Tema :Viata spirituala in provincia romana Dacia.

Realizat de :

Mocanu Mihaela. Rimbu Mihaela. Coordonator: Corobcean Andrei.

1.Religia : -Panteonul greco-roman. -Personificarile. -Zeitati orientale. -Magia. Obiectivul. Cauzele varietatii panteonului. 2.Concluzii. 3. Bibliografie.

Componentele temei:

Cucerit i ncadrat n Imperiul Roman ntr-o epoc trzie i ntr-o perioad n care fora de expansiune, civilizatoare, i puterea de asimilare a acestuia ajunsese la dezvoltarea maxim, n Dacia are loc o transformare rapid i profund att n ceea ce privete cultura material, ct i n ceea ce privete domeniul vieii spirituale.

Cel mai interesant si mai bogat in manifestari domeniul spiritual al antichitatii romane in Dacia este cel al religiei. In secolele II- III contopirea divinitatilor de origine greceasca si romano-italica era de mult un fapt implinit in Imperiul Roman. Aceasta s-a raspindit prin unificarea spirituala a lumii romane.
Dacia a fost locul de ntlnire a numeroase culte si credinte, aduse de militari si de colonisti.

Un rol important n constituirea religiei Daciei romane l-a avut varietatea etnic a colonitilor, militarilor i sclavilor, adui n provincie din ntregul Imperiu Roman, precum i curentele religioase, dominante n Imperiu, n acea perioad. n Dacia roman colonitii au venit nu doar din Italia i din provinciile vecine, cele dou Moesii sau Pannonia, ci i din Thracia, Dalmaia sau Grecia, precum i din provinciile apusene i chiar din Africa i Britannia, ceea ce reflect afirmaia lui Eutropius privind colonizarea Daciei cu elemente venite ex toto Orbe Romano.

Statistica privind nr. monumentelor dedicate zeilor.

Din totalul monumentelor epigrafice si sculpturale cu continut religios din Dacia: - 73% sunt dedicate zeilor greco-romani. - 1o % zeilor orientali. - 5 % divinitati siro-palmirene. - 3,8 % zeitati originare din Asia Mic. - 3,6 % divinitati traco-moesice. -3 % zeitati egiptene. -2 % divinitati celtice, germanice ,nord africane.

Mithras principalul zeu oriental prezent in religia din Provincia romana Dacia.

Panteonul Clasic greco-roman alcatuit din 12 divinitati.

Iupiter, zeul suprem al mitologiei greco-romane detine primul loc si n Dacia, fie n ipostaza lui Jupiter Optimus Maximus, fie n cea de stator, conservator, depulsor, fulgurator etc., ntlnit n 250 de inscriptii, carora li se adauga, statui si reliefuri din piatra, precum si statuete din bronz. Caracterul oficial al cultului sau rezulta din inscriptii nchinate lui n majoritate de militari si magistrati, imperiali si municipali,crezndu-se ca Jupiter se supunea deciziilor magistratului si ca acesta actiona n functie de interesele religioase comunitare.

Minerva.

Minerva este numele roman al zeiei numite de greci Pallas Athena. Aceasta era zeia nelepciunii i a rzboiului drept (spre deosebire de Ares, zeul rzboiului nedrept i al violenei). S-a nscut din capul lui Jupiter / Zeus dup ce mama ei a fost nghiit de ctre acesta i a ales s rmn pe veci fecioar. Este de asemenea zeia artelor i a meteugurilor patronnd deopotriv mobilitatea minii, era pentru romani i inventatoarea construciilor navale. O inscriptie din Apulum face aluzie la calitatea Minervei de participanta la consiliul lui Iupiter

Diana.

Zeita Diana

ocupa un loc important in panteonul din Dacia (peste 100 de monumente) in majoritatea inscriptiilor este numita Augusta sau Regina. Intr-o epigrafa din Apulum este numita Diana este zeita vntorii din mitologi a roman, fiind echivalenta roman a zeitei Artemis din mitologia greac. Diana era adeseori asociat cu animalele slbatice, pdurile, fiind zeita vntorii, i cu Luna. Era faimoas pentru puterea, gratia atletic i frumusetea sa.

Diana era fiica lui Jupiter i a Latonei. S-a nscut n

insula Delos i era sor geamn cu Apollo. La nceput a avut aceleai caracteristici cu fratele ei: era o divinitate rzbuntoare, care semna molimi i moarte printre muritori. Diana i secondeaz fratele n numeroase aciuni: l nsoete n exil atunci cnd Apollo ispete omorreaPythonului, este alturi de el n rzboiul troian, particip mpreun cu el la uciderea copiilor Niobei etc. CndApollo ajunge s fie identificat cu Helios (Soarele), Diana este identificat cu Selene (Luna). Mai trziu, Diana capt caliti de zeitate binefctoare: ea era, de pild, considerat protectoare a cmpurilor, a animalelor i a vindecrilor miraculoase. n calitatea sa de zei a vntorii, era nfiat ca o fecioar slbatic, singuratic i care cutreiera pdurile nsoit de o hait de cini, druii de Pan, ucignd animalele cu arcul i cu sgeile ei furite de Vulcanus. Insensibil la dragoste, i pedepsea pe toi cei care ncercau s se apropie de ea, iar dac la rndul su ncerca s se apropie de vreun muritor, dragostea ei era rece i stranie

In inscriptii si in reprezentari apar figurate si alte zeitati precum :Appolo care era numit Deus Fortis Phoebus Parthicus

Apolo este, n mitologia greac i n mitologia roman, zeul zilei, al luminii i al artelor, protector al poeziei i al muzicii, conductorul corului muzelor, personificare a Soarelui. Iar o inscripie din Apulum l numete Salutaris. Mars i Venus, diviniti agreate n domeniul militar, sunt rar ntlnite n inscripii. Zeul rzboiului, ntr-o epigraf din Drobeta, este numit gradivus;

Zeia Venus.
Cultul zeiei Venus, care apare n doar cinci inscripii, prezint mai ales aspecte particulare. In pofida putinelor inscriptii despre aceasta zeitate , sunt atestate o multumime de statuete din braonz si mai ales din teracota. Venus este numele roman al zeiei greceti Afrodita, zeia dragostei, frumuseii i fertilitii. Iniial o veche divinitate de origine latin, protectoare a vegetaiei i a fertilitii, ea a fost identificat apoi cu Afrodita. Era consoarta lui Vulcan. Era considerat strmoaa romanilor datorit ntemeietorului legendar, Aeneas, i juca un rol important n multe mituri i festiviti romane.

Zeul Mercurius

Mercurius (sau Mercur) este un zeu n mitologia roman. Corespondentul su din mitologia greac este Hermes. In provincia romana Dacia era des reprezentat in statuete de bronz, iar ca gubernator apare in compania zeitatii Infernului.

Deasemenea foarte rar sunt intilnite zeitatile precum:Ceres,Vesta, Vulcanus si Neptunus.

Hercules

Un loc important dein alte dou diviniti, admise mai trziu n Olimp: Hercules cu o ilustrare extrem de bogat a mitului su, personificare a forei fizice, dar i asupra forelor rului DionysosLiber, zeul vinului i al nemuririi, care formeaz o triad cu Ceres i Libera. Hercules este adorat mai cu seam n lumea muritorilor i la Bile Herculane ca invictus, Augustus, conservator, salutifer, cultul su fiind atestat prin peste 50 de dedicaii epigrafice, la care se adaug peste 90 de imagini. De asemenea, e ntlnit n Dacia cu epitetul deus.

Lui Hercule in Dacia romana eau fost dedicate aproximativ 150 de monumente.

Dionysos

Dionysos-zeul vinului i al nemuririi, care formeaz o triada cu Ceres i Libera. Dionysos apare in reprezentari si cu participantii la alaiul bahic: Pan, Faunus, satiri, sileni,bacante. Apare in Dacia in peste 220 de atestari epigrafice ori figurative.

Silvanus.

Silvanus- zeu italic,numit in incriptii domesticus ocupa un rol important in religia Daciei, dovedit de cele peste 120 de monumente care i s-au inchinat. La Ulpia Traiana Sarmizetuza reliefurile il infatiseaza in compania Silvanilor. Silvanus,era o veche divinitate roman, adeseori confundat cu Faunus (i cu Pan din mitologia greac). Silvanus era zeul pdurilor i al cmpurilor, protectorul culturilor de orice fel.

Ianus- o alta divinitate italica dar care se gaseste mai rar in Dacia.Zeitatile medicinei- Aesculapius si Hygia leau fost dedicate altare votive drept multumire pentru vindecare, mai ales in asklepeioanele de la Ulpia Traiana Sarmizegetuza si Apulum ,dar si ni locurile cu ape termale cu efect curativ. In reprezenteri apare si zeul convalescentei- Telesphorus.

Panteonul clasic mai cuprindee zeitatile infernului:Dis Pater, Proserpina, Core, Luna si Hekate.Mai rar in Dacia sunt intilniti Discurii si Priapus.Iar Nimfelor li s-au facut dedicatii in special la Hermisara, ale caror izvoare termale le ocroteau.

Personificarile proprii mai curind religiei romane decit celei grecesti se contureaza distinct in panteonul provincial.
Personificarile propii mai curind religiei romane decit celei grecesti se contureaza distinct in panteonul provincial. Propagarea religioasa oficiala a raspindit si in Dacia personificarile unor concepte abstracte si ale unor valori morale.Ex: Abundantia, Bonus Eventus, Concordia, Favor. Justitia, Providentia, Salus, Spes, Victoria si Virtus) pe care se sprijenea insasi teologia puterii imperiale. De mentionat este si faptul ca nici un monument epigrafic ori figurativ nu atesta in epoca romana perrpetuarea in religia provinciei Dacia a divinitatilor indigene (Zamolxis, Gebeleizis

 Cultele originare din provinci apusene si centrale ale Imperiului Roman cu substrat etnic CELTIC si GERMANIC au patruna si in Dacia. Divintatile de origine celtica formeaza o serie de cupluri: Apollo Grannus si Sirona, Marcurius si Rosmerta , Sucellus si Nantusuelta. Lor li se adauga si divinitatile colective: Badones Reginae, Qadriviae , Matronae. In Dacia este intilnit si zeul celtic cu coarne de cerb Cernunnos zeita protectoare a cailor, Epona zeul razboiului, Camulus, Mars, Zeita Obila. O divinitate gemanica este Hercules Magusanus.

Epigrafile votive din Dacia mentioneaza si 3 divinitati galatine considerate a fi celtice de origine:Iupiter Sol Bussurigius, Iupiter Bussumarus si Iupiter Tavianus.

Nota Bene ! ! !
Este de remarcat

faptul ca divinitatile de origine celtica si germanica , pentru a fi mai accesibile populatiei din afara patriei lor, sunt prezentate uneori in sincretism cu zeii din panteonul clasic ( Iupiter, Apollo, Hercules, Mars, Mercurius).

Intilnirea religiei greco-romane cu alte culte ,in primul rind cu cele venite din Orient, e vizibila si in Dacia. Cultele orientale in Dacia se intemeiaza ca peste tot in Imperiul Roman, bazate pe alteitatea oferita credinceosului in locul austeritatii, o relatie mai intima intre om si divinitate, iar in locul traditionalismului sperante soteriologice Religiile orientale propuneau un sentiment religios mult mai personal, sastisfaceau setea de emotii, prin mizanscene atent construite, prin cermonii initiatice, liturghii si practici secrete uneori licentioase.Astfel eau captivat si pe neorientali, oferindule trairi religioase pe care cultele traditionale romane le ignorau. In Dacia cel mai popular zeu oriental era Mithras ,iranian la origine, dar al carui cult se raspindise deja in largi cercuri negustorestisi .In provincia traiana Mithras este atestat de vreo 280 de monumente epigrafice si figurative. El reprezenta un concurent serios , mai ales in secolul al III-lea al paginismului clasic.

Dintre cultele microasiatice cel mai reprezentant in Dacia este cel al zeitei Cybele si al lui Attis (acesta mai curind ca simbol funerar)

Dintre divinitatile egiptene mai raspindite in Dacia sunt Serapis si Isis mentionate in 30 de monumente. In inscriptiile din Apulun si Potissa Isis este numita Myrionima (cea cu o mie de nume), relievindo drept divinitate pantee. Este posibil ca la Potaissa sa fi existat un templu egiptean.In reprezentari figuratice in Dacia apare: Horpocrates (Horus), Amon ca simbol funerar si Apis. Din nord-vestul Africii este originara zeita Caelestis (divinitate punica).African de origine este si Saturnus, mentionat la Potaissa drept rex si pater deorum in compania Latonei.

Nota Bene ! ! !

Numeroase culte cu origini atit de diverse,cu rituri mai mult sau mai putin recunoscute de stat,li se adauga credintele cele mai felurite,in primul rind cele funerare care nu duc lipsa de accente imprumutate din gindirea filozofica exprimate in epitafuri si prin simbolurile sculptate pe monumente. Se vehiculeaza divinitati cu mitologie adecvata , iar credinta in destin conceptuleaza intr-un fatum neiertator. Pe fundalul religios cosmopolit si in absenta unei mari culturi literare ori filozofice , se dezvolta si operatiunile magice, practici oculte care circula in interiorul religiei oficiale, rotungind imaginea unei vieti spirituale complexe, mai cu seama in secolul al III-lea. Spre deosebire de rugaciune , practicile magice incearca sa impuna divinitatii vointa credinceosului. Aceasta fiind foarte greu de demonstrat arheologic, totusi magia cifrelor 3 si 7 este reflectata de citeva descoperiri la Apulum, Ulpia Traiana Sarmizegetuza, Orlea si Sucidava cu depuneri retuale de opaite, ulceore si/ sau monede in numar de 3 sau 7. Predomina amuletele apotropaice (de la geme la mici pandantive cu reprezentari falice sau miniaturi ale maciucii lui Hercules.

Practicile magice ocupau unloc important in gnosticism, documentat in Dacia prin piesele cu figuratie si inscriptiile specifice sectei gnostice basilidiene descoperite la Porolissum, Romula si Orlea. Divinitatea anguipeda Abrasax este infatisata cu trup omenesc si cap da cocos, inarmata cu bici si scut. Un inters major in acest sens prezinta inventarul unui mormint descoperit la Dierna care continea printre altele o placuta magica de aur cu text gracesc si scriere perlata sud-semitica, sabeena, cu invocarea apelativelor divinittii supreme Yahve. Credintele magice ( cu elemente semitice si orientale) ale comunitatii de la Dierna sunt ilustrate si pe o placuta de blestem din aur cu text grecesc si latin.

Concluzii:
Panteonul variat de zeitati este datorat diversitati etnice al

populatiei din provincie. Locuitorii Daciei nu erau credinceosi in asamblu, ci aveau cercul sai de zei mult mai restrins, carora li se inchina.De aceia cultele sau raspindit larg in provincie sunt mult mai putine. Din acest grup principal de culte fac parte:Iupiter, Mithras, Liber si Libra, Hercules , Silvanus, Diana, Aesculapius si Hygia, Fortuna, Cavalrii Danubieni, Cavalerul Trac... Diversitatea elementului etnic colonizator si pozitia provinciei, la raspindirea celor mai diverse influente culturale , explica prezenta altor culte, de raspindire mai redusa, culte personale sau ale unor grupuri etnice restrinse, poate chiar ale unor familii.

 Cultele de sorgintaceltica si germanica sunt aduse in Dacia de

militari si negustori originari din zonele respective. Unele zeitati de origine microasiatica, rare si strict locale chiar la ele acasa , reflecta credintele unor grupuri mici chiar si a unei familii de emigranti din regiunea respectiva. Intr-o anumita masura la , la diversitatea panteonului Dacic a contribuit si modacare a lansat divinitati cu viata scurta cum a fost zul sarpe Glykon, dar si divinitati care s-au impus cu multa forta si au devenit o mare rezistenta, de felul lui Mithras. Unele dedicatii votive au un pronuntat caracter politic-relievind loialismul provinciei fata de Roma si suveranii sai. Desi grupul de credinte al locuitorilor Daciei era limitat, in conditiile existentei mai multor culte sa facut o sincretizare a acestora.Se asociau mai multe divinitati intrun singur monument epigrafic sau figurativ. Aceste forme sosesc in Dacia gata constituite, un exemplu

in acesct sens constitue sincretismul: Iupiter Optimus Maximus Dolichenus. Asemenea divinitati sincretice provin din interferarea politeismului traditional cu sfera cultelor microasiatice, siriene,nord-vest africane,celtice, germanice sau tracice. La locuitorii din provincie se constata 3 categorii de actiuni si atitudine fata de religie in functie de locul de trai, de ocupatie,de pozitia sociala si de obirsie etnica: Avea cercul intim de divinitati personale pe car le considera protectoare, o religie cotidiana cu forme mostenite ori inbratisate mai recent. Din spirit civil ori din opotinism participa la manifestarile oficialle ,publice, ale cultelor romane, deoarece acesta religie era in ultima istanta o forma de a exista in societate. Privea cu respect la zeii vecinului, care puteau sa fie altii decit ai sai.

Va multumim pentru atentie.