Odat cu terminarea rzboiului Crimeii i succesul avut de Congresul de la Paris(1856),principatele romne, Valahia i Moldova s-au unit sub conducerea

lui Al.Ioan Cuza in 1859.In 1866 avem parte de un principe strain,Carol I, urmeaza obtinerea independentei si proclamarea regatului.Totul incepea sa se schimbe pentru Romania,era un stat care incerca sa fie unul modern. I.L.Caragiale,un scriitor de vaza pentru romani,se trage din satul Haimanale,Prahova,nascut la daa de 30 ianuarie 1852.A avut o copilarie destul de frumoasa,a facut scoala primara si a absolvit gimnaziul in Ploiesti urmand drumul Bucurestiului pentru a face liceul.Din cate stim,acesta a absolvit numai 1 an,inscriindu-se mai apoi la Cursul de declamatie al unchiului sau Costache Caragiale. Se vede nevoit sa-si intretina familia dup ace tatal sau moare.Acesta duce o dura ucenicie a vietii,care-l va marca pentru totdeauna.De-a lungul timpului primeste mai multe posture ce se invart in jurul domeniului gazetarie,ajungand sa faca parte din redactia oficiosului conservatorTimpul, unde-l atrasese Eminescu. Primul sau success literar este traducerea in versuri a unei tragedii neoclasice numita Roma invinsade D Parodi.Prin aceasta traducere a intrat in casa lui Titu Maiorescu unde a fost citita si prima sa opera originala de anvergura O noapte furtunoasa.Dupa acest prim success,Caragiale scrie O scrisoare pierduta,opera ce atrage cuvinte e bine pentru autor,iar dupa ce scoate Conul Leonida fata cu reactiunea acesta ajunge sa fie numit director al Teatrului National si isi gaseste si consoarta. Prima bucurie,insa, nu a durat mult,el demisionand din functia de director a trebuit sa accepte slujbe minore si inferioare lui pentru a-si intretine familia.Inca o greseala a lui a fost despartirea,aproape violenta de Junimea si mai ales de Titu Maiorescu.Caragiale isi afirma o noua vocative si anume aceea de autor de proze scurte,pe care le va prezenta in volumul Momente.Acestea au fost considerate de unii autori texte jurnalistice,dar vor fi apreciate mult mai tarziu la adevarata lor valoare. Spiritul clasic al autorului nu era adaptat dinamismului vietii, dar existenta sa insasi de cetatean si individ uman era afectata de el.Momentul cand apare in brosuraDoua bilete pierdute este umbrit de campania unui publicist obscur,C.A. Ionescu-Caion,care il acuza pe Caragiale de palgiat.Aceste acuze ajung in process care este de partea lui Caragiale intr-o prima instanta.Totusi,dupa cate a trecut ,Caragiale se hotaraste sa paraseasca Romania iar o mostenire a unei matusi,Momoloaia, il ajuta sa-si duca la bun sfarsit decizia.Acesta se stabileste la Berlin impreuna cu familia,mai putin Mateiu,fiul nelegitim pe care initial il luase cu sine.Odata cu moartea surorii sale Elena,Caragiale intra in posesia unei noi averi care i va asigura existenta pana la sfarsitul vietii. Spre sfarsitul vietii autorului societatea era intr-o continua schimbare iar in literature avangarda o reprezenta cu precadere poezia,simbolismul iesind in prim plan.Se retrage definitiv dupa episodul candidaturii sale deputatesti nefericite.Are insa si o bucurie,fiul sau Mateiu este recunoscut ca poet de vocatie certa.Inceteaza din viata pe data de 9/22 iunie 1912.