Poeii "noi" i callimahismul roman

Simultan cu strdania solitar a lui Lucreiu de a transmite un mesaj didasca-lic, absolut prioritar din punctul lui de vedere, intr-o art expresiv, intoars atat spre tradiia expresionist, cat i spre construirea unui viitor clasic, viguros i armonios, al poeziei latine, emergea un tip de discurs liric, un demers artistic foarte diferit de clasicism, ca i, parial, de expresionism. Ne referim la arta practicat de aa numiii poei noi!, adepii callima"ismului sau alexandrismului roman. intr-adevr, in secolul # i.e.n., se manifest la $oma o important micare poetic, nutrit i dezvoltat intr-un cerc cultural-politic specific, care se reclama de la tradiiile lirismului roman i mai ales de la o anumit orientare a artei elenistice. %otodat aceast micare n-a putut lua natere decat in condiiile unui orizont de ateptare favorabil gustului unei pri importante din public, tineri aristocrai rafinai, femei mondene i semimondene, pentru un tip nou de poezie. &utaiile profunde ale climatului mental, criza vec"ilor mentaliti implicau nu numai nzuina spre o poezie atent cizelat, ci i spre un mesaj subiectivist, care s rspund modificrilor intervenite in utilajul mental, diminurii sentimentelor corelate strvec"ii solidariti civice. ' adevrat boem artistic se nscuse, pasionat de "edonism, de cutarea noului cu orice pre. S-a considerat semni ficativ faptul c o serie de nobili romani, de oameni de stat importani, au alctuit ei inii poeme erotice. (ei cei mai muli poei, care au aparinut acestei micri au fost animai de sentimente republicane, arta lor se inscria mai degrab in noile
) *+,

-'./## !N'#! 0l 12LL#&23#S&4L $'&2N orientri ale 1etii, care tindeau s asigure triumful cezarizmului. (e altfel exponenii acestei micri nu s-au constituit intr-o coal literar rigid structurat, ci intr-un curent artistic liber zmislit, desc"is fa de diverse sugestii i populat de tineri entuziati i generoi. 2ceast micare a fost calificat de 1icero, de altfel pe un ton aproape dispreuitor, drept curentul poeilor noi , poetae noui (Orator, ,5,*6*7 iAdAtt., 8,9,*7 Tuse. disput, :,*+;, sau mai noi , in grecete neateroi. (e aceea s-a vorbit de neoterismul roman ori, in legtur cu obariile lui greceti, de callima"ismul latin. %otui, in pofida caracterului ei novator, programatic innoitor, micarea neoteric nu poate fi izolat de anumite tradiii italice, valorificate in literatura latin anterioar. 2m artat cat de pregnant se manifestase gustul pentru cantec, pentru expresia liric, la autorii secolelor anterioare, mai cu seam la -laut. (e fapt -laut a fost primul liric roman. (ar acest lirism impregnase

in c"ip difuz poezia latin preclasic, pan cand a putut s se manifeste, in poeme specializate i in modaliti autonome, spre sfaritul secolului al ll-lea i.e.n. (e altfel un anumit tip de lirism, sub forma unor poeme cantate, uneori mimate, s-a dezvoltat i in lumea elenistic, indeosebi in Siria, unde se pare c de fapt continu structuri poetice anterioare influenei greceti. in timpul celui de al doilea rzboi punic, cantree siriene apruser pe scene romane, inlesnind amplificarea unui lirism, care avea adanci rdcini italice. #ntensificarea contactelor cu 'rientul, la sfaritul secolului al ll-lea i.e.n., n-a putut decat s faciliteze expansiunea lirismului.
%otui c"iar dac neotericii romani au valorizat anumite tradiii lirice, precedentele de la care se reclamau se aflau in alt parte. Nu numai c ei se opuneau deliberat vec"ii poezii, lui .nnius prin excelent, dar nu elementul liric, ci modalitile unei poezii epigramatice constituiau, din punctul lor de vedere esenialul artei, pe care o practicau. 2semenea epigrame nu aveau neaprat un coninut satiric, persiflant, ca omoloagele lor medievale sau moderne, ci erau poeme scurte, de circumstan, adesea adevrate madrigale, redactate in disti" elegiac. &odaliti epigramatice apruser in lumea elenistic, mai ales in 2lexandria .giptului. ' mare parte dintre poeii greci din .gipt, dintre alexandrini, furiser o nou orientare in poezie, definit de cercettori ca alexandrinism sau mai degrab callima"ism, dup numele corifeului ei, 1allima". intr-adevr acest poet elenistic i arji confrai ai si, ca .up"orion din 1"alcis, autor de poezie aproape ermetic, lansaser sloganul !o carte mare este o nenorocire mare , mega biblfon, mega kakdn in grecete. .i reprobau epopeea, teatrul, genurile i speciile tradiionale, bazate pe texte de intindere considerabil. Se prefera poezia scurt, condensat, adic epigramele, textele in versuri cu un caracter semi-narativ i semi-liric, imnurile adresate zeilor, poemele sentimentale i pastorale, un univers imaginar populat de simboluri, de legende despre diviniti, de o mitologie artificioas, de episoade pitoreti. 2depii caliima"ismului practicau un stil factice, c"iar sofisticat, i acordau o importan deosebit te"nicii poetice, mai ales metricii. .i au inovat in aceast privin, i au realizat performane remarcabile, noi modaliti de versificare. Lipsit de acompaniament muzical, metrica lor reda totui impresia de muzic prin reiterarea, la intervale scurte, a aceluiai metru. 2stfel au aprut strofele. 2desea bibliotecari ai Lagizilor, regii elenistici ai .giptului, calfima"ienii scriau pentru curte, pentru un public monden, care va gusta i romanul. -oezia lor erudit, de factur parnasian, dei respingea tradiia "omeric, nu refuza total o anumit patin ar"aizant. 1oncomitent

155-

L41$./#4, 12%4L 0l -'.<#2 S.1'L4L4# # #...N .

callima"ienii imbriau cultul informaiei tiinifice i filosofice, narajiilor mitologice savante, cataloagelor ingenioase, etiologiilor. Specia literar cea mai caracteristic pentru oallima"ism a fost poemul epic i mitologic de mici dimensiuni, epylHon sau epiliu. 1allima"ienii au creat de fapt acest tip de poem scurt, care exploata detalii mai puin cunoscute ale miturilor greceti. -aradigmatic a fost epiliul lui 1allima" intitulat Hecale. in acest poem, 1allima" evocase mitul capturrii taurului de la &araton de ctre %eseu, dar struise in c"ip deosebit asupra ospitalitii acordate eroului mitologic de btrana 3ecale.

Neotericii, adepii callima"ismului roman sau neocallima"ismului, au privilegiat i ei o poezie scurt, erudit i rafinat, c"iar pedant. .i au accentuat, dup prerea noatr, factura epigramatic, tendina

spre condensarea imagistic a discursului poetic in generai, pe care le promovaser antecesorii lor elenistici. (e altfel micarea poeilor noi a fost in mare msur impulsionat de doi poei greci, aflai in #talia in secolul # i.e.n. 2cetia au slujit ca intermediari intre neotericii romani i 1allima", relativ inc puin cunoscut romanilor pan atunci, dei .n-nius, Lucilius i Lucreiu trebuie s fi citit unele dintre poemele corifeului colii literare din 2lexandria. 2ceti doi poei greci sunt -"ilodem din =adara menionat mai sus ca filosof epicureu i ca autor de epigrame erotice - i -art"enios din Niceea, care a jucat un rol determinant in formarea lui 1atul. intr-adevr callima"ienii romani au asumat mai ales concepii epicureice i au adoptat indeobte aticismul. intre eforturile lor spre rafinarea scriiturii poetice, spre discursul concentrat i arta sobr, limbajul purificat, pe care le preconizau aticitii i anaiogitii, existau evidene afiniti. .ste interesant de semnalat c cei mai muli neoterici erau totui provinciali, originari din =allia 1isalpin, de fapt menii a adapta mai rapid noile structuri mentale, care emergeau la $oma. $ene -ic"on a considerat c cele trei mrci fundamentale ale neoterismului roman au constat in erudiie, cultul formei i in galanterie, toate motenite de la callima"ienii elenistici. >ocabularul critic roman a definit discursul poetic neoteric prin termeni ca delicat , gracilis, neted , leuis, i lefuit , teres, dar i ca erudit , doctus, deoarece le atribuia poeilor noi o remarcabil erudiie , doctrina. intr-adevr neotericii au rafinat scriitura pan la pedanterie, au cutat erudiia i imagistica pitoresc, au practicat adesea o limb sofisticat. %otui, de multe ori, sub impactul tradiiilor lirismului roman i ai noului climat mental instaurat la $oma, neotericii au diminuat ponderea elementelor legendare, mitologiei savante, motenite de la precursorii lor greci, ca s dezvolte exprimarea sentimentelor personale, poezia erotic i subiectivismul programatic. (e aceea, in anumite poeme personale, indeobte galante - pe care ei inii le numeau, cu o bravad ostentativ, parc in spiritul modernismului secolelor noastre, bagatele , nugae, - neotericii au privilegiat o limb apropiat de cea vorbit, simpl i direct. %otodat unii neoterici romani au recuperat epopeea, tradus intr-un registru doct, imbibat de erudiie mitologic. in definitiv graia suav i directeea sentimentelor, expresia liric proaspt, captivant, au asigurat peste veacuri
-l+6

-'./## !N'#! 0l 12LL#&23#S&4 L $'&2N succesul unor neoterici, precum 1atul, modernitatea autentic a artei lor. ' lume a visului se desprinde din anumite producii literare ale poeilor noi .

'e fapt neotericii i-au avut precursorii lor, care au reprezentat in acelai timp creatorii lirismului, ca discurs poetic autonom. -ropensiunea pentru erotism apare manifest la aceti inaintai ai poeilor !noi?. .a emerge la creatorul epigramei erotice, Porcius Licinius, poet de la sfaritul secolului al ll-lea i.e.n., primul liric roman autentic. 4n alt precursor al neoterismului a fost uintus Lutatius !atulus, general roman i istoriograf, de altfel menionat intr-un capitol anterior, dar i autor de epigrame galante. in jurul anului 5@ i.e.n. i-a desfurat activitatea Lae"ius, autor al unei culegeri de fantezii erotice!, #rotopagnlon, din care s-au pstrat cam aizeci de versuri. .ste greu de spus dac Laevius a fost un precursor al neoterismului sau c"iar intemeietorul lui. 'ricum micarea neoteric s-a dezvoltat mai cu seam intre 5@ i ,@ i.e.n., in plin criz a instituiilor republicane i in focul expansiunii veleitilor individualiste. 2ceast micare a fost ilustrat indeosebi de $alerius !ato, ideologul principal al neoterismului, autor de epilii i promotor al unei arte erudite. 1a i ali poei noi era originar din Aallia 1isalpin. %urius &ibaculus i Hel"ius !inna scriau in aceast vreme epigrame, epilii, c"iar poeme epice erudite, iar Ticidas elegii erotice. La randul su, oratorul aticist aius Licinius !al"us, pe lang elegii, poeme didactice, epigrame persiflante i epitalamuri, sau cantece de nunt, a alctuit un epiliu doct sau c"iar o epopee, intitulat 'o( excela printr-o poezie erudit, ins vibrat, din care nu s-a pstrat decat douzeci i dou de versuri. 1ateodat anticii il preferau lui 1atul. Publius Terentius $arro, din 2tax, care nu trebuie confundat cu marele erudit cu acelai nume gentilic i acelai supranume, a desfurat o activitate complex, care a comportat scrierea unor epopei, pe lang elegii, satire i poeme didactice, dintre care s-au pstrat mai puin de cincizeci de versuri. 2 imbinat o inspiraie relativ tradiional cu factura callima"ian, ve"iculat in cercul neotericilor. (ar, fr indoial, cel mai strlucit exponent al neoterismului a fost 1atul*B.

Catul. Viaa i opera

1atul a transformat poezia neoteric intr-o art de remarcabil valoare literar, in acelai timp foarte rafinat i foarte emoionant, simpl, modern , plin de graie i de prospeime. .l a potenat considerabil expresia subiectiv, direct a sentimentelor, a creat o poezie plin de spontaneitate, concentrat, dar i de tensiune autentic a discursului literar, energic, uneori c"iar ve"ement. 2rdenta sincer, nemijlocit confesat, constituie probabil etimonul sau in orice caz invarianta poeziei catuliene. 'pera lui 1atul constituie unul dintre cele mai relevante testimonii ale literaturii universale,
(atele naterii i morii poetului au constituit obiect de controverse savante, inc din antic"itate. Se pare ins c )aius $alerius !atullus a trit intre 5, i +, sau mai degrab +: i.e.n. S-a nscut la >erona, in =allia 1isalpin, care a oferit in secolul # i.e.n., $omei nu numai cei mai muli poei noi ci i ali scriitori de remarcabil valoare, ca >ergiliu, 1ornelius Nepos i %itus Livius. 2parinea unei familii de notabili locali foarte instrii, care i-au asigurat o copilrie i o adolescen indestulat i solid educat. 1atul n-a fost frustrat in copilrie i nu i-a cenzurat cu exigen impulsurile. 1eea ce explic disponibilitatea sa pentru existena frivol i individualist, pe care

*+8-

L41$./#4, 12%4L 0l -'.<#2 S.1'L4L4# # #...N.

a dus-o la $oma, ca i fragilitatea sa sentimental, incapacitatea de a reaciona la frustrrile la care a fost supus in timpul tribulaiilor sentimentale intampinate in 1apital. intr-adevr, in jurul anului 66 i.e.n., 1atul a sosit la $oma unde a frecventat

cercul poeilor neoterici, aceti dadaiti i "ippies avant la lettre , dar i mari personaliti, precum 3ortensius, 1icero insui i &ommius, dedicatorul poemului lucreian. (up 69 i.e.n., incepe pentru 1atul evenimentul cardinal al existenei luiC romanul de dragoste cu o frumoas matroan roman, numit Lesbia in poemele lui. (up toate probabilitile, acest pseudonim ascunde numele 1lodiei, sau, mai bine spus, 1laudiei, sora celebrului tribun al plebei, din punct de vedere metric corespunztor pseudonimului. 2 urmat o dragoste furtunoas, abundent in mutaii neateptate, pasiune arztoare, gelozii, infideliti, reconcilieri efemere. 1laudia, care exercita o influen fascinant in cercul neotericilor, era de altfel cu zece ani mai varstnic decat poetul, iar legtura sa cu 1atul nu putea fi decat efemer i bizar. 1um se putea intampla altfel intre un literat provincial i o aristocrat mondenD (e altfel, 1laudia era mritat, ins soul su, Auintus &etellus 1eler, a decedat in +B i.e.n. 1eea ce n-a fcut decat s stimuleze gustul 1laudiei pentru o existen cat mai frivol. in +5 i.e.n., 1atul ii pierde fratele. &oartea acestuia va marca profund viaa i opera poetului. &a"nit, dezamgit de evoluia legturilor sale cu 1laudia-Lesbia, 1atul va pleca in Eit"Fnia in +8 i.e.n , ca membru al anturajului guvernatorului acestei provincii, care nu era altul decat &emmius. (ar poetul nu s-a imbogit in Eit"Fnia, cum sperase, i s-a intors la $oma, in +6 i.e.n., unde il va c"inui din nou pasiunea pentru frumoasa sa iubit, pan in momentul morii. .ste probabil c poetul insui i-a publicat o parte din oper in timpul vieii. 2ceast oper constituie, cum era i firesc dat fiind varsta poetului in clipa morii, un volum subire, o !crticic , libellus, plin de farmec, atent lefuit i dedicat in principiu lui 1ornelius Nepos G*, H. * -,;. (ar ansamblul operei, probabil integral conservate, a fost editat dup moartea lui 1atul, de prietenii poetului, care au incorporat in varianta final i poeme anterior nepublicate de poet. .diia final nu respect ordinea cronologic a redactrii poemelor i cuprinde **6 piese, de felurite dimensiuni, care penduleaz intre o poezie de dou versuri G*@+; i alta de patru sute opt "exametri dactilici G6,, *unta +ei,ei T-otis cu Peleu.. -revaleaz ins poemele scurte. 'rdinea alctuirii ediiei antice definitive pare s fi inut seama mai ales de versificaia poemelor. %extul poate fi divizat in trei priC a; primele aizeci de poeme, de mici dimensiuni i in diferii metri7 b; poemele 6* -65, de extindere mai mare7 c; poemele 6B-l*6, de fapt epigrame in disti" elegiac. S-a remarcat c, in ultima instan, epigramelor elegiace , din partea a treia a poemelor catulliene, le corespund, in mare parte, primele aizeci piese lirice, de intindere modest, adesea scrise in metri iambici 9@. -rin urmare centrul culegerii, care comport poeme ostentativ callima"iene, de dimensiuni mai mari, este flancat de epigrame cu o tematic foarte variat.

Diversitatea tematic i artistic

1eea ce caracterizeaz prevalent poemele catulliene este o strategie nuanat, o extraordinar diversitate a motivelor, in manifest congruen cu diversitatea modalitilor de a versifica cele mai variate coninuturi. S-a incercat s se unifice, s se subsumeze aceast varietate gustului poetului pentru pro"ocare 9*. Tendin,a spre a pro"oca un public inc/ adesea tradi,ional, de a-l pro"oca in stilul boemei neoterice, nu poate fi contestat/. %otul il indemna pe 1atul spre o aseI*+5

(#>.$S#%2%.2 %.&2%#1J 0l 2$%#S%#1J menea reacieC erosul su format in medii cisalpine, mai puin marcate de tradiionalism decat cele din #talia ?, contactul brutal cu morga aristocratic roman i cu austeritatea afiat de unii dintre

exponenii 1apitalei, vicisitudinile dragostei sale pasionate, dar nefericite, dezinvoltura afiat de prietenii si neoterici fa de vec"ile moravuri, criza manifest a mentalitilor tradiionale. 0i totui poemele caiuliene comport atatea versuri impregnate de sinceritate genuin, de prospeime a sentimentelor sau dimpotriv tributarea unei construcii docte, artificioase a universului imaginarK (iversitatea substanei poeziei catulliene ni se pare aadar ireductibil. !entrul real de greutate al operei catuliene L8 formea+/ poemele care se refer/ la dragostea nutrit/ pentru Lesbia, dei aceasta este tratat numai in douzeci din cele o sut aisprezece poeme ale lui 1atul. (e fapt, cum demonstreaz i pseudonimul acordat iubitei poetului, 1atul situeaz poemele sale erotice sub semnul unei referine culturale, in spe la Safo, poeta insulei Lesbos. (e altfel se pare c cel dintai poem consacrat Lesbiei G+*;, poemul seducerii, cum l-a numit -ierre Arimal, comport in principal o traducere fidel a unui poem al lui SafoC &i se pare deopotriv unui zeu cel care, dac este ingduit, poate s intreac zeitile, cel care ezand in faa ta te privete i te ascult fr incetare G+*, H. l-,;. %otui, in ultima strof, 1atul intervine direct, renun la tlmcire i ii exprim apre"ensiunile, generate de o dragoste, care lui insui nu-i putea aprea decat ca insolit, c"iar bizar. .l deplange ti"na, otium, aflat la baza pasiunii saleC ti"na, 1atul, ii este duntoare7 ti"na i-a prilejuit prea mult tulburare i prea mult avant7 in trecut ti"na a fcut s piar regi si orae fericite G+*, H. *:-l6;. S-ar spune c poetul regret de a nu fi asumat civismul activ al vec"ilor romaniK Nu era, desigur, uor nici pentru un cisalpin romanizat s conteste modul de via al strmoilor, mos maiorum. (up ce cant in versuri frivole vrbiua Lesbiei G9;, vrbiu a crei moarte apoi o deplor G:;, adresandu-se direct psrii G o, nenorocireK o srman vrabieK , o, factum male0 o miselle passer0 G:, v. *6;, poetul ii exprim satisfacia fa de cucerirea Lesbiei, pasiunea sa neostoit, "edonismul su individualist, care sfideaz normele romane de via ale tradiionalitilor, intr-un poem celebru, pe care il reproduceam integralC !s trim, Lesbia mea, i s ne iubimC s preuim toate murmurele btranilor, prea severe, cat face un singur bnu. Soarele poate s se sting i s renasc, pentru noi, cand se stinge odat scurta lumin a vieii, trebuie s dormim o singur noapte venic. (mi o mie de srutri, apoi o sut, apoi alte mii, apoi o a dou sut, apoi inc alte mii, apoi sute. 1and vom fi fcut multe mii, le vom invlmi, ca s nu le mai tim socoteala, ca nici un ru s nu
? -amilia lui 1atul pare s fi fost interesat mai ales de tranzacii financiare de tip nou, adic orientate spre expansiunea indrznea a puterii romane i deci strine de tradiionalismul agrar al vec"ilor italici

- *+B-

L41$./#4, 12%4L 0l -'.<#2 S .1'L4L4# # #...N . poat s ne deoac"e, cand va ti cate srutri au fost! G+; ?. Simplitatea exprimrii sentimentelor, directeea i concreteea imaginilor sunt cu adevrat impresionanteK 4lterior legtura bizar dintre 1atul i Lesbia evolueaz foarte sinuos. 2ccente sfaietoare, trirea intensiv a emoiilor sunt pricinuite de deziluziile incercate de poet, cci nobila sa amant prea plictisit de insistenele i perseverena lui 1atul. ' vreme Lesbia a continuat s-l iubeasc pasionat G8@;, dar, mai tarziu, devenit vduv, i-a luat alt iubit G65;. 1atul a afiat iniial indiferena, ins ulterior i-a exprimat amrciunea G89;, c"iar ura inverunat, care ins nu putuse stinge dragostea sa fervent G5+;. #nvectivele impotriva Lesbiei au inceput s se acumuleze G:8 i ,9;. intors din Eit"Fnia, 1atul ii ia de la Lesbia un adio, care nu putea fi sincer7 ii ureaz s triasc fericit, strangand concomitent in brae trei sute de ibovnici, fr a iubi cu adevrat pe nici unul dintre ei, dar epuizandu-i pe toi G**;. in asemenea poeme, 1atul se distaneaz sensibil de orice model i ve"iculeaz tonul unei poezii foarte personale. (e fapt epigramele dau seama i de alte legturi sentimentale ale poetului, fr indoial trectoare, cum a fost cea cu foarte frivola #psit"illa G*9;, ori cu tinere romane, care cereau bani iubiilor, ca 2meana, fata imptimit de dragoste , puella defutata G,*, v. *;. <ona expresiei literare a poetului, materia universului imaginar, sc"iat mai degrab decat solid .structurat de el, sunt ins foarte diversificate. 1atul descoper timbrul elegiac cel mai emoionant pentru a deplora moartea fratelui su G6+7 65 i *@*;. in alte epigrame, defileaz >erona natal, prietenii poetului, preocuprile lor, modul lor de via. in asemenea epigrame, boema epocii se regsete ilustrat in versuri simple, uor frivole. Lirismul cel mai delicat, miniatural, se impletete abil cu dezinvoltura puin vicioas a unui tanr maliios. $ene -ic"on il compar pe 1atul cu 2lfred de &usset i susine c poetul veronez a fost cel dintai scriitor, care a introdus in literatura latin arta ingenioas a exprimrii relativ discrete de emoii uoare, unde umorul i galanteria, dragostea i jocurile spiritului se imbinau fericit 99. (e fapt 1atul nea oferit doar prima mrturie conservat pan astzi a unui asemenea lirism relativ frivol i totodat foarte personal, cci, aa cum am artat, cei dintai exponeni ai lirismului autonom utilizeaz registre artistice similare. 1and elogiaz poemele unor prieteni, 1atul pledeaz explicit pentru o poezie concentrat, strin de incrcarea imaginii, i orientat spre erotism G*6, H. * -l*7 B+, H. * -67 *@;. in

orice caz lirismul catulian asum structurile cele mai diverse i mai originale. Sa artat c unele dintre epigramele veronezului G** i +*7 :, i 6*; sunt in acelai timp
? 'amenii fericii trebuiau s se apere de invidioii care i-arfi deoc"iat. (ac Lesbia i 1atul ar fi cunoscut cu exactitate numrul srutrilor, ar fi sporit primejdia. 2veau mai multe anse s scape de pericol, dac nu precizau numrul srutrilor. .ste ciudat c poetul nu ne ofer nici o descriere amnunit a fizicului Lesbiei, al crui c"ip este doar vag evocat G56;. -l6@

(#>.$S#%2%.2 %.&2%#1J * 2$%#S%#1J autentice ode 9:. -oezia catulian este de fapt foarte citadin. Natura nu l-a impresionat niciodat pe poetul din >erona. 1atul a fost cumva numai un liric c"iar complex, cateodat elegiac, altdat uuratec, totdeauna direct i spontanD Mr indoial c nu se poate da decat un rspuns negativ. (in *@5 poeme cu vocaie epigramatic, aproximativ 6@ au un caracter satiric, deoarece practic armele - din nou cele mai directe - ale deriziunii. Sarcasmul, tonul caustic caracterizeaz numeroasele invective ale poetului i utilizeaz substana vec"iului expresionism italic. Mr cruare, pe terenul unui vocabular crud, brutal, uneori obscen, indecent pan la limitele pornografiei, 1atul ii ironizeaz adversarii. 2rta sa evoc in acelai timp pe >erlaine, pe Eaudelaire i pe 4ngaretti, dar invectiva sa incisiv, ocant cu ostentaie, se extinde pe un teren rar abordat in literatura universal. 1atul nu ii caut cuvintele in asemenea situaii, ci spune lucrurilor pe nume, c"iar dac trebuie s intrebuineze un vocabular trivial, c"iar scatologic, in orice caz verde . 1atul se invedereaz neindurtor fa de contemporani, pe care nu tim de ce ii detesta, fa de iubitele sale, fa de rivalii in dragoste, ca i fa de adversarii literari, poei Gca in *6; sau scriitori felurii. La fel de virulent se reliefeaz i polemica politic ve"iculat in anumite epigrame. 2taat idealurilor republicane i mai ales lui &emmius, in relaii rele cu triumvirii, 1atul este indignat c -ompei, 1rassus i indeosebi 1aesar G9B7 +87 B:; au tulburat viaa politic roman pentru a-i imbogi suporterii. -reteniile lui 1aesar de a reintemeia $oma, de a o reinnoi, sunt ridiculizate, cand 1atul il proclam un $omulus desfranat G9B, v, +;. #nvectiva coroziv a lui 1atul atac indeosebi pe &amurra, favorit al lui 1aesar, in armata cruia acesta servea. Sunt persiflate necrutor, pe un registru care caut vocabularul crud, preteniile politice ale lui &amurra, avuiile, dar i virtuile erotice ale acestuia G9B7 +87 B,7 *@+7 **,7 **+;. in ++ i.e.n., cand &emmius se reconciliase cu 1aesar, 1atul cu toate acestea exalt, pe un ton solemn, victoriile triumvirului asupra gallilor i britannilor G**, v. B-l9;. 'ricum 1atul a reprezentat unul dintre cei mai semnificativi exponeni ai poeziei romane parasatirice.

1atul a fost i un poet doct?, de strict obedien callima"ian. (e fapt, in opera lui 1atul, nu se pot decela numai doi poei, liricul avantat i callima"ianul erudit, cum se afirm uneori, ci cel puin cinci artiti diferii, care recurg la motive i mijloace literare diferite intre eleC poetul combustiei interioare, liricul elegant, uor frivol, elegiacul emoionant, epigramistul obsedat de invectiva feroce i, intradevr, poetul savant, foarte doctC !atul a fost un actor care ii sc-imba mereu m/tile. 1um am artat, la mijlocul operei lui 1atul, figureaz o serie de poeme mai lungi, impregnate de mitologie savant. 2stfel poemul 66 adapteaz o oper a lui 1allima" dedicat cosiei reginei Eerenice, adus drept ofrand zeilor i mai tarziu transformat in constelaie. .rudiia mitologic artificioas domin acest poem ca i epopeea in miniatur a nuntei zeiei %"etis cu -eleu. .ste de fapt vorba de un epiliu, alctuit in "exametri dactilici. 1atul prezint zeii venii s asiste la cstoria intre o nereid i un argonaut. 2ici se poate contem*6*

L41$./#4, 12%4L 0l -'.<#2 S.1'L4L4# # #...N . pla un covor, care figureaz o digresiune savant, adic legenda lui %eseu i a 2riadnei. .xpunerea tribulaiilor 2riadnei prilejuiete lui 1atul un al doilea epiliu incadrat in primul. (e fapt 1atul vrea s realizeze un contrast pregnant intre o iubire fericit, cea a proaspeilor cstoriilor, i una nefericit, trdat. Nararea aventurilor 2riadnei insumeaz 9*8 dintre cele ,@5 versuri ale intregii epopei. 8@ de sti"uri sunt consacrate numai lamentelor 2riadnei. (e asemenea 1atul struie asupra viitorului lui 2"ile. 2finitile cu Hecale, poemul paradigmatic al lui 1alli-ma", ni se par manifeste. .xploatarea episoadelor mai rare din mitologie se impletete cu o anumit amplificare retoric, precum i cu introspecia psi"ologic. 2ceast introspecie psi"ologic este mai abil, mai convingtor utilizat in poemul 2ttis Gsau 6:;. 1uprins de delir orgiastic, tanrul 2ttis se automutileaz7 ins, a doua zi, se lamenteaz profund i regret acest gest necugetat. <eia 1Fbele il ia in pdurea, unde se afla sanctuarul su. 9: dintre cele B: de versuri ale poetului sunt "rzite monologului, in care 2ttis deplange pierderea virilitii sale G6:, H. +@-8:;. in acest straniu episod mitologic, s-a intrevzut totui cu sagacitate tendina lui 1atul de a-i proiecta propriile tribulaii intr-o bizar legend, in virtutea unui simbolism complex, 1atul transpune pasiunea sa alie-nant pentru Lesbiain dezndejdea lui 2ttis, instrinat de patria lui i de propriul eu
9,

-oemele mai lungi ale lui 1atul sunt in mod clar indatorate callima"ismului. ins sau detectat

reminiscene ale lecturilor operelor candva alctuite de poeii greci ar"aici in poemele de inspiraie personal, mai ales in cele dedicate pasiunii pentru Lesbia. 2m remarcat c insui poetul veronez semnalizeaz reziduurile artei poetei Safo, dar a fost propus i o intertextualitate cu ali vec"i scriitori eleni, 2r"ilo" din -ros, autor de epigrame i cantece frivole, 2nacreon, care celebreaz dragostea i vinui, 3ipponax din .fes, specializat in metru iambic i in epigrame feroce. (up prerea noastr, c"iar dac strigtele de pasiune devorant, smulse parc din inima poetului, i alte accente diverse se muleaz in forme convenionale, ele sunt foarte sincere. 2m subliniat de altfel mai sus spontaneitatea de substan a lui 1atul, care domin structura de adancime a poemelor lui. .ttore -aratore a reliefat c, in judicioasa reelaborare catulian, oda safic se convertete in tipica dram italic a dragostei fatale. #ar -ierre =rimal a remarcat filiaiile invectivei catuliene cu atellana i mimul, cu literatura italic oral. (e fapt astfel a deprins 1atul s exploateze un vec"i filon expresionist. Moarte romane se invedereaz anxietatea incercat de poet in faa voluptii, teama de o ti"n prelungit, nevoia de a regsi propriile rdcini in mica lui patrie veronez, sentimentul legturilor familiare . 1um am artat, bogatei palete catuliene, atat de diversificate i de fapt apte s transmit felurite nuane ale emoiilor umane, ii corespunde o scriitur foarte variat. .xist totui anumite mrci ale acestei scriituri care se regsesc aproape in toate poemele.
-l69

S1$##%4$2 L4# 12%4L

Scriitura lui Catul

in general, 1atul evit suprasolicitarea imaginii, incrcarea discursului poetic cu tropi, cu un stil figurat. 1"iar in poemele dominate de pasiunea combustiv pentru Lesbia, ca s nu mai menionm alte epigrame, cu un caracter personal, inclusiv cele satirizante, vocabularul nu traduce tendina spre colorarea imaginii, evit epitetele ornante, atat de frecvent utilizate de Lucreiu, caut deliberat o simplitate cristalin, c"iar sobr uneori, care il inrudete cu aticismul. Mraza lui 1atul este simplu construit i indeobte scurt. %otui am observat c poetul veronez nu se teme de un lexic indecent, de trivialisme. .l asum mai ales cadenele limbajului cotidian, cele ale unei exprimri colocviale, faimosului sermo uulgaris, recurge frecvent la diminutive, la expresii populare, se strduiete s redea imanentismul programatic al universului su, s ilustreze detaliile cele mai concrete, de regul emblematice. (esigur ins c, in poemeie mitologizante, de inspiraie callima"ian, 1atul utilizeaz unele metonimii rafinate, recurge la destul de numeroase interogaii retorice i c"iar la epitete. 2par

cuvinte compuse, forme greceti ale numelor proprii, o anumit prolixitate. %radiia, substana temelor alese l-au obligat aadar pe poet la o scriitur mai alambicat in epitalamuri i in poemele mitologice. in generai ins 1atul a privilegiat concizia expresiv. .a nu este rezultatul neglijenei, incapacitii de a stiliza expresia, ci dimpotriv fructul modelrii atente, elaborrii minuioase a textului. Spontaneitatea apare la 1atul ca rodul unei zmisliri atent dirijate. (ovada cea mai clar a acestui efort de rafinare, care considera simplitatea drept suprema desvarire, o aduce versificaia poemelor. .ste 1atul un virtuos al metriciiD Mr indoial. -oetul din >erona a practicat numeroi metri, endecasilabul falecian, ins i disti"ul elegiac, ca i diverse versuri iambice i tro"aice, c"oliambul, metrul safic i c"iar "exametrul dactilic.

Receptarea

(eci acesta este 1atul. -oezia sa, in acelai timp cristalin i rafinat, ii asigur actualitatea profund. Nu trebuie ins uitat c ea a fost elaborat intr-un cerc literar antic atat de asemntor cenaclurilor simboliste, dadaiste, suprarealiste, in general moderniste. !/ci !atul este de fapt primul poet antic modern i modernist. Simplitatea i expresivitatea artei veronezului l-au transformat totdat intr-un precursor al poeziei medievale i renascentiste.
*6: N

L41$./#4, 12%4L 0l -'.<#2 S.1'L4L4# # #...N .

(e altfel 1atul era foarte preuit i in antic"itate. 1"iar 2sinius -ollio, care nu-i era favorabil, il respecta. -oeii epocii lui 2ugust, %ibul, -roperiu, 'vidiu, 3oraiu s-au nutrit din experiena lui 1atul. >ergiliu a contractat o datorie substanial fa de 1atul i de neoterici. (e fapt, callima"is-mul a marcat profund poezia secolului # e.n., iar un neoterism de factur innoit va domina poezia secolelor al ll-lea i al lll-lea e.n. &arjial l-a admirat fr rezerve pe 1atul, incat intertextualitatea intre epigramele lui i cele ale poetului veronez 5-a manifestat ca deosebit de fertil. -etrarca l-a indrgit, iar $enaterea, atat de carnal, l-a valorificat intens. -oeii umanismului napolitan au admirat i imitat epigramele lascive i de factur parasatiric. L-a celebrat i -ascoli, iar -anzini a evocat, intr-unui dintre romanele sale, universul cel mai intim al poeziei catuliene. -oeii moderniti au gustat adesea poezia catulian i i-au admirat mai ales directeea. incepand din secolul al OlO-lea, exegeza tiinific s-a aplecat cu pasiune asupra operei lui 1atul96.

in $omania, s-au publicat foarte numeroase traduceri fragmentare din poemele lui 1atul, unele fiind datorate c"iar lui =eorge 1obuc. in *B6B, %"eodor Naum a publicat tlmcirea poemelor lui 1atul la .ditura pentru Literatur 4niversal.

Concluzii
-oezia latin beneficiase de eforturile viguroase ale lui Naevius i .nnius i ajunsese s dobandeasc o notabil valoare artistic in operele comediografilor, mai ales in piesele lui -laut. (ar in secolul # i.e.n., datorit lui Lucreiu i neoterici-lor, in special lui 1atul, ea i-a realizat in acelai timp o deplin

maturitate i a cucerit noi spaii de dezvoltare, necunoscute antecesorilor. in realitate, Lucreiu i neotericii s-au corectat reciproc, i-au compesat mijloacele specifice de invenie i elocuie artistic. Lucreiu a oferit literaturii universale probabil cel mai semnificativ poem tiin-rficofilosofic scris vreodat. .l a ancorat puternic pe sol roman filosofia materialist a lui .picur, utilizand o art bogat in imagistic abundent i suculent, in trire fascinant a situaiilor, in magie, inzestrat cu efectele cele mai viguroase. 2rta sa energic, dei laborioas, construit cu o anumit greutate, degaj o putere de seducie excepional. (impotriv, neotericii au privilegiat alctuirea poemelor scurte, uneori artificioase, dar adesea graioase, proaspete, indreptate spre expresia sentimentelor personale. 2cest intimism a evoluat spre arta variat, indeobte simpl, direct, spontan, profund modern a lui 1atul. -oetul din >erona a cucerit noi zone pentru discursul mental roman intr-o poezie de considerabil diversitate tematic, unde alterneaz trirea pasiunii devorante pentru o iubit capricioas, lirismul miniatural, frivol i galant, elegia tandr, epigrama caustic, violent, poemele mitologice savante. Toate premisele poe+iei augus-teice i imperiale se "/desc astfel solid statornicite