MARELE ANONIM este conceptul central al Sistemului blagiandefinit ontologic drept cadrul metafizic al existenei care asigur echilibrul

cosmic; drept existen sufleteasc suficient siei, fr atribute, care arevoin de stvilire a creaiei, de interdicie a mai multului spiritual posibil. Epistemologic, Marele Anonim este cel care poteneaz mistere, producnd gndire negativ. Ontologic, el este generator de Dumnezei echivaleni ntronesfrit reproducere teogonic.Marele Anonim are drept scop stabilirea a ceea ce nu trebuie fcut. n concepia lui Lucian Blaga, Marele Anonim reprezint una dintremultiplele idei metafizice posibile. Dup prerea sa, creaiile metafizice nu sunt necesare i universale, ntruct fiecare creeaz lumea din nimic i de lacapt. Critica acestei perspective din unghiul de vedere modernist al necesitii generalului i universalului se dovedete neadecvat, ntruct la Blaga, n mod deliberat, constructele metafizice sunt de tipul textelor literaremetaforice, polisemantice i antireprezentaioniste. Dar ce sunt "diferentialele divine"? - "Diferentialele divine" sunt "segmente minimalizate" ale "Totului divin", care constituie temeiul oricrei existente complexe, substratul ultim, unitatea fundamental care se afl la baza pluralismului lumii cosmice. "Diferentialele divine" constituie "materia", "aluatul" din care Marele Anonim a creat Universul. viziunea expus n Trilogia Cunoaterii, care se bazeaz pe dou concepte antinomice: cunoaterea luciferic i cunoaterea paradisiac. Spre deosebire de cunoaterea paradisiac, neproblematic, de tip raional, care nu ncearc s ptrund n esena obiectelor i fenomenelor, cunoaterea luciferic produce o criz n obiect, scindndu-l n fanic (ceea ce se arat) i criptic (ascuns). Conceptul de cunoatere se asocieaz cu noiunea de mister, universul nsui nfindu-se ca o sum de mistere. n funcie de atitudinea fa de mister ,exist trei variante ale cunoaterii luciferice: plus cunoaterea (misterele sunt progresiv atenuate), zero cunoaterea (misterele sunt permanentizate) i minus cunoaterea (misterele sunt progresiv potenate).Pornind de la aceste concepte filosofice, se pot stabili conexiuni i interferene cu opera liric, ndeoebi minus-cunoaterea putnd fi asociat poeziei. Exista o cenzura transcendenta ce impiedica revelarea absoluta a misterelor. De aici, drama cunoasterii umane, blestemul si grandoarea omului ca fiinta sortita creatiei si unei revelari relative si aproximative a misterului. Blaga considera ca exista doua forme de cunoastere, o cunoastere paradisiaca si o cunoastere luciferica. Aceste distinctii vizeaza o diferenta de atitudine spirituala, de obiect, de proceduri metodologice si de sens. Pentru a intelege rostul acestei distinctii este necesar sa precizam ca misterul, ca obiect al cunoasterii, are doua aspecte, doua fete: un aspect fanic (care se arata omului in experienta) si un aspect criptic (care se ascunde). Cunoasterea paradisiaca are ca obiect misterele latente si consta in cercetarea datelor reale si in formularea unor idei care se afla in analogie cu materialul concret, fanic. Este o cunoastere fara tensiune problematica, impacata cu realul, prin care spiritul uman acumuleaza o serie de atribute explicative aplicate concretului, realizand un progres linear, cumulativ. Ca sens si metodologie, ea se bazeaza pe observatia si pe explicatia neproblematica. Cunoasterea luciferica opereaza asupra unor mistere deschise carora le produce o variatie calitativa, lansand idei ce se afla in opozitie (disanalogie) cu concretul. Teoria coperniciana este exemplul clasic al cunoasterii luciferice. Aceasta cunoastere este definita de o tensiune problematica dintre spirit si obiect, se bazeaza pe o observatie dirijata, tinzand la o explicatie pe baza unei constructii teoretice care face saltul din planul fanic in cel criptic pe baza unei idei (ipoteze, numite de Blaga idee teorica). Este vorba de o ipoteza teoretica

pe care intelectul o elaboreaza pentru a dezvalui structura de adancime a lumii. Este o cunoastere constructiva, activa ce presupune un progres in adancime, intensiv. in viziunea lui Blaga, metafora plasticizant este rezultat ul efortului depus de spiritul uman n scopul concilierii abstractului cu concretul, ncercnd s l transpun pe cel dinti n termenii celui de al doilea. 38 Metaforele plasticizante se produc n cadrul limbajului prin apropierea unui fapt de altul, mai mult sau mai puin asemntor, ambele fapte fiind de domeniul lumii, date nchipuite, trite sau gndite. Apropierea ntre fapte sau transferul de termeni de la unul asupra celuilalt se face exclusiv n vederea plasticizrii unuia dintre ele