www.consultanta.informatorulbt.

ro/consultanta

Proiect Ferma Sarbu Bacu Plan de afacere

(inclus studiu fezabilitate)

FERMA DE FAZANI

Cea mai mare parte a efectivelor crescute in Romania sunt comercializate pe piata externa in state precum Italia, Elvetia, Franta, Germania si Spania unde se cumpara astfel de pasari, atat pentru vanatoare, cat si pentru carne. De asemenea, crescatorii de fazani pot vinde si ouale de fazan, pretul unui ou ajungand la aproximativ 1-1.5 lei. Un fazan adult se comercializeaza la preturi cuprinse intre 40 si 50 de lei, iar un pui de fazan poate costa intre 5 si 6 lei.

Informatii pe scurt Capital initial minim*...............1.000 de lei Capital initial mediu**.........20.000 de lei Profit brut anual..........200.000 de lei, in cazul valorificarii unei productii de 20.000 de pasari Situatia pietei........foarte buna, in special la export Potential de dezvoltare......mare, cu conditia asigurarii unor investitii in spatiile de crestere Factori de risc.......stapanirea tehnologiei pentru cresterea fazanilor, incheierea unor contracte pentru valorificarea productiei Se recomanda demararea afacerii la dimensiuni reduse, intr-o curte, urmand ca dupa familiarizarea cu tehnologia de crestere sa se treaca la o exploatare intensiva. Cresterea fazanilor:

cresterea puilor ( asemenatoare cu cea a puilor de prepelita ) la 2-3 saptamani puii sunt scosi in timpul zilei afara (in spatii ingradite si acoperite), iar pe inserate sunt readusi in baterii dupa 4-5 saptamani de crestere in custi speciale, tinerii fazani se muta afara in voliere sau intr-un loc inchis care sa le ofere protectie de pradatori, temperatura convenabila, adapost, miscarea in voie, posibilitatea de dezvoltare a penajului canibalism-ul poate fi una din problemele cu care va veti confrunta: de obicei pasarile crescute in captivitate se manifesta astfel in conditii de stres! prin urmare evitati suprapopularea, lipsa apei sau a hranei, caldura excesiva, etc. fazanii pot fi crescuti pentru carne, oua, ornament, repopulare, vanatoare femela depune in medie 35 de oua in sezon ouale folosite pentru incubatie sunt pastrate (nu mai mult de 10 zile) la 15C temparatura si 75% umiditate; incubatia dureaza 24-25 de zile, temperatura in incubator 37C, umiditatea 65% - 70% sunt pasari rezistente la boli au un temperament nervos si intra usor in panica (in momentul in care intrati in contact direct cu fazanii va rugam sa fiti atent si lent in miscari, nu creati agitatie) manevrati cu grija pasarile prinse deoarece au oasele fragile consumul de furaje (de la o zi pana la 16 saptamani, cand este "gata" pentru piata) este de aproximativ 5 kg; greutatea masculului: 1.25 kg, a femelei 1 kg imperecherea are loc la inceputul lunii martie si proportia recomandata este de un mascul la 5-6 femele din carnea de fazan se pot prepara retete foarte rafinate

Cresterea fazanilor in voliere de stocaj

Volierele de stocaj sunt suprafete de teren imprejmuite si acoperite in care se introduc puii de fazan trecuti de 45 de zile in scopul de a fi crescuti pana la valorificare. Volierele de stocaj vor avea o suprafata de 0,5-1 ha. Ele trebuie sa asigure conditii naturale cat mai variate. In acest fel se lasa pe o suprafata de circa 30% din suprafata volierelor boschete cu arbusti ca loc de refugiu pentru fazani. Suprafetele dintre boschete se cultiva cu lucerena, sorg, porumb, floarea soarelui, varza furajera, canepa in benzi de 4-8 metri. Se lasa si o banda inierbata de 1 m latime langa gard pentru a nu se produce noroi. Imprejmuirea si acoperirea volierelor de stocaj se confectioneaza din plasa de sarma pana la 2 m. O inaltime mai mica stanjeneste executarea lucrarilor agricole cu mijloace mecanice. Plasa de sarma pentru imprejmuire trebuie sa fie cu ochiuri de 2,5 cm si ingropata in sol la adancime de 50-60 cm pentru a opri patrunderea rapitorilor cu par. Plasa de sarma pentru acoperire trebuie sa fie cu ochiuri de 5/5 cm bine impletite pentru a evita evadarea fazanilor. Numarul de pui introdusi in voliere este in raport cu suprafata acestuia. Pentru un fazan se va asigura minim 4-5 mp. Asta inseamna cu la 0,5 ha de voliere de stocaj vom avea maxim 1000 de fazani.

In interiorul volierelor vor fi adaposturi intr-o singura panta sub care se

amplaseaza hranitori si adapatori respectiv o hranitoare si adapatoare la 100 de fazani. Tot la 25 m una de alta se vor fixa stinghii de lungimea de 3-4 m la inaltimea de 1 m in scopul antrenarii puilor de fazan la zbor. Intr-un colt se va amenaja un tunel de sarma pentru prinderea fazanilor in scop de valorificare. Vor fi amenajate 3-4 scaldatori din nisip si cenusa de 3-5 mp. Pentru urmariea fazanilor se vor crea benzi de 2 m unde se va cosii vegetatia. Iarna se va scutura zapada de pe plasa pentru a se evita ruperea acestora. Cand s-a format deja penajul fazanii din voliere vor fi valorificati la diferite varste in functie de solicitarile clientilor.

REZULTATE ALE UNOR CERCETARI UTILIZAREA BIOMASEI DE SPIRULIN CA SUPLIMENT PROTEINO-VITAMINO-MINERAL N ALIMENTAIA FAZANILOR n sectorul cresterii animalelor biomasa de spirulin este utilizat cu precdere, ca adaos proteic si vitamino-mineral neconvenional, n raiile furajere. Astfel utilizat, intervine activ n nutriia microflorei simbionte intestinale ( microbiocenoza intestinal) care este responsabil de rezistena organismului animal la numerosi ageni patogeni (bacterii si ciuperci), fapt reflectat de parametrii hematologici si imunologici. Deasemenea s-a observat c adaosul de biomas de spirulin are efect benefic si asupra Produciei de ou la fazan. Cercetrile efectuate verific aciunea biostimulatoare a biomasei de spirulin asupra unor indici de producie la fazan. Astfel s-a urmrit efectul acestui produs asupra valorii unor parametrii: -zooeconomici:consumul mediu zilnic de furaj, producia zilnic si total de ou , greutatea medie a oulor si aspectul cojii, respectiv al glbenusului. -hematologici: hematocrit, hemoglobina si formula leococitar. -biochimici-imunologici: protein total, albumin si gammaglobulin. MATERIAL SI METODE Studiul privind valoarea biostimulatoare, a biomasei de spirulin s-a efectuat pe un efectiv pe 16 fznie ras comun (Phasianus colchicus colchicus ) n vrst de aproximativ 2 ani. Efectivul este crescut si ntreinut n sistem gospodresc, n adposturi prevzute cu padoc tip volier. Raia furajer const ntr-un amestec de furaje concentrate (porumb, orz, ovz), cu srot de floarea-soarelui, fin de peste, calciu. Totodat se administreaz furaje suculente (ierburi, lucern, trifoi). n cantiti apreciabile. Hrana se administreaz n dou tainuri dimineaa si dup-amiaz. S-au constituit dou loturi uniforme a cte 8 fznie : lotul I, lot martor si lotul II, lot experimental, la care n raia furajer zilnic s-a adugat un supliment de 5% biomas

spirulin, n amestec omogen cu furajul concentrat. Biomasa de spirulin utilizat, provine de la firma HOFIGAL S.A. Bucuresti si este o biomas de Spirulina platensis, sub form de praf omogen, de culoare verzuie si miros caracteristic. Consumul mediu zilnic de furaj concentrat s-a obinut prin cntrire. S-a urmrit producia zilnic de ou (procentul zilnic de ouat), respectiv greutatea medie a oulor. Concomitent s-a evaluat n dinamic coloritul cojii si al glbenusului. S-au prelevat probe de snge (cte 5), n dinamic la nceputul experimentului (ziua 0) respectiv la sfrsitul acestuia (ziua30), pentru determinrile hematologice si serologice. REZULTATE SI DISCUII Datele obinute cu privire la consumul de furaje, n dinamica, sunt prevzute n tabelul 1.

Consum de furaje la fznie

Din analiza datelor prezentate n tabelul 1, se observ c la lotul martor, att consumul total de furaje /lot n 30 zile,ct si consumul mediu zilnic / serie outoare prezint valori superioare (17,3 kg, - 2,6kg 72g.) fa de lotul experimental (16,0 kg. 2,6 kg 67gr).. Valoarea investigaiilor efectuate privind producia de ou (% de ou si greutatea medie a oulor) este prezentat n tabelul 2.

Valoarea indicilor de producie la fznie

Datele obinute evideniaz diferene majore n producia de ou (% ouat) si greutatea medie a oului ntre cele dou loturi. Astfel, la lotul martor (L I ), se constat o producie total de 128 de ou (53,3%) cu o greutate medie de 31 g

/ou, fa de 170 ou (70,8%) cu o greutate medie de 34 g / ou la lotul experimental (L II). Aceste diferene cantitative a produciilor ntre cele dou loturi sunt rezultatul suplimentului proteino vitamino mineral existent n biomasa de spirulin. De asemenea, din multiplele avantaje oferite de utilizarea spirulinei n Alimentaia psrilor, un aspect foarte important l are culoarea cojii oului precum si a glbenusului, deci, pe lng aportul sporit de Vitamina A, aceasta mbunteste si caracterele organoleptice ale oului. Studiul investigaiilor efectuate privind unii parametrii hematologici (hematocrit, hemoglobin si formula leococitar) sunt prezentate n tabelul 3. Valoare unor parametrii hematologici la fazani (valori medii obinute)

Evalund rezultatele obinute, apreciem c valorile medii ale unor constante hematologice sunt superioare la lotul experimental la finele perioadei, fa de lotul martor. Astfel hematocritul prezint o valoare medie de 33,1% la Lot I fa de 37,9% la Lotul II iar cantitatea de hemoglobin este de 9,1g/dl la Lotul I si de 10,4 g./dl la Lotul II. Referitor la formula leucocitar, din datele prezentate se observ c nu apar modificri majore ntre cele dou loturi, att la rezultatele iniiale ct si la cele finale. Rezultatele determinrilor privind valoarea unor constante serologice sunt prezentate n tabelul 4.

Din datele prezentate n tabelul de mai sus se constat c valoarea unor constante serologice la fznie, la sfrsitul perioadei experimentului, prezint o usoar crestere la lotul experimental, comparativ cu lotul martor, att la proteinelor totale 35,9 g / l (faa de 33,0 g. /l) ct si a gamaglobulinelor (36,2% fa de 33,0%).

CONCLUZII Investigaiile efectuate, pe un efectiv de 16 fznie, ras comun, privind determinarea aciuni biostimulatoare a biomasei de spirulin, a stabilit urmtoarele: - consumul mediu de furaj / pasre outoare prezint variaii. Astfel la lotul martor avem 72 g. pe zi pe pasre fa de lotul experimental 67 g. pe zi pe pasre. - valoare principalilor indicatori de producie (producie de ou), respectiv greutatea medie a oulor prezint diferene ntre cele dou loturi. Astfel la lotul martor avem o producie total de 128 de ou (53,3%) cu o greutate medie de 31 g. /ou fa de 170 de ou (70,8%) cu o greutate medie de 34 g. / ou la lotul experimental. - oule provenite de la lotul experimental prezint un colorit intens fa de cele provenite de la lotul martor, datorit prezenei unor cantiti mari de carotenoizi totali n compoziia biomasei de spirulin. - valorile medii a determinrilor unor constante hematologice prezint diferene ntre cele dou loturi la sfrsitul experimentului: hematocritul 33,1% la lotul I si 37,9% la lotul II si hemoglobina 9,1g. / dl la lotul I si 10,4 g. / dl la lotul II. Formula leococitar nu prezint modificri importante la cele dou loturi. - valorile medii ale proteinogramei la sfrsitul experimentului prezint usoare Diferene si anume: proteinele totale 35,9 g/ litru la lotul II , fa de 33,0 g./litru la lotul I respectiv gama-globulin (36,2%) la lotul II fa de (33,0%) de lotul I.

Specii de fazani
n ultimele 2-3 secole, ca urmare a extinderii relaiilor comerciale, n multe ri au fost introduse cele mai diferite specii de fazani. Drept rezultat al mperecherii fazanului slbatic cu alte specii de fazani s-a obinut aa numitul fazan de vntoare, care cunoate o larg rspndire. Familia fazanilor este mprit n 9 rase i mai multe specii, dintre care cea mai cunoscut este fazanul slbatic. A. Fazanii de vntoare - Fazanul comun de vntoare (Phasianus cochicus colchicus). Are culoare a penajului albstrui verzui, cu luciu metalic pe gt i pe cap, ruginie metalic pe cap i roie brun pe restul capului, cu pete aurii sau negre albstrui pe abdomen. Coada are culoarea galben castanie cu dungi subiri de culoare neagr, transversale pe axa longitudinal. Femela are conformaia mai mic, mai fin i coada mult mai scurt dect masculul, cu penajul de un colorit mai ters, brun glbui deschis, asemntor cu culoarea frunzelor uscate de toamn, n care-i face cuibul. Greutatea corporal la femel este 600-900g, iar masculul iar la mascul ntre 1-1,5 kg. Lungimea corporal la mascul poate ajunge la 80-85cm, din care coada reprezint 30-35cm. Ciocul la fazan este asemntor cu cel al ginilor, potrivit de lung i uor curbat. Faa este lipsit de penaj, de culoare roie, care n perioada mperecherii capt o nuan aprins. Deasupra urechilor prezint un smoc de pene orientate cu vrful spre n jos. Trunchiul este

potrivit de lung, ngust i strmt, cu pieptul bine dezvoltat. Coada este format din 18 pene, aripile sunt puternice, ier picioarele sunt subiri i lungi cu 4 degete, prevzute cu pinteni. - Fazanul negru (Phasianus cochicus varietas tenebrotus) reprezint o varietate comun de fazan de vntoare, format n Anglia n jurul anilor 1940-1950. coloritul general al corpului este verde nchis la mascul i aproape negru la femel. Acest fazan are o talie i greutate mic, un zbor mai rapid dect fazanul comun i o producie de ou mai mare. - Fazanul verde (Phasianus cochicus verzicolor). Este originar din Arhipelagul Nipon. Este unul din fazanii cu talia cea mai mic, caracterizat de un penaj foarte frumos colorat i un zbor foarte rapid. Masculul are capul de culoare verde nchis, gtul verde cu nuane albastru-rocate, spinarea pe partea anterioar este de o culoare verde nchis i pe cea posterioar cenuiu-albstruie, iar pieptul este verde cu nuane metalic-bronzat. Abdomenul este brun nchis, cu laturile cenuii-castanii. Coada este verde, cu cele 18 rectrice barate cu linii transversale subiri, negre castanii. Femelele au un penaj de culoare mai nchis i uniform pe tot corpul. - Fazanul mongol (Phasianus cochicus mongolicus). Spre deosebire de fazanii anteriori, are pe gt un inel de culoare alb, numai la masculi. Acest inele este ntrerupt pe faa anterioar a gtului. Culoarea penajului este verde nchis, cu nuane metalice pe cap i pe gt. Pe piept are culoarea brun-rocat cu reflexe roii-aurii, iar spinarea este de culoare nchis, brun-castanie, cu luciu roiatic pe penele cozii. Femela are o culoare deschisa, uniform. Caracteristica acestei rase este monogamia. Femelele ncep ouatul timpuriu, au o producie mai mare de ou, iar puii sunt caracterizai printr-o vitez mare de cretere (caracter important pentru creterea acestei specii n captivitate). - Fazanul chinezesc gulerat (Phasianus cochicus torquatus). Are n jurul gtului un inel de culoare alb nchis complet, ntrerupt uneori n partea posterioar, dar niciodat anterior. Culoarea penelor este brun-glbuie, cu nuane verzi pe cap, galben-portocaliu pe umeri i prile laterale ale trunchiului verde pe partea posterioar a spatelui, brun-rocat cu nuane aurii pe piept i gri-albstrui pe rectricele codale. La femele, coloritul are un fond general mai deschis rocat, nuane mai nchise pe spinare - Fazanul de Formoza (Phasianus cochicus formosanus), are o talie mai mic dect fazanul chinezesc, cu care se aseamn la culoare. Nuanele coloritului la mascul sunt mai deschise cu precdere pe flancuri i poriunea anterioar a spinrii. La femele, nuanele de culoare sunt mai nchise pe spinare dect la masculi. Cea mai mare importan pentru fazanul de vntoare din Romnia o prezint produsul de hibridare realizat la fazaneria de la Pdurea Verde, de la marginea Timioarei, ntre masculul de fazan comun i femela de fazan auriu, care se asemn mai mult cu fazanul de vntoare, dar cu greutate corporal mai mare, de peste 2 kg, cu rezisten organic deosebit i adaptabilitate crescut. B. FAZANUL DE DECOR - Fazanul auriu (Chrysolophus pictus). Este fazanul cu talia cea mai mic, dar n schimb i cel mai frumos. Masculul prezint pe cap i gt o formaiune de pene sub forma unui mo, prelungit pe partea postero-inferioar a gtului, sub form de glug. Culoarea

penajului este foarte variat la mascul (cu un amestec de rou aprins, albastru i castaniu) i foarte simpl la femel, de culoare brun. - Fazanul argintiu (Genaeus nycthemerus) are o talie mare, asemntor cu rasele de gini uoare. Caracteristic acestuia este moul de culoare neagr, care se continu pe partea dorsal a gtului. Spinarea i coada la masculi au o culoare argintie. Femela are colorit uniform, pe toat suprafaa corpului, de nuan brun nchis. - Fazanul regal (Symaticus reevesii) este specia de fazan cu cea mai mare talie, cu o lungime total a corpului la masculi de peste 2m, din care coada reprezint pn la 1,5m. culoarea capului, ca i a gulerului-inel de pe gt este alb, restul corpului fiind galben mpestriat cu negru. Penele rectrice au culoare deschis, barate cu dungi subiri negre i brune. Este o specie de fazani bine adaptat condiiilor din Europa. Diferenierea dintre mascul i femel este foarte pronunat la fazanul slbatic. Masculul este de culoare verde sau albastru nchis, penajul capului avnd tente metalice strlucitoare, cu smocuri ridicate bine pronunate, penele capului fiind asemntoare unor cornie. Pieptul are culoarea roiatic a cuprului, cu o strlucire nspre albastru-violet. Partea superioar a spatelui are culoarea roiatic a cuprului, nspre un rou auriu iar partea inferioar i penele exterioare ale aripilor sunt de o culoare ocru deschis. Coloritul femelelor este maroniu deschis, cu nuane gri nchis n regiunea capului, gtului i pe prile laterale ale pieptului. Fazanul slbatic are o lungime total medie de 85 -100cm. Coada are o lungime de 4550cm i este compus din 18 pene ascuite i foarte elastice. Femelele depun n medie ntre 40-45 de ou, mergnd pn la maximum de 55 de ou. Aceti fazani se cresc uor n voliere , care sunt nite cuti de dimensiuni mari, confecionate din plase de srm. Masculii cntresc ntre 1,3kg i 1,5kg iar femelele n jur de 1kg. PARTICULARITI BIOLOGICE

Fazanul este o pasre mobil, de zi, care-i caut hrana n mediul nconjurtor. Principala sa hran este de origine vegetal sau animal, raport care se modific n funcie de condiiile meteorologice i de anotimpurile anului. Se hrnete cu diferite semine ale unor plante de cmp, culturi de cereale, cu fructe mrunte sau cu semine ale acestora, cu smburi (folosii n locul pietricelelor pentru digestie mecanic), cu frunze, tulpini sau tuberculi, provenite de la tot felul de plante. Atunci cnd exist un strat mai gros de zpad, fazanii se mulumesc i cu rmurele mai subiri ale unor foioase. Distruge muli duntori ai culturilor de cereale larve, gndaci, omizi, fluturi, gndacul de Colorado. Consum, de asemenea, i oareci de cmp sau alte mici roztoare. n timp ce i caut hrana, fazanul scurm doar la suprafa i nu produce nici un fel de pagube culturilor agricole. Potrivit unor studii, hrana fazanului se mparte astfel: 42% semine de la tot felul de buruieni i plante, 23% insecte duntoare, 11% oareci, melci, mici roztoare, 2-3% semine ale unor culturi agricole. Odat cu venirea toamnei, psrile formeaz stoluri,, masculii i femelele trind separat. Psrile ncep s se hrneasc sntos i s acumuleze o important cantitate de grsimi sub piele (8-10mm) i pe organele interne, pe care le vor folosi drept surs de energie pe timpul iernii. Fazanii sunt psri poligame. Masculii i aleg un loc nalt de pe teritoriul lor i ncep s cnte pn atrag 4-6 femele, care ncep s construiasc cuibarul. Femelele i fac cuiburile n tufiuri, mrcini i alte locuri greu accesibile. Cuibarul

este reprezentat de o groap adnc de 3-5 cm i lat de cel mult 15 cm, care este acoperit cu iarb uscat i puin puf. Este posibil ca unele femele tinere s ou, la nceput direct pe pmnt. Femelele depun ou, n funcie de condiiile climaterice ale zonei, de la sfritul lui aprilie, pn la nceputul lunii mai. n condiiile creterii intensive, depunerea oulor ncepe la jumtatea lunii mai i dureaz o lun de zile. n mediul lor natural, fzniele produc 818 ou, cu o greutate medie de 32g, cu dimensiuni de 34-45 x 36-47 mm. n cazul creterii intensive, de la o femel care depune ou se pot obine 45-65 ou. Oule se clocesc, n medie, ntr-un interval de 24 de zile. Puii de fazan cresc foarte repede, la vrsta de 2 sptmni ajungnd la 350-390g, atunci cnd sunt bine hrnii. Manipularea fazanilor Fazanii trebuie prini i transportai cu atenie. Transportul se face n ldie sau couri cu dimensiuni de 60-80 x 30-35 x 30 cm. Partea din fa este acoperit cu un gard de srm. Capacul trebuie cptuit cu pnz groas de cnep, pentru a se evita o eventual rnire a psrilor. Pe pereii exteriori se practic orificii cu un diametru de 2 cm pentru a permite accesul aerului curat. n timpul transportului, fazanii sunt hrnii cu porumb sau orz mcinat, aruncat pe podea. Pe peretele din fa al gardului se leag o adptoare i se pun cofraje suculente i iarb verde.

Modele de ferme de fazani

Datorit faptului c fazanul nu a fost domesticit, creterea lui n captivitate prezint anumite particulariti, aa c sensul de extensiv, semintensiv i intensiv este cu totul altul dect cel cunoscut la psrile domestice de ferm. Comportamentul cresctorului de fazani trebuie s fie unul special, fa de orice specie slbatic, s evite stresul de orice fel, care poate avea efecte duntoare nebnuite, atunci cnd comportamentul fa de aceast specie este brutal, fr menajamente i precauii deosebite. Pentru crearea unor ferme de cretere a fazanilor trebuie ales un loc linitit, ferit de vnt, btut de soare, unde iarba se usuc uor. Cresctoria de fazani poate fi construit din crmizi, scnduri sau din perei de beton. Fazanii maturi sau aflai n cretere pot fi crescui, n perioada neproductiv, n cresctorii comune. De obicei, acestea sunt reprezentate de un opron sau streain, nconjurat din 3 pri i vnd o comunicare direct cu o volier. Voliera se construiete din plas de srm, cu nlimea de 2-2,5m, marginea de sus trebuind s fie rsfrnt spre interior, pentru a se preveni evadarea psrilor. Ochiurile plasei pot s aib dimensiuni de la 2x2cm pe o nlime de 1m, iar peste aceast nlime se poate folosi o plas cu ochiurile de 4x4cm. n acest fel, psrile sunt aprate de animalele de prad i ali duntori. Acoperiul volierei poate s fie realizat tot plas de srm, fixat pe stlpi din lemn sau metal, dispui la o distan de 4-6m unul de cellalt. Baza construciei trebuie s fie din beton, cu o adncime pe

perimetru de pn la 80 de cm, pentru a nu se permite roztoarelor sau altor animale de prad s treac pe sub plasa de srm. Unii cresctori de fazani prefer s foloseasc n locul plasei metalice, ca plas de acoperire, o plas din material sintetic, deoarece n cazul creterii unei rase mai btioase, atunci cnd se ncaier, psrile zboar pe vertical i se pot rni. n perioadele cu vreme mai nefavorabil, mai ales iarna, fazanii se adpostesc sub streain. n aceste voliere comune, fazanii sunt adpostii, de obicei, pe timpul iernii pn la nceputul sezonului de mperechere. Dac se realizeaz construcii mai uoare, pentru a se evita ptrunderea frigului, este recomandabil ca pe lng pereii volierei, n afara mprejmuirii, s fie aezate baloturi de paie sau rogojini care protejeaz de frig i vnt. Odat cu apropierea anotimpului de nmulire, fazanii sunt aezai n voliere mai mici, aa numitele cuti pentru cuibul de ou. Pentru o familie de fazani este necesar o cuc cu suprafaa de 4-6m2 (2x2 sau 2x3m), iar pentru fazanii cu coada mare este necesar ca aceast suprafa s fie ceva mai mare (4x4 pn la 5x6m). O parte din volier se acoper cu o folie de plastic sau cu rogojini, care o pzesc de vnturi puternice i de soare. Masculii sunt foarte agresivi i iritabili i se lovesc cu ciocul prin gardul de srm. Iat de ce volierele se acoper, suplimentar, cu un nveli opac (din plastic, tabl, PFL, rogojin) la o nlime de 45-50 cm de la sol. n cazul volierei permanente este preferabil ca aceasta s aib podele mai calde, din crmid sau asfalt, acoperite cu 4-5cm de nisip. Trebuie evitat podeaua din pmnt sau lut deoarece poate o fi o surs de infestare cu parazii, bacterii, mucegaiuri. n plus n timpul iernii sau dup ploaie se transform n noroi iar psrile capt o nfiare neatrgtoare. Atunci cnd sunt crescute rase de fazani iubitori de cldur i cnd exist i condiii climaterice mai uscate, lng volier se ataeaz un cote de psri. Pentru fiecare pasre se aloc 2-3m2 din suprafa. Dac se ia n considerare natura slbatic a fazanului, este de dorit ca condiiile din volier s se apropie , ct se poate de mult, de cele din mediul natural. Legtura cu lumea vegetal trebuie s fie extins la maximum. n fermele mari, terenul este cultivat cu plante, precum lucerna, trifoi, rapi, eventual se pot planta i arbuti i copcei, care s satisfac instinctul fazanilor de a se ascunde, pe de o parte, iar pe de alta, mrind valoarea decorativ a volierelor: molizi, gutui slbatic, pin negru, pducel, stejar, salcm. Volierelor trebuie de asemenea s fie mpodobite cu ramuri uscate de copaci, bolovani, trunchiuri de copaci, care s le dea animalelor iluzia mediului lor natural. n unele cresctorii se fac nite voliere uoare i mobile, care se mut periodic, o dat la 2-3 zile, dintr-un loc n altul. Acestea constau dintr-un cadru realizat din scnduri peste care se ntinde o plas de srm. Se dispun la 10-15m una de alta, n form de tabl de ah, pe un teren cu o vegetaie bogat. n fermele mari pentru creterea fazanilor, cutile pentru depunerea oulor se dispun pe cteva rnduri, cu un coridor de lucru ntre ele. Sub streain se pune un cuibar pentru depunerea oulor ns este posibil ca femela s nu-l agreeze i s-i fac alt cuib pe pmnt sau n arbuti. Pentru a da posibilitatea psrilor de a dormi la nlime de sol, n cuc se pun nite putini de circa 1m nlime. n cuc se mai pun adptoare, un jgheab pentru mncare, o troac pentru nisip i alte substane minerale, precum i o ldi cu nisip amestecat cu cenu, pentru splare. n fermele pentru vntoare, care dispun de terenuri ntinse, pe o suprafa de 20 m 2 se instaleaz 10 fazani aduli sau 15 fazani aflai n cretere.

Creterea natural (sistemul de cretere extensiv)

n acest sistem, ecloziunea se face n mod natural, cu cloti(gini), cu ou procurate de la fznrii organizate sau ou recoltate din terenurile de vntoare, din cuiburile periclitate. Puii, dup ecloziune, se cresc n mod natural, cu ajutorul clotii adoptive, pn la vrsta de 60-90 de yil, cnd sunt prsii de cloti. Sistemul de cretere cu cloc captiv nltur neajunsurile creterii cu cloti n libertate. n acest sistem, cloca este nchis ntr-o cuc (cutie de cretere), avnd dimensiuni de 70x70cm pentru gina cloc. Cutia de cretere este un miniadpost, nchis complet pe 3 laturi i acoperit, latura a 4-a (faada) este prevzut cu stinghii, n poziii verticale, la distan, astfel nct s nu permit ieirea puilor, astfel c joac rolul unei cresctoare artificiale, care prin cloc asigur cldura necesar puilor n primele zile de via i n continuare, pn ce puii prsesc cloca. Hrana pentru cloc se administreaz n faa laturii prevzute cu gratii, n imediata apropiere a acesteia, aa fel nct cloca s ajung cu uurin s consume hrana. Cutiile de cretere se pot amplasa pe terenuri cu vegetaie bogat i valoroas (lucerniere sau trifoiti cu talie foarte mic cosite frecvent), care se mut dintr-un loc n altul, la intervale de cteva zile. n jurul cutilor se amenajeaz volierele din plas, cu ochiuri foarte mici (ceva mai mici de 2x2cm), care s nu permit puilor s ias i s-i fereasc, n acelai timp, de anumite rpitoare. Terenul de amplasare a cutilor este bine s fie pe sole cultivate cu plante care atrag insectele (recomandabil lucerniere sau trifoiti). Locurile alese pot n pdure, n poieni sau n imediata apropiere a pdurilor, sau n cmp, sub unii arbori care s asigure umbra necesar. Cu o sptmn nainte de amplasarea cutilor n cmp, lucernierele vor fi cosite n fii paralele, late de 3-4m, desprite una de alta de zone de 15-20m, astfel nct puii s gseasc frunze verzi, crude i insecte, dar s se i ascund n vegetaia mic (lucern sau alte plante). Pe msur ce vegetaia crete, aceasta va fi cosit, n timpul nopii, cnd puii sunt nchii, astfel asigurnd puilor, permanent, hran natural (plante verzi, fragede i insecte) de bun calitate. Cutiile de cretere se amplaseaz pe pajiti, n rnduri paralele, la 25-30m una de alta. Cutiile pot avea pardoseala din plas de srm cu ochiuri foarte mici, iar n zonele cu precipitaii foarte abundente, pardoseala poate fi construit din carton asfaltat, iar cutia va fi aezat pe un strat de nisip, uor mai ridicat (5-7cm). Pe o pajite de cretere se grupeaz, pe ct posibil, pui din serii apropiate de ecloziune (natural sau cu cloti). Pe primele 2-3 zile de via, puii sunt inui nchii n cuti de cretere sau ntr-o ngrdire de plas mic, de civa mp, pn ce nva s vin la chemarea clotii. n aceste 2-3 zile hrana puilor se administreaz lng cloc, care va chema puii la mncare. Din a 4-a zi puii sunt lsai s caute i ei hrana, fiind chemai pentru consumul tainului de hran de ctre ngrijitor. Practic, lsarea puilor liberi n pdure i slbticirea acestora se fac la vrste variind de la 60 la 90 de zile, n situaia n care fazanii se cresc pentru popularea fondurilor de vntoare.

Creterea n captivitatea a fazanilor (sistemul semiintensiv)

Se practic n voliere de ouat, mprite n compartimente cu suprafaa de 18-20mp pentru fiecare familie format dintr-un mascul i 6 femele. De asemenea. Pot fi folosite volierele de grdin, pentru loturi de 25 de fazani la 100 fznie (raport 1:4), cu suprafee de 500-700 mp. Oule obinute de la fznie pot fi incubate natural (cu cloti) i puii se cresc cu cloti captive. n cazul n care creterea se face pentru popularea fondurilor de vntoare, puii obinui se vor elibera la 60-90 de zile n pdure, odat cu fazanii aduli, dac fazaneria i las puii s se obinuiasc cu acestea. Puii vor fi chemai de ngrijitor prin fluierturi scurte, permanent cu aceeai melodie. Seara, pentru culcare, ngrijitorul va nchide puii s fie ct mai egal repartizai n fiecare din cutii. n momentul n care se observ c numrul de insecte pe o anumit parcel se reduce, cutiile de cretere, cu cloti i pui, se mut pe o alt parcel. Treptat, pe msur ce puii devin mai independeni de cloti, i ncep doarm pe crengile unor copaci sau arbuti (n interiorul volierei), se reduce numrul de cloti, cutiile de cretere rmnnd ns pe loc (ca locuri de refugiu i adpost), iar hrana se administreaz ca i pn atunci, n apropierea acestora. Dup ce se ndeprteaz clotile n totalitate, hrana se depune n apropierea crrilor spre pdure sau chiar n pdure.

Creterea intensiv a fazanilor

Se practic folosind sistemul de cretere pe toat durata vieii economice a fazanilor. n acest sistem, fazanii sunt crescui toat viaa nchii n voliere, hale adposturi pentru ouat i pentru iernat. Puii se obin prin clocit sau prin incubaie artificial, putnd fi crescui natural sau artificial. Puii pot cpta destinaii diferite, cei obinui din loturile de elit se cresc pn la maturitate pentru mprosptarea efectivului matc destinat produciei. Alt categorie de pui pot fi crescui pentru producerea de carne sau pentru repopularea fondurilor de vntoare. Popularea fondurilor de vntoare se face la vrsta de 90 de zile a puilor. Producia de ou a fznielor slbatice nu depete 25-30 de ou, n timp ce femelele selecionate pot realiza producii de 65-80 de ou/cap/sezon de ouat.

REPRODUCIA LA FAZANI
Fazanii selectai pentru reproducere, se vor alege de regul, din tineretul de sub 1 an, ecluzionat nainte de 15 mai. Selecia se face n luna septembrie-octombrie. Se vor reine numai exemplarele n perfect stare de sntate, bine conformate, cu pieptul crnos, penaj complet, inclusiv coada, ochi limpezi i ageri, colorit vineiu, picioare netede, fr solzi, masculii de minim 1,5 kg, femelele de 0,9 kg. La femele se aplic ochelari din plastic special confecionai. Recoltarea, transportul, depozitarea i pstrarea oulor de fazan se fac n mod asemntor cu cele ale oulor destinate incubaiei fiind de 5-7 zile. Oulor de 8-15 zile pot fi folosite pentru incubaie, dar procentul de ecloziune obinut va fi mai mic cu 8-15%. Oule peste 15 zile vechime, dau rezultate slabe de ecloziune. Incubaia oulor se face n 2 sisteme: - natural (cu cloti gini);

- artificial, n staii de incubaie specializate. Incubaia natural cu cloti (gini) se face n cutii cuibare pentru clocit, aezate n linie, n hale, pe marginea adpostului opus faadei. n unele ferme se folosete incubaia natural amplasnd cuibarele cu cloti pe un teren mprejmuit, care trebuie s fie mai ridicat, cu un sol permeabil, care s permit scurgerea facil a apei, ferit de vnturi, s fie acoperit pentru asigurarea proteciei de ploi i a umbrei necesare pe timpul foarte clduros i nsorit. Volierele de clocit trebuie s fie amplasate departe de sate, n zone linitite, departe de drumuri intens circulate, ci ferate. nainte de a ncepe incubaie se verific integritatea cutiilor cuibare pentru clocit, cele deteriorate se repar, toate sunt dezinfectate i dezinsectate n sod caustic 3%. Asigurarea numrului de cloti gini trebuie s aib n vedere procurarea unui numr suficient de cloti care s ecluzioneze pe o durat de timp apropiat (un interval de 2-4 zile), innd seama de faptul c producia de ou de fazan se realizeaz n procent de 60-65% n luna mai. Toate aceste deziderate trebuie s conduc la obinerea de loturi ct mai mari, compacte i de vrste apropiate. O cloc poate acoperi 18-22 ou de fazan. ngrijirea clotilor se face asemntor ecluzionrii altor specii de psri. Procentul de ecloziune n cazul clocitului natural variaz ntre 60-75%. Durata medie de ecloziune pentru oule de fazan este de 24 de zile, n limite de 23-35 de zile. Incubaia artificial se realizeaz cu rezultate foarte bune, folosind ou de calitate foarte bun (vezi clocitul natural), n incubatoare de diferite tipuri i mrci, asupra crora nu insistm. Rezultatele obinute n incubaia artificial pot conduce la realizarea unui procent de ecloziune de 70-75%. Dup naterea puilor, procentul celor care vor atinge vrsta de 8 sptmni se situeaz ntre 60 i 90%. n medie, din 100 de ou puse la clocit vor rezulta 57 de aduli. Dac se ncrucieaz subieci din specii diferite, se obin urmai hibrizi. Dac se ncrucieaz subieci din aceeai specie, dar cu caracteristici diferite, urmaii se numesc metii. Diferena major dintre cele dou procedee const n faptul c metiii sunt ntotdeauna fertili, spre deosebire de hibrizi, care sunt adesea sterili. Pentru a realiza o hibridare de succes, se va avea n vedere alegerea unor exemplare care s prezinte compatibiliti (s fie mcar din aceeai familie). Cu ct diferenele dintre psri sunt mai mari, cu att ansele de reuit sunt mai mici. n afara diferenelor morfologice, exist numeroi ali factori ce ngreuneaz acest proces: diferene de alimentaie, de obiceiuri, de perioad de reproducere. Hibridarea artificial efectuat n laborator ofer o palet larg de posibiliti, obinndu-se, de exemplu, rase rezistente la temperaturi sczute sau la anumite boli. n cazul creterii fazanilor, hibridarea nu reprezint o prioritate, preferndu-se conservarea raselor pure. Se practic n special n cazul raselor de fazani ornamentali, chiar i cu specii analoge cum ar fi cocoi de munte sau gini pitice.

PRODUCIA DE OU
Cel mai trziu la sfritul lui februarie, cutile pentru depunerea oulor trebuie pregtite pentru primirea femelelor. n coluri se pun rmurele de copaci, mrcini, care pot fi folosite drept ascunztoare pentru femelele care vor s-i depun oule n locuri ascunse sau ntunecoase. Grupele se formeaz cel mai trziu n prima jumtate a lunii martie, pentru ca psrile s aib timp s se obinuiasc cu noul adpost. Dac nu se cunosc, unii masculi mai agresivi i pot rni sau chiar ucide partenerele. Din acest motiv, n primele zile ale

convieuirii, masculul este separat ntr-o parte a volierei, cu o plas de srm, pentru cteva zile. Dup ce ncepe s manifeste o atitudine binevoitoare fa de femele, peretele despritor este nlturat, ns compartimentul masculului trebuie urmrit cu atenie timp de nc cteva zile. Riscurile se micoreaz dac n volier exist destule plante vegetale i locuri de ascuns pentru femele. Din cea de-a 2-a jumtate a lunii martie ncep s se manifeste instinctele sexuale ale fazanilor. ncepe perioada de clduri. Masculii devin mai nelinitii, se umflu n pene, se nvrt n jurul femelelor cu un mers specific, bat din aripi i emit tot felul de sunete. La scurt timp se manifest instinctele sexuale i la femelele depuntoare de ou. ncruciarea se realizeaz, de obicei, la primele ore ale dimineii. Dac sunt foarte excitai i le incomodeaz pe femele, masculii trebuie separai, pn cnd se linitesc. Spermatozoizii fazanilor sunt foarte rezisteni i sunt n stare s fertilizeze cteva ou. nainte de depunerea oulor, femelele ncep s fac mici guri pentru cuibar. Gurile trebuie s fie lrgite i n jurul lor se pune iarb, frunzi sau muchi. Cuibul poate fi fcut buci de pmnt scoase mpreun cu iarb. n libertate, o femel poate depune ntre 16 i 18 ou, nainte de a ncepe clocirea lor. n captivitate, numrul oulor recoltate de la o singur fzni poate ajunge la 70 de buci de-a lungul a 3 luni: aprilie-iunie. Media este situat n jurul a 55 de ou/femel. Se pot recolta ou i mai trziu, n luna iulie, dar ele au o fertilitate foarte sczut. Ouarea ncepe dup ce vremea se nclzete, n mod normal n jur de mijlocul lui aprilie i se termin, tot de obicei, n prima jumtate a lui iunie. Condiiile climaterice nefavorabile pot amna procesul de depunerea oulor iar cele favorabile l pot accelera cu 10-15 zile. La nceputul primverii, n cazul unei rciri brute, procesul de depunere a oulor poate fi ncetinit sau oprit, ns dup nclzirea vremii, el este reluat. Femelele din rasele mai productive de ou o dat la 2 zile, n special seara. Ele devin nelinitite, fug haotic n diferite direcii i nainte de ouare se ndreapt spre cuibar. Femelele din rasele de vntoare ou uneori dezordonat, acolo unde se gsesc pe moment. Capacitatea de ouare i fertilitatea depind de muli factori. Pe primul loc se afl condiiile de cretere i alimentaia. Pe cel de-al 2-lea loc se afl vrsta. Cei mai buni indicatori i au femelele aflate n al doilea ciclu de ouare. Fertilitatea la unii masculi mai vrstnici este mai mare dect la cei tineri. Puii rezultai de la prini mai n vrst au o mai mare vitalitate i sunt mai rezisteni la boli. Exist metode de stimulare artificial a produciei de ou: femelele sunt nchise n cuti luminate artificial i natural, succesiv, astfel nct perioada de lumin zilnic s fie de 13 ore, ncepnd cu 1 martie. La rndul lor, masculii trebuie supui acestui regim ncepnd cu o lun mai devreme. La nceputul sezonului pentru ouare, fertilitatea este ntotdeauna mai mic ns ajunge, dup cteva zile, la capacitatea sa maxim. n cazul unei bune ngrijiri i a unei hrniri cu produse de origine animalier, fertilitatea la fazani poate fi de peste 95%, fenomen rar ntlnit la alte rase de psri de curte. Atunci cnd nu sunt bine hrnii, cnd nu au suficiente substane minerale i vitamine n tain, este posibil ca unele psri, n special masculii, s sparg oule aflate la clocit. Cojile de ou care se dau ca adaos de substane minerale trebuie s fie bine frmiate. n luna mai fertilitatea ajunge la valoarea maxim, de 98%. Oule fazanilor sunt foarte slabe i au un nveli fragil, de aceea trebuie s se umble cu foarte mare atenie cu ele, n special atunci cnd psrile sunt crescute n voliere. Oule trebuie strnse n mod regulat, de 2-3 ori pe zi, iar n cazul unei vremi ploioase sau foarte calde mai des. Oule adunate se pun n suporturi din carton pentru ou, curate, cu vrful

n jos. Oule mai mici sunt nvelite n hrtie, pentru a nu se fisura n timpul transportului. Oule de fazan se pstreaz la fel ca cele de gin. La recoltare se va nsemna cu un creion negru, moale, data recoltrii i numrul boxei, pentru a se identifica i nlocui masculii nefertili. Oule de fazan au culoare verzuie, uniform, greutatea lor variind ntre 30-35 de grame. Primele ou sunt mai mici (32 g n medie), ele crescnd de-a lungul perioadei de depunere. Pentru incubaie, se vor alege oule cu o mic strlucire, nu cele mate. Oule adunate sunt marcate prin nscrierea iniialei rasei i data ourii. Oule trebuie s fie puse n incubatoarele pentru clocit cel mai trziu dup 3 zile, deoarece calitile lor de incubaie se deterioreaz foarte repede. n cazul pstrrii oulor timp de o sptmn, capacitatea lor de clocire se reduce cu 10%, iar n cazul pstrrii lor timp de cel mult 10 zile , cu 15-20%. Condiiile de depozitare sunt 10-13 grade Celsius i o umiditate de 50-60%. n timpul perioadei de conservare, oule vor fi aezate n poziie vertical, uor nclinate, cu partea mai lat n sus. ntoarcerea lor nu este neaprat necesar, important fiind ca durata pstrrii s nu depeasc 10 zile. Unii cresctori acord o importan deosebit culorii cochiliei: oule mai pigmentate sunt, n general, mai puin fertile. De asemenea, ei evit incubarea oulor a cror coaj este rugoas, care au forme anormale, sau sunt prea mici. Aceste ou sunt produse de femele la nceputul sezonului, i abia dup 4-6 ouri se obin oule cu greutate i aspect normal. Dac nu exist suporturi de carton, oule pot fi inute i culcate ns trebuie ntoarse n fiecare zi la 180 de grade, pentru a-i pstra capacitatea de clocire. Pentru transportul oulor se folosesc ldie de transport pentru ou. Mijloacele de transport trebuie s circule cu o vitez mai mic pentru a se evita gropile i denivelrile de pe drum.

Clocirea oulor Oule de fazan se clocesc ntr-un interval de 24-25 de zile, cu excepia raselor la care perioada de incubaie este de 27-28 de zile. nainte de a fi introduse n incubator, oule se vor lsa 24 de ore, dup transport, pentru a se odihni. Clocirea artificial n clocitorile fermelor de fazani se folosesc incubatoare automate universale. Pentru nevoile cresctorilor amatori de psri se produc diferite sisteme de incubatoare plate, cu o capacitate de 100-1000 de ou, cu indicatori tehnici foarte buni. n incubatorul cilindric, oule sunt puse n cte 4 serii, la intervale de cte 5 zile. Temperatura se menine constant la 37,8 grade iar umiditatea relativ la 52-56%. n cazul alimentrii cu prima i cea de-a doua serie, porile de ventilaie sunt deschise la jumtate, iar dup introducerea i celei de-a 3-a i a 4-a serii sau cnd incubatorul este plin, se deschid n totalitate. Umiditatea relativ se menine prin vaporizarea apei din tvi i prin deschiderea gurilor de ventilaie. Oule se ntorc la fiecare 2-4 ore, pn n ziua a 21-a. prima examinare de control se realizeaz n cea de-a 7-a zi, iar cea de-a 2-a, n a 21-a zi. Timp de 5-6 ore temperatura este ridicat la 39,5 grade, iar umiditatea relativ se menine la 65-70%. n timpul clocirii, temperatura poate fi mrit pn la 40 de grade Celsius.

n ultimele zile ale incubaiei se intensific schimbul de proteine al embrionilor iar temperatura lor crete. Pentru a nu se nclzi prea tare, zilnic, de preferin dimineaa, oule sunt stropite cu ap de but, fiart i filtrat, cu o temperatur de 38 grade. n fiecare diminea, se va lsa ua incubatorului deschis 5 minute, apoi progresiv pn la 15 minute dup 15 zile. Incubatoarele plate sunt construite cu diferite sisteme de nclzire. Unele au sisteme de nclzire dispuse deasupra oulor i, drept rezultat, oule care sunt n zona central, n imediata apropiere a acestor sisteme de nclzire, se nclzesc mai mult, n comparaie cu cele aflate pe margine. Acest inconvenient este nlturat prin mutarea periodic a oulor. Alte incubatoare au sisteme de nclzire a vasului cu ap iar umezit i nclzit are temperatura necesar n ntreaga camer de clocire. La nceput este meninut temperatura de 37,5 grade, iar n ultimele 4 zile ea urc la 39 grade. Umiditatea relativ a aerului este de 60%, iar n ultimele zile de cretere pn la 70-80%. Rcirea se realizeaz la fel ca n cazul incubatoarelor circulare. Oule din incubatoarele plate se ntorc din cea de-a 3-a zi pn la ieirea puilor, la fiecare 8 ore sau de 3 ori pe zi. Incubatoarele plate cu un volum mai mic reacioneaz la temperatura din camer, care trebuie s fie meninut la o valoare relativ egal. Camerele n care sunt aezate trebuie s fie aerisite mai des i la un interval mai scurt de timp. n incubatoarele mai mici mai lipsesc aparatele pentru msurarea umiditii, iar clocirea se controleaz prin msurarea temperaturii aerului n camera de clocire. Dup ieirea din ou i uscare, puii de fazani sunt aezai ntr-o baterie de cuti. Dac se folosete o lamp cu infraroii, aceasta se ridic la 40 cm deasupra puilor, iar ulterior la 60 cm. n cazul creterii naturale, oule se clocesc direct pe pmnt, unde se rcoresc i absorb umiditatea necesar pentru dezvoltarea normal a embrionilor. ntrzierea ecloziunii se datoreaz temperaturii sczute din incubator sau eclozionator, a calitii sczute a oulor (vechi). Dac temperatura este prea ridicat, ecloziunea ntrzie, crete concentraia de dioxid de carbon, puii vor avea abdomen mare i murdari de coninutul oului. Ecloziunea prematur este datorat temperaturii prea ridicat n eclozionator. Apar pui de talie mic, cu embrion uscat. Dac avem exces de aerisire, rezultnd o umiditate sczut n eclozionator, coaja oului se sfrm uor, membrana devine elastic, de consistena cauciucului, i puiul moare asfixiat. Dac avem umiditate prea sczut n eclozionator coroborat cu ou vechi sau pstrate incorect, aerisire insuficient sau supranclzirii camerei de ecloziune, exces de umiditate n incubator, puii cresc foarte mari i nu pot iei din ou, murind sufocai. Aceasta se mai datoreaz i oscilaiilor de temperatur i n mod special supranclzirii n primei sptmni a incubatorului, incubaiei la o temperatur foarte sczut sau foarte ridicat. Embrionii mor n ou, datorit excesului de temperatur n incubator n timpul primelor 15 zile, nentoarcerii oulor deloc sau neregulat. Temperatura foarte ridicat n incubator produce hemoragii i moartea embrionilor n special ntre a 3-a i a 15-a zi de incubaie. Temperatura prea ridicat n eclozionator n timpul zvntrii puilor i face foarte nervoi. Clocirea natural Multe rase de fazani nu clocesc oule atunci cnd sunt crescui n mediul artificial sau atunci cnd volierele sunt strmte. De aceea, cresctorii de fazani prefer s foloseasc

gini sau curci pentru clocirea oulor de fazani. Sunt preferate ginile care sunt mai linitite i nu ciupesc oule de fazan. Clotile trebuie mai nti deparazitate pentru a se obine pui sntoi i cu o vitalitate crescut. Clocirea oulor de fazan se deosebete de clocirea altor psri de curte. Emb rionii se dezvolt normal numai atunci cnd au o umiditate suficient i solul este rcit. Dac n cuibar exist fn sau paie, care mpiedic oule s ating pmntul, rezultatele clocirii sunt proaste fie embrionii mor, fie puii se nasc mori. Cresctorii de fazani trebuie s aleag locul de cuibar ntr-o poian cu iarb, dac se poate ntr-o depresiune natural. Alturi de cuibar se pune nite fn, muchi sau frunzi, care trebuie s aib ntotdeauna contact cu pmntul iar atunci cnd se usuc, trebuie stropite cu ap rece. nainte de a fi pus pe ou, cloca trebuie obinuit s cloceasc. Ea este pus pe nite ou nclzite, seara, dup ce a fost hrnit i a but ap, ntr-o camer ntunecat, n decurs de dou pn la trei zile. Dac ea rmne aezat peste aceste ou, ele trebuie schimbate cu cele de fazan. Sub ginue se pun zece ou, sub gini cte 15 ou iar sub curci 25 de ou. Clotile se ridic n fiecare sear de pe ou, pentru a fi hrnite cu furaje din cereale. Furajele cu mult ap nu sunt indicate deoarece pot provoca colici i alte deranjamente ale stomacului. La nceput, clotile sunt ridicate de pe ou pentru o perioad scurt n prima sptmn pentru maxim 10 minute, n cea de-a 2-a sptmn pentru un sfert de or, iar ultimele zile pentru 20 de minute. Astfel, oule se rcoresc iar cloca se poate hrni i adpa. Unii cresctori de fazani consider c prin atingerea pmntului oule se rcoresc suficient i de aceea ridic cloca de pe cuib o dat la 2 zile. n cea de -a 23-a zi, puii de fazan ncep s dea semne de via i ies din ou n urmtoarele 2 zile. Pentru uurarea ieirii puilor din ou, acestea sunt stropite, din cea de-a 18-a zi, cu ap de but fiart, care o temperatur de 39-40 grade. Dup ce puii au ieit din ou, cuibul este curat de coji iar cloca i puii sunt lsai n locul unde vor fi crescui.

HRNIREA FAZANILOR
Exist mai multe modaliti practice de hrnire a fazanilor. Unii cresctori de fazani consider c aceste psri trebuie hrnite cu ct mai multe produse de origine natural, cu un coninut de peste 30% n proteine. Alii prefer o alimentaie combinat cu diferite amestecuri de furaje, la care se adaug i hran natural, de origine animalier. n unele ferme se folosesc furaje combinate, care conin 18-20% protein crud pentru fazanii care sunt scoi sub cerul liber pentru a fi crescui. Restul de hran necesar de origine animalier l gsete n natur. Funcie de vrst i starea fiziologic, cerinele de ap, protein, lipide, minerale i vitamin difer. Proteinele ndeplinesc importante funcii plastice, energetice i biologice. Sunt formate din aminoacizi, unii neputnd fi sintetizai de organism i de aceea trebuie s fie luai din proteinele din furaje. Un coninut mai bogat n proteine i aminoacizi eseniali, cu valori energetice ridicate, poate conduce la un consum mai redus de hran. Pasrea i regleaz consumul pn la nivelul necesarului energetic. Energia metabolizant rezult din energia brut a furajelor din care se scad pierderile de energie prin fecale, urin i gaze de fermentaie Celuloza este un poliglucid ce alctuiete esuturile, cu o structur fibrilar. Ea nu este macerat de fermenii digestivi, ci numai de bacteriile de fermentaie din tubul digestiv. Prezena celulozei, n limite minimale, realizeaz un tranzit digestiv normal.

Grsimile sunt sintetizate dina alimente cu ajutorul zaharurilor din cereale. Substanele minerale contribuie la metabolismul glucidelor i lipidelor, meninerea presiunii osmotice. Carena furajelor n substane minerale, duce la afeciuni grave n organism: anemii, distrofii osoase, aberaii de gust, carene care pot fi fatale. Prea mult calciu n furaj, determin diminuarea absorbiei de mangan i zinc. Manganul asigur evitarea deformrii articulaiilor i oaselor. Deficiena de zinc duce la deformri ale membrelor, ngroarea articulaiilor i pielii de pe picioare i degete. Vitaminele asigur reglarea metabolismului fiind indispensabil, insuficiena, lipsa i excesul de hran produc boli grave vitaminoze. Frontul minim de hrnire este: - 0-7 zile minim 1,5 cm/pui - 8-40 zile minim 3 cm/pui - peste 40 de zile 5 cm/pui n voliere hrnitorile se disperseaz uniform pe toat suprafaa, sub adposturil acoperite. Hrnirea fazanilor n condiii casnice Cresctorii amatori de fazani consider c nu exist o alimentaie de tip standard pentru toate rasele de fazani, deoarece cerinele difer n funcie de fiecare pasre. Ei au constatat c la fazanii din rasa ncornorat i strlucitor nu trebuie s li se dea furaje din cereale, bogate n grsimi. Tainul zilnic trebuie s fie mai diversificat. Nucleul este constituit din: cereale gru, orz, ovz, porumb, mei, tr de gru; soia, mazre, semine de floarea soarelui, smn de conopid, jir, roturi sau furaj concentrat, alctuit din turte mcinate, cu un coninut bogat de proteine i sruri minerale / de floarea soarelui, soia, alune, plante rdcinoase cartofi, sfecl furajer, morcovi, ridichi; furaje verzi varz, salat, spanac, urzic, lucern, mcri, fructe de salcm alb, soc, pducel, afine, mce. Dintre alimentele de origine animal sunt de preferat fina de oase i cea de pete, urda, zer, omizi, gndaci, ou de furnici. n primele 3 zile dup naterea puilor, fermele de fazani folosesc o hran mai dietetic, care s-i ajute pe nou nscui s se dezvolte. Se folosete un amestec format din pesmei bine frmiai (30-35%), urluial de porumb (20-25%), 40% amestec de urluial de gru, ovz i orz decojit, mei i 10% lapte praf. Este de dorit s se adauge i 2-3% substane minerale. Pesmeii pot fi amestecai i cu furaje combinate, la care se trece, n totalitate sau parial, dup cea de-a 3-a zi. n timp ce puii de la psrile de curte se hrnesc n special cu furaje combinate, principala hran a puilor de fazan care se afl n libertate o reprezint insectele n prima sptmn n jur de 85%, n cea de-a 2-a 60-65%, iar n cea de-a 3-a n jur de 50%. Din acest considerent, puii de fazan trebuie ndreptai spre o asemenea hran sau spre furaje combinate cu o concentraie ridicat de proteine. n amestecul de furaje se adaug de obicei i cte un ou bine fiert unul la 15 psri sau numai glbenuul, la nceputul primei sptmni, precum i iaurt, dup posibiliti. Hrana de origine animalier poate fi nlocuit cu carne, aruncat n carne fiart. La sfritul sptmnii, raia zilnic este mbuntit cu iarb verde, foarte bine tocat. Hrana se d de 6 ori pe zi n intervale egale de timp, pentru a se evita ncrirea. Din cea de-a 4-a sau a 5-a zi, puii de fazani ncep s se hrneasc cu terci de ou, denumit i caimac de ou. Acesta se prepar n felul urmtor: se bat 4 ou n 330 grame de lapte, la care se adaug 2 lingurie de fin de ovz. Terciul se fierbe pn cnd ncepe s se ngroae.

Numrul oulor poate fi micorat n cea de-a 2-a sptmn. Dup mplinirea vrstei de 4 sptmni se mrete cantitatea de mei, orz, n general de cereale. n cea de-a 3-a lun, fazanii aflai n cretere se hrnesc ca i adulii. n fermele pentru creterea fazanilor sunt rspndite mai multe sisteme de hrnire a puilor. n raie se regsesc diferite finuri, la care se adaug lapte fiert, gri, orez, iaurt. La multe ferme se prefer folosirea furajelor combinate moderne, pentru fiecare categorie de vrst. Aceast alimentaie este completat de existena unei curi cu surse de hran natural. Raia zilnic ncepe de la 3-5 grame i ajunge, n cazul adulilor, la 80-85 de grame. n cazul fazanilor aduli trebuie s se acorde o atenie deosebit pregtirii pentru sezonul de nmulire. Acestor psri le sunt date tot mai multe alimente cu vitamine, n scopul creterii fertilitii i creterii vitalitii puilor. Se poate da i orz, ovz, precum i o cantitate mai mare de furaje verzi i suculente ntr-o combinaie echilibrat. Hrnirea puilor de fazan Metabolismul i ritmul de cretere la puii de fazan sunt foarte active i, pn la 4 luni (la deplina dezvoltare), se vor asigura mai multe reete de hran, diferite ca valoare nutritiv i energetic, n concordan cu nevoile organismului ntr-un anumit stadiu de dezvoltare. n general sunt muli cresctori care susin c puii de fazan nu pot fi crescui fr larve de furnici, fapt infirmat de zootehnic. Este dovedit c puii de fazan pot fi crescui n bune condiii cu cloti artificiale, asigurnd raii nutritive bine echilibrate din punct de vedere proteino vitamino - mineral. Pentru fiecare kg de amestec de nutre se adaug 40 mg vitamina A, 7,2 mg vitamina D2, 30 mg vitamina B2. Cnd unele sortimente nu pot procurate, pot fi nlocuite cu altele conform cu echivalentele cunoscute n normele de alimentaie a animalelor domestice. Prima hrnire se va face la 24 de ore de la natere. Creterea penajului i colorarea se asigur prin prezena in raie a roturilor de floarea soarelui i de soia, precum i a premixului care conin aminoacizi eseniali din grupa sulfonic. Acesta mai conine o serie de antibiotice necesare pentru aprarea organismului fa de bolile infecto-parazitare. Model de raie pentru puii de fazan Sortiment de furaj: - fin de porumb - fin de orz cernut - fin de ovz cernut - fin de gru furajer - roturi de soia, floarea soarelui - tre de gru - ou de fierte tari tocate - lapte praf ecremat - fin de fn de lucern - fin de carne, snge, pete - drojdie de bere furajer

- morcovi roii sau nutre verde (lucern) - fin de scoici (cret furajer) - fin de oase - sare de buctrie n primele 3 zile de via, puilor de fazan li se administra n raia de hran exclusiv un amestec format din ou fierte tocate foarte mrunt, n pri egale cu fin de porumb. Din a 4-a zi se ncepe hrnirea cu amestecul din reeta prezentat n tabel, din care ns se elimin fina de fn, care se introduce n raie abia dup vrsta de 14 zile, alternnd cu tainuri formate din ou i brnz de vaci care se reduc treptat, scondu-se complet din furajare dup vrsta de 10 zile. Tainul de nutre concentrat se poate administra fie uscat (reprezentnd jumtate din cantitatea de cereale finuri, cereale, roturi, tre), fie i umed, reprezentnd restul nutreurilor. Amestecul umed se va administra n tainuri mici, att ct se consum n totalitate la o mas, la nceput de 2-3 ori pe zi, rrindu-se pn se ajunge la un tain. Cantitatea de nutre consumat zilnic de un pui de fazan este relativ mic; n primele 3 sptmni de via, de exemplu, un pui consum 330-350 g, respectiv 2-3 g zilnic, n primele 3 zile de via, ajungnd la 30-35 g/zi la vrsta de 2 sptmni. n apa de but este bine s se adauge hipermanganat de potasiu n proporie de 1%. n ziua a 2-a i a 3-a se administreaz streptomicin n apa de but, fiart i rcit (2 g la 10 litri de ap). n perioada 4-7 zile, se administreaz Eritrom 6% s.a., 1 g la un litru de ap, asociat cu vitamina A, D3, E i C 1 g - 1 litru de ap. n ziua 23-27, se administreaz, de asemenea, Eritrom sau Flumequinorom. La vrsta de 15 zile se execut prima vaccinare mpotriva pseudopestei, cu vaccin viu, liofilizat, tulpina La Sota, Avipestisota. La 24 de zile se face a 2-a vaccinare antipseudopest aviar, cu vaccin Avipestiosota, viu, liofilizat, tulpina La Sota, conjunctiv. n sptmna a 6-a poate aprea fenomenul de picaj; se micoreaz densitatea i la nevoie se taie ciocul. Se izoleaz puii cu fenomene de picaj sau canibalism. n jurul vrstei de 42-44 zile, se execut a 3-a vaccinare, cu vaccin PESTIHOLVAC, inactivat, uleios, mixt, contra pseudopestei aviare i holerei aviare, subcutanat, n regiunea cefei sau intramuscular, n muchii coapsei, pieptului sau aripii. Nu se va face vaccinarea la psrile care prezint avitaminoze, bolnave de micloplasmoz, colibaciloz, bursit infecioas, salmoneloz, coriz, holer, tuberculoz, coccidioz sau alte boli parazitare, deoarece nu se imunizeaz corespunztor. nainte, n ziua i dup vaccinare, se administreaz n apa de but, vitamina A, D3, E i C i un antimicrobian cu spectru larg. Se efectueaz tratament individual, , odat cu vaccinarea, cu fenilbenzadol sau tetramisol, contra singamozei, odat cu scoaterea puilor n voliere. La vrsta de 75 de zile se efectueaz a 4-a vaccinare cu vaccin PESTIHOLVAC contra pseudopestei i holerei. La 125 de zile, se execut a 5-a vaccinare cu acelai vaccin. n continuare se execut vaccinrile din 2 n 2 luni. Din sptmna a 8-a se introduce sare n apa de but 5g/litru de ap. Hrnirea i exploatarea fazanilor aduli destinai reproduciei Fazanii aduli care formeaz efectivul matc cu destinaie pentru reproducie n voliere care pentru lunile de iarn trebuie s aib un opron pentru adpostire i tufiuri formate din arbuti n care psrile se pot ascunde. n mod obinuit, volierele se amenajeaz la marginea unei pduri sau chiar n pdure sau lng o lizier sau plcuri de pomi i arbuti, pe un teren uor nclinat i bine

drenat, bine nierbat cu vegetaie valoroas (lucern, trifoi), cu expoziie spre sud. nainte de popularea volierelor, fazanii se vaccineaz antipestos. Volierele sunt mprejmuite cu plas de srm i acoperite cu acelai material. n voliere se amenajeaz un compartiment de ouat i un compartiment de iernat. Voliera de iernat este cptuit n exterior cu perei din stuf sau coceni. Pentru timp de iarn, fazanii sunt ntreinui n aceste voliere de iernat, n grupe mari formate dintr-un numr mare de familii (o familie este format din 6 fznie i un fazan). Pentru fiecare 50 de familii (300 de fznie i 50 de fazani) se asigur o rezerv de masculi, n numr de 10-12 capete. Hrnirea fazanilor aduli Pe timpul friguros, furajarea se face sub adposturi de hrnire (n voliere de iernat), administrnd raia de hran n hrnitori semiautomate, plasate pe nite supori la o nlime de 8-10 cm de sol. Este interzis a se hrni reproductorii cu furaje concentrate combinate preparate pentru pui, deoarece conin substane care reduc sau opresc ouatul. Raia de hran este format dintr-un amestec de grune de porumb 35%, mei 20%, cnep 10%, floarea soarelui 5%, soia 5% i sprtur de orz sau de gru 25%. n acelai timp se asigur zilnic circa 10 g de rdcinoase pentru fiecare fazan (morcovi, sfecl, napi), care pe timpul geros se ridic pentru a nu nghea i a produce tulburri digestive, Administrarea raiei zilnice de hran se face o singur dat pe zi, dimineaa, mereu la aceeai or. De la 1 ianuarie se schimb i raia de furaje, cu furaj special pentru stimularea activitii sexuale. nainte de a ncepe perioada de ouat (luna mai), fazanii se introduc n voliere speciale de ouat, n vederea pregtirii fazanilor pentru ouat i reproducie. Raia de furaj pentru aceast perioad trebuie s asigure un raport 1:3,5 la 1:4,5 protein animal (fin de carne, snge, cadavre, pete), coninut echilibrat de sruri minerale (3-4% din raie) i vitamine. Cu 4 zile naintea introducerii n boxele de ouat se administreaz n apa de but fenbentazol sau tetramisol. nainte de introducerea n voliere se va face vaccinarea cu vaccinul bivalent PESTIHOLVAC, antipseudopestei i antiholerei aviare. n perioada de reproducere raia se administreaz n dou tainuri, dimineaa , ntre orele 7-8, i seara, la orele 16-17, sub forma unui amestec de grune ntregi Amestecul umed va fi format din 5g de uruial de porumb, 5g uruial de orz, 5g tre de gru, 5g rot de floarea soarelui, 5g fin de carne, 5g morcovi rai, 2g de fn de lucern, 1g de cret furajer sau fin de scoici i 0,25g sare de buctrie i 1g de untur de pete pentru fiecare fazan, respectiv circa 35g nutre umed. Lichidul cu care se va umecta amestecul de concentrate de mai sus va fi apa n care se dizolv sarea sau lapte proaspt smntnit. n amestec se mai poate aduga 5g cartofi sau napi cruzi rai. Atunci cnd este posibil, nutreurile suculente (morcovi, cartofi, napi) se pot nlocui cu nutre verde (lucern, trifoi), iar mai trziu, n lipsa furajului verde, cu fin de fn n cantiti echivalente )1g fain corespunde la 5g nutre verde raport 1:5). Dac lipsete untura de pete, n raie se asigur vitamina A 100 micrograme, vitamina D3 1-2 micrograme i vitamina D2 30-50 micrograme/cap de fazan. Consistena amestecului umed trebuie s fie sub form de past ferm, nu sub form de terci. Tainul de sear, format din boabe de cereale ntregi, va asigura zilnic pe cap de

fazan cte 10g porumb boabe, 10g ovz ncolit (cu colul n faza de culoare alb) i 5g amestec de semine mici (cnep, mei, sorg). Fazanilor li se poate asigura la discreie nutre suculent (sfecl furajer sau morcovi), ca i pietricele i nisip mare, n amestec cu crbune de lemn, cochilii de scoici sfrmate. Administrarea tainurilor trebuie s se fac la ore ct mai regulate, de dorit de ctre aceeai persoan cu care psrile s-au obinuit, mbrcat n haine mereu de acelai fel, de aceeai culoare, ntruct psrilor li se creeaz reflexe condiionate. n momentul administrrii raiei, ngrijitorul este bine s fluiere o melodie, mereu aceeai, cu care fazanii se obinuiesc i vin s mnnce imediat ce o aud. O regul general n tratamentul fa de puii de fazan sau de psrile adulte este ca ngrijitorul s se poarte calm, linitit, cu mult blndee, spre a nu stresa psrile i a le obinui mai mult cu captivitatea. Adparea fazanilor Pentru fiecare gram de hran consumat, necesarul de ap este de 2,5 ml/pui, i de 4 ml/fazan adult, crescnd odat cu vrsta: - 1 sptmn 15 ml/cap/zi - 2 sptmni 25 ml/cap/zi - 3 sptmni 45 ml/cap/zi - 4 sptmni 55 ml/cap/zi - 5 sptmni 70 ml/cap/zi - 6 sptmni 80 ml/cap/zi - 7 sptmni 90 ml/cap/zi - 8 sptmni 100 ml/cap/zi - 9 sptmni 110 ml/cap/zi - 10 sptmni 120 ml/cap/zi - 3-5 luni 150 ml/cap/zi - peste 6 luni 250 ml/cap/zi Consumul de ap, se dubleaz, de regul, cnd temperatur aerului crete de la 21 de grade la 35 de grade. Se recomand ca pn la 10 zile, apa s fie administrat la temperatura halei de cretere. Frontul de adpare minim este: - 3-4 zile circa 0,2 cm/pui - pn la 7 zile 0,4 cm/pui - pn la 40 de zile 0,8 cm/pui - peste 40 de zile 1 cm/pui Adptorile din halele de cretere se vor amplasa pe cutii cu capac din plas de srm, pentru evitarea umezirii aternutului i implicit dezvoltarea microbilor i mucegaiurilor.

Bolile FAZANILOR
Fazanii, ca i celelalte psri, pot fi victimele unor boli de origine foarte variate. Acestea pot fi clasificate prin prisma cauzelor care stau la baza producerii lor: 1. Maladiile determinate de lipsa anumitor elemente aa-numitele maladii de caren sunt produse de o alimentaie prea puin variat i care conine prea puine

substane vegetale proaspete. Exemplu de aceste boli sunt rahitismul i avitaminozele. 2. Maladiile datorate absorbiei elementelor duntoare, adic intoxicaiile i autointoxicaiile. 3. Maladiile produse de aciunea elementelor vii: - parazitozele (de origine animal i vegetal), care pot fi interne sau externe. - Virozele sau infeciile cu diverse microorganisme (microbi sau virui). Msurile de prevenire a mbolnvirilor constau n asigurarea igienei adposturilor, dezinfecia oulor nainte de incubaie i a incubatoarelor, izolarea elementelor bolnave, vaccinri mpotriva diferitelor boli. n cazul apariiei unei epidemii sau a unui focar de infecie, se va apela obligatoriu la ajutorul unui medic veterinar, singurul n msur s stabileasc ce msuri trebuie luate pentru remedierea situaiei.

Furnizori furaje combinate

Starter Furaj Combinat Fazani Starter Brizurat, Diclazuril

Produs brizurat Nivel minim de protein 28% Energie metabolizabil 2550 kcal/kg Se administreaz de la 1 la 21 zile de via Conine complexe enzimatice, antioxidani, coccidiostatic

Cretere Furaj Combinat Fazani Cretere Granulat, Diclazuril

Produs granulat 3 mm diametru ( 0.5 1.5 cm lungime ) Nivel minim de protein 23% Energie metabolizabil 2600 kcal / kg Se administreaz de la 28 56 zile de via Conine complexe enzimatice, antioxidani, coccidiostatic

Finisare Furaj Combinat Fazani Finisare

Produs granulat - 3 mm diametru ( 0,5 1,5 cm lungime ) Nivel minim de protein 18% Energie metabolizabil 2550 kcal / kg Se administreaz de la 56 la 144 zile de via Conine complexe enzimatice, antioxidani

Reproducie Furaj Combinat Fazani Reproductie Granulat

Produs granulat - 3 mm diametru ( 0,5 1,5 cm lungime ) Nivel minim de protein 18% Energie metabolizabila 2800 kcal / kg Se administreaza ca atare Contine complexe enzimatice, antioxidanti

Intretinere Furaj Combinat Fazani Intretinere Diclazuril, Granulat

Produs granulat - 3 mm diametru ( 0,5 1,5 cm lungime ) Nivel protein minima 19% Energie metabolizabila 2400 kcal / kg Se administreaza ca atare Contine complexe enzimatice, antioxidanti, coccidiostatic

FURNIZOR: Datele de contact ale sediului firmei sunt: CARGILL NUTRIIE ANIMAL Str. Grii, Nr 56, ura Mic, Jud. Sibiu J 32/598/2001; CIF: RO 14212216 Capital social: 983,540 RON

Tel: 0372/692.700 Fax: 0269/577.005 Purina_Romania@cargill.com

Furnizori fazani
Fazani comuni si tenebrosi pentu crestere sau sacrificare,pui orice varsta,oua,pt informatii tel 0720163526. JUD. PRAHOVA.

CRESCATORIA DE FAZANI GHERGHITA,comuna BALTA DOAMNEI,jud. PRAHOVA.....avem pui fazani, fazani maturi diferite rase...RELATII LA TEL 0244.469330

Vand fazani tenebros si comun,exemplare deosebite pentru consum sau reproducere. Judet: Brasov Localitate: Hoghiz

De vanzare pui fazani de o luna, din rasa comun, vaccinati bine hraniti si ingrijiti- 30 de lei bucata

Localitate: ONESTI Negociabil: Da Telefon: 0763628169

Furnizor utilaje
S.C. TEHNOMET S.A. vinde utilaje avicolewww.tehnomet.ro,tehnomet@mail.dnttm.ro, tel: 0256-222055, adr.: CaleaStan Vidrighin 5A

Preparate din fazan

Fazanul este nu doar o pasre foarte frumoas al crei colorit impresioneaz pe toat lumea. Este i o adevrat delicates atunci cnd este preparat de un maestru buctar. De obicei, vntorii sunt i adevrai gastronomi, ei deinnd, de cele mai multe ori, secretele unor mncruri delicioase. Fazan la cuptor Un fel de mncare delicioas care poate fi fcut din carnea de fazan este fazanul la cuptor. Pentru aceasta este nevoie de 1 fazan curat i pstrat la fezandat 2-3 zile, adic inut la loc uscat, cu curent de aer, temperatura ntre 15-18 grade. Pe timpul fezandrii, se unge cu bai, format din oet, ulei de msline, foi de dafin, piper alb, sare, condimente la alegere. Dup ce a stat la fezandat, fazanul nvelit n felii de jambon sau slnin se pune la cuptor, odat cu zeama n care a stat la fezandat. Se adaug 2 linguri de miere n zeama de fierbere. Ctre sfrit se pune puin vin alb, sec. Se stropete mereu cu sosul din tav pn fazanul i formeaz o crust aurie. Timp de coacere - cca 45 minute. Se servete cu piure de cartofi, sau orice alt garnitur din legume, alturi de un pahar de vin alb, sec. Fazan umplut cu ciuperci Una dintre delicatesele culinare este fazanul cu ciuperci. Pentru aceasta este nevoie de un fazan mare, 2 linguri de ulei, o chifl, lapte pentru nmuiere, o linguri de ceap ras, 100 g ciuperci, 1 ou, 150 g slnin afumat, sare, piper mcinat, sos de ciuperci. Se prjete ceapa ntr-o linguri de ulei, se adaug ciupercile i se clesc, apoi se amestec cu chifl nmuiat n lapte i stoars, ou, sare i piper. Fazanul se umple cu aceast compoziie, se coase deschiztura; pieptul i pulpele se mpneaz cu slnin, se pun n uleiul rmas i se fierb nbuit, apoi se scot din zeam i se traneaz. n zeama rmas se prepar sosul de ciuperci, care se toarn peste carnea de fazan.

Specii de fazani

Fazanul Amherst (Chrysolopus amherstiae)

Fazanul auriu (Chrysolophus pictus)

Fazanul negru

Fazanul regal (Syrmaticus reevesi)

Fazanul verde japonez

Cultivarea ciupercilor Plan de afaceri

I. O descriere generala a afacerii In urma studiilor efectuate, am ajuns la concluzia ca infiintarea unei ciupercarii prezinta reale sanse de reusita. Momentan pe piata din Romania cererea pentru ciuperci este de 26 de ori mai mare decat oferta pentru acest produs. Nefiind o cultura foarte complicata, dorim sa ne axam pe producerea de ciuperci in sistem intensiv, care urmeaza sa le livram marilor supermarket-uri din Bacu, dar i judeelor nvecinate, cu care se vor negocia contracte de colaborare. Principalele obiective sunt: Anul I de activitate: obtinerea unui profit net de minim 100.000 lei. Anul II de activitate: cresterea profitului net cu 50%. Anul III de activitate: cresterea profitului net cu 75%. Anul IV de activitate: cresterea profitului net cu 100% Anul V de activitate: obtinerea unei cote de piata de 30%. Produsul nostru este adresat tuturor consumatorilor de ciuperci, adica majoritatea persoanelor interesate de o alimentatie sanatoasa, in mod indirect, clientii nostrii vor fi si restaurantele din Bacu i judeele nvecinate (majoritatea isi fac aprovizionarea cu ciuperci din supermarketuri), deoarece folosesc ciupercile in diferite preparate. Din punct de vedere al segmentului pe care ne vom dezvolta activitatea, acesta prezinta tendinte de crestere, momentan, consumul mediu pe cap de locuitor in Romania este de aproximativ 200 grame ciuperci / an, dar se preconizeaza o crestere a consumului de pana la 1.5 / 2 kilograme / an pe cap de locuitor in urmatorii ani. Afacerea va fi condusa de cei 2 asociati, care participa in mod egal, atat la investitia initiala, cat si pe parcursul dezvoltarii afacerii, sau dup cum vor decide liber.

II. Produsul Ne propunem sa cultivam ciupercile Pleurotus, care au regim nutritional lignicol celulotic, ele fac parte din Ordinul Agaricoles, impreuna cu ciuperca Agaricus Bisporus, insa cu deosebiri marcante intre ele. Din familia Pleurotus amintim: Pleurotus Ostreatus, Pleurotus Florida, Pleurotus Sajor Caju, Pleurotus Djamor, si, o serie larga de hibrizi, obtinuti dupa ani grei de cercetari atat pe plan international cat si in tara, rezultand tulpini foarte rezistente cu precocitate ridicata, avand o eficienta economica superioara. Evident, se puteaa concepe un plan de afaceri pe ciupercile Agaricus sau Chamignion, dar avnd n vedere c exist muli cultivator n ar care au asaltat dj piata cu aceste soiuri de ciuperci, ne-am axat pe Pleurotus astfel nct cota de pia s fie mai mare, cererea exist, randamentul afacerii crescnd astfel. Detalierea principalelor soiuri: Pleurotus Ostreatus este o ciuperca de cultura, cu palaria de culoare vanata, termic criofila, raspandita sub numele de Pastravul de Fag sau Burete de Fag si necesita la fructificare o temperatura de 10C 16C. Pleurotus Florida este o ciuperca de cultura de culoare crem, cu un regim termic termofil, necesitand o temperatura la fructificare de 20C 23C. Este foarte apreciata atat de cultivatori, datorita costurilor energetice scazute, cat si de consumatori, pentru aroma placuta. Pleurotus HK 35, este un hibrid de inalta calitate, obtinut de vecinii nostri maghiari, care a reusit sa se impuna in Romania in detrimentul altor hibrizi performanti creati de cercetatori romani. HK 35 are palaria de culoare crem deschis si prezinta avantajul ca se comporta foarte bine atat la temperaturi scazute 10C 12C, cat si ridicate 22C 24C, nefiind pretentioasa din acest punct de vedere. Palaria este puternic excentrica si situata asimetric fata de picior, adesea in forma de scoica, cu latimea de 5 15 cm, carnea sau pulpa palariei este compacta, consistenta la exemplarele ajunse la maturitate. Pleurotus Djamor este o specie de culoare roz, foarte atragatoare atat prin nuanta deosebita cat si prin aroma placuta care se obtine in urma conservarii. In cultura emana un miros puternic, temperatura ideala pentru fructificare este de 21C 22C. Aceasta ciuperca foarte apreciata peste tot, se cultiva rar in Romania. Noi am ales sa cultivam soiul hibrid Pleurotus HK 35, deoarece, in cultura acesteia cerintele pentru producerea intensiva sunt cele mai reduse, si, este unul dintre soiurile cu cel mai mare randament de fructificare. Cultivarea si cresterea ciupercilor Pleurotus HK 35 Tehnologia de cultura este foarte simpla, pentru insamantare se foloseste miceliu granulat, care se amesteca cu substratul nutritiv in proportie de 2-5% din greutatea lui. In sistemul de cultura intensiv, cazul nostru, vom practica circa 6-8 cicluri pe an, preconizam sa realizam o productie de 200 300 kg ciuperci / tona de substrat. Tehnologia de cultura a ciupercilor Pleurotus HK 35 se rezuma la: - stabilirea substratului nutritiv reteta compost

- umectarea materiilor - pasteurizarea termica a compostului - insamnatarea cu miceliu - incubarea - fructificarea recoltarea ciupercilor. Detalierea etapelor: Prepararea compostului toate materiile prime ce depasesc 3-4 cm. sunt tocate, materiile prime se umecteaza pentru realizarea unei umiditati mari (100%) care sa asigure necesarul de apa in dezvoltarea ciupercilor. Paiele se maruntesc la dimensiuni intre 1- 3 cm si formeaza un substrat foarte bun in reteta finala, care in cazul nostru este - paie de grau 95% - amendamente (ipsos, creta furajera sau var) 5% Dupa umectare, urmeaza pasteurizarea termica, amestecarea si omogenizarea substratului nutritiv, inclusiv amendamentul calciu ( ipsos / var / creta furajera). Aceasta operatie are rolul de a dezinfecta substratul pentru ciuperci, astfel incat acesta sa fie liber de daunatori, insa nu sterilizat pentru a nu distruge substantele carbonice usor asimilabile si flora microbiana existenta in substrat, care ajuta la cresterea miceliului si dezvoltarea ciupercilor. Un alt aspect foarte important de care tinem cont este faptul ca, inainte de tratarea termica, amestecul omogenizat in prealabil, este lasat la inmuiere pe platforme, in jur de 1-2 zile. In apa de imbibare punem preventiv o cantitate de 80 grame Bavistin la 1.000 kg material. Dupa aceasta operatie, materialul il lasam la racit si scurs pana ajunge la temperatura de 2124C si umiditatea de 75-80%, cand se poate incepe insamantarea. Insamantarea cu miceliu prima etapa este cantarirea compostului si analizarea calitatii acestuia, verificandu-se respectarea urmatoarelor valori: - temperatura 21-24C - umiditatea 75 80% - PHul 5 7 Insamantarea se realizeaza automat cu utilaje speciale avand capacitati medii de 5 tone / compost / h. Materialul insamantat se pune in saci cu dimensiunile de: h 70/100 cm, diametrul 25 30 cm si grosimea 0.1 mm. Incubarea miceliului - perioada de incubare incepe din momentul insamantarii miceliului si se considera terminata cand sacii s-au albit, respectiv miceliul s-a impanzit, si urmeaza aparitia primordiilor (faza fructificarii). Ciupercile Pleurotus HK 35 necesita la incubare o temperatura situata in jurul valorii de 2022 C, pe durata a 10 15 zile.

In timpul incubarii este interzisa pulverizarea de apa direct pe saci, dar este necesara mentinerea umiditatii la valoarea de 65 70 %, asadar, am montat dispozitive speciale cu diuze pe tavan care vor asigura necesarul de umiditate prin pulverizare de vapori de apa. Sacii nu trebuie sa fie lipiti unul de altul pentru a nu se autoaprinde, prezentand pericolul cresterii temperaturii, cu consecinta distrugerii miceliului, pentru rezolvarea acestui aspect am amenajat hala cu rafturi pentru depozitarea corespunzatoare a sacilor. Lumina nu este necesara pentru cresterea miceliului, astfel ca, in aceasta perioada, lumina se va folosi numai pentru orientare in interior. Aerisirea este redusa, executandu-se 2 schimburi de aer pe zi fiecare a cate 1 ora, curentii nu depasesc 0.2 m/s. Dupa 18 20 zile de la insamantare, perioada de incubare se considera terminata si urmeaza o faza de maturizare, iar o data cu aparitia primordiilor prin orificiile sacului incepe perioada fructificarii. Aparitia primordiilor impune si factorul lumina, care este indispensabil pentru dezvoltarea carpoforilor. Intensitatea luminii si perioada de iluminare sunt realizate cu ajutorul becurilor reci (fluorescente) de nuanta albastruie, cu norma unui neon de 36 W pentru 2-3 mp. Necesarul de lumina este de 8 10 ore pe zi. Punem un mare accent pe respectarea conditiilor de microclimat ventilatie temperatura umiditate intensitatea luminii deoarece, o dereglare, sau depasire a valorilor recomandate, duce inevitabil la scaderea drastica a productiei, pana la compromiterea totala. Tratamentul bolilor si daunatorilor In cultura ciupercilor, exista posibilitatea contaminarii cu diferiti agenti patogeni si organisme daunatoare. Numeroase boli pot influenta aparitia si dezvoltarea unor mucegaiuri sau diferite ciuperci competitoare. In continuare vom prezenta pe scurt diferite boli, daunatori, mucegaiuri, acarieni sau nematozi ce se intalnesc in cultura ciupercilor. In categoria boli ciuperci, mucegaiuri, ciuperci parazite si competitoare se intalnesc: - pata bacteriana sau pata de bronz (Pseudomonas tolaasii) - boala de ghips alba (Monilia fimicola) - mucegaiul galben (Myceliophtora sulphurea) - mucegaiul verde (Trichoderma viride, Penicillium sp., Aspergillus sp.) - mucegaiul brun (Phymatotrichum sp.) - mucegaiul verde-masliniu (Chaetomium olivaceum) - ciuperci cerneala 1 (Coprinus comatus, Coprinus filamentarius)

- ciuperci cerneala 2 (Catramentarius sp.) Pe langa aceste boli si acesti daunatori, in cultura ciupercilor se intalneste frecvent si stroma miceliana, ce reprezinta o crestere abundenta de miceliu, si formeaza o crusta impenetrabila pentru viitoarele ciuperci. Cei mai frecventi daunatori ce pot provoca daune importante sunt: nematozi, puricii ciupercilor, acarieni, tantari ciupercilor, mustele ciupercilor si viermii substratului. O statistica generala a acestora este: - nematozi Dytilenchus myceliophagus - acarieni Tyrophagus putrescentiae Pygmephorus mesembrine - puricii ciupercilor Tisanurea cenusie Hypogastrura manubrialis - mustele ciupercilor (cea mai cunoscuta) Drosophila funebris Heteropeza pygmea Megaselia nigra sau musca gheboasa. Acesti daunatori sunt extrem de frecventi in spatiile de cultura a ciupercilor, provocand daune insemnate in cazul tratamentelor gresite sau ineficiente. Pentru a evita acest lucru, vom efectua tratari preemergente ale compostului si vom efectua analize la intervale regulate de timp in vederea stabilirii gradului de prezenta al daunatorilor. Tinand cont de preturile de comercializare practicate la ciuperci, pe piata si in magazine, am luat in calcul valorificarea productiei la pretul de 6 lei / kilogram datorita faptului ca marfa este preluata in sistem en-gross. III. Plan de Marketing Din punct de vedere al analizei pietei de desfacere, am efectuat doua tipuri de analize, una primara si una secundara. In cadrul analizei primare am efectuat investigatii privind pretul de comercializare al ciupercilor in varianta en-gross si care este cantitatea ce poate fi absorbita pe piata. In urma analizei secundare, adica in urma consultarii informatiilor publice de specialitate am alcatuit o baza de date privind cele mai indicate metode de cultura pentru ciupercile Pleurotus HK 35. Aspecte privind metoda de cultura aleasa de noi si multe alte detalii, au fost prezentate in cea de a 3-a parte a planului de afaceri, in capitolul Produsul. Economie

Piata noastra de desfacere este reprezentata de orasul Bacu, dar i de judeele nvecinate. Sa presupunem ca piata nostra tinta este de 70% din marimea pietei totale, adica aproximativ 218.400 potentiali consumatori ai produsului.

Conform informatiilor de care dispunem, in proportie de peste 90%, ciupercile din hypermarket-uri sunt din import, pentru ca in Romania oferta de ciuperci este situata mult sub nivelul cererii, mai exact cererea este de 26 ori mai mare decat oferta. Capacitatea totala de absorbtie a produsului pe piata orasului Bacu este de: 0.2 kg / an / persoana * 218.400 persoane = 43.680 kg / an Dupa cum am mentionat si in prima parte a acestui plan de afaceri, consumul mediu pe cap de locuitor in alte state din Uniunea Europeana, se situeaza intre 1.5 2 kg / an / persoana. Presupunem un consum mediu viitor pe cap de persoana de 1.5 kilograme in urmatorii 5 ani, capacitatea totala de absorbtie devine: 1.5 kg / an * 218.400 persoane = 327.600 kg / an Asadar, preconizam pentru urmatorii 5 ani, o crestere a pietei tinta de 15%, in urma cresterii consumului mediu pe cap de locuitor de la 200 grame / an in prezent, la 1.5 kilograme / an, in urmatorii 5 ani. Caracteristicile si beneficiile consumului constant de ciuperci Consumul regulat de ciuperci are beneficii importante pentru organismul uman. Persoanele care obisnuiesc sa introduca in alimentatia lor zilnica si ciupercile, sunt mult mai ferite de a dobandi unele afectiuni grave cum sunt asteniile, cancerul mamar, anemiile sau alte boli provocate de slabirea sistemului imunitar. Ciupercile contin toate vitaminele si mineralele de care organismul nostru are nevoie pentru a functiona sanatos (proteine, fier, potasiu, acid folic, vitamina A, B1, B2, C, D si zinc). Totodata, dintre toate legumele existente, se considera ca ciupercile sunt cel mai bun substitut pentru carne, ele fiind si mult mai usor de digerat. In alta ordine de idei, ciuperciile au excelente proprietati conferite de antioxidanti, ceea ce le transforma in alimente minune in terapiile anti-cancer. Intr-un studiu interesant publicat in Jurnalul de Endocrinologie, autorii, au afirmat ca numarul de lipide este la fel de mic ca si nivelul de insulina, stimulat de proprietatile unor ciuperci, transformandu-le intr-un excelent supliment in procesul de slabire, ca de altfel si tratamentul pentru diabetici. Gratie continutul de potasiu, ciupercile, ajuta in reglarea tensiunii arteriale. Insa, nu este singurul beneficiu adus starii de sanatate, bogate in zinc, acestea lupta impotriva anxietatii si stresului. Sintetizarea continutului ciupercilor, la un consum de 100 grame: - 16 mg de vitamina B9; - 3,6 mg de vitamina B3; - 1,5 mg de vitamina B5;

- 0,4 mg de vitamina B2; - 0,1 mg de vitamina B1; - 0,1 mg de vitamina B6; - 0,3 mg de cupru; - 0,5 mg de fier; - 9,0 mg magneziu; - 86,0 mg de fosfor; - 318 mg potasiu; - 9,3 mg seleniu; - 0,5 mg zinc si fibre. Dupa cum se poate observa, ciupercile contin suficienti nutrienti pentru o alimentatie echilibrata. Recomandarea specialistilor: consumati cate 3 ciuperci pe zi pentru a asigura organismului doza zilnica de vitamina B12. Consumatorii Dupa cum am vazut anterior, ciupercile sunt recomandate tuturor persoanelor, mai ales celor care au anumite afectiuni, sau, trebuie sa tina o dieta bazata pe un consum redus de calorii. O analiza detaliata a consumatorilor, presupune detalierea acestora pe grupe de varsta, nivelul de venit, clasa sociala, ocupatia, nivelul de educatie si alte caracteristici. Datorita beneficiilor consumului de ciuperci, nu este necesara o detaliere foarte atenta a acestor grupe delimitative, pentru ca, asa cum am mai spus, consumul este recomandat pentru toate persoanele, indiferent de varsta, sex, ocupatie etc. Competitia In urma analizei noastre nu am gasit concurenti directi pentru noi, din punct de vedere al productiei de ciuperci, majoritatea comerciantilor de ciuperci nu se axeaza pe o cultura intensiva a acestora, ci mizeaza pe culturi sezoniere, si isi valorifica marfa in special pe pietele din oras, asadar, in zona noastra, avem concurenta zero pentru acest tip de activitate. Promovare Din punct de vedere al promovarii, am ales sa aplicam metoda contactarii directe a reprezentantilor hypermarket-urilor, care s-au aratat foarte receptivi la oferta noastra de colaborare, astfel reusind sa negociem contracte de preluare a ciupercilor la pretul de 6 lei / kilogram. Locatia

In ceea ce priveste locatia ciupercariei in discutie, aceasta va fi amenajat n satul Hemeiu din judeul Bacu, unde investitorul dispune de spaiile necesare. Administrarea sumelor ce trebuiesc incasate Dupa cum am mentionat, ciupercile vor fi preluate de la sediul ciupercariei saptamanal, de fiecare magazin in parte. Dac se ncheie contracte de distribuie/livrare cu doar 8 magazine, la o cantitate de 200 kg fiecare, afacerea se poate considera dj a fi una profitabil. Asadar, cantitatea preluata este de 1.600 kilograme ciuperci Pleurotus Hk 35, la pretul de 6 lei / kilogram, plata facandu-se pe loc. Aceasta genereaza un cashflow saptamanal de 9.600 lei si un cashflow lunar de 38.400 lei. Am ales aceasta modalitate de plata ca sa ne putem acoperii in mod constant cheltuielile lunare. Administrarea sumelor ce trebuiesc platite Lunar, avem urmatoarele cheltuieli: - cheltuieli cu salariile, inclusiv contributiile datorate la stat pentru fondul de salarii: 16.583 lei - cheltuieli cu intretinerea ciupercariei, inclusive TVA: 2.000 lei / luna. Dupa cum se poate observa, cheltuielile lunare totale sunt de 18.583 lei, care se platesc din incasarile lunare, in suma de 38.400 lei, ramanand o diferenta pozitiva de cashflow in valoare de 19.817 lei. Canalele de distributie Marfa va fi preluata in mod direct, de la sediul ciupercariei. IV. Plan operational Productia Produsul ce urmeaza sa il comercializam, va fi produs in propria noastra cipercarie, in urma contractelor negociate, ne-am angajat sa asiguram cantitatea de 2.000 kg ciuperci pe saptamana, ciupercile vor fi preluate de la sediul ciupercariei de un angajat al fiecarui magazin in parte. Dupa o profunda analiza si in urma consultarii diversilor specialisti, am aflat ca pentru a produce cantitatea de ciuperci mai sus mentionata, este necesar sa insamantam cu micelii aproximativ 10.000 kilograme compost (precizare: compostul va fi preparat de noi, conform retetei prezentate in partea III a acestui plan de afaceri). Productia de Pleurotus HK 35 variaza intre 20 30 kilograme / 100 kilograme compost.

Am efectuat insamantarea miceliilor in serii, pentru a se putea obtine o cantitate saptamanala de 2.000 kg. Cantitatea totala a compostului insamantat este de 40.000 kg, cate 10.000 kg in fiecare camera de cultura. Locatia Ciupercaria se va nfiina n spaiile de care dispune investitorul n satul Hemeiu, Bacu, ea va fi formata initial din 4 camere de cultura, cu suprafata de 50 metrii patrati fiecare, sau o singur camer de cultur n suprafa de 200 mp. Personal Pentru buna desfasurarea a activitatii ciupercariei, societatea are ca si personal : - un manager; - un contabil; - un tehnolog; - 5 muncitori. Toti angajatii lucreaza in regim normal de lucru, si anume 8 ore / zi. Managerul are si rolul de administrator, reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat, terti si in justitie, efectueaza toate actele de administrare si gestionare a societatii, avand toate competentele necesare pentru a actiona in numele societatii, pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de dispozitie. Managerul deschide conturi in lei si valuta si poate utiliza fondurile financiare ale societatii, gestionandu-le in interesul obiectivelor societatii. Tehnologul este specialist in cultura ciupercilor, principalele sale indatoriri fiind urmarirea bunei desfasurari a activitatii muncitorilor si alegerea celor mai bune solutii pentru rezolvarea potentialelor probleme ce pot aparea. Selectarea acestuia a fost facuta printr-un site de recrutare, iar decizia de angajare a fost luata de comun acord de cei doi asociati, in urma analizarii cv-ului si testarii cunostiintelor in domeniu la sediul ciupercariei. Evident, investitorul poate dispune reducerea sau mrirea grilei de personal, dup propriile nevoi i interese economice. V. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare Valoarea investitiei initiale am estimat-o la suma de 100.000 euro. Ambii asociati vor contribuii cu cate 50.000 de euro fiecare, sau cum vor decide, n funcie ssi de dimensiunea pe care vor vrea s o aib ciupercria, n funcie de investiia iniial. Am luat in calcul o amortizare liniara a investitiei pe o perioada de 20 ani, amortizarea anuala fiind de 5.000 euro. Structura investitiei: - suprafata de cultura: 200 mp (4 camere de cultura a cate 50 mp fiecare)

- costurile constructiei camerelor de cultura: 200 mp * 130 euro / mp = 26.000 euro (in urma analizarii preturilor practicate in sectorul constructiilor, costul aproximativ este de 130 euro / mp) - dotarea cu rafturi a camerelor de cultura: aproximativ 20.000 euro (pret pe mp la rafturi din aluminiu: aprox 30 euro / mp) - sistem de conditionare / ventilatie, format din vaporizator cu camere de aer proaspat, camera de racire, camera de incalzire, distributie aer, fante de suprapresiune: 1 bucata costa aproximativ 5.600 euro; 4 * 5.600 = 22.400 euro - sistem de comanda si control pentru o camera cu senzori temperatura aer / compost, pompa CO2, computer central: 1 bucata costa aproximativ 3.800 euro; 4 * 3.800 = 15.200 euro - centrala termica: aproximativ 3.000 euro - sistem de umidificare: aproximativ 1.000 euro - achizitie parcela 1.000 mp, la pretul de 10 euro / mp: 10.000 euro VI. Plan financiar Previzionarea veniturilor - contracte negociate cu 8 magazine - 200 de kg preluate saptamanal de fiecare magazin - 1.600 kg saptamanal - 6.400 kg / luna - 76.800 kg / an Venituri anuale: 76.800 kg / an * 6 lei / kg = 460.800 lei Previzionarea cheltuielilor Cheltuieli cu salariile

Contributii datorate la stat pentru salarii: 28.55%

Total cheltuieli anuale cu salariile: 154.800 * 1.2855% = 198.995 lei / an Cheltuieli cu intretinerea fermei, inclusiv TVA

Cheltuieli cu achizitionarea materiilor prime pentru prepararea compostului: 15.000 lei / an Total cheltuieli: 198.995 lei + 24.000 lei + 15.000 lei = 237.995 lei Vom lua in calcul si o alta categorie de cheltuieli, si anume, cheltuieli neprevazute in proportie de 20% din valoarea totala a cheltuielilor. Cheltuieli neprevazute: 20% * 237.995 lei = 47.599 lei Cheltuieli anuale totale: 237.995 lei + 47.599 lei = 285.594 lei Venituri anuale totale: 460.800 lei Cheltuieli anuale totale: 285.594 lei Profit brut = venituri cheltuieli = 175.206 lei Profit net = profit brut impozit pe profit = 175.206 28.033 = 147.173 lei Din profitul net se scade amortizarea anuala in suma de 5.000 euro, adica 21.000 lei (calculata la cursul BNR de schimb euro leu din data de 10 martie 2011). Profitul net ramas in urma acestei operatiuni este de 126.173 lei. Sfat: este indicat sa se pastreze toate informatiile care au fost baza dumneavoastra de calcul, in cazul in care afacerea se indeparteaza de ceea ce ati planuit, trebuie sa puteti accesa acele informatii pe baza carora ati luat anumite decizii. In concluzie, toate aceste informatii fiind atent detaliate si analizate, putem afirma ca acest proiect este fezabil si poate fi implementat.

Conditii pentru cultivarea ciupercilor si comercializarea lor

Calitatea, modul de ambalare, etichetare a produselor alimentare sunt reglementate prin Legi, Hotarari de Guvern, Norme de aplicare, Ordine, etc. Orice referiri la anumite conditii ce trebuiesc indeplinite pentru cultivarea ciupercilor si comercializarea lor, este necesar si corect sa faca trimitere la reglementarile legale in vigoare. Cultivarea ciupercilor si comercializarea lor este in general incadrata cu producerea si comercializarea legumelor. Deorece se produc multe confuzii sau informari (intentionat) gresite legate de modul de comercializare a legumelor, fructelor si ciupercilor, prezentam in continuare detaliile privind sortarea, ambalarea, etichetarea, depozitarea legumelor si ciupercilor cultivate. Hotararea Guvernului nr. 106 din 7.02.2002 , publicata in Monitorul Oficial nr. 147 din 27.02.2002 cu modificarile ulterioare arata in articolul 5: Etichetarea alimentelor preambalate Eticheta trebuie sa contina informatii clare si usor de inteles privind caracteristicile produsului. Etichetele alimentelor trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu: -denumirea sub care este vandut alimentul -lista ingredientilor -cantitatea ingredientilor pentru cele care dau specificitate produsului -cantitatea neta pentru produsele alimentare preambalate -data durabilitatii minimale; sau -data limita de consum pentru alimentele cu perisabilitate microbiologica -conditii de depozitare sau de folosire, atunci cand acestea necesita indicatii speciale -numele si sediul (adresa postala) producatorului, al ambalatorului sau al distribuitorului; -numele si sediul (adresa postala) importatorului sau ale distribuitorului inregistrat in Romania, in cazul alimentelor din import -locul de origine sau de provenienta al alimentului, numai in anumite cazuri (zona, tara de origine) -instructiuni de utilizare, daca este necesar -concentratia alcoolica, in anumite cazuri

Eticheta poate fi orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care contine elemente de identificare a produsului si care insoteste produsul sau este aderent la ambalajul acestuia; Sunt definite: data durabilitatii minimale data stabilita de producator pana la care un produs alimentar isi pastreaza caracteristicile specifice in conditii de depozitare corespunzatoare; produsele pentru care se stabileste data durabilitatii minimale nu trebuie sa fie periculoase nici dupa aceasta data; ingredient orice substanta, inclusiv aditivii, utilizata la producerea sau la prepararea unui aliment si care va fi continuta si de produsul finit ca atare sau intr-o forma modificata termen de valabilitate limita de timp, stabilita de producator, pana la care un produs perisabil sau un produs care in scurt timp poate prezenta un pericol imediat pentru sanatatea consumatorilor isi pastreaza caracteristicile specifice, daca au fost respectate conditiile de transport, manipulare, depozitare si pastrare; pentru produsele alimentare acesta reprezinta data limita de consum; lot un ansamblu de unitati de vanzare dintr-un aliment fabricat, prelucrat sau ambalat in condiii practic identice Observatii: Nu este obligatorie mentionarea tipului si sursei de miceliu pe eticheta, situatie similara in cazul semintelor la legume, fructe, etc. Referitor la utilizarea materialului de inmultire a ciupercilor de cultura miceliu va prezentam cadrul legal in care se poate produce sau comercializa si conditiile necesare. ORDIN MAPAM Nr. 564 din 29.08.2003 Anexa nr. 8 la reguli si norme tehnice interne Reguli si norme tehnice specifice privind producerea, controlul si certificarea calitatii materialului de inmultire pentru ciuperci comestibile cultivate, comercializat pe teritoriul Romaniei CAPITOLUL I Domeniul de aplicare Art.1. (1) Prezentele reguli si norme tehnice specifice se aplica speciilor care nu sunt reglementate de legislatia comunitara, produse si comercializate pe teritoriul Romaniei, in completare la prevederile Regulilor si normelor tehnice interne privind producerea in vederea comercializarii, prelucrarea, controlul si/sau certificarea calitatii semintelor si materialului saditor din unele specii de plante produse si comercializate pe teritoriul Romaniei.

(2) Prezentele reguli si norme tehnice specifice se aplica materialului de inmultire din urmatoarele specii si hibrizi interspecifici si intraspecifici de ciuperci comestibile cultivate: 1. Agaricus bisporus (Lange) Imbach; Agaricus bitorquis (Quelet) Sacc. 2. Pleurotus ostreatus (Jacq.ex Fr) Kumm: Pleurotus florida Eger; Pleurotus sp. 3. Lentinus edodes; 4. Coprinus comatus; 5. Stropharia rubra rugosa. CAPITOLUL II Categorii admise Art.2. (1) Se supun inspectiei si certificarii materialul de inmultire Prebaza, Baza, Certificata, admis la producatori inregistrati, astfel : a. Materialul initial pastrat in conditii de izolare si mentinere a caracterelor tulpinii (varietatii) asa cum au fost descrise de ameliorator. Materialul initial constituie materialul amelioratorului. b. Cultura mama este provenita in descendenta directa din materialul initial al amelioratorului si pastreaza caracterele genetice specifice tulpinii multiplicate. c. Cultura pura provine direct din cultura mama, intr-o singura generatie vegetativa, pe mediu nutritiv proaspat, realizat in conditii sterile de laborator si pastreaza caracterele genetice specifice tulpinii multiplicate. Ea constituie prima veriga in producerea industriala a miceliului (ca material de insamantare). Cultura pura se livreaza insotita de acte de provenienta si calitate, in care se mentioneaza: specia, tulpina, data executarii pasajului, puritatea varietala si caracterele tipului de miceliu, conditii de pastrare. Cultura mama si cultura pura constituie materialul de inmultire din categoria Prebaza. d. Inoculul (miceliul intermediar) se obtine din cultura pura si este destinat obtinerii miceliului pentru insamantare intr-o singura generatie si pastreaza caracterele genetice specifice tulpinii multiplicate. Se livreaza insotit de documente de provenienta: documentele de calitate ale culturii pure, contractul de multiplicare, daca este cazul, acordul proprietarului tulpinii in cazul cand aceasta este protejata. De asemenea, vor fi specificate: suportul nutritiv si data inocularii, puritatea biologica, conditiile de pastrare. Perioada de utilizare a inoculului nu trebuie sa depaseasca 45 de zile de la obtinerea inoculului, pentru Pleurotus sp. si, respectiv 60 de zile pentru Agaricus sp. Inoculul constituie material de inmultire din categoria Baza. e. Miceliul comercial reprezinta un preparat biologic obtinut in conditii sterile de laborator si este destinat, in urma cresterii in substratul de cultura, productiei de ciuperci comestibile si pastreaza caracterele genetice specifice tulpinii insamantate. Se realizeaza, de regula, pe suportul de crestere din boabe de cereale (grau, orz, secara, mei, s.a). Se livreaza in pungi de 1-10 kg pastrate, de regula, la temperatura de 2 4 C. Miceliul comercial constituie material de inmultire din categoria Certificat. (2) Generatiile anterioare materialului de inmultire Prebaza pot fi supuse controlului si vor circula cu act de garantare a autenticitatii emis de creator sau mentinator.

CAPITOLUL III Controlul identitatii si calitatii materialului de inmultire Sectiunea I. Conditii tehnice de calitate ale materialului de inmultire Art.3. Conditiile tehnice de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca materialul de inmultire al ciupercilor comestibile cultivate sunt urmatoarele: a. Aspect culoare: suportul de crestere e format din boabe de grau, orz, secara, mei, sorg, cu suprafata pericarpului boabelor impanzita (acoperita) cu miceliul ciupercii, de culoare si aspect specific speciei si tulpinii; b. Miros: caracteristic de ciuperca, in functie de specie; c. Gradul de impanzire/acoperire a boabelor cu miceliu admis pentru comercializare este minimum 80 % in perioada de incubare. d. Puritatea varietala a culturii de miceliu din tulpina specificata, fara prezenta unor microorganisme contaminate (bacterii, fungi mucegaiuri), 100 %. Sectiunea a II-a. Controlul identitatii si calitatii materialului de inmultire Art.4. (1) Procesul de multiplicare a materialului de inmultire se supune supravegherii si monitorizarii autoritatii oficiale de control si certificare a semintelor si materialului saditor. (2) Inspectorii ITCSMS sau LCCSMS verifica provenienta materialului, aplicarea metodelor de inmultire adecvate, modul de organizare a procesului de productie, asigurarea identitatii si autenticitatii varietale a materialului inmultit propus pentru comercializare, efectuand inspectii oficiale si consemnand cele constatate in fise de control cu decizii de admitere sau respingere a materialului de inmultire, functie de specia ciupercii comestibile cultivate. Art.5. (1) Controlul calitatii miceliului se face pe loturi. Lotul reprezinta cantitatea de miceliu obtinut dintr-o singura provenienta rezultata dintr-un singur lot de inocul. (2) Marimea unei fractiuni de lot este productia zilnica exprimata in numarul de recipienti (flacoane CIL, pungi, etc.) / greutatea cumulata a miceliului. (3) Probele pentru analize de laborator se preleveaza astfel: a. din prima fractiune de lot se preleveaza o proba reprezentand minimum 1 % din numarul recipientilor. b. din urmatoarele fractiuni de lot probele se preleveaza, prin sondaj, cel putin o proba la maximum 10 fractiuni de lot, reprezentand minimum 1 % din numarul recipientilor unei fractiuni de lot. (4) Probele individuale se sigileaza, se eticheteaza si se incheie procesul verbal de ridicare a probei specificandu-se: producatorul, denumirea produsului, data fabricatiei, data prelevarii probei, date de identificare a lotului. (5) O proba martor se pastreaza sigilata si etichetata la producator, pe timpul de valabilitate al fractiunii de lot respective, in functie de specie. Art.6. (1) Probele de miceliu se vor examina vizual (si la lupa binoculara) pentru determinarea culorii, gradului de impanzire, tipului de colonie miceliana, prezenta/absenta mucegaiurilor competitoare, care se noteaza in fisa de analiza. Rezultatul testului se elibereaza in maximum 72 ore de la data prelevarii probei.

(2) Puritatea varietala se verifica prin sondaj pe preparate microscopice si prin inoculari cu material din probele prelevate pe medii nutritive specifice pentru cresterea bacteriilor sau fungilor microscopici. Daca miceliul ciupercii de cultura aflat pe pericarpul a 100 de boabe transferate pe mediul nutritiv, creste in conditii sterile, fara sa evidentieze infectii straine, puritatea probei este de 100 %. Art.7. Materialul de inmultire din categoriile Prebaza si Baza se examineaza direct in laboratorul producatorului, pe loturi sau fractiuni de lot, daca statia de produs miceliu intruneste conditiile necesare. Sectiunea a IV-a. Documente oficiale Art.8. (1) In urma testarii primei fractiuni dintr-un lot, daca sunt indeplinite conditiile tehnice de calitate prevazute la art.3 se elibereaza Certificatul oficial de calitate emis de ITCSMS sau LCCSMS in 2 exemplare, primul la producator, iar al doilea ramane la emitent, valabil pentru intregul lot care urmeaza a se produce in continuare, daca analizele urmatoarelor fractiuni de lot confirma mentinerea calitatii miceliului. (2) Daca in urma testarii primei fractiuni de lot rezulta ca nu sunt indeplinite conditiile tehnice de calitate se elibereaza un Buletin de analiza oficiala cu rezolutia respins si interzisa comercializarea pentru insamantare. (3) In urma testarii urmatoarelor probe prelevate conform prevederilor de la art.5. alin.(3) litera b) se elibereaza un Buletin de analiza oficiala partiala in care se inscriu rezultatele testelor privind conditiile tehnice de calitate ale fractiunii de lot si decizia de admis sau respins aplicabila pentru toate fractiunile de lot la care se refera proba prelevata. (4) Buletinul de analiza oficiala partiala, cu rezolutia admis, prelungeste valabilitatea Certificatului oficial de calitate in cazul in care rezultatele analizelor corespund conditiilor tehnice de calitate. (5) Buletinul de analiza oficiala partiala cu rezolutia respins intrerupe valabilitatea Certificatului oficial de calitate. Rezolutia respins pe Buletinul de analiza oficiala partiala blocheaza de la comercializare fractiunile de lot la care se refera, iar producatorul este obligat sa intrerupa productia de miceliu pana la aplicarea masurilor corective necesare si remedierea cauzelor care au provocat respingerea lotului. Dupa aplicarea masurilor corective se preleveaza din nou probe si se testeaza. O proba martor sigilata si etichetata se pastreaza la producator. (6) Modelele Certificatului oficial de calitate si a Buletinului de analiza oficiala sunt unice pe tara si vor fi puse la dispozitia ITCSMS si LCCSMS de catre INCS. CAPITOLUL IV Ambalarea, marcarea, livrarea miceliului Art.9. (1) Comercializarea miceliului se face in ambalaje inchise, etichetate individual cu eticheta furnizorului sau prin imprimare direct pe ambalaj si insotite de certificat de calitate eliberat de furnizor pentru fiecare transport livrat, conform modelelor prezentate in anexele nr.8.1 si 8.2 la prezentele reguli si norme tehnice specifice, in baza Certificatului oficial de calitate emis de ITCSMS sau LCCSMS care ramane permanent la producator si care nu poate fi folosit la insotirea marfii.

(2) Miceliul se livreaza sub responsabilitatea furnizorului in ambalaje transparente, cu capacitate de 1-10 kg, inchise cu buson de vata sau alte materiale izolatoare sterile, asezate in cutii de carton. Transferul miceliului din recipienti intr-un alt ambalaj se efectueaza numai in conditii sterile care sa evite posibilitatea de infectie secundara. (3) Eticheta aplicata pe ambalaje va fi imprimata cu datele de identificare ale producatorului, specia, tulpina de ciuperci, numarul lotului si al fractiunii de lot, calitatea, data ambalarii, durata si conditii de valabilitate. (4) Transportul se efectueaza cu mijloace acoperite, adecvate, termoizolate, cu posibilitati de mentinere a temperaturii optime de 2 4C, specificandu-se conditiile de transport in actul de preluare a marfii. CERTIFICAT DE CALITATE Miceliu comercial din tulpini selectionate de ciuperci comestibile Specia de ciuperci: ____________________________ Tulpina __________________ Cantitatea __________ kg Lot sau fractiune de lot nr.: Aspectul miceliului: culoare: alba, verde, galbui, verzui - impanzire: buna (80-90%), foarte buna (90-100%) - acoperirea bobului in %: Puritate biologica: fara mucegaiuri 100 % Mirosul: specific de ciuperca Data inocularii: Data ambalarii: Ambalaj: pungi de polietilena busonate, capacitate __________ kg Valabilitate miceliu de la data ambalarii: __zile pastrat la temperatura de 2 4 C Verificat (numele persoanei responsabile): ___________________ Semnatura: Emitentul, nr. si data Certificatului oficial de calitate/Buletinului de analiza oficiala partiala: _______________________________________________________________________ Beneficiar: ___________________________________________________________ Delegat: _____________________________ C.I. seria _______ nr. ______________ Mijloc transport adecvat (izoterm)/ temperatura__; /neadecvat Nota: Nu se primesc reclamatii asupra calitatii miceliului dupa o perioada mai mare de __ zile de la data livrarii, in cazul in care livrarea, transportul, depozitarea si folosirea s-au efectuat in conditiile prevazute. Conditiile de transport, depozitare, temperatura si data folosirii miceliului in procesul de productie apartin beneficiarului. FURNIZOR, BENEFICIAR,

Producatori si distribuitori de ciuperci si miceliu

Lista de mai jos poate contine unele erori. Va invitam sa adaugati la comentarii alti producatori sau distribuitori de ciuperci si miceliu. 1. HARD MANAGER COMPANY str. Tudor Vladimirescu, 19 Gherla, jud. Cluj tel: 0264/241829 2. NETWORK COMPANY S.R.L str. Rares Petru, 117 Arad, jud. Arad, 0257/272325 0744/896249 3.INST. DE CERC. PT. LEGUM.,FLORICULTURA VIDRA-FERMA MOGOSOAIA sos. Odai, 6 Bucuresti, sector 1 021/2361244 0744/348422 4. PITESTI DIVERS S.R.L. str. Serelor, 44 Bascov, jud. Arges 0248/290470 0744/645896 5. ILIADA S.R.L str. Macului, 4 Motru, jud. Gorj 0740/230623 6. SPOR ALFAR ARAD str. Muncii, 9 Arad, Jud. Arad 0257/287058 0722/528186 7. IUTKA PRODCOM S.R.L. str. 1 decembrie 1918, 35 Gherla, jud. Cluj 0264/243933 Producatori de miceliu: 1. AE Sere, jud. Arad

2. SCPL Isalnita, jud. Craiova 3. CAP-Stoicanesti, jud. Olt 4. CAP-Bucov, jud. Prahova 5. IPIC-Fagaras, jud. Brasov 6. ICLF-Vidra, 7. Ferma 6 Mogosoaia (ICLF) de langa Bucuresti 8. Agrosem- str. Calea Mosilor nr.300, Bucuresti 9. distribuitorii firmei italiene ITALSPAWN S.C. DIOTES COM SRL TG-MURES 4300, AVRAM IANCU 47 Phone/Fax: +40/65/212191
Ciupercaria Vorona vinde compost(saci)pleurotus.Sacii sunt pasteurizati,insamantati,incubati.Tel.0746123778 sau mail narcisgrebenita@yahoo.com.

METODE DE PREGATIRE A COMPOSTULUI Prelucrarea compostului

Produsele reziduale din complexele de crestere a animalelor se folosesc la pregatirea compostului. Compostarea, prin definitie, este un proces de transformare biochimica, fizicochimica si microbiana a reziduurilor organice. Aceasta transformare dureaza cam o luna si necesita eforturi din partea producatorului. Pentru producerea compostului sunt necesare urmatoarele materiale: * paie de grau, orz sau orez, * balegar de cal pe baza de paie care sa fie proaspat de maximum o luna, nefermentat, de culoare galbena * gainat solid * balegar de porc uscat Necesarul de compost se calculeaza in functie de suprafata care dorim sa o insamantam. In medie se foloseste 80-100 kg de compost pe metru patrat de cultivare. In continuare vom

presupune ca dorim sa cultivam pe o suprafata de 10 mp, adica vom pregati compost de 800 kg - 1 tona. Pentru o tona de compost avem nevoie de 500 kg de material initial uscat, adica paie, balegar si gaienat in proportie de: 50% balegar de cal si porc, 20% gaienat si 30% paie. Se recomanda pregatirea unei cantitati mai mari de o tona de compost, altfel s-ar putea ca materia prima sa nu treaca prin procesul de fermentare. Pregatirea compostului se face in apropierea ciupercariei pe o platforma de cel putin 10 mp pentru o tona de compost care sa fie de beton pentru ca lichidul ce iese din balegar sa nu fie absorbit de pamant. Platforma ar trebui sa fie inclinata putin spre mijloc si sa aiba un acoperis pentru a feri de uscaciune sau de spalare din cauza precipitatiilor. Daca se doreste pregatirea compostului si in perioada iernii ar trebui sa gasiti o modalitate de a inchide platforma pentru ca temperatura sa nu scada sub 0 gr C. Deasemenea se poate prevedea platforma cu mici jgheaburi pe margini pentru a retine lichidul ce iese din balegar. Materiale auxiliare pe langa deseurile organice se folosesc: ipsos (pentru constructii), malt (de la fabrica de bere), sulfat de cupru, uree. Odata ce avem totul pregatit incepem preinmuierea care dureaza 12 zile. In aceasta faza paiele se vor aseza gramada pe platforma pentru ca pe parcursul a 6 zile sa fie udata si tasate zilnic. Apoi paiele vor fi amestecate cu balegarul si gaienatul si tot amestecul va fi udat si tasat alte 6 zile. In cea de-a 13-a zi se adauga 2 kg uree si se afaneaza materialul dandu-i forma dreptunghiulara cam de 3-4 m inaltime. Apoi la fiecare 3-4 zile, cam de 3-4 ori, se adauga la material cate 24 kg ipsos si se intoarce. Declansarea procesului de compostare ar trebui sa fie semnalizat printr-o temperatura ridicata de 60-65 gr C la cateva zile dupa cea de-a 13-a zi. Temperatura ar trebui sa fie verificata in mod regulat. Daca temperatura stationeaza la 40-45 gr C atunci se necesita o mica afanare pentru ca sa patrunda mai mult aer in interiorul

gramezii. Daca temperatura depaseste 70 gr C riscati sa ardeti paiele si atunci rearanjati gramada astfel incat sa cresteti inaltimea si tasati putin gramada. Daca scade umiditatea se cer cateva stropiri a gramezii. Procesul de pasteurizare se face prin evacuarea aerului incalzit din interior. Pentru aceasta introduceti sub gramada niste jgheaburi perforate. Apoi acoperiti gramada cu politilena timp de 48 ore. Verificati temperatura dinauntru, ar trebui sa fie de 62-72 gr C. Metoda II: Aceasta metoda, bazata pe paie este recomandata incepatorilor pentru usurinta cu care se prepara. Alegeti paie fara urme de mucegai pentru a nu compromite cultura de ciuperci. Aveti nevoie de un butoi metalic bine spalat si dezinfectat. Asezati o sita metalica cam la 10-15 cm de la fundul butoiului. Paiele puteti sa le folositi intregi sau tocata cam de 5-10 cm, desi se prefera paiele tocate pentru usurinta cu care imbiba apa. Dupa ce ati pus paiele in butoi asezati o alta sita deasupra paielor si o greutate peste sita. Umpleti butoiul pana la fara o palma de la marginea butoiului. Acoperiti butoiul cu un capac si incalziti apa pana la 75-80 gr C. Pastrati temperatura de 80 gr C timp de 4-5 ore. Stingeti focul si lasati totul pe a doua zi cand veti varsa continutul butoiului pe o platforma de beton putin inclinata. Imprastiati paiele astfel incat sa fie intr-un strat de 15 cm. Dupa cateva zile puteti folosi compostul astfel obtinut. Metoda III: Acest compost se face doar din paie si gunoi de pasari solid. Aveti nevoie de: 1000 kg paie grau, 400 kg gunoi de pasari solid, 200 kg malt, 60 kg ipsos, 20 kg uree tehnica. Faceti o preinmuiere a paielor timp de 6 zile, apoi amestecati gunoiul de pasare si ureea si lasati alte 6 zile. Executati 4-5 intoarceri de 4-5 ori adaugand malt si ipsos la fiecare intoarcere.

Insamantarea compostului cu miceliu

Dupa introducerea compostului in local se va lasa 24-48 ore pentru a se raci. Temperatura in interiorul compostului nu trebuie sa depaseasca 27-28 gr C. Pentru o racire mai grabnica puteti sa amestecati compostul cu mana sau cu furca. Aranjarea compostului in incapere poate fi facuta in doua moduri. Prima metoda ar fi sa asezati compostul pe niste rafturi astfle incat sa repartizati uniform pe un metru patrat cam 100 kg compost. Pentru a insamanta compostul aveti nevoie cam de 0,7-1 kg miceliu la 100 kg compost. Jumatate din cantitatea miceliului o imprastiati uniform deasupra stratului de compost si apoi "sapati" cu mana compostul, adica faceti mici intoarceri a compostului astfel incat miceliul sa cada in interior. Mai presarati o data miceliu deasupra stratului si mai "sapati" o data, de data asta pana la fundul stratului. Se taseaza usor stratul si se niveleaza, apoi mai imprastiati putin miceliu de control deasupra. Stratul de compost cu miceliu inauntru se va acoperi cu o mixtura din 50% pamant de telina, 17% nisip, 33% praf de carbune. O alta metoda de a aranja compostul este sa il puneti in pungi de politilena de 0.05-0.1 mm grosime cu diametru de 25-30 cm si inaltime de 70 cm. In acesti saci se va plasa compostul in straturi de 10-12 cm peste care se va presa miceliu. Peste ultimul strat nu se va presara miceliu. Nu lasati aer in saci atat printre compost cat si in partea deasupra a sacului. Pentru asta tasati compostul cu o batere usoara cu palma. Pentru saci cu dimensiunile amintite se vor pune cam 15-18 kg de compost printre care se va presara 0,5 - 0,75 kg miceliu. Dupa umplerea sacilor se vor perfora cu niste gauri de diametru de 10-12 mm la distante de 12-15 cm intre gauri. La fundul sacului se va perfora cu niste gauri mici pentru a facilita evacuarea apei din surplus.

Dupa insamantare temperatura in spatiu trebuie sa fie 20-24 gr C pentru a realiza incubarea miceliului. Diferentele dintre zi si noapte sa nu fie mai mari de 3-4 gr C. Umiditatea relativa a aerului sa fie de 85% prin mentinerea mixturii de acoperire si a pardoselii permanent umede. Ventilatia trebuie sa fie de 1-2 mc aer/ora/m.p.

Mai jos redm i un studiu privind cultivarea ciupercilor Agaricus/Champignion

CLIENII i PIAA Pe piata interna oferta se situeaza mult sub cererea reala la aceasta categorie de produs. Acum, consumul anual pe cap de locuitor, in Romania, este sub 100 g de ciuperci. Consumul normal ar fi de cca 2 kg/locuitor. Acest lucru se intampla cu toate ca tot mai multe persoane sunt vegetariene in Romania si produsele fara carne care sa ofere un aport proteic asemanator sunt insuficiente. In plus, ciupercile intra in componenta multor preparate culinare cum ar fi: pizza, mezeluri, branzeturi, produse de patiserie. Principalul avantaj din activitatea de cultivarea ciupercilor consta in perioadele scurte ale ciclurilor de cultura, astfel putandu-se recupera rapid investitiile derulate. B. Marketing a. Detaliai mixul de marketing (cei 4 P- Produs, pret, plasare, promovare) pt proiectul dumneavoastr de afacere PRODUSELE/SERVICIILE Agaricus Bisporus ca aliment nutritiv si factor terapeutic pentru om, este cunoscuta din cele mai vechi timpuri, de circa 280 de ani. Aceasta ciuperca este denumita de marii specialisti si carnea vegetala. Ea are un procent de grasimi foarte redus, de 0,3% si este usor digestibila (contine tripsina cu rol n digestie). Ciuperca este o leguma lipsita de flori, radacina, frunze, iar corpul ei este vegetativ fiind reprezentata printr-o mpletitura de hife miceliene. Aceasta ciuperca si are originea din ciuperca de balegar de animale, crescuta pe pasune. Specialistii si cercetatorii pasionati n acest domeniu au realizat o cultura de ciuperci Agaricus prin selectia artificiala. Ciuperca Agaricus are un gust deosebit, se gateste foarte repede ntr-o varietate mare de preparate dar daca are un diametru de 1,5 2 cm poate fi consumata cruda n diferite preparate de salate. Aceasta poate fi folosita si ca muraturi avnd un gust deosebit de placut. Aceasta ciuperca are efect n regim de slabire si ntareste sistemul imunitar, previne obezitatea, fapt pentru care

sunt recomandate ca aliment de baza, n special pentru oameni vrstnici. Cultura ciupercilor din specia Agaricus s-a axat in tara noastra, preponderent pe cultura ciupercii Agaricus Bisporus, raspandita sub denumirea de champignon, insa foarte profitabile s-au dovedit si Agaricus Edulis, si Agaricus Blazei. Cresterea ciupercilor agaricus este o afacere deosebit de rentabila, cu desfacere asigurata atat la restaurante si magazine de specialitate, cat si prin prelucrare, conservare. Agaricus Bisporus este o ciuperca de cultura, alba sau crem, cu un regim termic criofil, necesitand la fructificare, temperaturi relativ scazute, in marja a 12-18 C. Cu sprijinul mai multor producatori de miceliu, care au insitat pe aceasta specie, a reusit sa detina suprematia productiei din familia Agaricus, in ciuda costurilor relativ ridicate pentru mentinerea temperaturii scazute, fata de Agaricus Edulis si a calitatilor inferioare fata de Agaricus Blazei .Cresterea ciupercilor Agaricus reprezinta inceputul unor afaceri cu ciuperci de succes. Microclimatul necesar dezvoltarii Agaricus bisporus Ciupercile sampinion necesita un substrat organic, existand riscul unor contaminari rapide cu daunatori, a caror actiune reduce semnificativ productia, diminuand profitul. Prin asistenta oferita vom alege varianta optima de obtinere a unui compost de calitate, in functie de materiile prime utilizate. Una din principalele probleme ale culturii ciupercilor este pregatirea substratului nutritiv, respectiv a mediului de cultura. Ciupercile Agaricus sunt direct influentate de conditiile de microclimat. La temperaturi mai mari de 30C cresterea miceliului se opreste, iar daca aceste conditii persista miceliul piere. Miceliul ramane viabil la temperatura de 0 C si poate intra imediat in vegetatie cand este pus in conditii potrivite de mediu. Temperatura de 20 C in spatiul de cultura favorizeaza cresterea miceliului. Daca temperatura va fi mai scazuta, miceliul va avea o crestere mai redusa, astfel la temperatura de 12 C incubarea miceliului se desfasoara in 40-45 zile. In perioada de recoltare, daca temperatura va fi mai scazuta succesiunea recoltarilor va fi mult mai lenta (la 11-12 C recoltarea se face la 2-3 zile, iar la 14-16 C recoltarea se face zilnic), iar daca va fi mai ridicata (1718 C) exista riscul uscarii. In acest din urma caz, stropirile se vor efectua cat mai des. Umiditatea relativa din spatiul de cultura va putea fi mentinuta prin stropirile repetate ale spatiilor de circulatie si chiar ale peretilor si plafonului incintei. Pentru indicarea umiditatii relative din spatiul de cultura se foloseste higrometrul vertical cu fir de par. Aerisirea trebuie sa fie lenta si continua, de la inceputul culturii si pana la sfarsit, in special in perioada de recoltare, cand ciupercile vor consuma oxigenul si vor elibera dioxid de carbon. In exces de dioxid de carbon, ciupercile vor forma picior alungit si palarie redusa. Cu ajutorul ventilatiei va trebui sa se asigure o posibilitate de circulatie a aerului, insa fara curenti de aer la nivelul straturilor de cultura. Umiditatea relativa a aerului trebuie sa se incadreze intre 62-65%. Este mai daunator un substrat cu umiditate ridicata, decat un substrat uscat. Pentru cultura ciupercilor sunt folosite diferite tipuri de spatii inchise. Astfel, pentru sistemul clasic gospodaresc sunt folosite pivnitele, grajdurile, puiernitele, rasadnitele semiingropate care pot oferi conditii pentru realizarea a 1-2 cicluri de cultura pe an.

Spatiul de cultura trebuie sa corespunda la urmatoarele conditii: - izolare termica ridicata, fara variatii mai mari de 2-3 C de la zi la noapte - posibilitatea de aerisire prin ventilatie libera sau dirijata - posibilitatea dezinfectarii suprafetelor interioare, termic sau chimic - sa prezinte drumuri de acces, sa fie ferite de inundatii - sa fie asigurata sursa de apa in interior sau in apropiere Tehnologia minima de asigurare a unei bune izolari termice consta in: - asigurarea unei perne de aer intre plafon si acoperis - tapetarea la exterior cu strat izolator de polistiren, vata minerala, sau natural prin trestie, coceni, paie. Asigurarea unei bune umiditati consta in stropirea regulata a incintei. PRET Ciupercile romanesti vor fi superioare calitativ celor din import care necesita citeva zile de la recoltare pina sa ajunga pe piata la consumator. Un alt atu pentru investitia in acest domeniu este faptul ca in viitorul apropiat se vor construi in Romania o fabrica de compost agaricus si 2 fabrici substrat pleurotus ceea ce va reduce substantial costul transportului. Acum , principalul furnizor de compost pentru producatorii din Romania este Ungaria. O fabrica de compost in Romania va face ca producatorii romani sa obtina un cost de productie mai mic decit al celor din import crescind profitul/kg. PLASARE Obiectivele proiectului sunt dotarea cu 7 celule standard cu 5 rafturi amplasate pe o suprafaa din proprietate de 2000 m2 , la care se mai adauga un spatiu de depozitare de 200m2 si o sectie de prelucrare tip conserva . PROMOVARE Continuitatea si calitatea productiei este foarte importanta in negocierea cu un viitor client. Lanturile de magazine (supermarket, hipermarket) care sunt cea mai sigura piata de desfacere cer continuitate. Din sondajul pieei rezult c cererea pentru acest produs este relativ ridicat att pe plan intern, ct i pe plan extern. Plata de ctre client se va face la livrare, livrare care va avea caracter permanent, nu sezonier. ANALIZA SWOT Din analiza activittii firmei se observ o preocupare deosebit in ceea ce priveste calitatea produselor.

DATE FINANCIARE PROIECT CIUPERCRIE

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta