RELIGIA EGIPTULUI ANTIC

Incepand cu secolul III d. Hr. cand egipteni au adoptat alfabetul grecesc limba egipteana veche a inceput s se piarda, s-a mai folosit pana la cadearea ultimului bastion Insula Philae (Justinian). Jean Francois hampollion in !"## reuseste sa descifre$e vechiul limba% egiptean folosindu-se de o placuta gasita in !&'' in (elta )ilului. *unca lui o continua Richard Lepsius + egiptologia moderna. ,gipteana este inrudita cu limbile harnite dar are si trasaturi semite. !. P-,.I*I)/-II I012-I 2--,.I3I2/0, )u se stie sigur de ce neam sunt egiptenii. ea mai acreditata parere $ice ca se alcatuiesc din triburi diferite din indigeni din /frica de ) si ,. Preotul egiptean *aneto4 - egiptul a avut un regim patriahal (impartint in ginti) -5 apoi sau org. in 6# de nome. onducatorii nomelor luptau permanent intre ei, au fosrmat pe la mi% mil I7- ,giptul de 0us (1eba) si de Jos (*emfis). - au e8istat 9: de dinastii, mai multe perioade4 -,3/1;. tipuriu thinit (dinastiile I-II ,9:::-#&&" <Hr)4 intemeietorul primei dinastii *enes a unit cele doua egipturi cu capitala la 1hinis. ei din a doua dinastie au mutat resedint Jos la *emfis. -,3/1;. vechi (d.III-VI ,#&&"-##=9)4 perioada de pace si mare inglorire, dinastia 9 numita memfita, legaturi comerciale cu siria si .ibia,se construiesc primele piramide Kheops, Khefren, Mikerinos -gr, religia perfect organi$ata, apare mumificarea .d>4 caracterul teocratic al regalitatii creste.d=- declin al autoritatii faraonilor pt care intretin activitati militare in Palestina si nubia pt a stapani bogata peninsula 0inai. (.7II-? + perioada heracliopolitana.regalitatea scade cumplit. Faraonul e acu$at de slabiciune si imoralitate(@).Prabusirea regalitatii provoaca nedreptati crime, si sinucidere. )u se mai platesc ta8e, mormintele %efuite, faraon condamnat pentru ca nu se mai purta ca fiu al $eilor (cau$a). Periaoda -egatului *ediu4 d ?I-?II(#:6:-!&"=)4 -capitala la 1eba, perioada de inflorire a ,giptului./menehet preia puterea cu forta, egalitate religioase intre toti oamenii.-egatul intra in declin in perioada de dominatia a hicsoilor care se stabilesc la /varis, %efuiesc ara, preiau scrierea,tehnica religia.-egatul imparti in #4in ) memfit- condus de invadatori, in 0;( controlat de egipteni ca vasali ai hicsoilor. -egatul )2; 4 d.?7II-??(!>=#-!:">)- perioada marilor cuceriri egiptene.regii au vocatie ra$boinica4 1uthmpsis III, poarta ra$oie cu 0iria Fenicia Palestina.,giptul devine o mare putere 4 templul /mon de la AarnaB.- cultul lui /mon se genali$ea$a In toate tarile cucerite mai sus. /menhotep al I7 face o reforma religioasa , cultul lui /mon creste si mai mult pana la -amses II care construieste templele de la 1eba, /bCdos , )ubia. (upa -amses II egiptul decate in ultimele !: dinastii ultimele # nefiinf egiptene ci libiene,etiopiene.decaderea pe plan militar inseamna de fapt decaderea pe plan religios, se intorc la $eii mai vechi, secundari, si intra in formalism si ritualism e8agerat. Perioada de stapDnire a ultimelor !: dinstii- grava stare de decaden , ultimele nau mai fost de origine egipteana(!:">->#> iHr). ")Perioda ,giptului elenistic- (99#) dupa ce ,giptul e cucerit de /le8andru cel *are.

')Perioada de stapanire romana #: iHr- =6! d Hr- o perioada in care s-a simtit in ,gipt toleranta romanilor fata de religia lor.0e de$volta crestinismul, monahismu in ,gipt. I$voarele cu care reconstrituim 4 -monumentele arheologice 4 cele 9 piramide, mormitele din valea regilor, marile temple, -literare4 poe$ia liturgico-magica-5te8tele din piramide -5te8tele din sarcofage -5 cartea mortilor egipteni + -ichard .epsius !"6#- !'# de te8te, un fel de ghid care a%uta sufletul dupa moarte sa a%unga in imparatia lui 2siris. -5 cartile a%utatoarea 5 cartea despre cele 2 drumuri5 Cartea despre ce este in lumea subpamanateana -teologia memphitica4 a fost scrisa in %urul anului &:: de Hristos,0abaca.EEE -materialul mitologic4nu prea e8ista materiale mitologice, espre Isis si osiris -literatura sapientiala4 In!ataturi pentru regele Merikare o lucrare in care Faraonul isi recunoaste pacatele in fata filui sau si sa evite si el greselile pe care el lea facut. In!ataturile lui "menemope o culegere de te8te in genul proverbelor lui 0olomon, dupa unii cercetatorii 0olomon sar fi inspirat din ea.0criitorii greci si latini (mai sus), *aneto, Iosif vlafiu, ,usebiu, Iulia africanu pastrea$a, eleent ale8andrinul origenu, fericitul augustin.

(I7I)I1/1I 0I 0,*)IFI /1II )otiunea de (umne$eu este redata in egipteana de ntr. ;nii au asociat acestea cu natriu. #oda care ar insemna ca (umne$eu este cel curat, cel pur. 0e pare ca insemnul hieroglific seamana cu un steag, pra%ina care arata un semn sacru + il arata pe (umne$eu ca sfant .(umne$eu (ntr). (umne$eu (ntr) +putere, forta. .a vechii egipteni $ei erau muritori dar primea o noua viata, era nascut.(ivinitatea nue era o persoana ci mai mult ca o putere.(ivinitatea facea parte dintrun comple8 de fiinte vii, puterea trecea de la una la cealalta + adica fu$onau insusirile.Feii erau personali si impersonali in acelasi timp.se poate manifesta in diferite forme sau deloc. *a%oritatea $eilor apar sub forma $oomorfica. )u se poate vorbi de o evolutie de la $oomorfie la antropomorfie pentru ca au e8istat simultan.0e pare ca animalul a simboli$at o anumita insusire a unui $eu.1aurul + forta si puterea de procreatie, oimul- soarele sau cerul. Feii locali erau adorati doar in anumite orase.Fiecare oras are $eul lui desi unii dintre acestia deveneau $ei pt tot ,giptul. H2-;04 -$eul soim, repre$entat diferit, va$ut ca o divinitate uraniana, cu doi ochi sau fara ochi

-$eu ra$boinic asa cu e repre$entat in templul din ,dfu, apare aparandul pe -, impotriva lui 0eth si castigand de fiecare data -protoctor al regelui si regalitatii, este ultimul $eu care a domnt in egiot -apare simboli$at ca un oim pe stativ 0,1H4-a fost repre$entat ca un animal care nu e cunoscut(poate ireal), apoi repre$entat ca un asin. -domn al cerului relatie cu lumea cerului -este puternic, furios si cand se rup norii set este cel care provoaca asta -0eth este cerul intunecat, ier Horus senin -impreuna cu Horus, de aceasta data impacat apar laolalta cu regele in perioada -egatului nou, /menofis e purifica de cei doi. -in timpul hicsosilor cultul lui a inflorit si a devenit $eu national, dupa ce ei au fost alugati $eul sa defavori$at. "dorarea 0oarelui 4 - cultul se fundamentea$a pe pre$enta sa regulat$ i pe puterea dttoare de via. -ca astru $eul soarelui se nume te Re, el repre$int divinitatea primordial, $eul creator aprut prin sine i este simboli$at printrun gare <nvDrte soarele pe cer.este repreCentat mergDnd pe cer <ntro barc, dimineaGa <l biruie pe Garpele /pophis care <i <nchide drumul.-e nu este Feul vieHii ci al ordinii universale. -ca divinitate creatoare poart numele de "tum, un $eu creator din Heliopolis care era identifica cu divinitatea soarelui. /tum <nseamn nimic i totul. -ca divinitate primordial s-a nscut din %un Gi a aprut pe mo!ila primordola care era adorata sub chipul unei stangi sacre. -locul principal al cultului soarelui a fost in vechime in Heliopolis, in timpul dinastiei 7 cultulu soarelui sia atins apogeul. Faraonii se numeau fii ai soarelui si ridicau temple lui. -deseori altui $eu i se imprumutau calitati de catre alta divintate, de e8. /mon--e in!entat de /meneope, acesta eliberase panatul de sub hicsosi, devine $eu suprem al egoptului, toate popoarele straine il cunosteau.apare la proorocul Ieremiai sec 7II <Hr.In timpul dinastiei a !"a /mon -e a fost inlocut temporar cu "ton +discul solar. 3,I-$eul pmDntului -apare ca sot al $eitei cerului in cosmologie heopolitana, era unit cu ea dar au fost separti de $eul atmosferoc Ju.e considerat principele $eilor (ivinitatile locale 4 Ahum + plamadeste oamenii la roata olarului JobeB- $eul crocodil care a a%uns s fie identificat cu $eul soare. )eeith- din 0ais, $eiH r$boinic se repre$int prin # sgeHi <ncrucGate, $eiHa primordial asociat cu Ahum <n ,sne. ;nele divinitati locale au capatat recunoGtere generala

Hahor4 -numele o desemnea$ ca o vac uranian sau ca mama $eului-soim sau a soarelui.apare deci ca o vaca sau ca femeie cu coarne. -in ,dfu ea este sotia lui Horus, iar in (enderah stpDneGte singurp. -este legata strans de regalitate, a%uta la nasterea copilului regelui si in alaptea$a.ea spri%ina toate activitatile feminine -protectoarea mortilor, il intampina pe raposat sii darueste viata, $eita copac care daruieste umbraKapaL viata.

1hoth -$eul din Hermopolis, repre$entat ca pasarea ibis si ca parian, -are legaturi cu luna si este identificat cu ea, a vindecat ochiul ranit al lunii de la Horus. -impreuna cu Horus este cel care reunifica cele # egipturi. -este inima si limba lui Re pt ca a inventat scrisul si compunerea cartilor sacre -grecii lau confundat cu Hermes, neoplatonicii Hermes 1rismegistul.

P1/H -are repre$entare antropomorfica -5 ca o mumie, origine neclara,este o creatie a teologie egiptene -1e8tul #abaka afirma ca Ptah a creat llumea prin gandul si cuvantul sau.de aceea e considerat protectorul artistilor si mestesugarilor. /nubis4 -$eu funerar,$eul-sacal, stapanul necropolei apare ca a%utor la imbalsamari si rituri de inmormantare, -la %udecata apare alaturi de 1hoth 2siris4 -este devaratul $eu al mortilor, un $eu misterios, este repre$entat permanent ca om si socotit rege bun. Puterea lui se manifesta in cereale care cresc, in apele nilului si in pamatul din care rasar plantele-5 $eu al rodniciei si fertilitatii. -orasul sfant al lui este /bCdos, este taiat bucati de fratele seth si readus la viata de sotia Isis -este un $eul al vegetatiei uneori, %udecatorul lumii subpamantene, orice rege decedat devine un osiris(invie) -este va$ut si ca $eu al fecunditatii avand familie +Horus fiul si sotia Isis-sotia ideala, mama si sotie, fecunditatea pamantului si anul nou, marea magiciana care procura pt apropiati si familie ce e necesar, ii reda viata lui 2siris dupa ce aduna oasele lui, are aripi impre%urul lui osoris, este si $eita a cerului- sta pe %umatate de luna.

-Isis apare mai tar$iu ca divinitate absoluta in ,gipt, in templul sau din insula Philae, unde era adorat cu familia, in )umbia si in ,uropa. Foolatria4 -unii $ic ca la bata religiei eg antic s-ar afla totemismul -erau adorata insa doar unele animale ca intrupari ale $eilor apoi cultul a luat amploare, uneori erau adorate ca divinitati in sine -cultul diferentia de la o regune la alta, animalul era tinut intrun altar si cand murea era imbalsamat si ingropat intro necropola, cel mai cunoscut anima sacru taurul "pis identificat ca intrupare a lui Ptah si 2siris, simb fecunditatea. -berbecul ca intrupare a lui /mon,pisica anima sfant a lui -e, pasarea ibis ca intrupare a lui 1oth.1oate vietatile sacre erau bn hranite si cine le omora era omorat.

*onoteism atonian sau simpla reforma politicaE ultul soarelui /mon--e ia o mare amploare.-egii raspandisera acest cult odata cu cuceririle lor. In timpul hicsoGilor /mon -e devine simbolul re$istentei in fata cotropitorilor.(upa eliberare cultul se mareste si mai mare si *arele preot a%unge urmatorul dup faraon in stat, se crea$a un conflict permantent intre cei #. a reactie impotriva lui /mon--e, /menhotep al III lea din dinastia!" instituie cultul lui "ton &!echiul Re ' cultul discului solar care fusese pus in umbra de /mon--e. /menhotep I7 desi primeste puterea de la /monK-, ii intoarce spatele si cinsteste decDt un $eu- "ton. -egele isi ia numele /Bhenaton(cel care slu%este lui aton) se muta de la 1eba in alt oras, face alte temple fara acoperis, felul adorarii se schimba, renunta la imaginele antropomorfe ale $eului 0oare si ramane la simbol, la disc solar rotund. -eforma nu se opreste aici ci dispune ca se se stearga toate numele $eilor si repre$entarile lor, nu isi mai recunoaste vechil sau nume(stergerea numelui era va$uta at ca disparitia persoanei,erau folosite numele celor puternici). -eforma nu a tinut deoarece regele a murit repede si nu a lasat urmasi barbati, a fost considerat eretic si al doilea urmas pleaca de la /Bhetaton isi ia numele de 1utanBhamon (imagine vie a lui /mon). (in Imnul soarelui li "kehenaton reiese dupa unii ca acesta a un monoteism constient, ca reali$a un $eu care era unic, creator. Freud(K!'#') a incercat sa demonstre$e ca moise este egiptean si ca isi are monoteismul chiar de la /Bhenaton. 1rebuie preci$at ca afirmatia /ton e F,;. ,. 7I; e8ista de%a de o mie de ani si nu numai pt aton ci si pt /mon -e si ceialti $ei./Bhetaton era de%a cinstit ca $eu pt ca era rege./ton era cinstit mult si inainte. /ceasta numire este facuta de dragul monoteismului, se recunoastea ca asta a fost o reforma politica ca reactie la sacerdotiul lui /mon--e care devenise greu de tolerat pt regele egiptean. 0acerdotiu ar fi intrdos teocratia, asa ca /menohotep I7 a facut aceasta reforma pt a scapa de marele preot a lui /mon care administra bunurile si putere (eului.

-egele.0emnificatia sa divino-umana

-regele este fiul,urmasul si mostenitorul $eului -primul rege a fost re deci faraonul ca fiu al lui -e in intrupea$a pe $eul Horus. -cand urca pe tron protocolul impune ca regele sa primeasca > nume4 Horus, prote%at al ambelor $eite ale coroanei (Isis si Hator), Horus cel de aur, rege al ,giptului de J si 0, fiu al lui -e. -este mostenitor de drept al lui -e, i se legitimi$ea$a stapania si originea divina. --, primeste chipul regelui aflat pe tron si merge la regina pt procreere. -caracterul de tabu4 cand murea regele omorau oameni din suita regala iar membrii curtii erau ingripati in %urul lui -paraleleism intre $eul primordial, solar si rege. -porunca si intelepciuea sunt functii personificate ale $eului solar, asigura stabilitatea cosmosului -este pastorul poporului, care nu face doar dreptate si ordinea socileala ci si fecunditatea si rodnicia naturii, preotii sunt slu%itorii sai,doar el poate comunica realmente cu $eii -dupa moarte merge in cer unde pastrea$a aureola, $eul 0oare trimite in 6 directii sa arate biruinta lui asupra mortii si el se asea$a pe tron si primeste omagii, continua sa %udece si sa dea porunci

1,232)II! si 20*232)II# -te8tele egiptene nu contin o mitologie concreta ci una reconstituita pe ba$a unor alu$ii care se gasesc in piramide,imnuri picturi murale. -In H,.I2P2.I0 se credea4 a e8istat )un(apa primordiala) din care a aparut /tum($eul 0oarelui)./tum a nascut prima pereche u($eul atmosferei) i 1efnut($eia ume$elii) care la randul lor au nascut pe 3eb($ pamantului) si pe )ut(cerul) -52siris-Isis si 0eth-)ephtCs.aceastia sunt ' su poarta numele marea cneada. -la porunca lui /tum, pamantul 3eb se desparte de cer )ut, si marea primordiala este impinsa la o parte.aceasta imagine corespunde a facut o tarie prim mi%locul apelor. -in invatatura heliopolitana # idei5 de proceare si de creatie.$ei au aparut prin procreere si reproducere, lumea prin $eul u. -la vechii egipteni e8ista ideea de creatie primordiala si folosesc e8presia pt prima oara iar faptul ca folosesc a doua oara..etc este %ustificabil prin ciclul anual al nilului, al pmDntului etc.

- 1eologia memfitic pre$inta o cosmogonie proprie din inscriptia abaBa(dinastia ??7, &::<d Hr).

1 2

Totalitatea miturilor privind originea zeilor i genealogia lor Compartiment al astronomiei care studiaz formarea i evolu ia corpurilor cere ti

Ptah apare ca $eu creator din el vin si ceilalti $ei si toate.,l a aparut din movila primordiala si e numut 1atenen ,din prima bucata de pamant de pe oceanul primordian. / pus ba$ele culturii, a $idis orase,temple si introdus adorarea $eilor..0e vorbeste despre creatie dar nu se $ice concret cum sa facut.0e poate spune ca a fost facuta la roata olarului pt ca marele preot al lui e numit conducator suprem al mestesugarilor iar el este protector al olaritului.0e vorbeste si de o creatie prin logosul divin. ,liade considera cea mai elevata cosmogonie aceasta memfitica doarece e inalta, filo$ofica, vorbeste de un sg $eu care prin spirit si cuvant a facut totul.cea mai elevata e8presie a metafi$icii egiptene.

osmogonia hermopolitana-teban4 -are in centru " $ei(2gdada) crora se adaug Ptah.6 divinitati masc, 6 fem simboli$ate ca broaste si serp4 )un si )aunet + 2ceanul primordialM Huh si Hauhet- Infinitul, AuB si AauBet- Intunericul, /mun si /maunet-Invi$ibilul sau )ian si )iaut-)imicul. /mun este $eul national care este sarbatorit ca primordia, urmas al $. 0oare. rearea omului e facuta tot de Ptah care a creat totul asa cum apare in papirusul din timpul lui -amses III,inchinat lui 1atenen-parintele $eilor. Feul soarelui si el e creator si proniator,Ideea creeari omului de catre el o aflam in Imnul soareleui de la 1ell-el-/marna

*2-/./ -la egipteni individul %oaca un rol secundar, comunitatea in intregul ei conta -e8perienta religioase isi avea originea in participarea la cultul divin -regele era cel care facea legatura cu $eii, individul doar ca membru al comunitatii insa e8ista si o relatie personala cu $eul

!.-elatia omului cu divinitatea4 -omul este slu%itor rob al $eilor iar $eii sunt milostivi marinimosi, ocrotesc pe oameni sii ii iubesc.te8tele arata ca omul este dependent de divinitate."mon e ocrotitorul meu.)tah daruieste !iata. ,tc. -divinitatea ii conduce pe oameni, determina destinul, este cea care la urcarea pe tron ii prescriu regelui soarta.prin destin se intelege durata vietii si se rugau ca sai lungeasca viata.destinul nu a e8istat la ei ca o dimensiune de sine si suprapersonala. -divinitatea conduce si inspira pe oameni dar omul are libertatea de a facee ceea ce vrea bun sau rau.

#.-elatia cu semenii4 -omul e8istand doar ca persoana comunitar deci relatiile erau in acest sens In te8te biografice aflam4

-datorii fata de semeni si intatoriri fata de clase superioare -am spus adevarul si am implinit dreptatea, nam facut niciun rau,...furt,inmormantat pe batrani,paine si haine celor in nevoi. .iteratura sapientiala4 ontin indrumari pt funcionar, rege, pre$inta urmarile bune sau rele ale faptelor,il pregateste pe discipol sa se integre$e in ordinea cosmica si sociala. In!ataturile lui )tahotep4 reguli de comportament cu caracter ca$uistic, comporament fata de autoritati si superiori, in timpul mesei,fata de femei. In!ataturile pentru regele Merikare- indrumari date de rege pt fiul sau dar cu reguli generale In!ataturile lui "ni si ale lui "menemope cele din urma avand o oarecare paralel cu Pilde ##,!&,-#9,!!stapanirea de sine tacerea, om linistit multumi, bland, ra$bunarea trebuie lasata pe $ei, omul sa se supuna voii divine,egipteanul incerca sa faca astea dar lipsea o constiinta a pacatoseniei in te8te. 1e8te funerare4 artea mortilor4raposatul apare in fata %udecatii lui 2siris incercand sa para nevinovat.cine neaga ordinea divina ma*at de transpune in afara ei.in lume e8ista o ordine divina si omul se poate integra in ea pana la %udecata lui 2siris 2tate institutiile egiptene au slu%it model civili$atiilor noi, ei aplicau pedepsele in functie de delict nu de clasa sociala a omului. #cla!ii erau ca si la romani cu anumite drepturi, strainii puteau lua nume egiptean, sa se casatoreasca co egipteanca, sa posede bunuri, sa faca e8ploatari agricole si sa lase mostenire.(aca scalvul avea o functie stapanul lua o parte din retributie. Casatorie si familie +conceptie sanatoasa si moderna fata de alte popoare -cantece de dragoste vb de alegerea libera a partenerilor, tinerii alegeau liber insa erau si ca$uri de interese. -nu se stie daca e8ista divortul,daca da era facut de tribunal si se impartea patrimoniul familial, in general monogami, doar regii aveau mai multa sotii ca naN aveau mai multe organe genitale +emeia-era stapana casei,era respectata, cand era vaduca era capul famileie, unele te8te vorbesc de egalitatea femeii cu barbatul.

;.1;. (I7I) .ocurile de cult4!.1emplul era locuinta $eului, se pastra statuia si animalul sau sacru, la inceput erau din nuiele dar apoi din piatra patrata cu doua usi pt a putea lua idolul in procesiune.1emplele din perioadele urmatoare sunt impresionante, le avem si a$i4 $id inalt de caramida,intrarea # turnuri inalte, in spatele portii se afla o curte incon%urata de coloane unde e afla altarul, inte templul central se gasea statuia $eului- acolo era complet intuneric,doar preotul avea aces.1emplele solare dispuneau de curti deosebite si aveau un obelisc care era locuinta $eului(movila primordiala). 1emplul si componentele sale aveau un simbol cosmic4 -acoperisulL bolta ceareasca

-incaparea $eului Llocul de aparitie a $eului soare,movila primordiala -ia$ul cu apaL este asemanatu cu apa primordiala()un). -in apropierea templului un templu mai mic mammisi care era camera nasterii fiului $eului din templu. 1emplul de la AarnaB-contruit in #milenii a fost inceput in dinastiea ?II si a continuat pana la impartii romani.1emplul lui Hator de la (enderah,1emplul lui Horus de la ,dfu. -egatul nou- temple sapate in stDnci si lipite de un munte- templele de la Ipsambul din )ubia. #.0acerdotiul. Preoi mireni + numiti cei puri in sensul ca faceau ritualurile de curatire, aveau alta meserie dar slu%eau cate o luna la templu, fara defecte fi$ice, cunostinte elementare de cult, au fost inlocuiti treptat cu preotii functionari. Preotii funcionari-alte e8igente si alt statut, proveneau din preotii mireni. -trebuiau sa aduca un certifica de confirmare a se8ului, erau tunsi-rasi si depilati completi, purtau doar imbracaminte de in, se purificau de #ori pe $iOnoapte,abstintenta se8uala la serviciu,nu consumau anumite alimente(peste), nu calatoareau pe mare. -erau instalati oficial,cei mai mari nu aveau doar lor cultic ci administrau bunurile templului, de obicei erau functionar regali,printi,nobili. -impartiti in 9 grupe principale !.ser!itorii (eului condusi de o cpetenie #.p$rintii di!ini o categorie de profeti, nu se stiu detalii 9.cei curati...mai gasim i alte categorii4 lectori(care citeau te8te sacre), preotese(cele mai multe pt Hathor si Isis, aveau si functie in cult dar erau si dansatoare, cantarete). )umarul anga%atilor templului crestea permanent in !#::<Hr templul din AarnaB avea ":.:::anga%ati. -regele4el sta in fata divinitatii, preotii secundari fata de el, cand ei apar in fata divinitatii sunt trimisi de rege. ultul $ilnic4 -in toate templele cultul era cam acelasi4 dimineata) preotul in sanctuar arpindea focul sacru, deschidea incaperea unde se afla statuia $eului,se prosterna pana la pamant-se impartasea de binecuvantare si puterea inoitoare a pamantului, apoi imbaia statuia(intoarcerea $eului din lumea subpmDnteana), apoi tamaia, o imbraca in 6 vesminte,o parfuma cu uleiuri aromatice, o frada, ii aducea mancaruri si bauturi./cest ritual era un omagiu adus $eului soarelui- era o retraire si o reactuali$are a cretiei lumii,ce se petrecea in cer se petrecea si pe pamant,se dadea binecuvantarea din vremurile primordiale prin asta.mie$ul $ilei)nu mai deschide usa de la $eu, nu mancare doar tamaiere si stropiri, insemna momentul in care soarele a%unge la %umatate-punctul suprem.slu%ba de seara)era la fel ca cea de dimineata numai ca nu deschidea capela $eului. 6. ultul festiv si sarbatorile -iesirea sau aparitia $eului era momentul inc care $eul iesea din templu pe un fel de barca- inseamna aparitia $eului 0oare la inceputul lumii si $ilnic-5victoria asupra puterilor raului, multe simboluri. -era f multe $ile festive4 sarbatorile anuale ale inunsdatiilor produse de )il +mare bucurie si au ramas si in taditia mahamedana a ,giptului,schimbarea anotimpului, $ile de nastestere si inscaunare ale $eilor,sarbatoaraea fiecarui templu in parte4sarbatoarea recoletei in cinstea lui *in-statuia era purtata alaturi

de un taur alb, era un ritual al recolteiL binecuvantarea recoltei in reinoirea vietii va$ute prin vegetatie,trimitea 6 pasari in $ari pt ca sa vada intreaga lume. 7i$ita lui $eitei Hathor la ,dfu- unde in intalneste pe Horus, Hator apare ca ochiul soarelui care se reintoarce la tatal sauLrevigoararea puterii $eului soare.In aceiasi scena Horus biruieste dusmanii, sunt trase sageti in cele 6 $ari, un hipopotam din ceara cu numele dismanilor este distrus, si pestii aruncati si $drobiti. 0,(-sarbatoare pt rege, la 9: de ani de domnie sau mai devreme,reinoirea unirii egiptului,regele omagia divinitati locale urca pe tronul dublu. oamne, Iisuse ,ristos, miluiete-m$*antica 3 si magia4 (upa Herodot se ghicea viitorul dupa $iua in care sa nascut fiecare $i depinde de cata un $eu, 2ralacolele aveau mare insemnatate deoarece prin ele aflau atat viitorul cat si vointa $eului pentru ei, cereau sfat pt neOOvinovatie, luarea de deci$ii imporntante, vocatie etc. el mai celebru oracol cel al lui /mon-!:: de preoti prin cei mai batranai /mon raspundea, a fost consultat si de/le8andru cel *are si ia spus adevarul. -persoane particulare precum %.+.R/I 0 care pre$ice o mare nenorocire, decadere sociala, revenirea si refacerea tariii. */3I/-se numea HIA, si prin ea indeplineau fapte supranaturale. 0e conunda ca peste tot religia cu magia.,8ista atat in cartea mortilor formule magice cat si in alte locuri, putea invinge dusmanii doar stiinde numele, se puteau transforma in $ei cu putere.*ulti $ei au folosit magia. /numite invocari ale $eilor prin formule fi$e rostite cu intonatie aveau putere hotarattoarea asupra $eilor. el decedat printr-o formula era facut un 2siris,cel incoroant era $eificat. ,giptenii vechia au folosit cel mai mult magia, foloseau si magia analogica scriau numele pe un vas sil spargeau,papusi.etc

,0H/12.23I/ 0I ;.1;. *2-1I.2-credeau cu tarie in nemururea sufletului,viata de apoi era doar o continuare.cei vii locuiau in -asarit pe )il iar mortii in apus Imentiu. !.(espre suflet-ei vedeau sufletul nu ca noi intro unitate si personalitate ci il vedeau prin componentele si divi$unile sale. a)1" sau 1"I +sufletul p-$is, anima trupul, este ca o putereOcapacitate a omului, acesta iese dupa moarte in chipul unei pasari sau a unei lacuste care trece in partea celalata b)A/ + un fel de dublu, de chip invi$ibil al omului mai bine $is un principiu vital legat de trup care nul paraseste dupa moarte-5de aici preocupare pt mumii si piramide.(aca totusi trupul se strica dupa moarte ei oricum faceau statui pt ca A/ sa locuiasca in ele. c)-/)- repr o e8istenta in sine sub forma numelui celui decedat, numele f important,cine stergea un nume... d)/AH-repre$enta inima ,era cantarita pe o balanta la %udecata lui 2siris, fapte buneOrele.
3

Prezicere a viitorului pornind de la semnele cereti, zborul psrilor, fenomenele naturale

#.(estinul sufletului dup moarte4 -prima credinta era aceea ca locul de veci este mormantul-il ingropau cu provi$ii, unelte. -incepand cu dinastia a I7 se vorbea ca sufletul paraseste mormantul si isi alege o locuinta mai placuta. -la *emfis se credea ca sufletul a%unge intrun loc tris spre /pusMin desertul .ibiei ca sufletele vor calatori fericite cu $eul re spre apus. -versiunea eshtologica osiriana-predominanta,regele si fiecare supus dupa moarte se intalneste cu 2siris si primeste o noua viata,la fel ca planta se reinoieste vita lui 2siris si a defunctuluiM sufletul calatorea in Imparatia lui 2siris sau a lui Iaru- care avea campii f fertile.imparatia moritlor este in lumea subpamanteana luminata noaptea de soare.trebuie sa faca confesiunea negativa sa treaca prime%dii,daca nu reusea se intorcea la o viata mi$erabila pe pamant sau chiar intrupat ca animal. 9.-ituri de inmormantare4 -in perioada veche era inmormantat in po$itie chiricita sau taiat bucati ca sa nu devina strigoi si sa ameninte -apare mumificarea care cerea neaparat conservarea trupului, se e8tragea creierul si vicerele care erau pastrate in 6urne.in loculOdreptul inimii se punea un scarabeu 6 din piatra ca simbol al invierii ,apoi corpul era umplut cu aromateOrasinoase i se reconstituia forma cu paie si tampoane de stofa,era tinut &: de $ile in )a# 29 si infasurat in multe pan$e cu ulei aromat.in maine ii puneau te8te sacre rugaciuni.*ormintele aveau desene picturi cu familie si slu%itori.apar in regatul mediu si nou anumite statuiete care se punea in camera mortuara.inmormantarea era f fastuoasa preotl imbracat in blana de pantera atincea gura mortului cu toporu si cu o foarfeca pt a se misca si vb, inainte de ingropare sacrifica un animal. *ormintele4 -la inceput oamenii simpli erau in gropa iar regii si nobilii in adevarate fortarete numite mastaba&banchet). -in mastaba era o camera deasupra mormantului unde erau statuile defunctului care comunicau cu neamurile, prin ferestruici mici ii aduceau ofrandele si fumul de tamaie.mastambele erau ase$ate in %urul piramidei faraonului, o mastamba mare puteae avea multe coridoare. -in dinastia a9a au aparut piramidele in trepte-prima a fost construte de Imhotep pentru regele (%oser-era o mastamba patrat cu !:'?!#! cu inaltimea de =!m. -dinastia 6a sau construit piramidele de la ,l 3iseh pt regii AH,2P0(!9&m), AH,F-,)(!9=) si *PA,-I)20(=#).se contruiau enorm de greu, prima a durat 9: de ani dupa Herodot !::mii de oameni care aduceau blocuri de piatra de #:tone de la distante mare pe tavalugi sau sanii pe nisip. -hipogeul-mormant subteran a fost adoptat in dinastia a ?7III pt ca erau multi %efuitori de morminte,aveau incaperi sapte in pereti de stanca in Valea Regilor la 7 de 1eba, sapaturi adaci de !::m +pereti decorati cu te8te cu viata de dincolo. onclu$ii4 -religia egiptean este cunoscut ca cea mai longeviva istoric, ea avut un bogat mo$aic de credinte si rituri -a fost mereu politeista o orecare idee de unitate divina cultul avand in mi%loc pe $eul soare -credinta in nemurire a facut sa e8iste creatii monumentale,intreaga civili$atie este nascuta din religie
4

Insect din ordinul coleoptetelor, cu corpul lat i turtit, de culoare neagr, cu capul i cu picioarele din ate.

-in 99#inainte de Hristos /le8andru cel *are o introduce in sfera culturii elenisteL5cultura eg. a deca$ut -copta sa mai vorbit pe alocuri pana la !=::,scrierea hieroglifica ultima este de pe timpul lui (iocletian -din religie egipteana aveau sa mai ramana cateva ramasite la romani,la evrei(vitelul de aur), -ma%oritatea $eilor greci, procesiuni,sarbatori, credintele despre suflet despre viata viitaore au intrat la greci prin misterele cleusinecare sunt tot egiptene.

RELIGIA GRECILOR ANTICI

onsideratii istorice4 -radacinile civ,cult,si religiei vechilor greci sa gasesc in creta care alaturi de alte populatii provenite din /natolia, ilicia,0iria au formatu un popor. -acestia numiti pelasgi sau mediteraneeni au a%uns sa aiba toate insulele din mare ,gee, un imperiu maritim cu capitala la nossos organi$ati in orase state cu religii si legi proprii -ionieinii aveau sa ocupe grecia sib presiunea altor invadatori(aheii) care ii impingeau in grecia. -in sec ?7II ahei coboara si ei in 1esalia unde construiesc orase fortificate si patrund pana in cretaintemeia$a o civili$atie minoica(regele *inos) micenianOaheean care va fi prima civilitatie cretanapreelenica. -civili$atia micenian va dura decat = secole,sg care a ramas dupa ei a fost cetatea /tena, capitala fiind distrusa de dorieni pe la !!::. -desi erau raspanditi si in curs de coloni$are constiinta nitatii elenice a pastrat constiinta etnica elena unita. Periodi$are4 !.perioada geometrica(!:#>-&::)predomina formele geometrice in arta,apar poemele Homerice si lucrarile lui Hesiod #.arhaica(&::->::)- se inteprind actiuni de coloni$area pana la marea neagra si italiaL*agna 3raecia 9.clasica(>::-9#9)luptele cu persii si e8pansiunea lui /le8andru, inflorirea culturii grecesti 6.elenistica(9#9-9!) o simbio$a a culturii si popoarelor cucerite >.romana- cultura elenistica patrunte in imperiul -oman. I$voare -cele mai importante sunt inscriptiile aheeme de la *iceea si PClos descoperite in !'># de engle$ii 7entris si hadQicB. -i$voare literare4 Iliada,2diseea- Homer secolul 7III,poeme epice, primul cucerirea 1roiei al doilea peripetiile lui ;lises la intoarcerea din ra$boi,elemente despre aristrocratie, divinitatile grecesti care nu erau produs al artei ci veneau de la bastinasi si grecii micenieni. /heogonia si Munci de (ile - Hesiod,aceiasi perioada istorica, prima este sistemati$are teologica cu referire la $ei iar a doua reguli moral-

religiose.Imnele homerice 0culegere de te8te diferite cu caracter religios. Istoriile lui ,erodot- prima cercetare obiectiva religios.Parinti lement, /ugustin, ,usebiu, 2rigen. -i$voare epigrafice-te8te gravate pe piatra metal, legi, sacre, dicinitati,calendare,oracole. -arheologice4 stiri despre locasurile de cult, mormite, statui, picturi pe vase. -eligia *inoica si miceniana. !.(ivinitati4 -credintele religioase cretane erau legate de animism,practici initiatice si venerearea unor simboluri cosmologice. -cultul grotelor sacre-locul practicilor de initiere unde locuiesc diferite spirite -!enerarea 3*arborelui !ietii**-palmierOmaslin sau chiparos,dansuri ritualice,drama anuala a vegetatie -(oolatria- credeau intro reincarnare a divinitatii in diferite animaleOo pr$enta a unui spirit in diferite animale4 taur,sarpe,%unica, maimute, capra,scorpion. -securea dubla-unealta sacra4 simb %erfa taurului (pe el il taiau cu ea)si unitatea celor#principii compl.mRf. - divinitate suprema Marea 4eita &,era' era cinstita ca singura $eita,fara sa fie vorba de un monotiesm,apara alaturi de sotul si iubitul ei care moare la scurt timp dupa nunta ca sa renasca primavara.divinitatile feminine la cretani sunt predominante. *iceana4 -e8ista la miceeni o puternica confruntare intre Feita *ama credana si $eul masculin uranian Feus. -e8ista mai multe marturii despre politeismul miceenilor decat despre cel al minoicilor(Feus,Hera,Poseidon) #..ocuri de cult -$eii erau adorati sub cerul liber,pe culmile muntilor, in fata arborilor sacri si in grote-sanctoare -5aceste pesteri erau frecventate de tineri pt initiere,femeie pt a face copii, cultovatori de pamant, mestesugari initiati in meseria lor.grota inchinata lui Feus pe versantul de nord al muntelui Idasi folosita de tineri militari,grota Ahosto )ero care apartinea pastorlor care aduceau daruri animale de lut. ,8ista un altar intro curte sau intro capela care era portativ sau $idit si pe el se adceau %erfele. apelele minoice erau mai putin diverse, era ca niste stocuri de ofrande adapostide langa altar, detineau pamanturi si bunuri, edificii cu # 9 sali si maga$ii ane8e,se pare ca e$ista o di%ma,Patcla, ania. 0acerdotiu si sacrificii .a cretani ritualurile erau savarsite de preotese si rar de preoti, faceau purificari,stropiri cu apa,libatiuni si tamaieriK aduceau ovbiecte.ofrante5 lichide erau varsate pe pamant, hrana era oferita animaleleor sacre dar si divinitatilor mortilor spiritelor.se %erfeau si animale capre vitei si se vorbeste si de %ertfe umane(insa cercetatorii $ic ca nu s-ar fi facut)O ./ ahei cultul era aproape identic cu cel al cretanilor- fiecare casa isi avea un colt pt acte de cult iar palatele avea altare.preotii aduceau %erfe sangeorase si ofrande.este mai posibil ca la ei sa fie e8istat sacrificii umane mentionate de Homer.

*/3I/ 7ra%itori erau dactilii si curetii cretani care iau invat pe preot arta ghicitului, farmecele si descantarile.casele erau prote%ate de recipiente cu ofrande si de gravarea uneor semne magice. -magia prin atractie- aprindeau focul la solstitii ca sa a%ute soarele -magia evocatoare- cu dansuri,cantece si diferite invocari cu instrumente, coruri menite sa aduca ploaie. ;.1;. *2-1I.2-erau preocupati mai multe de moarte decat de viata,era o religie optimista si credau in lumea de dincolo -ila inceput erau inmormantati in gropi comune,apoi in sarcovag de argila, apoi intro camera subterana cu hrana bauturi bi%uterii-po$itia fatului in pantecele mamei,bogatii si mai cu fast. -decedatii erau prote%ati de divinitati ale pamantului si vegetatiei, sau descoperit pe o macheta de lut6divinitati,asteptau muncind reincarnarea,rudele puneau alimente la mormant, e8ista anumiti eroi $ei -eligia in poemele homericice si la Hesiod Feii4 -prim Homer s-a schimbat conceptie de divimitate in istoria rel, $eii i miturile lui sunt de o comple8itate unica deoarece sunt un panteon asimilat din multe tari, a preluat multe divinitati i a pus ba$ele teogoniei grecesti intro drama divina. -este un panteon coerent,$eii se afla in relatie de familie,cu structura ierarhica ase$ata. 4eus este parintele $eilor, locuieste in cer pe inaltul munte al olimpului. Feus,Hestia(protectoarea caminului),os($orii $ilei)(ioscurii(cei doi gemeni ai lui Feus)origine indoeuropeana Hera-$eita atenei,/rtemis-$eita vanatirlor,Poseidon al marilor, Hermes pastorilor, Hades al mortilor. EEE /pollo-Helios,$eul siarelui si vindecarilor,/frodita-iubirea sen$uala,(ionisie vinului- origine neariana. -caracteristica principala in per geometrica si in cea hoemrica este antropomorfismul,au atribute omenesti marite si nemurirea,trupuri omenesti mai puternice,apra si dispar,viata omeneasca fara neca$uri si suferinte, -din pp crestina este bine sa ai un model desavarsit insa antr.e8agerat a dus la impietate,$eii aveau si comportamente nedemne si %osnice pe langa perfectiunea lor. -niciodata $ei homerici nu erau numiti puri sau sfinti ci erau gelosi,duplicitari,desfranati(Poseidon ii detesta pe fenicieni pt ca erau buni navigatori) .a Hesiod viata $eilor e una mai morala, erau nobili si ii pedepseau pe cei care oprimea$a, mai apropiati de popor si de framantrairle socetatii, de saraci.etc. *2I-/- destinul $eilor si al oamenilor -credinta intru fel de destain ce da calitate e8istentei neOOmuritoare -desi $ei stapanesc destinnul acesta e mai puternic decat $eii,o lege nefle$ibila, Feus nui poate scapa de moarte pe icei # prietene Hector si 0arpedon.

-ideea de destine e indoeuropeana si a patruns la greci de la ei, acest curent care dinstantea$a omul de sacru, pesimist omului i se aplica principiul moira. 1eogonie si antropogonie Feii nu au creat lumea,pt ca ar fi lumea imperfecta,daca ei sunt patimasi ci au modelat o materie pree8istenta,Proteus-$eul patron al prefacerii materiei. -materia este4 antica si venerabila,ameste de elemente distincte,i$vorul fiintelor./ceasta materie este proniata de $eita Idothea.*ateria pree8 modelata este i$vorul si cau$a oamenilor. Hesiod4 $ice ca $eii au luat nastere unii din alti..a inceput e8ista doar ,rebus,intunericul primordial, )C8-noaptea. haos care a nascut pe

-oamenii sunt nascuti din pamant si $eii din 3eea, au aceiasi origine deci au venit ambele cat la e8istenta printro sci$iune urmata de procreereL >neamuri de oameni. !.oameni de aur-e8clusiv masculina, a trait sub ronos, inainte de Feus,traiau ca $ei fara gri%i,oamenii adormea, stare asta paradisiaca a durat pana Feus la invins pe ronos,ia acoperiti de pamant si $eii au fct4 #.de argint-acestia au pacatuit ca nau vrut sa aduca sacrificii $eilor, au fost nimiciti de Feus care a facut 9.de bron$-salbatici si ra$boinici care sau omarat intre ei 6.generatia eroilor care au luptat in ra$boiele 1eba si 1roia, unii au murit altii in insulele fericirii >.de fier +epoca lui Hesiod,nu detalii. 2*;. in poemele homerice -la homer nu se vorbeste ca la platon de niste parti distincte ale vietii spirituale(viata,sentiment,cunoastere). -nu e8ista indivi$i i$olati si doar membrii ai unui neam, se poate vorbi de un mare suflet al neamului. -de e8emplu in 2diseea se descrie ca fericirea si bunastarea regelului sunt pre$entate ca o binecuvantare care radia$a si se reflecta in el in contact cu sine si cu oamenii -individualitatea este ba$a manifestarilor de viata(psCche), cand moare pleaca psCche, fluctuatie intre persOimpersonal intre om si puterea sa. -moira sau aisa in influneatea$a pe om, maticul vede limitele moireai si contribuie la determinarea acesteaia. -dpdv crestin religia greaca este pesimiste, homer vede e8istenta omului ca efemera, care nu poate invinge moartea si sa treaca la o viata mai fericita ,pt Homer si contemporani viata este continuata in umilinta in Hades alaturi de umbre palide -$eii nu pot pedepsi pe oameni daca acestia raman in limita hotarate de moira sa,omul fie se delasa fie incearca sa depaseasca. ;.1;. apare ca fiind savarsit in aer liber sau in padurim, statuile stau in temple, se aduc sacrificii de catre preoti si se fac libatii si purificari.pietatea nu era prea mare dat caracterului antropomorfic al $eilor. ;.1;. *2-1I.2--ideii foarte vagi despre viata dupa moarte,mai mult interesati de relatia morti-vii. a)conceptia despre suflet-Homer in 2diseea.4 ps5che au doar oamenii,$eii sunt nemuritori,acesta paraseste trupul ma moarte si raman oasele albe.acesta pleaca in locul unde salasluiesc sufeltele ,8ista si th5mos &forta de !iata'care il au si oamenii si $ei .Fei il au mereu astfel Hefaistos cand a ca$ut din 2limp ramane cu putin thCmos la fel si /res cand este ranit de /tena.1hCmosul poate disparea si le ia

puterea dar nu viata in sine./cesta da o putere trupului dar se stinge cand se separa de trup.tot prin el isi pastre$a infatiseara naturala . -psCche este i capacitate de miscare a corpului, eidolon este chipul sau imaginea neputinciasa a legaturii dintre corp si thCmos- pt acele suflete care sunt intro miscare permanenta in Hades.e8. 2rion care vanea$a intotdeauna, si a lui 1antalos,fiul lui $eus care sta in hades cu apa pana la gat si cu crengi de fructe deasupra. b)practici funerare4 in iliada se arata ca mortul pt a a%unge in Hades trebuie inmormantat, trebui aduse %ertfe pt el. and moare Patrocle ,/hile aduce %erfa parul sau, miere si alifie si apoi uceide 6cai si # caineO!# tineri troieni. -imparatia lui Hades este sub pamant(Iliada) undeva in vest(2diseea).nu e8ista recompense sau pedepse morale, 0isif-rege al corintului care a fost pe depsit pentru rapirea /eginei, 1antalos- a de$valuit secretele $eilor, 1itios-gigantul din ,uboea care a incercat so necinteasc ape .eto. -,.I3I/ I) P,-I2/(/ /-H/I / 0I ./0I / !.principaii $ei care apar in operele homerice intrupea$a idealurile religioase ale grecilor F,;0(a straluci)- divinitate uraniana, indo-europeana.este cerul apo $eul cerului locuite in vf muntelui olimp, stapan al ploii tinetului, $ape$ii etc.este mai mult o personificare a cerului. In ,eliade ,schi il numeste eterul, pamantul, cel mai presus de toate. ,l detemrina fertilitatea solului, el este protectoruil casei si simbolul belsugului, apara cetatea, patronul purificarii. )u este creatorul lumii ci stapanul $eilor si al universului. H,-/- divinitatea feminina, sora si sotia lui $eus, despoina 0tapana noastra, e protectoare casatoriei, a fecunditatii universale./pare deseori ca geloasa si violenta fata de infidelitaile lui $ei, isi avea resedinta pe varfum muntilor intrun templu din corint.In antichitatea tar$ie a ramas ca personificare a atmosferei. /thena- cea mai semnificat dupa Hera, sa nascut din capul lui Feus imbracata in armura si strigand ra$boi,este cea luptatoareOputernicaOra$boinica. -ca $eita ra$boinica are chipul *edusei al carui chip transforma in stana de piatra, a luptat impotriva ginatilor si in ra$boiul troian alaturi de greci. -era ocrotitoare a areopagului atenian, protectoarea statului si a activitatilor politice si articitice.ea insira si invata toti mestesugarii specili$ati descoperind caracterul sacru al meseriilor si vocatiilor omenesti. /P2..2-a fost la inceput ocrotitorul pastorilor din /rcadia si licaonia, ultelior a devenit o divinitate temuta si ra$vunatoare ra$pandind molimi si pedepse.era si $eul vindecarilor tatal $eului medicine /sclepios. (evine si $eul mu$icii,poe$iilor, artelor frumoase sincon%urat de mu$e pe muntele Parnassus. /-1,*I0-stapana animalelor, protectoare si vanatoare,vana noaptea , corotitaotea a camoului natura ca intrec viu,controla normele vanatoarei. ,ra o $eita fecioara, au va$ut in virginitatea ei indiferenta fata de dragsote./vea ura fata de /rfrodita si a asimilat trasaturile $eitei mama. H,-*,0- se pare ca a fost divinitatea protectoare a pastorilor sau chiar stapan al animalelor.,l este stapanul drumurilor findca merge iute si nu se rataceste,patronul turmelor,al hotilor, curierul $eilor, $eul necustorilor, oratorlu, $eul %ocurulor olimpice.,ra perechea afroditei si simboli$ea$a impreuna principiu succesiunii generatiilor.1ot el este conducatorul pe lumea ceallata a sufletelor mortilor pt ca se orientea$a in intuneric spre imparatia lui Hades.

H,F/I0120-fiul lui Feus si al Herei,$eul focului, ucenicii sai ciclopii prelucrea$a fierele si celelalte metale in fieraria lui divina.,l a a%utat la nasterea /thenei care a iesit din capul lui Feus, el la tintuit pe Prometeu de muntele aucasus.personifica la ma$im arta metalurgiei, este inginer si arti$an care face in atelierele sale arme miraculoase./pare ca foc teluric, subpamantean, atmosferic etc.se poate sa fi fost $eu al focului. /F-2(I1/ sotia lui Hefaistos este $eita iubirii sen$uale si numele ei inseamna spuna,probabil se refera la nastere./ nascocit farmecele dragostei,ocroteste dragostea pasionala si infidela,trupeasca(erotismul).(upa perioada clasica cultul ei cunoaste un declin desi fusese adorata alaturi de ,ros ca $eita cosmica a iubirii.In perioada elenistica cultul ei se savarseste pe o stanga inalta de >&>mdin corint,era slu%ita de !:::de hierodule care practicau prostitutia sacra. P20,I(2)-un $eu care isi pierde suveranitatea universala primordiala,in perioada aheana avea o po$itie superioara lui Feus.Feul campiei si protectorul cailor repre$entat de calOtaur,marii.(evine e8clusiv un $eu mari isi schimba atributele primordiale legate de mare-puterea capricioasa si stabilirea soartea navigatorilor .ocuia in un palat de aur pe fundul oceanul,simbol tridentul, starnea furtunile si facea apele marii linistite, scoatea sau scufunda insule cu 1ridentul sau.Principalul sau sanctuar era la *CBale dar si in 1esalia. ,roii-apar in sec &-= si sunt fie oameni indumne$eiti die $ei deca$uti($euK pamanteanca sau invers),semi$eu./cestia apar fie avand dubla partenitate(Heraleles pe Feus si /mphCtrion)fie nascuti in afara reg morale(1hCestes cu propria fica naste pe /egCsthos)etc.,i inventea$a diferite instititii umane4 legile cetatii, monogamia, scrisul tactica, colonii,%ocuru sportive.*oartea lor este violenta in ra$boi sau prin tradare(.aios ucis de 2edip)-sunt activi si dupa moarte,relicvele lor au puteri,prin moartea sa devine protector al cetetii respective impotriva nenorocirilor,are si o glori spirituala,ii ramane numele.(1eseu ucide taurul si pe verii sai care vroiau tronul atenian,regii spartei ca$uti in maraton sunt e8emple de vite%ie).,roii sunt buni sau rai si au insusiri contradictorii.0e disting prin spirit de sacrificiu(Prometeu), trasaturi monstroase(/hile,2reste)isi schimba se8ul(1Iresias).In cinstea lor se aduc %erftfe +sange carei satisface setea,carne arsa, nesangeroase,se fac concursuri sportive bo8 lupte alergari,aruncarea discului,arcul. *I12.23I/-bine conservata si cunoscuta in toata lumea, sunt despre $ei si despre eroi. *itul lui /P2..2 + /polo sa nascut din titana .eto si Feus,ea cauta loc unde sal nasca si nu era primita nicaieri de teama Herei,a gasit in insula (elos si il naste pe el si pe /rtemis,la nastere a omorat pe balaurul PCton care ii cauta si pe 1Ctas gigantul care a vrut sai viole$e mama. (Conisios-nascut in 0emene si crescut de nimfe pe muntele )Csase imbata cu nimfele si alearga cu ele prin paduri, alearga in toata lumea raspandind vita devie si ritualul sacru al vinificatiei. Hades, fratele lui Feus fiul lui ronis +el a iesit din imparatia sa subpamanteasca si a rapito pe Persefona(fiica lui Feus si (emeter),e eara foarte frumoasa si era tinuta ascunsa.Pt a o potoli pe (emeter Feus a dispus ca Pers. sa petreaca %umate din timp pe pamant,%umate sub pamant. ,-2I-miturile cu ei erau mai mai spectaculoase ca cele cu $ei P-2*,1,;-sia aratat spiritul de sacrficiu pt binele umanitatii, era mestesugar talentat a facut cu lutul care la gasit in Ieotia oameni, Feus nu ia suferit pe oamenii astia si lea luat focul pretin$andule multe %erfe, prometeu lea dat focul inapoi si ia invatat sa %erfeasca doar viscerele,a fost pus de Feus pe varful unui munte si acolo venea $ilnic un vulturl sii manca ficatul, fo apreciat de specialisti care ii confera elogii creatorul istoriiei umane ,,ristos pagan. P/)(2-/-Hefaistos a creato din lut,atena ia dat suflare de viata,afrodita frumusete,Hermes a casatorit cu fratele lui Prometeu-5,pitemeu,ea fusese eliberata de mania lu $eus pe pamant si a avut ca $estre o cutie in care erau toate relele din lume, intro $i a deschis cutia si a patruns raul in lume.

*itul lui Heracles(Hercule)-fiu a lui Feus si al /lemenei,sotia lui $eus a incercat sa impideice nasterea lui.;cide inca din leagan#serpi trimisi de hera,a%unge mare ra$boinic si luptator,isi ucide sotia si copii pt ca hera in face dement, eroul a implinit !# misiuni grele ale regelui ,uriste.ucide lei,monstrii cu' capete, caine cu 9 capete.a depasit conditia divina in urma misiunilor initiatice .2 /0;-I., (, ;.1 3recii au inceput sa contruiasca temple in sec ",erau contruite din lemn apoi din piatra,era o copie a casei egeene,capere centrala(naos),o usa mica flacata de pilastri,si in fata usi avea un stalp cu#coloane.,l era casa (eului pt ca acolo se afla statuia $eului respectiv si in mi%locul lor numeroase ofrande,statuete de pret,vase.1emplele mari aveau si vestibul in fata si un altul in spate.erau9:?=:m, dar erau si mai miari de !::?>: cum ar fi cele de la 0amos din ,fes. em mai interesant comple8 de temple si sanctuare era pe / -2P2.,,se gaseau 6 edificii. Propileele-o intrare monumentala construita din marmura flancata de # corpuri dorice. Panteonul(templul fecioarelor)-mare templu al greciei antice,in fata naosul,se afla ase$ata statuia atenei inalta de !>m lucrate de Phidias din placi de fildes si aur aplicate pe suporturi de lemn. 1emplul /thenei victorioase + era ridicat in locul unui altar vechi al $eitei, pe o stanca de pe /cropole in apropiere de propilee. ,rechteionul-era dedicat cultului propriu $is, era ase$at pe cel mai sfant de pe acropole, se afla pe stanca unde Feus il lovise pe ,rechteus, socotit ca unul dintre regii atenei.aici se afla si maslinul sadit de /tena pe care il sadise cetatenilor fiind protectoarea lor.se aflau in total'sanctuare dedicate lui ,rechteus,Hefaistos,Poseidon. 0acerdotiul si sacrificiile Preotii nu erau organi$ati ierarhic ci se transmiteau din tata in fiu,erau slu%basi ai statului,repr.ai comunitatii pe langa divintate.nu aveau pregatire,nici vocatie(ca ma%oritatea din $ilele nostre@),nu trebuiau sa aiba defecte trupesti si sa se fereasca de impuritati se8uale,slu%eau un an sau un nr de ani.)u era indinspensabil,%erfele le faceau si laicii daca preotul rostea rugaciunilr,capul familiei era preotul casei pt ca se ocupa de acte de cult,ritualuri, ceremonii.0e %ertfeau animale in functie de preferinta $eulor si legume sau lichide. 0arbatorile ereau in functie de cetati si $ei,la schimbarea antotimpurilor,la munci, celel mai multe in cintea /tenei.1oti $eii aveau dar atena aveea panatenee mici(anual) si mari la 6 ani. Panateneele mari-unirea /tticii intru singur statat, se sarbatoareau din >==->=> cu mare fast, punctul culminant al sarbatorilor era pe data de #"HeBatombaion,$iua de nastere a /tenei, in noaspte precedenta tinerii si fecioarele petreceau tooata noapte iar la rasaritul soarelui avea loc un fel de procesiune pe un car impodobit cu o mantie pe care era repre$entata o lupta intre $ei si giganti.,apoi fete cu late daruri, personalitati,sacrifiatori de animale,aliati,atleti,ostasi,cetateni,toti cu cununi de lauri.se opreau in fata altarelor, treceau prin fata atenei )iBe si a%ungeau in incinta..a ospatul sacrificial pastricipau funcitonarii statului,poporani,si procesionarii,*area %ertfa in 0 Panteonului se impartea la toti oamenii cate o particica. (IP2.I/ + sarbatoare cu caracter agrarin cinstea lui Feus protectorul oraselor care avea un sanctuar in /cropole.era sarbatorita pe !6iunieiulie,in centrul sarbatorii se afla bufonia-uciderea boului.acesta era ucis de macelarul de vite care apoi arunca secera si fugea.,ra ucis si un bou de la plug care repre$enta o desacrali$are,o profanare necesara.

0arbatoarea 1,0*2F2-II.2- celebrata la !!-!9oct-noi o sarbtoare legata de sarbatoarea 0Bira. u oca$ia sBirelor porcii erau aruncati in locuintele lui (emeter si core, cde tesmofirii resturule porcilor erau luat puse pe altare si amestecate cu graunte ceea ce aducea semanatului rodire. J2 ;-I., -o forma de manifestare specifica grecilor antici, erau organi$ate la cativa ani si constau in procesiuni sacrificii,acte de cult concursuri atletice-5recitari.au aparut in sec 7III la 2limpia,durau o saptamana timp in care se suspendau conflictele,fiecare cetate organi$a %ocuri. 6ocurile pithice- la inceput din "in" ani apoi la 6in cintea lui apolo,neemeice Feus, istmice Poseidon. -au e8istat ca inst religioasa pana in perioada clasica,in sec I7 au aparut atleti profesionisti si implicare a sca$ut.in 9'9 d.Hristos au fost desfiintate de teodosie cel mare */)1I /-ghicitorii erau f apreciati pt ca descopereau viitorul,evenimente legate de viata cetatii, dar si ce purificari sa faca.0e facea prin inspiratie directa si prin oracole((odona din ,pir unde preotii cu picioare nespalate interpretau fosnetul frun$elor unui ste%arM (ephi-cel mai celebru,sec7II,era cunoscut in toata lumea, a fost reconstruit de nenumarate ori,9': la 1eodosie inchis si la /rcadie daramat ).,ra consultat anual de Pithia,apoi lunar,se sacrifica o capra, se dadeau intrebari in forma alternativa si tragea un bob alb sau negu.raspuns.*ai profetea si intro stare de e8ta$ provocata de frun$ele de laur care le mesteca sau de apa care o bea. ;.1;. *2-1I.2-fata de perioada homerica a evoluat,era privita ca o casatorie cu Hades, imparatia era tot sub pamant,accesul pe o scara,e8ista o gradina a lui Hades unde de dansea$a se %oaca si canta. adavrul imbracat in alb,pe cap cununa de flori,turta de miere care o dadea la cainele-mostru de la intrare in palatul lui Hades,o moneda pe gura pt 0tC8.,ra %elit#$ile,care de doliu isi $gariau obra%ii,se loveau cu pumni,isi taiau parul.Inmormantarea era facuta noaptea.se varsa vin si ulei,daca era erou vorbea o oficialitate.1radatorii,sinucigasii nu aveau parte de inmormantare ci de gropa comuna.,8ista dupa inmormantare un ospat funerar,casa era stropita si toti se purificau. *I01,-,., -pe lDng religia oficial de stat au aprut aceste mistere, culte i comunitati cu caracter special care aveau putin adepti i isi propuneau s propun un rspuns mai bun care religa de stat la destinul omului,mai alles ce e dup moarte. /veau disciplina arcana care prote%a particularitatile ritualului,mantuirea celor initiati-care consta in eliberarea de sub destin,in capacitatea de a ra$bate in imparatia lui Hades si in comuniunea cu divintatea.*antuirea era garantata, la initiere avea lor o spalare-ritualica,premisa participari la rit. Indumne(eirea insemna ca initatul se impartaseste de destinul divinitatii respective prin acte sacre,simbolurile din cult si comunicarea formelor de cult.In general e8istau divinitati htonice > ale caror ritualuri depindeau de schimbarea vegetatiei. *istere eleusiene-aveau loc la ,leusis,perioada preelenica.provine de la miceniani si minoici.era sub protectia speciala a regelui atenei.procesiunea anuala avea peste !:mi de oameni(sfarseste in 9'>d Hr.) -Imnul lui (emeter povesteste ca Hades a rapito pe Persepona si cand mama sa o gaseste reinvie natura si se introduc niste mistere sarbatorite anual.1elestironul din ,leusis avea o sala mare in care incapeau 9#:: de oameni,in mi%loc se afla sanctuarul,statuia lui demeter si a lui lore erau cintstite acolo.initierea avea loc in cadrul misterelor mici dintro suburbie a atenei unde se aducea o %erfa de purificare,turna lichid pe un purce,
5

pmntesc; subpmntesc

nefitul purta o faclie neaprinsa ingenunchea pe o blana de berbe si preoteasa varsa asupra lui o site de cereale,apoi %uca in fata lui (emeter cu un arpe- animal sacru *istere dionisiace -era incon%urat de o ceata vesela si scomotoasa de oameni care faceau un cortegiu imaginar al $eului. -initiatul postea !: $ile apoi lua parte la ospat si se purifica prin imbaiere(sa a%uns de la 9$ile de initiere pe an la >pe luna),initiati lua parte la ritualirile principale de noaptea de pe culmi de munte,adeptii isi puneau coarne de iedera, de tap, se incingeau cu serpii, consumau vin in mare cantitate, a%ungand la delir omorau animalele si mancau carnea curuda cu sange ca impartasire de trupul $eului, renasteau, in !"= sunt inter$is de romani erau arestati si chiar omorati adeptii. 2rfismul-2rfeu era un cantaret de dinainte de Homer care cu lira sa imblan$ea animalele-era considerat si fondatorul misterelor si initiatorul unei adevarate religii. f orfismului omul poarta in el pacatul stramosesc mostenit din timpurile 1itanilor pe care il ispaseste prin suferinte,sufletul in trup ca la inchisoare, pt a scapa de reincarnari trebuie sa faca rug si purificari rituale,sa aiba o viata morala si sa nu manance carne. etineau formule pe care si le atarna de gat pt a scapa de prime%dii dupa moarte.,8ta$ul provocat de posturi dansuri,cantece rasare in suflet multe sintaminte,sufletul iese din trup si se plimba in infern. (ansul (uhului aparut in /merica in sec ?7III e apropiat de orfism,se intalnesco data damsea$a $ile intregi si la un moment dat profetul mag magneti$ea$a cativa din ei care cad intrun somn hipnotic si $ic ca au fost in lumea subpamanteana.2efismul a e8istat pana in sec 7I.0e vorbeste de corespondente intre orfeu si Hristos(e8istau in 1ars ase$aminte orfice care lar fi influentat pe pavel, moare si invia$a cu Hristos e ca la 2rfeu,). Pitagoreismul- curent filo$ofico religios al lui pitagora,el este din insula samos o insule de pe coastele asiei mici, fiul lui *nesarchos, formea$a la crotona o scoala etico religioasa esoterica, a fiintat pana la mi% sec 7 cand sa fct o prigoana impotriva lor, au fugit in grecia si au raspandit acolo ideile pana la anul !:: cand a aparut neo.primeau si femei,se imbracau distinct,erau vegetarieni,rigid morali,divinitatea era sufletul lumii omnipre$enta in ;nivers,sufletul divin nemuritor, dupa moarte merge la animale si apoi a%unge iar in om.2mul tre sa cultive ratiunea memoria si cunoasterea,sa practice filo$ifiaLdragostea deintelepciunea. Filo$ofia religioasa in perioa arhaica si clasica.