Manuel Guan Drept roman

Macheta-3

PROGRAMA ANALITICA
Denumirea disciplinei Codul disciplinei Facultatea Pro%ilul Speciali(area

DREPT ROMAN
Semestrul DE DREPT SIMION BRN !I " & RIDIC DREPT DG DI Total II Numrul de credite Numrul orelor pe semestru#acti$itati SI TC 'T ''

Cate)oria %ormati$ a disciplinei DF*%undamental+ DG*)eneral+ DS*de specialitate+ DE*economic#mana)erial+ DU*umanist Cate)oria de op,ionalitate a disciplinei- DI*impus+ DO*op,ional+ DL*li.er aleas /%acultati$0

Discipline 'nterioare

Obligatorii
/condi,ionate0

Recoma !ate

O.iecti$e

Cunoa1terea de ctre studen,ii anului I a modului de apari,ie 1i e$olu,ie a dreptului 1i 1tiin,ei dreptului 2n cadrul sitemului de drept care 1i*a pus amprenta asupra culturii 3uridice europene- dreptul roman4 a.ordarea comparat$ a institu,iilor 1i principiilor dreptului ci$il rom5nesc cu cele ale dreptului roman4 %ormarea unui $oca.ular 3uridic necesar a.ordrii dreptului pri$at rom5n6 E$olu,ia 1i periodi(area dreptului roman6 Di$i(iunile dreptului roman 4 I($oarele dreptului roman- con,inutul 1i e$olu,ia istoric6 Codi%icarea lui &ustinian6 Dreptul roman 2n or5nduirea %eudal4 Procedura de 3udecatprocedura le)isac,iunilor4 Procedura %ormular4 procedura e7traordinar4 Persoanele- capacitatea4 status li.ertatis 1i scla$ia+ cet,enia4 Familia4 capitis deminutio+ persoanele 3uridice4 tutela 1i curatela 4 Drepturile reale- lucrurile+ proprietatea+ posesia4 Modurile de do.5ndire a propriet,ii+ stin)erea dreptului de proprietate+ aprarea propriet,ii4 ser$itu,ile 4 Succesiunile- succesiunea le)al 1i testamentar4 'cceptarea 1i renun,area la succesiune4 le)atele 1i %ideicomisele4 ac,iunile succesorale 4 O.li)a,iile- i($oarele4 contractele%ormale+ reale 4 Contractele consensuale 1i nenumite4 Pacta $estita+ delictele 4 E%ectele o.li)a,iilor4 stin)erea o.li)a,iilor 8

Con,inut /descriptori0

Manuel Guan Drept roman

Forma de e$aluare /E*e7amen+ C*coloc$iu#test %inal+ LP*lucrari de control0 Sta.ilirea notei %inale /procenta3e0 * rspunsurile la e7amen#coloc$iu#lucrari practice * acti$itati aplicati$e atestate #la.orator#lucrri practice#proiect etc * teste pe parcursul semestrului E 9:; * <:;

Bi.lio)ra%ia

* teme de control <:; 86 Manuel =u,an+ Drept pri$at roman6 >ol 86 Si.iu+ Editura ?BS+ <::@ <6 Manuel =u,an+ Drept pri$at roman >ol6 II+ Si.iu+ Editura ?BS+ <::A @6 >ladimir Ban)a+ Drept pri$at roman+ Cordial+ Clu3*Napoca+ 8CCD A6 P6 Fr6 =irard+ Manuel elementaire de droit romain+ ed6 >III+ Paris+ 8C<@ D6 >6 &aEot+ Drept pri$at roman+ CFemarea+ Ia1i+ 8CC@ 96 Emil Molcu, G Dan Oancea+ Drept roman+ Hansa SR?+ 8CCD Suport de curs electronic4 curs tiprit

?ista materialelor didactice necesare Coordonator de Disciplin

=rad didactic+ titlul+ prenume+ numele ?ECTOR DR6 M'N E? = !'N

Semtura

?e)enda- SI*studiu indi$idual+ TC*teme de control+ 'T*acti$itati tutoriale+ ''*acti$itati aplicati$e aplicate

<

Manuel Guan Drept roman

DREPT ROMAN
NOIUNI DE BAZ, AUTOTESTARE I BIBLIOGRAFIE pentru uzul studen l!r l" #!r$" de %n&''$(nt l" d st"n' Obiecti"ele #$ !ame tale ale cursului sunt* cunoa1terea de ctre studen,ii anului I a modului de apari,ie 1i e$olu,ie a dreptului 1i 1tiin,ei dreptului 2n cadrul sitemului de drept care 1i*a pus amprenta asupra culturii 3uridice europene- dreptul roman4 * a.ordarea comparat$ a institu,iilor 1i principiilor dreptului ci$il rom5nesc cu cele ale dreptului roman4 * %ormarea unui $oca.ular 3uridic necesar a.ordrii dreptului pri$at rom5n6 I% APARI&IA 'I E(OLU&IA ISTORIC) A STATULUI ROMAN Cetatea Romei a %ost edi%icat material de ctre etrusci 2n sec6 al >II*lea 26Br66 Inltur5nd or)ani(area )entilic+ statul a aprut la 3umtatea sec6 al >I*lea 26Br6 2n timpul re)elui Ser$ius Tullius6 Su. aspectul %ormei de )u$ernm5nt+ Roma a cunoscut trei epoci- epoca re)alit,ii /JD:*D:C 26Br60+ epoca repu.licii /D:C*<J 26Br60 1i epoca imperiului /<J 26Br6* D9D d6Br606 Epoca imperiului se 2mparte+ la r5ndul ei+ 2n dou perioade- perioada principatului /<J26Br6*<KAd6Br60 1i perioada dominatului /<KA* D9D06 In cadrul %iecrei epoci statul a cunoscut o or)ani(are speci%ic6 In epoca re)alit,ii puterea politic era 2mpr,it 2ntre re)e+ senat 1i comitia curiata6 In epoca repu.licii un rol esen,ial pe l5n) senat+ comitia curiata 1i comitia centuriata l*au 3ucat ma)istra,ii superiori L cen(orii+ consulii+ pretorii+ )u$ernatorii de pro$incie* 1i ma)istra,ii in%eriori L edilii+ Muestorii etc6 Pe msur ce puterea 2mpratului $a cre1te+ atri.u,iile 1i importan,a di$erselor institu,ii ale statului roman $or scdea6 In scFim.+ $or cre1te rolul 1i imprtan,a di$eselor or)ane au7iliare ale 2mpratului- consiliul imperial+ .irourile 1i %unc,ionarii imperiali6 * treb+ri,ceri -e .e tr$ a$toe"al$are mi imal+ /i e0ame 1 )* +"re er" !r,"n z"re" st"t"l' %n ep!-" re,"l t' . /$"nu"l, 0!l1 I, pp1 234* 5* +"re er" !r,"n z"re" st"t"l' %n ep!-" repu6l - . / de$, pp1 43)4* 7* +"re er" !r,"n z"re" st"t"l' %n ep!-" $per ulu . / de$, pp1 )4354* II% APARI&IA 'I E(OLU&IA ISTORIC) A DREPTULUI ROMAN 86 'pari,ia 1i e$olu,ia istoric a dreptului roman mrturisesc cel mai .ine despre modul 2n care dreptul s*a conturat treptat 2n societatea uman ca o.iect al unei 1tiin,e
@

Manuel Guan Drept roman 3uridice autonome /8ur sprudent "06 Intr*o societate roman arFaic+ pro%und marcat de reli)ios 1i impre)nat de ideea de moral+ acest proces a do.5ndit %orma unei disocieri lente dar si)ure 2ntre drept /8us0 1i di$in /#"s0+ 2ntre drept /8us0 1i normele morale /$!res06 <6 Doctrinei dreptului roman 1i+ 2n special+ lui lpian 2i apar,ine acea summa di$isio ce st ast(i la .a(a di$i(iunii dreptului 2n %amilia 3uridic romano*)ermanic- drept pu.lic 1i drept pri$at6 9u6l -u$ 8us est :u!d "d st"tu$ re R!$"n"e spe-t"t, pr &"tu$ 8us est :u!d "d s n,ul!ru$ ut l t"te$ pert net1 'cela1i lpian preci(ea( c %iecare mare di$i(iune cuprinde+ la r5ndul ei+ trei su.di$i(iuni6 Dreptul pu.lic cuprinde cultul / n s"-r s0+ sacerdo,iile / n s"-erd!t 6us0 1i ma)istraturile / n $", str"t 6us06 Dreptul pri$at cuprinde trei mari )rupe de drept- dreptul ci$il+ dreptul )in,ilor 1i dreptul natural6 Raportat la 2ntre) dreptul pri$at roman 2n e$olu,ia 1i cu i($oarele sale+ !re.t$l ci"il are mai multe sensuri- 80drept aplica.il 2n e7clusi$itate cet,enilor romani /8us pr!pr u$ - & u$ r!$"n!ru$*; 5* le)ea sau dreptul interpretat de ctre 3urisconsul,i 2n acti$itatea lor de aplicare a dreptului scris+ mai ales a ?e)ii celor NII Ta.le+ la ca(uri concrete 4 7* dreptul pretorian /8us pret!r u$0 cunoscut 1i su. denumirea de 8us <!n!r"r u$6 Dre.t$l gi -ilor era+ 2n esen,+ acel drept roman creat de ctre ma)istra,i pentru a se aplica raporturilor+ mai ales comerciale+ dintre cet,enii romani 1i pere)rini6 In aceste condi,ii+ 8us ,ent u$ era un drept aplicat tuturor popoarelor 2n msura 2n care*l 2n,ele)em ca drept "pl -"t tutur!r p!p!"rel!r -"re l!-u "u pe ter t!r ul I$per ulu r!$"n1 Dre.t$l at$ral ar tre.ui 2n,eles la romani ca acele norme de conduit care se impun de la sine ra,iunii umane 2n anumite situa,ii date6 Natural repre(enta pentru 3urisconsul,ii romani at5t ceea ce re(ulta din calit,ile %i(ice ale oamenilor 1i lucrurilor c5t 1i+ 2nuntrul acestei $i(iuni+ ceea ce se potri$ea cu ordinea normal 1i re(ona.il a intereselor umane care+ de aceea+ nu a$ea ne$oie de nici o do$ad suplimentar6 @6 Etapele de de($oltare ale dreptului roman nu sunt identice cu etapele de de($oltare ale statului roman6 'st%el+ o prim etap de de($oltarea a dreptului roman+ numit 1i a !re.t$l$i roma "echi2 cuprinde epoca dintre 2ntemeierea cet,ii 1i s%5r1itul Repu.licii /apro76 3umtatea sec6 II L sec6 I 26Br60+ o a doua etap Lnumit a !re.t$l$i cla3ic* se 2ntinde de la s%5r1itul Repu.licii p5n la 2nceputul domniei lui Diocle,ian /<KA d6Br60 iar a treia etap Lnumit a !re.t$l$i .o3tcla3ic* cuprinde epoca Dominatului6 * treb+ri,ceri -e .e tr$ a$toe"al$are mi imal+ /i e0ame 1 )* +"re er" rel" " d ntre us = #"s l" r!$"n . / de$, pp1 7>37)* 5* +"re er" rel" " d ntre us = $!res l" r!$"n . / de$, pp1 75377* 7* +"re sunt d & z un le dreptulu r!$"n. / de$, pp1 77372*
A

Manuel Guan Drept roman ?* +"re sunt et"pele de dez&!lt"re "le dreptulu r!$"n. / de$, pp1 723?>* III% I4(OARELE DREPTULUI ROMAN 86 Fr a %i o distinc,ie proprie 1tiin,ei dreptului roman+ din considerente peda)o)ice se poate %ace o distinc,ie 2ntre i($oarele %ormale ale dreptului roman 1i i($oarele materiale ale dreptului roman6 Iz&!"rele #!r$"le "le dreptulu r!$"n repre(int %orma pe care normele 3uridice o 2m.rac 2n momentul 2n care produc e%ecte 3uridice6 'ceast %orm este str5ns le)at 2n opinia romanilor de or)anul care a emis respecti$ele norme 3uridice- cutumele pro$in de la strmo1i /:u!d d - tur $!r 6us -!nst tutu$*, legile pro$in de la 2ntre)ul popor /:u!d p!pulus u6et "t:ue -!nst tu t*, plebiscitele pro$in doar de la ple.e /:u!d ple6s u6et "t:ue -!nst tu t*, senatulconsultul de la Senat /:u!d sen"tus u6et "t:ue -!nst tu t*, constituia imperial de la 2mpra,i /:u!d $per"t!r de-ret! &el ed -t! &el ep stul" -!nst tu t*, edictele de la ma)istra,i /pr"et!ru$ ur6"n et pere,r n , "ed l u$ -urul u$* iar jurisprudena /resp!ns" prudent u$* de la 3urisconsul,i /8ur s prudentes*6 In %unc,ie de sursa lor de $aliditate 1i de ne$oile epocii+ toate acestea s*au constituit 2ntr*o ade$rat ierarFie a i($oarelor %ormale ale dreptului6 Iz&!"rele $"ter "le "le dreptulu r!$"n repre(int acel 2ntre) conte7t economic+ social 1i spiritual care a stat at5t la .a(a apari,iei normelor 3uridice c5t 1i a %ormei pe care au luat*o aceastea 2ntr*o epoc dat6 De aici 1i conclu(ia c %iecrei mari perioade de de($oltare a dreptului roman 2i corespund anumite i($oare %ormale ale dreptului6 <6 In epoca $ecFiului drept roman+ c$t$mele au %ost cel mai important i($or de drept+ 2n epoca clasic au de$enit un i($or %ormal su.sidiar le)ii iar 2n epoca postclasic ele au re$enit 2n %or, su. %orma dreptului $ul)ar6 @6 'lturi de cutum 1i+ treptat+ deasupra acesteia 2ncepe s se a%irme ca i($or de drept legea /le@06 Le@ are mai multe semni%ica,ii 2n dreptul roman6 Din punctul de $edere al 2ntinderii e%ectelor lor 3uridice+ e7istau le,es pr &"t"e ce $i(au %ie clau(ele introduse de particulari 2ntr*un contract /le@ -!ntr"-tus0 %ie statutul unei corpora,ii /le@ -!le, 0 1i le,es pu6l -"e ce %ormulau re)uli de conduit o.li)atorii cu caracter )eneral6 Din punctul de $edere al or)anului ce a le)i%erat+ le@ se re%erea la le)ile $otate de poporul roman /patricieni 1i ple.e0 care erau di%eren,iate de ple6 s- te ce erau $otate doar de ctre ple.e6 Le,es pu6l -"e se 2mpr,eau+ la r5ndul lor+ 2n dou cate)orii- le,es r!,"t"e 1i le,es d"t"e6 Le,es r!,"t"e erau acele le)i pu.lice care erau $otate de cet,eni 2n adunrile populare 2n .a(a unei proceduri le)islati$e strict re)lementate6 Le,es d"t"e erau le)i emise de ma)istra,i 2n .a(a unei dele)a,ii $enite din partea poporului sau a Senatului6 Ele a$eau 2n $edere or)ani(area teritoriilor nou cucerite+ 2n%iin,area de colonii 1i acordarea cet,eniei romane6 Le,e" -el!r AII T"6le a repre(entat cea mai important le)e a dreptului roman repre(ent5nd con%orm tradi,iei
D

Manuel Guan Drept roman .a(a dreptului pri$at cFiar 1i 2n epocile 2n care pre$ederile sale c(user de mult 2n desuetudine6 Ea a repre(entat o a1e(are 2n scris a acelor cutume 2n $i)oare pe care patricienii au dorit s le aduc la cuno1tin,a ple.eilor6 5% E!ict$l magi3trat$l$i era o declara,ie pu.lic pe care ma)istratul+ 2n .a(a lui 8us ed -end , o %cea la intrarea sa 2n %unc,ie6 '$5nd un caracter pur politic la 2nceput+ el do.5nde1te+ pe msur ce atri.u,iile 3udiciare ale ma)istra,ilor se de($olt+ caracterul unui pro)ram ce sta.ilea dispo(i,iile pe care ace1tia urmau s le ia cu pri$ire la or)ani(area instan,elor 1i la modul 2n care 2n,ele)eau s solu,ione(e pricinile dintre cet,eni6 Redactat pe al.um+ el era a%i1at 2n For 1i urma s %ie aplicat de*a lun)ul 2ntre)ului an al mandatului6 '$5nd 2n $edere importan,a acti$it,ii pretorului ur.an+ edictul ma)istratului ca i($or al dreptului roman a %ost identi%icat mai mult cu edictul pretorului ur.an iar dreptul creat de ctre acesta a primit denumirea de drept pretorian6 Edictul pretorului ur.an a ser$it ca model pentru edictele pretorului pere)rin 1i al )u$ernatorului de pro$incie+ ma)istraturi ce au aprut 2n timp dup cea a pretorului ur.an6 Totalitatea normelor 1i institu,iilor de drept ce au i($or5t din acti$itatea acestor ma)istra,i 2n$esti,i cu onoruri /<!n!res* a purtat adesea denumirea de 3us Fonorarium6 Parte a acestui 3us Fonorarium a %ost 1i dreptul emanat de pretorul pere)rin aplicat raporturilor dintre cet,eni 1i pere)rini+ cunoscut su. denumirea de 3us )entium% D6 In epoca repu.lican+ 3e at$3-co 3$ltele emise de Senat nu repe(entau un i($or de drept6 'cord5ndu*le 2ns putere de le)e+ 2mpratul Badrian nu a urmrit dec5t s trans%orme senatus*consultele 2ntr*o modalitate proprie+ indirect+ de le)i%erare6 Cu timpul+ a$5nd 2n $edere sursa lor real+ senatus*consultele au 2nceput s se numeasc !r"t ! pr n- p s1 Pe msur ce autoritatea imperial a sporit+ 2n sec6 III senatus* consultul+ ca mi3loc indirect de le)i%erare al 2mpratului+ $a disprea 2n %a$oarea le)isla,iei imperiale6 96 E7ist5nd o $reme alturi de cutume+ le)i+ senatus*consulte 1i edicte ale ma)istra,ilor+ co 3tit$-iile im.eriale de$in la s%5r1itul Principatului sin)urul i($or de drept 2n Imperiul roman6 In aceast epoc+ constitu,iile imperiale erau de patru %eluriedicte+ mandate+ decrete 1i rescripte6 In epoca Dominatului+ cre1terea considera.il a puterii imperiale a asi)urat constitu,iilor imperiale 2nt5ietatea 2n r5ndul i($oarelor dreptului roman6 Ele 2ncep s %ie tot mai des 2nt5lnite cu denumirea de le)e /le@*1 J6 Prin 6$ri3.r$!e -++ 2n sensul roman al termenului+ se 2n,ele)e at5t cunoa1terea dreptului+ c5t 1i aplicarea acestuia la ca(uri concrete86 In consecin,+ 3urispruden,a /8ur s prudent "* repre(int 2n acela1i timp o 1tiin, 1i o art6 Ea repre(int+ pe de o parte+ 1tiin,a dreptului- cunoa1terea lucrurilor di$ine 1i umane+ a ceea ce este drept 1i
' nu se con%unda 3urispruden,a 2n sensul roman al termenului cu 3urispruden,a 2n sensul modern al termenului- ansam.lul deci(iilor 3udiciare.
8

Manuel Guan Drept roman nedrept6 Ea %ace apel la 2n,elepciunea /prudent "* 1i la ra,iunea uman+ %iind o munc intelectual+ de sa$ant6 Pe de alt parte+ ea nu este o 1tiin, a.stract+ ea este 1i o art a aplicrii dreptului 2n scopul atin)erii idealurilor lui 6!n et "e:u 1 'ceast str5ns le)tur 2ntre 1tiin, 1i practic repre(int em.lema 3urispruden,ei romane6 * treb+ri,ceri -e .e tr$ a$toe"al$are mi imal+ /i e0ame 1 )* 9rezent" 5* 9rezent" 7* 9rezent" BB* ?* 9rezent" B* 9rezent" B4* C* 9rezent" -utu$" -" z&!r #!r$"l "l dreptulu r!$"n / de$, pp1 ?B3?2* le,e" -" z&!r #!r$"l "l dreptulu r!$"n / de$, pp1 ?23B)* ed -tul $", str"tulu -" z&!r #!r$"l "l dreptulu r!$"n / de$, pp1 B53 sen"tus3-!nsultele -" z&!r #!r$"l "l dreptulu r!$"n / de$, pp1 BB3BC* -!nst tu le $per "le -" z&!r #!r$"l "l dreptulu r!$"n / de$, pp1 BC3 8ur spruden" -" z&!r #!r$"l "l dreptulu r!$"n / de$, pp1 B43C?*

I(% TR)S)TURILE GENERALE ALE DREPTULUI ROMAN 86 Din toate cele pre(entate p5n acum+ dou importante trsturi ale dreptului roman pot %i identi%icate- 2n primul r5nd+ dreptul roman a %ost direct sau indirect re(ultatul acti$it,ii 3urisconsul,ilor 1i+ 2n al doilea r5nd+ dreptul roman a repre(entat o totalitate de )rupe sau pturi de norme 3uridice pe care nimeni nu a a$ut interesul s le sistemati(e(e6 <6 ?ipsa unei a.ordri sistemice a dreptului roman a constituit 2ntotdeauna o di%icultate pentru e7punerea didactic a dreptului pri$at roman 2n cadrul %acult,ilor de drept6 Plec5nd 2ns de la e7perien,a 3urisconsul,ilor lui &ustinian care+ 2n manualul lor numit Inst tu le au %cut apel la modul 2n care =aius )rupa materia dreptului pri$at roman+ s*a 2ncet,enit tradi,ia de a se a.orda institu,iile acestuia 2n ordinea sta.ilit de cele.rul 3urisconsult- persoanele+ .unurile 1i ac,iunile6 'c,iunile+ repre(ent5nd dreptul procesual+ 21i )sesc locul+ 2n mod %iresc dup lo)ica modern+ 2n urma dreptului material6 '$5nd+ 2ns+ 2n $edere rolul %undamental al 3urispruden,ei 1i edictului ma)istratului 2n conturarea dreptului roman ca un drept ca(uistic %ormat 2n cadrul instan,ei de 3udecat prin crearea de noi mi3loace procedurale+ s*a considerat necesar a se e7pune dreptul procesual 2naintea dreptului material6 ?ucrarea de %a, $a urma acela1i al)oritm- e7punerea dreptului pri$at roman $a de.uta cu dreptul su procedural /ac,iunile0 urmat de e7punerea dreptului material )rupat 2n persoane+ .unuri+ succesiuni 1i o.li)a,ii6
J

Manuel Guan Drept roman * treb+ri,ceri -e .e tr$ a$toe"al$are mi imal+ /i e0ame 1 )* De -e dreptul r!$"n "re un -"r"-ter 8ur spruden "l. / de$, pp1 CC3C2* 5* De -e dreptul r!$"n se -"r"-ter ze"z' pr n l ps" s ste$"t z'r . / de$, pp1 C23CD* (% PROCEDURA LEGISAC&IUNILOR CI(IL) DE 7UDECAT) 8 PROCEDURA

9% Proce!$ra !e 6$!ecat+ repre(int totalitatea re)ulilor care sta.ilesc modul 2n care tre.uie ac,ionat 2n $ederea recunoa1terii unui drept 2n 3usti,ie6 In dreptul roman+ ideea de procedur era redat prin sinta)ma Oac,iuni ale le)ii" sau Odreptul ac,iunilor" /8us "-t !nu$*6 Intr*o accep,iune mai lar)+ conceptul de ac-i$ e desemna aici toate acele %ormalit,i cerute pentru derularea unui proces6 Intr*un sens restr5ns+ conceptul de "- une desemna acel mi3loc procedural pus la dispo(i,ie cet,eanului roman pentru a*1i ocroti dreptul 2n 3usti,ie6 Importan,a acestui mi3loc procedural era considera.il 2n dreptul roman+ 2n condi,iile 2n care un drept e7ista doar dac era ocrotit printr*o ast%el de ac,iune6 De aceea+ %iecrui drept 2i corespundea o ac,iune+ de unde 1i numrul mare 1i di$ersitatea considera.il a acestora6 Numrul ac,iunilor a crescut continuu pe msur ce au %ost create de pretori 2n $ederea recunoa1terii de noi drepturi. <6 Cea mai $ecFe procedur ci$il de 3udecat a %ost cea a legi3-ac-i$ ilor6 'plicat 2n cea mai mare parte a epocii Repu.licii+ ea corespundea ne$oilor unei societ,i arFaice+ impre)nat de reli)ios+ care practica o economie autarFic 1i ale crei raporturi 3uridice erau rare6 Din acest conte7t se pot desprinde c5te$a trsturi esen,iale ale procedurii le)is*ac,iunilor6 Era o procedur legal+2 deoarece era creat 1i recunoscut /pentru acele ac,iuni de sor)inte cutumiar0 prin le)e 1i+ 2n special+ prin ?e)ea celor NII Ta.le6 Era o procedur #ormali3t+ deoarece %ormele pre$(ute prin le)e tre.uiau respectate cu stricte,e6 Modi%icarea unui cu$5nt sau a unui )est ritualic atr)ea nulitatea procedurii 1i pierderea procesului6 Era o procedur 6$!iciar+ deoarece se des%1ura 2n %a,a unui ma)istrat6 Nu 2n cele din urm+ tre.uie remarcat c aceast procedur 3e !e3#+/$ra : !o$+ #a;e- o %a( n 8ure, des%1urat 2n %a,a ma)istratului 2nsrcinat s or)ani(e(e instan,a 1i o %a( n 8ud - ! /sau "pud 8ud -e$0, des%1urat 2n %a,a unui 3udector 2nsrcinat s cercete(e %aptele 1i s dea o sentin,6 @6 =aius+ 2n Inst tu le sale /I>68<0+ sta.ile1te e7isten,a a cinci ast%el de ac,iuni ale le)ii- s"-r"$entu$+ 8ud - s p!stul"t !+ -!nd -t !+ $"nus n e-t ! 1i p ,n!r s -"p !6 Doar primele trei ac,iuni ale le)ii repre(intau proceduri propriu*(ise de 3udecat 2n cadrul crora se urmrea sta.ilirea unui drept contestat6 Toate se des%1urau prin cele
K

Manuel Guan Drept roman dou %a(e amintite- n 8ure 1i n 8ud - !6 ltimele dou erau proceduri de e7ecutareprima decur)ea din sentin,a dat de 3udector iar ultima+ a$5nd un caracter e7tra3udiciar+ era o reminiscen, a $ecFii 3usti,ii pri$ate6 * treb+ri,ceri -e .e tr$ a$toe"al$are mi imal+ /i e0ame 1 )* +"re sunt -"r"-ter st - le pr!-edur le, s"- un l!r. / de$, p1 2)* 5* E@pune et"pele #"ze n ure %n pr!-edur" le, s"- un l!r / de$, pp1 27322* 7* E@pune et"pele #"ze n ud - ! %n pr!-edur" le, s"- un l!r / de$, pp1 2232D* ?* +u$ se e@e-ut" sent n" %n pr!-edur" le, s"- un l!r. / de$, pp1 2D3D>* (I% PROCEDURA CI(IL) DE 7UDECAT) 8 PROCEDURA FORMULAR) 86 'prut treptat 2n practica instan,elor romane+ noua procedur ordinar numit .roce!$ra #orm$lar+ a %ost le)ali(at de le,e" Ae6ut " aprut 2n sec6 II 26Br6 /unde$a 2ntre 8AC 1i 8<9 26Br606 'ceast le)e nu a a.ro)at procedura le)is*ac,iunilor ci a permis %olosirea celor dou proceduri 2n paralel+ la ale)erea pr,ilor6 '$anta3ele noii proceduri au determinat 2ns cderea 2n desuetudine a procedurii le)is*ac,iunilor ast%el c o le)e Iul " 8ud - "r " din anul 8J 26Br6 a a.ro)at*o6 S"-r"$entu$ se mai putea %olosi doar 2n %a,a tri.unalului centum$irilor 1i 2n procesele de reclamare a unei succesiuni6 Procedura %ormular este legal+2 deoarece decur)e 1i ea din le)e6 Ea este o procedur 3$.l+2 %iind lipsit de %ormulele 1i )esturile ritualice speci%ice procedurii le)is*ac,iunilor6 Ea a$ea acum la .a( o #!r$ul" pe care ma)istratul o redacta 2mpreun cu pr,ile liti)ante 2n .a(a preten,iilor ridicate li.er de ctre acestea6 In acela1i timp+ ea era o procedur maleabil+ ne%iind limitat la ca(urile strict pre$(ute de le)e6 In .a(a rolului acti$ pe care*l do.5nde1te acum+ pretorul putea crea noi ac,iuni+ d5nd na1tere prin aceasta unor noi drepturi6 '$5nd 2n $edere str5nsa le)tur dintre ac,iune 1i drept+ se a3un)e ca %iecrui drept s*i corespund o ac,iune speci%ic6 Fiecare ac,iune a$ea caracterul ei propriu+ un nume 1i o %ormul proprii6 Procedura %ormular are 1i un caracter 6$!iciar deoarece se des%1oar 2n %a,a unei instan,e6 Ea 21i men,ine 1i 3tr$ct$ra : !o$+ #a;e L n 8ure 1i n 8ud - !* ca e7presie a men,inerii 2nc $ii a urmelor $ecFii 3usti,ii pri$ate6 * treb+ri,ceri -e .e tr$ a$toe"al$are mi imal+ /i e0ame 1 )* +e reprezent" #!r$ul" %n pr!-edur" #!r$ul"r' = -e stru-tur' "&e" e". / de$, pp1 D?3D2* 5* +"re er"u "- un le de 8ude-"t' %n pr!-edur" #!r$ul"r'. / de$, pp1 D23D4* 7* +u$ se des#'=ur" pr!-esul %n pr!-edur" #!r$ul"r'. / de$, pp1 D434C*

Manuel Guan Drept roman (II% PROCEDURA E<TRAORDINAR) CI(IL) DE 7UDECAT) 8 PROCEDURA

86 Noua procedur de 3udecat ci$il a aprut 1i s*a de($oltat 2n condi,iile instaurrii Imperiului 1i cre1terii treptate a puterii imperiale6 Ea 21i a$ea ori)inea 2n procedura de 3udecat aplicat de ma)istra,i 2n materie administrati$6 Dup instaurarea Imperiului+ rolul acestei proceduri e7traordinare a sporit+ pe msur ce numrul 1i importan,a %un,ionarilor imperiali au crescut6 Insrcina,i cu atri.u,ii de 3udecat 2n materie ci$il+ 2n de%a$oarea $ecFilor ma)istra,i repu.licani+ %unc,ionarii imperiali au e7tins procedura e7traordinar 1i 2n materie de 3udecat ci$il6 &usti,ia imperial utili(a 1i ea+ la r5ndul ei+ noua procedur 2n materie ci$il6 In aceste condi,ii+ $ecFea !rd! 8ud - !ru$ pr &"t!ru$ a %ost 2nlocuit treptat cu noua procedur e@tr" !rd ne$, pentru ca 2n epoca Dominatului ea s dispar complet6 Procedura e7traordinar di%erea %undamental de celelalte dou6 Ea era li.3it+ !e #ormalit+-i e0ce3i"e de*a lun)ul 2ntre)ii sale des%1urri6 Procedura de 3udecat era acum 2n 2ntre)ime etati;at+1 3udectorul a$ea mi3loacele necesare pentru a asi)ura pre(en,a p5r5tului 2n instan, 1i e7ecutarea sentin,ei6 Ea 1i*a pierdut caracterul pu.lic+ de$enind 3ecret+procesul nu se mai des%1ura 2n Forum+ ci 2ntr*o cldire unde a$eau acces doar pr,ile 1i repre(enta,ii lor6 Cea mai important di%eren, re(ida 2n caracter$l $ itar al noii proceduri- procesul nu se mai des%1ura 2n dou %a(e+ ci decur)ea 2n 2ntre)ime 2n %a,a aceluia1i 3udector6 'cesta or)ani(a instan,a 1i ddea 2n %inal o sentin,6 * treb+ri,ceri -e .e tr$ a$toe"al$are mi imal+ /i e0ame 1 )* +u$ se des#'=ur" pr!-esul %n pr!-edur" e@tr"!rd n"r'. / de$, pp1 )>>3)>7* (III% PERSOANE 'I CAPACITATE 86 Intr*un sens lar)+ romanii 2n,ele)eau prin conceptul de persoan orice %iin, uman+ indi%erent c era $or.a de un om li.er sau de un om a%lat 2n proprietatea unui alt om6 Intr*un sens mai restr5ns+ se poate concepe c romanii 2n,ele)eau prin persoan /mai ales 2n epoca postclasic0 doar pe oamenii li.eri+ cu e7cluderea scla$ilor6 'cest concept roman de persoan se identi%ic cu conceptul 3uridic modern de persoan+ ca om dotat cu o serie de drepturi 1i de o.li)a,ii6 Totalitatea drepturilor 1i o.li)a,iilor de care se .ucur o %iin, uman ca su.iect de drept /persoan0 %ormea( personalitatea juridic a acestuia6 ?a romani+ 2ns+ personalitatea 3uridic nu era le)at 2n mod automat 1i e7pres de %iin,a uman li.er6 '$ea personalitate 3uridic doar acea %iin, uman ce se .ucura de un anume st"tus6 C5nd $or.eau+ 2n consecin,+ despre e7isten,a sau ine7isten,a unor drepturi sau o.li)a,ii pe seama unei %iin,e umane+ romanii se re%ereau la status. St"tus nu se identi%ica cu personalitatea 3uridic6 Spre deose.ire de personalitatea 3uridic ce desemnea( pre(en,a unor drepturi 1i o.li)a,ii+ st"tus putea
8:

Manuel Guan Drept roman 2nsemna 1i lipsa unor asemenea drepturi 1i o.li)a,ii+ deci lipsa personalit,ii 3uridice6 C5nd o %iin, uman a$ea un anume st"tus, ea putea a$ea sau nu personalitate 3uridic6 n om li.er a$ea un anume status a1a cum un scla$ a$ea o.li)atoriu un anume status6 In consecin,+ nu orice om a$ea personalitatea 3uridic dar orice om a$ea un st"tus6 Status !e3em a ge eric2 c$ alte c$"i te2 co !i-ia 6$ri!ic+ a $ ei #ii -e $ma e : ca!r$l !re.t$l$i roma % <6 Status*ul unei %iin,e umane se sta.ilea 2n dreptul roman 2n %unc,ie de trei elementeli.ertatea /st"tus l 6ert"t s*+ cet,enia /st"tus - & t"t s* 1i %amilia /st"tus #"$ l "e*1 ?ipsa sau ine7isten,a acestor elemente pe seama unei anumite %iin,e umane 2i con%erea un anume st"tus6 In %unc,ie de li.ertate+ oamenii puteau %i li.eri sau scla$i6 In %unc,ie de cet,enie+ oamenii puteau %i cet,eni+ latini sau pere)rini6 In %unc,ie de %amilie+ e7istau+ pe de o parte+ oameni care nu se a%lau su. puterea /p!test"s* unei alte persoane /p"ter #"$ l "s*- .r.a,ii p"ter #"$ l "s 1i %emeile su 8ur s1 Pe de alt parte+ e7istau cei care se a%lau su. puterea unui p"ter #"$ l "s- %emeile "l en 8ur s 1i %ii 1i %icele de %amilie /# l et # l "e #"$ l "s*1 De,inerea tuturor celor trei elemente acorda %iin,ei umane personalitate 3uridic deplin6 ?ipsa lor+ mai ales a lui st"tus l 6ert"t s+ de care depindea 1i e7isten,a celorlalte dou+ 2nsemna lipsa personalit,ii 3uridice6 Intre st"tus*ul celor care de,ineau toate cele trei elemente 1i al celor care nu de,ineau pe nici unul se situau cei care de,ineau una sau dou din ele /d6e76 doar li.ertatea 1i cet,enia06 Prin statusul su o %iin, uman se inte)ra+ 2n consecin,+ unui anume )rup 3uridic- al scla$ilor+ al celor a%la,i 2n semi*scla$ie+ al cet,enilor+ al lui pater*%amilias+ al pere)rinilor+ al latinilor+ al celor a%la,i su. putere /"l en 8ur s* etc6 St"tus*ul unei persoane putea %i 2m.unt,it sau 2nrut,it /$ut"t ! st"tus*6 In conte7tul modi%icrilor sur$enite 2n st"tus*ului unei persoane+ romanii au acordat su.iectului de drept dotat cu personalitate 3uridic denumirea de ca.$t. Pierderea unui element din status conducea la o ca.iti3 !emi $tio. 'ceasta putea s %ie $"@ $" dac se pierdeau li.ertatea 1i cet,enia+ putea %i $ed " dac se pierdea doar cet,enia 1i putea %i $ n $" dac se pierdea statutul %amilial6 In msura 2n care o %iin, uman pierdea sau c51ti)a una din cele trei condi,ii+ ea trecea 2ntr*un alt )rup uman cu un alt st"tus6 @6 Do.5ndirea .er3o alit+-ii 6$ri!ice a$ea loc la na1terea copilului cu condi,ia ca acesta s se nasc $iu+ $ia.il 1i %r mal%orma,ii6 De asemenea+ el tre.uia s do.5ndeasc statutul de om li.er6 Personalitatea 3uridic a unei persoane se stin)ea prin moartea %i(ic a acesteia 1i+ 2n anumite ca(uri+ prin moartea sa ci$il /-"p t s de$ nut !*1 5% Ca.acitate 6$ri!ic+ !e.li + a$eau doar .r.a,ii p"ter #"$ l "s, cet,eni romani 1i li.eri6 Ca.acitate !e e0erci-i$ !e.li + a$eau doar .r.a,ii p"ter #"$ l "s+ ma3ori 1i snto1i mental6
88

Manuel Guan Drept roman D6 Pe l5n) personalitatea 3uridic recunoscut indi$idului uman+ romanii concepeau e7isten,a unor drepturi 1i o.li)a,ii 1i pe seama unor colecti$it,i umane6 E7isten,a acestor colecti$it,i sau )rupuri umane era e$ident- $ia,a 2i aduna pe oameni laolalt 2n %unc,ie de ne$oile lor economice+ reli)ioase+ politice 1i recreati$e6 Din aceste )rupuri umane se distin)ea o $oin, unic ce e7prima anumite interese6 'ceste interese tre.uiau satis%cute 1i+ 2n acest scop+ erau necesare mi3loace+ spa,ii 1i %inan,e6 'ceste )rupri umane 1i*au )sit inerent e7presia lor 3uridic %iind dotate treptat cu personalitate 3uridic6 Pe l5n) )ruprile umane+ romanii au acordat calitatea de su.iect de drept 1i unor .unuri a%ectate unui scop determinat6 '1a au aprut ceea ce 2n dreptul modern se $a numi %unda,ie6 * treb+ri,ceri -e .e tr$ a$toe"al$are mi imal+ /i e0ame 1 )* +u$ se d!6(nde" = -u$ se st n,e" pers!n"l t"te" 8ur d -'. / de$, pp1 )>B3)>2* 5* +e reprezent" -"p"- t"te" 8ur d -' %n dreptul r!$"n. / de$, pp1 )>23)>4* I<% STATUS LI=ERTATIS )1 Su$$" d & s ! 2n materie de dreptul persoanelor era aceea 2ntre oameni li.eri 1i scla$i /=aius I6C06 Oamenii li.eri se 2mpr,eau+ la r5ndul lor+ 2n in)enui 1i li.er,i /=aius I68:06 I ge $i erau cei care se nscuser li.eri+ iar liber-ii erau cei care %useser eli.era,i dintr*o scla$ie le)al /=aius I68806 <6 Cunoscu,i su. denumirea de ser& , $"n- p " sau <!$ nes, 3cla"ii sunt pre(en,i 2n societatea roman 2nc din cele mai $ecFi timpuri6 I($or5,i 2n principal din r(.oaiele duse cu $ecinii italici+ scla$ii epocii arFaice erau pu,ini la numr 1i+ de aceea+ trata,i %oarte .ine6 Ei %ceau parte din %amilia stp5nului+ m5ncau la masa acestuia 1i participau la cultul %amilial6 Pe msur ce r(.oaiele au de$enit tot mai dese 1i numrul scla$ilor tot mai mare+ tratamentul acestora a de$enit tot mai ru6 Rela,ia domestic 2ntre stp5n 1i scla$i a 2ncetat+ ace1tia %iind %olosi,i acum pe scar lar) 2n economie+ la di$erse munci+ ca ni1te simple unelte $or.itoare6 ?ipsi,i complet de personalitate 3uridic la 2nceput+ ei au do.5ndit treptat o capacitate de a %i proprietari din interesul economic al stp5nilor lor6 Su. in%luen,a ideilor stoicismului )rec+ condi,ia scla$ilor s*a 2m.unt,it treptat ca urmare a inter$en,iei imperiale6 In epoca Dominatului+ in%luen,ele cre1tine+ de1i nu au determinat dispari,ia complet a scla$iei+ au determinat o scdere important a numrului scla$ilor6 Scderea numrului lor s*a datorat 1i cri(ei economice )ra$e parcurs de Imperiu 2n aceast perioad6 De1i pare impro.a.il+ 2n r5ndul scla$ilor e7istau di%eren,e de statut6 Scla$ii particulari %olosi,i de stp5nii lor ca instructori+ medici sau 2n comer, a$eau o condi,ie mult mai .un dec5t scla$ii %olosi,i la muncile c5mpului sau 2n manu%acturi6 Pe de alt parte+ scla$ii pu.lici
8<

Manuel Guan Drept roman 1i scla$ii imperiali a$eau o condi,ie mult mai .un dec5t cei pri$a,i+ a$5nd acces la di$ersele .irouri 1i 1ansa unei eli.erri mai rapide6 Statutul de scla$ i;"ora at5t din na1tere+ c5t 1i din e$enimente ulterioare na1terii6 De 3ure+ scla$ul era considerat a %i un lucru /res $"n- p *1 El %cea o.iectul unui drept de proprietate e7ercitat de stp5nul su6 In .a(a acestuia+ stp5nul putea s*l pun s munceasc unde 1i ce dorea+ putea s*l pedepseasc %r limite 1i s dispun de el dup $oin,- putea s*l $5nd+ done(e+ 2ncFirie(e 1i cFiar s*l omoare6 Ca urmare a statutului su 3uridic+ scla$ul nu a$ea personalitate 3uridic6 Incep5nd cu epoca s%5r1itului Repu.licii pretorul a permis scla$ului s*1i %ac stp5nul de.itor 2n ca(ul 2n care ac,iona cu acordul acestuia6 'u aprut ast%el mai multe ca(uri 2n care scla$ul ac,iona 2n numele 1i pentru stp5nul su %c5ndu*l at5t creditor c5t 1i de.itor6 Stat$t$l !e 3cla" : ceta- a0 ca urmare a acordrii li.ert,ii de ctre stat- ea sur$enea %ie ca rsplat pentru un ser$iciu reali(at 2n interesul pu.lic %ie+ din moti$e umanitare ce a$eau ca scop ocrotirea scla$ului de a.u(urile stp5nului su6 .0 prin prescrip,ia acFi(iti$ a li.ert,ii- dac un scla$ se comporta cu .un*credin, $reme de <: de ani ca un om li.er+ dup scur)erea acestui termen el de$enea 1i de 3ure li.er6 c0 prin eli.erarea scla$ului de ctre stp5nul su /$"nu$ ss !*E era cea mai important 1i mai des 2nt5lnit modalitate de stin)ere a scla$iei6 @6 Dup eli.erare+ %ostul scla$ do.5nde1te denumirea de libert iar %ostul su stp5n de$ine .atro 6 Denumirea de patron a %ostului stp5n scotea 2n e$iden, persisten,a dup eli.erare a unor numeroase le)turi cu %ostul scla$6 A6 E7istau 2n dreptul roman numeroase ca(uri de persoane care+ %r a*1i pierde de 3ure li.ertatea sau cet,enia+ se )seau de %acto 2ntr*o stare $ecin cu scla$ia - omul li.er ce se credea scla$ul altei persoane+ de.itorul insol$a.il de%erit /"dd -tus* de ctre ma)istrat creditorului su %ie 2n .a(a unui proces /8ud -"t *, %ie 2n .a(a unui contract /ne@u$*, cei rscumpra,i de la du1man de ctre un ter,+ persoanele care contractau cu un antreprenor de 3ocuri de circ /l"n st"* 2n $ederea apari,iei 2n aren ca )ladiatori+ %ii de %amilie care erau trecu,i de 1e%ul lor de %amilie prin $"n- p"t ! 2n puterea unui alt pater %amilias+ oameni li.eri ce munceau pm5nturile marilor lati%undiari 2n .a(a unui contract de arend /colonii06 * treb+ri,ceri -e .e tr$ a$toe"al$area mi imal+ /i e0ame 1 )* +"re er" st"tutul 8ur d - "l s-l"& l!r. / de$, ))?3))C* 5* +"re se re"l z" el 6er"re" s-l"&ulu pr n $"nu$ ss !. / de$, pp1 ))23))D* 7* +"re er" st"tutul 8ur d - "l l 6er l!r. / de$, pp1 ))D3)5>*

8@

Manuel Guan Drept roman <% STATUS CI(ITATIS 86 In 'nticFitate+ aproape %iecare om li.er era le)at de o anume cetate al crei cet,ean era 1i de al crei drept i se aplica 2n e7clusi$itate6 De aceea+ erau cet,eni romani doar locuitorii Romei+ care se .ucurau sin)uri de drepturile 1i o.li)a,iile o%erite de dreptul roman6 In .a(a acestui principiu /principiul statutului personal0+ oriunde se a%la+ cet,eanului roman i se aplica dreptul roman6 >% Cet+-e ia roma + se putea o.,ine 2n primul r5nd prin a/tere6 In al doilea r5nd+ cet,enia roman se putea o.,ine !$.+ a/tere6 Cet,enia se putea o.,ine prin concesiune+ prin 2ndeplinirea anumitor condi,ii le)ale 1i prin eli.erarea scla$ilor6 Cet,enia era unul din elementele indispensa.ile pentru de,inerea unei personalit,i 3uridice depline6 De aceea+ doar cet,enii romani se .ucurau de 3ure sau de %acto de totalitatea drepturilor 1i o.li)a,iilor pe care dreptul roman le re)lementa6 Cet,eanul roman se .ucura de drepturi ci$ile 1i drepturi politice6 Pierderea cet,eniei a$ea loc dac cet,eanul roman su%erea o -"p t s de$ nut ! $ed "6 Pierderea cet,eniei sur$enea 1i 2n ca(ul naturali(rii 2ntr*o alt cetate+ deoarece romanii nu acceptau e7isten,a du.lei cet,enii6 In %ine+ pierderea statutului de cet,ean sur$enea ca urmare a aplicrii unor condamnri penale6 3% Lati itatea era un statut 3uridic in%erior celui de cet,ean roman+ dar mult superior celui de pere)rin6 statututul de latin se $a men,ine pentru locuitorii cet,ilor din (ona ?atium care $or %i denumi,i l"t n &eteres sau l"t n pr s- 1 De asemenea+ au primit acest statut locuitorii coloniilor latine 2n%iin,ate p5n 2n anul <9K 26Br66 Statutul 3uridic al l"t n l!r &eteres se distin)ea de cel acordat latinilor coloniari /l"t n -!l!n "r *1 'ce1tia erau locuitorii acelor colonii 2n%iin,ate de romani dup <9K 26Br6 pe teritoriile nou cucerite 1i care se .ucurau de 8us l"t u$1 Statutul 3uridic al latinilor coloniari era in%erior celui al latinilor $eteres- ei nu a$eau 8us -!nu6 u$ 1i toate drepturile ce decur)eau din acesta6 Dreptul lor marital era re)lementat de le)isla,ia na,ional a %iecrui latin 2n parte6 ?atinii puteau accede la statutul de cet,ean prin .ene%iciul le)ii sau 2n .a(a lui 8us $ ,r"nd 6 A6 ?ocuitorii teritoriilor cucerite de Romani primeau statutul 3uridic de .eregri 6 Pere)rinii erau de dou %eluri- pere)rini o.li1nui,i 1i pere)rini dediticii6 Pere)rinii o.i1nui,i erau locuitorii cet,ilor 2n$inse de ctre romani dar care nu %useser des%iin,ate din punct de $edere politic6 Pere)rinii dediticii erau locuitorii care se opuseser prin %or, armat cucerii romane 1i+ ca urmare a capitulrii+ cetatea lor %usese des%iin,at din punct de $edere politic6 * treb+ri,ceri -e .e tr$ a$toe"al$are mi imal+ /i e0ame 1
8A

Manuel Guan Drept roman )* +"re er" st"tutul 8ur d - "l -et'e"nulu . / de$, )573)5?* 5* +"re er" st"tutul 8ur d - "l l"t nulu . / de$, p1 )5B* 7* +"re er" st"tutul 8ur d - "l pere,r nulu . / de$, pp1 )5B3)5C* <I% STATUS FAMILIAE 86 Familia roman s*a conturat treptat ca celula de .a( a societ,ii romane+ pe msur ce ea s*a disociat de )inta din care %cea parte alturi de alte %amilii6 Familia roman arFaic era o %amilie patriarFal dominat de autoritatea unui .ater #amilia36 'supra tuturor acestor persoane 1i .unuri+ pater %amilias e7ercita o putere re)lementat 3uridic6 In %unc,ie de cum se a%lau sau nu su. puterea unui pater %amilias+ mem.rii %amiliei erau %ie alie i 6$ri3 Lso,ia cstorit -u$ $"nu+ %ii 1i %iicele de %amilie* %ie 3$i 6$ri3 Lpater %amilias6 <6 Familia roman era de dou tipuri- a)natic 1i co)natic6 Erau a)na,i to,i cei care se )seau la un moment dat su. puterea lui pater %amilias indi%erent c erau sau nu rude de s5n)e /#"$ l " pr!pr ! ure*- so,ia cstorit -u$ $"nu+ %ii 1i %icele de %amilie naturali sau adopta,i+ copii le)itima,i+ so,iile %iilor si cstorite cum manu+ copii %iilor si etc6 Erau+ de asemenea+ rude a)natice+ to,i aceia care %useser su. puterea aceluia1i pater %amilias /#"$ l " -!$$un ure*- dup moartea lui pater %amilias rudenia a)natic nu disprea6 Fii si+ de$eni,i acum su 8ur s+ rm5neau 2n continuare a)na,i6 In %ine+ erau rude a)natice 1i cei care s*ar %i a%lat su. puterea lui pater %amilias dac acesta ar mai %i trit- copii nscu,i sau intra,i 2n %amilie dup moartea lui pater %amilias erau a)na,i6 ?a .a(a %amiliei co)natice sttea nu puterea lui pater %amilias ci le)tura de s5n)e6 @6 Ca peste tot 2n societatea uman+ 1i %amilia roman a$ea la .a( c+3+toria% Con%orm unei de%ini,ii cele.re a lui Modestin /D6<@+<+80 cstoria este unirea .r.atului 1i a %emeii+ o comuniune pentru toat $ia,a+ 2mprt1irea dreptului di$in 1i uman6 Cstoria roman se 2ncFeia 2n .a(a consim,m5ntului $iitorilor so,i+ dac ace1tia erau su 8ur s+ sau al celor doi pater %amilias dac $iitorii so,i erau "l en 8ur s6 Pentru a e7ista o cstorie le)itim+ cei doi so,i tre.uiau s 2ndeplineasc cerin,ele de $5rst impuse de moral 1i condi,iile necesare cerute de 8us -!nu6 u$1 Ne2ndeplinirea tuturor acestor condi,ii con%erea uniunii dintre cei doi so,i statutul unui simplu concu.ina36 IncFeierea cstoriei romane putea %i 2nso,it de %ormalit,i 3uridice speci%ice /-!n&ent ! n $"nu* destinate s introduc %emeia su. puterea /$"nus* so,ului ei6 In aceste condi,ii+ cstoria se 2ncFeia -u$ $"nu1 ?ipsa acestor %ormalit,i a1e(au so,ia 2n a%ara puterii so,ului ei iar cstoria se reali(a s ne $"nu1 Cstoria ddea na1tere unor raporturi personale 1i patrimoniale speci%ice 2ntre so,i6 Fiind o comuniune pentru toat $ia,a+ cstoria se !e3#+cea+ 2n principiu+ 2n momentul mor,ii
8D

Manuel Guan Drept roman unuia dintre so,i6 Pe l5n) %enomenul mor,ii naturale+ des%acerea cstoriei era determinat de o serie de cau(e independente de $oin,a so,ilor /moarte ci$il+ a.sen,a so,ului militar0 sau de mani%estarea de $oin, a acestora /di$or,06 A6 Con$ie,uirea a dou persoane de se7 di%erit care nu 2ndeplineau condi,iile cerute de le)e pentru a putea reali(a un le, t $u$ $"tr $!n u$ era considerat co c$bi a6% ?% Patria .ote3ta3 repre(enta puterea pe care pater %amilias o e7ercita asupra descenden,ilor si a)natici indi%erent c erau erau nscu,i 2n %amilie sau pro$eneau dintr*o adop,ie6 Se a%lau su. p"tr " p!test"s at5t %etele c5t 1i .ie,ii p5n la a doua sau cFiar a treia )enera,ie desemna,i cu to,ii prin e7presia #ilii #amiliae6 9"tr " p!test"s, ca le)tur 3uridic 2ntre pater %amilias 1i copii+ con%erea acestuia puteri e7traordinare6 In principiu nelimitat+ aceast putere a 2nceput s %ie 2n)rdit pe msur ce $i(iunea asupra %amiliei romane s*a scFim.at iar raporturile ri)ide de putere au %ost 2nlocuite prin sentimente de a%ec,iune 1i ideea de spri3in reciproc6 Copii do.5ndeau din momentul na1terii lor personalitate 3uridic di%eren,iat dup cum erau .ie,i sau %ete6 Capacitatea de %olosin, a .ie,ilor cuprindea at5t o capacitate e7trapatrimonial c5t 1i una patrimonial6 Deoarece sin)urul titular al patrimoniului %amilial era pater %amilias+ %ii de %amilie nu a$eau capacitate patrimonial /de e7erci,iu06 Ei nu puteau do.5ndi nimic pentru sine 1i nu puteau comprea 2n %a,a instan,ei6 Tot ceea ce do.5ndeau+ acFi(i,ionau 2n numele 1i pentru pater %amilias6 In aceste condi,ii+ situa,ia lor era asemntoare cu a unui scla$6 Ca 1i acesta+ ei nu puteau %ace dec5t mai .un situa,ia patrimonial a lui pater %amilias6 Pe msur ce $ia,a comercial s*a de($oltat+ %ii de %amilie se puteau o.li)a 2n numele 1e%ului lor de %amilie6 Puterea printeasc i($ora %ie ca urmare a na1terii de copii 2n cadrul cstoriei+ %ie dintr*un act 3uridic ulterior na1terii copilului- adop,ie+ adro)a,ie sau le)itimare6 Puterea printeasc se stin)ea prin moartea natural sau ci$il a lui pater %amilias ori a %iului su6 Pe de alt parte+ p"tr " p!test"s se putea stin)e ca urmare a o serie de acte 3uridice ce $i(au %ie persoana lui pater %amilias+ %ie persoana copilului6 96 Persoanele su 8ur s dotate cu personalitate 3uridic ce %ie din cau(a $5rstei+ %ie a se7ului+ %ie a snt,ii mentale nu a$eau capacitate de e7erci,iu erau ocrotite de le)ea roman6 Impu.erii 1i %emeile se a%lau su. t$tel+ iar ne.unii+ prodi)ii 1i minorii p5n la <D de ani se a%lau su. c$ratel+6 * treb+ri,ceri -e .e tr$ a$toe"al$area mi imal+ /i e0ame 1 )* De -(te #elur er" #"$ l " r!$"n'. / de$, pp1 )523)54* 5* +"re er"u -!nd le de #!nd = de #!r$' "le -'s't!r e r!$"ne. / de$, pp1 )7)3 )7B* 7* +"re er"u r"p!rtur le p"tr $!n "le d ntre s! %n dreptul r!$"n. / de$, )7C3)74*
89

Manuel Guan Drept roman ?* +u$ se des#'-e" -'s't!r " r!$"n'. / de$, pp1 )743)?)* B* +"re er" st"tutul 8ur d - "l # l!r de #"$ l e. / de$, pp1 )??3)?B* C* +"re er"u z&!"rele puter p'r nte=t . / de$, pp1 )?B3)?4* 2* +u$ se re"l z" !-r!t re" pers!"nel!r n-"p"6 le. / de$, pp1 )B>3)BB* <II% LUCRURILE 86 Orice lucru ce are o $aloare economic 1i putea %i ecFi$alat 2n .ani se putea trans%orma 2ntr*un .un6 Totalitatea .unurilor care %ormea( 2n sens lar) proprietatea unei persoane a %ost denumit 2n dreptul roman p"tr $!n u /p"tr $!n u$*1 Patrimoniul unei persoane era constituit din .unuri corporale L%i(ice 1i .unuri necorporale sau a.stracte6 In consecin,+ patrimoniul era %ormat din drepturile 1i datoriile unei persoane e$aluate 2n .ani+ precum 1i din .unurile la care acestea se re%er6 Summa di$isio 2n materie de clasi%icare a .unurilor era+ con%orm 3urisconsultului =aius+ cea 2ntre lucruri patrimoniale /res n p"tr $!n !* 1i lucruri e7trapatrimoniale /res e@tr" p"tr!$!n !*1 Res n p"tr $!n ! puteau %ace o.iectul propriet,ii /2n sens lar)0 unei persoane pri$ate6 Ele se a%lau 2n comer, 1i puteau %i e$aluate 2n .ani6 Romanii au sta.ilit mai multe cate)orii de ast%el de .unuri+ 2n %unc,ie de importan,a sau natura lor- lu-rur $"n- p 1i lu-rur ne- $"n- p , lu-rur $!6 le 1i lu-rur $!6 le, lu-rur deter$ n"te %n ,en /,enus* 1i lu-rur deter$ n"te %n spe' /spe- es*, lu-rur -!nsu$pt 6 le = lu-rur ne-!$su$pt 6 le, lu-rur le d & z 6 le = nd & z 6 le, lu-rur s $ple, -!$puse = -!le-t &e, #ru-te = pr!duse, lu-rur -!rp!r"le = lu-rur ne-!rp!r"le1 Res e@tr" p"tr $!n ! nu %ceau o.iectul propriet,ii unei persoane pri$ate 1i erau scoase din circuitul comercial /res :u"ru$ -!$$er- u$ n!n est*1 ?ucrurile nepatrimoniale se 2mpr,eau la r5ndul lor 2n lucruri destinate cultului reli)ios /res d & n ur s* 1i lucruri destinate %olosin,ei umane /res <u$"n ur s*1 * treb+ri,ceri -e .e tr$ a$toe"al$are mi imal+ /i e0ame 1 )* +u$ se de# ne" p"tr $!n ul %n dreptul r!$"n. / de$, pp1 )BC3)B2* 5* +u$ se -l"s # -"u lu-rur le p"tr $!n "le. / de$, pp1 )B23)B4* <III% PROPRIETATEA 86 E$olu,ia propriet,ii romane este unul dintre cele mai ilustrati$e e7emple ale modului 2n care )5ndirea 3uridic roman a reu1it s ra%ine(e conceptual o simpl stare de %apt 1i s*o trans%orme 2ntr*una din cele mai comple7e 1i lar) rsp5ndite institu,ii ale dreptului pri$at modern6 Procesul de a.stracti(are a plecat de la proprietatea conceput ca un raport 2ntre persoan 1i .un+ unde dreptul se con%unda cu .unul asupra cruia purta 1i a a3uns la proprietatea conceput ca un raport 2ntre persoane+ unde se %ace distinc,ie 2ntre dreptul de proprietate 1i .unul ce %cea o.iectul
8J

Manuel Guan Drept roman su6 De asemenea+ s*a plecat de la proprietatea conceput ca o stp5nire e%ecti$ asupra .unului la proprietatea recunoscut ca o le)tur intelectual 2ntre om 1i .un+ care nu cere cu necesitate un control %i(ic al .unului pentru a e7ista6 In cadrul e$olu,iei sale istorice+ proprietatea roman a cunoscut mai multe %orme- 2n epoca $ecFe s*a conturat .ro.rietatea #amilial+ alturi de cea personal iar 2n epoca clasic se distin) .ro.rietatea @$iritar+2 .ro.rietatea .retoria +2 .ro.rietatea .ro"i cial+% <6 De1i i se recuno1tea 2n principiu un drept a.solut de proprietate+ proprietarul roman nu*1i putea mani%esta acest drept cu 2nclcarea interesului pu.lic sau a intereselor $ecinilor6 De aici au re(ultat o serie de limitri ale dreptului de proprietate+ mai ales 2n materie imo.iliar+ menite s apere cele dou tipuri de interese6 @6 Co.ro.rietatea sau indi$i(iunea repre(enta proprietatea mai multor persoane asupra aceluia1i .un6 * treb+ri,ceri -e .e tr$ a$toe"al$area mi imal+ /i e0ame 1 )* +"re sunt #!r$ele pr!pr et' r!$"ne de3" lun,ul e&!lu e s"le st!r -e. / de$, pp1 )C)3)C?* 5* +u$ er" re,le$ent"t' -!pr!pr et"te" %n dreptul r!$"n. / de$, pp1 )CB3)CC* <I(% POSESIA 86 Posesia repre(int stp5nirea de %apt asupra unui .un corporal care permite titularului s dispun material de acesta6 Posesia este o simpl putere /p!t s* asupra .unului 1i nu un drept recunoscut de le)e6 Este ade$rat c+ cel mai adesea+ titularul dreptului de proprietate este 1i posesorul .unului 2n cau(6 Se 2nt5mpl uneori+ 2ns+ ca posesorul s nu ai. 2n acela1i timp 1i dreptul de proprietate6 In aceste condi,ii+ cFiar 1i un Fo, ar putea %i considerat ca %iind posesor6 Romanii au separat+ 2n consecin,+ stp5nirea e%ecti$ a .unului care determin posesia de no,iunea a.stract de drept de proprietate+ care presupune o putere 3uridic asupra unui .un 1i nu neaprat o putere de %apt6 <6 Romanii au ocrotit posesia proprietarilor 1i a celor care stp5neau .unul asemenea unui proprietar- creditorii )a)i1ti+ cel ce de,inea un .un 2n secFestru+ posesorii de .un credin, care se credeau proprietari+ arenda1ii pe termen lun)+ posesorul de rea credin, care nu recunoa1te dreptul $erita.ilului proprietar etc66 Ocrotirea posesorului de rea credin, a %ost recunoscut mai ales marilor lati%undiari u(urpatori 1i se 3usti%ica deoarece ace1tia nu a$eau un titlu 3uridic pentru posesia lor6

8K

Manuel Guan Drept roman @6 Pentru a produce e%ecte 3uridice+ posesia necesita 2ntrunirea a dou elemente-!rpus 1i "n $us6 +!rpus repre(enta stp5nirea e%ecti$ a .unului6 In,eles 2ntr*un sens pur material la 2nceput+ corpus a do.5ndit treptat un sens a.stract6 An $us repre(enta inten,ia de a stp5ni un .un6 A6 Posesia se do.5ndea prin 2ntrunirea 2n aceea1i persoan a elementului material L -!rpus L 1i a elementului inten,ional L"n $us6 Pe de alt parte+ posesia se pierdea atunci c5nd %ie corpus+ %ie animus 2ncetau6 D6 To,i cei crora le era recunoscut calitatea de posesor puteau .ene%icia de protec,ia interdictelor posesorii6 Posesia acestora Lp!ssess ! "d nterd -t"3 se di%eren,ia de simpla deten,ie care+ ne%iind o posesie le)al+ nu putea .ene%icia de protec,ia interdictelor6 In epoca lui &ustinian+ 2ns+ su. in%luen,a moralei cre1tine+ s*a acordat protec,ie interdictal doar posesorilor de .un credin,6 Interdictele posesorii erau ordine cu caracter administrati$ i($or5te din imperium*ul ma)istratului6 Ele erau date 2n %a$oarea celui care poseda 1i 2mpotri$a celui care tul.ura posesia6 '$anta3ul considera.il al protec,iei interdictale era %aptul c posesorul nu tre.uia s %ac do$ada posesiei sale6 El era aprat prin simplul %apt al posesiei Lposed pentru c posed6 * treb+ri,ceri -e .e tr$ a$toe"al$are mi imal+ /i e0ame 1 )* +e este p!ses " = - ne er"u p!ses!r . / de$, pp1 )C23)CD* 5* +"re sunt ele$entele p!ses e . / de$, pp1 )CD3)C4* 7* +u se d!6(nde" = se p erde" p!ses ". / de$, )C43)2>* ?* +u$ se re"l z" !-r!t re" p!ses e . / de$, )2)3)25* <(% DO=ANDIREA 'I OCROTIREA PROPRIET)&II 86 &urisconsul,ii romani 1i 3uri1tii moderni au propus mai multe criterii de clasi%icare a modurilor de do.5ndire a propriet,ii6 Dup cum do.5ndirea $i(ea( unul sau mai multe drepturi considerate indi$idual sau un 2ntre) patrimoniu+ este $or.a de o !obB !ire c$ titl$ .artic$lar a propriet,ii sau de o !obB !ire c$ titl$ $ i"er3al% Do.5ndirea cu titlu uni$ersal a propriet,ii se putea %ace at5t prin acte 2ntre $ii L d6e76 &end t ! 6!n!ru$ L c5t 1i prin acte pentru cau( de moarte Lsuccesiunea6 Do.5ndirea cu titlu particular a propriet,ii comporta 1i ea mai multe clasi%icri6 In %unc,ie de .ene%iciarul modurilor de do.5ndire+ acestea se 2mpr,eau 2n mo!$ri !e !obB !ire !e !re.t ci"il 1i mo!$ri !e !obB !ire !e !re.t$l gi -ilor% De primele se .ucurau doar cet,enii romani 1i cei care a$eau 8us -!$$er- u$6 De celelalte .ene%iciau at5t cet,enii c5t 1i necet,enii6 In s%5r1it+ 3uri1tii moderni au delimitat mo!$rile origi are de do.5ndire a propriet,ii de mo!$rile !eri"ate de do.5ndire a propriet,ii6 Modurile ori)inare con%ereau proprietatea asupra unui .un care mai 2nainte nu se a%lase 2n proprietatea cui$a6 Modurile deri$ate con%ereau proprietatea asupra unui .un care 2nainte %usese proprietatea altei persoane6 Primele creau dreptul de proprietate+
8C

Manuel Guan Drept roman celelalte 2l trans%erau6 Modurile deri$ate de do.5ndire a propriet,ii se 2mpr,eau+ la r5ndul lor+ 2n $!dur &!lunt"re 1i $!dur n&!lunt"re6 Primele trans%erau proprietatea 2n urma unei con$en,ii+ iar cele in$oluntare nu presupuneau e7isten,a unei asemenea con$en,ii6 <6 Modurile de do.5ndire a propriet,ii dup dreptul )in,ilor erau !-up" une" /!--up"t !*, tr"d une" /tr"d t !*, "--es une" /"--es !*, "$este-ul /-!n#us !*, spe- # -" ", d!6(nd re" #ru-tel!r1 Modurile de do.5ndire a propriet,ii dup dreptul ci$il erau- $"n- p" une", n 8ure -ess ! = uzu-"p une"1 @6 De1i era perpetuu+ dreptul de proprietate se putea stin)e 2n anumite ca(uri- lucrul a %ost distrus din punct de $edere material Lscla$ul a murit sau casa a ars *+ lucrul a pierit din punct de $edere 3uridic L scla$ul a %ost eli.erat sau un teren a %ost consacrat (eilor *+ .unul a %ost prsit de ctre proprietarul su6 A6 In dreptul roman ocrotirea propriet,ii s*a %cut di%erit 2n %unc,ie de epoc 1i de %orma de proprietate $i(at6 Proprietatea Muiritar apar,inea cet,enilor romani 1i era ocrotit+ ca atare+ de dreptul ci$il roman6 Pentru a*1i ocroti dreptul de proprietate+ cet,eanul roman ce pierduse posesia .unului su a$ea la 2ndem5n o ac-i$ e : re"e !icare. Pe l5n) ac,iunea 2n re$endicare+ proprietarul a$ea la 2ndem5n 1i alte ac,iuni reale - "- une" ne,"t!r e, "-t ! "d e@< 6endu$ = "- une del -tu"l' d n #urt1 Proprietatea pretorian+ neput5nd %i ocrotit prin intermediul ac,iunii 2n re$endicare pre$(ute de le)e+ a primit o protec,ie din partea pretorului6 Proprietarul pretorian a$ea la 2ndem5n ac-i$ ea .$blicia +. Proprietatea pro$incial era ocrotit printr*o ac,iune real asemntoare ac,iunii 2n re$endicare 1i introdus 2n acelea1i condi,ii6 * treb+ri,ceri -e .e tr$ a$toe"al$are mi imal+ /i e0ame 1 )* +"re er"u $!dur le de d!6(nd re " pr!pr et' dup' dreptul , n l!r. / de$, pp1 )2?3)2D* 5* +"re er"u $!dur le de d!6(nd re " pr!pr et' dup' dreptul - & l. / de$, pp1 )2D3 )D)* 7* +u$ er" !-r!t t dreptul de pr!pr et"te. / de$, pp1 )D)3)D?* <(I% DREPTURILE ASUPRA =UNULUI ALTUIA C7URA IN RE ALIENAD 9% 7$ra i re alie a era$ !re.t$rile .e care o .er3oa + le a"ea a3$.ra b$ $l$i a#lat : .ro.rietatea altei .er3oa e% Pe de alt parte+ ele repre(entau o limitare a dreptului de proprietate- proprietarul putea s*1i e7ercite dreptul doar 2n limita impus de ser$itutea altei persoane6 Pentru a desemna o .un parte din aceste 3ura in re aliena+ romanii au %olosit o meta%or- a1a cum un ser$ 21i slu3ea stp5nul+ a1a un anume .un
<:

Manuel Guan Drept roman ser$ea un alt .un sau o anume persoan6 Bunul care ser$ea a %ost denumit ser$itus iar drepturile e7ercitate asupra sa au %ost denumite ser$itudes6 Ser$itu,ile erau de dou %eluri- reale 1i personale6 Ser"it$-ile reale sau .re!iale erau constituite asupra unui teren 2n %a$oarea unui alt teren6 Ser"it$-ile .er3o ale erau constituite asupra unui .un mo.il sau imo.il 2n %a$oarea unei anumite persoane /u(u%ructul+ u(ul+ Fa.ita,ia+ operae06 <6 O ser$itute putea %i constituit %ie !irect2 2n ca(ul 2n care proprietarul ceda 2n %olosul unui $ecin prero)ati$ele unei ser$itu,i prediale+ %ie i !irect2 2n ca(ul 2n care proprietarul a dou %onduri 2nstrina pe unul din ele+ re(er$5ndu*1i asupra lui o anume ser$itute6 Ser$itu,ile se puteau constitui prin mai multe acte 3uridice- ma ci.atio 1i i 6$re ce33io2 te3tame t+ @$a3i-tra!i-i$ e2 a!6$!icatio2 .act2 3tit.$la-ie% @6 Titularii ser$itu,ilor a$eau la 2ndem5n o ac,iune real L vindicatio servitutistrans%ormat 2ntr*o actio confessoria 2n epoca lui &ustinian+ prin care 21i ocroteau dreptul 2mpotri$a ter,ilor care*l ne)au sau 2nclcau6 'c,iunea urmrea recunoa1terea+ resta.ilirea dreptului titularului ser$itu,ii 1i desp)u.irea sa material6 Titularul ser$itu,ii mai .ene%icia 1i de ocrotirea interdictal6 5% S$.er#icia 1i em#iteo;a repre(int alte tipuri de 3ura in re aliena .a(ate pe arendri perpetue sau pe termen lun) unei persoane a imo.ilului a%lat 2n proprietatea unei alte persoane6 * treb+ri,ceri -e .e tr$ a$toe"al$are mi imal+ /i e0ame 1 )* +e sunt ser& tu le pred "le. / de$, pp1 )DB3)D2* 5* +e sunt seer& tu le pers!n"le. / de$, pp1 )D23)D4* 7* +e sunt super# - " = e$# te!z". / de$, p1 )4>* <(II% CONCEPTUL DE SUCCESIUNE 86 >or.ind despre do.5ndirea .unurilor+ =aius /II6CJ0+ urmat de &ustinian+ %ace distinc,ie 2ntre do.5ndirea %iecrui .un 2n parte 1i do.5ndirea unei uni$ersalit,i de .unuri6 'st%el+ unele .unuri le putem do.5ndi cu titlu sin)ular /per s n,ul"s res*, iar altele le putem do.5ndi cu titlu uni$ersal /per un &ers t"te$*1 Toate aceste moduri de do.5ndire a .unurilor pot %i denumite+ 2ntr*un sens %oarte lar)+ succesiune deoarece ele au 2n comun urmarea unei persoane 2n dreptul#drepturile unei alte persoane6 Intr* un sens restr5ns+ ordinar+ al cu$5ntului+ succesiunea are 2n $edere 3$cce3i$ ea .e tr$ ca$;+ !e moarte6 De re)ul+ prin aceasta se are 2n $edere succesiunea cu titlu uni$ersal /su--es ! $!rt s -"us" per un &ers t"te$*1 Con%orm unei de%in,ii cele.re a lui Iulian+ 3$cce3i$ ea re.re;i t+ !obB !irea totalit+-ii b$ $rilor .e care le-a
<8

Manuel Guan Drept roman a"$t !e#$ ct$l% In aceste condi,ii+ pentru a e7ista succesiune+ tre.uie s e7iste o persoan decedat+ un patrimoniu transmis prin anumite modalit,i 1i unul sau mai mul,i succesori6 De%unctul al crui patrimoniu era transmis succesorilor era denumit de cujus ca o prescurtare a peri%ra(ei de -u8us su--ess !ne ", tur LOcel despre a crui succesiune este $or.a"* prin care acesta era desemnat 2n te7tele 3uridice6 Succesorii erau de re)ul mem.rii %amiliei a)natice /<eredes su *, dar 1i persoane din a%ara %amiliei6 Succesiunea cu titlu uni$ersal pentru cau( de moarte era de dou %eluri- o succesiune recunoscut de dreptul ci$il care se numea hereditas 1i o succesiune recunoscut de dreptul pretorian care se numea bonorum possessio. 't5t Fereditas c5t 1i .onorum possessio puteau %i transmise %ie 2n .a(a unui testament /su--es ! test"$ent"r "*, %ie 2n .a(a le)ii#puterii ma)istratului /su--es ! "6 ntest"t !*1 * treb+ri,ceri -e .e tr$ a$toe"al$are mi imal+ /i e0ame 1 )* +e reprez nt' su--es une" pentru -"uz' de $!"rte. / de$, p1 )45* 5* +e reprez nt' <ered t"s. / de$, pp1 )453)4?* 7* +e reprez nt' 6!n!ru$ p!ssess !. / de$, pp1 )4?3)4B* <(III% E(OLU&IA DREPTULUI SUCCESORAL ROMAN ?a de.utul epocii $ecFi a dreptului roman se aplica e7clusi$ succesiunea a. intestat6 Pater %amilias era o.li)at s transmit .unurile %amiliale a)na,ilor si 1i nu putea %ace testament6 In epoca ?e)ii celor NII ta.la s*a recunoscut 1i aplicarea succesiunii testamentare6 Cu timpul+ s*au sta.ilit 1i re)uli clare 2n pri$in,a concuren,ei dintre cele dou tipuri de succesiuni6 'st%el+ cre1terea importan,ei $oin,ei testatorului a %cut ca 3$cce3i$ ea ab i te3tat 3+ #ie elimi at+ !e 3$cce3i$ ea te3tame tar+ 6 Succesiunea a. intestat se aplica doar 2n momentul 2n care nu e7ista testament+ testamentul era in$alid sau a %ost anulat ulterior6 De asemenea+ cele dou tipuri de succesiuni nu se puteau aplica 2n acela1i timp6 Dac de cu3us nu testase dec5t pentru o parte din .unurile sale+ asupra celeilalte nu se aplicau re)ulile succesiunii a. intestat+ ci a$ea loc o cre1tere a pr,ilor succesorilor testamentari 2n propor,ie cu cota ce le re$enea6 * treb+ri,ceri -e .e tr$ a$toe"al$are mi imal+ /i e0ame 1 )* +u$ " e&!lu"t dreptul su--es!r"l r!$"n. / de$, pp1 )4C3)42* <I<% SUCCESIUNEA A= INTESTAT S$cce3i$ ea ab i te3tat re.re;i t+ acea 3$cce3i$ e tra 3mi3+ membrilor #amiliei at$ ci cB ! $ e0i3t+ $ te3tame t% In $ecFiul drept roman+ succesiunea a. intestat se reali(a 2n cadrul %amiliei a)natice romane+ cu toate consecin,ele ce decur)eau de
<<

Manuel Guan Drept roman aici- cFemarea la succesiune a celor a%la,i su. puterea lui pater %amilias 1i e7cluderea tuturor acelora care+ de1i rude de s5n)e+ nu se a%lau su. aceast putere6 Pe msur+ 2ns+ ce le)tura de s5n)e do.5nde1te o importan, tot mai mare+ a re$enit pretorului sarcina de a 2ntri+ suplini 1i modi%ica dreptul ci$il 2n con%ormitate cu realit,ile %amiliei co)natice6 * treb+ri,ceri -e .e tr$ a$toe"al$are mi imal+ /i e0ame 1 )* +u$ se re"l z" su--es une" dup' dreptul - & l. / de$, pp1 )4D3)44* 5* +u$ se re"l z" su--es une" dup' dreptul pret!r "n. / de$, pp1 )4435>>* 7* +u$ se re"l z" su--es une" %n dreptul lu Iust n "n. / de$, pp1 5>>35>)* <<% SUCCESIUNEA TESTAMENTAR) 9% Te3tame t$l era $ act !e $ltim+ "oi -+2 $ ilateral /i re"ocabil2 .ri care o .er3oa + :/i i 3tit$ia2 c$ re3.ectarea a $mitor #ormalit+-i2 $ $l 3a$ mai m$l-i mo/te itori% Testamentul era un "-t de ult $' &! n' deoarece el producea e%ecte doar dup moartea celui care dispunea6 Era un "-t un l"ter"l deoarece producea e%ecte prin simpla mani%estare de $oin, a testatorului6 De aceea+ el putea %i oric5nd re&!-"t de acesta 2nainte de deces6 Testamentul tre.uia s nst tu e un $!=ten t!r care s continue persoana de%unctului6 'ceasta era o condi,ie %undamental deoarece+ a1a cum arta =aius /II6<<C0+ instituirea de mo1tenitor repre(enta O%runtea 1i temelia 2ntre)ului testament"6 In cele din urm+ testamentul era un "-t #!r$"l st deoarece tre.uiau 2ndeplinite di$erse %ormalit,i 1i solemnit,i la constituirea sa6 <6 Nu oricine putea 2ntocmi un testament 1i nu oricine putea %i instituit mo1tenitor 2n con%ormitate cu normele dreptului ci$il roman6 Pentru aceasta era ne$oie de e7isten,a %ie a capacit,ii 3uridice de a testa /#"-t ! test"$ent p"s &"*, %ie a capacit,ii 3uridice de a %i instituit mo1tenitor /#"-t ! test"$ent p"s &"*1 @6 Pe l5n) condi,iile de %ond e7puse mai sus+ dreptul ci$il roman cerea respectarea a o serie de %ormalit,i la 2ntocmirea testamentului6 Indeplinirea lor determina $aliditatea testamentului respecti$6 Pentru a 2ndeprta 2ns condi,iile de %orm uneori prea ri)ide+ pretorul a inter$enit+ sanc,ion5nd un testament de drept pretorian6 Formele de drept ci$il erau test"$entul -"l"t s -!$ t s, test"$entul n pr!- ntu, test"$entul $"n- p"t ! #"$ l "e, test"$entul per "es et l 6r"$1 Testamentul pretorian era testamentul 2ntocmit prin redactarea unui 2nscris 2ntrit cu pece,ile a 1apte martori6 Testamentele epocii Dominatului sunt test"$entul "pud "-t" -!nd tu$, test"$entul pr n- p !6l"tu$, test"$entul nun-up"t &, test"$entul !l!,r"#1

<@

Manuel Guan Drept roman A6 Instituirea unuia sau mai multor mo1tenitori era elementul 1i o.iecti$ul %undamental al oricrui testament6 Fr o ast%el de instituire+ testamentul nu e7ista6 Instituirea acestui mo1tenitor#mo1tenitori se %cea pentru 2ntre) patrimoniul+ cu e7cluderea oricror mo1tenitori a. intestat6 Pentru a %i $ala.il+ instituirea de mo1tenitor tre.uia s respecte anumite condi,ii de %orm 1i de %ond6 D6 Testamentul de$enea nul a. initio dac nu %useser respectate %ormele de %ond 1i de %orm cerute pentru $aliditatea acestuia6 lterior intocmirii+ testamentul de$enea nul 2n momentul 2n care testatorul su%erea o capitis deminutio6 In ca(ul 2n care el murea 2n pri(onierat+ testamentul era considerat $alid 2n .a(a le)ii Cornelia ce*l considera mort 2n momentul cderii 2n pri(onierat6 In ca(ul 2n care testatorului i se nscuser ulterior 2ntocmirii testamentului copii le)itimi+ testamentul de$enea nul+ deoarece tatl era o.li)at s se pronun,e asupra %iecrui mo1tenitor %ie instituindu*l+ %ie desmo1tenindu*l6 Pentru a se e$ita totu1i nulitatea testamentului+ s*a acceptat+ 2n epoca imperial+ ca testatorul s instituie sau s de(mo1teneasc anticipat pe copiii ce s*ar %i nscut dup 2ntocmirea testamentului6 In s%5r1it+ testamentul de$enea nul 2n ca(ul 2n care nici unul dintre succesorii institui,i nu acceptaser mo1tenirea6 Fiind un act unilateral+ testamentul putea %i re$ocat oric5nd de ctre testator 2naintea mor,ii sale6 96 De1i ?e)ea celor NII Ta.le recuno1tea lui pater %amilias o li.ertate deplin de a testa LOdup cum a dispus prin testament de a$erea sa a1a s %ie" /ut le,"ss t super pe-un " tutel"&e su"e re t" 8us est!*3 dreptul roman a de($oltat treptat anumite limite acestei li.ert,i6 Pornind de la ideea c succesiunea 2n cadrul %amiliei pre$alea( li.ert,ii de a testa+ s*au pus la dispo(i,ia succesorilor le)itimi dou )aran,ii- una de %orm+ pri$ind o.li)a,ia lui pater %amilias de a de(mo1teni e7pres anumite cate)orii de pre(umpti.ili mo1tenitori 1i una de %ond+ pri$ind interdic,ia de a de(mo1teni anumi,i mo1tenitori %r e7isten,a unor ra,iuni 2ntemeiate6 * treb+ri,ceri -e .e tr$ a$toe"al$are mi imal+ /i e0ame 1 )* +e este -"p"- t"te" test"$ent"r'. / de$, pp1 5>535>?* 5* +"re sunt #!r$ele test"$entulu %n dreptul r!$"n. / de$, pp1 5>?35>C* 7* +u$ se re"l z" nst tu re" $!=ten t!rulu . / de$, pp1 5>C35>2* ?* +u$ se re"l z" su--es une" %$p!tr &" test"$entulu . / de$, pp1 5>D35)>* <<I% ACCEPTAREA 'I RENUN&AREA LA SUCCESIUNE De1i 2n dreptul roman s*a %ormat 2n timp re)ula li.erei acceptri sau repudieri a succesiunii+ 2n $ecFiul drept roman e7istau cate)orii de mo1tenitori care+ %ie datorit po(i,iei lor speciale 2n cadrul %amiliei romane %ie datorit statutului lor 3uridic+ erau o.li)a,i s accepte succesiunea6 'ce1tia au primit denumirea de mo1tenitori necesari
<A

Manuel Guan Drept roman /<eredes ne-ess"r * 2n opo(i,ie cu cei care acceptau mo1tenirea ca urmare a unei mani%estri li.ere de $oin, Lmo1tenitorii $oluntari sau e7terni /<eredes &!lunt"r , <eredes e@tr"ne *1 Mo1tenitorii $oluntari sau e7terni puteau renun,a la succesiune printr*o mani%estare de $oin, e7pres+ ne%ormal+ sau una tacit6 * treb+ri,ceri -e .e tr$ a$toe"al$are mi imal+ /i e0ame 1 )* +e er"u $!=ten t!r ne-es"r . / de$, pp1 5))35)5* 5* +e er"u $!=ten t!r &!lunt"r . / de$, pp1 5)535)B* <<II% LEGATELE 'I FIDEICOMISELE Pe l5n) succesiunea pentru cau( de moarte cu titlu uni$ersal+ e7ista 1i o 3$cce3i$ e .e tr$ ca$;+ !e moarte c$ titl$ .artic$lar6 'ceasta se reali(a de re)ul 2n cadrul succesiunii testamentare %ie prin intermediul unor %ormule solemne cu caracter imperati$ L legatele L %ie prin intermediul unor ru)min,i ne%ormale ce %ceau apel la .una credin, a unei persoane L #i!eicomi3ele6 Legat$l era o liberalitate c$ titl$ .artic$lar .e care te3tator$l o im.$ ea : te3tame t .e tr$ a grati#ica o ter-+ .er3oa + $mit+ legatar% Fi!eicomi3ele era$ liberalit+-i c$ titl$ .artic$lar #+c$te !e te3tator : #a"oarea $ ei ter-e .er3oa e /i a c+ror reali;are !e.i !ea !e b$ a cre!i -+ a cel$i gre"at% * treb+ri,ceri -e .e tr$ a$toe"al$are mi imal+ /i e0ame 1 )* +e sunt le,"tele. / de$, pp1 5)C35)D* 5* +e sunt # de -!$ sele. / de$, pp1 5)D35)4* <<III% NO&IUNI GENERALE DESPRE O=LIGA&II 86 O de%ini,ie care s re%lecte esen,a acestei conceptului de o.li)a,ie )sim 2n Institu,iile lui Iustinian /III+ 8@+ pr60- Obliga-ia e3te o leg+t$r+ 6$ri!ic+ /8ur s & n-ulu$* .ri care 3$ tem co 3trB /i 3+ .l+tim /s!l&end"e* c$i"a ce"a co #orm !re.t$l$i cet+-ii oa3tre% De%ini,ia scoate e7plicit 2n e$iden, aspectul pasi$ /1i cel mai important0 al raportului o.li)a,ional- e7isten,a unei datorii # de.it pe seama celui care se o.li)6 In acela1i timp+ implicit+ re(ult aspectul acti$ al raportului o.li)a,ional- crean,a sau dreptul celuilalt su.iect al raportului 3uridic la presta,ia de.itorului6 Cele dou aspecte nu pot %i percepute dec5t 2mpreun+ ca dou 3umt,i ale aceluia1i 2ntre)6 Elementele o.li)a,iei re(ult cu claritate dintr*o de%ini,ie a lui Paul /D6+ AA+ J+ @+ pr60 menit s %ac distinc,ia 2ntre dreptul real 1i dreptul personale3e -a obliga-iei $ co 3t+ : a #ace ca $ l$cr$ cor.oral 3+ !e"i + .ro.rietatea
<D

Manuel Guan Drept roman oa3tr+2 ci : a co 3trB ge .e alt$l 3+ e !ea2 3+ e #ac+ 3a$ 3+ e .$ + la !i3.o;i-ie ce"a /pr"est"ndu$*1 Din de%ini,ie re(ult urmtoarele elemente ale raportului o.li)a,ional- subiectele, obiectul, constr ngerea. <6 Prin prisma di$ersit,ii de criterii e7istente+ o.li)a,iile pot %i )rupate 2n mai multe cate)orii- "* O6l ," de drept - & l = !6l ," de drept pret!r "n, 6* O6l ," - & le = !6l ," n"tur"le, -* O6l ," str -t 8ur s = !6l ," 6!n"e # de , d* O6l ," un l"ter"le = !6l ," 6 l"ter"le, e* O6l ," s $ple = !6l ," plur"leFs!l d"re1 @6 Intr*o a doua oper ce*i este atri.uit+ Res cottidianae /Re)uli 3uridice de %olosin, (ilnic0 sau 'urea /Cartea de aur0+ =aius propune o clasi%icare tripartit a i($oarelor o.li)a,iilor6 O.li)a,iile pot ast%el i($or2 %ie din co tracte /e@ -!ntr"-tu* %ie din !elicte /e@ $"l # - !*, %ie din !i"er3e alte ca$;e /&"r "e -"us"ru$ # ,ur"e*1 In a treia cate)orie au %ost cuprinse actele sau %aptele 3uridice care nu se re)seau 2n primele dou 1i care 2l o.li)au pe de.itor asemenea unei o.li)a,ii re(ultate din contract /:u"s e@ -!ntr"-tu tener & dentur* ori asemenea unei o.li)a,ii i($or5te dintr*un delict /:u"s e@ $"le# - !*6 * treb+ri,ceri -e .e tr$ a$toe"al$are mi imal+ /i e0ame 1 )* +"re este de# n " !6l ," e . /0!lu$ul II, pp1 ?3B* 5* +"re sunt ele$entele !6l ," e . / de$, pp1 B3C* 7* +u$ se -l"s # -' !6l ," le. / de$, pp1 C32* <<I(% O=LIGA&IILE N)SCUTE DIN CONTRACTE 86 >ecFiul drept ci$il roman re%u(a unei simple con$en,ii e%ectul 3uridic o.li)atoriu6 D ntr3un s $plu p"-t nu se n"=te n - ! "- une /e@ nud! p"-t! null" n"s- tur "-t !*, preci(a 3urisconsultul Paul 2n Sentin,ele sale /<+ 8A+ 806 Produceau e%ecte 3uridice o.li)atorii doar acele con$en,ii recunoscute de dreptul ci$il 1i cali%icate drept contracte /numite06 Treptat+ dreptul roman a recunoscut e%ecte 3uridice 1i unor simple pacte precum 1i unor con$en,ii sinala)matice )rupate su. denumirea de contracte nenumite6 <6 Pro.lema clasi%icrii contractelor a %ost a.ordat de ctre romani1ti din di$erse perspecti$e- "* Relu5nd criteriul modului de %ormare+ contractele se di$id 2n -!ntr"-te #!r$"le 1i -!ntr"-te ne#!r$"le1 6* Dup su.iec,ii de drept crora li se aplicau+ contractele se )rupea( 2n -!ntr"-te de drept - & l, re)lementate de $ecFiul drept ci$il roman 1i accesi.ile doar cet,enilor 1i celor dota,i cu 3us commercium+ 1i -!ntr"-te de dreptul , n l!r accesi.ile tuturor locuitorilor Imperiului roman6 In %unc,ie de e%ectele 3uridice produse+ contractele se di$id 2n -!ntr"-te un l"ter"le ce dau na1tere la
<9

Manuel Guan Drept roman o.li)a,ii doar 2n sarcina uneia dintre pr,i 1i -!ntr"-te s n"l",$"t -e ce dau na1tere unor o.li)a,ii 2n sarcina am.elor pr,i ale contractului6 ?u5nd 2n considerare tipul de ac,iune care sanc,iona dreptul i($or5t din contract+ e7istau -!ntr"-te de drept str -t+ sanc,ionate de ac,iuni de drept strict 1i -!ntr"-te de 6un' -red n'+ sanc,ionate de ac,iuni de .un credin,6 @6 De1i 3urisconsul,ii romani nu au reali(at o teorie )eneral a contractelor+ %iind mai mult preocupa,i de un drept al contractelor dec5t de un drept al contractului+ o serie de elemente esen,iale $alidit,ii tuturor contractelor se pot desprinde din dreptul romanconsim,m5ntul+ capacitatea+ o.liectul 1i cau(a6 Pe l5n) elementele esen,iale mai sus amintite+ %r a cror pre(en, nici o o.li)a,ie contractual nu se na1te+ unele contracte pot cuprinde anumite elemente care nu condi,ionea( $aliditatea o.li)a,iei ci modul 2n care ea se na1te+ de$ine e7i)i.il ori se stin)e6 In acest moment+ respecti$ele o.li)a,ii sunt a#ectate !e mo!alit+-i+ %apt care le di%eren,ia( de obliga-iile .$re /i 3im.le6 Mo!alit+-ile C3a$ ca$;ele -causae-, c$m le $me/te Pa$lD re.re;i t+ acele mo!i#ic+ri .e care obliga-iile co tract$ale le 3$#er+ c$ .ri"ire la mome t$l a/terii2 e0ec$-ia 3a$ obiect$l lor2 3tabilite !e .+r-ile co tracta te !e com$ acor!% Con%orm 3urisconsultului Paul /D6+ AA+ J+ AA0 e7istau patru ast%el de modalit,i /-"us"e*- termenul /d es*+ condi,ia /-!nd t !*+ "--es ! 1i $!dus6 A6 In ca(ul 2n care elementele esen,iale ale contractului nu erau respectate+ acesta putea %i atacat ca in$alid 2n %a,a instan,ei 1i declarat nul6 nele din aceste nulit,i puteau %i in$ocate de drept / ps! 8ure* 2n timp ce altele tre.uiau cerute pretorului /!## - ! pret!r s*1 ?% Co tractele #ormale repre(int cele mai $ecFi tipuri de contracte cunoscute 2n istoria dreptului roman6 >ecFimea lor le a1ea( 2ntr*o epoc 2n care simplul consim,m5nt al pr,ilor nu era su%icient pentru 2ncFeierea unui contract $alid6 De aceea+ toate aceste contracte se caracteri(ea( prin pre(en,a unor solemnit,i+ adesea cu implica,ii sacramentale+ a.solut necesare pentru a da na1tere unor o.li)a,ii6 '$5nd 2n $edere importan,a %ormei+ toate aceaste contracte erau de drept strict+ 3udectorul tre.uind s ,in cont 2n darea unei sentin,e de litera lor6 In acela1i timp+ ele sunt contracte unilaterale deoarece dau na1tere la o.li)a,ii doar 2n sarcina uneia dintre pr,ile contractante6 Nu 2n ultimul r5nd+ ele sunt+ cu e7cep,ia contractului literal+ contracte orale+ pentru 2ncFeierea lor ne%iind ne$oie de %ormalit,i scriptice6 Cele mai importante contracte %ormale sunt e0$m+ co tractele "erbale 1i co tractele literale6 E% Co tractele reale sunt acele con$en,ii pentru a cror 2ncFeiere sunt necesare consim,m5ntul pr,ilor contractante 1i remiterea material a unui .un6'$5nd 2n $edere c pentru 2ncFeierea lor nu mai sunt necesare nici un %el de solemnit,i scrise
<J

Manuel Guan Drept roman sau orale+ contractele reale se 2ncadrea( 2n r5ndul contractelor ne%ormale6 Su. aspectul e%ectelor pe care le produc+ contractele reale se 2mpart 2n unilaterale /mutuum0 1i sinala)matice imper%ecte /%iducia+ depo(itul+ )a3ul 1i comodatul06 Caracterul de imper%ect al contractelor reale sinala)matice re(ult din %aptul c ele nu dau automat na1tere unor o.li)a,ii de am.ele pr,i6 Ele se nasc ini,ial unilaterale /dau na1tere unei o.li)a,ii doar 2n sarcina de.itorului Lo.li)a,ia de a restitui .unul0 2ns pot da na1tere unei o.li)a,ii reciproce pe seama creditorului atunci c5nd de.itorul %ace acte de conser$are a .unului remis6 Din punct de $edere al sanc,iunii lor 3uridice+ contractele reale se di$id 2n contracte de drept strict /mutuum0 1i contracte de .un credin, /restul06 Situa,ia special a lui mutuum se e7plic prin apari,ia sa 2n epoca $ecFe a dreptului roman /<DA*8DA 26Br60+ 2n timp ce restul contractelor reale se datorea( e%er$escen,ei economice a epocii clasice a dreptului roman+ c5nd implicarea pere)rinilor 2n acti$itatea comercial 1i numrul mare al contractelor au impus renun,area la %ormalismul ri)id 1i interpretarea literal a contractelor+ 2n %a$oarea lipsei de %ormalism 1i a ecFit,ii6 In aceast epoc+ .una credin, 2ncepe s se mani%este+ a1a cum arta Cicero+ ca ade$r 2n $or.e 1i persisten, 2n con$en,ii6 Su. aspect procesual+ principiul ecFit,ii a %ost impus prin sinta)ma e@ # de 6!n" introdus 2n inten,ia %ormulei de 3udecat6 J6 De(.rcate de orice %ormalitate+ co tractele co 3e 3$ale se 2ncFeiau prin simplul acord de $oin, al pr,ilor contractante /-!nsensu # unt !6l ,"t !nes*6 'pari,ia acestor contracte a impulsionat considera.il $ia,a economic a Romei+ 2n condi,iile 2n care ele puteau %i 2ncFeiate 1i 2ntre a.sen,i6 Contractele consensuale erau 2n numr de patru"B ;area-c$m.+rarea2 loca-i$ ea2 ma !at$l /i 3ocietatea% Toate acestea sunt de .un credin,+ cu preci(area c $5n(area*cumprarea+ loca,iunea 1i societatea sunt contracte sinala)matice per%ecte iar mandatul este sinala)matic imper%ect6 De asemenea+ 2n timp ce primele dou sunt contracte de a%aceri+ %apt re%lectat 2n sanc,iunea ri)uroas o%erit lor de dreptul roman+ ultimele dou au la .a( le)tura de prietenie 2ntre mai multe persoane6 De aceea+ ele sunt 2ncFeiate ntu tu pers!n"e+ sunt )ratuite 1i sunt o e7presie a 2ncrederii ce e7ist 2ntre prieteni6 F% Co tractele e $mite sunt acele con$en,ii sinala)matice ce produc e%ecte 3uridice o.li)atorii 2n momentul 2n care una dintre pr,i 21i e7ecut presta,ia sa6 Practica $ie,ii comerciale romane a scos la lumin o serie de con$en,ii cu caracter sinala)matic utili(ate mult mai %rec$ent dec5t altele6 Incadrarea lor 2n r5ndul contractelor nenumite nu se re%er la %aptul c ele nu au un nume+ deoarece au e%ecti$ unul+ ci la %aptul c+ prin caracteristicile lor+ aceste con$en,ii nu se potri$esc nici unei cate)orii de contracte numite - aD Co tract$l e3timator !aestimatio", Schimb$l !permutatio", cD Precari$l !precarium", !D Tra ;ac-ia2 eD Do a-ia c$ 3arci i !sub modo".

<K

Manuel Guan Drept roman C6 Su. presiunea $ie,ii comerciale romane $!ele .acte pur consensuale au %ost sanc,ionate 3uridic prin ac,iuni proprii6 'ceste acte 3uridice .a(ate doar pe consim,m5nt 1i*au pstrat denumirea de pacte /sanc,ionate Lp"-t" &est t"30+ ne%iind ridicate la ran)ul de contracte6 Su. e%ectul acti$it,ii pretorilor+ a 3urisconsul,ilor 1i+ 2n cele din urm+ a cancelariilor imperiale+ au aprut .actele a!+$gate+ .actele .retorie e 1i .actele legale6 * treb+ri,ceri -e .e tr$ a$toe"al$are mi imal+ /i e0ame 1 )* +u$ se -l"s # -' -!ntr"-tele. / de$, pp1 )>3))* 5* +"re sunt ele$entele esen "le "le -!ntr"-tel!r. / de$, pp1 )53)C* 7* +"re sunt ele$entele "-- dent"le "le -!ntr"-tel!r. / de$, pp1 )C35)* ?*+"re sunt -!ntr"-tele #!r$"le. / de$, pp1 5535D* B* +"re sunt - ntr"-tele re"le. / de$, pp1 5D37B* C* +"re sunt -!ntr"-tele -!nsensu"le. / de$, pp1 7B3?4* 2* +"re sunt -!ntr"-tele nenu$ te. / de$, pp1 ?43B5* D* +"re sunt p"-tele. / de$, pp1 B73B2* <<(% O=LIGA&IILE N)SCUTE DIN DELICTE 86 Intr*un sens %oarte lar)+ delictul este un %apt ile)al care produce pre3udicii 1i care d $ictimei dreptul la o compensa,ie .neasc sanc,ionat de dreptul ci$il ori de dreptul pretorian6 P5n a se putea $or.i+ 2ns+ despre delictul ci$il ca despre un i($or al unui raport o.li)a,ional 2ntre un creditor 1i un de.itor+ delictul a tre.uit s su%ere dou procese ma3ore- 2n primul r5nd+ trecerea de la o.li)a,ia de a rscumpra un delict la o.li)a,ia delictual 1i+ 2n al doilea r5nd+ delimitarea delictelor de drept pri$at de delictele de drept pu.lic6 <6 '$5nd 2n $edere e$olu,ia ei din r(.unarea pri$at 1i con%u(ia 2ndelun)at cu delictul pu.lic+ o.li)a,ia delictual de drept pri$at a do.5ndit ni1te caracteristici care au di%eren,iat*o de o.li)a,ia contractual6 a0 O.li)a,iile delictuale nu erau transmisi.ile nici acti$ /crean,ele nu erau transmise mo1tenitorilor0 1i nici pasi$ /de.itele nu erau transmise mo1tenitorilor06 .0 O.iectul o.li)a,iei delictuale era plata unei sume de .ani ce purta denumirea de p!en"6 c0 Delictul era sanc,ionat printr*o ac,iune penal /de la p!en"0+ pus la 2ndem5na $ictimei6 @6 Cele mai $ecFi delicte au %ost sanc,ionate 2n epoca Repu.licii prin di$erse le)i 1i+ 2n special+ prin ?e)ea celor NII ta.le6 De aceea+ ele au %ost )rupate su. denumirea de delicte de drept ci$il6 &urisconsul,ii romani nu au reali(at o clasi%icare a acestora+ de1i numrul lor %oarte mare ar %i impus acest demers6 Institu,iile lui Iustinian+ urm5ndu*l pe =aius /III+ 8K<0 enumer doar e7empli%icati$ patru as%el de delicte- %urtul /#urtu$*+
<C

Manuel Guan Drept roman t5lFria /r"p n"*+ producerea de pa)u.e ile)ale /d"$nu$ n ur " d"tu$* 1i insulta / n8ur "*6 Totu1i+ se poate o.ser$a c unele delicte aduc atin)ere persoanei umane iar altele propriet,ii acesteia6 A6 Prin intermediul ac,iunilor pretoriene+ pretorii romani au contri.uit nu doar la sanc,ionarea 1i e7tinderea delictelor de drept ci$il dar au sanc,ionat o serie de %apte ne)li3ate de ius ci$ile 1i care+ ast%el+ au de$enit !elicte .retorie e6 Sanc,ionarea delictelor pretoriene s*a %cut prin intermediul unor ac,iuni n #"-tu$+ acordate pe timp de un an de (ile 1i cu un caracter semi*penal- aceste ac,iuni nu puteau %i cumulate 2ntre ele 2n ca( de pluralitate de delic$en,i 1i nici cu ac,iunile reipersecutorii6 Cele mai importante delicte pretoriene au %ost $iolen,a+ dolul+ t5lFria 1i %rauda contra creditorului6 D6 Pe l5n) acestea e7isitau delictele comise de persoanele alieni iuris 1i de ctre animale6 * treb+ri,ceri -e .e tr$ a$toe"al$are mi imal+ /i e0ame 1 )* +e este del -tul. / de$, p1 BD* 5* +"re sunt -"r"-ter st - le !6l ," e del -tu"le de drept pr &"t. / de$, pp1 C>3C)* 7* +"re sunt del -tele de drept - & l. / de$, pp1 C)3C2* ?* +"re sunt del -tele pret!r ene. / de$, pp1 C232)* <<(I% O=LIGA&IILE N)SCUTE DIN ALTE CAU4E 86 Pe l5n) o.li)a,iile care se nasc %ie din acte licite+ %ie din %apte licite 2n condi,iile sta.ilite de dreptul ci$il sau de ctre cel pretorian+ romanii au sta.ilit c pot re(ulta o.li)a,ii 3uridice 1i din anumite %apte licite sau ilicite care nu se 2nscriu 2n %ormele presta.ilite pentru contracte 1i delicte6 Produc5nd e%ecte 3uridice ca 1i cum ar i($or2 din contract /:u"s e@ -!ntr"-tu* sau ca 1i cum ar i($or2 din delict /:u"s e@ del -tu*, ele au %ost )rupate de =aius su. %ormula )eneric de &"r "e -"us"ru$ # ,ur"e1 >% C"a3ico tractele sunt %apte 3uridice care+ de1i nu comport %orma recunoscut de dreptul roman di$erselor contracte+ product e%ecte 3uridice asemntoare cu cele i($or5te din contract6 Di%eren,a ma3or 2ntre contracte 1i c$asicontracte re(id 2n carcterul ne)ati$ al %ormrii celor din urm6 Ele nu iau na1tere ca urmare a mani%estrii e7prese a consim,m5ntului pr,ilor /deci ca urmare a unui act 3uridic0+ ci ca urmare a unui %apt licit ce produce e%ecte 3uridice o.li)a,ionale asemenea unui contract6 Institu,iile lui Iustinian /@+ <J0 enumer cinci tipuri de c$asicontracte)estiunea de a%aceri+ )estiunea tutorelui 2n %a$oarea pupilului+ indi$i(iunea+ acceptarea succesiunii 1i plata lucrului nedatorat6 Dintre acestea $om a.orda aici )estiunea de a%aceri 1i plata lucrului nedatorat /le)at de 2mpo),irea %r 3ust cau(06
@:

Manuel Guan Drept roman 3% C"a3i!elictele sunt acele %apte ilicite productoare de pre3udicii care au %ost s$5r1ite %r inten,ia de a %ace ru ori %r $ino$,ie6 Institu,iile lui Iustinian /I>+ D+ pr6*@0 pre(int urmtoarele ca(uri- a0 Este c$asidelict %apta 3udectorului care+ prin corupere sau ne)li3en,+ de$ine impar,ial6 &udectorul urma a %i condamnat la plata unei sume de .ani e)al cu pa)u.a su%erit de cel ce a pierdut procesul6 .0 E7ist c$asidelict 2n ca(ul 2n care ocupantul unui imo.il las s cad sau arunc un o.iect care produce o $tmare unui trector6 Pretorul a acordat $ictimei o ac,iune pentru lucrurile $rsate 1i aruncate /de e##us s et de e-t s* e7ercitat 2mpotri$a ocupantului imo.ilului6 c0 Era c$asidelict %apta celui care a suspendat un lucru la )eam deasupra unui drum pu.lic+ .un care+ c(5nd+ a $tmat un trector6 >ictima se .ucura de o ac,iune pentru lucrurile puse 1i suspendate / p!s t s et suspens s*1 d0 Proprietarul de na$+ Fan)iul sau propritarul de Fan de$eneau rspun(tori pentru %urturile comise de an)a3a,ii lor6 Ei se %ceau $ino$a,i pentru culpa de a %i an)a3at persoane necorespun(toare /-ulp" n el ,end!*1 * treb+ri,ceri -e .e tr$ a$toe"al$are mi imal+ /i e0ame 1 )* +"re sunt -&"s -!ntr"-tele. / de$, pp1 2B32D* 5* +"re sunt -&"s del -tele. / de$, pp1 2D324* <<(II% EFECTELE O=LIGA&IILOR 86 Indi%erent c se nasc din contracte+ delicte sau $arii alte cau(e+ o.li)a,iile tre.uie e7ecutate6 'cesta este e%ectul normal 1i %undamental al o.li)a,iei- 2n .a(a le)turii 3uridice sta.ilite 2ntre creditor 1i de.itor+ creditorul are dreptul s pretind de.itorului e7ecutarea o.li)a,iei ce*i re$ine din aceast le)tur6 In ca(ul o.li)a,iilor contractuale+ de.itorul este ,inut la Oplata" presta,iei /de a da+ a %ace sau a nu %ace0 ce* i re$ine din contract6 Ca urmare a e7ecutrii+ o.li)a,ia se stin)e+ aspect care scoate 2n e$iden, caracterul temporar+ tran(itoriu al o.li)a,iei 2n compara,ie cu proprietatea6 Dac de.itorul nu e7ecut o.li)a,ia sau nu o e7ecut pe deplin+ creditorul poate %i tras la rspundere 1i supus pl,ii unor daune*interese ca urmare a deducerii de ctre creditor a dreptului su 2n %a,a instan,ei printr*o ac,iune6 'cesta repre(int e%ectul accidental al o.li)a,iei6 >% * .ri"i -a .er3oa elor+ principiul %undamental care a )u$ernat materia o.li)a,iilor 2n dreptul roman a %ost cel al relati$it,ii e%ectelor contractului6 In ca(ul o.li)a,iilor contractuale+ romanii nu concepeau ca o le)tur 3uridic %ormat 2ntre dou persoane s produc e%ecte 3uridice 2n a$anta3ul sau de(a$anta3ul unui ter,6 Res inter alios acta aliis neMue nocere neMue prodesse potest L un lucru /contract0 reali(at 2ntre unii nici nu $atm+ nici nu pro%it altora*+ au sta.ilit romani1tii E$ului Mediu plec5nd de la te7tul Codului lui Iustinian /J+ 9:0- Inter alios acta $el 3udicata aliis non nocere6 E%ectele unui contract se produc doar asupra pr,ilor care 1i*au mani%estat consim,m5ntul la 2ncFeierea acestuia+ 2n .ene%iciul creditorului 1i 2n sarcina
@8

Manuel Guan Drept roman e7clusi$ a de.itorului6 De aici au re(ultat mai multe consecin,e esen,iale- nulitatea stitpula,iei pentru altul+ a promisiunii pentru altul 1i neacceptarea repre(entrii 2n contracte6 @6 E%ectul normal al oricrei o.li)a,ii contractuale este e7ecutarea de ctre de.itor a presta,iei ce*i re$ine din contract6 In ca(ul nee7ecutrii+ a e7ecutrii incomplete ori cu 2nt5r(iere a presta,iei+ creditorul are la 2ndem5n o ac,iune din contract prin intermediul creia poate o.,ine plata unui ecFi$alent .nesc al preta,iei datorate+ cu titlul de daune*interese compensatorii6 Tocmai de aceea+ teoria daunelor*interese se aplic doar 2n ca(u 2n care o.li)a,ia const %ie 2n remiterea unui .un+ %ie dintr*o ac,iune sau inac,iune6 Ea nu se aplic 2n ca(ul 2n care presta,ia asumat de de.itorul contractant const cFiar dintr*o sum de .ani ori 2n ca(ul rspunderii delictuale unde o.li)a,ia const 2ntotdeuna dintr*o sum de .ani6 * treb+ri,ceri -e .e tr$ a$toe"al$are mi imal+ /i e0ame 1 )* +"re sunt e#e-tele !6l ," l!r -u pr& re l" pers!"ne. / de$, pp1 D>3DB* 5* +"re sunt e#e-tele !6l ," e -u pr & re l" !6 e-tul l!r. / de$, pp1 DB3D4* <<(III% STINGEREA O=LIGA&IILOR 86 Modul %iresc+ natural prin care le)tura 3uridic /o.*li)are0 dintre creditor 1i de.itor se stin)e este e7ecutarea de ctre de.itor a presta,iei pe care 1i*a asumat*o prin contract6 Plata /sol$ere0 datoriei de ctre de.itor 2n .ene%iciul creditorului repre(int %inalitatea %ireasc a raportului o.li)a,ional6 Plata datoriei nu este 2ns sin)ura modalitate de stin)ere a unei o.li)a,ii6 Dreptul roman a cunoscut 1i modalit,i care+ %r a %i o plat propriu*(is+ au o%erit creditorului un ecFi$alent cu titlu de satis%ac,ie /satis%actio0 a presta,iei ini,ial datorate /d6e76+ no$a,ia+ darea 2n plat06 Mai e7ist+ de asemenea+ modalit,i des stin)ere a o.li)a,iilor care nu repre(int nici o plat 1i nici o satis%ac,ie pentru creditor /d6e76+ remiterea )ratuit de datorie sau pieirea %ortuit a .unului06 <6 Printre modalit,ile de drept ci$il de stin)ere a o.li)a,iilor se )sesc+ pe de o parte+ modalit,i $oluntare- plata+ remiterea de datorie /acceptilatio 1i mutuus dissensus0+ no$a,iunea iar+ pe de alt parte+ modalit,i in$oluntare- pieirea .unului datorat dintr* un ca( %ortuit+ moartea creditorului sau de.itorului 1i con%u(iunea % In r5ndul modalit,ilor $oluntare de stin)ere se 2nscriu pactum de non petendo 1i compensa,ia iar 2n r5ndul celor in$oluntare prescrip,ia li.eratorie6 * treb+ri,ceri -e .e tr$ a$toe"al$are mi imal+ /i e0ame 1 )* +"re sunt $!d"l t' le de drept - & l de st n,ere " !6l ," . / de$, pp1 4)34C*
@<

Manuel Guan Drept roman 5* +"re sunt $!d"l t' le de drept pret!r "n de st n,ere " !6l ," l!r. / de$, pp1 4C3 44* <<I<% CESIUNEA O=LIGA&IILOR 86 In con%ormitate cu $ecFiul drept roman+ raportul o.li)a,ional %iind o le)tur 3uridic /$inculum 3uris0 2ntre un creditor 1i un de.itor+ o.li)a,ia era imposi.il de transmis prin intermediul unui act 2ntre $ii6 O asemenea o.li)a,ie se putea transmite cu titlu particular sau uni$ersal doar pentru cau( de moarte6 Pe msur 2ns ce o.li)a,ia a %ost perceput ca un .un cu $aloare economic proprie 2n cadrul patrimoniului unei persoane+ ideea transmiterii o.li)a,iei cu titlu particular prin acte 2ntre $ii a %ost pe deplin acceptat6 =aius atr)ea 2ns aten,ia c transmiterea o.li)a,iilor nu se poate %ace prin nici una din moadalit,ile de transmitere a dreptului de proprietate /II+ @K06 In aceste condi,ii+ dreptul roman a recurs la solu,ii indirecte pentru a reali(a %ie transmiterea unei crean,e+ %ie a unui de.it6 >% Ce3i$ ea !e crea -+ repre(int transmiterea unei crean,e de ctre o persoan numit cedant unei alte persoane numit cesionar6 In acest %el+ primul creditor+ %r a mai a1tepta e7ecutarea crean,ei sale+ o transmite unui al doilea creditor /d6e76+ un creditor ce nu dispunea de licFidit,i pentru a*1i plti un de.it+ trans%era crean,a sa creditorului su06 Pentru a se reali(a acest lucru+ dreptul roman a aceptat mai multe modalit,i- 80 No$a,ia prin scFim.area creditorului+ Mandatul 2n propria cau( /procuratio in rem suam06 3% Ce3i$ ea !e !atorie repre(int transmiterea unui de.it de c5tre de.itorul cedant de.itorului cesionar6 Cesiunea de datorie se reali(a tot prin intermediul no$a,iunii 1i al mandatului pentru sine6 In ca(ul no$a,iunii+ de.itorul cesionar lua locul prin stipula,ie de.itorului cedent+ cu acordul creditorului6 In ca(ul lui procuratio in rem suam de.itorul cesionar era mandatat s stea 2n 3usti,ie 1i s plteasc de.itul 2n numele de.itorului cedant6 * treb+ri,ceri -e .e tr$ a$toe"al$area mi imal+ /i e0ame 1 )* +u$ se re"l ze"z' -es une" de -re"n'. / de$, pp1 )>>3)>5* 5* +u$ se re"l ze"z' -es une" de d"t!r e. // de$, p1 )>5* <<<% O=LIGA&IILE CU PLURALITATE DE SU=IECTE Pe l5n) o.li)a,iile cu dualitate de su.iecte /un creditor 1i un de.itor0 e7ist 1i o.li)a,ii cu pluralitate de su.iecte- %ie o pluralitate de creditori+ %ie o pluralitate de de.itori6 Intre ace1ti creditori sau de.itori multipli pot e7ista dou tipuri de raporturia0 Ei se a%l pe picior de e)alitate 1i+ 2n acest ca( ei su%er 2n acela1i timp 1i 2n mod
@@

Manuel Guan Drept roman e)al e%ectele raportului o.li)a,ional6 Este $or.a despre o.li)a,iile di$i(i.ile+ o.li)a,iile indi$i(i.ile 1i o.li)a,iile solidare6 .0 Ei se )sesc pe po(i,ii ine)ale 2n cadrul raportului o.li)a,ional+ %iind $or.a despre un creditor#de.itor cu un rol principal 1i un crditor#de.itor cu un rol secundar6 * treb+ri,ceri -e .e tr$ a$toe"al$are mi imal+ /i e0ame 1 )* +e re, $ 8ur d - "&e" plur"l t"te" de -red t!r . / de$, pp1 )>73)>B* 5* +e re, $ 8ur d - "&e" plur"l t"te" de de6 t!r . / de$, pp1 )>B3)>2* <<<I% GARAN&IILE 9% Gara -iile repre(int acele raporturi 3uridice accesorii unui raport 3uridic principal prin care creditorul se asi)ur c 21i $a satis%ace crean,a cFiar 1i 2n ca(ul 2n care de.itorul era insol$a.il6 * epoca $ecFiului drept roman+ solidaritatea e7istent 2ntre mem.rii %amiliei romane 1i 2n cadrul societ,ii romane a determinat )arantarea de ctre de.itor a de.itului su prin intermediul unei rude sau a unui prieten6 De($oltarea comer,ului de la s%5r1itul epocii repu.licane 1i multiplicarea considera.il a numrului 1i importan,ei raporturilor 3uridice o.li)a,ionale+ l*au determinat pe creditor s se pun la adpos de e$entuala insol$a.ilitate a de.itorului 1i amicilor si prin intermediul unor .unuri mo.ile sau imo.ile remise lui de ctre de.itorul prorpietar 2n scopul de a*1i satis%ace asupra lor crean,a 2n ca(ul 2n care stp5nul lor era insol$a.il6 In acest del au aprut cele dou tipuri de )aran,ii cunoscute de dreptul roman- )aran,iile personale 1i )aran,iile reale6 >% Gara -iile .er3o ale sau cau,iunile apar 2n ca(ul o.li)a,iilor cu pluralitate de de.itori unde+ pe l5n) de.itorul principal+ e7ist un de.itor secundar care se o.li) s plteasc de.itul celui dint5i 2n ca(ul 2n care acesta era insol$a.il6 Prin aceasta cau,iunea se deose.e1te de o.l)a,ia solidar unde )sim mai mul,i de.itori a%la,i pe picior de e)alitate6 =aran,ia personal a cunoscut+ 2n cursul de($oltrii dreptului roman+ mai multe %orme- 80 Sponsio /i %ide promissio+ <0 Fideiussio+ @0 =aran,iile personale consensuale6 3% Gara -ia real+ repre(int atri.uirea de ctre de.itor creditorului a unui .un 2n scopul )arantrii crean,ei sale6 'tri.uirea .unului putea consta %ie din transmiterea dreptului de proprietate asupra acestuia /%iducia0+ %ie doar 2n transmiterea posesiei /)a3ul0+ %ie 2n constituirea unui nou drept real /ipoteca06 Creditorul pstra .unul sau dreptul real asupra .unului p5n 2n momentul 2n care crean,a de$enea e7i)i.il iar 2n ca(ul nee7ecutrii o.li)a,iei de ctre de.itor+ creditorul putea s se desp)u.easc prin $alori%icarea .unului atri.uit6
@A

Manuel Guan Drept roman

* treb+ri,ceri -e .e tr$ a$toe"al$are mi imal+ /i e0ame 1 )* +"re sunt ,"r"n le pers!n"le. / de$, pp1 )>D3))5* 5* +"re sunt ,"r"n le re"le. / de$, pp1 ))53))B*

=ibliogra#ie mi imal+1 9% Ma $el G$-a 2 Drept roman, #olumul $2 E!it$ra U i"er3it+-ii GL$cia =lagaH2 Sibi$2 >II3J >% Ma $el G$-a 2 Drept roman, #olumul $$2 E!it$ra U i"er3it+-ii GL$cia =lagaH2 Sibi$2 >II5J

@D