Istoria ieroglifica - rezumat

Istoria ieroglifica, scrisa de Dimitrie Cantemir in anul 1705, este o istorie secreta,
in sensul ca nu numai numele personajelor, contemporanii autorului, sunt ascunse sub
denumiri de pasari si de patrupede, dar si faptele la care se face aluzie in text sunt redate
prin alegorii.
Cartea este structurata in douasprezece parti ; incepe cu imprejurarile in care s-a
dat lupta pentru tronul Moldovei cu prilejul mazilirii lui Constantin Duca Voda din a doua
domnie, in anul 1703, cand a fost ales in locul sau Mihai Racovita, si se termina cu
mazilirea acestuia din urma, inlocuirea lui cu Antioh Cantemir in a doua domnie si cu
impacarea temporara a lui Dimitrie Cantemir cu domnul muntean Constantin
Brancoveanu.
In prima parte se face aluzie la adunarea comuna a boierilor munteni si moldo
veni, in anul 1703, cand, dupoa mazilirea domnului Moldovei, Constantin Duca, boierii
impreuna cu reprezentantii chemati de forma ai celorlalte stari hotarasc alegerea
succesorului.
Constantin Brancoveanu, domnul muntean, impune boierilor moldoveni sa aleaga
ca domn pe candidatul sau, Mihai Racovita (Strutocamila). Cu acest prilej sunt prezentati,
caricatural, principalii boieri munteni si moldoveni si totodata si sistemul de convocare a
unei mari adunari a tarii.
Urmeaza discursurile tinute la adunarea animalelor si pasarilor. Vidra (Constantin
Duca) este inlaturat din adunare si nu va mai domni niciodata.
Este prezentat apoi Strutocamila (Mihai Racovita), candidatul propus de
Brancoveanu la domnia Moldovei.
Mihai Racovita este un animal hibrid, si pasare si patruped, moldovean ca origine
si muntean prin faptul ca era unealta lui Brancoveanu. Acesta cere imperios ca Mihai
Racovita sa fie ales domn de catre adunare. Boierii moldoveni nu indraznesc sa se
impotriveasca.
Singurii partizani ai Cantemirestilor, Maxut serdarul su Lupu Bogdan hatmanul
ridica glasul impotriva lui Mihai Racovita, dar nu sunt ascultati.
Atunci se ridica oamenii de jos care spun adevaruri crude boierilor lacomi.
In a doua parte a Istoriei ieroglifice continua discursurile boierilor la adunarea comuna ,
cu scopul de a-i caracteriza, ca oameni ipocriti si perfizi.
Astfel, apare Ilie Tifescu, din Moldova, Constantin stolnicul Cantacuzino,
invatatul boier muntean ; se da de asemenea portretul caricatural al lui Mihai Racovita.
Brancoveanu castiga de partea lui pe principalii reprezentanti ai oligarhiei boieresti din
Moldova prin daruri , amenintari si promisiuni.
Mihai Racovita este ales in cele din urma domn al Moldovei.
Istoria ieroglifica partea a treia si partea a patra
In partea a treia vedem pe boierii moldoveni si munteni, dupa terminarea adunarii,
ducandu-se la adrianopol, la demnitarii turci, cu scopul de a dobandi de la acestia
investitura si recunoasterea noului domn ales de dansii.
Mai intai se adreseaza Camilopardului (Alexandru Mavrocordat), care, prin mare
atrecere de care se bucura la demnitarii imperiului otoman, ar fi putut castiga, sau, mai
bine zis, cumpara recunoasterea domniei lui Mihai Racovita.
Se subliniaza in acest capitol in chip alegoric, lacomia demnitarilor turci,

aratandu-se ca intreaga carmuire a imparatiei este intemeiata pe lacomie, setea de bani si

exploatare.
Cu acest prilej, Cantemir enunta, acoperit si aluziv, ideea sfarsitului inevitabil si
desigur apropiat al imperiului otoman, datorata coruptiei din sanul sau.
Boierii sunt obligati sa plateasca scump pe Mavrocordat, si prin mijlocirea lui, pe
ceilalti demnitari turci.
Ei obtin in acest fel confirmarea domnniei lui Mihai Racovita de la marele vizir so
asteapta audienta la sultan, ca sa poate porni spre tara, impreuna cu noul domn. Are loc
atunci o a doua adunare a boierilor celor doua tari, in care este infatisat, tot in chip
caricatural, Marco-baizade, pretendent la tron, care spune ca se trage din Matei Basarab.
Urmeaza partea a patra, care cuprinde rascoala trupoelor otomane din
Constantinopol, in iulie 1703, turpe care au detronat pe sultanul Mustafa II. Aceasta
miscare a intarziat plecarea spre tara a lui Mihai Racovita, care, in urma schimbarii
carmuirii turcesti, avea nevoie de o confirmare.
Atunci incearca Antioh Cantemir (Filul), sa surpe in favoarea sa domnia lui
Racovita, dar nu izbuteste.
Mihai Racovita este primit si confirmat cu o oarecare intarziere cu noul sultan si
porneste spre tara cu boierii lui. Ajuns in Moldova, el ramane un nstrument in mana
marilor boieri, care prada isi exploateaza cumplit pe tarani.
Pentru a-si consolida pozitia, boierii munteni si cei moldoveni, impreuna cu
domnii celor doua tari, incheie un tratat de sprijin reciproc, indreptat mai ales impotriva
fratilor Cantemir si a catorva partizani ai lor, care amenintau situatia dobandita de marea
boierime, cu prilejul alegerii noului domn, de care a fost vorba mai sus.
Dar cu prilejul banchetului, pe care Cantemir l-a imaginad ca a dat de fiarele si
pasarile de prada, cand toti boierii se bucurau de biruinta si de puterea lor nemarginita,
are loc pe neasteptate rascoala taranilor din cele doua tari. Mustele (care aici sunt taranii)
navalesc la banchet si mananca bucatele boierilor.
Cantemir spune ca a avut atunci loc o adevarata ridicare in masa a celor supusi
din amandoua tarile romane, pentru ca nu mai puteau suferi asuprirea. Boierii nu pot
prinde, insa, si invinge, clasele taranesti rasculate care apareau si disparea mereu.