Sunteți pe pagina 1din 3

Dimitrie Cantemir e un erudit de faima europeana, voievod moldovean, academician berlinez, print moscovit, un Lorenzo de Medici al nostru (George

Calinescu). l a fost domn al Moldovei, autor, c!rturar, enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog, compozitor, om politic sii scriitor moldovean. "pera literara viabila a lui Cantemir este #storia ieroglifica, adevarat $oman de $enard romanesc, asupra talcului politic al caruia, destul de straveziu, s%a insistat cu e&ces. #ntrucat simbolurile erau e&primate pentru fiecare persoana de cel putin un nume de animal ' patruped sau pasare ' ca in vec(ea scriere ieroglifica egipteana, scriitorul si%a intitulat scrierea #storia ieroglifica, adica o istorie vifrata, secreta, a unor evenimente adevarate. #storia ieroglifica, singura opera literara a lui Dimitrie Cantemir este in acelasi timp prima scriere beletristica in proza in literatura romana, primul nostru roman original si o neasteptata prefigurare a unor teme, formule si motive ale literaturii moderne. )crierea este impodobita cu *+, de sententii inc(ise in paranteze, si structurata in -. parti, impartire mai mult formala, fara o legatura prea stransa cu vreo anumita logica a faptelor. #storia ieroglifica face trecerea de la lucrarile de tinerete, caracterizate mai ales prin preocuparea pentru filosofie si morala, la cele de maturitate, in care locul de frunte il detine preocuparea pentru domeniul istoriei. Cantemir isi scrie romanul intre -*,/ si -*,+, dupa un catalog, probabil un 0urnal personal, astazi pierdut, in care intamplarile ce il interesau pre amaruntul insamnare le avea. Concepandu%si romanul ca o satira ascutita a moravurilor, Cantemir, de teama sa nu se intoarca impotriva sa numeroasele atacuri la adresa contemporanilor, unii dintre ei oameni de vaza si cu mare putere sociala, a invesmantat numele persoanelor, al faptelor si al locurilor unde acestea au fost comise in (aina cifrata a simbolurilor. #n privinta constructiei literare, Cantemir afirma ca pentru #storia ieroglifica si%ar fi luat ca model #storia et(iopica a lui 1eliodor, scriitor grec din secolul ### e.n. " atenta comparare a celor doua opere evidentiaza insa ca scriitorul roman nu si%a insusit decat sc(ema de constructie. 2rmand acest model, un eveniment ce in ordinea cronologica a faptelor se afla la mi0loc este mutat la inceput, si unul care se afla la inceput a fost mutat la mi0loc. 3stfel, Dialogul #norogului cu )oimul, care urma sa fie incepatura istoriii este plasat la mi0locul povestirii, in timp ce adunarea animalelor, care in mod normal isi avea locul la mi0loc, devine evenimentul cu care #storia ieroglifica isi incepe actiunea. "ricat de subiectiv ar fi Cantemir si oricat ar reduce istoria la propria sa persoana, multe din datele cuprinse in descriere constituie un important izvor istoric, mai ales in privinta manevrelor si combinatiilor de culise, necunoscute altor izvoare. $omancierul esre in acelasi timp un foarte talentat povestitor, un fin observator al omului si faptelor sale si mai ales un admirabil portretist. Maestru neintrecut in manuirea mi0loacelor de e&presie literara pentru a obtine efectele si a realiza cele dorite, Cantemir anticipeaza, mai ales in portretul psi(ologic si in manuirea satirei, pe marii scriitori de mai tarziu. #storia ieroglifica este un roman istoric prin materialul de viata politica pe care il contine, iar ca specie, un roman autobiografic, deoarece scrierea se refera in principal la cazul autorului in ansamblul faptelor de viata politica a vremii. $omanul este in acelasi timp alegoric pentru ca acesta este limba0ul folosit de Cantemir pentru a nu ramane descoperit in fata dusmanilor si victimelor atacurilor sale. )crierea este in acelasi timp un pamflet politic, pentru ca satira autorului merge pana la atacul la persoana, persona0ele fiind, aproape toate, persoane cu relief si rol politic. "pera este de asemenea un roman de idei, primul nostru roman%eseu, persona0ele si autorul insusi dezbatand numeroase probleme de viata, de politica, filosofie, logica etc. Dintre toate virtutile cu care o putem investi, #storia ieroglifica va trebui, inainte de toate, sa fie recunoscuta ca un model ar romanului politic, puternic ancorat in viata si destinele poporului roman. 3m vazut ca #storia ieroglifica nu este o scriere literara obisnuita. 3dunarea animalelor poarta discutii la un nivel inalt, pe specificul filosofiei si mai ales al logicii, autorul insusi facand observatii fine si ascutite de ordin psi(ologic, etic, social%politic etc. #n esenta, #storia ieroglifica oglindeste, in conte&tul conflictului dintre Cantemiresti si 4rancoveanu, istoria Moldovei si a 5arii $omanesti timp de apro&imativ -* ani. (-+66%-*,7)

Continutul romanului este, insa, incifrat printr%o serie de masti si simboluri. imparatia patrupedelor sau 5ara Leului este Moldova 5ara $omaneasca este imparatia pasarilor sau 5ara 8ulturului. #ntriga romanului este e&trem de complicata, inestricabila, aproape imposibil de urmarit. Cu toate acestea continutul romanului se rezuma, in mare, la urmatoarele fapte9 aducand doruri mari la templul :leone&iei, din Cetatea pit(imiei, Corbul (Constantin 4rancoveanu) reuseste inlocuirea 8idrei (Constantin Duca) cu )trutocamila (Mi(ail $acovita) la carmuirea patrupedelor Corbul si )trutocamila banuiesc ca ;ilul (3ntio( Cantemir) si #norogul (Dimitrie Cantemir) uneltesc in imparatia pestilor si pun la cale prinderea #norogului. ste trimis, in aceasta misiune, )oimul (5oma Cantacuzino), insa acesta este cucerit de prietenia #norogului si planul esueaza Dar 1ameleonul ()carlat $uset) ii intinde #norogului o cursa 3cesta cade in ea si este prins si predat crocodililor (bostangiilor, corpul 0andarmeriei turcesti). #norogul este azvarlit in inc(isoare. :arasit de toti, pana si de fratele sau, ;ilul (3ntio( Cantemir), #norogul reuseste, pana la urma sa scape, rascumparandu%se printr%o mare suma de bani. #ntre timp, con0unctura politica se sc(imba Corbul si #norogul sunt nevoiti sa se impace, iar Corbul este obligat sa accepte domnia ;ilului, in imparatia patrupedelor fecte savuroase, de un umor modern, ce atinge limita absurdului, scoate Dimitrie Cantemir din combinatiile de masti, ce contravin sensului naturii9 )trutocamila (combinatie de strut si camila) si Monoc(eroleopardalis (combinatie de leu, inorog si leopard), masca tatalui sau. :rin natura lucrurilor, prima problema care se pune este aceea a relatiei intre adevar si fictiune. Modelul adoptat de Cantemir de la 1eliodor devine c(eia magica prin care putea fi introdusa fictiunea, cu actiunea ei modelatoare asupra materialului faptic real. Cantemir a intuit cu claritate ca cel mai productiv moment sub raportul fictiunii din intregul lant al faptelor si evenimentelor era adunarea de la 3rnaut%c(ioi, adunarea animalelor in limba0 (ieroglific. #mportanta pe care o atribuie acestui moment se vede din faptul ca i se acorda ca spatiu aproape 0umatate din lucrare. Cu o rara intelegere a e&igentelor operei literare, scriitorul isi construieste aceasta supradimensionata secventa pe faptul real al pomenitei adunari de la 3rnaut%c(ioi, pe caracterul istoric al persona0elor, si pe unele amanunte semnificative de epoca. #n rest, totul este pura fictiune, fapt ce acorda lui Cantemir posibilitatea de a%si demonstra marile calitati de scriitor si de a realiza cea mai izbutita parte a #storiei ieroglifice. Cu valoare pur literara, adica fara implicatii istorice sau de viata sociala, sunt cele doua povestiri ale 8ulpii despre iscusinta Lupului, episodul casatoriei 1elgii cu )trutocamila, cu respectivele si admirabilele descrieri ale fizicului lor, dar fara o 0ustificare stricta pentru economia literara a scrierii. 3danca insertie a #storiei ieroglifice in viata sociala si politica a vremii ne oblica sa vedem persona0ele sale sub dublul aspect9 literar si documentar. 3cestea nu sunt, in ma0oritatea lor, fictiuni literare, ca rezultat al unui proces de tipizare a realului, ci ele sunt persona0ele, indivizii care au trait in realitatea instorica a vremii, contemporanii cu care scriitorul a venit in contact si cu care a intretinut relatii de prietenie sau dusmanie, care i%au fost rude, rivali, prieteni, persecutori, sau spri0initori. Datorita acestui lucru, cititorul este tentat sa dea la o parte vesmantul de animal pentru a le descifra adevarata si istorica lor identitate. ;oarte putine din persona0ele #storiei ieroglifice pot ramane modele morale, demne de urmat. #ata de ce scriitorul nu are multe cuvinte bune de spus despre ele, inafara de imaginea tatalui sau, Constantin Cantemir, pe care il zugraveste cu o sincera pietate filiala. (pietate < smerenie) 3re multe lucruri de reprosat pana si credinciosului sau prieten si cumnat, Lupu 4ogdan (atmanul. $estul eroilor lui Cantemir sunt cu totii niste orientali inconstanti in prietenie, cu o constiinta convertibila la sunetul banilor si la tot felul de avanta0e materiale, guralivi, pizmosi, intriganti si, inafara de )trutocamila (prototipul prostului), toti sunt inzestrati cu instrumentul cel mai valoros al succesului9 inteligenta si cultura. ;iindu%i in mare masura dusmanii ambitiilor si dreptatii sale, scriitorul va e&agera si ingrosa persona0elor sale anumite trasaturi negative, a0ungand astfel sa realizeze caractere bine conturate si un evantai impresionant de tipuri umane. #storia ieroglifica devine, prin multimea

observatiilor psi(ologice, morale, educative, politice, prima noastra opera literara de critica a moravurilor, fapt ce%i acorda valoarea si amploarea unui roman social modern. :ersona0ele ar putea fi impartite in individuale si colective, reale si imaginare sau simbolice, si, daca sunt de relief, social sau cu rol subteran. 2nul dintre cele mai interesante persona0e colective, prin functionalitatea sa sociala si prin conduita, este adunarea animalelor. 3ceasta se comporta ca un singur persona0, servind in general scriitorului ca o cutie de rezonanta a situatiilor comice si ca un instrument de ridiculizare a prostiei, defectelor de caracter, a incalcarilor spiritului de 0ustitie sociala, a deviatiilor de la rigoarea logica. 3lte persona0e, foarte interesante pentru specificul vietii politice a epocii, sunt cele care ar putea constitui diversele ipostaze ale :rincipelui. " prima ipostaza este aceea a domnului defunct, care a lasat o anumita imagine pentru urmasi, ca in cazul lui Constantin Cantemir, pe care scriitorul il face modelul optimal al instituriei domnesti. Corbul (Constantin 4rancoveanu) este persona0ul forte al romanului. l actioneaza si pe fata, la adapostul puterii sale politice, diri0and lucrarile adunarii animalelor in directia dorita de el si asigurand confirmarea prote0atului sa, Mi(ai $acovita, pe tronul Moldovei, dar actioneaza si din umbra, initiind si patronan, prin marea lui influenta la :oarta, prigoana impotriva fratilor Cantemir si mai ales impotriva lui Dimitrie in care vedea un foarte inteligent si periculos dusman. #n mare masura atmosfera si simbolistica scrierii stau sub semnul straniului, scriitorul, asemenea unui povestitor oriental, complacandu%se in gustarea neobisnuitului, a bizarului, a misterului, a tot ceea ce poate uimi. ;antasticul nu izvoraste decat intr%o neinsemnata masura din basmul romanesc, pe care scriitorul il cunoaste foarte bine, el fiind mai curand rezultatul viziunii alegorice a scrierii, construita indeosebi pe atmosfera si climatul povestirilor din -,,- de nopti, de unde si puternica sa culoare e&otica si magica. =ota prin e&celenta stranie a fantasticului se datoreaza prezentei unor animale fabuloase, din repertoriul fizioloagelor. &oticul, specie palpabila a straniului, desi este e&primat si de apelul la intelepciunea orientala si de preferinta pentru fauna africana, este in mare masura o viziune geografica limitata la zona tropicala, fierbinte, muntoasa pe alocuri si mai ales nisipoasa in care singura apa este =ilul. =isipurile, vegetatia saracacioasa, vantul arzator al pustiului e&ercita asupra scriitorului o fascinatie irezistibila9 le descrie cu o placere de calator insetat de noutate si aventura. Cu miraculosul ni se dezvaluie o alta fata a straniului, trasatura caracteristica a multora din episoadele romanului. 1ranit cu traditiile, credintele si practicile superstitiilor populare, precum si cu fabulatiile orientale, Cantemir se va simti atras ca de un puternic magnet de aspectele misterioase ale vietii, de genul efectelor ine&plicabile, care uimesc si tulbura cu putere sufletul omenesc. " alta prezenta, in #storia ieroglifica, semnificativa prin dimensiunea ei, este aceea a absurdului. Descoperindu%l in realitatea cotidiana, scriitorul acorda, in #storia ieroglifica, un mare interes situatiilor absurde, situatii ce genereaza de multe ori comicul si ridicolul, fara insa a se reduce la ele. Daca azi nimeni nu mai poate nega fatul ca #storia ieroglifica apartine literaturii, nimeni nu mai poate pune la indoiala vocatia de scriitor a lui Canremir, mai raman insa multe de facut pentru a stabili care este locul ce pe drept i se cuvine.3ceasta e&ceptionala cartemai are de facut un pas important ' ea trebuie sa intre in constiinta treaza a istoriei literare, sa devina o prezenta in actualitate, sa%i recunoastem, in ascunsele artere ale creatiei romanesti din toate timpurile, aportul ei de sange viu> trebuie sa ne obisnuim cu gandul ca #storia ieroglifica este un pisc, c(iar daca izolat, de care privirea noastra nu poate face abstractie.