CONTRACTUL DE DONATIE

Definitie Donatia este un contract solemn, unilateral si cu titlu gratuit prin care una din parti, numita donator, cu intentie liberala isi micsoreaza in mod actual si irevocabil patrimoniul sau cu un drept (real sau de creanta), marind patrimoniul celeilalte parti, numita donatar, cu acelasi drept, fara a urmari sa primeasca ceva in schimb (art.801 si 803 C.civ.) Dupa cum rezulta din aceasta definitie, ceea ce caracterizeaza donatia este trecerea unor valori dintr un patrimoniu in altul fara echivalent, cu intentia de a face o donatie (animus donandi). !ceasta intentie, concreti zata in mcheierea contractului in forma si in conditiile prevazute de lege, "ustifica marirea unui patrimoniu in detrimentul altuia, constituind cauza ei. #recizam, de asemenea, ca donatia contractelor cu titlu gratuit ca varietate a reprezinta o liberalitate, deoarece are ca efect micsorarea patri moniului

donatorului cu bunul donat, spre deosebire de contractele dezin teresate (de e$emplu, comodatui, mandatul sau depozitul cu titlu gratuit etc.), prin care nu se micsoreaza patrimoniul celui care procura altuia un folos, motiv pentru care acestea din urma nu sunt supuse regulilor de fond si de forma prevazute pentru donatii. Interpretarea contractului Codul civil nu prevede reguli speciale de interpretare a clauzelor contractului de donatie. %n consecinta, se aplica regulile generale de interpretare a contractelor (art.&'' &8(). )e impune insa o precizare* daca nu e$ista certitudinea ca partile au incheiat un contract de donatie (o liberalitate), deci interpretarea este necesara chiar pentru calificarea "uridica a contractului (donatie sau un alt contract, de e$emplu, de intretinere, de locatiune, de comodat etc.), atunci interpretarea urmeaza sa se faca in sensul aplicarii regulilor care guverneaza actele cu titlu oneros care sunt reguli de drept comun , iar nu a regulilor prevazute pentru liberalitati care, fiind e$ceptionale sunt supuse unei interpretari restrictive. Concluzia privind incheierea intre parti a unui contract de donatie trebuie sa fie temeinic ancorata in elementele conventiei intre parti. #recizam ca, in nici un caz, e$ecutarea unei obligatii civile irnperfecte (naturale) nu poate fi calificata drept o liberalitate (de e$emplu, e$ecutarea unei obligatii prescrise, repararea pagubei cauzate desi conditiile raspunderii civile nu sunt intrunite, intretinerea unei rude fata de care nu e$ista obligatie legala de tntretinere etc.). +ici premiile sau cadourile ori recompensele oferite (in scopuri publicitare) de un comerciant clientilor nu constituie donatii, nefiind facute animus donandi, in activitatea sa profesionala comerciantul nu poate fi generos. +ici operele de binefacere nu urmeaza regulile prevazute pentru donatii .

Obiectul donatiei Conditii. #otrivit dreptului comun, bunul (dreptul) care formeaza obiectul contractului trebuie sa fie in circuitul civil (art.&,3 C.civ.), sa fie determinat sau determinabil (art.&-8 si &,- C.civ.), posibil, licit si sa e$iste sau sa poata e$ista in viitor (de e$emplu, recolta viitoare). Dintre bunurile viitoare numai succesiunile nedeschise nu pot forma obiectul donatiei (art.'0. si &,( C.civ.). Dupa deschiderea mostenirii mostenitorul poate instraina universalitatea dobandita, respectiv cota parte indiviza, nu numai cu titlu oneros, dar si cu titlu gratuit, deci prin donatie. %n nici un caz, bunurile viitoare nu pot constitui obiectui darului manual. Daca bunul donat este individual determinat donatorul trebuie sa aiba calitatea de proprietar (fie si sub conditie). Daca contractul are ca obiect lucrul altuia, donatia este nula absolut in toate cazurile (indiferent de solutia ce se admite in materia vanzarii lucrului altuia) intrucat donatorul se poate abtine sa dobandeasca proprietatea lucrului altuia si deci donatia contravine principiului irevocabilitatii. Daca incheierea contractului de donatie este insotita, precedata sau urmata de incheierea unui alt contract (cu participarea unei alte persoane, straine de donatie), trebuie sa se stabileasca corect ce se doneaza (/uid donat), adica obiectul donatiei, pentru ca solutionarea problemelor de drept specifice contractului de donatie (capacitatea, revocarea, reductiu nea etc.) sa nu se rasfranga asupra celuilalt contract cu privire la care reglementarile in materie de donatie nu sunt incidente. #roblema se pune in practica in cazul finantarii cumpararii sau construirii unei case* obiectul donatiei este suma de bani sau casa0 1egula este ca, in cazul prestarii unei sume de bani in vederea achizitio narii unui imobil, obiectul donatiei este suma de bani . 2ot astfel, daca donatia se realizeaza prin transcrierea dreptului de proprietate asupra (sau si asupra) altei persoane decat aceea care plateste pretus imobilului, ceea ce se doneaza este pretul (parte din pret), iar nu imobilul, dar numai daca donatia este concomitenta cu plata pretului catre vanzator. %n schimb, daca transcrierea se face dupa incheierea vanzarii si plata pretului la care donatarul n a luat parte, obiectul donatiei il formeaza imobilul . Drept consecinta, daca obiectul donatiei este suma de bani, nulitatea contractului de donatie sau reductiunea, raportul ori revocarea donatiei nu va afecta dreptul de proprietate al dobanditorului (donatarului) asupra imobilului. %n schimb, daca donatia a avut ca obiect imobilul, toate conse cintele aratate se vor rasfrange asupra lui. Conditiile donatiei Intre persoane prezente Conform art.813 C.civ. toate donatiile se fac prin act autentic. Deci contractul produce efecte "uridice numai daca consimtamantul ambelor parti este manifestat in forma autentica. +eres pectarea acestei forme se

sanctioneaza cu nulitatea absoluta a contrac tului, indiferent de persoana donatorului sau donatarului (persoana fizica sau "uridica, de drept public sau privat). 3orma autentica este o masura de protectie a vointei donatorului, care dispune in mod actual si irevocabil de un drept in favoarea unei alte persoane, fara ca acel element activ sa fie inlocuit in patrimoniul sau printr o valoare echivalenta. %ntrucat cerinta formei este prevazuta in mod imperativ, sub sanctiu nea nulitatii absolute, deci ad validitatem, dovada e$istentei unei donatii nu poate fi facuta cu martori, chiar daca ar e$ista un inceput de dovada scrisa. +ulitatea donatiei pentru lipsa formei autentice poate fi invocata de orice persoana interesata sau de instanta din oficiu si nu poate fi inlaturata in nici un fel. !stfel, de e$emplu, nu poate fi validata printr un act confir mativ al donatorului (/uod nullum est confirmari ne/uit) si nici acoperita printr un proces verbal incheiat cu prile"ul transcrierii imobilului ori prin alte acte oficiale ulterioare manifestarii de vointa, daca actul "uridic initial este nul. #recizam, de asemenea, ca inzestrarea unui copil in vederea incheierii casatoriei, avand caracterul unei donatii, nu poate fi facuta decat tot prin inscris autentic. %ntrucat parintii nu au o obligatie civila imperfecta (na turala) de a si mzestra copiii, nici e$ecutarea benevola a donatiei in scop in inzestrare, nu poate acoperi nulitatea si deci se poate cere restituirea prestatiei efectuate in baza actului nul, ca donatie, iar nu valabila ca act de plata facuta in e$ecutarea unei obligatii civile imperfecte. #entru ca donatia nula pentru vicii de forma sa produca efecte "uridice, ea trebuie sa fie refacuta in intregime cu respectarea formei cerute de lege (art.11,8C.civ.). %n schimb, dupa moartea donatorului, nulitatea unei donatii pentru vicii de forma, cat si in privinta oricarei alte e$ceptii, poate fi acoperita prin confirmarea, ratificarea sau e$ecutarea voluntara a donatiei de catre mostenitorii sau reprezentantii donatorului (art.11,' alin.3 C.civ.) daca confirmarea, ratificarea sau e$ecutarea este benevola si facuta in deplina cunostinta de cauza. 1enuntarea la efectele nulitatii este opozabila si cre ditorilor, daca nu este frauduloasa. #entru a e$plica aceasta dispozitie, se spune ca in persoana succeso rilor donatorului nulitatea pentru nerespectarea formei devine relativa in intelesul ca ei pot in mod valabil sa confirme donatia autorului lor lovita de nulitatea de forma si, bineinteles, nulitatea poate fi invocata numai de citre ei. !ltii spun ca, in realitate, ne aflam in prezenta unei nulitati absolute care e$ceptional poate sa fie acoperita. %mpartasim parerea potrivit careia donatia nula absolut pentru vicii de forma lasa in persoana succesorilor o obligatie civila imperfecta (naturala) care, fiind e$ecutata sau confirmata de bunavoie si in deplina cunostinta a cauzei de nulitate, nu da loc la repetitie (art. 10&. alin.. C.civ.). 4ineinteles, confirmarea sau ratificarea produce efecte numai fata de succesorii care au consimtit. %n sfarsit, precizam ca si sarcinile sau conditiile donatiei trebuie sa fie prevazute in forma solemna.

Intre absenti %n cazul in care contractu de donatie se incheie intre absenti, prin oferta si acceptare separate, atat oferta de a darui, cat si acceptarea trebuie sa fie facuta in forma autentica, altfel nu vor produce efecte "uridice, fiind nule absolut cu toate consecintele si regulile de mai sus aratate (art.81- alin.l C.civ.). #entru validitatea donatiei acceptata printr un inscris separat, se mai cere ca acceptarea sa aiba loc in timpul vietii donatorului (art.81- alin.. C.civ.). %n caz de moarte a donatorului mai inainte de acceptare (cu care se echivaleaza situatia cand acesta devine incapabil), oferta devine caduca. 4ineinteles, si donatarul trebuie sa fie in viata in momentul acceptarii, cand se realizeaza acordul de vointa necesar in vederea incheierii contrac tului. Daca donatarul inceteaza din viata inainte de acceptare, mostenitorii sai nu pot accepta donatia deoarece autorul lor nu le a putut transmite nici un drept, iar oferta de donatie s a facut intuitu personae. Cu atat mai puternic cuvant, creditorii nu ar putea accepta donatia (nici in timpul vietii donatarului) pe calea actiunii oblice (dreptul de a accepta fiind e$clusiv personal, implicand aprecieri de ordin moral) si nici ataca refu zul acceptarii donatiei pe calea actiunii pauliene, pentru ca donatarul nu si micsoreaza patrimoniul, ci pierde numai ocazia de a l mari. #e langa aceste conditii, pentru ca donatia acceptata prin inscris separat sa produca efecte, se mai cere ca actul de acceptare sa fie comunicat (notificat) donatorului, in timpul vietii lui (art.81- alin.. C.civ.) si inainte de a fi devenit incapabil. #ana in momentul primirii comunicarii donatorul poate revoca donatia (oferta de donatie). 1evocarea poate fi nu numai e$presa, ci si tacita. !stfel, faptul ca, inainte de comunicarea actului de acceptare, donatorul vinde lucrul care urmeaza sa faca obiectul donatiei, constituie o revocare tacita. (1evocarea nu trebuie sa fie notifi cata donatarului). %ntrucat prin acceptare se realizeaza, in fapt, acordul de vointa alin.. C.civ.) fiind amanate pana la comuni care numai 5efectele5 donatiei (art.81nu e$cludem posibilitatea notificarii acceptarii de catre

succesorii sau creditorii donatarului, caci notificarea nu mai presupune aprecieri de ordin moral. Statul estimativ Daca donatia are ca obiect bunuri mobile, corpo rale sau incorporale, pe langa conditiile e$aminate se mai cere ca obiectele mobile donate sa fie trecute intr un stat estimativ semnat de donator si donatar si care sa cuprinda descrierea si evaluarea, cel putin globala, a lucrurilor mobile daruite (art.8.' C.civ.). )tatul estimativ poate sa fie cuprins in chiar corpul inscrisului de do natie, dar partile pot intocmi si un inscris separat sub semnatura privata , nefiind necesara redactarea lui in forma autentica* insa inscrisul trebuie sa fie semnat de ambele parti.

!rt.8.' C.civ. prevede necesitatea statului estimativ pentru 5valabili tatea5 donatiei de bunuri mobile facuta prin act (autentic). %n schimb, art. ''. C.civ. prevede posibilitatea evaluarii bunurilor mobile donate, 5in lipsa acestui stat5 estimativ, prin e$pertiza, ceea ce mseamna, cel putin implicit, recunoasterea validitatii darului. !stfel fiind, se poate admite ca lipsa statului estimativ nu atrage nulitatea (absoluta sau relativa) a donatiei, fiind cerut numai ad probationem. Darurile manuale si donatiile indirecte sunt scutite de formalitatea statului estimativ. Donatia de imobile Daca donatia are ca obiect un imobil, cerintele de forma trebuie sa fie respectate in toate cazurile, iar nu numai in cazul terenurilor(art.. alin 1 din 6.nr.(-71&&8).%n schimb, dreptul de preemptiune (art.-8 -&) nu este aplicabil in cazul donatiei. %n ceea ce priveste publicitatea imobiliara, precizam ca inscrierea in cartea funciara nu afecteaza validitatea contractului. Capacitatea partilor Incapacitati de a primi 1. #ersoanele fizice neconcepute si organizatiile care n au dobandit personalitatea "uridica nu au capacitatea de a primi donatii. Copilul conceput (infans conceptus) poate fi gratificat (art.808 C.civ.). #ersoanele neconcepute pot fi gratificate numai indirect, de e$emplu, prin liberalitati cu sarcini, facute unor terte persoane capabile . lar organizatiile (entitatile) care n au dobandit personalitatea "uridica vor putea primi donatii in cursul constituirii (de la data actului de infiintare) 5dar numai intrucat acestea sunt cerute pentru ca persoana "uridica sa ia fiinta, in mod valabil5 (art.33 alin.3 din Decretul nr. 3171&(-). !stfel, daca donatia se face in vederea alcatuirii patrimoniului propriu necesar pentru dobandirea personalitatii "uridice. Dupa dobandirea personalitatii "uridice, unitatea poate primi donatii cu respectarea principiului specia litatii capacitatii de folosinta. .. Cetatenii straini (persoanele "uridice straine) si apatrizii nu pot primi donatii avand ca obiect dreptul de proprietate asupra terenurilor (art.-1 alin.. din Constitutie) . 3. 8edicii si farmacistii, inclusiv persoanele care practica ilegal medicina , care au tratat pe o persoana in boala din care moare (acea boala fiind cauza mortii), nu pot primi donatiile ce bolnavul a facut in favoarea lor in cursul acestei boli. !ceasta dispozitie se aplica si preotilor care au asistat pe donator din punct de vedere religios in cursul ultimei boli (art.810 alin.1 si 3 C.civ.). 9bservam ca ceea ce intereseaza este nu calitatea de medic, farmacist sau preot, ci asistenta cu caracter repetat sau de continuitate acordata bolnavului in calitatile vizate de lege. #rin urmare, bolnavul poate gratifi ca un prieten medic, daca nu l a tratat in cursul ultimei boli.

)unt e$ceptate de la interdictia vizata, si deci sunt valabile, donatiile remuneratorii, daca sunt potrivite cu starea materiala a donatorului si cu serviciile prestate de donatar (art.810 alin.. C.civ.).%n literatura de specialitate se recunoaste si validitatea donatiei facuta medicului de catre bolnavul care este sotui lui -. 8inorii si interzisii au dreptul de a primi donatii, dar nu au e$ercitiul acestui drept. %n principiu, donatia facuta unui incapabil sau cu capacitate de e$ercitiu restransa se accepta prin reprezentantii sai legali sau cu incuviintarea prevazuta de lege. !rt.81( C.civ. contine insa o protectie speciala in favoarea minorilor si interzisilor, permitand ca donatiile facute lor sa fie acceptate si de catre ascendentii lor de orice grad, chiar daca nu sunt tutorii lor si parintii s ar afla in viata si ar refuza sa accepte. %n cazul minorului cu capacitate de e$ercitiu restransa art.81( C.civ. trebuie sa fie interpretat dupa parerea noastra in sensul ca nu numai tutorele sau parintii, dar si ascendentii minorului pot incuviinta accepta rea. Dar daca donatia contine si element oneros (donatie cu sarcini sau sub conditie), deci acceptarea constituie un act de dispozitie, ea trebuie sa fie, in toate cazurile, autorizata in prealabil de autoritatea tutelara (. )urdo mutul care nu stie sa scrie nu poate accepta o donatie decat cu asistarea unui curator special numit de autoritatea tutelara (art.81, C.civ.comb. cu art. 1(. si 1(& C.fam.), care va avea rolul de interpret al vointei surdo mutului (surdului sau mutului) in sensul art.,1 alin.. din 6egea notarilor publici si a activitatii notariale nr.3,71&&(. #ersoanele "uridice. %n legatura cu capacitatea de a accepta o donatie, se impune sa facem unele precizari privitor la acceptarea oferte lor de donatie facute in favoarea persoanelor "uridice. !m vazut ca, in principiu, persoanele "uridice pot primi donatii daca dreptul, care formeaza obiectul donatiei, corespunde scopului stabilit prin lege, actul de infiintare sau statut (art.3- din Decretul nr.3171&(- si art.l din Decr. nr.-'871&(- privitor la donatiile facute statului). ,. Donatiile facute statului (organelor de stat, institutiilor bugetare, unitatilor administrativ teritoriale, regiilor autonome sau societatilor co merciale cu capital ma"oritar de stat) urmeaza sa fie acceptate dupa cum urmeaza: donatiile oferite ministerelor, altor organe sau institutii centrale care depind direct de ;uvern, precum si unitatilor bugetare care fac parte din sistemul acestora se accepta de ministrul sau conducatorul organului ori institutiei centrale de stat* donatiile oferite unitatilor administrativ teritoriale se accepta, dupa caz, de consiliul "udetean sau al municipiului 4ucuresti* donatiile oferite regiilor autonome sau societatilor comerciale cu capital ma"oritar de stat se accepta de conducatorii acestora insa, daca sunt de interes national, cu autorizatia prealabila a organului tutelar,iar daca sunt de interes local, cu autorizatia consiliului "udetean sau al municipiului 4ucuresti, dupa caz.

Daca obiectul donatiei este un teren agricol se cere si avizul 8iniste rului !griculturii, iar daca este un imobil situat intr o localitate, avizul Degartamentului pentru !dministratia #ublica 6ocala. %n toate cazurile, bunurile grevate cu sarcini sau pentru care e$ista restante de impozite sau ta$e pot fi acceptate numai cu avizul 8inisterului 3inantelor (art.. - din Decr. nr.-'871&(-). Daca bunul care formeaza obiectul donatiei (sau legatului facut prin testament) urmeaza sa intre in domeniul public al statului sau unitatii administrativ teritoriale, dreptul de proprietate publica se dobandeste prin acceptarea liberalitatii de ;uvern, de consiliul "udetean sau de consiliul local, dupa caz (art.' din 6egea nr..1371&&8 privind proprietatea publica si regimul "uridic al acesteia). Cat priveste persoanele "uridice care nu sunt de stat, acceptarea donatiilor (inclusiv a darurilor manuale) se face prin organele abilitate sa incheie acte"uridice in numele si pe seama persoanei "uridice, respectiv prin persoanele imputernicite in acest scop. %n cursul constituirii, liberalitatile facute in scopul formarii patrimoniului necesar se accepta de persoanele imputernicite (prin actul constitutiv) sa desfasoare procedura de dobandire a personalitatii "uridice. !ceste reguli de drept comun de acceptare a liberalitatilor sunt aplica bile atat in cazul persoanelor "uridice care urmaresc un scop patrimonial, cat si in cazul asociatiilor sau fundatiilor fara scop patrimonial. 9rdonanta ;uvernului nr..,7.000 cu privire la asociatii si fundatii nu prevede necesitatea vreunei aprobari sau autorizatii pentru acceptarea liberalitatii. %nstanta competenta verifica numai indeplinirea cerintelor legale pentru constituirea asociatiei sau fundatiei (filialelor) ori federatiei si dispune, pe aceasta baza, inscrierea in 1egistrul asociatiilor si fundatiilor (federatiilor), personalitatea "uridica fiind dobandita in momentul inscrierii. 6egislatia noastra contine anumite dispozitii speciale (derogatorii de la regulile generale) cu privire la capacitatea partilor contractante, stabilind anumite incapacitati speciale de a dispune si de a primi prin intermediul contractului de donatie. Incapacitati de a dispune 8inorii si persoanele puse sub interdictie "udecatoreasca nu pot incheia contract de donatie, in calitate de donatori, nici prin reprezentantii legali (parinti sau tutor) si nici personal cu incuviintarea ocrotitorului legal (si chiar daca s ar obtine autorizatia autoritatii tutelare art.1.& alin. 1 3 si art. 133 alin.3 comb. cu art. 10( alin.3 si 1-' C.fam.). %n practica se recunoaste insa validitatea darurilor obisnuite facute de minor sau, in numele sau, de ocrotitorul legal (de e$emplu, cu ocazia unor aniversari, de ziua femeii etc.) daca sunt potrivite cu posibilitatile celui ocrotit. %n aceste conditii se recunoaste validitatea darului, chiar daca minorul a actionat singur* lipsa incuviintarii sau autorizatiei nu poate fi invocata. &. %n favoarea tutorelui, minorul nu poate dispune prin donatie nici dupa ce a a"uns la ma"orat, cat timp autoritatea tutelara n a dat tutorelui

descarcare pentru gestiunea sa (art.80& C.civ. si art. 1-1 C.fam.). De la aceasta regula face e$ceptie situatia cand tutorele este ascendentul minorului. omentul cand capacitatea este ceruta 1eguli aplicabile. %n ceea ce priveste momentul la care trebuie sa ne raportam pentru a aprecia capacitatea partilor, nu se pun probleme daca donatia se realizeaza printr un singur act. Daca donatia se incheie prin acte separate (intre absent), donatorul trebuie sa fie capabil in momentul facerii ofertei (cand isi manifesta vointa de a dona), in momentul acceptarii ei de catre donatar (cand se realizeaza acordul de vointe) si in momentul primirii comunicarii actului de acceptare, caci donatia produce efecte numai din acest moment (art. 81-alin.. C.civ.). Cat priveste pe donatar, el trebuie sa fie capabil in momentul acceptarii. %n momentul facerii ofertei (desi problema este controversata) consideram ca donatarul nu trebuie sa fie capabil, intrucat oferta este un act unilateral al donatorului. lar in momentul receptarii notificarii de catre donator problema capacitatii donatarului nu se pune* desi art.81- alin.. C.civ. roman referitor la efectele donatiei a eliminat cuvintele 5a 1<egard du donateur5 (art.&3. alin.. C.civ. francez), totusi vizeaza numai comunicarea actului de acceptare in timpul vietii 5donatorului5, 5a celui ce daruieste5. )anctiunea incapacitatilor speciale de a face si de a primi donatii +ulitatea contractului. #otrivit art.81. C.civ., 5dispozitiile in favoarea unui incapabil sunt nule...5.Cu toate ca formularea sugereaza sanciunea nulitatii absolute se admite ca nerespectarea incapacitatilor atat de a face, cat si de a primi donatii se sanctioneaza, de regula, numai cu nulitatea relativa a contractului, nulitatea putand fi invocata de cel ocrotit (prin ocrotitorul legal, daca este cazul) sau de succesorii sai in drepturi . %n unele cazuri insa, cand incapacitatile sunt dictate de interese de ordine publica, sanctiunea este nulitatea absoluta a contractului. !stfel, donatiile facute persoanelor "uridice, daca n au fost acceptate in conditiile prevazute de lege. 2ot astfel, donatia avand ca obiect dreptul de proprietate asupra terenului de orice fel, daca donatarul nu este cetatean roman (art.-1 alin.. din Constitute). Controversata este problema sanctiunii aplicabile in cazul donatiilor facute medicilor, farmacistilor sau preotilor. Consideram ca sanctiunea nulitatii absolute isi poate gasi "ustificarea si in acest caz, deoarece interdictia este conceputa in art.810 C.civ., ca o dispozitie prohibitiva (nu numai de ocrotire), ca o regula generala de aparare a prestigiului profesiei de medic sau de preot. lar in cazul persoanelor care practica ilegal medicina, fapta ce constituie infractiune, in orice caz se impune sanctiunea nulitatii absolute. Donatia va fi nula, respectiv anulabila, chiar daca partile fi nul, ramane nul si daca a fost simulat. pentru a ocoli dispozitiile privind incapacitatile speciale au recurs la deghizare sau la interpunere de persoane, caci actul care sincer incheiat ar

Irevocabilitatea donatiilor Clauze incompatibile cu principiul irevocabilitatii Conditiile potestative. Cu toate ca dreptul transmis prin donatie poate, in principiu, sa fie conditional, adica supus unei conditii suspensive sau rezolutorii, cazuale ori mi$te, totusi caracterul de irevocabilitate nu permite stipularea unei conditii suspensive sau rezolutorii potestative din partea donatorului (art.8.. C.civ.). !stfel, o donatie este nula nu numai cand este facuta sub conditie pur potestativa (a carei realizare depinde e$clusiv de vointa donatorului), ci se admite ca ea este nula chiar daca este facuta sub o conditie simpla potestativa din partea donatorului (a carei realizare, pe langa vointa lui, depinde si de circumstance e$terioare care insa nu pot actiona in afara vointei lui). !ceasta spre deosebire de contractele cu titlu oneros, care, fiind valabil afectate de conditii potestative simple (art. 100,), sunt nule, conform art. 1010 C.civ., numai daca sunt afectate de o conditie pur potestativa din partea celui ce se obliga. #lata datoriilor vi itoare nedeterminate. =ste nula donatia care impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le ar contracta in viitor si a caror valoare n a fost specificata prin actul de donatie (art.8.3 C.civ.), intrucat donatorul ar fi liber sa revoce donatia contractand datorii pana la concurenta valorii bunurilor donate (chiar daca, in fapt, nu contracteaza datorii). Dreptul de a dispute de bunul donat. Conform art.8.- C.civ., in cazul in care donatorul si a rezervat dreptul de a dispune de un bun sau de o suma determinata din bunurile daruite, donatia este nula cu privire la acel bun sau suma, chiar daca donatorul moare fara a fi dispus de ele* bunul sau suma se transmite mostenitorilor donatorului. Daca rezerva dreptului de a dispune este generala si se intinde asupra intregii donatii, ea este nula in totalitate. 0 asemenea clauza este de fapt o conditie rezolutorie pur potestativa (art. 1010 C.civ.), care atrage nulitatea oricarei conventii. d) Dreptul de denuntare unilaterala a contractului. .0. Clauze permise. %ntrucat enumerarea clauzelor incompatibile cu principiul irevocabilitatii, continute in C.civ., nu este limitativa, este necesar sa facem unele precizari si cu privire la clauzele care sunt permise, pentru a delimita mai bine campul de aplicatie al principiului irevocabilitatii. )unt compatibile cu acest principiu urmatoarele clauze: a) %ntrucat transmisiunea irevocabila a dreptului donat nu implica o predare imediata a bunului, donatia poate fi cu termen, pentru ca termenul dreptului transmis, ci numai e$ercitiul acelui drept. b) Dupa cum am vazut, donatia poate fi afectata de o conditie cazuala sau mi$ta. Depinzand de hazard (art. 100( C.civ.), respectiv si de vointa unei alte persoane (determinate sau nedeterminate, art. 100' C.civ.), decat donatorul, ele nu contravin principiului irevocabilitatii donatiilor. ca modalitate a actului "uridic nu afecteaza dobandirea

c) 2ot astfel, poate fi stipulata plata datoriilor prezente (cu data certa anterioara donatiei) ale donatorului, precum si cele viitoare daca, in acest din urma caz, sunt specificate in contractul de donatie (art.8.3 C.civ.). d) !rt.8.( C.civ. prevede e$pres posibilitatea stipularii reintoarcerii conventionale a bunurilor daruite pentru cazul cand donatarul ar muri inainte de donator, chiar daca lasa descendenti, sau pentru cazul de predeces al donatarului si al descendentilor lui (donatarul decedat fara posteritate).0 asemenea stipulatie este o conditie cazuala rezolutorie e$presa care, in caz de realizare, produce efecte retroactive (art. 1,1( si 101&) . %n materie de imobile insa, pentru opozabilitatea fata de terti, clauza de reintoarcere este supusa publicitatii. #recizam insa ca reintoarcerea nu poate fi stipulata in favoarea unei alte persoane decat donatorul insusi (nici chiar in favoarea mostenitorilor sai), intrucat ar constitui o substitutie fideicomisara conditionala prohibita de lege. e) %n cazul depunerii unei sume de bani la C=C sau alte unitati bancare, pe numele altei persoane animus donandi, deponentul poate insera in libret o clauza de imputernicire pe seama sa, fara a contraveni principiului irevocabilitatii, deoarece va actiona in baza clauzei ca un mandatar al titularului de libret. f) +ici clauzele de inalienabilitate, mai frecvente in materie de liberalitati, in masura in care sunt recunoscute valabile, nu contravin principiului irevocabilitatii. g) in sfarsit, fara a epuiza enumerarea clauzelor permise, mentionam ca donatia cu rezerva uzufructului (sau a dreptului de abitatie), in favoarea donatorului sau a unui tert, este permisa, obiectul contractului fiind nuda proprietate, care se doneaza in mod irevocabil. Desigur, poate forma obiectu contractului si un drept de uzufruct, donatorul pastrand nuda proprietate. #rincipiul irevocabilitatii donatiilor 6iberalitatile intre vii sunt, prin esenta lor irevocabile. !ceasta irevocabilitate, reglementata prin te$te speciale (art.801 si 8.. 8.- C.civ.), care actioneaza descura"ant pentru donator si contribuie la siguranta circuitului civil, nu este cea prevazuta pentru toate contractele (art.&,& C.civ.) si care rezulta din principiul ca, o data incheiat, contractul are forta obligatorie intre partile contractante (este 5legea partilor5) si nu poate fi revocat (desfacut, desfiintat sau modificat) prin vointa uneia dintre ele (irevocabilitate de gradul %). =vident, forta obligatorie a oricarui contract actioneaza si in cazul contractului de donatie, in sensul ca odata incheiat nu poate fi desfiintat prin vointa uneia dintre parti, fie si donatarul. Dar irevocabilitatea donatiilor are un caracter special, particular, mai accentual decat forta obligatorie a oricarui contract, in sensul ca in materie de donatii (indiferent daca s au realizat in forma autentica, deghizata, indirecta sau dar manual) irevocabilitatea priveste nu numai efectele, ci insasi esenta contractului, fiind o conditie de validitate pentru formarea lui (irevocabilitate de gradul %%). !stfel fiind, orice clauza sau

conditie a carei indeplinire atarna de vointa donatorului si care i ar da posibilitatea de a zadarnici sau micsora, direct sau indirect, foloasele gratuite pe care contractul le creeaza pentru donatar sunt incompatibile cu esenta donatiilor, atragand nulitatea lor absoluta (art.8.. C.civ.). )anctiunea nulitatii loveste contractul in intregime, iar nu numai clauza incompatibila cu principiul irevocabilitatii si chiar daca aceasta clauza nu a fost cauza determinanta si impulsiva a liberalitatii. Cu toate acestea, daca donatia este divizibila si clauza o afecteaza numai in parte, pentru rest, efectele contractului se mentin. %ar daca, dupa moartea donatorului, succesorii sai in drepturi in cunostinta de cauza confirma sau e$ecuta donatia, nu mai pot invoca nulitatea pentru a cere restituirea bunului donat (art. 11,' alin.3 C.civ.). Revocabilitatea donatiilor 1evocabilitatea donatiilor intre soti 1eguli speciale. in ceea ce priveste contractul de donatie incheiat intre soti (deci in timpul casatoriei), poate avea ca obiect numai bunurile proprii ale sotului donator si care devin astfel bunuri proprii ale sotului donatar, daca nu s a stipulat intrarea lor in comunitate, 5ceea ce inseamna prefacerea dreptului de proprietate e$clusiva a sotului donator intr un drept de proprietate devalmase a ambilor soti5. =vident, donatorul poate dona si cota parte ideala ce i apartine din dreptul de proprietate asupra unui bun ce nu formeaza obiectul comunitatii sau dreptul asupra unei mosteniri deschise (universalitate sau cota parte indiviza asupra universalitatii), care este bun propriu al sotului mostenitor (art.311it.b din C.fam.). 1eferitor la donatiile dintre soti, Codul civil prevede anumite reguli speciale derogatorii de la regulile generale aplicabile donatiilor. Cea mai importanta regula speciala (celelalte fiind subsecvente) vizeaza derogarea de la principiul irevocabilitatii donatiilor. #otrivit art.&3' alin.l C.civ., 5orice donatiune facuta intre soti in timpul maritagiului este revocabila5. 1evocarea se poate realiza prin vointa unilaterala a sotului donator (ad nutum) oricare ar fi forma de realizare a donatiei (act autentic, donatie indirecta sau dar manual). )otul donator (si numai el personal, nu si creditorii sau mostenitorii lui) are dreptul de a revoca donatia oricand, fie in timpul casatoriei, fie dupa desfacerea (prin divort) sau desfiintarea (nulitatea) ori incetarea ei prin recasatorirea sotului donatar de bunacredinta care nu a stiut ca sotul donator, declarat mort, este in viata, si chiar dupa decesul sotului donatar, impotriva mostenitorilor lui. 1ezulta ca aceasta donatie devine definitiva si irevocabila numai din momentul mortii donatorului. 1. Dreptu% de revocare fiind de esenta donatiilor dintre soti, nu este necesar sa fie stipulat in actul de donatie si nu poate fi inlaturat printr o stipulatie contrara. !ceste donatii sunt valabile chiar daca s au facut sub conditie potestativa, chiar daca se impune donatarului obligatia de a plati datoriile nedeterminate ale donatorului si chiar daca donatorul si a rezervat dreptul de a dispune de bunurile daruite (art.8., C.civ.). +ici reintoarcerea conventionala nu este aplicabila* in caz de predeces al donatarului (si descendentilor lui), cu sau fara aceasta clauza, oricum donatorul poate revoca donatia. 2ot astfel, donatiile intre soti nu se revoca de

drept pentru survenienta de copil (art.&3' alin.3 C.civ.). %n timpul vietii donatorului nu este cazul a se aplica nici regulile privitore la revocarea donatiei pentru nee$ecutarea sarcinii sau pentru ingratitudine* el o poate revoca ad nutum si fara a invoca cauzele prevazute de lege. %n schimb, dupa moartea donatorului, cand donatia devine irevocabila, mostenitorii lui pot cere revocarea pentru nee$ecutarea sarcinilor sau pentru ingratitudine potrivit regulilor pentru aceste cauze legate de revocare. Din cele aratate rezulta ca donatia dintre soti deroga nu numai de la principiul irevocabilitatii donatiilor (irevocabilitate de gradul %%) in sen sul ca se pot stipula, la incheierea contractului, clauze dar chiar si de la forta obligatorie a incompatibile cu acest principiu (de e$., conditii potestative simple) revoce donatia (foloasele gratuite procurate celeilalte parti). .. Cat priveste modurile de revocare, ea nu trebuie sa imbrace forma unei actiuni in "ustitie si poate fi atat e$presa (de e$., prin act notarial sau prin testament), cat si tacita, implicita, constand intr un act ulterior al donatorului din care rezulta vointa acestuia de a revoca dona tia (de e$emplu, legatul cu titlu particular, avand ca obiect bunul donat, facut prin testamentul care nu prevede, e$pres, revocarea). =ste insa necesar sa e$iste o identitate e$acta intre bunul care a format obiectul donatiei si obiectul revocarii. Donatiile intre soti, inclusiv darurile de nunta, facute de unul dintre soti celuilalt, sunt revocabile pentru ca sotul donator sa poata revoca donatiile facute inainte de incetarea, desfacerea sau desfiintarea casatoriei si cand inceteaza influenta pe care o avea unul dintre soti asupra celuilalt (si de care a abuzat). 3. #entru a asigura posibilitatea revocarii unilaterale, legea interzice sub sanctiunea nulitatii absolute donatiile mutuale, reciproce intre soti facute in acelasi act (art.&38 C.civ.) si donatiile deghiza te sau facute prin interpunere de persoane, chiar daca nu aduc atingere rezervei succesorale (art.&-0 alin.. C.civ.), prezumandu se ca sunt persoane interpuse copiii sotului donatar dintr o alta casatorie (sau din afara casatoriei ori adoptat numai de acesta) si acele rude ale sotului donatar (rude in linie directa si pana la gradul %> inclusiv pe linie colaterala) fata de care, in ipoteza deschiderii mostenirii, deci a mortii lor in momentul incheierii contractului de donatie, el ar fi avut vocatie (chemare) succesorala legala concreta, utila (art.&-1 C.civ.). De e$emplu, parintele sotului donatar este prezumat persoana interpusa, nu si bunicul, fata de care parintele este in viata daca sotul nu are vocatie (chemare) succesorala. lar daca sotul donator are copii dintr o

oricarui contract (irevocabilitate de gradul %), in sensul ca una dintre parti poate, prin vointa sa unilaterala, sa

casatorie anterioara (sau din afara casatoriei ori adoptat anterior casatoriei cu donatarul) si daruieste sotului din urma, liberalitatea va fi considerate e$cesiva, si deci supusa reductiunii, in raport de o cotitate disponibila speciala, care este mai mica decat cea ordinara (art.&3& C.civ.), prevazuta de lege ca regula generala . Donatiile simulate Donatiile deghizate 1. +otiune. 1eguli aplicabile. Donatia este deghizata cand conform actului public apare incadrata intr o operatiune "uridica cu titlu oneros. Deci in acest caz, actul public este simulat, neadevarat, si ascunde o

donatie (deghizare totala, prin care se ascunde natura gratuita a contractului secret ). De e$emplu, vanzare cumparare in care pretul nu este datorat (contraprestatie simulata)* recunoasterea unei datorii care nu e$ista in realitate etc. Donatiile deghizate, ascunse sub aparenta unui contract cu titlu oneros, sunt, in principiu, valabile* deghizarea simulatia in general nu este sanctionata cu nulitatea.#rin urmare, donatia deghizata, care intruneste conditiile generale de validiiate ale contractelor in special se pune problema cauzei licite este valabila. !vand insa in vedere faptul ca donatia deghizata constituie o adevarata donatie, ea este supusa si regulilor de fond prevazute special pentru donatii (capacitate, irevocabilitate de gradul %%, reductiune, raport, revocare in cazurile prevazute de lege). Deci, pentru donatia deghizata se aplica aceleasir<eguli de fond care s ar aplica si daca donatia ar fi aparenta. .. 3orma. Controversata este problema ce forma trebuie sa imbrace aceste contracte* forma autentica ceruta de lege pentru validitatea donatiilor sub sanctiunea nulitatii absolute sau forma contractului care deghizeaza donatia, ceruta de lege, de regula, numai ad probationem0 De e$emplu, contractul prin care se transmite cu titlu gratuit dreptul de superficie asupra unei case sub aparenta unei vanzari cumparari urmeaza sa fie incheiat in forma autentica (prevazuta de lege pentru donatii) sau poate fi incheiat sub forma unui act sub semnatura privata, stiut fiind ca, pentru instrainarea cu titlu oneros a constructiilor (fara instrainarea terenului aferent), legea nu prevede cerinta formei autentice0 #otrivit unei solutii adoptate constant in practica "udiciara, pentru validitatea acestor donatii nu se cere respectarea formei autentice, ci numai a formei prevazute de lege pentru contractul care deghizeaza donatia. Dar nerespectarea acelei forme se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a donatiei deghizate, desi acea forma este prevazuta de lege numai ad probationem. Cu alte cuvinte, forma se imprumuta de la contractul care deghizeaza donatia, iar sanctiunea care se aplica este de regula cea prevazuta pentru donatii. 8a"oritatea doctrinei critica solutia "urisprudentei (critica de care ea nu vrea sa auda) , solicitand respectarea formei autentice a donatiilor.%n orice caz, consideram ca renuntarea la cerinta formei autentice este in contradictie cu art.813 C.civ., care fiind redactat diferit fata de art.&31 C.civ. francez prevede categoric: 5toate donatiile se fac prin act autentic5, deci atat donatiile sincer intervenite intre parti, cat si cele deghizate. Dupa cum s a spus, 5fata de o dispozitie atat de imperativa, nu este cu putinta a se admite validitatea unor donatiuni efectuate prin procedee, cari au tocmai de scop sa ocoleasca formele strict impuse de lege in materie de donatiuni intre vii* validarea donatiunilor deghizate ar echivala cu desfiintarea de fapt a formelor solemne5. 3. Dovada. Cat priveste proba deghizarii (indiferent de forma in care s a incheiat actul aparent), se aplica regulile din materia simulatiei, deci partile si succesorii lor universali ori cu titlu universal (art.l1'( C.civ.) o pot dovedi prin contrainscris sau inceput de dovada scrisa art.11&' C.civ. care poate fi completata cu martori si prezumtii (potrivit regulilor de dovada a contractelor), in schimb tertii (inclusiv succesorii cu titlu particular si creditorii chirografari ai partilor) prin orice mi"loace de proba. 1eamintim ca, in aceasta

materie, mostenitorii rezervatari sunt terti, pentru ca se prezinta in apararea unui drept propriu, iar nu dobandit prin mostenire de la defunct, actionand deci nu ca succesori universali. #entru a usura dovada deghizarii, legea (art.8-( C.civ.) prevede in favoarea mostenitorilor rezervatari o prezumtie relativa potrivit careia instrainarea cu titlu oneros facuta unui succesibil in linie dreapta (ruda in linie directa descendenta sau ascendenta, inclusiv rudenia civila rezultand din adoptie) reprezinta o donatie deghizata (supusa reductiunii), dar numai daca instrainarea s a facut cu rezerva uzufructului sau cu sarcina unei rente viagere, iar deghizarea nu este invocata de un mostenitor in linie dreapta care sa fi consimtit la incheierea actului. Donatiile prin interpunere de persoane +otiune. 1eguli aplicabile. %n cazul donatiei prin interpunere de persoane simulatia nu vizeaza natura gratuita a contractului, ci persoana adevaratului donatar. )e recurge la aceasta forma a simulatiei, de e$emplu, in cazul in care adevaratul donatar este incapabil sa primeasca liberalitati de la donator sau gratificarea sa ar provoca ecouri nefavorabile in familia donatorului. Din aceasta cauza, contractul aparent se incheie cu o persoana interpusa, prin contrainscris precizandu se persoana adevaratului donatar. %n aceasta varietate a simulatiei nu se pun probleme in legatura cu forma contractului* deoarece contractul care se incheie cu persoana interpusa este o donatie, neindoielnic trebuie sa fie incheiat in forma autentica, realizandu se astfel scopul ocrotirii donatorului si a familiei sale. )unt aplicabile, evident, si conditiile de fond prevazute pentru donatii, care urmeaza sa fie apreciate si avute in vedere in raport cu adevaratul donatar (capacitatea, revocarea pentru cauzele prevazute de lege, reductiunea etc.). Datorita dificultatilor de dovada a simulatiei (la care se recurge mai ales pentru a ocoli incapacitatile speciale prevazute in materie de donatii) legea (art.81. C.civ.) prezuma absolut ca sunt persoane interpuse parintii, descendentii si sotul persoanei incapabile (de e$emplu, a tutorelui, medicului, cetateanului strain etc.) si care devin prin intermediul prezumtiei persoane incapabile de a primi donatii de la donator. Donatiile indirecte +otiune Conditii de fond si de forma. 5Donatiile5 indirecte sunt acte "uridice incheiate (nesimulat) cu intentia de a gratifica (de aceea sunt supuse regulilor de fond prevazute pentru liberalitati), dar infaptuite pe calea unui act "uridic diferit de contructul de donatie. #rin urmare, spre deosebire de donatia deghizata care este o adevarata donatie deoarece contractul aparent nu are o e$istenta reala, nu corespunde vointei reale a partilor , in cazul 5donatiei5 indirecte actul care se incheie (altul decat donatia) este real, voit de parti, dar prin intermediul lui se realizeaza indirect o gratificare, o liberalitate. #entru aceasta categorie de acte "uridice, in care aparenta este conforma cu realitatea, nu se cere respectarea formei autentice dat fiind ca nu sunt contracte de donatie, ci liberalitati efectuate pe calea altor acte "uridice pentru care, de regula , nu se prevede aceasta cerinta de forma. Caracteristic in aceasta privinta

este, de e$emplu, art. 1,-. alin.. C.civ. care precizeaza ca daca renta viagera s a constituit in favoarea unei terte persoane (stipulate pentru altul facuta cu intentia de a gratifica), desi este o liberalitate, totusi nu este supusa formelor stabilite pentru donatie. 2ot astfel, art.1138 C.civ., care permite dovada rerniterii de datorie prin predarea titlului constatator al creantei . 1ezulta ca 5donatiile5 indirecte sunt supuse numai regulilor de fond nu si de forma ale donatiilor. %n schimb, actul prin intermediul caruia se realizeaza indirect liberalitatea, trebuie sa fie incheiat cu respectarea conditiilor de forma (daca este cazul) si de fond prevazute de lege pentru acel act. %n cazul acestor acte nu sunt aplicabile nici dispozitlile art.81- C.civ. referitoare la acceptarea donatiei facuta prin act separat. %n masura in care acceptarea este necesara pentru realizarea donatiei indirecte, ea urmeaza regulile prevazute pentru actul care i serveste drept suport "uridic. !ctele cele mai intrebuintate pentru realizarea unei 5donatii5 indirecte sunt: renuntarea la un drept, remiterea de datorie si stipulatia in folosul altuia. 1enuntarea 1enuntarea la un drept nu este, prin ea insasi, o liberalitate (poate fi si cu titlu oneros). Dar daca renuntarea este facuta cu intentia de a gratifica (e$ animo donandi), atunci are ca rezultat facerea unei liberalitati. #rin urmare, numai e$istenta intentiei de a gratifica da nastere unei donatii indirecte. Donatia este de fapt un act accesoriu al operatiei principale care este renuntarea si de care va profita persoana chemata in puterea legii de a beneficia de dreptul respectiv (de e$emplu, renuntarea la o mostenire de care va profita comostenitorul orimostenitorul subsecvent, renuntarea la uzufruct de care va profita nudul proprietar* renuntarea la legat de care va profita colegatarul sau mostenitorul grevat de e$ecutarea legatului etc.). )ubliniem ca, fara intentie liberala, prin renuntarea la un drept nu se realizeaza o donatie indirecta (de e$emplu, daca mostenitorul renunta la mostenire pentru a nu suporta sarcinile si datoriile succesiunii). %n acest sens se spune ca renuntarea la un drept este un act "uridic neutru* pentru a o califica drept donatie indirecta se cere stabilirea intentiei de a gratifica. !ceasta intentie poate fi dovedita prin orice mi"ioace de proba, fiind vorba de interpretarea unei vointe "uridice. 2rebuie precizat, de asemenea, ca renuntarile gratuite sunt scutite de forma prevazuta pentru donatii numai daca sunt pur abdicative de drepturi, iar nu translative, cum sunt cele facute in favorem. De e$emplu, renuntarea la o mostenire in favoarea unei persoane, constituie o acceptare urmata de o transmitere cu titlu gratuit, care este supusa neindoielnic conditiilor prevazute de art.813 si 81- C.civ.. 1emiterea 1emiterea de datorie, prin care un creditor cu acordul debitorului renunta, total sau partial, cu titlu gratuit la valorificarea unui drept de creanta (art.1138 11-. C.civ.), constituie o donatie indirecta. %n acest caz, debitorul realizeaza un folos gratuit, o imbogatire, care corespunde cu valoarea creantei ce ar fi trebuit sa plateasca creditorului.

)tipulatia )tipulatia in favoarea unei terte persoane, facuta cu intentia de a gratifica (donandi causa), reprezinta tot o donatie indirecta scutita de formele prevazute pentru donatii. Donatia indirecta realizata pe calea stipulatiei pentru altul prezinta insa si alte particularitati fata de regulile generale ale donatiilor. !ceasta donatie se realizeaza independent de acceptarea donatiei de catre donatar (tertul beneficiar) si de notificarea acceptarii donatorului donator si promitent . !cceptarea donatiei avand drept efect numai consolidarea (iar nu nasterea) dreptului in patrimoniul tertului beneficiar (donatar) poate fi facuta nu numai de catre donatar, dar si de catre succesorii sai in drepturi, si nu numai in timpul vietii, dar si dupa moartea donatorului (ori dupa ce a devenit incapabil). Donatia devine irevocabila numai din momentui acceptarii. #ana la consolidarea prin acceptare a dreptului in patrimoniul donatarului, donatorul stipulant (nu si succesorii sai in drepturi) poate revoca donatia ad nutum. %nseamna ca pana la acceptare nu opereaza forta obligatorie a contractului (irevocabilitatea de gradul %). %n schimb, principiul irevocabilitatii donatiilor (irevocabilitatea de gradul %%) trebuie sa fie respectat* dreptul stipulat in favoarea donatarului se naste valabil in patrimoniul sau din momentul incheierii contractului intre stipulant si promitent numai daca stipulatia nu contine clauze incompatibile cu principiul irevocabilitatii donatiilor . %n sfarsit, precizam ca daca donatia indirecta (stipulatia facuta donandi causa) este prevazuta in cadrul unei donatii directe (donatie cu sarcini) donatie dubla facuta printr un singur act "uridic , donatia directa va fi guvernata, evident, de regulile aplicabile donatiilor (forma autentica sau dar manual, principiul irevocabilitatii, acceptarea de catre donatarul direct si notificarea acceptarii etc.). +umai in privinta sarcinii stipulate, care este o donatie indirecta grefata pe o donatie directa, se aplica regulile specifice stipulatiei pentru altul. %n ceea ce priveste capacitatea de a face si de a primi donatii, urmeaza a fi e$aminata, in acest caz, atat in raporturile dintre partile donatiei directe (stipulant si promitent), cat si in raporturile dintre donatorul stipulant si donatarul tert beneficiar. %n schimb, in raporturile dintre promitentul donatar direct si tertul beneficiar donatar indirect fiind vorba de e$ecutarea unei obligatii problema capacitatii de a face sau de a primi donatii nu se pune. De e$emplu, medicul curant al promitentului poate cere e$ecutarea sarcinii stipulate in favoarea sa (daca nu este medicul curant al stipulantului donator). #rin e$ceptie de la regula necesitatii capacitatii donatarului tert beneficiar de a primi donatii, se recunoaste validitatea sarcinii stipulate in favoarea unei persoane viitoare (neconcepute), cu conditia e$istentei ei la data e$ecutarii sarcinii, de e$emplu, sarcina stipulata in favoarea copilului care se va naste din casatoria pe care o va incheia nepoata donatorului. stipulant, intrucat dreptul stipulat in favoarea tertului beneficiar (donatar) se naste direct si nemi"iocit in patrimoniul sau din momentul incheierii contractului intre stipulantul

Donatii manuale +otiune Darul manual reprezinta o categorie speciala de donatie pentru validitatea careia se cer doua elemente: a) acordul de vointa pentru a transfera si dobandi un drept cu titlu gratuit si b) traditiunea, predarea efectiva si reala (materiala) a bunului daruit. Deoarece darul manual este un act (iar nu fapt) "uridic, acordul partilor constituie temeiul "uridic al transferarii valorii din patrimoniul donatorului in patrimoniul donatarului. %ar 5traditiunea5 este e$teriorizarea acordului, inlocuind (dupa unii autori reprezentand) forma solemna prevazuta de lege pentru donatii si de natura a atrage atentia donatorului asupra gravitatii contractului pe care il incheie. 9bservam ca singura conditie speciala ce trebuie indeplinita in cazul darurilor manuale este predarea, traditiunea reala a bunului (de manu ad manum), fiind deci contracte reale. Desigur, nici acceptarea unui dar manual nu este supusa unei forme speciale, ci ea consta in primirea (preluarea) bunului daruit. >aliditatea darurilor manuale este consacrata prin art.,-- C.civ. care, la modurile de dobandire a proprietatii (prin e$ceptie de la art.&'1 C.civ.), prevede si traditiunea. 1eprezentarea 1eprezentarea in cazul darului manual. Darurile manuale facute persoanelor care au capacitatea de a primi o donatie, insa nu au e$ercitiul acestui drept, sunt valabile prin traditiunea bunurilor facute reprezentantilor lor legali, respectiv cu incuviintarea ocrotitorilor, iar daca contin si element oneros cu autorizatia autoritatii tutelare. #redarea primirea se poate face si printr un reprezentant conventional, mandatar, caci posesiunea se poate transmite sau dobandi prin intermediul altuia. 1eguli 1eguli de fond aplicabile. Darul manual deroga de la regulile de forma ale donatiilor, insa este supus acelorasi reguli de fond ca si celelalte donatii (liberalitati), inclusiv principiul irevocabilitatii. Darul manual poate fi insotit si de clauze accesorii* sarcini ori conditii, scutire de raport etc. 2raditiunea 2raditiunea reala este un element esential al darului manual, iar nu un mod de e$ecutare a contractului. !stfel, o simpla oferta verbala sau chiar constatata prin inscris sub semnatura privata a unui dar manual, acceptata fie si in scris de donatar, nu constituie un dar manual. 0 asemenea intelegere este nula absolut ca donatie (din lipsa formei autentice). %ar daca oferta si acceptarea s au facut in forma autentica suntem in prezenta unei donatii obisnuite (avand ca obiect, de e$emplu, un autoturism), iar nu de dar manual. #rin urmare, darul manual se poate realiza numai prin traditiune. Daca insa obiectele pe care donatorul voieste sa le daruiasca se afla de"a in mainile donatarului (de e$emplu, cu titlu de depozit, imprumut etc.), darul manual se poate perfecta prin declaratia donatorului ca intelege sa le daruiasca, acceptata de donatar

%nstanta suprema a mai precizat ca prin 5traditiunea5 bunului nu trebuie sa se inteleaga neaparat o deplasare fizica a bunului, cum ar fi preluarea din mana donatorului, efectele sale "uridice putand fi realizate si printr o traditiune implicita, de e$emplu, atunci cand donatorul ar inmana donatarului cheile unei casete ori a unui depozit in care se afla lucrul sau cheile de contact ale autoturismului. %n nici un caz daruirea autovehiculului nu se poate realiza prin predarea numai a cartii de identitate (certificatului de inmatriculare) a vehiculului, acesta nefiind un titlu reprezentativ al bunului. Deci predarea actului trebuie sa fie insotita, pe baza acordului realizat, de predarea cheilor, incat donatarul sa poata intra in posesiunea efectiva a vehiculului. lar pentru dovada dreptului de proprietate al donatorului sii efectuarea formalitatilor administrativ teritoriale (radierea de pe numele donatorului si inmatricularea pe numele donatarului) va fi necesara operarea transferului de proprietate in carte de identitate a autovehiculului, potrivit art. & 10 din 9; nr. '87.000 si art. ( lit.e din %nstructiunile de aplicare a ?; nr. ,1071&&.. %n caz de refuz al unei parti de a se prezenta pentru efectuarea acestor formalitati, consideram ca cealalta parte este indreptatita sa intenteze o actiune in constatarea transmiterii dreptului de proprietate prin donatia realizata sub forma darului manual, urmand ca mentiunea privind noul detinator al autovehiculului sa fie inscrisa de organul de politie pe baza hotararii "udecatoresti. De asemenea, predarea unei sume de bani direct sau prin virament unitatii care construieste sau vinde donatarului o locuinta are caracterul unui dar manual pentru a carui validitate nu este necesara forma autentica si nici inmanarea efectiva a sumei in mainile donatarului . Constituie dar manual si depunerea unei sume de bani la C=C (sau alta unitate bancara) pe numele unei alte persoane, daca aceasta depunere nu s a facut cu alt titlu (plata unei datorii, acordarea unui imprumut etc.) . 2ot astfel,poate constitui dar manual depunerea de catre parinti a unei sume de bani la C=C pe numele copilului lor minor (sau ma"or), astfel incat devenind fara nici o alta formalitate proprietatea copilului (chiar daca in libret s a prevazut o clauza de imputernicire in favoarea unuia dintre parinti) nu mai fac parte din bunurile comune ale sotilor si nu formeaza obiectul parta"ului la incetarea comunitatii, afara numai daca se dovedeste ca depunerea pe numele copilului nu s a facut cu intentia ca suma in cauza sa iasa din patrimoniul comun al sotilor si sa intre in patrimoniul copilului. #rin urmare, sarcina probei revine celui care contesta intrarea sumei in patrimoniul copilului (minor sau ma"or). #ana la dovada contrara, caracterul de liberalitate (donatie) a depunerii se prezuma, copilul fiind titularul libretului. 1etragerea unei sume de bani de pe carnet C=C si transferarea ei pe carnet C=C al altei persoane, fiind recunoscuta ca donatie valabila chiar daca se savarseste doar prin comunicare telegrafica intre agentii se "ustifica tot prin ideea de dar manual, intr o acceptiune noua a notiunilor de lucru corporal si de traditiune, acceptiune care are in vedere realitatea unor procedee curente de transferare rapida si sigura a bunurilor mobile, a sumelor de bani in special.

#rin urmare, producandu se o asa numita 5dematerializare5 a traditiunii bunurilor, darul manual se poate realiza prin forme moderne, care nu implica o predare efectiva, materiala a bunului donat, dar asigura totusi transferul efectiv al valorilor dintr un patrimoniu in altul. %n schimb, nu constitute dar manual (si, bineinteles, nici donatie in general) predarea unui libret nominalizat pe numele donatorului ori a altei persoane, dar netransferat pe numele donatarului, pentru ca simpla predare a unui titlu nominativ nu implica transferul dreptului asupra sumelor. Dreptul nu poate fi considerat transmis cata vreme donatarul nu are nici o posibilitate legala sa dispuna de sumele inscrise in libret. +ici predarea unui libret nominativ, in care primitorul este inscris la clauza testamentara, nu constituie dar manual, pentru ca drepturile sale in calitate de legatar, iar nu de donatar se vor naste numai la moartea titularului de libret. %n schimb, daca primitorul este inscris la clauza de imputernicire, poate fi vorba de un dar manual, daca inscrierea clauzei si predarea primirea libretului s au facut cu intentia de a face si de a primi o liberalitate.Darul manual se poate realiza in acest caz prin simpla predare, deoarece donatarul poate dispune de sumele inscrise in libret. 9biectul 9biectul darului manual. Datorita faptului ca traditiunea reala este un element esential al darului manual, numai bunurile mobile corporate susceptibile de traditiune pot forma obiectul darurilor manuale. +ici imobilele, nici mobilele incorporale (drepturi de creanta, drepturi de create intelectuala, fond de comert etc.) nu pot forma obiectul unui dar manual, pentru ca nu sunt susceptibile de a fi transferate si dobandite printr o predare si primire efectiva. 3ac e$ceptie titlurile la purtator asimilate mobilelor corporale si biletele de banca, pentru ca transmiterea acestora are loc de la mana la mana. =vident, nu pot forma obiectul darului manual nici bunurile viitoare, deoarece predarea presupune detinerea materiala (corpus) a bunului, deci e$istenta lui actuala. Darurile de nunta #roblema darurilor de nunta. 0 precizare se mai impune in legatura cu asa numitele 5daruri de nunta5(notiune neprevazuta in legislatie), dar care reprezinta aplicatii relativ frecvente ale darului manual. %n legatura cu aceste daruri de nunta, s a decis ca ele urmeaza a fi considerate bunuri comune ale sotilor in cote egale, chiar daca au fost facute de parintii unuia dintre soti, deoarece sunt dobandite in timpul casatoriei si pentru ca se 5presupune intentia (mentiunea) dispunatorului ca ele sa devina comune5 .+umai daca donatia se face (de parintii unuia dintre soti) nu cu ocazia serbarii nuntii, ci ulterior, bunul se considera ca fiind propriu .

#e de alta parte insa, s a decis ca in principiu bunurile dobandite de catre soti in timpul casatoriei prin donatie sunt bunuri proprii, afara numai daca dispunatorul a aratat (e$pres sau cel putin e$primat neechivoc) ca a inteles sa gratifice pe ambii soti. %n solutionarea acestei probleme controversate, consideram ca trebuie sa avem in vedere numai dispozitiile legale e$istente sii numai diferentierile cuprinse in te$te. !stfel, prin derogare de la regula comunitatii bunurilor dobandite de catre oricare dintre soti in timpul casatoriei (art.30 C.fam.), sunt calificate bunuri proprii ale fiecarui sot 5bunurile dobandite in timpul casatoriei prin... donatie, afara numai daca dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune5(art.31 lit.b C.fam.). 9bservam ca legea e$cepteaza de la regula comunitatii donatiile, fara a distinge dupa forma lor de realizare (act autentic, donatie simulata sau indirecta ori dar manual). 2ot astfel, legea nu distinge in functie de momentul realizarii donatiei* cu ocazia serbarii nuntii sau la o alta data (dar, evident, in timpul casatoriei). De altfel, daca s ar face e$ceptie (de la e$cepfie) pentru 5darurile de nunta5, de ce nu s ar e$cepta si darurile facute cu ocazia aniversarii casatoriei (de e$., la un an, la nunta de argint sau de aur etc.). %n sfarsit, legea nu distinge in functie de persoana donatorului (parinti sau alte rude mai apropiate sau mai indepartate in grad frati surori, unchi matusi ori persoane fara legatura de rudenie cu unul dintre soti). 1ezulta ca asemenea diferentieri nu se "ustifica in drept, caci ubi le$ non distinguit, nec nos distinguere debemus. !stfel fiind, bunurile dobandite prin donatie inclusiv darurile de nunta devin bunuri proprii ale fiecarui sot, daca dispunatorul nu a dispus ca ele sa devina comune. Dupa cum s a subliniat mai recent in practica Curtii )upreme de @ustitie, 5bunurile dobandite prin donatie sunt proprii, pentru a fi respectata vointa donatorului, care, daca nu a dispus altfel, nu poate fi presupus ca a inteles sa avanta"eze si sotui celui gratificat5<. #ronuntandu ne impotriva diferentieri lor aratate, neprevazute de lege, se impune insa sa avem in vedere o distinctie care este prevazuta de lege* darurile obisnuite. #otrivit art.'(& C.civ., 5prezenturile (darurile n.ns.) obisnuite nu sunt supuse raportului5. Anii autori considera ca aceste daruri (facute nu numai la nunti, dar si cu alte ocazii, de e$emplu, aniversari, botezuri etc.) nu sunt supuse raportului fiindca 5nu alcatuiesc dona tii5. !lti autori considera ca si darurile obisnuite reprezinta donatii, dar nu sunt supuse regimului liberalitatilor. 9ricum, ele sunt e$ceptate de la raport. 8ai mult, se admite unanim, ca aceste daruri obisnuite, nesupuse raportului, nu intra nici in alcatuirea masei de calcul in vederea stabilirii liberalitatilor e$cesive supuse reductiunii in caz de incalcare a rezervei succesorale . lar daca, in materie de mostenire, aceste daruri obisnuite nu sunt supuse regimului donatiilor (liberalitatilor), nu pot fi supuse regimului donatiilor nici in materia raporturilor patrimoniale dintre soti. %n concluzie, numai darurile obisnuite indiferent de forma sau momentul realizarii ori de persoana donatorului nu intra sub incidenta e$ceptiei prevazute de art.31 lit.b din Codul familiei, ci devin bunuri comune potrivit regulii prevazute de art.30 C.fam. (daca nu e$ista alte motive legale pentru care ele sa devina

bunuri proprii ale unuia dintre soti, de e$., vointa neechivoca a donatorului in acest sens). %n schimb, toate celelalte donatii, care nu sunt daruri obisnuite (sume mari de bani, autoturisme sau alte bunuri de mare valoare), devin bunuri proprii, potrivit art.31 lit.b, chiar daca sunt facute cu ocazia serbarii nuntii si de catre persoane care nu sunt parintii (alte rude apropiate) unuia dintre soti, afara numai daca dispunatorul a prevazut ca bunurile donate sa devina comune. Dovada darului manual Cu toate ca darul manual se perfecteaza prin faptui predarii si, ca atare, fiind o chestiune de fapt poate fi dovedita prin orice mi"loace de proba, pentru donator si succesorii sai, in vederea dovedirii actului "uridic al darului manual, ad probationem se cere e$istenta unui inscris sau inceput de dovada scrisa care poate fi completata cu martori sau prezumtii, conform regulilor generale in materie de probe (art.11&1 si urm. C.civ.). !stfel, daca donatorul cere revocarea pentru nee$ecutarea sarcinii ori pentru ingratitudine sau daca intervine revocarea de drept pentru survenienta de copil si se cere restituirea bunului donat. 6a fel daca succesorii sai in drepturi cer revocarea donatiei. %n schimb, daca mostenitorii rezervatari sau cei indreptatiti la raport cer reductiunea ori raportul donatiei, prezetandu se cu un drept propriu, iar nu in calitate de succesori in drepturi, ei pot dovedi darul manual cu orice mi"loc de proba, la fel ca si orice alti terti. Donatarul posesor, fiind prezumat proprietar in baza art. 1&0& C.civ., nu are nevoie de dovada scrisa. Dar persoanele interesate (de e$emplu, mostenitorii) pot dovedi cu orice mi"ioc de proba fie ca lucrul nu a fost donat, ci a fost furat ori pierdut de catre proprietar, fie caracterul echivoc ori viciile posesiei, fie, in conditiile art.11&1 si urm. C.civ., contractul din care rezulta natura precara a detentiunii. Efectele intre parti 1eguli generale =fectul translativ al contractului. Ca efect al donatiei, dreptul care formeaza obiectul contractului se transmite din patrimoniul donatorului in patrimoniul donatarului. Donatia poate avea ca efect si stingerea unui drept si a obligatiei corelative (remitere de datorie). Daca dreptul transferat este o creanta, operatia intervenita intre parti se analizeaza ca o cesiune de creanta cu titlu gratuit, aplicandu se regulile corespunzatoare (art. 13&1 si urm., C.civ.), cu derogarile care rezulta din natura gratuita a transferului. Cel mai frecvent, obiectul contractului il constituie un drept real. %n acest caz, ca si in materie de vanzare, transmiterea sau constituirea dreptului opereaza prin efectul realizarii acordului de vointa (art.&'1 C.civ.) in forma prevazuta de lege (forma autentica sau forma actului "uridic care realizeaza indirect donatia, in aceasta din urma ipoteza, de regula, solo consensu), dar neconditionat de predarea bunului care formeaza obiectul donatiei, cu e$ceptia darurilor manuale care se realizeaza prin traditiune. 9bligatiile donatorului

1. 9bligatia de predare. Dupa incheierea contractului donatorul este obligat sa predea bunul daruit potrivit clauzelor stabilite si sa l pastreze pana la predare, raspunzand de pieirea sau deteriorarea lui provenita din culpa sa. %n cazul darului manual, evident, problema obligatiei de predare nu se pune. .. 9bligatia de garantie. Cazuri in care e$ista. )pre deosebire de vanzator, in principiu donatorul nu datoreaza garantie pentru evictiune (art.8.8 alin.1 C.civ.) si nici pentru vicii ascunse, deoarece contractul este cu titlu gratuit . #rin e$ceptie, donatorul datoreaza garantie in urmatoarele cazuri: Daca a promis e$pres garantia pentru evictiune (art.8.8 alin.. C.civ.) sau pentru vicii, lipsa garantiei nefiind o regula imperativa. Daca evictiunea provine din faptul sau personal (art.8.8 alin.3 C.civ.), de e$emplu, vinde imobilul donat inainte de efectuarea formelor de publicitate sau vinde si preda lucrul mobil cumparatorului, daruit anterior prin act autentic, fapte care contravin obligatiei contractuale. %n caz de dol (intentie sau culpa grava asimilata dolului) donatorul raspunde de pagubele rezultand din viciile ascunse, cunoscute de el si necomunicate, care au cauzat (direct sau indirect) un pre"udiciu donatarului, caci dolul stramuta problema raspunderii de pe teren contractual, pe teren delictual (art.&&8 C.civ.). %n sfarsit, daca donatia nu este pur gratuita (donatie cu sarcini) donatorul raspunde de evictiune in limita valorii sarcinilor (art.8.8 alin.3 C.civ.). Desi legea nu prevede e$pres, donatorul raspunde ca un vanzator si pentru vicii ascunse, caci in limita sarcinilor (respectiv, a pretului platit pentru o parte din valoarea bunului) donatia este un contract cu titlu oneros si sinalagmatic. 9bligatiile donatarului 1egula. Donatia cu sarcini. Cand donatia este pur gratuita, donatarul nu are nici o obligatie, ci numai o indatorire denumita traditional 5de recunostinta5 care, in cazurile anume determinate de lege, este sanctionata prin posibilitatea data donatorului de a revoca donatia pentru cauza de ingratitudine . !ltfel se pune problema daca donatia este cu sarcina (sub mode). Dupa cum se stie, sarcina este o obligatie impusa donatarului, care dupa acceptarea donatiei este tinut s o e$ecute. Desi sarcina se aseamana cu o conditie rezolutorie (intrucat nici una, nici alta nu afecteaza nasterea dreptului si in caz de realizare a conditiei sau de revocare a donatiei pentru nee$ecuarea sarcinii efectele sunt retroactive), ele nu trebuie sa fie confundate, deoarece regimul lor "uridic este diferit, cel putin sub doua aspecte: in cazul conditiei rezolutorii, chiar daca este potestativa din partea donatarului, nu se creeaza nici o obligatie pentru el, fiind liber sa actioneze cum doreste, fara riscul de a si vedea anga"ata raspunderea, caci conditia (rezolutorie) este numai o modalitate care, in caz de realizare, desfiinteaza dreptul afectat de ea. %n schimb, sarcina obliga pe donatar, in caz de nee$ecutare putandu se recurge la masuri de e$ecutare, creditorul avand dreptul la actiunea in e$ecutare*

conditia opereaza de drept (art. 101&), in schimb revocarea (rezolutiunea) donatiei pentru nee$ecutarea sarcinii trebuie sa fie ceruta "ustitiei (art.83. C.civ.). )arcina, ca si conditia, nu trebuie sa fie imposibila, ilicita sau imorala, potrivit regulilor generale. =a poate fi prevazuta fie in favoarea donatorului (de e$emplu, plata unei datorii), fie in favoarea unei terte persoane (cand se analizeaza ca o stipulatie pentru altul reprezentand o donatie indirecta grefata pe o donatie directa, daca stipulatia este facuta donandi causa), fie in favoarea donatarului insusi (de e$emplu, efectuarea unei calatorii de studiu). %n acest din urma caz, obligatia se "ustifica numai daca donatorul are vreun interes, cel putin moral, la e$ecutarea sarcinii. !ltfel obligatia donatarului fata de el insusi nu ar putea avea o e$istenta "uridica (decat, eventual, ca o conditie). %n cazul sarcinii stipulate in favoarea donatarului insusi, donatia este de fapt pur gratuita, insa cu posibilitatea revocarii pentru nee$ecutare. +umai in cazul sarcinii stipulate in favoarea donatorului sau a unui tert donatia inceteaza sa fie liberalitate in masura sarcinii. %ntrucat donatia cu sarcini este, in limita sarcinii, un contract sinalagmatic (si cu titlu oneros), in caz de nee$ecutare intervin efectele specifice contractelor sinalagmatice. !stfel, se poate cere indeplinirea prestatiei care formeaza obiectui sarcinii cu daune interese si donatarul nu ar putea, fara consimtamantui donatorului, deci fara un nou contract, sa se libereze de sarcina, abandonand bunurile daruite. Dar se poate alege si o alta cale* revocarea (rezolutiunea) donatiei pentru nee$ecutarea de obligatii. %n caz de nee$ecutare partiala sau e$ecutare cu intarziere instanta este chemata sa aprecieze gravitatea nerespectarii obligatiilor de catre debitor si, in functie de impre"urari, poate dispune rezolutiunea contractului (in cazuri temeinic "ustificate rezolutiunea partiala), eventual cu acordarea unui termen de gratie. %n caz de admitere a actiunii, revocarea produce efecte retroactive atat impotriva donatarului si succesorilor lui in drepturi, cat si impotriva tertilor, drepturile constituite in favoarea lor fiind desfiintate (art.830 C civ.) potrivit regulilor aplicabile rezolutiunii pentru nee$ecutare (art. 10.0 10.1 C.civ.). !ctiunea in e$ecutare sau in revocare poate fi intentata de catre donator sau succesorii sai in drepturi (cum ar fi mostenitorii sai legali ori testamentari care beneficiaza de efectele revocarii), inclusiv creditorii chirografari in baza art.&'- C.civ. (actiune oblica). %n cazul sarcinii stipulate in favoarea unui tert, beneficiarul poate cere si el e$ecutarea obligatiei, dar nu poate cere revocarea donatiei, nefiind parte in contractul incheiat intre stipulant si promitent. %n sfarsit, precizam ca orice donatie, inclusiv darul manual, poate fi afectata de sarcini. Opozabilitatea efectelor contractului fata de terti 1eguli aplicabile. Ca si in materie de vanzare, opozabilitatea fata de terti este ingradita* in privinta bunurilor mobile prin e$ceptia trasa din art. 1&0& 1&10 C.civ. (combinat cu art.&'. C.civ.) prevazuta in favoarea tertului dobanditor de buna credinta si posesor al lucrului daruit* in ce priveste transferul gratuit al unui drept de creanta prin formalitatea notificarii sau acceptarii conform regulilor de la materia cesiunii de

creante, iar in privinta transmisiunilor gratuite de imobile prin formalitatea inscrierii dreptului in cartea funciara (art... si urm., art.,1 si '. din 6egea nr.'71&&,). %n principiu, se aplica deci regulile generale. %n privinta publicitatii imobiliare opereaza insa si anumite dispozitii speciale (art.81& C.civ.): !stfel, spre deosebire de actele cu titlu oneros, a caror inopozabilitate din cauza neinscrierii in cartea funciara este limitata neinscrierea in cartea funciara a dreptului real imobiliar dobandit prin donatie poate fi invocata 5de orice persoane ce au interes la aceasta5 (art.81& C.civ.), inclusiv dobanditorul cu titlu gratuit care a inregistrat cererea de inscriere mai intai si creditorul chirografar. 1ezulta ca donatia neinscrisa in cartea funciara este opozabila numai partilor contractante si succesorilor lor universali si cu titlu universal (nu si succesorilor cu titlu particular sau creditorilor chirografari). #rin urmare, in aceasta materie se largeste cercul tertilor* succesorii cu titlu particular si creditorii chirografari nu au calitatea de avanzii sai cauza (habentes causam), ci aceea de terti. 8ai mult decat atat, donatia chiar inscrisa in cartea funciara nu este opozabila dobanditorului anterior cu titlu oneros al dreptului real neinscris in cartea funciara, care poate cere instantei "udecatoresti sa acorde %nscrierii sale rang preferential fata de inscrierea efectuata de donatar (art.30 din 6egea nr.'71&&,), deoarece el certat de damno vitando, iar donatarul numai de lucro captando. #ractic, donatarul chiar inscris in cartea funciara si de buna credinta se bucura pe deplin de efectele publicitatii imobiliare, titlul sau devenind inatacabil, numai dupa 10 ani socotiti din ziua cand s a inregistrat cererea sa de inscriere in cartea funciara, termen inauntrul caruia poate fi pornita actiunea in rectificare (art.3' alin..). #e de alta parte, art.81& C.civ. contine o restrictie cu privire la persoanele care, desi interesate sa o faca (si cu toate ca, potrivit regulilor generale, ar avea calitatea de a invoca inopozabilitatea), nu sunt totusi admise a invoca lipsa de inscriere in cartea funciara si anume, (pe langa parti si succesorii lor universali si cu titlu universal) acele persoane carora lipsa de inscriere li se poate imputa ca o culpa si succesorii lor universali sau cu titlu universal. !stfel, reprezentantii minorului sau ai celui pus sub interdictie. De asemenea, ascendentii care, potrivit art.81( C.civ., au acceptat donatia facuta unui minor sau interzis. Cauze de revocare 1evocarea pentru ingratitudine 1. Cauze. =le sunt limitativ enumerate de art. 831 C.civ.: a) atentat la viata donatorului. +u se cere o condamnare penala, este suficient sa se stabileasca intentia de a ucide, intentia manifesta a autorului de a curma viata donatorului. Aciderea din culpa nu este cauza de revocare* b) delicte, cruzimi sau in"urii grave. ;ravitatea faptelor se apreciaza de instanta . )e cere insa ca fapta sa fi fost savarsita cu intentie,

c) refuzul de alimente, ceea ce presupune ca donatorul a avut nevoie si a cerut alimente de la donatar, care avand posibilitatea a refuzat sa dea (a refuzat 5fara cuvant5). 1efuzul nu este sanctionat cu revocarea daca donatorul avea rude (sau alte persoane) obligate si in situatia de a i acorda intretinere. %n ceea ce priveste cuantumul, alimentele nu trebuie sa treaca peste valoarea darului si, in consecinta, daca acesta piere fortuit donatarul poate refuza acordarea lor. %n toate cazurile, refuzul ne"ustificat de alimente este sanctionat numai prin posibilitatea revocarii donatiei* donatorul nu are actiune in "ustitie pentru a cere intretinere de la donatar. 2ot astfel asemanator obligatiei civile imperfecte (naturale) nici donatarul nu are actiune in restituirea (prin echivalent) a prestatiilor efectuate de bunavoie (art. 10&. alin.. C.civ.), chiar daca e$istau persoane in stare si obligate la intretinere potrivit legii. )pre deosebire insa de obligatiile naturale, atitudinea negativa a donatarului constand in refuzul de alimente are o sanctiune specifica* actiunea in revocarea donatiei pentru ingratitudine. .. !ctiunea in revocare pentru ingratitudine este o pedeapsa civila si se caracterizeaza prin urmatoarele: a) =ste o actiune strict personala si deci poate fi intentata numai de persoana impotriva careia faptele au fost savarsite, adica numai de catre donator. %mplicand dezlegarea unei probleme morale de vinovatie si de iertare sau de aplicare a pedepsei, actiunea nu poate fi e$ercitata nici de catre creditorii donatorului, pe calea actiunii oblice (art.&'- C.civ.), si nici de catre mostenitorii lui (desi actiunea are caracter patrimonial). %n mod e$ceptional, mostenitorii devin titularii actiunii in revocare: daca a fost intentata de donator, dar acesta a decedat inainte de terminarea procesului* daca donatorul a decedat inainte de e$pirarea termenului in care actiunea putea fi intentata (art.833 alin.. C.civ.). b) 3iind vorba de aplicarea unei pedepse, ceea ce nu se produce niciodata de drept (art.83. C.civ.), titularul actiunii (donatorul sau, in conditiile aratate, mostenitorul lui) cunoscand faptul de ingratitudine il poate ierta pe donatar (dar nu poate renunta la actiunea in revocare cu anticipatie, inainte de producerea actelor sau faptelor de ingratitudine, de e$emplu, in contractul de donatie). %ertarea se prezuma (fara a fi admisa proba contrara) daca a trecut un an din ziua savarsirii faptului sau din ziua cand donatorul (mostenitorii lui) au luat cunostinta de acel fapt (art.833 alin.l C.civ.), fara ca inauntrul acelui an sa fi cerut revocarea. !cest termen de un an nu este un termen de prescriptie, ci un termen de decadere (de drept substantial) bazat pe o prezumtie legala, care nu este supus cauzelor de intrerupere si de suspendare stabilite in materie de prescriptie. %n cazul in care faptele de ingratitudine sunt repetate, termenul se calculeaza in raport de ultima . c) !ctiunea nu se poate intenta decat in contra autorului faptului de ingratitudine. Daca el moare fara ca actiunea sa fi fost intentata sau terminata ea se stinge, adica nu poate fi pornita, dar nici macar continuata

impotriva mostenitorilor donatarului (art.833 alin.. C.civ.). Daca sunt mai multi donatari, actiunea in revocare nu poate fi admisa decat impotriva acelor care s au facut vinovati de ingratitudine . d) Deoarece actiunea in revocare pentru ingratitudine nu este o actiune in rezolutiune (cum este revocarea pentru nee$ecutarea sarcinii) sau in constatarea desflintarii de drept a contractului (ca in cazul revocarii pentru survenienta de copil), ci o actiune in restituire cu caracter de pedeapsa deci esentialmente personala admiterea actiunii nu produce efecte retroactive fata de terti. %nseamna ca drepturile dobandite de terti (fie si cu titlu gratuit) inainte de intentarea actiunii sau, in cazul imobilelor, inainte de efectuarea publicitatii cererii de revocare raman neatinse (art.83-alin.1 C.civ.). Dar, din partea donatarului restituirea trebuie sa fie integrala, adica sa cuprinda sau bunul daruit (daca n a fost instrainat) cu toate accesoriile sale, despagubindu l pe reclamant de sarcinile constituite in folosul tertelor persoane (ipoteca, uzufruct etc.) sau valoarea integrala a bunului (daca a fost instrainat) apreciata din momentul pronuntarii hotararii de revocare. %n ambele cazuri se va tine seama, in plus sau in minus, de sporul de valoare sau de degradarile provenite din faptul donatarului sau tertilor. %n privinta fructelor, legea (art.83- alin.. C.civ.) prevede ca ele se restituie numai de la data cererii de revocare (desi de la comiterea faptului, donatarul ar trebui sa fie tratat ca un posesor de rea credinta. Dispozitia se e$plica numai prin faptul ca pana in momentul introducerii cererii nu se stie care va fi atitudinea donatorului: il va ierta sau nu). 2oate donatiile (facute prin act autentic, dar manual etc.) sunt supuse revocarii pentru cauza de ingratitudine. 1evocarea pentru survenienta de copil 1. Domeniu de aplicare. Donatia se revoca de drept in cazul in care donatorul nu avea nici un copil sau alt descendent in momentul incheierii contractului de donatie si posterior i se naste (5dobandeste5) un copil din casatorie sau din afara casatoriei (copil legitim sau natural, in terminologia C.civ., art.83,). 1evocarea se produce oricare ar fi felul sau valoarea donatiei (directa, indirecta, dar manual etc.). 3ace e$ceptie donatia intre soti, care fiind revocabila prin vointa sotului donator nu este supusa revocarii de drept pentru nastere de copil (art.&3' alin.3 C.civ.). .. +atura "uridica. 1evocarea pentru nasterea unui copil opereaza de drept (art.83, C.civ.). Deoarece aceasta revocare se produce mai mult in interesul copilului, ea nu poate fi inlaturata printr o clauza contrara din contractul de donatie sau printr un act de renuntare ulterior nasterii copilului, e$presa ori tacita, sau de confirmare din partea donatorului (art.83& C.civ.). =vident, e$ista posibilitatea refacerii donatiei dupa nasterea copilului, dar cu respectarea conditiilor prevazute de lege (forma autentica, dar manual cu traditio brevi manu etc.), donatie care nu va mai fi revocabila pentru survenienta de copil. Deoarece revocarea se produce de drept, in caz de litigiu instanta nu pronunta, ci numai constata revocarea, daca conditiile prevazute de lege sunt indeplinite. #e de alta parte, datorita revocarii de drept,

actiunea in restituire poate fi intentata nu numai de catre donator, dar si de catre succesorii sai in drepturi, inclusiv creditorii pe calea actiunii oblice. #otrivit legii (art.8-0 C.civ. coroborat cu art..1 din Decretul nr.1,'71&(8), actiunea in restituire a bunului donat proprietatea fiind redobandita de drept se prescrie dupa 30 de ani de la nasterea copilului. Dupa e$pirarea termenului de prescriptie e$tinctiva donatarul continua sa detina bunul in aceasta calitate (nu dobandeste o alta calitate), cu consecinta aplicarii regulilor de fond ale donatiei (raport si reductiune). +u e$cludem nici posibilitatea revocarii donatiei, dar, evident, pe alte temeiuri decat nasterea copilului (de e$emplu, pentru ingratitudine) si cu regimul "uridic corespunzator. 3. Conditii. #entru ca revocarea sa se produca trebuie sa fie indeplinite doua conditii. a) %n primul rand, se cere ca donatorul sa nu aiba vreun copil sau alt descendent in viata in momentul incheierii contractului de donatie. =$istenta unui copil conceput in momentul donatiei nu impicdic revocarea de plin drept prin nasterea copilului dupa incheierea contractului (art 83' C.civ.), caci copilul conceput este considerat nascut (infans conceptus pro nato habetur) numai de cate ori este vorba de interesele (avanta"ele, drepturile) sale (/uotiens de commodis eius agitur art.' din Decretul nr.3171&(-), or in acest caz nu este in interesul sau sa fie considerat nascut. Daca donatorul avea in momentul incheierii contractului un copil declarat disparut desi acest copil este socotit a fi in viata (art. 1& din Decr.nr.3171&(-) nasterea ulterioara a unui copil atrage revocarea, caci pentru ca revocarea sa nu opereze, art.83, C.civ. cere ca donatorul sa aiba un copil 5e$istent5 in timpul facerii donatiei, ori cel declarat disparut desi prezumat a fi in viata este, prin definitie, o persoana a carei e$istenta este putin probabila, ceea ce il poate determina pe donator sa faca donatia. #e de alta parte, disparutul este socotit a fi in viata pentru ca, de regula, prezumtia opereaza in interesul lui. %n cazul de fata, prezumtia ar opera in detrimentui lui. 4ineinteles, daca s a declarat prin hotarare "udecatoreasca moartea copilului, el nu mai este 5e$istent5. b) ! doua conditie este ca donatorului sa i se nasca un copil, fie si postum (dupa moarte). Conditia este indeplinita, dupa cum am vazut, daca copilul nascut dupa incheierea contractului a fost conceput la acea data. Durata vietii copilului este indiferenta* revocarea se produce de drept prin nastere, chiar daca el moare inainte de intentarea actiunii in restituire. De asemenea, este indiferent daca copilul nascut dupa incheierea contractului de donatie este din casatorie sau din afara casatoriei (art.,3 C.fam.). %n acest din urma caz, evident, filiatia trebuie sa fie stabilita pe caile legale, dar ceea ce intereseaza este nu data stabilirii filiatiei, ci data nasterii copilului. %nseamna ca stabilirea filiatiei unui copil nascut dupa incheierea contractului atrage revocarea donatiei. %n schimb, stabilirea filiatiei (dupa incheierea contractului) fata de un copil nascut anterior nu atrage revocarea, asa cum in acest caz nici nasterea unui alt copil, fie si din casatorie, dupa incheierea contractului, nu are ca efect revocarea donatiei, nefiind indeplinita prima conditie a revocarii.

-. #roblema adoptiei. in legatura cu conditiile revocarii pentru survenienta de copil, se mai pune problema ce efecte produce, in aceasta materie, adoptia0 #roblema este controversata. a) #otrivit unei pareri, e$istenta unui copil adoptat 5impiedica revocarea donatiei, deoarece este asimilat copilului din casatorie5<. !utorul are in vedere faptui ca raporturile adoptatorului cu copilul adoptat (si descendentii sai) sunt asimilate cu legaturile de rudenie rezultand din filiatia fireasca, si aceasta indiferent daca adoptia a fost cu toate efectele unei filiatii firesti (cu efecte depline) sau cu efecte restranse (art.'( si '& C.fam., articole abrogate pentru viitor prin 9.A.;. nr..(71&&' cu privire la regimul "uridic al adoptiei, modificata prin 6egea nr.8'71&&8 pentru aprobarea 9.A.;. nr..(71&&'). %n consecinta, potrivit acestei pareri, daca donatorul avea un copil adoptat in momentul donatiei, nasterea sau adoptarea unui alt copil dupa incheierea contractului nu atrage revocarea. lar daca donatorul n a avut nici un copil in momentul contractarii, adoptarea unui copil dupa momentul donatei are drept efect revocarea donatiei. %n practica "udecatoreasca s a admis solutia contrara* revocarea pentru survenienta de copil se aplica 5numai in cazul in care donatorul, ulterior donatiunii, dobandeste un copil din casatorie sau din afara casatoriei, fie chiar si postum5. Copilul adoptat 5nu se include in enumerarea limitativa a te$tului art.83, C.civ.5. %ntr adevar, art.83, C.civ. vizeaza numai filiatia fireasca si te$tul este de stricta interpretare. #e de alta parte, revocarea prin adoptie ar contraveni principiului irevocabilitatii, adoptia depinzand, in principal, de vointa adoptatorului. 0 data ce se admite ca adoptarea unui copil dupa incheierea contractului de donate nu atrage revocarea, inseamna ca nici e$istenta unui copil adoptat anterior donatiei nu impiedica revocarea in cazul nasterii unui copil ulterior incheierii contractului. Copilul adoptat nu este 5copil sau descendent5 in sensul art.83, C.civ.* copilul adoptat nu este vizat de te$t. %n sfarsit, se mai pune problema (cel putin teoretic), ce efecte produce adoptia in materia analizata in raport cu parintele firesc al copilului adoptat de altul0 )olutia depinde de felul adoptiei. Daca adoptia este cu efecte depline, de la data incuviintarii ei inceteaza legaturile de rudenie dintre parintele firesc si copilul adoptat (art.'& C.fam. si art.1 si .1 din 9A; nr..(71&&'). %n consecinta, daca acest parinte face o donatie dupa aceasta data si ulterior i se naste un copil, donatia se revoca in conditiile art.83, C.civ. (ca si cum donatorul ar fi avut un copil decedat deci ine$istent la data donatiei). Daca adoptia a fost cu efecte restranse (incuviintata inainte de intrarea in vigoare a 9A; nr..(71&&'), legaturile de rudenie dintre parintele firesc si copilul adoptat se pastreaza (art.'( C.fam.). %n consecinta, pentru parintele firesc copilul adoptat este 5e$istent5* donatia facuta de el nu se revoca pentru nasterea unui alt copil.

(. =fecte. 1evocarea pentru survenienta de copil produce efecte retroactive de la data incheierii contractului de donatie. Deoarece donatia se desfiinteaza retroactiv, revocarea produce efecte nu numai impotriva donatarului si succesorilor sai (universali, cu titlu universal sau cu titlu particular) care au dobandit mortis causa, dar si in privinta tertilor dobanditori prin acte intre vii ai bunurilor daruite* resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis. %nsa, potrivit regulilor generale, in cazul mobilelor tertul dobanditor de buna credinta va putea opune e$ceptia prevazuta de art. 1&0& 1&10 C.civ., iar in cazul imobilelor uzucapiunea de 10 .0 ani. #osesorul care nu indeplineste conditiile necesare poate invoca numai uzucapiunea de 30 de ani. Daca donatia revocata pentru survenienta de copil era cu sarcini, revocarea nu se produce decat in limita folosului pur gratuit procurat donatarului. 3ructele bunului sunt supuse restituirii numai din ziua cand s a notificat donatarului nasterea copilului (art.838 C.civ.).

4ibligrafie #rof. univ. dr. 3rancisc DeaB C2ratat de drept civilD