t r l, t lt ' . llr lr . llt , iln( . 1 t ( ; r nt . ( , il( . ll t i l t {, r 1 ,L r l l r r r r r ,, r 1 1 1 1 , , l l r r . l i , ; r .

I l ; l r lt (' t , lttttltlo t lttttrl,rrrtt \ r' l lt ' , lll t ltttll o lllrtllltt' rtrit ' lt ' rlt r t lr l r lt ' r r r ' lllr or r lir lr r ; 1 t o t 'r r . r r l . r', , t\ t l , t l l l ; t l ( . ( )t rllt t r'lt (('it|itt(':l(rrrn \ ' ; r lt r ' lr r t i: , : t lr t ' t or r : ; lnlilir ( l ( '( ) i u n ( 'n r ( t ( '. , t . r l ( , u ( 'r . ( . 1 ) l ( . ('tt lttlrrl tlilr ' r ilr ' . l. i t onr lr r r ' lr ir r r c r r r I ii u t i i t f c . t l t . o : r ', r . r r r t . n ( . l t e(]11 rr rr':rl, lrtlt'sr.r)t i, ( . nr . t ' l' , iil ; t t . t . s lt r r( ) : lnt c ni t lc s llt l c s t c c ( ) t ) s u n l ; r l : rr r r : t i t l l u l l ( h . l ' 1 ,' ril,tlt ' ' , (' l\ll(' ,r trrlr;;iru rtit'i lrtlrttin is lllr liv e t k ' er il t lc t lc lir r ir c : l ur ) t - l is c o l ) . l t i s t . i r r l r l l l [)c celt' t t t , tt rl.' :.rr:; p ozilii llrirr elr lilr r li c illc nu s unl nolll) alr i t tc c l c n c o c s l r L l l ) c l l t r u a g , 1 \ ( ' l tl;l i; i sttrt! clrilrr ;;i r t ut i pt r ( in 1lt ' lliv it c l) c nt r Lt c o u s t r u i r e a u n c i o r t l i n i i n t c r l r; rllr)rl;tl(' .llrl tttricttl rtto del c lis ponibil c lc s is t c nr r nult is t a t a l a f o s t u n u l c o n s t r l l i t ( | t : ' . ' r rt' l: rlilt' o ccitlcrrtllc. l)o c ar c r nr "r l{ dint i r e par t ic ipan{ i i l p o t r e s p i n g e . ( tt loltle llccslclt, ap ar i{ ia gi pr iibLr gir c a or dinilor m o n d i a l e a n t e r i o a r e b a z a t c clc ltt [) ac c a wc s t lalic d pAni in z ilel e n o a s t r e - e s t e u n i c a e x l )r' llrllll(' sllllcr ; l l l l. l t llllllll

in incercarea lr('r('rr(:r de a in{elege l)c cirrcsc poatcsprijinicineva, problemelc { ll ( ill('st'cottliturtii oalttcniide statcontemporani. Studiulistorieinu constituie un ttt,ttttt:tl t'rr itrslruc{it"tni cat'c sd poatdfi aplicate automat; istoriane inva!5prin analo1'ti,rttttrrciitttl lttntindasupra consecintelor probabileale situa{iilorcornparabile. | ):rrlit't'rtlcgcrtcra{ie trebuiesd hotdrascd singurdcaresituatii suntcompar;bile. lrrle ltctttltlii analizeazd func{ionarea sistemelor interna{ionale; oameniide stat It'tottslrtticsc.$i existdo mare diferenldintre perspectiva unui analistgi cea a rrrrrri orrrdc stat.Analistul poatealegeproblemape care doreqte s-o studieze, i1 \'l('lllc ce otnului de stat problemele ii sunt impuse.Analistul poatealoca oric6t trrrrp cslc nevoie pentrua ajungela o concluzie clard;problema cbplegitoare a omulrti tlc s,at cste presiunea timpului. Analistul nu lucreazi cu nici un risc; dac[ se rlrrvctfc;tc cd a ajuns la concluzii greqite, el poatescrieun alttratat.Omului de stat ri cstc ingdduitsd incerceo singurS dat6;gregelile salesunt iremediabile. Analistul rlislrttrrc de toate faptele;el va fi judecat dupi forla lui intelectuald. Omul de stat trclrtticsI ac{ioneze confotm unor evaluiri ce nu pot fi probatein momentulin care 1,.' c:luboreazd; el va fi judecat de istorie dup[ c6t de in{elepta stdpAnit schimbarea irrervilabild gi, mai presusde orice, dupd c6t de bine pistriazd pacea.Iat6 motivul pcrrlru care examinarea modului in care oamenii de stat au tratat problema ordirrii rnondiale* ce anumea.funclionatsaunu gi de ce - nu reprezinti sfarqitul irrlclcgerii diplomafieicontemporane; ea poatefi, insd,inceputul,

CAPITOLUL 2

jocului: Regula Theodore Roosevelt sau WoodrowWilson

PAndla inceputulacestuisecol,in politica externdamericani a predominat tenApoi, doi factori au proiectatAmerica in rela{iile internafionale: din{aizolalionistd. putereasa, aflati in expansiune rapidS,gi colapsultreptat al sistemului intemalional cu centruin Europa.Aceastdevoluliea fost marcati de momentulde cotiturh rcprezentatde mandatele a doi pregedinli: Theodore Roosevelt gi Woodrow Wilson. Aceqti oameni au linut frdiele guvemdrii atunci cdnd afacerileintemafionale atr[geau in vdltoarea lor o nafiune ce incerca s[ i se impotriveascS.AmAndoi au recunoscutcd America aveade jucat un rol crucial in politica intema{ionalb, clegi i-aujustificat iegirea din izolarepotrivit unor sisteme de gAndire total opuse. Roosevelt a fost un subtil analist al echilibrului puterii. El insista asupra rolului international al Arnericii,deoarece interesul nationalal acesteia o cereapi

('1. rrrr dettttrccc. cchililrrrr p.lulrnlf, irl putclii lir seirrll r.tn(lc rtecotrceprrl lhrll l)cltll'u pnrlicipnrc ttntcricitttll)cntrtr l. Wilsorr. lolrrlrri intr.r'rurliururl ul Arnc.irrstilicrrrcrr rlcii eru tlc trltlttt'11 ntesiittticil. Arncricn ilveilo olrlig111ic. rlnr rrrrlirlllde eclrilibrrrl puterii,ci lulil tlu cit irrsil;;i: unul'nc clea-;;irilsplrrtli principiile irr lrrrrre. irr tirnpul Wilsorr, Atncricit tttltttirristralici s-nvtrdita l'i urr.ltrciltor-chcie in cadrulrcla[iikrr itttrrtttttioltalc, unor prirrcipii carc.rcl'lcctiind truisrrrclc gAnclirii llritt proclanrarca ntttelicitttc, nlilrcilutotodatfiun punct de plecarcrcvolu(ionarpentru diplornalii l,trtrtiiVcclri.Acesteprirrcipii susfineau cd pacea depinde de rispdndirea demor;il slatclctrebuiesd fie judecatepotrivit acelpragi cl'tltici. gi criterii.ca oameniiqi cll inlcrcsulna{ional constdin aderarea la un sistemuniversal de legi. l)ettlruvcteraniicSli{i ai diploma{iei -bazatd,pe echilibrulputerii europene vetlerilclui Wilson cu privire la fundarnentele moraleultime ale politicii externc in vreme cc ;tllteitustranii, ipocritechiar. $i totupi,wilsonismula supravieluit, rczcrvclc contemporanilorsdi au fost depdgitede istorie. Wilson s-a aflat in origittca viziunii unei organiza{iimondiale, Liga Nafiunilor, meniti si pdstreze pncea mai degrabi prin securitate colectiv[ decAt prin alianle. Cu toate ci Wilson nu gi-a putut convinge propria-i fard de meritele,acestei idei, ea a continurrt sll trliascd. Apelului lansat de idealismul wilsonian i se datoreazd,fdrd disculic, faptul ci politica externi americanda inaintat in marg, dupi punctul de cotiturb pe care l-a marcatmandatulsdu, qi cd acestmarg continul gi astizi. Abclrdarea americani, cu totul unicd, a afacerilorintemalionalenu s-a dezvoltut dintr-o datl sau ca o consecinlda unei inspiralii solitare.in anii de inceput ai rcpublicii, politica extemd americanda fost, de fapt, o sofisticatl reflectare a irtteresuluinafional american,care a constat,pur gi simplu, in intlrirea independcnlei noii n'hfiuni.Din moment ce nici o fard europeanl nu era in stares6 reprezinte o ameninfare veritabile, at6tavreme cAt era ocupati s6-giinfrunte rivalele, Ptrrinfii Fondatori s-au ardtat gata si manipulezedispreluitul echilibru al puterii * atunci cand aceastale-a slujit nevoilor; intr-adevbr,ei au reugit s6 fie extraordinar de ?ndem6natici in a manevra intre Franla gi Marea Britanie, nu numai pcntru a men{ineindependenfa Americii, dar gi pentru a-i lSrgi frontierele.Deoarece au vrut ca, de fapt, nici una dintre pir{i si nu cdgtigeo victorie decisivi in rtrzboaiele Revolufiei franceze,ei gi-au declaratneutralitatea.Jeffersondefinea rtrzboaielenapoleonienedrept o confruntare intre tiranul uscatului (Franfa) qi tirarrul oceanelor(Anglia)' - cu alte cuvinte, tabereleparticipantela lupta ce se dldea in Europa erau echivalentesub aspectmoral. Practic6ndo form6 timpurie dc nealiniere,noua naliune descoperga avantajeleneutralit[fii ca mijloc de negociere, la fel ca multe alte nafiuni nou apirute de atunci incoace. in acelagitimp, StateleUnite nu au mers cu respingerea procedeelorLumii Vechi pAndla a renunta la expansiunea teritoriald. Dimpotrivd, incd de la inceput, StateleUnite gi-auurmirit expansiunea in cele dou6 Americi cu o extraordinar[ perseverenld. Dupi 1794,o serie de tratateau stabilit frontierele eu Canada gi Florida in favoareaAmericii, au deschisrdul Mississippi comerlului american qi au inceput si pund bazeleunui interescomercial americanin Indiile Britanice de Vest. Aceastaa culminat prin curnp[rareaLouisianei,in 1803,ceeace a adus tinerei fdri, din parlea Franfei, un teritoriu imens, nelimitat, la vest de rdul

crr ltlrrlerrliilc lrsilt;ti.itttprc'ttttfl usrrpln lcriloliilol spaniolcdin lrloridngi " lcrrrclic cilrc Arrrcricir lrvcn sil tlcvirril o lllarcpulcrc. l)e ttrl liluccz cut'cir llicut viirrzaleu, Nnpolcon l3onaparte, a avansato lctt{ic tillicii l.unrii Vcshi pcnlru asemenea tranzac{ie unilaterali: ,,Aceastd ie tcritorialI intlrc;te pentru totdeauna putereaStatelorUnite gi iatl ci ai rrtn dat Angliei un rival maritim care, mai devremesau mai tdrziu, ii va 'rgclnrlia."'oamenilor de statamericanile era indiferentcejustificiri folosea pcntru a-gi vinde posesiunile. Pentru ei, a condamnapolitica de putere a

ii Vcchi nu pirea a veniin contradiclie cu expansiunea teritoriald americand in

t dc Nord. Deoareceei consideraucI impingereaspre vest a Americii era o hlcnrddc politicd interndamericand, nu o chestiune de politicd extemd. Itt uccstspirit condamnaJamesMadison rlzboiul ca gerrnenal tuturor relelor gHprecLlrsor al impozitelor gi al armateigi al tuturor celorlalte ,,instrumente de

: a celormulli subdominalia celorpu!ini"3.Succesorul s[u, James Monroe, vedeanici o contradiclie in suslinerea'expansiunii Americii sprevest prin
itateaca aceasta sd devini o mare putere:

'l'rpbuie s[ fie limpede pentru toatd lumea c5 cu cAt expansiuneaestedusi mai departe, llr[ a se dep6qi liurita corectd, cu at6t va fi mai mare libertatea de actiune a ambelor guverne [statal qi federal], iar securitatealor mai perfectd; gi, in toate celelalte privlnfc, cu atdlva fi mai benefic efectul pentru intregul popor american. intinderea teriloriului, cd este mare sau micf,, conferf, unei na{iuni multe dintre caracteristicile sale. mdrimearesurselor Ea marchead sale,a popula{iei,a forfei sale fizice. Marcheaz6,pe l, tcurt, diferen{adintre o mare puteregi una micd.a

Totugi,chiar folosindu-se uneori de metodele politicii de forl[ europene,

ii noii naliuni rimdneau fideli principiilor care fbcuserdca {ara lor fie exceplionald. Puterile europene purtau nenumdrate rdzboaie pentru a veni ridicarea unei potenfiale puteri dominante. in America, combinafia e forfd gi distanli inspira incredereain faptul cd orice provocare putea fi vat6 dupd ce aceastava fi apirut. Naliunile e-uropene, cu marje de supra-

ire mult mai str6nse, formaucoalilii impotrivaposibilitdyii de schimbare;

se afla suficient de departe pentru a-gi adecva politica de rezistenti de realitateaschimb[rii. ptt impotriva alian{elor ,,permanente"stabilite in vederea atingerii oricirui

Acestaa fost fundamentul geopolitical avertismentului lui Georgewashingectiv.Ar fi lipsitde inlelepciune, spunea el,
sd ne implicdm, prin legdturi artificiale, in jocul nesigur al politicii sale [a Europei] sau in combinaliile curente qi ciocnirile dintre amici{iile 9i dugmdniilesale. Pozi{ia noastrddetagatdgi distant[ ne invitd 9i ne permite sd urmdm o alt6 cale.5

Noua nafiune nu a luat sfatul lui Washington ca pe un ra{ionament geopolitic, naturi practici, ci ca pe o maximi de naturd morall. Ca purtdtoare a princi-

ului libert6{ii,Americaa gdsitci estenaturalsi interpreteze securitatea confe:t{t[ de oceanelece o mdrginescdrept semn al providenfei gi s6-giatribuie acfiu-

gi nu unei marjede securitate, le unui infelesmoral superior pe carenu o mai inenici o alti naliune.

llrt clcrrrcrrl tlc lrlrrfilrl lroliticiir'xlcrrrc rl('ur(r' |ul ir rr.Iuhliciiir losl r.:orrvirr gcrr'ir t';l.rlroiric lrtrroltit t'uru rt'rrrllirlrrl rtrelorlclor cil ltclrturrrertlelc tlitr cittiecrl,' sllrtlrlii. Lrrrr()l)cni rli lriylrrr c{irrrrrr ilc lrr vlune cc corrtlrrcillr)fii Ioliticirirrlqrlrritliorurl,r ob{irrtrlir li lezullirt irrlcrt'.',' cll irlrrrorril crr nl eorrrpclilici irrtt'c corrvirrlgclcir lltrle:lr 1r irr vcdcrc slnlrrlc sil ucliorrcrzr't;r cgttislc. colcgiilor iuttcriciuti lrvcirrr o lrrrrt'in crrrc ('orrthrcilkrlii prrllcrrcri nu ca rivali ncincrczhtori. rcspingt'rrrr coopclurr(i, irrrrcricani jr"rdecatir polrivit crrropcanir cirrcia moralitatea slatclor c1111cc1llil lrcbuia dupir lllt' rnoralitatea indivizilor. Potrivitlui Jcl'fbrson, exista r:ritcliirleciit - a da dovadd utr singrrr sistcrn ctic,atAtpcntru oameni, c6t qi pentru state dc lcerr gi gcncrrr,, rroqlirrlll, a-fi rcspecta toateangajarnentele, in oricecondilii, a fi deschis proutoviind pc tcnnenlungchiargi interesele p6rti.o ambelor tonului Arnericii - uneori atdt de asuprufatd de striini - re{lcclrr .ltrslc(ca lernlitatca cI America se ridicase, de fapt, nu numai impotriva legdturilorlegalc. cc rr (inuserd inlSnfuiti de vechea tar6,,ci gi impotriva sistemului gi valorilor rizboaielor europenepe seamainfluen{ei nr' lrtrropci. America puneafrecvenJa lustc a institutiilor guvernamentale, care negauvalorile libertdtii $i demnitirlii unlanc.,,De vreme ce dzboiul reprezintdsistemul de guvemare al veclrii corrstrurcfii", scria ThomasPaine,,,animozitatea intrelinutb intre ele de na{iuni nu cslc nirnic altceva decAt ceea ce at6{dguvernele lor pentru a men{ine spiritrrl sistcmului...Omul nu este duqmanulomului decAtprin intermediul unui sistcrrr grogitde guvemare."T ldeea cd paceadepinde,mai presusde orice, de promovareainstituliilor dcrrrocratice a rdmaspdnl in ziua de azi un fundamental gdndirii americane.inlclcpciuneaamericani tradilionalb a suslinut cu consecvenf[cd democraliile nu-;i dcclard rdzboi una alteia. Alexander Hamilton, ins[, a pus sub semnul intrebdrii prcmisaconform cdreiarepublicile au fost vreodatdmai pagnicedecdtalte'fornrc dc guvemdmAnt: Atena,Romaqi Cartagina Sparta, au fost cu toaterepublici; douddintreele,Atena;i Cartagina, de tip comercial. s-auangajat in rdzboaie, ofensive $i cu toateacestea, ;;i pu oare la fel de desca gi monarhiile la vremea defensive, seinvecinau lor...in guvcrpoporului nul Marii Britanii,reprezentanlii formeaziuna din ramurilelegislativului na{ional. a fost vremeindelungatd principala preocupare Comerful a acestei !iri. Cu pulinenaliuniau fost angajate toateacestea, mai frecventin rbzboi..." Hamiltoninsd reprezenta o minoritate. in majoritatea lor coplegitoare, conduc[torii americani au fost la fel de convingi atunci, pe c6t sunt gi acum, cir America are o responsabilitatespeciali in rdspdndireavalorilor sale ca pe o contribulie la pacea mondiald. Atunci ca gi acum, neinlelegerile apireau cr,r privire la metodd. Trebuia America si promoveze activ rispAndirea instituliilor dcmocratice ca principal obiectiv al politicii sale externe? Sau trebuia si se bizuie pe impactul exqmplului s[u? Punctul de vedere dominant in perioadade inceput a republicii era ci nafiunea americandpe cale de a se nagteputea servi cel mai bine cauza democraliei practic6ndu-ivirtufile la ea acas6. Cu cuvintele lui ThomasJefferson,,,un guvern

ir:tttt iclr rrvcrr sfr l'ic'.,un rnotrurrrcrrl .itlsl ;i solitl" itt Atttr:r stirIil 5i rtrr Itt" ltcttlt'tt lttltlcr lrrrrrii." tJn lrr rrraitiilziu,.fcl'l'cr.s6p rcvcrtca la ltoprtitrclc cll Arrrr.rricir, dc lirllt,,,lc(iortrpcrrlru toalilorncnircn'n:
cll irrtpre.itrrilrilc ,,,lhpttrl lo-ar.r krst potlivrrioc altora,iar nouf,favorabile, ne-a impus d6klrin clea tklvctli carc cstc gradul clc libcrtateqi autoguvernare pe care o societate se sll lc lascla indernAna rnernbrilor sdi individuali.l0 Funlclrvcnlura ltrrportunta datd de conducdtorii americani fundamentelor morale ale compor-

gi semnificaliei ttului Arnericii acestuia ca simbolal libertdtii a condus la Itrgerea truismelor diplomaliei europene: ci echilibrul puteriircalizaarmonia lunftrprincipiiledreptului civil - cu altecuvinte, justic[ scopurile statului lniiloacele folosite. Accstcidei frri precedent erauprezentate de o tard,carepe parcursul secoul XIX-lea prospera, avdnd institu{ii funclionand in bund ordnduiald gi recunoscute. America nu vedeanici un conflict intre principiul superior qi tlin cornpetilia intereseloregoiste qi cd ra{iunile securitdlii depiqeau in

it[1ilesupraviefuirii. in timp, invocarea moralitrfiica mijloc de rezolvare a

lor internafionale a produs un gen unic de ambivalenfd qi un tip foarte de suferinfi. Dacd americanii erau obligali sd-gi investeascd politica cu acelagigrad de rectitudine, ca in cazul existen-telor lor individuale. lrebuia atunci consideratr securitatea;intr-adevdr, insemna aceasta,in exera subordonat[moralitdfii? Saudevotamentul , c5 supravieluirea Americii de institufiile democratice conferea automat o aur6 de moralitate chiar gi ' mai aparent individualiste acte? Iar dac6 apa stiteau tucrurile. cum se aceastade conceptul europeande raison d'dtat, care susfineacd ac{iuunui stat nu pot fi judecatedecdtprin prisma succesuluilor?

ProfesoriiRobertTucker gi David Hendrickson au analizat in mod strilucit

ambivalenlda gSndirii americane:
Marea dilemd a lui Jefferson privitoare la guvernarerezida in aparentasa renunfare la mijloacele pe care statele s-au sprijinit intotdeauna in ultimd instan!6 pentru a-gi uigura securitateaqi a-gi satisface ambiliile, precum gi in refuzul sdu simultan de a rcnunlala ambiliile care,in mod normal, conduceaula folosirea acestormijloace. El voia, cu alte cuvinte,ca America s[ poat[ beneficiain ambelefeluri - sd se bucure de lvantajele puterii, ftr[ s6 caddvictimd consecin{elor firesti ale exercitariiei.ll

PAni in ziua de astdzi,pendulareaintre acestedou[ modalititi de abordare a

una dintretemelemajoreale politicii externe americane. in 1820.Statele

l au gisit un compromis intre cele doui aborddri, care le-a permis s6 le ice pe amdndoudpdn[ dupi cel de-al doilea rdzboi mondial. America a contis6 condamnecele ce se intdmplau dincolo de ocean,drept rezultate vrednice

ale politicii de echilibru disprel al puterii,considerAndu-gi in acelagi timp.prosprevestulcontinentului I expansiune nord-american drept,,destin manifest".
PAni la'inceputul secolului XX, politica extemi americani a fost in esentd

I de simpld:a ?mplinidestinul asumat al tarii gi a nu se implicain jocurile licate de dincolo de ocean.Americaa favorizatguvernele democratice ori

.4

6t

rk'cflleoti lt losl posiltil. rlltt'lttclirzirl si'l irc(iorrt'rt' rrr:,.nrrrl tlc ir-;ii,juslilicir ;rrr (.)ttittcy l 'et'itrle lc, .loltn Atlltttts. lte ittttnciscclt'lrurk' slitt. it lrrzrullllirr lt{.'l ncensln irtilrrtlirre: ( )tittttrle trslc slttt vit li tlcslhlrn'lrl stirrtlurtlul lilrt'r'lli(ri ucolo llll-su r,,r 1rirrtlcpcrrrlculc:i, qi itritrrir, lrinc:cttvlirtlllt'ilc rtrgllcirrnilc ci Anre r iciil. pulocdc, lrir ,l, rru irrsll. rlirrcrtl,, 5i lalc: nrllriirr r-'llttlitt'cit tttottqitrilot', pc cilrcstr-iucidtl. l',ncsleccacitrccloloqilc libcr(ulr.,r;.r ('anrpiolrril rrrrlt'grcrrtlcnll tulur()r. qisuslindtoarc'i;;i cs(c dolr ci inscai.l2 ('citlrrl{r-r ln[iI a accsteipolitici americane de autore{inere a fost deciz.ia rk' ,r rxclu(le lltllilica olrropcand de forf[ de pe ernisfera vestic6,la nevoic;;i prrrr lirlttsit'crlt ttttoradintrc metodelediplomalieieuropene. Doctrina Monroc, ciu(. ;r politicS, aocast[ a rezsltal din incercarea Sfintei Alianfe - cotltl)u:,;"1 ltttrclrttttitt tlirr l'nrsia, ltusia qi Austria - de a inlbugi revolulia din Spania,din anii ltt.'lr ();rttttiittclu-sc irr principiu intervenlieiin afacerileinterne, Marea Britanic rrrr voil rricica sirsprijineSfAnta Alian{din emisfera vestic6. Ministrr-rl de externebritanic GeorgeCanninga propus StatelorUnite o ir. pentrua nu lSsacoloniilespaniole din Americi sd caddin m6irrilt' littttccotnutrS, SlirttciAlian{e.El voia sd se asigure c5, indiferentce se intAmplain Spania,nit,r () l)l.llcrccuropeanbnu avea cd controlezeAmerica Latin6. Deposedatd de colo rriilc salc Spanianu mai valora mare lucru, socoteaCanning,iar asta unna fic s;t t[:scurajezeinterventia,fie sd o facl irelevantd. .lohrrQuincy Adams in{elegea teoria englezilor,dar nu aveaincrederein In(} tivclc lor. Era prea curdnddupd ocuparea britanici a washingtonuluidin 1lil., pcnlru ca America sd se aliture fdrii-mami de odinioard.Prin urmare,Adams l-rr pe pregedintele ittclctnnat Monroe sd inliture colonialismul european din Americi ct rezultatal unei decizii americane unilaterale. l)octrina Monroe, proclamatdin 1823,a transformatoceanul- care despdltcrr Statele Unite de Europa - intr-un c6mp de fortificalii. PAnd atunci, regula tk. politicii externe americanefuseseca StateleUnite sd nu se amestece btrz.h'a irr luptele pentru putere din Europa.Doctrina Monroe a fbcut pasul urm6tor, declu rAndcd Europanu trebuie si se amestece in afacerileinteme americane. Iar idecl lui Monroe despre ce anume constituia afacerile interne americane- intreagir ctrrisferd vesticl - era expansivdde-abinelea. Aceeagidoctrind Monroe, mai mult, nu s-a limitat la declaralii de principirr lia avertizacu indrdznealdputerile europeneci noua nafiune avea sd pomeasci"r rilzboi, pentru a susfine inviolabilitatea emisferei vestice.Ea declara cd Statelc tJnite aveau si priveasci orice extindere a puterii europene ,,asupraoric[rci porliuni a acesteiemisfereca periculoasi pentru paceagi siguranlanoastrd"r3. ln final, intr-un limbaj mai pulin cdutat- dar mai explicit decAtcel al secretarului siu de stat, cu doi ani inainte^- pregedintele Monroe respingeaorice intervcrr{iein controversele europene:,,In rdzboaieleputerilor europene, in chestiuni privindu-le pe acestea, noi nu am participat niciodatSqi nici nu intri in vederilc politicii noastre sd facema$acqva"r4. America intorcea spateleEuropei gi in acelagitimp igi elibera mdinile pentru a se extinde in emisferavesticS.Sub umbrela doctrinei Monroe, America putea

olicint i r t r ge ct t l'( ) pc: t t t dc t lcloe t lc'visut 'ilcr o pol i ti ci l cc nlt sLrr lcoschcir t cr it or iil pc scur t , se t r anslbr m a exti nde ctl rrrc r {uli; i inllt r cnln, dc u it t r c, xa

Mlrer l)uterclhrii a lrcbui sit llracticeo politicl de forf[. Dorinta de expanei c5 era o lard rnai pur6 qi mai cu principii Ir Arncricii ,siincredin{area De vreme ce nu s-au aflat niciodatbin contradic{ie. alta dirr Europa, olicurc ;iil

Statele Unite ;i-au.putut gi-urr dreptpoliticdextem6, expansiunea corrsiderat indienilor,a Mexicului,a pentrua-qiexercita dominafia asupra rsi putcrca * impdcatl.Intr-un cuvdnt,politica rusului gi pentrua o face cu conqtiinfa
rli a StatelorUnite a fost de a nu aveao politic[ extem6. Crr gi Napoleon in leglturi cu vdnzareaLouisianei, Canning era oarecum

Nou6,pentrua restabiliechilila via![ Lumea lit sAse laudeci adusese

cclei Vechi, de vreme ce'MareaBritanie l6sa sd se infeleagi cb avea s[ spridoctrina Monroe cu Royal Navy. America, ins6, avea si restabileasciechilicuropean al puterii doar at6t cdt si fini Sfdnta Alian{[ in afara emisferei

sdfie nevoitesd semenfinl in echilibru aveau r. in rest,puterileeuropene Americii. participarea

Pentru restul secolului, tema principald a politicii externe americanea fost indereaaplicirii doctrinei Monroe. In 1823, doctrina Monroe avertizasepulc europenes[ se lini departede emisferavesticd.Pdni la centenaruldoctria fost treptat extins, pentru a justifica hegemonia Monroe, inlelesul aceste'ia

preqedintele Polk a explicatincorporarea vestic[.ln 1845, canl in emisfera

si lui in StateleUnite ca fiind necesarisprea evita ca un stat independent ini ,,aliat cu sau dependentde vreo nafiune shiini mai putemici dec6t el rgi" gi prin aceastao ameninlarepentru securitateaAmericii.t' Cu alte cu, doctrina Monroe justifica intervenfia american[ nu numai impotriva unei

deschisl ci qi impotrivaoricirei posibilitnlide provocare inf[ri existente, al puterii. asemdnitorcu ce realizaechilibrul european

Americii in domeniul Rdzboiulcivil a intreruptpentruscurttimp preocuparea a WashingPreocuparea de prim ordin a politicii externe unii teritoriale.
lui era acum prevenirea recunoagteriiConfederafiei de cdtre nafiunile euro, din teamade a nu apirea pe pdmdntulAmericii de Nord un sistemmultistatal odatd cu el, politica de echilibru al puterii promovati de diploma{ia europeand. 1868, ins6, pregedinteleAndrew Johnsonreveneala vechea metodl de justifia expansiunii prin intermediul doctrinei Monroe, de astd datd cu ocazia Srdrii peninsuleiAlaska:
sau controlul strf,in asupraacelor comunitdti ain!ilrziat pdn6 acum sporirea Stf,pAnirea gi a adus prejudicii influenlei Statelor Unite. Revolulia cronicf, gi anarhia ar fi tot pe atat de pagubitoare.l6 Ceva mai imporlant decdt expansiunea in cadrul continentului american se

Mari Puteri:un de aga-zisele cu toatecE a trecutpracticneobservat cea mai Unite deveneau c6nd Statele membru.sealitura clubului lor, pe Marea Britanie, Unite depigeau icd na{iunea lumii. in 1875,Statele manuceamai mareputereindustriali a lumii, in producfia i consideratd decAt Germania, consumau mai mult[ energie rierd.La sfdrgitulsecolului

\k

lrt'ttttltt. Attslt'o-llttp,itt'i;t. l{rrsiir. .lrrporriir lrr,rlnlln.r' irrlrc, ltllzlroirrl ciyrl 7r 1i lt;rli;r sllltlitttlsccrtlttltti, itttrcliclnll de cilrlrrrrrt rt clcseulerrll(X) 1lglrr.oecrrlr, lrrotlttelirt r,cude hirrerlc olel crr 5?,1dr: l)r()ocnlc. lrrrrl',irrreir ctlilol ler.ltccrr 5(r7dc lrrrr cctllc.iirt'prtldttcliit dc gtiittcu 25fi rlc proccrrr(c. lrrritrlr'irrcu lir tlrrl,l,r ir corrtrillrrit tt'irpoprrlirlicri rrrrrcricanc. lal llroccsrrl crc;;lcrii si1 sc accclcrrczc. lri.rrclr Nici t) ttitlirtttc ttttil cLlt"toscul vrcodatlo ilscnlcncil sporirca putcriisllc:l;jr;t;r Itlccreil sil o traduciiin inllucn{[ globald.Concluci\tolii Americii 1u firsl ri r r lctllltli.Scctctarul dc stat al pregedintelui Andrcw.lohnson, Seward, vislr lrr rrrr itttlrcritt inclttz.iind Canada, precumgi marepartedin Mexic, qi extinzindu-sc rrrrrll itr f tircillc.Adrninistra{ia Grantvoia sd anexeze Republica Dominicanl gi cor:lrr.l;r ctt idccaachiziliondrii Cubei.Acestaera genulde iniliativepe care conclscirttrrrr errropeni cclntemporani, DisraelisauBismarck,le in{elegeau gi le aprobau. Settatulamerican,insd, rdmdneaconcentratasupraprioritdlilor internc .,,, 1i ittt|rotrivca oricdrorproiecteexpansioniste. El a menlinutefectivele annatci rr1,r (25 000 de oameni)qi marinamilitard slab6.Pdni in 1890,armataamericarrir r.r,r lr XIV-a in lume,in urmaceleia Bulgariei,iar marinamilitard americand era nr;rt rrlicildcc6t cea a ltaliei, cu toate cd putereaindustriald a Americii era de l.] lr r tttlti tnaredecdtcea a ltaliei. America nu participala conferintele internatiorrrrlt. ;i cla tratatdca puterede rangulal doilea.in 1880,reduc6ndu-gi institufiadiplo maticl,^Turciagi-a desfiinlatambasadele din Suedia,Belgia, olanda gi St1tcl,, ljnite. In acelagitimp, un diplomat gerrnandin Madrid s-a oferit si suportc . rcducerede salariudecdtsd fie trimis la post in Washington.rs ins[, odatdajunsdla nivelul de putereal Americii - uiterior Rdzboiuluicivil o (artrnu va rezista nicicdnd tentaliei de a-l traduceintr-o pozifie importantain arcryr internafionall.La sffirqitulanilor 1880,America a inceput s[-qi clideasc6marirr;r nrilitard - care,nu mai devreme de anul 1880,era mai micd decdtcea a unui slrrt precumChile, Brazilia sauArgentina.in 1889,ministrul Marinei Militare, Benil nrin Tracy, fbcea lobby pentru o navd de rdzboi, iar istoricul contemporanal mari" nei Alfred rhayer Mahan dezvoltao expunerede principii in favoarei ei.re Cu toate ci marina militarb britanicd proteja efectiv America de prid6lnicirr puterilor europene,conducdtoriiamericaninu au perceputMarea Brilanie ca pe protectorul{[rii lor. Pe parcursulsecoluluial XIX-lea, Marea Britanie a fost considerati cea mai importanti provocarela adresaintereseloramericane,iar Royiil Navy cea mai serioasi ameninfare strategicd. Nu e de mirare c6, atunci c611 America a inceput ,,s6-giaratemugchii", ea s-a gandit s6 elimine influen{a Marii Britanii din emisfera vestici invocAnd doctrina Monroe, la incurajarea cdreia MareaBritanie igi adusese in mare m[surd contribu{ia. StateleUnite nu au fost deloc delicatein privinla provocdrilor.in 1895,secretarul de stat Richard Olney a invocat doctrina Monroe pentru a avertiza Marea Britanie cu referire precisi la inegalitateade f,orle.,,La ora actual6',,scria el. ,,Stateleunite sunt practic suveranepe acest confinent gi voinfa lor este lege in orice chestiuneasupracdreia igi extind influen{a". ,,Infinitele resurse,'ale Americii, ,,combinate cu pozigiasaizolatl.o fac stdpAnlpe situafiegi practic invulnerabild impotriva oricdrei sau a tuturor celorlalteputeri"z0. Renun{area Americii la

rle lirr'lfl crl lirrrpetlc ci rrusr.nplicrr irr crrrislL.r'tr vcsticli. irr l()20,Mlrea ('crrtralll. le rcltttttlrtscr lir;tretcrrliilcr tler rrirvcir rrrtrol rrrliurin Arrrcrica itt crttisl'cra vesticil, Slatclc[Jnitcau inceputs[ pltrundd Dtliniindsttltrcttutliu Arncrica ajunsesela stadiul de ltontt rnai largil a politicii irrtclna(ionalc. mondialii aproapcltrr[ s[ vrca. lixtinzArrdu-se pe intreg continentul,ea igi e prccrnincn{a de jur irnprejurul{irmurilor sale,insistdnd in acelagi timp Inptului ci nu dorea cdtugi de pufin sd duci politica externda unei mari [,a tcrrninareaacestuiproces,America s-a trezit la comandagenului de cnre a ibcut din ea un factor interna{ional major, indiferent de preferinlele

Americii puteau Clonducdtorii continua sd insistecd politicasa externi de era de a servi drept ,,far" pentrurestul omenirii,dar nu incipea nici o
cd unii dintre ei deveneauconqtienli gi de faptul cd puterea Americii ii ucesteia dreptul de a fi ascultati in chestiunileaflate la ordinea zilei 9i cI nevoie sb agteptepdnl ce intreaga lume avea si devin6 democraticb, lvcn a se integrain sistemulintemafional.' Nlmeni nu a formulat acest ralionament mai tranqant decdt Theodore t. El a fost primul pregedinte carea insistat cd,eradatoria Americii sd-gi simliti influenla la nivel global qi a prezentatAmerica lumii in termenii conceptal interesuluinafional.Ca gi inaintagiisdi, Rooseveltera convins de benefic al Americii in lume. Dar spre deosebire de ei, Roosevelta susfinut

'America avea realeinterese de politici exteml,ce deplgeau cu mult interesul departe de oriceamestec. Roosevelt do a semenline a pornitde la premisa cb Unite erau o putereca oricarealta, nu o intruparesingulari a virtulii.
intereselesale se ciocneau cu cele ale altor,tdri, America avea obligafia aduneputerile pentru a se impune Ca prim pas, Roosevelt a dat doctrinei Monroe cea mai interven{ionisti interprin identificareaacesteiacu doctrinele imperialiste ale epocii. in ceea

doctrinei Monroe,el a proclamat I numit,,corolarul" in 6 decembrie 1904un

general de intervenfie al ,,unei nafiuni civilizate", pe care, in emisferzi numai StateleUnite erau indrituite a-l exercita: ,,... ill emisferavestici, StatelorUnite la doctrina Monroe poate 6bliga StateleUnite, in cazuri de sivdrgire a unor asemenea fapte rele sau de neputin!6, la exercitarea,

a uneiforfedepolifieintemafional6"21. oricdt[aversiune, o luasecu practicainainteateoriei.in 1902,AmericaforfaseHaiti Roosevelt lichideze datoriile fafi de blncile europene. in 1903, in Panama s-aust6rnit
ri, ajung6nd la scara unei adev6rate revolufii. Cu ajutor american, de Columbia, dar nu inainte ca fia locali gi-a smuls independenfafag6.

ingtonuls[ fi stabilit suveranitatea SUA inZona Canalului,de ambele pirfi

ce avea sd devini Canalul Panama.in 1905. StateleUnite au stabilit un financiar asupra Republicii Domiqicane, iar in 1906 trupele ame-

au ocupatCuba. PentruRoosevelt, diplomafiafor{ei in cadrulemisferei vesticefrcea partedin

rol mondial al Americii. Cele doud oceanenu mai erau indeajuns de largi a izola America fald de restul lumii. StateleUnite trebuiau sd,devind actor scena intema{ionali. Roosevelt a spus foarte clar intr-un mesaj adresat

*"eongrerului

?n 1902: ce ln ce nruimult,intordepentlenla ,,1)in 1l eomploxitaten politice gi economice puterilor a reln[iilor internnfionnlc inrprur srecc{lnd[ luluror gi pugnico sE insistc usupro cAnnuirii adecvate a lurrrii."rl elvilizate dc[ineo pozilioistoric[ unicAin abordarea cleclltroAmericaa Roclsevelt Nici un alt pregedirrte nu a definit rolul rnondial al rela[iilorinterna[ionalc. gi nu a identificat in terrnenii interesului na{ional, inteAmericiiat6tdc complet, in raportcu echilibrulputerii.Roosevelt reeulnalionalatAtde cuprinzdtor, punctulde vedere al conafionalilor sii c[ Arnericaera tot ce putea Itnpdrt[gca rnai bun omenirea. Dar, spredeosebire de ei, el nu credea epora c[ Americaigi pacea asigura sauimplini destinul numaiprin practicarea virtulilor civice. putea asupranaturii ordinii mondiale, In perceplia el se apropiamai mult de PalsauDisraelidec6t de Thomas merston Jefferson. punteade lggdturd Un marepregedinte trebuiesi fie un educator, realizdnd poporului gi s[u tr[irea efectivi a acestuia. dintrc viitorul Roosevelt a predato unui popor crescut in credinfacl paceaestestarea doctrin[ extremde aspr6, personaliqi normal[intre natiuni,c6 nu existl nici o diferenflintre moralitatea cea public[ - America fiind bine izolatdde tulburdrile gi revoltelece afectau refuzatoateaceste propozilii. Pentruel, via{a internalioreptullumii. Roosevelt lupt[, iar teoriadarwinistd nal[ insemna - a supravieluiriicelui mai bine dotatcra pentru istorie un ghid mai bun decdt moralitateapersonal[.in optica lui pimdntul numai dac[ erau puternici.Dup[ el, cei bldnzi mogteneau Roosevelt, - potenfial ci o mareputere Americanu era'o cauz6, ceamai mare.El sperasi pe scenalumii, astfel incdt ea s6 menit sd-giintroduci nafiunea fio pregedintele poat[ modelasecolulXX in felul in careMareaBritanieil dominase pe cel de-al puteri gi vaste, careseinrolasede bun[ voie, cu moderafie XIX-lea - ca o fari cu si munceasc[ in beneficiul stabilitdlii, infelepciune, al pdciigi al progresului. Roosevelt era intolerantfafd de multedintre lucrurile sfinte aie moduluiamerican de a gdhdipolitica extem6.El dezavua eficacitatea dreptuluiinterna{ional. Ceeace o nafiunenu puteaapbraprin forfl proprib,nu puteafi protejatnici de internationald. comunitatea Respingea dezarrnarea, careatunciincepea si devini subiect de preocupare intemafionali:
probabilitatea incl nu existit de a sestabilivreunfel de putere internafionald... caresd poatdamenda efectiv faptelerele, iar in aceste circumstanfe ar fi gi o nebuniegi un lucru periculospentruo nafiunemareqi liberi sd se lipseascisingur[ de puterea de a-gi ap6radrepturileproprii gi chiar, in situa{ii exceptionale, de a se ridica pentru drepturilealtora.Nimic nu ar promovamai mult inechitatea... decAt faptul ca popoareleliberegi luminate... sdselipseascl de bundvoiede putere, l[sdndarmele la dispogi barbarii." zilia oriclrui despotism Roosevelt era incd gi mai caustic, atunci cind venea vorba despre guvernarea

guvornatll prin ltlrlll,l(oosevelt lunte creclea c[ ordinea naturulA a lucrudc concoptul ora relJectntlt de ,,slbre cleinfluerr[[", oareatribuia inlluentl asupra puteri* de pildl Statelor unorintinse regiuni anumitor Unite emisl'crei vestice sau Marii Britaniiasupra subcontinentului indian.in
Rooscvelta consim[it la ocupafiajaponezLasupraCoreii deoarece, in gdnaa,relafiile nipono-coreene trebuiausI fie determinate de puterearelativl a

unuitratatsaude legileintemafionale: f6ri,nu de prevederile

a Japoniei. prin tratats-astabilit solemno Sd fie limpede, eoreeaestecu deslvdrgire trebuiasd rdminl independenti. r Inlclcgerepotrivit cdreiaCoreea Coreeainsd a fost in a impunerespectarea tratatuluiqi a fost in afaraoricdreidiscufii ca lloputincioasd sd incerce :4 faci pentru Coreeaceea ce qi au fost cu totul Vfeo alti na{iune... sdfacdpentru ei inqigil' Incapabili vederi de tip european,nu a fost surDc vreme ce Roosevelt avea asemenea

ci el a abordat echilibrulmondialal puterii cu o subtilitateneegalatd de

alt pregedinteamerican gi de care s-a aprbp.iatnumai Richard Nixon. La

put, Roosevelt nu a vizut nici o nevgiesi antreneze Americaiq intimitatea al puterii,deoarece'il libruluieuropean considera ca mai mult saumai putin abil. Dar a fost destulde clar asuprafaptului c[, in cazul in care acest
avea s[ se dovedeasci gregit, va indemna America si se angajezein

ireaechilibrului. Treptat, Roosevelt a ajunss6 vadl in Germania o amela adresa echilibrului puterii qi a inceputsi identifice european al interenafional american cu cel al Marii Britanii qi al Franfei.

lumii:
Eu consider atitudinea Wilson-Bryan in tatate de pacefantasmagorice, - de incredere in promisiuni imposibile, in tot felul depetece de hArtielipsitede oricesprijin din partea unei forle efective - ca fiind aberanti.Esteinfurit mai bine pentruo naliunegi pentruintreaga lumes[ aibatradiliilelui Frederick celMareqi Bismarck in privin{a politiciiexterne decdt s[ aibl atitudinea BryansauWilson-Bryan permanent6.'* ca atitudine nafionald

in 1906,in timpul Conferinfeiinternafionale Faptul a fost demonstrat de la iras al clrei scopera si stabileasciviitorul Marocului. Germania, care asupraunei ,,ugi deschise" pentrua pretntdmpina dominafiafrancezd, a inut includerea unui reprezentant american,qezdndci America aveaacolo comerciale semnificative. PAni la urm[, americaniiau fost reprezentafi prin ambasadorul lor in ltalia, dar rolul pe care l-a jucat acestai-a it pe germani.Roosevelt a subordonat interesele comerciale ale Amecare, oricum, nu punctului erau mari geopolitic. s[u de vedere Toate au fost exprimatede Henry Cabot.Lodgeintr-o scrisoare adresatl lui la momentulde vdrf al crizeimarocane. spunea el, ,,trebuie ,,Franfa", ifie cu noi qi cu Anglia- in zonagi in combinatia noastr[.Eite un aranjament rlid,economic qi politic"'o. i In vremece in Europa Roosevelt considera Germania ca principald ameninin Asia era preocupat de aspira{iile Rusieigi, prin urrnare, a favorizatJapoprincipalulrival al Rusiei.,Nu existl in lume o alti nafiunecares[ finl in ile sale, in mai maremisuri decdtRusia,soarta anilor urmltori", a declarat protejati de o alianp cu MareaBritanie,a atacat evelt.27 in 1904,Japonia,
nia. Degi a proclamat neutralitatea americani, Roosevelt inclina so^r^e Japonia, victorie ruseascd,argumenta el, ar fi ,,o loviturd dati-civilizafiei"r8. Iar cdnd

ia a distrusflota ruseascl,a jubilat: ,,Am foqt^ mulfumit pe deplin de iajaponezd, pentru ci Japonia facejoculnostru."zv

Roosevelt voia ca Rusia si fie mai degrabi sl6bit[ decdt eliminatd cu totul din

ilibrul puterii- deoarece, potrivit preceptelor diplomafiei ce promova echili-

brul putcrii.o sl{lhire cxcesivll n l{usieinu ur li lhcutder:iit rd rrrhrtllulc nrrreltinrttseqli unu.iultottczil. l{ooscvolt sesizat u cil un rezrrltrrl cure sh cel serveascil fHrii mni bine Atncricacra uttrtlpritr curc llusia ,,sdfic llsatil lirlll irr lirltl cu Japorrin, qallblca ljccarcdin elc sf,aibli o ac{iuncmodcratoare asupril celc,iluller"r0. Mni dcgrabltin baza realismuluigeopolitic decAt dintr-un nobil altruisnr. Roosevcltle-a invitat pe cele doud beligerante s6-qi trirnit[ reprezentanfii ll locuinla sn de la Oyster Bay, pentru a pune la punct un tratat de pace finalizat irr cele din urm[ la Portsmouth, in New Hampshire,care limita victoria japonezd 9i mcnlinea echilibrul in Extremul Orient. Drept urmare, Roosevelta devenit prinrul amcricanc[ruia i s-a atribuit Premiul Nobel pentru Pace,pentru producerea untti acord bazat pe concepteca echilibrul puterii gi sferelede influenfi gi care, dupll ptrrerea succesorului siu, Wilson, plrea destulde ne-anierican. In 1914,Roosevelta avut inilial o perspectivi relativ cinic[ asuprainvadirii dc cfitre Germania a Belgiei gi Luxemburgului, degi constituia o flagranti violare u tratatelorcare stabiliser[neutralitatea acestordou[ {iri: Nu iau partenimdnuiin ce privegteviolareasaunerespectarea acestor tratate.Cdnd uriagii se prind in luptl pe via!6 gi pe moarte,in timp ce se imping unul pe altul gi incolo e clar cd acegti incoace coplegitori, imelli lupt6toriau sd calcepesteoricine le apare in cale,dqcdnu este periculossd ofacd." La cdteva luni dupi izbucnirea rSzboiului in Europa, Roosevelt gi-a schimbat judecata iniliald despre violarea neutralitl{ii Belgiei, deqi, caracteristic, nu ilegalitatea invaziei gerrnane il preocupa, ci ameninfarea pe care aceasta o reprezenta la adresaechilibrului puterii: ,,... ru credefi cd dacdGermaniac6qtigi acest rizboi, zdrobegteflota englez[ gi distruge imperiul britanic, intr-un an sau doi va insista s[ preia poziliadominant[ in America de Sud gi Central6...?"32 A indemnat la reinarmarea masiv6, astfel incdt America s[ poati arunca povara acestui act in spateleTriplei Antante, Vedea o victorie a Germaniei qi posibil6, dar gi periculoasl pentru StateleUnite. Victoria Puterilor Centrale ar fi avut ca rczultat pierderea protecfiei asigurate de marina militarl britanicl, permildnd imperialismului german si se afirme in emisfera vestic6. Faptul ci Roosevelt trebuie si fi considerat controlul naval britanic asupra Atlanticului mai sigur dec6t hegemonia Germaniei s-a datorat unor factori non-putereimpalpabili, precum afinitatea cultural6 gi experien{aistoricl. intr-adevlr, intre Anllia gi America au existat puternice legituri culturale, flri un echivalent in relafiile americano-germane. Mai mult, Statele Unite erau obignuite cu ideea st[pdnirii mirilor de citre Marea Britanie, nemaisuspect6nd-o de proiecte expansioniste in Americi. Germania, ins6, era priviti cu teaml. In 3 octombrie 1914, Roosevelt a scris ambasadoruluibritanic la Washington (uitdnd in mod convenabil considera{iile anterioare despre inevitabilitatea desconsider[rii de cltre Germaniaa neutralitetiiBelgiei): Dac6agfi fost pregedinte, agfi aclionat[impotrivaGermaniei] in 30 sau31 iulie,33 intr-o scrisoare adresatd o luni mai tArziu lui Rudyard Kipling,'Roosevelt recunoqteadificultatea de a determina for{ele americane s[ indure rdzboiul din

srtlc.l'oporul rutrcricirrr rrrrdrlreirsil rrrrrrrrzc crxtlirrtt eonvirtlqcrrilol rrrr politicii tnodelrtl ittiit rlc stlict itt terrtrcnii do lirrlil: nl ucliunii
lol cccl cc clcrl, rruar ll clenici utt folos poporuluimeu, pentructr Faei crr rtpsuslittc nu viftl mai dr:partcdc v6rful nasului gi nu in{eleg pronU nl-rtr trrrnu.Oturcnii rroq;tri lji poporul durnncavoastrd a fost la fel, dar nu in aceeagi m[tllotttcleintcrnaliorralc. Datorita l[rgimii oceanuluice ne separd, poporul luri crr ul rnou,in chcstiunileastca... nou credc cA nu arc dc cc se teme din parteaactualeiconfruntdri qi cI nu are nici o rerponstbilitatcfa16de ca.3a f)acll gAndirea americani asupra politicii externe ar fi culminat cu Theodore

principiiletradifiolporcvelt, ea ar fi fost descrisica o evolufiecarea adaptat guvernlrii ale la condiliile americane. Roosevelt ar fi fostprivit ca europcne flle in exerciliu al momentului cdnd Statele Unite, stabilindu-gi o pozilie |;rpdintcle ponderea putere in Americi, au inceput facl simfitd sd-gi ca mondial[. lominunt[ plndirea americaniasupra politicii externe gi nu s-a sfArgit insd cu Roosevelt face.Un conducdtor careigi limiteazirolul la experien{a poplel nu ar fi putut-o prului slu se autocondamnila stagnare; un conducitor care o ia inaintea s6uigi asumd risculde a nu fi infeles. Americanu erapre$porien{eipoporului prin prin pentru pe carei-l atribuise nici experienfd, nici valorile sale rolul $tlt[ lporevelt. ironiea istoriei, Americaa jucat in celedin urm6rolul de conducdtor Prirrtr-o Roosevelt, chiarin timpul vielii acestuia, dar a fEcut-o in carei-l prevdzuse gi subconducerea le luase in derddere le principiilorpe careRoosevelt uhui l-a disprefuit. intepe careRoosevelt WoodrowWilson a fost intruchiparea
ei excepfionalismuluiamerican gi a stat la originea a ceea ce avea sd gcoalaintelectualEdominant[ a politicii exteme americane- gco6l6ale precepte erau consideratede Roosevelt in cel mai bun gaz irelevante gi in

petermen intereselor lungaleAmericii. tnairlu contrare ale guvemirii, Roosevelta fost tn termenii tuturor principiilor recunoscute mai multb dreptate dintre acegtia carea avut de departe doi, intre cei mai de pregedinfi ai Americii. $i totugi,Wilson a fost cel carea avut c6qtigde Roosevelt dupdun secol, esteamintitpentrurealizlrilesale,dar Wilsona
cel care a modelat gdndirea americanb. Roosevelt a infeles cum funcfiona intemalionali, intre na{iunile ce conduceauatunci destinele'lumu- nrci pregedinteamerican nu a avut o inlelegere mai deplinl a modului de funca sistemului intemational. $i totuqi, Wilson a surprins elementeleesenale motivafiei amgricane,printre care poate cel mai important era acela cd ica pur gi simplu nu se privea ca pe o nafiune la fel ca toate celelalte.Ei ii

- de llpseaqi bazateoretici gi cea practicdpentrudiplomafiade tip european morald prmanentl revizuirea nuanlelorde putere,de la posturade neutralitate echilibru mereu Indiferent schimbltor. de realitili h uniculscopde a menfine,un puterii, poporului convingerea nestrdmutatd lecliile a american a fost cd de fl gi rol rezidd in propagarea siu exercitarea liber.t61ii. llcepfionalul Americaniiau putut fi pugi in migcarespre fapte mdrefenumai printr-o vipotrivitcIreia faralor eraexceplionald. cu percepfia Indiferent ilune coincizAnd

itt cttre.itttelecluttl, de mBsurn Rrxtsevelt u ttrstde Bcorrl cu l'elulln earol'ungde luptdiplolnn[iu Mnrilor'ltuteri, clenrcrsul slu nu i-uconvln: [lortrt p conalioncvoic ttalicll uveuu sll intrein llrinrul rllzboi nrondial. Wilson, pedc ultl parte, a apeltttlt scnsibilitatca poporului sfiu cu argumente, carecrau tot pe at6t de pecdterau ntoral lev&te de perlbct neinteligibile pentru conduc[torii str[ini. ccea cc a realizat wilson a fost uimitor. Respingdnd politicade forf6,er a plittlcuttts[ purrd in migcare poporul american. Universitar ajunsrelativtdrziuin politic[. el a fost alespregedinte datoritl unei sciziuniin PartidulRepublican Intrc'l'afl gi Roosevelt. Wilsona in{eles ci izolalionismul instinctiv al Americiinu puteofi itrvinsdecdtprintr-unapella credinfa in naturaexceptionali a idealurilor ralc, Pascu pas,el a dus in rdzboio fari izolafionisti,dup6ce mai int6i a demonstrat devotamentul administra{iei salepentrupaceprintr-opasionatd susfinere a neutralitilii. $i a fEcutaceasta neg6nd oriceinteres national egoistgi afirm6nd c6 nu cduta Anrericq alt folosdecdt recunoagterea principiilor sale. In primasaDeclarafie in fafaUniunii,din 2 decembrie 1913, wilson a schilat cse8ce aveasi devini cunoscut mai tArziudreptwilsonism. Legeuniversal[gi nu echilibru,inspirarea unui sentiment de incredere in nafiunegi nu afirmarea nafionali a proprieivalori - erau,in optica lui wilson, fundamentele ordinii internafionale. Recomanddnd ratificarea mai multortratate de arbitraj,Wilsona sus[inut c[ arbitrajulcreatorde legdturi, nu for{a,trebuiesi devin[ metoda de rezolvare a disputelor intemafionale:
Nu existd decdt un singur standardposibil conform cdruia s6 fie rezolvate controverseledintre StateleUnite gi alte naliuni, iar acestaestecompusdin dou[ elemente: propria noastrd onoare 9i obligaliile noastre fafi de pacea lumii. Un test astfel alcdtuit ar trebui s[ fie lesne f6cut sf, guvern_eze atdt stabilirea de obligalii prin noile tratate, cdt gi interpretareacelor deja asumate.3s

exlrnorrlinitrh de a rtouln o ocrtzie ii ol'cren clinl')uropn llibrulputelii,rllzboiul internulionale. u politicii perrtru abordare o noul Eirnuitrunlt prozolili pe Wilsoncl se servea de asomcnca idci gi l-a acuzat ridiculiza Roosevclt in 1916. De fapt,politica pentru a-gisprijinirealegerea lc izola{ioniste Wilsonnu Ceea ce proclama izola{ionismului. impotriva tocrnai Wilsorr fintea valorilor sale9i, a universali Anrericiidin lume,ci aplicabilitatea retragerea lor. Wilson a reinitiatceeace, de la Americiiin r[spdndirea tlmp, angajarea tradi{ionali,dar a pus-oin americani devenise infelepciunea incoace, flfferson militante: ideologii unei lltdba curent[9i o oblig[ sd r Misiunea diploma{ia specialia Americii depIgegte pentru restul omenirii. libertifii ca un far al fie popoarele moral,deoarece r Politicaexternia democrafiilor estesuperioarl iubitoarede pace. suntndscute r Politicaexterni trebuiesi reflecteaceleagi moraleca gi etica standarde personalS. pentrusine. r Statulnu arenici un dreptsdpretindi o moralitate separaJi o dimenamerican aserliuniale excepfionalisrnului Wilson a conferit acestor tluneuniversal[: geloqi pe Noi nu suntem vreunei altenatiuni. fi teamide puterea NouI nu nepoate pagnicf,. peoricare altl realizare sau comerfului din domeniul concurenta Jinemsdne
, j ducemvia,taaS?cum vrem noi; dar inlelegemsd lSsdmqi pe alfii sI trdiascI. Noi prietenbunal tuturorna{iunilorlumii, pentrucb nu ameninl[mpe intr-adevdr, suntem, vreuneia.38 nu dorimdistrugerea nici uneia, nici una,nu rdvnimla posesiunile

Nimic nu-l enerva pe Roosevelt mai riu decdt principiiledeclamative, nesprijinite nici de puterea,nici de voinfa de a le transpune in fapt. El ii scria unui prieten:,,Dac[ ar trebui si aleg intre o politicl a fierului gi sabieigi una a duhuluibl6ndefii... de aceea sunt pentrupolitica fierului gi a sabiei.Estemai nu pentru bine numai na{iune, ci, pe termenlung,pentruintreaga lumb,n6. In acelagi fel, propunerea lui Roosevelt de a reacfiona la rizboiul din Europa prin cregterea cheltuielilor de apirarenu aveanici un senspentruwilson. in a douasaDeclaralie in falauniunii, din 8 decembrie gi la patruluni dup6ce 1914, se dezldnfuise rizboiul european, wilson a respinso sporiri a armamentului Americii, deoarece aceasta ar fi semnalat ci ,,ne-am pierdut autocontrolul", ca unnarea unui rdzboi,,alecdrui cauzenu ne pot atinge,a cirlr! simpll existen{[ ne oferi ocaziide a faceserviciiprietenegti gi dezinteresate..u,,31 Influenfa Americii,in opinialul wilson, depindea de dezinteresarea ei;'trebuia s[ se pistreze astfel pentru ca, in final, si poati plgi inainte ca arbitru credibilintreplrfile beligerante. Roosevelt declarase ci rizboiul din Europa, mai cu seami o victorie germand, ameninfa in ultimd instanfl securitatea americani. Wilson susfinea cd Americaera in esenfi dezinteresati, prin unnareaveas6 se eviden{ieze ca mediator. Datoritl credintei Americii in valori mai inalte dec6t

lumii pe.altruismi la conducerea nu gi-asprijinitpretentiile , Nici o altdnafiune judecate intereselor dupdcompatibilitatea Toatecelelaltena(iuniau cbutatsd fie ,lor nafionale cu cele ale altor societifi. $i totugi,de la Woodrow Wilson la au invocatdezinteresarea americani Bush,pregedinfii Oeorge fdrii lor ca atribut grucialal rolului"eiconducltor. Nici Wilson,nici ulterior,pdni la ora actualh, faptul c6, pentruconducitorii striini si constate discipolii s6,nu au fost bucurogi de altruisma Americii evoc6,o ,p[trungide maximemai pufin inalte,pretenfia in vremece interesulnafionalpoatefi calculat, aurdde indeterminare; arrumite ' altruismuldepinde {e naturacelui eare-lpracticd. era dovadaglafiei PentruWilson, ins6,naturaaltruisti a societ[fii americaqe ' divine:
A fost ca gi cum prin grija lui Dumnezeu un continent a fost pdstrat nefolosit gi a agteptatca un popor pagnic, iubitor al libertilii gi al drepturilor oamenilor mai mult decdtorice, s[ vind gi sd intemeiezeo comunitatelipsiti de egoism.3e

providen{iale implica hotdrAri reprezentau americane cd scopurile Pretenfia pentruAmericaun rol mondial,careaveas[ se vldeasci mult mai ampludecdt sI cd el nu voisenimic mai mult decAt gi-l imaginase vreodati.Pentru Roosevelt cu gi rolul Amerioii, in el puterii s[ investeascb imbunitifeascdechilibrul lui Roosevelt, in conceplia pe maiuraputeriiei crescdnde. importanla cuvenita,

Atttericit ertto tutlitttte nltele rrruiptrlerrricii rlcr'flt rrr4iurltalen ;trittlrcrrrrrlte 1i lllolittdpurtc tlitttr-ung,rupdc clilll, clc rnari llutcri - dar srrprrrfl gi cn rctrqulilor isloriccde blzll alo cchilibrului, Wilson a plasatAlncrica intr-un plan situat completin alara un()rilsetnenea considcralii. Disprefuind echilibrulputerii,el a insistatc[ rolul Americii era ,,nu sli dovcdcascb... egoismul, ci mirefia noastr6"40. Dace acest lucru era adevdrat, Anrcricanu aveadreptulsi-gi pdstreze valori'le numai pentrusine.incd din 1915, Wilson a avansatdoctrina fdr6 precedent ci securitatea Americii era inseparabilS tlc sccuritateaintregii omeniri. Aceastapresupunea cd era de datoria Americii, dc aici inainte, si se opunl agresiuniidepretutindeni: ...dcoarece noi pretindem gi conducere dezvoltare nestingheritl netulburatd a propriipropriilornoastre lor vicfi conform principiide dreptgi libertate, ne doare, de oriunde ar veni ea, agresiunea, pe carenoi ingineniciodattr nu o vom practica.Noi insistim asuprasecuritd{iiin urmf,rirea direc{iilor de dezvoltare nafionaldpe care singuri ni lc-amales.Facemmai mult dec6tatit. Q ceremgi pentruceilal{i.Nu ne limitdm cntuziasmul fa![ de libertatea individualIgi dezvoltarea qi nafional6 la evenimentele cvolu{iachestiqnilor ce ne privescdoar pe noi ?rigine. il simlim ori de cdteori un poporincearcis6pSgeascd pe aceste qi aledreptului.al dificilecdi aleindependenlei Perceperea Americii ca polifist benefic la scar6globati a prefigurat politica de ingridire a nafiunilor ostlle (containmentpolicy), care avea sd fie dezvoltatd duptrcel de-al doilea rizboi mondial. Nici in cele mai avdntatevisuri ale sale,Rooseveltnu ar fi visat vreodatdsi amplifice astfel un sentiment ce ldsa sl se intrezdreascd, intervenfionismul mondial. Atunci, ins6, el era un om de stat rizboinic; Wilson era preotul profet. bamenii de stat, rizboinicii chiar, se concentreazl asupra lumii in care trdiesc; pentru profefi, lumea ,,real6" este cea pe care o ,,infiin1eaz6"ei. Wilson a transformat ceea ce incepuseca reafirmare a neutralitl{ii americane intr-un set de propuneri slujind drept fundament pentru o cruciadl mondiall. in viziunea lui Wilson, nu exista nici o diferen{desentiall inhe libbrtate pentru America gi libertatepentru infieaga lume. Dovedind c6 timpul petrecutla ?ntrunirileacademice, unde despicarea firului in patru este lege, nu fuseseirosit, el a elaborat o extraordinari interpretare a ceea ce avusesede fapt in vedere George Washington, atunci cdnd avertiza asupra amesteculuiin afacerile str[ine. Wilson a redefinit notiuneade ,,strdin" intr-un mod care cu siguranfi c[ l-ar fi uimit pe intAiul pre$edinte. Ceeace avusesein intenfie Washington,potrivit lui Wilson, era c[ America trebuie s5 evite s[ se amestece in scopurile altora.Dar, argumentaWilson, nimic din ce privea umanitatea,,nu ne poate fi strdin sau indiferent"a2. Agadar, America aveaprivilegiul nelimitatde a se implica in afaragranilelorproprii. ' Ce orgoliu extraordinar - sd extragi privilegiul de a interveni oriunde pe glob din consemnul unuia dintre Pdrin{ii Fondatori privind neamesteculin afacerile strbine gi si elaborezi o concep{ie de neutralitate care frcea implicarea in rdzboi inevitabili! In timp ce, inchegdndu-giviziunea despre o lume mai buni, igi impingea fara tot mai aproapede rdzboiul mondial, Wilson evoca o vitalitate gi un idealism p6rdnd a justifica hibernareaAmericii vreme de un secol, numai

't pntru u cu un dinantisttt 6i o inoccn(d ;rulct ncurnirrlrnirr llcna irrtcrnulitlnulll ! icrrrruscutc rnai viirstnicilor sili purtencri.Diplonra{iacuropeanl sc c[lise gi

evenimentele isttlriei; sdi de statvedeau in crcuzctul oamenii umilin[a Unonculic niruite multorvisurice sedovediserd a fi fragile, a unormarisperante pln prisnra proclamAnd cu indrizneali, daci , pierdute datoritl acestei limitiri, idcaluri ;l a trnor pornind la transforirelevanta acesteia, f,Urliirpitul istoriei,atuncicu siguranfb unicepAndatuncipentruAmericain principii univer;xsreuvalorilor considerate tuturor.Wilson a fost astfelin stares[ inving6,cel pu{in pentruo rale.nplicabile yrenlc, americanl existentiin gdndirea tensiunea - intreAmericaceaneinfricatiqi putea intrarea in cel de-al.doilea America nu aborda cea neprihdnit[. America popoarelor nu pe de pretutindeni, angajare in beneficiul dec6t ca o mondial dzbroi qi libertl1ii universale. doaral s6u, numaiin rolul de cruciatal vasului Lusitania de cltre Germaniagi, mai presusde toate, Scufundarea ' iclunreade citre germania rizboiului submarin total au devenitmotivul imediat in rlzboi a de rizboi a Americii.Dar Wilsonnu a justificatintrarea al declara{iei Interesele na{ionale erauirelevante; oDUm, Americii pebazaunor nemullumiri al Belgiei gi echilibrulputerii nu aveaunimic Incllcareastatutuluide neutralitate do a face cu ele. Mai degrab[,rizbojul aveao justificare morald,al chrei prim gbiectiverao noui gi maijustd ordinemondial[.,,Este un lucru insp[imintitor", prin carecerea rlzboiului, declararea roflectaWilson in discursul
s[ duci acestmaregi paqnicpopor in rbzboi,in cel mai ingrozitorgi mai dezastruos dintre toate rizboaiele,civiliza{iainsdgipdrdnda fi in cumpin6.Dreptul este,insd, gi nevom luptapentrulucrurilepe carele-amavutintotdeauna maipreliosdecdtpacea '. pentru dreptul celor supuqi pentru democralie, cel mai aproapede inima noastrdr pentru propriile guveme, in lor drepturilegi libertitile a avea o voce de autoritdfilor a dreptuluide cltre popoaunei domnii universale nafiunilormici, pentruinstaurarea tuturor de comunacord,astfelincdt 14aduc6paceagi siguranla rele libere aclion6nd gi sdfacl lumea liberd." cu totul,in sfbrgit, naliunilor intr-un rizboi purtat in numele unor asemeneaprincipii nu putea exista nici un compromis. Victoria total6 era singurul obiectiv valabil. Roosevelt ar fi cxprimat, aproape cu siguranfi, obiectivele rdzboinice ale Americii in termeni politici gi strategici; Wilson, fluturdnd cu mdndrie dezinteresareaamericanl,^a definit obiectivele r[zboinice ale Americii in categorii in intregime morale, In viziunea lui Wilson, rizboiul nu era consecinla unor interese nafionale conflictuale urmirite fEre refinere, ci a atacului neprovocat al Germaniei asupra ordinii internafionale. Mai exact, adevdratul vinovat nu era nafiunea gerrpand,ci insugi rdzboiului,Wilson argumenta: imp[ratul gerrnan.Solicitenddeclararea Nu avemfa15 de el decdtun sentiment , Nu avemnimic de implrlit cu poporulgerman. de a Nu la indemnulsdu a luat guvemulgermanhotdr6rea de simpatiegi prietenie. sa.A fost un rf,zboiasupra intra in acestrizboi. Nu a fost cu gtiinjasaucu aprobarea rlzboaielorin vechime, vremurinefericite, cf,ruias-ahotlr6t a$acum sehotdraasupra cdnd popoarelenu erau nicf,ieri ionsuitate de conducf,toriilor gi rdzboaieleerau gi dusein interesul provocate dinastiilor.aa Degi Wilhelm al IIJea era privit de multii vreme pe scena europeandca un gerrnenede conflicte, nici un om de stat europeannu susfinusevreodatddetronarea

tH:lliluellinu viztlse in rtlslttrttrrcn inrpllrnlulrri surr rrrlirtnstiei sulesolrrlilpilciii1 littropn' o cliltil. ittsll, ce litsesc outnruiil chestiunerr str.uctur.ii internc a (icrrnanici, rHzh0iul,nu lnai putca slhrgi pringerrul de cornl:rurr'ris,.ur. ra echilibreze interescle ull0tcin conflict,^pe^c.a1e il realizase Roosevelt intreJaponia gi Rusia cu zeeeuni nraidevreme. in 22 ianuarie 1917, inainteca Americas6 fi intratin riehoi, wilson a proclamat obiectivulacesteia ca fiind ,,pacef6rr ui.torig,ij. (leeu.ce a propusins6 wirson, atuncic6ndAmeri.u u iniiut in rdzboi, a fost o pncelu carenu seputea ajunge dec6t prin victorietotali. Furmulllrile tui wilson au intratrepede in uzanfa comuni.chiar gi o persoand exporirTentattr precumHerbertHoovir a ?nceput sd descrie clasaconducdtoare gernrand ca inerentticiloasd,carb urmirea ca pradi ,,vlagaurto, pofour.,'1 Atmosl'cra vremii a. fost sugestiv exprimatd de JacobSch"urman; pregedintele tJnivcrsit[1ii corneil, carevedeardzboiur ca pe o lupti i;t;; ceru,,Impdrdfia ""'rifor'9i ,,impir[fia barbarilor, caree forla 9ilriz6;ie;t;* fii totugi,rdsturnarea uneisingure dinastiinuputeaaduce tot ce insinua retorica lui wilson. cerAnd declararei rizboiului,.wilsonigi extinaea moralaurupiu intregiilumi; nu numaiGermania, dartoate,celelalte naiiunitrebuiau urlgurutJin vederea democratiei - deoarece pacea recrama ,,un purt"n.riut al unor nafiuni elemocratice"as. in alt discurs, wiison a mersgi mai a"pu.t", ,pun6nd ci puterea Americii avea si se destrame, dacd StateleUnite nu uu"uu sd rdspdndeasci libcrtatea pretutindeni in lume:
Arn ridicat aceastI nafiune pentru a-i face liberi pe oameni gi nu ne-arn limitat concepfiaqi obiectivelela Americq iar acum ii vom face liberi pe oameni. Dac6 rlu amfaceaceasta,toat6faimaAmericiiar.pieri9iintreagaputerei*"''i;;;;

Wilson gi-a declaratcel mai limpedegi mai detaliatobiectivele avute in vederepentru rdzboi in cele 14 puncte - documentcare va fi examinatin capitolul9. Realizarea istorici a lui Wilson rczidl in recunoagterea faptuluicd am.ericanii nu pot admite angajamente internafionale importante,care nu sunt indreptifite de convingerea loi moral6.scidereasa a constat in tratarea tragediilor istorieica aberafii sauca datordndu-se ripseid;;";;p;;;iv6 gi r6uteliicondu_ crtorilor individuali,,precum.gi in respingerea oricaieialtebaze-obiective pentru pace in afara forrpi opiniei oubrici gi a r[spdndirii in rume a iil;iiii;; democratice. El a cerutnaliunilor Euroiei sd intreprinoaceva* pentru careele. nu eraupregdtitenici filozofic, nici istoric - gi aceasta imediatdupeun rdzboi careIe sec[tuise devlagi. vreme de 300 de ani,nafiunile europene iqi bazaserd ordinea lumii ror pe un echilibrual intereseror.nafionale, iar poiiticiteexterne p, o a securit[1ii, tratdndfiecarebenbficiu "autu." suplimentar ca pe o gratificalie. wilson a cerutnafiu_ nifor'Europei s6-si bazezepolitica e*te*a pe convingeri morare, ldsdnd securitatea si rezultede la sine,in cel mai bun caz.ruropu iu uuea, insi, nici un sistemqonceptual pentruo. asemenea politici dezinterelata-ii,nui rimdneade vtrzutgi dac[ America, abiaiegitadintr-unsecolde izolare, igi puteasustine implicarea permanentd in relaliiieinternafionale, agacum o pr"rrpun"uuteoriile lui Wilson.

tlc rilscruco, Anrcriclturlnurncttl u lui Wilsont lirstperrtru Apnriliapc scentl cursul carentodil'ic[fundamental dc conduc[tor unuldintreacelcrarecxcnrplc ideile sale, clrestiunea Roosevelt sau ar li cAgtigat in 1912 sale. Dac[ lctoriei fdrii national a naturii interesului s-arfi bazatpe o cercetare rtrzboiului obiectivelor - pe Americiiin rizboi pe presupunerea intrarea ar fi agezat Roosevelt &merican. - cd, dbc[ Americanu s-arfi aldturatTriplei Alian.te, care,de fapt, a qi avansat-o rizboiul gi, mai devremesau mai t6rziu, ar fi ar fi cAgtigat Centrale Puterile americani. securitatea amenintat astfel definit ar fi condus,pestetimp, America lnteresulnafional american comparabile cu ceaa Marii Britanii fal6 de unei politici globale spreadoptarea britanici operaseri conducitorii Europa continentali. Vreme de trei secole, Europeieraudirijatede o singurd c6, dacdresursele plecdnd de la presupunerea pentru a necesare puteredominanti, acealarl ar fi dispusatunci de resursele indeastfel pe Marii Britanii, ameninfAndu-i mare a punein discufiesupremafia Eurasiei pendenfa. Statele Unite- qi ele o insuli in largul{Srmurilor Geopolitic, Europei sau se opunl dominafiei aceleagi motive, sd din fi simtit obligate, s-ar gi,^chiar puteri mai mult, controprin singure intermediul unei exercitate Asiei putere.In aceste condilii, extinexercitatprin aceeasi lului ambelorcontinente, gi nu transgresiunile salemoralear fi a Germaniei dereainfluenfeigeopolitice ' fumizatprincipalulcasusbelli. tipic[ Lumii Vechi a ftcut s[ se invArt6contoabordare Oricum,o asemenea apelWilson- la fel cum seintAmla care,fEcea rul izvoruluiemofiiloramericane nu ar fi reugitsi !in6 frdielepoliticii de forfi, p16gi astlzi.Nici chiarRoosevslt nu pe careo susfinea, degia murit convinsci ar fi putut.in orice caz,Roosevelt iar Wilson frcuse clar faptul, chiar inainte de intrarea mai era pregedinte, ordinea Americii in rizboi, ci avea si se opundoricirei incerciri de a aSeza 'postbelici alepoliticii intemafionale. pe principiileexistente Wilson vedeamotivelede rlzboi nu numaiin ticdloqiaconducitorilorgerde echilibru al puterii. in 22 ianuarie mani, ci gi in insugi sistemuleuropean rdzboiul,ca sistemde careprecedase ordineaintemafionalS, 1917,el a atacat : it[1i organizate" ,,rival este aceasta: viitor al picii 9i al politiciiomenirii intregul de caredepinde intrebarea
este actualulrdzboi o lupti pentru o pacejustd gi sigurd sau doar pentru un nou a Trebuiesd existenu un echilibrual puterii,ci o comunitate echilibrual puterii?... pace comund organizat6.50 puterii;nu rivalitdti organizate, ci o

a puterii" era un conceptcu desdvirqire Ce in{elegeaWilson prin ,,comunitate colectivi" (cu toate ci norl care ulterior a devenit cunoscut drept.,,securitate William Gladstone, in Marea Britanie, avansasein 1880 o varianti nlscut[ moart[ a conceptului).srConvins c[ toate nafiunile lumii erau la fel de interesate de pace gi, prin uffnare, s-ar uni pentru a-i pedepsi pe cei care ar tulbura-o, Wilson a propus si apere ordinea internafionali prin consensul moral al iubitorilor pdcii:

,,'cOcnilh ePochcsle tllln.,.cc rcaping,e stnnclurdclc egoltrrrului rrulionul, cur.c n oondus cAn d vu c ons iliilcnnliu l ri l o q r i p rc ti n d c c a c l c s i c l u l r ureze o nou[ ordi neu l ucruri l or, In cntlrul cdrciusittgut'clc intrcb[ri vor fi: <llstc colecl'/><Estcjust?l <ljstc in intcrcsu lo nlc nir ii?) . 52

Pentru a institutionaliza acest consens, wilson a conceput LigaNafiunilor - o institulieesen{ialmente american[. Sub auspiciile acestei organizalii mondiale, putereaavea si se transformein moralitate,iar forfa armelor in dictate ale opiniei publice.wilson a subliniatpermanent cd, dac6publicular fi fost bine informat,rlzboiul nu ar fi avut loc niciodatd- ftcAnd abstrac{ie de pasionatele demonstrafii de bucuriegi ugurare caresalutaserd izbucnirea rlzboiuiui in toate capitalele, inclusiv celealedemocraticelor Marea gi Franfa. Britanie DupdWilson, dncd noua teorie ar fi functionat,tr fi trebuit s[ se petreacd cel pu{in dou6 schimblri in guvemarea internalionald: mai intdi, rlspdndirea formeloi de guvernaredemocraticd in lumegi apoielaborarea unei,,noiqi mai s6n6toase diplomatii',, pe,,acelagi bazatd inalt codal onoarei pecareil pretindem indivizilor"s3. In 1918,wilson a declaratca cerin{i a pdcii nemaiauzitul p6nr atunci gi p6ni la t[iereardsufldriiobieqtivde ,,distrugere ambiliosul a oricirei puteriarbitrare,de oriunde,carepoateseparat, in secretgi dup6propriul plac saperturbe pacea lumii; sau,daci nu poatefi distrusd efectiv,cel pufin si fie redusi, practic, la neputin{[::54. I Ligd a Nafiunilor astfel alcituita gi animati de asemenea atitudini aveasd rezolvecrizele ftrb rdzboi,a spusWilson la Conferinlade pace din l4 februarie l9l9: ..,prin acest instrument Ligii], nebizuimin primulr6ndgi in ceamaimare [Acordul mlsur[ pe o extraordinari forfi, iar aceasta este forfamorald a opinieipublice mondiale- subtila depurificare, gi constrdngere clarificare 4cliune a-publicita1ii... astfel incdtlucrurile pecare le distruge lumina sf,poatd fi distruse in modadeciat delumina
coplegitoarea condamnf,rii exprimate universal de o lume intreagd.55

Menlinerea picii nu ar mai rezultadin calculultradilionalal puterii,ci din consensul intemalional sprijinitde un mecanism politic.O grupare universal[ de nafiuniprofund democratice ar acfionaca ,,garant al p6cii" qi ar inlocui vechiul echilibrual puterii gi sistemele de alianfe. Asemeneasentimente exaltatenu mai fuseserdprezentate de nici o altd nafiune, nemaivorbind de punerea lor in aplicare. idealis$i totugi,in m6inile. mului american, ele au fost transformate in moneda de schimbuzualda gandirii nalionale asupra politicii externe. Tofi preqedinfii americani de dupdWilson au prezentat varianteale temeiwilsoniene. Dezbaterile iritemeau avut mai adeseori ca subiect neimplinirea idealurilor lui Wilson (devenite rapid in asemenea m[spri bun comun,incdt nici mlcar nu mai erauidentificate cu el) decdtintiebarea daci ele, de fapt, constituiau saunu un ghid adecvat pentrupreintdmpinarea uneori brutalelor provociri ale unei lumi turbulente.Vieme de trei genera{ii, criticii au masacrat analizele qi concluziile lui Wilson;gi totugi,in tot acest timp, prihcipiile lui Wilson au'continuatsi constituietemelia gdndirii americane politicii exteme. asupra

dintreputcre atnestecul 9i principiia progltitsccnspcntru Cu touteacestou, s[-gi a incercat americanl congtiinfa vrcme in care ii de amhivalen{[, era colective securitdfii principalla Premisa cu necesitl1ile. e principiile fel in acelaqi pi la securitate sd vadl ameninflrile aveau c[ toatena{iunile Nu numai riscuripentrua li seopune. aceleagi asume sI fie pregltites6-gi nu era aserninltor dar nimic vreodat[, intdmplase mai nu se asemlnltor nlmic Unite. Nafiunilor a Nafiunilor Ligii a istorie in intreaga 9i it s[ mai apar[ gi cert afecteazd mod in coplegitoare cu adevlrat rai c6ndo imenintareeste - cum s'4 consens toate societifile esteposibil un asemenea sau aproape in timpul gi, regionall, plat in timpul ceiordou6r[zboaiemondiale la scar[ toatecele iului rece.Dar in imensamajoritatea cazurilor- 9i in aproape asupra naturii amenin{irii,fie - nafiunilelumii tind s[ nu sein{eleaga'fie pe4tru a o infrunta' facl pregitesc s[-l se pe care sacrificiu tipului de din 1935,pdnl Abisiniei, impotriva Italiei de la agresiunea ,iastai fost situa{ia obiective fie atinse s[ fost vorba a criza bosniaci,.din 1992.lar atunci cdnd l^a^ ^ ^ -^ ^ . ^ -. , 1 ^ 1 ^ L ^ 1 a global s-a ^ , { dovedit ^ . ' -, l i + ^ consensul nedreptifisemnalate, rzitivesausi fie indreptate nu in care gi mai greude atins.Ca o ironie,in lumeade dup[ R[zboiul recede naturl ideologicl sau militari 9i care coplegitoare nici o amenin{are decdtoricareperioad[ anterioare democraliei formal atagament mult mai creascl. si decAt ftcut dificulti{i nu au aceste americanlasupra inci o sciziunelatentl in gdndirea Wilsonismula accentuat ei care sI trebuiticii exteme.Avea America intereselegatede securitatea prin careeraupusein discufie?Sautrebuia indiferentde metodele odapdrate, fbrl a greqipreamult, sErezistenumai acelorschimblri carepot fi descrise, e.r.a intemaJionale transformare de modalita.tea sau in sine ilegale?Faptul in totaligeopoliticii; principiile America ftro"upJAmerica?Respingea "" Iar prin filtrul valorilor americane? reinterpretate lor? Sautrebuiauacestea intrauin conflict, caredintreele aveasEprevaleze? aceacestea mai presusde Implicafiawilsonismuluia fost aceeai[ America se opunea, de aplrat daci :e, metodeide schimaare $i cAnu aveanici un interesstrategic cu ocaziatdz' Abia legale. aparent prin metode erauameninfate bcesteinterese nu apdtaatdt el cI faptului asupra Bush a insistat boiului din Golf, pre$edintele in Iar timput"R:o principiuluiagresiunii' vitale de petrol,cit seopunea rezervele au avut ca subiectintreiritemeamericane boiului reoe,uni:le dintre dezbaterile moral de a organiza dreptul avea sale, nereuqitele toate cu America, bareddaci Moscovei. faln de amenin{area rezisten{a TheodoreRooseveltnu ar'fi avut nici o indoiall cu privire la rlspunsul-la amenin{irilein mod identic c[ na{iunilepercepeau intrebdri.A presupune aceste a tot o negare reprezenta uniform la acestea sauc[ eraupregdtitesi reac{ioneze monvreoorganizafie vreodatl.$i elnici nu gi-arfi pututimagina ce sustinuse-el in acelaqi gi agresorul, cAt victima atdt linigtitor mod in aparfinl dial[ c[reia s6-i el a notatintr-oscrisoare: 1918, timp.in noiembrie la preamultede la ea"' sf,nu ne agteptdm Lig6,cu condilia pentru o asemenea Sunt
Nu vieau s6 interpretez rolul pe care qi Esop l-a luat in bdtaie de joc, atunci cdnd a

\ r il. , rl('.,1 ||(.( uilt :. ;ilt ilt \ , ( ) il lt t l) il ( . u ( ) ; t iit: _ji: i( .r lr lrrlrt' r',;rlr.r,rrttlrtrlr,.j ; tr llut F, irtl. r r ir nir lc

, , ; ili l 1 r . , /i{. i ( . i l i l t r ) ; i l i t .r , t ( , f , ; i l , t i l l t ( . ,r t: .rr ,. I , it l. jif t : l lo. , l 11 1 1 ; 1 1 ; 1 1 1 r rl r rtrr.ll rr lltlrrpr.,,, t.

r"

Itt lt t r tlt illttliil{)illc' ilt s c lis s c r r ir l( ) r ' ului Kr r or . t lt . l , c r r r r s y l v a n i l l , u r . l l i r l ( ) l l r . c l . , : lrli;r Nrrlirrrtilo t Iollle r t it c c PuI ir r c , c lar c u c A( c s lc r r r a i p l i r r I d c p o n r p i l g i c u c i i t ;rtt' lt t ttlt'eit litcc rrtiti ttr lt llc , c u at At m ai pu{ ine v a r c ali z a i n i r - a d e v d r . Disculiiic dcsprc (';r irtr irCtrrlcltrltgltitlsgrav al discu{iilor despre SIhnta Alianld, de acum o sutd cic ani, (;rr(' rrv('ilcrr obicctiv prinoipal rnen{inerea eternd a picii. Tarul Alexandru, in rr.eacai - ----' Itt' i;ttrs, rr lirst p'c;;cdintcle Wilson al acelui moment, de acum o sut6 de uniit

A rrrt.r.i cll r i rl .llr lt 'f i lr vt '; rsir t ic r r cvoilr is; r pi : r plit t 't . lr 'lt lt t t ilc r r r t l o lt t t t t c lt llt l dc r r sipi ; ii ir t ir t ( ck'gcr c cr t st lt t t : lt vlit t t l t t llt t 'icr leclil r - r r ir prr(i rr bi rrecuvti rr llr ltt'r in pt r I it t it it t cr cdcr c r nir i r r r t r lt lint it alc nur i ingr r slc,obicct ive strl rl uvi cl rri r"nuri c 5i m dsur d in m ar e poslbclicda devenit si rrc-$i totrrgi .A n r cr ica u pcr scvcr at .l, un. t cit joace crca{ia Anrclicii, astl'cl incAt, in cclc din unnd, aceasta chiar a ajuns sd rolul pc care Wilson il avusese in vedere pentru ea - un far de urmat qi o sperarr{6de implinit.

( ortlirlrttcstitnirriilui Roosevelt, numai niisticii, visdtorii gi intelectualii erau rk'|are.c ci'r pacea reprezenta condifia naturald a omului gi ci ea putea fi rrrt'rrlrrrrri-r plin consens pentru el, paceaera prin dezinteresat. definifie fragild gi rr, Prrlcl li pistrat[ decdt prin vigilen]i permanenti, cu ajutorul armelor celui " prrtcrrric q;iprin alian(eintre cei cu acelagi mod de a g6ndi. l{..sevclt, insd, a trdit fie cu un secol prea lerziu, fie cu un secol prea tlt'vrcrttc' Modul sf,ude abordare a relafiiloriniemalionale a fierlt o datdcu el, in l()l(), rrici o gcoali importanti de gdndireasupra politicii externenu l_a mai irrvocilrclcatunci.pe de altd parte,esiecu siguranle rndrr.u triumfului intelectual rl lrri wilson faptur cd p6nd 9i Richard fri*or, foriticd externd a irc.rPorat, i' fond, multe dintre preceptele " "ar"i lui Roosevelt - s-a consideratpe sine irrstr;iiu' discipol al..rui wirson mui presus de orice gi, linea pe peretere c'binctului din casa Albd un portretal pregedintelui din p"riouourizboiului. l'iga Nafiunilor nu a avut prizdinAmerica, deoarece incd pregititd lu.u rru "ru Pcttlrttun rol de o asemenea anvergurd mondiali. Cu toate acestea, victoria intelc:ctsslS a lui wilson s-a dovedit mai fertile dec6t ar fi fie orice triumf ;il; Politic' Fiindcd,ori de cdteori a avut sarcinade a construio nou[ ordine mondiali, A'rcrica s-a ?ntorsintr-un fel sau altul la preceptele lui woodrow wilson. La slrirpitul celui de-al doilea rdzboi mondial, ea a ajutat la construireaNa{iunilor I Irrite pe aceleagiprincipii cu cele ale Ligii, sper"end ,a uR"-fu""a printr_o in_ lclcgerea invingitorilor. c-6ndaceastd speranld i pierit, America a purtat Rizboiul rccc nu ca pe un conflict intre doua superputeri, ci ca pe o bStalie morali pentru dcr'ocrafie,c6nd comunismuls-aprabuqit,ideea wilsoniandci drumul cdtre pace llcce prin securitatea colectivi, dublati de rrspAndio"urnondiuli a institu{iilor dcrnocratice,a fost adoptatd de conducerile ambeiorpartidepotiirceamericane. In wilsonism a fost intruchipat6drama principaii a Americii pe scenarumii: idcologia Americii era, intr-un sens,revolulionaid, in vreme ce, pe plan intem, rnrericanii se considerausatisfrculi cu un statu quo. AvLndtendinla de a transfor_ rna chestiunilede politicd externi intr-o lupt6 dintre bine gi rdu, americaniis_au simfit in generalnu foarte in largul lor cu compromisurile - ca in cazurile unor rczultate par{iale sau.neconcludente. Faptul ce America s-a ferit s6 provoace transformdri geopolitice importante a fost asociat adeseori crt apdrarea statu tluo-ului teritorial gi, uneori, politic. Crezdnd in domnia legii, America a g6sit cd cste dificil si-pi impace credinfa i, schimbdrilepagnice iuptur recunoscutcd rnai toate schimbdrilesemnificativedin istorie "J auimplicat uioiinta si tulburdri.