Gheorghe Iuti~

Argentina Panzariu

Valerica Iriciuc

GHID METODIC PENTRU STUDENTI , SIPROFESORIDEBUTANTI

ISTORIE

Ia~i - 2005

1. PR,,-CTICA PEDAGOGIC'\'
1.1. Aspecte generale 1.2. Factorii pedagogice 1.3. Continutul IA. Evaluarea studentilor practicii pedagogice rezultatelor activitatii de practidi pedagogica a care contribuie la organizarea

11
11

~i conducerea

practicii :..... 14 16

18

II. PORTOFOLIUL

STUDENTULUI
;

PRACTICANT
: ; ; :.......................... practicallt

19 19 20

ILL Aspecte generale 11.2. Propunere

pentru Portofolilll

studellwllli

III. i\IETODE DE

INV A.TARE

ACTIV A...............................................

37
37

m.l. Aspecte gcncrale III.2. Metode de fnvapre activa

45

IV. EV AL UAREA
IV. I. Aspecte generale

:~:................
,............................. Instrumente de evaluare de evaluare

73
73 81 87

IV.2. Metode de evaluare. IV.3. Strategii

modeme - metode complementare

PR;\CTICA

PEDAGOGIC1\.

Aetivitatea pentru conturarea aplicativa, profesori,

de praetica

pedagogidi

reprezinta

un segment de profesionale. a studentilor

importanta

eovar~itoare Intr-o forma lor de viitori ~i de

(~i ehiar formarea) psihopedagogidi

unor competente ~i metodica

0

Ea sintetizeaza, In calitatea

pregatirea reprezentand,

In acela~i timp,

sursa de noi cuno$tinte, un mijloc deaprofundare

Obiectivul

fundamental

al practicii

pedagogice

urmarqte

formarea

competentelor

speci fice profesiei de dasdil pri n: - cunoa~terea - atribuirea - cllnoa~lerea aspeetelor organizatorice, de conti nut $ide cohdueere a $colii;

unor activitati didactice $i metod ice studentilor~ de catre sllldenti a activitaplor

..

educative din $coaIa;

';.::.;..-..~.

- sllldierea $i CUllO<l$terea pel~onalilatii - cercelarea sau liceal. Pentru ca practica pedagogica studentilor, ~i Intelegerca

clevilor; psihopedagogice specifice ciclului gimnazial

unor problemc

sa-$i pouta atinge obiectivul

0

specific,

dar $i obiectivele sa - ne Cll

generale din cadrul pregalirii cantitativa referim (doua semestre aici la organizarea competenta

impol1anta deosebit5

are nu numai dimensiunea ci $i cea ealitativa didactice

a 14 saptamani, optima,

cu patru ore pe saplamana),

asigurarca

conducerii

sale de catre cadre

recunoscuta

didaclica,

dcsfa$urarca

cfecliva In cele mai bune conditii. pcdagogiee a viitorilor profesOli impliea nu psihologiei $i al metodicii, ci

Se cuno<l$te fO~lI-tebine ca nivelul pregatilii l1umai Insu$irca unor cuno$tinte $i formarea unor deprinderi

teoretice din domeniul pedagogici, Ori, formarea

didactico-metodice.

acestora

nu este posibila

decat

prin exercirii' practice, ~tiut fiind ca exercitiul $i depdnderi.

este calea principala de formare a oricaror priceperi

Prezentul . profesorii

Ghid este conceput

de autori atat ca sursa de informatie

pentro studenti

~i

debutanti, e:it ~i ca ilustrare a ceea ce trebuie

sa fadi ~i, mai ales, cum trebuie

sa fadi

eel care se afla Intr-una practicii pedagogiee,

din eele doua ipostaze (fie la leqiiIe

de proba ori finale din eadrul

fie propriu-zis

la clasa, In primii ani de cariera didactica).

Fiind

disciplina facultativa, In momentul de fapi, In planul de Invaiamant aI facultafilor,

IndepIine$te, totu$i, sarcini pe care nici una din disciplinele universitare nu

practica pedagogidi

Ie poseda (0 perioada de timp, dupa reforma Invatamantu]ui tratata ca

0

din 1948, practica pedagogica

a fast

"cenu$areasa"

a Inva!amantului

superior romaflesc, fiind p]asata la periferia acestuia

- circa 5% din planul de Invatamant,

In vreme ce In Franta, Marea Britanie, S.UA.. reprezenta

circa 20%!). Tntre acestea, ni se par foarte relevante urmatoarele: a) ii introduce comportamente pe studenti In atmosfera ~colii $i Ii familiarizeaza cu anumite

care nu pot fi intalnite In afara $co!ii; studentii se intalnesc cu "obiectu! viu" al viitoarei lor

b) In orele de practica pedagogica, profesiuni - copiIuIi'n ipostaza de elev;

c) Ii pune pe studen!i in situatii didactico-educative Ia teorie la practidi (intre altele, $i pe a1tii sa-! $tie este
0 aCllm

reale, oferindu1e prilejul trecerii de

con$tientizeaza

studentul di fntre a $ti un lucru $i a-i face

distanta mare); modele de activitapdidactico-edllcative, de $coli $i de profesori. estc concrctizat fni'ntftlnirea

Cll

d) of era studentilor

A$adar, aportul decisiv ($i specific) al practiciipedagogicc studentului elevul eu atmosfera, ordinea ~i organizarca

~eolii, eu exercitiul

didactieo-educativ,

~i eu modele

de ~eoli, profesori

$i de aetivitiiti.

Altfel spus, practica $i atitudinilor

pedagogica

reprezinU'i a modalitate

de testare $i modelare a aptitlldinilor de transfer a studentului

necesare activitatii

_ didactice, a etapa experimentala

din pozitia R (faclor de receptie, factor

dirijat) In pozitia S (emipitor de stimuli, factor de dirijare). Dar, fntrucat intcrvalul numarul r.acomodeze minimum mare de studenti cu multitudinea de aetivitati de timp aloeat practieii pedagogiee aflati, concomitent, la praetic5.), estc rclativ scurt (adaugam iar practicantii trebuie ~i

sa se un are - ~i

de fomle de activitate

din ~coala, dar, mai ales, sa realizezc activitatca de practica pedagogica didactica

$i demonstratii

practice, ilustrative,

$i sarcina de a foml;} studentilor anume ca, In timpul studentiei,

a atitudine pozitiva In legatura eu profesiunea

0

ea nu poate fi fnsu$ita (sUipanita)

data pentru totdeauna.

Aeeasta ~i pentru di, fn mcdilll llniversitar,

persista Inca eroarea potr;vit careia dadi un

student ,,~tie carte" ~i este bine informat poate sa $i predea bine. S-a constatat, InSa, ca studentii de ast3zi sllnt mai familianzati investigare eomplexa profesorilor ~i elaborare $i pretentioasa. din [acultati, de studii $i mai putin cu maiestria Chiar cand sunt foarte bine informati, Cll munca de cercetarc, de de altminteri foarte

didactidi,

gratie prelegeriJor

erudite ale IlU fae

pu~i in postura de dascali, adidi sa Invete pe al~ii, studentii

(aproape Intotdeauna) altceva decat sa-i imite pe propriii lor profesori, alunecfmd in gre~eala de a fi simpli transmi!a.tori de infonna!ie ~i,totu~i, crezand ca astfel au realizat
0

lec!ie modema!

Fa!a de complex a realitate ~colara - ~i, mai ales, Intr-un moment cand se dore~te identificarea unor noi dii ~i mijloace de predare mai eficienta a Istoriei - studentul profesor) trebuie sa adopte
0

(viitor

atitudine activ-creatoare, de necontenita pregatire ~i perfeqionare.

I. 2. Factorii care contribuie la organizarea ~i conducerea practicii pedagogice

Organizarea ~i conducerea practicii pedagogice sunt elemente premergatoare importante

pentru buna ei desfa~urare, deoarece de nivelul organizarii acesteia. factor al eficien!ei practicii In activitatea practica II constituie integrarea de ~i conducerii ei depinde,ln cea mai mare masura, eficacitatea

Poate cel mai Insemnat pregatirii specialitate de specialitate se realizeaza

cerintelor

~colare, mai ales ca, de multe ori, pregatirea ei In practica. din institutia

ca un fapt In sine, fara a se urmari ~i transpunerea de practica pedagogicii sunt implicati atat

In activitatea Invatamant cadrul

factori

de

superior, cat ~i din institutiile ~colare model (~coli de aplicatie sau ~coli de baza). Din sunt implicati: prorectorul responsabil cu activitatea didactica, prodecanul directorul

Universit[ifii respective,

faculU1tii

~efii catedrelor

de specialitate

~i al celei

de redagogie,

Departamentului

pentru Pregatirea Personalllllli

Didactic, metodicianuI ~i conducerea

facultatii respective. profesori

Din ~coljle de baza se ocupa de organizarea de

0

practicii pedagogice

reCUlloscuta anvergura

profesionala,

numiti profesori-mcntori.

Profcsorul pedagogica planificarea respectivele sarcinile

mctodician

de spccialitate

organizeaza
III

~i Indrum5

activitatca

de practidi Ja 'ill

din facultatea Intregii

respectiva.

EI participa,

colaborarc
0

cu profesorii-mentori, vor dcsfii$ura stuc!entii

activitati

instl'Llctiv-cducativc are obligatia

pc care

$coli. De asemenea,

de a veri fica lllocllli cum practicantii practicii pedagogice

Indeplincsc la Il1chcicrca

stabilitc, pOltofoliile aceSlora, cn ~i toale docllmentclc

acestei aCli vitati. In scopul cunoa~terii ~i Indrumarii cat mai cficiente a activiUitii studentilor, trebuie sa asiste In leqii de prob5 ~i finale sllstinute de practican\i, ~i sa participe la analiza acestora. metodicianui

la diverse alte activitilti din sa fie primllJ care sa-i atentie atnt laturii munca

~coala sau extra~colare orienteze instructive, studentilor

EI trcbuie

pe studenti In cunoa~terca cat ~i celei educative. ~i a profesorilor-mentori

aspectelor

din munca didactic5, aprcciaza,

acordand

Tot metodicianul

la finulul aces lei activitati,

din ~colile de baza.

Profesorii-mentori bogata experientfi didactica

au I:olul principal In inirierea studcnfilor ~i constituie, totodatfi, un model

In munca la catedra, detin profesional pentru studentul

practicant. " modele

ProfesOIii-mentori

sustin lectii demonstrative a activitatii

In fata studentilor activitatea

(oferind,

astfel,

de organizare

~i desfa~urare

In c1asa), Ie Indruma

de "intocmire a

planificarilor

calendaristice

~i de proiectare

a unita{ilor de Inv3tare, participa 14

la analiza leqiilor

(atat a celor demonstrative, cat - mai ales - a:eelor sustinute de studenti). Prin repartizarea unor sarcini concrete studentilor, prin acordarea de eonsultatii ~i Indrumari In vederea pregatirii leqiilor, profesorii-mentori contribuie Ia formarea ~i eristalizarea unor priceperi ~i deprinderi

corecte In activitatea de predare -Invatare - evaluare de calre studentii practicanti. Profesorii-mentori detin evident-a muncii desfa~urate la practica de
0

grupa de studenti,

participa nemijlocit la aetiunea de evaluare a acestora, devenind colaboratorii cei mai apropia!i ai profesoruI ui-metodician.

I. 3. Continutul practicii pedagogice

Activitatea grupa), didactica aplica!ie viitoarei succesiv

de practica predarii

pedagogica

se desfa~oara

pe grupe de studenti - pedagogie, cum deja

(maxim

10 pe
~colara,

disciplinelor

de cultura

profesionala (numite,

psihologie am aratat,

specialita!ii,

In ~coli special

nominalizate "laboratoare"

~coli de

sau ~coli de baza, adevarate lor profesiuni Regulamentul ~i exerseaza

In care studentii lor practica). a Practicii

iau contact

cu realitatea

"pe viu" pregatirea ~i Desfa~urare

de Organizare

Pedagogice

a Studenfilor In

(intrat In vigoare In 1998) stabile~te ca "activitatea perioada com una semestrelor ~colare ~i universitare,

de practica

pedagogidi

sa se desfa~oare conform

patm ore pe saptamana,

orarului

profesorilor-mentori" cu Inspectoratul Relatia

(prevedere

inc1usa ~i In ProtocolulIncheiat Ia~i). practicii pedagogice

de Universitatea

"AI. 1. Cuza"

Scolar al Judetului dintre obiectivele etape:

~i con!il1uturile

acesteia

se concretizeaza,

progresi v, In urmatoarele

1) etapa de asistenta ~i observare 2) etara leqiilor ~i activitatilor finale

a procesufui de proba;

instructiv-educativ

(practica

Dbscrvativa);

3) etapa lectiei
praetica pedagogidi In ctapa .~ proiecte

~i a activit5ti1or

adiacente

acesteia

(etapcle

2 ~i 3 reprczint5

desfa~urati'i). ~i obscrvare
,

de asistenta

studentul

realizcazJ 0

pJanifidiri

scmestrialc

~i a~ualc, a unci Icqii

de tchnologie

didactidi,

realizcaza - independent Dc asemenea,

analiza cuprinzatoarc

demonstrative

sus!inute de profesorul-mentor.

stuclcntuI mai trebuic:

i ,

L_ ..

t t
utiliz3tla sa studieze cu atcnlie programa ~colara, planificarea calendaristidl, manualul clasele respective; s5 participe ori sa se familiarizeze cu organIzarea

~i Indrumarea

activit5tilor

extra$colare

din institu!ia unde efectueaza

practica pedagogidi.

Etapa

lecfiilor

de probii concrete,

presupune rcspectiv

introdllcerca predarea

treptata unor lectii

~i prelllarea

de catre

stuclenfi

sarcinilor efectuarea

didactice

de specialitate

(se recomanda studentul:

a 4-5 leqii de proba de catre fiecare student).

Pe Ianga aceste activitati,


parintii); ~ I

sustine

ora de dirigentie

sau

aWl activitate

educativa

(vizita,

lectorat

cu

participa la analiza leqiilor realizeaza,

colegilor

din grupa de practica pedagogica; cIaselor la care a sus!inut leqiile de proba,

In scris, caracterizarea

eompletand

~i fi$a psihopedagogica la cercurile

a doi elevi; ale profesorilor din localitate, la ~edintele

participa

pedagogice

eercului de istorie din ~coala respectiva.

Observand propriilor prieeperile observatii

$i, apoi,

aplicand

In pnlctica

cele Insu$ite,

studentul

Invata

din

analiza treptat,

$i din cele formulate profesionale finale

de profesorul-mentor

ori de colegi, dobandind,

~i abilitatile lectiei viitori

solicitate de statutul de cadru didactic. "punctul trebuind terminus" al pregatirii In aceasta teoretico-practice etapa, a

Etapa studentilor, performante

reprezinta aee$tia

profesori,

sa demonstreze, eu statutul

ca

au atins 0

de competenta

profesionale a tehnologiei a rolului

compatibile didaetice

de eadru didactic proiectarii

calificat. didactiee,

Insu$ire cat mai aprofundata precum probeze, $i

0

modeme,

a algoritmului

eon$tientizare elocvcnt,

ficcarei

secvente

din aeest algoritm eare a Ineheiat

sunt de natura

sa

In mod

eompetentele

studentului

aetivitatea

de praetica

pedagogica. In acest mod, ies pregnant Istorie, In evidenta

$i valentele

formative,

educative,

ale disciplinei povestirea

care nu mai po ale fi considcrata

un obiect de Tnvatamant Tn care mcmorarea,

$i repovcstirea

trecutllilli de!in loelll eel m'ai Insemnat.

1.4. Evaluarea rezultatelor activiUitii de practidi pedagogica a studentilor

Prin evaluarea

acestei activiUlfi se urmare~te sa se determine in ce masura au fost atinse

de catre studenti obiecti vele practicii pedagogice. Cele mai importante / pregatirea aspecte care vor fi evaluate sunt urmatoarele: studentului pentru leqie (Intocmirea proiectului didactic, utilizarea

rnijloacelor / /
~L9

de in va}amant);

reaJizarea $tiinrifidi $i metodica a leqiilor; calitatea autoanalizelor comportamentul

--

asupra activitatilor

pe care le-a desfa$urat la clasa;

l'

general (verbal, nonverbal)

al studentuluila

leqiile susrinute;

/ Analiza

calitatea analizelor efectuate la lectiile rinute de catre colegii sai. activitatii se realizeaza de catre profesoml-metociician $i de catre

profesoruJ-rnenror

al grupei respective leqiiJor

de studenri, In prezenp

acestora din urma, avandu-se In finale, dt $i buna intocmire $i

vedere atat calitatea actualizare

de proba $i, mai ales, a Jeqiei

a Portofolilllui.

PORTOFOLIUL STUDENTULUI PRACTICANT

Portofoliul ~i experientei instrument faculta[ii

praetieii pedagogice

trebuie sa reprezinte,

pe de

par1e,

oglinda a aetivitatii

acumu]ate

de student in perioada de practidi momentul cand se va incepe

pedagogica, activitatea

iar pe de alta parte ~i un didaetica, dupa absolvirea

de Jucrll pentrll (acccentuam

pc ideea ca ceca ce face un profesor

Ia catedr5 este un act de creatie

permanent5). Avand in vedcrcinsemnalatea din primii ani ai earicrcididactice, cerinrcle activit5tii de evaluarc Activitalea profcsorlll-melodician a fost repartizat de praclica acestllia, alat pentru aetivitatea propuncm un model din limplli facultalii, care cat ~i

dcPortoroliu,

sa insumcze

a practicii pedagogice. pedagogica se inchcie, la facultate, printr-lln eolocvill, unde

arc in vedere aCli~'ilatea concreta a stllc!cnlllilli 1'1~coala de '1plicatie unde (evaluata printr-lln raporl de sinlcz5 al profesorului-mentor), precllm ~i

org'1niz'1rea (lemalicJ, solieita eelelalte formulatc, explic'1fii aetivitati

Iogica) ~i calitalea materialelor teorctic5,

ineluse in Portofoliu. metodidi,

Stlldenlului

i se pot

de nalura dcsfa~uratc

psihopedagogidi,

in Iegatura de a-~i motiva

eu !eetii1c ~i obiectivcle

la ~eoala ori cstc pus In ipostaza

metodele didacticc

~i mijloaceJe de i"nvatamant folosilC 1'10 Ieqie. este luata de profcsorul-mctodici'1n de sludcnti. al

Decizia privind nota finaIa la praclica pedagogica facult5[ii, de comun acord eu profesorul-menlor

'11grupci respective

In contextul document analitidi, administrativ, Intr-un

noului

curriculum,

planificarea

calendaristidi

se transforma

dintr-un

formal, care repeta modul de gestionare de interpretare personala

a timpului

propus de programa un demers

instrument

a programei,

care asigura

didactic concordant Planificarea programei resursele

cu situatia concreta din cJasa . activitatii didactice presupune, a~adar,

0

lectura

atenta tipurile

~i personala de activitati

a ~i

~colare, In scopul de a analiza obiectivele necesare.

~i de a inventaria

Inelaborarea

planificarilor,

consideriim

necesara urmatoarea

etapizare:

Citirea atenta a programei; Stabilirea Corelarea Verificarea succesiunii de parcurgere a continuturilor; de referinta educational vizate; propus (manualc, de catre ghiduri,

D
D D

fiecarui continut In parte cu obiectivele concordantei dintre traseul

Invapitor/profesor caiete etc);

~i oferta de resurse didactice

de care poate dispune

Alocarea

timpului

conside'rat

necesar

pentru fiecare

continllt,

In concordanta

cu

obiecti vele de referi nra vizate.' Intreglll cllprins al planificarii de aplicarea efectiva Planifidirile are valoare orientativa, eventualele modificali determinate

Ia clasa plltand fi consemnate pot fi intocmite

In rubrica "Observatii". rubricatie:

pomind de la urmatoarea

Nr. crt.

Unitari de Invatare

Obiecti ve de refelinta vizate

Continllturi

Numar ore alocate

Saptamana

Observatii

PROIECTAREA UNEI UNITATI DE INVATARE

1. Conceptul

de unitate

de invafare timpului

o unitate
o unitate
- coerenta

de Invatare poate sa acopere una sau mai multe ore de curs. Alocarea anuala.

afectat unei unitati de Invatare se face prin planificarea de Invatare este: din punetul de vedere al obiectivelor

vizate;

- unitara din punet de vedere tematie (adica al eontinutului); - desfa~urata In mod eontinuu - finalizatii prin evaluare. Realizarea Invatator/profesor Metodologia Inlantuite referinta. unei unitati In parte. de proieetare a unei unitati de Invatare consta Intr-o succesiune continuturilor, In vederea atingerii vizata. seama de de etape, de de i'nvatare Impune un demers didactic proiectat de ficcare pe
0

perioada de timp;

logic, ce contribuie EtapeIc proiectarii unci

la-detalierea

obiectivelor

sunt acclea~i, oricare ar fi unitatea de Invapre unWiti de lnvatare se recomanda

2. Proiectarea urmatoare]e:

a fi facu~a tinand

- centrarca - implicarea

demcrsului

didactic pc objective (nu pe continuturi); a ullllatorilor factori:

In proiectarc - obiective

(db ce?):, objective de referinta;

- activitati , (cum?): activitati de invatare; - cvaluare (cat?): descriptori de performanpi;

..

- resurse (cu ce?)

Cum voi ~ti dad s-a realizat ce trebuia?

Precizarea obiecti velar

Analiza resurselor

Elaborarea strategiei

Scoala Profesorul Clasa _

_ _

PROIECTAREA UNITATII DE INVATARE ,

Detalieri de conti nut

Objective de referinta

ActiviUiti de invatare

Resurse
~

Evaluare

I. Etapele pregatirii
1. Ce .;tiu?

unei lectii

$tiu: - titlul - tema - unitatea de Invatare - timpul - varsta elevilor - nivelul clasei:

multi elevi interesaWreeeptivi

- aetivi - domici

sa afle -

inteligenti - ereativi; multi elevi dezinteresati - deseifreaza greu un text - nu se manualullsurse de

pot exprima informare Deei pot anticipa "mersul"/ritmul

eursiv - nu pot utiliza smgun

leetiei (ma ajuta la seleetarea

eontinuturilor

~I

resurselor pentru a realiza obiectivcle).

2. Ce predau? ellt predall?

Ce COIl/iIlLlIseleclez?

M5. ajuUi: -ec~tiu? - programa, manualele - obicclivcle (accentul pe eel care estc la c1asa), alte sursc/resurse

de rcrerinta dirrprograma de rcalizal? de referinta - continulul -, gandesc activitatile de Invatare pentru ca

3. Ce obiec/i1'c

WIl

Se!CClCZ obicclivcle

tot cc am selcctat sa ,,~jLlnga" la elev, sa realizez obiectivele.

II. Vr:eapsa tiu ce am rcalizat? EVALUAREA

"@

Observ:

reaqiile.elevilor

pe tot parcursul activitatii;

cati elevi se implica, cati reu~esc sa raspunda cerintelor;

cat din cerinte realizeaza In ritmul stabilit;

cine eolaboreaza - eu entuziasm;

ce

satisfaqii

au.

Am transmis entuziasm, m-am facut fn!eles, am receptat

ferrnitate, satisfaqie, dificulta!ile, am fast de care

un bun partener, am "acti vat" toate sistemele

dispune elevuI - inteligente1e sunt multiple -, i-am

ca$tigat i'ncrederea, l-am facut sa aiba ~ncredere ca

,.poate face bine" ceva.

t
Trcbuie sa LE fie totuI clar!

Cfllld am ie~it din clasa:

1nvat
din toatc mcrcu!

~coala: Profesor: Data: Clasa: Unitatea de Invatare: Lectia: TipuI lec!iei (mixta, dobfmdire de cuno~tinte, recapitulativa, evaluare): Timp (loc): Obiectiv general: Obiective opera!ionale: La sfar~itullecriei elevii vor fi capabili: 1. 2. 3. sa descrie un fapt/proces istoric; sa utilizeze datele provenite dintr-un document, harta, tennen/notiuni; sa recunoasca .

5. 6.

sa identifice ................................... sa demonstreze .

9. 10. 11.

sa compare sa formuleze

, "

. . .

sa redacteze

* Se recomanda
Mctodc de lucru:
Tradifionale:

alegerea obiectivelor adecvate leqiei (4-5 obiective).

expunerca, cxplicatia, conversatia euristidi, demollstratia, descoperirea; observarea activitatiilinteresu!ui

1'01.

Alternative:

elevului In timpul activitatilor

de Invatare -

empatia, jocul de Strategii didactice:

activitati frontale, activitati individuale, activitati In parteneriat,

activitati In grupe de cate 4-5 elevi (sa realizeze diverse produse, tabele, diagrame, axe cronologice, exercitii de identificare a Activitati de Invatare ,

termenilor, a cauzelor sau consecintdor; sa selecleze infonnatii oferite de diverse surse - document, descriere text, imagine; sa realizeze fi~e de monument de arhitectura,

a unei opere de arta plastid,

portofolii, afi~e, plan~e, harti, casete audio-video ete).

Resurse:
Materiale: rnateriale didactice utilizate de profesori ~i elevi - manualele alternative ofera multe rnateriale ce pot fi utilizate; Umane: elevii, speciaIi~ti, diver~i invitati pentru orele de dirigentie/alte activitati educative. Bibliografie: (daca se irnpune) - folosita de profesor ~i indicata elevilor; la inceputuI unei unitati de invatare se explica ce sa se extraga (fi~e).

Succesiunea etapelor Iectiei I continuturi 1. Cerin!e inilialeJ preliminare (moment organizatoric)

absente organizeaza materialele; organizeaza clasa; realizeaza un climat cooperant

n. Reactual

izarea cuno~-

tin!elorl evaluarea

- formuleaza intrebarilcerinle; - evalueazii (analizeaza. critica, decide, lauda. ierarhizeazii) tema (fi~e, hiif!i, benzi cronologice ~.a.); - mediazii opiniile, incurajeaza elevii sa-~i raspunda unul celuilalt subieclulltitlul Identificari folosind ; Noteaza pe tabla titIul, monitorizeaza elevii; ~ Precizeaza ce vor aOa, ce lrebuie sa fad! la sfiir~ilul acestci leclii, de ce trebuie .... ?; -Stabile~te reguli/col11unica (daca este cazul); - Restabile~tc ordinea, organizeaza Invi'itarea. - Se asigura ca elevii au In!eles regulile I instruqiunilc; - Asigura: a) clllloa,<;terealfIlVG!area. folosind metodele ~i strategiile pe care ~i lea propus. Exemple de cerinte: "definqle", "recunoa~te", "identifica", "de-demonslreazii", "investigheaza", "rememoreazii"; b) In!elegerea (noilor) conlinuturi(lor): "explica", ..interpreteaza", "parafrazeaza"; .

III. Disculia premergiitoare dobandirii noilor cuno~tinlc (evocare)

- raspund cerinlelor profesorului; -.i~i pregatesc materialele necesare desfa~urarii orei; - se a~eaza la locurile indicate/pe grupe - elaboreaza raspunsuri la cerinle; - prezintii produseleJ tema realizata. acasiiJora lrecuta; - analizeazii produscle colegilor - evalueaza; - autoevalueaza - cautiiJprivesc ~l identifica subiectulltitlul; - noteazii in caicte; - urrneaza rcgulilel posibilitatilc; - strategiile dc lucru

IV. Dob5ndirea de nOl cuno$tin\e (de catre elevi, prin activitatea de Invatare propusa de profcsor = mediatorl ghid) Scrieli schema la tabla! Asigu ra ti: - limp suficient penlru raspunsuri; evaluati raspunsul clevului: "bine", "coreet", "este important ce spui"; - pri vi Ii interlocutorul, cere!i mai multe detalii dad raspunsul este 10complet; repeta!i raspunsul corect pentru a-I

- definesc folosind ; - identifica folosind ; - noteazii in caietc; - realizeazii un tabel / diagrama;

c) analiza: "coreleazii", "compara", "c1asifidi", "organizeazii"; d) capacitatea de sinteza: "construie~te", "farrnuleaza".

- explidi, interprcteaza; - campara - diagrama; - clasifica - label; - lucreaza individual, perechi. pc grupe;

in

Succesiunea etapelor Icctici / continuturi auzi toaUi clasa; asigurativa ca intrebarea pusa este simpla, clara ~i necesitii un raspuns gandit; - intrebarile stimulea.za curiozitatea, maresc interesul, orienteaza atentia asupra subiectului, orienteaza gandurile, determina nivelul de intelegere a problemei de catre elevi (feed-back) Nu va asumati rolul de expert, nu va impuneti propriile valorilidei; lasa!i elevului posibilitatea sa-~i dezvolte propriul sistem de valeri; nu aveti pretentia ca punctul dumneavoastra de vedere sa fie acceptat lara rezerve; totul trebuie disculal. Alegcti activitatile cele mai utile pentru a atinge obieclivele, cele realizabire, nu cele care va plac cel mai mull. Ajulali clasa sa se simta binc cu dumneavoastra. Cind comunicari, trebuie sa urmarili trei aspecle: Limbajul gestual - 55% Tonul. vocii - 38% In!clesu! cuvintelor 7%. Aratati interes ~i entuZlasm pentru ceca ce faceri, simtul umorului. Ton convingator; priviti intcrlocutorul;voce expresiva; puneti fntrebari care sa stimuleze; fili natural! Fixarea cuno~tinrelor: - se face dad folositi metode expozitiveJ neparticipative -.predarea - profesorul rolul principal V. Tema pentru acasa - de citit de la paginile

- Creeaza situalii in care elevul sa aplice cuno~tin!eleJnoliunile: "rezolva", "folose~te", "utilizeaza".

- gestioneaza tirnpul; sarcini: grupe/individual; realizeaza produsul

Ce face profesorulin acest timp? - 'incurajeaza exprimarea opiniilor, mediaza ideile, indruma elevii, sprijina elevii aflati in dificultate in rezolvarea sarcinilor, restabile~te ordinea, incurajeaza dialogul dintre elevi, reorienteaza discuria, daca sa creat 0 situarie de disconfort pentru un elev reaminte~tc reguli!e; - activitatea optima - in grupuri mici (5-7) perioada de acomodare; se identifid resursele elevilor, experienta, aptitudinile de lider; rezultatele/concluziile trebuie prezentate clasei; - este necesar sa se observe activitatea In grup pentru a media eventualele confliclc (monopolizarea conversatiei, participarea necorespunzatoare)

- se autoevalueaza

Explica c1ar cerinlele, se asigurii ca au fost intelese (cum?, cand?, cat?)

- noteaza 'in caiete

Desfa~urarea Succesiunea etapelor lectiei / continuturi VI . .Evaluarea (capac ita~Ior, aptitudinilor ~i atitudinilor) _. presupune analiza, critica, lauda, ierarhizarea, decizia/notarea Obiective

orei Acthitatea elevului

Activitatea profesorului Analizeaza ..... impreuna cu elevii, discuta totul pentru a se face inteles. Noteaza.

- pot sa i~i exprime propriile pareri

FISA DE OBSERVARE

Student practicant $coala Data _

_ _

Unitate de Invatare

Leqia
Mentor

_
_

I. PROIECTAREA LECTIEI
Obiective Strategii didactice Metode Resurse materialelmijloace

didactice

II. MANAGEMENTUL

CLASEI

Relaria cu elevii Atmosfera de lucru Organizarea clasei pentru activitatea de Invarare Monitorizarea activitiitii elevilor

III. DESFASURAREA LECTIEI

Strategii de I'nvarare Metode Mijloace didactice Conpnut ~tiinrific Schema leqiei Claritatea explicarii1or/instruc\i unilor Gestionarea timpului Adaptarea la cerinrele elevului/clasei Atitudinea elevilor
,

IV. EVALUARE
Stimulativa - formativa Modalitii\iltehnici utilizate Notare Aite aspecte observate Apreciere generala asupra lectiei

FISA DE OBSERVARE
$coala: Clasa/numar elevi: Data:

PENTRU ORA DE DIRIGENTIE

Tema orei: Observator: Profesor asistat:

1. CALITATILE PERSONALE SI PROFESIONALE Raportul cu elevii Nivelul de comunicare II. PROIECTAREA OREI Oportunitatea alegerii temei Formularea obiectivelor Planul de desfa~urare Strategii ~i metode Resurse Pre,gatirea profesorului pentru ora (documentarea) III. LOGICA DESFASURARII OREI Oportunitatea manierei de desfa~urare raportata la varsta elevilor ~i la tema Derularca conrinutului de idei al temei: - - exprimarea profesorului; - exprimarea elellului; - naturalete; - spontaneitate Intcgrarea resurselor materia Ie prop use Observa\ii privind formarea comportamentelor, valorilor ~i atitudinilor elevilor , Strategii ~i metode folositc IV. PREGATIREA ELEVILOR PENTRU ORA SI PARTlCIPAREA LA ACTIVITATE Tema cunoscuta sau nu de eIevi Planul, bibliografia, modalitii\ile de striingerc a informa\iiIori datclor cunoscute de elevi Implicarea elevilor ~i calitatea dezbaterilor desfa~urate (climat deschis, diversitate ~iatraetivitate, apeI la experienta elevilor) Formarea unor valori intelectuale, moral-civice. estetice etc. V. RELA TIA CU ELEVIT Interes pentru preoeuparile e1evilor, pentru a-i cunoa~te, pentru a-i observa Modul de a reaqiona al elevilor: eu aten\ie, eu 'i'neredere, eu afeetivitate etc. VI. APRECIERI ASUPRA EFICIENTEI OREI PRIN EVALUAREA PARTICIPARII ELEVILOR LA SUSTINEREA ACTIVITATII Apreeieri verpale Eviden!ierea unor eornportamente poziti ve Conturarea unor modele Conduita de sensibilizare Si motivare a eJevilor VII. CONCLUZII/APRECIERI ASUPRA OREI

I
I

FI$A DE OBSERVARE A PERSONALITATII ELEVULUI

Numele ~i prenumele: LocuI na~terii: Data na~terii: DomiciliuI actual:

_ _ _ _

Prenumele ~i vfu-sta tatalui: Profesia tatalui: Prenumele i varsta mamei: Profesia mamei: _ _ _

III. CONDITII

MA TERIALE,

CLIMA TUL _

IN FAMILIE

Numar de camere:

in familie exista: relatii annonioase, Inte1egere / conflicte, comportamente agresive IV. STAREA DE SANATATE A ELEVULUI

V. SITUATIA

~COLARA

a) In timpul Ieqiilor: b)ln $coaUi: - fata de profesori: - fata de colegi: c) In farniIie:

_ _ _

VII. CARACTERISTICILE
- gandirea: - memoria:

PERSONALITATII:
_ ~ _

a) Nivelul de dezvoltare intelectuala:

b) Trasaturi ale afectivitatii ~i motivatiei: - reaqia la e~ec: - reactia '. la succes: ----------------------- grad de timiditate: - echilibru emotiv: - stabil: - instabil: ~ _ _ _

- energla: - adaptabilitate: - echilibru psihic: - introvcrs (lnchis, speriat): - cxtrovers (deschis,.sociabil): d) Aptitudini: Preocupari In timpulliber: Participarea la activitati extra~colare: e) Alte date semnificative:

_ _ _ _ _

_ _

METODE DE INVATARE ACTIVA5 ,

Metodele gimnaziale,

ee vor fi prezentate

sunt exempIifieate

pnn teme din programa

cIaselor

dar credem

ca ~Ie pot

fi aplicate sau adaptate i pentru liceu, poate chiar eu mai mult

succes, avand In vedere varsta elevilor. Inainte de a prezenta metodele interactive utilizabile Ia Istorie, credem ca trebuie sa

atragem atentia ca s-a constatat existenta mai multor moduri de receptare a informatiei.

VIZUAL 29% din indivizi (scheme, diagrame, imagini, text scris)

AUDITIV 34% din indivizi (discutii In grup, dezbateli, drarilatizari, muzica)

~'---

~~f()~ indivi~~, "building")

-/7. '"~

37% din

gestUli, mimicii

Metodele prezentate in acest capitol sunt rezultatul experien!ei la catedrii a autorilor ~i al participiirii la stagii de formare: Leetura ~i serierea pefllru dezvo{tarea gl1ndirii eritiee - Centrul Educa\ia 2000+ ~i CCD (Ia~i, 2000~200 1); Predarea iSlOriei ~'ieduea/ia pel/1m ceta/enie delllocralica ill Roml1nia - Centrul Educa\ia 2000+ (2003-2006).
5

37

Invatarea activii este strategia p:in care elevul este ajutat:

sa-~i asume responsabilitatea fa!a de propriuI proces de Invatare;

sa-~i formeze deprinderi de mundi intelectuala;

G'"

sa-~i formeze opinii argu'mentate;

sa sintetizeze

idei provenite din surse diferite;

sa lucreze In cooperare cu a1ti elevi. Inva!area activa dezvolta, deci, gandirea critica, creativitatea Elevulinvata ~i implicatiile sa-~i puna intrebari acestora, asupra informatiei, cuno~tintele, ~i responsabilitatea eIevuIui. ideile

sa selecteze informatia, sa construiasca

sa examineze

sa-~i examineze

argumente,

sa decida ce

este important ~i ce nu este important, sa-~i dezvolte capacitatea

de comunicare
0

(oraHi ~i scrisa), sa se

sa ia decizii In cuno~tinta de cauza, s1Hi descopere propria gandire ~i sa raporteze Ia cei din jur ~i la sistemek lor de gandire.

con~tientizeze,

Elevii vor deveni mai deschi~i fata de relatiile de colaborare, putea combina probleme, cu mai multa u~urint1i informatiile, ideile,

ideile ~i influentele opinii,

noi. Vor

vor formula

vor rezolva

vor deveni mai creativi ~i mai responsabili.

Rolul profesorului

esteacela

de a indruma invatarca,de nu

a sprijini clevul in activitatea de doar

0

Invatare, de a crea cadrul necesar Invatarii. Profesorul trcbllic memoratc. Profesorlll

l1l~liestc

sllrsa de informatii care

~j

II sprijina pc elcv sa Invete CONTINUTURf

Ii arata CUM SA

INVETE.

~
t I
i
t:1y

sa stamcasdi

intcrcSlll, sa provoace elcvj i;

sa Ii lndrume pc clevi; sa stimuleze gandirca elcvilor; variate;

Li

~ ~ ~ ~ ~

sa of ere materialc didaetiee/surse sa stabileasca seopllrile i'nvatilrii;

sa-i motiveze pc elcvi: sa-i ajute pe elcvi sa formllieze Intrebari; sa-i inclln~cze sa-~i spun5 opin.iilc. Profcsorul nll arc dreptatc Intotdc<.luna, nll estc

atot~ti utor/expert; ~ ~ sa fie ascllitator activ - s5 aeorde import,mp ficdirui raspuns/clcv;

sa ajute clasa sa se simta bine imprellna cu cl.

Participarea Problemele

necorespunzatoare

a unor

elevi se manifesta

pnn

diseutii

personale.

trebuie abordate eu mult tact, sugerandu-le

ca pot face

acest lucru dupa ore.

Conversatiile separat

secundare

- eonversatii Explieati-Ie

In afara temei purtate de unii membri In acest mod nu pot Invata. Regula:

ai grupului,

de cei care Iucreaza.

ca

NIi se lac

divagafii de La sllbiect!

Metodele active sunt cronofage (proces - produs), dar achizitiile elevilor meritii efortul.

Cadrlll elevilar, ./

necesar

invatarii

active,

pcntru

a stimula

gandirea

crilidi

$1 creativitatea

trebuie

sa fie stimlllativ, '$i elev-clcv; diversitatca gandirca

0

bazat

pe rela!ia

de incredere

$i respect,

dintre

profesor-elcv ./ ./

trcbuic acccptati'i lrebuic promovala

de idei, de opinii; pozitiva care derinqlc amul ca fiinta care poate fi

ajutalu sa se dezvolle;

sa-$i creeze

imagine de sine ce implica respect $i responsabililate

fata de propria persoana; ./ ./ trebuie promovala trebuie creat implicarea aCliva a tuturor elevilor; di nu vor fi ridiculiiafi,'

scntimentul

de securitate,

siguranpi

sancfionati

Profesorul

lrcbuie sa gandeasca

fiecare pas pentru activitatilc

de Invatare

activa, sa fic

clar $i precis In ccrintc, sa acordc timp suficicnt clevilor. Profcsorul trcbuie sa cunoasca fo,ute bine clasa. A cunoa~te ce sc petrece lntr-o clasa este e1evilor, amplifidnd astrel condi~iile de Inviitare.

foarte importfint, pcntru a raspundc

nevodor

Activitatile
"<3.

in grup/ln eficiente

echipa (Invatarea prin cooperare): In grupuri mici (4-5), deoarece of era posibilitatea elevilor sa

sunt

comunice,

sa-~i explimc

ideile, opiniilc,

sa-~i manifeste sentimentele,

sa joace pe rand

diferite

roluri/sa

aiba

diferite

responsabilitati

(asigurarea

resurselor,

cronometrarea

timpului de lucru, raportarea,

realizator

al produsului); in grup; de "lider" ale unor elevi; uneori ca puncte de porn ire a

este necesar un timp de acomodare cand este cazuI, pot trebuie folosite

a
~

fi folosite aptitudinile
diverse

aptitudinile

ale elevilor,

activiUitilor;

c..

este necesar sa fie stabilite reguli de comunicare ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ Vorbe~te unul, ceilalti asculta~ Opinia fiediruia trebuie aseultata! Nu se "ataca" colegul/persoana,

ce trebuie respeetate:

ci ideea!

Se respecta timpul afectat acti vitatii! Mana ridicata Cand aveti

0

= ,,]ini~te!"
intrebare, puneti-o!

Nu se fae divagatii de la subiect! stabilite de profesor, in funqie de scopul

Grupele activitatii.

se pot forma dupa anumite criterii, sau grupe eterogene.

Pot fi grupe omogene

In grupe pot aparea anumite disfunctii - Polarizarea - membrii

care trebuie observate

~i inlaturate: grupu! sa acccpte

unui grup se pot ImpilI1i In tabcrc. Incurajati

puncte de vedere diferite. Elevii trebuie ajutati sa Tntelcaga caestc diferite, dar nu este normal sa fii dczagreabil- Giisirea sa respecte increderea de persoane vinovatc

normal sa ai pllncte de vcdcie

trebuie gasite solutii pentru diss;utii, negocierc. Tn mod direct. Trcbuic dctcrminati deoarece distrugc

- elevii sc blameaza

regula "nu ataca persoana, Tn sine a unor elevi, acqtia

ci idcea sa". Situafia t+:ebuic rczolvata, se izolcaza ori sunt marginalizati.

- Monopolizarea Tnteleaga en apreeiati aeeea~i $ansa.

grll}JlIIlIi - ~l1ii elevi T~i asum5 Tntrcaga raspundere. eontributia sa, dar este ncvoie ca fiecare mcmbru

Elevul lrebuie sa sa aiba

al grllplllui

Trasaturilc Tdisaturi
&V' Ct/'

profcsorullli cxterioare: Folose$te

bun asculUitor

- nscllltiitor

activ:

un limbaj care incurajeaza importanta

comunicarea~ nonverbal ~i $lic sa-$i eonlrolcze

Con~tienlizeaza gesturile,

limbajllilli

mimica,
&V' &V' &V' ct/'

mi$earile; limp elevului penln.i raspuns;

Pune intrebari $i acorda suficient $tie cand sa intcrvina; Ajuti'i elevul/ll stimuleaza $tie cand sa taca.

- reformuleaza,

parafrazeaza,

concluzioneaz5;

G:/'

Empatia == capacitatea de a te transpune In locul unei aite persoane; de a

0

Intelege modul In care gande~te ~i se comporta

G:/' G:/' G:/' G:/' G:/'

alta persoana;

Capaeitatea de concentrare; Toleranta, lntelegere, rabdare; Gandire pozitiva; Capacitatea de a-~i exprima sentimenteIe; Congruenta concordanta Intre comportamente convingeri

emotii/sentimente ~i valori, deci autent~citateacomportamentului.

Etapele de lucru pentru metodele active (de dezvoltare a gandirii critice a elevilor)

(2) (2) (2) (2) (2) (2) (2)

Prezentarea temei/problemei de studiatlrezolvat; Prezentarea succinta a metodei de Iucru. Negocierea regulilor ce vor fi respectate; Evocarea - brainstorming; Elevii luereaza individual (citese, privesc imagini, deseneaza); Elevii fae schimb de idei/informatii In pereehe; Elevii fae schirnb de idei/informatii Ingrup/echipa; Grupele realizeaza produsele finale (se poate reeomanda elevilor sa-~i

personalizeze
siale)' C>
,

produsul final, prin adoptarea unui nume pentru fiecare grupa, a unei

(2)

"Turul galcrici" (afi~arca produsclor finale, vizionarea lor de catre celelalte grupe,

aprecieri, tntrebari, observatii);

(2)

De'zbaterea (analiza, corectarea, critiea, lallda, ierarhizarea, deeizia, produse ~i

procesul) - profesorul trebuie sa aloce timp pentru ea fieeare grupa sa-~i autoevaluez.e funqionarealaetivitatea (ee a funqionat ~i ce nll); eu ajlltorul profesoruIui, e1evii vor

cauta solu!ii pentru 6ptimizarea aetivWitii.

(2)

Tema individuala - rcflexia.

Produsele individuale vor fi pastrate Tn Portofoliul elevilor. Produsele finale pot fi afi~ate Tn sala de clasa, Tn cabinytele metod ice sau pastrate- In Portofoliul profesorului.

Tehnici pentrL a obpne dit mai multe dispunsuri intrebarile

~:
{;;~:~~.L

(elicitation)

sum importante In activitatea didactidi:

maresc interesul ~i stimuleaza curiozitatea; orienteaza activitatea elevilor asupra subiectului ce trebuie studiat; stimuleaza discutiile; stimuleaza procesele cognitive; determina nivelul de Intelegere a problemelor de catre elevi; ofera elevilor posibilitatea de a-~i exersa cuno~tintele; Ii ajuta pe elevi sa se integreze In colectiv.

q q

~ ~
q q

Tipuri de lntrebari Intrebarile lnchise - genereaza raspunsuri afirmative ("da") sau negative ("nu") ~i duc

de multe ori la 'fntreruperea comunidirii. Intrebarile justificative ("de ce?") - indeamna elevul sa identifice cauze, moti ve;

stimuleaza procesele cognitive, stimuleaza gfmdirea critica. Intrebarile Intrebarile ipotetice ("Cum ar fi fost dad ....?") - stimuleaza creativitatea elevilor. deschise/"productive" ("Poti sa descrii ....?" "Poti sa ne spui despre .... ?") -

stimuleaza comunicarea, transmit elevului mesajul di profesorul este interesat de infonnatiile pe care Ie va auzi. Elevul va avea posibilitatea atitudini Ie, valorile. de a-~i exprima cuno$tin~ele, sentimentele,

Cand puneti

intrebare 0 0 0 0 0 asigura~i timp suficient pentru raspuns; evaluati raspunsul primit ("bine", "este important ce spui"); priviti-l pe cel ce raspundc; cereti mai !TIultedctalii dad! raspunsul este incomplet; repetati raspunsul coreet pentru a fi auzit de toata clasa; asigurati-va ca intrebarea este clara, simpla, la subieet ~i adeevata

,
L_

nivelului de intelegere al elevilor;

intrebarea

pennite

elevilor

sa-$i foJoseasca

propria

logica ~i

gandire;

o
o o

intrebarea ii stimuleaza pe elevi; corectati cu tact raspunsurile gre~ite; raspunsurile pot fi coreetate ~i complelale de catre elevi

Profesorul po ate stimula participarea activa a elevilor utilizand, aUituri de intrebari, ~i parafraza ("sa inteleg ca ...?", "tu spui ca ... ?", "vrei sa ne spui cL.?"), ("in concluzie ..."). reformularea ("Tu ai

spus ca..., dar..."), concluzionarea

Elevii lntreabii - elevii raspund ProfesoruI poate cere elevilor sa scrie fiecare cate pe
0 0

intrebare, referitoare la tema studiata,

foaie. Se aduna foile ~i se redistribuie. Fiecare elev faspunde la intrebarea primita.

"-

t;
i' ,

Metoda "ciorchinelui"
.

;;,

~~ - . ,"
, ...

.....

....

.'"

..

~ ~
~._.' .. "

~;.i

Este

metoda grafidi care stimuleaza

0

gfmdirea critica ~i creativitatea

eleviIor. Elevii sunt acumuIate la

0

pu~i in situatia de a crea leqie/unitate

structura grafica, utiIizand informatiiIelcuno~tin!ele

de invatare ori sa ajunga sa descopere noi informatii dupa Iectura unui text. poate fi foIosita In activitatile de inva!are sau de fixare a cuno~tin!elor ori Ia

Metoda

evaluarea sumativa a unei unitari de lnva!are. EtapcIc de Jucru: 1. Elevii sunt informari ca vor utiliza "metoda ciorchinelui", produs - un "ciorchinc" individual care se va concretiza intr-un

sauin echipa (dupa cum a decis profesorul).

2. Individual,

ficcarc

elcv incepc

"ciorchinele"

pc tema anuntata,

pe. caietJo foaie

volanUi: "Scrie tot ce ~tii dcspre ... " (se utilizcaza brainstomling-ul) 3. "Complcteaza infonnatii" (sc stabilqte ciorchinele

timp de 5 minute. harta, grafieul eu noile

dupa ee eite~ti textulldocumentul,

timpul dc IlIerll de 10-20 minute). eiorchinele ceea cc a

4. Schimbul de idei - In pcrechc cu colcgul de bandi, discuta ~i eomplcteaza individual". Sc poate indica clcvilor sa utilizezc
0

alta culoare pentru a identifica

inva!at ficcarc de la colegul sau; sc stabile~te timpul de lueru. 5. In grupe de 4-5 clevi sc discuta ~i sc completeaza realizeaz5 lit'" produs al grupci, "un afi~" pc
0

"ciorchinii"

individuali,
0

apol sc culoarc,

coala mare, Jiecare

grupa folosind

stabiIita in faza de organizare

(se stabile~te timpul de lucru).

6. Produselc finale se afi~eaza (pe tabla, pe peretii ciasei) $i se face "turul galeriei". Fiecare grupa analizeaza produsele celorlalte grupe, se fac observa!ii, se pun intrebari. 7. Rapoltarea - rapoftoru! fiecarei grupe (sustinut de echipa) prezinta produsul ~i

raspunde Intrebarilor. Produsele finale pot ramane afi~ate pentru a fi viizute de ceilalti profesori ~i de parinti. Produsele individuale vor fi pastrate In Portofoliul elevului. Dad metoda este folosita 1a lectii de evaluare sumativa, notarea se poate face pe echipa sau individual (utilizand produsele individuale) dupa criterii de nbtare dinainte stabilite ~i

cunoscute de elevi. Evaluarea deciziei/notarea grafice). Metoda "ciorchinelui" dezvolta la elevi: presupune analiza, corectarea, critica, lauda, ierarhizarea
~l

luarea

atilt a "procesului" cat ~i a "produsului" (ca, de aItfel, pentru toate metodele

o
o

capaciti'iti1e cognitive (identificarea, examinarea, definirea, interpretarea, corel area, clasificarea, formularea, construirea); capaciti'iti de evaluare ~i autoevaluare; abilita~i de munci'i In echipa; atitudini.

Metoda poate fi utilizata cu succes la toate clasele gimnaziale, aplicand-o gradual. La clasa a V-a se va Incepe cu "ciorchinele" mai putin complex: Popoarele antic, Atributiile monarhului In statele Orientului antic ~i se va Orientului

ajunge la "ciorchinele"

complex, cum ar fi Mo~tenirea culturala a Orientului structureze, sa coreleze cllno~tintele.

antic, unde elevul trcbuie sa clasifice, sa

"sa dezlegam
"""

misterul"
.
"00

"""

Este

metoda pentru a dezvo1ta gandirea critidi ~i creativa a elevilor.

Descrierea metodei 1. Elevii trebuie sa organizeze

jetoane, cu scopul de a descoperi 2. Elevii negoeiere sunt organizati Intr-o structura. grafica informatiile sau pentru a descoperi eterogene. scrise pe mai multe DE CE? Se stabilesc pnn

cuno~tinte/informatii in grupe

de 4-5 e1evi, grupe

rolurile elevilor, regulile, grupa prime~te

tirnpul de lucru, modul de prezentare un plic cu jetoane

a produse1or finale. pentru a deseoperi

3. Fiecare legaturile

pe care Ie analizeaza problemei. pe

0

dintre proeesele/evenimentele vor realiza

0

care due 1a solutionarea grafica lipind jetoanele

4. Elevii legaturilc eu
0

struetura

foaie mare

~I

vor trasa

euloare (pentru fiecare grupa). finale vor fi expuse pe tabla sau pe peretii clasei. "vizioneaza" produsele. f~i noteaza intrebarile
~I

5. Produsele 6. galerici"). 7. Raponorul fae judeeJti Grupcle

comentariile

("turul

fiecarei grupe i~i prezinta produsul.

Elevii din celelalte

grupe pun intreba.ri,

de vaJoare. propriile produse In eomparatic de conversatie, profesorul eu celclalte. noile Cllno~tinte,

8. Fieeare grupa i~i reexamincaza 9. descoperite 10. Ulilizfmd de elcvi. diferile tehnici

fixeaza

In

final, Ii se cere elevilor

sa scrie un eseu de 10 minute, In care sa prezinte activitatii

ce au

lnvatat despre tema discutata.

Eseul a fost anuntat la ineeputul din orele urmatoare.

~i va fi folosit de catre

profesor pentru a-~i dirija aetivitatea

Excmplu:
Clasa a VI-a, unitatea de Invatare

Societatea

medieval

(leetie

de recapitulare-

sistemali zare-eval uare). Fieearc grupa are de rezolvat trei probleme: - Ce relatii erau intre nobili? - Ce relatii erau Intre nobili ~i taranii aserviti? - Ce parti avea un domeniu feudal?

Nobili Seniori Cavaleri Vasali

$erbi Cladi

Omagiu Juramantul de credinta

Moara Raul :

Castel
Domeniul feudal

Dijma

Investitura

Gradini Pii$uni

Cens

Loturi In folosinta Piiduri Sate Pamant arabi I . Pamant necultivat

Renta feudala

Rezerva feudala Castel

Poporul roman a rezultat din Etnogeneza romaneasca s-a Continui~atea sinteza ~i simbioza teritorilll fostei provincii desfa$urat la nord ~i slid de Dunare. elementului romanic cu cel Dacia este esen~iala pentrll dacic ~i apoi prin asimilarea fonnarea slavilor. Etnogenezaromaneasdi Etnogeneza romaneasca s-a face Italian Francez Spaniol Portughcz Fondul principal de cuvinle romane s-a desfa$urat In paralel cu cel de formare a poporului roman. - aromana/macedoromi'ma Dialecte ale limbii romane Structura gramaticalii latina sud-dunarene - istro-romana Limba romana s-a fomlat din In limba romana s-au pastrat Iimba latina populara, III I"osla provincie vorbita aproximaliv Dacia, dar $i cuvinte de origine daciciL la sud de Dunare. vocabular. 150-160 de modi ricari fonclicc ~i de Innuen~a slavfl a determinat - meglcno-romana Limba romana are un caracter cstc, Tn propollie de 60%, romanic. latin. poporullli roman. daco-romana pe

parte din procesul european de form are a popoarelor

,

Incheiat In secolul VIII.

neolatinc. Procesul de fonnare a limbii

Factori de romanizare: --Romanizarea -:-proces de sinteza etnica, Iingvistica ~i culturaHi Intre romani ~i autohtonii daci - urbanizarea Continuitatea dacica autohtonii daci au continuat sa tdiiasca In provincia Dacia. Teoria imigrationista sustine formarea poporului roman ~i a Iimbii romane Ia sud de Dunare. Continuitatea daco-romanapopulatia romanizata a ramas In fosta provincie Dacia. A.D.XenopoI - Teoria lui Robert Roesler - Studii Roesler. Studii asupra romaneti. CerceUiri asupra sUiruintei romanilor in istoriei vechi a romanilor Dacia Traiana (1871) continuitatii 271-275 - retragerea aureliana - soIdaWarmata 106 - Dacia a devenit - coloni~ti provincie romana - administratia

(1884) - teoria

"Tabelul conceptelor"
-'

/-

--

-.,.

- ...

....

,.

Este

metoda grafica foarte utila pentru a compara mai multe procese sau evenimente. ;;i sa poata duce u;;or la de invatare sau ea

Tabelul trebuie astfel elaborat incat sa reflecte aspectele comparabile

concluzii. El poate fi utilizat in anumite momente ale leqiei, pentru activitatile strategie pe baza eareia se construie$te "Tabelul conceptelor" frontala. Exemplu: secolului c1asa a VII-a - Mi~cari revolutionare In Europa lectia de invatare, in totalitate,

sau leetia de evaluare. in echipa, sau in activitatea

poate fi folosit in munca individuala,

in prima

jumatate

al XIX-lea.

StatuI

Anul

Regimul politic

Caracterul

Urmarilc

Personal itati

1. Profesorul cxplidi pa;;ii de urmat. 2. Elevii realizeaza tabclul pc caicte, dupa moc!elul afj~at. 3. Profcsorul indica, pas cu pas, fragmentelc de Iecpe;;i sursele care sunt citite individual de elevi. 4. Elevii completeaza Tn tabelul individual. "tabclul c1asei".

5. Cu ajutorul elcvilor, profesorul completeaza 6. Elevii corccteaza eventualele gre$cli.

7. In final, se face comparatie mi$carilor revolutionare.

intre evenimente,

avand Tn vedere caracterul

;;i lIlmarile

Tabclul va fi folosit pcntru a dcscopcri caulclc revolu\iilor

de la 1848-1849. cognitive: selectarea

Metoda acea~ta ii pune pc elevi in situa(ia de a-$i exersa capacitatile infonnatiei, analiza, comparatia, sinteza, concluzionarca.

Alte exemple: Clasa a VIII-a: Temalunitatea de inva!are Statui medieval ~i institupile sale Nr. 1 2 mvat
~

Tara

Condi!ii interne

Condi!ii externe

Etapele intemeierii

Ob!inerea independenfei

Izvoare istorice

Consolidarea statului

Tara Romaneasca Moldova

I
,

Transilvania

Temafunitatea confruntare

de inva!are

Tarile

Romane

~i statele

vecine intre

diplomatie

~i

Politica externa, tratate de alianta

Problema de tnva!at Tara Romaneasca Moldova Transilvania

Callze

lzbllcnire

Program revol u!ionar. Prevedcri

Conducatori

Momcnte importante in desfa~urare

In fran 0 aere! Ulmari

Temalunitatea Basarabia,

de Invapre

Constituirea

Romaniei

mod erne,

leqia

Romanii

din

Bucovina ~i Transilvania

Provincia fQmaneasca

Dominafia straina

Limite cronologice

Formele luptei de eliberare nationala

Basarabia
Bucovina Transilvania

Partidul politic

Anullnfiintarii

Reprezentan ti Program politic

Guvemari ~i masuri luate

"Tabelul T" se poate utiliza in acti vWitile de invatare realizat individual 1. Intr-un urmatoarea sau in perechi. timp stabilit, elevul va enumera

sau ca tema pentru acasa. Po ate

fi

argumentele

"pro" , in stanga

tabelului;

In

etapa va enumera

argumentele "tabelul".

"contra", In dreapta tabelului.

2. Elevii I~i prezinta 3. Impreuna

Se pot afi~a produsele. analizeaza lista de argumente ~i concluzioneaza. Poate

cu elevii,

profesorul

fi realizat un "tabel al clasei".

Argumcntc

"pro"
.

Metoda

contribuie

la

dezyoltarca

capacitatii

de

argumentare

pc

baza

analizei

informatiilor/cLIno~tintclor,

la formarea unor valori ~i atitudini democraticc.

- elevii sunt atra~i de ideea de a des ena la Istorie ~i de a-~i prezenta rezultatele echipelor In fata clasei.

Exemple de teme unde poate fi utilizata "diagrama Venn": Clasa a V-a - Sparta ~i Atena; Ctasa a VI-a - PersonalWiti Clasa a VII-a - Monarhia Clasa a VIII-a - Obiectivele i1uministe; absoluta ~i monarhia constitutionaHilparlamentara; revolutiei europene ~i ale revolutiei romane de la 1848-1849.

/, .~,

Fi~ele de lucru
. .. ..

~ ~ ~"' ~ t
":\

Dezvoltarea

gandirii

critice prin utilizarea lnvatarii

dirijate,

cu ajutorul fi$elor de lucru 1. Elevii pot fi dirijati sa descopere informatii/cuno~tinte sau tema, utilizand fi$e de lucru. 2. Complexitatea informatiilor ce trebuie descoperite cre~te
0

noi legate de un eveniment,

fapt

data cu varsta elevilor. informatii noi, utilizfmd

3. Fi$ele individuale un text/document

pot fi utilizate pentru ca elevul sa descopere

sau orice aWi sursa istoridi.

sa identifice informatiile; sa selecteze informatiilc oferite de surse istoricc di ferite;

sa exprime informatiile in cuvintc proprii; sa idcntifice call1clc llnui evcnimclll;

sa-~i exprime

OpUlII

proprii;

sa comunicc In scris sau oral. 5. Fi~e1e pot fi utilizatc evaluarea sllmativa, sc realizcaza pcntru activiUitile de Invatare sau evaluarc sumativa. Pentru

~i standarde de pcrformant[\

$i baremc de notare.

6. Fi~cle pot fi utilizatc In activitatile de Invatarc: - individualc; -In parteneriat (2-3 elevi);

- In grupe (4-5 elcvi). 7. Raspunsurile 8. Avantajele sunl analizate fie individual, fie frontal, rcalizand
0

cvaluare

formaliva.

acestei strategii sunt multiple pentrll elevi:

paI1icipa activ ]a activitatea de Invatare/evalllare; l$i dezvoWi gandirea critica; l$i dezvolta capacitatea de comunicare (scris);

l~i dezvolta creativitatea; l~i dezvolta capacitatea de evaluare ~i autoevaIuare; echipa.

l~i dezvoIta abiIitati de munca individualelln

ModeleIe de fi~e prezentate homerice

sunt de la cIasa a V-a, leqia Civilizatia statuJui medieval

miceniana.

Poemele

~i de la clasa a VIII-a, leqia Constituirea

Tara Romaneasd.

La cIasa a V-a se pot utiJiza aceste fi~e cu scopul de a-i Invata pe elevi cum sa faca lectura unui text/document, sa-~i puna Intrebari, sa-~i exprime ideiJe, cu propriile cuvinte, sa

elaboreze raspunsuri

In sClis sau oral. fi~ele sprijina elevul sa analizeze un document sau

0

La cIasa a VIII-a, analizeze un eveniment

imagine,

sa in

pomind termenii

de la diferite adecvati.

surse de informatii,

sa utilizeze

cuno~tintele

contexte noi, sa foloseasca

Metoda nu este spectaculoasa,

dar II ajuta pe elev, pas cu pas, sa anaJizeze un text. miceniana. Poemele homerice.

Clasa a V-a - Fi~ele pot fi foIosite Ia leqia Civilizatia Raspunsurile RaspunsUlile elevilor pot fi individuale, pot fi anaJizate

Tn scris ca tema pentru acasa. Tmpreuna

CLl

~i corcetate

elevii,

realizand

evaluarc

Elevii utilizand
0

sunt obi~nuiti din clasa a V-asa-~i

completcze

~i corecteze

raspunsurile

personaIe,

culoare.

Clasa a V-a - Fi5a de llleru (mantJalul Ecliturii Teora) I. Cine a fost Homer?

- cum au cuccril grccii Troia; - cand s-a pctrccut acest razboi. (p. 48)

3. Explica de ce sc numesc cele doua poeme Iliada ~i Odiseea. 4. Cine a fost Heinrich Schliemann? (p. 53)

S. Eiplidi
6. Ce
1'01

legalura dintre: civilizaria avcau pocmele

miceniana - poemele homerice - H. Schliemann.

homerice In viata grecilor antici? (p. 52) homcrice izvoare istorice? De ce?

7. Pot fi socotitc pocmele

..

,
...
. 1

'"

Autorul, titluJ, Evcnirnentul la data, natura sursei care face referire

0'

Ce a vrut sa spuna autorul (analiza principalelor idei)

Aprecieri clitice personale privind pozitia autorului

Irnportanta sursci pentru terna studiata

Dadi cxista ~i altc surse care prezinta tema (comparati-Ie)

....

Autorul, titlul, data, natura sursei

Evenirnentul la care face referire

Observarea cornpozitiei (culori, personajc)

Atitudinea autorului (de ce a pictaUfotografiat ?)

Irnportanta sursei pentru tern a studialn

Dadi exista ~i al te surse care prezinta tema (cornparati-Ic)

Observapi, aprccieri pcrsonale

,
, , I . 1

,,,

Autorul, titJul, Evenimentulla data, natura sursei care face referire

0'

Ce a vrut SpUlla autorul (analiza principalelor idei)

sa

Aprecieri critice Importanla sursei personale priYind pentru tema studiata pozi(ia autorului

Daca cxista ~i altc surse care prezinta tema (comparati-Ie)

Autorul, titlul, data, natura sllrsei

Evenirnentul la care face referire

Observarea compozipei (clllori, personaje)

Atitudinea autorului. (de ce a pictatJf otografiat?)

Importanta sursei pentru tern a studiata

Dadi exisUi ~i

alte surse care prezinta tema (comparati-Ie)

Observalii, aprccieri personale

"-

Empatia
/
'f

"

'"'

.. --

Metodele empatice pun elevulln situa!ia de a juca un rol, de a In!elege modul de a gandi, de a sim!i ~i de a aqiona al "celuilalt", care Ii poate fi contemporan sau nu. Metoda ernpatidi dezvoWi gandirea critica ~i creativitatea elevului. Elevul trebuie sa-~i clarifice ~i sa-~i preclzeze anumite decizii pomind de la

informatiile/cuno~tintele

dobandite; sa Incerce sa. intre In "pielea" unei personalita~i/persoane

dintr-o epoca istarid - sa empatizeze: - "E~ti .... ~i mativeaza-!i canvingerile." - "Motiveaza-ti decizia."

"E~ti.... l motiveaza ....."

/
"

....

: .:

..

.:

....

.,.

:.

~:

. :..<:- ......... "".:., ...

Elevilor Ii se cere sa scrie texte/compuneri din punet de vedere istoric: ,/ /' /' /' termeni; eoncepte; repere cronologice; personalitati.

pe

tema studiata Tn care sa integreze coreet,

- regate ~i imperii; - realizari culturale;

o zi.'ln Agora; Educatia o zi In Roma antidi.

atenianalspartan5;

Viata pe domcniul feudal; Am participat la cruciade.

Clasa a VIII-a - Reporter

la Congresul

de la Viena;

Ora~ul primei revolutii industrialc.

Rcalizarea infonnatiei

acestor terne vizeaz5 dezvoltarea

eapacita~ii de comunicare

Tn scris, utilizarea

Tntr-un nou context. poate fi utilizat5 ~i evalueaza; pentru

0

Metoda autoevalueaza

evaluare

forrnativa

- elevii citesc,

analizeaza,

se

pentru evaluare ~i notare, elevii cunosc dinainte criteriile de notare,

nota este discutata ~i acceptata con~tient.

Dezvoltarea creativitatii se poate realiza ~i prin desene, pe teme studiate: Clasa a V-a - Democratia ateniana; Clasa a VI-a - Domeniul feudal; Castelul; Clasa a VlII-a - Democratie ~i totalitarism. Aceasta metoda pune In evidenta aptitudinile unor elevi (inteligenta spatiaHi, vizualal Se

crceaza un cadru de Invutare activa ~i pcntru elcvii care I'ntampina difieultati In comunicarea verbala (sensa, orala).

.-.:
..,;
t

,,1vlotiveaza-!i decizia"

f<Z

i g
;f:

. 1. Elevii

trebuie informatie

sa selecteze

cauzele/motivele

un or aqiuni/evenimente, fie de
0

fapte istorice, din textul lectiei,

pomind

de la

fumizaUi fie de profesor,

sursa (fragment

document). 2. Elevii primesc sau l~i asuma un rol. 3. EleviIor Ii se cere sa scrie individual, In functie de roI, trei motive care au declan~at aqiune, eveniment, fapt, utilizand sursa indicata.
0

4. In funqie de rolul asumat, eIevii I$i prezinta "motivele". 5. Metoda poate fi utiIizata $i lucrand pe grupe. Elevii vor prezenta un "produs" Exemple: Clasa a V-a - tema Modelul aristocratic,
modelul democratic (Sparta ~i Atena)

algrupei.

Elevii vor scrie trei motive pentru care crqiinii care musulmanii all Illptalimpotriva cruciatilor.

au plccalln

crllciade ~i trei mOlive pentrll

Clasa a VII-a - lema $tiinta )i,tchnica. ElevlIl descoperirilor va juca sale,

CLI

Oameni de ~tiinta ~i descopcririle pledfmcl pentrll importanta

lor invcn~iilor!

rolul

unei

pcrsonalitilti,

scopul de a convingc auditoriul.

C1asa a VIIT-a - tema Unirca TariJor Romane Elevul va juca rolul lui .Mihai Vitca:wl, arglllllcntancl dccizia de unire a cclor trei Tilri

Romrme.

Metodele compare,

elllpatice

dezvolta Capacilati1e cognitive sa interpreleze, sa argumenteze),

ale elevullli creativilatea

(s[l-$i clarifiee

idcile, sa

sa examineze, a celuilalt),

(sa intre In "piclea"

personajului,

capacitatea de cOlllunicare ~i dczvolta atituclini.

"Convinge-ti auditoriulJ publicul di eti....."

Este

metoda empatica

prin care elevul este pus in situatia de a juca un rol, de a intra in dintr-o epoca istorid - sa empatizeze. al "celuiIalt". fapte

"pie lea" unei personalitati/persoane Elevul trebuie sa inteleaga

modul de a gandi, de a simti ~i de a aqiona

Pentru a intra In mIul personajului, istorice, pomind de Ia informatiile fumizate

elevul trebuie sa selecteze cauzeIe unor aqiuni, de profesor sau de orice alta sursa.

Elevii primesc un rol ori l~i asurna un ro1. In funqie evaluare. Elevii clasei vor fi, pe rand, actori ~i observatori. Accasta metoda empatid se poate utiliza la mai multe clase, aplicand-o gradual, ~tiintifice In ~i de rolul asumat, Ii se explica elevilor cerintele, care vor constitui ~i criterii de

functie de nivelul de varsta al elevilor. tchnicc ~i consccintclc

La clasa a VII-a, la lectia Noi descoperiri rolul unui inventator, la alegere.

lor, elevii pot interpreta Imprcuna cu clcvii:

Sc stabilcsc ccrintcle,
Y

Cine sunt?;

>>

Trei motive pentru nccesitatea Trei consecinte Prezentare Utilizarea Capacitate Materialele ale inventiei

invenpei mde; mcle;

>y

libera, cursiva; limbajului adccvat:

>>-

de convingere; prcgatitc pentrLl a ilustra inventia ~i impOI1an!a sa.

Utilizand

infonnatiile

din manual sau din alte surse (Arborele lumii), elevii realizeazii "un cu

rol"' scris (pe coli mai mari sau mai mici), dupa cerintele date, Inso!it fie de imagini/desene inventii, fie de obiccte care sirnbolizeaza inven!ia (bec, avionjucarie).

~."

Elevii l~i interpreteaza rolurile rand pe rand (Ia initiati va lor, fara sa fie obligati)o Restul e1evilor sunt observatori ~i fae comentarii, judeeati de valoare despre modul cum ~i-au interpretat cDlegii lor roluI, urrnarind cerintele/criteriile stabilite. Metoda este foarte tndragit1i de elevii de gimnaziu; ei manifesta foarte mult interes pentru a se inforrna ~i a "juca" cat mai bine "rolul" pe care, de obicei, ~i-l aleg. Observatorii devin adevarati "eritici" ai "actorului".

"Citete - scrie
y'

tU!"
0"-'

~.'~.".

~..

.";''-

.....

Are ca scop dezvoltarea dar ~i dezvoltarea

eapacitatii

de a' citi eu atentie un text, de a "simti" mesajul

seris,

ereati vi tatii elevilor.

Se aplica individual.

"Pasul 1" - Profesorul

istond;

indica sau pune la dispozitia

elevilor

un fragment

dintr-o sursa

cere ca ace~tia sa citeasca eu multa atentie textul.

"Pasul 2" - La recomandarea

prima coloana transeriu

profesorului,

elevii Impart foaia de hartie In doua paI1i; pe In mod deosebit, iar pe a doua

partea din text care i-a atras/impresionat

coloana expliea de ce au f<.leutalegerea.

"Pasul 3" - Profesorul

cere elevilor

ca In partea de jos a foii sa reserie partea finala a

texlului, sa dea un alt sfil.r~it. Se accepta ~i sa reformuleze

parte
Profesorul

din text. sau 2-3 "observatori" paI1i a textului. - elevi se

"Pasul 4" - Se trece la citirea "rezolvanlor".

desemnati comcnteaza - conscmneaza cati elevi

s-au op'rit asupra

aeeleia~i

Aceasta

cu multa atentie ~i de ealre mai multi elevi. - Profesorul apreciaza activitatea elevilor.

"PasllI5"

Excmplc:
Clasa a Vl-a - Marile descoperiri geografice Uumal de calatorie); Clasa a VII-a - Primul dzboi pcrsonalilati care au trait evenimentul).

mondial (fragmente

din memonile

sau jumalele

unor

0-

"Alege cauza, alege Urmare2!"

<So

/-

Metoda evaluare.

se apIica 1a lectii de predare-Tnvatare

sau la cele de recapitulare-sistematizare-

"Pasllll"

- Profesorul

scne (dinainte)

pc foi de hartie separate,

cu litere man (pentru a fi Tn discutie. La fel se

vazute de la distanta) procedeaza

cauze adevarate,

dar ~i cauze eronate ale subiectului

pentru urman.

"Pasill 2" - Un elev va fi a~ezat Tn fata clasei. El tine Tn mana, cu fata spre clasa, hartia
pe care smr;;itul este scris subiectul romane tratat etc). rherg liinga (exemplu: Cruciadele; Marile descoperiri gcografice;

republicii

"Pasul 3" - Unii elevi, care au primit foi pc care sunt scrise cauzele,
"subiect". "Spectatorii activi" (c1asa) aleg cauzele bune ~i dau la
0

parte pe cele false.

"Paslll 4" - La fel se proeedea~a pentru urmari .

.. Paslll

5" - Raman in fata clasei, Janga "subiect",

numai elcvii "cauze adevarate". "ea

0

Le La

repctam.

Lc a~ezam Ja tabla sau Ie legam eu un fir de ara eolorata, pentru umlari. 6" Intor~i In banci, toti elevii scnu

panza de paianjen".

fel proecdam
"Paslll

In eaiete:

a) cauzele;

b) urmarile

evenimcntului

rcspectiv.

EXCl1lplll:

Clasa a VI-a - Cre~tinism Obiecti vele: @ @ @

~i islamism;

Cruciadele

Elevii sa-~i Insu~easca In mod corect cauzele ~i urmarile cruciadelor; Sa fadi deosebirea Sa deosebeasca Tntre cauzele politicc, economice, urmarile religioase de cauzele ~i culturale; ~i urmarile altor

~i cauzele

eruciadeJor

evenimente.

In final, elevii vor completa In caiete urmmorul tabel:

Problema de Invatat

Religioase

Politice

Economice

CultUTale

Cauze

Urmari

Metoda
-.

proiectului7
~ _', w,,:

...-... ,-.

.- -:

.,--:::--..~

......,.,.,..,:
-

bQ

Stabilirea Precizarea:

temei, de preferat prin consultarea

elevilor;

rn

./ ./

obiectivelor; responsabilitiitilor asume singuri; eJevilor - este reeomandabil ea elevjj sa ~i Ie

./ ./ ./ ./ ./ ./

resurselor ealendarului

necesare: materiale ~i documentare (bibliografie); (termene);

tipurilor de produse a~teptate; eriteriilor de evaluare;

modalitllti1or de lucru: In grup/individual; locurilor de desfa~urare a activitatilor:

o o

In biblioteca; pe teren (vizite, cxcursii). finale;

rn rn rn
Metoda sistematizarea personala,

Rcalizarea Prczcntarea Evaluarea.

produsclor rczultatclor;

irnplica acestora,

invatarea

activii,

presupune

strangerea de

de inforrnatii, solu~ii,

prelucrarea

~i

"producerea

de idei",

cautarea ~i creativitate

interpretarea,

reflectia

cOITIunicare, interaqiuni,

inventivitate

etc.

Metoda

poate fi aplicata la numeroase

terne.

Metoda

proicclului

va fi lratala ~i la capitolul

Evuluurca.

68

Exemple: Clasa a V-a - Mo~tenirea culturaHi a antichWipi; Clasa a VI-a - Capodoperele Rena~terii; Clasa a VII-a - Democratie ~itotalitarism; Mari conflagrapi ale secolului XX; Clasa a VlII-a - Regimul comunist in Romania; Personalitap ale Evului mediu .romanesc; Personalitap ale epocH moderne in istoria romanilor.

'\.

Interviul
~. / :-~;.:"_");~,.,~!.
.: .... _ .. 1",.;:7'

r.: :'~~r"'4.-'

Metoda unei documentari raspunsurile.

are ca scop formarea prealabile

~i dezvoltarea

capacitatii

de a formula

Intrebari

(pe baza

asupra unui subiect),

de a comunica,

de a asculta,

de a consemna

"Pasull"

- Accesulla

interviu - poate fi obtinut direct sau printr-o recomandare.

"Munca

de dinaintea

muncii" presupune

documentare

asupra subiectului.

"Pasul 2" - Elevul - sau elevii pereche - construie~te/construiesc

6-8 fntrebari care cer raspunsuri deschise (nu "da" sau "nu").

ghidul de interviu -

Atentie!

Sa nu lipscasca

ceea ce se nume~te

"inteles

negociat" - "Ce altceva ati dori sa vafntrcb?" meu, ce Tntrebare ati pune?" etc. "Paslil 3" Intervievarea raspunsurile. Rropliu-zisa - elevullelevii

"Daca atifi fn locul

conscmncaza,

In scns

sau eu

ajutorul reportofonului,

fncuraJ-caza partcnerul, "poveste":

p5strcaza "contaclul

vizual" etc.

"PasuI4"

- Transforma

interviullntr-o

- arata cum a obtinut interviul; - descrie atmosfera ~i persoana intervicvata, astfel fncat sa
0

"adudi"

In

fata ochilor celui care cite~tc; - respecta intocmai euvintele intervievatului;

-I~i exprima sentimentele

In legatura cu ceea ce I-a impresionat;

- adauga fotografii, afi~e etc.

"PasuI5"

- Analiza produsului final, care este prezentat In fata c1asei:

- Ce ati aflat nou? - Ce v-a impresionat? De ce?

- Cum apreciati prezentarea?

Exemple: Clasa a VII-a - unita!i de inva!are: Democratic mondial; Lumea postbelidi; Clasa a VIII-a - unita!i de Inva.!are: Romania Intre democrape ~i totalitarism; ~i totalitarism; Al doilea razboi

Romania in al doilea razboi mondial; Regimul comunist In Romania.

IV. 1. Aspecte generale

~valuarea, curriculumului, personalului

,

privita prin prisma obiectivelor ev~luarea

~

reformei~ (~valuarea institutionalli., evaluarea rezultatelor ~colare,

eyaluarea evaluarea

procesului

de instmire,

didactic) vizeaza: d~zvoltarea personali~a elevilor sub cele trei aspecte: cognitiv, afectivJlsihomo~; acti!loilor educative
~

o o
..

valoriza-nd ga-ndirea critica,

creativitatea,

aqiunile/activitatile

-----

individu.ale, independent~; actului de lnvatare catre <:..apacitate ~i competente, abiliUiti

';;1

atitudini, in contextul unor sarcini de lucru/de evaluare cat mai apropiate de viata reala .

Ncccsitatca
p --

reoricntarea

-----------.-

conceperii

~i implementarii National

reformei in domeniul de Evaluare

.

evaluarii

a detenninat
...

infiintarca, Romaniei, natiollale

in 1998, a Serviciului care raspunde (de capacitate

..--.

--

~i Examinare --~-

de catre

Guvemul

de evaluarea

curenta I'n lDviWlmantul preuniversitar,

de examenele de

Si de bacalaureat):

de evaluarea finala a unor cicluri educationale,

---

prcgatirca profcsorilor ill domeniul cvaluarii Sl examjn~iIii.

(DEvaluarca Termenul

------

-------"--'-a evalua este foarte complex;

,.

rezuItatelor

~colare

el trimite la numeroase

verbe, fara a exista

,-

0
3_

si!!9nimie perfeG-Hi: ~a,

a_masura, a cantari, a estima, a considera, a examina,

a i!:ldeca,

Deci. ev~l uarea este

acti vi tate.,.:f-=o..:.a~11:..:.e...:c-=o.:.m:.:Jp:.:.:l.:.e.:.::x.:.::a..:.c..:.ar;;.;e;...p,,",r=... s~up..-u_ne:

tb

masurarea

rezultatelor

-----"---

~coli:!I.e prin procedee

specifice,

f,9.!osind instmmente

aprecierea rezultatelor .--. analiza ~i interpretarea

scolare pe baza unO( cI::iterij Imitare; rezulta~~tru a concluziona ~i a adopla decizii

Prin urmare, obSinuteln valoare

.~valuart:il

Insea~a

colectarea, de masurare,

organizarea

~i interpretarea

datelor de

urma ap~~.ln.s.trumeDte
0

eu se92uLe~!terii

unei judeciiti

pe ea.re se bazeaza In cadrul procesului RezuWi

decizie In plan _edue~jion.al. se af1a In stransa Jegatura, c!.! aetivitatile In acela~i timp predarea-Inviitarea~

de IDyi:itamant, evaluarea neeesitatea de a proiecta

predare-Invafare. evaluarea.

@Functiile Functiile

evaluarii principale: diagnostid

~-

t!J Functia

stabile$te

punctele

critice

In pregatirea
'''1

elevilor

$i

anumite proceduri

de remediere

a aeestora. ale elevilor planificarea pe

dFunetia

prognostid

evidentiaza

_ -..

performanlele Inregistrate

viitoare

baza rezultatelor secventelor

,

o$i permite

.---

urmatoare cIasifiearea

ale activitiitii. $i/sau ierarhizarea elevilor

~Functia

de seleclie

permite

$i

aeeesul lor intr-o forma superioara ~Functie

j

de Invatama~t. elevului la sf5.r$itul

de certificare

releva ellno$tin!ele o

I
Functiile specifice:

-".....-..
~

~i eompeten!elc ._

unui ciell! de i'nvatarc.

1-

Fundia motivational.

stimulc:.lza manifcsta
-... ..
'-"'".~.".'-.~-

acti vitatea

de

IllVapre

a clcvilor

,jl

se

prln valori fic:.lrc:.l pozitiva a fccd-back-ului 'ofcrit deo_cvalua.!!, III sensu] apreelefll propnel aetivitati
.. ..-_."-.".~'.'.--~'''''''''''~

I-

Functia

~colara ~i profesional5

.--

de

oricntare

ajuta

,-----

la

alegerea,

__ ,. __ o~ _____ elevi, ._ a .-.----formei de eatre

corespunzatoare

de In va tam ant, .du P~5:~~.~~~!J~~.1i=~

eV"~U2er[Qrm'antclcd

C}laSificarea In funqie

evaluiirii de momentul cand se utilizeazi'i evaluarea in procesul didactic, ac~c

cIasificii In_~.~Ll1lultetipuri:

------"

- evaluare

initiali'i

realizata

ssopul stabilirii unui program de instruirc, c.J:.!. "'~ cuno~tinte, c~aci ta\i/competcn tc, abilita.ti. obtinutc
,

Ia tnceputul

unUl nou cielu de tnvatamu.nt ,

sau al de
!

nivelului
-

Infolmati iIe activitatilor

11 sprijina

pc profesor

in planificarea

.-

viitoare, pcntru a-~i atinge obiectivele

----

"-

.propuse .

se realizeaza continuu', pe tot parcursul procesului didactic,

,...--

---

prin verificari sistematice ale elevilor. Fe~bfl.ck:JJlji..Q.fera

r--

profesorului

-----

osibilitatea sa- i

roiecteze activWiti la

in~tare

in functie de necesitatile elevilor, ra~EIte

obiectivele operationale propuse._ se realizeaza la sfar~itul UDl'i lInitari de lovatare/aLJ..w.ci..

~:,'''' <::-

.-

etape (semestru, an ~colar, .cicliu de lnvatamant), i~~rma!ii

oferind

asupra perform anrei el~vilor _iQ rap a

obiectivele propuse. Acest tT.-de evaluare se cen(reaZa pe elementele esenriale, de perma~nra, ale ~i

cuno~tin!elor, pe d.smonstrarea linor capacitati/c.Qillpetente ~i abilitati importante dobaiJ.Q.itede elevi_ Fe~back-JJl poate fi utilizat rentru proiectarea activitatii urmatoare saul.!pentm seriile viitoare de elevi. lin.~

In [unctie de modulln ....L-

atunci dnd

proiectarii activitatii didactice din ers ectiva re cand se realizeaza de procesul didactic,
0

..-

care se utilizeaza rezultatele, evaluarea este: --------""---este efectlJata de profesorlll dasei, In sco

persoanaJinsti!lIrie.,.alta decat cea prognostidrii, certificiirii

in ~copul c1asifidrii,

n~velului de pregati,re.

0clatia

e~aluarc cure~a;c~ntinua

~i examenc fac ef0l1uri pentru a stabili un echilibru

Factorii decizionali ai sistemuluisducatiooal

Jntre evaluarea continuaLcurent3.-_~i examene, " ._----_. In a f~~~~SjL~'!L~~@IlSRarenJ.eprocedurilf....9~. In practidi, profeSOIii (rebuie sa parcurga tot acest traseu, Intrebandu-se ~i disPllozilnd.l.!:..i. la in!~bar~, atunci c~nd proiecteaza [iecare unitatc de invatare, pentrll toale nivelele de clase. Proieclarea pe unila}i de invarare Ii da posibilitatea profesorului sa personalizezc actul de

--

evaluare . . Evaluarea

,--

curenUi trebuie sa sprijine examenele prin:

m~~alita}ile de e.valuare {strategii, te~nici, inst~mente utilizate In~~); pregatirea profesorului in domeniul evaluarii - abilitarea acestuia in aplicarea

diferitelor metode ~i instrumente de evaluare.

Importanta

evaluarii

formative

in procesul

didactic

infonna!iei

este In ambele sensuri..;.elev ~ prof~or, in baza. infonnatiilor unor secvente transmise

profesor ~ eley. de elev, poate sa-~i regleze retroactiy

Profesorul, activitatea, atins. Profesorul

prin realizarea

de recuperare,

atunci ci'md obiecti vul vizat n-a fost

devine interesat, deci, de procesul

.

de invatare,

nu doar de rezultat. EI trebuie

.,------Profesorul

sa ajunga des~_opere cunoa~tere,

Ia rezultatul cauzele

dorit printr-un erorilor

proces interactiv de parcurs

~i individualizat.

trebuie sa lui ck:._

~i ;iPul

ale elevullli,

sa. intel~~a

schemele

reprezentarile
'.

lui, flexibilitatea

gandirii $i sa-i propuna solutii asuma pr~a trebuie

~decvat~_ n~v~iI2El~~_ pr~~~--"".-

'-Elev~1
\~

con~tientizeaza de invaLare.

ob~ectiveleoj$i

--

I'nvatare $i-$i remodeleaza privita de profesor

demersuri

------'
.-

Activitatea

de invat~re

ca un "motor

motivational"

pentru elev. fonnatjv3. are

fiLIi

-~~-~-~~,.~"'""~~~.~

~J!~T~~Y;.ev!.Iuarea

moIte fblAGtii:

+ +
,---

recompen[e

,~.-.

- aprecieri de tipul "bine!", "foarte bi~celent!"L rcz\lltatelor

".-

~Iasarea i compararea

pe.ntru a promova

emll!:;t\iOl; pentru a sti cine

este $i ce loc ocupa In grup: indica progresul;

----~
rcusita sau ncreusita nimic clcvullli;

u~ure(lza orientarea ~ores~rc

~>''"

$colara $i profesionala. mare. pulcrc de a influenta sau distrllgc

apreciere

"po ate dinamiza

un elev,

nu cstc inorcnsi~

'-

+ +

familiarizarea

elevilot
VOl'

Cli tipuri de jtemi, sareini

de tlleru, b~~~~2.~_.sle corcclarc,

dupii lllodclul celor ee ulilizarea

fi date la examene; evaluarii curente In eadrul cxamcilelor, rie

$1

rezultatelor

partial,

in

Din aceasla pcrspectivf!, - divcrsiricarea

implll1 doua strategii: ~ formelor $i melodelor de evalllare

SC

III

C~.I~!!l!I~>;llIIL~l<;.lQr, llliJ.i~,~!l(J!:.I.:l~.-.p~

celc ale evaillarii elln:~!l1k; - \'alorizarea

~-.--

rezlIltat.clor evaillarii cllrenle III caclrul exameneJor.

0Proicctarca

cvaluarii evalliarii didaetiee lrebllie

c

----=----

Proiectarca

sa aibf! in vedere

careV,l Inlrcbari,

de al caror

rasplIns depindc strllclllra c1emcrslIlui de evaluare ~i criciell(a actllilli de cva~: ~ Ce cvaluam? - cll!2S!~tinte!.caI2acitati, abilitati, aptitlldini, atiludini;

~---

Cu ce scop cvaluam?

r-----

- ~ativ, sumativ, ~_",.. -- .,.~.

de orientarclconsiliel.e,

slasi(ical;e;

Pe cine evaluam?
------~-,.~"--~',

- toJ.i~~vii, un <l!l-l!!l1iLgr.up, dup.:\.':l:eacitati ... aEiljJlifj;

<

Cum
'7!:

evaluam?
.'

- stabilim
.--.

clar Intreg

demersul:

sco12 - obiec.ti~e - in2tru~

~ .

rezultate - interpretare

,__

, ,.~ __ ~

- comunicare,

._.. _rl___

individual orei/lntr-o

"_~ ._.~

sau In echipaJgrup;

._.__ .

Cand

evaluam?

pe

parcursul

ora,

la Inceputul

anului

~colar/al

semestrului, la star~itul semestrului; .~-,-----~,_.--Cu ce evaluam?

,,,,-~---~~._-"--

- cu instrumente
>~

de evaluare
-

~s~practica;
iQt2@!!f

prin observa~ie
~

direct~

(semi)structurata acasa,

pe parcursul eseuri,
-j

procesului proiecte,
-

didactic,; pro

lotrebiiri,
--'

exercifii:....., portofolii;

. fi~e, teE1e pentru proceduri

referate,

teme de iovestigafie,

de evaluare

si autoevaluare evaluarii?

individuale,

In perechi, de grup;

Cine sunt beneficiarii

- elevii, profesorii, parintii, aite institutii.

Pentru a raspuode relatie directa cu obiectivelc

la aceasta lotrebare, de referinta.

stabilim

obiectivele

de evaluare,

care se afla

10

-,-

~i cu activitatile

de predare-invatar!:

De aici rezulta

oecesitatea

de a proiecta

simultan

predarea-inva.tarea-evaluarea. care vizeaza rezultatele trebuie CQ~ prin

ale procesului aqiuneade

----

Obiectivul

de evaluare

este uo enunt succint . si~

"

de predare-Inviipre,

pe care elevul

evaluat

sa Ie demonstreze,

evaillare. de evaluare trebuie fonnulat In tennenii comportamentului observabil

Obiectivul

Ul~marit,.J.ncat dQi sa!! mai multi obiectivul a fost atins sau nu. obiectivullJi

evaluatori

sa ajunga

la aceea~i j1ldecata

de valo.a.re,-4a.c.L

Formularea

tJ;ebuie~~ precizeze

nivelul de pcrformantii

oecesar -1Lfi-<.1.tins

de catre elev, precunl ~i conditiile

c-=~--

In care acest Divel rrebuie

sa fie arios.
obiectivelor curriculare._ ~l,Il

Obiectivele __ fonnulat

de _ evaluar"e se "__~obtin prin "' __ operafionalizarea d-----'-'. "'-

trebuie, deci, .. ~.~s.Q.nJij;la trei elcnumte;l a) comportameDtul

b) nivelul de perfOlmaDta doriC criteriul de ~a c) condiiiiJe In care se produce actiunea (CUM?).

.---

necesar a fi demonstrat

(CE?);
(CAT?);

a) CE?
Pentru a stabili comportamentul
__ ._,"__

necesar a fi demonstrat,
.

se folosesc

r( -~'""-'-~;;...;;;..;;.:..;.;;......:......:...;.;.--"-_

diferite

taxonomii,

de obicei taxoDomia lui Benjamin

r.

S.B1oom:
."~

cunoa.sJere

- sa defineasca,_sa
,

descrie, s~ identifice, sa selecteze,

.-

--

sa enumere
-

etc.;

intelegere

- s~e,
'

sa diferen!ieze,

sa ~xemplifice,

s.a rezume, s~ argumenteze

aplicare - sa aplice, sa tnlocuiasca, sa utilizeze, sa descopere, sa opereze etc,~

""'"----

analiza

sa difer(~ntieze, sa compare, sa identifice, legaturile, sa ilustreze etc.;

sa selecteze, sa explice

sinteza - sa elasifiee, sa eompuna, sa elaboreze, sa rezume etc.; evaluarea ;a

..

justifi~,
,.~

sa

argumenteze,

s~ ap~~cieze, sa entice,

sa

concluzioneze, sa decida etc.

,---"",,~~

o alta taxonomie

~---

utilizata pentru tesHiri evaluative este taxonomia lui Kenneth Ebel ~i se ~,,-""~._,~--~--~~~-"

.....

bazeaza pe categorii de intrebari care vizeaza: fntelegerea terminologiei sau Yoeabularului; Int~legerea faptelor ~i prineipiilor (sau generalizarea);
,,r-----~""'*"~

abilitatea de a ilustra, de a explica (Intelegerea relatiei cauza-efect); abilitatea de a face predictii (ceea ce este posibil a se Intampla In conditiile ~ecificate);

agilitatea de a face

0 judeeata

evaluativa;

(~~ CAT?

Criteriul de reu~ita vizeaza doua aspecte: - cantitativ

.

:::::

- se precizeaza numarul de exemple dorite, numarul de clemente vizate

.

(cauze, caractelistici. urmari, eonsecinte, termeni, personaliUiti, date etc.); - calitativ

,=.,

- se fac precizari de tipuI: "corect", "In ordinc cronologica",

.
#'

"pc scurt",
.---~"

"utilizand Iimhajul istoric adecvat", "'enumerand ideile principalc", "exprimarca clara" etc .
.

_._-'-

r@;fUM?
Conditiile pot fi precizate pon formulari dc tipul: "oral", "'in scris", "pc huza tcxlului ~ - .....------.. . dat" , "p~ haza imaginii", "~tilizand harta", 'jraficul", "diagrama"; "r~liz5._~E-2.~~E:g~~~a","un
,

ciorchine", "un escu",

"0

compunere", "0 propozitie"l"fraza", "un desen" etc. .. _--~--->._----~u la haza construirii unor instrumente de evalu~re tr~~uie sa fic clar cu

='

~ctiv~care

formulate 'i11tel1lleni operationali, astfel Incat sa fie evident faptuI ca s~masurabile, eficienta dorita . Exemple de operationalizare a obiectiv.elor curriculare --:~.-:...--~------

..--------

romanilor:

--

la clasa a VIII-a - Istoria

--_._._----

Obiectivul cadru: 3. Investigarea ~i intcrpretareajaptclor Obiectivul

~~

~--

------------------de referinia: 3.1. Sii analizeze un evenimcnt ..personaj istoric sail japt istoric ,-_. -:-_--'----------~
pomind de la diferite surse de injormafii.

istorice;

Obiectivul de evaluare: Elevul trebuie sa fie capabil sa prezinte carect, In aproximativ r------_ pagina, Batiilia de la Posada, utilizand fragmentul din Cronica pictata de .la Viena (cronologie, limbaj istoric, interpretarea

informatiei, formularea concluziilor, prezentare logidi, acuratetea exprimarii).

~-\
(16lR.:1atia curriculum-evaluare E:valuarea este conceputa, deci,.c~.p-arte integranta, Orice act de evaluare care se finalizeaza cu
_~~,."~,,.~._,"" _ __~,_._ . _~-

a~tiva, a curriculum-ului.

"_", ... ~_",n_~_

judecata de valoare, care are imRact asupra

" __ '''".''.O"

elevului, furnizeaza informatii privind anumite secvente ale procesului didactic ~i efectele asupra ~.~~_,,,---,,,~~>---elevului. Re~ curriculum-evaluare determina dQua tipuri de efecte:

- feed-back-uI; - back-wash-ul.
.,.""<,.,...., ~--._--,._.,. ",

/~

consUi In circulatia fluxului de infonnatii dinspre elev spre Rrofesori,

03finute prin aplicarea metodelor curenUi ~i prin examene. Feed-back-ul formativ .-r-------141

Ji

instrumentelor de evaluare (specifice istoriei) 0-yaluarea,

- obtinut ca urinare a evaillarii fonnative/continue,

..!------------------,

contribuie la

unnarirea ~i evidentierea progresului elevului (N. Graunlund). Mo~}torizarea acestuia, de catre pr?.fcsor, duce stimula elcvul. Feed-bark-uf
.~

.-

reglarealoptimizarea

activWitilor

de I2redare~lnvatare,

pentru ~. motiva,

sumativ

- este u~il profcsorului pcntru a-~i adapt a demersul didactic, In

-

vii tor, In funqie

.-.r-

-------------

de raspunsul

elevilor. Pentru elev, acest "foarte bine" a~e semnificatia

----

--------

rccunoa~tcrii valorii sau efartului personal, a "recompensei" pe care trebuie sa

primeasca 10.

unna cvaluarii sumatiYe/examinarii. '------~----

-------~

In contcxtul unui demcrs didaeticactiv,

apr~cierea "foarte bine" trebuie sa joace un rol

uh grofesor competent II) act!" eyaluarii trebuie sa demonstreze:

~' i'" cuno~tinte solide privind continuturile; aptitudini, atitudini, dispozitii fata de demersul didactic - empatie, adaptare Ia

..---

cCIinte1e individuale ale elevului;

e' e"

abilitatea de a construi teste/probe de evaluare adecvate obiectivelor de evaluare

r--------criteriilor

--

.proiectats cunoa$terea
~l

standardeJor de evaluare In functie de obiectivele

proiectate;

~.,
."--~

expertiza
~,

in

comunicarea

feed-back-ului

catre

elevi,

parinti,
<-. ---------..

institutii

educati~~~~"'Unp~~~~~~petent

-'r~'-'p~~~ti6--evaluarii, In analiza feed-back-ului

----~--_ ~'-'~_._~.~

trebuie sa-~i concentreze dezbaterea pe aspectele pozitive (dupa Royec Sadler).

~....:.<:l{~sh-baCk-ul)
'~.>" ,,"

este efectul retroa~tiv

. , .. '

~i consta 1n im.Etul
r
."--~~-

.~izibil pe

care fl are evaluarea asupra curriculum-ului, a disciplinei de studiu $i chiar asupra schemei de
.------<:;-'" ... ",_." _ ' .-"------~ ~"-"" . --~--

evaluare, --e~a

care p<Jate fi pozitiv sau negativ. Efectul retr6activ sefnregistreaza, mai ale~.s~ .. -':I.!:!!1ar ----------------. "'-----_...... "--a examenelor nationale. Ponderea in sens pozitiv se poate realiza prin armonizarea relatiei dintre

-...

.-

curenta $! examene: prin respectarea curriculum-ului de evaluat;

---------_._-

~ ~

--

P_~lWkg.JJ~.~Lp.e.n.namta-a.1.e.bJ:!i.Uor ~i ifl~trumentelor de evaluare noi $i A..f~r

... _"~,.._."'.,,--~

alternati ve; -,,_ prin utilizarea continua a feed-back-ul\-li,

~_._'.'

--".",--",",,","~---~-~'-----._.__ '''_'~~._._~o_.-._. __ ._' __

prin asigurarea uneU:omunicari eficiente cu elevii - parin~ii - factorii de decizj;

.~

prinasigurarea

de resurse materiale/financiare

~i umane necesare desfii$urarii

Cun-iculum-ul stabile~te $i Standardele

cduca!ionale

de performan!a

din perspectiva de

.. ~valuarii $i exami~arii, care reprezinta accle elemente "rcalizatc", catre elevi prin inteonediul
r

"atinse", "demonstrat~'

pcrformantei realizate. Fiecare segment 81 CurTiculum-ului este

acoperit cu standarde dezirabile la c'!re se raporteaza progresul elevului s~~

----------"

- ---

buza _~rora se

..ES-atestabUi feed-back-ul.,Elc~rebuic

sa aqioneze.ca

,,!intc" cunoscute, atat pcntru Q.[ofe~QG..Stlt fn termenii obiecti'{~lQL.Q~

r'---~,~ .. , __ ,.....

$i ,._---~._. pcntru elevi. Sarcinile "tinta" sunt formulate de ficcare pro~'pr . rcfcrin~5., care detel111ina obicctivele de evaluare.
_______________

NiveJ~!Iil~ __ Qe per[orm<:mta pol fi minim

acccptabilc,
----

tipice (mcdii)$i de cxcelcnta (pelforman~a optima).

--~----'.:....-_----.:_-=--

@no ~etode
1\rletoda demonstr~
c

de eyaluare. In~trumente de evaluar~

de evaluare

este

cale pnn care pro fesoru I of era posibilitatea d~tele capacitati f~e,

elevului

sa

ni velul

de cuno~tinte,

uti~~?_"~"_S~LY~Isjl~

instrumente
~.

adeevate obiectivului

de evaluare pr~. lnscriu doua categorii de metode:

Teona ~i practica evaluarii - traditionale; - complementare/alternati Metodele traditionale

'---------"'------

--

ve. ~i-au dovedit eficienta in timp ~i sunt cele mai des utilizate in

- probe scrise; ' - probe practice. Instrumentul sllbordone~"!J)ctQdei

---

de cvaluarc propuse
..

este I'ntr-o relatie

de dependenta Si opera.t,ionalc.
"

rata de metoda, _ ... de catre ~colare,

el i~i

valcn tc1c sale formative

_.

Olice nume~te praba

instrument

de

evaluare

proiectat, administrat ._-';'--

~i corectat rezultatelor

profesor

se

de cvaluarc

CA.

Stoica, 1. Musteata, Evaluarca

1997).

@)Validitatca

- sc refers 1'1fclul in care tcstul ~asoara - ea~tatca

SL~

ceca cc este destinat sa masoarc; Q.e parcursul aplidirii

(j) Fidclitatca
G. ..

tcstului dc~ produce rczultate constante

repetatc; - calit'1tea de a fi aplicat ~i interpretat Cll u~urinta;

f3'~)Aplicahilitatca

-------~

facute de ell.;,l!ttatori pentru fieeare din

(4)OI]icctivitatca

- reprezinta
.-=Ii:L

gradul de concordanta

I'ntre aprccierile coreet,

indcpen~, itemii tcstului.

in ccca ce privetc un" raspuns

T~stele se corccte<JZa ~i se l2uncteaz5!noteaza

pe baza schemei

de notare.

Notarca po ate fi:

AnC:}liticii - se folose;;[c ell scopul de a identifiea Si analiza erorile elevului;

------

Holistidi - se folose~tc atLlnci cand nLleste necesar un feed-back asupra

"--:--..,

erorilor.

ModaIrtiiti ~ capacitati __

de evaluare

prin: cu aju~rullor, elevii pot demonstra

ce} mai des utilizate la cIasa deoarece,

~i abilitati dificil de surprinsprin intermediul probelor scrise. . . . ---'-~----.-----M--

Avantaje:

sunt flexib~

~i se pot adapta nevoilor

<"-"

individuale

ale elevului,

prin

~ip_~~_!ntrebaril~-, gradul de dificultate~fu~qie acestuia;

de calita~a

r~spunsu~!~_

feed-back-ul este imediat ~i of era posibilitatea , eventualele ne!otelegeri sau corecta erorile elevului;

de

a clarifica

ofera elevului

Jibertate de manifestare

a creativWitii,

a _capacita!ii

de argumentare,

urmarind regulile unui discurs oral; directa profesor-elev stimuJeaza

_. __ ~~'~_"

elevului,

interaqiunea Incurajeaza

raspuosurile
""'_"H'._",, ",_

manifestari care permit --~--------

~i

evaluare

atitudinal-

Dezavantaje:

r-

8)

au un grad redus de obieCliyitale

r-

In apreciere de la un evaluator
-,---------

.. ---',.- .. --

la

altul sau chiar la acela$i evaluator, ---------

dar 10 momente difelite; .----,.._-'-,._-"._-".~-$j

8)
8) Profesorul probe lor orals - obiectivele - numarul evaluarii; trebuie

nive! sca~iHlte consumul mare de limp.

fidelit<!te;

sa aiba III vcdere mai mulre as..p.ecte alIlDci cfmd cl~fide uli!i~.are~

elcvilor;
"-,,,

- timpul disponibil;

~-~---

- resursele

..--------

materiale;

- tipul de evaluare;

- tipul de informa~ii pc care dore~te sa Ie obtina de la elev.

.-----

~r0nt!referabile apreClerc;

datoriUl eficien~ei

$i gradului

sporit de obiectivitate

in

.------..
A~aje:

elevi;

economic

de timp, deoarece

---.

..,.-

permit evaluarea

unui numar ma..re de

unitate

In ceea

ce privestc

volumul

~i ,gradul

de dificultate

~ontinll~e

evaluat. Fac posibila compararea pot sa-~i elaboreze raspunsulile

rezultatelor; Intr-un fitm propnu,

elcvii

utilizand cuno~tintele i capacita!iIe dobandite;

~

diQ1inueaza stadle tensionate,

de stres, cu eiecte negative

<{supra

elevilor timizi;

sunt mult mai obiective; profesorul poate emite judeca!i de valoare

.<'

-_.

Intemeiate Dezavantaje: .

pe criterii de evaluare Clare, dinainte stabilite.

.g~elile

~1

laclIoeJe constatate

nu se pot corecta

~i completa

imediat.

l-?robele

scrise se concep cu ajutorul itemilor.

Ce este un item? .!iemii reprezinta elementele componente ale nnpi instrument de eva}nare.. (Intrebari,

enun~uri urmate de Intrebari, Intrebari structurate, eseuri). In acceptiune mai larga, itemul contine Si tipul de raspuns a~teptat de la elev. ITEM = INTREBAREJENUNT +RASPUNS ASTEPT AT

~.....-..-.-----

Tipuri de itemi

I~cmii obiectivi obicetivele

~ 1""

realizeaza
'

?...l'tru<;!,urare a sarcinilor propllSe e1eyilQf. In concordanta

de evalu~'e, eOflstituind fundamenlul

eu

rcalizarii testelor de progres ~eolar. PrineipaluI

. -_

avantaj I-ar putea eonstitui gradlllinalt I~, punctajlll aeordandll-se

r--

de obieetiY~

pe care II ofera In masurarea

-"

rez~L~e:t~r

sau nll In funqie de marearea raspunsului eorecr la item.

In aeest ,...---

tip se includ: - itemii ell alegere d,0.Ia; - itemii de tip pereehei.- itemii cu alegere multipla.
r--'

Itcmii eu alcgcrc dua!::i sau ell raspulls alternativ cele dOlla raspunsuri posi bi Ie: ~evaraUfals~ore~Ie~it,
~

solicita elevului sa seleeteze unuLdin daJnu, aC..QL<yg.~zacord.

Aeest tip de itemi poate fi realizat pentru:_ - cunoa~terea unor termeni, date factuale sau principii.i.
't

- a/:1iferen~ia Tntre enun~uri factual~ ~.cele de opinie; - a identifica relajia de tiD Cfjuza-efect_
~
.

Cerinte de proiectare:
Enuntul va fi clar; limbajul adecvat varstei; lungimea enunturilor adevarate

-------

--------

aproximativ

~Zala cu a eelor ~;

se ~vor evita enunfurile n~e

~i:.-inspecial, foJosirea dublei ne.g.atii..

Avantaje: invatarii;

m&oara

illtr-un

timp relativ scutt un volum

semnificativ

de E.ezulta.!~~

se construie';~relativ

s~plu._ litera A dad considerati di informatia este adevarata ~i litera F dad

Exemplu: incercuiti
este falsa.

categorii

-"',--

Itemii

de tip pereche solicita elevilor stabilirea unor corespondente

pe doua coloane paralele,

intre cuvinte.

nume, iar a

doua raspunsurile.

'-

distribuite

--------..,
~nte

prima fiind enuntul itemului (premisele), ~ Acest tip de item se bazeaza pe abilitatea de a identifica relatiaexistenta

._-_.

ln~re __ _---_._~..

doua lucruri (oameni-realizari,

<-----_---.~ ._Sa utilizeze ~erial

.

date-evenimente

.--

istorice, termeni-definitii etc.). ~------------ -----'-unui item, sa includa un numar inegal de

de proiectarejl)
omogen In cadrul

ri:ispunsuri ~i premise,

------.

--.,

Iista raspunsurilor

aranjata lntr-o ordine logid

(exemplu:

,..---._---._-

alfabetica);

toate

cerintele

$i raspl:lnsurile

sa fie plasate pe aceea~i pagina. personalitati ~i operele lor, adaugfmd

Exemplu: stabile$te relatia corecta Intre urmatoarele

litera din coloana a doua la cifra din prima coloana.

... l.
... ...
'"

Michelangelo

a) b) c) d) e) f)
,

David Frumoasa Gioconda "Principele" "Romeo $i Julieta" "Utopia" gradinarita

2. Leonardo da Vinci
3. Rafael Sanzio
4. 5. William Shakespeare Machiavelli

... ...

I Niccolo

Itcmii alternative
,-

-----------oferite pentru
-f'!"'"

ell

alcgcre

muItipla

pun eJevul In situatia de a alege un raspuns

.

dintr-o lista ..de

singura premisa. raspuns coreet, ce1elalte raspunsllri (cunoa~terea alegerea tcrmcnilor, fiind distractori. Acest tip de

Itemul
,

arc un singur

itemi vizeaza nivclul

de cunoastcre

.construi\i
~,.

si itemi
;z:e:;q;;

In eare sc solieita

evenimentelor; datelor etc} Pot fi celei mai bunc variante, care cer I~telegere~

--

apl icarea sau in terpretarca

,.--

datelor factu<~lc.

Exemplu:
1. Inccreuiti litera corespllnzatoare raspunsului corect:

Orgallizarea Daciei In provincie romana a fnceput dupa razboiul din anul:

a) 102; 2. Completati

b) 105; @106
spa\iilc libere cu termeni istorici corespunzatori din urmatoarea lisla:

Gl/vern, lege fundamental/i, tratat de pace.

La 28 martie datorita

Marea Unire, Parlament, proclamarea independen{ei. schimbare,

1923, ../. dupa .. "b .

a adoptat

noua

a Romaniei.

Ea fusese

necesara

.6,. survenite

Avantaje:

ofera posibilitatea
,...,-

de a masura cuno~tinte simple, dar ~i rezultate

r--"""~-' ... ---------.,

mal

complexe ale tnva!arii. Cerinte'in

B..

proiectare:

enuntul va prezenta 0 singura problema, in m9-<:L.~I9:L~LfgI1cis, tntr-un limbaL .,..aJ!emativele sa fie omogene ~i logic prezentate; distractorii sa fie plauzibili ~i paraleli; raspunsurile sa nu fie sinoni!Ee
S~ll

adecvat varstei elevilor;

B.. B..

opuse ca inteles.

. Itemii semiobiectivi
~

'\
..

Itemii semiobiectivi

indud itemi

ell

rasRlills scurt/completare ~i intrebarile structurate.

<..-? 0

E!evul este pus in situatia de a construi raspunsul. Se poate testa intelectual~ ..

-""

gama larga de capacitati

Cerinte in proiectare: !D !D !D spatiulliber sa sugereze dadi raspunsul contine un cuvant sau mai multe; nu este indicata folosirea unui text din manual, deoarece s-ar incuraja memorarea;

,-------

~-------

...

itemul trcbuie sa fie scurt $i bine definit, avand un singur raspuns corect. Itemi de completare: .

.-

~-----------

EXClllplu:

La Bla) afost adoptat programul /lumit jn Qlud 1881, Romania afost proclamata

.N.~Q'+

, Intrcharilc scmiob;;tiv

structuratc

sunt constituite din mai multe subintrebari - de_tip obiectiv,. printr-un element comun. Ele ~~.~xisten!a

sau csell scurt, legate in;reele

urrei surse: text, harta, .---. -stimuli) .. -----

diagrama, grafic, imagine etc. (pentru care se utilizeaza termenuT de

----~--------

Cerinte de proiectare:

o o o

dificultate; I:~punsul la fiecare intrebare este autocontinut, nu va depinde de raspunsul corect '"'la inrrebarea anterioara;

..

i~trebariJe structurate trebuie sa ceara raspunsuri simple la inceput~ cres..::..and In

, sllbintrebariJe
'

trebuie sa fie in concordanta cu stimlllii utiliza!i.

Avantaje:

acest tip de itemi permite transformarea unui item de tig eseu (cu raspuns

degjll.s ~i, d~ci, dificil de cotat) Intr-o suita de itemi obiectivi ~i ~_emiobiectivi, r~,ilizand ma;;urarea unei varietati de cuno~tinte, qpacitati ~i abilitati.

I~emii subiectivi (cu dispuns deschis) Sunt folositi

rA
.

pentru
".'

a testa originalitatea,
.

creativitatea
....

~i caracterul
.

personal

al

raspunsulhi. In aceasta categorie se includ itemi de tip eseu .tau rezolvarea unei situatii problema.
---~. \ .. ,,:"----' --..":=z.",

.".,::==:==

Activitatea se poate desfauraindividuaJ sau In grup.

,

Evaluarea se face pe baza criteriilor stabilite prin schema de notare, foarte detaliata. Ace~i tip de itemi necesita tirr;p pentru proiectare ~i un timp ~i mai mare Rentru administrare, dar este uti 1 deoarece sti~uJeaza dezvoltarea ~andirii critice ~i creative i ofera posibilitatea evaluarii unoI competente
",:-:,,"

~t. abilitati

de mare complexitate, fiLnd des~ori ut.i!l:B! la

Istorie.
~ere iar eseul nestructurat elevului sa raspunda In coufonnitate eu un set de cuno$tinfe d'!1e, Ii da elevului posibilitatea de a-$i organiza liber ideil~, ~seuI structurat

este cel mai [olosit In testarea nafionala la clasa a VIII-a $i la bacalaurea~

IV. 3. Strategii ..--.- modern.e.

- metode comQkmentare

---"._-'--

- de e.Y1lluare

Utilizarea

strategiilor

moderne

de evaluare se impune pentru

a oferi elevului ,~----------_.,--_ .. _- .... -~_-.-I

posibilitatea sa demonstreze nu numai "CEEA CE ~TIU" (cuno~tinte), ci ~i "CEEA CE POT A FAC" (deprinderi, abilitiiti) .
------""~_."'..

. .~~~;;!$

---

Metodele
p;r;"-'-; :

---

complementare
-

de evaluare pot oferi aceastii posibilitate, raPund mai bine

-----~---,

.--

...............

caracterul ui fonnati v al eval uarii decat met odele traditionale. Util~ea

~

metodelof..J;mnp-kmentare

transfonna relatia profesor-elev 1ntr-o r.~latie. de

~

parteneriat

-----.... .... ....

(1. Neaqu, A. Stoica, Ghid general de evaluare ~i examinare,

.

1996), In care:
~

Profesorul re aI!~~.a~A ..... Q __ .e_'i.aLuar~._.pe... ,,_haza de criterii clare, dinainte stabilite;

.~,~ ..

-----

~--.-"~'P~~

.... con~tientizeaza scopul sarcinii de lUcru~ .... intelege cerintek, utilizeaza tehnici de .... .... ....
lucru, surse de informare; gase~te modul de abordare~r; manifesta creatjyitate , oIig.i+l.a~
.

Elevul

fu 111 i zcaza
...

tehnici de Iucrulln vatare,

matcrialc documentare;
~~"';';_O"~--,-"..---"",-~

-"

- .
,,--_.

semnalcaza reu~itele ~i erorile elevului,

~

nLl "corecteaza"
--

~1

"sanctioneazi3."

se autoevai ueaza cunoscand dinainlc stabilite.

___ ",~"~~,._n_'''''_

....

arcsclilc' 'J::":";':"'::

--criteriile

fonnc:.lz5 clcvlIlui dcpri nderca de a se <llltocorecta ~i autoevallla.

>

Principalele metode complementare/alternative ..-." .... __

._-_.----

de evaluare

,<fji~de
inregislreaza
~","'"''''

cvalu~

constituie un ~ent

de e!:~!l!~~
._'~."~,. ~.

~j.utorul dirl:lt'!~PIQf~SQ.!J.l1
__ ".,... "~__ ~_,,~.,u, . ,,,,_,.,"M"~'.'_'"

dclte.-dePflL.~jJJ111Qd:!llJte_e)!.~mimente Profesorul -

identificate in comportamentul
'W~~

sau
~ "

moduI ~-. de a actiona . = al elevului. ~ per~ndy:Lsa

~, !\"'-"~

noteaz3 ~i interpreti:jrile sale asupra acestora,

realizeze m~l

comportamental al elevului ....

yxemplu

de FiSii de evaluare:
Data: """,-;""'---... Numele elevului:
~"_"'_~_~~'""""""":""".",_""._.~"m.,,,,,_,~,;,, .,"~ __

Clasa:. Disciplina: Evenimentull Interpretarea: A var,tb~l ~ elevului sau profesorul.ui. De:~_vantajul este di.necesita mult timp pentru profesor,
I

acti unea: . e~te ca n~ depinde de capacitate~ de Smul}!fare " peptru a nJ2!a ~i interpreta $i nu a

ac~stei fi.~ge evaluare

are un grad ridicat de obiectivitate.

(~~_~i~_~
evaluarii.

.,."-J;;xempZ;;:

e ._~laSifi~~~gistreaza co mporta~~n te sau ca~~~.~_~Jt?Jif.L~ __ !T_~~~~~.~u p~~e Cel mai Q~~~.t~J)tilLzata Scara Likert, care are 5_~reJ2te.

~._._--_.

Particip cu placere la activiUi!ile In echipa la ora de istorie. Putemic Dezacord Neutru Acord Puternic acord dezacord

(/I:ist'L
~", r-:'.'_'

de cont(QlPvcrificar~
_""_w', ~--

este

constituilU

dinlr-un

set

de enun\uri
'''''""'_

care

constat5.

_"""'~"~-'-',".~.",,~,._.

_,.~",.,w,~~,,~~~=~

pre~I.?-

sau absenta unei caracteristici/a

unui comportament,

fara a emite

0 judecata

de valoare.

Exemplu:
In timplll activita!ii de grupa, elevul: 1. A urmat instructi uni Ie:
"'

Da pc care Ie-a primit In echipa: Da Da Da Da

Nu Nu Nu Nu Nu

2. A acceptat rolurile/responsabilitati1e 3. A eooperat

eu colegii pentru a obtine prodllsul final: aduse de el:

4. A oferit materialele

5. A dus pana la eapat sarcina de lucru:

A vantajul
_. ~

listei de control abilita\ilm.

este ea se.....cl~za

r~pede

~1

u~or, fiind_Q_biecli\'.fLio.-

evaluarea

~~~_~~"~'~"'".'_~'_'--'A'"-~'~'-----

deprinderilor,

_------.---.c-ccccc.--

c.. -

- --.--- _ _

_c _

.__._~

C",Inve:s.Jigapa, proiectul ~i po~unt

__ ,. _ . ~5'_"._'_, . _ . _"----~ . "',

__ me~~~~ alternative de evaluare utilizate to!.

_0-"" __ -'-

mai mult de profesorii de i?torie, deoareee au mai rnulte avantaje: ale ale ale ale ale ale ale ale ale au caraeter

capacita~ilor ~i at~.nilQ.i. -~'''"''-'~'=-_._='-

.-----.

surnativ,
~

unei unita~i de lnva!are -'pe ~rioada!1illi lunga de ti~ prin evaluarea

sal!_._~(;:_IE.~.

au caracter fO..Q!!&iv, p!i!L~tiYitatea depusa de elev; stimuleaza motiva~ia interioara ~i creativitatea elevului;

_._""'~------------

--~..-----..

evid~lL~LE.i[!.c:Elt!lile

pe care Ie lntampina elevul in rezolvarea a elevului;_

sar:cinil.Qf ...

regland strategia IZ!"0fesoruIui,dar ~i pe~a independenta, speeifice istoriei;

.._----,-, ..

cr~~a1!_~J~.lID depri1lgeri de a utiliza tehnici Si metode de munca intelec.tlJJ!!.?_

'----cultiv~in~sul
_~teaza

_-~

pentru cunoa;;terea istoriei;

ale

au caracter individualizat; conexiuni interdi.sgplinare~ au caracter profund integrator;

sunt evaluate capacitatile elevului de investigareL~_~jl}JQ~_~

L..,

u~_~i.~.~~~i-n i_~jabi lile..de.. pr~r. Investigatia,

__ ~,_a''''''''''-_

----------~ ._--------

.. J:te...realizare_a

.'

lnscrisa intre obiectivele-cadru ale disciplinei Istorie, de~YQI~.~~apaeitatile

r
'-""'"~"~""'"~'<""';'~''' __

elevului de a cerceta fapte istoIjfe. Elevul va fi sprijinit de profesor sa utilizeze tehnici de munca i~~'i~ctuala, sa descopere, sa inte.rp~: sa ~g~e-~e, sa ~rQ~9~~~_~jD.formatiidin ~~J!!!e este necesara alegerea unor teme atraetive,
.::...-~.<---_. ------

'ii~';;l:~istori ee, sade'pri nda et;pel e_~.~~.i_l~Yi~!~g~m.il~[i~.

~--I~~p~~~ctarea~reaTii~~~~-un~e.U~stigatii
~ ... ~, .. "." .. _,..... ,,,~~,~ --~""~~.~".,,,

eoord?n;lE~a.:.. ~levilor de catre profesor. ell multa riibdare, I:ncurajarea elevilor Lafiec~~. _. Ca~acitatea de in~gare seforITJtlza prin ex..e!:~are in a0viti:i!i dirijate de profe.~?r se del1lonstreaza prin munca independenUl-;-elevului. .'" .., ..... ~'::;;:-N-o-t-a7=c=a=s=;-=-va face in baza criteriilor stabilite cOl1lunicate de .p..c.9ic;:.S-Q.Lcle-i-I-Gr, la..fuf~putllI activita:tiL
" ,-"".,., ...--,,"~~"_-_'_. <

~!

----

"~,--~

Tll

func!ie de obiectivele de evaluare

--~-~----.~, ..;- -'<'_-__~_,_c_,__","~",,~,.

.-.-",~_.,,-,-~,.-",.,,-, ...",

NOlarca unei investigatii se face, de obicei, holistic (analiza dalelor, argumentare corecta,
-"----"'<~--"~-----' -------.. .._"'._~_ ...
".,_.,~".._"_ ..'''.-'~,.'"'~~.~._._._" .. "" .,-,,,"-

eonclu:~ ..~.~:~~~, exprim~.~~.~~~f!QLQpinii Qersonale, fo~sir~a_~.f.I.YLlLrnc!Uldecval)~~ul are posibilitatea sa noteze nu numai proQ!!sul, ci ~i atitudinea elevului fa~i:i de sarcina de lucru.
~

-_..-..-

-_., _'.
..

_.,.,-"-.- ....--~ ...

--

Pro iec lu1Ll:.e.f.Q-ffiW I

> -

Este un~demers ce are caracter aplicativ, implicand cercetarea unei surse bibliografice sau de arhiva ori.9Sef(~.elar.~.p3::._l~n. ..... ...,~---_.,

-,

Dc cele mai multe ori, fa disciplina Istorie proieclulimbraca ....-'~.~~'~.'_"_.7""~W=""'_____ 0 ulilizat~ de elev ~ntru
".",.,--''',........-

fonna referatului _ .

Abi~~~E!~>-~IE2.ate ~L~~E~!::~.2.~.~_~~~y~~tigatii, ca ~i pein itemi cu raspuns deschis vor fi a redacta u.!lre[~. ~Ievul trebyie sii-~i dezyolte capaeitatea de a seleeta

infonnatia, de a se "referi" la tema,. .Profesorul treb~Tes'~'cooraoneze elevul:

,_~ ..-~,_,~ .n .

_-"~>"" ,~.'"'~.~-"_~"'~'~

.--.-

sa utilizeze tehniei de mund inteleetuaHl;

,',---_._-------_.----

sa interpreteze

~~__ rr_____ -

~i sa eoroboreze

informatiile

oferite de izvoare istoriee;

sa R-a.reuq~a etapele realizarii alegerea temei;

unei luerari ~tiinlifiee:

'1

L>-----:...J
..... .. ....

,programare~ L .. -- . "--- . . redaetarea planului preliminas

\.....
..

__ -_ -_.~._-_ _.._._ .._.__ ...._._ listei bibliografice;

.....

selectarea

e,

....J

"---.

studierea
.'

unor lucrari de specialitate,

_--_ .. --

....

~teI9l2.;"" .

__ ..

izvoar~storice

(prelucrarea

---'~.

t t

.~~_~carea ,redactarea

planului initial in conditiile

impuse de dOEImentare; (izvq~,

t!""

L---

-.-

luerarii

----

conform

--.--

planului

opi~ .. iL personale,
....... -

argume~t~re); e,Oncluzii, lis"ta bibliogra6ca, \.----..r~ctarea contributii introducerii, anexe;

eu prezentarea

personale,

probleme nesolutionate;

sa fie m()li.y.atin .. r.e.d.a.ctarga unei luGciQpersonale; "...... .. sa sus~ina _._"referatul, ....

",

In vcdere esentializarea tcmei, _- avand ----_._-~----personale, exp~l._eoncis,

argumcntarca --.- ................. idciloI', -._-

subiinierea

-=.-,~.~-~~~"

contI'ibll!iei

c1aI', sist~matic _(Steliana Nistorcscll

CI'uceI'u, Steliana Toma). Pentru notarea holistica, pI'ofesoI'ul va avea In vcdere critcrii ciaI' definite:
>I:"'-'."':'~ '\. __ -

foiosirea In mod ,_u adecvat a rcsllrseloI'; _______ -----. ~,~""' __ ~" ..,...n __ anal iza, j ntc1rrctarea coI'ccl5Jcri~ca _~l!lfoI'J!la~i;

aparat critic, anexe;

..

acurate!ea prodllSltllli final; ,..-prezentarea efortlll originalitatea). ...................... ----... _Obiectivele de evaluare ~i criteriile de notare8 trebuie comunicate elevullli. de proiectuilli/referalului; mllnca independenta a elevului (cercetarea In ansamblll,

Criterii de evaluare ~i notare = descrieri Tn termeni calitalivi sarcini de lucru. penlru anumite nOldintervale dt: note.

ale performanlelor

a~teptate.

asociate

cu anumite

Este

~etoda~~.~ ..:.~~l.~<l!ecu c..'l:I"~E!_~~ ...~~~eg.Eator, ~g.II1pl~~ .. L,,!1~~ibil. ~L.reflecJj

--,.
.

performantele elevului ~i optiunile sale. Este. un summum de instru.!!l~ntede evaluare, sub raport

-_._-'~--~--~_. _'_

~~"~'--'. -

cantitativ ~i calitativ, realizat dupa

__ ,~----;--

durata mai indelungata de timp (semestru, an ~colar, chiar

.~-"'--"~'~'C~~;;""'-"'"'-""'O>"~_~""' __ """''''.T __

ciclu de invalamant). Este o~-atr.age

,-...,.,.,.....,

elevii in actiyjiatea de lov.i}are, care ~~impune.di.!:L.~_

ce in ce mai mult l~J2Iilctica I2rofesorilQf de istorie . . ,

.... -..,.""

..

,,"'"

-.-

~~ctare~_unui (!)Scopul: - imediat

portofoliu (dupa I. Neaqu, A. Stoica):

- furnizeaza informa!ii profesorului ~i elevului

fonnate

-----

pnn

operalionalizarea

obiectivelor

uneL.Jm.i.tmL_dk...

invatare/teme ~i desp~ atitudinile asumate de ~)eYiifDSisi' - de perspecti~ tG)~ntextuljre - ofera informatii utile parintilor i altor poten!iali evaluatori. in vedere:

- particularita~ile de varsta a!e elevilor; - iI1 tereselesi-abi Ii tiitiJ.e....e1e..Y.iIor; - specificuJ~is~iplinei .

@~tinutul:J - cerintele standard sunt fixate initial; - teme pentm acasa; - probe de evaluare; - investigatii, prod use ale elevilor realizate In activitatile de invatare (djagrame,
p ..-

postere,

harti); copii xerox (documente,

imagini), fi_l~_e_.~,:~~ctura,referate,

rezumate, eseuri etc. - fotografii, casete video realizate la diverse activitati; ... - caietul de notite; - chestionar privind interesul elevului pentru istorie; - observarea sistematica a elevului de catre profesor la ora;

--

- su~sel~.~~?-l~, fie de elev, fie de profesor, cele mai reprezentati~~~duse

----..
sau
__ ''''''''''''''''_'h'''''''''''''''''':'_

Evqluarea llIzui portoJoliu

-" ...... ,.~ . ~'.,~, ."~.;'~~

Se--.o~!~J.ac.e __ ~c_are globala (evaluare holistidi).

c-~ ---"""-"'---'-"-"'~"-"'-~~-'~~~ ",--n'

p.ro@ls, la momentul realizarii lui (evaluare analitidi)

r
',.'....

_'_,-_.""~.,~"-_ .. _-,,~.,,,--,., .. ~~~~----

Evalua!.~~_.s_~ face.Jiupa criterii stabilite, raegrtate la ~~.i~~tivele de

N"_-"''''

evaluare. Elevii vor fi inforr:n~!tiasuP-fatipului de evaluare, analitica sau holistica;__ de asemenea, vor -_.~.---" '\ --.... .,._---.-~M~-_~_"'-~,<"
N'~_<,U,~~, ,,.o~,. __ ''"~

sa interpreteze
..

~-

~i sa coroboreze

informatiile

oferite de izvoare istorice;

sa~rcu!ga

etapele realizarii alege~

unei lucr1iri ~tiintifice:

r~~~
. redactarea selectarea
\....-._,-,~,-"-_._._._._-_._'_.,,-,.

L/

planului prelimin5

l.-... ,.,.", ... ",,,,,, .... ,,,,,,, ... ,.,.,-,,,,,,,,,,,,,,,-, ..,""",_ ......J
'--.,,.,,.-., .
@telo..d; . modificarea studierea
,,.,,

listei bibliografice;

_,

...

,"-----_ .._-

unor lucrari de specialitate,

izvoare istorice

(prelucrarea
"'-''''-,.. .

''"---argum~~tar~;

planului initial In eonditiile luerarii conform planlllui

impuse de doeumentare; (izvoare, opinii

--personale,

L---,,--.--~._.._'-,.,,-.--. l"'--e~a5ca.anexe;

redaetarea

'.. '.'''_.''.'' ... '" ... ".,.",,~

..n;daetarea introdueerii, eu prezentarea importan!ei temei tratate; \.----------------~-~------eontribu!ii personale, probleme nesolutionate;
-,

sa fie motiY.aLin._re~HI:lG-cii.ri.l?ersonale;
\'"-~ .. ..
"., ~.~~~'

"""''''---

sa sustina
__ 1

referatul,
---

avand In vcdere esentializarca

_, __ -"-,-'---~_____

tcmei, argumentarea
__._.~_'"~~_~~_,,~~.~.

ideiJor,
__

sublinierea Cruceru,
~...

eontributiei ~~---_ ~ ..

personale,

eXP9zel1.Leo,Dcis, cIaG2i~!..~.. mati0Steliana

Nistoreseu

Steliana Toma). va avea In vcdcrc criterii elm definite:

.

Pentru notarea holistica, profesorul .. --~ .. mod de lucru;

,.,.

folosirea In mod adecvat a rcsurselor; ._--_._-------

fOlmularea opiniilor !2.ersonal~onclllziilor;

..----.~_.~'".~ ..~,-_.------

._-~-~.
-

---

aparat critic, ancxe;

,

acurate~a ~ prezentarea efortul de

produsului

final;

proiectului/refe~i; mllndi independenta a elevului (cercetarea In ansamblu,

-"'-'''-'-~'''''----...
.Obiectivele

originalitatea).

de evaluare ~icriteriile de notare8 trebuie eomunieate

elevului.

Criterii de evaluare ~i notare descrieri in lermeni calit.llivi ale performanlelor sarcini de lucru. penlru anumite nOle/intervale de note.

a~teptale. asociate cu anumite

c.J,lJloa~tecriteriiJe.
\

Re~ ..u.Ilalele..p.QliLprez.en.tate-periodic. parin.p.lor.

PQ_t.to.fu.liulofera posibilitatea c ,_-..... generata de metodele tradi!ionale. Povtofoliul este "cartea de vizita" a elevului, unnarindu-i
,_~"-'"."~~'-~~, .. ""~" ~'~~'-~""'"._~ __ ~ , _..~_,_~."",-~.~ .-" .

unei . evaluari

formative _

si continue,

evitand

tens!unejt_

~.'_.~~m .. -~>-M~,.-"--'"~"~

progresuI,
. ~.~"

atat profesor, _'_~~m .__pentru ~."~"_'_'"~_~_, __

dH~ip~D~~~P~IiIlti_._
..-'"
,',."

~~~:.:omplementare cum s-a prezentat,

de evaluareyunt

QJllternmiya

la metodele

traditionale,

dupa

---~

~i au numeroase valente formative: profesorului informatii

al eleyului; folosind

o~

asupra nivelului ..de pregiitire

aceste informn!ii, ap~eci:.~:.:obiecti~a; ~ faea", ~ In

__

profesorul

ponte emite judeciHi de valonre, pe care Ie exprima fntr-o

-----~"~-~--,.,-~--~

orera elevlIlui posibilitatea

III

sa c1emonstreze "ce stie", dar, mai ales,

"CC

$tie s~

contexte variate/diferite;
...

asigura interactivitatea acest

'"_,~~_~_~._

actlilui didactic de predarc-Invatare;

-

elevul .devinc partcncr v'~hfulcl~

aemers, ..
... <_.__ ._' ".""~_"'"' '~

care este ----

adaptat

nevoilor

sale

inclivicillalc,

stimllli'incill-i potentiallll creativ;

__ !-,_,~W~"' __''"'"'.,.,.,,..~ __

asigura

m~\i buna clariricarc ._-_., _--_.

....

a no\iunilor$i __._------

-conccptclor;
.

cxerscaza

abilit,lti1c

W
clcvullli, __

asigura

~......

profesorului
.

i~Jne

.---

actualizaUi

permanent

asuQra performan\elor

In raport eu abilitii\ilc t

i capacita[ile ,"""

sale, ,Isupr;\ de i1chizi[ii (' . nivclllilli =-~ ale

c\cvului, orerind rcpcrc In.JLCISQJl~lLizare'!.~;

'---.

of era informatlLJl[QfcsoruhiLasupra
,..--------

~ltitudinii clevlllui In clifclitc situa(ii. -

Oista de posibile criterii)

Reforma Invapimantului a manualelor direqia alternative. demoeratizarii

romanesc presupune, Intre altele, adoptarea ~i utilizarea, la c1asa, acestora reprezinta un semn al normalizarii ~colii In ~i
0

Introducerea

Inva!arii, folosirea lor fiind absolut neeesara, deoarece niei profesorii

nici elevii nu sunt identici. Nu exista elevul "In general", unul ~i aeela$i, caruia sa-i prescriem etc. Acceptand In Intampinarea Manualul didactic, manualului aceasta realitate diferitelor complexa din cadrul $colii, trebuie sa constatam
0

evolutie standard In ~coala, ci exista elevi eu ritmuri diferite, interese diferite, abilita!i diferite ca, pentru
0

formare intelectuala

adecvaUi, este necesara

oferta cat mai variata de instruire, capabila sa vina ale elevilor. instrument a Stadiul utilizarii in $eoala romaneasca In anul ~eolar 1997/1998, a manualelor sa-~i a!eaga

nevoi, interese, ritmuri,stiluri

ramane eel mai Insemnat $i, In acela$i timp, c"el mai la Indemana pentru elevi $i pentru profesori. prin introdueerea,
0

dcopotriva

unic a fost depa$it a idcntifica

alternative (In acest sens exista Pentru traditionale

buna tradi!ie inca din perioada interbe!ica). dupa care un profesor ar trebui mai intfti, diferen!ele esentiale dintre manualele

mai Ll$Or criteriile modeme:

manualul ell care va luera la clasa, prezentam, $i manualele altemative,

Manual traditional Opereaza 0 seleqie rigidii a continuturilor, din care rezulta un ansamblu fix de informa!ii, vizand 0 lratare de tip academic.

Manual modern

Opereaza 0 seleqie permisiva a con!inuturilor, din care rezulta un ansamblu variabil de informatii, in care profesoruI ~i elevul au spa!iu de creatie. Informatiile sunt prczentate ca interpretare Informa!iile sunt prezentate astfel incat slandardizati'i, Tnchisa, universal valabila ~i stimuleaza interpretari alternative ~i deschise. autosuficienlii. Informa!iile constiluie un scop in Informatiile constituie un mijloc pentru a forma competen!e, valori, atitudini (dezvolta SIne. capacitati co~niti ve superioare). Ofera un mod de inva!are care presupune Ofera un mod de invatare .care presupune Inte1egerea ~i explicarea (inviitare activa, memorarea ~ireproducerea. deschisa spre ref1eqie ~idezvoltare personalii a elevilor). Reprezinta un mijloc de stimulare a gandirii Reprezinta 0 sursa de cunoa~tere. critice.

In mod cOLcret, un manual se regase~te la conf]uenta formulate, varietate oferindu-se, astfel, posibilitatea Avand,

unora dintre delimita.rile

mai sus Intr-o

ca un conti nut ~tiintific precis sa fie prezentat a~adar, posibilitatea optiunii, profesorul

de form,; pedagogice.

poate alege,

pentru sine ~i pentru elevii pe care Ii formeaza, varianta cea mai adecvata. In functie de ce criterii va fi aceast~ aleasa? Prezentam, In cele ce urmeaza, op!iunea noastra In ceea ce prive~te criteriile de alegere a unui bun manual de istorie.

1. Adecvarea - manualul obiectivele

manualului trebuie

la cerintele
0

programei

~colare deplina Intre continuturile de referinta), prop use $i rezervand,

sa prezinte

concordanta

pe care Ie vizeaza program a (obiective-cadru

$i obiective

Insa, ~i "spaliu" pentru activitatile la dispozitia profesorului.

2. Accesibilitatea

manualului

pentru

elevi de lucru cu valente practice In mana elevilor; continuturilor, oferind,

- manualul trebuie sa devina un instrument - manualul trebuie sa. prezinte

0

buna selec!ie ~i sistematizare.a

astfel, mai multa libertate de manifestare, - limbajul manualului intereselor exprimarii). elevilor

initiativa ~i creativitate in conceperea

actului didactic; de inva!are $i concizia

trebuie sa fie adecvat varstei, nivelului, potentialului

pentru care este ales (avem in vedere claritatea,

expresivitatea,

3. Componenta - evenimentele,

~tiintifica a manualului procesele ~i fenomenele istorice trebuie tratate in spirit critic $i infap$ate
o'

in manual numai in maniera In care ~tiinta istorica Ie-a certificat In studii de speciaJitate; - rigoarea $tiintifidi trebuie sa se Imbine cu
0

prezentare

logica,

accesibiJa

elevilor,

existand posibilitatca

acceptarii ~i discutarii problemeJor istorice controversate;

0

- manualul trebuie sa dispuna de pe care

0

cat mai substantial a actualizare a informatiei$tiintifice

vehiculeaza

$i sa

elimine pe cea dcpa$it3, perimata; interpretalii unui fapt istoric din perspective

- manualul

trebuie sa of ere posibilitatea

multiple (multiperspectivitatea).

4. AspectuI - imaginile completare

grafic al manualului din manual trebuie sa fie selectate avand in vedere

0

mai buna ilustrare $i

a textului, pentru a suscita discutii ~i, de asemenea, predate (sa aiba un rol funqi()nal, trebuie

pentru a-I ajuta pe profesor In-

evaluarea continuturilor - imaginile prejudeca!i

nu decorativ); raspandirea unor

manualului

alcse astfel incat sa nu favorizeze

sau cli~ee in randul elevilor;

- ilustratiile, hartile, graficele, diagrarnele trebuie sa fie redate deosebit de clar, pentru a spori eficienta utilizarii lor de catre elevi (avern In vedere plasarea In pagina, tiparul, aspectul cromatic ete.).

5. Componenta

metodidi

a manualului

- se impune realizarea unui echilibru lntre text ~i imagini, lntre surse istoriee ~i exercitii aplieative, pentru a perrnite, intr-o maniera mai arnpla, studiul individual ~i lnvatarea forrnativa (deprinderea de capacitati, competente, atitudini, abilita!i de catre elevi); - de asernenea, se impune realizarea unui echilibru intre abordarea ~tiintifica a

continuturilor ~i viziunea pedagogidi asupra acestora; - este neeesara

0

dozare rationala a cantitatii de informatie pe unitatea de instruire,

eyitarea supralncarcarii eleyilor.

6. Aspectul motivational

al manualului
0

- manualul trebuie sa prezinte cuno~tinte cu semnificative pentru existenta eotidiana a elevului;

yaloare practica

~1,

de asernenea,

- cuno~tintele vehiculate de manual trebuie sa declan~eze dorinra extinderii orizontului de cunoa~tere al elevului, sa stimuleze gandirea entica, dar ~i gustul acestuia pentru lectura.

7. Originalitatea

rnanualului

- se au In vedere elemente de originalitate In legatura eu: - seleqia ~i organizareacontinuturilor; - strategiile ~i metodele de i'nvatare-predare; - probe de eya[ uare; - prezentarea grafidi a manualelor (valoarea estetica).

In concluzie, este dificil de stabilit criteriile de alegere a unui bun manual. Chiar ~i atunci cand majoritatea criteriilor sunt Intrunite, este totu~i posibil ca manualul sa nu fie unul bun. ~i, de asemenea, este posibil ea
0

earte didactica foarte departe de lista de eriterii sa fie considerata

de utilizatorii acesteia (profesorii ~i elevii) foarte reu~ita. A~ada.r, un manual de istorie bun poate fi coreet ales numai daca Ymbinam, inspirat, criterii obiective ~i experiente subiective . Reprezentand Inca 0 f0'1a majora In educatia din Intreaga Europa, manualul este validat ca instrument de predare-lnvatare valoros exc1usiv de catre utilizatorii sai.

Ciiteva sfaturi pentru studenpi .care efectueaza practica pedagogica9

Amintiti-va mereu

ca sunteti

oaspeti in coala unde ati fost repartizati pentru a desfii~ura adoptati

0

aceasta activitate. De aceea, comportati-va decent in orice imprejurare, profesionista, incercati sa contribuiti la "mersul" colii intr-un mod pozitiv.

atitudine

Amintiti-va, de asemenea, ca profesorul-mentor este alaturi de voi pentru a va indruma ~i Verificati-va tinuta pentru a avea prezenta agreabila in fata elevilor dinclasa.

ajuta, la nevoie, nu pentru a va judeca.

g g g

Nu va considerati apti sa intrati la clasa pentru a sustine lectia pana ce nu cunoa~teti exact Pregatiti-va din vreme materialul didactic pentru leqie ~i studiati-l temeinic, spre a-I

ce cuprinde programa ~colara ~i cum este tratata Ieqia respectiva In manual. folosi In mod firesc, fara ezWiri. In cazul In care, din cauza emotiilor, parcurgeti mai rapid unele segmente ale proiectarii didactice, In minutele ramase la dispozi!ie apelati la mijloacele de in vatamant aduse la clasa, nu intrati in panica!

Parcurgeti, in prealabiI, pe hiirti1e istorice adecvate lectiei, traseele otilor combatante,

Iocalizati b~Wiliile etc., pentru a nu avea ezitari ori imprecizii in timI?ul lectiei, foarte prompt observate de catre elevi. Q Corectati, pe parcursul Iectiei, gre~elile pe care Ie fac elevii, nu Ie Iasati neobservate. Stati mai mult cu fata la clasa, nu cu spatele, vorbiti cu elevii, nu cu tabla! Aldituiti
0

g
D
Q,

schema esen!ializata pe tabla, pentru a nu sta prea mult cu spatele la cIasa. Plimbati-va printre banci cand preda!i, sunteti profesorul tuturor elevilor, nu doar al celor Antrena!i-i in desfa~urarea leqiei pe cat mai mul!i dintre elevi, mai ales pe cei inactivi, Nu indicati pe harta decat cu instrumente special destinate acestui scop (ori, eel pu\in, cu Materialele auxiliare (doeumente, plan~e, portrete, ilustratii) pe care Ie folosi!i la leqie Respeetati exact timpul afectat orei ~i, In cadrul ei, fiedirui segment pe care vi I-ati din primele banci! ncatenti, neinteresati, visatori.

"'8
o rigla).

aratati-Ie Intregii c1ase, la nevoie mergand printre banei.

Q,

propus. Nu scurtati sub nici un motiv timpul afectat predarii noilor cuno~tin\e sau fixarii accstora.
Q,

Realizati .evaluarea, pune(i note elevilor, laudati-i ori criticati-i (in funqie de situatie)

pentru progresul sau involutia lor, apreciati clar, cat mai obiectiv, ceea ce a fost pozitiv ~i negativ in desfa~urarea leqiei dumneavoastra.

Dupii Gh. L Ionila. Metodica predarii istoriei. EdilUra Universiliilii. Bucure~ti. 1997.

96

***

Ghid metodologic pentru

aplicarea programelor

de istorie. Clasele a IV-a - a VIII-a,

Editura Aramis, Bucure~ti, 200l.

*** Pregatirea *** Studentul

pedagogica

a studenplor,

Universitatea din Bucure~ti, 1973. studentilor din facultaple cu profil

de azi, profesorul

de maine. Pregatirea

pedagogic pentru viitoarea activitate instructiv-educativa,

EDP, Bucure~ti,

Antohi, losif, Practica pedagogidi

a studentilor,

Bucure~ti, 1969.

Ausubel, D. ~i Robinson E, Invatarea In coalii, EDP, Bucur~ti, 1981. Comanescu, loan, ModalWip de efectuare a practicii pedagogice In In;viitiimantul superior,

In "Revista de pedagogie", nr. 10, 1967. Cuco~, Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, la~i, 2002. Doicescu, R., Ghid de evaluare pentru Istorie, Editura ProGnosis, Bucure~ti, 2001. Dumitrescu, Doru, Predarea istoriei dupa 1989. Schimbari i perspective, In "Herodot",

Buletinul APIR-CLIO, supliment al revistei "Tribuna", anullil, nr. 35,2004. Felezeu, Calin, Didactica Istoriei, Presa Universitara Clujeana, 2000. lonita, 1., Gh., Metodica predarii Leeuw-Roord Istoriei, Editura Universitatii din Bucure~ti, 1997. de istorie bun? Ref1ectii despre In "EUROCLIO

van der, Joke, Cum se face un manual folosirea i scrierea de manuale

de istorie In Europa,

Bulletin", nr. 14,2001. Low-Beer, Ann, Consiliul Europei i istoria In coala, In vol. Predarea 2002. Neaqu, I.. ~i Stoica, A., Ghid general de evaluare
,

istoriei secolului XX,

i examinare, Editura Aramis, Bucureti,

.

Negulescu,

Ana

Gabriela, perfecponarii 1987.

Practica

pedagogidi

componentii

fundamentaIa

invatamantului

pedagogic, In "Revista de pedagogie", nr. 10,

Nistorescu Cruceru, S. ~i Tarna, S., Pregatirea

elevilor pentru autoeducatie,

Bucure~ti, 1980.

Oprescu, Nicolae, Caiet de practidi pedagogicii, Bucure~ti, 1996. Parvu, Alexandrina, Formarea pedagogicii a viitorilor profesori. Din experienta UniversiUitii

din Ia~i, In "Revista de pedagogie", nr. 9, 1986. Paun, Stefan, Didactica Istoriei, Editura Corint, Bucure~ti, 200l. Poenaru, Romeo ~i Kiraly, Maria, Practica pedagogica. Obiective. Continut. MetodoJogie.

Evaluare, Tipografia Universitatii din Timi~oara, 1986. Salade, D. (coord.), Practica pedagogicii (continut, organizare, Soare, Aurel-Constantin, Criterii de alegere a manualelor Indrumare), Cluj, 1966.

~colare, In "Studii ~i articole de

istorie", nr. LXV, 2000. Stoica, A., Evaluarea curenta ~i examenele (Ghid pentru profesori), 2001. colare. Ghid metodologic, Editura Liceum,

Stoica, A. ~i Musteata, S., Evaluarea rezultatelor Chi~iniiu, 1997. Stradling, Robert, Evaluarea 2002. Tanasa, Gheorghe, Caiet pentrupractica manualelor

de istorie, In vo!' Predarea

istoriei secolului XX,

pedagogidi.

Specialitatea

Istorie,

Editura

Universitiitii "AI. 1. Cuza", Ia~i, 1996. Tanasa, Gheorghe, Metodica Invatarii-predarii Vla~ceanu, Lazar (coordonatbr), $coata la Istoriei, Editura "Spiru Haret", Ia$i, 1998. rascruce. Schimbare Studiu ~i continuitatc de impact, In

curriculumul

lnvatamantului

obligatoriu.

Editura

PoJirom, Ia~i, 2002. Vogler, Jean, Evaluarea In Invatamantul preuniversitar, Editura Polirom, Ia~i, 2000.