Fisa suport

Aria CES: CUNOASTERE SI INVATARE Categoria CES: DIFICULTI DE NVARE MEDII Caracteristici principale ale elevului Strategii i intervenii eficiente in predare - are niveluri de performan semnificativ sub nivelul Elevii cu astfel de cerine au adesea dificulti mai mari n nelegerea lumii din jur i de aceea ei ateptat n majoritatea ariilor curriculare, n ciuda trebuie sa beneficieze de servicii de sprijin permanent care sa-l poata sftui i susinte, att n interveniilor corespunztoare. probleme practice ct i personale. - se confrunt cu dificulti mult mai mari n: Pre area e!i"ie#t$ a "urri"u%u&u%ui i&p%i"$ o serie e strategii i a"ti"e' "are sa (i)e)e dobndirea abilitilor de scriere, citire, calcul i&i#uarea o*sta"o%e%or i#(atarii: nelegerea conceptelor. A aptari %a "%asa crearea unui mediu de invatare securizant si stimulativ -mai poate avea: - reducerea elementelor de distragere a atentiei e!: pe masa de lucru sa fie numai obiectele ntrziere de vorbire i limbaj asociate necesare, n ordine" nivel sczut de concentrare - contracararea tendintei de a se plimba prin clasa, prin asezarea elevilor n banci, lnga perete, abiliti sociale insuficient dezvoltate alaturi de copii mai voinici. respect de sine sczut - oferirea de sarcini care sa implice miscarea prin clasa si sa nu distraga atentia: sa distribuie Obstacole n calea nvrii fise, caiete, sa stearga tabla, etc. Co&u#i"are /"itire's"riere' (or*ire0 -gasirea unei persoane de sprijin voluntar, profesor de sprijin" care sa se ocupe de elev. Are mari dificultati in : - a intelege, recunoatere cuvintelele, in fluena citirii Co&u#i"are' i#te%egere si i#(atare "og#iti(a facilitarea intelegerii si operarii cu conceptele si informatiile cheie ; imbunatatirea comunicarii - a scrie corect probleme de ortografie, punctuaie, - oferirea de materiale # fise adaptate, cu informaii n scris, ce nu sunt comple!e sau e!tinse lips de coeren in compoziie" - oferirea de indicatii verbale si scrise din cuvinte cat mai simple - a-i comunica ideile clar i eficient probleme de - sarcinile verbale insotite de e!emple practice profesorul nu doar va spune elevului ce sa faca, sinta!, articulare, vocabular etc" va si arata cum sa faca" -a nelege pe deplin informaiile transmise verbal -legarea conceptelor din lectie de e!perienta de viata a elevului I#(atare si i#te%egere "og#iti(a - folosirea simbolurilor #sublinierilor# culorilor n activitatea de predare pe tabla, in fisele de lucru, Are mari dificultati in : in materialele didactice" pentru a evidenia informaiile c$eie sau pentru a facilita comunicarea -a nelege i aplica concepte matematice - folosirea de obiecte concrete, pe care elevul sa le simta si sa le mnuiasca, si nu numai lucrul -a nelege i aplica concepte generale cu creion si $rtie Me&orie - prezentarea conceptelor matematice pe etape i o varietate de posibiliti de a le repeta i Are mari dificultati in : aplica -a-si elabora o strategie eficienta de memorare - oferirea de sarcini individuale, mprite n etape mai mici, realizabile -a deprinde i aplica noi abiliti fr a avea n mod Me&orie imbunatatirea memoriei de lunga durata; eficientizarea strategiilor mnezice frecvent posibilitatea de a le repeta -activitati ce ii creaza oportuniti frecvente de a repeta i aplica abilitile nou deprinse -a reine informaii comple!e fr posibilitatea -activitati ce ii creeaza oportuniti de a repeta i consolida conceptele i informaiile c$eie repetrii acestora Ate#tia si +ipera"ti(itatea Ate#tia si +ipera"ti(itatea imbunatatirea concentrarii si stabilitatii atentiei Are mari dificultati in : - activiti care sa dezvolte gradat capacitatea de concentrare cu crestrea treptata a timpului de -a se concentra asupra unor sarcini # teme pentru concentrare si a dificultatii sarcinii" perioade e!tinse Orga#i)area ,i autoorga#i)area a"ti(it$-iiimbunatatirea abilitilor sale organizatorice - a selecta si a se concentra pe aspectele relevante - implicarea in activitatile organizatorice ale inceputului lectiei sub o atent supraveg$ere i ale unei sarcinii. ndrumare activitati care sa implice miscarea prin clasa dar sa nu distraga atentia: sa distribuie Orga#i)area ,i autoorga#i)area a"ti(it$-ii fise, caiete, sa stearga tabla, etc." Are mari dificultati in : -a se autoorganiza lucreaza ineficient fr Aspe"te psi+o.so"ia%e dezvoltarea increderii de sine, a ncrederii n capacitatea de a supraveg$ere i indicaii nva i de a iniia i duce la ndeplinire sarcini Aspe"te psi+o.so"ia%e - ignorarea comp necorespunzator daca acesta e folosit ptr a atrage atentia. Are mari dificultati in : - oferirea frecventa de feedbac% pozitiv laude, recompense simbolice etc." atunci cnd se -a lucra n grupuri ptr ca are probleme de comporta corespunzator # cand a dus la bun sfarsit o sarcina etc. comunicare i ii asum foarte greu diferite roluri" -ajutor i sprijin pentru prezentarea rezultatelor muncii sale - a se angaja in activitati de invatare # sociale pentru -activitati care sa ii ofere posibiltiatea de a lucra n colaborare, pe perec$i sau n grupuri mici ca ii lipseste motivatia" - activitati de sprijin si lucru in doi e!: cu un coleg rabdator ce i poate e!plica nca odata cerinta e!ercitiului si l poate ajuta n rezolvarea problemelor mai dificile) -&ncurajare i sprijin pentru a-l convinge pe elev s cear ajutor atunci cnd are nevoie Strategii e!i"ie#te e e(a%uare -timp suplimentar pentru realizarea sarcinilor evaluarii - evaluare cu aplicatii practice ce solicita folosirea de obiecte concrete, familiare elevului" -insotirea evaluarii orale de intrebari ajutatoare care sa lege notiunile de e!perienta sa cotidiana - oferirea de fise de evaluare adaptate, cu informaii n scris, ce nu sunt comple!e sau e!tinse si cu multe simboluri # imagini ajutatoare -evaluare pe baza de proiect cu sarcini adaptate posibilitatilor lui si cu sprijin din partea unui coleg# alte persoane"

Fisa suport
Aria CES :CUNOASTERE SI INVATARE Categoria CES: DISLE1IE 'isle!ia este o dificultate de nvare specific, ce ngreuneaz procesul de nvare n ceea ce privete cititul, scrisul i ortografia. (n corectarea disle!iei trebuie s ne bazm pe faptul c aceti elevi pot avea bune abiliti vizual-spaiale, abilitatea de a gndi $olistic, de a vedea o imagine de ansamblu i o gndire lateral foarte bun. Caracteristici principale Strategii i intervenii utile in predare -face desori erori de utilizare a numerelor numerele de Pre area e!i"ie#t$ a "urri"u%u&u%ui i&p%i"$ o serie e strategii i a"ti"e' "are sa telefon, inversarea numerelor autobuzelor etc." (i)e)e i&i#uarea o*sta"o%e%or i#(atarii: -are dificulti de organizare e! : rtcirea lucrurilor A aptari %a "%asa crearea unui mediu de invatare securizant si stimulativ personale", inclusiv de organizare a timpului -pozitionarea elevului in fata clasei pentru a putea observa mai bine profesorul si - confunda datele, ratand ntlnirile # programrile materialele prezentate - are dificulti de orientare e!. cu $ri, sau n orae Co&u#i"are /"itire's"riere' (or*ire0 imbunatatirea abilitatilor de scriere si citire strine", facand deseori confuzie intre stnga si dreapta -oferirea inaintea lectiei viitoare a unor materiale didactice cu notiuni c$eie in vederea Bariere n calea nvrii studierii si familiarizarii cu acestea" Co&u#i"are /"itire's"riere' (or*ire0 -oferirea de casete audio # inregistrari cu notiunile din lectie ce pot fi reascultate acasa Are dificultati in : -a identifica n cuvinte,literele asemnt: b cu d # p cu , # m -recomandarea de lecturi atractive pe care sa le poata e!plora independent -imbuntirea fielor de lucru, astfel nct s devin accesibile formatul te!ului sa fie cu -a nvaa i a-i aminti legtura dintre forma literei i sunet lizibil, cuvintele c$eie sa fie colorate# subliniate etc." - folosirea te$nologiei informaiei, ca de e!: )ord cu program de corectare a ortografiei -a ntelege a ceea ce citete, mai ales daca notiunile sunt pentru lb roman, reportofon pentru notie noi atunci cnd nva s citeasc, el recunoate mai uor un -prezentarea multisenzoriala a materialului sa poata fi auzit, pronuntat, vazut si pipait" cuvnt dup form sau uitndu-se la pri ale cuvntului, grupuri -citirea instructiunilor fiselor de lucru sau a materialelor didactice cu cu voce tare, rar si de litere, silabe sau la nelesul propoziiei." cu intonatie dand posibilit elevului sa urmareasca cu privirea #mana si forma scrisa a lor" -in a citi corect omitand# inversand litere din cuvintele - supra-invatarea : repetarea continua, peste limita obisnuita, a noilor informatii scrise .de e!, /ut/ este citit /tu/" -incurajarea scrisului# a temelor acasa fara ca profesorul sa devina un tiran al temelor"* -a pune literele si numerele n pozitii corecte in scris e!: corectarea temelor se va face intr-o varianta formativa, mai intai elevul si apoi elevul si inverseaza # omite litere dintr-un cuvant# percepe incorect profesorul impreuna" spatiile dintre cuvinte, ca de e!emplu: I#te%egere si i#(atare "og#iti(a facilitarea operarii cu semnele matematice Ac estec uvin tesunti ncore ctspat iate. - invatarea prin unitati reduse : prezentarea unor unitati mici de informatie, incat elevul Acestecuvintesuntlipiteuneledealtele. -a-si e!prima judecatile in scris i trebuie m mult timp dect sa se poata concentra m bine si astfel, sa poata stapani, putin cate putin, materialul - supra-invatarea : repetarea continua si peste limita obisnuita, a noilor informatii celorlali" -prezentarea multisenzoriala a noilor informatii : elevul trebuie sa perceapa noile -a pronuna corect cuvinte lungi informatii pe mai multe cai: auditiva, vizuala, tactila. I#te%egere si i#(atare "og#iti(a - incurajarea temelor ptr acasa* corectarea lor se va face intr-o varianta formativa, mai Are dificultati in : intai elevul, apoi profesorul si elevul impreuna" -a utiliza corect a numerele, inversandu-le sau omitand o parte 0bs : 'e obicei, elevul cu disle!ie #u are un nivel Me&oria /&e&orarea su""esiu#i%or0 eficientizarea strategiilor mnezice intelectual scazut de inteligenta, el invatand cu usurinta celelalte -includerea in cadrul activitatilor de invatare si a unor jocuri amuzante de memorizare lucruri in afara de scris-citit. 'e fapt, statisticile arata ca - supra-invatarea : repetarea continua si peste limita obisnuita, a noilor informatii inteligenta disle!icilor este peste medie." -folosirea unui carneel pentru a-i ajuta memoria - lucrul cu operatiile matematice Orie#tare spatia%a ameliorarea dificultatilor de orientare spatiala si de timp Me&oria /&e&orarea su""esiu#i%or0 oferirea de fise de lucru cu foi liniate si marcaje pentru dreapta stanga Are dificultati in : - oferirea de atlase pe care sa le poata studia individual acasa - a-i aminti ceea ce a vzut # a auzit ntr-o succesiune Orga#i)area ,i autoorga#i)area a"ti(it$-ii imbunatatirea abilitilor sale corect organizatorice - a pune literele si figurile n pozitii corecte e!: inverseaza # -elaborarea unui plan de lectie # de invatare care va fi scris pe tabla si apoi oferit elevului omite litere dintr-un cuvant" pentru a a-si organiza mai bine invatarea" -a-si aminti tabla nmultirii, oridinea alfabetului, a formulelor -recomandarea elevului de a-si pune in camera de acasa orare, ceasuri, desene si - a retine datele, confundandu-le si ratand ntlnirile # calendare sa poata vizualiza timpul si sa-si organizeze activitatile. programrile Aspe"te psi+o.so"ia%e dezvoltarea increderii in sine si in capacitatile sale de Orie#tare spatia%a achizitionare a cunostintelor Are dificultati in : - oferirea de feedbac% pozitiv laude, recompense simbolice etc." - a intelege instruciunile de orientare - valorificarea celorlalte potentialitati si interese ale elevului e!: abilitati sportive, abilitati -a utiliza $artile muzicale, teatrale, diferite $obb+-uri" -a spune cu e!actitate care este stanga si care este -&ncurajare i sprijin pentru a-l convinge pe elev s cear ajutor cnd are nevoie dreapta - implicarea lui in activitati de sprijin ptr alti elevi ce il pot ajuta sa se simta util si Orga#i)area ,i autoorga#i)area a"ti(it$-ii special". Are dificultati in : Strategii e!i"ie#te e e(a%uare -a se organiza e! : rtcirea lucrurilor personale", inclusiv -accent pe evaluari orale de organizare a timpului - accent pe evaluari ce solicita activitati practice in clasa Aspe"te psi+o.so"ia%e - accent pe evaluari ce solicita productii scrise dar care vor fi efectuate acasa si care Are dificultati in : - a se angaja in activitati de invatare # sociale pentru ca nu ofera mai mult timp de elaborare proiecte, eseuri, portofoliu etc." -oferirea de mai mult timp in cadrul evaluarilor mai ales cele scrise" are incredere in fortele proprii" - insotirea evaluarilor din clasa de prezenta unui ceas pe care elevul sa il poata urmar

Fisa suport
Aria CES :CUNOASTERE SI INVATARE Categoria CES: DISCALCULIA 'iscalculia este dificultatea de a nelege i rezolva sarcini matematice. Caracteristici principale Strategii i intervenii utile in predare -are abilitai sczute de a lucra cu numere sau cu noiuni !"# : $nainte de a stabilii strate%iile de predaare si interventie trebuie stabilit matematice * nivelul si formele de manifestare ale discalculiei -are dificulti de calcul matematic ncepnd cu operaiile de baza adunare, scdere, nmulire, mparire". A aptari %a "%asa crearea unui mediu de invatare securizant si stimulativ -ii sunt afectate operaiile de: selecie, ordonare, grupare* -pozitionarea elevului in fata clasei pentru a putea observa mai bine profesorul si -nu se pot orienta n spaiul restrns i larg caiet, carte, materialele prezentate sc$ia, sala de clas, strad". -intervenii cu ec$ipamente ajuttoare suporturi i instrumente de scris care s-i Bariere n calea nvrii asigure o orientare mai buna a notitelor in caiet" Co&u#i"are /s"riere0 -a citi si scrie o formula, sc$ia, grafic, $istograma* Co&u#i"are' I#te%egere si i#(atare "og#iti(a facilitarea intelegerii si operarii -a citi si scrie e!erciii i formule matematice cu notiunile matematice - invatarea prin unitati reduse : prezentarea unor unitati mici de informatie, incat elevul I#te%egere si i#(atare "og#iti(a sa se poata concentra m bine si astfel, sa poata stapani, putin cate putin, materialul Are dificultati in : -stabilirea de puncte de sprijin i pai directori n activitatea independent -a asocia cantitatea la numr i in a-si forma conceptul de -supra-invatarea : repetarea continua si peste limita obisnuita, a noilor informatii numr* - folosirea de materiale ajuttoare plane, tabele" -a numara cresctor# descresctor #pe intervale reia sau - folosirea de fie ajuttoare pentru calcule sau pentru sc$ematizarea problemei omite numere" - folosirea de instrumente de calcul riglete, calculator" -a stpni reversibilitatea operaiilor adunare, scdere, - folosirea de materiale concrete de calcul sau simboluri pentru a-l ajuta pe elev s nmulire, mprire". stabileasc semnificaia operaiilor matematice -a nelege semnificaia operaiilor face confuzii ntre -formularea problemelor cu date concrete legate de secvene de via cunoscute adugare, diminuare, multiplicare, divizare de cantitate" * -utilizarea unor jocuri matematice cu situatii concrete, de viata cotidiana -a analiza si nelege relaiile dintre datele problemelor -ajutarea elevului s 1vizualizeze2 problemele ilustrndu-le prin desene rezolv lent cele mai simple probleme" -acordarea unui timp mult mai mare pentru vizualizarea informaiei -a nelege i aplica algoritmi i formule de calcul * Me&orie imbunatatira memoriei de lunga durata si eficientizarea strategiilor Me&orie mnezice Are dificultati in : - nvarea elevului in a folosi simboluri pentru a memora formule -a memora cifrele i semnificaia lor numeric* - ajutarea elevului s 1vizualizeze2 formulele ilustrndu-le prin desene -a memora simbolurile matematice adunare, scdere, - nvarea elevului in a folosi ritmul verbal #muzical pentru a memora nmulire, mprire". - automatizarea anumitor operaii fie c$iar i prin memorarea mecanic - a memora cu dificultate algoritmi i formule de calcul * Ate#tie imbunatatirea concentrarii si stabilitatii atentiei Ate#tie - activiti care sa dezvolte gradat capacitatea de concentrare cu crestrea treptata a Are dificultati in : timpului de concentrare si a dificultatii sarcinii" -a se concentra asupra unor sarcini # teme pentru perioade e!tinse Orie#tare spatia%a ameliorarea dificultatilor de orientare spatiala Orie#tare spatia%a Are dificultati in : - a se orienta n spaiul restrns i larg caiet, carte, sc$ia, sala de clas, strad notitele sale depasesc pagina, sunt inegale* sc$itele sunt deformate Aspe"te psi+o.so"ia%e Are dificultati in : - a se angaja in activitati de pentru ca nu are incredere in fortele proprii" -oferirea de fise de lucru cu foi liniate si marcaje pentru dreapta stanga - oferirea de atlase pe care sa le poata studia individual acasa Aspe"te psi+o.so"ia%e dezvoltarea increderii in sine si in capacitatile sale de achizitionare a cunostintelor - oferirea de feedbac% pozitiv laude, recompense simbolice etc." - activitati de sprijin si lucru in doi e!: cu un coleg rabdator ce i poate e!plica nca odata cerinta e!ercitiului si l poate ajuta n rezolvarea problemelor mai dificile) -&ncurajare i sprijin pentru a-l convinge pe elev s cear ajutor atunci cnd are nevoie Strategii e!i"ie#te e e(a%uare - timp suplimentar pentru realizarea sarcinilor evaluarii - insotirea evaluarilor din clasa de prezenta unui ceas pe care elevul sa il poata urmari -permisiunea de a utiliza minicalculatorul pentru calcule matematice - evaluare cu probleme ce solicita si folosirea de obiecte concrete, familiare elevului - oferirea de fise de evaluare adaptate liniate cu informaii accesibile, cu multe simboluri # imagini ajutatoare " - evaluare pe baza de proiect cu sarcini adaptate cognitiv posibilitatilor lui si cu sprijin din partea unui coleg# alte persoane"

Fisa suport
Aria CES :CUNOASTERE SI INVATARE Categoria CES: DISPRA1IA 'ispra!ia este o dificultate specific de nvare care afecteaz deprinderile motorii i contiina propriului corp. Caracteristici principale Strategii i intervenii utile in predare 3onsecinele dispra!iei sunt diverse i in de abilitile elevului de A aptari %a "%asa crearea unui mediu de invatare securizant si a aciona acas, la coal sau n orice alt conte!t social* depind stimulativ de gradul de gravitate a acesteia i se manifest pe urmtoarele -pozitionarea elevului in fata clasei pentru a putea observa mai bine paliere ale dezvoltrii : profesorul si materialele prezentate - are o coordonare deficitara a prilor corpului i a micrilor, -oferirea unui laptop pentru a-i lua notie i pentru teme dac scrisul stngcie generalizat" : se mpiedic sau se ciocnete de reprezint o problem f grava" obiecte, nu poate sa mearga pe biciclet sau sa inoate etc. -intervenii cu ec$ipamente ajuttoare suporturi i instrumente de scris -are o coordonare deficitara a miscarilor fine ale mainilor care s asigure cursivitatea" adeseori scrisul de mana e afectat atat ca estetica, cat si ca Co&u#i"are /&otri"itatea !i#$ a s"risu%ui0 imbunatatirea viteza - are nevoie de mult timp pentru a-si organiza activitatile e! : se abilitatilor necesare activitatii de scriere mbrca se organizeaza f greu dimineaa * are dificulti n a-i -oferirea de fise de lucru cu foi liniate -monitorizarea scrisului urmrirea poziiei minii n timpul scrisului, traseul gsi lucrurile sau n a-i aminti ce obiecte i sunt necesare pentru i presiunea literelor etc." o anumit activitate" - poate avea uneori si un deficit i dezordine a capacitilor de -scurte e!ercitii ajuttoare in timpul lectiilor e!: gimnastica i rela!area vorbire si limbaj dificultati de e!primare, de aezare a cuvintelor degetelor". n propoziii, de articulare corect a unor sunete" Cor o#area "orpora%a /&otri"itatea grosier$0 imbunatatirea Bariere n calea nvrii coordonarii corporale Co&u#i"are /&otri"itatea !i#$ a s"risu%ui0 Are dificultati in : - invatarea prin unitati reduse : prezentarea unor unitati mici de informatie# - a scrie estetic scrisul fiind adesea afectat de strngerea i actiuni motrice, incat elevul sa se poata concentra m bine si astfel, sa apsarea e!agerata a creionului i de incapacitatea de a controla poata stapani, putin cate putin, materialul # activitatea motrica traseul acestuia " -in cazul activitatilor motrice, e necesara e!ersarea pn la automa-tizarea - a scrie rapid uneori scrisul e ordonat, dar e!trem de lent, lor* valorificarea acestor deprinderi n secvenele noi de nvare. reducnd volumul sarcinilor#temelor pe care trebuie sa le Orie#tare spatia%a ameliorarea dificultatilor de orientare spatiala realizeze ntr-un timp dat." -oferirea de fise de lucru cu foi liniate si marcaje ptr dreapta-stanga Cor o#area "orpora%a /&otri"itatea grosier$0 Are dificultati in : Orga#i)area ,i autoorga#i)area a"ti(it$-ii imbunatatirea abilitilor - a desfasura activitati practice ce solicita coordonarea corpului sale organizatorice - a desfasura activitati sportive la un nivel minimal - oferirea de sarcini de invatare# cerine pentru teme clare i nu foarte Ate#tia pretenioase#ambiioase Are dificultati in : -stabilirea de puncte de sprijin i pai directori n activitatea - a se concentra pentru mult timp dar greu de stabilit dac sunt independent-proiecte # teme pentru acasa idei principale, planuri de dificulti de concentrare sau este vorba de evitarea sarcinilor idei, sc$eme de lucru" dificile" -cat mai putine teme pentru acasa Orie#tare spatia%a -sprijin in a-si organizeza activitatea: s fac liste i programri, Are dificultati in : succesiuni de evenimente, s ntocmeasc orare. 4 aprecia nlimea i distanele -face diferenta ntre stnga i dreapta Aspe"te psi+o.so"ia%e dezvoltarea increderii de sine, a ncrederii Orga#i)area ,i autoorga#i)area a"ti(it$-ii n capacitatea de a nva i de a iniia i duce la ndeplinire sarcinile Are dificultati in : - a organiza logic i cu sens informatiile pe care le detine desi -evidenierea i recompensarea celor mai mai mici progrese pare a avea multe informatii" de aceea temele scrise sunt -atragerea elevului n activiti de grup i n jocuri de nvare -ncurajarea sprijinului din partea colegilor ec$ipe de sprijin" mult sub nivelul aparentei lui abiliti verbale. Strategii e!i"ie#te e e(a%uare - a-si organiza invatarea timp suplimentar pentru realizarea sarcinilor evaluarii Aspe"te psi+o.so"ia%e insotirea evaluarilor din clasa de prezenta unui ceas pe care elevul sa il Are dificultati in : poata urmari - a se angaja in activitati manuale si jocuri organizate pentru ca -de preferat evaluri orale dirijate in raport cu cele scrise" nu are incredere in fortele proprii, simtindu-se frustrat si -evaluari care sa imbine e!aminarea orala cu cea practica demotivat" - a relationa cu profesorii i colegii . o face cu stangacie, cu -evaluare pe baza de proiect in care sa fie stabilite clar punctele de imaturitate afectiva datorita frustrarii i stimei de sine sczut", sprijin i paii directori n activitatea independent- planuri de idei, sc$eme de lucru etc." - cu sprijin din partea unui coleg# alte persoane" de multe ori izolandu-se

Fisa suport
Aria CES : CUNOASTERE SI INVATARE Categoria C S! SINDROMUL DO2N Caracteristici principale Strategii i intervenii utile in predare -prezinta trsturi fizice specifice: facies plat, fante oculare ngustate A aptari %a "%asa crearea unui mediu de invatare securizant oc$i oblici", linii puine, ngroate i adnci n palme, degete scurte, -pozitionarea elevului in fata clasei pentru a putea observa mai bine groase, deprtate la mini i la picioare. profesorul si materialele prezentate -de cele mai multe ori are dificulti asociate : auditive, vizuale strabism", Co&u#i"are imbunatatirea comunicarii "scris, citit, vorbit# de motricitate i tulburri cardio-vasculare i respiratorii. -redarea de catre elev a sarcinilor cu propriile cuvinte* acordarea de sprijin in -pronun neclar sunetele acest sens ac. constituie si o confirmare a nivelului de intelegere a sarcinii" -prezint tulburri de fluen verbal uneori apare blbiala, logonevroz" -redarea de catre elev a propriilor idei acordarea de sprijin n ac. sens" -are o voce cu tonaliti alternante vorbesc gros, rguit" -comunic. directa cu elevul, printr-un limbaj simplu, accesibil i la obiect -are dificulti de interpretare a mesajelor verbale -susinerea mesajului transmis cu e!presivitatea feei si a corpului -ntmpin dificulti de citit-scris limbajul non-verbal". -intampina dificultati de calcul Cog#itie si i#(atare "og#iti(a facilitarea intelegerii si operarii cu -prezint dificulti de nelegere a informaiilor abstracte conceptele si informatiile cheie -prezinta o incetineala in e!primarea gandurilor si ideilor -diferenierea i accesibilizarea sarcinilor n funcie de problemele are probleme de memorie recunoateri i reproduceri eronate, memorie asociate pe care le prezint: de auz, motorii,de vorbire,s.a. de scurta durata" -oferirea de sarcini secventiale cate una pe rand", simple i monitorizarea -are dificultati de concentrare frecventa a indeplinirii lor -micrile sale sunt lente, greoaie, sacadate -realizarea unei discutii directe cu elevul in vederea confirmarii nelelegerii -este mereu vesel, sociabil i foarte afectuos. sarcinii mai ales daca sarcina e data pe o fisa de lucru scrisa" -se ataeaz uor de persoane, lucruri, animale i comunic uor afectiv -nvarea treptata a elevului in a lucra independent si in a primi ajutor Bariere n calea nvrii doar cnd e nevoie prin oferirea de sprijin, ncurajare i apreciere pozitiv Pro"ese se#)oria%.per"epti(e n realizarea sarcinilor colare, fr a crea insa dependen" &oate avea dificultati de : -utilizarea de te$nici ajuttoare pentru a-i dezvolta capacitile de nvare -auz si vaz percepie i reprezentri srace i distorsionate i a-i uura comunicarea: materiale vizuale imagini simple", vizuale si Co&u#i"are /(er*a%a' #o#(er*a%a' &otri"itatea s"risu%ui0 tactile obiecte concrete" i c$iar cu valene artistice:muzic, pictur, dans Are mari dificultati in : -sustinerea predarii noilor notiuni pe ac$iziiile solide anterioare ale -a asculta cerintele scolare elevului pentru aceasta e nevoie de o evaluare periodica a progreselor - a se e!prima are un vocabular redus" cognitive ale sale" -a scrie lizibil scrie greu si neindemanatic" Me&orie imbunatatirea memoriei de lunga durata; eficientizarea 3oordonare corporala motricitate grosiera" strategiilor mnezice -activitati ce ii creaza oportuniti de a repeta i aplica abilitile nou deprinse 4re dificultati in : -a desfasura activitati practice ce solicita coordonarea corpului* micrile -activitati ce ii creeaza oportuniti de a repeta i consolida conceptele i informaiile c$eie sunt greoaie, grosiere* I#te%egere si i#(atare "og#iti(a Ate#tie imbunatatirea concentrarii si stabilitatatii atentiei Are mari dificultati in : - activiti care sa dezvolte gradat capacitatea de concentrare cu crestrea -a intelege cerintele scolare treptata a timpului de concentrare" -a nelege i rezolva probleme, uneori dintre cele mai simple le rezolva Orga#i)area ,i autoorga#i)area a"ti(it$-ii imbunatatirea abilitilor foarte lent, greoi" sale organizatorice - a intelege notiuni abstracte are o gandire concreta" -oferirea de sarcini ce au si o componenta ce solicita anumite deprinderi -a-i nsui cunostinte noi are o gandire lenta si rigida" de viata cotidiana s se orienteze, s mearg singur intr-un anumit spatiu Me&orie etc," ncurajarea independenei si creterea autonomiei personale Are mari dificultati in : -a-i aminti cerinele colare memoria e de scurt -nvarea elevului in a lucra independent, ajutandu-l doar cnd e nevoie. durat, procesarile sunt greoaie si reproducerile srace i distorsionate Aspe"te psi+o. so"ia%e dezvoltarea increderii de sine, a ncrederii n Ate#tia capacitatea de a nva i de a iniia i duce la ndeplinire sarcini Are mari dificultati in : -a se concentrara pe o perioada optima -relaionare pozitiva, destinsa, binevoitoare pentru ca elevul are nevoie de Orie#tare spatia%a si te&pora%a siguran afectiv" Are mari dificultati in : -a se orienta n spaiul caietului, crii ct i n -folosirea frecventa a sistemului de recompense, laude, ncurajri spaiul larg -organizarea activiti n grup, care s stimuleze comunicarea i relaionarea Orga#i)area ,i autoorga#i)area a"ti(it$-ii interpersonal jocuri, e!cursii, pauze organizate etc." Are mari dificultati in : - organizarea ec$ipelor de lucru astfel incat elevul sa aiba modele pozitive -a-i nsui deprinderi noi* i roluri potrivite. -a-si organiza spaiul i obiectele nvrii: manualele, rec$izitele o face Strategii e!i"ie#te e e(a%uare cu mari eforturi " - timp suplimentar pentru realizarea sarcinilor evaluarii -a se descurca singur cu activitatile cotidiene de de cele mai multe ori e -diferenierea i accesibilizarea sarcinilor de evaluare n funcie de dependent de aduli" problemele asociate pe care le prezint: de auz, motorii, de vorbire,s.a., si a Aspe"te psi+o.so"ia%e caracteristicilor sale psi$ice Are mari dificultati in : - evaluari orale sustinute de feed-bac% pozitiv permanent" -a crede in fortele proprii n sine n faa dificultilor* infantilism are -evaluari practice individuale #de grup in care acesta are un rol si o sarcina nevoie de ncurajare i sprijin* pe masura posibilitatilor lui" -a-si mentine ec$ilibrul afectiv e f sensibil si trece uor de la rs la plns - evaluari scrise ele trebui sa solicite completari de cuvinte # fraze scurte"

Fisa suport
Aria CES : COMUNICARE SI INTERACTIUNE Categoria CES: AUTISM 3 partea 4 4utismul e o tulburare de dezvoltare, caracterizata de scaderea capacitatii de a interactiona pe plan social si de a comunica, comportament repetitiv. 4utirtii pot avea mari dificulti de nvare sau pot, dimpotriv, avea o inteligen deasupra mediei* cei din urm sufer de sindromul 4sperger. Caracteristici principale Strategii i intervenii utile in predare
- are dificultati in a forma propozitii proprii e!: acordurile i articolele dispar, verbele sunt omise, in loc de persoana ( foloseste persoana a ((a" - tinde sa repete mecanic cuvinte # e!presii auzite poate repeta la nesfrsit o serie de sunete # cuvinte, dar mecanic, fr semnificatii de comunicare." - de multe ori, vorbirea nu serveste ca mijloc de comunicare evit s priveasc partenerul de discutie, se abine de la comunicare prin limbaj sau sunete, refuz colaborarea" - cand comunica, are dificulti n obinerea unui sunet # grup de sunete, folosind gesturi ptr e!primarea unui fapt, a unei dorine -nu intelege metaforele din limbaj, luand e!presiile verbale ad-literam - vorbeste foarte putin sau deloc - are o gandire si un comportament infle!ibil simte nevoia acuta de a nu sc$imba nimic rezistena la sc$imbare, activiti repetate stereotip" - este pasiv n relaiile sociale sau foarte puin interesat de ele - nu intelege e!presiile emotionale sau ritualurile sociale si de aceea se adapteaza f greu la relaiile celor cei din jur Bariere n calea nvrii Pro"ese se#)oria%.per"epti(e Are mari dificultati in : - a reactiona firesc la stimuli senzoriali aparent normali acest lucru se datoreaza unei organizari i structurari senzorio-perceptive aparte, diferita de cea a unui copil normal poate reactiona e!agerat la lumini # sunete de intesitate mai mare, la lumini mai aparte e!: fluorescente", la gusturi mai intense, la te!turi mai diferite e!: se poate speria la atingerea te!turii unei piersici etc." Co&u#i"are /(er*a%a si #o#(er*a%a0 Are mari dificultati in : -a nelege corect mesajele verbale e! : nu sesizeaza nuantele # metaforele din limbaj, nu nelege regulile de baza ale unei conversaii normale # mai grav, nu intelege semnificatia cuvintelor" -a se e!prima verbal cu intonatie si accent adecvat conversatiei -a intelege si a-si e!prima adecvat trairile prin limbajul nonverbal e! : A aptari %a "%asa crearea unui mediu de invatare adaptat organizarii senzorio$perceptive a elevului autist 'liminarea distra%erilor vizuale - stabilirea de granite fizice si vizuale clare e!: pereti despartitori , biblioteca, rafturi, cartoteci, mese, carpete, etc.", ajutandu-l pe elev sa inteleaga unde incepe si unde se sfarseste fiecare arie fizica $ vopsirea mediului pereti, tavan, table etc." intr-o culoare neutra e!. alburiu" $ eliminarea decorurilor colorate din clasa tablouri, proiecte artistice, materiale educative", ele constiuind pentru elevul autist 5dezordine vizuala2 -utilizarea unor draperii de culoare neutra pentru a acoperi materialele din clasa inclusiv ec$ipamentele, cum ar fi computerul sau 67#738" -mutarea materialelor # a ec$ipam. din clasa in afara ariei vizuale a elevului. - iluminarea clasei cu lumina naturala eliminarea luminii fluorescente" 'liminarea distra%erilor auditive - folosirea plafoanelor, a faiantei acustice care sa reduca zgomotul - inc$iderea usilor si a geamurile pentru a elimina zgomotele de fond de afara" si dupa o perioada de timp, desc$iderea treptata a acestora -utilizarea de casti pentru ec$ipamente cum ar fi : computerul # casetofonul. 'liminarea distra%erilor temporale -respectarea cu strictete a timpului pentru pauze si a ore de curs -respectarea cu strictete a orarului scolar Co&u#i"are /(er*a%a si #o#(er*a%a0 imbunatatirea comunicarii in toate formele sale "verbala, nonverbala, paraverbala etc%# #trate%ii centrate pe rutina si imitatie -$ n v a t a r e a

p a s p r a i
v r m o t s s a r a e f s n

r a o a n n
i o a e f o i i u e n l a i e

i n f o l u l i s p u m t r
n r s c e a t m d ! e t t p i p a r t u i r u i v a u r t

i m i t a t r m e l o r t , d e t e t e , u n s u r i i t e e b a r i
i f u n i e a l o c e u a e i n i t t a l e t l u t v e i r u a u n i a i e l d t i e i z u t e l , i e i d n a i s c u e i r , n e i e n n i a l e l e

i d l

e e a

semnificatia unui suras, un tras cu oc$iul, o grimasa etc." - a raspunde # a-si intoarce privirea atunci cand e c$emat pe nume
I#te%egere si i#(atare "og#iti(a Are mari dificultati in : - a corela adecvat ideile, evenimentele, faptele - a se concentra asupra aspectelor esentiale e atras e!cesiv de detalii" - a nva rezultate din structurarea diferita proceselor psi$ice in raport cu un copil normalel poate obtine performante in cate un

s a

domeniu, bazate pe o memorie remarcabila in special in cifre, melodii etc."

- a folosi ac$iziiile anterioare n activiti noi Ate#tie Are mari dificultati in : -a-si distribui egal atentia e!: e f. atent la ceea ce e interesant sau 5are sens2, cum ar fi computer, video, puzzle, dar e f putin atent la activit.de ascultare in grup" -a sc$imba atentia de la un stimul la altul, in situatii cu stimuli multipli e!: daca e implicat intr-o sarcina vizuala - de a face un puzzle, s-ar putea sa nu poata sa-si mute atentia ptr a se concentra asupra unei indicatii verbale data de profes." -a-si concenta atentia pentru un timp mai indelungat corelare cu o anumita $iperactivitate

"

- alegerea cu atenie a cuvintelor propozitiilor scurte si simple , accentuand prin tonalitate cuvintele cele mai importante" -utilizarea si accentuarea a c e l u i a s i

c d a s

u e c i

v s e t u

a c l

n r e a

t i i t e a i i

p r s

e e i

n a

-utilizarea frecventa a numele elevului si a adresarilor la persoana a ((-a* #trate%ii centrate pe rutina si imitatie( cu suport vizual

- prezentarea instructiunilor mereu in aceeasi ordine si intarirea lor

cu mesaje de un suport vizual-pictograme, imagini

a m a a c c e a p t e s l i s l t e t n o o l s o e l e i n e o r n e ! n n e o z ! c t t m r a t n i c c v c e t v e e n " g i t e r e n i t e p a a t t t z * m t a i e f g c a a a t r i a a , t i e r e z l . e a e l m t a e e , a . e z "

e d a

l s u

e i c

-insotirea

materialului

scris

cu
r

imagini

dedesubtul

scrisului
c s f o c e r d s a a u l a e a

p u l i e l e u l v a e n r e l e i f

#trate%ii centrate pe comunicarea nonverbala -nsotirea comunicarii de e!presii faciale potrivite zambet, dezaprobare s.a." si limbajul trupului, c$iar daca aparent elevul pare ca nu este atent - (nsistenta pe contact vizual s e c e r e
e p l r e i v v u e l a u s i c s a a f a

a " n

a d

p i

r i

o v

. o

a b

t e

. s

c e

- observarea si invatarea ncercrilor non-verbale de raspuns ale elevului i oferiea din partea profesorului de rapunsuri verbale si nonverbale prompte -jucarea de catre profesor a rolului de 9 translatorul : pentru alii, pentru ca elevul sa-si poata continua comunicarea, c$iar si in varianta non-verbala

O i c f d a b i c d p $ t c c f i p

n s i s t a o n t a c t u i z i c , d a c a a c d u c e e n e f i c i u m e d i a t o p i l u l u i , e o r e c e o t p r e z e n i p e r s e n s i a t e t a c i n a c e s t o n t a c t u l o r p o r a l f o a r t e n c o n f o r t a e n t r u e i "

s p l

e e

n e e

t c s

v r a t u

a u t a n

u t b t c i b .

n i i a o i l i i l a a z , i i n l d

Cog#itie si i#(atare "og#iti(a imbunatatirea abilitatilor de achizitionare si procesare cognitiva #trate%ii centrate pe rutina si imitatie $nvatarea prin imitatie a miscarilor de motricitate fina si grosiera* a actiunilor asupra obiectelor* a desenelor prin manipulare* #trate%ii cu suport vizual -folosirea unui desfasurator cu imagini- imagini clare, nu n stilul celor din benzile desenate-in care sa apara secventa de obiecte folosite # activitatile ce vor fi facute -identificarea obiectelor mijloace didactice" si e!plicarea folosirea lor cu cuvinte simple e!plicatile pot fi insotite de demonstratii practice" - ajutarea elevului sa generalizeze concepte prin imagini va fi nevoie de mii de
fotografii pentru a-l ajuta sa generalizeze, adica atunci cnd un elev are o singura fotografie a unui cine alb si e nvatat ca acela e un cine, nu-i va fi usor sa recunoasca un ciobanesc german sau un rott-eiler ca fiind cine, atunci cnd l vede "

Fisa suport
Aria CES : COMUNICARE SI INTERACTIUNE Categoria CES: AUTISM 3 partea a 5.a Strategii i intervenii utile in predare
#trate%ii de valorificare a potentialului dezvoltarii -valorificarea abilitatilor elevului el are adesea abilitati inegale, de e!, poate fi f. bun n domenii precum memorarea fotografiilor si cuvintelor si cititul la o vrsta frageda, si foarte slab n zone precum contactul social cu colegii lui Ate#tie imbunatatirea selectivitatii,concentrarii si stabilitatii atentiei -(nventarea de cantecele # melodii care sa insoteasca rutina -realizarea de e!ercitii care sa solicite treptat atentia <a inceput perioadele trebuie sa fie foarte scurte. E!ercitiile trebuie sa dureze din ce in ce mai mult, iar un copil care se descurca nu trebuie rasplatit cu alte e!ercitii. 'aca s-a descrcat f bine la un e!ercitiu lasatil sa ia o pauza in care sa faca ce-si doreste. 4stfel va face legatura intre lucrul bine facut si rasplata." Orga#i)area ,i autoorga#i)area a"ti(it$-ii formarea si consolidarea comportamentelor adaptative #trate%ii centrate pe rutina si imitatie -numirea de articole de imbracaminte in ordinea imbracarii lor sau obiecte in ordinea folosirii lor* -verbalizarea actiunile in ordinea desfasurarii lor* -utilzarea de mijloace vizuale imagini, obiecte" i structurarea lor in ordinea folosirii lor organizatori de sarcin"* -folosirea de orare, calendare, cu regimul de zi#sptmnal, lunar* #trate%ii de fle*ibilizare a comportamentului adaptativ - specificare scopurilor, obiectivelor pentru noile comportamente in termeni precisi si indici de control cat dureaza, ce criterii treb. indeplinite ptr succes" - determinarea cu tact si calm a elevului de a adopta comportamente adaptative, in ciuda initialelor proteste si enervari 'aca el este nervos cand trebuie sa isi face niste teme si este lasat sa plece de la masa de lucru cand inca tipa, va crede ca singurul mod de a scapa de teme este sa se enerveze. =ingurul mod corect e ignorarea unei astfel de atitudini, si poate fi f dificil, continuarea sarcinii macar pana cand revine la o atitudine mai intelegatoare. 4poi il lasati sa plece* astel va intelege ca comp. corect este rasplatit" -impartirea sarcinilor# a comp. adaptative in unitati mai mici si apoi e!ersarea acestora cu elevul, determinandu-l treptat sa le desfasoare autonom: la inceput i se vor e!plica si arata actiunile* se v face ac. lucru un nr de zile pana cand intelege cum se face apoi se vor face toate actiunile, cu e!ceptia ultimei* elevul va fi incurajat sa o finalizeze el. Efortul suplimentar va incuraja copilul sa fie independent si sa aiba m. multa incredere in el." #trate%ii de fle*ibilizare a ritualurilor proprii -limitarea persoanelor, spatiului si timpului de manifestare a ritualurilor propii i se permite sa faca miscarea stereotipa- leganat, rotirea mainilor-, sau sa vorbeasca despre interesele sale obsesive- programul 67 # filmul preferat-, numai in prezenta anumitor persoane: mama, educatoarea, numai intr-un anumit loc: acasa, nu si pe strada, i se spune durata si momentul zilei in care ii este permis comportamentul. 6rebuie sa fie invatat sa constientizeze reactia celorlalti la ritualurile sale sau la accesele lui verbale." Aspe"te psi+o. so"ia%e imbunatatirea abilitatilor de relationare sociala -stimularea e!primarii corecte a emoiilor prin modelri, e!plicaii i ntriri ale comportamentelor pozitive -nvarea prin imitatie a unui mod acceptabil de a protesta, respinge cerine sau activiti sociale* -folosirea de poveti sociale simple prin care s-l nvai rutinele -utilizarea unor modaliti alternative de comunicare e!: comunicarea cu ajutorul semnelor si simbolurilor din imagini". -introducerea copilului intr-un grup de copii fara probleme de socializare. -alegerea si pastrarea acelui a s i

Bariere n calea nvrii Orga#i)area ,i autoorga#i)area a"ti(it$-ii Are mari dificultati in : -a adopta comportamente noi, fle!ibile are un comportament obsesiv i repetitiv-leganare, rasucire a mainilor* devine an!ios cnd nu se respect rutina" -a reactiona adecvat la pericole pericolele reale nu-i provoaca frica, in sc$imb se sperie de stimuli obisnuiti" Aspe"te psi+o.so"ia%e Are mari dificultati in : - a relationa cu ceilalti este pasiv n relaiile sociale sau foarte puin interesat de oameni sau recalcitrant la relationare .evita# respinge atingerile, imbratisarile sau cu manier de a interaciona nepotrivit de pompoas i formal( c)iar si cu persoanele foarte apropiate " - a juca roluri sociale prefera sa se joace cu obiecte . s le niruie # s le ordoneze* poate de asemenea sa manifeste un interes bizar i uneori obsesiv fa de date i cifre, precum orarele, sistemele de drenare sau reelele de autostrzi" - in a solicita sprijin i ajutor datorita comunicarii precare, dar si a pasivitatii # comportamentului social negativ - refuz de relaionare" - a se implica in activitati sociale el nu va cuta s intre n contact sau s ia parte la activiti, aa cum fac majoritatea elevilor"

c o l e b a n c l u n g d e t m o t c o l e b a n c i n t e m o d e a d a

g i a a i m i v g u a r v l , i

d p p p a l p e n e e * r i e n p d

e o r e i o a d a a d e n t r u a i c a e n t r u i c a t i i

c e a i c s e c c r j o i c s s l c

o l u n a a ! o e e o r n o e a a o

c r v u i s e p p r i a c t l e g s a c o m m a n c u r i c a i t i p i l j u u a n g a l e g

n e t c

e l t u o s u

t u . t f p l f e a e t i l a s c .

e i < e u u a n r e i v u , e e i i t e s n i c s e c e a b o r a a a , . " a a d e a v o r b i a s e z a l a l t i c " r i u e e n l e a e

p c i r a u c i

Strategii e!i"ie#te e e(a%uare -acordarea timpului necesar rspunsurilor i procesrii informaiilor -evaluari cu sarcini verbale f.clare, scurte si pragmatice cat m putin abstracte" -accent pe evaluari practice cu sarcini cognitive si motrice simple, sprijinite de lucrul cu imaginile , ce respecta un algoritm inv a t a t d e

e p i s a i

l r n t p n

e e e t r t t

v d v e u i e

i a r a l g r c t t u r e

n i u e u d s i a a r . e

t i m " r i z a a l # l e

p c i o

u e n r

Fisa suport
Aria CES : COMUNICARE SI INTERACTIUNE Categoria C S! S&'()O* +S, )- ) .partea /
=indrom 4sperger - face parte din spectrul tulburrilor autiste.

Caracteristici principale
-are o comunicare verbal bun dar ii place s vorbeasc doar el, fiindu-i greu s asculte pe alii pentru ca-i este f greu sa e puna in pielea celuilalt" 1conversatiile2 lui sunt de fapt monologul despre subiectul # activitatea preferata obsesiva uneori" -poate avea un mod formal# protocolar de a vorbi, ce pare prea avansat varstei sale -nu intelege metaforele din limbaj, luand e!presiile verbale ad-literam* intelege limbajul scurt, clar si inteligibil* -logica gndirii este diferit de cea a copilului normal -are o gandire si un comportament infle!ibil simte nevoia acuta de a nu sc$imba nimic rezistena la sc$imbare, activiti repetate stereotip face cu greu fa sc$imbrilor" -are nevoie de m. mult timp i mult claritate ptr procesarea informaiei -nu nelege abstractizrile -ii e greu s se adapteze sau s modifice ceva din programul lui rigiditate#rutin, -nu e empatic nu se poate pune n locul altora i de aceea nu-i nelege" -intampina dificultati n iniierea i meninerea relaiilor cu ceilali -poate fi imatur afectiv, naiv si prea increzator cu cei din jur posibila sursa de cicalire si batjocura de catre cei din jurreactie de izolare, asociata cu depresie si an!ietate Bariere n calea nvrii Pro"ese se#)oria%.per"epti(e Are mari dificultati in : -a reactiona firesc la stimuli senzoriali aparent normali ac. lucru se datoreaza unei organizari i structurari senzorio-perceptive aparte, diferita de cea a unui copil normal poate reactiona e!agerat la lumini # sunete de intesitate mai mare, la lumini mai aparte e!: fluorescente", la gusturi mai intense, la te!turi mai diferite e!: se poate speria la atingerea te!turii unei piersici etc." Co&u#i"are /(er*a%a' #o#(er*a%a' &otri"itatea s"risu%ui0 Are mari dificultati in : -a se e!prima verbal cu intonatie si accent adecvat conversatiei -a intelege si a-si e!prima adecvat trairile prin limbajul nonverbal e! :

Strategii i intervenii utile in predare

A aptari %a "%asa crearea unui mediu de invatare adaptat organizarii senzorio$perceptive a elevului cu sindrom asperger 'liminarea distra%erilor vizuale - stabilirea de granite fizice si vizuale clare e!: pereti despartitori , biblioteca, rafturi, cartoteci, mese, carpete, etc.", ajutandu-l pe elev sa inteleaga unde incepe si unde se sfarseste fiecare arie fizica $ vopsirea mediului pereti, tavan, table etc." intr-o culoare neutra e!. alburiu" $ eliminarea decorurilor colorate din clasa tablouri, proiecte artistice, materiale educative", ele constiuind pentru elevul autist 5dezordine vizuala2 -mutarea materialelor # a ec$ipam. din clasa in afara ariei vizuale a elevului. - iluminarea clasei cu lumina naturala eliminarea luminii fluorescente" 'liminarea distra%erilor auditive - folosirea plafoanelor, a faiantei acustice care sa reduca zgomotul - inc$iderea usilor si a geamurile pentru a elimina zgomotele de fond de afara" si dupa o perioada de timp, desc$iderea treptata a acestora -utilizarea de casti pentru ec$ipamente cum ar fi : computerul # casetofonul. 'liminarea distra%erilor temporale -respectarea cu strictete a timpului pentru pauze si a ore de curs -respectarea cu strictete a orarului scolar Co&u#i"are /(er*a%a si #o#(er*a%a0 imbunatatirea comunicarii in toate formele sale "verbala, nonverbala, paraverbala etc%# #trate%ii centrate pe rutina si imitatie -$ n v a t a r e a

semnificatia unui suras, un tras cu oc$iul, o grimasa etc." sau verbal o ironie, o gluma etc." - a respecta regulile unei conversatii e!: a mentine o conversatie # a astepta randul in cadrul conversatiei" - a scrie lizibil datorita deficientelor motricitatii fine"
Coor o#are "orpora%a /&otri"itate grosiera0 Are dificultati in : - a desfasura activitati practice ce solicita coordonarea corpului e! : utilizarea furculitei, mersul pe bicicleta, prinderea unei mingi etc." posibil un mers ciudat I#te%egere si i#(atare "og#iti(a Are mari dificultati in : -a nva ec$ilibrat ac. lucru fiind rezultatul unei structurari diferite a proceselor psi$ice in raport cu un copil normalel poate obtine

p a s p r t a i i c

performante in cate un domeniu preferat, cu predilectie acelea care solicita abilitati matematiceastron o m i e , r e z o l v a r e a

i f a l o l a s i p n u n t n i o n i n v o r r a s m e c o f e t o a s i t s i m a u r e d a n ! e l e f a t s i t n e p

n o u i p i m r t v i p a r t u i r u i v a u r

i r m t , t e u n c e i t e b i a e r t i f i u n n i i t e a t l a o l c e e t u l u a t e v

o r d e t , s u r i l a e a r i t e i n s a t i i a l e l e d e s c e i r u i e l d t i e l , d u e i r , n e i e n i

m e

i l

e e

s a

i n a e a u i n n i i i a z u t e

"

#trate%ii centrate pe comunicarea verbala - utilizarea unui stilul de predare verbal .e!punere in cuvinte simple, clare fara

d e u r p r d e e t n i d e i n e n o p e n o m e p o d e

p i o c v t d r s r m a z , i . e e e m a t e m a o r t e v o l l i l e * l l c u i g t l

u a

z r c

l e a s

e a s a a e a s

e u i u i .

aspecte figurative sau metaforice, cu un nivel de abstractizare mai scazut, -accentuarea verbala a cuvintelor c$eie #trate%ii centrate pe rutina si imitatie( cu suport vizual

e o * a f t a b

n i

t c s

i t a "

- prezentarea cu mesaje v i z p i c i m a a t r m e n a t e a n ! c o n c o n

instructiunilor mereu in aceeasi ordine si intarirea lor de u n s u p o r t u a l t o g r a m e , g i n i e l e a g s i t i n n t i a , r e d u c i e t a t e a , c r e t i z e a z a c e p t e l e "

-a se concentra asupra aspectelor esentiale e atras e!cesiv de detalii si de activitati repetitive"

#trate%ii centrate pe comunicarea non-verbala -meninerea distanei corespunzatoare fa de elev fa n fa, la nivelul oc$ilor, evitarea contactului fizic frecvent, care pentru elev poate fi an!iogen # neplacut"* nsoii comunicarea cu e!presii faciale potrivite zmbet, dezaprobare" i limbajul trupului Cog#itie si i#(atare "og#iti(a fle0ibilizarea abilitatilor de achizitionare si procesare cognitiva #trate%ii centrate pe rutina si imitatie -$nvatarea prin imitatie a miscarilor de motricitate fina si grosiera* a actiunilor asupra obiectelor* a desenelor prin manipulare* -verbalizarea aciunilor n ordinea desfurrii lor* #trate%ii cu suport vizual -folosirea unui desfasurator cu imagini - imagini clare, nu n stilul celor din benzile desenate-in care sa apara secventa de obiecte folosite # activitatile ce vor fi facute -identificarea obiectelor mijloace didactice" si e!plicarea folosirea lor cu cuvinte simple e!plicatile pot fi insotite de demonstratii practice" la o vrsta frageda, si foarte slab n zone precum contactul social cu colegii lui #trate%ii bazate pe trecerea de la parte la intre% -utilizarea unui stil de predare in care i se prezinta separat elementele unui intreg si astfel, treptat, elevul va intelege imaginea de ansamblu se aplica aceasta
strategie fiindca elevul, in general, e interesat mai mult de detalii decat de imaginea de ansamblu* astfel are nevoie de timp pentru a ajunge la aceasta"

#trate%ii de valorificare a potentialului dezvoltarii -valorificarea abilitatilor elevului el are adesea abilitati inegale, de e!, poate fi f. bun n domenii precum memorarea fotografiilor, rezolvarea de puzzle-uri sau anumite domenii stiintifice"

Fisa suport
Aria CES : COMUNICARE SI INTERACTIUNE Categoria CES: SINDROM ASPER6ER 3partea a 5.a 7ariere 8# "a%ea 8#($-$rii Strategii ,i i#ter(e#-ii uti%e i# pre are

Orga#i)area ,i autoorga#i)area a"ti(it$-ii Are mari dificultati in : -a adopta comportamente noi, fle!ibile are un comportament obsesiv i repetitiv* devine an!ios cnd nu se respect rutina" -a se obinui cu noile orare#sli de clas i n folosirea timpului neprogramat dintre lecii pauzele scolare". Aspe"te psi+o.so"ia%e Are mari dificultati in : - a relationa cu ceilalti manifesta f puine comportamente socialminimale pozitive"* el poate dori relationarea, dar nu are si nu-si poate insusi instrumentele sociale ale integrarii,astfel ca poate fi perceput ca ciudat sau stangaci in relationarefrustrare si epuizare emotionala an!ietate si depresie - a manifesta empatie in a recunoaste si a relata emotiile celor din jur" - a respecta niste conventii sociale e!: a face complimente, a evita anumite subiecte sensibile", pentru ca nu le intelege rolul el va tinde sa spuna e!act in ceea ce simte # gandeste, fara sa inteleaga ca sinceritatea lui ar putea sa jicneasca pe cel de langa el.

Orga#i)area ,i autoorga#i)area a"ti(it$-ii formarea si consolidarea comportamentelor adaptative #trate%ii centrate pe rutina si imitatie -verbalizarea actiunilor in ordinea desfasurarii lor* -utilzarea de mijloace vizuale imagini, obiecte" i structurarea lor in ordinea folosirii lor organizatori de sarcin"* -folosirea de orare, calendare, cu regimul de zi#sptmnal, lunar* #trate%ii de fle*ibilizare a comportamentului adaptativ - specificare scopurilor ,

o p c i p i c d c i p

b e o n r n o u r n t

i n m e d n r i d r

e c t r p o t e c i i c t r e a t e e p s

v e l o r n o i l e r t a m e n t r m e n i s i s i i d e o l c a t z a , c e r i i t r e b l i n i t e u c c e s "

t u

-pregtirea elevului pentru sc$imbri, cu mult nainte ca acestea s se produc Aspe"te psi+o. so"ia%e imbunatatirea abilitatilor de relationare sociala -oferirea de e!plicatii clare pentru motivul pentru care anumite moduri de comportament sociale sunt solicitate si se vor impune reguli pentru acestea, reguli ce vor fi respectate cu strictete -oferirea de feed-bac% pozitiv si de recompense atunci cand elevul respecta regulile sociale si mai ales cand le face din proprie intitiativa -oferirea permanenta de confirmari ale actiunilor sale sociale desfasurate adaptativ -folosirea de povestiri# jocuri de rol # vizionare de filme, pentru a-l nva prin imitatie" abilitile sociale si a stimula e!primarea corect a -implicarea unor elevi de sprijin care sa-l ajute sa socializeze mai bine Strategii e!i"ie#te e e(a%uare -acordarea timpului necesar rspunsurilor i procesrii informaiilor -evaluari cu sarcini verbale f.clare, scurte si pragmatice cat m putin abstracte# metaforice# figurative" -accent pe evaluari practice si individuale, sprijinite de lucrul cu imaginile , ce respecta un algoritm invatat de elev in timpu l

p i s a i e a

r n t p n l u

e e t r t t e t

d v e u i e v i

a r a l g r c t t u r e u l s t

i u e u d s u

i a a r . e i

" r z a l

i a l # e

c i o

e n r

acordai timpul necesar rspunsurilor i

procesrii informaiilor

Fisa suport
Aria CES : COMUNICARE SI INTERACTIUNE Categoria C S! &'1+2& )& &' ( 23O41+) + 4&*B+5646& Este acea tulburare a elevului a crui limbaj nu este dezvoltat la nivelul vrstei lor cronologice, dei dezvoltarea lui pe alte paliere psi$ice este normal. Caracteristici principale Strategii i intervenii utile in predare

-vocabularul lui este imatur A aptari %a "%asa crearea unui mediu de invatare securizant si -are dificulti de nelegere a sensului cuvintelor, e!presiilor i stimulativ propoziiilor nu disting diferena dintre o glum, o afirmaie, o -organizarea salii de clas astfel nct s e!iste nite zone linitite, n care cerin sau o ntrebare" elevul s poat lucra linistit dac doreste 6rebuie contientizat faptul c -construcia sintactic e rudimentar i structura logicointensitatea zgomotului poate s-l pun n dificultate elev" gramatical e afectat vorbire agramatical" Co&u#i"are /%i&*a9 (er*a% si #o#.(er*a%0 imbunatatirea -are e!primri ciudate, incomplete ale ideilor foloseste propoziii comunicarii in toate formele sale eliptice: fr subiect sau predicat" -utilizarea de propoziii scurte i clare, cuvinte uor accesibile uzuale" -i e dificil s foloseasc cuvinte ntr-un alt conte!t dect le-au -ntarirea cuvintelor c$eie din conte!t, folosind de o intonaie adecvat auzit i s se e!prime cu cuvinte proprii s povesteasc un te!t, -nsotirea mesajul verbal cu gesturi si mimica adecvata il ajuta s o ntmplare trit" ineleag -deviaz de la subiect -activitati ce ii solicita elevului sa dialog$eze activitatile sa fie insotite de -utilizeaza putin limbajului verbal n relaiile sociale, punand feed-bac% pozitiv permanent * ncurajarea oricarei manifestari spontane ce il ajuta pe elev sa se simta parteneri egal in conversatie" accent pe comunicarea non- verbal -corectarea vorbirii elevului, dar nu e!cesiv corectarea se va face prin Bariere n calea nvrii metoda pailor mici" Co&u#i"are /"itire's"riere' (or*ire0 I#te%egere si i#(atare "og#iti(a imbunatatirea abilitatilor de Are mari dificultati in : achizitionare si procesare cognititva -a opera cu informaia de tip verbal -a recepiona corect cerinele verbale# scrise* -utilizarea de e!plicatii si e!emple din e!perienta lor cotidiana il ajuta -a reda oral # scris unele coninuturi, c$iar dac nelege mesajul sa inteleaga mai bine -utilizeaz greu materialul scris manuale, culegeri" -utilizarea de sc$eme pe tabla # pe fise de studiu il ajuta sa inteleaga
mai bine

-punerea de intrebari ajutatoare cand e solicitat sa redea un continut I#te%egere si i#(atare "og#iti(a - insotirea continutului cognitiv transmis verbal" cu activitati practice, Are mari dificultati in : demonstrative demonstraii mai multe dect descrieri" -nelegerea informaiei -redactarea temelor foarte multe greseli" i realizarea sarcinilor - insotirea continutului cognitiv transmis verbal" cu sprijin imagistic e!: un mic dicionar cu imagini i sc$eme pentru termenii te$nici folosii n meserie." colare independente -folosirea calculatorului de catre elev in predare-invatare -nsuirea coninuturilor curriculare are un ritm lent" Ate#-ie imbunatatirea concentrarii si stabilitatii atentiei -invatarea de pe manuale sau notite -convenirea cu elevul a unor semnale clare care sa-i transmita cnd e necesar s asculte cu atenie Me&orie - utilizarea in predare a unor e!emple, e!plicatii ce se refera la obiecte Are mari dificultati in : i activitai pentru care elevul manifesta interes - a intipari, pastra sau reactualiza informatii de tip verbal -oferirea de sarcini ce necesit o atenie susinut, cnd elevul emai receptiv de e!, la nceputul zilei sau sptmnii" Ate#-ie Are uneori dificultati in : -organizarea muncii i discuiilor mai degrab n grupuri mici evitarea -a-i concentra atenia asupra interlocutorului poate fi uor preaa multor discuii cu ntreaga clas distras i pare a fi mai interesat de sunete i de activiti n afara Me&orie imbunatatirea memoriei de ti verbal clasei dect de ceea ce i se spune direct" - utilizarea unor activitati de predare # recapitulare sub forma unor jocuri

Aspe"te psi+o.so"ia%e Are mari dificultati in : -a lucra n grupuri ptr ca are probleme de comunicare" - a se angaja in activitati de invatare # sociale pentru ca nu are incredere in fortele proprii"

de memorie nu trebuie insa suprasolicita memoria lor auditiv pentru c nu pot lucra cu mult informaie verbal" - utilizarea unor activitati de predare # recapitulare care sa asocieze continutul cognitiv transmis verbal cu cel imagistic sau practic Aspe"te psi+o.so"ia%e dezvoltarea increderii de sine, a ncrederii n capacitatea de a nva i de a iniia i duce la ndeplinire sarcini -organizarea activiti n grup, care s stimuleze comunicarea i relaionarea interpersonal jocuri, e!cursii, pauze organizate etc." - organizarea ec$ipelor de lucru astfel incat elevul sa aiba modele pozitive i roluri potrivite.

Strategii e!i"ie#te e e(a%uare -insotirea evaluarilor orale cu intrebari ajutatoare -evaluari practice, de grup in care el are un rol si o sarcina bine precizata" -acordarea timpul necesar pentru a raspunde in cadrul evaluarilor
Fisa suport Aria CES : CERINE SEN:ORIALE ;I FI:ICE Categoria C S!164B6)7)& 3&26+4 . +*B4&O,&+ "3 ( ) + ,+8&+47#
4mblopia e un termen folosit pentru a descrie acel elev ce dispune de o vedere suficient de bun pentru a se ac$ita de sarcinile colare, ns are nevoie de sprijin sub forma metodelor de predare i materialelor didactice speciale.

Caracteristici principale
-are o sensibilitate la lumina e!: elevul clipeste foarte des # tinde sa nc$ida oc$ii cnd lumina e mai puternica. E posibil sa vada cu dificultate cnd lumina e slaba, # sa nu vada deloc cand se nsereaza." -poate prezenta o serie de tulburri de ordin somatic: e!presie specific a feei, o dezvoltare fizic m. puin armonioas e!: atitudini rigide, uneori deformri ale coloanei vertebrale, micri imprecise, mers slab coordonat, muc$ii minilor puin dezvoltai" -are o dezvoltare psi$ic relativ normala i deci, se poate afirma ca personaliate n diferite domenii de activitate -ima%inile pe care le percepe sunt lipsite de precizie( neclare( uneori fra%mentate sau distorsionate. -are dificultti n actualizarea, interpretarea si contientizarea de imagini ce determin o scdere a randamentului mental # acional" -are dificultati in a nva mesajele limbajului corporal sau ale e!presiilor faciale pe care ali elevi le nva fr s fie contieni de aici si posibile dificulti n a avea relaii sociale cu ceilali" -are o ima%ine proast despre corpul propriu. -are mai puine posibiliti de a se mica i de a-i imita pe ceilali - opereaz cu sc$eme mentale n mod e!cesiv -are o memorie foarte bun -are o ncredere n sine mai putin dezvoltat - poate ntmpina de asemenea dificulti n a avea relaii sociale cu ceilali elevi. ii vine greus nvee mesajele limbajului corporal # e!presiilor faciale pe care ali elevi le nva fr s fie contieni"

Strategii i intervenii utile in predare

A aptari %a "%asa crearea unui mediu de invatare adaptat dificultatilor senzorio$ perceptive a elevului cu ambliopie -aezarea elevului n prima banc 0bs: ;u trebuie asezat lnga fereastra>" -mbunirea calitii iluminrii e!: lumina sa fie naturala si de o intenistate optima* ea nu trebuie
sa se reflecte pe tabla si ce se scrie cu creta trebuie sa fie f. vizibil."

- permiterea elevului de a purta o sapca # cozoroc ptr. a-si proteja oc$ii de lumina # oferirea unui carton ptr. folosirea lui ca ecran de protectie at. cnd citeste # scrie. -evitarea pozitiei profesorului de a sta cu spatele la fereastr pozitia optima: n dreptul unui fundal contrastant i departe de sursele de lumin puternic. -luarea de masuri ca elevul sa cunoasca bine scoala si clasa?asirea unui grup de elevi de
sprijin care sa-l conduca atunci cnd se deplaseaza, stnd n spate si usor n lateral, tinndu-l usor de cot. Elevul va fi avertizat asupra obstacolelor, treptelor etc.

-p@strarea salii de clas@ n ordine, astfel nct elevul ambliop s@ nu se loveasc@ de obiecte sau de genti. 'aca s-a rearanjat mobilerul trebuie anuntat elevul si ajutat sa se famliarizeze in timp cu
noua dispunere a acestuia"

Co&u#i"are /"itit' s"ris' %i&*a9 #o#.(er*a%0 imbunatatirea comunicarii in varianta scrisa sau a cea nonverbale -punerea la dispozitie a unor caiete cu liniatura mai pronuntata -punerea la dispozitie a unor dispozitivele de marit scrisul e!: calculator si imprimanta" -utilizarea de fise de lucru # suport cu un format grafic mare, clar si aerisit, iar zonele de completare a acestora cu linii clare, pronuntate 0bs: e indicat sa se evite marcarea cuvintelor cu
rosu sau folosirea $artiei lucioase in realizarea fiselor de lucru" -scrierea pe tabla cu o grafica marita si cu creta colorata 0bs: indicate sunt tablele albe, pe care sa se scrie cu mar%er negru un contrast mai bun ptr elev si pentru clasa"

-citirea cu voce tare a ceea ce e scris pe tabla # a secventelor de lectie din manual sau din

Bariere n calea nvrii Co&u#i"are /"itire' s"riere' %i&*a9 #o#.(er*a%0 Are mari dificultati in : -a citi aduce cartea foarteaproape de oc$i"* 0bs: se descurca foarte bine daca i se dau instructiuni verbale. -a scrie cnd scrie nu poate respecta rndul # scrie ntre spatii" - a a nva mesajele limbajului corporal # ale e!presiilor faciale I#te%egere si i#(atare "og#iti(a Are mari dificultati in : -a analiza si sinteza informatiile vizuale poate fi corelat cu ntarzieri n planul gndirii i al ac$izitiei operaiilor instrumentale" -a nelege conceptele spaiale rotaie, revoluie, sc$eme spaiale" opereaza e!cesiv cu sc$eme mentale -a realizarea sarcinile scolare n clasa intr-un ritm optim Me&orie/(i)ua%a si (er*a%a0 Are mari dificultati in : - a pastra cantitativ, si mai ales calitativ, reprezentri volumul i fora acestora sunt m.mai scazute n raport cu cele verbale" -a recunoaste obiecte dupa caracteristici vizuale definitorii Orie#tare spatia%a Are mari dificultati in : -a se orienta spatial evita activitatile ce presupun miscare intr-un spatiu necunoscut # dinamic* dorina de e!plorare poate fi diminuat si de sentimentul de team" Orga#i)are si autorga#i)are Are mari dificultati in : - a face singur lucrurile noi- posibil o dezvoltare mai nceata -, deoarece elevii cu vedere slab nu pot nva privindu-i pe alii". Coor o#are &otri"a Are mari dificultati in : -a-si coordona micrile in a face micri fizice detaliate i atente e!: i poate fi dificil s toarne lic$ide" Aspe"te psi+o.so"ia%e &oate avea dificultati in : - a avea relaii sociale cu ceilali. ptr c nu e capabil s nvee# sa recepteze in timp util mesajele corporale # e!presiile faciale "

materialele didactice utilizate in predare -incurajarea elevului de a urmari rndurile scrise folosind un indicator # cu degetul -rostirea de catre profesor a numelui tuturor elevilor cu care dialog$eaza, pentru ca elevul ambliop sa stie cu cine vorbeste in acel moment profesorul 0bs: 'eficientul de vedere nu-si
dezvolta ntotdeauna o acuitate auditiv@ buna> 'in contr@, el are nevoie de timp s@ identifice, s@ localizeze si s@ interpreteze sunetele, ptr a ntelege ce se ntmpl@ zgomotele din clas@ treb. reduse la minimum si, e!plicate de ndat@ ce sunt produse."

I#te%egere si i#(atare "og#iti(a imbunatatirea abilitatilor de achizitionare si procesare cognitiva -utilizarea de mijloace vizuale care sa permita marirea materialuli didactic vizual calculator,
videoproiector etc."

-folosirea un limbaj precis, pentru a oferi o descriere verbal clar a imaginilor sau a demonstratiilor practice 0bs: limbajul are un rol considerabil n compensarea deficien-elor de
vedere i e o form principal de transmitere # mbogaire a e!perienei cognitive." -valorificarea in predare si a celorlalte stiluri de invatare si in specal cel tactil-%inestezic e!: oferirea de ocaziii de a lucra cu obiecte."

-alternarea activitilor ce solicit vederea cu altele ce presupun repausul vizual. -lucrul in ec$ipa, cu un coleg care vede si care sa-( poata indruma Orie#tare spatia%a si "oor o#are &otri"a i&*u#atatirea orie#tarii spatia%e si a "oor o#arii &otri"e -activitati ce ncurajeaza elevul sa se mite prin clas, ptr a primi materiale # informatii Orga#i)are si autorga#i)are i&*u#atatirea a*i%itati%or orga#i)atori"e - incurajarea elevului de a-si aseza obiectele n locuri bine delimitate, ptr. a fi uor gsite* -de asemenea, invatarea colegilor de a respecta aceasta ordine a lucrurilor in clasa -ncurajarea independenei i, n acelai timp, a muncii n ec$ip Aspe"te psi+o.so"ia%e dezvoltarea increderii de sine si a abiltatilor sociale - oferirea de feed-bac% pozitiv mai ales in forma de aprecieri verbale # atingere tactila . e!: o
bataie usoara pe umar"

-incurajarea colegilor in a-l include in grupurile sociale i a-l sprijini Strategii e!i"ie#te e e(a%uare -evaluari orale -evaluari scrise cu fise de evaluare adaptate ca format grafic # care sa valorifice facilitatile calculatorului de marire a informatiei -evaluari mi!te . orale si practice cu conditia ca obiectele folosite in aceste evaluari sa fi
devenit familiare elevului in perioada de predare-invatare" -evaluari pe grupe in care acesta are un rol si o sarcina bine precizata" -evaluari alternative individuale- e!: proiect# referat, cu conditia de a i se oferi materiale de studiu in format grafic adaptat si de a i se solicita un produs final adaptat"

Fisa suport Aria CES : CERINE SEN:ORIALE ;I FI:ICE Categoria C S!164B6)7)& +6(&1&3 . ( 9&C& '87 +6(&1&37 6:O+)7 . partea / Caracteristici principale Strategii i intervenii utile in predare -ii este dificil s-i dea seama de unde vine sunetul, iar un zgomot de A aptari %a "%asa crearea unui mediu de invatare adaptat dificultatilor fundal mare va nruti i mai mult lucrurile. senzorio$perceptive a elevului cu ambliopie -are dificulti medii de nvare - iluminarea adecvata a clasei -are un nivel de performan inferior nivelului ateptat mai ales n -eliminarea pe cat posibil a zgomotelor de fond inutile ptr elevul $ipoacuzic, ce foloariile curriculare limba i comunicare" seste aparate auditive, zgomotele venite pe neasteptate pot fi dureroase # socante" -are dificulti m. mari de comunicare verbal i deficiene de -evitarea pozitionarii elevului ntr-o zon@ g@l@gioias@ a clasei eviatarea zonelor pronunie nde sunt radiatoare, aparate ce produc zgomot # ferestre ce dau nspre zone -vorbirea e deficitar pe linia e!primrii, a intonaiei, a ritmului i a aglomerate. calitii articulariieste afectat inteligibilitatea vorbirii -organizarea clasei n aa fel nct fiecare elev s poat vedea, att profesorul ct i 0bs : n cazul unei demutizri corecte drumul de la limbaj mimico-gestual la pe ceilali colegi din clasa cel verbal, de la gndire n imagini la cea noional-verbal", evoluia e bun un numr mai redus de elevi n clas -are dificulti n folosirea limbajului scris mai ales n conceperea unui asezarea elevului acolo unde poate vedea # auzi cel mai bine trebuie s-i vad material scris, topica frazei fiind deficitara are tendina s traduca din pe ceilali membri ai grupului la fel de bine ca pe profesor". 4ceasta pozitie limbaj mimico-gestual" faciliteaza citirea labiala de pe buze" -poate avea tulburri comportamentale generate de dificultile de identificarea de catre profesor a unor locuri c$eie ale clasei unde poate sta cand comunicare preda si de unde elevul il poate vedea clar. Bariere n calea nvrii evitarea miscarilor prof. prin clasa in timp ce preda Co&u#i"are /as"u%tare' "itire' s"riere' (or*ire0 evitarea pozitiei profesorului de a sta cu spatele la fereastr, deoarece c$ipul sau Are mari dificultati in : va fi umbrit, iar cititul pe buze va deveni dificil pozitia optima: n dreptul unui - a localiza si a auzi discuiile la o distant mai mare dificulti de fundal contrastant i departe de sursele de lumin puternic. ascultare n clasa Co&u#i"are /as"u%tare' "itire' s"riere' (or*ire0 imbunatatirea comunicarii -a sesiza sc$imbarile temelor de discutie -p@strarea de catre profesor a c$ipului descoperit f@r@ a-l ascunde de e!, cu - a inelege pe deplin informaii transmise verbal e posibil s nu minile, p@rul sau a-l pozitiona gresit fata de lumina" neleag ntotdeauna sarcinile" -folosirea de gesturi i e!presii faciale pline de nsufleire -a se e!prima verbal nu poate mereu s comunice clar i eficient

ideile" -a inelege informaii comple!e n scris -a elabora materiale de proporii n scris I#te%egere si i#(atare "og#iti(a Are mari dificultati in : -a-si insusi in timp optim, cuvinte si concepte noi mai ales din din aria curriculara 5<imba si comnicare2" -a nelege i s aplica concepte matematice comple!e odat nsuit algoritmul de calcul, el l folosete cu uurin" insa are tendina de a nva mecanic Me&orie/au iti(a si su""esiu#ea !e#o&e#e%or0 Are mari dificultati in : -a reine informaii verbale comple!e daca nu are ocazia de a repeta de multe ori" -a retine succesiunea fenomenelor poate retine ultimile secvente, restul ramanand confuz" - a memora logic afectarea memorarii logice depinzand de gravidatea deficientei auditive" Ate#tie Are mari dificultati in : -a se concentra asupra informatiilor verbale lungi si comple!e -a se concentra asupra actvitatilor care-l solicita mult auditiv Orie#tare spatia%a si te&pora%a Are mari dificultati in : - a percepe corect distantele, volumul obiectelor Ecoul i intervalul de timp al acestui ecou informeaz asupra distanei fa de obiectul ce reflect unda sonor. 4bsorbia acestor unde provoac senzaia de profunzime. <a elevul $ipoacuzic, avand dificultatile specifice, perceperea spatiului si a timpului sufera alterari - distanele dintre obiecte, profunzimea spaiilor, volumul locurilor" .in a percepe succesiunea evenimentelor # fenomenelor Aspe"te psi+o.so"ia%e &oate avea dificultati in : - a comunica cu colegii -a-si controla starile de frustrare datorate dificultilor de a comunica"

-folosirea unui ritm normal in vorbire, cu miscari clare in pronuntarea cuvintelor dac@ profesorul vorbeste prea ncet # ip # isi misc@ e!agerat buzele, elevul va intelege mai greu. -folosirea in predare a propozitiilor scurte pentru ca elevul nu se poate concentra foarte mult pe informatii verbale comple!e si lungi -alocarea ptr discutii sau sesiunille de ntreb@ri si r@spunsuri, a unui timp suplimentar pentru a da posibilitatea elevuli s@ se ntoarc@ si s@ vad@ cine vorbeste. E de ajutor si mentionarea numelui vorbitorului, ptr a-i indica elevului directia n care s@ priveasc@. - repetarea comentariilor, ntrebrilor sau rspunsurilor primite de la ceilalti copii pentru ca si elevul $ipoacuzic s beneficieze de ceea ce se comunic. -realizarea de activitati care sa-i ofere elevului $ipoacuzic posibilitatea de a-si e!prima parerile.
I#te%egere si i#(atare "og#iti(a imbunatatirea abilitatilor de achizitionare si procesare cognititva

-scrierea pe tabla sc$itei lectiei si atentionarea clasei cand s-a finalizat de predat# recapitulat o idee principala si cand se trece la urmatoarea idee. 0bs: 4 nu se vorbi n timp ce se scrie la tabl@, ptr.ca elevul nu va putea citi pe buze# vedea mimica fetei" -e!plicarea pe scurt a tuturor termenilor noi sau te$nici folositi in lectie -scrierea pe tabla a notiunilor c$eie noi, cu o scurta definire a lor -oferirea elevului a unei fise-vocabular cu noile notiuni e!plicate -oferirea de fise de lucru # suport cu informatii scrise mai putin comple!e # vaste sc$eme, rezumate etc." -utilizarea diverselor modalitati de ilustrare vizuala a continutului predat E foarte important, ca atunci cnd se preda unui copil $ipoacuzic, lectia sa fie s@ gandita si n imagini e!plicatii, demonstratii etc. cu suport imagistic" 0bs: Este de preferat ca imagnile sa fie mai putin incarcate in culori sau detalii si sa insoteasca in mod obligatoriu notiunile abstracte" -imbinarea activitilor verbale si scrise cu cele care sa ii permita elevului sa e!ploreze prin mai multe simturi materialele didactice care il vor ajuta sa inteleaga continuturile cognitive vizual, tacti, %inestezic" . aplicatii practice # cu cele bazate pe limbajul mimico-gestual .jocuri de rol -supraveg$erea permanenta a nivelului de intelegere a cunostintelor si a sarcinilor i oferirea de e!plicatii si ndrumai suplimentare. -impartirea sarcinilor n etape # secvene bine precizate si mici, cu grupri i reluri ale acestor secvene. Fisa suport

Aria CES : CERINE SEN:ORIALE ;I FI:ICE Categoria C S!164B6)7)& +6(&1&3 . ( 9&C& '87 +6(&1&37 6:O+)7 . partea a ;$a Bariere n calea nvrii Strategii i intervenii utile in predare Me&orie/au iti(a si a su""esiu#ii !e#o&e#e%or0 imbunatatirea memoriei -activitati care sa ofere posibilitatea e!ersarii i repetarii secvene bine precizate si mici, cu grupri i reluri ale acestor secvene" -folosirea in predare a propozitiilor scurte pentru ca elevul nu se poate concentra foarte mult pe informatii verbale comple!e si lungi Ate#tie imbunatatirea capacitatii de concentrare si a stabilitatii atentiei in receptarea limba<ului verbal = nonverbal - meninerea contactului vizual, i asigurarea ca s-a captat atenia deplin a elevului nainte de a vorbi - evitarea $ainelor n culori vii sau cu multe modele, precum si bijuteriile stridente pot tulbura atentia de la citirea labiala de pe buze" -pastrarea unui ritm moderat in limbajul verbal # nonverbal discutiile prelungite, miscarea e!agerata poate fi foarte obositoare ptr elev, pierzandu-si capacitatea de concentrare Orie#tare spatia%a si te&pora%a imbunatatirea orientarii spatiale si temporare - informarea in permanenta a elevului asupra sc$imbarilor produse in afara campului visual # la distanta -insotirea demonstratiilor practice de e!plicatii care sa intareasca succesiunea evenimentelor -oferirea de oportunitati ca inssi elevul sa faca demonstratii practice care s ail ajute sa sesizeze succesiunea fenomenelor sau caracteristicile spatili si a obiectelor Aspe"te psi+o.so"ia%e dezvoltarea increderii de sine, a ncrederii n

capacitatea de a nva si a abilitatilor sociale

- oferirea frecventa de feedbac% pozitiv laude, recompense simbolice etc." atunci cnd a dus la bun sfarsit o sarcina -crearea de oportunitati de a lucra in cooperare, in grupuri mici pentru a fi capabil sa ceara ajutor cand are nevoie e!: cu un coleg ce i poate e!plica nca odata cerinta e!ercitiului si l poate ajuta n rezolvarea problemelor mai dificile) -&ncurajare i sprijin pentru a-l convinge pe elev s cear ajutor cnd are nevoie

Strategii e!i"ie#te e e(a%uare -evaluari scrise cu fise de evaluare ce solicita completari de fraze # de tip grila -evaluari mi!te . orale si practice- manipulari de obiecte si imagini, desenare de

imagini, demonstratii practice, cu conditia elevul sa fi fost familiarizat cu obiectele si demonstratiile in timpul predarii-invatarii "
-evaluari pe grupe in care acesta are un rol si o sarcina bine precizata" -evaluari alternative individuale- e!: proiect# referat, cu conditia de a i se oferi

materiale de studiu adaptate . e! : sc$eme, rezumate, imagini, mini-filme etc. si de a i se solicita un produs final adaptat- e! : evitarea unor compuneri scrise lungi, produse cu componenta verbala, imagisitica si practica etc. "

Fisa suport
Aria CES : CERINE SEN:ORIALE ;I FI:ICE Categoria C S! ( 9&C& '8 9&2&C

'eficienele fizice se constituie ca invaliditi corporale ce slbesc puterea i mobilitatea organismului prin modificri patologice e!terioare sau interioare, localizate la nivelul ntregului corp ori numai la nivelul unor segmente ale sale.
Caracteristici principale

-este normal din punct de vedere al capacitilor intelectuale -ntr-un mediu nefavorabil, personalitatea sa poate deveni fragil, cu pronunate note de frustrare i an!ietate, cu tensiuni i conflicte interioare, susceptibilitate i sensibilizri e!cesive toate acestea pot ngreuna adaptarea i relaionarea cu cei din jur.
7ariere 8# "a%ea 8#($-$rii

Strategii i intervenii utile in predare A aptari a%e "%a iri%or si a%e "%asei crearea unui mediu de invatare adaptat disfunctiilor fizice ale elevului 0bs : (nstitutiile de invatamant trebuie sa realizeze adaptari ale cladirilor # claselor, ac$izitionari de ec$ipamente specifice dizabilitatilor fizice, pentru a facilita accesul si deplasarea in siguranta a elevilor. 4ceste adaptari sunt urm: pentru asigurarea accesului si mobiltatii in cladire : rampe de acces in cladire,

Co&u#i"are /s"riere ' (or*ire0

0bsA: U#ii elevi au abiliti motrice fine i grosiere f. slab dezvoltate pot avea un efect asupra activitatii de scriere 0bsD: U#ii elevi pot avea dificulti de vorbire, pentru c nu-i pot controla muc$ii gurii. Cot aprea dificulti de vorbire i comunicare. I#te%egere si i#(atare "og#iti(a 0bs: U#ii elevi pot avea dificultati in manipularea numerelor Ate#tie 0bsA: U#ii elevi pot avea raza concentrarii redusa S"+e&a "orpora%a si "oor o#are &otri"a Are mari dificultati in : -a-si identifica sc$ema corporala -a avea o conduita motrice de baz normala nu-si poate controla permanent postura, ec$ilibrul static# dinamic, ritmul mersului etc." Orie#tarea spatia%a si te&porara 0bs: conduitele perceptiv-motrice, organizarea, orientarea si structurarea spaio-temporal care include i noiuni de mrime i distan, direcie, situaie, orientare, relaie, sunt afectate n mai mic sau mai mare msur n fcie de %ravitatea deficienei 0bsD: U#ii elevi au abiliti motrice fine i grosiere f.slab dezvoltate pot avea un efect asupra asupra sarcinilor practice ale lectiilor, in general, si a celor de la obiectul de educatie fizica, in special Orga#i)are si autoorga#i)are 0bs: U#ii elevi dificulti n a pune n ordine i organiza materialele. Aspe"te psi+o.so"ia%e &oate avea mari dificultati in : - a-si controla permanent starile emotionale datorit fragilitii emoionale, pot aprea tulburri de comportament i tulburri emoionale depresie, an!ietate" ce pot duce la scderea randamentului colar - a-si mentine si consolida imagine pozitiva despre sine

rampe de-a lungul scarilor, lifturi, trepte reduse la jumatate de inaltime pentru asigurarea mobilitatii elevului: carucioare, cadre pentru mers, orteze, incaltaminte speciala 0bs : aceste dotari vor fi asigurate de specialist dar scoala trebuie sa cunoasca folosirea corecta a lor" - pentru asigurarea mediului educational adecvat: ore in clase la parter, rec)izite speciale e!: dispozitivele de prindere a creionului, $rtie cu linii spaiate, dispozitive de fi!are a $rtiei", bnci si scaune speciale e!: corespunztoare din punct de vedere a nalimii-cu suporturi pentru picioare, cu nlime reglabil, corespunztoare functionaitatii picioarelor - un elev putand avea o diferenta de lungime a picioarelor, in vreme ce altul il poate folosi in scriere etc.", laptop-uri( acces special la computer e!: $use speciale pentru tastaturi, manete de manevrare a computerului -cu capul#cu singur picior, cu brbia ", articole speciale pentru orele de educaie fizic e!: palete#mingi mai uoare, mingi de forme diferite, palete i mingi din velcro" Co&u#i"are /s"riere ' (or*ire0 imbunatatirea comunicarii 0bsA: Bnii elevii cu dizabiliti fizice pot avea dificulti de comunicare. Centru ei se pot face acitivitati ca: -oferirea de materiale care s sprijine comunicarea e!: computerele" ce le permite dezvoltarea limbajului scris -oferirea de programe de soft-are ce permit crearea unor dicionare personalizate i anticipeaz cuvinte i e!presii, necesitnd mai puin dactilografiere - oferirea de programe de soft-are ce permit vorbirea sintetizat . vorbirea creat de computer nregistreaz progrese din ce n ce mai mari, i s-ar putea ca aceast evoluie s permit accesul la curriculum al elevilor care au probleme grave de comunicare n colile normale. 0bsD: &n general, produsul care se potrivete cel mai bine elevului ar trebui s fie furnizat n urma unei evaluri individuale, ntreprinse de o instituie recunoscut I#te%egere si i#(atare "og#iti(a imbunatatirea abiitatilor de achizitie si procesare cognitiva 0bsA : 4vand in vedere varietatea caracteristicilor cognitive ale elevului cu dizabitati fizice, e necesara o investigae detaliata a tuturor abilitatilor si dificultatilor cognitive. 0 evaluare eficienta va permite profesorului sa stie cum invata elevului dar si ce si cum e necesar sa fie invatat - supraveg$ere si sprijin continuu -asigurarea pregatirii scolare la domiciliu stabilindu-se un program 9 orar : adaptat situatiei pentru elevii nedeplasabili" -activitati atractive, care sa valorifice stil. de invatare ale elevului - vizual#auditiv# tactil 0bsD :3u cat stilul de predare corespunde m. mult stilului de invatare, o cantitate mai mare de informatii va fi invatata in aceeasi perioada de timp. Coor o#are &otri"a imbunatatirea coordonarii motorii -respectarea principiului gradarii si dozarii efortului de la usor la greu, de la cunoscut la necunoscut e!punerea gradata a intentiilor si cu multa delicatete" -activitati motrice cat mai atractive, astfel incat elevul sa fie absorbit de acestea si sa sa devina mai putin an!ios si mai sigur in miscari. - supraveg$ere si sprijin continuu Aspe"te psi+o.so"ia%e dezvoltarea increderii de sine, a ncrederii n capacitatea de a nva si de a duce la indeplinire sarcini -organizarea de activitati de grup pentru a-i permite elevului socializarea, si pentru crearea sentimentului de apartenenta la comunitate -activitati ce valorifica potentialul identificat al elevului, pentru cresterea stimei de sine Strategii e!i"ie#te e e(a%uare -sprijin special la e!amene # lucrri, in functie de caractersticile deficientei fizice . dar si a caracteristicior sale cognitive si psi$o-emotionale 0bs: este evidenta reducerea evaluarilor cu componente motrice

Fisa suport
Aria CES : CERINE SEN:ORIALE ;I FI:ICE Categoria C S! ,+)+4&2&& C ) B)+4

Caraliziile cerebrale reprezint un grup de afeciuni ale unor pri ale creierului ce coordoneaz micrile, ducand la alterarea micrilor i posturii.

Caracteristici principale ale afectiunii

Strategii i intervenii utile in predare

-poate aprea din primii ani de via i poate merge de la forme uoare pn la forme foarte severe -3teodata pot aprea i leziuni asociate ce determin scderea vzului sau auzului, de aceea elevul poate avea i tulburri de limbaj, uoare sau severe. -poate duce la scderea volumului tonusului i forei musculare atonii, $ipotonii" sau e!agerarea tonusului contracturi, rigiditate" -n funcie de partea corpului care este afectat( paralizia poate s fie de tipul hemiplegii +e afectat o sin%ur parte a corpului( stn%a sau dreapta ( paraplegii +e afectat partea superioar sau inferioar sau tetrapalgii +cnd este afectat intre% corpul .
Cara"teristi"i pri#"ipa%e a%e e%e(u%ui

A aptari a%e "%a iri%or si a%e "%asei crearea unui mediu de invatare adaptat disfunctiilor fizice ale elevului 0bs : (nstitutiile de invatamant trebuie sa realizeze adaptari ale cladirilor # claselor, ac$izitionari de ec$ipamente specifice tipului de paralizie cerebrala, pentru a facilita accesul si deplasarea in siguranta a elevilor. 4c. adaptari sunt : pentru asigurarea accesului si mobiltatii in cladire : rampe de acces in cladire, rampe de-a lungul scarilor, lifturi, trepte reduse la jumatate de inaltime pentru asigurarea mobilitatii elevului: carucioare, cadre pentru mers, orteze, incaltaminte speciala 0bs : aceste dotari vor fi asigurate de specialist dar scoala
trebuie sa cunoasca folosirea corecta a lor"

- pentru asigurarea mediului educational adecvat: ore in clase la parter, rec)izite

speciale e!: dispozitivele de prindere a creionului, $rtie cu linii spaiate, dispozitive de fi!are a $rtiei", bnci si scaune speciale e!: corespunztoare din punct de vedere a nalimii-cu suporturi pentru picioare, cu nlime reglabil etc.", laptop-uri( acces special la computer e!: $use speciale pentru tastaturi, manete de manevrare a computerului -cu capul#cu singur picior, cu brbia " , articole speciale pentru orele de educaie fizic e!: palete#mingi mai uoare, mingi de forme diferite," Co&u#i"are /s"riere ' (or*ire0
0bsA: Bnii elevii cu paralizii cerebrale pot avea dificulti de comunicare.

- i e foarte greu s-i mite membrele, avand probleme cu poziia i micrile de ansamblu Spasti"itate"# are micri involuntare, precum scuturturi i spasme Ateto)$" # i e dificil s-i coordoneze grupurile de muc$i, astfel nct are probleme cu ec$ilibrul, la mers Ata<ie" mergnd pn la dificultati de organizare, orientare i structurare spaio-temporal
7ariere 8# "a%ea 8#($-$rii

O7S: E!ist o diferen imens de la un elev la altul. 'izabilitatea poate s mearg de la o condiie ct se poate de minor, ce afecteaz viaa elevului numai ntr-o mic msur, pn la o dizabilitate major, ce afecteaz n totalitate att viaa personal a elevului, ct i pe aceea a familiei acestuia. Co&u#i"are /s"riere' (or*ire0 0bsA: U#ii elevi pot avea dificulti de comunicare, cu deficiene de vorbire datorit 0bsD: U#ii elevi pot avea dificulti avea dificulti majore de scris mergnd pn la imposibilitatea de a se e!prima n scris Orie#tarea spatia%a si te&porara 0bs: 3onduitele perceptiv-motrice, organizarea, orientarea si struc-turarea spaio-temporal care include i noiuni de mrime i distan, direcie, situaie, orientare, relaie, sunt afectate n mai mic sau mai mare msur n fcie de %ravitatea deficienei se poate lovi de ceilalti # de obiecte* pe terenul de joac@, e agitat si i ncurc@ pe ceilalti* apar probleme de orientare cand se uit@ la poze, cuvinte, $@rti si diagrame. Coor o#are &otorie &oate avea dificultati in : -a -si regla micrile prin limbaj -a-si regla contractiile musculare intense aparute la zgomote bruste # a oricare stimul neasteptat el are o o $ipersensibilitate accentuat la factorii de mediu " -a-si regla contractiile musculare intense declanate de stimuli emoionali e!cesivi Orga#i)are si autoorga#i)are 0bs: U#ii elevi dificulti n a pune n ordine i organiza materialele. Aspe"te psi+o.so"ia%e &oate avea dificultati in : - a-si controla permanent starile emotionale datorit fragilitii emoionale, pot aprea tulburri de comportament i tulburri emoionale depresie, an!ietate" ce pot duce la scderea randamentului colar - a-si mentine si consolida imagine pozitiva despre sine

Centru ei se pot face acitivitati ca: -oferirea de materiale care s sprijine comunicarea e!: computerele" ce le permite dezvoltarea limbajului scris -oferirea de programe de soft-are ce permit crearea unor dicionare personalizate i anticipeaz cuvinte i e!presii, necesitnd mai puin dactilografiere - oferirea de programe de soft-are ce permit vorbirea sintetizat . vorbirea creat de computer nregistreaz progrese din ce n ce mai mari, i s-ar putea ca aceast evoluie s permit accesul la curriculum al elevilor care au probleme grave de comunicare n colile normale.
0bsD: &n general, produsul care se potrivete cel mai bine elevului ar trebui s fie furnizat n urma unei evaluri individuale, ntreprinse de o instituie recunoscut

I#te%egere si i#(atare "og#iti(a

0bsA : 4vand in vedere varietatea caracteristicilor cognitive ale elevului cu paralizie cerebrala, e necesara o investigae detaliata a tuturor abilitatilor si dificultatilor cognitive. 0 evaluare eficienta va permite profesorului sa stie cum invata elevului dar si ce si cum e necesar sa fie invatat

-pozitionarea stfel profesorului in spatele copilului si oferirea de instructiuni tuturor elevilor, si, n acelasi timp e!plicnd detaliat sarcinile de lucru elevului cu paralizie cerebala. - supraveg$ere si sprijin continuu -asigurarea pregatirii scolare la domiciliu stabilindu-se un program 9 orar : adaptat situatiei pentru elevii nedeplasabili" -activitati atractive, care sa valorifice stilurile de invatare ale elevului - vizual # auditiv # tactil
0bsD :3u cat stilul de predare corespunde m. mult stilului de invatare, o cantitate mai mare de informatii va fi invatata in aceeasi perioada de timp.

S"+e&a "orpora%a si "oor o#are &otri"a -respectarea principiului gradarii si dozarii efortului de la usor la greu, de la cunoscut la necunoscut e!punerea gradata a intentiilor si cu multa delicatete" -activitati motrice cat mai atractive, astfel incat elevul sa fie absorbit de acestea si sa sa devina mai putin an!ios si mai sigur in miscari. - supraveg$ere si sprijin continuu Aspe"te psi+o.so"ia%e -feed-bac% pozitiv pentru fiecare secventa de invatare realizata -organizarea de activitati de grup pentru a-i permite elevului socializarea, si pentru crearea sentimentului de apartenenta la comunitate
-activitati ce valorifica potentialul identificat al elevului, ptr cresterea stimei de sine Strategii e!i"ie#te e e(a%uare -sprijin special la e!amene # lucrri, in functie de caractersticile tipului de paralizie dar si a caracteristicior sale cognitive si psi$o-emotionale 0bs: este evidenta reducerea evaluarilor cu componente motrice

Fisa suport Aria CES : CERINE SOCIALE' EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE

Categoria C S! >&, )+C1&3&1+1 C6 ( 9&C&1 ( +1 '8& "+(>(# . partea /

,iperactivitate cu deficit de atenie +A-,- . copii care sunt ntr-o permanent micare( au tendina de a ntrerupe vorbirea cuiva i de a vorbi fr a fi ntrebai/ 0rsturile principale ale A-,- sunt : 1.lipsa ateniei/ 2.)iperactivitate/ 3.impulsivitatea 4'E' e un diagnostic medical. dificultile de acest tip trebuie s fie evidente timp de peste F luni, i trebuie s apar nainte de mplinirea vrstei de apte ani. Bnii elevi nu prezint simptome de $iperactivitate, ns rspund descrierilor neateniei i impulsivitii. Ei sufera doar de tulburare de deficit de atenie.

Caracteristici principale are dificulti de concentrare a ateniei : 8eguli # instructiuni -se abate de la reguli si instructiuni cand nu e supraveg$eat -nu poate urmari pana la capat instructiunile pare ca nu asculta # nu aude ce i se spune in mod direct" =arcini # activitati scolare -face greseli din neatentie" in desfasurarea unei activitati scolare si nu le poate duce pana la capat deloc # in timp util -face salturi de la o activitate la alta, fiind usor distras de stimulii e!terni nesemnificativi pentru sarcina data 0rganizare# autoorganizare -se plictiseste rapid la sarcinile rutiniere ale lectiei -are dificultati in organizarea activitatilor scolare nu are pregatite lucrurile pentru activitatile scolare planificate" -pierde cu usurinta diversele instrumente si obiecte scolare -uita de efecturarea temelor pentru acasa prezinta hiperactivitate dezadaptativa 4gitatie corporala -prezinta neastampar al mainilor si picioarelor, al corpului se ridica in picioare in mod e!agerat, se rasuceste in banca, se foieste pe scaun" -manipuleaza obiecte fara un scop precis 4ctivitati agitate sare, topaie, alearga in sala de clasa, face multe miscari suplimentare, inutile e!ecutarii sarcinilor" vorbeste neintrebat si zgomotos =unete agitate vorbereste e!cesiv si zgomotos in timpul orelor, scoate sunete neotrivite, doar pentru a intrerupe linistea carel dernajeaza" prezinta i&pu%si(itate e)a aptati(a -ofera raspunsuri precipitate inainte ca intrebarile sa fie complet formulate # face comentarii i intrerupe profesorul in timpul lectiei -nu-si asteapta randul la sarcinile de grup # la discutii -se angajeaza in acitivitati periculoase, fara a analiza consecintele -are greutati in a-si amana o satisfactie # o actiune 7ariere 8# "a%ea 8#($-$rii Co&u#i"are /"itire' s"riere' (or*ire0 Are mari dificultati in : - a respecta regulile unei conversatii divag$eaza frecvent # intrerupe discutia fiind atras de alti stimuli # nu asteapta randul interlocutorului, nu-l poate asculta pe celalalt pana la capat" - a vorbi la subiect si pe un ton potrivit vorbeste repede, agitat, zgomotos, deseori trecand de la un subiect la altul" I#te%egere si i#(atare "og#iti(a Are mari dificultati in : -a intelege continutul cognitiv pentru ca nu are rbdare sa-l asculte pana la capat" cunostinte disparate, fara o legatura logica clara - a recepiona corect cerinele pentru ca nu are rbdare sa le asculte pana la capat" - a urmari instructiunile# a efectua corect sarcinile scolare, temele pentru ca nu acord atenia necesar detaliilor" evit sarcinile care necesit efort mintal susinut -nu poate urmari pana la capat instructiunile pare ca nu asculta # nu aude ce i se spune in mod direct" -a finaliza o sarcina scolara fiind usor distras de stimulii e!terni nesemnificativi pentru sarcina data"

Strategii i intervenii utile in predare A aptari a%e "%a iri%or si a%e "%asei crearea unui mediu de invatare adaptat disfunctiilor fizice ale elevului
'liminarea distra%erilor vizuale $ vopsirea mediului pereti, tavan, table etc." intr-o culoare neutra e!. alburiu" $ eliminarea decorurilor colorate din clasa tablouri, proiecte, materiale educative -mutarea materialelor # a ec$ipamentului din clasa in afara ariei vizuale a elevului. - iluminarea clasei cu lumina naturala eliminarea luminii fluorescente"

- aezarea elevului cu 4'E' n primele bnci a.i. ceilalti s nu ii distrag atenia

'liminarea distra%erilor auditive - folosirea plafoanelor, a faiantei acustice care sa reduca zgomotul - inc$iderea usilor si a geamurile pentru a elimina zgomotele de fond de afara"

- evitarea asezarii elevului cu 4'E' n apropiere de ui, ferestre

'liminarea distra%erilor temporale -respectarea cu strictete a timpului pentru pauze si a ore de curs -respectarea cu strictete a orarului scolar

#trate%ii bazate pe rutina -pastrarea aceluiasi loc in clas eventual, aezarea elevului cu 4'E' n apropierea elevilor ce sunt acceptai de colectiv ca modele pozitive" -afisarea pe perete un regulament clar* - afisarea pe perete a orarului Adaptarea mobilierului pentru reducerea )iperactivitatii 'ispunerea corect@ a scaunelor : -scaunul trebuie s@ fie stabil iar elevul trebuie s@-si poat@ sprijini spatele de scaun si s@-si tin@ genunc$ii ndoiti n ung$iul potrivit. -elevul trebuie s@ poat@ s@-si pun@ picioarele pe o suprafat@ plat@, fie pe podea, fie pe un obiect solid si stabil, cum ar fi o cutie de lemn. -Bnii elevi vor avea nevoie de scaune cu mnere, pentru a-si fi!a soldurile. 0bs: Elevii cu 4'E' pot progresa bine dar pot ntmpina noi probleme n momentul n care trec printr-o perioad@ de crestere rapid@. 3$iar si n cazul unei dezvolt@ri normale, dispunerea scaunelor si a b@ncilor ar trebui s@ fie verificat@ n fiecare semestru, pentru eventuale re"adapt@ri. Co&u#i"are imbunatatirea comunicarii in toate formele sale Crincipiul claritatii -adresare cu proprozitii clare, scurte i consecvente Crincipiul feed-bac%-ului imediat -e!plicarea in termeni pozitivi si corectarea imediata a acelui comportament al elevului ce incalca una din regulile dialogului # ale citirii # scrieii si recompensarea imediata a acelui comportament care arata dorinta de a respecta# c$iar respecta regulile dialogului #citirii # scrierii Crincipiul consecventei -aplicarea sistemului de recompense si pedepse cu regularitate, c$iar daca pentru o vreme pare ineficient I#te%egere si i#(atare "og#iti(a imbunatatirea abilitatilor de intelegere si procesare cognitiva Crincipiul claritatii - asigurarea unei o structuri a demersului didactic folosind liste, orare, termene limit@, note care s@-( reaminteasc@ ce au de f@cut. -oferirea de instructiuni clare si simple -obtinerea de catre profesor a asigurarii c elevul a neles sarcina i rolul sau Crincipiul demonstratiei practice -insotirea e!plicatilor verbale cu demonstratii practice Crincipiul repetarii -repetarea, dac e cazul, a sarcinii, a e!plicatiei #a demonstratiei practice ntr-o manier calm i pozitiv pana cand profesorul sa asigura ca elevul a inteles Crincipiul pasilor marunti -impartirea sarcinilor comple!e in secvente m mici i efectuarea pe rand a lor -trecerea treptata de la o activitate la alta oferind mici perioade rela!are# de joc" Fisa suport

Aria CES : CERINE SOCIALE' EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE Categoria C S! >&, )+C1&3&1+1 C6 ( 9&C&1 ( +1 '8& "+(>(# . partea a ;$a Me&orie I#te%egere si i#(atare "og#iti(a /"o#ti#uare0 imbunatatirea abilitatilor de Are mari dificultati in : intelegere si procesare cognitiva - a recepta pastra si reactualiza informatiile care-i solicita un efort Crincipiul feed-bac%-ului imediat voluntar memorie voluntarasi de lunga durata deficitara* -e!plicarea in termeni pozitivi si corectarea imediata a acelui comportament al - a reactualiza multe cunostinte scolare pentru ca ele s-au intiparit si elevului ce se abate de la sarcina si recompensarea imediata a acelui pastrat deficitar, datorita neatentiei sale frecvente" comportament ce duce # a dus la indeplinirea sarcinii Crincipiul consecventei Ate#tie -monitorizarea cu consecventa si calm efectuarea sarcinilor date elevului* Are mari dificultati in : -aplicarea sistemului de recompense si pedepse cu regularitate, c$iar daca - a se concentra sau a-si pastra atentia intr-o activitate # asura unui pentru o vreme pare ineficient obiect, persoana, conversatie etc. ii afecteaza intreaga dezvolatare psi$ica Ate#tie imbunatatirea concentrarii si stabilitatii atentiei - meninerea contactului vizual n timp ce este transmisa sarcina i asigurarea ca Orie#tare spatia%a si "oor o#are &otri"a s-a captat atenia deplin a elevului nainte de a vorbi Are mari dificultati in : - evitarea $ainelor n culori vii sau cu multe modele, precum si bijuteriile stridente -a estima distantele dintre obiecte impedicandu-se frecvent de ele" -pastrarea unui ritm moderat in limbajul verbal # nonverbal discutiile prelungite, -a desfasura activitati ce solicita o cordonare motorie mai precisa si miscarea e!agerata poate fi foarte obositoare ptr elev, pierzandu-si capacitatea mai lenta de concentrare Orga#i)area si autoorga#i)area a"ti(itatii Are mari dificultati in : -a pastra ordinea in lucrurile personale # necesare activitatilor scolare -a nu pierde obiectele necesare efecturii sarcinilor - a respecta sarcinile rutiniere ale lectiei Aspe"te psi+o.so"ia%e Are mari dificultati in : - a avea incredere in fortele proprii -a relationa cu ceilalti fiind respins de cei din jur datorita comportamentului sau asocial " Orga#i)are si autoorga#i)are imbunatatirea abilitatilr de autoorganizare si autonomie personala Crincipiul claritatii -oferirea de instructiuni clare si simple cu privire la organizarea lucrurilor # a mediului sau ambiant Crincipiul demonstratiei practice -insotirea e!plicatilor verbale cu demonstratii practice, de aranjare a lucrurilor scolare sau a mediului sau ambiant Crincipiul repetarii -repetarea, dac e cazul, a indicatiilor, a e!plicatiilori #a demonstratiei practice ntr-o manier calm i pozitiv pana cand profesorul sa asigura ca elevul a inteles Crincipiul pasilor marunti -impartirea sarcinilor comple!e in secvente mai mici i efectuarea pe rand a acestora -derularea de activitati sub supraveg$ere permanenta si apoi, reducerea treptata a asistenei si ajutorul acordat acestuia la perioade din ce mai scurte de timp Crincipiul feed-bac%-ului imediat -e!plicarea in termeni pozitivi si corectarea imediata a acelui comportament al elevului ce se abate de la sarcinile de organizare stabilite si recompensarea imediata a acelui comportament ce duce # a dus la indeplinirea sarcinilor Crincipiul consecventei -monitorizarea cu consecventa si calm efectuarea sarcinilor organizatorice date elevului* -aplicarea sistemului de recompense si pedepse cu regularitate, c$iar daca pentru o vreme pare ineficient Aspe"te psi+o.so"ia%e imbunatatirea abilitatilor de relationare sociala -acordarea de feed-bac% pozitiv si de recompense simbolice permanente - derularea de activitati de grup in care sa fie inclus ca membru cu drepturi egale 0bs: evitarea caracterului competitiv al grupelor, pentru ca l-ar pune pe elevul cu 4'E' in postura de respins, putand fi perceput de membrii grupului ca cel care boicoteaza ec$ipa" Strategii e e(a%uare -acordarea de timp suplimentar realizarii sarcinilor evaluarii -evaluari orale# scrise# practice facute din secvente scurte, cu pauze de rela!are intre ele

Fisa suport

Aria CES : CERINE SOCIALE' EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE Categoria C S! 164B6)+)& ( CO'(6&1+ . partea / 0ulburarea de conduit se refer la un %rup persistent de comportamente ne%ativece se manifest la copii( afectandu-i dezvoltarea psi)ica( sociala si scolara. Caracteristici principale Co# uite e)a aptati(e 4onduite impulsiv-a%resive: - este nelinistit( a%itat i irascibil - provoaca incidente n mediul sau( soldate cu distru%eri de bunuri - reactioneaza n relatiile cu ceilalti n baza impulsului de moment -jicneste persoanele cu care relationeaza +porecleste( ironizeaza etc. - provoaca stari conflictuale sau batai n mediul sau 4onduite opozante: - nu se conformeaza instructiunilor 5 re%ulilor pe care le primeste( n special din partea adultilor - are aversiune i indispozitie pentru an%ajarea n activitati educationale - este susceptibil la sfaturi i laude +sufera desea de sindrom persecutiei 4onduite de dominare: - intervine inoportun n conversatiile sau activitatile altora - are dificultati n a-si astepta randul n comunicarea cu celalalt - are dificultati n a accepta pareri diver%ente cu ale sale +se manifesta critic fata de ele - foloseste cuvintele 5 %esturile ca forma de intimidare n relatiile cu ceilalti - are tendinta de a iesi n evidenta prin minimalizarea opiniilor i realizarilor celorlalti Di!i"u%tati%e e i#tegrare so"io.a!e"ti(a -eprinderi sociale dezadaptative: - are dificultati n a respecta regulile i instructiunile n activitati de grup sociale sau scolare" - ii vine greu sa asculte pana la capat pe ceilalti membri ai grupului cu care interactioneaza - isi pierde interesul ptr o activitate de grup n care nu e n centrul atentiei - nu-si asteapta randul pentru a-si e!prima ideile sau pentru desfasura o sarcina n cadrul grupului - are greutati n a-si amana o satisfactie # o actiune - prezinta dificultati n a organiza diferite activitati de grup fara a incalca drepturile celorlalti -e revendicativ are impresia c nu are ce merit i ceer mereu recompense" 6eactii emotionale dezadaptative: - manifestarile e!presiv-emotionale sunt e!cesive n raport cu situatia e!: accese de furie# plans, frustrari cu tendinte auto"agresive manifestarile e!presivemotionale nu corespund situatiei, fiind imprevizibile e!: aparitia variabila a unor reactii de enervare la laude sau incurjari sau dimpotriva de reactii de ras la critici" (ificultati de adaptare scolara -nivel scolar scazut sau foarte scazut -absenteism scolar ridicat Co&u#i"are dereglri ale limbajului, dificultati de respectare a regulilor conversatiei, vocabular limitat pe fondul respingerii scolii"
I#te%egere si i#(atare "og#iti(adiminuarea activitii intelectuale, ca urmare a unui consum nervos rapid, oboseal* incapacitatea de a ndeplini sarcini comple!e* e posibil sa aiba un potenial intelectual ridicat, dar nu reuesc s-l pun in valoare Me&oriediminuarea activitii mnezice Ate#tiescderea capacitii de concentrare

A!e"ti(itate an!ietate, irascibilitate, impulsivitate, frustrare, reactii emotionale e!agerate Moti(atie =cderea interesului pentru nvare E#ergie ps+i"a insomnii, e!citabilitate sau in$ibiie motorie Trasaturi psi+i"e ncpnare, negativism, opozitionism, dominare, egocentrism Aspe"te psi+o.so"ia%e dificultati de integrare in grupuri* respins # evitat de ceilalti* apropiere de grupuri deviante sau marginalizate social* poate deveni lider negativ

Fisa suport

Aria CES : CERINE SOCIALE' EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE Categoria C S! 164B6)+)& ( CO'(6&1+. partea ; COMPORTAMENT TE=NICA SU6ERATA 7orbeste e!cesiv =tbiliti de comun acord cu elevul un semn prin care sa-l atentionati cand sa vorbeasca i cand sa 7orbeste fara a ridica mana nu vorbeasca 7orbeste n acelasi timp cu profesorul 8ecompensati-l cand asculta atent (ntarzierea la ora (ntampiati elevul scurt i pozitiv, n special n primele dati cand intarzie* 8emarcati verbal faptul ca a intarziat 'irectionati-l spre locul lui 4cordati-i timp sa se conformeze 8eveniti la cursul lectiei 'aca intarzierile sunt frecvente, discutati cu elevul dupa ora pentru a identifica cauza poate fi lenea, dezorganizare a timpului, probleme de familie etc."si viitoarele strategii educative 4gitatia motorie se foieste n banca, (mplicati-l intr-o activitate care sa integreze miscarea intr-o forma educativa miscari e!cesive cu mainile i picioarele" 'ivizati sarcina pe care o are n sarcini bucati mici i recompensati finalizarea fiecarei bucati ;u este atent viseaza, pare ca nci nu 4trageti-i pozitiv atentia inainte de a da instructiunile pentru sarcina de rezolvat n clasa este prezent" 3ereti-i sa repete instructiunile (mplicati-l activ n lectie de la impartitul fiselor de lucru colegilor la e!ercitii n care ele este principalul autor" (ntrerupe mereu activitatea 4sezati-l n paropierea dumneavoastra 8ecompensati-i comportamentul adecvat 4gitatie n situatie de stres i competie 7alorizati-i efortul i implicarea sa n sarcina, fara a pune accent deosebit pe aspectul competitiv 8educeti timpul alocat activitatilor =tructurati clasa i activitatile punand accent pe munca n ec$ipa i cooperare 3omportament neadecvat n activitatile 'ati-i o responsabilitate n ec$ipa de ec$ipa sau competitionale Clasati-l n pro!imitatea dumneavoastra Gace lucruri periculoase fara a se gandi la 4nticipati situatiile potential periciuloase i faceti un plan n avans consecinte posibile Clasati-l n perec$e cu un elev responsabil i monitorizati-ii atent 8ecompensati comportamentul adecvat 'ificultati n activitatile nestructurate e!: (ncurajati jocurile de grup i participarea la activitati de grup pauza, asteptarea pe $ol etc." 4jutati-l sa identifice activitati adecvate Cierde timpul necesar realizarii sarcinilor 4jutati-l sa se organizeze . fiecare lucru sa aiba o pozitie pe banca n clasa nu-si gaseste creionul, caietul 8emarcati-l cand are ordine pe banca etc." ;u utilizeaza adecvat timpul pe care il are =tabiliti de comun acord promptere o atingere pe umar, un semn cu mana" la dispozitie =pecificati asteptarile privind timpul de indeplinire a unei unitati de sarcina n mod clar 8ecompensati finalizarile n timp util (nteractiuni agresive cu ceilalti 'iscutati cu elevul individual despre comportamentul sau 53eea ce faci este...2, 5Coti obtine ceea ce doresti i n al t mod....2 8ecompensati-l cand realizeaza comportamentul adecvat 4re stima de sine scazuta Elevul care: se infurie usor, accepta cu dificultate lauda, nu participa la activitati" (mpartiti sarcinile n pasi mici 8ecompensati-l pentru finalizarea oricare unitati de sarcina Hinimizati teama lui de esec 8educeti confruntarile negative e!: Esti un lenes2" 4cordati-i responsabilitati speciale 3reati conditiile n care elevul isi poate manifesta o abilitate pe care o are i pentru care poate fi apreciat de ceilalti

Fisa suport

Aria CES : CERINE SOCIALE' EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE Categoria C S! 164B6)+)& ( CO'(6&1+ . partea ? ALTE POSI7ILE TE=NICI EDUCATIVE A. Ig#orarea ta"ti"a . profesorul acorda selectiv atentie elevilor atunci cnd e!ecuta sarcinile date, ignornd comportamentele secundare. D. Pau)a ta"ti"a . profesorul utilizeaza o pauza intentionata atunci cnd da o instructiune pentru a atrage atentia elevilor. I. Se&#a%i)are #o#.(er*a%a . profesorul utilizeaza un semnal non-verbal care se refera la un anumit mesaj, instructiune. J. Se&#a%are i# ire"ta . profesorul directioneaza elevul fara a-i spune e!act ce sa faca. 'e e!emplu: 1=unt o gramada de $rtii sub banca ta.2" K. Ti&p e "o#!or&are . profesorul stabileste contactul vizual cu elevul i pro!imitatea spatiala, da instructiunea, dupa care i lasa elevului un interval de timp pentru a se conforma, interval n care nu i acorda atentie. F. Dire"tio#are "o&porta&e#ta%a . profesorul directioneaza un grup sau un elev facnd referire directa la comportamentul asteptat. 'e e!emplu: 1Hi$ai, ntoarce-te spre mine> Hultumesc>2" L. Rea&i#tirea regu%ii . profesorul face referire la setul de reguli negociate cu elevii 'e e!emplu: 14vem o regula cu privire la ntrebari.2" M. Pre!atarea . profesorul se focalizeaza pe ceva pozitiv nainte de a aplica te$nici de management comportamental. N. C+estio#area ire"ta . profesorul utilizeaza o forma imperativa directa i nu auna desc$isa 'e e!emplu: 13eO2, 13ndO2, 13e faciO2, 13e ar trebui sa faci acumO2, 13are este regula noastra...O2 n loc de 1'e ceO2" 4cest gen de ntrebari directioneaza responsabilitatea catre elev n loc sa ceara justificari. (mperativele directe se centreaza pe responsabilitatea elevului n momentul prezent i nu pe motivele pentru care nu se comporta cum trebui. AP. O!erirea e a%ter#ati(e . profesorul ofera o alternativa n cadrul regulamentului negociat: 1Coti sa desenezi dupa ce termini e!ercitiul>2 AA. Co#se"i#te a&>#ate . profesorul indica n mod clar consecintele care vor urma unui comportament inadecvat, oferind o optiune: 1'aca nu poti lucra n liniste aici... trebuie sa te rog sa lucrezi singur.2 AD. Te+#i"a ?ti&e out@ . 16ime out2 nseamna scoaterea elevului din conte!tul care-i ntareste comportamentele inadecvate i mutarea acestuia ntr-un loc n care sa fie lipsit de ntariri 3omportamente care pot fi abordate prin time out : Q lovirea altora, a profesorului Q maltratarea, ranirea, agresarea altora Q amenintarea altora Q acte periculoase Q comportament ostil Q vocabular vulgar, jignire, poreclire Q raspunsuri obraznice Q ntrerupere persistenta Q strigate agresive Q plngeri, cereri ostentative Q aruncarea, distrugerea unor obiecte Q nerespectarea comenzii de a opri un comportament Q aruncarea cu obiecte n altii Etape ale te$nicii: a. selectarea comportamentului tinta 0bs: 56ime out2 nu este te$nica eficienta pentru orice comportament, iar utilizarea sa abuziva i scade eficienta> b. Ale%erea unui loc pentru time out - un loc de calmare i recapatare a controlului. 4cesta trebuie sa fie un loc plictisitor, n care elevul sa nu primeasca atentie i n care sa nu aiba acces la ntariri nu este recomandat un loc n care sa palavrageasca i sa rda cu alti elevi, scapnd astfel i de sarcinile date la ora". ;u trebuie ales un spatiu strmt sau orice loc care poate genera frica. &n scoala, locul ideal este probabil un colt sau o salita apropiata de clasa sub supraveg$erea unui alt profesor eventual. =e poate stabili un loc c$iar undeva n clasa intr-un colt" c. -eterminarea timpului necesar 6impul se stabileste de obicei n functie de vrsta copilului adica, A minut pentru fiecare an la copiii mici"* timpul total pentru time out nu ar trebui sa depaseasca insa AD minute. !bs: 6ime out2 nu este doar o pedeapsa, ci un mijloc de a evalua ce s-a ntmplat i de a cauta solutii pe viitor. Elevului trimis la 5time out2 i se va nmna o fisa de genul celei de mai jos i li se cere sa raspunda la ntrebari. 0 copie a acestei fise se va ntoarce la profesor, una la diriginte. G(=4 56(HE 0B62 3e s-a intamplat O 'e ce ai ajuns aiciO 3are-i versiunea ta despre ce s-a intamplat O dreptul la replica" 3e regula# drept ai incalcat prin comportamentul tau O 3e poti face pentru a repara situatiaO Centru a preveni astfel de situatii n viitorO 3um te poate ajuta profesorul# dirigintele# consilierul psi$opedagogO d. 7asurarea timpului (n spatiul de 5timeout2 trebuie pus un ceas cu alarma, elevul fiind informat ca poate sa iasa doar cnd acesta suna. 4stfel, responsabilitatea cu privire la durata time out-ului nu este nici a profesorului nici a elevului. e. i%norarea elevului cnd este n time out Carintii sau profesorii fac adesea greseala de a continua sa-i tina predica copilului# elevului, ceea ce practic anuleaza eficacitatea acestei te$nici. 3$iar daca copilul#elevul striga sau acuza dureri sau cere sa foloseasca toaleta, acestea trebuie ignorate, cu e!ceptia cazului n care sunt probleme reale. Centru orice comportamente distructive se pot impune pedepse suplimentare. f. #tabilirea le%aturii cu elevul dupa time out Este important sa se clarifice legatura ntre comportament i 5time out2, pentru ca elevul sa sesizeze secventa cauza-efect. Elevul trebuie sa nvete ce consecinte vor avea anumite comportamente. ;u se recomanda sa i se tina o predica dupa time out, nici sa i se ceara sa promita ca 1nu va mai face niciodata ce a facut2. 4stfel de promisiuni nu duc la mbunatatiri. 1'e ce ai fost trimis la time outO2 'aca raspunde corect i se permite sa-si reia activitatea anterioara. 'aca raspunde incorect sau nu stie, i se e!plica.

Fisa suport

Aria CES : CERINE SOCIALE' EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE Categoria C S! 164B6)+)& ( CO'(6&1+ . partea @ ALTE POSI7ILE TE=NICI EDUCATIVE AI. 7%o"are . este o strategie prin care profesorul opreste argumentarea fara sfrsit a elevului. 'e e!emplu, profesorul atrage atentia unor elevi sa se orienteze spre catedra i sa asculte. Elevii se plng 1;u vorbeam doar noi...>2. Crofesorul le bloc)eaza tentativa de evitare cu un gest ferm al minii i repeta instructiunea. Hesajul profesorului este : 5;u ma intereseaza de ce vorbiti sau cine mai vorbeste. 4sculta instructiunea i fa ceea ce iti spun2. AJ. A"or partia% 3 re ire"tio#are 3 Crof. poate e!prima un acord partial cu elevul daca e cazul" i apoi l redirectioneaza pe regula i cerintele sarcinii. 'e e!emplu, profesorul face observatie unui elev care mesteca guma i i reaminteste regula. Elevul raspunde napoi: 1'ar, domnul Copescu ne lasa sa mestecam guma>2 &n loc sa intre n disputa, profesorul e!prima un accord partial: 1Coate ca domnul Copescu va lasa2, apoi redirectioneaza: 1&n aceasta clasa regula este clara. 3osul este acolo. Hultumesc>2. Elevului i se ofera timp sa se conformeze. AK. Co&e#tariu aserti( 3 e!ista grade de asertivitate n limbajul i vocea cuiva. 4tunci cnd profesorul este asertiv, isi va sustin drepturile ntr-o maniera clara, decisiva, ferma, non-agresiva 'e e!mplu: 14cest gen de limbaj este inacceptabil aici. 4vem o regula legata de respect. Ha astept sa o folositi.2" AF. Co&e#)i . cnd prof. da o comanda, treb. sa se asigure ca va fi scurta i ca s-a stabilit un contact vizual direct cu elevul: 1Hi$ai ...">2 Crimul cuvnt sa fie tare i accentuat pentru a atrage atentia. 3oborti vocea odata ce ati stabilit contactul vizual i transmiteti comanda pe un ton ferm, decisiv, asertiv: 1'a-te jos de pe banca, acum>2 AL. Li&*a9u% spe"ia% a% i#"ura9arii a 8ormulri care demonstreaz acceptarea: 5Care s-i plac activitatea aceasta2. 5E frumos c-i face plcere s nvei.2 5=e vede c-i place foarte mult s faci asta2. 5'ac nu eti mulumit cu ceea ce a ieit, ce crezi c ai putea face ca s te simi mai bine n acest sensO2 b 8ormulri ce e*prim ncrederea: 53unoscndu-te, sunt sigur " c ai s reueti.2 54i s reueti>2 54m ncredere n tine c vei ti ce s faci.2 5;u-i uor deloc, dar cred c ai s reueti.2 c 8ormulri care subliniaz contribuiile i aprecierile: 5Hulumesc, a fost de mare ajutor ce ai fcut.2 54 fost o idee bun din partea ta s R2 5Hulumesc, c$iar apreciez ce ai fcut, pentru c mi-a uurat mult munca.2 54m nevoie de ajutorul tu pentruR2 3tre toat clasa: 5 3$iar am petrecut un timp bun astzi> Hulumesc.2 5 Stiu c te pricepi la... 4i vrea s faci tu acest lucru pentru noiO2 d 8ormulri prin care este recunoscut efortul i progresul: 53$iar c ai muncit mult pentru asta>2 5Hi se pare c ai petrecut mult timp gndindu-te la acest lucru.2 5Bit-te ct ai progresat>2 5E clar c ai devenit mai ndemnatic nR2 5Cari cam nemulumit, dar uit-te ct de mult ai progresatR2 O*s4: 3uvintele de ncurajare pot avea un efect invers asupra elevului, c$iar de descurajare, dac sunt motivate de dorina profesorului de a permanentiza un comportament pe care l consider 5bun2 sau dac e!prim o atitudine de genul: 5Ti-am spus eu>2. 6rebui evitat, aadar, comentariile moralizatoare sau care l 1calific2 pe elev, e!.: 5Care c ai muncit, nu glumR, 5,R de ce nu poi face asta tot timpulO2* 5Rera i timpul>2* 5Rvezi ce poi face dac te strduietiO2 etc.". O*s5: Efectul real al incurajarii depinde ns foarte mult de msura n care elevul are ncredere n adultul care l laud, dac ateapt sau nu s fie ludat i dac are tendina de a deveni dependent de ea. AM. A &i#istrarea e pe epse Cedepsirea comportamentului sau costul raspunsului implica retragerea unor privilegii pentru o perioada de timp. 4ceasta procedura nu necesita un spatiu special, se poate administra oriunde, oricnd. 4ceasta te$nica numita 1amorsare2 va creste eficienta consecintelor i ofera o legatura cognitiva ntre consecintele trecute i controlul comportamentului n prezent. =e va realiza i o internalizare a consecintelor ce urmeaza un anumit comportament. =e presupune ca, avnd posibilitatea de a alege, elevul va prefera evitarea unei consecinte negative prin promovarea unui comportament adecvat. &rincipii %enerale: a. 4lcatuiti o lista cu comportamentele care sunt dificil de abordat utiliznd alte te$nici ma!imum trei". b. (nformati elevul ce comportamente vor avea drept consecinta o pedeapsa. c. Gaceti o lista de privilegii care pot fi retrase ca pedeapsa. d. 8ecapitulati cu elevul consecintele pentru comportamente neadecvate, precum i consecintele pentru comportamente adecvate. e. =e recomanda sa se stabileasca un semnal non-verbal de comun acord cu elevul, care sa serveasca drept avertizare i care sa-i permita copilului sa dezvolte autocontrol. &n momentul n care i se arata semnul copilul poate decide: . sa-si sc$imbe comportamentul curent* . sa accepte consecintele asociate cu comportamentul neadecvat. f. 'aca elevul si controleaza comportamentul, puteti sa-l ncurajati: 1Hi$ai, ma bucur ca ai ncetat sa o jignesti pe colega ta>2 g. Giti consecventi n aplicarea procedurii. 'aca nu faceti acest lucru elevul va observa ca adesea spuneti lucruri pe care nu le credeti cu adevarat sau nu le puneti n practica i va specula asta.

Fisa suport

Aria CES : CERINE SOCIALE' EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE Categoria C S! 164B6)+)& ( CO'(6&1+ . partea A ALTE POSI7ILE TE=NICI EDUCATIVE AN.E"o#o&ia e 9etoa#e Crincipiul general este utilizarea unei abordari pozitive n dezvoltarea de comportamente noi, mai adecvate. =e identifica comportamentele dezirabile#indezirabile i se stabileste o regula de acordare a jetoanelor '*emplu: =e masoara urmatoarele trei aspecte ale comportamentului unui elev de fiecare data cnd are o anumita ora e!. matematica": A. Cunctualitate: elevul sa fie responsabil cu privire la punctualitate =a fie la timp n clasa. =a fie gata pentru ora dupa I minute de la intrarea profesorului n clasa.U 'levul primeste 2 puncte daca indeplineste aceste cerinte sau pierde 2 puncte daca nu le indeplineste D. 8espect: elevul sa respecte demnitatea i autoritatea profesorului i demnitatea celorlalti elevi Btilizarea unui ton adecvat cnd se adreseaza profesorului =a fie concentrat la activitate =a foloseasca cuvinte adecvate =a colaboreze cu ceilalti elevi 'levul primeste 3 puncte daca indeplineste aceste cerinte sau pierde cate 1 punct daca nu le indeplineste I. =arcini: elevul sa finalizeze sarcinile date de profesor n clasa fara ntrerupere sau refuz =a prezinte temele la timp =a urmareasca instructiunile profesorului n clasa fara comentarii 'levul primeste 2 puncte daca indeplineste aceste cerinte sau pierde 2 puncte daca nu le indeplineste Crofesorul tine socoteala punctelor nregistrate de elev. Elevul obtine puncte pentru respectarea celor I criterii listate mai sus. 4ccentul cade pe faptul ca elevul cstiga sau nu punctele. <a finalul zilei#saptamnii se nsumeaza punctele cstigate de elev i se mpart la totalul punctelor pe care le-ar fi putut cstiga. E!emplu: Elevul a cstigat DJ puncte. 6otalul pe care le-ar fi putut cstiga este DM puncte DJ:DM V P,MF. =corul elevului este deci MFW. 3omportamentele elevului se nregistreaza n fiecare zi pe o fisa de observatie. 'e cte ori elevul nu obtine un punct se specifica motivul pentru care punctul nu sa acordat. 4cest lucru este util pentru ca elevul nu mai poate contesta neacordarea punctului atunci cnd motivele sunt clar specificate. &nregistrarea comportamentelor este necesara pentruidentificarea acelor comportamente la care elevul mai are de lucrat pentru a le modifica. 4cele comportamente problema care se repeta frecvent vor constitui tinta viitoare a programului. 3u punctele colectionate elevul poate - 1cumpara privilegii2. C8(7(<E?(B B;(646E 'E 6(HC (HC0864;64 CB;36E# XE604;E 4sistentul profesorului A saptamana K K 4udierea melodiei preferate n pauza K minute I I 6e%uli de baza Y 0feriti-i punctele imediat ce elevul realizeaza comportamentul adecvat. Y 3nd i oferiti punctele spuneti e!act ce v-a placut, ct sunteti de multumit ca s-a comportat asa. Y 3nd apare un comportament inadecvat este important: a" sa-l ignorati* b" selectati un privilegiu pe care-l veti retrage* c" retrageti un numar de puncte cel mai putin dezirabila alternativa"* d" analizati comportamentul pentru a vedea daca nu cumva i-ati cerut prea mult copilului* n acest caz revizuiti setul de e!pectante. DP. Co#tra"tu% e "o#ti#ge#ta Este o modalitate de stimulare a comportamentelor adecvate cu rezultate n cazul adolescentilor. 3onsta n a stabili un contract ntre toate partile implicate elev, profesor, parinti" care specifica comportamentele pe care trebuie sa le aiba acestia i consecintele realizarii# nerealizarii lor n termeni precisi. =e va specifica data nc$eierii acestui contract, termenul de valabilitate i va fi semnat de toti cei implicati. 4c. contract e un instrument n zona pro!imei dezvoltari a adolescentului care regleaza relatiile ntre el i celelalte persoane. (deea de baza este ca partile sa conlucreze i sa ajunga la un acord cu privire la cteva obiective specifice, realiste, observabile i masurabile. 3ontractele de contingenta functioneaza pentru ca sunt o declaratie publica prin care partile se obliga la actiuni viitoare i o fac n mod voluntar. &n plus, printr-un astfel de contract i aratam elevului ca l tratam ca pe un adult responsabil de comportamentul lui i capabil sa-si respecte cuvntul dat. 3ontinutul contractului trebuie negociat astfel nct fiecare parte sa simta ca a avut ceva de spus i ca are reale beneficii de pe urma nc$eierii lui. E util sa se lase loc de renegociere daca nu se pot onora obligatiile contractuale de catre una dintre parti. Gormularea generala trebuie sa fie una pozitiva, cu accent pe consecintele pozitive ale respectarii obligatiilor contractuale. Giecare parte primeste o copie, iar datele i conditiile de revizuire vor fi stabilite n avans. DA. Te+#i"a ?s+api#g@ &n cadrul procedurii denumite s$aping, n cazul n care comportamentul pare sa se mbunatateasca adica este aproape de ce se asteapta parintele#profesorul", dar nu este e!act comportamentul dorit, din moment ce ntotdeauna e!ista variatie n producerea comportamentului, parintele#profesorul trebuie sa-l recompenseze i apoi sa astepte o apro!imare i mai buna a comportamentului dorit pentru a-l recompensa din nou. 4ceasta procedura este destul de utila n a-i ajuta pe elevi sa dezvolte noi comportamente sau sa ntareasca un comportament dorit care e!ista, dar ntr-o forma imatura. 3el mai simplu e!emplu n acest sens este dezvoltarea limbajului la copii: pe masura ce copilul primeste ntariri pozitive pentru ca a spus ceva corect va produce fraze din ce n ce mai corecte.

Fisa suport

Aria CES : CERINE SOCIALE' EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE Categoria C S! +'B& 1+1 + An*ietatea . tulburare emoinal manifestat prin stare de team( panic i5sau blocaje emotionale i acionale. Caracteristici principale ale afectiunii Strategii i intervenii utile in predare 4n!ietatea e!cesiv a adolescentului poate fi generat de: Crearea u#ui "%i&at e u"atio#a% po)iti( -o educaie inadecvat n copilria timpurie contactul cu stiluri de via - manifestarea de catre profesor a unei atitudini afective pozitive: bunvoin, i gndire duntoare -vicii, agresivitate" ncurajare, susinere -relaii tensionate cu adulii, pn la abuz asupra copilului -creare unei atmosfere de nvare destins, rela!ant prin aplicare unor metode -traume psi$ice active- participative care sa ofere placere si siguranta . jocuri educative, activitati -predispoziii an!ioase accentuate de atitudinea prinilor practice necompetitive, scenete, activitati pe fundal sonor" -promovarea unei atitudini prietenoase i cooperante din partea colegilor Cara"teristi"i pri#"ipa%e a%e e%e(u%ui I e#ti!i"area sursei stari%or e a#<ietate si a !a"tori%or "are o &e#ti# -are frecvente stari de panic ce produc fie blocaje acionale sau e!: stil de gandire irational, catastrofic, reactii emotionale dezadaptative etc. verbale, fie o agitaie e!cesiv Di&i#uarea A e%i&iarea surse%or si !a"tori%or a#<ietatii stari e&otio#a%e -are un stil de gandire irational si negativist a aptati(e -relaioneaza greu cu ceilali profesori, colegi", tinzand sa se izoleze* -reducerea efectului gndurilor negative, generatoare de fric prin alternarea lor -ii este teama de sc$imbare i noutate, adoptand un comp. rutinier -are dificultati de dificulti de nvare pe fondul concentrarii scazute a cu ganduri realiste -e!ersarea autocontrolului emotional prin te$nici de rela!are zilnica si de control atentiei, si a problemelor de memorare" al respiratiei -este $ipersensibil la evaluari negative - autosugestiei pozitive n situaia atacurilor de panic e!: prin folosirea de ctre 7ariere 8# "a%ea 8#($-$rii elev a devizei 1Eu pot2 repetat n faa oricrei dificulti" I#te%egere si i#(atare "og#iti(a : - formarea obinuinei de a-i propune scopuri realiste si de a face pasi mici, ?ndirea . rigid * transfer greu cunotinele la situaii # domenii noi, realizabili dar poate nva prin e!ersare i repetiie -formarea obisnuintei de a interpreta greseala ca un feed-bac% si nu ca un esec (nvarea si intelegerea -dezorganizate din cauza emoiilor i a fricii -oferirea de catre profesor a unor cerine cu dificultate gradat- se ncepe cu 4bordarea sarcinilor -evit sarcinile noi, necunoscute, se tem de eec sarcini simple care s ii asigure succesul i ncrederea n sine Ate#tie -implicarea elevului an!ios preponderent n activiti de grup implicarea -3apacitatea de concentrare redusa receptiv a unor prieteni importani poate ajuta elevul s simt c nu este izolat A!e"ti(itate datorit an!ietii" -emotii intense si dezadaptative -ofeirea in cadrul sructurii orei a unei zone de stabilitate . programarea intr-o E#ergie psi+i"a anmita perioada aorei nite scurte activiti rela!ante care s-l ajute pe elev s -8ezistena la efort intelectual sczuta are nevoie de pauze de se desfoare rela!are mai lungi i mai dese

Fisa suport

Aria CES : CERINE SOCIALE' EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE Categoria C S! ( ,) S&+ -epresia-perceperea e*treme de ne%ativ a propriei persoane( mediului i a viitorului Caracteristici principale ale afectiunii Strategii i intervenii utile in predare 'epresia este mai mult dect o 1tristee zilnic2. P%a# e a"-iu#e )i%#i"$ . plnuirea fiecare zi cu elevul, astfel nct acesta s 4desea este asociat cu : tie unde se poate adresa n momentele de criz, mai ales cnd e liber* pastrare Zabuzul de anumite substane unei atitudine pozitiv, bunvoin, ncurajare Ztulburri de alimentaie, se!uale i de somn Ze!periena unei traume semnificative Dis"u-ii %i*ere espre pro*%e&e%e a(ute . petrecerea un timp cu elevii Zdispoziie natural spre emoii i stri negative, rennoite de discutnd despre pasiunile lor si oferirea sprijinului emotional necesar 0bs:e diverse e!periene de via indicat de observat abilitile i calitile pe care le are, pentru a putea recurge la ele cnd este cazul" Cara"teristi"i pri#"ipa%e a%e e%e(u%ui -are o e!presie a fetei permanent trista 6rup e spri9i# confideni". implicarea receptiv a prietenilor importani poate -este frecvent nervos, iritabil, e!cesiv de emotive ajuta elevul s nu se simt respins* =tabilirea unei legturi regulate cu adultul -are crize de plans ine!plicabil preferat. -este apatic, lipsit de energie -traieste sentimentul de a fi 5altfel2, diferit fa de ceilali 6># ire po)iti($ . nvarea elevul cteva afirmaii pozitive pe care s i le -se evalueaza numai negativ si are o stim de sine sczut repete atunci cnd se confrunt cu dificulti. -are sentimente de vina nejustificate - prezentul si viitorul ii pare lispit de perspectiv Resurse a aptati(e . gsirea unei anume abilitati pe care o posed elevul # pe -e dominat de ganduri negre, de idei de suicid pesimism e!agerat" care ar putea s-o dobndeasc i promovarea sa n clas* utilizarea de metode -ia greu o decizie, oricat de simpla ar fi ea si materiale atractive -are rezultate la nvtur #in alte activitati neateptat de slabe -tinde sa se izoleze de restul colegilor E(a%uarea a*i%it$-i%or so"ia%e . verificarea dac elevul dispune de abilitile -tinde sa refuze comunicarea cu cei din jur sociale necesare n grupul lui din clas. 'ac nu, el trebuie invatat prin -are certuri si contradictii frecvente cu colegii intermediul unor e!erciii de dezvoltare a abilitilor sociale -se mbolnveste frecvent -are insomnii P%a#u% e a"as$A e %a ,"oa%$ a% e%e(u%ui -implicarea elevului n activiti care s -poate avea scaderi# cresteri in greutate -poate avea dureri ine!plicabile, ca de e!, dureri de cap sau de stomac duc la creterea respectului de sine : -oferirea de sarcini colare accesibile #realizabile#realiste, cu dificultate gradat: 7ariere 8# "a%ea 8#($-$rii se ncepe cu sarcini simple care s le asigure succesul i ncrederea n sine 'epresia afecteaz ntreaga manifestare psi$ica: - lips de implicare # evitare # refuz de implicare in a"ti(itatea ,"o%ar$ -implicare sporit n activiti de grup -implicare n activiti e!tra-colare -rezisten sczut la e!ort i#te%e"tua% -ra# a&e#t s"$)ut n activitate -probleme de &e&orie ,i ate#-ie -&oti(a-ie sczut -se#si*i%itate e<"esi($ la evalurile negative i la eec - capacitate de "ooperare s"$)ut$

Fisa suport

Aria CES : CERINE SOCIALE' EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE Categoria C S! *61&S* S 4 C1&3 7utism selectiv .copil5 adolescent care poate vorbi normal n anumite situaii( de obicei acas( n familie( dar refuz comunicarea verbal cu persoane nefamiliare i n medii resimite nesi%ure afectiv sau ostile. 9n coli( e considerat cu mutism acel copil care nu vorbeste timp de 1-2 semestre/ mutismul poate fi efectul unei traume psi)ice anterioare. Caracteristici principale Strategii i intervenii utile in predare - are un blocaj n comunicare generat de o team generalizat i I e#ti!i"area st$rii %ui e&o-io#a%e ,i a !a"tori%or e stres an!ietate social - nelege limbajul i poate vorbi, dar nu depeste 5pragul de fric2 Crearea u#ui "%i&at a!e"ti( .po)iti( si se"uri)a#t -4propierea fizic att ct este necesar pentru a le menine securitatea i ii asum o 5identitate non-verbal2 prefera sa se e!prime si sa intimitatea comunice predominant nonverbal : micri ale capului, artat cu -4doptarea unei atitudini de ncredere i bunvoin degetul, rmnd impasibil pn cnd cineva g$icete ce doreste" -=ensibilitate n acordare de sprijin ton cald, prietenos" - poate prezenta asociat i tulburri de limbaj - performana colar ii este afectat, dar progresul colar e posibil la #"ura9area ori"$rei te#tati(e e "o&u#i"are' i# i!ere#t e #atura ei acele activiti ca nu necesit vorbire -7erbalizarea de ctre profesor a mesajului transmis de elev gestual prezint probleme de relaionare, -(ncluderea lui in toate activitile c$iar i n cele care solicit limbajul oral - manifest o sensibilitate e!cesiv la reaciile celorlali -Cerseverena n adresarea verbal profesorul nu va recurge n nici un caz la - e e!trem de timid i emotiv gesturi pentru a comunica" 7ariere 8# "a%ea 8#($-$rii A"ti(itate s"o%ara Ai#(atare "og#iti(a Sti&u%area i&p%i"arii i# a"ti(itati s"o%are capacitate de efort intelectual sczut tendinta de renunare" -Clanificare organizat si structurat a activitii evitarea abordrilor tematice transmit feedbac% numai n activitile preponderant practice fr finalitate clar" dificultate de lucru in grupe n cadrul activitilor colare* -predare si prin modalitati alternative de comunicare e!: comunicare prin semne Aspe"te psi+o.so"ia%e si imagini", dar nu e!clusiv prin acestea -stari de nesiguran inpropriile forte, -&ncredintarea unor sarcini accesibile in pai mici i valorizarea lor n faa clasei -dificultati mari de comunicare cu persoane nefamiliare, -comunicand ludarea pentru orice succes ct de mic" eventual non-verbal -Gragmentarea temelor n sarcini mici de atins pentru fiecare elev -6eme variate cu ritmuri de rezolvare adecvate fiecrui elev -6eme scrise limitate ca dimensiuni, numr i comple!itate -(ntroducerea unui element practic n tem Crearea u#ui progra& e terapie 8# parte#eriat "u p$ri#-ii' irigi#tii si pro!esorii

Fisa suport

Aria CES : CERINE SOCIALE' EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE Categoria C S! +1+C64 ( ,+'&C+ 4tacul de panic reprezinta un sentiment coplesitor de fric care apare far avertisment sau motiv obiectiv. El apare far o cauza anume sau c$iar n situatii inofensive de e!emplu, n timpul somnului" i dureaz cteva minute. 4tacul de panic genereaz fobii, depresii, abuz de medicamente, alcool c$iar suicid. Caracteristici principale Strategii i intervenii utile in predare Elevul, in perioadele de atac de panica prezinte urmatoarele Crearea u#ui "%i&at e u"atio#a% po)iti( manifestari : - manifestarea de catre profesor a unei atitudini afective pozitive: bunvoin, - ritm neregulat al btior inimii, dificulti n respiraie, ncurajare, susinere acceptarea manifestrile, si oferirea de sprijin in momentul -sentimentul c nu mai are aer printr-un comportament calm, degajat - senzaii de ameteal, stare de confuzie -creare unei atmosfere de nvare destins, rela!ant prin aplicare unor metode - senzaie de vom active- participative care sa ofere placere si siguranta . jocuri educative, activitati - crcei, tremurturi, transpiraii reci, frisoane, furnicaturi la mini i la practice necompetitive, scenete, activitati pe fundal sonor" picioare -promovarea unei atitudini prietenoase i cooperante din partea colegilor - dureri de piept, fierbineal nvarea colegilor cum s reacioneze pozitiv, ca s nu agraveze starea de - teama paralizant c nnebunete sau ca moare panic" - ipo$ondrie I e#ti!i"area sursei stari%or e a#<ietate si a !a"tori%or "are o &e#ti# 7ariere 8# "a%ea 8#($-$rii e!: stil de gandire irational, catastrofic, reactii emotionale dezadaptative etc. Pro"ese se#)oria%e Di&i#uarea A e%i&iarea surse%or si !a"tori%or a#<ietatii stari e&otio#a%e -6ulburri de perceptie i reprezentare a aptati(e A"ti(itate s"o%ara Ai#(atare "og#iti(a -reducerea efectului gndurilor negative, generatoare de fric prin alternarea lor -3mpul cunoaterii i nvarea propriu zis sunt dezorganizate din cu ganduri realiste cauza emoiilor i a fricii -e!ersarea autocontrolului emotional prin te$nici de rela!are zilnica si de control -=cderea receptivitii la sarcini al respiratiei -6eama n faa sarcinilor noi, necunoscute se teme de eec, de - autosugestiei pozitive n situaia atacurilor de panic e!: prin folosirea de ctre dificulti" elev a devizei 1Eu pot2 repetat n faa oricrei dificulti" -Evit situatiile colare care constituie pentru ei surse de panic - formarea obinuinei de a-i propune scopuri realiste si de a face pasi mici, absenteism" realizabili Ate#tie -formarea obisnuintei de a interpreta greseala ca un feed-bac% si nu ca un esec -3apacitatea de concentrare sczuta -oferirea de catre profesor a unor cerine cu dificultate gradat- se ncepe cu A!e"ti(itate sarcini simple care s ii asigure succesul i ncrederea n sine -emotii intense si dezadaptative -implicarea elevului an!ios preponderent n activiti de grup, implicarea E#ergie psi+i"a receptiv a unor prieteni importani poate ajuta elevul s simt c nu este izolat -8ezistena la efort intelectual sczuta are nevoie de pauze de datorit an!ietii" rela!are mai lungi i mai dese -oferirea in cadrul sructurii orei a unei zone de stabilitate : programarea intr-o anmita perioada aorei nite scurte activiti rela!ante care s-l ajute pe elev s se desfoare* activitile zilnice trebuie s includ relaionare i concentrare

Fisa suport

Aria CES : CERINE SOCIALE' EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE Categoria C S! 164B6)+)& ( S1) S ,OS11)+6*+1&C 0ulburri de stres posttraumatic . sc)imbare persistenta a personalitatii dupa o trire5e*perien traumatic5catastrofic. #c)imbarea aparut n personalitate nu poate fi atribuit vulnerabilitii sale psi)ice ci situaiei trite. Caracteristici principale Strategii i intervenii utile in predare Crezint simptome grupate la nivel de : I e#ti!i"area s"+i&*ari%or e perso#a%itate sur(e#ite "a ur&are a trau&ei 0rganic -tensiune, ncordare muscular, ncletarea pumnilor Crearea u#ui "%i&at e u"atio#a% po)iti( -tremurturi, nepturi, furnicturi, transpiraii reci -8elaionare pozitiva, destinsa, binevoitoare -tulburri se!uale, ale poftei de mncare i ale somnului comaruri, -Hanifestarea empatiei i nelegerei* insomnii" -3rearea unui climat afectiv confortabil, stimulativ arenevoie de siguran -oboseal permanent afectiv" 3ognitiv .proc. senzoriale, gandire, memorie -4dresarea cu o tonalitate cald, prietenoas, binevoitoare - tulburri de per"ep-ie ,i repre)e#tare revd momente trite n -Gormarea unei atitudine pozitive a colegilor fata de elev timpul traumei" - ncetineal n e!primarea g># uri%or i ideilor Sti&u%area i#teresu%ui pe#tru a"ti(B s"o%are - dominat de gnduri negative, prpstioase, sumbre -=timularea implicarea n activiti scolare care-i valorifica interesele -diminuarea capacitilor &e&oriei -4cordarea de timp mai mult pentru ndeplinirea sarcinilor 8eglatoriu vointa, atentie" -Hanifestai rbdare i calm in repetarea instructiunilor, e!plicatiilor # -abulie diminuarea # lipsa (oi#-ei, nu persevereaz, disparitia oricarei demonstratiilor dorinte de afirmare sau realizare" -Evaluarea frecventa a starii de spirit i ncredinarea de sarcini pe msur nici -nelinite, agitaie foarte dificile dar nici foarte uoare"* -diminuarea capacitilor ateniei 3omportament Sti&u%area i#"re erii i# si#e -comportament evitant, pasivitate i apatie -Golosirea frecventa a sistemului de recompense, laude, ncurajri pentru un -ticuri verbale sau gestuale progres orict de mic -consum de alcool si droguri -Evitarea pedepselor, criticilor distructive, ignorarea atat din partea profesorului, Emotional cat si di partea colegilor" -dispoziie trist o tristee apstoare ntiprit pe fa" -instabilitate emoional trece uor de la rs la plns" Sti&u%area "o&u#i"arii si a re%atio#arii po)iti(e -iritabilitate, accese de furie -&ncurajarea e!primarii, acordand sprijin elevilor n redarea ideilor tristee, an!ietate, nerbdare -crearea unui mediu confortabil si securizant cand comunic disperare, descurajare, idei suicidare Csi$o-social Crearea u#ui progra& e terapie 8# parte#eriat "u p$ri#-ii' irigi#tii si - stima de sine scazuta pro!esorii - izolare sociala - nencredere i ostilitate fa de familie sau colegi 7ariere 8# "a%ea 8#($-$rii Pro"ese se#)oria%e - tulburri de percepie i reprezentare A"ti(itate s"o%ara Ai#(atare "og#iti(a - randamentul sau ediminuat n orice gen de activitate - are dificulti de adaptare scolar4 consider c nu poate face fa sarcinilor" - manifest pasivitate - nu se implic sau nu finalizeaz o activitate Me&orie - are memorie slab, cu frecvente lapsusuri Moti(atie si (oi#ta s"o%ara - nu mai gasete motivaie i voin pentru a nva Ate#tia - capacitatea de concentrare sau mobilitate a ateniei este mult diminuata A!e"ti(itate -este labil afectiv trece uor de la rs la plns" I&agi#atie -are imaginaie i creativitate srac Aspe"te psi+oso"ia%e - imaginii de sine este fluctuanta -are tendinte de izolare sociala

Fisa suport

Aria CES : CERINE SOCIALE' EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE Categoria C S! 164B6)+)& ( +4&* '1+1& $ +'O) B&+ Caracteristici principale ale afectiunii Strategii i intervenii utile in predare A#ore<ia # a#ore<ia #er(oas$ e o perturbare a comportamen-tului alimentar care se manifest prin refuzul de a mnca, scderea +bsena unor semne clare, precum i mascarea simptomelor de ctre e!cesiv din greutate i controlul foarte meticulos al greutii corporale. persoanele afectate, fac dificil identificarea timpurie a tulburrilor de alimentaie% 8efuzul de a menine greutatea corporal peste greutatea normal minim pentru o anumit vrst sau nlime, persoa-nele afectate nu &n situaiile n care bnuii c un elev prezint aceast tulburare, ncercai cu tact sunt doar slabe ci cntresc cu minim AKW mai puin fa de s aflai mai multe informaii, discutnd cu acesta, cu prietenii colegii", prinii greutatea normal. despre obiceiurile alimentare a acestuia. 'ebutul tulburrii se situeaz de obicei n adolescen cel mai adesea ntre AF i AL ani" si ncepe in general cu eforturile obisnuite de a mentine o dieta pentru a elimina un oarecare e!ces de greutate la acel moment* Cersoanele cu un comportament anore!ic sufera o dereglare a perceptiei propriei infatisari. 3$iar daca in decursul acestei boli au pierdut mult din greutatea corporala, ele se considera in continuare supraponderale sau cu dimensiuni corporale mult prea mari. 'atorit scderii n greutate i a alimentaiei srace pot aprea serioase daune corporale: -din cauza dereglrilor $ormonale, se ntmpl destul de des ca menstruaia s absenteze. -prezint bti mai uoare ale inimii, -tensiune sczut, -temperatura sczut a corpului, -diferite probleme ale pielii, -slbiciune musculara, -cderea parului. Cara"teristi"i pri#"ipa%e a%e e%e(ei -e obsedata de ceea ce mananc vorbeste tot timpul despre aceasta i studiaz orice amnunt referitor la alimentele pe care le consum" -se subapreciaz n mod constant consider c are foarte multe puncte vulnerabile i e permanent ingrijorat s nu fac greeli " - &ncercarea de a-si controla greutatea corporala pare a-i reda sigurana greutatea devine astfel un factor important al respectului faa de sine* -ii este mereu frica s nu fie criticata # respinsa. -incearca continuu sa fie pe placul tuturor, n profunzime insa, se simte pierduta i incapabila s fac faa mediului in care trieste - pe care il consider prea competitiv i agresiv* -prefer s evite contactele sociale, situaiile n care s-ar simi vulnerabila ieiri cu colegii, diverse discuii"* 7ariere 8# "a%ea 8#($-$rii -scderea per!or&a#-e%or ,"o%are* -scderea interesului i a &oti(a-iei pe#tru a"ti(itatea ,"o%ar$* -prezint dificulti de "o#"e#trare i o scderea semnificativ a &e&oriei -episoade de %a*i%itate a!e"ti($ alternare a momentelor euforice cu momente depresive"* -reducere general a to#usu%ui psi+i"* .

Fisa suport

Aria CES : CERINE SOCIALE' EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE Categoria C S! 164B6)+)& ( +4&* '1+1& . B64&*&+ ' )3O+S+ S& S6,)+$+4&* '1+) + Caracteristici principale ale afectiunii Strategii i intervenii utile in predare 7u%i&ia #er(oas$: se manifest printr-o poft de mncare e!agerat, aa numita 1foame de lup2 dup care, n majoritatea cazurilor, +bsena unor semne clare, precum i mascarea simptomelor de ctre persoanele afectate i provoac pentru a depi sentimentul de vin, persoanele afectate, fac dificil identificarea timpurie a tulburrilor de perfect contieni, isi provoaca grea pentru a voma # folosesc alimentaie% la!ative. &n situaiile n care bnuii c un elev prezint aceast tulburare, ncercai cu tact 'ou aspiraii principale i caracterizeaz, de a mnca orict i orice s aflai mai multe informaii, discutnd cu acesta, cu prietenii colegii", prinii i totui de a rmne slab sau de a slabi. [ulimia este soluia la care despre obiceiurile alimentare a acestuia. se apeleaz pentru a le ndeplini pe cele doua, folosind o singura cale* E!ist o permanent preocupare fa de tot ceea ce are legtur cu mncarea, caloriile, greutatea corporal, diete* [ulimicii nu sunt uor de identificat deoarece ei pot avea o greutate normal, subnormal sau e!cedentar, nsa de obicei idealul lor de greutate este foarte sczut. Cersoanele ce prezint bulimie ncearca s ascund nege" aceast tulburare, datorit puternicului sentiment de ruine i culpabilitate* Ce acest fond de nvinovire pot dezvolta episoade depresive* 3onsecine fizice: -paloare datorit anemiei administrarea e!cesiv de la!ative i purgative" -cicatrici sau rni pe podul palmei provocri repetate ale vomei" Supra.a%i&e#tarea: aceast tulburare nevrotic este foarte asemntoare cu bulimia, nsa n acest caz, persoanele afectate nu i provoac vom i nu folosesc la!ative pentru a elimina ceea ce au consumat n mod abuziv. Cierderea controlului poftei de mncare i sentimentele de vinovaie sau repulsie fa de propriul corp sunt identice precum n cazul bulimiei. 4ceasta pierdere de sub control a poftei de mncare rezult n majoritatea cazurilor datorit stresului i neputinei de a face fa unor probleme de natura psi$ologic. 7ariere 8# "a%ea 8#($-$rii -scderea per!or&a#-e%or ,"o%are* -scderea interesului i a &oti(a-iei pe#tru a"ti(itatea ,"o%ar$* -prezint dificulti de "o#"e#trare i o scderea semnificativ a &e&oriei -episoade de %a*i%itate a!e"ti($ alternare a momentelor euforice cu momente depresive"* -reducere general a to#usu%ui psi+i"*