriul de a$aleF. E+umuri mari 5 spune el 7ntr/alt loc 5 acei mueri 7i urla 7n cap4 care toate 7n de#ert i/ au ie#it4 c" ochiul cel privitor al lui Dumnezeu niciodat" nu se 7n#eal".F &%a Constantin ."l"ceanu este pentru ,adu 8receanu4 ca #i pentru cronicarul anonim 5 #i desi%ur ei reprezentau 7ntr/aceasta nu numai sentimentele lui .r7ncoveanu4 ci #i pe ale $oierimii p"m7ntene 5 Eviclean #i v7nz"tor de !ar"F. El n/a vroit s" asculte cuvintele 7mp"ciuitoare ale domnului4 care4 eKplic" 8receanu4 E7nc" din $oierie avea dra%oste cu d7nsul #i r"!ieF4 ci4 cuprins de zavistie #i vicle#u%4 um$la Edup" andasii #i p"reri ne$une#tiF. '/a alunecat Edup" $lestem"ciuni cu hireaF #i cu Eho!esc me#te#u%F4 venind cu oastea nem!easc" 7n !ar"C a adus pe eciorul lui Ner$an/vod" cu mama lui de la Dr"%"ne#ti4 Ep"r7ndu/i c" 5 l"mure#te 8receanu 5 cum 7l va aduce nem!ii4 domn !"rii 7l va pune4 #i a#a cu acel nume de domnie4 el4 ispravnic domniei #i oc"rmuitor "c7ndu/se @c"ci t7n"r copil era de ani coconul acela al lui Ner$an/vod"G4 mai lesne pre ai !"rii $oiari #i l"cuitori 7i va tra%e l7n%" eiC 7ntru care 7n de#ert n"d"jduia4 c" nem!ii nicidecum dup" a lor ne$unie nu um$la4 ci numai olosul lor #i/ 0 c"utaF. C"ci desi%ur nem!ii nu erau s" um$le dup" Ev7nturi $"l"cene#tiF. & l7nd c" turcii #i t"tarii au intrat 7n !ar"4 imperialii p"r"sesc Muntenia #i se retra% 7n &rdeal. Cronicarul domnesc ne poveste#te apoi campania pe care a 7ntreprins/o 7n &rdeal .r7ncoveanu4 al"turi de sultan4 de t"tari #i de ToRoli4 campanie care se 7ncheie cu 7n r7n%erea nem!ilor la *"rne#ti #i cu prinderea %eneralului Oeissler. 8receanu poveste#te #i el scena 7nt7lnirii lui .r7ncoveanu cu %eneralul Oeissler4 dar4 spre deose$ire de cronicarul anonim4 care 7n "!i#eaz" lucrurile cu mai mult" via!"4 consemn7nd #i duelul de cuvinte dintre domnul romn #i %eneralul %erman @EWup7ne Oaisler4 !i/am adus oaspe!ii care !i/am scris c"/!i voi aduce4 prime#te/iF #i r"spunsul plin de m7ndrie al captivului: EDe sunt ro$4 ast"zi am c"zut 7n ro$ie4 iar tu e#ti ro$ de c7nd te/au "cut tat"/t"uF 5 aluzie la starea de vasalitate a L"rii ,omne#tiG4 8receanu se m"r%ine#te doar s" ne spuie c" .r7ncoveanu4 d7nd m7na cu Oeissler4 a 7ncercat Es"/0 7m$uneze cu cuvinte de m7n%7iere pentru ale vremii #i ale lumii 7nt7mplariF4 dar c" $un"tatea de su let a domnului romn4 Ede cea semea!" #i ne$uneasc" me%alopsihia lui Oaisler pu!in se atin%ea4 c" nu ca un prins #i ca ro$it r"spundea4 ci #i atunci irea lui cea 7nalt" vrea s" #i/o arate4 mic#or7nd lucrurile #i $iruin!ele ce se "cuseF. Dar care erau acele cuvinte de Esemea!" #i ne$uneasc" me%a/lopsihieF4 8receanu nu ne spune4 poate #i iindc" nu erau pe placul domnului. D:<

C7nd poveste#te aducerea capului lui ."l"ceanu 7n cortul lui .r7ncoveanu4 8receanu las" s" iz$ucneasc" 7n cronic" sentimentul de indi%nare 7mpotriva v7nztorului de !ar": 4E.. c" pre acest Costandin ."l"cianu nu/0 l"sa4 tic"losul4 tru ia ca s"/#i aduc" aminte #i de rica lui Dumnezeu4 ci credea 7n avere #i 7n cai #i 7n arme #i 7n vitejii #i 7n andasii ne$une#ti4 #i nu #tia c" nu este Dumnezeu 7naintea celor ce nu se tem de d7nsul4 ci a#a cu acestea #/au pus #i su letul #i via!a.F 'e va vedea4 c7nd vom analiza cronica anonim"4 cu c7t" vioiciune 7n "!i#eaz" cronicarul necunoscut4 dramatica scen" c7nd intr" 7n sp"t"ria domneasc" alaiul cu c"l"ul 7n runte4 care aducea conspiratorii 7mpotriva lui .r7ncoveanu4 le%a!i cu lan!uri de m7ini #i de picioare. Ei $ine4 #i ,adu 8receanu ne poveste#te acest moment4 dar su letul lui de c"rturar4 deprins cu liniile simple ale clasicismului elen4 nu este atras de am"nuntele senza!ionale #i de elementele dramatice ale scenei. El trece repede peste acest episod4 ca peste un apt divers c"ruia nu/i d" importan!a pe care i/o d" cronicarul anonim. 't"ruie#te numai asupra vinov"!iei lui 'taicu4 pe care ni/0 7n "!i#eaz" 7ntr/o lumin" cu totul de avora$il". &st el4 el ne eKplic" de la 7nceput c": E... &cest 'taicu a ost om de jos4 eciorul unui ."rcan4 carele #i prc"la$ de curte usese4 iar iu/s"u acesta4 'taicu4 mai 7nainte era slu%" la P7rvul vistierul -l"descu. Dup" aceea s/au lipit l7n%" Mare# $anul4 \care] iind om de casa $oiarilor Cantacuzine#tilor4 cu mijlocul lor au tras #i spre 'taicu mai la cinste #i la $oierie: iind Mare# vistier mare4 pre 'taicu l/au "cut lo%o "t de vistierie4 apoi #i vistier al treilea ajunsese. Iar" dup" aceea4 trec7nd c7t"va vreme4 7ntr/alt chip primenindu/se vremile #i !ara la domni str"ini #i la %reci c"z7nd ...F Cantacuzinii ajun%7nd la str7mtorare #i ur%ie4 'taicu 5 spune mai departe 8receanu 5 Enemul!umitoriu $inelui s/au ar"tatF4 c"ci a trecut 7n ta$"ra du#man" Cantacuzinilor. De aceea4 c7nd Ner$an Cantacuzino a luat domnia4 'taicu a plecat 7n pri$e%ie4 u%ind din loc 7n loc4 ca s" scape de urm"ririle noului domn. .r7ncoveanu 5 ne 7ncredin!eaz" cronicarul 5 i/a ar"tat Emil" #i $l7nde!eF4 dar el n/a vrut s" vie E7n !ar" la mo#ia luiF4 ci s/a dus 7n Moldova4 la Constantin Cantemir. Ni aci 8receanu are prilejul s"/0 7ncondeieze #i pe Cantemir: E&cest Cantemir4 7nt7i au ost her%hele%iu4 apoi #i ciau# la stea%ul sp"t"resc aicea 7n !ar" au ostF. Ni povestind cum4 prin ajutorul lui Ner$an Cantacuzino4 Cantemir a ajuns domn 7n Moldova4 cronicarul su$liniaz" c" el4 Ecum a luat domnia4 7nt7ia# dat" nemul!umitor s/au ar"tat spre "c"toriul luiBde $ine Ner$an/vod"F #i4 Eneput7nd s"/i strice cu nimic rosturile lui Ner$an/ vod"F4 s/a apucat4 prin mijlocul lui 'taicu4 s" surpe pe .r7ncoveanu. C7nd ne comunic" sentin!a de moarte a os7nditilor4 su letul lui de cronicar nu se 7ndu/io#eaz"4 c"ci: E... cele ale lor i elene scrisori ar"t7ndu/se #i toate de a!" cetindu/li/se4 nimeni din c7!i auzea a se milostivi spre d7n#ii era4 aptele lor cele spurcate #i p"%7ne aievea v"z7ndu/se4 c7te icle#u%uri spre domn #i spre !ar" v7nz"ri "cuse4 c" ei pre nem!i 7n !ar" 7i adusese4 #i pentru nem!i4 t"tarii venise #i la primejdie #i de istov pr"p"dire !ara ajunsese c7t nimeni din cre#tini... n/au r"mas de prad" #i de s"r"cie sc"pa!i4 care de t"tari4 care de nem!i4 l"s7nd mult s"r"cime4 care ar#i de t"tari #i c"zni!i au murit4 a ar" de ro$ii ce au luat.F D:>

7n aceea#i lumina este 7n "!i#at" #i cealalt" conspira!ie 7mpotriva lui .r7ncoveanu. Dumitra#cu Cor$eanu4 c"petenia conspiratorilor4 este un Eom oarte r"u4 zavistnic #i tur$ur"torF4 iar jup7neasa lui4 Tudosca: Emuiere rea #i neast7mp"rat"FC pe am7ndoi 7i 7n iereaz" cronicarul: Etic"lo#iF4 care nu se puteau odihni E7ntru at7ta $ine #i 7ndestulareF. Necazurile #i mai ales %rija care cuprinsese su letul lui .r7ncoveanu #i al $oierilor s"i de curte4 dup" trecerea lui Toma Cantacuzino de partea !arului Petru cel Mare4 se r"s r7n%e cu toat" emotivitatea 7n aceste r7nduri ale cronicii lui ,adu 8receanu: EToma Cantacuzino4 marele sp"tar4 carele tocmai ca acel din 0; apostoli4 Iuda4 ale%7ndu/se #i de c"tre st"p7nul s"u "rB de nici o nevoie4 ca un hiclean hainindu/se4 Iudei cu adev"rat s/au asem"nat4 pentru c" den r7vna ce pururea spre cele de#arte lume#ti avea4 uit7nd cinstea4 olosul4 mila #i c"utarea4 ceea ce 7nc" den copil"ria lui tocmai ca de la 7nsu# n"sc"torul lui4 7nc" #i mai mult pociu zice4 de la domnul c7#ti%ase #i avusese ... pe carele nu ca pre un neam #i v"r al m"riei/sale l/au c"utat4 l/au cinstit #i l/au iu$it4 ci neose$it din iu$i!ii ii m"ri ei/sale 7l avea4 #i mai cinstit 7nc" pociu zice ...4 carele 7ntru at7ta cinste #i 7ndestulare ce avea ne7ndestul7ndu/se4 ci iind cuprins #i $iruit de %7ndul tru iei4 urmat/au tocmai #i Eos orului #i lui s/au asem"nat4 carele au socotit s"/#i puie scaunul preste norurile cerului. &#a #i acesta nu s/au 7ndestulat cu c7t cinste #i vrednicie avea4 ci stepena domniei vis7nd4 #i dentru aceea ce au ost au c"zut4 pentru c" ochiul cel neadormit al ne "!arnicului Wudec"tor4 precum iaste 7ndelun% r"$d"tor4 iaste #i de s7r% r"spl"titor.F 7n aceast" orm" este scris" 7ntrea%a cronic". &utorul ei4 scriind su$ ochii domnului4 7n mijlocul emo!iilor care r"m7ntau curtea4 7mp"rt"#e#te cu 7ntrea%a $oierime din divanul domnesc simpatiile #i resentimentele lui .r7ncoveanu. Pa%inile cronicii vi$reaz" 7nc" de c"ldura patimilor4 peste care timpul a a#ternut de mult uitarea. 7ncep7nd din al zecelea an al domniei lui .r7ncoveanu4 ,adu 8receanu poveste#te evenimentele an de an4 7n ordinea 7n care s/au succedat. &cest el de 7n "!i#are a evenimentelor impune cronicarului s" ne%lijeze 7nl"n!uirea lor cauzal" #i s" amestece 7ntre aptele importante pentru via!a !"rii #i 7nt7mpl"ri mai pu!in 7nsemnate4 dar care au st7rnit senza!ie la curte. El poveste#te4 adesea pe acela#i plan: venirea hanului t"t"resc 7n !ar"C sosirea solilor la curtea domneasc" #i primirea ce li s/a "cutC pl"!ile haraciului #i trimiteri de salahori #i care pentru raialele turce#tiC r"z$oiul dintre cre#tini #i turciC plim$"rile lui .r7ncoveanu prin !ar"4 cu notarea precis" a conacelor "cute4 ziua sosirii #i data plec"riiC nun!ile domne#tiC #tiri sosite din .eciu @-ienaGC ctitorii #i cl"diri domne#ti #.a.m.d. Cronica lui ,adu 8receanu se 7ncheie tocmai 7n prim"vara anului 0>0D4 la vremea c7nd se des "#ur" z%uduitoarea dram" la care cronicarul 7nsu#i a tre$uit s" ia su lete#te parte. Nepotul s"u4 Ner$an 8receanu4 care !inea 7n c"s"torie pe iica lui .r7ncoveanu4 a ost dus #i el cu nenorocitul domn la Constantinopol #i a tr"it 7n ioroasa temni!" al"turi de so!ia lui .r7ncoveanu #i de cumna!ii s"i4 zilele de chin #i %roaz"4 c7nd le/a ajuns acolo4 7n 7nchisoare4 vestea c" domnul #i copiii s"i au ost decapita!i. EEu4 care patru ani ne7ntre/ D:'

rup!i 5 spune Del Chiaro 5 am avut onoarea de a i 7n intimitatea acestor principi4 nu/mi pot aminti aceast" teri$il" catastro " "r" a v"rsa lacrimi.F 7n acela#i timp4 ,adu 8receanu se 7nrudea #i cu Nte an Cantacuzino4 iul stolnicului4 care surpase pe .r7ncoveanu #i/i luase locul. Nepoata lui ,adu 8receanu4 P"una4 era so!ia lui Nte an Cantacuzino #i sora lui Ner$an4 %inerele lui .r7ncoveanu. P"una n/a avut nici ea mai mult noroc dec7t ratele ei. Dup" doi ani de domnie4 porne#te #i ea4 ca #i so!ia lui .r7ncoveanu4 s"/#i 7ntov"r"#easc" so!ul pe drumurile de primejdii ale Constantinopolului. &colo4 7n dumi/ nica ' . Treimi a anului 0>0<4 ora D din noapte4 so!ul s"u4 principele Nte an #i tat"l lui4 stolnicul Constantin Cantacuzino4 au ost sp7nzura!i 7n temni!a din .ostan%i/.a#i. Doamna P"una4 spre a/#i salva copiii de la moarte4 ajutat" de c7!iva prieteni devota!i ai amiliei4 se ascunde travestit" 7ntr/o cas"4 sin%ur"4 unde4 cu toat" str"duin!a turcilor4 n/a putut i %"sit". De acolo4 lu7ndu/#i inima 7n din!i4 7nchirie pe ascuns o cora$ie #i4 strecur7ndu/se cu mult" team" din Constantinopol cu copiii4 dup" patru s"pt"m7ni de c"l"torie pe mare4 de$arc" la Messina. De acolo porne#te spre Neapole #i4 trec7nd prin .olo%na #i +errara4 sose#te 7n -ene!ia4 unde avea s" o 7nt7lneasc"4 7n 0>024 ostul secretar al so!ului s"u4 &nton M"ria Del Chiaro. )r%ia dezl"n!uit" cu doi ani mai 7nainte 7mpotriva amiliei lui .r7ncoveanu se dezl"n!ui acum 7mpotriva Cantacuzinilor. De la Del Chiaro a l"m c" satele ostului domn #i ale Cantacuzinilor useser" 7mp"r!ite de Mavrocordiat 7ntre rudele #i prietenii acestuia. E&m ost de a!" 5 zice Del Chiaro 5 #i am servit de t"lmaci c7nd s"rmana emeie 5 e vor$a de soacra doamnei P"una4 so!ia stolnicului 5 trimite ru%"minte la unul din noii mini#tri %reci4 care de!inea prin silnicie satele ei4 ca s" o miluiasc" #i pe ea cu o ne7nsemnat" cantitate de "in".F De ce ,adu 8receanu4 cronicarul c"rturar4 tace asupra acestor vremuri de ur%ie #i de durere4 nu putem #ti. Datele s"race pe care le avem despre via!a lui nu ne 7n%"duie s" acem nici o ipotez" m"car. Elenist de runte al timpului4 ,adu 8receanu nu a aler%at niciodat" dup" situa!ii #i onoruri pe care4 mai ales dup" ce se 7nrudise4 prin ratele s"u4 cu amilia lui .r7ncoveanu4 le/ar i putut o$!ine. C"rturar modest 5 ca to!i c"rturarii 5 s/a mul!umit s" ajute cu cuno#tin!ele sale 7ntinse de %receasc" la marea oper" de traducere a c"r!ilor s inte. 7n lim$a neamului. Era $ucuros c" ocup" #i el un loc la curtea domneasc"4 c" poate i de a!" la ser$"ri #i la petreceri4 c" poate 7mp"rt"#i $ucuriile4 7n%rijor"rile #i durerile cur!ii 5 care erau #i ale poporului 5 #i c" poate nota an de an pentru domn #i cei ce vor veni toate cele ce vedea petrec7ndu/se su$ ochii s"i: #i nun!i domne#ti4 #i primiri de soli4 #i 7ncoron"ri de principi @a lui ToRoli 7n &rdealG4 #i plim$"ri de cur!i pe la mo#ii #i vii4 #i trimiteri de haraciu la Poart"4 #i invazii de o#ti nem!e#ti4 turce#ti #i t"t"re#ti4 #i trimiteri de salahori pentru orti icarea cet"!ilor turce#ti4 #i E u%a Tomii Cantacuzino la muscaliF4 #i E urtuna cea tic"loas" a craiului sve!escF. Cronica lui4 scris" "r" mult nerv4 dar cu $un/sim!4 este ast el un ziar o icial de curte al celui mai mare voievod al culturii romne#ti. D:1

.I.AI(8,&+IE ( $o%ra ie complet" asupra lui ,adu 8receanu ne lipse#te. (pera %enealo%ic" 7ntocmit" de str"nepotul cronicarului4 Nte an D. 8receanu4 ap"rut" postum4 su$ titlul Din " rierile inedite ale lui Hte'an D+ 0re ianu@ 0enealo-iile do umentate ale 'amiliilor )oiereti( pu$licate de Paul Nt. 8recianu4 ; voi.4 .ucure#ti4 010=5 010<4 mer%e numai p7n" la litera . @e#teleiiG. 'e %"sesc 7ns" risipite 7n aceast" pu$lica!ie4 ca #i 7n alte cule%eri de documente4 c7teva acte interesante privitoare la amilia 8recenilor. Date despre 7nrudirea 8recenilor cu Constantin .r7ncoveanu se %"sesc 7n: C*teva do umente i un ar)ore -enealo-i $entru a $ro)a de" enden&a domnului Hte'an Dimitrie 0re ianu( 'o"t "enator( din neamul )oierilor <ot /r*n oveni=( .ucure#ti4 8o$l4 013;. Date despre mo#ia 8reci din jud. Il ov4 lea%"nul 8recenilor4 7n N t e a n D. 8recianu4 Din tre utul [%rii Romneti@ I"tori ul unei )%tr*ne moii )oiereti( 0re ii( .ucure#ti4 0103. Preciz"ri $io%ra ice noi a adus I. C. +ilitti 7n articolul: Cine erau 'ra&ii %rturari Radu i Her)an 0re eanu( pu$licat 7n Revi"ta i"tori % romn%( voi. I- @01=DG4 p. <: 5 >3. 'crisori de la Ner$an 8receanu la N. I o r % a4 S ri"ori de 'amilie ale ve !ilor /r*n oveni( 7n Analele A ademiei Romne( 'ec!ia4 ist.4 seria III4 tom. ?-I @01=D5 01=:G4 p. 0'= #i urm. (pera. Nt. D. 8recianu a pu$licat #i primele studii asupra activit"!ii literare a lui ,adu 8receanu 7n: S rierile lui Radu Lo-o'etul C!roni arul( pu$licat 7n Revi"ta romana $entru " iin&e( litere i arte a lui &l. (do$escu4 voi. I4 02<04 p. :>: 5 :224 #i voi. II4 02<;4 p. ;D: 5 ;:24 #i 7ntr/o $ro#ur" cu titlul: S rierile lui Radu Lo-T'etul C!roni arul+ Com$letarea arti olului din Revi"ta romn%( $entru a "ervi a introdtaere la via&a lui Con"tantin /r*n oveanul( .ucure#ti4 013D. Cronica a ost pu$licat" pentru 7nt7ia dat" 7n Ma-a8in i"tori $entru Da i i al lui N. ."lcescu #i &. Tre$. Aaurian4 voi. II4 p. 0;1/0><4 01=/;;24 =;0/=:D. -ersiunea pu$licat" de ."lcescu cuprinde evenimentele dintre anii 0<21 #i 0>33 #i este eKtras" din compila!ia de cronici muntene "cut" din ini!iativa lui Nicolae Mavrocordat. ( alt" versiune a pu$licat 8eor%e Ioanid4 I"toria Moldo#Romniei( voi. II4 .ucure#ti4 02:24 p. 0<: 5 ;>2C cuprinde4 7n D2 capitole4 evenimentele de la 0<22 p7n" la octomvrie 0<11. ( versiune mai complet"4 cuprinz7nd povestirea evenimentelor de la 0<22 p7n" la 0>0D4 a ost pu$licat" de un str"nepot al cronicarului4 Nte an D. 8recianu4 su$ titlul: Din roni ile [%rii Romneti@ Via&a lui Co"tandin#vod% /r*n oveanu de Radu Vel Lo-o'et 0re ianu( u note i ane7e( .ucure#ti4 8o$l4 013<. &ceast" versiune cuprinde #i predoslovia cu care cronicarul a 7nchinat lucrarea lui .r7ncoveanu 7n 0<124 c7nd i/a predat povestirea primilor zece ani de domnie. Predoslovia lipse#te din versiunea pu$licat" de ."lcescu. C,(NIC& &N(NIMJ DE'P,E C. .,MNC(-E&N) Cea mai o$iectiv" ca !inut" #i cea mai rumoas" ca actur" literar" este 7ns" o cronic" pe care unii au atri$uit/o lui ,adu Popescu4 dar pe care noi4 pentru motive pe care le/am ar"tat 7n alt" parte4 o socotim anonim%+ Cronica poveste#te evenimentele petrecute de la moartea lui Ner$an/vod" #i urcarea pe tron a lui .r7ncoveanu p7n" la 7nceputurile domniei lui Nte an Cantacuzino. 7n manuscrisul pu$licat de ."lcescu5pierdut 7n vicisitudinile vie!ii marelui istoric al %enera!iei de la 02D2 5 cronica se 7ncheie cu nararea 7nne$unirii4 la m"n"stirea Dintr/un lemn4 a doamnei P"una4 so!ia lui Nte an Cantacuzino4 tocmai 7n ziua atal" a &dormirii Maicii Domnului4 c7nd la Con/ stantinopol4 dinaintea seraiului imperial4 se t"ia capul lui .r7ncoveanu #i ale D<3

copiilor s"i. &ceast" dramatic" #i stranie coinciden!" a z%uduit adine su letele contimporanilor4 care erau dispu#i s" vad" aci pedeapsa lui Dumnezeu 7mpotriva celor ce puseser" la cale n"ruirea lui .r7ncoveanu @7ntre care se socotea de unii #i so!ul doamneiG. Cronica este alc"tuit"4 dup" cum a ar"tat re%retatul 8iurescu4 din dou" p"r!i ine%ale. Prima parte e alc"tuit" din Ecinci #"simi din 7ntinderea total" a opereiF #i istorise#te mersul ascendent al domniei lui .r7ncoveanu4 care culmineaz" 7n 0>3=4 c7nd4 7n vremuri de aparent" lini#te4 domnul4 rup7nd toate irele intri%ilor !esute de du#manii s"i4 se 7ntoarce din &drianopol 7n !ar"4 cu hati#eri din partea sultanului4 %arant7ndu/i domnia p7n" la s 7r#itul vie!ii. &ceast" prim" parte a cronicii se 7ncheie cu o rumoas" apoteoz" de patriarhal" ericire a domnului: ENi a#a cu acestea se $ucura 7n ospe!e #i 7n veselii4 7n nunte4 #i ale $oiarilor de p"m7nt #i ale lui nunte4 m"rit7ndu/#i etele4 7nsur7ndu/#i eciorii cei de v7rst"4 c" at7ta era ericit4 c7t mi se pare c" toate darurile norocului erau asupra lui. C" mul!i au noroc 7n lume4 dar nu 7n toate4 c" unii au noroc 7n cinste4 iar nu de eciori #i de $o%"!ie #i de altele ... Iar acest domn 7n toate au avut noroc: $o%at4 rumos la chip4 la stat4 vor$a lui rumoas"4 cu minte mare4 rude multe4 ii4 ete din destul4 %ineri4 nurori4 a#ijderea cinste mare. Ni 7n $oieria lui4 #i 7n domnia ce au domnit nici o lips" nu va i avut. Ni acest domn ar i putut s" zic" cuvintele lui 'olomon: V c" orice i/a pohtit inima4 lui nu i/a lipsitc. &cestea #i ca acestea v"z7nd 7naintea ochilor lui4 numai se veselia.F Dup" aceast" evocare su%estiv" a domniei lui .r7ncoveanu4 cronicarul poveste#te repede4 7n a doua parte4 evenimentele eKterne din al c"ror an%renaj s/a dezl"n!uit r"z$oiul dintre Petru cel Mare #i turci4 r"z$oi care4 7n viitoarea lui4 a pre%"tit pr"$u#irea lui .r7ncoveanu. Istoricii au dreptul s" re%rete c" in orma!ia este mult mai s"rac" pentru ultimii 00 ani din domnia lui .r7ncoveanu4 c" raporturile dintre ne ericitul domn #i Petru cel Mare nu s7nt mai clar #i mai am"nun!it eKpuseC dar noi4 istoricii literari4 care c"ut"m 7n slova str"mo#easc"4 dincolo de adev"rul istoric4 eternul omenesc prins 7n ormele artei4 tre$uie s" recunoa#tem aci c"4 dup" apoteoza ericirii lui .r7ncoveanu4 aceast" repede eKpunere a aptelor p7n" la catastro a inal" este de un real e ect dramatic4 pe care cronicarul #tie s"/0 speculeze din punct de vedere literar. Tonul povestirii lui de aci 7nainte4 mai ales dup" r"z$oiul de la 't"nile#ti4 7ncepe s" se schim$e. +aptele s7nt 7n "!i#ate 7ntr/o lumin" mai trist": ECon/stantin/vod" 7nc" cu 7ntrist"ciune s/au tras de la )rla!i la T7r%ovi#te4 venindu/i multe 7mput"ciuni de la turci pentru spar%erea .r"ilei4 cum c" ar i ost mers Toma @CantacuzinoG4 cu #tirea lui4 de au adus moscaliiF. El zu%r"ve#te repede intri%ile !esute de Cantacuzini pentru a r"sturna pe .r7ncoveanuC pl7n%erile ticluite #i semnate cu pece!ile alsi icate la .ra#ov ale $oierilor L"rii ,omne#tiC venirea im$rohorului la .ucure#tiC arestarea lui .r7ncoveanu #i con iscarea averilor @E#i p7n" 7ntr/at7ta avea necredin!"4 ca #i cum ar i mai ascuns avere4 p7n" #i pre doamna #i pre nurori le/ au c"utat #i au luat ce au %"sit4 care o$iceiu la turci n/ar i ost mai 7nainte4 s" cerce muierileFGC trece apoi la eKpunerea4 cu sentimente tur$uri4 a domniei lui Nte an Cantacuzino4 insist7nd asupra in%ratitudinii Cantacuzinilor a!" de .r7ncoveanu #i 7ncheie povestind tra%edia inal": t"ierea capului lui .r7ncoveanu #i a celor D<0

patru copii ai s"i dinaintea oi#orului imperial4 su$ ochii sultanului4 care privea aceast" scen" de %roaz" #i4 apoi4 7n i%erea capetelor 7n pr"jini4 dinaintea por!ii 7mp"r"te#ti. &utorul acestei cronici este4 7n ceea ce prive#te talentul literar4 superior celorlal!i contimporani ai s"i din Lara ,omneasc". Din 7ndelun%ata domnie a lui .r7ncoveanu4 el ale%e cu deose$ire evenimentele care l/au impresionat mai puternic4 dar iz$ute#te s" ne concentreze interesul asupra lor4 prin via!a cu care le poveste#te. Ceremonialul $atjocoritor4 cu care .r7ncoveanu prime#te 7n !ar" pe conspiratorii potrivnici lui4 este descris cu am"nunte patetice. Din porunca lui4 tr"d"torii s7nt adu#i 7n .ucure#ti E7ntr/un car moc"nescF #i porni!i la palat4 cu alai mare. 7n runtea corte%iului4 mer%eau $oierii trimi#i de .r7ncoveanu la Lari%radC de o parte #i de alta urmau4 r7nduri/ r7nduri4 toat" slujitorimea din casa lui e endi p7n" 7n Divanul cel mare4 iar la mijloc4 du#i de su$!ioar" de c"tre c"l"ra#i4 p"#eau4 cu m7inile prinse 7n c"tu#e #i 7mpiedic7ndu/se 7n iare4 conjura!ii. 7n 7nt7mpinarea lor4 domnul trimite pe arma# #i 5 7n chip de postelnic mare4 cum se o$i#nuia pentru primirea domnilor4 iindc" se zvonise c" 'taico vrea s" ie domn 5 Epe %7dea cu un cioma% mare 7n m7n"F. )li!ele ora#ului erau pline de EnorodF4 pe c7nd la curte4 domnul cu to!i $oierii mari #i mici a#teptau 7n cele dou" sp"t"rii4 cu u#ile deschise4 sosirea convoiului. &jun#i 7naintea lui .r7ncoveanu4 vinova!ii cad 7n %enunchi. 'cena 7ntrevederii dintre domn #i paharnicul 'taico4 c"petenia conspiratorilor4 e de un dramatism mi#c"tor: EN/ a# i %7ndit4 'taico57ncepe .r7ncoveanu ironic 5 s" v"z una ca aceasta4 z"u n/a# i %7ndit 7n via!a mea4 ca acela ce 7ntr/at7ta vreme4 printr/at7/tea locuri #i cu at7tea eluri de um$lete @s/a v7nturatG4 s" te v"z a#a4 dinaintea mea4 7ntr/acesta chip. *"u n/a# i %7ndit.F Cu moartea 7n su let4 7n undat4 r"zvr"titul a$ia 7n%"imeaz": E8re#it sunt m"riei/taleC mila m"riei/tale4 7nc" este mai mare dec7t %re#ala meaF. Aa toate imput"rile domnului 5 Ec" el le/a dat p7ine #i iert"ciune4 iar ei iau aruncat cu piatraF 5pri$e%ii4 7ncol!i!i4 nu pot r"spunde dec7t: E8re#i!i suntem4 doamne4 %re#i!i4 #i ce va i voia m"riei/taleF. Dup" aceast" sumar" judecat"4 .r7ncoveanu4 7ntorc7ndu/se spre arma#4 d" porunca: E&rma#4 ia pre dumnealor de/i du 7n pu#c"ria unde #i/au %"tit/o sin%uri4 c" noi avem alt" trea$" ... s" $em ast"ziF. Ni pe c7nd conspiratorii sco$orau4 zorn"ind din lan!urile prinse de m7ini #i de picioare4 7n $eciurile 7ntunecoase ale palatului domnesc4 #i u#a %rea a temni!ei se 7nchidea #i se z"vorea cu lac"tul 7n urma lor4 domnul4 cu toat" $oierimea care se adunase la curte 5 #i spre a s"r$"tori o nunt" 5 Ese a#eaz" la mas"4 toat" ziua p7n" noaptea4 cu eluri de muzici4 cu tunuri4 precum este o$iceiul domnilorF. 7n $eciurile temni!ei4 'taico #i tovar"#ii s"i stau mult" vreme4 p7n" ce se !in trei Divanuri asupra lor: unul "cut de domn4 7n sp"t"ria cea mare4 un altul 7n Divanul cel mare #i4 7n s 7r#it4 un al treilea !inut de $oierii sin%uri4 7n vistieria de jos4 "r" domn Ecu cealalt" !ar" #i cu vl"dica TeodosieF. *adarnic 'taico $lesteam" pe Constantin Cantemir #i pe Cup"re#tii care/0 puseser" la cale4 zadarnic se roa%" de iertare Ec"4 iind om $"tr7n4 nu va tr"i mult4 #i pentru doi/trei ani4 de ce s"/i verse s7n%ele4 s" intre 7n p"catF C soarta lui este de initiv hot"r7t" 7n al treilea Divan4 !inut de $oieri su$ pre#edin!ia mitropolitului. D<;

&duc7ndu/se pravila !"rii #i cercet7nd mitropolitul 7n ea cazul 7mpricina!ilor4 i se d" lui 'taico s"/#i citeasc" sin%ur os7nda: E.oierul 5 zicea Pravila 5 care va um$la 7mpotriva domnului #i a L"rii4 s"/0 sp7nzure #i s"/i ac" sp7nzur"torile mai 7nalte cu un cot dec7t ale altor oameni pro#ti.F &runcat din nou 7n temni!"4 este ridicat de acolo4 trimis la m"n"stirea 'na%ov4 #i 7n cele din urm" sp7nzurat E7ntr/o noapte4 la t7r%ul de a ar" al .ucure#tilorF4 pe c7nd ceilal!i conspiratori s7nt arunca!i 7n temni!". Era un eKemplu z%uduitor4 pe care .r7ncoveanu 7l d"dea pentru tr"d"torii de domnie 7n vremuri tur$uri4 c7nd l"c"rile r"z$oaielor la hotare amenin!au !ara. &lte pa%ini ale cronicii4 tot a#a de dramatic eKpuse4 s7nt %rupate 7n jurul unui episod care scoate 7n lumin" o alt" l"ture a caracterului lui .r7ncoveanu: ener%ia cu care #tia s" aduc" r7nduial" 7n administra!ia !"rii #i s" z%7l!7ie pe $oierii raudatori4 chiar #i atunci c7nd ace#tia 7i erau rude apropiate. -inovatul era de aceast" dat" marele $oier ,adu Clucerul Ntir$ei4 care !inea 7n c"s"torie pe o var" a domnului 5 om4 cum 7l caracterizeaz" cronicarul4 Ecam lun% la un%hiiF. 7ns"rcinat cu str7n%erea $irurilor4 Ntir$ei luase mai mult dec7t se cuvenea4 pentru a/#i ace #i lui o parte 7nsemnat". .r7ncoveanu prime#te pl7n%erile locuitorilor je ui!i4 tocmai la Cerne!i4 unde se dusese s" se 7nt7lneasc" cu ta$"ra sultanului. &dun7nd atunci zapisele clucerului #i control7ndu/le cu catasti ele vistieriei4 se convin%e de vinov"!ia lui Ntir$ei #i porunce#te caimacamilor s"i din .ucure#ti s"/0 cheme %ra$nic #i s"/i cear" s" 7ntoarc" imediat E$anii s"racilor4 c" de voie ned7ndu/i4 va s"/i dea cu ru#ineF. Ntir$ei 7ns"4 ne#tiind c" Eisc"liturileF lui se a l" 7n m7na lui .r7ncoveanu4 o !inea 7ntr/una c" Enu a luat nimic #i c" nu va da nici un $anF. Domnul4 a l7nd EC jsta4 s/a tur$urat #i4 ajun%7nd 7n scaunul s"u din T7r%ovi#te4 a cerut s" i se aduc" la curte vinovatul #i 7n plin divan 7i adreseaz" r"spicat aceste cuvinte: E V Clucere4 c7nd te/am trimes 7n !ar" cu sluj$e4 iind cu $oierie4 dreptate am poruncit s" aci4 au nedreptate ... I c 5 El zice: V .a4 dreptate ai poruncit m"ria/ta s" ac c. Ni 7ncepu a se 7ndrepta din cuvinte. Iar Domnul zise: V Dar acestea ce sunt I c . Ni scoase h7rtioarele cu isc"litura lui #i le dete la ,adul Cluciarul4 eciorul Orizei -istierul din Pope#ti4 s" le citeasc". Ni se scul" ,adu Cluciarul de unde #edea la Divan #i le lu" din m7na domnului #i 7ncepu a citi #i a ar"ta cluciarului Costandin isc"liturile lui. Care4 dac" au v"zut4 au r"mas 7n%he!at. Ni 7ncepu a zice: c" pentru cheltuiala c7ii #i a eciorilor au "cut. Ni un covor #i ni#te tipsii #i tin%iri ce au ost luat mit"4 de au "cut nedreptate s"racilor4 zicea c" le/au d"ruit m"n"stirii 'trehaii. Domnul zice: V&uzi!i4 $oieri4 cu ce ja uri #i cu ce nedrept"!i ace pomenic. 7ncepu a/0 mustra4 zic7nd: V Dar p7n" c7nd aceste ja uri s" le aci4 cluciare Costandine4 c" din nimica eu te/am ridicat #i te/am "cut slu%iar mare4 comis mare #i cluciar mare4 al #aselea scaun al Divanului4 #i te/am miluit #i te/am !inut credinciose &i luat jude!ul D7m$ovi!ei: l/ai pr"dat de n/au r"mas ca un sat. A/am luat acela #i !i/am dat Teleormanul. Ni mai r"u l/ai "cut4 c" !i/am %"sit pe urm"/!i sume de lei je uite4 pentru care te/am suduit 7ntr/o vreme #i te/am ur%isit s" nu te v"z 7n ochi. Iar te/am iertat4 pentru ru%"ciunile altora: acum iar ai "cut ja uri #i nedreptatee...cF D<=

Ni amintindu/i toate n"ravurile lui vechi #i toate os7ndirile de care a sc"pat cu %reu: cum &ntonie/vod" era Es"/i taie m7naF #i s"/0 Edea cu catastihul le%at de %7t prin t7r%FC cum Ner$an/vod" era s"/0 sp7nzure Epentru urti#a%urile ce au "cut din $anii cailorF. .r7ncoveanu 7ncheie hot"r7t #i aspru: ENi acum ai 7m$"tr7nit #i tot nu te la#i. -oi s" te ac s" 7nve!i.F Ni porunci dre%"torului care avea 7n sarcin" paza celor os7ndi!i: E V Ia/04 c"pitane de doro$an!i4 #i/0 du la vistierie. Ni s" cau!i un car s"/0 pui #i s"/0 duci la Mehedin!i4 prin satele pe care le/ au je uit4 s" le dea $anii care i/au luat. Ni apoi s"/0 aduci4 7ns" s"/0 $a%i #i 7n iar". c Ni/0 lu" #i/0 duse la vistierie p7n" 7n amiaz" ziC de aci l/au $"%at 7n pu#c"ria de la poart" \poarta palatului]F. &ceast" aspr"4 dar dreapt" judecat"4 a "cut o mare senza!ie la curte #i 7n toat" T7r%ovi#tea. 'o!ia clucerului4 vara domnului4 cu maic"/sa4 sora mamei lui .r7ncoveanu4 se duc 7ntr/un su let la curte #i4 cu lacrimi 7n ochi4 cer 7ndurare pentru cel vinovat. & tre$uit s" intervin" mama domnuluiC a tre$uit s" intervin" $oieriiC a tre$uit s" intervie mitropolitul 7nsu#i4 pentru ca4 dup" dou" s"pt"m7ni de temni!"4 ur%isitul $oier #i rud" s" ie iertat4 cu condi!ia ca s" restituie s"racilor $anii 7ndoi!i. &m st"ruit 7ntr/adins asupra acestor dou" episoade mi#c"toare4 pentru ca s" se vad" talentul literar al cronicarului4 darul lui de a ale%e din v"lm"#a%ul aptelor am"nuntele care caracterizeaz" o epoc" #i de a le ridica la valoarea tipic"4 de a %"si cuv7ntul care o%linde#te o 7ntrea%" stare su leteasc"4 de a 7nsu le!i oamenii #i vremurile disp"rute #i de a pune ast el 7n scen" dramele pe care le reconstituie. Cronica este plin" de asemenea am"nunte interesante4 care redau nota caracteristic" a oamenilor #i a situa!iilor #i coloarea local" a vremii. Iat"4 de pild"4 ce $ine este iKat" m7ndria #i aro%an!a %eneralului austriac Oeissler4 c"zut 7n captivitate dup" lupta de la *"rne#ti. &dus 7n cortul 7n care se a lau sultanul4 ToRolP #i .r7ncoveanu4 acesta i se adreseaz" cu urm"toarele cuvinte4 din care nu lipse#te nuan!a de ironie: EWup7ne Oaissler4 !i/am adus oaspe!ii care !i/am scris c"/!i voi aduce. Prime#te/ieF Iar el r"spunse lui Constantin/vod": ENu te $ucura de aceast" 7nt7mplare4 c" de am pierdut noi r"z/ $oiul4 7mp"ratul nostru mai are ca noi mul!i4 ci te $ucur" de vr"jma#ul t"u4 de ."l"ceanu \era %inerele lui Ner$an/vod"4 care adusese pe austriaci 7n !ar"] c" au pierit4 c" eu4 pentru ca s"/0 m7ntuiesc pe d7nsul4 am c"zut 7n ro$ie4 #i de s7nt ro$4 a"t%8i am c"zut 7n ro$ie4 iar tu 5 ace %eneralul aluzie la vasalitatea !"rilor noastre 5 e#ti ro$ de c7nd te/au "cut tat"/t"uF. Nimic nu contureaz" apoi mai precis satis ac!ia pe care o simte .r7ncoveanu la a larea acestei #tiri #i str"duin!a de a lini#ti !ara4 dec7t episodul pe care/0 poveste#te imediat: EDeaci 7ntre$7nd Constantin/vod": unde au pierit ."l"ceanu4 au trimis slujitori #i l/au adus acolo mort4 ci capul l/au trimis la .ucure#ti4 de l/au pus 7ntr/o suli!" 7n ziua de '7nta M"ria Mare4 c" 7ntr/acea zi se l"uda ."l"ceanu c" va s" ie 7n .ucure#ti4 iar trupul5noteaz" cronicarul care avea #i el aversiune pentru ."l"ceanu 5 i/au r"mas $atjocura oamenilor.F Prin o$iectivitatea ei4 prin asemenea am"nunte dramatice4 care redau coloarea epocii4 prin cursivitatea stilului4 savoarea #i pitorescul povestirii4 cronicarul anonim se ridic" deasupra celorlal!i cronicari ai lui .r7ncoveanu #i se a#az" pe linia marilor cronicari ai Moldovei. D<D

DI'C)LII &')P,& P&TE,NITJLII. Cine este autorul acestei cronici4 p"strat" 7ntrea%"4 "r" nici o indica!ie4 7ntr/un sin%ur manuscris4 #i acela pierdut dup" pu$licarea lui4 7n z$uciumul vie!ii lui ."lcescu I Pentru a/0 putea identi ica 7ntre $oierii de la curtea lui .r7ncoveanu4 este mai 7nt7i necesar s" iK"m data la care a ost alc"tuit" cronica. ,e%retatul C. 8iurescu4 care/#i "cuse o adev"rat" specialitate din studiul cronicarilor4 dar care4 spre pa%u$a culturii noastre4 a decedat 7nainte de a/#i i putut 7ncheia opera4 a ajuns4 prin critica intern" a teKtului4 la urm"toarele concluzii 7n ceea ce prive#te datarea: Cronica a ost scris" t7rziu 7n domnia lui .r7ncoveanu4 precum se poate dealt el vedea destul de clar din chiar 7nceputul ei: <Multe i vredni e de au8it i"torii sunt de aptele ce s/au 7nt7mplat 7n zilele domniei lui Costandin/vod" .r7ncoveanu4 care m" voi nevoi a le scrie c7t voi putea.F Pentru ca s" poat" 7ncepe cu aceste cuvinte cronica4 autorul tre$uie s" i cunoscut4 7nainte de a se i a#ezat la scris4 acele multe i vredni e de au8it i"torii( care s/au 7nt7mplat 7n domnia lui .r7ncoveanu4 deci t7rziu. Cronica este alc"tuit"4 dup" cum s/a spus4 din dou" p"r!i ine%ale: prima parte4 cea mai dezvoltat"4 se 7ntinde p7n" la 7ntoarcerea lui .r7ncoveanu de la &drianopol4 c7nd se credea cu drept cuv7nt ajuns pe culmea ericirii. ,estul4 alc"tuind a$ia a #asea parte din totalitatea operei4 poveste#te 7ntr/o repede ochire dec"derea lui .r7ncoveanu4 cu decapitarea lui #i a copiilor s"i #i domnia lui Nte an Cantacuzino4 p7n" la 7nne$unirea doamnei P"una. EKamin7nd cu aten!ie prima parte #i 7ntemeindu/se pe aptul c"4 7n di erite locuri din cuprinsul ei4 se ace aluzie la evenimente care s/au petrecut ulterior4 8iurescu a iKat data la care a ost scris" aceast" parte: anul 0>314 care reprezint" 7n domnia lui .r7ncoveanu o epoc" senin"4 de mari speran!e 7nvior"toare. Pe acelea#i criterii4 8iurescu sta$ile#te c" a doua parte a cronicii a ost scris" 7n vara anului 0>0<. Cronica anonim" a ost scris"4 prin urmare4 7n r"stimpul de la 0>31 p7n" 7n vara anului 0>0<. Care dintre $oierii de la curtea lui .r7ncoveanu a putut scrie cronica la aceste dateI Din studiul cronicii4 se vede c" el era un om de cultur" lar%"4 pu!in o$i#nuit" pe vremea sa. Mai 7nt7i 7#i r"m7ntase mintea4 "e $ede$"i"e 5 cum se zicea 7n lim$a timpului 5 cu studiul latinei4 care era 7ntre$uin!at" pe atunci 7n cancelaria lui .r7ncoveanu pentru coresponden!a cu occidentalii. Cuno#tin!ele sale de lim$" latin" erau4 se pare4 destul de si%ure4 c"ci4 vor$ind de visurile himerice ale lui ."l"ceanu4 el se olose#te4 pentru a/#i contura ideea4 de dou" dictoane latine#ti4 $ine puse la locul lor: <Lau" in 'ine %dit( cum zice oarecare politic latin4 sau cum zice altul Iini" oronat o$u"( adic" s 7r#itul cunun" loculF. Din lim$a latin"4 o$i#nuit" 7n actele de cancelarie4 7i scap" din c7nd 7n c7nd su$ pan"4 7n cronic"4 eKpresii ca: du a @de 'aKoniaG du7E -enerari"mE -enerariulE om*ndan&iiE re-ementeE omi"ariulE $re"idiile @cet"!ilorG C 'orteli&ii @E7ntru care scap" norodul 7n vreme... de rezmeri!eFGC re)elitiE *n oronareE orona&ieE $atriaE $rivile-iiE -ra&iaE $arolaE or-oliuE armada @ ran!ez"GC invitaare etc. D<:

Din/ pu!inul c7t se r"s r7n%e 7n cronic"4 se pare c" el avea cuno#tin!e si%ure #i despre istoria roman"4 c"ci4 vor$ind 7ntr/un loc de cetatea Cladova4 adao%" j EAa Cladova cetate4 care au "cut/o Claudie 7mp"ratul #i la Turnul 'everinului unde s7nt #i picioarele podului lui Traian 7mp"ratul ce au "cut preste Dun"reF. 7n a ar" de lim$a latin"4 autorul cronicii cuno#tea #i lim$a %reac"4 dup" cum o dovedesc unele citate4 ca: Eprecum zice &risto an 7n stihul 7nt7iFZ sau cuvinte ca: $ro !imen @T( rcpoUeiuevov S su$iect4 chestiunea despre care se vor$e#teG: Es" venim iar"#i la prochimenFC $olitie( linie de conduit"C sau Eavea $atol% asupra domnuluiF @FE9el >td3o% U(ET6 Kivo% S a avea pic" pe cineva4 a avea inim" reaG. Ni4 7n s 7r#it4 autorul era amiliarizat #i cu lim$a turceasc"4 precum o dovedesc numeroase pasaje ale operei sale. &st el4 povestind 7ntr/un loc m7nia vizirului 7mpotriva lui .r7ncoveanu4 c" n/a ie#it la vreme 7ntru 7nt7mpi/narea sultanului4 cronica spune c" vizirul Eca un ceas n/au vor$it. Iar dup" aceea au zis: V Dii"*8i -!iaur( cum nu ascul!i porunca4 de n/ai venit 7naintea 7mp"ratuluicF. Povestindu/se4 7ntr/un loc4 spaima turcilor c7nd s/au pomenit cu nem!ii 7n tran#eele lor la Timi#oara4 cronicarul ne spune c" Eturcii au ost stri%7nd: \Medetu( medelu( -!iaur )e8e)atg( adic"4 eKplic" el: vaie vaie %hiaurii ne/au c"lcatF. Ironiz7nd4 7ntr/un r7nd4 pe $anul Cornea .r"iloiu4 ispravnic de Cerne!4 care4 v"z7nd un EmusaipF ce venea s" dea de #tire c" trece sultanul prin !ar"4 cronicarul anonim 7l 7ncondeiaz": Enimica alta n/au mai c"utat4 m"car un "elammaliOim de la musaip s" aud"4 ci au 7nc"licat pe cal #i au luat cr7n%ul 7n capF. Despre &u%ust al II/lea4 ne spune c" turcii 7l numeau Nal %ram( adic"4 l"mure#te el: Eromne#te va s" zic" s ar"m"/potcoav"F. 'ultanul Musta a Eau zis c" el nu se nume#te 7mp"rat4 ci "eidei#-!e iti=+ Termeni turce#ti de unc!ionari #i acte o iciale revin deseori su$ pana lui: Mu"ta'a a-a( a$e-i)aa( Ia8a-iu#/o tai( e''endi( im)ri!or( )o"tan-ii 7mp"r"te#ti @solda!i din %arda 7mp"ratuluiG4 mu"ai$( !ad*m "ai$ @had7m S eunuc j saip S ne%ruG4 ar8uri @jal$" colectiv"G4 !atieri' @ordin imperialG5chiar numiri de localit"!i date su$ orm" turceasc": insula <Sa *8( adic" C!io"=+ Cazacii au luat cet"!ile de la Do-an-!e et+ &m insistat asupra acestui aspect al cronicii anonime4 iindc" ne lumineaz" drumurile noi pe care apuca lim$a literar" din vremea lui .r7ncoveanu #i iindc" el ne arat" 7n acela#i timp #i ceva din personalitatea autorului cronicii4 om cult4 cunosc"tor de lim$a latin"4 %reac" #i turc". Care dintre $oierii munteni4 scriind 7ntre 0>3150>0<4 se putuse ridica p7n" la cuno#tin!a acestor trei lim$i4 de a c"ror 7ndem7nare d" dovad" autorul cronicii I N. Ior%a credea c" nu putea i altul dec7t ,adu Popescu. 7ntr/adev"r4 cronica pe care4 "r" deose$ire4 toate copiile "cute 7n Muntenia sau Moldova o atri$uie 7n chip indiscuta$il lui ,adu Popescu4 ne dovede#te c" cronicarul o icial al lui Nicolae Mavrocordat era un om 7nv"!at #i cunosc"tor al celor trei lim$i amintite. El se olose#te de acelea#i neolo%isme latine ca #i autorul cronicii anonimeC opera lui are4 de asemeni4 un contin%ent 7nsemnat de elemente %rece#ti #i4 7n s 7r#it4 7ntre$uin!area cuvintelor turce#ti 7n orme leKionare corecte @de eKemplu: pluralul de la Haitan#O-lu 7l ormeaz" eKac!i Haitani i O-lulari( 5 lim$a turc" iind o lim$" a%lutinant"G nu las" nici o DI<

7ndoial" c" ,adu Pepescu era amiliarizat #i cu lim$a turceasc". Datele $io%ra ice consun" cu concluzia pe care o scoatem din analiza lin%vistic" a cronicii lui ,adu Popescu #i vin s" ne l"mureasc" 7mprejur"rile 7n care autorul ei a putut s"/#i 7nsu#easc" cuno#tin!a acestor trei lim$i. Dup" uciderea 7n 7mprejur"ri dramatice a tat"lui s"u4 ,adu Popescu #i amilia sa4 uri#7ndu/se noaptea printre paznicii or7ndui!i de Ner$an Canta/cuzino4 se re u%iaz" 7n Turcia #i stau la Constantinopol mai mult" vreme4 p7n" ce li se deschid drumurile c"tre Moldova. &colo4 7n mediul cosmopolit al marii metropole4 a putut ,adu Popescu s" se amiliarizeze cu lim$a turc" #i s"/#i des"v7r#easc" cuno#tin!ele de lim$a %reac"4 pe care pro$a$il o 7nv"!ase din !ar"4 poate chiar din amilie4 c"ci $unicul s"u se pare c" era %rec. 7n s 7r#it4 cronica anonim" ne mai spune c" ,adu Popescu era 7nv"!at 7n lim$a latin" #i pentru acest motiv a ost trimis de .r7ncoveanu 7n solie s" trateze la .ra#ov cu %eneralul Oeissler4 comandantul o#tirilor imperiale din &rdeal. 7n sprijinul paternit"!ii lui ,adu Popescu cade acum cu %reutate ar%umentul adus de r"posatul pro esor de la )niversitatea din Cern"u!i4 Ion '$iera4 7n Mi %ri ulturale i literare la romnii din "t*n-a Dun%rii @p. ;3<G: E&utorul cronicei se v"de#te pretutindeni contimporan4 $a adesea chiar ca martor ocular al 7nt7mpl"rilorF4 #i ceea ce este mai semni icativ4 el Eintroduce 7n ac!iune din primul an al domniei lui Constantin .r7ncoveanu Vpre ,adu lo%o "tul4 iul Orizii -istiarul din Pope#ti4 iind 7nv"!at #i 7n lim$a latineasc" c4 aduc7nd 7nainte4 chiar cuvintele ce le vor$ea acesta c"tre %eneralul Oeissler9 ca trimis al domnitorului. De unde s" #tie autorul acele cuvinte4 dac" n/ar i ost 7nsu#i de a!"4 c"ci aici nu se zice4 ca aiurea4 V precum spun cei ce au ost acolo c. &ceast" 7mprejurare 5 7ncheie '$iera 5 indic" destul de $ine pe autorul sau izvorul scrierii.F Citind teKtul din cronica anonim"4 7n care se reproduce4 cuv7nt de cuv7nt4 discu!ia urmat" 7ntre %eneralul Oeissler #i ,adu Popescu4 vedem c7t de limpede #i c7t de precis este redat" discu!ia contradictorie #i plin" de via!" dintre cei doi reprezentan!i ai unor atitudini politice adverse. Este %reu de presupus c" altcineva dec7t ,adu Popescu 7nsu#i s" i putut reda decursul acestei 7ntrevederi #i discu!ia am"nun!it" dintre el #i %eneral. Nu #tim dac" .r7ncoveanu a ost pe deplin mul!umit de misiunea lui ,adu Popescu #i nici 7nsemn"tatea pe care i/a atri$uit/o curtea domneasc". +apt este 7ns" c"4 7n cronica o icial" a lui ,adu 8receanu4 scris" su$ prive%herea domnului4 aceast" misiune a lui ,adu Popescu nici nu este men!iona t". Tendin!a de a 7n "!i#a 7ntr/o lumin" simpatic" ac!iunea lui ,adu Popescu se vede #i 7n alte p"r!i ale cronicii. &st el: nici n/apucase ,adul lo%o "tul s" se 7ntoarc" 7n !ar" #i .r7ncoveanu4 pentru a 7nl"tura inten!ia comandantului %erman de a invada cu armata 7n Lara ,omneasc"C scrie solului s"u s" 7n#tiin!eze pe Oeissler c" &li/pa#a se 7ndreapt" cu ostile pe Dun"re4 spre ,u#iava4 ca s" o smul%" din m7inile %ermanilor. ENi 7ndat" ce au venit cartea 5 scrie cronica 5 la ,adu lo%o "tul 7n .ra#ov4 au mers la %enerariul #i i/au spus toat" povestea4 precum scrisese domnul.F 7n alt loc se aminte#te 7ns"rcinarea pe care ,adu Popescu a primit/o din partea lui .r7ncoveanu de a suprave%hea orti icarea cu $olovani de piatr" a cet"!ii Cladova4 din porunca turcilor. 7nt"rirea se 7ncepuse su$ suprave%herea direct" a lui .r7ncoveanu4 dar domnul4 retr"%7ndu/se spre a p"zi !ara D<>

de o invazie nem!easc"4 Eau ales 5 zice cronica 5 doi $oiari mari de i/au l"sat cu o seam" de o#ti cu c"pitani4 s" ie de paz"4 anume ,adul 'tolnicul4 eciorul lui Tudor N"trariul din 8reci4 #i ,adul Cluciarul4 eciorul Orizei -istiarul din Pope#ti4 #i i/au 7nv"!at #i le/au dat toat" ispr"vnicia de tre$ile ce era acolo... Ni prin vremea ce au ost acei $oiari acolo4 cetatea o au ispr"vit...F Ni 7nnum"r7nd toate sarcinile pe care #i le/au 7ndeplinit con#tiincios #i cu chi$zuial"4 cronica 7ncheie: E#i alte tre$i #i porunci4 ce era4 le "cea spre olosul domniei #i al !"riiF. Din motive ce nu se v"d4 .r7ncoveanu 7nlocuie#te 7ns" pe ,adu Popescu #i pe cole%ul s"u cu $anul Cornea .r"iloiu. Cronicarul nu uit" s" ne 7n "!i#eze4 su$liniind cu o nuan!" de umor4 isprava 7nlocuitorului. Pe c7nd domnul se a la 7n toamn" la T7r%ovi#te #i ispravnicul s"u la Cerne!i4 vine un musaip4 care avea sarcina s" dea de veste c" sose#te sultanul4 7napoiat atunci din r"z$oiul cu nem!ii. .anul Cornea Ede mare politie ce avea 5H noteaz" z7m$ind cronicarul 5 cu tot eliul de neamuri4 de lim$i4 mai v7rtos iind politic cu turcii4 7ndat" ce au v"zut pe saipul 7mp"ratului... nimic alt" n/au mai c"utat4 m"car un selammaliRim de la musaip s" auz"4 ci au 7nc"lecat pe cal #i au luat cr7n%ul 7n cap. Dumnezeu #tie c7te vreascuri l/or i lovit peste ochi p7n" au ie#it cu pu!intel su let.F Noroc pentru !ar" c" a ie#it 7naintea turcului c"pitanul de Cerne!i4 care 0/a cinstit #i 0/a 7m$l7nzit. Dup" ce a povestit aceast" isprav" a $anului4 care de spaima musaipului a p"r"sit ta$"ra #i a luai/.G prin cr7n%4 cronicarul su$liniaz" primejdia ce s/ar i putut a$ate asupra !"rii din aceast" st7n%"cie a ispravnicului domnesc: E&cest eliu de isprav" a "cut $anul Cornea domnului !"rii4 care s" nu dea Dumnezeu s" ac" vreun $oiariu altul vreodat" ca acest lucru4 c" mare primejdie va veni p"m7ntului sau Domnului !"rii4 ca s" vie un 7mp"rat mare ca acesta atuncea 7nt7iu 7n p"m7ntul !erei #i s" nu %"seasc" nici conace4 nici domn4 nici ispravnicul domnului4 care s" ie pentru o vor$"4 pentru o c"l"uz"4 s" 7ndrepteze calea 7nc"tro ar vrea s" mear%" #i s" nu ac" r"u sau domnului sau !"rii.F &ceast" $iciuire a ispr"vii s"v7r#ite de $anul Cornea4 dup" laudele aduse lui ,adu Popescu #i tovar"#ului s"u4 apoi relie area rolului pe care 0/a jucat ,adu Popescu la tratativele cu %eneralul OeisslerC reproducerea cuv7nt de cuv7nt a discu!iei ce a urmat atunci 7ntre ace#tia doiC aversiunea 7mpotriva CantacuzinilorC prezen!a elementelor latine4 %rece#ti #i turce#ti 7n cronica lui ,adu Popescu #i 7n cronica anonim" 5 toate acestea militeaz" puternic 7n sprijinul paternit"!ii lui ,adu Popescu. Tre$uie s" recunoa#tem 7ns" c" ar%umentele aduse 7mpotriva lui ,adu Popescu de re%retatul C. 8iurescu cad #i ele %reu 7n cump"n". Iat" teza re%retatului 8iurescu4 eKpus" cu ar%umente $ine sus!inute4 7n Contri)u&iuni la "tudiul roni elor muntene+ Mai 7nt7i4 8iurescu pleac" de la constatarea c" prezen!a elementelor latine4 %rece#ti #i turce#ti4 7n cronica anonim"4 nu poate constitui un ar%ument 7n sprijinul paternit"!ii lui ,adu Popescu4 deoarece 7ncruci#area acestor in luen!e leKicale este un aspect caracteristic al lim$ii literare romne#ti din epoca lui .r7ncoveanu #i ea se 7nt7lne#te #i la al!i cronicari ai vremii4 ca de pild" la ,adu 8receanu. D<2

8iurescu %"se#te apoi 7ntre cronica anonim" #i cronica lui ,adu Popescu deose$iri de redac!ie. &utorul cronicii anonime are o deose$it" predilec!ie 7n eKpunerea sa pentru vor$irea direct" 5 oratio dire ta 54 care 7nsu le!e#te adesea nara!iunea. Nu numai c7nd este vor$a de a povesti evenimente la care el a ost p"rta# #i martor4 ci chiar atunci c7nd poveste#te din in orma!iuni culese de la al!ii4 el pre er" s" reproduc"4 ori de c7te ori are prilejul4 cuvintele eroilor ce iau parte la ac!iune. &cest el de redactare este aproape neo$i#nuit la ,adu Popescu. 7n s 7r#it4 7ntre cele dou" cronici este #i o deose$ire de concep!ie. 7n cronica anonim" autorul este 7nsu le!it de un sentiment de simpatie pentru ac!iunea politic" a domnului4 pe care o 7n!ele%e #i o 7ndrept"!e#te pe deplin4 #i 7n acela#i timp pentru c7rmuirea lui din l"untru4 pe care o %"se#te plin" de chiverniseal". .r7ncoveanu este ast el 7n "!i#at 7ntr/o lumin" pl"cut": nu numai ca un domn 7nc"rcat cu toate darurile norocului4 ci #i ca un om E$un4 $l7nd4 r"$dulivF4 Ecu minte mareF. &c!iunea lui 5 chiar atunci c7nd este vor$a de pedepsirea s7n%eroas" a $oierilor tr"d"tori 5 e condus" numai de interesele !"rii #i ale locuitorilor. &ceast" simpatie pentru .r7ncoveanu 7i st7rne#te ura 7mpotriva Canta/cuzinilor 5 7n special 7mpotriva stolnicului #i a iului s"u Nte an4 pe care4 consider7ndu/i ca tr"d"torii lui .r7ncoveanu #i uneltitori ai pr"$u#irii lui4 7i 7n "!i#eaz" 7ntr/o lumin" antipatic". 7n cronica lui ,adu Popescu 5 o$serv" 8iurescu 5 domnia lui .r7ncoveanu este dimpotriv" 7n "!i#at" 7ntr/o lumin" nepl"cut"4 ca iind inspirat" numai de interesul lui personal #i al amiliei sale. .a 7ntr/un loc4 ,adu Popescu polemizeaz" chiar cu autorul cronicii anonime. &cesta a irmase despre .r7ncoveanu c" E7n toate au avut noroc: $o%at4 rumos la chip4 la stat4 vor$a lui rumoas"4 cu minte mare...F ,adu Popescu 7ntoarce ast el aprecierea cronicii anonime: ECostandin/vod" 7n domnia lui au ost ericit de to!i oamenii !"rii #i 7nc" #i de oamenii altor !"ri4 iar nu l"udat4 pentru c" alta este ericirea4 alta lauda...F Ni enumer7nd motivele ericirii lui .r7ncoveanu4 7ncheie: E... Dar toate acestea au ost darurile norocului4 iar nu c7#ti%ate de d7nsul4 c" aceea ce c7#ti%" cineva#i 7n lume este partea su letului4 adec" $un"tatea... iar Costandin/vod" nici o $un"tate n/au ar"tat 7n via!a #i domnia lui4 pentru ca s"/0 laude4 ci mai v7rtos este a se huli pentru multe rele ce au "cut 7n domnia lui4 care au r"mas la cei dup" urm" reutate #i $lestem. &vea o l"comie mare peste m"sur" #i o$iceiurile $une ale !"rii... le/au stricat.F Cronica anonim" a ost terminat" 7n vara anului 0>0<4 c7nd Mavrocordat do$7ndise domnia L"rii ,omne#tiC cronica lui ,adu Popescu 7n 0>01. Cum se eKplic" aceast" undamental" schim$are de convin%eri4 7ntr/un interval de timp a#a de scurt4 admi!7nd c" ,adu Popescu ar i autorul am$elor cronici I Presupunerea c" ,adu Popescu #i/ar i schim$at p"rerea despre .r7ncoveanu4 su$ in luen!a lui Mavrocordat4 nu se poate sus!ine. Nu se poate sus!ine4 iindc" Mavrocordat nu era st"p7nit de ur" a!" de amintirea lui .r7ncoveanu. Cronicarii o iciali care povestesc domnia lui Nicolae Mavrocordat4 Nicolae Costin #i &csinte )ricariul4 au despre .r7ncoveanu cuvinte de laud": Eau domnit ;> ani cu mult" ericire #i au "cut Lara ,omneasc" #tiut" #i vestit" D81

7n multe p"r!i ale lumeiF. Nu eKist"4 crede 8iurescu4 dec7t o sin%ur" concluzie pentru a eKplica aceast" undamental" schim$are: ,adu Popescu nu este autorul cronicii anonime. Tre$uie s" m"rturisesc 7ns" c" ultimul ar%ument adus de 8iurescu4 din4 atitudinea deose$it" a celor dou" cronici a!" de .r7ncoveanu4 nu/mi pare a#a de convin%"tor pe c7t s/ar p"rea la prima vedere. Mai 7nt7i4 de#i lumina 7n care cronica anonim" 7n "!i#eaz" domnia lui .r7ncoveanu este 7n %enere simpatic"4 totu#i ea are #i p"r!i de um$r"4 c"ci autorul ei nu uit" s" ne zu%r"veasc" #i situa!iile umilitoare ale domnului. Iat"4 de pild"4 cum ne 7n "!i#eaz" 7nt7lnirea lui .r7ncoveanu cu sultanul la Cerne!i: EC7nd era la conac #i sta oastea de "cea halaiu4 c7nd intra 7mp"ratul 7n corturi4 domnul desc"leca #i 7n%enunchia4 #i c7nd trecea 7mp"ratul se $le a u a$ul la $m*nt 5 a#a/0 7nv"!a cei de l7n%" 7mp"ratul4 iar oamenii domnului sta tot c"l"ri4 apoi 7nc"leca #i domnul #i se ducea la otac. De acolo poamele4 pezmezii cei cu ap" de tranda iri #i cu moscos "cu!i #i stru%uri #i altele ce socotea domnul4 numai sta de a se trimite la unii #i la al!ii4 7n tot ceasul #i 7n toat" vremea.F 7n ce prive#te schim$area de convin%eri #i simpatii la ,adu Popescu4 am avut prilejul s" o cunoa#tem din schi!a $io%ra ic" pe care am 7n "!i#at/o. Aa un scurt interval de timp4 dup" ce semnase al"turi de ceilal!i $oieri munteni adresa c"tre Carol al -l/lea #i prin!ul Eu%eniu de 'avoia4 prin care cereau 7nl"turarea lui Ioan Mavrocordat #i numirea ca domn ereditar a lui 8heor%he Cantacuzino4 ,adu Popescu se 7ntoarce la curtea lui Nicolae Mavrocordat4 prime#te unc!iunea de mare vornic #i 7n cronica lui 7ncondeiaz" pe tovar"#ii s"i de p7n" atunci cu epitete %rele: Espurca!ii de $oieri4 cu capetele pline de umurile de#ert"ciunii4 care prin s aturi vrednice de r7s s/au alc"tuit cu nem!iiF. Poate tocmai pentru a ace s" se uite uneltirile lui al"turi de acei pe care acum 7i critica4 a c"utat4 7ntr/un eKces de zel4 s" 7nne%reasc" domnia lui .r7ncoveanu4 pentru a 7n "!i#a 7ntr/o lumin" c7t mai simpatic" domnia $ine "c"torului s"u. 7n orice caz4 ultimii ani din via!a lui ,adu Popescu s7nt ani tur$uri4 7n care nu vedem nici o consecven!" #i nici o convin%ere. Ni s/ar putea ca tocmai aceste drumuri 7ntortocheate ale vie!ii lui4 aceste atitudini contradictorii4 s"/i i 7mpov"rat con#tiin!a de remu#c"ri4 7ndemn7n/du/04 7n amur%ul vie!ii4 s" renun!e la toate de#ert"ciunile4 pentru a c"uta 7n m"n"stire4 prin umilin!" #i ru%"ciune4 s"/#i isp"#easc" p"catele #i s"/#i pre%"teasc" su letul pentru via!a viitoare. .I.AI(8,&+IE Cronica anonim" a ost pu$licat" 7n Ma-a8in i"tori $entru Da ia @tojm. -4 p. 1=5 02DG al lui . " 0 c e s c u #i A a u r i an4 su$ titlul: I"toria [erei Romneti de la anul 2>63 *n oa e( ontinuat% de un anonim+ Cronica anonim" cuprinde istoria L"rii ,omne#ti de la octomvrie 0<21 p7n" la au%ust 0> M. Manuscrisul pu$licat de ."lcescu s/a pierdut4 dar o parte din aceast" cronic"4 "r" 7nceput D>3

#i cu o continuare de un alt autor4 se p"streaz" 7n manuscriptul nr. DD0 din colec!ia &cademiei ,omne. In acest manuscript povestirea este dus" p7n" la martie 0>0> @domnia lui Ioan MavrocordatG. Continuarea aceasta a ost pu$licat" de N. I o r % a 7n Studii i do umente( voi. III4 p. ;;5;>. Dr I. 8. '$iera 7n Mi %ri ulturale i literare la romnii din "t*n-a Dun%rii *n r%"tim$ul de la 254DB2C2D( Cern"u!i4 021>4 p. ;3<4 atri$uie cronica lui ,adu Popescu. P"rerea lui '$irea a ost reluat" #i dezvoltat" de N. I o r % a4 cu ar%umente scoase din cercetarea comparativ" a cronicii anonime #i a cronicii lui ,adu Popescu4 7ntr/un studiu despre cronicile muntene4 pu$licat 7n Analele A ademiei Romne( s. II4 t. ??I4 p. =<2 5 =>> @Memoriile 'ec!iunii istoriceG4 precum #i 7n I"toria literaturii romneti( voi. II4 .ucure#ti4 01;<4 p. ;3= #i urm. Paternitatea lui ,adu Popescu a ost com$"tut" de r"posatul Constantin 8iu/r e s c u 7n Contri)u&iuni la "tudiul roni elor muntene( .ucure#ti4 013<4 p. 0;35 0:3C ' c a r 0 a t 'tm!iani]4 Doi um7niti ardeleni la urtea lui C+ /r*n oveanu( 7n revista Ramuri( Craiova4 01D04 p. D35:: @crede c" autorul este Teodor Cor$eaGC ar%umentele 7ns" nu ne/au convins. Teodor Cor$ea era omul Cantacuzinilor #i al lui .r7ncoveanu. &ce#tia erau 7ns" ostili partidei c"reia apar!inea ,adu Popescu4 prezentat de cronic" 7n lumin" simpatic". De alt" parte. Teodor Cor$ea nu mai era 7n !ar". )N 'C,IIT(, 'M,.(/,(MbN A& C),TE& A)I NE,.&N C&NT)C)*IN( NI & A)I .,MNC(-E&N): 8O. .,&NC(-ICI 'tolnicul Constantin Cantacuzino4 7n a sa I"torie a [%rii Romneti( vor$ind de ori%inea un%urilor4 care ar i t"tari veni!i din p"r!ile Iu%rei4 Esupus" ast"zi supt 7mp"r"!ia MosculuiF4 aduce4 7ntr/un loc4 o m"rturie interesant": E&uzit/am #i 9eu4 cu urechile mele4 de dumnealui 8heor%hie .rancovici din &rdeal4 om de cinste #i cu cuno#tin!"4 #i iu$itoriu de a #ti multe4 povestind cum c"4 mer%7nd la Mosc 7mpreun" cu rate/s"u4 'a va .rancovici4 mitropolitul &rdealului... acolo... viind de acei schiti @t"tariG de la Iu%ra4 7ntr/adins au mers la d7n#ii4 ca s" vaz" aceia ce s" auzia cu lim$a 5 c" se potrivesc 7n multe cu ace#ti un%uri 5 este adev"rat ceva#i4 au $a. Ni a#a4 cu d7n#ii 7m/preun7ndu/se #i vor$ind un%ure#te4 zicea c" adev"rat este c" multe cuvinte asemenea erau cu ale acestora.F &cest 8heor%he .rancovici4 in ormatorul stolnicului Constantin Cantacuzino4 scriitor 7n lim$a romn" #i s7r$"4 a%ent diplomatic al principilor un%uri #i romni4 c"l"tor pe melea%uri str"ine4 ideolo% politic #i revolu!ionar4 aspirant la tron #i 7n cele din urm" captiv 7n temni!"4 este una din cele mai interesante i%uri de la curtea lui Ner$an Cantacuzino #i a lui Constantin .r7ncoveanu. 8h. .rancovici s/a n"scut 7n 0<D:4 dintr/o veche amilie cu mo#ii 7ntinse 7n comitatele &rad4 *arand #i Timi#4 7n cetatea de rontier" a Ineului. 7n mediul acesta de rontier"4 .rancovici a deprins de timpuriu lim$a romn"4 s7r$"4 un%ar" #i turc". & ost crescut de ratele s"u4 'ava .rancovici4 care 7n 0<:< a ost ales mitropolit al &rdealului4 cu scaunul la ."l%rad @&l$a/IuliaG. Aa 0<<= 5 7n v7rst" numai de 02 ani 5 intrase 7n serviciul principelui &pa i4 care 0/a trimis apoi cu solia un%ureasc" la Constantinopol4 unde4 dup" moartea lui Petru IanR4 u numit capuchehaie. &colo petrecu .rancovici patru ani4 c7nd4 7ntore7ndu/se 7n !ar"4 plec" la 7nceputul anului 0<<24 cu D>0

fratele s"u4 mitropolitul 'ava4 la Moscova. &colo a avut prilejul s" admire astul de la curtea !arului &leKei Mihailovici #i splendoarea serviciului divin pe care 0/a o iciat ratele s"u4 mitropolitul4 7mpreun" cu patriarhul Moscovei4 al &leKandriei #i al &ntiohiei. 7ntorc7ndu/se 7napoi4 .rancovici intr" din nou 7n serviciul lui Mihail &pa i #i u trimis capuchehaie la Constantinopol. Dar aci este atras 7n cercul conspiratorilor un%uri r"zvr"ti!i 7mpotriva lui &pa i #i tr"deaz" planurile acestuia4 7ncheind un pact cu reprezentantul Oa$s$ur%ilor #i cu 8ri%ore 8hica4 domnul L"rii ,omne#ti. 'crisoarea dat" de 8hica4 la ;3 aprilie 0<>=4 prin care se lea%" ca s"/0 !in" pre Edumnealui la mare cinste #i la din destul" mil" #i la mare credin!"C nu numai pre dumnealui4 ce 7nc" pre tot neamul dumisaleF4 arunc" lumin" asupra motivelor care l/au 7ndemnat pe 8h. .rancovici s" tr"deze pe &pa i. ETaina #i s atul 5 spune mai departe scrisoarea lui 8hica 5 care 7ntre noi iaste le%at pentru )onum 'tu)li um #i $entru l%r-irea "'intei )i"eri ei noa"tre=+ 7n acele vremuri4 superintendentul calvin 8aspar Tisza$ecsi4 relu7nd tradi!ia veche a predecesorilor s"i4 des "#ura o 7nver#unat" pri%oan" 7mpotriva $isericii ortodoKe din Transilvania pe care atunci o c7rmuia ratele s"u4 mitropolitul 'ava. 7ntre timp4 conspira!ia lui Paul .eldi este descoperit". &ceasta dete prilej noului superintendent calvin4 Mihail To oe4 #i aderen!ilor s"i de la curtea principelui s" 7nte!easc" persecu!ia 7mpotriva ortodoc#ilor. Cu putere armat" n"v"lir" asupra loca#ului mitro/ poliei ortodoKe4 ridicar" pe 'ava .rancovici4 care se a la pe patul su erin!ei4 z"c7nd de poda%r"4 #i4 "r" judecat"4 7l aruncar" 7n temni!". 7n aceste 7mprejur"ri u arestat #i 8heor%he .rancovici4 care 7ns" 7n cele din urm" iz$uti s" scape #i s" se re u%ieze 7n Lara ,omneasc". Aa Craiova u $ine primit de E$"r$atul de no$il neam4 7nv"!at at7t 7n slovenie4 c7t #i 7n latinie4 cu numele ,adu N"sturel4 marele $anF 5 era iul lui )dri#te N"sturel. &cesta E7l primi cu cinsteF... ca pe un vechi cunoscut #i dup" c7teva zile de odihn"4 dup" o$oseala c"l"toriei4 7l conduse la curtea lui Ner$an Cantacuzino4 care 7l primi4 dac" ar i s"/0 credem4 ca pe un E rate iu$itF. Aa curtea lui Ner$an Cantacuzino se r"m7ntau atunci planuri mari. Domnul4 care 7ncheiase tratat de alian!" cu cre#tinii4 r7vnea s" r"scoale popoarele ortodoKe din .alcani 7mpotriva turcilor #i s" resta$ileasc" vechea 7mp"r"!ie a .izan!ului. 7n planurile lui Ner$an Cantacuzino a ost atras #i 8h. .rancovici4 care pretindea c"/#i tra%e spi!a neamului din despo!ii s7r$i. &tunci va i 7ncol!it 7n su letul lui ideea de a r"zvr"ti pe slavii sud/dun"reni #i de a re7n iin!a vechiul despotat al str"mo#ilor s"i. 7n Lara ,omneasc" a r"mas tot timpul domniei lui Ner$an Cantacuzino #i 7n primul an al domniei lui .r7ncoveanu4 dar4 7ntorc7ndu/se 7n Transilvania4 dup" ce usese cinstit de Oa$s$ur%i4 7n 0<224 cu titlul de conte4 u arestat la Cladova4 7n toamna anului 0<21. Dus la -iena #i condamnat4 a stat 7nchis tot restul vie!ii4 ;; de ani4 p7n" ce moartea 0/a prins 7n 0>004 la E%%er4 7n .oemia. &CTI-IT&TE& isT(EicJ. Aa curtea lui Ner$an Cantacuzino #i a lui .r7ncoveanu4 unde a petrecut 7n pace #i cinste nou" ani @0<2350<21G4 8heor%he .rancovici a %"sit o spornic" activitate cultural" 7n ritmul c"reia a ost prins D>;

#i el. 'u$ 7ndemnul stolnicului Constantin Cantacuzino4 care aduna atunci materiale #i punea la cale o mare istorie a neamului s"u4 8h. .rancovici4 olosind4 dup" toate pro$a$ilit"!ile4 $i$lioteca stolnicului4 a scris #i el 7ntr/o curat" lim$" romneasc": Croni a "loveanilor( Iliri ului( Mi"ii ei din "u" i ei din 9o" Mi"ii+ Cronica este de apt un el de crono%ra 4 7n care materialul4 a#ezat cam haotic4 se de "#oar" repede4 de la crea!iunea lumii4 iK7ndu/se locul slavilor de sud 7n ar$orele %enealo%ic al semin!iilor lumii. &utorul se opre#te pe lar% asupra istoriei s7r$e#ti. Aumineaz" i%ura lui ,atRo4 t7n"rul prin! care4 renun!7nd la m"ririle lumii4 s/a retras 7n Muntele &thos4 tr"ind via!a de c"lu%"r su$ numele de 'avaC aminte#te de r"z$oiul ' 7ntului Nte an de la Decian cu Mihail4 craiul .ul%arieiC continu" cu Eistovul crailor s7r$e#tiF de la -7lca#in #i ratele s"u )%le# despotul 7ncoaceC se opre#te asupra luptei de la Cosova4 ilumin7nd i%ura eroului Milos Co$ilici4 Eviteazul care pentru neamul patriei lui via!a #i/au pus la mijlocFC trece apoi la r"z$oiul de la NicopoliC urmeaz" mai departe p7n" la cel de la -arnaC ajun%e la r"z$oiul de la We$"t #i se 7ncheie cu EPocaania ce au ost r7nduit #i a !inut turcii 7n 0<2<F4 dup" 7n r7n%erea su erit" su$ zidurile -ienei. 7n aceast" urzeal" a istoriei s7r$e#ti4 care cuprinde destule anacronisme4 s7nt 7mpletite adesea #i apte de istorie romneasc"4 prezentate sumar4 dar cu simpatie. Cucerirea Daciei este: E7n zilele 7mp"ratului Traian au venit de la Italia #i rumnii4 cari dup" ora#ul ,oma s/au numit rum"ni #i s/au a#"zat rumnii 7ntre sloveanii cei dupre l7n%" Dun"re4 lu7nd pre sine #i $otezul pra/voslavnicesc. &#a #i vulturul dupre s 7ntul $otez cu s 7nta cruce 7n %ur" luar"4 ca s" le ie s"mnul !"r"i lor4 7nchipuind vulturul cel mare al ,omei4 pentru ca s" s" #tie c" de la ,oma au venit rumnii cu semnul 7mp"r"!iei.F Desc"lecatul Moldovei: E7ntru acea vreame rumnii din Maramore# au desc"lecat 7n Moldova pentru c" o pustiise t"tarii #i nimenea nu cuteza s" #az" 7ntr/7nsa4 p7n" ce au desc"lecat moro#anii4 \rumnii.F Dup" lupta de la Nicopol4 su$ anul <13= @0=1:G4 este pomenit EDomnul Mircea voevod al L"r"i Muntene#tiF4 care Eau $"tut pre 7mp"ratul .aiazit la ,ovineC atunce au perit Marco Cralevici4 Costandin #i Dr"%a#F. Despre Iancu Ouniadi #tie c" era Ede ealul lui din Lara Munteneasc"4 n"scut din "meaie %reac"C numele t"t7ne/s"u au ost .ut #i4 pentru c" mult $ine #i mare omenie "cuse tat"/s"u lui Wi%mond crai4 au dus pre tat"l Iancului/vod" 7n &rdeal #i iTau d"ruit cetatea Oinedoara4 ca s" o ai$" cu veacinic" st"p7nire ...F 'e pomene#te4 su$ anul <1>3 @0D<;G4 eKpedi!ia turcilor 7mpotriva lui -ladLepe#4 E#i nimic n/au putut ispr"viFC u%a mitropolitului MaKim 7n Lara Munteneasc" Ela st"p7nitoriul t7r7i ,adul voevod cel .unF @la 0D<1GC moartea lui ,adu la 0D>; #i a lui -lad. '7nt #i destule elemente de olclor. -. .o%rea a ar"tat WAnuar+ In"t+ i"t+ na&ional%( Cluj4 III4 p. :3:5:3>G c" le%enda Dum$rava ,o#ie a lui Neculce 7#i %"se#te paralel" 7n le%enda cneazului ,oman al 'molensRuluiC le%enda lui Ciu$"r/vod" m7ncat de %uz%ani4 7n le%enda lui Popela. Episodul 7n care se poveste#te c" Nte an Despot Eavea o$iceaiu de um$la noaptea pre uli!ele ora#ului4 7mp"r!ind ve#minte #i %al$eni de aur s"racilorF #i c"4 Ev"z7nd pre D>=

an s"rac c" de multe ori 7i ie#ea 7nainte #i/i lua mil"F4 i/a dat4 zic7ndu/i: Eia t7lhariule #i hr"pitoriuleeF4 iar" s"racul calic i/au r"spuns: Enu s7nt eu4 ce tu e#ti t7lhariu #i hr"pitoriuC c" 7mp"r"!ia ta de aici4 #i 7mp"r"!ia cea veacinic" o uri cu je uiri hr"pitoareF4 #i despotul i/a d"ruit at7t Ec7t s"/#i 7ndestuleasc" traiul vie!ii "r" de cer#utF 5 episodul acesta este o tem" care/#i are sursa ei 7n romanul lui &leKandru cel Mare. Tot din &leKandria este #i #tirea c" Pom$ie Eau t"iat la -izantiu $oazul4 de au intrat Marea Nea%r" 7n Marea &l$" #i zic s" ie r"mas 7n uscat Lara Moldovei4 Lara Munteneasc" #i Lara &rdealuluiF. 7n 7ntocmirea operei sale4 8h. .rancovici a avut la 7ndem7n"4 dup" cum a ar"tat P. P. Panaitescu4 un letopise! s7r$esc pe care 7ns" 0/a ampli icat cu #tiri luate din: Cosmo%ra ia lui Miinster4 cronicile lui Cromer4 .on inius etc. &ceast" cronic" a sloveanilor scris" 7n lim$a romn" este preludiul unei opere mult mai dezvoltate4 alc"tuit" 7n lim$a s7r$". Dup" ce a ost 7nchis de austriaci4 .rancovici a re "cut 7n lim$a s7r$easc" aceast" cronic" a s7r$ilor 7ntr/o oarte voluminoas" oper"4 p"strat" 7n manuscris 7n $i$lioteca patriarhiei din Carlovi!. Din aceast" 7ntins" cronic"4 7n care se 7ntre!es #i evenimente romne#ti4 a eKtras 'ilviu Dra%omir partea privitoare la mitropolitul 'ava .rancovici cu dramaticul lui s 7r#it #i cu venirea autorului la curtea lui Ner$an Cantacuzino4 ra%ment pe care 0/a pu$licat 7n lim$a s7r$" #i 7n traducere romneasc". 'C,IE,I ,EAI8I(&'E. 7n a ar" de opera istoric"4 ne/a mai r"mas de la 8h. .rancovici4 tot 7n lim$a romn"4 trei teKte cu cuprins reli%ios4 care au ost descoperite4 identi icate #i semnalate4 7n anii din urm"4 de Emil Turdeanu 7n Revue de" etude" "lave"+ TeKtele se p"streaz" 7n .i$lioteca ,e%al" din .el%rad4 su$ cotele nr. 0<2a2f #i ;=<4 #i au urm"toarele titluri: 0. Carte a a"ta a "'intelor Gru- iuniC ;. Cate!i"mE =. C%tr adev%ra&ii %l%tori+ 7n epoca lui 8h. .rancovici4 c7nd calvinii #i catolicii d"deau asaltul pentru a converti pe romni de partea lor #i c7nd ratele s"u usese 7nchis pentru ener%ia cu care ap"rase4 ca mitropolit4 ortodoKia romnilor4 Catehismul lui 8h. .rancovici4 7mp"r!it 7n DD de capitole4 7#i are importan!a lui. Este o replic" ortodoK" la propa%anda calvin" #i catolic". TeKtul C%tr% adev%ra&ii %l%tori( din care s/au p"strat numai 0= para%ra e4 cuprinde o serie de comentarii la versete $i$lice destinate s" c"l"uzeasc" pe om4 c"l"tor 7n aceast" via!" de ispite4 pe calea 7n!elepciunii4 dup" cum se poate vedea din urm"torul ra%ment reprodus de Emil Turdeanu: E'" %7nde#ti mai nainte ca p7ntru c"l"torie ta n/ai i purces4 cum c" striin din loc 7n loc #i c"l"tor e#ti 7ntru aceast" lume. .it@iaG. D>4 1C Psalmi4 =140=. &ceast" tocmal" ca un raz"m 7ntru c"l"torie ta4 a#a te va r"z7ma 7ntru primejduire ispitelor: d"n loc 7n loc mutetor e#ti #i c"l"tor4 derept aceia dar"4 aceste s" le ra$zi.F Prin na#terea #i copil"ria lui petrecut" 7n mediu s7r$esc #i prin anii 7ndelun%a!i petrecu!i pe l7n%" mitropolia romneasc" a &rdealului #i la curtea D>D

domnilor romni4 prin via!a lui de munc" #i de su erin!e pentru idealul independen!ei celor dou" popoare4 8h. .rancovici a ost considerat4 pe drept4 #i de istoricii s7r$i #i de istoricii no#tri4 ca s7r$ #i romn. Prin activitatea lui literar" 7n lim$a s7r$" #i romn"4 el are dreptul s" revendice un loc modest #i 7n literatura s7r$easc" #i 7n literatura romneasc". .I.AI(8,&+IE (pera: Croni a "loveanilor4 Iliri ului( Mi"ii ei din "u" i ei din 9o" Mi"ii a ost pu$licata dup" un manuscris de ectuos de &ron Densusianu4 7n Revi"ta riti % literar%( I @021=G4 p. =<< 5 =11C de N. I o r % a4 dup" un manuscris mai $un al p"rintelui C. .o$ulescu4 7n Revi"ta i"tori %( III @010>G4 p. 150: @studiuG4 p. ;<5002 @teKtulG4 #i edi!ie separat" cu titlul: O$erele lui 0!eor-!e /ran ovi i+ Despre alte manuscrise cunoscute #i despre ilia!iunea teKtelor: P. P. Panaitescu4 Revi"ta i"tori % romn%( ? @01D3G4 I"toria "lavilor *n romnete( p. 23500>4 7ndeose$i p. 235033. +ra%mentele de cronic" s7r$easc" a lui 8heor%he .rancovici au ost pu$licate 7n s7r$e#te #i traducerea romneasc" de 'ilviu Dra%omir4 7n Anuarul In"titutului de i"torie na&ional% @)niversitatea din ClujG4 II4 01;=4 p. 0 5 >3. EKtrase din aceste opere la I. A u p a #4 Croni ari i i"tori i romni din Tran"ilvania( 7n colec!ia EClasicii romni comenta!iF 7n%rijit" de N. Cartojan4 Craiova4 'crisul romnesc4 p. ;= 5;2. TeKtele de natur" reli%ioas"4 descoperite #i identi icate de Emil Turdeanu 7n .i$lioteca &cademiei ,e%ale '7r$e#ti din .el%rad @doc. nr. 0<2a'F #i ms. ;=<4 notate va% 7n inventarul $i$liotecii ca documente romne#tiG4 au ost semnalate de d/sa 7nt7i 7n Cer et%ri literare( III4 pu$licate de N. Cartojan4 .ucure#ti4 01=14 p. ;33 5 ;3; #i studiate pe lar% 7n Revue de" dtude" "lave"( ?I? @01=1G4 p. :5 0<: LLoeuvre in onnue de 0eor-e" /ranOovi+ 'tudii: Dr. Iovan ,adonic4 r$o'i IVo$ue E$amoSim u ne8o>o $eme @Contele 8eor%e .rancovici #i vremea luiG4 .el%rad4 01004 ><< p.C acela#i4 Situa&ia interna&ional% a $rin i$atului [%rii Romneti *n vremea lui Her)an Canta u8ino( 7n Analele A ademiei Romane( Mem. 'ec!. ist.4 seria II4 tom. ???-I4 010DC N. ,adoj c i <4 O 7$oHUZOMa /$o 'ia IVo$i'a E$ tHZOouna @Despre cronicile contelui 8heor%he .rancoviciG4 7n U$uno;u ;a ZHU7eeeno m iemZ u mo$udT u .'iomo$( .el%rad4 -I4 01;<4 p. 05D:C Emil Turdeanu4 articolul amintit mai sus #i 0eor-e" /ranOovi et Ie" $aT" roumain"( 7n Communi ation" et ra$$ort" du IlI#e Con-re" interna&ional de" Slavi"te"+++( II4 .el%rad4 01=14 p. ;3= 5 ;3:C P. P. Panaitescu4 I"toria "lavilor *n romnete+++( Croni a lui 0!eor-!e /ra n ovi i i Sino$"i"ul de la Ziev( 7n Revi"ta i"tori % romn%( ?4 01D34 p. 235 0;1. Despre mitropolitul 'ava c . Marina I. A u p a #4 Mitro$olitul Sava /ran oviai( Tez" de doctorat. )niversitatea E,e%ele +erdinand IF4 Cluj4 +ac. de lit. #i ii.4 Cluj4 01=1 C,(NIC& ,IM&TJ &')P,& M(,T)A)I C(N'T&NTIN.,MNC(-E&N) @CMNTEC)A A)I C(N'T&NTIN/-(DJG Tra%edia decapit"rii lui .r7ncoveanu4 a %inerilor #i copiilor s"i pe !"rmul .os orului a 7n iorat 7ntrea%a cre#tin"tate. -estea a str"$"tut ca ul%erul 7n (ccident #i a ost notat" cu %roaz" de ziarele contimporane4 7ndeose$i marile ziare ranceze ale timpului4 Le Vournal !i"toriUue "ur Ie" matiere" du tem$" din @-erdunG4 0a8ette de Iran e( Mer ure 0alant( :@;

aduceau la cuno#tin!" cititorilor %roz"via eKecut"rii lui .r7ncoveanu4 su$ ochii sultanului0. Chiar cei care urm"riser" r"sturnarea lui au r"mas consterna!i. P7n" #i 7n lumea turceasc" din Constantinopol s/au ridicat voci care s" murmure 7mpotriva cruzimii. EAes Turcs meme ont trouve $eaucoup de $ar$arie et de erocite dans cette actionF;4 7n#tiin!a4 7n 0>0:4 pe Audovic al ?l-/lea4 am$asadorul rancez la Constantinopol4 Des &lleurs. Cu at7t mai mult vestea aceasta a z%uduit con#tiin!ele romne#ti. 7nvinuirile aproape "!i#e care se aduceau stolnicului Constantin Can/tacuzino #i iului s"u Nte an4 7nvinuiri care #i/au %"sit eKpresia 7n cronicile timpului #i ajunseser" p7n" la urechea lui Dimitrie Cantemir 7n ,usia=4 erau un ecou al indi%n"rii populare4 ne#tiutoare a mrejelor de intri%i de peste hotare4 7n aceste 7mprejur"ri4 un c"rturar m"runt din mul!imea anonim" a alc"tuit o cronic" 7n versuri asupra tra%ediei lui .r7ncoveanu #i a copiilor s"i. Evenimentul este 7ncadrat 7n tema $i$lic"4 at7t de cultivat" 7n predica #i lirica medieval" 5 'ortuna la)ili" H5 tem" pe care o speculase4 7n literatura noastr"4 mai 7nainte Miron Costin #i D. Cantemir: ( pricin" minunat" Ce au ost 7n lumea toat" Di/nceput #i din vecie Precum #i la carte scrie. C" e lumea 7n#el"toare Ni oarte am"%itoare De/i ace #i/i am"%e#te Ni pre to!i 7i pril"ste#teC Pre domni #i pre 7mp"ra!i Ni pre cei ce sunt mai tari4 De/i vroe#te 7n avu!ie Ni s" !in 7n sume!ie4 Ca #i c7nd n/ar avea moarte... Precum iat" c/au privit Aa Constantin/vod" ce/au domnit. &utorul ne introduce apoi la curtea lui .r7ncoveanu4 unde lumea se pre%"tea de s"r$"torile Pa#telui4 c7nd sose#te de la Poart" un im$rohor. &cesta convoac" to!i $oierii la curte4 ca s" 7mplineasc" porunca imperial" #i s" citeasc" irmanul de mazilire: C7nd irmanul 7#i citea4 To!i $oierii c" pl7n%ea. 0 C . A. . a i d a 4 La mort de Con"tantin /r*n oveanu et la $re""e euro$eenne( 7n Revue du Sud#E"t#Euro$eLen( .ucure#ti4 01;14 p. <D 5 ><. ; Do umentele Hurmu8aOi( voi. I4 supl. I4 p. D=3 5 D=0. = O$erele $rin e$elui Demetriu Cantemir @ed. &cademiei ,omneG4 tom. II4 .ucure#ti4 02>:4 p. ;3/;<. D><

Domnul4 doamna r"m7n consterna!i. Copiii4 care se $ucurau de adierile prim"verii : 5 (he prea dulce prim"var"4 Cum ne scot turcii din !ar" Ni ne duc la %rea ur%ie4 Aa pedeaps" #i ur%iee Turcul d" porunc" s" se str7n%" a doua zi4 din nou4 $oierii ca s" purcead" la ale%erea altui domn. Este ales Nte an Cantacuzino. &utorul anonim cunoa#te #i el episodul 5 pe care/0 poveste#te mi#cat Del Chiaro 5 al 7ntrevederii lui Nte an Cantacuzino cu .r7ncoveanu. Nte an Cantacuzino se duce s"/0 vad" pe .r7ncoveanu #i4 jenat parc" de mustrarea con#tiin!ei4 a$ia 7n%"imeaz": 5 Ne ru%"m s" ne erta!i C" nu suntem vinova!i. Mul!umim de $oierie Ni de alt" avu!ie. Aa care .r7ncoveanu r"spunde scurt: 5 '" i!i de mine erta!i4 De Dumnezeu judeca!ie C" eu v"d c" s7nt ro$it Ni despre voi s7nt v7ndut. &poi4 cuprins de indi%nare #i de durere ad7nc"4 v"z7nd c" cel ce 0/a tr"dat este 7nsu#i nepotul s"u: 5 Dac" !i/a ost de domnie4 De ce nu mi/ai spus tu mie I Ca s" !i/o i d"ruit4 Cu pace s" i domnit. De Domnul nu te/ai temut I Tiranului m/ai v7ndute '" #tii4 nu va z"$ovi4 Dumnezeu 7!i va pl"tie Turcul porunce#te s" se str7n%" la curte tot ora#ul. Aumea se revars" pe uli!ele capitalei. .r7ncoveanu #i ai s"i s7nt urca!i 7n caret" #i porni!i pe drumul pieirii4 7n lacrimile poporului care/0 petrece cu urarea: EDomnul s" te iz$"veasc"F: Cu pace s" te p"zeasc"e '" scapi de/aceast" ur%ie4 '" ii iar"#i 7n domnie4 C" $ine ne/ ai domnit Ni cu pace ne/ai hr"nit... &jun#i la 8iur%iu4 nenoroci!ii cre#tini s7nt l"sa!i c7teva zile p7n" petrec Pastile. &poi s7nt trecu!i peste Dun"re #i du#i la Lari%rad4 unde domnul4 %inerii #i copiii s7nt 7nchi#i #i !inu!i 7n temni!" toat" vara. D>>

&poi s7nt adu#i prin %r"dina 7mp"r"teasc" la locul de eKecu!ie. .r7ncoveanu arunc" cuvinte %rele pentru Ep"%7nul #i spurcatulF sultan care/i taie "r" dreptate: Cu ce/!i suntem vinova!i De pierim nejudeca!i. M"car s"/!i im vinova!i4 Dar copiii ce/ au stricatI &jun#i la locul de eKecu!ie4 se a#terne covorul. Momentul este dramatic. Copiii4 7n iora!i4 se lipesc de s7nul tat"lui4 pl7n%7nd: Ce s" acem C" vom s" ne prist"vim Ni de lume ne lipsim. Ni iar 7n tain" %r"ia T"t7ne/ s"u #i zicea: 5 Aas"/ne s" ne turcim Ca zilele s" lun%im. Ni acum intervine acel %est de mare demnitate cre#tin"4 tr"s"tura proeminent" a personalit"!ii marelui domn: -od" dulce/i s"ruta Ni din %ur" a#a "tri-a@ 5 Nu v"4 iilor4 sp"ria!i4 Ci pe Dumnezeu ru%a!i Ni "tri-a&i to!i cu t"rie Ni cu %las de $ucurie: Pu!in" durere/om lua Ni 7n rai c" vom intra. @autorul are predilec!ie pentru ver$ul a "tri-a1 7n s 7r#it4 se apropie %ealatul4 care reteaz" pe r7nd capetele copiilor #i al tat"lui4 arunc7nd apoi trupurile 7n mare. Doamna4 care prive#te scena4 7nne$une#te de %roaz". 7n 7ncheiere4 autorul revine la tema psalmistului cu care 7ncepuse cronica4 ceea ce ne 7ndeamn" s" $"nuim c" autorul tre$uie s" i ost un cleric sau un dasc"l de $iseric". Dup" cum se vede4 cronica nu are o valoare literar" deose$it". +iorul tra%ediei nu a %"sit 7n su letul c"rturarului anonim lac"ra c"ldurii emotive #i mijloacele de eKpresie adecvate4 care s" trans i%ureze materia istoric" 7n materie de art". Dar 7n z$uciumul care a cuprins su letele romne#ti ale vremii4 aceast" umil" cronic" rimat"4 care d"dea %las indi%n"rii poporului4 a avut un ad7nc r"sunet4 c"ci pe de o parte ea a ost a#ezat" pe melodie4 iar pe de alta a intrat 7n domeniul colindelor populare. 'u$ aceast" nou" orm"4 C*nte ul lui Con"tantin#vod% el /%tr*n a str"$"tut repede 7n straturile populare #i a ost introdus de copii 7n ciclul colindelor cu steaua4 la s"r$"torile Cr"ciunului. Cu timpul 7ns"4 iindc" teKtul c7n/tecului era prea lun%4 copiii l/au scurtat4 m"r%inindu/se la partea introductiv"4 la tema $i$lic": E( pricin" minunat"4 ce au ost 7n lumea toat"F. 7n aceast" nou" orm" prescurtat"4 c7ntecul tr"ie#te #i azi ca colind"4 c7nt7ndu/se 7n toate D>2

!inuturile romne#ti4 de la Maramure# p7n" 7n Do$ro%ea4 din p"r!ile Mure#ului p7n" 7n .asara$ia. +orma cea mai veche a melodiei a notat/o &nton Pann 7n colec!ia lui de C*nte e de "tea 7n nota!ie $isericeasc" veche4 care4 transpus" 7n note moderne de s ./sa preot I. D. Petrescu4 este urm"toarea: 4 $ri # i # n% mi # nu#na#a # d # ta din e#$u#u B ut dtn iuLBmea 'o5ta De alt" parte4 orma primitiv"4 complet"4 a c7ntecului lui Constantin/vod" s/a r"sp7ndit repede4 prin copii manuscrise4 7n tot lar%ul p"m7ntului romnesc: 7n Moldova4 7n .asara$ia4 7n Transilvania. Pe la 02024 el era copiat tocmai la %rani!a de vest a &rdealului4 prin p"r!ile .eiu#ului4 la Diosi%4 de preotul Pavel Popovici4 care ne/a l"sat 7n acela#i caiet #i o variant" a acestui c7ntec4 prelucrat" mai ad7nc su$ inspira!ia sentimentului na!ional. .r7nco/veanu este prezentat 7n acest c7ntec ca un domn care a urm"rit independenta t"rii: C" el Lara ,omneasc" -re sin%ur s" o domneasc"4 Pl7n%i neam romnesc4 Cu nem!ii s" se uneasc" Ca pe turci s" iz%oneasc"4 Pl7n%i neam romnesc... #i 7n inal4 dup" ce poveste#te scurt asasinarea lui .r7ncoveanu #i a copiilor s"i: Pl7n%e!i acum romnilor C" a!i r"mas 7n ju%ul tur ilor Ni n/o mai i vod" Constantin Ca s" v" scoat" din ro$ia turceasc"4 Pl7n%i neam romnesc... &st el cronica rimat" a mor!ii lui .r7ncoveanu4 care este a doua cronic" rimat" 7n literatura noastr" 5 7nt7ia a ost traducerea lui 8receanu 5 #i cea dint7i pl"smuit" de un romn4 de#i nu are calit"!i literare deose$ite4 a ajuns totu#i o crea!ie popular" #i a devenit ca un sim$ol al rezisten!ei su letului romnesc 7mpotriva urtunilor care au a$"tut pe cei mai ale#i reprezentan!i ai s"i. Din ea a crescut apoi rumoasa $alad" popular" a lui &lecsandri4 Con"t+ /r*n oveanu( reprodus"4 pe vremuri4 7n toate manualele de clasele primare. D>1

.I.AI(8,&+IE TeKte: ( versiune din 0>=34 pu$licat" de 8. Cre!ii 7n Convor)iri literare( I?4 02>:4 p. =;1 5 == 0. C*nte ullui Con"tantin#vod%( 7ntr/o versiune din 02314 a ost pu$licat de I. . i a n u 7n /uletinul Comi"iunei i"tori e a Romniei( I4 010:4 p. =31 5= O. -ersiunea preotului Pavel Popoviei din Diosi% #i prelucrarea ei au ost pu$licate del. Aupa#4 Ver"uri i"tori e de"$re Con"tantin /r*n oveanu+++( 7n Anuarul In"titutului de i"torie na&ional% @)niversitatea E,e%ele +erdinand IF4 ClujG4 pu$licat de &leK. Aapedatu #i Ioan Aupa#4 -4 Cluj4 01=34 p. D<3 5 D<;. &lte versiuni 7n mssele din .i$lioteca &cademiei ,omne4 nr.: O=>4 . <=4 0<;34 . :3 @din 0>>2G4 0<;14 . := @din 0>:<G4 =3>24 =0:04 D>;:4 D>=3. Despre C7ntecul lui .r7ncoveanu 7n c7ntecele de stea #i 7n vicleim4 c . N. C a r t o j a n4 C%r&ile $o$ulare *n literatura romnea" %( voi. II4 .ucure#ti4 01=24 p. 01=4 ;0; 5 ;0D. 'T(ANIC)A C(N'T&NTIN C&NT&C)*IN( Personalitatea cea mai de seam"4 care a ilustrat epoca a#a de str"lucit" a lui .r7ncoveanu4 a ost unchiul s"u din partea mamei4 stolnicul Constantin Cantacuzino. 'tolnicul a ost nu numai inspiratorul politicii4 condus" cu at7ta pruden!"4 dar #i s etnicul pre!ios pe t"r7mul vie!ii culturale. & ost un scriitor de lar%" #i pro und" cultur"4 care prin erudi!ia lui poate i a#ezat al"turi de Dimitrie Cantemir. 'tolnicul Constantin Cantacuzino era iul postelnicului Constantin Cantacuzino4 sco$or7tor din 7mp"ra!ii $izantini #i sta$ilit 7n Muntenia 7n prima jum"tate a veacului al ?-II/ lea. Postelnicul Constantin Cantacuzino4 dup" su%rumarea tat"lui s"u la Constantinopol4 din porunca sultanului 'elim I4 u%ise cu toat" amilia 7n insula Creta4 st"p7nit" atunci de vene!ieni. &colo4 amilia4 do$7ndind cu vremea iertarea de la Poart"4 se 7ntoarce la Lari%rad #i de acolo4 cei cinci ra!i4 7mp"r/!indu/#i averea p"rinteasc"4 se desp"r!ir" #i se risipir" 7n lume. )nul din ei r"mase 7n ConstantinopolC doi 5 Toma #i Iordache4 protectorii lui Miron Costin 5 s/au a#ezat 7n Moldova4 iar Constantin a venit 7n Muntenia4 unde4 pe vremea lui Matei .asara$4 ajun%e postelnic mare #i se c"s"tore#te cu Elina4 ata ostului domn ,adu Ner$an .asara$. Din aceast" c"s"torie s/au n"scut #ase $"ie!i #i #ase ete4 care to!i #i toate ur" c"s"tori!i cu cei mai de seam" reprezentan!i #i reprezentante ale eoierimii p"m7ntene. 'tolnicul Constantin Cantacuzino s/a n"scut pe la 0<:3 #i este al treilea dintre cei #ase $"ie!i. E pro$a$il c" primele cuno#tin!e le/a do$7ndit de la un dasc"l %rec4 pe care amilia 7l !inea 7n cas" pentru instruc!ia copiilor. Copil"ria lui4 petrecut" 7n mijlocul urii des "#urat" de luptele dintre partidele $oiere#ti4 a ost tur$urat" de z$uciumul amiliei. &vea a$ia vreo 1 ani4 c7nd urtuna 7ncepu s" se dezl"n!uie asupra neamului s"u. &m eKpus mai sus peripe!iile dramatice ale intri%ilor #i pri%oanei 7ndreptate 7mpotriva Cantacuzenilor care au dus la omor7rea postelnicului. D23

Dup" su%rumarea postelnicului 7n m"n"stirea 'na%ov4 amilia4 tem7ndu/se ca nu cumva4 7n atmos era urilor #i a luptelor dezl"n!uite4 s" ie primejduit" #i soarta stolnicului4 hot"r7 s"/0 dep"rteze de !ar"4 trimi!7ndu/0 pentru des"v7r#i/rea studiilor 7n capitala Imperiului (toman. 7n prim"vara anului 0<<:4 stolnicul pleca din .ucure#ti4 cu alaiul care ducea ploconul haraciului cuvenit Por!ii #i4 la 0; martie4 sose#te 7n &dria/nopol 5 E(driiF4 cum noteaz" el 7n carnetul s"u de student4 care4 din ericire4 ni s/a p"strat. Dup" o scurt" c"l"torie 7n Constantinopol4 t7n"rul Cantacuzino 7ncepu Etare spudia c"r!iiF4 cu dasc"lul Chir Dionisie4 un c"lu%"r din metohul Ierusalimului. Dar t7n"rul spudeu n/a avut parte s" se $ucure mult" vreme de luminile pov"!uitorului s"u4 c"ci Dionisie4 duc7ndu/se la Lari%rad4 este prins de moartea care/0 p"#tea din urm" @la 0; mai 0<<<G. ,"mas "r" dasc"l4 Constantin Cantacuzino pleac" atunci la Constantinopol. 7l %"sim pe l7n%" capuche/haia !"rii4 Aascarache ,oset. Pro$a$il cu s atul acestuia4 el 7#i %"se#te4 la s 7r#itul lui octomvrie4 un nou pov"!uitor4 7n ieromonahul 8herasim Cretanul4 un mare c"rturar4 care4 ales mai t7rziu mitropolit al +iladel iei4 a ost superiorul $isericii %recilor din -ene!ia de la 0<2350<2:. 7nv"!"turile la acest nou pro esor se termin" 7ns" cur7nd. Aa 03 ianuarie4 stolnicul pleca s"/#i des"vr#easc" instruc!ia spre !"rmurile de lumin" ale Italiei4 la Padova. Padova usese 7n tot cursul Evului Mediu #i 7n timpul ,ena#terii cetatea luminii4 Escaunul #i cui$ul a toat" d"sc"lia #i 7nv"!"tura4 cum era 7ntr/o vreme &thinaF4 spune Miron Costin. ,enumele ei #i pro esori ca Piccolomini4 Cremonini4 Pompanazzi4 8ulielmini4 8aleo 8alilei @0<03G4 atr"%eau studen!i 5 cum atra%e azi Parisul5din toate col!urile Europei: din +ran!a4 din 8ermania4 din )n%aria4 din Polonia4 din limanurile %rece#ti. &colo4 studen!ii4 7mp"r!i!i 7n corpora!ii z%omotoase4 ascultau prele%eri savante4 %"seau $i$lioteci $o%ate cu nenum"rate c"r!i rare4 anticari cu manuscrise pre!ioase #i4 a ar" de acestea4 d"deau peste o via!" vioaie4 vesel"4 z$urdalnic"4 cu ser$"ri astuoase4 cu jocuri cavalere#ti4 cu reprezent"ri teatrale4 cu $aluri mascate 7n zilele de carnaval. 'pre acest liman de lumin" #i tinere!e pleca4 7n ianuarie 0<<>4 cel care avea s" ajun%" mai t7rziu s etnicul cel mai pre!uit al lui Constantin .r7nco/veanu #i cea mai de seam" personalitate a culturii romne#ti din a doua jum"tate a veacului al ?-II/lea. ( 7nt7mplare ericit" ne/a p"strat4 dup" trecere de at7ta vreme4 jurnalul de c"l"torie al t7n"rului vl"star al $oierimii romne#ti. Din el a l"m c" a pornit din Constantinopol cu un caic p7n" la insula Oalelii4 unde s/a 7m$arcat pe cora$ia EMadona del ,ozarioF sau ECorona &ureaF. C"pitanul cor"$iei4 .ernard Martinenco4 strecur7ndu/se cu $"%are de seam" printre insulele ionice4 de teama pira!ilor4 7#i aduce c"l"torii dup" o luna la Epr7nzul micF 5pe o Ezi rumoas"F4 mar!i 01 evruarie4 7n limanurile -ene!iei 54 unde dup" ce "cu o$i#nuita carantin"4 Econtuma!ieF4 cum zice stolnicul4 de$arc" a$ia la 0= martie pe uscat. 'tr"lucirea -ene!iei4 cu palatele ei de marmor"4 cu pia!a 'an Marco4 cu %alerele aurite care soseau din lar%ul m"rii4 cu %ondolele zvelte care lunecau pe canalele verzi4 de la un palat la altul4 tre$uie s" i "cut o impresie puternic" asupra t7n"rului $oier romn4 c"ci el r"mase dou" luni 7n cetatea la%unelor4 vizit7nd palatele #i monumentele de art". E p"cat c" 7n carnetul lui de D20

note este a#a de laconic #i nu ne comunic" nimic din aceste impresiiC a$ia dac" a l"m dintr/o not" priz"rit" c" a vizitat palatul Do%ilor4 Epalatul -ene!ieiF4 cum 7i zice el4 din care 7nsemneaz" doar inscrip!iile latine#ti: E'cris este 7n casa ce sade prin!ipul cu alal!i mari4 7n podina casei4 7nt7i cum intri pre u#a ceea ce st" 7n a!": V ,o$ur imperii c. Mai mer%7nd pu!in este: V NunQuam derelictac4 #i iar4 la mijlocul casei: V,eipu$llcae undamentumc4 iar 7n undul casei aceasta: V 8u$ernatores li$ertatis cF. Mentorul s"u4 pe timpul c7t a stat 7n Italia4 a ost Pana Pepano4 unul din %recii levantini sta$ili!i 7n -ene!ia4 dar care avea le%"turi #i rudenii 7n Lara ,omneasc". )n Dona Pepano4 sta$ilit 7n Muntenia4 l"s" mai t7rziu4 7n sept. 0<>>4 un testament4 tradus 7n romne#te de 7nsu#i stolnicul Const. Cantacuzino4 Edin mare prietenie #i iu$ireF4 prin care d"ruia o parte din averea sa m"n"stirii de pe Mosti#tea4 zidit" de el. 7n aprilie. Pana Pepano 7l conduse la Padova4 7mpreun" cu un camarad de studii4 Necula al lui .u$uli. &ci4 t7n"rul Constantin Cantacuzino se instala cu pensiune complet"4 7n casa unui preot catolic4 &lvisio +lorio4 pl"tind c7te 0: %al$eni pe lun". Dup" un an se mut" 7ns" 7n casa unei oarecare -er%inia ,omano. 'e puse cu toat" st"ruin!a pe carte4 lu7nd lec!ii 7n particular de la pro esori distin#i. 7ncepu 5 dup" cum are %rij" s" noteze 7n carnetul lui 5 Ecu ajutorul prea s in!itului #i puternicului DumnezeuF4 #i Ecu toat" a mea mic" putere omeneasc"F4 s" 7nve!e cu dasc"lul &ntonio dell/&cQua4 E&cademiculF4 care locuia 7n aceea#i cas" cu elC trecu apoi la &rsenio Ualudi4 pro esor #i rector al cole%iului %recesc4 zis #i cotunian4 7ntemeiat pentru $ursierii %reci. &cest Ualudi avea le%"turi #i cu !"rile noastre4 c"ci la 0<<0 7nchinase un Pros/chinatar domnului Moldovei. Cercet"rile recente ale cole%ului ,amiro (rtiz4 7n arhiva universit"!ii4 arunc" acum mai mult" lumin" peste ceilal!i pro esori ai stolnicului. EAuminatul #i mult #tiutul &l$anie &l$anesF4 pro esor de lo%ic" la )niversitate Ein tertio locoF4 r"spl"tit 7n 0<<>4 c7nd stolnicul se a la acolo4 cu un salariu de 023 iorini. Era4 ne spune un contimporan4 E oarte elocvent 7n prele%erile sale4 ad7nc cunosc"tor al lui &ristotel #i de o memorie prodi%ioas"4 o$i#nuit s" reproduc" toate teKtele ilozo ului din memorie4 spre admira!ia auditorilor s"iF. Pentru reputa!ia pe care #i/o crease4 a ost distins de ,epu$lica -ene!iei cu titlul de ome" 5 comite 5 eUue" D.ivi1 M%r i 5 cavaler al s . Marcu5 patronul repu$licii. 7n 0<204 a ost ridicat ca pro esor Ein primo locoF #i ajunsese4 7n 0<204 la o rumoas" r"splat" material" pentru vremea aceea4 de >33 sute iorini anual @stipendiul se pl"tea Ead personamFG. 7n 0>0:4 s/a 7m$oln"vit de o $oal" %rea #i era adus la universitate cu lectica. & murit 7n 0>0>4 iind 7nlocuit cu Ion Ci%ala. De la &l$anius &l$anesius4 Constantin Cantacuzino 7nva!" lo%ica4 psiholo%ia #i izica. 7n s 7r#it4 ultimul pro esor men!ionat 7n caietul de studii al stolnicului4 E.onoviciF4 adic" -aleriano .onvi/cino4 care pe vremea aceea era pl"tit cu =<3 de iorini de la universitate4 era 7ntr/adev"r pro esor de ilozo ie eKtraordinar" la %imnaziul paterin. El complet" 7nv"!"tura t7n"rului romn cu lec!ii de matematic"4 %eometria lui Euclid #i astronomie4 sau4 cum noteaz" el 7n carnet: Ematematica ... adec" den partea matematecii %heometna4 care s7nt studiile Iu E clid4 #i dentBalt" parte s era care s" ie armularis4 care este a toatei lumiF. D2;

Notele lui de studii men!ioneaz" #i o list" a c"r!ilor pe care le cump"rase. Erau4 al"turi de %ramaticile #i dic!ionarele de #coal"4 operele clasicilor: Oomer .Iliada #i Odi"eea1( &ristotel4 Aucian4 -ir%iliu4 Oora!iu4 Teren!iu4 Mar!ial4 -aleriu4 MaKim kuintus Curtius4 lo%ica de Cesar Cremonini4 pe l7n%" unele c"r!i care "ceau atunci senza!ie4 ca: I"toria do-ilor vene&ieni+ 7n anul 0<<24 dup" ce petrecuse trei ani #i jum"tate de studii printre str"ini. Constantin Cantacuzino se 7ntorcea prin -iena 7n !ar"4 aduc7nd cu el din -ene!ia4 unde 7nt7lnise pe 8ri%ore 8hica4 scrisorile 7n care acesta dest"inuia pe $oierii care urziser" uciderea tat"lui s"u. Cu acestea el se 7n "!i#"4 al"turi de mama #i de ra!ii s"i4 7n divanul lui &ntonie/vod" #i ast el iz$utir" s" rea$iliteze amintirea tat"lui lor #i s" o$!in" condamnarea lui 'troe Aeurdeanu vornicul. 7n cele din urm"4 u c"lu%"rit. Dar zilele senine nu durar" mult4 c"ci4 venind 7n a doua domnie 8ri%ore/vod" @0<>; 5B0<>DG4 porni din nou ur%ia 7mpotriva amiliei Cantacuzino. 7ntre 7nte!"tori era #i 'troe Aeurdeanu4 care u%ise din m"n"stire #i ie#ise 7n 7nt7mpinarea domnului la &drianopol. +ra!ii Cantacuzino4 a ar" de Ner$an4 atunci pri$ea%4 ur" prin#i4 7nchi#i #i os7ndi!i s" ie $"tu!i la t"lpi 7n iecare zi. ( s"pt"m7n" 7ncheiat" primir" ast el o sut" de lovituri cu ver%i lun%i #i verzi. Constantin4 care era un t7n"r de vreo 02501 ani4 7nduio#at de su erin!ele ratelui s"u mai mic #i mai pl"p7nd4 se ru%" s" i se dea lui loviturile destinate ratelui4 ceea ce se #i "cu. Constantin ra$d" cu stoicisim $"taiaZ "r" s" scoat" un %eam"t4 "r" s" verse o lacrim". &cest act de m"rinimie #i de demnitate a mi#cat ad7nc pe contimporanii s"i #i Del Chiaro 7l cule%ea4 mul!i ani mai t7rziu4 de la $oierii care useser" martori la aceast" scen". Din ur%ia lui 8hica4 scap" prin mijlocirea ratelui s"u. Ner$an. &cesta ajunsese la Constantinopol #i iz$utise s" trimit" 7n .ucure#ti un a%" turc4 cu porunca de a i pu#i 7n li$ertate ra!ii Cantacuzino. 'c"pat din %hearele domnului. Constantin pri$e%i tocmai 7n Creta4 spre a se eri de intri%ile aceluia4 care pusese la $"taie4 pe capul lui4 ;33 de pun%i. Dup" mazilirea lui 8ri%ore 8hica4 Constantin u rechemat 7n !ar" de Duca/vod" #i trimis 7ntr/o misiune4 dar 7n 0<><4 oprit 7n drumul spre M"r%ineni4 unde tre$uia s" se 7nt7lneasc" cu ceilal!i ra!i4 la praznicul pe care amilia 7l d"dea s"racilor de ' . Nicolae4 u arestat #i 7nchis la Coc"re#ti4 dar li$erat 7n cur7nd. +urtuna dezl"n!uit" 7mpotriva amiliei Cantacuzino se potoli a$ia 7n 0<>24 cu urcarea pe tron a lui Ner$an Cantacuzino. 7n domnia ratelui s"u4 stolnicul4 ocup7nd locul de runte 7n divanul !"rii4 %"si #i lini#tea #i r"%azul necesar ca s" se ocupe cu studiul #i s" dea ajutorul pre!ios ra!ilor 8receanu la traducerea .i$liei. Punctul culminant al activit"!ii sale politice 7l atin%e 7ns" stolnicul 7n timpul domniei nepotului s"u de sor"4 Constantin .r7ncoveanu. Del Chiaro ne spune c"4 dup" moartea lui Ner$an Cantacuzino4 poporul a 7nceput s" aclame pe str"zile .ucure#tilor pe stolnicul Constantin Cantacuzino4 dar acesta4 tem7ndu/se s" nu atra%" asupra lui #i a !"rii ur%ia Por!ii4 a re uzat cu hot"r7re4 ced7nd locul nepotului s"u de sor". 'tolnicul a r"mas 7ns" D2=

p7n" la s 7r#itul domniei lui .r7ncoveanu4 s etnicul lui cel mai pre!ios. EPrincipele .r7ncoveanu acorda Cantacuzinilor 5 spune Del Chiaro 5 cele mai de seam" demnit"!i #i p"stra un respect deose$it pentru cei doi unchi ai s"i4 Constantin #i Mihail4 ra!ii lui Ner$an.F )n cronicar contimporan ne 7ncredin!eaz" c" Ede multe ori #i noi am auzit pre Constantin/vod" zic7nd: c" eu tat" n/am pomenit4 de vreme ce am r"mas mic de tat"4 "r" c7t de dumnealui4 tata Costandin l/am cunoscut p"rinte 7n locul t"t7ne/meu4 #i altele ca acesteaF. &ceast" a ec!iune deose$it" pe care domnul o p"stra unchiului s"u era desi%ur crescut" #i prin stima pentru cultura lui 7ntins" #i pentru lar%a eKperien!" de lucruri #i de oameni4 do$7ndit" 7n c"l"toriile aceluia prin (ccident. 'tolnicul avea 7n amilia lui .r7ncoveanu un rol a#a de important4 7nc7t el !inea locul tat"lui4 7n 7mprejur"rile 7n care acesta nu putea i de a!". &st el4 in toamna anului 0>0;4 c7nd iica lui .r7ncoveanu4 M"ria4 lua 7n c"s"torie pe domnul Moldovei4 Duca/vod"4 7nv"!atul stolnic conduse pe t7n"ra mireas" #i pe mama ei4 doamna Marica4 la Ia#i4 Eunde $oierimea a dou" !"ri nuntir" cu mari pohv"li #i podoa$e #i cu eluri de eluri de muzice #i cu pehlivanii de mare mirare...F Ni 7n a acerile politice4 stolnicul e s etnicul cel mai pre!ios #i omul de 7ncredere al domnului. Del Chiaro ne 7ncredin!eaz" c" secretarii lui .r7ncoveanu Eerau pu#i su$ ordinele lui Constantin Cantacuzino4 care dirija toat" coresponden!aF. )n epi%ra ist en%lez4 care 7ndeplinea misiunea de duhovnic al companiei en%leze din 'mirna #i care 7nso!ea pe am$asadorul &n%liei4 7n drumul spre Aondra4 ne spune #i el despre stolnic c" Eeste oarte priceput 7n politic". Domnitorul ascult" de pove!ele sale4 care s7nt totdeauna izvor7te din %rija cinstei #i a interesului !"riiF. 7n vremurile de mare cump"n"4 care cereau mult" perspicacitate4 stolnicul era omul pe care se sprijinea .r7ncoveanu. 7n 0<104 c7nd%eneralul Oeissler intrase cu catanele 7n !ar"4 misiunea delicat"4 care cerea mult" discre!ie #i mult" a$ilitate4 de a aduce pe t"tari 7mpotriva nem!ilor4 u 7ncredin!at" lui Constantin Cantacuzino. Prin mijlocirea acestuia4 .r7ncoveanu se a la 7n coresponden!" cu 'o$iesRi4 re%ele Poloniei4 #i cu comandan!ii o#tirilor imperiale: cu -eterani #i cu contele $olo%nez4 %eneral Marsi%li4 un erudit4 care4 pe i7n%" in orma!ii politice4 cerea de la stolnic #i l"muriri istorice privitoare la L"rile ,omne#ti. Din nenorocire4 rela!iile dintre domn #i unchiul s"u se r"cir" cu timpul. Contimporanii acuz" pe stolnic #i pe ra!ii s"i4 c" ei4 care cuno#teau secretele cancelariei domne#ti4 ar i adus la cuno#tin!a Por!ii le%"turile cu cre#tinii #i ar i urzit c"derea lui .r7ncoveanu4 venit" pe nea#teptate4 ca un tr"snet. Din documentele timpului nu vedem clar p7n" la ce punct aceast" 7nvinuire4 pus" 7n circula!ie de du#manii Cantacuzenilor4 este 7ntemeiat". Poate c7ndva4 arhivele din Constantinopol s" arunce mai mult" lumin" asupra acestei " l"mureasc" dac" $un"oar" N. Mavrocordat4 care era pretendent la scaunul principatelor romne #i care a acreditat 7n Muntenia zvonul D2D

despre vinov"!ia stolnicului04 a avut sau nu #i el vreun amestec 7n detronarea lui .r7ncoveanu #i a lui Nte an Cantacuzino. Din documentele pu$licate4 7ns"4 p7n" acum se vede c" i!ele intri%ilor 7mpotriva lui .r7ncoveanu useser" !esute peste hotare. 7nc" din 0>034 am$asadorul rancez la -ar#ovia4 Poli%nac4 7n#tiin!a pe re%e c" Ese spune din -iena c" 7n h7rtiile %eneralului -eterani s/au %"sit pro$e de coresponden!" pe care o 7ntre!inea de mult cu Oospodarul -alahiei #i c" au ost trimise ordine t"tarilor ca s"/0 prinz"F. Aa ;D ianuarie 0>004 Des &lleurs4 am$asadorul +ran!ei la Constantino/pol4 7ntr/un raport trimis re%elui s"u4 7n#tiin!eaz" c" un trimis al lui ,aRotzi4 $aronul Tala$a4 care usese 7n Moscova4 adusese Por!ii ve#ti c" .r7ncoveanu4 ca #i domnul Moldovei4 intraser" 7n le%"turi cu Petru cel Mare #i st"ruiau de acesta s" deschid" lupta 7mpotriva turcilor4 pentru a/i eli$era de st"p7nirea p"%7n" #i c" ei se o ereau s"/i dea ajutor. Totodat"4 el s "tuia pe turci s" nu se 7ncread" nici 7n .r7ncoveanu4 nici 7n Cantacuzino. 7ntre$at de marele vizir4 ce crez"m7nt se poate da $aronului Tala$a4 am$asadorul rancez care/0 prezentase r"spunse c" este des"v7r#it de cinstit4 Epar aitement honeteBX #i c" merit" toat" 7ncrederea. Aupta de la 't"nile#ti4 cu trecerea lui D. Can/temir de partea lui Petru cel Mare4 cu u%a lui Toma Cantacuzino 7n ta$"ra ruseasc"4 au pecetluit de initiv soarta lui .r7ncoveanu. Era 7n s"pt"m7na Patimilor4 c7nd domnul se pre%"tea s" ser$eze4 dup" datina str"$un"4 Pastile. )n cape%iu 7mp"r"tesc4 ales de marele vizir 7ntr/adins dintre prietenii lui .r7ncoveanu4 u trimis la .ucure#ti. Primit la curte 7n marea sal" de audien!e4 turcul4 dup" ce re uz" invita!ia domnului de a se a#eza pe scaun4 scoate o n" ram" de m"tase nea%r" #i o arunc" pe um"rul domnului44 stri%7nd: EmazilF. .r7ncoveanu4 surprins4 7ncerc" s" protesteze #i vroind s" se a#eze pe scaun4 turcul 7l 7mpinse cu $rutalitate4 zic7ndu/i c" locul lui nu mai este pe tron. +ur" chema!i $oierii #i mitropolitul4 #i4 7n auzul lor4 se citi irmanul prin care .r7ncoveanu u declarat4 cu toat" amilia lui4 hain. &poi domnul #i ai s"i ur" condu#i #i 7nchi#i 7n apartamentele palatului. Trei zile mai t7rziu4 $oierii #i mitropolitul ur" aduna!i ca s" alea%" un nou domn4 7n prezen!a cape%iului. &cesta4 7ntre$7nd cine este marele sp"tar Nte an Cantacuzino4 puse m7na pe um"rul lui #i/0 declar" domn. &st el4 iul solnicului ajunse domn 7n locul v"rului s"u. Del Chiaro4 povestind aceste evenimente4 relateaz" o scen" 7ntr/adev"r dramatic". Pe c7nd .r7ncoveanu4 detronat4 st"tea su$ paz"4 7n apartamentele sale4 cu to!i ai s"i4 z$"t7ndu/se 7n prada unor %7nduri triste4 E7nc7t 5 spune lorentinul H5H pl7n%eau de comp"timirea lor #i persoanele care4 din curiozitate4 intraser" 7n od"ile lorF4 7n sala cea mare a palatului4 Nte an4 iul stolnicului4 0 C . cronica lui ,adu Popescu4 7n Ma-a8in i"tori $entru Da ia( I-4 p. =>. ,adu Popescu acuz" pe stolnic c" a m"rturisit unui cape%iu venit s" mazileasc" pe iul s"u4 c" el4 stolnicul4 ar i otr"vit pe ra!ii s"i: Ner$an #i Iordache sp"tarul #i c" el ar i dat pe .r7ncoveanu 7n m7na turcilor4 c7nd 0/a v"zut Ec" se alc"tuie#te cu muscaliiF. Cape%iul le/a Espus vezirului #i altor me%histani4 de le/au auzit mul!i oameni de credin!"4 mai v7rtos Ianache dra%omanul44 ratele m"riei/sale lui Nicolae/vod"4 carele ajun%7nd mai pe urm" #i domn... aicea 7n !ar"4 au m"rturisit c"tre to!i $oierii cum au auzit pe acel cape%iu.F D2:

urcat pe tronul de cati ea ro#ie4 7n sunetul muzicilor #i 7n $u$uitul tunurilor4 primea oma%iul de 7nchinare al $oierilor4 cu s"rutul m7inii. Dup" ce primi oma%iile $oierilor4 Nte an Cantacuzino trecu 7n apartamentele v"rului #i na#ului s"u4 unde4 cu o als" modestie4 7i spuse c" a r"mas surprins de nea#teptata #i nedorita lui 7ntronare #i 7#i eKprim" p"rerea de r"u pentru cele 7nt7mplate4 l"ud7nd calit"!ile domnului al c"rui loc 7l lua. 'ecretarul de lim$i occidentale al lui .r7ncoveanu4 care a ost martor la aceast" 7ntrevedere4 ne spune c" noul domn st"tea 7n picioare4 pe c7nd .r7ncoveanu4 care st"tea cu cuca 7n cap4 7i r"spunse cu polite!ea lui o$i#nuit" c" e mai $ine c" domnia a ost 7ncredin!at" lui4 dec7t unui str"in. C7nd4 a doua zi4 7n -inerea Mare4 pe 7nnoptate4 pe la ceasurile 14 porni din palat alaiul care ducea spre drumurile mor!ii pe .r7ncoveanu4 cu doamna4 cu cei patru eciori4 cu %inerii #i so!ia celui mai v7rstnic dintre copii4 Nte an Cantacuzino 7i conduse cu capul descoperit p7n" la caret". Pe scara palatului4 .r7ncoveanu4 cuprins de 7ndoieli #i presim!iri4 7i spuse aceste atidice cuvinte: E+inule Nte ane4 dac" aceste nenorociri sunt de la Dumnezeu pentru p"catele mele4 ac"/se voia Aui. Dac" 7ns"4 sunt rodul r"ut"!ii omene#ti pentru pieirea mea4 Dumnezeu s" ierte pe du#manii mei4 dar ei sa se p"zeasc" de m7na %rozav" #i r"z$un"toare a lui Dumnezeu.F Ni judecata divin" n/a 7nt7rziat. Nte an Cantacuzino4 care avea planuri mari 5 ne 7ncredin!eaz" Del Chiaro4 care a continuat s" unc!ioneze #i mai departe ca secretar domnesc 5 se ducea cel pu!in o dat" pe s"pt"m7n" la tat"l s"u4 stolnicul Cantacuzino_ cu care se s "tuia p7n" la miezul nop!ii. 'u$ inspira!ia tat"lui4 el continu" politica de apropiere a!" de cre#tini4 dar aceasta 7i u atal"4 c"ci du#manii 7l p7ndeau din um$r" #i pe el. Pe pra%ul de a 7ncepe r"z$oiul cu vene!ienii pentru Moreea4 turcii trimit un cape%iu4 care sose#te 7n .ucure#ti4 la ;0 ianuarie4 "r" ca a%en!ii din Constan/tinopol ai domnului s" i prins de veste. Crez7nd c" turcul a venit pentru luarea tri$utului4 domnul chem" 7n %ra$" pe cumnatul s"u4 ,adu Dudescu4 marele sp"tar4 #i pe marele vistiernic #i le porunci s" pre%"teasc" suma haraciului. & doua zi de diminea!"4 turcul se 7n "!i#eaz" la curte #i pred" domnului un irman 7mp"r"tesc. Domnul ia irmanul #i 5 potrivit protocolului vremii 5 7l s"rut"4 7l duce la runte #i apoi 7l trece lui divan/e endi4 ca s"/G citeasc". +irmanul aducea la cuno#tin!a !"rii c" Nte an Cantacuzino4 care a domnit 7ndeajuns4 este 7nlocuit cu Nicolae Mavrocordat. 7n acela#i timp4 se poruncea principelui Nte an Cantacuzino s" se duc" la Constantinopol4 unde va tr"i 7n tihn"4 din mila m"riei sale sultanul. Domnul4 ne7n!ele%7nd motivele mazilirii sale4 pleac" chiar 7n ziua urm"toare4 dup" amiaz". ."tr7nul stolnic4 hot"/r7t s" 7mp"rt"#easc" soarta iului s"u4 7l 7nso!e#te pe drum4 7mpreun" cu nenorocita doamn" #i cu cei doi copii ai domnului. Aa Constantinopol se 7n%"duie eKpatria!ilor s" locuiasc" 7n palatul domnesc4 care era proprietatea !"rii. &ci4 vin s/i vad" prieteni cre#tini #i turci4 care se 7ntrec s" le "%"duiasc" sprijinul lor #i s" le reaprind" n"dejdea redo/$7ndirii tronului. Dar du#manii nu dormeau. -r"jma#ii ne7mp"ca!i din !ar" interceptaser" scrisorile domnului c"tre %eneralul comandant al Transilvaniei4 #i cum aceste scrisori nu con!ineau destule capete de vinov"!ie4 ei ticluir" o traducere %receasc" cu adaose a%ravante. &ceast" scrisoare u atal". Domnul D2<

mazil #i $"tr7nul s"u tat" ur" 7nchi#i la .a#$achiculiC de acolo condu#i 7n carcerele de la .ostan%i/.a#i4 unde4 7n ziua de > iunie 5 duminica ' . Treimi 5 la ora D din noapte4 ur" sp7nzura!i. Capetele lor t"iate4 %olite #i umplute cu c7l!i4 ur" trimise spre 7ncredin!are marelui vizir4 care se a la atunci la &drianopol. &st el se 7ncheie o pa%in" sum$r"4 de patimi4 de ur" #i de s7n%e4 din istoria Munteniei. &CTI-IT&TE& AITE,&,J & 'T(ANIC)A)I C(N'T&NTIN C&NT&C)*IN(. Prin c"l"toriile #i studiile sale4 stolnicul Constantin Cantacuzino 7#i ormase o cultur" temeinic"4 pe care i/au recunoscut/o #i pre!uit/o to!i cei care au venit 7n contact cu el: p"m7nteni ori str"ini. Epi%ra istul #i duhovnicul en%lez Edmund Chisthull4 care a ost oaspetele lui .r7ncoveanu4 7mpreun" cu lordul Pa%et4 am$asadorul $ritanic la Constanti/nopol #i care a cunoscut de aproape pe stolnic4 ne/a transmis despre el urm"toarea impresie: E)nchiul domnitorului4 Constantin Cantacuzino stolnicul4 este un om 7n v7rst"4 care a c"l"torit prin multe !"ri ale Europei. Este oarte ini!iat 7n controversa reli%ioas" a $isericii !"rii sale4 precum #i 7n multe #tiin!e pro aneF. )n alt contimporan4 8herasim de &leKandria4 ne vor$e#te #i el de E7ntru tot vestitul Constantin4 mai denainte marele stolnic4 carele cu rumuse!e ai prea 7n!elep!ii #i dumnezeie#tii lui 7n!elepciuni lumineaz" toat" politiiaF. &ceea#i impresie ne/au transmis/o #i c"rturarii p"m7nteni contimporani. +ra!ii 8receanu4 7n pre a!a pus" la traducerea M%r-%ritarelor lui Ioan Orisosto/mul4 m"rturisesc c" au avut pentru Enevoin!eleF lor ca E7ndrept"toriuF pe Eprea 7n!eleptul Constandin Cantacuzino4 $iv vel stolnic ... la ceale mai ad7nci ilozo e#ti #i $o%oslove#ti noRnata ce s/au a lat4 pre dumnealui4 ca pre un epi/stimon #i #tiutoriu4 l/am avut lumin" #i dezle%are 7ntru toateF. 'tolnicul conducea cancelaria lui .r7ncoveanu. 'ecretarii domne#ti st"teau su$ ascultarea lui. 7n aceast" calitate4 el intr" 7n coresponden!" cu re%ele 'o$iesRi4 de la care prime#te scrisoriC cu -eterani4 comandantul armatelor imperiale4 #i cu %eneralul de ori%ine $olo%nez"4 contele Marsi%li. Coresponden!a stolnicului cu %eneralul conte4 Aui%i +erdinand Marsi%li4 a ost mai rodnic" pentru cultura noastr". Marsi%li4 dup" ce studiase la Padova #i trecuse prin diploma!ia vene!ian" din Constantinopol4 intrase 7n armata %erman"4 luase parte la campania imperialilor contra turcilor4 c"zuse 7n ro$ia pa#ei din Timi#oara4 petrecuse4 ca ro$4 le%at 7n lan!uri4 luni 7ntre%i4 7ntr/un $ordei $osniac #i4 7n cele din urm"4 r"scump"rat cu $ani vene!ieni4 ajunsese %eneral 7n armata imperial". 7n aceast" calitate4 a luat parte la luptele contra turcilor4 a intrat cu %eneralul Oeissler 7n .ucure#ti4 a venit de mai multe ori cu solie la curtea lui .r7ncoveanu4 unde a ost $ine primit #i4 7n aceste 7mprejur"ri4 a avut desi%ur prilejul s" cunoasc" de aproape pe stolnicul Cantacuzino4 care/#i "cuse cultura 7n Italia4 tot la Padova. 7ntre stolnic #i contele Marsi%li s/a le%at o coresponden!" interesant" privitoare la etno%ra ia4 lim$a #i istoria poporului romn. D2>

Ni s/au p"strat chiar r"spunsurile stolnicului4 care au ost descoperite #i pu$licate de N. Ior%a 7n 01304 iar4 7n anii trecu!i4 pro esorul italian Carlo Ta%lia/vini a dat peste un dic!ionar latino/romno/un%ar al contelui Marsi%li. &CTI-IT&TE& ,EAI8I(&'J. 'tolnicul Constantin Cantacuzino a avut4 cum s/a v"zut4 o lar%" cultur" teolo%ic" #i to!i c"rturarii #i vl"dicii %reci4 care se a$"teau la curtea lui .r7ncoveanu4 ca pastorul an%lican Chisthull4 st"teau $ucuros de vor$" cu el asupra chestiunilor su$tile de do%matic" ortodoK". Aa 7ntre$"rile lui despre chestiunea at7t de important" a predestin"rii omului4 care ormeaz" piatra de temelie a calvinismului4 #i a altcr chestiuni su$sidiare4 care deose$esc calvinismul de ortodoKie4 marele retor al patriarhiei4 Ioan Cario ii4 care venise la curtea lui .r7ncoveanu4 a scris un tratat: TEPKEld pi'vou >tep7 T`C("rcopicov KV7 MCTE8(-... .Manual de"$re *teva nedumeriri i "oluiiuni1+ De#i acest manual a ost atacat de patriarhul Doso tei al Ierusalimului4 totu#i el a ost tip"rit dup" st"ruin!a lui .r7ncoveanu4 la 'na%ov4 7n 0<1>4 de &ntim Ivireanu #i a ost tradus apoi 7n lim$a romn"4 cu 7ntre$"rile stolnicului. 'tolnicul a tradus apoi din %rece#te c7teva ru%"ciuni: EMolitv" c"tr" Dumnez"u 'avaoth4 oarte de olos scoas" de pe %recie pre lim$a romneasc" de dumnealui Cantacuzino stolniculF. 7n s 7r#it4 la luminile de %receasc" #i de cuno#tin!e do%matice ale stolnicului recur%eau traduc"torii reli%io#i ai epocii lui .r7ncoveanu4 ca $un"oar" ra!ii 8receanu: E7ns" la cele mai ad7nci... noimata pre dumnealui l/am avut lumin" ca pre un episti/ monF. Preocup"rile principale ale stolnicului s/au 7ndreptat4 cu deose$ire4 7n domeniul %eo%ra iei #i al istorio%ra iei na!ionale. (PE,& 8E(8,&+ICJ & 'T(ANIC)A)I. ,"spunz7nd la in orma!iile %eo%ra ice4 cerute de contele %eneral Marsi%li 7n 0<1D4 stolnicul Constantin Cantacuzino "cea4 7n 7ncheiere4 urm"toarea o$serva!ie: ECteodat"4 privind mapele acestor provincii4 7mi displace s" v"d c" au ost "cute cu mare osteneal" #i cheltuial"4 dar apoi nu cu pu!ine %re#eli4 at7t 7n a#ez"ri4 c7t #i la r7uri4 la cet"!i #i4 ceea ce e mai r"u4 la nume. Tac despre alte provincii #i re%ate. O Deu" )one( c7te %re#eli vor i iindeF Mai t7rziu4 scriind re%elui 'o$iesRi4 care se an%aja s" atace pe turci pentru a li$era cre#tin"tatea su$ju%at"4 stolnicul "%"duia s" trimeat" o hart" mai $un"dec7t aceea procurat" de %eneralul conte Marsi%li. Oarta la care lucra stolnicul a ap"rut imprimat" 7n tipo%ra ia 'eminarului %rec din Padova4 prin %rija lui Orisant Notar"4 7n 0>33. Oarta stolnicului4 7n lun%ime de 0=; cm #i 7n l"!ime de <D cm4 cu indica!iile %eo%ra ice 7n %rece#te #i latine#te4 a ost descoperit" 7n anii din urm"4 de consulul D. Dim"ncescu4 la Aondra4 7n .ritish Museum. EKisten!a ei ne era 7ns" cunoscut" dintr/o reproducere mic#orat" 5 cu traducerea 7n lim$a italian" a numelor %eo%ra ice 5 ad"o%at" de Del Chiaro la s 7r#itul operei sale I"toria delle moderne rivolu88ioni della Vala !ia( ap"rut" la -ene!ia4 7n 0>02. Oarta stolnicului4 studiat" pe lar% de C. C. 8iurescu4 are sus 7n col!ul din st7n%a4 7ntr/ un medalion4 portretul lui Constantin .r7ncoveanuC al"turi4 le%enda 7n lim$a %reac"C 7n mijloc4 stema !"rii: cor$ul cu crucea 7n %ur" #i4 7n col!ul din dreapta4 le%enda 7n lim$a latin". Wos4 7n col!ul din st7n%a4 s7nt D22

notate dealurile cu vinuri $une4 iar 7n cel din dreapta semnele %ra ice 7ntre$uin!ate4 care s7nt cele o$i#nuite 7n carto%ra ia timpului. Din le%enda h"r!ii a l"m c" ea a ost 7ntocmit" dup" Edescrierea #i orma oarte eKact" pe care a "cu t/o prea no$ilul4 prea 7nv"!atul #i prea 7n!eleptul $oier stolnicul Constantin Cantacuzino4 spre olosul doctorului #i ilozo ului Ioan ComnenF #i c" a ost tip"rit" pentru 7nt7ia oar"4 cu litere %rece#ti4 de Orisant Notar"4 pres$iterul #i arhimandritul scaunului patriarhal din Ierusalim. Ea e dedicat" principelui Constantin .r7ncoveanu. Oarta 7nseamn" precis: mun!ii4 dealurile #i p"durile4 Dun"rea cu insulele ei4 r7urile4 $"l!ile #i lacurile4 pod%oriile vestite4 localit"!ile cu $o%"!ii minerale4 m"n"stiri de c"lu%"ri #i de maici5.>= la num"r5/ rontierele !"rii cu cele trei raiale: Turnul/M"%urele4 8iur%iu4 .r"ilaC hotarele jude!elor #i4 7n s 7r#it4 r"m"#i!ele arheolo%ice ca: valul lui Traian4 podul lui Traian. Este4 precum se vede4 o hart" am"nun!it"4 de cel mai mare interes pentru %eo%ra #i pentru istoric. Din harta stolnicului se vede4 de eKemplu4 c" hotarele care desp"r!eau jude!ele erau cu totul altele pe vremea lui .r7ncoveanu dec7t cele de azi. Wude!ul Mehedin!i se 7ntindea p7n" aproape de Craiova #i cuprindea 7n sine #i ora#ul Cala at. -la#ca se 7ntindea spre nord4 av7nd 7ntre altele: m"n"stirea Co$ia din D7m$ovi!a #i ,"te#tii din &r%e#. Oarta stolnicului mai noteaz" apoi o serie de ora#e4 azi sco$or7te 7n starea de comune rurale @Cerne!ii4 vechea capital" a jude!ului Mehedin!iC .r7ncovenii din jude!ul ,omana!iC Oodivoaia din -la#ca etc.GC altele4 ca ora#ul de +loci4 de la %ura Ialomi!ei4 distrus 7n r"z$oaiele din secolul al ?-III/lea. Oarta stolnicului a ost olosit" 7n lumea %receasc" #i cunoscut" de %eo%ra ii (ccidentului. &st el4 pro esorul lui D. Cantemir4 Meletie4 ajuns mai t7rziu mitropolit de &rta4 7ntr/un tratat de %eo%ra ie %eneral"4 citeaz" Eharta %eo%ra ic" a -alahiei pu$licat" de Constantin stolnicul CantacuzinoF. Ni marele %eo%ra rancez DB&nville4 7ntr/un memoriu pu$licat 7n 0>>0 7n Re ueil de lLA ademie de" in" ri$tion" et /elle" Lettre"( despre popoarele care locuiesc Dacia lui Traian4 se sprijin" pe harta stolnicului. (PE,& I'T(,IC&. 7naintea stolnicului4 Miron Costin d"duse c7teva note %eo%ra ice despre Moldova4 dar stolnicul este cel dint7i romn care ne/a dat o hart" a !"rii sale4 eKecutat" dup" toate cerin!ele #tiin!i ice ale timpului #i superioar"4 din toate punctele de vedere4 celor puse 7n circula!ie de str"ini. 'tolnicul petrecuse o parte din anii copil"riei sale 7n Moldova4 preocupat" pe atunci de pro$lema ori%inii romane. 7mprejur"rile vie!ii sale 7l aduseser" 7n mai multe r7nduri 7n Moldova4 7ntre altele 7n 0<1=4 c7nd 7nso!ise la Ia#i pe so!ia lui .r7ncoveanu #i pe domni!a M"ria4 iica lui .r7ncoveanu4 care se c"s"torea atunci cu domnul Moldovei4 Constantin Duca. Cu prilejul acestei nun!i4 care a durat trei s"pt"m7ni4 stolnicul a venit 7n contact #i cu Nicolae Costin4 cumnatul mirelui. 7n aceste c"l"torii ale sale 7n Moldova4 Constantin Cantacuzino a dat peste cronica lui 8ri%ore )reche4 7n compila!ia lui 'imion Dasc"lul4 #i indi%nat #i el4 ca to!i contimporanii s"i din Moldova4 a urzit4 ca s" resta$ileasc"4 pe temeiuri adev"rate4 trecutul4 o I"toria a [%rii Rumneti( *ntru are "% o$rinde numele ei el dint*iu( i ine au 'o"t l% uitorii alun e( i a$oi ine a mai de" %li at i a "t%$*nit $*n% la vremile de a um( um "#au tra" i "t%+ D21

Dup" o introducere4 7n care arat" di icult"!ile pe care le 7nt7mpin" 7n reconstituirea evenimentelor istorice4 introducere care cuprinde o judicioas" critic" a izvoarelor istorice utilizate @letopise!ele: 7ncurcateC povestirile oamenilor $"tr7ni variaz"C c7ntecele $"tr7ne#ti: "cute pentru laud"C hrisoavele interne: 7mpr"#tiateG4 el trece la primul capitol4 trat7nd despre Enumele acestei !"ri din vechime4 cum 7i era #i cine o st"p7niaF. Cu o in orma!ie $o%at"4 el vor$e#te aci despre %e!i #i daci4 despre luptele dacilor cu romanii #i despre iz$7nzile lor su$ re%ele .oere$ista. Capitolul al II/lea4 despre ETraian )lpieF #i luptele lui cu dacii4 este mai $ine in ormat dec7t capitolul respectiv din cronica lui Miron Costin. Pe c7nd Miron Costin con und" cele dou" r"z$oaie ale lui Traian cu dacii 7ntr/unui sin%ur4 pe care/0 a#az" 7n Do$ro%ea4 stolnicul Constantin Cantacuzino4 care utilizeaz" izvoare $izantine necunoscute lui Miron Costin4 reconstituie r"z$oaiele dacice mai precis #i cu am"nunte interesante pentru cititorii vremii sale. Poveste#te urcarea lui Traian pe tronul ,omei4 amintind anecdota c" acesta ar i spus pretorului4 c7nd i/a predat sa$ia: Epentru mine sluje#te/o p7n" dreptele @cele drepteG ac4 iar" nedireptele de voi ace4 7mpotriva mea tu o 7ntoarceF. &rat" apoi aptele mari pe care le/a s"v7r#it pentru slav" #i prin care #i/a 7ntrecut 7nainta#ii. Pomene#te de Edrumurile mari de piatr"F4 de E#an!urile %roazniceF4 #i se opre#te mirat4 ca #i Miron Costin4 asupra troianului: E#an!uri %roaznice tr"%ea4 pe unde mer%ea #i um$la4 precum #i p7n" ast"zi se v"d #i la noi aici 7n !ar"4 c"rora 7nc" troianuri le zicem4 r"m"n7nd de atuncea den om 7n om acel nume4 carele se tra%e #i p7n" ast"zi...C acesta este adev"rulC c" de o#tirea acelui mare 7mp"rat4 Traian )lpie4 s7nt ridicate acesteaC #i nu numai aici4 ci #i printr/alte !"ri a#a au "cut4 cum s/au zis4 pentru ca s" r"m7ie neamului omenesc pomenirea de mari #i puternice aptele lui.F Trece apoi la r"z$oaiele lui Traian cu dacii4 oprindu/se pu!in asupra lui Dece$al @DechevalG4 E oarte om viteaz #i me#ter la ale r"z$oaielor ... care cu mare putere s/au ridicat #i 0< ani n"prestan cu o 7mp"r"!ie mare #i puternic" ca aceea a romanilor #i/a m"surat puterileF. 'pre deose$ire de Miron Costin4 care con und" cele dou" r"z$oaie ale lui Traian 7ntr/unui sin%ur #i str"mut" 7nceputul r"z$oiului 7n Do$ro%ea4 stolnicul se dovede#te a i mai $ine #i mai $o%at in ormat. El reconstituie4 dup" *onara4 primul r"z$oi dacic4 care a ost a#a de cr7ncen4 7nc7t Dece$al4 v"z7nd c" Traian se apropie de scaunul 7mp"r"!iei lui4 a cerut pacea prin soli4 "%"duind s" predea armele4 muni!iile #i me#terii care/i zideau cet"!ile. El 7nsu#i a venit 7naintea 7mp"ratului #i4 plec7ndu/se p7n" la p"m7nt4 s/a 7nchinat. Traian a "%"duit pacea #i s/a 7ntors 7n Italia4 duc7nd cu el solii lui Dece$al4 pe care4 7n "!i#7ndu/i 7n senatul roman4 Eacolo 5 zice stolnicul /5 armele #i/au lep"dat #i m7inile str7n%7ndu/#i 7n chipul ro$ilor4 mult #i cu multe cuvinte s/au ru%atF. &st el s/a 7ncheiat pacea. Dar EDechevalF nu se putea odihni #i4 7n dorin!a de a/#i r"pune vr"jma#ul4 a trimis pe ascuns oameni4 care s" se pre ac" 7n ,oma c" s7nt u%ari din Dacia C s" se apropie de Traian4 pe care/0 #tia oarte popular4 #i s"/0 omoare. Pretin#ii u%ari s7nt 7ns" prin#i #i planurile lui EDechevalF descoperite. &ceasta 5 continu" stolnicul 5 a dezl"n!uit al doilea r"z$oi. ,omanii4 care nu 7n%"duiau s" le stea 7mpotriv" nici un neam v"jma# sau supus4 au hot"r7t s" pun" cap"t puterii dacilor4 precum s "r7maser" puterea Carta%inei4 a Numan!iei4 a Ela/dei. Traian Ecu toat" romana putere/i s/a ridicatF4 #i Evenind p7n" la mar%inile :BD

Dun"rii4 din jos de CladovaF4 a durat pod de piatr" peste Dun"re4 Eaceast" mare minune #i mare lucru... aiavea semn de nespus" putereF. Ni stolnicul avusese prilejul s" priveasc" de aproape ruinele podului4 poate pentru 7nt7ia#i dat"4 7n acela#i timp 7n care #i Miron Costin scruta Eprin apa limpede a Dun"rii4 pra%urile poduluiF4 adic" 7n 0<<D4 dat" la care cei doi istorici ai 7nceputurilor neamului 7nso!eau pe domnii lor 7n campania turceasc" din &rdeal4 spre )ivar. Constantin Cantacuzino4 care ne spune #i el c" p7n" ast"zi #i dincoace de Dun"re #i dincolo se v"d Emar%inile #i 7ncep"turile cum au ostF4 iar Ec7nd scade apa la mijlocF4 ies la iveal" E#i alte col!uri4 ca ni#te picioare de zidF4 se opre#te aci ca s" ne descrie4 dup" Tzetzes 5 Ioan Le!u 5 #i mai ales dup" Dion4 construc!ia #i dimensiunea podului. &minte#te #i de o inscrip!ie4 a l"toare 7n &rdeal #i adus" pro$a$il din r"m"#i!ele podului4 cu urm"torul cuprins: EProviden!a lui &u%ust4 adev"ratul ponti eK. Puterea roman"4 ce nu se supune su$ ju%4 iat" c" r"pe#te #i Dun"reaF. Pe acest pod4 Traian a trecut Dun"rea #i a pornit r"z$oi cr7ncen. Dece$al4 $iruit4 Ea u%it4 tr"%7ndu/se spre scaunul cr"iei luiF4 c"tre E.eli%radul &rdealuluiF4 crede %re#it stolnicul4 c"ci 'armise%etuza nu era unde e azi &l$a/Iulia4 ci era 7n p"r!ile Ounedoarei. &rmata roman"4 trec7nd Carpa!ii4 a dat oc pretutindeni #i a s "r7mat o#tirile dacilor. Dece$al 7nsu#i4 ne spune Cantacuzino4 dup" unii4 a ost prins #i omor7t4 dup" al!ii4 E#i/a "cut sin%ur moarte4 ca s" nu caz" de viu 7n m7na vr"jma#ilor s"iF. Dup" distru%erea puterii dacice #i moartea lui Dece$al4 Traian a pus m7na pe marea $o%"!ie a re%elui dac4 care se a la ascuns"4 o parte4 E7n c"m"rile palatelor luiF4 iar o alt" parte4 Escule de aur #i ar%int #i alte scule ce #tia c" de ap" nu se stric"F4 7ntr/o %rot"4 pardosit" cu lespezi4 peste care a$"tuse al$ia unui r7u. Traian4 supun7nd ast el des"v7r#it toat" Dacia4 ca s" curme orice putin!" de r"zvr"tire #i s" o 7ntocmeasc"4 Eau poruncit 5 zice stolnicul 5 de p rin prejururile $iruin!elor sale4 de au adus romani l"cuitori de i/au a#ezat aici4 #i dintr/a sa oaste au l"sat c7!i au tre$uit de a/i l"sa4 ca s" se a#eze aici4 r"m7ind l"cuitori acestor !"ri4 carii #i p7n" ast"zi s" tra%F.ETraian 5 spune el mai departe 5 au a#ezat l"cuitorii romani 7n Dachia4 cum to!i istoricii adevereaz"4 #i aievea #i p7n" ast"zi 7n &rdeal4 7n multe locuri s" v"d 7n pietre scrise epi%ra/mata #i altele 7n numele lui4 cum #i la Cluj ...F 7n capitolul urm"tor4 EDe Dachia pe scurt aicea iar" voi mai ar"ta4 cum zic c" au ost de mare #i cu ce p"r!i s/au hot"r7tF4 stolnicul iKeaz" 5 dup" E+ilip Cloverie %heo%ra ulF 5 hotarele Daciei: la sud p7n" la Dun"re4 unde se 7nv ecina cu MisiaC la apus cu Eapa ce se cheam" Patisul @TisaGC la nord cu Crpa !ii #i Prutul #i la r"s"rit4 spune el4 corect7ndu/#i sursa4 p7n" la Nistru sau chiar Nipru. &l I-/lea capitol urm"re#te soarta Daciei dup" cucerirea roman": EDup" ce au a#ezat Traian pre romani 7n Dachia4 cum s/au !inut #i p7n" c7nd tot a#a au st"tutF. El poveste#te cum Traian4 dup" ce a adus coloni#ti 7n !ara cucerit" #i a a#ezat c7rmuire nou"4 s/a 7ntors la ,oma #i de acolo a pornit E7n p"r!ile ,"s"rituluiFC a supus pe armeni #i pe p"r!i #i s/a 7ndreptat 7mpotriva evreilor4 care s e r"sculaser". Pe drum 7ns" s/a 7m$oln"vit de idropizie #i a murit 5 #i aici e mai $ine in ormat dec7t Miron Costin 5 la Chilichia. Dup" moartea lui Traian4 urma#ul s"u4 &drian4 continu" lupta 7mpotriva evreilor4 p7n" la nimi/ D10

cire. 'tolnicul4 pierz7ndu/se aci 7n di%resii4 se opre#te 7ndelun%4 pentru a povesti am"nun!it lupta contra iudeilor. 7ntorc7ndu/se4 dup" un ocol cam mare4 la su$iectul s"u4 Constantin Cantacuzino ne spune mai departe c" romanii4 adu#i 7n Dacia4 au r"mas ascult"tori 7mp"r"!iei romane4 dar c" 7n cur%erea vremurilor4 li s/a pierdut urma. E7ntr/aceea cur%ere de ani p7n" c7nd iar s/au mai descoperit numele acelor l"cuitori de aici4 ce s" vor i "cut #i ce s" vor i 7nt7mplat nu #tiu4 c" nici scris4 nici pomenit de al!ii nu a luF. Mai t7rziu 7ns"4 locuitorii vechii Dacii apar 7n istorie cu numele de vlahi4 #i al -/lea capitol al operei sale este consacrat eKplic"rii acestui nume: E-lahii4 de unde s" zic vlahi4 sau alt nume4 iar mai v7rtos a#a4 c"ruia scriitorii cum le/au pl"cut puindu/le nume4 5 #i mai ales de unde se tra% eiFa 7n acest capitol4 stolnicul eKpune mai 7nt7i p"rerile istoricului de ori%ine italian" de la curtea lui Matei Corvin4 &nton .on iniu4 #i anume: c" valahii se numesc ast el sau dup" numele comandantului roman +lacus4 care cel dint7i a venit pe melea%urile dacilor4 p"rere emis" de papa Pius al II/lea 5 &eneas 'Plvius Piccolomini 5H sau c" numele vla!i le/a r"mas de la numele iicei lui Diocle!ian4 m"ritat" cu Ioan4 c7rmuitorul Daciei de atunciC sau4 7n s 7r#it4 p"rerea la care se opre#te mai mult .on iniu: c" numele valahilor vine de la %recescul pdM4co @S a arunca cu s"%eataG4 iindc" s7nt $uni arca#i. EKpun7nd mai departe p"rerile lui Carion #i Martin Cromer4 se opre#te pe lar% 5 ca #i Miron Costin 5 la Aauren!iu Toppeltin din Media#4 E'as deamintrelea4 iar om 7nv"!at #i destul um$lat4 carele nu de mult s/au pus a scrie4 7ns" pre scurt 7ntr/o c"rticea ... latine#te ...F El se une#te cu Toppeltin4 c7nd acesta com$ate p"rerea lui Ioan *amoisRi4 dup" care coloni#tii romani4 adu#i de Traian 7n Dacia4 au ost ridica!i cu to!ii de 8alian #i a#eza!i 7n Misia4 Tracia #i Elada4 spre a p"zi acolo runtariile imperiului 7mpotriva invaziei %o!ilor #i c" valahii de azi s7nt urma#ii vechilor daci4 care 7nv"!aser" lim$a latin" din convie!uirea cu romanii #i la care s/au ad"o%at cu timpul #i al!i EvarvariF4 aduna!i 7n locurile p"r"site de romani. Pentru a 7nl"tura aceast" p"rere 5 men!ioneaz" stolnicul 5 Toppeltin aduse ca dovad" numele etnic al romnilor: EP7n" ast"zi vedem #i auzim4 zice Toppeltin. c" de 7ntre$"m pe un valah: ce e#tiI el r"spunde: rum"n4 adic"te: romanC ce numai au stricat pu!in cuv7ntul: din roman4 zic rum"n4 iar acela#i cuv7nt esteF. Dar acest ar%ument nu/i pare destul de temeinic istoricului romn4 Epentru c" 5 o$serv" el 5 vedem #i auzim ast"zi pe %reci a#a r"spunz7nd : c7nd 7l 7ntre$i ce esteI el r"spunde: romeos4 adec" roman4 #i mare ose$ire este 7ntre %rec #i 7ntre roman. Ci numai #i ei iind supu#i mai pe urm" romanilor4 romani vrea s" se cheme #i ei...F &ceast" o$servare 7i d" prilej s" deschid" o lun%" parantez" despre cultura str"lucit" a vechii Elade4 a#a de str"lucit"4 c" 7n#i#i romanii 7#i trimiteau copiii s" 7nve!e 7n #colile %rece#tiC asupra dec"derii %recilorC asupra st"ruin!ii lor 7n p"strarea do%melor ortodoKe4 cu toat" ap"sarea turceasc"4 #i 7ncheie aceast" di%resie 5 poate cu su letul cuprins de pietate la amintirea tat"lui s"u 5 cu aceste cuvinte: E+ie dar mil" #i %rij" #i de ei acelui Oristos Dumnezeului nostru4 7ntru carele nesmintit credem4 #i pentru al c"ruia nume nespuse rele #i %rele tra% #i pat ei #i to!i c7!i s7nt supu#i varvarei turce#tii puteri...F D1;

,elu7nd irul discu!iei4 stolnicul aduce4 7n sprijinul ideii de continuitate a elementului roman 7n Dacia4 o serie de ar%umente care #i ast"zi stau 7n picioare4 #i anume: 0. Nu este de crezut4 ar%umenteaz" el4 c" a putut 7mp"ratul 8alian s" ridice a#a lesne Ecu totul at7ta sum" #i noroade de oameni4 cu case4 cu copii4 a#eza!i pe aceste locuriF de mai $ine de ;33 ani. (ameni 7ntemeia!i4 cu %ospod"rii 7ntinse4 nu #i/ar i putut p"r"si a#a de u#or rosturile lor de acas". &r%umentul acesta al stolnicului4 scos din $unul sim! #i din intui!ia vie!ii4 n/a ap"rut niciodat" mai clar ca 7n lumina zilelor de azi4 c7nd4 7n uria#a 7ncle#tare 7n care s7nt prinse at7tea popoare4 tehnica r"z$oiului a ajuns la o per ec!iune pe care cu c7teva decenii 7n urm" n/o $"nuia nimeni: tancuri #i care $lindate4 $randuri4 avioane 7n picaj4 cet"!i z$ur"toare4 $om$e ro$ot. *eci #i zeci de mii de tone de $om$e eKplozive #i incendiare cad necontenit asupra marilor capitale4 asupra ora#elor #i satelorC cartiere 7ntre%i s7nt pre "cute 7n ruine sau cenu#" 5 #i cu toate acestea popula!iile nu/#i p"r"sesc total locuin!ele. Cum erau dar dacoromnii s"/ #i p"r"seasc" 7n mas" c"minurile #i !arinile #i s" treac" peste Dun"re pentru ca s" ac" loc hoardelor de invazie4 care veneau c"lare #i se r"z$oiau cu arculI Ni aceasta c7nd autohtonii aveau la 7ndem7n" p"durile nes 7r#ite #i masivul pr"p"stios #i 7mp"durit al mun!ilor Carpa!i #i al celor &puseni4 cu at7tea piscuri %reu de str"$"tut4 cu at7tea v"i pr"p"stioase4 cu at7tea pe#teri ad7nci #i ascunzi#uri prielnicee ;. Nu este posi$il ca o 7mp"r"!ie4 a#a de 7ntins" ca aceea a romanilor4 s" ie redus" pentru ap"rarea ei4 la osta#ii l"sa!i pentru paza Daciei. E&u doar" 5 se 7ntrea$" el 5 cu ace#ti romani numai ce era aici4 vrea acel 7mp"rat4 m"car #i al!ii ca el... s"/#i !ie 7mp"r"!ia #i s"/#i p"zeasc" !inuturileIF =. C7rmuitorii statelor 7ntemeiate 7n vechea Dacie nu s/ar i 7nvoit u#or s"/#i lase st"p7nirile4 pentru a se duce 7n locuri necunoscute. Dimpotriv"4 7ntr/o vreme 7n care autoritatea roman" la Dun"re sl"$ise4 normal ar i ost ca ei s" nu plece4 ci s" r"m7n" sin%uri st"p7nitori. E&u nu mai lesne era #i acelora atunci o$l"duitori acestor locuri s" nu asculte4 dec7t mo#tenirile lor 7n!elinate de at7!ia ani s" le lase #i s" mear%" de a s" a#eza printr/alte locuri mai aspre #i mai seciIF D+ Ni4 7n s 7r#it4 Enic"iri urme de ale acelora romani ce au ost 7n Dachia4 ca s" ie ost muta!i cu totul 7ntr/alt" parte4 nu esteC c" de ar i undeva#i 7n Elada4 #i ast"zi4 au lim$a4 au alte semne de ale romanilor s/ar vedea #i s/ar cunoa#te4 cum #i 7n &rdeal4 #i pe aici4 #i pe unde au ost aceea4 p7n" acum aievea suntF. Totu#i stolnicul admite c" 7mp"ratul 8alian #i al!i 7mp"ra!i au ridicat4 pentru ap"rarea imperiului4 osta#i #i din Dacia. 'co$or7torii acestora s7nt4 dup" el( cu!ovlahii Ecari s" tind 7n lun% de l7n%" Ianina Ipirului p7n" spre &r$"na#i4 l7n%" El$asanF4 unde E#i p7n" ast"zi se a l"4 p"zindu/#i lim$a #i o$iceiurileF. Ei 7n#i#i 7#i zic <vla!o"( adic" rumnC #i locurile lor unde l"cuiesc le zic Vla!ia( iar !"rii ace#tia ei 7i zic Vla!ia ea mare=+ El !ine apoi de r"u4 7n c7teva pa%ini urm"toare4 pe %reci4 iindc" r7d de cu!ovlahi4 #i 7ncheie eKplic7nd cu umor aceast" pornire a lor: Epentru c" v"z7nd #i ei pre toat" alt" lume r7z7nd de d7n#ii #i $atjocorindu/i4 au st"tut #i au o$osit #i prin %unoaiele lor4 ca coco#ii r7c"ind4 p"r7ndu/le c" au mai r"mas ceva#i vla%" #i de eiF. D1=

Dar4 spune el mai departe4 nu numai %recii t"%"duiesc c" romnii se tra% din osta#ii adu#i de Traian 7n Dacia4 ci #i alte popoare. Ni aduce ca dovad" pasajul din cronica lui 8ri%ore )reche4 interpolat" de 'imion Dasc"lul4 privitoare la Eijderenia moldovenilorF din ho!ii trimi#i de 7mp"ratul ,7mului4 craiului Aaslau4 7n lupta acestuia cu t"tarii. El se ridic" hot"r7t4 ca #i cronicarii moldoveni4 7mpotriva acestei $asne4 care nu poate avea nici un temei istoric. C"ci se 7ntrea$": Ce 7mp"rat a putut i acela4 la care s/a dus Aaslau craiul #i Ecare nici un t7lhar4 nici un urF s" nu omoareI Ni c7!i ani au 7mp"r"!it el4 ca s" str7n%" at7ta t7lh"rime4 c7t s" ac" oaste cu ea I Ni cum pot t7lharii #i urii s" 7ntocmeasc" st"p7niri #i s" 7ntemeieze state4 care s" dureze sute de aniI ECi dar 5 7ncheie el r" uiala cu 'imion Dasc"lul 5 s"/0 l"s"m la %hinda @pe 'imion Dasc"lulG cum parimia de arapi este.F 7n ultimele dou" capitole4 stolnicul urm"re#te soarta coloni#tilor romani r"ma#i 7n Dacia4 care 7n cursul veacurilor s/au amestecat cu dacii #i cu alte neamuri4 i/au asimilat #i au ormat un sin%ur popor. Trece apoi la invazia hunilor4 pe care 7i consider" ca str"mo#ii un%urilor4 pentru ca s" eKplice 7mprejur"rile 7n care o jum"tate din neamul romnesc a ajuns su$ st"p7nire un%ureasc". 'crierea se 7ncheie cu c"derea Panoniei su$ huni #i cu portretul lui &tila. (pera stolnicului nu are 7ntr/adev"r acea c"ldur" comunicativ"4 acel ton amiliar4 care 7n r"!e#te su letul $oierului c"rturar cu al cititorului necunoscut: EPuternicul Dumnezeu4 cinstite #i iu$ite cetitoriule4 s"/!i d"ruiasc" #i mai slo$ode veacuri...F4 pe care l/am su$liniat 7n opera lui M.ron Costin. (pera stolnicului nu are nici acel caracter 5 a# putea zice de popularizare5 pe care/0 are scrierea lui Miron Costin. Cronicarul moldovean4 ridic7n/du/se 7mpotriva $asnei lui 'imion Dasc"lul4 pentru a trezi 7n su letul contimporanilor s"i interesul 7n jurul 7nceputurilor %lorioase ale neamului4 avusese nevoie de dou" capitole ini!iale: unul 7n care s"/#i l"mureasc" cititorii 7n ce parte de lume se a l" Italia din care a venit Traian4 altul 7n care s" scoat" 7n relie m"rimea #i puterea 7mp"r"!iei romane. 7n tot cursul eKpunerii4 cronicarul moldovean se !ine la nivelul cititorilor s"i4 mer%7nd direct4 "r" ocoluri4 c"tre !inta pe care o urm"re#te. (pera lui este mai unitar". 'tolnicul4 preocupat mai ad7nc de pro$lema ori%inii #i a continuit"!ii romane 7n Dacia4 intr" de/a dreptul 7n miezul chestiunii. De alt" parte4 mul!imea #i varietatea pro$lemelor ce/i r"sar 7n calea eKpunerii 7l silesc s" se piard" adesea 7n di%resii #i detalii4 care nu se 7nchea%" unitar 7n opera lui. 7n schim$ 7ns"4 stolnicul4 care/#i "cuse studiile 7n Padova4 unde %"sise atmos era de cultur" a marilor umani#ti ai Italiei4 are un orizont de privire cu mult mai lar% dec7t Miron Costin. .un cunosc"tor al lim$ii #i culturii %rece#ti 5 pe care o deprinsese de copil 7n casa p"rinteasc" 5 el utilizeaz" izvoare %rece#ti #i $izantine ce/i useser" inaccesi$ile lui Miron Costin4 precum: istoricul #i %eo%ra ul 'tra$o @<< a Chr. 5 ;D p. Chr.G4 istoricii $izantini Procopie din veacul al -l/lea4 *onaras #i Ioan Tzetzes din secolul al ?O/lea. Cultura latin" pe care #i/o des"v7r#ise 7n mediul universitar din Padova 7i d"duse putin!a s" cunoasc" nu numai scriitorii latini4 care se ocupaser" de Traian #i cucerirea Daciei4 dar #i umani#tii #i istoricii (ccidentului4 care au scris 7n lim$a latin" despre ori%inea poporului #i despre lucrurile noastre4 ca +ia vio .iondo @0=1;5O<=G4 secretar al multor :B:

principi italieni #i ai cur!ii papaleC umanistul un%ur de ori%ine romn"4 Nicolae (lahus @0D1=50:<2G4 7nrudit cu OuniadeC istoricul %erman Ioan Nleidanus @Ioan Philippi din 'chleide4 0:3<50::<GC istoricul italian +ilippo .uonaccorsi @0D=>50D>3G5pro esorul copiilor lui Casimir al I-4 re%ele Poloniei 5 care a scris o carte despre &tilaC istoricii un%uri 'imon de Ueza4 sec. ?III4 &$raham .aRschaP4 sec. ?-I4 Ioan 'am$ucus4 de ori%in" rancez" #.a. #i 7n s 7r#it chiar mapele %eo%ra ice4 r"sp7ndite atunci 7n (ccident4 ca ale %eo%ra ului %erman Philip Cluverius @0:2350<;=G sau atlasul %eo%ra ilor olandezi .lau @tat"l #i iulG4 ap"rute pe la jum"tatea secolului al ?-II/lea4 "r" s" mai socotim izvoarele pe care le avusese la 7ndem7n" Miron Costin. Con runt7nd izvoare a#a de multe #i de variate pentru a stoarce din ele adev"rul4 stolnicul se comport" ca un istoric modern4 c"ci el indic" #i discut" contradic!ia izvoarelor #i are %rij" s" indice precis sursa de unde 7mprumut" #tirea: EMartin Cromer4 carele de ijderenia #i de lucrurile le#ilor #i de via!a crailor lor istore#te 7ntr/a 0; carte a lui4 unde #i via!a lui Cazimir craiu cel mare scrie... Aoren!u Toppeltin de Mediia#4 sas de amintrilea... 7ntr/o c"rticea ce/i zice letine#te Ori-ine" et o a"u" Tran"Tivanorum( care c"rticea ... o au tip"rit la Aionul 5 APon 5 de +ran!a4 la anul 0<<>. &colea dar"4 7ntr/aceia @capitolG ale Ardealului i l% uitorilor lui ine "*nt i *te neamuri "*nt+++ zice: vlahii4 zic unii... Mihail ,e!ie Neapolitanul 7n cartea lui de/nt7i ce scrie de craii un%ure#ti... 8ulielmu .lau 7n T!eatrum or)i" terrarum +++= cu ajutorul at7tor izvoare4 pe care are %rije s" le citeze precis4 el vede mai limpede chestiunea ori%inii romane #i nu cade 7n %re#elile de date #i am"nunte 7n care c"zuse Miron Costin. Nimeni p7n" la el nu a v"zut #i nu a eKpus a#a de clar pro$lema o$7r/#iei romane #i a unit"!ii neamului4 7n tot compleKul ei. Iat" ce sintetic rezum" el 7nsu#i4 rezultatul cercet"rilor sale: EIar" noi 7ntr/alt chip de ai no#tri de to!i4 c7!i s7nt rumni4 !inem4 #i credem adeverindu/ ne din mai ale#ii #i mai adeveri!ii $"tr7ni istorici4 #i de al!ii mai 7ncoace4 c" valahii4 cum le zic ei4 iar noi rumnii4 s7ntem adev"ra!i romani #i ale#i romani 7n credin!" #i 7n $"r$"!ie4 din cari )lpie Traian i/au a#ezat aici4 7n urma lui Decheval4 dupre ce de tot l/au supus #i l/au pierdut. Ni apoi #i alalt tot #irea%ul 7mp"ra!ilor a#a i/au !inut #i i/au l"sat a#eza!i aici4 #i din/tr/acelora r"m"#i!" s" tra% p7n" ast"zi rumnii ace#tia. 7ns" rumnii 7n!ele% nu numai ce#tia de aici4 ci #i den &rdeal4 cari 7nc" #i mai neao#i s7nt4 #i moldovenii #i to!i c"!i #i 7ntr/alt" parte se a l" #i au aceast" lim$" 04 m"car ie #i ceva#i ose$it" 7n ne#te cuvinte4 din amestecarea altor lim$i4 cum s/au zis mai sus4 iar tot unii s7nt. Ci dar pe ace#tia cum zic4 tot rumni 7i !inem4 c" to!i ace#tia dintr/o 7nt7n" au isvor7tj#i cur".F Prin aceast" lar%" 7n!ele%ere a pro$lemei4 prin erudi!ia lui vast"4 prin 7ntre$uin!area critic" a izvoarelor4 prin claritatea planului4 prin raza lui 7nc"rcat" #i me#te#u%it 7ntoars"4 dar plin" de miez4 stolnicul Constantin Cantacuzino se ridic" deasupra contimporanilor s"i #i se apropie de Dimitrie Cantemir. Este4 se poate spune4 un istoric 7n sensul modern al cuv7ntului. 0 El se %7nde#te aci la romnii macedoneni4 despre care vor$ise 7nainte pe lar%. D1:

.I.AI(8,&+IE I. (pera. Edi!ii: Cronica stolnicului Constantin Cantacuzino a ost pu$licat" pentru 7nt7ia dat" de8eor%e Ioanid 7n colec!ia intitulat"C I"toria Moldo#Romniei+++ Manu# ri"e ve !i de lim)a romn% -%"ite *n S'+ M%n%"tiri Co8ia i Her)%neti( .ucure#ti4 02:24 voi. I4 P/ ;1> 5 =><4 su$ titlul: Ira-mentu dintr#o roni % $re " urtu a romnilor @c"reia 7i lipsesc c7teva pa%ini de la 7nceputG. TeKtul pu$licat de Ioanid a ost reprodus de M iha ii Uo%"lniceanu 7n Croni ele Romniei "au Leto$i"e&ele Moldovei i Vala!iei( edi!ia a Ii/a din 02>;5 02>= @cu caractere latineG4 voi. I4 p. 2:5 0;<. &cela#i teKt4 atri$uit 7ns"4 dup" p"rerea lui Oasdeu #i Picot @vezi mai josG4 lui Nicolae Milescu4 a ost repu$licat 7n colec!ia #colar" E&utorii vechi #i contemporaniF4 su$ titlul: S$%tarul N+ Mile" u( Croni a $e " urt a romnilor( .ucure#ti4 'ocec4 021D. 7n 022D4 -. &. )reche semnaleaz" un alt manuscris Eprescris de 8ri%orie ierodiaconul din episcopia ,7mnicului cu cheltuiala monahului ,a ailF4 la 0>20. &cest manuscris a p"strat #i titlul eKact al operei: I"toria [%rii Romneti dintru *n e$ut+ 7n 01304 N. Ior%a4 atri$uind cronica stolnicului Constantin Cantacuzino4 pu$lic" teKtul operei4 7ntre%it cu predoslovia #i 7nceputul primului capitol4 dup" edi!iile precedente #i dup" manuscrisele DD< #i 0;<> din .i$lioteca &cademiei ,omne. Nu i/au ost 7ns" accesi$ile: ms. semnalat de -. &. )reche4 precum #i un altul care se a la atunci la Muzeul Na!ional. Edi!ia lui Ior%a poart" titlul O$erele lui Con"tantin Canta u8ino4 .ucure#ti4 0130. 7n introducere4 Ior%a ne d" urm"toarele am"nunte asupra raportului dintre teKte #i asupra 7ntocmirii edi!iei: EP"str7nd ca $az" edi!iile precedente4 am 7ntre$uin!at pentru sta$ilirea unui teKt mai $un #i mai complet4 cele dou" manuscripte ale &cademiei4 care sunt uneori in erioare iecare 7n parte. -ariante erau la tot pasul4 dar de acele variante care nu arat" altceva dec7t li$ert"!ile ce/#i luau o$i#nuit la noi copi#tii4 schim$7nd dup" plac ordinea cuvintelor 7n raz". 7nl"tur7nd #i aici orice pedanterie ne olositoare4 am c"utat numai s" dau teKtul a#a cum aveam sim!ul c" a tre$uit s"/0 scrie stolnicul #i cu o orto%ra ie care s" reproduc" pe aceea cerut" 7n epoca luiF. Edi!ia ne 7n "!i#eaz" deci un teKt reconstituit. Tehnica edi!iilor nu mai recomand" ast"zi reconstituirea teKtelor @vezi pentru aceasta #i W o s e p h . e d i e r4 7n Remania( AI-4 01;24 p. =:<G. Edi!ia lui N. Ior%a cuprinde urm"toarele teKte: 0. I"toria [%rii Romneti( *ntru are "% o$rinde numele ei el dint*iu i ine au 'o"t l% uitorii atun i( i a$oi ine au mai de" %li at( i a$oi ine o au "t%$*nit $*n% i *n vremile de a um( um "#au tra" i "t%+ ;. Carnetul de studii al lui Constantin stolnicul Cantacuzino4 p"strat 7n .i$lioteca &cademiei ,omne. =. Testamentul lui Dona Pepano4 tradus de Constantin Cantacuzino4 semnalat lui Ior%a de Iuliu Tuducescu4 unc!ionar la .i$lioteca &cademiei ,omne. D. Cronolo%ia ta$elar"4 care 7ns" nu se mai poate atri$ui stolnicului @v. &l. -asilescu *n Revi"ta i"tori % romn%( 22( 01=;4 pp. =<>5=20G. :. ,"spunsul lui Constantin Cantacuzino stolnicul la 7ntre$"rile %eneralului Marsi%li4 dup" ms. Marsi%li :> al .i$liotecii )niversit"!ii din .olo%na. Primul capitol al I"toriei [%rii Romneti dintru *n e$ut usese pu$licat de N. Ior%a mai 7nainte 7n Croni ele muntene( Analele A ad+ Rom+( "+ II4 tom. ??I4 mem. sec!. ist.4 02114 p. D:D 5 D<3. ( ultim" edi!ie a cronicii4 dup" o versiune mai complet"4 p"strat" 7n ms. nr. =DD= din .i$lioteca &cademiei ,omne au dat N. Cartojan #i Dan 'imonescu4 Stolni ul Con"tantin Canta u8ino( I"toria [%rii Rumneti( Craiova4 01DD4 'crisul romnesc4 7n colec!ia EClasicii romni comenta!iF. Pro$lema paternit"!ii cronicii. Ioanid pu$licase Ecronica pe scurtF4 d7nd/o ca o oper" anonim"4 cum dealt el se #i %"se#te 7n manuscrise. 7n 02>;4 Oasdeu4 7ntr/un articol pu$licat 7n Columna lui Traian( III @02>;G4 p. ;>D4 a atri$uit opera sp"tarului N. Milescu. (pinia lui Oasdeu a ost primit" de Emile Picot 7n NLoti e )io-ra$!i9ue "ur Ni ola" S$%tar Mile" u( Paris4 022=4 p. 03 #i 02. Pe numele lui Milescu opera a ost repu$licat" 7n edi!ia #colar" amin/ D3<

tit" mai sus. &ron Densu#ianu4 7n I"toria lim)ei i literaturei romne ( ed. I4 Ia#i4 022:4 p. 0>04 nu admite p"rerea lui Oasdeu4 ci se raliaz" la o veche opinie a lui Ulein @din r"spunsul la notele critice ale lui EderG4 admi!7nd ca autor al cronicii pe mitropolitul Teodosie -estemianul al )n%rovlahiei4 care era ardelean de ori%ine #i care4 mai 7nainte de a ajun%e mitropolit4 usese c"lu%"r la m"n"stirea Cozia4 unde se %"sise manuscrisul lui Ioanid. Mai aproape de adev"r4 Mihail Uo%"lniceanu4 7n Croni ele Romniei( ed. a Ii/a4 02>;4 voi. I4 p. 2: #i urm.4 atri$uie opera Eunui romn de peste (ltF. -. &. )reche4 7n Revi"ta $entru i"torie( ar!eolo-ie i 'ilolo-ie( an. II4 022/D4 p. <:52;4 #i 8 a s t e r4 7n I"toria literaturii r%mne( pu$licat" 7n lim$a %erman" 7n 0rundri"" der romani" !en ,!ilolo-ie al lui 8ro$er4 II4 partea =/a4 02124 p. ;1=4 7n#ir" p"rerile predecesorilor s"i4 "r" s" alea%" nici una. 7n 02114 N. I o r % a4 pentru 7nt7ia dat"4 7ntr/un studiu pu$licat 7n Analele A ademiei Romne ( seria II4 tom. ??I: Manu" ri$te din )i)liote i "tr%ine relative la i"toria romnilor( p. >251D4 atri$uie opera stolnicului Constantin Cantacuzino @7n acela#i memoriu #i coresponden!a stolnicului cu Marsi%liG. P"rerea lui N. Ior%a este admis" azi de to!i istoricii literari. &mintim aci #i studiul lui & 0. T. Dumitrescu4 Contri)u&iuni la i"torio-ra'ia romnea" % ve !e( pu$licat 7n Lui Ion /iar+it( Amintire din $artea 'otilor i a tualilor 'un &ionari ai A ademiei Romne la *m$linirea a a"e8u i de ani( .ucure#ti4 010<4 p. ;;> 5 ;<=. 7n acest articol4 &l. T. Dumitrescu atri$uie I"toria [%iii Romneti dintru *n e$ut lui Daniil Panonianul4 ostul mitropolit al &rdealului. Celelalte opere. Despre opera lui Ioan UarPophPlles BEPjcsvPpi'ioo4 ite$i TI-CDdrcopi v ?YKi Fi7"8av 'G jrEpisEeToio/soWiC RaG "juPePaijoeto% dvaPKai^v tivm T jc4 LE77toGoiaYE 2olOYrtasv @Manual despre c7teva nedumiriri #i solu!iuni sau despre cercetarea #i con irmarea c7torva do%me necesare ale .isericeiG4 'na%ov4 0<1>4 vezi I. . i a n u #i N. O o d o #4 /i)lio-ra'ia romnea" % ve !e( tom. I4 p. =D1 5 =:3. Traducerea romneasc"4 su$ titlul: *ntre)%ri i r%"$un"uri ale )la-orodni ului dum+ Con"tantin Canta o8ino( 'ratele r%$o"atului H%r)an voevod Canta o8ino+++ i ale elui dintru da" %li *nv%&at i uv*nt%tor Ioan Careo'il( se %"se#te 7n colec!ia de manuscrise a &cademiei ,omne4 nr. D:2 #i ond. 8aster4 cota nr. :<. Despre rela!iile lui Cario il cu !"rile noastre #i cu stolnicul Cantacuzino4 despre condamnarea lui ca eretic @0<10G #i despre str"duin!ele lui .r7nco/veanu de a/0 rea$ilita4 despre via!a #i opera lui v. D. , u s s o4 Studii i"tori e#-re o# romne4 o$ere $o"tume( I4 p. 02=5 010. Pentru com$aterea c"r!ii lui Cario il4 patriarhul Dositei a pu$licat la Ia#i4 7n 0<1/D4 doi ani dup" moartea lui Cario il: BEPKsipi'iou KVTa Btovooo to( Uapvo@puM4rG @Manual 7mpotriva lui Ioan Cario ilG. ,u%"ciunea stolnicului Const. Cantacuzino4 pu$licat" 7n &catistul de la ,7mnic4 0<ZW4 #i reprodus" 7n Molitvenice @v. I. . i a n u #i D. ' i m o n e s c u4 /i)i+ rom+ ve !e( t. I-4 p. :>4 :24 <24 ;3>G4 a ost repu$licat" 7n Revi"ta i"tori %( ??-4 01=14 p. :>5<3 de 8eor%e .. Popescu dup" un molitvenic. Oarta stolnicului a ost reprodus" 7nt7i de Del Chiaro ca aneK" la cartea lui4 #i de &l. Procopovici 7n Ion Ne ul e( Croni a( voi. I @aneKele de la s 7r#itG4 7n colec!ia EClasicii romni comenta!iF4 'crisul rom.4 Craiova4 01D04 ed. II. (ri%inalul h"r!ii se a l" la .ritish Museum. ( copie 7n .i$lioteca &cademiei ,omne @sec!ia stampelorG. ( not" asupra ei la N. Ior%a4 Analele A ademiei Romne+ Partea administrativ" #i dez$ateri4 ?A-II @01;>5 01;2G4 p.:3#i<>/<2. ,eprodus" recent cu studiu de C. C. 8iu/r e s c u4 Harta "tolni ului Con"t+ Canta u8ino( 7n Revi"ta i"tori % romn%( ?III @01D;G4 p. 0 5 ;>. II. .io%ra ia. A"muriri despre stolnicul Constantin Cantacuzino se %"sesc 7n pre a!a pus" de N. Ior%a 7n runtea volumului O$erele "tolni ului Con"tantino Canta u8ino @vezi mai susGC 7n N. Ior%a: Do umente $rivitoare la 'amilia Canta u8ini( " oa"e *n ea mai mare $arte din ar!iva d#lui 0+ 0r+ Canta u8ino( .ucure#ti4 013;. Pre!ioase in orma!iuni $io%ra ice4 date de un contimporan4 se %"sesc la &nton M"ria Del Chiaro: I"toria delle moderne Rivolu# D1I

8ioni della Vala !ia+++( ap"rut" la -ene!ia4 7n 0>02C o traducere romneasc" a acestei opere ne/a dat/o '. Cristian: Revolu&iile Vala!iei( Ia#i4 -iata romneasc"4 01;14 cu deose$ire cap. -I #i urm. &lte #tiri contemporane se %"sesc la ,adu 8receanu4 Via&a lui Co#"tandin# vod% /r*n oveanu( ed. Nte an 8receanu4 .ucure#ti4 013<4 7n Croni a anonim%( 7n cronica lui ,adu Popescu #i 7n continuarea din 0>0D4 vezi mai sus4 p. DD> 5 D<34 #i la D. Cantemir4 Evenimentele Canta u8inilor i /r*n venilor din [ara Muntenea" %( tom. - @ed. 'ociet"!ii &cademice ,omneG4 .ucure#ti4 022=4 p. 0 5 DD. &lte #tiri 7n Do umentele Hurmu8aOi( 7ndeose$i voi. ?I-. N. I o r % a4 Te"tamentele domni&ei Elina Canta u8ino( 7n Anal+ A ad+ Rom+( s. III4 ?-I @01=D501=:G4 p. 1=5030. N. I o r % a4 Do umentele $rivitoare la 'amilia Canta u8enilor( #i D. , u s s o4 Studii i"tori e -re o#romne( o$ere $o"tume 4 c . indicele 7n voi. II. Despre mediul universitar 7n care #i/a "cut cultura la Padova stolnicul Constantin Cantacuzino4 a se vedea #i ,amiro (rtiz4 ,er la "toria della ultura italiana in Romnia( p. 0<>/01:4 precum #i preciz"rile aduse de N. Io r % a 7n I"toria *nv%&%m*titului romne" ( .ucure#ti4 01;24 p. =< #i urm.C P. -. O a n e #4 Convor)iri literare( 01==4 p. 0> 5 =D ,amiro (rtiz #i N. C a r t o ` a n4 Lo Stolni Canta u8ino+ Un -rande erudito romeno a ,adova( .ucarest4 01D=. Pentru dependen!a presupus" stolnicului de Miron Costin4 8. P a s c u4 In'luen&a ro# ni arilor moldoveni a"u$ra elor munteni din "e + al FVII#lea@ Con"tantin Canta u8ino( 7n Ar!iva @??I?G4 01;;4 p. 01: 5 ;3<. &r%umentele nu s7nt convin%"toare. Despre contele Aui%i +erdinando Marsi%li se %"sesc #tiri pre!ioase 7ntr/o auto$io%ra ie a lui: Auto)io-ra'ia di Lui-i Ierdinando Mar"i-li( pu$licat" Ea cura di Emilio AovariniF4 .olo%na4 N. *anichelli4 01=3. Din aceast" auto$io%ra ie4 #tirile ce ne privesc pe noi au ost eKtrase #i pu$licate ded/0. &l. Dem. Marcu 7n *n !inarea lui N+ lor -a u $rile9ul *m$linirii v*r"tei de >4 de ani( Cluj4 01=0. Dic!ionarul contelui Marsi%li a ost pu$licat de Dr. Cari o T a/%liavini in II <Le7i on Mar"ilianum=+ Di8ionario latino#rumeno#un-!ere"e del "e + FVII+ Studio 'ilolo-i o e te"to( 7n colec!ia &cademiei ,omne4 .ucure#ti4 01=3.

@01D; /01>1G I. .I.AI(8,&+IE 'EAECTI-& )nul din meritele clasicei lucr"ri a lui N. Cartojan4 care se reediteaz" acuma4 este #i in ormarea $i$lio%ra ic" prezentat"4 c7nd era nevoie4 analitic. Ea s/a oprit la anii 01D3 pentru volumul I4 01D; pentru volumul al II/lea #i 01D: pentru al III/lea. Noi o continu"m 7ncep7nd cu ace#ti ani4 dup" acela#i principiu @al selec!ieiG #i cu aceea#i metod" a rezumatului analitic. &pari!ia unor -enuri noi de lucr"ri str7ns le%ate de literatura romneasc" veche a "cut necesar" o nou" clasi icare la primele contri$u!ii $i$lio%ra ice. C7nd capitolele lui N. Cartojan 7ncep s" devin" eKpuneri mono%ra ice @de la +etru Movil"G4 #i noile noastre contri$u!ii $i$lio%ra ice urmeaz" metoda mono%ralic". A)revia&iuni N. Cioculescu4 Variet%&i++++ Ner$an Cioculescu4 Variet%&i riti e+ Ed. pentru literatur". .ucure#ti4 01<<. Chi!7mia4 ,ro)leme++++ I. C. Chi!imia4 ,ro)leme de )a8% ale literaturii romneti+ Ed. &cademiei ,. '. ,omnia4 .ucure#ti4 01>;. I. Chi!imia #i D. 'imonescu4 C%r&ile $o$ulare+++ Ion C. Chi!imia #i Dan 'imonescu4 C%r&ile $o$ulare *n literatura romnea" % ve !e+ Edi!ie 7n%rijit" #i studiu introductiv de... Ed. pentru literatur"4 .ucure#ti4 01<=4 ; volume. 8re%orian4 Cron+ munt..... Croni ari munteni+ Ed. 7n%rijit" de Mihail 8re%orian. 'tudiu introductiv de Eu%en 't"nescu. Ed. pentru literatur"4 01< 0. D. Mazilu4 /aro ul...... Dan Ooria Mazilu4 /aro ul *n literatura romn% din "e olul al FVII#lea+ Ed. Minerva4 .ucure#ti4 01><. ,esume4 p. =;: 5 ==:. D. Mazilu4 Cron+ munt+++ Dan Ooria Mazilu4 Croni arii munteni+ C*teva modele de retori % a $ove"tirii+ Ed. Minerva4 .ucure#ti4 01>2. 8. Mih"il"4 Contri)+ i"t+ ult+ Ut+ rom+ ve !i+++ 8. Mih"il"4 Contri)u&ii la iitoria ulturii i literaturii romne ve !i+ Ed. Minerva4 01>;. 8. Mih"il"4 Cult+ i Ut+ rom+ ve !e+++ 8. Mih"il"4 Cultur% i literatur% remn% ve !e *n onte7t euro$ean+ Studii i te7te+ Ed. #tiin!i ic" #i enciclopedic"4 .ucure#ti4 01>1. Ne%riei4 E7$re"ivitatea+++ Eu%en Ne%riei4 E7$re"ivitatea involuntar%+ Ed. Cartea romneasc". .ucure#ti4 01>>. A. (nu4 Criti a te7tual%+++ Aiviu (nu4 Criti a te7tual% i editarea literaturii romne ve !i+ Cu a$li a&ii la roni arii moldoveni+ Ed. Minerva4 .ucure#ti4 01>= @Colec!ia E)niversitasFG. I. ,otaru4 Valori+++ Ion ,otaru4 Valori e7$re"ive *n literatura romn% ve !e( I. Ed. Minerva4 .ucure#ti4 01><. D11

Dan 'imonescu4 Croni i ver"i'i ate+++ Croni i i $ove"tiri romneti ver"i'i ate ."e + FVIIB FVIII1+ 'tudiu introductiv #i edi!ie critic" de Dan 'imonescu. Ed. &cad. ,.'.,.4 .ucure#ti4 01<>. (. 'chiau4 C%rturari( %r&i+++ (ctavian 'chiau4 C%rturari i %r&i *n "$a&iul romne" medieval+ Ed. Dacia4 Cluj/Napoca4 01>2. Circula!ia scriitorilor #i c"r!ilor manuscrise #i tip"rite de o parte #i de alta a Carpa!ilor a !inut vie con#tiin!a na!ional" despre unitatea poporului romn. D. *am irescu4 Studii+++ Dan *am irescu4 Studii i arti ole de literatur% romn% ve !e+ El. pentru literatur"4 .ucure#ti4 01<>. PE,I(DICE .(,...... /i"eri a ortodo7% romn%+ .uletinul o icial al Patriarhiei ,omne. .ucure#ti4 022; @continu"G. Lim)% i Ut+++ Lim)% i literatur%+ (r%an pu$licat de 'ocietatea de #tiin!e ilolo%ice. .ucure#ti4 01:: @continu"G. Indi e( voi. I/??- @01::/ 01>04 $ro#ur"G #i voi. ??-I/??-II @01>;/01>DG4 7n volumul ??-II @01>DG4 p. 23D/201. ,E'EE.... ,evue des etudes sud/est europeenes. Editions de lB&cademie de la ,epu$liQue 'ocialiste de ,oumanie4 01<= @continu"G. (r%an al Institutului de studii sud/est europene. ,'.....Romano"lavi a+ Pu$lica!ie a &socia!iei slavi#tilor din ,epu$lica 'ocialist" ,omnia4 .ucure#ti4 01:2 @continu"G. .I.AI(8,&+II &vram4 Mircea4 Cartea romnea" % manu" ri"% @din .i$lioteca E &straFG4 'i$iu4 01>3. .ar$oric" Elena4 (nu Aiviu4 Teodorescu Mirela4 Introdu ere *n 'ilolo-ia romn%+ Ed. didactic" #i peda%o%ic"4 .ucure#ti4 01>34 ed. a Ii/a4 01>2. /i)lio-ra'ia "ele tiv% de i"toria artei medievale din Romnia $u)li ate *ntre 23D5B 23C6+ 'upliment la .uletinul monumentelor istorice4 ?A @01>0G. &utori: Carmen Aaura Dumitrescu4 Pa vel Chihaia4 Cornelia Pillat4 Teodora -oinescu @coordonatorG. Chivu 8heor%he4 Costinescu Mariana4 /i)lio-ra'ia 'ilolo-i % rom%#mei" %+ Se olul al FVI#lea+ Ed. &cademiei ,.'.,.4 .ucure#ti4 01>D. Coteanu I.4 D"n"il" I.4 Introdu ere *n lin-vi"ti a i 'ilolo-ia romnea" %+ Pro$leme $i$lio%ra ie. Ed. &cademiei ,.'.,.4 .ucure#ti4 01>3. EKempli ic"rile se re er" #i la literatura modern". Cr"ciun Ioachim4 Ilie# &urora4 Re$ertoriul manu" ri"elor de roni i interne( SLC+ FV BFVIII( $rivind i"toria Romniei+ Ed. &cademiei ,.'.,.4 .ucure#ti4 01<=. .i$lio%ra ie analitic". 8he!ie Ion4 Mare# &leKandru4 Introdu ere *n 'ilolo-ia romnea" %+ Pro$leme. Mjtode. Interpret"ri. Ed. enciclopedic" romni4 .ucure#ti4 01>D. EKempli ic"rile se re er" numai la literatura veche. Moraru Minai4 -elculescu C"t"lina4 /i)lio-ra'ia analiti % a literaturii Sromne ve !i( I. C%r&ile $o$ulare lai e( su$ redac!ia lui I. C. Chi!imia. Ed. &cademiei ,.'.,.4 .ucure#ti4 01><4 partea I4 .ucure#ti4 01>24 partea a Ii/a. Panaitescu4 P. P.4 Manu" ri"ele "lave din /i)liote a A ademiei R+,+R+( Ed. &cademiei ,.P.,.4 01:1. -ezi recenzia critic" a lui I. Iu u4 7n .(,4 >1 @01<0G4 nr. =/D4 p. =1= 5 D33. Popa Eleonora4 D"n"il" Ion4 /i)lio-ra'ia romnea" % lin-vi"ti % @.,A4 ;34 23CC1( *n Lim)a romn%( ??-II @01>2G4 nr. D4 p. =<: 5 =<1. 7n mod re%ulat4 revista Lim)a :33

rom*n%( 7n numerele D ale iec"rui an pu$lic" $i$lio%ra ia lin%vistic" a anului precedent4 inclusiv lucr"rile privitoare la literatura romn" veche. Pro . ,u ini4 M"rio @TorinoG4 A"$e te ale ulturii reli-ioa"e medievale din Romnia @secolele ?I-/?-IIIG4 7n Mitro$olia /anatului( ??-III @01>2G4 nr. >/14 p. =2;5D3:. .i$lio/ %ra ie analitic" pentru manuscrisele omiletice #i ha%io%ra ice4 cu caracter literar. +ra%ment dintr/o vast" lucrare care este su$ tipar @MilanoG4 7n lim$a italian". Ner$"nescu4 N. Mitro$oli&ii Un-rovla!iei( 7n .(,4 >> @01:1G4 nr. >5 034 p. >;; 5 2;< #i ,re i8%ri $rivind ronolo-ia mitro$oli&ilor Un-rovla!iei( .(,4 >2 @01<3G4 nr. = 5 D4 p. =>< 5 =23. -ia!a #i opera mitropoli!ilor4 dintre care unii an ost #i scriitori. Ntrempel 8a$riel4 Moisil +lorica4 'toianovici A.4 Catalo-ul m8nu" ri"elor romneti @din .i$lioteca &cademiei ,.'.,.G4 voi. I-4 Ed. &cademiei ,.'.,.4 01<>4 nr. 03<;/ 0=23. Numarele 03<;/ 0;=3 @p. 1/==0G s7nt manuscrisele din ondul M. 8aster. -olumele I4 II4 III4 cu nr. 0503<0 au ap"rut4 respectiv4 7n anii 013>4 010=4 01=04 7ntocmite de I. .ianu4 ,. Caracas #i 8. Nicolaiasa. Ntrempel4 8a$riel4 Catalo-ul manu" ri"elor romneti /AR( 050<33. Ed. #tiin!i ic" #i enciclopedic"4 .ucure#ti4 01>2. C(NCEPT MET(DJ. P,(.AEME C h i! i m ia4 ,ro)leme( p. DD>5D:=: EMetoda de cercetare 7n domeniul literaturii vechiFC p. D::5D<= E'tadiul actual #i perspectivele cercet"rii 7n domeniul literaturii romne vechiF. Curtic"peanu4 Doina4 Ori8onturile vie&ii *n literaUiPra ve !e romnea" %+ Ed. Minerva4 .ucure#ti4 01>:. Privire de ansam$lu asupra unor opere literare romne#ti vechi. &utori: Nea%oe .asar$4 Miron Costin4 Doso tei4 Neculce #i D. Cantemir 5 7n m"sura 7n care ei eKprim" p"reri asupra aspira!iilor umane4 la nivel local #i universal. -aloarea artistic" a opsrelor respective. .i$lio%ra ie la p. 02>5 01=. +ior eseu4 -a sile4 Con e$tul de literatur% ve !e+ Ed. Ntiin!i ic"4 .ucure#ti4 01<2. Carte de teoria literaturii privind pe plan universal evolu!ia opiniilor esteticienilor despre literatura %enera!iilor trecute. Panaitescu4 P. P. Introdu ere la i"toria ulturii romneti+ Ed. #tiin!i ic"4 .ucure#ti4 01<14 p. =;D 5 =:0 #i p. =>; @$i$lio%ra iaG: E7nceputurile culturii eudale 7n L"rile ,omneF. 'imonescu4 Dan4 ,ro)leme a tuale u $rivire la re on"iderarea roni ilor( in Lim)i i literatur%( 5 @01<0G4 p. 0=150:D. *am irescu4 Dan4 ,ermanen&a $atriei+ Ed. Eminescu4 .ucure#ti4 01>:4 p. 0:<5lc2: E(ri%inalitatea literaturii romne vechiF. 0. T,&T&TE DE I'T(,I& AITE,&T),II ,(MbNE -ECOI.c ;. &NT(A(8II. =. T,&T&TE DE I'T(,I& AIM.II ,(M&NE -ECOIB 0. &cademia ,.P.,. I"toria literaturii romne+ I. +olclorul. Aiteratura romn" 7n perioada eudal" @0D33/0>23G. Ed. &cademiei ,.P.,.4 .ucure#ti4 01<D. Ed. a Ii/a4 01>3. .or o ia nu4 C4 Cur" de i"toria literaturii romne+ &nul I. Partea I. Aiteratura vrehe. .ucure#ti4 01<:. Curs multiplicat4 !inut la Inst. peda%o%ic din .ucure#ti4 +acultatea de ilo/ lo%ie. _ Tratatele de istoria literaturii #i istoria lim$ii cuprind 7n mod iresc4 la nivelul %enului4 #i prezent"ri mono%ra ice ale scriitorilor. :30

Cio$an u4 Nte an4 I"toria literaturii romne ve !i( .ucure#ti4 01/0> @&cademia ,omn"4 'tudii #i cercet"ri4 A??-G. Cuprinde voi. I #i II ale cursurilor universitare lito%ra iate. -olumele III #i I-4 cu acela#i titlu4 s7nt cursuri @numai lito%ra iateG4B !inute 7n anii 01D35D04 01D09/D;. '7nt pre!ioase pentru c" autorul urm"re#te #i vechile traduceri rcmne#ti ale unor opere literare ruse4 7n special crono%ra ele. )nele capitole dep"#esc epoca studiat" 7n tratatul lui N. Cartojan @de eK.4 D. Cantemir #.a.G. Iva#cu4 8eor%e4 I"toria literaturii romne( .ucure#ti4 01<14 p. 0 5 ;1< #i p. :D0 5 :<<4 $i$lio%ra ia sistematic". A"udat4 I. D.4 I"toria literaturii romne ve !i( .ucure#ti4 01<;4 partea IC .ucure#ti4 01<=4 partea a Il/a @multiplic"riG. Partea a IlI/a4 tip"rit". I"toria literaturii romne ve !i+ Ed. didactic" #i peda%o%ic"4 .ucure#ti4 01<2. Cursuri universitare !inute la +acultatea de ilolo%ie din Ia#i. Piru4 &A4 I"toria literaturii romne de la ori-ini $*n% la 26;4+ Ed. Ntiin!i ic" #i enci/ clopedic"4 .ucure#ti4 01>>4 p. :5D00: EEpoca vecheF. Edi!ii anterioare 7n 01<04 01<;4 01>34 voi. I EPerioada vecheF. .i$lio%ra ie sistematic" dup" iecare capitol. Niad$ei4 Ion4 I"toria literaturii romne ve !i+ Ed. &l$atros4 .ucure#ti4 01>:. Aucrarea a ost 7ntocmit" mult timp 7nainte de data tip"ririi4 ast el c" 7n multe pro$leme nu este la curent cu in orma!ia. ;. Chi! im ia4 I. C4 'imonescu4 Dan4 C%r&ile $o$ulare *n literatura romnea" %( .ucure#ti4 01<=4 ; volume. &ntolo%ie de teKte4 unele inedite4 cu studii introductive la iecare teKt #i un studiu introductiv %eneral. Mih"iBl 8.4 *am irescu Dan4 Literatura romn% ve !e .2D4:B2>DC1+ Intro/ducere4 edi!ie 7n%rijit" #i note de... Ed. Tineretului4 01<14 ; volume. &ntolo%ie #i teKte comentate. +iecare teKt este precedat de un studiu $ine in ormat #i orientat spre concep!ii 7nnoitoare de a privi literatura noastr" veche. =. Densusianu4 (vid4 I"toria lim )ii romne+ Edi!ie 7n%rijit" de pro . univ. W. .PcR/Ed. Ntiin!i ic"4 .ucure#ti4 01<04 ; volume. -olumul al II/lea4 E'ecolul al ?-I/leaF. -ersiunea rancez" redactat" 7n colec!ia Densusianu (vid4 O$ere( voi. II4 p. =>0 5 2>:4 2=:52>1 @noteG4 1>;503=2 @indice de Ion CoteamaG. Densusianu4 (vid4 O$ere( III. Lim)a romn% *n "e olul al FVII#lea+ Evolu&ia e"teti % a lim)ii romne+ Edi!ie critic" #i comentarii de -aleriu ,usu. Ed. Min erva4 .ucure#ti4 01>>. Pentru literatura veche intereseaz" p. 011 5 =3<4 care se termin" cu studiul predicelor lui&ntim Ivireanu. 'criitorii studia!i s7nt clasicii literaturii noastre 7n ordinea urm"toare: cronicarii moldoveni @eKclude pe N. Costin4 scriitor Ede o erudi!ie con uz"FG4 literatura reli%ioas"4 cronicarii munteni4 c"r!ile populare #i literatura juridic". 8he!ie4 Ion4 /a8a diale tal% a romnei literare( Ed. &cademiei ,.'.,.4 .ucure#ti4 01>:. Mih"il"4 8.4 Di &ionar al lim)ii romne ve !i @s 7r#itul sec. ?57nceputul sec. ?-IG. Ed. enciclopedic" romn"4 .ucure#ti4 01>D. EDic!ionarulF ocup" p. <15 0>2. El este 7ns" pre/ cedat @p. 25<2G #i urmat @p. 0>15;;3G de studii utile studio#ilor literaturii noastre vechi #i de aneKe @p. ;; Ir/== 0G4 modele de editare a teKtelor vechislave #i romne. Rd"umd @p. === 5 ;D>( ir+( rus"G. &cad. , o s e 00 i4 &l.4 I"toria lim)ii romne de la ori-ini $*n% *n "e olul al FVII#lea( Ed. pentru literatur"4 .ucure#ti4 01<24 p. D<:5:2D: E'ecolul al ?-I/leaFC p. :2:5>30 cuprind =; articole #i discu!ii5uneori polemice5privitoare la teKtele vechi #i lim$a lor. Ed. a Ii/a4 01>2. :3;

,osetti &l.4 Cazacu ..4 Aiviu (nu4 I"toria lim)ii romne literare+ Voi+ I+ De la ori-ini $tn% la *n e$utul "e olului al FlF#lea( Edi!ia a doua4 rev"zut" #i ad"u%it". Ed. Minerva4 .ucure#ti4 01>04 p. 01 5 D;6+ 'tudii ample4 antolo%ie de teKte reprezentative comentate. Indica!ii $i$lio%ra ice %enerale @p. 15 00G #i altele eKhaustive dup" iecare prezentare mono%ra ic". (per" undamental" pentru studiul artei literare a scriitorilor no#tri. 'INTE*E .ar$u4 Eu%en4 Caietele ,rin i$elui+ Vurnalul unor romane+ Ed. Eminescu4 .ucure#ti4 01>=4 vpl. al ;/lea4 p4 ;<< 5 =0=: EMijloacele literaturiiF. 'u$liniaz" meritele literare ale stilului vremii lui Miron Costin4 Doso tei4 &ntim Ivireanul4 cronicarilor moldoveni 7n lim$a slav". 8r. )reche4 Miron Costin4 8a vrii Protul4 Nea%oe .asara$ .*nv%&%turi1( Ioletul noveiE i)idem( 01>D4 voi. al D/lea4 p. 225033: MoKa4 Cronica .uze#tilor.W alte opere ale lui Miron Costin4 Nicolae Costin. Du!u4 &leKandru4 Coordonate ale ulturii romneti *n "e olul FVIII @0>335 02;0G. 'tudii #i teKte. Ed. pentru literatur"4 .ucure#ti4 01<2. 5 Du!u4 &leKandru4 Le" livre" de "a-e""e dan" la ulture roumaine+ Introduction a lBhistoire des mentalites sud/est europeennes4 .ucarest4 01>0. &cela#i4 C%r&ile de *n&ele$ iune *n ultura romn%+ Ed. &cad. ,. '. ,omnia4 .ucure#ti4 01>;. .i$lio%ra ie @p. 0<=5 0<:G. 5 Du!u4 &leKandru4 Sinte8% i ori-inalitate in ultura roman%+ Ed. enciclopedic" romn"4 .ucure#ti4 01>;. 5 &cela#i4 Cultura romn% *n ivili8a&ia euro$ean% modern%+ Ed. Minerva4 .ucure#ti4 01>2. 5 Du!u4 &leKandru4 Romanian !umani"t" and euro$ean ulture( a ontri)ution to om$arative ultural !i"torT+ Editura &cademiei4 .ucure#ti4 01>2 @Colec!ia E.i$lioteca historica ,omaniaeFG. 8ldi4 Aadislau4 Introdu ere *n i"toria ver"ului romne" + .ucure#ti4 01>0. Pa%inile <: 5 00; se re er" la teKte literare vechiC p. =1>5D3;4 notele $i$lio%ra ice respective4 8he!ie4 Ion4 *n e$uturile " ri"ului *n lim)a romn%+ Ed4 &cad. ,. '. ,omnia4 01>D. Contri$u!ii ilolo%ice cu privire la teKtele secolului al ?-I/lea. 8he!ie Ion4 M a r e # &l.4 0raiurile da oromne *n "e olul al FVI#lea+ Ed4 &cademiei ,epu$licii 'ocialiste ,omnia4 .ucure#ti4 01>D. .i$lio%ra ie4 p. 15;<. &utorii urm"resc tradi!ia literar" @5 scris"G a EdialectelorF lim$ii noastre vechi. Interpret"ri noi4 avora$ile %raiului din re%iunea .anatului #i Ounedoarei. Pa%. 15;<4 $i$lio%ra ie sistematic". Iv"nescu4 8h.4 ,ro)lemele a$itale ale ve !ii romne literare+ Ia#i4 01D>. Ne%riei4 E7$re"ivitatea( p. DD 5 <<: EPoeme din secolele al ?-II/lea #i al ?-III/leaF. -ersurile lui Doso tei4 Miron Costin #i a#a/numitele Ecronici rimateF. (nu4 Aiviu4 Criti a te7tual% i editarea literaturii romne ve !i( u a$li a&ii la roL ni arii Moldovei+ Ed4 Minerva4 .ucure#ti4 01>=. Panaitescu4 P.P.4 *n e$uturile i )iruin&a " ri"ului *n lim)a romn%+ Ed. &cad. ,.P.,44 .ucure#ti4 01<:. 7nceputurile s7nt din sec. al ?-/lea #i $iruin!a se termin" 7n sec. al ?-II/lea4 odat" cu Es 7r#itul slavonismului cultural 7n !"rile romneF. ,otar u. Ion4 Valori e7$re"ive+ Prima 7ncercare reu#it" de a inte%ra operele cronicarilor 7n evolu!ia prozei literare romne#ti. 't"nescu4 Eu%en4 Valoarea i"tori % i literar% a roni ilor muntene( 7n 8re%orian4 Cron+ munt+( p. -/C??-I. )rsu4 8. 8.4 Memoriali"ti a *n o$era roni arilor+ Ed. Minerva4 .ucure#ti4 01>;. .i$lio%ra ie4 p. ;<:/;>3. ,<sume4 p. ;>05;>:. (,IENT)A .I*&NTIN NI NE(8,ECE'C MN C)AT),& ,(M&NE&'CJ. .ar nea I.4 Nicolescu Corina4 Iliescu (ctavian4 Cultura )i8antin% in Romnia+ La ulture )T8antine en Roumanie+ .ucure#ti4 01>0 @Comitetul de 'tat pentru :3=

cultur" #i art"G. 'tudii introductive. Catalo% de eKpozi!ie4 descriptiv4 pentru D>3 eKponate. Numeroase ilustra!ii. .i$lio%ra ie @p. ;305;;0G. Camariano/Cioran4 &riadna4 A ademiile domneti din /u ureti i Iai+ &cad. ,. '. ,omnia4 .ucure#ti4 01>0. -ersiunea rancez" a aceleia#i lucr"ri a ap"rut mult mai dezvoltat": Le" a ademie" $rin iere" de /u are"t et de Ia""T et Itur" $ro'e""eur"+ Institute or .alRans studies4 01>D. ?I-e Con%res interna!ional des etudes $Pzantines .ucarest <50; 'eptem$re 01>0. Ra$$ort" IV+ 7n special I. ,. Mirt ea4 Relation" litteLraire" entre /T8an e et !" ,aT" R umain"+ Editions de lB&cademie de la ,tp. 'oc. de ,oumanie. Cinci comunic"ri pe tema </T8an e et la Itoumanie=+ D im ar as4 C. Th.4 I"teria literaturii neo-re eti+ 7n romne#te Le Mihai -asiliu. EBW. pentru literatur" universal"4 01<2. E 0 i a n4 &l.4 Le" ra$$ort" )T8antin #roumain"+ ,!a"e" $rin i$alei et trait" ara teri"tiUue"( jn /T8antino"lavi a( I?4 01:24 ;4 p. ;0;5;;:. 5 &cela#i4 /T8an e et le" Roumain" a la 'in du MoTen#A-e( 7n T!e ,ro eedin-" OI THE FIIIt! International Con-re"" o9 /T8antine Studie"( (K ord4 01<>4 p. 01:/;3=. 8illou4 & n d r >( La ivili"ation )T8antine+ &rthaud4 Paris4 01>D. @Aes %randescivi/ lisations. Collection diri%ee par ,aPmond .lochG. 7n special4 cap. -I EAa cultureF4 p. =0> 5 9B@. U n < s4 . > r % e4 LL!i"toire de la litteLrature neo-re Uue+ La $eriede 9u"UuLen 26:2+ 'tocRholm4 01<; @&cta )niversitatis )psaliensis. 'tudia %raeca upsaliensia IG. Uordatos4 Wanis4 Hi"toire de la litteLrature neo#-re Uue de 2D5; % 23>2+ Pr< ace de Costas -arnalis. &thenes4 01<0. Nicolae Ior%a4 /i8an& du$% /i8an&+ Ed. enciclopedic" romn"4 .ucure#ti4 01>;. Traducerea c"r!ii /T8an e a$re" /T8an e( de Ailiana Ior%a/Pippidi. .ine in ormat" este #i .Post a!aF lui -ir%il Cndea @p. ;:=/;>;G. Papacostea4 -.4 Ori-inele *nv%&%m*ntului "u$erior *n [ara Romnea" %( 7n Studii( XIV, 01<04 nr. :4 p. 00=1/00<>. 'imonescu4 Dan4 Le livre -re im$rimi en Roumanie @0<D;502=3G4 7n cule%erea STm$o"ium lLe$ Uue $!anariote :2 B :5 4 to)re 23C4+ Institute or .alRan 'tudies4 ThessaloniRi4 01>D4 p. 0;>/ 0=D. Cleo$ule4 TsourRas4 Le" dd)ut" de lLen"ei-nemenl$!il "o$!iUue et de la li)re $en"e e dan" le" /alOan"+ La vie et lLoeuvre de T!eLo$Oile fCorTdaleLe .25C4B2>D>1+ DeuKicme e-lilion. Institute or .alRan 'tudies4 ThessaloniQue4 01<>. Coridaleu4 pro esor la &cademia Patriarhiei ecumenice din Constantinopol @7ntre 0<;;5 0<=<G4 a dirijat indirect rena#terea culturei %rece#ti #i in !"rile romne. *am 7rescu4 Dan4 ,ro)leme intere"*nd i"toria literaturii rem%ne in de8)aterea eltti de al FlV#lea Con-re" interna&ional de "tudii )i8antine( 7n Ateneu( -III @.ac"u4 oct. 01>0G4 p. >. IN+A)ENL& 'A&-& .alot"4 &nton4 La lilterature "lavo#r umaine a lLe$ Uue dL' ti nm le 0rand( 7n RS( I .23561( p. ;03/;:<. .o%dan4 D a m i a n P.4 <Leto$i"e&ul de la /i"tri&a=( la $!i" vie&ile de" !r niUue" rou# maine"+ Sa lan-ue( ,E'EE.4 -I4 no. = @01<2G4 p. D11/:;D. .o%dan4 I o a n4 S rieri ale"e+ Cu o pre a!" de Emil Petrovici. Edi!ie 7n%rijit"4 studiu introductiv #i note de 8. Mih"il". Ed. &cad. ,.'.,.4 01<2. 5 &cela#i4 Die "lavi" !e Mana""i"# :3D

C!roniO@ Na ! der Au"-a)e von loan /o-dan+ Introduction $P Wohann 'chrop er4 `ilhelm +inR -erla%4 Miinich4 01<<. . o 0 d u r4 &. -.4 Croni a "lavo#moldovenea" % din u$rin"ul leto$i"ei @sic eG ru"e Vo"Ore#"en"!i( 7n Studii+ Revi"t% de i"torie( ?-I @01<=G4 nr. :4 p. 03115 00;0. Chi!i mia4 ,ro)leme( p. 0=5;>: ENte an cel Mare4 ctitor 7n domeniul istorio%ra ieiFC p. ;1521: ECronica lui Nte an cel MareF. Constantinescu4 ,adu4 Ni !ita din Hera laea+ Comentarii la cele 0< cuv7nt"ri ale lui 8ri%ore din Nazianz. +ra%mente. Edi!ie4 traducere #i comentariu de...4 .ucure#ti4 01>> @Direc!ia %eneral" a &rhivelor 'tatuluiG. 7n mai multe $i$lioteci ale ,omniei #i ).,.'.'. autorul a %"sit manuscrise slave scrise pe teritoriul Moldovei @unele chiar de 8avril )riculG 7ntre OI 05 0DD2 #i L"rii ,omne#ti4 cu cele 0< cuv7nt"ri clasice ale lui 8ri%ore de Nazianz @=;25=13G4 7nso!ite de ;== comentarii #i %lose ale eruditului NiRetas4 episcop al Oeracleei @sec. ?IG4 dar traduse din %rece#te 7n slavone#te @sec. ?I-G. &cestea cuprind date oarte importante despre civiliza!ia antic" %reac" #i a popoarelor din (rient @&siaG. Este prima surs" de p"trundere a clasicismului de tip antic la noi. I u u4 I.4 De"$re $rototi$urile literaturii "lavo#romne din "e olul al FV#lea( 7n Mitro$olia Olteniei( FV .23>;1( nr. >524 p. :00 5 :=:. 5 &cela#i4 M%n%"tirea Moldovi&a@ Centru ultural im$ortant din $erioada ulturii romne in lim)a "lav%#"e + FV#FVIII( 7n Mitro$olia Moldovei i Su evei( ;4 @01<=G4 5 &cela#i4 Manu" ri"e "lave *n )i)liote ile din Tran"ilvania i /anat( 7n ,'4 -III @01<=G4 p. :;</:;1. Mih"il"4 8.4 Contri)+ i"t+ ult+ i Ut+ r m+ ve !i+ Intre altele cuprinde: despre ra!ii Chirii #i Metodiu4 leKico%ra ia slavo/romn"4 coresponden!a lui Nte an cel Mare cu -ene!ia. 5 &cela#i4 I)idem( p. 03D5 0<= EIstorio%ra ia romneasc" veche... 7n raport cu istorio%ra ia $izantin" #i slav"F. 'tudiu pro und care identi ic" #tirile cronicarilor romni4 sec. ?-5?-II4 7n cronicile slave4 acestea inspirate @Sau traduseG din cele $izantine. 5&cela#i4 I)idem( p. ;< 0 5 =3<: E'inta%ma @pravilaG lui Matei -lastaris #i 7nceputurile leKico%ra ici romne#ti @secolele ?-5 ?-IIGF. Date importante despre Macarie4 cronicarul moldovean al lui Petru ,are# #i despre insemn"rile lui )dri#te N"sturel. Mircea4 I o n/, a d u4 <Le" vie" de" roi" et ar !eveUue" "er)e"= et leur ir ulation en Moldavie+ Une o$ie in onnue de 25>C*n ,E'EE4 I- @01<<G4 = 5D4 p. =1= 5 D0;. (pera men!ionat" a ost scris" de mitropolitul Danilo @0;>350==3G #i de continuatorii lui4 pe la 0=0=50=0D. Copia4 datat" 0:<>4 este atri$uit" cronicarului moldovean &zarie. Titlul copiei E-ia!a #i iin!a #i istoria aptelor pl"cute lui Dumnezeu a prea pio#ilor re%i ai !"rilor 'er$iei i a altora din 9ur= @su$lin. D.'.G Panaitescu4 P. P.4 Le" !r niUue" "lave" de M ldavie au FV#e lie le( 7n ,'4 I @01:2G4 p. 0D<5 0<2. 5&cela#i4 Croni ile "lavo#romne din "e + FVBFVI $u)li ate de Ion /o-dan+ Edi!ie rev"zut" #i completat" de... Ed. &cad. ,.P.,.4 01:1. 5&cela#i4 Tr%"%turile "$e i'i e ale literaturii "lavo#romne( 7n ,'4 I? @01<=G4 p. ;<>5;13. 'imonescu4 Dan4 Tradi&ia i"tori % i 'ol lori % *n $ro)lema( <*ntemeierii= Moldovei( 7n Studii de 'ol lor i literatur%+ Ed. pentru literatur"4 .ucure#ti4 01<>4 p. ;>5:34 analiza letopise!ului slavo/moldovenesc -osRresensRi. Turdeanu4 Emil a pu$licat urm"toarele studii: La litterature )ul-are du FlV#e "ie le et "a di''u"ion dan" le" $aT" roumiin"( Paris4 01D>C O$era $atriar!ului E'timie al T%rnavei .2;C5B2;3;1 *n literatura "lavo#rom*n%( .ucure#ti4 01D<C 8re%oire Cam)la!@ 'au7 ar-umerit" dLune )io-ra$!ie( 7n Revue de" etude" "lave"( ;; @01D<G4 p4 D< 5 20C corecteaz" pe &.I. WacimirsRi4 editorul unor misti ic"ri istorice4 dovedite anacroniceC Le" lettre" "lave" en Moldavie@ le moine :3:

0a)riel du mona"tere de Neam&u @0D;D5 0DD>G4 I)idem( ;> @01:0G4 p. ;<> 5 ;>2 .Melan-e" AndrS Ma8on1C Le" $remier" e rivain" reli-ieu7 en Vala !ie@ lL!e-oumene Ni odeme de Ti"mana et le moine ,!ilot!ee( 7n Revue de" etude" roumaine"( II @01:DG4 p. 00D 50DD. Caracterul isihast al vie!ii #i activit"!ii lui Nicodim @0=<:50D3<G. Titlul de EpolieleuF este impropriu4 este ver$a de un E,epertoire dBhPmnes reli%ieuKF4 care a avut lar%" r"sp7ndire 7n !"rile ortodoKe iind imprimat de .ozidar -uRovic la -ene!ia4 7n 0:=<. Polieleul lui +iloteu este4 deci4 prima oper" scris" de un romn4 tip"rit" 7n str"in"tate. -ezi #i Tit 'imedrea4 Iil t!eu mona!ul de la Co8ia( 7n Mitro$olia Olteniei( 01::4 jir. 0350;4 p. :;< 5 :D0. 5 Turdeanu Emil4 LLa tivite litteraire en Moldavie % lLi$oUue dLQtienne le 0rand @0D:>5 0:3DG4 7n Revue de" etude" roumaine"( -5-I4 @01<3G4 p. ;0 5 << h ; plan#eC acela#i4 LLa tivite= litteraire en Moldavie de 254D % 255:( I)idem( I?5? @01<:G4 p. 1>50D; h ; pi.C acela#i4 Un manu" ri" reli-io" din tim$ul lui Mir ea el /%tr*n( 7n Iiin&a romnea" %( >4 01<24 p. :> 5 <2. )n He7aimeron slav al lui Ioan EKarhul4 datat ;= e$r. 0D004 scris E7n zilele lui Mircea voievod #i ale iului s"u Mihail voievodF. MN-JLJT),IAE A)I NE&8(E .&'&,&. Chihaia4 Pavel4 De la <Ne-ru Vod%= la Nea-oe /a"ara)( Ed. &cad. ,.'.,.4 .ucure#ti4 01><4 p. 0>= 5 ;:0: EPro$lema structur"rii *nv%&%turilor=+ ,esume4 p. ;:; 5 ;::. Chi! im ia4 ,ro)leme( p. 03150DD: E7nv"!"turile lui Nea%oe .asara$F. Mih"il"4 8.4 Contri)u&ii( p. =;>5=2=: EDate noi despre ori%inalul slavon al *nv%# &%turilor lui Nea-oe /a"ara) i riti a unei i$ote8e ne*ntemeiate=+ EIpoteza ne7ntemeiat"F este a lui A. -ranoussis care sus!ine c" 7nv"!"turile s7nt scrise de Manuil din Corint. *am ir9escu4 Dan4 StudiiE p. <1502=: E7nv"!"turile lui Nea%oe .asara$. Pro$lema autenticit"!iiF. Pro$lema4 7n ansam$lul ei4 a ost eKaminat" #i rezolvat" 7n avoarea lui Nea%oe de Dan *am irescu Nea-oe /a"ara) i *nv%&%turile %tre 'iul "%u T!eodo"ie+ ,ro)leme ontrover"ate+ Ed. Minerva4 01>=. A. -ranoussis4 Le" <Con"eil"= atri)ue" au $rin e Nea-oe .252:B 1*21+ et leGmanu" rit auto-r%$!e de leur auteur -re ( &thenes4 01>2. &ici este important" re erirea la descoperireaTunui ms. %rec la )niv. din Illinois @).'.&.G4 scris de Manuil din Corint4 7n care acesta r"spunde4 la cererea lui Nea%oe .asara$4 asupra EereziilorF ce despart pe catolici de ortodoc#i. Edi&ie+ *nv%&%turile lui Nea-oe /a"ara) %tre 'iul .VY_V T!eodn"i$++ TeKt ales #i sta$ilit de +lorica Moisil #i Dan *am irescu. Cu o nou" traducere a ori%inalului slavon de 8h. Mih"ii". 'tudiu introductiv #i note de Dan *am irescu. Ed. Minerva4 $ucure#ti4 01>3. *(,IAE AITE,&T),II ,(MbNENTI. M&N)'C,I'EAE 'EC(A)A)I &A ?-I/AE& Descoperirea multor manuscrise din secolul al ?-/lea #i editarea unora dintre ele au %enerat studii lin%vistice #i ilolo%ice4 aduc7ndu/se #i puncte de vedere noi4 cum de eK.4 prioritatea %raiului din .anat @Ion 8he!ie4 &l. Mare#G #i 7nceputurile lim$ii noastre literare. C a z a c u4 Matei4 Sur la date de la lettre de Nea u de Cm$ulun- @0:;0G4 7n V'QSEE( -I @01<2G4 no. =4 p. :;:5:;2. ,econstituie evenimentele istorice care pledeaz" pentru data ;15=3 iunie 0:;0. Chi!i mTi a4 ,to)leme( p. 105 032C EImplica!iile culturale ale mi#c"rii husite 7n Polonia #i 7n MoldovaF. Chivu4 8h.4 Co$itii Codi elui Sturd8an( 7n Lim)a romn%( ??-II @01>2G4 nr. 04 p. :1 5>0. Popa 8ri%ore a copiat numai < teKte4 al!i : copi#ti restul teKtelor. Dan4 M. #i +ii ip o iu4 (.4 Contri)u&ii la i"toria le-%turilor ulturale dintre Moldova i Tran"ilvania *n or*nduirea 'eudal%+ Un manu" ri" "lav tran"ilv%nean( 7n Mitro$olia Moldovei i Su evei( ???I? @01<=G4 04 ian. 5 e$r.4 p. ::5<D. Despre Evan%heliarul din 0:004 scris de Popa Mihail din .7r%"u4 din #coala pisarilor din +eldru4 sat l7n%" N"s"ud. :3<

Deletant4 Dennis4 The Ieud manuscript: a teKtual analPsPs. Doctoral thesis. Aondon universitP4 0< novem$er4 01>< @'tudiu istorico/literar4 ineditG. )n rezumat al tezei a pu$licat autorul4 cu titlul T!e SundaT le-eni( ,E'EE4 ?- @01>>G4 no. =4 p. D=05D:0. 8he!ie4 Ion4 ,"altirea Hurmu8a !i i 'ilia&ia $"altirilor romneti din "e olele al ,-.lea i al ,-..-lea, n Lim/a roman%( XXVII @01>2G4 nr. A, p. ;A7;@. 1 a r e #4 !l., Un O toi! romne" din "e olul al FVI#leaN( in Lim)a romn%( ?-III @01:1G4 nr. =4 p. ;=15;:0. +ili%ranolo%ic4 manuscrisul zis al Ediacului (preaF dateaz" dup" 0:1<4 iar epilo%ul este un als de pe la 02D3. M i h " i 0 "4 8.4 O)"erva&ii a"u$ra manu" ri"ului "lavo#romn al $o$ii /ra&ul p0::1 5 0:<3G4 7n Studii de lim)% literar% i 'ilolo-ie( voi. II4 .ucure#ti4 01>;4 p. =305=D: @#i eKtrasG. Copistul ace parte din #coala traduc"torilor din Ncheii .ra#ovului. TeKtul cel mai 7ntins este A$o"tolul @p. 05D3>GC restul4 mici ra%mente apocri / olclorice. M i h " ii "4 8.4 Cult+ i Iii+ rom+ ve !e( p. ;05<0: ENoi m"rturii privind latinitatea lim$ii romne: primele %lose #i %losare romno/latine #i romno/italiene @0D:050>02GF. Mih"il"4 8.4 Contri)u&ii( p. ;:35;<3: E+ra%mentul de &postol slavo/romn din colec!ia N. Ior%aF. ( 00 e a n u4 P.4 Au7 ori-ine" de la ulture "lave dan" Tran"Tlvanie du Nord et la Maramure( 7n ,'4 I @01:2G4 p. 0<15 01>. TeKtele rotacizante s/au. tradus din slava carpatic" olosit" 7n Moravia #i 'lovacia. ( 00 e a n u4 P.4 Con"idera&ii 'ilolo-i o#lin-vi"ti e de"$re $o"tilele !u"ito#re'ormate de inter$retare a de alo-ului( 7n cule%erea Studii de "lavi"ti %( voi. I4 .ucure#ti4 Editura &cad. ,. '. ,omnia4 01<14 p. D:5<D. De#i este vor$a de postile slavice din sec. al ?-II/lea @Cazania de TeRovoG #i din sec4 al ?-III/lea @Cazania de Nea%ovo4 0>:2G4 totu#i autorul remarc" interpret"ri similare 7n teKte romne#ti ca: omiliile coresiene @0:<D5<>G4 Iloarea darurilor( *nv%&%turile lui Nea-oe( pravile. Papacostea4 'er$a n4 Htiri noi u $rivire la i"toria Ou"iti"mului *n Moldova *n tim$ul lui Ale7andru el /un( 7n Studii i er et%ri i"tori e( &cad. ,.P.,.4 +iliala Ia#i4 ?III @01<;G4 asc. ;4 p. ;:=/;:2. ,"dulescu4 M"ria4 Manu" ri"e romneti *n /i)liote a na&ional% <C!irii i Melodie= din So'ia( 7n ,' @+ilolo%ieG4 ?II @01<:G4 p. ;:=5;:> @cinci manuscriseG. , i z e s c u4 I.4 ,ravila ritorului Lu a i+ TeKt sta$ilit4 studiu introductiv4 #i indice de...4 Ed. &cad. ,. '. ,omnia4 .ucure#ti4 01>04 Este cel mai vechi @0:20G manuscris juridic romnesc4 cunoscut #i su$ numele ,ravila de la ,utna+ Teodorescu Mirela #i Ion 8he!ie4 Manu" ri"ul de la Ieud+ TeKt sta$ilit4 studiu ilolo%ic4 studiu de lim$" #i indice4 de... Ed. &cad. ,.'.,.4 .ucure#ti4 01>>. Edi!ie acsimilat" #i transcriere. Copie dintre anii 0<035 0<D3 @E7n jurul anului 0<=3FG. TeKte: Ae%enda duminicii4 7nv"!"tur" la Pa#ti4 7nv"!"tur" la cuminec"tur". Turdeanu4 Emil4 Oammi i %r&i de alt%dat%@ Manu" ri"ele vi"tierni ului Mateia( 7n /uletinul /i)liote ii romne( +rei$ur% i. .r.4 I @01:=G4 p. :1 5 <;. Tetravan%hel 0:01 #i altul prin 0:==4 am$ele 7n .ul%aria. *dren%hea4 M"ria4 Slavona <Le-endei du+++uni ii= *n Codi ele de la Ieud( 7n Cer et%ri de lin-vi"ti %( III @01:2G4 p. 0315 00> #i <Le-enda Dumini ii= din Codi ele de la Ieud+ I)idem( -II @01<;G4 p. 1=/1<. &,T& MINI&T),I'TICJ] A"z"rescu4 Emil4 Ni odim de la Ti"m8na i rolul "%u *n ultura ve !e romne+= 8 # 7 .$*n% la 2;651( 7n ,'4 Istorie4 ?I @01<:G4 p. ;=>/;2:. M i r c e a4 Io n/, adu4 Cel mai ve !i manu" ri" miniat din [ara Romnea" %( 7n ,'4 ?I- @01<<G4 p. ;3=5;00. Evan%heliarul lui Nicodim de la Tismana. 5 Mircea4 Io n/, adu4 Contri)ution % la vie et % lLoeuvre de 0avriil Uri ( ,E'EE4 -I @01<2G4 no. D4 p. :>= 5 :1D. :3>

Popescu/-7lcea4 8.4 H oala miniaturi "ti % de la Dra- mirna( 7n .(,4 2< @01<2G4 nr. =/:4 p. D::/D<24 nr. >/24 p. 1:1/1>;4 nr. 1/ 034 p. 002</ 0;004 nr. 00/ 0;4 p. 0=D= 5 0=:1C I)idem( 2> @01<1G4 nr. 05;4 p. 01> 5 ;31. &cela#i4 Ana"ta"ie Crim a+ Ed. Meridiane4 .ucure#ti4 01>;. 'tudiu asupra miniaturilor lui Crimca4 D3 stampe policrome. &cela#i4 Slu9e)# ni ul mitro$olitului Hte'an al Un-rovla!iei .2>D6B2>>61+ Ed. Meridiane4 .ucure#ti4 01>D. 'tudiu urmat de D3 plan#e policrome. 5 &cela#i4 Eroto ritul lo-o'%tului,etra !e+ Ed. Meridiane4 .ucure#ti4 01>>. Manuscrisul &cademiei nr. =:0D4 ilustrat 7n anul 0>2>4 D3 plan#e policrome. . Turdeanu4/ Emil4 T!e olde"t illuminated Moldavian MS+( 7n T!e "lavonie and E"at Euro$ean Revieiv( ;1 @01:0G4 nr. >=4 p. D:; 5 D>3. Postilele %rece#ti din ms. nr. 0;; %r. din .i$lioteca .odlePana din (K ord s7nt posterioare anului 0D;1. 7n acest an4 8avril )ricovici de la M/rea Neam! a scris numai versiunea slav". 5 Turdeanu4 Emil4 Le mitro$olite Ana"ta"e Crim a et "on oeuvre litteraire et arti"tiUue .2>4652>:31( 7n Revue de" itude" "lave"( :3( @01:;G4 p. :D 5 >3. 5 Turdeanu Emile4 La reliure roumaine an ienne( 7n Revue de" etude" roumaine" @01:=G4 p. ;305;;04 #i 2 plan#e. ) 0 e a4 'orin4 0avriil Vrie( $rimul arti"t rem%n uno" ut( 7n Studii i er et%ri de i"toria artei( ?I @01<DG4 ;4 p. ;:2/;<0. IMP,IM&TEAE A)I M&C&,IE NI AI).&-ICI @0:32/0:D>G Litur-!ierul lui Ma arie+ Cu un studiu de P. P. Panaitescu #i un indice de &n%ela #i &leKandru Du!u. Ed. &cademiei ,. P. ,omne4 01<0. ,eproducere acsimilat". Indicele $i$lio%ra ic cuprinde literatura re eritoare la 7nceputurile tiparului 7n Lara ,omneasc" @p. A?I?5 A??-G. .em$ea4 Ioan4 N.4 #i.em$ea4 Nicolae4 N.4 A$o"tolul ti$%rit *n 25DC2a T*r-ovite de Dimitrie Liu)avi i( 7n .(,4 >2 @01<3G4 nr. :5<4 p. :035:=<. EKemplarunic 7n ,omnia4 acum 7n ondul .i$liotecii centrale de stat4 .ucure#ti. Deletant4 Dennis4 A SurveT o' Rumanian ,re""e" and ,rintin- in t!e Si7teentO CenturT( 7n T!e "lavonie and Ea"t Euro$ean Revieiv( AIII @nr. 0=04 &pril 01>:G4 p. 0<050>D. Aa p. 0>;5 0>=4 ta$loul imprimatelor slave #i romne 7ntre anii 0:325 0:2>. DemenP4 A a j o s4 Ouvra-e" im$rime" en ara tere" TrilliUue" en Tran"Tlvanie au FVIe "ie le et on"erve" dan" Ie" )i)liot!eUue" et mu"ee" de Mo" ou et de Lenin-rad( 7n Armarium+ Studia e+7L!i"toria " ri$turae( li)rorum et e$!emeridum( I @.udapesta4 01><G4 p. 1:5 0;:. +oarte important studiu pentru r"sp7ndirea c"r!ilor romne#ti din sec. ?-I @inclusiv coresieneleG 7n !"rile din estul #i sudul ,omniei. 'imonescu4 Dan #i Molin4 -ir%il4 Ti$%riturile ieromona!ului Ma arie $entru [ara Romnea" %( la D54 ani de la im$rimarea Litur-!ierului( 7n /OR( >< @01:2G4 nr. 03 5 004 p. 033:/03=Dh 0D plan#e. IMP,IM&TEAE DE A& 'I.I): +IAIP M(AD(-E&N) @PICT(,G Cercet"ri noi au dovedit 7n ultimii ani c" centrul culturii #i literaturii 7n lim$a romn" a ost4 7naintea .ra#ovului4 'i$iul Transilvaniei. Pe temeiul c"r!ilor v%8ute( se reconstituie activitatea cultural" #i editorial" a 'i$iului 7ntre anii 0:;15 0::=. Din principalele surse in ormative : DemenP4 Audovic4 TT$o-ra$!i" !e Zenn8ei !en der ZTrilli" !en Dru Oer$re""e in Hermann"tadt im 2>#Va!r!undert( 7n Ior" !un-en 8ur VolO"#und Land"Ounde( 0; @.uRarest4 01<1G4 04 p. ;:5=< h = plan#e. DemenP4 Audovic #i 'imonescu4 Dan. Un a$itol im$ortant din ve !ea ultur% romnea" %+ .Tetravan-!elul( Si)iu( 25D>1( 7n Studii i er et%ri de do umentare i )i)lio# lo-ie+ 'upliment la nr. 04 01<:4 p. = / 02 h ;0 plan#e. Evan-!eliarul "lavo#rom%n de la Si)iu 25A52 B 255;# 'tudiu introductiv ilolo%ic de acad. Emil Petrovic:. 'tudiu introductiv istoric de A. DemenP. Editura &cademiei ,epu$licii 'ocia/

:32

liste ,omnia4 .ucure#ti4 01>0. Edi!ie acsimilat"4 "r" transcrierea teKtului. (pera este cunoscut" #i su$ numele de EEvan%helia slavo/romn" de la Peters$ur%F. O e r v a P4 +erenc4 LLim$rimerie du ma*tre ,!ili$$e de Na-T"8e)en et Ie" $remier" livrei en lan-ue roum8ine( 7n A Ma-Tar OonTv"8emLe( ; @apr.5jun. 01<:G4 p. 00150;>. Outtman4 &rnold #i .inder4 Pavel4 Contri)u&ii la )io-ra'ia lui Iili$ Moldoveanul( $rimul ti$o-ra' romn( 7n cule%erea Lim)% i literatur%( ?-I @01<2G4 p. 0D:5 0>D. +ilip este numit Ecircumspectus ma%ister Philippus Pictor et scri$a literarum valachicarumF @chi$zuitul ma%istru Ph. P. #i scriitor al scrisorilor romne#tiG. -ezi p. 0>;. WaRo4 'i%ismund4 Ti$o-ra'ia de la Si)iu i lo ul ei *n i"toria ti$arului romne" din "e olul al FVI#lea( 7n Anuarul In"t+ de i"torie din Clu9( -II @01<DG4 p. 1>5 00:. 5 WaRo4 'i%ismund4 Eiitarea %r&ilor romneti la Si)iu *n "e olul al FVI#lea+ Noi re8ultate *n dome# niul er et%rilor u $rivire la $rima( arte ti$%rit% in lim)a romn%( 7n Anuarul In"titutului de i"torie din Clu9( -III @01<:G4p. 00:50;<. +ilip @MalerG Moldoveanul primul tipo%ra 7n lim$a romn". M o % a4 I.4 Cine a 'o"t ,!ili$$u" ,i torN 7n Anuarul In"t+ de i"terie na&ional% din Clu9( ?I @01D<G. 7l consider" pe +ilip alc"tuitorul catehismului romn din 0:DD. Popa .ra!ul din ,"#inari #i urma#ii lui4 7nc" din 0D1:4 s7nt primii traduc"tori de acte romne#ti pe lin%" ma%istratul din 'i$iu. C(,E'I NI EP(C& A)I Despre Coresi #i epoca lui @0::<5 0<22G s/a scris oarte mult4 7nc7t ar i necesar un indice $i$lio%ra ic al cercet"rilor coresiene. &cum ne vom limita s" semnal"m numai c7teva dintre numeroasele studii ela$orate. 3diii. Cr"ciun4 I.4 Cate !i"mul romne" din 25DD urmat de elelalte ate !i"me romno#luterane@ /r"eanu( Sturd8an i Mar&ian( 'i$iu/Cluj4 01D:5 01D<4 p. =1 5 <2: Cate !i"mul Er"eanu ti$%rit *n 2553 de dia onul Core"i la /raov i de" o$erit *n 23:2 de Andrei /r"eanu+ +otocopie #i transcriere. Tetravan-!elul ti$%rit de Core"i( /raov( 25>4B25>2( om$arat u Evan-!eliarul lui Radu de la M%ni eti( 25CD+ Edi!ie alc"tuit" de +lorica Dimitrescu. Ed. &cademiei ,epu$licii Populare ,omne4 .ucure#ti4 01<=. +otocopie #i transcriere. 'tudiu #i %losar. Litur-!ierul lui Core"i+ TeKt sta$ilit4 studiu introductiv #i indice de &l. Mare#. Ed. &cademiei ,epu$licii 'ocialiste ,omnia4 .ucure#ti4 01<1. +otocopie #i transcriere. ,alia de la Or%tie 2562 B 256:+ TeKt4 acsimile4 indice. Edi!ie 7n%rijit" de -iorica Pam il. Ed. &cademiei ,epu$licii 'ocialiste ,omnia4 .ucure#ti4 01<2. +otocopie #i Transcriere. 7n su$sol4 teKtul ma%hiar ia ,entateu ul lui 8aspar Oeltai @Cluj4 0:<:G. Core"i+ ,"altirea "lavo#romn% .25CC1 *n om$ara&ie u $"altirile ore"iene din 25C4 i din 2563+ TeKt sta$ilit4 introducere #i indice de 'tela Toma. Ed. &cademiei ,epu$licii 'ocialiste ,omnia/.ucure#ti4 01><. +otocopie #i transcriere. +ili%ranolo%ia. .liicher4 8e$hard @0: ian. 01=D 5 : oct. 01<2G. /e"timmun- der Au'la-e!!e von Zron"t%dter Dru Oen de" 2>+ Va!r!undert" mit Hil'e der Ja""er8ei !en( eKtras din A Ma-Tar ZonTv"8emle( D @01<2G4 p. =D= 5 =:3. +ili%ranele h7rtiei modi ic" la unele c"r!i ale lui Coresi datele lor de apari!ie4 ast el: A$o"tolul rom. 0:<> @nu 0:<=G4 Ca8ania I #i Molitveni i+l 0:<> @nu 0:<DG4 ,"altirea slavon" @0:>=4 nu 0:>DG4 Tetravan-!el slavon4 .ucure#ti 0:2; @nu .ra#ov 0:>34 c . .,-4 I-4 nr. 00G4 ,"altirea slavon"4 0:<2/0:>0 @.,-4 I4 nr. =D4 nedatat"G. Litur-!ier slavon4 0:<2/0:<1 @nu 0:22G. .liicher4 8e$hard4 Contri)u&ii la i"toria !*rtiei i a ti$arului !irili din a doua 9um%tate a "e olului al FVI#lea de la /raov( 7n Studia )i)liolo-i a( III, partea a Ii/a @01<1G4 p. D;1 5 D:2. Aa p. DD14 ta$elul tip"riturilor datate ili%ranolo%ic. :31

Nuss$cher4 8ernot4 O *n er are de identi'i are a unei ti$%rituri ore"iene( 7n Revi"ta )i)liote ilor( ??I-4 nr. ;4 p. 00D500< .,"altirea "lavon%( 0:<250:>0G. Coresi &i contemporanii lui. 1ateriale de ar8iv. &tanasov4 Pet"r4 vezi mai jos4 DemenP4 A.4 Noi ontri)u&ii+ .inder4 Pavel #i Outtmann4 &rnold4 Mediul ultural romne" al /raovului *n e$o a ore"ian%( 7n Lim)a romn%( ?? @01>0G4 nr. 04 p. ; 5 ;3. Copi#tii #i diecii din Ncheii .ra#ovului. 5 &ceia#i4 Contri)u&ii la unoaterea vie&ii i a tivit%&ii dia ului Lorin&( 7n Studii de lim)% literar% i 'ilolo-ie II @01>=G4 p. ;D=5;:2. DemenP4 A.4 Noi ontri)u&ii la a tivitatea ti$o-ra'i % a lui Lavrentie( 7n Revi"ta )i)liote ilor( ??II @01<1G4 nr. D4 p. ;015;;>. &utorul a descoperit 7n dou" $i$lioteci sovietice eKemplare dintr/un Tetravan-!el slavon tip"rit 7n .ucure#ti4 la tiparni!a din M/rea Plum$uita4 7n 0:2;4 de ieromonahul Aavrentie. EKisten!a unei tipo%ra ii la .ucure#ti4 din 0:2;4 este con irmat" #i de Pet"r &tanasov4 Tetravan-!elul ieromona!ului Lavrentie @7n lim$a $ul%ar"G4 'o ia4 01>0 @eKtrasG4 care a %"sit eKemplare #i 7n $i$liotecile $ul%are. OervaP4 +erenc4 LLim$rimerie TrilliUue de Tran"Tlvanie au FVI#e "ie le( 7n A Ma-Tar OonTv"8emle( = @01<:G4 p. ;305;0<. Minu!ioas" reconstituire a activit"!ii editorial/tipo%ra ice 7ntre anii 0:3250:22. Ta$loul cronolo%ic al c"r!ilor4 la p. ;035;00. 1anuscrise. Direc!iunea Muzeului primei #coli romne#ti din .ra#ov a pus 7n ordine manuscrisele ostei $i$lioteci a .isericii ' . Nicolae din Ncheii .ra#ovului4 acum ale Muzeului. 'tudiul lor este 7n curs de ela$orare. Mircea4 Io n/, adu4 Contri)u&ii la i"toria ulturii H !eilor din /raov( 7n Cumidava( @.ra#ov4 01>0G4 p. <21/>30. (ltean4 -asile4 De" o$erirea unui odi e#mi" elaneu *n lim)a romn%( 7n Romnia literar%( -III @=3 ian. 01>:G4 p. 01. &lte studii ale autorului s7nt 7n curs de ela$orare #i tip"rire. Dr7m$a4 -ladimir4 O o$ie din "e olul al FVII#lea a <T*l ului evan-!eliilor= i <Molitveni ului= dia onului Core"i( 7n Studii i er et%ri de i"torie literar% i 'ol lor( I@01::G4 p. :==5:>0. -ezi #i recenzia lui Ene .rani#te din Mitro$olia Olteniei( I? @01:>G4 nr. : 5 <4 p. D30/D3:. Dr. Neam!u4 (ctavian4 Rela&ii dintre < Ti$o-ra'ia dia onului Core"i= din H !eii /raovului i <Ti$o-ra'ia !onterian%= din Cetate( 7n .(,4 3; @01>:G4 nr. = 5 D4 p. D;< 5 DD< #i ; reproduceri. &r%umentare o$iectiv" despre independen!a celor dou" tiparni!e. ,e orma. Ta%liavini4 Cari o4 In'luen e" du ,"autier Hu-uenot de CI+ Marot et de T!+ de /e8e dan" la UtUrature roumaine an ienne( 7n Ca!ier" Se7til ,u ariu( I @,oma4 01:;G4 ascicola 04 p. =>5D2. TeKtele romne#ti din secolul al ?-II/lea scrise 7n Transilvania4 su$ in luen!a re ormei calvine4 au ost sustrase in luen!ei slave #i aduc o $o%"!ie de eKpresii populare #i armonie. .7rs"nescu4 Nte an4 S !ola latina+ /i)liote a de urte i $roie tul de A ademie a lui Ia o) Era li%e De"$otul( .ucure#ti4 01:>. (!etea4 &.4 Jiiten)er- et la Moldavie( 7n Renai""an e und Humani"mu" in Mittel#un O"teuro$a( I4 .erlin4 01<;4 p. =3;5=;0. Auteranismul Ia curtea lui Despot -od". - i a n u4 T.4 Die Re8e$tion der AntiOe in der rum%ni" !en L%ndtr( 7n aceea#i cule%ere Renai""an e und Humani"mu"+++( I4 p. =;25==D. )manism #i rena#tere la romni: de ini!ie4 7ncadrare. CJ,LIAE P(P)A&,E 3diii ale c"r!ilor populare4 pentru cele mai multe4 inte%rale4 av7nd ca teKte de $az" cele mai $une versiuni manuscrise sau tip"rite4 au pu$licat I. C. Chi!imia #i Dan 'imonescu4 C%r&ile $o$ulare *n literatura romn%+ Editura pentru literatur"4 .ucure#ti4 01<;4 ; volume4 cu studii #i $i$lio%ra ie la iecare teKt. :03

&n%helescu4 Mircea4 Literatura romn% i Orientul+ Ed. Minerva4 .ucure#ti4 01>:4 p. D3 5 <0: EC"r!ile populareF. Cartojan4 N.4 C%r&ile $o$ulare *n literatura romnea" %+ Ed. 7n%rijit" de &leKandru Chiriacescu. Cuv7nt 7nainte de Dan *am irescu. Post a!" de Mihai Moraru. Ed. enciclopedic" romn"4 .uc4 01>D4 ; voi.4 voi. I4 p. - 5??-C Dan *am irescu4 Ni olaeL Carto9an i "tudiul %r&ilor $o$ulare *n literatura romnea" %+ -oi. II4 p. D205:01C Mihai Moraru4 C"r!ile populare 5 7ncercare de de inire structural". Chi! im ia4 I. C4 ,ro)leme( p. =:0 5 =<=: EPro$lema raportului dintre c"r!ile populare #i olclorFC p. D0>5D;1C E+unc!ia literar" na!ional" a c"r!ilor populareFC p. D=05DD:: E+ol/ clorul 7n su$stan!a literaturii romne vechiFC p. =<: 5 =2D: <E"o$ia *n ir ula&ie euro$ean% i romnea" %=E p. =2: 5 =1:: <Ale7andria *n re e$tarea romnea" %=E p. =1>5D3;: <Ale7andria i E"o$ia+ Iun &ia lor literar% omun%=E p. D3= 5 D0<: <Romanul Ar !irie i Anadan+ Le-%turile lui u 'ol lorul=+ Ciuchindel4 C.4 ,ove"tea lui Ar !irie 'ilo"o'ul+++ Carte $o$ular% romnea" % din "e olul al FVII#lea+ Ed. Minerva4 .ucure#ti4 01><. Tez" de doctorat. .i$lio%ra ia celor D: manuscrise romne#ti @p. ;3> 5;32G #i $i$lio%ra ia %eneral" a temei @p. ;31 5;0>G. Constantinescu4 ,adu4 U 0 a u s/O e n n i n % 'chroeder4 Die Rum%#ni" !e Ver"ion der <Hi"toria De"tru tioni" Troiae= de" 0uido delle Colonne+ Uritische Edition und Uommentar. Tu$in%en4 01>>. Transcrierea ms. &cademiei nr. ;02=4 p. :: 5 ;0>C variantele ms. &cademiei nr. ==204 p. ;025;<3 #i traducerea 7n lim$a %erman" a teKtului4 p. ;<05D0;. TeKtul are <3 capitole. Aucrare undamental" pentru studiul versiunei occidentale a romanului I"toria Troadei+ C o r t i. M"ria4 Le 'onti del <Iiore di Virtu= e la teoria della <no)ilit%= %el Lue ento( 7n 0iornale "tori o della letteratura italiana=4 C???-I @Torino4 01:1G. Ne%riei4 E. E7$re"ivitatea( p. dl B22@ E,omanele pseudoistorice4 reli%ios/ antastice4 moralizatoare ale medievalit"!ii t7rziiF. Noomen `illem4 A"$e t" o' t!e narrative "$ee ! o' t!e Ale7andria .2>:41@ onne tion o' $ro$o"ition"( 7n International Vournal o' Romanian "tudie"( voi. 04 01>< @Aisse/ Peter de ,idder PressG4 p. <=/23. (lteanu4 Pndele4 <Iiore di virtu= dan" Ie" ver"ion" "lave" traduite" du roumain(+ 7n ,'4 ?-I @01<2G4 p. ;>= 5 =3D. Ms. &cad. ,om.4 nr. D<;3 este datat ili%ranolo%ic dintre anii 0:1<5 0<3:4 este $ilin%v @slavo/romnG #i versiunea slav" are EromnismeF @des romanismesG. 'imonescu4 Dan4 Idei de"$re edu a&ie i *nv%&%m*nt *n <C%r&ile $o$ulare= romneti( 7n cule%erea Din i"toria $eda-o-iei romneti+ Ed. didactic" #i peda%o%ic"4 .uc.4 01<<4 voi. II4 p. DD/:>. Turdeanu Emile4 Dieu rea lL!omme de !uit element" et tira "on nom de" Uuatre oin" du monde( 7n Revue de" eLtude" roumain"( ?II 5?I- @01>DG4 p. 0<=5 01D. 5 &cela#i4 La le-ende du $ro$!ete Veremie en roumain+ I)idem( ?- @01>:G4 p. 0D:502<. 5 &cela#i4 Le dit de lLem$ereur Ni e$!ore II ,!o a" et "on e$ou"e T!eLo$!ano( ThessaloniQue4 01><. -alori ic" ms. >D3 din &rhivele 'tatului din .ucure#ti4 miscelaneu 7n lim$a slav". -elculescu4 C"t"lina4 ,ro)leme ridi ate de er et%ri re ente *n domeniul %r&ilor $o$ulare( 7n Rev+ de i"torie i teorie literar%( ;0 @01>0G4 nr. D4 p. <;1 5 <=2. Comentarii asupra unor teorii emise de istorici literari occidentali. &pocri ele. Pro . & n % e 0 o v4 D.4 Le" on e$tion" $!ilo" $!iUue" de" /o-omile"( 7n I8ve"&ia In"tituia 8a )%l-ar"Oovo i"toriia( = 5 D @01:0G4 p. 00;50D>. Caracterul anti eudal al mi#c"rii. .alot"4 &nton4 /o-omili"mul i ultura ma"elor $o$ulare din /ul-aria i &%rile romne( 7n ,'4 ? @01<DG4 p. 01/>0. :00

D i m i e r4 C4 Ce Uue lLAn ien Te"tament ne dit $a"( Paris4 +aPard4 01<= @Colec!ia We sais/We crois4 >0G. &pocri ele -.T. 7n lumina descoperirilor manuscriselor de la Marea Moart". ? u r d e a n u4 E.4 A$o rT$!e" )o-omile" et a$o rT$!e" $"eudo)o-omil "( 7n Revue de lL!i"#trire de" reli-ion"( 0=2 @01:3G. no. 04 p. ;;/:0C 0=1 @01:3G4 no. ;4 p. 0></0>2. / &cela#i4 Roumain Sar"ail% <demon=( 7n Revue de" ettide" "lave"( ??-III @01:0G4 p. 0:05 0:=. -ersiunea %reac" A$o ali$"ul lui /aru! poveste#te c"4 dup" potop4 uri sol trimes de Dumnezeu4 anume 7n%erul Sara"ael( autoriz" pe Noe s" replanteze vi!a de vie. 7n teKtele slave4 respectivul 'arsail Z rom. S spirit r"u4 demon. 5 &cela#i4 La vi"ion dLI"a*e( tradition ort!odo7e et tradition !ereLtiUue( ThessaloniRi4 01<24 p. ;10 5 =02. C,(NIC& A)I MIO&I -ITE&*)A Edi!ii. 8eor%escu I. Ilie4 O o$ie ne uno" ut% a Leto$i"e&ului Canta u8ine" ( 7n Mitro$olia Olteniei( 0= @01<0G4 nr. > 5 24 p. D12 5 :D1. Transcrierea @cu %re#eliG a ms. 0= din .i$lioteca M/rii Neam!. M i h " i 0 "4 8.4 *am irescu4 Dan4 Literatura romn% ve !e @0D3;5 0<D>G4 voi. II4 p. :5;;=. ,eproducerea4 cu ample comentarii4 a urm"toarelor teKte: EInterviulF lui Mihai -iteazul acordat solului polon Au$ieniecRi @;> iulie 0:1:GC Memoriul c"tre ducele de Toscana @0<5;3 e$r. 0<304 dup" ed. lui &urel DeceiGC 'crisoare @0; sept. 0:1:GC 'crisoare c"tre solii din Pra%a @0<33GC zisa Ecronic" a .uze#tilorF 7n versiunea ms. &cademiei nr. ;:10C Cronica lui .altasar `alther @dup" ed. Dan 'imonescuGC cronica lui 'tavrinos @trad. de ,ita #i Eu%en Do$roiuG. 'imonescu4 Dan4 Croni a lui /alta"ar Jalt!er de"$re Mi!ai Vitea8ul *n ra$ort u roni ile interne ontem$orane( 7n Studii i materiale de i"torie medie( III4 01:14 p. > 5 11 @studiu4 teKtul latin #i traducereG. 'tudii. Chi!imia4 ,ro)leme( p. 0D:50:>: ECronica lui Mihai -iteazulF. 8recu4 -.4 Stavrino"( Eine -ar " !one Er8%!lun- li)er Mi !ael den Jo9eaoden# 7n / r#liner /T8antini" Oe Ar)eiten( III @.erlin4 01<3G4 p. 023 5 ;3<. Edi!iile dintre anii 0<=2 #i 023< s/au succedat cam la 03 ani. 'tavrinos s/a inspirat adesea din c"r!ile populare4 I"toria lui /eli8arie #i Ale7andria+ *am irescu4 Dan4 Studii( p. ;3:5;=0: EIstoria lui Mihai -iteazul din YCronica L"rii ,omne#ticF. AITE,&T),& MN EP(C& A)I M&TEI .&'&,&. NI -&'IAE A)P). C)AT),& MN T,&N'IA-&NI& Mih"escu4 8a$riel #i +ruchter4 Eu%en4 Semni9i a&ia unei aniver"%ri i adev%ratele *n e$uturi ale "tudierii lo-i ii *n Romnia( 7n A ta Vala !i a( T7r%ovi#te4 01>0. Caracterul iloso ic al #colii %rece#ti #i latine#ti de Ia T7r%ovi#te. 7n plus4 identi ic" sediul acestei #coli. Papacostea4 -ictor4 O oal% de lim)% i ultur% "lavon% la T*r-ovite( *n tim$ul domniei lui Matei /a"ara)( 7n ,'4 Istorie4 - @01<;G4 p. 02=5 01D. 7ncercare de re7nviere a slavonismului. Papacostea4 -ictor4 Le" ori-ine" de lL en"ei-nement "u$erieur en Vala !ie( ,E'EE4 I @01<=G4 05;4 p. >5=1. Pantelimon Ai%irides4 Cremonini #i neoaristotelismul 7n epoca lui Matei .asara$4 la T7r%ovi#te. Ntrempel4 8a$riel4 S$ri9inul a ordat de Ru"ia ti$arului romane" *n "e olul al FVII# lea( 7n Studii i er et%ri de )i)liolo-ie( I @01::G4 p. 0: 5 D;. Mihil"4 8.4 Contri)u&ii( p. 02= 5 ;;2: EDou" scrieri literare ale lui Petru Movil" adresate contemporanilor s"iF. 7nv"!"turi c"tre ratele s"u Moise Movil" @0<=0G. Cuv7ntare :0;

Ba c"s"toria lui Ianusz ,adzi^il cu M"ria4 iica lui -asile AupuC teKtele4 respectiv 7n lim"ile ucrainean" #i polon"4 #i traducerea lor 7n romne#te. )dri#te N"sturel. Cndea4 -ir%il4 LL!umani"me dLUdrite N%"turel et Va-onie de" lettre" "lavonne" en Vala !ie( 7n ,E'EE9-I @01<2G4 no ;4 p. ;=1 5 ;2>. Comenteaz" erudit pre a!a slavon" a lui )dri#te N"sturel4 scris" 7n numele Elenei4 so!ia lui Matei .asara$4 7n Triodul#,enti o"tar( T7r%ovi#te4 0<91. Traducerea romneasc" a articolului a pu$licat/o -. Cndea 7n Ra&iunea dominant%( Ed. Dacia4 01>14 p. == 5 >>C Umani"mul lui Udrite N%"turel i a-onia "lavoni"mului ultural in [ara Romnea" %+ Mazilu4 Dan Oori a4 UdriteLN %"turel+ Ed. Minerva4 01>D. Mono%ra ie undamental"4 interpretare eKhaustiv" ca in orma!ie. .i$lio%ra ie4 p. ;1:5=0;. ,ezumate 7n lim$ile rancez" #i rus". 5 &cela#i4 /aro ul( p. 135 0;3: E)dri#te N"sturel4 un posi$il precursorF. Varlaam. % u d a #4 < A o r i a n4 Carte ve !e romnea" % *n /i!or( (radea4 01>>4 p. ;>5:1: circula!ia Cazaniei lui -arlaam 7n ;1 sate din nord/vestul Transilvaniei4 cu 7nsemn"ri vechi ale cititorilor. '7nt semnalate #i 0: copii manuscrise ale Cazaniei4 descoperite 7n Transilvania. Mazilu4 D.4 /aro ul( p. 0:>5021: E-arlaam #i literatura polemic"F. Mihail4 Paul4 <Lea"tvi&a= "au <S ara raiului=( 7n .(,4 2; @01<DG4 nr. 0050;4 p. 03<1/032D. Traducere de -arlaam @0:23/0<:>G. (nu4 Aiviu4 O)"erva&ii u $rivire la ontri)u&ia Ca8aniei lui Varlaam la de8voltarea lim)ii romne literare( 7n volumul De la Varlaam la Sad veanu+ Ed. de 'tat pentru literatur" #i art" .a.4 p. =:5<3. 5 &cela#i4 O ontri)u&ie "lavon% la de8voltarea lim)ii romne Lliterare@ Ca8ania lui Varlaam( 01:<4 p. ;>=5;21. Pop4 &u%ustin4 *.N.4 Via&a lui Varlaam al Moldovei( 7n Mitro$olia Moldovei i Su evei( 01:>4 nr. :5<4 p. >D;. 'imonescu4 Dan4 Varlaam+++( ,ara li"ul N%" %toarei de Dumne8eu @Ia#i4 0<D:G4 7n Studii i er et%ri de )i)liolo-ie( I @01::G4 p. ;D>5;D2. Dup" ,ara li" urmeaz" versuri intitulate ECuvinte #i jale la ro$ie Ierusalimului...F #i povestea despre 'uzana. 'chiau 4 (.4 C%rturari i %r&i@ p. 03D5 0;3 #i 0:=5 0:<: ECazania lui -arlaam. Circula!ia ei 7n TransilvaniaF. Teodorescu4 Mirela4 Unde a 'o"t ti$%rit% lu rarea lui Varlaam <R%"$un"ul *m$otriva ati!i"mului alvine" N=( 7n Lim)a romn%( ??-II @01>2G4 nr. ;4 p. 0:=50>0. Transilvania. P"curariu Mircea4 Le-%turile /i"eri ii Ortodo7e din Tran"ilvania u [ara Romnea" % i Moldova *n "e olele FVIBFVIII+ 'i$iu4 01<2. Deose$it de importante capitolele II #i III: ac!iunile cultural/na!ionale 7mpotriva prozelitismului calvin #i catolicC schim$urile literare 7ntre cele trei provincii romne#ti. Lepelea4 8a$riel4 <Noul Te"tament= de la /%l-rad @0<D2G4 7n Studii de= i"torie i lim)a literar%+ Ed. Minerva4 .ucure#ti4 01>34 p. < 5 >:. 8rupaj de articole4 la =33 ani de la moartea lui -arlaam4 mitropolit al Moldovei4 7n Mitro$olia Moldovei i Su evei( nr. 035 0;4 oct. 5dec. 01:>. D('(+TEI 3diii. Doso tei4 ,"altirea *n ver"uri 2>C;+ Edi!ie critic" de N. &. )rsu. Cu un cuv7nt 7nainte de 7nalt Prea ' in!itul Wustin Moisescu4 arhiepiscop al Ia#ilor #i mitropolit al Moldovei #i 'ucevei. Ia#i4 01>D. Edi!ie acsimilat" #i transcris". Note #i variante la p. 03<>5 00D34 %losar4 p. 00D0/00<0. Not" asupra edi!iei: p. ??III/AI?. Doso tei4 O$ere 0. Ver"uri+ Edi!ie critic" de N. &. )rsu. 'tudiu introductiv de &l. &ndriescu. Ed. Minerva4 .ucure#ti4 01>2. &utorul studiului introductiv aduce contri$u!ii noi4 cum de pild"4 ori%inea moldoveneasc" @Eera neam de mazilF/scrie Ion NeculceG4 de prin :0=

p"r!ile 'ucevei4 com$"t7nd p"rerea c" era de ori%in" aromn". ( alt" idee este cea care sus!ine Hindependen!a #i ori%inalitatea traducerii ,"altirei @0<>=G. 'e dau eKemple de cuvinte olosite 7n lim$ajul popular4 chiar 7n cel p"storesc. 'e reediteaz" versurile din ,ara li"ul ,rea uratei N%" %toare @studiate #i editate mai 7nainte de Mariana Costinescu 7n Lim)a romn%( ?-II Y 01>=Z4 nr. ;4 p. 0::5 0:1GC ru%"ciuni versi icate din Molitv%ni d%#n&%le" @0<20GC numeroasele stihuri din Via&a i $etre erea "vin&ilor @0<2;5 0<2<G. Poemul Domnii [%rii Moldovei se pu$lic" pentru prima dat" dup" manuscrisul auto%ra al lui Doso tei4 eKistent 7n .i$lioteca M"n"stirii Putna @;3D versuriG. +oarte pre!ioase in orma!ii s7nt 7n ENote #i varianteF @p. =21 5 :0=G. Doso tei4 Cronolo-ia domnilor Moldovei( 7n 'imonescu4 Dan4 Croni i i $ove"tiri romneti ver"i'i ate+++( p. D3 B 55( redac!iile 0<20 #i 0<2=. -ezi #i Mircea4 ,adu/Ion. Do"oPtei( un ra$"od al i"toriei Moldovei( 7n Manu" ri$tum( -II4 @01><G4 nr. 04 p. => 5 D<4 o redac!ie 7n manuscris4 cu 2= versuri 7n plus dec7t cele dou" tip"rite. .i$lioteca central" universitar"4 .ucure#ti. Comisia na!ional" a ,. '. ,omnia pentru )NE'C(. Do"o'tei 2>:DB2>3;+ /io)i)lio-ra'ie( .ucure#ti4 01>D. 'tudii. Chi!imia4 I. C4 Do"o'tei( $rimul $oet romn de la"% euro$ean%( 7n Do"o'tei 2>:DB2>3;+ /io)i)lio-ra'ie( .ucure#ti4 01>D4 p. -II 5?I?. @&nivers"ri )NE'C(4 lucrare pu$licat" de .C)/.ucure#ti #i Comisia na!ional" a ,.'. ,omnia pentru )NE'C(G. Duda#4 +loria n4 Carte ve !e romnea" % *n /i!or( (radea4 01>;4 p. 03:503>. Cir# ula&ia ,"altirei( 2>C;( *n "atele Ioro"i-( Nuu9aleu( Hidea-a( Ir*n eni( Cetan i oraul Oradea+ E 0 i a n4 &l.4 Do"o'tei( $oet lai ( 7n Contem$oranul( ;< mai 01<>4 p. =. ( redac!ie mai ampl" necunoscut" a poemului Cronolo-ia domnilor Moldovei #i versuri din Ero'ili( tra%edia poetului cretan 8eor%e Chortatzis. A"udat4 I. D.4 ;54 ani de la naterea lui Do"o'tei( mitro$olitul Moldovei+ 'tudii #i articole4 Ia#i4 01>:. Cule%ere de articole ale mai multor autori4 7n UNESCO+ Mari aniver"%ri+ Mazilu4 D.4 /aro ul( p. ;2= 5 =;D: EDoso tei. 7ntre poezie #i ru%"F. MistersRi4 O.4 <,"altirea *n ver"uri= metro$olitT Moldaa"Oie-o Do"o'teiLa a ,"alter8 Qcaaidoa Vana Zo !anoa"Oie-o( Poznn4 01>3. Mitro$olitul Do"o'tei B ;54 ani de la natere+ 7nchinare... su$ e%ida )NE'C(4 Craiova4 01>D. Cule%ere de articole. 'imonescu4 Dan #i Io van4 ,odie a4 Do"o'tei tradu %tor din dramatur-ia retan%( 7n Manu" ri$tum( III @01>;G4 nr. =4 p. ;2 5 =;. Pu$lic" prolo%ul Ero'ili+ Ner$"nescu4 Niculae4 O "%r)%toare a %r&ii romneti@ Trei "ute de ani de la a$ari&ia <,"altirii *n ver"uri= a mitro$olitului Do"o'tei al Moldovei( 7n .(,4 ?CI @01>=G4 nr. 00/0;4 p. 0;0</0;=>. Teodorescu4 Mirela4 O o$ie ardelean% 'ra-mentar% a <,"altirii *n ver"uri= a mitro$olitului Do"o'tei( 7n Lim)a romn%( ?-I @01G4 nr. :4 p. DD1 5 D::. Psalmii D<4 214 104 35( 3> #i 00< copia!i 7n ms. .i$liotecii &cademiei ,.'.,. nr. 0=<:. Mai au psalmi copia!i #i mss. nr. 0>=:4 =:0;4 =:>3 ale aceleia#i .i$lioteci. Todoran4 ,omulus4 O o$ie ardelean%La <,"altirei *n ver"uri= a Mitro$olitului Do"o'tei( 7n Studia Univer"itati" /a)e#/olTai( 01:<4 p. ;105;1>. NIC(A&E MIAE'C) 3diii. Nicolae Milescu 'p"ta r u 04 Vurnal de %l%torie *n C!ina+ Edi!ie 7n%rijit" de Corneliu ."r$ulescu. Ed. de stat pentru literatur" #i art"4 .ucure#ti4 01:<. 'tudiu introductiv de C. ."r$ulescu @=1 p.G. Editorul a tradus teKtele 5 trei4 inclusiv descrierea r7ului &mur 5 de pe edi!iile lui W. +. .addleP @Aondon4 0101G4 Iurie &rseniev @(ren$ur%4 021<G #i 8. 'ion @.ucure#ti4 0221G. Comentarii istorice #i literare oarte olositoare. Edi!ii rev"zute 01:2 #i 01<=.

;A:

Nicolae Milescu 'p"tarul4 De" rierea C!inei+ Edi!ie 7n%rijit" de Cornelia ."r$ulescu. Ed. de 'tat pentru literatur" #i art"4 .ucure#ti4 01:2. 'tudiu introductiv de C4 ."r/$ulescu. Edi!ie de o rar" eKi%en!" teKtslo%ic". Comentarii erudite. Dup" cele :2 capitole urmeaz" EDescrierea marelui r7u &mur4 care desparte pe coloni#tii ru#i de chineziF. Editorul a tradus dup". ed. rus" @Uazan4 0103G. Ciur ea4 &l. I.4 M%rturi"irea de redin&% a "$%tarului Ni olae Mile" u@ <Stella Orien# tali" O identali "$lenden"=( 7n revista Ortodo7ia( ? @01:2G4 nr. D4 p. :005:=24 teKtul latin #i traducerea romneasc". Primele trei articole @p. D1 05:=2G din acest num"r al revistei s7nt 7nchinate operei teolo%ice a lui Nicolae Milescu. 'tudii. Cioculescu4 'er$a n4 O 'i-ur% eni-mati %@ "$%tarul N+ Mile" u( 7n Variet%&i( p. ;3/;2. 'imonescu4 Dan4 S riitorul Ni olae Mile" u( 7n 0la"ul )i"eri ii 02 @01:1G4 05;4 p. 00:i5 0;<. Pu$lic"4 7ntre altele4 pre a!a ms. &cad. D=21 @sec. ?-IIG4 care atest" pe Milescu traduc"tor al Ve !iului te"tament+ C T a p p e4 E. D.4 An en-li"! onlri)ution to t!e )io-ra$!T o' Ni olae Mile" u( 7n Revue de" etude" Roumaine"( I4 01:=4 p. 0:;5 0<3. Nou: descoper" 7n arhivele $ritanice patru scrisori din secolul al ?-II/lea. Primele dou" re er" despre mutilarea nasului lui Milescu. ConteKtul con irm" pe Neculce4 c" Nte "ni!" Aupu a poruncit pedeapsa. )ltimele dou" amintesc pe EDominus 'patarusF @ S MilescuI se 7ntrea$" TappeG. Dac" da( atunci scrisorile aduc urm"toarele #tiri: 0. Prin 0<<; Milescu a adus daruri am$asadorului `inchelsea din partea lui 8ri%ore 8hica @la ConstantinopolG. ;. Tot 7n 0<<;4 a contractat un mariaj la Constantinopol4 recunoscut #i din alte surse. E. Turdeanu spune c" Dominus 'patarus S .aron de 'p"tari 5 Milescu @Nota 7n Revue de" etude" roumaine"( II4 01:D4 p. ;:;G. T u r d e a n u/C a r t o j a n4 Aeti!ia4 Une relation an-lai"e de Ni ola" Mile" u@ T!oma" Smit!( 7n Revue de" etude" roumaine"( II @01:DG4 p. 0D:50:;. Ms. or. D20 (K ord @.odlePanG are mai multe pa%ini auto%ra e de N. Milescu4 care scrie c" 7n timpul #ederii lui la Constantinopol Milescu a avut rela!ii de prietenie cu Thomas 'mith4 capelan en%lez #i ilustru sci!iitor reli%iesC prin 0<<1 Milescu a avut le%"turi cu savan!ii din (ccident. C,(N(',&+EAE Cernovodeanu4 Paul4 Crono-ra'ele romneti de ti$ul Dorotei( 7n Studia )i)liolo-i a( III @01<1G4 04 p. 0==/0D2. Deletant4 Dennis4 Un manu" ri" al lui Mi!ail Me7a din Mu8eul )ritani ( 7n Revi"ta de i"torie i teorie literar%( ;D @01>:G4 p. ;::5;<;. )n miscelaneu cu teKte reli%ioase scris la m/ rea. .istri!a din (ltenia4 7ntre 0<;35 0<:3. 'trun%aru4 Diomid4 Crono-ra'ele romneti de $rovenien&% ru"%( 7n Oma-iu lui ,+ Con"tantine" u#Iai+++( Ed. &cad. ,.P.,.4 01<:4 p. =<= 5 =<2 Identi ic" izvoru hrono%ra ului romnesc din ms. &cademiei nr. 0=2:. M i h " i 0 "4 8.4 Cult+ i Ut+ rom+ ve !e( p. =235D3;: E7nceputurile istorio%ra iei universale 7n lim$a romn": Cronica lui Mihail MoKa @0<;3G #i izvoarele eiF. Turdeanu4 Emil4 Crono-ra'ul romne" de la Si-marin-en( 7n Roumanian Studie"( )niv. din )r$anu Illinois4 II4 Aeida4 01>=4 p. 0D15 0>>. Crono%ra tip Danovici4/copiat la .ra#ov 7ntre 0<>15 0<2D4 are complet"ri inale traduse4 auto%ra e4 de -asile din 8rid. IDEE& ,(M&NITJLII P(P(,)A)I ,(M&N A& C,(NIC&,II 'T,JINI NI M(AD(-ENI. / 8,I8(,E ),ECOE 3diii. $ri#ore )reche4 Leto$i"e&ul [%rii Moldovei+ Ed. 7n%rijit"4 studiu introductiv4 indice #i %losar de P. P. Panaitescu4 Editura de stat pentru literatur" #i art"4 .ucure#ti4 01:2. :0:

8ri%ore )reche4 Let $i"e&ul [%rii Moldovei+ TeKte sta$ilite4 studiu introductiv4 note #i %losar de Aiviu (nu. Ed. #tiin!i ic"4 .ucure#ti4 01<>. 8ri%ore )reche4 Leto$i"e&ul [%rii Moldovei+ Pre a!" #i $i$lio%ra ie de Mircea 'carlat. Ed. Minerva4 .ucure#ti4 01>2 @Colec!ia E&rcadeFG. 'tudii. &rm$ruster4 &dol 4 Romanitatea romnilor+AI"toria unei idei+ Ed+ &cad. ,.'.,.4 01>;4 rezumat 7n lim$a %erman". &cela#i4 La romnite de" Roumain"+ Hi"toire dLune idee+ Traduit du roumain par Ciria#a 8recescu. Ed. &cad. ,.'.,.4 .ucure#ti4 01>>. .i$lio/ %ra ie4 p. ;<:5;<1. .ejan4 D.4 Sinonime i "erii "inonimi e *n le7i ul roni ii lui 0ri-ore Ure !e( 7n Lim)% i literatur%( ;;4 01<14 p. 0;050;2. C h i ! i m i a I. C4 /a8ele i"tori e i i8voarele ideii ori-inii latine a $o$orului i a lim)ii romne la 0r+ Ure !e i M+ Co"tin( 7n Analele Univer"it%&ii /u ureti+ Seria tiin&e "o iale+ Iilolo-ie( ?I- @01<:G4 p. ;= 5 :1. &cela#i4 ,ro)leme( p. 0:1501<: EIdeea latinit"!ii poporului #i a lim$ii romne 7n istorio%ra ia medieval" #i renascentist"F. &cela#i4 ,ro)leme( p. 01> 5 ;>0: EIzvoarele #i paternitatea cronicii lui 8ri%ore )recheF. Noi contri$u!ii #i cercet"ri valoroase 7n privin!a izvoarelor. A"udat4 I. D+( /i)lio-ra'ia lui 0ri-ore Ure !e( 7n Lim)% i literatur%( ?-III @01<2G4 p. ;3>/;;1. (nu4 Aiviu4 Criti a te7tual%( p. D>5012: <Tradi&ia manu" ri"% i $ro)lemele edit%rii roni ii lui 0ri-ore Ure !e=+ ,otar u4 Ion4 Valori( p. :>5 0D<: E7nt7ia realizare a lim$ii romne 7n proza cult": Cronica lui 8ri%ore )recheF. *)idem( p. ;>: 5 =3D: EDic!ionar stilistic #i comparat al cronicii lui 8ri%ore )recheF. EKemplele culese din operele altor scriitori vechi4 comparate cu cele din cronica Iui )reche4 scot 7n eviden!" importan!a artistic" a acestuia. -eleiu4 Dumitru4 0ri-ore Ure !e+ Ed. Minerva4 01>1 @colec!ia E)niversitasFG. E&neK"documentar" @0<=:5 0<D<GF4 hrisoavele amiliei @p. =20 5 =2DG4 $i$lio%ra ie @p. =2: 5=1;G4 E,esumeF @p. =1= 5 D30G4 indice de nume @D3= 5 D;3G. MI,(N C('TIN Edi!ii. Miron Costin4 O$ere+ Edi!ie critic" cu un studiu introductiv4 note4 comentarii4 variante4 indice #i %losar de P. P. Panaitescu. Ed. de stat pentru literatur" #i art". .ucure#ti4 01:2. 'tudiul EMiron CostinF de P. P. Panaitescu @p. :5=;G. Comentariile4 variantele @p. ==:/ DD<G4 $i$lio%ra ie @p. :0>/:;2G. Miron Costin4 O$ere+ Edi!ie critic" 7n%rijit" de P. P. Panaitescu. Ed. pentru literatur"4 .ucure#ti4 01<:4 ; voi. @Colec!ia E'criitori romniFG. Poate i considerat" o nou" edi!ie4 a doua4 a celei din anul 01:2. Miron Costin4 O$ere ale"e+++ TeKte sta$ilite4 studiu introductiv4 note #i %losar de Aiviu (nu. Ed. #tiin!i ic"4 .ucure#ti4 01<>. 'tudii. &lma#4 Dumitru4 Miron Co"tin( Ed. Meridiane4 .ucure#ti4 01>=. .io%ra ia roman!at" a cronicarului. Cazac u4 .oris4 In'luen&a latin% a"u$ra lim)ii i "tilului lui Miron Co"tin( 7n S Studii de lim)% literar%( .ucure#ti4 01<34 p. 205 003 . Chi!imia4 ,ro)leme( p. ;>=5;1>: EPersonalitatea #i opera lui Miron CostinF. M a z i 0 u4 D.4 /aro ul( p. 013 5;2;: EMiron Costin sau nelini#tea aparentului echili$ruF. (nu4 Aiviu4 Criti a te7tual%( p. 233 B ;45 ETradi!ia manuscris" #i pro$lemele edit"rii operei lui Miron Costin4 De neamul moldovenilor+= Puiu4 Enache4 Via&a i o$era lui Miron Co"tin+ Ed. &cademiei ,. '. ,omnia4 01>:. Mono%ra ie eKhaustiv". .i$lio%ra ie4 p. =305=3<. ,esume4 p. =3>5=0=. :0<

,otar u4 Ion4 Anali8e literare i "tili"ti e+ Ed. rev"zut"4 .ucure#ti4 01>/D4 p. ;:1 @stilul lui Miron CostinG.5 &cela#i4 Valori( p. 0D>5 01;: EMiron Costin #i cronica saF. 't"nescu4 Eu%en4 Din i"toria ideilor $oliti e *n evul mediu romne" .Miron Co"tin i $ro)lemele re-imului )oiere" 1( 7n Oma-iu lui ,+ Con"tantine" u#Iai u $rile9ul *m$linirii a C4 de ani+ Editura &cademiei ,epu$licii Populare ,omne. .ucure#ti4 01<:4 p. =31 5 =0<. -elei u4 Dumitru4 Miron Co"tin+ Inter$ret%ri i omentarii+ Ed. Minerva4 .ucure#ti4B 01>=. 5 &cela#i4 De"$re Miron Co"tin( omul i " riitorul( 7n Revi"ta de i"torie i teorie literar%( ;: @01><G4 nr. =4 p. DD05DD:. Note polemice cu C. &. 'toide4 care com$ate i$ote8a lui -elciu privind ori%inea muntean" a amiliei lui Miron Costin. C(NTIN)&T(,II A)I MI,(N C('TIN ;. NIC(A&E C('TIN 0. Pe lin%" continuatorii lui Miron Costin cunoscu!i lui Cartojan4 cercet"rile au mai scos la iveal" #i I8vodu Co"t% !etilor( vezi C&. 'toide4 I"vodul o"t% ! " ( 7n Studii i arti ole de i"torie( -I @01<DG4 p. > 5 D:. &utorul acestui izvod pare a i Dumitru P"dure4 cel care a ajutat pe Mitro an 7n activitatea lui tipo%ra ic". Croni a anonim% a Moldovei 2>>252C:3 .,"eudo#Amira"1+ 'tudiu #i edi!ie critic" de Dan 'imonescu. Ed. &cad. ,.'.,.4 .ucure#ti4 01>:4 p. 0<5 0>4 nota =2. 7n le%"tur" cu izvodul Cost"che#tilor. ;. Nicolae Costin4 Leto$i"e&ul [%rii Moldovei de la 8idirea lumii $*n% la 2>42 "i de la 2C43 la 2C22+ Edi!ie cu un studiu introductiv4 note4 comentarii4 indice #i %losar de Const. &. 'toide #i I. A"z"rescu4 cu pre a!" de 8. Iv"nescu. Ed. Wunimea4 Ia#i4 01><. Pa%. ?-5C?-0 @studiuG #i alte =D2 p. cu cele dou" teKte. Edi!ia conceput" 7n ; volume cu titlul: Nicolae Costin4 O$ere( din care a ap"rut numai voi. I4 n/are indicele4 nici %losarul amintit. 'tudiul se re er" asupra 7ntre%ei opere a ui N. Costin. Cea"orni ul domnilor de Antonio de 0uevara+ Traducere din lim$a latin" de Nicolae Costin. Edi!ie critic" #i studiu introductiv de 8a$riel Ntrempel. Ed. Minerva4 01><. 'tudiul introductiv p. -/AI-. 8losar4 p. <2=/<22. Edi!ie model. De$oreanu M"l"escu4 Elena4 Unele a"$e te ale in'luen&ei $olone *n lim)a( leto$i"e&ului lui Ni olae C "tin( ,'4 +ilolo%ie4 -I @01<;G4 p. 1=5 031. EKemple din EAetopise!ul de la zidirea lumii50<30F. -elciu4 Dumitru4 O ve !e ontrover"%@ $aternitatea reda &iei *n a$te a$itole a+ " rierii <De neamul moldovenilor=( I4 II4 in Revi"ta de i"torie( ;1 @01><G4 nr. 14 p. 0=D:5 0=<>C =3 @01>>G4 nr. >4 p. 0;>:50;11. &tri$uie redac!ia aceasta4 cea dezvoltat"4 lui Nicolae Costin. 5 &cela#i4 <De neamul Moldovenilor= *n o$ia lui Sava Ieromona!ul( 7n Manu" ri$tum( -I @01>:G4 nr. D4 p. 0<=5 0<>. 'ava4 copist de numeroase cronici moldovene 7ntre 0>0;5 0>;D4 cola$orator al lui &Kinte )ricariul4 ar i autorul cronicii Moldovei 0<< 05 0>314 atri$uit" %re#it lui Nicolae Costin sau unui Pseudo/Costin. I(N NEC)ACE Ion Neculce4 Leto$i"e&ul &%rii Moldovei #i O "am% de uvinte+ TeKt sta$ilit4 %losar4 indice #i studiu introductiv de Ior%u Iordan. Ed. de stat pentru lit. #i art"4 .ucure#ti4 01:1. Ed. a Il/a rev"zut". 'tudiu eKhaustiv4 p. I?5C??-III. Important ECuv7nt 7nainteF4 p. -/-II. .oroianu4 C4 *n le-%tur% it datarea roni ii lui Ne ul e( 7n Revi"ta de i"torie i teorie literar%( 02 @01<1G4 nr. D4 p. <10 5 <1D. 'pre $"tr7ne!e: discu!ie polemic" cu D. -elciu. Chi!imia4 ,ro)leme( p. =0: 5 ==2: EIn orma!ie istoric" #i art" literar" 7n cronica lui Ion NeculceF. Cioculescu4 HLe r $ a n4 La )i entenarul lui Ion Ne ul e( 7n Variet%&i( p. >352:C Ion Ne ul e i Canta u8inii( I)idem( p. 2< 5 1;. :0>

Cristea4 -aleriu4 Introdu ere *n o$era lui Ion Ne u e+ Ed. Minerva4 .ucure#ti4 01>D. Curtic"peanu4 Doina4 ECertitudinea amintiriiF4 7n volumul autoarei: Ori8onturile vie&ii *n literatura ve !e romnea" %+ Ed. Minerva4 01>:4 p. >;5 0;;. Despre Ion Neculce: izvoarele Leto$i"e&ului( 7n special cronica lui Mu#teC O "am% de uvinte( calit"!ile literare ale acestor opere. 8iurescu4 Const. C4 Valoarea i"tori % a tradi&iilor on"emnate de Ion Ne ul e( 7n cule%erea Studii de 'ol lor i literatur%+ Ed. pentru literatur"4 01<>4 p. D=1 5 D1:. Iordan4 Ior%u4 Studiul manu" ri"elor i $ro)lema tran" rierii roni ii lui Ne ul e( 7n Studii i er et%ri de i"torie literar% i 'ol lor( II @01:=G4 p. ;== 5 ;D<. Pentru prima dat" se valori ic" ms. &cad. ;:=4 care cuprinde mai multe pa%ini #i corect"ri teKtuale4 auto%ra e ale lui Neculce. ( n u4 A i v i u4 A"$e te din tradi&ia manu" ri"% a roni ii lui Ion Ne ul e( 7n Revi"ta de i"torie i teorie literar%( ;: @01><G4 nr. 04 p. 2=5030. &utorul consider" pe c"pitanul 8avril 8her%hel4 copist4 0>=<5 0>=24 drept unul Edintre cola$oratorii principali ai lui NeculceF4 7n ce prive#te transmiterea operei. ,otar u4 Ion4 Valori( p. 01=5;>=: EIon Neculce4 cronicarul artistF. 'adoveanu4 O$ere 014 .ucure#ti4 01<D4 p. D>; 5 D12: EIon Neculce4 scriitor artistF4 reproducere din $ro#ura Ion Ne ul e( ! riitor arti"t( +oc#ani4 01=< @con erin!"G. 5 &cela#i4 SO$ere( 014 p. ;235;13. 8li%ora#cu -od" @cu prilejul apari!iei lucr"rii dr. &ndrei -eress4 ,ri)e-ia lui 0li-ora u Vod% $rin Un-aria i aiurea1+ 'toide4 C4 &i4 Croni a lui Ne ul e( 7n Lu ea'%rul de 8iu%( 01:>4 p. 105032. -eleiu4 Dumitru4 Ion Ne ul e( Ed. tineretului. .ucure#ti4 01<2. 0. EP(C& A)I NE,.&N C&NT&C)*IN( NI & A)I C(N'T&NTIN .,MNC(-E&N). ;. AITE,&T),& P&,ENETICJ. =. .I.AI(TECI: 0. . o r o i a n u4 C4 Anton M%ria Del C!iaro( 7n Studia )i)liolo-i a( III @01<1G4 04 p. 00:5 0=;. +ra%ment din teza de doctorat a autorului. Cndea -ir%il4 Tratatul <De"$re ra&iunea dominant%=( ea dint*i o$er% 'ilo8o'i % $u)li at% *n lim)a romn% @0<22G4 7n Via&a romnea" %( ?-I @01<=G4 nr. =4 p. 2D 5 21. ETratatulF este un capitol din /i)lia( 0<22. 5 &cela#i4 Ra&iunea dominant%+ Ed. Dacia4 Cluj/Napoca4 01>14 p. 0>;5;0D. 'tudiu eKhaustiv #i editarea teKtuluB prescurtat al tratatului. Cocor a4 8a$riel4 Un mare ti$o-ra' romn *n ir uitul euro$ean( *n "e olul al FVII# lea@ e$i" o$ul Mitro'an al /u8%ului( 7n 8a$riel Cocora4 Ti$ar i %rturari+ Ed. Aitera4 .ucure#ti4 01>>4 p. 0D=/0>1. 8he!ie4 Ion4 /i)lia de la /u ureti i $ro e"ul de uni'i are a lim)ii romne literare( 7n 'AA+4 II4 5;#5>+ I o r % a4 N.4 O rotirea de %tre domnii romni a )i"eri ii i a ivili8a&iei )i8antine( 7n N. Ior%a4 /i8an& du$% /i8an&( .ucure#ti4 01>;4 p. 0:D5;3D. ,u i n i4 M"rio4 LLin'lu""o italiano in Vala !ia nell+ e$o a di Co"tantino#Vod% /r*n oveanu @0<2250>0DG4 Miinchen4 01>D @colec!ia E&cta historicaF4 tomus ?I4 editat" de 'ocietas &cademica DacoromnaG. 7ntre alte capitole interesante @0DG4 semnal"m cap. I-4 p. >>5 0=:: EI calendaridi 8iovanniCandido ,omanoFC identi icarea lui Ion+r7ncul cu 8.C.,.4 secretarul de lim$" italian" al -oievodului o ace dup" N. -"t"manu. 'tudiu pro und #i compleK. 'imonescu4 Dan4 ACroni i ver"i'i ate( p. ::5<2: E)ciderea lui Constantin .r7ncoveanu @0: au%ust 0>0DGF. 'tudiu #i teKt. 'imonescu4 Dan4 /i)lia de la /u ureti @0<22G4 7n /i)liote a( 01a34 nr. ;4 p. ;25;1. 'tourdza4 \&leKandre4 &. C4 Con"tantin /ran ovan $rin e de Vala !ie 2>66B 2C2D+ Son re-ne et "on e$oUue+ Paris4 Ai$raire Pion4 010:. Cartea a intrat 7n $i$lioteca lui NC Ior%a :02

mult dup" imprimarea ei4 pentru care motiv nu a ost cunoscut" cercet"torilor dec7t dup" 01DD4 c7nd $i$lioteca personal" a lui N. Ior%a a intrat 7n ondul pu$lic al Inst. de istorie EN. Ior%aF. Cuprinde traducerea rancez" a ==; documente inedite4 eKtrase din &rhivele impe/ riale ale ,usiei din Moscova @p. 05=3;G. &celea#i documente 7n lim$a rus"4 7n care au ost scrise @p. 0 5 ;2:4 alt" numerota!ieG. Cele mai multe dintre documente se re er" la activitatea ra!ilor Teodor #i David Cor$ea. 'er$a n4 Constantin4 Con"tantin /r*n oveanu( Ed. tineretului4 .ucure#ti4 01<1. ;. 'imonescu4 Dan4 ,ro)leme de edu a&ie i *nv%&%m*nt *n literatura $areneti a( 7n Oma-iu lui ,+ Con"tantine" u#Iai u $rile9ul *m$linirii a C4 ani+ Editura &cademiei ,epu$licii Populare ,omne4 .ucure#ti4 01<:4 p. >31 5 >0:. 'imonescu4 Dan4 Lim)a9ul ideilor in"tru tiv#edu ative din te7tele romneti ve !i( 7n Edu a&ie i lim)a9+ Ed. didactic" #i peda%o%ic"4 .ucure#ti4 01>;4 p. 0>>5 023. Aa sursele literaturii parenetice $izantine traduse 7n lim$a romn"4 adao%" m: Constantin Por iro%enetul4 Carte de *nv%&%tur% $entru 9iul "%u Romano"+ Traducere de -asile 8recu. Ed. &cad. ,.'.,.4 01>0. Du!u4 &leKandru4 Le" livre" de "a-e""e dan" la ulture roumaine+ Introdu tion a lL!i"toire de" mentalite" "ud#e"t euro$eene"( .ucarest4 01>04 p. 1>5 0:=. =. D i m a/D r " % a n4 Corneli u4 /i)liote a unui umani"t r+omn@ Con"tantin Can# ta u8ino "tolni ul+ Cuv7nt 7nainte de -ir%il Cndea. .ucure#ti4 01<> @Comitetul de stat pentru cultur" #i art". Consiliul &#ez"mintelor culturaleG. D i m a/D r"%an4 Corneli u4 E7 li)ri"+ /i)liolo-ie i )i)lio'ilie+ Ed. Aitera4 .ucure#ti4 01>=. Multe articole se re er" la $i$liotecile romne#ti medievale. C1 i m a/D r"%an4 Corneli u4 /i)liote i umani"te romneti( Ed. Aitera4 .ucure#ti4 01>D./.i$lioteca Cantacuzinilor a lui Const. .r7ncoveanu #i a Mavrocorda!ilor: istoricul4 semni ica!ia #i or%anizarea lor. Mih"escu4 8a$riel #i +ruchter4 Eu%en4 Lo alul $rimei )i)liote i a Canta u8inilor( 7n C%l%u8a )i)liote ilor( ??-I @01>=G4 nr. ;4 p. 03<5 032. (uffini, M"rio4 /i)liote a "tolni ului Con"tantin Canta u8ino+ Traducere din lim$a italian" de D. D. Panaitescu #i Titus P7rvulescu. Pre a!" de -ir%il Cndea. Ed. Minerva4 .ucure#ti4 01>=. /. &NTIM I-I,E&N)A &ntim Ivireanul. O$ere+ Edi!ie critic" #i studiu introductiv de 8a$riel Ntrempel. Ed. Minerva4 .ucure#ti4 01>;. 'tudiul introductiv4 p. -5A?III. .i$lio%ra ie4 p. D<= 5 D<1. &T $ a 0 a4 ,adu4 Antim Ivireanul i vremea lui+ .ucure#ti4 Editura tineretului4 01<;. Chi! im ia4 ,ro)leme( p. ==1 5 =D1: E&ntim Ivireanu4 scriitor #i om politicF. C Ne%riei4 Eu%en4 Antim( lo-o" i $er"onalitate+ Ed. Minerva4 .ucure#ti4 01>0. Popesc u4 Mihai 0/8 a $ r i e 04 Mitro$olitul Un-rovla!iei Antim Ivireanul+++( 7n Studii teolo-i e( ??I @01<1G4 nr. 05;4 p. 0/11. Tez" de doctorat. ,u ini4 M"rio4 Te!ni % i "til *n a8ania la Adormirea $rea"'intei n%" %toare de Dumne8eu( de Antim Ivireanul( 7n Mitro$olia /anatului ?I? @01<1G4 nr. 05=4 p. =1 5 D>. Compozi!ie4 teme4 hiper$ole4 ampli icarea4 enumerarea4 invocarea. .'imonescu4 Dan4 Antim Ivireanul " riitorul( 7n Analele A ademiei R+ S+ Romnia( C @01<<G4 p. <<=/<>:. d N t r e m p el4 8a$riel4 Antim Ivireanul+ La 2*0 de+ ani de la moartea "a( 7n Analele A ademiei R+ S+ Romnia( C @01<<G4 p. <>>5<22. ;AB

C(MPIA&LII DE C,(NICI MN L&,& ,(MbNE&'CJ / AET(PI'EL)A C&NT&C)*INE'C 3diii. I"toria [%rii Romneti 2:34B2>34+ Leto$i"e&ul Canta u8ine" + Edi!ie critic" 7ntocmit" de C. 8recescu #i D. 'imonescu. Ed. &cademia ,. P. ,omne4 01<3. 'tudiu introductiv4 p. -5A?II. &neKa 0=: -echile anale ale L"rii ,omne#ti @p. ;3D5;31G. &ceste E&naleF au ost traduse 7n lim$a ara$" de Macarie *aim 7n jum"tatea a doua a secolului al ?-II/lea4 cu titlul urm"tor: EIstorii #i #tiri pe scurt despre domnii L"rii ,omne#ti4 despre petrecerea lor #i vremea #ederii lor 7n domnie4 precum am putut cule%e #i adunaF. Manuscrisul ara$ a ost descoperit de -ir%il Cndea4 care a scris articolul ReLttLlnire u voievo8ii romni "u) )ol&ile de la Deir e#Hir+++ *n Li)an .S *nteia( 00 aprilie 01>34 p. >1+ I"toriia [%rii Rumneti de ind au de" %le at $ravo"lavni ii retini .Leto$i"e&ul Canta u8ine" 1( 7n 8re%orian4 Cron+ munt#( I4 p. 205;;D. 8recu4 -asile4 Via&a "'intului Ni'on+ O reda 'iune -re ea" % inedit%( editat%( tradu"% i *n"o&it% u o introdu ere de+++ Inst. de ist. na!ional"4 .ucure#ti4 01DD. TeKtul %recesc este tradus 7n romne#te #i 7n lim$a %erman". Aucrare undamental". *tudii. C h i h a i a4 P a v e A, De la <Ne-ru Vod%= la Nea-oe /a"ara)+ Inter'eren&e literar#arti"ti e *n ultura romnea" % a evului de mi9lo ( Ed. &cad. ,.'.,.4 .ucure#ti4 01><4 p. 150>0. E8eneza #i evolu!ia mitului lui Ne%ru/-od"F. Considera!ii asupra istorio%ra iei L"rii ,omne#ti. Cioculescu4 'er$a n4 *n mar-inea *nt*iei roni i a [%rii Romneti( 7n Variet%&i( p. ;1 5 DD. 7nclin" pentru Audescu4 autor al Leto$i"e&ului Canta u8ine" + Iona#cu4 Ion4 Date noi relativ la roni arul Stoi a Lude" u( 7n Rev+ i"t+ romn%( ?@01D:G4 p. 0;= sQ. .io%ra ia lui4 7ntre anii 0<<D5 0<22. 5&cela#i4 De"$re lo-o'%tul Stoi a Lude" u i $aternitatea roni ii <I"toria [%rii Romneti=4 7n Analele Univ+ EC. a. ,ar!on=( 01:<4 nr. :4 p. ;<05;11. &utorul Leto$i"e&ului ar putea i diacul de cancelarie Dumitra#cu Dum$ravici lo%o "tul. Mazilu4 Dan4 Cron+ munt+( p. AAW??2 <Leto$i"e&ul anta u8ine" #i "avoarea im$re# a&iei=+ N"sturel4 Petre '.4 Re !er !e" "ur Ie" reda tion" -re o#roumaine" de la <Vie de Saint Ni$!on II( $atriar !e de Con"tantino$le=( ,E'EE4 - @01<>G4 n32 AWC, p. :AW@;. Panaitescu4 P. P. *n e$uturile i"torio-ra'iei *n [ara Romnea" %( 7n Studii i materiale de i"torie medie( - @01<;G4 p. 01:5;::4 &utorii Leto$i"e&ului Canta u8ine" #i al Croni ii /%lenilor @0<2250>;1G s7nt anonimi. ,adu Popescu continu" Croni a /%lenilor+ 'imonescu4 Dan4 Le !roniUueur Matt!ieu de MTre et une tradu tion i-noree de "on <Hi"toire=( 7n ,E'EE4 I- @01<<G4 nos. 0 5 ;4 p. 20500D. ,edac!ia romneasc" a aceluia#i studiu4 7n 0la"ul )i"eri ii( ;> @01<2G4 nr. = 5 D4 p. D=< 5 D:<. 'tudiu #i teKtul cronicii4 dup" ms. &cademiei ;:10. -elculescu4 C"t"lina4 Continuitate i "alt *n tran"miterea variantelor <Leto$i"e&ului Canta u8ine" =( 7n Rev+ de i"torie i teorie literar%( ;: @01><G4 04 p. :0 5 <=. &cela#i4 Le-ende@ re'le7e *n i"torio-ra'ie( 7n Rev+ de i"torie i teorie literar%( ;> @01>2G4 04 p. ;= 5 ==. Cronicarii au notat evenimentele4 7n %eneral4 so$ru4 dar 7ncep7nd cu jum"tatea a doua a sec. ?-II/lea4 introduc anecdota #i le%enda4 ca procedeu literar. *am irescu4 Dan4 Matei al Mirelor i <Leto$i"e&ul anta u8ine" =( 7n Dan *am i/ rescu4 Studii( p. 02D5;3D. ,&D) P(PE'C) 3diii. I"toriile domnilor [%rii Romneti de Radu , $e" u vorni ul+ Introducere #t edi!ie critic" 7ntocmite de Const. 8recescu. Ed. &cad. ,. P. Ucmne4 .ucure#ti4 01<=. 'tudiu introductiv de Eu%en 't"nescu4 ECronica I"toriile domnilor [%rii Romneti #i locul ei 7n istorio%ra ia medieval" romneasc"F @p. -/AG. EIntroducereF de C. 8recescu @p. AI 5C-IG. ENot" asupra edi!ieiF de Dan 'imonescu @p. C-II/C?G.

:;3

I"toriile domnilor [%rii Rum%neti de Radu ,o$e" u( 7n 8re%orian4 Cron+ munt+( I4 p. ;;: 5 :>>. Cuprinde cele = cronici atri$uite lui ,adu Popescu: 0;135 0<224 zis" ECronica ."lenilorF4 0<225 0>0D @domnia lui Constantin .r7ncoveanuG4 0>0D5 0>;1 @domniile lui Nte an Cantacuzino #i Nicolae MavrocordatG. 'tudii. C " r " u # u4 &l. #i 'tan4 D.4 Un $un t de vedere $ro)a)ili"t#in9orma&ional *n $ro)lema( $aternit%&ii roni ii <I"toriile domnilor [%rii Romneti=4 7n Studii i er et%ri lin-vi"ti e( ?I? @01<2G4 04 p. 0<=50>:. Cercetarea statistic"/matematic" con irm" c" Ea#a/ numita cronic" a ."lenilor apar!ine tot lui ,adu PopescuF. Cioculescu4 'er$a n4 Re itind roni a lui Radu ,o$e" u( 7n Variet%&i( p. <; 5 <1. Iona#cu4 Ion4 M%rturii relative la roni arul Radu ,o$e" u( 7n Revi"ta i"tori % romn%( ?- @01D:G4 p. 0>/=:. Mazilu4 Dan4 Cron+ munt+( p. 21 5 0D:: <Croni a /%lenilor= "au o)li-ativitatea re$li ii+B &cela#i4 I)idem( p. ;205==2: E,adu Popescu sau idiosincraziile monahului ,a ailF. &naliza stilistic" a ultimei p"r!i din EIstoriile...F4 cu evenimentele de la oct. 0<115 0>;1. Neam! u. Dra%o #/' e$astian revine la opinia c" ,adu Popescu este autorul 7ntre%ei cronici I"toriile+++ @0;135 0<;1G4 7n dou" studii4 unul cu ar%umente $azate pe analiza izvoarelor cronicii .,aternitatea i datarea roni ii <I"toriile domnilor [%rii Romneti=1( 7n Romnia literar%( II4 01<14 00 dec4 nr. :34 p. 0; 5 0=C al doilea4 cu ar%umente stilistice .,ro)leme de inter$retare "tili"ti % a te7telor i"torio-ra'i e romneti( u $rivire "$e ial% a"u$ra <I"toriilor= lui Radu ,o$e" u1( 7n Studia )i)liolo-i a( voi. III4 'uplementum Philolo%icum4 partea II4 .ucure#ti4 01<14 p. :>>/<=2. ,&D) 8,ECE&N) Edi!ii. ,adu lo%o "tul 8receanu4 I"toria domniei lui Con"tantin /a"ara) /r*n oveanu voievod @0<225 0>0DG. 'tudiu introductiv #i edi!ie critic" 7ntocmite de &urora Ilie#. Ed. &cademiei ,.'.,.4 .ucure#ti4 01>3. 'in%ura edi!ie care eKplic" #tiin!i ic cele dou" variante ale cronicii4 pentru evenimentele anilor 0<115 0>3>. ,adu 8receanu4 *n e$%tura i"toriii vie&ii luminatului @...G domnului [%rii Rum%neti Io Co"tandin /r*n oveanu @...G4 7n 8re%orian4 Cron+ munt+( II4 p. :5;>;. 'imonescu4 Dan4 Croni i ver"i'i ate( p. =D5D2: EPoveste de jale asupra uciderii postelnicului Constantin Cantacuzino @;3 dec. 0<<=GF. &utorul #i ori%inalul %recesc nu se cunosc4 dar s/a p"strat traducerea lui ,adu 8receanu. 'e pu$lic" ele%ia. 'tudii. Mazilu4 Dan4 Cron+ munt+( p. 0D>5;;2: E,adu 8receanu #i retorica encomionuluiF. &N(NIM)A .,lNC(-ENE'C Edi!ii. I"toria [%rii Romneti de la o tomvrie 2>66 $*n% la martie 2C2C+ Edi!ie 7ntocmit" de Constantin 8recescu. Ed. #tiin!i ic"4 .ucure#ti4 01:1. Pre a!" de Dan 'imonescu @p. -5?-IG. Introducere de C. 8recescu @p. ?-II 5?AIIG. I"toria [%rii Romneti de la o tom)rie 2>66 $*n% la martie 2C2C .Croni a anonim% de"$re /r*n oveanu1( 7n 8re%orian4 Cron+ munt+ II4 p. ;>= 5 =:;. 'tudii. Cioculescu4 'er$a n4 Vor)irea dire t% i ea indire t%+ Croni a anonim% )r*n ovenea" %( 7n Variet%&i( p. D:5D1. Mazilu4 Dan4 Cron+ munt+( p. ;;15;23: E&nonimul .r7ncovenescF 5 sau simularea o$iectivit"tii. :;0

C(N'T&NTIN C&NT&C)*IN( Edi!ii. I"toriia [%rii Rumneti de Stolni ul Con"tantin Canta u8ino( 7n 8re%orian4 Cron+ munt+( I4 p. 05>1. 'tolnicul C. Cantacuzino4 *n"emn%rile de %l%torie i de "tudii la Con"tanti#no$ol( Vene&ia i ,a%ova .2>>5B2>>31( edi!ie transliterat" de +lorica Dimitrescu4 7n Contri)u&ii la i"toria lim)ii romne ve !i+ Ed. didactic" #i peda%o%ic"4 .ucure#ti4 01>=4 p. 03<5 0;34 deose$it acsimilele . :14 00;500=4 0;>50=< din ms. &cademiei nr. 0D12. .inder4 Paul4 Ein "ie)en)iir-i" !er Ireund de" rum%ni" !en !umani"ten Con"tantin+ Canta u8ino#Stolni ul@ Ar8t Martin Hermann au" /raov( 7n ,E'EE4 ?- @01>>G4 nr. ;4 p. =<: 5 =<>. 'e pu$lic" o scrisoare a lui Dr"%hici Cantacuzino4 ratele 'tolnicului @;< martie 0<<3G4 c"tre Michael Oermann4 tat"l lui Martin Oermann @0<D=5 0<1;G4 cole%ul de studii al lui CC. la Padova. 'tudii. Cndea4 -ir%il4. Stolni ul *ntre ontem$orani( .ucure#ti4 01>0. D i m a/D r"%an4 Corneliu #i .acru4 Aivia4 Con"tantin Canta u8ino "tol#ni ul# %l%tor $rin Euro$a vea ului FVII( 7n Ateneu( -4 01<24 nr. <4 p. 03. Pe $aza unor surse medievale 5 Cornelio Ma%ni4 &ntonio Aupis 5 se sus!ine c" stolnicul4 dup" terminarea studiilor la Padova4 se 7ndrepta spre +ran!a4 &n%lia4 (landa4 .el%ia #i c" Epro$a$il la 7nceputul anului 0<<1F #i/a sus!inut doctoratul la Aouvain. Cercet"rile arhivei )niversit"!ii din Aouvain "cute de pro . M"rio ,u ini @comunicare epistolar"G nu con irm" a irma!ia lui &ntonio Aupis. D i m a/D r"%an4 Corneliu #i .acru4 Aivia4 Con"tantin Canta u8ino "tolni ul .Un umani"t romn1+ Ed. &l$atros4 .ucure#ti4 01>3. Pentru ipoteza c" 'tolnicul a sus!inut teza de doctorat la Aouvain @p. 0D3/0D=G4 v. mai sus. ,ossetti4 Aucia4 Con"tantin Canta u8ino "tudente romeno a ,adova( 7n EIstituto per la storia dellB)niversit di Padova. kuaderni per la storia dellB)niversit" di PadovaF4 04 Padova4 01<24 p. 0D>5 0:D. &utoarea pu$lic" matricola de 7nscriere a 'tolnicului la Cole%iul padovan: ED. Constantinus Cantacuzenus Constantino politanus pupillus die dicta @0> septem/ $ris 0<<>GF4 precum #i alte pre!ioase #tiri despre mediul universitar 7n care s/a ormat stolnicul. 'C,IIT(,II &,DEAENI: TE(D(, C(,.E& NI 8OE(,8OE .,&NC(-ICI. C a r d a #4 8h.4 Teodor Cor)ea $oet i tradu %tor al ,"altirii( <vel $i"ar i an&elar= al *m$%ratului ,etru el Mare( 7n Mitro$olia Olteniei( ?I? @01<>G4 nr. 05;4 p. ;2 5 DD. Mete#4 Nte an4 Din rela&iile noa"tre u Ru"ia+ Ira&ii David i Teodor Cor)ea din /raov *n "lu9)a $o$orului romn( a lu$t%tori ontra Unirii u Roma( a di$loma&i i " riitori( 7n Mitro$olia Ardealului( - @01<3G4 nr. 0050;4 p. 2=<52<;. Panaitescu4 P. P.4 Le-%turile ulturale ale &%rilor romne u Ru"ia *n e$o a re'ormelor lui ,etru I+ Noi ontri)u&ii( 7n volumul aceluia#i autor Contri)u&ii la i"toria ulturii romneti( Ed. Minerva4 .ucure#ti4 01>04 p. :1< 5 <004 despre Teodor Cor$ea4 traduc"tor al ,"altirii+ Aa p. <;3 5 <==4 Dan *am irescu ace $i$lio%ra ia operelor lui P. P. Panaitescu4 at7t de importante pentru literatura romn" veche. 'chiau4 (ctavian #iCurtic"peanu4 Doina4 ,"altirea lui Teodor Cor)ea( 7n Steaua( ?-II @01<>G4 nr. 0;4 p. :<512. -ezi mai sus EEpocaF lui Const. .rncoveanuF4 nota Stourd8a( Ale7andre( A+ C+ D i m a/D r"%an4 Corneliu4 Cultural relation" )etaeen t!e "er)ian !roni le 0eor-e" /ranOoait ! and t!e "tolni Con"tantin Canta u8ino( eKtras din ,E'EE4 II @01<DG4 nr. =5D. :;;

,OSTIA[i I'T(,IC)A AITE,&, N. C&,T(W&N Du$% a$roa$e D4 de ani de la $u)li area volumelor lui Ni olae Carto9an( Istoria literaturii romne vechi .; voi+( 23D45D3DD1( Editura Minerva 'a e un $re&io" dar i"toriei literare romne( ititorilor romni i "tr%ini( reedit*nd a ea"t% erudit% o$er%+ E7$u"% tim$ de mai mul&i ani "u) 'orma ur"urilor &inute la Univer"itate( tre ut% de la "tilul a ademi oral la a ela al $re8ent%rii tiin&i'i e ti$%rite( materia volumelor a reat <o oal%= *n er etarea i"tori o#literar% romn%+ Serii de "tuden&i i#au a"imilat u$rin"ul i l# au tran"mi"( $relu rat $eda-o-i ( dida ti ( elevilor din *nv%&%m*ntul li eal "au "u$erior+ C!iar i er et%tori are nu i#au 'o"t elevi mu 'olo"it mai de$arte intere"antul material din volumele lui Carto9an( "$re *ti-ul a elora %rora l#au tran"mi"+ Ni olae Carto9an a venit *n Ca$ital% din $rovin ie .0iur-iu1( de la *nv%&%m*ntul li eal( la el univer"itar( $rin 23:2( a a"i"tent( a$oi do ent( on'eren&iar i $ro'e"or+ *n a ei ani( i"toria literar% romn% *n domeniul literaturii ve !i "ta-na"e+ De la ur"ul lito-ra'iat al lui Ovid Den"u"ianu .26361( de la volumele lui N+ Ior-a .2342( 234D1( nu "e mai $u)li a"e de *t a"$e te mono-ra'i e( mai mult de intere" 'ilolo-i ( de %tre N+ Dr%-anu+ Li$"ea&i intere"ul( < oala= $entru a)ordarea $ro)lemelor literaturii romne ve !i+ N+ Carto9an a luat din ontem$oraneitate numai a"$e tele reatoare( *n !in*ndu#i tim$ul( via&a( "tudiului unui domeniu literar delo "au $rea $u&in e7$lorat+ A devenit( de i( un lu$t%tor a tiv *ntr#un "e tor $entru are avea o temeini % $re-%tire tiin&i'i % i *n"uiri tem$eramentale+ A lu$tat a "% *nvin-% indi'eren&a multora i "% 'orme8e o oal% de er etare literar%+ O via&% mode"t% i " urt%( o a tivitate inten"% de i"tori literar i om$arati"t( are tre)uie uno" ute mai de a$roa$e( $entru % ele arat%( o dat% mai mult( % $a"iunea i devotamentul -enerea8% lu rul )un+ *n "*nul 'amiliei( $ro'e"orul N+ Carto9an "#a )u urat de $uterni e re"ur"e "u'leteti( tiind "% armoni8e8e intere"ele "ale tiin&i'i e u ale 'amiliei+ ,ro'e"orul a antrenat *n $reo u$%rile i $a"iunile lui tiin&i'i e $e "o&ie( $e ele dou% 'ii e .una li en&iat% *n 'ilo8o'ie( la /u ureti( alta er et%toare *n domeniul i"toriei literare la ,ari"1( are au $arti i$at( ade"ea( u a)ne-a&ie( dar totdeauna u dra-o"te( la a tivitatea lui+ :;=

C*teva orient%ri *n a e"t "en" "*nt ne e"are mai *nainte de a invita $e ititor la le tura o$erei lui N+ Carto9an+ N%" ut la D de em)rie 266; *n "atul C%lu-%reni# U8unu din 9ude&ul Vla a( N+ Carto9an era ultimul de" endent $e linie ma" ulin% . u numele Carto9an1( al unei 'amilii ve !i romneti de r%8ei+ Studiile li eale le#a terminat *n 25 4:( la Li eul S' Sava+ A urmat ur"urile Ia ult%&ii de litere i 'ilo8o'ie din /u ureti( unde a atra" aten&ia $ro'e"orilor( dar mai ale" a lui I+ /ianu( N+ Ior-a i Titu Maiore" u+ Titu Maiore" u a adnotat i a di"tin" u )il% al)% o )un% lu rare de "eminar a lui Carto9an( are trata de"$re S !o$en!auer+ Lu rarea( $re8entat% la Seminarul de I"toria 'ilo8o'iei( $e are#l ondu ea *n"ui Titu Maiore" u( $rin anii 254:5 C54;( "e -%"ea $rintre manu" ri"ele r%ma"e de la Carto9an 5/ ne "emnalea8% un intim al 'amiliei 0. A etia "#au *ntre ut a i#l a$ro$ia *n "'era $reo u$%rilor lor( $rimul la A ademia Romn%( al doilea a $arti8an $oliti i ola)orator la revi"tele lui( al treilea( ola)orator la Convor$iri literare. Li en&iat *n 254>( o u$%( $e r*nd( lo ul de $ro'e"or de lim)a i literatura romn% la o oal% omer ial% din 0iur-iu .254C1( $ro'e"or i dire tor la -imna8iul <Ion Maiore" u= din 0iur-iu .23241( la Li eul militar M%n%"tirea Dealu+ Lu*nd on ediu de la atedr% a$roa$e doi ani( ad*n ete "tudiile de i"torie literar% i de metod% la Univer"itatea din /erlin .2 o tom)rie 232:52 "e$tem)rie 232;( 2 noiem)rie 232;5 2 'e)ruarie 232D1( dar nu ne#a *m$%rt%it din a ea"t% e$o % de *t 'a$tul % urma u re-ularitate ur"ul "lavi"tului Al+ /ru Oner( autorul uneia dintre ele mai )une i"torii a literaturii $olone+ ,e tim$ul o u$a&iei -ermane( $*n% la rede" !iderea olilor din 0iur-iu( a $ro'e"at la li eele Matei /a"ara) i 0!eor-!e La8%r din /u ureti .232>523261+ Seminarul Central i Seminarul ,eda-o-i Univer"itar <Titu Maiore" u= din /u ureti( a i H oala Su$erioar% de Ar!ivi"ti % i ,aleo-ra'ie( au avut de a"emenea in"tea de a#l num%ra $rintre $ro'e"orii lor .25:;523;41+ *n 23:2 tre e e7amenul de do en&% la "$e ialitatea Istoria literaturii romne4 $e Un-% atedra luiloan /ianu( %ruia i#a 'o"t a"i"tent .23:21 i a$oi on'eren&iar .25:;1 E din ianuarie 23;4( o u$% a titular atedra de Istoria literaturii romne vechi4 re8ultat% din " indarea atedrei lui /ianu( la Ia ultatea de litere i 'ilo8o'ie din /u ureti+ Cuno" %tor al realit%&ilor noa"tre dida ti e( $entru % tre u"e r*nd $e r*nd toate tre$tele *nv%&%m*ntului( N+ Carto9an a $rimit di'erite *n"%r in%ri o'i iale( menite a da olii romneti dire tive "%n%toa"e+ A"t'el( a 'o"t numit mem)ru *n omi"ia $entru er etarea manualelor dida ti e .ianuarie 25:;( re*nnoit *n de em)rie 23:51E $reedintele Comi"iei $entru er etarea manualelor de lim)a romn% .o tom)rie 23:51C mem)ru *n Con"iliul $ermanent al Mini"terului Edu a&iei Na&ionale .'e)ruarie 23;21( dire tor al *nv%&%m*ntului Su$erior .2 "e$tem)rie 23;31 i $reedinte al Con"iliului $ermanent .martie 23D21+ *n toate a e"te *n"%r in%ri $line de r%"$undere( Carto9an i#a '% ut datoria u r*vn% i $ri e$ere( *n *t Mini"terul Edu a&iei Na&ionale i#a adre"at mul&umiri *n mod o'i ial+ 0 N. Condeescu4 7n Univer"ul literar( :D @01D:G4 nr. 24 00 mart.4 p. >+ :;D

Meritele tiin&i'i e ale $ro'e"orului Carto9an au 'o"t a$re iate( mai *nt*i( *n "tr%in%tate( $entru % "tudiile lui "e o$rea&i la o$ere literare are '% u"er% o olul lumii *ntre-i( mai *nainte de a a9un-e *n literatura noa"tr%+ Dintre in"titu&iile tiin&i'i e din &ar%( A ademia Romn% 5 i anume Ioan /ianu a 'o"t a ela are l#a *n ura9at mai *nt*i i i#a "timulat mun a de er et%ri *n domeniul literaturii na&ionale+ Iun &ionar la /i)liote a A ademiei Romne .234>1( e"te numit mem)ru ore"$ondent al "e &iei literare( la $ro$unerea lui Ioan /ianu p&cademia ,omn"4 &nale4 t+ D3( 23:6523:3( p. :D>( edin&a din 2 iunie 23:31 i mem)ru a tiv la :> mai 23D2 @&cademia ,omn"4 &nale4 t+ >2( 23D45H 23D2( $+ 25C( 253 i 2C452CD1( $e )a8a unui am%nun&it ra$ort al %tuit de $ro'e"orul Ht+ Cio)anu+ A ea"t% di"tin &ie a 'o"t " um$% lui N+ Carto9an( are a tre ut u indi'eren&% $e"te vanit%&ile vie&iiK Tot -*ndul lui( *n ultimul tim$( nu era de *t <de a tre e $e"te vi i"itudinile vie&ii( $entru a $utea ontinua u $uteri noi mun a de er et%ri $e t%r*mul literaturii noa"tre ve !i= @&cad. ,om.4 &nale4 t+ 54( 23:3523;4( $+ 231+ Hi tot a e"t av*nt( re unoate el "in-ur( venea dintr# un <$uterni im)oldL o'erit de A ademie( $rin re unoaterea meritelor lui+ Vor)ete *n a ea"t% m%rturi"ire ontiin&a urni elite intele tuale rar *nt*lnite( $entru %( *ntr#adev%r( la Carto9an( a ea"t% m%rturi"ire n#a r%ma" o "im$l% 'i-ur% oratori %E din 23:3( *nd mul&umea A ademiei Romne $entru in"tea de a#l'i ale" mem)ru ore"$ondent i $*n% a %8ut )olnav .5 de em)rie 23DD1( 'ie are trea$t% din evolu&ia a tivit%&ii lui "e reali8a $rin tran"$ort%ri o)o"itoare la )i)liote i di'erite( er et%ri minu&ioa"e( are#i m% inau or-ani"mul+ A tivitatea lui Carto9an *n "*nul A ademiei Romne a on"tat( *ntre altele( din $atru mono-ra'ii temeini e( $u)li ate .ve8i mai 9o" .i$lio%ra ia A( nr+ 2:( 2;( ::( 661( de i uno" ute5i dintr#o omuni are itit% la D 'e)ruarie 23DD( neterminat% i ne$u)li at%@ Introducerea lim$ii romne 7n $iseric" Wal %rei manu" ri" e"te la 'amilie1+ *n a ea"t% omuni are( Carto9an de8volt% un $un t de vedere nou( $rivind *nlo uirea lim)ii "lavone u ea romn%( *n ve !ile %r&i )i"eri eti+ ,%rerea lui e"te % tradu erea ve !ilor %r&i "lave i -re eti *n romnete im$li % o $ro)lem% i de ordin mu8i al+ Da % unele $%r&i din a e"te %r&i( de"tinate itirii( $uteau 'i tradu"e uor( altele( *n " !im)( de"tinate *nt%rii .imnurile *n -enere( onda# ele( tro$arele( i oa"ele( irmoa"ele et +1 nu $uteau 'i redate *n romnete aa de uor( din au8a ritmului ver"i'i a&iei .*n %r&ile -re eti( a e"te imnuri "*nt *n ver"uri1 i din au8a ne e"it%&ilor erute de -la"urile melodiei )i"eri eti+ De a eea( introdu erea om$let% a lim)ii romneti *n )i"eri % tre)uie mutat% din $rimele de enii ale "e olului al FVIII#lea .teoria lui Ioan /ianu1 eva mai t*r8iu( *ntre anii 2CC>52C64( *nd mitro$olitul 0ri-orie tran"$une *n romnete i *nt%rile( *n Mineele ti$%rite de C!e"arie i Iilaret( e$i" o$ii R*mni ului+ A ea"t% teorie intere"ant%( din ne'eri ire numai " !i&at% *n omuni area neterminat% a lui Carto9an( e"te *ndre$t%&it% i on'irmat%( du$% um am ar%tat "i u alt $rile9 2( de *n"ei do umentele vremii+ *ntr#adev%r( *n Psaltirea ti$%rit% la T*r-ovite( *n 2C24( de Antim Ivireanu -%"im urm%torul $a"a9 'oarte elo vent@ <*nadin"u am $u" a eti doi $"almi f2;D i 2;5` "lovenete( $entru darea *ndem*na *nt%rii=:+ 0 Ioan .ianu #i Dan 'imonescu4 /i)lio-ra'ia romnea" % ve !e( 2546526;4+ Tomul IV+ Ad%u-iri i *ndre$t%ri( .uc4 01DD4 p. ?I. ; I)idem( p. =>/=24 nr. D<. :;:

Via&a i atitudinea lui Carto9an o'er% o admira)il% le &ie de mode"tie $entru %( a'ar% de 'amilie 2( m% *ntre) ine a tiut %( mai *nainte a in"titu&iile "imilare din &ar% "%#i 'i re uno" ut meritele( A ademia de "tudii medievale din S+U+A+ l#a !emat a mem)ru al ei la :3 ianuarie 23:i:+ ,ro'e"orul N+ Carto9an "#a )u urat de onorurile i re unoaterea om$eten&ei e#i venea din "tr%in%tate( !emat 'iind a mem)ru *n Commission interna!ionale dB Oistoire litteraire moderne din ,ari" .23;D1( *n are alitate a ola)orat la ,epertoire chronolo%iQue des litteratures modernes4 $u)li at "u) dire &ia lui ,aul van Tie-!em W,ari"( 23;51+ El $arti i$a a tiv la di'erite on-re"e interna&ionale( la ,ra-a( al 'ilolo-ilor "lavi .23:31( la /u ureti( al i"tori ilor .23;51( la /u ureti .23;>1 i la ?ilri ! .23;61 al "e &iei ((dL !i"toire litteraire= $e Un-% Con-re"ul Y<de" " ien e" !i"toriUue"=E la toate a &inut omuni %ri re'eritoare la %r&ile $o$ulare .ve8i mai 9o" .i$lio%ra ia4 nr+ 23( :C1 i una $u)li at% *n 'oi volante@ AB humanisme dans Ies paPs roumains4 &inut% la /u ureti( la Con-re"ul interna&ional al i"tori ilor .23;51+ Nu mai $u&in% "ati"'a &ie a "im&it N+ Carto9an *nd a 'o"t numit <Do tor !onori" au"a= al Univer"it%&ii din ,adova .mai 23D:1 s. *n a ea"t% ale-ere( Univer"itatea $adovan% a v%8ut( red( *n $er"oana lui i $e linia tradi&iei( $e urmaul umani"tului de la "'*ritul "e olului al FVII#lea( "tolni ul Con"t+ Canta u8ino( "tudent romn la ,adova+ Cert e"te % N+ Carto9an( u un an mai t*r8iu .mai 23D;1( 'iind *n"%r inat de A ademia Romn%( a de$u" un )u"t al Stolni ului *n aula Univer"it%&ii din ,adova i( "#a "im&it o)li-at "% evo e 'i-ura i *n"emn%tatea ultural%( i"tori % i literar% a Stolni ului *ntr#o 'rumoa"% $la !et%( " ri"% *n ola)orare u $ro'e"orul Ramiro Orti8@ )n %rande erudito romeno a Padova: Ao EstolnicF Cantacuzino ./u are"t( 23D+;1+ A ea"t% lu rare( )o-at% *n 'a$te $re i"e( nu a $utut 'i om$letat% de *t *n 8ilele noa"tre( $rin de" o$erirea *n"%i a atalo-ului )i)liote ii Stolni ului i $rin editarea lui( urmat% de $re&ioa"e tiri om$lementare :. ,ro'e"orul Carto9an era onvin" % un univer"itar tre)uie "%#i $rimenea" % de" unotin&ele tiin&i'i e( ad%$*ndu#"e dire t din "ur"ele ele mai autori8ate i mai re ent de" o$erite+ ,a"ionat de arte i )i)liote i( lu ra *n ultimul tim$ a$roa$e *n 'ie are an *n marile )i)liote i ale O identulu9++ A$re ia $rietenia $e are "avan&ii lumii i#o ar%tau i *ntre&inea o 're vent% ore"$onden&% u ei 5 el are -%"ea u at*ta -reutate li$ele li)ere+ De a eea( amintirile " ri"e de Carto9an de"$re )%tr*nul "avant Mo"e" 0a"ter ar%tau *nalta on"idera&ie e a orda tiin&ei( $entru *m$linirea %reia ei devota&i *i "a ri'i au "%n%tatea < "au intere"ele 0 N. Condeescu4 *n % un uv*nt de"$re &B. Carto9an( 7n Univer"ul literar( nr. <4 din ;: e$ruarie 01D:4 p. 00. ; EThe Medieval &cademP o &merica4 T/ehman Oali4 Cam$rid%e MassachusettsF din Oarvard. Cartojan primea re%ulat S$e ulum( revista acestei &cademii4 ap"rut" 7nt7i 7n 01;<. = Analele A ademiei Romne( De8)aterile( Tomul <=4 01D;5 01D=4 p. D 5 :. D Ra$ortul Se retarului -eneral de"$re lu r%rile A ademiei Romne din 23D;B23D5( .ucure#ti4 01D:4 p. =D/=:. : Corneliu Dima/Dr"%an4 /i)liote a unui umani"t romn@ Con"tantin Canta u8ino Stolni ul( .ucure#ti4 01<>4 ?-4 D3< p. @pre a!a lui -. Cndea #i studiul lui Dima/Dr"%an s7nt scrise 7n romne#te4 en%leze#te4 ran!uze#te #i ruse#teG. < 7n aceste amintiri4 N. Cartojan ace aluzii la 7nsu#i cazul lui M. 8aster4 care4 la $"tr7/ ne!e #i din cauza muncii intense #i/a pierdut vederea4 dar4 a#a $olnav4 continua s" scrie despre literatura romneasc" veche dict7nd secretarului s"u. :;<

$er"onale+ Dar *n a eleai amintiri -%"im e7$rimat% i admira&ia unui $a"ionat er et%tor $entru *nle"nirile e &i le adu e or-ani8area mun ii tiin&i'i e@ <Mi#am ale" $en"iunea la Aondra *n a$ro$iere de /riti"! Mu"eum i *mi $etre eam vremea *n va"ta "al% rotund% a )i)liote ii+ Eram *n *ntat de on'ortul $entru mun a tiin&i'i %@ )%n ile "e &ionate $e "$e ialit%&iE la a$%tul 'ie %rui r*nd de )%n i( o mi % )i)liote % u8ual% u %r&ile "tri t ne e"are "$e ialit%&iiE la r*ndul "%u( 'ie are lo de ititor *n8e"trat u to i erneal% i u un tam$on u "u-ativ%( de $lum) ma"iv( le-at de )an % u un l%n&ior+ Dar mai intere"ante $entru mine erau ataloa-ele mari( in 'olio( are *&i d%deau *n litere de ti$ar( al%turi de o$erele " riitorilor( i re en8iile( ori $olemi ele $e are le i" a"er%+ 0F N+ Carto9an tr%ia $ro)lemele tiin&i'i e( avea un mare re"$e t $entru tiin&% i $entru ei are o "lu9eau( dar totodat% era un om re8ona)il( are alterna mun a de )irou u orele de odi!n%E era un om de rela&ii i el nu "#a i8olat ni iodat% de "o ietatea ontem$oran% din are a re&inut numai lu rurile $o8itive+ /iroul lui de lu ru a 'o"t ald i $rimitor $entru mult% lume( de la "avan&ii *n er a&i( $*n% la "tuden&ii *n e$%tori *n "tudii tiin&i'i e+ ,ro'e"orul N+ Carto9an n#a 'o"t *n"% numai un "avant mare i lu id( un $ro'e"or i $eda-o- e7 elent( o minte lar% i )o-at%( el a 'o"t un "o& i un $%rinte 'oarte )un( un om de" !i" i iu)itor de "o ietate( deo"e)it de atent i $revenitor u toat" lumeaE nu un "avant u" at( i un om 7n toat" puterea cuv7ntului4 devotat tiin&ei i me"eriei( a i 'amiliei+ E7$rima dra-o"tea de via&%( tia "% a$re ie8e o om$anie $l% ut% i !iar ve"el%( "% "e )u ure de o -lum% i !iar "% $arti i$e la )u uriile elor tineri ;. N+ Carto9an a *n e$ut a "e 'a e uno" ut a un )un $ro'e"or( mai *nt*i de li eu i a$oi la Univer"itate+ Con"idera atedra a un "an tuar i nu *n&ele-ea a "e *n'%&ia ai i de *t a "% o'i ie8e eva "olemn+ *n $rimii ani( 'iind on'eren&iar( *i itea $rele-erile( dar re$ede a9un"e"e la o $er'e t% oratorie a ademi %( lar% i metodi % *n e7$unerea elor mai *n ur ate teorii i le &iile lui erau 'erme %toare $rin "tilul natural i olorat+ Cea mai mare $arte din a tivitatea lui tiin&i'i % a $ornit de la atedr%( unde *m$%rt%ea( u re8erv% "au u ertitudine( de" o$eririle lui de te7te ve !i+ Tran"'ormate( am$li'i ate( ad*n ite *n ar-umentare i *n a$aratul tiin&i'i ne e"ar( a e"te $rele-eri univer"itare deveneau( r*nd $e r*nd( mono-ra'ii temeini e( ti$%rite( i( *n "'*rit( "inte8ele at*t de 'rumo" " ri"e( $e *t de ad*n ite 5 *n $%r&ile lor om$onente 5 a"u$ra %r&ilor $o$ulare i a"u$ra evolu&iei literaturii romne ve !i+ Dei ronolo-i ete ultimul lui ur" are titlul Epoca anario!ilor4 totui( "u) a e"t titlu( $ro'e"orul Carto9an a tratat mai mult romanul $o$ular r%"$*ndit la noi *n "e olul al FVIII#lea i mai $u&in elelalte domenii literare( i"tori i reli-io"+ *n mai multe r*nduri a anun&at "tuden&ilor un ur" de"$re Dimitrie Cantemir( $e are *n"% nu l#a &inut ni iodat%+ 0 N. Cartojan4 Amintiri de"$re 0a"ter( 7n volumul Anton ,ann( <,ove"tea vor)ii=( ed. a Ii/a. Cu introducere de dr. M. 8aster4 Craiova4 Ed. 'crisul romnesc4 .a.4 p. 0< @colec!ia EClasicii romni comenta!iFG. ; &mintirile mem$rilor amiliei4 ale mele personale din eKcursiile la care participa scot 7n eviden!" latura uman" a personalit"!ii lui Cartojan4 at7t de $ine prins"4 dealt el4 #i de Ion *am irescu 7n articolul s"u pu$licat 7n Ramuri( - @0: iulie 01<2G4 nr. >4 p. 03 #i ;=. :;>

*n ultimii ani ai vie&ii( Carto9an a on"a rat mult tim$ "tudiului vie&ii i o$erei lui Dimitrie Cantemir+ Inten&iona "#i *n !ine un ur" de un an olar *ntre-+ A *n e$ut u o "erie de lu r%ri de "eminar( di t*nd "tuden&ilor temele i titlurile "u)ie telor+ ,le a de la le tura i anali8a undat" a o$erelor+ Stimula $e "tuden&i "% 'a % e'orturi "$re de" o$erirea de idei i teme noiC *i *ndemna "% adu % *n lu r%rile lor ontri)u&ii $er"onale+ Du$% le tura lu r%rii( di" u&iile "e de"'%urau diri9ate u ta t de $eda-o-+ Ori e interven&ie a lui Carto9an on"ti# tuia o *ndrumare metodi %( o *nv%&%tur% nou% de la)orator tiin&i'i ( un *ti- *n e7$erien&a de lu ru a "tuden&ilor+ ,entru "eminarul D+ Cantemir a dat lu r%ri de inter$retare( du)late de materiale $e 'ieE la lu rarea Elemente olclorice #i etno%ra ice 7n EDescrierea MoldoveiF a dat o )o-at% )i)lio-ra'ie de lu r%ri 'ol lori e i etno-ra'i e din are "tuden&ii tre)uiau "% re8ume( $e 'ie( tema( motivul "au 'a$ta are $re8enta identit%&i( "imilitudini "au di'eren&ieri( *ntre e era $e vremea lui Cantemir i e era viu i a tual *n % *n via&a 'ol lori % i etno-ra'ia $o$orului+ ,ro edeul a e"ta l#a a$li at u re8ultate mai 'eri ite *n lu r%rile de "eminar dedi ate %r&ilor $o$ulare i e ourilor lor( $rin $o$ulari8are( *n rea&ia literar% oral% i ult%+ Un intim al 'amiliei "$une % *n vara anului 23DD( la ,u ioa"aE unde lu ra *n lunile toride( a re itit riti o$erele lui Cantemir i literatura de"$re el@ <C*teva din ele mai u autoritate *l nemul&umeau totui $rin in"u'i ien&a in'orma&iilor a"u$ra 'orm%rii intele tuale a viitorului domn moldovean+ Sim&ea % mediul levantin din I"tam)ul i#a tran"mi" mult mai multe adieri o identale de *t "e )%nuiete i "e intere"a de "tilul pre!ios 'ran e8 din "e olul al F+VII#lea( *n are vedem unul din modelele *n *l irilor antemireti+ l= ,e de alt% $arte( ne#a omuni at( o dat% % da % ar mai $utea "tudia *n Italia .Vene&ia1 o var%( ar $utea $re i8a multe "ur"e latino#italiene ale $re-%tirii 'ilo8o'i e i literare a lui Cantemir ."e re'erea( *n "$e ial( la Ao%ic"G. Ni olae Carto9an a 'o"t $rimul $ro'e"or de literatur% romn% ve !e( reatorul a e"tei "$e ialit%&i( i n#a *n etat o li$% de a#i a"i-ura o de8voltare *t mai tiin&i'i % i *t mai or-ani % *n evolu&ia "tudiilor i"tori o#literare romne+ *n urma a numeroa"e er et%ri '% ute *n )i)liote ile O identului i *n a eea a A ademiei Romne( $ro'e"orul Carto9an a9un"e"e la onvin-erea % au e7i"tat *ntre# literatura romn% ve !e i literaturile medievale ale O identului( mai ale" ale $o$oarelor romani e( numeroa"e ra$orturi ulturale i literare+ Minu&ioa"ele lui ur"uri i "eminarii u "tuden&ii de8voltau ade"ea a e"t nou $un t de vedere+ ,e de alt% $arte( *n"%( d*ndu#i "eama de in'luen&a )i8antino#"lav% e7er itat% a"u$ra $rodu"elor ulturale i literare romne( $ro'e"orul Carta9on *i on"olida atedra u toate mi9loa ele $o"i)ile i( *n H;6( o)&ine *n'iin&area unui le torat de lim)% neo#-re ea" %( $e lin-% atedra "a+ ,re-%tete a$oi a"i"ten&i $entru lim)a $olon%( $entru lim)a e!% i $entru ve !ea )ul-ar%( dorind a "tudia literatura noa"tr% ve !e *n le-%turile ei 'ireti( im$u"e de ve in%tatea u $o$oarele "lavi e *n on9ur%toare+ ,e di" i$olii lui mai devota&i i#a trimi"( $e unul .Emil Turdeanu1 la So'ia i la ,ari" .H;;( H;51( $e altul .Dan Simone" u1 la Atena .23;D1( $e al treilea .I+ C+ C!i&imia1 la Varovia .H;C 523D41 i *n Italia .23;D( 23;31( $e Ion Ca8an la ,ra-a .23;61( a "% "tudie8e onta tele literaturii romne 0 N. Condeescu4 7n Univer"ul literar( :D @01:DG4 nr. 24 p. <. :;2

medievale u literaturile $o$oarelor ve ine+ Di" i$olii lui l#au iu)it( l#au "timat i#i# au a" ultat uv*ntul+ Cina( *n Z;D( a $u)li at $rimul volum din Cercet"ri literare4 "#a v%8ut e *n"eamn% un $ro'e"or )un i un $eda-o- de elit%+ Contri)u&ia elevilor lui la ele 5 volume din Cercet"ri literare4 "tatorni % la unii .Emil Turdeanu1( "$oradi % la al&ii .I+C+ C!i&imia( Dan Simone" u( I+ Ca8an( A+ Camariano( Al+ Cior%ne" u1 avea valoarea unui oma-iu al elevilor adu" $ro'e"orului lor+ Dar moartea la numai >2 de ani a urmat reali8area total% a $lanului va"t( on e$ut de ilu"trul $ro'e"or+ + .4/d4Z Noi( di" i$olii "%i( din onta tul $e are l#am avut u+ erudi&ia "a( am admirat+ *ntotdeauna on e$&ia "a de lu ru( are( *n e"en&%( era a ea"ta@ tre)uin&a( de a adu e eva nou e"te ondi&ia are 9u"ti'i % a$ari&ia unui "tudiuE *n'%&iarea metodi % a "u)ie tuluiE laritate i $re i8ie in e7$unerea 'a$telorE %ldur% i 'rumu"e&e "tili"ti % *n $re8entarea anali8elor literare+ Ca "tuden&i( urm%ream u intere" e oid $e are#l tre8eau "tudiile mae"trului no"tru *n "tr%in%tate i u "ati"'a &ie( on"tatam % "avan&i i "$e ialiti a Henri 0re-oire( M%rio RoUue"( 0iulio /ertoni( Carlo Ta-liavini( M%rio Ru''ini( Mi!ail La" ari"( N+ Svorono"( Co"ta" Zero'ila"( StTl$on ZTriaOidi" i al&ii "e uneau *n a re unoate $ro'e"orului Carto9an titlul de om$arati"t i medievi"t emerit "au de+ autor al unor lu r%ri are er "'or&%ri "u$raumane .Zo"ta" Zero'ila"@ <II a 'allu don un travail "ur!umain=1+ ,e atun i *n univer"it%&i nu "e $reda Aiteratura universal"4 iar "tudiile om$arati"te i# au '% ut la noi a$ari&ia $rin le &iile lui Carto9an( *n are $ro'e"orul $re8enta di'u8area temelor i motivelor din %r&ile $o$ulare *n literaturile lumii(( dar *n "$e ial *n literaturile "ud#e"tului euro$ean+ ,ro)lema( at*t de+ a tual%+a8i( a rela&iilor E"t#Ve"t $e $lan literar medievi"ti ( Carto9an a *n'%&iat#o $entru $rima dat% la noi(+ *n lumea tineretului univer"itar+ De a eea( un 'o"t "tudent al lui "u)linia8% u "ati"'a &ie metoda nou% de er etare a $ro'e# "orului are ataa $e "tudioi de medievi"ti a literar%@ <Studiul am%nun&it( am$lu i mai( ale" om$arativ li$"ete+ ,ro'e"orul Carto9an "e orientea8% "$re+ o dire &ie nou%+ 2= S + S+ (h+P ( Ca re8ultat al a e"tor *n lina&ii tem$eramentale( de or-ani8ator i *ndrum%tor( "tau ele in i volume: din Cercet"ri literare4 )uletinul Seminarului lui( $line u "tudii "erioa"e ale elevilor *ndruma&i de el( a$re iate at*t de )ine( nu numai *n &ar%( dar mai ale" $e"te !otare =. *n a eeai ate-orie "itu%m i ole &ia@ TeKte de literatur" veche romneasc"4 *n-ri9it% de el( la are a erut on ur"ul 'otilor lui elevi WDan Simone" u i I+C+ C!i&imia1( *t i ole-ilor de la Ia ultate .$ro'+Al+ Ro"etti1+ Sim&ind a ut li$"a te7telor de literatur% ve !e romnea" % utile *nv%&%m*ntului univer"itar( el a luat ini&iativa edit%rii( *n tran" riere u litere latine i *n o$ii 'oto-ra'i e( a elor mai *n"emnate monumente de ve !e lim)% i literatur% romnea" % .v+ .i$lio%ra ia4 nr+ 22CB2:41+ 0 Ioan M. Ne%reanu4 Croni i literare( Craiova4 01=24 p. 023. ; Pornise tip"rirea #i a voi. al -l/lea4 din care a ap"rut numai eKtrasul Emil Turdeanu4 O$era ,atriar!ului E'timie al T*rnovei .2;C5B2;3;1 *n literatura "lavo#rom%n%( .ucure#ti4 01D<4 ;1 pa%. h 1 plan#e. = -ezi Deut" !e Literatur ?eitun-( or%anul &cademiei din .erlin.: Oe t =1aD34 ;1 sept. 01D34 p. 13;/13<. . H ;CB

Ur at $e tre$tele ele mai *nalte ale *nv%&%m*ntului "u$erior( Carto9an n#a "tat de$arte ni i de nevoile *nv%&%m*ntului "e undar( %ruia i#a *n !inat o )un% $arte din a tivitatea lui( lu r*nd 'oarte )une manuale dida ti e( "u$erioare multora din a ea vreme( $rin "i"temati a e7$unere a -ramati ii( $rin o)"erva&iile literare i e7$li a&iile i"tori e e *n"o&e" )u %&ile de le tur% @v. .i$lio%ra ia4 nr+ 6SBX31+ *n"% el mai 'rumo" dar '% ut de Carto9an *nv%&%m*ntului de ultur% -eneral%( $entru lim)a i literatura na&ional%( e"te )o-ata ole &ie <Cla"i ii romni omenta&i(= editat% de <So ietatea S ri"ul Romne" L2 din Craiova+ De la ve !ile i *n-ri9itele edi&ii Minerva4 de mult e$ui8ate( literatura la"i ilor intra"e $e mina *torva edituri are urm%reau " o$uri $ur omer iale+ A"emenea edituri trimeteau ultima edi&ie -%"it% *n omer& lu r%torilor ti$o-ra'i $entru a o ule-eC *n ti$o-ra'ie( ore turile "e '% eau de %tre 'un &ionari+ Li$"a "$e iali# tilor i a unor *ndrum%tori ai ulturii literare i ai le turii $arti ulare era evident%+ Caren&a !iar a unor $rin i$ii i riterii eti e( *n e $rivete ale-erea )u %&ilor 5toate a e"tea erau de'e te on"tatate la 'ie are $a" *n edi&iile e "e $uneau *n m*inile tineretului no"tru olar+ 0reel$de ti$ar( omi"iuni de te7t( de'orm%ri de uvinte "e "tre urau i "e ad%u-au de la o edi&ie la alta( mi or*nd din valoarea lor tiin&i'i % 2( *n a"emenea *m$re9ur%ri( N+ Carto9an *ntemeia8%( *n 23;4( numita ole &ie( *n are au 'o"t edita&i :3 " riitori romni( u 52 o$ere( dintre ele mai *n"emnate( $lu" dou% volume u 'ra-mente din roni arii i i"tori ii romni din Tran"ilvania i un volum u $oe8ii $o$idare de la romnii din Valea Timo ului+ Con e$ute *n "$irit tiin&i'i e7i-ent( tu am$le "tudii introdu tive( u noti&e( omentarii i ilu"tra&ii arti"ti e i do umentare( a e"te edi&ii( )a8ate $e tdtima reda &ie $u)li at% de autorul *n"ui( au devenit *n anii dintre ele dou% r%8)oaie un in"trument de "tri t% ne e"itate *n orientarea le turii literare a tineretului( valoarea tiin&i'i % i edu ativ% a ole &iei a 'o"t re uno" ut% unanim+ Dei editura n#a $utut r%"$l%ti um ar 'i tre)uit mun a alea"% a ola)oratorilor( totui( a etia( ei mai mul&i $ro'e"ori univer"itari( au ne"o otit $reo u$%rile materiale i "#au "tr*n" u *n redere *n 9urul lui N+ Carto9an( a9ut*ndu#l la marea o$er%+ El *n"ui a editat a i o $arte din )a"mele lui ,+ I"$ire" u( din o$erele literare ale lui M+ Zo-%lni eanu i $oe8iile lui T!+ Her)%ne" u+ Cer et%torul atent i ini&iat al .i$lio%ra iei o$erelor lui N+ Carto9an va vedea( el "in-ur( % $a"iunea $entru "tudiile de i"torie literar% a mani'e"tat#o *n % din li 4C( *nd era 'un &ionar la "e &ia manu" ri"elor din /i)liote a A ademiei Romne+ A e"t te8aur de material inedit( re'eritor la i"toria ulturii noa"tre#( a tre8it $a"iunea de "tudiu *n "u'letele mai multor er et%tori romni a( Ilarie C!endi( Va"ile ,rvan( N+ ?a!aria( Al+ T+ Dumitre" u( ,er$e""i iu" +a+ A *n e$ut u er et%ri am%nun&ite a"u$ra literaturii noa"tre moderne i era un uno" %tor '%r% e-al al e$o ii 26D452655( de are "#a o u$at $*n% *n ultimul moment al vie&ii( u un intere" nemi orat+ Carto9an $o"eda *n a elai tim$ darul 0 -ezi $ro#ura S ri"ul romne" + ,re"a i revi"tele literare de"$re Cla"i ii romni omenta&i+++ Craiova @01=2G #i sup"r"toarele de orm"ri de teKt din edi!iile operelor lui C. Ne%ruzzi4 7n Costache Ne%ruzzi4 ,% atele tinerelelor( ed. comentat" de -. 8hiacioiu4 Craiova4 01=>4 p. I 5-II. :=3

am%nuntului mi-%lo"( dar i vi8iunea lar- "inteti % i on lu8iv%+ A$roa$e 'ie are er etare a lui e"te( a metod%( *ntru$area a e"tui du)lu $ro edeu de a $rivi i trata $ro)lemele+ La *n e$ut l#au intere"at revi"tele are au dat dire tive( are au determinat urente *n renaterea i evolu&ia literaturii na&ionale+ S*nt modele de mono-ra'ii *n materie "tudiile de"$re Prop"#irea4 ,omnia literar"4 ea din 2652( &l"uta romneasc" i &rhiva romneasc". Temeini ia i noutatea lor veneau din onvin-erea *ndre$t%&it% a autorului % de un deo"e)it intere" e"te "% tim e oul $e are l#au avut marile idei *n lumea ontem$oranilor+ De a eea( dou% "ur"e au *n e$ut a 'i 'olo"ite *n i"torio-ra'ia noa"tr% literar% de atun i@ a tele en8urii i ore"$onden&a dintre " riitori+ Din a eleai $reo u$%ri au ieit numeroa"ele lui arti ole a"u$ra lui M+ Zo-%lni eanu( $entru o$era %ruia avea mult% admira&ie i de"$re are inten&iona "% mai " rie :5; a$itole( $entru a *n !eia i $u)li a( red( ea mai )un% mono-ra'ie e am 'i avut *n a ea eta$% a i"toriei literaturii remneti moderne2+ *n 2324( $u)li % $rima lui lu rare de literatur% ve !e romnea" %( &leKandria4 dar a)ia din 23:: @&leKandria. Noi contri$u!iiG intere"ul lui C%rto9an *n e$e "% "e on entre8e e7 lu"iv a"u$ra a e"tei "$e ialit%&i( $e are a "tudiat#o u r%)dare( $er"everen&%( *n "ur"ele ei dire te Wmanu" ri"ele ve !i1( $*n% la "'*r#itul 8ilelor lui+ Uneori "im&ea nevoie "% revie a"u$ra $ro)lemelor $u"e+ A"t'el( da % *n 2324 &leKandria a 'o"t "tudiat% *n onte7tul romne" ( *n 23:: revine a"u$ra a e"tei %r&i $o$ulare( $entru a "tudia lim)a ve !e a te7tului i $entru a "ta)ili 'ilia&ia manu" ri"elor romneti( reuind( $rin a ea"t% riti % te7tual%( "% $re i8e8e ver"iunea "*r)ea" % din are o)oar% $rototi$ul romne" + Una du$% alta( urmea8% mono-ra'iile@ &v%ar 7n literatura romneasc"4 Ae%endele Troadei4 +iore di virtu4 ,ujdeni!a4 Poema cretan"4 Erotocritul4 are aveau "%#l 'a % a$re iat i )ine uno" ut *n lumea om$aratitilor medieviti din &ar% i "tr%in%tate+ ,un tul nou de vedere al lui C%rto9an e"te de a ar%ta % romnii n#au r%ma"( *n ur"ul vea urilor( om$let i8ola&i de marile &%ri o identale neo#latine i %( el $u&in *n domeniul literar( le-endele i $ove"tirile are au *n %l8it ima-ina&ia a$u"enilor au a9un"( $rin intermediare "lave i neo-re eti( $*n% la noi( ontri)uind la 'ormarea -u"tului no"tru literar i la 'ormarea lim)ii literare romne+ Iran&a ne#a trimi" romanele ei medievale ,oman de Troie4 Pierre de Provence et la $elle Ma%uellone .*n romnete Im$erie #i Mar%aronaG i Paris et -ienne .*n romnete ErotocritulG. Italia ne#a tran"mi" +iore di virtu @+loarea darurilorG4 Ae sottilissime astuzie di .ertoldo i Ae piacevoli e ridicole sempli/cita di .ertoldino. Literatura "$aniol% a9un-e i ea a ne 'i uno" ut% *n e$o a ve !e( $rin dou% o$ere ele)re@ Marco &urelio con el ,eloK de Principes .*n romnete Ceasornicul DomnilorG i El Criticon @Critil #i &ndroniusG. ,e de alt% $arte( %r&ile $o$ulare 'iind )unul omun i al literaturilor "lavi e( al elei )i8antine i neo#-re eti( "tudiile lui C%rto9an u$rind )o-ate in'orma&ii i din *m$ul literaturilor $o$oarelor din Sud#E"tul Euro$ei+ Aa "e e7$li % de e lu r%rile lui C%rto9an au 'o"t )ine $rimite *n &%rile )al ani e C una din ele( "i anume Erotocritul4 a 'o"t !iar tradu"% *n -re ete "u) titlul@ 0 Chiar a#a4 neterminat"4 aceast" mono%ra ie ar merita s" ie pu$licat" 7ntr/un volum unitar4 care ar cuprinde cam ;; capitole esen!iale. :=0

(t LGi8 Q.E Uut LEMISOEC( itTGT"U Kou BEpcoT(Upitou @Izvoarele directe #i indirecte aleC ErotocrituluiG i $u)li at% *n revi"ta To Nsov Z$7oU @v. .i$lio%ra ia4 nr+ :51+ .G St%$*n $e am%nunte( $utea a9un-e la $er"$e tiva lar-% "inteti %+ *n H:3 i 23;6 a$ar ele dou% volume C"r!ile populare 7n literatura romneasc"4 intrate *n $erioada "lavoni"mului .voi+ I1 i *n $erioada -re i"mului .voi II1+ A e"te volume on"tituiau o$era de *n oronare a a tivit%&ii de i"tori literar a lui Carto9an+ /. Z B 0reutatea ea mai mare $entru al %tuirea lor a 'o"t 'a$tul % nu "e -%"eau mono-ra'ii $entru toate te7tele $o$ulare are au ir ulat la noi+ Multe din te7te au 'o"t de" o$erite i identi'i ate de 0arto9an( $rintre manu" ri"ele /i)liote ii A ademiei( $entru $rima dat%( u $rile9ul a elor "inte8e+ De a eea( + ontri)u&ia lor e"te $rea mare i -reu de ar%tat *n adrul unui "$a&iu re"tr*n"E totui voi eviden&ia *n"emn%tatea a e"tor "inte8e din $un tul de vedere al $ro)lemelor noi $e are le ridi %+ Aa( de $ild%( i ono-ra'ia trv arta i meteu-ul 8u-r%virii i oanelor *n )i"eri % 5H e"te $u"% *ntr#o lumin% u totul nou%+ Se on"tat% % du$% a$ari&ia "tudiilor lui Carto9an( $entru *n&ele-erea $i turii ve !i )i"eri eti nu e"te de"tul "% ai $re-%tire arti"ti % i ultura teolo-i % ne e"ar%( dar tre)uie "% unoti )ine le-endele $o$ulare( a$o ri'e+ are au ir ulat *n manu" ri"e *n e$o a ve !e a literaturii romneti+ Ele aii e7er itat o mare *nr*urire a"u$ra mentalit%&ii 8u-ravilor( din m*inile %rora au ieit " ene 8u-r%vite( in"$irate din Ae%enda lui &v%ar .voi+ II( $+ 2;)(1( din Esopia .voi+ II( $+ :>>1( din Ae%enda Proclei #i a vi!ei de vie .voi+ II( $# 3D1 "au din $"eudo#evan-!elia lui Ni odim .voi+ II( $+LC6AC31 et ++.v+ i .i$lio%ra ia4 A( nr+ 6( 3( :>( 5>1+ *ntr#o vreme *nd om$aratitii *i m%r-ineau "u)ie tele "tudiilor lor numai la literatura ult% a marilor " riitori( 0a"ton ,ari" le#a ar%tat -reeala e o '% eau de a nu#i 'i e7tin" er et%rile i *n domeniul $ovetilor( le-endelor i romanelor $o$ulare G+ Sinte8ele lui Carto9an ilu"trea8% *n modul el mai onvin-%tor teoria *nv%&atului romani"t i medievi"t 'ran e8+ El ne arat% motive de ori-in% ve !e oriental% .din 'indipa i OalimaG "au de ori-in% talmudi % .le-endele a$o ri'e ale Ve !iului Te"tament1( tre *nd *n 'ol lorul o idental i( *n 'ol lorul no"tru+ De %r&ile $o$ulare "#au mai o u$at la noi /+ ,+ Ha"deu .26C31 i Mo"e" 0a"ter .266;1+ Ha"deu "#a re"tr*n" la un num%r 'oarte mi de te7te( la a elea tran"mi"e *n uno" utul Codice 'turdzanus. M( 0a"ter a m%rit num%rul te7telor "tudiate( dar ele vreo >3 manu" ri$te] de are di"$unea *n 266; erau u totul in"u'i iente $entru a tra-e on lu8ii u $rivire la 'ilia&ia te7telor i la ve !imea lor *n literatura romnea" %+ Dovada au '% ut#o "inte8ele lui Carto9an( are a de" o$erit $entru 'ie are te7t *n $arte o ver"iune u >4 52:4 de ani anterioar%+ ,e de alt% $arte( *n tim$ e $re8ent%rile lui Ha"deu i 0a"ter erau "tudii i8olate i inde$endente de evolu&ia *ntre-ii noa"tre literaturi( "inte8a $ro'e"orului Carto9an 0 Annale" internationale" dL!i"toire+ Con-re" de ,ari"( 2344( >#e section: Hi"toire om$aree de" Htterature"( Paris4 01304 p. =1 5D0. ; Dintre acestea4 opt i le 7mprumutase poetul M. Eminescu. -ezi M. 8aster4 Literatura $o$ular% romn%( .ucure#ti4 022=4 p. :>>5:>14 nr4 14 ;04 D34 D04 D>4 :34 :04 :;. &leKandru Elian4 Emine" u i ve !iul " ri" romne" ( 7n Studii i er et%ri de )i)liolo-ie+ I @01::G4 p. 0;15 0<3. :=;

e"te $rima lu rare are 7ncadreaz" literatura popular" scrisa 7n dezvoltarea ireasc" a literaturii romne#ti. A ea"t% *n adrare nu o $uteau 'a e i"toriile literare romneti( de *t $entru te7tele datate@ &leKandria .2>:41 i -arlaam #i Ioasa . ir a 2>D41+ ,*n% la Carto9an( ni i o la"i'i are a te7telor du$% on&inut nu. "#a '% ut *n mod ra&ional i ni i nu "e $utea 'a e( $entru % el a de" o$erit te7te i le-ende noi+ A$oi( alte te7te "e unoteau mai mult din titluri( % i nimeni nu de" i'ra"e on&inutul lor din multele manu" ri$te ve !i ale A ademiei Romne( $entru a le identi'i a+ O$era de maturitate a lui Carto9an o on"tituie ele trei volume din Istoria literaturii romne vechi4 are "e reeditea8% a um revi8uit% i om$letat% "u) ra$ortul in'orma&iei )i)lio-ra'i e+ Ele u$rind de"'%urarea literaturii noa"tre de la ori-ini i $*n% la e$o a lui D+ Cantemir( ultimul " riitor "tudiat 'iind "tolni ul Con"tantin Canta u8ino+ De la $rima *n'%&iare( volumele lui Carto9an ne adu *n minte marile o$ere a"u$ra literaturii 'ran e8e al %tuite de *nv%&a&ii 0u"tave Lan"on "au Vo"e$! /edier i ,aul Ha8ard+ Ca i la a e"tea( 'ormatul e"te in 'olio( $u&in $ra ti a volum de )i)liote %( dar $ro$riu o$erelor de mare *ntindere i u re$rodu eri 'oto-ra'i e de lu7+ Noutatea a e"tei "inte8e nu "t% *n date( 'irete *n )un% $arte uno" ute( i *n $lanul ei om$arativ( urm%rindu#"e evolu&ia noa"tr% literar% *n om$ara&ie u evolu&ia literaturilor romani e( de o $arte( i u a$ro$ierea literaturii noa"tre de 'ondul de ultur% )i8antino#"lav de alt% $arte+ Ca metod%( "inte8a lui Carto9an "e deo"e)ete de elelalte "imilare( $rin $re i8area i8voarelor la o$erele tradu"e *n romnete+ El a reuit( a$oi( "% re*m$ro"$%te8e materialul( $rintr#o $%trundere dire t% a te7telor i $rin 'olo"irea ultimelor $u)li a&ii de "$e ialitate+ Se$ar% elementele de erudi&ie( $u"e *n )i)lio-ra'ia de la "'*ritul 'ie %rui a$itol( de $artea de anali8% literar% i i"tori %( $e are o 'a e "t%ruind mai mult a"u$ra *n"uirilor arti"ti e ale o$erelor+ ,une am%nuntele *n adrul unei idei -enerale( $entru a le da via&%( um( de $ild%( *n anali8a roni ilor(+ *nd vrea "% dovedea" % "$iritul $%rtinitor al autorilor+ v.n A Un merit deo"e)it e"te .du$% um am ar%tat1 a ela de a 'i *n or$orat literatura $o$ular% )eletri"ti % *n evolu&ia 'irea" % a literaturii romneti+ A ea"t% *n or$orare a 'o"t '% ut% i $*n% la el( de M+ 0a"ter( *n a lui 8eschichte der rumnischen Aitteratur04 dar numii )i)lio-ra'i i de" ri$tiv( *n tim$ e in. "inte8a lui Carto9an ea divine o realitate vie i or-ani %( $rin on"tatarea urmelor e a e"te le turi au l%"at *n "u'letul %rturarilor de $e vremuri( $rin on"tatarea a eea e mai tr%iete *n "u'letul " riitorilor moderni . a8ul lui I+ II+ R%dule" u( Al+ Ma edon"Oi( Ion ,illat( M+ Sadoveanu +a+1 i $rin ad*n irea multor ara tere $arti ulare ale %r&ilor $o$ulare+ H ,re8entarea unui " riitor Carto9an o 'a e du$% urm%torul $lan metodi *n redin&at de inter'eren&a "o ietate#"$iritualitate *n materie i de literatur%( "o otea % ele mai adinei "entimente i -*ndiri umane "*nt determinate nu numai de natura eului *n"ui( dar i de "o ietatea *n are "#au n%" ut autorii( de tim$ul *n are au tr%it( $re um i alte au8e ne$rev%8ute are 9oa % un rol nu mai $u&in im$ortant+ E"te o *n adrare *n i"torie( metod% a$li at% atun i *n i"toria literar% mondial%( are a $re edat a$li area on e$&iei materiali"t# i"tori e i a metodei 0 Pu$licat" 7n 0rundri"" der romani" !en ,!ilolo-ie( II( 02124 al lui 8ro$er. :==

diale ti e din tiin&a a tual% a literaturii+ *n )io-ra'iile e 'a e " riitorilor( Car#to9an urm%rete ondi&iile lor an e"trale( 'a torii "o iali i ulturali are au ontri)uit la de8voltarea individualit%&ii " riitorului+ Du$% )io-ra'ia a"t'el *n&elea"%( tre e la anali8a o$erei+ A ea"ta( ni iodat% n#a 'o"t "o otit% de el a a$ar&in*nd numai tre utului( dar i $re8entului i viitorului+ O$erele literare "*nt veni vii $rin 'ormele ne$ieritoare ale artei uv*ntului( mereu dotate u $ro$riet%&i a tive *n e $rivete e7er itarea ima-ina&ieiE mereu $rovo atoare de evo %ri "entimentale i de emo&ii e"teti e+ Anali8ele are urmea8%( 'ie dintr#o roni %( 'ie dintr#o a8anie a lui Antim Ivireanu( 'ie dintr#un roman $o$ular( " ot *n eviden&% "entimentul 'undamental al " riitorului( arta unui $ortret( 'arme ul e7$rim%rii ar!ai e "au -ra&ia naiv% a unor le-ende $ioa"e C *ntr# un uv*nt( Carto9an ajun%e prin aceste analize s" descopere sensul ad7nc omenesc al mani est"rilor culturale #i literare vechi. Dotat u mult -u"t i u re e$tivitate literar%( Carto9an *n !eie $re8entarea " riitorului u anali8a elementelor de 'orm% ale o$erelor( eea e numete el <lim)a i "tilul= " riitorului+ E"te( de i( un $lan la"i ( lan"onian( *n a ea"t% $re8entare( dar( mai mult de *t *n ara teri8%rile re i ale lui Lan"on( ele ale lui Carto9an *n %l8e" ( tran"mit via&a *n"%i a te7telor( iar "im$atia er et%torului $entru o$er% ne e"te omuni at% *n mod natural( *ntr#o 'orm% lim$ede i "im$l%( are 'arme %+ Relu*nd di" u&ia "% amintim % un er et%tor re$roa % <*n marile ontrover"e( N+ Carto9an r%m*ne $re aut i ne!ot%r*t=0. ,re aut( daE ne!ot%r*t( nu K Hi( a "% do umente8 $%rerea mea( va 'i de"tul "% dau un "in-ur e7em$lu( 'oarte elo vent( $entru % el arat% atitudinile ontrare a doi er et%tori( mari am*ndoi( N+ Ior-a i N+ Carto9an( *n 'a&a a eleiai $ro)leme@ ori-inea romani %( 'ran e8%( a )aladei $o$ulare la "*r)i i la romni+ Mai *nt*i( lor -a di" ut% $ro)lema ori-inii )aladei "*r)eti u $rile9ul venirii mi"iunii univer"itare 'ran e8e *n Romnia( *n anul 2323+ *n on"e in&%( *ntr#un memoriu o a8ional $re8entat A ademiei romne2( unde era $rimit% o'i ial a ea mi"iune( a9un-e la on lu8ia %@ <+++ )alada "*r#)ea" % a$are nu( a o rea&iune "$e ial% $o$orului "*r)e" ( i a un *m$rumut \...] du$% )alada a$u"ean%( de $rovenien&% romani %( italian% i mai ale" 'ran e8%=+ Marile e$o$ei o identale medievale "# au de8a-re-at 5 ontinu% lor -a 5 "#au de" om$u" *n $%r&ile lor om$onente( de *nte e vite9eti( i au tre ut $rin ru ia&i( din Iran&a i S$ania( *n ItaliaE din Italia au tre ut *n ,enin"ula /al ani % $rin norman8i( are "t%$*neau( *n "e olul al Fll#lea( "udul Italiei i Re-atul Si iliei+ De la "*r)i au tre ut a$oi la romni+ *n 'a&a a eleiai $ro)leme i *n 'a&a teoriei lui Ior-a( $e are nu e"te a8ul "% o di" ut%m ai i( N+ Carto9an ia urm%toarea atitudine@ <De"i-ur % *n "ine $ro)lema e"te 'oarte intere"ant% i i"$ititoare( dar ea $re"u$une nu numai urm%rirea )aladei noa"tre $o$ulare *n le-%tur% u )alada $o$ular% "*r)ea" %( i mai ale" "tudierea e$i ii $o$ulare "*r)eti( la"area ei *n motive( om$ararea 'ie %rui motiv *n $arte u toat% $rodu &ia e$i % a O identului medieval( o mun % uria%( u un material 'luid( $entru are o via&% de om nu tiu da % ar 'i "u'i ient%+ 0 &l. Procopovici4 7n Da oromania( ?4 partea I4 p. 104 recenz7nd I"toria literaturii romne ve !i( voi. I4 a lui Cartojan. : N. Ior%a4 Lo ul romnilor *n de8voltarea vie&ii "u'leteti a $o$oarelor romani e( pu$licat"4 ultima dat"4 7n I"toria literaturii romneti( .ucure#ti4 01;:4 voi. I4 ed. a Ii/a4 p. 1 5 ;04 citatul la pa%. 0D. :=D

De a eea $re'er "% m% *ntor $e t%r*mid mai "i-ur al literaturii " ri"e .adi % al %r&ilor $o$ulare 5 n+n+( D.'.W4 unde er et%rile "*nt mai rodni e( 'iind % 'ilia&iunea te7telor "e $oate "ta)ili( u mai mult% "i-uran&%( datarea lor u mai mult% $re i8ie i "e $oate urm%ri mai uor drumul $ar ur" din literatura O identului+=7 Inten&ionat am $u" 'a&% *n 'a&% ele dou% itate( $entru a "e vedea deo"e)irea tem$eramental% a elor doi "avan&i@ N+ Ior-a( m*ndru de de" o$erirea lui in-enioa"%( aa e"te de "i-ur de i$ote8a enun&at %l *n *t ni i nu "e mai -*ndete um ar 'i $o"i)il%( a metod%( ar%tarea ori-inii 'ran e8e a )aladei "*r)o#romne+ Carto9an( 'a" inat de intere"ul $ro)lemei( dar u re8erve *n 'a&a i$ote8ei( $*n% la veri'i area ei+ Du$% $%rerea lui( $ro)lema de$%ete 'or&ele unei vie&i omeneti( '%r% "% 'ie "i-ur de "u e"+ A$oi o $%r%"ete a in'ru tuoa"% i ata % alt% $ro)lem% #5 tot ori-inea o idental%( dar nu a 'ol lorului )al ani ( i a unor %r&i $o$ulare " ri"e 5H $entru de8voltarea %reia $utea 'olo"i ar-umente "i-ure+ Vedem *n itatul din Carto9an un $lan de lu ru de am$loarea elor reali8ate de medievi"ta 'ran e8i Vo"e$! /edier i Edmond Iaral( *n uno" utele lor "tudii@ Aes a$liauK4 Aes le%endes epiQues. Aes sources latines des contes et romans courtois du moPen/%e4 %r&i are edeau ontinuu $e ma"a de lu ru a lui Carto9an+ De la a eti maetri ai i"toriei literare 'ran e8e i ai riti ii te7tuale( $re um i de la eruditul )i8antinolo- romn D+ Ru""o( "'%tuitorul multor dintre er et%torii de atun i( a *m$rumutat el metoda de lu ru( $a"iunea $entru in'orma&ia "i-ur% i $entru am%nuntul are luminea8%+ Aa um /edier "$unea( "ati"'% ut( % a reuit "% "$ul)ere a ei idola li$ri im$ui o$iniei tiin&i'i e de un /en'eT i de un 0a"ton ,ari"( lu$t*nd ontra teoriei de"$re $retin"a ori-in% indian% a le-endelor euro$ene i ontra teoriei % e$o$eea 'ran e8% ar 'i de ori-in% -ermani %( $rodu"ul unei mun i ole tive i anonime( aa i Carto9an a "$ul)erat multe idei $re on e$ute( are "e v*nturau $e "eama literaturii noa"tre ve !i+ El a do umentat % $retin"a ori-ine )o-omili % a multor le-ende romneti e"te 'al"% E a eviden&iat valoarea e"teti % a literaturii noa"tre ve !i( $e are er et%torii anteriori lui o inter$retau numai a material ultural )io-ra'i E el a reat din "tudiul literaturii romne ve !i o adev%rat% "$e ialitate( inte-r*nd#o( $rin $ro)lemele $u"e i metoda a$li at%( *n onte7tul literaturilor o identale medievale i "ud#e"t euro$ene+ Contri)u&iile i"tori o#literare ale lui N+ Carto9an au $rodu" *n lumea om$aratitilor "tr%ini o adev%rat% revela&ieE ei "#au -r%)it a *m$%rt%i re8ultatele er et%rilor $ro'e"orului romn "$e ialitilor lumii i au $u" revi"tele e ondu eau la di"$o8i&ia( 'ie a "tudiilorlui $er"onale .Ve8i .i$lio%ra ia4 A( nr+ 3(2D(23(:2( :D( :5( :C( D;( DD1('ie a re en8iilor are evidentiau *nalta lor valoare tiin&i'i % .ve8i .i$lio%ra ia4 C( nr+ 2;(2>(2C(:2(:6(;D(;6(D4(D2(D;(DC(D6(5:# >:(>>(;C(55(531+ Com$aratitii i i"tori ii literari 'ran e8i ontem$orani lui N+ Carto9ani l#au "o otit a un medievi"t( a$roa$e uni *n "$e ialitatea "a+ Dealt'el( el a lu rat( a i Vo"e$! /edier( Edmond Iaral( ,aul van Tie-!em +a+ on'orm idei $ro)it%&ii tiin&i'i e( a do ument%rii e7!au"tive( "in-urele are $ermit avan"area unor on"tat%ri i teorii noi+ Ni olae Condee" u( *nv%&atul $ro'e"or univer"itar( el *n"ui un om$arati"t de "eam% al no"tru( de edat( "$re $a-u)a i"toriei noa"tre literare( la 5 FII 23>>( N. Cartojan4 Elemente o identale *n literatura romnea" % ve !e( curs lito%ra iat4 p. 0335 030. :=:

ne omuni % a"$rele a$re ieri riti e '% ute de Edmond Iaral( $ro'e"or la Colle-e de Iran e( i"tori ilor literari romni( a'la&i alunei la ,ari" $entru "$e iali8are "au *n &ar%+ O "in-ur% $er"oan% '% ea e7$ee$&ie de la riti a "everului $ro'e"or 'ran e8@ <Sin-urul d# voa"tr% i"tori literar "erio" 5 "'*ri Iaral 5 e"te( du$% *te uno" ( a el Carto9an are mi#a trimi" mai anii tre u&i nite "tudii de"$re Ae ,oman dB&leKandre4 Ae ,oman de Troie i +iore di virtu *n literatura d#voa"tr%+ Numai la el am *ntre8%rit( $rin $u&ina romnea" % e de" i're8( o tratare am$l% a $ro)lemelor i o urm%rire $er"everent% i noro oa"% a %ilor de a e" Uter ar de la noi "$re Dun%re+=2 C*nd Carto9an a identi'i at i8vorul romanului $o$ular Erotocritul4 $e are er et%torii anteriori *l redeau de ori-in% retan% @BEpcoT(Upito%G4 *n romanul medieval 'ran e8 Paris et -ienne .2DC61( revi"ta .Pzantion din /ru7elle"( $rin $ana( red( a )i8antinolo-ului Henri 0re-oire .nota nu e "emnat%1( a on"iderat a ea"t% de" o$erire dre$t <une de ouverte UuLon $eut( "an" e7a-eration( Uuali'ier de "en"ationelle=+ *n a elai an .l'c;51( i *n a eeai revi"t% de )i8antinolo-ie( $ro'e"orul univer"itar din Saloni 5 Mi!ail La" ari" 5 " ria u $rivire la i8vorul literar al Erotocritului %@ <Le $ro)leme de" "our e" de $oeme n#a $a" )eau ou$ avanei ver" "a "olution( mal-re de travau7 de ,avolini( de Zra$$e( de Mavro-ordato= i "'*rea $rin a ar%ta im$ortan&a de" o$eririi lui Carto9an $entru "tudiul literaturii n o#eline+ Mi romono-ra'iile lui Carto9an din "inte8a C"r!ile populare 7n literatura romneasc" .*n mod "$e ial( volumul al II#lea( *n !inat %r&ilor de $rovenien&% -re ea" % 5 23;61 au "u" itat !iar *n 0re ia o *nviorare a intere"ului$entru medievi"ti a literar%+ Co"ta" Zero'ila"( roni arul "$e iali"t *n a e"t domeniu de la Ae Messa%er dB&thenes4 anun&a a$ari&ia volumului lui Carto9an( "u)liniind valoarea lui tiin&i'i % $entru literatura -rea %@ <La Uue"tion de la litterature $o$ulaire -re Uue a ete tre" $eu etudiee en 0re e +++= E de a eea Zero'ila" adu e oma-iul "%u de re unotin&% lui Carto9an@ <+++ le "avant roumain Uui reud "i -rand" "ervi e" non "eulement % la litterature de "on $aT"( mai" au""i % la litterature -re Uue=+ A elai merit re unotea i N+ Ior-a volumului al II#lea din C"r!ile populare 5 anume % el <a renouvele lLetude de" livre" $o$ulaire" non "eulement !e8 Ie" Roumain"=( "u)liniind % <le nom)re de" ren"ei-nement" e"t enorme et leur $re"entation e7 ellente=+ ,un tul de vedere nou 5 i " um$ lui Carto9an( $entru % *l re$eta onvin-%tor de *te ori era ne e"ar 5 a 'o"t % literatura noa"tr% medieval% are onta te remar a)ile i u literaturile romani e italian%( 'ran e8%( "$aniol% din Ve"tul Euro$ei+ Studiile Ae%endele Troadei4 +iore di virtu4 Im$erie #i Mar%arona4 Ceasornicul domnilor4 Critil #i &ndronius +a+ dovede" r%"$*n#direa i unoaterea $e teritoriul no"tru a o$erelor literare o identale ale unor /enoit de Sainte Maure( Tomma"o 0o88adini( " riitori anonimi $roven"ali( Antonio de 0uevara( /alta"ar 0r ian+ A ea"t% latur% ne uno" ut%( $entru luminarea %reia Carto9an a "tudiat mai multe veri *n )i)liote ile O identului( a 'o"t a$re iat% elo-io" de al&i om$aratiti( de data a ea"ta "$e ialiti *n "tudiul literaturilor neolatine+ A"t'el( $ro'e"orul italian Carto Ta-liavini "o otea % e"te o datorie $ro'e"ional% a romani"tului a 'a e uno" ute o$erele de medievi"ti a literar% ale lui Carto9an *n er uri tiin&i'i e *t mai lar-i( are nu uno" lim)a 0 N. Condeescu4 7n Univer"ul literar( nr. ia01D:4 p. 00. :=<

romn%+ Le#a re en8at re$et*nd ade"ea $u)li area a$re ierilor *n revi"tele &rchivum ,omanicum4 'tudi rumeni4 ABEuropa (rientale i 8iornale storico della ictteratura italiana. C+ Ta-liavini " oate *n eviden&% unotin&a de$lin% a i8voarelor on"ultate( metoda $re i"%( "tilul $l% ut i vioi .<$iena ono" en8a delle 'onti( "i ure88a di metodo( viva it% di "tile=1+ Re en8*nd C"r!ile populare ... .voi+ I( 2i :31 venite $rin intermediul tradu erilor "lave( $ro'+ Ta-!avini " rie t <II Carto9an era erto la $er"ona $iu adatta $er intra$rendere ii 'ati o"o tenta#tivo di una "inte"i= i ontinu% @ <Tutti -li "tudioi "aranno -rati al Carto9an $er Uue"ta "inte"i di ina$re88a)ile valore= .<Carto9an era( de"i-ur( $er"oana ea mai autori8at% "% *ntre$rind% tentativa -rea a unei "inte8e+++ To&i er et%torii vor 'i re uno" %tori lui Carto9an $entru a ea"t% "inte8% de o valoare mai mare de *t ori e $re&=1+ Unele lu r%ri Carto9an le#a $u)li at *n lim)i "tr%ineE una dintre a e"teat Ae modele rancais de lBErotoRntos4 poeme cretois du ?-II/eme siecle4 a 'o"t tradu"% i $u)li at% *n -re ete+ Henri 0re-oire( re en8*nd "tudiul *n lim)a -rea %( " rie( *ntre altele( % $ro'""orul romn e"te un erudit u o le tur% imen"% i u o metod% $er'e t% .<erudit dLune le ture immen"e etdLune met!ode $ar'aite=1+ ,rin anii 23D:523D;( du$% e $u)li a"e i $rimele dou% volume din Istoria literaturii romne vechi4 Carto9an era "o otit *n lumea er et%rii tiin&i'i e euro$ene el mai "tr%lu it i"tori al literaturii romne ve !i( totodat% unul din ei mai re$re8entativi omentatori ai ulturii i ivili8a&iei ve !i de la !otarele Euro$ei de e"t@ <ii $iu Mu"tre "tori o vivente della letteratura romena anti a+++ E Xue"tLo$era @Istoria literaturii romne vechi 5 n+n+( D.'.G4 om$leter% Uuella "ulla letteratura $o$olare romena @C"r!ile populare ... voi+ I5II1 e dar% o"i la vi"ione -enerale della letteratura( $o$olare e ulta( di Uuella na8ione !e di on'ini dellLoriente euro$eo !a lottato nei "e oli e lotta tuttora $er "alvare la "ua e la no"tra ivilt%+ Di Uue"ta ivilt% ii Carto9an e )ene uno de-li nomini $iu ra$$re"entativi= .M%rio Ru''ini1+ *n anul 23D5( A ademia Romn%( *n adunare -eneral%( anun&% $ierderea "avantului ei mem)ru( are <r%m%"e"e "in-urul erudit *n domeniul literaturii ve !i romneti=+ Se retarul -eneral are anun&a de e"ul ad%u-a@ Carto9an <i#a reat un dre$t la re unotin&a &%rii $entru ontri)u&ia $re&ioa"% la l%r-ireat $e"te !otare( a )unului renume al tiin&ei romneti=+ La :6 mai 23D>( $ro'e"orul Ior-u Iordan o u$a lo ul de a ademi ian r%ma" li)er $rin moartea lui Carto9an+ *n di" ur"ul de re e$&ie( noul a ademi ian( el *n"ui un "avant de re$uta&ie mondial% i u o im$re"ionant% meti ulo8itate metodi % *n lu r%rile "ale( $rindea u mare $re i8ie nota $arti ular% a *naintaului@ <Ni olaie Carto9an era un 'ilolo- autenti ( nu numai $rin o)ie tul i metoda er et%rilor "ale( i i $rin a ri)ia *m$in"% $*n% la ultimele limite @...G C%uta( r%" olea i revenea mereu( "$re a "e onvin-e % a "$u" tot e "e $oate "$une( i *t mai )ine u $utin&% $rivitor la $ro)lema *n di" u&ie+ De multe ori '% ea "% *nt*r8ie a$ari&ia !iar a unei lu r%ri date de9a la ti$ar( i a ea"ta( de teama % n#a e$ui8at "u)ie tul "u)t ra$ortul in'orma&iei "au al materialului+= ,rin toate a e"te alit%&i( are au dat o "tr%lu ire ara teri"ti % a tivit%&ii lui )o-ate( N+ Carto9an *ti-a"e lo ul de 'runte *n i"toria literar% romnea" %( are *i va in"ti u $ietate memoria( dar va re-reta i mai mult $ierderea lui $rematur%+ D&N 'IM(NE'C)

II. .I.AI(8,&+IE &. (PE,EAE A)I N. C&,T(W&N Literatura ve !e 0 *nr*urirea Ale7andriei a"u$ra literaturii $o$ulare( 7n Convor)iri literare( .ucure#ti4 ?AI- @0103G4 p. <3;/<0D. ; Ale7andria in literatura romnea" %+ Aucrare premiat" de )niversitatea din .ucure#ti4 cu premiul Oillel. Tip"rit" cu ajutorul +unda!iunii )niversitare Carol I4 .ucure#ti4 Carol =<`4 s/r. Ioan 't. ,asidescu4 01034 7n 2f4 -I h 03; p. = De la romnii din Ser)ia+ O ule-ere de literatur% $o$ular%( 7n Convor)iri literare( .ucure#ti4 ?A-II @010=G4 p. ::1/:<:. D <Ale7andria= .Code7 Nea-oeanu"1( 7n Anuarul li eului I+ Maiore" u .din 0iur-iu1 $e anul olar 2323B23:4( .ucure#ti4 Cartea ,omneasc"4 01;;4 p. =< 5 >0 @edi!ia teKtului4 nesemnatG. : Code7 Nea-oeanu"( 7n Anuarul li eului I+ Maiore" u din 0iur-iu $e anul olar 23:4B:2( .ucure#ti4 Cartea ,omneasc"4 01;;4 p. == 5 :=. < <Ale7andria= *n literatura romnea" %+ N ui ontri)u&ii @'tudiu #i teKtG4 .ucure#ti4 Cartea ,omneasc"4 01;;4 I- h 0;= p. > )niversitatea din .ucure#ti4 +acultatea de litere #i ilozo ie4 'eminarul de Istoria literaturii romne. ,a-ini de ve !e literatur% romnea" %( ule"e de I+ /ianu i N+ Carto9an( .ucure#ti4 Cartea ,omneasc"4 01;04 =; plan#e. 2 Le-enda lui Av-ar *n literatura ve !e romnea" %( 7n Convor)iri literare( .ucure#ti4 :> @01;:G4 p. ;D= 5 ;<0 @#i eKtrasG. 1 La le-ende dLA)-ar dan" lLan ienne litteLrature roumaine( 7n Slavia( Pra%a4 - @01;< 5 ;>G4 p. ;30/;3;. 03 &rhivele 'tatului. Ncoala superioar" de arhivistic" #i paleo%ra ie. Al)um de $aleo-ra'ie romnea" % .S rierea !irili %1( de I. .ianu #i N. Cartojan4 .ucure#ti4 CultiPa Na!ionala4 01;<4 I- p. h ???I plan#e. 003 $unere la $un t( 7n Convor)iri literare( .ucure#ti4 A? @01;>G4 p. =1> 5 =12. 0; Le-endele Troadei *n literatura ve !e romnea" %( &cademia ,omn"4 Memoriile "e &iunii literare( .ucure#ti4 s. III4 t. III4 @01;:G4 p. :> 5 >D h I) P/ @resume #i eKtrasG. 0= Iiore di virtu *n literatura romnea" %( &cademia ,omn"4 Mem. sec!. lit.4 .ucure#ti4 s. III4 t. I- @01;2/;1G4 p. 2:/03> #i -II plan#e @#i eKtrasG. 0D <Iiore di Virtii= dan" la litteLrature roumaine( eKtrait de VAr !ivum Romani um( ?II @01;2G4 @Aeo '. (lschRiG4 8eneve4 in/ olio mic4 p. :30 5 :0D. 0: &rhivele 'tatului. Ncoala superioar" de arhivistic" #i paleo%ra ie. Al)um de $aleo-ra'ie romnea" % .S rierea !irili %1( de I. .ianu #i N. Cartojan4 edi!ia a Ii/a4 .ucure#ti4 Ed. 'ocec4 01;14 ???- plan#e. :=1

0< C%r&ile $o$ulare *n literatur% romnea" %( voi. I: E$o a in'luen&ei "ud#"lave( Editura Casei Ncoalelor4 .ucure#ti4 01;14 -III h ;>0 p. h ?- plan#e h = p. 0> Cel mai ve !i 8odia romne" @ Ru9deni&a ,o$ei Ion Romnul .2>:41( 7n Da oromania( .uletinul Muzeului lim$ii romne4 - @01;>/01;2G4 Cluj4 01;14 p. :2D/<30 @#i eKtrasG. 02 ,rele-eri $eda-o-i e+ C%r&ile $o$ulare i im$ortan&a lor $entru 'ol lorul romne" + Con erin!" rezumat" 7n H oala romn%( .ucure#ti4 ???-I @mai5iunie4 01=0G4 p. =< 5 =>. 01 Livre" $o$ulaire" roumain"#traduit" du "lave( eKtras din S)orni ( $ra i I+ S9e8du "l van"OT ! 'ilolo-ii v ,ra8e 23:3+ 'vazeR II .Re ueil de" travau7 du I#er on-re" de" $!ilolo-ue" "lave" % ,ra!a en 23:3( tome Il/eG4 Pra%a4 01=04 7n 2f4 2 p. ;3 Cea"orni ul Domnilor de N+ Co"tin i ori-inalul "$aniol al lui 0uevara( 7n Revi"ta i"tori % romn%( .ucure#ti4 III @01==G4 p. 0:15 0>04 ==D 5 =D<. ' 7r#itul a urmat 7n Cer et%ri literareE I-. -ezi mai jos nr. == #i =:. ;0 Le" $remier" eltment" o identau7 dan" la litterature r umaine( eKtrait de la Revue de litterature om$aree( annee 01=D4 Paris4 01=D4 7n 2f4 ;3 p. ;; ,oema retan% <Eroto rit= *n literatura romnea" % i i8vorul ei ne uno" ut( &cademia ,omn"4 Mem+ "e &+ literare( s. III4 t. -II4 .ucure#ti4 Monit. ( . #i Imprim. 'tatului4 01=:4 7n 2f4 <3 p. h XII plan#e. ;;@aG Tradu erea S'+ S ri$turi 7n romnete( $*n% la /i)lia lui Her)an( 7n Univer"ul( :; @01=:G4 nr. 00>4 p. 2. ;= O dram% $o$ular% italian% a lui 0iulio Ce"are Cro e de"$re Sinan#,aa i vite9iile romneti( eKtras din volumul oma%ial Ira&ilor Ale7andru i Ion L%$edatu( M. (.4 Imprimeria Na!ional"4 .ucure#ti4 01=<4 7n 2f4 03 p. h III plan#e. ;D Le modele 'ran ai" de VL <Erot rito"=+ ,oeme ret i" du FVII#e "i le( eKtrait de la Rtvue de litterature om$aree( avril/juin 01=<4 Paris4 .oivin et C/ie Ai$r. Edit. Y01=<Z4 7n 2f4 = 0 p. ;: (i auecTEcT Uai suuKcrEtC mGTi ( to( FEpootoRpiT((iG. Pu$licat" 7n revista din &tena T< Neov UpdKo!4 dec. 01=>4 p. =<;/=>: #i ian. 01=24 p. 1;/ 03>. ;< I ono-ra'ie $o$ular% romnea" %+ M*ntuit rul i vi&a de vie( 7n Art% i te!ni % -ra'i %+ .ul. Imprim. 'tat4 caietul nr. 04 .ucure#ti4 sept. 01=>4 p. 0=5 0< @#i eKtrasG. ;> Le" roman" ourtoi" et Ie" roman" dLaventure" dan" le Sud#E"t euro$een et "urt ut dan" la litterature r umaine( 7n /ulletin o' t!e interna&ional mmittee o' !i"tori al " ien e" @Ei%hth interna!ional con%res o historical sciences4 *urich4 01=2G4 Paris4 voi. ? @01=2G4 p. <0:5<0<. ;2 C%r&ile $o$ulare *n literatura romnea" %( voi. II: E$o a in'luen&ei -re eti( cu 0: plan#e a ar" din teKt4 .ucure#ti4 +unda!ia pentru literatur" #i art" E,e%ele Carol IIF4B 01=24 7n 2f4 D:3 p. h ?- plan#e. ;1 Avant#$ro$o" Y.ucure#ti 01=2Z4 7n 2f4 -III p. Pentru volumul II4 din C%r&ile $o$ulare( eKemplare destinate a i trimise 7n str"in"tate. =3 ?a$i"ul tui Adam( 7n Art% i te!ni % -ra'i %+ .ul. Impr. 'tat.4 Caidul4 nr. =4 .ucure#ti4 martie 01=24 p. 15 00 h 0 otocopie a ar" din teKt @#i eKtrasG. =0 Colindele u "teaua( 7n Art% i te!ni % -ra'i %( .ul. Impr. 'tat.4 .ucure#ti4 Caietul nr. <4 dec. 01=2 5martie 01=14 p. >5 00h0 pi. a ar" din teKt @#i eKtrasG. =; &rhivele 'tatului4 Ncoala de arhivistic"4 Al)um de ,aleo-ra'ie romnea" % .S rierea !irili %1( ed. a IlI/a de I. .ianu #i N. Cartojan4 .ucure#ti4 Cartea ,omneasc"4 01D34 0; p. h ?AI- plan#e @p. :5 03: Orient%ri *n $aleo-ra'ia !irili %1+ == Cea"orni ul Domnilor de N+ Co"tin i ori-inalul "$aniol al lui 0utvara( 7n Cer et%ri literare( .ucure#ti4 I- @01D3G4 p. 0/;0. =D I"toria literaturii romne ve !i( voi. I4 .ucure#ti4 +unda!ia pentru literatur" #i art"

E,t%ele Carol IIF4 01D34 in/ olio4 1: p. :D3

=: Cea"orni ul Domnilor de N+ Co"tin i ori-inalul "$aniol al lui 0uevara( eKtras din Revi"ta i"tori % romn%( III #i din Cer et%ri literare( I-4 .ucure#ti4 M.(. Impr. Na!.4 01D04 7n 2a4 0. . @titlulG h D> p. h D plan#e. =< ,a-ini din literatura romnea" % ve !e+ O roni % anonim% de"$re C+ /r*n oveanu( in Cele trei Criuri( .ucure#ti4 ??II @01D0G4 p. := 5 :<. => I"toria literaturii romne ve !i( voi. II. De la Matei /a"ara) i Va"ile Lu$u $*n% la Her)an Canta u8ino i D+ Cantemir( +unda!ia pentru literatur" #i art"4 .ucure#ti4 01D;4 in/ olio4 p. 21/0>2. =2 Un -rande erudita rom no a ,adova@ !o <Stolni = Con"tantin Canta u8ino( .ucure#ti4 01D=4 7n Df4 1= p. h 03 plan#e 7n a ar" de teKt4 7n cola$orare cu ,amiro (rtiz @ale lui N. Cartojan: Lo <Stolni = Con"tantin Canta u8ino( p. >5;< #i LLattivit dello <Stolni = Con"tantin Canta u8ino( p. <> 5 2>G. =1 Stolni ul Con"tantin Canta u8ino @via!a #i operaG4 7n Stolni ul Con"tantin Canta u8ino( I"toriia [%rii Rum%neti+++ Edi!ie de pe un manuscript necunoscut4 7n%rijit" #i comentat" deN. Cartojan #i Dan 'imonescu4 Edit. 'crisul ,omnesc4 CraiovaY 01DDZ4p. III 5???-I4 D3 E$o a lui /r*n oveanu( in Revi"ta Iunda&iilor re-ale( .ucure#ti4 ?I @oct. 01DDG4 p. 0DD / 0:2. D0 I"toria literaturii romne ve !i( voi. III. Croni arii moldoveni+ E$o a lui Her)an Canta u8ino i a lui Con"t+ /r*n oveanu( +unda!ia ,e%al"4 .ucure#ti4 01D:4 in/ olio4 p. 0>: 5 ;>=. D; Co"tin Miron+ Co"tin Ni olae( 7n En i lo$edia italiana 'ondata da 0iovanni Tre ani( voi. ?I4 p. <:;. D= YCola$orare pentru literatura romneasc" la Re$ertoire !ronolo-iUue de" litterature" moder#ne"( $u)lie $ar la ommi""ion interna&ionale dL!i"toire litteLraire moderne( sous la direction de Paul van Tie%hem4 Paris4 E. Droz4 01=> Z. DD Nuovi ontri)uti di ri er !e "ul $oema rete"e <ErotoOrito"= e "ulle "ue 'onti italiane( 7n Cultura Neolatina( voi. I-5- @Modena4 01DD5 01D:G4 p. 0;;5 0=;. Aucrare scris" 7n mai 01D=4 dar pu$licat" postum de 7nv"!atul istoric literar #i romanist italian &n%elo Monteverdi @022</03 iulie 01<>G. Cur"uri univer"itare @lito%ra iateG D: Elemente o identale *n literatura ve !e romnea" %+ Curs !inut 7n anul 01;<5 01;>4 Editat . de dr. D. Mazilu dup" note luate la curs. In Df4 0 . titlul h ;<D h < p. nenumerotate. D< I"toria literaturii romne ve !i+ Cur" $redat de dl+ $ro'+ N+ Carto9an anul I .$re$arator1( 01=3 5 =0. &m v"zut un eKemplar la pro . Ecat. ."jan @C7mpulun% MuscelG. D> +acultatea de litere #i iloso ie .ucure#ti. Curs de istoria literaturii romne vechi. Literatura romnea" % *n "e + al FVII#lea+ .ucure#ti4 01=3501=0. Editat de 'eminarul de istoria literaturii romne vechi4 7n Df4 :0< p. D2 +acultatea de litere #i iloso ie din .ucure#ti. Cur" de introdu ere in i"toria literaturii romne ve !i $entru anul $re-%titor @01=05 01=;G. Editat de 'eminarul de istoria literaturii vechi4 .ucure#ti4 7n Df4 D;; p. D1 +acultatea de litere #i iloso ie din .ucure#ti. Literatura romn% *n e$o a lui Con"tantin /r*n oveanu+ Curs !inut 7n anul 01=05 01=;4 editat de 'eminarul de istoria literaturii romne vechi4 .ucure#ti4 7n Df4 ==1 p. :D0

:3 +acultatea de litere #i iloso ie din .ucure#ti. Cur" de introdu ere *n i"toria literaturii romne ve !i $entru anul $re-%titor @01=;5 01==G. Editat de 'eminarul de istoria literaturii romne vechi4 .ucure#ti4 7n Df4 DD: p. :0 +acultatea de litere #i iloso ie din .ucure#ti. E$o a Ianario&ilor+ Editat de 'eminarul de istoria literaturii romne vechi4 01=;5 01==4 .ucure#ti4 7n Dj( D<= p. :; +acultatea de litere #i iloso ie din .ucure#ti. *n e$uturile literaturii romne+ Editat de 'eminarul de istoria literaturii romne vechi4 01==5 01=D4 7n Dj( D== p. 5; +acultatea de litere #i iloso ie din .ucure#ti. Literatura romn% *n e$o a marilor roni ari moldoveni+ Editat de 'eminarul de istoria literaturii romne vechi4 01=D5 01=:4 7n Df4 <=; p. :D +acultatea de litere #i iloso ie din .ucure#ti. E$o a lui Con"tantin /r*n oveanu+ Editat de 'eminarul de istoria literaturii romne vechi4 01=<5 01=>4 .ucure#ti4 7n Df4 =D= p. 55 +acultatea de litere #i iloso ie din .ucure#ti. E$o a Ianario&ilor+ Editat de 'eminarul de istoria literaturii romne vechi4 01=>5 01=24 7n Df4 D32 p. :< +acultatea de litere #i iloso ie din .ucure#ti. I ono-ra'ie i 'ol lor+ Editat de 'eminarul de istoria literaturii romne vechi4 01=>501=24 7n Df4 00> p. :> +acultatea de litere #i iloso ie .ucure#ti. *n e$uturile literaturii romne+ Editat de 'eminarul de istoria literaturii romne vechi4 01=25 01=14 7n Df4 D=3 p. 56 +acultatea de litere #i iloso ie din .ucure#ti. I"toria literaturii romne ve !i *n "e olul al FVII#lea+ Editat de 'eminarul de istoria literaturii romne vechi4 01=15 01D34 .ucure#ti4 7n Df4 ;DD p. 53 +acultatea de litere #i iloso ie din .ucure#ti4 Literatura romn% *n e$o a marilor roni ari moldoveni+ Editat de 'eminarul de istoria literaturii romne vechi4 01D35 01D04 7n Df4 D=; p. <3 Istoria literaturii romne vechi. E$o a lui Her)an Canta u8ino i a lui Con"tantin /r*n oveanu+ Curs predat 7n anul 01D;501D=4 7n Df @eKemplarul v"zut are numai 00; p.G. <0 )niversitatea din .ucure#ti. +acultatea de litere #i iloso ie. E$o a lui Con"tantin /r*n oveanu( 01D;/01D=4 7n Df4 =30 p. Literatura modern% <; Soarta unei revi"te literare *n 26DD@ <,ro$%irea=( 7n Convor)iri literare( .ucure#ti4 ?AI @013>G4 p. 01>/;3D4 D0</D;1. <= Un e$i"od din i"toria en8urii *n Moldova( 7n Convor)iri literare( .ucure#ti4 ?AI @013>G4 p. 0;0050;;3. @Date privitoare la Da ia literar% #i Steaua Dun%rii+1 <D D+ /olintineanu( S ri"ori din e7il( 7n Neamul romne" literar( -"lenii de Munte4 I @0131G4 p. D<=/D>04 :0D/:01C III @0100G4 p. D;/D>4 <0/<D4 >2/>14 =0</=;34 ===/==<. <: Un do ument $rivitor la "ur-!iunul lui M+ Zo-%lni eanu( 7n N. Convor)iri literare( .ucure#ti4 ?A- @0100G4 p. 0;=0/0;=;. << M+ Zo-%lni eanu+ Co$il%ria( 7n Convor)iri literare( .ucure#ti4 ?A-II @010=G4 p. :2; 5 :1;. <> M+ Zo-%lni eanu la Luneville( 7n Convor)iri literare( .ucure#ti4 ?A-II @010=G4 p. >0= 5 >;0. <2 S ri"ori inedite de la N+ /%l e" u i I+ 0!i a( pu$licate #i adnotate de N. Cartojan4 .ucure#ti4 Tip. Cooperativa4 010=4 7n 0;4 ? h <0 p. <1 O revi"t% literar% *n 2652 .Romnia literar%1( 7n Drum dre$t( .ucure#ti4 I @01 0=G4 p. 0D050D<. >3 Sur-!iunul lui M+ Zo-%lni eanu la m%n%"tirea R* a( 7n Convor)iri literare( .ucure#ti4 ?AI? @010:G4 p. D3/D:. :D;

>0 Zo-%lni eanu i So ietatea de Ar!eolo-ie i i"torie ve !e a Nordului( 7n Drum dre$t( revist" literar" s"pt"m7nal"4 ost" Ramuri( Craiova/.ucure#ti4 ? @0; e$ruarie 010:G4 p. =:5=>. >; ,ri)e-ia lui M+ Zo-%lni eanu *n /u ovina la 26D6( 7n Lui Ion /ianu amintire din $artea 'otilor i a tualilor 'un &ionari ai A ademiei Romne( la *m$linirea a a"e 8e i de ani( .ucure#ti4 Carol 8o$l4 010<4 p. :1/<2. >= C%l%toria lui Zo-%lni eanu *n S$ania( 7n Anuarul 0imna8iului <Ion Maior " u= din 0iur-iu( $e anul olar 2326B23( .ucure#ti4 Tip. Convor$iri Aiterare4 01014 p. D> 5 <;C de la p. :: 5 <; Note a"u$ra S$aniei( manuscript inedit al lui M. Uo%"lniceanu @#i eKtrasG. >D Un $roie t de 'alan"ter *n Moldova la 26D4( 7n Convor)iri literare( .ucure#ti4 AI @0101G4 p. >;;/>;1. >: Mi!ail Zo-%lni eanu la ,ari" *n 26D>( eKtras din Ilamura @CraiovaG4 01;:4 7n 2f4 0; p. @&cela#i articol din Oma-iu lui Mi!ail Dra-omire" u( v. nr. 20.G >< /reve "toria della letteratura romena+ Traduzione di &. Pernice del manoscritto ori%inale. ,oma4 01;<4 7n 2f4 == p. @Pu$licazioni dell EIstituto per lBEuropa orientaleF4 ,oma4 Prima serie I?.G >> Do umente noi $rivitoare la "u$rimarea <,ro$%irii=( 7n Revi"ta i"tori %( -"lenii/ de/Munte @01;<G4 p. =D0/=D<. >2 Mi!ail Zo-%lni eanu( .ucure#ti4 Tipo%ra ia I. '. -"c"rescu4 01;<4 7n 0;f4 =1 p. @Pu$lica/!iunile Casei Ncoalelor4 Muzeul Peda%o%ic. TeKte pentru con erin!e cu proiec!iuni luminoase4 nr. :.G V3 Contri)u&iuni $rivitoare la ori-inile liri ii romneti *n ,rin i$ate( eKtras din. Revi"ta 'ilolo-i %( anul I @01;>G4 Cern"u!i4 0la"ul /u ovinei( 01;>4 p. 021 5 ;3< h 0 plan#". 23 Al%uta romnea" %( 7n Oma-iu lui I+ /ianu din $artea ole-ilor i 'otilor elevi( .ucure#ti4 01;>4 p. 0315 0=< #i = oto%ra ii a ar" din teKt. 2 0 M+ Zo-%lni eanu la ,ari" *n 26D>( 7n Oma-iul lui Mi!ail Dra-omire" u( .ucure#ti4 Tipo%ra iile )nite4 01;24 in/ olio4 p. :015:;< @acela#i articol ca 7n eKtrasul de su$ nr. >:G. 2; ,en"ionatele 'ran e8e din Moldova *n $rima 9um%tate a vea ului al FlF#lea( 7n Oma-iului Ramiro Orti8 u $rile9ul a dou%8e i de ani de *nv%&%m*nt *n Romnia( .ucure#ti4 01;14 p. <>/>:. 2= Zo-%lni eanu a literat( 7n +unda!ia Cultural" Mihail Uo%"lniceanu4 Ci lul de on'erin&e &inute la Radio /u ureti *n 'e)ruarie 23;5 @.ucure#tiG4 01=<4 p. 0:5;3. 2D M+ Zo-%lni eanu la Luneville+ II. M+ Zo-%lni eanu la /erlin( 7n Ar!iva romnea" %( editat" de +unda!ia cultural" Mihail Uo%"lniceanu4 .ucure#ti4 Cartea romneasc"4 III @01=1G4 p. ;0 5 D0 @#i eKtrasG. 2: *ntoar erea lui Zo-%lni eanu *n &ar%+ Coresponden!" inedit" privitoare la copiii lui M. 'turdza #i la M. Uo%"lniceanu4 7n Ar!iva romnea" %( editat" de \+unda!ia cultural" Mihail Uo%"lniceanu4 .ucure#ti4 Cartea romneasc"4 I- @01D3G4 p. = 5 ;;. Aa s 7r#it: Eva urmaF @#i eKtrasG. 2< O$erele lui Zo-%lni eanu *n tim$ul "tudiilor la /erlin( 7n Ar!iva romnea" %( editat" de +unda!ia cultural" Mihail Uo%"lniceanu4 .ucure#ti4 Cartea romneasc"4 - @01D3G4 p. : 5;=Z @#i eKtrasG. 2> Ar!iva romnea" %( 7n Ar!iva romnea" %( editat" de +unda!ia cultural" Mihail Uo%"lniceanu4 .ucure#ti4 Cartea romneasc"4 '.&.4 -I @01D0G4 p. >50D @#i eKtrasG. 22 Mi!ail Zo-%lni eanu( A tivitatea literar%( 7n Analele A ad+ Rom+( Mem+ "e &+ lit+( s. III4 t. ?I @01D0/D;G4 p. ;=/2D h -II plan#e @#i eKtrasG.

'D=

Dida ti e 21 Carte de lim)a romn% $entru la"a I "e undar% de )%ie&i i 'ete+ Edi!ia I. Editura Na!ional" '. Ciornei9 .ucure#ti4 01;14 7n 2f4 - h =;3 h -III p. @7n cola$orare cu Const. Damia/noviciG. 13 Carte de lim)a romn% $entru la"a a Ii#a "e undar% de )%ie&i i 'ete+ Edi!ia I. Editura Na!ional" '. Ciornei4 .ucure#ti4 01;14 7n 2f4 =1: h ? p. @in cola$orare cu Const. Damia/noviciG. 10 C7rte de lim)a romn% $entru la"a a Ill#a "e undar% de )%ie&i i 'ete+ Edi!ia I. Editura Na!ional" '. Ciornei4 .ucure#ti4 01;14 7n 2f4 DD> p. @7n cola$orare cu Const. DamianoviciG. 1; Carte de lim)a romn% $entru la"a I a oalelor "e undare @licee4 %imnazii4 scoale normale4 seminariiG. Editura 'crisul romnesc4 Craiova4 01=:4 7n 2f4 ;;3 p. @7n cola$orare cu I.&. ,"dulescu/Po%oneanuG. 1= Carte de lim)a romn% $entru la"a a Ii#a a oalelor "e undare @licee4 %imnazii4 scoale normale4 seminariiG. Editura 'crisul romnesc4 Craiova4 01=:4 7n 2f4 =00 p. @7n cola$orare cu I. &. ,"dulescu/Po%oneanuG. 1D Carte de lim)a romn% $entru la"a a Ill#a a oalelor "e undare @licee4 %imnazii4 scoale nor/ male4 seminariiG. Editura 'crisul romnesc4 Craiova4 01=:4 7n 2f4 D3< p. @7n cola$orare cu I. &. ,"dulescu/Po%oneanuG. 1: C7rte de lim)a romn% $entru la"a a II#a a oRlelor "e undare @licee4 %imnazii4 scoale normale4 seminariiG. Editura 'crisul romnesc4 Craiova4 01D;4 7n 2f4 =<0 p. @7n cola$orare cu I. &. ,"dulescu/Po%oneanuG. 3> Carte de lim)a romn% $entru la"a a Ill#a a oalelor "e undare @licee4 %imnazii4 scoale normale4 seminariiG. Editura 'crisul romnesc4 Craiova4 01D;4 7n 2f4 D0: p. @7n cola$orare cu I. &. ,"dulescu/Po%oneanuG. 1> Carte de lim)a romn% $entru la"a a IV#a a oalelor "e undare @licee4 %imnazii4 scoale normale4 seminariiG. Editura 'crisul romnesc4 Craiova4 01=24 7n 2f4 ;11 p. @7n cola$orare cu I. &. ,"dulescu/Po%oneanuG. Edi!ia I4 7n 01=:. 12 Carte de lim)a romn% $entru la"a a Vl#a a oalelor "e undare @licee4 %imnazii4 scoale normale4 seminariiG. Editura 'crisul romnesc4 Craiova4 01=24 7nB 2f4 <=2 p. @7n cola$orare cu I. &. ,"dulescu/Po%oneanuG. 11 Carte de lim)a romn% $entru la"a I a oalelor "e undare @licee4 %imnazii4 scoale normale4 seminariiG. Editura 'crisul romnesc4 Craiova4 01=24 7n 2f4 ;:0 p. @7n cola$orare cu I. &. ,"dulescu/Po%oneanuG. Ed. a Ii/a. 033 Re'orma $ro-ramelor de lim)a romn%( 7n Adev%rul( ;D iunie 01==. Polemic" cu M. Dra%o/ mirescu. 03 0 Studiul literaturii na&ionale *n li eu( 7n H oala "e undar%( revist" pentru pro%resul peda%o%ic #i tehnic al c"r!ii de #coal". Editat" de S ri"ul romne" ( Craiova4 septem$rie 01=:4 p. 0D50:. 03; De"$re un A)e edar tur o#romn( 7n Ar!iva Do)ro-ei( II @0101G4 p. >= 5 >< @%ramatica 7nv"!"torului Const. Petrescu4 tip"rit" la ,usciuR @,useG 7n 02>DG. ,u)li a&ii ondu"e+ Edi&ii de te7te 03= +acultatea de litere din .ucure#ti. 'eminarul de istoria literaturii romne @epoca vecheG. Contri)u&ii $rivitoare la i"toria literaturii romne( cu o precuv7ntare de N. Cartojan4 .ucure#ti4 Cultura na!ional"4 01;24 ;5 p. @Precuv7ntarea la p. III 5I-.G :DD

03D P. Ispirescu4 Le-ende "au )a"mele romnilor adunate din -ura $o$orului+ Edi!ie comentat" de N. Cartojan. EClasicii romni comenta!iF. Editura 'crisul romnesc4 Craiova4 01=;4 7n Df4 ;<: p. @p. = 5 :=4 introducere/studiuG. 03: M. Uo%"lniceanu4 O$ere+ Edi!ie comentat" de N. Cartojan. EClasicii romni comenta!iF. Editura 'crisul romnesc4 Craiova Y01=3Z4 7n Df4 ;<3 p. @p. = 5 =<4 introducere/ studiuG. 03< M. Uo%"lniceanu4 S rieri i di" ur"uri( comentate de N. Cartojan4 pro esor universitar. Edi!ia a Ii/a. EClasicii romni comenta!iF. Editura 'crisul romnesc4 Craiova4 01=<4 7n Df4 ;<0 p. @p. = 5 D34 introducere/studiuG. 03> +acultatea de litere din .ucure#ti4 'eminarul de istoria literaturii romne @epoca vecheG. Cer et%ri literare( pu$licate de N. Cartojan4 M.(. Imprimeria Na!ional"4 .ucure#ti4 I @01=DG4 7n 2f4 -III h 0>< p.C voi. II @01=<G4 ?h 011 p.C voi. III @01=1G4 ??I h=20 p.C voi. I@01D3G4 ?-I h =0= p.C voi. - @01D=G4 ? h ;20 p. 032 Precuv7ntare. Cer et%ri literare( .ucure#ti4 I @01=DG4 p. -5-III. Pro%ramul pu$lica!iei. 031 Precuv7ntare. Cer et%ri literare( .ucure#ti4 II @01=<G4 p. -5-II. (r%anizarea catedrei. AAD P. Ispirescu4 Le-ende "au )a"mele romnilor+ Edi!ia a Il/a. EClasicii romni comenta!iF. Editura 'crisul romnesc4 Craiova4 01=14 7n 2f. @Con!ine 7n plus4 a!" de edi!ia I4 $asmele Voini ul el '%r% de tat%( I%t#Irumo" u $%rul de aur+1 AAA Precuv7ntare. Cer et%ri literare( .ucure#ti4 III @01=1G4 p. -5-II. Prezentarea cola$or"rilor. 00; Croni a Cur"ului i a Seminarului de i"toria literaturii romne ve !i( 7n Cer et%ri literare( .ucure#ti4 I- @01D3G4 p. -II/-III. 00= Precuv7ntare 7n Cer et%ri literare( /u ureti( - @01D=G4 p. -II 5-III4 Prezentarea cola$or"rilor. AA: ,ro ,atria( *n Cer et%ri literare( .ucure#ti4 - @01D=G4 p. I? 5?. Necroloa%ele a patru studen!i mor!i 7n r"z$oi. -ezi #i nr. 0=<. 00: Th. Ner$"nescu4 ,oe8ii ale"e( cu introducere de I. Petrovici #i N. Cartojan. EClasicii romni comenta!iF. Editura 'crisul romnesc4 Craiova @ "r" anG Y01D;Z4 7n Df4 0>2 p. @p. = 5 14 introducerea lui N. CartojanG. AAF ,oe8ii $o$ulare de la romnii din Valea Tim ulvi( culese de C. 'andu/Timoc. EClasicii romni comenta!i. Editura 'crisul romnesc4 Craiova @ "r" ar.G Y01D=Z4 7n Df4 =:; p. @p. =5;=: ,oe8ia $o$ular% a romnilor din Valia Tim ului( de N. Cartojan4 a ap"rut #i ca articol 7n Timo ul( ?4 caietul I-4 01D=4 p. :1 5 <:G. 00> Te7te de literatur% ve !e romnea" %+ Colec!ie 7r%rijit" cBe pro . N. Cartojan4 mem$ru al &cademiei. Nr. 04 Mitropolitul -arlaam R%"$un"ul *m$otriva Cate!i"mului alvine" ( edi!ie pre%"tit" de N. Cartojan @r"mas" 7n corectur"/pa%ini la moartea pro esorului #i anun!at" cu acest titlu pe coperta de la Le-enda lui A'rodi&ian+ Corectura/pa%inilor se. a l" la pro . dr. Emil Turdeanu4 Paris. 002 Te7te de literatur% ve !e romnea" %+ Nr. ;. Dan +imonescu4 Le-enda lui A'r di&ian ,er"ul( .ucure#ti4 Casa Ncoalelor4 01D; 7n 2f4 =0 p. h ?I- plan#e. Cu pre a!" de N. Cartojan4 <4 p. =/D. AAB Te7te de literatur% ve !e romnea" %+ Nr. =. Ion Const. Chi!imia. Croni a lui Hte'an el Mare @versiunea %erman" a lui 'chedelG4 .ucure#ti4 Casa Ncoalelor4 01D;4 7n 2f4 >D p. h ??III plan#e. Cu ,re'a&% de N. Cartojan4 la p. :5<. 0;3 Te7te de literatur% ve !e romnea" %+ Nr. D. &l. ,osetti4 pro esor la +acultatea de litere din .ucure#ti4 S ri"ori romneti din Ar!ivele /i"tri&ei .253:B2>;61+ .ucure#ti4 Cat" Ncoalelor4 01DD4 7n 2f4 1D p.4 cu ;; plan#e a ar" din teKt.

0;0 M. Uo%"lniceanu4 S rieri i di" ur"uri( comentate de N. Cartojan4 edi!ia a IlI/a de initiv"4 EClasicii romni comenta!iF. Editura 'crisul romnesc4 Craiova @ .a.G4 @01DDG4 7n 2f4 ;>= p. :D:

0;; P. Ispirescu4 Le-ende "au )a"mele romnilor adunate din -ura $o$orului( edi!ia a IlI/a. EClasicii romni comenta!iF. Editura 'crisul romnesc4 '. &. Craiova @ .a.G Y01D:Z4 7n 2f4 ;1< p. 'tolnicul Const. Cantacuzino4 v. mai sus nr. =1. Comemor%ri+ Ne roloa-e 0;= Cuv*ntare+ *n S%r)%torirea ,ro'e"orului Ion /ianu la Univer"itatea din /u ureti( *n 8iua de C ianuarie 23:6+ .ucure#ti4 Cultura na!ional"4 01;24 p. ;D5;<. 0;D /j/a. /ianu( 7n Revi"ta i"tori % romn%( .ucure#ti4 I- @01=DG4 p. D;1 5 D=3. 0;: ' Ion /ianu( 7n Cer et%ri literare( .ucure#ti4 II @01=<G4 p. -III 5?. 0;< Dr+ M+ 0a"terL" A tivitT in t!e Iield o' Roumanian Lan-ua-e( Literature( and IolO#Lore( 7n O ident and Orient+++ 0a"ter Anniver"arT vo!tme( Aondon4 01=<4 in/ olio4 p. 0:5;3. 0;> Ovid Den"u"ianu( 7n Cer et%ri literare( .ucure#ti4 III @01=1G4 p. I? 5?III #i o oto%ra ie a lui (. Densusianu. 0;2 Hte'an 0li7elli( 7n Cer et%ri literare( .ucure#ti4 III @01=1G4 p. ?-III 5??I @cu portretul lui 't. 8liKelliG. 0;1 D+ Ru""o( 7n Cer et%ri literare( .ucure#ti4 III @01=1G4 p. ?I-5?-II #i o oto%ra ie a lui D. ,usso. 0=3 Amintirea $ro'e"orilor@ Ovid Den"u"ianu( D+ Ru""o( Hte'an 0li7elli( .ucure#ti4 01=14 7n 2f4 p. I?5??I @eKtras din Cer et%ri literare( III4 01=1G. 0=0 N+ Dr%-anu( 7n Cer et%ri literare( .ucure#ti4 I- @01D3G4 p. ?III 5?I-. 0/=; N+ Ior-a( 7n Cer et%ri literare( .ucure#ti4 I- @01D3G4 p. ?-5?-I. 0== Hertvi ! VarniO( 7n Cer et%ri literare( .ucure#ti4 I- @01D3G4 p. ?I 5?II. 0=D Drumuri $adovane+ ,ro'e"orul Ramiro Orti8( 7n Cele trei Criuri( ??I- @iulie5 au%ust 01D=G4 p. 0D3/ 0D;. 0=: Amintiri de"$re 0a"ter( 7n Anton ,ann( <,ove"tea vor)ii=( edi!ia a Il/a4 complet" #i ilustrat" cu o introducere de dr. M. 8aster. EClasicii romni comenta!iF. 'crisul romnesc4 Craiova4 .a.4 Y 01D:Z. @&mintirile4 semnate de N. Cartojan4 la p. 0:5;3.G 0=< ,ro ,atria( 7n Convor)iri literare( .ucure#ti4 >< @01D=G4 p. >=; 5 >==: necroloa%e lui Miron Nedio%lu4 Traian Com#a4 Ion Chiriuc4 Ni!" Dumitru @v. mai sus nr. 00DG. Re en8ii i ra$oarte+ Diver"e 0=> M"rio ,oQues4 Re !er !e" "ur Ie" on9on tion" onditionnelle" s"4 de4 dac"4 en an ien roumain( Erlan%en4 013>4 7n Convor)iri literare( .ucure#ti4 ?AII @0132G4 p. 1D 5 1:. 0=2 N. Dr"%anu4 Cate!i"me luterane( Cluj4 01;;4 7n Anuarul In"titutului de I"torie na&ional% din Clu9( II @01;=G4 .ucure#ti4 01;D4 p. D3;/D3=. 0=1 &l. ,osetti4 Le" Cate !i"me" roumain" du FVI#e "ie le( Paris4 01;;4 7n Anuarul In"titutului de I"torie Na&ional% din Clu9( II @01;=G4 .ucure#ti4 01;D4 p. D3=. 0D3 N. Dr"%anu4 Un 'ra-ment din el mai ve !i Molitveni romne" ( Cluj4 01;;4 7n Anuarul In"titutului de I"torie Na&ional% din Clu9( II @01;=G4 .ucure#ti4 01;D4 p. D305D3;. 0D 0 'ilviu Dra%omir4 Romnii din Ser)ia *n "e + FIIBFV( .ucure#ti4 01;;4 7n Slavia( Pra%a4 III @01;D/01;:G4 p. >>3/>>0. 0D; Tache Papaha%i4 Antolo-ie romnea" %( .ucure#ti4 01;;4 7n Slavia( Pra%a4 III @01;D5 01;:G4 p. >>0. :D<

0D= Aeca Morariu4 R%8)oiul Troadei du$% Codi ele Con"t+ ,o$ovi i .2C>31( 01;=4 in Slavia( Pra%a4 III @01;D/01;:G4 p. >>0/>>;. 0DD Ioan .o%dan4 Croni a lui Con"tantin Mana""e"( traducere medio$ul%ar" "cut" de pe la 0=:3. TeKt #i %losar. Pu$licare postum"4 cu pre a!" de pro . I. .ianu4 7n Slavia( Pra%a4 III @01;D/01;:G4 p. 0>;. 0D: Wean .outiere4 La vie et lLoeuvre de Ion Crean-%( Paris4 01=34 7n Revi"ta i"teri % romn%( .ucure#ti4 I @01=0G4 p. =03/=0;. 0D< N. Cartojan4 C%r&ile $o$ulare *n literatura romnea" %( voi. I: E$o a in'luen&ei "ud#"lave+ .ucure#ti4 01;14 7nAr !ivumRomani um @Aeo '. (lschRi4 8eneveG4 ?-I @01=;G4 p. 0215 01;4 autorul nesemnatC eKpunere o$iectiv" a cuprinsului4 pe capitole4 7n lim$a rancez". 0D> IavorsRii Iulian4 l4 stui.Oie O i^$cT( 'dUapnaTM4c .I oE:TiC i c?e&iB e p'cU(O nOCtVeOcOTO .Im$ortan&a i lo ul Tran" ar$ati i *n " !ema -eneral% a literaturii ru"eti1( Praha4 01=34 7n Revi"ta i"tori % romn%( .ucure#ti4 I @01=0G4 p. D;< 5 D;>. Idem4 .)& p2U_nOCVuie OV?c&UO .TI (E&WCTO CTY'POOc` UYipnnTVp'ccUVO nOCUMEO9CTO 0< 502 .U. .Noile de" o$eriri de manu" ri$te ale ve !ii literaturi a Ru"iei "u) ar$ati e in vea urile FVIBFVIII#lea1( Praha4 7n 01=04 7n Revi"ta i"tori % romn%( .ucure#ti4 I4 01=04 p. D;>. 0D2 Mathias MurRo4 La $oeL"ie $o$ulaire eL$iUue en Vou-o"lavie au de)ut du FF#e "ie le( Paris4 01;14 7n Revi"ta i"tori % romn%( .ucure#ti4 III @01==G4 p. 2052=. 0D1 N. N. Condeescu4 I"toria lui Al&idali" i a ?elidiei+ )nul din primele romane ranceze 7n lim$a noastr"4 .ucure#ti4 01=04 7n Revi"ta i"tori % romn%( .ucure#ti4 I @01=0G4 p. D;D 5 D;<. 0:3 Const. 'olomon4 /i)lia de la /u ureti .2>661( Tecuci4 01=;4 raport pentru premiere4 7n Analele A ademiei Romne( De8)ateri( .ucure#ti4 t. := @01=;501==G4 p. 2D 5 2<. 0:0 Emanoil Uriaras4 Me?eTU9asa nspi Ka% jtriP% Ko( BEpoK(UpioKov4 &tena4 01=24 7n Cer et%ri literare( .ucure#ti4 III @01=1G4 p. =D1. 0:; 8eor%e .aiculescu4 A tivitatea 'ol lori"ti % a lui Ni olae Iilimon @.ucure#tiG4 01D04 Ra$ort( 7n Analele A ademiei Romne( De8)ateri( .ucure#ti4 t. <; @01D05 01D;G4 p. ;02 5 ;01. 0:= Y 'crisoare de mul!umire pentru ale%erea sa ca mem$ru corespondent al &cademiei ,omneZ4 7n Analele A ademiei Romne( tomul :3 @01;1501=3G4 p. 01. 0:D in 9urul unei re en8ii( 7n So ietatea de m*ine( II @01;:G4 nr. ;0 5 ;;4 p. =>1 5 =20 @cu interven!ia inal" a lui 8. .o%dan/Duic"C acesta stin%e polemica dintre -. .o%rea #i N. Cartojan4 re eritoare la Ale7andria( d7nd dreptate acestuia din urm"G. Con'erin&e ro"tite la Radio 0:: Ion Ne ul e( ;1 oct. 01=;. 0:< Un elev romn la ,adova( 00 e$r. 01=3. Pu$licat" 7n Manu" ri$tum( ? @01>1G4 nr. =4 p/<>/>0. 0:> S ri"oarea din toia-( ;= apr. 01==. 5 Despre N. Milescu. 0:2 *n e$uturile literaturii romneti( ;0 noiem$rie 01==. @Manuscrisele lucr"rilor de la nr. 0::5 0:2 se a l" 7n &rhiva ,adiodi uziunii romne. -ezi Manu" ri$tum( ? @01>1G4 nr. =4 p. <>4 nota _ Lu r%ri $o"tume 0:1 C%r&ile $o$ulare in literatura romnea" %+ I. E$o a in'luen&ei "ud#"lave+ II. E$o a in'luen&ei -re eti+ Cuv7nt 7nainte de Dan *am irescu. Post a!" de Mihai Moraru. Edi!ie 7n%rijit" de :D>

&leKandru Chiriace#cu. Editura enciclopedic" romn". .ucure#ti4 01>D4 ; volume. -ezi #i nr. DD 0:<. 0<3 Di" ur" de re e$&ie Yla &cademia romn"4 dar nerostitZ4 pu$licat de 8heor%he Mih"il 7n Manu" ri$tum( - @01>DG4 nr. ;4 p. 0=D5 0D:. .. 'T)DII DE'P,E N. C&,T(W&N Despre activitatea #tiin!i ic" a pro esorului N. Cartojan s/a scris mult4 7n !ar" #i 7n str"in"tate. 'u$ E.F clasi ic"m studiile care privesc activitatea4 concep!ia #i metoda lui de lucru4 7n %eneral. 'u$ ECF 7nre%istr"m "ele tiv recenziile despre $rin i$alele lui opere. .. 0 8h. &%avriloaiei4 N+ Carto9an Y Ne rolo- Z4 7n Lt!o"(l @Ia#i 5&l$a Iulia4 01DDG4 nr. D. ;. I. C. Chi!imia4 N+ Carto9an( i"tori literar( 7n Lu ea'%rul( -II @01<DG4 nr. >4 ;2 martie 01<D4 p. D. = I. C. Chi!imia4 -. Carto9an( 7n Revi"ta de i"torie i teorie literar%( 0: @01<<G4 nr. =4 p. D>0 5 D>>. D Nt. Cio$anu4 ,ro$unere5raport4 pentru ale%erea lui N. Cartojan ca9mem$ru activ al &cademiei ,omne4 la 'ec!iunea literar"4 7n Analele A ademiei Romne( De8)ateri( Tomul <04 01D3501D04 p. 0>05 0>D. ,aportul este semnat #i de C. ,"dulescu/Motru #i de M. 'adoveanu. : N. Condeescu4 *n % un uv*nt de"$re N+ Carto9an( 7n Univer"ul literar( :D4 ;: e$r. 01D:4 nr. <4 p. 03500. Aa p. 00: opiniile lui Edmond +aral despre N. CartojanC nr. >4 0D martie 01D:4 p. </>C nr. 24 00 martie `D:4 p. </>. > I. 8. Dimitriu4 Ni olae Carto9an( 7n Or)i" B Rull tin interna&ional de Do umentation lin-ui"#tiUue( ?I- @.ouvain4 01<:G4 nr. ;4 p. :21/<3=. > N. +lorescu4 Ni olae Carto9an( i"tori literar( 7n A"tra( I- @.ra#ov4 01<1G4 nr. D4 p. 0;. 2 &cad. Ior%u Iordan4 Lin-vi"ti a romnea" %( .ucure#ti4 01D<4 p. >5 0:. &cademia ,omn" EDiscursuri de recep!iuneF4 ???III. 1 I."pedatu4 &l.4 Ra$ortul "e retarului -eneral de"$re lu r%rile A ademiei 7n 01D=5 01DD4 7n Analele A ademiei Romne( De8)ateri( t. <= @01D;5 01D=G4 p. >: @numirea lui Cartojan Edoctor honoris causaF al )niversit"!ii din +ado vaG. 03 &cela#i4 Ra$ort de"$re lu r%rile A ademiei Romne din 23D;B23D5( 7n Analele A ademiei Romne( De8)ateri( t. <D @01D=501D:G4 p. ;D2 5 ;D1 @caracterizarea activit"!ii cu prilejul mor!ii saleG. 00 &cela#i Y Comuni are de"$re $roie tul de di" ur" de re e$&ie i *teva " ri"ori auto-ra'e ale lui N+ Carto9anc( 7n Analele A ademiei Romne( De8)ateri( t. <: @01D:5 01D<G4 p. ;>. 0; Mih"il" 8h.4 Chi!imia I. C. #.a.4 (W)'&OCICI& 9O&(&cq.c . s'ICipeCTCU(M 6sO=jZCOTtTi .Iilolo-ia "lav% *n Univer"itatea din /u ureti1( 7n Romano "lavi a( +ilolo%ie4 ?-I4 01<:4 p. ;<1. 0= &n%elo Monteverdi YNe rolo-( "r" titluZ4 7n Cultura neolatina( voi. I- 5@Modena4 01DD5 01D:G4 p. 0=;C la s 7r#itul unui articol postum al lui N. Cartojan @vezi mai sus4 nr. DDG. 0D D. Mur"ra#u4 I"toria literaturii romne( ed. a I-/a4 .ucure#ti4 01D<4 p. D3: 5 D3<. 0: Ion M. Ne%reanu4 Ni olae Carto9an( 7n Croni i literare( Craiova4 01=24 p. 0>1 5 02=. 0< MYarioZ ,YoQuesZ4 YNe rolo-( "r" titluZ4 7n Romnia( <2 @01DDG4 p. :0=. 0> M"rio ,u ini4 Ni olae Carto9an( eKtras din La Ra""e-na italo#romena @01D=G4 nr. D4 03 p. 02 Dan 'imonescu4 N+ Carto9an( evo are( 7n 0a8eta literar%( nr. D;4 0: oct. 01<;4

p. >. 01 &cela#i4 Medievi"ti a romnea" % i ve"tul euro$ean( 7n Manu" ri$tum( ? @01>1G4 nr. =4 p. <</<2/ :D2

;3 Emile Turdeanu4 ,ro)leme" "ud#e"t euro$een" dan" lLoeuvre dL!i"toire litteraire du $ro'e""eur N+ Carto9an( 7n /uletinul In"titutului romn din So'ia( I4 .ucure#ti4 nr. 04 01D04 p. ;:15;>0. ;0 Emile Turdeanu YNe rolo-( "r" titluZ4 7n Revue de" eLtude" "lave"( ??II @01D<G4 p. =31 5 =00. ;; Emil Turdeanu4 O$era $atriar!ului E'timie al T*rnovei .2;C5B2;3;1( *n literatura "lavo#rom%n%( .ucure#ti4 01D<4 p. = @despre Cer et%ri literare( voi. -IG. ;= Emil Turdeanu4 ,ro'e"orul Ni olae Carto9an( 7n Romnia 5 Ne^/lorR4 noiem$rie5decem$rie 01:14 p. < 5 > @n/am v"zut articolulG. ;D Ion *am irescu4 BW-. Carto9an( 7n Ramuri( - @0 iulie 01<2G. I"toria literaturii romne ve !i C. ;: Ner$an Cioculescu4 7n Revi"ta Iunda&iilor( -II @01D3G4 nr. 14 p. <:35<<0. ;< I. Diaconescu/Tismana4 7n Tim$ul( ;< noiem$rie 01D;. ;> &leKandru Dima4 Studii de i"torie a teoriei literare romneti( .ucure#ti4 E.P.A.4 01<;4 p. 023 5 02; @pro$lema periodiz"rii literaturii romne vechiG. ;2 Windra OusRova4 7n Ca"o$i" $ro moderni 'ilolo-ii( ??-II @01D:G4 nr. ;4 p. ;0;. ;1 Nt. Pasca4 7n Da oromania( ?II4 01D24 p. ;D0. =3 &l. Procopovici4 7n Da oromania( ?4 partea I/a4 .ucure#ti @01D0G4 p. 21 5 10. =0 Dan 'imonescu4 7n Ar!iva romnea" %( - @01D3G4 p. =D:5=D1. =; &cela#i4 7n /al ania( -II4 partea I/a @01DDG4 p. ;305;3D @in lim$a rancez"G. == 'carlat 'tru!eanu4 7n Ramuri( Craiova4 01D=4 aprilie5mai4 p. 0:25 0<D. =D Carlo Ta%liavini4 7n Ar !ivum Romani um( ??I- @01D3G4 p. =;D 5 =;1. =: Mircea Tomescu4 7n ,reo u$%ri literare( - @01D3G4 p. D=1. =< Dra%o# -r7nceanu4 7n Curentul( ;3 iunie 01D3. C%r&ile $o$ulare( I( II .23:3( 23;61 => I. C. Chi!imia #i Dan 'imonescu4 C%r&ile $o$ulare *n literatura romnea" %( .ucvire#ti4 E.P.A.4 01<=4 voi. I4 p. ?I 5?II @vezi #i indicele4 su$ voce Carto9an( N#1+ =2 Costas Uero ilas4 7n Le Me""a-er dLAt!ene"( <34 nr. :;>24 02 mai 01=14 p. 0 @despre voi. al II/leaG. =1 Mircea Eliade4 7n Revi"ta Iunda&iilor( -I @01=1G4 nr. D4 p. 0=;5 0D> @mai mult dec7t o recenzie: arat" trans ormarea elementelor mitice #i reli%ioase 7n elemente epice4 apoi cum se despersonalizeaz" personajeleG. D3 Nina +a!on4 7n Ar !ivum Romani um( ??I- @01D3G4 nr. ; 5 =4 p. =01 5 =;D. D0 8ldi4 A.4 7n Ar !ivum Euro$ae Centro#Orientali"( -II @01D0G4 asc. 0 5 =4 p. =D: 5 =:3. D; -asile 8recu4 7n Codrul Co"minului( voi. ? @01=<501=1G4 p. <0: 5 <;0. D= -asile 8recu4 7n Siido"t Ior" !un-en( - @01D3G4 Oe t ;5=4 p. <1:/ W1>. DD N. Ior%a4 7n Revue !i"toriUue du Sud#e"t euro$een( ?-I @01=1G4 p. 02D502:. D: &urelian 'acerdo!eanu4 7n Revi"ta Ar!ivelor( III4 ; @01=1G4 p. =1= 5 =1D @recenzia voi. al II/leaG. D< Dan 'm7nt7nescu4 7n Convor)iri literare( >; @01=1G4 p. =::5=:1. D> N. 8. 'voronos4 7n .KF veov Updto% iunie 01=14 p. D31 5 D0;. D2 Carlo Ta%liavini4 7n Studi rumeni( I- @01=3G4 p. 01:5 011C repetat" 7n 0iomale "tori o della letteratura italiana( 1: @01=3G4 p. 0=;50=>. D1 8h. -ra$ie4 7n 0*ndirea( ?-III @01=1G4 p. 0<=/0<> @despre voi. al II/leaG. :3 -asile .o%rea4 7n Da oromania( I @01;3/01;0G4 p. D:=/D:1. :D1

:0 -asile .o%rea4 *n So ietatea de miine( II @01;:G4 p. <1 5 >0 @su$ titlul R%"$un" la un <r%"$un"=1+ :; Carlo Ta%liavini4 7n LLEuro$a orientale( III @01;=G4 p. 2DD. Pentru alte recenzii vezi Cer et%ri literare( I @01=DG4 p. 0DD4 nr. ;;=C II @01=<G4 p. 0::4 nr. 01:C I- @01D=G4 p. ;<04 nr. 0D<C - @01D=G4 p. ;<D4 nr. 0<>. V&leKandriac4 01034 01;;. ,oema retan% <Eroto rit=( 01=: := M. Aascaris4 7n /T8antion( ? @01=:G4 p. >0>5>;0. :D &cela#i4 Deu7 im$ortante" deL ouverte" dan" le domaine de la litterature reLtoi"e( II+ La "our e 'ran&ai"e de lLErolo rito"( 7n Le Me""a-er dLAt!ene"( :3 @01=:G4 no. D0=;4 0D Wuillet4 p. 0. :: De ouverte de la "our e de lLErotoOrito"( 7n /Trantion( ? @01=:G4 p. =1; @nesemnatG. &lte recenzii semnalate 7n Cer et%ri literare( III \@01=1G4 p. =D05=D;4 nr. 02:502<. Iiore di virtit( 01;2 :< Carlo Ta%liavini4 7n Ar !ivum Rom8ni um( ?II @01;1G4 p. :30 5 :0DC 7n 0iornale "torL o dellaletteratura italiana( 1; @01;2G p. =<0C repetat" 7n Studi rumeni( III @01;1G4 p. 0><5020. Le-endele Troadei( 01;: :> Carlo Ta%liavini4 7n 0iornale "tori o delta letteratura italiana( 22 @01;<G4 p. 0:15 0< 0C repetat" 7n Studi rumeni( III @01;2G4 p. 0>=/0>:. Cel mai ve !i ?odia ( 01;1 :2 CarlD Ta%liavini4 7n Studi rumeni( I- @01;>/ 01;2G4 p. 0=;. ,a-ini de ve !e " riere rom+( 01; 0 :1 Carlo Ta%liavini4 7n VEuro$a orientale( III @01;=G4 p. 2D:. Al)um de $aleo-ra'ie( 01;<4 01;14 01D3 <3 MYarioZ ,YoQuesZ4 7n Romnia( <3 @01=0G4 p. D<;. . <0 Carlo Ta%liavini4 7n Studi rumeni( I @01;>G4 p. 0:;. Cole &ia <Cla"i ii romni omenta&i= <; +ritz -aljavec4 7n Siido"t#Ior" !un-en( - @01D3G4 p. 03;:. <= N. Cartojan: Cla"i ii romni omenta&i+ Ed. 'crisul romnesc4 Craiova4 7n Adev%rul literar i arti"ti ( 02 @01=>G4 nr. 2<D4 ;> iunie4 p. 0: @despre N. Cartojan4 editor4 la 7nceputul articoluluiC restul4 despre -ictoria 8hiacioiu4 editoare a operei lui C. Ne%ruzziG. <D Aector YS Teo il .u%nariuZ4 7n ,atria( ?II4 Cluj4 D au%ust 01=34 p. ; @despre M. Uo%"l/niceanu4 O$ere1+ <: &l. 8h. Iordan4 7n E$o a( nr. DD>4 =3 iulie 01=34 p. ; @despre M. Uo%"lniceanu4 O$ere1+ Cer et%ri literare( 01=D4 01=< << +@ritzG -@aljavecG4 7n Siido"t#Ior" !un-en( - @01D3G4 Oe t ;/=4 p. >3>. &lte recenzii s7nt semnalate 7n Cer et%ri literare II @01=<G4 p. 0:34 nr. 0::C III B@01=1G4 p. ==<4 nr. 0D3C I- @01D3G4 p. ;<24 nr. 0><. ::3

INDICE DE N)ME & &Bjaza/pa#a: ;2=4 ;1;4 D;2. &$%ar al I?/lea @.ar MaBnuG: ;0;4 ;0=. &$rami4 8iovanni: D3<. &$ramios4 Ican @parchul nG: =>>4 =23. &damescu4 8heor%he: ?II. &denet le ,ci: 0<. &dcrno -alar%a4 Maricara: 0;<4 =>>. &drian: =034 =>:4 =1>4 D10. &drian @iercmcnahul n 4 sec. al ?-Il/leaG: ;0<. &%apet @teolo% cre#tinG: =2;. &%athias @isteric $izantinG: 0;. &%avriloaiei4 8h.: -4 :D2. &%ura: DD4 D:. &%Pa alva4 8er%elP @8ri%creG 'ndor de: 02:4 021. &imon de -arenne: 0<. &Rropolites4 8ecr%e: 00. &l$ala4 ,adu: :01. &l$anie &l$anes: v. &l$anius &l$anesius. &l$anius &l$anesius: D2;. &l$eric de .esancon @.rianconG: 0==. &l$recht al -/lea @principe al .avarieiG: :3. &lecsandri4 -asile: ;:14 D>1. &leKandra @ iic" a postelnicului Constantin CantacuzinoG: D==. &leKandre: 0<. &leKandru @al II/lea MirceaG: 1<4 03=. &leKandru cel .un: ==4 =:4 D34 D04 D>4 :24 <04 2D4 01D4 ;0<4 ;==4 ;:=4 ;:>4 ;:24 ;<D4 ;>04 =;:4 ==<4 =>>4 D:;. &leKandru cel Mare: ?-4 >4 034 014 ;:4 0=;4 0==4 ;;;4 =234 D>D. &leKandru Cuccnul: ;D:4 D;2. &leKandru @ iu al lui Nte an cel MareG: ::. &leKandru Ilia#/vod": 0<14 ;;24 ;;14 ;<>4 ;<24 ;2;4 =:<4 D;2. &leKandru Machedon: v. &leKandru cel Mare. &leKandru @!ar $ul%arG: 00=. &leKandru -od": v. A"pu#neanu4 &leKandra. &liKandru vod" I @&ldeaG: DD;. &leKei @&lecsiiG Mihailovici @!arul n G: ;;14 ;=34 =<D4 D>;. &leKics @&leKiciG4 8Por%P: 03;4 0034 021. &leKie Ccmnenul @7mp"rat al .izan!uluiGe 004 0=4 00=4 002. &l ons al ?/lea @re%e al CastilieiG: >. &li/pa#a: D<>. &llatio4 Aeo: 0:2. &lma#4 Dumitru: :0<. &martclos4 8heor%he Monahul: 0;4 014 =14 ;DD. &mirali4 M"ria: ;D:. &na Ccmnena: 00. &na @ iic" a lui Ieremia Movil"G: =>04 =>;. &na @&nca4 iic" a lui Nicolae &leKandru .a/ sara$ #i sc!ia !arului 'tracimirG: ;34 ;D. &na Ntir$eica @ iic" a $c ierului 8olescuGi ;==4 =1=. &nania @mitropolitul n G: =<4 0<2. &nastase 'u ra%iul: D;0. &nastasia @doamna.5B4 so!ia lui 8h. Ducaji =;24 D=<. ::0

&nastasia @)reche4 sor" a lui 8ri%ore )recheG: ;<<. &nastasie @7mp"rat al .izan!uluiG: ==D. &ncu!a @ iic" a lui 'toica AudescuG: D=:. &ndrei de Creta: 0D. &ndrei hatmanul @s 7r#itul sec. al ?-I/leaG: ;<:. &ndriescu4 &A: :0=. &n%elov4 D.: ;;4 :00. &n%helescu4 Mircea: :00. &n%helina @ iic" a lui Nea%oe .asara$G: >;4 ><. &n%helina @mama lui -asile DamianG: =;;. &nisia @sc!ia lui -asile CorlatG: =;;. &ntim Ivireanul: 0D4 0;>4 0<04 0<<4 ;024 ;;34 ;;04 ;;;4 =>34 =234 =2;4 =2D4 =2<4 =214 =104 D224 :3;4 :3=4 :014 :=D4 :D<. &ntim @mitropolit al L"rii ,omne#ti4 sec. al ??-/leaG: ;<. &ntimia @ iic" a lui 8ri%cre )recheG: ;<1. &ntioh/vod": v. Cantemir4 &ntioh. &ntohi @hatmanul n G: =:D. &ntonie/vod" @din Pope#tiG: =:<4 D=04 D=;4 DD;4 DD=4 DDD4 DD:4 D<D4 D2=. &ntonie vornicul: v. &ntonie/vod". &ntonio dellB&cQua: D2;.. &ntonius @sol al lui Nte an cel MareG: D1. &pollonius de TPr: >. &postolescu4 N.I.: ;024 =;3. &ppa i4 Mihail: 02<4 D>;. &r$ore4 Auca @hatmanG: <=4 ;>>. &rchirie @protopopul n 4sec. al ?-I/leaG: 031. &r%hiropulos4 Ioan: ;1. &rhimede: 0<D. &ristenes4 &leKie: 0>>. &risto$ul: 0=;. &risto an: D<<. &ristotel: 034 0>4 0==4 ==;4 D2;4 D2=. &rm$ruster4 &dol : :0<. &rnauld4 &.: ;=:4 ;D3. &ron/vod: :34 0314 ;:D4 ;<:4 ;<<4 ;>;4 ;134 ;104 ;1<4 ;124 ==<4 =D<. &rrian: 0=;. &rsenie 4 I.: ;D34 :0D. &sachi4 8h.: 2<4 0;:4 =<=. &san4 Ioni!": 20. &sarhadon @re%e asirianG: 0=2. &tanasie4 &n%liei @mitropolit al Transilvaniei4 s ir#itul sec. al ?-II/leaG: =2:. &tanasie @mitropolitul n 4 7n timpul domniei lui Petru NchicpuG: <>. &tanasie @patriarh al &leKandrieiG: ;==. &tanasie @s 7ntul n G: 0;. &tanasov4 Pet"r: :03. &thanasie I- Da$$as @patriarh al &ntiohiei4 7nceputul sec. al ?-III/leaG: =2:. &tila: =3<4 ==D4 D1D4 D1:. &u%ust Cezar @(ctavian &u%ustG: =>:. &urelius +uscus: ===. &u%uslin @B 7ntulnG: 0;2. &urelian: ==D. &vram4 Mircea: :33. &vramie4 Ican: .FB2 0. &vrilie +uscu : v. &urelius +uscus. &zarie: ?I4 014 :D4 ::4 <=4 >C#>3( >34 ;D;4 ;>34 :3:. &Kintie )ricariul: ;114 =334 =014 D<14 :0>. . .a$a Novac: 0D>. .acru4 Aivia: :;;. .addleP4 Wohn +. ;=24 ;D34 :0D. .a%ic4 Miliavaje: ;;. .aiazid: ;DD4 D>=. .aiado 4 A.: D><. F B .aiculescu4 8.: :D>. .aRse$aP4 &$raham: D1:. .alica4 Isaia: ;<<4 ;2;4 ;1=. .alot"4 &nton: :3D4 :00. .alsamon @-alsamonG4 Thecdor Uir.5H4 @patriarh al &ntiohieiG: ;3:4 D314 .al#4 8.: D:4 =22. .al#4 Ion: =:3. .andini4 Marcu: 01=4 ;::4 ;>2. .andinus: v. .ancini4 Marcu. .aranPi4 Paul: =2D. .ar$oric"4 Elena: :33. .ar$u @na# al lo%o "tului Ccresi din Mirosl/ve#tiG: 1<.

.ar$u4 Eu%en: :3=. .arila @$unicul lui Doso teiG: ;3;. .ari!iu4 8ecr%e: 021. .arnea4 I.: :3=. .arnovsRi4 Miron: 0104 01=4 ;:D4 ;<'4 ;2;4 ;2=4 ;1:. ::;

.aronius @cardinalul n G: ==D4 ==:. .art4 Petre: 0=D. .artoli4 &ntonio: =>.2. .ar^insRi4 E. de: 0224 ;::4 ;<<4 ;2;4 =3:4 =02. .asara$a @IG: =>;. .asara$4 Constantin: v4 .r7ncoveanu4 Constantin. .asara$4 Constantin Ner$an: D;14 D=34 D=D. .asara$.4 Ioan @ iu al lui Nea%oe .asara$G: >;4 >:4 ><. .asara$4 Matei: 04 014 =D4 =<4 =24 0034 0004 0=34 0=;4 0=>4 0::4 0:>4 0:24 0:14 0<34 0<04 0<=4 0<:4 0<24 0<14 0>34 0>04 0>;4 0>=4 0>>4 0>24 0204 02;4 0134 01>4 ;3D4 ;;34 ;D;4 ;1D4 ;1<4 ;1>4 =<14 =>34 =>04 =><4 =214 =104 D;>4 D;24 D;14 D=34 D=<4 DD;4 D234 :0=. .asara$4 Nea%ce: ?4 ;>4 C2#C3( 1D4 0D04 0D;4 0D=4 0DD4 0D:4 0:>4 D;:4 D;<4 DD;4 :304 :3=4 :3<. .asara$4 Nicolae &leKandru: ;34 ;D4 ;<4 0:>4 DD;. .asara$4 Petru: >;4 >:4 ><. .asara$. Preda: D;<. .asara$4 ,adu Ner$an: >>4 D;34 D;:4 D;>4 DD;4 D23. .asara$4 Teodosie: >:4 ><4 D;<. .asara$ @ amilia n e#tiG: D;<. .asara$i @domnitorii n G: D0D. .athori4 8h.: 022. .athorP4 8a$or: D;2. .athorP4 'i%ismund: 03D4 0D>4 0:3. .athorP4 Nte an: 14 ;:<4 ;:2. .atiste4 Nistor: ;<:. .atizi: 33+ ."dica comisul @v"r al lui Preda .asara$G: D;<. ."jan4 Ecat.: :D0. ."lan4 I.: 2;. ."l"ceanu4 .adea -ornicul: D=<. ."l"ceanu @$oierul n G: D3<. ."l"ceanu4 Constantin @a%a YnG: D=>4 D=24 D::4 D:<4 D:>4 D<D4 D<:. ."lcescu4 Nicolae: >;4 0D14 0:;4 D0D4 DD>4 DD14 D:=4 D:D4 D<34 D<:4 D>3. ."leanu4 8h.: D=;4 D==4 D=<4 DD:. ."leanu4 8ri%cre @8li%cra#co postelniculG i =>34 D==4 D=D4 DD34 DD< ."leanu4 Iva#co: D;34 D==. ."leni @partida n lorG: D;34 D=;4 DD;4 :;0. ."r$ulescu4 Corneliu: :0:. ."r$ulescu4 llie: ?I4 ;=4 D=4 2;4 104 00;4 0;0. ."rcan @tat"l lui 'taicuG: D:>. ."rc"cil"4 C: 0;0. .edier4 Woseph de: D1<4 :==4 :=:. .ejan4 D.: :0<. .eRes4 8aspar: 1>. .ela al -/lea @re%e al )n%arieiG: 1. .eldi4 Paul: D>;. .elisarie @%eneralul n G: 00. .em$ea4 Ioan M.: :32. .em$ea4 Nicolae N.: :32. .en eP4 Theodore: :=:. .enRner4 Oans @Oan"#4 WohannesG: ==4 234 2>4 1D4 1:4 1<4 124 33+ .eno7t de 'aint Maure: 0:4 :=<. .erardi da MontB(ttone4 -enanzo: 0<3. .erechet4 Nt.: D:4 ;304 ;024 D0:. .erosius @istoricG: ==:.

.ertoni4 8iulio: :;1. .ethlen4 8avril @8a$orG: 0:14 0234 ;<3. .ethlen4 `cl %an%: ==<. .eza4 Marcu: =<4 =>4 D:4 0:>4 0<;4 =22. .eze4 Theodore de: 02:. .ianu4 Ion: -4 -I4 ?II4 DD4 204 2;4 2<4 104 1;4 1:4 1>4 03<4 03>4 0=14 0<>4 0>;4 0>24 02;4 0224 0214 ;334 ;304 ;3=4 ;3<4 ;314 ;024 ;D04 ;D=4 =;34 =2>4 =224 =214 =134 =1=4 D334 D324 D0:4 D0<4 D024 D;D4 D234 D1>4 :304 :;=4 :;D4 :;:4 :=14 :=>4 :D<4 :D>. .iedrzPcRi4 Emil: <1. .ielsRi4 Ioachim: ;:24 ;>04 ;>=4 ;>:. .ielsRi @.ilsRiiG4 Martin ;:>4 ;:24 ;:14 ;>04 ;>;4 ;234 ;1;4 =3=4 ==;4 ==:. .ilevici4 Iona#co: ;3=. .inder4 P.: :314 :034 :;;. .iondo4 +lavio: ;<04 D1D. .itaP4 &.: 0034 0214 ;D3. .7rs"nescu4 Nte an: :03. .7rseami4 &ndrei: 03<4 03>4 00;. .lau @tat"l #i iul4 %eo%ra i olandezi4 jum"tatea sec. al ?-III/leaG: D1:. .liicher4 8e$hard: :31. ::=

.occacio4 8iovanni: 0=>. .odo%ae4 D.T.: 0<;4 =22. .oere$ista: D13. .o%dan I: ;D4 =03. .o%dan al II/lea: :1. .o%dan al III/lea: :=4 ::4 <=4 1D4 ;:24 ;<34 ;>:. .o%dan @cumnat al lui Nte an cel MareG: 0D;4 0D=. .o%dan4 Aupu @hatman #i caimacan 7n timpul lui &ntioh CantemirG: ;214 =;14 ==34 =D1. .o%dan cel (r$: v. .o%dan al III/lea. .o%dan4 Ion: -4 ?I4 ?I-4 =24 D=4 DD4 :=4 :D4 ::4 :>4 :24 <D4>34>1410403:4;024;D=4;D24 ;>34 ;204 =3:4 =;34 :3D4 :D>. .o%dan4 P. Damian: DD4 0>04 0>2. .o%dan @pretendent la tronul L"rii ,omne#ti 7n timpul lui Mihai -iteazulG@IG: 0:3. .o%dan vod" cel 8rozav: v. .o%dan al III/lea. .o%dan/Duic4 8h.: :D>. .o%hici4 Constantin: 0;2. .o%hici4 Ion: 0;2. .o%rea4 -asile: 104 =024 =<D4 D>=4 :D>4 :D14 ::3. .oldur4 &.-.: :3:. .olintineanu4 Dimitrie: =<=. .olsun4 &ntonie: ::. .on ini @.on inus4 .on iiG4 &nton: ;<;4 =3;4 ===4 ==:4 D>D4 D1;. .oni aciu al I?/lea @papa n G: ;<3. .onovici: v. .onvicino4 -aleriano. .onvicino4 -aleriano: D2;. .ore!Ri4 Iov: 0<=4 0>0. .oril @!ar al .ul%arieiG: 00=4 002. .oris @principe al .ul%arieiG: 0>. .orRo^sM4 Iosi Dunin: =;3. .oroianu4 C.: :304 :0>4 :02. .osie4 -asile: =2. .outiere4 Wean: :D>. .ouvP4 Edmond: 0=. .racciolini4 Po%%io: ;<34 ;<04 ;>3. .rah" @c"pitanul.5c1@ =<3. .rancovici4 8h.: 0>34 DC2#DC5+ .rancovici4 'ava @mitropolitul n G: =2D4D>04 D>;4 D>D4 D>:. .ranimir @re%e croatG: ;0. .rani#te4 Ene: :03. .ranRovic4 Aon%hin: 0:2. .ra!ul @popa n din ,"#inariG: 03=. :31. .r"iloiu4 Cernea: D<<4 D<2. .r"tulescu4 -ictor: D:4 =22. .rezoianu @$oierul n G: D3<. .rie$recher4 Irmertrand: <1. .r7ncoveanu4 Constantin: =<4 =>4 0;>4 0=34 0=04 0=D4 0<<4 0>;4 ;;34 ;;:4 ;>=4 ;214 =;24 =;14 ==34 =:34 =<04 =<=4 =>34 =>;4 =>D4 =><4 =>>4 =>24 =>14 =234 =204 =2;4 =2=4 =2D4 =2:4 =2<4 =2>4 =224 =104 =1;4 =1D4 =1:4 =1<4 =1>4 D334 D304 D3;4 D3=4 D3D4 D3:4 D3<4 D324 D314 D004 D0;4 D0D4 D0:4D0<4 D014 D;04 D;:4 D==4 D=<4 D=>4 D=24 D=14 DD34 DD<4 DD>4 DD14 D:34 D:04 D::4 D:<4 D:>4 D:24 D:14 D<34 D<04 D<;4 D<=4 D<D4 D<:4 D<<4 D<>4 D<24 D<14 D>34 D>04 D>;4 D>:4 D><4 D>>4 D>24 D>14 D234 D204 D2=4 D2D4 D2:4 D2<4 D294 D224 D214 :;3. .r7ncoveanu4 Constantin Ao%o "t: v. .r7ncoveanu4 Constantin. .r7ncoveanu4 Dinu: =:3. .r7ncoveanu4 Papa: =<14 D;34 D=3. .r7ncoveanu4 Preda: D=3. .r7ncoveanu4 ,adu: =2;. .r7ncoveanu4 Nte an: =2;. .rucRner4 &l.: =314 =0;4 :;D. .rzesRi4 Nicolae: :<4 :>4 >3. .uchanan: ;3>. .u%nariu4 Teo il: ::3. .uhu# @hatmanul n G: =;D.

.uhu#4 Ioan: ==3. .uhu#4 Neculai @lo%o "tul Yn G: ;>;. .ujoreanu4 Ioan M.: 0>2. ;30. .ujoreanu4 Ner$an: DD3. .unea @lo%o "tul4 iul lo%o "tului Ccresi din Mirosl"ve#tiG: 1:. .uonacorsi4 +ilippo: ;:<4 D1:. .urada4 Teodor: 0D>4 0:;. .uzdu%an @diacul n 4 pisar al lui Petru ,are#G: D3. .uzescu4 Preda: 0:3. .uzescu4 'troe: 0:3. .uze#ti @$oierii n G: 0:3. .uze#ti @cronica .5Y lorG: :3=. .PcR4 WacQues: :3;. ::D

c Ca$asilas: 0=. Cacavela4 Ieremia: =>D. CadracRi: ;2:. Calinic @ieromonahul nG: =2:. Callisthenes: 0=;4 0==. Calmu!Ri @$oierul n G: ;D2. Calom irescu4 Calea: 0<2. Calom irescu4 ,adu: 0<1. Calvin4 Wean: 0334 ;3<. Camariano/Cicran4 &riadna: :3D4 :;1. Candrea4 I.&.: 2;4 2<4 2>4 104 1;4 03>4 001. Canisius: 0224 021. Cantacuzini @Cantacuzine#ti4 amilia .n lorG: D0<4 D;D4 D;:4 D=04 D=;4 D=<4 DD;4 DD=4 D:04 D:>4 D<24 D<14 D23. Cantacuzini @partida.5BlorG: D;34 D:14 D2D. Cantacuzino @ ra!ii n G: D==4 DD:4 D2=. Cantacuzino4 Constantin @postelniculG: ;2D4 D;34 D;04 D;;4 D;=4 D;D4 D;14 D=34 D=04 D=;4 D=D4 D=<4 DD;4 DD=4 :;0. Cantacuzino4 Constantin @stolniculG: 0;:4 0<04 0<<4 ;;<4 ;D04 ;:;4 ;>=4 ;2D4 ;214 =3:4 =024 =;24 =D14 =<:4 =>D4 =>:4 =>14 =234 =204 =214 =104 D314 D014 D;34 D;:4 D;>4 D=04 DD34 DD=4 D:04 D:;4 D:14 D<14 D>04 D>=4 D64# D36( :;;4 :;<4 :=34 :=24 :D:. Cantacuzino4 Dr"%hici @ iu al postelnicului Constantin CantacuzinoG: D;34 D=04 :;;. Cantacuzino4 Dr"%hici @ iu al lui Ner$an CantacuzinoG: =:<. Cantacuzino4 Dumitra#cu: ;3=4 ;0D4 ;2>4 =;D4 =:>4 =<;4 =<:4 D;04 D;;4 D;=4 D=04 DD=. Cantacuzino4 8hecr%he: D3<4 DD04 D:;4 D:<4 D>3. Cantacuzino. Ilie: =;14 =:34 =<:. Cantacuzino4 Ion Ior%a%hie: v. Cantacuzino4 Iordache4 stolnicul. Cantacuzino4 Icrdache @$eizadea4 iu al lui Ner$an CantacuzinoG: D:=. Cantacuzino4 Iordache @sp"tarul4 iu al lui Constantin Cantacuzino postelniculG: =214 D;34 D:04 D2:. Cantacuzino4 Iordache @stolnicul4 iul vistiernicului Iordache CantacuzinoG: ;D:4 =D1. Cantacuzino4 Iordache @IordachieG @vistiernic la curtea lui -asile Aupu4 rate al postelni/ cului Constantin CantacuzinoG: ;D:4 ;<24 ;<14 ;2D4 ;2:4 ;134 ;1<4 ;1>4 =D14 =<:. Cantacuzino4 Matei: D;34 D;D4 DD:. Cantacuzino4 Mihail: =>14 D==4 D2D. Cantacuzino4 ,"ducanu: =>1. Cantacuzino4 Ner$an: 2<4 0D:4 0D14 0::4 0224 ;;04 ;=D4 ;2D4 =;:4 =;<4 =:<4 =<14 = >34 =>04 =>;4 =>:4 =><4 =204 =2>4 =224 =134 =104 =1;4 =1=4 =1D4 =1:4 =1<4 =1>4 =124 D324 D314 D014 D;34 D;=4 D;D4 D;:4 D=04 D=;4 D==4 D=D4 D=<4 D=>4 D=24 DD=4 DDD4 DD14 D:04 D::4 D:<4 D:>4 D<34 D<D4 D>04 D>;4 D>D4 D><4 D2=4 D2D4 :;3. Cantacuzino4 Nte an: >24 0D:4 =1;4 D304 D3<4 DD34 D:04 D:14 D<:4 D<14 D><4 D>>4 D2:4 D2<. Cantacuzino4 Toader Ior%achie: v. Cantacuzino4 Icrdache4 vistiernicul. Cantacuzino4 Todira#cu: 0134 ;334 ;<34 ;>1. Cantacuzino4 Toma @ iu al postelnicului Constantin CantacuzinoG: =;14 D3D4 D0<4 D;34

D:24 D:14 D<04 D2:. Cantacuzino4 Toma @vornicul4 rate al postelnicului Constantin CantacuzinoG: ;<24 ;<14 ;2D4 ;2:4 ;134 ;1>4 D23. Cantemir4 &ntioh: =;:4 =;14 ==34 =D14 =:34 =:;. Cantemir/$ei @comandant t"tarG: ;<<. Cantemir4 Constantin: ;0D4 ;0:4 ;0<4 ;224 ;214 =;34 =;=4 =;D4 =;:4 =;<4 =;>4 =;24 ==34 =D14 =>D4 D:>4 D<;. Cantemir4 Dimitrie: ?III4 :4 0::4 0<04 0114 ;0:4 ;0<4 ;;<4 ;:;4 ;<>4 ;214 =3:4 =0>4 =024 =;04 =;;4 =;<4 =;>4 =;24 ==34 ==04 ==>4 ==14 =D34 =D04 =D:4 =D<4 =D14 =:34 =:04 =:;4 =:=4 =:D4 =::4 =:>4 =:24 =:14 =<34 =<04 =<=4 =<D4 =>D4 D><4 D234 D2:4 D214 D1:4 D124 :304 :3;4 :;>4 :;24 :==. Cantemir/vod": v. Cantemir4 Constantin. Cantemire#ti @ amilia n G: ;22. Capistrano4 Ican: 2D. Car" Musta a: D=<. Caracas4 ,.: :30. Cara%ea: D;=. Carda#4 8h.: :;;. Carida @CaridiG4 8.: D=34 D=<. Carion: =3;4 D1;. Carol al -l/lea: DD04 D:;4 D>3. Carol al ?O/lea: =:=4 =:24 =<34 DD3. :::

Carol cel Mare: D( :4 0==. Carol kuintul: =D;4 =<=. Carol ,otert !de &njouG: ;D. Cartojan4 Nicolae: -4 -III4 I?4 ?4 ?I4 ?II4 ?III4 ?I-4 ?-4 ?-I4 ?-II4 D=4 DD4 D14 >04 03<4 0024 0014 0;=4 0;<4 0;14 0=04 0=14 0D34 0:;4 ;304 ;004 ;014 ;D04 ;D24 =D<4 =D>4 =D14 =2>4 =224 =134 D>:4 D234 D1<4 D124 D114 :3;4 5:;#5;6 @post a!"G4 5;3#554 @$i$lio%ra ieG Casia: 0D. 0;<4 ;D=. Catar%i4 Ioan: D;>. Catar%iu4 Ilie: =:3. Catrina @Cantacuzino4 iic" a lui Iordache Cantacuzino vistiernicul #i mama lui Ion NeculceG: =D1. Catrina @ iic" a lui 8h. Duca/vod"G: DD:. Cattelanos4 +ran%os: D0. Cavalcanti4 8uido: 2. Cava!ie: v. Covacciosus. Cazacu4 .oris: :3=4 :0<. Cazacu4 I.: =D2. Cazacu4 Matei: :3<. Cazan4 I.: 0D34 :;24 :;1. Cazimir al I-/lea @re%e al PolonieiG: 204 ;:>4 D1:. C"lin @me#ter tipo%ra 4 sec. al ?-I/leaG: 03D. C"linescu4 8.: I?4 ?4 ?I-. C"r"u#u4 &A: :;0. C"t"lina @$"neas" a CraioveiG: =:. C"!elan @diac4 pisar al lui Petru ,are#G: D3. Cndea4 -ir%il: :3D4 :0=4 :024 :014 :;34 :;;4 :=2. Cedren: ;DD. Cernea @$anul Yn G: D<2. Cernovodeanu4 Paul: :0:. Chendi4 Ilarie: :=3. Chesarie @episcop de ,7mnicG: :;:. Chiajna @doamna .5B4 iic" a lui Petru ,are#G: =<4 D0. Chiaro4 &ntonio M"ria del: 0=D4 =>24 =>14 =234 =2>4 =1;4 =1=4 =1D4 D334 D3=4 D3<4 D004 D0;4 D0D4 DD>4 D:14 D>>4 D2=4 D2D4 D2:4 D2<4 D224 D1>4 D12. Chihaia4 Pavel: :334 :3<. Chiriac4 Ion: :=3. Chiriacescu4 &leKandru: ?III4 :D2. Chirii: 0>4 024 ;=4 204 :3:. Chiriuc4 Ion: :D<. Chisthull4 Edmund: D314 D2>4 D22. Chi!imia4 I.C.: ?I-4 D14 :34 :04 :;4 <04 <;4 <14 =D<4 D114 :334 :304 :3;4 :3:4 :3<4 :004 :0;4 :0D4 :0<4 :0>4 :014 :;24 :;14 :D:4 :D'4 :D1. Chivu4 8h.: :334 :3<. ChmielnicRi4 .o%dan: ;2D4 ;2:. ChmielnicRi4 Timus: ;2D4 ;2:4 ;1>. Chortatzis4 8eor%c: :0D. Cho^aniec4 Czesla^: =;0. Chretien de TroPes: 0<. Cicero: 0=;4 ==:4 =>:. Ci%ala4 &zarie @din 'antcriniG: =>D. Ci%ala4 Ion: D2;. Ci%ala4 Matei: ;314 ;0=4 ;D;4 :D5#:D>( ;D>4 ;D2e Cinnamus @istoric $izantinG: 0;.

Cio$anu4 Nte an: -III4 ?I4 ?I-4 DD4 1;4 ;024 ;014 ;=D4 ;D04 =2>4 =1D4 =1:4 D334 :3;4 :;:4 :D2. Cioculescu4 Ner$an: D114 :0:4 :0>4 :;34 :;04 :D1. Cio%olea4 Constantin: 0134 ;2:4 ;1<. Cio%olea4 P"tra#co: 0'34 ;>1. Cio%ole#ti @ amilia Y//BG: ;1<. Cicmu4 Aaz"r. I.: 0;;. Cicran4 Emilia: 01;. Cioran4 8. DD4 =22. Cicr"nescu4 &l.: 0:;4 =024 D=:4 :;1. Cipariu4 Timotei: -4 I?4 0=14 0>1. Ciuchindel4 Costin: :00. Ciulai4 8h.: 01>. Ciurea4 &l. I.: :0:. Ciurezu4 D.: >2. Claude4 Wean: ;=:. Claudiu: D<<. Clement al ?l/lea @papa .5HG: =>>. Climent @discipol al ra!ilor Metodiu #i ChiriiG: 02. Cloverie4 +ilip: v. Cluverius4 +ilip. Cluverius4 +ilip: D104 D1:. Co$ilici4 Milc#: D>=. Cocora4 8a$riel: :02. ColinsRi: =;3. Colonna4 8uido della: ;D1. Com#a4 Traian: :D<. Condeescu4 N.N.: :;<4 :=:4 :D>4 :D2. ::<

Constantin @al -ll/lea4 Por irc%enetul4 7mp"rat al .izan!uluiG: 0D4 0==4 ;3D4 :01. Constantin @al -lII/lea4 7mp"rat al .izan!uluiG: ;DD. Constantin @c"lu%"r ranciscanG: 2D. Constantin cel Mare @7mp"rat al .izan!uluiG: 0;34 ;034 ;0;4 ;=:4 ;D>4 =2<. Constantin Cluceru: D<=. Constantin @Dejanovici4 cneaz s7r$G: D>=. Constantin Isauricul @7mp"rat al .izan!uluiG: 012. Constantin Paharnicul -erzariul: D=;4 D=D. Constantin @protcpcpul n G: =>>. Constantin/vcd": v. .r7ncoveanu4 Constantin. Constantinescu4 ,adu: :3:4 :00. Constntinovici4 Mihail: :>. Contaris4 Chirii: 0<:. Cor$ea4 David: =2:4 D0<4 :01. Cor$ea4 Ion: D0<. Cor$ea4 Teodor: D2>#D26( D>04 :014 :;;. Cor$eanu4 Dumitra#cu: D=14 D:2. Coresi @diaconul nG: 0D4 =>4 2;4 2<4 134 104 1;a 1=4 1D4 35#246( 0314 0004 00;4 0014 0>D4 02;4 02:4 01<4 ;;04 =104 =1:4 :31. Coresi @%r"m"ticul n G: 1:4 1<. Coresi @lo%o "tul din Mirosl"ve#tiG: 1:4 1<. Coresi4 Ner$an: 1<4 031. Coressi4 &nton: 1:. Coressi4 8hecr%he: 1:. Coressi4 Ion @DzianiG: 1:. Coressios @din Chios4 amilia _5BG: 1:. Coressios @din ChiosG4 Ican: 1:. Coressios4 8hecr%he @7nceputul sec. al ?-II/lea4 scriitorG: 1:. Coridaleu4 Tec il: 01=4 :3D. Corlat4 Pascal: =;;4 =;=. Corlat4/ -asile: =;;. Corneille4 Pierre: <. Corneliu@sG &%ripa: ==;. Cornoi4 I. @dr.nG: D0<. Corti4 M"ria: :00. Corvin@ulG4 Matei: 14 ;:>4 ;<34 D1;. Cosma Damasceanul: 0D. Cosma @pres$iterul a5BG: 002. Cost"chescu4 Mihai: ;2;. Cost"che#ti @izvodul Z5BG: :0>. Costea Dasc"lul @copist la .iserica din Ncheii .ra#ovului4 s 7r#itul sec. al ?-II/leaG: 0;2. Costin4 &leKandru: ;2=. Ccstin4 Ican @hatmanul4 tat"l lui Miron CostinG j ;:D4 ;2;4 ;2=4 ;2D4 ;13. Costin4 Ioan @serc7arul4 iu al lui Miron CostinG: ;::4 ;<24 ;2>4 =;>. Costin4 Miron: D24 >34 0<04 ;324 ;314 ;0=4 ;0D4 ;;D4 ;D;4 ;D:4 ;D<4 ;::4 ;:24 ;<;4 ;<=4 ;<<4 ;<>4 ;<24 ;<14 ;>;4 :6:#;::( =;=4 =;D4 =;:4 =;>4 =;24 ==34 ==04 ==;4 ===4 ==D4 ==:4 ==<4 =D34 =D<4 =D>4 =D24 =D14 =:34 =::4 =:<4 =:>4 =<;4 =<=4 =<D4 =>>4 D><4 D234 D204 D214 D134 D104 D1;4 D1:4 :304 :3=4 :0<4 :0>. Costin4 Nicolae: >;4 0<04 ;::4 ;114 =3:4 =014 =;;4 =;=4 =;:4 =;<4 =;>/=D>4 =D14 D:34 =<D4 =<:4 D<14 D214 :3;4 :3=4 :0>. Costin4 P"tra#cu: ;224 ;114 =014 =;>. Costin4 Potcmir: ;2=. Ccstin4 -elicico: ;224 ;214 =;>. Costinescu4 Mariana: :334 :0D. Costine#ti @ amilia n G: ;224 ;214 =;04 =D>4 =D24 =<:. Coteanu4 Ion: :334 :3;. Cotelerius: 0>1.

Covacciosus: =3;. Cralevici4 Marco: D>=. Cr"ciun @diac4 pisar al lui Mihai -iteazulG: D3. Cr"ciun4 Ioachim: 0:;4 :334 :31. Crean%"4 Ion: =<D4 =<:. Crejevic4 Ilja: ;0. Cremonini4 Cezar: D204 D2=. Cre!u4 8ri%ore: DD4 65( 2<4 134 0214 D024 D23. Cre!ulescu4 Matei: =>1. Cre!ulescu4 ,adu: DD=4 DD:. Crimca4 &tanasie: =<4 =>4 0104 :32. Crimcovici: v. Crimca4 &tanasie. Cristea4 -aleriu: :02. Cristescu4 T.: ;D24 D=:. Cristian4 I.C.: D0D. Cristian4 -.: D12. Croce4 .enedetto: ;3. Croce4 8iulio Cesare: 0D>. Crnojevid4 8hecr%he: 1=4 1D. Crusius4 Martin: ;DD4 ;D:4 ;D2. ::>

CsRi4 Mihail: 1>. Cup"re#ti @ amilia a5B lcrG: ;21. Curtic"peanu4 Dcina: :304 :024 :;;. Curtius4 Ernest ,o$ert: 0==. CzarniecRi4 +rancisc: ;2D. CzarniecRi4 Nte an: ;2D. D Da$ija @paharnicul.5HG: ==1. Da$ija/vod"4 Istrate @EustratieG: ;2<4 ;134 ;104 ;124 =334 =;;4 =;:4 =;<4 =::4 =<0. Damaschin 'tuditul @archiepiscop al Naupac/ teiG: 0;D4 0;1. Damian4 .o%dan P.: :3D. Damian4 -asile: ;:: B ;:;( =;<. Damian @vornic de Dorohoi4 tat"l lui -asile DamianG: =;;. Damianovici4 Constantin: :DD. Dan4 M.: :3<. Dan @nepot al lui Mircea cel ."tr7nG: ;2. Dan/vod" @al II/leaG: 0D0. Dan/voievod @IG: 0D04 ;DD4 D;3. Danciul @marele arma#45H4 s 7r#itul sec. al ?-I/leaG: =D. Daniel @pro etul n G: ;=:. Daniil &drian Panonianul: 0><4 0>>4 D1>. Daniil @ierodiaconul n G: D=:. Daniil 'ihastrul: =<;. Danilo @mitropolitula//B4 s 7r#itul sec. al ?III57nceputul sec. al ?l-/leaG: :3:. Danovici4 P"tra#co: ;D:. Dante &li%hieri: 24 ;:4 00<. DB&nville4 Wean/.aptiste .our%ui%non: D21. Daponte4 Constantin: =20. Darius @IG: ;<0. David4 +rancisc: 03;4 02:. D"ianu4 E.: 0304 03>. D"n"il"4 Ion: :33. D"n"il" @tat"l &n%helinei DamianG: =;;. D"ne#ti @ amilia n G: :3. Deanovic4 MirRo: ;;. De$oreanu M"l"escu4 Elena: :0>. Dece$al @DechevalG: =304 ===4 D134 D104 D1:. Decei4 &uiel: 0:=4 :0;. Deleanul4 8ri%oie: D0:. Deletant4 Dennis: :3>4 :324 :0:. Del Monte @c"lu%"rul italian n G: D=>. DemenP4 Aajos @AudovicG: :324 :03. Demetrescu4 &n%hel: I?. Demetrescu4 M.: ;D1. Demostene @DemosthenesG: 0>4 =2;. Densusianu4 (vid: -4 -I4 -III4 I?4 ?4 ?I4 ?II4 ?III4 ?-4 2;4 2:4 2>4 104 1;4 ;D14 :3;4 :;=4 :D<. Densusianu4 &ron: -II4 I?4 ;334 ;D14 DD>4 D:D4 D>:4 D1>. Des &lleurs @am$asador rancez4 sec. al ?-III/leaG.: D2:. De 'antis4 +rancesco: I?. Despina @dcamna n4 so!ia lui Nea%oe .a/ sara$G: ><4 0DD4 D;<. Despot cel Mare: v. Despot/vod". Despot Eraclidul: v. Despot/ vod". Despot/vod": :<4 :>4 <>4 2;4 0<34 ;:14 ;>=c ;>D4 =<;4 =<=. Diaconescu 5 Tismana4 I.: :D1. Diehl4 Charles: 0;4 0<. Diica @sora lui 'toica Weleaz"G: 1<. Diichitis4 Constantin: D:0. Dima4 &leKandru: :D1. Dima/ Dr"%anu4 Corneliu: :014 :;;4 :;<. Dlmaras4 Constantin: :3D. Dim"ncescu4 D.: D22. Dimier4 C: :0;. Dimitrescu4 +lorica: ;;;4 :31. Dimitrie @mitropolit al ,ostovului4 s 7r#itul sec. al ?-II/lea 5 7nceputul sec. al ?-III/leaG i =1. Dimitrie @s 7ntul d G: 01D. Dimitrievici4 Aupin: 0>0. Dimitrievici4 Teodor: 0>0. Dimitriu4 I.8.: ;D04 :D2. Dinulescu4 Nte an: ;334 ;024 D0D. Diocle!ian: D=D4 D1;. Dion: =3;4 D10. Dionisie@ Chir Yn 4 dasc"l4 sec. al ?-II/leaG i D20. Dionisie Comnen @secretar al lui Matei .asa/ ra$G: 0:>. Dionisie din +urna @ieromonahul Yn G: D0. Dionisie @episcop de .uz"u4 sec. al ?l?/leaG i D0:. Dionisie @patriarh al Ierusalimului4 secai ?-II/leaG: =><. ;;G

Djudjov: :=. Dlu%osz @Dlu%c#G4 Ian @IoanG: <34 ;:>4 ;:14 ==;4 ===4 ==:4 =<=. Do$ra @cumnat" a lo%o "tului Coresi din Mirosl"ve#tiG: 1<. Do$re @popa d 4 sec. al ?-I/leaG 03=. Do$re @popa Y//B4 tipo%ra ul4 sec. al ?-II/leaG: 020. Do$rescu4 N.: D0:. Do$roiu4 Eu%enC :0;. Do$roiu4 ,ita: :0;. Domi!ian: =334 ===. Done @vistierul.5HG: =D1. Dorotei @mitropolit al Monem$azieiG: ;314 ;D;4 :DD#:D5( ;D<4 ;D2. Dositei @Dosithei4 Doso tei4 patriarh al Ierusalimului4 sec. al ?-II/leaG: ;;14 ;=34 ;D34 =2;4 =2=4 =2:4 =10. Doso tei @mitropolitul n G: -I4 0<04 :42#:23( ;;34 ;;04 ;;;4 ;;<4 ;=34 ;D;4 ;D<4 ;D24 ;:<4 ;2>4 =0;4 =;34 =;D4 =<14 =>34 =>04 D0>4 D024 D224 :304 :3=4 :0=4 :0D. Dracea &rma#ul @tat"l lui Mihnea cel ,"uG: 0D=. Dr"cule#ti @ amilia .5HG: :3. Dra% @ iul lui 'asG: ;<. Dra%cmir4 'ilviu: 0224 01;4 ;334 ;024 =224 D>D4 :D<. Dra%cmirescu4 M.: :DD. Dra%c#/vcd": ::4 :<4 :24 ;0D4 =3>4 =034 =00 =0>4 ==D4 ==:. Dra%o# lo%o "tul4 Eustatie: 0=34 0134 0104 01<4 0124 011. Dr"%anu4 N.: ?I4 2;4 104 03>4 0324 0034 00>4 0014 0<;4 02<4 0224 0214 ;304 ;D04 :;=4 :D< Dr"%hiceanu4 -.: ;D04 D;:. Dr"%hici @nepot al lui Minai -iteazulG: =<1. Dr"%hici4 ,adu @din M"nice#ti4 cali%ra G: =<4 03>. Dr7m$a4 -ladimir: :03. Drosu4 '"rdariu: DDD. Dru%escu4 +ilip: I?. Du$"u4 &ntioh: =;:. Du$"u4 Damian: =:<. Du$"u4 Tudosie: =;;4 ;:;#;:C+ Duca4 Constantin: ;:;4 ;::4 =;:4 =;>4 =;24 =;14 ===4 =D14 =:34 =<04 =<:4 =>D4 D21. Duca @cronicar $izantinG: ;2. Duca4 8heor%he: ;3=4 ;0D4 ;;D4 ;=04 ;>=4 ;224 ;114 =304 =0>4 =;D4 =;:4 =;<4 =;>4 =;24 =;14 =::4 =:<4 =:>4 =<:4 =>D4 D;:4 D==4 D=<. D=>4 DD;4 DD:4 D2=4 D2D. Duca/vod" cel ."tr7n: v. Duca4 8heor%he. Duda#4 +lorian: :0=4 :0D. Dudescu4 ,adu @cumnat al stolnicului Constantin CantacuzinoG: D2<. Dudescu4 ,"ducanu @v"r al cronicarului9,adu PopescuG: D=1. Duma @dasc"lul n4 copist4 a doua jum"tate a sec. al ?-III/leaG: 0;:4 0;1. Dum$ravici4 Dumitra#cu: :;3. Dumitra @)reche4 mama lui Nestor )recheG: ;<D. Dumitra#co/vod": v. Cantemir4 Dimitrie. Dumitrescu4 &l. T.: :=3. Dumitrescu4 Carmen Aaura: :33. Dumitru @lo%o "tul4 copist4 prima jum"tate a sec. al. ?-II/leaG: D;0. Dumitru4 Ni!": :D<. Dupont4 Philippe: ;0:4 ;:<. Du!u4 &leKandru: :3=4 :324 :01. Du!u4 &n%ela: :32. E Ecaterina a ,usiei: D:=. Ecaterina @doamna n4 so!ia lui 'toica Au/descuG: D=:. Eder: D1>. E rem Nirul: 0D4 02. E timie @mitropolitul n 4 sec. al ?-I/leaG:: 03=. E timie @e%umen la m7n"stirea Neam! #i cronicarG: <=4 >5#>>( <>4 <24 >34 ;>04 ;>=. E timie @patriarh $ul%arG: ;34 >>4 002.

E timiu @d/ranG: ;<1. Elena @doamna r/Y4 so!ia lui Petru ,are#G: =04 =>4 D34 <D. Elena @domni!a n 4 iic" a lui Nte an cel MareG: ::. Elena @domni!a 5Y4 sor" a lui Constantin Duca #i so!ia lui Nicolae CostinG: =;2. Eleonora de &Quitania: <. Eliade4 Mircea: :D1. ::1

Elian4 &leKandru: :3D4 :0D4 :=;. Eliat4 Teodor M.: 0D<4 0:0. Elina @doamna n 4 iic" a lui ,adu Ner$an .asara$ #i sc!ia postelnicului Constantin CantacuzinoG: D;34 D;D4 D=;4 D==4 D23. Elina @dcamna n 4 so!ia lui Matei .asara$ #i sor" a lui )dri#te N"sturelG: =:4 0<24 0>24 =<14 D;24 D;14 :0=. Elina @dcmni!a n 4 ser" a lui Ion NeculceG: =;2. Elisa$eta @ iic" a lui &ntonio ErizzoG: 1=. Elisaveta @Elisa$etaG @doamna an4 sc!ia lui Ieremia Movil"G: =>4 D04 ;<<4 ;<>. Eminescu4 Mihai: -III4 ?-4 2:4 ;DD4 :=;. En"ceanu4 8henadie: 0<<. Epi aniu @s 7ntul n G: 0;. Eraclid @Oeraclit din E esG: ==;. Erasmus @din ,otterdamG: 1. Er$iceanu4 Constantin: 03>4 0D:4 0:;4 =2>4 D0D4 D0:4 D0<. Eremia al II/lea @patriarh al Constantinopo/ lului4 sec. al ?-I/leaG: ;DD. Erizzo4 &ntonio: 1=. Ermin%held @ iu de re%e %otG: ;00. Esop: =2;. Euclid: D2;. EudoKia @sor" a cneazului 'imeon (lelRoviciG: =2. Eu cmia @C_mr"r"icas" a 'er$ieiG: =;4 D3 Eu%eniu al I-/lea @papa d G: 2:. Eu%eniu de 'avcia @prin!ul /nG: =>24 DD04 D:;4 D>3. EupraKia @c"lu%"ri!"4 iic" a 7mp"r"tesei Eu e/ miaG: =;4 D3. Euripide: =20. Euse$iu din Cezareea: ;034 ;0;. Eusta!iu @s 7ntul nG: ;0=. Eustratie @protopsalt la m"n"stirea Putna4 7nceputul sec. al ?-I/leaG: D2. Eustatie @IstratieG Ao%o "tul: ;>34 ;>;4 ;=34 =3D. Eutrcpius @EvtrcpicG: ;<;4 =3;. + +acon4 Nina: :D14 +aral4 Edmond: :=:4 :=<. +arinaccius4 Prosper: 011. +austina @so!ia 7mp"ratului Marcus &ureliusG: =D;. +errati4 .artolomeo: =>2. +erriole @am$asador rancez4 s 7r#itul sec4 al ?-II/leaG: =<=. +icRer4 8.: 002. +ierie4 8ri%ore: D0. +ilaret @episcop de ,imnicG: :;:. +ilimon4 Nicolae: 0;:. +ilip ieromonahul @cali%ra miniaturist4 7nceputul sec. al ?-I/leaG: =:. +ilip Maler: v. +ilip Moldoveanul. +ilip Moldoveanul: 124 :31. +ilipescu4 Constantin C"pitanul: 004 0D04 0:;4 DD24 D:D. +ilipescu4 Pan": D=3. +ilipoiu4 (.: :3<. +ilitti4 Ioan C: ;:;4 =1<4 D<3. +ilos: v. +ilothei monahul. +ilotei @ieromonahul n 4 c"lu%"r romn ato/ nit4 s 7r#itul sec. al ?-II/leaG: 0;>. +ilothei monahul @ ost mare lo%o "t al lui Mircea cel ."tr7nG: =14 D=4 D>4 :3<. +ilstich4 Ion: =1;. +inc c4 `ilhelm: :3:. +laccus @comandant romanG: ;<04 ;<;4 =3>4 D1;. +lavius Iosephus: v. .erosius. +liondor @+iondorG &rma#ul: =:F. +lorescu4 N.: :D2. +lorescu4 -asile: :30. +lorio4 &lvisio: D2;. +ocillon4 Oenri: D;. +ormos @papa n G: 5>+ +otie @patriarh al Constantinopolului4 sec. al I?/leaG: 0>. +otios @patriarhul n4 sec. al -IO/leaG: 0=. +rancisc I: ;1. +rancRenstein4 -alentin +raneR von: 02<4 02>4 021. +rati!a4 8h.: =;=. +rn!i: v. Mihnea/vod". +rederic al II/lea: 2. +rederic al III/lea: ;<0. +rederic `ilhelm de .iandem$ur% @marele electoriG: ;;2. +ri%e 5-ac": v. Li escu4 Ilie. :<3

+rosina @so!ia lui 8ri%ore +ierieG: D0. +ruchter4 Eu%en: :0=4 :01. +uchs4 Wohann: 2>4 1<. +Kichs4 Marcus: 11. $ 8alaction4 8ala: ;324 ;=D4 D0>. 8ldi4 Aadislau: :D1. 8aleato^sRi4 Ioaiiichie: =>04 =>;4 =2>. 8alian: ==D4 D1;4 D1=. 8alilei4 8alileo: :?A. 8aster4 Moses: -4 -I4 ?4 >24 204 2;4 1;4 03>4 00;4 00=4 0014 0;;4 AC?, A9B, A@:, ;024 ;D24 =D<4 D1>4 :304 :;<4 :;>4 :=;4 :==. 8avril @hatmanul.5e 4 ratele lui -asile AupuG: 03<4 01:. 8avril Diac ot ."l!"!e#ti @a doua jum"tate a sec. al ?-II/leaG: ;D:. 8avril @mitropolit de Pec4 jum"tatea sec. al ?-II/leaG: 0:2. 8avril Protul @prima jum"tate a sec. al ?-I/leaG: ;<4 >;4 0D;4 0DD4 0D:4 =>=4 D;<4 :3=. 8avril )ricul @prima jum"tate a sec. al ?-/leaG: =:4 =>4 :3:4 :32. 8"lu#c"4 C: 2>4 10. 8"zdaru4 D.: ;3;4 ;014 ;2;4 =;0. 8elzer: ;D. 8enov: ;;. 8eor%escu4 I. Ilie: :0;. 8esti4 +rn!i: v. 8esztP4 +rancisc. 8esztP4 +rancisc: 0324 031. 8hedeon @mitropolit al Moldovei4 prima jum"tate a sec. al ?-III/leaG: ;=;4 =:1. 8henadie @mitropolit al &rdealului4 a doua jum"tate a sec. al ?-I/leaG: 03D4 0>:4 0234 0204 02;4 02=. 8henadie II 'cholarios @patriarh al Con/ stantinopolului4 sec. al ?-/leaG: 0:2. 8hen%ea @$oierul n G: 013. 8heor%he $anul: v. ."leanu4 8heor%he. 8heor%he .uitul @traduc"tor4 sec4 al ?-II/leaG 0224 021. 8heor%he de Neam! @mitropolitul n 4 a doua jum"tate a sec. al ?-II/leaG: =10. 8heor%he de '7n%eordz @episcop al romnilor4 a doua jum"tate a sec. al ?-I/leaG: 03;. 8heor%he din ."leni: v. ."leanu4 8heor%he. 8heor%he din 'ec @popa n G: 02=. 8heor%he @ rate al cronicarului ,adu PopescuG: D=1. 8heor%he Monahul: v. &martolos4 8heor%he Monahul. 8heor%he ,itorul @a doua jum"tate a sec. al ?-I/leaG: >1. 8heor%he @s 7ntulnG: ;004 ;01. 8heor%he Nte an: 0224 0134 ;;>4 ;;24 ;=D4 ;2:4 ;1:4 ;1<4 ;1>4 =104 D;24 D=3. 8heor%he -ornicu@lG: DDD. 8heor%hel4 8avril: :02. 8herasim Cretanul @ieromonahul n4 superiorul $isericii %recilor din -ene!ia4 a doua jum"tate a sec. al ?-II/leaG: D20. 8herasim de &leKandria @a doua jum"tate a sec. al ?-II/leaG: :?@. 8herman -alahul @traduc"tor G: 0;>. 8herman@osG de Nissis @mitropolitul Y/^ :G =9<4 =1D. 8hermanonissis: v. 8hermanos de Nissis. 8heronte @mitropolit al Moscovei4 s 7r#itul sec. al ?-/leaG: D>. 8hervasie Monahul @copist 7n timpul domniei lui Nte an cel MareG: =1. 8he!ie4 Ion: :334 :3;4 :3=4 :3>4 :324 :02. 8hiacioiu4 -. ::=3. 8hi$"nescu4 8h.: ;334 ;>;4 ;2;4 =;04 =;<. 8hica4 8heor%he: ;;>4 ;2:4 =;=4 =1=4 D;;4 D=34 DD=. 8hica4 8ri%ora#co: v. 8hica4 8ri%cre. 8hica4 8ri%ore II: =:D4 =::. 8hica4 8ri%ore @ iul lui 8heor%he 8hicaG:

;;>4 ;;24 ;2<4 =;<4 =:D4 =::4 =:<4 =1;4 D;34 D;;4 D;=4 D;D4 D=34 D=04 D=;4 D=D4 D=14 DD;4 DD=4 DD:4 D>;4 D2=. 8hica4 -ladimir: =;0. 8hica/vod": v. 8hica4 8heor%he. 8hizel4 Inochentie: =>;. 8illou4 &ndre: :3D. :<0

8iu%lea4 8.: 2>4 10. 8iurescu4 C.: 0D04 ;:;4 ;>34 ;>;4 ;>=4 ;204 ;124 ;114 =334 =3;4 =3=4 =024 =014 =;;4 =;=4 =;:4 =;<4 =D<4 =2>4 D=:4 DD>4 D:D4 D<04 D<:4 D<24 D<14 D>34 D>04 D224 D1>. 8iurescu4 CC: -III4 I?4 D=4 :04 ;==4 ;D34 ;>;4 ;204 ;2;. 8iustiniani4 &scanio: =>>. 87dei4 &.-.: ;204 =014 =D2. 8liKelli4 Nte an: >14 ;3>4 :=34 :D<. 8lPRPs: ;31. 8ninsRi4 Ioan: ;2>4 =3:. 8o$l4 Aszlo: D02. 8o%ol4 N.-.: I?. 8olescu @$iv/vel sp"tarG: ;==4 =1=. 8olescu4 Iordache: 0;2. 8olescu4 ,adu: DD3. 8olia4 Ieremia: <>. 8olia4 Ioan @lo%o "tul n G: <<. 8ollner4 Charles: 0:;. 8olscii4 'tanislav: 0D2. 8olu$er4 '.: 0<<. 8oran Ao%o "tul: D=:. 8ordos4 &thanasie: ;D3. 8<rRa4 (l%ierd: ?I4 D14 :04 <1. 8ozzadini4 Tommaso: 0;:4 =234 :=<. 8racin4 .altasar: :=<. 8rauert: :3. 8receanu @ ra!ii n G: 0<<4 ;=D4 ;D04 =214 =1=4 =1D4 =1:4 =114 D334 D2=. 8receanu4 Paul Nt.: D<3. 8receanu4 ,adu: 0=34 =1;4 =1=4 =1:4 =1>4 =124 D334 D304 D3D4 D;04 DD>4 DD24 D::/D<34 D<>4 D<24 D>14 D2>4 D224 D124 :;0. 8receanu4 Ner$an: @al doilea lo%o "t4 ratele lui ,adu 8receanuG: =1<4 =1>4 D<34 D12. 8receanu4 Ner$an @vel lo%o "t4 nepotul lui ,adu 8receanuG: =1<4 D:24 D:1. 8receanu4 Nte an D.: D<3. 8receni @ amilia n lorG: =1;4 =124 =114 D<3. 8recescu4 C: DD24 D:D4 :014 :;34 :;0. 8recescu4 Ciria#a: :0<. 8recu4 -asile: ?I4 D:4 >04 >24 03D4 03>4 0D:4 0D<4 ;D24 ;D14 :0;4 :014 :D1. 8re%oire4 Oenri: 034 :;14 :=>. 8re%orian4 Mihail: D114 :3=4 :;0. 8re%orovici4 -.: ;D=. 8ri%ora#4 Em. 8.: 204 ;D34 ;D14 =D>. 8ri%ora# Mitro an: D0D. 8ri%ore Dasc"lul .uz" @copist al Crono%ra ului lui DoroteiG: ;D:. 8ri%ore de Nazianz @s 7ntul.5HG: 0;4 024 =2;4 :3:. 8ri%ore de Nisa @s 7ntul n G: 0;4 0D. 8ri%ore Dialo%ul @s 7ntul n G: ;3D. 8ri%ore @mitropolit al Moldovei4 a doua jum"tate a sec. al ?-III/leaG: D<4 0==4 =>>4 =124 :=>. 8ri%ore @popa n din M"haciu4 copist al Codicelui 'turdzanG: 00;4 0;;4 :3<. 8ri%ore @8li%orieG/vod": v. 8hica4 8ri%ore. 8ri%orov: =2. 8ro$er: D1>. 8romo4 8iovanandrea: 1>. 8ua%nin@iG4 &lessandro: ;:<4 ;:24 ;:14 ;>=4 ;>D4 ;1;4 ==<4 =<=. 8uevara4 &ntonio de: =D;4 =D=4 =DD4 =D:4 =D<4 :=<. 8uillen de Castro: <. 8uinizelli4 8uido: 2. 8ulielmini: D20. 8^a%nin4 &leRsander: v. 8ua%nini4 &lessandro. O Oa$s$ur%4 +erdinand de: 1>. Oa%a4 Corneliu: 0<:. OajeR4 dr. E%on: 021. OalcondPlos4 Dimitrie: ;1. Oalici4 Mihail: 02:4 26>#26C( 021. Oaller4 Petrus: 1>4 12.

OalPtzRP4 Nicolae: :;. Oane#4 P.-.: 03>4 0>24 ;304 D0:4 D0<4 D12. Oaporton. +orro MiRlos de: 023. Oariton @protos la Muntele &thosG: ;<. Oasard4 Paul: :==. Oasdeu4 ..P.: -4 -I4 ?4 ?I4 ;=4 >34 >24 >14 03>4 0034 00;4 00=4 00:4 00<4 0014 0;;4 0D:4 02D4 0214 ;3;4 ;D34 ;D=4 ;DD4 ;D24 ;2;4 =;34 =134 =1;4 =1=4 D:D4 D1<4 D1>4 :=;. :<;

O"ra4 Ion @vornicul Yn G: =;>. Oeidenstein4 ,einhold: ;:2. Oeissler @Oaisler4 %eneralul nG: D=>4 D=24 D:34 D:<4 D<D4 D<>4 D<24 D2D4 D2>. Oeliodor: 0:. 0<. Oeltai4 8aspar: 0304 0314 :31. Oennersdor 4 Oo mann de: 0D2. Oeraclie @7mp"rat al .izan!uluiG: ;0. Oerce4 Nte an: 031. Oerescu4 N.: =0D4 =;3. Oer urt4 +riederich: 0;2. Oerman @p7rc"la$ al Cet"!ii &l$eG: :0. Oermann4 Martin: :;;. Oermann4 Michael: :;;. Oerodot: ==:. OervaP4 +erenc: :314 :03. Oessus4 Ioan: 12. Oippolit @s 7ntulnG: 02. Oirscher4 Auca: 03D. Oistaspe: ;<0. Olu$oceanu4 Chirii: =<. Oodosiu4 Iosi : I?. Oodo#4 Nerva: 1<4 1>4 0304 03<4 03>4 0<>4 0>24 02;4 0224 ;334 ;024 =;34 =2>4 D334 D0:4 D1>. Ool$an4 T.: =;0. Oomer: D2=. Oonterus4 Wohann: 1>4 124 032. Oora!iu: :4 =0D4 D2=. Ooropceanu @c"pitan de seimeniG: ==1. Oorvth4 &ndreas: 0:;. Orisover%hi4 &leKandru: =<=. Orizea @sp"tarul n G: D=3. Orizea @vistierul n 4 tat"l cronicarului ,adu PopescuG: 0<14 D;34 D==4 D=D4 D=<4 D=>4 D=14 DDD4 D:D4 D<=. Ouniade4 Iancu: ;DD4 D>=. Ouniade4 Ioan4: ;:>4 ;<0. Ouon de ,otelande: 0<. Ourmuzachi4 EudoKiu: D34 2>4 0D2. Ous4 Ioan @IanG: 2;4 2=4 2D. OusRova4 Windra: :D1. Outtman4 &rnold: :314 :03. OPpomenas4 8heor%he @din TrapezuntG: =>1. I Iachint din -icina @episcop $izantin4 sec. al ?l-/leaG: ;>. IacimirsRij4 &.: =;4 =D4 =:4 =14 DD4 D:4 D24 5D( 0=>4 :3:. Iaco$ de Marcia @inchizitorG: 2:. Iaco$ @ieromonahulFcB4 sec. al ?l-/leaG: ;>. Iaco$ din Compostella: <. Ia%ello4 `ladislav: D14 :04 2D4 ;:>. Ia%ic4 -i =2. Iane @preot 7n Nchei4 sec. al ?-I/leaG: 03D. Iane 'urdul: D==. IanR4 Petru: D>0. Ia!co din 'niatPn: =00. IavorsRii4 Iulian: :D>. I$r"ileanu4 8.: -. Ierei4 8heor%he @din ."iceniG: :=. Ieremia .o%omil: 00=. Ieronim din Pra%a: 2=4 2D. Ieronim @s 7ntul n G: 0;D. Ierotei @ComnenulG: v. Ion Comnenul. Ierotei @mitropolitul45HG: v. Dorotei de Monem/ $azia. Ievlevicz4 I%na!iu: 01=. I%natie '7r$ul @popa r# G: D;2. I%natie4 Teodor: 010. Ilarian4 &l. Papiu: 0:04 0:;4 0<14 0>34 0>0. Ilarion din Mo%lena: 002. Ilarion @episcop de ,7mnic4 7nainte de &ntim IvireanulG: D30. Ilarion @ieromonahul n 4 sec. al ?-II/leaG: ;0<. Ilia @artist %ravorG: 01D. Ilia# Mahomet: v. ,are#4 Ilia# @al II/leaG. Ilie @ iu al lui &leKandru cel .unG: 53+ Iliescu4 (ctavian: :3=. Ilie#4 &urora: :33. Ilinca @ iic" a lui Constantin .r7ncoveanu #i so!ia lui Ner$an 8receanu4 nepotul lui ,adu 8receanuG: =1<. Ilinca @ iic" a lui Nacu Mur%ule!G: =;=. Ilinca @ iic" a vistiernicului Papa 8receanu #i so!ia lui Ner$an 8receanu4 ratele lui ,adu 8receanuG: =1<. :<=

Inocen!iu al III/lea @papa nG: 00=4 ;<3. loachim @patriarh al Moscovei4 a doua jum"tate a sec. al ?-III/leaG: ;314 ;0<4 ;0>. loachim @zl"tarul din 'uceavaG: =>. Ioart al -l/lea @Cantacuzino4 7mp"rat al .izan!uluiG: 004 0=. Ioan al -lII/lea @Pa: 9olo%ul4 7mp"rat al .izan!uluiG: 004 ;24 ;==. Ioan al ?-I/lea @patriarh al Constantinopo/luluiG: v. Ioan Caleca. Ioan al ??II/lea @papa n G: 2=. Ioan &l$ert @re%e al PolonieiG: :04 :;4 ;:>4 ==<. Ioan &leKandru/vcievod: v. A"pu#neanu4 &leKandru . Ioan &leKeevici @!ar al ,usieiG: ;0D. Ioan .o%oslovul @s 7ntul n G: 00>. Ioan Caleca: 0D. 0304 03D4 02;. Ioan Cazimir @re%e al PolonieiG: ;22. Ioan cel Nou @de ia 'uceava4 s 7ntul nG: D>4 0<D4 0>D4 01;4 01D. Ioan Comnenul @7mp"rat al .izan!uluiG: 0>>. Ioan Damasceanul @DamaschinG @s 7ntul .//YG: 034 0=4 0D4 024 0=<4 0:24 ;3D4 D03. Ioan din Constantincpol: v. Ioan Caleca. Ioan @evan%helistul nG: =134 =1:. Ioan EKarhul: 024 :3<. Ioan +r7ncul: v. Ican ,omanul. Ioan Orisostomul @s 7ntul nG: 034 0;4 0D4 0>4 024 >D4 ><4 0=34 =0D4 =1;4 =1<4 D2>. Ioan UlimaK @'c"rariulG @s 7ntul nG: 02.010. Ioan Ma%nus @arhiepiscop de )psalaG: ==:. Ioan Nesteutul: 03:4 0>:. Ioan ot .istri!a @ieromonahul n4 copist4 a doua jum"tate a sec. al. ?-II/leaG: 0D:. Ioan Portvricul: 0>1. Ioan ,omanul @astrolo% la curtea lui Constantin .r7ncoveanuG: 0=04 =23. Ioan 'am$ucus @istoricul nG: D1:. Ioan 'i%ismund *apolPai @*polPaG: 1>4 11. Ioan 'tupcarul: =<<. Ioan Ner$an C. .asara$ -oevodaC v. Cantacuzino4 Ner$an. Ioan/vod" cel Cumplit: <>. Ioan *lataust @s 7ntul n G: 0>>. Ioanid4 8. 0D:4 D=:4 D:D4 D<34 D1<. Ioasa @arhimadritul n G: v. losi al Putnei. Ion @IoanG Comnenul @pro esor la &cademia %receasc" de la ' . 'ava4 mitropolit al Dr7streia 'ilistraG: =>D4 =><4 =2;4 D21. Ion Eclesiarhul: >1. Ion ,omnul @popa an din '7mpetruG: 03:4 0;> ;;;. Ion '7r$u @protopopul cali%ra n4 s 7r#itue sec. al ?-I/leaG: =D. =<. Iona# @ieromonahul//ca4 sec. a. ?-II/lea ;M<.G Iona#cu4 Ion: :;34 :;0. Iona#cu @postelnic4 sec. al ?-II/leaG: =;=. Iordache4 &%a @%inerele lui &ntohie WoraG: ==2. Iordache Aupu Costache @vorniculG: =;14 =:;4 =:=4 =:D4 =:14 =<:. Iordache @vel c"pitan de codru su$ Mihail ,acovi!"G: =:=. Iordan4 &leKandru 8h.: 0024 0:;4 ::3. Iordan4 Ior%u: ?II4 :024 :=>4 :D2. Iord"nescu4 &.: =02. Iorest4 Ilie @mitropolit4 sec. al ?-II/leaG: 02;4 02D4 0224 01>.

Ior%a4 Ma%dalena: DD. Ior%a4 Nicolae: -4 -I4 -III4 I?4 ?4 ?I4 ?II4 ?III4 ?I-4 ?-4 0<4 =:4 D=4 DD4 D:4 >3( >34 >:4 ><4 >>4 >24 >14 224 104 1;4 03<4 0324 00;4 0014 0;;4 0;:4 0D04 0:04 0:;4 0:=4 0:24 0<04 0<;4 0>24 0224 0214 ;334 ;D34 ;D04 ;:;4 ;<34 ;<=4 ;>34 ;2;4 =014 =;04 =>14 =1=4 D>04 D>:4 D1<4 D1>4 D124 :3D4 :3>4 :024 :;D4 :=D4 :=:4 :=<4 :D1. Ior%a/Pippidi4 Ailiana: :3D. Ior%ulescu4 ..: D0:. Iosi al Putnei @arhimadritul d1@ :D4 ;1<. Iosi Imno%ra ul: 0D. Iovan4 ,odica: :0D. Isac &n%helos @7mp"rat al .izan!uluiG: ;03. Isaia @c"lu%"r din m7n"stirea 'latina4 copistul Codicelui de la Uiev4 sec. al ?-I/leaG: :=4 >3. Isaia @mare vornic al lui Nte an cel MareG: <0. Isidcr @s 7ntul9G: 0;2. Isopescu4 Claudiu: ;<34 ;<=. Ispirescu4 Petre: =<D4 :=34 525( :D<. :<D

Istrin4 `.: 0;>4 ;D24 Istvn P @cronicar un%urG: ==<. Isvoreanu4 ,adu: =1<. I#toc din Aazuri @popanG: 01>. Iu u4 I.: :3:. lu%a/vod": =;:. Iulian @s 7ntul n G: ;03. lulius Capitolinus: ==:. lusn @a%anG: ==1. Ivan al III/lea -asilievici @principele Moscovei n G: D>4 55+ Ivan cel 8roaznic: =1. Ivanov4 Iordan: 00D4 002. Ivanovici4 Ivan @ iul lui Ivan al III/leaG: ::. Iva#cu4 8eor%e: :3;. Iv"nescu4 8h.: :3=4 :0>. Ivul4 8avril: 0224 021. Izlozeanu4 8h.: =>. R WaRo4 'i%ismund: :31. Wanov4 Matei de: 2;. Weleaz"4 'toica: 1<. Wi%mond: v. 'i%ismund de AuKem$ur%. WiriceR4 Constantin: ;D2. WoldeaC <<. Wora4 &ntiohie @&ntohie4 hatmanulG: ==24 ==1. Wora4 8avril: ;<1. Wuhsz4 -.I.: 1>4 021. Wustinian @7mp"rat al .izan!uluiG: 0>>4 012. O Ujoni -alahus de Uis/Uajon4 Wohannes @Ion C"ianuG: 0224 021. Ualudi4 &rsenio: D2;. UaluzniacRi4 E.: 002. Uaradja4 C. Const.: DD4 03<4 03>4 ;D0. UarPophPlles @Cario ilG4 Ioan: D224 D1>. Uatona de 8eleP4 Nte an: 0234 0204 02;4 02:. Uemeni4 Iano#: ;1<. Uero ilas4 8ostas: :;14 :=<4 :D1. UezdivasrhelP4 MatRo de: =2D. UievsRii4 '.: D2. Uinan @ChinanG/pa#a: D=D4 DDD. Uiupruli @vizirul n G: ;2:4 ;1;. Ulein4 Uarl Uurt: 0324 ;<D4 D:>. Ulin%esporn4 Ioan: D1. Unos4 .or%e: :3D. Uochano^sRi4 Ioan @IonG: ;3<4 ;3>4 ;:<4 ;:>4 =0;. Uo%"lniceanu4 Mihail: 0<;4 0<14 ;324 ;<<4 ;>34 ;234 ;124 =334 =024 =014 =;34 =;;4 =;=4 =;:4 =;<4 ==D4 =D<4 =:04 =<<4 D1<4 D1>4 :=34 :=04 :D=4 :D:. UondaRov: D;. Uor$ut4 8a$riel: ;<D. Uordatos4 Ianis: :3D. Uorneev4 M.: 03D. Urappe: :=<. Uriaras4 Emanoil: :D>. Uritopulos4 Mitro an: 0:2. Uromer @Cromer4 8romerG4 Martin @MarcinG: ;:>4 ;<;4 =3;4 ==;4 ===4 ==:4 D>D4 D1;4 D1:. Urum$acher: 0=<. Uuntovici4 Ivan: 0>0. UPriaRidis4 'tPlpon: :;1. A Aacea4 8.: 0324 0214 ;3;4 ;02. Aadislau Cumanul @re%e al )n%arieiG: ;D4 DD;. Aa +ontaine4 Wean de: 0=>4 =D=.

Aam$rior4 &l.: -4 -I. Aam$ros @AamprosG 'pPridon: >>4 >1. Aanson4 8ustave: I?4 :4 :==4 :=D. Aapedatu4 &.: 0>24 ;>34 =134 D=:4 D23C :D2. Aarinov @c"m"ra#ul n G: 010C Aascaris4 M.: :;14 :=<4 ::3. Aascaris4 Constantin: ;1. AasRi @&l$ertG: ;:14 ;>=. Aasl"u: v. -ladislav @re%e al )n%arieiG. Aatini4 .runetto: 2. Aa!co/voievod: :2. Aaurian4 &u%ust Tre$oniu: -II4 0:;4 D0D4 D:=4 D<34 D>3. Aavrentie @ieromonahulB//B4 s 7r#itul sec. al ?-I/leaG: :03. Aavrov4 P.&.: >;4 >>4 >1. :<:

Y Aaz"r @cneaz al 'er$iei4 sec. al ?l-/leaG: ;:. Aaz"r @s 7ntul n4 st7lpniculG: ;00. A"pu#neanu4 &leKandru: =14 D34 D04 D;4 :<4 :>4 <:4 <>4 <24 1:4 ;:=4 ;>=4 =:<4 =<;. A"pu#neanu4 .o%dan: ;>:. A"udat4 I.D.: :3;4 :0D4 :0<. A"z"rescu4 Emil: :3>. A"z"riciu4 Ion: I?. Ae%rand4 Emile: 0;14 0D<4 0:04 0:;4 ;D3. Aei$niz4 8.`.: ;=;. Aencu!a @ iic" a lui 'toica AudescuG: D=:. Aeo @arhipres$iterul n 4 sec. al ?/leaG: 0==. Aeon al -l/lea cel 7n!elept @7mp"rat al .izan!uluiG: 0D4 ;3D. Aeon @al II/lea Isaurianul4 7mp"rat al .izan!uluiG: 012. Aeon/vod": D;24 D=0. Aeonardo da -inci: ;1. Aeontar @tat"l lui Doso teiG: ;3;. Aeontis din .izan! @teolo% $izantinG: 0=. Aeopold @7mp"rat al &ustrieiG: =>34 D::. Aepsa4 8h. @episcop4 sec. al ?-/leaG: 2D. Aeurdeanu4 'troe: 0:24 D;34 D=04 D=;4 D==4 D=D4 DD=4 D2=. Aevacovid4 ,a ael: 0:24 0>34 0>0. Ai%aridis4 Paisie: 0:24 0>>4 ;=:4 =>D. Aihudi @ ra!ii Yn G: ;0>. Aisimah: ;<0. Aitovoi: ;D. Aiu$avici4 Dimitrie: 1D. Auitprand @sol al re%elui (tto IG: 0>. Aon%in: ===. Aon%inescu4 '.8.: 0114 ;30. Aon%inus4 Wohannes: v. Dlu%osz4 Ion. Aope de -e%a: 0D>. Aornt P4 'uzana @principesa n4 so!ia lui 8heor%he I ,RoczPG: 02:4 021. Aorin! @diac4 .ra#ov4 sec. al ?-I/ leaG: 03D4 032. Aos4 A: >3. Aovarini4 Emilio: D12. Au$ienisRi @sol polon la curtea lui Mihai -iteazulG: :0;. Auca @evan%helistul.5HG: =13. Auca @mitropolit al )n%rovlahiei4 sec. al ?-I/leaG: =>. Auca Nte an @vistiernicul n G: =D14 =:;4 =:D. Aucaci4 Or"jitu: v. Oirscher4 Auca. Aucaci @uricariul 9 G: =1. Aucaris4 Chirii: 0<D4 0<:4 0<<4 0234 ;<34 =2=. Aucian: D2=. Aucre!ia @so!ia lui Aucius TarQuinius Colla/tinusG: =3=. Audescu4 Constantin C"pitanul: D;:. Audescu4 'toica: 0D:4 0D14 0:34 0:04 D;34 D;0 D:D#D;5( DD04 DD;4 DD=4 DDD4 D:D. Audovic al -O/lea @re%e al +ran!eiG: <. Audovic @I cel Mare4 re%e al )n%ariei #i PolonieiG: ;D4 ===4 ==D. Audovic al ?l-/lea: ;;<4 ;;24 ;=:4 D><. Audovic al ?-/lea: D:=. Aupa#4 I.: 0234 0224 0214 ;334;304D>:4 D23. Aupa#4 Marina A: D>:. Aupeanu4 &.: >24 0=1. Aupi#4 &ntonio: :;;. Aupu @c"minarul Yn 4 sec. al ?-II/leaG: ;0D. Aupul @diacul n 4 pisar al lui Petru ,are#G: D3. Aupul @din O7rl"u4 sec. al ?-II/leaG: ;>;. Aupu Costache: v. Iordache Aupu Costache. Aupu @vorniculG: v. Iordache Aupu Costache. Auther4 Martin: 2:4 1<4 1>4 114 03=. AuKandra @ iic" a lui Nea%ce .asara$G: ><. M Macarie @episcop de ,oman4 cronicarG: 014 D04 ::4 :>4 >;#>5( <<4 <>4 <24 >34 >04 1=4 1D4 03<4 ;D;4 ;>04 :3:.

Macarie @mitropolitul n 4 7n timpul domniei lui &leKandru cel .unG: D34 ;0<. Macarie @patriarhul ara$ nG: 0:24 0<34 0<24 01;. MacedonsRi4 &A: :==. Macrem$olites4 Esta!iu: 0:. Macri @v"ta G: ;21. Macrona: =<:. MacureR4 Iosi : 204 10. Ma%ni4 Cornelio: :;;. Mahomet al II/lea: <;4 0:24 ;DD. Maiorescu4 Titu: -II4 -III4 :;D. Maiota4 8eor%e: =>24 =2;. :<<

:;0. MaKim Con esorul @teolo% $izantinG: 0=. Malalas4 Ioan: 0;4 014 ;D;. MalaKos4 Emanuel: 0>:4 0>>4 012. Malcoci: :3. Maliat: <D. Mamas @s 7ntul n G: ;03. Mamucco4 Marcantonio: =>2. Manasses4 Constantin: 0;4 014 =14 <:4 <24 ;D;4 ;D=4 ;DD. Manciulea4 Nte an: >24 D024 D;04 D;D. Man%ra4 -44: 03>4 ;30. . Mnu4 &postol: 0=D. Manuel al II/lea @Paleolo%ul4 7mp"rat al .izan!uluiG.: 00. Manuil din Corint: :3<. Mareea @jup7n n G: =>. Marcian @7mp"rat al .izan!uluiG: <:. Marcu4 &l. Dem.: 0<;4 ;<34 ;<=4 D12. Marcu @ iu al lui Petru NchiopuG: =<. Marcu @patriarh al &leKandrieiG: ;3:. Marcu@sG &ureliu@sG: ===4 =D;4 =D=4 =DD. Mardare @de la m"n"stirea CoziaG: D3. Mare#4 &l.: :334 :3=4 :3>4 :31. Mare# @$anul nG.: DD=4 DDD4 D:>. Mar%a @sc!ia jup7nului MareeaG: =>. Mar%unios4 MaKimos @episcop al CitereiG: ;31. Marjire4 Ion: D3. M"ria @cumnata lo%o "tului Coresi din Miro/sl"ve#tiG: 1<. M"ria de Man%op: =04 D0. M"ria @doamna n 4 iic" a lui Constantin .r7ncoveanu #i so!ia lui Constantin DucaG: =;24 =;14 =D14 =<04 D2D4 D21. M"ria @ iic" a lui Aupu .o%dan hatmanul #i so!ia lui Ion NeculceG: =D1. M"ria @ iic" a lui Petru NchiopuG: ;D:. M"ria @ iic" a lui -asile AupuG: 0<D4 ;:D4 ;<14 :0=. M"ria @ iic" a marelui $an 8h. ."leanuG: D=<. M"ria @jup7m!a n 4 n"scut" Cor$eanuG. M"ria @Marica .r7ncoveanu4 doamna n 4 sc!ia lui Constantin .r7ncoveamiG: =;24 =2;4 D2D. Marian @s 7ntul 5 G: ;00. Marian4 'imion +I.: 2<4 0;;4 0;24 =;0. Marica @ iic" a lui Ion O"ra vorniculG: =;>. Marina @doamna n4 so!ia lui &leKandru cel .unG: ;5( D0. Marinescu4 Iulian: =<<. Marot4 Clement: 02:4 ;3<4 Marsi%li4 Aui%i +ernando: 0224 D;:4 D2D4 D2>4 D224 D1<4 D1>4 D12. Martin al I-/lea @papa YnYG: 2=. Martinenco4 .ernard: D20. Martini @iezuitG: ;=24 ;D3. Mar!ial: D2=. Massa4 'imeon: 11. Massim4 I.: -II. MatczPiisRi4 Marcu: ;2>4 =3:. Mateescu4 C.N.: 0;:4 0;1. Matei din Po%oniana @mitropolit al MirelorG =:4 >>4 0D<4 0>04 0234 =>=4 D;>4 DD;. Matei @evan%helistul 5 G: =134 =12. Mateiu4 dr.: 003. Matveiev4 &rtemon: ;;14 ;=3. Mavrocordat4 &leKandru @EKaporitulG: =;>4 ==34 ==>4 =>D4 =20. Mavrocordat4 Constantin: =<;. Mavrocordat4 Ianache: D2:. Mavrocordat4 Ioan: =;;4 =::4 =:<4 DD04 D>34 :@A. Mavrocordat4 Nicolae: D=4 0D<4 ;114 =;;4 =;:4 =;<4 ==34 ==04 ==>4 ==24 ==14 =D34 =D<4 =:;4 =:=4 =<;4 =>=4 D3<4 DD34 DD04 Z024 DD14 D:04 D:;4 D:=4 D:14 D<34 D<<4 D<14 D>34 D2D4 D2:4 D2<4 :;3. Mavrodin @paharnicul n G: =:>. Mazepa @hatmanul nG: ;0>4 D0<. 4 Mazilu4 D.: 1:4 0324 0D;4 0D<4 :D0.

Mazilu4 Dan Ooria: D114 :0=4 :0D4 :0<4 :;34 :<>

MaKim @mitropolit su$ domnia lui ,adu cel MareG: <=4 1D4 03<4 0D;4 0:04 ;<34 D>=. MaKim kuintus Curtius: D2=. MaKimian: D=D. M"n"il" @me#ter tipo%ra G: 03=. Marian diacul @me#ter tipo%ra G: 031. Medici@sG4 Cosimo @CosmaG de: =D;. Medici4 Aorenzo de: ;:<. Mehmet/$ei: D;<. Melanchton4 +ilip: 2;4 1>4 031. Melania din Aeontopol: =:. Melas4 Petru: 02<. Melchior @nepot a lui Oermann 'chedelG: :3. Melchisedec @episcopul n G: D24 0224 ;=;4 ;D34 :A;, :AF. Melchisedec4 Meletie @e%umenul an4 sec. al ?-II/leaG: 0>D. Meletie de &rta @pro esor al lui Dimitrie CantemirG: D21. Meletie Macedoneanul @c"lu%"rG: 0>04 02;. Meletie 'Pri%os @'iri%ulG: 0:24 0<<4 01;4 =2=4 =1>. Melius4 Petre: 02:. MelvP4 &ntoine: 0<>. Menandru: 0;. Menendez P PelaPo: =DD. Merlo4 Pietro: 0;1. . . MeszRo I @MieschRo4 re%e polon4 sec. ?G: 14 ;:>. Mete#4 Nt.: D:4 0034 0224 =224 :;;. Metodiu: 0>4 024 ;=4 204 :3:. Metroniu4 &.: 1;. MePer/Att$Re4 `ilhelm: 1;4 ;23. Micl"u#an4 +oro: v. +orro MiR`s de Oaporton. Miclescu4 8avril: =;>. Miecho^sRi: ==:4 ==<. Mi%ne4 WacQues/Paul4: 002. Mihai @preot din Nchei4 sec. al ?-I/leaG: 03D. Mihai Postelnicul: DD:. Mihai -iteazul: =<4 D34 D;4 D24 >04 204 1:4 03D4 03<4 0034 0=;4 0D:4 0D<4 0D>4 0D24 0D14 0:34 0:04 0:;4 0:24 0:14 0<=4 0<24 0<14 0>34 ;;D4 ;:24 ;<34 ;<:4 ;104 ;1;4 =>34 =><4 =204 D;>4 DD;4 :0;. Mihail al III/lea @7mp"rat al .izan!uluiG: 0>. Mihail al -ll/lea ParapinaRes @7mp"rat al .izan!uluiG: 00. Mihail al -lII/lea Paleolo%ul @7mp"rat a7 .izan!uluiG: 004 DD;. Mihail Cala atul @7mp"rat al .izan!uluiG: 00. Mihail @re%e al .ul%ariei4 sec. al ?/leaG: D>=. Mihail +eodorovici @!ar al ,usieiG: 0104 01;. Mihail @ iul lui Paul din C7mpulun% MuscelG: AFD, 0<;. Mihail Ao%o "tul @din T7r%ovi#te4 sec. al ?-II/leaG: D3. Mihail @mitropolit de Uratovo4 sec. al ?-II/leaG: 0:2. Mihail4 Paul: :0=. Mihail Peloponesianul: 0D. Mihail @pisar din .7r%"u4 sec. al ?-I/leaG: :3<. Mihail -oievod @ iu al lui Mircea cel ."trinG: :3<. Mih"lcescu4 Ion: 0=14 0<>. Mih"escu4 8a$riel: :0;4 :01. Mih"il"4 8.: ?I-4 D114 :3;4 :3D4 :3:4 :3<4 :3>4 :0;4 :0:4 :D2. Mihnea cel ,"u: 3D( 0D=4 D;<. Mihnea/vod" @Mihnea al III/lea ,aduG: D;04 D;;4 D=34 D==4 D=D. Mihnea/vod" @TurcitulG: =<. MiRlosic4 +r.: =2. Milescu4 Nicolae: ;3=4 ::>#:D:( ;:;4 ;2:4 =;D4 =<D4 =>D4 =2=4 =104 =1;4 =1=4 =1D4 =114 D334 D1<4 :0=4 :0D4 :0:4 :=0. Milescu4 Postolache: =10. :<2

Miletid: DD4 D:. Milita @doamna4 so!ia lui Nea%oe .asara$G: =0. Millet4 8a$riel: DD. Minea4 Ilie: ?I4 DD4 >34 >04 0<;4 0>'4 ;334 ;204 ;2;4 =;04 D=:. Mjniat4 Ilie: 0D4 D03. Mircea cel .itr7n: ;24 =14 D=4 D<4 D>4 >04 0D04 ;DD4 =>;4 =>=4 D014 D;<4 D>=4 :3<. Mircea cel Mare: v. Mircea cel ."tr7n. Mircea Cio$anul: =<4 1D4 3>+ Mircea @ ratele lui Dan I voievodG: v. Mircea cel ."tr7n. Mircea4 Ion/,adu: :3:4 :3>4 :034 :0D. Mircea -oievod: v. Mircea cel ."tr7n. M@iGri#escul4 Teodor: =<. Miron 'lu%erul: ;2;. Misail C"lu%"rul: ;>34 =3D. Misiria @$unica lui Doso teiG: ;3;. Misirliu4 Ianache: 0:2. MistersRi4 O.: :0D. Mistral4 +r<deric: =<=. Mitridate: ==D. Mitro an @episcop4 sec. al ?-II/leaG: 0<<4 =1>4 :0>. Mitro an @s etnic4 sec4 al ?-I/leaG: <D. Mitro an Tasitul @mitropolit de NisisG: D3D4 D32. Mitro ana @)reche4 mama lui 8ri%ore )recheG: D04 D=4 0104 ;<D4 ;<>. Mladonovici4 .ranco: =2. Mociorni!"/Constantinescu4 Mar%areta: 0;D4 0;24 0;1. Mo%a4 I.: :31. Mohamed al II/lea: v. Mahomet al II/lea. Moise @c"lu%"r tipo%ra G: 1D4 =2<. Moise 'erdarul: =;2. Moisescu4 Wustin: :0=. Moisil4 +lorica: :304 :3<. Molin4 -ir%il: :32. Molnar @de 'zenczG4 &l$ert: 02:4 00<. Montelatici4 8iovanni: 0<. Monteverdi4 &n%elo: :D04 :D2. Morariu4 Aeca: ;D24 :D>. Morariu4 -.: 1;. Moraru4 Mihai: :334 :004 :D>. Moruna4 Mihai: :=0. Moshos4 Ioan: 024 =1. Movil"4 &leKandru: ;<<.B Movil"4 .o%dan: ;<<4 ;<>. Movil"4 Constantin: ;:D4 ;<<. Movil"4 8avril": D;2. Movil"4 8h.: ;:D. Movil"4 Ieremia: =>4 D04 0D>4 0<=4 ;:D4 ;:24 ;<:4 ;<<4 ;104 ;1;4 ;1=4 ;1D. Movil"4 Mihail: ;<:. Movil"4 Moise: ;<>4 ;<24 ;2=4 :0;. Movil" @Mo%hil"G4 Petru: =24 =14 0<04 2>;#2>C( 0>34 0>04 0>=4 0>:4 0104 01;4 01=4 ;3:4 ;=34 ;<24 ;<14 =>04 =>;4 =1>4 D114 :0;4 Movil"4 'imeon: 0<=4 ;:D4 ;<:. Movile#ti @ amilia n G: ;:D4 =>;. MoKa4 Mihail: -I4 =24 =14 <:4 0>D4 ;D;4 ;D=4 ;DD4 ;D24 :3=. MoKalie: v. MoKa4 Mihail. Mucius 'caevola: 0<=4 01=. Miinster4 'e$astian: ;>;4 D>D. Muracade4 Emil: =22. Murat al IlI/lea: 0D14 ;D:. Mur"ra#u4 D.: :D2. Mur%ule!4 Ieremia: =;=. Muriano4 Mathias: D1. MurRo4 Mathias: ;04 ;;4 D24 :D>. Murnu4 8eor%e: D;. Musta a/pa#a: 0:3. Musta a @sultanul Y5B G: D<<. Mu#te4 N: :02 Musurus4 Marc: ;1. Mu#at @diac4 pisar al lui Mihai -iteazulG: D3. Mu#tea4 Ion: =2D. :<1

N Na$ucodonosor: ;=:. Nandri#4 8ri%ore: DD. Naniescu4 Iosi : 0D:. Naruszie^icz4 &dam: >3. Nastasia @ iic" a lui Ieremia Mur%ule!G: =;=. N"$"daicu @vornic4 sec. al ?-I/leaG: <<. N"dejde4 Ioan: I?4 10. N"sturel4 Mateia#: 0<1. N"sturel4 P.&.: 0=14 0>24 :;3. N"sturel4 ,adu: @ iu al lui )dri#te N"sturelG: 0>34 0>24 D>;. N"sturel4 ,adu @a doua jum"tate a sec. al ?-II/leaG: D;:4 DD:. N"sturel4 ,adu Postelnicul @tat"l lui )dri#te N"sturelG: 0<2. N"sturel4 )dri#te: 014 0=;4 0=>4 0:24 0<34 0C24 2>3#2C4( 0>=4 0>24 01D4 01>4 ;3>4 =<14 D;24 D>;4 :3:4 :0=. Neac#a @cumnata lo%o "tului Coresi din Miro/ sl"ve#tiG: 1<. Neac#u din C7mpulun%: 23. Nea%a @mama lui Nea%oe .asara$G: >;. Nea%ce @sol al lui &leKandru cel .unG: =>>. Nea%ce/vcd" @ iu al lui &ntonie/vod"G: DDD. Neam!u4 Dra%o#/'e$astian: :;0. Neam!u4 (ctavian: :03. Nearh @istoricG: 0=;. Nectane$/Nehtinav @ araon e%ipteanG: 0=;. Nectarie @ieromonah din Pela%cnia4 sec. al ?-II/leaG: 0>0. Necula lui .u$uli: D2;. Neculce4 Ienache: =D1. Neculce4 Ion: ?III4 :34 ;304 ;3;4 ;;D4 ;;>4 ;;24 ;=24 ;2<4 ;2>4 ;224 ;214 =3=4 =;:4 =;<4 =;>4 =;24 ==049=D34 =D04 ;D3#;>5( DD:4 D>=4 :304 :0=4 :0>4 :02. Nedio%lu4 Miron: :D<. Ne%reanu4 Ion M.: :;14 :D2. Ne%ri4 Costache: =<=. Ne%riei4 Eu%en: D114 :3=4 :004 :01. Ne%ru/vod": v. ,adu I Ne%ru. Ne%ruzzi4 Costache: 0=14 :=34 ::3. Nemanj @NemaniaG4 Nte an: ;34 00=. Neoptolem @ iul lui MitridateG: ==D. Nersessian4 '. der: D:. Nestor @cronicar rusG: =>;. Neuville4 +oP de: ;=0. Nicetas4 Eu%enianos @istoric $izantinG: 0;4 0:. Nichi or .otniates @.otniatul4 7mp"rat al .izan!uluiG: <:4 ;D;. Nichita @s 7ntul nG: 0>>. Nichitici4 +ilaret: 01;. Nicodim @cali%ra din Moldova4 a doua jum"tate a sec. al ?-/leaG: =:4 =>4 =2. Nicodim @c"lu%"r s7r$4 s 7r#itul sec. al ?l-/leaG: ;:4 =;4 ==4 =:4 D<4 D24 >04 :3<4 :3>. Nicolae &leKandru: v. Nicolae .asara$4 &le/ Kandru. Nicolae &na%nostul @cepist4 sec. al ?-II/leaG: >1. Nicolae @arhimadrit al 'ucevei4 a doua jum"tate a sec. al ?-II/leaG: ;0<. Nicolae C7rnu: v. Milescu4 Nicolae. Nicolae 8r"m"ticul: v. Milescu4 Nicolae. Nicolae Uerameus: =>D. Nicolae P"tra#cu @ iul lui Mihai -iteazulG: 0:24 0<1. Nicolae/vod": v. Mavrocordat4 Nicolae. Nicolaescu4 8.: :30. Nicolaescu4 'toica: DD4 1<4 0324 0:;4 0<14 0124 =;34 D=:. Nicole4 Pierre: ;=:4 ;D3. Nicolescu4 Corina: :3=. Nicolescu4 Miron: ;D3. Nicon @patriarhul n 4 sec. al ?-II/leaG: =>;.

Niculi!" -oronca4 Elena: 00D. Nicusi4 Panaiot: 0<<. :>3

Ni on @patriarhul Yn 4 prima jum"tate a sec. al ?-I/leaG: 0D04 0D;4 0DD. Nichi or @patriarh al Constantinopolului4 7nceputul sec. al I?/leaG: 01. NiRetas @episcop de Oeracleea4 sec. al ?l/leaG: :3:. Nistor4 Ion: <14 =;0. Ni!"4 Dumitru: :D<. Noomen4 `illem: :00. Notar"4 Orisant @patriarhul nG: ;D34 =2=4 =2D4 D224 D21. Nour @s etnicul n 4 prima jum"tate a sec. al ?-I/leaG: <D. Nuss$cher4 8ernot: :03. ( (an!" @diac4 pisar al lui Petru ,are#G: D3. (do$escu4 &l.: =24 1:4 03<4 0D=4 D<3. (lahus4 Nicolae: 14 0224 D1:. (lelRovici4 'imeon @cneazul n G: =2. (lenisRi4 *$i%nie^: ==<. (ltea @doamna n 4 mama lui Nte an cel MareG: D=. (lteanu4 Pndele: :3>4 :00. (lteanu4 -asile: :03. (nciul4 Dimitrie: ;204 D=:. (nescrit @istoricG: 0=;. (nu4 Aiviu: D114 :334 :3=4 :0=4 :0:4 :0<4 :0>4 :02. (prea Ao%o "tul @me#ter tipo%ra G: 1D4 1:4 12. (prea arma#ul: ;<:. (pri#an4 Ooria: 0>24 ;02. (r"#anu4 Nte an: >34 ;<=4 ;>34 ;204 ;2;. (rleans @ducele dB .n G: D:=. (rtiz4 ,amiro: ;<=4 =0=4 =;34 =2>4 =224 D2;4 D124 :;:4 :=2. (siander4 Auca: 031. (tto I: 0>. (t^ino^sRi4 Iarosz: ;1;. (!el @diac4 pisar al lui Petru ,are#G: D34 (!etea4 &.: :03. (vidiu: :4 ;<04 ;<;. =3<4 =0D4 =0<4 ==;4 ==:4 P Pa%et @lordul nG: D2>. Paisie @al doilea e%umen al m"n"stirii Putna4 sec. al ?-/leaG: 55+ Paisie @cuviosulacBGe =10. Paisie @e%umenul n sau ,adu Paisie4 sec. al ?-I/leaG: D;<. Paisie @ieromonahul n 4 sec. al ?-II/leaG: =>. Paisie @patriarh al Ierusalimului4 sec. al ?-II/leaG: 0:2. Palade4 T.: 1;. Paladie: =1. Palamas4 8ri%ore: 0=. Palamed4 8h.: 0D<4 0:04 ;3:. Pali4 +rancisc: 0<;. Pam il4 -iorica: :31. Panait 'inopeus: =2;. Panaitescu4 Emil: DD24 D:D. Panaitescu4 D.D.: :01. Panaitescu4 P.P.: ?4 ?I4 ?I-4 DD4 D>4 D24 :04 :;4 :>4 <14 >04 1D4 03<4 0:;4 0<34 0<<4 0<>4 0>:4 0>24 ;304 ;3=4 ;D04 ;<=4 ;204 ;2D4 ;104 ;114 =3;4 =014 =;34 =;04 =<=4 =2>4 D334 D>D4 D>:4 :334 :304 :3=4 :3:4 :324 :0:4 :0<4 :014 :;34 :;;. Pann4 &nton: 0;24 0=>. 0=14 0D<4 0D>. Panselinos @pictor le%endar la Muntele &thosG: D0. Papacostea4 Ner$anC :3>. Papacostea4 -.: :3D4 :0;. Papaha%i4 Tache: :D<. P"pai4 +rncis Priz: 02<. Papar"4 Uiriac: ;3;4 ;3=.

Papar"4 Mihail: ;3=. :>0

Paraschiva din Epivat @s 7nta mucenic" YnG: 01D. Paris4 8aston: :=;4 :=:. Parthenie @Partenie4 patriarh al Constanti/ nopolului4 sec. al ?-II/leaG: 0<:4 =1>. Pascu4 8eor%e: ?II4 >04 >14 0<04 ;204 =024 =014 =D<4 =2>4 D334 D:D4 D12. PaszRo^sRi @Pa#cosRiiG4 M.: ;>=4 ;>D4 ;1;4 =3;4 =3=4 ==:. Pasca4 Nte an: 0>D4 0>24 :D1. Patavinus4 &ntonius Ma%inus: ;>;. Patellaros4 &tanasie: 0:24 0<:. Paul de &lep: D04 0<24 01;. Paul din C7mpulun% Muscel: 0<34 0<;. Pavel @apostolul n G: 01D4 ;3:4 ;0=. Pavolini: 5;>+ P"curariu4 Mircea: :0=. P"dure4 Dumitru: :0>. P"tra#cu cel .un: 1D4 35( 1<4 0D1. P"tr"#canu4 D.D.: 0=1. P"una @so!ia lui Nte an CantacuzinoG: =1;4 D:14 D<34 D<:. Prvan4 -asile: ;334 :=3. Penev4 .oian: ;;. Pepano4 Dona: D2;4 D1<. Pepanos4 Panos: 0D<4 D;>4 D2;. Peretz4 Ion: DD4 0>:4 0>>4 0>14 01D4 0114 ;30. Pernice4 &n%elo: 0D>4 0:=. Perpessicius: :=3. Pe#ti#el4 Moisi: 031. PetRi4 Istvan: ;2:. Petrarca4 +rancesco: ;;. Petre4 Ioan Nt.: =D<. Petre @ucenic tipo%ra 4 sec. al ?-I/leaG: 1D. Petrescu4 Constantin: :DD. Petrescu4 Econom &A: 0=1. Petrescu4 I.D.: D>1. Petrescu4 'telian: DD. Petriceicu Nte an: v. Petriceicu/vod". Petriceicu/vod": ;3=4 ;0D4 ;=04 ;2<4 ;2>4 ;224 =;D4 =;1. Petriti4 Rir I%natie: 0><. PetrovaP4 Nicolae: 02>4 021. Petrovici4 Emil: ?I-4 :3D4 :324 :D:. . Petru I: 0<=4 ;0D4 ;=34 ;=04 ;=;4 ;=:4 ==04 =D34 9:A, =:34 =:04 =:;4 =:=4 =:D4 =::4 =:24 =<34 =<04 =<D4 =>;4 =2:4 D3D4 D0<4 D0>4 D:24 :FA, D2:. Petru @al II/lea4 iu al lui &leKandru cel .unG: :1. Petru al II/lea )rseolo: ;0. Petru &leKeevici: v. Petru I. Petru &ron/vod": v. &ron/vod". Petru cel Mare: v. Petru I. Petru Cercel: 03>4 0<34 0<;4 =>>. Petru @ iu al lui .o%dan al III/leaG: <=. Petru @ iu al lui Petru NchicpuG: ;D:. Petru @ iu al lui Nte an cel MareG: ::. Petru 7mp"rat: v. Petru I. Petru @mitropolitul c^G: v. Movil"4 Petru. Petru @apostolul n G: 01D. Petru Nchiopu: =<4 <>4 204 0;<4 ;DD4 ;D: ;:=4 ;<D4 ;>>4 ;1D4 =>>. Petru!4 &.: :A?. Philarete4 Chasles: =<=. Philippus @ma%ister Y5G: v. +ilip Moldoveanul. Philippide4 &leKandru: -III4 ?III. Piasecius: v. PiasecRi4 Pa^el. PiasecRi @PiasesRiiG4 Pa^el: ;:24 ;<=4 ;104 ;1;4 =3;. Pic de Mirandola: ;1. Piccolomini4 &eneas 'ilvius @Enea 'ilvioG: :34 <34 ;<34 ;<;4 ;<=4 D204 D1;. Picot4 Emile: 0<<4 ;D34 ;D04 ;234 =114 D0D4 D1<. Pillat4 Cornelia: :33. Pillat4 Ion: :==. Pilluzo4 -ito: ;11. Pipin4 &.N.: I?4 001. Piru4 &leKandru: ?-4 :3;. Piscupescu4 Ecaterina Nt.: =D4 DD. Pita%ora: =2;. =>;

Pite#teanu4 8herasim Timus: 03>. Pius al II/lea @papa nG: v. Piccolomini4 &eneas 'ilvius. P7rvu4 .anul n : D;<. P7rvulescu4 Titus: :01. Plachida @s 7ntanG: ;00. Plato@nG: 034 =2;. Pliniu: 0==. Plutarh @CheroneulG: =2;. Po'apsRi4 'o ronie: 01=. Poli$iu: 0=;. Poli%nac @am$asador rancez4 sec. al ?-III/leaG: D2:. PolivRa4 W.: 0D3. Polizziano4 &n%elo: ;:<. Pompeiu cel Mare: =>:. Pomponazzi4 Pietro: D20. Pomponne4 &rnauld de: ;;24 ;=:. Ponovitci4 I%natie: 010. Pop4 &leKandru: :=. PopjG -. &u%ustin *.N.: :=4 ;334 :0=. Pop4 -asile 8r.: -III4 I?. Popa4 Eleoncra: :33. Popescu4 8eor%e ..: D1>. Popescu4 Mihail 8a$riel: :01. Popescu4 Nicolae @diaconul nG: 0D;4 0D<. Popescu4 ,adu: D=4 0D04 0D<4 0:;4 0>>4 =;:4 =1<4 D3D4 D0D4 D014 D;34 D=34 D;>#DD>( DD>4 DD24 DD14 D:34 D:04 D:;4 D:=4 D:D4 D<34 D<=4 D<<4 D<>4 D<24 D<14 D>34 :;34 :;0. Popescu/'pineni4 Marin: ;<=. Popescu/Tele%a4 &.: 0:;. Popescu/-7lcea4 8.: :32. Popovic4 Pavel: ;;. Popovici4 Constantin: 0>2. Popovici4 Daniil: >2. Popovici4 Iosi : 03>4 0314 003. Popovici4 I.N.: ;23. Popovici4 Pavel @copist al C7ntecului lui Constantin/vod"G: D>1. Popovici4 'avva @popa n G: >2. Popru enRo4 M.: 002. Por irie @ieromonahul n 4 sec. al ?-II/leaGC 0<2. Por irie @mitropolit de Niceea4 sec. ai ?-II/leaG: 0<:. Por iriev4 I.: 001. PotocRi4 &ndrei @hatmanul n G: ;2=. PototRi4 Iosi : ==3. Poto!Ri4 Petru: ;2:. Poto!Ri @PotochiG4 Nte an: ;<<4 =>;. Potra4 8.: D=:. Praechter4 Uarl: ;D2. Predescu4 Eu%enie: 0:0. Predescu4 Aucian: 0324 ;334 ;D34 ;2;. Procop cel Mare: 2=. Procop @Procopius din CesareeaG: 004 0;4 D1D. Procopie @ucenic tipo%ra 4 sec. al ?-II/ leaG: 0>0. Procopiu din Moscopole4 Dimitrie: =1;. Procopovici4 &leKe: D=4 >04 >14 104 1;4 03:4 03>4 0324 =;04 =<<4 D1>4 :=D4 :D1. Prodromos4 Teodor: 0:. ProhasRa4 Dra%utin: ;;. Psalidas4 &thanasios: 0;:. Psellos4 Mihail: 004 0;. Ptolomeu4: 0>4 =2D. Puiu4 Enache: :0<. Pumnul4 &ron: -I4 I?. Purice @aprodul9G: :34 =<;. Pu#cariu4 'eKtil: ?II4 >14 204 104 03:4

03:4 03>4 0<04 =;04 =2>. Pu#chil4 D.: ;02. PPlarino @doctorul n G: =>2. , ,acRi4 +r.: 002. ,acovi!"4 C.: ;<=. ,acovi!"4 Ion: ;>=. :>=

,acovi!"4 Minai: =;14 ==34 =:34 =:=4 =<:4 =<<. ,adojcic4 N.: D>:. ,adonic4 dr. Iovan: D>:. ,adu &rma#u -"rzariul: D=D. ,adu cel +rumos: <04 <;4 D>=. ,adu cel Mare: ;>4 :=4 1D4 0D;4 0D=4 ;<34 290, :C;, D;V. ,adu Cluciarul: v+ Popescu4 ,adu ,adu din M"nice#ti: v. Dr"%hici4 ,adu @din M"nice#tiG. ,adu Aeon/vod": D=04 D=<4 DD;4 DD<. ,adu lo%o "tul: v. Popescu4 ,adu. ,adu lo%o "tul din 8reci: v. 8receanu4 ,adu. ,adu Mihnea/vod": 0;<4 ;<34 =>D4 =>>4 D;2. ,adu @mare comis4 sec. al ?-II/leaG: =2. ,adu I Ne%ru: =3>4 =0;4 D014 D;:4 DD;. ,adu 'tolnicul @ iu al lui Tudor N"traruG: D<2. ,adu/vod": v. ,adu cel +rumos. ,adu/vod" C"lu%"rul: :CF. ,adu/vod" din & uma!i: D;<. ,adu voievod cel .un: v. ,adu cel Mare. ,adul Postelnicul @sec. al ?-I/leaG: =D. ,adzi^ill4 Ianusz: 0<D4 ;:D4 ;<24 :0=. ,a ail Monahul: v. Popescu4 ,adu. ,Roczi4 8heor%he I: 0:14 0>34 0234 0204 02;4 A?;. ,Roczi @,acotziG4 +rancisc II: D0<4 D2:. ,Roczi @,aco!iG4 8heor%he II: 0:14 ;2:4 ;2<4 ;1<4 ;1>4 D=3. ,amser4 Mathias: 1>. ,anRe4 Aeopold von: ;23. ,are#4 Ilia# @al ll/ leaG: <D4 <<4 1D4 ;>:. ,are#4 Petru: =04 =<4 =>4 D34 D04 D;4 <=4 <D4 <:4 <<4 <>4 ;>:4 ;>>4 =<;4 :3:. ,are#4 Nte an: =>4 <D4 <:4 <<4 <>4 <2. ,atRo @ iu al lui Nte an NemanjaG: ;34 D>=. ,"dulescu4 Ion Oeliade: -III4 0;:4 :==. ,"dulescu4 M"ria: :3>. ,"dulescu/Motru4 C.: :=;. ,"dulescu/Po%oneanu4 I.&.: :DD. ,enan4 Ernest: 2. ,enzi4 +rancesco: ;::4 =;>. ,essi @c"lu%"r ranciscanG: ;::. ,e!ie4 Mihail @NeapclitanulG: D1:. ,eusner4 Nicclacs: 0:;. ,evesz4 Imre: 1>4 021. ,ichard @al II/lca4 re%e al &n%lieiG: 2;. ,in%ala @var" a re%elui `ladislav Ia%ello #i so!ia lui &leKandru cel .unG: ;:=. ,izescu4 Ion: :3>. ,o%alsRi4 Aeon: =;3. ,cman I @7mp"rat al .izan!uluiG: 0==. ,oman al II/lea @7mp"rat al .izan!uluiG: ;DD. ,oman @al II/lea4 nepot al lui &leKandru cel .unG: 53+ ,cman al 'molensRului @cneazul.5/G: D>=. ,omano4 -er%inia: D2;. ,omanos @poet sacru $izantinG: 034 0=. ,omancs Aecapenos @7mp"rat al .izan!uluiG: ;0=. ,cmansRP4 'tojan: >D4 >1. ,onsard4 Pierre de: ;3<. ,oQues4 M"rio: 03>4 0314 0034 :;14 :D<4 :D24 ::3. ,oset4 Aascarache: D20. ,oseti4 Aucia: :;;. ,osetti4 &leKandru: ?I4 ?II4 2;4 2:4 224 104 1;4 33( 03:4 03>4 0324 :3;4 :3=4 :;14 :D:4 :D<. ,otaru4 Ion: D114 :3=4 :0<4 :0>4 :02. ,ostislav @principe al MoravieiG: ;=. ,iicRert: 0=>. ,udeanu4 Teodosie: 0D>4 0D14 0<14 D;>4 DD;. ,u ini4 M"rio: =2>4 :304 :024 :014 :;;4 :;14 :=>4 :D2. ,uset4 &ntonie: ;2>4 ;1=4 ;114 =3:4 =;D. ,uset4 Iordache: ;::4 =;24 =;14 ==24 ==1. ,uset4 Manolache: =;:. ,usiecRi4 Iosi : :>4 >3. :>D

,usso4 Demcstene: ?I4 0<4 >:4 ><4 >>4 >14 00:4 0D<4 0:04 0:;4 0:24 0104 ;334 ;D34 ;D:4 ;D24 ;D14 ;234 =>D4 =234 D034 D0D4 D:D4 D124 :=:4 :D<. ,usu4 'ilion: 0<2. ,ut$eu : <. ,uvarac4 llarion: D2. ,uKandra @A"pu#neanu4 iic" a lui Petru ,arc# #i so!ia lui &leKandru A"pu#neanuG: D04 ;>:. ,uKandra @ iic" a lui -asile AupuG: ;2D. * 'acerdo!eanu4 &urelian: :D1. 'adoveanu4 Mihail: 0;<4 0;24 0=D4 0=14 =<;4 =<:4 =<<4 :024 :==4 :D:. 'a ta @ iica a lui Constantin CantemirG: ;224 =;>. 'a ta @mama lui Miron CostinG: ;2;. 'a%on I: 0;1. 'aint/.euve4 Charles &u%ustin: I?. 'anda @sor" a lui Ion NeculceG: =D1. 'an +rancesco dB&ssisi: 2. 'anheri$ @re%e asirianG: 0=2. 'arachini4 Constantin: 0;>. 'as: ;D4 ;>4 :2. 'asanizi @re%ii n G: 0=<. 'asin4 &ntun: 0D>4 0:;. 'a va @arhiepiscopul s7r$ Yn G: :<. 'ava4 &urel -.: ;33. 'ava @copist4 7nceputul sec. al ?-III/leaG: :0>. 'ava: v. ,atRo. 'avin @$anul /5B G: =:D. '$iera4 I.8.: -I4 -III4 ?II4 204 2<4 134 00D4 ;>34 ;2;4 =134 D:D4 D<>4 D>0. 'calla4 .artolomeo della: ;:<. 'carlat4 Mircea: :0<. 'carlatache din Constantinopol: ==2. 'chedel4 Oartmann: :34 :;4 :24 :14 <34 <04 =<;4 :;1. 'cherer4 `ilhelm: I?. 'chmid4 Chr.: 0=1. 'chopenhauer4 &rthur: :=<. 'chroder4 Ulaus Oennin%: :00. 'chrop er4 Wohan: :3:. 'ccrpan4 8ri%ore: 0>24 01D4 ;30. 'cri$an4 8.: 0<<. 'cultet4 .artolomeu: 0D2. 'curtul: v. Paisie4 al doilea e%umen al m"n"stirii Putna. 'edelniRov4 &.D.: D2. 'elim I: D23. 'elim al II/lea: ;D:. 'era iim @mitropolitul n4 sec. al ?-I/leaG: 03=4 03D. 'evastos Uimenitul: =204 =2;4 =2=. 'everus: ;0;. 'evi%ne4 doamna deB5B: ;;2. ' orza4 .ona: 14 ;:<. 'haRespeare4 `illiam: 0=>. 'i%ismund I @re%e al PolonieiG: 14 ;:<. 'i%ismund al II/lea @&u%ust4 re%e al PolonieiG: 14 :<4 ;:<4 ;:>4 ;:1. 'i%ismund de AuKem$ur% @re%e al )n%arieiG: 2=4 D>=. 'ila#i4 dr.: I?. 'ilvestru @ieromonahul Y5B4 copist la m"nis/tirea 'inaia4 sec. al ?-III/leaG: =>;. 'ilvestru @c"lu%"rul nG:v. Aeurdeanu4 'troe. 'imache4 N.: ;D24 D=:. 'imedrea4 Tit: 0D:4 :3<. 'imeon al 'alonicului @s 7ntul n G: ;0>. 'imiiana @so!ia lui Aupu din O7rl"uG: ;>;.

'imion: v. Nemanja4 Nte an. 'imion Dasc"lul: D24 ;:14 ;<=4 ;>34 ;>04 ;>;4 ;>=4 ;>D4 ;><4 ;>>4 ;>24 ;>14 ;234 ;204 ;134 ;114 =334 =304 =3D4 =3>4 =0>4 =;;4 =;:4 =;<4 ==:4 ==<4 =D<4 DD;4 D214 D1D. :>:

'imion de Ueza: D1:. 'imion Monahul: >D. 'imion @!ar al .ul%arieiG: 0>4 024 ;=. 'imionescu4 Eu rosina: 0;;. 'imionescu4 I.: ;D0. 'imon .ir"ul: 013. 'imonescu4 Dan: ?III4 ?I-4 0324 0D34 0<>4 0>04 0>24 ;334 =2>4 D334 D324 D0:4 D;D4 D1<4 D1>4 D114 :334 :304 :3;4 :3D4 :3:4 :324 :004 :0;4 :0=4 :0D4 :0:4 :0>4 :024 :014 :;34 :;04 :;:4 :;24 :;14 :D04 :D:4 :D24 :D1. 'inan Pa#a: 0D1. 'ion4 8.: ;D34 :0D. 'iKt @papaanG: 002. '7rRu4 P.: >2. 'Rander/$e% @8heor%he CastriotaG: 1D . 'mara%da @ iic" a lui Ner$an CantacuzinoG: =>34 DD<. 'mith4 Thomas: :0:. 'm7nt7nescu4 Dan: :D1. 'motrijciRP4 Meletie: 0>3. 'o$iesRi4 Ioan: ;0D4 ;0:4 ;:<4 ;2>4 =3:4 =3<4 =314 =;34 =;D4 =D14 D2D4 D2>4 D22. 'ocolo^sRi4 Marian: ;01. 'o ocle: =20. 'o ronia @so!ia lui P"tra#cu Cio%oleaG: 0134 ;>1. 'oliman al II/lea: :>4 <D4 <:. 'oliman/pa#a @serasRerG: ;22. 'olRie^sRi4: ;:2. 'olomon4 Constantin: ;D04 =2<4 =1=4 D334 :D> s 'oranzo4 Aorenzo: =>2. 'cricu4 I. ).: 0=>. 'pandoni: =>D. 'par^en eld @'parven eldtG4 Ioana 8av.: ;=;4 ;=1. 'piridon ieromonahul @cali%ra la m"n"stirea Putna4 sec. al ?-/leaG: =: . 'pul$er4 C&.: 03:4 03>4 0>>4 0>1. 'tadnicRi4 'imeon: ;3=. 'tadnicRi4 -asile: ;3=. 'taicu Paharnicul: D:>4 D<;4 D<=. 'tainville @%eneralul nG: DD04 D5;+ 'tan4 D.: :;0. 'taiia @cumnat" a lui Coresi lo%o "tul din Miro/sl"ve#tiG: 1<. 'tana @ iic" a lui Nea%oe .asara$G: ><. 'tanca @ iic" a postelnicului Constantin CantacuzinoG: D;34 D;0. 'tanca @m"tu#" a lui Doso teiG: ;3;. 'tancovici4 Preda: 0>0. 'tancovici4 ,adu: 0>0. 'tavrinos: 0D<4 0:;4 D;>4 DD;4 :0;. 'tatiu: :. 't"nescu4 Eu%en: :3=4 :0>4 :;3. 't"niloaie4 Dumitru: =2>. 'toianovici4 A.: :30. 'toica4 Iosi : ;0<. 'toican @lo%o "tul nG: 0D=.

'toide4 C. &.: ;334 :0>4 :02. 'tourdza4 &leKandre &.C.: :02. 'tra$o: 0=;4 D1D. 'tracimir @!ar $ul%arG: ;34 ;D4 ;>. 'trati%os4 &nton: =>1. 'trempel4 8a$riel: :304 :0;4 :0>4 :01. 'tripszRP4 Oiador: 03;4 0034 021. 'troici @ amilia _5HG: ;:D. 'troici4 Auca: ;:D4 ;<:. 'troici4 'imion: ;<:. 'trun%aru4 Diomid: :0:. 'tru!eanu4 'carlat: D024 D>04 :D1. 'trPiRo^sRi @'tricosRii sau 'tricovsRieG4 M.: ;:14 =3;4 =3=4 ==;4 ===4 ==:4 ==<4 =<=. 'turdza4 Dimitrie: 2<4 00;. 'turdza Ncheianu: 2<. 'turza4 &. D.:;02. 'turza4 M.: :D=. 'turze Moldoveanul4 -asile: 01<4 01>. 'uhanov @c"lu%"r rusG: 0:24 0>3. 'ulic"4 N.: 114 03;4 03>4 032. 'uru4 I.P.: 0<0. :><

'voronos4 N. 8.: :;14 :D1. 'ze%edi4 &leKics 8er%elP: 03;4 02:4 021. 'zeRelP4 Moise: D;2. 'ztrP%o^sRi4 Wose : D;. 4 N"traru4 Tudor: =1<4 D<2. 'chiau4 (ctavian: :334 :0=4 :;;. Ner$an4 Constantin: :01. 'er$au lo%o "tul: v. Cantacuzino4 Ner$an. Ner$an vod": v. Cantacuzino4 Ner$an. Ner$"nescu4 Niculae: :304 :0D. Ner$"nescu4 Th.: :=34 :D:. Ner$u/Aavronschi4 Cornelia: =;0. Neremetev @ eldmare#alul n G: =:;4 =<3. Nesan4 Milan: 2;4 1;. Niad$ei4 Ion: 03;4 0034 02;. Ni#man/voievod @Nu#man/vcd"4 !ar $ul%arG: 0D04 D;3. Nleidanus4 Ioan: D1:. Noldan4 Toader: =;=. Nte an @al II/lea4 iu al lui &leKandru cel .unG: :1. Nte an .Przohode!: 0>0. Nte an cel Mare: =04 =D4 =:4 =<4 =>4 =24 =14 D34 D04 D;4 D=4 D>4 D24 D14 :34 :04 :;4 :=4 :D4 ::4 :<4 :24 53( <34 <04 <;4 <=4 <24 234 204 0;<4 0D>4 0:04 0<=4 ;3=4 ;0D4 ;;=4 ;;D4 ;DD4 ;:=4 ;:>4 ;:24 ;:14 ;<34 ;>04 ;>:4 ;><4 ;>>4 =3<4 =<;4 =>>4 :3:. Nte an cel ' 7nt @re%e al )n%arieiG: 1. Nte an cel T7n"r: v. Nte "ni!"/vod". Nte an @ iu al lui ,adu/vcd"G: DD:. Nte an @mitropolitul n4 7n timpul domniei lui Matei .asara$G: 0<24 0>;4 0>=4 0><4 0>>4 D324 D31. Nte an Petriceicu: v. Petriceicu/vod". Nte an @p7rc"la$ ce 'crccaG: ;1:. Nte an @pretendent la trenul L"rii ,omne#tiG: 0D1. Nte an ,"zvan: ;10. Nte an4 'imeon @mitropolitul d1@ 2<4 0:24 0<34 0>24 26D#265( 0214 ;;04 =10. Nte an -alahul: 0<;. Nte an/vod": v. Nte an cel Mare. Nte an -oievod cel -iteaz v. Nte an cel Mare. Nte anovici4 Ierei Ioan: 0;2. Nte anccivi4 Mihail: =2D4 =2<4 D0D. Nte "nescu4 I.D.: D:4 0D34 0:04 0<>4 =11. Nte "nescu4 Iulian: ;314 ;024 ;D<4 ;D24 ;D1. Nte "nescu4 Mar%areta: ;D=4 ;D2. Nte "ni!" -od": v. Nte "ni!" I.upu. Nte an i!"/ved" @ iu al lui .c%can al III/leaG: <=. Nte "ni!" @Aupu4 iul lui -asile AupuG: ;;>4 ;;24 =;D4 ==;4 =104 =1=4 DDD4 :0:. Ntc ulescu &l.: DD. Ntir$ei4 ,adu Cluceru: D<=. Ntrempel4 8a$riel: :304 :0;4 :0>. T Ta rali4 (reste: D:4 0:;4 0<>. Ta%liavini4 Carlo: 02<4 0224 0214 D224 D124 :034 :;14 :=34 :=<4 :=>4 :D14 ::3. Taine4 OPppolite: I?. Tala$a @$aronul n G: D2:. Tanoviceami4 I.: ;2;4 =;04 =<<. Tappe4 E. D.: :0:. Tarno^sRi4 &ndrei: 0D24 0:;. Tarasie

@episcopul n4 7n timpul domniei lui Nte an cel MareG: :D. Tecla @s 7ntaanG: ;0=. TeRelP @sultanul nG: D<D. Tenora4 .ohus: 1;. Teoctist @mitropolitul Yn4 su$ Nte an cel Mare4 0D>3G: :D. Teoctist @episcop de ,cman4 su$ Petru ,are# 0:=0G: <=. :>>

Teodor &leKeevici @!ar al ,usieiG: ;=2. Teodor @Uir n4 mare lo%o "t al lui Petru ,a/ re#G: <=. Teodor 'tuditul: 0=4 0D4 02. Teoodrescu4 8. Dem.: 0:04 0:;. Teodorescu4 Iuliu: 003. Teodorescu4 Mirela: :334 :3>4 :0=4 :0D. Teodoric @re%e %otG: =<=. Teodoros @I Aascaris4 7mp"rat al .izan!uluiG: 00. Teodosie @arhimandritul.n4 7nceputul sec. al ?-IDeaG: D>. Teodosie @Uir n4 mitropolit4 Muntenia4 a doua jum"tate a sec. al ?-III/leaG: =>34 =><4 =104 =1=4 =124 D304 D=;4 D<;. Teodosie @mitropolitul Yddi -estemianul al )n/ %rovlahieiG: D1>. Teodosiu cel Mare @7mp"ratula5HG: 03. Teo an @patriarh al Ierusalimului4 jum"tatea sec. al ?-II/leaG: 0<<. Teo ana @mama lui Mihai -iteazulG: D=. Teo il @mitropolit de la ,7mnicG: 0<24 0>:4 ;D;. Teo il @7mp"rat al .izan!uluiG: 014 ;D=. Teren!iu: D2=. Thales din Milet: ==;. Theodor 8aza Ioan: ;1. Theodor4 Petru @ucenic al lui Th. LisevicG: 0>;. Theodora @7mp"r"teasan4 so!ia 7mp"ratului Teo ilG: 0;<4 ;D=. Theodorescu4 .ar$u: ?I. Theodosie @patriarh $ul%arG: ;3. Theo an @cronicar $izantinG: ;DD. Theo an @mitropolit al Moldovei4 7nceputul sec. al ?-II/leaG: =1. Thi$aud @contele Champa%nei #i re%e al Na/ vareiG: 0;D. Ti$eriu: ;D2. Tie%hem4 Paul van: :=:4 :D04 :D>. Tihonravov4 N.: 001. Timothei @s 7ntul nG: 0>>. Tirs @s 7ntul nG: ;00. Tisza$ecsi4 8aspar: D>;. Titulescu4 Nicolae: =1:. Titus Aivius: ;:>4 ;<34 =3=. Tcader @popa n4 copist4 7nceputul sec. al ?-II/leaG: 03:. Tcader @diacul4 din +eldra4 prima jum"tate a sec. al ?-II/leaG: 0134 ;33. Toader/Eordachie vel vistiernic: v. Cantacu/zino4 Ior%a%hi vistiernicul. To$ler4 &dol : ;23. Tocilescu4 8ri%ore: 104 ;D=4 D=:4 D:D. Todoran4 ,omulus4 :0D. Tc oe4 Mihail: D>;. Tolstoi @contele n4 am$asadorul rus al lui Petru I la ConstantinopolG: =:2. Toma4 'tela: :31. Tomescu4 Mircea: :==. Tom#a4 Nte an: :>4 <>4 ;:14 ;<<4 ;>=4 ;1;4 ;1=. Toppeltin4 Aauren!iu: ;<;4 =3;4 =;04 ==:4 D1;4 D1:. Toppeltinus4 Aaurentius: Toppeltin4 Aauren!iu. Tcrda#4 Mihail: 03;4 0324 031. Torda#4 Pavel: 124 114 03;. TorQuemada4 Ican

@episcopul nG: 002. Traian: ;<;4 ;134 =334 =304 =3;4 =3=4 =3<4 =324 =034 =014 ===4 ==D4 ==:4 =>:4 D<<4 D>=4 D214 D134 D104 D1;4 D1D4 D1:. Traian )lpie: v. Traian. Tro imovici4 Isaia: 0<:. TsourRas4 Cleo$ule: :3D. Tucidide: =2;. Tudosca @jup7neasaY#dc( so!ia lui Dimitrie Cor/ $eanuG: D:2. :>2

Tuducescu4 Iuliu: =24 DD4 D1<. Turdeanu4 Emil: ?I-4 =<4 D34 D04 D:4 >14 03<4 0D34 0:;4 0:>4 0:24 0<;4 0>24 =2>4 D>D4 :3:4 :3<4 :3>4 :324 :0;4 :0:4 :;24 :;1 :D:4 :D1. Turdeanu/Cartojan4 Aeti!ia: =<=4 :0:. Tzetzes4 Ioan: D104 D1D. Tvvardo^sRi4 'amuel: ;1;. . Lam$lac4 8ri%ore: ==4 =:4 =14 D>4 D24 01D. Lepelea4 8a$riel: :0=. Letu4 Ioan.: v. Tzetzes4 Ioan. Li escu4 Ilie: ;21. Li%ara4 &postol: ;D:. Li%ara4 *otu @sp"tarG: ;D:. Lisevic4 Theodor: 0>;. Li!eron: v. Cicero. ) )%ele#: v. )%liec"a4 Ioan. )%liecsa4 Ioan: D34 D>=. )lea4 'orin: :32. )lrich @sol al lui Nte an cel MareG: D14 :0. )n%ureanu4 8.: =<<. )reche @ amilia YnG: =:. )reche4 8li%ora#co: v. )reche4 8ri%ore. )reche @vornicul nG: v. )reche4 8ri%ore. )reche4 8ri%ore: -I4 ?4 D=4 :<4 <<4 <14 >04 0<04 0134 ;;<4 ;D;4 ;:D4 ;::4 ;:24 ;<34 ;<=4 :>D#:6:( B;134 ;1;4 ;124 =3:4 =;04 =;;4 =;<4 ==:4 ==<4 =D<4 =D>4 =:34 =:D4 =<=4 =<D4 =<:4 =>>4 DD;4 D214 D1D4 :3=4 :0:4 :0<. )reche4 MaKim: ;<D. )reche4 Neculai: ;<:. )reche4 Nestor @Nistur sau NistorG: D=4 D24 0104 ;:D4 ;<D4 ;<:4 ;<<4 ;<>4 ;<24 ;>;4 ;>D4 ;2;. )reche4 Pa vel: 010. )reche4 -asile: ;:D4 ;<>. ?Trechia4 -. &4: -II4 -III4 >24 0=24 ;334 ;>24 =024 =014 =;34 =;>4 D1<4 D1>. )riRcvici4 8avril: v. 8avril )ricul. )ro#4 Nte an: ;D4 ;>. )rsu @ iu al lui Chirii Olu$oceanuG: =<. )rsu4 8. 8.: :3=. )rsu4 N. &.: :0=. -aleriu: D2=. -aljavec4 +ritz: ::3. -allisnieri: =>1. -arlaam &rapul @e%umen la m"n"stirea Dealul4 sec. al ?-II/leaG: 0>D. -arlaam @mitropolitul nG: 024 0:14 0<04 0<:4 0>34 02=4 232#:42( ;3>4 ;;04 ;<D4 ;<14 ;234 ;1>4 =0;4 =214 D;24 :0=4 :;1. -arlaam @stare!ul m"n"stirii 8lavaciocul4 -la#ca4 a doua jum"tate a sec. al ?-II/leaG: =>04 =>;. -aros: 0;2. -asile &l$anezu: v. -asile Aupu.

-asile al II/lea @.ul%aroctonul4 7mp"rat al .izan!uluiG: ;=4 ;DD. -asile cel Mare @s 7ntul nG: 0;4 0D4 024 ;3D. -asile cel Nou @s 7ntul nG: ;01. -asile @cneaz4 duce de (stro%G: 0D<. -asile din 8rid: :0:. -asile Aupu: 04 =<4 =24 03<4 0034 0=34 0::4 0:>4 0:24 0:14 0<04 0<=4 0<D4 0<:4 0<<4 0<24 0>34 0>;4 0><4 0>>4 02;4 0134 01;4 01=4 01:4 01<4 01>4 0124 0114 ;334 ;3=4 ;3D4 ;;>4 ;:D4 ;::4 ;<34 ;<>4 ;<24 ;<14 ;>;4 ;>=4 ;><4 :>1

;>24 ;>14 ;234 ;2:4 ;134 ;104 ;1=4 ;1D4 ;1:4 ;1<4 ;1>4 =;;4 =;D4 =D04 =D24 =D14 =<;4 =>34 =>04 =214 =104 D;24 D;14 DDD4 :0=. -asile @episcop de ,oman 7n timpul domniei lui Nte an cel MareG: D>. -asilescu4 &l.: ;D24 DD24 D:D4 D1<. -asilie @medicul4 ereticG: 00=4 002. -asiliev4 &. &.: ;1. -asiliu4 Mihai: :3D. -"c"rescu4 En"chi!": 0;:. -"c"rescu @%inerele lui Constantin .r7nco/veanuG: DD>. -"t"manu4 N.C :02. -elciu4 Dumitru: :0<4 :0>. -elculescu4 C"t"lina: :334 :004 :;3. -enceslas al I-/ lea: @re%e al .oemieiG: 2;4 2=4 2D. -enelin: 0<=. -eselovsMj: 0==. -er$icRi4 Timotei &leKandrov7ci: 0>0. -er$iest4 +erdinand: ;=>. -eress4 &ndrei: 02;4 0214 0134 :02. -eterani: D==. -ianu4 Tudor: :33. -illehardouin4 8eo irci de: 0<. -iller4 Marcel: 0<>F. -illon4 +ranccis: <4 ==:. -incent de .auvais: DD. -intil" @ iu al lui ,adu de la & uma!iG: D;<. -intilescu4 Petre: 0<. -ir%iliu: :4 D2=. -isarion de Niceea: ;1. -isRi4 Ioan: 02:4 021. -itman @%eneralul nG: =:1. -itrP4 WacQues de: 0;D. -izanti4 &ndrei: -II. -7lca#in: v. -uRasin4 -7lcu -ornicul: DDD. -7rtosu4 Emil: 0=04 =224 D;04 D;D. -lad/vod": v. -lad Lepe#. -lad/vod" cel T7n"r: 1D4 0D=4 D;<. -lad Lepe#: D24 0D04 D;<4 D>=. -ladislav @al Il/leaG: 0D0. -ladislav al I-/lea @re%e al PolonieiG: ;<14 ;104 -ladislav @re%e al )n%arieiG: :<4 ;>D4 ;>24 ;>1. =334 =304 =3<4 =3>4 =034 D1D. -ladislav/vod" @al III/leaG: D;<. -ladislav.: v. -laicu/vod" @-ladislav/-laicuG. -laicu/vod" @-ladislav/-laicuG: ;>4 =;. -lahos4 8herasim: =>D. -lasie: 0:2. -lasie4 8avril: =>D. -lasie 'te%arul: D3D. -lasios4 8herman: ;;>. -lastaris @-lastaresG4 Matei @MihailG: =14 03:4 0>>4 :3:. -l"descu4 I.: :D4 :14 >04 0<04 =2>4 D:D. -l"descu@lG4 P7rvu: DD:4 D:>. -l"du!: v. -lad/vod" cel T7n"r. -oileanu4 M.: ;D2. -oinescu4 Teodora: :33. -olde4 &loise: =>'. -ra$ie4 8h.: :D1. -ranoussis4 A.: :3<. -rienios4 NiRi or: 004 =1. -r7nceanu4 Dra%o#: :D1. -uRa"in @ ratele despotului s7r$ Ioan )%lic"aG 7 D34 D>=. -uRovic4 .ozidar: 00<4 :3<. -ulpa# @diac4 pisar al lui. Petru ,are#G: D3. * *acan4 E rem: 031. *aharia4 N.: :=3. *alusRi4 &ndrei: =;3. :23

*am irescu4 Dan: ?-I4 :334 :304 :3;4 :3D4 :3<4 :004 :0;4 :;34 :;;4 :D>. *am irescu4 Ion: :;>4 :D1. *amoisRP4 Ioan: ;:D4 ;:<4 ;:24 D1;. *dren%hea4 M"ria: :3>. *i%a$ene @*P%a$enosG4 Euthimie: 0=4 00:4 00<4 002. *ilot4 ,omnul4: -I. *izRa4 Wan: 2=. *o$a4 Ioan: =2D. *olRie^sRi4 &ndrei: ;<<4 ;1;. *onaras @istoric $izantinG: ;DD4 D1D. *otta4 'ever: =;0. *sa$o4 Pl: 10. X ?enopol4 &. D.: I?4 0<04 =2>4 =214 D:D. ?eno on: =2;. U `aRhtan% al I-/lea @re%e ivirG: =2<. `alther4 .althasar @cel T7n"rG: 0D24 0D14 0:34 0:;4 :0;. -valtherus4 .aldassar Wunior: v. `alther4 .althasar @cel T7n"rG. `apo^sRi @cronicar polonG: <3. `ancRelinus4 M.: =D:. `ar%alo^sRi @pisar al lui Constantin Cantem/mirG: =;3. `ei%and4 8.: >14 ;02. `ellman4 MaK: 0;=4 0;1. `icle @`Pcli G4 Wohn: 2;. `inchelsea @am$asadorG: :0:. `isznio^iecRi4 Dimitrie: ;:1. `it^insRi4 'tanislav: ;2D. `ojensRi @episcop de Uameni!aG: ;0:. `urmloch4 &dal$ert: 12. :20

T&.A& DE M&TE,II ,re'a&% de Dan *am irescu - W ot" B?-II DE A& (,I8INI PMNJ A& EP(C& A)I M&TEI .&'&,&. Nl -&'IAE A)P) A& ,J'PMNTI& & D()J A)MI: (CCIDENT)A A&TIN 'I (,IENT)A .I*&NTIN(/'A&Literaturile r mani e $*n% *n vea ul al FlII#lea =. Aiteratura rancez" DC Aiteratura spaniol" <C Aiteratura italian" >C ,adierea culturii occidentale 7n )n%aria #i Polonia 1. Orientul )i8antine#"lav Aiteratura $izantin" 1. Caracterul imperiului tizantin 1C 'tr"lucirea civiliza!iei sale 7n evul mediu 00C Aiteratura istoric" 00C ,eli%ioas" 0;C .eletristic" 0DC .i$lio%ra ie 0<. Aiteratura slavilor sud/ dun"reni 0<. Aiteratura $ul%"reasc" 0>C Aiteratura iu%oslav" 0>C Ae%"turile cu &thcsul ;3C Ae%"turile crea!ilor cu cultura italian" ;0C .i$lio%ra ie ;;. INT,&,E& ,(MbNIA(, MN C)AT),& .I*&NTIN(/'A&-J P"trunderea litur%hiei slave la romni ;=C Principatele remne #i luptele cu un%urii ;DC Ae%"turi politice cu 'udul dun"rean ;DC Consecin!ele 7n%lo$"rii ncastre 7n zona culturii slave ;:C Contacte cu .izan!ul ;<. C)CE,I,E& T),CE&'CJ 'I C(N'ECINLEAE EI PENT,) C)AT),& P(P(&,EA(, .&AC&NICE Emi%rarea erudi!ilor $izantini 7n (ccident #i participarea lor la ,ena#tere ;1C Emi%rarea p"turii conduc"toare slave 7n !"rile ncastre =3. MJNJ'TI,IAE4 +(C&,E DE C)AT),J ,eor%anizarea vie!ii monahale prin c"lu%"rii s7r$i =;C Niccdim #i 7ntemeierea -odi!ei #i Tismanei =;C )cenicii lui Nicodim 7n :2=

Moldova: Lam$lac ==C Cali%ra i #i miniaturi#ti ==C Ae%" teri de manuscrise #i c"r!i =>C .i$lioteci =2C Ncolile =1C .roderia reli%ioas" D3C Pictura D0C &rta veche romneasc" 7n ,"s"ritul Europei D;C .i$lio%ra ie D=. C)AT),& 'A&-J MN LJ,IAE N(&'T,E. ')+AET ,(MbNE'C MN AIM.J 'A&-J Literatura reli-ioa"% D> +ilotheiu4 lo%o "tul lui Mircea cel Mare D<C Lam$lac #i activitatea lui 7n via!a reli%ioas" romneasc" D>C -asile4 episcopul de ,oman al lui Nte an cel Mare D>C Eustratie4 protopsaltul din m"n"stirea Putna D2C .i$lio%ra ie D2. I"torio-ra'ia "lavon% *n Moldova Cron ca lui Nte an cel Mare D2. -ersiunea %erman" D2 -ersiunile slavone#ti :; Aetopise!ul de la .istri!a :=C Aetopise!ul de la Putna :=C -ersiunea din letopise!ul lui &zarie :DC Cronica anonim" ::C Cronica moldo/polon" :<. ,aporturile dintre versiuni. Data compunerii ori%inalului :>C Cronica lui Nte an cel Mare4 versiunea %erman" #i versiunile slavone#ti :1C &lc"tuirea cronicii la curtea lui Nte an cel Mare <0. Cronicarii c"lu%"ri <;. Macarie <=C E timie <:C &zarie <>C Caracteristica cronicilor scrise de c"lu%"ri <2C .i$lio%ra ie <1. *nv%&%turile lui Nea-oe /a"ara) %tre 9iul "%u Te do"ie >0. Cuprinsul >;C Paternitatea >:C -ersiunile #i raporturile dintre ele >>C .i$lio%ra ie >2. *(,IAE AITE,&T),II ,(M&NENTI Cele mai vechi acte romne#ti 23C TeKtele rotacizante #i p"rerile cu privire la ori%inea lor 20C Mi#carea husit" 2;C Teoria in luen!ei luterane 2:. Te7tele rota i8ante Codicele -orone!ean 2:C Psaltirea 'cheian" 2<C Psaltirea -oro/ eB.B ne!ean" 2<C Psaltirea Ourmuzachi 2>C Datarea4 h7rtia4 ili%ranele 2>C 'crisul 22C Aim$a 22C Importan!a teKtelor pentru cultura romneasc" 13C .i$lio%ra ie <3. INT,(D)CE,E& TIP&,)A)I MN LJ,IAE ,(M&NENTI Ti$ar "lavone" *n [ara Romnea" % C"lu%"rul muntene%rean Macarie #i tipar vene!ian 1=C C"lu%"rul s7r$ Dimitrie Aiu$avici #i ucenicii s"i 1D. E$o a lui Core"i Coresi #i ucenicii lui Dimitrie Aiu$avici 1DC Ccresi 1:C Coresi #i amilia lui 35C In luen!a luteran" #i activitatea lui Coresi 1<C :2D

In luen!a calvin" 033C 7ntoarcerea spre ortodoKie #i tip"rirea c"r!ilor slavone#ti 03=C &l!i tipo%ra i romni contemporani cu Coresi: diacul Aorin! #i C"lin 03DC )ltima tip"ritur" romneasc" a lui Coresi: Cartea u *nv%&%tur% @0:20G 03DC Pravila 03DC Aim$a teKtelor coresiene #i importan!a lcr pentru lim$a literar" 03:C .i$lio%ra ie 03<. Ialia de la Or%"tie .256:1 032. .i$lio%ra ie 003. EP(C& P('T/C(,E'I&NJ. TE?TEAE P(P)A&,E Literatura a$o ri'% 000. .o%omilii 00;. Aiteratura $o%omilic" 00D. Ae%enda lui &dam #i Eva 00DC Aupta lui 'atanail cu &rhan%helul Mihail 00DC Disputa M7ntuitorului cu 'atana 00:C Ae%ende opulare $o%omilice 00:. CodeK 'turdzanus 00:. Ne$o%omilismul le%endelor din CcdeK 'turdzanus 00:C &poca/lipse apocri e: &pocalipsul apostolului Pa vel4 C"l"toria Maicii Domnului la iad4 Moartea lui &vram 00<C &pocalipsul ' 7ntului loan .o%oslovul 00>. Ae%enda Duminicii 00>C .i$lio%ra ie 002. Literatura !a-io-ra'i % Caractere %enerale 001C Ae%enda ' intei -ineri 0;0C Ae%enda ' 7ntului 'isinie 0;0C ' 7ntul &leKie 0;;C .i$lio%ra ie 0;;. Literatura dida ti % +isiolo%ul 0;=C +iore di virtu 0;:C .i$lio%ra ie 0;2. Literatura de $reve"tire 0;1. .i$lio%ra ie 0=0 Romanul $o$ular 0=0. &leKandria 0=;C -arlaam #i Ioasa 0=:C &rchirie #i &nadan 0=>C .i$lio%ra ie 0=1. MNCEP)T)A I'T(,I(8,&+IEI MN L&,& ,(MbNE&'CJ Via&a i traiul "'*ntului Ni' n Patriarhul Ni on 0D;: 8a vrii protul 0D;C -ia!a s 7ntului Ni onC caracterul ei: le%end" ha%io%ra ic"4 cronic" a domniei lui Nea%oe 0D=C .i$lio%ra ie 0D:. Croni a lui Mi!ai Vitea8ul Mihai -iteazul 7n literaturile str"ine contemporaneC 7n literatura %reac": poema lui 'tavrinos 0D<C Traducerea romneasc" 7n versuri a lui M. Eliat @din 02=>G 0D<C Traducerea slavo/rus": 8h. Palamed 0D<C ,eminiscen!e despre Mihai -iteazul 7n literatura popular" %reac" 0D<C 7n $alada popular" sud/slav" 0D>C 7n (ccident: 7n literatura italian" 0D>C 7n literatura spaniol" 0D>: 7n literatura un%ar" 0D>C Cronica lui Teodosie ,udeanu 0D>C :2:

Traducerea polon" a lui &ndrei Tarno^sRi #i cea latin" a lui .altasar `alter 0D2C -ersiunea ra!ilor .uze#ti 0D1C ,aporturile dintre versiunea lui .altasar `alter #i versiunea ra!ilor .u/ze#ti 0D1C .i$lio%ra ie 0:0. DE A& M&TEI .&'&,&. 'I -&'IAE A)P) PMNJ A& NE,.&N C&NT&C)*IN( NI D. C&NTEMI, EP(C& A)I M&TEI .&'&,&. NI & A)I -&'IAE A)P) Priviri %enerale 0:>C .i$lio%ra ie 0<0. )N CJ,T),&, M(AD(-E&N MIT,(P(AIT &A UIE-)A)I: PET,) M(-IAJ Petru Movil" #i activitatea lui 0<=C M"rturisirea ortodoK" #i sinodul de la Ia#i 0<:C .i$lio%ra ie 0<<. AITE,&T),& ,EAI8I(&'J IN EP(C& A)I M&TEI .&'&,&. Cultura 0<2C Doamna Elina 0<2C )dri#te N"sturel 0<1C Tipo%ra iile 0>3C Aiteratura reli%ioas" 0>;C Pravilele 0>DC .i$lio%ra ie 0>2. C)AT),& MN T,&N'IA-&NI& Instalarea tipo%ra iei #i c"r!ile tip"rite 023C Catehismul calvi/nesc 02;C 'imeon Nte an #i pre a!a la Noul Testament 02DC Airica reli%ioas" de nuan!" calvin" 02:C Mihail Oalici 02<C In luen!a catolic": 8avril Ivul4 8heor%he .uitul4 Woannes U/joni -alachus de Uis/Uajon 022C .i$lio%ra ie 022. AITE,&T),& ,EAI8I(&'J MN M(AD(-& E$ a lui Va"ile Lu$u C"rturarii 013 C Ac%c 9tul Eustratie Dra%c# 013 C Toader diiacul #i cuv7ntul la 7nmorm7ntarea jup7nesei 'o ronia Cio%olea 013. Mitro$olitul Varlaam 010. Cole%iul #i imprimeria 01;C &ctivitatea literar". Cartea romneasc" de 7nv"!"tur" 01DC Cele #apte taine 01<C ,"spunsul la Catehism 01>C Pravila 012C .i$lio%ra ie ;33. Mitro$olitul Do"o9t i Personalitatea lui ;30C -ia!a ;3;C Traducerea c"r!ilor litur%ice ;3DC Psaltirea 7n versuri ;3:C -ie!ile s in!ilor ;31C Doso /tei istoric ;0=C Doso tei 7n Polonia #i moartea lui ;0:C .i$lio%ra ie ;02.

C&,&CTE,)A 8ENE,&A &A C)AT),II ,(MbNENTI PMNJ MN 'EC(A)A &A ?-II/AE& Mitropolitul Doso tei 5 punctul culminant al literaturii reli%ioase din Moldova ;;3C ($iec!iuni aduse literaturii4 reli%ioase ;;3C Aiteratura litur%ic" reprezint" valorile poeziei sacre $izantine. Prin literatura reli%icas" s/a creat la noi lim$a literar" ;;3C Clerul / p"tura cult" a neamului ;;0C Privire retrospectiv": traducerea ' intelor 'cripturi ;;0C a le%endelor ha%io%ra ice #i a celor apocri e ;;;C In luen!a literaturii reli%ioase asupra olclorului #i a artei vechi ;;=C +ormarea unei mentalit"!i reli%ioase care se r"s r7n%e 7n ac!iunea marilor voievozi #i a $oierimii4 7n concep!ia #i scrisul cronicarilor ;;=C Consecin!ele acestei mentalit"!i ;;D. )N M&,E CJ,T),&, M(AD(-E&N CJAJT(, MN COIN&: NIC(A&E MIAE'C) -ia!a ;;<C (pera ;=;C &ctivitatea 7n lim$a romn"C Isteria despre s 7nta icoan"C 7ntre$"ri #i r"spunsuriC -echiul Testament ;=; 5;=DC 7n lim$a latin": Enchiridion sive 'tella (rien/talis (ccidentali splendens... ;=DC &ctivitatea teolo%ic/istcrica din ,usia ;=:C C"l"toria 7n China ;=<C .i$lio%ra ie ;=1. C,(N(8,&+EAE Crono-ra'e de ori-ine "lav% MoKa ;D; Crono-ra'e de ori-ine -roa % Crono%ra ul lui Dorotei al Monem$aziei ;DDC Crono%ra ul lui Ci%ala ;D:. Elemente din rono-ra'e in 'ol lor ;D<. Istoria Trcadei ;D>C ' intul Constantin ;D>C +olclor oriental ;D>C Aocaliz"ri ;D2C .i$lio%ra ie C:?. C,(NIC&,II M(AD(-ENI MN AIM.& N&LI(N&AJ A" en"iunea )oierimii *n via&a de ultur% a neamului Proprietatea colectiv". Proprietatea individual" a $oierilor. ,idicarea propriet"!ii $oiere#ti prin danii domne#ti ;:3C ,uinarea propriet"!ii !"r"ne#ti 7n urma iscalit"!ii eKcesive #i cre#terea propriet"!ii $oiere#ti lati undiare ;:0C ,olul politic important al $oierimii 7n via!a !"rii #i luptele 7n jurul tronului ;:0C Emi%rarea $oierimii. Constantincpolul #i Polonia4 doua centre prin care se deschide pentru cultura noastr" o ereastr" c"tre (ccident ;:0C .i$lio%ra ie ;:;. Tineretul moldovean la "tudii in ,olonia ;:;. Pri$e%i 7n Polonia ;:=C Cultura latin" 7n Polonia ;::C Ntiri despre istoria Moldovei #i latinitatea romnilor 7n istorio%ra ia polon" ;:>C .i$lio%ra ie ;<=. :2>

0ri- re Ure !e -ia!a ;<D. Nestor )reche ;<DC 8ri%cre )reche ;<>. Cronica lui 8ri%ore )reche ;>3. Izvoarele ei interne #i polone ;>3C &daosele lui 'imion Dasc"lul ;>;C Personalitatea lui )reche #i a lui 'imion Dasc"lul ;>=C Portretele lui )reche ;>:C 'tilul lui )reche #i al lui 'imion Dasc"lul ;><C Aim$a cronicii ;>>C &daosul lui 'imion Dasc"lul despre ijderenia moldovenilor ;>2C .i$lio%ra ie ;23. Mir n Co"tin -ia!a ;2;. Copil"ria 7n Polonia ;2=C 7ntoarcerea 7n Moldova ;2DC Ae%"turile cu polonii ;2>C Pri$e%ia 7n Polonia ;2>C Con lictul cu C. Cantemir. Moartea ;22. Cronica ;13. Datarea #i caracterele ei %enerale ;'3C Izvoarele polone ;10C Tr"s"turile ei literare ;1; De neamul moldovenilor4 din ce !ar" au e#it str"mc#ii lor ;12. Data ;12C Tradi!ia manuscriselor ;11C Caracterul #i cuprinsul operei =33C Izvoarele =3;C Erori =3=C Caracterul literar =3=. Cronica L"rii Moldovei #i a Munteniei =3:. Pcema polon" despre Moldova #i Lara ,omneasc" =31. -ia!a lumii =0;. Personalitatea lui Miron Costin =0>C .i$lio%ra ie =02. Continuatei ii lui Mir n Co"tin+ -asile Damian =;;C Tudosie Du$"u =;=C .i$lio%ra ie =;<. Ni olae C "tin .io%ra ia =;>C Aetopise!ul L"rii Moldovei de la zidirea lumii p7n" la 0<30 ==0C Cronica domniei lui Nicolae Mavrocordat #i a lui Dimitrie Cantemir ==>C Ceasornicul demnilor =D0C .i$lio%ra ie =D<. In'luen&a latin% *n "tilul roni arilor moldoveni Priviri %enerale =D>C .i$lio%ra ie =D2. Ion Ne ul e .io%ra ia =D1C Pri$e%ia =:0C 7ntoarcerea 7n Moldova =:=. Cronica lui Ion Neculce =::C ( seam" de cuvinte =<;C Aim$a =<DC .i$lio%ra ie =<<. EP(C& A)I 'E,.&N C&NT&C)*IN( NI & A)I C(N'T&NTIN .,bNC(-E&N) I. E$o a lui Her)an Canta u8ino =<1. Priviri %enerale =<1C 7ntre slavism #i %recism. Drumuri spre Moscova =>0C Curentul in luen!ei %rece#ti =>;. :22

II. E$ a lui /r*n oveanu =><. Priviri %enerale =><C In luen!a italian" =>>C &rta =>1C Aiteratura =23C In luen!a %receasc" =20C Copiii lui .r7ncoveanu #i cultura lor clasic" =2;C Patriarhi #i c"rturari %reci la curtea lui .r7ncoveanu =2=C .r7ncoveanu #i ortodoKia din &rdeal =2DC .r7ncoveanu sprijinitor al culturii ortodoKe 7n ,"s"rit =2:C .i$lio%ra ie =24>. AITE,&T),& ,EAI8I(&'J Priviri %enerale =22. /i)lia lui Her)an Canta u8ino =10. Traduc"torii =1:C +ra!ii 8receanu #i activitatea lor reli%ioas". .io%ra ia =1:C Traducerile =1<C .i$lio%ra ie =11. Mitro$olitul Antim Ivireanu D33 .io%ra ia D33C &ctivitatea lui &ntimC Traducerea c"r!ilor de ritual D32C Didahiile D03C .i$lio%ra ie D0D. Un tradu %tor in ver"uri al ,"altirei la urtea lui /r*n oveanu E Teodor C r)ea D0<. .i$lio%ra ie D02. I'T(,I(8,&+I& MN EP(C& A)I NE,.&N C&NT&C)*IN( NI & A)I C(N'T&NTIN .,MNC(-E&N) Compila!ii #i cronici de partid pe vremea lui Ner$an Cantacuzino: vechile anale p"m7ntene D01C Povestea de jale despre moartea postelnicului Const. Cantacuzino D;0C .i$lio%ra ie D;D. Stoi a Lude" u -ia!a D;D. I. Compila!ia lui 'toica Audescu D;:C II. -ia!a Patriarhului Ni on D;<C III. Cronica lui Mihai -iteazul D;>C I-. Cronica lui Matei al Mirelor D;>C -. ( cronic" a lui Matei .asara$ D;2C &naliza D==C .i$lio%ra ie D=:. Radu ,o$e" u -ia!a D=<C Compila!ia lui ,adu Popescu DD0. C,(NIC&,II A)I .,MNC(-E&N) Continuarea cronicii lui ,adu Popescu DD>C .i$lio%ra ie D:=. Croni a lui Radu 0re eanu D:: .i$lio%ra ie D<3. Croni a anonim% de"$re Con"t+ /r*n veanu &naliza D<3C Discu!ii asupra paternit"!ii D<:C .i$lio%ra ie D>3. Un " riitor "*r) # r mn la urtea lui Her)an Canta u8ino i a lui /r*n oveanu @ 8h. .rancovici. -ia!a D>0C &ctivitatea isteric" D>;C 'crieri reli%ioase D>DC .i$lio%ra ie D>:. :21

Cr ni a rimat% a"u$ra mor&ii lui Con"tantin /r*n oveanu+ .C*nte ul tui Cen"tantin# v d% 1 D>: .i$lio%ra ie D23. Stani ul Con"tantin Canta u8ino -ia!a D23C &ctivitatea literar" a 'tolnicului Cantacuzino &ctivitatea reli%ioas" D22C (pera %eo%ra ic" a stolnicului (pera isteric" D21C .i$lio%ra ie D'< /i)li -ra'ie "ele tiv% @aneK"G D11 ,o"t'a&% de Dan 'imor.escu :;= /i)lio-ra'ia o$erei lui N+ Carto9an :=1 Indi e de nume ::0 Aector: ,(DIC& ,(T&,) si &ND,EI ,)') Tehnoredactor: I(N 8OIC& /un de ti$ar@ :>+V+2364+ Coli ed+ 5:(DC+ oli de ti$ar@ ;6 Tiparul eKecutat su$ comanda nr. D=; 7ntreprinderea poli%ra ic" E0= Decem$rie 0102F4 str. 8ri%ore &leKandrescu nr. 2151> 9A .ucure#ti4 ,epu$lica 'ocialist" ,omnia