Programa: Educatie pentru cariera Argument

Termenul de carier trebuie neles n sensul su pozitiv, de traseu educativ, profesional, social, de complex dezvoltare personal i integrare socio-profesional reuit a unui individ, proces derulat pe ntreaga perioad a vieii.

Intrucat o cariera profesionala presupune fenomene precum: tatonari si decizii ca si reorientari profesionale, reveniri in sistemul de formare profesionala, perfectionare, actualizarea cunostintelor etc. iar societatea moderna presupune invatare permanenta, se impune, ca o necesitate, orientarea continua (lifelong guidance) direct asociata invatarii permanente (lifelong learning). In cadrul orientarii in cariera, exista doua directii principale: - consilierea in cariera care vizeaza dezvoltarea abilitatilor unei persoane pentru rezolvarea unei probleme specifice legate de cariera (indecizie, anxietate legata de cariera, insatisfactie academica, plan de cariera) si este in esenta o interventie psihologica - educatia pentru cariera care reprezinta o interventie educationala de dezvoltare, in avans, a deprinderilor si abilitatilor necesare tinerilor pentru dezvoltarea propriei cariere
Activitatile de orientare scolara si profesionala sunt desfasurate de catre psihologi, psihopedagogi si profesori abilitati in consilierea scolara, in sesiuni individuale si de grup, la orerele de consiliere (dirigentie), la orele de literatura romana, sau in cursul activitatilor extracurriculare. O alta posiblitate este un curs optional de Educatie pentru cariera Scop . Rolul unor acivitati specifice de educatie pentru cariera este acela de a oferi elevilor repere n planificarea viitoarei cariere ct i aloane practice pentru pstrarea unei stri de sntate mental, emoional i fizic si spirituala de nivel nalt. Grup tinta: cl. VI-XII Valori Constientizarea relatiei existente intre deprinderile si cunostintele dobandite in scoala si in activitatile extracurriculare si succesul profesional Cresterea performantelor scolare ale elevilor la materiile legate de scopurile de cariera Valorificarea optima si creativa a propriului potential Dezvoltarea unor capacitati de relationare interpersonala optima si a unor deprinderi relevante pentru cariera Dobandirea unor deprinderi de planificare a invatarii Dobandirea unor cunostinte specifice despre ocupatii si a unei atitudini de explorare a oportunitatilor chilibru psihoafectiv. !andire critica Asumarea propriului rol in lume Cresterea ratei de integrare profesionala a tinerilor

Curriculum (obs. Continuturile se vor adapta in functie de nivelul clasei)

Competente( cunotine teoretice Continuturi i practice, abiliti cognitive i operaionale care constituie baza activitilor) Cunoasterea aspectelor generale despre lumea profesiilor si ocupatiilor Sugestii metodologice Resurse Ore alocat e

Scurta incursiune istoria ocupatiilor raportare cerintele sociale forta munca

Conversatia in euristica cu Expunerea la Povestirea de Activitate de frontala

Note de curs Inventare cu ocupatii si profesii Date statistice 2 ore

Aspecte ale dinamicii profesiilor si ocupatiilor in sec. XXI Autocunoastere personala si dezvoltare Puncte tari, puncte slabe, oportunitati si amenintari autoperceput e Activitate individuala Autoevaluarea "etoda S#$% 'ise de lucru %este C&estionare Note de curs ( ore

"e descrie pe sine #n termeni pozitivi (calit$%i, deprinderi &i aptitudini existente &i exersate) 'ecunoaste anumite aspecte mai slabe, nedezvoltate sau neexersate #nc$

Autoeficacitat (si contureaza o imagine clara e si succes %estul despre propria carier$ Pasi si uri C&estionarul )ormuleaza obiective pe catre succes Eseul termen scurt, mediu &i lung &i anticipeaza pa&ii pentru a le !inia vietii cu #ndeplini proiectii in viitor (si exprima opiniile cu privire la "otivatie si utilitatea &colii, form$rii performanta profesionale, a diferitelor profesii sau locuri de munc$

Comunicare si interpersonala eficienta

relationare Activitate ec&ipa -rainstormin %estarea Interviul .ocul de rol *i)ionare emisiuni %* in 'ise de lucru /&iduri de comunicare in situatii conflictuale, "odele de comunicare interumana0 agresiva, asertiva si ( ore nonasertiva in context ocupational "odele de ne ociere la locul de munca

Cum pot ca Experimenteaza tehnici de arata ascultare activa ascult pe escifreaza si explica continutul cineva mesa!ului si emotiiliilor interlocutorului Anali)a Con&tientizeaza &i motiveaza emisiunilor imaginea celorlal%i despre sine %* Identifica sursele de conflict si utilizeza strategii specifice de "esa+e eu,tu rezolvare a conflictelor Exerseaza modalitati de Cum comunici in transmitere asertiva a mesa!ului "tilizeaza abilitatile situatii dobandite in diferite conflictuale contexte de comunicare (dialog, comunicare de Ne ocierea grup, comunicare directa sau mediata) Intelege nevoia de retele de contact Managementul informatiilor in luarea deciziilor si rezolvarea de problemelor de invatare si in valorificarea Surse si competentelor pe piata muncii strate ii de cautare, Identifica sursele utile de or ani)are si informatie si descopera in cadrul prelucrare a acestora informatiile relevante informatiilor pentru o sarcina data Adevar si Evalueaza calitatea manipulare in informatiilor si identifica sursele de sursele de distorsiune informatii Evalueaza si prelucreaza %e&nolo ia informatiile ca spri+in in educatia "tilizeaza eficient informatia pentru cariera in rezolvarea de probleme si in luarea deciziilor Servicii de (dentifica si utilizeaza surse spri+in pe diverse de informare pentru piata muncii explorarea oportunitatilor de cariera

-rainstormin /ruparea Dilema prio)onerului Interviul

'ise de lucru C&estionarul abilitatilor cautare informatiilor de a

( ore

%est de supravietuire De)baterea Inventarul stilurilor 1eali)area de de invatare postere, afise, Internet dictionare 1eviste

Planificarea carierei. Cunostinte si abilitati pentru realizarea unor planuri de cariera realiste si adaptate la cerintele pietei muncii Decizie de cariera si promovare personala

Interese -rainstormin ocupationale *i)ionarea #ptitudini, filmului abilitati, Modern times deprinderi Studiu de ca) #bilitati Autopre)entar Dezvolta &i interiorizeaza transferabile ea deprinderile de autocunoa&tere a caracteristicilor &i abilit$%ilor $alori si %estul ocupatii personale C&estionarul (nvestigheaza factorii care #lternative in Interviul influenteaza luarea deciziei luarea de privind cariera la diferite deciziilor *i)ite, la caiera persoane* posibilitatile de a intreprinderi, controla acesti factori * %rasee de institutii, firme legatura intre calitatile cariera personale si orientarea spre o Participarea la &oluri si anumita profesie tar uri si statusuri, burse ale drepturi si Descrie &i exemplifica valorile, locurilor de la atitudinile, motiva%iile care stau obligatii locul de munca munca la baza propriilor alegeri + decizii cu privire la carier$ Ima eria (dentifica tehnici de cautare a 'lanul meu de mintala cariera unui loc de munca Contureaza o imagine realista /ruparea (odalitati de a lumii profesiilor Clasifica locurile de munca, de promovare 1eali)area de personala: supravietuire, de intrare in proiecte 'ortofoliul profesie, de tranzitie, ideale personal, Vizionarea Descrie fiecare tip de loc de C$-ul munca unui film

'isa0 2exa onal interpersonal

/&id de intervievare a unui antreprenor Inventar cu domenii de activitate in continua sc&imbare "anuale, &iduri Teste.online0 333.about.com, privind caracteristicile personale si adec, varea.la.anu,mite domenii ocupationale C&estionar de identificare a stilului deci)ional "odele de C*, scrisoare de intentie, portofoliu personal Documente

42 ore

(n%elege rela%ia dintre calit$%ile &i aptitudinile personale &i locurile de munc$ #n diferite domenii de activitate Cunoaste &i exemplifica responsabilit$%ile &i drepturile pe care le vor avea ca anga-a%i sau anga-atori (antreprenori) (si contureaza o imagine clara despre propria cariera Demonstreaza abilitati de promovare a imaginii proprii in vederea realizarii profesionale videntiza si explica principalele caracteristici de continut si de redactare a unui curriculum vitae si a unei scrisori de intentie Descrie si prezenta un model de portofoliu personal (dentifica comportamentele si atitudinile de promovare personala , comunicarea asertiva, dezvoltarea retelei de contacte, interviul de anga-are Descrie comportamente indezirabile si gaseste solutii de corectare a acestora in vederea reusitei interviului de anga-are Managementul stilului de viata ocupationala

)crisoarea intentie. Interviul anga!are

de didactic cu Europass tema , .. Cum ne Profile ocupationale de prezentam la 'ilme didactice un interviu de anga-are /00

'lan personal *oluntariat si "anuale de voluntariat interns&ip in institutii si 'ise de lucru Cunoaste finalit$%ile )tres si conflict intreprinderi Invitati profesionale ale diferitelor la locul de munca rute de formare 5iua carierei Articole din presa "e imagineaza in viitorul rol )til de munca *i)ionarea de profesional spre care tinde si filme "e proiecteaza av1nd roluri individual (responsabilit$%i) &i in echipa educationale #ndeplinind diferite pozi%ii tema *cupatie si pe sociale carierei (ntegreaza planificarea timp liber carierei in cadrul mai larg al Cariere )chimbarea planificarii vietii in traseului de celebre viata si cariera literatura ezvoltare personala si

6 ore

invatare permanenta %otal 7( ore0

Bibliografie: 4. Adriana -aban 8coordonator9 : Consiliere educationala ; /&id metodolo ic pentru orele de diri entie si consiliere 2. Pas cu pas catre cariera ta : /&id de consiliere si orientare, Centrul $C<P pentru Informare, $rientare si 'ormare Profesionala -ucuresti, 2==> 7. /abriela !emeni si "ircea "iclea 8coordonatori9 Consiliere si orientare in cariera, &id metodolo ic teoretic si de activitati ?C$/NI%1$"@ Clu+ >. 1aoul *an ES-1$ECA , Career and environmental exploration, *ri+e <niversiteit -russel, -el ia +. )ix )econds (,,,.-seconds.org) . (ecanisme de a integra coeficientul de inteligenta emotionala in scoala -. /ill 0aust, (ichael 0aust 1 C$-ul perfect, Editura 'olirom, 2334 4. (ihai 5igau, Consilierea carierei, Ed. )igma, 2336 7. &aoul $an E)/&*EC8, $rri!e "niversiteit /russel, /elgia: Career and environmental exploration- de pe ,,,.ise.ro 9. http://www.gircproject.org/rumeno/index_ro.htm 63. 9hidul educatiei 233:, oferta educationala, Centrul *C"' pentru Informnare, *rientare si 0ormare 'rofesionala, /ucuresti 66. Elena )alomia si altii, 9;I "< C#&IE&EI (E<E, lucrare ap=ruta >n cadrul 'rogramului ?$reau o carier=@A al Centrului EducaBia 2333C (/ucureDti 42. 333.didactic.ro 47. !iana Stanescu 8coordinator90 Strate ii or ani)atorice de educatie a copiilor capabili de performante superioare0 scolare si extrascolare, Institutulde Stiinte ale Educatiei, -ucuresti, 4BBB 4>. 333.careerexperts.ro 4(. &ttp0CCeuropass.cedefop.europa.euCeuropassC&omeCvernavCEuropasssDDocum entsCEuropassDC*Cnavi ate.action

46. ###."$NS%E1%1AA.C$"

4E. &ttp0CC333.advancededucation. ov.ab.caCcareersC

4F. &ttp0CCn3c.n3c.eduCindex.p&pGidH2(2 4B. 333.euridIce.or

2=. 333.deaf.com

24. &ttp0CC333.assessment.comC%aJe"APPCStart"APP.asp 22. http://careerplanning.a out.com/od/careertests/!ree"#elf"$ssessment"%ools"&nline. htm 23. Job Outlook 99, 4ational Association of Colleges and mplo5ers (4AC ) 2>. 333.;e,scoala,ro,+oburi, locuri de munca part,time si full time;&tm
!". ###. obsite.ro

2'. (((.anofm.ro 2). (((.*o an+.ro

Proiect didactic Introducere Cercetarile facute in educatie au evidentiat necesitatea schimbarilor curriculare in scopul pregatirii elevilor de azi pentru a deveni inovatorii, liderii si cetatenii angajati de maine. Intr-un studiu din 233- prezentat pe ,,,.netdaE.org, un numar mare dintre elevii, parintii si profesorii din ).".#. apreciaza ca ablitatile legate de anga!abilitate trebuie pregatite inainte de absolvirea liceului. intre acestea sunt mentionate: 9andirea critica &ezolvarea de probleme <ucrul in echipa si colaborarea cu altii Constientizarea problemelor globale Comunicarea cu altii Intelegerea aspectelor legate de bani si a functionarii afacerilor # invata lucruri noi prin sine insusi # invata cum sa fii un muncitor bun si responsabil # sti cum sa foloseasca tehnologia
Folosirea efectiva a tehnologiei in scoala este esentiala pentru asigurarea unei educatii de calitate si pregatirea elevilor pentru provocarile seolului al XXI-lea. Discurile video ii pot face pe elevi sa se implice activ in rezolvarea problemelor sau in analizarea tipurilor de ocupatii din trecut si prezent. Bazele de date le permit sa adune si sa manipuleze orice

informatii despre lume, despre comunitatea lor si despre propria lor viata. Legaturile electronice le permit sa comunice cu altii din intreaga lume pornind de la interesele comune. Computerele personale conectate in retea si scanerele le permit sa scrie, sa faca diagrame, sa deseneze si sa compuna muzica, sa-si revizuiasaca lucrarile cat si cum doresc, sa faca schimburi cu cei de-o seama cu ei sau sa prezinte specialistuilor de pretutindeni, spre analiza si critica ceea ce au creat. ehnologia este o unealta la indemana profesorilor !educatorilor" e#perimentati care, e#aminandu-si obiective, stabilesc, de la caz la caz, ce tehnologii si care dintre utilizari ii pot a$uta sa a$unga la aceste obiective.

Subiect: Tehnologia ca sprijin in educatia pentru cariera Perioada de timp estimata: o ora (+3 de minute) Prezentare generala: Elevii vor reflecta asupra invatarii, comunicarii si pregatirii lor pentru viiloarele ocupatii incluzand rolul pe care tehnologia si internetul il !oaca in aceste arii. Exista 7 activitati sugerate in acest plan de lectie. Incepeti cu un exercitiu de incalzire si apoi selectati orice activitate care este potrivita pentru elevii dvs: 6. 2. G. :. +. -. 4. 7. Exercitiu de incalzire: Cum folositi tehnologia pentru invatareF (63 min.) iscutie in clasa . 0olosirea eficace a tehnologiei (6+ min.) #ctivitate in clasa . %ehnologie si educatie in mass-media (23 min.) #ctivitate de grup . 'rovocari si obstacole (6+ min.) #ctivitate de individuala . Crearea unui 'lan de actiune (G3 min.) %ema de discutii in clasa Exprimarea opiniei Extensie . Comparati rezultatele scolii voastre cu datele nationale (optional)

Obiective Elevii vor: - reflecta asupra modului lor de a folosi tehnologia pentru invatare si comunicare atat in interiorul cat si in afara scolii - aprecia cum educatia lor matematica, stiintifica si tehnologica ii pregateste pentru succesul viitor - discuta opiniile si descoperirile lor cu altii - sugera cai prin care folosirea tehnologiei si a internetului pot fi imbunatatite in scoala lor - exersa responsabilitatea civica prin participarea la crearea site-ului scolii Vocabular Chatrooms 9andire critica esHtop computer Camera digitala /ord de discutii $ sau C burner ispozitive manuale (' #) Instant messenger 0iltru de internet

<aptop computer sau IotebooH computer ('G plaEer sau i'od *nline Clasa online &etea personala, ca (E )pace 'odcast )canner 'ortalul scolii ca /lacHboard (otor de cautare )mart/oard )imulari )HEpe sau $oI' ( a vorbi prin Intermnet) )oft,are %ablet 'C %ext messaging Jeb logs (/logs) Jebsite Evaluare 'rofesorii pot evalua elevii asupra pregatirii si participarii in discutiile din grup sau clasa.

Activitatile clasei "rmatoarele activitati au menirea de a anga!a elevii in experiente de trecere in revista a utilizarilor tehnologiei si de a intelege importanta participatii lor. 'uteti alege sa faceti toate exercitiile sau doar unele dintre ele. )e incepe prin a defini termenul de tehnologie: %ehnologia inseamna lucruri diferite pentru diferiti oameni. In scopul acestei activitati, folosim termenul tehnologie in sensul dispozitivelor electronice, nu doar computer sau Internet. ! Exercitiu de incalzire . Cum folositi tehnologiaF (63 min). 'uteti incepe prin a pune urmatoarele intrebari: 6.6.'e care dintre urmatoarele produse tehnologice le folositi saptamanalF ()electati-le pe toate care corespund) a. esHtop computer b. <aptop computer c. %ablet 'C d. %elefon celular e. ispozitiv hand-held (' #) f. Camera digitala sau video camera g. )canner h. vd sau cd burner i. m'G plaEer sau i'od !. video game plaEer H. smartphone, ca /lacHberrE, %reo sau )ideHicH l. nici unul dintre ele .

6.2. Cum folositi tehnologia in scoala sau pentru activitatea de la scoalaF (selectati-le pe cele care se potrivesc) a. Investigare online b. rills sau alte practici soft,are c .Crearea de life sho,s, filme, sau pagini de ,eb pentru un transfer d. Invatarea abilitatilor de baza de lucru cu computerul (tastatura,procesare de cuvinte etc. e. Invarea abilitatilor avansate de lucru cu computerul (fotografie digitala, programare, dezvoltare de pagini ,eb etc. f. Exersarea testelor sau testare online g. Comunicare prin e-mail cu colegii de clasa despre evaluari h. Comunicare prin e-mail sau mesa!e instant cu profesorii despre sarcinile de lucru i. 0olosirea simularilor, sau altor soft,are interactive, sau a instrumentelor online !. $erificarea sarcinilor sau a notelor online H. 0olosirea cartilor online i.Conectarea cu expertii din industrie pentru o evaluare m. <ucru la proiecte cu elevi din ale tari n.#scultarea unui emisiuni pe un subiect al clasei "! iscutie in clasa . Cum imi place sa invatF (6+ min.) aca clasa discuta despre matematica si stiinte, se pot pune urmatoarele intrebari: $a plac(e): activitatile manualeF exersarea abilitatilor pe internetF sa invatati diverse lucruri despre cariereF cat de mult (sau cat de putin este tehnologia implicata in modul in care va place sa invatatiF Exista si alte cai prin care puteti vedea tehnologia ca suport pentru aceste arii de subiecteF 2.6.Cum va place sa invatati stiintaF (/ifati toate cazurile care se potrivesc) a. )a-mi proiectez propriile mele investigatii b. )a vizitez locuri unde pot vedea stiinta in actiune c. )a folosesc multimedia si simularea interactiva d. )a fac investigatii pe internet e. )a folosesc echipamente ca microscopul si probe de laborator f. )a rezolv probleme reale de viata g. )a invat stiinta care ma va a!uta intr-o slu!ba in viitor h. Iici una dintre cele de mai sus 2.2. a. b. c. d. e. f. g. h. i. !. Cum va place sa invatati matematicaF )a exersez abilitatile de baza facand probleme din manual )a folosesc computerul exersand abilitatile matematice )a folosesc simularile interactive si multimedia )a rezolv puzzle-uri matematice )a vorbesc cu oameni care folosesc matematica in cariera lor )a rezolv probleme si sa fiu creativ la matematica )a folosesc echipamente precum calculatoare )a aplic matematica pe care o invat la situatii reale de viata )a invat matematica care ma va a!uta intr-o slu!ba in viitor Iici unul din cele de mai sus

#! #ctivitate in clasa: %ehnologia si educatia in presa (23 min.) )e citeste si se dezbate in clasa un articol curent despre tehnologia folosita in scoala pe baza urmatoarelor aspecte:

Ce tip de tehnologie trebuie sa poata sa foloseasca elevii in scoalaF %rebuie sa existe anumite restrictii asupra folosirii tehnologiei in scoalaF Cum a!uta tehnologia elevii in activitatea lor din scoalaF Cum se iau deciziile in scoala cu privire la folosirea tehnologieiF

G.6.%eme de meditatie pentru pentru profesor: Ce cunosc elevii despre aceste aspecteF 'ot gasi elevii mai multe despre unul dintre aceste subiecte in afara scoliiF Ce cred elevii despre responsabilitatea pe care o au scolile de a-i prote!aF G.2.Care din urmatoarele aspecte sunt problematice pentru copiii din scoala dvs.F (/ifati unde este cazul) a.9alceava online (cEberbullEing) b. 'rotectia intimitatii c.'rea multe reclame si spam d.Copii care gasesc ,ebsite-uri cu continut daunator e. #cces insuficient pentru toti elevii la tehnologie f . 'lagiat si inselaciune g. Insuficiente fete care folosesc tehnologia h. )iguranta fata de pradatori online i. 'rea mult timp pe computer !. Iici unul dintre cele de mai sus

$! #ctivitate de grup: provocari si obstacole (6+ minute) Impartiti elevii in grupe mici pentru a face un brainstorming in legatura cu + provocari sau obstacole in folosirea tehnologiei si internetului pentru munca din scoala. Exista o problema comuna pentru mai multe provocariF Care sunt unele dintre solutile propuseF 0olositi intrebarile date mai !os si comparati raspunsurile. Incura!ati elevii sa se vizualizeze in locul factorilor cheie care iau deciziile in scoala sau in comunitate. Cum stabilesc ce probleme sunt prioritare si ce obstacole aleg sa abordeze mai intaiF Incura!ati elevii sa se gandeasca la diverse profesii si noile provocari care pot fi introduse prin propunerile lor. :.6.Care sunt principalele obstacole pe care le intampinati in folosirea tehnologiei in scoala voastraF ()electati toate cazurile care se potrivesc). a. Computere insuficinte b. Computerele nu sunt intotdeauna disponibile sau confortabil de folosit c. Computerele nu functioneaza intotdeauna d.)oft,are vechi si insuficient de bun e.Internetul si computerele nu sunt destul de rapide pentru da,nloadarea filmelor sau altor media f.Insuficient timp in progaramul unei zile de scoala g.'rofesorii nu stiu cum sa foloeseasca tehnologia h.0iltre scolare sau fire,alls i.Evaluarile nu incura!eaza folosirea tehnologiei !.&eguli impotriva folosirii mobilului. e-mail-ului, sau I( personal H. Controlul profesorilor cand folosim computerile l.Iu stim cum sa folosim tehnologia m.Este greu pentru elevii care nu au computer sau internet acasa

n.#lte obstacole :.2. aca ati fi directorul scoli voastre, care ar fi unul dintre lucrurile care s-ar schimba in folosirea tehnologiei in scoala voastra astaziF a.#s cumpara computere, soft,are si echipament mai mult sau mai bun (ex. printere, scanere sau camere digitale) b.#m avea acces la un internet sau ,ireless c.#s permite elevilor sa faca orele online d.#s folosi texte online e.#s permite elevilor sa folseasca telefoanele celulare, I( si e-mailul la scoala f.(-as asigura ca computerile lucreaza tot timpul g.#s invata profesorii cum sa utilizeze aceste tehnologii h.#s incura!a profesorii sa foloseasca I( pentru a comunica cu elevii i.#s asigura fiecarui elev un laptop pe care sa-l ia acasa !. #s da fiecarui elev un ")/ memorE sticH %! Activitate individuala: Crearea unui plan de actiune Elevii din clasele dvs. trebuie sa inceapa sa se gandeasca la viitorul lor sau sa discute despre aspiratiile lor de cariera. #bilitatile listate mai !os definesc &abilitatile secolului " ' sau abilitatile importante de care elevii dvs. ar putea avea nevoie in colegiu, la locurile de munca si in cariera. Cereeti elevilor sa ierarhizeze aceste abilitati si apoi sa impartaseasca raspunsurile lor in discutia din clasa. +.6. 'uneti in ordine urmatoarele abilitati dupa cat de importante sunt ele pentru viitorul vostru. (#cordati un rang fiecareia de la 6 la 63, 6 pentru cea mai importanta, 63 pentru cea mai putin importanta) - # sti cum sa gandesc critic - # sti cum sa rezolv probleme - # lucra in echipe si a colabora cu altii - Constientizarea problemelor globale - Comunicarea cu altii - Intelegerea aspectelor legate de bani si a functionarii afacerilor - # invata lucruri noi prin mine insumi - # invata cum sa fiu un muncitor bun si responsabil - # sti cum sa folosesc tehnologia (! )ema de discutii in clasa: (intrebari deschise) %ehnologia a facut posibil ca elevii sa realizeze proiecte impreuna cu alti elevi din alte tari. aca ar fi sa visezi la un proiect pe care l-ai dori realizat cu elevii din alte scoli care ar fi acestaF in ce tara ti-ar placea sa fie elevii cu care sa lucrezi la acest proiectF *! E+primarea opiniei 'ovesteste despre o lectie de matematica sau de stiinte, o activitate sau un proiect pe care l-ai facut (anul acesta sau anul trecut) care a fost deosebit de atractiv sau interesant pentru tine. Ce a fost diferit la acea lectie, activitate sau proiect care (o) il face favorit(a)F Ce ti-ar placea sa spui intregii scoli privitor la modul in care se pot face toate lectiile de stiinte sau de matematica la fel de interesante ca aceasta activitate favoritaF

,! E+tensie: Comparati rezultatele scolii voastre cu datele nationale privind modul de folosire a tehnologiei in invatarea stiintelor si matematicii

Bibliograie: ! -uture Proofing Students! Preparing students to succed in t.e global /o0force "! .ttp:11///!netda2!org1SPEA34P1spea0up5surve2s!.tm #! .ttps:11///!esc.oolne/s!com1freesub1inde+( %!cfm $! Elena Salomia si altii6 789:4; CA<9E<E9 ME;E6 lucrare ap=ruta >n cadrul Programului ?Vreau o carier=@' al Centrului EducaAia "BBBC
5. Howard Gardner : MINTEA DIS I!"INATA #Educatia pe care o merita orice copil dincolo de informatii si teste standardizate, Editura Sigma, 2005

Activitati proiectate pe tema educatiei pentru cariera Elena Salomia si altii6 789:4; CA<9E<E9 ME;E6 lucrare ap=ruta >n cadrul Programului ?Vreau o carier=@' al Centrului EducaAia "BBBC CAPITOL L I : !"#A $K A% &'C"#(#"# &' %I'#) Asemenea unui vultur, ,i un om, chiar dac- a fost nv-.at s- se considere altceva dect este n realitate, poate renv-.a cine este cu adev-rat, poate lua decizii conforme cu natura sa, poate deveni un nving-tor.Povestea vulturului, James Aggrey LncercaBi s= discutaBi cu prietenii apropiaBi, colegii voDtri, familia voastr= despre imaginea de sine Di despre stima de sineM imediat veBi constata la ei semne de interes, ca Di cum ar fivorba despre un lucru care >i atinge personal. CereBi-le s= v= dea o definiBie cNt mai precis= posibil Di o s= vedeBi ce greu le vineO 'entru c= imaginea de sine este elemental fundamental al personalit=Bii noastre. )tima de sine >nseamn=, de fapt, Pa-Bi determina valoareaPDi Aa avea o p=rere despre sineA. Cea mai bun= sintez= despre stima de sine ne-a furnizat-o un adolescent: P)tima de sineF Ei bine, este felul >n care ne vedem Di cNt= >ncredere avem >n ceea ce vedemA. #ceast= privire . !udecata despre noi >nDine este vital= pentru echilibrul nostru psihic. #tunci cNnd este

pozitiv=, la un nivel optim, ne permitem s= acBion=m eficient, s= ne simBim bine >n propria piele, s= facem faB= dificult=Bilor existenBei. )tima de sine: autoevaluare &ezervaBi-v= cNteva secunde pentru a reflecta la urmatoarele serii de >ntreb=ri. &=spunsurile pe care le veBi da, vor furniza bune indicii despre stima pe care v-o acordaBi. - Cine sunt euF Care sunt calit=Bile Di defectele meleF e ce sunt capabilF Care sunt reuDitele Di eDecurile mele, competenBele Di limiteleF Care este valoarea mea >n ochii mei,ai apropiaBilor mei, ai persoanelor care m= cunoscF - (= consider o persoan= care merit= simpatia, afecBiunea, iubirea celorlalBi sau, din contr=, m= >ndoiesc adesea de capacitaBile mele de a fi apreciat Di iubitF Lmi conduc viaBa aDa cum >mi dorescF 0aptele mele sunt >n acord cu dorinBele mele sau, dimpotriv= suf=r din cauza discrepanBei dintre ceea ce vreau s= fiu Di ceea ce suntF )unt >mp=cat cu mine >nsumi sau adesea nemulBumitF - Ce m-a f=cut s= m= simt mNndru de mine, satisf=cut, fericitF Ce m-a f=cut s= m= simt ultima oar= decepBionat de mine >nsumi, nemulBumit, tristF # avea >ncredere >n sine, a fi sigur pe sine, a avea o imagine de sine adecvat=, a fi mulBumit de sineO Exist= o multitudine de termeni Di expresii implicate >n limba!ul curent pentru a desemna stima de sine. Imaginea de sine- p=rerea pe care o avem despre noi, aceast= evaluare, fondat= sau nu, a calit=Bilor Di defectelor noastre, este un stNlp al stimei de sine. Imaginea de sine pozitiv= este o forB= interioar= care ne permite s= ne bucur=m de Dansa noastr= >n ciuda obstacolelor Di presupune a fi satisf=cut de sine, la un moment dat. Beneficiile imaginii de sine pozitive - stabilitate afectiv= - relaBii deschise cu ceilalBi - rezistenB= la critici Di respingeri - ambiBii Di proiecte pe care le >ncerc=m s= le realiz=m onsecin.ele imaginii de sine negative - lipsa de cura! >n alegerile existenBiale - conformism - dependenB= de p=rerile altora - slab= perseverenB= >n alegerile personale &ncrederea *n sine - a considera c= eDti capabil s= acBionezi >ntr-o manier= adecvat= la situaBiile importante, neprev=zute, cu dificult=Bi >n realizarea lor. # nu te teme exagerat de necunoscut sau de adversitate demonstreaz= un bun nivel al >ncrederii >n sine. Beneficiile ncrederii n sine - acBiuni cotidiene facile Di rapide - rezistenB= la eDecuri onsecin.ele a!sen.ei ncrederii n sine - inhibiBii - ezit=ri - abandonuri - lipsa perseverenBei )atisfacBia stimei de sine const= sentimentul de a fi iubit Di sentimentul de a fi competent, de aceea toat= viaBa de-a lungul activit=Bilor noastre, cel mai adesea, c=ut=m s= satisfacem cele dou= mari nevoi, >n egal= m=sur= indispensabile stimei noastre de sine: s= ne simBim iubiBi (apreciaBi, simpatizaBi, populari, doriBi etc.) Di s= ne simBim competenBi (performanBi, >nzestraBi,

capabili etc.). Ln toate domeniile aDtept=m satisfacBia concomitent= a acestor trebuinBe. )atisfacBia unui aspect nu ne va >mplini aDtept=rile: a fi iubit f=r= a fi admirat sau stimat este infantilizant Di a fi stimat far= a te simBi apreciat este frustrant. ACTI!ITKQI 6. P# L- P ++L#A Este un exerciBiu - mozaic prin care copiii se vor reconstitui ca identitate prin diferite forme Di culori, completNnd pe elementele puzzle: calit=Bi, defecte, abilit=Bi, interese (pasiuni), ultimele reuDite Di ceea ce doresc s= schimbe la ei. . Concepte - cheie: - calit=Bi - defecte - abilit=Bi - interese, pasiuni - reuDite %ateriale necesare: hNrtie colorat=, foarfece, lipici, cartonaDe albe (coli #:), creioane colorate (urata: :3 min. $cenariul activit=Bii: )e vor crea grupuri de cNte cinci persoane care vor primi cNte un s=culeB cu Presurse personaleA din diferite hNrtii colorate (cu m=rimi, forme variate), Difoarfece. 0iecare membru al grupului >Di va construi PE"<-'"RR<EA. #cest PEuA poatelua diferite forme >n funcBie de identitatea sa. 'e fiecare element puzzle, participantul are ca sarcin= s= scrie calit=Bile Di defectele, abilit=Bile (Pce Dtiu eu s= fac cel mai bineA), pasiunile, ce vor s= schimbe la ei Di ultimele reuDite. PEul-'uzzleA va fi lipit pe un carton (coala #:), va fi prezentat >n grupul mare Di analizat. <a sfNrDitul activit=Bii vor fi afiDate PconstrucBiileA pentru o cunoaDtere >n grup. Analiza e,erciBiului: 6) Ln funcBie de ce anume le-aBi ales: senzaBii, emoBii, gNnduri, dorinBeF 2) CNnd aBi scris calit=Bile, defectele, abilit=Bile, reuDitele Di ceea ce doriBi s= schimbaBi la voi, alegerea culorii a avut relevanB= pentru exprimarea acestoraF G) Cum v= simBiBi acum cNnd v= vedeBi identitatea realizat= din elemente puzzleF )unteBi multumiBi de PEul-'uzzleA reconstituitF :) $= este uDor sau dificil s= v= puneBi >n valoare >n faBa celorlalBi membrii ai grupului mare, devenind conDtienBi de sine, de propriile posibilit=Bi Di limiteF Indiferent de forma pe care a luat-o AE"<-'"RR<EA este important s= devenim ceea ce suntem cu adev=rat, Di pentru asta s= conDtientiz=m >ntregul nostru - ceea ce >nseamn= acceptarea responsabilit=Bii pentru alegerile f=cute, utocunoaDterea, autoacceptarea Di nu >n ultimul rNnd, motivaBia pentru schimbare. at fiind faptul c= stima de sine nu ne este dat= pentru totdeauna, este mai mult sau mai puBin stabil=, ea are nevoie s= fie stimulat= mereu cu Psentimentul de a fi apreciaBiA, aDa cum suntem Di cu Psentimentul c= suntem competenBiA . 2. P$-O"IL# CA"# %K QI'A Obiective: Este un exerciBiu - suport pentru a identifica, clarifica elementele inhibitoare >n a lua iniBiativa, >n a acBiona. #cestea vor fi scoase la suprafaB= prin tehnica leg=rii cu sfoar=, ce va fi t=iat= de c=tre fiecare participant >n momentul g=sirii de c=tre acesta a resurselor ce-l a!ut= >n dep=Direa limitelor, asumarea riscurilor Di >n dezvoltarea propriilor competenBe. PConfruntarea cu realitateaA, cu ceea ce facem >n mod concret, va determina >nv=Barea modurilor de a deveni responsabili, factori cheie >n dobNndirea unei identit=Bi de succes.

Concepte-cheie: - constrNngeri - competenBe - limite - resurse - responsabilitate - risc $cenariul activit=Bii: )e lucreaz= pe grupuri de cNte cinci, unde fiecare va fi protagonist. "nul din grup va avea ca sarcin= s=-i lege pe aceDtia cu sfori de !ur - >mpre!urul corpului, avNnd rol de element SSconstrNng=torA. Ln timp ce >i leag=, va >ntreba: - PCe te leag= FA - PCum te simBi pe m=sur= ce te strNng sforileFA - ?Ce >Bi vine s= faciFA - PCe ai putea s= faci pentru a rupe sforileFA - PCum te a!uBi pentru a te simBi >n largul t=uFA 'e rNnd, membrii grupului vor r=spunde la aceste >ntrebari pentru a-Di identifica bloca!ele, elementele inhibitoare. Ca soluBie, vor primi foarfece, element a!ut=tor >n a t=ia sforile odat= cu resursele g=site - forBe pentru a elimina inhibiBiile Di temerile. PConstrNng=torulA nu va fi >n timpul desf=Dur=rii nici P!udec=torA, nici Pghid moralA. Concluziile acestui exerciBiu vor fi: fiecare se simte blocat >n ceva Di nu acBioneaz=. Important este s= identific=m aceste elemente care Bin de >ncrederea >n noi, de autoexplorare a temerilor Di anxiet=Bilor proprii, a strategiilor de trecere de la un comportament autoprogramat pe eDec la comportament autodeterminat pe succes. 0iecare participant este capabil s= ia decizii, s=-Di modifice stilul comportamental Di s= aib= alternative de comportament. ConDtientizarea comportamentului are ca rezultat dobNndirea identit=Bii. 'entru a schimba ceea ce simBim, mai >ntNi modific=m comportamentul. G. P TAA Obiective: &eprezint= un exerciBiu unde subiectul se afl= >n faBa unei uDi imaginare >ntredeschise. #re ca scop conDtientizarea strategiilor pe care fiecare le foloseste >n anumite situaBii deviaB=, confuze, limitative, frustrante sau dimpotriv=, strategii active, directe Di independente. 'rin aceast= tehnic= este posibil= conDtientizarea propriilor strategii rezolutive concomitent cu descrierea imaginii de sine >n situaBii ce implic= decizie, primind din partea grupului spri!in efectiv. Concepte - cheie: - >ncredere >n sine - oportunitate - iniBiativ=U bloca! - independenB=U dependenB= - anxietate - strategii rezolutive %ateriale necesare: flipchart, foi de hNrtie pentru copiator, model-imagine de uD= >ntredeschis= desenat= pe o foaie de flipchart (urata: :3 min. $cenariul activit=Bii: 0iecare membru al grupului va primi un desen cu o uD= >ntredeschis=. 0ormatorul o poate expune pe flipchart Di pentru >ntregul grup. 'articipanBii se proiecteaz= >n mod imaginar >n faBa acestei uDi care va >nsemna ceva pentru fiecare. 6) P$= aflaBi >n faBa unei uDi >ntredeschise. Ce poate reprezenta eaF Cum v= simBiBi >n faBa uDiiFA 2) PCe credeBi c= se afl= dincolo de uD=F $izualizaBi@A

G) PCe v= vine s= faceBiFA :) P)puneBi Di acBionaBi ca Di cum v= aflaBi >n faBa uDii@A 'e rNnd, fiecare >Di va conDtientiza propria strategie rezolutiv= >mpreun= cu descrierea emoBiilor, imaginii de sine, >ncrederii >n sine, bloca!elorU iniBiativelor, dependenBeiUindependenBei, anxiet=Bii, atitudinii generate de situaBie. 'rin aceast= provocare >n imaginar, membrii grupului vor descopri propriile oportunit=Bi,strategii de rezolvare a unei situaBii, modalitatea de a se experimenta pe sine, descoperind resurse Di devenind mai >ncrez=tor >n sine. CAPITOL L II: !"#A $K CO% 'IC@ "#ac- faci ceea ce ntotdeauna faci, vei avea rezultatele pe care ntotdeauna le ai. #ac- .i dore,ti alte rezultate, tre!uie s- faci ceva nou. Prover! danez Este important s= studiem comunicarea cNnd noi comunic=m de cNnd ne DtimF Iat= cNteva motive pentru care cineva ar studia comunicarea: - 'entru a m= >nBelege mai bine cu cei apropiaBi - 'entru a cNDtiga mai mulBi bani f=cNnd vNnz=ri prin telefon - 'entru a afla cum pot s= cuceresc o fat=U un b=iat - 'entru a fi privit cu respect de c=tre oamenii de vaz= - 'entru a deveni faimos Di reconoscut >n public - 'entru a putea convinge pe cineva (p=rinBi, profesori, posibili anga!atori) Care sunt motivele tale pentru care ai studia comunicareaF Cineva >ns= ar putea s= nu g=seasc= nici un motiv, a comunica >nsemnNnd pentru el ceva firesc, precum respiraBia: Peu Dtiu de!a cum s= comunic, bunul simB >mi spune cum trebuie s= procedez, nuFA Comunicarea este baza tuturor relaBiilor noastre. $iaBa personal=, viaBa profesional= Di o m=sur= considerabil= a fericirii noastre depind de felul >n care comunic=m. Cu cNt reuDeDti s= comunici mai bine, cu atNt e mai probabil s= ai succes >n relaBiile cu familia, cu prietenii sau >n cele de afaceri. 'entru c= eDti nevoit s= intri >n contact cu oamenii, trebuie s= te faci >nBeles, s= >ncerci s= >nBelegi ce doresc alte persoane pentru a te putea relaBiona cu ele Di pentru a putea rezolva anumite situaBii de viaB=. *ricNt ar p=rea de ciudat, chiar Di rezolvarea unei probleme tehnice presupune bune abilit=Bi de comunicare. )pre exemplu, pentru a construi un pod, trebuie s= negociezi cu diverse instituBii, cu proprietarii terenului, s= discuBi cu furnizorii, s= organizezi echipa cu care vei lucra etc. #chiziBionarea unor abilit=Bi de comunicare >nseamn= mai mult decNt >nv=Barea Diaplicarea strict= a unor reguli. Iu exist= o reBet=, o formul= magic=. Iu devii un dansator mai bun desenNnd niDte paDi pe o podea, >n ordinea corect= Di petrecNndu-Bi restul vieBii p=Dind pe acei paDi. 'entru a fi bun, trebuie s= te adaptezi ritmului muzicii, dar Di ritmului partenerului t=u.)imilar, o bun= comunicare presupune st=pNnirea solid= a cunoDtinBelor despre comunicare, dar Di capacitatea de a te adapta caracteristicilor mereu >n schimbare ale partenerului de comunicare (receptivitate, deschidere). #i nevoie, aDadar, de cunoDtinBe, dar Di de abilit=Bi de comunicare.Comunicarea d= o form= vieBii noastre. Lnainte de a afla cum funcBioneaz= comunicarea, trebuie s= Dtim ce este comunicarea. Comunicarea este procesul de trimitere, receptare Di interpretare a mesa!elor prin care noi ne relaBion=m unii cu ceilalBi Di ne adapt=m la mediul >ncon!ur=tor.(&obert )mith, 6VV2) $irginia )atir descrie Acomunicarea ca pe Po umbrel= uriaD= care acoper= Di influenBeaz=

tot ceea ce se >ntNmpl=A >ntre fiinBele umane. * dat= ce fiinBa uman= a sosit pe p=mNnt, comunicarea este cel mai important factor Di singurul care determin= ce fel de relaBii realizeaz= ea cu alBii Di ce se >ntNmpl= cu ea >n lume.A *mul >nseamn= comunicare, prin tot ceea ce spune, face, gNndeDte Di simte. Chiar din zorii unei zile obiDnuite, de la ritualul igienii zilnice, la rug=ciunea de dimineaB=, la firescul unei ur=ri de ?/un= dimineaBa@A adresat persoanelor apropiate sau necunoscute, la vNrte!ul accelerat al ritmului de la Dcoal= sau de la locul de munc=, DiO pNn= la momentele de liniDte, relaxare Di somn. *amenii comunic= zilnic, eficient Di ineficient,verbal Di nonverbal, artistic Di DtiinBific. Componentele comunic=rii Comunicarea porneDte de la o surs= numit= Di emiB=tor. e obicei, sursa este o fiinB= uman= care doreDte s= transmit= ceva, un mesaj, altei persoane. Lntr-un dialog, rolurile de emiB=tor Di receptor se schimb= alternativ. Lntre emiB=tor Di receptor se realizeaz= un schimb de mesa!e, alc=tuite din idei, simboluri, coduri. Canalul este un Ppurt=torA al mesa!ului. &eceptorul este cel care primeDte mesa!ul transmis de emiB=tor, >l decodific= Di >l supune unei interpret=ri personale. *rice comunicare are loc intr-un context. 'rocesul comunic=rii implic=: - corpurile noastre - valorile personale - aDtept=ri - simBuri - experienBe #Bi mai ad=uga Di alte elementeF -ormele comunic=rii: $er!al- 4W Paraver!al- G7W - expresivitate - accent - intonaBie - topic= - timbru %onver!al- &&W - mimic= - gesturi - postur= Pro,emica este DtiinBa folosirii spaBiului >n relaBiile dintre oameni. #u fost descrise patru tipuri de distanBe: - zona intim=: 6+ - :- cm - zona personal=: :- - 6,22 cm - zona social=: 6,22 - G,-3 cm - zona public=: peste G,-3 cm $tiluri de comunicare sunt: - cooperant - rezolutiv - bazat pe negociere - asertiv - directiv - agresiv -eedbac.-ul este un PecouA ce d= de veste partenerului dac= este acceptat, >nBeles sau nu.

<umea >ncon!ur=toare reprezint= o oglind= . toate reacBiile acesteia >nseamn= feedbacH, care ne a!ut= s= ne >nBelegem pe noi >nDine. # da Di a primi feedbacH pozitiv: P# daA -LncepeBi >ntotdeauna cu ceva pozitiv - 0iBi concret - &eferiBi-v= >ntotdeauna la ceva ce poate fi schimbat - LncercaBi s= oferiBi alternative - 0iBi descriptiv Di mai puBin evaluativ - *feriBi feedbacH-ul la persoana >ntNi - 0eedbacH-ul pe care >l oferiBi spune >ntotdeauna ceva Di despre voi P# primiA - Iu fiBi defensiv, >ncercaBi s= ascultaBi Di s= >nBelegeBi ceea ce vi se transmite - CereBiU ascultaBi p=rerea mai multor persoane >nainte de a acceptaU respinge feedbacH-ul "egulile ascult=rii active - 0ocalizeaz=-te pe vorbitor - '=streaz= contactul vizual - #cord= atenBie sentimentelor vorbitorului - Ia >n considerare atNt sentimentele prietenoase, cNt Di cele neprietenoase - #rat= c= >nBelegi ce Bi se spune - 0ii un ascult=tor PdificilA - Iu eticheta vorbitorul - CNnd asculBi activ, trimiBi urm=torul mesa! celuilalt: PeDti important pentru mineM vreau s= te >nBeleg.A Asertivitatea #sertivitatea este abilitatea de a ne exprima emoBiile Di convingerile f=r= a afecta Di ataca drepturile celorlalBi, f=r= a fi agresiv sau pasiv. # fi asertiv presupune : - a spune I" f=r= s= ai sentimentul vinov=Biei - a avea >ncredere >n tine Di >n ceilalBi - a comunica opiniile Di experienBele personale cu ceilalBi - a face complimte Di a Dti s= le accepBi - a recunoaDte Di a respecta drepturile celorlalBi Este dreptul fiec=ruia de a avea valori, convingeri, opinii proprii. Este dreptul de a fi acceptat ca imperfect. Este dreptul de a spune I" sau I" T%I" sau I" LIQE<E9 sau I" (K II%E&E)E#RK. Este dreptul de a te schimba, de a-Bi dezvolta viaBa aDa cum >Bi doreDti. 'uncte de spri!in pentru o comunicare eficient=: - Qine cont de discrepanBele dintre comunicarea verbal= Di de cea nonverbal=@ - &espect= unicitatea celorlalBi@ - 0ii pozitiv >n comunicare@ - 0ii un bun ascult=tor@ - &enunB= la idei preconcepute@ - Comunicarea se face >n ambele sensuri: dai, primeDti Di invers@ ACTI!ITKQI 6. ?C# #$T# CO% 'ICA"#AFA Obiective: - realizarea unei liste cu posibile cuvinte sugerate de conceptul de comunicare - exersarea brainstorming-ului ca metod= activ-participativ= .Concepte-cheie:

- creativitate - deschidere - originalitate - libertatea exprim=rii - imaginaBie %ateriale necesare: marHere, flipchart (urata: 63 min. $cenariul activit=Bii: 0ormatorul propune afirmaBia: ACNnd aud cuvNntul comunicare m= gNndesc laOA %imp de + minute, participanBii vor spune toate cuvintele care le trec prin minte, Dtiind c= nu vor fi criticaBi, f=r= teama de a greDi. %oate ideile se vor nota pe flipchart. #cestea se discut= pentru a fi conDtientizate notele definitorii ale comunic=rii. )e fac preciz=ri teoretice. 2. P/0IC#TT# 0O112- L@A Obiective: - 0olosirea >ntreb=rilor deschise pentru a ghici hobbE-ul mimat - Comunicarea nonverbal=, cNt mai expresiv= - ConDtientizarea importanBei comunic=rii nonverbale Concepte-cheie: - comunicare nonverbal= - autocunoaDtere - intercunoaDtere - atitudini (urata: 23 min. $cenariul activit=Bii: 'articipanBii se >mpart >n grupuri, dup= componentele comunic=rii: emiB=torii, receptorii, canalele, feedbacH-urile, mesa!ele, contextele. 0iecare participant din grup se gNndeDte timp de un minut la hobbE-ul personal, pe care-l va mima >n faBa celorlalBi >ntr-o manier= cNt mai original= Di plin= de umor. CeilalBi membri vor >ncerca s= ghiceasc= ceea ce s-a mimat. )e face o list= comun= cu hobbEurile grupului. #poi, timp de Dapte minute, se discut= despre istoriile acestor pasiuni. &ezultatele se comunic= grupului mare. )e analizeaz= punctele comune Di diferenBele dintre membrii grupului. Analiza activit=Bii: - Cum Bi-ai descoperit hobbE-ulF - Qi-a fost greu sau uDor s= mimezi hobbE-ulF - Cum te-ai simBit exprimNndu-te nonverbal >n faBa grupuluiF - Cum a fost s= descoperi c= Di alBi colegi au acelaDi hobbE ca Di tineF - Ce elemente ale exprim=rii nonverbale te-au a!utat s=-Bi construieDti !ocul de mim=F G. P$PAT# &' $PAT#A Obiective: - ConDtientizarea comunic=rii nonverbale de tipul Pface to faceA >n alegerea carierei - *ptimizarea comunic=rii verbale Di nonverbale Concepte-cheie: - comunicare nonverbal= - mimic=, gestic= - comunicarea faB= >n faB= - atitudine - comportament (urata: 23 min.

$cenariul activit=Bii: 'articipanBii se >mpart >n diade, se aleg persoane care nu s-au cunoscut foarte bine pNn= atunci. #ceDtia vor sta pe dou= scaune, spate >n spate Di fiecare va povesti, timp de cinci minute, cea mai frumoas= experienB= a lui: un film drag, o >ntNmplare sau ceea ce doresc membrii diadei. #poi, timp de cinci minute, scaunele se vor aDeza faB= >n faB= Di se va repeta ?povestireaA reciproc= despre cea mai reuDit= experienB= tr=it= din ultima s=pt=mNn=. Analiza activit=Bii: - Cum te-ai simBit >n cele dou= situaBiiF - Care tip de comunicare Bi-a pl=cut mai multF e ceF - Ce consecinBe are primul tip de comunicareF Ln familieF <a Dcoal=F <a viitorul loc de munc=F - Care sunt avanta!ele comunic=rii PfaB= >n faB=A,faB= de comunicarea spate >n spateF - Ce este mai important >n comunicarea dintre doi sau mai mulBi oameniF - Care sunt punctele tari ale comunic=rii >n alegerea unei cariereF - Cum poate fi antrenat= comunicarea PfaB= >n faB=A pentru a fi eficient=F - Ln ce situaBii de viaB= se >ntNmpl= s= >ntNlneDti comunicarea PfaB= >n faB=AF ar cel=lalt :. PC# POAT# -AC# ' +3%1#TFA Obiective: - ConDtientizarea importanBei modalit=Bilor de comunicare interpersonal= - *ptimizarea comunic=rii verbale Di nonverbale Concepte-cheie: - comunicare nonverbal= - mimic=, gestic= - mesa! - atitudini -imagine de sine %ateriale necesare: oglind=, un coDuleB, coli de hNrtie (urata: 63 min. $cenariul activit=Bii: 0ormatorul activit=Bii are o oglind= ascuns= >ntr-un coDuleB. #cesta se plimb= pe la fiecare membru al grupului Di >i solicit= s= priveasc= >n interiorul coDuleBului >n t=cere Di s= observe ce vede acolo, s= constate cum este ceea ce vede. %imp de 2 minute fiecare scrie pe o foaie de hNrtie ce a v=zut >n coDuleB, dac= >i place ce a observat. #poi este rugat s= zNmbeasc= la colegul din stNnga Di din dreapta sa, dar Di la colegul din el >nsuDi. &emarc= efectul pozitiv produs de zNmbetul t=u asupra celorlalBi. )pune un banc, o glum= grupului mare@ Analiza activit=Bii: - #m f=cut acest exerciBiu Di am constatat c= O - Ce poate face un zNmbet >n cariera taF - Ce modalit=Bi putem folosi pentru a armoniza starea noastr= interioar= cu cea exterioar= pentru a fi cNt mai autenticiF 1111111111111111111111111111111111111111111111111 1ibliografie 6. /irHenbihl $., #ntrenamentul comunic=rii sau arta de a ne >nBelege, Editura 9emma 'ress, /ucureDti,6VV4 2. umitriu 9he., umitriu C., 'sihologia procesului de >nv=B=mNnt, Editura idactic= Di 'edagogic=, /ucureDti, 6VV4 G. IemBeanu C., Comunicare sau >nstr=inare, Editura 9nosis, /ucureDti, 6VV4 :. 'ease #., 9arner #., <imba!ul vorbirii-arta conversaBieiM Editura 'olimarH, /ucureDti, 6VV: +. 'ease #., <imba!ul trupului, Editura 'olimarH, /ucureDti, 6VVG -. )oitu, <., 'edagogia comunic=rii, Editura idactic= Di 'edagogic=, /ucureDti, 6VV4 CAPITOL L III: !"#A $K "#+OL! ' CO'-LICT@ ?- e s- fac cu !uruienile din fa.a casei mele'

(adio )revan r-spunde* + ,oarte simplu. -e transformi n florile tale preferate. 0iecare persoan= a tr=it o situaBie conflictual= sau poate chiar acum o tr=ieDte. Ceea ce este normal. Chiar dac= ma!oritatea dintre noi nu recunoaDtem acest lucru. #uzim de multe ori ?eu nu am nici un conflict, nu am nici o problem=...A, dar vedem comportamentul care contrazice. e asemenea, cunoaDtem prieteni, membrii ai familiei, vecini care mai tot timpul sunt >n conflict cu cineva Di la fel de bine, sunt persoane pe care nu le-am v=zut implicate >n conflicte. #minitiBi-v= c= uneori aBi fost aduDi >ntr-un conflict iar alteori, aBi provocat un conflict. ar de fiecare dat= v-aBi implicat. Ce anume ne face s= intr=m >n conflict cu cineva, care sunt cele mai frecvente motive pentru care ne trezim de!a implicaBi >n miezul unui conflictF Ce anume predispune Di chiar genereaz= conflicteleF - interpretarea diferit= a realit=Bii, subiectivismul - insuficiente informaBii sau chiar lipsa lor, confuzii - pre!udec=Bile, stereotipiile preluate necritic - neimplicarea efectiv= >n clarificarea ideilor - dezinteresul manifestat faB= de cineva - comunicare defectuoas= - frustr=ri repetate - lipsa de >ncredere >n sine Di >n ceilalBi - insuficient= r=bdare cu ceilalBi - toleranB= sc=zut= - presiunea timpului, - situaBiile stresante, de criz= - diferenBe de temperament, de ritm sau stil personal - diferenBe de valori - invadarea spaBiului personal #daug= Di altele care >Bi vin acum >n minte@ Lntr-o situaBie conflictual= m= simt... - surprins, luat prin surprindere de reacBiile cuiva - vinovat pentru c= din neatenBie am iscat o ne>nBelegere, un conflict - vulnerabil, la dispoziBia celuilaltU celorlalBi - nepreg=tit s= fac faB= -puternic, gata s= rezolv o situaBie dificil= Ln ultimul conflict cum te-ai simBitF espre conflicte se spun multe lucruri, cum ar fi: ?evit=-leA, ?nu aduc nimic bunA sau dimpotriv=, ?creaz=-leA, ?f=r= ele nu se poateA. *ricum, este de preferat s= rezolvi Di nu s= ocoleDti sau s= te prefaci c= lucrurile merg excelent. Este de preferat s= >nveBi dintr-un conflict de la cel=lalt despre care nu Dtiai prea multe Di mai ales, s= >ncerci dificila bucurie de a >nvaBa despre tine. Ia-o ca pe o Dans= de a te observa Di de a folosi experienBa personal= anterioar=. ar nu te mira dac= g=seDti obstacole noi, pentru c= lor li se potrivesc soluBii noi. Ti nu c=uta reBete sau soluBii standard. LBi propunem o strategie simpl= de clarificare a situaBiei conflictuale: - apropie-te de conflict Di afl= detalii despre situaBia >n care te afli Este nou sau parc= >l recunoDtiF Care este istoria lui, cum a ap=rutF C=tre ce se >ndreapt=F Ce se afl= dincolo de elF - apropie-te de cel=lalt (sau ceilalBi) Di afl= cum se simte el Care este contribuBia celuilalt la conflictF Cum poate contribui la rezolvarea conflictuluiF

- apropie-te de tine Di afl= cum te simBi >n acest conflict CNt de confortabil sau nu tr=ieDti acest conflictF C=rei nevoi personale >i r=spunde acest conflictF Ce pierziF ar ce cNDtigiF EDti singurF Cine te poate a!utaF Ce vei >nv=Ba din aceast= experienB=F ACTI!ITKQI 6. ?AC"O$TI0 L CO'-LICT L IA Obiective: - Clarificarea noBiunii de conflict, prin evidenBierea notelor definitorii - Explicarea noBiunii de conflict prin analiza experienBelor personale Concepte . cheie: - conflict - analiz= - nevoi - >ncredere >n sine - rezolvare de probleme %ateriale necesare: coli de scris, coli de flipchart, marHere (urata: 6+ min. $cenariul activit=Bii: 'articipanBii la program se >mpart >n echipe, dup= continente Di fiecare grup - continent are sarcina s= g=seasc= acrostihul conflictului, cuvinte cheie care >i a!ut= la >nBelegerea noBiunii de conflict. C O ' L I C T - 9=siBi definiBia conflictului printr-o metafor=, apoi desenaBi-o printr-o caricatur=@ - Conflictul pentru mine este ca DiOOOOOOOOOOOOO - Ce imagini, gusturi, mirosuri v= vin >n minte cand auziBi cuvNntul ?conflictA F - %ransformaBi cuvintele g=site >n mesa!e pozitive, din perspectiva: conflictul este o oportunitate@ - CreaBi din cuvintele identificate un scurt eseu, o poveste sau o legend= personal= a conflictului din care s= reias= o soluBie, o metod= de rezolvare a conflictelor. - #poi dezbateBi >n grupul mare ceea ce aBi lucrat. Analiza activit=Bii: - Ce >nseamn= conflictul pentru voiF - Ce rol !oac= conflictul >n viaBa voastr=F - CineU ce v= determin= s= intraBi >n conflict cu cinevaU cevaF (ce atitudini, sentimente, cuvinte, imagini, gNnduri) - #supra cui v= rev=rsaBi conflicteleF - Ln prea!ma cui simBiBi c= nu exist= conflictF - Ce v= face s= simBiBi mai puBin st=ri conflictualeF - Cum v= autodiminuaBi st=rile conflictualeF - Ce metode personale de rezolvare a conflictelor aveBiF - Ce fel de conflicte se pot naDte >n leg=tur= cu cariera voastr=F (meseria de elev, viitoarea carier=)

- $= implicaBiF C=utaBi soluBii de rezolvareF Care sunt acesteaF 2. ?1 C0#T LA Obiective: - Identificarea modalit=Bilor personale de rezolvare a conflictelor - Experimentarea lucrului >n echip= Di a unei atitudini deschise, pozitive, faB= de opiniile celorlalBi Concepte - cheie: - analiza conflictelor - soluBii - oportunitate - conflict pozitiv - atitudini (urata: 63 min. $cenariul activit=Bii: )e Dtie c= uneori sau de cele mai multe ori conflictele pot fi Di pozitive. Cu toate acestea, puBini dintre noi conDtientiz=m acest lucru. )= descoperim >mpreun= la ce este bun conflictulF <a ce a!ut= elF )untem >ntr-o gr=din= a soluBiilor, unde conflictul poate fi Di pozitiv. 0iecare floare reprezint= o modalitate personal= de a spune: ?Conflictul este bun pentru c= a!ut= laOA. CompletaBi pe floarea pe care aBi primit-o la ce este bun conflictul pentru voi. #poi se discut= >n grupul mare ideile notate, ?florileA. )au >ntr-o alt= variant=, fiecare participant face parte dintr-o echip= (soluBii, negociere, mediere, comunicare, compromis, cNDtig) Di primeDte cNte o floare din carton. Individual se d= cNte un nume florii, prin care s= arate c= Di conflictul poate a!uta la ceva. #poi se formeaz= buchetul fiec=rei echipe, care se discut= >n grupul mare. Analiza activit=Bii: - <a ce poate fi bun conflictulF - in ce situaBii de viaB= aBi observat c= uneori conflictul poate avea Di o latur= pozitiv=F - Ce calit=Bi ale tale pot transforma un conflict >ntr-o Dans= sau o oportunitateF - Cum poate deveni un conflict personal, interpersonal o oportunitate >n cariera taF G. ?-L T "II. &%P"# 'K !O% +1 "AA Obiective: - Identificarea modalit=Bilor comune de rezolvare a conflictelor - LnBelegerea propriilor valori Di a celorlalBi. ImportanBa lor >n rezolvarea conflictelor Concepte- cheie: - modalit=Bi de rezolvare a conflictelor - imagine de sine - stim= de sine - lucru >n echip= %ateriale necesare: coli de hNrtie colorat= >n form= de aripi de fluture, creioane colorate, carioci, marHere (urata: 23 min. $cenariul activit=Bii: Ln fiecare diad= unul este #, Di cel=lalt va fi /. 0iecare primeDte o bucat= de hNrtie colorat=, care reprezint= o arip= de fluture, f=r= s= Dtie acest lucru. 'e bucata de hNrtie colorat= primit=, care are forma unei aripi de fluture, scrie un paragraf, un scurt eseu >n care s= te descrii pe tine Di situaBiile tale conflictuale, care te fac s= te simBi inconfortabil, >n nesiguranB=, chiar furios. Lncepe prin a-Bi da numele Di continu= cu ?este o persoan= care OA, la persoana a III-a, f=r= a folosi pronumele ?euA. #ceasta >Bi va da o distanB= obiectiv= Di o libertate de a scrie cNt mai sincer. Ln timp ce scrii, poBi desena, pe foile colorate primite idei referitoare la modalit=Bile personale prin care poBi rezolva conflictele, le poBi transforma >n Danse de progres.

)imte-te liber >n a scrie sau a desena aDa cum >Bi doreDti. up= ce ai scris povestea, te rog s= schimbi foile Di s= g=seDti pentru colegulU colega cu care ai lucrat >n diad= metodele comune de rezolvare a conflictelor, pentru ca >mpreun= s= puteBi zbura@ 'e corpul fluturelui, pe care >l veBi primi ulterior, puteBi nota punctele comune de soluBionare a situaBiilor conflictuale. Analiza activit=Bii: - Ce a fost dificilU uDorF - Cum v-aBi simBit >n aceast= activitate, de la >nceput pNn= la sfNrDitF - Ce corelaBii se pot face >ntre ceea ce sunt eu, imaginea mea de sine Di modalitatea de a rezolva un conflictF - Ce soluBii aBi g=sit >mpreun=F #ctivitatea se >ncheie cu o sarcin= pentru grupul mare: ce gNndeDte un grapefruit despre tine >n situaBii conflictuale, >n situaBii limit=F ar un trec=tor de pe strad=, un c=lug=r tibetan, o broasc= Bestoas=F :. ?-#"#$T"#L# CO'-LICT L IA Obiective: - Explorarea tuturor aspectelor care intervin >n analiza conflictelor - Identificarea cauzelor care genereaz= un conflict, dar Di a modalit=Bilor de rezolvare - Exersarea unei atitudini conciliante, deschise, de parteneriat Concepte- cheie: - Cauze, efecte >n conflict - &ezolvarea conflictelor - (odalit=Bi de rezolvare %ateriale necesare: fiDe de lucru (urata: 23 min. $cenariul activit=Bii: 0iecare participant va primi o fiD= de lucru cu ?ferestrele conflictuluiA. #cesta va completa cele patru ferestre, dup= ce s-a gNndit >n prealabil la ultimul conflict din viaBa personal=, familial= sau social=, rezolvat sau pe cale de a se rezolva. Cele patru ferestre sunt: - Cu ce am generat eu conflictulF - Cu ce a generat cel=lalt conflictulF - Cu ce am contribuit eu la rezolvarea conflictuluiF - Cu ce a contribuit cel=lalt la rezolvarea conflictuluiF Ln final, fiecare va da o sugestie celor ce tr=iesc st=ri conflictuale Di vor desena conflictul rezolvat@ Analiza activit=Bii: - Lncearc= s= analizezi cauzele conflictului nu numai din perspectiva ta, ci Di din perspectiva celeilalte persoane implicate@ - Cum a fost s= identificaBi cauzele care au generat conflictul Di din propria perspectiv=F - ar s= vedeBi contribuBia celuilalt >n rezolvarea conflictuluiF - Cum se >ntNmpl= de cele mai multe ori: s= generaBi un conflict, s= contribuiBi la rezolvarea lui, s= aDteptaBi ca cel=lalt s= g=seasc= soluBii, etc.F - Ce stil abordaBi >n rezolvarea conflictelorF &enunBare, compromis, negociere, rezolvare de probleme, cNDtig-cNDtigF CAPITOL L I!: !"#A $K L C"#+ &' #C0IPK@ "/pune+mi ,i voi uita, arat-+mi ,i poate mi voi aduce aminte, implic-+m- ,i voi n.elege Prover! chinezesc eseori, pe traiectoria vieBii noastre colabor=m cu alte persoane pentru a realiza diverse activit=Bi, cooper=m pentru a obBine anumite rezultate. 'utem chiar considera c= >n orice moment al vieBii noastre suntem (sau nu) membrii unei echipe care >ncearc= s= tr=iasc= >mpreun=. Ce *nseamn= o echip=F

&=spunsul cel mai sugestiv >l ofer= imaginea celor + degete ale mNinii care, funcBionNnd laolalt=, fac >ntreaga mNn= un instrument f=r= de care adaptarea nu ar fi posibil=. "n alt exemplu >l reprezint= mecanismul unui ceasornic, cu multiplele sale roBi dinBate, >nvNrtindu-se una prin cealalt=, una lNng= alta, Di numai toate m=surNnd timpul. Echipa >nseamn= ansamblul de elementeU persoane care funcBioneaz= >mpreun= pentru atingerea anumitor obiective, >n virtutea unor roluri specifice, a unor reguli de comunicare Di comportament Di >ntre care se stabilesc relaBii de respect, cooperare, toleranB=, diversitate >n unitate. Echipa este necesar=, oportun=, serveDte atingerii unui scop precis, obBinerii unor rezultate. Contextul general >n care membrii ei >Di desf=Doar= activitatea este unul de motivaBie pentru atingerea scopului. Cum se formeaz= o echip=F Echipa nu se formeaz= de la sine, are un lider formal Di unul informalM >nseamn= un proces de construcBie, care trece prin diferite faze Di care necesit= timp pentru a fi finalizat. 0ormarea echipei eficiente are >n vedere c= fiecare individ trebuie s= aib= un rol precis, specific, o anumit= responsabilitate care s= >l diferenBieze de ceilalBi. Ca parte a unei echipe, prin interacBiunea cu ceilalBi, individul >nvaB= ceva nou: despre el >nsuDi, despre ceilalBi, comunic=, ascult=, primeDte feedbacH. #stfel, >nv=B=m s= ne socializ=m >ntr-o lume a individualit=Bilor, >nv=B=m s= cerem spri!in Di s= oferim a!utor, s= comunic=m eficient Di s= explor=m noi modele relaBionale. Echipa ofer= siguranB=, c=ldur= pentru c= apartenenBa la un grup, ca Di apariBia >n sine a grupurilor r=spund unor motivaBii fundamentale, bazale ale comportamentului uman nevoia de siguranB= Di afiliere . condiBie esenBiala a evoluBiei umane. <ucrNnd >mpreun= cu alBii, al=turi de ei, avNnd un scop comun Di atingNndu-l, ai treptat sentimentul propriei valori, a unicit=Bii tale, a >ncrederii de sine. -aze *n dezvoltarea unei echipe: 6. Confuzie - legat= de nevoia de management, responsabilit=Bi Di scopuri 2. &elaBii de tip atracBie-respingere G. IemulBumire :. 0ormarea de minigrupuri +. #utoacceptare Di empatie -. Coeziune 4. 0eedbacH Di relaBii suportive 7. #utenticitate Di eficienB= "oluri posibile ale membrilor unei echipei: - Conduc=torul echipei: atribuie sarcini, controleaz= rezultatele - *rganizatorul: impune modele, administreaz=, stabileDte drumul pNn= la atingerea obiectivelor - 'romotorul: vine permanent cu idei noi, inoveaz= (P ar dac= am face >n alt fel@A) - )upraveghetorul: evalueaz= activitatea colegilor s=i pentru a-i aduce pe calea cea bun= (PEi, cum st=mFA) - Executantul: face tot ce i se cere, aplic= efectiv - )usBin=torul: ridic= moralul celorlalBi >n situaBii dificile - Investigatorul: exploreaz= ideile pe toate p=rBile, >n toate am=nuntele - 0inalizatorul: trage concluziile, retuDeaz= rezultatul final ACTI!ITKQI 6. "#!I$TA: PL %#A &' CA"# T"KI%A (P+iarul despre carier=A) Obiectiv: - experimentarea situaBiei de a fi parte a unei echipe, de a colabora cu ceilalBi pentru realizarea unui scop comun. Concepte - cheie:

- echip= - responsabilit=Bi - organizare - motivaBie - scop comun %ateriale necesare: foi de flipchart, marHere (urata: G3 min. $cenariul activit=Bii: )e organizeaz= Dase grupe Di se >mpart materialele necesare: PImaginaBi-v= c= alc=tuiBi colectivul de redacBie al unei reviste Di c= aveBi de realizat pentru mNine ediBia special= P<umea >n care tr=imAU ARiarul despre carier=A. 'uteBi redacta revista aDa cum doriBi, scriind articole, realizNnd desene sugestive sau reporta!e imaginare. *bligatoriu este ca fiecare dintre voi s=-Di aduc= contribuBia >ntr-un fel sau altulA. Analiza activit=Bii: - Cum s-a organizat echipaF - # >ncercat cineva s= preia rolul de liderF - Cum v-aBi simBit ca parte component= a echipeiF - Care a fost poziBia ta >n grupF - Cum credeBi c= v-au privit ceilalBiF "neori ne este foarte greu s= lucr=m >mpreun= cu alBii, s= ne adapt=m stilului de munc= >n grup. Exist= persoane care se simt bine de la >nceput Di funcBioneaz= cu mare eficienB= >n compania celorlalBi, iar alBii care coopereaz= mai dificil. Ca eficienB=, lucrul >n echip= dep=DeDte rezultatele unei activit=Bi solitare, de aceea este necesar s= >nv=B=m, s= exers=m Di s= experiment=m cNt mai des colaborarea cu ceilalBi. 2. ?A"A'4A"#A ' %#"#LO"A Obiectiv: s= se recunoasc= faptul c= pentru a funcBiona eficient >ndeplinindu-Di obiectivul, o echip=U un grup trebuie s= g=seasc= Di s= stabileasc= o regul= de comunicare Di un limba! propriu. Cuvinte cheie: - comunicare - necesitate - limba! nonverbal - regul= (urata: 63 min. $cenariul activit=Bii: 5um=tate dintre participanBi sunt observatori, iar ceilalBi voluntarE sunt rugaBi s= extrag= dintr-o urn= cNte un num=r de la 6 la G3 pe care s= nu-l comunice celorlalBi. %imp de 6 minut, participanBii la !oc se plimb= unul lNng= cel=lalt prin spaBiul >nc=perii, dup= care, la >ndemnul formatorului: A#cum aDezaBi-v= >n ordinea numerelor extrase, dar f=r= s= vorbiBi >ntre voiA, >ncearc= s=-Di g=seasc= locul printre ceilalBi, c=utNnd un mod - nonverbal, de a se face >nBeleDi. Analiza activit=Bii: - CNt de greu a fost pNn= aBi g=sit modalitatea de comunicare cu ceilalBiF - #Bi fost originali sau aBi imitat limba!ul celor de lNng= voiF - Cum v-aBi simBit >n timpul exerciBiuluiF Comunicarea este una dintre cele mai importante dimensiuni ale lucrului >n echip=. CNnd membrii unui grup au de >ndeplinit un scop comun, >ncearc= s= devin= o echip=,care pentru a fi eficient= >Di creeaz= o regul= proprie de comunicare, un stil. G. COLA4 . PIATK (# C# $ 'T#% I%PO"TA'QI@A Obiectiv: experimentarea lucrului >n echip= >n condiBiile unei motivaBii legate de stima de sine ca rol Di statut, a unei comunic=ri optime datorate aceluiaDi nivel social al participanBilor (de vNrst=, profesional etc). Concepte - cheie:

- egalitate - diferenBiere - comunicare - motivaBie - stim= de sine - echip= %ateriale necesare: foi de flipchart, marHere, hNrtie colorat=, reviste, foarfece, adeziv (urata: 6+ min $cenariul activit=Bii: P$= rug=m s= formaBi cinci echipe omogene grupNndu-v= >n funcBie de statutul vostru social (dou= echipe de cNte 6+ elevi, o echip= de 63 profesori, dou= echipe de cNte63 p=rinBi). &ealizaBi cu a!utorul materialelor puse la dispoziBie, un cola! >n care s= exprimaBi importanBa social= a grupului din care faceBi parte. Analiza activit=Bii: - Ce anume -a motivat s= lucraBi F - #Bi simBit c= sunteBi >n competiBie cu celelalte echipeF - Cum v-aBi simBit lucrNnd >mpreun=F - Cum aBi comunicat cu cei din grupul vostruF - #Bi recunoscut >n comportamentul vostru unul din cele opt roluri distincte prezentate mai susF #semenea comunic=rii, motivaBia este un vector foarte important al cooper=rii dintre membrii grupului, coeziunea ducNnd la convergenBa p=rerilor, ideilor originale, necesare atingerii onorabile a scopului propus. P%oate afacerile se pot reduce la trei cuvinte: oameni, produse, profit. *amenii sunt primii. 0=r= o echip= bun=, celelalte sunt egale cu zeroA- <ee Iacocca :. P(I$C QII deO TCOALKA Obiective: - observarea modului de funcBionare a unei echipe: responsabilit=Bi, comunicare, motivaBie etc. - identificarea rolurilor membrilor >n cadrul unei echipe Concepte - cheie: - !oc de rol - rol >n echip= - comunicare - responsabilitate - dezbatere (urata: 6+ min. $paBiul: se va >ncerca reproducerea cabinetului unui director (birou Di scaune) $cenariul activit=Bii: cinci voluntari vor participa la un !oc de rol avNnd ca tem= situaBia la >nv=B=tur= Di posibilit=Bile de viitor pe care le are un elev cu multe absenBe, Di >n pragul corigenBei, din clasa a XI-a a unui liceu. Cele cinci persona!e care discut= sunt: directorul liceului, elevul, mama, tata (p=rinBii lui), dirigintele clasei a XI-a, un coleg - Deful clasei. Ei vor constitui o echip= care >ncearc= s= g=seasc= soluBii pentru reabilitarea elevului. *bservatorii sunt rugaBi s= discute observaBiile f=cute, la sfNrDitul exerciBiului. Analiza activit=Bii: - Cum a decurs discuBiaF - Care a fost maniera de comunicareF - Cine a fost liderul echipeiF - Cum s-au distribuit rolurile membrilorF - #u reuDit ei s= fie o echip= care lucreaz= >mpreun= pentru atingerea unui scopF Concluzii5 OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO. (fiecare observator este rugat s=-Di noteze propriile concluzii >n urma observaBiilor f=cute)

1111111111111111111111111111111111 1ibliografie: 6. =neB #., (anagementul proiectelor, /raDov, 2333 2. Iedelcea C., umitru '., *ptimizarea comportamentului profesional, Editura )'E&, /ucureDti, 6VVV G. 9rupul de lucru al 'roiectului PInformare Di consiliere privind carieraA, note de curs, 2336 CAPITOL L !: !"#A $K IA O (#CI+I#@ 0ndr-zne,te s- devii ceea ce e,ti. )1ist- posi!ilit-.i minunate n fiecare fiin.-. onvinge+te de for.a ta. /- ,tii s- spui mereu f-r- ncetare* %u depinde dect de mine. Andre 2ide (ecizie Di dezvoltare personal= 0iecare om >Di >nBelege cel mai bine propria existenB=. 'e parcursul vieBii, evenimentele cu care ne confrunt=m ne pun >n situaBia de ?a alegeA, de cele mai multe ori, dintre mai multe alternative. Ln timp, se formeaz= ?capacitatea de a lua deciziiA, tr=s=tur= care defineDte personalitatea. /azele form=rii personalit=Bii se pun >n perioada adolescenBei, etap= de viaB= cNnd are loc o intens= dezvoltare pe mai multe planuri (fizic, intelectual, socio-afectiv), care va duce la conturarea identit=Bii de sine. * component= a identit=Bii de sine este identitatea vocaBional= care presupune alegerea, opBiunea, decizia privind parcursul educaBional Di profesional. 'ersoana a!unge s= planifice Di s= acBioneze astfel >ncNt s= mearg= >nainte >n propria sa viaB=. @@@ Putem s= ne educ=m capacitatea de a lua decizii. 0actorii care influenBeaz= luarea deciziei privind cariera Ln alegerea Dcolar= Di profesional= persoana ia >n considerare o multitudine de factori posibili interni Di externi care >i pot afecta reuDita. El alege acele studii Di profesiuni despre care crede c= >i vor asigura >n cel mai mare grad succesul Di >i vor produce cele mai mari satisfacBii. (ecizia privind cariera Istoria familiei 1eBeaua personal= Statut socioeconomic AmbianBa cultural= InfluenBe educaBionale Interese *alori Caracteristici de personalitate Aptitudini Di deprinderi PiaBa muncii 'rocesul de consiliere privind cariera faciliteaz= dezvoltarea personal= pentru luarea unor decizii, >n concordanB= cu cerinBele personale Di realit=Bile sociale. #tape *n luarea deciziei 6. eterminarea alternativelor - Cine sunt euF - "nde sunt acumF - "nde vreau s= a!ungF - Care sunt resursele mele actuale (calit=Bi, cunoDtinBe, abilit=Bi) pe care m= pot bazaF 2. Explorarea alternativelor

- Care sunt posibilele c=i de acBiuneF CNte alternative suntF - Ce voi g=si la cap=tul drumuluiF - CNtUce m= cost= (timp, efort) s= pun >n aplicare aceste alternativeF - e ce cunoDtinBe Di abilit=Bi voi avea nevoieF - Care sunt dificult=Bile pe care le voi >ntNmpinaF - Cine m= susBineF - Care e calea optim= pentru mineF G. <uarea deciziei Di >ntocmirea planului de acBiune - Care este obiectivul meuF - Ce pot s= fac pentru a-mi atinge obiectivulF - e ce am nevoieF - Ce dificult=Bi anticipezF - Ce pot s= fac pentru a le preveni sau minimizaF - Care sunt paDii concreBi pe care >i am de parcursF - Ce voi face dac= planul va eDuaF ACTI!ITKQI 6. ?* $C "TK "#T"O$P#CTI!KA Obiectiv: conDtientizarea factorilor determinativi interni Di externi ai alegerii Dcolare Di profesionale CerinBele personale CerinBele sociale Alternative KKKKK KKKK KKK Ce ale G Concepte - cheie: - alegere Dcolar=, - alegere profesional= - influenBe - factori determinativi (urata: 6+ min. %ateriale necesare: coli flipchart, marHere $cenariul activit=Bii: 'articipanBii se >mpart >n grupuri mici, mixte (p=rinBi, profesori, elevi). )e propun spre dezbatere urm=toarele >ntreb=ri: - Ce m-a determinat s= aleg profesia pe care o amF Cine m-a influenBatF - Ce m-a determinat s= aleg acest liceu, acest profilF Cine m-a influenBatF 'articipanBii vor nota pe colile de flipchart cNt mai multe ?influenBeA ale alegerii Dcolare Di profesionale. 0iecare grup va prezenta grupului mare factorii g=siBi. Analiza activit=Bii: - Care sunt factorii care influenBeaz= luarea deciziei privind carieraF - Care sunt pe termen lung efectele preponderenBei unuia sau mai multor factoriF - 'utem controla aceDti factoriF 2. ?CA"# L (# ATIA Obiectiv: conDtientizarea resurselor personale >n relaBie cu viaBa profesional=. Concepte cheie: - carier= - resurse personale - calit=Bi

%ateriale necesare: aDi de hNrtie sub forma unor c=rBi de !oc, marHere (urata: G3 min. $cenariul activit=Bii: 'articipanBii se >mpart >n grupuri mici, mixte (p=rinBi, profesori, elevi). 0iecare grup primeDte ?un pachet de c=rBi de !oc special, numai cu #TIA. "nele c=rBi au >nscrise >n centru anumite calit=Bi considerate ?importanteA >n viaBa profesional=: competenB=, punctualitate, onestitate, spirit de echip=, creativitate, comunicativitate, loialitate, spirit de iniBiativ= etc. Exist= Di c=rBi libere, care nu au nimic >nscris pe ele. 0iecare participant trebuie s= aleag= patru calit=Bi pe care consider= c= le are Di care >i asigur=U i-ar asigura succesul >n carier=. %oBi participanBii prezint= grupului mare propriul ?careu de #TIA. Analiza activit=Bii: - Care este leg=tura dintre calit=Bile personale Di orientarea spre oU un anumit(=) loc de munc=U profesieF - Exist= abilit=Bi, speciale care trebuie dezvoltate pentru carier=F Care este relaBia dintre calit=Bile personale Di succesul >n carier=F Este important s= g=sesc o slu!b= care s= mi se potriveasc=F . ?LA "K$C" C# (#OCA"I#"KA Concepte - cheie: - valori - alegere - alternative educaBionaleU ocupaBionale - autoevaluare - costuriU beneficii %ateriale necesare: coli de hNrtie, s=geBi, indicatoare de hNrtie (urata: 6+ min. $cenariul activit=Bii: )e aDeaz= >n mi!locul s=lii un indicator cu s=geBi >n diferite direcBii. Ln colBuri diferite ale s=lii sunt ?pl=cuBeA pe care sunt >nscrise: - IndependenB=U iniBiativ= - 'utereU autoritate - )iguranB=U stabilitate - #!utorarea celorlalBi - ezvoltare personal= 'articipanBii sunt rugaBi s= se >ndrepte spre acea direcBie care r=spunde nevoilorU aDtept=rilor lor privind viitorul loc de munc=, cu precizarea c= este vorba de o alegere >n condiBiile >n care veniturile sunt relativ egale. Analiza activit=Bii: - Care sunt valorile spre care m= orientez >n viaBa profesional=F - Ce pericole pot s= apar=F (indecizie, conflicte de alegere) - Lmi este uDor s= iau o decizieF 1111111111111111111111111111111111111111 1ibliografie: 6. /=ban #., Consilierea educaBional=, Editura ')IIE%, Clu!, 2336 2. 0ranHland #., )anders '., Iext steps in Counselling, 'CC) /**8) <td, "8, 6VVV G. %omDa 9h., Consilierea Di orientarea >n Dcoal=, Casa de Editur= $iaBa &omNneasc=, /ucureDti, 6VVV CAPITOL L !I5 %A"6#TI'/ P#"$O'AL " nd vrei ceva cu tot dinadinsul, ntreg 3niversul conspir - n favoarea ta Paolo oelho

;arta carierei este un plan pentru o viaB=. #st=zi schimbarea locului de munc= a devenit ceva normal. 0iecare dintre noi este liber s= munceasc= acolo unde valorile sale personale sunt respectate. eDi pare dificil, demersul anga!=rii sau obBinerii unui loc de munc= satisf=c=tor depinde de hot=rNrea Di de munca depus= >n acest scop. %otodat=, informarea, cunoaDterea specificului domeniului de interes Di a strategiilor de c=utare a unui loc de munc= sunt cNteva aspecte esenBiale de care trebuie s= Binem seama. *rientarea >n carier= este expresia unor talente personale sau aptitudini dominante. 'e m=sur= ce ele se intersecteaz= cu interesele, motivaBiile Di valorile personale ale individului Di ale mediului extern, social Di economic, se poate a!unge la modelarea unui traseu profesional optim. Consilierul >n carier= este persoana care poate a!uta indivizii s= se descopere mai uDor Di mai corectM creeaz= o experienB= de comunicare Di de orientare Dcolara Di profesional= spre domeniul potrivit, a!ut= la conturarea alternativelor pe care le au la dispoziBie Di la fixarea obiectivelor pe termen scurt Di mediu. Cauzele eDecului primilor paDi >n carier= sunt : - necunoaDterea potenBialului personal Di a competenBelor >n vederea abord=rii unui anumit traseu >n carier= - lipsa unei forme de asistenB= individualizat= sau de grup >n orientarea profesional= - lipsa unei comunic=ri eficiente >ntre familie, tineri, profesori - un nivel redus de informaBii privind sursele de dezvoltare profesional= - o slab= putere de decizie >n planificarea viitorului Ce este piaBa munciiF <ocul unde se intersecteaz= cererea Di oferta de munc=. 'iaBa muncii continu= s= fie instabil=, ca o consecinB= direct= a perioadei de tranziBie. #nalizNnd situaBia pe grupe de vNrst=, se remarc= vulnerabilitatea populaBiei tinere, cuprins= >ntre 6+-2: de ani. #ceast= categorie de populaBie are cea mai mic= rat= de ocupare Di cea mai ridicat= rat= a Doma!ului. #stfel, >n rNndul tinerilor rata Doma!ului este de 67,-W (>n creDtere cu 2,- procente), aceDtia reprezentNnd categoria de populaBie cel mai puternic afectat= de rata Doma!ului. efinim succesul profesional ca o adaptare performant= la cerinBele muncii. Individul este propriul s=u manager, el trebuie s=-Di evalueze resursele cu realism, s=-Di stabileasc= obiectivele Di s= elaboreze proiecte existenBiale pe termen lung, mediu Di scurt, s= se foloseasc= de oportunit=Bi pentru a atinge scopurile de etap=. EvoluBia sa poate fi condiBionat= de: - tipul de organizaBie >n care munceDte - condiBiile economice - motivaBia individului Ie preg=tim s= p=Dim >n viaB=@ Ie e team= s= ne gNndim la ce ne aDteapt=F CunoaDtem motivele pentru care muncimF - un stil de viaB= mai bun (s= ai un standard de viaB= aDa cum >Bi doreDti) - a l=sa ceva bun >n urma ta (opere intelectuale Di de art=) - o viaBa social= mai bun= - oportunit=Bi financiare ACTI!ITKQI 6. ?(O"#$C $K % 'C#$C@A Obiectiv: scurt= reflecBie asupra motivelor Di nevoilor individuale pentru care fiecare adolescent, p=rinte, profesor ar dori s= munceasc=. Concepte cheie: - munc= - nevoi

- individualitate - diferenBe - obiective %ateriale necesare: hNrtie, pix (urata: 63 min. $cenariul activit=Bii: Individual, fiecare va face o list= cu trei profesii (meserii, slu!be) preferate. Cei care >n prezent au o slu!b=, o pot trece printre aceste activit=Bi numai dac= ea corespunde caracteristicii cerute de exerciBiu. #poi, pentru fiecare din acestea, vor fi g=site trei motive pentru care ar practica acea meserie. Analiza activit=Bii: - Care sunt motivele pentru care ai practica cele trei profesii aleseF - ac= ar fi s= renunBi la unul dintre motivele enumerate, care ar fi acestaF - Care ar fi singurul PcompromisA pe care l-ai face vis-Y-vis de profesia taF #tunci cNnd ne alegem meseria, o facem la >ntNmplare sau avem anumite criterii, preferinBe, dorinBe, viseF e ce credeBi c= nu ne alegem toBi aceeaDi profesieF Este foarte important= >mp=rt=Direa experienBelor adolescent . profesor - p=rinte Di >mbog=Birea listei cu posibile motive pentru care cineva ar practica o anumit= meserie. /tii ce tip de loc de munc- urm-re,ti? <ocurile de munc= se clasific= >n: 6. loc de munc= de supravieBuire 2. loc de munc= de intrare >n profesie G. loc de munc= de tranziBie :. loc de munc= ideal Cine m= poate a!uta s=-mi g=sesc un loc de munc=F Cum s= obBin informaBii despre posibile locuri de munc=F )urse: - &eviste de orientare profesional= - 'res=: ziare, reviste cu oferte de anga!are - #genBii private de recrutare Di de plasament a resurselor umane - #genBii de ocupare Di formare profesional= (centre de consiliere privind cariera pentru Domeri) - Internet - %Nrguri de locuri de munc= +#C# %OTI!# P#'T" CA"# $ 'T A'/A4AT) CO'!I'/#7L P# A'/A4ATO") 0ormeaz=-Bi deprinderile de lucru >nc= din Dcoal=@ #i aceste deprinderiF $erific=@ 6. deprinderi de comunicare (prezinBi informaBiile bine atunci cNnd scrii sau vorbeDti) 2. deprinderi de a lucra >n echip= (colaborezi cu alBii >n cadrul unor activit=Bi) G. deprinderi de a rezolva probleme (g=seDte soluBii) :. deprinderi de organizare a timpului (organizeaz=-Bi proiectele pe termen scurt, mediu sau lung) +. deprinderi de >nv=Bare (caut= experienBe noi Di >nvaB= din greDeli) -. deprinderi de creativitate (foloseDte-Bi imaginaBia Di caut= soluBii noi) 4. deprinderi de conducere (coordoneaz= proiectele Di motiveaz=-i pe ceilalBi) 7. deprinderi de a utiliza calculatorul V. deprinderi de ascultare 63. deprinderi manuale Di mecanice Bilan.ul COMPETEN0ELOR PROFESIONALE # face un bilanB profesional >nseamn= a identifica toate competenBele pe care un individ le deBine Di le poate pune >n valoare. /ilanBul se bazeaz= pe activitatea trecut= Di prezent=

a individuluiM serveDte ca punct de plecare pentru definirea sau validarea proiectului profesional. &=spunde la >ntreb=rile: - Ce Bi-ar pl=cea >n mod deosebitF - Ce activit=Bi tratezi f=r= entuziasmF - Ce Dtii s= faciF T"#I I'$T" %#'T# #$#'QIAL# &' %A"6#TI'/ L P#"$O'AL I. Scrisoarea de inten.ie #nunB din ziarul P * carier= de succesA din 6G martie 2332 POpentru postul de analist programator. %rimiteBi un C$ >nsoBit de o scrisoare de intenBie pNn= la data de 24 martie 2332, la adresaOA. CiteDti un astfel de anunB Di, fie c= te tenteaz= postul, fie c= nu, >ncepi s= te >ntrebi: dar ce este oare o scrisoare de intenBieF Este ea acelaDi lucru cu scrisoarea de motivaBieF Ti cum s= >nceap= o astfel de scrisoareF Cu Pdrag= domnule XOAF Ti cNt de lung=OF Ti ce ar trebui s= scriu >n eaF Este util de Dtiut c= cele dou= sintagme se refer= la unul Di acelaDi lucru. * astfel de scrisoare reprezint= Pcartea mea de vizit=A pe care o trimit, precum buzduganul zmeului, >naintea citirii C$-ului. )crisoarea de intenBie reprezint= modalitatea prin care anga!atorul >Di formeaz= prima impresie despre tine, este o prim= luare de contact, chiar dac= numai pe hNrtie. ac= scrisoarea este curat= Di bine redactat=, vei da impresia c= eDti o persoan= bine organizat= Di preg=tit=. )crisoarea trebuie s= fie adaptat= >n funcBie de companiaU instituBia respectiv= Di de postul pentru care doreDti s= aplici. Iu trebuie s= dep=Deasc= o pagin= - )= conBin= paragrafe scurte Di concise - s= fie tehnoredactat= pe computer - s= se aleag= un font uDor de citit - s= se verifice ortografia Di punctuaBia - s= se evite hNrtia colorat= - s= nu se trimit= fotografie, decNt dac= se cere - s= fie consultat un prieten pentru sugestii Di eventuale corecturi )crisoarea de prezentare nu are un conBinut standard, ci exprim= interesul candidatului pentru postul vizat, chiar dac= nu este declanDat= recrutarea de personal. )crisoarea va fi adresat= persoanei care se ocup= de anga!=ri sau direct la departamentul de resurse umane, dac= nu ai informaBii complete. ac= firma este mic=, scrisoarea va fi trimis= c=tre directorul general sau preDedintele acesteia. 'recizeaz= postul vizat Di sursa din care a fost obBinut= informaBia (anunB publicitar, cunoDtinBe, prieteni etc.). ac= nu ai informaBii exacte despre un anumit post, >Bi poBi exprima opBiunea pentru un domeniu de activitate. *ricum, este bine s= subliniezi domeniul >n care teai f=cut remarcat sau ai avut performanBe deosebite. Exprim=-Bi clar dorinBa de a candida pentru respectivul post, ar=tNnd, pe scurt, motivele pentru care eDti interesat Di calit=Bile care te recomand=. #rat= c= experienBa ta profesional= este compatibil= cu cerinBele firmeiU instituBiei c=reia I te adresezi. Iu uita s= menBionezi c= ai mai lucrat >n acel domeniu sau, dac= nu este cazul, c= eDti familiarizat cu activit=Bile lui specifice. (enBioneaz= disponibilitatea pentru un interviu de anga!are, cNt Di faptul c= respective scrisoare este urmat= de un C$. %ici T" C "I Este acceptabil Di uneori Bi se solicit= s= incluzi date privind salariul t=u actual, dar niciodat= s= nu menBionezi salariul pe care doreDti s= >l ai.

ac= >n anunB nu sunt specificate decNt numele firmei Di postul vacant, aflarea num=rului de telefon al firmei (dac= nu cumva este identic cu num=rul de fax) din 'agini IaBionale (sau din alt catalog cu firme Di instituBii), este primul pas. "lterior poBi telefona pentru a >ntreba cine se ocup= cu selecBia personalului, ce nume Di ce funcBie are aceast= persoan=. #flarea numelui Di a funcBiei exacte a respectivei persoane arat= c= Dtii regulile !ocului Di te va diferenBia foarte repede de ceilalBi candidaBi care nu vor Bine cont de acest aspect. CO'CL +II - * scrisoare de intenBie necorespunz=toare te poate scoate din competiBie, deDi ai abilit=Bile necesare. - )crisoarea de intenBie este citit= >naintea C$-ului, iar impresia pe care o formeaz= este de prim= importanB=. e aceea, unele erori sau lucruri necorespunz=toare >i pot face pe cei care anga!eaz= s= renunBe la a mai citi C$-ul. 'e de alt= parte, o scrisoare bine conceput= Di atr=g=toare poate adesea s= >i determine pe reprezentanBii firmei s= te treac= direct pe lista pentru interviu. #cest lucru nu este o regul=, dar este bine s= foloseDti avanta!ele indiferent de situaBie. - )crisoarea de intenBie nu are o form= fix=, ea este personalizat= Di trebuie s= r=spund= cerinBelor firmei la care vrei s= lucrezi. e asemenea, trebuie s= fie scurt=, concis= Di atr=g=toare. )crisoarea de intenBie nu trebuie s= contrazic= informaBiile din C$, dar nici nu trebuie s= conBin= lucrurile din C$. )crisoarea de intenBie este un liant >ntre tine Di firma respectiv=. C$-ul este am=nunBit Di descriptiv. n model de scrisoare de intenBie #lexandru (arinescu )tr. (Nntuleasa nr. 6 /ucureDti, &omNnia %el: (326) G62.::+II0* C*('"%E&) /-dul /=lcescu nr. : /ucureDti, &omNnia 23 mai 2332 Ln atenBia domnului #ndrei Rl=teanu, )timate domnule Rl=teanu, Ca r=spuns la anunBul dumneavoastr= din ziarul ?* carier= de succesA (6G mai 2332) pentru postul de analist programator, anexez un curriculum vitae care reflect= o foarte bun= preg=tire de specialitate, dobNndit= >n urma absolvirii <iceului de Informatic= #l. I.Cuza din /ucureDti (media V,74). #D dori s= lucrez la Info Computers, deoarece sunteBi o companie >n plin= dezvoltare pe piaBa romNneasc=. Consider c= entuziasmul, preg=tirea de specialitate Di capacitatea de a lucra cu calculatoarele Di programele de ultim= generaBie sunt cNteva dintre calit=Bile care m= recomand= pentru postul de analist programator din firma dumneavoastr=. #D fi >ncNntat s= m= contactaBi pentru un viitor interviu Di o discuBie despre postul de analist programator din cadrul Info Computers. Ln speranBa unei viitoare >ntNlniri, v= mulBumesc pentru timpul Di atenBia acordate. Cu sinceritate, #lexandru (arinescu 2. ?$C"I$OA"#8CKT"# A'/A4ATO" L %# A Obiectiv: Elaborarea unei scrisori de intenBie, pentru slu!ba preferat= (una dintre cele trei profesii descrise la exerciBiul 6). )e recomand= g=sirea formei, culorii, design-ului, m=rimii potrivite pentru a exprima cNt mai bine calit=Bile Di personalitatea posesorului@ Concepte - cheie: - scrisoare de intenBie

- sintez= - convingere - s= Dtiu s= m= PvNndA %ateriale necesare: hNrtie, pix (urata: 23 min. Analiza activit=Bii: - Care au fost argumentele prin care ai >ncercat s= >l convingi pe anga!atorF - Care sunt punctele forte ale scrisorii taleF - Care este punctul slab al scrisorii (dac= exist=) Di cum ai putea s= >l >mbun=t=BeDtiF - Care a fost formula cu care ai >nceputF ar cea de >ncheiereF - Crezi c= e suficient= scrisoarea de intenBie pentru prezentarea ta >n detaliuF (se face trecerea la necesitatea >nsoBirii scrisorii de intenBie cu un C$) II. Curriculum itae Iu e o catastrof= atunci cNnd nu Dtii s= faci un lucru. Iimeni nu s-a n=scut >nv=Bat, orice om care Dtie s= fac= ceva, Dtie >ntrucNt a >nv=Bat s= fac= de la alBii sau a descoperit prin propriile abilit=Bi. C$-ul reprezint= un element foarte important al marHeting-ului personal. ac= scrisoarea de intenBie a fost conving=toare, anga!atorul va trece la citirea C$-ului. e aceea, trebuie acordate timp Di r=bdare pentru conceperea acestuia. Ti, nu >n ultimul rNnd, e important= abilitatea de a Dtii cum s= redactezi un C$. )e poate >ntNmpla ca persoanele care nu au abilit=Bile necesare pentru un post, dar Dtiu foarte bine s= conceap= un C$, s= aib= mai mult succes (s= fie chemate la interviu) decNt cele care >ndeplinesc toate condiBiile, dar fac greDeli >n redactarea unui C$. 'entru a nu te afla >n aceast= situaBie, trebuie s= Dtii: ce este un C! Este un instrument absolut necesar pentru cei care >Di caut= un loc de munc=. C$-ul trebuie f=cut cu inteligenB=, astfel >ncNt s= stNrneasc= interesul pentru tine Di s= fii invitat la interviu. 'utem spune ca un C$ este un instrument de marHeting prin care p=trunzi pe piaBa locurilor de munc=. Di ce conBine un C! Iumele Di prenumele #dresa Di telefonul la care poBi fi contactat ata naDterii *biectivul )tudiile ExperienBa profesional= #bilit=Bi Di deprinderi <imbi str=ine cunoscute Di nivelul de cunoaDtere CunoDtinBe de utilizare a calculatorului (dac= este cazul) 'remii speciale Di realiz=ri profesionale sau Dcolare ;obbE-uri &ecomand=ri ) C$-ul este mai dificil de conceput >n cazul persoanelor care nu au nici un fel de experienB= profesional=, adic= >n cazul tinerilor absolvenBi de liceu sau facultate. )trategia, >n acest caz, este urm=toarea: pe lNng= coordonatele obiDnuite (nume, adresa, telefon, data Di locul naDterii, studii) se menBioneaz=: - medii foarte bune - cursuri relevante - premii obBinute - burse - eventualele slu!be din timpul verii

Iu menBiona orice laud= sau compliment primit, nu trebuie s= creezi un fel de Pod=A la adresa propriei persoane. 'rezint= numai acele realiz=ri care au leg=tur= cu postul pe care candidezi Di se integreaz= >n contextul respectiv. #rori *n redactarea unui C!: - #bsenBa unor date esenBiale: adresa Di telefonul la care poBi fi contactat. - )crisul de mNn=. Lncearc= s= redactezi C$-ul pe computer. - 'rezenBa unor date inutile. Iu specifica chestiuni care nu au leg=tur= cu serviciul (Ln nici un caz nu-Di au locul orientarea politic= sau religioas=M culoarea ochilor sau a p=rului). - Iu trimite fotografia decNt dac= se cere. - atarea inexact= a anilor >n care ai f=cut liceul sau ai avut alte activit=Bi. Erorile de cronologie arat= c= nu ai abilit=Bi de a lucra cu detaliile sau c= eDti neatent. - Iu folosi ad!ective la superlativ la adresa ta sau despre activit=Bile pe care le-ai >ndeplinit. Cum ' trebuie s= fie un C! - mai lung de 2 pagini - pe hNrtie colorat= - cu ilustraBii - pe hNrtie de proast= calitate - fotocopia unei fotocopii - cu greDeli gramaticale Concluzii: - "n C$ trebuie s= fie sincer. Iu afirma c= ai diplome sau abilit=Bi pe care nu le ai. Cel care anga!eaz= va verifica lucrurile care >l intereseaz= Di poBi chiar s= capeBi o reputaBie proast=, dincolo de faptul c= nu vei obBine slu!ba respectiv=. - "n C$ trebuie s= fie adecvat postului pentru care candidezi. Iu orice C$ este bun pentru orice situaBie. e aceea, este bine s= ai mai multe tipuri de C$-uri Di s= trimiBi, de fiecare dat=, tipul de C$ potrivit pentru firma la care vrei s= te anga!ezi. - C$-ul trebuie s= fie exact, inteligent conceput Di s= arate impecabil, astfel >ncNt s= >i demonstreze celui care anga!eaz= c= eDti persoana potrivit= pentru slu!ba respectiv=. n model de C! Iumele: 'renumele: ata Di locul naDterii: #dresa: E "C#QIEU )%" II 0orma de educaBie 'erioada #nul absolvirii EX'E&IEIQ# '&*0E)I*I#<K 6.)pecializ=ri Di realiz=ri: 2.ExperienBa de munc= 'erioada anga!=rii <ocul de munc= 'oziBia &esponsabilit=Bi <I(/I )%&KIIE C"I*)C"%E (pentru fiecare limb= cunoscut= se menBioneaz= nivelul) #/I<I%KQI E "%I<IR#&E # C#<C"<#%*&"<"I (se specific= programele cunoscute) &EC*(#I K&I *rganizaBia Iumele persoanei 'oziBia #dresa %elefon G. ?C!7 L, C0#IA $ CC#$ L I %# 9 Obiectiv: &edactarea unui C$ pentru locul de munc= preferat (C$-ul va fi o continuare a scrisorii de intenBie redactate anterior). Concepte . cheie curriculum vitae

- claritate - abilit=Bi - responsabilitate %ateriale necesare: hNrtie, pix, calculator, imprimant= (urata: 23 min. $cenariul activit=Bii: Individual, fiecare >Di va elabora propriul C$ pentru profesia preferat=, ca o continuare fireasc= a scrisorii de intenBie redactat= la exerciBiul anterior. Cei care doresc, pot tehnoredacta documentul la calculator, dup= modelul dat Di >l vor putea scoate la imprimant=. Analiza activit=Bii: - Care au fost fazele cele mai uDoare ale redact=rii C$-uluiF - "nde ai >ntNmpinat dificult=Bi >n conceperea C$-uluiF - Care consideri c= sunt calit=Bile C$-ului t=u prin care >ncerci s= >l convingi pe anga!atorF III. Inter!iul Interviul este o conversaBie pe care o porBi cu diverDi oameni care conduc o firm= sau o instituBie, despre abilit=Bile tale personale, despre motivaBia de a lucra la firma respectiv=, despre pretenBiile salariale. n start bun - nu te l=sa copleDit de emoBiile interviului, renunB= la gNndurile precum: - sunt prea tNn=r U b=trNn - nu sunt prea calificat - nu am experienB= >n acel domeniu (ezvolt=7Bi o atitudine pozitiv=) #titudinea pozitiv= este benefic= pentru succesul c=ut=rii unui loc de munc=: - 0ii relaxat, cu >ncredere >n forBele tale - )tabileDte Di reevalueaz= obiectivele pe termen scurt - 0ii >ng=duitor cu tine >nsuBi - LnvaB= din greDeli - 'erfecBioneaz=-te Di >nvaB= lucruri noi Ce impresie faci: Conteaz=: Interviul, ca orice examen, este adesea o metod= de autoevaluare. 'entru a te prezenta >ntr-o lumin= favorabil=, Bine cont de urm=toarele: - preg=tirea pentru interviu, detectNnd nevoile anga!atorului - modul de a te prezenta, de a te comporta - >ntreb=rile caracteristice interviului - o posibil= negociere - dep=Direa insuccesului, >nv=B=minte Posibile *ntreb=ri care Bi se pot pune la un interviu: - e cNt timp lucrezi >n aceast= profesieF - Ce nivel de studii Di ce experienB= aiF - e ce doreDti aceast= slu!b=F - Care sunt punctele tale tariF - Ce Dtii despre instituBia noastr=F - Cum Bi-ai schimbat locul de munc=F - Cum te vezi peste cinci aniF - Ce salariu aDtepBiF - Ce crezi c= poBi aduce companieiF - ac= n-ar trebui s= munceDti, ce ai faceF - Ce >ntreb=ri vrei s= ne adreseziF <a un interviu trebuie s= Dtii s= comunici, s= eviBi capcanele sau >ntreb=rile >ncuietoare, s= ar=Bi c= eDti persoana potrivit= pentru postul respectiv. ac= vei demonstra c= eDti bun >n

ceea ce faci Di eDti de folos la locul de munc=, Dansele de a fi anga!at sunt foarte mari. ;. <A$TK+I %#"/I LA I'T#"!I 9 Obiectiv: )imularea unui interviu de anga!are (!oc de rol) pentru conDtientizarea atitudinilor Di comportamentelor necesare >ntr-un interviu de anga!are, pentru a convinge anga!atorul c= ZeDti persoana potrivit=, la locul potrivit[. Concepte - cheie: - interviu - atitudine pozitiv= - spontaneitate - comunicare - asertivitate %ateriale necesare: spaBiu dega!at, birou, camera de filmat (urat=: G+ min. $cenariul activit=Bii: )e aleg voluntari pentru rolul de anga!atori, formNnd o comisie de G-: persoane Di se stabileDte un intervievat, persoana care s= caute un loc de munc=, r=spunzNnd unui anunB din ziar (slu!ba se va stabili de c=tre comisie). CeilalBi participanBi vor fi observatori Di vor urm=ri, pe grupe, aspectele ce Bin de (gril= pe care intervievatul nu o cunoaDte dinainte): - formula de salut, bNlbNieli, ticuri verbale, coerenB= - mimic= Di expresii faciale - postur=, gesturi - cum se comport= candidatul, modalit=Bi de convingere - impactul asupra celorlalBi - felul >n care >Di prezint= calific=rile academice Di profesionale corespunz=toare postului solicitat - aptitudini speciale, inteligenB=, interese - dispoziBie, motivaBie Analiza activit=Bii: - Comisia >Di va spune opinia asupra impresiei l=sate de intervievat. Este el admis sau respinsF e ceF - 0iecare grup de observatori >i va da un feedbacH intervievatului asupra celor observate - I se va scrie o scrisoare intervievatului, de c=tre fiecare participant: P aca eu aD fi fost >n locul t=u, aD fi procedatOA. +. ?$POT L P 1LICITA"9 Obiectiv: 'rezentarea succint= a punctelor tari care recomand= o persoan= pentru slu!ba preferat=, >n condiBiile simul=rii unei situaBii reale. Concepte - cheie: - putere de convingere - asertivitate - umor Di spontaneitate - creativitate %ateriale necesare: hNrtie, creioane, camera de filmat (urata: 63 min. $cenariul activit=Bii: e va redacta o scurt= prezentare. Ln scopul anga!=rii, conform competenBelor fiec=ruia, pentru o firm= de recrutare de personal. )e va lucra individual, textul va fi prezentat cu limit= de timp >n faBa unei camere de filmat improvizate. <a sfNrDit se analizeaz= spoturile Di se va urm=ri impactul lor asupra publicului. Analiza activit=Bii: - Cum se exprim= autorul spotuluiF Care este mesa!ul spotuluiF - Capteaz= atenBiaF

- Este relevant= prezentarea spotului pentru scopul propusF -. ?PO"TO-OLI L I'(I!I( ALA Obiectiv: Lntocmirea unei mape unitare cu toate exerciBiile Di abilit=Bile descoperite >n urma cursurilor din 'roiectul $reau o carier-. Concepte - cheie: - portofoliu - abilit=Bi - competenBe %ateriale necesare: map=, materiale elaborate (urata: 6+ min. $cenariul activit=Bii: 'articipanBii la curs vor aduna >ntr-un dosar personal toate exerciBiile Di analizele acestora pentru a crea o imagine unitar= a structurii de personalitate Di a scopurilor vizate. )e vor include Cv-urile, recomand=rile Di scrisorile elaborate, precum Di planul strategic de a g=si un loc de munc= optim. Analiza activit=Bii: - Este important s= avem un portofoliu cu Pabilit=Bi Di competenBeAF e ceF - )e propune completarea individual= a portofoliului Di dup= terminarea cursului $reau o carier-. CO'CL +II5 - 0olosiBi f=r= nici o reBinere orice relaBie pe care o aveBi pentru a descoperi un loc de munc= vacant. #pelaBi la familie, rude, colegi, cunoDtinBe, asociaBii profesionale sau specialiDti care lucreaz= >n domeniul >n care intenBionaBi s= v= anga!aBi. $eBi fi surprinDi de cNte punBi de leg=tur= veBi g=si. - 0olosiBi timpul liber pentru a v= >mbun=t=Bi abilit=Bile. ContinuaBi-v= studiile, urmaBi cursuri pentru re>mprosp=tarea cunoDtinBelor, specializNndu-v= pentru postul pe care-l doriBi cu adev=rat. - *rice vNn=toare de !oburi poate eroda >ncrederea >n sine. %om 5acHson consider= aceast= c=utare a unui loc de munc= ca fiind: I", I", I", I", I", #. - Iu v= descura!aBi de cNte ori veBi auzi I", sunteBi mai aproape cu un pas de #. 7. ?(IPLO%A CA"I#"#I %#L#A Obiectiv: &ealizarea unei diplome personalizate, >n funcBie de calitatea dominant= a fiec=rei persoane participante la cursurile din 'roiectul $reau o carier-.. Concepte - cheie: - feedbacH pozitiv - valorizare - >ncredere >n sine - viitor - optimism (urata: 6+ min. $cenariul activit=Bii: 0iecare adolescentU p=rinteU profesor va realiza cNte o diplom= pentru unul dintre colegii s=i, >n funcBie de calitatea dominant= a acestuia. Iumele pot fi notate pe bileBele Di apoi extrase. Analiza activit=Bii: - Calitatea reprezint= o surpriz= pentru tineF Ttiai c= ai o astfel de calitateF - Ln ce situaBie ai confirmat calitatea pe care colegul t=u a v=zut-o la tineF 111111111111111111111111111111111111111111111 1ibliografie: 6. )anders '., 0irst step >n counselling, 'CC) /ooHs, "8, 6VV2. 0ranHland #., )anders '., Iext steps >n counseling, 'CC) /ooHs, <td, "8, 6VVV G. 9rupul de lucru al 'roiectului ?Informare Di consiliere privind carieraA . note de curs, 2336

:. Riarul P"n viitor pentru fiecareA, numerele 6-7, /ucureDti, 6VVV-2332