Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Istoria ieroglifica, scrisa de Dimitrie Cantemir in anul 1705, este o istorie secreta,
in sensul ca nu numai numele personajelor, contemporanii autorului, sunt ascunse sub
denumiri de pasari si de patrupede, dar si faptele la care se face aluzie in text sunt redate
prin alegorii.
Cartea este structurata in douasprezece parti ; incepe cu imprejurarile in care s-a
dat lupta pentru tronul Moldovei cu prilejul mazilirii lui Constantin Duca Voda din a doua
domnie, in anul 1703, cand a fost ales in locul sau Mihai Racovita, si se termina cu
mazilirea acestuia din urma, inlocuirea lui cu Antioh Cantemir in a doua domnie si cu
impacarea temporara a lui Dimitrie Cantemir cu domnul muntean Constantin
Brancoveanu.
In prima parte se face aluzie la adunarea comuna a boierilor munteni si moldo
veni, in anul 1703, cand, dupoa mazilirea domnului Moldovei, Constantin Duca, boierii
impreuna cu reprezentantii chemati de forma ai celorlalte stari hotarasc alegerea
succesorului.
Constantin Brancoveanu, domnul muntean, impune boierilor moldoveni sa aleaga
ca domn pe candidatul sau, Mihai Racovita (Strutocamila). Cu acest prilej sunt prezentati,
caricatural, principalii boieri munteni si moldoveni si totodata si sistemul de convocare a
unei mari adunari a tarii.
Urmeaza discursurile tinute la adunarea animalelor si pasarilor. Vidra (Constantin
Duca) este inlaturat din adunare si nu va mai domni niciodata.
Este prezentat apoi Strutocamila (Mihai Racovita), candidatul propus de
Brancoveanu la domnia Moldovei.
Mihai Racovita este un animal hibrid, si pasare si patruped, moldovean ca origine
si muntean prin faptul ca era unealta lui Brancoveanu. Acesta cere imperios ca Mihai
Racovita sa fie ales domn de catre adunare. Boierii moldoveni nu indraznesc sa se
impotriveasca.
Singurii partizani ai Cantemirestilor, Maxut serdarul su Lupu Bogdan hatmanul
ridica glasul impotriva lui Mihai Racovita, dar nu sunt ascultati.
Atunci se ridica oamenii de jos care spun adevaruri crude boierilor lacomi.
In a doua parte a Istoriei ieroglifice continua discursurile boierilor la adunarea comuna ,
cu scopul de a-i caracteriza, ca oameni ipocriti si perfizi.
Astfel, apare Ilie Tifescu, din Moldova, Constantin stolnicul Cantacuzino,
invatatul boier muntean ; se da de asemenea portretul caricatural al lui Mihai Racovita.
Brancoveanu castiga de partea lui pe principalii reprezentanti ai oligarhiei boieresti din
Moldova prin daruri , amenintari si promisiuni.
Mihai Racovita este ales in cele din urma domn al Moldovei.
Istoria ieroglifica partea a treia si partea a patra
In partea a treia vedem pe boierii moldoveni si munteni, dupa terminarea adunarii,
ducandu-se la adrianopol, la demnitarii turci, cu scopul de a dobandi de la acestia
investitura si recunoasterea noului domn ales de dansii.
Mai intai se adreseaza Camilopardului (Alexandru Mavrocordat), care, prin mare
atrecere de care se bucura la demnitarii imperiului otoman, ar fi putut castiga, sau, mai
bine zis, cumpara recunoasterea domniei lui Mihai Racovita.
Se subliniaza in acest capitol in chip alegoric, lacomia demnitarilor turci,