DREPT COMERCIAL II

Principalele cazuri de modificare a sociatatilor comerciale 1. 2. 3. 4. Majorarea si reducerea capitatului social Prelungirea anticipata a duratei de functionare a S.C. Fuziunea si divizarea S.C. Transformarea S.C. 1. Majorarea si reducerea capitalului social A. Marirea capitatului social ceasta poate fi determinata de cauze diverse cum ar fi! " dezvoltarea si consolidarea fortei economice a societatii " acumularea unor rezerve importante " inlaturarea unor dificultati financiare Pentru majorarea capitalului social tre#uiesc indeplinite 2 conditii! " sa e$iste o %otarare a & a asociatilor " actul modificator sa fie inregistrat la 'eg Comertului si pu#licat in Monitorul (ficial Procedeele de majorare a capitalului social sunt grupate in 2 categorii! A.) Majorarea capitalului prin finantare exterioara adica prin subscrierea de noi aporturi in numerar sau in natura. B.) Majorarea capitalului social prin autofinantare adica prin incorporarea in capitalul social a rezervelor a beneficiilor sau prin compensarea creantelor asupra societatii cu actiuni ale acesteia. .) Majorarea capitalului social prin finantare e$terioara Capitalul social se poate majora prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor e$istente. ceasta decizie de majorare a capitalului social prin emiterea de noi actiuni sau prin marirea valorii nominale se ia prin decizia & e$traordinare. ctiunile emise pentru majorarea capitalului social prin aportul in numerar vor fi oferite spre su#sciere in primul rand actionarilor societatii. cestia isi pot e$ercita dreptul de preferinta numai in termenul oferit de %otararea &. cest termen tre#uie sa fie de cel putin o luna de la data pu#licarii in M(. *upa e$pirarea acestui termen actiunile tre#uie sa fie oferite pu#licului sau tertelor persoane. *aca aceste drept de preferinta nu este acordat %otararea de maj a capitalului social este lovita de nulitate a#soluta. +.) Majorarea capitalului social prin autofinantare a. Majorarea capitalului social prin incorporarea rezervelor 'ezervele constau in animite sume de #ani preluate din #eneficiile societatii si au destinatiile prevazute de lege sau de actul constitutiv. Feluri de rezerve! 1

" " "

Rezerve LE ALE ,se consituie in mod o#ligatoriu in cazul Soc prin actiuni sau raspundere limitata prin preluarea din #eneficiile socitetatii in fiecare an a cel putin -. din #eneficii pana cand acest fond atinge 1/- din valoarea capitalului social) Rezerve !TAT"TARE #se constituie in cond si cu destinatia sta#ilite de actul constitutiv0 aceste rezerve pot fi folosite sau de regula sunt folosite pentru acordarea de dividente asociatilor sau actionarilor in anul sau anii cand nu se o#tin #eneficii$ Rezerve %AC"LTATI&E ,sunt sta#ilite prin decizia &0 si au destinatia precizata in decizia adunarii) #. Majorarea capitalului social prin incorporarea #eneficiilor

( parte din profit este destinata pentru acordarea de dividente actionarilor. cea parte din profit este transformata in actiuni. ctiunile vor reveni proportional actionarilor si automat se majoreaza capitalul social. c. Majorarea capitalului social prin compensarea creantelor asupra societatii prin actiunile acesteia ceasta marire sau majorarea reprezinta o incorporare in capitalul social0 creditorii societatii primind actiuni ale acesteia. ceasta operatie0 care este denumita conversia datoriilor asupra societatii in actiuni ale acesteia0 prezinta avantaje atat pentru societate0 cat si pentru creditori. Prin aceasta compensare0 creditorii devin actionari ai societatii cu toate drepturile si o#ligatiile pe care le confera aceasta calitate. '. RED"CEREA capitalului social ctivitatea deficitara a SC cauzata de o proasta administrare ori de o conjunctura nefavora#ila duce in cele mai multe situatii la pierderi de patrimoniu0 ceea ce inseamna ca0 capitalul social al societatii este mai mic. Prin urmare in asemenea situatii se impune fie reintregirea capitalului social fie reducerea capitalului social la nivelul activului e$istent. Procedeele folosite pentru reducerea capitalului social Se folosesc procedee diferite si sunt determinate de cauza care impune reducerea capitalului social. *aca reducerea capitalului social este determinata de pierderi ale capitalului social reducerea se poare face prin! b) micsorarea numarului de actiuni sau de parti sociale c) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale d) dobandirea propriilor actiuni care este urmata de anularea acestora *aca reducerea nu este determinata de pierderi ale capitalului social0 dar asociatii doresc o reducere a capitalului social aceasta se poate realiza prin! a) scutirea totala sau partiala a asociatilor la varsamintele datorate b) restituirea catre asociati a unei cote parti din aporturile aduse(are loc numai in situatia in care SC nu are pierderi)

*eoarece reducerea capitalului social atrage o diminuare a gajului legiuitorul prevede posi#ilitatea creditorilor de a face o pozitie in instanta in termen de 2 luni de la data pu#licatii in M.(f. (. Prelun)irea anticipata a duratei de functionare a societatii 1& 31/1223 prevede ca in actul constitutiv tre#uie precizata durata societatii. 1a e$pirarea acestui termen societatea se dizolva. *. %uziunea si di+izarea !C Fuziunea si divizarea sunt procedee te%nico juridice prin care se realizeaza restructurarea SC. %",I"-EA este operatiunea prin care 2 sau mai multe SC %otarasc separat transmiterea elementelor de activ si de pasiv la una dintre societati sau la infiinarea unei noi societati comerciale in scopul desfasurarii in comun a activitatii respective. ceasta operatiune im#raca ( forme! a) Fuziunea prin anexare sau absorbtie0 care consta in ane$area uneia sau mai multor societati care isi inceteaza e$istenta de catre o SC #) Fuziunea prin contopire,fuziunea prin creearea unei noi SC)0 care consta in reunirea uneia sau a mai multor societati comerciale care isi inceteaza e$istenta pentru a forma o noua SC Fuziunea poate interveni numai intre societati comerciale. DI&I,AREA consta in impartirea intregului patrimoniu al unei SC care isi inceteaza e$istenta in 2 sau mai multe SC e$istente sau care se infiinteaza in acel moment4 in aceasta situatie intalnim o divizare totala. *ivizarea partiala are loc cand o parte a patrimoniului societatii se imparte catre una sau mai multe sc nou infiinate sau e$istente. Formalitatile fuziunii si diviziunii societatilor comerciale Fuziunea si divizare se %otaraste de fiecare societate in conditiile sta#ilite pentru modificarea actului constitutiv4 realizarea fuziunii sau divizarii implica anumite operatiuni care tre#uie indeplinite in conditiile sta#ilite de lege. ceste operatiuni sunt! a) intocmirea proiectului de diviziune sau divizare de catre administratori #) avizarea si publicarea proiectului de fuziune sau divizare 4 acest proiect tre#uie semnat de catre reprezentantii societatii si se depune la registrul comertului la care este imatriculata fiecare societate comerciala. poi este pu#l in M.(f. c) Opozitia asupra proiectului de fuziune sau divizare . Prin fuziune sau divizare pot fi afectate interesele creditorilor0 legea recunoaste dreptul acestora de a face opozitie. *reptul de opozitie se e$ercita in termen de 33 de zile de la data pu#licarii in M.(f. d) nformarea asociatilor despre conditiile si consecintele fuziunii sau divizarii. dministratorii prezinta asoc sau actionarilor detaliat toate conditiile tiate efectele divizarii0 partile pozitive sau negative ale fuziunii sau divizarii0 se intocmeste un document care este inmanat fiecarui actionar sa fie studiat. e) !otararea A" a asociatilor. ceasta %otarare este luata pe #aza proiectului de fuziune sau divizare. ceasta %otarare tre#uie luata in cel mult 2 luni de zile de la e$pirarea 3

termenului prevzut de lege pentru opozitie. *ecizia tre#uie luata in cond unei & 5$traordinare. E%ECTELE %",I"-II !I DI&I,ARII

& privind fuziunea sau divizarea

6 Fuziunea sau divizarea are ca efect dizolvarea SC care isi inceteaza e$istenta si transmiterea elementelor sale de activ si de pasiv catre societate sau societatile prevazute in proiect. 6 7n cazul fuziunii prin ane$are societatea a#sor#anta do#andeste drepturile si este tinuta de o#ligatiile societatilor pe care le a#soar#e. 6 7n cazul fuziunii prin contopire drepturile si o#ligatiile societatilor care isi inceteaza activitatea trec asupra noii societati infiintate. 6 7n cazaul divizarii societatile care do#andesc #unuri ca efect al divizarii0 raspund fata de creditori pentru o#ligatiile societatii care sia incetat activitatea prin divizare. 6 7n situatia in care nu se poate sta#ili societatea raspunzatoare pentru o anumita o#ligatie societatile care au do#andit #unurile prin divizare raspund solidar. .. Transformarea !C 7n cursul unei activiati ale SC anumite interese ale asociatilor pot determina necesitatea sc%im#arii formelor juridice ale societatii4 aceste interese ale asociatilor pot fi satisfacute prin urmatoarele modalitati! a) prin dizolvarea sau lic#idarea societatii existente si prin infiintarea unei noi societati comerciale b) prin sc#imbarea formei juridice in conditiile stabilite de le$e% se sc#imba actul constitutiv. ,prin decizia adunarii se sc%im#a actul const si se infiinteaza o societate pe actiuni0 de e$emplu0 cand se face o asemenea modificare tre#uie mentionata in actul respectiv conditiile) C"R! ( 11./*.(//0 DI,OL&AREA !I LIC1IDAREA !OCIETATILOR COMERCIALE Faza dizolvarii societatii comerciale cuprinde anumite operatii care declanseaza si pregatesc incetarea societatii comerciale. 7n aceasta faza personalitatea juridica a societatii comerciale nu este afectata0 insa dizolvarea societatii pune capat activitatii normale a acesteia. Faza lic%idarii societatii comerciale cuprinde anumite operatii de lic%idare a patrimoniului societatii care privesc plata creditorilor si impartirea eventualului sold activ intre asociati. 7n aceasta faza0 societatea isi pastreaza personalitatea juridica0 dar aceasta personalitate este su#ordonata cerintelor lic%idarii. *izolvarea si lic%idarea societatilor comerciale sunt reglementate de legea 31/1223 care se completeaza cu mentiunile din actul constitutiv al societatii. 1. Dizol+area societatilor comerciale

*izolvarea SC priveste acele operatiuni care declanseaza acest proces si asigura premisele lic%idarii patrimoniului societatii. ceste operatini se refera la %otararea de dizolvare a societatii si de aducere la cunostinta celor interesati. Cauzele generale de dizolvare a societatilor comerciale: Trecerea timpului sta#ilit pentru durata societatii 7mposi#ilitatea realizarii o#iectului de activitate sau realizarea acestuia *eclararea nulitatii societatii 8otararea adunarii generale Prin %otararea tri#unalului Falimentul societatii Mai intalnim anumite cauze care duc la dizolvarea SC ca sanctiune! 1. societatea nu mai are organe statutare sau aceste organe nu se mai pot intruni 2. societatea comerciala nu a depus in cel mult sase luni de zile de la e$pirarea termenelor legale situatiile financiare 3. societatea comerciala si"a incetat activitatea de o perioada de timp sau nu mai are sediu social 4. societatea nu si"a completat capitlul social Caile dizolvarii societatilor comerciale. cestea se dizolva prin trei modalitati! dizolvarea de drept a societatii dizolvarea prin vointa asociatilor dizolvarea pe cale judecatoreasca & 'izolvarea de drept a societatii . re loc su# doua forme 9 la e$pirarea termenului pentru durata de functionare sau in momentul in care societatea nu si"a majorat capitalul social la cerintele legii. & 'izolvarea societatii prin vointa asociatilor. & 'izolvarea pe cale judecatoreasca 9 cand asociatii nu se mai inteleg sau cand societatea intra in faliment. 8otararea judecatoreasca de dizolvare a societatii tre#uie inscrisa in registrul comertului si pu#licata in Moitorul (ficial. Efectele dizolvarii societatii comerciale. 7ndiferent de modul in care se realizeaza dizolvarea societatii comerciale se produc urmatoarele efecte! 1. *esc%iderea procedurii lic%idarii in care0 ca urmare a acestei desc%ideri0 consiliul de administratie sau directoratul are o#ligatia de a convoca adunarea generala a actionarilor pentru desemnarea lic%idatorilor. 2. 7nterdictia unor activitati comerciale noi. *in momentul dizolvarii administratorii consiliul de administratie sau directoratul nu mai pot intreprinde activitati comerciale noi. 7ncalcarea acestei interdictii are drept consecinta raspunderea persoanala si solidara a persoanelor care au produs aceste evenimente. (. Lic2idarea societatilor comerciale Consta intr"un ansam#lu de operatiuni care au ca scop finalizarea operatiunilor comerciale aflate in desfasurare la data dizolvarii0 incasarea creantelor societatii0 transformarea #unurilor societatii in #ani0 la plata datoriilor societatii si la impartirea activului net intre asociati. Principiile generale ale lichidarii societatilor comerciale: -

(ersonalitatea juridica a societatii va exista in continuare pentru nevoile lic#idarii. Pentru aceasta nevoie si pentru ocrotirea drepturilor asociatilor si ale creditorilor societatii se impune necesitatea mentinerii perosnalitatii juridice. Mentinerea persoanlitatii juridice are urmatoarele consecinte! a. Societatea comerciala isi conserva atri#utele de identificare0 isi pastreaza firma0 sediul social si nationalitatea0 dar legea cere ca toate actele emise de societate sa arate ca societatea este in lic%idare. #. Patrimoniul societatii continua sa apartina acesteia si poate constitui un gaj al creditorilor. c. (rganele societatii nu isi inceteaza activitatea. dunarea generala numeste lic%idatorii si sta#ileste puterile acestora pentru realizarea operatiunilor de lic%idare. dministratorii0 directorii sau directoratul societatii isi continua activitatea pana la intrarea in functie a lic%idatorilor. Cenzorii isi continua activitatea de control asupra gestiunii societatii. d. 1ic%idarea societatii se face in interesul asociatilor. 7nteresul asociatilor imprima specificul acestei lic%idari si o deose#este de procedura falimentului deoarece ocroteste e$clusiv interesele asociatilor. sta deoarece lic%idarea societatii poate fi ceruta numai de catre asociati si niciodata de catre creditori. sociatii constituiti in adunarea generala sunt in drept sa"i numeasca pe lic%idatori si sa le sta#ileasca puterile acestora. 1egea de asemenea permite asociatilor sa sta#ileasca in actul constitutiv conditiile lic%idarii societatii. e. 1ic%idarea societatii este o#ligatorie nu facultativa. Modificarile produse de trecea la faza de lichidare a societatilor comerciale. 6 Modificarea o#iectului si scopului societatii. *in momentul in care societatea a intrat in lic%idare0 activiatea ei nu se mai poate desfasura in conditiile initiale sta#ilite prin actul constitutiv. ctivitatea pe care o desfasoara societatea comerciala va fi su#ordonata cerintelor lic%idarii. (#iectul activitatii societatii se restrange0 adica activitatea societatii se limiteaza la acele operatiuni comerciale aflate in derulare. Pentru a preveni pe terti asupra situatiei in care se afla societatea legea prevede ca dupa anuntarea la registrul comertului si pu#licarea in monitorul oficial ca pe toate actele care emana de la societate sa fie mentionat :societate aflata in lic%idare;. *e moment ce o#iectul activitatii mentionat in societate este restrans nu se mai urmareste realizarea unui profit0 ci se finalizeaza lic%idarea societatii. 6 7nlocuirea administratorilor cu lic%idatorii Potrivit legii 31/1223 operatiunile de lic%idare a societatii0 precum si administrarea societatii aflate in lic%idare se realizeaza de catre lic%idatori. *upa numirea lor lic%idatorii ii inlocuiesc pe administratori. 1ic%idatorii intra in functie dupa indeplinirea formalitatilor de pu#licitate care sunt prevazute de lege. 6 Predarea gestiunii societatii. 7nlocuirea administratorilor de catre lic%idatori reclama predarea gestiunii societatii catre lic%idatori. 7n acest scop administratorii si lic%idatorii tre#uie sa intocmeasca anumite documente de predare"primire0 si anume dupa intrarea in functie a lic%idatorilor0 acestia sunt o#ligati ca impreuna cu administratorii societatii sa faca un inventar si sa intocmeasca un #ilant. 7n cazul societatilor pe actiuni sau in comandita pe actiuni0 legea prevede o o#ligatie speciala a administratorilor0 si anume sa prezinte lic%idatorilor o dare de seama asupra gestiunii societatii pentru perioada cuprinsa intre data ultimei situatii financiare apro#ata de adunarea generala si data inceperii lic%idarii. 1ic%idatorii au dreptul sa accepte darea de seama respectiva0 sau cand nu sunt de acord sa o conteste in instanta. 7n cazul in care societatile comerciale a caror activitate s"a desfasurat in #aza unei autorizatii de mediu lic%idatorii au o#ligatia sa ia masuri pentru efectuarea unui #ilant de mediu. <

6 Statutul lic%idatorilor. 1ic%idatorii sunt persoane insarcinate sa efectueze operatiunile de lic%idare a societatilor comerciale. 1ic%idator poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica. 1ic%idatorul persoana fizica0 precum si persoana fizca desemnata de lic%idatorul persoana juridica tre#uie sa fie lic%idatori autorizati in conditiile legii. Statutul juridic al lic%idatorului este reglemntat de (=& ></233< privind organizarea activitatilor practicienilor in insolventa. 1ic%idatorii sunt de regula numiti de catre adunarea generala a asociatilor sau a actionarilor si doar in situatii deose#ite de catre tri#unal. Puterile lichidatorilor: a. 1ic%idatorii tre#uie sa e$ecute si sa finalizeze toate operatiunile de comert referitoare la data lic%idarii. #. 1ic%idatorii tre#uie sa lic%ideze si sa incaseze creantele societatii. c. 1ic%idatorii sunt indreptatiti sa vanda prin licitatie pu#lica toate #unurile mo#ile si imo#ile care apartin societatii. d. 1ic%idatorii sunt in drept sa stea in judecata si sa fie actionati in judecata in numele societatii. 1egea 31 prevede ca lic%idatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii societatilor comerciale. 6 1ic%idarea activului si pasivului societatii comerciale Scopul operatiunilor de lic%idare a activului si pasivului societatii este prefacerea bunurilor societatii in bani si repartizarea activului net asociatilor . 1ic%idarea activului si a pasivului societatii se realizeaza de catre lic%idatori0 nu de catre instanta. " )ic#idarea activului socetatii cuprinde transformarea #unurilor societatii in #ani0 precum si incasarea creantelor pe care societatea le are fata de terti. Transformarea bunurilor societatilor in bani se realizeaza pe cale licitatiei pu#lice0 adica lic%idatorii vor putea sa vanda prin licitatie pu#lica #unurile imo#ile si mo#ile0 precum si orice avere a societatii. 1egea permite vanzarea #unurilor societatii atat individual cat si in #loc. Incasarea creantelor. 1ic%idatorii sunt o#ligati sa urmareasca ca la scadenta acelor o#ligatii sa incaseze acele creante " )ic#idarea pasivului societatii. Prin aceasta se intelege plata datoriilor societatii catre creditori. Plata datoriilor fata de creditori se face cu sume de #ani rezultate din lic%idarea activului societatii. 1a incetarea e$istentei societatii0 ca urmare a dizolvarii si lic%idarii asociatii sunt indreptatiti sa li se asigure valoarea aporturilor efectuate la constituirea societatii sau cu ocazia majorarii capitalului social0 si sa primeasca acea parte care li se cuvine din eventualul profit al societatii. Inc2iderea lic2idarii societatii comerciale *upa terminarea operatiunilor de repartizare a activului net catre asociati procedura lic%idarii societatii este inc%eiata. Mai raman de indeplinit urmatoarele formalitati! 'adierea societatii din registrul comertului. 'adierea din registrul comertului 9 dupa terminarea lic%idarii lic%idatorii tre#uie sa ceara radierea societatii din registrul comertului. 7ndeplinirea acestei activitati este o#ligatorie. 'adierea societatii tre#uie ceruta oficiului registrului comertului in termen de 1- zile de la data ultimului act de lic%idare0 care este repartizarea activului net catre asociati. *e la data radierii inceteaza personalitatea juridica a societatii comerciale. 1uarea masurilor de conservare a registrelor si documentelor societatii. *epunerea registrelor societatii pentru pastrare. 'egistrele si actele societatii tre#uie depuse pentru pastrare in conditiile sta#ilite de lege0 si anume in cazul societatilor cu raspundere limitata si in ?

comandita simpla registrele si actele societatii se depun pentru a fi pastrate la unul dintre asociati care este desemnat prin votul asociatilor. 7n cazul societatii pe actiuni si in comandita pe actiuni registrele prevazute de lege vor fi depuse la oficiul registrului comertului la care a fost inregistrata societatea. (rice persoana care este interesata de aceste registre va putea viziona0 studia aceste registre numai cu autorizarea judecatorului delegat. C"R! * 13./*.(//0

!ocietatea in nume colecti+

*efinitie * este o societate constituita prin asocierea pe baza deplinei increderi a doua sau mai multe persoane care pun in comun anumite bunuri pentru a desfasura o activitate comerciala cu scopul obtinerii unui profit si in care asociatii raspund nelimitat si solidar. Caracterele societatii in nume colectiv! a) societatea se #azeaza pe deplina incredere intre asociati #) capitalul social al sicietatii este divizat in parti de interes de valoare egala c) o#ligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul sociatl al societatii si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor. Constituirea societatii in nume colectiv ceasta se constituie prin contract de societate sau act constitutiv care se inc%eie in forma autentica. Asociatii societatii " Pot fi asociati persoane fizice sau persoane juridice care pot fi comercianti sau necomercianti. Firma sau denumirea societatii in nume colectiv tre#uie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociati urmat de cuvintele societate in nume colectiv scrise in intregime. Capitalul social al societatii in nume colectiv tre#uie mentionat in actul constitutiv. *e asemenea in actul constitutiv tre#uie mentionat aportul adus de fiecare asociat. portul poate consta in orice #un de valoare economica care prezinta interes pentru societate. *upa redactarea si autentificarea actului constitutiv0 acesta se depune la registrul comertului si va face o#iectul pu#licitatii. *upa inmatricularea in 'egistrul Comertului societatea do#andeste personalitate juridica. Functionarea societatilor in nume colectiv 1egea 31/1223 nu reglementeaza adunarea generala a asociatilor datorita numarului redus al acestora. 7n aceasta forma de societate deciziile se iau prin votul asociatilor care reprezinta majoritatea a#soluta a capitalului social in urmatoarele cazuri! a. pentru alegerea administratorului sau administratorilor. #. pentru sta#ilirea puterilor acestora si a duratei de e$ercitare a functiei. c. pentru revocarea administratorilor cand nu au fost numiti prin actul constitutiv. d. pentru rezolvaarea diferendelor ce pot aparea intre administratori. e. pentru apro#area #ilantului societatii. f. in toate cazurile de tragere la raspundere a administratorilor. 7n anumite situatii decizia se poate lua doar cu unanimitate de voturi! >

a. pentru revocarea administratorilor0 cand administratorii au fost numiti prin actul constitutiv. #. in cazul modificarii actului constitutiv al societatii. sociatul care intr"o operatiune determinata are pe cont propriu sau pe contul altei persoane interese contrare cu cele ale societatii nu poate lua parte la nicio deli#erare sau decizie privind aceasta activitate. dministrarea societatii dministrarea poate fi incredintata unuia sau mai multor administratori care pot fi asociati sau neasociati0 persoane fizice sau persoane juridice. *aca prin actul constitutiv sunt numiti mai multi administratori asociatii tre#uie sa sta#ileasca daca acestia lucreaza impreuna sau lucreaza individual. Cand s"a sta#ilit ca administratorii sa lucreze impreuna decizia tre#uie luata in unanimitate. 'eferitor la puterile administratorilor0 acestia pot face toate operatiunile necesare pentru realizarea o#iectului de activitate0 in afara de acele restrictii prevazute de lege sau de actul constitutiv. *aca in actul constitutiv nu s"a precizat care administrator are dreptul de reprezentare al societatii atunci toti administratorii pot reprezenta societatea. Controlul gestiunii societatii 7n acest tip de societate legea 31/1223 nu prevede ca societatea este o#ligata la cenzori sau auditori interni. *e regul controlul gestiunii societatii se face de catre asociati daca acestia au cunostintele necesare desfasurarii unei astfel de activitati. Drepturile asociatilor 1. dreptul de a participa la deli#erari si la luarea deciziilor . (. dreptul la #eneficii. *. dreptul de a folosi fondurile societatii. sociatii au dreptul sa foloseasca fondurile societatii pentru activitatea desfasurata de societate. ceasta activiate de intre#uintare a fondurilor tre#uie adusa la cunostinta asociatilor. *e asemenea in actul constitutiv poate fi inclusa o clauza prin care asociatii pot folosi fondurile societatii si pentru interesul personal0 dar si aceasta activitate tre#uie adusa la cunostinta celorlalti asociati. O4li)atiile asociatiilor5 a) Obli$atia de efectuare a aprotului promis. sociatii tre#uie sa aduca in societate toate sumele de #ani sau acele #unuri pe care le"au promis la constituirea societatii in nume colectiv. Pentru nerespectarea o#ligatiei0 asociatul culpa#il va raspunde pentru toate prejudiciile aduse societatii. #) Oblicatia de a nu aduce atin$ere patrimoniului societatii% deoarece patrimoniul societatii este distinct de patrimoniul asociatilor. 7n aceste conditii niciun asociat nu are dreptul de a folosi patrimoniul societatii in interes personal cu e$ceptia cazului in care e$ista clauze care permit acest lucru prin actul constitutiv. c) Obli$atia de a nu face concurenta societatii . Pentru protejarea intereselor societatii legea interzice asociatului sa ia parte la constituirea altei societati cu raspundere limitata care are un o#iect de activitate asemanator. 'aspunderea pentru o#ligatiile societatii 7ntalnim doua tipuri de raspundere si anume! a) o raspundere directa a societatii comerciale in nume colectiv pentru o#ligatiile acesteia #) o raspundere indirecta a asociatilor pentru o#ligatiile societatii pe care aceasta nu le poate onora. vand o raspundere nelimitata si solidara0 asociatul va raspunde cu toate #unurile sale mo#ile si imo#ile0 prezente si viitoare. 2

Cesiunea partilor de interes a asociatului Prin cesiunea partii de interes sunt transmise toate drepturile si o#ligatiile aferente calitatii de asociat. Cesionarul do#andeste calitatea de comerciant0 iar cedentul pierde aceasta caliate. Cesiunea partii de interes se realizeaza printr"un contract de cesiune prin care asociatul cedent se o#liga in sc%im#ul unui pret sa transmita partea sa de interes cesionarului care devine asociat al societatii in nume colectiv. Pentru a deveni opoza#ila tertilor cesiunea partii de interes tre#uie notificata societatii0 c%iar daca e$ista acel consimtamant preala#il al asociatilor. *e asemenea cesiunea partii de interes tre#uie mentionata in registrul comertului si va produce efecte din momentul inmatricularii in 'egistrul Comertului. 5fectele cesiunii partii de interes a. pierderea calitatii de asociat a cedentului si do#andirea aceste calitati de catre cesionar0 care devine asociat cu toate drepturile si o#ligatiile aferente. #. asociatul cedent raspunde raspunzator fata de terti pentru toate operatiunile desfasurate de societate anterior cesiunii. 'etragerea asociatului din societate 5ste definita ca fiind iesirea voluntara a unui asociat din societate cu consecintele incetarii caltiatii sale de asociat. Se poate realiza oricand pe durata activitatii societatii in nume coelctiv. 7n urma retragerii asociatul are dreptul la partea sa de interes iar capitalul social al societatii se reduce in mode corespunzator. Conditiile retragerii asociatului din societate ceste conditii sunt sta#ilite de legea 31/1223. 1. 7n toate cazurile prevazute de actul constitutiv. (. Prin acordul tuturor asociatilor. *aca actul constitutiv nu mentioneaza conditiile retragerii0 asociatul cere retragerea pe care o o#tine prin unanimitate. *. Prin %otararea tri#unalului. *aca nu se poate o#tine votul unanim0 instanta poate admite iesirea din societate. 5$cluderea asociatului din societate! 7n cazurile in care un asociat nu isi indeplineste o#ligatii fata de societate ori savarseste fapte impotriva intereselor societatii se poate trece la e$cluderea asociatului sau asociatilor din societate. Cazurile de e$cludere a asociatului din societate! a. neefectuarea aportului la care s"a o#ligat. sociatul care nu aduce in societate aportul la care s"a angajat va putea fi e$clus din societate. ceasta masura a e$cluderii nu inlatura suportarea de catre asociat a consecintelor intarzierii la efectuarea aportului. sociatul e$clus ramane o#ligat la plata despagu#irilor si eventual a do#anzilor. #. supunerea asociatului la procedura falimentului. 7n situatia in care un asociat este o SC0 iar aceasta in faliment aceasta va fi e$clusa. c. imi$tiunea asociatului in adminstrarea societatii0 folosirea #unurilor societatii sau savarsirea unor acte de concurenta. Pentru anumite fapte calificate ca lipsite de loialitate fata de societate0 asociatul poate fi e$clus. d. savarsirea de catre asociatul administrator a unor fapte pagu#itoare pentru societate. sociatul care are si calitatea de administrator a savarsit o frauda in dauna societatii0 sau se foloseste de capitalul societatii in interes personal. 13

e. e$ercitarea de catre creditorul personal al asociatului a opozitiei impotriva %otararii de prelungire a duratei societatii. 5$cluderea se pronunta prin %otarare judecatoreasca. cesta %otarare ramasa definitiva se va repune in termen de 1- zile la registrul comertului0 iar la cererea societatii se poate pu#lica in monitorul oficial. 5fectele e$cluderii asociatului din societate! Persoana e$clusa din societate pierde calitatea de asociat dar are dreptul la #eneficii0 si eventual va suporta pierderile acumulate pana in ziua e$cluderii sale. sociatul e$clus are dreptul sa 7 se restituie contravaloarea partii de interes. *aca la data e$cluderii e$ista anumite operatii in curs de desfasurare0 asociatul este o#ligat sa suporte consecintele0 si nu"si va putea retrage partea de interes decat dupa terminarea acestei operatii. *izolvarea si lic%idarea societatii in nume colectiv 9 de revazut din dizolvarea si lic%idarea societatilor comerciale partea generala.

!ocietatea in comandita simpla

5ste definita ca o societate constituita prin asocierea pe baza deplinei increderi a doua sau mai mulor persoane care pun in comun anumite bunuri pentru desfasurarea unei activitati economice sau comerciale in scopul impartirii beneficiilor si in care asociatii raspund diferit si anume: raspund nelimitat si solidar asociatii comanditati si raspund numai in limita aportului adus asociatii comanditari. Caracterele societatii in comandita simpla! socierea se #azeaza pe increderea deplina a asociatilor comanditati si comanditari Captialul social al societatii este divizat in parti de interes 'aspunderea asociatilor este diferita Constituirea societatii in comandita simpla ceasta se constituie prin contract de societate sau act constituiv care se inc%eie in forma autentica. sociatii pot fi astfel persoane fizice si persoane juridice. @umarul asociatilor nu este sta#ilit de lege0 dar este o#ligatoriu ca societatea sa ai#a cel putin un asociat comanditat si un asociat comanditar. Firma sau denumirea societatii se compune din numele a cel putin un asociat comanditat0 urmata de mentiunea societate in comandita simpla scrisa in intregime. *aca un asociat comanditar este de acord sa fie trecut in firma0 si acesta capata raspundere nelimitata si solidara. dministrarea societatii in comandita simpla dministratorii acestei societati nu pot reveni decat din randul asociatilor comanditati. Functionarea societatii in comandita simpla @ici in aceasta forma de societate legea nu reglemeteaza adunarea generala. 7n acest tip de societate luare deciziilor se face prin votul majoritatii a#solute a asociatilor pentru! a. alegerea administratorului sau a administratorilor #. rezolvarea diferendelor aparute intre administratori c. apro#area #ilantului societatii d. pentru raspunderea administratorilor 11

Controlul gestiunii societatii! Se e$ercita de catre oricare asociat care nu are atri#utii de administrator0 inclusiv asociatii comanditari. *repturile si o#ligiile asociatilor 9 sunt identice cu ale asociatilor societatea in nume colectiv 'etragerea asociatului0 cesiunea partii de interes 9 identica societatea in nume colectiv 5$cluderea asociatului din societate 9 identica societatea in nume colectiv *izolvarea si lic%idarea societatii in comandita simpla 9 identica societatea in nume colectiv C"R! . (../*.(//0

!OCIETATEA PE ACTI"-I
!E"I#ITIE 9 este acea societate constituita prin asociererea a doua sau mai multe persoane care contribuie la formarea capitalului social pentru desfasurarea unei activitati comerciale in scopul abtinerii unui profit si in care asociatii raspund numai in limita aportului pe care l&au depus la constituirea S.C. Caracterele societatii pe actiuni! a) societatea se constituie dintr"un numar minim de asociatii0 numiti actionari #) capitalul social al societatii este divizat in actiuni care sunt negocia#ile si transmisi#ile c) raspunderea actionarilor pentru o#ligatiile societatii este limitata0 vor raspunde numai in limita aportului depus la constituirea societatii Prin 1egea 441/233< s"a redus numarul de actionari la 20 anterior fiind necesari minim actionari pentru a constitui o societate pe actiuni. Constituirea societatii comerciale pe actiuni 1g. 31/1223 prevede doua modalitati de constituire a societatii pe actiuni! a) o constituire o#isnuita sau simultana #) o constituire prin su#scriptie pu#lica sau o constituire continuata Pentru realizarea constituirii este necesar sa fie intocmit actul constitutiv in care sa fie mentionate anumite clauze referitoare la! a) Asociatii " societatea pe actiuni tre#uie sa ai#a minim 2 asociati care pot fi persoane fizice sau juridice #) "irma societatii sau demunirea societatii se compune dintr"o denumire proprie care tre#uie sa fie deose#ita fata de firma altui comerciant urmata de mentiunea scrisa in intregime :societate pe actiuni sau :S. .;; c) Capitalul social al societatii pe actiuni nu poate fi mai mic de ec%ivalentul in lei a 2-.333 de euro4 la constituirea societatii0 capitalul social varsat de actionari nu tre#uie sa fie mai mic de 33. de capitalul social su#scris4 diferenta de capital social tre#uie varsata in capitalul social al societatii in 12 luni pentru aportul in numerar si in 2 ani pentru aportul in natura. 12

d)

Aporturile asociatilor ,la acele societati pe actiuni care se constituie prin su#scriptie pu#lica aportul in creante nu este permis) i. 7n numerar ii. 7n natura iii. 7n creante e) Actiunile societatii tre#uiesc mentionate in actul constitutiv atat ca numar cat si ca valoare f) Administratorii societatii 9 in actul constitutiv tre#uie mentionat ce sistem de administrare se foloseste0 ce administrator reprezinta societatea precum si puterile acestora g) Clauze privind gestiunea societatii ,cenzori0 auditori interni0 posi# de a apela la aditori e$terni) Modalitatile de constituire a societatilor pe actiuni! +. Constituirea simultana ,. Constituirea prin subscriptie publica Persoanele doresc sa constituie o societate cu capital mare. Pentru a se constitui o asemenea societate tre#uiesc parcurse urmatoarele faze! A. Intocmirea si publicarea prospectului de emisiune 1. prospectul este inscrisul care cuprinde o oferta care este adresata pu#licului pentru ca acesta sa su#scrie din actiunile societatii 2. acest prospect este intocmit de catre fondatori si se inc%eie in forma autentica0 daca corespunde d p d v legal acest prospect poate fi pu#licat0 dupa ce isi da avizul judecatorul delegat4 nu este o#ligatoriu sa fie pu#licat in M.(f $. %ubscrierea actiunilor " reprezinta acea manifestare de vointa a unei sau unor persoane care se o#liga sa devina actionar al societatii pe actiuni prin efectuarea unui aport al capitalului social in sc%im#ul caruia va primi actiuni " conditiile su#scrierii " fiecare su#scriitor sau acceptant tre#uie sa verse in numerar jumatate din valoarea actiunilor su#scrise la C5C sau o #anca comerciala0 cealalta jumatate din valoarea capitalului social tre#uie varsata in cel mult 12 luni de la inmatricularea societatii C. &alidarea subscriptiei si aprobarea actelor constitutive de catre adunarea subscriitorilor " convocarea adunarii constitutive se face de catre fondatori printr"o instiintare formulata in M.(f. si in cel putin 2 ziare de mare circulatie cu 1- zile inainte de data convocarii adunarii " data adunarii constitutive nu poate depasi 2 luni de la inc%eierea su#scriptiei pu#lice !. Atributiile adunarii constitutive " verificarea e$istentei varsamintelor ofertantilor " e$aminarea si validarea raportului e$pertilor pentru #unurile in natura aduse ca aport " disputarea si apro#area actului constitutiv al societatii " numirea administratorilor si a cenzorilor E. !esfasurarea adunarii constitutive " pentru #una desfasurare a adunarii constituire este necesara numirea unui presedinte si a doi secretari " se considera ca adunarrea constitutiva este legal constitutiva daca sunt prezenti jumatate plus unu din acceptantii ofertei pu#lice si se pot adopta %otarari ale adunarii constitutive prin votul majoritatii simple a celor prezenti 13

"

indiferent de numarul de actiuni su#scrise0 fiecare acceptant are drept la un vot in adunarea constitutiva4 este permisa reprezentarea prin procura speciala0 dar niciun acceptat nu poate reprezenta mai mult de - acceptanti

E. !repturile fondatorilor " in afara de acele drepturi cuvenite ca actionari0 fondatorii au dreptul si la o remuneratie pentru activitatea depusa privind constituirea societatii pe actiuni " fondatorii au dreptul si la o cota din profitul net al societatii care va tre#ui mentionata in actul constitutiv0 dar care nu poate depasi <. din profitul net si nu mai mult de - ani ". 'bligatiile fondatorilor " acestia tre#uie sa indeplineasca toate conditiile prevazute de lege pentru constituirea societatilor comerciale pe actiuni " sunt o#ligati sa predea consiliului de administratie toate documente intocmite pe perioada su#scriptiei pu#lice si de constituire a societatii (. Raspunderea fondatorilor " raspund pentru toate actele intocmite pe perioada constituirii societatii comerciale0 si a actelor intocmite " fondatorii precum si primii mem#rii ai consiliului de administratie sau a directoratului raspund solidar fata de societate sau fata de terte persoane pentru su#scrierea integrala a capitalului social0 precum si pentru efectuarea varsamintelor sta#ilite de lege0 precum si pentru e$aminarea corecta a aporturilor in natura0 de aceea adunarea generala a actionarilor nu va putea da descarcare fondatorilor si primilor administratori timp de - ani ). Actiunile emise de societate Actiunea este un titlu reprezentativ al contributiei asociatului si constituie o fractiune a capitalului social care confera posesorului calitatea de actionar. (entru aportul adus de actionar primeste in sc#imb un nr de actiuni in functie de cotatia lor. Caracterele actiunilor a) actiunile sunt fractiuni ale capitalului social care au o valoare nominala0 de aceea legea constituie un plafon minim al valorii unei actiuni0 3013 '(@ #) actiunile sunt fractiuni egale ale capitalului social0 asta pentru a asigura drepturi egale asociatilor c) actiunile sunt indivizi#ile0 asta pentru o #una functionare a societatii d) actiunile sunt titluri negocia#ile0 pot fi tranzactionate pe piata de capital Clasificarea actiunilor" e$ista doua tipuri! a* actiuni ordinare a. actiuni nominative & pe acest tip de actiuni este mentionat numele prenumele si domiciliul persoanei fizice0 sau demunirea si sediul persoanei juridice #. actiuni la purtator & sunt acele actiuni care nu au evidenta0 numele sau date de identificare a proprietarului0 ci posesorul de #una credinta este considerat titularul unei asemenea actiuni si do#andeste calitatea de actionar b* actiuni preferentiale reglementeate de legea 31 ca fiind acele actiuni cu divident proritar dar fara drept de vot acest tip de actiuni pot reprezenta cel mult o patrime din capitalul social 14

posesorii acestor actiuni0 au proritate la primirea dividentelor in comparatie cu ceilalti actionari care asteapta ca profitul sa fie impartit pe acele etape nu au drept de vot in cadrul adunarii generale a actionarilor

Conditiile generale emiterii actiunilor a) actiunile pot fi eli#erate numai dupa inregistrarea in registrul comertului0 pentru protejarea actionarilor0 pentru a nu fi pusi in situatia de a do#andi actiuni la o societate care nu este persoana juridica #) actiunile nu pot fi emise pentru o suma mai mica decat valoarea lor nominala c) emiterea de actiuni noi pentru majorarea capitalului social este interzisa pana la ac%itarea actiunilor din emisiunea precedenta *repturile actionarilor " de a participa la adunarea generala a actionarilor0 ordinara sau e$traordinara " dreptul la e$ercitarea votului " orice actionar care si"a finalizat aducerea aportului promis la constituirea societatii are drept de vot in cadrul adunarii generale ordinare sau e$traordinare " dreptul la informare " dreptul la dividente " orice actionar al societatii are dreptul al dividente in raport cu contri#utia sa la capitalul social al societatii " dreptul asupra partii ce i se cuvine din lic%idarea societatii0 daca societatea intra in lic%idare0 raportat la aportul sau adus la constituire ii revine o suma de #ani sau #unuri in urma lic%idarii0 proportional cu aportul adus (#ligatiile actionarilor " o#ligatia de a varsa aportul pe care l"a promis la constituirea societatii comerciale pe actiuni ,in prima faza cel putin 33. si in termen de 1 an de zile capitalul material0 sau in termen de 2 ani de zile aportul in natura) " o#ligatia de a respecta actul constitutiv si deciziile adoptate in cadrul adunarii generale a asociatilor0 c%iar daca nu a fost prezent0 sau c%iar daca a votat contra " o#ligatia de a suporta pierderile societatii pana la limita aportului adus la constituirea societatii %unctionarea societatii pe actiuni dunarea generala a actionarilor " A( ordinara o Se intruneste o data pe an0 in cel mult - luni de la inc%eierea anului fiscal ,cel tarziu pe 31 mai) o Prezenta de cvorum sa fie cel putin jumatate din actionari0 decizia se ia cu cel putin o patrime din cei prezenti o *aca nu avem majoritate0 se convoaca o a doua adunare la care nu se mai tine cont de majoritatea actionarilor prezenti " A( e+traordinara o Se tine ori de cate ori este nevoie o Pentru prima sedina este nevoie de majoritatea actionarilor0 decizie se ia cu o patrime4 daca nu se constituie cvorumul este comandata o a doua sedinta. *eciziile se iau cu o cincime din cei prezenti " A( speciala 1-

o Sunt destinate anumitor categorii de actionari ,vezi predarea de pe primul semestru) Modalitatile de administrae a societatilor pe actiuni" sunt doua modalitati! 1. un sistem unitar in care administrarea se face printr"un consiliu de administratie0 care la randul sau deleaga o parte din atri#utii directorilor (. un sistem dualist in care administrarea se face printr"un directorat si un consiliu de supraveg%ere C"R! 6 /1./..(//0 Prin ultima modificare a legii 31 sunt mentionate doua tipuri de administrare a societatii pe actiuni! " un sistem unitar " un sistem dualist. 1. !istemul unitar 7n acest sistem0 societatea pe actiuni este administrata de unul sau de mai multi administratori% numarul acestora fiind intotdeauna impar. Cand sunt mai multi administratori acestia constituie un consiliu de administratie. Societatile pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac o#iectul unei o#ligatii legale de auditare sunt administrate de cel putin trei administratori. dministratorii sunt numiti prin actul constitutiv sau de catre adunarea generala a asociatilor. *urata functiei de administrator este de patru ani0 cu e$ceptia primilor administratori numiti prin actul constitutiv care este de doi ani. dministratorii pot fi revocati oricand de catre adunarea generala a asociatilor. *e asemenea consiliul de administratie alege unul dintre mem#rii sai ca presedinte. Consiliul de adminstratie se intruneste cel putin odata la trei luni. Consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori0 numind pe unul dintre acestia director general. *irectorii pot fi numiti dintre mem#rii consiliului de administratie sau din afara consiliului de administratie. *e asemenea directorii pot fi revocati oricand de catre consiliul de administratie. *aca societatea pe actiuni tre#uie sa fie supusa auditului financiar e$tern0 atunci este o#ligatorie numirea direcorilor. *urata mandatului directorilor nu este precizata in actul constitutiv. 'amane la dispozitia consiliului de administratie sa sta#ileasca durata mandatului. 'emunerarea directorilor ramane la latitudinea consiliului de administratie. Pe durata mandatului directorii nu pot inc%eia cu societatea un contract de munca. Persoanele care nu pot fi fondatori ,incompati#ilii) nu pot fi nici directori. Pentru #una functionare a S consiliul de administratie poate crea comitete consultative formate din cel putin doi mem#ri ai consiliului0 si sunt insarcinate cu desfasurarea de investigatii sau ela#orarea de recomandari. (. !istemul dualist cest sistem a fost introdus in 233< prin legea 441. (rin acest sistem administrarea SA se face prin directorat si consiliu de suprave$#ere. !irectoratul 1<

Conducerea S revine in e$clusivitate directoratului care indeplineste toate actele necesare pentru realizarea obiectulu ide activitate al societatii. *irectoratul isi e$ercita atri#utiile su# controlul consiliului de supraveg%ere. *irectoratul este format din unul sau mai multi mem#ri0 numarul acestora fiind intotdeauna impar. Cand este un singur mem#ru0 acesta poarta denumirea de director general unic. 7n cazul in care S este supusa auditarii financiare directoratul tre#uie sa ai#a cel putin trei mem#ri. *esemnarea mem#rilor directoratului revine consiliului de supraveg%ere care atri#uie unuia dintre mem#rii directoratului functia de presedinte al directoratului. *urata mandatului directoratului este sta#ilita de catre consiliul de supraveg%ere dar nu poate depasi durata de patru ani. Mem#rii directoratului nu pot fi in acelasi timp si mem#ri ai consiliului de supraveg%ere. Mem#rii directoratului pot fi oricand revocati de consiliul de supraveg%ere cu e$ceptia cazului cand aceasta activitate a fost interzisa prin actul constitutiv. 7n caz de vacanta a unui post de mem#ru al directoratului consiliul de supraveg%ere desemneaza un nou mem#ru pana la durata inc%eierii contractului de directorat. *irectoratul reprezinta societatea in raporturile juridice cu tertii0 precum si in justitie. *irectoratul este o#ligat sa inregistreze la registrul comertului numele persoanei care are puterea sa reprezinte societatea0 persoana care este o#ligata sa depuna la registrul comertului specimenul de semnatura. *e asemenea directoratul este o#ligat ca cel putin odata la trei luni sa prezinte un raport scris consiliului de supraveg%ere cu privire la conducerea societatii0 a activitatii acesteia si eventual a posi#ilei evolutii a societatii comerciale. *e asemenea este o#ligat sa prezinte consiliului de supraveg%ere situatia financiara anuala0 precum si raportul sau anual. *irectoratul prezinta consiliului de supraveg%ere si propunerea sa detaliata cu privire la distri#uirea dividendelor. Fiecare mem#ru al directoratului are acces la toate informatiile transmise consilului de supraveg%ere. Consiliul de supraveghere Memebrii constiliului sunt numiti de adunarea $enerala a actionarilor% cu exceptia primilor% numiti prin actul constitutiv. @umarul mem#rilor consiliului de supraveg%ere este sta#ilit prin actul constitutiv0 dar acesta nu poate fi mai mic de trei mem#ri sau mai mare de 11. Mem#rii pot fi oricand revocati de catre adunarea generala a actionarilor cu o majoritate de 2/3 din numarul voturilor actionarilor prezenti. Consiliul de supraveg%ere este o#ligat sa aleaga pe unul dintre ei pentru functia de presedinte al consilului de supraveg%ere. 7n caz de vacanta a unui mem#ru0 consiliul poate alege un mem#ru provizoriu pana la intrunirea adunarii generale. @ici un mem#ru al consiliului de supraveg%ere nu poate face parte din directorat0 nici salariat al societatii. Consiliul de supraveg%ere are urmatoarele atri#utii! 1. e$ercita controlul permanent asupra conducerii societatii 2. numeste si revoca mem#rii directoratului 3. raporteaza cel putin odata pe an adunarii generale a actionarilor referitoare la activatate consiliului 4. in situatii deose#ite poate cere intrunirea adunarii generale. 1?

Consiliul de supraveg%ere poate crea comitete consultative ca si directoratul. Consiliul se intruneste cel putin odata la trei luni.

Cenzorii 7 or)anele de control a )estiunii societatii #$ O4li)atiunile emise de societate O4li)atiunile sunt titluri de valoare sau de credit care sunt emise de societate in sc#imbul unei sume de bani imprumutate si care in$lobeaza obli$atia societatii de a rambursa aceste sume si de a plati dobanzile aferente stabilite de parti. *esi sunt titluri de valoare0 ca si actiunile0 o#ligatiunile au o caracteristica proprie si anume calitatea de o#ligatar ,posesorul de o#ligatiuni) nu se poate confunda cu calitatea de actionar deoarece o#ligatarul are dreptul la restituirea sumei de #ani0 precum si plata do#anzilor0 indiferent daca societatea a o#tinut sau nu #eneficii. (#ligatiunile sunt de doua feluri ! " nominative ,cu datele posesorului ) " la purtator ,fara mentiuni) 5miterea de o#ligatiuni este %otarata de adunarea generala a actionarilor0 valoarea unei o#ligatiuni nu va putea fi mai mica de 2.- lei0 iar o#ligatiunile din aceeasi emisiune tre#uie sa ai#a valoare egala. Potrivit legii 31 o#ligatiunile se ram#urseaza la scadenta sau anticipat. Prin ram#ursarea la scadenta fiecare titular al o#ligatiunii va primi suma de #ani corespunzatoare precum si do#anda aferenta la datele din ta#loul platilor. 'am#ursarea anticipata se face la o suma superioara valorii nominale a o#ligatiunilor0 aceasta diferenta purtand diferenta de prima sau premiu0 avand menirea sa compenseze do#anzile care erau planificate. 5ste recunoscuta posi#ilitatea o#ligatarilor de a se intruni intr"o adunare generala pentru a deli#era asupra intereselor lor. dunarea generala se convoaca la cererea unui numar de detinatori care sa reprezinte a patra parte din titlurile emise si neram#ursate. tri#utiile generale ale o#ligatarilor! 1. numeste un reprezentant al o#ligatarilor si unul sau mai multi supleanti. 2. indeplineste toate actele de supraveg%ere si aparare a intereselor o#lgiatarilor. 3. constituie un fond pentru acoperirea c%eltuielilot necesare apararii drepturilor o#ligatarilor. 4. poate face opozie la orice modificare a actelor constitutive ale societatii comerciale sau a conditiilor imprumutului prin care s"ar aduce atingere o#ligatarilor. -. se pronunta asupra emiterii de noi o#ligatiuni de catre societate. 8otararea va fi adusa la cunostinta societatii in termen de cel mult trei zile de la adoptarea sa. 8otararile adunarii luate cu respectarea legii sunt o#ligatorii pentru toate persoanele care au statut de o#ligatar0 c%iar daca au fost a#sente sua au votat contra. Re)istrele societatii pe actiuni 1>

1egea 31 prevede ca pe langa cele trei registre de conta#ilitate0 Aurnal inventar si Cartea Mare. 7n re)istrul jurnal se inregistreaza toate activitatile zilnice ale societatii. 7n inventar sunt trecute mentiuni cu privire la patrimoniul societatii.

Se mai tin si! 1. registrul actionarilor care tre#uie sa cuprinda numele prenumele0 adresa precum si varsamintele facute de fiecare actionar in parte. 2. registrul sedintelor adunarilor generale de orice tip. 3. registrul sedintelor consiliului de administratie sau al directoratului. 4. registrul privind sedintele comitetului de supraveg%ere. -. registrul privind deli#erarile si constatarile cenzorilor sua auditorilor interni. <. registrul o#ligatiunilor emise de societate. *izolvarea si lic%idarea societatii pe actiuni 9 'evedeti dizolvarea si lic%idarea societatilor comerciale !OCIETATEA C" RA!P"-DERE LIMITATA Este o societate constituita pe baza deplinei increderi de doua sau mai multe persoane care pun in comun anumite bunuri pentru desfasurarea unei activitati economice sau comerciale cu scopul de a obltine profit si in care obligatiile asociatilor se limiteaza numai la aportul subscris. Se poate constitui si S'1 cu unic asociat. ( persoana fizica sau juridica nu poate fi asociat unic decat intr"o singura S'10 putand fi si salariat al societatii. Constituirea !RL ceasta se poate constitui prin contract de societate si statut sau numai printr"un act constitutiv. sociatii pot fi pers fizice sau juridice. Poate avea ma$im -3 de asociati. *enumirea S'1 se compune dintr"o denumire proprie care poate fi urmata de numele unuia sau mai multor asociati urmata de :societate cu raspundere limitata; in intregime sau S.'.1. Captitalul S'1 tre#uie mentionat si inscris in actul constitutiv. 1egea sta#ileste un minim de 233 lei pentru capital. porturile asociatilor tre#uie mentionate in actul constitutiv si pot fi numai in numerare si in natura. @u sunt permise aporturile in creante sau in munca. %unctionarea !RL Si in acest tip de societate adunarea generala a asociatilor este organul principal de deli#erare si de luare a deciziilor. dministrarea S'1 tre#uie mentionata in actul constitutiv. Putem intalni unul sau mai multi administratori0 in functie de activitatile desfasurate si de capitalul social. Controlul )estiunii societatii *aca sunt mai mult de 1- asociati este o#lgiatoriu ca societatea sa ai#a cenzori sau auditori interni.

12

C"R! 8 /3./..(//0 Transmiterea partilor sociale 1a fel ca si actiunile0 si partile sociale0 fiind titluri negocia#ile0 ele incorporeaza anumite valori0 astfel se pot transmite in conditiile legii0 ceea ce implica si transmiterea calitatii de asociat in S'1. 1g. 31/1223 reglementeaza 3 situatii de transmitere! " catre asociati " catre persoane din afara societatii " prin succesiune cest act juridic este cu titlu oneros si are forma cesiunii. Se pastreaza caracterul intuitu personae. Conditiile transmiterii partilor sociale 'egulile privind transmiterea partilor sociale prevazute in dreptul comun ,cesiunea de creanta) se intrepatrund cu reglementarile lg. 31/1223 si cu cele privitoare la succesiune. 1. Transmiterea partilor sociale intre asociati Pentru a avea loc o astfel de cesiune are loc inc%eierea unui contract intre asociatul cedent si asociatul cesionar. Cesiunea tre#uie notificata societatii0 ceea ce se realizeaza prin cererea de inscriere a cesiunii in registrul asociatilor societatii. 5fectele se produc in momentul inscrierii in registrul comertului. 2. Cesiunea partilor sociale intre asociati si persoane din afara societatii Pentru a nu fi afecatat caracterul intuitu personae aceasta cesiune are loc numai cu apro#area asociatilor care reprezinta cel putin 3/4 din capitalul social0 fiind necesara in preala#il o %otarare a adunarii asociatilor. 7ntrucat %otararea adunarii generale a asociatilor este o conditie a perfectarii cesiunii0 inscrisul care o constata tre#uie sa im#race forma autentica. 3. Transmiterea partilor sociale pe cale succesorala *esi in conceptia legii partile sociale se transmit prin succesiune0 iar in contractul de societate s"a prevazut o atare posi#ilitate0 totusi tre#uie avute in vedere prevederile codului civil0 unde drepturile succesorale se transmit ope le$is ,de la data desc%iderii succesiunii). Te$tul din legea 31/1223 se refera nu la transmiterea partilor sociale de fapt0 ci la continuarea sau necontinuarea cu mostenitorii asociatului decedat. Pro#lema se pune atunci cand asociatii depasesc numarul prevazut de lege0 si anume de -3. tunci tre#uie ca ei sa sta#ileasca care va fi numarul de asociati care vor prelua si vor ramane in societate ,daca sunt -3 de asociati si moare unul dintre ei0 lasand - mostenitori0 atunci vor fi -3 de asociati0 dar pemtru ca se depaseste numarul de asociati prevazuti de lege0 cei - vor sta#ili care vor fi cei care vor prelua partile sociale ale celui decedat astfel incat sa nu se depaseasca numarul de -3 de asociati). (data cu modificarea societatii0 transmiterea pe cale succesorala tre#uie inscrisa atat in registrul comertului cat si in registrul de asociati al societatii. *aca in actul constitutiv s"a prevazut ca asociatii care decedeaza nu pot lasa mostenire partile sociale succesorilor lor0 atunci acestia din urma vor primi contravaloarea in #ani a acestor parti sociale.

O4li)atiile comerciale
23

Savarsirea de catre o persoana0 indiferent daca are sau nu calitatea de comerciant0 a unor fapte de comert0 are drept rezultat nasterea unor raporturi juridice. (#ligatiile comerciale0 ca si o#ligatiile civile au ca izvoare actele juridice ,contractul0 actul juridic unilateral)0 dar si faptele juridice ,faptele licite sau cele ilicite). 1. Re)ului pri+ind formarea o4li)atiilor comerciale Principiul li4ertatii contractuale (rice persoana fizica sau juridica isi poate manifesta li#er vointa potrivit intereselor sale0 astfel vointa unei persoane este ingradita numai de reglementarile legale. Li4ertatea contractuala consta in dreptul unei persoane de a inc#eia orice contract cu orice partener si cu clauzele pe care partile le convin% cu sin$urele limite impuse de ordinea publica si bunele moravuri. Consecintele principiului libertatii persoanei! " )ibertatea in exprimarea vointei la inc#eierea contractului! orice contract0 in sensul de operatiune juridica0 se inc%eie prin simplul acord de vointa0 indiferent de forma de manifestare a vointei partilor. vem o multitudine de contracte si este necesara asigurarea unei celeritati in perfectarea acestor contracte. Totusi unele contracte se inc%eie in forma scrisa pentru pro#area lor0 altele sunt inc%eiate c%iar in forma autentica ,contractul de societate). " )ibertatea probelor in liti$iile comerciale! pe langa pro#ele prevazute in dreptul comun avem si mijloace de pro#e specifice ,e$! facturi acceptate0 corespondenta comerciala0 registre comerciale). " )ibertatea solutionarii liti$iului pe calea arbitrajului comercial ! partile pot apela nu numai la o instanta civila pentru a le rezolva conflictele0 ci pot apela la o instanta de ar#itraj prin includerea in contract a unei cauze ,compromisorie) prin care convin ca orice litigiu ivit in relatiile comerciale sa se rezolve pe calea ar#itrajului ,imite ale acestui principiu! " contractele dictate (de adeziune) 9 acele contracte unde #eneficiarul adera la ele si la clauzele lui fara a putea negocia ,contractul de transport0 de furnizare a energiei electrice0 etc.) " contractele cu clauze impuse de le$e 9 lg. 422/2332 prin care au fost adoptate anumite masuri privind intarirea disciplinei contractuale in activitatea comerciala. ceste clauze sunt o necesitate a stipularii in contractele comerciale in vederea realizarii intereselor partii prin inc%eierea contractului0 si mai putin ca o o#ligatie juridica a partilor contractuale. " contractele cu clauze interzise de le$e 9 lg. 123/2333 sta#ileste anumite reguli speciale privind inc%eierea contactelor intre comercianti si consumatori ,in privinta unor eventuale clauze a#uzive) (. Re)ulile Codului Comercial pri+ind inc2eierea contractelor comerciale Oferta de a contracta si acceptarea ofertei 'ferta de a contracta este o propunere a unei persoane adresate altei persoane de a inc%eia un anumit contract. Pentru a angaja dpdv juridic0 oferta tre#uie sa fie precisa si concreta0 neec%ivoca si 21

ferma. Formularea ofertei poate fi precedata de anumite discutii si negocieri intre parti. @umai oferta cuprinde un angajament juridic care"l o#liga pe ofertant. Acceptarea ofertei este manifestarea voinei destinatarului ofertei de a inc%eia contractul in conditiile prevazute in oferta primita. Pentru a constitui acceptare0 manifestarea de vointa tre#uie sa im#race ,sa e$prime) neindoielnic vointa destinatarului de a se angaja juridic in conditiile propuse in oferta. Momentul incheierii contractului 9 in momentul in care oferta se intalneste cu acceptarea ofertei0 aceasta avand ca efect realizarea acordului de vointa0 atunci contractul se considera inc%eiat. 7n privinta sta#ilirii momentului inc%eierii contractului la distanta0 in doctrina au fost formulate mai multe teorii! 1. Teoria emisiunii/a declararii de vointa 9 contractul se considera inc%eiat in momentul acceptarii ofertei 2. Teoria transmisiunii/e$pedierii 9 contractul se considera inc%eiat in momentul in care acceptarea a fost trimisa celui care a formulat oferta 3. Teoria receptiunii/primirii acceptarii 9 contractul se considera inc%eiat in momentul in care cel care a facut oferta a primit raspunsul cu acceptarea ofertei de catre destinatarul acesteia 4. Teoriia informatiunii/a cunoasterii acceptarii 9 contractul se considera inc%eiat in momentul in care ofertantul a luat la cunostinta despre acceptarea ofertei de catre #eneficiarul acesteia C.Com. consacra la art. 3- teoria informatiunii! contractul sinalagmatic nu se considera inc%eiat daca acceptarea nu a ajuns la cunostinta propuitorului. Ca e$ceptie de la teoria informatiunii art. 3< din C.Com. prevede ca atunci cand ofertantul cere e$ecutarea imediata a contractului si un raspuns preala#il de acceptare nu este cerut/necesar0 dupa natura contractului0 contractul este perfect indata ce partea cealalta a intreprins e$ecurtarea lui. Perfectarea contractelor unilaterale 9 art. 3> C.Com. prevede ca in contractele unilaterale propunerea este o#ligatorie indata ce ajunge la cunostinta partii careia ii este facuta ,e$ceptie de la caracterul revoca#il al ofertei). *. Re)uli speciale pri+ind inc2eierea contractelor comerciale prin mijloace electronice 'eguli privind inc%eierea contractelor la distanta (& nr. 133/2333 sta#ileste anumite regului speciale privind inc%eierea si e$ecutarea contractelor la distanta intre comercianti care furnizeaza produse sau servicii si consumatori. Prin contractul la distanta se intele$e contractul inc#eiat intre un comerciant si un consumator in cadrul unui sistem or$anizat de comerciant% care utilizeaza in mod exclusiv% inainte si la inc#eierea contractului% una sau mai multe te#nici de comunicatie la distanta . Pe #aza informatiilor comerciantului consumatorul lanseaza o comanda ,oferta) privind cumpararea produsului ori prestarea serviciului. Contractul se considera inc%eiat in momentul primirii mesajului de confirmare de catre consumator referitor la comanda sa0 daca partile nu au convenit altfel. 'eguli privind comertul electronic Comertul electonic este reglemantat prin! " lg 4--/2331 privind semnatura electronica " lg 3<-/2332 privind comertul electronic Inscrisul in forma electronica reprezinta o colectie de date in forma electronica intre care exista relatii lo$ice si functionale% si care redau litere% cifre% sau orice alte caractere cu semnificatie inteli$ibila% destinate a fi citite prin intermediul unui pro$ram informatic sau al unui procedeu similar% 22

pentru ca de fapt acest inscris este asimilat unui inscris sub semnatura privata% daca lui i s&a anexat o semnatura electronica. !emnatura electronica reprezinta date in forma electronica care sunt atasate sau lo$ic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare intre comercianti. 1egea sta#ileste anumite reguli speciale in privinta inc%eierii unor contracte electronice! " su#iectele raportului juridic sunt furnizorul de servicii si destinatarul serviciilor " Furnizorul de servicii ofera serviciunl prin intermediul unei pagini Be#0 care cuprinde anumite informatii generale si informatii cu caracter te%nic. Pe #aza informatiilor oferite de furnizorul de servicii0 destinatarul serviciilor trimite furnizorului0 prin mijloace electronice0 oferta de a contracta. *upa primirea ofertei0 furnizorul de servicii are o#ligatia de a confirma destinatarului primirea ofertei. " Contractul se considera inc%eiat in momentul in care acceptarea ofertei de a contracta a ajuns la cunostinta oferatantului0 daca partile nu au convenit in alt mod. .. Re)uli pri+ind e9ecurarea o4li)atiilor comerciale Pretul in o4li)atiile comerciale Pretul tre#uie sa fie sta#ilit in #ani0 sa fei determinat si determina#il si sa fie real. Adevaratul pret-pretul curent " Potrivit art. 43 din C.Com. cand urmeaza a se %otari adevaratul pret sau pretul curent al produselor0 al marfurilor0 transporturilor0 navului ,c%irie la contractul de inc%iriere a unei nave)0 al primelor de asigurare0 cursul sc%im#ului0 al efectelor pu#lice si al titlurilor industriale0 el se ia dupa listele #ursei sau dupa mercurialele locului unde contractul a fost inc%eiat0 sau in lipsa0 ale locului celui mai apropiat0 sau dupa orice alt fel de pro#a. Moneda de plata a pretului 9 art. 41 C.Com. prevede ca daca moneda prevazuta in contract nu are curs legal sau comercial in tara0 iar cursul ei nu a fost determinat de partile contractante0 plata se va face in moneda nationala la cursul de sc%im# din momentul scadentei si la locul platii. Plata nu se accepta si nu se face in moneda straina daca in contract s"a sta#ilit ca nu se pot face astfel de plati. 1ocul e$ecutarii o#ligatiilor comerciale rt -2 C.Com ! orice o#ligatie comerciala0 indiferent de o#iectul ei0 tre#uie sa fie e$ecutata in locul aratat in contract. =neori locul e$ecutarii o#ligatiilor comerciale poate rezulta si din natura operatiunii0 ori din intentia partilor contractante. 7n cazul in care locul e$ecutarii nu rezulta din niciuna din situatiile de mai sus0 legea prevede ca o#ligatiile comerciale tre#uie e$ecutate la locul unde de#itorul isi are sediul sau comercial0 ori cel putin domiciliul sau resedinta0 in momentul inc%eierii contractului. (#ligatiile sunt c%era#ile in dreptul civil0 dar in dreptul comercial acesta este inlocuit de principiul porta#ilitatii platii. 'egimul juridic al do#anzilor 7n materia dreptului comercial #anii sunt frugiferi0 deci automat daca se intarzie in plata creditorului0 sumele aferente sunt producatoare de do#anzi. Regula curgerii de drept a dobanzilor in relatiile comerciale rt. 43 din C.Com sta#ileste regula potrivit careia datoriile comerciale0 lic%ide si plati#ile in #ani produc do#anda de drept din ziua cand devin e$igi#ile. *o#anzile curg de la data la care o#ligatia a devenit e$igi#ila si nu de la data c%emarii in judecata. *esi do#anzile curg de drept0 ele tre#uie cerute de creditor0 neputand fi acordate din oficiu. Temeiul juridic ar fi acela al im#ogatirii fara justa cauza. Conditiile cerute pentru cur$erea de drept a dobanzilor! 23

" " "

o#ligatia de#itorului sa constea in plata unei sume de #ani o#ligatia sa fie lic%ida0 adica cuantumul sumei datorate sa fie precis determinat o#ligatia sa fie e$igi#ila

Curgerea de drept are loc numai cand plata sumei de #ani este comerciala pentru de#itor0 de la data punerii in intarziere a de#itorului in conditiile art. 13>> C.Civ. Cuantumul do#anzii comerciale *o#anda legala comerciala este reglementata de (& nr.2/2333 privind nivelul do#anzii legale pentru o#ligatiile #anesti. rt. 1 prevede ca partile sunt li#re sa sta#ileasca in conventii rata do#anzii pentru intarzierea la plata. *aca aceasta nu este prevazuta prin contracat se va plati do#anda legala. 7n materie comerciala0 do#anda legala se sta#ileste la nivelul do#anzii de referinta a +@' si se aplica indiferent daca de#itorul este sau nu comerciant. 7n materie necomerciala0 do#anda legala se sta#ileste la nivelul do#anzii de referinta al +@' diminuat cu 23.. @ivelul do#anzii legale este cel al ratei do#anzii de referinta a +@' anuntan pu#lic prin circulare ale #ancii. 7n relatiile de comert e$terior do#anda este de <. pe an atunci cand s"a sta#ilit plata in moneda straina0 iar legea aplica#ila este cea romana. natocismul C capitalizarea do#anzilor " plata anticipata a do#anzilor se poate efectua pe cel mult < luni " do#anda incasata ramane #ine do#andita creditorului indiferent de variatiile ulterioare " do#anda se calculeaza numai asupra cuantumului sumei imprumutate0 insa legea admite ca do#anzile se pot capitaliza si pot produce do#anzi in temeiul unei conventii speciale inc%eiate in acest sens " nu este permis anatocismul in cazul contractului de cont curent Corelatia intre daune interese / do4anzi / penalitati *o#anzile nu se pot cumula cu daunele interese pentru ca ele sunt considerate daune interese de intarziere ,moratorii) care se particularizeaza prin aceea ca ele sunt anticipate0 evaluate de legiuitor. 5le sunt permise in cazuri e$pres prevazute de C.Com. ,e$! manadatarul care sc%ima#a situatia sumelor de #ani primite de la mandant). Penalitatile pot fi prevazute in contract su# forma unei clauze penale pe care de#itorul o#ligatiei #anesti o va ac%ita creditorului in cazul intarzierii in e$ecutarea o#ligatiei. Penalitatile nu se pot cumula cu do#anzile pentru ca s"ar realiza o du#la reparatie pentru aceeasi a#atere. 7nterdictia acordarii termenului de gratie rt. 44 C.Com. ! 7n o#ligatiile comerciale0 judecatorul nu poate acorda termenul de gratie permis de art. 1321 C.Civ. deoarece aceasta interdictie isi gaseste fundamentul in e$igentele activitatii comerciale0 intrucat e$ecutarea la termen a o#ligatiei comerciale constituie si o necesitate pentru #una desfasurare a activitatilor comerciale in general. Conditiile aplicatii interdictiei de acordare a termenului de gratie: " o#ligatia de#itorului sa rezulte dintr"un contract sinalagmatic " contractul tre#uie sa prevada un termen de e$ecutare " o#ligatia de#itorului tre#uie sa ai#a caracter comercial Solidaritatea code#itorilor Prezumtia de solidaritate a code#itorilor " art. 42 C.Com. prevede ca in o#ligatiile comerciale0 code#itorii sunt tinuti solidar0 afara de stipulatie contrara. 24

Partile pot inlatura prin conventia lor solidaritatea0 stipuland ca o#ligatia asumata este divizi#ila. Prezumtia de solidaritate se e$tinde si asupra fidejusorului0 c%iar necomerciant0 care garanteaza o o#ligatie comercianla. 7n cazul faptelor de comert unilaterale sau mi$te se e$tinde aceasta solidaritate numai in cazul in care actul inc%eiat0 prin natura lui0 este comercial. C"R! : 16./..(//0

PRO'ELE I- MATERIE COMERCIALA

Potrivit art. 4< C.Com. o#ligatiile comerciale se pro#eaza prin! " acte autentice " acte su# semnatura privata " facturi acceptate " prin corespondenta " cu registrele comerciale ale partilor " prin orice alte mijloace de pro#a admise de legea civila ,se pot folosi in acele litigii comerciale in care judecatorul permite ca acestea sa fie folosite) 7nstrumentul pro#atoriu in dreptul comercial tre#uie0 in primul rand0 sa faca deplina credinta pentru a consolida creditul comercial. 7n al doilea rand tre#uie sa fie usor de confectionat pentru a nu stanjeni celeritatea in circulatia #unurilor. *e asemenea0 in al treilea rand0 tre#uie sa fie usor de administrat pentru a asigura securitatea in justitie a cauzelor comerciale. 1. Pro4ele in dreptul comun Potrivit dreptului comun0 dovada actelor si a faptelor juridice se poate face prin inscrisuri0 martori0 marturisire0 e$pertiza sau prezumtii. a. Proba prin inscrisuri Multitudinea actelor juridice pe care le inc%eie comerciantii impiedica pe acestia sa redacteze inscrisuri. *e aceea0 in materie comerciala0 inscrisurile au un rol mai redus0 ca mijloc de pro#a0 fata de situatia din dreptul comun. 7n mod e$ceptional0 in anumite cazuri0 C.Com. si anumite legi comerciale mentioneaza ca anumite acte juridice tre#uie sa fie inc%eiate in forma scrisa prevazuta de lege. *ata acetelor comerciale Potrivit art. -? C.Com. data actelor si a contractelor comerciale tre#uie sa arate locul0 ziua0 luna si anul. *ata poate fi opusa tertilor prin toate mijloacele de pro#a. 7n cazul inscrisurilor autentice0 mentiunea datei actului este data inc%eierii de autentificare. b. Proba cu martori Potrivit art. 4< C.Com0 o#ligatiile comerciale se pro#eaza cu martori ori de cate ori instanta de judecata considera ca este necesar. ceasta pro#a poate fi folosita si contra unui inscris0 peste ceea ce cuprinde inscrisul0 sau pentru ceea ce s"ar pretinde ca s"ar fi zis inainte0 in urma sau pe timpul confectionarii inscrisului. (. Pro4ele specifice dreptului comercial 2-

rt. 4< C.Com reglementeaza0 ca mijloace de pro#a facturile acceptate0 corespondenta0 telegramele si registrele comerciale. a. "acturile acceptate %actura comerciala este un inscris sub semnatura privata prin care se constata executarea unei operatiuni comerciale. 5miterea unei facturi este legata0 cel mai adesea0 de operatiuni de vanzare" cumparare0 adica factura se intocmeste de vanzator si se transmite cumparatorului. CFactura tre#uie sa cuprinda anumite mentiuni referitoare la! " partile care inc%eie contractul " cantitatea si calitatea marfii " pretul marfii " transportul marfii " conditii de predare a marfii Factura tre#uie intocmita in du#lu e$emplar si se trimite destinatarului odata cu marfa. *estinatarul va restitui emitentului du#licatul facturii acceptate0 in conditiile legii. Ca orice inscris su# semnatura privata factura comerciala face dovada impotriva emitentului si in favoarea destinatarului. *aca factura este acceptata de destinatar ,cumparator) ea face dovada si impotriva destinatarului. Factura face dovada in legatura cu e$istenta actului juridic0 cu e$ecutarea operatiunii care constituie o#iectul ei. cceptarea facturii poate fi e$presa sau tacita! " 5ste e+presa cand destinatarul semneza cu mentiunea :accepta; pe un e$emplar al facturii pe care il restituie emitentului. cceptarea este e$presa0 de asemenea0 si in situatia in care destinatarul confirma factura printr"o scrisoare sau telegrama. " cceptarea facturii este tacita in cazul in care ea rezulta din manifestarea de vointa a destinatarului care atesta acceptarea facturii ,e$! revanzarea marfii). Simpla tacere a destinatarului nu poate avea valoarea unei acceptari tacite a facturii. b. Corespondenta comerciala Cel mai adesea0 contractele comerciale intre a#senti se inc%eie prin corespondenta. dica inc%eierea unui contract comercial poate rezulta dintr"un sc%im# de scrisori0 telegrame0 note0 fa$uri sau prin corespondenta electronica. 7nscrisurile e$pediate si primite de comerciant0 care constituie corespondenta comerciala0 fac parte din categoria inscrisurilor su# semnatura privata. c. Registrele comerciale 7ntre o#ligatiile comerciantilor0 legea prevede si pe aceea de a tine o evidenta a activitatii comericale prin intermediul registrelor comerciale. Potrivit C.Com. si a legii >2/1221 registrele pe care tre#uie sa le tina comerciantii sunt! " registrul jurnal " registrul inventar " registrul Cartea Mare 'egistrele au pe langa functiile de cunoastere0 evidenta si control a activitatii comerciale0 si o functie pro#atorie. ceste registre pot fi folosite ca mijloace de pro#a in litigiile dintre comercianti si0 in anumite limite0 in litigiile dintre comercianti si necomercianti. 7n raporturile dintre comercianti0 registrele comerciale au o forta pro#anta diferita dupa cum aceste registre au fost legal tinute0 sau au fost tinute fara respectarea dispozitiilor legale. 2<

i. 'egistrele comerciale legal tinute rt. -3 C.Com. prevede ca registrele comerciale tinute in regula pot face pro#a in justitie intre comercianti pentru actele si faptele de comert. 'egistrele comerciale pot fi folosite ca mijloc de pro#a0 nu numai contra comerciantului care le tine0 ci si in favoarea acestuia. 7n privinta folosirii registrelor contra comerciantului care le tine0 aceasta este o aplicare a regulii generale potrivit caruia inscrisurile fac dovada impotriva celui care le emana. 'eferitor la posi#ilitatea folosirii registrelor in favoare comerciantului care le intocmeste0 C.Com. deroga de la principiul dreptului comun0 conform caruia nimeni nu"si poate constitui un mijloc de pro#a pentru a se putea servi de el in eventualele litigii. ceasta derogare a legii se e$plica prin natura si functiile registrelor comerciale0 precum si prin conditiile instituite pentru tinerea lor. 'egistrele comerciale au forta pro#anta atat contra comerciantului care le tine0 cat si in favoarea acestuia0 numai daca sunt indeplinite conditiile sta#ilite de lege0 si anume! " registrele sa fie o#ligatorii " registrele sa fie legal tinute " litigiul sa fie angajat intre comercianti " litigiul sa priveasca acte sau operatiuni care constituie acte de comert ii. 'egistrele comerciale nelegal tinute *aca registrele pe care comerciantii sunt o#ligati a le avea nu sunt legal tinute0 ele pot fi folosite ca mijloc de pro#a numai contra comerciantului caruia ii apartin0 nu si in favoarea sa. ceste registre au forta pro#anta impotriva comerciantului care le"a tinut0 deoarece avand valoarea unor inscrisuri0 ele fac dovada contra celui de la care emana. *eoarece nu au fost tinute in conditiile prevazute de lege0 aceste registre nu asigura acele garantii veridice necesare0 si nu pot fi folosite ca mijloc de pro#a in favoarea comerciantului caruia ii apartin. 'eferitor la forta pro4anta a re)istrelor comerciale in liti)iile dintre comercianti si necoemrcianeti0 C.Com. nu cuprinde nicio reglementare0 dar potrivit C.Civ.0 registrele unui comerciant pot fi folosite de catre necomerciant ca mijloc de pro#a impotriva comerciantului caruia ii apartin aceste registre. Posi#ilitatea folosirii registrelor de catre un necomerciant contra comerciantului se e$plica prin aceea ca inregistrarile efectuate in registrele comerciale sunt considerate adevarate marturisiri ale comerciantului. C.Com. reglementeaza doua modalitati de folosire a registrelor comerciale! a. infatisarea registrelor 9 consta in prezentarea acestora la cererea partilor sau din oficiu pentru a se e$trage din ele numai ceea ce se refera la litigiul dintre parti. #. comunicara registrelor 9 consta in punerea la dispozitia partilor a registrelor0 in totalitate0 pentru a fi e$aminate. ceasta e$aminare se realizeaza prin %otararea instantei judecatoresti la domiciul partii interesate0 la grefa instantei sau in alt loc.

Prescriptia e9tincti+a
Prescriptia e9tincti+a consta in pierderea dreptului creditorului de a obtine o #otarare judecatoreasca in temeiul careia sa se poata proceda la executarea silita a obli$atiilor in urma neactionarii in justitie in intervalul de timp prevazut de le$e. Prescriptia e$tinctiva este reglementata0 in materie comerciala0 de catre C.Com. si prevederile decretului 1<?/12->0 dar si de alte acte normative specifice dreptului comercial. Termenele de prescriptie! 2?

9 9 9 9 9

7n materie comerciala termenul general de prescriprie este de * ani. Termenele speciale de prescriptie: *ecretul 1<?/12-> prevede un termen de 3 ani de zile referitor la actiunile care deriva din contractul de societate. C.Com. in art. 2-2 prevede un termen de 2 ani pentru actiunile mijlocitorilor pentru plata drepturilor lor. rt. 2-< C.Com. reglementeaza termenele de prescriprie privind actiunile contra carausului0 in temeiul contractelor de transport0 si anume < luni daca e$pedierea a fost facuta in 5uropa si 1 an de zile daca e$pedierea a fost facuta in tariele e$traeuropene. 1egea 31/1223 prevede doua termene de prescriptie! unul de < luni pentru actiunile in dauna ale fondatorilor impotriva societatii si un termen de 3 ani pentru restituirea dividentelor. 1egea 11/1221 sta#ileste un termen de 1 an de zile pentru actiunea in daune pentru prejudiciile cauzate prin acte de concurenta neloiala.

7n materie comerciala presctiptia incepe sa curga! a. in cazul actiunilor derivate din contractul de societate0 prescriptia curge din ziua in care o#ligatia a ajuns la termen #. in cazul actiunii mijlocitorilor0 prescripria incepe sa curga in ziua inc%eierii afacerii c. in cazul actiunii contra carausului0 prescriptia curge in cazul pierderii totale a #unurilor0 de la data cand #unurile tre#uiau sa ajunga la destinatie0 iar in cazul pierderii partiale0 din ziua primirii #unurilor de catre destinatar d. termenul de prescriptie de < luni prevazut de legea 31/1223 curge de la data adunatii generale a actionarilor0 iar temenul de 3 ani curge de la data distri#uirii dividendelor

rupurile de interes economic

Prin legea 1<1/2333 au fost reglementate doua entitati care pot desfasura o activitate comerciala0 si anume! " grupurile de interes economic ,&75) " grupurile europene de interes economic ,&575) Pentru reglementarea acestora s"au avut in vedere prevederile legislatiei europene. a. rupurile de interes economic 9 o asociere intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice% constituite pe o perioada determinata% in scopul dezvoltarii activitatii economice a membrilor sai% precum si al imbunatatirii rezultatelor activitatii respective. &75 are urmatoarele trasaturi! " -ste o asociere bazata pe un contract. Cuprinde doua sau mai multe pers fizice sau juridice0 comercianti sau necomercianti0 fara a putea depasi un numar de 23 de mem#ri. " -ste persoana juridica0 si fiind un su#iect de drept participa in nume propriu la toate raporturile juridice. " .rmareste un scop patrimonial0 adica se constituie in scopul inlesnirii si dezvoltarii activitatii economice a mem#rilor sai. ctivitatea grupului tre#uie sa se raporteze la activitatea economica a mem#rilor sai si sa ai#a un caracter accesoriu fata de activitatea acestora. &75 poate avea calitatea de comerciant sau de necomerciant. Criteriul de deose#ire il reprezinta caracterul activitatii0 si anume0 grupul va avea calitatea de comerciant daca actele sau faptele pe care le desfasoara sunt fapte de comert " /aspunde pentru obli$atiile sale fata de terti . Mem#rii grupului raspund nelimitat si solidar pentru o#ligatiile grupului. 2>

Constituirea grupurilor de interes economic! &75 se constituie prin contract de societate sau printr"un act constitutiv0 dar si acesta din urma tre#uie sa ai#a forma autentica0 dupa care se inmatriculeaza in registrul comertului. &75 se poate constitui0 cu sau fara capital social0 adica mem#rii grupului pot conveni sa afecteze anumite #unuri pentru activitatea societatii ,sa formeze un capital social al grupului). &75 nu poate avea drept scop o#tinerea de profit pentru sine0 adica daca din activitatea grupului rezulta profit acesta se distri#uie in totalitate0 in mod o#ligatoriu0 in cotele prevazute de actul constitutiv catre mem#rii grupului0 iar in situatia in care c%eltuielile grupului depasesc veniturile0 diferenta va fi acoperita de mem#rii gurpului. Firma grupului tre#uie sa cuprinda o denumire proprie urmata de grup de interes economic scris in intregime0 sau prescurtat &75. &75 se inmatriculeaza in registrul comertului la cererea administratorului grupului0 in termen de 1- zile de la autentificarea actului constitutiv. dministratorul grupului0 de asemenea are o#ligatia sa pu#lice in M.(f. actul constitutiv al grupului. Functionarea grupului de interes economic! Mem#rii grupului formeaza adunarea generala a grupului0 ca organ suprem de deli#erare si decizie. Conditiile de adoptarea %otararilor se sta#ilesc prin actul constitutiv. Pentru modificarea actului constitutiv este o#ligatoriu votul unanim al mem#rilor. &75 este adiministrat de persoane anume imputernicite ,administratorii grupului)0 care sunt desemnati prin actul constitutiv sau sunt alesi prin votul unanim al mem#rilor grupului. dministratorii pot fi persoane fizice sau juridice. Mem#rii grupului au dreptul de a se informa asupra gestiunii grupului prin consultarea documentelor intocmite de administratori sau cele prevazute in actul constitutiv. (rupul de interes economic nu are cenzori. Calitaeta de mem#ru al grupului inceteaza prin! " retragere " e$cludere " cesiunea partilor de interes " deces " incetarea personalitatii juridice a unui mem#ru *aca actul constituriv nu prevede0 grupul continua sa e$iste si dupa ce unul sau mai mult mem#ri nu mai fac parte din acesta. &75 isi inceteaza e$istenta ca persoana juridica prin dizolavare si lic%idare0 care au loc in aceleasi situatii ca si la societatile comerciale. &75 aflat in insolventa va fi supus procedurii reorganizarii judiciare sau a falimentului in conditiile prevazute de legea >-/233<. 4. rupul europene de interes economic 9 o asociere dintre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice% constituite pe o perioada determinata sau nederminata% in scopul dezvolatarii activitatii economice dintre membrii sai. &575 se constituie pe #aza unui contract de asociere care poate fi denumit act constitutiv0 si se inregistreaza intr"un registru special desemnat pentru acest scop de catre statul pe teritoriul caruia grupul isi sta#ileste sediul. Mem#rii ai grupului pot fi! " companii sau firme0 precum si alte persoane juridice de drept pu#lic sau privat care au fost infiintate in conformitate cu legislatia unui stat mem#ru al =5 " persoane fizice care desfasoara activitati economice ori care furnineaza servicii pe teritoriul unui stat din =5 22

C"R! 3 ((./..(//0

CO-TRACTELE COMERCIALE
I. Contractul de +anzare;cumparare comerciala 1. 2. 3. 4. -. @otiunea Conditiile de validitate 5fectele contractului de vanzare"cumparare Consecintele nerespectarii o#ligatiilor contractuale 'eguli speciale privind anumite vanzari

Sediul materiei 'eglementarea legala este in C.Com. articolele de la <3 la ?30 unde este reglemantat pretul vanzarii0 transferul dreptului de prorietate0 riscurile contractuale si despre consecintele nee$ecutarii o#ligatiilor. rt. 1224"1434 C.Civ. contin de asemenea dispozitii de natura generala referitoare la contractul de vanzare"cumparare comerciala. 1. -otiunea *atorita faptului ca vanzarea"cumpararea comerciala este cea mai des uzitata in cadrul raporturilor juridice dintre comercianti persoane fizice sau jur0 aceasta face o#iectul unei reglementari speciale. &anzarea;cumpararea comerciala reprezinta instrumentul juridic prin intermediul caruia se realizeaza atat productia cat si sc#imbul marfurilor% si de asemenea reprezinta obiect al contractelor de intermediere (contractul de comision% consi$natie% mandat). 'biect al vanzarii"cumpararii comerciale il pot forma numai #unurile mo#ile corporale sau incorporale determinate sau determina#ile in viitor. Comercialitatea contractului de vanzare"cumparare ! *eose#irea dintre vanzarea cumpararea civila si cea comerciala este numai de ordin functional0 si este data de functia economica a contractului de vanzare"cumparare comerciala0 si anume interpunerea in sc%im#ul #unurilor. ceasta functie a vanzarii"cumparari ii confera caracterul comercial. Trasatura esentiala a vanzarii"cumpararii comerciale este data de intentia de revanzare. *aca aceasta nu su#zista ne vom afla in prezenta unui act juridic civil. 'efinitia0 ,art. 122- C.Civ.) Contractul de +anzare;cumparare comerciala este acel contract prin intermediul caruia o parte (vanzatorul) se obli$a sa transmita dreptul de proprietate asupra unui bun catre cealalta parte (cumparator) care se obli$a sa plateasca o suma de bani drept pret. Caracterele juridice ! 33

" " " " "

contract #ilateral cu titlu oneros consensual comutativ translativ de proprietate

(. Conditiile de +aliditate a inc2eierii contractului de +anzare;cumparare comerciala a. Consimtamantul 7n materie comerciala promisiunea unilaterala de vanzare0 care consta in cazul in care cumparatorul0 prevazand un interes de a cumpara un #un0 acesta isi rezerva dreptul de a"si manifesta vointa in viitor prin acceptarea ofertei facuta de catre vanzatorul #unului0 care tre#uie sa fie proprietarul #unului sau sa ai#a un alt titlu asupra acestuia. Promisiunea unilaterala reprezinta0 din punct de vedere juridic0 un contract si nu un act juridic unilateral0 ca si in cazul ofertei de a contracta. 7n cazul promisiunii bilaterale de vanzare se aplica regulile din dreptul comun. ( varietate a promisiunii de vanzare o reprezinta pactul de preferinta0 in temeiul caruia proprietarul unui #un se o#liga fata de #eneficiarul promisiunii ca in cazul in care va vinde #unul sa ii acorde preferinta la pret egal. b. Capacitatea partilor Si in materie comerciala se aplica regulile din dreptul comun 9 art. 133< CC sta#ileste principiul potrivit caruia pot vinde si pot cumpara toti aceia caruia nu le este interzis de legea civila. Cu privire la incapacitati se aplica pe langa regulile generale doua re)uli specifice! " interdictia inc%eierii de catre prepus a unor operatiuni de natura comertului cu care el este insarcinat ,concurenta neloiala) " interdictia inc%eierii de catre asociati cu raspundere nelimitata a unor operatiuni care ar aduce atingere intereselor societatii comerciale in care acestia detin calitatea de asociati comanditati0 sau asociati in societatea in nume colectiv c. 'biectul Danzarea"cumpararea comerciala poate avea ca o#iect numai 4unuri mo4ile corporale sau incorporale0 determinate sau determina#ile0 prezente sau viitoare. Conditiile pe care tre#uie sa le indeplineastca #unul vandut! " sa se afle in circuitul civil " sa e$iste la momentul inc%eierii contractului sau sa poata e$ista in viitor " sa fie determinat sau determina#il " sa fie proprietatea vanzatorului 7n sc%im#ul lucrului vandut tre#uie platit pretul. Cu privire la acesta se aplica dispozitiile C.Civ. cu urmatoarele precizari facute de catre art. <3"<1 C.Com.! " sa fie sta#ilit in #ani " sa fie determinat sau determina#il " sa fie real Potrivit art <3 din C.Com vanzare pe un pret nederminat in contract este vala#ila daca partile au convenit asupra unui mod de a"l determina. Modul prin care partile au inteles sa determine pretul este prin raportarea la adevaratul pret sau pretul curent. Prin adevaratul pret se intelege pretul sta#ilit prin listele #ursei sau mercurialele locului inc%eierii contractului sau ale locului e$ecutarii acestuia0 sau prin 31

orice mijloc de pro#a. *e asemenea determinarea pretului in contractul de vanzare"cumparare comerciala poate fi incredintata unui ar#itru care actioneaza ca un mandatar al am#elor parti si in interesul amandurora. *aca aceasta terta persoana refuza sau se afla in imposi#ilitatea de a sta#ili pretul0 instanta de judecata va desemna o alta persoana inlocuitoare0 spre deose#ire de dreptul civil unde contractul nu produce niciun efect ,in scopul protejarii intereselor partilor si asigurarii circulatiei marfurilor). d. Cauza Se aplica regulile aplica#ile in materie civila. *. Efectele contractului de +anzare;cumparare 1$ transmiterea dreptului de proprietate asupra #unului de la vanzator catre cumparator Transmiterea de drept asupra proprietatii se face in momentul realizarii acordului de vointa0 e9ceptie facand #unurile determinate generic ,transferul opereaza in momentul individualizarii)0 #unurile viitoare0 si in cazul contractului cu termen sau conditie ,transferul proprietatii opereaza in momentul ajungerii la termen sau indeplinirii conditiei). 'eguli speciale sta#ilite de C.Com.! 1) transmiterea proprietatii si a riscurilor in cazul #unurilor determinate generic care circula de pe o piata pe alta prin intermediul carausului " in materie comerciala regula este ca transferul proprietatii si al riscurilor opereaza in momentul predarii marfurilor carausului in vederea transportului. 2) in cazul in care vanzatorul procura marfurile de pe o anumita piata ,actioneaza ca intermediar) si le vinde0 transferul proprietatii opereaza in momentul in care la predarea catre transportator0 iar riscul este suportat transportator pana la momentul predarii0 iar in cazul in care se inc%eie un contract de asigurare0 riscul este preluat de asigurator 3) transmiterea proprietatii asupra marfurilor care se transporta pe apa 9 regula este aceea a ajungerii vasului la destinatie in #una stare si in termenul convenit de parti. *aca in cursul transportului datorita unei imprejurari fortuite vasul este avariat0 marfurile vor fi trans#ordate pe un alt vas0 caz in care contractul de vanzare"cumparare su#zista. variile din timpul calatoriei sunt de natura sa atraga rezolutiunea contractului daca marfurile sunt atat de deteriorate incat nu mai pot servi intre#uintarii initiale. 7n aceasta situatie cumparatorul va putea opta pentru primirea marfurilor in starea in care se afla sau sa ceara rezolutiunea contractului ori o scadere proportionala de pret. ($ nasterea unor o#ligatii in sarcina am#elor parti cu privire la #unul vandut si la pretul care tre#uie platit < O4li)atiile +anzatorului de a preda #unul si de garantie contra evictiuniii si viciilor ascunse. Cu privire la garantia asupra viciilor ascunse art. ?3 din C.com prevede faptul ca cumparatorul unor marfuri sau producte provenind dintr"o alta piata este dator sa denunte vanzatorului viciile aparente in termen de 2 zile de la primire0 ori de cate ori un timp mai indelungat n"ar fi necesar din cauza conditiilor e$ceptionale in care se afla lucrul vandut sau persoana cumparatorului. *in momentul e$pirarii acestui termen cumparatorul nu mai poate reclama aceste vicii.

32

C.Com. cuprinde anumite dispozitii referiotare la calitatea si conditiile marfii vandute ,art. ?1"?2 C.Com)! la cererea vanzatorului sau a cumparaorului0 instanta de judecata poate dispune constatarea de catre unul sau mai multi e$perti a calitatii si starii in care se afla marfa vanduta. &arantia calitatii produselor in conditiile reglementarii speciale a protectiei consumatorului 9 (& nr.21/1222 privind protectia consumatorului reprezinta reglementarea de #aza in aceasta materie. Tot in aceasta materie avem Codul Consumului adoptat prin legea 22</23340 1g. nr.24-/2334 privind securitatea generala a produselor0 1g. nr.442/2333 privind vanzarea produselor si garantiile asociate acestora0 1g. nr.<3>/2331 privind evaluarea conformitatii produselor0 1g. nr.243/2334 privind raspunderea producatorilor pentru pagu#ele generate de produsele defecte. '( nr. ./-/00. ne arata faptul ca toti consumatorii au dreptul de a fi protejati impotriva riscului de a ac%izitiona produse care ar putea sa le prejudicieze viata0 sanatatea ori securitatea0 ori sa le afecteze interesele legitime. cestia au dreptul de a fi despagu#iti pentru prejudiciile generate de calitatea necorespunzatoare a produselor ac%izitionate. ctul normativ mentionat instituie raspunderea pentru calitatea produselor in termenul de garantie. Consumatorii au dreptul la remedierea sau inlocuirea gratuita a produselor ac%izitionate0 precum si la despagu#iri in cazul pierderilor suferite ca urmare a deficientelor constatate in cadrul termenului de garantie. (& defineste termenul de $arantie ca fiind limita de timp sta#ilita de producator in cadrul careia produsul ac%izitionat tre#uie sa"si pastreze caracteristicile calitative prescrise de producator. 1ermenul de valabilitate al unui produs priveste termenul in care acesta poate fi folosit ,este mult mai scurt decat termenul de garantie). 'aspunderea pentru calitatea produselor in cadrul duratei medii de utilizare a acestora! *upa e$pirarea termenului de garantie consumatorii pot pretinde remedierea sau inlocuirea produselor care nu pot fi utilizate potrivit scopului pentru care au fost realizate. ceasta neutilizare este data de viciile ascunse aparute in durata medie de utilizare a produsului respectiv. ,g. nr.110-.223 care priveste protectia consumatorilor privind conformitatea produselor cu specificatiile cuprinse in contractul de vanzare"cumparare " 7n cazul lipsei conformitatii consumatorul are dreptul sa i se aduca produsele la conformitate fara plata0 prin reparare sau inlocuire0 in functie de optiunea sa0 ori sa ceara o reducere proportionala de pret sau rezolutiunea contractului. ,g. nr..12-.221 care instituie raspunderea producatorului pentru prejudiciul actual si cel viitor cauzat de produsul sau " Pentru angajarea raspunderii pagu#itul tre#uie sa faca dovada prejudiciului0 a e$istentei defectului si a raportului de cauzalitate dintre acestea. *reptul la actiune pentru repararea cauzei este de 3 ani de la data la care pagu#itul a cunoscut sau ar fi tre#uit sa cunoasca despre e$istenta pagu#ei0 a defactului si a identitatii producatorului0 dar nu mai tarziu de implinirea unui termen de 13 ani de la data la care producatorul a pus produsul in circulatie. < O4li)atiile cumparatorului5 1. de a plati pretul la termenul si in cuantumul stipulate in contract 2. de a lua in primire #unul vandut 3. de a suporta c%eltuielile vanzarii *aca pretul nu este platit la termen0 se aplica do#anda legala pentru fiecare zi de intarziere. *o#anda legala este reglementata prin (& 2/23330 potrivit careia nivelul do#anzii legale se sta#ileste lunar printr"o circulara a +@' care se pu#lica in monitorul oficial. .. Consecintele nersepectarii o4li)atiilor contractuale5 'egulile stauate de C.com sunt urmatoarele! 33

" art. <? din C.Com. prevede ca daca mai inainte de e$pirarea termenului fi$at pentru e$ecutarea contractului0 una din parti ofera celeilalte predarea lucrului vandut ori plata pretului0 iar acesta nu"si e$ecuta o#ligatia la termenul fi$at0 atunci contractul se considera desfiintat ope le$is in favoarea partii care si"a e$ecutat o#ligatia. 7n cazul in care este stipulat un termen esential in contract0 nerespectarea acestuia atrage rezolutiunea contractului. 6. Re)uli speciale pri+ind anumite +anzari5 " vanzarea in afara spatiilor comerciale este regelmentata de (& 13</1222 care instituie regimul juridic al acestor contracte. Situatii in care intervine inc%eierea acestui tip de contract! 1) cand vanzarea are loc in timpul unei deplasari organizate de comerciant in afara spatiilor sale comerciale 2) cand vanzarea are loc in timpul unei vizite efectuate de comerciant la locul de munca al consumatorului0 ori la domiciliul acestuia0 sau in alte locuri pu#lice 3) cand vanzarea are loc in alte spatii pu#lice sau destinate pu#licului0 cu ocazia ofertelor de prezentarea ale comerciantului. 7n toate cele 3 situatii avem o#ligativitatea inc%eierii in forma scrisa a contractului de vanzare" cumparare comerciala0 cu posi#ilitatea cunoscuta consumatorului de a denunta acest contract in mod unilateral si fara a invoca un motiv0 in termen de ? zile lucratoare. 7n aceasta situatie partile tre#uie repuse in situatia anterioara ,isi restituie contraprestatiile). C"R! 0 (0./..(//0

CO-TRACTE DE I-TERMEDIERE
Contractul de mandat Contractul de comision Contractul de a)entie Contractul de consi)natie

Contractul de mandat
1. 2. 3. 4. @otiunea si deose#irile dintre contractul de mandat civil si cel comercial Conditiile de validitate ale contractului de mandat 5fectele contractului de mandat 7ncetarea contractului de mandat

1. -otiunea si deose4irile @ormele speciale privind contractul de mandat sunt cuprinse intre art. 3?4"221 cod comercial. Contractul de mandat este contractul in temeiul caruia o persoana numita mandatar se obli$a sa inc#eie in numele si pe seama altei persoane care i&a dat imputernicirea% persoana numita mandant% anumite acte juridice care pentru mandant sunt fapte de comert. 34

!eosebirile dintre contractul de mandat civil si contractul de mandat comercial 1. o#iectul contractului " deoarece contractul de mandat civil are ca o#iect inc%eierea actelor juridice civile0 pe cand contractul de mandat comercial are ca o#iect inc%eierea actelor juridice care sunt fapte de comert pentru mandant. 2. mandatul comercial este cu titlu oneros0 fata de mandatul civil care de regula este cu titlu gratuit. C%iar daca partile nu au prevazut e$pres in contract plata unei remuneratii0 mandantul datoreaza remuneratia mandatarului deoarece in codul comercial este prevazut ca mandatul comercial nu se prezuma a fi gratuit. 3. daca mandatul civil este un mandat cu reprezentare0 mandatul comercial este atat cu reprezentare cat si fara reprezentare. ,contractul de comision) 4. puterile mandatarului 9 in cazul mandatului civil imputernicirea tre#uie sa precizeze riguros puterile mandatarului0 pe cand in mandatul comercial puterile mandatarului sunt mai largi0 acesta avand o li#ertate mai mare0 datorita dinamicii activitatii comerciale. (. Conditiile de +aliditate Pentru a fi +ala4il inc2eiat contractul de mandat tre#uie sa indeplineasca conditiile cerute de lege pentru oricare contract. ,consimtamant0 capacitate0 o#iect si cauza) Consimtamantul Contractul de mandat se inc%eie prin acordul de vointa al mandantului precum si al mandatarului. Mandatul poate fi e$pres sau tacit. Pentru a fi tacit tre#uie sa rezulte din activitatea de indeplinire a mandatului. Mandatarul care nu doreste sa primeasca insarcinarea mandantului are o#ligatia ca in cel mai scurt termen posi#il sa il instiinteze pe mandant despre refuzul sau. *e regula mandatul comercial se acorda in forma scrisa. Forma scrisa se numeste procura sau imputernicire sau delegatie. Procura poate fi data su# forma scrisa0 su# semnatura privata sau su# forma inscrisului autentic. 7n functie de puterile mandatarului mandatul poate fi general sau special. *aca mandatul este general mandatarul poate inc%eia orice acte juridice care sunt comerciale cu e$ceptia acelor acte juridice pentru care legea impune un mandat special. 7n mandatul special mandatarul poate sa inc%eie un act juridic sau anumite operatini determinate. Pentru actele de dispozitie ca ipotecarea unui imo#il0 semnarea actului constitutiv al unei societati comerciale0 precum si inc%eierea unei transactii financiare este necesara procura speciala ,mandat special). Capacitatea partilor Mandantul tre#uie sa ai#a capacitatea de a inc%eia el insusi actele juridice care urmeaza sa fie inc%eiate in numele sau de catre mandatar. Cum acele acte juridice care tre#uie inc%eiate sunt acte de comert pentru mandant0 inseamna ca acesta tre#uie sa ai#a capacitate deplina de e$ercitiu. Mandatarul tre#uie sa ai#a capacitate deplina de e$ercitiu deoarece tre#uie sa e$prime un consimtamant vala#il. 'biectul contractului este tratarea sau rezolvarea unor afaceri comerciale. Cauza contractului Contractul de mandat tre#uie sa indeplineasca conditiile comune vala#ile tuturor actelor juridice 9 cauza sa fie reala0 licita0 morala si sa nu contravina regulilor de convietuire sociala. *. Efectele contractului de mandat. 3-

Contractul de mandat da nastere anumitor o#ligatii in sarcina partilor contractante. 'bligatiile mandantului! a$ Mandantul este o#ligat sa puna la dispozitia mandatarului mijloacele necesare pentru executarea mandatului0 adica sa puna la dispozitia mandatarului toate informatiile0 documentele pe care mandantul le detine0 si care ar fi utile mandatarului. *e asemenea daca sunt necesare anumite c%eltuieli0 mandantul tre#uie sa avanseze anumite sume de #ani0 care sunt necesare mandatarului. 4$ Mandantul este o#ligat sa plateasca mandatarului remuneratia datorata. ceasta remuneratie datorata este prevazuta in contractul de mandat0 iar in a#senta unei precizari in contract remuneratia este sta#ilita de catre instanta de judecata. Mandantul datoreaza remuneratia si in situatia in care afacerea nu a reusit. c$ Mandantul este o#ligat sa restituie c#eltuielile facute de mandatar0 necesare pentru e$ecutarea contractului. 'bligatiile mandatarului: a$ re o#ligatia sa execute mandatul. Sa inc%eie acele acte juridice pentru care a fost imputernicit de mandant. 7n activitatea comerciala este necesara o mai mare li#ertate de actiune a mandatarului0 acesta putand depasi puterile cu care a fost investit0 daca are ca scop indeplinirea contractului. *aca au fost numiti mai multi mandatari si prin contract se dispune ca acestia tre#uie sa lucreze impreuna0 mandatarii sunt in drept sa indeplineasca contractul daca majoritatea celor numiti au acceptat insarcinarea respectiva0 iar daca in situatia in care nu s"a preczat ca mandatarii tre#uie sa lucreze impreuna0 fiecare mandatar paote lucra fara consimtamantul celorlalti. 7n toate cauzele comanditarii raspund solidar pentru realizarea mandatului. 4$ Mandatarul este o#ligat sa isi indeplineasca obli$atiile cu buna credinta si cu promptitudinea bunului proprietar. 5l tre#uie sa respecte clauzele prevazute in contract0 iar daca nu se conformeaza acestor instructiuni va raspunde pentru prejuridiciile cauzate mandantului. c$ Mandatarul este o#ligat sa il incunostiinteze pe mandant despre executarea contractului . *aca in intervalul de timp dintre numirea mandatarului si e$ecutarea mandatului conditiile avute in vedere au suferit anumite modificari0 legea impune mandatarului o#ligatia de a"l instiinta pe mandant asupra acestor sc%im#ari. d$ Mandatarul are o#ligatia sa plateasca dobanzi la sumele de bani cuvenite mandantului . *aca in e$ecutarea mandatului a incasat anumite sume de #ani care erau cuvenite mandantului0 mandatarul care nu a remis sumele de #ani ori nu le"a consemnat pe numele mandantului va fi o#lgiat sa plateasca do#anda pentru acele sume0 c%iar daca acele sume nu au fost folosite de catre mandatar. Pri+ile)iul mandatarului 7n scopul protejarii intereselor acestuia legea ii confera un privilegiu special prin care i se garanteaza satisfacerea drepturilor sale #anesti de catre mandant. 7n aceste drepturi #anesti intra remuneratia0 acele c%eltuieli facute de mandatar pentru e$ecutarea contractului0 precum si unele despagu#iri pentru prejudiciul suferit de mandatar pentru indeplinirea contractului. Privilegiul se e$ercita asupra tuturor #unurilor mandantului pe care mandatarul le detine pentru e$ecutarea mandatului. 7n cazul in care #unurile mandantului au fost vandute de mandatar0 privilegiul se poarta asupra pretului. *aca mandatul a fost supus procedurii insolventei privilegiul mandatarului se e$ercita potrivit dispozitiilor legii >-/233<. Potrivit acestei legi creantele mandatarului au prioritate fata de oricare alta creanta impotriva mandantului. Pentru a asigura pu#licitatea privilegiului fata de terti0 acesta tre#uie inscris in ar%iva electronica de garantii reale mo#iliare. Pentru a pretinde dreptul de garantie0 mandatarul tre#uie sa il notifice pe mandant ca acesta are sa"i dea o anumita suma de #ani0 cu somatia ca acea suma de #ani sa fie ac%itata 3<

in termen de cinci zile0 si cu precizarea ca in caz de neplata a datoriilor va proceda la vanzarea #unurilor care sunt supuse privilegiului. 7n aceasta situatie mandantul este in drept sa faca opozitie la instanta judecatoreasca si comunica mandatarului in termen de trei zile de la primirea notificarii. *aca termenul pentru formularea opozitiei a e$pirat fara ca mandantul sa faca opozitie sau opozitia a fost respinsa0 mandatarul poate fara a indeplini o alta formalitate sa treaca la vanzarea #unurilor mandantului. Danzarea #unurilor se face la pretul curent cu ajutorul unui ofiter pu#lic care este insarcinat cu asemenea acte0 in situatia #unurilor care au un pret la #ursa sau in targ0 sau aceasta vanzare se poate face prin licitatie pu#lica daca #unurile nu au un pret fi$at. .. Incetarea contractului de mandat Contractul inceteaza de regula prin realizarea imputernicirii care a fost data de mandant mandatarului. Se intalnesc si anumite situatii de natura o#iectiva sau su#iectiva care duc la stingerea contractului de mandat ! " revocarea mandatului de catre mandant " renuntarea mandatarului " prin moartea0 interdictia0 insolva#ilitatea ori insolventa mandantului sau a mandatarului.

Contractul de comision
1. 2. 3. 4. @otiunea si caractele contractului Conditiile de validitate ale contractului de comision 5fectele contractului de comision 7ncetarea contracutlui de comision

1. -otiunea contractului Contractul de comision este reglementat de art. 43- C.com. si este definit ca un contract prin care o parte numita comisionar se obl$ia pe baza imputernicrii celeilalte parti numita comitent sa inc#eie anumite acte sau fapte de comert in nume propriu dar pe seamana comitentului in sc#imbul unei remuneratii numita comision. *atorita acestor elemente care il definesc contractul de comision apare ca o varietate a contractului de mandat0 de aceea contractul de comision este un contract de mandat comercial fara reprezentare. Cele doua contracte se aseamana prin o#iectul lor0 adica au ca o#iect tratarea sau desfasurarea de afaceri comerciale0 si in am#ele contracte actele juridice se inc%eie cu terte persoane pe seama altei persoane care a dat imputernicirea. *eose#irea dintre cele doua contracte priveste structura lor0 si anume in cazul mandatului0 mandatarul are un drept de reprezentare0 in sensul ca el inc%eie acte in numele si pe seama mandantului0 pe cand in contractul de comision0 comisionarul nu #eneficiaza de dreptul de reprezentare0 el inc%eind acte juridice in nume propriu0 dar pe seama comitentului. Caractere 4uridice: " este un contract #ilateral0 dand nastere la o#ligatii in sarcina am#elor parti. 3?

" "

este un contract cu titlu oneros0 prin inc%eierea lui am#ele parti urmaresc realizarea unui profit este un contract consensual0 acesta luand nastere prin simplul acord de vointa al partilor

(. Conditiile de +aliditate ale contractului de comision cesta este vala#il inc%eiat daca sunt indeplinite prevederile referitoare la consimtamant0 capacitate0 o#iect si cauza. Consimtamantul *eoarece contractul de comision este un mandat fara reprezentare0 el are la #aza imputernicirea pe care comitentul o confera comisionarului de a inc%eia anumite acte juridice0 cu precizarea conditiilor in care va actiona comisionarul. ceasta imputernicire este un act unilateral care e$prima vointa comitentului si poarta denumirea de procura. Ca si in cazul mandatului comisionul poate fi expres sau tacit. cceptarea tacita de catre comisionar a imputernicirii primite rezulta de regula din e$ecutarea de catre acesta a insarcinarii primite. Comisionarul poate insa sa refuze imputernicirea primita de la comitent0 caz in care comisionarul care refuza insarcinarea primita este o#ligat! " sa faca cunoscut in cel mai scurt termen comitentului refuzul sau " sa pastreze in cele mai #une conditii #unurile care i"au fost transmise si sa le conserve pe c%eltuiala comitentului pana cand acesta va dispune in alt mod de ele " in cazul in care comitentul intarzie sa ia masuri cu privire la aceste #unuri0 pune aceste #unuri su# sec%estru sau trece la vanzarea lor Capacitatea partilor Comitentul tre#uie sa ai#a capacitatea de a inc%eia el insusi acele acte juridice pe care le va inc%eia comisionarul. *eoarece aceste acte sunt fapte de comert0 inseamna ca comitentul tr#euie sa ai#a capacitate de e$ercitiu deplina. Comisionarul tre#uie sa ai#a capacitate de e$ercitiu deplina0 deoarece inc%eie acte juridice in nume propriu ca o profesiune o#isnuita0 do#andind calitatea de comerciant. *. Efectele contractului de comision *in contractul de comision se nasc anumite o#ligatii in raporturile dintre comitent si comisionar0 care se numesc raporturi interne0 si anumite raporturi intre comisionar si terti0 care se numesc raporturi e$terne. 'bligatiile comisionarului: " Comisionarul este o#ligat sa execute contractul incredintat0 adica sa inc%eie acte jruidce care sunt sta#ilite de comitent pentru realizarea acelor operatiuni comerciale pentru care a fost imputernicit0 dar tinand cont de termen0 pret sau #unuri. ( pro#lema care se pune in legatura cu indeplinirea de catre comisionar a imputernicirii primite este aceea daca el poate sa inc%eie un contract cu sine insusi. @u este permisa aceasta situatie. " Comisionarul este o#ligat sa dea socoteala comitentului asupra contractului primit0 adica sa il informeze pe acesta privind mersul operatiunilor si acelor imprejurari de natura sa modifice imputernicirea primita. 7n cazul in care comisionarul a depasit limitele imputernicirii primite0 comitetul poate refuza operatiunea indeplinita de comisionar. 7n situatia in care comisionarul a vandut #unurile pe un pret mai mic decat cel %otarat de comitent0 el este o#lgiat sa plateasca comitentului diferenta de pret. ceasta o#ligatie este inlaturata cand comisionarul face dovada ca vanzarea cu pretul sta#ilit nu se putea 3>

face si ca vanzand la un pret mai mic s"a evitat pagu#irea mai puternica a comitentului. Cand comisionarul a cumparat anumite #unuri la un pret mai mare decat cel sta#ilit comitentul poate refuza operatiunea. *e asemenea in cazul in care #unurile care au fost cumparate nu au calitatea convenita0 comitetul poate refuza aceasta activitate. 7n situatia in care comisionarul fara incuviintarea comitentului inc%eie o operatiune pe credit0 comisionarul va raspunde fata de comitent ca si cand operatiunea s"ar fi facut in conditii o#isnuite. 7n cazul in care comisionarul este autorizat sa vanda pe credit el este o#ligat sa arate comitentului persoana cumparatorului si termenul acordat. " 5ste tinut sa isi indeplineasca obli$atiile cu buna credinta si sa depuna o sar$uinta sporita% ceruta unui bun profesionist. 'bligatiile comitentului: " Comitentul are o#lgiatia sa plateasca remuneratia cuvenita comisionarului. *aca nu este mentionata si partile nu se inteleg cu privire la aceasta0 instanta este cea care tre#uie sa se pronunte pentru a sta#ili remuneratia. " Comitentul este o#ligat sa restituie c#eltuielile facute de comisionar pe timpul desfasurarii activitatii pentru care a fost imputernicit.

C"R! 1/ /8./6.(//0 Ca si mandatarul si comisionarul #eneficiaza de acel privilegiu 9 identic cu privilegiul mandatarului ,acea prioritate a comisionarului prin care comitentul este o#ligat sa"i restituie remuneratia si toate celelalte c%eltuieli efectuate in timpul contractului). .. Incetarea contractului de comision Contractul de comision inceteaza ca si contractul de mandat prin! " revocarea imputernicirii pe care comitentul i"o da comisionarului " prin renuntarea la imputernicire " prin moartea0 insolventa0 insolva#ilitatea comitentului sau comisionarului

CO-TRACT"L DE CO-!I -ATIE

Contractul de consignatie este reglementat de 1egea nr.1?>/1234 modificata prin 1egea nr.34/123<. 1. Contractul de consi)natie este definit ca acel contract prin care o parte% numita consi$nant% incredinteaza celeilalte parti% numite consi$natar% anumite bunuri mobile pentur a fi vandute in nume propriu (al consi$natarului)% dar pe seama consi$nantului% la un pret stabilit anticipat% cu obli$atia consi$natarului de a remite consi$nantului pretul obtinut sau de a restitui bunul sau bunurile nevandute. Contractul de consignatie este o varietate a contractului de comision. Cele doua contracte se aseamana prin fapul ca0 comitentul sau consignantul imputerniceste cealalta parte ,comisionar/consignatar) sa inc%eie acte in numele sau0 dar pe seama comitentului sau consignantului. 32

Cele doua contracte se deosebesc deoarece imputernicirea consignantului consta intotdeauna in vanzarea unor #unuri mo#ile care apartin consignantului0 pe cand in contractul de comision comisionarul este imputernicit sa vanda sau sa cumpere anumite #unuri prevazute in contract. *e asemenea in contractul de consignatie vanzarea acelor #unuri se face la un pret sta#ilit anticipat. Caracterele 4uridice ale contactului de consignatie: a. este un contract bilateral * da nastere la o#ligatii in sarcina am#elor parti 4. este cu titlu oneros * am#ele parti urmaresc o#tinerea unor #eneficii c. este consensual * ia nastere prin vointa partilor (. Conditiile de +ala4ilitate Se inc%eie in forma scrisa deoarece potrivit art. 2 din 1egea 1?>/1234 se poate dovedi numai prin pro#a scrisa. Consimtamantul partilor 5 Se inc%eie prin acordul de vointa al partilor care are la #aza imputernicirea consignantului data consignatarului de a vinde anumite #unuri. Prin acea imputernicire se sta#ilesc conditiile de vanzare a #unurilor ,referitoare la pret si termene). 'eferitor la capacitatea partilor de a inc%eia un contract de consignatie0 tre#uie mentionat ca consignantul tre#uie sa ai#a capacitatea de a inc%eia acte de comert0 deoarece actele juridice de vanzare se inc%eie pe seama sa0 iar consignatarul tre#uie sa ai#a capacitatea deplina de e$ercitiu0 deoarece el inc%eie acele acte in nume propriu. 'biectul contractului de consignatie este inc%eierea de catre consignatar cu terte persoane a unor contracte de vanzare"cumparare a unor #unuri ce apartin consignantului ,numai #unuri mo#ile). *. Eefectele contractului de consi)natie 7n configurarea raporturilor juridice dintre consignant si consignarat tre#uie sa avem in vedere atat dispozitiile art 43- din C.Com. cat si disp 1egii 1?>/1234. 'bligatiile consignantului: " Consignantul este obli$at sa predea consi$natarului acele bunuri mobile care urmeaza sa fie vandute. *aca #unurile nu ajung la consignatar0 acesta nu"si poate indeplini atri#utiile care reies din contract. Consignantul poate preda toate #unurile deodata sau treptat0 in etape diferite. Tre#uie retinut ca prin contractul de consignatie nu se transmite consi)natarului dreptul de proprietate asupra 4unurilor. cesta este un simplu detentor al #unurilor primite de la consignant. 'amanad titular al dreptului de proprietate0 consignantul poate dispune oricand de #unurile incredintate consignatarului0 adica el poate ridica oricand aceste #unuri0 c%iar daca contarctul a fost inc%eiat pe o perioada determianata. 7n cazul in care consignatarul refuza sa predea acele #unuri0 ridicarea acestora se va face printr"o ordonanta presedintiala. 7n calitate de proprietar al #unurilor0 consignantul are dreptul sa controleze si sa verifice oricand acele #unuri si poate trece la inventarierea acestora. *e asemenea0 consignantul poate modifica oricand in mod unilateral pretul de vanzare a #unurilor. " Consignantul este obli$at la plata remuneratiei cuvenita consi$natarului0 adica in sc%im#ul serviciilor prestate consignatarul are dreptul la o remuneratie. ceasta poate fi o suma fi+a sau un raport procentual. 7n cazul in care prin contract nu s"a precizat retri#utia cuvenita consignatarului0 acesta va avea dreptul numai la suprapreturile ce se o#tin din vanzarea #unurilor ,diferenta dintre pretul de vanzare si cel prevazut in contract). 43

*aca nu au fost sta#ilite preturile de vanzare a #unurilor in momentul inc%eierii contractului0 iar #unurile au fost vandute la pretul curent0 si partile nu se inteleg in privinta remuneratiei0 atunci aceasta va fi sta#ilita de catre instanta de judecata. cel privilegiu special al mandatarului care se aplica si in contractul de comision0 nu se aplica si in contractul de consignatie0 deoarece in art. 23 din 1egea 1?>/1234 este prevazut ca consignatarul nu poate e$ercita niciun drept de retentie nici asupra #unurilor incredintate si nici asupra sumelor de #ani rezultate din vanzarea acestor #unuri. " Consignantul are obli$atia sa restituie toate c#eltuielile facute de consi$natar pe timpul desfasurarii contractului. Prin c%eltuielile facute de consignatar tre#uie intelese acele sume de #ani folosite pentru conservarea si desfacerea #unurilor primite in consigantie. 'bligatiile consignatarului: " Consignatarul este obli$at sa ia toate masurile necesare pentru pastrarea si conservarea bunurilor primite0 adica consignatarul este o#ligat sa pastreze #unurile in stare foarte #una ,ne referim la am#alaje0 etic%ete sau la marcile acelor #unuri pe care le"a primit in consignatie). Consignatarul are o#ligatia sa comunice consignantului viciile aparente sau ascunse la #unurile pe care le"a primit in consignatie. 7n caz de necomunicare0 legea prezuma ca #unurile au fost primite in consignatie in stare #una. Comunicarea viciilor aparente tre#uie factuta in 2 zile e la primire0 in afara de cazul cand0 datorita conditiilor in care au fost trimise #unurile este nevoie de un timp mai mare0 situatie in care este o#ligat sa comunice aceste vicii in termen de 2 zile de la descoperirea lor. Pentru protejarea #unurilor0 consignatarul are o#ligatia sa asigure #unurile la o societate de asigurare care este agreeata de consignant0 asigurarea tre#uind facuta la o valoare cel putin egala cu pretul #unurilor si sa ai#a acoperirea tuturor riscurilor. 7n cazul neindeplinirii de catre consiganatar a o#ligatiei de asigurare a #unurilor0 ca si in cazul rezilierii contractului de asigurare0 consignatarul se considera de drept in culpa si va raspunde pentru orice pagu#a produsa prin caz fortuit sau prin forta majora. " Consignatarul are obli$atia sa execute imputernicirea primita de la consi$nant 0 adica are o#ligatia sa inc%eie contracte de vanzare"cumparare cu terte persoane avand ca o#iect #unurile primite de la consignant. Consignatarul tre#uie sa actioneze in limitele imputernicirii primite0 adica sa tina seama de pretul de vanzare a #unurilor0 care este sta#ilit in constract. 7n a#senta unei precizari prevazute in contract0 ori a unei dispozitii scrise data de consignant pentru vanzarea #unurilor0 consignatarul poate vinde #unurile la pretul pietei. Consignatarul poate fi autorizat printr"o caluza prevazuta in contract sau printr"o dispozitie sa vanda #unurile pe credit cu precizarea unor conditii care au fost mentionate in contract sau in dispozitie. *aca in contract nu au fost mentionate acele conditii de vanzare pe credit0 consignatarul va putea sa acorde credit numai catre comercianti din domeniul respectiv si pe un termen de cel mult 23 de zile. *aca consignantul poate modifica oricand conditiile de vanzare0 aceasta modificare este o#ligatorie pentru consignatar din momentul in care ii este adusa la cunostinta in scris. " Consiganatarul este obli$at sa dea socoteala consi$nantului asupra indeplinirii sarcinilor primite0 adica consignatarul este o#ligat sa"l informeze pe consignant in termenele sta#ilite in contracat cu privire la vanzarile efectuate in acel termen. 7nstiintarea tre#uie sa arate #unurile vandute in numerar0 precum si #unurile vandute pe credit. Pentru vanzarile pe credit tre#uie sa indice numele si adresa fiecarui de#itor0 sumele datorate0 precum si termenul de plata. *aca prin contact nu s"au precizat acele termene de instiintare sau de comunicare0 aceasta informare se face cel mai tarziu la finele saptamanii pentru toate activitatile desfasurate in saptamana respectiva. 41

Consignantul tre#uie sa remita consignatarului la termenele prevazute in contract pretul tuturor #unurilor vandute0 iar daca aceste termene nu au fost prevazute in contract la sfarsitul fiecarei saptamani. *aca #unul nu a fost vandut si s"a inc%eiat termenul prevazut in contract0 consinatarul are o#ligatia sa restituie consignantului #unul respectiv. 7n cazul neridicarii #unului consignantul este o#ligat la plata unor despagu#iri. @erespectarea o#ligatiilor din contractul de consignatie atrage raspunderea partilor in culpa. Potrivit 1egii 1?>/1234 aceasta raspundere este una civila precum si una penala. Raspunderea civila are loc pentru nerespectarea o#ligatiilor si pentru aceasta se angajeaza raspunderea civila contractuala. Prin 1egea nr.1?>/1234 consignatarul se sanctioneaza penal pentru una din urmatoarele fapte! a. insusirea #unurilor0 incredinata sau instrainarea lor in alt mod sau in alte conditii decat cele prevasute in contract0 precum si nerestituirea #unurilor la cererea consignantului 4. neremiterea catre consignant a sumelor de #ani ca pret al #unurilor vandute c. neefectuarea cu rea credinta a instiintarilor prevazute in contract0 ori efectuarea cu #una stiinta a unor instiintari nee$acte sau incorecte cu privire la situatia vanzarilor0 precum si a incasarilor d. neaducerea la cunostinta consignantului a unor acte de urmariri asupra #unurilor primite in consignatie de indata ce a luat cunostinta de acea situatie e. inlaturarea0 distrugerea am#alajelor0 etic%etelor0 marcilor sau a oricaror semne e$terioare aplicate de consignant asupra #unurilor f. depozitarea ori mutarea #unurilor cu incalcarea prevederilor mentionate in contract ). nepunerea la dispozitia consignantului a registrelor speciale de cosnignatie in cazul in care contractul prevedea tinerea unor asemenea registre *aca faptele mentionate sunt savarsite de o persoana juridica sanctiunile se vor aplica reprezentantilor sai vinovati pentru savarsirea unor asemenea fapte. *ar si persoana juridica va fi sanctionata cu amenda. .. Incetarea contractului de consi)antie 7nceteaza prin! " revocarea imputernicirii data de consignant consignatarului " renuntarea la imputernicire de catre consignatar " moartea0 insolventa0 insolva#ilitatea consignantului sau consignatarului

CO-TRACT"L DE A E-TIE
1. 2. 3. 4. @otiunea si caracterele contractului de agentie Cuprinsul si forma contractului de agentie 5fectele contractului de agentie 7ncetarea contactului de agentie

1. -otiunea si caracterele contractului de a)entie 'egimul juridic al contractului de agentie este dat de 1egea nr.-32/2332. 'egelementarea legii -32 nu se aplica persoanelor care actioneaza ca intermediari in cadrul #urselor de valori si nici persoanelor care au calitatea de agent de asigurari si reasigurari0 precum si nici in cazul in care agentul desfasoara o activitate de intermediere gratuita.

42

Contractul de a)entie poate fi definit ca contractul in care o parte numita comitent imputerniceste in mod statornic cealalta parte% numita a$ent% sa ne$ocieze afaceri sau sa ne$ocieze si sa inc#eie afaceri in numele si pe seama comitentului% in sc#imbul unei remunaratii. Caractere 4uridice: " contract bilateral 9 da nastere la o#ligatii in sarcina am#elor parti " contract cu titlu oneros 9 am#ele parti urmaresc o#tinerea unui profit " contract comutativ 9 e$istenta si intinderea o#ligatiilor asumate de catre parti sunt certe0 fiind determina#ile c%iar la inc%eierea contractului " contract cu executate succesiva 9 o#ligatiile partilor se e$ecuta esalonat pe o perioada deteminata sau nederminata a contractului " este un contract consensual 9 se inc%eie prin simplul acordt de vointa al partilor 'apotrurile juridice dintre agent si comitent sunt in esenta raporturi de mandat0 dar intre contractul de agentie si contractul de mandat e+ista anumite dosebiri0 si anume! 1) activitatea de intermediere in #aza contractului de agentie are un caracter profesional si de durata0 si nu un caracter de moment0 de scurta durata ca si in cazul contractului de mandat 2) pe #aza contractului de agentie0 agentul desfasoara activitatea in calitate de intermediar permanent0 el nu este un prepus al comitentului0 in comparatie cu mandatarul0 care actioneaza numai la ordinele mandantului 3) activitatea de intermediere0 #azata pe contractul de agentie0 se caracterizeaza prin interesul comun al agentului si al comitentului0 pe cand in contractul de mandat activitatea de intermediere se desfasoara in interesul mandantului 4) activitatea de intermediere in #aza contractului de agentie fata de cea din contractul de mandat0 care vizeaza unul sau mai multe acte juridice concrete0 are ca o#iect o multitudine de acte care privesc una sau mai multe regiuni determinate -) agentul nu poate fi revocat de catre comitent0 asa cum mandatarul poate fi revocat de catre mandant C"R! 11 1*./6.(//0

TITL"RLIE COMERCIALE DE &ALOARE

Pentru ca in relatiile cu comercialii sunt anumite drepturi care se pot transmite0 modul de transmitere a acestor drepturi se va face prin intremediul acestor titluri comerciale de valoare. dica0 in situatia in care persoana are de plata anumite sume de #ani0 iar acestea pentru a nu fi platati imediat ci la o data scadenta0 va emite aceste titluti de valoare. Titlul comercial de +aloare poate fi definit ca un inscris% denumit si titlu% in temeiul caruia posesorul sau le$itim este indrituit sa exercite la o data determinata dreptul aratat in inscris. Caracteristicile titlului comercial de valoare ! " inscrisul este constitutiv ! dreptul este incorporat in titlu si poate fi e$ercitat numai in temeiul inscrisului " inscrisul are un caracterul formal ! inscrisul tre#uie sa im#race forma determinata de lege si sa cuprinda elementele care ii sunt proprii

43

" "

inscrisul are un caracter literal ! intinderea si natura dreptului0 ca si o#ligatia corelativa a acestuia0 sunt determinate de mentiunile cuprinse in inscris. 5lementele inscrisului nu pot fi nici completate nici interpretate cu ajutorul altor inscrisuri. inscrisul are un caracterul autonom ! aici avem in vedere doua acceptiuni a) dreptul si o#ligatia corelativa0 nascute din titlu0 sunt independente fata de actul juridic din care au luat nastere #) in cazul transmiterii titlului0 do#anditorul va deveni titularul unui drept propriu care este un drept nou0 originar0 si nu un drept derivat

Clasificarea titlurilor comerciale de +aloare 5 a* in functie de continut : a. efectele de comert ! sunt acele inscrisuri care dau posesorilor legitimi dreptul la plata unei sume de #ani ,cam#ia0 #iletul la ordin sau cecul C moneda comerciantilor) 4. valorile mobiliare ! sunt inscrisuri care atri#uie titularilor anumite drepturi comple$e patrimoniale si personal nepatrimoniale ,actiunile si o#ligatiunile) c. titlurile reprezentative ale marfurilor ! acele inscrisuri care confera un drept real ,de proprietate sau de garantie) asupra unor marfuri aflate in depozit0 in docuri sau in antrepozite sau sunt transportate pe nave. 7n acest caz avem 3 documente ! conosamentul 9 inscrisul eli#erat de comandantul navei in momentul incarcarii marfii pentru transport recipisa de depozit 9 inscrisul care confera titularului dreptul de proprietare asupra marfurilor depozitate varantul 9 inscrisul care confera calitatea de titular al unui drept de garantie real"mo#iliara b* dupa modul in care circula a. titluri nominative 9 se individualizeaza titularul dreptului prin aratarea numelui acestuia 4. titluri la purtator 9 inscrisul care incorporeaza anumite drepturi fara sa arate sau sa determine persoana titularului dreptului 4 cel care detine titlul este si titularul lui c. titluri la ordin 9 inscrisuri care cuprind drepturi care pot fi e$ercitate numai de catre persoana determinata sau de o alta persoana careia i"au fost transmise ,prin gir) c* in functie de cauza lor a. titluri cauzale 9 care mentioneaza cauza ,e$! actiunile) 4. titluri abstracte 9 acele titluri care incorporeaza o#ligatii si drepturi dar fara a preciza cauza 1itlurile de le$itimare 9 nu sunt verita#ile titluri comericale intrucat incorporeaza o anumia valoare si se numesc titluri de valoare improprii ,e$ ! #iletele de calatorie0 de transport0 de loterie0 la teatru)

CAM'IA
5ste cel mai des aplicat titlu de credit. 44

Cam#ia a facut o#iectul unor reglementari0 c%iar si internationale0 prin Conventia de la &eneva din 1233. 'omania nu este parte la aceasta conventie de la &eneva0 insa a adoptat legea ->/12340 care a preluat si transpus elementele e$istente in legislatia italiata din 12330 care are toate elementele Conventiei de la &eneva. Prin (& nr.11/1223 au fost aduse unele completari si modificari si completari legii ->/1234 si totodata +@' a emis anumite norme cadru privin comertul facut de societatile #ancare si alte institutii de credit prin cam#ii0 #ilete la ordin si cecuri. Prin (=& nr. 32/233> au intervenit ale modificari privitoare la cam#ii0 #ilete la ordin si cec. 1. -otiunea si caracterele cam4iei Cam4ia este un inscris prin care o persoana denumita tra$ator sau emitent da dispozitie altei persoane% numita tras% sa plateasca la scadenta o suma de bani unei a treia persoane% numita beneficiar% sau la ordinul acesteia. tragatorul

tras

#eneficiar

ceasta creanta a tragatorului fata de tras este denumita proviziune sau acoperirea cam#iei0 iar creanta trasului fata de tragator se numeste valoare furnizata. *aca #eneficiarul cam#iei sau do#anditorul ei prin gir ,giratarul) are nevoie de #ani in numerar inainte de scadenta0 poate remite cam#ia unei #anci0 care va ac%ita imediat suma mentionata in cam#ie. Cand aceasta cam#ie ajunge la scadenta0 #anca va retine totusi o suma ce va reprezenta ec%ivalentul do#anzilor pe timpul ramas pana la scadenta. Caracterele cambiei : " este un titlu de credit pentru ca confera titularului dreptul de a primi o suma de #ani " are ca o#iect plata unei sume de #ani " este un titlu complet " este un titlu la ordin " este un titlu a#stract " prin ea se creeaza o#ligatii autonome " se creeaza o#ligatii neconditionate0 nu pot fi conditionate de un termen sau conditie " se creeaza o#ligatii solidare0 fiecare semnatar al cam#iei se o#liga sa plateasca cam#ia la scadenta "unctiile cambiei : " functia de instrument de sc#imb valuar ,nu se mai aplica in momentul de fata) " functia de instrument de credit 9 in momentul in care se emite cam#ia aceasta nu tre#uie platita imediat " functia de instrument de plata 9 poate fi folosita in locul numerarului (. -atura juridica a cam4iei a. #atura 4uridica a obligatiei cambiale 9 avem 3 o#ligatii ! 4-

Obli$atia fundamentala este o#ligatia tragatorului de a face sa se plateasca de catre tras #eneficiarului suma de #ani aratata in cam#ie. Obli$atia de re$res este o#ligatia tragatorului si a grantilor de a ac%ita suma de #ani mentionata in cam#ie. Obli$atia de $arantie este o#ligatia valistului de grantare a trasului sau a girantului.

b. #atura 4uridica a dreptului rezultat : cel care detine sau are inscrisul ,titlul) este nu numai posesorul lui dar si titularul creantei mentionate in acel titlu posesia de #una credinta prezuma titlul de proprietate (. Conditiile cerute pentru +ala4ilitatea cam4iei Conditiile de fond ! orice o#ligatie cam#iala se desprinde de cauza care i"a dat nastere0 manifestandu"se ca o o#ligatie de sine statatoare o#iectul cam#iei il constituie prestatiile la care se o#liga persoanele implicare in raporturile cam#iale Reprezentarea cambiala 9 art. 13 din lege prevede ca orice persoana se poate o#liga cam#ialmente prin manadatar0 c%iar daca mandatul este conceput in termeni generali. Pentru a e$ista reprezentare cam#iala legea cere ca raportul de reprezenta sa rezulte din insusi titlul cam#ial. 7n mod o#isnuit0 semnatura mandatarului este insotia de mentiunea Eprin procuraE sau alata mentiune ec%ivalenta0 dar si de numele persoanei care a oferit aceasta imputernicire. 7nscrisul cam#ial nu are nicio valoare daca este semnat de mandatar0 dar cu numele mandantului. Conditiile de forma : " cam#ia tre#uie sa im#race forma scrisa si inscrisul sa cuprinda in mod o#ligatoriu functiile prevazute " nimic nu se opune ca acest inscris sa fie autentic " poate fi scris in lim#a romana sau in orice alta lim#a0 indiferent daca persoanele intre care s"a inc%eiat o cunosc sau nu Mentiunile obligatorii ale cambiei 6art./ punctele /78*: " denumirea de cam#ie scrisa in lim#a inscrisului " ordinul neconditionat de plata al unei sume de #ani determinate ,e$ ! platiti) " numele trasului ,persoana care tre#uie sa e$ecute plata) " indicarea scadentei ,data la care o#ligatia cam#iala devine e$igi#ila). ceasta scadenta tre#uie sa fie certa0 unica si posi#ila. 7n a#senta unei astfel de date ea poate fi plati#ila la vedere ,la prezentarea ei). ( cam#ie poate fi trasa la vedere0 la un anumit timp de la vedere0 la un anumit timp de la data emisiei sau la o data fi$a. " indicarea locului unde tre#uie facuta plata ,localitatea0 iar nu domiciliul sau sediul de#itorului). Se pot indica mai multe locuri. *aca nu este prevazut acest loc0 legea prezuma ca plata se va face in locul aratat langa numele trasului. " numele aceluia caruia0 sau la ordinul caruia0 se va face plata. @u se admite cam#ia la purtaor. 5a permite ca numele #eneficiarului sa nu fie indicat la emiterea titlului ci ulterior. " data si locul emiterii cam#iei ,ziua0 luna si anul emiterii) 4<

Pentru a produce efecte cam#ia trebuie semnata. Potrivit art. > din legea in forma modificata prin (=& 32/233>0 semnatura tragatorului tre#uie sa cuprinda clar numele si prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice0 ori o entitatea care se o#liga0 precum si semnatura olografa a persoanei fizice0 respectiv a reprezentantului legal sau a imputernicitului persoanei juridice care se o#liga0 ori a reprezentantului ori imputernicitului altor categorii de entitati care utilizeaza astfel de instrumente. Mentiuneile facultative ale cambiei : clauzele care influenteaza obli$atia cambiala 0 " clauza nu la ordin " indicarea unui acceptat la nevoie " ordinul de prezentare a cam#iei la acceptare " clauzele fara c%eltuieli0 fara protest clauzele care nu au niciun efect asupra obli$atiei cambiale 0 " clauza dupa aviz " caluza fara procura " clauza valoare data in garantie " clauza documente contra acceptarii clauze considerate nescrise 0 " clauze de descarcare a tragatorului de o#ligatia de plata " clauze privind forta e$ecutorie a cam#iei clauze care atra$ nulitatea obli$atiti cambiale *. Transmiterea cam4iei #)irul$ riul este un act juridic prin care posesorul cambiei% numit $irant% transmite altei persoane% numita $iratar% printr&o declatatie scrisa si semnata pe titlu si prin predarea titlului% toate drepturile care izvorasc din titlul respectiv. Conditiile de valabilitate ale girului : " conditiile de fond ! a) girul tre#uie sa fie neconditionat0 pentru ca altfel0 orice conditie care afecteaza girul va fi socotita nescrisa #) girul tre#uie sa priveasca intreaga creanta inscrisa in titlu. " conditiile de forma ! girul tre#uie sa fie scris pe cam#ie. *aca datorita numarului mare de giruri0 spatiul nu este suficient0 legea admite ca girul sa fie scirs pe o foaie lipita ,atasata) la inscrisul cam#ial. Efectele girului : " efectul translativ ! girul transmite toate drepturile izvorate din cam#ie " efectulde $rantie ! prin acesta girantul isi asuma o#ligatia de a garanta acceptarea si plata cam#iei de catre tras. ceasta o#ligatie de grantare nu este numai fata de giratar ci si fata si de toti creditorii succesivi ai titlului. " efectul de le$itimare ! giratarul este legitimat in calitate de creditor al sumei mentionate in inscris (irurile improprii 9 sunt acele giruri carte nu produc efectele specifice ale gurului ,ne referim la efectul translativ). stfel avem ! " girul cu clauza nu la ordin 4?

" "

girul cu clauza pentru procura cu clauza in garantie

6. Accepatarea cam4iei Prezentarea cam#iei la acceptare are caracter facultativ0 deci posesorul cam#iei are dreptul0 iar nu o#ligatia de a prezenta cam#ia pentru a fi acceptata de catre tras. *atorita acestui caracter0 posesorul cam#iei poate sa prezinte cam#ia direct la plata0 fara a o prezenta in preala#il pentru acceptare. Cazuri in care este obligatoriu ca cambia sa fie prezentata la acceptare : " cand scadenta cam#iei a fost sta#ilita la un anumit termen de la vedere ,la un an de la emitere) " in cazul in care tragatorul0 ori girantul a stipulat in cam#ie clauza prezentarii titlului pentru acceptare

4>

Conditiile acceptarii cambiei : " cam#ia se prezinta la accepatare de catre posesorul ei sau de catre orice detinator " cam#ia tre#uie prezentata la acceptare in termenul si locul prevazut de lege " acceptarea se va scrie pe cam#ie si se e$prima prin cuvantul ACC-(1A10 sau alta formula asemanatoare Efectele acceptarii cambiei : " o#ligatiile trasului care a acceptat fata de posesorul cam#iei ! a) cam#ia are ca efect0 in urma acceptarii0 nasterea o#ligatiei trasului de a plati la scadenta suma de #ani mentionata in titlu #) trasul acceptant este tinut solidar cu tragatorul0 girantii si avalistii0 fata de posesorul cam#iei " o#ligatiile trasului fata de tragator ! a) prin acceptarea cam#iei0 trasul isi asuma o o#ligatie cam#iala fata de toti semnatarii titlului0 inclusiv fata de tragator #) trasul acceptant este o#ligat fata de tragator numai in cazul neplatii la scadenta0 si daca tragatorul se afla in posesia titlului. 5l va ramane o#ligat c%iar daca a avut cunostinta de falimentul tragatorului. Revocarea acceptarii sau refuzul acesteia 9 se poate realiza prin stergerea mentiunii de acceptare de cam#ie0 intr"o forma care atesta intentia de retragere a acesteia. *aca este refuzata acceptarea0 aceast refuz tre#uie constat printr"un act intocmit de catre e$ecutorul judecatoresc ,acest act poarta denumirea de protest de neacceptare) Acceptarea extraordinara 9 in situatia in care nu se accepta cam#ia de catre tras0 in vederea protejarii intereselor posesorului cam#iei apar anumite persoane care platesc ele0 astfel se evita declansarea actiunilor in regres! " indicatul la nevoie " acceptantul prin interventie A+alul este acel act juridic prin cate o persoana numita avalist se obli$a sa $aranteze obli$atia asumata de unul dintre creditorii cambiali% numit avalizat. 8. Plata cam4iei Reguli generale : " prezentarea cam#iei la plata se face in vederea platii sumei de #ani prevazute in inscris " plata tre#uie facuta posesorului legitim al titlului " plata i se poate cere trasului acceptant sau avalistului " data platii C data scadentei ,data fi$a0 la vedere0 etc.) " locul platii se face la adresa indicata in titlu0 daca nu la adresa indicata langa numele trasului Efectele platii : (data ce plata s"a facut o#ligatia de#itorului principal s"a stins0 dar si a tuturor de#itorilor cam#iali. 7n caz de neplata avem doua categorii de actiuni ! " actiuni cambiale ! a) directe 9 impotriva titularilor ,cei care s"au o#ligat direct la plata) #) de regres 9 impotriva oricarui alt o#ligat " actiuni extracambiale 9 se valorifica dreptulile rezultate din raporturile juridice civile sau comerciale ,e$ ! actiunea pentru im#ogatire fara justa cauza) 42

'ILET"L LA ORDI- este un inscris prin care o persoana% numita emitent% ori subscriitor% se obli$a sa plateasca o suma de bani la scadenta% unei anumite persoane% denumita beneficiar. CEC"L este un inscris prin care o persoana numita tra$ator da ordin unei banci% la care are disponibil banesc (numita tras) pentru ca sa plateasca la prezentarea titlului o suma de bani altei persoane% numita beneficiar. 7ntotdeauna trasul nu este o#ligat in niciun fel fata de tragator. Plata cecului : " nu este supus acceptarii ca in cazul cam#iei " trasul nu este de#itor ,ca in cazul cam#iei)0 el indeplineste functia de platitor Termenele de prezentare la plata a cecurilor ! un cec emis si plati#il in 'omania 9 > zile0 daca cecul este plati#il in c%iar localitatea unde cecul a fost emis 1- zile daca cecul este plati#il in alta localitate 33 de zile pentru cecul emis intr"o tara straina si plati#il in 'omania ?3 de zile pentru un cec emis intr"o tara din afara 5uropei "elurile cecului : " cec #arat " cecul plati#il in cont " cecul netransmisi#il " cecul de calatorie " cecul circular C"R! 1( (/./6.(//0

CO-TRACT"L DE A E-TIE
1. 2. 3. 4. @otiunea si caracterele contractului de agentie Cuprinsul si forma contractului de agentie 5fectele contractului de agentie 7ncetarea contactului de agentie

1. -otiunea si caracterele contractului de a)entie 'egimul juridic al contractului de agentie este dat de 1egea nr.-32/2332. 'egelementarea legii -32 nu se aplica persoanelor care actioneaza ca intermediari in cadrul #urselor de valori si nici persoanelor care au calitatea de agent de asigurari si reasigurari0 precum si nici in cazul in care agentul desfasoara o activitate de intermediere gratuita. Contractul de a)entie poate fi definit ca contractul in care o parte numita comitent imputerniceste in mod statornic cealalta parte% numita a$ent% sa ne$ocieze afaceri sau sa ne$ocieze si sa inc#eie afaceri in numele si pe seama comitentului% in sc#imbul unei remunaratii. -3

Caractere 4uridice: " contract bilateral 9 da nastere la o#ligatii in sarcina am#elor parti " contract cu titlu oneros 9 am#ele parti urmaresc o#tinerea unui profit " contract comutativ 9 e$istenta si intinderea o#ligatiilor asumate de catre parti sunt certe0 fiind determina#ile c%iar la inc%eierea contractului " contract cu executate succesiva 9 o#ligatiile partilor se e$ecuta esalonat pe o perioada deteminata sau nederminata a contractului " este un contract consensual 9 se inc%eie prin simplul acordt de vointa al partilor 'apotrurile juridice dintre agent si comitent sunt in esenta raporturi de mandat0 dar intre contractul de agentie si contractul de mandat e+ista anumite dosebiri0 si anume! 1) activitatea de intermediere in #aza contractului de agentie are un caracter profesional si de durata0 si nu un caracter de moment0 de scurta durata ca si in cazul contractului de mandat 2) pe #aza contractului de agentie0 agentul desfasoara activitatea in calitate de intermediar permanent0 el nu este un prepus al comitentului0 in comparatie cu mandatarul0 care actioneaza numai la ordinele mandantului 3) activitatea de intermediere0 #azata pe contractul de agentie0 se caracterizeaza prin interesul comun al agentului si al comitentului0 pe cand in contractul de mandat activitatea de intermediere se desfasoara in interesul mandantului 4) activitatea de intermediere in #aza contractului de agentie fata de cea din contractul de mandat0 care vizeaza unul sau mai multe acte juridice concrete0 are ca o#iect o multitudine de acte care privesc una sau mai multe regiuni determinate -) agentul nu poate fi revocat de catre comitent0 asa cum mandatarul poate fi revocat de catre mandant (. Cuprinsul si forma contractului de a)entie Se inc%eie intre comitent si agent. Calitatea de comitent o poate avea orice comerciant0 care este interesat sa apeleze la serviciile unui comerciant pentru vanzarea marfurilor sau prestarea serviciilor care reprezinta o#iectul de activitate al sau. Calitatea de agent o poate avea orice comerciant0 persoana fizica sau juridica0 care in mod independent0 permanent si profesional desfasoara activitatea de intermediere in favoarea comerciantului. 7n contractul de agentie tre#uie sa se prevada clauzele referitoare la o#iectul imputernicirii data de comitent agentului. *e asemenea in contractul de agentie se poate preciza zona geografica de e$ercitare a imputernicirii prin precizarea uneia sau mai multor regiuni unde va actiona agentul. 7n lipsa unei stipulatii contrare in contractul de agentie0 agentul poate actiona pentru unul sau mai multi comitenti0 precum si faptul ca agentul poate apela la unul sau mai multi agenti in acceasi regiune si pentru acelasi comert. 7n contractul de agentie se pot preciza si anumite clauze de neconcurenta0 al caror efect consta in restrangerea activitatii profesionale a agentului pe durata desfasurarii contractului de agentie sau ulterior incetarii contractului de agentie0 dar nu mai mult de 2 ani. Conform 1egii -32/2332 a$entul este imputernicit sa ne$ocieze afaceri ale comitentului sau sa ne$ocieze si sa inc#eie afaceri ale comitentului. 7n cazul imputernicirii de a negocia afaceri ale comitentului agentului i se ofera de catre comitent un mandat fara reprezentare0 adica agentul este imputernicit sa procure comitentului comenzi0 oferte. 7n cazul imputernicirii de a negocia si a inc%eia afaceri ale comitentului agentului i se ofera un mandat cu reprezentare0 adica agentul este imputernicit sa inc%eie contracte cu terte persoane in numele si pe seama comitentului0 dar in limitele imputernicirii primite. -1

7n contractul de agentie tre#uie sa se prevada clauze privind remuneratia la care are drept agentul. Potrivit legii remuneratia agentului poate consta intr"o suma fi$a sau intr"un comision sau intr"o suma fi$a plus un comision. Potrivit art. 1> din 1g. -32/2332 contractul de agentie poate fi inc%eiat pe o perioada determinata sau nedeterminata0 dar aceasta clauza tre#uie mentionata la inc%eierea contractului. *. Efectele contractului de a)entie 1egea -32 reglementeaza o#ligatiile care revin agentului si comitentuluii. 'bligatiile agentului sunt reglementate de art. - din 1g. -32/2332 ! a) gentul este tinut sa indeplineasca obli$atiile care decur$ din imputernicirea primita din partea comitentului. 7n situatia in care agentul su#stituie o parte dintre atri#utii sau toate atri#utiile unei alte persoane0 fara acordul comitentului0 este raspunzator pentru intreaga activitate desfasurata de aceasta persoana. *e asemenea0 raspunde si in situatia in care0 desi a avut acordul comitentului0 persoana careia i"a dat o parte dintre atri#utiile sale era cunoscuta ca incapa#ila sau insolva#ila. #) gentul este o#ligat sa procure si sa ii comunice comitentului informatiile privitoare la re$iunea sau re$iunile stabilite in contract si care il intereseaza pe comitent. c) gentul este o#ligat sa indeplineasca imputernicirea primita in conditii cat mai avantajoase pentru comitent. d) gentul este o#ligat sa respecte in mod corespunzator instructiunile primite din partea comitentului. 7ntalnim instructiuni imperative ,mentionate in contract)0 unele instructiuni de indrumare si unele instructiuni facultative. e) gentul este o#ligat sa tina evidenta operatiunilor comerciale efectuate in baza imputernicirii pe care a primit&o0 adica este o#ligat sa tina un registru special pentru fiecare comitent. f) gentul este o#ligat sa pastreze in conditii corespunzatoare bunurile primite din partea comitentului. 'bligatiile comitentului 9 sunt reglementate de art. < din 1g. -32/2332 ! a) Comitentul este o#ligat sa puna la dispozitia a$entului bunurile sau cataloa$ele sau orice alte documente referitoare la bunuri sau servicii care sunt oferite pentru valorificare in vederea inc#eierii unor contracte. #) Comitentul este o#ligat sa furnizeze a$entului informatiile necesare executarii contractului% adica comitentul este o#ligat sa il anunte pe agent daca activitatea comerciala pe care o desfasoara a suferit modificari. c) Comitentul este o#ligat sa plateasca a$entului remuneratia cuvenita0 dar asta daca sunt indeplinite urmatoarele conditii ! o operatiunea este inc%eiata ca urmare a intermedierii agentului o operatiunea este inc%eiata fara intermedierea agentului0 dar acea operatiune s"a inc%eiat cu o terta persoana care a fost procurata anterior de agent d) Comitentul este tinut sa ideplineasca orice alta obli$atie care ii revine potrivit contractului de a$entie% precum si de dispoziitiile le$ii. .. Incetarea contractului de a)entie 7n cazul in care contractul de agentie s"a inc%eiat pe o perioada determinata0 acesta inceteaza la data e9pirarii termenului pre+azut in contract.

-2

7n cazul in care contractul de agentie s"a inc%eiat pe o perioada nedeterminata0 contractul poate inceta prin denuntare unilaterala din partea oricareia dintre parti= cu acordarea unui prea+iz care poate fi intre 1 luna sau 8 luni. 1g. -32/2332 reglementeza si un caz special de denuntare unilaterala adica contractul poate fi denuntat imediat de oricare dintre parti in situatia cand datorita unor circumstante e9ceptionale continuarea contractului de+ine imposi4ila. *e asemenea0 1g. -32/2332 prevede ca oricare dintre parti poate rezilia contractul de a$entie% dar numai in cazul unei neindepliniri din culpa a obli$atiilor contractuale de catre cealalta parte. *atorita specificului operatiunilor comerciale realizate in contractul de agentie agentul are dreptul sa primeasca de la comitent anumite indemnizatii si despagu#iri la incetarea contractului. Suma indemnizatiei nu poate depasi suma ec%ivalenta cuantumului unei indemnizatii anuale. cest drept de remuneratie este recunoscut de lege si in cazul incetarii contractului de agentie ca urmare a decesului agentului. gentul nu are dreptul la aceste indemnizatii in urmatoarele cazuri! " comitentul reziliaza contractul de agentie datorita unei incalcari de catre agent a o#ligatiilor prevazute in contract " agentul denunta unilateral contractul *aca incetarea contractului cauzeaza anumite prejudicii agentului0 acesta este indreptatit sa ceara anumite despagu#iri de la comitent.

CO-TRACT"L DE
1. (. *. .. 6.

ARA-TIE REALA MO'ILIARA

@otiunea si caracterele juridice ale contractului de garantie reala mo#iliara Constituirea garantiei reale mo#iliare 5fectele contractului de garantie reala mo#iliara 5$ecutarea garantiei reale mo#iliare 7ncetarea contractului de garantie reala mo#iliara

1. -otiunea si caracterele juridice Contractul de garantie reala mo#iliara este reglementat de 1egea nr. 22/1222 care a fost modificata prin 1egea nr. 1<1/2333. Pana la aparitia 1egii 22/1222 se foloseau prevederile codului comercial cu privire la contractul de gaj. 7n art. 1 din 1g. 22/1222 este precizat ca $arantiile reale mobliare sunt destinate sa asi$ure indeplinirea unei obli$atii civile sau comerciale nascute din orice contract inc#eiat intre persoane fizice sau persoane juridice. Definitie ! Contractul de )arantie reala mo4iliara este contractul in temeiul caruia debitorul unei obli$atii constituie in favoare creditorului o $arantie reala asupra unor bunuri mobile sau asupra unor drepturi in scopul asi$urarii obli$atiei asumate. Prin noua reglementare data prin 1g. 22/1222 se instituie un sistem unitar privind constiuirea0 inregistrarea si e$ecutarea garantiei. (rin contractul de $arantie se naste un drept real care confera creditorului un drept de preferinta si un drept de urmarire. 9 !reptul de preferinta ii confera titularului dreptul de a avea prioritate fata de titularii altor drepturi reale sau de creanta0 adica creditorul este indreptatit sa isi satisfaca creanta inaintea altor creditori ale caror garantii reale au un grad de prioritate inferior. -3

9 !reptul de urmarire ii confera titularului dreptul de a pretinde #unul care formeaza o#iectul contractului din mana oricarei persoane s"ar afla0 adica in cazul in care de#itorul a dispus de #unul afectat garantiei si nu isi indeplineste o#ligatia garantata0 creditorul are prioritate sa isi e$ercite dreptul asupra #unului afectat0 c%iar daca #unul se gaseste in posesia unei terte persoane. Caractere juridice ! a) este un contract bilateral ! da nastere la o#ligatii in sarcina am#elor parti #) este un contract accesoriu0 adica rolul acestuia este sa garanteze e$ecutarea unei o#ligatii asumate de de#itor c) este un contract solemn0 adica se inc%eie in forma prevazuta de lege d) este un contract cu titlu e+ecutoriu0 ceea ce inseamna ca in cazul cand de#itorul nu isi va indeplini o#ligatia garantata0 creditorul va putea sa e$ecute garantia in temeiul contractului (. Constituirea )arantiei reale mo4iliare Contractul de garantie reala mo#iliara se inc%eie intre partile contractante0 avand ca o#iect #unurile prevazute de lege si cu respectarea formalitatilor de pu#licitate care sunt instituite de lege. Partile contractante in contractul de garantie0 denumite de lege creditor si debitor0 pot fi orice persoana fizica sau juridica0 romana sau straina. !ebitorul este persoana o#ligata sa aduca la indeplinire o#ligatia garantata printr"o garantie reala mo#iliara. Creditorul este persoana in favoarea careia s"a constituit garantia reala mo#iliara. Prin 1g. 22/1222 sunt reglementate #unurile care pot forma o#iectul garantiei reala mo#iliare. ceste #unuri sunt! " #unuri fungi#ile si nefungi#ile " depunerile de economii ori depozitele de la institutiile #ancare " actiunile si partile sociale de la S sau S'1 " drepturile de e$ploatare a resurselor naturale " drepturile care rezulta din inventii0 din marci sau alte drepturi de proprietate intelectuala " drepturile de creanta " fondul de comert " padurea0 recolta agricola0 instalatii sau masini agricole Obiectul $arantiei il reprezinta nu numai aceste bunuri% ci si produsele acestora% fructele acestor bunuri. Contractul de garantie reala mo#iliara se inc%eie in forma autentica sau prin inscris su4 semnatura pri+ata si tre#uie o#ligatoriu semnat de de#itor. 'reptul real de $arantie al creditorului rezultat din contract este opozabil tertilor numai prin indeplinirea formalitatilor de publicitate care sunt re$lementate de le$e. Conditia pu#licitatii se considera indeplinita din momentul inscrierii avizului de garantie reala la ar%iva electronica de garantie reala mo#iliara. 7nscrierea avizului garantiei la ar%iva are e$clusiv rol de pu#licitate. Creditorul poate reinnoi inscrierea inainde de e$pirarea termenului prevazut in contract0 termen care poate sa fie de ma$im - ani. *. Efectele contracu lui de a)entie cest contract da nastere la drepturi si o#ligatii atat pentru creditor cat si pentru de#itor. -4

!repturile si obligatiile debitorului ! a) Pe durata contractului de garantie de#itorul are dreptul de a detine #unul care a fost afectat garantiei. #) re dreptul sa administreze #unul respectiv si sa dispuna de el in orice mod0 precum si de fructele #unului respectiv. c) 7n cursul duratei contractului de#itorul care are posesia #unului afectat garantiei este o#ligat sa intretina #unul si sa il foloseasca ca un #un proprietar. *istrugerea sau degradarea #unului datorita culpei de#itorului atrage raspunderea acestuia pentru prejudiciul cauzat. !repturile si obligatiile creditorului : a) 7n calitate de titular al unui drept de garantie0 creditorul este in drept sa verifice #unul afectat garantiei care se afla in posesia de#itorului0 dar fara sa afecteze activitatea acestuia. #) *aca de#itotul nu isi indeplineste o#ligatia garantata0 creditorul are dreptul in temeiul garantiei0 sa retina #unul afectat garantiei si are dreptul de a vinde #unul penru a o#itie plata o#ligatiei garantate c) Cand o#ligatia garantata a fost indeplinita0 creditorul0 care a intrat in posesia #unului0 are o#ligatia sa il restituie de#itorului .. E9ecutarea )arantiei reale imo4iliare *aca de#itorul nu indeplineste o#ligatia garantata creditorul are dreptul sa aleaga pentru satisfacerea creantei sale0 intre a initia procedura de e$ecutare reglementata de codul de procedura civila sau de e$ecutare a garantiei reale in conditiile prevazute de 1egea 22/1222. Pentru e+ecutarea garantiei trebuie indeplinite . conditii : " dispozitiile privind e$ecutarea reala se aplica numai garantiilor reale asupra #unurilor cu care se garanteaza indeplinirea unei o#ligatii care se afla su# incidenta prevederilor 1egii 22/1222. " o#ligatia garantata tre#uie sa fie certa si e$igi#ila. Tre#uie retinut ca declansarea procedurii insolventei asupra de#itorului nu duce la suspendarea masurilor privind e$ecutarea garantiei0 dar garantiile reale mo#iliare constituite dupa desc%iderea procedurii insolventei sunt lovite de nulitate. Pentru satisfacerea creantei sale creditorul are dreptul sa ia in posesie #unul afectat garantiei in mod pasnic sau cu ajutorul e$ecutorului judecatoresc. 6. Incetarea contractului de )arantie reala mo4iliara Contractul inceteaza in urmatoarele cazuri ! a) la indeplinirea obligatiei garantate0 dar se poate ca garantia sa nu inceteze daca partile conving ca garantia sa acopere si o#ligatiile viitoare #) prin actul liberator al creditorului0 act care poate inceta partial sau in totalitate o#ligatia c) prin hotarare 4udecatoreasca prin care se pronunta incetarea garantiei reale mo#iliare 7n cazul stingerii garantiei reale mo#iliare0 creditorul are o#ligatia ca in termen de 43 de zile sa inscrie la ar%iva o notificare privind stingerea garantiei mo#iliare respective.

--

C"R! 1* (:./6.(//0

PROCED"RA I-!OL&E-TEI
1. 2. 3. 4. -. @otiunea si caracterele procedurii insolventei. Conditiile aplicarii procedurii insolventei. Participantii la procedura insolventei. Continutul si desfasurarea procedurii insolventei. 'aspunderea mem#rilor organelor de conducere.

1. -otiunea si caracterele procedurii insol+entei. 7n prezent legea insolventei este legea nr.>-/233< prin care s"a simplificat procedura reorganizarii si a falimentului. Pe #aza dispozitiilor legale care sta#ilesc scopul0 caile si modalitatile de realizare a procedurii insolventei putem preciza ca procedura insol+entei constituie un ansamblu de norme juridice prin care se urmareste obtinerea de fonduri banesti pentru plata datoriilor debitorului care se afla in insolventa fata de creditori prin aplicarea procedurii reor$anizarii judiciare sau a falimentului. Modalitati de realizare: a. (rocedura reor$anizarii juridicare ceasta se aplica persoanelor juridice si presupune intocmirea0 apro#area0 implementarea si respectarea unui plan de reorganizare0 avand ca o#iect fie restructurarea operationala sau financiara a activitatii de#itorului0 fie lic%idarea unor #unuri din averea de#itorului. Tre#uie retinut ca aplicarea procedurii reorganizarii judiciare presupune continuarea activitatii de#itorului. b. (rocedura falimentului ceasta procedura se aplica in cazurile prevazute de lege si are drept scop transformarea #unurilor din averea de#itorului in #ani0 in vederea satisfacerii creantelor de#itorului. Toate actele si operatiunile pe care le implica procedura falimentului sunt realizate de organe a#ilitate de lege pentru aplicarea acestei proceduri. Caile de realizare a procedurii insolventei 7ntalnim doua cai de realizare! 9 procedura generala care se aplica urmatoarelor categorii de de#itori aflati in stare de insolventa ! S.C.0 societati cooperative0 societati agricole0 grupuri de interes economic si orice persoana juridica de drept privat care desfasoara activitati economice ,asociatii0 fundatii sau federatii). ceste categorii de de#itori sunt supuse dupa perioada de o#servatie fie procedurii reorganizarii0 fie procedurii falimentului. Perioada de o#servatie este acea perioada cuprinsa intre data desc%iderii procedurii insolventei si data confirmarii planului de reorganizare sau a intrarii in faliment 9 procedura simplificata care se aplica urmatoarelor categorii de comercianti ! o comerciantii persoana fizica care desfasoara activitati economice in mod independent o intreprinderile sau asociatiile familiare o acelor societati comerciale dizolvate anterior formularii cererii introductive o acelor de#itori care au solicitat prin cerere intrarea in faliment o acelor de#itori care au intrat in procedura generala0 dar indeplinesc una din urmatoarele conditii! sa nu detina niciun #un in patrimoniul lor -<

actele constitutive sau documentele conta#ile nu pot fi gasite administratorul nu poate fi gasit sediul de#itorului nu mai e$ista sau nu corespunde adresei inscrise la registrul comertului 7n aceasta procedura simplificata de#itorii sunt supusi in mod direct procedurii falimentului0 la data desc%iderii procedurii sau dupa o perioada de o#servatie de ma$im <3 de zile. Caracterele 4uridice ale procedurii insolventei : 1. are un caracter judiciar 9 toate actele si operatiunile pe care le implica procedura insolventei sunt reglementate de lege si se realizeaza su# control judiciar. 2. are un caracter personal0 adica in functie de categoria de persoane din care face parte de#itorului in stare de insolventa0 i se va aplica fie procedura generala0 fie procedura simplificata. 3. are un caracter colectiv 9 procedura insolventei urmareste satisfacerea creantelor pe care le are de#itorul aflat in insolventa. 4. are un caracter de remediu0 sau0 dupa caz0 de e$ecutare silita 9 aplicarea procedurii reorganizarii reprezinta un remediu0 pe cand apliarea falimentului reprezinta un instrument de e$ecutare silita. (. Conditiile aplicarii procedurii insol+entei Procedura insolventei se aplica de#itorului in conditiile prevazute de legea >-/233<. Prin de4itor se intelege orice persoana fizica sau juridica de drept privat care face parte din una din cate$oriile prevazute de le$e% al carei patrimoniu este in stare de insolventa. Pentru aplicarea procedurii insolventei tre#uie indeplinite doua conditii ! " de#itorul sa faca parte din una din categoriile de persoane carora li se aplica procedura insolventei " de#itorul sa se afle in stare de insolventa Referitor la prima conditie intalnim urmatoarele categorii de persoane carora li se aplica procedura insolventei ! a. societatile comerciale reglementate de legea 31/1223 #. societatile cooperative relgementate de legea 1/233c. organizatiile cooperatiste din domeniul agriculturii reglementate de legea -<</2334 d. societatile agricole reglementate de legea 3</1221 e. grupurile de interes economic 9 1g. 1<1/2333 f. orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara activitati economice ,asociatii0 fundatii0 federatii) 9 (=& 2</2333 g. comerciantii persoane fizice care desfasoara activitati economice in mod independent ,(=& 44/233>) %. intreprinderile familiale. Cu privire la a doua conditie prin insolventa se intelege acea stare a patrimoniului de#itorulu care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor #anesti disponi#ile pentru plata datoriilor. 1egea >- defineste si insolventa vadita si insolventa iminenta. 7nsolventa vadita este atunci cand de#itorul0 dupa 33 de zile de la scadenta nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori. -?

7nsolventa iminenta este atunci cand se dovedeste ca de#itorul nu va putea plati la scadenta datoriile e$igi#ile angajate de catre acesta. *. Participantii la procedura insol+entei Procedura insolventii este aplicata de catre instantele judecatoresti0 judecatorul sindic0 administratorul judiciar si lic%idatorul. *e asemenea pe langa aceste organe la procedura insolventei mai participa si adunarea creditorilor0 comitetul creditorilor si administratorul special. Instantele judecatoresti Procedura insolventei este o procedura judiciara care se desfasoara in fata instantei de judecata su# autoritatea si prin intermediul acesteia. Su# aspectul competentei materiale0 instantele judecatoresti competente sa aplice procedura insolventei sunt ! tri#unalul ,in prima instanta) si curtea de appel ,in recurs). Pentru tribunal 9 toate procedurile prevazute de lege sunt in competenta tri#unalului in a carei raza teritoriala isi are sediul de#itorul0 adica acel sediu care este mentionat in registrul comertului0 in registrul societatilor agricole sau al asociatiilor si fundatiilor. Ca acele reguli procedurale menite sa asigure o mai mare celeritate a desfasurarii procedurii0 legea prevede ca citarea partilor si comunicarea oricaror acte de procedura se efectueaza prin #uletinul procedurilor de insolventa0 care este editat de oficiul national al registrului comertului si este diponi#il si in forma electronica. Curtea de apel 9 este instanta de recurs pentru %otararile pronuntate de judecatorul sindic. Termenul de recurs este de 13 zile si curge de la data comunicarii %otararii judecatorului sindic. 'ecursul se judeca in termen de 33 de zile de la inregistrarea dosarului la curtea de apel. Citarea partilor se face prin #uletinul procedurilor de insolventa. *aca au fost formulare mai multe cereri de recurs impotriva %otararilor pronuntate de judecatorul sindic0 in cazul procedurii recursului se va constitui un singur dosar. >udecatorul sindic 7n aplicarea procedurii insolventei0 rolul primordial il are judecatorul sindic. Presedintele tri#unalului desemneaza pe judecatorii tri#unalului care vor avea calitatea de judecatori sindici. Audecatorul sindic indeplineste o functie pu#lica de interes general 9 el organizeaza si conduce intreaga procedura a insolventei de la desc%idere pana la inc%idere. 7n indeplinirea atri#utiilor sale judecatorul sindic actioneaza in calitate de magistrat0 in consecinta actele sale sunt o#ligatorii atat pentru de#itor cat si pentru creditori. #ominalizarea 4udecatorului sindic 9 legea prevede ca repartizarea cauzelor avand ca o#iect procedura insolventei catre judecatorii sindici se face in mod aleatoriu in sistem informatizat. tri#utiile judecatorului sindic ! " de a pronunta motivat %otararea de desc%idere a procedurii insolventei " judecarea contestatiei de#itorului impotriva cerererii de desc%idere a insolventei de catre creditori " desemnarea motivata prin sentinta de desc%idere a procedurii a administratorului judiciar provizoriu sau a lic%idatorului " confirmarea prin inc%eiere a administratorului judiciar sau a lic%idatorului desemnat de adunarea creditorilor " inlocuirea pentru motive temeinice a administratorului judiciar sau a lic%idatorului. " judecarea cererilor de a se ridica de#itorului dreptul de a mai conduce activitatea " judecarea cererilor de a trage la raspundere mem#rii organului de conducere care a contri#uit la ajungerea de#itorului in stare de insolventa " admiterea planului de reorganizare judiciara ->

" " "

solutionarea cererii administatorului judiciar sau a comitetului creditorilor de a intrerupe procedura de reorganizare si de a intra in faliment solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului judicar sau a lic%idatorului pronuntarea %otararii de inc%idere a procedurii

8otararile judecatorului sindic sunt definitive si e$ecutorii. 5le pot fi atacate separat cu recurs la curtea de apel. 7n indeplinirea atri#utiilor sale judecatorul sindic va putea fi ajutat de anumite persoane de specialitate care sunt numiti e$perti. ceste persoane pot fi desemnate de judecatorul sindic si tre#uie sa li se sta#ileasca si remuneratia. 7ncetarea indatoririlor judecatorului sindic! acestea inceteaza prin inlocuire ,de catre presedintele tri#unalului) sau prin inc%eierea procedurii. Administratorul judiciar 5ste persoana fizica sau juridica practician in insolventa0 autorizat in conditiile legii0 desemnat sa e$ercita atri#utiile prevazute de lege in perioada de o#servatie si pe perioada procedurii de reorganizare. Potrivit legii >-/233< administratorul judiciar persoana fizica sau juridica0 tre#uie sa ai#a calitatea de practician in insolventa0 o#tinuta in conditiile legii. Statutul juridic al practicienilor in insolventa este reglementat de ordonanta guvernului nr. ?2/1222. Tre#uie retinut faptul ca administratorul judiciar actioneaza ca mandatar al justitiei. !esemnarea administratorului 4udiciar 7n vederea desemnarii administratorului judiciar0 administratorii judiciari care sunt interesati de procedura respectiva vor depune la dosar o oferta de preluare a pozitiei de administrator judiciar in dosarul respectiv0 la care tre#uie sa ane$eze dovada calitatii de practician in insolventa si o copie de pe polita de asigurare profesionala. 7n oferta sa administratorul tre#uie sa dovedeasca ca are timp suficient0 ca dispune de acele resurse umane precum si ca are e$perienta pentru o #una administrare a cazului. 7n cazul in care nu s"a depus nicio oferta0 judecatorul sindic va desemna provizoriu un administrator judiciar pana la prima adunare a creditorilor. Creditorii pot decide sa confirme administratorul judiciar desemnat provizoriu de catre judecatorul sindic sau pot alege alt adminsitrator judiciar. Atributii ! " e$aminarea situatiei financiare a de#itorului0 a documentelor depuse precum si intocmirea unui raport prin care sa propuna fie intrarea in procedura simplificata0 fie continuarea perioadei de o#servatie0 si prezinta acest raport judecatorului sindic " e$aminarea activitatii de#itorului si intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia starii de insolventa " ela#orarea planului de reorganizare a activitatii de#itorului " supraveg%erea operatiunilor de gestiune privind patrimoniul de#itorului " conducerea in totalitate sau in parte a activitatii de#itorului " convocarea0 prezidarea si asigurarea secretariatului sedintelor adunarii creditorilor " sesizarea de urgenta a judecatorului sindic cand constata ca nu e$ista #unuri in averea de#itorului ori acestea nu sunt suficiente " verifica si incaseaza creantele de#itorului " sesizeaza judecatorul sindic in legatura cu orice pro#lema care ar cere o solutionare de catre acesta -2

"

in scopul indeplinirii atri#utiilor sale0 administratorul judiciar are dreptul sa desemneze anumite persoane de specialitate. @umirea si nivelul remuneratiilor persoanelor desemnate vor fi supuse apro#arii comitetului creditorilor. Potrivit legii0 in orice stadiu al procedurii0 judecatorul sindic il poate inlocui pe administratorul judiciar pentru motive temeinice.

%anctiuni aplicabile administratorului 4udiciar: 7n cazul in care un practician in insolventa care a fost desemnat ca administrator judiciar refuza numirea0 el are o#ligatia sa notifice instantei refuzul sau in termen de - zile de la comunicarea numirii. @ecomunicarea in termen a refuzului0 fara motive temeinice se sanctioneaza de catre judecatorul sindic cu amenda judiciara de la -33 la 1333 lei. #eindeplinirea ori indeplinirea cu intarziere a atributiilor 5 7n cazul in care administratorul judiciar din culpa sau cu rea credinta nu isi indeplineste sau indeplineste cu intarziere atri#utiile va putea fi sanctiona de catre judecatorul sindic cu amenda judiciara de la 1333 la -333 lei. Lic2idatorul 5ste persoana fizica sau juridica0 practician in insolventa0 autorizat in conditiile legii0 desemnat sa conduca activitatea de#itorului si sa e$ercite atri#utiile prevazute de lege. 1ic%idatorul este desemnat in aceleasi conditii ca si administratorul judiciar. C"R! 1. /*./8.(//0

Continutul si desfasurarea procedurii insol+entei

Procedura insolventei se desc%ide in temeiul cererilor introductive ale persoanelor indreptatite de lege. Cererea poate fi adresata de ! o *e#itor o Creditori o (rice alta persoana sau institutie prevazuta de lege Cererea de4itorului 7ntroducerea cererii de catre de#itor este atat un drept cat si o o#ligatie. 5ste un drept pe care creditorul il are in situatia in care acesta constata ca este in imposi#ilitatea ac%itarii la termen a datoriei sau datoriilor pe care le are fata de creditor. 5ste o o#ligatie a de#itorului in situatia in care acesta nu a introdus sau a introdus tardiv acea cerere introductiva0 si daca a intarziat mai mult de < luni peste cele 33 de zile pe care le avea la dispozitie comite infractiunea de #ancruta simpla. Cererea tre#uie semnata si formulata de catre de#itor. *e asemenea tre#uie sa fie insotita de anumite acte precum ! ultimul #ilant al de#itorului o lista completa a #unurilor din averea de#itorului o lista a creditorilor precum si contul de profit si pierderi Cererea Creditorilor

<3

*e regula inceperea procedurii insolventei are loc la initiativa creditorilor. Cererea poate fi facuta de orice creditor care are o creanta impotriva patrimoniului de#itorului0 o creanta certa0 lic%ida si e$igi#ila si a depasit cele 33 de zile prevazute de lege. Daloarea cuantumului creantei tre#uie sa fie mai mare de 13.333 de lei pentru orice creditor0 iar in situatia in care cererea este introdusa de catre salariati0 valoare cuantumului creantei tre#uie sa fie de peste < salarii medii. *aca sunt introduse mai multe cereri0 tri#unalul va dispune cone$area acestora. Desc2iderea procedurii insol+entei *upa ce cererea a fost introdusa presedintele tri#unalului desemneaza judecatorul sindic cu misiunea de a solutiona cererea respectiva. *in momentul desemnarii0 judecatorul sindic verifica daca sunt indeplinite conditiile cerute de lege pentru aplicarea procedurii insolventei. *aca sunt indeplinite conditiile si incepe procedura insolventei judecatorul sindic numeste administratorul judiciar sau lic%idatorul. (data ce procedura insolventei a fost desc%isa prin %otararea judecatorului sindic tre#uie luate primele masuri pentru realizarea procedurii insolventei. (rima masura ! notificarea procedurii insol+entei. dministratorul judiciar va trimite o notificare catre toti creditorii0 care de#itori si catre oficiul registrului comertului. *e asemenea notificarea se va pu#lica intr"un ziar de larga circulatie precum si in #uletinul procedurilor de insolventa. ceasta notificare tre#uie sa cuprinda termenul limita de depunere a contestatiilor0 termenul limita de inregistrare a cererilor de admitere a creantelor creditorilor0 termenul de verificare a creantelor0 termenul de definitivare a ta#elului creantelor0 precum si locul0 data si ora primei sedinte a adunarii creditorilor. Declararea creantelor creditorilor Toti creditorii0 anterior datei desc%iderii procedurii0 vor depune o cerere de admitere a creantelor. Cererea de adminitere a creantelor se inregistreaza intr"un registru special care se pastreaza la grefa tri#unalului. Creantele inscrise in ta#elul preliminar pot fi contestate de de#itor sau de orice alta persoana. Contestatiile vor fi solutionate de catre judecatorul sindic printr"o singura sentinta. =rmeaza intocmirea si prezentarea unor rapoarte de catre administratorul judiciar. dministratorul judiciar tre#uie sa indeplineasca doua rapoarte. Primul tre#uie intocmit in ma$im 33 de zile de la numirea acestuia in functie0 si in care sa propuna fie intrarea in procedura simplificata fie continuarea perioadei de o#servatie. l doilea raport tre#uie intocmit in ma$im <3 de zile de la numirea administratorului si tre#uie sa cuprinda cauzele si imprejurarile care au adus de#itorul in situatia de insolventa0 precum si persoanele carora li se poate imputa aceasta situatie. 7n al doilea raport tre#uie sa se prevada daca e$ista posi#ilitatea reorganizarii activitatii de#itorului sau intrarea in faliment a acestuia. *e asemenea in al doilea raport tre#uie mentionat ca daca se intra pe procedura reorganizarii judiciare administratorul judiciar tre#uie sa mentioneze daca este de acord cu planul de reorganizare propus de de#itor. Tre#uie de asemenea sa mentioneze daca a contri#uit si el la ela#orarea planului de organizare0 sau daca nu este de acord cu planul propus de de#itor tre#uie sa mentioneze daca intocmeste el personal planul de reorganizare sau planul este intocmit de creditor. Reor)anizarea judiciara Procedura reorganizarii presupune ! <1

1. intocmirea sau ela#orarea planului de reorganizare 2. apro#area planului de reorganizare 3. implementarea si respectarea aplicarii planului. 1. Intocmirea sau ela4orarea planului *e#itorul care a fost supus procedurii insolventei in ultimii - ani sau a fost condamnat pentru una din infractiunile economice nu mai are dreptul sa intocmeasca un plan de reorganizare. Planul de reorganizare tre#uie depus in ma$im 33 de zile de cand s"a %otarat procedura reorganizarii judiciare. (#iectul planului ! planul poate prevedea fie restructurarea si continuarea activitatii de#itorului0 fie lic%idarea unor #unuri din averea de#itorului0 fie o com#inatie intre aceste variante. *urata planului de reorganizare judiciara 5$ecutarea planului de reorganizare nu va putea depasi trei ani de zile de la data confirmarii acestuia. *aca judecatorul sindic constata ca nu se poate o#tine prin activitatea de#itorului suma de #ani necesara pentru ac%itarea datoriilor0 acesta va dispune inceperea procedurii insolventei. (. Apro4area planului *upa ela#orarea planului urmeaza urmatoarele formalitati ! dmiterea planului de catre judecatorul sindic Pu#licitatea planului de reorganizare 9 se face de regula prin pu#licarea in #uletinul prcedurilor de insolventa Dalidarea planului de reorganizazre de catre adunarea generala a creditorilor Confirmarea planului de catre judecatorul sindic. *. Implementarea si respectarea planului *aca planul a fost confirmat de judecatorul sindic acesta tre#uie pus in aplicare0 adica de#itorul isis continua activitatea su# conducerea administratorului special si su# supraveg%erea administratorului judiciar. %alimentul de4itorului Falimentul se aplica in cazurile prevazute de lege si are drept scop transformarea in #ani a #unurilor din averea de#itorului in vederea satisfacerii creantelor creditorilor. 7ntrarea in procedura falimentului va fi decisa de judecatorul sindic0 iar lic%idarea #unurilor din averea de#itorului va fi efectuata de catre lic%idator su# supraveg%erea judecatorului sindic. +unurile de#itorului pot fi vandute in #loc sau individual prin licitatie pu#lica sau prin negociere directa. Raspunderea mem4rilor or)anelor de conducere 1a cererea administratorului judiciar sau a lic%idatorului judecatorul sindic poate dispune ca o parte din pasivul de#itorului sa fie suportat de organele de conducere ale creditorului respectiv. 'eferitor la latura juridica a raspunderii intalnim o raspundere contractuala sau o raspundere delictuala0 in functie de natura sau de izvorul o#ligatiei respective.

<2

Pro4leme pe care tre4uie sa le luam mai in serios pentru e9amenul din data de 16 iunie

"n su4iect din !C unu din contracte si unu din restu ? @

6 *e la modificarea soc cietatilor comerciale 9 marirea capitalului social0 reducerea capitalului social0 fuziunea si divizarea societatilor comerciale. 6 1a dizolvare si lic%idare 9 atentie la cauzele generale de dizolvare a societatilor0 caile dizolvarii societatilor comerciale0 precum si principiile generale ale lic%idarii societatilor comerciale. 6 *izolvarea fiecarui tip de sc. 6 Pentru societatile de persoane " drepturile si o#ligatiile asociatilor " cesiunea partii de interes a asociatului " retragerea/e$cluderea asociatului din societate/societatea pe actiuni " modalitatile de constituire ale S. . " functionarea S " administrarea cu cele 2 sisteme unitar si dualist " la S'1 sa studiem 9 cica poate sa ne dea su#iect de comparatie. 6 *e la &75 ! notiune0 constituire si functionare 6 (#ligatiile comerciale 9 reguli privind e$ecutarea o#ligatiei comerciale0 precum si la pro#ele specifice dreptului comercial 6 Contracte comerciale ,cele <) ! notiune si caractere0 asemanari deose#iri 6 Conditii de fond si forma0 o#ligatiile partilor precum si incetarea. 6 *e la titluri comerciale de valoare 9 cam#ia 6 *in procedura insolventei " notiune si caractere0 categoriile de de#itori supusi procedurii insolventei0 persoanele care participa la procedura insolventei " insistat pe judecatorul sindic si administratorul judiciar " continutul si desfasurarea procedurii insolventei " primele masuri ce tre#uie luate la inceperea procedurii 6 Cele doua procedui 9 a reorganizarii judiciare si falimentul.

<3