A.D.R.

(ALTERNATIVE DISPUTE RESOLUTION) REZOLVAREA ALTERNATIVA A DISPUTELOR

In societatea contemporana este bine cunoscut faptul ca a lomerarea instantelor !e "u!ecata afectea#a intre ul sistem "u!iciar$ ca liti iile aparent banale sunt intar#iate !in cau#a lentorii si a proce!urilor reoie$ ca !eci#iile instantei %in !upa repetate termene si infatisari$ in care "ustitiabilul pier!e bani$ timp si ner%i$ iar re#ultatul nu este intot!eauna satisfacator& In aceste con!itii s'au !e#%oltat !e'a lun ul timpului o serie !e meto!e alternati%e !e solutionare a !isputelor care cuprin! practici$ te(nici si meto!e care repre#inta o alternati%a la procesele in instanta& Astfel$ e)ista !oua tipuri !e meto!e !e solutionare a conflictelor$ respecti% sistemul clasic si meto!ele alternati%e (A&D&R& ' ALTERNATIVE DISPUTE RESOLUTION)& Sistemul clasic este repre#entat$ in principal$ !e instantele !e "u!ecata si are !rept scop$ in cele mai multe ca#uri$ pe!epsirea celui care a incalcat o norma& Sistemul cuprin!e instantele !e "u!ecata$ parc(etul$ politia$ etc& Partile a"un in acest sistem can! nu reusesc sa isi re#ol%e problema sin ure$ !in !i%erse moti%e& Astfel$ in solutionarea conflictului inter%in politia$ procurorii$ "u!ecatorii si o a treia parte (otaraste ce este mai bine pentru cele !oua parti& In sistemul clasic$ partile nu sunt intrebate ce parere au$ iar cine%a ia !eci#ii pentru ele si le obli a apoi sa le respecte& Re#ol%area clasic* a conflictelor$ prin +ncre!in,area lor or anelor !e "usti,ie -i solu,ionarea prin meto!ele tra!i,ionale !e enul +n%in *tor ' +n%ins (c.-ti 'pier!ere) a !us la conclu#ia c* nu repre#int* solu,ia i!eal* !e natur* s* ofere o re#ol%are a!ec%at* a tuturor !ificult*,ilor sociale si economice$ !ificult*,i care s'au !e#%oltat -i a ra%at +n lipsa unor re lement*ri specifice noilor tipuri !e conflicte& Astfel$ -i'au f*cut apari,ia noi concepte ce %i#ea#a re#ol%area pe cale amiabil* a conflictelor cunoscute sub numele !e A&D&R& ' Aternati%e Dispute Resolution$ meto!e alternati%e !e solu,ionare a conflictelor& Termenul /A&D&R&0 (ALTERNATIVE DISPUTE RESOLUTION) incorporea#a proce!urile si te(nicile !e solutionare a conflictelor pe cale amiabila& Aceste mo!alitati alternati%e !e solutionare a conflictelor au aparut ca o reactie la lipsa !e eficienta a mo!alitatilor tra!itionale !e solutionare a conflictelor& Practic$ mo!alitatile alternati%e !e solutionare a conflictelor in lobea#a toate meto!ele !e stin ere a conflictelor in afara salii !e "u!ecata$ meto!ele A&D&R& fiin! alternati%e la "ustitie& Acestea nu in ra!esc insa accesul la "ustitie$ in ca#ul in care solutionarea conflictului nu e posibila pe calea lor$ ramane !esc(isa posibilitatea initierii sau continuarii unor actiuni "u!ecatoresti& 1eto!ele alternati%e !e solutionare a !isputelor cuprin! o cate orie !e mi"loace si proce!uri !e asistare pentru pre%enirea si re#ol%area conflictelor in afara instantelor !e "u!ecata$ aceste meto!e inclu#an! 2 FACILITAREA$ NEGOCIEREA$ CONCILIEREA$ MEDIEREA si ARBITRAJUL sau me!elele (ibri!e 1EDIERE 3 AR4ITRA5 (1ED ' AR4)& 6onceptul !e /A&D&R&0 3 re#ol%area alternati%a a !isputelor nu se substituie sistemului "u!iciar$ ci %ine in spri"inul acestuia$ ca o solutie complementara$ in care
1

partile aflate in conflict cauta sa solutione#e in afara sistemului "u!iciar problemele aparute& 6onsi!eram ca este !reptul fun!amental al partilor !e a ale e mo!alitatea prin care !oresc sa isi re#ol%e !isputele aparute& RE7OLVAREA ALTERNATIVA A DISPUTELOR in afara instantelor !e "u!ecata constituie o alternati%a %iabila fata !e proce!urile "u!iciare in ma"oritatea statelor si casti a teren !in ce in ce mai mult si in Romania& 6a!rul le al !e functionare a /A&D&R&0 3 re#ol%area alternati%a a !isputelor$ in UNIUNEA EUROPEANA este stabilit !e 2 8& Recoman!area 6omisiei Europene nr& 9:;<=>;E&6& !in ?@ martie 899: asupra re ulilor aplicate !e autoritatile responsabile !e solutionarea e)tra"u!iciara a liti iilor A <& Recoman!area 6omisiei Europene <@8@;?8@;E&6& !in B aprilie <@@8$ asupra Re ulilor aplicate !e autoritatile e)tra"u!iciare responsabilor pentru re#ol%area amiabila a !isputelor A ?& Directi%a <@@:;=<;6&E& !in <8 mai <@@: a Parlamentului European si a 6onsiliului pri%in! anumite aspecte ale me!ierii in materie ci%ila si comerciala& Pentru Romania ca!rul Le islati% este completat !e Art& ><@C !in 6o!ul !e Proce!ura 6i%ila cu pri%ire la conciliere ca fa#a prealabila a "u!ecatii$ !e Art& ?B@ 3 ?>@ !in 6o!ul !e Proce!ura 6i%ila cu pri%ire la proce!ura arbitra"ului& O importanta !eosebita in peisa"ul /A&D&R&0 3 re#ol%area alternati%a a !isputelor o ofera LEDEA NR& 89<;<@@E pri%in! me!ierea si or ani#area profesiei !e me!iator completata si mo!ificata prin Le ea ?>E;<@@9$ care pune ba#ele solutionarii prin me!iere a conflictelor aparute in !omeniile ci%il$ comercial$ penal$ !reptul familiei$ protectiei consumatorului$ etc& & In societatea romaneasca a anului <@8@ este imposibil sa ne ima inam e)istenta relatiilor in sfera !reptului ci%il si comercial fara liti ii& De aceea !aca apelam la instantele !e !rept comun inseamna o acceptare a faptului ca suntem pre!ispusi sa pier!em timp si bani !in cau#a lentorii cu care se "u!eca un proces in Romania& In aceste con!itii$ mi"loacele alternati%e !e solutionare a conflictelor$ precum 1EDIEREA si AR4ITRA5UL casti a tot mai mult teren& Institutia me!ierii recent re lementata prin LEDEA nr& 89< !in 8E mai <@@E pri%in! me!ierea si or ani#area profesiei !e me!iator$ completata si mo!ificata prin Le e nr& ?>@;<@@9 ofera ca!rul institutional necesar pentru !e re%area instantelor !e "u!ecata !e o parte !in !osarele ci%ile si comerciale& 1eto!ele alternati%e !e solutionare a NEGOCIEREA$ CONCILIEREA$ MEDIEREA si ARBITRAJUL !isputelor
FACILITAREA$

FACILITAREA este meto!a alternati%a !e solutionare a conflictelor prin care o a treia parte special pre atita$ neutra$ impartiala$ obiecti%a fata !e membrii rupului si probleme$ asista un rup in reali#area obiecti%elor pe care si le'a propus$ tinan! seama !e punctele !e %e!ere ale participantilor& Facilitatorii sunt profesionisti care au cunostinte si !eprin!eri aprofun!ate pri%in! !inamica si procesele specifice rupurilor precum (cunostinte si abilitati !e proces) si cunostinte si !eprin!eri in !omeniul specific !e interes in care rupul asistat isi !esfasoara acti%itatea (cunostinte si abilitati !e continut)&
2

1eto!a !e asistare poate fi !irecti%a sau !esc(isa$ in functie !e criterii obiecti%e impuse !e interese$ constran eri specifice tipului !e proces sistat$ precum si !e stilul facilitatorilor&

FA6ILITATORUL 2 or ani#ea#a sesiunile !e lucru A construieste si coor!onea#a relatiile !intre membrii rupului si mana eria#a !inamica acestuia A stimulea#a si coor!onea#a participarea si creati%itatea membrilor rupului$ a"utan!u'i sa construiasca solutiile necesare atin erii obiecti%elor propuse A ii asista pe membrii rupului in pre atirea si parcur erea etapelor necesare atin erii scopurilor propuse A mana eria#a timpul si resursele alocate procesului A mentine in ca!rul rupului relatii !e colaborare eficienta$ obiecti%itate$ respect reciproc$ inte ritate A con!uce procesul !e atin ere a obiecti%elor propuse si nu impune solutii proprii2 !etine controlul procesului$ nu asupra re#ultatului sau A consemnea#a$ sumari#ea#a$ elaborea#a si e!itea#a !ocumentatiile !e lucru 3 !e etapa si finale&

NEGOCIEREA este meto!a alternati%a !e solutionare a conflictelor$ prin care Partile an a"ate in conflict incearca sa a"un a la un acor! !e re#ol%are a neintele erilor$ utili#an! te(nici !e comunicare$ aplicate intr'un !ialo !irect& NEGOCIEREA furni#ea#a un ca!ru +n care pot fi !iscutate si anali#ate multe probleme$ +n care pot fi atinse multe scopuri& Este procesul prin care +ncerci sa obtii ceea ce !oresti$ astfel +nc.t si cei cu care ne ocie#i sa obtina ceea ce %or& Ne ociin! cu succes 2 ' +ti atin i scopurile ' obtii cooperarea si implicarea celorlalti ' +n%eti mai multe lucruri !espre cum sa te comporti cu oamenii ' stabilesti relatii !e buna colaborare sau le +mbunatatesti pe cele e)istente ' %alorifici sansa !e a !a las solicitarilor tale +ntr'un ca!ru propice satisfacerii acestor solicitari& Pentru a a"un e la o solutie acceptabila$ ne ociatorii trebuie sa simta ca !iscutiile au loc +ntr'o atmosfera !e ec(ilibru si sinceritateA cel mai important obiecti% al unei ne ocieri este acela ca +ntele erea sa fie perceputa !e toti participantii ca fiin! corecta si cinstita& I!entificarea (+nca !e la +nceputul unei ne ocieri) a tipului !e situatie +n care te asesti este esentiala capacitatii !e a ne ocia cu succes& Ne ocierea implica !oua sau mai multe parti& (6(iar si c.n! ne ocie#i cu tine +nsuti 3 !e e)emplu pentru a !eci!e !aca sa mer i la cinema ori sa stai acasa si sa pri%esti tele%i#orul 3 +ti asumi !oua roluri pe loc$ respecti% cel !e prota onist si anta onist)& Partile ne ociatoare au ne%oie !e implicare reciproca pentru a'si atin e re#ultatul !orit& Nu are sens ne ocierea cu cine%a !aca nu are ce%a ce tu %rei ori tu n'ai nimic !e oferit +n sc(imb& Ne ocierea este un proces !e +nt.lnire a !iferentelor& Daca
3

a"un i la o completa +ntele ere cu cealalta parte$ este lo ic ca atunci nu mai e nimic !e ne ociat& Partile trebuie sa consi!ere ne ocierea 3 sau macar sa +nceapa astfel 3 ca fiin! cea mai buna cale !e re#ol%are a !iferentierii lorA altfel$ %or a"un e la e%itare$ capitulare sau ra#boi& Fiecare parte trebuie sa crea!a ca e)ista %reo posibilitate !e a o con%in e pe cealalta sa'si mo!ifice po#itia initiala si sa a ree#e un /compromis0 mutual acceptabil& NEGOCIEREA este astfel 2 - meto!a alternati%a !e solutionare a !isputelor$ prin care partile an a"ate in conflict incearca sa a"un a la un acor! !e re#ol%are a neintele erilor$ utili#an! te(nici !e comunicare$ aplicate intr'un !ialo !irectA - etapa si meto!a in ca!rul procesului !e me!iere in care partile participante reali#ea#a acor!uri pri%in! obiecti%e proce!urale si !e continut$ !e etapa si !e procesA ne ocierea se utili#ea#a in formularea re ulilor !e ba#a !upa care se !esfasoara procesul$ a continutului si mo!ului !e utili#are a instrumentelor !in proces$ in stabilirea pro ramului si termenelor sesiunilor !e me!iere$ a or!inii in care partile iau cu%antul$ a prioritatilor acor!ate in abor!area problemelor$ ne%oilor$ intereselor$ a formularii si continutului acestora $ in construirea solutiilor potentiale si a celei finale$ in stabilirea obli atiilor si termenilor referitori la implementarea acor!ului me!iat$ etc& con!itiile !e relati%a e alitate !e putere$ in care !eci#iile se pot lua numai prin intele ere !intre parti& Ne ocierea se foloseste in orice !omeniu al acti%itatii umane care cuprin!e forme !e comunicare& 6onform Dictionarului E)plicati% al Limbii Romane CONCILIEREA inseamna /impacare$ conciliatie$ unire$ acor!& 6onciliere internationala 3 mi"loc !e re#ol%are pasnica a !iferentelor !intre state$ conform propunerilor facute !e o comisie a carei or ani#are$ competenta si al carei mo! !e lucru sunt stabilite prin acor!ul partilor0 CONCILIEREA (in !reptul comercial) este proce!ura prin care se urmareste reali#area acor!ului partilor cu pri%ire la stin erea unor liti ii cum ar fi in procesele !e !i%ort sau in unele pricini !e competenta comisiei !e "u!ecata& Proce!ura !e concilere in!eplineste un rol important in micsorarea numarului liti iilor si asi urarea unor relatii armonioase intre persoane$ pe ba#a respectarii le ii si a normelor !e con%ietuire sociala& In relatiile internationale$ concilierea repre#inta una !in mo!alitatile cele mai in!icate pentru solutionarea !e catre parti a !iferen!elor i%ite intre ele$ prin cunoasterea si luarea in consi!erare cu obiecti%itate a pretentiilor lor reciproce& CONCILIEREA este o meto!a alternati%a !e solutionare a !isputelor prin care partile aflate intr'o !isputa (iminenta sau in !erulare) sunt !e acor! sa utili#e#e ser%iciile unui conciliator profesionist$ care urmea#a sa se intalneasca separat cu Partile in incercarea !e a solutiona !isputa& CONCILIEREA nu implica !emersuri !e natura le ala$ iar conciliatorul (!e cele mai multe ori) nu este in%estit cu autoritatea !e a face cercetari$ !e a instrumenta ca#ul$ !e a con%oca si au!ia martori$ nu re!actea#a !eci#ii si nu emite (otarari& 6oncilierea aplica in principal strate ia !e solutionare a conflictului prin compromis (spre !eosebire !e 1e!iere$ in care me!iatorul %i#ea#a construirea prin
4

colaborare a unei solutii optime$ care sa raspun!a ne%oilor$ intereselor tuturor partilor implicate in !isputa)& In conciliere partile se asesc fata in fata foarte rar$ si atunci sunt !escura"ate$ !iscutiile !irecte$ proce!urile fiin! in!eplinite prin interme!iul conciliatorului& In con!itiile in care procesul !e conciliere este finali#at cu succes$ se elaborea#a un !ocument care cuprin!e acor!ul partilor$ purtan! semnaturile acestora& Prin semnarea acor!ului !e conciliere !e catre parti$ acestui !ocument i se confera statutul !e contract$ !in care !ecur obli atii pentru partile semnatare si care ca!e sub inci!enta le ilor care re lementea#a contractele& MEDIEREA reprezinta o o!a"itate !e #o"$tionare a %on&"i%te"or pe %a"e a ia'i"a( %$ a)$tor$" $nei terte per#oane #pe%ia"izate *n %a"itate !e MEDIATOR( *n %on!itii !e ne$tra"itate( i partia"itate( %on&i!entia"itate #i a+an! "i'er$" %on#i ta ant a" parti"or & (Art& 8 al&8 !in LEDEA NR& 89<;<@@E pri%in! 1EDIEREA GI ORDANI7AREA PROFESIEI DE 1EDIATOR$ mo!ificat* -i completat* prin LEDEA NR& ?>@;<@@9 -i prin O&D& NR& 8?;<@8@ pentru transpunerea Directi%ei Ser%icii)& MEDIEREA este un proces !e solutionare a !isputelor prin meto!e alernati%e$ relati% informal si structurat$ in care unul sau mai multi profesionisti special pre atiti$ asista partile in solutionarea conflictului$ a%an! in %e!ere ne%oile si interesele acestora& 1e!iatorii nu impun solutii$ iar participarea la proces este %oluntara& 1e!ierea repre#int* un proces$ al carui e%olu,ie !epin!e +n mare masur* !e interesele p*r,ilor -i ra!ul !e recepti%itate a acestora& MEDIEREA este o meto!* confi!en,ial* -i pri%at*$ prin interme!iul c*reia me!iatorii$ persoane in!epen!ente -i cu o pre *tire special*$ a"ut* p*r,ile s*'-i !efineasc* mai clar obiecti%ele$ interesele -i le in!rum* astfel +nc.t s* construiasc* +mpreun* %ariante reciproc a%anta"oase !e solu,ionare a conflictului& MEDIEREA ofer* persoanelor oportunitatea !e a'-i asuma responsabilitatea re#ol%*rii !isputelor -i !e a men,ine permanent controlul asupra !eci#iilor care le afectea#* %iitorul& Se e%it* astfel folosirea m*surilor abu#i%e -i !eteriorarea rela,iilor !intre p*r,i$ +ncura".n!u'se !ialo ul$ colaborarea -i respectful reciproc& Instruirea ini,ial* -i continu* a me!iatorilor este un obiecti% !e ba#* pentru ob,inerea re#ultatelor !e succes& MEDIEREA face parte !in marea familie a meto!elor alternati%e !e solu,ionare a !isputelor (Alternati%e 1et(o!s of Dispute Resolution 3 A&D&R& ) -i repre#int*$ a-a!ar$ o alternati%* %iabil* la sistemul "uri!ic clasic menit* s* !e re%e#e instan,ele !e "u!ecat* !e numeroase cau#e -i s* asi ure satisfacerea intereselor p*r,ilor implicate +n conflict& In ca!rul unei proce!uri !e me!iere 2 ,. Partile stabilesc !ata si ora procesului !e me!iere& In instanta$ termenele !e "u!ecata sunt impuse si nu tin cont !e pro ramul partilor& Se!inta !e me!iere poate fi repro ramata la fel !e usor ca orice alt tip !e intalnire& -. Nu e)ista limita !e timp pentru se!inta !e me!iere& 1e!ierile se pot sol!a si cu intele eri partiale situatie in care este posibila pro ramarea unei alte se!inte !e me!iere la o !ata ulterioara& .. Partile$ !e comun acor!$ pot ale e me!iatorul la care sa apele#e& Aceasta facilitate nu e)ista in fata instantei !e "u!ecata& Ale erea me!iatorului !e catre parti mareste incre!erea acestora in obtinerea re#ultatului !orit&
5

/. Un prim pas spre solutionarea conflictului este pre#enta partilor la me!iator& 1e!ierea este facultati%a$ iar pre#enta partilor la me!iator !enota !orinta acestora !e a solutiona neintele erile& 0. Sala in care are loc se!inta !e me!iere este intot!eauna mai primitoare si mai !iscreta fata !e sala !e "u!ecata 2 me!ierea este confi!entiala& In sala !e "u!ecata !omneste formalismul$ trebuie respectate anumite re uli proce!urale stricte$ cu%antul se ia intr'o anumita or!ine s&a&m&!& 1e!iatorul este atent asupra %ointei si interesului partilor& La se!inta !e me!iere este permisa !oar pre#enta partilor si a persoanelor a reate !e acestea& 1. In ca!rul unui proces$ solutia este impusa partilor& 1e!iatorul nu impune nimic$ partile ale an! solutia a%anta"oasa si amiabila pentru conflictul in care se asesc& 2. 1e!ierea este mai ele anta$ fiin! u#itata in intrea a lume ci%ili#ata& Satisfactiile partilor in ca#ul a"un erii la o intele ere sunt cu atat mai mari cu cat se !atorea#a %ointei si implicarii lor& 3. Prin me!iere se pot re#ol%a toate tipurile !e conflict& Pe tot parcursul me!ierii partile comunica& Intr'un proces in instanta comunicarea !intre parti este alterata$ solutia eneran! noi conflicte !e cele mai multe ori& 4. 1e!iatorul nu "u!eca partile si nu !a %er!icte& 1enirea lui este sa facilite#e !ialo ul !intre parti in urma caruia acestea sa enere#e optiuni in %e!erea solutionarii !i%er entelor e)istente& ,5. Apelan! la me!iere partile nu renunta la "ustitia clasica& Daca nu reusesc sa isi solutione#e prin me!iere conflictul$ au posibilitatea !e a se a!resa instantei !e "u!ecata$ la fel cum o a%eau si inainte !e a apela la me!iere& Nota !efinitorie a acti%it*,ii !e me!iere este !at* !e faptul c* p*r,ile recur la me!iere +n mo! %oluntar$ iar re#ol%area conflictului este ro!ul +ntalnirii %ointei p*r,ilor& Hn urma proce!urii !e me!iere$ !aca se a"un e la o intele ere$ partile inc(eie un acor! care este un contract +ntre p*r,i +n +n,elesul art& 9B< 6o! 6i%il$ mai e)act un contract !e tran#ac,ie conform art& 8>@B 6o! 6i%il la care se putea a"un e$ e%i!ent$ -i f*r* inter%en,ia me!iatorului& Acor!ul !e me!iere poate fi +nc(eiat oral sau +n scris$ nefiin! obli atoriu ca +n,ele erea p*r,ilor prin care se +nc(eie !isputa s* se materiali#e#e +n forma scris*& Hn multe ca#uri acor!ul$ materiali#at +ntr'un contract$ este neaplicabil 3 !e e)emplu$ !isputele obi-nuite !e familie$ cele !e la locul !e munc* (cele necontractuale)$ intraor ani#a,ionale (!ispute +ntre !epartamente)$ interculturale$ +n -coal* (ele%'ele%$ profesor'ele%) etc& 6ontractul poate fi consemnat$ ad probationem$ +ntr'un !ocument ce are %aloare !e +nscris sub semn*tur* pri%at*& Pentru a'i !a %aloare !e +nscris autentic$ p*r,ile au la +n!em.n* !ou* c*i$ una e)tra"u!iciar* -i cealalt* "u!iciar*$ +n func,ie !e momentul +n care a inter%enit me!ierea& Astfel$ potri%it Art& =9 !in le ea nr& 89< cu toate mo!ificarile si completarile ulterioare$ !ac* p*r,ile a"un la o +n,ele ere ea poate fi supus* %erific*rii notarului public +n %e!erea autentific*rii sau$ !up* ca# p*r,ile pot supune +n,ele erea %erific*rii !e c*tre instan,a !e "u!ecat* +n %e!erea +ncu%iin,*rii$ ob,in.n! +n acest fel un titlu e)ecutoriu& Pro%e!$ra "a notar. Potri%it Le ii nr& ?E;899= acti%itatea notarial* asi ur* persoanelor fi#ice -i "uri!ice constatarea raporturilor "uri!ice ci%ile sau comerciale neliti ioase$ precum -i e)erci,iul !repturilor -i ocrotirea intereselor$ +n conformitate cu
6

le ea (art& 8)& Printre atribu,iile notarilor este pre%*#ut* +n art& : lit& b -i autentificarea +nscrisurilor re!actate !e notarul public$ !e parte personal sau !e a%ocat& Proce!ura !e autentificare este re lementat* +n art& =:'E> !in Le ea nr& ?E;899=$ respecti% +n art& EE' >8 !in Re ulamentul !e aplicare a acestei le i& Notarul %a emite +nc(eierea !e !eclarare ca autentic a acor!ului !e me!iere (art& E=)& Hnscrisul se %a re!acta +n at.tea e)emplare ori inale cerute !e p*r,i$ plus unul pentru ar(i%a notarului public -i$ !up* ca#$ unul pentru efectuarea lucr*rilor !e publicitate (art& E< alin& 8 !in Re ulament)& Actul autentificat !e notarul public care constata o crean,a cert* -i lic(i!* are putere !e titlu e)ecutoriu la !ata e)i ibilit*,ii acesteia (art& EE !in le e)& Dac* notarul respin e cererea !e autentificare$ se poate face pl.n ere la "u!ec*torie +n termen !e 8@ #ile$ care se !epune la se!iul biroului notarului public ce o %a +nainta "u!ec*toriei competente +mpreun* cu !osarul cau#ei (art& E> -i art& 8@@)& Pro%e!$ra "a in#tan67. 6(iar !up* !eclan-area procesului se poate intra +n proce!ur* !e me!iere& Potri%it le ii$ la +nc(i!erea proce!urii !e me!iere$ me!iatorul este obli at s* informe#e +n scris instan,a !e "u!ecat* !ac* p*r,ile au a"uns sau nu la o +n,ele ere +n urma procesului !e me!iere& Informarea ar trebui s* con,in* elementele cuprinse +n procesul %erbal +nc(eiat la sf.r-itul proce!urii !e me!iere& Astfel$ conform art& E? !in le e$ dac medierea a avut succes i conflictul a fost soluionat, instana va pronuna, la cererea prilor, o hotrre de expedient potrivit dispoziiilor art. 271 din Codul de procedur civil & 6onform acestor !in urm* !ispo#i,ii$ prile se pot nfia oricnd n cursul !udecii, chiar fr s fi fost citate, pentru a cere s se dea hotrre care s consfineasc nvoiala lor. "ac prile se nfieaz la ziua stabilit pentru !udecat, cererea pentru darea hotrrii va putea fi primit, chiar de un sin#ur !udector, urmnd ca hotrrea s fie dat de instan n edin. "ac ele se nfieaz ntr$o alt zi, instana va da hotrrea n camera de consiliu. Dac* p*r,ile nu !oresc +ncu%iin,area$ me!iatorul nu poate fi obli at s* comunice instan,ei !e "u!ecat* acor!ul p*r,ilor re#ultat !in me!iere& 5u!ec*torul %a !ispune la cererea p*r,ii interesate restituirea ta)ei "u!iciare !e timbru pl*tite pentru +n%estirea instan,ei (art& E? alin& < !in Le ea nr&89<;899E)& De asemenea$ se poate solicita recuperarea onorariului me!iatorului pentru persoanele c*rora li s'a aprobat cererea !e acor!are a a"utorului public "u!iciar +n materie nepenal* !ac* a parcurs proce!ura !e me!iere a liti iului anterior +nceperii procesului sau a solicitat me!ierea !up* +nceperea procesului$ !ar +nainte !e prima #i !e +nf*,i-are (art& <@ !in OUD nr& =8;<@@:)& Autentificarea !at* !e notarul public sau +ncu%iin,area f*cut* !e instan,a !e "u!ecat* are rolul !e a facilita e)ecutarea re lement*rii amiabile& Astfel$ potri%it art& ?>< 6&pr&ci%$ e)ecutarea silit* se %a efectua numai +n temeiul unei (ot*r.ri "u!ec*tore-ti ori a unui alt +nscris care$ potri%it le ii$ constituie titlu e)ecutoriu& Tocmai !e aceea$ art& EE alin&8 !in Le ea nr& ?E;899= pre%e!e2 I %ctul autentificat de notarul public care constata o crean cert i lichid are putere de titlu executoriu la data exi#ibilitii acesteia0& Hn mo! similar$ alin& ? intro!us prin Le ea nr& ?>@;<@@9 la art& E? pre%e!e c* I&otrrea de expedient pronunat conform prevederilor prezentei le#i constituie titlu executoriu0 ((ot*r.rea !e e)pe!ient este cea la care face referire art& <>8 6&pr&ci%&)& 6aracterul e)ecutoriu semnific* +n%estirea cu autoritate public* a unui +nscris pentru e)ecutarea c*ruia ar fi ne%oie !e autoritatea statal*$ ca s* fie efectuat* la ne%oie
7

prin for,a coerciti%* a statului& 6a urmare$ !in moment ce titlurile mai sus ar*tate sunt e)ecutorii +n %irtutea le ii$ e)ecutarea lor se %a face f*r* nicio alt* formalitate$ nemaifiin! necesar* +n%estirea cu formul* e)ecutorie$ !up* cum arat* +n mo! e)pres art& ?>B8 6&pr&ci%& 6.t pri%e-te efectele pe care le are acor!ul !e me!iere !intre p*r,i pe care acestea nu +n,ele s* +l supun* proce!urii !e autentificare sau +ncu%iin,are$ acestea sunt acelea-i !in !reptul comunb2 !ac* me!ierea s'a !esf*-urat +n afara unui proces$ +n ca# !e nee)ecutare a acor!ului el poate constitui temeiul unei ac,iuni ex contractu a!resat* instan,ei +n scopul !e a ob,ine o (ot*r.re "u!ec*toreasc* care s* +l obli e pe !ebitor s* e)ecute ceea ce s'a obli at prin acor!ul !e me!iereA !ac* me!ierea a a%ut loc +n timpul procesului$ acor!ul %a constitui un +nceput !e !o%a!* scris*$ urm.n! a fi e%aluat +n ansamblul probelor a!ministrate care %or sta la ba#a unei (ot*r.ri potri%it proce!urii or!inare& INSTITUTIA ARBITRAJULUI ofera in completarea me!ierii o alternati%a si ura si a%anta"oasa !e solutionare a liti iilor ci%ile si comerciale& In Romania ARBITRAJUL este re lementat in 6ODUL DE PRO6EDURJ 6IVILJ$ 6artea a IV'a IDespre arbitra"0 (Art& ?B@ ' ?>@K@ si este o forma !e "ustitie pri%ata (6artea a IV' a IDespre arbitra"0 mo!ificata si completata prin Le ea nr& =9;899?) si !a posibilitatea partilor participante la inc(eierea !e contracte sa pre%a!a ca orice liti iu !ecur .n! !in sau +n le atura cu aceste inscrisuri (contracte;antecontracte)$ inclusi% referitoare la +nc(eierea$ e)ecutarea ori !esfiintarea lor$ sa fie solutionat prin proce!ura arbitrala& Potri%it Articolului ?B@ !in 6ODUL DE PRO6EDURJ 6IVILJ persoanele care au capacitate !eplina !e e)ercitiu pot con%eni sa solutine#e pe calea arbitra"ului liti iile patrimoniale !intre ele$ in afara !e acelea referitoare la !repturi asupra carora le ea nu permite a se face tran#actii$ a!ica liti ii pri%in! statutul persoanelor$ cele referitoare la lucruri care nu sunt in comert$ conflicte colecti%e !e munca ori liti ii pri%in! lic(i!area "u!iciara& Putem !efini ARBITRAJUL ca FIIND O MODALITATE ALTERNATIVA DE SOLUTIONARE A LITIGIILOR PATRIMONIALE( IN CARE PARTILE( IN URMA UNEI CONVENTII FORMALE SE SUPUN DECIZIEI UNEI TERTE PARTI NUMITA ARBITRU( IN URMA UNEI PROCEDURI JUDICIARE( DIN CARE REZULTA O 8OTARARE DEFINITIVA SI E9ECUTORIE& Arbitra"ul repre#inta un aspect contractual in consi!erarea clau#ei compromisorii sau a con%entiei !e compromis prin care a fost creat si un aspect "u!iciar in consi!erarea proce!urilor in care "u!ecata arbitrala se finali#ea#a cu o (otarare arbitrala !efiniti%a si obli atorie& Institutia arbita"ului ofera o mo!alitate alternati%a mo!erna si eficienta !e solutionare a liti iilor care permite 2 ' libertatea partilor aflate in conflict !e a ale e arbitrul ("u!ecatorul)$ fapt care nu se poate face in ca!rul "ustitiei statale A ' partile$ in ba#a con%entiei !e compromis$ au posibilitate !e a ale e unul sau mai multi arbitrii in scopul pronuntarii unei (otarari arbitrale A ' solutionarea rapi!a a conflictelor intre parti in ma)im = luni$ fata !e mecanismele reoaie ale "ustitiei statale care pot !ura ani !e #ile A ' partile pot sa !eci!a le ea sau sistemul !e !rept ce %a u%erna atat contractul care e)prima %ointa acestora cat si mo!ul !e solutionare a e%entualelor liti ii&
8

ARBITRAJUL apare ca fiin! un proces formal prin care partile accepta !e comun acor! sa supuna liti iul lor unei terte persoane care %a a%ea rolul !e a'l transa$ !upa stu!ierea ar umentelor pre#entate& Spre !eosebire !e conciliere si me!iere partile au un rol limitat& Arbitrii pot primi puterea !e a "u!eca in !rept sau in ec(itate& INSTITUTIA ARBITRAJULUI MAI POATE FI DEFINITA CA FIIND O MODALITATE DE SOLUTIONARE A UNUI LITIGIU PRIN INTERMEDIUL UNEI JUSTITII PRIVATE( IN CADRUL CAREIA FIECARE DINTRE PARTI ARE DREPTUL DE A:SI NUMI PROPRII JUDECATORI ;ARBITRII<.

= PRINCIPALELE SURSE ALE ARBITRAJULUI SUNT ' 6ODUL DE PRO6EDURJ 6IVILJ$ 6artea a IV'a IDespre arbitra"0 (Art& ?B@ ' ?>@K) A ' LEDEA NR& =9 !in <? iulie 899? pentru mo!ificarea 6ODULUI DE PRO6EDURA 6IVILA$ a 6ODULUI FA1ILIEI$ a LEDII 6ONTEN6IOSULUI AD1INISTRATIV NR& <9;899@ -i a LEDII NR& 9B;899< PRIVIND ORDANI7AREA GI FUN6TIONAREA 6URLII DE 6ONTURI A ' 6ONVENTIA EUROPEANA ASUPRA AR4ITRA5ULUI 6O1ER6IAL INTERNATIONAL DE LA DENEVA !in 89E8 (tara noastra este parte !in 89E?) A ' 6ONVENTIA PENTRU RE6UNOASTEREA SI EME6UTAREA SENTINTELOR AR4ITRALE STRAINE !e la NEN OORP !in 89=: (tara noastra este parte !in 89E8) A ' REDULA1ENTELE PRIVIND ORDANI7AREA GI FUN6LIONAREA INSTITUTIILOR permanente !e AR4ITRA5 A ' REDULILE DE PRO6EDURA AR4ITRALA aplicate !e INSTITUTIILE permanente !e AR4ITRA5& = AVANTAJELE ARBITRAJULUI Importanta solutionarii conflictelor prin arbitra" poate fi !e!usa in!eosebi !in multiplele a%anta"e pe care aceasta institutie$ !esi pri%ata$ le pre#inta fata !e "ustitia statala& 8& FLE9IBILITATEA ARBITRAJULUI& Arbitra"ul ofera o proce!ura !e solutionare a conflictelor simplificata cu un anumit caracter !e apreciere a re ulilor !e proce!ura arbitrala !e urmat& Trasatura !ominanta a proce!urii !e arbitra" o repre#inta libertatea contractuala a partilor$ ele fiin! libere sa alea a sau nu aceasta cale facultati%a !e solutionare a liti iilor& Partile pot ale e$ prin acor!ul lor !e %ointa$ arbitrii care urmea#a sa solutione#e liti iul !intre ele& E)ista asa!ar posibilitatea ale erii$ in calitate !e arbitri in liti ii ci%ile si comerciale$ a unor specialisti in !omeniul !e!us "u!ecatii$ sporin! arantia partilor pri%in! proce!ura arbitra"ului& In ca!rul "ustitiei statale nu e)ista aceasta posibilitate$ !osarele fiin! reparti#ate aleatoriu& La ma"oritatea institutiilor permanente !e arbitra" este pre%a#ut in re ulile !e proc!ura ca nein!eplinirea con!itiilor !e calificare poate constitui o cau#a !e recu#are a arbitrilor& Arbitra"ul ofera o "u!ecata pri%ata eficienta$ prin arbitrii cu o bo ata e)perienta profesionala si o competenta recunoscuta in !omeniul ci%il sau comercial$ ceea ce'i
9

confera institutiei arbita"ului o !eosebita popularitate in statele cu o economie !e piata !e#%oltata& <& OPERATIVITATEA& Orice liti iu ci%il sau comercial$ !aca partile nu con%in altfel$ se solutionea#a !e tribunalul arbitral in termen !e cel mult = luni !e la constituirea acestuia& Arbitra"ul pre#inta a%anta"ul !e a nu se supune unui formalism e)cesi%$ care in cele mai multe ca#uri sufoca !esfasurarea in con!itii !e celeritate si eficienta a unui liti iu !e catre "ustitia statala& In aceste con!itii$ sub re#er%a respectarii !ispo#itiilor imperati%e ale le ii$ a or!inii publice sau a bunurilor mora%uri$ partile pot stabili$ prin con%entia !e compromis sau print'un act separat$ re ulile !e proce!ura pe care tribunalul arbital sa le urme#e in solutionarea liti iului& In lipsa unor asemenea norme$ tribunalul arbitral$ %a stabili proce!ura conform re ulamentului si a re ulilor proprii !e arbitra" stabilite pentru institutia !e arbitra" permanent care l'a or ani#at& ?& CONFIDENTIALITATEA ARBITRAJULUI& Proce!ura arbitra"ului asi ura confi!entialitatea pe tot parcursul !esfasurarii ei$ reali#an!u'se in ca!ru inc(is$ si permite pastrarea secretului !e la inre istrarea cererii !e arbitrare$ !esfasurarea proce!urii si pana la pronuntarea (otararii arbitrale care nu are caracter public& Natura pri%ata a arbitra"ului e)plica !e ce acti%itatea arbitrala nu este supusa principiului publicitatii& Prin aceasta se pastrea#a secretul cu pri%ire la liti iul in cau#a si se e%ita publicitatea$ aspect !eloc ne li"abil in liti iile ci%ile sau comerciale& De asemenea$ nici (otararea arbitrala nu este pronuntata in se!inta publica$ ea fiin! comunicata !oar partilor implicate& In acest fel reputatia partilor participante la proce!ura arbitrala ramane neafectata$ in!iferent !e solutia finala pronuntata !e tribunalul arbitral& Pentru a asi ura un climat !e confi!entialitate pe tot parcursul proce!urii arbitrale$ la aceasta %or participa !oar partile implicate si repre#entantii acestora pe ba#a !e imputernicire a%ocatiala sau procura speciala& B& 8OTARAREA ARBITRALA e#te !e&initi+a #i o'"i>atorie pentr$ parti & Qotararea arbitrala este !efiniti%a si obli atorie$ putan! fi !esfiintata numai pe cale actiunii in anulare$ !ar nu pentru moti%e care %i#ea#a fon!ul cau#ei$ ci !oar pentru e)ceptiile proce!urale pre%a#ute in 6o!ul !e Proce!ura 6i%ila& Qotararea arbitrala poate fi in%estita cu formula e)ecutorie$ astfel ca ulterior sa i se aplice proce!ura e)ecutarii silite la cererea partii care a casti at liti iul& Inc(eierea !e in%estire se pronunta !e catre instanta "u!ecatoreasca care in lipsa con%entiei !e compromis ar fi fost competenta sa "u!ece liti iul in fon! ca prima instanta& =& COSTURILE ARBITRAJULUI& Un alt a%anta" !e loc !e ne li"at este acela al ta)elor mai re!use in raport cu ta)ele "u!iciare !e timbu& Ta)ele arbitrale !ifera !e %aloarea obiectului cererii !e arbitrare$ !ar si in functie !e caracterul intern sau international al liti iului& Valoarea ta)elor este influentata si !e numarul !e arbitri !esemnati !e parti$ arbitra"ul cu un sin ur arbitru fiin! cel mai a%anta"os !in acest punct !e %e!ere& Pornin! !e la faptul ca partile con%in sa solutione#e pe calea arbitra"ului liti iile patrimoniale !intre ele$ poate repre#enta in !inamica relatiilor sociale$ i!eea !e parteneriat !e natura sa permita mentinerea si continuarea raporturilor contractuale intre persoanele implicate& I!eea !e parteneriat in ca!rul arbitra"ului este sustinuta$ intre altele si !e posibilitatea ca toate c(eltuielile !e arbitra" sa se faca potri%it intele erii partilor& Numai in lipsa unei intele eri se aplica re ulile pentru solutionarea liti iilor !e catre
10

instanta !e "u!ecata si anume$ suportarea c(eltuielilor arbitrale sa fie suportate !e catre partea care a pier!ut liti iul& Ta)ele arbitrale$ in ca#ul in care liti iul este "u!ecat !e catre un arbitru unic$ se re!uc cu =@R fata !e cele ce se ac(ita la instanta !e "u!ecata pentru acelasi proces& Pentru conclu#ionarea ca arbitra"ul pre#inta comparati% cu "ustitia statala o serie !e a%anta"e 2 "u!ecata rapi!a$ mai putin formala$ mai supla si mai ieftina$ cu aceeasi finalitate 3 (otararea arbitrala$ care se poate in%esti cu formula e)ecutorie& In aceste con!itii putem spune ca arbitra"ul are propria sa i!entitate facan! !in "ustitia arbitrala altce%a !ecat "ustitia statala& 6u toata i!entitatea proprie$ arbitra"ul nu repre#inta un concurent al "ustitiei statale$ !upa cum nici nu urmareste sa limite#e !omeniul acesteia& Raporturile !intre "ustitia statala si cea arbitrala sunt raporturi !e completare$ !e intre ire a mo!alitatilor !e solutionare a conflictelor& 6u toate a%anta"ele e%i!ente pe care le repre#inta institutia arbitra"ului$ aceasta este proce!ura "uri!ica cel mai putin folosita si inteleasa in Romania$ iar !in acest moti% ne propunem o anali#a amanuntita a acti%itatii si proce!urilor !e arbitra"$ care sa contribuie la promo%area arbitra"ului ca mo!alitate alternati%a si ura si eficienta !e solutionare a conflictelor& = TRASATURILE DEFINITORII ALE ARBITRAJULUI S FORMA DE JUSTITIE PRIVATA Arbitra"ul asa cum este re lementat in Art& ?B@ ' ?>@K !in 6ODUL DE PRO6EDURJ 6IVILJ (6artea a IV'a IDespre arbitra"0) este o mo!alitate con%entionala !e solutionare a liti iilor in !omeniul !reptului ci%il si comercial& Prin con%entia arbitrala$ intocmita sub forma unei clau#e inscrise intr'un contract 3 clau#a compromisorie$ sau sub forma unui inscris separat numit compromis$ partile con%in ca liti iul !intre ele sa fie incre!intat spre solutionare unor persoane particulare 3 arbitrii 3 cu e)clu!erea instantelor "u!ecatoresti& Tribunalul arbitral in%estit isi %erifica propria sa competenta !e a solutiona un liti iu si (otaraste in aceasta pri%inta& La !ata inc(eierii con%entiei arbitrale$ partile se obli a sa accepte (otararea arbitrala si sa o e)ecute !e buna %oie& In Art& ?E> !in 6ODUL DE PRO6EDURJ 6IVILJ se pre%e!e ca IQotararea Arbitrala este obli atorie& Ea se a!uce la in!eplinire !e buna %oie !e catre partea impotri%a careia s'a pronuntat$ !e in!ata sau in termenul aratat in (otarare&0 Daca Qotararea Arbitrala nu se e)ecuta !e buna %oie$ este posibil ca ea sa fie in%estita cu formula e)ecutorie$ constituin! astfel titlu e)ecutoriu$ care se e)ecuta silit$ intocmai ca o (otarare "u!ecatoreasca& (Art& ?E>8 !in 6ODUL DE PRO6EDURJ 6IVILJ /La cererea partii casti atoare$ (otararea arbitrala se in%esteste cu formula e)ecutorie& Inc(eierea !e in%estire se !a !e catre instanta "u!ecatoreasca pre%a#uta !e Art& ?B<$ fara citarea partilor$ in afara !e ca#ul in care e)ista in!oieli cu pri%ire la re ularitatea (otararii arbitrale$ can! se %or cita partile&0 si Art& ?E: /Qotararea arbitrala in%estita cu formula e)ecutorie constituie titlu e)ecutoriu si se e)ecuta silit intocmai ca si o (otarare "u!ecatoreasca&0) Le iuitorul a inteles in acest fel sa recunoasca si sa re lemente#e aceasta forma !e "ustitie pri%ata$ !an!u'i eficienta prin asimilarea$ in anumite con!itii$ a (otararii arbitrale cu o (otarare "u!ecatoreasca&
11

Din cele pre#entate putem conclu#iona$ c* arbitra"ul pre#int*$ comparati% cu instan,a !e "u!ecata$ o serie !e a%anta"e 2 o "u!ecat* mai rapi!*$ mai pu,in formal*$ mai supl* si nu in ultimul ran! mai ieftina& S AUTONOMIA DE VOIN?@ A P@R?ILOR Din anali#a Art& ?B@ ' ?>@K !in 6ODUL DE PRO6EDURJ 6IVILJ (6artea a IV'a IDespre arbitra"0) re#ulta ca institutia arbitra"ului este !ominata !e principiile liberalismului "uri!ic& In acest conte)t arbitra"ul este o institu,ie ba#at* pe autonomia !e %oin,* a p*r,ilor& Esenta institutiei arbitra"ului o constituie con%en,ia arbitral*$ ba#ata pe +n,ele erea p*r,ilor !e a solutiona pe aceast* cale liti iul !intre ele& P*r,ile sunt libere s* recur * sau nu la arbitra"$ iar !ac* au acceptat solutionarea liti iului prin arbitra"$ au posibilitatea s*'l or ani#e#e -i s* stabileasc* !esf*-urarea lui cum cre! !e cu%iin,*& Aceast* re ul*$ este stabilita +n Articolul ?B8C !in 6ODUL DE PRO6EDURJ 6IVILJ /Partile pot con%eni ca arbitra"ul sa fie or ani#at !e o institutie permanenta !e arbitra" sau !e o terta persoana&0$ si este !e#%oltata in alin& < al Articolului ?B8 !in 6ODUL DE PRO6EDURJ 6IVILJ /Sub re#er%a respectarii or!inii publice sau a bunelor mora%uri$ precum si a !ispo#itiilor imperati%e ale le ii$ partile pot stabili prin con%entia arbitrala sau prin act scris inc(eiat ulterior$ fie !irect$ fie prin referire la o anumita re lementare a%an! ca obiect arbitra"ul$ normele pri%in! constituirea tribunalului arbitral$ numirea$ re%ocarea si inlocuirea arbitrilor$ termenul si locul arbitra"ului$ normele !e proce!ura pe care tribunalul arbitral trebuie sa le urme#e in "u!ecarea liti iului$ inclusi% proce!ura unei e%entuale concilieri prealabile$ reparti#area intre parti a c(eltuielilor arbitrale$ continutul si forma (otararii arbitrale si$ in eneral$ orice alte norme pri%in! buna !esfasurare a arbitra"ului&0 Hn lipsa unor asemenea pre%e!eri$ tribunalul arbitral %a putea re lementa proce!ura !e urmat$ in ba#a re ulilor stabilite !e institutia !e arbitra" permanent care il or ani#ea#a& In ca#ul arbitra"ului a!'(oc !ac* nu au fost stabilite norme$ atunci se %or aplica intocmai pre%e!erile !in 6artea a IV'a$ Art& ?B@ ' ?>@K !in 6ODUL DE PRO6EDURJ 6IVILJ& Inter%en,ia instan,ei !e "u!ecata +n arbitra" nu trebuie si nu poate s* a!uc* atin ere principiului autonomiei !e %oin,* a p*r,ilor& 6(iar si atunci c.n!$ +n urma unei ac,iuni +n anulare$ se !esfiintea#a o (ot*r.rea arbitral*$ instan,a "u!ec*toreasca se %a pronun,a$ +n fon!$ inlimitele con%en,iei arbitrale& S RESPECTAREA ORDINII PUBLICE( A BUNELOR MORAVURI AI A DISPOZI?IILOR
IMPERATIVE ALE LEGII

Autonomia !e %ointa a partilor are ca limita respectarea or!inii publice$ a bunelor mora%uri si a !ispo#itiilor imperati%e ale le ii& 6on%entia arbitrala trebuie sa se inca!re#e in principiului +nscris +n Articolul = al 6ODULUI 6IVIL$ potri%it caruia /Nu se poate !ero a prin con%entii sau !ispo#itii particulare$ la le ile care interesea#a or!inea publica si bunele mora%uri&0 Atributiile instantei !e "u!ecata si$ mai ales$ controlul "u!ecatoresc asupra (otar.rilor arbitrale %or a%ea !rept scop respectarea acestui principiu +n +ntrea a acti%itate !e or ani#are si !esfasurare a proce!urii arbitra"ului& S INDEPENDENTA INSTITUTIEI DE ARBITRAJ FATA DE INSTANTA DE JUDECATA
12

LEDEA nr& =9;899? 3 in 6artea a IV'a !in 6ODUL DE PRO6EDURJ 6IVILJ$ a urmarit sa cree#e o in!epen!enta a institutiei arbitra"ului fata !e instanta !e "u!ecata$ prin cresterea rolului arbitrilor si a institutiei permanente !e arbitra" si re!ucerea inter%entia instantei !e "u!ecata& In!epen!enta institutiei arbitra"ului repre#inta o tentinta constanta si bine conturata in ceea ce pri%este e%olutia arbitra"ului atat in Romania cat si pe plan mon!ial& Le islatiile mo!erne mentin oportunitatea instantelor "u!ecatoresti !e a se implica in arbitra"$ !ar nu sub forma unei participari !irecte in arbitrala$ ci !oar pentru a inlatura pie!icile care s'ar putea i%i in or ani#area si !esfasurarea arbitra"ului& 6ontrolul care il poate efectua instanta !e "u!ecata !e "u!ecata asupra (otararii arbitrale se face in limita strict !eterminata !e le e si %erifica respectarea or!inii publice a bunelor mora%uri ori a !ispo#itiilor imperati%e a le ilor si a principiilor fun!amentale ale proce!urii ci%ile in %e!erea arantarii unei corecte "u!ecati arbitrale& Instantele "u!ecatoresti au in sfera institutiei arbitra"ului o serie !e atributii care nu se suprapun peste cele ale institutiei !e arbitra"$ ci !impotri%a %in in spri"inul acesteia prin 2 ' inlaturarea pie!icilor care s'ar i%i in or ani#area si !esfasurarea arbitra"ului$ prin cerere formulata !e partea interesata la instanta !e "u!ecata$ care$ in lipsa con%entiei arbitrale ar fi fost competenta sa "u!ece liti iul in fon!$ in prima instanta A ' toate cererile formulate !e partea interesata pentru inlaturarea pie!icilor se solutionea#a !e ur enta si cu preca!ere$ prin proce!ura or!onantei prese!intiale A ' in ca#ul arbitra"ului a!'(oc$ !osarul liti iului$ impreuna cu !o%e#ile !e comunicare a (otararii arbitrale se !epun in termen !e <@ !e #ile !e la comunicarea (otararii arbitrale la instanta "u!ecatoreasca$ care in lipsa con%entiei arbitrale ar fi fost competenta sa "u!ece liti iul in fon!$ in prima instanta A ' controlul "u!ecatoresc al (otararilor arbitrale care poate fi facut prin 2 8& "u!ecatea actiunii in anulare$ iar in ca# !e a!mitere$ "u!ecarea liti iului in fon! in limitele con%entiei arbitrale A <& in%estirea cu formula e)ecutorie a (otararii arbitrale la cererea partii casti atoare A ' e)ecutarea silita a (otararii arbitrale A ' !upa ce au fost in%estite cu formula e)ecutorie si au !e%enit titlu e)ecutoriu intocmai ca orice (otarare "u!ecatoreasca& In!epen!enta institutiei arbitra"ului fata !e instanta !e "u!ecata nu inseamna ca intre cele !oua institutii ar fi o ruptura$ ci !impotri%a e)ista un raport !e completate$ !ar nu !e transformare a arbitra"ului intr'o ane)a a "ustitiei statale& O ruptura nici nu ar fi posibila$ !ata fiin! competenta enerala a instantelor "u!ecatoresti si liberul acces al cetatenilor la "ustitiei& Institutia arbitra"ului nu face altce%a !ecat sa %ina in spri"inul "ustitiei statale si sa a"ute re#ol%area pe cale alternati%a$ pe calea "ustitiei pri%ate a liti iilor ci%ile si comerciale care apar intre persoane fi#ice si;sau "uri!ice& = FORMELE ARBITRAJULUI E)ista urmatoarele forme !e arbitra" pri%at %oluntar 2
13

S arbitra" Ia! (oc0 si arbitra"ul institutional A S arbitra" intern si arbitra" international A S arbitra" ci%il si arbitra" comercial A S arbitra" Iin !rept0 si arbitra" Iin ec(itate0 & = ARBITRAJ BAD 8OCC SI ARBITRAJUL INSTITUTIONAL Sub aspectul or ani#arii arbitra"ului$ partile au +n %irtutea 6ODULUI DE PRO6EDURA 6IVILA$ urmatoarele posibilitati 2 a) sa or ani#e#e arbitra"ul fara o asistenta !in afara sau numai cu asistenta arbitrului;arbitrilor A b) sa apele#e la o terta persoana fi#ica sau "uri!ica (alta !ec.t o institutie permanenta !e arbitra") A c) sa recur a la o institutie permanenta !e arbitra"& Arbitra"ul a! (oc si arbitra"ul institutional sunt notiuni le ate !e or ani#area arbitra"ului si nu sc(imba cu nimic natura liti iului sau mo!ul lui !e solutionare$ acesta fiin! supus aceluiasi re im "uri!ic +n ambele forme !e arbitra"&
ARBITRAJ AD 8OC (SAU OCAZIONAL)

Hn ca#ul in care se or ani#a#a arbitra"ul fara o asistenta !in afara sau numai cu asistenta arbitrului;arbitrilor$ sau se apelea#a la o terta persoana fi#ica sau "uri!ica$ tribunalul arbitral$ a!ica arbitrul unic sau arbitrii sunt +n%estiti sa solutione#e un liti iu !eterminat si se constituie numai cu oca#ia i%irii acelui liti iu$ functionea#a pe timpul !esfasurarii acestuia$ +si +ncetea#a e)istenta "uri!ica o!ata cu pronuntarea (otar.rii sau cu e)pirarea termenului !e arbitra"& Arbitra"ul oca#i,ional are loc atunci c.n! p*r,ile !ispun !e libertatea !eplin* !e a'l or ani#a -i !e a'i stabili proce!ura potri%it +n,ele erii !intre ele& Arbitra"ul +-i %a p*stra aceast* natur* -i atunci c.n! este or ani#at !e c*tre un ter,$ potri%it con%en,iei p*r,ilor& Specific arbitra"ului oca#i,ional este faptul c* +-i +ncetea#* acti%itatea o!at* cu pronun,area sentin,ei sau cu e)pirarea termenului arbitra"ului& Un asemenea arbitra" este !eci un arbitra" neinstitutional$ a!ica un arbitra" or ani#at !e parti pentru solutionarea unui liti iu !eterminat$ +n afara unei institutii permanente !e arbitra"& Arbitra"ul oca#i,ional pre#int* urm*toarele tr*s*turi !istincti%e 2 S functionea#* numai +n %e!erea solution*rii unui liti iu !eterminant A o!at* cu pronuntarea sentintei$ e)istenta acestei instante !e arbitra" +ncetea#* A S at.t structura c.t si re ulile !e proce!ur* ale arbitra"ului a!'(oc %or fi !iferite$ +n functie !e interesele p*rtilor !in fiecare liti iu A S prin con%entia lor$ p*rtile pot +ncre!inta solutionarea !iferen!ului unui arbitru unic sau unui numar mai mare !e arbitri A +n ca#ul unui !e#acor! +ntre p*rti$ se %a recur e la !eci#ia unui tert sau a unei autorit*ti A S p*rtile pot con%eni ca sentinta arbitral* s* fie supus* c*ilor !e atac ori s* fie !efiniti%* si obli atorie A +n ca#ul +n care arbitra"ul a!'(oc locali#at +n tara noastr* este u%ernat !e pre%e!erile unei con%entii internationale (cum este 6on%entia !e la Dene%a !in 89E8) este posibil* participarea +n calitate !e arbitru si a unei persoane a%.n! cet*tenie str*in* A
14

S un arbitra" a!'(oc locali#at +n Rom.nia poate fi supus$ +n temeiul %ointei p*rtilor$ unei le i str*ine atunci c.n! o con%entie international* le autori#ea#* s* e)ercite o atare optiuneA este necesar s* fie +ns* +n!eplinit* con!itia ca le ea str*in* preferat* !e p*rti s* nu contra#ic* normele imperati%e si !e or!ine public* !in !reptul nostru A S are caracter facultati%$ esentialmente %oluntar& Dispo#itiile !e !reptul roman caracteri#ea#* arbitra"ul a!'(oc ca o institutie facultati%*$ a%an! o le atura accentuata cu instantele !e "u!ecata$ carora le re%in urm*toarele atributii 2 S !e a !esemna un supraarbitru c.n! se i%esc ne+ntele eri +ntre arbitri sau atunci c.n! arbitrii !esemnati nu sunt +mputerniciti prin compromis sau prin clau#* compromisorie s*'l alea * A S !e solutiona orice cerere !e recu#are pri%itoare la %reun arbitru A S !e a controla le alitatea si temeinicia sentintei arbitrale pe calea actiunii +n anulare A S !e a in%esti cu formula e)ecutorie sentintele arbitrale&

INSTITUTIE PERMANENTA DE ARBITRAJ

Partile recur $ pentru solutionarea liti iului la o institutie speciala !e arbitra"& 6artea a IV'a se refera e)plicit +n mai multe te)te la o asemenea institutie fara +nsa a o !efini& De e)emplu Articolul ?B8 !in 6ODUL DE PRO6EDURA 6IVILA pre%e!e ca atunci c.n! partile se pot referi +n con%entia arbitrara la /o anumita re lementare a%.n! ca obiect arbitra"ul0$ are +n %e!ere re ulamentele si re ulile !e proce!ura arbitrala a!optate !e astfel !e institutii sau !e unele or anisme internationale$ cum este Re ulamentul !e arbitra" al 6omisiei Natiunilor Unite pentru !reptul comercial sau Re ulile !e Proce!ura Arbitrala ale Tribunalului !e Arbitra" 5u!iciar Iasi !e pe lan a 6amera !e Arbitra" si 1e!iere& Pentru ca o institutie sa poata fi calificata !rept institutie permanenta !e arbitra" este necesar sa +ntruneasca anumite cerinte 2 S sa aiba +n obiectul sau !e acti%itate or ani#area arbitra"ului pri%at %oluntar$ prest.n! sau fiin! apta sa preste#e un ansamblu !e ser%icii arbitrale care sa facilite#e si sa monitori#e#e arbitra"ul spre a se finali#a printr'o (otar.re !efiniti%a si obli atorie pentru parti$ susceptibila !e e)ecutare silita A S sa aiba o structura or ani#atorica prestabilita$ cu acti%itate continua sau %irtual continua$ cu o con!ucere proprie si personal care sa asi ure secretariatul arbitra"ului$ cu o ba#a materiala corespun#atoare A S sa !ispuna !e un corp !e arbitri$ selectati pe anumite criterii$ !intre care partile sa aiba facultatea !e a ale e arbitrii sau !intre care institutia !e arbitra" sa nominali#e#e arbitrii +n con!itiile con%entiei arbitrale si ale re lementarilor aplicabile A S sa se autore lemente#e$ a!ica sa aiba un re ulament propriu !e or ani#are si functionare precum si re uli !e proce!ura arbitrala& O institutie permanenta !e arbitra" +nseamna o institutie care +n!eplineste con!itiile !e obiect$ structura si functionalitate$ e)puse mai +nainte&

15

Arbitra" institutional +nseamna un arbitra" or ani#at !e o asemenea institutie permanenta$ notiunea !e or ani#are implic.n! un ansamblu !e acti%itati sau ser%icii care !uc la finali#area arbitra"ului printr'o (otar.re arbitrala& 6ele mai multe institutii !e arbitra" !in lume (6urtea !e arbitra" a 6amerei Internationale !e 6omert !in Paris$ Asociatia americana !e arbitra"$ 6urtea !e arbitra" !e la Lon!ra$ Institutul !e arbitra" al 6amerei !e comert !in StocT(olm etc&) sunt institutii !e arbitra" a!ministrat sau !e or ani#are& Ele prestea#a ser%icii arbitrale$ !ar nu solutionea#a liti iul& Sunt structuri a!ministrati%e$ iar nu "uris!ictionale& Asemenea institutii sau centre !e arbitra" nu se pre#inta ca o "uris!ictie preconstituita ci$ mai !e raba$ ca un mecanism a!ministrati% si procesual !estinat sa facilite#e or ani#area arbitra"ului& Arbitra"ul institu,ional beneficia#* +n Rom.nia !e e)isten,a unor structuri permanente$ prestabilite menite s* asi ure$ +n con!i,iile simplificate$ constituirea tribunalului arbitral$ -i anume$ 6urtea !e Arbitra" 6omercial Interna,ional !e pe l.n * 6amera !e 6omer, -i In!ustrie este o institu,ie permanent* !e arbitra" ne u%ernamental*$ f*r* personalitate "uri!ic*$ in!epen!ent*$ cu e)ercitarea atribu,iilor ce +i re%in or ani#at* s* func,ione#e +n conformitate cu propriul s*u re ulament (ultimul Re ulament fiin! aprobat +n A!unarea Deneral* a 6amerei !e 6omer, -i In!ustrie a Rom.niei$ +n -e!in,a !in ?@ iunie 8999 -i a intrat +n %i oare @8&@8&<@@@)& Hn ciu!a !enumirii$ aceasta 6urte se ocupa si !e arbitra"ul comercial intern ca si !e arbitra"ul a! (oc& Hn ultimii ani au luat fiinta si alte institutii !e arbitra" cum ar fi Tribunalul !e Arbitra" 5u!iciar Iasi !e pe lan a 6amera !e Arbitra" si 1e!iere& Arbitra"ul institu,ional are loc atunci c.n! p*r,ile au +ncre!in,at misiunea or ani#*rii arbitra"ului unei institu,ii speciali#ate$ liti iul solu,ion.n!u'se !up* re uli stabilite !e aceast* institu,ie& E)isten,a arbitra"ului institu,ional nu este limitat* la !urata unui anumit liti iu& Hn societatea mo!ern* arbitra"ul institu,ional a luat o amploare f*r* prece!ent pri%in! solu,ionarea liti iilor ci%ile si comerciale& Arbitra"ul institu,ional are urmatoarele a%anta"e 2 S sentintele sunt !efiniti%e si obli atorii pentru p*rti$ mai mult !ecat atat$ Rom.nia a ratificat 6on%entia Natiunilor Unite cu pri%ire la recunoasterea si e)ecutarea sentintelor arbitrale str*ine$ +nc(eiat* la NeU OorT$ +n 89=: A S competenta speciali#at* a arbitrilor 3 arbitrii inscrisi pe lista unei institutii permanente !e arbitra" sunt specialisti cu +nalt* calificare +n !omeniul !reptului si nu numai A S confi!entialitatea 3 se!intele !e "u!ecat* nu sunt publice$ nici o persoan* nu are acces la informatiile pri%in! acti%itatea !e solutionare a liti iilor A S rapi!itatea 3 proce!ura arbitral* se !esf*soar* pe parcursul a cel mult 8< luni +n arbitra"ul international si E luni +n cel intern$ conform !ispo#itiilor !in 6artea a IV'a !in 6ODUL DE PRO6EDURJ 6IVILJ$ tribunalul arbitrar trebuie s* pronunte (ot*r+rea +n termen !e cel mult = luni !e la !ata constituirii sale$ !ac* p*rtile nu au pre%*#ut altfelA S costuri re!use 3 ta)ele !e arbitra" sunt e)primate procentual$ re resi%$ pe transe$ la %aloarea obiectului liti iului$ potri%it Normelor pri%in! ta)ele si c(eltuielile arbitrale ale fiecarei institutii permanente !e arbitra"A !e asemenea$ +n arbitra"ul intern$ ta)a arbitral* inclu!e si onorariile arbitrilor& S o institutie permanent* !e arbitra" pre#int* o oarecare stabilitate si un anumit ra! !e certitu!ine$ ceea ce +i confer* multiple posibilit*ti !e a'si a!uce contributia la formarea unei practici mai uniforme&
16

Arbitra"ul permanent poate a%ea o competent* material* eneral* sau speciali#at*& Institutiile arbitrale cu o competent* eneral* pot solutiona orice liti ii +n materie ci%ila si comercial*& Institutiile arbitrale speciali#ate pot re#ol%a numai liti ii !e natur* comercial*& Din punct !e %e!ere al competentei teritoriale$ arbitra"ul poate fi cucaracter bilateral$ re ional si international& 6u toate c* ma"oritatea or anelor arbitrale sunt or ani#ate ca institutii nationale$ ele au o %ocatie international*& Arbitra"ele !e tip bilateral sunt create prin con%entii internationale bilaterale si au competenta s* solutione#e numai liti iile +ntre parteneri !in cele !ou* state contractante (e)emplu 6amera arbitral* franco 3 erman* pentru pro!usele solului si 6omisia americano 3 cana!ian* !e arbitra"ul comercial)& Arbitra"ele !e tip re ional sunt constituite printr'o con%entie multilateral* perfectat* +ntre statele !intr'o anumit* #on* eo rafic* si re#ol%* !iferen!ele +ntre parteneri apartin.n! statelor !intr'o anumit* #on* eo rafic* (e)emplu 6omisia scan!ina%* !e arbitra" pentru piei si 6omisia interamerican* !e arbitra" comercial)& Arbitra"ele cu %ocatie international* a c*ror competent* teritorial* se e)tin!e in!iferent !e #ona eo rafic* solutionea#* liti iile pro%enin! !in orice tar* (e)emplul cel mai caracteristic +l constituie 6urtea !e Arbitra" !e pe l+n * 6amera !e 6omert International* !e la Paris)& Hn functie !e a!erentele nationale sau internationale pe care le are obiectul liti iului se !istin 2 arbitra"ul national sau intern si arbitra"ul str*in sau international$ pe cere le !e#%oltam in sectiunea urmatoare& = ARBITRAJ CIVIL SI ARBITRAJ COMERCIAL Arbitra"ul ci%il are ca obiect solutionarea unui liti iu i#%orat !intr'un contract ci%il (contract !e %an#are 3 cumparare$ contract !e inc(iriere$ contracte !e cesiune$ etc&)& Arbitra"ul ci%il repre#intV o alternati%V pri%atV !e "ustitie prin interme!iul cVreia$ persoanele fi#ice si "uri!ice pot solutiona liti iile !e natura ci%ila !intre ele& Arbitra"ul comercial are ca obiect solutionarea unui liti iu i#%orat !intr'un contract comercial& Arbitra"ul comercial este o mo!alitate eficientV !e solutionare a liti iilor !intre comercianti si se afirmV ca o e)ceptie !e la re ula conform cVreia +nfaptuirea "ustitiei constituie monopol !e stat& Arbitra"ul comercial repre#intV o alternati%V pri%atV !e "ustitie prin interme!iul cVreia$ persoanele fi#ice si "uri!ice pot solutiona liti iile patrimoniale !intre ele& Arbitra"ul$ ca proce!ura le ala$ alternati%a !e solutionare a liti iilor ci%ile si comerciale$ pune la !ispo#itia "ustitiabililor o proce!ura simplificata$ accelerata si mai ieftina !e obtinere a unui titlu e)ecutoriu in %e!erea recuperarii creantelor& = ARBITRAJ BIN DREPTC SI ARBITRAJ BIN EC8ITATEC Sub raportul aplic*rii normelor !e !rept$ arbitra"ul poate +mbr*ca !ou* forme 2 arbitra"ul +n !rept$ care este forma curent* a arbitra"ului$ cel mai !es intalnita$ si arbitra"ul +n ec(itate$ o form* foarte putin folosit* +n practica arbitra"ului nostru&
17

Arbitra"ul +n !rept (sau !e iure) se reali#ea#* !up* le e$ arbitrii statuea#* potri%it normelor !e !rept inci!ente +n ca#ul !at$ norme pe care sunt obli ati s* le respecte& Arbitra"ul +n ec(itate (sau e) aeWuo et bono) se reali#ea#* !up* principiile !e ec(itate$ a!ic* !up* cu etul si c(ib#uinta arbitrilor& Arbitrii nu sunt obli ati s* aplice normele le ale !e !rept material si nici pe acelea !e proce!ur*& Hn ca#ul arbitra"ului +n !rept sau in "ure$ arbitrii solutionea#* liti iile !up* le e$ la fel ca instantele "u!ec*toresti& Acestia %or (ot*r+ asupra unui liti iu$ aplic.n! normele !e !rept inci!ente +n cau#*& Hn arbitra"ul +n !rept$ (ot*r.rea arbitral* trebuie s* cuprin!* pe lan a altele si moti%ele !e !rept pe care se +ntemeia#* solutia& Temeiurile !e !rept in!icate !e art& ?E@ alin& 8 !in 6ODUL DE PRO6EDURJ 6IVILJ sunt 2 ' contractul principal /si al normelor !e !rept aplicabile$ tinan! seama can! este ca#ul si !e u#antele comerciale0& Aceast* form* !e arbitra" impune ar*tarea temeiurilor !e !rept 2 cererea !e arbitrare trebuie s* cuprin!* moti%ele !e !rept$ +nt.mpinarea trebuie s* r*spun!* +n fapt si +n !rept la cererea !e arbitrare$ (ot*r.rea arbitrala trebuie s* cuprin!* moti%ele !e !rept pe care se +ntemeia#* solutia& Hn absenta unei stipulatii a p*rtilor$ puterile conferite arbitrilor %or fi conforme unui arbitra" !e !rept strict& Aceast* form* !e "uris!ictie repre#int* arbitra"ul !e !rept comun +n materie& 6onform Art& ?E@ alin& < !in 6ODUL DE PRO6EDURJ 6IVILJ arbitra"ul +n ec(itate poate a%ea loc numai pe ba#a acor!ului e)pres al p*rtilor& Arbitra"ul +n ec(itate este acea form* a arbitra"ului ci%il sau comercial$ national sau international care se reali#ea#* !up* principiile !e ec(itate si nu potri%it normelor !e !rept& Arbitra"ul !e ec(itate este !e facto si se caracteri#ea#* prin urm*toarele particularit*ti specifice 2 ' arbitrul nu are obli atia s* aplice normele le ale !e !rept material si nici pe acelea !e proce!ur* A ' solutia !at* !e arbitru are caracter !efiniti%$ fiin! inatacabil* la o alt* instant* !e arbitra"& A!misibilitatea arbitra"ului +n ec(itate este consacrat* prin !iferite !ispo#itii normati%e$ fie cu caracter national$ fie cuprinse +n re ulamentele unor institutii !e arbitra" comercial international$ cum este cel al 6urtii !e Arbitra" !e pe l.n * 6amera !e 6omert International* !e la Paris$ fie prin con%entii internationale$ ca !e e)emplu 6on%entia european* cu pri%ire la arbitra"ul comercial international semnat* la <8&@B&89E8 la Dene%a& Dispo#itiile art& VII para raful < !in 6on%entia !e la Dene%a !in 89E8 pre%*! posibilitatea p*rtilor !e a con%eni ca arbitrii s* (ot*rasc* ca amiabili compo#itori sau amiabili me!iatori$ !ac* le ea care re lementea#* arbitra"ul permite acest lucru (amiabilii compo#itori sau me!iatori au o libertate mai mare$ rolul lor const.n! +n *sirea unor solutii comerciale$ ec(ilibrate$ f*r* +n r*!irea sau ri oarea impus* !e le ile aplicabile ca#ului respecti%)& Vointa p*rtilor liti ante trebuie s* coinci!* cu le ea aplicabil* arbitra"ul& Practica arbitral* a retinut c* aceast* re lementare se aplic* si arbitrilor c(emati s* !eci!* +n ec(itate& Hn literatura !e specialitate s'a ar*tat c* arbitra"ul +n ec(itate !etine o po#itie interme!iar* +ntre arbitra"ul +n !rept si arbitra"ul +ncre!intat unor amiabili me!iatori& Deosebirea +ntre cele !ou* arbitra"e re#ult* !in +ntin!erea atributiilor conferite arbitrilor& Hn literatura !e specialitate$ e)ist* si opinii
18

!iferite care sustin c* arbitra"ul +n ec(itate si arbitra"ul +ncre!intat unor me!iatori amiabili sunt ec(i%alente$ ambele fiin! plasate +n interiorul !omeniului !reptului& Elementele !e specificitate ale arbitra"ului +n ec(itate sunt urm*toarele 2 ' e)istenta unei proce!uri mai simple +n solutionarea liti iilor si aplicarea unor re uli proprii A +n fiecare ca# +n parte arbitrii %or aprecia +mpre"ur*rile !e fapt$ !etermin.n! continutul notiunii !e ec(itate A ' i!ea !e ec(itate este inseparabil le at* !e i!eea !e "ustitieA e%it.n! aplicarea strict* a !ispo#itiilor le ale$ (ot*r.rile +n ec(itate permit a!optarea unor solutii fa%orabile intereselor reciproce ale p*rtilor A ' arbitrii se pot pronunta numai +n limitele in%estirii lor si numai asupra cererilor cu care au fost in%estiti$ nerespectarea acestei cerinte fiin! sanctionat* cu anularea (ot*r.rii arbitrale +n con!iXtiile Art& ?EB lit& f !in 6ODUL DE PRO6EDURJ 6IVILJ A ' arbitrul +n ec(itate nu este !ispensat !e obli atia moti%*rii cu ar*tarea temeiurilor +n ec(itate care "ustific* solutia$ nerespectarea acestei cerinte fiin! sanctionat* cu anularea (ot*r.rii arbitrale +n con!itiile Art& ?EB lit& !in 6ODUL DE PRO6EDURJ 6IVILJA ' prin efectul a!miterii actiunii +n anulare$ instanta "u!ec*toreasc* pre%*#ut* !e Art& ?E= alin& 8 !in 6ODUL DE PRO6EDURJ 6IVILJ este tinut* s* "u!ece liti iul +n fon! tot +n ec(itate$ +n limitele initiale ale in%estirii tribunalului arbitral A ' tribunalul arbitral este obli at s* respecte cerintele !e or!ine public*$ bunemora%uri si !ispo#itiile imperati%e ale le ii a c*ror +nc*lcare ar con!uce la anularea (ot*r.rii arbitrale +n con!itiile Art& ?EB lit& i !in 6ODUL DE PRO6EDURJ 6IVILJ& Arbitra"ul +n ec(itate nu +nseamn* o simpl* tran#actie sau o conciliere a pretentiilor ri!icate !e c*tre p*rti& Arbitrii +n ec(itate "u!ec* !up* norme si principii susceptibile !e a fi aplicate +n orice situatie similar*$ atasati unui concept propriu !e ec(itate& Arbitra"ul +n ec(itate nu poate fi !ec.t "uri!ic$ +ntruc.t %ointa p*rtilor e)primat* +n con%entia !e arbitra" este autori#at* !e le e& = NATURA JURIDICA A ARBITRAJULUI Natura "uri!ica a arbitra"ului nu a primit o re#ol%are unitara in !octrina "uri!ica& Ea a enerat o pluralitate !e opinii contra!ictorii$ conturin!u'se !oua conceptii !iferite in aceasta pri%inta$ si anume 2 8& contractuala <& "u!iciara sau "uris!ictionala In functie !e conceptia a!optata cu pri%ire la natura "uri!ica a arbitra"ului se stabileste re imul !e !rept al acestuia& = NATURA JUDICIARA A ARBITRAJULUI Natura "u!iciara a arbitra"ului este !ata !e faptul ca o!ata aleasa$ proce!ura arbitra"ului !e%ine autonoma in raport cu instantele "u!ecatoresti$ arbitrii !e%enin! intocmai ca "u!ecatorii in!epen!enti si impartiali in "u!ecarea liti iilor cu care au fost in%estiti& 6onceptia "uris!ictionala se fun!ea#a pe premisa ca statul este !etinatorul puterii le islati%e si al puterii "u!ecatoresti& De aici !ecur e ca !reptul sau e)clusi% !e a !istribui "ustitia pe intre ul teritoriu cuprins intre frontierele lui nationale$ pentru orice
19

fel !e liti ii si fara nici un fel !e !eosebire$ pentru toti impricinatii& Aceasta prero ati%a se anali#ea#a toto!at si ca o obli atie$ !eoarece ea confera statului o facultate si o in!atorire& Statul este liber sa !ispuna ca in anumite !omenii strict !elimitate$ partile in liti iu sa fie autori#ate !e a supune !iferen!ul lor spre solutionare arbitra"ului& Arbitra"ul apare astfel nu ca o creatie a %ointei partilor$ ci ca o forma !ele ata !e "ustitie incre!intata$ prin %ointa puterii su%erane a statului$ unor persoane pri%ate ce nu au calitatea !e functionari publici (sau mai e)act !e an a"ati ai statului) si nu actionea#a in numele acestuia& Similitu!inile e)istente intre acti%itatea "u!ecatoreasca si acti%itatea arbitra"ului confirma$ !aca era necesar$ caracterul "uris!ictional al acestuia !in urma (a!ica al arbitra"ului)& Dintre asemanarile care apropie instantele "u!ecatoresti !e or anele arbitrale se retin urmatoarele 2 ' atat "u!ecatorul$ cat si arbitrul (sau in alti termeni$ instanta !e "u!ecata$ ca si arbitrul) au puterea !e a statua cu caracter obli atoriu pentru partile in liti iu asupra temeiniciei si le alitatii pretentiilor formulate !e reclamant si cin! este ca#ul si asupra pretentiilor formulate !e pirit (prin actiunea recon%entionala) A ' (otarirea pronuntata !e "u!ecator si (otarirea arbitrala pronuntata !e arbitri$ stabileste !repturile partilor liti ante si obli atiile lor$ altfel ca ea se constituie ca o !e#le are a liti iului susceptibila !e e)ecutare silita in e%entualitatea ca nu este e)ecutata %oluntar$ (otarirea arbitrala a%an! autoritate !e lucru "u!ecat A ' !e %reme ce atat (otarirea "u!ecatoreasca$ cat si (otarirea arbitrala sunt susceptibile !e e)ecutare silita$ re#ulta ca si intr'un ca# si in celalat a!ucerea la in!eplinire a solutiei !ata !e or anul !e "uris!ictie poate fi infaptuita cu concursul fortei !e constrin ere a statului A ' anumite cai !e atac impotri%a sentintei arbitrale sunt !e competenta e)clusi%a !e solutionare a instantei "u!ecatoresti !e !rept comun$ ceea ce apropie sensibil (otarirea arbitrala !e (otarirea "u!ecatoreasca A ' instantele "u!ecatoresti !e !rept comun pot inter%eni pe parcursul !esfasurarii proce!urii arbitrale pentru a re#ol%a unele aspecte proce!urale A ' instanta !e "u!ecata care a fost sesi#ata cu re#ol%area unui liti iu in materie ci%ila sau comerciala$ are obli atia sa se !esesi#e#e !aca este in%ocata e)ceptia re#ol%arii liti iului prin arbitra" A ' (otararea arbitrala poate fi !esfiintata in cale e)traor!inara !e atac$ pentru moti%ele limititati% stabilite !e le e printr'o actiune in anulare$ care intra in competenta instantelor !e "u!ecata & = NATURA CONTRACTUALA A ARBITRAJULUI Natura contractuala a arbitra"ului re#ulta !in faptul ca nu se poate concepe !esfasurarea acestei proce!uri fara o intele ere prealabila intre parti& 6onceptia contractuala %e!e arbitra"ul ca un ansamblu !e acte "uri!ice a%in! natura contractuala& Aceasta natura contractuala re#ulta !in faptul ca solutionarea liti iului i%it intre partenerii contractuali este or ani#ata !e catre ei insisi prin acor!ul lor$ in limitele !eterminate !e le e$ astfel incat ea sa fie reali#ata !e persoane care le inspira incre!ere& De aici consecinta ca puterile arbitrilor si competenta lor !e a statua isi tra ene#a !in %ointa concor!anta a partilor liti ante&
20

Toto!ata se a!mite ca sentinta arbitrala nu are putere !e lucru "u!ecat intre impricinati$ ea fiin! !eclarata ire%ocabila !e asemenea prin %ointa partilor& Forta "uri!ica a acestei sentinte se or ani#ea#a !eci !in %ointa partilor liti ante !e a o a!uce la in!eplinire& Nu numai sentinta arbitrala are putere e)ecutorie$ ci si alte acte !e natura pur contractuala$ ca !e e)emplu$ contractul !e imprumut constatat printr'un inscris autentic$ are o asemenea putere& Pe !e alta parte$ faptul ca instanta !e "u!ecata este c(emata sa nominali#e#e un arbitru suplinin! %ointa partii care nu a fost e)primata in aceasta problema$ !a e)presie unui aspect particular al fortei obli atorii a contractului& Desesi#area instantei !e !rept comun atunci cin! constata e)istenta unei con%entii !e arbitra" !a e)presie cerintei !e a nu se a!uce atin ere con%entiei !e arbitra"& In fine $ similitu!inea ce e)ista intre moti%ele !e recu#are a "u!ecatorilor si cele !e recu#are a arbitrilor este o consecinta a preocuparii le iuitorului !e a crea un ca!ru !e impartialitate si moralitate pentru acti%itatea "uris!ictionala a or anului arbitral pe care acelasi le iuitor o permite& MEDIEREA D ARBITRAJUL ;MED'ARB< MED ' ARB este o mi)tura +ntre me!iere si arbitra" 2 aceeasi persoana poate +n!eplini succesi% ambele roluri$ !e me!iator si !e arbitru$ sau rolurile pot fi atribuite unor persoane !iferite& MED ' ARB (1e!ierea ' Arbitra"ul) este o alta mo!alitate alternati%a !e solutionare a conflictelor in care me!ierea !e%ine pe parcurs arbitra" in ca#ul in care partile nu a"un la o intele ere& YAmenintareaY arbitra"ului poate incura"a partile sa a"un a la o intele ere con%enita !oar !e catre ele& Aceasta proce!ura este calificata ca o forma (ibri!a a A&D&R& ' re#ol%area alternati%a a !isputelor$ care consta in inceperea proce!urii !e solutionare prin me!iere$ urman! ca in ca#ul in care sa a"un e la o solutie$ insa partile !oresc sa'i ofere forta e)ecutorie sau nu se a"un e la o solutie pe aceasta cale$ partile sa apele#e la proce!ura arbitrala$ consi!erata proce!ura clasica !e re#ol%are a liti iilor ca au o componenta contractuala& 6eea ce este specific acestei forme este ca tertul$ care nu a%ea initial putere !e !eci#ie$ a"un e sa se comporte ca arbitru$ pronuntan! o solutie cu caracter obli atoriu& Este o proce!ura raspan!ita in multe state$ in Australia fiin! c(iar re lementata !e Le ea nr& 8@9;89:= pri%in! arbitra"ul comercial in sectiunea <> intitulata /Solutionarea !isputelor prin alte meto!e !ecat arbitra"ul0&

21