Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ISTORIA IEROGLIFIC{
*
CANTEMIR
CUPRINS
Tabel cronologic.............................................................................................. 3
ISTORIIA IEROGLIFIC{............................................................................... 11
IZVODITORIUL CITITORULUI, S{N{TATE ................................................. 12
IAR{+I C{TR{ CITITORIU.......................................................................... 15
SCARA A NUMERELOR
+I CUVINTELOR STREINE T~LCUITOARE.................................................. 16
ISTORIIA IEROGLIFIC{............................................................................... 27
PARTEA I ..................................................................................................... 28
PARTEA A DOA.......................................................................................... 101
PARTEA A TRIIA ........................................................................................ 167
PARTEA A PATRA....................................................................................... 235
PARTEA A CINCEA .................................................................................... 277
2 Dimitrie Cantemir
CZU 859.0-31
C 19
ISBN 9975-74-028-1
LITERA
Coperta: Isai C`rmu
Textul romanului se reproduce dup[:
Di mi t r i e C a n t e mi r, Istoria ieroglific[ (]n dou[ vo-
lume). Colec\ia Biblioteca pentru to\i. Editura Minerva, Bu-
cure=ti, 1983.
}n prezenta edi\ie s-a p[strat ortografia sursei.
3 Istoria ieroglific[ . Vol. I
1673 La 26 octombrie se na=te Dimitrie Cantemir, ]ntr-o fimilie de r[ze=i
de la Sili=teni, ]n \inutul F[lciului (azi jude\ul Vaslui). Tat[l, Con-
stantin Cantemir, a luptat ca mercenar ]n r[zboaiele din Polonia
(unde a slujit 17 ani); de aici a trecut ]n Muntenia, pe vremea lui
Grigore Ghica, de la care a primit slujba de ceau= sp[t[resc. F[r[
avere =i cultur[ (n-a ajuns niciodat[ s[ =tie m[car s[ se isc[leasc[,
de=i cuno=tea c`teva limbi), Constantin Cantemir ocup[ totu=i dem-
nitatea suprem[ de domn al Moldovei (16851693), datorit[ con-
juncturii politice =i sociale de atunci.
Mama, Ana Bant[=, femeie ]nv[\at[, era a treia so\ie a lui Constan-
tin Cantemir. Dup[ c`\iva ani de convie\uire moare, l[s`nd orfani
nev`rstnici pe Antioh =i pe Dimitrie.
1685 Intuind ]nclina\iile fiului sau, Constantin-Vod[ aduce din Munte-
nia pe c[lug[rul Ieremia Cacavela, om de mare cultur[, c[ruia ii
]ncredin\eaz[ educa\ia lui Dimitrie. A=a se face c[ savantul de mai
t`rziu ]=i des[v`r=ea preg[tirea literar[, filozofic[, de limb[ latin[
=i greac[, de retoric[ =i logic[, ]nc[ din fraged[ copil[rie.
1688 Dimitrie schimb[ pe Antioh, fratele s[u, la Constantinopol, ]n du-
bla calitate de ]nv[\[cel =i de ostatic al tat[lui s[u, garant`nd
credin\a acestuia. Aici preocup[rile t`n[rului moldovean au cuprins
domenii multiple =i o sfer[ larg[ de probleme. A ]nv[\at limbile
turc[, arab[, persan[, francez[ =i italian[, a studiat filozofia, etica,
logica, istoria, geografia =i muzica.
1693 La moartea tat[lui s[u, boierii l-au chemat domn pe Dimitrie
Cantemir; o domnie neoficial[, de o lun[ (martie-aprilie), deoarece
turcii, c`=tiga\i de Constantin Br`ncoveanu domnul T[rii Ro-
m`ne=ti nu recunosc alegerea lui Dimitrie =i numesc domn pe
Constantin Duca.
TABEL CRONOLOGIC
CUPRINS
4 Dimitrie Cantemir
1693-1695 Se retrage la Constantinopol ca exilat. }=i face rela\ii =i se
]mprietene=te cu mul\i demnitari =i ]nv[\a\i turci; ]n acest fel
reu=e=te s[ p[trund[ ]n bibliotecile =i arhivele inaccesibile cre=tinilor,
unde studiaz[ cu mult[ pasiune manuscrisele =i cronicile turce=ti.
Vastul material documentar studiat de Dimitrie Cantemir ]n decursul
celor 22 de ani de =edere la Constantinopol ]i va permite s[ cunoasc[
foarte bine istoria =i cultura popoarelor musulmane, pe care le-a
]nf[\i=at ulterior ]n lucr[ri de o mare valoare =tiin\ific[. Prin ope-
rele dedicate popoarelor orientale, Dimitrie Cantemir s-a afirmat
ca primul nostru orientalist de valoare european[.
1697 Particip[ la lupta de la Zenta, c`nd turcii sunt ]nfr`n\i de Eugeniu
de Savoia.
1698 }n august i se tip[re=te la Ia=i Divanul sau G`lceava ]n\eleptului cu
lumea sau Giude\ul sufletului cu trupul (rom`ne=te =i grece=te), lu-
crare care ]=i ]nscrie autorul drept ]ntemeietor al filozofiei rom`-
ne=ti. F[r[ s[ apar\in[ strict literaturii religioase, a=a cum s-ar p[rea
la prima vedere, Divanul este mai degrab[ o carte de etic[ filozo-
fic[; ]n 1705 este tradus ]n arab[.
1699 }n timpul domniei fratelui sau Antioh (16961700), c`nd era
reprezentantul acestuia pe l`ng[ Poart[, se ]ntoarce pentru scurt
timp ]n \ar[ pentru a se c[s[tori cu Casandra, fiica r[posatului domn
muntean +erban Cantacuzino.
1700 Termin[ Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago (= Imaginea =tiin-
\ei sacre care nu se poate zugr[ vi, ]n traducere rom`n[ Metafizica,
1928), oper[ scris[ ]n latine=te la Constantinopol.
De=i orientarea general[ a lucr[rii este mistic-religioas[, punerea
]n discu\ie a principalelor probleme ale filozofiei din vremea lui (teo-
ria cunoa=terii, teoria atomilor =i a originii materiei, problema tim-
pului etc.) face din Cantemir un precursor ]n filozofia rom`neasc[.
1701 Cam ]n acela=i timp a scris =i Compendiolum universae logices insti-
tutiones (= Prescurtare a sistemului logicei generale) cunoscut[ sub
numele de Logica, conceput[ ]n limba latin[; la noi a ap[rut ]n 1883
]n Operele principelui Demetriu Cantemir, tip[rite de Societatea Aca-
demic[ Rom`n[, vol. VI, p. 409468. Lucrarea respectiv[ pare a
fi luat na=tere din inten\ia autorului de a da un manual clar, cu
5 Istoria ieroglific[ . Vol. I
defini\ii sobre, destinat studiului; este de fapt o tratare sistematic[
a regulilor de g`ndire corect[.
1701-1705 Dimitrie Cantemir desf[=oar[ o intens[ activitate politic[,
]mpotriva lui Constantin Br`ncoveanu, puternicul domn muntean,
=i a influen\ei acestuia asupra scaunului Moldovei, ]n care reu=ea
s[-=i impun[ c`te un om al s[u (Constantin Duca, apoi Mihai Ra-
covi\[).
1703-1704 Invent`nd un nou sistem de nota\ie, compune un tratat de
muzic[ turceasc[, pe care-l dedic[ sultanului Ahmed al III-lea, ]n
baza c[ruia p`n[ azi este citat printre clasicii muzicii turce=ti: Tari-
fu ilmi musiki ala vegni maksus (= Explicarea muzicii teoretice pe
scurt). Apar fragmente ]n Revue musicale, VII, Paris, 1907; la noi,
]n Analele Academiei Rom`ne, Memoriile Sec\iunii literare, seria
II, tom. 32, 1910: T. T. Burada, Scrierile muzicale ale lui Dimitrie
Cantemir. }n contextul ]ntregii activit[\i scriitorice=ti, preocup[rile
pentru muzic[ ni-l ]nf[\i=eaz[ pe Dimitrie Cantemir drept omul in-
tegral de cultur[, un spirit cu preocup[ri universale dup[ chipul
umani=tilor.
1705 Scrie Istoria ieroglific[ , adev[rat Roman de Renard rom`nesc ]ns[
cu scopuri polemice (G. C[linescu, Istoria literaturii rom`ne, p. 44),
o istorie secret[ alimentat[ de rivalitatea dintre Cantemire=ti =i
Br`ncovene=ti. Este a doua lucrare conceput[ ]n limba rom`n[. Ca
orientare de idei, Istoria ieroglific[ ni-l ]nf[\i=eaz[ pe Cantemir drept
primul nostru scriitor social de nuan\[ progresist[, pe de o parte
prin ura sa ]mpotriva boierimii, simpatia fa\[ de \[rani =i r[scoalele
lor, iar pe de alt[ parte prin atitudinea fa\[ de asuprirea turceasc[
=i intui\ia dec[derii imensului imperiu otoman (vezi P. P. Panaites-
cu, Dimitrie Cantemir, via\a =i opera, p. 255). La noi a ap[rut prima
dat[ la 1883 ]n Operele principelui Demetriu Cantemir, publicate de
Academia Rom`n[, vol. VI, p. l408.
1705-1707 Reu=e=te s[ c`=tige domnia Moldovei pentru fratele s[u An-
tioh.
1710-1711 La c`\iva ani dup[ aceasta dob`nde=te ]n sf`r=it tronul pen-
tru sine. Idealul politic ]nsemna pentru Cantemir, pe plan intern,
]nl[turarea oligarhiei boiere=ti, iar pe plan extern, lupta ]mpotriva
6 Dimitrie Cantemir
st[p`nirii turce=ti. }n lupta ]mpotriva turcilor Cantemir s-a aliat cu
Rusia, consider`nd c[ este singura \ar[, dintre cele vecine nou[, care
poate ajuta efectiv Moldova ]n lupta ei pentru independen\[.
Leg[turile lui Dimitrie Cantemir cu aceast[ putere datau ]nc[ din
vremea =ederii sale la Poarta Otoman[. De pe atunci el f[g[duise
lui Petru Tolstoi, ambasadorul Rusiei pe l`ng[ sultan, c[, ]n caz de
r[zboi, ]ntre imperiul \arilor =i cel otoman, va trece de partea celui
dint`i. Ca urmare a acestei atitudini ]ncheie tratatul de la Lu\k cu
Petru I, \arul Rusiei, viz`nd pentru Moldova independen\a prin
]nl[turarea jugului otoman. Cur`nd ]ns[, dup[ ]nfr`ngerea \arului
la St[nile=ti, Cantemir a trebuit s[ p[r[seasc[ Moldova; s-a stabilit
]n Rusia, unde a r[mas p`n[ la moarte. }n ]ncheierea la Istoria Im-
periului Otoman, Cantemir relateaz[ cum ]n timpul tratativelor care
au urmat dup[ b[t[lia de la St[nile=ti, turcii au cerut \arului
extr[darea lui, rebelul principe al Moldovei (Edi\ia rom`neasc[,
18761878, p. 793). Petru I le-a r[spuns: A= putea s[ dau turci-
lor toata \ara p`n[ la Kursk, pentru c[ ]mi r[m`ne speran\a de a o
recupera, dar nu pot ]n nici un mod s[ fr`ng credin\a =i s[ extr[dau
pe un principe care pentru mine =i-a l[sat principatul; c[ci este cu
neputin\[ a repara onoarea ce o dat[ s-a pierdut (ibidem). La ple-
carea ]n Rusia, Dimitrie Cantemir a fost ]nso\it, ]n afar[ de mem-
brii familiei sale, =i de un mare num[r de o=teni, curteni, printre
care =i Ion Neculce, cronicarul de mai t`rziu.
1713 Moare doamna Casandra, so\ia lui Cantemir, ]n v`rst[ de numai
30 de ani.
1714 Este ales la 11 iulie membru al Academiei din Berlin, o ]nalt[ so-
cietate =tiin\ific[ ]nfiin\at[ de Leibniz =i patronat[ de regele Prusiei.
}n diploma acordat[ cu acest prilej se subliniaz[ rarul exemplu ca
un principe prin defini\ie osta= =i om politic s[-=i consacre
talentul =i eforturile cercet[rii =tiin\ifice. De la ]n[l\imea unei aseme-
nea tribune, la sugestia =i cererea acesteia, Cantemir avea s[ se
adreseze lumii ]nv[\ate a timpului s[u, f[c`ndu-=i cunoscut[ pa-
tria =i trecutul neamului prin Descriptio Moldaviae =i Historia mol-
do-vlahica.
Este prima dat[ c`nd un rom`n devine membru al unui important
for =tiin\ific din str[in[tate, fapt care consemneaz[, de altfel, afir-
marea culturii rom`ne=ti pe plan european.
7 Istoria ieroglific[ . Vol. I
1716 Scrie Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae (= Descrierea
statului vechi =i contemporan al Moldovei), lucrare care apare la noi
pentru prima dat[ tot ]n limba latin[ la 1872 ]n Operele prin-
cipelui Demetriu Cantemir, tip[rite de Societatea Academic[ Rom`n[,
vol. I, p. 1154; mai t`rziu apare ]n traducerea ]nceput[ de Papiu-
Ilarian =i terminat[ de Iosif Hodo=, la 1875, ]n vol. III al aceleia=i
colec\ii, p. 1171. Alte traduceri rom`ne=ti: ]n 1825, sub titlul Scri-
soarea Moldovei, la M`n[stirea Neam\, =i ]n 1865 la Ia=i; sub titlul
Descrierea Moldaviei, tot la Ia=i ]n 1851. Lucrarea cuprinde, pe l`ng[
geografia fizic[ a \arii, =i date referitoare la sistemul de c`rmuire,
organizarea statului, via\a poporului, cultur[, obiceiuri etc. Ideea
fundamental[ a c[r\ii este latinitatea limbii =i a poporului rom`n.
Pe l`ng[ acestea, Descrierea Moldovei se remarc[ prin pagini de o
neasemuit[ frumuse\e ]nchinate naturii plaiurilor moldovene=ti.
Prima carte a lui Cantemir care ne f[cea cunoscu\i opiniei publice
intra ]n circuitul cultural european, la c`teva decenii dup[ publi-
carea textului latinesc, ]n diverse traduceri, care au precedat cu mult
transpunerea lucr[rii ]n limba rom`n[ (]n 1769 ap[rea la Hamburg
o traducere ]n limba german[, peste doi ani o a doua edi\ie la Frank-
furt =i Leipzig - 1771; ]n 1789, la Moscova, o traducere ruseasc[).
1714-1716 Cam ]n acela=i timp cu Descrierea Moldovei redacteaz[ =i In-
crementa atque decrementa aulae othomanicae (= Cre=terea =i descre-
=terea Cur\ii Otomane), lucrare care avea s[ l[mureasc[ pe deplin
marele interes suscitat ]n Rusia =i Europa de informa\iile unuia din
cei mai buni cunosc[tori ai istoriei musulmane. }n inima acestui
imperiu pu\ini puteau ]n\elege mai bine dec`t Dimitrie Cantemir
cursul inexorabil al descre=terii otomane, de care erau legate =i
aspira\iile c[tre libertatea patriei sale. Structura =i ]nsu=irile, cul-
tura =i experien\a f[ceau din prin\ul rom`n un excelent expert ]n
chestiunea oriental[ (Virgil C`ndea, Marile anivers[ ri UNESCO,
Dimitrie Cantemir, 1673 1723, 300 de ani de la na=tere, Editura
Enciclopedic[ Rom`n[, p. 9). Transpus[ ]n englez[ (la Londra ]n
1734), ]n francez[ (la Paris ]n 1743) =i ]n german[ (la Hamburg ]n
1745), lucrarea, despre care traduc[torul german ]ncheia zic`nd
c[ d[ ]n m`inile publicului s[u o carte ce nu-=i are perechea, apare
8 Dimitrie Cantemir
]n limba rom`n[ la peste un secol =i jum[tate de la data la care a
fost conceput[ (Vezi Istoria Imperiului Otoman, cre=terea =i sc[ derea
lui, cu note foarte instructive de Demetriu Cantemir, principe de
Moldavia, tradus[ de Dr. Iosif Hodo=, vol. III-IV, Bucure=ti, Edi\iunea
Societ[\ii Academice Rom`ne, 18761878, p. 1793).
1716-1718 Scrie Vita Constantini Cantemyrii (= Via\a lui Constantin
Cantemir); apare la noi, tot ]n limba latin[, la 1883, ]n Operele
principelui Demetriu Cantemir, publicate de Academia Rom`n[, vol.
VII, p. 185, iar la 1925 =i ]n traducere, edi\ia N. Iorga. }n 1783
apare la Moscova o prelucrare ]n limba latin[ =i rus[ de T. S. Bayer.
Lucrarea este ]nt`ia biografie istoric[ rom`neasc[ =i prima
monografie modern[, ca spirit =i metod[, a unei domnii (George
Iva=cu, Istoria literaturii rom`ne, I, p. 255). }n paginile c[r\ii Dimi-
trie Cantemir pledeaz[ pentru dreptul de mo=tenitor al tronului
tat[lui s[u, iar ]n ceea ce prive=te datele biografice asupra acestuia,
se observ[ o oarecare tendin\[ de idealizare a lui Constantin-Vod[.
1717-1718 Evenimentele Cantacuzinilor =i Br`ncovenilor a fost scris[ ]n
limba rus[; la noi a fost publicat[ pentru prima oar[ ]n Arhiva
rom`neasc[, vol. II, Ia=i, 1841 =i ]n Operele principelui Demetriu
Cantemir, tip[rite de Societatea Academic[ Rom`n[, vol. V, p. 1-46,
sub ]ngrijirea lui G. Sion, 1878. La 1783 apare ]n traducere ger-
man[ (Riga, St. Petersburg, Leipzig), iar la 1795, ]n traducere greac[
(Viena). Cantemir caut[ s[ contureze prin aceast[ scriere ideea c[
ne]n\elegerile dintre cele dou[ mari familii au favorizat ]nt[rirea
jugului otoman.
1717 Historia moldo-vlahica (inedit[) este o lucrare de 96 pagini, scris[
]n limba latin[, care demonstreaz[ romanitatea poporului rom`n,
unitatea de origine =i de limb[, continuitatea lui pe teritoriul vechii
Dacii. Ca =i Descrierea Moldovei, cartea respectiv[ fusese cerut[
de Academia din Berlin.
1719 Se mut[ din Kiev (unde venise din Ucraina ]n prima parte a =ederii
]n Rusia) la Petersburg, ca senator.
Se c[s[tore=te cu o prin\es[ Trube\koi, Anastasia.
1720 Cantemir ]l ]nso\e=te pe \ar ]n Persia.
1721 |arul ]l face senator =i consilier intim. }n aceast[ calitate particip[
9 Istoria ieroglific[ . Vol. I
nemijlocit la conducerea statului, la preg[tirea =i traducerea ]n via\[
a unor importante acte de stat, ini\iate de Petru I.
1722 Ia parte cu \arul Petru 1 la expedi\ia din Caucaz =i tip[re=te, tot
atunci, din porunca acestuia, Kniga sistema ili sostoianie muhamme-
danskoi religii (= Sistema religiei mahomedane). Cartea fusese scri-
s[ mai ]nt`i ]n limba latin[, ]n 1719, sub titlul Curanus, apoi a fost
tradus[ ]n ruse=te =i tip[rit[; ea cuprinde o descriere a civiliza\iei
musulmane (religie, organizare a ]nv[\[m`ntului, crea\ie artistic[,
filozofie, justi\ie, via\[ popular[, medicin[), cu foarte pre\ioase
informa\ii. Titlul lucr[rii exprim[ p[rerea autorului potrivit c[reia
religia, cel pu\in la mahomedani, avea un sens foarte larg. De aceea
a =i pus ]n titlu cuv`ntul sistema, care arat[ c[ lucrarea trateaz[
despre tot complexul de cultur[ ]n leg[tur[ cu religia (P. P. Panai-
tescu, op. cit., p. 213).
La 1805 a fost tradus[ =i ]n bulgar[. Traducerea rom`neasc[, Despre
Coran, a ap[rut mai ]nt`i ]n Analele Dobrogei, vol. VII, 1927,
urm[toarea a ap[rut sub titlul Sistemul sau ]ntocmirea religiei mu-
hammedane, traducere, studiu introductiv =i comentarii de Virgil
C`ndea, Editura Minerva, Bucure=ti, 1977.
1717-1723 Despre trecutul neamului s[u, a=a cum ]l creionase pe scurt
]n Historia moldo-vlahica, D. Cantemir m[rturise=te c[ ]nt`i pre
limba l[tineasc[ izvodit,... [apoi] pre limba rom`niasc[ [l-a] scos
(Hr. 1)
1
, pentru c[ ar fi fost nedrept s[ nu vorbeasc[ ]n limba
cona\ionalilor s[i.
Cu Hronicul, D. Cantemir pune temeliile istoriei critice a rom`nilor,
reia ideea cronicarilor moldoveni despre unitatea de origine a
poporului rom`n, idee c[reia ]i d[ ]ns[ un fundament critic bazat
pe o vast[ erudi\ie (P. P. Panaitescu =i I. Verde=, Dimitrie Cantemir,
Opere, Istoria ieroglific[ . Editura pentru Literatur[. Bucure=ti. 1965,
p. XXII). Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor este cunoscut
la noi, mai ]nt`i ]n Transilvania, ]n copii manuscrise (1730, 1756)
]n 18351836 este tip[rit la Ia=i, ]n dou[ volume (editor G.
S[ulescu), =i dup[ aproape =apte decenii, la 1901, apare ]n Operele
1
Sigla respectiv[, cu cifra de al[turi, indic[ Hronicul vechimei a romano-
moldo-vlahilor =i pagina originalului.
10 Dimitrie Cantemir
principelui Dimitrie Cantemir publicate de Academia Rom`n[, to-
mul VIII (editor Gr. Tocilescu).
De=i majoritatea lucr[rilor lui Cantemir au fost concepute ]n latin[,
greac[, turc[ sau rus[, unele dintre ele bucur`ndu-se de o larg[
audien\[ ]n r`ndurile oamenilor de cultur[ ai vremii =i fiind tra-
duse ]n arab[, francez[, german[ sau englez[, nu trebuie s[ ne scape
din vedere, ca un fapt deosebit de semnificativ, c[ savantul mol-
dovean, ]n ciuda nenum[ra\ilor ani petrecu\i ]n afara grani\elor t[rii
sale, =i-a ]nceput =i =i-a ]ncheiat activitatea de scriitor cu lucr[ri ]n
limba rom`n[: Divanul (1698) =i Hronicul (1723).
1723 }n ziua de 21 august, moare, de diabet, la mo=ia pe care i-o d[ruise
\arul =i care-i purta numele, Dimitrievka, cel mai ]nv[\at principe
din vechea istorie a poporului nostru. Este ]nmorm`ntat la Mosco-
va, la 1 octombrie 1723, ]n mica biseric[ Sf. Constantin =i Elena,
cl[dit[ de el, al[turi de prima lui so\ie, Casandra Cantacuzino, =i
fiica lui, Smaragda. Mai t`rziu s-au ad[ugat aici =i mormintele Mariei
Cantacuzino, fiica lui Dimitrie Cantemir, =i al lui Dimitrie, fiul lui
Antioh-Vod[.
Osemintele lui Dimitrie Cantemir, aduse ]n patria natal[ ]n 1935,
odihnesc azi la biserica Trei Ierarhi din Ia=i.
11 Istoria ieroglific[ . Vol. I
ISTORIIA IEROGLIFIC{
}N DOA{SPR{DZECE P{R|I }MP{R|IT{,
A+IJDEREA CU 760 DE SENTEN|II FRUMOS }MPODOBIT{,
LA }NCEP{TUR{ CU SCAR{ A NUMERELOR
DEZV{LITOARE.
IAR{ LA SF~R+IT CU A NUMERELOR STREINE
T~LCUITOARE,
ALC{TUIT{ DE
4.8.40.8.300.100.10.400 DIMITRIU
20.1.50.300.5.40.8.100. CANTEMIR
CUPRINS
12 Dimitrie Cantemir
IZVODITORIUL CITITORULUI, S{N{TATE
Precum de toat[ probozirea vrednic s[ fiu, o, iubitule, foarte
bine cunosc (c[ ostenin\a cheltuit[ nu s[ jele=te, f[r[ numai c`nd
]n urm[ vreun folos cumva nu aduce); de vreme ce acea aievea
ale lucrurilor pre aceasta vreme trecute istorie, precum ieste a s[
=irui =i dup[ cursul vremilor, carea=i la locul s[u a s[ alc[tui mai
pre lesne mi-ar fi fost, cu care chip mai mult a te ]ndulci =i de
=tiin\a lor mai de sa\iu a te ]ndestuli ai fi putut. +i a=e, nici truda
mea p`n[ ]ntr-at`ta ]n de=ert f[r[ mul\[mit[ =i f[r[ folos ar fi
r[mas. Ce ]nt`i sf`r=irea undelemnului =i piierderea vremii mele
bucuros m[rturisesc. Apoi giudec[toriu asuprelelor mele =i drept
s[m[luitoriu s[ fii te poftesc. C[ c`teva =i nu iu=oare pricini sint
carile spre ieroglifica aceasta istorie condeiul a-mi slobodzi tare
m-au asuprit. }nt`i: c[ cu pomenirea istorii <i> nu mai mult a
streinelor dec`t a hire=elor case fapte s[ dezv[lesc. Alor noastre
de proaste a le huli (adev[rul s[ m[rturisim), frageda fire nu-mi
priime=te. De bune a le l[uda =i dup[ pofta adev[rului, precum
sint lumii a le ob=ti, ascunsul inimii =i stidirea ne pedepse=te. Ale
streinilor (carii mai cu to\ii ]nc[ ]ntre vii sint) cele de laud[ vred-
nice vrednicii, macar c[ cu d`nsele condeiul a-mi ]mpodobi foarte
priimitoriu a= fi fost, ]ns[ alalte, carile din calea laudei ab[tute
sint, numere, nevoin\e =i fapte, a=e de tot dezv[lite ]n mijlocul
theatrului cititorilor a le scoate =i faptele ]ntr-ascuns lucrate f[r[
nici o siial[ ]n fa\[ a le lovi, nici cinste=, nici de folos a fi am pu-
tut giudeca. A doa: c[ istoriia aceasta nu a vreunor \[ri aqol i
ce a unor case numai =i meri ieste. De care lucru, pentru asu-
preala mai sus pomenit[, pre fietecare chip supt numele a vreu-
CUPRINS
13 Istoria ieroglific[ . Vol. I
niia din pasiri sau a vreunuia din dobitoace a supune, =i firea
chipului cu firea dihaniii ca s[-=i r[duc[ tare am nevoit. A triia =i
cea mai cu deadins pricin[ ieste c[ nu at`ta cursul istoriii ]n minte
mi-au fost, pre c`t spre deprinderea ritoriceasc[ nevoindu-m[, la
simcea groas[ ca aceasta, <pre> prea aspr[ piatr[, mult[ =i ]nde-
lungat[ ascu\itur[ s[-i fie trebuit am socotit. Din carea une
senten\ii (putea-le-am dzice cuvinte alese), carile (de ochiul zavis-
tiii supt scutul umilin\ii aciu`ndu-m[) din t`mpa priietinului t[u
pricepere n[sc`ndu-s[ =i prin ostenin\a a c`t[va vreme dob`n-
dindu-s[, prin voroav[ ]ndelungat[ a le s[m[na =i la loc cu cuvi-
in\[ dup[ voroav[ a le al[tura am silit, pre carile prin parenthesii
(...) ]ncuiate =i pre margine c`te cu doa[ puncturi ro=ii ]ns[mnate
le vii videa. Deci st`lpul voroavei neamestecat a \inea de vii pof-
ti, dup[ obiceiul parenthesii, din mijloc \irc[lamul carile senten\ia
cuprinde, cu ochii r`dic`nd, cursul istorii <i> necurmat =i st`lpul
voroavii nef[r`mat vii afla.
Pentru acestea dar[, iubitule, ]nt`i o iert[ciune d[ruindu-mi,
]nc[ pentru una s[ m[ rog r[m`ne, pre carea (de vreme ce bru-
diii noastre limbi cunosc[toriu e=ti) de la tine pre lesne a o dob`ndi
cur`nd nedejduiesc. C[ci ]n une hotare loghice=ti sau filosofe=ti a
limbi streine, eline=ti, dzic, =i l[tine=ti cuvinte =i numere, cii =i
colea, dup[ asupreala voroavii aruncate vii afla, carile ]n\elegerii
discursului nostru nu pu\in[ ]ntunecare pot s[ aduc[. Ce dup[ a
ta voioas[ snmpaqian pre acestea cu os[bit[ scar[, dup[ num[rul
fe\elor ]ns[mnat[, pre c`t mai chiar a le descoperi s-au putut, dup[
]n\elegerea limbii noastre a \i le t`lcui mi-au c[utat. Deci fiete-
care cuv`nt strein =i ne]n\eles, oriunde ]nainte \i-ar ie=i, dup[
r`ndul azbuchelor =i dup[ num[rul fe\elor, la scar[ ]l cearc[, c[
a=e pofta s[ \i s[ plineasc[ nedejduiesc.
A=ijderea ]n minte s[-\i fie, te rog, c[, ca moim`\a omului, a=e
eu urmele lui Iliodor, scriitoriului Istoriii ethiopice=ti
1
, c[lc`nd,
1
P. P. Panaitescu a demonstrat c[ ]n realitate D. Cantemir nu a imitat, ]n
Istoria ieroglific[ , pe Heliodor, scriitor grec din secolul al III-lea ]. e. n., al
14 Dimitrie Cantemir
mijlocul istoriii la ]nceput =i ]nceputul la mijloc, iar[ sf`r=itul
scaunul s[u p[zindu-=i, pre c`t sl[biciunea mea au putut, pre pi-
cioare mijlocul =i capul s[ stea am f[cut
1
. C[tr[ aceasta, macar c[
tot trupul istorii <i> unul =i nedesp[r\it ieste, ]ns[ ]n doa[spr[d-
zece p[r\i a-l ]mp[r\i am socotit, precum pentru mai lesne alc[-
tuirea sc[rii, a=e pentru mai pre iu=or pecetluirea istoriii ]n ceara
pomenirii aleg`nd.
Acestea dar[ de la mine, orcum =i c`t de proaste ar fi, cu
q rroz ]nainte \i s[ pun. Iar[ de la tine, ce din bun[ vrerea \-ar
izvor], ]ntr-]mbe p[r\ile ]nvoind =i priimind, s[ <n[> tate =i toate
cele sufletului =i trupului folositoare ]\i poftesc.
c[rui roman, Etiopicele, are cu totul alt subiect =i alt[ factur[, ci a ]mprumutat
de la acesta doar procedeul de a pune ]nceputul ac\iunii la mijlocul lucr[rii
(Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglific[ , vol. I =i II. edi\ie ]ngrijit[ =i studiu
introductiv de P. P. Panaitescu =i I. Verde=, E. P. L., Bucure=ti, 1965, I, p. 5).
1
De=i Istoria ieroglific[ oglinde=te istoria Moldovei =i a |[rii Rom`ne=ti pe
o durat[ de aproximativ 2 decenii (1688 1705), scriitorul a fost obligat s[
nu respecte ordinea cronologic[ a evenimentelor, ci s[ se conformeze
procedeului amintit, adoptat de la modelul s[u antic.
, ,
15 Istoria ieroglific[ . Vol. I
IAR{+I C{TR{ CITITORIU
Vii =ti, iubitule, c[ nu pentru cei carii ]ntr-aceste pomenite limbi
pedepsi\i sint scara acii am supus, ce, pentru ca de ]mprumuta-
rea cuvintelor streine cei mai nedeprin=i lovind, vreare-a= ca a=e
a le ]n\[lege =i ]n dialectul strein s[ s[ deprindz[. C[ a=e unul
dup[ altul nep[r[sit urm`nd, spre cele mai ad`nci ]nv[\[turi, prin
hiri=[ limba a noastr[ a purcede a s[ ]ndr[zni, cu putin\[ ar fi,
precum toate alalte limbi de la cea elineasc[ ]nt`i ]nd[m[n`n-
du-s[, cu deprinderea ]ndelung[ =i a limbii sale sup\iiere =i a cuvinte-
lor ]ns[mnare =-au agonisit. A=e c`t, ce va s[ dzic[; pqeaiV
]n\elege latinul, leahul, italul =i al\ii, hypothesis, macar c[ cuv`ntul
acesta singur a elinii numai ar fi. }ntr-acesta chip, spre alalte
]nv[\[turi grele, trebuitoare numere =i cuvinte, d`ndu-te, a le
moldoveni sau a le rom`ni sile=te, ]n moldovenie elinize=te =i ]n
elinie moldovenise=te.
}ns[ cu at`ta ]ndestulit s[ nu fii, foarte bine cunosc`nd pre
Dumn[dz[u a toate darurile deplin d[ruitoriul, am`ndoi noi a-l
ruga r[m`ne ca toat[ ]nv[\[tura loghic[i pre limba noastr[ ]n
cur`nd s[ videm, carea ]nvoind Puternicul, ]n cur`nd de la noi o
nedejduie=te.
CUPRINS
16 Dimitrie Cantemir
SCARA A NUMERELOR
+I CUVINTELOR STREINE T~LCUITOARE
antidot (el.) Leac ]mpotriva boalei
ce s[ d[.
apothecariu (el.) Cela ce =ede la
pr[v[lie, =i, mai cu de-adins,
cela ce vinde ierbi, doftorie.
apofasisticos (el.) Ales, de istov,
cuv`nt carile ]ntr-alt chip nu s[
mai poate ]ntoarce.
atheofovia (el.) Nefrica dumn[d-
z[iasc[.
apelpisia (el.) Deznedejduirea, sc[-
parea a toat[ nedejdea.
aplos (el.) Chiar, de-a dreptul, prost,
curat.
aporia (el.) }ntrebare cu prepus,
carea pofte=te dezlegare.
apofthegma (el.) Cuv`nt, voroav[
aleas[, filosofasc[.
alhimista (ar[ p.) Cela ce sile=te a
face din aram[ aur, cela ce =tie
a preface formele materiii.
argument (l[ t.) Dovad[, cuv`nt,
voroav[ doveditoare.
armisti\ie (l[ t.) Vreme pus[, ]n
carea, de r[zboiu s[u de pace,
solii =i mijlocitorii s[ aleag[.
aromate (el.) Toate s[min\ele, ier-
bile =i unsorile frumos mirosi-
toare.
A
avocat (l[ t.) Cela ce trage pentru
altul p`ra cu plat[.
agona (el.) Lupta carea face trupul
cu sufletul ]n ceasul mor\ii.
acouthos (el.) +i a=e urmadz[, ]n
urm[, mai apoi.
activitas (l[ t.) F[c[toriia, lucrarea
lucrului.
alaiu (turc.) Petrecanie, tocmal[ de
oaste, =icuire.
alofilii (el.) Cei de alt neam, strei-
nii.
ananheon (el.) At`ta de treab[, c`t
f[r[ d`nsul a fi nu poate.
anatomic (el.) Cela ce =tie me=ter-
=ugul m[dularelor trupului, des-
pic[toriu de st`rvuri.
anthrax (el.) Piatr[ scump[ ro=ie,
rubin mare, carvuncul.
anagnostis (el.) Cela ce, citind,
al\ii ascult[.
anonim (el.) Cela ce, izvodind ceva,
numele nu i s[ =tie, f[r[ nume.
antepathia (el.) }mponci=ere, ne-
priimirea firii, ura =i ur[ciunea
din fire.
antifarmac (el.) Leac ]mpotriva
otr[vii.
CUPRINS
17 Istoria ieroglific[ . Vol. I
articule (l[ t.) }ncheietura osului =i
a voroavii capete.
arete (l[ t.) Un fel de bolovani cu
carii, b[t`nd, zidiurile cet[\ilor
sf[r`m[.
anevsplahnos (el.) Nemilostiv, ca-
rile nu =tie a s[ milostivi.
Asia (el.) A patra parte a lumii, ca-
rea \ine p[r\ile r[zs[ritului.
astrolav (el.) Cinie de aram[ sau
de lemn ]n carile drumul stele-
lor s[ arat[.
atomistii (el.) Filosofii carii sint din
ceata epicurilor =i dzic c[ toate
]n lume sint t`mpl[toare.
atomuri (el.) Lucrul carele ]ntr-alt
chip sau parte nu s[ mai poate
desp[r\i, despica, t[ia; net[iat.
afthadia (el.) Obr[znicie, ]ndr[z-
neala f[r[ socoteal[, nebuneas-
c[.
aftocrator (el.) Singur \iitoriu, ca-
rile la st[p`nire alt[ so\ie nu are.
axioma (el.) Dzis[ filosofasc[ ca-
rea ]n loc de canon, de pravil[
s[ \ine.
atheist (l[ t.) =i (el.) F[r[ Dum-
n[dz[u, om carile vreunui dum-
n[dz[u nu s[ ]nchin[.
Afroditis (el.) Steaoa carea ]nt`i s[
arat[ de cu sar[, steaoa cioba-
nului; boadza dragostelor, a cur-
viii.
afrodis[u (el.) Cela ce ]mbl[ dup[
curvie, muierare\.
ahortatos (el.) Nes[turat, nes[\ios,
lacom peste m[sur[.
anomalia (el.) }ndr[ptnicie, lucru,
cuv`nt carile merge ]mpotriv[.
apsifisia (el.) Neb[garea ]n sam[,
\inerea ]n nemic[.
austru (el.) V`ntul despre amiad-
z[dzi, Notos.
B
barbara (l[ t.) Ieste o form[ de silo-
ghismuri, carile s[ face din toate
protasele adeveritoare =i p[rtni-
ce=ti.
blagoutrobnii slov. Milos, milostiv,
duios.
boala hronic[ (el.) Boala carea
\ine cu ani, cum ieste oftica, dro-
pica =i alalte.
V
vase priimitoare (mold.) Stoma-
hul, rindza, ma\ele =i toate m[-
runt[ile ]n carile ]ntr[ bucatele.
vasuri (el.) Temelie pre carea s[
pune st`lpul.
vatologhie (el.) Chip poeticesc,
c`nd acelea=i cuvinte cu ]ntoars[
or`nduial[ le poftore=te.
G
galactea (el.) Drumul carile s[ ve-
de pe ceriu.
gheneralis (l[ t.) De neam, cel mai
de frunte; cel ce cuprinde chipu-
rile supt sine.
gheomandia (el.) Vraj[, c`nd vr[-
jesc pe cr[p[turile p[m`ntului.
18 Dimitrie Cantemir
gnomon (el.) Ceasornic de soare,
umbra soarelui carea arat[ cea-
surile.
D
diathesis (el.) Or`nduiala firii, n[s-
tav, abaterea firii, ]n ce s[ pune
firea.
dialectic (el.) Cela ce =tie a s[ ]n-
treba dup[ canoanele loghic[i.
dialog (el.) Voroav[ carea ieste toc-
mit[ cu ]ntrebare =i r[spundere.
dimocratie (el.) St[p`nire ]n carea
cap ales nu ieste, ce toat[ \ara
poate ]ntra la sfat.
disidemonie (el.) |[r[monii =i af-
l[rile omene=ti ]n loc de dum-
n[z[ie=ti cinstite.
discolii (el.) Nevoi, lucruri aspre,
grele, de neputut.
dihonie (el.) Neunirea sfatului,
]mp[rechere.
duhul vinului (mold.) Vinars, vin
pref[cut.
E
evghenie (el.) Neam bun, nemi=ie,
de bun[ na=tere.
erdemon (el.) Demon bun, ]nger,
bun[voia dumn[dz[iasc[.
evlavie (el.) Cinste cu stidire, ru=i-
narea de chip.
Evropa (el.) Una din p[r\ile p[-
m`ntului, cea mai mic[, despre
apus.
evsevie (el.) Bun[ credin\[ ]n Dum-
n[dz[u, pravoslavie.
Ethna (el.) Numele unui munte ]n
Sichiliia, carile, din sine aprin-
dzindu-s[, arde.
eclipsis (el.) }ntunecarea soarelui
sau a lunii.
ek ton hrismon (el.) Cel ce ieste
din tainele hrismurilor, prorocii-
lor.
eleghii (el.) Un fel de stihuri ames-
tecate.
Elada (el.) |ara Elineasc[, Gre\iia,
despre Evropa.
energhie (el.) Putin\a a face, f[-
c[torie, lucrare.
enthimema (el.) Siloghism rito-
ricesc.
exighisis (el.) T`lcuire, t[lm[cire,
dezv[lirea voroavii ascunse.
experien\ia (l[ t.) Dovad[, ispit[
carea s[ face cu lucrul, cu sim-
\irea.
ex\entrum (l[ t.) Loc carile ieste
dinafar[ de mijloc.
epifonema (el.) Cuv`nt carile de
c`teva ori ]n gura mare s[ strig[.
epithimia (el.) Pofta, vrerea a avea
ce nu are.
epiorchie (el.) C[lcarea giur[m`n-
tului.
epitrop (el.) Namestnic, cela ce ]n
ceva locul altuia \ine.
epihirima (el.) Ori de ce s[ apuc[
cineva a face, ]nceperi.
erese (el.) Stricarea legii; cel ce
de=chide ]nv[\[tur[ minciunoas[.
19 Istoria ieroglific[ . Vol. I
ermafroditis (el.) Cel ce ieste =i
b[rbat =i femeie sau ]mbl[ ]n
pofta a doa[ p[r\i.
etimologhia (el.) T`lcuirea a hire-
=ului nume.
Z
zizanie (el.) Neghin[, s[m`n\[ s[l-
batec[ ]n cea bun[.
Zefs (el.) Bodzul carile s[ crede a
fi p[rintele tuturor bodzilor. Pla-
neta a dzilei gioi, de neamul s[u
dzic s[ fie fost din ostrovul Cri-
tului.
zilotipie (el.) Temerea iubovnicu-
lui c[tr[ ibovnic[ =i ]mpotriv[.
I
izgnanie (slov.) Izgonire cu de-a
sila, trimetere ]n strein[tate.
ithica (el.) }nv[\[tur[ carea toc-
me=te obiceile oamenilor, cet[-
\ilor.
idea (el.) Chipul a fietecui lucru,
pre carile mintea pl[zmuindu-l,
ca cum ieste ]l ]nformuie=te.
idol (el.) Chip de bodz ]n piatr[
s[pat sau ]n metal v[rsat.
ielcovan (turc.) Gonitoriu de v`nt
s[ cheam[, un fel de pasiri ca-
rile nep[r[sit ]n sus =i ]n gios pe
mare zboar[.
ieroglifia (el.) Chipuri de pasiri, de
dobitoace =i de alte jig[nii =i
lighioi cu carile vechii ]n loc de
slove s[ slujiia.
interiec\ie (l[ t.) La gramatic[, una
din cele opt p[r\i a cuv`ntului.
iroas (el.) Cela ce, dup[ multe =i
vestite vitejii, capul pentru mo-
=ie =-au pus.
ironic (el.) Cuv`nt cu carele l[u-
d[m pe cel de hul[ =i hulim pe
cel de l[udat ]n =ag[.
isimeria. (el.) Ceasul ]n carile dzua
cu noaptea sint de-a tocma.
C
cabala (evr.) }nv[\[tur[ disidemo-
neasc[ cu carea evreii Sf`nta
Scriptur[ dup[ voie t`lcuiesc.
cacodemon (el.) Demon r[u, ]n-
gerul Satanii; urgie dumn[dz[-
iasc[.
catholichi (el.) A tot, peste tot,
sobornic, a toat[ lumea.
capituluri (l[ t.) Zacele, condeie,
capete.
categorii (el.) Sint dzece forme
supt carile Aristotel toate fiin\ele
lucrurilor cuprinde.
catalog (el.) Izvod, catastih, ]ns[m-
narea numerelor dup[ or`ndu-
ial[.
cataracte (el.) Praguri ]n ap[, pre
carile apa s[ r[stoarn[, sau z[s-
talni\[ la mori.
chentru (el.) |inta, punctul carile
este tocma ]n mijlocul lucrului
r[tund.
colachie (el.) Lingu=itur[, voroav[
dup[ pl[cere.
20 Dimitrie Cantemir
comedie (el.) Figuri, voroave carile
scornesc r`sul =i ]nchipuiesc is-
toriile adev[rate.
comitis (el.) Stea cu coad[. Stea s[
na=te =i piiere.
condi\ii (l[ t.) A=edz[m`nturi, le-
g[turi, tocmele de pace.
coresponden\ii (l[ t.) Unul cu altul
pre tain[ r[spunsuri a avea. Blen-
de.
cfartana (l[ t.) Frigurile a patra dzi.
cfidditas (l[ t.) Cein\a, singur[ fiin-
\a lucrului, ceia ce ieste.
L
lavirinth (el.) Temni\[ supt un
munte ]n ostrovul Critului s[pat[
cu acela me=ter=ug ca ori pre
cine slobod ]ntr-]nsa s[ nu mai
poat[ ie=i.
lacherda (el.) Un fel de pe=te ]n
mare.
laringa (el.) G`tul, g`tlejul, g`t-
lanul.
lembic (el.) C[ldare cu carea scot
rachiu sau ap[ de flori.
lemarghia (el.) L[comiia la m`n-
care, l[comiia p`ntecelui.
lir[ (el.) Al[ut[.
Liviia
1
(el.) |ara pe marginea Ni-
lului, p[nla ocheanul despre
amiadz[dzi.
M
mateologhia (el.) Voroav[ ]n de-
=ert, buiguire, cuv`nt f[r[ so-
coteal[.
materie (l[t.) Orice supt form[ s-ar
supune, precum materia lum[-
n[rii ieste ceara, s[ul.
megalopsihia (el.) M[rimea su-
fletului, ne]nsp[imare.
Mediteran[ (l[ t), Marea de la St`l-
pii lui Iraclis
2
p`n[ la Elispont
3
.
melanholie (el.) Boal[ de voia rea,
p[timirea ]ntrist[rii, fiierea nea-
gr[.
melodie (el.) C`ntare alc[tuit[,
dulce, frumos tocmit[.
merichi (el.) P[rtniceasc[, part-
nic[, de parte.
Mesopotamia (el.) |ara carea ]ntre
Tigris =i ]ntre Evfrath apele s[
cuprinde, Vavilonul.
metalon (el.) Orice materie v`r-
toas[ iese din p[m`nt, precum
ieste aurul, argintul, arama, cus-
toriul.
metamorfosis (el.) Schimbarea fe-
\ii, preobrajenie, schimosire.
meteris (turc.) +an\, hendec, groa-
p[ ]n carea s[ aciuadz[ oamenii
la r[zboiu, la cetate.
2
Coloanele lui Hercule, Gibral-
tarul.
3
Helespont, azi Marea Marmara;
aici este vorba de Dardanele.
1
Prin Liviia (Libia), Cantemir, ca
=i cei vechi, ]n\elege Africa, f[r[ Egipt.
21 Istoria ieroglific[ . Vol. I
metafizic (el.) Cela ce are =tiin\a
a celor peste fire
1
.
metafizica (el.) }nv[\[tura carea
arat[ lucruri mai sus de fire
2
.
mihanii (el.) Cinii cu carile s[ slu-
jesc la vremea r[zboiului, me=-
ter=uguri pentru luarea cet[\ii.
mehlem (ar[ p.) Unsoare cu carea
s[ slujesc \irulicii la rane.
mehenghiu (ar[ p.) Piatr[ pe carea
ispitesc aurul, argintul de bun.
modul (l[ t.) Chipul, mijlocul, lea-
cul lucrului greu.
monomahia (el.) Bataia, r[zboiul
numai a doi, poidinoc.
Monocheroleo-pardalis (el.) Ino-
rog leu pardos, din trii nu-
mere ]ntr-un nume alc[tuite.
monarhie (el.) St[p`nire carea
singur[ st[p`ne=te, precum ies-
te a Turcului, a Neam\ului, a
Moscului.
Musele (el.) +epte surori, carile s[
dzic boadzele c`nt[rii =i a d[s-
c[li<i >s[ fie.
N
navarh (el.) Mai-marele cor[biii,
reis.
nafaca (turc.) Obroc, mirtic, carele
s[ d[ ]n toate dzilele.
nedierisit (el.) Nedesp[r\it, lucru
carile ]ntr-alt[ parte nu s[ poate
abate.
neis\elit (slov.) Net[m[duit, ne-
vindecat, lucru crile nu poate
avea leac.
necromandia (el.) Vrajea carea s[
face asupra trupurilor moarte; la
toate limbile ]n loc de p[cat s[
\ine.
O
onirocrit (el.) Izb`nditoriu de vise.
omofil (el.) Tot de un neam, de o
s[min\ie, tot de un fel.
orizon (el.) Zarea p[m`ntului,
marginile ceriului, unde s[ pare
c[ s[ ]mpreun[ cu p[m`ntul.
omonie (el.) ]mpreunarea, unirea
sfatului, ]nvoin\a inimilor.
ohendra, ehidna (el.) Viper[, n[-
p`rc[, neam de =erpe prea veni-
nat, carea cr[p`nd ]i ies puii prin
p`ntece.
P
padzerh (agem.) Un fel de piatr[
carea ]n =erpe =i ]n inima cerbu-
lui rar iese.
palat (el.) Curte domneasc[, ]mp[-
r[teasc[.
palestra (el.) Arm[ de r[zboiu, arc
cu zemberec, carile ca sine\ul de
la obraz s[ sloboade.
1
Ca ]n accep\ia aristotelic[: filozof
care se ocup[ cu ontologia, acea
latur[ a filozofiei care studiaz[
categoriile cele mai generale ale
existen\ei.
2
Ontologia.
22 Dimitrie Cantemir
palinodie (el.) C`ntarea, cuv`ntul
carile de multe ori acela=i s[
poftore=te.
paradigma (el.) Pild[, as[m[nare
a cuv`ntului, ar[tare prin chipu-
rile =tiute.
paradosis (el.) }nv[\[tura nescris[,
din gur[ ]n gur[ l[sat[, ce ]nva\[
fiiul de la p[rinte.
parahorisis (el.) Lep[dare, ]ntoar-
cerea fe\ii de c[tr[ cineva, ales
dumn[dz[iasc[.
paremie (el.) Ciumilitur[, cuv`nt
alta t`lcuind, dzic[toare.
parisie (el.) De fa\[, ]nainte a tot
norodul, la ival[.
parigorie (el.) M`ng`iere, leacul
]ntrist[rii.
parola (ital.) Cuv`nt, cuv`nt dat,
st[t[toriu, ne]ntors.
perigrapsi (el.) A =irui, a scrie, a
]ns[mna lucrul precum ieste.
period (el.) Drumul carile, ]ntor-
c`ndu-s[, iar[=i de unde au ie=it
s[ ]ntoarce, ]ncungiurare, ]mpre-
giurare.
peristasis (el.) Stare ]mprejur, orice
pe l`ng[ altul s[ \ine.
Pithianul (el.) De la Pithii, din lo-
cul unde era vrajea lui Apolon.
Pithii (el.) Un loc ]n carile vestit era
Apolon cu vrajea.
pilula (l[ t.) Pirul[, gogoa=[, bu-
bu=lie, carea dau doftorii de ]n-
ghit pentru leacul.
piramide (el.) Morm`nturile ]m-
p[ra\ilor Eghiptului, cu mari
cheltuiele, ca carile nu s[ mai
pot face.
platan (el.) Un fel de copaciu cari-
le s[ face prea mare =i tr[ie=te
prea mult, s[ sam[n[ cu paltinul.
planeta (el.) Stea r[t[cit[, carea
]mbl[ ]mpotriva altora.
pleonexie (el.) Poft[, l[comie spre
averea tuturor.
polipichilie (el.) Pestriciune, lucrul
carile are multe fe\e, flori.
politie (el.) Tot n[rodul cet[\ii,
t`rgul, cetatea; fruntea, boieri-
mea oamenilor.
pompa (l[ t.) Petrecanie, alaiu, toc-
mala, slava, =icuirea o=tii ]m-
p[r[\iii.
porii (el.) G[urici prin piielea omu-
lui, prin carile ies sudorile.
porfir[ (el.) Un fel de marmure
scump[, v[rgat[ ]n tot feliul de
flori, =i o hain[ mohor`t[, carea
numai ]mp[ra\ii purta.
praxis (el.) Facere dup[ ]nv[\[tur[,
urmarea lucrului.
poslanie (slov.) Carte trimis[, scri-
soare, r[va=.
prezen\ie (l[ t.) Starea de fa\[, af-
larea denainte, denainte la obraz.
prezentuie=te (l[ t.) Arat[, de fa\[
]l scoate, ]nainte ]l pune.
preten\ie (l[ t.) }ntinderea ]nainte,
lucrul carile arat[ socoteala sf`r-
=itului mai denainte.
privat (l[ t.) Deos[bit, ]nstreinat,
chip carile nu ieste dintre d`n=ii.
privileghii (l[ t.) Ispisoacele, uri-
23 Istoria ieroglific[ . Vol. I
cele, l[g[turile, a=edz[m`nturile
mai-marilor.
provlima (el.) }ntrebare, cuv`nt
carile, ]nainte puindu-s[, cere
r[spuns =i dezlegare.
proimion (el.) Predoslovie, capul
voroavii, ]n carile tot chipul ca-
zaniii s[ arat[.
provide\ (l[ t. =i slov.) Cela ce cu
]n\[lepciunea lucrurile, p`n[ a
nu fi, cum vor c[dea cu mintea
le afl[.
prodrom (el.) Pova\[, ]nainte-m[r-
g[toriu.
prothimie (el.) Voia inimii, liubov,
nevoin\a din suflet.
prob[ (l[ t.) Ispit[, dovad[, c[u-
tare, lucru adeverit.
prognostic (el.) Cuno=tin\[ ]nain-
te, g`citoare, g`cire.
profesui (l[ t.) A da ]nv[\[tur[, a
m[rturisi ce sl[ve=te, a propove-
dui.
procathedrie (el.) +ederea mai
sus, scaunul cel mai de sus, ca-
pul mesii.
polos arctic (el.) Stea carea nu s[
cl[te=te, fusul, carile de la noi s[
vede.
polos antarctic (el.) Stea necl[tit[,
]mpotriva ce=tii ce s[ vede de la
noi.
provatolicoelefas (el.) Oaie-lup-fil,
nume din trii numere alc[tuit.
pronie (el.) Mai denainte cuno-
=tin\a dumn[dz[iasc[, or`ndu-
iala vecinic[.
propozit (l[ t.) Cuv`ntul pre carile
]nainte ]l punem, pentru ca mai
pre urm[ s[-l dovedim, lucrul de
carile ne apuc[m.
protasis (el.) }nainte punere, din
trii s[ face un siloghizm dialec-
ticesc.
public[ (l[ t.) Politie, sfatul a toat[
cetatea, boierimea.
R
referendar (l[ t.) Purt[toriu de r[s-
punsurile ]mp[r[te=ti. Boieriia
carea duce =i aduce r[spunsu-
rile. Talh`sciu.
re\eta (ital.) Izvodzel de leacuri,
carile trim[t doftorii la spi\eri, s[
fac[ leacul asupra boalei.
ritor (el.) Cela ce =tie me=ter=ugul
a vorovi bine; bun de gur[.
romfea (el.) Sabie dintr-]mbe p[r-
\ile ascu\it[; palo= lat =i drept.
S
savoane (el.) P`ndzele ]n carile
]nv[lesc trupurile mor\ilor.
salamandra (el.) Un fel de jiganie,
pentru carea b[snuiesc poeticii
c[ l[cuie=te ]n foc.
sam (ar[ p.) Un fel de v`nt otr[vit,
carile, lovind pe om, ]ndat[ s[
face cenu=[ =i hainele-i putred-
zesc.
samsun (ar[p.) Coteiu mare =i foar-
te v`rtos, carile pe urs biruie=te.
24 Dimitrie Cantemir
senator (l[ t.) Sfetnic, boier de sfat,
boier mare.
senten\ie (l[ t.) Sfatul cel mai de
pre urm[. Cuv`nt carile ]ntr-alt
chip nu s[ mai poate muta, ales.
sicofandie (el.) Clevet[, clevetuire,
trecerea cu cuv`ntul.
scandal (el.) Scandal[, b`ntuire,
sup[rarea, ]mpiedecarea voii.
schithii (el.) Tot neamul t[t[r[sc,
t[t[r`mea.
schipticesc (el.) Cuv`nt carile pu-
rurea supt prepus r[m`ne; era
filosofi schipticii, carii ]n toate
prepus avea.
schiptr (el.) Be\i=or scurticel, carile
obiciui\i sint ]mp[ra\ii ]n m`n[
a-l \inea.
solichismos (el.) Cuv`nt carile nu
ieste dup[ canoanele gramatic[i.
stem[ (el.) Coron[, cunun[, port
]mp[r[tesc de cap.
stihie (el.) }ncep[tura lucrului de
materie unii dzic s[ fie patru,
al\ii trii, al\ii mai multe, al\ii
numa una.
strofi (el.) Voroav[ =uv[it[, ]n mul-
te p[r\i ]ntorc[toare, =i ]n=el[-
tur[.
sofisma (el.) +tiin\[ ]n=el[toare,
=tiin\[ minciunoas[ ]n locul a
ceii adev[rate v`ndut[.
sfigmos (el.) V`n[ moale carea pu-
rurea s[ bate, de pre a c[riia
cl[tire a=edzim`ntul firii s[ cu-
noa=te.
sfer[ (el.) Glon\, chipul din toate
p[r\ile r[tund, precum ieste p[-
m`ntul, ceriul.
shizma (el.) Rumptur[, sc[derea
credin\[i ]n pravoslavie
shimate (el.) Chipuri, fe\e, ar[t[-
rile obrazului.
siloghismos (el.) Socoteal[ ade-
v[rat[, carea la dialectici din trii
protase s[ face.
simptomatic (el.) Din t`mplare,
din c[dere, carile nu din tocma-
la ]nainte m[rg[toare s-au f[cut.
sinod (el.) Sobor, adunarea a mul-
te capete, sfatul de ob=te.
simperasma (el.) }ncheierea vo-
roavei, trecerea din necuno=tin\[
la cuno=tin\[.
simbathia (el.) }nvoin\a firilor;
]mpreun[ p[timire.
sinonim (el.) Tiz, f`rtat, a c[rora
fiin\a neamului alta, iar[ numele
unul.
simfonie (el.) Tot un glas, tocmirea
la cuv`nt, la glas.
sinhorisis (el.) Iertare, slobodze-
nie, darea voii.
sistatichi (el.) A=edz[toare, ]nt[-
ritoare, st[ruitoare.
sistima (el.) A=edz[tur[, st[ruitu-
r[, stare.
sirina (el.) Fat[ de mare, carile dzic
c[ cu c`ntecul adoarme pe c[-
l[tori.
siurmea (el.) Un fel de piatr[ v`-
n[t[, cu carea v[ps[sc genele.
25 Istoria ieroglific[ . Vol. I
T
talant (el.) Ieste m[sura carea tra-
ge 6.000 de dramuri. Talantul
mare trage 80 de mine, iar[
mina, 100 dramuri.
temperament (l[ t.) A=edz[m`ntul,
st`mp[rarea firii, ]ntregimea s[-
n[t[\ii.
tiranie (el.) St[p`nire asupritoare,
vr[jm[=ie, sil[.
titul (el.) Cinstea numelui, nume
vestit, titulu=.
topicesc (el.) De loc, de mo=ie, de
tar[, de p[m`nt.
traghelaf (el.) Capr[-cerb, adec[,
dobitoc carile nu s[ afl[.
tragodic (el.) C`ntec, ver= de jele,
h[olitur[, bocet.
tractate (l[ t.) Tragere, zbaterea cu-
vintelor, ales de pace
trigon (el.) Chipul, figura ]n trii
col\uri, ]n trii unghiuri.
tripos (el.) Cu trii picioare. Scaun
]n trii picioare.
tropuri (el.) Chipuri, mijloace, les-
niri, ]mpodobiri ritorice=ti,
tropicesc (el.) Cela ce s[ \ine cu
sau de tropuri.
tropic (el.) S[ cheam[ dunga ceri-
ului din carea soare<le> s[ ]n-
toarce, veri la suit, veri la co-
bor`t, Racul, Capricornul.
F
fantazie (el.) P[rere, ]nchipuirea
min\ii.
figur[ (l[ t.) Chip, form[, schiz-
mirea trupului.
filaftie (el.) Trufie, dragostea, iu-
birea sa.
filoprosopie (el.) F[\[rnicie, c[u-
tarea voii pe str`mb[tate.
fizic (el.) Cela ce =tie =tiin\a firii.
fiziognomie (el.) +tiin\a firii de pre
chipul obrazului =i a tot trupu-
lui.
f`=chie (turc.) Gunoiu, baleg[ de
cal, balig[.
filohrisos (el.) Iubitoriu de aur, la-
com la avu\ie.
Th
theatru (el.) Locul privelii ]n mij-
locul a toat[ ivala.
theologhicesc (el.) Lucru carile cu
voroava dumn[dz[iasc[ s[ \ine;
cel ce ieste din theologhie.
theorie (el.) Prival[, =tiin\a, vi-
derea, cuprinderea min\ii.
therapevtis (el.) Cel ce face dup[
voie; slug[, cel ce aduce altuia
odihn[.
thronul (el.) Scaun de cinste ]m-
p[r[tesc, st[p`nesc.
H
harmonie (el.) C`ntare dulce, du-
p[ me=ter=ug tocmit[.
himera (el.) Dihanie carea ]n lume
nu s[ afl[, ciuda nev[dzut[, ne-
audzit[, afar din fiin\[.
hirograf (el.) Scrisoarea a hiri=ei
m`ni, zapis cu m`na lui scris.
hiromandie (el.) Vrajea carea pe
26 Dimitrie Cantemir
cr[p[turile =i ]n fr`nturile m`nii
s[ face.
hersonisos (el.) Ostrov carile cu
dosul s[ \ine de uscat, cotitur[,
scruntariu.
hrismos (el.) Vraj[, prorocie, des-
coperirea a tainelor, p`n[ a nu fi.
O
oxia, varia =i alalte (el.) Caut[ pre
r`ndul la gramatic[.
organ (el.) Cinie, m[iestrii, lucruri
cu carile s[ fac alte lucruri.
|
\ircumstan\ii (l[ t.) Peristases, el.
Lucrurile ce stau pre l`ng[ altele.
\irulic (le=.) Vraciu carile t[m[du-
ie=te ranele, fr`nturile.
1
Logica ]nd[r[t ar ]nsemna logica pe dos, de la coad[ la cap, adic[ prin
alc[tuirea ra\ionamentului ]n ordine invers[, pornindu-se nu de la premise
(protase) =i de la termenul mediu (hotar mijlocitoriu), cum ar fi fost nor-
mal, ci de la concluzie (tragerea urm[rii: tragerea concluziei) spre premise.
Exponentul unui astfel de mod de a folosi logica este, desigur, Corbul,
protectorul Stru\oc[milei, care ]ntrebuin\eaz[ sofistice=te acest procedeu de
promovare a adev[rului. Mai este de re\inut precizarea c[ acesta apela ]n reali-
tate numai la concluzie, re\in`nd ]n minte premisele, dup[ obiceiul sofi=tilor.
2
Dup[ metoda oratorilor, Corbul, atent s[ nu i se poat[ descoperi artificiul
de logic[, folose=te adev[rul concluziei cu ajutorul interoga\iei =i repeti\iei
retorice (epifonema este un procedeu retoric const`nd ]n strigarea cu voce
tare a unei idei, adesea cu ajutorul interoga\iei, pentru a se ob\ine adeziunea
auditorilor).
3
Corbul este pus de scriitor s[ sus\in[ un principiu democratic ]n politic[:
c`stig[ cine are de partea sa c`t mai multe voturi. }n realitate ]ns[ adunarea
nu avusese de ales, trebuind s[ se conformeze hot[r`rii lui Br`ncoveanu.
4
Cantemir pune pe Br`ncoveanu s[-=i recunoasc[ ]n mod cinic voin\a
absolut[ care trebuie dus[ la ]ndeplinire, insinu`ndu-se c[ at`t folosirea
116 Dimitrie Cantemir
Corbul, dar[, a acestora de c`teva ori palinodiia c`nt`nd =i
dup[ firea glasului s[u de da ori =i de trii ori cr[nc[ind. Lupul
partea cea mai mult[ a vremii t[cerii da [c[ci t[cerea capul
filosofiii ieste, =i ]nc[ toat[ cinstea ]n\elepciunii mai mult ]ntr-
]ns[ s[ prijene=te, de vreme ce aplos a gr[i de la maice =i de la
mance ne deprindem; frumos =i mult a vorovi, toate =coalele, mai
prin toate locurile (nu cu pu\in[ pagub[ a tot muritoriul!), pre
canoane ne ]nva\[. Iar[ ]n\elep\e=te a t[cea =i vremea voroavii
pu\ine =i grele prea la pu\ini videm, =i ]nv[\[tura t[cerii undeva
macar[ ]n lume a s[ profesui nu audzim. O, fericita t[cere! c[
totdeauna cu t[cerea ascult[m =i ]nv[\[m orice ar fi de ]nv[\at =i
pururea din f`nt`na t[cerii cuv`ntul ]n\elepciunii au izvor`t. C[
cine tace mult, mult g`nde=te, =i cine mult g`nde=te, mai de multe
ori ce-i mai cuvios nemere=te. Acela dar[ ce ce-i mai de folos au
nemerit, dzic c[, de va gr[i, va gr[i mai negre=it].
Lupul dar[, dup[ mult[ cu t[cere spre cr[nc[itul Corbului as-
cultare, ]ntr-acesta chip s[ cump[ni, ca nici cu de tot ner[spun-
derea necunosc[toriu, nici cu voroava ]mpotriv[ mai mult m`inii
a\i\itoriu s[ s[ arete, de care lucru ]ntr-acesta chip r[spuns[ (c`nd
toate gurile privighitorilor a mai c`nta tac, atuncea greierul copa-
ciului a \i\ii ]ncepe). Deci sau c[ci au t[cut privighitorile, grierul
au ]nceput, sau c[ci au ]nceput grierul, privighitorile au t[cut, nici
aporiia, nici dezlegarea ei ieste a=e vrednic[ de iscodit. C[ci una
=tim, =i aceia de la to\i de adev[rat[ priimit[ axiom[ ieste (c[
toate vremea sa au =i vremea a tuturor dascal =i ]nv[\[toriu ieste),
carea precum voroavii vorovitoare, a=e t[cerii t[c[toare, cump[-
nitoare =i giudec[toare va fi. Iar[ eu vecinice mul\[miri dau, c[ci
logicii, c`t =i a procedeului democratic al adun[rii nu erau dec`t o parodie.
Aceasta trebuie coroborat[ cu amenin\area de mai ]nainte a lui Mihai Can-
tacuzino: guri ca acestea (este vorba de boierii moldoveni care ]ndr[zniser[,
folosind logica, s[ ini\ieze un curent de opinie potrivnic[ alegerii lui Mihai
Racovi\[ n. ed.) nu cu siloghizmuri loghice=ti, ce cu porunci ]mp[r[te=ti
sint s[ s[ astupe.
117 Istoria ieroglific[ . Vol. I
acmu de lucrul ce nu =tiam oarece m-am ]n=tiin\at (c[ci fietece a
=ti mai de folos ieste dec`t fietece a nu =ti).
Iar[ ]ntre pasiri era o Brehnace b[tr`n[, carea ]n multe =tiin\e
=i me=ter=uguri era deprins[
1
(c[ mult s[ ]ndrepteadz[ cu ]nv[-
\[tura tinere\ile, dar[ =i =tiin\a mult cre=te =i s[ adaoge cu b[tr`-
ne\ele). Aceasta a Lupului at`ta siial[ =i la voroav[ at`ta fereal[
aminte lu`nd, ]n sine dzis[: }n Lup nu numai t[cere inimoas[,
ce =i oarece sim\ire adulm[coas[ ieste (=i p`n[ ]ntr-at`ta cru\[toriu
cuvintelor ce s[ arat[, nu ieste s[mn a minte de socoteal[ de=art[).
De care lucru t[cerea lui cu glogozite voroavele noastre de trecut
nu ieste (c[ voroava glogozit[, p`n[ mai pre urm[, sau de tot ]n
de=ert, sau ]n g`lceav[ iese, iar[ t[cerea cu r[bdare sau ]n pace,
sau ]n biruire s[ s[v`r=e=te). +i a=e, c[tre alalte pasiri dzis[:
Pu\in[ r[bdare s[ ave\i s[ cade, pentru ca ]ntr-o parte lu`ndu-ne
cu Lupul, pentru cel de ob=te folos, oarece cuvinte s[ facem.
+i a=e, Brehnacea, ]n singur[tate cu Lupul lu`ndu-s[, c[tr[
d`nsul ]ntr-acesta chip voroava ]ncepu: Vreare-a= =i a= pofti, iu-
bite priietine, pricina ad`ncii tale t[ceri ce ar putea fi ca s[ pociu
=ti (c[ de=i t[cerea ]ntre to\i iubitorii ]n\elepciunii l[udat[ ieste,
]ns[ la vreme de treab[ icoana ne=tiin\ii arat[). A=ijderea (macar
c[ cine nu =tie vorovi =i tace, frumos vorove=te, dar ]nc[=i la mult[
cu ]ndemnare =i cu poft[ ]ntrebare a nu r[spunde, sau a celor
pizmo=i, sau a celor ur`cio=i lucru ieste). Mai v`rtos, precum mi
s[ pare, =tiut a-\i fi socotesc (c[ doa[ lucruri, sabie de ]mbe p[r\ile
1
Frumosul portret de ]nv[\at pe care i-l face Cantemir Brehnacei, adic[
lui Constantin Cantacuzino stolnicul, marele cronicar =i ]nv[\at muntean, bun
elenist =i animator al culturii din acea vreme, de altfel nu singurul dintre
munteni, se datore=te, dup[ p[rerea noastr[, faptului c[ acest conduc[tor din
umbr[ al politicii |[rii Rom`ne=ti tempera ambi\iile politice ale lui
Br`ncoveanu. El se ]mpotrive=te planului domnului de a sprijini candidatura
lui Mihai Racovi\[ la scaunul Moldovei, poate de aici =i simpatia pe care i-o
poart[ scriitorul. De re\inut c[ el era =i unchiul Casandrei Cantacuzino, so\ia
lui Dimitrie Cantemir, fiica fostului domn +erban Cantacuzino (16781688).
118 Dimitrie Cantemir
ascu\it[ =i ran[ min\ii net[m[duit[ ieste cineva la vreme de voroa-
v[ cuv`ntul a-=i opri =i la vreme de t[cere limba desfr`nat[ a-=i
slobodzi). De care lucru de ieste ]n tine vreo =tiin\[ sau vreo
cuno=tin\[, de mine s[ nu ascundzi te poftesc =i te sf[tuiesc. Ca
]ntr-acesta chip orice ]n republica noastr[ cl[tit, str[mutat =i
nea=edzat ar fi, ]n limanul odihnii, ]ntrulocarea unirii =i ]n a=ed-
z[m`ntul omoniii a aduce s[ putem. C[ci ]ntr-alt chip lucrul de va
r[m`nea, de toat[ a lucrurilor alc[tuire =i a sfatului bun =i de ob=te
]nvoire, toat[ nedejdea s[ rumpe =i s[ curm[ (c[ nu at`ta stric[-
ciune public[i adunarea nepriietinilor denafar[, pre c`t[ a cet[\e-
nilor dinluntru a inimilor ]ntr-un g`nd ne]mpreunare aduce).
1
Lupul r[spuns[: Bine stii, cinstite priietine (c[ degetul ar[t[-
toriu cumplit[ otrava cl[te=te a ochiului privitoriu) (=i supt un-
ghea degetului mai vr[jma= toaps[c dec`t supt dintele viperii st[).
A=ijderea nu ieste pofta aceluia carile cu dreapt[ socoteal[ s[
sluje=te, ca lumea, cu degetul ar[t`ndu-l, s[ dzic[: Iat[, acesta
a=e au dzis, a=e au f[cut. C[ macar c[ ]ntr-acea dat[ oarece spre
adaogerea cinstei =i spre slava numelui a s[ aduce s-ar p[rea (care
lucru mai mult dec`t altele pre muritori farm[c[), dar[ cu bun[
sam[ =i adese s-au v[dzut c[ acelea=i guri c`nt[ c`ntecul ]ndr[pt,
=i ce ieri l[uda, ast[dzi ]n hul[ iau =i ]n batgiocur[. De care lucru
propozitul socotelii au fost ca ]ntr-at`ta adunare de nevoie
adev[rul a nu ar[ta, iar[ de bun[voie numai singur eu a-l =ti, sau
c[tr[ altul iar[=i adev[rului iubitoriu a-l ob=ti (c[ ]ntre doa[ chi-
puri pururea doa[ socotele asupra unui lucru au, dar[ ]n doa[
1
Constantin Cantacuzino este preocupat de problemele vie\ii politice, fa\[
de care se manifest[ ca un spirit ]n\elept, ponderat =i cu sim\ul r[spunderii,
gata oric`nd s[ ]mbrace o p[rere personal[ ]n haina unei teorii bine demon-
strate. El sus\ine aici principiul solu\ion[rii diferendelor dintre cele dou[ \[ri
rom`ne=ti =i a ne]n\elegerilor dintre fac\iunile boiere=ti cu ajutorul discu\iilor
amicale =i a tratativelor. Altfel, atrage aten\ia stolnicul, du=manii din afar[ ai
poporului rom`n profit[.
119 Istoria ieroglific[ . Vol. I
monarhii, ]n carea nenum[rate chipuri, voi =i socotele s[ afl[, cu
c`t mai v`rtos deos[bite pl[ceri vor avea? Unde cineva cu sfatul
pl[cut =i iscusit nu mai mul\i priimitori dec`t lep[d[tori =i nu mai
pu\ini ap[r[tori dec`t ]mpotrivitori va afla), +i a=e urmadz[ ca
(din cuv`ntul adev[rat nu mai pu\ini nepriietini dec`t priietini
cineva singur cu gura sa s[-=i agonisasc[
1
).
Brehnacea r[spuns[: Adev[rat, o, priietine, c[ coapt[ =i de-
plin ieste socoteala ta (c[ci nime a=e de fericit ]n lume s[ s[ \ie, a
c[ruia, precum =i lucrul, =i cuv`ntul tuturor va pl[cea s[ s[ soco-
teasc[, c[ soarele =i ceriul senin c[l[torilor, ploile s[m[n[torilor,
vara pl`nt[torilor, toamna culeg[torilor =i iarna de-a gata m`nc[-
torilor place, pre carile soarele, totdeodat[ tuturor neput`nd a le
pricini, de la to\i ace=te nu poate a sc[pa a nu s[ vinui); =i ma-
car[ de lauda gurilor multe ]n\elep\ii ca albinele de fum fug, ]ns[
(c`nd pentru f[cut folosul de ob=te cineva s[ ferice=te, cuvioas[
=i frumoas[ ieste lauda) (c[ cu mintea =i sfatul unuia, a multora
via\[ a s[ p[zi =i din viitoarele primejdii a s[ feri ispita din toate
dzilele ar[t[toare =i m[rturisitoare ne ieste). Precum cu bun[ chi-
vernisala unui navarh, din nes[\ioase droburile m[rii multe su-
flete la limanul line=tii scap[ (c[ci acela, bun c[rmuitoriu a fi s[
dzice =i ieste carile din line=te furtunele socote=te =i din furtun[
line=tea agonise=te). A c[ruia dulce voroav[ ]n liman =i vrednic[
laud[ pre uscat =i c[dzut[ mul\[mit[ de la ficiori pentru p[rin\i,
de la p[rin\i pentru feciori, prin toate casele =i adun[rile, nu
otrav[, m[ crede numelui, ce tare antifarmac tuturor hulelor ieste.
Pentru aceasta =i ]ntr-acesta chip a celor vechi =i ferici\i iroi nu-
mere (c[ci fericirea adev[rat[ cu c`t s[ veche=te, cu at`ta mai
mult s[ ferice=te), carile de at`\ea mii de ani =i p`n[ acmu, din
iscusite condeiele scriitorilor, din tocmite ver=urile stihotvor\ilor,
din ]mpodobite voroavele ritorilor =i din dulce cuv`ntare a tutu-
ror gloatelor bun[ pomenirea numelui nici s-au p[r[sit, nici ]n
1
Lupu Bogdan, mereu foarte prudent, se fere=te s[ spun[ adev[rul, de
team[ s[ nu i se fac[ din aceasta cap de acuzare mai t`rziu.
120 Dimitrie Cantemir
veci s[ va p[r[si. Care lucru vie icoana vrednicelor sale suflete =i
deplin pild[ urm[torilor s[i ieste
1
(c[ci toat[ omeniia =i vredniciia
omeneasc[ ]ntr-aceasta s[ pline=te, ca pre neputincios s[ agiute,
=i ne=tiutoriului nu numai cu cuv`ntul, ce mai v`rtos cu fapta pild[
aievea s[ s[ arete). Acesta lucru singur[ ]n\elepciunea firii pre
to\i ]nva\[, cu ]nd[m`n[rile sale pild[ ni s[ arat[ de fa\[, c`te
p[r\i are, toate ]n slujba =i agiutorin\a tuturor le ]ntinde. Soarele
tuturor cu acela=i ochiu caut[, nici pre unii ]nc[ldze=te =i despre
al\ii aceasta t[g[duie=te. Ploile, precum stincele umedz[sc, a=e
s[min\ele dezv[lesc, hlujerile r[coresc, copacii ]nfrundzesc, flo-
rile iarba =i toat[ p[=unea =i otava ]nverdzesc; =i toate ]n neamul
=i chipul s[u, una spre ]nd[m`narea al\iia neobosit s[ nevoiesc =i
fietecarea periodul plinirii sale a plini s[ silesc. De care lucru
aievea ieste (c[ fireanul firii a urma s[ cade), iar[ amintrilea cine
firii s[ ]mponci=adz[, pre f[c[toriul firii ]n me=ter=ug necunos-
c[toriu arat[. Nici voiu, priietine, cu numele firii, mul\imea
p[timirilor s[ ]n\elegi (c[ toat[ p[timirea grozav[ nepriietin[, iar[
nu priietin[ ieste firii).
C[tr[ aceste a Brehnacii nu proaste cuvinte, Lupul ]ntr-acesta
chip r[spuns[: V[dz =i bine cunosc, o, priietine, c[ cu toat[
nevoin\a te sile=ti ca pentru a mea ad`nc[ t[cere s[ te ]n=tiin\[zi
(c[ sufletul filosof nu numai cum =i ce s-au f[cut, ce =i pentru ce
a=e s-au f[cut cerceteadz[)
2
(c[ toat[ prostimea lucrurile v[dzind,
1
Stolnicul Cantacuzino caut[ s[ conving[ cu abilitate pe Lupu Bogdan c[
dac[ este filozofic s[ ascunzi calit[\ile pentru a nu provoca laude, este, ]n
schimb, p[gubitor dac[ refuzi s[-\i ar[\i ]nsu=irile c`nd acestea ar fi ]n folosul
oamenilor. Dac[ de multe ori cei l[uda\i o dat[ pot fi mai t`rziu blama\i de
aceia=i oameni, adev[ra\ii eroi se bucur[ ]ntotdeauna de cinste.
2
Lupul precizeaz[ c[ filozofii judec[ lucrurile sub raportul cauzalit[\ii
aristotelice, nu numai din perspectiva cauzei eficiente (pricina cum) =i a
celei materiale (pricina ce), a=a cum g`nde=te toat[ lumea, ci =i din
perspectiva cauzei finale, adic[ a scopului, sub]n\eles, a motiva\iei (,,pricina
pentru ce a=e).
121 Istoria ieroglific[ . Vol. I
precum sint le =tiu, iar[ filosoful din ce =i pentru ce a=e sint
cunoa=te)
1
. Deci de vreme ce =i eu (precum mi s[ pare) urechi
bine ascult[toare am aflat =i tu precum gur[ adev[rul gr[itoare
s[ fii nemerit adeverit s[ fii =i precum eu a povesti nu m[ voiu
lenevi, a=e tu ]n pomenire a le alc[tui nu te obosi (c[ voroava
frumoas[ la cei cunosc[tori de n-ar mai sf`r=i, ]nc[ mai pl[cut[
ar fi, iar[ cei necunosc[tori mai tare dulcea\[ ]n basnele b[be=ti,
dec`t ]n senten\iile filosofe=ti afl[). }nt`ia=i dat[, dar[, o, priie-
tine, pricina t[cerii mele au fost c[ci (]n ureche de pizm[ ]mbum-
b[cat[ =i de zavistie astupat[ nici buhnetele c[ld[r[re=ti, necum
line cuvintele filosofe=ti a r[zbate pot) (c[ci mai pre lesne s-ar
audzi voroava ]ntre ciocanele c[ld[rarilor dec`t ]ntre multe gloate
a varvarilor). Iar[ a doa =i cea mai grea pricin[ au fost c[ci nu a
tuturor socoteal[ ieste ca pentru ce nu =tiu s[ s[ ]n=tiin\edze (ma-
car c[ fietecine din fire a =ti pofte=te, dar cei mai mul\i, ceva
ne=tiind, precum ceva nu =tie a s[ dovedi nu priime=te), ce pen-
tru ca ce le place =i ce poftesc, aceia a =i audzi s[ nevoiesc. A=ij-
derea, nu at`ta pentru hiri=[ fiin\a Strutocamilei a s[ ]n=tiin\a,
pre c`t cine ceva ]mpotriva lor =i dup[ pofta adev[rului va gr[i a
]ns[mna s[ silesc. C[ acel apofasisticos cuv`nt: El au dzis, ase va,
ase porunce=te, aievea arat[ c[ nu ce mai de folos, ce ce mai pl[cut
le ieste, aceia s[ =i aleag[. +i a=e, voroava mea nu de ascu\ite, ce
de c[ptu=ite urechi ar fi lovit (=i ce mai mare nenorocire a fi poate
dec`t c`nd [c`nd] nici cel ce bine vorove=te nu s[ ]n\elege, nici
cel ce aude cuvintele de bune =i de rele nu-i alege). De care lucru
la cei cu socoteal[ (mai cu suferire =i mai cu cuvinire ieste ]n
1
}n timp ce simplii muritori (prostimea) cunosc lucrurile doar la
suprafa\[, filozoful le cerceteaz[ sub raportul cauzalit[\ii, aici fiind date ca
mai importante cauza material[, cea care se refer[ la substan\a lucrurilor
(pricina din ce) =i cauza final[, adic[ din ce cauz[ sunt a=a =i nu altfel
(pricina pentru ce a=e sint). Este foarte semnificativ[, pentru concep\ia
filozofic[ a lui Cantemir, nuan\a cu totul deosebit[ pe care o are pentru el
cauzalitatea aristotelic[.
122 Dimitrie Cantemir
mun\i holmuro=i, codri umbro=i, ]n st`nci pietroase, pe=teri ]ntu-
necoase, ]ntre p[re\i zugr[vi\i =i zidiuri cu ieder[ acoperi\i cu-
vinte a face dec`t ]ntre oamenii carii cuv`ntul adev[rului a audzi
nu le place). C[ci ]ntre locurile pomenite, cineva glasul de =-ar slo-
bodzi, ]n urma glasului v[ile, codrii, mun\ii, p[re\ii, zidiurile aceia=i
dzis[ ar poftori, =i de n-ar adaoge, ]ncailea, nici ar sc[dea ceva
voroavii cuvioase. Care lucru la urechile dup[ pl[cere a audzi de-
prinse, ]mpotriv[ cade, c[ de r[spund, r[spund cu urgie, iar[ de
tac, tac de pizm[ =i de m`nie. Dar[ de vreme ce ]n singur[tatea
oamenilor =i ]n tov[r[=iia =tiin\elor acii numai am`ndoi ne afl[m,
ori p`n[ unde proast[ =tiin\a mea s-ar ]ntinde, cu bun[ nedejde
=i f[r[ nici o primejdie a alerga =i orice ]nodat s-ar p[rea, a dezle-
ga nu m[ voi sii (c[ de nepriietinul ]n\elept ieste de l[udat, cu
c`t mai v`rtos =i priietin =i ]n\eleptul va fi mai de ascultat =i de
]mbr[\[=at). C[ a Vulpei =icuit[ c[tre toat[ publica priin\[, iar[
asupra mea ca vreo ur[ s[ poat[ aduce, cu mare nevoin\[ nu-
mele mieu =i a filosofiii mele la mijloc s-au adus
1
, carii de la mine
cea adev[rat[ =i chiar[ a Strutocamilii fiin\[ hiri=ie s[ le ar[t
]naintea at`tea gloate m-au chemat. C[tr[ carii ]n ceva ner[spun-
dzind, pricina t[cerii =i siielii mele mai sus deplin \i-o am poves-
tit. Iar[ acmu, pre c`t puterile ]mi vor agiuta, numele =i firea Stru-
tocamilei cum mai pre scurt =i mai aievea a-\i dejgheuca m[ voi
sili (c[ci nu didascalul, carile ]n toate dzile ]n =coal[ ]nva\[, ce
cela ce a ucenicilor cu ]nvrednicii =i ]nv[\[turi ]mpodobe=te via\[,
fericit =i la nume vestit ieste =i a fi s[ cade
2
).
Unul dintre cei a firii t`lcuitori dzice c[ a numerelor numire =i
cuno=tin\[ ieste m[sura a necunoscutei firi. Iar[ altul dzice c[ ieste
f[cliia =i lumina a fiin\ii lucrurilor. Am`ndoi dar[, precum s[ cade,
1
Provocarea lui Ilie |ifescu ca Lupu Bogdan s[ vorbeasc[ ]n fa\a adun[rii
avea rolul de a atrage ura adun[rii asupra lui.
2
Conform acestei defini\ii, nu este bun profesor cel ce-=i ]ndepline=te
formal profesiunea la =coal[ ]n fiecare zi, ci cel ce izbute=te s[ aib[ influen\[
moral[ fericit[ asupra elevilor.
123 Istoria ieroglific[ . Vol. I
la r[d[cina adev[rul au atins =i la v`rvul adev[ratei cuno=tin\e
au agiuns (c[ cine adev[rul de la r[d[cin[ cearc[, =tiin\a ]n v`rvul
]n[l\imii afl[, =i cine adeverin\a de gios ]ntreab[, cuno=tiin\a de
sus ]i r[spunde). Bine dar[ =i dup[ regula adev[rului, iar[=i dzic,
vrednicii aceia filosofi au gr[it, de vreme ce tot numele hiri= scurt[
hot[r`rea lucrului ieste. Deci numele Strutocamilei din doa[ nu-
mere, din Stru\ adec[ =i din C[mil[ alc[tuit ieste.
1
A=ijderea din
doa[ feliuri, adec[ din dobitoc =i din pasire ieste ]mp[r\it[ (]ns[
de ieste ]n lume pasire ca aceia, carea hiri= numai stru\ s[ s[
cheme). Deci a acestor doa[ dihanii hiri=iile ]mpreun`nd, firea
jiganiii, pentru carea ]ntrebare s[ face, pre lesne a desface =i a
cunoa=te vom putea. A=ijderea pre fietecare dihanie, prin cele pa-
tru fire=ti pricini
2
cerc`nd, fietecarea c`t =i ce cu dobitocul acesta
]mparte, chiar vom putea pricepe. A=edar[ C[mila ieste dobitoc
]n patru picioare, mugitoriu =i din fire spre ridicarea sarcinii
or`nduit[. Deci c`t ieste despre partea pricinii f[c[toare,
3
aievea
ieste c[ ca =i alalte ]n p`ntece s[ z[misle=te =i ]n vremea c[dzut[
fire=te s[ fat[. C`t ieste despre partea materiasc[, ieste ca =i alal-
te dobitoace: din carne, singe, oase, vine, piiele, p[r =i alalte c`te
1
Dup[ ce preg[tise pe interlocutor cu privire la necesitatea cercet[rii
lucrurilor prin cauzalitatea aristotelic[, Lupu Bogdan trece la cercetarea
numelui Stru\oc[milei din aceast[ perspectiv[. El ]mparte numele acesteia ]n
cele dou[ componente: Stru\ul =i C[mila, aplic`nd asupra fiec[reia dintre ele
metodologia cauzalit[\ii. De observat cum Cantemir face apel la diversele
modalit[\i de cunoa=tere ]n circula\ie ]n acea vreme.
2
De re\inut: cele patru cauze aristotelice sunt numite de Cantemir fire=ti,
cu ]n\elesul c[ func\ioneaz[ ]n lumea natural[.
3
Aplicate la lumea material[, natural[, cele patru cauze aristotelice (cauza
material[, formal[, eficient[ =i final[) sufer[ transform[ri de adecvare la obiect,
ele devenind: cauza material[ (pricina materiasc[) totalitatea substan\elor
din care este alc[tuit un fenomen, cauza formal[ (pricina formei)
]nf[\i=area exterioar[ distinctiv[ a fenomenelor, cauza eficient[ (pricina
f[c[toare) modalitatea de producere a fenomenelor, iar cauza final[
(pricina s[v`r=itului) o cauz[ explicativ[ a existen\ei unui fenomen.
124 Dimitrie Cantemir
la materie s[ cuprind. C`t ieste despre pricina formei precum din
alalte dobitoace cu multul s[ deos[be=te, s[ arat[. }nt`i, c[ unele
sint cu un ghib numai, iar[ altele cu doa[, la cap mic[, dup[ ma-
mina trupului ce poart[, picioare ]nalte =i la genunchi botioase,
la talp[ lat[ =i f[r[ unghi, la copit[ ]ngem[nat[ =i ca g`=tele pe
dedesupt ]mpeli\at[, la coad[ scurt[, dup[ lungimea trupului
m[sur`nd (c[ci coada la dobitoc ]nt`i ieste pentru frumse\e, iar[
a doa, ca pe unde cu capul =i cu picioarele nu agiunge, pentru
ap[rarea de mu=te, cu coada s[ agiung[), la p[r [p[r]crea\[ ca
arapul, dar[ moale ca bumbacul, de la grumadzi p`n[ la piept
ieste flocoas[ =i coama ]ndr[pt, de la gu=[ ]n gios, spre g`tlej
purcede, iar[ peste tot la stat dec`t alalte mai mare, iar[ dec`t
filul mai mic[ ieste. Iar[ c`t ieste despre pricina s[v`r=itului, aieve
ieste (precum =i mai sus am dzis) c[ firea spre ridicarea sarci-
nilor grele au or`nduit-o.
1
Nici aspru s[ \i s[ par[, o, priietine,
acest cuv`nt pentru pricina s[v`r=itului, c[ macar[ c[ aceasta pri-
cin[ ithic[i mai mult dec`t fizic[i sluje=te, ]ns[ adev[rul a=e s[
adevere=te, nevoia omeneasc[ ]n fire pricina sf`r=itului au aflat
=i, precum dzic unii, preste chiteala firii (]ns[ me=ter=ugul f[tul
nevoii fiind,
2
nevoia ]nt`i ce-i mai pre lesne, apoi ce-i mai cu greu
=i mai de folos au aflat), ]ns[ nu de tot ]mpotriva firii, nici preste
puterile ei a s[ri poate, nici or`nduiala lesnirii a-i muta ispite=te.
C[ ce me=ter ar fi acela carile grindzi de fier ar r`dica =i cu cuie
de lemn le-ar ]nt[ri, sau cine sfe=nic de s[u =i lum`nare de argint
ar face? De unde aievea ieste c[ ce firea spre lesnire ]mpr[=tiiat
1
Insinuarea este r[ut[cioas[: Mihai Racovi\[ nu are calit[\i pentru domnie,
el fiind astfel determinat de la natur[, ]nc`t nu este bun dec`t s[ slujeasc[,
adic[ s[ ]ndeplineasc[ sarcini grele =i inferioare.
2
Lupu Bogdan face o analiz[ de detaliu a C[milei din perspectiva cauzei
finale, dezvolt`nd o scurt[ teorie privind rela\ia dintre nevoie =i me=te=ug,
sau, cum am spune ast[zi, dintre necesitate =i solu\ia tehnic[. Este vorba de
solu\iile tehnice adecvate ale naturii privind lumea animal[.
125 Istoria ieroglific[ . Vol. I
au l[sat, aceia me=ter=ugul cu adunarea spre s[v`r=ire le-au adu-
nat. De care lucru, la C[mil[ de socotit ieste ]nt`i ghibul ]n spinare
r`dicat, pentru ca de greuimea sarcinii mijloc pre lesne s[ nu i s[
]ndoiasc[. A doa, la d`nsa ieste de luat ]n sam[ perinu\ele ]ntre
picioarele dinainte =i ]n pulpile picioarelor denapoi, ]n carile, c`nd
pentru ]nc[rcarea la p[m`nt =ede, ca cum ]n ni=te pirostii cu trii
picioare, ]ntr-acele perinu\e s[ sprijine=te, pentru ca adese cul-
carea =i ridicarea =i greuimea, carea ]n spate o ]ndeas[, pieptul =i
pulpile s[ nu-i juleasc[, nici piielea, r[nindu-i ]n ceva, s[ o bete-
jasc[. A triia ieste la d`nsa de socotit m[rimea trupului =i pu\in[
m`ncarea =i ]nc[rcarea stomahului =i mare r[bdarea carea de sete
]n vremea c[ldurii are, pentru ca =i hrana fiindu-i pu\in[ =i
r[bdarea mare la sete, pre la locurile carile m`ncarea de ]n bi=ug
=i b[utura ]n biv nu s[ afl[, mai r[bd[toare =i mai trebuitoare s[
fie (c[ acela ieste mai trebuitoriu, carile la vreme de nevoie ieste
mai r[bd[toriu). Acestea dar[ ]n C[mil[ firea ascundzind, nevoia
=i me=ter=ugul din fire
1
a=e =i spre acesta sf`r=it s[ le fie or`nduit
sfite=te. Iar[ de toate mai pre urm[ de socotit la C[mil[ r[m`ne,
ca dup[ m[rimea trupului, mic=orimea sufletului, =i dup[ ar[tarea
trupului, prostimea duhului ce are, c[ un copil de =epte ani sau =i
mai mic =epte c[mile sau =i mai multe dup[ sine a trage =i ]nc[tro
voia ]i ieste a le ]ntoarce poate, iar[ de multe ori, ]n locul copilu-
lui, un m[g[ra= aceast[ slujb[ a s[v`r=i =i c`teva c[mile dup[ sine
a ]n=ira poate, carile c`t sint =i c`t pot, de s-ar putea cunoa=te,
lucrul ]ntr-alt chip s-ar t`mpla (c[ unde a socotelii =i a min\ii radze
nu lucesc, duhurile puterii pu\in procopsesc). Acesta lucru ]n dobi-
tocul acesta chiar arat[ c[ firea nu dup[ m[rimea trupului duhu-
rile ]n cump[na atocmirii au ]mp[r\it, ce la st`rvul m[minos =i
v`rtos duh logo= =i fricos au pus (c[ puterea trupului, c`t de
1
Cantemir afirm[, a=adar, c[ ]n natur[ s-ar manifesta necesitatea, o
necesitate imanent[, la care se r[spunde prin solu\ii de ordin natural, datorit[
unei inteligen\e sau ra\iuni de factur[ creatoare, ,,me=ter=ugul din fire.
126 Dimitrie Cantemir
v`rtoas[, r`dic[, ]mpinge =i str`nge, c`t de mai mult ar putea doi
sau trii, iar[ cel puternic la socoteal[ cu miile pre al\ii cov`r=e=te).
Deci ]ntr-acesta chip C[mila fiind, toate nevoile =i greut[\ile ce
trage nu peste voie, ce peste =tiin\[ sufere. }n care lucru, lauda
vrednicii <i> suferelii s[ agonisasc[ nu poate (c[ci acela ce simte,
iar[ nu acela ce nu simte, a suferi s[ dzice, =i cela ce puterea spre
izb`nd[ harnic[ a fi ]=i cunoa=te =i nu-=i izb`nde=te, iar[ nu cela
ce sl[biciunea nepriietinului ne=tiind, de fric[ s[ contine=te,
r[bd[toriu s[ nume=te). }nc[ mai cu de-adins =i precum adev[rul
s[ are, c[ C[mila, nu c[ci nu poate, ce, precum am dzis, c[ci nu
=tie c[ poate, i s[ pare c[ de-ar putea vreodat[ pre cei ce o
]n[c[j[sc, tot =-ar izb`ndi; de care lucru ]n =tiin\a ei, sl[biciunea
duhului puterile trupului necl[tind, numai cu pizma =i ]n[du=ala
r[m`ne. Carea macar c[ ]n via\[ (precum unora place) dzic c[
nu o uit[, ]ns[ iar[=i ]n via\[ izb`nda, pentru pricinele carile am
dzis, a-=i r[scump[ra nu s[ ]nvrednice=te. Acestea dar[, cani pre
scurt, o, iubite priietine, ]n C[mil[ =i ]n firea ei a=e s[ socotesc, =i
cu tot adev[rul a=e =i sint. Deci pentru aceasta mai mult voroava
a lungi p[r[sindu-ne, la Stru\, pasirea s[ ne ]ntoarcem.
A=edar[, gium[tatea dobitocului acestuia ]n C[mil[ aievea
ar[t`ndu-s[, acmu cu alt mijloc gium[tatea ce r[m`ne ]n Stru\,
pasirea, s[ o cerc[m =i iar[=i prin cele patru a firii pricini,
1
ce,
cum, din ce =i pentru ce ieste, s[ o afl[m. Deci la acesta lucru
]nt`i ca astrologhii s[ facem s[ cade, carii cele adev[rate fire=ti =i
cere=ti trupuri mai curat vr`nd s[ arete, ni=te fiin\e din socoteal[
=i ni=te trupuri =i locuri, carile nici ]n ceriu, nici ]n fire s[ afl[,
pun. Dup[ aceasta dar[ socoteal[, a fi s[ dzicem =i cu mintea s[
supunem, precum ]n fire s[ afl[ o pasire mare, cu pene, pedestr[
=i nezbur[toare, sau un dobitoc cu doa[ picioare =i s[ oa[; hrana,
1
+i componenta Stru\, adic[ pas[rea, este analizat[ prin prisma celor
patru cauze: pricina ce (cauza formal[), pricina cum (cauza eficient[), pricina
din ce (cauza material[), pricina pentru ce (cauza final[).
127 Istoria ieroglific[ . Vol. I
]n loc de gr[un\[, iarb[ sau carne, s[-i fie piatr[, foc =i fier; =i
a=e, pre ciuda lumii, aceasta prin pricinele fire=ti de am[nuntul
s[ o ispitim, ca oarece pentru d`nsa adev[rul =i socoteala ce ne
va ar[ta s[ oblicim. Pre c`t dar[ ieste din partea materiiasc[, s[
vede c[ nu piatr[, lut sau alt metal, ce carne, singe =i alalte lu-
cruri de materie dihaniiasc[ are. Pre c`t din pricina f[c[toare ieste,
]nt`i ]n ou s[ z[misle=te, s[ oa[, cloce=te =i apoi puii ca alalte
pasiri din oa[ ]=i scoate. Iar[ c`t despre pricina formei, multe =i
aspre discolii are, pre carea, bini=or de o vom socoti =i ]n cump[na
socotelii drepte de o vom cump[ni, mai mult spre a firii ei
cuno=tin\[ dec`t alalte ne va agiuta. Forma, dar[, parte ]i ieste
de pasire, iar[ parte de dobitoc. De dobitoc, dzic, c[ci pedestr[,
nezbur[toare =i pre fa\a p[m`ntului, iar nu ]n aer ]mbl[toare. Tal-
pa ]i ieste ca de C[mil[, cu copit[ ]mpreunat[, iar[ nu cu unghi =i
cu degete despicat[; ]n spinare, ghib ]n sus r`dicat ca C[mila are,
la grumadzi, lung[ =i ]ntoars[, la picioare, ]nalt[ =i la genunchi
botioas[ ieste; la cap, mic[ =i la bot, ]ntoars[, nu plisc de pasire,
ce bot de dobitoc poart[; coada ]n sus ]ntoars[, crea\[ =i tufoas[
]i ieste. Rar =i departe p[=e=te, princet =i lin pa=ii ]=i cl[te=te. Aces-
tea toate din forma c[milii ]ndatorit[ a fi, dovad[ nu trubuie. Iar[
din forma pasirii ]nd[m`nat[ a fi, numai penele o arat[; ]n loc de
fulgi, tulee, =i ]n loc de peri, pene =-au luat. Acestea dar[ la un
loc ]mpreun`ndu-le, pentru a patra pricin[, carea ieste a s[v`r-
=itului, cum vom putea vom giudeca. Deci, pre c`t cu socoteala a
agiunge putem, dzicem c[ firea ]ntr-aceasta jiganie un lucru
mijlociiu au lucrat. C[ci trupul mare as[m[n`nd C[milei, cu mici
penele aripilor pasirii ]n aer a s[ r`dica nu poate. A=ijderea, slab
trupul p[s[resc sarcina dobitoceasc[ =i a pohoar[i greuime a suferi
=i a purta nu poate. De unde aievea ieste c[ nici firea spre aces-
tea au tocmit-o, nici me=ter=ugul =i nevoia au silit-o. De care lu-
cru, un lucru numai a s[v`r=i poate (c[ci firea ceva ]n z[dar =i ]n
de=ert nu face), ]ns[, de ieste de credzut cuv`ntul unora, carii
dzic precum jiganiia aceasta ]n stomahul s[u fierul amistuind =i
128 Dimitrie Cantemir
o\elul ]n ma\e=i topind, pre urma ei, cei ce aceast[ treab[ de grij[
au, g[ina\ul la un loc ]l str`ng, pre carile me=terii de a doa oar[
fierb`ndu-l =i ]n materiia =i forma dint`i ]ntorc`ndu-l, fierul cel
vestit, ce-i dzic meschiul vechiu, s[ fie aleg`nd, din carile od`-
n[oar[ povestesc precum oa[ de fier prea multe s[ s[ fie f[cut,
carile =i p`n[ ast[dzi ]n c[m[rile ]mp[ra\ilor r[m[=i\[ s[ p[z[sc
=i s[ afl[. }ns[ aceasta socoteal[, macar[ c[ pre la mul\i de
adev[rat[ s[ \ine =i s[ crede (dar[ mi=eliia lumii ace=tia at`ta cu
vremea lucrurile str[mut[, c`t celea ce unii o dat[ cu m`nule le
apip[ia, cu picioarele le c[lca =i cu ochii le videa, acelea=i acmu
al\ii audzindu-le, ]n loc de basn[ =i de minciun[ a fi s[ le \ie).
}ns[ noi a celora ce ispita prin scrisori a oameni de temeiu nu s[
pomene=te, nici acmu ispita dup[ cuvinte cineva a afla s[ ]nvred-
nice=te, lucrul ]n prepusul schipticesc l[s[m. +i a=e, nici spre aceas-
ta sf`r=it din fire Stru\ul or`nduit a fi nu s[ adevere=te. De care
lucru, din t[gad[, m[rturisirea adev[rului aduc`nd, dzicem: ji-
ganiia aceasta dobitoc cu patru picioare nu ieste, pasire zbur[toare
nu ieste, C[mil[ nu ieste, Stru\ aplos nu ieste, de aier nu ieste, de
ap[ nu ieste. De unde iar[=i dzicem c[ cea adev[rat[ a ei hot[r`re
aceasta poate fi: Strutocamila ieste traghelaful firii
1
(c[ci ieste la
filosofi altul, al chitelii), carile dintr-]mbe monarhiile ieste, =i ieste
=i nu ieste. Ieste, dzic, c[ci adev[rat ]ntre lucrurile firii ciud[ ca
aceasta s[ afl[; nu ieste, dzic, c[ci nici dintr-un neam a fi socotea-
la nu adevere=te. De care lucru, o, iubite priietine, ]ns[mnarea
marelui acestuia nume alt[ nu sun[, f[r[ numai hiri=[ himera
jiganiilor, irmafroditul pasirilor =i traghelaful firii. Deci acmu
1
Traghelaf are sensul de asociere absurd[ ]ntre \ap (grec. tragos) =i elefant
(grec. elafos); ar ]nsemna deci o fiin\[ imposibil[ ]n cadrul firii, un nonsens al
naturii. Traghelaful chitelii sau, mai simplu, traghelaf, este un termen creat
de Aristotel pentru desemnarea absurdit[\ii logice. No\iunea traghelaful firii
este sinonim[ cu expresiile de mai jos: hiri=[ himera jiganiilor =i irmafroditul
pasirilor, toate ]nsemn`nd o fiin\[ himeric[ din punct de vedere natural.
129 Istoria ieroglific[ . Vol. I
lucrului, c[ruia neamul, chipul =i toat[ vredniciia firea i-au
t[g[duit, oare cu ce obr[znicie, sau mai adev[rat s[ dzic, cu ce
nebunie cineva din voia slobod[ sau din me=ter=ug spre vreo vred-
nicie a o r`dica ar ]ndr[zni?
1
(C[ mai pre lesne ar fi cineva, g`n-
dacii ]ngiug`nd, p[m`ntul ca cu boii ]n plug s[ are, dec`t vreun
bine sau folos a a=tepta de la cela carile nici din fire vreun dar,
nici din pedeaps[ =i din ]nv[\[tur[ vreo vrednicie are). Ace=tiia
socotele, o, priietine, eu a unora g`nduri ]mpotriv[ sim\ind, spre
a=e de ad`nc[ t[cere m-am l[sat, =i de nu voiu cumva proroc min-
ciunos ie=i =i un prognostic a face, macar[ c[ nu f[r[ siial[, voiu
]ndr[zni. Deodat[ a Corbului siloghizm s[ va ]nt[ri, =i senten\ia
Cucunozului s[ va plini, =i Strutocamilii ]n cap coarne ca a boilor
2
]i vor razs[ri, =i ]n scaunul vredniciii s[ va sui
3
(ca fortuna c`nd
va s[ tr`nteasc[, ]nt`i r`dic[, =i norocul ]nt`i r`de, apoi pl`nge).
Numai vremea (carea oglinda ieste a lucrurilor viitoare) va ar[ta,
precum =i siloghizmul ieste sofistic =i senten\ia r[zsuflat[ =i Stru-
tocamila din odihn[ ]n n[caz, din fericire ]n pricaz =i din ce ieste
]n ce nu ieste va trece
4
(c[ guziului orb fericit[ ]i ieste via\a, c`nd
]n ]ntunerecul suptp[m`ntului ]mbl[, iar[ c`nd pre fa\a p[m`n-
tului iese, nu mai cur`nd radzele soarelui ]l ]nc[ldzesc dec`t un-
ghile blend[ului ]l sfridelesc).
1
Lupu Bogdan precizeaz[ c[ ar fi ilogic s[ fie acceptat[ ]n scaunul domnesc
o asemenea fiin\[, ea ]ns[=i un nonsens al naturii; ]n mod concret el se refer[
]ns[ la situa\ia c[ nu putea fi ales domn un om ce nu era nici moldovean, nici
muntean adev[rat.
2
Coarne ca a boului: luarea domniii, adaogerea puterii (D.C.).
3
Mihai Racovi\[ ]n scaunul vredniciii s[ va sui cu ajutorul lui Br`ncoveanu
=i al sp[tarului Mihai Cantacuzino, adic[ va urca treapta cea ]nalt[ a domniei.
4
Lupu Bogdan hatmanul prezice c[ suirea ]n scaunul domnesc va aduce
nenorocire lui Racovi\[ ]nsu=i =i Moldovei, ceea ce s-a =i ]nt`mplat, pentru c[
dup[ doi ani de domnie, Racovi\[ a fost mazilit =i ]nchis de turci. Am[nuntul
ar putea constitui un argument c[ Istoria ieroglific[ a fost ]nceput[ imediat
dup[ mazilirea acestuia, adic[ ]n februarie 1705, =i terminat[ spre sf`r=itul
aceluia=i an.
130 Dimitrie Cantemir
Brehnacea, acestea toate de la Lup cu bun[ urechea ascult`nd
=i cu ]ntreag[ socoteal[ ]n\eleg`nd, singur[ din sine, precum cu-
vintele Lupului adev[rate =i pline de ]n\elepciune s[ fie, cunoscu.
Asijderea, precum, ca un deplin filosof, toat[ aporia au dezlegat
=i cea hiri=[ hot[r`re Strutocamilii au dat. }ns[ mai denainte sfa-
turile carile ]ntre Corb =i ]ntre Cucunos s[ f[cus[ =tiind
1
, ]nc[ mai
tare de iute adulm[carea Lupului s[ mira (c[ci s[mnul ]n\elep-
ciunii ieste ca din cele v[dzute sau audzite, cele nev[dzute =i
neaudzite a adulm[ca, =i viitoarele din cele trecute a giudeca).
De care lucru, siiala =i t[cerea Lupului nu din pizm[ sau dintr-a
inimii ]mpietro=ere, ce din dreapt[ a ]n\elepciunii regul[ a fi pri-
cepu (c[ t[cerea sau la vreme a ]n\eleptului gr[ire, multora pild[
=i ]nv[\[tur[, iar[ a nebunului bolb[itur[, =ie ur[, iar[ a altora
sc[r[nd[vitur[ ieste). De vreme ce a Corbului inim[ b[tea ca Stru-
tocamila ]ntre pasiri dup[ d`nsul, iar[ ]ntre dobitoace locul cel
mai de sus s[ \ie
2
. A=ijderea, =tia c[ nu numai filosofiia Lupului,
ce nici sfatul a toat[ lumea din mintea ce apucase s[-i ]ntoarc[,
cu putin\[ nu ieste (cu inima ]n pizm[ ]mpietro=at[, sau dup[
voia sa a ispr[vi neput`nd, de n[caz s[ tope=te, sau oric`nd ar
putea r[ul a face nu s[ ]ndoie=te). Acestea Brehnacea, ]n sine a=e
chitindu-le =i socotindu-le, p`n[, mai pre urm[, socoteala ]ntr-
acesta chip ]=i a=[dz[ (orice spre binele =i folosul monarhii ieste,
aceasta a ar[ta =i a gr[i s[ cade). Iar[ de vor fi urechi ca acelea
a=e=i de tot adev[rului neascult[toare =i inimi nicicum folosul de
ob=te priimitoare, p[catul ]n cap =i ocara ]n obrazul lor fie!
1
Aluzie la faptul c[ stolnicul Cantacuzino, ca principal sfetnic al lui
Br`ncoveanu, cuno=tea de mai ]nainte hot[r`rea domnului s[u de a pune ]n
scaunul Moldovei pe Mihai Racovi\[. Din ceea ce urmeaz[ mai rezult[ ]ns[ c[
Lupu Bogdan, re\inut la Bucure=ti, convinsese pe stolnic s[ nu mai sprijine pe
Br`ncoveanu =i s[ determine pe acesta =i pe Mihai Cantacuzino s[ renun\e la
sprijinul acordat lui Racovi\[; dar documentele vremii infirm[ aceast[
convingere a lui Cantemir.
2
Br`ncoveanu dorea ca Racovi\[, ]n calitate de domn al Moldovei, s[ fie
al doilea ]n importan\[ dup[ sine.
131 Istoria ieroglific[ . Vol. I
A=edar[, Brehnacea, de la Lup desp[r\indu-s[, ]nt`i cu Cucuno-
zul s[ ]mpreun[, c[ruia toat[ ]n\elepciunea =i filosofiia Lupului
1
]i povesti =i precum adev[rat[ hot[r`rea Strutocamilei au dat,
]mpotriva a c[riia alt[ socoteal[ mai tare =i mai adev[rat[ s[ s[
g[sasc[ cu putin\[ nu ieste
2
. De unde tot lucrul aievea s[ face c[
mintea Corbului gre=it[ ieste =i de ce s-au apucat, sau la cap a
scoate nu va putea, sau, de va putea, peste pu\in[ vreme =i lucrul
s[ va strica =i, ]n loc de laud[, asupr[-=i ur[ =i hul[ de la mul\i va
lua (c[ o mie de lucruri vrednice de-abiia lauda dob`ndesc, iar[
numai unul sc`rnav ]n veci nesp[lat[ cinstei =i numelui grozav[
aduce pat[). Carea prea t`rdziu sau nici od`n[oar[ din gurile
n[roadelor =i din =optele gloatelor a o scoate nu va putea (c[ci
din fire muritorilor aceasta ieste dat[, ca binele pre lesne, iar[
r[ul cu anevoie s[ uite, =i laudele cuiva pre h`rtie, iar[ hulele pre
table de aram[ s[ le scrie). Acestea =i altele ca acestea Brehnacea
c[tr[ Cucunoz vorovi, socotind precum ]nt`i pre d`nsa din cea
veche =i str`mb[ socoteal[ va putea ]ntoarce, =i de ciia am`ndoi
]mpreun[ m[rg`nd =i pre Corb la calea drept[\ii =i la luminarea
adeverin\ii a duce s[ nevoiasc[ (c[ci Brehnacea mai de folos a fi
cineva ale sale hotar[ pe dreptate a p[zi dec`t toat[ lumea
tir[ne=te a agonisi socotiia)
3
.
Ce ]n z[dar cuvintele =i ]n dar nevoin\ele ]=i pierdu, de vreme
ce Cucunozul dzicea, precum prin c[r\i =i mijloace de credin\[
adeverit ieste, c[ Pardosul, Vulpea, Ursul, R`sul
4
=i alalte ale lor
1
}n\elepciunea =i filozofia apar ca no\iuni sinonime, din moment ce ]n
persoana lui Lupu Bogdan filozofia devine practic[, iar ]n\elepciunea o
conduit[ ra\ional[ =i prudent[ ]n via\a cotidian[.
2
Cantemir continu[ s[ cread[ c[ stolnicul ar fi avut o pozi\ie realist[ =i
prudenl[ ]n ]mprejur[rile anului 1703.
3
Referire ironic[ la politica de amestec a lui Br`ncoveanu ]n treburile
interne ale Moldovei, dar =i o aluzie la faptul c[ stolnicul determinase pe
domnul |[rii Rom`ne=ti s[ nu accepte propunerea marelui vizir, ]n 1703, de
a primi ]n acela=i timp =i domnia Moldovei.
4
Marele boier Mihalache Ruset, fratele lui Iordachi (Pardosul).
132 Dimitrie Cantemir
rudenii cuv`ntul lor a priimi =i senten\ia lor a ]nt[ri gata sint
1
, =i
]nc[ de va fi cineva sfatului acestuia ]mponci=itoriu, prea pre lesne
alt[ cale ]i vor ar[ta, pre carea =i vr`nd =i nevr`nd ]i va c[uta a
merge (c[ unde ieste sila tir[neasc[, nu s[ cearc[ putin\a fireasc[)
=i mai cu de-adins pentru Lup =i pentru Ciacal, carii singuri nu-
mai poate ]ntr-alt[ socoteal[ s[ r[m`ie. Deci de Ciacal pu\in[ grij[
ieste, o jiganie =i de stat =i de sfat pu\in[ =i mic[ fiind
2
, iar[ pen-
tru Lup, de vom videa c[ la g`nd nemutat =i la fire neschimbat
r[m`ne, deodat[, precum sfaturile lui priimite ne sint, ]i vom
ar[ta. Iar[ c`nd la vremea alegerii lucrului va fi, alt[ treab[ ]ntr-
alt[ parte ]i vom afla, p`n[ sfatul s[ va ispr[vi =i hirograful de
m`na tuturor s[ va isc[li. Iat[ dup[ aceia, adeverit sint precum
Lupul la b`rlogul s[u cu odihn[ a tr[i bucuros va fi (c[ mai fericit
ieste cineva cu str`mt traiu la l[ca=ul s[u dec`t cu toate desf[t[rile
]n casele streine
3
). Iar[ amintrilea, precum ]mpotriv[ c[ s[ cl[te=te
de-l vom sim\i, bun[ nedejde am c[ Pardosul cu multe pestriciu-
nile =i pic[turile lui va afla ac de cojocul Lupului
4
.
1
Mihai Cantacuzino nu se las[ ]nduplecat de stolnic =i-i m[rturise=te c[
de fapt se produsese deja o schimbare de atitudine ]n r`ndul unora dintre
marii boieri moldoveni: Vasile Costache (Ursul), Ilie |ifescu (Vulpea) =i cei
doi fra\i Ruset, Iordache (Pardosul) =i Mihalache (R`sul), ]mpreun[ cu
rudeniile lor. C[ci Br`ncoveanu ]i determinase s[ p[r[seasc[ pe Cantemire=ti,
ai c[ror sus\in[tori fuseser[ p`n[ atunci, pentru a fi de acord cu numirea lui
Racovi\[ ca domn. C`t prive=te Lupu Bogdan hatmanul =i Maxut serdarul
(+acalul), dac[ se vor opune noii ]ntors[turi a lucrurilor, se vor g[si mijloace
de a-i neutraliza.
2
Maxut serdarul, nefiind mare boier, nu f[cea parte din sfatul domnesc.
3
}n aceste noi ]mprejur[ri nefavorabile Cantemire=tilor, se spera c[ Lupul
Bogdan, sus\in[torul lor constant, ]=i va da seama de situa\ia critic[ =i va
prefera s[ se retrag[ la mo=ie (b`rlogul), renun\`nd astfel la via\a politic[.
4
Pestriciune =i pic[ turi: mer=ter=uguri =i vicle=uguri (D.C.) intrigi. Sp[tarul
Mihai Cantacuzino previne pe fratele s[u, stolnicul, c[ dac[ Lupu Bogdan
hatmanul nu va ]n\elege s[ nu se mai opun[, intrigantul Iordache Ruset va
g[si ac de cojocul s[u.
133 Istoria ieroglific[ . Vol. I
Brehnacea iar[=i dzis[: Eu, frate, a=i sf[tui ca =i tu de aceast[
socoteal[ s[ te p[r[se=ti, =i am`ndoi ]mpreun[ =i pre Corb de la
acesta lucru a-l dezb[ra s[ silim (c[ mai de laud[ ieste o inim[
tulburat[ a ]mp[ca dec`t o r[spublic[ a tulbura, c[ tulburarea a
nebunilor, iar[ ]mp[carea a ]n\elep\ilor me=ter=ug ieste). +i c[tr[
acestea pomene=te, iubite frate, c[ Pardosul =i toat[ semin\iia lui
credin\[ n-are a c[ruia nu numai scrisorile =i cuvintele, ce a=e=i
nici lucrurile de credzut nu-i sint
1
(c[ a cui cuvintele nu s[ st[-
ruiesc, cu anevoie lucrurile i s[ vor st[rui, =i cine necredincios
ieste ]n voroav[, viclean va fi =i ]n lucruri), =i, precum piielea cu
multe pic[turi ieste picat[, ]nc[ mai cu multe vicle=uguri inima ]i
ieste v[rgat[ (c[ inima viclean[ ]nt`i din minciuna cuv`ntului,
apoi din vicle=ugul lucrului s[ v[de=te). Carile precum ast[dzi
priete=ugul nou, ase m`ine sau poim`ine vr[jm[=iia veche, =i pre-
cum acmu plecarea capului, a=e, afl`nd vreme, ridicarea nasului
va ar[ta. Iar[ acestea a Pardosului de nu vii pomeni, frate, cuvin-
tele mele, precum o dat[ \i le-am dzis, din minte s[ nu-\i ias[. C[
macar c[ tu la trup mai chipe= =i la stat m[i ]nalt e=ti, dar[ eu =i de
v`rst[ mai b[tr`n, =i de pedepse mai dosedit =i mai ispitit, =i de c[i
mai multe =i mai departe, =i de \[ri mai streine =i mai late mai
asudat =i mai zbuciumat simt, ]n carile =i mai multe am v[dzut,
mai multe am audzit =i =i de mai multe m-am ]n=tiin\at (c[ adev[rat,
bun[ ieste =tiin\a audzirii, dar[ mai adev[rat[ ieste ispita viderii)
2
.
1
Un portret moral al lui Iordache Ruset =i al ]ntregii familii a Cup[re=tilor.
Stolnicul atrage aten\ia fratelui s[u c[ n-ar trebui ca Br`ncoveanu s[-=i
]ntemeieze sprijinul acordat lui Mihai Racovi\[ pe ajutorul acestor intrigan\i
=i nestatornici ]n amici\ie, deoarece prietenia de ast[zi s-ar putea transforma
]n du=m[nie m`ine, reactiv`nd astfel o vr[jm[=ie veche, aluzie la cunoscuta
du=m[nie a lui Iordache fa\[ de Cantacuzini.
2
Pentru a-=i convinge fratele, stolnicul invoc[ v`rsta ]naintat[ pe care o
avea, experien\a de via\[, erudi\ia =i c[l[toriile ]n diverse \[ri. Este interesant[
aceast[ pledoarie pentru v`rst[, adic[ pentru ]n\elepciune, erudi\ie =i
experien\[, privite ca argument ]n demonstrarea adev[rului, pledoarie ce arat[
mentalitatea vremii =i spiritul renascentist al lui Cantemir.
134 Dimitrie Cantemir
Cucunozul acestea toate ]n loc de basn[ =i ]n buiguituri de
b[tr`ne\e le lua (c[ basna la pro=ti locul istoriii, m[rg[ritariul la
porci, pre\ul ordzului, =uierul la cioban, cinstea mudzic[i =i sfa-
tul bun la inima rea tot o socoteal[ au
1
). Carile cuvintele Breh-
nacii, cele ca gr`ul alese =i ca spicul culese, ca pleava sufl`ndu-le
=i ca paiele preste arie m[tur`ndu-le, ]ntr-acesta chip i le ]ntoars[:
(B[tr`ne\ele, o, frate, =i mult[ truda ]n tinere\e, mai mult de odih-
na trupului dec`t cinstea =i agonisita numelui cearc[
2
). De care
lucru, socotesc c[ nu ce dore=te cinstea, ci ce pofte=te odihna ar[\i
=i ]nve\i, =i a m[ mira destul nu pociu, cum nicicum ]n partea
monarhiii noastre \ii?
3
+i cum ]ntr-acesta sfat dobitoacele st`bla
finicului s[ apuce cu to\ii noi am putea priimi?
4
+i cum cinstea =i
slava Vulturului aceasta ar putea suferi? Au nu =tii (c[ agonisita
numelui mai mult cu ]ndr[zneala dec`t cu siiala s[ dob`nde=te?)
Au nu pricepi (c[ sc`nteia amnariului p`n[ a nu s[ stinge, iasca
aprinde, iar[ st`ng`ndu-s[, a doa =i a triia lovitur[ pofte=te?) De
care lucru, noi acmu vreme de treab[ =i dup[ poft[ afl`nd, cum
1
Natur[ trufa=[ =i lipsit[ de spirit diplomatic, sp[tarul Mihai Cantacuzino
nu ia ]n seam[ apelul la pruden\[ f[cut de fratele s[u. Rostul confrunt[rii de
p[reri dintre cei doi fra\i este de a sublinia firile cu totul diferite ale
Cantacuzinilor, precum =i diferen\a de caracter =i de optic[ ]n problemele
vie\ii politice, adic[ ]ntr-un domeniu at`t de vital pentru |ara Rom`neasc[.
Dup[ cum se va vedea =i din cele care urmeaz[, stolnicul se impune drept un
model al sfetnicului ]n\elept, ]n timp ce Mihai Cantacuzino ]ntruchipeaz[ pe
sfetnicul fanfaron, trufa=, ros de ambi\ii =i de visuri politice m[re\e, c[ruia ]i
lipsesc ]ns[ ]n\elepciunea =i pruden\a, deci tocmai ce i-ar fi trebuit unui domn
ca Br`ncoveanu.
2
Mihai Cantacuzino interpreteaz[ ]n\elepciunea stolnicului ca o dovad[ a
b[tr`ne\ii, insinu`nd astfel c[ acesta ar trebui s[ abandoneze via\a politic[.
3
Mai mult, continu[ sp[tarul, conduita politic[ prudent[ a fratelui s[u ar
fi potrivnic[ intereselor |[rii Rom`ne=ti.
4
St`bla finicului (ramura de palmier n. ed.) a apuca: cinstea numelui a
c`=tiga (D.C.) preocupat de ideea de demnitate, sp[tarul consider[ c[ nu
trebuie ca partea moldovean[ s[ ias[ din aceast[ situa\ie cu prestigiul m[rit,
iar muntenii s[ r[m`n[ mai pe jos.
135 Istoria ieroglific[ . Vol. I
vom putea vremea prelungind, darul norocului ]n para focului s[
arunc[m? C[ bine =tii (c[ pre c`t ieste de iute la curgere punctul
vremii, ]nc[ mai iu\i sint mut[rile lucrurilor ]n vreme) =i nu tre-
buia cineva a te ]nv[\a, de vreme ce (precum chipul norocul mii
de mii de obraz[ s[ fie av`nd =i ]n mii de mii de feliuri pre muri-
tori ]n tot ceasul s[ fie m[gulind), adeverit e=ti. Au nu de cu var[
st[p`nii caselor, de iarn[ grijindu-s[, toat[ zaharaoa trebitoare
]n jitni\ele =i c[m[rile sale gr[m[desc?
1
(C[ ce d[ vremea, nici
avu\iia, nici nevoin\a poate cump[ra). Iar[ c`te primejduitoare
]n vremea viitoare mi-ai pomenit, acestea ]nc[ nu t[g[duiesc (c[
cine vreodat[ norocul supt l[cat[ =i norocirea ]n lad[ =-au ]ncuiat?
Sau cine tot cu aceia fortun[ ]n via\[ s-au slujit, de carea vreo-
dat[ s[ nu s[ fie n[c[jit?). Ce a muritorilor mai mult aceasta le
ieste hiri=iia (ca ]n dzua norocului s[-=i arete v`rvul cornului, iar[
]n dzua nenorocului, de nevoie s[ sufere =i scoaterea ochiului
2
).
De care lucru a=e socotesc, ]ntr-aceast[ dat[, nicicum biruin\a la
dobitoace s[ nu r[m`ie (macar[ =i adev[rul p[rta= =i ]mpreun[
nevoia= s[ le fie). [O, fortuna bun[ (de ieste ]n lume vreuna
adev[rat bun[), cum =i tat[, =i maic[, =i sor[, =i frate fortunei
rele e=ti, carea p`n[ ]ntr-at`ta pre muritori buiguie=ti, ]mbe\i =i
nebune=ti, c`t =i spre tab[ra adev[rului desfr`nate o=tile nebune-
lor sale socotele a-=i slobodzi nu s[ ru=ineadz[]. Deci acmu, frate,
]n nemic[ ceva=i de cuvintele Lupului ]mbl`nzindu-te =i nici o
z[bav[ la mijloc puind, ]mpreun[ s[ ne scul[m =i la ]mpreunarea
Corbului s[ mergem, pre carile =i de l[ud[roas[ filosofiia Lupu-
lui s[-l ]n=tiin\[m, =i de ciia lucrul mai cu c[ldur[ =i mai cu
1
Politician de tip machiavelic, sp[tarul Mihai Cantacuzino sus\ine principiul
politic de a specula oportunit[\ile cu ]ndr[zneal[ =i nu cu pruden\[; altfel,
mai spune el, norocul te poate p[r[si, f[r[ s[ mai ai certitudinea c[ alt[ dat[
\i se va mai oferi vreo =ans[, oric`te eforturi ai mai depune
2
Ca atare, ]ndr[zneala este fireasc[ ]n politic[ ]n perioadele norocoase =i
tot astfel suferin\a ]n vreme de restri=te.
136 Dimitrie Cantemir
nevoin\[ s[ apuc[m (c[ nu mai pu\in z[bava prin lenevire st`lpii
monarhiii, dec`t cfartana m[dularele trupului scutur[
1
).
Brehnacea, macar[ c[ cu greu iu=oare cuvintele Cucunozului
audziia =i cu grea\[ aspre voroavele =i spurcate bl[st[murile asu-
pra adev[rului suferiia, ]ns[, ]ntr-alt chip a face nici av`nd, nici
put`nd, scul`ndu-s[ cu Cucunozul ]mpreun[, la Corb s[ dus[r[
2
.
}naintea a c[ruia, Cucunozul, dup[ ce toate cuvintele Lupu <lu>i
de-a fir-a-p[r povesti =i ]nc[ dec`t era, cu oxiile, variile minciu-
nilor le mai asupri, cu apostrofurile lingu=iturilor ale dobitoace-
lor lucruri dec`t era mai mic=ur[ =i cu perispomenile m`ndriii
slava =i numele zbur[toarelor preste ceriuri r`dic[ =i multe de v`nt
pline cuvinte r[zsufl[, ]mpotriva a toat[ socoteala dreapt[, g`ndul
=i fapta Corbului pre c`t mai mult putu a abate sili (c[ ce ieste la
muritori mai pre lesne dec`t cuv`ntul r[u a gr[i? =i ce ieste mai
cu greu la peminteni dec`t cuv`ntul adev[rului a dzice =i pofta
dreptei socotele a face?). Corbul a=ijderea, inim[ ca aceia av`nd,
carea, de ar fi preceput, precum cineva din g`ndul s[u s[-l abat[
s-ar nevoi, aceluia cu tot mijlocul puterilor sale ]mpotriv[ s[ i s[
puie, cu c`t mai v`rtos =i cuvinte spre pl[cere =i ]ndemnare, dup[
a sa vrere, de la Cucunoz audzind, po\i crede c[ cu i<ni>ma ar
fi s[ltat =i dup[ sf[tuirea pl[cut[ s-ar fi plecat? (C[ la inima st`lpit[
=i ]mpietrit[, un cuv`nt dup[ pl[cere dec`t 1.000 de talan\i mai
pl[cut ieste), ]ns[ (unde lumina adev[rului love=te, oric`t de gro=i
ar fi p[re\ii ]ndr[ptniciii, de nu peste tot, dar[ oarece zarea tot
str[bate). De care lucru, Corbul, ale Lupului dec`t soarele mai
viderate =i dec`t lumina mai str[luminate =i mai adev[rate cu-
vinte audzind, pre carile ]n cump[na socotelii tr[g`ndu-le, ]ntr-
acesta chip c[tr[ Brehnace =i c[tr[ Cucunoz voroav[ f[cu: (Fericit
1
}nt`rzierea ]n m[surile politice pe care trebuie s[ le ia un domn poate fi
mai d[un[toare dec`t o boal[ grea.
2
Dup[ pasajul confrunt[rii vederilor politice dintre fra\ii Cantacuzini, tre-
cem la secven\a urm[toare, ]n care punctele de vedere diferite ale celor doi
sfetnici sunt confruntate ]ntr-un consiliu intim, cu pozi\ia lui Br`ncoveanu ]nsu=i.
137 Istoria ieroglific[ . Vol. I
ar fi acela, o, priietinilor =i so\iilor mele, a c[ruia ]mpotrivnici =i
nepriietini f[r[ putin\a lucrurilor, dar[ de trei ori mai fericit ar fi
acela a c[ruia vr[jma=i f[r[ agiutorin\a sfaturilor ar fi) =i, de vreme
ce ]n capul ]mponci=etoriului voii noastre socotele a=e de drepte
=i sfaturi a=e de ascu\ite s[ afl[, alt[ ceva mai mult nici a dzice,
nici a face avem, f[r[ numai cere=tii no=tri st[p`nitori inimile alal-
tora s[ ]mpietreasc[ =i urechile min\ii s[ le astupe, ca nici glasul
a-i audzi, nici sfatul ]mpotriv[ a-i asculta s[ poat[ (c[ mai mult[
nedejde de biruin\[ ]n lipsa sfatului vr[jma=ului dec`t ]n mult
num[rul, tare m`na =i ascu\it[ sabiia osta=ului ieste). Iar[ de
vreme ce ]mpotrivnic sfetnic =i ]mponci=etoriu vrednic ca acesta
1
a avea din noroc ni s-au t`mplat, ]n ceva cu inima s[ nu sc[de\i
v[ poftesc (c[ cu c`t lucrurile mai cu anevoie =i mai cu mult[
nevoin\[ s[ dob`ndesc, cu at`ta mai cu mult s[ laud[ =i mai cu
cinste s[ sl[v[sc). Deci eu aceasta am socotit dinceput =i aceasta
voi \inea sau p`n[ a tr[i sau p`n[ lucrul ]nceput voi s[v`r=i, adec[
siloghizmul o dat[ la mijloc pus, s[ s[ ]nt[reasc[, =i Strutocami-
la, spre cinstea epitropiii r`dic`ndu-s[, de la to\i vrednic[ s[ s[
cunoasc[
2
(c[ mai fericit socotesc a fi acela carile ]ntr-o sughi\are
duhul =-ar sf`r=i dec`t cela carile ce o dat[ au giuruit, p`n[ la
moarte giuruin\a a plini, pre c`t va putea, nu s[ va nevoi). Care
lucru, precum l-am ]nceput, a=e a-l s[v`r=i doa[ pricini ]ndem-
n[toare =i am`ndoa[, precum socotesc, folositoare sint: Una, c[
al nostru, iar[ nu al dobitoacelor sfat ]nt[rirea lu`nd, oricum ar
fi, titulul ]n\elepciunii =i numele vrednicii l`ng[ monarhiia noa-
str[ va r[m`nea (c[ ]ntre ]mp[ra\i =i monarhi nu mai gios s[ \ine
cinstea sfatului divanului dec`t biruin\a nepriietinului ]n mijlo-
1
Br`ncoveanu recunoa=te c[ Lupu Bogdan era un du=man foarte inteligent
=i ca atare de temut.
2
Br`ncoveanu ram`ne ne]nduplecat ]n hot[r`rea sa de a nu renun\a la
mazilirea lui Constantin Duca =i de a sus\ine urcarea ]n scaunul Moldovei a
lui Mihai Racovi\[.
138 Dimitrie Cantemir
cul meideanului). Alta, c[ci despre partea noastr[, ]ntre d`nsele
pre Strutocamil[ epitrop Leului puind, sau de tot supt puterea
noastr[ le vom lua, sau totdeauna ]ntre m[dularele trupului
monarhiii lor g`lceav[ nep[r[sit[ =i tulburare neodihnit[ =i mai
pre urm[ r[zboaie =i mor\i vor fi =i s[ vor scorni. +i a=e, precum
bine =ti\i (c[ moartea unora ieste via\a altora), noi cu singele lor
ne vom ]ngr[=ea, ne vom ]nt[ri =i puterile ni s[ vor ]nnoi
1
. (C[
nici od`n[oar[ norocirea =i m[rirea unuia f[r[ nenorocirea =i
mic=urarea altuia a fi nu poate). }ns[ pentru taina carea acmu ]n
inimile noastre ascuns[ st[, nici Lupul, nici alt[ jiganie =tire s[
aib[, p`n[ c`nd pre cei mai de frunte dintre cele cu patru picioa-
re mai bini=or vom ispiti (c[ lucrurile grele pre c`t sunt mai
t[inuite, pre at`ta ies mai iu=oare, =i sfatul descoperit pre c`t ar
fi de folos t[inuit, pre at`ta iese de stricate ]n gloate dezv[lit). C[
pre cei mai ale=i dintre d`n=ii, dup[ voia =i inima noastr[ plec`n-
du-i, cu cei mai de gios a ne r[spunde pre lesne ne va fi.
Din monarhiia dobitoacelor era cinci jig[nii, carile la acea
adunare =i mai de frunte =i mai de cinste era, adec[: Pardosul,
Ursu, Lupul, Vulpea =i C[mila (pentru carea mai pre urm[ toat[
r[scoala =i vrajba cea mare ]ntre doa[ monarhii s-au scornit, c[ci
mut`nd-o din C[mil[ ]n pasire =i ad[og`ndu-i la urechile ciute
coarne buorate, numele ]n Strutocamil[ ]i mutar[). Pre l`ng[ aces-
tea era =i Ciacalul, ]ns[ acesta nu ]ntr-at`ta socoteal[ s[ \inea.
Aceste cinci jig[nii ]n locul a toat[ v`lfa =i ]n chipul a toat[ ste-
ma a alaltor cu patru picioare era, ]ntr-]nsele toat[ lauda ]n
chivernisale =i toat[ nedejdea ]n nevoi =i primejdii li s[ sprijeni-
ia (c[ precum pre st`lpii mai gro=i =i mai v`rto=i toat[ urdzala
casii s[ sprijine=te, a=e ]n patru sau cinci, sau =i mai mul\i, toat[
1
Br`ncoveanu declar[ c[ prin numirea lui Racovi\[ ]n Moldova, prestigiul
=i puterea |[rii Rom`ne=ti se vor ]nt[ri. C`t prive=te situa\ia grea ]n care
urma s[ ajung[ Moldova datorit[ inten\iilor domnului |[rii Rom`ne=ti, este,
desigur, o exagerare a lui Cantemir.
139 Istoria ieroglific[ . Vol. I
otc`rmuirea public[i s[ odihne=te
1
). Iar[ pricina a alegerii aces-
tor cinci jig[nii au fost c[ ]nc[ de pe vremea g`lcevii cu Vidra =i
cu B`tlanul, ]ntre d`n=ii at`ta glogozal[ =i amestec[tur[ precum
s[ scorne=te v[dzind, socotir[
2
(c[ ]n gurile multe pu\ine sfaturi
de isprav[ sint, =i ]n voroavele delungate gre=al[ a nu s[ face peste
putin\[ ieste) =i, pentru mai cu f[r[ glogozal[ lucrurile s[ scuture
=i mai pre lesne la un cap[t s[ le scoa\[, dzis[r[: Iat[, noi din
toat[ monarhiia noastr[ ne aleas[m, deci trebuie =i din monarhi-
ia voastr[, alege\i pre cine vi\i socoti, pentru ca deos[bi de alalt[
gloat[ trebele s[ ne tr[ctuim, =i orice mai de folos =i mai cu cuvi-
in\[ am afla, ]n =tiin\a ]mp[ra\ilor =i tuturor gloatelor s[ d[m =i
spre acel a=edz[m`nt inimile tuturor a pleca s[ silim
3
(c[ci voia
gloatelor =i a noroadelor proaste ieste ca ]mbletul calului ne]nv[\at
=i desfr`nat, carile, din netocmit[ =i preste sim\ire slobodzita
1
Un rol precump[nitor ]n conducerea Moldovei ]l aveau ]n acea vreme
vreo c`\iva mari boieri; Cantemir men\ioneaz[ pe Iordache Ruset, Vasile
Costache, Lupu Bogdan, Ilie |ifescu =i Mihai Racovi\[ (C[mila). Maxut serdarul
(+acalul) nu prea era luat ]n seam[, el fiind un boier mai m[runt. Ace=ti cinci
mari boieri se aflau ]mpreun[ cu al\ii, ad[posti\i la curtea lui Br`ncoveanu de
teama lui Constantin Duca. }ncep`nd cu pomenirea lor, scriitorul face o lung[
digresiune cu scopul de a demonstra cum s-a ajuns la actualele ne]n\elegeri
care se petreceau ]n adunarea animalelor =i deci ]n via\a politicii de culise de
la curtea din Bucure=ti. Scriitorul men\ioneaz[ astfel faptul c[ aceste
ne]n\elegeri se iscaser[ din cauza propunerii ca Stru\oc[mila, protejata =i
unealta muntenilor, s[ devin[ domnul Moldovei, lucru ce a nemul\umit o
bun[ parte din boierimea moldovean[.
2
Discordia ]ncepuse mai demult precizeaz[ scriitorul =i anume ]nc[
de pe c`nd Chiri\[ Dimache (B`tlanul), capuchehaia Moldovei la Poart[,
tr[dase pe Constantin Duca, p`r`ndu-l lui Br`ncoveanu pentru uneltirile sale
]mpotriva domnului |[rii Rom`ne=ti, dup[ care urmase =i mazilirea.
3
Pentru a rezolva problema iminentei succesiuni la tronul Moldovei, cei
cinci mari boieri, afla\i la curtea lui Br`ncoveanu, devin purt[tori de cuv`nt
ai boierimii moldovene refugiate, cer`nd s[ se formeze o delega\ie =i din
partea boierimii muntene, pentru a se ]ncepe astfel tratative ]n vederea
desemn[rii, de comun acord, a unui nou candidat la domnia Moldovei.
140 Dimitrie Cantemir
r[pegiune, de multe ori ]n r`pi ad`nci =i de maluri ]nalte cu capul
]n gios d[).
A=edar[, despre partea zbur[toarelor, Corbul, Cucunozul, Bre-
hnacea =i Uleul s[ aleas[r[
1
, carii cu ceialal\i ]mpreun[ lucrurile
mai pre am[nuntul ]ncepur[ a scutura =i unii pre al\ii ]n ce sfat =i
]n ce socoteal[ s[ afl[ ispitiia (c[ ]n lucrurile grele, ]nt`i sfetnicii,
apoi sfaturile a a=edza trebuie). Ce c`t despre partea jig[niilor,
era prea pre lesne lucrul a s[ a=edza s-ar fi putut, de vreme ce
jig[niile ale sale numai a sprijeni siliia =i inima totdeauna spre
line=te le st[ruia. Iar[ despre partea pasirilor nu a=e era, c[ci la
d`nsele =i cuvintele cu me=ter=ug, =i lucrurile cu vicle=ug era, de
vreme ce alta supunea ]n voroav[ =i alta avea ]n inim[ s[ fac[,
adec[ nu numai cu ale sale c`t nu era ]ndestuli\i, ce a=e=i nici cu
a altora de sa\iu s[ s[tura
2
(c[ pofta l[comiii cu puterea ]mpreu-
nat[ ca pojarul ]n iarba uscat[ ieste).
Deci dintr-acestea pasiri, Brehnacea, precum s[ videa, sau din
sine plecat[, sau din a Lupului v`rtoase argumenturi =i adev[rate
socotele ]ntoars[, =i vrea =i cuno=tea ce ieste adev[rul, de care
lucru de multe ori cu mare ]ndr[zneal[ ]mpotriva ]ndr[ptnicii <i>
voii Corbului s[ punea, ce ]n de=[rt
3
. C[, precum =i mai sus s-au
pomenit, Corbul, din r[utatea o dat[ ]n minte pus[, a s[ c[i nu
=tiia =i din vicle=ugul ce apucase nu s[ p[r[siia (o, c`t cu multul
mai fericit ieste acela carile ]n boal[ f[r[ leac cade dec`t cela
carile ]n r[utate neuitat[, desfr`nat s[ sloboade) (c[ mai bine ar
fi cuiva cu 1.000 de rane a s[ r[ni dec`t o dat[ pacoste =i dosad[
1
Delega\ia muntean[ a fost format[ din Constantin Br`ncoveanu (Corbul),
domnul |[rii Rom`ne=ti, sp[tarul Mihai Cantacuzino (Cucunozul), stolnicul
Constantin Cantacuzino (Brehnacea) =i paharnicul +tefan Cantacuzino (Uliul),
fiul stolnicului.
2
Dar, dup[ cum insinueaz[ Cantemir, ]n timp ce delega\ia moldovean[
participa cu toat[ sinceritatea la tratative, partea muntean[ se purta necinstit
=i, fiind avid[ de putere, era preocupat[ de avantaje politice.
3
Din delega\ia muntean[, doar stolnicul Constantin Cantacuzino ]ncerca
s[ tempereze, dar f[r[ folos, ambi\ia =i l[comia lui Br`ncoveanu.
141 Istoria ieroglific[ . Vol. I
de-aproapelui s[u a pricini). De care lucru, Corbul nu spre cea de
ob=te folosire, ce spre a sa tare dorit[ poftire s[ siliia, =i nu ceva
r[zsipit ]ntre d`n=ii s[ alc[tuiasc[, ce numai cu a sa tiranie s[ s[
slujeasc[ s[ nevoia.
De unde ispita dup[ g`nd ]i r[spuns[, de vreme ce ]nt`ia=i dat[
pre S[raca C[mila ispitir[, c[riia giuruindu-i c[ pre l`ng[ urechi,
coarne =i pre l`ng[ peri, pene ]i vor adaoge =i din dobitoc pasire
o vor putea face
1
. A=ijderea, numelui C[milii titulul Stru\ului
alc[tuindu-s[ =i de la pasiri aripi, iar[ de la dobitoace coarne lipin-
du-i-s[, ]ntre dobitoace mai fericit[ =i ]ntre pasiri mai sl[vit[ va
fi
2
, ]ndat[ credzu, proasta, c[ dup[ giuruin\[, s[ va plini =i fapta
(c[ la muritori tare s[ poh`rne=te credin\a, unde mai denainte
pofta =i voia nep[r[sit ]mpinge). Ins[ urma era s[ arete c[
adev[rat[ ieste parimiia veche (c[ C[mila cerc`nd coarne, =-au
pierdut =i urechile), iar[ acmu cerc`nd pasire a s[ face, vremea
va s[-i arete c[ =i dobitoc a fi nu va mai putea, =i od`n[oar[ ]n
primejdiia urechilor, iar[ acmu poate =i ]n peirea capului s[ cadz[
3
(c[ cine pre p[m`nt ]n ceva ce ieste nu s-au ]ndestulit, credz c[
acela =i ]n ceriu macar[ fericire nu va cunoa=te).
Deci oricum au fost ]ncep[turile, =i cum s[ vor t`mpla s[v`r=i-
turile, pu\in socotindu-s[, C[mila, cu toat[ inima ]n partea Cor-
1
Cunosc`ndu-i dorin\ele, conduc[torii politicii muntene promiseser[ C[milei
(lui Mihai Racovi\[) c[ pre l`ng[ urechi coarne =i pre l`ng[ peri pene ]i vor
ad[uga, adic[ ii vor da domnia Moldovei, =i, de asemenea, din dobitoc pasire
o vor putea face, adic[ o vor asigura de sprijinul |[rii Rom`ne=ti.
2
De la pasiri aripi, iar de la dobitoace coarne: de la munteni agiutoriu, iar
de la moldoveni domnie, bu[ r(D.C.) o repetare a afirma\iei c[ Racovi\[ va
lua domnia Moldovei cu ajutor muntean.
3
Cerc`nd coarne, s-au pierdut urechile: poftind domnie, =-au pierdut mo=iia
(D.C.) =i, de asemenea, cerc`nd pasire a fi, nici dobitoc nu mai poate fi: vr`nd a
fi cu muntenii, au ie=it =i din moldoveni (D.C.) sensul acestor expresii ar fi:
dup[ cum va dovedi viitorul, Racovi\[, voind s[ fie domn, ]=i va pierde =i domnia
=i sprijinul muntenilor. Profe\ia lui Cantemir arat[ c[ el scria despre aceste
evenimente, dup[ ce se terminase deja domnia lui Racovi\[, adic[ prin 1705.
142 Dimitrie Cantemir
bului s[ dede. Dup[ aceia, pre Urs ispitind, ]l aflar[ c[ numai albi-
nele din =tiubeie s[ nu-l dodeiasc[ =i la b`rlogul lui neb`ntuit s[
l[cuiasc[ pofte=te, iar[ amintrilea veri dobitoacele ar zbura, veri
pasirile s-ar ]ncorna =i s-ar pedestri, macar cum aminte nu-i ieste
(c[ firea carea ]n ceva fericirea =-au socotit, alalte ale lumii toate
de batgiocur[ le are)
1
.
Hulpea, jiganie pururea cu doa[ inimi =i neispitit[, pentru une
pricini, carile =i mai denainte ar[tas[, ]ndat[ ]n partea zbur[toa-
relor s[ giurui (c[ inima viclean[ mare fericire simte c`nd soco-
te=te c[ pentru fapta vicle=ugului =i ea s[ cinste=te =i la aceia=i
=coal[ ucinici =i p[rta=i ]=i agonise=te). }ns[ Hulpea cu tocmal[
ca aceasta s[ a=edz[, ca nu cumva Lupul, p`n[ ]ntre vii va fi, de
unirea ei cu d`n=ii s[ s[ ]n=tiin\edze, c[ci Hulpea, precum din fire
ieste bun[ adulm[c[toare, mare grij[ de Lup purta, ca nu cumva
cu vremea adev[rul s[ biruiasc[ =i vicle=ugurile acmu ascuns[
vreodat[ s[ s[ dezgoleasc[, =i a=e priete=ugul =i tov[r[=iia, carea
macar c[ cu chip zugr[vit =i poleit ]ntre d`nsa =i ]ntre Lup avea,
]=i va piierde.
2
Pre Ciacal a=e=i nici a-l mai ispiti socotir[ cu cale a fi, de vreme
ce de la d`nsul, precum agiutoriul, a=e nici vreo ]mpiedecare nedej-
duia
3
(c[ des =i de multe ori la muritori s[ vede puternicul nebun
]n fruntea sfaturilor, iar[ s[racul ]n\elept denafara pragurilor)
1
Urmeaz[ consultarea dorin\elor celorlal\i frunta=i ai boierimii moldovene.
R[spunsul lor ne d[ posibilitatea de a cunoa=te diferite portrete de caracter.
Al doilea consultat, dup[ C[mil[, este Vasile Costache(Ursul). Acesta se arat[
indiferent, prefer`nd s[ nu se amestece ]n complicata situa\ie creat[, ci s[-=i
vad[ lini=tit de via\[ la mo=ie.
2
Ilie |ifescu, p`n[ atunci sprijinitor al Cantemire=tilor, declar[ c[ face
jocul politicii muntene, cu condi\ia s[ nu afle Lupu Bogdan, cumnatul fra\ilor
Cantemir.
3
Neav`nd demnitate de divan, datorit[ tagmei boiere=ti inferioare din
care provenea, marilor boieri le era indiferent[ persoana lui Maxut serdarul,
a=a c[ nu i-au consultat p[rerea.
143 Istoria ieroglific[ . Vol. I
(=i, precum boga\ii cu avu\iia socotesc c[ =i mintea au c`=tigat,
a=e s[racii, cu lipsa avu\iii =i piierderea min\ii s[ fie p[\it li s[ pare).
Iar[ pentru Lup socotir[ c[ nemutat =i necl[tit va fi din so-
coteala sa (c[ sufletul ]n\elept ]ntr-alt[ =i pentru alt[ ceva din so-
coteala sa a s[ muta nu =tie, f[r[ numai din r[u spre bine =i din
gre=al[ spre ]ndreptare). De care lucru, dzis[r[ nici mai mult s[-l
ispiteasc[, nici g`ndurile c[tr[ d`nsul s[-=i dezv[leasc[, ce nu-
mai ]n fa\[, precum toate dup[ pofta =i sfatul lui s[ vor face, s[-i
arete, iar[ dup[ dos cu toat[ nevoin\a ale sale g`nduri la lucru a
duce tare s[ s[ g[teasc[.
1
Lupul de pre semnele ce videa, precum
tovar[=ii s[i nu cu bune duhuri s[ poart[ bine cuno=tea, ]ns[ nedej-
dea ]ntr-alt[ socoteal[ ]=i punea, adec[ ca c`nd lucrul la ival[ ar
vini, Pardosul =i fra\ii lui, R`sul =i Hameleonul =i Veveri\a
2
, cu gura
de=chis[, ]n glasul mare vor striga =i partea dreapt[ vor \inea. C[
tot lucrul, veri s[ s[ fac[, veri s[ nu s[ fac[, ]ntr-aceasta s[ prije-
niia, adec[ ce ar pofti cea mai de frunte parte, aceia =i alalt[ gloat[
s[ ]nt[reasc[, iar[ ce le-ar ar[ta de stricarea =i paguba lor, o dat[
cu capul s[ nu priimasc[. A=ijderea, v[dzind c[ Pardosul acolea
de fa\[ nu s[ afl[, precum alofililor s[ priiasc[ =i omofililor s[ nu
priiasc[, nicicum ceva= ]= prepunea (ce oric`t cineva de ]n\elept
=i oric`t de bine a lucrurilor socotitoriu ar fi, singur numai cu
socoteala sa ]mbl`nd, =i ]n sfaturile sale =i pe altul ne]ntreb`nd,
]n cea mai de pre urm[ a nu gre=i peste putin\[ ieste). De care
1
Pe Lupu Bogdan, r[mas neclintit ]n hot[r`rea sa, boierimea muntean[
decide s[-l induc[ ]n eroare, d`ndu-i pe fa\[ dreptate. }n realitate ei continuau
politica lor de sprijinire a lui Racovi\[.
2
Remarc`nd orientarea spre Racovi\[ a unei p[r\i a boierimii moldovene,
Lupu spera ca cel pu\in fra\ii Cup[re=ti s[ r[m`n[ credincio=i Cantemirestilor,
a=a cum fuseser[ =i ]nainte. Este vorba de cei patru fra\i Ruset: Iordache
(Pardosul), Mihalache (R`sul) precum =i Scarlat (Hameleonul) =i Manolache
(Veveri\a). Lupu Bogdan n-avea ]ns[ de unde s[ =tie c[ =i fra\ii Ruset se
al[turaser[ lui Racovi\[, mai ales c[ Iordache, fratele cel mai mare, lipsea,
desigur inten\ionat, din adunarea animalelor.
144 Dimitrie Cantemir
lucru, Lupul, ]n dreapta socoteal[ sprijenindu-s[, tare s[ gre=i, =i
]n numele omofiliii bizuindu-s[, prost nemeri
1
(c[ci nu alt[ dat[
r[zsipa unui n[rod s-au f[cut, f[r[ numai c`nd ai s[i =ie, vicle=ug
=-au f[cut, =i nu alt[ dat[ mai mare stricare de la nepriietini au
vinit, f[r[ numai c`nd priietinii =i credzu\ii au viclenit).
C[ci pre Pardos Corbul prin iscoade =i c[r\i pre ascuns trimese,
=i ]nc[ de demult ]n priin\a lor ]l ]ntorsese =i vicleanul cel mai
mare a neamului s[u a fi cu giuruin\ele ]l f[cuse (c[ sula de aur
zidiurile p[trunde =i l[comiia ]=i vinde neamul =i mo=iia), de vreme
ce tare ]i f[g[duis[ c[ de s[ va ]ntoarce ]ntr-o inim[ =i ]ntr-un
g`nd cu d`n=ii, st`rvurile cele mai grase =i c[rnurile cele mai seoa-
se cu Corbul, =i cu Vulturul, =i cu alal\i ai lor sfetnici ]mpreun[ le
vor ]mp[r\i
2
. A=ijderea, el acmu la b[tr`ne\e agiuns fiind, din ce
s[ afl[ a-l mai preface macar[ c[ peste putin\[ ieste (c[ci nici
Corbul negrea\a, nici Pardosul pistriciunea a-=i muta poate), ]ns[
pe ficiorul lui, carile ]nc[ ]n v`rsta tinere\ii s[ afl[, precum Cora-
copardalis
3
s[-l poat[ face bun[ nedejde au, dzicea. Adec[ glasul
=i aripile Corbului d`ndu-i, =i cea din mo=ie a Pardosului pestriciu-
ne l[s`ndu-i, cu bun[ sam[ Pardos-Corb sau Corb pestri\ s[ va
]nformui (c[ pieptul dec`t diamantul mai v`rtos pofta ]l moaie =i
inima dec`t cremenea mai ]mpietro=at[ l[comiia o tope=te, =i ce
focul nu domole=te aurul tope=te). Iar[ R`sului adev[rat lucru
1
Lupu Bogdan, spune Cantemir, s-a ]n=elat ]ns[ ]n privin\a fra\ilor Ruset,
neav`nd de unde s[ =tie de noua lor orientare.
2
Br`ncoveanu, pentru a c`=tiga de partea lui Racovi\[ pe Rusete=ti, care
erau cea mai de frunte parte dintre boierii moldoveni, le promisese avantaje
]nsemnate. Cele mai importante profituri materiale (st`rvurile cele mai grase
=i c[rnurile cele mai seoase) sunt promise lui Iordache Ruset (Pardosul),
care, ]n vremea domniei lui Racovi\[, va avea ]ntr-adev[r pe m`n[ principalele
venituri ale Moldovei.
3
Coracopardalis. Pardos f[ cut Corb: Neculai, ficiorul lui Iordachi (D.C.)
este vorba de Nicolae, fiul lui Iordache Ruset, pe care Br`ncoveanu ]l va face
ginere (Coracos: Corb), d`ndu-i de so\ie pe fiica sa Ani\a.
145 Istoria ieroglific[ . Vol. I
de r`s ]i giuruir[, adec[ din 53 de c[pu=i pline de singe (carile
od`n[oar[ R`sul adunate av`ndu-le =i pe vremea foame\ii pasi-
rile i le-au fost pr[dat), pre gium[tate ]napoi s[ i le ]ntoarc[, ]ns[
cu aceasta tocmal[ ca ]n tot anul c`te cinci c[pu=i s[-i dea.
A=ijderea c[tr[ acestea ]i fagaduir[, precum socotitoriu ]l vor pune,
ca c`te c[c[redze C[mila dinafar[ de grajd ar lep[da, el a le chel-
tui =i pre la g`ndacii carii din mistuiri ca acestea hrana le ieste, a
le ]mp[r\i voinic s[ fie
1
(c[ l[comiia de la aur p`n[ la gunoiu, =i
de la diamant p`n[ la stecl[ s[ ]ntinde). La jiganiia aceasta, R`sul,
de socotit ieste c[ toat[ pistriciunea pe supt p`ntece i s[ ascunde,
adec[ la loc ce nu s[ a=e vede, iar[ amintrilea pe spinare, tot un
p[r s[ arat[ a avea. Adec[ ]n fa\[ prost =i drept, dar[ multe pic[turi
de vicle=uguri ]i stau peste ma\[
2
(c[ toate carile s[ v[d de pe
chip =i de pe floare s[ giudec[, iar[ g`ndul a ascunsului inimii
nici chip, nici floare are, de pre carea de bun sau de r[u, de fru-
mos sau de grozav s[ s[ cunoasc[, f[r[ numai c`nd icoana ]n cu-
vinte sau ]n lucruri ]=i tip[re=te). Iar[ alal\i fra\i acestora ]ntr-
acesta chip s[ a=[dzar[, c[ Veveri\ii i-au giuruit un sac de nuci =i
un h[rariu plin de h[meiu cu fag amestecat. A=ijderea coada, carea
]n vremile ce st[p`niia Vidra ]i t[ias[, precum la loc ]i vor pune-o
1
Lui Mihalache Ruset (R`sul) Br`ncoveanu ]i promite s[-i restituie jum[tate
din cele cincizeci =i trei de pungi cu bani (c[ pu=i pline de s`nge: pungi pline de
bani), care ]i fuseser[ pr[date de munteni (pasiri) ]n timpul domniei lui
Gheorghe Duca (Vremea foametii: domniia Duchii vod[ celui b[ tr`n), pungile
promise urm`nd s[ fie pl[tite c`te cinci ]n fiecare an. Pe deasupra ]i mai
promite s[-l fac[ socotitoriu, adic[ responsabil peste fondurile rezervate
cheltuielilor externe ]n timpul domniei lui Mihai Racovi\[ (c[ c[ radza C[ milii
din afar[ de grajd: banii ce ar str`nge Mihai vod[ afara din trebile \[ rii), o
parte din ace=ti bani av`nd libertatea s[ =i-o ]nsu=easc[, iar din cealalt[ urm`nd
s[ pl[teasc[ datoriile domnului la creditorii de la Poart[ (g`ndacii: datornicii
de la | aringrad).
2
Pestriciunea R`sului pre supt p`ntece, iar[ spinarea tot ]ntr-un p[ r: acesta
la nume om bun, iar[ la fapte, ]ntr-ascuns, viclean =i r[ u (D C.) este vorba
de portretul moral f[cut lui Mihalache Ruset.
146 Dimitrie Cantemir
dzicea.
1
C[riia darul acesta prea mult =i mare i s[ p[ru, de vreme
ce nucile =i fagul spre sprijineala vie\ii, iar[ coada spre r[scum-
p[rarea cinstei =i a podoabei ]i era, mai v`rtos c[ toat[ fala =i
pofala Veveri\ii ]n coada cea lung[ ce purta st[ruia, carea nu ca
alalte jig[nii ]napoi, ce, de mare m`ndrie, peste cap ridicat[ o
\inea (c[ unde lips[sc crierii din cap, acolo cov`r=e=te coada pes-
te cap) =i (cine vredniciia capului nu pricepe, acela lungimea codzii
la mare cinste \ine). Pre aceasta, dar[, ]ntr-acesta chip coada ]n
loc de cap puindu-i, am[gulind-o, o a=[dzar[. Iar[ Hameleonului
toate feliurile de v[psele =i de flori precum ]n sam[ ]i vor da =i ]n
toate deplin[ pozvoleniie s[ aib[ ]i giuruir[.
2
Al c[ruia fire de-a
pururea fa\a a-=i schimba fiind =i dintr-o v[psal[ ]ntr-alta a s[
preobr[ji mare vrednicie \iind, socoti c[ dar a=e=i peste m[sura
lui i s[ giurui =i toat[ ]mp[r[\iia ]ntr-]mbe monarhiile s[ fie c`=tigat
i s[ p[ru (c[ plinirea poftei c`t de mici peste toate hotar[le a toate
monarhiile precum s[ fie cov`r=it i s[ pare).
C[tr[ aceste mai adaos[r[ pre Guziul Orb
3
, carile cu fr`mse\ea
fetii sale, Helgii,
4
]n dragostea a multor jiganii ]ntras[ =i a multo-
1
Lui Manolache Ruset (Veveri\a) i se promite un sac de nuci: voie slobod[ ,
fal[ de=art[ , adic[ titluri, =i un h[ rariu plin de hameiu, adic[ ocna de sare,
c[ m[ r[ =iia de ocn[ (D.C.) deci veniturile ce se scoteau din exploatarea
s[rii. C[m[r[=ia de ocne era o dreg[torie, formulat[ =i explicat[ astfel: Coada,
mai denainte t[ iat[ , s[ -i puie: boieria, din carea era mazil, s[ -i dea (D.C.).
2
Florile, v[ psele Hameleonului d[ ruite: voie slobod[ , minciuni, vicle=uguri
a face =i a scrie (D.C.) cunosc`nd calit[\ile ne]ntrecute de intrigant ale lui
Scarlat Ruset, Br`ncoveanu ]l va folosi din plin, astfel ]nc]t acesta va juca un
rol oribil ]n ac\iunea ]ntreprins[ de Br`ncoveanu ]mpotriva lui Dimitrie
Cantemir.
3
Dediul Codreanu din Gala\i. Aci, Cantemir introduce o povestire scurt[,
pe care o vom intitula Helge =i Stru\oc[ mila. Ea ar putea constitui o povestire
independent[, deoarece evenimentul expus nunta Helgei cu Stru\oc[mila
nu apar\ine epocii ]nt`mpl[rilor descrise ]n Istoria ieroglific[ .
4
Helge (adic[ hermelina) sau Nev[ stuica, numele ieroglifice ale Anei, fiica
ne]ntrecut de frumoas[ a lui Dediul Codreanu.
147 Istoria ieroglific[ . Vol. I
ra min\i de frumse\ea ei s[ nebunis[
1
(c[ nu mai mult t[riia vinu-
lui ]n cap dec`t chipul frumosului ]n inim[ love=te). Cu carea =i
p[rintele s[u, Guziul, macar c[ din fire orb =i slut era, ]ns[ fiete-
carile ce-l timpina cu toat[ lumina privelii ]l ]nd[m`na, =i de-=i
feriia m`na de s[rutat, la picioare-i c[dea =i i s[ ]nchina (c[ cine
iube=te din suflet pre cel din c[mar[ mare fericire simpte a-i
zdvori afar[ la scar[). Cu acesta chip, cine m`na cea scurt[ a Gu-
ziului a s[ruta s[ ]nvredniciia, precum pre singur[ Helgea s[ fie
]mbr[\[=ind socotiia, =i cine lipicioase =i urduroase melciurile lui
a pip[i s[ norociia precum roa trandafirilor, carii pre obrazul Helgii
s[ de=chidea, s[ fie scutur`nd =i iscusit[ mirosala lor s[ fie miro-
sind i s[ p[rea (c[ precum sim\irea ]n lucrurile ce-s de sim\it lu-
creadz[, a=e pomenirea ]n fantazie tip[rit[ =i zugr[vit[ ale sale
p[trundz[toare sloboade radze). De poam[ dar[ ca aceasta, macar
c[ mul\i din\i s[ ascu\ise =i multe m[sele s[ o mu=ce s[ g[tise
2
,
]ns[, precum s[ dzice cuv`ntul (c[ norocul nu ]mparte cu obrocul,
ce unora vars[, iar altora nici pic[), a=ijderea (altora arat[ =i nu
d[, iar altora, preste toat[ =tiin\a =i nedejdea lor nespuind =i
neivind, preste m[sur[ le d[). }n care chip, =i cu ginga= trupul =i
m`ng`ios statul Helgii au lucrat, de vreme ce v`rstnicii =i cei din
neamul ei nu numai cu m`nule ]ntinse, cu bra\ele de=chise =i cu
min\ile uluite o a=tepta =i o poftiia, ce ]nc[ =i cu sufletele topite =i
inimile arse cui va c[dea acea norocire =i cui s[ va t`mpla acea
fericire, dzua =i noaptea cu g`ndul mai r[u =i mai cumplit dec`t
1
Cantemir afirm[ c[ Ana ]nnebunise pe to\i tinerii feciori de boieri prin
frumuse\ea ei, iar tat[l s[u intrase ]n gra\ia multor familii boiere=ti (]n
dragostea a multor jiganii intras[). Mai jos, un portret al ur`\eniei fizice a lui
Dediul Codreanu, lucru inexact, deoarece, dup[ cum vorbesc izvoarele
contemporane, tat[l Anei era un b[rbat foarte frumos. De altfel, scriitorul, o
natur[ p[tima=[, prezint[ ]n culori negre pe to\i cei pe care ]i ur[=te, mai ales
pe Br`ncoveanu =i pe Racovi\[.
2
La cheie, o frumoas[ exprimare a aspira\iilor multora de a le fi so\ie: De
poama Helgii mul\i din\ii ]=i ascu\iia: de nunta ei mul\i nedejduia (D.C.).
148 Dimitrie Cantemir
cu trupul s[ pedepsiia =i s[ chinuiia (c[ chinul trupului carnea
domole=te, iar[ pedeapsa sufletului, oasele topind, inima r[ne=te),
=i acmu-acmu, din dzi ]n dzi =i din ceas ]n ceas, fietecarile norocul
cu jele chem`ndu-=i, =i de s-ar cumva altuia, iar[ nu =ie, t`mpla,
sabii, cu\ite =i tot feliul de otr[vi cumplite, de nu celuia ce au luat
norocul, =ie celuia ce au r[mas cu focul g[tiia. To\i ibovnicii =i
patima=ii dragostii Helgii ]ntr-acesta chip ]n toate sufl[rile =i
r[zsufl[rile lor, ca finicii ]n focul lor murind =i iar[=i ]nviind, noro-
cul tot precum au =tiut =-au giucat giocul
1
(c[ci to\i cere=tii dure-
rile pemintenilor simpt =i s[ milostiv[sc, numai norocul, dac[-=i
]ntoarce fa\a, nici a jeli =tie, nici a s[ milostivi poate), =i precum
c`teodat[ frica vulturului pre iepure dup[ broasc[ m[rit[, a=e voia
norocului pre Helge dup[ C[mil[ au m[ritat
2
. O, Doamne =i to\i
cere=tii
3
, lucru ca acesta cum =i ]n ce chip a-l suferi a\i putut?
Unde ieste cump[na ceriului cu carea trage\i =i a=edza\i fundul
p[m`ntului? O, dreptate sf`nt[, pune-\i ]ndreptariul =i vedzi
str`mbe =i c`rjobe lucrurile norocului, ghibul, g`tul, flocos pieptul,
botioase genunchele, c[t[lige picioarele, din\oas[ f[lcile, ciute
1
Frumuse\ea Anei chinuie multe inimi de tineri boieri, a c[ror suferin\[
scriitorul o aseam[n[ cu p[timirea p[s[rii Phoenix (finicul), care ]=i da pe-
riodic foc =i re]nvia apoi din propria ei cenu=[.
2
Ana prefer[ ]ns[ C[mila, adic[ pe Mihai Racovi\[, pe atunci sp[tar,
c[s[toria av`nd loc ]n realitate mult mai devreme, prin 1698, adic[ ]n vremea
primei domnii a lui Antioh Cantemir (16951700). Racovi\[ fusese cumnatul
fra\ilor Cantemir, prin c[s[toria sa cu sora lor Safta, dar aceasta murind,
fostului cumnat i se permisese rec[satorirea cu Ana Codreanu.
3
Urmeaz[ un bocet al scriitorului, conceput nu ]n stil popular, ci ]n stilul
pl`ngerilor de tip bizantin, legate de c[derea Constantinopolului sub turci.
Adres`ndu-se divinit[\ii =i soartei, el le repro=eaz[ aceast[ nepotrivit[ unire
]ntre cele dou[ ]ntruchip[ri absolute ale ur`\eniei (C[mila) =i frumuse\ii
(Helge). Prin contrastarea celor dou[ extreme ale ]nf[\i=[rii umane, Cantemir
folose=te cu m[iestrie antiteza, pe care o putem consemna ca prezent[ pentru
prima dat[ ]n literatura rom`n[ original[ a epocii medievale. Un alt procedeu
literar demn de semnalat este cumularea de epitete, influen\[ livresc[, dar =i
popular[, ele fiind frecvente ]n bocete =i ]n desc`ntece.
149 Istoria ieroglific[ . Vol. I
urechile, puchino=i ochii, suci\i mu=chii, ]ntinse vinele, l[boase
copitele C[milei, cu suleget trupul, cu alb[ pieli\a, cu negri =i m`n-
g`io=i ochii, cu sup\iri dege\elele, cu ro=ioare unghi=oarele, cu
molcelu=e vini=oarele, cu iscusit mijlocelul =i cu r[tungior gr[m[-
giorul Helgii, ce potrivire, ce as[m[nare =i ce al[turare are? O,
noroc orb =i surd, o, tiran nemilostiv =i p[g`n f[r[ lege, o, giude\
str`mb =i f[\arnic, pravil[ str`mb[ =i f[r[ canoane! Asculta\i, mor-
\ilor =i privi\i, viilor: C[mila cu Helge s[ ]mpreun[, filul =i =oare-
cele s[ cunun[ =i dealul cu valea s[ iau de m`n[. Ce ureche au
audzit, ce ochiu au v[dzut sau ce gur[ din veci lucru ca acesta au
povestit? (Tac[, dar[, pripitorile unde c`nt[ ursitorile, c[ nici neam
cu neam, nici chip cu chip, nici feliu cu feliu a potrivi caut[, ce
numai ce va face =i lucreadz[ ce-i place). Norocul, dar[, ]ntr-acesta
chip pre Helge dup[ C[mil[ a=edzind, \in\arii cu fluiere, grierii
cu surle, albinele cu cimpoi c`ntec de nunt[ c`nt`nd, mu=i\ele ]n
aer =i furnicile pre p[m`nt mari =i lungi dan\uri r`dicar[
1
, iar[
broa=tele toate ]mpreun[ cu broatecii din gur[ c]ntec
2
ca acesta
]n ver=uri tocmit c`nta
3
:
Prundul Evfrathului
4
m[rg[ritariu na=te,
C[mila din iarb[ cele scumpe pa=te.
M`na Afroditii cunun[ ]mplete=te,
1
| `n\arii, grieri, albine, fornicile, mu=i\ile: c`nt[ re\i de nunt[ , fete =i neveste
carile poart[ dan\ul (D.C.) petrecerea de nunt[, prezentat[ ca o bucurie a
micilor vie\uitoare ale p[durii, anticipeaz[ nunta descris[ de Eminescu, cu
acelea=i mijloace, din C[ lin file de poveste.
2
Broa=te =i broateci: \iganii al[ utari =i cobzari. Ace=tea l[ cuiesc ]n Bro=teni
(D.C.).
3
}n cele ce urmeaz[, Cantemir, dup[ obiceiul s[u, ponegre=te pe Ana
Racovi\[, insinu`nd c[ era o imoral[.
4
Pentru ]n\elegerea con\inutului versurilor, cit[m cheia pe care o d[
scriitorul cuvintelor =i expresiilor aluzive: Evfrathul: nesa\iul l[ comiii; Evfrathul
Evropii: Dun[ rea; Din cele cu soldzi: din G[ la\i, unde ieste bi=ugul pe=telui;
Nevast[ , ficioar[ , ficioar[ nevast[ : p`n[ a nu se m[ rita era nevast[ , iar[
m[ rit`ndu-s[ au ie=it fat[ ; Peste =ese vremi roada s[ -i coboar[ : el, st[ rp fiind, ea
peste =ese ani s[ purcead[ grea; Patul nev[ psit: semnele ficioriii neaflate, near[ tate.
150 Dimitrie Cantemir
Evfrathul Evropii nou lucru scorne=te.
Din cele cu soldzi Helgile ive=te.
1
Norocul ce va toate biruie=te.
Cununa ]mpletit[ norocul o tinde,
Capul f[r[ crieri cu m`na o prinde.
O, Helge ficioar[, frumoas[ nevast[,
Nevast[ ficioar[, ficioar[ nevast[,
C[mila s[ rag[, t`lcul nu-n\[leag[.
Marg[ la Athina ce ieste s-aleag[.
Ficioar[ nevast[, nevast[ ficioar[,
Peste =ese vremi roada s[-i coboar[,
Fulgerul, fierul, focul mistuiasc[.
Patul nev[psit nu s[ mai sl[vasc[
2
.
A C[milii dar[ =i a Helgii ]mpreunare, preste socoteala a toat[
lumea, ]ntr-acesta chip ispr[vindu-s[ =i mai denainte acele cinci
jig[nii c[tr[ tot neamul, precum s-au dzis, viclene =i v`ndz[toare
ar[t`ndu-s[, cuv`ntul cu mare giur[m`nturi =i leg[m`nturi c[tr[
zbur[toare ]=i deder[, a=e ca precum voia le va fi s[ ]nvoiasc[ =i
precum pofta le va pofti s[ pofteasc[. Acestea dar[ ]ntr-acesta chip
]n sine =i cu sine cu mari vicle=uguri alc[tuind, prin rost de bun
ritor, precum c[tr[ al\ii a le ar[ta, a=e inimile prostimei a ]ndu-
pleca socotir[
3
(c[ci la materiile groase focul, iar[ la inimile
proaste limba bine vorovitoare mult poate).
+i a=e ritorisind Papagaia, cuv`ntul la ob=te ]ntr-acesta chip
]mpr[=tiar[
4
. Vestit =i tuturor =tiut cuv`nt ieste, o, priietinilor, (c[
1
Rezult[ c[ Ana, fata Dediului, se tr[gea din Gala\i.
2
Scriitorul insinueaz[ c[ fiul lui Mihai Racovi\[, Constantin, =i el viitor
domn, nu era al s[u.
3
Prin urmare, cei cinci mari boieri moldoveni care ]=i d[duser[ asenti-
mentul pentru politica br`ncoveneasc[ fa\[ de Moldova urmau s[ conving[ =i
restul boierilor participan\i la adunare ]n aceast[ direc\ie.
4
Br`ncoveanu nu las[ ca lucrurile s[ mearg[ de la sine =i face apel la
cineva, dintre ai s[i, care s[ aib[ putere de convingere asupra p[r\ii moldovene.
Pentru realizarea unei politici de apropiere =i ]n\elegere ]ntre cele dou[ \[ri
surori, \ine o cuv`ntare, din partea muntean[, marele orator al vremii, Ioan
151 Istoria ieroglific[ . Vol. I
]nvoin\a sufletelor =i unirea inimilor lucrurile din mici, mari le
cre=te. Iar[ ne]nvoin\a =i neunirea lor, din c`t de mari, mici =i c`t
de cur`nd le r[zsipe=te) (c[ precum o s[n[tate ]n multe m[dulare
a trupului, a=e o omenie =i o unire ]n multe n[roade ieste, carile
un st[t[toriu =i st[ruitoriu a politiii stat fac). }mpotriv[ aceasta a
s[ ]n\elege poate, adec[ (c[ precum o boal[ =i o fierbinteal[ c`t
de pu\in ]n trup sau o durere c`t de mic[ ]ntr-un m[dulariu tot
trupul spre nea=edzare =i p[timire aduce, a=e neunire ]n politie =i
ne]nvoin\a ]n cetate, ciuma =i l`ngoarea cea mai rea =i troahna
cea mai lipicioas[ ieste). (C[ruia lucru, cea mai de pre urm[ a
tot statul r[zsip[ =i a tot sfatul cea de n[prazn[ pr[p[denie ieste).
A=edar[, ]nceputul voroavii apuc`nd, macar c[ dintr-al mieu rost,
]ns[ dintr-]nemile a toat[ fr[\asca adunare dzic. Adunarea aceas-
ta, o, cinsti\ilor dintr-]mbe p[r\ile aduna\i fra\i, adunarea aceasta,
dzic, sl[vit[ =i minunat[ a prea linilor =i ]n[l\a\ilor no=tri monarhi
ieste, =i de pre titlul ce =-au pus, chiar =i aievea s[ cunoa=te, c[
precum adunarea a at`tea cinstite chipuri la un loc s-au adunat,
a=e sufletele =i inimile a s[ ]ntroloca =i a s[ ]mpreuna, dreapta
socoteal[ =i pravila adeverin\ii la un sfat, la un stat, la o ]nvoin\[,
la o priin\[, la o iuboste =i la o dragoste a le ]ncle=ta =i a le ]nno-
da va, pofte=te =i s[ nevoie=te (c[ci tot adev[rul lucrul chiar =i
hiri= pofte=te, =i toat[ ]ncep[tura cu cale spre lucrul =i sf`r=itul
Comnen, vestit retor =i bun medic la curtea domnului muntean. Acesta, ]n
discursul s[u care ]ndeamn[ la unirea Moldovei cu |ara Rom`neasc[,
folose=te, dup[ toate regulile artei retorice, multe situa\ii =i compara\ii din
domeniul medicinii. Deranjat de faptul c[ unirea urma s[ se fac[ sub patronajul
lui Br`ncoveanu =i nu al s[u, Cantemir expune aceast[ cuv`ntare a lui Comnen
pe un ton ironic, =i cu preocuparea de a sublinia substratul politicii de domina\ie
a domnului |[rii Rom`ne=ti. |inem s[ subliniem c[ numeroasele idei =i
argumente de ordin politic, economic =i spiritual cu care este pres[rat[
cuv`ntarea ]n favoarea unirii care ]ncep`nd cu Mihai Viteazul devenise o
dominant[ a g`ndirii politice rom`ne=ti constituie o prob[ c[ scriitorul
]nsu=i milita ]n sinea lui pentru aceast[ idee, dovad[ =i demersurile sale pentru
ocuparea tronului |[rii Rom`ne=ti ]n acele ]mprejur[ri.
152 Dimitrie Cantemir
lucrului bun c[l[tore=te). De care lucru, ]ntre muritori de ieste
vreo sim\ire peste sim\ire =i vreun lucru firesc peste fire, =i eu
mai proroc a m[ face =i cele ]n urm[ viitoare mai ]nainte a le
povesti =i p`n[ a nu fi, a le vesti mai voi ]ndr[zni (c[ ce ieste
adulm[carea min\ii sau carea ieste icoana ]n\elepciunii, f[r[ nu-
mai celea ce ochiul trupului cu ochiul sufletului s[ li vadz[ =i ]n
cele cu prepus viitoare f[r[ prepus ]n bine =i ]n r[u urm[toare
iscusit =i frumos s[ le aleag[). A proroci dar[ voi ]ndr[zni, dzic
(de vreme ce din r[s[rite dzua =i de pre ]ncepute fapta s[ cunoa=-
te), ]n care chip =i numirea adun[rii ace=tiia ]n cur`nd[ vreme
supt unirea a toat[ inima =i ]nvoin\a a tot sufletul a videa =i dup[
nume lucrul =i sf`r=itul a ie=i =i a s[ plini f[r[ prepus nedejduiesc,
de vreme ce inimile curate a marilor ]mp[ra\i spre cea adev[rat[
line=te =i curat[ dragoste st[ruiesc =i spre folosul a toat[ ob=tea
tare =i nep[r[sit s[ nevoesc. A=ijderea prea]n\elep\ii, buni chiver-
nisitorii =i credincio=i dereg[torii, ]mpreun[ cu cei ai lor de frunte
sfetnici, ]n dreapta socoteal[ =i buna chivernisal[, c`tu-i negrul
bobului macar[ ceva=i a sminti, peste socoteala omeneasc[ ieste
(c[ mai cu nevoie ieste o sut[ de copoi iepurile din p`lcul spi-
nilor a scoate dec`t a trii ]n\elep\i sfatul cel mai de folos a afla).
+i a=e, bune semne de bun[ nedejde s[ arat[ ca nici lucrul ]nceput
f[r[ socoteal[, nici prorociia mea la sminteal[ s[ ias[. Ce cu bun[
sam[ dzilele de fier ]n veacul de aur vor s[ s[ primineasc[ =i toat[
calea grundz[roas[ =i ciulinoas[ ]n neted[ =i b[tut[ s[ s[ istovasc[.
}n carea (pentru cele t`mpl[toare vorov[sc), de s-ar =i cumva
]ntr-un chip prea repede =i preste ]n\elep\easca socoteal[ t`mpla
ca vreo pietru\[ de scandal[ de la cineva ]ntr-]ns[ s[ s[ arunce,
]ns[ darea ]ntr-o parte-i =i urnirea-i =i a=e=i de tot r`dicarea-i, pre-
cum prea pre lesne ar fi, a-=i propune cine va putea? (C[ mai pre
lesne ieste cuiva ]n c`teva ceasuri suflarea =i r[zsuflarea a-=i po-
pri dec`t sufletul ]n\elept, cunosc`nd adev[rul =i de d`nsul a nu
s[ lipi) =i a=e, piciorul c`t de dropicos =i pasul c`t de tremuros ]n
ceva a s[ z[ticni =i a s[ poticni nu va avea. Pentru care lucru,
153 Istoria ieroglific[ . Vol. I
dintr-]mbe p[r\ile cu to\ii =i cu totul s[ ne apuc[m trebuie, ca
celora ce din multe strune o c`ntare, sau din multe organe o har-
monie ]ntr-o simfonie fac as[m[n`ndu-ne, ce mai de folos, ce mai
de laud[ =i ce mai cu cuviin\[ ar fi s[ ]ncepem, s[ facem =i s[
ispr[vim, ca ]ntr-acesta chip toat[ r[ceala, carea ]nghe\are aduce,
=i toat[ fierbinteala, carea dogoreal[ =i p`rjol ]n tot trupul politiii
noastre pricine=te, ]n st`mp[rarea =i temperamentul cel de s[n[-
tate =i de via\[ izvor`toriu ieste a=edzind, priietinilor megie=i
nes[v`r=it[ de laud[ materiie s[ d[m. Iar[ nepriietinilor pre budze
]n veci de nedespecetluit pecete s[ pecetluim (c[ din fire cele supt
lun[ a=e s-au or`nduit, ca unele dup[ altele s[ urmedze, =i c`nd
unele mor, altele s[ ]nvie =i simbathiia =i antipathiia dintr-]nsele
s[ nu lipsasc[). Deci dar[, cinsti\i ascult[tori, cine mai cu de-adins
cea urm[toare fericire mai denainte ]ntr-un chip a sim\i ar pofti
=i cine cel nespus a toat[ ob=tea folos cu ochiul sufletului a-l privi
ar ispiti, pre unul ca acela poftescu-l ca =epelevii<i>mele limbi
pu\intic[ ]ng[duitoare voie =i ascult[toare ureche s[ plece, pre carile
]n scurt (de vreme ce a ceasului str`mtoare lacone=te a ritorisi m[
]nva\[) a-l umbri =i ]n str`mt hotar a-l perigrapsi m[ voi nevoi.
To\i ascult[torii, precum cu drag[ inim[ =i de=chis[ ureche vor
asculta dac[ dzis[r[, =i precum c[ cu tot sufletul de dulce izvorul
carile din limba Papagaii izvore=te, ]ns[ta\i sint, dac[ m[rturisir[,
Papagaia, cu toat[ v`rtutea cuv`ntului, himera, sau, precum s-ar
putea dzice, ciuda nev[dzut[, neaudzit[ cu voroava ]n fire a b[ga
]ncepu (c[ nu mai slobod[ ieste limba atheistului spre bl[st[m
dec`t tropurile ritorului spre hula sau lauda aninat[) (=i de celea
ce singur[ firea sc[r`nd[vindu-s[ fuge, acelea vorovaciul ]ndr[z-
ne\ preste fire le urc[).
Papagaia dar[, ]ntr-acesta chip, dup[ ce proimiul voroavei sale
sf`r=i, de umbrirea a fiitoriului acelor doa[ monarhii stat s[ apuc[,
dzic`nd: Aceste doa[ vestite =i nebiruite monarhii, o, iubi\ii miei
ascult[tori, precum fietecarile din sine, late ]n hotare, bogate ]n
comoare, dese ]n ora=e, tecsite ]n sate, nenum[rate ]n supu=i =i
154 Dimitrie Cantemir
cea mai de pre urm[, cu un cuv`nt s[ cuprind, din toate p[r\ile
]nt[rite =i ]n slava cinstii lor ]ndestulite s[ fie nu numai celor de
duh purt[toare, ce a=e=i =i celor pre p`ntece =i t`r`itoare =tiut =i
]nc[ prea =tiut ieste (c[ lucrurile mari =i cei ce nu le =tiu le =tiu,
iar lucrurile mici =i cei ce le =tiu nu le =tiu). De care lucru, aievea
ieste c[ orice mai mult sau mai preste hotare a pofti s-ar videa,
nu pentru a lor lips[ (c[ci plinirea nu pofte=te cl[tire, ce odihn[),
ce pentru a supu=ilor s[i adoagere =i odihn[ vor =i poftesc, =i p`n[
]ntr-at`ta (pre c`t singuri marturi privitori ]mi sinte\i) silesc =i s[
nevoiesc, =i aceasta pentru ce =i cu ce? Pentru unirea a toat[ ini-
ma =i cu ]nvoin\a a doi monarhi, a c[rora voie mai mult dec`t
porunca =i porunca mai mult dec`t fapta de credzut =i de ascultat
ieste. Voia aceasta a lor, spre ce s[v`r=it? Spre alc[tuirea a doa[
firi ]ntr-una. Dar[ acesta ]n ce chip? (C[ci doa[ firi a s[ uni, lu-
cru peste lucru =i putin\[ peste putin\[ ieste). }n chipul puterii
suflete=ti, carea ]n c`teva inimi ]ntr-un chip =i ]ntr-o m[sur[ a
lucra poate. Adec[ cu buna a sufletului priin\[, doa trupuri, ca
]ntr-un suflet a ]mbla =i a s[ ]nvoi s[ poat[ (c[ ce ieste priete=ugul?
A ]nvoi deopotriv[. +i ce ieste priietinul? A nu deosebi ]n suflet).
Cu acest felu dar[ de duhniceasc[ putere, Vulturul Leu =i Leul
Vultur, duhul Vulturului ]n Leu =i al Leului ]n Vultur, f[r[ de nici
o deos[bire, cele dinafar[ m[dulare, precum ]ntru adev[r ]mp[r[-
\e=te le vor oc`rmui =i f[r[ gre=i cu d`nsele monarhice=te s[ vor
sluji, cine-i at`ta beteag de minte carile s[ nu cunoasc[? Duhuri
dar[ ca acestea, carile ceriul de ar avea poart[ =i iadul u=e, pre-
cum =i acolo s[ p[trundz[ f[r[ prepus sint. Duhuri dar[ ca aces-
tea, iar[=i dzic, at`ta de sup\iri =i puternice, trupuri at`ta de iu\i
=i de v`rtoas[, f[r[ de nice o siial[ ]mpotrivnic[ unind =i f[r[ de
nici o prepunere de pacoste ]mpreun`nd, au nu tot lucrul, peste
toat[ puterea, a putea vor putea? (C[ unde Leul vulture=te =i Vul-
turul leuie=te, prepeli\a ce va iepuri =i iepurile ce va prepeli\i?)
Vulturul de sus =i deasupra privind, Leul din dos =i din fa\[
adulm[c`nd, ce nepriietin asupr[ viind, sau ce vr[jma=i macar la
155 Istoria ieroglific[ . Vol. I
f`nt`nele Nilului
1
fug`nd a nu s[ sim\i =i a s[ mistui va putea?
(C[ a putincio=ilor m`na lung[ =i ochiul neoprit ieste). Adulm[-
carea unuia cu iute viderea altuia ]nso\indu-s[ =i ]n toat[ calea
tov[r[=indu-s[, din nu[ri furnica ]mponci=[rii pre p[m`nt =i de
la Asiia: lighioaia dodeielii la Evropa s[ va videa =i s[ va adulm[ca,
pre nebiruite spetele Leului, neostenite aripile Vulturului r[s[rind,
cestea pre tot fuga=ul c`t de repede ]n clipala ochiului vor agiun-
ge, celea pre tot ]mpotriv[ st[t[toriul vor birui =i vor ]nfr`nge.
Cesta cu cel dec`t diamantul mai v`rtos piept, cela cei dec`t bri-
cile mai ascu\i\i pintini tot zidiul vr[jm[=iii =i toat[ mreajea vi-
cleniii ca pravul voi spulb[ra =i ca p`ndza paingului vor dispica.
Cine dar[ ]n lume, o, priietinilor, at`ta de sc[mos la minte =i
str[m\os la cuvinte s[ va afla, carile s[ socoteasc[ sau s[ gr[iasc[
c[ cel ]mpotriv[ de supt bra\ul Leului va putea sc[pa, sau cel supt
aripile Vulturului aciuat c[ ]n primejdie va ]ntra? Sau cine lucrul,
mai aievea dec`t radzele soarelui cunoscut nu va cunoa=te? Ca
pre cel din paza lor cineva a-l b`ntui, sau pe cel dimpotriva lor a
nu-l birui va putea? (C[ focul din ap[ =i dzua din noapte =i orbii
o pot alege). Ace=tea dar[, ]ntr-acesta chip unindu-s[ =i alc[tuin-
du-s[, cinstea, slava, biruin\a =i odihna, carea a tot n[rodul f[r[
prepus urm[toare ieste, cei din cuiburele ]nc[ cu fulgi pui=ori =i
cei ]nc[ supt \i\ele maic[-sa, sug[torii a giudeca vor putea. +i statul
cel mai fericit dec`t toat[ fericirea precum ca r`ul s[ va pogor] =i
ca pohoiul va n[bu=i =i cele ]n lume nesim\itoare a sim\i =i a s[
pricepe vor pricepe, c[ toat[ cinstea numelui de ob=te =i toat[ a
tot de r[uvoitoriul =i de vicle=ug g`nditoriul biruin\[ f[r[ ]ndo-
1
Conform simbolisticii din Povestea Camilopardalului pentru apa Nilului,
ele reprezint[ Poarta Otoman[, unde este adunarea =i ]mpr[ =tierea l[ comiii
(D.C.). Vr[jma=ii fugari de la f`nt`nele Nilului ]nseamn[, a=adar, du=manii
care se refugiaz[ sub protec\ia Por\ii Otomane, ]n special pretenden\ii, v`n[torii
de domnie.
156 Dimitrie Cantemir
in\[ =i supunere f[r[ prepunere urmadz[
1
. (C[ mai mult ]n pre-
pus a s[ avea cele pentru lesnirea nesocotite, dec`t cele c`t de
grele de la ]n\elep\i cump[nite trebuie). }n scurt, dar[, a fericitului
aceluia stat, iat[, pre c`t ]n slab[ putin\a mea au fost, l-am ar[tat
=i precum s[ dzice dzic[toarea, de pre unghe leul s[ poate
cunoa=te
2
. Deci oricine ar fi acela carile aceii nepovestite fericiri
p[rta= a fi ar pofti, ]nt`i trebuie ca nu numai a trupului, ce =i a
sufletului m`ni totdeodat[ s[ ]ntindz[ =i nu numai cu ale trupu-
lui picioare, ce =i cu ale sufletului aripi s[ alerge =i s[ zboare (c[
amintrilea, leni=ilor ostenin\a =i pizm[tarilor lipsa =i c[in\a va
r[m`nea). Acestea, dar[, de la toat[ dihaniia a=e ]ntr-acesta chip
]n\eleg`ndu-s[, la ascultare cuv`ntului =i scuturarea lucrului cea
mai de pre urm[ s[ vinim, carea tot mijlocul cel spre lesnire =i tot
modul cel spre fericita s[v`r=ire aduce (c[ toat[ c[l[toriia muri-
torilor ]n cel de apoi s[v`r=it sau s[ ferice=te, sau s[ bl[st[m[\e=te).
Neamul cel f[r[ neam =i chipul cel f[r[ chip, adec[ jig[niu\a sau
p[s[ri\a cea cu prepus, iubitoriul nop\ii, fug[toriul dzilei, v[dz[-
toriul ]ntunerecului =i orbul luminii, adec[ Liliacul, precum ]n
fericit p[m`ntul =i m[noas[ brazda adun[rii ace=tiia nu pu\in[
zizanie s[ fie s[m[nat aievea ieste. Vidra nu cu pic[tura, ce cu
vadra ]n vasul ]n\elepciunii veninul nebunii<i> =i-au v[rsat.
A=ijderea Stru\ul, macar c[ peste voia =i =tiin\a sa, ]ns[ nu mic[
stinc[ a scandalului la tot pasul c[ii ace=tiia au aruncat =i toat[
greuimea lucrului la mijloc a vini au pricinit. Carile, toate de nu
s-ar fi t`mplat, fericire =i lucru foarte minunat ar fi fost. Dar, de
vreme ce s-au t`mplat, alt[ nu ]ncape f[r[ numai leacul le ieste
de aflat (c[ci lucrul ce ]nt`i la lumin[ n-au fost, Dumn[dz[u, din
1
Se arat[ avantajele, ]n special cele politice, ale unirii Moldovei cu |ara
Rom`neasc[.
2
Ioan Comnen se folose=te aici de un cunoscut proverb latin: ex ungue
leonem (recuno=ti pe leu dup[ unghie), pentru a insinua sinceritatea cu care
a vorbit =i caracterul patriotic al problemelor expuse.
157 Istoria ieroglific[ . Vol. I
ne a fi, la a fi ]l aduce, iar[ lucrul ce o dat[ la fiin\[ au ie=it, la
nefiin\[ nici Dumn[dz[u nu-l poate aduce). Leacul dar[ acestor
mai sus pomenite boale =i line=tea acestor cl[tite r[scoale, pre
c`t din duhul ob=tii f`icava mea voroav[ va putea a-l ar[ta, nu s[
va lenevi.
1