Sunteți pe pagina 1din 12

Il;l

r lt('t,lttttltlot lttttrl,rrrtttrl,tlt'. llrlr.llt ,iln(.1t( ;rnt. ( ,il(. llt

ilt{,r1,Lrl lrrrrr,,r 1111,,llrr.li,;r.

\r'llt',lll tltttll o lllrtllltt' rtrit'lt'rltrtlrl rlt'

rr r'lllrorrlirlrr;1 t ot'rr.rrl.r',,t \ tl,tlll;tl(.

( )trllttr'lt (('it|itt(':l(rrrn

\';r ltr'lrrti:,:t lrt'torr:;lnlilir

(l('()iun('nr (t('.,t.rl (,u('r.(.1)l(.

w

;llll.l t llllllll ('tt lttlrrl tlilr'rilr'. l.i tonrlrrr' lrirrrcrrrIii utiitfc. tlt. o :r',r.rrrt.n(.lte(]11 l'1,'ril,tlt' rrrr':rl,lrtlt'sr.r)t i, (.nr.t'l',iil ;tt.t.sltrr ():lntcni tlc slltl cstc c()t)sunl;rl:rrrr:ti tllull (h.

',('l\ll(',r trrlr;;irurtit'ilrtlrttinislllrlive tk'eril tlc tlclirrirc:l ur)t-liscol). lti

ttt,tt rl.':.rr:; pozilii

\('ltl;l

st.irrlrlll

[)c celt'

llrirr elrlilrrli cillc nu sunl nolll)alrittcclc ncocslrLl

l)cntrLt coustruirea unci

l)clltru a g,1 ortlini intcr-

i;i sttrt! clrilrr ;;i rtuti ptr(in 1lt'llivitc

lr;rllr)rl;tl('.llrl tttricttl rttodel clisponibil clc sistcnr rnultistatal a fost unul constrllit (|t:

'.'r

rt'l:rlilt' occitlcrrtllc.

l)o

carc rnr"rl{idintre participan{i il pot respinge.

( tt loltle llccslclt, apari{ia gi priibLrgirca ordinilor

mondiale anterioare bazatc

l)r' llrllll('sllllcr clc ltt [)acca wcstlalicd pAni in zilele noastre - este unica ex-

lr('r('rr(:rl)c cirrcsc poatcsprijini cineva, in incercareade a in{elegeproblemelc

{ ll (

ill('st'cottliturtiioalttcnii de statcontemporani. Studiul istoriei nu constituieun

ttt,ttttt:tlt'rr itrslruc{it"tni cat'c sd poatdfi

aplicateautomat; istoria ne inva!5prin ana-

situa{iilorcornparabile.

lo1'ti,rttttrrciitttl lttntind asupra consecintelor probabile ale

| ):rr lit't'rtlcgcrtcra{ie trebuie sd hotdrascd singurd care situatii suntcompar;bile.

lrrleltctttltlii analizeazdfunc{ionarea sistemelor interna{ionale; oamenii de stat

It'tottslrtticsc. $i existdo mare diferenldintre

perspectivaunui analistgi cea a

caredoreqte s-o studieze,i1

rrrrrriorrr dc stat.Analistul poatealege problema pe

\'l('lllc ce otnului de statproblemele ii sunt impuse.Analistul poatealoca oric6t

trrrrpcslc nevoie pentru a ajungela

o concluzieclard; problema cbplegitoare a omu-

dac[ se

lrti tlc s,at cste presiuneatimpului. Analistul nu lucreazi cu nici un risc;

rlrrvctfc;tccd a ajuns la concluziigreqite, el poatescrie un alttratat.Omului de stat

ri cstcingdduit sd incerceo singurSdat6; gregelile sale sunt iremediabile.Analistul

rlislrttrrcde toate faptele;el va fi judecat dupi forla lui intelectuald.Omul de stat

trclrtticsI ac{ionezeconfotm unor evaluiri ce nu pot fi probatein momentulin care

1,.'c:luboreazd; el va fi judecat de istorie dup[ c6t de

in{elepta stdpAnitschimbarea

pacea.Iat6 motivul

irrervilabildgi, mai presusde orice, dupd c6t de bine pistriazd

pcrrlru care

ordirrii rnondiale *

examinareamodului in care oamenii de stat au tratat problema

ce anumea.funclionat sau nu gi de ce -

nu reprezinti sfarqitul

irrlclcgeriidiplomafiei contemporane; ea poate fi, insd,inceputul,

CAPITOLUL 2

Regulajocului:

TheodoreRoosevelt sau WoodrowWilson

PAndla inceputulacestui secol, in politica externdamericani a predominatten-

din{aizolalionistd. Apoi, doi factori au proiectatAmerica in rela{iileinternafionale:

putereasa, aflati in expansiunerapidS, gi colapsultreptat al sistemuluiintema-

lional cu centruin Europa.Aceastd evolulie a fost marcati de momentulde cotiturh

rcprezentatde mandatelea doi pregedinli: Theodore Roosevelt gi Woodrow

Wilson. Aceqti oameniau linut frdiele guvemdrii atunci cdnd afacerileintemafio-

nale atr[geau in vdltoarea lor o nafiune ce incerca s[ i se impotriveascS.AmAndoi

au recunoscutcd America aveade jucat un rol crucial in politica intema{ionalb,

clegii-au justificat iegireadin izolarepotrivit unor sistemede gAndiretotal opuse.

Roosevelt a fost un subtil analist al echilibrului puterii. El insista asupra

rolului internationalal Arnericii,deoarece interesul national al acesteiao cereapi

dettttrccc. l)cltll'u ('1. rrrrcchililrrrr irl putcliilir seirrll p.lulrnlf, r.tn (lc rtecotrceprrl lhrll

pnrlicipnrcttntcricitttll.

l)cntrtr

Wilsorr.

.irrstilicrrrcrr

lolrrlrriintr.r'rurliururl

ul Arnc-

rlcii erutlc trltlttt'11ntesiittticil.

Arncricn ilveil o olrlig111ic.

rlnr rrrr lirlll de eclrilibrrrl

puterii,ci luliltlu cit irrsil;;i:unul'nc cle a-;;i rilsplrrtli principiile irr lrrrrre.irr tirnpul

tttltttirristralici Wilsorr, Atncricit s-n vtrdit a l'i urr.ltrciltor-chciein cadrul rcla[iikrr

itttrrtttttioltalc,

llritt proclanrarcaunor prirrcipii carc. rcl'lcctiind truisrrrclc gAnclirii

ntttelicitttc,nlilrcilu totodatfi un punct de plecarcrcvolu(ionar pentru diplornalii

l,trtrtiiVcclri. Aceste prirrcipii susfineau cd paceadepinde de rispdndireademo-

cl'tltici.r;il slatclc trebuie sd fie judecate potrivit acelpragicriterii.ca gi oameniiqi

cll inlcrcsulna{ional constd in aderareala un sistemuniversal de legi.

l)ettlruvcteranii cSli{i ai diploma{ieieuropene -bazatd, pe echilibrulputerii -

vetlerilclui Wilson cu privire

la fundarnentelemorale ultime ale politicii externc

;tllteitu stranii,ipocrite chiar. $i totupi,wilsonismul a supravieluit,in vreme cc

rczcrvclc contemporanilorsdi au fost depdgitede istorie. Wilson s-a aflat in ori-

gittca viziunii unei organiza{iimondiale, Liga Nafiunilor, meniti si pdstreze

pncea mai degrabi prin securitate colectiv[ decAt prin alianle. Cu toate ci

Wilson nu gi-a putut convingepropria-i fard de meritele,acesteiidei, ea a conti-

nurrt sll trliascd. Apelului lansat de idealismul wilsonian i se datoreazd,fdrd

disculic, faptul ci politica externi

americanda inaintat in marg,dupi punctul de

cotiturb pe care l-a marcatmandatul sdu, qi cd acestmarg continul gi astizi.

Abclrdareaamericani, cu totul unicd, a

afacerilorintemalionale nu s-a dezvol-

tut dintr-o datl sau ca o consecinlda unei

inspiralii solitare.in anii de inceput ai

rcpublicii, politica extemd americanda fost, de fapt, o sofisticatl reflectare a

irtteresuluinafional american,care a constat,pur gi simplu, in intlrirea indepen-

dcnlei noii n'hfiuni.Din momentce nici o fard europeanlnu

era in stares6 repre-

zinte o ameninfareveritabile, at6tavreme cAt era ocupati s6-giinfrunte rivalele,

Ptrrinfii Fondatori s-au ardtat gata si manipulezedispreluitul echilibru al

puterii

* atunci cand aceastale-a slujit nevoilor; intr-adevbr,ei au reugit s6 fie extraor-

dinar de ?ndem6naticiin a manevraintre Franla gi Marea Britanie, nu numai

pcntru a men{ineindependenfa Americii, dar gi pentru a-i lSrgi frontierele.Deoa-

rece au vrut ca, de fapt, nici una dintre pir{i si nu cdgtigeo victorie decisivi in

rtrzboaieleRevolufiei franceze,ei gi-au declaratneutralitatea. Jefferson definea

rtrzboaielenapoleoniene drept o confruntare intre tiranul uscatului (Franfa) qi

tirarrul oceanelor(Anglia)' - cu alte cuvinte, tabereleparticipante la lupta ce se

dldea in Europa erau echivalentesub aspectmoral. Practic6ndo form6 timpurie

  • dc nealiniere,noua naliune descopergaavantajele neutralit[fii ca mijloc de nego-

ciere, la fel ca multe alte nafiuni nou apirute de atunci incoace.

in acelagitimp, StateleUnite nu au mers cu respingereaprocedeelor Lumii

Vechi pAndla a renunta la expansiuneateritoriald. Dimpotrivd, incd de la ince-

put, StateleUnite gi-auurmirit expansiuneain cele dou6 Americi cu o extraordi-

nar[ perseverenld.Dupi 1794,o seriede tratateau stabilit frontiereleeu Canada

gi

Florida in favoareaAmericii, au deschisrdul Mississippi comerlului american

qi

au inceput si pund bazeleunui interescomercial american in Indiile Britanice

de Vest. Aceastaa culminat prin

curnp[rareaLouisianei, in 1803,ceea ce a adus

tinerei fdri, din parlea Franfei, un teritoriu imens, nelimitat, la vest de rdul

lrsilt;ti.itttprc'ttttfl

crr ltlrrlerrliilc usrrplnlcriloliilol spaniolcdin lrloridngi

" lcrrrclic l)e cilrcArrrcricir lrvcn sil tlcvirril o lllarcpulcrc.

ttrl liluccz cut'cir llicut viirrzaleu,Nnpolcon l3onaparte,a

avansato

lctt{ictillicii l.unrii Vcshi pcnlru asemeneatranzac{ie unilaterali: ,,Aceastd

ie tcritorialI intlrc;te pentrutotdeauna puterea Statelor Unite gi iatl ci

ai rrtn dat Angliei un rival maritim care,mai devremesau mai tdrziu, ii

va

'rgclnrlia."'oamenilor de statamericani le era indiferentce justificiri folosea

pcntru a-gi vinde posesiunile.Pentru ei, a condamnapolitica de putere a

  • ii Vcchi nu pirea a veniin contradicliecu expansiuneateritoriald americand in

t dc Nord. Deoareceei consideraucI impingereaspre vest a Americii era o

hlcnrddc politicd interndamericand, nu o chestiunede politicd extemd.

Itt uccstspirit

condamnaJames Madison rlzboiul ca gerrnenal tuturor relelor

gH precLlrsoral impozitelor gi al armateigi al tuturor celorlalte ,,instrumente de

: a celormulli subdominalia celor pu!ini"3. Succesorul s[u, JamesMonroe,

vedeanici o contradicliein suslinerea'expansiunii Americii sprevest prin

itateaca aceastasd devini o mare putere:

'l'rpbuie s[ fie limpede pentru toatd lumea c5 cu cAt expansiuneaeste dusi mai

departe,

llr[

a se dep6qi liurita corectd, cu at6t va fi mai mare libertatea de actiune a ambelor

guverne [statal qi federal], iar securitatealor mai perfectd; gi, in toate celelalte pri- vlnfc, cu atdlva fi mai benefic efectul pentru intregul popor american. intinderea teri-

loriului, cd este mare sau micf,, conferf, unei na{iuni multe dintre caracteristicile sale. Ea marcheadmdrimea resurselor sale, a popula{iei,a forfei sale fizice. Marcheaz6,pe l, tcurt, diferen{adintre o mare puteregi una micd.a

Totugi,chiar folosindu-seuneori de metodelepoliticii

de forl[ europene,

ii noii naliuni rimdneau fideli principiilor care fbcuserdca

{ara

lor

fie exceplionald. Puterile europene purtau nenumdrate rdzboaie pentru a

veni ridicarea unei potenfiale puteri dominante. in America, combinafia

e forfd gi distanli inspira incredereain faptul cd orice provocare putea fi

vat6 dupd ce aceastava fi apirut. Naliunile e-uropene,cu marje de supra-

ire mult mai str6nse,formau coalilii impotrivaposibilitdyiide schimbare;

se afla suficient de departepentru a-gi adecva politica de rezistenti

de realitateaschimb[rii.

Acestaa fost fundamentulgeopolitic al avertismentuluilui Georgewashing-

ptt

impotriva alian{elor ,,permanente" stabilite in vederea atingerii oricirui

ectiv.Ar fi lipsitde inlelepciune,spunea el,

sd ne implicdm, prin legdturi artificiale, in jocul nesigur al politicii sale

[a

Europei]

sau in combinaliile curenteqi ciocnirile dintre amici{iile 9i dugmdniilesale. Pozi{ia noastrddetagatd gi distant[ ne invitd 9i ne permite sd urmdm o alt6 cale.5

Noua nafiune nu a luat sfatul lui Washington ca pe un ra{ionament geopolitic,

naturi practici, ci ca pe o maximi de naturd morall. Ca purtdtoare a princi-

ului libert6{ii,America a gdsitci estenatural si interpretezesecuritatea confe-

:t{t[ de oceanelece o mdrginescdrept semn al providenfei gi s6-giatribuie acfiu-

le unui infelesmoral superior gi nu uneimarje de securitate,pe carenu o mai

inenici o alti naliune.

llrt clcrrrcrrltlc lrlrrfilrl lroliticii r'xlcrrrcrl('ur(r'|ul ir rr.Iuhliciiir losl r.:orrvirr

gcrr'ircil ltclrturrrertlelc

t';l.rlroirictlitr lrtrroltitt'uru rt'rrrllirlrrl rtrelorlclor cittiec rl,'

c{irrrrrrilcsllrtlrlii. lrr vlune cc corrtlrrcillr)fii

Lrrrr()l)cni

rli lriylrrr Ioliticir irrlqrlrritliorurl,r

1r corrvirrlgclcir

cll irlrrrorril lltrle:lr

li

ob{irrtrlir

crr lezullirt nl eorrrpclilici

irrtt'c irrlcrt'.','

cgttislc.colcgii lor iuttcriciuti lrvcirrr irr vcdcrc o lrrrrt'in crrrcslnlrrlc sil ucliorrcrzr't;r

prrllcrrcri coopclurr(i,

nu ca rivalincincrczhtori.

('orrthrcilkrlii

irrrrcricani

rcspingt'rrrr

c1111cc1llil

crrropcanir polrivit cirrciamoralitatea slatclor lrcbuia jr"rdecatir

dupirlllt'

r:ritcliirleciit rnoralitatea

indivizilor. Potrivit lui Jcl'fbrson,

exista

utrsingrrr sistcrn ctic, atAt pcntru oameni, c6t qi

pentrustate -

a da dovadddc lcerr

rroqlirrlll,

a-fi rcspectatoate angajarnentele,

in orice condilii, a fi deschisgi gcncrrr,,

proutoviindpc tcnnenlung chiar gi intereseleambelor p6rti.o

.ltrslc(catonului Arnericii -

uneori atdt de asuprufatd de striini -

re{lcclrr

lernlitatcacI America se ridicase,de fapt, nu numai impotriva legdturilorlegalc.

  • cc rr (inuserdinlSnfuiti de vechea tar6,, ci gi

lrtrropci. America puneafrecvenJa rizboaielor

impotriva sistemului gi valorilor

europenepe seamainfluen{ei nr'

lustc a institutiilor guvernamentale,care negauvalorile libertdtii $i demnitirlii

unlanc.,,De vreme ce dzboiul reprezintdsistemul de guvemare al veclrii

corrstrurcfii",scria ThomasPaine, ,,animozitatea intrelinutb intre ele de na{iuni nu

cslc nirnic altceva decAt ceea ce at6{dguvernele lor pentru a men{ine spiritrrl

sistcmului

...Omul

nu este duqmanulomului decAtprin intermediul unui sistcrrr

grogitde guvemare."T

ldeea cd

paceadepinde, mai presusde orice, de promovareainstituliilor dc-

rrrocraticea rdmaspdnl in ziua de azi un fundamental gdndirii americane.inlc-

lcpciuneaamericani tradilionalb a

suslinutcu consecvenf[cd democraliile nu-;i

dcclardrdzboi una alteia.Alexander Hamilton, ins[, a pus sub semnulintrebdrii

prcmisaconform cdreiarepublicile au fost vreodatdmai pagnicedecdt alte'fornrc

  • dc guvemdmAnt:

Sparta,Atena, Roma qi Cartaginaau fostcu toaterepublici; doud dintre ele, Atena ;i

Cartagina,de tip comercial. $i cu toateacestea, s-au angajat in rdzboaie,ofensive ;;i

defensive,la fel de desca gi monarhiile pu oarese invecinau la vremealor

...

in guvcr-

nul Marii Britanii,reprezentanlii

poporului formeazi una din ramurilelegislativului

na{ional.Comerful a fost vremeindelungatd principala preocupare a acestei !iri. Cu

toateacestea, puline naliuni au fost angajatemai frecventin rbzboi " ...

Hamiltoninsd reprezenta o minoritate.in majoritatealor coplegitoare,condu-

c[torii americani au fost la fel de convingi atunci, pe c6t sunt gi acum, cir

America are o responsabilitatespeciali in rdspdndireavalorilor sale ca pe o

contribulie la pacea mondiald. Atunci ca gi acum, neinlelegerile apireau cr,r

privire la metodd.Trebuia America si promoveze activ rispAndirea instituliilor

dcmocratice ca principal obiectiv al politicii sale externe? Sau trebuia si se

bizuie pe impactul exqmplului s[u?

Punctul de vedere dominant in perioadade inceput a republicii era ci nafiu-

nea americandpe cale de a se nagteputea servi cel mai bine cauza democraliei

practic6ndu-ivirtufile la ea acas6.Cu cuvintelelui ThomasJefferson, ,,un guvern

ir:tttt .itlsl;i solitl" itt Atttr:riclr rrvcrrsfr l'ic'.,un rnotrurrrcrrl

stirIil 5i rtrr

Itt" ltcttlt'tt lttltlcr ltoprtitrclc lrrrrrii."tJn lrr rrraitiilziu,.fcl'l'cr.s6p

rcvcrtca la

cll Arrrr.rricir,

dc

lirllt, ,,lc(iortrpcrrlru toalil orncnircn'n:

,,,lhpttrlcll irrtpre.itrrilrilclo-ar.r krst potlivrriocaltora, iar nouf,favorabile, ne-a impus d6klrin clea tklvctli carc cstc gradulclc libcrtateqi autoguvernarepe care o societatese Funlc lrvcnlurasll lc lascla indernAnarnernbrilor sdi individuali.l0

ltrrportunta datd de conducdtorii americani fundamentelor morale ale compor-

ttuluiArnericii gi semnificaliei

acestuia ca simbolal libertdtiia condusla

Itrgereatruismelor diplomaliei europene: ci echilibrulputerii rcalizaarmonia

tlin cornpetilia intereseloregoiste qi cd ra{iunile securitdlii depiqeau in

lunftrprincipiile dreptului civil - cu altecuvinte, c[ scopurilestatului justi-

lniiloacelefolosite.

Accstcidei frri precedenterau prezentate de o tard, carepe parcursulseco-

ul XIX-lea prospera, avdnd institu{ii funclionand in bund ordnduiald gi

recunoscute.America nu vedeanici un conflict intre principiul superiorqi

it[1ilesupraviefuirii. in timp, invocareamoralitrfii ca mijloc de rezolvarea

lor internafionale a produs un gen unic de ambivalenfd qi un tip foarte

de suferinfi. Dacd americanii erau obligali sd-gi investeascdpolitica

cu acelagigrad de rectitudine, ca in cazul existen-telorlor individuale.

lrebuia atunci consideratr securitatea;intr-adevdr, insemna aceasta,in ex-

, c5 supravieluireaera subordonat[moralitdfii? Saudevotamentul Americii

de institufiile democratice conferea automat o aur6 de moralitate chiar gi

' mai aparent individualiste acte? Iar dac6 apa stiteau tucrurile. cum se

aceastade conceptul europeande raison d'dtat, care susfineacd ac{iu-

unui statnu pot fi judecate decdtprin prisma succesuluilor?

ProfesoriiRobert Tucker gi David Hendricksonau analizatin mod strilucit

ambivalenlda gSndirii americane:

Marea dilemd a lui Jefferson privitoare la guvernarerezida in aparentasa renunfare la mijloacele pe care statele s-au sprijinit intotdeauna in ultimd instan!6 pentru a-gi uigura securitateaqi a-gi satisface ambiliile, precum gi in refuzul sdu simultan de a rcnunlala ambiliile care,in mod normal, conduceaula folosirea acestormijloace. El voia, cu alte cuvinte,ca America s[ poat[ beneficiain ambelefeluri - sd se bucurede lvantajeleputerii, ftr[ s6 caddvictimd consecin{elorfiresti ale exercitariiei.ll

PAni in ziua de astdzi,pendularea intre acestedou[ modalititi de abordare a

una dintretemele majore ale politicii externeamericane. in 1820.Statele

l

au gisit

un compromis intre cele doui

aborddri, care le-a permis s6 le

ice pe amdndoudpdn[ dupi cel de-al doilea rdzboi mondial. America a conti-

s6 condamnecele ce se intdmplau dincolo de ocean,drept rezultate vrednice

disprelale politicii de echilibrual puterii,considerAndu-gi in acelagi timp.pro-

  • I expansiunespre vestul continentului nord-american drept,,destin manifest".

PAni la'inceputul secolului XX, politica extemi americani a fost in esentd

I de simpld:a ?mplinidestinul asumat al tarii gi a nu se implicain jocurile

licate de dincolo de ocean.America a favorizatguvernele democratice ori

.4

rk'cflleoti lt losl posiltil.rlltt'lt tclirzirl si'l irc(iorrt'rt'

rrr :,.nrrrl tlc ir-;ii,juslilicir

;rrr

l'et'itrlelc, .loltn (.)ttittcy Atlltttts. lte ittttnciscclt'lru rk' slitt.it lrrzrullllirr lt{.'l

ncenslnirt ilrrtlirre:

( )tittttrle trslc slttt vit li tlcslhlrn'lrl stirrtlurtlul lilrt'r'lli(ri 1r irrtlcpcrrrlculc:i, ucolollll-su r,,r

qiitritrrir,

lrinc:cttvlirtlllt'ilc

5i

rtrgllcirrnilc

ci lalc: Anrericiil. lrir rru pulocdc,

irrsll. rlirrcrtl,,

,l,

nrllriirr r-'llttlitt'cit

tttottqitrilot',

pc cilrc str-i ucidtl. l',n csle cca citrc cloloqilc

libcr(ulr.,r;.r

rrrrlt'grcrrtlcnll tulur()r. ('anrpiolrril qisuslindtoarc'i;;i cs(cdolr ci

inscai.l2

('citlrrl{r-r ln[iI a accsteipolitici americanede autore{inerea fost deciz.iark' ,r

rxclu(le lltllilica olrropcandde forf[ de pe ernisferavestic6, la nevoic;;i prrrr

lirlttsit'crlt ttttora dintrc metodelediplomaliei europene. Doctrina Monroc, ciu(. ;r

ltttrclrttttitt aocast[politicS, a rezsltaldin incercareaSfintei Alianfe - cotltl)u:,;"1

tlirr l'nrsia,ltusia qi Austria- de a inlbugi revoluliadin Spania,din anii ltt.'lr

();rttttiittclu-sc irr principiu intervenlieiin afacerileinterne, Marea Britanic rrrr

voil rricica sirsprijine SfAnta Alian{d in emisferavestic6.

Ministrr-rlde externebritanic GeorgeCanning a propus StatelorUnite o ir.

littttc cotnutrS,pentru a nu lSsacoloniile spaniole din Americi sd caddin m6irrilt'

SlirttciAlian{e. El voia sd se asigurec5, indiferentce se intAmplain Spania,nit,r

() l)l.llcrc curopeanbnu avea cd controlezeAmerica Latin6. Deposedatdde colo

rriilc salc Spanianu mai valora

t[:scurajezeinterventia, fie sd o

mare lucru, socoteaCanning, iar astaunna fic s;t

facl irelevantd.

.lohrr Quincy Adams in{elegeateoria englezilor,dar nu aveaincredere in In(}

tivclc lor. Era prea curdnddupd ocupareabritanici a washingtonuluidin 1lil.,

pcnlru ca America sd se aliture fdrii-mami de odinioard.Prin urmare,Adams l-rr

ittclctnnatpe pregedinteleMonroe sd inliture colonialismuleuropean din Americi

ct rezultatal unei decizii americaneunilaterale.

l)octrina Monroe, proclamatdin 1823,a transformatoceanul - care despdltcrr

StateleUnite de Europa - intr-un c6mp de fortificalii. PAnd atunci, regula tk.

btrz.h'apoliticii externe americanefusese ca StateleUnite sd nu se amesteceirr

luptele pentru puteredin Europa.Doctrina Monroe a fbcut pasul urm6tor, declu

rAndcd Europanu trebuie si se amestecein afacerileinteme americane.Iar idecl

lui Monroe despre ce anume constituia afacerile interne americane-

intreagir

ctrrisferdvesticl - era expansivdde-a binelea.

Aceeagidoctrind Monroe, mai mult, nu s-a limitat la declaralii de principirr

lia avertizacu

indrdznealdputerile europeneci noua nafiune avea sd pomeasci"r

rilzboi, pentru

a susfine inviolabilitatea emisferei vestice.Ea declara cd Statelc

tJnite aveau si priveasci orice extindere a puterii europene ,,asupra oric[rci

porliuni a acesteiemisfere ca periculoasi pentrupacea gi siguranlanoastrd"r3.

ln final, intr-un limbaj mai pulin cdutat- dar mai explicit decAtcel al secreta-

rului siu

de stat, cu doi ani inainte^- pregedintele Monroe respingeaorice inter-

vcrr{iein

controverseleeuropene: ,,In rdzboaieleputerilor europene,in chestiuni

privindu-le pe acestea,noi nu am participat niciodatSqi nici nu intri in vederilc

politicii noastresd facem a$a cqva"r4.

America intorcea spateleEuropei gi in acelagitimp igi elibera mdinile pentru

a se extinde in emisferavesticS. Sub umbrela doctrinei Monroe, America putea

o politicil cc nlt sLrrlcoschcir tlcloe tlc'visut'ilcrolicinti

rtrgecttl'()pc:ttt dc

extinde ctlrrrcr{ul i;i inlltrcnln, dc u ittrc,xatcritoriil pc scurt, se translbrma

Mlrer l)uterclhrii a lrcbui sit llractice o politicl de forf[. Dorintade expan-

Ir Arncricii ,si incredin{areaei c5 era o lard rnai pur6 qi mai cu principii

;iil olicurc alta dirr Europa,nu s-auaflat niciodatbin contradic{ie.De vreme ce

gi-urrcorrsiderat expansiunea drept politicd extem6, Statele Unite ;i-au.putut

rsi putcrcapentru a-qi exercita dominafia -

asupraindienilor, a Mexicului,a

rusului *

gi pentrua o face cu conqtiinfaimpdcatl. Intr-un cuvdnt,politica

rli a StatelorUnite a fost de a nu aveao politic[ extem6.

Crr gi Napoleon in leglturi

cu vdnzareaLouisianei, Canning era oarecum

lit sAse laudeci adusesela via![ LumeaNou6, pentru a restabiliechili-

cclei Vechi, de vreme ce'MareaBritanie l6sa sd se infeleagi cb aveas[ spri-

doctrinaMonroe cu Royal Navy. America, ins6, aveasi restabileasciechili-

curopean al puterii doar at6t cdt si fini

Sfdnta Alian{[

in afara emisferei

r. in rest,puterile europene aveau sd fie nevoitesd semenfinl in echilibru

participareaAmericii.

Pentru restul secolului, tema principald a politicii externe americanea fost

indereaaplicirii doctrinei Monroe. In 1823, doctrina Monroe avertizasepu-

lc europenes[ se lini departede emisferavesticd. Pdni la centenaruldoctri-

Monroe, inlelesul aceste'iaa fost treptat extins, pentru a justifica hegemonia

canl in emisferavestic[. ln 1845,preqedintele Polk a explicatincorporarea

lui in StateleUnite ca fiind necesarispre a evita ca un stat independentsi

ini ,,aliat cu sau dependentde vreo nafiune shiini mai putemici dec6t el

rgi" gi prin aceastao ameninlarepentru securitateaAmericii.t' Cu alte cu-

, doctrina Monroe justifica intervenfia american[ nu numai impotriva unei

inf[ri existente,ci qi impotrivaoricirei posibilitnlide provocaredeschisl -

asemdnitorcu ce realizaechilibrul europeanal puterii.

Rdzboiulcivil a intreruptpentru scurt timp preocupareaAmericii in

domeniul

unii teritoriale.Preocuparea

de prim ordin a politicii externea Washing-

lui era acum prevenirea recunoagteriiConfederafiei de cdtre nafiunile euro-

, din teama de a nu apirea pe pdmdntulAmericii de Nord un sistemmultistatal

odatd cu el, politica de echilibru

1868, ins6, pregedinteleAndrew

al puterii promovati de diploma{ia europeand.

Johnsonrevenea la vechea metodl

de justifi-

a expansiunii prin intermediul doctrinei Monroe, de astd datd cu ocazia

Srdrii peninsuleiAlaska:

Stf,pAnireasau controlul strf,in asupraacelor comunitdti gi a adus prejudicii influenlei Statelor Unite. Revolulia

atat de pagubitoare.l6

ain!ilrziat pdn6 acum sporirea cronicf, gi anarhia ar fi tot pe

Ceva mai

imporlant

decdt expansiunea in cadrul

continentului

american

se

cu toatecE a trecutpractic neobservat de aga-ziseleMari Puteri:un

membru.sealitura clubului lor, c6nd StateleUnite deveneaucea mai

icd na{iunea lumii. in 1875,Statele Unite depigeauMarea Britanie, pe

  • i consideratdcea mai mareputere industriali a lumii, in producfiamanu-

rierd.La sfdrgitulsecolului consumau mai mult[ energiedecAt Germania,

\k

lrt'ttttltt.

Attslt'o-llttp,itt'i;t.

l{rrsiir.

.lrrporriir

1i

lt;rli;rlrr,rlnlln.r' irrlrc, ltllzlroirrl ciyrl 7r

sllltlitttlsccrtlttltti, lrrotlttelirt itttrcliclnllde cilrlrrrrrtrt clcseulerr

r,cude hirrerlc olel crr 5?,1dr: l)r()ocnlc. lrrrrl',irrreir

ll(X) 1lg lrr.oecrrlr,

ctlilol ler.ltccrr 5(r7dc lrrrr

cctllc.iirt'prtldttcliit dc gtiittcu 25firlc proccrrr(c.

lrrritrlr'irrcu

ir

corrtrillrrit lir tlrrl,l,r

tt'irpoprrlirlicri rrrrrcricanc. lal llroccsrrl crc;;lcrii lri.rrclr si1sc accclcrrczc.

Nici t) ttitlirtttctttt il cLlt"toscul

vrcodatl o ilscnlcncil sporirc a putcriisllc: l;jr;t ;r

Itlccreilsil o traduciiin inllucn{[ globald.Concluci\tolii Americii 1u firsl ri r r

lctllltli.Scctctarul dc statal pregedintelui Andrcw.lohnson, Seward, vislr lrr rrrr

itttlrcrittinclttz.iind Canada, precum gi

mareparte din Mexic, qi extinzindu-scrrrrrll

itr f tircillc. Adrninistra{iaGrant voia sd anexezeRepublica Dominicanl gi cor:lrr.l;r

ctt idccaachiziliondrii Cubei. Acesta era genulde iniliativepe careconclscirttrrrr

errropenicclntemporani, Disraeli sau Bismarck, le in{elegeaugi le aprobau.

Settatulamerican, insd, rdmdneaconcentrat asupra prioritdlilor internc 1i .,,,

ittt|rotrivcaoricdror proiecte expansioniste.

El a menlinutefectivele annatci rr1, r

(25 000 de oameni)qi marinamilitard slab6. Pdni in 1890,armata americarrir r.r,r

lr XIV-a in lume,in urmaceleia Bulgariei,iar marinamilitard americand era nr;rt

rrlicildcc6t cea a ltaliei, cu toatecd putereaindustriald a Americii era de l.] lr r

tttlti tnaredecdt cea a ltaliei. America nu participala conferinteleinternatiorrrrlt.

;i cla tratatdca puterede rangulal doilea.in 1880,reduc6ndu-gi institufia diplo

maticl,^Turciagi-a desfiinlatambasadele din Suedia,Belgia, olanda gi St1tcl,,

ljnite. In acelagitimp, un diplomat gerrnandin Madrid s-a oferit si suportc .

rcducerede salariudecdt sd fie trimis la post in Washington.rs

ins[, odatdajunsd la nivelul de putereal Americii - uiterior Rdzboiuluicivil

o

(artrnu va rezista nicicdnd tentaliei de a-l traduceintr-o pozifie importanta in arcryr

internafionall.La sffirqitulanilor 1880,America a inceput s[-qi clideasc6marirr;r

  • nrilitard- care,nu mai devremede anul 1880,era mai micd decdtcea a unui slrrt

precumChile, Brazilia sauArgentina. in

1889,ministrul Marinei Militare, Benil

nrin Tracy, fbcea lobby pentru o navd de rdzboi, iar istoricul contemporanal mari"

nei Alfred rhayer Mahan dezvoltao expunerede principii in favoarei ei.re

Cu toate ci marina militarb britanicd proteja efectiv America de prid6lnicirr

puterilor europene,conducdtorii americani nu au perceputMarea Brilanie ca pe

protectorul {[rii lor. Pe parcursulsecolului al XIX-lea, Marea Britanie a fost con-

siderati cea mai importanti provocarela adresaintereselor americane, iar Royiil

Navy cea mai serioasi ameninfare strategicd. Nu e de mirare c6, atunci c611

America a inceput ,,s6-gi aratemugchii", ea s-a gandit s6 elimine influen{a Marii

Britanii din emisfera vestici invocAnd doctrina Monroe, la incurajarea cdreia

MareaBritanie igi adusesein mare m[surd contribu{ia.

StateleUnite nu au fost deloc delicatein privinla provocdrilor.in 1895,secre-

tarul de stat Richard Olney a invocat doctrina Monroe pentru a avertiza Marea

Britanie cu referire precisi la inegalitateade f,orle. ,,La ora actual6',,scria el.

,,Statele unite sunt practic suveranepe

orice chestiuneasupra cdreia igi extind

acest confinent gi voinfa lor este lege in

influen{a". ,,Infinitele resurse,'ale Ame-

ricii, ,,combinate cu pozigiasaizolatl.o fac stdpAnlpe situafiegi practic invulne-

rabild impotriva oricdrei saua tuturor celorlalteputeri"z0. Renun{area Americii la

rle lirr'lflcrl lirrrpetlcci rrusr. nplicrr irr crrrislL.r'tr

vcsticli. irr l()20,Mlrea

le rcltttttlrtscr

lir;tretcrrliilcr

tler rr irvcir rrrt rol rrrliurin Arrrcrica ('crrtralll.

Dtliniindsttltrcttutliu

itt crttisl'cravesticil, Slatclc [Jnitc au inceputs[ pltrundd

ltontt rnai largil a politicii irrtclna(ionalc.Arncrica ajunsesela stadiul de

mondialii aproapcltrr[ s[ vrca. lixtinzArrdu-sepe intreg continentul,ea igi

e prccrnincn{ade jur irnprejurul {irmurilor sale,insistdnd in acelagitimp

Inptului ci nu dorea cdtugide pufin sd duci politica externda unei mari

[,a tcrrninareaacestui proces, America s-a trezit la comandagenului de

cnre a ibcut din ea un factor interna{ional major, indiferent de preferinlele

Clonducdtorii Americii puteaucontinua sd insistecd politicasa externi de

era de a servi drept ,,far" pentrurestul omenirii,dar nu incipea nici o

cd unii dintre ei deveneauconqtienli gi de faptul cd puterea Americii ii

ucesteiadreptul de a fi ascultati in chestiunileaflate la ordinea zilei 9i

cI

lvcn nevoie sb agteptepdnl ce intreaga lume avea si devin6 democraticb,

a se integrain sistemulintemafional.'

Nlmeni nu a formulat acest ralionament mai tranqant decdt Theodore

  • t. El a fost primul pregedintecare a insistat cd,era datoria Americii sd-gi

simliti influenla la nivel global qi a prezentatAmerica lumii in termenii

conceptal

interesuluinafional. Ca gi inaintagiisdi, Rooseveltera convins de

benefical

Americii in lume. Dar spre deosebirede ei, Roosevelta susfinut

'Americaavea reale interese de politici exteml,ce deplgeaucu mult interesul

do a semenline departe de oriceamestec. Roosevelt a pornitde la premisacb

Unite erau o putereca oricarealta, nu o intruparesingulari a virtulii.

intereselesale se ciocneaucu cele ale altor,tdri, America aveaobligafia

adune puterile pentru a se impune

Ca prim pas, Roosevelt a dat doctrinei Monroe cea mai interven{ionisti inter-

prin identificareaacesteia cu doctrinele imperialiste ale epocii. in ceea

  • I numit ,,corolarul" doctrineiMonroe, el a proclamatin 6 decembrie1904 un

general de intervenfie al ,,unei nafiuni civilizate", pe care, in emisferzi

numai StateleUnite erau indrituite a-l exercita:

,, ...

ill emisferavestici,

StatelorUnite la doctrina Monroe poate 6bliga StateleUnite, in cazuri

de sivdrgire a unor asemeneafapte rele sau de neputin!6, la exercitarea,

oricdt[aversiune, a uneiforfe de polifie intemafional6"21.

Roosevelto luasecu practicainaintea teoriei. in 1902,America forfase Haiti

lichidezedatoriile fafi de blncile europene.in 1903,in Panamas-au st6rnit

ri,

ajung6nd la scara unei adev6rate revolufii.

Cu ajutor

american,

fia locali gi-a smuls independenfafag6. de Columbia, dar nu inainte ca

ingtonuls[ fi stabilit suveranitateaSUA inZona Canalului,de ambelepirfi

ce avea sd devini Canalul Panama.in 1905. StateleUnite au stabilit un

financiar asupra Republicii Domiqicane, iar in 1906 trupele ame-

au ocupatCuba.

PentruRoosevelt, diplomafia for{ei in cadrulemisferei vestice frcea partedin

rol mondial al Americii. Cele doud oceanenu mai erau indeajunsde largi

a izola America fald de restul lumii. StateleUnite trebuiau sd,devind actor

scena intema{ionali.

Roosevelt a spus foarte clar intr-un mesaj adresat

eongrerului

?n 1902:,,1)in ce ln ce nruimult, intordepentlenla

1l eomploxitaten

srecc{lnd[

a reln[iilor internnfionnlc

politice gi economice

inrprur luluror puterilor

elvilizate gi pugnicosE insistc usupro cAnnuirii adecvate

a lurrrii."rl

Roclsevelt dc[ine o pozilioistoric[ unicAin abordareacle clltro America a

rela[iilorinterna[ionalc. Nici un alt pregedirrtenu a definit rolul rnondialal

Americiiat6t dc complet,in terrneniiinteresului na{ional, gi nu a identificatinte-

reeulnalional atAt de cuprinzdtor,in raportcu echilibrulputerii. Roosevelt

Itnpdrt[gcapunctul de vedereal conafionalilorsii c[ Arnericaera tot ce putea

eporarnai bun omenirea.Dar, spredeosebire de ei,

el nu credeac[ Americaigi

puteaasigura pacea sau implini destinulnumai prin practicareavirtulilor civice.

In percepliaasupra naturii ordinii mondiale,el se apropiamai mult de Pal-

merstonsau Disraeli dec6t de ThomasJefferson.

Un marepregedinte trebuie si fie un educator,realizdnd puntea de lggdturd

dintrcviitorul poporuluis[u gi tr[irea efectivi a acestuia.Roosevelt a predato

doctrin[ extremde aspr6,unui poporcrescut in credinfacl paceaeste starea

normal[intre natiuni,c6 nu existl nici o diferenflintre moralitatea personali qi

cea public[ - America fiind bine izolatdde tulburdrile gi revoltelece afectau

reptullumii. Rooseveltrefuza toate aceste propozilii. Pentruel, via{a internalio-

nal[ insemnalupt[, iar teoriadarwinistd - a supravieluiriicelui mai bine dotat-

cra pentru istorie un ghid mai bun decdt moralitateapersonal[. in optica lui

Roosevelt,cei bldnzi mogteneaupimdntul numai dac[ erau puternici.Dup[ el,

Americanu era'o cauz6,ci o mareputere - potenfialcea mai mare.El sperasi

fio pregedintelemenit sd-giintroduci nafiuneape scenalumii, astfel incdt

ea s6

poat[ modelasecolul XX in felul in careMarea Britanie il dominasepe cel de-al

XIX-lea - ca o fari cu puterivaste, care se inrolase de bun[ voie, cu moderafiegi

infelepciune,si munceasc[in beneficiulstabilitdlii, al pdciigi al progresului.

Rooseveltera intolerantfafd de multedintre lucrurile sfinte aie moduluiame-

rican de a gdhdipolitica extem6.El dezavuaeficacitatea dreptului interna{ional.

Ceeace o nafiunenu puteaapbra prin forfl proprib,nu puteafi protejatnici de

comunitateainternationald. Respingea dezarrnarea,

care atunci incepea si devini

subiectde preocupareintemafionali:

incl nu existitprobabilitatea

de a sestabili vreun fel deputere internafionald care sd

...

poatdamenda efectiv faptelerele, iar in acestecircumstanfe ar fi gi o nebuniegi un

lucru periculospentru o nafiunemare qi liberi sd se lipseascisingur[ de putereade

a-gi ap6radrepturile proprii gi chiar, in situa{ii exceptionale,de a se ridica pentru

drepturilealtora. Nimic nu ar promovamai mult

inechitatea

...decAt

faptul ca popoa-

relelibere gi luminate ...sd

se lipseascl de bund voie de putere, l[sdnd armele la dispo-

zilia oriclrui despotismgi barbarii."

Roosevelt era incd gi mai caustic, atunci cind venea vorba despre guvernarea

lumii:

Eu consideratitudinea Wilson-Bryan - de increderein tatate de pacefantasmagorice,

in

promisiuniimposibile, in tot felul de petecede hArtielipsite de orice sprijin din parteaunei

forle efective- ca fiind aberanti.Este infurit mai bine pentruo naliunegi pentruintreaga

lumes[ aibatradiliile lui Frederickcel Mare qi Bismarckin privin{apoliticii externedecdt

s[ aibl atitudineaBryan sau Wilson-Bryan ca atitudinenafionald permanent6.'*

lunteguvornatll

prin ltlrlll, l(oosevelt creclea

c[ ordineanaturulA a lucru-

orarelJectntlt

dc concoptulde ,,slbre cleinfluerr[[", oare atribuia inlluentl

asupraunor intinse regiuni anumitor puteri * de pildl StatelorUnite

emisl'creivestice sau Marii Britaniiasupra subcontinentului

indian. in

Rooscvelta consim[it la ocupafia japonezL asupraCoreii deoarece,in gdn-

aa,relafiile nipono-coreenetrebuiau sI fie determinatede puterearelativl a

f6ri, nu de prevederileunui tratat sau de legileintemafionale:

eoreeaeste cu deslvdrgirea Japoniei.Sd fie limpede,prin tratat s-a stabilit solemno

r Inlclcgere potrivit cdreiaCoreea trebuia sd rdminl independenti.Coreea insd a fost

lloputincioasdin a impunerespectarea

tratatului qi a fost in afaraoricdrei discufii ca

Vfeo alti na{iune ...sd

incerce :4 faci pentru Coreeaceea ce qi au fost cu totul

Incapabilisd facd pentru ei inqigil'

  • Dc vreme ce Roosevelt avea asemeneavederi de tip european,nu a fost sur-

    • ci el a abordatechilibrul mondial al puterii cu o subtilitateneegalatd de

alt pregedinte american gi de care s-a aprbp.iatnumai Richard Nixon. La

put, Rooseveltnu a vizut nici o nevgiesi antrenezeAmerica iq intimitatea

libruluieuropean al puterii,deoarece'il considera ca mai mult saumai putin

abil. Dar

a fost destulde clar asuprafaptului c[, in cazul in care acest

avea s[ se dovedeasci gregit, va indemna America si se angajezein

ireaechilibrului. Treptat, Roosevelt a ajunss6 vadl in Germaniao ame-

la adresaechilibrului european al puteriiqi a inceputsi identificeintere-

nafional american cu cel al Marii Britanii qi al Franfei.

Faptul a

fost demonstratin 1906,in timpul Conferinfeiinternafionale de la

iras

al clrei scop era si stabileasciviitorul Marocului. Germania,care

-

asupraunei ,,ugi deschise"pentru a pretntdmpinadominafia francezd, a

reprezentantamerican, qezdnd ci America aveaacolo

inut includereaunui

comercialesemnificative. PAni la urm[, americaniiau fost reprezentafi

prin ambasadorullor in ltalia, dar rolul pe care l-a jucat acestai-a

it pe germani.Roosevelt a subordonatinteresele comerciale ale Ame-

  • - care,oricum, nu erau mari - punctului s[u de vederegeopolitic. Toate

au fost exprimatede Henry Cabot.Lodgeintr-o scrisoareadresatl lui

la momentulde vdrf al crizeimarocane. ,,Franfa", spuneael,

,,trebuie

ifie cu noi qi cu Anglia- in zonagi in combinatianoastr[. Eite un aranjament

rlid,economic qi politic"'o.

i In vremece in EuropaRoosevelt considera Germania ca principaldamenin-

in Asia era preocupatde aspira{iileRusiei gi, prin urrnare,a favorizatJapo-

principalulrival al Rusiei. ,Nu existl in lume o alti nafiunecare s[ finl in

ile sale,in mai maremisuri decdtRusia, soarta anilor urmltori", a declarat

evelt.27in 1904,Japonia, protejati de o alianp cu MareaBritanie, a atacat

nia. Degi a proclamat neutralitatea americani, Roosevelt inclina so^r^eJaponia,

victorie

ia a

ruseascd,argumenta el, ar fi ,,o loviturd dati-civilizafiei"r8. Iar cdnd

distrusflota ruseascl,a jubilat: ,,Am foqt^mulfumit pe deplin de

iajaponezd,pentru ci Japoniafacejocul nostru."zv

Roosevelt voia ca Rusia si fie mai degrabi sl6bit[ decdt eliminatd cu totul din

ilibrul puterii- deoarece,potrivit preceptelordiplomafiei ce promovaechili-

fi

brul putcrii.o sl{lhirecxcesivll n l{usieinu ur li lhcutder:iit rd rrrhrtllulcnrrreltin-

fHrii rttseqliunu.iultottczil. l{ooscvolt u sesizatcil un rezrrltrrlcure sh serveascilcel

mni bine Atncricacra uttrtlpritr curc llusia ,,sd fic llsatil lirlll irr lirltl cu Japorrin,

qallblca ljccarcdin elc sf,aibli o ac{iuncmodcratoare asupril celc,iluller"r0.

Mni dcgrabltin baza realismuluigeopolitic decAtdintr-un nobil altruisnr.

Roosevcltle-a invitat pe cele doud beligerantes6-qi trirnit[ reprezentanfiill

locuinla sn de la Oyster Bay, pentru a pune la punct un tratat de pacefinalizat irr

cele din urm[ la

Portsmouth,in New Hampshire,care limita victoria japonezd 9i

mcnlinea echilibrul in Extremul Orient. Drept urmare, Roosevelta devenit pri-

nrul amcricanc[ruia i s-a atribuit Premiul Nobel pentru Pace,pentru producerea

untti acord bazat pe concepteca echilibrul puterii gi sferelede influenfi gi care,

dupll ptrrereasuccesorului siu, Wilson, plrea destulde ne-anierican.

In 1914,Roosevelt a avut inilial o perspectivi relativ cinic[ asuprainvadirii

  • dc cfitre Germania a Belgiei gi Luxemburgului, degi constituia o flagranti violare

u tratatelorcare stabiliser[neutralitatea acestor dou[ {iri:

Nu iau partenimdnui in

ce privegteviolarea sau nerespectarea

acestor tratate. Cdnd

uriagii se prind in luptl pe via!6 gi pe moarte,in timp ce se imping unul pe altul

incoacegi incolo e clar cd acegticoplegitori, imelli lupt6toriau sd calcepeste oricine

le aparein cale,dqcd nu estepericulos sd ofacd."

La cdteva luni dupi izbucnirea rSzboiului in Europa, Roosevelt gi-a schimbat

judecata iniliald despre violarea neutralitl{ii Belgiei, deqi, caracteristic, nu

ilegalitatea invaziei gerrnane il preocupa, ci ameninfarea pe care aceasta o

reprezentala adresaechilibrului puterii: ,,

...

ru credefi cd dacdGermania c6qtigi

acest rizboi, zdrobegteflota englez[ gi distruge imperiul britanic, intr-un an sau

doi va insista s[ preia poziliadominant[ in America de Sud gi Central6

...

?"32

A indemnat la reinarmarea masiv6, astfel incdt America s[ poati

arunca

povara acestui act in spateleTriplei Antante, Vedea o victorie a Germaniei qi po-

sibil6, dar gi periculoasl pentru StateleUnite. Victoria Puterilor Centrale ar fi

avut ca rczultat pierderea protecfiei asigurate de marina militarl

permildnd imperialismului german si se afirme in

emisfera vestic6.

britanicl,

Faptul ci Roosevelt trebuie si fi considerat controlul naval britanic asupra

Atlanticului

mai

sigur dec6t hegemonia Germaniei s-a datorat unor factori

non-putereimpalpabili, precum afinitatea cultural6 gi experien{aistoricl. intr-ade-

vlr, intre Anllia gi America au existat puternice legituri culturale, flri un echi-

valent in relafiile americano-germane.Mai mult,

Statele Unite erau obignuite cu

ideea st[pdnirii mirilor de citre Marea Britanie, nemaisuspect6nd-ode proiecte

expansioniste in Americi. Germania, ins6, era priviti cu teaml. In 3 octombrie

1914, Roosevelt a scris ambasadoruluibritanic la Washington (uitdnd in mod

convenabil considera{iile