Democratia ateniana--timpul Pericle (443-429 i.Hr.), se V secolul de aur la Atenei.

Democratia ateniana e directa, toti cetatenii participa la luarea deciziilor, Cetatenii sunt egali in fata legii, democratia da puterile: legis., juri. si execut. Adun. pop.si consiliu reprezentativ format din cetateni. Demaocratia ateniana are si limitele: femeile, strainii si sclavii sunt exclusi din viata pol. Atena are succese militare impotriva Persiei, la Maraton (490), Salamina (480) si Plateea (479), triumful nu dureaza, puterea Atenei fiind mult diminuata in lupta pentru hegemonie in Grecia si in cadrul Ligii de la Delos pentru a fi apoi zdrobita de Sparta ca urmare a razboiului peloponesiac (431-404 i.Hr.). Pe langa sistemul de conducere, educatia era un lucru care era foarte diferit in Atena fata de cel din Sparta. In Sparta, copii erau crescuti ca razboinici. Pentru a le inocula deprinderi atat de contrare inclinatiei naturale, baietii erau luati imediat dupa nastere si supusi celei mai severe discipline. In prima etapa din formarea lor se aplica o selectie nemiloasa: copilul era examinat de o comisie care decidea daca era sanatos sau nu. Copii handicapati sau slabi erau aruncati de pe muntele Taiget. Spartanii isi cresteau copii cu severitate pentru a creste puternici si sanatosi. Copiii erau tinuti afara pe vreme rea, pentru ca cei slabi sa fie eliminati. La 7 ani, copilul spartan era luat din familie si dus intr-o unitate pe jumatate militara, pe jumatate scolara sub autoritatea unui preceptor. In fiecare clasa, cel mai bun devenea seful colegilor sai, care trebuiau sa-i dea ascultare si sa se supuna pedepselor pe care le dadea. Copii trebuiau sa suporte in tacere suferinta fizica, necazurile si nefericirea. Scopul scolii era sa formeze luptatori. De la 12 ani, copii nu mai purtau decat o haina tot anul. Nu se spalau prea des, cum faceau tinerii atenieni. Educatia intelectuala era limitata: spartanii nu invatau decat putin citit si scris si studiau cantatul coral si poetii nationali ai Spartei. La fel, si tinerele fete erau crescute sever si faceau exercitii fizice pentru a naste copii sanatosi. La Atena, copiii erau crescuti de catre tata pana la 18 ani, acest lucru constituind o indatorire civica. Baietii incepeau scoala la 7 ani, iar fetele erau educate acasa. Pana la 14 ani, educatia baietilor era preponderent intelectuala, ei invatand scrisul, cititul, aritmetica si muzica. Importanta era studierea poemelor homerice Iliada si Odiseea.La 16 ani, educatia era in general terminata. Cei cu posibilitati urmau studii filosofice in Academie sau Liceu. Intre 18 si 20 de ani, tinerii faceau o scoala militara, efebia, dupa terminarea careia deveneau cetateni ai Atenei. Tanarul ideal atenian era tacut si timid. Tinerii nu trebuiau sa vorbeasca tare sau neintrebati si trebuiau sa fie respectuosi fata de cei mai in virsta.

. Cercetrile arheologice

Latium, Italia central ,Campania = Roma a aprut ca o aglomeraie de tip urban relativ trziu, n timpul dominaiei etruscilor. Pn atunci,nu se deosebea n mod fundamental de multe alte localiti din Latium. conform tradi analistic romana Roma a fost condus de apte regi. Romulusconsiderat un personaj legendar, ntemeietor. Ceilali:Numa Pompilius, Tullus Hostilius, Ancus Martius, Tarquinius Priscus, Servius Tullius, Tarquinius Superbus, sunt personaje istorice reale. fiecruia a facut ceva prin care Roma a devenit o cetate cu o organizare politic i social caracterist. Pn la Servius Tullius,Roma era condus de un rege ajutat de senat care era format din 300 de membrii, reprezentnd cele 300 de gini, i de o adunare a curiilor, comitia curiata, care reprezenta adunarea poporului. Populus romanus format din 3 triburi: Ramnes, Tities i Luceres. Fiecare trib 10cur ii,fiecare curie=10gini. Roma= 3 triburi,30 curii i 300 gini. n a II jum a sec VI a.C. a domnit regele Servius Tullius. Reform cu caracter social i militar. Aceast reform a cptat forma pe care o cunoatem n timpul republicii, deoarece n corpul acestei reforme nu se face nici o deosebire ntre patricieni i . Reforma lui Servius Tullius = unele puncte comune cu reforma democratic a lui Solon i a lui Clisthenes. Conformi reformei, poporul roman era mprit pe baza averii i dup domiciliul atribuit fiecrui trib+reorganizare a armatei. Cetenii mprii n 193 centurii, formnd 6 clase n funcie de avere. 1: cetenii cei mai bogai (cel puin 100.000 de ai). Ei formau, din punct de vedere militar 98 de centurii, dintre care 18 erau de cavaleri i 80 de infanteriti, mprii 2 categorii dup vrst i aptitudini, anume 40 de centurii de iuniores i 40 de seniores. Celelalte categorii venituri mai mici i sarcini militare mai mici. A fost creat comitia centuriata, = timp de secole cea mai de seam form de manifestare a AP. Legea avea i prevederi referitoare la sistemul de vot. Se vota pe centurii, fiecare centurie avnd un vot, iar votul ncepea cu prima clas,(bogai erau cei mai interesai n aprarea patriei.) prima categorie erau mai mult de jum. din toate centurile, votul se limita la prima clas, rareori votau i clasele 2,3 S-a renunat la cele 3 triburi gentilice, ntreaga populaie fiind mprit n 4 triburi, dup criteriul teritorial al domiciliului:Suburbana, Palatina, Esquilina i Collina. Reforma atribuit lui Servius Tullius a avut o importan excepional n sistemul politic i social roman, prevederile sale reglementnd viaa politic de la Roma timp de multe secole, pn la sf.republicii, dei unele din prevederile sale au suferit de-a lungul secolelor unele modificri.