PSIHOLOGIA PERSONALITII ARTISTICE

Bucureti 1999

PSIHOLOGIA CREAIEI ARTISTICE

Introducere general I. Structura aptitudinal fundamental a artistului 1. Intuitivitatea 2. Trirea afectiv 3. Imaginaia creatoare 4. Expresivitatea 5. Bibliografie II. Empatie i creaie artistic 1. remise 2. Empatia scenic 3. Empatie !i creaie literar 5. Bibliografie III. Tipologie artistic 1. "onceptul #e tip 2. Tipuri #e arti!ti 3. Tipologii ale imaginarului 3.1. roblematic 3.2. "oncepte c$eie ale imaginarului tipologi%at 3.3. Tipuri #e creatori. "a%uri #e arti!ti rom&ni 3.4. 'esc$i#eri( spre o psi$ope#agogie a imaginarului 5. Bibliografie IV. Biografie artistic i creaie 1. remise teoretice 2. erspectivele i#entitar !i fenomenologic 3. Biografie artistic !i creaie la )ic$ita *tnescu 5. Bibliografie

PSIHOLOGIA CREAIEI ARTISTICE

Partea l-a: PERSONALITATEA ARTISTIC Introducere general
I. Creaia presupune un autor (artistul i o modalitate de reali!are (procesul . "rtistul poate fi pri#it $n dou moduri% (1 structural+static i atunci interesea! modelul unei construcii umane& din elemente general #ala'ile& propriu speciei i (( #inamic& $n manifestarea acti#itilor )demiurgice)& i atunci interesea! procesul e*primrii sau (auto proieciei lui $n opera& cu a'ilitile i mecanismele specifice care $l disting de omul de r+nd i $l definesc $ntre creatori. ,ri#irea dinamic asupra creaiei& poate proceda la o e*aminare )separat) a procesului din raiuni logico-didactice. $n fapt& procesul nu este altce#a dec+t aspectul discursi# al unui e*erciiu de facere al unei acti#iti $nfptuite de artist& sau altfel spus - procesul este tocmai iposta%a mo#ului #e aciune a artistului ,n stare #e emergen (acest su'iect #a fi $ncorporat pre!enei primei pri a psi/ologiei artei& $ntr-un larg capitol dup psi/ologia artistului& de care tocmai ne ocupm . II. Structural& $n alctuirea profilului personalitii artistice& este o'ligatoriu a fi in#ocate cel puin dou laturi constituti#e% (1 structura aptitu#inal- cu elementele $nnscute i do'+ndite& adic latura )$nfptuitoare)& operaional-instrumental i ...

I. Structura aptitudinal unda!ental a arti"tului

,unctul de plecare in tratarea unei specificitati a persorialitatii artistice se afla in raspunsul la intre'area daca intre artist si omul de rand e*ista deose'ire si& mai ales& care poate fi aceea. )Ceea ce #eosebeste fun#amental pe artist #e omul #e r&n# este puterea expresiv (0. 1alea& 192(. p. 123 . In spiritul unei conceptii profund democratice& asa cum se afirma si asta!i pri#itor la creati#itate .creativitatea este o trasatura general umana sau orice om este creativ intr+o masura sau alfa & si 0. 1alea si T.Vianu sustin ideea ca distinctia dintre omul de rand si artist este una de grad (altfel !icand& este una preponderent& daca nu e*clusi#& cantitati#a . 4eose'irea este neindoielnica& argumentul diferentei cantitati#e este discuta'il. aici este ne#oie de un criteriu o'iecti#& iar acesta nu poate fi decat produsul sau re!ultatul-creatie& nu doar in sensul e*istentei5ine*istentei creatului& ci mai ales in sensul #alorii acestuia. 6r& cel putin in unele ca!uri& #aloarea (operei - incontesta'ila& inalta -este asociata cu genialitatea& cu acea aparitie de o e*trema raritate statistica determinati#a de sc/im'ari profunde de perspecti#a asupra lumii. In fata acestei realitati& a starui in democratismul neclintit al deose'irilor pur cantitati#e este a intoarce pri#irea de la realitate dintr-o pseudo-fidelitate pentru o ideea de#enita dogma. 6r& c/iar in aceasta pro'lema& T. Vianu nu a putut refu!a e#identa% deose'irea implica si un necesar criteriu calitati#. "nume& prin #alorile inalte ale creatului (operei artistul pro'ea!a o creati#itate necomuna& e*ceptionala& o putere demiurgica& re!ultat al in!estrarii naturale potenate de un efort eroic si inalt producti# de autoperfecionare. opera geniului contine o #aloare cruciala. 4iscutia asupra genialitatii artistice are o seama de conotatii teoretice care au de!#aluit po!itii contradictorii si care au prile7uit si e#idente consensuri& dar aceasta pro'lema ne deturnea!a intrucat#a de la ordinea de idei propusa. 8i se pare mai producti# sa ne ocupam de acele calitati (artistice care& pe un fond general uman sunt inaliena'ile artistului iar in anumite pri#inte& specifice si definitorii. 8e #om lasa g/idati de premisele declarat psi/ologice instantiate de T.Vianu in Estetica sa (1939& p. ((:-(:; si #om e*amina succesi# aptitudinile fundamentale ale artistului& circumscriindu-le o perspecti# psi/ologic.

#. Intuiti$itatea
),uterea repre!entati#)& cum a denumit-o T. Vianu (capacitatea de repre!entare sau gandirea intuiti#-simi'olica sau intuitia& cum i-am spune in termeni actuali & este printre primele a'ilitati intelecti#e atri'uite artistului. 4oua ar putea fi temeiurile logico-psi/ologice pentru aceasta atri'uire. ,rimul are in #edere o 7ustificare istorica% la inceputul secolului era la moda& inca& #i!iunea lui <. Taine asupra psi/icului ca un )polipier d=images)& #i!iune care& desi parasita lent dupa ce ". Binet a demonstrat e*istent a unei gandiri fara imagini (in sens plastic& sen!orial & capta inca atentia unor cercetatori prin efectul de moda& dar si prin e#identa ca gandirea artistului nu poate fi calificata corect ignorand componenta concret-sim'olic. "l doilea are in #edere du'la conotatie cuprinsa in sintagma )putere repre!entati#a)% #. - una tip%l%&ic (operarea cu imagini #ersus operarea cu idei a'stracte temei pentru )opo!iia) g+ndire artistic5g+ndire tiinific & cealalt '. - ca (putere() ( acultate() capacitate - implic+nd corelatul operaional-instrumental al re!oluti#itii (intuiia ca modalitate particular a inteligenei& a!i am spune a creati#itii . <. Taine a a#ansat un sistem de argumente colectate din psi/ologia artistului si le-a e*trapolat la psi/ologia omului in general facand eroarea generali!arii gra'ite& dar modelul tructurii artistice pe care l-a $nfiat ramane #ala'il in liniile esentiale. Cu o'ser#atia ca intuiti#itatea nu se reduce la gandire prin5cu repre!entari. Stim& de pilda& din cercetari e*perimentale in teatru ca e*ista actori profund sau complet intuiti#i la care gandirea rolului se pre!inta ca o )orgie) de imagini& dar si altii la care& intr-o fa!a incipienta a ela'orarii& accentul cade pe intelegerea logica & a'stracta a sarcinii scenice& suportul intuiti# constand in imagini de spri7in glo'ale si sc/ematice& pentru ca& in fa!a intruc/iparii& accentul sa se comute pe imagini #i#ace& fle*i'ile la ni#elul perceptiei& adica in relatie nemi7locita cu partenerul si ansam'lul semnalelor cenice integrate in spectacol (este ca!ul actorilor de tip intermediar situati# si al celor a'stracti#i . ,si/ologic #or'ind& intuiti#itatea& ca dimensiune tipologica si cogniti#-re!oluti#a& are drept nucleu operarea cu imagini (repre!entatii si5sau perceptii & dar odata instantiata ca trasatura definitorie a artistului& ea implica un ansam'lu de transformari in structura psi/ica a artistului% a* memoria imaginilor (ca usurinta a interpretarii& prelucrare a conser#arii& fle*i'ilitate a e#ocarii . +* imaginatie reproducti#a (ca redare prin restructurare a e*perientelor anterioare i c* cea creatoare (ca in#entie de )forme) pentru ceea ce nu este practic cunoscut ca e*istand sau ca anticipare intuiti#a a ceea ce este presupus& ca sa nu mai #or'im de imaginile pur fictionale . d* afecti#itatea (ca implicat mai mult sau mai putin spontan de traire participati#a a modelelor de conduita umana etc. Este destul de frec#ent ca!ul relatat de diferiti artisti al #i#iscentei imaginilor& percepti#e dar mai ales mentale (repre!entari care& in anumite momente& do'andesc intensitatea perceptiei reale sau forma /alucinatiei. >enomenul tine de tipul si masura unitatii intre intuiti# si emotional. Ca re!oluti#itate& intuiti#itatea presupune& mai $nti& o mare% #* #i#acitate a imaginilor percepti#e si repre!entalor& a capacitatii de intiparire si e#ocare& a fle*i'ilitatii cone*iunilor logice si )concrete) si& in fine& a tensiunii emotionale asociate. /Bogia perceptiei artistice- acuitatea ei capabila sa prin#a nuanta cea mai fina nu sunt egalate #ecat #e caracterul sensibil al amintiriior artistului/ (T. Vianu& 1939& p. ((2 . 1e!oluti#itatea intuiti#a presupune& in al doilea rand& o '* eficacitate aparte a structurarii5restructurarii imaginilor in solutii la pro'lemele creatiei. Spre deose'ire de acti#itatea constructi#a constienta si discursi#a a fante!iei& intuitia pre!inta o relati#a claritate in fa!a initiala. a orientarii spre un tel creator si in fa!a )finala) a solutiei )corporali!ate)& insa #eriga intermediara de ela'orare ramane in spatiul )#ag) ai su'constientului. "rtistul si& cu atat mai putin un o'ser#ator din afara& nu are controlul procesului care pare deseori a fi de durata clipei& el se 'ucura ca de un dar meritat de raspunsul la efortul sau creator fara a putea descrie traiectoria acti#itatii sale. el dispune de o capacitate unica de a e#alua su'it semnificatia #alorica. adec#anta re!ultatului-creatie la un moment dat mai ales pe calea corelatului afecti# al intuitiei. 8u intamplator& intuitia a fost socotita ca dispo!itie aptitudinala specifica inspiratiei artistice.

Vi#acitatea proceselor intuiti#e si eficacitatea raspunsului-creatie sunt cele doua trasaturi distincti#e ale intuiti#itatii artistului in comparatie cu omul de rand. Elementul cel mai specific& insa& este dat de corelatul necesar al intuiti#itatii ? ,* saturatia emotionala a imaginii intuite. Totusi& care este acea conditie suprema care face din intuiti#itate o trasatura inaliena'ila a personalitatii artistice. Vom gasi raspunsul c/iar -* in natura acti#itatii pe care artistul o desfasoara in natura artei. 6pera de arta& cu continutul ei spiritual& are o natura materiala& )fi!icala)& concreta& sensoriala. opera din capul creatorului nu este de arta decat daca ea Isi gaseste singura forma materiala prin care ea se poate inscrie in e*istenta spre a se putea comunica& adica artistul lucrea!a cu o materie - piatra& sunet& culoare& cu#ant& fiinta corporala -din care #a i!#odi la cel mai inalt si su'til ni#el de e*presi#itate& forma operei. "cti#itatea lui creatoare nu poate fi decat precumpanitor intuiti#a.

'. Trairea a ecti$a

In psi/ologia si estetica traditionala s-a #e/iculat cu o insistenta care trada speranta gasirii unui principiu e*plicati# pentru natura emotie& conceptul de tonalitate afectiva a sen!atiei. Emotia aparea ca un corelat (afecti# al proceselor sen!oriale (cogniti#e si era inteleasa ca un /reflex in constiinta aI unor mo#ificari care ating regiuni intinse ale complexiunii fi%ice.../ (T. Vianu& 1939& p. (@1 & adica o traire pe care constiinta o recuperea!a ca fapt afecti#. CaracteristiciIe prime ale trairii afecti#e ca proprietate sine 0ua non a conduitei creatoare a artistului erau doua% (1 adancimea (psi/ic i (( intensitatea (unic . 8otiunea de adancime facea trimitere la sursa profunda a emotiei care era inconstientul& iar intensitatea tre'uie inteleasa a!i nu atat ca ni#el (inalt de acti#are interna cat ca sensi'ilitate re#elatoare& capa'ila sa puna in lumina #alori ale #ietii pe langa care omul de rind trece fara a le inregistra. 6 seama de alte caracteristici deri#au din acestea doua notificand mai nuantat trairea afecti#a a artistului ca aptitudine specifica. Ceea ce era indeo'ste acoperit ca o e*plicatie multumitoare prin a#ancimea psi$ica si intensitatea revelatoarese interpretea!a asta!i prin nuantare crescuta in conte*te e*plorate minutios de psi/anali!a si de psi/oestetica& iar )repertoriul) particularitatilor definitorii ale trairii afecti#e este altul& mai su'til si mai comple*. Si alte caracteristici au tost in#ocate in descrierea si definirea trairii afecti#e% (@ su'iecti#itatea. (: realitatea (e*perientiala sau caracterul )fante!ist) (simpatetic . (; intelectuali!area etc. 4in perspecti#a acestor caracteristici& T. Vianu conc/ide ca /a#ancimea psi$ica trebuie sa fie rascolita #eo#ata in procesul creator- caci numai in felul acesta fante%ia creatoare este con#usa catre plenitu#inea activitatii ei/ (1939. p. (@; & de unde si temeiul distinctiei intre artistul creator si diletantul imitator% /puterea efectului care scormoneste in sufletul celui #intai si usoara a#iere care atinge superficial sufletul celui #in urma/ (i'id. . lar pentru a face cat mai complet ta'loul sistemati!arilor mai #ec/i cu pri#ire la trairea afecti#a in creatia artistului& #om mai adauga si o'ser#atia ca acesteia& alaturi de intensitate& $i este re!er#at un rol precumpanitor& si nu e*clusi#& $n primele doua etape ale creatiei - pregatirea operei si #i!iunea inspirata a intregului (iluminarea & pentru ca proceselor intelecti#e superioare sa le re#ina acelasi rol in celelalte doua etape - in#entia si e*ecutia. C+t #reme trairea afecti#a a artistului #a fi #a!uta in sine& ca speta non-intelecti#a a procesualitatii psi/ice& reduse la un mod de participare (simpatetica a artistului& similar cu reacti#itatea organica (tonus afecti# al sen!atiei pe care constiinta il identifica i $l preia ca tensiune acti#atoare & $nelegerea procesului de creatie #a fi pre7udiciata i $n ad+ncimea i $n comple*itatea ei. Ea este o componenta #erita'il operatorie in mecanismul psi/ologic general al creatiei. 6 aptitudine definitone& cu suport innascut si organi!are instrumental-cogniti#a& care dispune de o functie specifica artistului - #alori!area conduitei creatoare pe directia finalista a celei mai inalte comunicari. An acest sens credem a fi perfect 7ustiftcat sa incepem caracteri!area trairii afecti#e raspun!and unei intre'ari numai aparent nai#e intemeiata pe perceptia faptului ca artistul nu

dispune de doua minti& doua memorii& doua afecti#itati etc.& una de om& alta de creator% este trairea artistica tot atat de reala sau )naturala) ca in #iataB 4in moment ce raspunsul este e#ident negati# (caci& altfel& nu eram in fata unei situatii pro'lematice & ne ram+ne s decelm caracteristicile ei definitorii.

'.#. .actura i!a&inar

Trairea afectiva a artistului este de sorginte imaginara, fictiv. "rtistul procedea!a )ca i cum/- printr-o identificare emotionala pariala cu sarcina sa $n conditiile in#entiei. C+nd >lau'ert spune /1a#ame Bovar2 c3est moi3/ nu ne trimite cu gandul nicidecum la o su'stituire reala& e#entual dincolo de granita naturala dintre se*e& ci pur si simplu la faptul de a-i fi imprumutat persona7ului sau o seama de date& inclusi# sentimente& din biografia sa artistica- adica acte& ganduri& atitudini& calitati si defecte& caracteristice& imaginate& proiectate in identitatea literar a 4oamnei Bo#arC. S-ar parea c& $n ca!ul actorului& sunt in#oca'ile fie si numai cate#a date care ar putea pro'a indiferentierea emotiei artistice de emoia comun. 8umai s-ar parea& fiindca pana la intruc/iparea persona7ului& continut mai intai in te*tul dramatic& actorul face un efort creator aparte de du'la transpo!itie% (1 din imagine literar $n imagine scenic i (( din imagine launtrica& su'iecti#a in imagine manifest-e*presi#a& artistica& prin mi7locirea unor mecanisme psi/ice particulare de introiectie& proiectie si coniecie $n care procesul& dominant si a'ilitatea pi#ot& adica #irtutea structuranta& este tocmai imaginatia. 6data inc/eiat si integrat in spectacolele succesi#e& actorul #a )7uca) recurgand la o conduita a simularii artistice& )ca si cum) ar fi <amlet& a#and cunostinta suficient de clara ca el este numai interpretul. 8on-credinta actorului in rolul sau& $l scoate $n afara con#entiei fundamentale a interpretarii& anume in #iata& ceea ce rupe )#ra7a) participrii spectatorului la #iaa (artistic a scenei. Credina actorului $n rol este trire imaginati#.

'.'. Opti!u! a ecti$

Trirea afectiv a artistului are o intensitate optim. Cat de puternic (intens tre'uie sa traiasca artistulB 0ai #ec/ea idee ca la artist& fata de omul de rand& emotia tre'uie sa fie mult mai puternica nu poate fi preluata tale 0uale. Ce ratiunea ar a#ea o incordare (emotionala foarte puternica a scriitorului care pune un persona7 in situatia& fie si speciala& de a da )'una !iuaBD) 4ar se poate pune intre'area si din directia opusa% ce rele#anta ar a#ea un )'una !iua) care tre'uie sa fie )in scena ironic sau admirati# daca scriitorul n-ar recurge la o astfel de compunere a te*tului incat semnificatia salutului sa nu poata fi decat unica& iar te*tului sa ii lipseasca (sau sa nu-i lipseasca daca e*ista intentia si 7ustificarea unei accentuari a'solut necesare atri'utul specificator de sens si& prin aceasta& de intensitatea saBD Intensitatea emotionala a artistului nu poate fi& ca norma& pur si simplu mare (mai puternica & ea tre'uie sa fie& adic& nici mai mare nici mai mica decat se cere pentru a generea ma*imum de comunicati#itate. "pare& desigur& automat& intre'area% cine stie masura acelei intensitati si cum (cu ce se operea!a in acest ca!B Ca aptitudine de #alori!are a unui continut psi/ic intr-o e*presie superior comunicati#a& trairea afecti#a& in conte*tul acti#itatii imaginatiei dispune de operatori de e#aluare a masurii acti#arii (a intensitatii emotiei & $n du'lu sens% #* prin regresie& cum spune 4. "n!ieu (1993 eul artistic identifica repre!entantii psi/ici inconstienti potri#it unei afinitati electi#e inconstiente& unei dispo!itii spontane& implicite de consonanta intre scop si solutie. adus in campul constiintei& proiectui-solutie suporta actiunea transformatoare a imaginatiei& prin sim'oli!are si5sau )deg/i!are)& momentele acestui proces fiind estimate (si emotional printr-o atitudine afecti#a e*plicita asupra potentialitatii lui e*presi#e. Traiectoria trairii& artistice apare pe fondul regresiei in inconstient i '* re#enirii in su'constient sau in constiinta ca un parcurs sinuos functionand descifra'il numai in partea secunda a ela'orarii& cand initiala emotie do'andeste caracterul unei atitudini (afecti#e cu functie acti#atoare e*plicita si directionala (catre e*presia cea mai pro'a'ila . ,rincipiul unei cumpene a optimitatii& a intensitatii celei mai adec#ate sarcinii de comunicare& inter!ice acti#area !ero (atunci artistul nu ar reali!a decat sc/eme& tipare neanimate de comunicare

ca si identificarea emotionala ma*imala (paro*istica&despre care& in pri#inta actorului& ". Villiers spune ca este /alienare scenica/ + 19:3& p. @@ . in am'ele ca!uri& efortul artistului se plasea!a in afara finalitatii creatoare. Intensitatea emotiei artistice nu poate fi decat optim- adic $n funcie de sarcina creatoare si de posi'ilitatile si stilul artistului.

'.,. Atitudine a ecti$

Trairea afectiva a artistului este, in cele din urma, atitudine afectiv. 6ricare ar fi tipul si ni#elul anga7arii emotionale a artistului in acti#itatea sa creatoare - la ni#elul emotiei soc (afect & al emotiei simple& al dispo!itiei afecti#e difu!e& al sentimentului& data fiind factura imaginara a situatiei de traire si functiei ei #alori!atoare este 7ustificat sa in#ocam o anumita masura a ordonarii ei intelecti#e. ceea ce ea tre'uie sa de#ina pentru a fi e*primata cu deli'erare presupune do'andirea unui anumit grad de rationalitate& ceea ce tre'uie sa de#ina pentru a fi e*primata cu deli'erare presupune do'indirea unui anumit grad de rationalitate& de organi!are cogniti#a& deci in parte autocontrolata. In e*presia artistica& nu se o'iecti#ea!a nemi7locit doar starea spontana de emotie& ci un sens emotional imaginar- implicat de finalitatea comunicati#a a creatiei. In acest inteles a a#ansat ,. Eanet termenul de atitudine afecti#a% o traire emotionala de care artistul isi da seama intr-o masura sau alta& pana in cele din urma& in#estind-o cu corelatul cogniti# (sensul pe care-l reclama sarcina de creatie. Intensitatea optima (niciodata e*trema si sensul atitudinal (directional#alori!ator fac& de pilda& improprie& daca nu imposi'ila& transformarea in emotie simpla a unui sentiment comple* trait la cea mai inalta tensiune. daca aceasta transformare s-ar intampla& transpunerea artistica in sarcina de creatie ar esua fie in alienare ()6t/ello) ar sugruma-o #e facto pe )4esdemona) & fie in descarcare de energie si sens care ar lasa inanimata e*presia. Identificarea afecti#a cu persona7ul poate merge pana la inalte tensiuni a unei aparente pierderi a contactului artistului cu realitate (Bal!ac a a#ut simptomele otr#irii cu arsenic la )moartea) lui 0o Foriot & a'senta emotiei ar pune pe artist in situatia pe care 4iderot o socotea initial ideala pentru actor a#evarata arta ia nastere intr+un cap #e fier (de fapt ea nu poate lua nastere astfel . Componenta )sentimental) a atitudinii nu este un fapt de 7u*tapunere. sentimentul este generat de 7ocul dispo!itiilor intelectual-moti#ationale in situatii creatoare& de#enind din speta afecti#a general umana atitu#ine estetica (intre sentiment si atitudine estetica nu este o perfecta coincidenta de sfera& nu tot ce e sentiment se inscrie in creatia de arta . /*entimentul este simtire a ceva) (su'l. ns. care in situatii imaginare& creati#e& de#ine traire -specifica estetica (G. 1usu&1923& p. 1((@ . acel ce#a este repre!entat de straturile profunde ale fiintei artistului& anume sensurile lor care pro#oaca sentimente - o potentialitate pri#itoare la tipul de ade!iune a artistului la actul creatiei. In de!#oltarea sa ulterioara& prin care are loc constituirea operei& procesul se saturea!a cogniti#& emotia de#ine atitudine o conditie interna a energi!arii constiente si directionarii catre implinirea operei& si numai astfel ea de#ine (atitudine estetica&o )simtire a simtirii) (4. 4iderot& 19@H& p. 9.@ .

'.-. /edu+lare 0identi icare "i c%ntr%l*

Trairea afectiva a artistului consta in dedublare emotionala. "nalog mecanismului presupus de 4. "n!ieu (1991& p.9; si urm. a fi specific artistului cu pri#ire la )plon7area) in inconstient& anume regresia creatoare (regresie5disociere a eului $n% partea care co'oara in profun!imi la intalnirea cu repre!entanti psi/ici inconstienti si partea care ramane in sfera constientului & tre'uie inteles aspectul parado*al al trairii afecti#e% artistul se a'andonea!a in lumea su'iecti#a prin traire incarcandu-se de energie directionala si se comentea!a pe sine& se controlea!a diri7and sentimentul in planul imaginatiei ca atitudine e#aluati#a. 4edu'larea apare ca o conditie unic i definitorie pentru artist in procesul transpunerii% uneori proportia rationalitatii este % 1. - redus (niciodat a'sent i atunci a#em de a face& printr-un fel de compensare& cu o acti#itate intens a intuiti#itii& alteori proporia este % (. - crescut (niciodat e*trem i atunci a#em de a face cu o )identificare)simpatetic ceea ce ec/i#alea! cu o e*acer'are a funciei imaginati#e. 6 cale pur intuiti#-afecti# sau una pur imaginati#-e*presi# $n creaia artistic sunt impro'a'ile& nespecifice. Trirea afecti#& ne apare ca o 'alansare fle*i'ila $ntre reacia de tip spontan - organic i identificarea paro*istic& deci ca o

funcionare $n spaiul optim $n care cele dou tendine coe*ist ca acte complementare $n una i aceeai dispo!iie operatorie. An istoria artei actorului& dar nu numai& sunt cunoscute cele dou mari orientri pe care numai unele e*ege!e le-au $ndeprtat artificial - arta tririi i arta repre!entrii& distanrii corespun!toare celor dou mari sisteme teatrale - al lui Stanisla#sIi i al lui Brec/t& $nc/eierea numai dintre marii e*egei& "ndre Villiers& $n legtur cu d7sputa de o sut de ani asupra teatrului ca art a tririi sau art a distanrii& recunosc+nd fiecreia originalitatea dar i ceea ce ele au ca element general de compati'ilitate& a aprut ca soluie de consens% disputa a fost )o pledoarie pentru o art condus de inteligen).

'.1 C%!utati$itate
Trirea afecti# a artistului dispune de o $nalt fle*i'ilitate. "nga7area emoional $n situaiile curente de #ia este& de regul& )proporional) cu semnificaia o'iecti# amplificat5diminuat su'iecti#. 6 dat atins ni#elul de intensitate propriu unei situaii& sensul i durata tririi tind s se conser#e )nealterate) pentru un timp i s se disipe!e treptat $ntr-un fond emoional din ce $n ce mai difu!& de#enind practic dispo!iie afecti# care poate marca& pentru o alt durat& conduita persoanei. Ga intensiti $nalte de participare emoional i potri#it $ncrcrii acesteia cu un sens special su'iecti#& durata strii afectogene remanente& po!iti#e sau negati#e& #a fi mai $ndelungat& astfel c pentru trecerea la o alt stare dispo!iionai afecti# este indispensa'il& o alt trire semnificati# mai intens ca ni#el i mai )#ital) ca semnificaie (cel puin $n sens su'iecti# . In conduita creati# a artistului un astfel de sens al tririi afecti#e ar fi )de!astruos). "rtistul tre'uie s fac perfect inteligi'il& sugesti# i superior comunicati# gestul su creator $n fiecare #erig a compo!iiei imaginii artistice& ceea ce presupune c trirea afecti#& mai ales la intensiti ridicate tre'uie sa se califice. ,rintr-o deose'it fle*i'ilitate i spontaneitate at+t in #eriga de generare c+t i in cea de trecere la o alt trire. 1emanena unei triri& ca tensiune intern& pentru o durat mai mare& $mpiedic intrarea $ntr-o nou stare sau nuan ale aceleiai categorii de sens emoional& iar pentru a i!'uti& artistul tre'uie s se suprasolicite pentru a 'irui sau anula $ncrctura tensional precedent respecti#& pentru a face e*pres i adec#at noua stare (sau nuna afecti#. Efectul de cumulare a elementelor de tensiune re!idual $n trirea )actual) ar $nsemna atingerea relati# rapid a unor tensiuni paro*istice& de tip trac& ceea ce ar conduce la 'locarea conduitei creati#e. Trstura specific& de spe aptitudinal& a tririi afecti#e $n creaia artistic& pe care o denumim comutati#itate #i!ea! sinergie o not precumpnitor cantitati# i una precumpnitor calitati#. ,rima se refer la motilitatea& rapiditatea& fle*i'ilitatea trecerii de la o )tensiune) la alta (considerate ca in#estiie de energie psi/o-ner#oas fie c este #or'a de o sarcin artistic /ipercomple* (scrierea unui roman cu o multitudine de situaii& unele de limit& sau de persona7e aflate $n #arii conflicte& fie c este #or'a de a intra $n sarcini creatoare pregnant distincte pe o durat scurt de timp& cum ar fi interpretarea a (-@ roluri $ntr-o !i sau $ntr-un spectacol de ctre actor . 4ac& totui& creaia artistului este producti# $n astfel de condiii& atunci tre'uie s admitem c acesta dispune de o capacitate de comutare eficient care $l distinge netgduit de omul de r+nd% trecerile sunt posi'ile dup modelul reaciilor spontane& iar urmele tensiunilor emoionale succesi#e se anulea! aproape spontan i deci nu se cumulea!. Ji totui& cel puin $n ca!ul emoiilor succesi#e care constituie nuane ale unor categorii de sens afecti#& dac nu i $n celelalte ca!uri& #a tre'ui s admitem c limita superioar a $ncrcrii cu tensiune emoional& de la artist fa de omul comun& este cu certitudine mai ridicat (se spune c actorul& ca i artistul $n general& poate 7uca& respecti#& crea& $n stare de trac . Cea de a doua not definitorie a comutati#itii se refer la fle*i'ilitatea trecerii eficiente cu aparena spontaneitii de la un sens emoional la altul& de la o categorie afecti# la alta& aflat $ntr-o relaie posi'il de succesiune )normal) prin pro*imitate de sens (categoria sau $ntr-o relaie puin o'inuit& de conflict (de )e*cludere) . Starea artistului& in acest ca!& poate aprea ca mai lipsit de solicitare i deci de dificultate& $n realitate& e*cept+nd ca!uri puin frec#ente& anga7area afecti# de acest gen& apare ca suprasolicitatoare sau superior stresant& deoarece reacti#itii

(tensiunii ner#oase i se suprapune cea psi/ic (#oluntar& atitudinal& moti#ational a7ung+nd $n prim plan. Efortul psi/ic anga7ea!& nu doar implicarea afecti#& ci toate resorturile personalitii. din acest punct de #edere nu ne mai reine atenia posi'ilitatea artistului de a face fa suprasolicitrii (dei aceasta nu este ignora'il i capacitatea de a face fa comple*tii& situaiilorlimit& am'iguitii& modurilor de reacie unice i $ncrcate de semnificaii generale etc. $n acest sens - calitati# - comutati#itatea tririi afecti#e nu mai poate fi $neleas e*clusi# $n perimetrul faptelor emoionale. a'ia $n aceast perspecti# $nelegem c ea este o #irtute particular $ntr-un comple* de potenialiti cum sunt caracterul imaginar al tririi& identificarea prin detaare5control& intensitate optim etc. la interaciunea acestor atri'ute de definiie a tririi afecti#e a artistului& mai $nainte tratate& dar i $n corelaie cu acela care #a fi e*pus& $n $nc/eiere& imediat mai 7os& #om $ntelege comutati#itatea i ca a'ilitate special de a iei )din rol) (din moti#e accidentale sau deli'erate i de a reintra $n rol& $n stare de emergen& cu #erita'il preci!ie& la acelai ni#el de intensitate i $n acelai sens al e#oluiei spiritului creator.

'.2 3irtualitate e4pre"i$

Trirea a ecti$ a arti"tului e"te $irtual e4pre"i$. 0odelul acionist al generrii i funcionrii emoti#itii a fost socotit analog cu cel al cogniiei% un raport (de cunoatere su'iecto'iect& o'iectul e*ercit anumite influene& su'iectul le receptea!5prelucrea!& iar re!ultatul este o imagine su'iecti# a o'iectului-stimul. 4ac $n sc/em general analogia are unele 7ustificri& $n fapt aceasta nu se poate susine deoarece s-ar anula specificul acti#itii% emoia nu reflect )o'iecte) (acesta este apana7ul cogniiei ci relaiile cu o'iectul su' forma )imaginilor) de stare i de transformare ale su'iectului. 0ai mult& pot e*ista stri )pure) de sentiment& generate nu de o stimulare e*terioar& ci de una su'iecti#& luntric& de contiina unei modificri de tonus care nu este $n #reun fel efectul& s !icem& mcar al unei modificri organice. o aspiraie ale crei anse de reali!are sunt incerte sau ale crei forme de o'iecti#are sunt multiple& toate prefera'ile& $n principiu i care pot induce un tonus po!iti# sau negati#& trit cu o anumit intensitate ca un soi de e*erciiu al unei e*periene imposi'ile (de nemurire& de moarte etc . Stimulul ar putea fi deseori cel mult o idee& o imagine sau& de ce nu& o alt emoie. >aptul este posi'il la artist ca i la omul de r+nd& distincia capital dintre acetia fiind $ns una care ine de direcia i finalitatea tririi. S ne reamintim c& dup 4. "n!ieu (1993& p. 93 i urm. & eul artistic regenerea!& concomitent cu disocierea& $n straturile profunde ale spiritului& la $nt+lnirea cu repre!entani psi/ici incontieni $ntre care se afl i emoii refulate i repre!entrii decantate. la $nt+lnire& se petrec cone*iuni electi#e& $nc+t noile entiti destinate a trece cen!urile su'contientului i ale contiinei& prin sim'oli!rile suportate apar la )suprafa) $n calitate de repre!entai de transformare i nu de simpli )crui) #enii din a'isuri spre $nlimi. ,rin trire i conectare electi# emoia artistic $i pro'ea! o #ocaie particular - aceea de a fi& de la de'ut& o prim punere $n form. "rtistul #a in#esti trirea $n materia e*presiei (artistice & dar tot at+t de 'ine se poate spune c $nsi materia artei conine o tendin de animare i direcionare& o #ocaie formati#& captat de artist i de#enit sens& o #ocaie a alteritii (sensul emoional este fondat $n materialitatea aparent& o concreti!are $n o'iect . in#ocarea materiei& pe care o face artistul ca norm a creaiei sale i dispo!iia formati# a acesteia #or'esc de o metamorfo!are su'stanial a cogniiei i afecti#itii din planul profund& su'iecti#& $n cel aparent& o'iecti#& aceasta constituind& dup G. 1usu& argumentul unei profun#e ,nr#cinri a obiectivitii ,n lumea subiectiv (1923& p. 1(1 . Su' acest titlu am formulat cea de a asea trstur caracteristic prin care trirea afecti# $l distinge pe artist de omul comun% emoia are o saturaie e*presi# funciar& are o tendin intrinsec de a trece $n e*presia artistic cea mai pro'a'il (fapt care& prin prelucrrile imaginaiei& de#ine e*presi# superior comunicati# & singura e*presie a#ut de opera de art. An acest mod se $nscrie emoia artistului $n opo!iia comple* i )total) de $ntruc/ipare artistic& anume implic+ndu-se $n transformri i restructurri& $n asocieri i 'isocieri care& $n a'sena #erigii afecti#e& n-ar putea conduce la $mplinirea operei% din incontient $n contient& din su'iecti#& ino'ser#a'il $n o'iecti#& comportamental& din potenial& inform $n actual& e*presi#.

,. I!a&ina5ia creat%are
,articularitile cele mai )#i!i'ile)& pentru o pri#ire comun& ale fante!iei creatoare par a

fi % 1. - asociati#itatea sau (. - com'inatorica (imaginilor i5sau ideilor & ca i @. - noutatea re!ultatului-creaie& la a cror $nt+lnire se profilea! funcia ei fundamental $n acti#itile umane& cea de anticipare5configurare a unui produs original. Anelegerea comun a imaginaiei $i surprinde coordonatele eseniale de definiie. ,ro'lema este& $ns& aceea de a-i gsi specificitatea pentru domeniul creaiei& artistice (dac aceasta e*ist $n ade#r& adic dac dispune fie i numai de o trstur distincti#& esenial . 4ac perspecti#ele sa#ante cu pri#ire la imaginaia artistic& cea estetic a $ncercat s transpun $n propriul lim'a7 o pro'lematic pentru care 'a!ele au fost ela'orate $n cercetarea psi/ologiei. cea mai 'un trimitere este la Estetica lui T. Vianu& creia i se atri'uie sau recunoate meritul de a fi plecat de la premise psi/ologice i de a fi formulat o perspecti# util domeniului esteticii. ,remisa ma7or este redat $n formula adesea in#ocat% )imaginaia este condiia sine Kua non a creati#itii) (1.E. S/apiro& e#ocat de S. 0arcus& 199H& p. :: . An $ncercarea de a marca particularitatea cea mai distincti# a imaginaiei creatoare $n art& T. Vianu a preluat o idee mai #ec/e a asociaionismului (imaginaia are la 'a! un mecanism asociati# de imagini& e#entual neu!uale& )$ndeprtate) implic+nd procesele afecti#e% )"fectele puternice L...M se constituie $n centre de regrupare a imaginilor sale ale sufletului - n.n. $ntr-o alt ordine dec+t cea pe care o imprim lumea e*terioar i afinitile raionale dintre ele i spri7in $n felul acesta munca fante!iei sale creatoare) (1939& p. (@; . Su'tilitatea esteticianului cu larg desc/idere psi/ologic mai notea! c dintre imaginile e#ocate& restructurate sau in#entate de imaginaie& numai cele care s-auN$nsoit anterior de stri emoionale au marea ans de a se integra unor configuraii inedite ()configuraii pe care e*periena comun nu le cunoate i inteligena logic nu le 'nuiete). )...totaluri concrescene de imagini clite $n focul unei emoii centrale) (1939& p. (@;. (@3 . Imagin+nd& artistul proiectea! $n forme e*presi#e stri de spirit (emoionale& moti#aionale& atitudinale cu finalitate comunicati# i formati#. 1eproducerea mnemic tale 0uale a unor imagini nu este un e*erciiu cu finalitate artistic& precumpnitoare este totdeauna imaginaia creatoare care-i impune semnul a*iologic pe orice e#ocare prin restructurare& instituire de& nou ordine sau an#ergur& sau )fidelitate). sau sens (inclusi#& dac nu $n primul r+nd& sens afecti# etc. 4ac& potri#it perspecti#ei estetice& este c+t se poate de potri#it& pare-se c/iar principial nou& acest mod de a marca - prin uniunea dintre imaginar i afect - specificul a'ilitii imaginati#e $n art& nu la fel apar i alte argumentri $n aceeai ordine de idei& deoarece toate se #or ilustrri ale unei #i!iuni democratice& )constr+ngtoare)& $n sensul c& $n art& numai o diferen de grad (cantitati# marc/ea! specificitatea& ceea ce nu este de acceptat necondiionat. Spre e*emplu& $n ca!ul folosirii de ctre artiti a unor moti#e comune& s !icem 'i'lice& accentul de spe cantitati# anulea! practic unicitatea& #i!iunii personale. $n ca!ul capacitilor de a #edea $n piatr sau pe suprafeele norilor lumi fa'uloase (4a Vinci& Eugene 4elacroi* & reducerea la cantitatea de imagini percepti#e sau de repre!entri ignor calitatea i natura deose'irilor etc. Conceperea imaginaiei creatoare ca )intensificare a unei aptitudini comune tuturor oamenilor) introduce o contra!icere a premisei pri#itoare la natura ei afectogen sau la natura imaginati# a emoiei. dar mai este cel puin $nc o distincie de natur (calitate $n acest plan. 0ai $nt+i s )in#entariem) posi'ile distincii de grad cu comentarea lor succint% artistul dispune de o intensitate mai mare a imaginilor. imaginile artistului au caracter sim'olic. imaginile artistului sunt saturate emoional. imaginile artistului sunt elemente ale unei e*periene sau 'iografii necomune 'iografia artistic& adic ele sunt e#ocate spre a )ilustra)& sau in#entate spre a configura& sunt #irtual transpo!a'ile $n materia artei& $n e*presie artistic. 4e acest ultim atri'ut de definiie sunt legate i celelalte mai sus enumerate& alctuind un corpus de argumente specifice. Imaginaia creatoare apare $n structura aptitudinal artistic& $n calitate de a'ilitate fundamental a#+nd funcie )compo!iional) sau structurant cu du'l desc/idere spre operaionalitatea concret sensi'il ($n cone*iune cu intuiti#itatea& de ale crei soluii )spontane)

'eneficia! (integr+ndu-le i spre #alori!area afecti# ($n sinergie cu sensi'ilitatea emoional creia $i $ntemeia! sensurile atitudinale . An msura $n care implic interiori!area anumitor )stimulri)& spunem c imaginaia creatoare este tocmai introiecie restructurant& iar $n msura $n care implic e*trinsecarea unor idei i stri& spunem c imaginaia creatoare este tocmai proiecie structurant (mai concis% proiecti#itate. a se #edea pentru ca!ul actorului dramatic& F/. 8eacu& 1921. S. 0arcus& 1921 . Cu alte cu#inte& imaginaia creatoare este implicat $n toate etapele procesului de creaie& cu precdere $n cele dou din mi7loc - prefigurare i proiecie. ),rodusul) ei este tocmai un proiect generat prin inspiraie i figurat prin ela'orare in#enti#. el constituie modelul cel mai pro'a'il al $naltei comunicati#iti& model care concur la propria sa )corporali!are).

-. E4pre"i$itatea -.#. Pre!i"e

)Intuiti# lucid& rscolit de afecte puternice i $n!estrat cu o fante!ie mai #ie i mai original& artistul este $n acelai timp stp+n peste o facultate e*presi# superioar semenilor si) (T. Vianu& 1939& p. (:H-(:1 . E#ocata superioritate a artistului - cea pri#itoare la e*presi#itate - este& dup 0. 1alea (192( & tocmai aptitudinea fundamental care distinge pe artist de omul o'inuit ()Ceea ce $l deose'ete pe artist de omul de r+nd este puterea e*presi#)& p. 123 . 6 tentaie facil proprie neofitului alturi de o $nclinaie simplificatoare& din )raiuni) didactice& a#+nd un oarecare temei empiric $n asocierea e*presi#itii cu )produsul) sau re!ultatul-creaie& a#ansea! un mod de pri#ire asupra )puterii e*presi#e) $n mare msur )comportamentalist) ('e/a#iorist % e*presi#itatea s-ar e*plica printr-o anumit su'tilitate (considerat gradual mai ridicat a mi7loacelor de e*presie& reduc+ndu-se practic la o simpl instrumentare prin acestea. ea ar fi $n consecin& o calitate operaional a e*terioritii& o a'ilitate particular de m+nuire a te/nicilor de lucru $n art. C aptitudinea e*presi# a artistului& superioar omului de r+nd& alturi de intuiti#itate& trire afecti# i imaginaie& ne apare ca atri'ut de definiie a personalitii artistice este& ca premis de lucru& profund $ntemeiat i urmea! s #edem $n ce mod este de demonstrat. C aptitudinea e*presi#& ca argument re!ultat dintr-o constr+ngere tiranic de a reduce #ocaia creati# $n art la un indicator 'a!al& poate aprea ca singur definitorie pentru artist& rm+ne de discutat& $n ciuda unui fel de e#iden empiric (e*ist& adic& firi artistice care% dispun+nd de toate premisele sau potenialitile& mai puin e*presi#itatea& pot pretinde statutul de creator al artei . ,ro'lema psi/ologului i& $n alt mod& a esteticianului& este aceea de a determina $n ce msur e*presi#itatea este o calitate a intensitii& solidar cu cele e*aminate mai sus& $n ce design de interaciuni intrapsi/ice se $nscrie i $n ce spaiu generati# se fructific $n mod specific. ,e aceast direcie& socotim c pro'lematica pe care tre'uie s-o e*plorm e#it+nd descripti#ismul gratuit& reclam $n mod necesar situarea pe criteriul conduitei creati#e a artistului% dac opera este procesul $nsui a7uns la $nc/eiere& procesul creator (generarea ei este tocmai personalitatea artistic $n aciune emergent& in statu operan#i. An acest sens& se cu#ine a ne ocupa de% c+te#a disocieri terminologice. parametrii e*presi#itii $ntr-o art particular. )puterea fptuitoare) (T.Vianu a e*presi#itii i indisocia'ilitatea luntric5manifest. a'ilitatea e*presi# i te/nicile de lucru. #irtualitatea e*presi# a $ntregii ela'orri creati#e.

-.'. /i"%cieri ter!in%l%&ice.

An domeniul )puterii $nfptuitoare) a artistului cum spune foarte sugesti# T. Vianu& sunt #e/iculai i& deseori& confundai trei termeni ma7ori% e*presie& e*presi#itate i capacitate (sau aptitudine de e*presie (din pcate& interferene disconforta'ile sunt $nt+lnite i $n dicionare )serioase== de psi/ologie . 4e aici& ne#oia unor puneri la punct $n sensul listrii principalelor atri'ute de definiie pentru fiecare termen aa cum am mai procedat anterior $ntr-o monografie de factur e*perimental (1921 i $ntr-un studiu de sinte! (192( .

-.'.#. E4pre"ii 0e!%5i%nale*& potri#it clasicei caracteri!ri dat de F. 4umas& sunt

/toate reaciile motorii !i secretorii- toate variaiile #e culoare- temperatur- toate manifestrile naturale prin care emoia se #e%vluie ,n afar/. Ca orice $nc/eiere cu sens de definiie i aceasta are un caracter relati# restricti#% E*presia (pentru altul nu red e*clusi# emoia& ea de!#luie& $n realitate& sensuri emoionale (fiind destinat comunicrii & ca s nu mai #or'im de posi'ilitatea ei de a o'iecti#a stri comple*e ale spiritului& emoional-atitudinale i5sau raionale. An ca!ul artei& rm+n+nd ceea ce este& adic o corporali!are a )micrii) spirituale a creatorului& $n modalitile proprii artelor& e*presia este relati# apropiat de conceptul de form& ca i de cel de )materie) $n sensul de mi7loc-suport al $ntruc/iprii ideii& fr ca semnificaiile conceptelor in#ocate s se suprapun. )E*presia reali!ea! o structur dat a relaiilor cu lumea e*terioar& real sau imaginar) (8. >ri7da& 1939& p. 191 .

-.'.'. E4pre"i$itatea este un termen cu cel puin trei implicaii de sens%

1. unul elementar sau 'a!al - capacitatea de a a#ea e*presie. (. unul de proprietate sau #alent (a'ilitate o'iecti# a unui )o'iect) de a suscita& de a scoate $n relief& de a comunica i de a influena un agent percipient prin armonia& mai ales natural& a componentelor $n $ntreg i& deci& de a determina o reacie afecti#-intelecti# ca $ncercat pentru prima oar ($ntinderea nesf+rit a oceanului& e*plo!ia unei superno#e& monumentalitatea unei catedrale gotice& $ncordarea trupului atletului $n lupt cu limitele anterior atinse& )simplitatea) unei teorii tiinifice& perfeciunea unui nud real ori pictat etc. . @. altul de calitate #ocaionala creati#& proprie de lege unei fiine superior $n!estrate. 0. 1alea notea! c )e*presi#itate $nseamn comunicati#itate special) (19;2& p. ((@ & $n sensul c anumite caliti afecti#-intelecti#e sunt transmise unui percipient prin mi7locirea acti#itii percepti#e a acestuia din urm i& deci& numai $n acest mod #or'im de comportament e*presi# sau de e*presi#itate ca aptitudine.

-.'.,. Capacitatea de e4pre"ie 0talentul e4pre"i$* repre!int& $n mare& tocmai

e*presi#itatea $n cel de al treilea sens consemnat imediat mai $nainte. Termenul este specific psi/ologic i face trimitere la #ocaia care $l diferenia! esenial pe artist de omul comun ()puterea e*presi#)& T. Vianu . "ptitudinea specific artistic desemnat prin acest termen& fa de cel de e*presi#itate& totui& presupune satisfacerea a (cel puin trei criterii (fa de dou cerute de cellalt termen % acordul unei pluraliti de e#aluatori asupra sensurilor intenionate prin comportamentul e*presi#& proporia identificrilor (sau estimrilor sau e#alurilor semnificati# mai $nalt dec+t pro'a'ilitatea re!ultat prin $nt+mplare i calificarea disponi'ilitii e*presi#-comunicati#e $n termeni de atitudini i #alori& adic satisfc+nd e*igena de a sta'ili ni#eluri prin consonana dintre e*presie i procesualitatea intern care o condiionea! (principiul de 'a! al conduitei creati#e . E*presia artistic apare ca #irtual coninut $n ela'orarea luntric& imaginati#-afecti# sau& $n alt formulare& ela'orarea creatoare ==captea!)& $nc din fa!a de germene& e*presia ei sau conine singura ei e*presie superior comunicati#& des#+rind prin proiecie i coniecie $n forma unic a operei $nc/eiate.

-.,. 6n

!%del de cercetare a e4pre"iei 7i e4pre"i$it5ii.

,referina pentru ca!ul e*presi#itii scenice se e*plic prin aceea c ea $ntrunete integral i direct li!i'il sc/ema comunicrii% emitentul (cine e*primB & mesa7ul (ce e*primB & codul (mi7loacele de e*presie ca lim'a7 sui generis . canalul (te/nici-suport & receptorul (cine e#aluea!B i decodarea5interpretarea (procedee de 7udecare & $ntr-o form mai sc/ematic& dar i mai sistematic& comunicarea e*presi# scenic $ntrunete consonana a trei categorii de factori de care comunicati#itatea de acest fel depinde $n mod esenial%

A. act%ri %pera5i%nali (coninut i mi7loace

a. categorii de sens emoional '. mi7loace de e*presie

8. .act%ri in"tru!entali de "up%rt

c. te/nicile de $nregistrare a comportamentului e*presi# d. procedeele de 7udecare a e*presiei i e*presi#itii lim'a7ului

C. .act%ri 0a&en5i* u!ani

e. calitile e*primatorilor f. calitile 7udectorilor 4ac cercetarea este Oorientat asupra lim'a7ului e*presiilor& respecti# asupra% 1. - #alorii de comunicare (inegale a acestora& atunci ea tre'uie s rspund la $ntre'area fundamental )ce i c+t ($n ce msur transmit ele din materia total a comunicriiB). 4ac& $ns& cercetarea este orientat asupra% (. - )puterii e*presi#e respecti# asupra aptitudinilor (talentelor e*presi#e& a atunci ea tre'uie s rspund la $ntre'area fundamental )care sunt calitile care calific $n!estrarea pentru comunicarea ? e*presi# superioarB) Cercetarea poate proceda la a'ordri separate ale o'iecti#elor mai $nainte enunate& $ns #a constata cur+nd c& $n fapt& ele sunt perfect corelate i interdependente. 4in acest punct de #edere metodologic #om $ncerca& $n scurte cu#inte& s )umplem) sc/ema de mai sus cu principalele elemente care marc/ea! demersul cercetrii e*perimentale $n sfera e*presi#itii.

A. a* -.,.#. Cate&%riile de "en" emoional sunt inegal disponi'ile pentru e*presi#itate& dup cum a re!ultat cu claritate din primele cercetri sistematice $n domeniul e*presiilor emoionale& cercetri care au impus cur+nd e*istena a trei du'le modaliti e*presi#e% elementare i5sau comple*e& statice i5sau dinamice spontane i5sau deli'erate. 4iferenele cele mai semnificati#e se constat $ntre e*presiile elementare care au la 'a! mecanisme fi!iologice mai )#ec/i) i mai )simple)& mai sta'ile i automati!ate i& $n consecin& mai uor de recunoscut. E*ist diferene i $ntre celelalte categorii de e*presie& mai consistente do#edindu-se cele deli'erate fa de cele spontane ($n deose'i c+nd sunt fcute de o persoan e*perimentat sau talentat & ca i $ntre cele dinamice (care conin mai multe elemente de informaie i sunt mai aproape de manifestrile umane fireti & fa de cele statice. ,e acest fond& diferenele mai pot fi determinate c/iar de factura unor sensuri emoionale& de frec#ena i rolul lor )#ital) $n relaiile sociale& aceea de a fi mai )li!i'ile)& mai e*presi#e dec+t altele. A. +* -.,.'. 9i:l%acele de e4pre"ie
,entru arta actorului& principalele mi7loace de e*presie sunt cele ale fiinei lui umane mimica& postura& intonaia i5sau com'inaiile lor -alturi de cele ale corpului su (reacii fi!iologice & de cele ale te*tului dramatic (cu#+ntul i de )semnalele) scenice (decoruri& lumini& costume etc. . Studiile e*perimentale s-au centrat $n 7urul comunicati#itii mi7loacelor comportamentale. "stfel& faa (mimica este un #erita'il inde* de #alori psi/ice e*presi#e& unele sensuri emoionale fiind redate $n proporii $nalte prin instrumentul oc/ilor sau gurii& ca centrii de con#ergen e*presi#. corpul $n $ntregime sau pe segmente este la fel de disponi'il e*presi# pentru un repertoriu eligi'il de e*presii (sau unul speciali!at& ca $n coregrafie & ca i intonaia cu#intelor sau a manifestrilor sonore cu un anumit sens. 0ulte e*presii sunt redate& )ins& superior comunicati# prin coaciunea mai multor mi7loace de e*presie (de e*emplu& ipocri!ia sau $ndoiala .

8. a* -.,.,. Te;nicile de <nre&i"trare "au de "upp%rt

Istoric #or'ind& desenul a fost prima te/nic de $nregistrare& cum a fcut ,iderit& acum un secol i 7umtate. la $nceput de #eac PP apare modelul artifical (Boring i Titc/ener au compus& pe un sc/elet& @3H de posi'iliti de a alctui fee $n sperana -ne$mplinit - de a gsi mi7locul )ideal) de cercetare & dar mi7loacele suport pro'ate ca pertinente metodologic au fost fotografia de e*presie& filmul (a!i& $nregistrarea #ideo i& $n special& modeluf #iu (rareori - omul de r+nd& frec#ent ? actorul . Anregistrrile fi!iologice au a#ut i ele rostul lor 'ine determinat.

8. +* -.,.-. Pr%cedeele de prelucrare=e$aluare a e4pre"iei 7i e4pre"i$it5ii

au constituit un alt factor decisi# $n cercetarea psi/ologic de acest gen. An principiu& cercetarea a reinut ca rele#ante trei procedee de 'a!& $n funcie de o'iecti#ele propuse pentru captarea informaiei% i#entificarea expresiilor& aa cum a a#ansat-o C/. 4arQin (Qit/out a Qorld of e*planation & adic o recunoatere a pattern-ului e*presie fr nici o alt surs de informaie $n afara a ceea ce era oferit pe suport (de e*emplu& o fa pe o fotografie . estimarea expresiiIor& ca procedeu care presupune& alturi de stimul pe suportul su& de regul& o list adiacent de sensuri emoionale& ca surs suplimentar de informaie& e#aluatori a#+nd $ndatorirea de a cupla o e*presie cu denumirea ei aflat $n alturata list. evaluarea expresivitii& procedeu special destinat testrii talentului e*presi#& const+nd $n reunirea a trei principale surse informaionale - e*presia pe suportul ei& sensul emoional intenionat $n conduita e*presi# (denumirea sau )titlul) i micro-scenariul sarcinii de e*primare (o descriere )din afar) sau o relatare personal a e*primatorului asupra sarcinii sau )scenei) de comunicare . 4ac primele dou procedee (o )g/icire) a ceea ce se e*prim& respecti#& o cuplare a unei e*presii cu denumirea ei posi'il sunt orientate asupra comunicati#itii e*presiilor luate ca uniti ling#istice ne#er'ale& cel de al treilea (o e#aluare cu a7utorul unor criterii i trepte de e*presi#itate este destinat calificrii talentului e*presi#& a#+ndu-se la dispo!iie sursele de 'a! ale situaiei de comunicare.

C. e* -.,.1. Calit5ile e4pri!at%ril%r& marc/ea! comunicarea sensurilor emoionale potri#it urmtoarelor criterii% #+rsta& se*ul& apartenena cultural& raportul normalpatologic i talentul e*presi#. Cercetarea psi/ologic s-a aflat mult timp $n cutarea celor mai potri#ii su'ieci de e*perimentare pentru a sta'ili limite i tipuri ale comunicrii e*presi#e. a4 5&rsta inter#ine din perspecti#a& acumulrii $n timp a e*perienei de e*primare adec#at i sugesti# (copiii p+n la cinci - ase ani au dificulti semantice $n a reali!a anumite sensuri e*presi#e. nu sunt diferene marcante $ntre copii p+n la intrarea $n adolescen. maturii sunt mai disponi'ili pentru comportament e*presi# ne#er'al $n pri#ina unor sensuri emoionale comple*e . b4 6emeile sunt mai a'ile $n a reda anumite sensuri emoionale mai e*presi# dec+t 'r'aii& dar pe ansam'lu diferenele nu au o semnificaie special. c4 7partenena cultural inter#ine semnificati# $n a'ilitatea de a reda - superior sau inferior - anumite modele de e*presie cu specific istorico-social& regional etc. Ca efect al $n#rii sau recunoaterii unor modaliti e*presi#e& $ns $n ansam'lu este cunoscut c e*ist i funcionea! modele uni#ersale de e*primare a sentimentelor i alitudinilor umane. #4 )ormalii !i ca%urile patologice au constituit $n mod egal ca!uri de cercetare a puterii de e*presie. asemnrile i gruparea $n 7urul unor #alori medii caracteri!ea! pe normali& deose'irile& fluctuaiile i dispersiile mari $n 7urul #alorilor medii caracteri!ea! ca!urile patologice. e4 An fine& puterea expresiv suprame#ie pune $n e#iden dou categorii aparte de su'ieci% prima& cea a oamenilor o'inuii& $n!estrai $n mod natural cu disponi'ilitatea mai ridicat& a e*presi#ittii. a doua& cea a su'iecilor special instruii sau superior performani $n comportamentul e*presi# (pentru cei din urm& reinem ca!ul actorilor i al artitilor din domeniul artelor interpretrii . "ptitudinea e*primrii sau capacitatea de e*presie& deseori corelat cu alte trasturi de personalitate (aptitudinale& cum este inteligena sau non-aptitudinale& cum sunt intro#ersia sau sensi'ilitatea sau a#erti!area social sau e*pansi#itatea sau gustul 5 rafinamentul estetic etc. repre!int& pare-se& cea mai rele#ant i difereniatoare calitate a e*primatorilor $n comunicarea e*presi#. -.,.2. Calit5ile :udect%ril%r 0e$aluat%ril%r*
8e#oia de o'iecti#itate $n aprecierea comunicati#itii e*presi#e a determinat descoperirea

criteriilor tiinifice sine 0ua non% #+rsta& se*ul& apartenena cultural& raportul normal-patologic& profesia - ca i $n ca!ul e*primatorilor& $ns aici se impune i un criteriu special - componena 7uriilor (c+i 7udectori sunt a'solut necesari unei e#aluri o'iecti#e . a4 1aturii sunt 7udectori superiori copiilor. b4 6emeile !i brbaii sunt special disponi'ili i deci difereniai pentru micro-repertorii de sensuri emoionale& $ns $n ansam'lu ei dispun de a'iliti e#aluati#e asemntoare. c4 "semntor se pre!int re!ultatele i din punctul de #edere al apartenenei la o anumit cultur cu distincia c ast!i in distincia progresi# a granielor culturale micorea! sensi'il aspectele separatoare. #4 "a%urile patologice rm+n o categorie aparte de e#aluatori& $n general inconsisteni& neunitari criterial i sla'i performanial comparati# cu oamenii normali. e4 rofesia !i alte componente+trsturi #e personalitate inter#in $n a'ilitile e#aluati#e aproape e*clusi# din direcia speciali!rii $n comunicarea e*presi# (de e*emplu& profesiile i calitile cerute de artele interpretati#e . f4 )umrul 8u#ectorilor este #aria'il $n funcie de caracterul special al unor situaii de comunicare (pri#ind& de e*emplu& e#aluarea - anali!a - relaiilor diplomatice& selecia talentelor actoriceti . ,rincipial& numrul )7urailor) este cu at+t mai mic cu c+t competena e#aluatorilor este ne$ndoielnic mai mare. Se su'$nelege c nu orice persoan care satisface criterii glo'ale profesionale (de e*emplu& profesionist $n arte este i un su'til e#aluator& fie i numai $n propriul domeniu profesional . inter#in elemente de a'ilitate special pri#itoare la inteligen& gust pentru frumos& rafinament cultural accentuat& sensi'ilitate psi/ologic etc% Se spune c psi/ologii sunt 7udectori antrenai $n domeniul comportamentului e*presi#. Este i ade#rat i fals% este principial i potenial ade#rat p+n c+nd se pro'ea! c o anumit accentuare de personalitate poate determina o tendin e*pres de supra sau su'e#aluare. a "a cum notam $n de'utul acestui su'capitol& atunci c+nd cercetarea este orientat asupra e*presiei& ceea ce se caut ca rspuns tre'uie s satisfac ipote!a c sensurile emoional sunt recunoscute prin e*presiile lor $ntr-o proporie semnificati# pentru a do#edi c $n acest domeniu a#em de a face cu un #erita'il lim'a7. In#estigaiile au $ncercat felurite monta7e e*perimentale& iar dintre #aria'ilele implicate de factorii comunicrii e*presi#e& s-au pro'at ca rele#ante numai unele. potri#it com'inaiilor lor cele mai potri#ite& au fost consemnate urmtoarele modaliti ale comunicatiiei e*presi#e% sensurile emoionale primare e*primate prin mi7locirea mimicii& a#+nd ca suport fotografia de e*presie& iar ca e*primator actorul& e#aluate de un 7uriu de psi/ologi i oameni de art prin procedeul identificrii (denumirii e*presiei fr ali indici de informaie - aa cum a fost instaniat procedeul de ctre C/. 4arQin . "cestea pro'ea! o comunicati#itate $ntre 3HR i 9HR ($n e*perimentele noastre cu e*primatori actori Ope #iuS am o'inut c/iar 9;R identificri corecte . Celelalte sensuri emoionale se comunic $n proporii mai reduse& p+n la procentul socotit ca fiind $nt+mpltor. >emeile i 'r'aii nu sunt semnificati# diferii $n pri#ina a'ilitii de e*primare i5sau recunoatere a e*presiilor. E*presile dinamice sunt recunoscute superior etc. ' C+nd cercetarea este orientat asupra e*presi#itii (capacitii de e*presie & design-ul #aria'ilelor $ntr-un model e*perimental optim se sc/im'% se ia $n consideraie fiecare din cele trei categorii de sens emoional disponi'ile pentru comunicare e*presi# (statice i5sau dinamice& primare i5sau comple*e& spontane i5sau deli'erate . se in#estig/ea! comparati# #ocaia e*presi# la ni#elul fiecrui mi7loc de e*presie (mimic& postur& intonaie& corelate psi/ofi!iologice& cu#+nt . selecti# se adopt dintre te/nicile de suport& fotografia de e*presie& filmul sau modelul #iu. se recurge la eantioane de profesioniti (de regul actori & la studeni $n arta dramatic i la omologi neprofesioniti pentru comparaie. se alctuiesc 7urii de e#aluatori prin selecie psi/ologic (prin teste speciale sau #erificri practice $n componena numeric cerut de comple*itatea cercetrilor . $n fine& se adopt ca te/nic de e#aluare& scrile metrice pe criterii #erificate pree*perimental& 7udectorii a#+nd la dispo!iie e*presiile (comportamentele de comunicare e*presi#& $nregistrate sau modelul #iu & Otitlurile lorS i relatarea su' forma unor OscenariiS ale intensitilor de reali!are e*presi#. ,rin aceast metodologie se o'in indici psi/odiagnostici pentru ni#elurile (grupurile de e*presi#itate& se corelea! datele cu rspunsuri la teste mai generale (de personalitate& de inteligen& etc. i se pot alctui fie de profil psi/ologic al categoriilor de e*primatori& deseori cu

elemente de prognostic (a se #edea& de e*emplu& F. 8eacu& 1921& 192(& 1991 i S. 0arcus& 1921& 1992& 1992 .

8i+li%&ra ie
1. "n!ieu& 4.& Ge corps de l=oeu#re. Essai psCc/analitiKue sur le tra#ail createur& ,aris& Editions Fallimard& 1991. (. 4iderot& 4.& ,arado*e sur le comedien& ,aris& 19@H. @. >ri7da& 8.& 1ecognition of emotion. An% G. BerIoQit! (1ed. "d#ances in e*perimental social psCc/ologC& #ol. IV& 8eQ TorI& "cademic ,ress& 1939& p. 132-((@. :. 0arcus& S.& Empatia& cercetri e*perimentale& Bucureti& Editura "cademiei& 1921. ;. 0arcus& S.& Imaginaia& Bucureti& Editura Jtiinific i Enciclopedic& 199H. 3. 0arcus& S.& Empatie i personalitate&Bucureti& Editura "cademiei& 1992. 2. 0arcus& S.& Sucan& 4oina Jtefana& Empatie i literatur& Bucureti& Editura "cademiei& 199:. 9. 8eacu& F/.& Cu pri#ire la cercetarea e*presiei i e*presi#itii& )1e#ista de ,si/ologie)& nr.@& 192(& p. (22-(99. 9. 8eacu& F/.& Transpunere i e*presi#itate& Bucureti& Editura "cademiei& 1921. 1H. 8eacu& F/.& Bantea& 4elia& 0etoda 7udectorilor $n e#aluarea disponi'ilitilor scenice& )1e#ista de ,si/ologie)& nr.1& 1923& p.@(-:;. 11. 8eacu& F/.& 0arcus&S.& Creati#itate artistic $n% "l.1oca (Coord. ,ro'leme fundamentaleale psi/ologiei& Bucureti& Editura "cademiei& 1991& p. (29-(99. 1(. 1alea& 0.& E*presie indi#idual i e*presie social $n art& $n% Scrieri din trecut $n filosofie& Bucureti& ES,G"& 19;2-p. (19-((3. 1@.1alea& 0.& ,relegeri de estetic& Bucureti&Editura Jtiinific& 192(. 1:.1usu& G.& Eseu despre cunoaterea artistic. Contri'uii la o estetic dinamic& Bucureti& Editura Jtiinific i Enciclopedic& 1999. 1;.1usu.G.& Unele consideraiuni asupra pro'lemei% artist - critic - pu'lic& $n% )"ctele celui de al Japtelea Congres Internaional de Estetic=& (Bucureti& (9 august - ( septem'rie& 192( & #ol. I.& Bucureti& Editura "cademiei& 1923.& p13. Vianu& T.& Estetica& Bucureti& E,G& 1939. 12. VilIiers& ".& Ga psCc/ologie du comedien& ,aris& 6dette Gentier& 19:3.

Partea Il-a: E9PATIE >I CREAIE ARTISTIC #. Pre!i"e

Este un fapt 'ine cunoscut c personalitatea& $n e*istena sa& iniia! i s#+rete diferite demersuri specifice cu finalitate adaptati# pentru a Anelege& cunoate& anticipa& realitatea $ncon7urtoare $n care un rol aparte $l ocup ceilali indi#i!i cu care intr i rm+ne $n contact social. An scopul reali!rii unor astfel de demersuri& personalitatea se folosete de calitatea sa specific i speciali!at care este empatia i care prin mecanismul retririi strilor& g+ndurilor i aciunilor celorlali asigur adaptarea necesar fa de parteneri printr-o acti#itate psi/ic de comunicare implicit. 4eoarece acti#itatea uman tinde s asigure un ni#el eficient de adaptare a personalitii la mediu& empatia se #a $nscrie& ca i trsturi& de altfel& $ntr-un comple* de factori interni mi7locitori ai unor acti#iti specifice& ce asigur ni#eluri de comunicare optim eu V-V cellalt& iar $n anumite $mpre7urri c/iar condiionea! performanial eficiena acestor acti#iti. Viaa de relaie& $ntreinut printre altele i de #aria'ila empatic de personalitate& fi*ea! termenii adaptati#i ai indi#idului la mediul su am'iant& material i spiritual& indi#idual i social& acionai i performanial. lat de ce ni se pare c& pentru a $nelege unele acti#iti specific umane implicate $n e*ercitarea eficient a unor profesii cum ar fi cele didactice& medicale& psi/oterapeutice&

artistice& sau $n comunicarea optim interpersonal& te'uie s ne referim cu precdere la fenomenul empatiei ca #aria'il de personalitate. Seciunea de fa $ncearc o lrgire a spaiului de referin $n pro'lematica empatiei prin deplasarea centrului de preocupare din sfera personologiei $n planul acti#itii psi/ice mentale i comportamentale. empatia ma*imi!ea! anumite tipuri de raporturi interpersonale proprii unor profesiuni $n care fr un anume ni#el supramediu de transpunere $n psi/ologia altora& competena specific ar fi de neatins. Sc/im'area accentului $n anali!a tiinific nu anulea! $n nici un fel acumulrile anterioare ci& dimpotri#& le #alorific& pentru c de!#luie& $n fond& relaia direct dintre fenomenul empatic& de#enit #aria'il aptitudinal de personalitate i acti#itatea concret& manifestat $n anumite tipuri de profesiuni ca e*presie a o'iecti#rii unei conduite empatice antrenate. Empatia ca trstur comun de personalitate surprins $n acti#itate sufer o du'l condiionare% 1. una de ordin intern& care reproduce mecanismul psi/ologic OstandardS al fenomenului $n discuie& i (. una de ordin circumstanial& e*tern& dependent de factori cultural-#alorici& sociali i c/iar indi#iduali& proprii partenerilor cu care persoana interacionea!. >irete& surprinderea anumitor specificiti ale manifestrii fenomenului empatic $n diferite $mpre7urri de #ia& $n condiiile e*ercitrii unor acti#iti profesionale& tre'uie s se $ntemeie!e pe delimitarea unor criterii care s permit diferenieri. "'ordarea pe care o intenionm #a a#ea $n #edere raportarea la urmtoarele criterii apreciati#e i anume% criterii5modaliti specifice de modelul de empati!at (perceptual& repre!entaional imaginati# . ' mecanismul psi/ologic implicat preponderent. c tipul de empatie considerat (cogniti#& afecti#& moti#aional-acional. contient-necontient. po!iional fa de identificare i fa de detaare etc . d #alenele performaniale ale empatiei $n funcie de specificul acti#itii depuse (aptitudinea empatic i caracterul unimodal& 'imodal sau trimodal al conduitei respecti#e . e #aloarea& adaptati#& f funcionalitatea i eficiena social a empatiei $n aciune (locul i rolul pe care-l ocup $n structura de personalitate competent etc. "ceste criterii #or fi e#ocate $n legtur cu fiecare dintre acti#itile menionate $n care se manifest fenomenul empatie& permi+ndu-ne& $n acest fel& descrieri difereniate i& totodat& surprinderea unor caracteristici ale manifestrii specifice a fenomenului empatie $n di#erse $mpre7urri de #ia i profesiuni. Este& din punctul nostru de #edere& un pas $nainte $n e#idenierea funciei adaptati#e a personalitii umane prin mi7locirea trsturii empatice. Una dintre acti#itile specific umane care presupune cu necesitate implicarea fenomenului empatic este creaia artistic. >ie ea scenic& literar& plastic i c/iar mu!ical& acti#itatea creatoare care #i!ea! $ndeose'i raportarea la persona7e umane antrenea! ca modalitate aptitudinal starea empatic. An ca!ul acti#itii artistice i literare& emaptia capt unele caracteristici particulare dependente de transformarea acesteia $ntr-o $nsuire instrumental-operaional& fr de care acti#itatea creatoare nu s-ar putea $mplini performanial& dar i dependente de amplificarea con#enionalului (specific fenomenului empatic o'inuit $n acti#itile menionate. Caracteristicile aptitudinii empatice capt de asemenea #alene speciale $n cadrul fiecrui tip de creaie& put+ndu-se astfel formula unele specificiti necesare ad+ncirii fenomenului $n discuie manifestat tipic. "#em& deci& $n #edere& trei condiii& de a'ordare a empatiei $n raport cu manifestarea creaiei $n art i literatur& i anume% empatia ca fenomen psi/ic care pstrea! principalele caracteristici generale $n orice tip de acti#itate relaional. empatia ca $nsuire general a personalitii creatorului $n art i literatur. empatia ca aptitudine special& pre!ent difereniat $n una sau alta dintre acti#itile artistice. Ca urmare& empatia artistic nu reproduce identic& prin simplul transfer& pro'lematica

generaW& proprie psi/ologiei difereniale sau psi/ologiei sociale& ci #i!ea! aspecte caracteristice dependente de specificul acti#itii. An care se manifest cu pregnan. 2. Empatia scenic >enomenul empatiei scenice sau al transpunerii actorului $n psi/ologia persona7ului a constituit o'iectul a dou lucrri e*perimentale pu'licate $n ar de ctre S. 0arcus - 1921 i F/. 8eacu - 1921& referitoare la a p t i t u d i n i l e scenice. "cestor lucrri cu caracter monografic se adaug i d i f e r i t e s t u d i i pri#ind acti#itatea scenic& la care ne #om referi $n msura $n care ne ser#esc ca argumente pentru demonstraia care urmea!. "cestea implic puncte de #edere at+t ale unor psi/ologi (". Vi l l i e r s & E. G. 0oreno& ". F. Xo#ale#& V. 8. 0easice#& ,. ,opescu 8e#eanu& 0. Be7at . a . . c+t i a l e unor esteticieni i oameni de teatru (X. S. Stanisla#sIi& B. Brec/t& S. 6'er!to#& T. Vianu& F. 0anolescu& Gucia Stur!a Bulandra . a . & care& anali!+nd fenomenul scenic& s-au referit direct sau indirect la procesul empatiei. ,entru o r i c a r e c e r c e t t o r i n t e r e s a t s s t u d i e ! e $ n profun!ime mecanismul p s i / o l o g i c al fenomenului empatic& acti#itatea creatoare a actorului dramatic de#ine un reper model. /9n#e se- gse!te mai bine ilustrat Einfu$lung+ul + notea! ". V i l l i e r s - #ec&t ,n i#entificarea actorului cu persona8ul:/ ( p. (:9 . "cti#itatea scenic este prin e*celen o acti#itate de transpunere a actorului dramatic $n psi/ologia persona7ului su pe care i-l repre!int ca model de empati!at pe 'a!a descrierilor mai mult sau mai puin detaliate reali!ate de dramaturg& ca i pe 'a!a repre!entrilor reproduse ad-/oc cu pri#ire la interpretri ale predecesorilor aflai $n roluri similare. >r transpunere $n persona7& actorul dramatic #a fi tentat s se redea pe sine sau #a e*cela $ntr-o identificare necritic fa de acesta& ceea ce fri!ea! patologia. "ctorul dramatic intr $n rolul lui <amlet& nu se crede <amlet. lat cum& dintr-o prim inspecie& empatia scenic poate pre!enta c+te#a caracteristici& la care #om re#eni& dar pe care le menionm de7a i anume% specificul apropierii actorului de modelul de empati!at se do'+ndete prin mi7locirea repre!entrii i imaginaiei& i nu $n contactul percepti# nemi7locit cu un persona7 #iu& pre!ent. c/iar i $n ca!ul $n care actorul empati!ea! cu partenerul scenic& acest model de empati!at este tot repre!entat i imaginat& pentru 'unul moti# c actorul nu empati!ea! cu partenerulactor ci cu partenerul-persona7 al piesei. $n aceast transpunere scenic tre'uie s apar un 7oc a'il al empatiei pstr+nd ec/idistana dintre totala detaare de persona7 i totala identificare cu acesta. pentru a se transpune cu credin& sinceritate i autenticitate artistic $n persona7& actorul tre'uie s dispun de o aptitudine empatic& de acea $nsuire special de personalitate care s-i permit s retriasc strile& g+ndurile i aciunile persona7ului& ca i cum ar de#eni pentru un timp acesta& dar fr s-si piard identitatea de sine Y contiina de actor. 4etalieri necesare cu pri#ire la aceste caracteristici speciale ale empatiei scenice #or face o'iectul anali!ei ce urmea!. ,utem& aadar& desprinde& printr-un efort de anali!& c+te#a caracteristici ale empatiei scenice& $neleg+nd prin acestea elemente difereniatoare ale manifestrii fenomenului $n discuie generate de specificul acti#itii actorului dramatic. ,rincipala caracteristic a empatiei scenice este dat de funcia ei performanial. Cercetrile au demonstrat #alenele aptitudinale ale empatiei scenice. "ceste cercetri au fost confirmate $n timp de e*perienele artistice ale unor mari oameni de teatru care integrau printre factorii specifici talentului actoricesc fenomenul transpunerii scenice. /7 intra ,n rol- a stu#ia !i intui mersul !i gesturile- a #rui o $ain !i un trup rolului poate orice actor- #ar a intui sufletul omului - a intra ,n rol- a crea un persona8 a#evrat artistic este un lucru pe care nu+l poate ,nfptui #ec&t numai un talent a#evrat/ (X. S. Stanisla#sIi& Viaa mea $n art& 19;9& p. 139 . /7ctorul nu va intra p&n la o total transformare ,n pielea persona8ului. ; 8u#ecat #e

tipul + nu l+a 8ucat pe <ear- a fost <ear ,n carne !i oase + ar fi pentru el %#robitoare/ (B. Brec/t& 0ic organon pentru teatru& 1e#ista )Teatrul)& nr.@& 1939& p. 2@-2: . /7ctorul #e talie mare este omul care se poate transpune ,n c&t mai multe !i felurite persona8e/ (Feorge Vraca% cf. C. I. 8ottara& "mintiri& 193H& p. (21 . E*emplificrile la care am recurs reiterea! ideea c piatra de $ncercare $n actul creaiei scenice o constituie putina de transpunere a actorului $n persona7& indiferent de gradul de asemnare sau depratare dintre persona7 i datele interioare ale actorului& transpunere care se consum ec/idistant de fenomenul detarii totale i de fenomenul identificrii totale fa de modelul de empati!at. "ceast ec/idistan se produce datorit contiinei clare a actorului dramatic potri#it creia trirea pe care o traduce scenic nu este a sa proprie ci a persona7ului& c transpunerea sa psi/ologic $n cadrul intern de referin al persona7ului nu anulea! contiina identitii ale de actor aflat $n faa unui pu'lic cruia $i pre!int modele umane cu care con#enional tinde s )identifice). Cu c+t autenticitatea transpunerii scenice este mai artistic& cu at+t creaia i talentul actoricesc sunt mai 'ine puse $n #aloare anul+nd temporar sentimentul con#eniei care poate st+n7eni receptorul. 8otam anterior c demonstrarea #alenelor aptitudinale ale empatiei a fcut o'iectul unor perioade prelungite i eficiente de cercetare $n cadrul preocuprilor tiinifice ale psi/ologilor din 1om+nia. 4ispunem& deci& de numeroase lucrri& studii i monografii pe aceast tem& cu e*perimente la'orioase i #alidri statistice acurate& cu pro'lematic di#ers i ca!uistic adec#at pe care #om $ncerca& pentru prima dat& s le pre!entm su' forma unei sinte!e conceptuale fondat pe cele mai repre!entati#e i con#ingtoare re!ultate e*perimentale. ,rincipala caracteristic a lucrrilor de de'ut $n studiul transpunerii scenice o constituie apelul la #aria'ile definitorii ale acestei capaciti psi/ice& proprie actorului dramatic i anume la imaginaie i afecti#itate. "#+nd ca o'iecti# teoretic tocmai descoperirea interaciunii acestor #aria'ile& se $ncearc surprinderea lor prin intermediul unor metode specifice cum au fost testul 1orsc/ac/& T.".T.& scenariul e*periment& ela'orarea de po#estiri la stimuli #er'ali& sau prin raportarea mai specific la profesiunea actoriceasc utili!+ndu-se pro'e cu #ariante diferite de ela'orare intern la stimulri #er'ale $n #ederea reali!rii e*presiilor emoionale. ,ro'ele utili!ate au pus $n e#iden rspunsuri imaginati#e i afecti#e $n condiii de impro#i!aie sau de O$ngrdireS a ela'orrii& permi+nd interpretri de tip corelaional. ,entru anali!a #alenelor aptitudinale ale #aria'ilelor cercetate i surprinse interacti# ca $nsuiri de transpunere scenic& s-a recurs la studii comparati#e $ntre actori consacrai i studeni-actori cu performane artistice difereniate calitati#& precum i la anali!a e#oluiei su'iecilor studeni la admiterea $n institut i $n primii ani de studiu. Se o'ser# c a'ordarea pro'lematicii empatiei scenice s-a fcut $ntr-o modalitate indirect& cu centrare pe anumite #aria'ile psi/ologice componente ale capacitii de transpunere scenic i nu $nc& aa cum #om constata ulterior& prin surprinderea fenomenului psi/ic anali!at $n integralitatea sa& utili!+nd scale specifice de empatie. Interesul manifestat pentru anali!a mecanismului psi/ologic al transpunerii scenice i c/iar al empatiei $n general& i nu ne#oia ce diagno! a fenomenului cercetat& ne-a condus& $n momentele de de'ut al cercetrilor spre soluia tiinific menionat (studiul interaciunii unor #aria'ile proprii fenomenului empatie & pentru ca a'ia ulterior s recurgem i la utili!area unor scale de empatie care ne-au confirmat primele re!ultate cu pri#ire ia capacitatea de transpunere scenic. C/iar dac acti#itatea de transpunere scenic repre!int o modelare psi/ologic cup un model repre!entaional& !ugr#it #er'al $n opera dramatic& procesul ela'orrii interne a persona7ului scenic se 'a!ea! pe imaginaie& !mislindu-se un produs creati# nou& original i cu #aloare artistic. 0odelul mental al persona7ului dramatic este i rm+ne uman& iar interpretarea acestuia de ctre actor integrea! o'ligatoriu ample procese de retrire afecti# $n #ederea $ntruc/iprii scenice cu autenticitate. 4e aceea& transpunerea mental a actorului dramatic $n persona7ul scenic& iniial repre!entat& se 'a!ea! pe interaciunea imaginaiei cu afecti#itatea $n scopul retririi empatice a g+ndurilor& emoiilor& aciunilor acestuia )ca i cum) ar fi eroul& dar& fr a pierde identitatea de sine. "rt intrepretati# prin e*celen& acti#itatea artistic a actorului prespune un deose'it efort creator. 4eparte de a imita modelul #iitorului su erou& actorul reali!ea!& $nc din clipa lurii

contactului cu rolul& un act de creaie. El $i a7ustea! persona7ul potri#it cu datele sale fi!ice i psi/ice $mprumut+nd eroului i elemente ale propriei personaliti. ,rimul contact cu persona7ul $nseamn i un prim prile7 de a intra $n funcie procesul imaginati# care asigur& pe de o parte& $ n e I e g e r ea eroului dramatic& prin reali!area credinei $n ficiunea artistic& iar pe de alt parte& conturarea lui mental p+n la cele mai mici amnunte. An conduita transpunerii scenice procesul imaginati# $m'rac o for diri7at $n funcie& de configuraia psi/ologic acordat eroului de ctre dramaturg precum i o form li'er ce se manifest $n capacitatea de impro#i!are. Spre deose'ire de primul ca! $n care procesul imaginaiei este direcionat de un model #er'al i se e*prim ca o capacitate creatoare cu at+t mai mult cu c+t factorii care-l direcionea! sunt mai 'ine e*primai& $n cel de al doilea ca! inter#ine procesul imaginaiei li'ere $n care actorul altoiete pe eafoda7ul creat elemente inedite& care se e*prim ca o capacitate creatoare& cu at+t mai mult cu c+t apar mai puini factori care ar putea direciona procesul impro#i!aiei. Cu toate elementele care contri'uie la delimitarea din punct de #edere psi/ologic a celor dou forme de manifestare a imaginaiei creatoare& se impune o'ser#aia c actul de creaie scenic presupune $ntreptrunderea lor ca fiind singura modalitate de reali!are $ntr-un c/ip original a persona7ului artistic. Cel de al doilea proces care inter#ine $n transpunerea scenic este afecti#itatea. Condiionat de procesele de cu cunoatere& trirea emoional e#ocat prin intermediul memoriei afecti#e contri'uie la conturarea c+t mai e*act din punct de #edere psi/ologic a eroului dramatic. ,rin mi7locirea unor stri afecti#e trite sau cunoscute simpatetic de ctre actor se reali!ea! actul de proiecie afecti#& care contri'uie la $nelegerea definiti# a psi/ologiei eroului dramatic i care asigur un comportament afecti# corespun!tor actorului $n rol. ,re!ena calitati# superioar a am'elor procese psi/ice& presupus& de altfel& de $nsi necesitatea prefigurrii creatoare i nuanat afecti#e a #iitorului erou dramatic& ca i a unei reacti#iti fi!iologice specifice& constituie cel mai important indiciu al capacitii de transpunere scenic. F/. 8eacu (1921 aduce un plus de consisten e*perimental cu pri#ire la specificitatea transpunerii actoriceti i la caracteristica sa aptitudinal. Capacitatea de transpunere scenic a fost studiat $n calitate de condiie intern a reali!rii comportamentului e*presi#. "utorul introduce $n structura transpunerii scenice& alturi de imaginaie i afecti#itate& o a treia trstur specific actoriceasc pe care o numete proiecti#itate. 4emonstraia e*perimental rele# pre!ena celor trei factori psi/ologici intercorelai $n structura empatiei scenice& permi+nd e*plicarea laturii cogniti#e a transpunerii prin raportare la originalitatea imaginaiei i la capacitatea de prefigurare a modelului e*presi#. ,otri#it concepiei lui F/. 8eacu& prefigurarea se rele# prin trei trsturi specifice% pre!ena elementelor de micare $n cursul introieciei datelor rolului i al ela'orrii modelului mintal al persona7ului. autoproiecia actorului& ca instrument al interpretrii dramatice& $n modelul imaginat. funcia& selecti#-anticipati# a acestei autoproiecii $n procesul $ntruc/iprii scenice. Gu+nd $n consideraie structura intern a capacitii de transpunere scenic& autorul rele# trei moduri de relaionare a parametrilor transpunerii i anume% un tip de structur $n care toi parametrii sunt de!#oltai $ntr-un grad $nalt& proporional& armonios ? specific pentru su'iecii talentai. un tip de structur asemntor $n form& dar distinct $n coninut& $n care toi parametrii transpunerii sunt sla' de!#oltai proporional - specific pentru su'iecii netalentai. un tip de structur $n care parametrii sunt inegal de!#oltai& predomin+nd fie unul& fie cellalt ? specific pentru su'iecii mi7locii. Contri'uia rom+neasc la studiul aptitudinilor dramatice a pus $n e#iden prin mi7loace e*perimentale #alenele operaional-instrumentale ale empatiei scenice ca $nsuire performanial specific procesului de creaie actoriceasc. Caracteristica transpunerii scenice re!ult i din specificitatea mecanismului psi/ologic anga7at $n procesul empatiei. "cest mecanism #i!ea! o condiie e*tern care se refer la modelul de empati!at& o condiie intern ce se refer la relaia dintre imitaie - repre!entare - imaginaie i trire afecti# i o condiie relaional& facilitatoare& pe care o impune con#enia )intrrii) $n

psi/ologia persona7ului. An ceea ce pri#ete condiia e*tern& actorul $i descoper modelul de empati!at& persona7ul de interpretat preponderent prin intermediul repre!entrii i $ntr-o msur prin intermediul imaginaiei sale& deoarece modelul e*tern este fie descris amplu de ctre dramaturg& fie pstrat $n memoria actorului din modele interpretati#e anterioare reali!ate de ali actori. "adar& $n descifrarea modelului de empati!at actorul dramatic $ncearc s fi*e!e un optimum comportamental (psi/ic i fi!ic care 'aleia! $ntre un act de imitaie& repre!entri ale memoriei& imaginaia creatoare& uneori destul de li'er& fri!+nd impro#i!aia i retrirea afecti# a strilor posi'ilului persona7. An cutarea optimului comportamental actorul recurge la fenomenul proiecti#itii (amplu descris de F/. 8eacu $n lucrarea menionat & ca o anticipare empatic& $n plan mental al posi'ilei conduite psi/ice i e*presi#e a actorului $n rol. An s#+rirea acestui comple* mecanism interior al actorului dramatic& fiecare element capt o nuan specific aa cum de altfel re!ult i din relatrile unor importani oameni de teatru. /6r ,n#oial actorul imit- imitaia este ,ns!i arta lui- ,ns imit interpret&n#coment&n#- mo#ific&n#- apropiin# #e felul su mo#elul pe care+l imit. *e transform- ,l transpune #up firea !i nevoile scenei. <a r&n#ul su- el ,nsu!i se ml#ie cu totalitatea ,nsu!irilor sale #up mo#elul #e imitat. Imitaia astfel fcut pare realitatea ,ns!i- iar nu o copie slab !i servil= (Gucia Stur!a Bulandra& "mintiri& amintiri& 193H& p. @11-@1( . O8u poi s trieti $ntr-un persona7 fr s-i imagine!i omul pe care-l 7oci& $n toate amnuntele lui psi/ice& $n comportarea i $n toate atitudinile luiS (S% V. 6'ra!to#& ,rofesiunea mea& 19;(& p. :9-;H . OS stp+neti persona7ul& s nu te stp+neasc el. S nu te emoione!i p+n a te crede persona7ul pe care-l interpete!i& cci riti s te dai pe tine i persona7ul s disparS (Frigore 0anolescu& cf. V. Brdeanu& Frigore 0anolescu& 19;9& p. (11 . O,osesiunea adestor caliti (imaginaie i afecti#itate -n.n. nu poate fi do#ada unui actor des#+rit& dar a'sena lor este o do#ad ne$ndoielnic a unuia sla'. >r s se pun pregnant din punct de #edere mental $n locul persona7ului& fr s-i imagine!e sen!aiile i emoiile i s simpati!e!e cu ele& c/iar dac ele sunt cu totul diferite de ale sale proprii& un actor poate cu greu s interpete!e un rol cu deplin succesS (E. 4olman& T/e art of plaC production& 19:3& p. 1;: . Cea de a treia condiie& i anume credina $n con#enie& reia $n discuie sintagma de Oca i cumS a lui C. 1ogers potri#it creia actorul dramatic& $n ca!ul nostru& intr $n pielea persona7ului Oca i cumS ar de#eni acesta& dar fr a pierde condiia de Oca i cumS. 6 alt caracteristic a empatiei scenice #i!ea! caracterul profund consumpti# al conduitei menionate. Se are $n #edere faptul relatat de oameni de teatru& c& transpun+ndu-se $n persona7& actorul dramatic pe parcursul a (-@ ore e*prim g+nduri& triri i aciuni c+te $i sunt date unui om& poate $ntr-o $ntreag perioad a #ieii sale. Consumul de energie ner#oas i fi!ic presupus este adesea epui!ant i profund anga7ant& fiind e*presia esenei conduitei transpunerii scenice care& $n ciuda relurii $n cadrul multiplelor repetiii& nu anulea! ci ad+ncete implicarea psi/logic. An sf+rit& o ultim caracteristic a empatiei scenice pri#ete caracterul trimodal al iposta!elor $n care se manifest acest fenomen. ,rincipalul mod de transpunere scenic $l repre!int% 1 intrarea $n )pielea) persona7ului de interpretat. "supra acestei forme de empatie nu mai insistm& fiind modul e#ident de e*isten al profesiunii actoriceti. 4ar actorul dramatic se transpune& totodat& i ( $n personalitatea partenerului artistic cu care comunic& nu numai ca $n relaia dintre actori& dintre colegi de 'reasl& dar& mai ales $n relaia dintre persona7e implicate $n aciuni scenice reclamate de construcia dramatic. @ Cel de al treilea mod de empati!are a actorului dramatic se produce $n contactul pe care-l reali!ea! continuu cu pu'licul& mereu altul& i care-i d sen!aia de perpetu premier. "ctorul se transpune $n psi/ologia pu'licului pe care-l ZsimteS apropiat sau deprtat i $n funcie de care $i reglea! conduita sa participati#. "adar& comunicarea actorului cu )partenerul)& comunicare implicit& de tip empatic& se structurea! pe trei planuri relati# diatincte i anume% 1 cu propriul persona7. ( cu persona7ul-partener i

@ cu pu'licul. acest cadru trimodal se constituie de fapt ca o specificitate a empatiei scenice. An esen& empatia scenic este ma*imal determinat de specificul acti#itii artistice& manifest+ndu-se caracteristic performanial& fiind 'a!at pe un mecanism psi/ologic adec#at necesitii de a se raporta la modele umane ela'orate din afar& dar recreate imaginati# de ctre actor pe care acesta le retriete profund consumpti#& asigur+nd un amplu proces de comunicare implicit de factur trimodal.

-. E!patia 7i crea5ia literar

8e#oia de a delimita su' raport tiinific unele caracteristici proprii fenomenului empatic $n direct dependen de specificul acti#itii $n care se implic nemi7locit& ne $ndeamn la o indirect comparaie $ntre manifestrile transpunerii psi/ologice $n procesul creaiei literare fa de modalitatea creati# de natur scenic. Comparaia permite i asemnri i deose'iri& aa $nc+t putem constata mai ales din relatrile unor prestigioi oameni de litere c empatia& indiferent dac este sau nu folosit ca termen tiinific& se instituie ca o trstur aptitudinal fundamental pre!ent cu necesitate $n creaia scriitorului. "adar& ca i $n ca!ul acti#itii scenice& i $n ca!ul acti#itii scriitoriceti& empatia se constituie ca o aptitudine& ca o trstur instrumental operaional a personalitii creatoruDui de transpunere $n psi/ologia persona7ului sau persona7elor pe care le construiete. Cu pri#ire la rolul empatiei $n ela'orarea romanului e*ist numeroase trimiteri interesante aparin+nd unor proemineni oameni de litere. Vom face doar c+te#a referiri con#ingtoare. )Anc+nttor lucru s scrii& s nu mai fi tu& ci s circuli prin toat creaia despre care se #or'ete. "st!i& de pild& pagina ;; 'r'at i femeie $n acelai timp& amant i iu'it totodat& m-am plim'at clare printr-o pdure $ntr-o dup amia! de toamn& pe su' frun!ele gal'ene i eram caii& frun!ele& #+ntul& cu#intele care-i spuneau i soarele rou& care-l fcea s-i $nc/id pe 7umtate pleoapele scldate $n iu'ire) (F. >lau'ert& Correspondance& II& p. @;9 . ZIat ade#rul despre aceast carte (romanul Ge#iat/an % eu sunt toate persona7ele... "de#ratul romancier nu-i domin romanul ci de#ine propriul su roman& se cufund $ntr-$nsul. Complicitatea dintre ei i persona7ele sale este c/iar mai profund dec+t $i $nc/ipuie i acestea greesc& greete i el $ntr-un fel. El este tot ce-l cartea lui& c+nd crede $n ea& c+nd se las a'sor'itS (Eulien Freen& Eurnal& 199(& p. 1(3-1(2 . )S fii orice& asta e condiia creaiunii. Sufletul tu s fie $n !pla!ul pr#lit& pe care camioanele $l /urduc& $n inele care ip la cur'e su' roile locomoti#ei& sufletul tu s fie ulia pe care ai copilrit& $n 'iserica str+m'& $n !'orul #ulturului i $n fiorul de argint al greierului. i sufletul tu s+ fie $n umerii g+r'o#ii ai moneagului& $n paii fetei care iu'ete i $n saltul copilului care se 7oac. "ceast $ncarnaie des#+rit $n creaturile $nc/ipuirii tale este suprema fericire& suprema rsplat a scriitorului) (Ionel Teodoreanu& Cum am scris )Ga 0edeleni)& 0anuscriptum& nr. 1 (( & 1921& p. 119-1@@ . "a cum reiese& conceptul de empatie la scriitori #i!ea! o funcie performanial a reuitei creatoare i se e*tinde& mai mult sau mai puin 7ustificat& i dincolo de person7e& c/iar i fa de o'iecte inanimate& de fenomene ale naturii. 0ai mult c/iar& transpunerea psi/ologic a scriitorului coc/etea! mai mult cu fenomenul identificrii dec+t $n ca!ul actorului dramatic. 6 preocupare aparte $n aceast perspecti# a cercetrii fenomenului empatic s-a impus prin intermediul eseului tiinific intituat )Empatia i literatura) (S. 0arcus i 4oina Sucan& 199: . "utorii $i 'a!ea! argumentaia $n susinerea ideii c empatia este o aptitudine proprie talentului scriitoricesc& recurg+nd& de aceast dat& la anali!a punctelor de #edere e*primate de scriitori i critici $n 7urnale i inter#iuri& $n eseuri sau opere literare. C/iar dac te*tele cu caracter introspecionist nu ne de!#luie i o terminologie tiinific adec#at pro'lematicii cercetate& acestea rele# $n esen& fr nici o $ndoial& ponderea fenomenului empatic $n structura de

ansam'lu a talentului i a procesului creator ia scriitori. "nali!a se 'a!ea! pe e*primarea cu claritate a unor puncte de #edere emise de F. >lau'ert& Feorge Sand& <onore de Bal!ac& Stend/al& Eulien Freen& Ionel Teodoreanu& Ce!ar ,etrescu& 0arin ,reda& "ugustin Bu!ura .a.& dar i pe unele conclu!ii re!ultate din #i!iunile tiinifice ale unor prestigioi psi/ologi (S. >reud& F. "llport& 0. 1alea& V. ,a#elcu& T. <erseni .a. . 4emonstraia pri#ete& $ntre altele& situarea fenomenului empatic $ntr-un loc central i cu un rol determinant $n s#+rirea actului creator literar. Vom meniona doar una dintre referirile con#ingtoare pe care ne 'a!m argumentarea i care aparine scriitorului rom+n Ionel Teodoreanu (cf. 0anuscriptum& nr. 1& 1921 . ,otri#it acestuia& $n creaia unui persona7 literar se disting trei momente% 1 creaia tipului fi!ic. ( stp+nirea pe care o pune acest tip fi!ic& fi!iologicete asupra ta - intr $n tine d+ndu-i ritmul lui fi!iologic. i @ al treilea i supremul moment& acela c+nd sufletul scriitorullui de#ine sufletul persona7ului). Scriitorul Ionel Teodoreanu se refer la aa !isul )proteism psi/ologic) ca o condiie a creaiei prin care )materialul 'rut al omului conine totul% i 'r'at i femeie& i 'un i ru& i rafinat i frust) care se simplific& dispar la scriitor& dar )rm+n ca nite #irtualiti declana'ile). Scriitorul am'iionea! c/iar s surprind un anume mecanism psi/ologic al transpunerii $n sufletul altuia% )Compo!ite! un persona7 cu trsturi luate de la sute. "ceasta este ea $nsi creatoare de #ia. 6 faci su' imperiul unui ritm unitar& graie cruia $nsuirile luate de la persona7ele felurite sunt con#ergente i totali!area lor $i d aparena unui persona7 nou. Condiia ca persona7ul s e*iste pentru lector& e s e*iste pentru tine. S-I simi prin toate simurile. S-i #e!i toate particularitile. Concret. "ltminteri $l descrii rece. An al doilea moment& dup ce a aprut (persona7ul & dup ce i-a aprut& s intre $n trupul tu& $n s+ngele tu& ritmul fiinei lui fi!iologice. S te constr+ng s sc/ie!i tu $nsui micrile pe care le faci. S te constr+ng s-l imii ca pe cine#a. "cest al doilea moment $l #oi intitula luarea $n posesie de ctre& persona7ul creat a propriei tale fiine fi!ice. "l treilea moment - cel mai emoionant moment al creaiunii% clipa c+nd sufletul tu& $n dispreul legilor firii care te condamn la unicitate& se $ncarnea! $ntr-un suflet nou& altul dec+t al tu. "ceast posi'ilitate de a-i $ncarna sufletul $n indi#idualitate nou& opus c/iar indi#idualitii creatorului& este marea $nsuire a creatorului literar). Empatia pare s fie o $nsuire 'a!al pe care se spri7in creaia literar& firete& $ns& nu singura& dar e#ident important& alturi de altele& fr de care procesul de creaie $n literatur i mai ales redarea cu autenticitate a #ieii interioare a persona7elor ar fi imposi'il. Empatia $n structura creati#itii scriitoriceti capt funcie aptitudinal& conferindu-i acestui fenomen psi/ic modaliti de manifestare cu un #olum i o intensitate special& asigur+ndu-l $n procesul de creaie un ni#el puin o'inuit. Valena aptitudinal a empatiei scriitorului se o'iecti#ea! $n oper $n ale crei pagini autorul fi*ea! )eternul omenesc) - aa cum o caracteti!ea! Eugeniu Sperania% ),rimul resort psi/ologic care intr $n 7oc atunci c+nd cartea se !mislete i c+nd $ncepe germinaia tre'uie s fie aptitudinea e#adrii din concretul imediat i #oina acestei e#adri... E#adarea aceasta e impus i de faptul c autorul& construind cartea& o construiete pentru u!ul altora& el tre'uie s opere!e acea [ transpo!iie\ a [Eului\ su $n [Eul celuilalt\. E condiia imperioas& condiia sine Kua non a $ntreptrunderii simpatetice& a $nelepciunii reciproce. C+nd #rei s ie $neleag alii& tre'uie s-i prseti& #irtual& inferioritatea $ngust i srac& str'tut de mesc/ine accidente& su'iecti#e& care adesea pot lua proporii amgitoare i s te su'stitui cugetului celorlali& #or'ind lim'a care # este comun i # concilia!& lim'a care face concesii). 0i/ai 1alea (19;2 o'ser# c artistul $n general )intr $n intimitatea lucrurilor i a fenomenelor& le g/icete g+ndul i taina& de#ine una cu ele. Se tie c acest fenomen a fost numit de estetica german Einfu/lung) (p. (@9 . "ceast identificare se produce nu doar fa de un anumit persona7& ci fa de multiplele persona7e pe care le in#entea!& intr+nd empatic $n )pielea) acestora. An ca!ul scriitorului& apropierea de modelul de empati!at este predominant imaginati# i doar $ntr-o msur e#ocat pe 'a! de repre!entri& de!#luind o alt nuan caracteristic i deci difereniatoare fa de empatia scenic.

0ecanismul psi/ologic al declanrii empatiei scriitorului se 'a!ea! preponderent pe fenomenul imaginaiei su'stitufi#e. Empatia scriitorului& ca i a actorului& este puternic spri7init pe procesul imaginaiei su'stituti#e (e#ideniat de ". >. 6s'orn - 1933 & apt s introduc indi#idul prin su'stituire $n conte*7te psi/ice proprii altui indi#id& cu spri7inul cruia se efectuea! introiecia modelului $n su'iect i proiecia su'iectului ctre model. Imaginaia su'stituti# repre!int mi7locul psi/ologic necesar ela'orrii unui comportament afecti# raportat la modelul o'iecti# (perceput& e#ocat sau in#entat fr de care nu se produce starea empatic. An ca!ul special al comportamentului creator $n art& funcia adaptati# a empatiei de ec/ili'rare cu realitate ca i a imaginaiei de tip su'stituti#& de#in #erita'ile a'iliti a'solut necesare manifestrii talentului artistic. >irete& $n empatia scriitorului& ca i $n empatia scenic& inter#in i alte fenomene psi/ice alturi de% 1 imaginaie i (9 repre!entare& $n care @ trirea afecti#& mai puin consumpti#& dar pe alocuri e#ident& ca i : proiecti#itatea 7oac un rol important. Ca urmare& $n empatia scriitorului apropierea de modelul de empati!at se face creati# pe 'a!a imaginaiei su'stituti#e& consum+ndu-se simultan actul de in#enie cu cel cel de transpunere& fapt ce asigur o integrare nemi7locit a fenomenului empatic $n procesualitatea creaiei& dar $n acelai timp& apropierea de posi'ilul model de empati!at se reali!ea! i prin numeroase e#ocri i repre!entri ale memoriei ca efect al acumulrilor reali!ate de scriitor pe 'a!a deose'itului su spirit de o'ser#aie. "ceste elemente conduc la triri afecti#e intense i la retriri empatice fa de posi'ilele triri ale persona7elor in#entate i pe care& $n final& scriitorul le conturea! nu numai su' raport psi/ologic& ci i su' raport acional& oferindu-le criteriul autenticitii i #eridicitii conduitei psi/ice $n acti#itate. 8u e*cludem nici condiia credinei $n con#enie& fiindc $n afara acestei condiii n-ar fi posi'il transpunerea psi/ologic a scriitorului $n numeroasele persona7e create i& e#ident& pstrarea unui anume spirit critic necesar oricrui creator de #aloare. An aceeai ordine de idei se prefigurea! i e*plicaia posi'il a declanrii unor multiple transpuneri $n persona7e prin apelul la e*periena scriitorului care cumulea! $n propria personalitate o multitudine de euri pariale& a unei comuniti de self-uri& potri#it concepiei lui E. 0. 0. 0air. An ceea ce pri#ete caracterul consumpti# al empatiei la scriitor& acesta nu ne apare cu at+ta e#iden ca $n ca!ul empatiei scenice $n care specificul acti#itii este unul demonstrati#& totui e*ist argumente relatate de scriitori din care re!ult consumul mare de energie fi!ic i psi/ic $n ela'orarea operelor literare. >irete cel mai eloc#ent e*emplu ni-l ofer relatarea scriitorului F. >lau'ert care declar% ),e c+nd scriam cum s-a otr#it Emma Bo#arC& a#eam at+t de puternic gustul de arsenic $n gur& $nc+t mi-am pro#ocat dou indigestii& una dup alta& dou indigestii foarte reale& cci am #omat tot ce m+ncasem) (cf. <. Taine& 4e l=intelligence& #ol. I& p. 9H . 4esigur& e*emplificrile ar putea continua. Ideea implicrii& uneori consumpti#e& a creatorului $n actul transpunerii psi/ologice $n persona7ele ela'orate de!#luie o caracteristic important a empatiei artistice. An sf+rit& #om e#idenia caracterul 'imodal al empatiei scriitorului& o'iecti#at $n cele dou perspecti#e de transpunere psi/ologic i anume% una $n persona7ele operei create& scriitorul transpun+ndu-se $n psi/ologia tuturor persona7elor construite i se pare c nu numai $n persona7e. a doua& $n psi/ologia #irtualului cititor& pe care-l intuiete tot imaginati#& i pentru care $i ela'orea! opera& anticip+ndu-i preferinele i c/iar putina acestora de a empati!a cu persona7ele create de scriitor. 6 posi'il e*plicaie a modului de transpunere $n psi/ologia cititorului #irtual se 'a!ea! pe $nsui faptul c primul cititor i critic al operei sale este c/iar scriitorul& aflat implicit si $n iposta!a de cititor. Iat-ne& aadar& i $n situaia fa#ora'il de a desprinde c+te#a caracteristici ale empatiei scriitoriceti i care se refer& mai ales& la 1 funcia performanial& ca aptitudine specific inclus nemi7locit $n actul de creaie. ( la modalitile specifice de apropiere imaginati# creati# de un model de empati!at ela'orat i uneori e#ocat& la

@ o trire consumpti# a fenomenului de transpunere psi/ologic ce fri!ea! o anume apropiere de identificare nu numai cu persona7ele in#entate ci i cu o'iecte i fenomene neanimate& dar antropomorfi!ate& i & $ n s f + r i t % : l a c e l e d o u i p o s t a ! e a l e t r a n s p u n e r i i # i ! + n d empatia cu o di#ersitate de persona7e& precum i empatia cu #irtualul cititor cu care& comunic i m p l i c i t pe 'a!a ne#oii create de a se i d e n t i f i c a cu aceleai persona7e. Comunicarea de t i p empatic $ntre s c r i i t o r i c i t i t o r se $ntemeia! pe transpunerea p si/ o log ic a am' i lo r p oli ai co mun i cri i f a d e ac elea i persona7e o'iecti#ate $n opera l i t e r a r .

8i+li%&ra ie
1.S . 0a r c us& E m patia + c e rc e t ri e x pe rim e n tale - Buc ure t i& E di tu r a " c a d e mi e i& 1 9 21 . 2.S. 0arcus& Empatie !i ersonalitate- Bucureti& E d i t u r a "tos& 1992. 3.S . 0a rc u s& 4 oina J te fa na S uc a n& E m patie !i l ite ra tur- Bucureti& E d i t u r a "cademiei& 199:. 4.I. 0. 0. 0air& T$e communi%2 of self- $ n % 4. B a n n i s t e r ( E d . )e> perspectives in personal construct t$eor2- 8eQ TorI& Gondon& San >rancisco& "cademic ,ress& " s u ' s i d i a r i of <arcourt Brace Eo#ano#ic/ , u ' l i s / e r s & 1922& p. 1 ( ; - 1 : 9 . 5.F/. 8eacu& Transpunere !i expresivitate scenic- Bucureti& E d i t u r a "cademiei& 1 9 2 1 . 6.". >. 6s'orn& <3imagination constructive- , a r i s & 4unod& ( e d . & 193;. 7.0. 1alea& *crieri #in trecut ,n literatur- B u c u r e t i & ES,G". # o l . I& 19;2. 8.". Vi l l i e r s & <a ps2c$ologie #u come#ien- , a r i s & 6dette G e u t i e r& 19:3.

III. Tip%l%&ie arti"tic

#. C%nceptul de tip.
Ca formaiune psi/ologic& tipul face trimitere la o realitate lesne identifica'il ca reuniune (grup& familie& categorie de entiti (persoane& caliti& procese OproduseS acti#iti& etc caracteri!at prin ceea ce constitueni au $n comun (o trstur sau c+te#a unificatoare disting+ndul totodat de alte realiti compara'ile. Conceptul de tip are prin urmare& sens generic. ,entru ca un element considerat s fie parte integrant i integratoare a unei tipologii& el tre'uie s dispun necondiionat de cel puin un atri'ut de definiie asemntor cu cel al unei serii anumite de elemente& sensul definitoriu al conceptului de tip este unul suprainidi#idual& anume unul categorial ceea ce implic simultan compara'ilitatea element-element sau element-ansam'lu i $n direcia unitii de natur i cea a distinciilor pe un criteriu practic sau raional. Tipologia artistic are $n #edere poate $nainte de toate& gruparea creatorilor pe categorii $n 'a!a unor criterii de similitudine& dar e*ist& la fel de 'ine i tipologii de creaie& de oper sau de receptare. 4in perspecti#a care ne preocup aici - tipurile de personalitate artistic - sunt necesare c+te#a preci!ri de principiu. Tipul se refer la o anumit modalitate constant de fiinare la o anumit form de manifestare defini'il prin indici de aparen& de e*terioritate crora le corespund constante luntrice de fundament i mecanism psi/ologic. Spre e*emplu& tipurile de sistem ner#os se identific prin formele (distincte ale reacti#itii a#+nd la 'a! criterii fi!iologice de acti#itate ner#oas superioar #i!+nd caliti $nnscute. 4ac tipul este o constant formal a personalitii iar aceast premis tre'uie admis ca punct de plecare $n #irtutea e#idenei - #om admite c el nu decide asupra ni#elului de structurare i de performan ale aceleai personaliti. 4e gradul auto(reali!rii rspund- ca s spunem aa - $n mod nemi7locit calitile operaional instrumentale (aptitudinile & iar mediat calitile direcional-

#alorice (atitudinile& $n primul r+nd cele creati#e . 8u se poate afirma c un artist este mai talentat $ntruc+t aparin unui anumit tip& intuiti# sau a'stracti#& de e*emplu. "ceasta nu $nseamn c tipul este complet indiferent fa de latura #aloric a personalitii $ntruc+t el repre!int tocmai modul $n care personalitatea se manifest constant i predilect $n direcia ma*imi!rii creati#itii ei. 4ar cu acest fel de a pune pro'lema& a7ungem& la realaia personalitate-stil-tip-manier. 0. 1alea a fost realmente capti#at de pro'lema definirii stitulului estetic& alturi de cel spi/ologic i te/nic. An general& stilul se aplic la persoane& la cultur sau epoc& dar i la noiuni. Stilul estetic ar conta dup 0. 1alea Ototalitatea procedeelor proprii unui artist& prin care se e*prim fenomenul esteticS. 8oiunea de procedeu tre'uie luat $n sensul cel mai general& de precedare& de e*emplu& iar referirea la un artist este una generic. I. O,rimul element pe care-l $nt+lnim atunci c+nd e #or'a de stil este o anumit configuraie& o anumit determinare e*presi# sau formalS (i'id su'l.ns aspectul formal #i!ea! sensul dat de psi/ologia gestaltului . 4eterminarea operei de art re!id unitatea din forma i fondul su Oconfiguraia pre!entat din $m'inarea fondului cu forma constituind un specific al fiecrui artistS. S o'ser#m c 0. 1alea rm+ne consec#ent principiului metodologic al OprodusuluiS& al creatorului& $n e#aluarea estetic i psi/ologic a creaiei i creati#itii. II. Un alt element surprins $n noiunea de stil este %ri&inalitatea (i'id.& su'l.ns . $n sensul afirmrii unuei note a*iologice specifice $n sfera stilului& 0.1alea are $n #edere faptul c profilul de personalitate artistic nu poate fi a'ordat dec+t ca re!ultat al introiectrii #alorilor istorice& culturale& artistice& $ntr-o configuraie caracteri!at prin unicitate& iar prin aceasta stilul intr $n aria calitilor care decid nu doar ?formula= re!ultatului creaie ci mai ales& coninutul i deci& ni#elul acestui re!ultat. "r urma s deducem c tipul artistic ar repre!enta alctuirea& designului& configuraia& gestaltul ca determinare e*presi# sau formal& adic tocmai latura procedural a stilului. Anc/eierea nu este deloc impro'a'il& cci& iat& atunci c+nd 0i/ai 1alea tratea! ?stilul psi$ologic=& $n sens indi#idual& plec+nd de la cunoscuta definiie a lui Buffon% ?<e st2le c@este l@$omme=& el afirm decis c acesta este determinat de personalitate i c unele $ncercri de distingere a stilurilor% VolIelt% stilul contient #s. stilul incontient. Sc/iller% stilul o'iecti# #s stilul su'iecti# sau stilul tipic #s. stilul indi#idual& prin caracterul criteriului a#ansat& introduc confu!ia $ntre stil i tip . Antre stil i tip e*ist o su'-arie de suprapunere(anume $n pri#ina Odeterminrii e*presi#e sau formaleS i o su'-arie de specificitate &adic o relaie pe care am putea-o surprinde $n felul urmtor% stilul apare caracteri!at printr-o tendin fundamental (de fond care-i asum o form a sa & iar tipul apare caracteri!at printr-o tendin formal care-i asum un mecanism propriu unei categorii. Stilul este o sinte! a formei i a fondului . la e*trem se identific maniera& o modalitate artificial a stilului& o form fr fond ( <egel Ocea mai 'un manier este aceea de a nu a#ea nici unaS % tipul este o predilecie Ote/nicS procedural a stilului& o constant care #i!ea! mecanismul i modul manifestrii. Ca determinare care se opune noiunii de OamorfS(0. 1alea & 92(& p13; stilul este totuna cu tipul& sau tipul este manifestarea stilistic formal a personalitii. Tipurile nu sunt pure& iar prin aceasta nu sunt uniti $nc/ise& ci mai degra' ca!uri OlimitS& categoriale i nee*clusi#e& modele $ntreptrunse .Unele di#i!iuni tipologice au la 'a! dispo!iii $nnscute& dar $n e*presia lor psi/ologic ele sunt organi!ri formale re!ultate din e*erciiu& din $n#are ceea ce ne conduce& din aceast perspecti#& la $nc/eierea c natura i comple*itatea acti#itii formati#e determin construirea unor caracteristici tipologice $n mare msur Omi*teS& dei una din respecti#ele caracterisitici poate rm+ne permanent $n prim-plan relief+nd un atri'ut definitoriu de apartenen la o OfamilieS. tipul supune unui antrenament funcional. Este nai# imaginarea unor transformri tipologice de la o a e*trem la lata& su' influena acti#itii creatoare &$n art & se poate #or'i& din aceast perspecti#& de o transformare (tipologic de tipul Odeplasrii spre intuiti#S. Tipurile nu sunt neaprat profesionale. 4espre artiti se spune frec#ent c aparin unei categorii de intuiti#i& fiindu-le proprie g+ndirea $n imagini. Cercetrile arat c realmente $n art predomin tipul intuiti#& dar e*ist i artiti a'stracti#i i intermediari ( a se #edea unele studii e*perimentale pri#ind tipurile de actori% S. 0arcus & F. 8eacu . $n aceast pri#in un lucru este deose'it de limpede. "partenena artistului la categoria a'stracti#ilor nu numai c nu e*clude ci

reclam imperios i pre!ena la un grad $nalt de intensitate a disponi'ilitilor intuiti#e(de e*emplu& dac nu repre!entri 'ogate& cel puin percepii clare i fin nuanate . 8atura informaiei pe care apartenena la un tip sau altul o aduce $n ansam'lul trsturilor de personalitate este una despre forma &modalitatea stilistic a structurii. funciona'ilitilor indi#iduale $n ceea ce ele au strict personal (original dar i comun& colati#& categorial. An consecin& tipurile nu sunt 'une sau rele& ele sunt pur i simplu ca elemente de marc& de portret $n parte date& $mparte instaniate prin acti#itate e*prim+nd& $n cele din urm& seturi unitare de constante psi/ologice stilistice.

'. Tipuri de arti7ti

,ri#ite din ung/iuri de #edere diferite &$n funcie de dominantele teoretice impuse de teorii i curente mai mult sau mai puin moderne sau la mod& dar i de #i!iuni personale $nnoitoare ale unor g+nditori cu cert autoritate& tipurile psi/ologice cunosc& ele $nsele& o #arietate de perspecti#e. "propiate printr-o anumit comunalitate de o'iect i afinitate de metod& perspecti#ele psi/ologice i estetice au dat le i#eal o tipologie artistic ingenioas& fie preponderent descripti# la $nceputuri& $ntemeiat pe criterii-efect al unor paradigme promitoare& fie i pariale& a inefa'ilului creaiei de art& fie orientat e*perimental& mai apropiat $n timp& $ntemeiat pe criterii empiric i statistic #erifica'ile& de o'icei de factur sec#enial. Vom $ncerca s conturm imaginea acestei tipologii spri7inindun-ne $ndeose'i pe studii de referin estetice i psi/ologice& crora le #om aduga studii e*perimentale& inclusi# unele contri'uii personale. I. ,rima tipologi!are $n sfera structurii (aptitudinale a artistului coincide cu apariie primei psi/ologii sistematice a artei& anume cea a lui 0uller->reienfels. anali!a cea mai sugesti# a acesteia se datorea! lui 0.1alea (192(& p. 12;-122 . Structura artistului cuprinde $n aceast prim #i!iune patru categorii de elemente% a. An!estrarea cu o putere intens de trire a faptelor& putere a fante!iei. '. 0area putere de e*presi#itate sau formularea e*presiei $n crearea de forme. c. ,uterea de o'ser#aiei d. Emoti#itatea. An anali!a critic a lui 0. 1alea se detaea! patru #irtui - aptitudini definitorii pentru artist (fante!ia este apreciat ca foarte general deci nespecific . puterea o'ser#aiei& memoria afecti#& emoti#itatea i puterea e*presi#. >iecare dintre aceste #irtui sunt generatoare de tipologii( de e* & $n ca!ul emoti#itii se pot identifica euforicii& agresi#ii& furioii& sarcasticii& empaticii . Elimin+nd $n 'un msur fante!ia creatoare dintre aptitudinile definitorii ale artistului& 0.1alea& o dat cu 0uller->reienfels& scap o coordonat cardinal a tririi afecti#e la artist - caracterul ei imaginar& ficti#. An sc/im'& gsind o consonan de #i!iune cu 0uller->reienfels& 0. 1alea de!#olt implicaiile e*presi#itii artistice pe ideea-directi#% SCeea ce deose'ete fundamental pe artist de omul de r+nd este puterea e*presi#S (192(& p.123 . An acest mod se pune $n relief faptul esenial c prima psi/ologie a artei i prima ei comentare psi/ologic& respecti# 0uller >reieinfels i 0. 1alea& propun mai mult sau mai puin e*plicit o perspecti# producti# i modern de e*aminare psi/ologic a creaiei artistice ? perspecti#a conduiteri creatoare. 0uller->reienfels a a#ansat ideea e*istenei a dou tipuri de artiti& pun+nd la 'a! criteriul raportului dintre e*presi#itate i ela'orare luntric% Tipul e4pre"i$ caracteri!at prin dinamism& desfurare impetoas a spontaneitii& manifestare frustr& sincer& oarecum primiti#& plin de for. prin aceste $nsuiri artistul e*presi# introduce $n oper sentimente OsimpleS& se 'a!ea! pe asociaia de idei produs $n mod natural%

0.1alea face analogia $ntre acest tip i ceea ce 8iet!sc/e numea tipul dionisiac. Tipul creat%r de %r!e) "au %r!ali"t e caracteri!at prin predominana $nsuirilor sen!oriale& de eprimare indirect& prin predlecia pentru construcii Ote/niceS& cu mecanisme complicate de com'inare& cu emoiile stp+nite i g+ndire OreceS. 0. 1alea face analogia $ntre acest tip i ceea ce 8iet!sc/e numea tipul apolinic. An perspecti#a altui criteriu important& cel al ec/ili'rului interior al artistului re!ol#rii de!ec/ili'rului sufletesc criteriu a#ansat de G. 1usu (1999& p. 19@ . sau al

Tipul de ?:%c@ "au ludic pentru care acti#itatea creatoare este un tra#aliu preponderent incontient& ca o re!ol#are facil de conflicte. repre!entati#i pentru acest tip ar fi 0o!art& $n mu!ic 1afael& $n pictur& Gamartine& $n poe!ie. $n temeiul implicrii acestui tip $n propria sa acti#itate printr-o atitudine participati# #ag controlat& G.1usu l-a numit tip ludic-simpatetic. Tipul e %rt& $n cea mai mare contient& la care tra#aliul implic un consum energetic mai mare dec+t $n ca!ul unor aciuni e*terne& $n direcia atenurii de!ec/ili'rului intern i printr-o participare de tipul identificrii metal-emoionale& este denumit de ctre G.1usu i demoniac& cu cele dou #ariante ale sale demoniacul ec/ili'rat pentru care repre!entati#i sunt Foet/e& 4a Vinci sau Bac/ i demoniacul anar/ic ilustrat de Baudelaire& Beet/o#en sau 1odin% aceste tipuri sunt determinate dup 0.1alea& relati# ar'itrar& $n sensul c& dat fiind marea comple*itate a personalitii artistului& acesta ar putea intra aproape $n toate respecti#ele tipuri (192(& p. 122 . 4in alte perspecti#e potri#it i altor criterii se mai distinge o #arietate de tipuri. $n ma7oritate ele sunt in#entariate i comentate &deseori aceleai tipuri &de ctre cei mai prestigioi psi/ologi i esteticieni - 0. 1alea i G. 1usu i Tudor Vianu. Vom mai consemna anumite tipologii dup ultimul dintre comentatorii enumerai mai $nainte. @. ,otri#it naturii procedrii i tra#aliul creator& dup T.Vianu& distingem tipul su'iecti# i o'iecti#% Tipul su'iecti# are tendina de a reda $n oper o lume e*istent doar $ntr-o #i!iune propire unui artist sau altul se spune de pild& c dialogul >aust-0efisto red $n fapt concepia lui Foet/e. Tipul o'iecti# este mai cur+nd un o'ser#ator fidel al #ieii& pentru el primea! e#enimentele ca atare crora le aduce doparanumite OcorecturiS pentru o anumit repre!entati#itate& $nc+t persona7ele apar transpuse din realitate& au o #i!i'il independen de autorul lor. Sunt discutate mai multe tipologii% : - pe criteriul redrii lumii $n oper se disting tipul realist i tipul idealist. ; - pe criteriul relaiei e*presie-form se disting tipul e*presi# (ce tendina de a e*teriori!a sentimente i tipul formalist (cu tendina de a perfeciona modalitile e*presiei . 3 - pe criteriul dinamismului se disting tipul dinamic (0ic/elangelo& BCron& Beet/o#en i tipul static (0o!art& 1afael& <aCdn . 2 - pe criteriul #i!iunii asupra lumii se disting tipul simpatetic (nelinitit dar armonios $n relaie cu lumea a#+nd tentaia formelor facile i tipul demoniac (!'uciumat& #e/ement& cuceritor& $n op!iie cu lumea neo'osit i nonconformist . ,entru artele interpretati#e & $n spe pentru arta actorului tipurile despre care #a fi #or'a $n cele ce urmea! au fost sta'ilite pe cale e*perimental i au a#ut drept criteriu de distingere predominan principalelor modaliti de g+ndire ? intuiti# i a'stract (S. 0arcus& F. 8eacu& 193@ . F. 8eacu& S. 0arcus& 193@& F. 8eacu& 192(. S. 0arcus& 192(. 8. ,+r#u& 192( . Tipul intuiti# este cel care predomin g+ndirea $n imagini& modalitatea plastic-OconcretS a repre!entrilor i5sau #i#acitatea i su'tilitatea percepiei (spiritul de o'ser#aie particularitile distincti#e ale repre!entrilor la actori pot fi considerate pre!ena precumpnitoare a figurii umane i a elementelor !ilcare& caracterul panoramic cu centrarea elementelor intuiti#e pe sarcina de rol&

impregnarea situaiilor cu tensiune afecti# i pre#alena repre!entrilor imaginaii $n raport cu cele a memoriei. un e*emplu (imagine ela'orat la cu#+ntul stimul soart de actorul 0arcel "ng/elescu % un col de strad cu un !id gri p+n la $nlimea pieptului& pe care se afl o 'ar de fier #opsit c+nd#a #erde& dar a!i coco#it. 4incolo de !id& o cas cu ferestre mari& 'oiereti OtiateS ca $ntr-o catifea de ieder #erde. 4in st+nga #ine sfios o fat su'ire negricioas& $m'rcat $n costum popular& cu 'lu!a al' i fusta neagr $nflorate cu mrgele colorate cusute de o m+n priceput. pe cap are 'smlu su'ire al'astr care face s $i luceasc oc/ii negrii i $n picioare osete al'e i pantofi simpli negri. Ea #ine o#ielnic& cu paii din ce $n ce mai rari & semn c nu #a trece colul str!ii. 4in dreapta #ine un militar &cam fira# dar sprinten& $m'rcat $n IaIi & cu moletiere (musaiD i 'ocanci cam mari& $ntr-o m+n in+nd apca cea $n dou coluri i $n cealalt un geamantan de lemn& fost #erde& a!i coco#it de #reme (este geamantanul lui taic-s cu care a fost $n primul r!'oi mondial . An contrast cu pasul fulg al fetei& pasul 'iatului e apsat &sacadat& !gomotos su' lo#iturile potcoa#elor de la 'ocanci. Ei se $nt+lnesc la col% ea mai mult cu oc/ii $n 7os el o trece cu pri#irea de sus p+n 7os #oind s-i imprime i s-i pstre!e icoana de $nger. Ai ridic faa spri7inindu-i uor 'r'ia& pri#irile li se $nt+lnesc& m+na lui trece de pe fruntea fetei su' 'smlu m+ng+indu-i prul de l+ng urec/e i se oprete $n 7osul o'ra!ului apropiindu-i o'ra!ul de cellalt al ei i nu #d dac a srutat-o& dar aud optindu-i% Odac te-i g+ndi la mine i #ei #oi s m atepi& api e sigur c m $ntorcS. Ai slt geamantanul pe care nu-l lsase 7os i se $ndeprtea! cu mers msurat i pas apsat& se pierde $ntre puinii trectori i parc numai !gomotul sacadat al potcoa#elor pe caldar+m mai amintete c pe aici un t+nr a plecat la c/emarea su' arme. Tipul a'stracti# include actori aa-!ii cere'rali sau raionali (sau constructi#i& cum scrie 8. ,+r#u pornesc de la $nelegerea inteligent a persona7ului i pe care $l construiesc pe criterii logice& fr o implicare afecti# deose'it. concreti!area interpretrii se operea! $n ultima etap a ela'orrii rolului $n relaia scenic nemi7locit cu celelalte persona7e pe fondul unei acti#iti percepti#e intense i nuanate& d+nd /ain comportamental nemi7locit propriului persona7 $n dependen de semnificaiile aciunilor celorlali parteneri de interpretare (repre!entrile 7oac un rol secundar de spri7in iar $n trirea emoional se do'+ndete o anumit intensitate $n funcie de micarea e*presi# interiori!at ca proprie rolului. un e*emplu - imagine ela'orat de actorul 1adu Beligan la acelai cu#+nt stimul soart % ce a putea s iau ca punct de spri7in dec+t imaginea contur $n nuane de gri i al'-argintiu al unui 7udector #+rstnic cu plete de $nelept care ar a#ea de fcut dreptate $ntr-o pricin compara'il cu disputa celor dou femei-mame& ade#rata mam fiind& desigur& numai una. nu am ne#oie s-mi $nc/ipui sala de 7udecat pentru c& oricum& locuul #a fi scena& iar re!ol#area scenic #a fi $n funcie de condiiile scenografice. An tot ca!ul& m-ar $nsoi un sentiment de linite pentru c dreptatea iese $ntotdeauna la i#eal. Tipul intermediar cuprinde pe actorii care au disponi'ilitatea i mo'ilitatea de a a7unge la soluia scenic pe oricare din cile anterior pre!entate& $n funcie de dificultatea i specificul sarcinii dramatice& de e*periena scenic anterioar &de inspiraie etc. la aceti actori este frec#ent posi'il ca punct de plecare s fie un element de 'iografie (e*perien artistic& adic $n imagina ale memoriei care se ofer apoi imaginaiei i5sau percepiei pentru reali!area de sarcini scenice. "m procedat cu premeditare selecti# $n ilustrarea categoriilor tipologice artistice $ntruc+t $n aceast pro'lem de psi/ologia artei $nnoirile au un ritm foarte lent& iar acumulrile de p+n acum nu au stimulat $nc o $ncercare de re-sinte! mai ales $n legtur cu terminologia incert pe care tipurile sunt identificate. Informaia pe care tipul o aduce rm+ne semnificati# $n sensul pedagogiei artistice.

,. Tip%l%&ii ale i!a&inarului ,.#. Pr%+le!atic

" construi tipologii ale creatorilor a constituit o pro#ocare at+t pentru esteticieni c+t i

pentru psi/ologii literaturii. 6 trecere succint $n re#ist ne poate reaminti clasificrile lui Sc/iller (realitii i idealitii & 8iet!sc/e (apolinicii i dionisiacii & Spengler (apolinicii i fausticii 6tsQald (clasicii i romanticii & Xretsc/emer (ciclotimicii - realitii& umoritii i sc/i!otimicii- romanticii& artitii formei (apud 8. Froe'en& 1929& p. 23-9@ . 4intre autorii rom+ni $i putem aminti pe T.Vianu (cu eleatism i /eraclitism $n art & #i!iune plastic i #i!iune pitoreasc& idealism i realism ? 19:;& p. 1;@-19( & 0. 1alea (cu stilitii i creatorii de e*presie - 192(& p. 13;-133 & G. 1usu (cu tipurile simpatetic& demoniac - ec/ili'rat i demoniac - e*presi# ? 192(& p. @@(-@2; An timpurile noastre& c+nd alturi de preocuprile pentru istorie cotidian& istorie personal& mentaliti& interesul pentru imaginar s-a acuti!at& ni se pare incitant s readucem $n actualitate teoria fenomenologic a lui F. Bac/elard asupra tipurilor de imaginar ale artitilor #!ute - $n 'una tradiie a metodei fenomenologice - drept corelati#e imaginarului receptorului. Vom sinteti!a datele referitoare la instrumentarul conceptual al autorului psi/ologiei elementelor (foc& ap& aer& pm+nt #om trece $n re#ist cele : tipuri de creatori (corespun!toare imaginarului focului& apei& aerului i pm+ntului & #om aduce teoriei noi argumente faptice re!ultate din e*plorri personale& rele#+nd apartenena unor artiti rom+ni& succint& la fiecare dintre cele : tipuri. An final #oi sc/ia implicaiile pe care a'ordarea acestei pro'leme le poate a#ea igiena #ieii noastre comunitare.

,.'. C%ncepte c;eie ale p"i;%l%&iei i!a&inarului tip%l%&iAat.

Un prim punct de plecare al analistului imaginarului genuin $l constituie psi$ologia clasic a incon!tientului. Textura de imagini artistice traduce $n e*presie complexe& grupri de imagini& impulsuri& afecte. F.Bac/elard distinge $ns comple*ul originar ca produs al forelor onirice primordiale care alctuiesc o parte esenial a psi/ismului uman. Un comple* cultural este sau a fost /rnit de un comple* originar. Ca i pentru C.F. Eung& pentru g+nditorul france! se pune pro'lema $n ce msur o imagine cultural (ca e*presie a unui comple* corespun!tor mai tre!ete forele soteriologice ale #isului i re#eriei $n sufletul contemporan. Suflet al autorului care a asimilat $n sens (piagetian cultura& ori suflet al receptorului care $i poate acomoda cu depire (tot $n sens piagetian psi/ismul la imaginile cultural genuine ale autorului. F.Bac/elard opune su'limrii continue din psi/anali!a clasic su'limarea dialectic. "ceasta din urm presupune e*istena a dou centre de su'limare& rspun!toare de #alori!ri opuse& contradictorii& spre e*emplu de aspiraia imaginilor puritii dar i ale impuritii& le a#+ntului dar i ale o'oselii &ale dominrii dar i ale cui'ririi. su'limarea cultural prelungete su'limarea natural. Sim'olul psi/analitic se deose'ete de imaginea primordial. ,rimul st pentru altce#a& semnific & $n #reme ce a doua triete $n psi/icul uman& are o realitate $n sine. An termenii teoriei literaturii &ea generea! metafore literale. G. Blaga iar spune Ometafor re#elatoareS (imagine care& spre deose'ire de metafora plastici!ant& aduce $n prim plan o realitate care nu se poate e*prima $n concepte . Cel care triete imaginea !'orului sau imaginea cerului al'astru simte literalmente o uurare sau o purificare psi/ic. F. Bac/elard in#oc $n spri7inul afirmaiilor sale terapia prin #is diri7at& a lui 1.4esoille (F. Bac/elard& 1922& cap. IV . 0ai aproape de C.F. Eung dec+t de >reud& autorul psi/ologiei elementelor postulea! un metapsi/ism i-am spune un OsineS a imaginarului& un centru moderator al discursului ar/etipurilor% OImaginile imaginate sunt mai cur+nd su'limri ale ar/etipurilor dec+t reproducerii ale realitiiS (1999& p.2& s.n. . Imaginea care poate s apar singular $n #isul unui artist este adeseori un Omit str#ec/iS (6p. cit.& p. 12( tot aa cum e*ist o endosmo! $ntre poe!ie i legendS (199;& p. 9H . 6 for #istoare acionea! $n om &conferind re#eriilor profunde o'iecti#itatea re!ultat din consensul OimaginatorilorS% prin cunoaterea miturilor& anumite re#erii ciudate se declar o'iecti#eS (1992& p. (@H& s.n. . ,entru de'locarea funciei onirice ar fi ne#oie de contra-psi/anali! care s distrag contientul spre folosul unui onirism constituit&Scu scopul de a reda re#eriei continuitatea sa odi/nitoareS (F. Bac/elard& 6p. cit.& p. (H@& s.n. . 4e'locarea funciei onirice se poate produce $n receptor $n c/iar timpul co-participri acestuia la actul artistic Oa induce $ntr-un suflet $ntr-un suflet inert o imagine care este at+t $n sufletul unui poet nu $nseamn oare a $n#ia o su'limare refulat& a reda #ia unor fore poetice care se ignor & care se caut pe sineS. Scriitorul poate fi pentru cititor un fel de supra-eu. An acest conte*t &funcia irealului este considerat a fi pentru om at+t de

important ca i funcia realului. >enomenologul F. Bac/elard #a a#ea un al doilea punct de plecare $n construirea tipologiilor imaginarului $n accentuarea ideii relati#itii su'iectului i a o'iectului. Este #or'a mai $nt+i despre o du'l micare% deformare a percepiei de ctre aciunea imaginant (care are drept aspiraie depirea realului i integrare a o'ser#aiilor o'iecti#e $n #isul intim al su'iectului. Ji a o'iectului c/iar la ni#elului imaginii trite. "rtistul geniu particip la imaginile pe care le produce i este creat de ctre acestea% Oimaginea e*ist i c+nd e*ist i o transformare a celui care imaginea!S (6p. cit.& p. 1(3 . "adar& o'iectul i su'iectul face sc/im' de esene& Ointimitile o'iectului i ale su'iectului se sc/im' $ntre eleS (6p. cit.& p. (9 . ,e acest fundal se construiete po!iia lui Bac/elard referitoare la legtura #is - re#erie e*perien. An condiiile $n care climatul real& faptul imaginat poate trece $n prim-plan fa de faptul real (199;& p. 199. 1992& p. 133 . "firmaiile trimit la eul e*tins $n imaginar& postulat de un psi/olog contemporan de orientare cogniti#ist fenomenologic (U. 8eisser& 199(& p. 2-9 . "#em o 'iografie imaginar care ne e*plic de multe ori mai ' ine dec+t cea real& fie c suntem sau nu artiti. Imaginarul indi#idual - aa cum $l concepe F. Bac/elard - nu scap $ns oricrei determinri e*terioare. Engrame profunde ale incontientului persoanei trimit la incontientul colecti#& la e*perienele reale sau imaginare ale speciei% engrama Ocderii imaginateS (F. Bac/elard& 1992& p. 1:3 . Su'iecti#itatea este $ns definit prin starea #isului& imaginile eseniali!ate constituie realiti psi/otice primordiale. ,entru cel care are #i!iune (pre-figurare& intuiie a su'stanelor& i micrilor elementare & $nainte de a a#ea #edere (percepie a #arietii formale su' care acestea pot aprea $n real & lumea imaginat este situat $naintea celei repre!entate. 0ai mult dec+t at+t &ceea ce el imaginea! controlea! ceea ce el percepe% OVoina de a #edea depete pasi#itatea #ederiiS (1992& p. 19@ . 1e#eria unei fiine onirice unitare #a continua !iua e*perienele imaginarului nocturn. ,uritatea& calitate elementar aerului #istorului $n acest element& #a $ntemeia $nt+i fiinele imaginare& apoi pe cele carnale ale aerului% O4e #reme ce puritatea aerului este cu ade#rat creatoare& ea tre'uie s cree!e silfide $nainte de a-l crea pe porum'el& s cree!e elementul cel mai pur $naintea celui mai materialS (F. Bac/elard& 1992& p. 2:& s.n. . Faston Bac/elard distinge $ntre psi/ologiile imaginaiei care se ocup de materii (su'stane i dinamisme (fore care produc micri de pe alta dup el psi/ologiile imaginaiei formale pot fi reduse la psi/ologii al conceptului& spus la psi/ologii ale sc/emei unui concept $n imagini. "firmaia amintete de E., Sartre din G]imaginaire& pentru care contiina produce conceptul prin acti#itate diurn& imaginea prin acti#itate nocturn& iar conceptul are analogoni afecti#i (repre!entri de culoare i analogoni Iineste!i (repre!entri de micare . Imaginaia& ca facultate autonom i primordial& ca marc a su'iecti#itii - la F. Bac/elard ? creea! dou tipuri de imagini% imagini ale materiilor elementare (focul& apa& aerul& pm+ntul & i imagini ale dinamismelor acestor elemente (!'orul& cderea& plutirea& legnarea& $n#ingerea re!istenelor . "ceste imagini sunt su'sec#ente formelor& culorilor& #arietilor fiinrii $nregistra'ile percepti#. Spre e*emplu& cioc+rlia din operele artitilor este $ntemeiat ca vi%iune prin puritate !i impon#erabilitate& precum forele $nlrii (fi!ice i morale $n mai mare msur dec+t ca fiin v%ut i vi%ibil. Imaginaia creatoare& $n du'la sa calitate de imaginaie a materiilor i de imaginaie a dinamismelor& presupune nite principii ale construciei imaginare pe care F.Bac/elard le re#elea! $n di#erse momente ale lucrrilor sale Un prim principiu al fi acela al unitii care e*prim faptul c imagini #aria'ile sunt legate $ntre ele printr-o imagine fundamental (199;& p. :9 . 4oi creatori pot tri imaginar acelai element cum aerul pentru 8iet!sc/e i Sc/iller& dar ei #or crea totaliti de impresii diferite% primul #a reuni frigul& tcerea& $nlimea& cellalt 'l+ndeea& mu!ica& lumina. Imaginea material a duritii elementare a pm+ntului poate su'$ntinde o di#ersitate de imagini formale% rdcina ste7arului& spinarea calului uria& puntea #aporului& $ntr-un te*t al Virginiei ^olf (F.Bac/elard &1999& p. ;3 . Un alt principiu ar fi cel al am'i#alenei materiei originare. >ocul poate fi pur sau impur & apa e o mam legntoare sau o furie &pm+ntul poate s resping prin duritate sau s atrag prin moliciune& dinamismul aerian poate fi $nlare sau cdere. "celai element poate fi #alori!at drept 'un sau ru& dorit sau temut& etc. Valori!area am'i#alent permite ca un element s fie trit cu tot sufletul& noi fiind& cum se tie un e*emplu de euri& care pentru filo!ofii g/estaltiti& de pild &se cuplea! $n perec/i opuse . Un alt principiu al onirismlui este inversiunea imaginar. Ea poate s $nsemne sc/im'area registrului #isului pentru c $i sc/im'

materia. Vistorul #a #edea $n ap Ostele insulS sau Opsri petiS su'stana cerului $n de#enirea ei ac#atic (F. Bac/elard& 199;& p. ;9 . Antr-un alt tip de situaii& in#ersiunea poate fi o sc$imbare a raporturilor #e fore% de pild& puritatea unei fiine poate s confere puritate lumii $n care triete& al'astrul cerului se poate datora aripilor al'astre alee psrilor care $l str'at (F. Bac/elard &1992 p. 22-29 . Tot in#ersiune este i rsturnarea funciilor% perla poate fi #isatL ca produc+nd coc/ilia (F. Bac/elard 1999& p. 19 . Principiul reciprocitii introduce o demarcaie net $ntre g+nduri i imaginaie .1eciprocitatea este opus conceptuali!rii. ,rima $nseamn construirea de clase clare i distincte& cealalt presupune contaminarea reciproc a imaginilor. lucrul se petrece $ndeo'te $ntre imagini aparin+nd elementelor opuse. "rtistul autentic formea! de e*emplu Oimagini ade#rat reciproce $n care s ai' loc un sc/im' $ntre #alorile imaginare ale pm+ntului i ale cerului& $ntre luminile diamantului i cele ale steleiS(F.Bac/elard 6p. cit.& p. (12& s.n. . Un receptor de art dotat se caracteri!ea! prin aceeai capacitate de a in#oca i a interfera opusele (C.0ecu& 1999& passim . 1e$ntorc+ndu-ne la autorul tipologiilor imaginarului& iat cu e*plic el modul de funcionare al metaforelor re#ersi'ile $n starea #e graie a imaginarului% O"deseori&#istorul de nori #ede $n cerul $nnorat o $ngrmdire de st+nci. 4ar iat i situaia opus% Un mare #istor #ede cerul pe pm+nt& un cer li#id& un cer nruitS& atunci c+nd se produce Oo 'rusc sc/im'are a #alorilor soliditii i deformriiS. Cosmicizarea se refer la faptul c Oimpresiile celui care #isea! capt an#ergur cosmic. Iar #isul de#ine unul al corespondenei magice i reciproce $ntre lume i omS(F.Bac/elard& 199;& p. 199 . Sinte!a are sensul /egelian al unirii contrariilor. Imaginile sintetice pot reuni imagini formale cu imagini dinamice i materiale (F.Bac/elard& 199;& p.22 & pot lega faculti psi/ice (cum ar fi imaginaia i #oina . ,ot reuni imagini dinamice opuse ori imagini materiale. Valori!area moral a materiilor i a dinamismelor se refer la faptul c Oimaginaia nu $i desemnea! o'iectele aa cum face g+ndirea. Ea le laud sau le aprecia!S. Dubla materie originar apare ca un corolar al unitii. Imaginaia artistului triete prioritar un element& dar produce imagini ale com'inaiei elementelor (F.Bac/elard &199;& p. 1H2 .

3.3 Tipuri de creatori. Cazuri de artiti romni

Elementul primordial $n care artistul #isea! ? i la care particip cu $ntregul su psi/ism calific un Ote!pera!ent %niric unda!entalS. Cele patru elemente primordiale sunt O#erita'ili /ormoni ai imaginaieiS% OEi pun $n micare grupuri de imagini. "7ut la asimilarea intim a realului dispersat $n formele sale. ,rin ei se efectuea! marile sinte!e ce regulari!ea! oarecum caracteristicile imaginaruluiS. F. Bac/elard propune teste pentru rele#area elementului imaginar primordial - dar i pentru rele#area autenticitii artistului ? pro'e care repre!int sugestii e*trem de pertinente pentru o e*plorare empiric. Unul ar fi O>antomaS _Spune-mi cine este fantoma taB Este gnomul- pentru elementul pm+nt& salamandra - pentru foc& ondina - pentru ap sau silfida pentru aer `. "ltul s-ar numi Sinuciderea% Z1omancierul aproape c ar #rea ca $ntreg uni#ersul s participe la sinuciderea eroului suS. An domeniul imaginaiei& cele patru patrii ale morii (focul& apa& aerul& pm+ntul $i au credincioii& adoratorii lor. ,entru F.Bac/elard modelul lumii te*tului ($n termenii psi/ologiei cogniti#ea compre/ensiunii trimite la imaginar i este mai important dec+t modelul (structural al te*tului % [An marile cri literare po#estirea are doar funcia de a organi!a imagini\. "nalistul re#elea! astfel #ublul semn al marilor opere % O,si/ologia le gsete un centru secret - o imagine primordial acti#& corespun!toare unui elementS& iar critica literar un lim'a7 originalS. "adar stilul ar fi a. ImaginarulD

"reatori care au #rept element primor#ial focul. An psi/anali!a focului (1999 & F. Bac/elard trece $n re#ist anali!+nd di#eri autori - comple*ele culturale care au su'sec#ent elementul primordial al focului& element trit la intersecia dintre natural (genuin i social (cultural . Comple*ul lui Empedocle reunete dragostea i reectul pentru foc& instinctul de a tri i a de a muri. Conceptul lui 8o#alis unete impulsul ctre un foc se*uali!at i ne#oia unei clduri $mprtite. Comple*ul lui <offman produce Oapa de focS& o du'l materie originar unde imaginea acti# este focul. Este anali!at #alorificarea focului prin su'limare dialectic $n foc purttor de funingine noci#. 6 #alori!are e*trem produce focul ideali!at & cel de la #+rful flcrii& unde #iaa de#ine spirit. An literatura rom+n #oi e*emplifica acest tip de creator prin Ce!ar Baltag& poet din generaia anilor 3H. "#em mai $nt+i $n opera sa imagini ale focului se*uali!at (C. 0ecu& 1993& p. 119 . E*trg+nd apoi aleatoriu& #olumul 'ialog la mal gsim aici ?selecti#- #alori!area dialectic a focului (poemul "ltorul & focul spirituali!at (Sicut in coelo & imagini ale comici!rii i in#ersrii pornind de la dialectica credincios- focul sacru (cu#+ntul pur % O"m dat s-l scri7elesc5 i de la prima liter m+na 5 mi-a luat foc5i gura cu care am #rut s-l pronun 5s-a fcut steaS(Cu#+ntul- s.n . "reatorii care au #rept element primor#ial apa. An 7pa !i visele .eseu despre imaginaia materiei (199; & F. Bac/elard trece $n re#ist comple*ul 6feliei& Comple*ul lui 8arcis& Comple*ul Gui Caron. "utorul consider c elementul ap corespunde $n cel mai $nalt grad profunditii sufletului omenesc& el este (ca i pentru Eung imaginea em'lematic a incontientului& aa cum focul era elementul cel mai aproape de linia de demarcaie dintre contient i incontient (socialindi#idual-su'iecti# . Unitatea imaginilor materiale ale Oapei greleS este anali!at la E.".,oe. Se reali!ea! la acest autor sinte!a dintre .ru!u"e5e) 9%arte 7i Ap. 6 #om regsi i la 0. Eminescu (1ai am un singur #or su' formele mare-moarte-somn letal i mam-iu'it-negurmoarte-ap. 1egsim $n aceast lucrare modaliti specfice de manifestare a altor principii ale imaginarului% inversiunea (apa 'ea Lum'reM& nu este 'ut & cosmici%area (s+ngele ca model al apei ciudate in Fordon ,Cm a lui E.".,oe . 4u'lele materii originare pro#in din alturarea altor materii apei (cea care produce imaginile acti#e . "pa i noaptea dau Oapa greaS apa i pm+ntul dau OplmadaS i pro#oac O#isul legturiiS. Imaginea com'inaiei ap-pm+nt (mlatin-#ia primar o regsim intens #alori!at moral la artistul rom+n "l. I#asciuc& $n romanul 5estibul (cf. C. 0ecu& 1992 . F. Bac/elard anali!ea! re#eria pe care o $nt+lnim i $n <uceafrul lui Eminescu. Imaginile dinamice ale apei sunt i ele pro#enite din sublimare #ialectic. ,e de o parte cea a legnrii (apa matern & pe de alta apa #iolent. ,rin cosmici!are se a7unge la tema m+niei oceanului i la comple*ul sadic se dominare a apei furioase (comple*ul 8er*es . Un capitol $ntreg $l dedic F. Bac/elard imaginilor sonore Oale #or'irii apeiS. An literatura rom+n& un poe ac#atic ale crui poeme se sonori!ea! asemenea #ariaiilor curgerii apelor este Ion ,illat. Fsim la acest poet vi%iuni care transform elementul pm+nt $n ac#atic% O,ic i treptat se umfl g+rla turelor de oiS& Opoteca i potul de ap #ieS(<a culesul viei- 1AB3- p. 25- s.n. . O0u!ica apelorS se aude la el e*plicit& ca $n Eardin de Gu*em'urg (op. cit. ,. 1;: Onoaptea t+nguitoare >+nt+na 0edicisaC+nd !gomotul cetii& #uind prelung ca marea5 Ce-i urc-n ec/ino*uri puternicul tala!S. "reatori care au #rept element primor#ial aerul. An O"erul i #iseleS(1992 & F.Bac/elard calific imaginaia aerului drept o imaginaie a mobilitii. Conlucrarea dintre imaginaie material i imaginaie dinamic sunt #i!i'ile $n cel mai pregnant mod pentru elementul aer. 0ateria aerian se specific diferenial (sensul este cel din anali!a matematic & pe msur ce #istorul &animat de forele interioare ale impondera'ilitii & se ridic & pe #erticala aerian-psi/ic. Este anali!at #isul genuin al !'orului& prin reciprocitate cu dinamismul cderii imaginare. "utorul re#elea! sinte!a angoas-cdere& dialectica somptuosului (a profun!imii i a splendorii (a $nlimii . Ga 8iet!sc/e & F.Bac/elard recunoate unitatea specific aerianului dintre materie & micare & #alori!are precum i sinte!a specific dintre psi/ologia ascensiunii i psi/ologia #oinei. Imaginea dinamic specific elementului este plutirea & o cosmici!are specific regsit $n mituri

este cea a ar'orelui aerian ca un ar'ore cosmologic& cu rdcinile $n ad+ncul solului i cu coroana $n cer. "m'i#alena elementului se poate regsi $n 'l+ndeea i #iolena #+ntului (la S/ellC ori m+nia distructi# i creati#itatea #+ntului (la BlaIe . E*ist o mu!ic a respiraiei & pe care cu#intele artistului o pot reda &dar el triete elementul primordial al cerului. "ceti creatori triesc & corporali!ea! su'tilitile modelrii suflului $n actul emiterii diferitelor cu#inte& asemenea tririlor din meditaiile centrate pe emisiuni de sunete & la orientali. "m ales spre a e*emplifica acest temperament oniric d+nd e*emplu un poet rom+n mistic& 8icolae Ionel. 'esubstaniali%area #iferenial $nsoit din e*ta!ul cosmici!rii este #i!i'il $n #ersurile % O,ul'erea mea5cernereacum e de ra!e5 s+ngele meu5 i!#orte $n eter5>ericirea aceasta 5e ultima poart5a ultimei nupii 5pe care oceane de $ngeri5se #ars5 inund $n cerS(5e#erea- 1AA5- p. AC D s.n. . ,oetul ac#atic aude Omu!ica apelorS& cel aerian Omu!ica sferelorS% Om soar'e un c+nt al minuniiS (fr titlu& 1929& p. 3H . ,oetul cosmici!ea! ceea ce F.Bac/elard numete Osc/ema dinamic a respiraiei i creea! imaginea plutirii % OTotul e suflu-n 7ur5 o respiraiea plutire numai5 'eatitudine ce-ntrupea!S (fr titlu&192@ & p. 39 ? s.n. . Sinte!a dintre psi/ologia ascensiunii i psi/ologia #oinei duce la cosmici!area #oinei de putere % Obeu5 cu toi !ei-ntr-un suflet5 o lege a transei 5 peste tronuri proferD5 Bucuria a tot ce-i 5 i fi-#a #reodat fiin- cu imnul 5aceste $ncepe 5se-ntreag de!lnuie-n cerDS(fr titlu& 199;& p. 1H; & s.n. . "reatori care au #rept element primor#ial pm&ntul. Imaginile pm+ntului sunt $mprite de F.Bac/elard $n marile categorii de imagini ale muncii i imagini ale odi/nei. 8e #om opri asupra primului tip i a lucrrii O,m+ntul i re#eriile #oineiS (1999 . 4up cum o arat i $nsui titlul& sinte!a dintre imaginaie i #oin nu este ca!ul nici unui alt element at+t de pregnant i specific. "m'i#alena materiei originare se poate manifesta ca duritate sau moliciune. An imaginarul pm+nteanului putem $nt+lni unitatea dintre munc&m+nie& re!isten(datorat duritii ori dialectica putrefacie-!mislire (pro#ocate de moliciune& $n #arianta moliciunii noroiului . ,rintre re#eriile specifice putem enumera re#eria frm+ntatului (re#eria pastei ori re#eria uneltelor (un e*emplu clasic% re#eria uneltelor i a aciunilor din fierrie . Ca dinamisme& putem in#oca imaginea pietrificrii me#u%ante (considerat de F.Bac/elard mai OculturalS deci mai puin profund i imaginea minerali%rii intime (o trire genuin . Ca imagine cosmici!ant& ar'orele pm+nteanului crete i se de!#olt $n min. Un principiu original al imaginarului apare la acest tip de #istori % principiul mografaiei (care unete cristalul i muntele. piatra este Omodelul redusS al muntelui . 1e#eriile cristaline sunt de asemenea specifice pm+nteanului. Ga trirea cristalelor pot participa com'inaii ale elementelor % safirul este lumin corpori!at& ru'inul poart un foc luntric etc. ,si/ologia greutii &acti# la pm+ntean& pro#oac dialectic& re#erii ale c#erii i re#resrii . F.Bac/elard anali!ea! comple*ul specific pm+nteanului% comple ul !tlas. " e*emplifica modul de funcionare al imaginarului a pm+nteanului prin e*cipte din poemele lui E.Botta (poet i actor de marc rom+n . Iat o reverie a ,ncremenirii OUn aer crud Lca 0edu!a ? nnM $n peisagiu #i'ra Lmu!ica pm+nteanului nu este pro#ocat de suflu ci de #i'raia unui corp solid - nnM i eu mut5de spaim& pri#eam la eroul5acela c!uta i degetele fi'roase&5acele s+rme g/impoase5m o'oseau Lo'oseal pro#ocat de materia trit ca re!isten ? nnM5 Comandantul era $mpietrit 5ca un st+lp Lst+lpul este conform demonstraiei lui F.Bac/elard& un ec/i#alent a lui "tlas ? nnM de mirare5 i $ntr-o supra-nemicare intuitS(0au!oleul& 1929& p. (:3- s.n. . Voi $nc/eia cu o ilustrare a re#eriei reciproce re!ultate din intersectarea pietrificrii me#u%ante cu germinaia mineral % Oo imens lume adormit ? geografii $mpietrite5 moarte istorii5L...M Gucruri informe& enorme5 $n a lor monstruaoas $n cremenire5L...M.4in lut& 5din cel mai ars pm+nt&5mi s-au prut a fi& 5 din coapsa germinatoare a gliei5preau smulse statueteleS( Este #escripia& 1929& p. @(@ .

,.-. /e"crieri: "pre % p"i;%peda&%&ie a i!a&inarului

"a cum $l pre!int F.Bac/elard& artistul $i gsete rostul su $n comunitate alturi de meseria& manager& om de tiin & profesor& industria etc. El e*perimentea! - cu imense costuri psi/ice - moduri de trire $n imaginar& de e*plorare a posi'ilitilor acestuia& de stp+nire a forelor sale profunde& de dialog $ntre modelul contiente i

incontiente ale psi/ismului. Terapia prin re#erie diri7at& ela'orat de 1. 4esoille (apud F. Bac/elard& 1992& cap. IV& p. 111:-1@H & psi/oterapiile e*perieniale care promo#ea! metodele e*presi#e& psi/odrama& lucrul cu metafora i fante!ia (apud I. 0itrofan& 1992& passim #alorific sau redescoper triri& am'i#alene& su'limri dialectice& reciprociti& sinte!e cu care imaginarul artistului autentic este familiari!at. "a cum o arat& pe de alt parte& orientrile cogniti#-fenomenologice $n psi/ologie (U. 8eisser& 199( & g+nditorii contemporani redescoper ade#rul afirmaiei lui F.Bac/elard conform creia principiul realitii nu poate funciona dec+t $n complementaritate cu principiul irealitii. ,entru c a pre#eni este mai uor dec+t a #indeca .a propune orientarea spre o psi/opedagogie a imaginarului centrat pe stimularea i prote7area tririi imaginilor primordiale. "ceasta ar presupune& pe de o parte e*periene concrete care s pro#oace re#eriile elementelor (modelarea& lefuirea& coacerea& topirea &emisia de sunete iar pe de alt parte& e*periene de receptare diri7at a operelor artitilor genuini. Ga lim'a rom+n& spre e*emplu acesta ar tre'ui s fac o alegere a te*telor din program& $n cunotin de cau!& precum i la o 'un ec/ili'rare a lor pentru contracararea e#entualelor e*periene periculoase pentru ec/ili'rul psi/ic al copilului i al adolescentului. Celor $ndemnai s sur+d le reamintesc c doar e*perimentul natural pro#ocat de receptarea romanului OSuferinele t+nrului ^ert/erS. Foet/e a#ea antidotul& cititorii si& nu. 6mul modern& are ne#oie s $n#ee a-i folosi forele imaginarului& pentru a nu fi el folosit de ctre acestea i pentru a crete& a de!#olta $n sensul pe care C. 1ogers $l promo#a. ,entru aceasta el are ne#oie& mai ales de #+rsta precolar& de stimuli i modele. Ceea ce propun nu repre!int o propunere la inde* a te*telor Onoci#eS& ci o responsa'il pregtiri a participrii celui aflat $n formare la #isul altuia incontient. "a cum $l $n!estr$m pe oameni cu deprinderi de a e#ita erorile de calcul& precum i alte erori din real& $i putem asiata pentru a pre#eni la fel de costisitoare erori de co'or+re $n imaginar.

8I8LIOGRA.IE
1. Bac/elard& F.& ,si/anali!a focului& trad. de Gucia 1u*andra 0unteanu& Bucureti& Editura Uni#ers& 1999. (. Bac/elard& F.& "pa i #isele. Eseu despre imaginaia materiei& trad. de Irina 0a#rodin& Bucureti& Editura Uni#ers& 199;. @. Bac/elard& F.& "erul i #isele. Eseu despre imaginaia micrii& trad. de "ngela 0artin& Bucureti& Editura Uni#ers& 1992. :. Bac/elard& F.& ,m+ntul i re#eriile #oinei& trad. de Irina 0a#rodin& Bucureti& Editura Uni#ers& 1999. ;. Baltag& C. 4ialog la mal& Bucureti& Editura Eminescu& 199;. 3. Botta& E.& ,oe!ii& Bucureti& Editura Eminescu& 199;. 2. 4elacroi*&<.& ,si/ologia artei. Eseu asupra acti#itii artistice& Bucureti& Editura 0eridiane& 199@. 9. Fro'en& 8.& ,si/ologia literaturii. Jtiina literaturii $ntre /ermeneutic i empiri!are& trad. de Fa'riel Giiceanu i Su!ana 0i/alescu& Bucureti& Editura Uni#ers&-1 929. 9. Ionel& 8.& Cu#+nt $n cu#+nt& lai& Editura Eunimea. 192(. 1H. Ionel& 8.& ,oe!ii& lai& Editura Eunimea& 1929. 11. Ionel& 8.& Vederea& lai& Editura Eunimea& 199;. 1(. 0arcus& S.& 8eacu% F.& ,ro'leme ale tipologiei specific umane la actorii dramatici& 1e#ista de ,si/ologie& 193@& nr.(& p. (91-@1H 1@. 0ecu& C. (1oea& C & >uncia soteriologic a poe!iei& $n )1e#ista de istorie i teorie literar)& 1993& no. 1& p. 1191(1. 1:. 0ecu& C. (1oca& C. & 4imensiuni a'isale $n romanele lui "l. I#asiuc& $n )1e#ista de istorie i teorie literar==& 1992& no. @-:& p. (21-(23. 1;. 0itrofan& I. (coordonator & ,si/oterapia e*perienial& Bucureti& Editura Infomedica& 1992. 13. 8eacu& F.& Intuiti# i ideati# $n re!ol#area sarcinilor scenice de ctre studenii actori& 1e#ista de ,si/ologie. 192(& nr.:& p. :(9-::1. 12. 8eacu& F.& 0arcus. S.& 0anifestri ale particularitilor psi/ologice speciale ale actorilor $n procesul de creaie& 1e#ista de ,si/ologie& 193@& nr. @.& p. :(9-::3. 19. 8eisser& U.& T/e 4e#elopment of Consciousness and t/e "cKuisition of Self& $n Xessel& >. S.& Cole& ,. 0.& Eo/nson& 4. G.& Self and Consciousness. 0ultiple ,erspecti#es& <illsdale& 8eQ EerseC& <o#e and Gondon& GaQrence Erl'aum "ssociates& ,u'lis/ers& 199(& p. 1-19. 19. ,illat& I.& ,oe!ii. 19H3-1919& Bucureti& Editura Eminescu& 199@ (H. ,+r#u& 8.& Tipuri de actori& 1e#ista )Tri'una)& 19;9& nr. 9(& p.11. (1. 1alea& 0.& ,relegeri de estetic& Bucureti& Editura Jtiinific& 192(.

((. 1usu& G.& Essai sur la creation artistiKue& Bucureti& Editions Uni#ers& 192(. (@. 1usu& G.& Eseu despre creaia artistic. Contri'uii la o estetic dinamic& Bucureti& Editura Jtiinific i Enciclopedic& 1999. (:. 1usu G.& 4e la Eminescu la Gucian Blaga i alte studii literare i estetice& Cartea 1om+neasc& Bucureti& 1991. (;. Vianu& T.& Estetica& Bucureti& >undaia 1egele 0i/ai I& 19::.

I3. 8i%&ra ie arti"tic 7i crea5ie

#. Pre!i"e te%retice
6'iecti#ul cercetrii noastre a fost producerea unei metode de /ermeneutic psi/ologic a relaiei dintre 'iografia artistic pe de o parte& procesul creaiei i5sau opera pe de alta. ,rin 'iografie artistic (sau de artist am $neles acea selecie de e#enimente 'iografice pe care artistul i le asum )post-factum) ca e*periene eseniale& semnificati#e $n conte*tul #ieii sale de creator. ,las+ndu-ne $n perspecti#a esteticii fenomenologice& putem afirma c artistul i opera sa alctuiesc un cuplu. 4ac opera este o )form formati#) (G. ,areCson& 1922 & artistul repre!int un formator format% cine creea! o oper& se creea! pe sine. 0ai mult dec+t at+t& cine se creea! pe sine i o oper produce $n acelai timp o #arietate original de proces al creaiei. 4in punctul de #edere al uneltelor psi/ologului& o metod /ermeneutic de tipul celei anterior enunate $i gsete locul $n conte*tul metodologic al studiului de ca!. 4up F. "lIport (1991 & studiul psi/ologic de ca! face parte din )arta 'iografiei). Informaia pe care acesta o #a incluae& precum i modul $n care ea #a fi pre!entat& depind de o'iecti#ele cercettorului. "#anta7ul studiului de ca! este acela c focali!ea! atenia asupra unei #iei concrete& singulare& )atenie pe care psi/ologii ar tre'ui s-o $ndrepte mai des dec+t o fac) ("llport& op. cit.& p. :H2 . "m aduga c acest lucru este cu at+t mai necesar acum& $n societatea rom+neasc a crei fiin se desprinde cu greu dintr-o $ndelungat e*isten de mass. "utorul mai sus citat sta'ilete nite condiii de #aliditate ale interpretrii faptelor culese pentru un studiu de ca!. Conformitatea cu faptele cunoscute cere rele#an& nici un fapt important nu tre'uie s rm+n nerelatat c+nd teoreti!m #iaa respecti#. E*perimentarea mental ar consta $n a ne imagina #iaa. "cordul social implor acceptarea unei e*plicaii de ctre mai muli oameni& e#entual ca cercettorii s fi a7uns& independent la aceeai conclu!ie. 6 e*tindere a acestui test este de a supune conceptuali!area su'iectului $nsui. 4ac el (care cunoate )Eumtatea interioar) o accept& ansa ca ea s fie o e*plicaie corect crete. An fine& coerena intern presupune confruntarea diferitelor pri $ntre ele& $ntruc+t contradiciile logice tre!esc 'nuiala lipsei de #aliditate. Interpretarea #a fi cu at+t mai #alid cu c+t cercettorul se #a apropia de )rdcina #ieii)& adic de )trstura cardinal) a personalitii. Studiile de ca! ale personalitilor creatoare presupun focali!area anali!ei $n 7urul unui proces central implicat $n acti#itatea de creaie. <. Fru'er& $ntr-o lucrare de referin (192: & introduce o astfel de perspecti#% )a descrie [creterea\ g+ndirii $ntr-o persoan real care g+ndete& simte i #isea!). Tra#aliul cercettorului se a*ea! aici& dup cum el o afirm& pe procesul care duce la insig/t i nu pe insig/t-ul $nsui& aa cum o face ^ert/eimer $n F+ndirea creatoare& $ntruc+t formularea de noi sinte!e este #!ut mai mult ca un )proces acti#) dec+t ca un )act creati#). Fru'er introduce perspecti#a piagetian a de!#oltrii $n anali!a g+ndirii creatoare. Studiul asupra g+ndirii omului 4arQin o'lig la reflectarea aspectelor personalitii sale $n formularea teoriei& cum ar fi pattern-ul )e!itrii i) al $nt+r!ierii)& generat de frica de persecuie i ridicol. ,rocesul creaiei este urmrit $n conte*tul su uman )total)& rele#+ndu-se relaiile dintre g+nditor i mediul social $n care el lucrea!. Sunt puse $n e#iden )un pattern al sc/im'rii ideilor)& )in#arianii care dau un sens sc/im'rii)& )imageria creati#)& precum i dou tipuri de atitudini implicate $n procesul creaiei% pe de o parte cea de )a sta $n afar) - a ree*amine produsele di#erselor $ntreprinderi e*perimentale i

conceptuale& pe de alta )a imerge) - a a#ea un contact perceptual& direct& intuiti# cu materialul studiat. Antr-o lucrare de an#ergur asupra particularitilor personalitilor creatoare& dar i asupra )$ntreprinderii Creatoare) $n general& <. Fardner (199@ grupea! 2 studii de ca!. 4in aceste studii re!ult c anumite configuraii de personalitate i anumite tre'uine $i caracteri!ea! pe indi#i!ii creatori din secolul PP& dei )o singur #arietate de creati#itate este un mit). Fardner a reunit perspecti#ele )de!#oltrii) i )interacionist)& asimil+nd conclu!iile teoretico-metodologice ale lui <. Fru'er care s-a ocupat de studiul ca!urilor indi#iduale& efectu+nd anali!e calitati#e& c+t i pe cele ale lui 4.X. Simonton& care a $ntreprins studii /istoriografice& cantitati#e. 4e pild& ec/ipa coordonat de Fardner anali!ea! )Cursul #ieii) creatorilor& din perspecti#a de!#oltrii. >oarte interesant ni se pare constatarea c& $n copilrie& indi#idul acumulea! un )capital de creati#itate) prin conduitele de e*plorare a mediului su. Creatorul de mai t+r!iu #a face fa unei )formida'ile pro#ocri)% aceea de a reuni cea mai a#ansat $nelegere do'+ndit de societate i de el $ntr-un domeniu cultural cu o sensi'ilitate i cu un fel de a pune $ntre'ri care l-au caracteri!at pe #remea c+nd era )un copil plin de mirri). Creaia ca 6per (summum de opere este anali!at din aceeai perspecti# a de!#oltrii% se recreea! de ctre& analiti modelul mental& )/arta repre!entaional) pe care fiecare indi#idualitate creatoare i-a format-o $n timp despre sarcina creati# pe care i-a aleso. An final& creatorul a7unge s transforme )/arta de sim'oluri) a domeniului $n care el creea!. El tre'uie s se 'a!e!e pe propria-i intuiie i s se $m'r'te!e pentru repetate greeli. Ga sf+ritul unui proces de creaie& creatorul produce o )ruptur)& o )strpungere creatoare) $n domeniul su. Ga ni#el $nalt& cel al personalitilor definitorii pentru un domeniu al culturii& creati#itatea este caracteri!at prin capacitatea de furire a unui nou fel de produs sau prin descoperirea unui set de pro'leme necuscut sau negli7at p+n atunci. 4up Fardner& $n ca!ul personalitilor artistice ar fi mai adec#at s se #or'easc despre furirea unui nou fel de produs. An cele apte anali!e $ntreprinse& autorul insist pe c+te#a aspecte semnificati#e ale de!#oltrii indi#idualitilor creatoare% preocuparea at+t pentru )uni#ersalele) copilriei& c+t i pentru particularitile copilriei fiecrui creator. e*aminarea intereselor iniiale i a modului de con#ertire a lor $ntr-o susinut stp+nire a unui domeniu cultural. modul $n care creatorul construiete un #ast program de e*plorare pornind de la producerea unei )nouti iniiale). rolul de susinere sau in/i'itoriu 7ucat de alte persoane $n timpul )perioadei de i!olare)& inter#al $n care se produce noul produs. modul $n care este ela'orat un nou sistem de sim'oluri& lim'a7 sau mod de e*presie. receptarea produsului& $n de!#oltarea ei (reaciile iniiale ale criticilor i modul $n care s-au transformat aceste reacii dup o perioad de timp . e#enimentele personale i intrapersonale care au a#ut loc $n prea7ma celei de a doua ino#aii ()strpungeri) creati#e & lucru care se $nt+mpl de regul pe la mi7locul #ieii. ,erspecti#a interacti# se refer la relaiile reciproce dintre indi#idualitile creatoare& domeniile culturii $n care ele creea! (mai precis& corpus-ul de opere acumulate p+n $n acel moment $ntr-un )segment) al culturii & precum i c+mpurile culturii (e*perii i instituiile de cultur corespun!toare unui anumit domeniu .

'. Per"pecti$ele identitar 7i en%!en%l%&ic

Introducerea acestor perspecti#e $n studiul personalitilor artistice ne-a fost inspirat de relaia pe care autorul timpului nostru o are at+t cu propria oper& c+t i cu disciplinele teoretice ce anali!ea! produsul artistic sau procesul creaiei. Timpul autorului inocent a trecut (dac acest timp a e*istat cu ade#rat #reodat . El este e*pert $n estetic& istorie i teorie literar& filo!ofie a lim'a7ului etc. Citete fi!ic& genetic& psi/ologie& neuro-fi!iologie i para-psi/ologie& in#entea! capcane pentru cititorii si mai mult sau mai puin e*peri& sparge 'arierele dintre lumea real i cea ficional& $i pu'lic 7urnalul $n timpul #ieii& se in#entea! i se re-in#entea! drept o'iect i su'iect... pe scurt& se las greu prins $n plasele specialistului. Singura ans a cercettorului este aceea de a se lsa modelat -atenieD& cu 'un tiin - de ctre o'iectul su de cercetare #iu i contient. ,erspecti#a identitar se refer la identitatea artistic& adic la 'iografia artistic a autorului. 1eamintim c am definit la $nceputul acestui studiu 'iografia artistic drept o selecie de e#enimente pe care artistul i le asum& $n cursul unei reflecii ulterioare& ca e*periene eseniale& semnificati#e $n conte*tul #ieii sale de creator. 0ai mult dec+t at+t& ele pot fi regsite& $n forme

sim'olice amplificate& sofisticat i #ariat ela'orate& $n cuprinsul )6perei) (C. 0ecu& 1992 . "ceast perspecti# se intersectea! cu cea a de!#oltrii. "utorul poate semnala un e#eniment 'iografic cu re!onan intern semnificati#& petrecut $n timpul copilriei sau al adolescenei. "cesta poate fi regsit& su' o form sim'olic amplificat& $ntr-un produs ela'orat la #+rsta matur& sau $n produse diferite ela'orate la #+rste succesi#e. Antre cele dou momente se interpune procesul creaiei& al )gestaiei) sim'olului. Identitatea artistic& supus ea $nsi principiului de!#oltrii (acelai e#eniment poate fi interpretat diferit ia #+rste diferite se arat a fi o parte a conceptului de sine al indi#idualitii creatoare. "derm la definiia conceptului de sine ela'orat $n la'oratorul condus de 1. G=EcuCer (199: & dup cercetri fcute $n decursul a @H de ani& pe persoane $ntre @ i 1HH de ani. 4efiniia reunete perspecti#a de!#oltrii i perspecti#a e*perienial fc+nd parte dintr-un )model e*perienial i de de!#oltare al conceptului de sine) ela'orat de cercetrorii menionai mai sus. Coninuturile )conceptului de sine) sunt percepii pe care persoana le are cu pri#ire la ea $nsi& ele emerg $n acelai timp din e*periena personal i din influena celorlali asupra propriilor percepii& ele se organi!ea! i se ierar/i!ea! progresi#& organi!area ierar/ic #aria! i e#oluea! cu #+rsta i ne#oile ei specifice& pe parcursul $ntregii #iei& prin diferenieri progresi#e identifica'ile su' form de etape. ,erspecti#a fenomenologic se refer la cele dou inte ale procesului creator% lumea i eul pe de o parte& opera artistic pe de alta. ,rocesul creator $ncepe 'a!al& la ni#elul inseriei artistului $n lume% e#enimentul e*terior are conotaii inferioare& primete un adaos de imaginar. 6mul nu face e*periena direct a lumii& ceea ce el cunoate repre!int )an interpreted Qorld) (E. Spinelli& 1999 . An termenii lui U.Eco (1991 lumea real& sursa i complementara lumii ficionale a te*tului este ea $nsi un )construct cultural)& aadar o interpretare. ,entru psi/ologul fenomenolog& eul este re!ultatul i nu sursa sau cau!a e*perienei contiente. An acelai timp& de!#oltarea i meninerea unui concept de )eu) este o proprietate $nnscut a fiinei umane. Eul ca produs al intenionalitii& deci eul asumat prin conceptul de sine& suport continue modificri de-a lungul #ieii dei& $n fiecare punct al autoanali!ei sau al produciei de sens& el #a apare ca a#+nd sta'ilitate i permanen. An #i!iunea fenomenologic a#em de-a face cu )an fictional self). El poate fi postulat ca )centru de greutate) al naraiunii propriei #iei (4.C. 4ennett& 199( & deci ideal i comuta'il dup situaie& $ntocmai ca centrul de greutate fi!ic. Se pune pro'lema% de ce aducem corecii repre!entrii de sineB Un rspuns ar consta $n ne#oia de continuificare a imaginii lumii i a propriei #iei& una dintre ratiunile de a fi ale constiintei& drept ceatoare de sens. Ca si cum ar e*ista un eu manager al eurilor noastre multiple& unele dintre ele desfasurate in timp& si imperati#ul lui de a le tine laolalta. ,erspecti#a fenomenologic implica in mod necesar perspecti#a interactionala. ,erceptia de sine nu este posi'ila& incepand cu eul corporal& fara perceptia lumii. Anca din primele luni de #iata& copilul percepe nu corpul sau& nu lumea& ci corpul sau in interactiune cu lumea. "#em un eu ecologic& interacti#& iar mai tar!iu perceptia noastra asuprea acestuia se poate largi in imaginar% ne putem percepe pe noi insine in relatie cu o lume imaginara& a#em un eu e*tins in imaginar (U. 8eisser& 199( . E*perientele reale si imaginare se depo!itea!a in memorie si sunt selectate cand situatia o cere& spre a declansa si sustine procesul de producere al unui concept de sine. Toti suntem Oconfa'ulatoriS& iar organismul nostru este astfel construit incat sa raspunda la stimulii imaginari ca si la cei reali. ,si/osomatica ne ofera un intreg depo!it de argumente in acest sens. 4upa opinia noastra& prin forta imaginatiei sale& artistul Ofa'ulea!aS mai mult decat noi toti& construind si deconstruind imagini ale relatiei eu-lume. ,ro#ocat& de pilda prin inter#iu& sa e*plicite!e un concept de sine& el #a alege e#enimentele 'iografice consonante Oo'sesiilorS sale de creator si OcorectateS astfel incat ele sa nu-si trade!e sensul. O6'sesiileS sale ar putea 7uca rolul unor in#ariati in scurgerea capricioasa a eurilor& asemenea o'iectului permanent pentru copilul prin fata caruia defilea!a OinstanteneeleS lumii. "celeasi pricini care il fac sa cree!e o repre!entare a interactiei lume-sine& un concept de sine-in lume& o 'iografie artistica il conduc la producerea sim'olului amplificat din opera. 0ai mult decat atat& putem gasi pattern-uri comune relatarii auto'iografice si lim'a7ul operei& cum ar fi spre e*emplu& OrupturaS si OlegareaS la 8ic/ita Stanescu (C. 0ecu& 1992 sau Ocomunicarea cu femininulS la T/eodor ,alladC (C. 0ecu& 1992 .

,. 8i%&ra ie arti"tic 7i crea5ie la Nic;ita Stne"cu

"nali!and aceasta relatie& #om incerca sa punem in e#identa un stil al procesului creator la 8ic/ita Stanescu utili!and ca surse #olumul de inter#iuri "ntimetafi!ice reali!at de ".T.4umitrescu(199; & #olumul de marturii ale prietenilor poetului& 8ic/ita Stanescu& atat cat mai stim noi& reali!at de ".T.4umitrescu (1999 & #olumul >i!iologia poe!iei (199; continand o culegere de pro!e si inter#iuri ale poetului& precum si #olumul 8ic/ita Stanescu& al'um memorial& editat de re#ista OViata 1omaneascaS& redactor-sef Ioanic/ie 6lteanu (199: . "cest ultim titlu reuneaste marturii ale mamei artistului& scrisori adresate de catre el familiei& marturii ale prietenilor si ale profesorilor& inter#iuri& notite auto'iografice& ca si e#ocari ale poetuluii. Vom urmari cum se conturea!a o metafora re#elatorie pentru actul creator la 8ic/ita Stanescu % nasterea asistata. "ceasta OnastereS este precedata de catre un indelungat proces de OgestatieS continand o ultima fra!a de #er'ali!are pentru sine intr-un lim'a7 interiori!at& o'icei deprins de catre poet in adolescenta& dupa cum marturiseste el la p. 119 din O"ntimetafi!icaS % O0i-aduc aminte& eram in liceu& deprinsesem cu greu mestesugul ritmului si rimei de care ma simteam foarte atras. In unele ore lungi si plictisitoare& cum ar fi 'unaoara cele de geografie& care nu m-au interesat niciodata (a & continuam drumul lung si spinos al in#atarii diferitelor tipuri de ritmuri si de rime. 8eputand sa le scriu pe caiet& caci m-ar fi o'ser#at profesorii ca nu imi #ad de trea'a& ma uitam in gol pe fereastra sau pe ta'la si le compuneam in gand. "7unsesem la o atat de mare de*teritate& incat totul compuneam in creier& nemaia#and ne#oie de /artie& si a#eam si o memorie formida'ila a acestor compuneri& astfel ca purtam sutele de poe!ii cu mine& oriunde as fi fost& gata sa raspund la cea mai mica solicitare. 6'iceiul acesta mi-a ramas pana acum& cand dicte! foarte iute o poe!ie si nimanui nu-i trece prin cap ca ea e gandita si compusa gata de nu stiu cand& iar ca in momentul dictarii este acela in care eu o e*pul!e! din memorie& gasindu-i tomul adec#at pe care nu-l gasisem pana atunci. 4ealtfel& ca un ec/ili'ru independent de mine si creat de tipul meu de memorie& de indata ce scriu sau dicte! o poe!ie& o si uit (su'linierile noastre . "m su'linit un cu#ant care trimite direct la metafora nasterii& precum si care se refera la nuantarea e*pesiei& la codul #er'al. In continuarea aceluiasi discurs& 8ic/ita Stanescu distinge intre #i!iune si #erificare % O"cum de e*emplu& am #ersuri mai #ec/i de cinci ani si #i!iuni mai #ec/i de !ece ani& nere!ol#ate& incat& incuiat intr-un cu' si rupt de orice realitate& as mai a#ea inca de muncit asupra materialunui adunat de cati#a ani 'uni de !ileS. 4e o'icei inainte de a de#eni un lim'a7 e*terior pt altii& o opera este un lim'a7 e*terior pentru sine& adica pentru artustul aflat fata in fata cu coala de /artie pe care isi inscrie incercarile succesi#e. Sim'olic aceasta ar insemna& dupa opinia noastra& o Odu'la de!#aluireS % atat o recunoastere a OmaternitatiiS& cat si o asumare a OpaternitatiiS produsului. 8. Stanescu procedea!a ca o femeie care tainuieste cu o'stinatie o sarcina pana cand gaseste persoana& #or'ele sau momentul potri#it pentru a o marturisi. Sensul metaforic al acestei conduite este confirmat prin anali!a e#enimentelor 'iografice. ,arintii& care il iu'esc si pe care ii iu'este& doresc ca 8ic/ita sa urme!e ,olite/nica. Bunicul sau matern fusese profesor de matematica si fi!ica& dar si ofiter. Ga scoala militara din Vorone7 el reusise sa inainte!e pana la gradul de general. Un model pe care este de presupus ca mama il proiecta asupra fiului sau& #iitorul poet. Ea relatea!a % OStudii (. Eu am #rut ca el sa dea la ,olite/nica. ,ractic& asa stiam cand a plecat de-acasa sa dea e*amen& ca o sa dea la ,olite/nica. 8ici n-a fost #or'a de altce#a. 8umai ca el n-a dat acolo aS (8ic/ita Stanescu& al'um memorial& p. 1H . 6ricum poetul facuse liceul la real& conform dorintei parintilor. Semnele destinului de artist le-a pastrat 'ine ascunse in el& desi prima sa poe!ie a scris-o in copilarie. ,entru criticul Eugen Simion& spre e*emplu& desi coleg al sau de liceu& de#enirea lui 8ic/ita Stanescu drept poet repre!inta un OmiracolS % O>olosesc prile7ul sa spun cititorului ca una din marile mirari si marile miracole pe care e*istenta mea interioara le-a cunoscut este c/iar nasterea& de#enirea ta ca poet. "paritia ta ca poet a fost pentru mine o mare surpri!aS (8ic/ita Stanescu& al'um memorial& p.3(& su'linierea noastra . In >i!iologia poe!iei gasim un fragment in care 8ic/ita Stanescu& #or'ind despre rosturile poetului& deplasea!a Oresponsa'ilitateaS nasterii poe!iei ascupra receptorului& proiectandu-se pe sine insusi ca OmoasaS % O8u e*ista creator de arta si receptor de arta. Toata lumea e implicata in arta& toti suntem implicati (a 4e 'una seama ca fenomenul acesta al nasterii il pro#oaca cine#a& nasterea propriu!isa este a7utata& pro#ocata prin maieutica de catre moasa. 4ar ce am fi daca noi am confunda miracolul nasterii cu de*teritatea moaseiBS (>i!iologia poe!iei p. @3( . O0oasaS este asadar un Orau necesarS. 4e ce n-ar fi atunci un (o prieten(a B 0ai putin intelectuali!ata& imaginea apare in

autoportretul care insoteste o carte de #ersuri stanesciene in lim'a macedoneana% O,oetul este aidoma unei moase de tara care a7uta femeia de camp sa nascaS (8.Stanescu& al'um memorial p. 2 . O1au necesarS& moasa este o'iect de atractie-respingere. Ca si in #iata. Surprinde empatia poetului fata de femeia care naste su' pri#ire straina% O0ama mea care m-a nascut pe mine in c/inuri& urland de durere si umilita fiind de pri#irea indiscreta a moasei& care m-a mosit pe mine cand apaream din trupul eiS (8. Stanescu al'um memorial p. (2 . Cei care l-au cunoscut indeaproape pe 8ic/ita Stanescu #or'esc despre faptul ca& dupa :H de ani& poetul nu mai crea in singuratate. 4upa cum declara el insusi in "ntimetafi!ica& el prefera sa dicte!e si inainte de aceasta #arsta. Ciclul 11 Elegii i le-a dictat Fa'rielei 0elinescu la @@ de ani. ,oetul cauta o Osinguratate populataS& cum o'ser#a cu o e*presie fericita Eugen Simion (in #olumul 8ic/ita Stanescu& atat cat mai stim noi . >ie ca isi dicta poe!iile unei partenere& fie ca impro#i!a su' pri#irile admirati#e ale prietenilor& el a#ea ne#oie sa fie asistat cand isi Oo'iectuali!aS poemele. Tot in lucrarea citata mai sus& Ion Caramitru afirma ca adunarea de prieteni ii aducea lui 8ic/ita Stanescu spre Ostarea de inspiratieS (catre gasirea Otonului adec#atS & ca el e*ersa cu a7utorul lor Ostarea de gratieS. pentru el Otot ce respira era poe!ieS. "ctorul sensi'il il resimte ca pe un O#ampirS care se O/raneste cu energia celor din 7ur& un om cu e*traordinara Oputere de sugestieS. 0arturie intarita de o declaratie a lui Ce!ar 'altag % Ocand am cre!ut ca nu mai pot a#ea Oreactie gra#itationalaS fata de capcana geniului lui 8ic/ita& am cautat sa ma apar& poate spre ma/nirea luisi& marturisesc asta!i& si a mea. Totusi altfel nu se putea.S ( in al'umul memorial p. ((H . Tot Ce!ar Baltag numeste Ospectacolele monologaleS date de 8ic/ita in fata prietenilor Osamani!ariS& cu alte cu#inte am !ice noi& intrari in stari modificate de constiinta (8. Stanescu atat cat mai stim noi . 4in perspecti#a psi/ologica aceasta Osamani!areS poate fi interpretata ca o Olargire a campului de constiintaS in spatiu& in timp ori dincolo de aceste coordonate (C/. Scanff& 199;. S. Frof& 192; . "uditoriul se simtea pur si simplu OrapitS& participa la aceasta e*perienta transpersonala. dupa >anus 8eagu& ascultatorii Ose inclestau in #ise frumoaseS asemenea unor Ofumatori de opiuS& Oisi luminau o parte a #ietiiS (8. Stanescu atat cat mai stim noi . "ntrenarea de catre 8ic/ita Stanescu a prietenilor sai in a#entura nasterii poe!iei lui aminteste de ritualul primiti# in care 'ar'atul isi asista sotia la nastere. El reface tra#aliul in imaginar si traieste cu ade#arat durerile facerii. 0ai 'ine temperat& Eugen Simion se intrea'a (in acelasi #olum daca nu cum#a n. Stanescu proceda astfel pentru ca a#ea Oo ne#ro!a ascunsaS& O o spaima dragastoasaS de a scrie (cum s-ar fi putut e*prima poetul . 0etafora nasterii asistate poate fi completata& asadar& prin cea a nasterii fara Oruperea sim'io!eiS. 4upa cum declara Ioan Frigorescu (in 8ic/ita Stanescu& al'um memorial& p. @( poetul a#ea din copilarie o inclinatie #adita spre a fa'ula& dar pleca intotdeauna de la un e#eniment real. Sa e*aminam una dintre Oerorile cu sensS produse de memoria sa imaginati#a si sa incercam s-o co'oram cu afirmatia de mai sus a criticului Eugen Simion. ,oetul po#esteste (in "ntimetafi!ica despre o intamplare de pe la ; ani& cand el ar fi compus in minte prima sa poe!ie& iar mama sa i-ar fi trecut-o pe loc pe /artie& Ocu frumoasele ei maineS si& desigur& Odupa dictareS& a'andonandu-si de dragul acestei operatiuni tre'urile gospodaresti din acel moment. 4espre acel moment mama declara ( in al'umul memorial& p. 9 % Onu prea am luat in serios primele lui OsucceseS in poe!ie. ,rima oara cand mi-a citit o poe!ie micuta& scrisa de el& eu tocmai mestecam intr-un ca!an cu 'ulion& a#eam trea'a multa si i-am !is % Ia mai lasa-ma in pace cu prostiile taleD 8u tin minte despre ce poe!ie era #or'a& cred ca s-a pierdut.S (su'linierile noastre . 4in nota redactiei al'umului memorial aflam ca nic/ita Stanescu a pastrat poe!ia si c/iar a pu'licat-oa la :9 de ani. 4upa cum a reiesit din afirmatiile prietenilor sai& mai sus citate& 8ic/ita in#atase intre timp mestesugul de a-si acapara dragastos auditoriul. Conclu!iile unui cercetator o'iecti#& medicul Virgil Sorin (199; & intaresc imaginea despre aptitudinile de manipulator ale poetului% el este emoti#& /ipertimic& e*tra#ertit& demonstrati# afectuos& cu aptitudini oratologice& cu fante!ie creatoare si sen!iti#itate. 6 alta OeroareS auto'iografica plina de sens pe care fante!ia compensatorie a artistului o produce se refer la OrupturaS eului de intr-unul natural si altul cultural (C. 0ecu 1992 . cn "ntimetafi!ica& 8ic/ita Stanescu po#esteste cum el a ramas repetent pentru ca a fost socat de e*perienta Oo'iectuali!ariiS cu#antului prin scris& e*perienta de care rapso!ii erau scutiti% O"canii& calare pe camile& cand compuneau cantece si sti/uri& n-a#eau nici cea mai mica idee de ceea ce este& de ceea ce ar putea sa fie o carte si cat de inspaimantator& daca nu cum#a c/iar impudic& (ca si OnastereaS& nota noastra arata o'iectul #or'iriiS (su'linierile noastre . Unde#a& intr-unul din te*tele

eseistice& poetul descrie c/iar Ocreionul plin de sangeS& instrumentul care face posi'ila OnastereaS& Oo'iectuali!areaS #or'irii. 0inciuna& mai corect !is Oin#entiaS repetetiei este reluata cu o'stinatie in te*te diferite& e#enimentul imaginar este asumat ca unul real& poate pentru forta trairii sale. Il regasim in nota auto'iografica din 1922& ca si in notele reporterului iugosla# 0ilo Frigorie#ici ? aparute in re#ista O8I8S in 1929 ( in al'umul memorial& p. 9 si p. 92 . Este firesc sa ne intre'am asupra sensului acestei repetate OminciuniS pentru economia eului personal al autorului ei. Ea ar putea fi interpretata ca o incercare de a proiecta o traire interioara intensa& corespun!atoare OruperiiS copilului din sim'io!a cu mediul natural& matern si intrarea sa in regimul culturii si al legii& patern& asemanatoare saltului imaginar in sim'olic si generator de angoasa& ca si aceasta (salt descris de E.0. Gacan& 1933 . 1elatarea unui alt e#eniment auto'iografic #ine in spri7inul acestei interpretari. Una din intalnirile esentiale& semnificati#e pentru creatia de sine pe care poetul sustine ca le-a a#ut& este cea cu E. ,re#ert. 4espre aspectul Osim'olicS al acestei lungi con#ersatii initiatice& cu rol de nastere a unei dimensiuni interioare& aflam tot din "ntimetafi!ica% O4oua!eci si doua de ore am stat nede!lipiti ca fiul de tatal sauS (p. @;;& su'linierea noastra . E ,re#ert este #a!ut ca o figura materna iar e*presia su'liniata de noi este total inadec#ata O/ipercodurilorS& OscenariilorS reale. ,ro'a'il tot astfel& ca figuri materne& au fost asimilati tatal sau din real& OCalare cel frumosS si OsentimentalS& precum si unc/iul Fica& Oscapatorul de 'ataiaS a materna& fratele tatalui (in al'umul memorial& p. (2-@9 . 6 nastere fara OrupereaS sim'io!ei repre!inta fiecare din proiectele ori reali!arile de Ocarti #or'iteS& dialoguri cu prieteni mai #ec/i sau mai noi% 8icolae Bre'an& Eugen Simion& Victor Craciun& "urelian Titu 4umitrescu (in al'umul memorial din 199: . Ilu!ia fertila a nasterii asistate& fara OrupereaS sim'io!ei ? ca ultima fa!a a unui indelungat proces creator in care a in#entat O/emografiaS& adica Oscrierea cu sine insusiS ? i-a fost cu atat mai necesara poetului8ic/ita Stanescu& cu cat angoasa lui separare de sine insusi a fost pe masura sarcinii pe care a a#ut-o de indeplinit% #iolentarea normelor culturale acumulate in litaratura romana de pana atunci& spre a in#enta un lim'a7 tot atat de original ca si #i!iunile sale.

8i+li%&ra ie
1. (. @. :. ;. 3. 2. 9. 9. 1H. 11. 1(. 1@. 1:. 1;. 13. 12. "llport& F. Structura si de!#oltarea personalitatii& E4,& Bucuresti 1991 p :H2 4ennet& 4.C.& T/e Self as t/e Center of 8arrati#e Fra#itC& in Xessel& >.S. Cole& ,.0. Eo/nson& 4.G.& Self and Consciousness. 0ultiple perspecti#es& GaQrence Erl'aum "ssociates ,u'lis/ers& <illsdale& 8eQ EerseC& <o#e and Gondon& 199(& p. 1H@-113. 4umitrescu& ".T.& 8ic/ita Stanescu& atat cat mai stim noi& Editura Gitera& Bucuresti 1999 Eco& U.& Gector in fa'ula& Editura Uni#ers& Bucuresti 1991 GdEcuCer& 1. Ge de#eloppement du concept de soi de l]enfance a la #ieillese& Ges ,resses de G]Uni#ersite de 0ontral& 0ontreal& 199: Fardner& 0.& Creating minds. "n anatomC of creati#itC seen t/roug/ t/e li#es of >reud& Einstein& ,icasso& Stra#insIC& Eliot& Fra/am& and Fand/i& Basic BooIs& " 4i#ision of <arper Collins ,u'lis/ers& 199@ Frof& S.& 1oCaumes de G]inconscient /umain& Edit. 1oc/et& ,aris 192;] Fru'er& <.& 4arQin on man% a psCc/ological studC of scientific creati#itC& ^ildQood <ouse& Gondon& 199: 0ecu& C.& 8ic/ita Stanescu % opera si 'iografie& OGim'a si literaturaS& 1992& #ol 1& p. 93-1H( 0ecu& C.& Va!atorul si #a!utul& in% Coloc#iul T/eodor ,alladC& 0u!eul 8ational de "rta al 1omaniei& Bucuresti& 1992& p. ;;-;9. 8eisser& U.& T/e 4e#elopment of Consciouness and t/e "Kuisition of Self& in Xessel& >.S.& Cole& ,.0.& Eo/nson& 4.G.& Self and Consciouness. 0ultiple perspecti#es& GaQrence Erl'aum "ssociates& ,u'lis/ers& <illsdale& 8eQ EerseC& 0o#e and Gondon& 199(& p. 1-19. ,areCson& G.& Estetica. Teoria formati#itatii& Editura Uni#ers& Bucuresti& 1922. Scanff& C/.& Ga conscience modifiee& Editions ,aCot& ,aris& 199; Sorin& V.& 1aspunsurile lui 8ic/ita Stanescu la c/estionare de personalitate& O1e#ista de psi/ologieS& 199;& :1& nr.(& p. 1:1-1:9 Stanescu& 8.& >i!iologia poe!iei& Editura Eminescu& Bucuresti& 199H& p. @3( Stanescu& 8.& 4umitrescu& ".T.& "ntimetafi!ica& Cartea 1omaneasca& Bucuresti& 199;& p. 119& p. @;; 8ic/ita Stanescu& al'um memorial& OViaa 1om+neascS& Bucuresti& 199:& p.1H& p. (2-@9& p.3(& p.92& p. ((H