Obsesia originilor, mitologizarea

Elogiul spiritului latin se remarca prin mai multe exemple literare intre care: I. Cantecul gintei latine, de Vasile Alecsandri

Elogiul mostenirii dacice are drept example literare urmatoarele opera: 1. Decebal catre popor, de George Cosbuc 2. Rugaciunea unui dac de Mihai Eminescu In fiecare dintre aceste opera autorii isi elogizau originea insa nu in totalitate obiectiv .Spre exemplu Cantecul gintei latine de alecsandri: datorita perioadei istorice prin care trecea Romania in secolul XIX , Vasile Alecsandri a realizat aceasta poezie pentru ca Romania sa intre in randul celor latine puteri importante ale vremii. In anul 1869, la Montpellier, in Franta, se constituie Societatea pentru studiul limbilor romane, din care faceau parte poeti si folologi francezi, italieni si spanioli. In 1877, s-a hotarat instituirea, pentru luna mai 1878, a unui concurs literar cu tema stabilita anticipat: o poezie cu subiectul Cantecul latinului sau, mai semnificativ, Cantecul gintei latine. In dorinta de a participa la concurs, aflat la Mircesti, V.Alecsanri a scris o poezie de patru strofe(32 de versuri) si pe care o trimite la Montpellier, "pentru a reprezenta un specimen de limba romana, spre a constata inca o data inrudirea noastra cu toate ramurile gintei latine". La 19 mai 1878, juriul concursului s-a intrunit la Montpellier si a ales, ditre poeziile intrate la concurs, versurile trimise de V.Alecsandri. Noile initiative legate de "ideea latina" s-au rasfrant cu amploarea in poezia romaneasca din deceniul 8 din veacul al XIX-lea.

Controverse: Purismul Latinist sustine ideea exterminarii dacilor in timpul razboaielor cu romanii Ex: ,,Perit-au dacii de Bogdan Hasdeu Reprezentantii acestui curent sunt: Samuel Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior si altii.

Neculai Floriana Alina

Obsesia originilor, mitologizarea

Agumente in privinta disparietiei dacilor( si in acest sens a limbii dace): Razboaiele violente- cauza asa-zisei disparitii a dacilor Dacii care au scapat razboiului au pierit omorandu- se singuri altii cu muieri si cu prunci cu tot au fugit din Dochia Opinia lui Petru Maior- infirma teza casatoriei dintre romani si muerile dache

In profida imginii compacte pe care o sugereaza entitatea Scolii Ardelene, aceasta miscare nu a fost deloc atat de omogena in dinamica ei. Se motiveaza o noua analogire de texte prin care se arata ca aceasata miscare nu a fost una formala ci a avut efecte asupra poporului roman.Marturiile directese pot deslusi prin miscarea istoriografica a epocii si pentru intelegerea edeilor se pot dezvalui si argument. In raport cu dorinta lor legitima de ordine, voind a obtine pentru romani drepturi politice prin dezvaluirile descendentei pure din prestigioasa vita romanaproblema cu care s-au confruntat-continuitatea geto-daca Seva putea inregistra o stranie de simpatie fata de daci, datorita scrierilor istorice ale reprezentantiilor Scolii Ardelene: Samuel Micu, Petru Maior, Gheorghe Sincai, Ion BUdeai-Deleanu. In constituirea romanitatii noastre survin Scrieri cu numele dacia Fapte eroice ale autohtonilor-suport cronologic-precedent georgrafic al latinitatii romanilor Tocmai de s ar fi casatorit dintr-insii cu muieri dace, totusi romani ar fi ramas, iar un alt neam nu s ar fi facut cu aceia

Ideea continuitatii daco-romane a fost bine cunoscuta de reprezentantii Scolii ardelene, astfel incat unii si-au deschis sistemul de gandire istorica pentru a-l cuprinde, intr-o masura sau alta dar intr-un raport subaltern fata de Latinism Botezata intru Latinism, scoala ardeleneasca a purtat in liniste sarcina dacismului, aflandu-si nasul tardiv in exclamatia retorica a lui HasdeuPerit-au dacii?. In masura in care ei depasesc traditia istorica si adancesc procesul de nastere al poporului roman, atre reprezentanti apar o serie de deosebiri privind atitudinea fata de daci.

Neculai Floriana Alina

Obsesia originilor, mitologizarea

o o o o La Micu-dacismul este inexistent Maior-polemizeaza Sincai-cronica sa cuprinde numeroase pasaje referitoare la dacism Ion-budai-deleanu- conceptie dacista clara complementara celei latiniste Exemple- volumul lui Sincai- pasaje ce tin de traditia istorica-il numeste pe vral dracul printul dachilor. Sincai s-a convins in Roma ca dacii ciopliti in marmura de sculptori romani au port tocmai cum ieste portul romanilor celor care locuiesc pere langa Sibiu- aceasta reprezinta conform lui Lungu-O recunoastere implicita a continuitatii daco- getice in Dachia si dupa colonizarea romana.

n ceea ce-l privete pe I. Budai Deleanu, lucrurile s-au clarificat. Dac n 1966 Ion Gheie afirma, sintetiznd stadiul exegezei colii Ardelene: E aproape cu neputin s ntlnim o singur excepie de la afirmaia unanim a originii romane pure a poporului romnesc. Convingerea aceasta este mprtit fr rezerve i de Budai-Deleanu in schimb pe baza volumului de Scrieri inedite se poate documenta c exilatul de la Lwow a fost cel mai avansat n dacism dintre reprezentanii colii Ardelene. El a urmrit numai adevrul istoric, s-a ferit, dei nu total, de simplificri istoriografice din necesiti polemice, absolut fireti. El a resimit c o continuitate (a populaiei daco-romne n Dacia) nu poate fi afirmat cu destul ans prin argumente logice, atunci cnd se bazeaz pe o discontinuitate la temelia ei (a dacogeilor n propria ar). Cronicii de la Nrnberg (1493)- apar pentru prima dat n tipar latin i german, pasaje daciste, precum citim: Regiunea Transilvaniei este aezat dincolo de Dunre. A fost locuit odinioar de daci, popoare viteze i vestite prin multele nfrngeri ale romanilor, -despre Muntenia-Acest pmnt a fost locuit odinioar de gei, care l-au pus pe fug ruinoas pe Darius, fiul lui Histaspe i au pricinuit multe nfrngeri Traciei. n cele din urm au fost subjugai i zdrobii de forele romane. i a fost dus acolo o colonie de romani, ca s-i in n fru pe Daci, sub conducerea unei oarecare Flaccus, dup care a fost numit Flacchia. Apoi dup o lung bucat de timp, alterndu-se numele, cum se ntmpl, a fost numit Valachia i n loc de flacci, locuitorii au fost numii valahi.Autorul este Doctor Hartmannus Schedel care si a facut studiile la Padova , unde aflase un manuscris al Papei Pius al II-lea, adic Ennea Silvio Piccolomini (1458-1464), care n scurtul su pontificat a trimis clugri ctre rsrit,

Neculai Floriana Alina

Obsesia originilor, mitologizarea

s adune date despre neamurile ntlnite n cale, date pe care le-a combinat apoi cu sursele bibliografice de cabinet i astfel a rezultat cronica. Schedel o afl la Padova i red integral manuscrisul ei n Cronica de la Nrnberg, astfel c textele de mai sus, tiprite latinete i nemete la 1493, sunt de fapt teste papale, investite cu cea mai nalt pondere i recunoatere, aceea a Sfntului Scaun. Pentru Eder, Engel i ceilali adversari ai latinitii i continuitii romnilor, discontinuitatea daco-geilor constituie i premisa discontinuitii colonitilor romani n Dacia.-Ion Lungu Temelia limbii i a poporului romn o reprezint conceptele de latinitate i dacism. Latinitatea este un curent de idei referitor la originea latin a unui neam, iar dacismul este un curent ideologic autohton, afirmat la nceputul secolului al XX lea i caracterizat prin exagerarea contribuiei dacilor n etnogeneza romneasc insa originea limbii romane total din latina sau limba daca ramane sub semnul intrebarii,singurul lucru cert fiind existenata unui popor roman brav si a unei istorii coplesitoare care a influentat Limba pe care noi o vorbim astazi.

Neculai Floriana Alina