CONTRACTUL DE VANZARE-CUMPARARE

Notiunea si caracterele juridice ale contractului de vanzare-cu !arare

Art. 1294 C. civ. defineste vanzarea ca fiind o conventie prin care doua parti se obliga intre sine, una a transmite celeilalte proprietatea unui lucru si aceasta a plati celei dintai pretul lui. Contractul de vanzare-cumparare este acel contract in baza caruia o persoana, numita vanzator, transfera si garanteaza altei persoane, numita cumparator, dreptul sau de proprietate asupra unui bun sau alt drept real ori drept de creanta, sau dreptul asupra unei universalitati uridice, cumparatorul obligandu-se in sc!imb a plati vanzatorului o suma de bani, numita pret. Contractul de vanzare-cumparare nu poate avea ca obiect drepturi personale nepatrimoniale si nici dreptruri patrimoniale care su caracter strict personal, precum nici alte drepturi prevazute de lege ori rezultate din acte unilaterale sau convenite prin contracte intuitu personae. Caracterele juridice ale contractului de vanzare-cu !arare "in definitia data contractului de vanzare-cumparare re ulta caracterele uridice ale acestuia, si anume# este un contract consensual, bilateral $sinalagmatic%, cu titlu oneros, comutativ si translativ de propriatate. a" consensual - deoarece se inc!eie valabil prin simplul consimtamant al partilor $solo consensu%. Acest lucru este prevazut e&pres de art. 129' alin. 1 C. civ., conform caruia vinderea este perfecta( indata ce partile s-au invoit asupra lucrului si asupra pretului( "e la principiul consensualismului e&ista insa unele exceptii prevazute e&pres de lege, situatii cand contractul de vanzare-cumparare, pentru a fi valid, trebuie sa indeplineasca solemnitatea ceruta de aceasta. Aceste cazuri, cand vanzarea-cumpararea este solemna, sunt strict si limitativ prevazute de lege.

) prima e&ceptie de le principiul consensualismului este continuta de art. 2 alin.1 din *egea nr. '4+199, privind circul-atia uridica a terenurilo. .erenurile situate in intravilan si e&travilan pot fi instrainate si dobandite, prin acte uridice intre vii, inc!eiate in forma autentica. /erespectarea cerintei instituite de lege se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare $art. 14 alin. 1 din *egea nr. '4+199,%. Contractul este valabil numai cu respectarea formelor cerute de lege in cazul vanzarii silite, cand aceasta trebuie sa fie facuta ad validitatem prin licitatie publica. #" Contractu de vanzare-cumparare este un contract sinalagmatic (bilateral) deoarece prin inc!eierea sa da nastere la obligatii recipropce intre partile contractante. Astfel, vanzatorul are obligatia sa predea lucrul vadut si la-l garanteze pe cumparator contra evictiunii si pentru viciile ascunse ale bunului vandut, iar cumparatorul are obligatia sa plateasca pretul convenit si sa preea lucrul. 0ezulta ca obligatia fiecarei parti iai are cauza uridica in obigatia celeilalte. c" Contractul de vanzare-cumparare este prin esenta sa un contract cu titlu oneros, deoarece ambele parti urmaresc anumite interese patrimoniale, adica primire unui ec!ivalent $ contraprestatie% in sc!imbul prestatiei la care se obliga. Astfel, vanzatorul urmareste sa primeasca pretul caontra ec!ivalent al prestatiei sale, iar cumparatorul uramreste sa primeasca bunul cumparat in sc!imbul pretului convenit. d" Contractu de vanzare-cumparare este un contract comutativ, deoarece esistenta si intinderea drepturilor si obligatiilor reciproce sunt cunoscute de parti la inc!eierea contractului si nu depind, ca in cazul contractelo aleatorii, de un eveniment viitor si incer, care ar face sa e&iste sanse de canstig si pierdere pentru oricare din partile contractante. e" Contractu de vanzare-cumparare este un contract translativ de proprietate. 1n principui, orice contract are ca efect nasterea de drepturi si obligatii in sarcina partilor daca este vorba de contracte sinalagmatice, sau doar a uneia dintre parti, in contractele unilaterare. Cat priveste transmiterea dreptului de proprietate sau al altui drept $real sau de creanta%, aceasta prezinta un aspect particular al contractului de vanzare cumparare. "eosebit de generarea de drepturi pentru vanzator si cumparator, se produce si u efect e&ceptional constand in transmiterea unui drept, astfel incat inc!eiere contractului are drept consecinta transmiterea dreptului de proprieteate si a riscurilor de la vanzator la cumparator, daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii# $% 2anzatorul trebuie sa fie proprietaruol bunului vadut cu e&ceptia vanzarii lucrului celuilalt 3 iar contractu valabil inc!eiat.

&% )biectul contractului trebuie sa fie format numai din bunuri determinate individual deoarece in cazul bunurilor determinate generic transferul proprietatii nu poate avea loc in momentul inc!eierii contractului, intrucat nu se cunosc bunurile care urmeaza a fi efectiv dobandite de cumparator. 1n situatia bunurilor determinate generic efectul translativ se produce numai in momentul individualizarii lor, operatiunea care se face, de regula, prin predarea lucrului vandut cumparatorului. 1n cazul bunurilor viitoare, efectul translativ se produce, in general, la o alta data decat a cea inc!eierii contractului. '% 4ste necesar ca partile sa nu fi inmanat transferul proprietatii a dreptului real ori de creanta printr-o clauza speciala, pana la predarea bunului sau la implinirea unui termen sau a unei conditii. Asemenea clauze sunt permise si pot fi inserate in contract, intruncat regula stabilita in art. 129' alin. 1 C. civ. nu este imperativa, ci supletiva putand fii inlaturata c!iar daca lucrul vandut este individual determinat. Astfel, partile contractante pot conveni prin pactul reservati dominii ca proprietatea sa se transfere de la vanzator la cumparator doar la data ac!itarii integrale a pretului, pana la indelinirea aceste conditii suspensive vanzatorul ramanand proprietar asunpra bunului care formeaza obiectul vanzarii. (% 1n legatura cu publicitatea dobandirii drepturilor reale imobiliare, trebuie aratat ca aceasta isi gaseste reglementarea in art. 129' alin. 2 C. civ., in *egea notarilor publici si activitatii notariale nr. 56+199' si indeosebi in *egea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7+1996. 1n ipoteza in care mai multe persoane si-au cedat succesiv una celeilalte dreptul real asupra unui imobil, iar inscriere nu s-a facut, cel din urma indreptatit va pute cere birolui de carce funciare a udecatoriei inscrierea dobandirilor succesive odata cu a cea a dreptului sau, cu conditia de a face dovada prin inscrisur originale a tuturor actelor uridice pe care se intemeiaza inscrierile. "reptul de proprietate si celelalte drepturi reale sunt opozabile fata de terti fara inscriere in cartea funciara, cand provin din vanzare silita sunt dobandite prin efectul legii sau prin !otarare udecatoreasca. 0eferindu-ne la bunurile mobile mentionam ca nu e&ista un sistem de publicitate posesia lor constitind cel mai bun sistem de publicitate a propriatatii. Astfel daca vanzatorul a vandut bunul mobil la mai multi cumparatori, potrivit legii va produce efecte, fiind valabil, contractul de vanzare-cumparare inc!eiat cu cumparatorul care a intrat primul si de bunacredinta in posesia bunului mobil respectiv, c!iar daca acesta a cumparat ulterior altuia.

Dre!tul de !ree tiune "reptul de preemptiune. 1n cazul in care proprietarul unui teren agricol din e&travilan intentioneaza sa-l vanda, legea confera un drept preferential de cumparare la pret egal $drept de preemptiune% coproprietarilor, proprietarilor vecini si arendasului $art.'-11 din *.nr.'4+199,%. 1. /atura uridica. 8pre deosebire de pactul de preferinta - care are natura contractuala intrucat dreptul prioritar la cumparare al beneficiarului pactului se naste pe baza consimtamantului dintre parti - dreptul de preemptiune are natura legala, fiind instituit printr-o norma imperativavointa proprietarului-vanzator nu are nici un rol in nasterea si e&ercitarea dreptului de catre titularul lui. 1n masura in care s-a !otarat sa vanda terenul trebuie sa respecte dreptul de preemptiune sub sanctiunea prevazuta de lege. 1n sfarsit, asemanator drepturilor reale, dreptul de preemptiune - fiind un drept absolut - este opozabil erga omnes# deci daca proprietarul vinde terenul cu nerespectarea lui, se poate cere anularea contractului indiferent de buna sau reaua-credinta a tertului cumparator si c!iar daca acesta avea calitatea de beneficiar al unui pact de preferinta sau ar avea dreptul la retractul litigios. 1n conflictul dintre diferitele drepturi de preferinta prioritate are dreptul de preemptiune. 2. "omeniul si conditiile de aplicare ale dreptului de preemptiune se determina in functie de bunul care formeaza obiectul lui, de actul uridic care urmeaza sa fie inc!eiat si de dreptul care se instraineaza pe baza contractului proiectat. -"reptul de preemptiune are ca obiect numai terenurile agricole $de e&emplu, terenuri arabile, pasuni, fanete, vii etc.% situate in e&travilan. "aca terenul nu este agricol $de pilda, padure% sau, fiind agricol, este situat in intravilan $inauntrul vetrei localitatii%, dreptul de preemptiune nu e&ista. "upa cum am vazut, te&tele in materie sunt de stricta interpretare si domeniul lor de aplicare nu ar putea fi e&tins, prin analogie, la alte ipoteze. -"reptul de preemptiune este prevazut de lege numai daca instrainarea se face 9prin vanzare9 $art.'%. 1ntrucat vanzarea se face cu titlu oneros si comutativ, pentru o suma de bani platibila cu titlu de pret, dreptul de preemptiune nu poate fi recunoscut daca instrainarea se face fie cu titlu gratuit $de e&emplu, donatie%, fie cu caracter aleatoriu $de e&emplu, contract de intretinere sau de renta viagera%, fie prin contractul de sc!imb, c!iar si cu sulta.

-A treia conditie de aplicabilitate a dreptului de preemptiune se refera la dreptul care se instraineaza# actul uridic proiectat trebuie sa aiba ca obiect transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului. 1ntr-adevar, notiunea si, respectiv, e&presia de ::instrainare prin vanzare9 vizeaza transmiterea proprietatii, iar nu si dezmembramintele ei $de e&emplu, dreptul de uzufruct% sau folosinta terenului $arendarea%. 1n sc!imb, in cazul in care se instraineaza proprietatea, dreptul de preemptiune trebuie sa fie respectat, c!iar daca se transmite numai nuda proprietate si indiferent de persoana titularului dreptului de uzufruct $o terta persoana sau proprietarul-vanzator care isi rezerva acest drept%. 4vident, daca titularul dreptului de preemptiune intelege sa-l e&ercite, va fi obligat sa respecte drepturile reale ca orice dobanditor al dreptului de proprietate dezmembrat $sau grevat%. 5. .itularii dreptului de preemptiune sunt# coproprietarii terenului agricol $daca unul - unii - dintre ei se !otaraste sa vanda cota-parte din dreptul de proprietate% , proprietarii vecini $prin aceasta intelegandu-se proprietarii terenurilor agricole invecinate cu terenul agricol care se vinde% si arendasul, in cazul instrainarii prin vanzare a terenurilor agricole din e&travilan, arendate. ;recizam ca, spre deosebire de reglementarea anterioara $*egea nr. 1,+1991%, potrivit noii reglementari $*egea nr.'4+199,% statul - in aceasta calitate - nu mai are drept de preemptiune in cazul vanzarii terenurilor agricole e&travilane. 8tatul are drept de preemptiune numai daca este coproprietar sau daca este proprietarul terenului agricol invecinat cu terenul agricol care se vinde $problema calitatii de arendas nu se pune%. "aca au calitatea prevazuta de lege $art.' din *.nr.'4+199,% statul, precum si unitatile administrativ-teritoriale sau societatile cu capital integral sau ma oritar de stat vor avea drept de preemptiune, legea nefacand vreo distinctie in aceasta privinta, iar ubi le& non distinguit, nec nos distinguere debemus. 8olutia se impune si in lumina art.41 alin.2 din Constitutie, care prevede un tratament egal pentru orice proprietate privata. ;recizam, de asemenea, ca - spre deosebire de reglementarea anterioara a materiei analizate $*egea nr. 1,+1991% - in noua reglementare nu se prevede $in orice caz nu se prevede in terminis% o ordine de preferinta intre titularii dreptului de preemptiune, astfel incat - daca mai multi titulari si e&ercita dreptul de preemptiune - 9vanzatorul are dreptul de a alege pe unul dintre ofertanti9 $art., din *egea nr.'4+199,%. ;otrivit unei alte opinii, vanzatorul are libertatea de alegere numai intre titularii din aceeasi categorie $art., folosind termenul de 9categorie9 la

singular%- in caz contrar, enumerarea titularilor din art.' $coproprietari, vecini si arendasi% statorniceste rangul lor. 1ntrucat prin noua reglementare s-a renuntat la consacrarea e&presa a unei ordini de prioritate, nu e&cludem posibilitatea optiunii intre titularii din categorii diferite $de e&., inc!eierea contractului cu arendasul, desi proprietarul vecin a oferit si el acelasi pret%. Cat timp contractul s-a inc!eiat cu un titular al dreptului de preemptiune, nu mai poate fi aplicata sanctiunea prevazuta $de art. 14 din *egea nr.'4+199,% 9pentru nerespectarea dispozitiilor art.'9. /u e&cludem nici posibilitatea inc!eierii contractului de vanzarecumparare cu mai multi titulari ai dreptului de preemptiune ofertanti, daca toti sunt de acord in acest sens $de e&., mai multi coproprietari ai terenului agricol in cauza%. 4ste adevarat ca te&tul prevede dreptul vanzatorului de a alege 9pe unul dintre ofertanti9, dar 9unul9 nu are semnificatie de numeral, ci aceea de articol ne!otarat. 1n sfarsit, observam ca alegerea vanzatorului intre ofertautii titulari ai dreptului de preemptiune este libera, neconditionata de lege. ;rin urmare, el poate face alegerea luand in considerare si criterii subiective, de e&emplu, sa-l aleaga pe arendas, desi proprietarul terenului invecinat ofera un pret mai mare sau conditii de plata a pretului mai avanta oase. /umai optiunea in favoarea unui cumparator care nu este titular al dreptului de preemptiune desc!ide calea actiunii in anulare, daca vreun titular a oferit un pret cel putin egal. 4. Modul de exercitare a dreptului de preemptiune. 1n scopul e&ercitarii dreptului de preemptiune, 9vanzatorul va inregistra oferta de vanzare a terenului agricol situat in e&travilan la consiliul local in raza caruia este situat terenul. 1n aceeasi zi, secretarul unitatii administrativ-teritoriale va afisa oferta, sub semnatura si cu aplicarea stampilei, la sediul primariei. )ferta va cuprinde numele si prenumele vanzatorului, suprafata si categoria de folosinta, precum si locul unde este situat terenul9 $art.6 din *egea nr.'4+199,%2 Ca natura uridica - contrar te&tului e&pres al legii - 9oferta9 vanzatorului este o simpla declaratie de intentii, iar nu oferta de a contracta $in sens uridic% deoarece - potrivit unei reguli elementare de drept - oferta de a contracta trebuie sa cuprinda toate elementele necesare pentru inc!eierea contractului prin simpla acceptare. )r, din 9oferta9 vanzatorului lipseste unul din elementele esentiale ale vanzarii, si anume pretul cerut, care urmeaza sa fie 9oferit9 abia de titularul care intelege sa-si e&ercite dreptul de preemptiune $art.7 si 9 din *egea nr.'4+199,%. in consecinta, declaratia vanzatorului inregistrata la consiliul local nu produce efectele unei oferte de

vanzare-cumparare, putand servi numai ca temei pentru eliberarea actului necesar vanzatorului la autentificarea contractului de vanzare-cumparare de catre notarul public, act care poate fi eliberat dupa 4' de zile de la data afisarii 9ofertei9 vanzatorului $art.11%. insa vanzatorul poate revoca 9oferta9 si inainte de e&pirarea acestei perioade $oricand%, numai ca, in acest caz, secretarul unitatii administrativ-teritoriale nu va putea elibera actul necesar pentru autentificarea contractului de vanzare-cumparare. 1n orice caz, vanzatorul poate reveni asupra intentiei de vanzare si prin neacceptarea pretului oferit de catre titularii dreptului de preemptiune $pret 9neconvenabil9 potrivit art. 9 din *egea nr. '4+199,%. /umai daca vanzatorul a prevazut in oferta de vanzare si pretul cerut $desi art.6 nu prevede acest element%, prin derogare de la prevederile art.57 alin.1 C.com., ea devine irevocabila in cadrul termenului de 4' de zile prevazut in art.7 . ;otrivit acestui articol, din momentul afisarii 9ofertei9 de vanzare, titularii dreptului de preemptiune au la dispozitie 4' de zile pentru e&ercitarea acestuia. 1n general, daca vanzatorul se prezinta la biroul notarial cu un cumparator care dovedeste ca este titular al dreptului de preemptiune $de e&emplu, arendasul prezinta dovada inregistrarii contractului de arendare la consiliul local potrivit *egii arendarii nr. 16+1994 modificata si completa prin *egea nr.6'+199,% contractul de vanzare-cumparare a terenului agricol din e&travilan poate fi autentificat si va fi perfect valabil in raport de prevederile legale referitoare la dreptul de preemptiune. '. Efectele acceptarii. ;rin acceptare ofertei de cumparare de catre vanzator $sau a contraofertei de vanzare de catre titularul dreptului de preemptiune%, potrivit dreptului comun intre parti s-a inc!eiat un contract, oferta devenind irevocabila. 8e pune insa intrebarea, ce contract este inc!eiat# contractul de vanzare-cumparare a terenului sau numai un antecontract de vanzare-cumparare< ;roblema se pune intrucat terenurile pot fi instrainate si dobandite 9prin acte uridice intre vii, inc!eiate in forma autentica9 $art.2 alin.1 din *egea nr.'4+199,%. "aca forma autentica ar fi prevazuta de lege numai ad probationem, contractul inc!eiat cu titularul dreptului de preemptiune ar fi de vanzarecumparare. "ar fiindca forma autentica este prevazuta ad validitatem, actul inc!eiat urmeaza sa fie calificat antecontract, urmand ca partile sa se prezinte la notar pentru autentificare $si sa efectueze publicitatea imobiliara, dupa plata ta&elor fiscale%. 6. 8anctiuni. instrainarea terenului cu incalcarea dreptului de preemptiune $neinregistrarea 9ofertei9 de vanzare la consiliul local, vanzarea terenului inainte de e&pirarea termenului prevazut pentru e&ercitarea dreptului sau la pret inferior - nesimulat - fata de cel prevazut in oferta

comunicata etc.% se sanctioneaza cu nulitatea relativa a contractului inc!eiat $art. 14 din *egea nr.'4+199,%, anularea putand fi ceruta potrivit dreptului comun in materie, dar - tinand seama de opozabilitatea erga omnes a dreptului de preemptiune - indiferent de persoana ori de buna sau reauacredinta a cumparatorului si cu toate ca titularul dreptului de preemptiune nu este parte in contractul a carui anulare se cere. 1n cazul in care vanzarea s-a facut prin simulatie $de e&emplu, donatie, contract de intretinere, de arendare, pret declarat mai mare decat cel platit in realitate%, persoanele interesate pot intenta actiunea in declararea simulatiei potrivit dreptului comun -, dublata de actiunea in anulare a vanzariicumpararii $contract secret% inc!eiat cu nerespectarea dreptului de preemptiune. .ermenul de prescriptie $de 5 ani% curge de la data cand cel indreptatit a cunoscut sau trebuia sa cunoasca inc!eierea contractului de vanzare-cumparare cu nerespectarea dreptului de preemptiune $si a simulatiei, daca este cazul% . "aca s-a obtinut anularea contractului de vanzare-cumparare inc!eiat cu incalcarea dreptului de preemptiune, terenul reintra - cu efect retroactiv in proprietatea vanzatorului, care il va putea vinde cu respectarea procedurii de e&ercitare a dreptului de preemptiune. 1n dreptul nostru nu se prevede posibilitatea substituirii titularului dreptului de preemptiune in locul cumparatorului . "upa e&pirarea termenului de prescriptie a actiunii in anulare vanzarea se consolideaza, cu toate ca s-a inc!eiat cu nerespectarea dreptului de preemptiune. "reptul prioritar la dobandirea imobilului e&propiat "reptul prioritar la dobandirea imobilului e&propriat. potrivit art.57 din *egea nr.55+1994 privind e&propricrea pentru cauza de utilitate publica , in cazul in care lucrarile pentru care s-a facut e&proprierea nu s-au realizat, iar e&propriatorul doreste instrainarea imobilului, e&propriatul - fost proprietar - are un drept prioritar la dobandire, la un pret ce nu poate fi mai mare decat despagubirea actualizata. 1n acest scop, e&propriatorul se va adresa in scris fostului proprietar, iar daca acesta nu opteaza pentru cumparare sau daca nu raspunde e&propriatorului in termen de 6= de zile de la primirea notificarii, acesta din urma poate dispune de imobil.

Ca!acitatea !artilor Capacitatea de a contracta constituie o parte componenta a capacitatii uridice civile, constand in aptitudinea unei persoane de a inc!eia personal sau prin reprezentare, contracte civile. ;otrivit art. 15=6 C. civ., pot cumpara si vinde toti carora nu le este oprit prin lege, de unde rezulta ca orice persoana poate inc!eia un contract de vanzare-cumparare, regula este capacitatea, fie ca este vorba de capacitatea de folosinta sau de capacitatea de e&ercitiu, iar incapacitatea, e&ceptia. Asa fiind, cazurile de incapacitate sunt e&pres si limitativ prevazute de lege, ele fiind de stricat interpretare, neputand fi e&tinse si la alte cazuri. 2anzarea-cumpararea constituie pentru ambele parti contractante un act de dispozitie, ceea ce impune ca aceste sa posede capacitate de es&ercitiu deplina. ;ersoane lipsite de capacitate de e&ercituiu sau care au capacitate de e&ercitiu vor putea inc!eia un asemenea contract dar numai prin intermediul ocrotitorilor legali respectiv cu incuviintarea acestuia si, in toate cazurile cu autorizatia autoritatii tutelare. Incapacitati speciale de a vinde si de a cumpara ;otrivit art. 15=7 C. civ., vanzarea cumpararea de bunuri proprii si de buna invoiala intre soti este in principiu interzisa. ;rin aceasta interdictie se urmareste# Impiedicarea sotilor de a realiza, sub aparenta unor vanzari simulate, donatii irevocabile, stiut fiind ca potrivit art. 957 C. civ., donatia intre soti este revocabila in vreme ce donatia intre alte persoane decat acelea care au calitatea de soti este irevocabila in principiu. "aca vanzarile intre soti ar fi permise, ei ar putea realiza sub forma unor vanzari simulate donatii irevocabile, sotul donatar abuzand de influenta pe care o are asupra sotului donator. Apararea intereselor mostenitorilo rezervatari ai sotului vanzator. "aca vanzarea intre soti nu ar fi interzisa e&pres de lege, prin vanzari similare, unul dintre soti ar putea face celuilalt libertati care sa depaseasca marginile cotitatii disponibile. "ar in mod deosebit, aceasta interdictie are ca ratiune intarirea prevederilor art. 94= alin. 1 C. civ., coroborat cu cele ale art. 959 C. civ., care interzic sotilor indiferent de se& care au copii dintr-o casatorie anterioara sa-si daruiasca direct sau indirect bunuri pentru cotitatea

disponibila spaciala a sotului supravietuitor, vizandu-se astfel ocrotirea acestor copii. Apararea intereselor creditorilor sotului vanzator, care ar putea fi fraudati prin inc!eierea unor contracte de vanzare-cumparare simulate sau fictive prin care sotul vanzator urmareste sa mic oreze ga ul general al creditorilor si sustragerea unor bunuri de la urmarire. Ca o e&ceptie de la aceasta pro!ibitie, in ipoteza vanzarii silite prin licitatie publica a unui bun propriu al unuia dintre soti, celalalt il poate cumpara in mod valabil. Contractul de vanzare-cumparare inc!eiat intre doua persoane care traiesc in concubina nu atrage concluzia ca el este nul, avand o cauza imorala si deci ilicita. ) alta incapacitate speciala este continuta de art. '5' C. pr. civ., in conformitate cu care debitorul nu poate sa-si ad udece la licitatie, direct sau prin persoane interpuse, imobilul sau urmarit si tot astfel conform art. '11 C. pr. Civ. /u il poate vinde dupa ce somatia de plata facuta prin e&ecutorul udecatoresc a fost transcrisa. Incapacitati speciale de a cumpara $% 1n cunformitate cu prevederile art. 15=, C. civ., nu pot cumpara direct si nici prin persoane interpuse# a" tutorii, bunurile personale care se afla sub tutela lor atata timp cat socotelile definitive ale tutelei nu au fost dat si primite $pct. 1%. 0atiunea acestei interdictii urmareste ca intre tutore si minor sa nu se iveasca o contrarietate de interese si, evident, apararea intereselor celui aflat sub tutela#" mandatarilor legali si cei conventionali imputerniciti sa vanda unele bunuri ale mandatului lor nu pot sa le cumpere, caci in calitatea lor de vanzator urmaresc sa obtina un pret mai bun, iar in calitate de cumparator sa ofere un pret cat mai mic, situatie in care s-ar a unge la o contrarietate de interese intre mandat si mandatar $pct. 2%c" administratorii bunurilor statului nu pot cumpara bunurile pe care le administreaza $pct. 5%d" functionarii publici nu pot cumpara bunurile statului sau ale unitatilor administrati-teritoriale care se vand prin intermediul lor $pct. 4%. 8untem de parere ca pentru nesocotirea prevederilor art. 15=, pct. 1 si 2 este ustificata solutia nulitatii relative, iar pentru incalcarea celor de la pct. 5 si 4 sanctiunea nu poate fi decat nulitatea absoluta.

&% ) alta incapacitate speciala de a cumpara este continuta de art. 15=9 C. civ. si priveste pe judecatori, procurori si avocati. Acestia nu pot deveni cesionari de drepturi litigioase ce sunt de competenta Curtii de Apel in a carei circumscriptie teritoriala isi e&ercita functia sau profesia. 8anctiunea nerespectarii acestei interdictii este nulitatea absoluta a actului, intrucat interdictia vizeaza apararea prestigiului ustitiei ca putere in stat, deci un motiv de ordine publica. '% ;rin *egea nr. '4+199, privind circulatia uridica a terenurilor s-a instituit o incapacitate speciala de cumparare in privinta terenurilor agricole. Astfel, potrivit art. 2 alin. 2, in cazul dobandirii prin acte uridice intre vii, proprietatea funciara a dobanditorului nu poate depasi 2== !a teren agricol in ec!ivalent arabil, de familie. /erespectarea acestei prevederi a legii atrage reductiunea actului uridic pana la limita suprafetei legale $art. 2 alin 5 din *egea nr. '4+199,%. (% ;otrivit art. 41 alin. 2 din Constitutie, cetatenii straini si apatrizi nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor, acesta fiind un atribut e&clusiv al persoanei care are calitatea de cetatean roman. )% Conform art. ' alin. 2 din "ecretul-*ege nr. 61.199=, locuinele ocupate de chiriasi se pot vinde acestora pe baza cererilor adresate direct unitatilor specializate in vanzarea locuintelor. Lucrul vandut% Conditii 4numerarea conditiilor. *ucrul vandut trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii# sa fie in comert $in circuitul civil%- sa e&iste in momentul inc!eierii contractului sau sa poata e&ista in viitor- sa fie determinat sau determinabil, licit si posibil- sa fie proprietatea vanzatorului. 1.*ucrul sa fie in comert *ucrul sa fie in comert $ in circuitul civil%. Art. 151= C.civ., care prevede ca pot fi vandute toate lucrurile care sunt in comert $in commercio% afara daca legea opreste aceasta, face aplicatia unei reguli generale prevazute in art.965 C.civ., conform careia numai lucrurile aflate in comert $in circuitul civil% pot forma obiectul unui contract. 8tabilind principiul liberei circulatii a lucrurilor susceptibile de apropriere, de a forma obiectul dreptului de proprietate sau a altor raporturi

uridice, art. 151= C.civ prevede si o derogare importanta de la acest principiu pentru materia contractului de vanzare-cumparare $si alte contracte translative de proprietate, de e&emplu, sc!imbul%- nu pot forma obiectul acestui contract lucrurile care - potrivit legii - nu sunt in comert, in circuitul civil $e&tra commercium%. ;ro!ibitia poate fi# absoluta, vizand bunurile care prin natura lor sau printr-o declaratie a legii sunt de uz sau interes public si care, ca atare, sunt inalienabile- relativa, referitoare la bunurile care, nefiind inalienabile, pot fi vandute-cumparate, dar numai de catre anumite persoane sau numai in anumite conditii. 0ezulta ca notiunea de 9lucruri care sunt in comert9 $art.965 si art.151= C.civ.%, respectiv scoase din comert $din circuitul civil% vizeaza, in realitate, fie numai inalienabilitatea unor bunuri - dar care pot forma obiectul unor acte uridice netranslative de proprietate $de e&emplu, locatiune, comodat etc.% - fie numai regimul uridic special $restrictiv% al circulatiei anumitor bunuri. 1n sensul propriu-zis al cuvantului, sunt scoase din circuitul civil numai lucrurile care, prin natura lor, nu sunt susceptibile de a forma obiectul dreptului de proprietate si al actelor uridice $asa-numitele lucruri comune - res communis - aerul, razele soarelui, apa marii sau din raul curgator etc.% care - fiind inepuizabile - nu apartin nimanui si al caror uz e comun tuturor9 $art.647 C.civ.%, in conditiile si limitele prevazute de lege. 1. *egea declara inalienabile $imprescriptibile si insesizabile% bunurile care fac parte din domeniul public al statului $de interes national% sau al unitatlor administrativ-teritoriale $de interes local%. 1n conditiile 1egii bunurile proprietate publica pot fi date in administrare $regiilor autonome ori institutiilor publice% sau pot fi concesionate ori inc!iriate $art. 15' din Constitute- art.11 din *egea nr.215+199, privind proprietatea publica si regimul uridic al acesteia- vezi si art.74 din *egea administratiei publice locale nr. 69+1991 art. 1,44 C.civ.%, dar nu pot fi instrainate-dobandite $de e&emplu, prin vanzare-cumparare% cat timp fac parte din domeniul public. >entionam ca terenurile si alte bunuri din domeniul privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale - cat timp, prin sc!imbarea destinatiei, nu sunt trecute in domeniul public potrivit art.7-, din *egea nr. 215+199,2 - sunt supuse dispozitiilor de drept comun, daca prin lege nu se prevede altfel $art.41 alin.2 din Constitutie, art.' din *egea nr. 215+199,, art.6 din *egea nr.1,+1991, art.1 din *egea nr.'4+199,, art. 72-74 din *egea nr. 69+1991, art. 1,4' C.civ.%. 1n caz de instrainare se aplica, prin urmare, dispozitiile prevazute pentru contractul de vanzare-cumparare, in masura in care prin legea

speciala nu se prevede altfel. "e e&emplu, in privinta bunurilor din domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale trebuie sa fie respectate, sub sanctiunea nulitatii absolute, prevederile *egii administratiei publice locale nr.69+1991 $in special art.76%, care sunt de ordine publica $art.47' C.civ.%. 2. ?n alt caz de inailienabilitate, dar numai temporara, este prevazut de art.52 din *egea nr. 1,+1991 $republicata in 199,%# 9terenul atribuit conform art. 19 alin.1, art.21 si art.45 nu poate fi instrainat prin acte intre vii timp de 1= ani, socotiti de la inceputul anului urmator celui in care s-a facut inscrierea proprietatii, sub sanctiunea nulitatii absolute a actului de instrainare9. 1n articolele la care se face trimitere este vorba de terenurile cu privire la care, in terminologia legii, s-a 9constituit9 $nu 9reconstituit9% dreptul de proprietate in favoarea cooperatorilor care nu au adus pamant in cooperativa si a altor persoane prevazute de lege. Consideram ca in acest caz este vorba nu de o simpla incapacitate de instrainare $stabilita intuitu personae%,ci de o inalienabilitate prevazuta propter rem- in cadrul termenului prevazut de lege terenul in cauza nu poate fi instrainat prin acte intre vii. "eosebirea de calificare prezinta importanta in caz de moarte a titularului improprietarit $sau al unuia dintre ei%- terenul ramane inalienabil prin acte intre vii pentru perioada ramasa, mostenitorii $legali sau testamentari% neavand dreptul sa-l instraineze, in tot sau in parte $cota mostenita%. 1n general, inalienabilitatile sunt prevazute de lege in consideratia bunului $intuitu rei%, iar nu a persoanei titulare a dreptului . .ot temporara este si inalienabilitatea prevazuta de art.9 din *egea nr.112+199' pentru reglementarea situatiei uridicc a unor imobile cu destinatia de locuinte trecute in proprietatea statului. 4ste vorba de apartamentele ce nu se restituie in natura fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora si care pot fi cumparate de c!iriasii titulari de contract de inc!eiere a apartamentelor in cauza, dar cu interdictia instrainarii timp de 1= ani de la data cumpararii $indiferent de plata integrala sau in rate a pretului% . 1nterdictia vizeaza, evident, numai instrainarea prin acte intre vii, cu titlu oneros sau gratuit, nu si transmisiunile prin mostenire legala sau testamentara. 5. "erogarea relativa la principiul liberei circulatii a bunurilor este prevazuta de lege in privinta bunurilor care constituie monopolul statului si care pot fi vandute, respectiv cumparate, in conditiile prevazute de lege, numai de persoane uridice sau fizice autorizate pe baza de licenta $de e&emplu, tutun, arme, stupefiante etc.%. 1n acest sens, *egea nr. 1'+199= privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale prevede# 98tatu1 isi poate rezerva activitati economice pe care sa le desfasoare in mod e&clusiv cu titlu de monopol de stat.

Asemenea monopoluri, precum si modul lor de administrare, se stabilesc prin legi speciale9 $art.4= si *egea nr. 51+1996 privind regimul monopolului de stat% . 1n sfarsit, e&ista bunuri care, de asemenea, sunt in circuitul civil, dar din motive de ordine publica sau economico-sociala, pot fi cumparate numai cu respectarea unor prevederi legale speciale. Amintim in acest sens# armele, munitiile si materialele e&plozive $*egea nr. 17+1996 privind regimul armelor de foc si al munitiilor- 0egulamentu1 armelor de foc si al munitiilor, aprobat prin @A nr.679+1997- *egea nr.116+1997 pentru ratificarea Conventiei europene cu privire la controlul ac!izitionarii si detinerii armelor de foc de catre particulari, adoptata la 8trasbourg la 2, iunie 197,%, produsele si substantele stupefiante $*egea nr.75+1969%, produsele si substantele to&ice $"ecretul nr.466+1979%. ;recizam ca bunurile din patrimoniul cultural national nu sunt scoase din circuitul civil si deci pot fi instrainate-dobandite $daca nu fac parte din domeniul public al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale%, insa scoaterea din tara a tuturor bunurilor culturale mobile, temporar sau definitiv, de catre persoane fizice sau uridice, se poate face numai cu prezentarea la unitatile vamale a adeverintei eliberate de oficiul local pentru patrimoniul cultural national. /ici metalele pretioase si pietrele pretioase nu sunt scoase din circuitul civil, putand fi detinute si instrainate-dobandite, legea prevazand numai anumite limitari, mai ales in legatura cu operatiunile avand ca obiect aceste bunuri. 4. 1n sfarsit, precizam ca in principiu un bun nu poate fi declarat inalienabil $scos din circuitul civil% prin vointa omului $de e&emplu, clauza contractuala sau testamentara prin care se interzice vanzarea bunului cumparat, donat, lasat legat etc.%, intrucat o asemenea clauza $pactum de non alienado% contravine principiului liberei circulatii a bunurilor $art. 151= C.civ.% si dreptului proprietarului de a dispune liber si absolut de bunul sau $art. 4,= C.civ.%, drept garantat, in limitele prevazute de lege, de Constitute $art.41%. Astfel fiind, in practica udiciara se invalideaza o asemenea interdictie, daca este lipsita de interes, impiedicand inutil libera circulate a bunurilor, daca este consimtita pur si simplu, fara a fi fost luata in garantarea unui drept. 0ezulta indirect ca inalienabilitatea conventionala poate fi recunoscuta valabila numai daca se ustifica printr-un interes serios si legitim, cum ar fi garantarea e&ecutarii unei obligatii $de plata a pretului, a unei rente viagere in favoarea unui tert etc.% sau alt interes $de e&emplu, interdictia instrainarii bunului transmis minorului pana la ma oratul lui%.

1nteresul determina si caracterul temporar al inalienabilitatii $de e&emplu, pana la stingerea obligatiei garantate sau incetarea in alt fel a interesului%. Clauza de inalienabilitate nu poate avea caracter perpetuu. 1n aceste conditii $interes si caracter temporar%, clauza de inalienabilitate poate fi recunoscuta valabila, intrucat art. 151= C.civ. are caracter imperativ numai in sensul interzicerii instrainarii bunurilor declarate de lege inalienabile, iar prerogativelor proprietarului prevazute de art.4,= C.civ. i se pot aduce limitari, in masura in care limitarea nu contravine unei dispozitii imperative sau ordinii publice si bunelor moravuri $art.' C.civ.%. "aca clauza de inalienabilitate nu intruneste conditiile aratate, numai clauza urmeaza sa fie considerata nula, daca nu este cauza determinanta a inc!eierii actului , iar daca este cazul proprietarul imobilului sau persoana interesata poate cere radierea interdictiei de instrainare din cartea funciara. "aca clauza de inalienabilitate este valabila, dar cu nerespectarea ei bunul este instrainat, stipulantul clauzei $succesorii lui in drepturi% pot cere rezolutiunea $revocarea% instrainarii initiate $cu daune-interese% nentru nee&ecutare de obligatii $art. 1=21 C.civ.% sau repararea pre udiciului cauzat prin nerespectarea clauzei, potrivit regulilor generale. 1n caz de rezolutiune, tertul dobanditor de buna-credinta se va putea apara prin invocarea art. 19=9 C.civ., in cazul lucrurilor mobile, si prin lipsa publicitatii sau prin invocarea uzucapiunii, in cazul imobilelor. 11.*ucrul sa e&iste sau sa poata e&ista *ucrul sa e&iste $e&istenta actuala sau viitoare%. A doua conditie prevazuta de lege pentru validitatea contractului este ca lucrul sa e&iste in momentul inc!eierii contractului sau sa poata e&ista in viitor. 1. "aca partile $sau cel putin cumparatorul% au avut in vedere un lucru e&istent, dar acel lucru era pierit total, in momentul inc!eierii contractului $sau nici n-a e&istat in realitate%, vanzarea este nula absolut $art.1511 C.civ.%, intrucat obligatia vanzatorului este lipsita de obiect, ceea ce autreneaza si lipsa cauzei obligatiei cumparatorului. "aca lucrul e&ista in momentul inc!eierii contractului, dar era pierit in parte anterior, inclusiv ipoteza in care mai multe lucruri formeaza obiectul vanzarii si numai unele au pierit, cumparatorul poate alege# fie sa renunte la contract $rezolutiune%, fie sa ceara e&ecutarea asupra partii ramase din lucru cu o reducere proportionala din pret $art.1511%. Alegerea facuta de cumparator nu trebuie sa fie abuziva $de e&emplu, renuntare la contract, desi partea pierita este neinsemnata sau cele doua sau mai multe lucruri cumparate, c!iar la un pret global, nu sunt interdependente, cum ar fi o perec!e de cai de tractiune%. 1n principiu, cumparatorul poate renunta la

contract cand e&ecutarea partiala nu poate duce la realizarea scopului pentru care a inteles sa cumpere. "upa cum rezulta din cele aratate, riscul pieirii totale sau partiale deoarece se situeaza inainte de momentul inc!eierii contractului si deci a momentului transferarii dreptului de proprietate - este suportat de vanzator $res perit domino%. Bace e&ceptie ipoteza in care operatiunea are caracter aleatoriu- la inc!eierea contractului cumparatorul este constient de riscul pieirii $totale sau partiale%, dar cumpara sperand sa nu fi intervenit $emtio spei%. 2. 2anzarea esle valabila daca are ca obiect un lucru viitor $res futura%, care nu e&ista in momentul inc!eierii contractului, dar poate e&ista in viitor $de e&emplu, lucrul ce se va confectiona%. "intre bunurile viitoare, numai mostenirea nedesc!isa nu poate forma obiectul unui contract $art. 7=2 si 96' C.civ.%. /erealizarea lucrului viitor nu afecteaza validitatea contractului- in acest caz vanzatorul - pe langa pierderea pretului - va fi obligat si la plata daunelor-interese pentru nee&ecutarea obligatiei asumate, daca nu dovedeste o cauza straina e&oneratoare de raspundere $art. 1=,2 C.civ.%. Cineinteles, cumparatorul nu va fi obligat sa plateasca pretul, c!iar daca nee&ecutarea nu este imputabila vanzatorului, intrucat acesta din urma suporta riscul contractului in calitate de debitor al obligatiei imposibil de e&ecutat. Bace e&ceptie ipoteza in care contractul are caracter aleatoriu, cumparatorul asumandu-si riscul nerealizarii $in tot sau in parte% a lucrului viitor, nerealizarea independenta de vointa si atitudinea vanzatorului $de e&emplu, o recolta- emptio-venditio rei speratae%. *ucrul sa fie determinat sau determinabil = alta conditie este ca lucrul sa fie determinat sau determinabil $art.94, si 964C.civ.%, licit si posibil, ca la orice act uridic. Coproprietatea fortata asupra partilor comune din cladirile cu mai multe apartamente, avand caracter accesoriu potrivit destinatiei, formeaza obiectul contractului, c!iar daca aceste parti nu sunt specificate e&pres $accesorium seDuitur principale%, afara numai daca coproprietatea a incetat cu acordul tuturor coproprietarilor $inentinerea ei nefiind impusa cu necesitate%. 111.*ucrul sa fie proprietatea vanzatorului 2anzatorul trebuie sa fie proprietarul lucrului vandut individual determinat. 1ntrucat contractul este translativ de proprietate, vanzatorul trebuie sa fie titularul dreptului ce se instraineaza. 1n caz contrar, el nu poate transmite dreptul care face obiectul contractului- nemo dat Duod non !abet sau nemo plus iuris ad alium transferre potest, Duam ipse !abet.

8e pune deci intrebarea, ce se intampla daca vanzatorul instraineaza un bun individual determinat care apartine altuia< 4ste problema cunoscuta sub denumirea de vanzare a lucrului altuia. 8olutiile adoptate sunt diferite dupa cum consimtamantul partilor a fost afectat de viciul erorii sau inc!eierea contractului a avut loc in cunostinta de cauza. 1. "aca partile sau cel putin cumparatorul a fost in eroare, socotind ca lucrul vandut apartine vanzatorului, se admite ca vanzarea este anulabila pentru eroare $viciu de consimtamant% asupra calitatii esentiale a vanzatorului, care a fost socotit de cumparator proprietar al lucrului . Aceasta nulitate relativa a contractului poate fi invocata pe cale de actiune $cand pretul s-a platit% sau pe cale de e&ceptie $cand pretul nu s-a platit%, dar numai de catre cumparator si succesorii lui- vanzatorul nu poate cere anularea c!iar daca a fost de buna-credinta $s-a crezut proprietar%, caci eroarea comisa de un contractant asupra propriei sale persoane nu poate vicia contractul- eroarea trebuie sa cada 9asupra persoanei cu care s-a contractat9 $art. 9'4 alin.2 C.civ.%. Anularea nu poate fi ceruta nici de catre cumparator sau succesorii lui daca vanzatorul a devenit proprietarul lucrului dupa vanzare sau vanzarea este ratificata de adevaratul proprietar $aplicandu-se regulile mandatului tacit sau ale gestiunii de afaceri%. "aca cumparatorul nu a cerut sau inainte de a fi cerut anularea este evins de catre adevaratul proprietar, obligatia de garantie a vanzatorului pentru evictiune subzista. >entionam ca adevaratul proprietar nu poate cere anularea $fiind tert fata de contract%, in sc!imb poate intenta actiune in revendicare, daca bunul se afla in posesiunea cumparatorului $iar daca stapaneste bunul poate opune cu succes dreptul sau de proprietate actului inc!eiat cu un neproprietar%. 1n acest proces cu adevaratul proprietar, cumparatorul se poate apara prin invocarea uzucapiunii sau prin e&ceptia trasa din art. 19=9-191= C.civ. Contractul inc!eiat cu vanzatorul neproprietar poate fi invocat de catre cumparator ca ust titlu pentru uzucapiunea de 1=-2= ani si pentru dobandirea fructelor. 2. "aca partile au inc!eiat contractul in cunostinta de cauza, stiind ca lucrul vandut este proprietatea unei alte persoane, si deci problema anularii pentru eroare nu se poate pune, solutia este controversata. 1ntr-o parere, se considera ca vanzarea este, in acest caz, perfect valabila- acordul de vointa trebuie sa fie interpretat in sensul ca partile n-au urmarit imediata stramutare a proprietatii lucrului, ci vanzatorul s-a obligat numai a-l procura mai tarziu cumparatorului, in caz de nee&ecutare fiind pasibil de plata daunelor interese .

Alaturi de alti autori, consideram ca vanzarea-cumpararea lucrului altuia in cunostinta de cauza, reprezentand o operatiune speculativa, are o cauza ilicita si deci este nula absolut in baza art. 96, C.civ., $cu eventuala e&ceptie a savarsirii actului in cadrul e&ercitarii legale a comertului%. lar daca contractul s-a inc!eiat de catre vanzator 9in frauda dreptului proprietarului... cu complicitatea si, in orice caz, pe riscul cumparatorului... constituie un caz tipic de nulitate absoluta in virtutea cunoscutului adagiu clasic frauda corupe totul9 $fraus omnia corrumpit%. "aca bunul instrainat face parte din domeniul public al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale, contractul este nul absolut in toate cazurile, c!iar daca cumparatorul a fost de buna-credinta $art. 15' din Constitute%. 5. 1n sfarsit se mai pune intrebarea, ce solutie urmeaza sa fie adoptata in cazul indiviziunii - avand ca obiect o universalitate de bunuri $indiviziune propriu-zisa% sau un bun determinat $ proprietate comuna indiviza pe coteparti% - daca unul dintre coindivizari, fara acordul celorlalti, instraineaza in natura, in materialitatea sa bunul $bunurile% aflate in indiviziune< ;otrivit parerii dominante in literatura de specialitate si practica udiciara, in acest caz - intrucat vanzatorul are o cota ideala din dreptul de proprietate asupra bunului sau bunurilor indivize $este proprietar pro part%, - nu se aplica regulilor privitoare la vanzarea lucrului altula, ci regulile proprii starii de indiviziune, soarta contractului de vanzare-cumparare depinzand de rezultatul parta ului . ;entru intelegerea corecta a acestei solutii reamintim ca - in timpul starii de indiviziune - oricare dintre coindivizari poate sa dispuna liber, fara acordul celorlalti coindivizari, de cota sa ideala de drept asupra bunului determinat sau asupra universalitatii- dreptul asupra cotei-parti $ideale% este un drept de proprietate individual, absolut si e&clusiv al fiecarui coindivizar, transmisibil inter vivos si mortis causa $mostenire legala sau testamentara, inclusiv legate cu titlu particular%. Astfel fiind, in caz de instrainare a cotei ideale de proprietate din bunul determinant sau din universalitate ori dintr-un bun determinant din universalitate, cumparatorul se substituie in drepturile coindivizarului vanzator fiind fara relevanta rezultatul parta ului care va interveni ulterior si la care va participa cumparatorul in calitate de coindivizar. Alta este situatia in cazul in care vanzatorul - in loc sa dispuna de cota sa parte ideala de drept - instraineaza in natura, in materialitatea sa bunul $bunurile% aflate in indiviziune sau o portiune determinate material din acel bun, desi nu are drept de proprietate e&clusive asupra lucrului vandut sau asupra unei parti materiale din lucru. "e e&emplu, mostenitorul unei cote

succesorale de 1+2 vinde toata casa, ce face parte din masa succesorala, fara acordul celuilalt mostenitor. 4vident, o asemenea instrainare nu poate aduce atingere drepturilor coindivizarului $coindivizarilor% care nu au consimtit la inc!eierea contractului si nici nu l-au ratificat ulterior . ;entru salvgardarea drepturilor proprii asupra bunului instrainat oricare dintre coindivizari poate cere iesirea din indiviziune, iar soarta contractului de vanzare-cumparare, validitatea lui va depinde de rezultatul parta ului# - daca bunul este atribuit la parta copartasului instrainator contractul ramane valabil si dreptul cumparatorului se consolideaza retroactiv, deoarece imparteala are caracter declarativ, deci produce efecte retroactive $art.7,6 C.civ.%, vanzatorul devenind proprietar e&clusiv in mod retroactiv- iar daca bunul instrainat este atribuit $cade in totul% altui copartas actul de instrainare va fi ineficace $desfiintat% retroactiv pentru lipsa calitatii de proprietar al vanzatorului, aplicandu-se regulile care guverneaza vanzarea lucrului altuia $nulitatea relativa a contractului%. 4vident, in acest din urma caz se va putea anga a raspunderea lui pentru evictiune in calitate de vanzator al lucrului altula $cu e&ceptia cazului in care cumparatorul a cumparat pe risc propriu%. >ai precizam ca, in cazul vanzarii bunului indiviz de catre unul dintre coindivizari, ceilalti coindivizari nu pot cere constatarea nulitatii sau anularea actului de instrainare in timpul starii de indiviziune si nici nu pot intenta o actiune in revendicare daca cumparatorul a intrat in posesia bunului. "repturile lor indivize asupra bunului urmeaza sa fie aparate, dupa cum am vazut, pe calea actiunii de parta . Predarea lucrului *% Predarea lucrului vandut )bligatia principala de predare. ;rin predare se intelege punerea lucrului vandut la dispozitia cumparatorului $reglementata de art. 1514-1554 C.civ., care contin norme cu caracter dispozitiv%. "eoarece proprietatea se transmite, de regula, din momentul inc!eierii contractului, predarea nu are semnificatia transferarii dreptului de proprietate si nici c!iar a posesiei, ci numai a detentiei, cumparatorul posedand - din momentul in care a devenit proprietar - corpore alieno $formularea art. 1514 C.civ. fiind criticata%. 1. 1n ceea ce priveste modul de e&ecutare, predarea presupune, in unele cazuri, numai o atitudine pur pasiva, din partea vanzatorului $lasarea

lucrului la dispozitia cumparatorului, de e&emplu, cand lucrul se afla in detentia lui - ca depozitar, comodatar etc.- sau e&ista posibilitatea preluarii fara concursul vanzatorului%, iar, in alte cazuri, indeplinirea unor acte sau fapte pozitive necesare pentru ca cumparatorul sa intre in stapanirea efectiva a lucrului cumparat, de e&emplu, predarea c!eilor cladirii, remiterea titlului de proprietate sau de creanta $art. 151', 1516 si art.151, C.civ.%, eliberarea cladirii de catre vanzator si persoanele care nu au un drept opozabil cumparatorului etc. 2. Cu privire la termenul si dovada predarii se aplica regulile generale referitoare la e&ecutarea obligatiilor. 5. ;redarea se face la locul unde se afla lucrul vandut in momentul contractarii $ibi dari debet ubi est - art. 1519 C.civ.%. Aceasta regula se aplica in cazul in care lucrul vandut poate fi localizat din momentul inc!eierii contractului $este individualizat%. 1n celelalte cazuri, potrivit regulilor generale $art.11=4 C.civ.%, predarea trebuie sa se faca la domiciliul debitorului $vanzatorului%. 0ezulta ca, in lipsa de stipulatie contrara, si daca lucrul nu poate fi localizat, obligatia de predare a lucrului vandut este c!erabila, iar nu portabila. 4. C!eltuielile de predare $cantarire, masurare, numarare% sunt in sarcina vanzatorului, iar cele ale ridicarii de la locul predarii $incarcare, transport, descarcare etc.% in sarcina cumparatorului, daca nu este stipulatie contrara $art. 1517 C.civ.%. "e e&emplu, daca s-a stabilit ca loc al e&ecutarii domiciliul cumparatorului, c!eltuielile de transport sunt in sarcina vanzatorului . '. 1n ceea ce priveste obiectul predarii, vanzatorul este obligat sa predea lucrul vandut 9in masura determinata prin contract9 $art. 1526 C. civ.%. 1n cazul unui lucru individual determinat si e&istent in momentul inc!eierii contractului 9in starea in care se afla in momentul vanzarii9 $art. 1524 C.civ.%, iar in cazul lucrurilor de gen si viitoare in cantitatea si calitatea ori alte criterii determinate in contract $monstre, esantioane, standarde etc.%, fiind aplicabile regulile generale referitoare la obiectul platii $art. 11==-11=5 C.civ.%. Cu privire la obiectul predarii, reguli speciale sunt prevazute in materie de vanzare de imobile $in special terenuri% - reguli aplicabile in lipsa de stipulatie $e&presa sau tacita% contrara in contract $art. 155= C.civ.% si in caz de frauda, c!iar daca intelegerea intre parti este diferita $fraus omnia currumpit% - pentru ipoteza in care vanzatorul preda imobilul prevazut in contract, dar intinderea lui este diferita fata de aceea specificata in contract# a% "aca imobilul s-a vandut 9cu aratare de cuprinsul sau si pe atat masura9 $art. 1527 C.civ.%, de e&emplu, un teren de '== mp. pe un pret de 1==== lei mp., si la predare sau ulterior se constata ca intinderea nu

corespunde celei aratate in contract, diferenta va fi luata in considerate dupa cum urmeaza# - daca intinderea este mai mica, cumparatorul poate cere completarea $daca vanzatorul mai are alaturi teren% sau o reducere din pret proportionala cu intinderea gasita lipsa- rezolutiunea contractului poate fi ceruta numai daca imobilul nu poate fi folosit pentru destinatia avuta in vedere la inc!eierea contractului- daca intinderea este mai mare, cumparatorul este obligat sa plateasca in plus pretul e&cedentului sau - daca e&cedentul dovedit prin masuratoare depaseste a 2=-a parte a intinderii aratate in contract - el poate cere rezolutiunea contractului $art. 152, C.civ.%b% "aca vanzarea este facuta 9astfel decat pe masura9, adica pe un pret global $de e&emplu, locul de casa situat in... cu pretul de ' milioane lei%, diferenta - in plus sau in minus - intre intinderea declarata si cea reala nu se ia in considerate- ea poate insa provoca un spor sau o micsorare a pretului daca valoreaza cel putin o a 2=-a parte din pretul total al vanzarii $art. 1529 C.civ.%. 1n caz de e&cedent peste a 2=-a parte, cumparatorul poate opta si pentru rezolutiunea vanzarii $art. 1551 C.civ.%. 1n caz de intindere lipsa, cumparatorul nu poate cere completarea terenului sau rezolutiunea contractuluic% "aca s-au vandut doua $sau mai multe% imobile $cu aratarea intinderii% printr-un singur contract si pret, iar intinderea unuia este mai mare, a celuilalt mai mic, diferentele de pret datorate potrivit regulilor aratate se compenseaza $art. 1555 C.civ.%. 1n toate cazurile cand cumparatorul cere rezolutiunea vanzarii el are dreptul, pe langa pret, la restituirea c!eltuielilor vanzarii $art. 1552 C.civ.% si la daune-interese, conform regulilor generale, fiindca vanzatorul este in culpa. 1ar daca cumparatorul pastreaza imobilul este obligat sa p1ateasca dobanda la suplimentul de pret $art. 1551 C.civ.%. "reptul la actiune pentru ma orarea sau scaderea pretului ori rezolutiunea vanzarii se prescrie intr-un an de la data inc!eierii contractului $art. 1554 C.civ.%. 6. 1n lipsa de stipulatie contrara $e&presa sau tacita%, vanzatorul este obligat sa predea, o data cu lucrul vandut, si fructele percepute dupa momentul transferarii dreptului de proprietate$art. 1524 C.civ%. "acapartile nu s-au inteles altfel, consideram ca vanzatorul $sau alta persoana care nu are drept de folosinta opozabil cumparatorului% are dreptul la restituirea c!eltuielilor facute pentru producerea fructelor, daca este cazul. 7. Cumparatorul are dreptul, de asemenea, la accesoriile lucrului vandut si la tot ce a fost destinat la uzul sau perpetuu $art. 152' C.civ.%, de e&emplu, imobile prin destinatie, actiunea in revendicare sau in garantie $dar

nu si actiunea personala de anulare a contractului de locatiune pentru incapaciate%, precum si la accesoriile convenite $de e&emplu, ambala ul%. )bligatia accesorie predarii. 1n cazul in care lucrul vandut nu se preda in momentul inc!eierii contractului, vanzatorul este obligat sa-l conserve pana in momentul predarii $art. 1=74 C.civ.%, deoarece lucrul trebuie sa fie predat in starea in care se afla in momentul inc!eierii contractului $art. 1524 C.civ.%, c!iar daca, potrivit conventiei, proprietatea se transmite ulterior, dar lucrul e&ista in acel moment si este individualizat. 1n caz de deteriorare sau pieire a lucrului, vanzatorul raspunde ca un depozitar $voluntar sau remunerat - art. 16== C.civ.%, culpa lui fiind prezumata cat timp nu dovedeste o cauza straina e&oneratoare de raspundere $art. 1=,2-1=,5 C.civ.%- caz fortuit sau forta ma ora, inclusiv fapta cumparatorului sau a unui tert pentru care nu are a raspunde. "aca cumparatorul a devenit proprietar din momentul inc!eierii contractului $intrucat conservarea se face in numele si pe seama lui%, el trebuie sa suporte c!eltuielile ocazionate de pastrarea lucrului $art. 161, C.civ%. 8anctiunea nerespectarii obligatiei de a preda lucrul. 1n caz de nee&ecuare $totala sau partiala% datorata culpei vanzatorului, potrivit regulilor generale cumparatorul poate invoca e&ceptia de nee&ecutare $e&ceptio non adimpleti contractus% sau poate cere fie rezolutiunea vanzarii cu daune-interese, fie e&ecutarea in natura a contractului $punerea sa in posesie, art. 152= C.civ.%, iar daca e&ecutarea in natura nu este posibila, daune-interese $art. 1=7' C.civ.%, nefiind e&clusa nici posibilitatea procurarii lucrurilor de gen de la terti pe seama vanzatorului $art,. 1=77 C.civ.%. 1n cazul e&ecutarii cu intarziere a obligatiei de predare, cumparatorul are dreptul la daune-interese $art. 1521 C.civ.%, dar numai de la data punerii in intarziere a vanzatorului $art. 1=,1 si 1=79 C.civ.%. **%+arantarea lucrului vandut )bligatia de garantie a vanzatorului decurge din principiul ca el trebuie sa faca tot ce-i sta in putinta pentru a asigura cumparatorului stapanirea - linistita si utila - a lucrului vandut. 0ezulta ca obligatia de garantie are o dubla infatisare $art. 1556 C.civ.%# vanzatorul trebuie sa-l garanteze pe cumparator de linistita folosinta a lucrului, adica contra evictiunii si de utila folosinta a lucrului contra viciilor. Aarantia contra evictiunii

8e numeste evictiune pierderea proprietatii lucrului $in total ori in parte% sau tulburarea cumparatorului in e&ercitarea prerogativelor de proprietar. 1n acest sens, Codul civil prevede ca vanzatorul este de drept obligat sa-l garanteze pe cumparator de evictiunea totala sau partiala a lucrului vandut, precum si de sarcinile care n-au fost declarate la inc!eierea contractului $art. 1557% . )bligatia de garantie a vanzatorului contra evictiunii e&ista nu numai fata de cumparator, dar si fata de subdobanditori, c!iar daca acestia sunt succesori cu titlu particular si cu titlu gratuit $de e&emplu, donatar% si cu toate ca cumparatorul initial $donatorul% nu raspunde de evictiune fata de dobanditorul cu titlu gratuit $art. ,2, C.civ.%. 8olutia se ustifica prin faptul ca, o data cu lucrul - ca accesoriul lui - se transmit asupra subdobanditorului si toate drepturile legate de acel lucru , aflate in stransa cone&iune cu lucrul care formeaza obiectul contractului $cum omni causa%. "aca contractul s-a inc!eiat printr-un intermediar $de e&emplu, un mandatar%, acesta, evident, nu raspunde de evictiune. "aca insa intermediarul s-a comportat ca vanzator aparent $mandat simulat prin interpunere de persoane%, el raspunde de evictiune fata de cumparator . Aarantia contra evictiunii rezultand din fapte personale. 0eglementand obligatia de garantie pentru evictiune, Codul civil vizeaza, in special, evictiunea provenind de la un tert. 4ste insa evident ca obligatia de garantie opereaza - cu atat mai puternic cuvant - daca evictiunea provine dintr-un fapt personal al vanzatorului. 8e numeste 9fapt personal9 $art. 1559 C.civ.% orice fapt sau act - anterior vanzarii, dar tainuit fata de cumparator ori ulterior vanzarii, dar neprevazut in contract - savarsit de catre vanzator sau succesorii sai universali ori cu titlu universal de natura a-l tulbura pe cumparator in linistita folosinta a lucrului, indiferent ca este vorba de o tulburare de fapt $de e&emplu, deposedarea cumparatorului de o parte din terenul vandut% sau de o tulburare de drept $de e&emplu, vanzatorul invoca un drept de uzufruct sau de abitatie - nerezervat prin contract - asupra lucrului vandut%. 1n cazul tulburarilor din partea vanzatorului, cumparatorul se poate apara prin invocarea unei e&ceptii personale numita 9e&ceptie de garantie9# cine trebuie sa garanteze pentru evictiune, nu poate sa evinga $Duem de evictione tenet actio, eundem agentem repellit e&ceptio%. 2anzatorul nu poate evinge nici in urma dobandirii unei noi calitati, pe care nu o avea in momentul inc!eierii contractului. Astfel, daca a vandut lucrul altuia $sau coproprietate cu altul% si apoi l-a mostenit pe adevaratul proprietar $coproprietar, coindivizar%, nu-l poate evinge pe cumparator, acesta putandui opune e&ceptia de garantie.

"eoarece obligatia de garantie a vanzatorului este o obligatie patrimoniala, dupa moartea lui, ea se transmite asupra succesorului universal sau cu titlu universal. Astfel fiind, e&ceptia de garantie poate fi invocata si in ipoteza inversa in care adevaratul proprietar il mosteneste pe vanzator, daca tulburarea provine din partea mostenitorului, caci 9acela care are obligatia garantarii de evictiune nu poate, tot el, sa evinga pe dobanditorul cu titlu oneros9 $inclusiv coproprietarul care il mosteneste pe vanzator%. 1n sc!imb, e&ceptia de garantie nu poate fi opusa succesorilor cu titlu particular ai vanzatorului, ei nefiind tinuti de obligatiile autorului lor. Astfel, de e&emplu, daca proprietarul $sau mostenitorul lui% a vandut imobilul la doua persoane diferite si primul cumparator il revendica de la cel de al doilea, procesul nu poate fi solutionat prin invocarea e&ceptiei de garantie. 4a poate fi invocata $de al doilea cumparator% numai daca reclamantul $primul cumparator% cumuleaza s1 calitatea de vanzator $de succesor universal sau cu titlu universal al vanzatorului%. )bligatia de garantie a vanzatorului penru fapte proprii - indiferent ca au fost savarsite inainte sau dupa inc!eierea contractului de vanzarecumparare - vizeaza nu numai tulburarea directa a cumparatorului, dar si evictiunea care se realizeaza prin intermediul unui tert $indirect%. Astfel, de e&emplu, daca proprietarul vinde lucrul de doua ori, el raspunde de evictiune fata de primul cumparator, daca cel de-al doilea si-a inscris titlul de dobandire a imobilului in cartea funciara inaintea primului cumparator sau a intrat cu buna-credinta in posesia lucrului mobil. .ot astfel, daca, dupa vanzare, fostul proprietar constituie o ipoteca asupra imobilului vandut si creditorul ipotecar trece la realizarea garantiei. 2anzatorul raspunde in asemenea cazuri - desi cauza evictiunii este ulterioara vanzarii - deoarece evictiunea rezulta din faptu1 sau personal. 1n sfarsit, precizam ca obligatia negativa a vanzatorului de a nu-1 tulbura pe cumparator in linistita folosinta a lucrului este de esenta vanzariiorice conventie contrara este nula $art.1559 C.civ.%. Aceasta, spre deosebire de obligatia de garantie pentru evictiune rezultand din fapta unui tert, care este numai de natura vanzarii, putand fi inlaturata sau modificata prin conventia dintre parti . Aarantia contra evictiunii rezultand din fapta unui tert. "aca tulburarea provine din partea unei terte persoane, vanzatorul este obligat sa-l apere pe cumparator, iar daca nu reuseste sa-l apere va fi obligat sa suporte consecintele evictiunii, indiferent ca a fost de buna sau de reacredinta. )bligatia de garantie a vanzatorului e&ista, in acest caz, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii# sa fie vorba de o tulburare de drept $a%,

cauza evictiunii sa fie anterioara vanzarii $b% si cauza evictiunii sa nu fi fost cunoscuta de cumparator $c%. *a aceste trei conditii se mai adauga, uneori, necesitatea unei actiuni in ustitie intentata de catre tert impotriva cumparatorului. 0eferitor la aceasta conditie precizam ca, pentru e&istenta obligatiei de garantie a vanzatorului, nu este suficienta o simpla temere a cumparatorului de a fi evins sau o reclamatie oarecare din partea tertului- in ma oritatea cazurilor, evictiunea este rezultatul unei actiuni in ustitie. 1n literatura de specialitate se arata insa si cazuri de evictiune care nu sunt consacrate printr-o !otarare udecatoreasca. "e e&emplu, daca dreptul tertului asupra lucrului este atat de evident, incat cumparatorul renunta la lucru fara udecata- cumparatorul plateste creanta ipotecara pentru a degreva imobilul si pentru a-l pastracumparatorul de la neproprietar devine proprietarul lucrului pe cale de mostenire etc. ;e de alta parte, evictiunea poate fi consecinta unei actiuni in ustitie intentata de cumparatorul insusi, de e&emplu, impotriva tertului care a pus stapanire pe lucru sau care contesta dreptul de servitute al cumparatorului, actiuni respinse de instanta. 1n consecinta, obligatia de garantie contra evictiunii nu poate fi conditionata de actiunea in ustitie a tertului. a% 2anzatorul este garant numai daca tulburarea din partea tertului este o tulburare de drept. 4l nu raspunde pentru simpla tulburare de fapt, care nu are un temei uridic. 1n contra tulburarilor de fapt cumparatorul se poate apara singur, prin mi loacele legale, de e&emplu, prin actiuni posesorii. "reptul invocat de catre tertul evingator poate sa fie un drept real, cum ar fi dreptul de proprietate sau dreptul de uzufruct. 2anzatorul raspunde, de asemenea, pentru e&istenta unor servituti nedeclarate si care sunt neaparente $art. 1557 si 1549 C.civ.%, deoarece se presupune ca cele aparente $ca si asanumitele servituti naturale si legale, de e&emplu, art.616 C.civ.% sunt cunoscute si acceptate de cumparator. "aca imobilul a fost vandut ca fond dominant, vanzatorul raspunde daca servitutea nu e&ista, intrucat micsoreaza valoarea imobilului. 1n cazul ipotecilor si privilegiilor obligatia de garantie se declanseaza numai daca debitorul principal nu-si plateste datoria si creditorul trece la realizarea creantei. "aca vanzarea a avut ca ob ect bunuri mobile, luate in posesiune de catre cumparatorul de buna-credinta, problema garantiei contra evictiunii se pune numai daca adevaratul proprietar le poate revendica in conditiile art.19=9-191=C.civ. 1n afara drepturilor reale asupra lucrului, evictiune poate e&ista si in cazul invocarii de catre tert a unui drept de creanta. 4ste ipoteza, de

e&emplu, a contractului de locatiune inc!eiat de catre vanzator, care - in anumite conditii - este opozabil cumparatorului sau a inbunatatirilor aduse de locatar pe care cumparatorul este obligat sa le plateasca . "aca cumparatorul nu cunostea e&istenta locatiunii sau a inbunatatirilor, iar vanzatorul nu i le comunica la inc!eierea contractului, va fi obligat sa raspunda pentru evictiune . b% 2anzatorul este garant numai daca tulburarea din partea tertului are o cauza anterioara vanzarii. 2anzatorul nu poate raspunde de impre urarile ivite dupa inc!eierea contractului si transmiterea lucrului in patrimoniul cumparatorului , afara numai daca evictiunea provine dintr-un fapt personal. "eoarece cauza evictiunii trebuie sa fie anterioara vanzarii, pentru uzucapiunea, c!iar inceputa inainte, dar desavarsita ulterior, vanzatorul nu raspunde. 1n acest caz cumparatorul, devenit proprietar, avea posibilitatea sa intrerupa prescriptia ac!izitiva. c% A treia conditie este necunoasterea cauzei evictiunii de catre cumparator. "aca el a avut cunostinta de pericolul evictiunii, inseamna ca a acceptat riscul si problema raspunderii vanzatorului in caz de realizare a riscului nu se poate pune, contractul avand caracter aleatoriu. 8arcina probei cunoasterii cauzei evictiunii de catre cumparator incumba vauzatorului. /atura si modul de functionare a obligatiei de garantie. Cat timp evictiunea nu s-a produs, vanzatorul este tinut - dupa cum am vazut - sa se abtina de la orice fapt sau act ce ar putea avea drept consecinta tulburarea cumparatorului# obligatia de a nu face. "aca evictiunea este pe cale sa se produca, vanzatorul este obligat sa-l apere pe cumparator impotriva pretentiilor tertului# obligatia de a face. 1n acest scop, daca cumparatorul este actionat in ustitie de catre tert, trebuie sa-l introduca in proces pe vanzator printr-o cerere de c!emare in garantie pentru a-l apara contra eventualei evictiuni. "aca cumparatorul nu-l introduce in proces pe vanzator, aparandu-se singur, si pierde procesul, se poate intoarce impotriva lui pe cale principala, printr-o actiune in garantie pentru evictiune. 1n aceasta actiune insa, vanzatorul poate opune cumparatorului e&ceptia procesului rau condus $e&ceptio mali processus%, cu consecinta pierderii garantiei de catre cumparator $art. 15'1 C.civ.%, daca dovedeste ca - fiind introdus in procesul cu tertul - ar fi avut mi loace potrivite pentru a respinge pretentiile tertului. "aca evictiunea s-a produs, se anga eaza - in conditiile aratate raspunderea vanzatorului pentru pagubele suferite de cumparator# obligatia de a da. "intre aceste trei obligatii, primele doua sunt indivizibile $de e&emplu, intre mostenitorii vanzatorului sau intre mai multi vanzatori

coproprietari%. 1n sc!imb, obligatia de a da - plata sumelor de bani datorate cu titlu de despagubire - este divizibila. 4fectele obligatiei de garantie in caz de evictiune consumata. "aca cumparatorul $sau succesorul lui in drepturi, fie si cu titlu particular% a fost evins, drepturile lui impotriva vanzatorului sunt stabilite de lege dupa cum evictiunea a fost totala sau partiala. $% Evictiunea totala% a% 1n primul rand, vanzatorul este obligat sa restituie integral pretul primit $ca la rezolutiune pentru nee&ecutare sau nulitate pentru vanzarea lucrului altuia%, c!iar daca valoarea lucrului s-a micsorat din cauze fortuite ori din negli enta cumparatorului, cu singura e&ceptie a foloaselor realizate de cumparator din stricaciunile aduse lucrului $art.1541-1545 C.civ.%. 1n conditii identice vanzatorul este obligat sa restituie pretul primit si in ipoteza e&ercitarii actiunii $directe% in garantie de catre un subdobanditor, indiferent daca a dobandit lucrul la un pret mai mic sau mai mare ori cu titlu gratuit. Aceasta solutie se impune, o data ce se recunoaste ca drepturile cumparatorului legate de lucru se transmit asupra subdobanditorului . b% Cumparatorul mai are dreptul la valoarea fructelor pe care a fost obligat sa le inapoieze tertului evingator $art. 1541 pct.2 C.civ.%. "eoarece posesorul de buna-credinta dobandeste fructele $art. 4,' C.civ.%, te&tul vizeaza fructele pe care cumparatorul le-a perceput dupa ce a devenit de reacredinta $a luat cunostinta de drepturile tertului asupra lucrului, cel tarziu de la data intentarii actiunii de catre tert%. "ar fata de vanzator el ramane un cumparator de buna-credinta, ceea ce ustifica dreptul lui la valoarea fructelor restituite. c% "e asemenea, cumparatorul are dreptul sa ceara restituirea c!eltuielilor de udecata, atat ale procesului din care a rezultat evictiunea, cat si, daca este cazul, ale actiunii in regres contra vanzatorului. *a aceste c!eltuieli se adauga si c!eltuielile contractului $autentificare, ta&e de timbru etc. - art. 1541 pct.5-4 C.civ.%. d% 1n sfarsit, cumparatorul are dreptul la daune-interese $art. 1541 pct.4 C.civ.% potrivit dreptului comun $art. 15'= C.civ.%, insa cu observarea urmatoarelor reguli speciale# -2anzatorul este obligat sa plateasca cumparatorului diferenta intre pret si sporul de valoare dobandit de lucru intre momentul inc!eierii contractului si data producerii evictiunii, indiferent de cauza care a produs e&cedentul de valoare sau daca sporul a fost sau nu previzibil ori vanzatorul de buna sau de rea-credinta $art. 1544 C.civ.%.

- 1n afara sporului de valoare $si in masura in care nu sunt restituite cu acest titlu, de e&emplu, c!eltuielile utile%, vanzatorul este obligat sa restituie cumparatorului c!eltuielile necesare $facute pentru conservarea lucrului% si utile $care sporesc valoarea lui%, iar daca vanzatorul a fost de rea-credinta, c!iar si c!eltuielile voluptuarii $facute in scop de lu& sau de placere art.154'-1546 C.civ.%. "eoarece de aceste c!eltuieli profita tertul evingator, el va fi in primul rand obligat sa-l despagubeasca pe cumparator, iar vanzatorul va fi garant numai in subsidiar. 1nsa tertul poate fi obligat numai la restituirea c!eltuielilor necesare $daca nu se compenseaza% cu valoarea fructelor culese si pastrate de cumparatorul evins% si utile $acestea din urma in limita sporului de valoare%. ;entru restul c!eltuielilor raspunde numai vanzatorul. &% Evictiunea !artiala% "aca evictiunea este numai partiala - are ca obiect fie o fractiune din lucru sau o cota ideala din dreptul de proprietate $lit.a si b%, fie valorificarea sau negarea unui alt drept cu privire la lucru $lit. c%, - cumparatorul are alegerea intre a cere rezolutiunea vanzarii sau mentinerea ei cu despagubiri. a% "aca evictiunea unei parti a lucrului este atat de importanta, incat cumparatorul n-ar fi cumparat daca ar fi putut sa o prevada, el poate cere rezolutiunea vanzarii $art. 1547 C.civ.%. 1n acest caz, cumparatorul restituie lucrul asa cum a ramas dupa evictiune, primind in sc!imb pretul si despagubiri la fel ca in cazul evictiunii totale. b% "aca cumparatorul nu cere sau nu obtine rezolutiunea vanzarii are dreptul la valoarea partii pierdute prin efectul evictiunii, valoare socotita in momentul evictiunii. 2anzatorul nu se poate libera oferind o parte din pret si nici cumparatorul nu poate cere o parte din pret, proportionala cu partea evinsa, indiferent de scaderea sau urcarea valorii lucrului de la vanzare si pana la evictiune $art. 154, C.civ.%. c% 1n cazul servitutilor $active sau pasive% ori a altor drepturi, daca nu intervine rezolutiuna potrivit celor aratate $lit.a%, cumparatorul are dreptul la daune-interese in conditiile dreptului comun $art. 1549-15'= C.civ.%. '% Prescri!tia% Actiunea in garantie pentru evictiune a cumparatorului impotriva vanzatorului se prescrie in termenul general de prescriptie. .ermenul prescriptiei incepe sa curga de la data producerii evictiunii. ;ana in acest moment obligatia vanzatorului este conditionata si cumparatorul nu poate sa actioneze, iar contra non valentem agere non currit praescriptio $prescriptia nu curge impotriva celui care este impiedicat sa actioneze%.

>odificari conventionale ale garantiei contra evictiunii. 0egimul legal al garantiei - numita garantie de drept - nefiind stabilit cu caracter imperativ, poate fi modificat prin conventia partilor $art. 155, C.civ.%. Aarantia agravata, micsorata sau inlaturata complet prin conventia dintre parti se numeste garantie conventionala $de fapt%. 1n privinta clauzelor de agravare a raspunderii vanzatorului - pentru fapte proprii, ale tertilor $de e&emplu, pentru tulburari de fapt% sau c!iar pentru evenimentele fortuite $de e&emplu, inundatie, e&propriere etc.% - legea nu prevede limitari. >entionam insa, ca ele trebuie sa fie e&pres prevazute si clar e&primate, deoarece sunt de stricta interpretare. 1n caz de indoiala, se aplica regulile garantiei de drept. 1n ceea ce priveste clauzele de e&onerare de raspundere $inlaturare sau micsorare a garantiei%, legea prevede doua limitari# - )bligatia negativa de garantie a vanzatorului pentru fapte personale nu poate fi nici inlaturata si nici micsorata prin conventia dintre parti, sanctiunea fiind nulitatea clauzei $art. 1559 C.civ.%. Clauza nu poate fi considerate cauza determinanta a contractului, pentru a atrage sanctiunea nulitatii totale $a contractului%. 1n literatura de specialitate se precizeaza ca e&onerarea de garantie pentru fapte personale se admite totusi, daca vizeaza fapte anume determinante, savarsite anterior inc!eierii contractului si aduse la cunostinta cumparatorului $de e&emplu, un contract de locatiune inc!eiat, o servitute constituita etc.%. 1n realitate, clauza este valabila, in aceste cazuri, pentru ca nu reprezinta clauze de e&onerare propriu-zise, ci clauze menite a determina continutul si limitele dreptului transmis. - 4&onerarea totala sau partiala pentru fapta unui tert este permisa, dar nu poate scuti pe vanzator de a restitui pretul $fara despagubiri% in caz de evictiune $art. 154= C.civ.%, el fiind detinut fara cauza, afara numai daca cumparatorul a cunoscut, la inc!eierea contractului, pericolul evictiunii sau daca a cumparat pe riscul sau $caracter aleatoriu%. Aarantia contra viciilor lucrului vandut /otiune. Asa cum am vazut, vanzatorul trebuie sa asigure cumparatorului nu numai folosinta linistita, dar si utila a lucrului. Astfel fiind, vanzatorul raspunde de viciile ascunse ale lucrului, daca din cauza lor lucrul este impropriu intrebuintarii dupa destinatie sau daca viciile micsoreaza intr-atat valoarea de intrebuintare incat cumparatorul, in cunostinta de cauza, nu ar fi cumparat sau ar fi platit un pret mai redus $art.15'2C.civ.%. Cand lucrul vandut este afectat de un viciu in sensul art.15'2 C.civ., situatia prezinta asemanare cu viciul de consimtamant al erorii $sau dolului%

asupra substantei obiectului contractului $art.9'4 alin.1 C.civ.%. 1ntre aceste doua situatii e&ista insa deosebiri esentiale- in cazul erorii asupra substantei obiectului $error in substantiam%, din cauza acestui viciu de consimtamant, cumparatorul nu a putut cumpara, in substanta sa, lucrul voit si poate cere anularea contractului- in sc!imb, in cazul viciilor vizate de art.15'2 C.civ. cumparatorul a cumparat lucrul voit, numai ca acesta este impropriu intrebuintarii dupa destinatie sau din cauza viciilor se micsoreaza valoarea de intrebuintare - deci eroarea se refera numai la calitatea lucrului - si cumparatorul nu poate cere anularea contractului, ci are o actiune in garantie $red!ibitorie sau estimatorie% contra vanzatorului . "e e&emplu, daca se vinde o casa despre care vanzatorul afirma ca este construita din caramida, iar in realitate este din material lemnos, se poate cere anularea. 1n sc!imb, daca casa este construita din caramida, dar este afectata de vicii, va intra in functie obligatia de garantie pentru vicii . "eoarece in cazul viciilor vizate de art. 15'2 C.civ. cumparatorul - daca nu se multumeste cu reducerea pretului - poate cere rezolutiunea contractului printr-o actiune in garantie numita red!ibitorie $vb.lat. red!ibere, a lua inapoi, a restitui%, aceste vicii sau numit red!ibitorii. ***%Conditii a%.rebuie ca viciul sa fie ascuns $art.15'2 C.civ.%- vanzatorul nu raspunde 9de viciile aparente si despre care cumparatorul a putut singur sa se convinga9 $art. 15'5 C.civ.%. ;rin urmare, viciul poate fi considerat ascuns numai daca cumparatorul nu l-a cunoscut si, dupa impre urari, printr-o verificare normala, dar atenta nici nu putea sa-l cunoasca, nefiindu-i comunicat nici de catre vanzator. 2iciul pe care vanzatorul dovedeste ca l-a adus la cunostinta cumparatorului nu poate fi considerat ascuns, indiferent de natura sa. 1n practica udecatoreasca posibilitatea cumparatorului de a lua cunostinta de viciul lucrului se apreciaza in abstracto, avandu-se in vedere un cumparator prudent si diligent. 9*ipsa de informare, de e&perienta, cat si nepriceperea cumparatorului nu fac ca viciile pe care acesta nu le-a putut constata singur sa fie considerate vicii ascunse9 . b% .rebuie ca viciul $cauza defectiunilor manifestate anterior% sa fi e&istent in momentul inc!eierii contractului $c!iar daca predarea lucrului se face ulterior%. ;entru viciile ivite ulterior contractarii - deci cand lucrul se strica, se defecteaza sau isi pierde calitatea din cauza viciilor ivite dupa vanzare - vanzatorul nu raspunde, deoarece prin efectul inc!eierii contractului riscurile trec asupra cumparatorului o data cu dreptul de

proprietate. 1n cazurile in care proprietatea nu se transmite din momentul inc!eierii contractului, vanzatorul raspunde si pentru viciile ivite ulterior vanzarii, dar pana in momentul transferarii dreptului de proprietate. c% .rebuie ca viciul sa fie grav, adica din cauza lui lucrul sa fie impropriu intrebuintarii la care este destinat dupa natura sa ori potrivit conventiei sau sa se micsoreze intr-atat valoarea de intrebuintare, incat cumparatorul, in cunostinta de cauza, n-ar fi cumparat sau ar fi platit un pret mai redus. /u se cere insa ca viciul sa se refere la substanta, la esenta lucrului $ca la anularea pentru eroare% . .oate cele trei elemente care conditioneaza obligatia de garantie a vanzatorului pentru vicii trebuie sa fie dovedite de cumparator. ;recizam ca raspunderea nu este conditionata de cunoasterea viciului de catre vanzator $art. 15'4 C.civ.%- numai intinderea raspunderii lui difera dupa cum a avut sau nu cunostinta de e&istenta viciului $art. 15'6-15'7 C.civ.%. 1n conditiile aratate, obligatia de garantie pentru vicii se aplica la orice vanzare $vanzare sub conditie, cu plata pretului in rate, de drepturi litigioase etc.%, inclusiv antecontractul de vanzare-cumparare, indiferent ca lucrul vandut este un imobil sau un bun mobil, in stare noua sau uzata $de ocazie%, cu doua e&ceptii# - nu e&ista obligatia de garantie in cazul vanzarii prin licitatie publica $art. 156= C.civ.%, care se face prin intermediul ustitiei- in cazul vanzarii de drepturi succesorale - daca nu s-a obligat sa garanteze continutul universalitatii - vanzatorul raspunde numai de calitatea sa de mostenitor $art. 1599 C.civ.%, nu si de calitatea bunurilor din mostenire. 4fectele si intinderea raspunderii vanzatorului pentru vicii "aca conditiile aratate sunt intrunite, cumparatorul are facultatea de a cere fie rezolutiunea vanzarii, fie o reducere a pretului $art. 15'' C.civ.%, iar daca vanzatorul a fost de rea-credinta si daune-interese $art. 15'6-15'7 C.civ.%, inclusiv beneficiul nerealizat $lucrum cessans%. 1. "reptul de optiune al cumparatorului intre actiunea red!ibitorie si actiunea estimatorie. Actiunea prin care cumparatorul cere rezolutiunea vanzarii se numeste red!ibitorie $actio red!ibitoria%. 4a este admisibila c!iar daca natura viciului n-ar face lucrul absolut impropriu destinatiei sale normale. .otusi, instanta poate aprecia ca dreptul de optiune a fost e&ercitat abuziv si sa acorde numai o reducere din pret, daca viciul este de mica importanta. 1n cazul de admitere a actiunii red!ibitorii, vanzatorul este obligat ca, reprimind lucrul, sa restituie pretul si c!eltuielile vanzarii suportate de

cumparator $art. 15'' si 15'7%. "aca cumparatorul a instrainat lucrul, actiunea red!ibitorie poate fi e&ercitata de subdobanditor. 1n loc de rezolutiune, cumparatorul poate cere o reducere din pret proportionala cu reducerea valorii lucrului datorat viciului. Actiunea speciala de reducere se numeste estimatorie $actio aestimatoria sau Duanti minoris% deoarece deprecierea valorii lucrului se estimeaza prin e&pertiza. Cu toate ca legea reglementeaza numai optiunea intre cele doua actiuni, in literatura de specialitate si practica udiciara se intrevede si posibilitatea 9remedierii defectiunilor9 $inlaturarea viciilor% de catre sau in contul vanzatorului, 9cand aceasta reparare e posibila si cand ea n-ar ocaziona c!eltuieli disproportionate cu valoarea lucrului9 si, adaugam noi o asemenea solutie nu contravine intereselor cumparatorului $mai ales in cazul cumpararii unui lucru in stare noua%. 2.Acordarea de daune-interese 8pre deosebire de materia evictiunii, in care si vanzatorul de bunacredinta poate fi obligat la plata daunelor-intercse, in cazul viciilor ascunse vanzatorul este obligat sa plateasca daune-interese numai daca cumparatorul dovedeste, cu orice mi loace de proba $inclusiv prezumtii% ca vanzatorul a fost de rea-credinta $a cunoscut viciile lucrului - art. 15'6 C.civ.%, considerandu-se ca aceste daune sunt imprevizibile si deci datorate numai in caz de dol $art. 1=,' C.civ.%. "aca el nu cunoaste viciul lucrului, poate fi obligat numai la restituirea pretului si a c!eltuielilor vanzarii $art. 15'7 C.civ.% . ;otrivit dreptului comun, dovada pre udiciului $de e&emplu, ma orarea pretului, paguba suferita de cumparator sau despagubirea platita tertilor pentru paguba cauzata prin accidentul survenit datorita viciului lucrului etc.% trebuie sa fie facuta de cumparator. "esi art. 15'6 C.civ. vizeaza plata daunelor numai in cadrul actiunii red!ibitorii, ea se admite si in cazul actiunii estimatorii . 5. 0iscul pieirii lucrului afectat de vicii. "aca lucrul a pierit din cauza viciilor, vanzatorul este obligat sa restituie pretul si c!eltuielile vanzarii, iar daca a fost de rea-credinta poate fi obligat si la plata daunelor-interese $art.15', alin.1%. 1n sc!imb, daca lucrul afectat de viciu a pierit fortuit $sau datorita culpei cumparatorului%, vanzatorul nu raspunde pentru vicii $art. 15', alin.2%. .ermenul de intentare a actiunilor Conform art.' din "ecretul nr. 167+19', 9dreptul la actiunea privitoare la viciile ascunse ale unui lucru transmis... se prescrie prin implinirea unui termen de 6 luni, in cazul in care viciile nu au fost ascunse cu viclenie9. 0ezulta deci ca actiunile red!ibitorii sau estimatorii $ori in

remedierea viciilor% pot fi intentate intr-un termen de 6 luni, iar daca viciile au fost ascunse cu viclenie $ceea ce presupune ca vanzatorul a fost de reacredinta, cunoscand viciile% in termenul general de prescriptie e&tinctiva . .ermenele de prescriptie mentionate incep sa curga de la data descoperirii viciilor, insa cel mai tarziu de la implinirea unui an de la predarea lucrului de orice natura, cu e&ceptia constructiilor, iar in cazul constructiilor cel mai tarziu de la implinirea a trei ani de la predare $art.1 alin.1-2 din "ecretui nr. 167+19',%. Bara a intra in analiza controverselor privind natura uridica a termenului de 1 an, respectiv 5 ani, mentionam ca in practica aceste termene sunt privite, de regula, ca perioade limita in care viciile ascunse trebuie sa fie descoperite, deci ca termene legale generale de garantie pentru descoperirea viciilor ascunse si, ca atare, nesusceptibile de intrerupere sau de suspendare. Astfel, de e&emplu, s-a precizat ca 9dreptul material la actiune privind viciile ascunse ale unei constructii se prescrie intr-un termen de 6 luni, socotit de la data descoperirii viciilor, care trebuie constatate cel mai tarziu in 5 ani de la predarea constructiei9. .ot astfel, termenul de un an 9nu trebuie interpretat in sensul ca leg uitorul ar fi stabilit un al doilea termen de prescriptie pe langa cel prevazut de art.' din "ecretul nr. 167+19', - respectiv 6 luni de la descoperirea viciilor ascunse - ci ca descoperirea acestora, de la care curge prescriptia, trebuie sa aiba loc cel mai tarziu intr-un an de la predarea lucrului. 1n sfarsit, precizam ca, daca viciile nu au fost invocate $pe cale de actiune sau pe cale de e&ceptie% in cadrul termenului de prescriptie, ele nu pot fi invocate pe cale de e&ceptie in cadrul actiunii neprescrise termenul fiind de trei ani% intentate de vanzator pentru plata pretului- principiul Duae temporalia sunt ad agendum, perpetua sunt ad e&cipiendum nu este aplicabil, datorita caracterului imperativ al normelor care reglementeaza prescriptia e&tinctiva. >odificari conventionale ale garantiei pentru vicii. "ispozitiile de drept comun analizate privind e&istenta, conditiile, efectele si intinderea obligatiei de garantie pentru vicii au caracter supletiv, partile fiind libere sa limiteze sau c!iar sa inlature ori, dimpotriva, sa agraveze prin conventia lor aceasta obligatie a vanzatorului printr-o clauza e&presa. 1n ceea ce priveste clauza de limitare sau de inlaturare a garantiei pentru vicii, ea este valabila si deci produce efecte numai daca vanzatorul a fost de buna-credinta $nu a cunoscut viciile - art.15'4 C.civ.%. "ovada cunoasterii viciilor de catre vanzator trebuie sa fie facuta de cumparator, cu orice mi loace de proba $inclusiv prezumtii, de e&emplu, in cazul

vanzatorului profesionist%. 1n caz de rea-credinta a vanzatorului, rezultand din tainuirea viciilor la inc!eierea contractului, clauza de e&onerare - totala sau partiala - nu ar putea fi invocata fata de cumparatorul de buna-credinta, care nu cunostea aceste vicii. Cu respectarea acestei conditii $necunoasterea viciilor%, clauzele de inlaturare sau de limitare a garantiei pentru vicii pot fi foarte variate $suprimarea totala a garantiei, posibilitatea intentarii numai a actiunii estimatorii, asigurarea numai a pieselor de sc!imb sau a reparatiilor necesare etc.%. >entionam ca limitarea garantiei poate fi stipulata si sub forma scurtarii termenului de un an, respectiv, de trei ani in care viciile ascunse pot fi descoperite $de e&emplu, vicii descoperite intr-o luna de la data vanzarii autoturismului folosit%. 1n acest sens, "ecretu1 nr. 167+19', precizeaza ca prin dispozitiile cu privire la data inceperii curgerii prescriptiei, nu se aduce o atingere termenelor de garantie, legale sau conventionale $art. 11 alin.5%. 1n sc!imb, termenul de prescriptie insusi $de 6 luni sau de 5 ani%, nu poate fi modificat prin conventia partilor, o asemenea clauza fiind nula $art.1 alin.5%. Clauzele de agravare a obligatiei de garantie nu comporta limitari $raspundere si pentru vicii aparente, pentru vicii aparute ulterior vanzarii, pentru buna functionare a motorului o perioada determinata etc.%. ;recizam insa, ca stipularea unei clauze de agravare pentru orice vicii, inclusiv cele aparente, sau de buna functionare in cadrul unui termen mai scurt decat cel prevazut pentru descoperirea viciilor ascunse, nu atrage dupa sine - la e&pirare - incetarea garantiei pentru viciile ascunse, daca termenul legal stabilit pentru descoperirea acestora nu a e&pirat inca. Clauza de agravare nu poate fi transformata, prin interpretare, in contrariul ei. ;entru ca, o data cu raspunderea pentru orice vicii sau de buna functionare in cadrul unui termen de garantie mai scurt de 1 an, respectiv, de 5 ani, sa inceteze si raspunderea de drept comun pentru vicii ascunse, trebuie sa fie stipulate o clauza e&presa in acest sens, care va fi, deodata, de agravare a garantiei $si pentru vicii aparente sau calitati convenite% si de limitare a ei in timp $la o perioada mai scurta pentru descoperirea viciilor ascunse%. Pretul sa ,ie sta#ilit in #ani 8tabilirea pretului sub forma unei sume de bani este de esenta vanzarii. "aca instrainarea unui lucru se face nu pentru bani, ci in sc!imbul unui alt lucru, pentru stingerea unei obligatii sau in sc!imbul unei alte prestatii, contractul nu mai poate fi calificat vanzare-cumparare, ci un sc!imb, o dare in plata sau alt contract, eventual contract nenumit. Astfel, nu poate fi calificat vanzare-cumparare contractul prin care proprietatea unui

lucru se transmite in sc!imbul intretinerii pe viata. )bligatia de intretinere a dobanditorului este o obligate de a face, care nu ec!ivaleaza cu un pret. .ot astfel, daca drept contraec!ivalent s-a stipulat o prestatie periodica in bani, dar care se plateste pana la moartea creditorului, contractul nu mai este vanzare, ci renta viagera. Pretul sa ,ie deter inat sau deter ina#il ;retul este determinabil si atunci cand stabilirea lui este lasata la aprecierea unui tert $art. 15=4 C.civ.% ales de comun acord de catre parti sau de catre persoana desemnata de parti. .ertul ales in aceste conditii nu este un arbitru $desi art. 15=4 vorbeste de 9:arbitrariu9% fiindca nu este c!emat sa solutioneze un litigiu, o neintelegere, dar nu are nici calitatea de e&pert $in sens procedural%, fiindca avizul e&pertului este la aprecierea instantei, ori pretul stabilit de tert - si care face parte din contract de la inc!eierea lui este obligatoriu atat pentru parti, cat si pentru instanta. 4l este, in realitate, mandatarul comun al partilor $ dubla reprezentare%, imputernicit sa stabileasca pretul, mandat care - prin derogare de la dreptul comun in materie - nu poate fi revocat decat prin acordul comun al partilor. 1n cazurile in care e&ista preturi legale obligatorii, partile trebuie sa se conformeze $de e&emplu, in cazul vanzarii de locuinte construite din fondurile statului%, respectiv se subintelege ca partile au avut in vedere pretul legal $deci este determinat%, c!iar daca contractul nu contine precizari in aceasta privinta, caci numai conventiile legal facute au putere obligatorie intre parti $art.969 C.civ.%. "aca partile au stabilit un alt pret, acesta se inlocuieste de drept cu cel legal, iar daca contractul a fost e&ecutat cu plata unui alt pret, diferenta urmeaza sa fie platita $vanzatorul avand o actiune contractuala in acest scop%, respectiv restituita in temeiul art.992 C.civ. $plata nedatorata%. Pentru ca !retul sa e-iste. el tre#uie sa ,ie sincer si serios. 1. ;rin pret sincer se infelege un pret real, pe care partile sa-l fi stabilit nu in mod fictiv, ci in scopul de a fi cerut si platit in realitate. ;retul este fictiv, cand din intentia partilor $e&primata in actul secret% rezulta ca nu este datorat. 1n cazul in care pretul este fictiv $simulat%, contractul este nul ca vanzare-cumparare caci ii lipseste pretul $sine pretio nulla est venditio%, dar daca partile au urmarit in realitate instrainarea bunului - deci numai pretul,

nu si contractul in intregime este fictiv - el poate fi recunoscut valabil ca o donatie deg!izata $deg!izare totala%, daca 9vanzatorul9 a avut intentia de a face o liberalitate si daca sunt indeplinite toate conditiile cerute pentru validitatea donatiei. "aca simulatia consta numai in deg!izarea partiala a pretului, dar fara ca pretul sa devina derizoriu, contractul este valabil ca vanzare-cumparare, devenind aplicable regulile simulatiei si cele fiscale $deg!izare partiala se face, de regula, pentru fraudarea fiscului%. 2. ;retul trebuie sa fie serios $art. 15=5 C.civ.%, adica sa nu fie derizoriu $infim%, atat de disproportionat in raport de valoarea lucrului vandut $de e&emplu, teren instrainat cu '== lei% incat sa nu e&iste pret, sa nu poata constitui obiectul obligatiei cumparatorului si deci o cauza suficienta a obligatei asumate de vanzator de a transmite dreptul de proprietate. 8eriozitatea fiind o c!estiune de fapt, este lasata la aprecierea instantei . 8i in cazul pretului derizoriu contractul este nul ca vanzare-cumparare, dar poate subzista ca donatie $nu deg!izata, ci directa, fiindca nu e&ista act secret%, daca s-a inc!eiat cu intentia de a face o liberalitate si cu respectarea conditiilor de fond si de forma prevazute pentru donatii. 5. "aca pretul este sincer si serios $nu fictiv sau derizoriu% contractul de vanzare-cumparare este, in principiu, valabil, c!iar daca pretul este mult inferior $sau superior% valorii reale a lucrului vandut, intrucat partile sunt libere sa determine pretul sub $sau peste% valoarea lucrului, iar ec!ivalenta este relativa, fiind raportata nu numai la valoarea lucrului vandut, dar si la subiectivismul partilor, de e&emplu, datorita raporturilor de rudenie. "aca partea lezata este un ma or, indiferent de marimea leziunii de care a suferit, nu are desc!isa calea actiunii in resciziune $art.116' C.civ.%. 1n mod cu totul e&ceptional, daca un contractant profita de nestiinta, ignoranta, starea de constrangere in care se afla celalalt, spre a obtine avanta e disproportionate, contractul poate fi considerat nul absolut $nu anulabil pentru leziune%, intrucat s-a intemeiat pe o cauza ilicita $art. 96, C.civ.%, leziunea fiind doar un indiciu al impre urarii ca s-a profitat de starea de contrangere in care se afla cealalta parte. Consideram ca in conditiile economiei de piata este preferabila aplicarea art.96, C.civ. $in conditiile aratate%, decat calificarea ne ustificata a unui pret lezionar drept derizoriu $pentru a ocoli inadmisibilitatea actiunii in resciziune intre ma ori%.

O#li/atiile !artilor 1. *ocul si data platii. "aca nu s-a prevazut altfel in contract $art.1561 C.civ.%, cumparatorul este obligat sa plateasca pretul la locul si in momentul in care i se face predarea lucrului vandut $art. 1562 C.civ.% . Acest te&t este derogatoriu de la regulile generale sub doua aspecte# - conform regulilor generale in materie de obligatii plata se face, in lipsa de stipulatie contrara, la domiciliul debitorului $art. 11=4 C.civ.%, iar in materie de vanzare la locul unde se face predarea lucrului vandut $fie locul unde se afla in momentul vanzarii, fie domiciliul vanzatorului% . "eci obligatia de plata a pretului este portabila. "aca insa partile au derogat de la regula e&ecutarii concomitente a celor doua obligatii $de e&emplu, au prevazut ca plata pretului sa aiba loc ulterior predarii%, art. 1562 9nu-si mai are ratiune si isi reia aplicatiunea art. 11=4 Codul civil, astfel ca plata trebuie sa fie facuta la domiciliul debitorului9 $cumparatorului%. ?bi cessat ratio legis, ibi cessat le&- in dreptul comun, in lipsa de termen, plata se poate cere imediat, iar in materie de vanzare numai in momentul predarii lucrului vandut, astfel incat - in lipsa de stipulatie e&presa contrara - termenul prevazut pentru redarea lucrului profita si cumparatorului. 1n sc!imb, termenul prevazut numai pentru plata pretului nu afecteaza obligatia vanzatorului de a preda lucrul vandut, potrivit regulilor generale. "aca partile au stabilit un termen pentru plata pretului - vanzare pe credit - la scadenta cumparatorul trebuie sa plateasca datoria in intregime $principiul indivizibilitatii platii - art.11=1 C.civ.%, afara numai daca intelegerea dintre parti a fost ca pretul sa fie platit la diferite termene in mod fractional, prin prestatii succesive $vanzare pe credit cu termene esalonate de plata a ratelor de pret%. Cand cumparatorul are motive de a se teme de vreo evictiune, el are dreptul, conform art. 1564 C.civ., sa suspende plata pretului pana ce vanzatorul va face sa inceteze tulburarea sau ii va da o cautiune, afara de cazul in care s-ar fi stipulat ca pretul se va plati si in astfel de impre urari. 2. "obanda pretului. ;otrivit art. 1565 C.civ., cumparatorul este obligat sa plateasca dobanda pana la efectiva ac!itare a pretului in urmatoarele trei cazuri# daca e&ista conventie in acest sens- daca lucrul vandut si predat este producator de fructe $civile sau naturale%- in toate celelalte cazuri numai daca si din momentul in care cumparatorul a fost pus

in intarziere printr-o notificare $iar nu neaparat prin c!emare in udecata, cum prevede art. 1=,, C.civ. ca regula generala pentru obligatii banesti%. 5. 8anctiunea neplatii pretului. 1n caz de nee&ecutare, totala sau partiala, a obligatiei de plata a pretului de catre cumparator, vanzatorul poate alege intre mai multe posibilitati. Astfel, vanzatorul poate cere obligarea cumparatorului la e&ecutarea in natura a obligatiei, care este totdeauna posibila $daca debitorul este solvabil%, deoarece are ca obiect o suma de bani. Actiunea in plata pretului avand un asemenea obiect - are caracter personal si se prescrie in termenul general de 5 ani. 2anzatorul nu este insa obligat sa ceara e&ecutarea silita. 4l poate, renuntand la aceasta posibilitate, fie sa invoce e&ceptia de nee&ecutare $daca lucrul vandut nu a fost predat cumparatorului%, fie - daca a predat sau este gata sa predea lucrul vandut si nu intelege sa invoce e&ceptia - sa ceara rezolutiunea contractului pentru neplata pretului $inclusiv a dobanzilor%, ambele aceste sauctiuni fiind indivizibile $de e&emplu, in caz de transmitere a obligatiei de plata a pretului asupra mostenitorilor cumparatorului sau a creantei asupra mostenitorilor vanzatorului%. 2anzatorul poate invoca e&ceptia de nee&ecutare $confundata cu dreptul de retentie daca cumparatorul a devenit proprietar inainte de invocarea ei%, refuzand sa predea lucrul vandut, daca cumparatorul nu plateste pretul si nu beneficiaza de un termen suspensiv $art. 1522 C.civ.%. "aca vanzatorul a acordat un termen pentru plata pretului, se considera ca a renuntat la acest drept si nu va putea refuza predarea decat daca cumparatorul a decazut din beneficiul termenului $art. 1=2' C.civ.%, intrucat, intre timp, a cazut in faliment sau a devenit insolvabil, cazuri in care vanzatorul va fi obligat la predarea lucrului vandut numai daca cumparatorul va da cautiune ca va plati la termen $art. 1525 C.civ.%. 0ezolutiunea contractului poate fi ceruta de vanzator $art. 156' C.civ.% potrivit regulilor generale $art. 1=2=-1=21 si 11=1 C.civ.%, cu urmatoarele trei precizari# - 1n materia vanzarii de imobile instanta nu poate acorda un termen de gratie daca vanzatorul este in pericol de a pierde lucrul si pretul. "aca un asemenea pericol nu e&ista, instanta poate acorda un singur termen de gratie la e&pirarea caruia, daca cumparatorul nu plateste, se produce rezolutiunea de drept a contractului $art. 1566 C.civ.%, fara punerea in intarziere- "aca printr-un pact comisoriu e&pres s-a prevazut rezolutiunea de drept a contractului pentru neplata pretului $care opereaza numai in favoarea vanzatorului%, ea se va produce fara interventia ustitiei $care, in caz de litigiu, constata doar indeplinirea conditiilor%, insa numai dupa punerea in

intarziere a cumparatorului $art.1567 C.civ.%, afara numai daca, printr-o clauza e&presa, partile ar fi renuntat si la necesitatea punerii in intarziere $pact comisoriu de ultim grad%- ;otrivit legii, 9actiunea vanzatorului pentru rezolutiunea vanzarii este reala $art. 156, C.civ.%, ceea ce inseamna ca urmareste - in ultima instanta - nu persoana cumparatorului, ci c!iar bunul vandut, intrucat rezolutiunea se produce cu efect retroactiv si deci se rasfrange si asupra tertilor dobanditori de drepturi asupra lucrului vandut. *a acest principiu, legea aduce trei restrictii $art. 156,-1569 C.civ.%# a% rezolutiunea ramane fara efect in contra autoritatilor publice $cum ar fi in caz de e&propriere sau rec!izitie%b% fata de tertul ad udecatar in vanzari silite si# c% dreptul de a cere rezolutiunea pentru neplata pretului nu este opozabil tertilor dobanditori de drepturi reale asupra lucrului vandut $care au indeplinit actele necesare pentru ca dreptul lor sa fie opozabil tertilor% decat daca vanzatorul a indeplinit cerintele legii pentru conservarea privilegiului sau de vanzator si anume# daca lucrul vandut este un imobil, prin inscrierea privilegiului in cartea funciara inainte de a se fi inscris titlul tertului dobanditor $art. 1569 C.civ. si art. 21 lit. C din *egea nr. 7+1996%- iar daca lucrul vandut este un bun mobil, prin intentarea actiunii in rezolutiune in termen de , zile de la predare $art. 175= pet.' C.civ.%, prevazut pentru e&ercitiul actiunii derivand din privilegiu. Luarea in !ri ire a lucrului vandut 0eguli aplicabile. Corelativ cu obligatia de predare a vanzatorului cumparatorul este obligat sa ia in primire lucrul vandut la locul si la termenul la care vanzatorul este obligat sa-l predea, suportand si c!eltuielile ridicarii de la locul predarii. 1n caz de nee&ecutare, dupa punerea in intarziere a cumparatorului, vanzatorul poate cere instantei obligarea cumparatorului la luarea in primire a lucrului, la nevoie sub sanctiunea de daune cominatorii, sau poate cere autorizarea instantei sa-l depuna in alt loc, daca are nevoie de locul unde se gaseste $art.1121 C.civ.%, c!eltuielile $de transport, de depozitare etc.% fiind in sarcina cumparatorului. 2anzatorul mai are posibilitatea sa opteze pentru rezolutiunea contractului cu daune-interese, potrivit regulilor generale $art. 1=1=-1=21 C.civ.%. "aca partile nu au stipulat un pact comisoriu e&pres care sa aiba ca efect rezolutiunea de drept a contractului, ea se produce pe cale udecatoreasca.

0u!ortarea c1eltuielilor vanzarii 1ntre parti si in raporturile cu tertii. 1n afara de cele doua obligatii analizate, conform art. 15=' C.civ., cumparatorul mai este obligat - in lipsa de stipulatie contrara - sa plateasca, ca accesoriu al pretului, c!eltuielile vanzarii $c!eltuielile propriu-zise ale actului, ta&ele de timbru si de autentificare - onorariul notarial - sau de publicitate imobiliara etc.%. "aca cumparatorul pretinde ca, desi in actul ce constata conditiile vanzarii nu s-a stipulat nimic in aceasta privinta, totusi intelegerea a fost ca vanzatorul sa plateasca parte din c!eltuieli, el va trebui sa faca dovada acelei intelegeri netrecute in actul de vanzare. C!eltuielile vanzarii nu pot fi puse in sarcina vanzatorului pe baza de simple prezumatii. 8ubliniem ca regulile aratate cu privire la suportarea c!eltuielilor vanzarii vizeaza numai raporturile dintre parti $vanzator-cumparator si succesorii lor in drepturi%. 1n raport cu tertii, dispozitiile art. 1=5' C.civ. nu sunt aplicabile. Astfel, raporturile partilor sau a uneia dintre ele cu terte persoane sunt guvernate de reglementarile in cauza, potrivit dreptului comun, iar nu de reglementarile care guverneaza materia vanzariicumpararii. "e e&emplu, daca avocatul care a redactat contractul si a efectuat alte acte este mandatarul ambelor parti, ele vor raspunde solidar pentru plata onorariului $art. 1''1 C.civ.%.

CONTRACTUL DE LOCAT*UNE

De,initie /otiunea contractului de locatiune 1. "efinitie si delimitare fata de vanzare-cumparare. *ocatiunea este un contract prin care o persoana, numita locator, se obliga sa asigure unei alte persoane, numita locatar $c!irias%, folosinta temporara, totala sau partiala, a unui bun in sc!imbul unei sume de bani sau alte prestatii, numita c!irie $art. 1411 C.civ.%. *ocatiunea $desi se poate spune ca reprezinta o 9vanzare9 a folosintei% se deosebeste de contractul de vanzare-cumparare prin faptul ca transmite numai dreptul de folosinta - ca drept de creanta - asupra lucrului, iar nu un drept real. C!iar daca lucrul dat in locatiune este producator de fructe, locatarul dobandeste proprietatea fructelor nu in virtutea locatiunii, ci ca accesoriu al folosintei, locatorul fiind obligat sa-i asigure folosinta lucrului, nu si dobandirea proprietatii fructelor. Astfel fiind, daca contractul are ca obiect numai dobandirea unor fructe, $de e&emplu, arborii din padure, recolta de pe camp etc.%, contractul nu poate fi calificat locatiune, ci vanzarecumparare. Cu atat mai puternic cuvant, contractul nu poate fi calificat locatiune, ci vanzare-cumparare, daca are ca obiect producte $foloase trase prin consumarea substantei lucrului%, deoarece folosinta locativa nu poate sa absoarba lucrul insusi si puterea lui productiva . 2. 2arietatile contractului de locatiune. 1n Codul civil si alte acte normative reguli speciale sunt prevazute pentru locatiunea fondurilor rurale $bunurilor agricole% - numita contract de arendare - si pentru locatiunea unor suprafete locative - numita contract de inc!iriere. 8ubliniem insa, ca aceste contracte reprezinta numai varietati ale locatiunii de drept comun, iar nu contracte speciale distincte, astfel incat le sunt aplicabile dispozitiile referitoare la locatiune, analizate in cadrul acestui capitol, in masura in care legile speciale privind inc!irierea suprafetelor locative si arendarea bunurilor agricole nu prevad norme speciale. >ai precizam ca, asemanator contractului de vanzare-cumparare, partile pot inc!eia, anterior locatiunii, un antecontract de locatinne $promisiune unilaterala sau bilaterala%, guvernat de regulile generale aplicabile contractelor $inclusiv promisiunii de vanzare%, tinand insa seama ca locatiunea, deci si antecontractul de locatiune, este - in principiu - un act de administrare .

Caracterele juridice ale contractului de locatiune 4numerare. *ocatiunea este un contract sinalagmatic $bilateral% intrucat da nastere la obligatii reciproce intre parti. *ocatorul se obliga sa asigure folosinta vremelnica a lucrului inc!iriat, iar locatarul se obliga sa plateasca locatorului pretul locatiunii. 1. *ocatiunea este un contract cu titlu oneros, in care ambele parti contractante urmaresc un interes propriu patrimonial. 1n opozitie cu imprumutul de folosinta $comodat%, care este un contract esentialmente gratuit, locatiunea este dimpotriva, prin definitie $esentialmente% cu titlu oneros."aca folosinta unui lucru se transmite cu titlu gratuit, contractul este nul ca locatiune, dar poate fi valabil ca un imprumut de folosinta, daca lucrul s-a predat $comodatul fiind un contract real% si daca sunt indeplinite si celelalte conditii de validitate. 2. *ocatiunea este un contracl comutativ, in care e&istenta si intinderea obligatiilor nu depinde de !azard si deci nu e&ista sanse de castig si pierdere pentru parti. 5. *ocatiunea este un contract consensual, care se inc!eie prin acordul - fie si tacit al partilor $solo consensu%, fara vreo formalitate. 1n ceea ce priveste insa proba contractului de locatiune, daca nu este constatat printr-un inscris, prezinta oarecare greutati, fiind supus unui sistem mai riguros de dovada decat celelalte contracte. 4. *ocatiunea este un contract cu e&ecutare succesiva, in timp. 4lemen-tul 9timp9: este de esenta locatiunii. *ocatorul asigura folosinta lucrului pana la incetarea locatiunii, iar pretul este calculat dupa durata folosintei si timpul se are in vedere c!iar daca pretul s-a fi&at in mod global. 1n ceea ce priveste durata contractului, ea poate fi si nedeterminata, dar nu poate fi perpetua, vesnica. *ocatiunile ereditare $concesiunile perpetue de folosinta imobiliara% cunoscute in vec!iul drept sub denumirea de emfiteuze ori embatic $besman% sunt pro!ibite de lege $art. 141' C.civ.%. 1n principiu, durata contractului se stabileste liber, prin consimtamantul partilor. 1n anume domenii insa, legiuitorul intervine prin prorogari legale. 8pre deosebire de contractul de vanzare-cumparare, locatiunea nu transmite dreptul de proprietate, ci numai dreptul de folosinta temporara a lucrului inc!iriat. Astfel fiind, riscul pieirii fortuite, este suportat de locator.

Conditiile de validitate ale contractului de locatiune A. apacitatea partilor Capacitatea de e&ercitiu. .itlul locatorului. Atat locatarul cat si locatorul trebuie sa aiba capacitatea, respectiv, sa indeplineasca conditiile cerute pentru a face acte de administrare, caci locatiunea este, in principiu, un act de administrare:. 1n cazul imobilelor insa, daca durata locatiunii depaseste termenul de ' ani, este considerata de lege ca act de dispozitie si, in consecinta, partile trebuie sa aiba capacitatea, respectiv sa indeplineasca conditiile cerute de lege pentru a face acte de dispozitie $art. 1419 comb. cu art. 126, C.civ.% in caz contrar, durata locatiuni rcducandu-se la ' ani, dar numai la cererea partii incapabile. "at fiind faptul ca locatiunea nu transmite dreptul de proprietate, locatorul poate sa nu fie proprietarul lucrului dat in locatiune. Astfel, un uzufructuar $art. '54 C.civ.% sau un locatar $art.126, C.civ.% poate inc!iria valabil bunul detinut cu titlu de uzufruct sau de locatiune. Cineinteles, in cazul inc!irierii lucrului altuia de catre o persoana care nu are asupra lucrului un drept opozabil fata de proprietar, drept care sa-i confere posibilitatea inc!irierii $de e&emplu, este numai posesor de buna sau reacredinta%, proprietarul nu va fi obligat sa respecte locatiunea, acest contract fiind pentru el res inter alios acta. /umai daca locatorul a fost un proprietar aparent $de e&emplu, un mostenitor aparent%, contractul poate produce efecte fata de adevaratul proprietar . ;e de alta parte, proprietarul nu poate fi locatarul propriului sau lucru $neDue pignus, neDue depositum, neDue locatio rei suae consistere potest%, cu e&ceptia cazului cand nu are prerogativa folosintei $de e&emplu, este nud proprietar sau a adus ca aport social in societate folosinta unui lucru%. 1n sfarsit, daca un coindivizar $care nu este aparent proprietar e&clusiv% inc!iriaza bunul aflat in indiviziune, se aplica regulile care guverneaza vanzarea de catre unul dintre coproprietari ori teoria mandatului tacit reciproc sau a gestiunii de afaceri. C. !biectul contractului 1. *ucrul inc!iriat - tolal sau partial - poate fi un lucru mobil sau imobil, corporal sau incorporal $de e&emplu, dreptul de proprietate

industriala%, dar in toate cazurile cu conditia sa nu se distruga sau sa nu se consume prin folosinta conform destinatiei dupa natura obiectului sau conform destinatiei stabilita prin acordul partilor. 1nseamna ca obiectul locatiunii il formeaza lucruri nefungibile $individual determinate% dupa natura lor sau dupa vointa partilor. ?n lucru viitor poate forma obiectul contractului, cu e&ceptia bunurilor dintr-o mostenire nedesc!isa $art. 96' C.civ.%. 1n caz de nerealizare a lucrului viitor se va anga a raspunderea locatorului potrivit regulilor generale. 4vident, locatiunea nu poate avea ca obiect o persoana. "aca se inc!iriaza un lucru cu personalul de deservire $de e&emplu, un autove!icul cu sofer%, contractul este mi&t# locatiune in privinta lucrului si prestare de servicii in privinta personalului de deservire. 1n sfarsit, lucrurile cu regim special pot fi inc!eiate numai in conditiile legii speciale $de e&emplu, armele numai 9catre persoane... in drept sa le detina::%. O#li/atiile locatorului )bligatia de predare. ;redarea $art. 142= pct.1% lucrului dat in locatiune se poate cere la termenul convenit de parti $imediat daca nu s-a prevazut un termen% si - in lipsa de stipulatie contrara - la locul unde se gasea lucrul in momentul contractarii si cu c!eltuiala locatorului. 1n caz de nerespectare a acestei obligatii, locatarul se poate adresa ustitiei, cerand predarea silita $daca nu prefera sa ceara rezilierea contractului pentru nee&ecutare sau nu se multumeste cu invocarea e&ceptiei de nee&ecutare%, iar instanta il poate obliga pe locator si la plata de daune-interese, potrivit regulilor generale. *ucrul, impreuna cu accesoriile sale, trebuie sa fie predat nu in starea e&istenta la inc!eierea contractului $ca in materie de vanzare%, ci intr-o stare corespunzatoare destinatiei in vederea careia a fost inc!iriat $art. 1421 alin.l C.civ.%, locatorul fiind obligat - in lipsa de stipulatie contrara - sa efectueze toate reparatiile $inclusiv cele locative% necesare in acest scop inainte de preluarea lucrului de catre locatar si c!iar daca, printr-o clauza contractuala, toate reparatiile ar fi fost puse in sarcina locatarului $intrucat aceasta clauza daca nu s-a prevazut altfel - vizeaza reparatiile necesare in cursul locatiunii si nu ani!ileaza obligatia locatorului de a preda lucrul in stare corespunzatoare folosintei%.

)bligatia efectuarii reparatiilor. *ocatorul trebuie sa mentina lucrul in stare de a servi la intrebuintarea pentru care a fost inc!iriat $art. 142= pct.2 si 1421 alin.2 C.civ.%. )bligatia efectuarii reparatiilor nu inseamna ca locatorul trebuie sa reconstruiasca imobilul care 9a pierit in total sau s-a facut netrebnic spre obisnuita intrebuintare9 $art. 1459%, in acest caz incetand contractul. "aca locatorul nu efectueaza reparatiile necesare in cursul locatiunii, locatarul poate cere ustitiei# fie obligarea lui sub sanctiunea platii de daune cominatorii, fie autorizarea de a le efectua in contul locatorului $art. 1=77 C.civ.%, retinand c!eltuielile efectuate din c!irie- fie rezilierea contractului $art. 1=2=-1=21 si art. 1459 alin.2 C.civ.%. 8e admite ca, in caz de urgenta, reparatiile pot fi efectuate si fara autorizarea ustitiei. )bligatia de garantie $art. 142= pct.5. C.civ.% de care este tinut locatorul se aseamana cu obligatia de garantie a vanzatorului, cu deosebirea ca in caz de vanzare dreptul transmis si garantat este proprietatea, iar in caz de locatiune dreptul transmis si garantat este folosinta linistita si utila. 1n virtutea obligatiei de garantie, locatorul raspunde de tulburarile provenite# 1% din propria sa fapta, 2% de la terti si 5% din viciile lucrului, daca prin aceste tulburari se aduce o atingere serioasa folosintei. a% *ocatorul este obligat sa se abtina de la orice fapt personal, care ar avea drept consecinta tulburarea locatarului in folosinta lucrului, tulburare de fapt sau de drept. Astfel, art. 1424 C.civ. dispune ca locatorul 9nu poate in cursul locatiunii sa sc!imbe forma lucrului inc!iriat9, fie direct prin transformarea materiala a lucrului, fie indirect prin sc!imbarea destinatiei. "aca locatorul nu respecta aceasta obligatie, locatarul poate cere prin ustitie oprirea sau distrugerea sc!imbarilor. "at fiind faptul ca locatorul trebuie sa intretina lucrul in buna stare in tot cursul locatiunii, el nu va raspunde pentru stan enirea folosintei locatarului, adusa prin efectuarea reparatiilor, c!iar daca va fi lipsit in parte de folosinta lucrului. *egea obliga pe locatar sa suporte tulburarea ce-i provoaca reparatiile facute de locator. 1nsa reparatiile trebuie sa aiba caracter urgent, neputand fi amanate pana la incetarea contractului. ;e de alta parte, legea dispune ca reparatiile sa fie facute in cel mult 4= de zile. "aca reparatiile nu se efectueaza in acest interval de timp, atunci locatarul are dreptul sa ceara o scadere de c!irie proportionala cu lipsa partiala a folosintei. 1ar daca reparatiile sunt de asa natura incat locatarul pierde folosinta totala a lucrului, atunci el $nu si locatorul% poate cere rezilierea

contractului, c!iar daca pierderea folosintei n-ar intrece 4= de zile$art. 142' C.civ.%. b% "aca tulburarea folosintei provine de la un tert, legea distinge intre tulburarea de fapt si cea de drept. Art. 1426 C.civ. prevede ca locatorul nu raspunde de tulburarea cauzata prin faptul unui tert care nu invoca vreun drept asupra lucrului. *ocatarul singur, in numele sau personal, se poate apara contra tulburarilor de fapt, si anurne, prin actiunile posesorii. 1n acest sens, C.proc.civ. permite folosirea actiunilor posesorii nu numai de catre posesori - care e&ercita detinerea lucrului sub nume de proprietar $animus sibi !abendi, animus domini% - dar si de catre detentorul precar, cum este si locatarul, 9care detine lucrul in interesul sau propriu, in temeiul unui contract inc!eiat cu posesorul, afara numai daca tulburatorul este cel pentru care el detine9 $art. 676%. ;rin urmare, locatarul poate folosi actiunile posesorii $desi nu este posesor, ci detentor precar% pentru apararea dreptului sau de folosinta impotriva tertilor, cu conditia ca agentul tulburator# -sa nu fie locatorul, adica 9cel pentru care el detine9 si fata de care el poate actiona sau se poate apara in temeiul contractului de locatiune- sa nu invoce vreun drept asupra lucrului inc!iriat $art.1426 C.civ.%, cum ar fi dreptul de proprietate in cazul in care locatorul a inc!eiat contractul in baza unui alt drept $sau pretins drept% asupra lucrului. 1n toate cazurile in care locatarul este tulburat in folosinta prin faptul e&ercitarii de catre un tert $inclusiv un alt locatar% a unui drept $de proprietate, de uzufruct, de folosinta etc.%, asupra lucrului, locatorul va raspunde de pierderea sau reducerea folosintei, c!iar daca dreptul invocat nu este confirmat in ustitie, dar a impiedicat folosinta locatarului. 1n acest caz, locatarul are dreptul de a cere fie rezilierea contractului $cand acesta nu se mai poate e&ecuta sau cand folosinta lucrului a fost prea mult micsorata% cu daune - interese , fie o micsorare a c!iriei proportionala cu pierderea partiala a folosintei si daune - interese $art. 1427-142, C.civ.%. 1n ambele cazuri locatorul va raspunde numai daca a fost instiintat in timp util de amenintarea evictiunii $c!emat in garantie in procesul dintre locatar si tertul evingator%. 1n caz contrar, poate dovedi ca ar fi avut mi loace potrivite pentru a respinge pretentiile tertului $e&ceptio mali processus%. 8e poate intampla ca tulburarea din partea tertului sa se conbine cu faptul personal al locatorului insusi. "e e&emplu, locatorul a inc!iriat o camera pentru a fi locuita, iar restul imobilului a inc!iriat unui meserias care il tulbura pe locatar. 1n acest caz locatorul raspuntde in virtutea obligatiei sale de a se abtine de la orice fapt personal care ar duce la tulburarea locatarului in folosinta lucrului.

Cand folosinta locatarului este tulburata printr-un fapt al unui colocatar, al unui vecin sau al unui tert oarecare, nu pe baza unui drept asupra lucrului sau a unui raport uridic cu locatorul, ci printr-un fapt ilicit cauzator de pre udicii $delict civil%, locatarul va avea actiune in despagubire impotriva autorului faptei $raspundere delictuala%, dar nu va avea actiune in garantie contra locatorului. "e e&emplu, locatarul de la eta lasa robinetul de apa desc!is si astfel, prin plafon apa patrunde in apartamentul de la parter, sau robinetul de gaze lasat desc!is provoaca o e&plozie. c% 2iciile. *ocatorul este garant pentru viciile $defectele, stricaciunile% ascunse ale lucrului care ii impiedica intrebuintarea $art.1422 C.civ.%, de e&emplu, e&istenta de insecte, starea necorespunzatoare a cosurilor, infiltratii de apa sau alte defecte de constlructie. ;ractica udecatoreasca stabileste raspunderea locatorului c!iar daca lucrul nu este cu desavarsirc impropriu folosintei, dar viciile ascunse micsoreaza atat de mult posibilitatea de folosinta incat se poate prezuma ca, in cunostinta de cauza, locatarul n-ar fi inc!iriat sau ar fi platit un pret mai redus $locatorul nu raspunde insa pentru vicii care fac mai putin comoda folosinta%. Aravitatea viciilor se apreciaza de instanta. 1n cazul descoperirii viciilor ascunse, potrivit regulilor generale aplicabile contractelor sinalagmatice, locatarul poate cere o reducere prportionala din pret sau rezilierea contractului cu daune interese pentru pagubele suferite din cauza viciilor $art. 1422 alin.2 C.civ%. "aunele interese se acorda c!iar daca locatorul n-a cunoscut viciile lucrului. .otusi, e&ista deosebire intre locatorul de buna-credinta, care raspunde numai de daunele ce au putut fi prevazute la inc!eierea contractului $art.1=,' C.civ% si locatorul de rea-credinta care raspunde si de daunele imprevizibile. d% >odificarea obligatiei de garantie. "eoarece nu este reglementata prin norme imperative, obligfatia de garantie pentru evictiune si vicii ascunse poate fi modificata prin conventia dintre parti- agravata $de e&emplu, si pentru vicii care fac mai putin comoda folosinta% sau, dimpotriva, limitata ori inlaturata. *imitarea sau inlaturarea garantiei produce efecte nuami daca locatarul este de buna-credinta $fraus omnia corrumpit%, de e&emplu, nu a cunoscut viciile sau tulburarea locatarului nu se datoreaza faptelor sau actelor savarsite de el $art.1559 C.civ%. ;e de alta parte, consideram ca inlaturarea obligatiei de garantie e&onereaza pe locator de plata daunelorinterese, dar nu-l pune la adapost de rezilierea, totala sau partiala, a contractului- in masura in care folosinta nu poate fi asigurata, incasarea pentru viitor a c!iriei ar fi lipsita de cauza.

O#li/atiile locatarului 1. !bligatia de a intrebuinta lucrul ca un bun proprietar si potrivit destinatiei. Conform art. 1429 alin.1 C.civ, locatarul trebuie sa intrebuinteze lucrul inc!iriat ca un bun proprietar $culpa fiind apreciata dupa tipul abstract al omului diligent si prudent - culpa levis in abstracto% si numai la destinatia determinata prin contract, iar in lipsa de stipulatie speciala, la destinatia prezumata dupa circumstante $natura lucrului, destinatia sa anterioara etc.%. "aca degradarea lucrului se datoreaza culpei locatarului, el va fi obligat sa faca reparatiile pe c!eltuiala sa, c!ia daca nu sunt locative. .ot astfel, daca intarzierea in efectuarea reparatiilorlocative provoaca stricaciuni mai importante, locatarul este obligat sa faca reparatiile necesare. *ocatarul raspunde de asemenea, de stricaciunile si pierderile provocate de persoanele familiei sale sau de sublocatar $art. 1454 C.civ.%, prin 9persoanele familiei9 intelegandu-se nu numai membri prpriu-zisi ai familiei, dar si toate persoanele introduse de el in imobil $prepusi, persoane tolerate, vizitatori etc%. .oate reparatiile privind partile comune folosite de mai multi locatari sunt in sarcina proprietarului, daca nu se dovedeste ca stricaciunile sunt cauzate de unul dintre ei, de persoanele familiei sau de sublocatari. "aca locatarul nu efectueaza reparatiile locative, locatorul poate cere daune-interese, dar numai la incetarea locatiunii, caci incovenientele lipsei de intretinere sunt suportate de locatar. "aca insa neefectuarea reparatiilor locative poate provoca deteriorarea sau c!iar pieirea lucrului dat in locatiune, locatorul poate actiona in cursul locatiunii, cerand efectuarea reparatiilor in contul locatarului sau rezilierea contractului, potrivit regulilor generale. 2. "lata chiriei. Conform art. 1429 C.civ. locatarul trebuie sa plteasca pretul locatiunii la termenele stipulate. 1n lipsa de stipulatie contrara, plata se face la domiciliul debitorului $fiind c!erabile, iar nu portabila% si in caz de pluralitate de locatari obligatia este con uncta $divizibila% daca solidaritatea sau indivizibilitatea nu rezulta din contract. 1n caz de nee&ecutare, locatorul poate cere e&ecutare silita sau rezilierea contractului in privinta locatarului neplatnic, beneficiind si de privilegiul locatorului de imobile asupra mobilelor locatarului $art. 175= pct. 1 C.civ.%. 1ar daca c!iria urma sa fie platita cu anticipatie si lucrul nu s-a predat, locatorul poate invoca e&ceptia de nee&ecutare $e&ceptio non adimpleti contractus%.

"aca lucrul dat in locatiune a fost vandut si noul proprietar nu-l incunostiinteaza pe locatar, plata facuta vec!iului proprietar este valabila. 5. #estituirea lucrului. 0estituirea lucrului poate fi ceruta de locator printr-o actiune personala $e&. contructu%, sau printr-o actiune in revendicare $daca are calitatea de proprietar%. Actiunile posesorii nu pot fi e&ercitate impotriva unui detentor precar $decat daca detentiunea locatarului a lost intervertita intr-o posesiune utila%. *ocatarul nu raspunde de pieirea sau detcriorarea lucrului din cauza vec!imii, fortei ma ore sau cazului fortuit. "ovada incumba, potrivit regulilor generale, locatarului $art.1451, 1454 C.civ.%. 4vident, locatarul nu raspunde nici de uzura normala a lucrului. "aca locatarul a facut lucrari de constructii sau plantatii, ele devin prin accesiune proprietatea locatorului - dar fara dreptul de a cere modificarea c!iriei daca nu a rambursat c!eltuielile - iar la restituire raporturile dintre parti - in lipsa de conventie - vor fi solutionate potrivit art. 494 C.civ., locatarul fiind considerat de rea-credinta, intrucat este un detentor precar. 4. 0aspunderea pentru incendiu. )bligatia de a intretine si a restitui lucrul in starea primita mai face raspunzator pe locatarul unei cladiri de toate pagubele pricinuite cladirii de incendiu, daca nu va dovedi ca incendiul a provenit din caz fortuit , forta ma ora sau dintr-un defect de constructie ori prin comunicarea focului $fara greseala sa%, de la o casa vecina $art. 145' C.civ.%. 8-a considerat ca reglementarea cuprinsa in art. 145' C.civ., reprezinta o aplicare a dreptului comun in materie de dovada, in sensul ca locatarul nu poate fi e&onerat de raspundere decat daca dovedeste ca distrugerea, totala sau partiala a lucrului, provine din caz fortuit sau forta ma ora $deci fara culpa din partea sa%. 1n orice caz, spre deosebire de conditiile din epoca adoptarii Codului civil, in conditiile de azi agravarea raspunderii locatarului pentru incendiu nu mai poate fi e&tinsa in baza art.145' decat pentru cauza anonima, orice cauza straina neimputabila dovedita fiind e&oneratoare de raspundere $art. 1=,2-1=,5 C.civ.%. "aca locatorul-proprietar foloseste si el o parte din imobilul inc!iriat, problema suportarii pagubelor cauzate de incendiu este foarte controversata. Consideram ca faptul locuirii proprietarului in imobil nu poate duce, in sine, la inlaturarea raspunderii locatarilor in conditiile art. 145'. Astfel fiind, pentru a fi e&onerati de raspundere, ei trebuie sa dovedeasca fie impre urarile prevazute de art. 145', fie ca incendiul a izbucnit in partea ocupata de proprietar sau nu a putut izbucni in partea folosita de ei. 1n lipsa

unei asemenea dovezi, fiecare $inclusiv proprietarul% suporta paguba in raport cu valoarea locativa a partii din imobil ce ocupa. '. Apararea contra uzurparilor. Conform art. 1455 C.civ., locatarul mai este obligat de a apara lucrul inc!iriat contra uzurparilor. ;rin uzurpare se intelege orice atingere provenita de la un tert asupra proprie-tatii sau posesiei lucrului dat in locatiune. "aca locatorul nu are cunostinta de incercarea de uzurpare, locatarul trebuie sa-l instiinteze in termen util pentru a fi in masura sa se apere contra incercarii de uzurpare $astfel incat locatorul sa nu piarda nici actiunea posesorie%. "aca locatarul negli eaza sa-l informeze pe localor, el va raspunde de pre udiciul suferit de locator in urma neinstiintarii. *ncetarea locatiunii 1. Cauze de Encetare. ;e langa acordul de vointa al partilor $rezilierea conventionala%, contractul de locatiune Enceteaza prin# a% denuntarea unilaterala- b% e&pirarea termenului- c% rezilierea contractului pentru nee&ecutare- d% pieirea lucrului- e% desfiintarea $desfacerea% titlului locatorului- f% En anumite conditii si prin efectul Enstrainarii, prin acte Entre vii cu titlu particular, a lucrului dat En locatiune. 1n ceea ce priveste transmisiunea mortis causa a lucrului dat En locatiune, nici moartea locatorului si nici aceea a locatarului nu atrage dupa sine Encetarea contractului $art. 144= C.civ.%. 0ezulta ca drepturile si obligatiile trec asupra mostenitorilor $legali sau legatari universali, cu titlu universal ori cu titlu particular%, potrivit regulilor generale En materie de obligatii patrimoniale care nu sunt contractate intuitu personae, ori cu caracter viager, cu e&ceptia cazului cand partile s-au Enteles altfel $de e&emplu, prin stabilirea termenului locatiunii En functie de moartea locatorului% sau daca mostenitorul uneia dintre parti $decedate% este cealalta parte, caz En care obligatiile reciproce se sting prin confuziune, total $art.11'4 C.civ.% sau partial $de e&emplu, En caz de pluralitate de parti obligate solidar - art.1=4, C.civ.%. 2. "enuntarea unilaterala. "aca partile sau legea n-au determinat durata locatiunii, contractul ia sfarsit prin denuntarea unilaterala de catre oricare dintre parti, cu conditia respectarii termenului de preaviz $art. 1456alin.2C.civ.%. ;rin termenul de preaviz se Entelege intervalul de timp dintre manifestarea vointei de a desface contractul si data la care contractul

urmeaza sa Enceteze En urma denuntarii. Acest termen de preaviz poate fi stabilit prin conventia dintre parti, iar En lipsa se stabileste En functie de natura lucrului si dupa obiceiul locului $art. 1445 C.civ.% si are drept scop ca cealalta parte sa gaseasca un locatar $daca preavizul a fost dat de locatar% sau un lucru similar pe care sa-l ia En locatiune $daca preavizul a fost dat de locator%. >anifestarea de vointa de a desface contractul $numita de lege 9concediu9% este un act unilateral de vointa si produce efecte c!iar daca n-a fost acceptata de partea concediata, care trebuie sa suporte desfacerea contractului. *egea nu prevede vreo forma speciala pentru denuntare. ;ractic, trebuie sa fie facuta En scris, iar daca partea concediata refuza sa dea o dovada de primire, se face prin intermediul e&ecutorilor udecatoresti. En toate cazurile, 9actiunea de c!emare En udecata pentru evacuare constituie manifestarea neec!ivoca a vointei de denuntare a contractului9, termenul de preaviz fiind acoperit de timpul necesar solutionarii litigiului, asa cum s-a decis, En mod constant, En practica udecatoreasca . "upa e&pirarea termenului de preaviz locatiunea Enceteaza, iar un nou contract poate fi Enc!eiat numai prin consimtamantul ambelor parti $nu prin simpla renuntare la efectele denuntarii unilaterale%. 5. 4&pirarea termenului. "aca termenul locatiunii a fost determinat prin conventia partilor sau, En lipsa clauzei, de lege $art. 14'=-14'1 C.civ% locatiunea Enceteaza de drept $dies pro !omine interpellat% prin simpla trecere a termenului, fara sa mai fie nevoie de o Enstiintare prealabila $art. 1456alin.1 C.civ.%. .acita relocatiune $reconductiune%. "aca locatarul ramane En folosinta lucrului dupa e&pirarea termenului contractual si fara ca locatorul sa-l Empiedice $deci cu permisiunea lui%, locatiunea se considera reEnnoita prin tacita relocatiune $art.1457 si 14'2 C.civ.%. 1ntrucat tacita relocatiune opereaza un nou contract de locatiune, trebuie sa fie Endeplinite conditiile cerute de lege pentru Enc!eierea contractului, de e&emplu, capacitatea partilor contractante, $Ensa dovada relocatiunii se poate face - cu martori si prezumtii - prin proba ramanerii si lasarii locatarului En folosinta lucrului, iar nu prin Enscrisul original, fie si autentic, constatator si doveditor numai al contractului initial %. 1n caz de pluralitate de parti, reEnnoirea tacita poate opera numai cu consimtamantul tacit al tuturor partilor. "e e&emplu, daca unul dintre locatori a anuntat concediul sau unul dintre locatarii care au Enc!eiat contractul ori unul dintre mostenitorii unicului locatar nu a continuat folosinta lucrului, tacita relocatiune nu poate opera.

4. 0ezilierea pentru nee&ecutare. Conform art. 1459 alin.2 C.civ., nee&ecutarea obligatiilor de catre una dintre parti da dreptul celeilalte parti de a cere - dupa punerea En Entarziere a debitorului - rezilierea contractului cu daune-interese $art. 14'5 C.civ.%. "eci, contractul de locatiune urmeaza regulile generale En materie de contracte sinalagmatice cu e&ecutare succesiva $tinandu-se seama, daca este cazul, si de pactul comisoriu e&pres stipulat En contract%. '. ;ieirea lucrului $art. 1425 si 1459 C.civ.%. "aca pieirea este totala $lucrul nu mai poate fi folosit potrivit destinatiei%, contractul este desfacut de drept, caci locatorul nu mai poate asigura locatarului folosinta lucrului si nici nu poate fi obligat la reconstruirea, refacerea sau Enlocuirea lui. ;recizam ca prin pieire se Entelege nu numai distrugerea materiala a lucrului, ci si orice imposibilitate de a se folosi lucrul $de e&emplu, rec!izitionarea, e&proprierea sau confiscarea lui%. 6. "esfiintarea $desfacerea% titlului locatorului. "aca se desfiinteaza sau se desface titlul locatorului En baza caruia consimtise la locatiune, se desface si contractul de locatiune, caci locatorul nu mai este En masura sa asigure locatarului folosinta lucrului. Astfel, de e&emplu, daca titlul proprietarului $locator% este anulat ori rezolvit sau daca este evins printr-o actiune En revendicare etc. ori daca titlul locatarului principal s-a desfacut prine&pirarea termenului prevazut En contract si nu mai poate asigura sublocatarului $fata de care el este locator% folosinta lucrului etc. 7. 4fectele Enstrainarii lucrului $imobilului% prin acte Entre vii. Conform art. 1441 C.civ., daca locatorul vinde lucrul Enc!iriat sau arendat, cumparatorul - c!iar daca nu s-a obligat En acest sens - este dator sa respecte locatiunea facuta Enainte de vanzare, cu conditia sa fi fost Enc!eiata prin Enscris autentic sau prin Enscris sub semnatura privata, dar cu data certa $art.11,2 C.civ.% , afara de cazul cand desfacerea ei din cauza vanzarii s-ar fi prevazut En Ensusi contractul de locatiune. 0ezulta ca, En lipsa de stipulatie contara, contractul de locatiune cu data certa anterioara vanzarii-cumpararii cu data certa produce efecte si este opozabil tertului dobanditor En conditiile En care a fost Enc!eiat si fara modificarile care nu sunt constatate prin Enscris cu data certa $de e&emplu, modificarea termenului locatiunii, renuntarea proprietarului la clauza de reziliere En caz de subEnc!iriere sau la pactul comisoriu etc.%. 0ezulta ca vanzarea este o cauza de Encetare a locatiunii numai daca contractul s-a Enc!eiat verbal ori prin Enscris sub semnatura privata fara data certa- daca contractul are data certa dar nu a fost supus publicitatii Enainte de Enscrierea contractului de vanzare-cumparare En cartea funciara, Enstrainarea va atrage Encetarea locatiunii dupa e&pirarea termenului de 5 ani. 1n aceste

cazuri de neEndeplinire a conditiilor prevazute de lege contractul nu produce efecte opozabile cumparatorului de buna-credinta. 1n toate cazurile de desfacere prin efectul Enstrainarii - inclusiv clauza e&presa En contractul de locatiune de reziliere din cauza vanzarii - locatarul este En drept sa ceara despagubiri de la locator, daca nu s-a prevazut En contract o stipulatie e&presa contrara $art. 1442 C.civ.%. ;ana la plata daunelor locatarul are drept de retentie, cat timp nu va fi despagubit de locator sau eventual de cumparator $art. 1444 C.civ%, care Ensa va avea actiune En regres Empotriva locatorului. Natura juridica a dre!turilor locatarului 1. "rept de creanta. "upa cum am vazut, locatiunea nu este un contract translativ sau constitutiv de drepturi reale, ci un contract creator de raporturi obligationale. "e aici rezulta ca dreptul de folosinta al locatarului este un drept de creanta. 1n literatura de specialitate s-a sustinut Ensa ca dreptul de folosinta al locatarului ar fi un drept real, En principal pentru urmatoarele motive# a% Empotriva tulburarilor de fapt locatarul se poate apara prin actiunea posesorie- b% En anumite conditii $data certa a contractului si, respectiv, Endeplinirea formelor de publicitate% locatarul se bucura de un drept de urmarire, ceea ce rezulta din opozabilitatea contractului fata de tertul dobanditor $art.1441 C.civ.% si fata de creditorii urmaritori care au Enscris comandamentul dupa Enc!eierea contractului de locatiune $art. '15 C.proc.civ.% si de un drept de preferinta, ceea ce rezulta din opozabilitatea contractului fata de locatarii ulteriori ai aceluiasi bun $c!iar daca acestia ar fi obtinut anterior detentia bunului%, c% daca termenul locatiunii depaseste 5 ani, contractul este supus publicitatii. lar aceste trei efecte sunt specifice, caracteristice, drepturilor reale. 1n realitate, dreptul de folosinta al locatarului este un drept de creanta, iar argumentele invocate En favoarea caracterului real al dreptului nu sunt !otaratoare pentru urmatoarele considerente# a% Actiunile posesorii pot fi intentate nu numai atunci cand detinerea lucrului se e&ercita animus sibi !abendi, dar si de catre detentorul precarb% )pozabilitatea contractului fata de dobanditor si fata de creditorii urmaritori este o simpla e&ceptie de la principiul relativitatii efectelor contractului consacrat de art. 975 C.civ. "e altfel, daca dreptul de folosinta locativa ar fi un drept real, nu ar fi fost necesare te&te speciale care sa

consacre e&ceptia. ;e de alta parte, art. 1441 C.civ. consacra nu o simpla opozabilitate a dreptului de folosinta a locatarului- En lumina te&tului, de la data cumpararii, contractul de locatiune produce efecte fata de cumparator ca si cum ar fi fost parte contractanta, inclusiv cu privire la obligatiile locatarului fata de el. 1n ceea ce priveste opozabilitatea contractului fata de locatarii ulteriori, problema este controversata, dar totodata si independenta de solutia adoptata En privinta naturii dreptului locatarului. Astfel, in concursul dintre doi locatari ai aceluiasi bun, unii autori acorda preferinta locatarului care a intrat mai Entai En folosinta lui, c!iar daca are un titlu cu data ulterioara $teoria 9primului ocupant9%. 1mpartasim solutia contrara, potrivit careia, En conflictul dintre doi locatari urmeaza a se aplica regulile opozabilitatii actelor uridice- contractul cu data certa sau cu data certa anterioara este opozabil locatarului care are un contract fara data certa sau cu data certa ulterioara $si c!iar Enscris%. *ocatiunea de peste trei ani este opozabila locatarului ulterior dupa e&pirarea acestui termen numai daca contractul a fost Enscris. Entradevar, daca contractul cu data certa anterioara este opozabil dobanditorului de drepturi reale$art.1441 C.civ.%,cu atat mai mult trebuie sa fie opozabil fata de locatarul ulterior care are numai un simplu drept de folosinta. lar teoria 9primului ocupant9 $desi En materia drepturilor de creanta - incorporale -posesiunea sau detentiunea, En principiu, nu au relevanta, art. 97= C.civ. fiind aplicabil numai En materie de drepturi reale asupra unor bunuri corporale% poate fi invocata numai En lipsa de orice alt criteriu, En concursul dintre doi locatari cu contracte fara data certa $si deci inopozabile%. c% "eoarece dreptul este opozabil fata de terti, locatiunea este supusa publicitatii imobiliare daca depaseste 5 ani. >entionam ca, daca dreptul ar fi real, publicitatea s-ar impune indiferent de durata. d% 1n sfarsit, drepturile reale, ca drepturi absolute, sunt limitativ enumerate de lege, iar dreptul de folosinta locativa nu a fost retinut de legiuitor printre aceste drepturi. 0ezulta ca dreptul de folosinta al locatarului nu este un drept real $ius in re%, ci un drept de creanta care se realizeaza prin intermediul locatorului $9Endatorat a asigura folosinta...9art. 1411C.civ.%, desi se e&ercita asupra unui lucru, presupunand un contract material cu un lucru $ius ad rem%. "ar, spre deosebire de alte asemenea drepturi de creanta $de e&emplu, drepturile comodatarului%, dreptul de folosinta al locatarului prezinta unele aspecte particulare, mai ales sub raportul opozabilitatii, fapt pentru care se Encadreaza En categoria obligatiilor opozabile tertilor $obligatii in rem scriptae%.

CONTRACTUL DE DONAT*E

De,initie "onatia este un contract solemn, unilateral si cu titlu gratuit prin care una din parti, numita donator, cu intentie liberala isi micsoreaza in mod actual si irevocabil patrimoniul sau cu un drept $real sau de creanta%, marind patrimoniul celeilalte parti, numita donatar, cu acelasi drept, fara a urmari sa primeasca ceva in sc!imb $art.,=1 si ,=5 C.civ.%2. "upa cum rezulta din aceasta definitie, ceea ce caracterizeaza donatia este trecerea unor valori dintr-un patrimoniu in altul fara ec!ivalent, cu intentia de a face o donatie $animus donandi%. Aceasta intentie, concreti-zata in mc!eierea contractului in forma si in conditiile prevazute de lege, ustifica marirea unui patrimoniu in detrimentul altuia, constituind cauza ei. ;recizam, de asemenea, ca donatia - ca varietate a contractelor cu titlu gratuit - reprezinta o liberalitate, deoarece are ca efect micsorarea patrimoniului donatorului cu bunul donat, spre deosebire de contractele dezinteresate $de e&emplu, comodatui, mandatul sau depozitul cu titlu gratuit etc.%, prin care nu se micsoreaza patrimoniul celui care procura altuia un folos, motiv pentru care acestea din urma nu sunt supuse regulilor de fond si de forma prevazute pentru donatii.

O#iectul donatiei Conditii. ;otrivit dreptului comun, bunul $dreptul% care formeaza obiectul contractului trebuie sa fie in circuitul civil $art.965 C.civ.%, sa fie determinat sau determinabil $art.94, si 964 C.civ.%, posibil, licit si sa e&iste sau sa poata e&ista in viitor $de e&emplu, recolta viitoare%. "intre bunurile viitoare numai succesiunile nedesc!ise nu pot forma obiectul donatiei $art.7=2 si 96' C.civ.%. "upa desc!iderea mostenirii mostenitorul poate instraina universalitatea dobandita, respectiv cota-parte indiviza, nu numai cu titlu oneros, dar si cu titlu gratuit, deci prin donatie. 1n nici un caz, bunurile viitoare nu pot constitui obiectui darului manual.

"aca bunul donat este individual determinat donatorul trebuie sa aiba calitatea de proprietar $fie si sub conditie%. "aca contractul are ca obiect lucrul altuia, donatia este nula absolut in toate cazurile $indiferent de solutia ce se admite in materia vanzarii lucrului altuia% intrucat donatorul se poate abtine sa dobandeasca proprietatea lucrului altuia si deci donatia contravine principiului irevocabilitatii. "aca inc!eierea contractului de donatie este insotita, precedata sau urmata de inc!eierea unui alt contract $cu participarea unei alte persoane, straine de donatie%, trebuie sa se stabileasca corect ce se doneaza $Duid donat%, adica obiectul donatiei, pentru ca solutionarea problemelor de drept specifice contractului de donatie $capacitatea, revocarea, reductiu-nea etc.% sa nu se rasfranga asupra celuilalt contract cu privire la care reglementarile in materie de donatie nu sunt incidente. ;roblema se pune in practica in cazul finantarii cumpararii sau construirii unei case- obiectul donatiei este suma de bani sau casa< 0egula este ca, in cazul prestarii unei sume de bani in vederea ac!izitio-narii unui imobil, obiectul donatiei este suma de bani . .ot astfel, daca donatia se realizeaza prin transcrierea dreptului de proprietate asupra $sau si asupra% altei persoane decat aceea care plateste pretus imobilului, ceea ce se doneaza este pretul $parte din pret%, iar nu imobilul, dar numai daca donatia este concomitenta cu plata pretului catre vanzator. 1n sc!imb, daca transcrierea se face dupa inc!eierea vanzarii si plata pretului la care donatarul n-a luat parte, obiectul donatiei il formeaza imobilul . Conditiile donatiei Intre persoane prezente Conform art.,15 C.civ. toate donatiile se fac prin act autentic. "eci contractul produce efecte uridice numai daca consimtamantul ambelor parti este manifestat in forma autentica. /eres- pectarea acestei forme se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a contrac-tului, indiferent de persoana donatorului sau donatarului $persoana fizica sau uridica, de drept public sau privat%. Borma autentica este o masura de protectie a vointei donatorului, care dispune in mod actual si irevocabil de un drept in favoarea unei alte persoane, fara ca acel element activ sa fie inlocuit in patrimoniul sau printr-o valoare ec!ivalenta.

1ntrucat cerinta formei este prevazuta in mod imperativ, sub sanctiunea nulitatii absolute, deci ad validitatem, dovada e&istentei unei donatii nu poate fi facuta cu martori, c!iar daca ar e&ista un inceput de dovada scrisa. /ulitatea donatiei pentru lipsa formei autentice poate fi invocata de orice persoana interesata sau de instanta din oficiu si nu poate fi inlaturata in nici un fel. Astfel, de e&emplu, nu poate fi validata printr-un act confir-mativ al donatorului $Duod nullum est confirmari neDuit% si nici acoperita printr-un proces verbal inc!eiat cu prile ul transcrierii imobilului ori prin alte acte oficiale ulterioare manifestarii de vointa, daca actul uridic initial este nul. ;recizam, de asemenea, ca inzestrarea unui copil in vederea inc!eierii casatoriei, avand caracterul unei donatii, nu poate fi facuta decat tot prin inscris autentic. 1ntrucat parintii nu au o obligatie civila imperfecta $naturala% de a-si mzestra copiii, nici e&ecutarea benevola a donatiei in scop in inzestrare, nu poate acoperi nulitatea si deci se poate cere restituirea prestatiei efectuate in baza actului nul, ca donatie, iar nu valabila ca act de plata facuta in e&ecutarea unei obligatii civile imperfecte. ;entru ca donatia nula pentru vicii de forma sa produca efecte uridice, ea trebuie sa fie refacuta in intregime cu respectarea formei cerute de lege $art.116,C.civ.%. 1n sc!imb, dupa moartea donatorului, nulitatea unei donatii pentru vicii de forma, cat si in privinta oricarei alte e&ceptii, poate fi acoperita prin confirmarea, ratificarea sau e&ecutarea voluntara a donatiei de catre mostenitorii sau reprezentantii donatorului $art.1167 alin.5 C.civ.% daca confirmarea, ratificarea sau e&ecutarea este benevola si facuta in deplina cunostinta de cauza. 0enuntarea la efectele nulitatii este opozabila si creditorilor, daca nu este frauduloasa. 1n sfarsit, precizam ca si sarcinile sau conditiile donatiei trebuie sa fie prevazute in forma solemna. Intre absenti 1n cazul in care contractu de donatie se inc!eie intre absenti, prin oferta si acceptare separate, atat oferta de a darui, cat si acceptarea trebuie sa fie facuta in forma autentica, altfel nu vor produce efecte uridice, fiind nule absolut cu toate consecintele si regulile de mai sus aratate $art.,14 alin.l C.civ.%. ;entru validitatea donatiei acceptata printr-un inscris separat, se mai cere ca acceptarea sa aiba loc in timpul vietii donatorului $art.,14 alin2. C.civ.%. 1n caz de moarte a donatorului mai inainte de acceptare $cu care se ec!ivaleaza situatia cand acesta devine incapabil%, oferta devine caduca.

Cineinteles, si donatarul trebuie sa fie in viata in momentul acceptarii, cand se realizeaza acordul de vointa necesar in vederea inc!eierii contrac-tului. "aca donatarul inceteaza din viata inainte de acceptare, mostenitorii sai nu pot accepta donatia deoarece autorul lor nu le-a putut transmite nici un drept, iar oferta de donatie s-a facut intuitu personae. Cu atat mai puternic cuvant, creditorii nu ar putea accepta donatia $nici in timpul vietii donatarului% pe calea actiunii oblice $dreptul de a accepta fiind e&clusiv personal, implicand aprecieri de ordin moral% si nici ataca refu-zul acceptarii donatiei pe calea actiunii pauliene, pentru ca donatarul nu-si micsoreaza patrimoniul, ci pierde numai ocazia de a-l mari. ;e langa aceste conditii, pentru ca donatia acceptata prin inscris separat sa produca efecte, se mai cere ca actul de acceptare sa fie comunicat $notificat% donatorului, in timpul vietii lui $art.,14 alin.2 C.civ.% si inainte de a fi devenit incapabil. ;ana in momentul primirii comunicarii donatorul poate revoca donatia $oferta de donatie%. 0evocarea poate fi nu numai e&presa, ci si tacita. Astfel, faptul ca, inainte de comunicarea actului de acceptare, donatorul vinde lucrul care urmeaza sa faca obiectul donatiei, constituie o revocare tacita. $0evocarea nu trebuie sa fie notifi-cata donatarului%. $tatul estimativ "aca donatia are ca obiect bunuri mobile, corpo-rale sau incorporale, pe langa conditiile e&aminate se mai cere ca obiectele mobile donate sa fie trecute intr-un stat estimativ semnat de donator si donatar si care sa cuprinda descrierea si evaluarea, cel putin globala, a lucrurilor mobile daruite $art.,27 C.civ.%. 8tatul estimativ poate sa fie cuprins in c!iar corpul inscrisului de donatie, dar partile pot intocmi si un inscris separat sub semnatura privata , nefiind necesara redactarea lui in forma autentica- insa inscrisul trebuie sa fie semnat de ambele parti. "arurile manuale si donatiile indirecte sunt scutite de formalitatea statului estimativ. %onatia de imobile "aca donatia are ca obiect un imobil, cerintele de forma trebuie sa fie respectate in toate cazurile, iar nu numai in cazul terenurilor$art.2 alin 1 din *.nr.'4+199,%.1n sc!imb, dreptul de preemptiune $art.4,-49% nu este aplicabil in cazul donatiei.

1n ceea ce priveste publicitatea imobiliara, precizam ca inscrierea in cartea funciara nu afecteaza validitatea contractului.

Ca!acitatea !artilor *nca!acitati de a !ri i 1. ;ersoanele fizice neconcepute si organizatiile care n-au dobandit personalitatea uridica nu au capacitatea de a primi donatii. Copilul conceput $infans conceptus% poate fi gratificat $art.,=, C.civ.%. 2. Cetatenii straini $persoanele uridice straine% si apatrizii nu pot primi donatii avand ca obiect dreptul de proprietate asupra terenurilor $art.41 alin.2 din Constitutie% . 5. >edicii si farmacistii, inclusiv persoanele care practica ilegal medicina , care au tratat pe o persoana in boala din care moare $acea boala fiind cauza mortii%, nu pot primi donatiile ce bolnavul a facut in favoarea lor in cursul acestei boli. Aceasta dispozitie se aplica si preotilor care au asistat pe donator din punct de vedere religios in cursul ultimei boli $art.,1= alin.1 si 5 C.civ.%. 8unt e&ceptate de la interdictia vizata, si deci sunt valabile, donatiile remuneratorii, daca sunt potrivite cu starea materiala a donatorului si cu serviciile prestate de donatar $art.,1= alin.2 C.civ.%.1n literatura de specialitate se recunoaste si validitatea donatiei facuta medicului de catre bolnavul care este sotui lui 4. >inorii si interzisii au dreptul de a primi donatii, dar nu au e&ercitiul acestui drept. 1n principiu, donatia facuta unui incapabil sau cu capacitate de e&ercitiu restransa se accepta prin reprezentantii sai legali sau cu incuviintarea prevazuta de lege. 1n cazul minorului cu capacitate de e&ercitiu restransa art.,1' C.civ. trebuie sa fie interpretat - dupa parerea noastra - in sensul ca nu numai tutorele sau parintii, dar si ascendentii minorului pot incuviinta accepta-rea. "ar daca donatia contine si element oneros $donatie cu sarcini sau sub conditie%, deci acceptarea constituie un act de dispozitie, ea trebuie sa fie, in toate cazurile, autorizata in prealabil de autoritatea tutelara '. 8urdo-mutul care nu stie sa scrie nu poate accepta o donatie decat cu asistarea unui curator special numit de autoritatea tutelara $art.,16 C.civ.comb. cu art. 1'2 si 1'9 C.fam.%, care va avea rolul de interpret al

vointei surdo-mutului $surdului sau mutului% in sensul art.61 alin.2 din *egea notarilor publici si a activitatii notariale nr.56+199'. 6. "onatiile facute statului $organelor de stat, institutiilor bugetare, unitatilor administrativ-teritoriale, regiilor autonome sau societatilor comerciale cu capital ma oritar de stat% urmeaza sa fie acceptate dupa cum urmeaza# - donatiile oferite ministerelor, altor organe sau institutii centrale care depind direct de Auvern, precum si unitatilor bugetare care fac parte din sistemul acestora se accepta de ministrul sau conducatorul organului ori institutiei centrale de stat- donatiile oferite unitatilor administrativ-teritoriale se accepta, dupa caz, de consiliul udetean sau al municipiului Cucuresti- donatiile oferite regiilor autonome sau societatilor comerciale cu capital ma oritar de stat se accepta de conducatorii acestora insa, daca sunt de interes national, cu autorizatia prealabila a organului tutelar,iar daca sunt de interes local, cu autorizatia consiliului udetean sau al municipiului Cucuresti, dupa caz. "aca bunul care formeaza obiectul donatiei $sau legatului facut prin testament% urmeaza sa intre in domeniul public al statului sau unitatii administrativ-teritoriale, dreptul de proprietate publica se dobandeste prin acceptarea liberalitatii de Auvern, de consiliul udetean sau de consiliul local, dupa caz $art.7 din *egea nr.215+199, privind proprietatea publica si regimul uridic al acesteia%. Cat priveste persoanele uridice care nu sunt de stat, acceptarea donatiilor $inclusiv a darurilor manuale% se face prin organele abilitate sa inc!eie acte uridice in numele si pe seama persoanei uridice, respectiv prin persoanele imputernicite in acest scop. 1n cursul constituirii, liberalitatile facute in scopul formarii patrimoniului necesar se accepta de persoanele imputernicite $prin actul constitutiv% sa desfasoare procedura de dobandire a personalitatii uridice. *nca!acitati de a dis!une >inorii si persoanele puse sub interdictie udecatoreasca nu pot inc!eia contract de donatie, in calitate de donatori, nici prin reprezentantii legali $parinti sau tutor% si nici personal cu incuviintarea ocrotitorului legal $si c!iar daca s-ar obtine autorizatia autoritatii tutelare-art.129 alin. 1-5 si art. 155 alin.5 comb. cu art. 1=' alin.5 si 147 C.fam.%. 1n practica se recunoaste insa validitatea darurilor obisnuite facute de minor sau, in numele sau, de ocrotitorul legal $de e&emplu, cu ocazia unor aniversari, de ziua

femeii etc.% daca sunt potrivite cu posibilitatile celui ocrotit. 1n aceste conditii se recunoaste validitatea darului, c!iar daca minorul a actionat singur- lipsa incuviintarii sau autorizatiei nu poate fi invocata. 9. 1n favoarea tutorelui, minorul nu poate dispune prin donatie nici dupa ce a a uns la ma orat, cat timp autoritatea tutelara n-a dat tutorelui descarcare pentru gestiunea sa $art.,=9 C.civ. si art. 141 C.fam.%. "e la aceasta regula face e&ceptie situatia cand tutorele este ascendentul minorului. >omentul cand capacitatea este ceruta 0eguli aplicabile. 1n ceea ce priveste momentul la care trebuie sa ne raportam pentru a aprecia capacitatea partilor, nu se pun probleme daca donatia se realizeaza printr-un singur act. "aca donatia se inc!eie prin acte separate $intre absent%, donatorul trebuie sa fie capabil in momentul facerii ofertei $cand isi manifesta vointa de a dona%, in momentul acceptarii ei de catre donatar $cand se realizeaza acordul de vointe% si in momentul primirii comunicarii actului de acceptare, caci donatia produce efecte numai din acest moment $art. ,14alin.2 C.civ.%. Cat priveste pe donatar, el trebuie sa fie capabil in momentul acceptarii. 1n momentul facerii ofertei $desi problema este controversata% consideram ca donatarul nu trebuie sa fie capabil, intrucat oferta este un act unilateral al donatorului. lar in momentul receptarii notificarii de catre donator problema capacitatii donatarului nu se pune- desi art.,14 alin.2 C.civ. roman - referitor la efectele donatiei - a eliminat cuvintele 9a 1:egard du donateur9 $art.952 alin.2 C.civ. francez%, totusi vizeaza numai comunicarea actului de acceptare in timpul vietii 9donatorului9, 9a celui ce daruieste9. 8anctiunea incapacitatilor speciale de a face si de a primi donatii /ulitatea contractului. ;otrivit art.,12 C.civ., 9dispozitiile in favoarea unui incapabil sunt nule...9.Cu toate ca formularea sugereaza sanciunea nulitatii absolute se admite ca nerespectarea incapacitatilor -atat de a face, cat si de a primi donatii - se sanctioneaza, de regula, numai cu nulitatea relativa a contractului, nulitatea putand fi invocata de cel ocrotit $prin ocrotitorul legal, daca este cazul% sau de succesorii sai in drepturi . 1n unele cazuri insa, cand incapacitatile sunt dictate de interese de ordine publica, sanctiunea este nulitatea absoluta a contractului. Astfel, donatiile facute persoanelor uridice, daca n-au fost acceptate in conditiile prevazute de lege. .ot astfel, donatia avand ca obiect dreptul de proprietate asupra terenului de orice fel, daca donatarul nu este cetatean roman $art.41 alin.2 din Constitute%. Controversata este problema sanctiunii aplicabile in cazul donatiilor facute medicilor, farmacistilor sau preotilor. Consideram ca sanctiunea

nulitatii absolute isi poate gasi ustificarea si in acest caz, deoarece interdictia este conceputa in art.,1= C.civ., ca o dispozitie pro!ibitiva $nu numai de ocrotire%, ca o regula generala de aparare a prestigiului profesiei de medic sau de preot. lar in cazul persoanelor care practica ilegal medicina, fapta ce constituie infractiune, in orice caz se impune sanctiunea nulitatii absolute. "onatia va fi nula, respectiv anulabila, c!iar daca partile - pentru a ocoli dispozitiile privind incapacitatile speciale - au recurs la deg!izare sau la interpunere de persoane, caci actul care sincer inc!eiat ar fi nul, ramane nul si daca a fost simulat. *revoca#ilitatea donatiilor Clauze incompatibile cu principiul irevocabilitatii - Conditiile potestative. Cu toate ca dreptul transmis prin donatie poate, in principiu, sa fie conditional, adica supus unei conditii suspensive sau rezolutorii, cazuale ori mi&te, totusi caracterul de irevocabilitate nu permite stipularea unei conditii suspensive sau rezolutorii potestative din partea donatorului $art.,22 C.civ.%. Astfel, o donatie este nula nu numai cand este facuta sub conditie pur potestativa $a carei realizare depinde e&clusiv de vointa donatorului%, ci se admite ca ea este nula c!iar daca este facuta sub o conditie simpla potestativa din partea donatorului $a carei realizare, pe langa vointa lui, depinde si de circumstance e&terioare care insa nu pot actiona in afara vointei lui%. - ;lata datoriilor vi itoare nedeterminate. 4ste nula donatia care impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta in viitor si a caror valoare n-a fost specificata prin actul de donatie $art.,25 C.civ.%, intrucat donatorul ar fi liber sa revoce donatia contractand datorii pana la concurenta valorii bunurilor donate $c!iar daca, in fapt, nu contracteaza datorii%. - "reptul de a dispute de bunul donat. Conform art.,24 C.civ., in cazul in care donatorul si-a rezervat dreptul de a dispune de un bun sau de o suma determinata din bunurile daruite, donatia este nula cu privire la acel bun sau suma, c!iar daca donatorul moare fara a fi dispus de ele- bunul sau suma se transmite mostenitorilor donatorului. ;recizam insa ca reintoarcerea nu poate fi stipulata in favoarea unei alte persoane decat donatorul insusi $nici c!iar in favoarea mostenitorilor sai%, intrucat ar constitui o substitutie fideicomisara conditionala pro!ibita de lege.

;rincipiul irevocabilitatii donatiilor *iberalitatile intre vii sunt, prin esenta lor irevocabile. Aceasta irevocabilitate, reglementata prin te&te speciale $art.,=1 si ,22-,24 C.civ.%, care actioneaza descura ant pentru donator si contribuie la siguranta circuitului civil, nu este cea prevazuta pentru toate contractele $art.969 C.civ.% si care rezulta din principiul ca, o data inc!eiat, contractul are forta obligatorie intre partile contractante $este 9legea partilor9% si nu poate fi revocat $desfacut, desfiintat sau modificat% prin vointa uneia dintre ele $irevocabilitate de gradul 1%. 4vident, forta obligatorie a oricarui contract actioneaza si in cazul contractului de donatie, in sensul ca -odata inc!eiat nu poate fi desfiintat prin vointa uneia dintre parti, fie si donatarul. "ar irevocabilitatea donatiilor are un caracter special, particular, mai accentual decat forta obligatorie a oricarui contract, in sensul ca in materie de donatii $indiferent daca s-au realizat in forma autentica, deg!izata, indirecta sau dar manual% irevocabilitatea priveste nu numai efectele, ci insasi esenta contractului, fiind o conditie de validitate pentru formarea lui $irevocabilitate de gradul 11%. Astfel fiind, orice clauza sau conditie a carei indeplinire atarna de vointa donatorului si care i-ar da posibilitatea de a zadarnici sau micsora, direct sau indirect, foloasele gratuite pe care contractul le creeaza pentru donatar sunt incompatibile cu esenta donatiilor, atragand nulitatea lor absoluta $art.,22 C.civ.%. 8anctiunea nulitatii loveste contractul in intregime, iar nu numai clauza incompatibila cu principiul irevocabilitatii si c!iar daca aceasta clauza nu a fost cauza determinanta si impulsiva a liberalitatii. Cu toate acestea, daca donatia este divizibila si clauza o afecteaza numai in parte, pentru rest, efectele contractului se mentin. 1ar daca, dupa moartea donatorului, succesorii sai in drepturi - in cunostinta de cauza - confirma sau e&ecuta donatia, nu mai pot invoca nulitatea pentru a cere restituirea bunului donat $art. 1167 alin.5 C.civ.%.

Revoca#ilitatea donatiilor 0evocabilitatea donatiilor intre soti 0eguli speciale. in ceea ce priveste contractul de donatie inc!eiat intre soti $deci in timpul casatoriei%, poate avea ca obiect numai bunurile proprii ale sotului donator si care devin astfel bunuri proprii ale sotului donatar, daca nu s-a stipulat intrarea lor in comunitate, 9ceea ce inseamna prefacerea dreptului de proprietate e&clusiva a sotului donator intr-un drept de proprietate devalmase a ambilor soti9. 4vident, donatorul poate dona si cotaparte ideala ce-i apartine din dreptul de proprietate asupra unui bun ce nu formeaza obiectul comunitatii sau dreptul asupra unei mosteniri desc!ise $universalitate sau cota-parte indiviza asupra universalitatii%, care este bun propriu al sotului-mostenitor $art.511it.b din C.fam.%. 0eferitor la donatiile dintre soti, Codul civil prevede anumite reguli speciale derogatorii de la regulile generale aplicabile donatiilor. Cea mai importanta regula speciala $celelalte fiind subsecvente% vizeaza derogarea de la principiul irevocabilitatii donatiilor. ;otrivit art.957 alin.l C.civ., 9orice donatiune facuta intre soti in timpul maritagiului este revocabila9. 1. "reptu1 de revocare fiind de esenta donatiilor dintre soti, nu este necesar sa fie stipulat in actul de donatie si nu poate fi inlaturat printr-o stipulatie contrara. Aceste donatii sunt valabile c!iar daca s-au facut sub conditie potestativa, c!iar daca se impune donatarului obligatia de a plati datoriile nedeterminate ale donatorului si c!iar daca donatorul si-a rezervat dreptul de a dispune de bunurile daruite $art.,26 C.civ.%. /ici reintoarcerea conventionala nu este aplicabila- in caz de predeces al donatarului $si descendentilor lui%, cu sau fara aceasta clauza, oricum donatorul poate revoca donatia. .ot astfel, donatiile intre soti nu se revoca de drept pentru survenienta de copil $art.957 alin.5 C.civ.%. 1n timpul vietii donatorului nu este cazul a se aplica nici regulile privitore la revocarea donatiei pentru nee&ecutarea sarcinii sau pentru ingratitudine- el o poate revoca ad nutum si fara a invoca cauzele prevazute de lege. 1n sc!imb, dupa moartea donatorului, cand donatia devine irevocabila, mostenitorii lui pot cere revocarea pentru nee&ecutarea sarcinilor sau pentru ingratitudine potrivit regulilor pentru aceste cauze legate de revocare. 2. Cat priveste modurile de revocare, ea nu trebuie sa imbrace forma unei actiuni in ustitie si poate fi atat e&presa $de e&., prin act notarial sau prin testament%, cat si tacita, implicita, constand intr-un act ulterior al donatorului din care rezulta vointa acestuia de a revoca dona-tia $de e&emplu, legatul cu titlu particular, avand ca obiect bunul donat, facut prin testamentul care nu prevede, e&pres, revocarea%. 4ste insa necesar sa e&iste o

identitate e&acta intre bunul care a format obiectul donatiei si obiectul revocarii. 5. ;entru a asigura posibilitatea revocarii unilaterale, legea interzice sub sanctiunea nulitatii absolute donatiile mutuale, reciproce intre soti facute in acelasi act $art.95, C.civ.% si donatiile deg!iza- te sau facute prin interpunere de persoane, c!iar daca nu aduc atingere rezervei succesorale $art.94= alin.2 C.civ.%, prezumandu-se ca sunt persoane interpuse copiii sotului donatar dintr-o alta casatorie $sau din afara casatoriei ori adoptat numai de acesta% si acele rude ale sotului donatar $rude in linie directa si pana la gradul 12 inclusiv pe linie colaterala% fata de care, in ipoteza desc!iderii mostenirii, deci a mortii lor in momentul inc!eierii contractului de donatie, el ar fi avut vocatie $c!emare% succesorala legala concreta, utila $art.941 C.civ.%. Donatiile si ulate "onatiile deg!izate 1. /otiune. 0eguli aplicabile. "onatia este deg!izata cand conform actului public apare incadrata intr-o operatiune uridica cu titlu oneros. "eci in acest caz, actul public este simulat, neadevarat, si ascunde o donatie $deg!izare totala, prin care se ascunde natura gratuita a contractului secret %. Avand insa in vedere faptul ca donatia deg!izata constituie o adevarata donatie, ea este supusa si regulilor de fond prevazute special pentru donatii $capacitate, irevocabilitate de gradul 11, reductiune, raport, revocare in cazurile prevazute de lege%. "eci, pentru donatia deg!izata se aplica aceleasir:eguli de fond care s-ar aplica si daca donatia ar fi aparenta. 2. Borma. Controversata este problema ce forma trebuie sa imbrace aceste contracte- forma autentica ceruta de lege pentru validitatea donatiilor sub sanctiunea nulitatii absolute sau forma contractului care deg!izeaza donatia, ceruta de lege, de regula, numai ad probationem< "e e&emplu, contractul prin care se transmite cu titlu gratuit dreptul de superficie asupra unei case sub aparenta unei vanzari-cumparari urmeaza sa fie inc!eiat in forma autentica $prevazuta de lege pentru donatii% sau poate fi inc!eiat sub forma unui act sub semnatura privata, stiut fiind ca, pentru instrainarea cu titlu oneros a constructiilor $fara instrainarea terenului aferent%, legea nu prevede cerinta formei autentice< 5. "ovada. Cat priveste proba deg!izarii $indiferent de forma in care s-a inc!eiat actul aparent%, se aplica regulile din materia simulatiei, deci partile si succesorii lor universali ori cu titlu universal $art.l17' C.civ.% o pot

dovedi prin contrainscris sau inceput de dovada scrisa - art.1197 C.civ. - care poate fi completata cu martori si prezumtii $potrivit regulilor de dovada a contractelor%, in sc!imb tertii $inclusiv succesorii cu titlu particular si creditorii c!irografari ai partilor% prin orice mi loace de proba. 0eamintim ca, in aceasta materie, mostenitorii rezervatari sunt terti, pentru ca se prezinta in apararea unui drept propriu, iar nu dobandit prin mostenire de la defunct, actionand deci nu ca succesori universali. ;entru a usura dovada deg!izarii, legea $art.,4' C.civ.% prevede in favoarea mostenitorilor rezervatari o prezumtie relativa potrivit careia instrainarea cu titlu oneros facuta unui succesibil in linie dreapta $ruda in linie directa descendenta sau ascendenta, inclusiv rudenia civila rezultand din adoptie% reprezinta o donatie deg!izata $supusa reductiunii%, dar numai daca instrainarea s-a facut cu rezerva uzufructului sau cu sarcina unei rente viagere, iar deg!izarea nu este invocata de un mostenitor in linie dreapta care sa fi consimtit la inc!eierea actului. "onatiile prin interpunere de persoane &otiune. 0eguli aplicabile. 1n cazul donatiei prin interpunere de persoane simulatia nu vizeaza natura gratuita a contractului, ci persoana adevaratului donatar. 8e recurge la aceasta forma a simulatiei, de e&emplu, in cazul in care adevaratul donatar este incapabil sa primeasca liberalitati de la donator sau gratificarea sa ar provoca ecouri nefavorabile in familia donatorului. "in aceasta cauza, contractul aparent se inc!eie cu o persoana interpusa, prin contrainscris precizandu-se persoana adevaratului donatar. 1n aceasta varietate a simulatiei nu se pun probleme in legatura cu forma contractului- deoarece contractul care se inc!eie cu persoana interpusa este o donatie, neindoielnic trebuie sa fie inc!eiat in forma autentica, realizandu-se astfel scopul ocrotirii donatorului si a familiei sale. 8unt aplicabile, evident, si conditiile de fond prevazute pentru donatii, care urmeaza sa fie apreciate si avute in vedere in raport cu adevaratul donatar $capacitatea, revocarea pentru cauzele prevazute de lege, reductiunea etc.%. "atorita dificultatilor de dovada a simulatiei $la care se recurge mai ales pentru a ocoli incapacitatile speciale prevazute in materie de donatii% legea $art.,12 C.civ.% prezuma absolut ca sunt persoane interpuse parintii, descendentii si sotul persoanei incapabile $de e&emplu, a tutorelui, medicului, cetateanului strain etc.% si care devin - prin intermediul prezumtiei - persoane incapabile de a primi donatii de la donator. Donatiile indirecte

&otiune Conditii de fond si de forma. 9"onatiile9 indirecte sunt acte uridice inc!eiate $nesimulat% cu intentia de a gratifica $de aceea sunt supuse regulilor de fond prevazute pentru liberalitati%, dar infaptuite pe calea unui act uridic diferit de contructul de donatie. ;rin urmare, spre deosebire de donatia deg!izata - care este o adevarata donatie deoarece contractul aparent nu are o e&istenta reala, nu corespunde vointei reale a partilor -, in cazul 9donatiei9 indirecte actul care se inc!eie $altul decat donatia% este real, voit de parti, dar prin intermediul lui se realizeaza indirect o gratificare, o liberalitate. 0ezulta ca 9donatiile9 indirecte sunt supuse numai regulilor de fond -nu si de forma - ale donatiilor. 1n sc!imb, actul prin intermediul caruia se realizeaza indirect liberalitatea, trebuie sa fie inc!eiat cu respectarea conditiilor de forma $daca este cazul% si de fond prevazute de lege pentru acel act. 1n cazul acestor acte nu sunt aplicabile nici dispozitlile art.,14 C.civ. referitoare la acceptarea donatiei facuta prin act separat. 1n masura in care acceptarea este necesara pentru realizarea donatiei indirecte, ea urmeaza regulile prevazute pentru actul care-i serveste drept suport uridic. Actele cele mai intrebuintate pentru realizarea unei 9donatii9 indirecte sunt# renuntarea la un drept, remiterea de datorie si stipulatia in folosul altuia. 0enuntarea 0enuntarea la un drept nu este, prin ea insasi, o liberalitate $poate fi si cu titlu oneros%. "ar daca renuntarea este facuta cu intentia de a gratifica $e& animo donandi%, atunci are ca rezultat facerea unei liberalitati. ;rin urmare, numai e&istenta intentiei de a gratifica da nastere unei donatii indirecte. "onatia este de fapt un act accesoriu al operatiei principale care este renuntarea si de care va profita persoana c!emata in puterea legii de a beneficia de dreptul respectiv $de e&emplu, renuntarea la o mostenire de care va profita comostenitorul orimostenitorul subsecvent, renuntarea la uzufruct de care va profita nudul proprietar- renuntarea la legat de care va profita colegatarul sau mostenitorul grevat de e&ecutarea legatului etc.%. 0emiterea 0emiterea de datorie, prin care un creditor - cu acordul debitorului renunta, total sau partial, cu titlu gratuit la valorificarea unui drept de creanta $art.115,-1142 C.civ.%, constituie o donatie indirecta. 1n acest caz, debitorul realizeaza un folos gratuit, o imbogatire, care corespunde cu valoarea creantei ce ar fi trebuit sa plateasca creditorului.

8tipulatia 8tipulatia in favoarea unei terte persoane, facuta cu intentia de a gratifica $donandi causa%, reprezinta tot o donatie indirecta scutita de formele prevazute pentru donatii. "onatia indirecta realizata pe calea stipulatiei pentru altul prezinta insa si alte particularitati fata de regulile generale ale donatiilor.

Donatii

anuale

&otiune "arul manual reprezinta o categorie speciala de donatie pentru validitatea careia se cer doua elemente# a% acordul de vointa pentru a transfera si dobandi un drept cu titlu gratuit si b% traditiunea, predarea efectiva si reala $materiala% a bunului daruit. "eoarece darul manual este un act $iar nu fapt% uridic, acordul partilor constituie temeiul uridic al transferarii valorii din patrimoniul donatorului in patrimoniul donatarului. 1ar 9traditiunea9 este e&teriorizarea acordului, inlocuind $dupa unii autori reprezentand% forma solemna prevazuta de lege pentru donatii si de natura a atrage atentia donatorului asupra gravitatii contractului pe care il inc!eie. 2aliditatea darurilor manuale este consacrata prin art.644 C.civ. care, la modurile de dobandire a proprietatii $prin e&ceptie de la art.971 C.civ.%, prevede si traditiunea. 0eprezentarea 0eprezentarea in cazul darului manual. "arurile manuale facute persoanelor care au capacitatea de a primi o donatie, insa nu au e&ercitiul acestui drept, sunt valabile prin traditiunea bunurilor facute reprezentantilor lor legali, respectiv cu incuviintarea ocrotitorilor, iar daca contin si element oneros cu autorizatia autoritatii tutelare. ;redarea-primirea se poate face si printr-un reprezentant conventional, mandatar, caci posesiunea se poate transmite sau dobandi prin intermediul altuia. 0eguli 0eguli de fond aplicabile. "arul manual deroga de la regulile de forma ale donatiilor, insa este supus acelorasi reguli de fond ca si celelalte donatii $liberalitati%, inclusiv principiul irevocabilitatii. "arul manual poate fi insotit si de clauze accesorii- sarcini ori conditii, scutire de raport etc.

.raditiunea .raditiunea reala este un element esential al darului manual, iar nu un mod de e&ecutare a contractului. Astfel, o simpla oferta verbala sau c!iar constatata prin inscris sub semnatura privata a unui dar manual, acceptata fie si in scris - de donatar, nu constituie un dar manual. = asemenea intelegere este nula absolut ca donatie $din lipsa formei autentice%. 1ar daca oferta si acceptarea s-au facut in forma autentica suntem in prezenta unei donatii obisnuite $avand ca obiect, de e&emplu, un autoturism%, iar nu de dar manual. ;rin urmare, darul manual se poate realiza numai prin traditiune. "aca insa obiectele pe care donatorul voieste sa le daruiasca se afla de a in mainile donatarului $de e&emplu, cu titlu de depozit, imprumut etc.%, darul manual se poate perfecta prin declaratia donatorului ca intelege sa le daruiasca, acceptata de donatar "e asemenea, predarea unei sume de bani - direct sau prin virament -unitatii care construieste sau vinde donatarului o locuinta are caracterul unui dar manual pentru a carui validitate nu este necesara forma autentica si nici inmanarea efectiva a sumei in mainile donatarului . Constituie dar manual si depunerea unei sume de bani la C4C $sau alta unitate bancara% pe numele unei alte persoane, daca aceasta depunere nu s-a facut cu alt titlu $plata unei datorii, acordarea unui imprumut etc.% . .ot astfel,poate constitui dar manual depunerea de catre parinti a unei sume de bani la C4C pe numele copilului lor minor $sau ma or%, astfel incat - devenind fara nici o alta formalitate proprietatea copilului $c!iar daca in libret s-a prevazut o clauza de imputernicire in favoarea unuia dintre parinti% - nu mai fac parte din bunurile comune ale sotilor si nu formeaza obiectul parta ului la incetarea comunitatii, afara numai daca se dovedeste ca depunerea pe numele copilului nu s-a facut cu intentia ca suma in cauza sa iasa din patrimoniul comun al sotilor si sa intre in patrimoniul copilului. ;rin urmare, sarcina probei revine celui care contesta intrarea sumei in patrimoniul copilului $minor sau ma or%. ;ana la dovada contrara, caracterul de liberalitate $donatie% a depunerii se prezuma, copilul fiind titularul libretului. ;rin urmare, producandu-se o asa-numita 9dematerializare9 a traditiunii bunurilor, darul manual se poate realiza prin forme moderne, care nu implica o predare efectiva, materiala a bunului donat, dar asigura totusi transferul efectiv al valorilor dintr-un patrimoniu in altul. 1n sc!imb, nu constitute dar manual $si, bineinteles, nici donatie in general% predarea unui libret nominalizat pe numele donatorului ori a altei persoane, dar netransferat pe numele donatarului, pentru ca simpla predare a unui titlu nominativ nu implica transferul dreptului asupra sumelor. "reptul

nu poate fi considerat transmis cata vreme donatarul nu are nici o posibilitate legala sa dispuna de sumele inscrise in libret. )biectul )biectul darului manual. "atorita faptului ca traditiunea reala este un element esential al darului manual, numai bunurile mobile corporate susceptibile de traditiune pot forma obiectul darurilor manuale. /ici imobilele, nici mobilele incorporale $drepturi de creanta, drepturi de create intelectuala, fond de comert etc.% nu pot forma obiectul unui dar manual, pentru ca nu sunt susceptibile de a fi transferate si dobandite printr-o predare si primire efectiva. Bac e&ceptie titlurile la purtator -asimilate mobilelor corporale- si biletele de banca, pentru ca transmiterea acestora are loc de la mana la mana. 4vident, nu pot forma obiectul darului manual nici bunurile viitoare, deoarece predarea presupune detinerea materiala $corpus% a bunului, deci e&istenta lui actuala. "arurile de nunta ;roblema darurilor de nunta. = precizare se mai impune in legatura cu asa-numitele 9daruri de nunta9$notiune neprevazuta in legislatie%, dar care reprezinta aplicatii relativ frecvente ale darului manual. 1n legatura cu aceste daruri de nunta, s-a decis ca ele urmeaza a fi considerate bunuri comune ale sotilor in cote egale, c!iar daca au fost facute de parintii unuia dintre soti, deoarece sunt dobandite in timpul casatoriei si pentru ca se 9presupune intentia $mentiunea% dispunatorului ca ele sa devina comune9 ./umai daca donatia se face $de parintii unuia dintre soti% nu cu ocazia serbarii nuntii, ci ulterior, bunul se considera ca fiind propriu . ;e de alta parte insa, s-a decis ca - in principiu - bunurile dobandite de catre soti in timpul casatoriei prin donatie sunt bunuri proprii, afara numai daca dispunatorul a aratat $e&pres sau cel putin e&primat neec!ivoc% ca a inteles sa gratifice pe ambii soti. 1n solutionarea acestei probleme controversate, consideram ca trebuie sa avem in vedere numai dispozitiile legale e&istente sii numai diferentierile cuprinse in te&te. Astfel, prin derogare de la regula comunitatii bunurilor dobandite de catre oricare dintre soti in timpul casatoriei $art.5= C.fam.%, sunt calificate bunuri proprii ale fiecarui sot 9bunurile dobandite in timpul casatoriei prin... donatie, afara numai daca dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune9$art.51 lit.b C.fam.%. )bservam ca legea e&cepteaza de la regula comunitatii donatiile, fara a distinge dupa forma lor de realizare $act autentic, donatie simulata sau

indirecta ori dar manual%. .ot astfel, legea nu distinge in functie de momentul realizarii donatiei- cu ocazia serbarii nuntii sau la o alta data $dar, evident, in timpul casatoriei%. "e altfel, daca s-ar face e&ceptie $de la e&cepfie% pentru 9darurile de nunta9, de ce nu s-ar e&cepta si darurile facute cu ocazia aniversarii casatoriei $de e&., la un an, la nunta de argint sau de aur etc.%. 1n sfarsit, legea nu distinge in functie de persoana donatorului $parinti sau alte rude mai apropiate sau mai indepartate in grad - frati-surori, unc!imatusi - ori persoane fara legatura de rudenie cu unul dintre soti%. 0ezulta ca asemenea diferentieri nu se ustifica in drept, caci ubi le& non distinguit, nec nos distinguere debemus. Astfel fiind, bunurile dobandite prin donatie - inclusiv darurile de nunta - devin bunuri proprii ale fiecarui sot, daca dispunatorul nu a dispus ca ele sa devina comune. "upa cum s-a subliniat mai recent in practica Curtii 8upreme de Fustitie, 9bunurile dobandite prin donatie sunt proprii, pentru a fi respectata vointa donatorului, care, daca nu a dispus altfel, nu poate fi presupus ca a inteles sa avanta eze si sotui celui gratificat9:. "ovada darului manual Cu toate ca darul manual se perfecteaza prin faptui predarii si, ca atare, fiind o c!estiune de fapt poate fi dovedita prin orice mi loace de proba, pentru donator si succesorii sai, in vederea dovedirii actului uridic al darului manual, ad probationem se cere e&istenta unui inscris sau inceput de dovada scrisa care poate fi completata cu martori sau prezumtii, conform regulilor generale in materie de probe $art.1191 si urm. C.civ.%. Astfel, daca donatorul cere revocarea pentru nee&ecutarea sarcinii ori pentru ingratitudine sau daca intervine revocarea de drept pentru survenienta de copil si se cere restituirea bunului donat. *a fel daca succesorii sai in drepturi cer revocarea donatiei. 1n sc!imb, daca mostenitorii rezervatari sau cei indreptatiti la raport cer reductiunea ori raportul donatiei, prezetandu-se cu un drept propriu, iar nu in calitate de succesori in drepturi, ei pot dovedi darul manual cu orice mi loc de proba, la fel ca si orice alti terti.

E,ectele intre !arti Re/uli /enerale Efectul translativ al contractului. Ca efect al donatiei, dreptul care formeaza obiectul contractului se transmite din patrimoniul donatorului in

patrimoniul donatarului. "onatia poate avea ca efect si stingerea unui drept si a obligatiei corelative $remitere de datorie%. "aca dreptul transferat este o creanta, operatia intervenita intre parti se analizeaza ca o cesiune de creanta cu titlu gratuit, aplicandu-se regulile corespunzatoare $art. 1591 si urm., C.civ.%, cu derogarile care rezulta din natura gratuita a transferului. Cel mai frecvent, obiectul contractului il constituie un drept real. 1n acest caz, ca si in materie de vanzare, transmiterea sau constituirea dreptului opereaza prin efectul realizarii acordului de vointa $art.971 C.civ.% in forma prevazuta de lege $forma autentica sau forma actului uridic care realizeaza indirect donatia, in aceasta din urma ipoteza, de regula, solo consensu%, dar neconditionat de predarea bunului care formeaza obiectul donatiei, cu e&ceptia darurilor manuale care se realizeaza prin traditiune. !bligatiile donatorului 1. )bligatia de predare. "upa inc!eierea contractului donatorul este obligat sa predea bunul daruit potrivit clauzelor stabilite si sa-l pastreze pana la predare, raspunzand de pieirea sau deteriorarea lui provenita din culpa sa. 1n cazul darului manual, evident, problema obligatiei de predare nu se pune. 2. )bligatia de garantie. Cazuri in care e&ista. 8pre deosebire de vanzator, in principiu donatorul nu datoreaza garantie pentru evictiune $art.,2, alin.1 C.civ.% si nici pentru vicii ascunse, deoarece contractul este cu titlu gratuit . !bligatiile donatarului 0egula. "onatia cu sarcini. Cand donatia este pur gratuita, donatarul nu are nici o obligatie, ci numai o indatorire denumita traditional 9de recunostinta9 care, in cazurile anume determinate de lege, este sanctionata prin posibilitatea data donatorului de a revoca donatia pentru cauza de ingratitudine . Altfel se pune problema daca donatia este cu sarcina $sub mode%. "upa cum se stie, sarcina este o obligatie impusa donatarului, care - dupa acceptarea donatiei - este tinut s-o e&ecute. "esi sarcina se aseamana cu o conditie rezolutorie $intrucat nici una, nici alta nu afecteaza nasterea dreptului si in caz de realizare a conditiei sau de revocare a donatiei pentru nee&ecuarea sarcinii efectele sunt retroactive%, ele nu trebuie sa fie confundate, deoarece regimul lor uridic este diferit, cel putin sub doua aspecte# - in cazul conditiei rezolutorii, c!iar daca este potestativa din partea donatarului, nu se creeaza nici o obligatie pentru el, fiind liber sa actioneze cum doreste, fara riscul de a-si vedea anga ata raspunderea, caci conditia $rezolutorie% este numai o modalitate care, in caz de realizare, desfiinteaza

dreptul afectat de ea. 1n sc!imb, sarcina obliga pe donatar, in caz de nee&ecutare putandu-se recurge la masuri de e&ecutare, creditorul avand dreptul la actiunea in e&ecutare- conditia opereaza de drept $art. 1=19%, in sc!imb revocarea $rezolutiunea% donatiei pentru nee&ecutarea sarcinii trebuie sa fie ceruta ustitiei $art.,52 C.civ.%. 8arcina, ca si conditia, nu trebuie sa fie imposibila, ilicita sau imorala, potrivit regulilor generale. 4a poate fi prevazuta fie in favoarea donatorului $de e&emplu, plata unei datorii%, fie in favoarea unei terte persoane $cand se analizeaza ca o stipulatie pentru altul reprezentand o donatie indirecta grefata pe o donatie directa, daca stipulatia este facuta donandi causa%, fie in favoarea donatarului insusi $de e&emplu, efectuarea unei calatorii de studiu%. 1n acest din urma caz, obligatia se ustifica numai daca donatorul are vreun interes, cel putin moral, la e&ecutarea sarcinii. Altfel obligatia donatarului fata de el insusi nu ar putea avea o e&istenta uridica $decat, eventual, ca o conditie%. 1n cazul sarcinii stipulate in favoarea donatarului insusi, donatia este de fapt pur gratuita, insa cu posibilitatea revocarii pentru nee&ecutare. /umai in cazul sarcinii stipulate in favoarea donatorului sau a unui tert donatia inceteaza sa fie liberalitate in masura sarcinii. 1ntrucat donatia cu sarcini este, in limita sarcinii, un contract sinalagmatic $si cu titlu oneros%, in caz de nee&ecutare intervin efectele specifice contractelor sinalagmatice. Astfel, se poate cere indeplinirea prestatiei care formeaza obiectui sarcinii cu daune-interese si donatarul nu ar putea, fara consimtamantui donatorului, deci fara un nou contract, sa se libereze de sarcina, abandonand bunurile daruite. "ar se poate alege si o alta cale- revocarea $rezolutiunea% donatiei pentru nee&ecutarea de obligatii. 1n caz de nee&ecutare partiala sau e&ecutare cu intarziere instanta este c!emata sa aprecieze gravitatea nerespectarii obligatiilor de catre debitor si, in functie de impre urari, poate dispune rezolutiunea contractului $in cazuri temeinic ustificate rezolutiunea partiala%, eventual cu acordarea unui termen de gratie.

O!oza#ilitatea e,ectelor contractului ,ata de terti 0eguli aplicabile. Ca si in materie de vanzare, opozabilitatea fata de terti este ingradita- in privinta bunurilor mobile prin e&ceptia trasa din art. 19=9-191= C.civ. $combinat cu art.972 C.civ.% prevazuta in favoarea tertului dobanditor de buna-credinta si posesor al lucrului daruit- in ce priveste

transferul gratuit al unui drept de creanta prin formalitatea notificarii sau acceptarii conform regulilor de la materia cesiunii de creante, iar in privinta transmisiunilor gratuite de imobile prin formalitatea inscrierii dreptului in cartea funciara $art.22 si urm., art.61 si 72 din *egea nr.7+1996%. 1n principiu, se aplica deci regulile generale. 1n privinta publicitatii imobiliare opereaza insa si anumite dispozitii speciale $art.,19 C.civ.%# Astfel, - spre deosebire de actele cu titlu oneros, a caror inopozabilitate din cauza neinscrierii in cartea funciara este limitata neinscrierea in cartea funciara a dreptului real imobiliar dobandit prin donatie poate fi invocata 9de orice persoane ce au interes la aceasta9 $art.,19 C.civ.%, inclusiv dobanditorul cu titlu gratuit care a inregistrat cererea de inscriere mai intai si creditorul c!irografar. 0ezulta ca donatia neinscrisa in cartea funciara este opozabila numai partilor contractante si succesorilor lor universali si cu titlu universal $nu si succesorilor cu titlu particular sau creditorilor c!irografari%. ;rin urmare, in aceasta materie se largeste cercul tertilor- succesorii cu titlu particular si creditorii c!irografari nu au calitatea de avanzii sai cauza $!abentes causam%, ci aceea de terti. ;e de alta parte, art.,19 C.civ. contine o restrictie cu privire la persoanele care, desi interesate sa o faca $si cu toate ca, potrivit regulilor generale, ar avea calitatea de a invoca inopozabilitatea%, nu sunt totusi admise a invoca lipsa de inscriere in cartea funciara si anume, $pe langa parti si succesorii lor universali si cu titlu universal% acele persoane carora lipsa de inscriere li se poate imputa ca o culpa si succesorii lor universali sau cu titlu universal. Astfel, reprezentantii minorului sau ai celui pus sub interdictie. "e asemenea, ascendentii care, potrivit art.,1' C.civ., au acceptat donatia facuta unui minor sau interzis. Cauze de revocare 0evocarea pentru ingratitudine 1. Cauze. 4le sunt limitativ enumerate de art. ,51 C.civ.# a% atentat la viata donatorului. /u se cere o condamnare penala, este suficient sa se stabileasca intentia de a ucide, intentia manifesta a autorului de a curma viata donatorului. ?ciderea din culpa nu este cauza de revocareb% delicte, cruzimi sau in urii grave. Aravitatea faptelor se apreciaza de instanta . 8e cere insa ca fapta sa fi fost savarsita cu intentie, c% refuzul de alimente, ceea ce presupune ca donatorul a avut nevoie si a cerut alimente de la donatar, care - avand posibilitatea - a refuzat sa dea $a refuzat 9fara cuvant9%. 0efuzul nu este sanctionat cu revocarea daca donatorul avea rude $sau alte persoane% obligate si in situatia de a-i acorda

intretinere. 1n ceea ce priveste cuantumul, alimentele nu trebuie sa treaca peste valoarea darului si, in consecinta, daca acesta piere fortuit donatarul poate refuza acordarea lor. 1n toate cazurile, refuzul ne ustificat de alimente este sanctionat numai prin posibilitatea revocarii donatiei- donatorul nu are actiune in ustitie pentru a cere intretinere de la donatar. .ot astfel asemanator obligatiei civile imperfecte $naturale% - nici donatarul nu are actiune in restituirea $prin ec!ivalent% a prestatiilor efectuate de bunavoie $art. 1=92 alin.2 C.civ.%, c!iar daca e&istau persoane in stare si obligate la intretinere potrivit legii. 8pre deosebire insa de obligatiile naturale, atitudinea negativa a donatarului constand in refuzul de alimente are o sanctiune specifica- actiunea in revocarea donatiei pentru ingratitudine. 2. Actiunea in revocare pentru ingratitudine este o pedeapsa civila si se caracterizeaza prin urmatoarele# a% 4ste o actiune strict personala si deci poate fi intentata numai de persoana impotriva careia faptele au fost savarsite, adica numai de catre donator. 1mplicand dezlegarea unei probleme morale de vinovatie si de iertare sau de aplicare a pedepsei, actiunea nu poate fi e&ercitata nici de catre creditorii donatorului, pe calea actiunii oblice $art.974 C.civ.%, si nici de catre mostenitorii lui $desi actiunea are caracter patrimonial%. 1n mod e&ceptional, mostenitorii devin titularii actiunii in revocare# - daca a fost intentata de donator, dar acesta a decedat inainte de terminarea procesului- daca donatorul a decedat inainte de e&pirarea termenului in care actiunea putea fi intentata $art.,55 alin.2 C.civ.%. b% Biind vorba de aplicarea unei pedepse, ceea ce nu se produce niciodata de drept $art.,52 C.civ.%, titularul actiunii $donatorul sau, in conditiile aratate, mostenitorul lui% - cunoscand faptul de ingratitudine - il poate ierta pe donatar $dar nu poate renunta la actiunea in revocare cu anticipatie, inainte de producerea actelor sau faptelor de ingratitudine, de e&emplu, in contractul de donatie%. c% Actiunea nu se poate intenta decat in contra autorului faptului de ingratitudine. "aca el moare fara ca actiunea sa fi fost intentata sau terminata ea se stinge, adica nu poate fi pornita, dar nici macar continuata impotriva mostenitorilor donatarului $art.,55 alin.2 C.civ.%. "aca sunt mai multi donatari, actiunea in revocare nu poate fi admisa decat impotriva acelor care s-au facut vinovati de ingratitudine . d% "eoarece actiunea in revocare pentru ingratitudine nu este o actiune in rezolutiune $cum este revocarea pentru nee&ecutarea sarcinii% sau in constatarea desflintarii de drept a contractului $ca in cazul revocarii pentru survenienta de copil%, ci o actiune in restituire cu caracter de pedeapsa - deci

esentialmente personala - admiterea actiunii nu produce efecte retroactive fata de terti. 1nseamna ca drepturile dobandite de terti $fie si cu titlu gratuit% inainte de intentarea actiunii sau, in cazul imobilelor, inainte de efectuarea publicitatii cererii de revocare raman neatinse $art.,54alin.1 C.civ.%. 1n privinta fructelor, legea $art.,54 alin.2 C.civ.% prevede ca ele se restituie numai de la data cererii de revocare $desi de la comiterea faptului, donatarul ar trebui sa fie tratat ca un posesor de rea-credinta. "ispozitia se e&plica numai prin faptul ca pana in momentul introducerii cererii nu se stie care va fi atitudinea donatorului# il va ierta sau nu%. .oate donatiile $facute prin act autentic, dar manual etc.% sunt supuse revocarii pentru cauza de ingratitudine. #evocarea pentru survenienta de copil 1. "omeniu de aplicare. "onatia se revoca de drept in cazul in care donatorul nu avea nici un copil sau alt descendent in momentul inc!eierii contractului de donatie si posterior i se naste $9dobandeste9% un copil din casatorie sau din afara casatoriei $copil legitim sau natural, in terminologia C.civ., art.,56%. 0evocarea se produce oricare ar fi felul sau valoarea donatiei $directa, indirecta, dar manual etc.%. Bace e&ceptie donatia intre soti, care - fiind revocabila prin vointa sotului-donator - nu este supusa revocarii de drept pentru nastere de copil $art.957 alin.5 C.civ.%. 2. /atura uridica. 0evocarea pentru nasterea unui copil opereaza de drept $art.,56 C.civ.%. "eoarece aceasta revocare se produce mai mult in interesul copilului, ea nu poate fi inlaturata printr-o clauza contrara din contractul de donatie sau printr-un act de renuntare ulterior nasterii copilului, e&presa ori tacita, sau de confirmare din partea donatorului $art.,59 C.civ.%. 4vident, e&ista posibilitatea refacerii donatiei dupa nasterea copilului, dar cu respectarea conditiilor prevazute de lege $forma autentica, dar manual cu traditio brevi manu etc.%, donatie care nu va mai fi revocabila pentru survenienta de copil. 5. Conditii. ;entru ca revocarea sa se produca trebuie sa fie indeplinite doua conditii. a% 1n primul rand, se cere ca donatorul sa nu aiba vreun copil sau alt descendent in viata in momentul inc!eierii contractului de donatie. 4&istenta unui copil conceput in momentul donatiei nu impicdic revocarea de plin drept prin nasterea copilului dupa inc!eierea contractului $art ,57 C.civ.%, caci copilul conceput este considerat nascut $infans conceptus pro nato !abetur% numai de cate ori este vorba de interesele $avanta ele, drepturile% sale $Duotiens de commodis eius agitur - art.7 din "ecretul nr.51+19'4%, or in acest caz nu este in interesul sau sa fie considerat nascut.

"aca donatorul avea in momentul inc!eierii contractului un copil declarat disparut - desi acest copil este socotit a fi in viata $art. 19 din "ecr.nr.51+19'4% - nasterea ulterioara a unui copil atrage revocarea, caci pentru ca revocarea sa nu opereze, art.,56 C.civ. cere ca donatorul sa aiba un copil 9e&istent9 in timpul facerii donatiei, ori cel declarat disparut - desi prezumat a fi in viata - este, prin definitie, o persoana a carei e&istenta este putin probabila, ceea ce il poate determina pe donator sa faca donatia. ;e de alta parte, disparutul este socotit a fi in viata pentru ca, de regula, prezumtia opereaza in interesul lui. 1n cazul de fata, prezumtia ar opera in detrimentui lui. Cineinteles, daca s-a declarat prin !otarare udecatoreasca moartea copilului, el nu mai este 9e&istent9. b% A doua conditie este ca donatorului sa i se nasca un copil, fie si postum $dupa moarte%. Conditia este indeplinita, dupa cum am vazut, daca copilul nascut dupa inc!eierea contractului a fost conceput la acea data. "urata vietii copilului este indiferenta- revocarea se produce de drept prin nastere, c!iar daca el moare inainte de intentarea actiunii in restituire. 4. ;roblema adoptiei. in legatura cu conditiile revocarii pentru survenienta de copil, se mai pune problema ce efecte produce, in aceasta materie, adoptia< ;roblema este controversata. a% ;otrivit unei pareri, e&istenta unui copil adoptat 9impiedica revocarea donatiei, deoarece este asimilat copilului din casatorie9:. Autorul are in vedere faptui ca raporturile adoptatorului cu copilul adoptat $si descendentii sai% sunt asimilate cu legaturile de rudenie rezultand din filiatia fireasca, si aceasta indiferent daca adoptia a fost cu toate efectele unei filiatii firesti $cu efecte depline% sau cu efecte restranse $art.7' si 79 C.fam., articole abrogate pentru viitor prin ).?.A. nr.2'+1997 cu privire la regimul uridic al adoptiei, modificata prin *egea nr.,7+199, pentru aprobarea ).?.A. nr.2'+1997%. 1n consecinta, potrivit acestei pareri, daca donatorul avea un copil adoptat in momentul donatiei, nasterea sau adoptarea unui alt copil dupa inc!eierea contractului nu atrage revocarea. lar daca donatorul n-a avut nici un copil in momentul contractarii, adoptarea unui copil dupa momentul donatei are drept efect revocarea donatiei. '. 4fecte. 0evocarea pentru survenienta de copil produce efecte retroactive de la data inc!eierii contractului de donatie. "eoarece donatia se desfiinteaza retroactiv, revocarea produce efecte nu numai impotriva donatarului si succesorilor sai $universali, cu titlu universal sau cu titlu particular% care au dobandit mortis causa, dar si in privinta tertilor dobanditori prin acte intre vii ai bunurilor daruite- resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis. 1nsa, potrivit regulilor generale, in cazul mobilelor

tertul dobanditor de buna credinta va putea opune e&ceptia prevazuta de art. 19=9-191= C.civ., iar in cazul imobilelor uzucapiunea de 1=-2= ani. ;osesorul care nu indeplineste conditiile necesare poate invoca numai uzucapiunea de 5= de ani. "aca donatia revocata pentru survenienta de copil era cu sarcini, revocarea nu se produce decat in limita folosului pur gratuit procurat donatarului.

DEVOLUT*UNEA 0UCCE0ORALA LE+ALA

Notiuni /enerale ;entru ca o persoana sa poata mosteni o alta persoana fizica se cere, desedit de capacitatea succesorala si de a nu fi nedemna, o a treia conditie, si anume, sa fie c!emata la mostenire, adica sa aiba vocatie succesorala, fie in temeiul legii, fie al testamentului, ori in baza unei institutiuni cantractuale. )peratiunea de determinare a persoanelor c!emate sa culeaga patrimoniul unei persoane fizice decedate constituie devolutiunea mostenirii. "upa izvorul acesteia, in dreptul succesoral roman, dezolutiunea mostenirii poate fi legala, testamentara si contractuala.

0udenia 3 baza devolutiunii succesorala legale

.ransmisiunea succesorala in dreptul tarii noastre, bazata pe influenta dreptului roman, a fost edificata pe principiul traditional al legaturii de sange e&istente intre membrii aceleasi familii. 1n continutul notiunii de membrii ai aceleasi familii au fost cuprinsi atat descendentii si ascendentii lui de cujus, cat si colateralii acestuia, care isi afla ascendenta in acelasi autor de cu us.

;otrivit art. 4' C.fam., rudenia este legatura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun. 1n primul caz rudenia este in linie dreapta, iar in al doilea, in linie colaterala. 0udenia in linie dreapta poate fi ascendenta sau descendenta. Clasa de mostenitori lasa sauordinul de mostenitori reprezinta grupul de rude apropiate ale lui de cu us, c!emate la mostenire intr-o anumita ordine stabilita de lege, fata de alte rude dintr-o alta calasa. 1n Codul Civil sunt reglementate patru clase de mostenitori, si anume# a" Clasa 1 3 clasa descendentilor lui de cujus $copii, nepotii, stranepotii,etc.% #" Clasa a 11 3 a, denumita clasa ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati $parintii lui de cu us, fratii si surorile acestuia, precum si descendentii acestora din urma pana la gradul al 12-lea inclusiv%c" Clasa a 111 3 a, denumita clasa ascendentilor ordinari $bunicii, strabunicii celui decedat, etc.% d" Clasa a 12 3 a, denumita clasa colateralilor ordinari, pana la gradul al 12-lea $ceilalti colaterali decat cei din clasa a 11-a, adica unc!ii si matusile, verii primari, precum si fratii si surorile bunicilor lui de cu us%. +radul de rudenie 'radul de rudenie este distanta dintre doua rude, masurata pe linia legaturii de rudenie, dupa numarul nasterilor intervenite. ;otrivit art. 46 C. fam., gradul de rudenie se stabileste astefel# In linie dreapta, dupa numarul nasterilor- astfel, fiul si tatal sunt rude de gradul intai, nepotul de fiu si bunicul sunt rude de gradul al doilea etc.In line colaterala, dupa numarul nasterilor, urcand de la una dintre rude pana la ascendentul comun si coborand de la acesta pana la cealalta rudaastfel, fratii sunt rude de gradul al doilea, unc!iul si nepotul in gradul al treilea, verii primari in gradul al patrulea. Altfel spus, in linie dreapta, fiecare nastere, treapta sau generatie reprezinta un grad de rudenie, e&istand atatea grade de rudenie cate generatii sunt- iar in line colaterala, gradele se stabilesc dupa numarul nasterilor, al treptelor sau generatiilor care urca si care coboara intre rude, e&istand tot

atatea grade cate generatii e&ista de la una din rude in sus, pana la ascendentul comun si de la acesta in os, pana la cealalta ruda. ;rincipiile generala aplicabile devolutiunii succesorale legale. 4&ceptii. a" "ricipiul prioritatii clasei de mostenitori( #" "rincipiul proximitatii gradului de rudenie( c" "rincipiul impartiri succesiunii intre rudele de acelasi grad in parti egale (pe capete). A% "rincipiul prioritatii clasei de mostenitori 1n conformitate cu acest principiu, clasele de mostenitori sunt c!emate sa culeaga succesiunea numai cate una, in ordinea de preferinta stabilita de Codul Civil. Asa fiind, urmeaza ca mostenirea desc!isa sa fie c!emati mai intai descendentii lui de cu us 3 adica mostenitorii din clasa 1, cu e&cluderea mostenitorilor din celelalte trei clase, indiferent de gradulor de rudenie. 1n cadrul acestiu principiu, gradul de rudenie este irelevant. "e e&emplu, nepotul de fiu, care este ruda de gadul al doilea cu cel ce a decedat, sau stranepotul de fiu, ruda de gradul al treilea cu de cu us, inlatura de la mostenie parintii lui de cu us care, desi rude de graul intai, fac parte, dupa cum am vazut, din clasa a 11-a de mostenitori, in vreme ce nepotul si stranepotul de fiu fac parte din clasa 1-a, a descendentilor. 1n cazul in care moartea lui de cu us nu sunt mostenitori din clasa descendentilor sau, desi e&ista, sunt renuntatori sau nedemni, atunci mostenirea urmeaza a fi culeasa de succesorii din calasa a 11-a $parintii lui de cu us impreuna cu fratii si surorile acestora sau descendentii lor%, cu e&cluderea de la succesiune de la mostenitori, cei din ultimele doua clase. 1n absenta mostenitorilor de clasa a 11-a ori daca , desi e&ista, sunt renuntatori sau nedemni, la succesiune vor fi c!emati mostenitorii din clasa a 111-a $clasa aascendentilor ordinari%, cu e&cluderea mostenitorilor din clasa a 12-a. "aca nu sunt mostenitori de clasa a 111-a ori, daca sunt, au renuntat la succesiune sau sunt nedemni, atunci mostenirea urmeaza a fi culeasa de catre mostenitorii din clasa a 12-a $clasa colateralilor ordinali%. "e la principiul prioritatii clase de mostenitori legiuitorul a creat o exceptie si anume, sotul supraveietuitor al lui de cu us, care nu face

parte din o clasa de mostenitori legali, dar care vine la mostenire in concurs cu fiecare dintre acestea. 8otul supravietuitor nici nu inlatura si nici nu poate fi inlaturat de la sccesiune de nici un mostenitor, indiferent carei clase apartine acesta. 2% "rincipiul proximitatii gradului de rudemie intre mostenitorii din acceasi clasa Copii lui de cu us 3 descendenti de gradul 1, inlatura de la succesiune pe nepotii si stranepotii celui decedat, care, desi descendenti ai acestiua, sunt insa de grade de rudenie mai indepartate, si anume, de grdaul 11, raspectiv 111. 1n clasa a 111-a, bunicul lui de cu us 3 ruda de gradul al doilea ii inlatura pe strabunici, care sunt rude de gradul al treilea. "in clasa a 12-a, unc!ii si matusile 3 rude in linie colaterala de gradul al treilea cu de cu us 3 inlatura pe verii primari ai acestuia, care sunt rude colaterale de gradul al patrulea cu cel decedat. ;rincipiul pro&imitatii gradului de rudenie cunoaste doua exceptii si anume# $% 1n cadrul clasei de mostenitori 3 clasa mi&ta a ascendentilor privilegiati 3 parintii lui de cu us, desi sunt rude de gradul intai, nu inlatura de la mostenire pe fratii si surorile acestuia 3 rude de gradul al doilea 3 si nici pe descendentii din frati si surori, ci, dinpotriva, vin impreuna la mostenirea lasata de de cu us. &% Cea de a doua e&ceptie de la acest principiu o constituie reprezentarea succesorala. C% "rincipiul impartirii succesorale intre rudele de acelasi grad in parti egale (pe capete) 1n cazul in care e&ista mai multi mostenitori din aceeasi clasa si au acelasi grad de rudenie, fiecare va mosteni o parte egala cu ceilalti. Asa de es&emplu, in cazul in care cel decedat a lasat pentru cei patru copiii ai sai, acetia vor imparti mostenirea in parti egale, fiecare culegand un sfert din masa succesorala- sau, neavand descendenti, a lasat doi frati buni, fiecare culegand o umatate din mostenirea lasata. ! prima exceptie pe care o intalnim in cazul in care la succesiune sunt c!emati frati si surori din casatorii diferite. 1n aceasta

ipoteza, desi aceste sunt rude de acelasi garad cu cel despre a carui mostenire este vorba, impartirea mostenirii nu se va mai face in parti egale $pe capete%, ci, pe linii, in parti inegale. Astfel, fratii si surorile lui de cu us, atat dupa mama, cat si dupa tata, vor culege o parte mai mare din mostenire decat fratii si surorile numai dupa mama sau numai dupa tata. Acest principiu nu este aplicabil nici in cazul c!emarii la mostenire pe calea reprezentarii succesorale, cand impartirea mosteniriise face pe tulpini si nu in parti egale.

Re!rezentarea succesorala #eprezentarea succesarala constituie un beneficiu al legii in virtutea caruia un succesibil de gradul de rudenie mai indepartat urca in locul si gradul ascendentului sau precedat la data desc!iderii mostenirii, pentru a culege, in concurs cu mostenitorii mai apropiati in grad, partea de mostenire ce s-ar fi cuvenit celui pe care il reprezinta $ ascendentul, daca s-ar fi aflat in viata%. Ascendentul precedat, al carui loc si grad este imprumutat, se numeste reprezentat, iar cel care vine la succesiune pe calea reprezentarii succesorale se numeste reprezentant. Cazurile in care este admisa reprezentarea succesorala 0eprezentarea succesoralaeste admisa numai in doua cazuri, si anume# a" 1n linie dreapta, descendentii se pot reprezenta unii pe altii $art. 66' C. civ.%#" 1n linie colaterala, descendentii fratilor si surorilor lui de cu us ii pot reprezenta pe ascendentii lor predecedati $art. 666 C.civ.%. ;rin urmare, reprezentare succesorala se bucura numai descendentii lui de cu us $mostenitorii din clasa 1% si descendentii fratilor si surorilor lui de cu us $mostenitorii din clasa a 11-a%. "e reprezentare nu vor beneficia ascendentii privilegiati, ascendentii ordinari, colateralii ordinari si nici sotul suparvietuitor.

1n cazurile in care reprezentarea succesorala este permisa de lege, ea opereaza# in toate cazurile, nemarginit, adica la infinit. ;rin faptul ca reprezentarea opereaza in toate cazurile se intelege, cand ne referim la clasa descendentilor, ca nepotii 3 rudele de gradul al doilea 3 au vocatie la mostenire prin reprezentare, fie ca e&ista fii ai lui de cu us 3 rude de gradu intai 3 fie ca la mostenire vin doar nepoti a lui de cu us. 0eprezentarea opereaza nemarginit $la infinit%, intelegandu-se prin aceasta ca de ea se vor bucura numai descendentii de gradul al doilea, spre a reprezenta pe descendentii de gradul intai, ci si descendentii de gradul al treilea pot reprezenta pe descendentii de gradul al dilea, precum si cei de gradul al patrulea pot reprezenta pe descendentii de gradul al treilea s.a.m.d. 8ubliniem ca, in cazul descendentilor proveniti din colaterali privilegiati $frati si surori%, reprezentarea nu mai opereaza nemarginit ca in cazul descendentilor in linie dreapt, ci numai pana la gradul al patrulea. Conditiile reprezentarii succesorale #eprezentantul trebuie sa fie decedat la data deschiderii succesiunii 1n conformitate cu prevederile art. 66, C. civ., nu se reprezinta decat persoanele moarte. ;entru reprezentarea succesorala, este absolut necesar ca reprezentantul sa fie predecedat lui de cu us, lasand locul sau vacant, astfel incat descendentul sa poata urca in gradul si in locul sau. )ocul celui reprezentat trebuie sa fie util "eosebit de cerinta ca cel reprezentat sa fi lasat un loc vacant prin deces, este necesar si ca acest loc sa fie util, ceea ce inseamna ca, daca cel reprezentat s-ar fi aflat in viata la momentul dec!iderii succesiunii lui de cu us, el ar fi putut sa-l mosteneasca pe acesta. #eprezentantul trebuie sa fie descendent in linie dreapta sau descendent din fratii si surorile lui de cujus *egea admite numai descendentii in linie dreapta 3 mostenitorii din clasa 1 3 si descendentii fratilor sau surorilor lui de cu us 3 mostenirea din clasa a 11-a 3 sa beneficieze de reprezentarea succesorala. 4fectele reprezentarii succesorale

;rincipalul efect al reprezentarii succesorale consta in impartirea mostenirii pe tulpini. 1ndiferent de numarul reprezentantilor, acestia au dreptul numai la partea din succesiune care s-ar fi cuvenit autorului lor, daca acesta s-ar fi aflat in viata la data desc!iderii succesiunii. ;rin tulpina se intelege ascendentul predecedat $autor comun% si care este reprezentat de catre descendentii sai. Re/uli s!eciale a!lica#ile di,eritelor cate/orii de Clasa descendentilor In cazul adoptiei cu efecte restranse, adoptatul si descendentii sai au vocatie succesorala la mostenirea adoptatului intocmai ca si descendentii firesti- facem mentiunea ca acestia nu mostenesc si pe rudele adoptatorului, intrucat n-au devenit rude si cu acestea, dar pastreaza dreptul de a mosteni pe parintii firesti, precum si pe celelalte rude firesti. In cazul adoptiei cu efecte depline, adoptatul si descendentii sai mostenesc pe adoptator si pe rudele acestiua, insa rup orice legatura de rudenie cu parintii firesti si celalalte rude ale acestora si deci, si dreptul de a succede. 1n prezent, aceasta este unica forma de adoptie. aractere juridice ale drepturilor succesorale ale descendentilor* "escendentii potculege mostenirea fie in nume propriu, fie prin reprezentare "escendentii sunt mostenitori rezervatari, ceea ce inseamna ca ei beneficiaza, in puterea legii, de o parte din mostenire, denumita rezerva succesorala "escendentii dunt mostenitori sezinari, adica se bucura, de drep, de posesia titlului de mostenitor si nu au nevoie, spre a intra in posesia mostenirii, de indeplinirea vreunei formalitati "escendentii sunt obligati sa raporteze donatiile, adica sa readuca la masa succesorala bunurile pe care le-au primit de la de cu us cu titlu de donatie, fara scutire de raport. Clasa ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati Ascendentii privilegiati 8unt parintii lui de cu us, dica tatal si mama din casatorie, din afara casatoriei si din adoptie. ostenitori le/ali

1n ipoteza concursului cu colateralii privilegiati, intiderea drepturilor succesorale ale ascendentilor privilegiati va fi# "aca e&ista un singur parinte in concurs cu fratii si surorile lui de cu us sau descendenti acestora, parintele va primi G din mostenire, restul de H revenind colateralior privilegiati. "aca e&ista ambiiparinti in concurs cu colateralii privilegiati sau descendentii acestora, parintii vor avea dreptul la umatate din succesiune $fiecare cate G%, iar celalta umatate se cuvine fratilor si surorilor sau descendentilor acestora pe calea reprezentarii succesorale. "aca e&ista atat parinti firesti, cat si adoptatori in concurs cu colateralii privilegiati, acestora li se cu vine impreuna o umatate din mostenire, nefiind afectata partea colateralilor privilegiati.

aracterele juridice ale drepturilor succesorale ale ascendentilor privilegiati* vin la succesiune numai in nume propriu nu si pe calea reprezentarii succesorale sunt mostenitori rezervatari sunt mostenitori sezinari nu sunt obligati la raportul donatiilor. olateralii privilegiati 8unt fratii si surorile lui de cu us, precum si descendentii lor pana la gradul 12 inclusiv $nepoti si stranepoti de frate sau de sora%, prin reprezentare succesorala. aracterele juridice ale drepturilor succesorale ale colateralilor privilegiati* pot veni la mostenire in nume propriu- descendentii lor pana la gradul 12 inclusiv pot veni sa culeaga mostenirea si prin reprezentare succesorala nu sunt mostenitori rezervatari si nici mostenitori sezinari nu sunt obligati la raportul donatiilor. Clasa ascendentilor ordinari

8unt rudele in linie dreapta ascendenta ale lui de cu us, si anume# bunici, strabunicic, strastrabunici, fara limita de grad, din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptia cu efecte depline a parintilor lui de cu us. 1n cazul in care la mostenire vin numai ascendentii de acelasi grad, ei vor imparti succesiunea in parti egale. aracterele juridice ale drepturilor succesorale ale ascendentilor ordinari* pot veni la mostenire numai in nume propriu, nu si prin reprezentare succesorala# sunt mostenitori sezinari, fiind rude in linie dreapta nu sunt mostenitori rezervatari# nu sunt obligati la raportul donatiilor. Clasa colateralilor ordinari Clasa colateralilor ordinari este alcatuita din rudele lui de cu us in linie colaterala pana la gradul 12 inclusiv, adica# unc!ii si matusile $gradul 111%precum si verii primari $gradul 12% din casatorie, din afara casatoriei si din adoptia cu efecte depline. Colateralii ordinari vin la mostenire numai in lipsa mostenitorilor legali din primele trei clase, sau cand, desi acestia e&ista, sunt renuntatori sau nedemni, ori e&!eredati, cei rezervatari de cotitatea disponibila, ceilalti e&!eredati in totalitate. aracterela juridice ale drepturilor succesorale ale colateralilor ordinari* pot veni la succesiune numai in nume propriu nu si prin reprezentare nu sunt mostenitori rezervatari si nici sezinari nu sunt obligati la raportul donatiilor.

REZERVA 0UCCE0ORALA
onsideratii preliminarii. ;otrivit legii, orice persoana fizica poate dispune liber de bunurile care alcatuiesc patrimoniul sau, astfel incat patrimoniul lasat la moarte poate fi, valoric, cu totul neinsemnat- nimeni nu este obligat sa lase o mostenire, c!iar daca are rude apropiate sau sot supravietuitor. "ar dreptul de dispozitie, drept e&clusiv si absolut poate fi e&ercitat numai in limitele si cu modificarile determinate de lege. Astfel de limitari sunt prevazute in favoarea unor rude apropiate ale defunctului si in favoarea sotului supravietuitor, care au calitatea de mostenitori rezervatari. &otiune de rezerva succesorala #ezerva succesorala este acea parte din patrimoniul celui care lasa mostenirea la care mostenitorii au dreptul in virtutea legii, impotriva vointei defunctului manifestata prin libertati facute in timpul vietii $donatii% sau prin dispozitii testamentare pentru cauza de moarte. aracterele juridice ale rezervei succesorale #ezerva este parte a mostenirii, deci are caracter succesoral, ce se atribuie mostenitorilor rezervatari impotriva vointei defunctului. Ca mostenire, a carei parte este, se are in vedere nu numai patrimoniul defunctului le data mortii, dar si donatiile pe care le-a facut in timpul vietii. aracterul imperativ al rezervei. Cercul mostenitorilor rezervatari si cuantumul rezervei sunt stabilite imperativ de lege, neputand fi modificate prin vointa celui care lasa mostenirea, nici c!iar cu acordul viitorilor mostenitori rezervatari care ar comsimti, de e&emplu, la micsorarea cuantumului rezervei. aracterul propriu al dreptului la rezerva. "reptul la rezerva este un drept propriu, nascut in persoana mostenitorilor rezervatari la data desc!iderii mostenirii, iar nu dobandit de la defunct prin succesiune. %reptul la rezerva in natura. 1ntrucat cotitatea disponibila si, indirect, rezerva succesorala sunt determinate ce parti din mostenire, ca fractiuni din

bunurile defunctului, mostenitorii rezervatari au dreptul la rezerva, in principiu, in natura, iar nu sub forma ec!ivalentului in bani. /umai in mod e&ceptional, in cazurile si in conditiile prevazute de lege, rezerva poate fi atribuita sau intregita sub forma unui ec!ivalent in bani. "e e&emplu, daca bunul donat a fost instrainat de donator inainte de desc!iderea mostenirii. aracterul colectiv al rezervei. 1n cazul in care e&ista o pluralitate de mostenitori rezervatari, de e&emplu, doi sau mai multi copii, rezerva lor se determina si se atribuie in mod colectiv, global. *egea stabileste cotitatea disponibila, iar restul bunurilor se atribuie cu titlu de rezerva, in indiviziunea, mostenitorilor rezervatari care pot si vor sa mosteneasca. Indisponibilitatea rezervei. 1n literatura de specialitate se mai aminteste caracterul indisponibil al rezervei, indisponibilitate care este relativa $opereaza numai o fractiune din mostenire si numai acele acte ale defunctului care sunt liberalitati%. 1n practica instantei supreme rezerva a fost declarata c!iar si inalienabila si inse4sizabila. /otiunea de indisponibilitate a rezervei $creatoare de confuzii%, poate fi retinuta numai in intelesul ca nu poate fi stirbita prin donatii sau legate si e&!eredari, iar nu ca situatia unui lucru(de care nu poate dispune. Mostenitorii rezervatari ;otrivit Codului civil, calitatea de mostenitori rezervatari o au descendentii defunctului de orice grad, deci toti mostenitorii din clasa 1 de mostenitori legali, precum si parintii defunctului, deci ascendentii privilegiati, mostenitorii din clasa a 11-a de mostenitori legali.

DREPT PENAL 3 PARTE 0PEC*ALA

O orul 3 art% $4( ontinutul juridic 1nfractiunea consta in uciderea unei persoane. onditii preexistente )biectul uridic consta in relatiile sociale referitoare le dreptul la viata, valoare fundamentala, prote ata in mod egal, indiferent de titulr. "reptul la viata este prote at indiferent de varsta victimei, starea de sanatate, etc., din momentul nasterii si pana in momentul mortii naturale. )biectul material este reprezentat de corpul victimii, persoana in viata, indiferent de starea sanatatii acesteia. 8ubiect activ poate fi orice persoana. ;articipatia penala este posibila sub toate formele. ontinutul constitutiv *atura obiectiva. 4lementul material al laturii obiective se poate realiza atat printr-o actiune, cat si printr-o infractiune. Actiunile sunt cele mai frecvente modalitati de savarsire a omorului, putand consta, de e&emplu, in# fapta conducatorului de autove!icul caruia i se cere cu insistenta de catre victima sa opreasca autove!iculul pentru ca, altfel, va sri din mers, de a nu da curs acestei cereri, ci dimpotriva, de a mari viteza in momentul desc!iderii portierii de catre victima, pentru a cobori, ceea ce a dus la lovirea si apoi la decesul vivtimei, etc. Actiunea poate fi indreptata fie impotriva corpului victimei, fie impotriva psi!icului acesteia. Baptuitorul ii provoaca victimei o emotie puternica, desi cunostea impre urarea ca aceasta sufera de cord si ca o astfel de emotie ii provoaca moartea. 1nfractiunea poate constitui modalitate a elementului material, atunci cand faptuitorul nu isi indeplineste obligatia de a actiona pentru impiedicarea mortii victimei. ?rmarea imediata consta in moartea victimei, care poate suferi imediat sau mai tarziu. 0aportul de cauzalitate dintre fapta autorului si moartea victimei, trebuie sa e&iste. Acest raport e&ista c!iar daca la producerea rezultatului socialmente periculos, contribuie si alti factori pree&istenti, o boala de care sufera victima, concomitenti, lovituri aplicate victimei si de catre o alta persoana, ori posteriori, constand, de e&emplu, in internarea cu intarzaiere a victimei la spital. *atura subiectiva presupune vinovatia faptuitorului sub forma intentiei, care poate fi directa sau indirecta. 8ub acest aspect, pentru

e&istenta infractiunii, nu intereseaza mobilul sau scopul savarsirii faptei, care, insa, vor fi luate la individualizarea uridica a pedepsei. +orme. $anctiuni .entativa se pedepseste. 1n practica udiciara se pune, in mod frecvent, problema delimitarii tentativei de omor de vatamarea corporala grava, prin care se pune in pericol viata victimei. Cele douna infractiuni se deosebesc sub aspectul laturei subiective, in sensul ca, in timp ce la temtativa de omor starea de pericol pentru viata victimei ii este imputabilafaptuitorului pe baza de intentie, la vatamarea corporala grava, aceasta stare de pericol ii este imputabila pe baza de praeterintentie. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce rezultatul socialmente periculos, moartea victimei. 8anctiunea consta in inc!isoare de la 1= la 2= de ani si interzicerea unor drepturi. O orul cali,icat 3 art% $4) ontinutul juridic ;otrivit art. 17' C. p., omorul calificat consta in omorul savarsit in vreuna din urmatoarel impre urari# a% cu premeditareb% din interes materialc% asupra sotului sau unei rude apropiated% profitand de starea de neputinta a victimei de a se aparae% prin mi oloace ce pun in pericolviata mai multor persoanef% in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale victimeig% pentru a se sustrage sau a sustrage pe altul de la urmarire sau arest, ori de la e&ecutarea unei pedepse!% pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiunii% in public. )morul savarsit cu premeditare ;remeditarea presupune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor trei conditii# trecerea unui interval de tmp din momentul luarii !otararii de a savarsi omorul si pana in momentul e&ecutarii inftactiunii efectuarea unor acte de pregatire materiala, in vederea savarsirii faptei-

 efectuarea unor acte de pregatire morala, psi!ica, in vederea savarsirii faptei)morul savarsit din interes material 1nteresul material este orice folos, avanta sau beneficiu de natura patrimoniala, si poate consta in bani, bunuri, avanta e materiale, recunoasterea unui drept, stingerea unei datorii. Baptuitorul actioneaza nu din convingerea realizarii unor interese materiale pe o cale aparent legala, ci prin sustragera de bunuri cu a utorul vilolentei. Agravanta e&ista, indiferent daca interesul material urmarit de catre faptuitor este realizat sau nu. )morul savarsit asupra sotului sau unei rude apropiate Calitatea de sot trebuie sa e&iste in momentul savarsirii faptei. "aca aceasta calitate a incetat, ca urmare a desfacerii casatoriei prin divort, fapta constituie un omor simplu. "e asemenea, omorul este simplu si nu calificat, daca faptuitorul si victima erau legati, printr-o casatorie nula datorita bigamiei. Calitatea de sot sau de ruda apropiata a faptuitorului in raport cu victima este o circumstanta personala, care nu se rasfrange asupra participantilor. )morul savarsit profitand de starea de neputinta a victimei de a se apara ;entru e&istenta agravantei trebuiesc indeplinite cumulativ doua conditii# victima trebuie sa se afle in stare de neputinta de a se apara. 8unt in neputinta de a se apara persoanele care, datorita unei stari fizice sau psi!ice ori altor impre urari, nu pot reactiona impotriva agresorului. 8e considera ca fiind in stare de neputinta de a se apara si persoanele a caror faorta fizica este vadit disproportionata fata de cea a faptuitorului. 8tarea de neputinta a victimei de a se apara trebuie sa fie e&terioara activitatii faptuitorului, adica sa nu se datoreze acestuia. faptuitorul trebuie sa profite efectiv de starea victimei, savarsind infractiunea mai usor. 4ste necesar ca faptuitorul sa fi stiut, in momentul savarsirii faptei, ca victima se afla in stare de neputinta de a se apara.

Circumstanta este reala si se rasfrange asupra eventualilor participanti, daca acestia au cunoscut-o. )morul savarsit prin mi loace ce pun in pericol viata mai multor persoane Agravanta se refera la mi loacele de savarsire a omorului, mi loace care, fie prin natura lor, fie datorita impre urarilor in care sunt folosite, in afara mortii victimei, creaza o stare de pericol pentru viata altor persoana. 4ste necesar ca faptuitorul sa fi cunoscut faptul ca mi loacele folosite pun in pericol viata mai multor persoane. Circumstanta este reala si se rasfrange asupra participantilor, cu conditia, sa o fi cunoscut. )morul savarsit in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale victimei ;entru aplicarea agravantei, este suficient sa se stabileasca o legatura intre omorul savarsit si indatoririle de serviciu ale victimei. /u se cere o concordanta in timp intre savarsirea omorului si indeplinirea indatoririlor de serviciu ale victimei, omorul putand fi savarsit in timpul sau dupa indeplinirea de catre victima a acestor indatoriri. Agravanta nu este, insa, aplicabila in cazul in care victima si-a depasit atributiile de serviciu, cfomportandu-se in mod abuziv. )morul savarsit pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmarire sau arestare, ori de la e&ecutarea unei pedepse Agravanta ia in considerare faptul ca prin savarsirea omorului, se incalca in secundar si relatiile sociale referitoare la activitatea de infaptuire a ustitiei. 8ituatia premiza consta in faptul ca autorul omorului sau o terta persoana se afla in una din urmatoarele trei situatii prevazute alternativ# urmarire arest e&ecutarea unei pedepse. ,rmarirea poate avea semnificatia de urmarire fizica, cum ar fi, de e&emplu, faptuitorul prins in flagrant delict care este urmarit de o persoana pentru a fi prins si predat organelor de urmarire penala, cat si sensul de urmarire penala. Arestarea semnifica atat arestarea invinuitului sau a inculpatului, ca masura prevantiva, cat si arestarea pentru punerea in e&ecutare a unei

!otarari definitive de condamnare la o pedeapsa cu inc!isoarea privativa de libertate. Executarea unei pedepse semnifica masura luata pentru aducerea la indeplinire a dispozitiilor privind e&ecutarea pedepselor principale, complementare si accesorii. )morul savarsit pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni Agravanta ia in considerare faptul ca omorul este conceput si realizat ca o infractiune mi loc, pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni. Circumstanta are caracter personal. )morul savarsit in public Agravanta ia in considerare periculozitatea sporita a faptei, care este data de locul savarsirii, un loc public in acceptiunea art. 1'2 C. p. +orme. $anctiuni .entativa se pedepseste. 8anctiunea consta in inc!isoare de la 1' la 2' de ani si interzicere unor drepturi. O orul deose#it de /rav 3 art%$45 ontinutul juridic )morul deosebit de grav este omorul savarsit in vreuna din urmatoarele impre urari# a% prin cruzimeb% asupra a doua sau mai multe persoanec% de catre o persoana care a mai savarsit un omord% pentru a savarsi sau a ascunde savarsirea unei tal!arii sau pirateriie% asupra unei famei gravidef% asupra unui magistrat, politist, andarm ori asupra unui militar, in timpul sau in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora. )morul savarsit prin cruzime Caracteristica acestui omor deosebit de grav consta in aceea ca faptuitorul intrebuinteaza in mod voit anumite metode si mi loace de c!inuit

a victimei, cauzandu-1 suferinte puternice, prelungitein timp, altele decat cele care insotesc moartea violenta. "e regula, suferintele cazate victimei sunt de natura fizica, insa acestea pot fi si de natura morala. Circumstanta agravanta speciala prevazuta in art. 176 lit. a% C.p. si circumstanta agravanta generala prevazuta in art. 7' lit. b% C.p., avand acelasi continut, se aplica numai circumstanta agravanta speciala. )morul savarsit asupra a doua sau mai multor persoane Agravanta ia in caonsiderare pluralitatea de victime, situatie care sporeste periculozitatea sociala a omorului si il caracterizeaza pe faptuitor ca fiind deosebit de periculos. >oartea a doua sau mai multor persoane trebuie sa fie rezultatul unei singure actiuni, constand de e&emplu, in punerea de otrava in mancarea destinata mai multor persoane, urmata de moartea a cel putin doua persoane dintre acestea. Agravanta este aplicata numai daca se produce efectiv moartea a cel putin doua persoane, caz in care ne aflam in prezenta omorului deosebit de grav in forma consumata, sau daca activitatea de ucidere indreptata impotriva a doua sau mai multor persoane ramane fara rezultatul cerut de lege, in sensul ca nu se produce moartea nici uneia dintre acele persoane, caz in care ne aflam in prezenta tentativei acestui omor deosebit de grav. )morul savarsit de catre o persoana care a mai savarsit un omor Circumstanta agravanta se refera la un antecedent al faptuitorului 3 savarsirea anterioara a altui omor 3 care demonstreaza persistenta sa in ceea ce priveste savarsirea faptei si il caracterizeaza ca fiind deosebit de periculos. )morul savarsit anterior trebuie sa fie un omor consumat, insa e&ista si opinia potrivit careia antecedenta faptuitorului poate consta si intr-o tentativa de omor. /u intereseazadaca pentru omorul anterior, faptuitorul a beneficiat sau nu de vreo cauza de atenuare a pedepsei, insa, daca a beneficiat de o astfel de scuza, instanta de udecata va tine seama de aceasta la stabilirea pedepsei, pentru omorul deosebit de grav. Circumstanta este personala si nu se rasfrange asupra participantilor. )morul savarsit pentru a savarsi sau a ascunde savarsirea unei tal!arii sau piraterii

Baptuitorul urmareste inlesnirea sau ascunderea oricarei infractiuni, in cazul omorului deosebit de grav, scopul este restrans numai la savarsirea sau ascunderea unei tal!arii sau piraterii. "aca scopul se realizeaz in mod efectiv, adica faptuitorul savarseste tal!aria sau pirateria, raspunderea penala se stabileste atat pentru omor deosebit de grav, cat si pentru tal!arie sau piraterie. 4&ista tentativa la omorul deosebit de grav prevazut de art. 176 lit. d% C.p. aceasta tentativa intra in concurs cu tentativa sau cu infractiune consumata de tal!arie sau piraterie, dupa cum e&ecutarea tal!ariei sau pirateriei a fost intrrupta sau dusa pana la capat. *atura subiectiva a infractiunii este o circumstanta personala. )morul savarsit asupra unei femei gravide 4ste necesar ca starea de graviditate sa fie reala si sa fie cunoscuta de catre faptuitor. Cunoasterea da catre faptuitor a starii de graviditate a victimei se stabileste, in fiecare caz, in raport cu impre urarile concrete ale cauzei. )morul savarsit asupra unui magistrat, politit, andarm ori asupra unui militar, in timpul sau in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora Circumstanta care atribuie omorului caracter deosebit de grav se refera la victima infractiunii, care trebuie sa fie magistrat, politist, andarm sau militar. )morul se savarseste in timp ce victima isi indeplineste in mod legal, indatoririle de serviciu sau publice ori in legatura cu indeplinirea acestora.

+orme. $anctiuni .entativa se pedepseste. 8anctiunea consta in detentiune pe viata alternativ cu o inc!isoare de la 1' la 2' de ani si interzicerea unor drepturi. Pruncuciderea 3 art% $44 ontinutul juridic

1nfractiunea consta in uciderea copilului nou-nascut, savarsita imediat dupa nastere de catre mama aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere. onditii preexistente )biectul uridic const in relatii sociale referitorre la dreptul la viata, drept pe care il are copilul nou-nascut. Calitatea de nou-nascut, se stabileste, in fiecare caz concret, pe baza e&pertizei medico-legale. ;rotectia penala este egala, indiferent daca noul-nascut este un copil din cadrul sau din afara casatoriei, dupa cum nu intereseaza starea de sanatate a acestuia. )biectul material consta in corpul coplului nou-nascut, deoarece asupra acestuia se e&ercita nemi locit activitatea de ucidere. 8ubiectul activ poate fi numai mama copilului nou-nascut. 1n opinia ma oritara, potrivit careia pruncuciderea este o forma atenuanta a omorului, se sustine ca, in cazul savarsirii faptei in participatie, mama trebuie sa raspunda pentru pruncucidere, iar ceilalti participanti pentru omor calificat, opinie care este impartasita si de practica udiciara. "aca mama isi ucide copilul in conditiile art. 177 C. p., circumstanta este atenuanta. Biind o circumstanta personala atenuanta, ea nu se rasfrange asuora participantilor. ontinutul constitutiv *atura obiectiva. 4lementul material se realizeaza, ca si in cazul omorului, printr-o activitate de ucidere, activitate care poate consta intr-o actiune sau intr-o inactiune. ?rma imediata consta in moartea copilului nou-nascut. 0ezultat care se poate produce imediat sau dupa trecerea unui intreval de timp. *atura subiectiva presupune intentia, care poate fi directa sau indireca. "aca mama isi ucide copiluldin culpa, imediat dupa nastere, fapta constituie infractiune de ucidere di culpa. 1ntentia mamai de a-si ucide copilul trebuie sa fie determinata de starea de tulburare pricinuita de nastere. ;entru stabilirea starii de tulburare pricinuita de nastere, este necesara efectuarea unei e&pertize medico-legale prin care sa se constate ca in conditiile corecte in care a savarsit fapta, mama s-a aflat sub imperiul unei altfel de stari. "aca mama a luat !otararea de a-si ucide copilul inainte de nasterea acestuia, deci in afara si independent de vreo tulburare pricinuita de nastere, si daca sunt indeplinite si celelalte conditii ale premeditarii, fapta constituie un omor calificat. +orme. $anctiuni

.entativa infractiunii este posibila, insa nu se pedepseste. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce rezultatul cerut de lege, moartea copilului nou-nascut. 8anctiunea consta in inc!isoare de la 2 ani la 7 ani. Uciderea din cul!a 3 art% $46 ontinutul juridic ;otrivit alin. 1, infractiunea consta in uciderea din culpa a unei persoane. onditii preexistente )biectul uridic consta in relatiile sociale referitoare la dreptul la viata. )biectul material consta in corpul victimei. 8ubiectul activ poate fi orice persoana. "aca faptuitorul are o anumita calitate 3 de e&emplu 3 este conducator de ve!icul cu tractiune mecanica, infractiunea e&ista in forma agravanta. ;articipatia penala este posibila numai sub forma participatiei improprii. ontinutul constitutiv *atura obiectiva. 4lementul material se realizeaza ca si in cazul omorului, printr-o activitate de ucidere. ?rmarea imediata consta in moartea unei persoane. 0aportul de cauzalitate, dintre activitatea de ucidere si rezultatului produs, trebuie sa e&iste in toate cazurile. 1nterventia si a altor factori cu rol cauzal, la producerea rezultatului, nu inlatura raportul de cauzalitate. Culpa concurenta a victimei, care contribuie la producerea rezultatului, nu inlatura raspunderea penala a faptuitorului. Culpa e&clusiva a victimei, la producerea rezultatului, inlatura raspandirea penala a faptuitorului. *atura subiectiva presupune culpa, in cele doua forme. 1n cazul culpei cu previziune, faptuitorul a prevazut posibilitatea producerii rezultatului periculos, dar a separat in mod usuratic ca acest rezultat nu se va produce. 1n cazul culpei simple, faptuitorul nu a prevazut rezultatul, desi desi putea si trebuia sa-l prevada. +orme. $anctiuni .entativa nu poate fi posibila.

Consumarea infractiunii are loc in momentul producerii mortii victimei. 8anctiunea consta in inc!isoare de la 1 an la ' ani. ontinutul agravant 1nfractiunea are patru forme agravante prevazute in alin. 2-'. *% ;otrivit alin. 2, prima forma agravanta consta in uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevenire pentru e&ercitiul unei profesii meserii, ori pentru efectuarea unei anumite activitati. 8anctiunea consta in inc!isoare de la 2 la 7 ani. **% ;otrivit alin.5, a doua forma agravanta e&ista cand uciderea din culpa a unei persoane este savarsita de un conducator de ve!icul cu tractiune mecanica avand in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala, sau care se afla in stare de ebrietate. 8anctiunea consta in inc!isoare de la ' la 1' ani. ***% ;otrivit alin. 4, a treia forma agravanta consta in fapta savarsita din culpa, de orice alta persoana in e&ercitiu profesiei sau meseriei si care se afla in stare de ebrietate. 8anctiunea consta in inc!isoare de la ' la 1' ani. *V% ;otrivit alin. ', a patra forma agravanta e&ista daca prin fapta savarsita s-a cauzat moartea a doua sau mai multe persoane.

Vata area cor!orala 3 art% $6$ ontinutul juridic ;otrivit alin. 1, infractiunea consta in fapta prin care s-a pricinuit integritati corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare ingri ire medicalade cel mult 6= zile. onditii preexistente )biectul uridic consta in relatiile sociale referitoare la integritatea corporala si sanatatea persoanei. )biectul material consta in corpul victimei. 8ubiect activ poate fi orice persoana. ;articipatia penala este posibila sub toate formele. ontiunutul constitutiv *atura obiectiva. 4lementul material se realizeaza printr-o fapta, comisiva sau omisiva, care pricinueste persoanei o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii ce necesita pentru vindecere ingri iri medicale de cel mult 6= de zile.

Actiunea poate fi indreptata, in mod nemi olocit, impotriva corpului, atnci cand, de e&emplu, victima este imbrancita si proiectata pe un plan dur, sau impotriva psi!icului, cand se produce victimei un soc psi!ic, in urma caruia are nevoie de ingri iri medicale. 1nfractiunea e&ista nimai daca faptuitorul nu-si indeplineste obligatia legala de a impiedica producerea vatamarii. 0aportul de cauzalitate trebuie sa e&iste. *atura subiectiva presupune intentia, care poate fi directa sau indirecta. 4roarea asupra persoanei victimei, precum si lovitura deviata nu inlatura raspunderea penala. +orme. $anctiuni .entativa nu se pedepseste. Consumarea infractiunii are loc in modul in care se produce rezultatul ceru de lege, adica vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii persoanei care necesita pentru vindecare ingri iri medicale de cel putin 21 de zile si cel mult 6= de zile. 8anctiunea consta in inc!isoare de la 6 luni la ' ani. ontinutul agravant ;otrivit art. 1I, infractiunea este mai gravasi consta in fapta prevazuta de alin. 1 savarsita asupra membrilor familiei. 8anctiunea consta in inc!isoare de la unu la ' ani. Vata area cor!orala /rava 3 art% $6& ontinutul juridic ;otrivit art. 2, infractiunea consta in fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare ingri iri medicale mai mult de 6= de zile. onditii preexistente )biecrtu uridic consta in relatiile sociale referitoare la dreptul persoanei la integritate corporala si sanatate. )biectul material consta in corpul persoanei care este victima a infrectiunii. 8ubiectul activ poate fi orice persoana. ;articipatia penala este posibila sub toate formele. ontinutul constitutiv

*atura obiectiva. 4lementul material se realizeaza printr-o fapta care produce integritatii corporale sau sanatatii persoanei o vatamare ce necesita pentru vindecare mai mult de 6= de zile ingri iri medicale. ;entru e&istenta infractiunii ne are relevanta faptul ca, in perioada in care au loc ingri irile medicale necesare pentru vindecare, persoana vatamata a efectuat deplasari ori s-a prezentat la locul de munca, prestand efectiv munca. *atura subiectiva presupune vinovatia sub forma intentiei indirecte. "aca fapta se savarseste cu intentie directa, in scopul producerii consecintei din te&tul de incriminare, incadrarea uridica se va face in forma agravanta din ali. 5. +orme. $anctiuni .entativa este posibila, insa nu se pedepseste. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce urmarea socialmente periculoasa. 8anctiunea consta in inc!isoare de la 2 la 7 ani. ontinutul agravant 1nfractiunea are doua forme agravante, prevazute in alin. 2 si 5. ;otrivit alin.2, infractiunea este mai grava daca fapta a produs vreuna din urmatoarele consecinte# pierderea unui simt sau organ, incetarea functionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psi!ica, slutirea, avortul, ori punerea in prime die a vietii persoanei. 8nctiunea consta in inc!isoare de la 2 la 1= ani. ;otrivit alin. 5, infractiunea este mai grava cand fapta a fost savarsita in scopul producerii consecintelor prevazute la alin. 1 si 2. Circumstanta agravanta consta in aceea ca fapta este savarsita cu intentie directa, deoarece faptuitorul a prevazut consecinta grava care s-a produs, si a urmarit ca aceasta consecinta sa se produca. .entativa se pedepseste, potrivit alin. 5. 8anctiunea consta in inc!isoare de la 5 la 12 ani. Loviturile sau vata arile cauzatoare de oarte - art%$6'

ontinutul juridic ;otrivit te&tului de incriminare, infractiune e&ista daca vreuna dintre faptele prevezute in art. 1,=-1,2 a avut ca urmare moartea victimei. onditii preexistente )biectul uridic consata in relatiile sociale referitoare la dreptul la viata, drept recunoscut fiecraei persoane.

)biectul material consta in corpul persoanei care este victima a infractiunii. 8ubiect activ poate fi orice persoana. ;articipatia penala este posibila sub toate formele. ontinutul constitutiv *atura obiectiva. 4lementul material se realizeaza prin actiuni sau inactiuni identice cu cele prin care se realizeaza infractiunile de lovire saualte violente. Actiunea sau inactiunea trebuie sa aiba ca urmare moartea victimei. *atura subiectiva. 1nfractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte este o infractiune praeterintentionala, deoarece lovirea sau fapta de vatamare corporala sa savarseste cu intentie, iar urmarea mai grava produsa 3 moartea victimei 3 i se atribuie faptuitorului de baza culpei. +orme. $anctiuni .entativa nu este pedeplibila. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce moartea victimei. 8anctiunea consta in inc!isoare de la ' la 1' ani. A enintarea 3 art% $7' ontinutul juridic 1nfractiunea consta in fapta de a ameninta o persoana cu savarsirea unei infractiuni sau a unei fapte pagubitoare indreptate impotriva ei, a sotului ori a unei rude apropiate, daca este de natura sa alarmeze. onditii preexistente )biectul uridic consta in relatiile sociale referitoare la libertatea morala a persoanei, adica la posibilitatea acesteia de a lua !otarari si de a se manifesta fara temerea ca i s-ar putea produce vreun rau. )biectul material. 1nfractiunea nu are obiect material. 8ubiect activ poate fi orice persoana. ;articipatia penala este posibila sub toate formele. ontinutul constitutiv *atura obiectiva. 4lementul material se realizeaza printr-o actiune de amenitare. Actiunea de menintare trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte# sa aiba ca obiect savarsirea unei infractiuni sau a unei fapte pagubitoare-

 infractiuneasau fapta pagubitoare cu a carei savarsire se ameninta trebuie sa fie indreptata impotriva persoanei amenintate, a sotului acesteia ori a unei rude apropiate actiunea de amenintare trebuie sa fie de natura sa-l alarmeze pe cel amenintat consecinta negativa, raul cu care se ameninta trebuie sa siba caracter in ust. /u constituie infractiune amenintarea cu realizarea unui drept impotriva celui amenintat consecinta negativa, raul cu care se ameninta trebuie sa fie realizabil intr un viitor nu prea indepartat. Amenintarea este absorbita uneori, in continutul altor infractiuni, ca element constitutiv. *atura subiectiva presupune intentia, care poate fi directa sau indirecte. 1ntentia lipseste, daca amenintarea s-a facut in gluma, faptuitorul necrezand nici o clipa ca amenintarea facuta ar fi de natura sa alarmeze si sa produca victimei o stare de temere. "e asemena, intenta lipseste daca faptuitorul a fost in eroare cu prvire la aptitudinea faptei sale de a produce victimei o astfel de stare. +orme. $anctiuni .entativa nu este pedepsita. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se savarseste fapta incriminata, victima luand cunostinta de amenintare, fapta de natura sa o alarmeze. 0antajul 3 art% $7( ontinutul juridic ;ortivit alin. 1, infractiunea consta in constrangerea unei persoane prin violenta sau amenintare, sa dea, sa faca, sa nu faca, sau sa sufere ceva, daca fapta este comisa spre a dobandi in mod in ust un folos, pentru sine sau pentru altul. onditii preexistente )biectul uridic principal consta in relatiile sociale referitoare la libertatea morala a persoanei. )biectul uridic secundar poate consta in relatiile sociale cu caracter patrimonial, atunci cand se urmareste un folos material, fie referitoare la un alt drept sau interes al acesteia, atunci cand folosul urmarit nu este de natura patrimoniala.

)biectul material. "e regula, infractiunea nu are obiect material, c!iar daca faptuitorul uramareste, si eventual, obtine un folos material. 8ubeict activ poate fi orice persoana. ;articipatia penala este posibila sub toate formele. ontinutul constitutiv *atura obiectiva. 4lementul material se realizeaza printr-o actiune de constrangere e&ercitata asupra unei persoane. Constrangerea trebuie sa fie e&ercitata prin violenta sau amenintare. 2iolenta consta in orice act prin care o forta straina actioneaza asupra persoanei pentru a-i infrange rezistenta fizica. Amenintarea presupune efectuarea de catre faptuitor a unui act de natura sa inspire victimei temerea ca, in viitor, ea, sotul ei sau o ruda apropiata urmeaza sa suporte un rau. Constrangerea e&ercitata trebuie sa aiba ca obiect determinarea victimei sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva. *atura subiectiva presupune intentia directa, deoarece faptuitorul savarseste fapta cu scopul de a dobandi in mod ust un folos, pentru sine sau pentru altul. +orme. $anctiuni .entativa nu se pedepseste. Consumarea infractiunii are loc in momentul e&ercitarii constragerii, prin violenta sau amenintare, moment in care se produce urmarea socialmente periculoasa constand in incalcarea libertatii morale a victimei. 8anctiunea consta in inc!isoare de la 6 luni la ' ani. Violul 3 art% $74 ontinutul jurudic ;otrivit alin. 1, infractiunea consta in actul se&ual, de orice natura, cu o alta persoana de se& diferit sau de acelasi se&, prin constragerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si e&prima vointa. onditii preexistente )biectul uridic principal consta in relatiile sociale referitoare la libertatea si inviolabilitatea se&uala a persoanei, indiferent de se&. )rice constrangere e&ercitata asupra peroanei pentru a o determina la un act se&ual, de orice natura, deci orice nesocotire a dreptului ei de a consimti sau nu la acesta. )biectul uridic secundar consta in relatiile sociale referitoare la integritatea corporala si sanatatea persoanei, in cazul violului care a avut ca urmare o vatamare corporala grava a victimei, relatiile sociale referitaore la convietuirea in cadrul familiei, in cazul violui savarsit unui membru al

familiei, relatiile sociale referitaore la dreptul la viata, in cazul in care violul a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. )biectul material consta in corpul victimei fata de care se e&ercita in mod nemi locit atat constragerea, cat si actul se&ual. 8ubiectul activ. 1nfractiunea de viol poate fi savarsita de orice persoana, indiferent de se&. 8ubiect al infractiunii poate fi si minorul care raspunde din unct de verede penal. ;articipatia penala este posibila sub toate formele, avand in vedree faptul ca actul se&ual, de orice natura, presupune o mare varietate de actiuni prin care se poate realiza. ontinutul constitutiv *atura obiectiva. 4lementul material al laturii obective se realizeala printr-un act se&ual, de orice natura care are loc fara consimtamantul victimei, persoana de se& opus ori de acelasi se& cu faptuitorul. 8fera actelor se&uale, de orice natura, este cuprinzatoare, incluzand atat raporturile se&uale normale, cat si cele nefiresti de satisfacere a instinctului se&ual. *ipsa consimtamantului victimei rezulta din impre urarea ca actul se&ual se realizeaza# prin costrangere, fizica ori psi!ica profitand de neputinta victimei de a se apara ori de a-si e&prima vointa. Aptitudinea fortei fizice de constrangere la act se&ual se apreciaza in fiecare caz, tinandu-se seama de impre urarile in care a fost e&ercitata aceasta forta, precum si de osibilitatile reale de rezistenta pe care le-a avut victima. Ceea ce intereseaza este vca din comportarea ei sa fi rezultat refuzul categoric la act se&ual cu faptuitorul. "aca victima opune rezistenta faptuitorului, iar acesta nu reuseste sa realizeze actul se&ual, fapta constituie tentativa la infractunea de viol. Constrangerea morala presupune amenintarea victimei cu producerea unui rau indreptat in mod nemi locit asupra acesteia, asupra sotului sau unei rude apropiate, rau care nu poate fi evitat decat prin acceptarea actului se&ual. 1mposibilitatea victimei de a se apara ori de a-si e&prima vointa presupune situatia in care aceasta, datorita unei infirmitati fizice, unei stari maladive, unei oboseli e&cesive sau datorita altor impre urari, nu are capacitatea fizica de a opune reziatenta faptuitorului. Baptuitorul trebuie sa profite de imposibilitatea victimei de a se apara sau de a-si e&prima vointa.

?rmarea imediata consta En Encalcarea libertatii Ji inviolabilitatii se&uale a victimei. *atura subiectiva. 1nfractiunea de viol se savarseste cu intentia directa. Baptuitorul isi da seama ca realizarea actului se&uala impotriva vointei victimei, persoana de acelasi se& ori de se& opus, si ca in felul acesta, incalca libertatea si inviolabilitatea ei se&uala, urmare a carei producere o doreste. 1ntentia faptuitorului trebuie sa e&iste in momentul e&ercitarii constrangerii. +orme. $anctiuni .entativa infractiunii de viol se pedepseste, potrivit srt. 2=4 C.p. tentativa de viol e&ista atunci cand faptuitorul a folosit constrangerea impotriva victimei pentru a o determina la un act se&ual, de orice natura, insa, datorita unor impre urari independente de vointa sa, nu a putut realiza acest act. .entativa de viol, e&ista si atunci cand faptuitorul pune victima in sarea de neputinta de a se apara sau de a-si e&prima vointa, pentru a avea cu ea actul se&ual, act pe care nu-l poate realiza, datorita unor impre urari independente de vointa sa, precum si atunci cand victima, aflandu-se intr-o astfel de stare, faptuitorul incearca sa profite de aceasta pentru realizarea actului se&ual, act care, si de data aceasta, nu are loc. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care este incalcata libertatea si inviolabilitatea se&uala a victimei, prin realizare actului se&ual, de orice natura, cu a utorul constrangerii sau profitand de imposibilitatea victimei de a se apara sau de a-si e&prima vointa. 8anctiunea consta in inc!isoare de la 5 la 1= ani si interzicerae unor drepturi. ontinutul agravant 1nfractiunea de viol are trei forme agravante in alin. 2 si 5. ;rima forma agravanta, e&ista potrivit alin. 2, daca# a% fapta a fost savarsita de doua sau mai multe persoane impreunab% victima se afla in ingri irea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptuitoruluibI% victima este membru al familieic% s-a cauzat victimei o vatamare grava a integritatii corporale sau a sanatatii. 8anctiunea consta in inc!isoare de la ' la 1, ani si interzicerea unor drepturi. A doua forma agravanta, e&ista potrivit alin. 5 ipoteza 1, daca victima nu a implinit varsta de 1' ani. Aravitatea sporita a faptei este determinata de varsta frageda a victimei, mdeoarece savarsirea faptei asupra unei asemenea

persoane constituie o mare prime die pentru dezvoltarea ei luterioara fizica si psi!ica. 8anctiiunea consta in inc!isoare de la 1= la 2' de ani si interzicerea unor drepturi. A treia forma agravanta, e&ista potrivit alin. 5 ipoteza a 11-a, daca fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. "aca faptuitorul a actionat cu intentia in ceea ce priveste moartea sau sinuciderea victimei, infractiunea de viol intra in concurs, dupa caz, cu infractiunea de omor sau infractiunea de determinare sau inlesnire a sinuciderii. 8anctiunea consta in inc!isoare e la 1' la 2' de ani si interzicerea unor drepturi. Actul se-ual cu un inor 3 art% $76

ontinutul juridic ;otrivit ali. 1, infractiunea consta in actu se&ual, de orice natura, cu o persoana de s& diferit sau de acelasi se&, care nu a implinit varsta de 1' ani, iar potrivirt alin. 2, consta in actul se&ual, de orice natura, cu o persoana de se& diferit sau de acelasi se& intre 1'-1, ani, daca fapta este savarsita de tutore sau curator ori de catre supraveg!etor, ingri itor, medic curant, profesor sau educator, folosindu-se de calitatea sa, ori daca faptuitorul a abuzat de increderea victimei sau de autoritatea ori influenta sa asuprea acesteia. onditii preexistente )biectul uridic consta in relatiile sociale referitore la libertatea si inviolabilitatea se&uala a persoanei care nu a implinit varsta de 1' ani, in cazul anil. 1, iar in cazul alin. 2, in relatiile sociale referitore la libertatea si inviolabilitatea se&uala a persoanei avand varsta cuprinsa intre 1'-1, ani. )biectul material. 1nfractiunea are si un obiect material care consta in corpul persoanei mai mica de 1' ani, in cazul alin. 1, iar in cazul alin. 2 al te&tului, in corpul persoanei cu varsta cuprinsa intre 1' si 1, ani. 8ubiectul activ poate fi orice persoana, barbat sau femeie, de se& diferit ori de acelasi se& cu victima infractiunii. ;entru fapta din alin. 2, subiectului acti 1 se cere calitatea de tutore, curator, suraveg!etor, ingri itor, medic curant, profesor sau educator al minorului, ori persoana care se bucura de increderea victimei sau aupra careia are autoritate sau influenta. ;articipatia penalaeste posibila, ca si in cazul violului, sub toate formele, data fiind diversitatea formelor de realizare a actelor se&uale incrimunate. ontinutul constitutiv

*atura obiectiva. 4lementul material al laturii obiective consta intr-un act se&ual realizat de faptuitor cu o persoana de se& opus ori de acelasi se&, care a implinit varsta de 1' ani, in conditiile alin. 1, iar in conditiile alin. 2, cu o persoana de se& diferit ori de acelasi se& avand varsta cuprinsa intre 1' si 1, ani. "ac faptuitorul nu s-a folosit de calitatea sa ori nu a abuzat de autoritatea, increderea de care se bucura ori influenta sa, fapta nu constituie infractiune. ?rmarea imediata consta intr-o incalcare a libertatii vietii se&uale. 0aportul de cauzalitate dintre fapta si urmare trebuie sa e&iste. *atura subiectiva presupune intentia directa. 1n ipoteza din alin.1, faptuitorul trebuie sa cunoasca, in momentul savarsirii faptei, impre urarea ca victima nu a implinit 1' ani. +orme. $anctiuni .entativa se pedepseste, potrivit art. 2=4 C. p. Consumarea infractiunii are loc in momentul cand are loc actul se&ual. 8anctiunea consta in inc!isoare de la 5 la 1= ani si interzicerea unor drepturi. ontinutul agravant 1nfractiunea are cinci forme agravante, prevazute in alin. 5-6. ;rima forma agravanta, e&ista potrivit alin. 5, daca actul se&ual, de orice natura, cu o persoana de se& diferit sau de acelasi se&, care nu a implinit varsta de 1, ani, a fost determinatade oferta sau darea de bani ori foloase de catre faptuitor, direct sau indirect, victimei. 8anctiunea consta in inc!isoare de la 5 la 12 ani si interzicere unor drepturi. A doua forma agravanta, e&ista potrivit alin. 4 iopteza 1, daca faptele prevazute in alin. 1-5 au fost savarsite in scopul producerii de materiale pornografice. Agravanta e&ista, indiferent daca scopul este realizat sau nu, si indiferent de destinatia sau folosinta pe care urmau sa o aiba respectivele materiale pornografice. 8anctiunea consta in inc!isoare de la ' la 1' ani si interzicerea unor drepturi. A treia forma agravanta, e&ista potrivit alin. 4 ipoteza a 11-a, atunci cand faptele prezazute de alin. 1-5 au fost savarsite in scopul producerii de materiale pornografice, si daca pentru realizarea acestui scop s-a folosit constrangerea. 8anctiunea consta in inc!isoare de la ' la 1, ani si interzicerea unor drepturi. A patra forma agravanta, e&ista potrivit alin. ' cand fapta prevazuta in alin.1 a fost savarsita in impre urari prevazute in art. 197 alin. 2 lit. b% ori

daca faptele prevazute in alin. 1-4 au avut urmarile prevazute in art. 197 alin. 2 lit. c%. .entetiva se pedepseste, potrivit art. 2=4 C. p. 8anctiunea consta in inc!isoare de la ' la 1, ani si interzicerea unor drepturi. A cincea forma agravanta, e&ista potrivit alin. 6, daca fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. .entativa se pedepseste, potrivit srt. 2=4 C. p. 8anctiunea consta in inc!isoare de la 1' la 2' de ani si interzicerea unor drepturi. *ncestul 3 art% &8' ontinutul juridic 1nfractiunea costa in raportul se&ual intre rude in linie directa sau intre frati si surori. onditii preexistente )biectul uridic consta in relatiile sociale referitoare la desfasurarea vietii se&uale a persoanei cu respectarea normelor morale si fara a pune in pericol, sub aspect biologic, specia umana. )biectul material este reprezentat de corpul persoanei cu rol pasiv, deoarece asupra acestuia se s&ercita in mod nemi locit actiunea incriminata. 8ubiectul activ. ;entru e&istenta infractiunii este necesar ca faptuitorii sa fie rude in linie dreapta sau frate si sora. 0aspunderea penala revine ambilor faptuitori, fiecare savarsind infractiunea de incest in calitate de autori. "aca unul dintre faptuitori beneficiaza de o cauza care inlatura caracterul penal al faptei, se va retine infractiunea de incest numai in sarcina celuilalt faptiutor, nefiind necesar ca ambele persoane sa fi actionat cu intentie, pe baza unui acord de vointa consimtit. ;articipatia penala este posibila sub forma instigarii si a complicitatii. 1nstigator sau complice poate fi orice persoana. ontinutul constitutiv *atura obiectiva. 4lementul material se realizeaza printr-un raport se&ual normal, un act se&ual firesc intre doua persoane de se& opus. ?rmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru fondul biologic al societatii, precum si in incalcarea normelor de convietuire sociala.

0aportul de cauzalitate, intre actiunea savarsita si urmarea produsa, trebuie sa e&iste. *atura subiectiva presupune intentie directa. Baptuitorii trebuie sa stie, in momentul savarsirii faptei, ca sunt rude in linie dreapta sau frate si sora. 4roarea cu preivire la aceasta impre urare inlatura raspunderea penala a ambilor faptuitori sau numai a unuia, daupa cum ambii faptuitori sau numai unul dintre ei a stiut, in momentul savarsirtii faptei, ca are, in raport cu celalalt faptuitor, calitatea speciala ceruta de lege. +orme. $anctiuni .entativa este pedepsita, potrivit art. 2=4 C. p. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se realizeaza raportul se&ual, moment in care se produce si urmarea socialmente periculoasa a faptei. 1ncestul reprezinta forma continuata de savarsire, epuizandu-se in momentul cand se realizeaza ultimul raport se&ual. 8anctiunea consta in inc!isoare de la 2 la 7 ani. *nsulta 3 art% &8) ontinutul juridic ;otrivit alin. 1, infractiunea consta in atingerea adusa onoarei ori reputatiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mi loace, ori pri e&punerea la bad ocora, iar potrivit alin. 2, consta in fapta de a atribui unei persoane un defect, o boala sau infirmitate care, c!iar reale de ar fi, nu ar trebui relevate. onditii preexistente )biectul uribic principal, consta in relatiile sociale referitoare la onoarea persoanei, la sentimentul de autopretuire, sentiment pe care fiecare persoana om il are fata de el insusi. )biectul uridic secundar consta in relatiile sociale cu privire le demnitatea persoanei privita sub aspect obiectiv. )biectul material. 1nfractiunea de insulta nu are obiect material. 8ubiect activ poate fi orice persoana. ;articipatia penala este posibila sub toate formele. 1nstigarea si complicitatea sun posibile in toate cazurile, iar coautorul numai atunci cand fapta se realizeaza pe alta cale decat ce orala. 8ubiect pasiv poate fi orice persoana. ontinutul constitutiv *atura obiectiva. 4lementul material se poate realiza prin# atingerea onoarei unei persoane-

 atingerea reputatiei unei persoane atribuirea unei persoane s unui defect, boala sau infirmitate care, c!iar reale de ar fi, nu ar trebui relevate. *atura subiectiva presupune vinovatia sub forma intentiei, care poate fi directa sau indirecta. 1ntentia faptuitorului trebuie stabilita, tinandu-se seama de conditiile concrete de loc- timp, persoana, uzanta, etc., in care s-a savarsit fapta. +orme. $anctiuni .entativa infractiunii este posibila cand elementul material se realizeaza pe alta cale decat cea orala, insa nu se pedepseste. Consumarea infractiunii are loc in momentul savarsirii actiunii cu caracter ofensator, moment in care se produce si urmarea socialmente periculoasa a faptei, constand in incalcarea onoarei sau reputatiei persoanei. 8anctiunea consta in amenda Calo nia 3 art% &85 ontinutul juridic ;otrivit alin. 1, infractiunea consta in afirmarea sau imputarea in public, prin orice mi loace, a unei fapte determinate privitoare la o persoana, care, daca ar fi adevarata, ar e&pune acea persoana la o sanctiune penala, administrativa sau disciplinara, ori dispretului publicului. onditii preexistente )biectul uridic principal consta in relatiile sociale referitoare la demnitatea persoanei, sub aspect obiectiv, sub aspectul aprecierii de care se bucura, a reputatiei pozitive pe care a dobandit-o in cadrul colectivitatii. )biectul uridic secundar consta in relatiile sociale privind onoarea persoanei, sub aspect subiectiv, privind sentimentul de autopretuire. )biectul material. 1nfractiune nu are obiect material. 8ubiect activ poate fi orice persoana. ;articipatia penala este posibila sub fprma instigarii sau a complicitatii in toate cazurile, iar sub forma coautoratului, numai in cazul in care se comite pe alta cale decat cea orala.

ontinutul constitutiv

*atura obiectiva. 4lementul material se poate realiza prin doua actiuni alternative, constand in afirmarea sau imputarea in public a unei fapte determinate privitoare la o persoana. Afirmarea presupune a sustine, a relata, a povesti, a comunica ceva. Imputarea presupune a reprosa, a atribui cuiva fapte, a invinui, a face pe cineva raspunzator. *atura subiectivapresupune vinovatia faptuitorului sub forma intentiei, care poiate fi directa sau indirecta. +orme. $anctiuni .entativa infractiunii este posibila numai atunci cand faptuitorul a ales o modalitate de savarsire a actiunii susceptibila de desfasurare in timp, insa nu este pedepsita de lege. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se realizeaza fapta de afirmare sau imputare. 8anctiunea consta in inc!isoare de la 2 luni la 2 ani sau amenda. Denuntarea calo nioasa 3 art% &)7 ontinutul juridic ;otrivit alin. 1, infractiunea consta in invinuirea mincinoasa facuta prin denunt sau plangere, cu privire la savarsirea unei infractiuni de catre o anumita persoana, iar potrivit alin. 2, consta in producerea ori ticluirea de probe mincinoase, in spri inul unei invinuiri nedrepte. onditii preexistente )biectul uridic principal consta in relatiile sociale referitoare la activitatea de infaptuire a ustitiei. )biectul uridic secundar consta inrelatiile sociale referitoare la denumirea, sau, in unele cazuri, referitoare si la libertatea personala. )biectul material nu e&ista. 8ubiectul activ poate fi orice persoana. ;articipatia penala este posibila sub toate formele. ontinutul constitutiv *atura obiectiva. 1nvinuirea trebuie sa priveasca o anumita persoana, determinata prin indicarea numelui si a prenumelui sau a lator elemente care sa permita, fara ec!ivoc, identificarea ei. 1nvinuirea trebuie sa se faca prin plangere sau denunt. Cererea referitoare la savarsirea invinuirii prin plangere sau denunt este indeplinita atat in cazul unui denunt semnat, cat si in cazul unui denutnesemnat, atat in cazul in care plangerea sau denuntul orel a fost consemnat intr-un proces

verbal constatator, cat si in cazul cand nu a fost consemnat intr-un asemenea proces verbal. 1nvinuirea trebuie sa fie mincinoasa, in sensul ca faptuitorul este de rea-credinta. ?rmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru infaptuirea ustitiei. 0aportul de ceuzalitate trebuie sa e&iste. *atura subiectiva presupune vinovatia faptuitorului sub forma intentiei care, potrivit unei opinii este numai directa, iar potrivit altei opinii, poate fi si indirecta. 1n ambele situatii, este necesar ca faptuitorul sa fi cunoscut caracterul mincinos al invinuirii sau al probelor. +orme. $anctiuni .entativa nu se pedepseste. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se face invinuirea mincinoasa sau in momentul in care se produc ori se ticluiesc probele mincinoase. 8anctiunea consta in inc!isoare de la 6 luni la 5 ani pentru fapta din alin. 1, si inc!isoare de la 1 la ' ani pentru fapta prevazuta in alin. 2. auza speciala de reducere a pedepsei ;entru a interveni in timp util, declaratia de retractare trebuie facuta la organul caruia i-a fost adresata plangerea sau denuntul ori in fata caruia au fost produse sau ticluite probele. Cauza de reducere a pedepsei are caracter personal, profita numai celui care a facut declaratia de retractare. Marturia incinoasa 3 art% &58

ontinutul juridic ;otrivit alin. 1, infractiunea consta in fapta martorului vare intr-o cauza penala, civila, disciplinara sau in orice alta cauza in care se asculta martorii, face afirmatii mincinoase, ori nu spune tot ce stie privitor la impre urarile esentiale asupra carora a fost intrebat. ;otrivit alin. 4, dispozitiile alin. 1-5 se aplica in mod corespunzator si e&pertului sau interpretului. onditii preexistente )biectul uridic principal consta in relatiile sociale referitoare la infaptuirea ustitiei, relatii cera presupun sinceritate din partea celor ascultati ca martori. )biectul uridic secundar poate consta in relatiile sociale referitoare le demnitatea ori libertatea persoanei, sau in relatiile socilae cu caracter petrimonial.

)biectul material. 1nfractiunea de marturie mincinoasa nu are obiect material. 8ubiectul activ este calificat prin calitatea de martor, e&pert sau interpret. >artorul este persoana care, avanda cunostinta de vreo fapta sau impre urare de natura sa serveasca la aflarea adevarului intr-o cauza penala, civila, disciplinara sau in orice alta cauza, este ascultat in legatura cu aceasta. 4&pertul este persioana insarcinata de organul udiciar sa lamureasca, in baza cunostintelor de specialitate pe care le are, anumite fapte sau impre urari ale cauzei, in vederea stabilirii adevarului. 1nterpretul este persoana la serviciile careia recurge organul udiciar atunci cand una din parti sau alta persoana care urmareste sa fi e ascultata nu cunoaste limba romana sau nu se poate e&prima ori atunci cand unele dintre inscrisurile aflate la dosarul cauzei sunt redactate intr-o alta limba decat cea romana. ;articipatia penala este posibila sub forma instigarii si a complicitatii. Coautoratul este e&clus prin natura infractiunii. ontinutul constitutiv *atura obiectiva. 4lementul material al laturii obiective se realizeaza, fie printr-o infractiune si consta in fapta martorului care face afirmatii mincinoase sau nu spune tot ce stie privitor la impre urarile esentiale asupra carora a fost intrebat. ?rmarea imediata consta in cererea unei stari de pericol pentru activitatea de infaptuire a ustitiei. 0aportul de cauzalitate trebuie sa e&iste. *atura subiectiva presupune vinovatia sub forma intentiei, care poate fi directa sau indirecta. +orme. $anctiuni .entativa infractiuniieste posibila cand fapta se realizeaza printr-o actiune, insa nu se pedepseste. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care martorul, e&pertul sau interpretul semneaza depozitia facuta sau in momentul in care raportul de e&pertiza ori traducerea este depusa la organul uridic. 8anctiunea consta in inc!isoare de la 1 la ' ani.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai complet site cu referate