LP 5 Examenul biochimic al urinei: determinri calitative / 2 ore

ANALIZA BIOCHIMICA A URINEI RECOLTAREA I CONSEVAREA URINEI

Recoltarea urinei - se efectueaza imediat dupa emisie, in recipiente de unica folosinta sau in vase de sticla curate, clatite cu apa distilata; Pt. examenul sumar de urina se utilizeaza urina de dimineata, urina care s-a acumulat in timpul noptii si care prezinta concentratie maxima. In aceasta urina se fac numai determinari calitative. Pt. examenul complet al urinei se foloseste urina din 24 ore. Pentru colectarea acesteia se procedeaza astfel: se colecteaza urina la prima emisie; aceasta se arunca si apoi se colecteaza toate emisiile de urina intr-un vas cu conservant, timp de 24 ore. Se masoara cantitatea totala de urina acumulata in 24 ore, deoarece toate analizele care se efectueaza din aceasta se raporteaza la volumul total de urina. Din urina acumulata in 24 ore, dupa omogenizare, se ia o proba si se fac determinari cantitative. Se recomanda ca analizele sa se efectueze imediat sau cel mult la 2-3 ore de la recoltare. Conservarea urinei Daca nu se pot efectua determinari in acest interval se recomanda conservarea urinei prin congelare imediata (-200C), pastrare la rece (+40C) sau adaugarea unor substante conservante: formaldehida, timol 1g/l, glutaraldehida, Cellfix, etc. Scopul conservarii este pastrarea nemodificata a majoritatii componentilor urinari, cu exceptia electrolitilor, asupra carora pot actiona flora bacteriana saprofita (bacterii si ciuperci). In momentul efectuarii analizelor, conservantul se separa de urina cu ajutorul unei palnii de separare. Atentie...pt examenul bacteriologic nu se adauga conservanti in urina.

EXAMENUL MACROSCOPIC AL URINEI

Presupune determinarea diurezei Msurarea diurezei Diureza este volumul de urina emis in 24 ore si reprezinta echilibrul dintre pierderea de lichide si aportul exogen si endogen de lichide (lichide ingerate si lichid endogen, metabolic obtinut din degradarea alimentelor ingerate) Principiul metodei. Masurarea cantitatii de urina emisa spontan in 24 ore. 1

Tehnica de lucru Se aduna urina din 24 ore colectata de la pacienti si se masoara cu cilindrul gradat volumul colectat. Valori normale Barbati 1200 - 1500 ml Femei 1000 - 1200 ml Nou nascuti 30 60 ml Sugari 2 12 luni 400 500 ml Copii 5 8 ani 650 1000 ml. Raport nictemeral (raportul dintre volumul de urina eliminat noaptea si cel eliminat ziua) Variaii fiziologice Diureza variaza cu - varsta - cantitatea de lichide ingerate - starea de hidratare a organismului Variaii patologice Poliurie (diureza >1800ml) - fiziologica: consum lichide mare, dupa emotii, frig - patologica in conditii de aport hidric normal o cauze extrarenale: diabet insipid, diabet zaharat, poliurii pasagere in pneumonii, malarie, crize de asm bronsic, angina pectorala, colici renale, etc o cauze renale: glomerulonefrita cronica, pielonefrita, TBC renala, nefroangioscleroza; Oligurie (diureza 100 500ml) - fiziologica: consum redus de lichide, transpiratii abundente, munca in mediu cu temp. crescute - patologica o cauze extrarenale: stari febrile, pneumonie, hepatita, ciroza hepatica, pierderi de lichide in: varsaturi, diaree, arsuri, etc. o cauze renale: glomerulonefrita acuta, sindroame nefrotice, colici renale, scleroze renale Anurie (diureza 50 100ml) - patologica o cauze extrarenale: traumatisme si zdrobiri masive de tesuturi, transfuzii de sange incompatibile, hemoragii masive, avorturi septice o cauze renale: colici renale, nefropatii bilaterale cu necroze mari (insuficienta renala acuta - IRA)

 MSURTORI ORGANOLEPTICE URINA (ASPECT, CULOARE, MIROS) Principiul metodei Evaluarea proprietatilor organoleptice ale urinei cu ajutorul analizorului vizual si olfactiv. Tehnica de lucru Se aduce recipientul cu proba de urina la nivelul ochilor si se compara in raport cu un vas cu apa. Rezultate normale, modificri Culoarea urinei - variaza de la galben pai (diluata, alcalina) la portocaliu-roscat (concentrata, acida) spre chihlimbar - culoarea este data de pigmentii pe care-i contine: urocrom, urobilina, porfirina - urini decolorate apar in poliurii de diferite cauze - urini intens colorate apar in cazul consumului de alimente hiperproteice, dupa efort fizic intens, oligurii, febra, afectiuni hepatice cronice Modificari de culoare - galben verzui: in sindroame icterice; - roz-rosiatica in hematurie (tulbure), in hemoglobinurie (limpede), mioglobinurie - rosie la emisie care devine neagra, in porfirinurie; - zeama de carne in glomerulonefrita acuta - rosie in consum de piramidon, algocalmin, antipirina - albastru verzui in cazul administrarii de albastru de metil - neagra in melanom, alcaptonurie Mirosul urinei Caracteristic la emisie, amoniacal sau fad, se modifica in timpul pastrarii Modificari ale mirosului - miros fetid in infectii (cistite, Proteus) - miros de acetona (mere putrede) in diabetul zaharat decompensat cu acidoza Aspectul urinei La emisie este limpede, clara, transparenta, se poate tulbura pe parcursul pastrarii. Modificari de aspect - tulbure, opalescent dupa emisie in eliminare de saruri (nisip renal) - piurie prezenta de puroi, mucus, epitelii flora mirobiana, saruri - lipurie prezenta de lipide (asp laptos) EXAMENUL MICROSCOPIC AL URINEI SEDIMENTUL URINAR (SU)

Sedimentul urinar se face din urina proaspat emisa, de preferat cea recoltata dimineata deoarece, fiind mai concentrata, se evita liza celulelor. Principiul metodei SU obtinut prin centrifugare 5 min la 2000 rpm, se examineaza la microscop. 3

Tehnica de lucru Din sedimentul obtinut la centrifugare se ia o picatura si se pune pe o lama de microscop. Se acopera cu o lamela si se cerceteaza cu un obiectiv mic pt. o orientare generala, apoi cu un obiectiv mare pt. un examen amanuntit. Toate sedimentele care se gasesc intro urina normala sau patologica se impart in 2 mari grupe: - sediment organizat pp prezenta de celule epiteliale, hematii, leucocite, cilindri, cilindroizi, pseudocilindri, celule neoplazice, flora microbiana, paraziti, filamente, levuri, grasimi; - sediment neorganizat - pp prezenta de substante de natura organica (ac uric, Cys, Leu, Tyr) sau minerala (fosfati, carbonati, oxalati) care precipita sub forma organizata sau amorfa, in functie de pH, diureza, regim alimentar. Rezultate Normal, pe o lama gasim: - 1 -2 hematii - 3-4 leucocite - uneori un cilindru - rare celule epiteliale - rare cristale Cand cantitatea lor este mare, atunci au semnificatie patologica, astfel: hematiile in numar mare hematurie - indica afectiuni glomerulare, litiaza, inflamatii ale ap urinar, sindrom hemoragic; leucocite crescute leucociturie proces inflamator al tractului urinar cilindri - formatiuni alungite, mulaje ale lumenului tubilor renali, pot fi o celulari: hematici, leucocitari, epiteliali o acelulari: hialini (prin pp proteinelor), granulosi (distrugerea cel epiteliale renale), granulograsosi (sindromul nefrotic), pigmentari (contin Hb, Mgb, bilirubina)

EXAMENUL FIZICOCHIMIC AL URINEI: pH, DENSITATE; VALORI NORMALE, VARIAII PATOLOGICE. Utilizeaza metode calitative, cantitative, semicantitative Se refera la determarea de pH si densitate

pH

Principiul metodei pH urinar se determina cu hartia de pH sau pH-metrul pe urina proaspata. Tehnica de lucru - se introduce timp de 1-2 sec. o fasie de hartie indicator de pH universal in proba de urina; - dupa 30 sec. se compara culoarea hartiei de pH cu scala de culori Rezultate pH 6 (5,2 8,2) - pH normal este slab acid. 4

Depinde de alimentatie In alimentatia vegetariana pH este alcalin (concentratie mare de saruri minerale si organice) In alimentatia cu carne pH este acid prin eliminari de acid uric, urati, fosfati acizi

Modificari de pH pH alcalin in: - afectiuni cronice urinare - infectii urinare - varsaturi - resorbtia edemelor pH acid in: - boli infectioase - febra - TBC renala - Diabet zaharat cu acido-cetoza - Insuficienta renala grava - Medicamente cu radicali acizi DENSITATEA

Principiul metodei Densitatea urinii depinde de concentratia substantelor dizolvate in urina, in special uree si saruri la indivizii sanatosi si de glucoza si albumina in cazurile patologice. Tehnica de lucru - masurarea densitatii se face cu urodensimetrul - Urina pusa intr-un cilindru, fara spuma - Se introduce densimetrul - Se masoara densitatea la suprafata lichidului, cu ochiul liber Rezultate Densitate normala (normostenurie): 1010 1035 Dens urinara scazuta (hipostenuria 1020-1022) in scleroza renala, diabet insipid, nefropatii Izostenuria scaderea densitatii urinare la valori de 1010-1011 in insuficienta renala avansata Subizostenuria, densitate urinara de 1006-1007 in pielonefrita cronica.

CERCETAREA ELEMENTELOR ANORMALE DIN URIN.

Urina este un lichid de excretie cu o compozitie chimica extrem de diversa. Cand concentratia unor substante care in mod normal sunt in cantitati mici, creste mult, atunci ele au semnificatie patologica. Aceste substante sunt: proteine, glucide, compusi cetonici, pigmenti sanguini, urobilinogen, pigmenti biliari, acizi biliari. IDENTIFICAREA PROTEINELOR URINARE

Uzual, nu exista proteine in urina. Doar cantitati f mici, nedecelabile cu metodele uzuale. Proteinele cu mase moleculare mici pot fi reabsorbite la nivelul rinichiului. n conditii normale, urina recoltat n 24 de ore la adultul sntos contine 80 25 mg proteine. Valoarea limit recunoscut este de 150 mg/24 h. Studiul proteinuriei fiziologice este important n evolutia sindromului nefrotic, deoarece prezenta ei reprezint un semn de vindecare sau de remisiune complet, pe cnd excretia unor cantitti anormale de albumin sau transferin traduce o remisiune incomplet sau o recidiv. Sunt metode calitative si cantitative de dozare a proteinelor. Exemple: Metoda cu acid sulfosalicilic 20 %: Metoda cu acid acetic la cald Metoda Esbach Metoda bandeletelor impregnate cu albastru de bromfenol Pregatirea probei - se utilizeaza urina de dimineata - daca e tulbure, se centrifugheaza 3-4 min la 1000rpm, iar analizele se fac din supernatant - daca urina e tulbure dat lipidelor acestea se extrag cu eter - daca urina e alcalina se aciduleaza cu cateva picaturi de ac acetic 10% Metoda cu acid sulfosalicilic la rece Principiul metodei Substantele proteice din urina precipita la adaugarea catorva picaturi de acid sulfosalicilic. Tehnica de lucru Se pregatesc 2 eprubete cu cate 3-4 ml urina filtrata. In una din ele se adauga 8 10 picaturi acid sulfosalicilic 20%. Se agita. Se examineaza pe fond negru. A doua eprubeta serveste ca martor. Rezultate Aparitia unui precipitat sub forma unei opalescente indica prezenta proteinelor. Cu cat cantitatea de proteine e mai mare cu atat precipitatul este mai evident. 6

VALORI NORMALE Normal proteinele sunt absente in urina Variaii patologice Prezenta in urina a cantitatilor anormale de proteina proteinurie Este cauza unor afectiuni renale Proteinuriile sunt: - tranzitorii (benigne) in efort , febra, frig - permanente (intotdeauna patologice) Cauze prerenale - macroglobulinemia Waldenstrom - limfogranulomatoza maligna - limfosarcom - proteinuria Bence-Jones Cauze renale - prin lezarea filtrului renal glomerulonefrita acuta, sindrom nefrotic, etc - prin retroresorbtie tubulara micsorata tubulonefroze toxice (Pb, Hg), rinichiul de soc, sindroame de strivire Cauze postrenale (nu datorate rinichiului ci proceselor patologice ale cailor renale) - cistite, uretrite, prostatite, neoplasme, litiaza IDENTIFICAREA GLUCIDELOR URINARE Reactia Benedict Reactia Fehling

Normal, urina contine cantitati mici de glucoza (in 24 ore 100-300 mg ) Cantitati mari de glucoza - glicozurie Alte glucide: fructoza, lactoza, maltoza, pentoze - meliturie. Dozarea glucidelor in urina se face dupa deproteinizare, daca se constata prezenta acestor substante in proba deoarece prezenta altor substante reducatoare (albumina, pigm biliari, acid uric, urati, creatinina) dau rezultate false. 1. Reactia Benedict Principiul metodei Glucoza reduce sulfatul de cupru in mediu alcalin, la cald, la hidroxid cupric de culoare galbena, care trece apoi in oxid cupros de culoare rosu caramiziu. Tehnica de lucru - Intr-o eprubeta se pun 5 ml reactiv Benedict si 8 picaturi urina deproteinizata - se agita - se incalzeste pe baie de apa 5 min - se raceste la temp camerei - se pregateste o proba martor doar cu rv Benedict (citrat de sodiu, carbonat de sodiu, sulfat de cupru, ad)

Interpretarea rezultatelor, astfel: CULOARE Albastru Albastru verzui Verde opalescent Brun verzui Galben Rosu caramiziu 2. Reactia Fehling Principiul metodei Glucoza, prin functia sa aldehidica reduce la cald in mediu alcalin hidroxidul de cupru de culoare albastra la oxid cupros de culoare rosu caramiziu. Tehnica de lucru Intro eprubeta se pun 5 ml urina deproteinizata si 2 ml amestec rv Fehling I si II. Se agita si se incalzeste eprubeta pe baie de apa la fierbere. Rezultate Precipitat rosu caramiziu prezenta glucoza; Cantitatea de pp este direct proportionala cu concentratia glucozei din urina; Absenta precipitat absenta glucoza. Valori normale 100-300 mg in 24 ore Variaii patologice Glicozurie - permanenta in boli metabolice, boli renale - tranzitorie in boli infectioase grave (febra tifoida, meningite, encefalite), intoxicatii acute si cronice, accidente vasculare cerebrale, hipertiroidie, boli cronice hepatice, pancreatita acuta Fructozurie - tranzitorie: alimentatie bogata in fructe, miere de albine - permanenta: defect de fructozokinaza sau fructozoaldolaza. Galactozurie apare prin defect enzimatic de uridilgalalactoztransferaza Lactozuria nu este patologica in ultimile luni de sarcina IDENTIFICAREA COMPUILOR CETONICI Compusii cetonici: - rezulta din catabolismul acizilor grasi. - se gasesc in cantitati foarte mici in urina normala. - compusii cetonici: acetona, acidul acetilacetic, acidul -hidroxibutiric REZULTAT urme + ++ +++ ++++ SUBSTANTA REDUCATOARE absente urme Aprox 0,5% (<1g%) Aprox. 1% Aprox. 1,5% Aprox. 2%

Identificarea acetonei Reactia Legal-Imbert Principiul metodei Acetona in prezenta acidului acetic si a amoniacului da cu nitroprusiatul de sodiu o culoare rosu violacee. Tehnica de lucru Intro eprubeta se pipeteaza - 5 ml urina filtrata - 1 ml reactiv Legal-Imbert Se agita usor. Se adauga cu atentie 1 ml amoniac concentrat in asa fel incat sa nu se amestece cele doua medii. Se lasa in repaus 5 min. Rezultate Inel rosu violet la limita de separare a celor 2 medii reactie pozitiva care indica prezenta corpilor cetonici. Daca inelul dispare la fierberea urinei inseamna ca acesta s-a datorat acetonei. Intensitatea culorii este direct proportionala cu cantitatea de corpi cetonici din urina. Aprecierea semicantitativa se face prin dilutii succesive , , 1/8, etc. Se considera proba pozitiva cu dilutia cea mai mare. Calcul: Concentratia = dilutia x 60 mg Variatii patologice Corpii cetonici apar in urina in conditii asociate cu: - alterarea metabolismului carbohidratilor, - cand este metabolizata o cantitate crescuta de grasimi, - atunci cand aportul de carbohidrati este restrictionat sau - in diete bogate in grasimi, - stari de acidoza asociate cu afectiuni care stimuleaza cetogeneza hepatica - inanitie, - narcoza - dezechilibre hidrominerale. CERCETAREA PIGMENILOR BILIARI N URIN

Se determina bilirubina, urobilinogenul, urobilina, acizi si saruri biliare. 1. Urobilinogen metoda Erlich Principul metodei Urobilinogenul in prezenta para-dimetil-amino-benzaldehidei (rv. Erlich) in mediu acid da o coloratie rosie-portocalie. Pacientul va ingera alimente fara proteina si clorofila si va bea 1500 2000 ml/zi lichide. Proba de urina este recoltata timp de 7 18 ore, din 2 in 2 ore.

Tehnica de lucru Intro eprubeta se pipeteaza 5 ml urina proaspata si 10 picaturi rv. Erlich. Se agita eprubeta si apoi se lasa in repaus 5 min. Rezultate Culoarea reactiei rosu caramizie indica prezenta urobilinogenului Timpul de aparitie a culorii imediat dupa 10 min nu apare culoare Valori normale urobilinogenurie 0,05 2,5 mg/24 ore Variatii patologice Urobilinogenurie crescuta in - producere excesiva de pigmenti biliari - utilizarea unor medicamente - afectiuni hepatice Urobilinogenurie scazuta in - obstructia cailor biliare - reducerea florei bacteriene intestinale - productie insuficienta de bilirubina 2. Bilirubina metoda Lugol Principiul metodei Oxidarea bilirubinei in biliverdina cu ajutorul iodului Tehnica de lucru - intro eprubeta se pipeteaza 10-15 ml urina - se pipeteaza 2 ml solutie Lugol (iod 1% in alcool) la fundul eprubetei Rezultate - bilirubina este absenta in urina normala - reactia pozitiva este data de aparitia unui inel verde la limita de separare a celor 2 medii Variatii patologice Bilirubinurie in: - icter mecanic - icter hepatocelular Rezultat reactie intens pozitiva reactie pozitiva reactie negativa

10