Sunteți pe pagina 1din 3

RAZBOIUL DE 100 DE ANI 1337- 1453: Razboiul de 100 de ani Conflict cu efecte devastatoare pentru Franta, acest razboi

a fost determinat de interese dinastice, afirmate dupa stingerea dinastiei franceze a Capetienilor atat de regele Angliei Eduard al III-lea, cat si de regele incoronat al Frantei, Filip al VI-lea de Valois, dar si de probleme teritoriale. Acestea din urma proveneau din disputa anglofranceza asupra Flandrei si din refuzul lui Eduard al III-lea de a presta juramant de vasalitate regelui Frantei pentru Gu anne, teritoriu francez aflat in posesia monar!iei engleze."azboiul se desc!ide cu o !otarare de natura economica# stoparea e$portului de lana engleza catre Flandra,ceea ce ec!ivala cu sufocarea economiei acestei regiuni.Flandra este nevoita sa accepte o alianta cu Anglia, c!iar daca, teoretic, era vasala Frantei. %rmeaza conflicte cu caracter local, care culmineaza cu prima mare batalie a razboiului# lupta de la Cr&c '()*+,, precedata de devastarea -ormandiei de catre armata engleza..ezastrul armatei franceze a fost provocat de arcasii englezi care au scos din lupta cavaleria grea franceza..upa zece ani, situatia s-a repetat in timpul bataliei de la /oitiers '()0+,, in urma careia regele Frantei, Ioan cel 1un, a fost luat prizonier. In urma tratatului de la 1r&tign , intregul sud-vest al Frantei intra sub control englez.%rmasul lui Ioan cel 1un,Carol al V-lea '()+* - ()23,, denunta acest tratat si impreuna cu conetabilul du Guesclin reuseste sa restabileasca situatia si sa-i alunge pe englezi din cea mai mare parte a teritoriului francez. .upa moartea lui Carol al V-lea, urmasul sau, Carol al VI-lea, minor si prezentand probleme mentale, este tutelat de unc!ii sai, puterea revenind marilor principi.Acestia ajung sa se angajeze intr-un sangeros razboi civil purtat intre casele princiare d4Armagnac si de 1urgundia.In (*(* /arisul este ocupat de armata lui 1ernard d4Armagnac, iar burgunzii se aliaza cu Anglia..upa un an, armata engleza condusa de 5enric al V-lea debarca pe sol francez si reuseste,in conditii de minoritate numerica absoluta, sa infranga din nou trupele franceze, in batalia de la Azincourt.Victoria este urmata de proclamarea sa ca rege al Frantei si de ocuparea nordului tarii, inclusiv a /arisului.In momentul in care e$istenta insasi a statului francez era amenintata, si-a facut aparitia Ioana d4Arc. Ea insufleteste armata franceza a lui Carol al VII-lea '(*66 - (*+(, si reuseste sa elibereze in (*67 8rl&ans, 9ro es,C!alons,"eims..upa arderea ei pe rug sub acuzatia de vrajitorie '(*)3,, englezii au pierdut razboiul. /ana in (*0), cand are loc ultima batalie, cea de la Castillon,Anglia a pierdut toate teritoriile franceze pe care le detinuse,cu e$ceptia portului Calais.':cience;Ine.ro - mai 633<, "=zboiul de (33 de ani a fost cel mai lung r=zboi din Evul >ediu, acesta nu a fost un r=zboi continuu, fiind ?ntrerupt ?n multe situaii# mutarea centrului papal de la "oma la Avignon'()37-()<<,, >area :c!ism= Apusean='()<2-(*(<,, >area Cium='()*2-()*7,. /remisele r=zboiului ?i au originea ?n dorina lui Eduard al III-lea de a prelua tronul Franei dup= stingerea .inatiei Capeienilor' ()62,. @n acest r=zboi a e$istat i un motiv economic, dominarea pieei de lAne flamande de c=tre englezi, care doreau s= elimine Castilla din concuren=, de aceea aceasta era aliata Franei. Frana la ?nceputul r=zboiului era cea mai puternic= for= militar= i economic= a Europei, avAnd o populaie de (* miloane de persoane' ast=zi are o populaie +3 de milioane de locuitori,, iar Anglia doar * milioane' ast=zi are o populaie de peste 03 de milioane de locuitori,.Aliaii Angliei erau Frederic 1avarezul, Flandra i 1urgundia. Anglia a avut prima o perioad= de victorii' ())<-()+3,, cu victoriile de la Crec i /oitires, apoi Frana a avut perioad= bun='()+7-()<0,, apoi din nou Anglia a dominat r=zboiul'(*(0-(*62,, pentru ca ?n final Frana s= ?nving='(*67-(*0),. "=zboiul a fost ?ntrerupt de >area Cium='()*2, i >area :c!ism= Apusean=' ()<2-(*(<,. @n "=zboiul de (33 de ani au fost folositie pentru prima oar= arme de foc ?mbun=t=ite. .up= "=zboiul de (33 ani Frana i-a format o armat= permanent=. "=zboiul de (33 de ani a avut mai multe efecte pe plan intern, astfel ?nafar= de nenum=raii mori i multele dezastre au ap=rut mai multe ta$e# ?n Frana a ap=rut ta$a pe sare' gabelle-()*(, i ta$a pe cap de locuitor'taille, instaurat= ?n (*)7,, iar ?n Anglia ta$a pe cap de locuitor' poll ta$,. @n Anglia aceast= ta$= a dus la "=scoala lui Batt 9 ler' ()2(, i a lui CacD Cade'(*03,, iar ?n Frana dup= ?nfrAngerea de la /oitiers i instabilitatea economic= a avut loc mai ?ntAi CacEueria lui Ettiene >arcel'()02,, apoi "=scoala lui :imon Caboc!e'(*(),. C!iar ?nainte ca Frana s= piard= r=zboiul, Ioana dFArc a intervenit i a oprit asediul englez asupra Franei'(*67,.Aceasta a fost omorAt= de un episcop englez ?n anul (*)(, la "ouen. .atorit= Ioanei, Frana i-a reg=sit puterea, astfel c= ?n anul (*0) a cAtigat 1=t=lia de la C!atillon i a iei ?nving=toare din "=zboiul de (33 de ani. Ioana dFArc a fost canonizat= ?n anul (763 de c=tre papa 1enedict al GV-lea."egele 5enric al VI-lea al Angliei a ?nnebunit c= a pierdut r=zboiul. Astfel, a ?nceput pentru Anglia ?nvins= un nou r=zboi de putere pentru efia Angliei, ?ntre Casa de HorD i Casa de ;ancaster, numit "=zboiul Celor .ou= "oze'(*00-(*20,.

"=zboiul de (33 de ani. Cauze, desf=Iurare, consecinJe

i ;a ?nceputul secolului al GIV-lea, centralizarea FranJei p=rea intrat= pe un f=gaI ireversibil, dar conKictul izbucnit cu Anglia, Ii cunoscut sub numele de Lr=zboiul de (33 de aniF avea s= creeze mari probleme ambelor monar!ii. Cauzele generale sunt legate de menJinerea unor teritorii ale FranJei actuale ?n posesia regilor Angliei, care prestau omagiu de vasalitate regilor francezi, dar nesocoteau uneori obligaJiile contractului vasalic. .e altfel, una din cauzele imediate ale r=zboiului a fost refuzul regelui Eduard al III-lea al Angliei s= presteze omagiu regelui FranJei pentru ducatul Gu enne 'sud-vestul FranJei,. 8 alt= cauz= priveIte rivalitatea franco-englez= pentm comitatul Flandrei, zon= foarte prosper= din punct de vedere economic, care depindea politic de FranJa, dar era atras= ?n sfera de influenJ= a economiei engleze. @n Flandra se dezvoltase post=v=ritul, pentru care materia prim= 'lAna, provenea ?n mare parte din Anglia, ca atare sc!imburile comerciale ?ntre cele dou= zone erau foarte importante. %n posibil factor favorizant este criza secolului al GIV-lea, care, diminuAnd veniturile obJinute de seniori pe seama J=ranilor, ?i ?ndeamn= pe cei dintAi s= vad= din nou ?n r=zboi o surs= Lonorabil=F de cAItiguri. Cauza imediat= a r=zboiului a fost ?ns= reprezentat= de criza pentru succesiunea la tronul FranJei desc!is= prin moartea ?n ()62 a ultimului urmaI direct al regelui Filip al IV-lea cel Frumos. Cum toJi cei trei fi ai regelui muriser= f=r= a l=sa urmaIi de se$ masculin, se punea problema alegerii unui nou rege. Fiica lui Filip al IV-lea fusese c=s=torit= cu Eduard al II-lea, regele Angliei, Ii Mul s=u, Eduard al III-lea, invoca dreptul de a ocupa tronul. .ar nobilii francezi nu accept= un rege englez, pe care ?l percepeau ca str=in Ii care devenea Ii prea puternic ?n raport cu ei dac= reunea cele dou= coroane, Ii prefer= o alt= soluJie. Cea mai apropiat= rud= a defunctului rege 'Carol al IV-lea, pe linie masculin= r=mAnea v=rul s=u, din ramura Valois a familiei capeJiene, care este ales rege Ii urc= pe tron sub numele de Filip al VI-lea. >ai tArziu, pentru a justiMca respingerea lui Eduard al III-lea, a fost invocat= o prevedere a vec!ii legi salice, prin care femeile nu puteau moIteni p=mAnt. /rin e$tensie, femeile Ii urmaIii pe linie feminin= nu puteau succeda la tronul FranJei. "=zboiul ?ncepe ?n ())< Ii p=rea mai puJin favorabil englezilor, inferiori din punct de vedere numeric Ii siliJi s= lupte departe de Jara lor, ?nfruntAnd astfel dificult=Ji de aprovizionare Ii recrutare. Acestea sumt ?ns= doar relative, c=ci regele Angliei are numeroase posesiuni pe continent, care pot servi ca baz= de operaJiuni, Ii surs= de provizii Ii c!iar de oarneni. /e de alt= parte, e$ist= elemente de superioritate foarte importante ?n cazul Angliei. 8biceiul englez de a r=scump=ra cu bani serviciul militar datorat ?n cadrul relaJiilor feudo-vasalice, precum Ii impozitele aprobate de /arlament ?i ofereau regelui posibilitatea s= ?ntreJin= o armat= profesionist=. ArcaIii englezi, recrutaJi dintre J=ranii liberi Ii pricepuJi ?n mAnuirea celor mai ucig=toare arme la distanJ= e$istente pe vremea aceea, s-au dovedit superiori ?n faJa cavaleriei greu ?narmate franceze. ;a Cr&c ?n ()*+ Ii la /oitiers ?n ()0+, cavaleria francez=, greoaie Ii indisciplinat=, a fost distrus= de arcaIii englezi. .e altfel, ?n faJa unei noi te!nici de lupt=, care permitea uciderea de la distanJ=, cavalerii erau aproape neputincioIi, ei Mind obiInuiJi cu lupta de aproape, ?n care scopul nu era uciderea adversarului ci capturarea lui pentru a obJine o r=scump=rare. Acest lucru i se ?ntAmpl= Ii regelui Ioan cel 1un '()03-()+*,, luat prizonier la /oitiers Ii silit s= se r=scumpere cu o sum= e$orbitant=. Aceasta a ampliMcat criza din FranJa, unde se declanIeaz= profunde miIc=ri sociale. "eprezentanJii or=Ienilor ?n frunte cu Etienne >arcel, starostele negustorilor din /aris, constatAnd ineMcienJa regelui Ii a marii nobilimi, ?ncearc= s= instituie controlul regalit=Jii de c=tre :t=rile Generale. @n acelaIi timp se declanIa Ii marea r=scoal= a J=ranilor, CacEueria, ?ntrucAt aceItia erau e$asperaJi de jafurile mercenarilor, sc=paJi de sub control dup= ?nfrAngerea de la /oitiers Ii care nu mai avea, pe moment, ?n slujba cui s= se pun=. N=ranii erau, ?n acelaIi timp, convinIi de inutilitatea sau c!iar de tr=darea nobilimii care nu fusese ?n stare s= apere regatul, l=sAndu-se ?nfrAnt= succesiv de englezi. @ntre miIcarea or=Ienilor Ii r=scoala J=r=neasc= nu e$ista unitate de obiective, nici coordonare, Ii cu sprijinul lui Carol cel "=u, regele -avarrei, ambele au fost ?nfrAnte. @n faza a doua a r=zboiului, Carol al V-lea '()+*-()23, a reuIit s= pun= cap=t seriei de victorii engleze. @n primul rAnd el a luat o serie de m=suri pe plan intern, dintre care cea mai important= este transfonnarea contribuJiilor e$traordinare pl=tite de supuIii s=i pentru r=zboi ?n impozite permanente. Astfel, Ii regalitatea francez= avea la dispoziJie o surs= de venituri mai puJin supus= !azardului. /e de alt= parte, regele a numit in fruntea armatei comandanJi pricepuJi, cum a fost conetabilul .u Guesclin, Ii a ?nceput s= recurg= la o tactic= asem=n=toare celei engleze, prin folosirea ?n m=sur= mai mare a infanteriei. Au fost evitate noi confrunt=ri decisive, r=zboiul Mind transfonnat ?ntr-unul de uzur=, al c=rui scop era, pentru francezi, s= distrug= bazele de aprovizionare pe care englezii le aveau pe continent. 9reptat-treptat englezii au fost obligaJi s= se retrag= din FranJa, unde spre ()23 mai st=pAneau doar cAteva oraIe 'Calais, 1ordeau$, 1a onne,. .eIi conMuntat= Ii ea cu grave probleme datorit= r=scoalei J=r=neIti condus= de Batt 9 ler Ii a efectelor pe termen lung ale ciumei din ()*2-()*7, Anglia reuIeIte s= preia din nou iniJiativa spre sfArIitul secolului. ;a Azincourt, ?n (*(0, victoria englez= f=cea s= treac= din nou sub controlul Angliei o mare parte din FranJa#

ducatul Gu enne, teritoriile de la nord de ;oara, inclusiv /arisul. 9ratatul de la 9ro es din (*63 oferea conKictului o rezolvare e$trem de favorabil= Angliei. Fiica regelui Carol al VI-lea, Caterina, se c=s=torea cu 5enric al V-lea, regele Angliei, Ii fiul ce urma s= se nasc= din acest= c=s=torie trebuia s= domneasc= peste ambele regate. :e preconiza astfel crearea unui mare regat situat pe ambele maluri ale canalului >Anecii, Ii ?n care FranJa ar fi jucat probabil rolul de ane$= continental= a Angliei. :e pierduse ?ns= din vedere puterea sentimentelor populare antiengleze, cristalizate ?n timpul deceniilor de r=zboi, Ii patriotismul care se ?nc!ega ?n jurul ideii de FranJa Acestea au f=cut posibil succesul uluitor al acJiunii Ioanei dOArc, o J=ranc= de (7 ani din ;orena, care afirmAnd c= aude voci divine ce o sf=tuiesc, reuIeIte s=-l determine pe prinJul Carol 'delMnul,, ?nl=turat de la moItenirea regatului, Ii care mai st=pAnea doar sudul FranJei, s=-i pun= la dispoziJie o armat=. @n fruntea acesteia, ?ntr-o atmosfer= de entuziasm religios, Ioana reuIeIte ?n (*67 s= despresoare oraIul 8rleans, asediat de englezi, Ii a c=rui cucerire le-ar fi permis acestora s= inainteze spre teritoriile sudice, aKate ?nc= sub control francez. .e asemenea, ea reuIeIte s= determine ungerea ca rege a lui Carol la "eims, locul tradiJional de ?ncoronare, care conferea legitimitate. Aceasta ?i era lui Carol al VII-lea cu atAt mai necesar= cu cAt ?n (*)(, micul 5enric al VI-lea, Mul regelui englez Ii al prinJesei franceze, era ?ncoronat rege la /aris. Capturat= de c=tre burgunzi, apoi cump=rat= de englezi, Ioana dOArc a fost judecat= Ii ars= pe rug pentru erezie, ?n (*)(, la "ouen. .ar reacJia de raliere ?n jurul regelui legitim pe care ea o declanIase a continuat, Ii FranJa preia definitiv iniJiativa ?n conKictul ce dura deja de prea mult= vreme. Carol al VII-lea reuIea, pAn= la (*0), s= elibereze toate teritoriile aKate sub control englez, cu e$cepJia portului Calais 'redobAndit de FranJa abia ?n (002,. "=zboiul de (33 de ani a fost una dintre cele mai importante manifest=ri ale crizei secolului al GIV-lea, agravAnd o situaJie Ii aIa complicat= din cauza regresului economic Ii demografic. @n afara pierderilor umane Ii materiale, el a pus ?n cAteva rAnduri ?n discuJie !arta politic= a 8ccidentului, pe care se contura un regat anglofrancez. @ndelungatul conKict a avut Ii alte consecinJe, cum ar fi cristalizarea sentimentelor patriotice atAt la francezi, cAt Ii la englezi, pentru care ?ncepe s= nu mai fie important= doar apartenenJa lor la respublica c!ristiana, ci Ii calitatea de supuIi ai unui regat sau ai altuia. Franceza, limba oficial= a regatului englez din vremea cuceririi normande, ?nceteaz= s= mai joace acest rol, Ii engleza ?Ii dobAndeIte acum ?ntreaga demnitate.@n FranJa, sfArIitul r=zboiului a creat Ii premisele des=vArIirii centraliz=rii statale, prin integrarea ?n domeniul regal nu doar a teritoriilor recucerite de la englezi, ci Ii a altora. @n timpul lui ;udovic al GI-lea este ocupat ducatul 1urgundiei, care fusese transformat de regele Ioan cel 1un ?ntr-un apanaj pentru fiul s=u, Filip cel @ndr=zneJ, Ii care se transformase ?n timpul ducilor urm=tori ?ntr-un stat cvasiindependent. Carol al VIII-lea se c=s=toreIte cu moItenitoarea ducatului 1retaniei, astfel ?ncAt acesta este la rAndul s=u alipit domeniului regal.%nificarea teritorial= Ii consolidarea puterii regale devin realit=Ji ireversibile ?n timpul domniilor lui ;udovic al GI-lea '(*+(-(*2), Ii Carol al VIII-lea '(*2)-(*72,, cu care se poate considera c= a ?nceput c!iar trecerea la monar!ia absolut=.sursa# Ecaterina ;ung, G!eorg!e Pbuc!ea, :tructuri etno-politice si economico-sociale in Evul >ediu. @n trecut orice criz= genera conflicte militare cu urm=ri imprvizibile. Ast=zi omul a devenit mai raJional, ?ncercAnd rezolvarea acestora prin m=suri pacifiste. Acesta este pasul f=cut de Europa, care a ?v=Jat din greIeli.

Bibliografie
Istoria lumii in dateLumea medieval Diplomaia in evul mediuDiplomaia n perioada monarhiei feudale Structuri etno-politice si economico-sociale in Evul Mediu Ecaterina ;ung, G!eorg!e Pbuc!ea