Referinte critice -Mircea Eliade

George Clinescu

Mircea Eliade este cea mai integral (i servil) ntrupare a gidismului n literatura noastr. Dup Andr Gide, sensul artei fiind cunoaterea (n elege instruirea de esen e pe cale mitologic), un artist e cu at!t mai ad!nc, cu c!t triete mai intens, cu c!t pune mai multe pro"leme, care, ns nu sunt propo#i ii inteligi"ile, ci trairi, $e%perien e$. &i cum eticul e aspectul fundamental al destinului uman, pro"lema tre"uie pus ca e%perien moral.

Gheorghe Glodeanu Asemenea lui Camil Petrescu, Mircea Eliade nu mai crede n superstiia scrisului frumos. Daca nainte literatura a fost echivalata cu stilul, autorul "Nopii de !n"iene" nu e preocupat de imperfeciunile de ordin le#ical, ci l fascinea" omul din scriitor. Eliade scrie ni$te romane cere%rale ale cror persona&e traiesc ni$te e#periene decisive. Pro"atorul este torturat de ntre%ri, de unde numeroasele parante"e $i e"itri, care reflect deplina lui sinceritate. 'spunsurile contea"a mai puin dec!t intero(aiile, deoarece orice conclu"ie nseamn ceva finit, sofisticat $i nu mai e#prim dilemele unei cunoa$teri de sine ce dore$te s co%oare p!na la rdcinile fiinei. C!t autenticitate, at!ta ori(inalitate, am putea spune despre aceast literatur e#istenialist n care se face elo(iul faptei, similar cu creaia. Eugen Simion ' posi"ilitate de renatere printr(o mitologie noua ofer literatura fantastic. Mircea Eliade notea# de mai multe ori aceast idee, d!nd i c!teva surse ale fantasticului modern. ' nuant tre"uie re inut) fantasticul este o e%perien ntr(o realitate va#ut istoric. *u o eva#iune n atemporal, ci o implicare total n istorie. +ia a este o sum de mituri, ar,etipuri ce nu se vd.

-.entru a regsi lumea esen ial, anterioar multiplicit ii formelor spa io(temporale, "ariera timpului tre"uie s cad naintea celorlalte/ (*icolae 0tein,ardt) i are loc, astfel, trecerea ntr(un -statornic dincolo/ (Eugen 0imion), n care va retri, pro"a"il, acel -vis de poet/. 1aptul c este artist i dictea# eroului o anumit percep ie, el vede realitatea cotidian prin -oglinda ilu#iei, iar arta i este orgoliul de a fi/, singura care l apr de profan.

Oglinda celorlali l rsfrnge contorsionat, oprind imaginea unui ins ridicol, stnjenit, cu gesturi precipitate i de prisos: ... scond pe rnd mai multe batiste umede dintr-un buzunar

al pantalonilor i trecndu-le metodic, una cte una, n cellalt buzunar sau aduga stnjenit aezndu-i plria pe msu i ncepnd s depun n ea obiecte pe care le scotea din
"u#unare/.