A "lovi" cererea (Hit the bid) Expresie folosita in situatia in care un vanzator accepta cel mai mare pret

oferit de un cumparator. De exemplu, daca pretul ofertei este 341/4 si cererea 34, vanzatorul "loveste cererea" daca accepta 34. A accepta livrarea (Take delivery) (1) Acceptarea de catre detinatorul unui contract futures a livrarii marfii care reprezinta activul de aza. De exemplu, cumparatorul unui contract futures pe aur care are nevoie de acest metal poate planifica sa accepte livrarea in loc sa!si inc"ida pozitia. (#) A accepta livrarea certificatelor valorilor mo iliare care au fost cumparate (daca valorile mo iliare sunt in forma materializata). A acoperi (Cover) A cumpara o valoare mo iliara care anterior a fost vandut s"ort cu scopul de a inc"ide pozitia. A actiona inainte (Running ahead) (1) $umpararea sau vanzarea unei valori mo iliare de catre un ro%er pentru contul sau personal inainte de executarea ordinelor clientilor pentru acea valoare mo iliara. (#) De asemenea, atunci cand o firma de ro%era& emite un raport ne'ativ despre o companie iar un ro%er actioneaza pe aza raportului pentru contul sau personal inainte sa informeze clientii cu privire la raportul respectiv. Aceasta actiune este ile'ala. De asemenea, denumita front runnin'. A angaja o pozitie (Take a position) (1) Expresie utilizata atunci cand un investitor cumpara sau vinde actiuni, o li'atiuni sau alte instrumente financiare transfera ile. ( pozitie poate fi lon' sau s"ort. (#) A cumpara actiuni ale unei companii cu intentia de a le pastra ca investitie pe termen lun' sau de a prelua controlul in cadrul companiei. )n *tatele +nite, o persoana care an'a&eaza o pozitie de ,- sau mai mult din actiunile aflate in circulatie ale unei companii tre uie sa raporteze acest lucru la *ecurities and Exc"an'e $ommission, la ursa la care este listata compania tinta si la compania tinta. A bate palma (Handshake) )ntr!o distri uire ne'ociata a unei emisiuni de o li'atiuni municipale, dupa ce termenii emisiunii au fost sta iliti prin ne'ociere cu distri uitorul ales de catre emitent, distri uitorul ofera o li'atiunile spre vanzare. Daca, la un moment dat, emitentul este multumit de performanta vanzarilor, el transmite distri uitorului admiterea cumpararii de catre acesta a o li'atiunilor in conditiile sta lite pana in acel moment. $ontractul se considera inc"eiat, dar neoficial, si este denumit ""ands"a%e". Desi contractul nu este un an'a&ament oficial, el este respectat intocmai. Distri uitorul intra in posesia o li'atiunilor numai dupa ce acestea ii sunt acordate oficial de catre emitent. A cauta o piata ( eek a market) A cauta un cumparator (in cazul unui vanzator), sau un vanzator (in cazul unui cumparator). A emite (!ssue (!ssuance)) (peratiunea de a vinde instrumente financiare transfera ile pe piata primara de catre o corporatie sau o administratie pu lica, fie prin intermediul unui distri uitor, fie printr!un plasament privat.

A "ace piata (#ake a market) .entinerea unei cotatii ferme pentru o anumita valoare mo iliara de catre un dealer care este dispus sa cumpere si sa vanda loturi standard din acea valoare mo iliara la preturile de cerere, respectiv de oferta cotate. )n *tatele +nite, dealerul se numeste formator de piata (mar%et ma%er) pe piata (/$ si 0specialist1 la ursa. A inchide o pozitie (Close a position) A elimina o pozitie din portofoliu, efectuand o tranzactie opusa celei de desc"idere a pozitiei si de aceeasi marime. $el mai o isnuit mod de a inc"ide o pozitie este acela de a vinde o valoare mo iliara detinuta. De asemenea, o pozitie mai poate fi inc"isa cumparand inapoi valorile mo iliare pe care investitorul le!a imprumutat pentru a le vinde s"ort. )n tranzactiile cu contracte futures si options, traderii isi inc"id pozitiile facand tranzactii opuse si de aceeasi marime. A lista ($ist) A admite un instrument financiar transfera il pentru a se tranzactiona la o ursa or'anizata. 2entru a fi listat instrumentul financiar transfera il si emitentul tre uie sa indeplineasca anumite standarde minime sta ilite de catre ursa respectiva. A sustine piata (Holding the market) )ntrarea pe piata cu suficiente ordine de cumparare pentru a sustine pretul unei valori mo iliare. *copul este de a ec"ili ra un trend descendent. )n *tatele +nite, este privita de *E$ drept o forma ile'ala de manipulare a pretului (cu exceptia cazului sustinerii unei emisiuni noi de valori mo iliare, caz re'lementat de *E$ prin clauza de sta ilizare a pretului). A tatona piata ( hopping the street) *tran'erea cotatiilor de catre un ro%er/dealer de la formatorii de piata (/$ pentru a!si forma o aza pentru ne'ocierea unei tranzactii. A tezauriza (Treasure up) (1) A acumula unuri de valoare cu intentia de a le valorifica ulterior. (#) A rascumpara propriile valori mo iliare, in cazul companiilor. Abandonare (Abandonment) (1) A andonarea voluntara de catre un proprietar a tuturor drepturilor asupra unui instrument financiar (actiune, o li'atiune, titlu de participare la un fond de investitii) pastrat in cont la o firma ro%er/dealer si pentru care acest intermediar financiar nu mai poate identifica proprietarul lui o perioada de timp determinata prin le'e. (#) 3eexercitarea drepturilor conferite de o optiune de catre detinatorul acesteia pana la data expirarii respectivei optiuni. )n acest caz, termenul ec"ivalent mai des utilizat este expiration. Abaterea de la stil ( tyle dri"t) /endinta unor mana'eri de portofoliu de a se a ate de la tipurile lor o isnuite de investitii. De exemplu, mana'erul unui fond de investitii de actiuni ale companiilor cu capitalizare mare, orientat spre valoare, poate sa transfere o parte su stantiala din activele financiare ale fondului in actiuni de crestere, ale companiilor mici, ceea ce determina ca portofoliul sa o tina performante neasteptat de une sau de sla e in comparatie cu fondurile similare. A aterea de la stil in'reuneaza urmarirea de catre

un investitor a unui plan de alocare a activelor financiare proprii, deoarece introduce modificari neprevazute in alocarile pe care acesta si le!a sta ilit inital. Absorbtie (Assimilation) A sor tia unei emisiuni noi de actiuni de catre pu licul investitor dupa ce toate actiunile au fost vandute de catre distri uitorii emisiunii, iar capitalul su scris de investitori a fost varsat in termenul precizat de prospectul de oferta pu lica sau de re'lementarile in vi'oare. Abuz de tranzactionare (Churning) Administrarea a uziva, ile'ala, a contului discretionar al unui client de catre un reprezentant inre'istrat al unei firme ro%er/dealer. Acesta cumpara si vinde instrumente financiare transfera ile pentru client doar cu intentia de a 'enera comision, i'norand interesele si o iectivele investitionale ale clientului. Abuz de tranzactionare (%vertrading) (1) )n *tatele +nite, practica ce incalca re'ulile 3A*D prin care un ro%er/dealer plateste mai mult unui client pentru o valoare mo iliara ca sa!i permita clientului sa cumpere o alta valoare mo iliara la un mar%up mai mare decat pierderea pe care o va inre'istra firma in momentul in care va vinde valoarea mo iliara pe care a cumparat!o de la client la pretul curent al pietei. (#) /ranzactionare excesiva de catre un ro%er intr!un cont discretionar. 4ezi $"urnin'. Accept bancar (&ankers' (uote acceptance) Document utilizat in tranzactiile comerciale internationale, care exprima acordul ancii importatorului de a ac"ita ancii exportatorului contravaloarea acreditivului desc"is de catre importator, la momentul primirii documentelor ce atesta ca tranzactia a fost efectuata conform clauzelor specificate in acreditiv. Accepturile ancare sunt folosite pentru a oferi producatorilor sau exportatorilor fonduri pe termen scurt (capital de lucru) pentru a putea opera intre momentul producerii sau exportarii unurilor si respectiv cel al incasarii platii de la cumparatori. Accept de plata (Acceptance o" payment) )nstrument financiar de tipul politei, iletului la ordin, cam iei utilizat in 'eneral ca instrument de plata dar care, in anumite conditii strict re'lementate, poate fi un activ financiar in care investesc fondurile monetare Achizitie pe datorie ($everaged buyout ($&%)) 2reluarea unei companii folosind ani imprumutati. )n ma&oritatea cazurilor, activele firmei tinta sunt oferite drept 'arantie pentru imprumutul pe care firma ce intentioneaza preluarea il face in acest scop si pe care acesta il va ac"ita din veniturile 'enerate de compania preluata. 56( se practica numai pentru situatiile in care se preconizeaza un cas" flo7 pozitiv. Acoperire (Coverage) .ar&a de si'uranta pentru plata serviciului datoriei aferent unei o li'atiuni municipale azate pe venituri. 8eprezinta numarul de ori (de exemplu, acoperire 1,9-) cu care casti'urile nete anuale depasesc serviciul anual al datoriei. 2oate fi o valoare a soluta sau relativa. Acoperirea dividendului ()ividend coverage) .asura in care profitul net o tinut de catre o companie poate acoperi plata dividendelor. De exemplu, o companie de servicii pu lice care a o tinut un profit de

,: per actiune si plateste un dividend de 4,;<: per actiune are o acoperire relativ sla a a dividendului. ( acoperire sla a nu ofera mana'ementului companiei flexi ilitatea de a creste dividendele sau de a le mentine la acelasi nivel in cazul in care casti'urile in numerar ale companiei scad. Acoperirea dobanzilor (!nterest coverage) )ndicator care masoara capacitatea unei firme de a efectua la timp platile do anzii pentru o li'atiunile emise. .arime numerica ce indica de cate ori profitul rut al unei companii este mai mare decat cuantumul do anzilor datorate. Acoperirea pozitiei short ( hort covering) $umpararea de catre un vanzator s"ort a valorilor mo iliare pe care le!a imprumutat la momentul vanzarii s"ort, cu scopul de a le restitui si de a!si inc"ide astfel pozitia s"ort. Acord cu raspundere solidara (*ndivided account) )ntr!un contract de distri uire, este o intele'ere de impartire a raspunderii prin care toti mem rii sindicatului sunt raspunzatori pentru partea nevanduta a emisiunii. =radul de raspundere este in functie de procentul de participare al fiecarui mem ru. Acreditiv ($etter o" credit ($%C)) (1) Document emis de o anca in numele unuia dintre clientii sai prin care se autorizeaza plata unei terte parti daca aceasta din urma respecta conditiile din contractul initial. Este o metoda foarte o isnuita de 'arantare a platii, mai ales in cazul tranzactiilor comerciale internationale. (#) Document emis de re'ula de catre o anca prin care se 'aranteaza platile do anzii si principalului pentru o emisiune de o li'atiuni. Actionar ( hareholder) Detinator al uneia sau mai multor actiuni comune sau preferentiale in cadrul unei corporatii. Detinatorul de actiuni comune are patru drepturi> (a) dreptul asupra activelor companiei proportional cu numarul actiunilor detinute in cazul in care aceasta este lic"idata? ( ) dreptul de a vota proportional cu numarul actiunilor detinute cu ocazia ale'erii directorilor in consiliul de administratie, desemnarii auditorilor sau cu ocazia supunerii la vot a altor pro leme, participand in mod direct la adunarea 'enerala a actionarilor sau prin intermediul unui imputernicit? (c) dreptul la dividende, atunci cand ele exista si sunt declarate de catre consiliul de administratie? (d) dreptul de a su scrie pentru emisiunile noi de actiuni, inainte ca acestea sa fie oferite pu licului. Actionar ( tockholder) )nvestitor individual sau institutional care detine cel putin o actiune comuna sau preferentiala a unei companii. De asemenea, denumit s"are"older. Actionar inregistrat ( tockholder o" record) Detinator de actiuni comune sau preferentiale, care este inre'istrat ca actionar in re'istrul actionarilor unei corporatii, la o anumita data. Dividendele si alte distri uiri sunt facute numai actionarilor inre'istrati la data inre'istrarii (data de referinta). Actionar principal (+rincipal stockholder)

Actionar care detine un procent semnificativ din actiunile unei corporatii. )n *tatele +nite, conform re'ulilor *E$, un actionar principal tre uie sa detina cel putin 19din actiunile cu drept de vot ale unei companii. Adesea, dar nu o li'atoriu, acesti actionari fac parte din consiliul de administratie al companiei si, conform re'ulilor *E$, sunt considerati insideri, astfel ca ei tre uie sa raporteze tranzactiile de cumparare si de vanzare pe care le fac cu actiunile companiei si sa respecte re'ulile privind re'imul informatiilor privile'iate. Actiune ( tock) )nstrument financiar ce reprezinta proprietatea intr!o corporatie si confera un drept asupra casti'urilor si activelor acesteia. De re'ula, o actiune comuna da dreptul detinatorului sau sa voteze cu ocazia ale'erii directorilor in consiliul de administratie sau cu ocazia supunerii la vot a altor pro leme, in adunarea 'enerala a actionarilor sau prin intermediul unui mandat (prox@). )n 'eneral, o actiune preferentiala nu confera dreptul la vot, dar are un drept prioritar asupra casti'urilor si asupra activelor companiei fata de o actiune comuna ! dividendele aferente actiunilor preferentiale tre uie platite inaintea dividendelor aferente actiunilor comune. ( corporatie poate autoriza si alte clase de actiuni, fiecare cu propriul sau set de drepturi contractuale. Actiune ( hare) )nstrument financiar transfera il care atesta dreptul de proprietate (eAuit@ o7ners"ip) intr!o corporatie, reprezentat printr!un certificat (in cazul actiunilor in forma materializata). 3umarul actiunilor pe care o corporatie este autorizata sa le emita este mentionat in statutul corporatiei. )n 'eneral, corporatiile nu emit numarul total al actiunilor autorizate. Actiune (,(uity) Bractiuni din capitalul social ce reprezinta proprietatea intr!o corporatie si dreptul asupra casti'urilor si activelor firmei? ele pot plati dividende si pot creste sau scadea in valoare. *inonim cu "stoc%". Actiune ""ierbinte" (supralicitata) (Hot stock) (1) Actiune nou emisa al carei pret creste rapid c"iar din prima zi de tranzactionare pe piata secundara. (#) Actiune furata. Actiune ciclica (Cyclical stock) Actiune al carei pret tinde sa creasca rapid cand economia este in expansiune si sa scada rapid cand economia este in recesiune. De exemplu, actiunile din industria constructiilor de locuinte sau din industria unurilor de folosinta indelun'ata sunt actiuni ciclice. Actiune comuna (Common stock) )nstrument financiar care reprezinta proprietatea (eAuit@ o7ners"ip) intr!o corporatie. Detinatorii acestui tip de actiuni isi exercita controlul asupra afacerilor corporatiei prin vot si eneficiaza de orice crestere a capitalului. 5or li se platesc dividende, insa numai dupa ce au fost platite dividendele aferente actiunilor preferentiale. )n caz de lic"idare, drepturile pe care aceste actiuni le confera asupra activelor sunt inferioare drepturilor pe care le confera toate celelalte instrumente. Actiune concertata (Acting in concert) Atunci cand doi sau mai multi investitori actioneaza in aza unei intele'eri cu scopul atin'erii unui o iectiv comun ! de exemplu, o tinerea unei pozitii de control sau

ma&oritare intr!o companie detinuta pu lic prin cumpararea actiunilor companiei respective de pe piata secundara. )n *tatele +nite, investitorii care actioneaza concertat cu scopul de a o tine o pozitie de control sau o pozitie care sa le permita sa influenteze deciziile luate cu privire la mana'ementul companiei tre uie sa informeze *ecurities and Exc"an'e $ommission (*E$) despre aceasta intentie. Este ile'ala actiunea concertata avand ca scop manipularea pretului unei actiuni pentru o tinerea unor casti'uri in defavoarea celorlalti investitori in actiunea respectiva. Actiune cu drept de vot (-oting stock) Actiune care confera detinatorului sau dreptul de a vota cu ocazia ale'erii directorilor (consiliului de administratie), numirii auditorilor sau cu ocazia supunerii la vot a altor pro leme in adunarea 'enerala a actionarilor. .a&oritatea actiunilor comune sunt actiuni cu drept de vot. Actiune cumparata pe credit ($everaged stock) Actiune cumparata folosind ani imprumutati, cum ar fi intr!un cont in mar&a. Actiune "ara drept de vot (.onvoting stock) Actiune care nu da detinatorului ei dreptul sa voteze cu ocazia ale'erii directorilor, numirii auditorilor sau cu ocazia supunerii la vot a altor pro leme in adunarea 'enerala a actionarilor. $ompaniile creeaza uneori o clasa speciala de actiuni fara drept de vot pentru a limita controlul in cadrul corporatiei doar la anumite 'rupuri. Actiunile preferentiale sunt actiuni fara drept de vot. Actiune "ara valoare nominala (.o par value stock) *e refera la o actiune careia nu i s!a atri uit nici o valoare nominala la momentul emiterii. Actiune garantata (/uaranteed stock) Actiune preferentiala emisa de o companie, pentru care plata dividendului este 'arantata de catre una sau mai multe companii diferite de cea emitenta. Actiune in cadere libera (Air pocket stock) Actiune al carei pret scade drastic datorita unor informatii sau zvonuri cu privire la situatia economica dificila a emitentului. Actiune in marja pe %TC (%TC margin stock) )n *tatele +nite, actiune tranzactionata pe piata (/$, al carei emitent indeplineste anumite conditii ce califica actiunea pentru a fi cumparata in mar&a sau vanduta s"ort, dupa cum prevede 8e'ulamentul /. Actiune pre"erentiala (+re"erred stock) /ip de actiune care confera detinatorului ei dreptul la un dividend presta ilit care tre uie platit re'ulat, inaintea dividendelor aferente actiunilor comune. De asemenea, in cazul lic"idarii companiei, detinatorii de actiuni preferentiale isi exercita drepturile asupra activelor acesteia, fiind superiori detinatorilor de actiuni comune, dar inferiori detinatorilor de o li'atiuni. De re'ula, proprietarii de actiuni preferentiale nu au drept de vot in adunarea 'enerala a actionarilor. Actiune pre"erentiala convertibila (Convertible pre""ered stock) Actiune preferentiala care poate fi sc"im ata cu un numar de actiuni comune, la un pret presta ilit. Actiune pre"erentiala cu dividend variabil

(Adjustable rate pre"erred stock) Actiune preferentiala al carei dividend este recalculat la intervale de timp specificate, de o icei trimestrial, dupa o formula predeterminata. Acest tip de actiune preferentiala contrasteaza cu ma&oritatea actiunilor de acest tip care platesc trimestrial un dividend fix. )n 'eneral, pretul actiunilor preferentiale cu dividend varia il nu are fluctuatii mari (are o volatilitate redusa) deoarece dividendul este a&ustat automat pentru a mentine tranzactionarea actiunilor in &urul valorii nominale. Actiune pre"erentiala cumulativa (Cumulative pre""ered stock) Actiune preferentiala ale carei dividende, omise de la plata din cauza ca firma nu a o tinut casti'uri suficiente sau din alte cauze, se acumuleaza pana in momentul in care dividendele vor putea fi platite. Aceste dividende tre uie platite inte'ral inaintea platii dividendelor aferente tuturor actiunilor comune ale companiei. )n prezent, ma&oritatea actiunilor preferentiale sunt cumulative. Actiune pre"erentiala necumulativa (.oncumulative pre""ered stock) Actiune preferentiala pentru care dividendele neplatite din cauza faptului ca firma nu a o tinut casti'uri suficiente sau din alte motive nu se acumuleaza, spre deose ire de o actiune preferentiala cumulativa pentru care dividendele neplatite se acumuleaza si tre uie platite inaintea dividendelor aferente actiunilor comune. Actiune pre"erentiala neparticipativa (.onparticipating pre""ered stock) 4ezi 2articipatin' preferred stoc%. Actiune pre"erentiala participativa (+articipating pre"erred stock) Actiune preferentiala care pe lan'a plata dividendului sta ilit da dreptul detinatorului sau sa participe, in anumite conditii, alaturi de detinatorii actiunilor comune la distri uirile suplimentare care se fac din casti'urile companiei. De o icei, distri uirile suplimentare sunt impartite in mod e'al intre detinatorii de actiuni comune si detinatorii de actiuni preferentiale participative. De exemplu, o emisiune de actiuni preferentiale participative poate impune ca orice crestere a dividendului aferent actiunilor comune peste #: sa fie impartita in mod e'al detinatorilor de actiuni comune si celor de actiuni preferentiale participative. Actiune pre"erentiala prioritara (+rior pre""ered stock) Actiune preferentiala care ofera un drept de retentie superior celui oferit de celelalte emisiuni de actiuni preferentiale asupra activelor companiei in caz de lic"idare si asupra casti'urilor atunci cand sunt declarate dividende. Actiune pre"erentiala rascumparabila (Callable pre"erred stock) Actiune care poate fi rascumparata de catre emitent (de o icei, la valoarea nominala sau la un pret putin peste aceasta valoare). 8ascumpararile pot fi de asteptat atunci cand ratele do anzii de pe piata scad semnificativ su randamentul oferit de actiunea preferentiala la momentul emiterii. Actiune tezaurizata (Treasury stock) Actiune care a fost emisa si apoi rascumparata de catre compania emitenta. ( actiune tezaurizata poate fi retrasa sau revanduta pe piata secundara. Ea este emisa, dar nu se afla in circulatie. Ea nu este luata in considerare la plata dividendelor, la calcularea casti'urilor per actiune si nu confera dreptul de vot. ( corporatie isi tezaurizeaza actiunile> (1) pentru a oferi o alternativa la plata dividendelor impoza ile, deoarece reducerea numarului actiunilor aflate in circulatie creste

valoarea per actiune si adesea pretul de piata? (#) pentru a furniza actiuni pentru exercitarea optiunilor, a 'arantiilor si conversia instrumentelor financiare transfera ile converti ile? (3) pentru a contracara o tentativa de preluare? (4) pentru a modifica raportul datorii pe termen lun'/capitalul actionarilor (de t!to!eAuit@ ratio), emitand o li'atiuni cu scopul de a finanta rascumpararea actiunilor? (,) ca rezultat al sta ilizarii pretului de piata in timpul unei emisiuni noi. Actiune yo0yo (1o0yo stock) Actiune foarte volatila, al carei pret creste si scade des si intr!un interval in'ust. Actiuni a"late in circulatie (%utstanding capital stock) Actiuni care au fost emise si care sunt detinute de catre pu lic. )n aceasta cate'orie nu intra actiunile tezaurizate, adica actiunile care au fost emise, dar ulterior au fost rascumparate de catre emitent. 3umarul actiunilor aflate in circulatie este folosit la calcularea valorii conta ile si a casti'urilor per actiune (dividende). Actiuni autorizate (Authorized shares) 3umarul maxim de actiuni dintr!o anumita clasa pe care o companie il poate emite le'al, conform prevederilor din statut. De o icei, o corporatie poate sa mareasca ulterior acest numar prin votul actionarilor in adunarea 'enerala. $onform prevederilor din actele sale constitutive, corporatia nu este o li'ata sa emita toate actiunile autorizate. Actiuni blue0chip (&lue0chip stocks) Actiuni comune ale unor companii mari, ine cunoscute de!a lun'ul timpului pentru cresterea profitului si plata dividendelor, precum si pentru calitatea mana'ementului, a produselor si serviciilor. De re'ula, actiunile lue!c"ip au preturi relativ mari si randamente moderate. /ermenul " lue!c"ip" provine de la &ocul de po%er, unde &etoanele al astre au cea mai mare valoare. Actiuni bonus (&onus shares) 4ezi *toc% dividend. Actiuni diluate (2atered stock) Actiuni emise cu o valoare considera il mai mare decat valoarea activelor care stau la aza acestora. Din punctul de vedere al actionarului, dezavanta&ele sunt> incapacitatea de a!si recupera inte'ral investitia in caz de lic"idare, o tinerea unei renta ilitati mici dintr!o astfel de investitie, posi ilitatea ca datoriile sa depaseasca valoarea nominala a actiunilor, o valoare de piata scazuta, datorita dividendelor mici, si pro a il unei pu licitati ne'ative, capacitatea redusa de a emite actiuni sau o li'atiuni noi pentru a finanta cresterea precum si pierderea pozitiei concurentiale datorita necesitatii de a creste preturile pentru a oferi investitorilor o renta ilitate accepta ila. 2entru a remedia aceasta situatie, o companie tre uie fie sa creasca activele, fara sa mareasca numarul actiunilor aflate in circulatie, prin rascumpararea actiunilor comune de catre companie, fie sa reduca numarul actiunilor aflate in circulatie, fara sa reduca activele. Actiuni distribuite ()istribution stock) Actiuni care fac parte dintr!un pac"et relativ mare, vandut intr!o anumita perioada de timp fie pe piata primara, fie pe piata secundara, printr!un plasament privat sau printr!o oferta pu lica secundara de vanzare. Actiuni emise si a"late in circulatie (!ssued0and0outstanding stocks)

Actiuni ale unei companii, autorizate prin statut care au fost emise si oferite pu licului investitor si se afla in circulatie pe piata. Aceste actiuni reprezinta capitalul investit de catre actionarii firmei, iar numarul lor poate fi mai mic sau e'al cu numarul actiunilor autorizate (o parte din emisiunile apro ate de A=A nu au fost vandute inte'ral, unele actiuni au fost rascumparate s.a.). Actiuni neemise (*nissued stock) Actiuni ale unei corporatii care au fost autorizate (apro ate de adunarea 'enerala a actionarilor), dar inca nu au fost emise. Adesea, mana'ementul unei companii va cere actionarilor sai sa autorizeze initial mult mai multe actiuni decat este necesar, pentru ca ulterior sa poata emite actiuni fara apro area actionarilor. Actiunile neemise nu platesc dividende si nu confera drept de vot. Ele nu tre uie confundate cu actiunile tezaurizate care sunt emise, dar nu se afla in circulatie. Actiuni pereche (+aired shares) )n *tatele +nite, actiunile comune a doua companii care au acelasi mana'ement, vandute ca un intre', de re'ula su forma unui sin'ur certificat tiparit pe fata si pe verso. De asemenea, se mai numesc actiuni 0cuplate1 (stapled s"ares) sau 0siameze1 (siamese s"ares). Activ sintetic3arti"icial ( ynthetic asset) $om inatie realizata din instrumente financiare derivate si/sau active, astfel incat sa produca acelasi efect financiar ca detinerea unui activ complet diferit. De exemplu, cumpararea unei optiuni call pe o actiune simultan cu vanzarea unei optiuni put pe aceeasi actiune, produce acelasi efect financiar ca detinerea actiunii de aza, adica un casti' potential nelimitat daca actiunea creste si respectiv o pierdere potentiala limitata daca actiunea scade. Activ suport "izic (Actuals) 2e piata contractelor futures este orice activ fizic (marfa) cum ar fi aurul, soia sau costita de porc. /ranzactionarea contractelor futures pe un activ fizic are drept rezultat livrarea activului respectiv atunci cand contractele futures a&un' la scadenta. Acest lucru contrasteaza cu tranzactionarea contractelor futures pe active cum ar fi indicii care presupune decontarea cas" a contractelor fara a se livra nici un activ fizic atunci cand acestea a&un' la scadenta. /otusi, in cazul tranzactiilor cu contracte futures care au la aza un activ fizic, ma&oritatea contractelor sunt lic"idate inainte ca ele sa a&un'a la scadenta, situatie in care nu mai este necesara livrarea activului de aza.

Activ suport "izic (+hysical commodity) .arfa care este livrata cumparatorului la scadenta unui contract pe acea marfa, fie pe piata cas" (spot), fie pe piata futures. $alitatea si cantitatea marfii ce urmeaza a fi livrata sunt specificate de ursa la care se tranzactioneaza contractul respectiv. Active (Assets) (1) /otalitatea unurilor avand valoare comerciala detinute de catre o companie, institutie sau persoana fizica. Activele pot fi tan'i ile, cum ar fi stocurile, utila&ele, cladirile si terenurile, sau intan'i ile, cum ar fi revetele si marcile. (#) 2artea stan'a a ilantului in care sunt inscrise activele. (3) in cazul fondurilor de investitii,

instrumentele financiare care alcatuiesc portofoliul se mai numesc si active financiare ( ani, actiuni, o li'atiuni s.a.) Active curente (circulante) (Current assests) 3umerar precum si active care se estimeaza ca vor fi transformate in numerar, in maxim un an, cum ar fi instrumentele financiare tranzactiona ile, creantele, stocurile. De re'ula, activele curente nu sunt foarte profita ile, dar tind sa confere lic"iditate si si'uranta operatiunilor unei firme. Active echivalente numerar (.ear money) (1) )nstrumente financiare ec"ivalente cu numerarul sau alte active care pot fi convertite cu usurinta in numerar fara a inre'istra nici o pierdere, cum ar fi instrumentele financiare de credit 'uvernamentale si titlurile de participare la fondurile de piata monetara. (#) ( li'atiune apropiata de data ei de rascumparare. Active "ungibile (4ungibles) *e refera la activele cu caracteristici identice ce sunt intersc"im a ile, cum ar fi marfurile (soia, 'raul), valorile mo iliare de acelasi tip, active care sunt tranzactionate pe piete or'anizate si re'lementate. Active intangibile (!ntangible assets) Active fara forma materiala, cum ar fi> vadul comercial, marcile inre'istrate, dreptul de autor, patente, contracte de exclusivitate, concesiuni, licente, retele comerciale etc. Active nete (.et assets) Diferenta dintre activele si datoriile totale ale unei companii. Activele tangibile nete per actiune (.et tangible assets per share) Activele totale ale unei companii din care se scad activele intan'i ile cum ar fi revetele si marcile, toate datoriile si valoarea nominala a actiunilor privile'iate, iar rezultatul se imparte la numarul de actiuni comune aflate in circulatie. Activele tan'i ile nete per actiune sunt folosite de catre investitorii in cautare de actiuni su evaluate. Actualizare emisiune valori mobiliare ( tickering) .odificarea declaratiei oficiale a unei emisiuni noi de instrumente financiare transfera ile prin tiparirea informatiilor modificate pe o anda adeziva si lipirea acesteia pe declaratie. Acumularea discontului (Accreting a discount3Accruing a discount) 5a o li'atiunile municipale este procesul prin care discontul se acumuleaza ca venit pe durata de viata a unei o li'atiuni. Acumularea discontului ()iscount accrual) $resterea periodica a valorii conta ile a unei o li'atiuni care a fost cumparata cu discont, pana la atin'erea valorii sale nominale. Ad valorem () /ermen latin insemnand "dupa valoare" care se refera la modul de calculare a taxelor vamale si a impozitelor. De exemplu, taxele vamale "ad valorem" sunt calculate in functie de valoarea unurilor importate si nu dupa cantitatea sau 'reutatea acestora, iar impozitele "ad valorem" pe proprietatea imo iliara sunt sta ilite in functie de valoarea proprietatii, si nu dupa marime.

Adancimea ()epth) (1) .arimea interesului 'eneral al investitorilor fata de piata, masurata prin compararea numarului de emisiuni tranzactionate cu numarul de emisiuni listate. $u cat este mai mare numarul emisiunilor tranzactionate, cu atat este mai mare "adancimea" pietei. (#) $apacitatea pietei unei valori mo iliare de a a sor i ordine mari de cumparare sau de vanzare, fara sc"im ari mari de pret. Adaos (#arkup) (1) 2e piata (/$, este diferenta dintre pretul platit pentru o valoare mo iliara de un dealer, actionand ca principal, unui alt dealer, si pretul la care el vinde ulterior acea valoare mo iliara unui client individual. Acesta nu este specificat separat pe confirmarea trimisa clientului.4ezi As principal. (#) $restere a pretului unei valori mo iliare de catre un dealer datorita sc"im arii conditiilor pietei. De exemplu, un dealer poate decide sa aplice un mar%up unei actiuni detinute in portofoliul sau in cazul unei cresteri a pietei actiunilor. Administrator imputernicit (Trustee) 2ersoana sau institutie imputernicita sa administreze anumite active financiare in eneficiul altcuiva. De exemplu, in cazul emisiunilor noi de o li'atiuni, este o institutie, de re'ula o anca, imputernicita sa actioneze in calitate de fiduciar in eneficiul detinatorilor de o li'atiuni, cu privire la respectarea termenilor contractului o li'atiunilor de catre emitent. Adunare statutara ( tatutory meeting) 2rima adunare 'enerala a actionarilor unei companii, care conform le'ii tre uie tinuta la o data cuprinsa intre o luna si trei luni de la inceperea activitatii. 5a aceasta adunare actionarii dez at raportul le'al referitor la formarea companiei si se discuta diverse pro leme, cum ar fi capitalul social. Adunarea generala anuala (Annual general meeting) Adunare 'enerala ce se intruneste o data pe an, in cadrul careia mana'erii unei companii prezinta actionarilor rezultatele economico!financiare anuale corespunzatoare anului fiscal inc"eiat si se ale'e noul consiliu de administratie. Adunarea 'enerala anuala tre uie sa apro e principiile de aza ale politicii companiei. Directorul executiv prezinta de asemenea o strate'ie pentru anul urmator si, impreuna cu alti directori, raspund la intre arile actionarilor. Adunarea generala e5traordinara a actionarilor (,5traordinary general meeting (,/#)) Adunare a actionarilor in care se discuta pro lemele importante ce nu mai pot suferi amanare pana la urmatoarea adunare 'enerala anuala. Agent colector (Runner) A'ent colector care aduce ro%erilor in pit ordinele primite prin telefon de la firma de ro%era& pentru care lucreaza. Agent de plati (+aying agent) A'ent, de re'ula o anca, care primeste de la un emitent de o li'atiuni sau de actiuni fondurile necesare pentru a efectua platile do anzii si principalului detinatorilor de o li'atiuni, respectiv plata dividendelor detinatorilor de actiuni, serviciu financiar pentru care percepe o taxa. Agent de trans"er

(Trans"er agent) (1) $orporatii> a'ent, de o icei o anca comerciala, desemnata de catre o corporatie sa tina evidenta detinatorilor de actiuni si/sau de o li'atiuni, sa anuleze si sa emita certificate si sa rezolve toate pro lemele le'ate de certificatele pierdute, distruse sau furate, in cazul in care valorile mo iliare sunt in forma materializata. ( corporatie poate indeplini pentru ea functia de a'ent de transfer. (#) Bonduri desc"ise de investitii> firma, de o icei o anca sau o companie fiduciara, care opereaza vanzarile si rascumpararile unitatilor de fond, tine evidenta investitorilor, calculeaza zilnic valoarea activului net al fondului si efectueaza plata dividendelor si a distri uirilor din casti'urile de capital. +nele familii de fonduri indeplinesc pentru ele insele functia de a'ent de transfer.

Agent emitent obligatiuni (4iscal agent) 8eprezentant al unui emitent de o li'atiuni care indeplineste anumite functii le'ate de vanzarea si administrarea unei emisiuni de instrumente financiare de credit. )n *tatele +nite, Bed actioneaza ca astfel de a'ent pentru 'uvernul federal. Agent registru ordine (%rder book o""icial) An'a&at al $6(E care tine un re'istru al ordinelor de cumparare sau de vanzare optiuni pe actiuni date de clienti. El actioneaza ca a'ent pentru acesti clienti. Agentie (Agency) )nstitutie pu lica avand un anumit 'rad de autonomie, infiintata pentru a servi un scop pu lic de un anumit tip. Ea poate atra'e resurse financiare prin emisiunea unor instrumente financiare. Agentii de rating (Rating agencies) $orporatii care acorda calificative privind calitatea creditului. $ele patru a'entii principale sunt> .ood@Cs )nvestors *ervice? *tandard D 2oorCs $orporation? Bitc" )nvestorCs *ervice, 5.2. si Duff D 2"elps $redit 8atin' $o. Agresarea pietei (Hammering the market) 4anzare intensa de actiuni facuta cu scopul de a scadea pretul. Ajustare (Haircut) )n *tatele +nite, termen utilizat in industria instrumentelor financiare care se refera la formulele folosite in evaluarea instrumentelor financiare pentru a calcula capitalul net al unui ro%er/dealer. 2rocentele de a&ustare ("aircuts) variaza de la 9- pentru o li'atiunile emise de 'uvernul *tatelor +nite pana la 199- pentru contractele neindeplinite. Alocare (Allotment) $antitatea de instrumente financiare impartita de catre mana'erul de sindicat fiecarui mem ru al sindicatului format in scopul distri uirii unei emisiuni noi. Alocarea activelor (Asset allocation) .etoda de impartire a portofoliului in actiuni, o li'atiuni si instrumente financiare ec"ivalente cu numerarul, inclusiv su cate'oriile aferente. 4arsta, orizontul de timp, toleranta la risc si marimea portofoliului sunt factori determinanti pentru alocarea activelor unei persoane in cadrul planului financiar personal pe care aceasta il

intocmeste su indrumarea avizata a unui consultant de plasament. 4ezi $ompozitia portofoliului. A#,6 (Ame5) Acronim pentru American *toc% Exc"an'e, )nc. Amortizare (Amortization) 2rocesul de reducere 'raduala a datoriei prin plata in rate a principalului si a do anzii. Amortizare ()epreciation) $ostul periodic atri uit pe termen lun' reducerii utilitatii si valorii unui activ tan'i il. Deoarece firmele pot utiliza mai multe tipuri de amortizare, valoarea amortizarii inre'istrata in rapoartele financiare ale unei corporatii poate fi, sau nu poate fi, un un indicator al scaderii in valoare a unui activ. Amortizarea afecteaza nu numai valoarea activului inre'istrata in ilant, ci si valoarea casti'urilor raportate, ea fiind de fapt o c"eltuiala care se face in prezent pentru ac"izitionarea unui nou activ fix in viitor. Amortizarea primei (Amortizing a premium) 5a o li'atiunile municipale este procesul prin care prima platita pentru o o li'atiune este dedusa din venitul din do anda pe perioada de viata a o li'atiunii.

Amortizarea primei (+remium amortization) 5a o li'atiunile municipale, este reducerea periodica a primei platite de un investitor pentru o o li'atiune, pana la valoarea nominala. Analist "inanciar ( ecurities analyst) An'a&at al unei firme de ro%era&, al unei anci sau al unei companii de investitii care analizeaza situatia financiara a unei companii sau a unui 'rup de companii dintr!o anumita industrie in contextul pietelor financiare. .ulti analisti se specializeaza intr!o sin'ura industrie sau intr!un sin'ur sector si fac recomandari cu privire la cumpararea, vanzarea sau pastrarea valorilor mo iliare din acea industrie. Analiza ciclica (Cyclic analisis) .etoda de analiza care presupune identificarea ciclurilor preturilor si folosirea acestora pentru a determina tendintele de evolutie a pretului. Analiza "undamentala (4undamental analysis) (1) Analiza unor indicatori cum ar fi ratele do anzii, produsul national rut, inflatia, soma&ul, stocurile s.a. cu scopul de a previziona directia de evolutie a economiei. (#) Analiza ilantului conta il si a contului de profit si pierdere ale unei companii cu scopul de a previziona directia de evolutie a pretului actiunii. *pecialistii analizeaza modul in care au evoluat activele, casti'urile, vanzarile, produsele si mana'ementul pentru a previziona trendul viitor al acestor indicatori ai succesului sau esecului unei companii. Astfel, estimand care vor fi perspectivele companiei, ei incearca sa determine valoarea reala a actiunii si, daca pretul sau de piata este diferit de valoarea sa reala, atunci profita de aceasta diferenta, cumparand sau vanzand actiuni. 4ezi /ec"nical anal@sis. A ,+C !nde5

(American tock ,5change +rice Change !nde5) )ndice de piata neponderat pentru toate actiunile comune listate la Amex, calculat pe aza tranzactiilor din ultima ora. A #- !nde5 (American tock #arket -alue !nde5) )ndice de piata pentru toate actiunile comune listate la Amex, calculat zilnic si 'rupat pe re'iuni 'eo'rafice si domenii industriale. Asociatia 4ederala !potecara .ationala (4ederal .ational #ortgage Association (4.#A)) )n *tatele +nite, corporatie detinuta pu lic, autorizata de 'uvernul federal, care cumpara si vinde ipoteci asi'urate de Administratia Bederala pentru 5ocuinte (Bederal Eousin' Administration), de Administratia pentru 5ocuintele Bermierilor (Barmers Eome Administration) sau 'arantate de Administratia 4eteranilor (4eterans Administration) si emite instrumente financiare azate pe ipoteci. De asemenea, mai este denumita Bannie .ae. Asociatia .ationala a )ealerilor de -alori #obiliare (.ational Association o" ecurities )ealers (.A ))) )n *tatele +nite, asociatie a ro%er/dealerilor de pe piata (/$? este o or'anizatie nonprofit, cu putere de autore'lementare, neemitenta de actiuni. )mpune standarde etice si profesionale si autorizeaza profesionisti in domeniul instrumentelor financiare transfera ile. *copul ei principal este de a re'lementa piata valorilor mo iliare si de a prote&a astfel investitorii de pe aceasta piata. De asemenea, 3A*D mai re'lementeaza comisioanele care se percep la vanzarea unitatilor de fond si pu licitatea fondurilor desc"ise de investitii. Asociatia .ationala /uvernamentala !potecara (/overnment .ational #ortgage Association (/.#A)) A'entie detinuta inte'ral de 'uvernul *tatelor +nite si coordonata de Departamentul pentru 5ocuinte si Dezvoltare +r ana, avand ca scop cumpararea de imprumuturi ipotecare de la creditori privati ( ancile care acorda credite ipotecare, insitutiile financiare depozitare), "transformarea" lor in instrumente financiare "pass!t"rou'"" (cunoscute ca "=innie .aes") si vanzarea lor investitorilor. )nstrumentele financiare de credit emise, avand la aza imprumuturile ipotecare, sunt 'arantate cu puterea fiscala si capacitatea de indatorare ("'ood fait" and credit") a 'uvernului *tatelor +nite si sunt impoza ile inte'ral. Asociatie de economii si credite ( avings and loan association ( 7$s)) )n *tatele +nite, institutie financiara depozitara care, in principal, este an'a&ata in acordarea creditelor pentru locuinte. Desi multe dintre aceste asociatii sunt detinute c"iar de catre deponentii lor, unele sunt or'anizate drept companii, actiunile lor fiind tranzactionate pu lic. Asociatiile de economii si credite pot fi autorizate federal sau statal, iar ma&oritatea au depozitele asi'urate de Bederal *avin's and 5oan )nsurance Association. Atragere catre ordinele stop (/ather in the stop) *trate'ie in tranzactionarea actiunilor prin care se vand suficiente actiuni pentru a determina scaderea pretului pana la un punct in care se stie ca exista ordine stop, cu scopul declansarii acestora. Acestea devin ordine la piata si sunt executate, amplificand scaderea pretului ceea ce duce la declansarea si mai multor ordine stop. Acest proces este numit "avalansa" (sno7 allin'). Audit (Audit)

(peratiunea de examinare profesionista a documentelor financiare ale unei companii cu scopul de a sta ili daca inre'istrarile si rapoartele ei sunt valide si daca informatiile au fost inre'istrate in conta ilitate si prezentate in rapoartele financiare in mod le'al si corect. +n audit independent este realizat de catre un conta il autorizat ($ertified 2u lic Accountant) care intocmeste apoi un raport de audit cu privire la corectitudinea, le'alitatea, consecventa si conformitatea cu principiile de conta ilitate 'eneral acceptate. Auditor "inanciar (Auditor) (1) 2ersoana autorizata sa efectueze operatiuni de audit pentru o companie. Daca persoana este un an'a&at al companiei al carei audit il realizeaza, atunci se numeste auditor intern. Daca auditorul nu este un an'a&at al companiei respective, atunci el se numeste auditor extern independent. (#) $onta il autorizat sau companie autorizata de conta ilitate, an'a&ata de un fond de investitii pentru auditarea financiara a acestuia si ela orarea rapoartelor de audit oficiale care sunt transmise investitorilor in acel fond. Autoritate (Autority) )nstitutie pu lica infiintata pentru a servi un scop pu lic de un anumit tip si care poate emite anumite tipuri de instrumente financiare, cum ar fi o li'atiunile. Autorizatie de tranzactionare (Trading authorization) Document care imputerniceste un an'a&at al unei firme de ro%era& sa faca tranzactii de cumparare si de vanzare pentru un client. Avalansa ( no8balling) 2roces prin care activarea ordinelor stop pe o piata in crestere sau in scadere determina o presiune mai mare de crestere sau de scadere asupra preturilor, activand astfel si mai multe ordine stop care, la randul lor, determina o presiune si mai mare asupra preturilor s.a.m d. Aviz contabil (Accountant's opinion) 8aport intocmit si semnat de catre un conta il independent autorizat ($ertified 2u lic Accountant) care certifica corectitudinea datelor prezentate in conturile, re'istrele si rapoartele financiare ale unei companii. (pinia calificata a unui conta il independent autorizat reprezinta o asi'urare importanta pentru un investitor in instrumentele financiare emise de companie sau pentru un creditor. Aviz legal ($egal option) )n *tatele +nite, aviz acordat, de re'ula, de catre un consultant &uridic specializat in le'islatia o li'atiunilor municipale, care stipuleaza ca noua emisiune de o li'atiuni este emisa le'al, ca este scutita de impozitul federal pe venit (in cazul in care este scutita de acest impozit), ca este scutita de impozitul statal pe venit (in cazul in care este scutita de acest impozit) si altele.

&alanta comerciala (&alance o" trade) Este diferenta neta dintre valoarea importurilor si cea a exporturilor de unuri ale unei tari, intr!o anumita perioada de timp. Atunci cand o tara exporta mai mult decat importa, se considera ca are o alanta comerciala favora ila? cand predomina importurile, se spune ca alanta comerciala este nefavora ila. 6alanta comerciala

tre uie privita in contextul intre'ii pozitii economice internationale a tarii respective. De exemplu, o tara poate avea o alanta comerciala nefavora ila care este compensata de catre exporturile su stantiale de servicii, caz in care se considera ca aceasta tara are o pozitie economica internationala una. &alanta de plati (&alance o" payments) *istem de inre'istrare a tuturor tranzactiilor economice ale unei tari cu restul lumii intr!o anumita perioada. 6alanta de plati este mai cuprinzatoare decat alanta comerciala deoarece ia in considerare toate fluxurile de numerar care intra si ies dintr!o tara intr!o anumita perioada, incluzand investitiile, imprumuturile precum si platile pentru unuri si servicii. 6alanta de plati a unei tari are un efect puternic asupra valorii monedei sale in raport cu celelalte valute. Ea prezinta interes in mod special pentru cei care detin investitii straine sau pentru cei care detin investitii in companii nationale care depind foarte mult de exporturi. Deficitul alantei de plati nu este neaparat un aspect ne'ativ al unei economii nationale. &alon speculativ ( peculative bubble) $restere rapida a preturilor, de o icei de scurta durata, determinata de un numar excesiv de ordine de cumparare. Aceasta crestere nu este le'ata de factorii fundamentali. +n alon speculativ se formeaza datorita presiunii exercitate de speculatorii care se 'ra esc sa cumpere atunci cand pretul incepe sa creasca. &anca centrala (Central bank) 6anca ce indeplineste urmatoarele functii> (1) emite moneda? (#) administreaza politica monetara, inclusiv operatiunile de piata desc"isa? (3) pastreaza depozitele reprezentand rezervele altor anci si (4) se an'a&eaza in tranzactii al caror scop este sa prote&eze interesele pu licului investitor. &anca de investitii (!nvestment banker) 6ro%er/dealer ! expert in pietele financiare ! care actioneaza ca intermediar intre corporatiile care au nevoie de capital si investitorii individuali si institutionali care sunt dispusi sa investeasca economiile, respectiv fondurile suplimentare. 8esponsa ilitatile directe ale unei firme de investment an%in' incep cu consultanta de specialitate din faza predistri uirii emisiunii, constand in pre'atirea dosarului de inre'istrare/autorizare pentru *E$, consilierea in vederea sta ilirii dimensiunii si a pretului emisiunii, formarea si conducerea sindicatului de distri uire/vanzare a emisiunii, sta ilirea 'rupului de vanzari, daca este cazul, si continua cu recomandari avizate, profesioniste privind sta ilizarea pretului emisiunii pe durata ofertei. 2e lan'a distri uirea noilor emisiuni de instrumente financiare transfera ile, o anca de investitii se mai ocupa si cu distri uirea pac"etelor mari de instrumente emise si distri uite anterior ! fie prin oferte pe piata secundara, fie prin ne'ociere ! sustinerea pietelor pentru valorile mo iliare de&a distri uite, precum si cu intermedierea plasamentelor private de valori mo iliare. 2e lan'a activitatile de investment an%in', ma&oritatea ancilor de investitii fac operatiuni de ro%er/dealer, presteaza servicii de ro%era& si consultanta pentru clientii lor individuali si institutionali si ofera un numar mare de alte servicii financiare conexe. &anca de plasament garantat (&ond &ank) )n *tatele +nite, institutie creata de catre un stat pentru a cumpara inte'ral emisiunile de o li'atiuni ale municipalitatilor. $umpararile sunt finantate prin emiterea de o li'atiuni de catre aceasta institutie si sunt facute pentru a asi'ura un acces mai usor la capital emitentilor mai mici si mai putin cunoscuti. &anca dealer

()ealer bank) 6anca comerciala care distri uie si tranzactioneaza o li'atiuni municipale. &anca desemnata ()esignated bank) 6anca desemnata de catre emitent pentru a pastra fondurile provenite dintr!o emisiune de instrumente financiare transfera ile si pentru a efectua plata do anzilor sau a dividendelor catre investitori. &anda de volatilitate (-olatility band) )nterval de preturi in &urul nivelului curent al pietei, delimitat de media aritmetica mo ila a maximelor si cea a minimelor. &ani grei (Hard dollars) 6anii pe care o firma ro%er/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor. &ani ie"tini (,asy money) *ituatie a economiei in care ratele do anzii sunt mici iar in sistemul ancar si pe piata creditului sunt disponi ile fonduri su stantiale. )n *tatele +nite, aceste conditii sunt determinate in mare masura de catre *istemul 8ezervei Bederale. &ani scumpi (Tight money) *ituatie a economiei in care creditele sunt acordate cu 'reutate, de re'ula ca rezultat al unei masuri de a restrictiona masa monetara. Acest lucru are un efect ne'ativ asupra preturilor valorilor mo iliare, cel putin pe termen scurt. &aza (&asis) )n tranzactiile cu contracte futures este diferenta dintre pretul cas" al unui anumit produs si pretul contractului futures pe produsul respectiv. Acesta diferenta se micsoreaza pe masura ce contractul futures se apropie de scadenta. &aza de impozitare (&asis) 2retul de cumparare a unui anumit activ, a&ustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni. 6aza de impozitare a unui instrument financiar este folosita la calcularea pierderilor si casti'urilor de capital in vederea impozitarii. De asemenea, denumit si tax asis. 4ezi Ad&usted asis. &aza ingusta (.arro8 basis) 2e piata contractelor futures, situatie in care exista o diferenta mica intre pretul cas" si pretul futures pentru acelasi tip de contract. &aza puternica ( trong basis) Diferenta relativ mica intre pretul de pe piata cas" (spot) si cel de pe piata futures pentru un anumit produs. De exemplu, acest fenomen se poate o serva pe piata cerealelor inainte de recolta, cand oferta este redusa si cumparatorii tre uie sa ofere mai mult. $u cat preturile de pe piata cas" (spot) cresc, cu atat aza devine mai puternica. ( aza puternica indica o piata una pentru vanzatori, dar proasta pentru cumparatori. De asemenea, se mai numeste narro7 asis. &aza slaba (2eak basis)

Diferenta relativ mare intre pretul de pe piata cas" si cel de pe piata futures pentru un anumit produs. De exemplu, acest lucru se poate intampla pe piata cerealelor atunci cand exista o recolta o'ata. $umparatorii ofera preturi de cumparare mai mici, astfel ca pretul de pe piata cas" se va micsora in comparatie cu pretul de pe piata futures, rezultand o aza mai mare. ( astfel de aza indica o piata una pentru cumparatori, dar proasta pentru vanzatori. De asemenea, se mai numeste 7ide asis. &ig &ang (&ig &ang) Desemneaza momente cruciale din evolutia unor piete financiare> dere'lementarea declansata la #; octom rie 1FFG de catre 6ursa din 5ondra? unirea pietelor financiare intr!o sin'ura piata financiara mondiala, proces declansat in *+A (.a@Da@)? restructurarea pietelor financiare in Haponia, inceputa in primavara anului 1FFF. &ilant (&alance sheet) 8aport financiar al unei companii sau institutii care prezinta activele, datoriile si capitalul actionarilor la o data sta ilita prin le'e> lunar, trimestrial, semestrial si anual. Diferenta dintre active si datoriile pe termen lun' reprezinta capitalul social sau capitalul actionarilor. $u alte cuvinte, activele totale sunt e'ale cu suma dintre datoriile totale si capitalul actionarilor. *pre deose ire de un cont de profit si pierderi, care prezinta rezultatul activitatilor operationale ale companiei aferente perioadei de raportare, un ilant prezinta situatia financiara a companiei la un moment dat. El este o foto'rafie de moment, nu o ima'ine de ansam lu si de aceea tre uie analizat comparativ cu ilanturile anterioare si cu alte documente financiare. &ilant contabil consolidat (Consolidated balance sheet) 6ilant conta il in care activele si datoriile unei companii mama si ale filialelor sale sunt prezentate ca si cand ar fi vor a de o sin'ura firma. &%T (&%T) (1) A reviere pentru " ou'"t" (cumparat). (#) A reviere pentru " alance of trade" ( alanta comerciala). (3) A reviere (in industria fondurilor desc"ise de investitii) pentru "6oard of /rustee" ($onsiliul de )ncredere). &reak (&reak) (1) *cadere rusca a pretului unei anumite valori mo iliare sau a preturilor pietei in 'eneral. ( astfel de scadere se produce de o icei atunci cand o informatie ne'ativa neasteptata este facuta pu lica, iar investitorii se 'ra esc sa vanda. (#) Discrepanta in conturile unei firme de ro%era&. &roker (&roker ) 2ersoana autorizata care tranzactioneaza actiuni in numele clientului. &roker "de strada" (Curbstone broker) 6ro%er de rin' la 6ursa Americana de 4alori (Amex). /ermenul deriva de la inceputurile acestei piete cand ro%erii tranzactionau c"iar in strada deoarece putini dinre ei isi puteau permite un spatiu pentru un irou. Acesti traderi au fost numiti ro%eri "de strada" iar piata lor "/"e $ur ". 5a inceputul secolului al II!lea "/"e $ur " a crescut considera il, iar ro%erii ei ocupau irouri pe 6road *treet. )n incercarea de a comunica prin toata confuzia si vacarmul strazii cu functionarii lor care stri'au aplecati peste ferestrele de la eta&, acesti ro%eri au dezvoltat sistemul de tranzactionare prin semne cu mana, ramas le'endar pana astazi. &roker contraparte

(Contrabroker) /ermen folosit pentru a desemna ro%erul cu care a fost inc"eiata o tranzactie de catre un ro%er parte la aceasta tranzactie. &roker de "retail" (Retail broker) 6ro%er care, in 'eneral, face afaceri cu investitorii individuali. &roker de actiuni ( hare broker) )n *tatele +nite, ro%er cu discont care percepe un comision in functie de numarul actiunilor tranzactionate. $u cat numarul actiunilor tranzactionate este mai mare, cu atat comisionul este mai mic. De re'ula, tranzactionarea printr!un astfel de ro%er este avanta&oasa pentru cei care tranzactioneaza cel putin ,99 de actiuni sau pentru cei care tranzactioneaza actiuni scumpe si care altfel ar plati un anumit procent din valoarea tranzactiei. &roker de bursa (&oard broker) An'a&at al unei urse de optiuni, desemnat de catre acea ursa sa execute ordinele limita ale investitorilor lasate in 'ri&a lui de catre ro%erii de rin', ordine ce nu au putut fi executate de catre acestia la momentul respectiv datorita faptului ca preturile limita au fost departe de pretul curent al pietei. *e spune ca el tine re'istrul de ordine ale investitorilor. 8aspunderea principala a unui astfel de ro%er este sa asi'ure o piata corecta, ordonata si concurentiala pentru clasele de optiuni ce i!au fost atri uite. El nu poate tranzactiona pentru contul propriu. &roker de comision al "irmei (Commission house broker) )n *tatele +nite, mem ru 3J*E care executa ordine in numele firmei pentru care lucreaza si al clientilor ei. &roker de e5ecutie (!ntroducing broker (!&)) )n *tatele +nite, persoana sau firma care solicita sau accepta ordine de cumparare sau de vanzare pentru contracte futures sau optiuni pe marfuri, dar nu accepta ani ori alte active de la clienti pentru executarea acestor ordine. &roker de obligatiuni (&ond &roker) 2ersoana care actioneaza ca intermediar intre cumparatorii si vanzatorii de o li'atiuni contra unui comision. 6ro%erii de o li'atiuni isi desfasoara activitatea la ursele de valori sau pe piata (/$, tranzactionand o li'atiuni de trezorerie, de corporatie, municipale si de alte tipuri. &roker de ring (4loor broker) 2ersoana mem ra a unei urse de valori, an'a&ata a unei firme de ro%era&, care executa, ca a'ent, ordinele clientilor pu lici ai firmei. De asemenea, mai sunt cunoscuti ca ro%eri de comision (commission "ouse ro%ers). &roker de ring (+it broker) )n *tatele +nite, persoana fizica mem ra a unei urse futures care are o realatie de afaceri cu una sau mai multe firme de ro%era&. .a&oritatea tranzactiilor pe care ro%erii de rin' le fac in timpul sedintei de tranzactionare constau in executarea ordinelor aduse in pit de runerii care lucreaza pentru respectivele firme de ro%era&. .a&oritatea ro%erilor de rin' executa ordine pentru o sin'ura luna de livrare, mai ales daca este vor a de luna de livrare cea mai apropiata, pentru care volumul tranzactiilor este foarte mare. 2rin aceasta specializare, un ro%er a&un'e sa

tranzactioneze zilnic in acelasi sector din pit, fiindu!i astfel mult mai usor sa actioneze cand un ordin tre uie executat rapid. &roker3dealer care lucreaza pentru investitorii institutionali (!nstitutional salesman) 6ro%er/dealer care vinde o li'atiuni municipale ancilor, companiilor de asi'urari, companiilor de investitii, altor dealeri de o li'atiuni municipale si altor firme, nu investitorilor individuali. &roker3dealer de pachete mari (&lock positioner) 6ro%er/dealer care an'a&eaza o pozitie mare lon' sau s"ort pentru a facilita unui client cumpararea sau vanzarea unui pac"et mare de valori mo iliare care, in alte conditii, ar pertur a piata. Acesta spera sa o tina un profit in momentul lic"idarii pozitiei, vanzand la un pret mai mare decat cel la care a cumparat pac"etul de valori mo iliare, respectiv cumparand la un pret mai mic decat cel la care a vandut s"ort. De o icei, un ro%er/dealer de pac"ete mari se prote&eaza impotriva riscului de a inre'istra pierderi folosind ar itra&ul sau an'a&and o pozitie compensatoare in optiuni. &roker0de0doi0bani (T8o0dollar broker) )n *tatele +nite, ro%er de rin' care executa ordine pentru alti ro%eri, prea ocupati pentru a le executa c"iar ei. +n ro%er de doi dolari indeplineste aceleasi functii ca si un ro%er de comision, numai ca, spre deose ire de acesta, el este independent si nu reprezinta o anumita firma de ro%era&. Acesti ro%eri sunt platiti cu un comision care candva era de doi dolari pentru o tranzactie de lot standard, de aici provenind si denumirea acestora. )n prezent, ei primesc un comision ne'ocia il care variaza in functie de dificultatea executarii, marimea ordinului si, deseori, in functie de pretul valorii mo iliare. &rokeri burse de mar"uri (4utures Commission #erchant (4C#)) )n *tatele +nite, din aceasta cate'orie fac parte persoanele fizice sau firmele care presteaza urmatoarele servicii> (1) solicita ori accepta ordine de cumparare sau de vanzare pentru contracte futures sau optiuni pe marfuri si (#) accepta ani sau alte active de la clienti drept 'arantie pentru executarea acestor ordine. B$.s sunt pentru tranzactionarea contractelor futures ceea ce firmele ro%er/dealer o isnuite sunt pentru tranzactionarea actiunilor si o li'atiunilor.

&*&!) (&*&!)) 8ata medie a do anzii la depozite pe piata inter ancara? rata do anzii acordata de o anca pentru depozitele constituite la ea este mai mica decat 6+6)D, anca asi'urandu!si un profit din diferenta. &*&%R (&*&%R) 8ata medie a do anzii pentru imprumuturile acordate pe piata inter ancara? rata do anzii percepute de o anca pentru creditele acordate este mai mare decat 6+6(8, intrucat din suma incasata anca tre uie sa acopere costul resurselor o tinute din credite pe piata inter ancara. &ursa de mar"uri (Commodity e5change) 2iata or'anizata si re'lementata care ofera un sistem prin care pot fi inc"eiate tranzactiile cu marfuri. )n ma&oritatea cazurilor, acesta consta intr!un rin' de

tranzactionare unde ro%erii cumparatori si vanzatori se intalnesc intr!o zona cunoscuta su denumirea de tradin' pit. Astfel, desi la unele urse sistemul de tranzactionare este computerizat, oferind un pro'ram pentru tranzactionarea electronica prin terminale aflate la distanta, unele tranzactii se desfasoara inca in rin'ul ursei prin licitatie cu stri'are desc"isa. /ranzactiile se pot derula in sistem imediat, sau la termen. )n cazul tranzactiilor efectuate in sistem imediat, livrarea marfii se face pe loc (on spot/immediate deliver@)? in cazul tranzactiilor la termen, livrarea marfii se face la o anumita data in viitor (future deliver@). *copul tranzactiilor la termen este acela de a asi'ura o protectie ("ed'e) impotriva risculului modificarii pretului unei marfi intr!o anumita perioada de timp. 6ursa este prevazuta cu departamente care suprave'"eaza toate tranzactiile care au loc in rin' si sta ileste re'ulile de desfasurare a tranzactiilor astfel incat afacerile sa fie inc"eiate in mod eficient, corect si intr!o maniera etica. )n plus, ursa, functionand pe principiul transparentei, colecteaza si transmite informatiile referitoare la pretul si marimea tranzactiilor astfel incat investitorii sa poata cunoaste situatia pietei in orice moment. 2entru a asi'ura inc"eierea ordonata si onesta a tranzactiilor, ursele futures moderne sunt perfect or'anizate si functioneaza pe aza unui set de re'uli si re'ulamente. &ursa de %ptiuni din Chicago (Chicago &oard o" %ptions ,5change (C&%,)) )n *tatele +nite, ursa inre'istrata unde se tranzactioneaza optiuni pe actiuni. A fost prima ursa la care s!au tranzactionat astfel de contracte. &ursa de valori ( tock ,5hange) 2iata or'anizata si re'lementata pe care valorile mo iliare (actiunile comune, instrumentele financiare ec"ivalente cu actiunile comune si o li'atiunile) sunt tranzactionate de catre mem rii ursei, actionand ca a'enti ( ro%eri) si ca principali (dealeri sau traderi). ( astfel de piata presupune existenta unui loc (rin' de tranzactionare) in care ro%erii si traderii se intalnesc pentru a executa ordinele de cumparare si de vanzare ale clientilor lor individuali si institutionali. Biecare ursa impune mem rilor sai propriile cerinte? 3e7 Jor% *toc% Exc"an'e are cele mai severe exi'ente. &ursa de -alori Americana (American tock ,5change (Ame5)) 2iata secundara de valori mo iliare or'anizata si re'lementata, avand al doilea volum al tranzactiilor ca marime din *tatele +nite. .area ma&oritate a actiunilor si o li'atiunilor tranzactionate la Amex apartin companiilor mici si mi&locii, spre deose ire de actiunile tranzactionate la 3e7 Jor% *toc% Exc"an'e care apartin marilor corporatii. De asemenea, la Amex se mai tranzactioneaza optiuni pe actiunile unor companii tranzactionate la 3J*E sau pe piata (/$, precum si actiuni ale multor companii straine. &ursa de -alori din .e8 1ork (.e8 1ork tock ,5change (.1 ,)) $ea mai mare si cea mai vec"e ursa din *tatele +nite. )n prezent la 3J*E sunt tranzactionate aproximativ F,- din valorile mo iliare americane listate. .a&oritatea firmelor mari tranzactionate pu lic isi listeaza actiunile la 3J*E. Aceasta functioneaza ca o piata de licitatie. &ursa de -alori +aci"ic (+aci"ic tock ,5change) 6ursa de valori re'ionala din *tatele +nite in cadrul careia se tranzactioneaza actiuni, o li'atiuni si optiuni. &uy the book (&uy the book)

(rdin de cumparare a tuturor actiunilor disponi ile de la specialistul unei actiuni si/sau de la alti ro%er/dealeri, la pretul curent al ofertei. +n astfel de ordin provine, de re'ula, de la traderi sau investitori institutionali. Expresia deriva de la re'istrul de ordine pe care il tine specialistul.

Ca agent (As agent) Bunctia unei firme ro%er/dealer cand actioneaza ca simplu intermediar ( ro%er) intre clientul sau si alt client, un formator de piata sau un ro%er contraparte (contra ro%er) efectuand tranzactii pe riscul si pe raspunderea acestora. 2entru acest serviciu, firma primeste un comision sta ilit sau o taxa. Aceasta este o "tranzactie ca a'ent" (a'enc@ transaction). 4ezi $a principal. Ca principal (As principal) 8olul unei firme ro%er/dealer cand cumpara sau vinde pentru contul propriu. intr!o tranzactie o isnuita, firma cumpara de la un formator de piata sau de la un ro%er si vinde unui client cu un adaos (mar%up) corect si rezona il. Daca firma cumpara de la un client si vinde unui formator de piata sau unui ro%er, la un pret mai mare, tranzactia este cu reducere (mar%do7n). 4ezi $a a'ent. Cabine tele"onice (Telephone booths) $a ine dispuse de &ur impre&urul rin'ului de tranzactionare al 3e7 Jor% *toc% Exc"an'e. $a inele telefonice sunt folosite de catre firmele ro%er/dealer mem re ale ursei de valori mo iliare pentru> (1) a primi ordinele care tre uie sa fie executate in rin'? (#) a transmite inapoi detaliile tranzactiilor executate. Calendar alb ( hado8 calendar) Emisiuni de instrumente financiare transfera ile, aflate in procesul de inre'istrare/autorizare la *E$, pentru care nu a fost sta ilita data ofertei, de o icei datorita unor restante in furnizarea unor documente sau unor informatii de catre emitent. Calitate standard activ suport (&asis grade) $alitatea standard a unei marfi pentru ca aceasta sa fie accepta ila pentru livrare in cazul unui contract futures. Calitatea medie a creditului (Average credit (uality) 5a fondurile de investitii este aprecierea, la un moment dat, pe care un auditor financiar si!o exprima cu privire la calitatea tuturor creditelor o li'atare aflate in portofoliul unui fond, apreciere pe care si!o formeaza prin examinarea cantitatii diferitelor instrumente financiare de credit, a ponderii acestora din activul financiar total si a ratin'ului fiecarui instrument financiar in parte. Camera Albastra (&lue Room) +na din zonele de tranzactionare de mici dimensiuni, c"iar lan'a rin'ul principal de tranzactionare al 3J*E. Camera de procesare electronica (2ire room) Departament in sediul central si in fiecare irou local al unei firme de ro%era&, unde mesa&ele pot fi primite si trimise utilizand dispozitive care realizeaza o copie printata

a acestora. De re'ula, mesa&ele constau in ordine, rapoarte de executare a ordinelor, informatii despre decontarea tranzactiilor si alte informatii referitoare la tranzactii. Capital circulant negativ (.egative 8orking capital) *ituatie in care datoriile curente ale unei companii depasesc activele sale curente. Daca aceasta situatie nu este remediata, firma nu!si va putea plati datoriile la scadenta, ceea ce pune in pericol functionarea firmei si poate duce c"iar la faliment. 2entru a remedia aceasta situatie, o companie poate> (1) converti un activ pe termen lun' intr!un activ curent ! de exemplu, vanzand un utila& sau o cladire ori lic"idand o investitie pe termen lun'? (#) converti datoriile pe termen scurt in datorii pe termen lun'? (3) face un imprumut pe termen lun'? (4) o tine capital suplimentar printr!o emisiune de actiuni? (,) retine profiturile. Capital de lucru (2orking capital) *uma cu care activele curente depasesc datoriile curente. $apitalul de lucru este folosit adesea pentru a masura capacitatea unei firme de a!si ac"ita datoriile curente, atunci cand acestea a&un' la scadenta. ( valoare mare indica o lic"iditate mare a companiei. Capital de risc (-enture capital) $apital constituit, de re'ula, din contri utiile investitorilor mari, care reprezinta o importanta sursa de finantare pentru companiile mici, tinere, cu perspective mari de crestere, dar fara ani. )nvestitorii individuali pot cumpara instrumente financiare din emisiunile companiilor care furnizeaza capital de risc sau pot investi in fondurile de investitii specializate in acest domeniu. Capital donat ()onated capital) Bonduri sau unuri donate unei corporatii de catre persoane fizice sau companii care nu sunt afiliate corporatiei respective. Capital in circulatie (Capital stock) Actiunile comune si actiunile preferentiale aflate in circulatie ale unei companii, impartite pe clase. Daca o firma are in circulatie doar o sin'ura clasa de actiuni comune, atunci termenii common stoc% si capital stoc% sunt sinonimi. 3umarul si valoarea actiunilor emise precum si numarul actiunilor autorizate apar in sectiunea "contul de capital" (capital account) din ilant. Capital propriu (,(uity) )ntr!un cont in mar&a, este diferenta dintre valoarea de piata a valorilor mo iliare si soldul de itor. Capital propriu pierdut3castigat ($ost3gained e(uity) Diferenta dintre marimea capitalului propriu detinut la un moment dat intr!un cont in mar&a si cea a capitalului propriu initial. Capital subscris si varsat (+aid0in capital) $apitalul su forma de fonduri sau unuri cu care actionarii unei companii finanteaza compania, spre deose ire de capitalul o tinut din casti'uri sau din donatii. Acest capital este 'enerat atunci cand o firma emite actiuni pe piata primara, nu cand actiunile sunt tranzactionate pe piata secundara. Capital utilizat (Capital employed) $apitalul actionarilor si imprumuturile pe termen lun' ale companiei.

Capitalizare de piata (#arket capitalization) 4aloarea totala de piata a unei corporatii, utilizata ca un instrument de masura a marimii acesteia. $apitalizarea se calculeaza inmultind pretul curent al unei actiuni a companiei cu numarul de actiuni aflate in circulatie. ( firma cu 1, milioane de actiuni care se tranzactioneaza la 19: per actiune va avea o capitalizare de piata de 1,9 milioane dolari. Capitalizarea totala (Total capitalization) .arimea si structura capitalului unei companii, cuprinzand datoria pe termen lun' si toate tipurile de actiuni emise si aflate in circulatie sau tezaurizate. Capitalul actionarilor ( hareholders' e(uity) $apitalul care apartine actionarilor intr!o companie. El se determina scazand din activele totale datoriile totale ale corporatiei. Cap0si0umeri (Head and shoulders) )n analiza te"nica, 'rafic al evolutiei pretului unei actiuni alcatuit dintr!o linie a umarului, o linie a 'atului si o linie a capului, semanand cu partea superioara a torsului unei persoane. Aceasta formatiune 'rafica indica o inversare a trendului. Atunci cand pretul se misca spre linia umarului, analistii considera modelul earis". Acesta este cunoscut drept cap!si!umeri cu maxim. .odelul invers, cu capul in &os, este denumit cap!si!umeri cu minim. Acest model este considerat ullis". Cartea obligatiunilor (&ond basis book) )n *tatele +nite, carte ce contine ta ele matematice pentru determinarea preturilor o li'atiunilor in functie de randament, rata do anzii si perioada pana la scadenta. Cartel (Cartel) =rup de companii sau de tari care actioneaza impreuna pentru a influenta oferta si pretul anumitor unuri sau servicii, re'land (carteland) in acest fel productia si mar%etin'ul. $artelurile se formeaza pentru a o tine profituri mai mari decat ar putea sa o faca separat o companie sau o tara. Casa de Compensatie (Clearing house) )nstitutie care actioneaza ca "intermediar" in derularea tranzactiilor cu instrumente financiare inc"eiate la o ursa. $asa de compensatie faciliteaza executarea tranzactiilor prin transferarea fondurilor, atri uirea livrarilor (in cazul tranzactiilor cu contracte futures) si 'arantarea indeplinirii tuturor o li'atiilor contractuale. Ea preia partea opusa in toate tranzactiile inc"eiate la ursa respectiva, in sensul ca devine cumparator pentru toate vanzarile, respectiv vanzator pentru toate cumpararile. De asemenea, ea monitorizeaza zilnic conturile mem rilor sai pentru a se asi'ura ca toate casti'urile au fost creditate si toate pierderile au fost de itate. +nele case de compensatie sunt sectiuni inte'rate ale ursei, iar altele sunt corporatii de sine statatoare. Casa de Compensatie a %ptiunilor (%ptions Clearing Corporation (%CC)) )nstitutie care proceseaza tranzactiile cu optiuni inc"eiate la ursele de valori. Ea emite toate optiunile si 'aranteaza indeplinirea o li'atiilor contractuale de catre am ele parti ale unei tranzactii. De asemenea, ($$ proceseaza transferul anilor pentru toate tranzactiile cu optiuni si tine evidenta tuturor acestor tranzactii. 2rospectul sau tre uie citit de catre toti investitorii inainte ca acestia sa poata

tranzactiona optiuni. Acest prospect prezinta re'ulile si riscurile tranzactionarii optiunilor si sta ileste standardele de conduita etica pentru investitori. Castig de capital (Capital gain) 2rofit o tinut din diferenta pozitiva dintre pretul de vanzare si cel de cumparare al unui activ financiar. Castig e5ploziv (Home run) $asti' mare o tinut de un investitor intr!o perioada scurta de timp, de o icei ca rezultat al unei oferte de preluare. Castig ma5im per actiune (#a5imum basis) $asti' per actiune calculat in conditiile in care intre'ul profit net (profitul dupa impozitare) o tinut de catre o companie este distri uit actionarilor sai. Castig net per actiune (.et basis) $asti' per actiune calculat in conditiile in care o parte din profitul o tinut de catre o companie a fost reinvestit. Castig per actiune (,arnings per share (,+ )) 2rofitul net o tinut de catre o companie intr!o anumita perioada de timp, impartit la numarul mediu al actiunilor comune aflate in circulatie in acea perioada. E2* reprezinta venitul per actiune raportat pe care o companie il poate plati partial sau inte'ral su forma de dividende sau pe care il poate reinvesti. Aceasta valoare este calculata dupa plata impozitelor si dupa ce au fost platite dividendele detinatorilor de actiuni preferentiale si do anzile detinatorilor de o li'atiuni emise de companie si aflate in circulatie. Castig realizat (Realized gain) *uma cu care venitul net o tinut din vanzarea unui activ depaseste pretul sau de cumparare. )n momentul in care casti'urile sunt materializate prin vanzarea activului, ele devin venit in vederea impozitarii. Categorie de impozitare (Ta5 bracket) $ate'oria in care se incadreaza venitul o tinut de o persoana fizica ce tre uie impozitat. Este esential pentru un investitor sa stie in ce cate'orie de impozitare se incadreaza pentru a lua decizii inteli'ente de investire. Categorie3&ransa sindicala (&racket) $ate'oria/ ransa din care face parte un mem ru al sindicatului in functie de marimea participatiei sale in cadrul sindicatului de distri uire a unei emisiuni de instrumente financiare. Catuse aurite (/olden handcu""s) $ontract intre un ro%er si o firma de ro%era& ce ofera comisioane atractive, onusuri si alte eneficii atata timp cat ro%erul ramane in firma. 5a plecare, insa, ro%erul tre uie sa inapoieze conform contractului o mare parte din aceste compensatii. Cavalerul alb (2hite knight) 2ersoana sau companie care loc"eaza o tentativa ostila de preluare a unei companii prin preluarea pe cale amia ila a companiei.

Cec "ara acoperire (Check kiting) 2ractica ile'ala de emitere a unui cec dintr!un cont de depozit la vedere care nu are ani sau are ani insuficienti. Este denumit astfel, c"iar daca persoana isi alimenteaza contul cu cecul altei persoane, inainte de a compensa cecul emis anterior si prezentat pentru plata unei o li'atii. Cerere ()emand) $antitatea dintr!o anumita marfa pe care potentialii cumparatori doresc sa o cumpere la diferite preturi in anumite conditii (de ex. preturile produselor similare, asteptari, 'usturi, etc.). $antitatea ceruta dintr!o anumita marfa este invers proportionala cu pretul. Cerere speciala ( pecial bid) .etoda rar folosita de cumparare a unui pac"et mare de actiuni la 3e7 Jor% *toc% Exc"an'e prin care o firma mem ra a ursei, actionand ca ro%er, imperec"eaza ordinul de cumparare al unui client, de o icei o institutie, cu ordinele de vanzare solicitate de la alti clienti. Este inversul distri uirii unui pac"et mare de actiuni la ursa. 6ro%erul face o oferta fixa de pret care este anuntata din timp pe ta ela electronica a ursei. Aceasta nu poate fi mai mica decat pretul ultimei tranzactii sau decat pretul curent al cererii de pe piata. 4anzatorii nu platesc comision. $umparatorul plateste atat comisionul la cumparare cat si comisionul la vanzare. /ranzactia este efectuata in timpul orelor o isnuite de tranzactionare. Cererea de inregistrare3autorizare (Registration statement) )n *tatele +nite, document care tre uie depus la *E$ de catre un emitent care intentioneaza sa faca o oferta pu lica de instrumente financiare transfera ile. 5e'ea 4alorilor .o iliare din 1<33 cere ca acest document (prospect de oferta pu lica primara de vanzare) sa prezinte intr!un mod corect toate informatiile relevante, cum ar fi datele financiare, scopul emisiunii, detalii despre afacerile firmei etc. +n document similar (prospect de oferta pu lica secundara de vanzare) este cerut si cand o persoana afiliata intentioneaza sa ofere o cantitate mare de instrumente financiare transfera ile pe piata secundara. *E$ examineaza documentul intr!o perioada de #9 de zile, cautand omisiuni sau prezentari eronate ale realitatii. )n cazul in care nu 'aseste nimic de acest fel, prospectul devine valid, iar instrumentele pot fi oferite spre vanzare. Cerinta re"eritoare la capitalul net (.et capital re(uirement) )n *tatele +nite, cerinta impusa de *ecurities and Exc"an'e $ommission ca firmele de ro%era& sa mentina un raport de maxim 1, la 1 intre datoriile totale si activele lic"ide. Cerinta re"eritoare la marja (#argin re(uirement) (1) )n *tatele +nite, suma minima pe care un investitor tre uie sa o depuna su forma de numerar sau valori mo iliare eli'i ile pentru a putea tranzactiona intr!un cont in mar&a, conform 8e'ulamentului / al $onsiliului 8ezervei Bederale. *uma minima este de #.999: sau ,9- din pretul de cumparare a valorilor mo iliare cumparate in mar&a, sau ,9- din venitul o tinut dintr!o vanzare s"ort. (#) )n tranzactiile cu contracte futures, suma minima pe care un investitor tre uie sa o depuna su forma de numerar sau valori mo iliare eli'i ile pentru a putea an'a&a o pozitie in contracte futures. .ar&a este intre ,- si 19- din valoarea contractului. (3) )n tranzactiile cu optiuni, cerintele referitoare la mar&a exista doar in cazul in care vanzatorul este neacoperit.

Cerinta re"eritoare la rezerve (Reserve re(uirement) )n *tatele +nite, cerinta a $onsiliului 8ezervei Bederale ca ancile comerciale sa pastreze ca rezerva la Bed un anumit procent din depozitele lor, su forma de numerar si alte active financiare lic"ide. (rice modificare a acestui procent este folosita pentru a influenta conditiile de acordare a creditelor. +n procent mai mare inseamna mai putine fonduri disponi ile pentru imprumuturi, ceea ce duce la cresterea ratelor do anzii. Cerinte de capital (Capitalization re(uirements) (1) 3ivelul minim de capital pe care tre uie sa!l ai a conform le'ii o firma ro%er/dealer sau o anca de investitii pentru a putea desfasura anumite cate'orii de operatiuni pe piata de capital. (#) 3ivelul minim de capital pe care tre uie sa!l ai a conform le'ii un consultant de plasament, un mana'er de portofoliu sau o anca custode care alcatuiesc sc"ema unui fond de investitii. Cerintele serviciului datoriei ()ebt service re(uirements) *uma necesara sta ilita pentru a efectua platile do anzii si plata principalului pentru scadentele curente pentru o anumita perioada de timp, de o icei un an. Aceasta limita de suma este sta ilita de catre autoritatea de stat si are ca scop asi'urarea protectiei investitorilor. Certi"icat (Certi"icate) Document care atesta proprietatea (certificat de actionar) sau creditul (certificat de o li'atar) intr!o corporatie. )n cazul instrumentelor financiare in forma materializata, certificatele sunt fili'ranate pentru a descura&a falsurile. +n certificat de valoare contine informatii cu privire la emitent si la proprietarul certificatului, cum ar fi numele si adresa emitentului, caracteristicile emisiunii, numarul actiunilor emise sau valoarea nominala totala a o li'atiunilor si numele si adresa proprietarului. 2e spatele certificatului pot fi 'asite mai multe detalii despre emisiune, precum si o clauza referitoare la transferul proprietatii, denumita clauza de andosare. Certi"icat al lichidatorului (Receiver's certi"icate) )nstrument financiar de credit pe termen scurt emis de lic"idatorul unei corporatii aflate in procedura de faliment pentru a o tine capitalul necesar pentru derularea operatiunilor sale. 5a lic"idare, aceste instrumente financiare confera un drept de retentie asupra activelor firmei falimentare, superior celui conferit de toate celelalte instrumente financiare de credit, 'arantate sau ne'arantate. Certi"icat de depozit (Certi"icate o" deposit (C))) )nstrument financiar de credit pe termen scurt, emis de ancile comerciale, indicand faptul ca o anumita suma de ani a fost depusa la emitent. Are scadente care variaza de la cateva saptamani la cativa ani si poate avea orice valoare nominala. 8atele do anzii sunt determinate de piata monetara. 2oate fi ne'ocia il sau nu. Certi"icat de depozit in eurodolari (,urodollar certi"icate o" deposit) $ertificat de depozit emis de catre ancile aflate in afara *tatelor +nite, in principal in Europa, pentru care platile do anzii si principalulului sunt efectuate in eurodolari. Astfel de certificate de depozit au o valoare nominala minima de 199.999: si a&un' la scadenta in mai putin de doi ani. 8ata do anzii pentru aceste certificate de depozit este sta ilita in functie de 5ondon )nter an% (ffered 8ate (5)6(8). Certi"icat de detinere a instrumentului "inanciar (Certi"icated security)

)nstrument financiar transfera il a carui posesiune poate fi pro ata printr!un document fizic. De asemenea, este cunoscut ca disponi il in "forma definitiva" (definitive form).

Certi"icat de detinere a obligatiunii (Certi"icated book entry) *istem in care depozitarul eli ereaza certificate fie la purtator, fie in forma nominativa pentru o li'atiunile emise in forma dematerializata. Aceste certificate sunt puse la dispozitia detinatorilor de o li'atiuni, la cerere. Certi"icat de e5peditie ( hipping certi"icate) $ertificat folosit de unele urse futures ca instrument de livrare pentru contractele futures pe unele marfuri (de exemplu, soia, 'rau). $ertificatul de expeditie este emis de un depozit acceptat de catre ursa si reprezinta dovada ca depozitul va livra marfa cumparatorului la calitatea specificata in contract. Emitentul unui certificat de expeditie poate sa!si onoreze o li'atia din productia curenta sau din cea depozitata. Certi"icat de incredintare a votului (-oting trust certi"icate) $ertificat transfera il, cu vala ilitate temporara, prin care dreptul la vot al unui detinator de actiuni comune este incredintat altcuiva (de exemplu, unei anci) atunci cand situatia emitentului devine critica sau ca masura suplimentara de control in acordarea de credit. Certi"icat de legalitate (.onlitigation certi"icate) Document scris care atesta ca o li'atiunile, la livrare, nu au pro leme privind le'alitatea. Certi"icat de participare (Certi"icate o" participation (C%+)) )nstrument financiar de credit emis de o municipalitate ale carui plati sunt efectuate din veniturile o tinute din inc"irierea activului finantat de emisiunea de certificate de participare. +n astfel de certificat presupune ca emitentul sa aloce anual fonduri pentru constituirea fondului de amortizare a imprumutului pu lic realizat prin emiterea de certificate de participare. Certi"icat de participare (+articipation certi"icate) $ertificat care atesta proprietatea in cadrul unui fond de active financiare, de re'ula un fond de imprumuturi ipotecare. De asemenea, cunoscute su denumirea de pass! t"rou'" securit@. Certi"icat "ractiuni ( crip certi"icate) $ertificat ce reprezinta o fractiune dintr!o actiune. Acesta este distri uit de catre o companie in urma acordarii unui dividend in actiuni sau in urma unei splitari. De exemplu, daca un emitent anunta o splitare de 3 la #, un actionar care detine o sin'ura actiune va primi un astfel de certificat reprezentand o &umatate de actiune. Actionarul poate apoi sa cumpere &umatatea ramasa pentru a intre'i actiunea. Certi"icat global (/lobal certi"icate) Document unic ce reprezinta o intrea'a emisiune de o li'atiuni sau o intrea'a scadenta a unei emisiuni de o li'atiuni in serie, pastrat la un depozitar sau la un a'ent.

Certi"icat scor ( core certi"icate) )n *tatele +nite, certificat care da dreptul detinatorului sau la toate casti'urile de capital provenite din cresterea pretului unei actiuni peste un nivel predeterminat, dar la nici unul din dividendele platite de acea actiune. $ontrapartea sa, denumita prime, da dreptul de!tinatorului sau la toate dividendele si la toate casti'urile de capital provenite din cresterea pretului actiunii pana la limita de la care incepe sa eneficieze detinatorul certificatului score. $ele doua certificate formeaza impreuna un unit s"are investment trust (+*)/) si am ele sunt listate la Amex. 2rimul +*)/ a fost format cu actiunile American /elep"one and /ele'rap". $ei care detineau certificate prime primeau toate dividendele si eneficiau de cresterea pretului actiunii pana la ;,:, iar cei care detineau certificate score primeau toate casti'urile de capital provenite din cresterea pretului actiunii peste ;,:. Certi"icate de trezorerie cu discont si "ara dobanda (Certi"icate o" Accrual on Treasury ecurities (CAT )) Emisiuni ale /rezoreriei *tatelor +nite vandute cu un discont mare fata de valoarea nominala. 3u platesc do anda pe durata existentei lor, insa la scadenta platesc inte'ral valoarea lor nominala. Certitudine (Certain) +nivers decizional ce desemneaza si'uranta cunoasterii depline a relatiei cauzale si a controlului de realizare inte'rala a unor fapte, fenomene, evenimente desfasurate intr!o anumita ordine, cu o anumita intensitate si cu un rezultat si'ur. 4ezi +ncertain, 8is%. Cheltuieli de investitie (Capital e5penditure) Bonduri utilizate pentru a ac"izitiona active fixe ce vor fi incluse in capitalul social, cum ar fi cladiri sau utila&e, ori pentru a aduce acestora niste im unatatiri. Cheltuieli in avans ()e"erred charge) $"eltuiala efectuata in prezent, dar inre'istrata numai in momentul in care ea devine relevanta? pana in momentul inre'istrarii, c"eltuiala este considerata un activ. De exemplu, plata c"iriei sau a unei prime de asi'urare in avans. (pusul este deferred income, cum ar fi c"iria incasata in avans. Cheltuieli indirecte (%verhead) $"eltuieli suportate de catre o companie care nu au le'atura directa cu producerea ori cu vanzarea produselor sau serviciilor sale. De exemplu, costul de administrare al companiei. Aceste costuri se impart in costuri fixe si costuri varia ile. Ciclu de conversie a numerarului (Cash conversion cycle) 2erioada de timp, exprimata de re'ula in zile, care se scur'e de la data efectuarii platii pentru materiile prime pana la data incasarii platii pentru produsele finite vandute. $u cat durata ciclului este mai scurta, iar viteza de rotatie a capitalului circulant este mai mare, cu atat compania 'enereaza un capital de lucru (7or%in' capital) mai mare si cu atat ea tre uie sa se imprumute mai putin. Acest ciclu este direct afectat de eficienta productiei si de alti factori controla ili. Clasa (Class) (1) )nstrumente financiare transfera ile avand caracteristici comune. $ele doua clase principale sunt actiunile si o li'atiunile. 5a randul lor, acestea se su impart in

diverse su clase, cum ar fi de exemplu o li'atiuni ipotecare (mort'a'e onds) si o li'atiuni ne'arantate (de entures), o li'atiuni cu diferite rate ale do anzii, actiuni comune si actiuni preferentiale, actiuni comune $lasa A si actiuni comune $lasa 6. (#) (ptiuni de acelasi tip (put sau call) pe acelasi activ de aza. Clase de unitati de "ond (Classes o" shares) )n *tatele +nite, sistem utilizat de catre fondurile desc"ise de investitii vandute prin intermediul firmelor de ro%era& ce ofera investitorilor posi iltatea de a ale'e modalitatea de plata a comisioanelor. Exista un sin'ur portofoliu, dar mai multe clase de unitati de fond. +nitatile din "$lasa A" au, de o icei, un comision la vanzare si adesea un modest comision 1# !1. +nitatile din "$lasa 6" nu au, in 'eneral, nici un comision la vanzare, dar au un comision 1# !1 si un comision la vanzare amanat. +nitatile din "$lasa $" au un comision permanent su forma unui comision 1# !1 mare. Alte clase de unitati de fond pot exista pentru investitorii institutionali si pentru an'a&atii firmei de ro%era& sau ai companiei de administrare a fondului. 4ezi $ontin'ent deferred sales c"ar'e, Bront!end load, 1# !1 fee. Clauza a "ondului de amortizare ( inking "und provision) $lauza in multe dintre contractele o li'atiunilor care prevede ca emitentul va retra'e anual o anumita parte din emisiune. Acest lucru poate fi facut rascumparand o li'atiunile de la investitori (daca ratele 'enerale ale do anzii au scazut) sau cumparand o li'atiunile de pe piata desc"isa (daca ratele 'enerale ale do anzii au crescut). Clauza achizitiei suplimentare (/reen shoe) )ntr!un contract de distri uire, o clauza ce permite sindicatului sa cumpere actiuni suplimentare la un pret su pretul ne'ociat initial. Aceasta micsoreaza riscul sindicatului. Este o modalitate de promovare a ofertei si tine de mar%etin'ul financiar. Clauza cuponului variabil (High0lo8 coupon arrangement) Aran&ament in cadrul unei emisiuni noi de o li'atiuni in serie in care scadentele mai apropiate au o do anda mai mare decat scadentele mai indepartate. Clauza de penalizare (+enalty clause) $lauza intalnita in cadrul unui contract, al unui aran&ament de imprumut sau al unui instrument de economii care prevede aplicarea unei penalizari in cazul in care contractul nu este respectat, plata imprumutului este intarziata, sau o retra'ere este facuta inainte de termen. Clauza de protectie la rascumparare (Call protection) $lauza prin care investitorii sunt asi'urati ca instrumentele financiare nu vor fi rascumparate o anumita perioada de timp dupa emitere pentru ca investitorii sa eneficieze de venitul din investitie. )n cazul o li'atiunilor municipale si de corporatie, aceasta perioada de timp este de o icei de 19 ani. )nstrumentele financiare de credit emise de catre 'uvernul *tatelor +nite sunt, in 'eneral, nerascumpara ile, desi exista o exceptie cu privire la anumite o li'atiuni de trezorerie de 39 de ani care devin rascumpara ile dupa #, de ani. ( perioada mai lun'a de protectie la rascumparare este avanta&oasa pentru investitori, deoarece rascumpararile au loc aproape intotdeauna in timpul perioadelor de scadere a ratelor do anzii. 4ezi 3oncalla le ond. Clauza de rascumparare (Call "eature)

2revedere contractuala care permite emitentului sa rascumpere o li'atiunile la un pret presta ilit sau la o serie de preturi presta ilite, inainte de data scadentei. Aceasta clauza este in detrimentul detinatorilor de o li'atiuni deoarece, de o icei, sunt rascumparate o li'atiunile care platesc o rata mare a do anzii in timpul perioadelor de scadere a ratelor do anzii. )n consecinta, un investitor a carui o li'atiune este rascumparata, tre uie sa 'aseasca o alta investitie care va 'enera insa o renta ilitate mai mica. ( astfel de clauza poate fi intalnita si la unele emisiuni de actiuni preferentiale. Clauza de rascumparare e5traordinara (,5traordinary call "eature) $lauza de rascumparare prevazuta in prospectul unei emisiuni de o li'atiuni, care permite sau impune emitentului sa rascumpere o li'atiunile in cazul in care are loc un eveniment neasteptat. Clauza dobanzilor egale ($evel coupon arrangement) Aran&ament in cadrul unei emisiuni noi de o li'atiuni in serie in care do anzile pentru toate scadentele sunt e'ale. Clauza negativa (.egative covenant) $lauza in contractul unei o li'atiuni care interzice emitentului sa faca un anumit lucru. De exemplu, o astfel de clauza poate interzice plata dividendelor pentru actiuni sau o noua emisiune de o li'atiuni. Clauza prioritatii la e5ecutare (+riority provisions) 2revedere in contractul intre distri uitori care sta ileste ce tranzactii vor avea prioritate in executare. Clauza rascumpararii anticipate (+repayment provision) 2revedere in contractul unei o li'atiuni care mentioneaza ca ram ursarea principalului poate fi facuta de catre emitent inainte de scadenta si in ce conditii poate fi facuta. Clauza ratei (Rate covenant) $lauza in contractul unei o li'atiuni municipale azate pe venituri care specifica ratele sau metodele de sta ilire a ratelor care urmeaza sa fie percepute utilizatorilor utilitatii pu lice finantate prin emisiunea de o li'atiuni. Aceasta clauza prevede, de re'ula, ca ratele vor fi a&ustate atunci cand acest lucru va fi necesar pentru a acoperi costurile reparatiilor si c"eltuielile de intretinere in conditiile in care utilitatea continua sa furnizeze ani pentru platile do anzii si principalului aferente o li'atiunilor. Clauze de protectie (+rotective convenants) $lauze in contractul o li'atiunii care impun emitentului anumite o li'atii cu scopul de a prote&a detinatorii de o li'atiuni. De exemplu, i se poate interzice emitentului sa foloseasca un activ care a fost oferit drept colateral in cazul in care acesta mai emite si alte o li'atiuni. *au, i se poate impune emitentului sa emita rapoarte catre detinatorii o li'atiunilor la anumite date. Clienti separati ( eparate customer) )n *tatele +nite, concept folosit de *)2$ cu scopul de a prote&a conturile desc"ise la firmele de ro%era&. Daca exista o diferenta in modul in care conturile de investitii sunt detinute, atunci fiecare cont este privit ca un client separat si are dreptul la asi'urarea maxima. De exemplu, doua conturi, unul pe numele lui I iar celalalt pe

numele lui I si al sotiei sale J, vor fi tratate drept conturi separate si, in consecinta, persoane separate. Diferitele tipuri de conturi detinute de catre aceeasi persoana nu constituie 0clienti separati1. Astfel, un cont de numerar, un cont in mar&a si un cont special de o li'atiuni converti ile, toate detinute de I, nu sunt tratate drept conturi separate, ci ca un sin'ur cont. Codul de arbitraj (Code o" arbitration) 8e'ulile sta ilite de catre $onsiliul =uvernatorilor 3A*D in vederea re'lementarii ar itra&ului disputelor ivite intre firmele mem re, precum si intre clienti si firmele mem re cu privire la tranzactiile cu valori mo iliare. 4ezi 6oard of Ar itration. Codul de arbitraj .A ) (.A ) code o" arbitration) )n *tatele +nite, set de re'uli care re'lementeaza rezolvarea controverselor cu privire la tranzactiile cu valori mo iliare de pe piata (/$. Coe"icient al e"ectului de levier ($everage "actor) *e calculeaza inmultind pretul de piata al actiunii de aza cu numarul actiunilor specificat in contractul optiunii si impartind aceasta valoare la pretul de piata al optiunii. Coe"icient de corelatie (Correlation coe""icient) )nstrument statistic de masura a 'radului de dependenta dintre doua varia ile, cum ar fi de exemplu renta ilitatile a doua investitii diferite. )n cazul ma&oritatii perec"ilor de investitii, renta ilitatile sunt corelate pozitiv, desi corelatia poate fi sla a. +neori o investitie poate creste in timp ce cealalta poate scadea, caz in care corelatia este ne'ativa sau inversa. $oeficientul de corelatie variaza intre !1 si K1. $u cat coeficientul de corelatie este mai apropiat de K1, cu atat este mai mare tendinta ca renta ilitatile sa evolueze in tandem. 5a valori ne'ative, coeficientul indica o corelatie inversa, iar atunci cand acesta este e'al cu zero, el indica lipsa unei corelatii. Coe"icientul Al"a (Alpha) $oeficient care compara randamentul real al unui fond de investitii cu perfomanta estimata, la un anumit nivel de risc, de catre coeficientul 6eta. ( valoare pozitiva a coeficientului Alfa indica faptul ca performantele fondului sunt mai une decat valoarea previzionata de catre coeficientul 6eta. Dimpotriva, o valoare ne'ativa a coeficientului Alfa indica o performanta a fondului mai sla a decat performanta estimata de coeficientul 6eta pentru fondul respectiv. Bormula de calcul a coeficientului Alfa este> Alfa L (B ! /) ! 6eta x (6 ! /), unde B L randamentul total al fondului, / L randamentul onurilor de trezorerie de <9 de zile, iar 6 ( enc"mar%) L randamentul total al celui mai reprezentativ fond de acelasi tip (din aceeasi cate'orie). 4ezi $oeficientul 6eta, 8!patrat. Coe"icientul &eta (&eta) $oeficient care masoara volatilitatea unei actiuni in raport cu piata actiunilor sau cu cate'oria din care face parte. *tandard D 2oorCs ,99 *toc% )ndex are un coeficient 6eta e'al cu 1. (rice actiune care are un coeficient 6eta mai mare decat 1 este mai volatila decat piata, si orice actiune al carei coeficient 6eta este mai mic decat 1 se estimeaza ca va creste si va scadea mai incet decat piata. +n investitor care este foarte preocupat de conservarea capitalului ar tre ui sa se axeze pe actiuni care au un coeficient 6eta mic in timp ce un investitor care este dispus sa!si asume riscuri mari in incercarea de a o tine casti'uri mari ar tre ui sa caute actiuni care au un coeficient 6eta mare. Coe"icientul &eta al unui porto"oliu

(+ort"olio beta score) )nstrument de masura a volatilitatii unui portofoliu, comparativ cu un indice de referinta, cum ar fi *D2 ,99. 4alori ale coeficientului 6eta peste 1,9 indica un portofoliu volatil sau a'resiv, valori mai mici decat 1,9 indica un portofoliu mai sta il sau defensiv. De exemplu, un portofoliu cu un coeficient 6eta de 1,#, se estimeaza ca va fi cu #,- mai volatil decat indicele. $oeficientul 6eta al unui portofoliu se calculeaza insumand valorile o tinute pentru fiecare instrument financiar detinut in portofoliu prin inmultirea coeficientului 6eta al instrumentului financiar cu ponderea pe care acesta o are in cadrul portofoliului. Colateral (garantie) (Collateral) Active fixe sau financiare oferite ca 'arantie unui creditor de catre un de itor si locate pana cand imprumutul este restituit. Colateral curat (Clean collateral) $alitatea unui activ, acceptat drept colateral intr!o tranzactie de a fi de'revat de orice alta o li'atie. Combinarea ordinelor de lot nonstandard (&unching odd lot orders) )n *tatele +nite, com inarea mai multor ordine de lot nonstandard, in loturi standard astfel incat sa poata fi executate in mod mai eficient, eliminand diferentialul de lot nonstandard. Combinatie (Combination) *trate'ie cu optiuni ce presupune an'a&area a doua pozitii, fie lon' fie s"ort, in optiuni (put si call) pe acelasi activ de aza, avand preturile de exercitare si/sau lunile de expirare diferite. ( astfel de com inatie permite investitorului sa o tina profit numai in conditiile in care pretul activului de aza inre'istreaza fluctuatii mari. Exemple de com inatii sunt spread, straddle, strap si strip. Comisia de Arbitraj (&oard o" Arbitration) (1) )n *tatele +nite, comisie alcatuita din trei pana la cinci mem ri 3A*D, numiti ad! "oc de catre $onsiliul =uvernatorilor pentru a ar itra disputele le'ate de tranzactionare care apar intre mem ri, nemem ri si clienti. 4ezi $ode of ar itration. (#) )n *tatele +nite, comisie numita de presedintele $onsiliului de Administratie al 3J*E ! compusa din mem ri si mem ri asociati ! care solutioneaza frecvent si in diferite moduri disputele ivite intre mem ri, sau intre mem ri, mem ri asociati si nemem ri. Comisia 4ederala pentru +iata )eschisa (4ederal %pen #arket Committee (4%#C)) )n *tatele +nite, comisie importanta alcatuita din cei sapte 'uvernatori ai 8ezervei Bederale si din presedintii a sase 6anci ale 8ezervei Bederale (cea din 3e7 Jor% in permanenta si alte cinci prin rotatie). $omisia sta ileste politica monetara pe termen scurt a 8ezervei Bederale (Bed). Maaedintele comisiei, care sunt secrete, constituie su iectul multor speculatii pe Nall *treet atunci cand analistii incearca sa '"iceasca daca Bed va reduce sau va creste masa monetara, prin care determina cresterea sau scaderea ratelor do anzii. Comisia !nstrumentelor 4inanciare Trans"erabile si a -alorilor #obiliare ( ecurities and ,5change Commission ( ,C)) )n *tatele +nite, a'entie federala creata prin 5e'ea 4alorilor .o iliare din 1<34 pentru a administra aceasta le'e si 5e'ea )nstrumentelor Binancaire /ransfera ile din 1<33. Este alcatuita din cinci comisari numiti de 2resedintele *+A prin rotatie pe

termene a cate cinci ani. 2resedintele $omisiei este numit tot de 2resedintele *+A. 3u pot face parte din acelasi partid politic mai mult de trei comisari. Comisioane continue (Continuing commissions) 2lata a comisioanelor catre un reprezentant inre'istrat ( ro%er) dupa ce acesta a incetat sa mai lucreze la o firma ro%er/dealer, sau mostenitorilor acestuia, dupa ce reprezentatul inre'istrat a decedat. Comision (Commission) (1) )n 'eneral> metoda de plata a unor an'a&ati, cum ar fi a'entii comerciali, cu un anumit procent din vanzari cu scopul de a!i stimula pe acestia sa vanda cat mai mult. (#) )n investitii> plata facuta unui ro%er/dealer cand acesta actioneaza ca a'ent intr! o tranzactie cu valori mo iliare sau la distri uirea unei emisiuni de instrumente financiare, spre deose ire de situatiile in care ro%er/ dealerul actioneaza ca principal. 4ezi 3et price. Comision cumparare unitati "ond ($oad) $omision perceput la vanzarea titlurilor de participare ale unui fond desc"is de investitii sau ale unui fond de investitii cu portofoliu fix de o li'atiuni municipale (municipal investment trust). Comision de administrare (#anagement "ee) (1) $omision perceput pentru mana'ementul portofoliului unui fond desc"is de investitii. $omisionul anual variaza, de o icei, de la 9,4- la peste 1,9- din activele nete medii. Acest comision, care este prezentat in prospectul fondului, poate scadea proportional pe masura ce activele fondului cresc. (#) 2artea din spreadul pentru distri uirea unei emisiuni de instrumente financiare transfera ile pe care o primesc mana'erii sindicatului de distri uire drept compensatie pentru 0administrarea1 ofertei ! mana'erul de sindicat primeste, de re'ula, cel mai mult. Comision de ring (4loor brokerage) $omision platit unui specialist sau unui ro%er de doi dolari pentru executarea unei tranzactii ca a'ent. Comision de succes (!ncentive "ee) $ompensatie suplimentara care se acorda pentru o tinerea unor rezultate peste medie. De exemplu, o astfel de compensatie se acorda consultantilor de investitii in contracte futures si optiuni pe marfuri pentru atin'erea sau depasirea unei renta ilitati presta ilite. Comision impartit ( plit commission) $omision impartit intre ro%erul care executa o tranzactie si o alta persoana care a adus tranzactia ro%erului, cum ar fi un alt ro%er sau un consultant de investitii. Comision la rascumparare (Redemption "ee) $omision platit unui fond desc"is de investitii de catre un investitor in momentul in care acesta solicita si ii este acceptata rascumpararea titlurilor de participare. *pre deose ire de comisionul la vanzare amanat, comisionul la rascumparare este fixat, de o icei, la o valoare mica, de exemplu 1-, si poate fi permanent. Comision la vanzare (4ront0end load)

$omision perceput de catre un fond desc"is de investitii in momentul in care un investitor cumpara unitati de fond. )n *tatele +nite, comisionul la vanzare maxim le'al este de F,,-, desi in prezent ma&oritatea fondurilor percep G- sau c"iar mai putin. Comision la vanzare (4rontrunning) 2ractica prin care un ro%er de rin' ce tranzactioneaza contracte futures sau actiuni an'a&eaza o pozitie cu scopul de a profita de pe urma unei informatii pe care o detine cu privire la o tranzactie mare, iminenta, care se asteapta sa influenteze pretul pietei. 2e piata actiunilor, aceasta practica este interzisa, totusi ro%erii de rin' pot profita le'al de pe urma unei astfel de informatii, cumparand o optiune pe actiunea care se asteapta sa creasca sau sa scada dupa efectuarea tranzactiei respective. 2e piata contractelor futures, aceasta este o practica o isnuita si ofera oportunitatea de a profita de pe urma informatiilor cu privire la tranzactiile mari ce urmeaza a fi efectuate de catre clienti. Comision la vanzare amanat (Contingent de""ered sales charged (C) C)) )n *tatele +nite, comision la rascumparare ce insoteste un comision 1# !1 in cazul unui fond desc"is de investitii vandut printr!o firma de ro%era&. $D*$ are cea mai mare valoare daca unitatile de fond sunt vandute in primul an, dupa care ea scade treptat. De exemplu, $D*$ poate sa inceapa de la, sa zicem, ,- si sa scada cu cate un procent in fiecare an, a&un'and la 9- dupa , ani. Comisionul 9:b09 (9:b0 9"ee) $omision autorizat de *E$ in 1<F9 prin care s!a permis fondurilor sa taxeze investitorii pentru diversele costuri de distri uire, cum ar fi c"eltuielile de mar%etin' si comisioanele ro%erilor. 8ationamentul este ca acest comision va contri ui la cresterea activelor unui portofoliu, putandu!se astfel eneficia de economii de scara. Aceste comisioane reprezinta o parte din rata c"eltuielilor si pot a&un'e pana la 1pe an. .ai mult de &umatate din totalitatea fondurilor percep in prezent comisioane 1# !1. Commercial loan (Combination) )mprumut pe termen scurt (de o icei, <9 de zile), reinnoi il, folosit pentru a finanta necesitatile temporare de capital ale unei companii, cum ar fi cumpararea materiilor prime sau producerea si distri uirea produselor finite. Compania de administrare (#anagement company) $ompanie ce se ocupa cu administrarea zilnica a activitatilor unui fond desc"is de investitii fiind, de re'ula, aceeasi firma care a infiintat fondul. De asemenea, aceasta companie poate fi uneori si cea care administreaza portofoliul fondului, cumparand si vanzand instrumente financiare. Compania de )epozitare a !nstrumentelor 4inanciare ()epository Trust Company ()TC)) $orporatie independenta aflata in proprietatea unor ro%er/dealeri si a unor anci, raspunzatoare de> (1) pastrarea in depozit a instrumentelor financiare detinute de catre ro%er/dealeri si anci? (#) operarea primirilor si livrarilor de instrumente financiare intre utilizatori prin de itarea si creditarea conturilor? (3) operarea platilor intre utilizatori la decontarea tranzactiilor. De asemenea, D/$ este utilizata de catre cei care vand s"ort optiuni, deoarece ea 'aranteaza livrarea instrumentelor financiare in cazul in care livrarea se face cu instrumente pastrate la D/$.

Companie (actiune) de crestere (/ro8th company (stock)) $ompanie (sau actiunile ei) care, in ultimii ani, a inre'istrat cresteri peste medie ale casti'urilor si care se asteapta sa dea in continuare aceleasi semne de crestere. Aceste firme reinvestesc cea mai mare parte a casti'urilor si, in consecinta, platesc dividende mici. Companie cu capital de risc (-enture capital company ) $ompanie de investitii al carei o iectiv este sa investeasca anii investitorilor sai in companii noi, foarte riscante dar potential foarte profita ile. Companie cu grad de indatorare ($everaged company) $ompanie care foloseste ani imprumutati pentru a!si finanta activele. $ompaniile cu 'rad de indatorare au adesea casti'uri mai volatile decat firmele care se azeaza exclusiv pe finantarea din emisiunea de actiuni. Aceasta volatilitate este compensata insa de posi ilitatea de a oferi actionarilor o renta ilitate mai mare in cazul in care firma poate o tine din activele sale un casti' mai mare decat costul anilor (do anzile) utilizati pentru a finanta aceste active. Companie cu raspundere limitata ($imited company ($td)) Borma de inre'istrare a unei afaceri care ofera actionarilor o raspundere limitata. Aceasta forma de inre'istrare este specifica pentru .area 6ritanie si este ec"ivalenta cu incorporarea companiilor in *tatele +nite. Companie de administrare (Administrator) $ompanie responsa ila cu indeplinirea functiilor administrative ale unui fond de investitii cum ar fi tinerea conta ilitatii fondului, pre'atirea rapoartelor financiare pentru investitori si transmiterea corespondentei catre acestia etc. Companie de "inantare (4innance company) )n *tatele +nite, companie care acorda credite persoanelor fizice sau &uridice. *pre deose ire de o anca, ea nu constituie depozite, ci o tine finantari de la anci si din alte surse de pe piata monetara. )n 'eneral, companiile de finantare eneficiaza de ratin'uri mari, ceea ce le permite sa o tina imprumuturi la cele mai mici rate existente pe piata si sa acorde imprumuturi la rate nu cu mult mai mari decat cele percepute de anci. $"iar daca clientii lor sunt, de re'ula, cei care nu s!au calificat pentru un credit ancar, aceste companii au inre'istrat o rata scazuta a cazurilor de neindeplinire a o li'atiilor de plata. Companie de investitii (!nvestment company) $ompanie foarte ine re'lementata care pune laolalta anii investitorilor si ii investeste intr!un portofoliu structurat astfel incat sa atin'a anumite o iective. Ea ofera investitorilor diversificare, lic"iditate si mana'ement profesionist. Exista doua tipuri de companii de investitii> (1) companie desc"isa de investitii, sau fond desc"is de investitii, care are in circulatie un numar varia il de titluri de participare datorita faptului ca ea vinde si rascumpara in mod continuu titluri? si (#) companie inc"isa de investitii, sau fond inc"is de investitii, care are in circulatie un numar fix de titluri ce se tranzactioneaza la ursa. Atat fondurile desc"ise de investitii cat si fondurile inc"ise de investitii pot fi fonduri mutuale, deoarece sunt consituite pe principiul mutualitatii (intele'erii mutuale) intre participantii (investitorii) la fond. Companie de investitii cu grad de indatorare ($everaged investment company)

$ompanie de investitii care foloseste ani imprumutati pentru a cumpara mai multe instrumente financiare in portofoliu. )ndatorarea este o strate'ie utilizata adesea de fondurile inc"ise de o li'atiuni, in special de cele de o li'atiuni municipale. $ompaniile de investitii cu 'rad de indatorare 'enereaza renta ilitati mai volatile pentru cei care investesc in ele decat companiile de investitii care nu folosesc acest mod de finantare. Companie inchisa (Closed corporation) $ompanie ale carei actiuni sunt detinute de un numar relativ mic de investitori si nu sunt accesi ile celor din afara companiei. Aceste actiuni nu se tranzactioneaza pe nici o piata. Este o corporatie privata sau corporatie detinuta privat. Companie mama (Holding company) $ompanie care detine un numar suficient de mare de actiuni cu drept de vot in alte companii incat sa poata influenta deciziile consiliilor de administratie si astfel sa poata controla politicile si mana'ementul acestora. $asti'urile unei companii mama provin din casti'urile companiilor in care aceasta detine controlul. Companii a"iliate (A""iliated companies) Doua companii sunt afiliate atunci cand una dintre ele detine mai putin de ,1- din actiunile cu drept de vot ale celeilalte sau atunci cand amandoua sunt filiale (fiice) ale unei a treia companii (compania mama). Compensare (%""set) 5ic"idarea unei pozitii in contracte futures sau in optiuni prin cumpararea (in cazul unei pozitii s"ort) sau vanzarea (in cazul unei pozitii lon') a unui numar e'al de contracte identice. Compensarea unui hedge (%""seting a hedge) 5ic"idarea unui "ed'e. )n cazul unui "ed'e s"ort, a cumpara contractele futures si a vinde activul de aza. )n cazul unui "ed'e lon', a vinde contractele futures si a cumpara activul de aza. Compensatia pentru distribuire ( preadul) (*nder8riting compensation ( pread)) 2rofitul rut realizat de catre distri uitori, e'al cu diferenta dintre pretul platit emitentului si pretul ofertei pu lice. .arimea spreadului variaza foarte mult in functie de marimea emisiunii, puterea financiara a emitentului, tipul instrumentelor financiare transfera ile (actiuni, o li'atiuni, drepturi), statutul acestora (superior, inferior, 'arantat, ne'arantat) si de tipul an'a&amentului inc"eiat intre emitent si distri uitori. .odul in care este impartit spreadul intre mana'erul de sindicat, mem rii sindicatului si 'rupul de vanzari, difera. De re'ula, in cazul unui spread de doua puncte, mana'erul de sindicat primeste 9,#,-, 'rupul de vanzari 1-, iar mem rii sindicatului primesc 9,;,-. Este ceva o isnuit ca mem rii sindicatului sa fie in acelasi timp si mem rii 'rupului de vanzari, caz in care casti'a 1,;,- din spread, iar ca mana'erul sa faca parte din toate cele trei cate'orii, casti'and astfel intre'ul spread de #-. Competitive trader (Trader concurent) )n *tatele +nite, mem ru al unei urse or'anizate care tranzactioneaza in rin'ul acelei urse pentru contul sau personal si pe riscul propriu. 2entru a li se permite acest lucru, traderii concurenti tre uie sa indeplineasca anumite cerinte financiare, de tranzactionare si de raportare, iar tranzactiile lor sunt re'lementate astfel incat sa nu intre in conflict cu tranzactiile initiate pentru clientii firmelor ro%er/dealer

mem re ale respectivei urse. )ncercand sa cumpere si sa vanda profita il pentru conturile lor, traderii concurenti actioneaza frecvent in calitate de cumparatori cand clientii firmelor mem re vor sa vanda si de vanzatori cand clientii firmelor mem re vor sa cumpere. Avand aceasta capacitate, ei sporesc lic"iditatea pietei a&utandu!i astfel pe specialisti. /raderii concurenti pot actiona si ca ro%eri de!doi!dolari pentru a casti'a comisioane de ro%era&, cu conditia sa nu tranzactioneze aceleasi actiuni pentru ei, in aceeasi zi. Compozitia porto"oliului (Composition) 5a fondurile de investitii este o analiza simpla a portofoliului in care diversele cate'orii de investitii sunt prezentate su forma unei liste. )n functie de profilul fondului, lista activelor financiare din portofoliul acestuia prezinta explicit> 1) actiunile comune tranzactionate pe o piata or'anizata si re'lementata? #) actiunile preferentiale? 3) o li'atiunile, de la cele emise de autoritatile pu lice, pana la o li'atiunile de corporatie care platesc un randament mare? 4) instrumentele financiare converti ile? ,) instrumente financiare din alte cate'orii. 5ista activelor financiare ale unui fond de investitii se pu lica pentru informarea investitorilor si pune in evidenta strate'ia de investitii a fondului. De exemplu, o lista care cuprinde un procent ridicat de instrumente financiare care 'enereaza un flux constant de venituri indica o strate'ie defensiva, in timp ce o proportie mai mare a instrumentelor financiare care 'enereaza casti'uri de capital indica o strate'ie ofensiva. Compunere (Compounding) $asti'urile provenite din reinvestirea casti'urilor o tinute dintr!o investitie. )ntr!un timp suficient de mare, compunerea poate determina inmultirea exponentiala a anilor, pe aza ratei compuse a do anzii. Concesiune (Concession) (1) )n 'eneral> drept le'al de folosire a unei proprietati in anumite scopuri. (#) )n investitii> un mic discont oferit unui dealer mem ru al 'rupului de vanzari pentru a&utorul dat in vanzarea unei emisiuni noi de instrumente financiare. $u alte cuvinte, este o un discont acordat unui dealer care nu este mem ru al sindicatului de distri uire, fata de pretul cerut unui investitor individual. De asemenea, denumita sellin' concession. Concesiunea vanzarii ( elling concession) 5a distri uirea emisiunilor noi de instrumente financiare transfera ile, este fractiunea din spreadul unui distri uitor acordata prin contract unui mem ru al 'rupului de vanzari. $u alte cuvinte, este plata acestuia pentru serviciile prestate ca a'ent pentru distri uitori. Concurenta per"ecta (+er"ect competition) 2iata pe care nici un cumparator sau vanzator nu are capacitatea de a modifica pretul unui produs sau al unui serviciu. $aracteristicile unei piete perfect concurentiale sunt> un numar mare de cumparatori si de vanzatori, produse sau servicii omo'ene (similare), a senta discriminarii la cumparare si la vanzare, mo ilitatea totala a resurselor de productie, li ertatea deplina de a intra pe piata. $oncurenta perfecta este doar un ideal. Conditii de listare la bursa ($isted re(uirements) $onditii ce tre uie indeplinite de o companie pentru ca un instrument financiar transfera il al sau sa poata fi listat la o ursa de valori. Aceste conditii difera de la o

ursa la alta si se refera la numarul minim de actiuni aflate in circulatie, numarul actionarilor, istoricul activitatii economico!financiare a companiei, factorii de risc, mana'ementul companiei s.a. Con"iguratie (+icture) /ermen din &ar'on folosit pentru a cere unui specialist sau unui dealer preturile de cerere si de oferta precum si cantitatile cu care acesta este dispus sa tranzactioneze o valoare mo iliara. De exemplu, la intre area 0$are este confi'uratia pentru IJOP1 se poate raspunde 0$onfi'uratia pentru IJO este 1F1/# la 1<, 1.999 in am ele cazuri1 ceea ce inseamna ca pentru actiunea IJO cea mai una cerere este 1F1/#, cea mai una oferta este 1<, iar cantitatea este de 1.999 de actiuni, atat la cumparare, cat si la vanzare. Con"irmare (Con"irmation) Document ce specifica termenii unei tranzactii cu o valoare mo iliara, pe care ro%erul sau dealerul il trimite unui client.

Con"irmare "inala (4inal con"irmation) $onfirmare care este trimisa in urma unei cumparari dintr!o emisiune noua de o li'atiuni municipale si care indica suma de ani finala datorata de catre client. Con"irmare la emitere (2hen issued con"irmation) $onfirmare care indica faptul ca va fi efectuata o tranzactie cu o li'atiuni din noua emisiune, precum si termenii tranzactiei. 5ivrarea va avea loc cand, daca si in forma in care o li'atiunle vor fi emise. Con"irmare nereala (2ooden ticket) 2ractica ile'ala prin care se confirma executarea ordinului unui client, fara a!l executa in realitate. Con"irmare tranzactie (Report) $onfirmarea unei tranzactii la momentul executarii. Conglomerat (Conglomerate) =rup de companii avand diverse o iecte de activitate cum ar fi> anci de investitii, firme ro%er/dealer, companii de asi'urari, companii de leasin', anci comerciale etc. 8iscul unui con'lomerat este mai mic deoarece diversele domenii de activitate sunt afectate in mod diferit de!a lun'ul timpului. Consiliu de Administratie (&oard o" )irectors) =rup de oficiali alesi de adunarea 'enerala anuala a actionarilor care au fost imputerniciti sa administreze compania si sa puna in aplicare masurile de natura strate'ica adoptate de adunarea 'enerala. De asemenea, la sfarsitul anului financiar, $onsiliul de Administratie prezinta rapoartele financiare si rapoartele de 'estiune in fata adunarii 'enerale a actionarilor. Consiliul de !ncredere (&oard o" )irectors) )n industria fondurilor de investitii, 'rup de oficiali care isi exercita controlul decisiv asupra modului de administrare a unui fond de investitii. Alesi de catre investitori, mem rii consiliului sunt responsa ili de suprave'"erea tuturor operatiunilor fondului.

8aspunderea principala a $onsiliului de )ncredere este sa prote&eze interesele investitorilor. 2rintre alte atri utii, mem rii consiliului mai tre uie sa se asi'ure de faptul ca mana'erul de portofoliu face o trea a una si percepe comisioane rezona ile. Consiliul /uvernatorilor (&oard o" /overnors) (1) (r'an de conducere al unei urse, ales de catre mem rii acesteia, care suprave'"eaza afacerile ursei. (#) (r'an de conducere al 3A*D din care ma&oritatea este aleasa de catre mem rii 'enerali ('eneral mem ers"ip), restul fiind ales de catre $onsiliul insusi. (3) (r'an de conducere, alcatuit din sapte mem ri, al *istemului 8ezervei Bederale denumit $onsiliul *istemului 8ezervei Bederale. 4ezi $onsiliul 8ezervei Bederale. Consiliul Rezervei 4ederale (4ederal Reserve &oard) $onsiliul de conducere al *istemului 8ezervei Bederale, alcatuit din sapte 'uvernatori numiti de 2resedintele *+A si apro ati de *enat, pe termene a cate 14 ani. $onsiliul sta ileste cerintele referitoare la rezerva pentru anci si rata do anzii de refinantare, implementeaza politica monetara, sta ileste re'ulamentele pentru anci si presteaza o varietate de servicii pentru acestea. $alitatea de presedinte al acestui consiliu este considerata a fi una din cele mai puternice pozitii de conducere care influenteaza economia *tatelor +nite. Consortiu (Consortium) =rup de companii format in scopul promovarii unui o iectiv comun sau al an'a&arii intr!un proiect enefic pentru toti mem rii. De exemplu, Air us )ndustries este un consortiu alcatuit din patru companii pu lice si private din .area 6ritanie, Branta, *pania si =ermania. Consultant "inanciar (4inancial advisor) $onsultant al unui emitent de o li'atiuni municipale care ofera acestuia consultanta cu privire la structura, timin'!ul si termenii noii emisiuni. Consultant juridic in obligatiuni (&ond Counsel) $onsultant sau firma de consultanta &uridica, cu expertiza in le'islatia o li'atiunilor, care poate sa acorde un aviz cu privire la le'alitatea unei emisiuni de o li'atiuni, iar in cazul o li'atiunilor municipale, poate sa acorde un aviz cu privire la statutul de scutire de la impozitare a acestora. Cont administrat (#anaged account) $ont de investitii in active financiare al unui client, care este administrat de catre un ro%er, un consultant de investitii sau un administrator de fond. $onturile administrate sunt recomandate investitorilor care nu au timpul sau expertiza necesara pentru a lua propriile decizii de investitie pe piata de capital. Cont administrat (2rap account) 2ortofoliu administrat profesionist de instrumente financiare sau de fonduri desc"ise de investitii. Birmele de ro%era& si unele companii de administrare a fondurilor desc"ise de investitii ofera acest serviciu pentru investitorii mai mari, care platesc un comision anual de aproximativ 1,,- din activele financiare administrate. Cont capital (Capital account) (1) $ont de pasiv din ilantul conta il al unei corporatii in care sunt inre'istrate sumele de ani investite in companie de catre actionari. (#) Element din alanta de

plati a unei tari care se refera la investitiile de capital facute de investitorii nerezidenti. Cont comun (;oin account) $ont la o anca sau la o firma de ro%era& detinut in comun de doua sau mai multe persoane. )n cadrul unui cont comun se poate opera in doua moduri> (1) toti titularii contului tre uie sa semneze cecurile si sa apro e toate retra'erile sau tranzactiile cu valori mo iliare? (#) fiecare dintre titulari poate sa faca astfel de operatiuni in cont pe raspunderea lui. Cont comun cu dreptul supravietuitorului3Cont cu clauza de imputernicire a supravietuitorului (;oint tenants account 8ith right o" survivorship) Este cea mai o isnuita forma in care se poate desc"ide un cont comun. Biecare titular are o parte e'ala si indivizi ila in cadrul contului. Astfel, fiecare titular poate tranzactiona in cadrul contului fara consimtamantul celuilalt. Atunci cand unul dintre titulari decedeaza, dreptul de proprietate asupra activelor din cont se transfera supravietuitorului, fara a mai fi nevoie ca acest lucru sa fie specificat in testament. Cont cu terta parte (Third party account) )n *tatele +nite, cont desc"is la o firma de ro%era&, pe numele unei alte persoane decat clientul, practica interzisa de re'ulamentul 3J*E. Cont de creante (Accounts receivable) $ont in care sunt inre'istrate sumele de ani datorate unei companii de catre clientii care au cumparat unuri sau servicii pe credit. Acest element reprezinta un activ curent ce se transforma in numerar pe masura ce clientii isi ac"ita datoriile. Cont de datorii curente (Accounts payable) $ont in care sunt inre'istrate sumele de ani pe care o companie le datoreaza creditorilor pentru unuri sau servicii, adica datoriile curente pe care le face o companie atunci cand cumpara cu plata la o data ulterioara. Daca firma plateste pe loc pentru ceea ce cumpara, atunci acest element nu va aparea in ilantul sau conta il. Cont de numerar (Cash account) $ont al unui investitor la o firma ro%er/dealer in care plata inte'rala (in cazul cumpararilor) si livrarea (in cazul vanzarilor) tre uie facute la data decontarii. Aceasta difera in functie de re'lementari. De exemplu, in *tatele +nite data decontarii este a cincea zi lucratoare de la data tranzactiei, si nu mai tarziu de a saptea zi calendaristica. Este cel mai o isnuit tip de cont ce poate fi desc"is la o firma ro%er/dealer, desi acesta nu permite investitorilor sa imprumute ani sau instrumente financiare transfera ile asa cum o pot face in cazul unui cont in mar&a. 4ezi .ar'in account. Cont de pro"it si pierdere (+ro"it and loss statement (+7$)) 8aport financiar al unei companii care prezinta veniturile, c"eltuielile si profitul net in timpul unui exercitiu financiar. De asemenea mai este denumit income statement, operatin' statement, earnin's statement. Cont discretionar ()iscretionary account) $ont al unui client la o firma ro%er/dealer in care un ro%er sau un alt an'a&at al firmei este autorizat sa actioneze discretionar, adica sa ia decizii le'ate de investitii fara a se consulta in preala il cu clientul. Aceste decizii se refera la ale'erea

instrumentelor financiare transfera ile, a preturilor si a momentului in care vor fi executate tranzactiile si pot fi supuse oricaror restrictii impuse de catre client in contract. +n cont discretionar nu autorizeaza ro%erul sa ia decizii cu privire la sta ilirea momentului sau a pretului de executare in cazul unui ordin dat de client. Deoarece un cont discretionar este foarte riscant, este indicat ca acest tip de cont sa fie evitat cu exceptia cazului in care clientul are o incredere foarte mare in ro%erul respectiv. Cont "onduri in e5ces ( pecial miscellanous account ( #A)) )n *tatele +nite, cont in care sunt plasate fondurile in exces fata de capitalul care tre uie mentinut intr!un cont in mar&a, conform 8e'ulamentului / al $onsiliului 8ezervei Bederale. Bondurile in exces pot proveni din vanzari, cresterea valorii de piata a valorilor mo iliare detinute, dividende, ani sau valori mo iliare depuse de catre client ca raspuns la un apel in mar&a. Bondurile dintr!un *.A pot fi folosite pentru a cumpara mai multe valori mo iliare in mar&a, sau pot fi retrase, insa doar cu permisiunea ro%erului. +n *.A nu se afla su &urisdictia 8e'ulamentului / asa cum este mar&a initiala. .entinerea acestui cont este esentiala deoarece ro%erul poate aprecia astfel cat de departe sau cat de aproape este clientul de un apel in mar&a. Cont in marja (general) (#argin (general) account) $ont la o firma ro%er/dealer care permite clientilor sa cumpere valori mo iliare folosind ani imprumutati si sa vanda s"ort folosind valori mo iliare imprumutate de la firma de ro%era&. Cont individual de pensii (!ndividual Retirement Account (!RA)) )n *tatele +nite, plan individual de pensii cu impozitare amanata accesi il tuturor salariatilor pana la varsta de ;91/# ani precum si, in cazul cuplurilor, aceluia dintre soti care nu lucreaza. $ontri utiile pot fi sau nu deducti ile fiscal, dar casti'urile din activele )8A cresc cu impozitare amanata. Bondurile desc"ise de investitii sunt o ale'ere investitionala o isnuita in cadrul conturilor )8A. Cont inghetat (4rozen account) (1) $ont ancar din care nu pot fi efectuate retra'eri. (#) )n *tatele +nite, cont de numerar la o firma de ro%era& in care clientul vinde un instrument financiar transfera il pe care l!a cumparat cu putin timp in urma, dar nu l!a platit, si apoi, fie nu plateste pana in a saptea zi calendaristica ulterioara tranzactiei de cumparare, fie retra'e orice suma o tinuta din vanzare inainte de a efectua plata pentru tranzactia de cumparare. 2enalizarea primita pentru o astfel de practica este ca pentru urmatoarele <9 de zile, inaintea executarii oricarei cumparari, acestui operator i se cere in avans plata inte'rala. Cont marja0pozitie cumparare ( hort margin account transaction) /ranzactie cu valori mo iliare intr!un cont in mar&a din care investitorul va o tine profit doar daca pretul de piata al valorilor mo iliare tranzactionate va scadea. /ranzactia se desc"ide prin vanzare si se inc"ide prin cumparare. 2rofitul sau pierderea se calculeaza folosind formula> $ ! 4c L 4p? unde $ ! creditul din cont sau capitalul propriu initial, 4c ! valoarea curenta de piata a valorilor mo iliare tranzactionate, 4p ! valoarea detinuta in cont sau capitalul propriu, la un moment dat. $reditul $ ramane constant, valoarea curenta de piata 4c variaza si determina modificari ale valorii detinute 4p care reprezinta pierderea sau profitul investitorului.

Cont marja0pozitie cumparare ($ong margin account transaction) /ranzactie cu valori mo iliare intr!un cont in mar&a din care investitorul va o tine profit doar daca pretul de piata al valorilor mo iliare va creste. /ranzactia se desc"ide prin cumparare si se inc"ide prin vanzare. 2rofitul sau pierderea se calculeaza folosind formula> 4c ! D L 4p, unde 4c este valoarea curenta de piata a valorii mo iliare tranzactionate, D este de itul din cont sau valoarea imprumutului acordat investitorului, 4p este valoarea posedata in cont sau capitalul propriu. De itul D ramane constant, valoarea curenta de piata 4c variaza si determina modificari ale valorii posedate 4p care reprezinta pierderea sau profitul investitorului. Cont mi5t (#i5ed account) $ont in mar&a care contine atat pozitii lon' cat si s"ort in valori mo iliare. Cont obligatoriu de rascumparare (#andatory redemption account) Dupa distri uirea unei emisiuni de o li'atiuni municipale, cont in care emitentul face depuneri care vor fi folosite la ac"itarea o li'atiunilor atunci cand vor fi rascumparate. Cont propriu de tranzactionare (+roprietary account) $ont folosit de ro%er/dealeri pentru a tranzactiona valori mo iliare pe riscul propriu, spre deose ire de conturile pe care acestia le folosesc pentru a tranzactiona pentru clientii lor. Cont restrictionat (Restricted account) (1) )n *tatele +nite, cont in mar&a in care capitalul propriu este mai mic decat cerinta referitoare la mar&a initiala sta ilita prin 8e'ulamentul / al $onsiliului 8ezervei Bederale. +n client al carui cont este restrictionat nu mai poate face cumparari si tre uie, conform 8e'ulamentului /, fie sa depuna mar&a initiala pentru fiecare pozitie noua, fie sa pastreze in cont un anumit procent din venitul o tinut din vanzarile pe care le face, pentru a reduce soldul de itor. (#) )n *tatele +nite, cont de numerar al unui client care, din cauza ca nu a efectuat plata pentru o cumparare conform 8e'ulamentului /, a fost penalizat ca pentru o perioada de <9 de zile sa faca plata inte'rala inaintea oricarei cumparari. Cont special de obligatiuni ( pecial bond account) $ont in mar&a special in care un client poate tranzactiona doar o li'atiuni ale 'uvernului *tatelor +nite, o li'atiuni municipale si o li'atiuni de corporatie neconverti ile, listate si nelistate. $erintele referitoare la mar&a in cazul unui astfel de cont sunt mai putin severe, deoarece o li'atiunile sunt mai putin volatile decat ma&oritatea celorlalte valori mo iliare. Cont trans"er dividende ( 8eep account) )n *tatele +nite este un cont de investitii care ofera transferul automat al dividendelor platite de fondurile de actiuni si de o li'atiuni ce nu au fost reinvestite intr!un portofoliu de piata monetara. )nvestitorii care nu doresc sa incaseze aceste distri uiri, utilizeaza un astfel de cont. Contabil autorizat (Certi"ied +ublic Accountant (C+A)) $onta il care a promovat o serie de examene, a acumulat o anumita experienta, a a&uns la o anumita varsta si care indeplineste toate celelate cerinte impuse de statul

in care lucreaza. Doar un astfel de conta il poate emite un aviz cu privire la corectitudinea documentelor financiare ale unei firme. Contact de rascumparare deschis (%pen repurchase agreement) $ontract de rascumparare in care nu este specificata data rascumpararii. $ontractul poate fi reziliat in orice moment de catre una din parti. Contango (Contango) *ituatie pe piata contractelor futures in care preturile contractelor futures cu scadenta apropiata sunt mai mici decat preturile contractelor futures cu scadenta mai indepartata. Aceasta situatie este normala pentru ma&oritatea pietelor avand in vedere ca scadentele mai indepartate presupun costuri suplimentare. *ituatia inversa este denumita ac%7ardation. Contract (Contract) (1) )n tranzactiile cu contracte futures> intele'ere intre doua parti de a face, respectiv a accepta livrarea fizica a unei anumite marfi, la o anumita data si intr!un anumit loc. (#) )n tranzactiile cu optiuni> acordul vanzatorului optiunii fie de a cumpara (daca este o optiune put), fie de a vinde (daca este o optiune call) un anumit activ la un pret presta ilit, pana la o anumita data. $umparatorul nu este o li'at sa exercite optiunea. Contract "Take0or0pay" (Take0or0pay contracts) )n *tatele +nite, contracte folosite de re'ula pentru a 'aranta o li'atiunile emise cu scopul de a finanta proiecte, cum ar fi constructia centralelor electrice. *unt folosite in mod special de catre Nas"in'ton 2u lic 2o7er *uppl@ *@stem. 2rintr!un contract de acest tip se 'aranteaza ca districtele pentru ener'ie electrica care urmeaza sa eneficieze de ener'ia electrica vor ac"ita costurile proiectului, c"iar daca constructia nu va fi terminata, iar ener'ia nu le va fi livrata. Contract cu decontare a doua zi (.e5t0day contract ) /ranzactie cu o valoare mo iliara a carei decontare se face in prima zi lucratoare dupa data tranzactiei. De exemplu, optiunile necesita o astfel de decontare. Contract cu decontarea in aceeasi zi (Cash contract) $ontract care necesita ca instrumentele financiare transfera ile sa fie livrate cumparatorului in aceeasi zi in care acestea au fost tranzactionate. 4ezi 8e'ular!7a@ contract, N"en issued/N"en distri uted contract. Contract de cumparare a obligatiunilor (&ond purchase agreement) $ontractul intre emitentul si distri uitorul o li'atiunilor in care sunt sta iliti termenii finali (cei mai importanti fiind pretul si randamentul) si conditiile in care se face cumpararea o li'atiunilor de catre distri uitor. Contract de distribuire (*nder8riting agreement) $ontract intre o corporatie, care emite instrumente financiare transfera ile ce urmeaza sa fie oferite pu licului, si mana'erul sindicatului de distri uire, care actioneaza ca a'ent pentru sindicat. $ontractul contine termenii finali si pretul instrumentelor financiare si este semnat cu putin timp inainte de data intrarii in vi'oare a ofertei pu lice. Contract de distribuire standby

( tandby under8riting agreement) Acord intre o corporatie si o anca de investitii (sau un sindicat format din mai multe anci de investitii) prin care aceasta din urma este de acord sa cumpere acea parte dintr!o emisiune de actiuni oferita actionarilor existenti printr!o oferta de drepturi, care nu a fost su scrisa pana in momentul in care oferta expira. 8iscul ancii de investitii intr!un an'a&ament stand @ este acela ca pretul de piata al actiunilor sa scada in timpul perioadei de asteptare (perioada de timp in care se deruleaza oferta pu lica). 4ezi All!or!none (A(3) offerin', 6est!efforts offerin', Birm commitment. Contract de inchiriere ($ease) $ontract care permite unei parti sa foloseasca un activ fix cum ar fi o proprietate imo iliara sau un utila& ce apartine unei alte parti, o anumita perioada de timp, in sc"im ul unei plati, de o icei su forma unei c"irii. $ontractul, care poate fi pe termen scurt sau pe termen lun', ofera avanta&e am elor parti. Contract de intermediere optiuni (%ption agreement) Document oficial care tre uie semnat de catre un in!vestitor si depus la firma de ro%era& inainte ca el sa poata tranzactiona optiuni. *copul acestui document este acela de a se asi'ura ca investitorul are resursele financiare necesare pentru a se califica pentru tranzactionarea optiunilor si ca i!au fost furnizate suficiente informatii su forma unui prospect oferit de $asa de $ompensatie a (ptiunilor incat acesta sa intelea'a re'ulile si riscurile tranzactionarii optiunilor. Contract de rascumparare (Repurchase agreement (Repo)) (1) )n *tatele +nite, aran&ament intre $omisia Bederala pentru 2iata Desc"isa si un dealer in care $omisia se an'a&eaza sa vanda dealerului un instrument financiar de credit emis de /rezoreria *tatelor +nite sau de o a'entie federala, la un pret sta ilit, cu o clauza de rascumparare a acestuia la acelasi pret, plus o rata a do anzii sta ilita concurential. Aceste aran&amente sunt folosite de catre dealerii de instrumente financiare de credit municipale si de trezorerie pentru a reduce costul mentinerii portofoliilor de instrumente financiare. (#) .etoda de finantare a portofoliilor de instrumente financiare prin vanzarea unei pozitii catre o institutie, alta decat o anca, cu un contract de rascumparare a acesteia. Contract de rascumparare invers (Reverse repurchase agreement (Reverse repo)) (1) /ranzactie a $omisiei Bederale pentru 2iata Desc"isa, ec"ivalenta cu o tranzactie de vanzare cu contract de rascumparare (matc"ed sale purc"ase a'reement). (#) /ranzactie prin care un ro%er/dealer furnizeaza clientilor fonduri, cumparand de la ei valori mo iliare cu un contract de revanzare a valorilor mo iliare la acelasi pret, plus do anda. Contract de rascumparare la termen (Term repurchase agreement) $ontract de rascumparare in care este specificata data rascumpararii. Durata unui astfel de contract este mai mare decat cea a unui contract normal, peste noapte. Contract de rascumparare peste noapte (%vernight repurchase agreement) Aran&ament prin care dealerii de valori mo iliare si ancile isi finanteaza portofoliile de ilete, onuri si o li'atiuni de trezorerie. Dealerul sau anca vinde valorile mo iliare unui investitor, convenind sa le cumpere inapoi in ziua urmatoare. Contract "iduciar (Trust agreement) $ontract intre un emitent de o li'atiuni si un administrator imputernicit care (1) autorizeaza si 'aranteaza o li'atiunile? (#) contine clauzele si o li'atiile emitentului

cu privire la pro'ramarea si efectuarea platilor aferente serviciului datoriei? (3) specifica cazurile de neindeplinire a o li'atiilor contractuale? (4) sta ileste responsa ilitatile fiduciare ale administratorului imputernicit, precum si drepturile detinatorilor de o li'atiuni. Contract "or8ard (4or8ard contract) Acord intre doua parti prin care acestea accepta sa cumpere, respectiv sa vanda o anumita cantitate din activul de aza (o marfa, un instrument financiar 'uvernamental, o valuta sau alt instrument financiar) la un anumit pret, cu livrarea la o data viitoare specificata si in conditii sta ilite in prezent. ( deose ire fata de contractele futures o constituie faptul ca aceste contracte nu sunt standardizate? ele sunt contracte personalizate inc"eiate intre doua parti. Astfel, termenii pentru contractele for7ard sunt sta iliti de comun acord intre cumparator si vanzator si pot fi diferiti de cei sta iliti pentru contractele futures de catre ursa la care acestea se tranzactioneaza. ( alta deose ire este ca aceste contracte nu se tranzactioneaza pe o piata or'anizata si nu exista o casa de compensatie care sa preia riscul de neindeplinire a o li'atiilor contractuale de catre una din parti. De asemenea, contractele for7ard nu sunt lic"ide. Ele sunt transferate foarte 'reu si, de o icei, nu pot fi anulate decat cu acordul celeilalte parti care, de multe ori, se o tine prin plata unor penalitati. Denumit si contract "to arrive", contractul for7ard este predecesorul contractului futures actual. Contract "utures (4utures contract) Acord de a cumpara sau de a vinde o cantitate specificata dintr!un activ denumit activ de aza (de exemplu, o marfa sau un instrument financiar) la o data viitoare, la un pret predeterminat. 2rin acest acord partile se o li'a sa!si preia reciproc riscul pierderilor potentiale cauzate de evolutia pretului, printr!un transfer zilnic al unui flux de numerar compensator determinat prin marcare la piata (mar% to mar%et). $ontractul futures an'a&eaza partile sa respecte doua cate'orii de o li'atii> (1) o li'atia nascuta din executarea unui contract de vanzare!cumparare (a unei cantitati specificate din activul de aza, la un anumit pret, la o data viitoare cand va avea loc o compensare finala, adica efectuarea platii si transferul dreptului de proprietate asupra activului de aza)? (#) o li'atia de a participa la un sistem de redistri uire a unui flux de numerar care compenseaza zilnic pierderile potentiale inre'istrate de cealalta parte a contractului. $ontractele futures sunt standardizate pentru a putea fi tranzactionate activ pe piata (la o ursa or'anizata). Emisiunea lor este desc"isa, nedefinita, continua si varia ila ca marime, institutia emitenta ( ursa desemnata sa tranzactioneze acele contracte) punand la dispozitia investitorilor un numar nelimitat de contracte 'rupate pe clase, su clase si serii pentru toate datele de livrare posi ile. 2retul de tranzactionare al unui contract futures este sta ilit intre cumparator si vanzator folosind fie sistemul de licitatie cu stri'are desc"isa, fie sistemul de tranzactionare electronic. +n contract futures o li'a cumparatorul sa cumpere activul de aza si vanzatorul sa il vanda, cu exceptia cazului in care cumparatorul si/sau vanzatorul isi acopera pozitia inainte de scadenta, ceea ce se poate intampla daca acestia doresc sa o tina un profit sau sa limiteze o pierdere. Acest lucru contrasteaza cu tranzactionarea optiunilor in care cumparatorul unei optiuni poate ale'e daca sa exercite sau nu optiunea pana la data exercitarii. $ontractele futures pot fi folosite ca protectie impotriva riscului sau pentru a face speculatii, dar numai in limita re'lementarilor impuse de o autoritate de re'lementare si suprave'"ere si de pietele or'anizate pe care se tranzactioneaza aceste contracte. Contract "utures dominant ()ominant "utures)

$ontractul futures pentru care exista cele mai multe pozitii desc"ise. Contract "utures pe o valuta (4oreign currency "uture) $ontract care creeaza o li'atia de a cumpara sau de a vinde in viitor o cantitate sta ilita dintr!o anumita valuta. Contract "utures pe un indice de actiuni ( tock inde5 "utures) $ontract futures al carui activ de aza il constituie un indice de actiuni. De re'ula, indicii care stau la aza contractelor futures sunt alcatuiti dintr!un numar mare de actiuni si reflecta miscarile intre'ii piete. Aceste contracte pot fi utilizate pentru a prote&a o pozitie lon', sau s"ort impotriva riscului unei scaderi sau a unei cresteri in valoare sau pentru a face speculatii asupra directiei presupuse in care va evolua piata actiunilor. )n cazul contractelor futures pe indici de actiuni nu exista livrare fizica. /oate aceste contracte sunt decontate cas". Contract garantat de investitii (/uaranteed !nvestment Contract (/!C)) $ontract intre o companie de asi'urari si un fond de pensii sau un emitent de o li'atiuni municipale ce asi'ura, de!a lun'ul existentei contractului, o anumita rata a renta ilitatii pentru capitalul investit. Aceste contracte reprezinta o metoda conservatoare de a asi'ura eneficiarii ca pentru anii lor au asi'urata o anumita rata a renta ilitatii. Contract in marja (#argin agreement) )n *tatele +nite, document care prezinta re'ulile ce re'lementeaza un cont in mar&a, cuprinzand ipotecarea valorilor mo iliare, capitalul propriu pe care clientul tre uie sa il pastreze in cont si rata do anzii pe imprumutul in mar&a. Contract neindeplinit (4ail contract) *e refera la o tranzactie in care vanzatorul nu a livrat instrumentele financiare sau in care cumparatorul nu a efectuat plata in maniera sta ilita, la data sta ilita, de o icei data decontarii. Contract preliminar (+reliminary agreement) $ontract intre un emitent si un distri uitor, inc"eiat anterior datei intrarii in vi'oare a unei emisiuni noi de instrumente financiare transfera ile, pana la decizia distri uitorului privind succesul potential al noilor instrumente. 4ezi )ndication of intrest. Contract spot ( pot commodity contract) $ontract care presupune ca livrarea marfii catre cumparator este efectuata imediat dupa ce a fost inc"eiata tranzactia, spre deose ire de un contract futures sau for7ard care presupune ca livrarea marfii se va efectua in viitor. Aceste contracte sunt tranzactionate pe piata cas" (spot). Contract s8ap ( 8ap contract) )nstrument financiar derivat inc"is, prin care participantii sc"im a riscul si avanta&ele aferente unor o li'atii contractuale de plata varia ile sau fixe, cu riscul si avanta&ele aferente unor o li'atii contractuale de plata fixe sau varia ile. 2articipantii sunt numai persoane &uridice an'a&ate in contracte de emisiune a instrumentelor financiare transfera ile cu 'rad de ratin' diferit, contracte comerciale, plati in moneda nationala sau alte valute, precum si in activitati de ar itra&, "ed'in' si speculatie. $ontractele s7ap nu au loc intre partenerii contractelor economice principale de vanzare/cumparare, ci separat, intre acestia si un intermediar

specializat care isi asuma separat riscul variatiei de pret. Deoarece asemenea contracte nu sunt standardizate, ele nu se pot tranzactiona pe o piata or'anizata si re'lementata, ci se ne'ociaza individual (pe piata (/$), fapt care lasa posi ilitatea participantilor sa fixeze conditii si clauze flexi ile ale contractelor s7ap. Contracte "utures pe instrumente "inanciare (4inancial "utures) $ontracte futures care au ca activ de aza instrumente financiare cum ar fi rata do anzii (instrumente financiare de trezorerie), valute sau indici. Contracte "utures pe rata dobanzii (!nterest rate "utures) $ontracte futures care au ca activ de aza instrumente financiare de credit ! in principal, onuri de trezorerie sau o li'atiuni de trezorerie desi pot exista contracte futures si pe certificate de depozit, instrumente financiare =3.A sau ilete de trezorerie. $a si in cazul celorlalte contracte futures, contractele futures pe rata do anzii permit unui cumparator si unui vanzator sa mentina pretul unui activ (in acest caz, un pac"et de instrumente financiare de credit) pentru o livrare viitoare. Contractul intre distribuitori (Agreement among under8riters) $ontract intre mem rii unui sindicat de distri uire a unei emisiuni de instrumente financiare. )n *tatele +nite acesta> (1) sta ileste mana'erul de sindicat si il autorizeaza sa actioneze ca a'ent pentru sindicat in cumpararea, depozitarea si distri uirea emisiunii in conformitate cu le'ile statale si federale? (#) numeste mana'erii asociati, daca este cazul? (3) autorizeaza mana'erul de sindicat sa sta ileasca cantitatea de instrumente financiare care se aloca fiecarui mem ru (in functie de participatia acestuia) si sa plateasca fiecarui mem ru, la data decontarii emisiunii, partea care i se cuvine din spread? (4) autorizeaza mana'erul de sindicat sa formeze 'rupul de vanzare si sa faca vanzarile catre acesta la un anumit discont (denumit concesiune) fata de pretul ofertei pu lice? (,) specifica durata de viata a sindicatului? (G) autorizeaza mana'erul de sindicat sa se an'a&eze in tranzactii de cumparare pe piata secundara in timpul perioadei de distri uire pentru a sta iliza pretul de piata al instrumentului financiar respectiv. De asemenea, mai este numit si "scrisoare de sindicat" (s@ndicate letter). 3u tre uie confundat cu contractul de distri uire a emisiunii de instrumente financiare (under7ritin' a'reement) care este un contract intre compania emitenta si mana'erul de sindicat, actionand ca a'ent pentru sindicatul de distri uire. 4ezi $ontract de distri uire. Contractul obligatiunii (!ndenture) $ontract intre un emitent de o li'atiuni si cumparatorii o li'atiunilor care specifica termenii emisiunii. El se refera la> (1) forma o li'atiunii? (#) valoarea emisiunii? (3) activul oferit drept 'arantie? (4) clauzele de protectie, inclusiv orice clauza pentru fondul de amortizare? (,) capitalul de lucru (7or%in' capital) si rata lic"iditatii curente (current ratio) si (G) drepturile de rascumparare. De asemenea, contractul prevede numirea unui administrator imputernicit (trustee) care sa actioneze in numele detinatorilor de o li'atiuni. De asemenea, mai este denumit si rezolutia o li'atiunii ( ond resolution) sau contract fiduciar (deed of trust). 3u toate o li'atiunile au un astfel de contract. Contraparte (Contraparty) $ealalta parte in cadrul unui s7ap cu ratele do azii sau al unei alte tranzactii. Convergenta (Convergente) /endinta pretului unui contract futures pe o marfa de a se apropia de pretul la care marfa respectiva se tranzactioneaza pe piata cas". 5a inceput, pretul contractului

este mai mare datorita valorii de timp a acestuia dar pe masura ce contractul se apropie de scadenta, pretul futures si pretul cas" conver'. De asemenea, acest fenomen se mai numeste narro7in' t"e asis. Conversie (Conversion) (peratiunea de sc"im are a unui instrument financiar cu un altul, de o icei a o li'atiunilor de corporatie sau a actiunilor preferentiale cu actiuni comune. Convertibilitate (Convertibility) $alitatea unui instrument financiar de a putea fi sc"im at de catre detinatorul sau cu un alt instrument financiar al aceluiasi emitent. De re'ula, actiunile preferentiale converti ile si o li'atiunile converti ile sunt sc"im ate in actiuni comune daca acest lucru este prevazut in clauza de converti ilitate. Conve5itate (Conve5ity) )nstrument matematic de masura a sensi ilitatii pretului unei o li'atiuni la modificarea ratelor do anzii. ( convexitate mare indica o sensi ilitate mai mare a pretului unei o li'atiuni la modificarile ratei do anzii. Corectare tranzactie (*n8ind a trade) (1) A compensa o tranzactie, cum ar fi 0acoperirea1 unei vanzari s"ort printr!o cumparare. (#) A corecta o tranzactie eronata. Corectie (Correction) *c"im are rusca de relativ scurta durata a directiei de evolutie a pretului, care intrerupe temporar un trend sustinut al pietei in 'eneral, sau al pietei unei valori mo iliare. Corectie (Reaction) *caderea pretului unei valori mo iliare dupa o perioada de crestere sustinuta. Corporatia de Automatizare a !ndustriei -alorilor #obiliare ( ecurities !ndustry Automation Corporation ( !AC)) )n *tatele +nite, companie detinuta in proportie de doua treimi de catre 3e7 Jor% *toc% Exc"an'e si o treime de catre American *toc% Exc"an'e care proceseaza si compara datele de clearin' ale tranzactiilor cu valori mo iliare efectuate la cele doua urse, trimise de firmele de ro%era& cumparatoare, respectiv vanzatoare. Corporatia .ationala de Clearing (.ational Clearing Corporation (.CC)) )n *tatele +nite, firma afiliata la 3A*D raspunzatoare de compensarea zilnica a tranzactiilor cu valori mo iliare ale mem rilor, printr!un proces de decontare neta continua. Corporatia pentru +rotectia !nvestitorilor in -alori #obiliare ( ecurities !nvestors +rotection Corporation ( !+C)) )n *tatele +nite este o corporatie non profit, infiintata de catre $on'res prin 5e'ea 2rotectiei )nvestitorilor in 4alori .o iliare din 1<;9, care asi'ura valorile mo iliare si anii din conturile clientilor de la firmele de ro%era& in cazul in care acestea devin insolva ile si sunt lic"idate. Asi'urarea maxima de ,99.999: per client, din care maxim 199.999: in numerar sau instrumente financiare ec"ivalente cu numerarul, acopera pierderile clientilor datorate insolva ilitatii firmelor de ro%era& si nu pierderile acestora cauzate de fluctuatiile pretului valorilor mo iliare. Corporatie (Corporation)

)n *tatele +nite, forma de or'anizare a unei afaceri, autorizata de catre autoritatea statului respectiv drept entitate le'ala, de sine statatoare. Desi este infiintata prin asocierea mai multor persoane, o corporatie este o entitate distincta de cei care o detin, avand propriile drepturi, privile'ii si datorii. Ea cumpara active, contracteaza datorii, inc"eie contracte, actioneaza in &ustitie, este actionata in &ustitie si plateste impozite in nume propriu. $orporatiile emit actiuni pentru cei care doresc sa investeasca capital si sa devina astfel proprietari, si respectiv o li'atiuni pentru cei care doresc sa imprumute ani companiei. ( corporatie are trei caracteristici principale> (1) raspundere limitata ! proprietarii pot pierde doar ce au investit, (#) usurinta transferului proprietatii prin vanzarea actiunilor, (3) continuitatea existentei. Bactorii care explica popularitatea acestei forme de or'anizare sunt capacitatea sporita a unei corporatii de a o tine capital si capacitatea actionarilor de a profita de cresterea companiei in conditiile dispersarii riscului. 4ezi $ertificate of incorporation, $"arter. Cosmetizarea porto"oliului (2indo8 dressing) Activitate de tranzactionare din apropierea sfarsitului unui trimestru sau al unui an fiscal cu scopul de a crea in mod fals o ima'ine una despre un portofoliu. De exemplu, mana'erul unui fond de investitii poate vinde pozitiile care au inre'istrat pierderi in portofoliul pe care il administreaza, astfel incat sa poata prezenta doar pozitiile care au crescut in valoare pentru a da impresia unui mana'ement foarte un. Cost istoric (Historical cost) $ostul de cumparare a unui activ. ( companie isi inre'istreaza activele in ilantul conta il la acest cost care adesea are o le'atura foarte mica cu valoarea de piata a respectivelor active dupa ce ele au fost detinute cativa ani. Cost marginal (#arginal cost) $ostul de productie al unui sin'ur articol peste numarul planificat. De exemplu, daca o firma poate produce 1,9 de articole dintr!un anumit produs la un cost total de ,.999: si 1,1 de articole la un cost total de ,.199:, costul mar'inal al celui de!al 1,1!lea articol este de 199:. Cost total (Total cost) 2retul platit pentru o valoare mo iliara, plus comisionul firmei de ro%era&, plus do anda acumulata care este datorata vanzatorului (daca valoarea mo iliara este o o li'atiune. Costul capitalului (Cost o" capital) $ostul total al fondurilor folosite pentru a finanta activitatea unei firme. Acesta este un cost compus din costurile diverselor surse individuale de fonduri, cum ar fi actiunile comune, o li'atiunile, actiunile preferentiale si profitul reinvestit. $ostul total al capitalului depinde de costul fiecarei surse de fonduri si de ponderea pe care o are sursa respectiva in capitalul total folosit de catre firma. *copul unei companii este de a limita investitiile la acele active care 'enereaza o renta ilitate mai mare decat costul capitalului folosit pentru a finanta acele investitii. Costul cu dobanda (!nterest cost) $ostul unui imprumut, exprimat de o icei ca o rata procentuala anuala sau cupon, in cazul o li'atiunilor prevazute cu aceasta modalitate de exprimare a do anzii.

Costul e"ectiv cu dobanda (True interest cost (T!C)) .etoda de calculare a costului imprumutului in cazul unei emisiuni noi de o li'atiuni municipale ce ia in considerare valoarea de timp a anilor, do anda platita, precum si prima sau discontul platit la emitere. Este rata nominala anuala, compusa semestrial care actualizeaza fluxul platilor viitoare pentru a calcula pretul oferit pentru emisiune. De asemenea, denumit costul canadian al do anzii (canadian interest cost ! $)$) sau rata interna de renta ilitate a emisiunii. Costul net cu dobanda (.et interest cost (.!C)) .etoda de calculare a costului imprumutului pentru o emisiune noua de o li'atiuni municipale. 4aloarea do anzii totale platite pe durata de viata a emisiunii, plus discontul sau minus prima platita pentru emisiune, este impartita la numarul o li'atiunilor!an acumulate. Costul oportunitatii (%pportunity cost) $ostul renuntarii la renta ilitatea si'ura oferita de o investitie in speranta o tinerii unei renta ilitati mai mari. De exemplu, un investitor cumpara o actiune care considera el ca are perspective mari de casti', dar in cele din urma ea ofera o renta ilitate de doar 4-, desi la momentul cumpararii era disponi ila o renta ilitate si'ura de 19- oferita de un fond monetar. Diferenta de G- reprezinta costul oportunitatii. Costuri aditionale (Carrying charges) (1) 2e piata contractelor futures> costul depozitarii unui produs pe o anumita perioada de timp, care cuprinde costul cu do anda, costul de asi'urare si costul propriu!zis de depozitare. Acest cost influenteaza diferenta dintre pretul contractului futures pe produsul respectiv si pretul cas" al produsului. (#) 5a conturile in mar&a> costuri directe platite de un investitor pentru a mentine o pozitie intr!un cont in mar&a. De exemplu, un investitor care cumpara in mar&a instrumente financiare transfera ile, tre uie sa plateasca o do anda pentru fondurile imprumutate. Costuri e5ecutare tranzactii ( lippage) Denumire pentru costurile de executare a tranzactiilor> comisioane, taxe si alte costuri. +n cost important il constituie spreadul intre pretul cererii si cel al ofertei. Costuri "i5e (4i5ed costs) $osturi care raman constante, indiferent de volumul vanzarilor. $osturile fixe cuprind salariile directorilor executivi, c"eltuielile cu do anda, c"iria, amortizarea si c"eltuielile le'ate de asi'urare. Costuri variabile (-ariable costs) $osturi care variaza direct proportional cu marimea productiei ! de exemplu, costul materiilor prime si costul fortei de munca. Este putin pro a il ca firmele la care costurile varia ile reprezinta o pondere mare din costurile totale sa inre'istreze fluctuatii mari ale casti'urilor, deoarece modificarile care intervin in vanzari si in veniturile incasate sunt insotite de modificari aproape e'ale ale costurilor. Cotatie cerere0si0o"erta (&id0and0asked (uotation (or (uote)) 2retul cererii ( id price) este cel mai mare pret pe care cineva a declarat ca vrea sa!l plateasca pentru o valoare mo iliara, la un moment dat. 2retul ofertei (as%ed price)

este cel mai mic pret pe care cineva il va accepta la acelasi moment (pentru valoarea mo iliara respectiva). $ele doua preturi alcatuiesc impreuna o cotatie. Cotatie de inchidere (Closing (uotation) 2returile finale de cerere si de oferta ale unui formator de piata sau ale unui specialist pentru o valoare mo iliara, la sfarsitul unei zile de tranzactionare. Cotatie indicativa (Thro8a8ay) $erere sau oferta indicativa (aproximativa) care nu tre uie considerata ferma. Cotatie negociata (2orkout (uote) 2e piata (/$, interval de preturi, cotate de un formator de piata, in care ar putea avea loc o tranzactie sau o serie de tranzactii. )n cazul unor emisiuni foarte inactive pe (/$, se impune o te"nica speciala de executare a ordinelor. Data fiind lipsa de lic"iditate a unei emisiuni, formatorul de piata coteaza un interval de preturi, iar apoi incearca sa!i contacteze pe cei interesati in aceasta emisiune si sa ne'ocieze tranzactia. Astfel, pretul la care s!ar putea inc"eia tranzactia este decis prin ne'ociere. Cotatie negociata ( ecurities !ndustry Association ( !A)) )n *tatele +nite, asociatie nationala formata din ro%er/dealerii care tranzactioneaza valori mo iliare de corporatie. Dealerii de o li'atiuni municipale, de o li'atiuni 'uvernamentale si de instrumente financiare azate pe ipoteci sunt reprezentati de 2u lic *ecurities Association. Cotatie nominala (.ominal (uotation) 2returile de cerere, respectiv de oferta, cotate de un formator de piata cu titlu informativ si care nu indica o cerere sau o oferta ferma pentru acea valoare mo iliara.4ezi 3um ers onl@. Credit curat (Clean credit) Aran&ament intre o anca si un cumparator de peste "otare in aza caruia acesta din urma poate solicita onorarea unei cam ii de catre anca conform conditiilor mentionate in acreditiv. $reditul se c"eama "curat" deoarece cam ia nu este insotita de nici un alt document. Creditor in ultima instanta ($ender o" last resort) )n *tatele +nite, termen folosit pentru a desemna rolul *istemului 8ezervei Bederale ca ultim creditor in sustinerea ancilor care se confrunta cu retra'eri masive de fonduri. Creditor ipotecar (#ortgagee) 2ersoana sau companie care da ani cu imprumut cuiva pentru a!si putea cumpara o locuinta cu care 'aranteaza imprumutul. Daca de itorul nu!si indeplineste o li'atiile prevazute in contractul de imprumut, creditorul are dreptul de a intra in posesia proprietatii ipotecate, caz in care acesta se numeste creditor ipotecar in posesie (mort'a'ee in possession). )n aceasta ipostaza, el poate c"ema in instanta de itorul pentru nerespectarea contractului, poate vinde proprietatea daca contractul de imprumut permite acest lucru, sau poate desemna un administrator (receiver) care sa incaseze veniturile din acea proprietate si cu ele sa reduca datoria. Crestere (Appreciation) $resterea valorii de piata a unui activ cum ar fi o actiune sau o o li'atiune.

Crestere de capital (Capital appreciation) $resterea valorii de piata a unei valori mo iliare. Criteriul ratei dobanzii (Cupon range) 5a fondurile de investitii in o li'atiuni este ordonarea intr!un ta el a o li'atiunilor din structura portofoliului in functie de marimea ratei do anzii. Acest lucru il a&uta pe investitor sa!si formeze o ima'ine asupra politicii investitionale a fondului si, in consecinta, sa ia o decizie de plasament. Criza economica ()epression) Benomen economic caracterizat prin preturi in scadere, putere redusa de cumparare, un exces al ofertei fata de cerere, soma& ridicat, deflatie si o scadere 'enerala a activitatii economice. De exemplu, .area $riza din anii Q39 care a avut loc in *tatele +nite si in Europa. Cu dividend (Cum dividend) Expresie latinizata ce se aplica unei actiuni al carei cumparator va avea dreptul sa primeasca dividendul declarat. )n *tatele +nite, actiunile se tranzactioneaza "cum dividend" pana in a cincea zi inainte de data inre'istrarii dreptului de proprietate asupra actiunilor in re'istrul actionarilor companiei emitente. Data inre'istrarii se mai numeste data de referinta pentru adunarea 'enerala a actionarilor. Cu drepturi (Cum rights) Expresie latinizata care se aplica unei actiuni tranzactionate pe piata "cu drepturi de su scriere atasate" care sunt incluse in pretul actiunii. $umparatorul unei astfel de actiuni va primi drepturile care au fost declarate, dar inca nu au fost distri uite si care ii dau acestuia dreptul sa cumpere la un anumit pret o anumita cantitate de actiuni din noua emisiune. Data la care actiunea devine "fara drepturi" este specificata in prospectul care insoteste oferta de drepturi. Cu e5ceptia erorilor si a omisiunilor (,7%,) Aceasta explicatie apare pe documentele de confirmare pe care firmele de ro%era& le trimit periodic clientilor. )n acest fel, firma este a solvita de orice raspundere in cazul in care se face o 'reseala neintentionata la ela orarea unei confirmari, insa ea are o li'atia de a corecta aceasta 'reseala si de a trimite clientului o noua confirmare cu datele corecte. Cumparare de inchidere (&uy0in) )n tranzactiile cu optiuni> procedura prin care responsa ilitatea de a face sau de a accepta livrarea activului de aza care deriva din vanzarea s"ort a unei optiuni poate fi inlaturata prin cumpararea unei optiuni identice (doar prima optiunii difera). $ea de!a doua optiune o compenseaza pe prima, rezultand un profit sau o pierdere e'ala cu diferenta dintre cele doua prime. Cumparare "ortata (&uy0in) 5a data sta ilita a decontarii sau ulterior, firma cumparatoare care nu a primit valorile mo iliare poate trimite o notificare scrisa firmei vanzatoare, in care arata ca nu au fost indeplinite o li'atiile contractuale si, dupa trimiterea notificarii, sa cumpere valorile mo iliare, facand vanzatorul raspunzator pentru orice eventuala pierdere. 4ezi *ell!out. Cumparare "ortata (4orced buy)

(1) 4ezi 6u@!in 1. (#) $umpararea activului de aza de catre vanzatorul neacoperit al unei optiuni call atunci cand cumparatorul acesteia isi exercita dreptul. (3) $umpararea valorilor mo iliare de catre un investitor care a efectuat, in preala il, o vanzare s"ort, iar acum tre uie sa!si acopere pozitia. Cumparare sub (&uy minus) (rdin de a cumpara o actiune la un pret mai mic decat pretul curent al pietei. /raderii incearca sa execute un astfel de ordin mizand pe o scadere a pretului actiunii. Cumpararea in marja (#argin purchase) +tilizarea anilor imprumutati pentru finantarea unei parti din costul total al unei investitii in valori mo iliare sau in alte instrumente financiare. .ar&a poate duce la cresterea casti'urilor, dar poate, de asemenea, amplifica pierderile in cazul in care investitia scade. )n *tatele +nite, titlurile de participare la fondurile desc"ise de investitii pot fi cumparate in mar&a prin intermediul firmelor de ro%era&. Cupon (Cupon) (1) 2arte detasa ila a unei o li'atiuni la purtator care reprezinta un drept de plata a do anzii, indicand cuantumul do anzii care tre uie platita, data si locul unde va fi facuta plata. )n 'eneral, cupoanele se platesc semestrial. Ele sunt prezentate a'entului de plati al emitentului sau sunt depuse de catre investitor la o anca comerciala pentru a incasa plata. (#) 8ata do anzii platita de o o li'atiune. Curat (Clean) Expresie utilizata cand ro%er/dealerii de pac"ete mari imperec"eaza ordinele de cumparare si de vanzare date de clientii lor pentru un anumit instrument financiar transfera il, fara a mai fi nevoiti sa cumpere/sa vanda in/din contul propriu. Acest tip de tranzactie se numeste "clean". Daca tranzactia apare pe ta ela electronica a ursei, se foloseste frecvent expresia "clean on t"e tape". De asemenea, se mai foloseste si termenul de "natural". Curba ascendenta sau pozitiva a randamentului (Ascending or positive yield curve) *ituatie economico!financiara caracterizata prin rate ale do anzii pe termen lun' mai mari decat ratele do anzii pe termen scurt pentru instrumentele financiare de credit cu acelasi ratin'. Curba descendenta sau negativa a randamentului (!nverted or negative yield curve) *ituatie neo isnuita pe piata creditului caracterizata prin rate ale do anzii pe termen scurt mai mari decat ratele do anzii pe termen lun' pentru instrumentele financiare de credit cu acelasi ratin'. Curba normala a randamentului (.ormal yield curve) ( cur a a randamentului care indica rate ale do anzii pe termen scurt mai mici decat cele pe termen lun'. Curba randamentului (1ield curve) =rafic care reprezinta ratele do anzii instrumentelor financiare de credit cu caracteristici similare, in functie de scadenta. ( cur a ascendenta a randamentului indica randamente crescatoare, adica randamentele sunt mai mari pentru scadentele mai indepartate decat pentru scadentele mai apropiate. $ur ele randamentului sunt, in mod normal, pozitive (ascendente) deoarece investitorii pretind rate ale renta ilitatii mai mari in compensatie pentru faptul ca isi investesc anii pe perioade

mai lun'i de timp. ( cur a ne'ativa (descendenta) a randamentului indica randamente descrescatoare, adica randamentele sunt mai mici pentru scadentele mai indepartate decat pentru scadentele mai apropiate. ( cur a orizontala a randamentului rezulta atunci cand o li'atiunile pe termen lun' si cele pe termen scurt nu difera prea mult in privinta randamentelor promise. C* !+ (C* !+) 2roceduri +niforme de )dentificare a )nstrumentelor Binanciare /ransfera ile), comisie infiintata de American 6an%ers Association in scopul dezvoltarii unei metode standard pentru identificarea instrumentelor financiare de credit municipale, ale 'uvernului *tatelor +nite si de corporatie. Biecarui instrument financiar de credit i se atri uie un numar $+*)2. Biecare scadenta a unei emisiuni de o li'atiuni municipale are propriul sau numar $+*)2. 4ezi $ommittee on +niform *ecurit@ )dentification 2rocedures. Custode (Custodian) 6anca sau alta institutie financiara responsa ila cu operarea si pastrarea in si'uranta a numerarului si a instrumentelor financiare din portofoliul unui fond de investitii, unei persoane fizice sau unei companii care detine astfel de active financiare.

Custodie (,scro8) Detinerea activelor financiare, cum ar fi ani sau instrumente financiare transfera ile, de catre o terta parte, pana cand conditiile unui contract sunt indeplinite.

)ata declaratiei ()eclaration date) Data la care adunarea 'enerala a unei companii se intruneste si anunta faptul ca firma va plati un dividend de o anumita marime. Dupa ce a fost facuta o astfel de declaratie, dividendul devine o o li'atie le'ala a firmei. )ata decontarii (Closing date) Data la care o emisiune noua de o li'atiuni este livrata distri uitorului dupa ce acesta a ac"itat pretul de cumparare pentru intrea'a emisiune. )ata decontarii (livrarii) ( ettlement ()elivery) date) Data la care o tranzactie cu valori mo iliare tre uie decontata, adica efectuata plata pentru valorile mo iliare cumparate (in cazul cumparatorului) si livrate valorile mo iliare (in cazul vanzatorului). )n *tatele +nite, intr!o decontare normala a tranzactiilor cu actiuni si cu o li'atiuni, data decontarii este la cinci zile lucratoare dupa data tranzactiei (tK,). )n cazul optiunilor listate si al instrumentelor financiare de credit 'uvernamentale, decontarea tre uie facuta in urmatoarea zi lucratoare dupa data tranzactiei (tK1). 4ezi *ellerCs option trade. )ata emiterii ()ated date) 5a emisiunile noi de o li'atiuni municipale, este data incepand de la care un investitor ce a cumparat o li'atiuni are dreptul sa primeasca do anda, c"iar daca o li'atiunile au fost livrate efectiv la o alta data.

)ata e50distribuire (,50distribution date) (1) 2e piata actiunilor, este prima zi de tranzactionare cand cumparatorul unei actiuni nu mai are dreptul sa primeasca o distri uire (un dividend) recent anuntata. 5a aceasta data se asteapta ca pretul actiunii sa scada aproximativ cu valoarea distri uirii? (#) )n *tatele +nite, la fondurile desc"ise de investitii, de o icei, este urmatoarea zi lucratoare dupa "data inre'istrarii". )nvestitorii care cumpara unitati de fond la, sau dupa data "ex!distri uire" nu mai au dreptul la distri uirile din casti'urile de capital realizate. 5a data "ex", valoarea activului net scade cu suma aferenta distri uirii. )n ta elele din ziare apare un "e" dupa numele fondului, la data ex!distri uire a acestuia. /ermenii "ex!distri uire" si "ex!dividend" sunt utilizati adesea ca sinonimi. 4ezi 8ecord date, Distri ution. )ata e50dividend (,50dividend date) (1) 2e piata actiunilor din *tatele +nite, este data sta ilita de +niforme 2ractice $ommittee sau de ursa respectiva, de la care o anumita actiune va incepe sa se tranzactioneze pe piata, fara ca valoarea dividendului sa fie inclusa in pretul tranzactiei. Ea este strans le'ata de data inre'istrarii. Adesea, in ta elele din ziare, este reprezentata printr!un "x" dupa numele actiunii. (#) )n *tatele +nite, la fondurile desc"ise de investitii, de o icei, este urmatoarea zi lucratoare dupa "data inre'istrarii". )nvestitorii care cumpara unitati de fond la, sau dupa data "ex! dividend" nu mai au dreptul la dividendele din venitul net din investitii. )n ta elele din ziare apare un "x" dupa numele fondului, la data ex!dividend a acestuia. /ermenii "ex!dividend" si "ex!distri uire" sunt utilizati adesea ca sinonimi. 4ezi 8ecord date. )ata e5ercitarii (,5ercise date) Data cand, conform contractului optiunii, are loc vanzarea sau cumpararea activului de aza. )ata e5pirarii (,5piration date) +ltima zi in care o optiune mai poate fi exercitata pentru a putea cumpara sau vinde activul de aza la pretul de exercitare. Daca optiunea nu este exercitata, atunci dupa aceasta data ea devine nula. Data expirarii pentru optiunile pe actiuni listate este sam ata urmatoare celei de a treia vineri a lunii de expirare. /oti detinatorii de optiuni care doresc sa si le exercite tre uie sa!si faca cunoscuta intentia pana la aceasta data. )ata inregistrarii (Record date) 4ezi Data inre'istrarii/ de referinta )ata inregistrarii3 de re"erinta ()ate o" record) (1) Data sta ilita a'entului de transfer de catre consiliul de administratie al unei corporatii pentru inc"iderea re'istrelor sale la modificarile ulterioare care apar in inre'istrarea actionarilor cu scopul identificarii participantilor la adunarea 'enerala si sta ilirii eneficiarilor dividendelor. (#) )n *tatele +nite, data la care un fond desc"is de investitii determina cine sunt "investitorii inre'istrati" care au dreptul la un dividend sau la o distri uire din casti'urile de capital. Data inre'istrarii este, de o icei, ziua lucratoare de dinaintea datei exdividend sau ex!distri uire. 4ezi Ex! disti ution date, Ex!dividend date. )ata intrarii in vigoare (,""ective date) Data la care un instrument financiar transfera il poate fi oferit pu lic daca *E$ nu a trimis emitentului nici o notificare de deficienta (defficienc@ letter). )n 'eneral,

aceasta data nu este mai devreme de #9 de zile calendaristice de la depunerea cererii de inre'istrare/autorizare a emisiunii si de apro are a prospectului de oferta pu lica. )ata livrarii ()elivery date) (1) 2e piata primara, este data la care o emisiune noua de o li'atiuni este livrata distri uitorului, contra platii. (#) 2e piata secundara, este data la care vanzatorul tre uie sa efectueze livrarea, iar cumparatorul tre uie sa efectueze plata, in *tatele +nite a cincea zi lucratoare dupa data tranzactiei. )n cazul instrumentelor financiare de credit ale /rezoreriei *tatelor +nite, data livrarii este urmatoarea zi lucratoare dupa data tranzactiei. (3) )n tranzactiile cu contracte futures, este prima zi a lunii in care tre uie facuta livrarea activului de aza conform termenilor specificati in contract. 5ivrarea poate fi facuta in orice zi a lunii de livrare, cu conditia sa fi fost trimisa in preala il o notificare corespunzatoare pentru a anunta aceasta data. )ata o"ertei (%""ering date) Data la care un instrument financiar transfera il este oferit pentru prima oara spre vanzare pu licului investitor. )ata platii (+ayment date) (1) Data la care un dividend va fi platit acti!onarilor sau la care do anda va fi platita detinatorilor de o li'atiuni de catre a'entul de plati al emitentului. (#) )n *tatele +nite, in cazul unui fond desc"is de investitii, data la care investitorii vor primi dividendele si distri uirile din casti'urile de capital, presupunand ca acestia au decis sa nu reinvesteasca aceste plati in unitati de fond suplimentare. Data platii urmeaza dupa 0data inre'istrarii1, intr!un interval de la cateva zile pana la cateva saptamani. 4ezi Data inre'istrarii. )ata rascumpararii (Redemption date) Data la care o emisiune de o li'atiuni sau de actiuni preferentiale poate fi rascumparata. )ata reinvestirii (Reinvestment date) )n *tatele +nite, la fondurile desc"ise de investitii, este data la care un dividend sau o distri uire din casti'urile de capital va fi reinvestita in unitati de fond inte'rale sau in fractiuni de unitati de fond. Aceasta este, de o icei, urmatoarea zi lucratoare dupa data inre'istrarii. 4ezi Date of record. )ata scadentei ()ue date) Data la care o datorie devine scadenta si tre uie platita. )ata scadentei (#aturity date) (1) Data la care o o li'atie financiara devine scadenta si tre uie platita. De asemenea, data la care un imprumut in rate tre uie ac"itat inte'ral. )n cazul unei o li'atiuni, data scadentei este data la care emitentul tre uie sa rascumpere o li'atiunea platind detinatorilor valoarea nominala a acesteia. Actiunile nu au scadenta. (#) )n tranzactiile cu contracte futures, perioada cuprinsa intre prima si ultima zi de instiintare in care o pozitie intr!un contract futures poate fi lic"idata prin efectuarea livrarii activului de aza. (3) )n tranzactiile cu optiuni, data expirarii optiunii. )ata tranzactiei (Trade date) Data la care este efectuata o tranzactie cu valori mo iliare.

)atoria totala in obligatiuni (Total bonded debt) 4aloarea totala a o li'atiunilor aflate in circulatie ale unui stat sau ale unei municipalitati, indiferent de scopul in care au fost emise. )atorie directa ()irect debt) )mprumutul direct an'a&at de catre un stat, un oras sau o alta administratie pu lica locala in nume propriu si nu printr!o autoritate sau a'entie. )atorie in obligatiuni (&onded debt) 2artea din datoria totala a unui emitent, constand in o li'atiunile pe termen lun' emise si aflate in circulatie. )atorie pe termen lung (4unded debt) Datorie care devine scadenta dupa mai mult de un an. )atorie pe termen lung ($ongterm debt) Datorie scadenta intr!un an sau mai mult. De asemenea, o o li'atiune care a&un'e la scadenta in 19 ani sau mai mult. )atorie pe termen scurt ( hort0term debt) Datorie care a&un'e la scadenta in mai putin de un an. )atorie per capita (+er capita debt) Datoria totala in o li'atiuni a unei municipalitati, impartita la populatia sa. Analistii financiari folosesc acest indicator atunci cand evalueaza capacitatea unei municipalitati de a!si ac"ita datoria. )atorie restanta (%verdue debt) Do anzile o li'atiunilor si dividendele actiunilor preferentiale cumulative neplatite si acumulate. )atorie3%bligatie ($iability) (1) ( li'atia de a plati (lia ilit@), la o data specificata sau intr!o perioada de timp determinata, o suma de ani datorata unui creditor, furnizor sau prestator de servicii pentru imprumuturile acordate, unurile livrate ori serviciile prestate? (#) Dividend platit su forma unui anumit tip de instrument financiar de credit (lia ilit@ dividend) atunci cand compania nu dispune de lic"iditati? (3) ( li'atia asi'uratorului de a plati o suma de ani (lia ilit@ insurance) detinatorului unei polite de asi'urare in cazul producerii unui eveniment cum ar fi distru'erea proprietatii determinata de incendii, inundatii, cutremure etc., in cazul pierderii capacitatii fizice sau intelectuale sau in cazul decesului asi'uratului. )atorii curente (Current liabilities) Datorie sau alta o li'atie scadenta in maxim un an. Datoriile curente cuprind imprumuturile pe termen scurt facute la institutii financiare, scadentele curente ale imprumuturilor pe termen lun', dividendele declarate dar neplatite, datoriile catre furnizorii de marfuri si servicii, salarii neplatite la timp etc. )ealer ()ealer) 2ersoana sau firma care, in tranzactiile cu valori mo iliare si alte instrumente financiare transfera ile, actioneaza ca principal. +n dealer tranzactioneaza pentru contul propriu, pe riscul si pe propria raspundere. 4ezi $a a'ent, $a principal.

)ealer primar (+rimary dealer) )n *tatele +nite, anca sau firma ro%er/dealer autorizata sa cumpere si sa vanda instrumente financiare 'uvernamentale, tranzactionand direct cu 6anca 8ezervei Bederale din 3e7 Jor% in cadrul executarii de catre aceasta din urma a operatiunilor de piata desc"isa ale Bed. )ebitor ipotecar (#ortgager< mortgagor) 2ersoana care ia ani cu imprumut pentru a cumpara o locuinta cu care 'aranteaza imprumutul. )eclaratia de venit (!ncome statement) 4ezi $ont de profit si pierdere (2rofit and loss statement). )eclaratia o"iciala (%""icial statement (% )) Document care ofera detalii financiare si alte informatii relevante despre o emisiune noua de o li'atiuni municipale. Este similar cu prospectul de oferta pu lica ce se ela oreaza in cazul unei emisiuni noi de actiuni. 4ezi Binal official statement. )eclaratia o"iciala preliminara (+reliminary o""icial statement (+% )) .ai este cunoscuta ca prospect de oferta pu lica preliminar (preliminar@ prospectus) sau 0red "errin'1. 4ersiune preliminara a prospectului final, ea contine informatii despre emitent, insa nu contine informatii, cum ar fi pretul final, randamentul, sau scadenta instrumentelor financiare care fac o iectul ofertei. (rdinele pentru instrumentele financiare transfera ile nu pot fi acceptate pe aza acestui document, in acest sens fiind tiparita vertical, cu cerneala rosie, pe prima pa'ina a prospectului preliminar, o notificare (de aici si porecla de 0red "errin'1). 2(* face parte dintr!un pac"et de documente necesar cercetarii cererii de instrumente financiare transfera ile ale companiei respective cu scopul de a dimensiona emisiunea ce va fi oferita pu licului investitor in functie de capacitatea de a sor tie a pietei. )eclaratie de investitie (!nvestment letter) )n cadrul unui plasament privat, document in care cumparatorul declara ca instrumentele financiare sunt cumparate in scopuri investitionale si nu pentru a le revinde. Acest lucru este necesar pentru a evita inre'istrarea la *E$. De asemenea, se mai numeste letter of intent. )eclaratie o"iciala "inala (4inal o""icial statement) Declaratia oficiala pentru o emisiune noua de o li'atiuni municipale, trimisa investitorilor dupa ce au fost sta iliti termenii noii emisiuni. Declaratia oficiala finala prezinta termenii finali ai emisiunii precum si alte informatii. )econtare cash (Cash settlement) .ecanism de finalizare a unei tranzactii cu un contract futures prin ac"itarea cas" a valorii contractului. Decontarea cas" se practica la finalizarea tranzactiilor cu contracte futures pe indici sau pe valute deoarece, in acest caz, contractul reprezinta o valoare si nu un produs. Acest mecanism difera de cel folosit in cazul contractului futures traditional care necesita livrarea activului de aza daca pozitia in acel contract futures nu a fost lic"idata printr!o pozitie compensatoare. )n cazul contractului futures traditional, este posi il de asemenea ca in locul produsului precizat in contract sa fie oferita o suma de ani sau ca aceasta sa fie ceruta ca o completare la livrarea produsului (de exemplu, atunci cand calitatea produsului necesita plata unei prime).

)econtare la ghiseu (2indo8 settlement) )n *tatele +nite, decontare a tranzactiilor care se face direct intre dealeri, prin livrarea certificatelor versus plata imediata si nu prin intermediul unei firme de clearin'. Acest tip de decontare este folosit atunci cand una sau am ele parti participante la o tranzactie nu sunt mem re ale unei firme de clearin', precum si in cazul tranzactiilor speciale. )econtare neta continua (Continuous net settlement (C. )) 2rocedura folosita de catre toate casele de compensatie pentru a simplifica procesarea zilnica a tranzactiilor si pentru a reduce semnificativ numarul de livrari de certificate. $asa de compensatie se interpune in fiecare tranzactie, creditand sau de itand detinerile totale din fiecare emisiune ale fiecarei firme mem re. *oldul net este reportat de la o zi, la alta. )econtare3Compensare (Clearance) (1) 5ivrarea instrumentelor financiare transfera ile si efectuarea platii la finalizarea unei tranzactii. (#) $ompararea tranzactiilor si/sau calcularea rezultatului net al tranzactiilor inainte de decontare. )educere ()eduction) )n *tatele +nite, c"eltuiala permisa de catre )nternal 8evenue *ervice a fi scazuta din venitul rut a&ustat (ad&usted 'ross income) al unei persoane fizice atunci cand se calculeaza venitul sau impoza il. )e"iciente tehnice (Technical de"ault) 3erespectarea unor termeni din contractul o li'atiunii, altii decat efectuarea platilor do anzii si principalului, de exemplu nementinerea rezervelor o li'atorii. )e"latie ()e"lation) Benomen economic care reprezinta opusul inflatiei, caracterizat prin scaderea preturilor unurilor si serviciilor. Acest fenomen are consecinte asupra unei economii nationale la fel de 'rave ca si inflatia. El poate fi determinat, in principal, prin reducerea masei monetare si a creditului. )enominare ()enomination) (1) 4aloarea nominala a unui instrument financiar, exprimata intr!o anumita moneda. )n *tatele +nite, pentru o li'atiuni, aceasta este de o icei 1.999: (,.999: pentru o li'atiunile municipale) sau multipli. (#) 4alorile nominale permise pentru o emisiune de instrumente financiare. )epartament de ring (4loor department) Departament al 3J*E care raspunde de ela orarea re'ulilor si re'ulamentelor de tranzactionare in rin'ul ursei, precum si de suprave'"erea respectarii acestora. )epartament Relatii cu clientii (4ront o""ice) Departament in care personalul specializat al unei firme ro%er/dealer, denumit in mod 'eneric personal de vanzari, intra in relatii directe cu clientii. )epartamentul casierie (Cashier department) Departament al unei firme ro%er/dealer raspunzator de operarea fizica a instrumentelor financiare si a anilor, de efectuarea si acceptarea livrarilor, de

imprumuturile revoca ile, de luarea si darea cu imprumut, de transferarea instrumentelor financiare si de alte operatiuni financiare. )epartamentul marja (#argin department) Departament al unei firme ro%er/dealer care suprave'"eaza respectarea de catre clienti a cerintelor referitoare la mar&a, tine evidenta de itelor si creditelor, a vanzarilor s"ort si a cumpararilor in mar&a ale clientilor. )eparte de mine (A8ay "rom me) $and un formator de piata nu initiaza o cotatie, o tranzactie sau o piata pentru o anumita valoare mo iliara, el spune despre ea ca "este departe de mine". )eparte de piata (A8ay "rom the market) Expresie utilizata cand ordinul in care cererea limita este su (sau oferta limita este peste) cotatia pentru o valoare mo iliara. De exemplu, daca o cotatie pentru o valoare mo iliara este #9 la #91/#, un ordin limita de cumparare la 1< este "departe de piata". )epozit de buna intentie (/ood "aith deposit) (1) *uma de ani sim olica, de o icei #- din valoarea nominala totala a unei emisiuni de o li'atiuni municipale, oferita emitentilor de catre distri uitori, cu ocazia licitatiilor concurentiale. Depozitul, de o icei su forma unui cec, este inapoiat distri uitorului in cazul in care oferta sa de pret este respinsa. (#) *uma de ani, de re'ula #,- din valoarea tranzactiei, pe care tre uie sa o depuna in avans un investitor la o firma de ro%era& atunci cand investitorul nu este cunoscut firmei. (3) )n tranzactionarea contractelor futures, este suma care tre uie depusa initial intr!un cont la o firma de ro%era& atunci cand este realizata o tranzactie de cumparare sau de vanzare. )n 'eneral, valoarea acestei sume variaza intre #- si 19- din valoarea tranzactiei. )epozit la termen in eurodolari (,urodollar time deposit) Depozit in dolari *+A la o anca din afara *tatelor +nite, in principal in Europa. 8atele do anzii platite pentru acesti dolari sunt, de o icei, mai mari decat cele platite pentru depozitele in dolari la ancile americane deoarece ancile straine sunt mai riscante decat cele americane, ele ne eneficiind de a&utorul 'uvernului *tatelor +nite in caz de faliment sau de alte evenimente nedorite. )epozit la vedere ()emand deposit) $ont curent desc"is la o anca din care pot fi retrasi ani oricand. Deoarece depozitele la vedere constituie unul dintre cele mai importante se'mente ale masei monetare, comunitatea financiara monitorizeaza indeaproape marimea lor. )epozitar ()epository) (1) )n relatie cu firmele ro%er/dealer, depozitarul detine instrumentele financiare ale mem rilor sai, tine evidenta proprietatii asupra instrumentelor financiare in re'istrele sale pentru mem rii sai si distri uie acestora toate platile provenite din instrumentele financiare detinute. (#) )n relatie cu un fond de investitii, depozitarul este cel care calculeaza activul net total si numarul unitatilor de fond si administreaza sumele de ani pe aza instructiunilor primite de la mana'erul de portofoliu. )erivate cu rezultat e5ponential (+o8er cap)

$ontract derivat la care pierderea sau profitul se calculeaza exponential. De exemplu, daca pretul pietei este mai mare decat pretul contractului, atunci cumparatorul va primi o suma ce reprezinta diferenta dintre preturi ridicata la patrat, daca cele doua parti au convenit sa foloseasca exponentul #. )n cazul in care partile au convenit sa foloseasca exponentul 3, atunci diferenta este ridicata la puterea 3. )eschidere (%pening) (1) 2erioada la inceputul sedintei de tranzactionare desemnata oficial de catre o ursa, in cadrul careia toate tranzactiile se considera ca sunt facute la desc"idere. (#) 2retul la care o valoare mo iliara incepe sa se tranzactioneze in timpul unei sedinte de tranzactionare. (3) *curta perioada in care exista o oportunitate pe piata. De exemplu, daca ratele do anzii sunt in crestere de cateva luni, iar pentru cateva zile sau saptamani ele scad, o corporatie care dorea sa emita o li'atiuni la rate mai mici ale do anzii poate specula momentul si sa emita o li'atiunile. Aceasta scurta perioada de timp este denumita openin' in t"e mar%et sau a 7indo7 of opportunit@. )eschidere pe tabela (%pen on the print) /ermen folosit atunci cand un ro%er/dealer de pac"ete mari ( loc% positioner) preia partea opusa intr!o tranzactie cu un investitor institutional. /ranzactia este afisata pe ta ela electronica. $umparatorii si vanzatorii sunt, in continuare, nevoiti sa faca fata riscului. )escompunere ()e0linked) 5a o li'atiunile municipale, exista posi ilitatea descompunerii instrumentului financiar initial, in doua instrumente financiare derivate independente, precum si a compunerii celor doua instrumente financiare derivate inapoi in instrumentul initial. "De!lin%ed" este descompunerea instrumentului financiar care fusese o tinut anterior prin com inarea instrumentului financiar derivat cu rata direct varia ila a do anzii, cu instrumentul financiar derivat cu rata invers varia ila a do anzii, inapoi in cele doua instrumente financiare derivate independente. )esemnare (Assign) Desemnarea vanzatorului unui contract futures sau al unei optiuni (partea care este s"ort pe acel contract) care va tre ui sa!si indeplineasca o li'atiile contractuale referitoare la livrare. *electia se face de o icei la intamplare de catre casa de compensatie si firmele de ro%era& atunci cand detinatorii contractelor solicita livrarea activului specificat in contract.

)eteriorat (#utilated) /ermen folosit pentru a caracteriza starea fizica deteriorata a certificatului unei valori mo iliare atunci cand acesta nu mai este considerat ca fiind in forma ne'ocia ila. )etinator inregistrat (Holder o" record) Detinatorul unei valori mo iliare (instrument financiar transfera il) care fi'ureaza in re'istrele companiei emitente sau ale a'entului sau de transfer ca fiind proprietarul acelui instrument financiar la data inre'istrarii (data de referinta). 3umai acesta are dreptul sa primeasca un dividend sau o alta distri uire din partea companiei. )etinere minoritara

(#inority interest) (1) Din punct de vedere conta il, detinerea de catre compania mama a mai putin de 199- dintr!o firma afiliata. (#) Din punct de vedere financiar, detinerea unui procent insuficient pentru a exercita controlul in cadrul unei companii, in 'eneral mai putin de ,1- din actiunile cu drept de vot. )etinuta public (+ublicly held) (1) /ermen care se refera la instrumente le financiare transfera ile li er tranzactiona ile intre investitori (valori mo iliare). De exemplu, actiunile detinute de un investitor institutional sunt detinute pu lic, in timp ce actiunile neinre'istrate detinute de fondatorul unei companii nu sunt detinute pu lic. (#) /ermen care se refera la o companie tranzactionata pu lic (ale carei actiuni comune sunt valori mo iliare si sunt tranzactionate pe diverse piete de valori mo iliare). )eviatia standard ( tandard deviation) )ndicator statistic al 'radului in care o valoare individuala dintr!o distri utie pro a ila tinde sa varieze fata de media distri utiei. A aterea standard este foarte utilizata in teoria moderna a portofoliului, in care rezultatele trecute ale valorilor mo iliare sunt folosite pentru a determina intervalul rezultatelor viitoare, fiecarui rezultat fiindu!i atri uit o anumita pro a iliate. A aterea standard poate fi calculata atat pentru fiecare valoare mo iliara, cat si pentru intre'ul portofoliu. De exemplu, prin definitie, renta ilitatile anuale reale ale unui fond de investitii se vor incadra intre K/! o a atere standard fata de renta ilitatea sa medie anuala, aproximativ doua treimi din perioada luata in calcul. De asemenea, tot prin definitie, renta ilitatile acestuia se vor incadra intre K/! doua a ateri standard, circa <,- din timp. *a presupunem ca un fond are o renta ilitate medie anuala de 19- si o a atere standard de 1,-. 2e aza definitiei de mai sus, ne putem astepta ca performantele sale anuale sa se incadreze intre !,- si #,-, circa doua treimi din timp, iar <,- din timp sa se incadreze intre !#9- si 49-. )ezechilibru al ordinelor (!mbalance o" orders) 2rea multe ordine de acelasi tip ! de cumparare sau de vanzare ! fara sa existe ordine de sens opus cu care sa poata fi imperec"eate. Daca acest lucru are loc inainte de desc"iderea pietei, tranzactionarea acelei valori mo iliare este amanata. Daca acest lucru are loc in timpul sedintei de tranzactionare, specialistul suspenda tranzactionarea pana in momentul in care vor fi suficiente ordine de sens opus pentru a crea o piata ordonata. )ezintermediere ()isintermediation) 8etra'erea anilor din conturile care platesc un randament scazut, desc"ise la intermediari financiari, cum ar fi ancile sau companiile de asi'urari de viata, pentru a investi acesti ani in mod direct in instrumente financiare ale pietei monetare care ofera un randament mai mare ! de exemplu, retra'erea anilor dintr!un cont de economii care plateste ,1/#- pentru a cumpara onuri de trezorerie care platesc 19-. )n prezent, datorita dere'lementarii intermediarilor financiari, dezintermedierea nu mai constituie o pro lema, asa cum a constituit!o in perioada in care renta ilitatile pe care intermediarii financiari le puteau oferi investitorilor erau limitate la o anumita valoare. )i"erential ()i""erential) (1) Diferential. )n *tatele +nite, compensatia dealerului pentru executarea unei tranzactii de lot nonstandard. Dealerul adau'a diferentialul la pretul primei tranzactii de lot standard posi ile (sau scade diferentialul din pretul primei tranzactii de lot

standard posi ile) si executa ordinul de cumparare (sau de vanzare) al clientului la acest pret. Diferentialul este, in 'eneral, o optime de punct si nu este specificat separat pe confirmarea tranzactiei. (#) Diferenta. )n tranzactiile cu contracte futures, este prima sau discontul fata de pretul contractului futures determinate de livrarea unei marfi care nu respecta intru! totul standardele fixate de ursa la care se tranzactioneaza contractul respectiv. De asemenea, mai este denumita allo7ance. )i"erential de lot nonstandard (%dd0lot di""erential) )n *tatele +nite, in 'eneral, dealerul care executa o tranzactie de lot nonstandard va cumpara valorile mo iliare cu 1/F sau 1/4 su pretul primei tranzactii de lot standard posi ile sau va vinde valorile mo iliare cu 1/F sau 1/4 peste pretul primei tranzactii de lot standard posi ile. Diferenta de 1/F sau 1/4 se numeste diferential si reprezinta compensatia dealerului pentru executatea unei tranzactii de lot nonstandard. )irector ()irector) )n *tatele +nite, mem ru al consiliului de administratie al unei companii. +n director poate detine in acelasi timp si o pozitie de conducere executiva in cadrul companiei. )irector e5tern (,5ternal director) .em ru independent al consiliului de administratie, care nu este an'a&at sau actionar al companiei. 2entru a evita conflictele de interese, directorii externi nu fac parte nici din consiliul de administratie al unor companii concurente. )iscont ()iscount) (1) $uantumul, in valoare a soluta sau procentuala, cu care pretul de piata al unei o li'atiuni este su valoarea sa nominala. De asemenea, este cuantumul cu care oferta de pret pentru o emisiune este su valoarea nominala totala a acelei emisiuni? (#) .etoda de vanzare a unor instrumente financiare de credit, cum ar fi onurile de trezorerie, care sunt emise la o valoare mai mica decat valoarea nominala si sunt rascumparate la scadenta la valoarea nominala? (3) $uantumul cu care pretul de piata al titlurilor de participare ale unui fond inc"is este mai mic decat valoarea activului net unitar a portofoliului sau? (4) .etoda prin care, in cazul unui imprumut acordat de catre o anca, do anda aferenta imprumutului este dedusa, in avans, din principal? (,) )n tranzactionarea contractelor futures, se foloseste uneori pentru a evidentia diferentele de pret dintre contractele futures avand luni de livrare diferite. De exemplu, "iulie la un discont fata de mai" indica faptul ca pretul pentru contractul futures cu scadenta in iulie este mai scazut decat cel al contractului cu scadenta in mai. (G) 8educere a pretului de vanzare a unei marfi in scopul cresterii vanzarilor. )iscont initial la emitere (%riginal issue discount) Discontul fata de valoarea nominala la care o emisiune noua de o li'atiuni este oferita initial pu licului cu conditia ca acesta sa fie suficient de mare pentru a se califica drept un ()D. 4arianta extrema a unui instrument financiar de credit cu discont initial la emitere este o li'atiunea cu cupon zero care este vanduta initial la un pret mult su valoarea nominala. 8e'imul fiscal al venitului din do anda si al casti'ului de capital o tinut la vanzare sau la scadenta o li'atiunii este complex. )iscont pe piata (#arket discount) Discontul fata de valoarea nominala la care se tranzactioneaza o li'atiunile pe piata valorilor mo iliare. )iscontinuitate (/ap)

)n analiza te"nica, un ""iatus" intre intervalele de tranzactionare ale pretului unui actiuni pentru doua zile consecutive. Adica, intervalele de tranzactionare aferente celor doua zile nu se intersecteaza. De exemplu, o actiune poate creste fata de pretul de inc"idere al zilei precedente, de #9:, care reprezinta limita superioara a intervalului de tranzactionare pentru acea zi, de 1F:!#9:, fiind tranzactionata in urmatoarea zi in intervalul ##:!#4:, in urma anuntarii unei tentative de preluare. ( discontinuitate, de re'ula, semnaleaza o inversare a trendului, deoarece piata indica un exces de cumparatori sau de vanzatori.

)istribuire ()istribution) (1) 4anzarea unui pac"et relativ mare de actiuni intr!o anumita perioada de timp, fie pe piata primara, fie pe piata secundara? (#) Distri uirea catre investitori a casti'urilor de capital realizate din instrumentelor financiare detinute in portofoliul unui fond de investitii? (3) Distri uirea unurilor de la producatori la consumatorii finali sau utilizatori printr!un numar mai mic sau mai mare de intermediari (an'rosisti, detailisti) care indeplinesc diverse functii. )istribuire (o"erta) primara (+rimary distribution (o""ering)) 4anzarea unei emisiuni noi de instrumente financiare transfera ile ale unei companii, spre deose ire de o distri uire secundara care presupune vanzarea unui pac"et de instrumente financiare transfera ile emise anterior. De asemenea, ea nu tre uie confundata cu oferta pu lica initiala care se refera la prima oferta de instrumente financiare transfera ile facuta de catre companie. De exemplu, vanzarea actiunilor autorizate, dar neemise, este o distri uire primara, in timp ce revanzarea actiunilor tezaurizate este o distri uire secundara. )istribuire (%"erta) secundara ( econdary distribution (o""ering)) 4anzare pu lica de instrumente financiare transfera ile emise anterior si detinute de investitori mari (de re'ula, corporatii, institutii sau persoane afiliate), spre deose ire de o distri uire primara in care vanzatorul este compania emitenta. ( distri uire secundara este realizata prin intermediul unei anci de investitii sau al mai multor anci de investitii ce alcatuiesc un sindicat, care cumpara instrumentele financiare de credit de la vanzator, la un pret sta ilit, si apoi le revinde, uneori cu a&utorul unui 'rup de vanzari, la pretul ofertei pu lice secundare o tinand un profit e'al cu diferenta dintre cele doua preturi, denumita spread. )n *tatele +nite, oferta pu lica de vanzare secundara este inre'istrata/autorizata la *ecurities and Exc"an'e $ommission incat mana'erul de sindicat poate sta iliza in mod le'al pretul pietei cumparand valori mo iliare de pe piata desc"isa. $umparatorii instrumentelor financiare transfera ile oferite in acest mod nu platesc nici un comision, deoarece toate costurile sunt suportate de catre vanzator. )n cazul in care instrumentele financiare transfera ile oferite printr!o distri uire secundara sunt listate, adica sunt valori mo iliare, atunci oferta va fi anuntata in timpul zilei de tranzactionare pe ta ela electronica a ursei, desi ea nu este facuta decat dupa inc"iderea pietei. )istribuire concurentiala (Competitive under8riting) 5a emisiunile noi de o li'atiuni municipale, vanzarea unei emisiuni de catre un emitent, in cadrul careia distri uitorii depun oferte de pret concurente in plic inc"is sau, mai rar, fac oferte de pret prin stri'are, la licitatie, pentru a cumpara emisiunea de o li'atiuni. Emitentul acorda o li'atiunile acelui 'rup de distri uitori care a facut

cea mai mare oferta de pret (oferta cu cel mai scazut cost net cu do anda). 4ezi 3e'ociated under7ritin'. )istribuire la bursa (,5change distribution) 4anzarea unui pac"et mare de actiuni la ursa de catre una sau doua firme mem re, in conditii speciale. (rdinele de cumparare sunt solicitate neoficial si apoi incrucisate cu pac"etul mare de actiuni la pretul curent al pietei, in rin'ul ursei si raportate ca o sin'ura tranzactie. ( astfel de distri uire este facilitata de faptul ca, de o icei, cumparatorii nu tre uie sa plateasca comision. 4anzatorul plateste un comision special ro%erului care executa tranzactia. )istribuire negociata (.egotiated under8riting) 4anzarea unei emisiuni noi de o li'atiuni municipale prin ne'ociere cu un sindicat de investment an%in', nu prin licitatie concurentiala. )istribuire secundara imediata ( pot secondary distribution) )n *tatele +nite este o distri uire secundara care nu necesita depunerea unei cereri de inre'istrare/autorizare la *E$ si poate fi inceputa imediat. 4ezi 8e'istered secondar@ distri ution. )istribuire secundara inregistrata (Registered secondary distribution) )n *tatele +nite, vanzare ! de re'ula, prin intermediul ancilor de investitii ! a unui pac"et mare de instrumente financiare transfera ile emise anterior, in urma inre'istrarii la *ecurities and Exc"an'e $om!mission. )nstrumentele financiare vandute pe piata secundara printr!o distri uire secundara inre'istrata (oferta pu lica secundara de vanzare) este posi il sa apartina unui investitor institutional care le!a cumparat in cadrul unui plasament privat pe piata primara. )istribuirea dobanzii anuale (&ond interest distribution) )n orice tranzactie cu o li'atiuni, este plata do anzii acumulate de la data ultimei plati a do anzii efectuate de catre emitent, pana la data decontarii tranzactiei. Do anda acumulata este platita vanzatorului de catre cumparatorul o li'atiunii, acesta din urma devenind astfel indreptatit sa primeasca toate platile urmatoare de do anda care vor fi efectuate de catre emitent. Do anda acumulata care tre uie platita vanzatorului se calculeaza astfel> 2rincipalul x 8ata x /impul de detinere de la data ultimei plati a do anzii efectuate de catre emitentul o li'atiunilor. )istribuiri din castigurile de capital (Capital0gains distributions) )n *tatele +nite, distri uirea catre investitori a casti'urilor nete de capital realizate de catre fondurile de investitii. $asti'urile sunt declarate, de o icei, in luna decem rie a fiecarui an si sunt platite in ianuarie. )istribuitor ()istributor) Birma care vinde titlurile de participare ale unui fond desc"is de investitii firmelor de ro%era& si investitorilor. $unoscut si ca "under7riter", distri uitorul poate vinde unitati de fond dealerilor care le vand apoi investitorilor, sau poate sa lucreze direct cu pu licul investitor. )istribuitor (*nder8riter) $unoscut, de asemenea, ca anca de investitii (investment an%) sau firma dealer, este un intermediar intre o corporatie emitenta si pu licul investitor. De o icei, distri uitorul formeaza impreuna cu alte anci de investitii un 'rup de distri uire, denumit sindicat, cu scopul de a limita riscul de vanzare si an'a&area de capital. De

asemenea, el poate inc"eia un contract cu un 'rup de vanzari pentru a!l a&uta sa distri uie emisiunea, contra unei compensatii denumita concesiune. 6anca de investitii poate oferi si alte servicii cum ar fi consultanta pentru o tinerea si investirea capitalului. )n *tatele +nite, in distri uirea unitatilor fondurilor desc"ise de investitii, distri uitorul mai este denumit sponsor, distri utor sau 7"olesaler. )istributie "inala (+ut a8ay) )ntr!o oferta de o li'atiuni municipale, o li'atiunile care au fost vandute unui client final de catre mem rii sindicatului de distri uire. )istributie integrala ( ell0out) Expresie folosita pentru a anunta ca toate instrumentele financiare transfera ile dintr!o emisiune au fost distri uite. )iversi"icare ()iversi"ication) (1) *trate'ia de a investi direct in instrumente financiare diferite pentru a reduce riscul de companie sau riscul clasei de active? (#) *trate'ia de a investi intr!un fond al carui portofoliu este alcatuit din instrumente financiare diferite? (3) )nvestirea in instrumentele financiare ale unei companii ce are detineri in cadrul altor companii? (4) 5a nivel de corporatie, este strate'ia de a intra in diverse domenii de activitate, asa cum se intampla in cazul unui con'lomerat. )iversi"icarea temporala (Time diversi"ication) $onceptul de reducere a riscului prin adau'area unui numar suplimentar de ani la orizontul investitional al unei persoane. Diversificarea temporala este cea mai importanta in cazul investitorilor in actiuni, deoarece piata este foarte volatila pe termen scurt, insa are o puternica tendinta de crestere pe perioade mai lun'i. )ividend ()ividend) Acea parte din profitul net al unei companii care este distri uita detinatorilor de actiuni apartinand unei anumite clase. Dividendul poate fi platit in numerar sau su forma de actiuni. De re'ula, dividendul este platit in numerar, adica o suma fixa pentru fiecare actiune detinuta. *pre deose ire de do anda platita pentru un instrument financiar de credit, dividendele tre uie sa fie votate de catre adunarea 'enerala a actionarilor companiei de fiecare data inainte de a fi platite. Dividendele tre uie declarate ca venit in anul in care sunt primite. )n *tatele +nite, fondurile desc"ise de investitii platesc dividende, de re'ula trimestrial, din venitul 'enerat de investitiile facute de catre fond. )ividend ilegal (!llegal dividend) Dividend declarat de catre consiliul de administratie al unei companii, care incalca statutul acesteia sau le'ile statului respectiv. De exemplu, ma&oritatea statelor stipuleaza ca dividendele sa fie platite din venitul curent sau din profitul reinvestit, nu din alte surse care pot duce la insolva ilitatea companiei. )ividend in actiuni ( tock dividend) Dividend pe care o companie il plateste su forma de actiuni si nu su forma de ani. Actiunile platite ca dividend pot fi actiuni suplimentare ale companiei sau pot fi actiuni ale unei filiale care sunt distri uite actionarilor. De re'ula, dividendul este exprimat procentual din actiunile detinute de un actionar. De exemplu, in cazul unui dividend in actiuni de ,-, un actionar care detine 199 de actiuni va primi , actiuni. 2entru investitori, avanta&ul unui dividend in actiuni este acela ca actiunile suplimentare nu sunt impozitate decat atunci cand sunt vandute, spre deose ire de

un dividend in numerar care tre uie declarat ca venit si impozitat in anul in care este primit. )ividend interimar (!nterim dividend) Dividend declarat si platit inainte ca mana'ementul sa cunoasca cu exactitate casti'urile anuale ale unei companii si capacitatea acesteia de a plati dividende. De o icei, un dividend interimar este platit in fiecare din primele trei trimestre ale anului fiscal. Aceste plati sunt urmate de plata unui dividend final in momentul in care casti'urile pot fi determinate exact. )ividend omis (+assed dividend) Dividend care urma sa fie declarat de catre o companie dar nu a fost apro at de consiliul de administratie al acesteia. De o icei, dividendele sunt omise atunci cand compania se confrunta cu dificultati financiare, iar consiliul de administratie considera ca este mai important sa conserve numerarul decat sa plateasca dividende actionarilor. Anuntarea unui dividend omis va detemina scaderea valorii de piata a actiunii mai ales daca acest lucru ii ia prin surprindere pe investitori. )n cazul ma&oritatii actiunilor preferentiale, dar nu si in cazul actiunilor comune, dividendele omise se acumuleaza si tre uie platite, in cele din urma, cand compania isi va permite sa o faca. )ividende din venit (!ncome dividends) )n *tatele +nite, distri uiri care se fac investitorilor de catre un fond desc"is de investitii din dividendele, do anzile si casti'urile de capital pe termen scurt o tinute din instrumentele financiare detinute in portofoliu, dupa scaderea c"eltuielilor. Adesea, fondurile de o li'atiuni platesc lunar dividende din venit. Bondurile de actiuni fac mai rar distri uiri din venit. Dividendele din venit sunt diferite de distri uirile din casti'urile de capital. )ividende restante ()ividends in arrears) Dividende datorate detinatorilor de actiuni preferentiale cumulative, care nu au fost platite si care s!au acumulat. )oar ci"re (.umbers only) 8aspunsul unui dealer, doar cu cifre, la solicitarea unei cotatii. Dealerul nu este o li'at sa si efectueze tranzactia. 4ezi 3ominal Auotation. )obanda (!nterest) $ompensatie pentru folosirea anilor imprumutati acordata creditorului de catre un de itor, exprimata, de o icei, ca o rata procentuala anuala. )obanda acumulata (Accrued interest) )n cazul unei tranzactii cu o li'atiuni este do anda care se acumuleaza de la data ultimei plati a do anzii efectuate de catre emitent detinatorului o li'atiunilor si pana la data decontarii. Do anda acumulata urmeaza a fi incasata de catre cumparator la urmatoarea data de plata a do anzii, dar i se cuvine de fapt vanzatorului pentru perioada in care el a detinut o li'atiunile? de aceea, pe lan'a pretul de cumparare, cumparatorul mai plateste vanzatorului si aceasta do anda, in avans. Do anda acumulata se calculeaza prin inmultirea do anzii medii zilnice cu numarul de zile care au trecut de la data efectuarii ultimei plati a do anzii de catre emitent si pana la data tranzactiei. )obanda ajustata (Adjusted interest)

Do anda recalculata in functie de rata inflatiei. )obanda compusa (Compound interest) Do anda casti'ata din principal si din do anda capitalizata. Daca cineva depune 199: intr!un cont la anca, cu o do anda de 19-, va avea 119: la sfarstul primului an si 1#1: la sfarsitul celui de!al doilea an. Do anda compusa va fi de 1:, reprezentand do anda casti'ata din do anda de 19:, casti'ata in primul an. )n acest exemplu s!a presupus ca do anda se compune anual. Ea se mai poate compune zilnic, trimestrial, semestrial. Astfel, Dc L (1K rd)Rn, unde Dc L do anda capitalizata? rd L rata do anzii? n L numarul de perioade pentru care se calculeaza do anda compusa la o unitate valorica. )obanda conventionala (%rdinary interest) Do anda calculata folosind un an conventional de 3G9 de zile si nu unul de 3G, de zile care se foloseste la calcularea do anzii exacte. 4ezi Exact interest. )obanda curenta cupon (Current coupon bond) ( li'atiune care plateste o rata a do anzii foarte apropiata de ratele do anzii platite de noile emisiuni de o li'atiuni avand aceeasi scadenta. De aceea, o astfel de o li'atiune se tranzactioneaza pe piata la un pret apropiat de valoarea sa nominala. )obanda e5acta (,5act interest) Do anda platita de catre o anca sau o alta institutie financiara si calculata folosind un an calendaristic de 3G, de zile. Atunci cand se foloseste un an calendaristic de 3G9 de zile do anda se numeste do anda o isnuita (ordinar@ interest). Diferenta ! raportul este de 1,913< ! poate fi semnificativa in cazul in care se calculeaza do anda zilnica la sumele mari de ani. )obanda implicita (!mputed interest) )n *tatele +nite, do anda care, din anumite motive, se considera a fi platita unui investitor pentru o investitie, c"iar daca acesta nu primeste efectiv nici o plata a do anzii. De exemplu, )nternal 8evenue *ervice considera, din perspectiva fiscala, ca acumularea anuala a discontului pentru o o li'atiune de corporatie cu cupon zero sau pentru o o li'atiune de trezorerie cu cupon zero este o astfel de do anda, c"iar daca investitorul care detine o asemenea o li'atiune nu primeste plati ale do anzii de la emitent. )obanda simpla ( imple interest) Do anda calculata doar pe aza investitiei initiale. *e calculeaza inmultind principalul cu rata anuala a do anzii si cu numarul de ani implicati. Do anda simpla contrasteaza cu do anda compusa care se aplica la principal, plus do anda acumulata. De exemplu, un depozit de 199: la o do anda simpla de 1#-, va 'enera 1#: pe an (1#- din 199:). Acelasi depozit de 199: la o do anda de 1#-, compusa anual, va 'enera o do anda de 1#: doar in primul an. )n cel de!al doilea an, do anda va fi de 1#- din principal, plus do anda acumulata in primul an, adica 13,44: (1#- din 11#:). )ocument (&ill) (1) )n 'eneral> (a) prescurtare pentru ill of exc"an'e, ordin scris prin care o parte da instructiuni unei alte parti pentru ca aceasta din urma sa plateasca unei terte parti o anumita suma de ani? ( ) document ce evidentiaza o li'atia de plata a unui de itor catre un creditor? (c) ancnota? (d) ill of sale, document folosit pentru a transfera dreptul de proprietate asupra anumitor unuri de la vanzator catre

cumparator (ordin de transfer). (#) )n investitii> prescurtare de la due ill, document ce evidentiaza o o li'atie a unei persoane catre o alta persoana in urma executarii unei tranzactii. )n cazul unei tranzactii cu valori mo iliare, el reflecta anii sau valorile mo iliare pe care un ro%er le datoreaza celuilalt ro%er. De exemplu, atunci cand o actiune este vanduta ex!dividend, dar dividendul nu a fost inca platit, cumparatorul va semna un astfel de document care atesta faptul ca dividendul apartine vanzatorului. )ocument de prezentare ()isclosure statement) Document oferit clientilor in care sunt prezentate caracteristicile si riscurile optiunilor listate. )%T ()esignated %rder Turnaround ()%T)) *istem electronic la 3e7 Jor% *toc% Exc"an'e care directioneaza ordinele mici direct de la firmele ro%er/dealer mem re ale ursei la postul specialistului din rin'ul ursei. Deoarece nu mai este nevoie ca ro%erii de rin' sa faca acest lucru, sistemul mareste viteza de executare a ordinelor si permite cresterea volumului tranzactiilor. )o8ntick ()o8ntick) 4anzarea unei actiuni listate, la un pret mai mic decat cel al ultimei tranzactii cu decontare normala. De exemplu, daca o actiune s!a vandut ultima data la #;, urmatoarea tranzactie cu decontare normala la #G;/F se spune ca este un do7ntic%. )rept de preemptiune (+reemptive right) Dreptul unui detinator de actiuni comune, de a cumpara actiuni comune dintr!o emisiune noua la pretul de su scriere, inainte ca emisiunea sa fie vanduta prin oferta pu lica. Biecare actionar primeste un numar de 0drepturi1 e'al cu numarul actiunilor detinute. Deoarece pretul de su scriere este sta ilit su pretul curent al pietei pentru vec"ile actiuni, 0drepturile1 au valoare. Actionarii care nu doresc sa su scrie pentru noile actiuni isi pot vinde 0drepturile1 pe piata desc"isa, ca orice valoare mo iliara. Ele sunt tranzactionate la aceeasi ursa sau pe aceeasi piata ca si vec"ile actiuni. ( oferta de 0drepturi1 dureaza aproximativ o luna. Daca in acest timp 0drepturile1 nu sunt exercitate, ele expira si devin fara valoare. Drepturile de preemptiune permit actionarilor sa detina un procent constant din actiunile aflate in circulatie ale firmei, daca ei decid in acest sens. )rept de retentie deschis (%pen0end lien) $lauza in contractul unei o li!'atiuni municipale azate pe venituri care permite unui emitent sa vanda o li'atiuni suplimentare care ofera un drept asupra veniturilor 'a&ate, e'al cu cel al o li'atiunilor emise, daca emitentul indeplineste conditiile necesare pentru o li'atiunile suplimentare. )rept de subscriere ( ubscription right) )nstrument financiar transfera il prin care un detinator de actiuni comune isi poate exercita dreptul de preemptiune ! dreptul de a cumpara actiuni comune dintr!o emisiune noua, proportional cu numarul de actiuni pe care le detine, la pretul de su scriere, inainte de oferta pu lica. Drepturile au valoare de piata si sunt intens tranzactionate. Ele difera de 'arantii (7arrants) prin faptul ca tre uie sa fie exercitate intr!o perioada relativ scurta de timp, circa 39 de zile. )reptul de reinvestire (Reinvestment privilege) )n *tatele +nite, dreptul unui investitor intr!un fond desc"is de investitii de a reinvesti dividendele in unitati de fond inte'rale sau in fractiuni de unitati de fond

fara a mai tre ui sa plateasca un comision la vanzare suplimentar. 4ezi Automatic reinvestment. )reptul de retentie ($ien) Dreptul le'al al unui creditor de a vinde activele ipotecate atunci cand de itorul nu poate sau nu vrea sa!si indeplineasca o li'atiile prevazute in contractul de imprumut. )ue diligence ()ue diligence ) $onsultarea si cola orarea stransa dinte emitentul unui instrument financiar si distri uitorul (under7riter) emisiunii cu asistenta &uridica a unui consultant &uridic in instrumentul financiar respectiv, pentru ca emitentii si distri uitorii sa se asi'ure ca toate conditiile le'ale au fost indeplinite, ca toate informatiile importante cu privire la emisiune au fost incluse in prospectul de oferta pu lica si ca acesta nu contine afirmatii eronate care ar putea aduce pre&udicii financiare viitorilor investitori. )umping ()umping) (1) 2e piata actiunilor, oferirea unei cantitati mari de actiuni fara a tine cont de efectul asupra pretului sau asupra pietei in 'eneral. (#) )n finantele internationale, vanzarea de unuri peste "otare la un pret mai mic decat nivelul costurilor pentru a scapa de surplusuri sau pentru a casti'a o pozitie competitiva fata de firmele straine. Aceasta practica este considerata drept concurenta ile'ala si este drastic sanctionata. )urata ()uration) )nstrument de masura temporala a expunerii la riscul ratei do anzii ce ia in calcul platile do anzii si plata principalului la scadenta, precum si randamentul pana la scadenta calculat in functie de pretul o li'atiunii. Durata se calculeaza pentru o o li'atiune purtatoare de do anda sau pentru un portofoliu de instrumente financiare cu venit fix. Duratele fondurilor care au in portofoliu o li'atiuni purtatoare de do anda nu sunt mai mari de 1# sau 13 ani, c"iar daca o li'atiunile din portofoliu pot avea o scadenta medie de #, sau 39 de ani. $u cat este mai mare durata, cu atat este mai mare riscul ratei do anzii. De exemplu, o o li'atiune cu o durata de , ani se estimeaza ca va scadea cu ,- daca ratele do anzii cresc cu un procent. 4ezi )nterest!rate ris%. )urata de viata a contractului ($i"e o" contract) )n tranzactiile cu contracte futures si optiuni, perioada de timp cuprinsa intre momentul inceperii tranzactionarii unui anumit contract si momentul incetarii tranzactionarii acelui contract in luna in care contractul a&un'e la scadenta. )urata medie e"ectiva de viata (Average e""ective duration) 5a fondurile inc"ise de investitii este un instrument de masura care arata cum variaza rata profitului unui fond in functie de timp. $u cat durata de viata a fondului este mai mare, cu atat rata profitului pe care acesta o ofera investitorilor este mai volatila. De exemplu, rata profitului oferita de un fond cu o durata de viata de 19 ani este de doua ori mai volatila decat cea oferita de un fond cu o durata de viata de , ani. Durata de viata arata, de asemenea, cum variaza valoarea activului net in functie de variatia in timp a ratei profitului. De exemplu, la un fond cu o durata de viata de , ani se asteapta o scadere de ,- a valorii activului net daca rata profitului creste cu 1- si, respectiv, valoarea activului net va creste cu ,- daca rata profitului scade cu 1-. )n cazul fondurilor de o li'atiuni, metodele matematice utilizate pentru calcularea duratei medii de viata a unui fond au la aza, de re'ula, analize comparative cu alte fonduri de acelasi tip.

,chivalent contract "utures (4utures contract e(uivalency) 2ozitie com inata de "ed'in' care este ec"ivalenta cu o pozitie in contracte futures. ,chivalent instrumente "inanciare (4utures e(uivalent) /ermen folosit cu referire la dimensiunea unei pozitii in contracte futures ec"ivalenta cu o pozitie in alte instrumente financiare. Ec"ivalentul in contracte futures al unei pozitii in optiuni este e'al cu numarul optiunilor inmultit cu factorul de risc sau factorul delta al zilei precedente. De exemplu, 19 optiuni mult in afara anilor, cu un factor de risc de 9,# vor avea ca ec"ivalent # contracte futures. ,"ect de comert (Combination) )nstrument financiar de credit ne'arantat, pe termen scurt, emis de o anca sau de o companie industriala relativ mare. )n 'eneral, efectele de comert se vand cu discont fata de valoarea nominala, desi unele dintre ele sunt purtatoare de do anda. *cadentele acestor instrumente financiare variaza de la 39 la #;9 de zile. Ele pot fi emise direct sau prin intermediul firmelor de ro%era& care au capacitatea de a distri ui cantitatile mari in care aceste instrumente financiare sunt emise de o icei. 4alorile nominale mari (minim #,.999:) fac ca efectele de comert sa fie niste investitii inaccesi ile investitorilor individuali, dar foarte accesi ile pentru fondurile de piata monetara. ,"ect de levier ($everage) (1) +tilizarea anilor imprumutati de catre o companie pentru a mari renta ilitatea 'enerata de capitalul actionarilor. Daca o corporatie o tine cu fondurile imprumutate un profit mai mare decat costul datoriei sale, inseamna ca efectul de levier a fost aplicat cu succes. (#) .etoda folosita pentru a creste renta ilitatea unei investitii fara a mari investitia. $umpararea valorilor mo iliare in mar&a constituie un exemplu de efect de levier cu ani imprumutati. )n acest caz, se poate o tine un efect de levier suplimentar daca valorile mo iliare cumparate in mar&a sunt converti ile in actiuni comune. Desi nu implica folosirea anilor imprumutati, drepturile de preemptiune, 'arantiile si optiunile reprezinta un alt exemplu de efect de levier, oferind perspectiva de a o tine o renta ilitate mare cu o investitie mica sau fara nici o investitie. ,"ect de piramida (+yramiding) +tilizarea profiturilor nematerializate 'enerate de o pozitie in valori mo iliare drept colateral cu scopul de a an'a&a alte pozitii cu ani imprumutati de la o firma de ro%era&. Aceasta utilizare a efectului de levier 'enereaza profituri mari pe o piata in crestere, dar duce la apeluri in mar&a si pierderi mari pe o piata in scadere. ,"ect levier pozitiv (+ositive carry) *ituatie in care costul anilor imprumutati pentru a finanta cumpararea unor instrumente financiare este mai mic decat randamentul acelor instrumente financiare. ,"ecte de comert neimpozabile (Ta50e5empt commercial paper (T6C+)) )n *tatele +nite, instrumente financiare de credit pe termen scurt, emise de catre administratiile statale sau locale, ori de catre autoritatile si a'entiile lor, pe perioade de pana la #;9 de zile, in locul iletelor in anticiparea o li'atiunilor, al iletelor in anticiparea veniturilor sau al iletelor in anticiparea impozitelor. Emitentii vand efecte

de comert in loc de 6A3s, 8A3s sau /A3s deoarece datele de scadenta ale acestora sunt mai flexi ile. )n prezent, efectul de comert a fost in mare parte inlocuit de o o li'atiune cu rata varia ila a do anzii (varia le rate demand o li'ation ! 48D() sau de un "i rid 48D(/efect de comert. ,"ectul !anuarie (;anuary e""ect) )n *tatele +nite, tendinta pe care o au actiunile (in special, actiunile companiilor mici) de a inre'istra in luna ianuarie o crestere mai mare decat in oricare alta perioada a anului. Efectul ianuarie se datoreaza vanzarilor care se fac la sfarsitul anului precedent cu scopul de a inre'istra pierderi in vederea impozitarii, de a materializa casti'urile de capital sau de a procura ani pentru c"eltuielile de sar atori. Deoarece aceste vanzari provoaca scaderea pretului actiunilor fara nici o le'atura cu valoarea lor data de analiza fundamentala, vanatorii de c"ilipiruri incep sa cumpere determinand cresterea din luna ianuarie. ,lasticitate (,lasticity) $oncept economic important care se refera la procentul cu care se modifica o varia ila ca rezultat al modificarii altei varia ile cu o unitate. Daca o sc"im are de 1- a celei de!a doua varia ile determina o sc"im are mai mare de 1- a primei varia ile, se spune ca efectul este elastic. Daca aceasta sc"im are este mai mica de 1-, efectul este inelastic. ,lasticitatea cererii (,lasticity o" demand) $oncept economic care se refera la reactia cumparatorilor la sc"im arile pretului. $ererea pentru un anumit produs este considerata ca fiind elastica sau inelastica in functie de cat de puternica este reactia cumparatorilor la sc"im area pretului produsului respectiv. Astfel, daca o sc"im are a pretului are ca rezultat o sc"im are semnificativa a cererii, cererea este elastica. De exemplu, cererea pentru articolele de lux poate scadea su stantial daca preturile cresc, deoarece aceste articole nu sunt indispensa ile, iar cumpararea lor poate fi amanata. Daca o sc"im are a pretului determina o sc"im are foarte mica a cererii, cererea este inelastica. De exemplu, cererea pentru articolele de prima necesitate, cum ar fi produsele alimentare, ramane aproximativ aceeasi, c"iar daca preturile cresc, deoarece cumpararea acestor articole nu poate fi amanata fara consecinte ne'ative serioase. ,lasticitatea o"ertei (,lasticity o" supply) $oncept economic care se refera la reactia ofertei la sc"im arile pretului. *e spune ca oferta este elastica daca o crestere a pretului de 1- determina o crestere a productiei cu mai mult de 1-? daca oferta creste cu mai putin de 1-, atunci ea este inelastica.

,misiune (!ssue (!ssuance)) $lasa de instrumente financiare ale unei companii. ( emisiune de instrumente financiare transfera ile (actiuni comune, actiuni preferentiale, o li'atiuni, 'arantii, drepturi etc.) este apro ata de adunarea 'enerala a actionarilor pe aza propunerilor venite fie din partea actionarilor, fie a consiliului de administratie, propuneri azate pe planul de investitii si dezvoltare a companiei. Emisiunea este caracterizata prin> tipul instrumentului financiar ce urmeaza sa fie emis, caracteristicile instrumentului

(platitor de dividend, de do anda, converti ilitate s.a.), durata, cantitatea, drepturile pe care le confera detinatorilor etc. ,misiune ""ierbinte" (supralicitata) (Hot issue) Emisiune de instrumente financiare transfera ile care se asteapta sa se tranzactioneze pe piata secundara cu o prima peste pretul ofertei pu lice. ,misiune cu reputatie "oarte buna ( easoned issue) Emisiune de instrumente financiare transfera ile care, odata distri uita, se tranzactioneaza activ si are o lic"iditate mare. ,misiune de instrumente "inanciare epuizata (Absorbed securities) Emisiune de instrumente financiare vandute printr!o oferta pu lica ce a fost complet su scrisa de catre pu licul investitor, iar capitalul astfel su scris a fost varsat intr!un termen re'lementat si pu licat in prospectul de oferta pu lica de vanzare. 4ezi A sor tie. ,misiune de instrumente "inanciare subordonata (;unior issue) Emisiune de instrumente financiare de credit sau de actiuni comune care este su ordonata altei emisiuni in ceea ce priveste dreptul la platile do anzii si principalului, respectiv la dividende sau prioritatea asupra activelor companiei in caz de lic"idare. ,misiune de obligatiuni (&ond issue) ( li'atiuni vandute conform unui contract si care au o sin'ura data a scadentei. ( li'atiunile aceleiasi emisiuni pot avea insa si date diferite de scadenta. ,misiune di"icila ( ticky deal) Emisiune de instrumente financiare transfera ile pe care distri uitorul o considera 'reu de vandut la pretul care a fost sta ilit, din motive cum ar fi conditii de piata nefavora ile sau vesti proaste despre emitent. )n consecinta, pretul poate fi modificat sau emisiunea retrasa de pe piata. ,misiune e5ploziva (&lo8out) (ferta de instrumente financiare emise de corporatii care se vand aproape imediat. 4ezi Eot issue. ,misiune noua (.e8 issue) (1) Actiune sau o li'atiune autorizata, dar neemisa anterior, care este oferita pu licului de catre un emitent pentru prima oara. Emisiunile noi pot fi oferte pu lice initiale sau pot fi emisiuni suplimentare de actiuni sau de o li'atiuni facute de catre companiile de&a pu lice si de cele mai multe ori listate la ursa. )n *tatele +nite, ofertele pu lice noi tre uie autorizate de catre *E$. )n cazul unui plasament privat, inre'istrarea instrumentelor financiare la *E$ poate fi evitata cu conditia sa existe un document (investment letter) in care cumparatorul declara ca instrumentele financiare sunt cumparate in scopuri investitionale si nu pentru a le revinde. (#) 8evinderea actiunilor tezaurizate (treasur@ s"ares). ,misiune primara (4lotation) 5ansarea pe piata a unei emisuni noi de instrumente financiare cu scopul de a atra'e capital. ,misiune prioritara (+rior issue)

(1) /ermen aplicat unei emisiuni de o li'atiuni aflate in circulatie cand aceasta urmeaza sa fie refinantata printr!o emisiune noua de o li'atiuni. (#) Emisiune de o li'atiuni care ofera un drept de retentie prioritar/superior asupra veniturilor oferite drept 'arantie. ,misiune supralicitata (%versubscribed) /ermen folosit pentru a descrie o emisiune noua de instrumente financiare transfera ile pentru care exista mai multi cumparatori decat instrumente financiare transfera ile disponi ile pentru vanzare. De exemplu, ro%erii pot avea un numar mare de ordine preliminare pentru o emisiune noua de actiuni pentru care exista un numar insuficient de actiuni pentru a satisface cererea. 2retul unei astfel de emisiuni va creste imediat ce actiunea incepe sa se tranzactioneze pe piata secundara deoarece investitorii care nu au putut cumpara din oferta initiala vor vrea sa cumpere de indata ce actiunile vor a&un'e pe piata. )n unele cazuri, emitentul va mari numarul instrumentelor financiare transfera ile disponi ile daca emisiunea este supralicitata. /ermenul este sinonim cu over oo%ed si "ot issue. ,misiune vanduta anticipat (+resold issue) Emisiune de o li'atiuni municipale sau 'uvernamentale care este vanduta complet inaintea anuntarii pretului si a ratei do anzii. )n *tatele +nite, aceasta practica este ile'ala in cazul emisiunilor de instrumente financiare de corporatie care tre uie oferite pu licului in urma apro arii de catre *ecurities and Exc"an'e $ommission a cererii de inre'istrare/autorizare. ,mitent (!ssuer) Entitate le'ala care are capacitatea de a emite si de a distri ui un instrument financiar transfera il. )n aceasta cate'orie intra corporatiile, municipalitatile, 'uvernele si a'entiile lor si fondurile inc"ise de investitii. Emitentii de actiuni sunt o li'ati sa raporteze actionarilor rezultatele companiei si sa plateasca dividende odata ce acestea au fost apro ate si pu licate. Emitentii de o li'atiuni sunt o li'ati sa efectueze la timp platile do anzii si principalului detinatorilor o li'atiunilor. ,urobond (,urobond) ( li'atiune denominata in dolari *+A sau intr!o alta valuta si care este emisa si tranzactionata in alte tari decat cea in a carei valuta este denominata o li'atiunea. De exemplu, o o li'atiune denominata in dolari *+A si vanduta in Europa de catre o anca de investitii americana, este un euro ond. ,urodolar (,urodollar) Dolar *+A depus la o anca aflata in afara *tatelor +nite, in principal in Europa. Eurodolarii sunt folositi la inc"eierea tranzactiilor comerciale internationale. +nele instrumente financiare de credit sunt emise in eurodolari, adica avand promisiunea ca platile do anzii si principalului sa fie efectuate din dolari *+A depusi la ancile straine. ,valuator (*nder8riter) )n cadrul unei companii de asi'urare a o li'atiunilor municipale, este o persoana care analizeaza o li'atiuni noi sau aflate in circulatie si determina daca acestea pot fi asi'urate sau nu, precum si marimea primei in cazul in care se acorda asi'urarea. ,5cedent de capital (,5cess e(uity)

)n *tatele +nite, intr!un cont in mar&a, este capitalul propriu peste cerintele minime sta ilite de catre 8e'ulamentul / al 8ezervei Bederale. Excedentul de capital poate fi retras sau poate fi utilizat de catre investitor pentru a cumpara in mar&a o cantitate mai mare de valori mo iliare. ,5cedent de capital con"orm Regulamentului T (Reg T e5cess) $apitalul propriu din contul in mar&a al unui client peste cerintele minime referitoare la mar&a impuse de catre 8e'ulamentul / al $onsiliului 8ezervei Bederale. ,5ces de cumparare (%verbought) /ermen folosit pentru a descrie piata unei valori mo iliare care a inre'istrat recent o crestere rapida a pretului si este posi il ca in viitorul apropiat sa fie urmata de o scadere pe termen scurt a pretului (denumita corectie de catre analistii te"nici). 4ezi Exces de vanzare.

,5ces de vanzare (%versold) /ermen folosit pentru a descrie piata unei valori mo iliare care a inre'istrat recent o scadere rapida a pretului si este posi il ca in viitorul apropiat sa fie urmata de o crestere pe termen scurt a pretului. Este dificil de sta ilit cu precizie daca pe o piata exista sau nu un exces de vanzare. ,50distribuire (,50distribution) *e refera la o valoare mo iliara care se tranzactioneaza fara o anumita distri uire. $umparatorul unui astfel de instrument financiar nu mai are dreptul sa primeasca distri uirea ce urmeaza sa fie facuta. ,50drepturi (,50rights) *e refera la actiunile unei companii care se tranzactioneaza fara a da investitorilor dreptul de a cumpara actiuni noi cu un discont fata de pretul pietei. Datorita faptului ca noile actiuni sunt vandute detinatorilor de drepturi su pretul pietei, drepturile au valoare. Aceste drepturi, denumite si drepturi de preemptiune, sunt calificate drept valori mo iliare. Ele sunt distri uite pana la o anumita data, dupa care se tranzactioneaza separat de actiunea respectiva pe o piata or'anizata si re'lementata. ,5ecutare (,5ecution) )nc"eierea unei tranzactii intre un cumparator si un vanzator cu scopul executarii ordinului de cumparare/vanzare. ,5ecutie "Tape" (Tape) Executarea de catre un ro%er a unui ordin pentru contul sau personal, inaintea executarii unui ordin mare al unui client cu scopul de a profita de efectul pe care ordinul mare il va avea asupra pretului. ,5ecutie intarziata (&ucket shop) )n *tatele +nite, firma de ro%era& cu practici ile'ale care accepta ordinele clientului, dar nu le executa imediat conform cerintelor *ecurities and Exc"an'e $ommission. 6ro%erii unei astfel de firme confirma clientului pretul pe care acesta l!a solicitat, dar executa tranzactia mai tarziu la un pret mai un, o tinand un profit e'al cu diferenta

dintre cele doua preturi pe care si!l insusesc. Aceasta practica a fost scoasa in afara le'ii de catre 3A*D dar, din pacate, inca mai functioneaza. ,5ercitare (,5ercise) 4alorificarea unui drept conferit de un contract. )n tranzactiile cu optiuni, cumparatorul unei optiuni call isi poate exercita dreptul de a cumpara activul de aza la un anumit pret, solicitand vanzatorului optiunii livrarea acestuia. Dreptul cumparatorului unei optiuni put este exercitat prin o li'area vanzatorului sa vanda activul de aza la pretul presta ilit. .ulte optiuni expira neexercitate deoarece pretul de exercitare specificat in optiune este nefavora il investitorului. ,5ercitare anticipata (Called a8ay) /ermen folosit pentru a desemna> (1) o o li'atiune rascumparata inainte de data scadentei, (#) o optiune call sau put care i!a fost exercitata detinatorului actiunilor, (3) o livrare ceruta de o vanzare s"ort. ,5ercitare identica ( tack) 2ozitie in contracte futures avand aceeasi luna de livrare. De exemplu, o pozitie in contracte futures alcatuita din 1# contracte, toate avand scadenta in decem rie. ,5ercitare optiune put (+ut to seller) Expresie folosita atunci cand este exercitata o optiune put. 4anzatorul optiunii este o li'at sa cumpere activul de aza la pretul presta ilit. ,5ercitare prematura (,arly e5ercise) Exercitarea unei optiuni de catre detinatorul acesteia inainte de data expirarii. Desi este un fapt oarecum neo isnuit, investitorul poate decide sa exercite optiunea inainte de data expirarii pentru a incasa un dividend care urmeaza a fi platit (in cazul unei optiuni pe o actiune) sau pentru a ac"ita o o li'atie. ,50garantii (,508arrants) *e refera la o actiune al carei cumparator nu mai are dreptul la 'arantiile ce urmeaza sa fie distri uite actionarilor. 4ezi Narrant. ,5pirare (,5piration) 8enuntarea la dreptul pe care il confera o optiune permitand lic"idarea contractului la data expirarii. ,5primarea interesului (!ndication o" interest) Exprimarea din timp si in mod re'lementat de catre un investitor a interesului de a cumpara instrumente financiare transfera ile dintr!o emisiune care, in curand, urmeaza sa fie oferita spre vanzare. +n ro%er care primeste o exprimare a interesului din partea unui client tre uie sa trimita acestuia un prospect de oferta pu lica preliminar al noii emisiuni. 3u este un an'a&ament ferm, ci un serviciu pe care ro%erul il face pentru clientul sau si o cale de prospectare a pietei pentru noile emisiuni de instrumente financiare transfera ile. ,5tras de cont (Account statement) (1) )n 'eneral> raport in care au fost inre'istrate toate tranzactiile precum si efectul lor asupra soldului dintrun cont intr!o perioada de timp specificata. (#) )n domeniul ancar> raport care prezinta toate platile facute dintr!un cont, depunerile facute in acel cont si soldurile rezultate intr!o anumita perioada de timp. (3) )n investitii> raport in care sunt inre'istrate toate tranzactiile cu instrumente financiare efectuate

intr!un cont la o firma ro%er/dealer intr!o anumita perioada de timp specificata pe document, precum si soldul contului la sfarsitul acestei perioade. Extrasul de cont cuprinde atat pozitiile lon', cat si pozitiile s"ort. Birma ro%er/dealer tre uie sa trimita clientilor un astfel de raport trimestrial dar, de o icei, el este furnizat lunar in cazul conturilor active.

4acilitate "iscala (Ta5 shelter) .etoda folosita de catre investitori in mod le'al pentru a evita sau a reduce o li'atiile fiscale. 4actorul )elta ()elta) 4ariatia pretului unei optiuni la o variatie de un punct a pretului activului de aza. De exemplu, un factor delta de 9,, indica faptul ca pretul optiunii va creste cu o &umatate de punct la fiecare crestere de un punct a activului de aza. Bactorul delta ia in considerare timpul ramas pana la expirarea optiunii, volatilitatea activului de aza si relatia dintre preturi. )n cazul unei optiuni call, prima optiunii creste atunci cand pretul activului de aza creste? in cazul unei optiuni put, prima optiunii creste atunci cand pretul activului de aza scade. Bactorii delta sunt disponi ili la orice casa de compensatie care opereaza tranzactii cu optiuni. Acesti factori variaza zilnic. 2e masura ce se apropie data expirarii, factorul delta al optiunilor in ani se apropie de 1. 4actorul gammma (/amma) Derivata financiara care masoara variatia asteptata a factorului delta al unei optiuni atunci cand pretul activului de aza creste sau scade. De exemplu, daca o optiune pe o actiune are un factor delta de G9- si un factor 'amma de ,-, o crestere de un punct a pretului actiunii de aza va determina o crestere de ,- a factorului delta, de la G9- la G,-. 4actorul theta (Theta) Derivata care masoara erodarea primei unei optiuni cauzata de trecerea timpului. *e stie ca, la expirare, o optiune nu va mai avea valoare de timp, ci doar valoare intrinseca, in cazul in care va avea. /"eta are ca scop previzionarea ratei zilnice de erodare a primei. Daca presupunem, de exemplu, ca o optiune are o prima de 3 si un factor t"eta de 9,9G, acest lucru inseamna ca in fiecare zi prima se va eroda cu 9,9G. Astfel, dupa prima zi ea va scadea la #,<4, dupa a doua zi la #,FF si asa mai departe. 4actorul vega (-ega) Derivata care masoara efectul asupra primei unei optiuni pe care il are o modificare a factorului de volatilitate a actiunii de aza. De exemplu, daca actiunea IJO are un factor de volatilitate de 39-, iar prima curenta este de 3, atunci un factor ve'a de 9,9F va indica faptul ca prima va creste la 3,9F daca factorul de volatilitate creste cu 1-, adica la 31-. Atunci cand actiunea devine mai volatila, prima va creste in aceeasi proportie. Bactorul ve'a masoara sensi ilitatea primei la aceste variatii ale volatilitatii. 4aliment (&ankruptcy) *tare de insolva ilitate a unei persoane fizice sau &uridice? cu alte cuvinte, incapacitatea acesteia de a!si plati datoriile. Exista doua forme le'ale de declarare a

falimentului> (A) involuntar, cand unul sau mai multi creditori prezinta unei instante &udecatoresti o plan'ere cu privire la neindeplinirea o li'atiilor de plata de catre de itor si (6) voluntar, cand de itorul isi declara sin'ur starea de insolva ilitate in fata unei instante &udecatoresti. )n solutionarea unui faliment se poate aplica una din urmatoarele doua proceduri> (1) procedura de reor'anizare &udiciara prin care se permite de itorului sa ramana in posesia afacerii si sa!si continue activitatea in anumite conditii. De asemenea, mai este posi ila ne'ocierea pro'ramului de plati, restructurarea datoriei si c"iar acordarea de imprumuturi de itorului de catre creditori? (#) procedura de lic"idare in cadrul careia instanta &udecatoreasca numeste un lic"idator care, intr!un timp determinat, tre uie sa vanda activele companiei si sa ac"ite datoriile. )n am ele cazuri, ma&oritatea detinatorilor de instrumente financiare pot inre'istra pierderi, in special actionarii, deoarece ei sunt ultimii care au un drept asupra activelor emitentului in caz de faliment. 4amilie de "onduri (4amily o" "unds) )n *tatele +nite, 'rup de fonduri desc"ise de investitii avand o iective diferite, administrate de catre aceeasi companie de administrare. $ea mai simpla familie cuprinde un fond de actiuni, unul de o li'atiuni si unul de piata monetara, desi multe familii de fonduri sunt mult mai mari. Adesea, investitorii pot sa!si transfere anii de la un fond de investitii la altul, in cadrul aceleiasi familii de fonduri, fara sa mai plateasca un comision la vanzare. 4anion (+ennant) )n analiza te"nica, model 'rafic aproximativ triun'"iular al pretului unei actiuni, cu varful orientat spre dreapta. Banioanele nu indica un trend clar deoarece actiunea poate creste sau scadea c"iar in apropierea varfului. 4iduciar (4iduciary) 2ersoana fizica (de exemplu, administratorul unui cont de investitii) sau companie (de exemplu, o anca) careia i se incredinteaza spre administrare activele unui eneficiar. 8esponsa ilitatea principala a unui fiduciar este sa actioneze in interesul eneficiarului atunci cand pastreaza, investeste sau utilizeaza intr!un alt mod activele acestuia. .a&oritatea statelor americane au le'i cu privire la ce poate si ce nu poate face un fiduciar cu activele eneficiarului. De exemplu, este ile'al ca un fiduciar sa investeasca anii pentru casti'ul lui personal. 4iliala ( ubsidiary) $ompanie in care peste ,9- din actiunile cu drept de vot (votin' s"ares) sunt detinute de catre o alta companie, denumita companie mama (parent compan@). 4inantare prin conturile de creante (Accounts receivable "inancing) ( tinerea capitalului de lucru prin finantare pe termen scurt in care creantele companiei sunt folosite drept colateral. 4inantare prin imprumut ()ebt "inancing) ( tinerea de fonduri din imprumut. De exemplu, o companie poate utiliza o finantare prin imprumut pentru a o tine fondurile necesare pentru constructia unei noi fa rici. $orporatiile considera atractiv acest tip de finantare deoarece do anda platita pentru fondurile imprumutate este o c"eltuiala deducti ila fiscal. 4inantare printr0o emisiune de actiuni (,(uity "inancing)

( tinerea de fonduri printr!o emisiune noua de actiuni comune sau preferentiale. De o icei, companiile folosesc aceasta metoda de finantare cand nu pot o tine suficiente fonduri prin reinvestirea profiturilor. 4irma de brokeraj cu discont ()iscount broker) Birma de ro%era& ale carei comisioane pentru cumpararea si vanzarea instrumentelor financiare sunt su stantial mai mici decat cele ale unei firme de ro%era& cu servicii complete. ( astfel de firma ofera, de o icei, doar servicii de executare a ordinelor. Ea nu ofera consultanta si nici servicii de analiza financiara, asa cum procedeaza o firma ro%er/dealer cu servicii complete. 4irma membra (#ember "irm) )n *tatele +nite, termen folosit pentru a desemna o firma de ro%era& care are un an'a&at sau un partener mem ru al 3J*E, al altei urse or'anizate sau al unei case de compensatie c"iar daca, conform re'ulilor ursei, calitatea de mem ru este in numele an'a&atului, nu al firmei respective. ( astfel de firma se ucura de drepturile si privile'iile unui mem ru si se supune o li'atiilor unui mem ru, cum ar fi rezolvarea disputelor cu clientii prin procedurile de ar itra& ale ursei.

4i5are pret emisiune (+ricing) *ta ilirea pretului la care se vor vinde actiunile dintr!o emisiune noua sau al randamentului la care se vor vinde o li'atiunile dintr!o emisiune noua. 4i5ing (4i5ation) *ta ilirea pretului prezent sau viitor al unei marfi. De exemplu, la 5ondra pretul aurului este sta ilit de doua ori pe zi de catre cinci dealeri autorizati pe piata aurului. )n cazul altor marfuri, preturile sunt sta ilite pe o perioada mai mare de timp in eneficiul atat al cumparatorilor cat si al vanzatorilor acelei marfi. 4luctuatia minima a pretului (#inimum price "luctuation) $ea mai mica fluctuatie a pretului permisa in cazul tranzactionarii unui anumit contract futures. $unoscuta, de asemenea, su denumirea de 0tic%1 sau pas de cotatie. 4lu5 de "onduri (4lo8 o" "unds) Bluxul veniturilor sau anii cu care se 'aranteaza anumite o li'atiuni municipale azate pe venituri.

4lu5 de numerar (Cash "lo8) (1) )ntr!un sens financiar mai lar', este o analiza a tuturor modificarilor care afecteaza contul de numerar (cas" account) in timpul unui exercitiu financiar. Este un indicator al diferentei dintre numerarul incasat si cel platit de catre o companie in timpul unui exercitiu financiar. Bluxul de numerar se calculeaza pe aza datelor din contul de profit si pierdere pe trei cate'orii de surse> venituri din exploatare, venituri din investitii, venituri financiare. $u semn pozitiv, el indica capacitatea companiei de a!si onora platile independent, fara a apela la alte active curente sau la credite. Bluxul de numerar este urmarit de investitori, fiind sursa platii dividendelor. $as"

inflo7> orice forma de venituri in numerar, curente sau viitoare, aduse de o investitie sau o activitate a companiei. $as" outflo7> orice forma de c"eltuieli in numerar, curente sau viitoare, cauzate de o investitie sau o activitate a companiei. (#) 5a fondurile de investitii este suma neta a anilor investiti intr!un fond de catre investitori. +nii analisti considera ca portofoliile care eneficiaza de influxuri constante de numerar au performante ridicate. 4lu5 de numerar actualizat ()iscounted cash "lo8) .etoda complexa de calculare a valorii prezente a unei investitii ce se azeaza pe actualizarea costurilor si a veniturilor viitoare estimate. 8ezultatul o tinut prin aceasta metoda este la fel de inexact ca si estimarile folosite care, de cele mai multe ori, sunt departe de realitate. 4lu5 de numerar negativ (.egative cash "lo8) *ituatie in care o companie c"eltuieste mai mult decat incaseaza din vanzari sau din alte tranzactii in timpul unui exercitiu financiar. 4lu5 de numerar pozitiv (+ositive cash "lo8) *ituatie in care incasarile unei companii depasesc c"eltuielile acesteia in timpul unui exercitiu financiar. *e calculeaza pe aza datelor din contul de profit si pierdere. 4%& (4ree on board (4%&)) )n tranzactionarea contractelor futures, termen folosit pentru a indica locul pana la care pretul unui contract futures include livrarea, adica locul pana la care c"eltuielile de livrare sunt suportate de catre vanzator. Din acel loc, cumparatorul isi asuma toate riscurile si suporta toate c"eltuielile de transport, precum si alte c"eltuieli le'ate de transportarea marfii din acel loc pana la locul de depozitare al cumparatorului. 5ocatia B(6 este importanta doar pentru cineva care cumpara sau vinde un contract futures cu intentia de a efectua sau de a accepta livrarea unei anumite marfi. 4ond care investeste intr0o singura tara ( ingle0country "und) Bond de investitii care vizeaza piata actiunilor dintr!o anumita tara. De o icei, aceste fonduri sunt mult mai riscante decat portofoliile mai diversificate. 4ond clona (Clone "und) Bond de investitii ce detine un portofoliu cu o structura identica cu cea a portofoliului altui fond care este posi il sa fi fost inc"is din cauza dimensiunii. 4ond comun de ipoteci (#ortgage pool) .ai multe ipoteci avand aceleasi caracteristici cum ar fi rata do anzii, data scadentei si altele. Biecare fond de ipoteci formeaza apoi aza pentru emiterea de instrumente financiare de credit, fondul propriu!zis fiind sursa platilor care urmeaza a fi efectuate pentru instrumentele financiare respective. 2rincipalele avanta&e oferite investitorilor in aceste instrumente financiare de credit sunt diversificarea si lic"iditatea, precum si plata unui randament relativ mare. 2latile facute de de itorii ipotecari sunt trimise detinatorilor instrumentelor financiare de credit, dupa una din mai multe com inatii posi ile. 4ond cu alocarea activelor (Asset allocation "und) Bond de investitii care isi sc"im a alocarile in actiuni, o li'atiuni si instrumente financiare ec"ivalente cu numerarul in cadrul unor intervale predeterminate pe masura ce previziunile mana'erului se modifica. *copul este de a maximiza valoarea

unitatilor de fond sau de a minimiza riscul. .ulte din aceste fonduri fac s7itc"uri intre pietele straine si piata nationala de actiuni si o li'atiuni. 4ond cu comision redus ($o80load "und) )n *tatele +nite, fond de investitii ce percepe un comision la vanzarea titlurilor de participare de pana la 3-. 4ond de actiuni ale companiilor cu microcapitalizare (#icro0cap "und) Bond de investitii care vizeaza actiunile companiilor mici si mi&locii. 4ond de actiuni ale companiilor mici ( mall0company "und) Bond care investeste in corporatii cu o capitalizare sau o valoare de piata relativ mica. Aceste fonduri pot fi orientate fie spre crestere, fie spre valoare. 4ond de actiuni internationale (!nternational stock "und) Bond al carui portofoliu este investit in actiuni ale companiilor straine. *pre deose ire de fondurile 'lo ale, portofoliile internationale nu detin, in 'eneral, actiuni nationale. 4ond de administrare a proiectului (%perations and maintenance "und) Bond infiintat prin contractul unei o li'atiuni municipale azate pe venituri, in scopul furnizarii anilor necesari pentru a acoperi costul de administrare a proiectului finantat de o li'atiuni. 4ond de amortizare ( inking "und) 1) Bond de amortizare. Bond constituit printr!o serie de plati anuale facute din veniturile curente ale emitentului intr!un cont escro7 cu scopul de a furniza anii necesari pentru rascumpararea unei emisiuni de o li'atiuni sau de actiuni preferentiale aflate in circulatie. $ontractul o li'atiunii (in cazul unei emisiuni de o li'atiuni) si statutul corporatiei (in cazul unei emisiuni de actiuni preferentiale) specifica faptul ca emitentul tre uie sa faca plati intr!un fond de amortizare, asi'urand astfel investitorii ca aceste emisiuni sunt mai si'ure decat cele fara un fond de amortizare, adica pentru care emitentul tre uie sa efectueze plata dintr!o data. Din acest motiv, o astfel de clauza are un efect favora il asupra valorii de piata a unei emisiuni. (#) $ont folosit la rascumpararea valorilor mo iliare (instrumentelor financiare de credit tranzactionate) prin cumparare de pe piata desc"isa (piata secundara) sau prin rascumparare, conform cu pro'ramul de rascumparare. 4ond de amortizare a imprumutului obligatar (&ond amortization "und) 6ani pe care un emitent de o li'atiuni ii depune periodic intr!un cont si care, in cele din urma, vor fi folositi pentru a cumpara propriile o li'atiuni tranzactionate pe piata desc"isa sau pentru a rascumpara o li'atiunile a&unse la scadenta. 4ond de amortizare activ (Active sinker) 5a o li'atiunile municipale, fond din care sunt rascumparate sau cumparate o li'atiuni. 4ond de crestere (/ro8th "und) Bond de investitii ce detine actiuni ale firmelor in curs de dezvoltare care au perspectiva de a o tine casti'uri mari. ( iectivul principal al unui astfel de fond este cresterea capitalului pe termen lun'. 4ond de crestere a capitalului

(Capital0appreciation "und) $unoscut, de asemenea, ca "fond de crestere a'resiva", acesta detine un portofoliu de actiuni volatile, vizand o tinerea unor casti'uri maxime. +n astfel de fond poate utiliza strate'ii speculative in incercarea de a o tine rezultate mai une. 4ond de crestere si de venit (/ro8th0and0income0"und) Bond de investitii ce detine actiuni ale companiilor mari si sta ile care ofera un potential atat pentru cresterea capitalului, cat si pentru venit. 4ond de dividende zilnice ()aily dividend "und) )n *tatele +nite, fond de investitii care calculeaza dividendele zilnic si le plateste sau le reinvesteste lunar. /ermenul se aplica fondurilor monetare si celor de o li'atiuni. 4ond de hedging (Hedge "und) )n *tatele +nite, parteneriat privat de investitii (private investment partners"ip) pentru investitorii individuali o'ati sau pentru investitorii institutionali. *pre deose ire de fondurile desc"ise de investitii o isnuite, investitia minima intr!un astfel de fond poate fi de un milion dolari sau c"iar mai mult. De o icei, fondurile de "ed'in' nu sunt re'lementate, permitand mana'erilor de portofoliu sa foloseasca o varietate de te"nici investitionale care nu sunt permise in cazul celorlalte tipuri de fonduri. 2rintre te"nicile folosite se numara investirea folosind ani din imprumut, vanzarea s"ort si utilizarea optiunilor, in incercarea de a o tine rezultate une atat pe pietele in crestere cat si pe cele in scadere. .ulte fonduri au o orientare 'lo ala si fac tranzactii cu valute si instrumente financiare straine, precum si cu diverse emisiuni nationale. Aceste fonduri ofera investitorilor posi ilitatea o tinerii unor casti'uri extraordinare in sc"im ul asumarii unui risc, adesea, peste medie. 4ond de instrumente "inanciare bazate pe ipoteci (#ortgage0backed securities "und) Bond care investeste in principal in instrumente financiare azate pe ipoteci, ca de exemplu =innie .aes. 4ond de investitii cu porto"oliu "i5 (*nit investment trust (*!T)) )n *tatele +nite, fond de investitii care detine un portofoliu de instrumente financiare cu venit fix cum ar fi o li'atiuni de corporatie, municipale sau 'uvernamentale, instrumente financiare azate pe ipoteci si actiuni preferentiale. 2ortofoliul ramane fix pana cand toate instrumentele financiare de credit a&un' la scadenta, iar investitorii isi recupereaza principalul. El nu este administrat, adica cel care suprave'"eaza portofoliul nu tranzactioneaza instrumentele financiare pe care le detine, desi uneori poate vinde unele dintre ele daca considera necesar acest lucru. )nitial, unitatile unui astfel de fond sunt vandute investitorilor de catre ro%eri printr! o oferta pu lica, contra unui comision la vanzare de aproximativ 4-. .a&oritatea firmelor de ro%era& mentin o piata secundara pentru fondurile cu portofoliu fix pe care le vand, astfel incat unitatile sa poata fi revandute daca este nevoie. Datorita comisionului initial la vanzare, aceste fonduri nu sunt atractive ca investitii pe termen scurt. 4ond de investitii in contracte "utures si optiuni pe mar"uri (Commodity "und) Asociere investitionala, constituita ca parteneriat cu raspundere limitata (limited partners"ip), cu scopul de a face speculatii cu contracte futures si optiuni pe marfuri. Biecare participant (investitor) va eneficia de o parte, proportionala cu investitia sa initiala, din venitul sau profitul investitiilor realizate (sau din c"eltuielile si pierderile rezultate). 4ond de investitii in obligatiuni

(&ond "ound) Bond inc"is sau desc"is de investitii care investeste, in principal, in o li'atiuni pe termen lun'. )n *tatele +nite, cele mai importante sunt> fondurile de o li'atiuni de trezorerie, fondurile de o li'atiuni de corporatie, fondurile de o li'atiuni converti ile, fondurile de o li'atiuni municipale, fondurile de o li'atiuni straine si fondurile de o li'atiuni cu cupon zero. 4ond de investitii pe pietele emergente (,merging market "und) Bond de investitii al carui portofoliu vizeaza companiile ce se tranzactioneaza la ursele din diferite tari in curs de dezvoltare, cum ar fi cele din Asia de *ud Est, Europa de Est si America 5atina. 4ond de obligatiuni convertibile (Convertible bond "und) 2ortofoliu mixt care contine in principal o li'atiuni converti ile si actiuni preferentiale converti ile. )nstrumentele financiare converti ile au caracteristici atat ale actiunilor, cat si ale o li'atiunilor. 4ond de obligatiuni de corporatie (Corporate0bond "und) Bond al carui portofoliu contine o li'atiuni de corporatie cu 'rad (nivel) de investitie, adica o li'atiuni avand un ratin' de cel putin 666. Bondurile de o li'atiuni de corporatie de calitate superioara ("i'"!Aualit@ corporate! ond funds) isi restrictioneza, de o icei, detinerile la emisiuni de o li'atiuni avand un ratin' de cel putin A. Bondurile din am ele cate'orii pot detine, de asemenea, si instrumente financiare de trezorerie. 4ond de obligatiuni straine (4oreign0bond "und) Bond care investeste in o li'atiuni de trezorerie si de corporatie denominate intr!o alta moneda decat cea a tarii de ori'ine a fondului. 4ond de piata monetara (#oney market "und) )n *tatele +nite, fond de investitii care investeste in instrumente financiare de credit pe termen scurt, foarte lic"ide, cum ar fi onurile de trezorerie si efectele de comert. 8atele do anzii variaza zilnic, dar valoarea activului net per unitate ramane constanta, in 'eneral la 1:, ceea ce face ca aceste fonduri sa fie cele mai si'ure dintre toate tipurile de fonduri. Ele sunt disponi ile atat in varianta impoza ila, cat si in cea neimpoza ila. Dividendele sunt calculate zilnic si platite sau reinvestite lunar. 4ond de piata monetara neimpozabil (Ta50e5empt money market "und) )n *tatele +nite, fond de piata monetara care investeste in instrumente financiare de credit pe termen scurt, cu ratin' mare, neimpoza ile, asa incat venitul din do anda distri uit investitorilor este scutit de impozitul federal pe venit. 4ond de rezerva pentru serviciul datoriei ()ebt service "und) $ont in care sunt depusi anii ceruti printr!un contract fiduciar sau prin contractul o li'atiunii, ca protectie impotriva intreruperii fluxului veniturilor care au fost oferite drept 'arantie pentru plata o li'atiunilor? de o icei, ec"ivalentul serviciului datoriei pe un an. 4ond de sector ( ector "und) Bond de investitii care face plasamente exclusiv intr!o anumita industrie sau cate'orie de actiuni. Adesea, denumit fond 0specializat1.

4ond de valori mobiliare convertibile (Convertible securities hedge "und) Bond de investitii care cumpara actiuni preferentiale si o li'atiuni converti ile si vand s"ort actiunile in care acestea pot fi convertite. ( li'atiunile si actiunile preferentiale 'enereaza un cas"!flo7 pozitiv si au prioritate in fata actiunilor comune in cazul unei lic"idari a firmei. De asemenea, ele pot fi convertite in actiuni comune pentru a acoperi pozitiile s"ort create. 4ond de venit (!ncome "und) Bond desc"is de investitii al carui o iectiv principal este sa o tina un venit curent pentru investitorii sai. Astfel, aceste fonduri pot investi in instrumente financiare cum ar fi o li'atiuni, actiuni preferentiale si actiuni comune care platesc un dividend relativ mare, sau pot vinde s"ort optiuni call azate pe actiuni. 4ond de venit din actiuni (,(uity0income "und) )n *tatele +nite, fond al carui portofoliu se axeaza pe acele actiuni care au un randament mare al dividendului, cum ar fi actiunile companiilor de servicii pu lice, actiunile trusturilor de investitii in proprietati imo iliare (real estate investment trusts) si cele ale companiilor financiare. 4ond deschis (%pen0end "und) *c"ema complexa de or'anism de plasament colectiv in instrumente financiare transfera ile si alte tipuri de active financiare. $ompanie de investitii care ofera continuu noi titluri de participare investitorilor si care este dispusa sa rascumpere titlurile existente de la detinatorii acestora. Deoarece titlurile de participare sunt cumparate direct de la fondul desc"is de investitii si sunt vandute direct fondului de catre investitori, nu exista o piata secundara pentru titlurile acestor companii. Bondurile desc"ise de investitii difera intre ele in functie de tipul investitiilor pe care le fac si de comisioanele percepute. 4ond deschis de investitii (#utual "und) $ompanie de investitii care stran'e anii de la investitori, ii investeste in instrumente financiare si distri uie venitul investitorilor sai. Avand un portofoliu diversificat si administrat profesionist, fondul desc"is de investitii emite continuu noi titluri de participare investitorilor, la valoarea activului net plus comisionul la vanzare aplica il, si rascumpara unitatile de fond existente de la investitori, la valoarea activului net minus comisionul la vanzare amanat sau comisionul la rascumparare. De departe cel mai popular tip de companie de investitii. 4ond diversi"icat ()iversi"ied "und) Bond al carui portofoliu detine diverse tipuri de actiuni si o li'atiuni. )n *tatele +nite, pentru ca un fond sa fie considerat diversificat, 5e'ea $ompaniilor de )nvestitii din 1<49 cere ca acesta sa investeasca cel putin ;,- din activele sale in conformitate cu urmatoarele re'uli> (1) nu pot fi investite mai mult de ,- din active intr!o sin'ura companie si (#) nu pot fi cumparate mai mult de 19- din actiunile aflate in circulatie ale unei companii. .a&oritatea fondurilor desc"ise de investitii se incadreaza in aceste re'uli. 4ezi 3ondiversified fund. 4ond echilibrat (&alanced "und) Bond de investitii care detine un portofoliu ec"ili rat de actiuni, o li'atiuni si alte active financiare. Biecare activ este detinut intr!o anumita proportie pentru a asi'ura fondul impotriva diferitilor factori de risc. 4ezi $omposition. 4ond escro8

(,scro8 "und) 5a refinantarea unei emisiuni de o li'atiuni municipale, fond detinut de catre un administrator imputernicit pe care acesta il investeste intr!un portofoliu de instrumente financiare de trezorerie ce produce un flux de do anda si de principal suficient pentru a efectua platile do anzii si principalului aferente emisiunii refinantate. 4ond "ara comission (.o load "und) )n *tatele +nite, fond de investitii care nu percepe nici un comision la vanzare si nici un comision la vanzare amanat. )n plus, comisionul 1# !1, in cazul in care exista, nu tre uie sa depaseasca 9,#,- pe an. Daca portofoliul nu percepe nici un comision 1# !1, acesta este denumit adesea fond 0pur1, fara comision. 4ond "le5ibil de obligatiuni (4le5ible0bond "und) Bond care investeste intr!o com inatie de o li'atiuni ce poate fi modificata. .ana'erul de portofoliu nu se confrunta cu restrictii privitoare la calitatea sau scadenta o li'atiunilor. 4ond global (/lobal "und) )n *tatele +nite, fond care investeste in companii aflate sau tranzactionate in diverse tari, inclusiv in *tatele +nite. 4ond inchis de investitii (Closed0end "und) (1) Bond tranzactionat la ursa a carui emisiune de unitati de fond este determinata. Astfel, spre deose ire de fondurile desc"ise de investitii, cele inc"ise au un numar fix de unitati de fond, nu emit continuu unitati de fond investitorilor si nici nu rascumpara unitati de fond de la cei care vor sa vanda. Acestea pot fi vandute sau cumparate printr!un ro%er. .a&oritatea fondurilor inc"ise se tranzactioneaza cu discont fata de valoarea activului net. $ateva se tranzactioneaza cu prima. (#) Bond desc"is de investitii care si!a inc"is usile noilor investitori. Acest lucru se intampla de o icei cand un portofoliu a crescut atat de mult, incat daca ar mai creste nu si!ar mai putea atin'e o iectivele intr!un mod eficient. +neori, compania de administrare infiinteaza, pentru noii investitori, un fond clona, cu o iective similare, in cadrul aceleiasi familii de fonduri. 4ond investitii (+ool) $omasarea resurselor financiare ale mai multor investitori in vederea atin'erii unui scop comun. De exemplu, mem rii unui clu de investitori isi pun anii laolalta pentru a investi impreuna intr!un portofoliu din care fiecare detine o anumita cota parte. Astfel, ei pot eneficia de o diversificare mai mare si au sansa de a o tine o renta ilitate mai mare decat ar o tine daca ar investi individual. 4ond mi5t (hibrid) (Hybrid "und) Bond desc"is de investitii care detine atat actiuni, cat si o li'atiuni. Exemple de astfel de fonduri sunt> fondurile cu alocarea activelor, fondurile converti ile si cele ec"ili rate. 4ond nediversi"icat (.ondiversi"ied "und) )n *tatele +nite, fond de investitii care a decis sa nu respecte definitia 0diversificarii1 data de 5e'ea $ompaniilor de )nvestitii din 1<49. Bondurile nediversificate tre uie sa investeasca insa cel putin ,9- din activele lor in conformitate cu aceleasi re'uli pe

care tre uie sa le respecte fondurile diversificate pentru ;,- din activele lor. 4ezi Diversified fund. 4ond orientat pe o anumita scadenta (Target0maturity "und) Bond care investeste in o li'atiuni cu cupon zero, in special strips!uri, care a&un' la scadenta intr!un anumit an. $a si o li'atiunile cu cupon zero, aceste fonduri platesc o suma de ani predeterminata, la o anumita data in viitor, atunci cand portofoliul lor de o li'atiuni a&un'e la scadenta. 4ond pe un indice (!nde5 "und) )n *tatele +nite, fond de investitii al carui portofoliu mimeaza un anumit indice de piata, cum ar fi *tandard D 2oorQs ,99, detinand o mare parte sau c"iar toate actiunile din indicele respectiv. Bondurile pe indici sunt fonduri administrate pasiv si au costuri reduse. )n cazul fondurilor pe indici, este si'ur ca cresterile si scaderile pe care activul net al acestora le va inre'istra vor fi reflectate si de modificarile indicelui de piata. 4ond specializat ( peciality "und) Bond de investitii care are o orientare investitionala limitata si uneori neo isnuita. Exemple de astfel de fonduri sunt cele care evita investitiile in anumite tipuri de companii sau industrii, cum ar fi cea a tutunului, precum si cele care investesc in anumite re'iuni din *tatele +nite. Bondurile de sector reprezinta o su cate'orie in cadrul cate'oriei fondurilor specializate. 4ezi *ector fund. 4onduri "spiders" ( piders ( +)Rs or tandard=s and +oor=s )epositary Receipts)) Bonduri pe indici care se tranzactioneaza la American *toc% Exc"an'e. +n portofoliu vizeaza indicele *D2 ,99 (sim ol de tranzactionare *2J)? celalalt vizeaza indicele *D2 .id $ap 499 (.DJ) 4onduri de "onduri (4unds o" "unds) )n *tatele +nite, fonduri desc"ise de investitii care investesc in titlurile de participare ale altor fonduri desc"ise de investitii. 4onduri "ederale (4ederal "unds) )n *tatele +nite> (1) Bonduri excedentare fata de cerintele referitoare la rezerva impuse de catre Bed, pe care ancile comerciale le depun la 6ancile 8ezervei Bederale. 6ancile comerciale pot imprumuta intre ele aceste fonduri excedentare, prin imprumuturi peste noapte, la rate ale do anzii cunoscute drept "rata fondurilor federale" (federal funds rate)? (#) Bonduri folosite la lic"idarea tranzactiilor cu decontarea in aceeasi zi? (3) Bonduri folosite de catre Bed pentru a rascumpara instrumente financiare de trezorerie. 4onduri tranzactionate la bursa (,5change0traded "unds) )n *tatele +nite, unitatile de fond ale unor fonduri inc"ise de investitii care, de o icei, se tranzactioneaza la 3J*E sau Amex ca orice actiune. )n afara de fondurile inc"ise de investitii, din aceasta cate'orie mai fac parte portofoliile *piders si NE6*. Aceste portofolii pot fi cumparate si vandute prin intermediul unei firme de ro%era&. 4ezi $losed!end fund, *piders, NE6*. 4orma nominativa (Registered "orm)

/ermen ce se refera la acele instrumente financiare transfera ile emise in forma materializata ce permite ca numele si adresa proprietarului sa fie tiparite pe certificat. (pusul formei la purtator. 4ormatiune gra"ica tip "ar"urie ( aucer) )n analiza te"nica, o formatiune 'rafica ce indica faptul ca pretul unei valori mo iliare a inre'istrat un minim si ca este in crestere. 4ezi 8oundin' ottom. 4ormator de piata (#arket maker) (1) 2ersoana sau firma care face activ cereri si oferte pentru o anumita valoare mo iliara, cumparand si vanzand in mod continuu pentru contul propriu. De o icei, formatorii de piata incearca sa o tina profit din sc"im area rapida a pozitiilor lor in valori mo iliare si nu din pastrarea acelor pozitii in anticiparea unei anumite evolutii a pretului. *pecialistii de la ursele de valori si dealerii de pe piata (/$ sunt formatori de piata. Acestia pot actiona si ca a'ent. 4ezi .a%e a mar%et. (#) .em ru al unei urse de optiuni care tranzactioneaza in contul si pe riscul propriu. Acest mem ru este insarcinat cu raspunderea de a tranzactiona astfel incat sa mentina o piata corecta, ordonata si concurentiala. El nu poate actiona ca a'ent. 4ormular ",volutie pozitii "utures" (,(uity run) )n tranzactiile cu contracte futures, document intocmit zilnic in care sunt prezentate pozitiile unui client, valoarea prezenta a acestora, necesarul de mar&a si activitatea zilei curente. De asemenea, mai pot fi incluse si alte informatii cum ar fi pra'ul de renta ilitate a pozitiei totale, soldurile de numerar sau valoarea activelor depuse ca mar&a. 4ormular "+ure book entry" (+ure book entry) *istem in cadrul caruia nu se prevede emiterea de certificate pentru detinatorii o li'atiunilor. Bormular "*ituatie portofoliu derivate" (2urc"ase and sell statement) Document trimis de o firma de ro%era& unui client atunci cand intervine o modificare in pozitiile pe care acesta le detine in contracte futures sau optiuni. Documentul prezinta numarul de contracte cumparate sau vandute, pretul la care contractele au fost cumparate sau vandute, pierderea sau profitul rut, comisioanele, pierderea sau profitul net. Bormular mandat (2rox@ statement) )n *tatele +nite, document pe care, conform re'ulilor *E$, corporatiile tre uie sa!l trimita actionarilor odata cu mandatele prin care se solicita votul acestora. Documentul prezinta articolele care urmeaza sa fie votate, cuprinzand nominalizarile pentru functiile de directori, firma de audit propusa, salariile functionarilor superiori si ale directorilor si propunerile facute de catre mana'ement si actionari. Bormulare (tic"ete) de ordine folosite in rin' (Bloor order tic%ets) Bormulare care prezinta intr!o forma simplificata informatiile furnizate de ordinele de cumparare sau de vanzare ale clientilor. Aceste formulare sunt folosite in rin'ul ursei de catre ro%erii de rin' pentru a executa ordinele clientilor. Bormulare (tic"ete) pentru ordine ((ffice order tic%ets) Bormulare tipizate ce se completeaza in detaliu de catre un ro%er al unei firme de ro%era& la primirea ordinelor de la clienti. +n astfel de formular indica daca ordinul este de cumparare sau de vanzare, numele valorii mo iliare, cantitatea, tipul

ordinului (ordin la piata, limita sau stop) si numele sau codul numeric al clientului. 4ezi Bloor order tic%ets. Borta ma&ora (Borce ma&eure) $lauza intr!un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si!a putut indeplini, partial sau inte'ral, o li'atiile contractuale din cauza unor evenimente pe care aceasta nu le!a putut controla. Aceste evenimente sunt definite in contract sau in re'lementarile in vi'oare. Branciza (Branc"ise) (1) )ntele'ere intre o firma si o alta parte (un dealer) prin care firma ofera acestei parti, in anumite conditii,dreptul de a vinde produsele sau serviciile sale intr!o anumita zona, cu sau fara exclusivitate. Aceasta este o metoda de extindere rapida a unei afaceri, folosind un capital minim. (#) Dreptul le'al acordat unei companii sau unei persoane fizice de catre o administratie pu lica de a indeplini anumite functii economice. De exemplu, o firma poate o tine o astfel de franciza pentru a presta anumite servicii pu lice intr!o zona delimitata 'eo'rafic. Bree cro7d s@stem (Bree cro7d s@stem ) *istem de tranzactionare, specific urselor americane, in care toti mem rii aflati in rin' fac cereri de cumparare si oferte de vanzare fie pentru contul firmei de ro%era& pe care o reprezinta, fie pentru contul clientilor, iar tranzactiile cu diferite instrumente financiare se fac simultan in diferite parti ale rin'ului. Buziune ($onsolidation) Buziune a doua sau mai multe firme in urma careia se formeaza o companie complet noua. Activele si datoriile firmelor care au fuzionat sunt preluate de noua companie. 4ezi .er'er. Buziune (.er'er) Buziunea a doua sau mai multe companii in care activele si datoriile firmei (respectiv firmelor) fuzionare sunt preluate de catre noua firma. Exista mai multe tipuri de fuziuni> (1) Buziune orizontala ("orizontal mer'er)> fuziune intre firme care ofera produse sau servicii similare? (#) Buziune verticala (vertical mer'er)> fuziune intre firme care isi desfasoara activitatea in acelasi domeniu dar la nivele diferite? (3a) .ar%et extension mer'er> fuziune intre companii care vand aceleasi produse, dar pe piete diferite? (3 ) 2roduct extension mer'er> fuziune intre companii care vand produse diferite, insa inrudite, dar pe aceeasi piata? (4) $on'lomerat> fuziune intre companii care isi desfasoara activitatea in diverse domenii.

/aj (+ledge) Activ financiar, cum ar fi un instrument financiar sau o polita de asi'urare de viata cu valoare de rascumparare, apartinand unui de itor, care este oferit creditorului drept 'arantie ca acesta isi va onora o li'atiile de plata fata de creditor. /ermenii pled'e si "@pot"ecate sunt sinonimi deoarece nici unul nici celalalt nu implica transferul dreptului de proprietate asupra activului. )n cazul in care de itorul nu isi indeplineste o li'atiile de plata fata de creditor, acesta din urma are dreptul de a vinde activul oferit drept 'arantie pentru a!si recupera principalul si do anda aferenta, precum si c"eltuielile de vanzare. /arajul

(/arage) +na din zonele de tranzactionare, de mici dimensiuni, aflate c"iar lan'a rin'ul principal de tranzactionare al 3J*E. /arantia de plata a emitentului (4ull "aith and credit) 5a emisiunile de o li'atiuni municipale, expresie ce semnifica 'arantarea efectuarii platilor do anzii si principalului aferente unei emisiuni cu intrea'a putere fiscala si capacitate de indatorare a emitentului. /arantie (2arrant) )nstrument financiar care confera detinatorului sau dreptul de a cumpara un anumit numar de actiuni la un pret predeterminat. De exemplu, o 'arantie poate conferi detinatorului sau dreptul de a cumpara , actiuni IJO la un pret de #,: per actiune pana la 1 octom rie #994. *pre deose ire de drepturi (ri'"ts), care de asemenea confera dreptul de a cumpara actiuni comune, 'arantiile au un pret de su scriere mai mare decat pretul pietei la momentul emiterii si au o durata de viata de cativa ani. =arantiile sunt emise de re'ula impreuna cu o emisiune de actiuni sau de o li'atiuni ca onus pentru a creste vanda ilitatea emisiunii. =arantiile sunt instrumente financiare transfera ile si pot fi calificate drept valori mo iliare de catre autoritatile pietei de capital. Ele se tranzactioneaza la ursele mari. /arantie ( ecurity) $olateral oferit de un de itor unui creditor pentru a 'aranta un imprumut. De exemplu, 'arantia care sta la aza unui imprumut ipotecar este locuinta cumparata din acel imprumut. /arantie (/uarantee indemnity) (1) Document in aza caruia 'arantul este raspunzator de neplata unei datorii sau de neindeplinirea unei o li'atii de catre o parte la un anumit contract. +n astfel de 'arant isi asuma o responsa ilitate de 'radul doi, prin aceea ca se o li'a sa plateasca creditorului suma datorata doar in caz ca de itorul nu o face el insusi. =arantul nu poate eneficia de nici un fel de avanta& de la de itor sau creditor, in aza contractului dintre acestia. (#) Document in aza caruia o terta parte denumita 'arant care, de re'ula, este o companie de asi'urari, se o li'a sa plateasca despa'u iri, deci sa suporte pierderea inre'istrata de una din partile unui contract la care ea nu participa direct. +n astfel de 'arant isi asuma o responsa ilitate de 'radul unu, adica plateste in locul de itorului care este scos din cauza. /arantie perpetua (+erpetual 8arrant) =arantie fara data de expirare. /radul de indatorare ()ebt0to0e(uity ratio) 8aportul intre imprumuturile pe termen lun' si fondurile furnizate de catre actionari. Acesta este o masura a levierului financiar ! utilizarea anilor imprumutati pentru a mari renta ilitatea 'enerata de catre capitalul actionarilor. ( valoare mare a acestui raport indica o politica de finantare foarte a'resiva, ceea ce inseamna casti'uri foarte volatile. ( valoare mica a acestui raport indica o politica de finantare conservatoare si un risc scazut, existand posi ilitati reduse de a se o tine pierderi mari sau casti'uri mari. /ra"ic bara (&ar chart) )n analiza te"nica, 'rafic ce reprezinta evolutia pretului !de o icei a pretului unei actiuni! prin intermediul unor are verticale pe care sunt marcate toate preturile

semnificative (pretul minim, pretul maxim, pretul de desc"idere si pretul de inc"idere) ale fiecarei zile de tranzactionare pentru o anumita perioada. +n 'rafic ara indica trendul unei actiuni sau al pietei in 'eneral pe o perioada de cateva zile, saptamani, luni sau ani. /ra"ic de inversare (Reversal pattern) )n analiza te"nica, este o formatiune 'rafica ce indica un minim sau un maxim al pietei. ( astfel de formatiune 'rafica ce apare, de re'ula, in urma unei miscari principale a pretului unei actiuni, sau a pietei in 'eneral, indica faptul ca investitorii ar tre ui sa!si a&usteze pozitiile pentru a eneficia de urmatoarea modificare a directiei de evolutie a pretului. Bormatiunea 'rafica cap!si!umeri este un exemplu de 'rafic de inversare. /ra"ic punct si valoare (+oint and "igure (+74) chart) )n analiza te"nica, este un 'rafic in care sunt inre'istrate doar variatiile semnificative ale valorii unei valori mo iliare sau ale unui indice al pietei. 2e axa verticala este reprezentat pretul, dar spre deose ire de toate celelalte 'rafice, pe axa orizontala nu este reprezentata nici o varia ila. )nre'istrarile intr!un 'rafic punct si valoare sunt facute doar daca varia ila analizata se modifica cu o valoare predeterminata, de exemplu un punct sau doua puncte. $resterile pretului sunt marcate cu 0x!uri1, iar scaderile sunt marcate cu 09!uri1. $el care construieste un 'rafic 2DB tre uie sa sta ileasca valoarea casetei 'raficului, precum si valoarea cu care tre uie sa varieze varia ila respectiva pentru a putea fi inre'istrata pe 'rafic. De exemplu, in cazul unui contract futures pe porum se poate construi un 'rafic 2DB care sa inre'istreze doar variatiile de un cent per us"el ale pretului, fiecare caseta reprezentand insa un sfert de cent. Astfel, se va inre'istra un 0x1 numai daca pretul creste cu un cent, dar pentru a reprezenta variatia de un cent a pretului se vor completa patru casete. /reveyard market (/reveyard market) 2iata in scadere pe care vanzatorii se confrunta cu mari pierderi, in timp ce cumparatorii potentiali isi pastreaza anii pana cand piata devine si mai atractiva (preturi din ce in ce mai mici). /ridlock (/ridlock) 2e piata contractelor futures, situatie in care activitatea de tranzactionare scade ca intensitate sau inceteaza. *preadul intre cerere si oferta este foarte mare, iar volumul tranzactiilor este foarte mic sau e'al cu zero. /rup de vanzari ( elling group) =rup de dealeri care au fost desemnati de catre mana'erul unui sindicat de distri uire sa actioneze ca a'ent pentru distri uitori in vanzarea unei emisiuni noi de instrumente financiare transfera ile sau intr!o distri uire secundara. Ei sunt recompensati cu o parte din spread denumita concesiunea vanzarii. Ei nu!si asuma nici o raspundere financiara pentru partea nevanduta, dar nici nu participa la profitul o tinut din partea ramasa sindicatului.

Hedge pur (+ure hedge) Eed'e de cumparare utilizat pentru a mentine o rata a do anzii si pentru a se prote&a impotriva unei scaderi a ratelor do anzii. Hedge3Hedging

(Hedging) (1) An'a&area unei pozitii pe piata futures opusa fata de pozitia detinuta pe piata cas" (spot) pentru a inlocui temporar o tranzactie care urmeaza sa fie facuta pe piata cas" (spot), ca protectie impotriva riscului ca pretul sa ai a o evolutie nefavora ila pe piata cas". De exemplu, vanzarea s"ort de contracte futures in anticiparea vanzarii viitoare a unei marfi pe piata cas" (spot), ca protectie impotriva unei eventuale scaderi a pretului, sau cumpararea de contracte futures in anticiparea cumpararii viitoare a unei marfi pe piata cas" (spot), ca protectie impotriva unei eventuale cresteri a pretului. 2rin cumpararea sau vanzarea s"ort de contracte futures, riscul modificarii pretului este transferat speculatorilor care sunt dispusi sa accepte acest risc in speranta o tinerii unor profituri rapide. (#) *e refera la orice com inatie de pozitii lon' si s"ort in instrumente financiare, contracte futures si optiuni, in care o pozitie tinde sa reduca riscul celeilalte? orice strate'ie folosita pentru a reduce riscul unei investitii. De exemplu, un mana'er de portofoliu se poate prote&a partial impotriva riscului de scadere a pietei transferand o parte mai mare a portofoliului in instrumente financiare ec"ivalente cu numerarul. $a alternativa, mana'erul ar putea vinde contracte futures pe indici de actiuni. Daca piata scade, casti'urile din contractele futures vandute s"ort vor compensa intr!o masura mai mare sau mai mica scaderea in valoare a portofoliului. Hedging anticipat (Anticipatory hedging) 8ealizarea unei operatiuni de "ed'in' inainte de a initia pozitia curenta care tre uie prote&ata. De exemplu, o firma care stie ca va primi fonduri de investitie peste o zi sau peste o saptamana poate prefera sa se prote&eze mai devreme impotriva riscurilor. *au, un producator poate dori sa se prote&eze impotriva riscului inainte de recoltarea cerealelor, de realizarea unui produs sau de prelucrarea unei materii prime. Hedging incrucisat (Cross hedge3hedging) )n tranzactionarea contractelor futures> (1) pozitie an'a&ata intr!un contract futures pe o marfa cu scopul de a prote&a o pozitie existenta pe piata cas" intr!o marfa inrudita. De exemplu, vanzarea unui contract futures pe 'rau cu livrarea in doua luni pentru a prote&a o pozitie existenta pe piata cas" in ovaz? (#) prote&area unei marfi prin utilizarea unui contract futures care are ca activ de aza o marfa diferita de cea pentru care se realizeaza "ed'in'ul atunci cand nu exista contracte futures pe acea marfa, iar tendintele de evolutie a pretului pe piata cas" si pe piata futures sunt similare. De exemplu, utilizarea contractelor futures pe soia cu scopul de a prote&a produsele din peste. H%R!>%. () *istem informatic care permite a'entilor ursieri tranzactionarea la 646 din afara incintei rin'ului 6ursei. E(8)O(3 ofera posi ilitatea de a realiza in re'im computerizat totalitatea operatiunilor specifice activitatii de tranzactionare> editarea si introducerea de ordine de ursa, executarea tranzactiilor, accesul la informatiile referitoare la tranzactii si decontarea tranzactiilor, inclusiv istoricul tranzactiilor, precum si diverse alte informatii relevante cu privire la tranzactionare

!denti"icarea semnatarului (Ackno8ledgement) 4erificarea autenticitatii unei semnaturi fizice olo'rafe sau electronice in cazul unei tranzactii cu valori mo iliare? verificarea transferului unui cont de valori mo iliare de la un ro%er la altul etc.

!esire pe piata (/oing public) ( companie privata iese pe piata, adica "devine pu lica" atunci cand isi ofera actiunile pentru prima data pu licului investitor (oferta pu lica initiala). !legal (!llegals) ( li'atiuni care nu au un aviz le'al atasat. !mplicarea in raspunderea "ata de credit (%verlapping debt) )n cazul unei emisiuni de o li'atiuni municipale, este raspunderea fata de datoria contractata de municipalitate ce este impartita cu o alta entitate administrativa. De exemplu, un oras poate imparti raspunderea cu districtul in care este situat, pentru o li'atiunile emise de district in scopul finantarii unei utilitati de interes pu lic. !mpotriva multimii care tranzactioneaza (Against the cro8d) *trate'ie adoptata de un investitor prin care acesta actioneaza impotriva multimii care tranzactioneaza pe considerentul ca intotdeauna un casti' va fi mai mare daca se imparte intre mai putini participanti. 4ezi )mpotriva pietei. !mpotriva pietei (Against the market) Expresie desemnand strate'ia adoptata de un investitor prin care acesta actioneaza in directia opusa celei urmate de ma&oritatea investitorilor, azand!se pe rationamentul ca daca cineva considera ca piata va evolua intr!o anumita directie, atunci acest lucru nu se va intampla deoarece> (1) ma&oritatea celor care sustin ca piata va creste au toti anii investiti si nu mai au puterea de a cumpara, ceea ce inseamna ca piata tocmai inre'istreaza un maxim? (#) cei care previzioneaza scaderea de&a au vandut, ceea ce inseamna ca piata tocmai inre'istreaza un minim si nu poate decat sa creasca. !mpozit "inal companie (#ainstream corporation ta5 (#CT)) )mpozitul total platit de o companie, mai putin impozitul pe care aceasta l!a platit in avans (advance corporation tax). !mpozit in avans (Advance corporation ta5) 2rocedura de livrare intalnita in cazul contractelor futures care permite cumparatorului si vanzatorului sa!si indeplineasca o li'atiile contractuale referitoare la livrare independent de piata or'anizata si re'lementata a acestor instrumente financiare derivate. !mpozit minim alternativ (Alternative minimum ta5) )n *tatele +nite este un impozit federal pe venit care se percepe contri ua ililor care au un venit suficient de mare, insa este neimpozitat sau este impozitat la o rata mai scazuta. !mpozit pe castigurile de capital (Capital gains ta5) )mpozit perceput investitorilor pe profitul o tinut din vanzarea unui instrument financiar transfera il. )n *tatele +nite, inainte de 5e'ea 8eformei Biscale din 1<FG, casti'urile de capital o tinute din vanzarea instrumentelor financiare transfera ile, care fusesera detinute cel putin G luni, erau considerate casti'uri pe termen lun' si impozitate la o rata mai mica decat rata de impozitare a venitului din activitatea curenta (ordinar@ income). 5e'ea din 1<FG a eliminat acest avanta&, impunand ca toate casti'urile de capital sa fie impozitate la aceleasi rate de impozitare ca si venitul din activitatea curenta.

!mpozit pe venit3pro"it (!ncome ta5) )mpozit perceput pe casti'urile anuale ale unei persoane fizice sau ale unei companii. )n *tatele +nite, aceste impozite sunt percepute de catre 'uvernul federal, precum si de catre anumite administratii statale si locale. Exista re'uli diferite care se aplica in cazul venitului individual si in cazul profitului o tinut de o companie. .arimea si structura impozitului pe venit influenteaza in mare masura preturile valorilor mo iliare si deciziile investitorilor. !mpozit suplimentar pe pro"it (Accumulated earnings ta5) )mpozit suplimentar pe profitul capitalizat sau retinut in sfera afacerii de catre companie pentru a evita aplicarea unui impozit prea ridicat actionarilor in cazul in care acestora le!ar fi platite dividende la nivelul rezultat dupa inc"eierea ilantului conta il. *copul acestui impozit este de a face mai dificila amanarea impozitarii sau micsorarea ratei impozitului pe profitul care, in mod normal, ar fi tre uit sa fie distri uit actionarilor su forma de dividende. De exemplu, actionarii care fac parte dintr!o cate'orie de impozitare cu venituri mari prefera ca profitul sa fie reinvestit decat sa fie platit su forma de dividende pentru a evita impozitarea la ratele mari de impozitare. )n *tatele +nite, )8* considera ca daca, in realitate, firma nu are nevoie de acesti ani si ca ei sunt reinvestiti doar din motive fiscale, atunci tre uie aplicat acest impozit suplimentar pe profit. !mpozitare dubla ()ouble ta5ation) )mpozitarea aceluiasi venit de doua ori de catre aceeasi autoritate fiscala. )n 'eneral, se refera la impozitarea dividendelor o data la nivel de corporatie (ca venit al companiei, inainte ca dividendele sa fie declarate) si inca o data la nivel personal (ca venit personal, atunci cand dividendele sunt incasate). !mpozite amanate ()e"erred ta5es) )mpozite a caror plata a fost amanata. De exemplu, in *tatele +nite, in cazul unui cont )8A, plata impozitelor este amanata pana cand anii sunt retrasi. !mprumut ($oan) /ranzactie prin care proprietarul unui activ (denumit creditor) permite unei alte parti, de itorul, sa foloseasca acel activ. De re'ula, de itorul se an'a&eaza sa restituie activul dupa o perioada specificata de timp si sa plateasca o anumita suma de ani, denumita do anda, pentru folosirea acelui activ. !mprumut cu scop de speculatie (+urpose loan) )mprumut ce utilizeaza instrumente financiare transfera ile ale unei corporatii drept colateral pentru a cumpara, mentine sau tranzactiona valori mo iliare in mar&a. 4ezi )mprumut fara scop de speculatie. !mprumut "ara scop de speculatie (.onpurpose loan) )mprumut ce foloseste instrumente financiare drept colateral, facut cu orice alt scop in afara de cumpararea, mentinerea sau tranzactionarea valorilor mo iliare in mar&a. 4ezi )mprumut cu scop de speculatie. !mprumut garantat de polita de asigurare (+olicy loan) )mprumut acordat de catre o companie de asi'urari, 'arantat cu valoarea de rascumparare a unei polite de asi'urare de viata. .arimea unui astfel de imprumut depinde de numarul de ani care s!a scurs de la emiterea politei, varsta asi'uratului la momentul emiterii politei si marimea indemnizatiei de deces. Daca asi'uratul nu

restituie imprumutul, indemnizatia de deces va fi redusa cu valoarea imprumutului, plus do anda acumulata. !mprumut revocabil (Call loan) $redit ce poate fi revocat oricand de catre una din parti. )n investititii, este un imprumut acordat de anci firmelor de ro%era& in scopul finantarii cumpararilor in mar&a ale clientilor, folosind instrumente financiare transfera ile drept colateral. )n mod normal, pentru un astfel de imprumut, firmele de ro%era& percep investitorilor o do anda e'ala cu do anda pentru creditul revoca il, plus un procent suplimentar, in functie de suma imprumutata. *copul imprumutului revoca il este de a stimula activitatea investitionala. !n a"ara banilor (%ut0o"0the0money) /ermen care este folosit pentru a descrie o optiune care nu are valoare intrinseca. +n investitor care cumpara o optiune 0in afara anilor1 spera ca pana la scadenta specificata a optiunii aceasta sa devina o optiune 0in ani1 pentru a putea fi exercitata. $"iar daca o optiune in afara anilor nu are valoare intrinseca ea poate avea valoare de piata data de valoarea de timp a optiunii. !n a"ara bursei (%"" board) Expresie care se refera la tranzactiile facute pe piata (/$ sau la tranzactiile cu valori mo iliare listate care nu au fost executate la ursa. !n a"ara casei de compensatie (,50clearing house) /ermen folosit pentru a desemna o tranzactie cu valori mo iliare care urmeaza a fi decontata (adica, efectuarea platii si livrarea valorilor mo iliare) fara a se eneficia de facilitatile casei de compensatie, direct intre participantii la tranzactie. !n bani (!n0the0money) Expresie folosita pentru a desemna o optiune care are valoare intrinseca. ( optiune call este in ani daca pretul sau de exercitare este mai mic decat pretul de piata al activului de aza. ( optiune put este in ani daca pretul sau de exercitare este mai mare decat pretul de piata al activului de aza. !n crestere (&ullish) Ad&ectiv folosit pentru a desemna opinia sau previziunea unui investitor care anticipeaza cresterea pietei in 'eneral, a unei anumite valori mo iliare sau a amandurora. 4ezi 6earis". !n scadere (&earish) Ad&ectiv folosit pentru a desemna opinia sau previziunea unui investitor care anticipeaza scaderea pietei in 'eneral, a unui anumit instrument financiar transfera il, sau a amandurora. 4ezi 6ullis". !n timpul unei zile (!ntraday) /ermen folosit frecvent la indicarea maximelor si minimelor zilnice ale unei valori mo iliare. !ncertitudine3*nivers probabilistic (*ncertain) Existenta unui 'rad de pro a ilitate privind directia, intensitatea, timpul, ordinea si sincronizarea desfasurarii unor fapte, fenomene sau evenimente, fapt care determina o indoiala, un 'rad de toleranta privind cunoasterea sau masurarea rezultatului acestora. 4ezi $ertain, 8is%.

!nchidere (Close) (1) +ltima &umatate de ora de la sfarsitul sedintei de tranzactionare, desemnata oficial de catre o ursa, in cadrul careia toate tranzactiile se considera a fi facute "la inc"idere". (#) +ltimul pret la care s!a tranzactionat un instrument financiar transfera il in timpul unei sedinte de tranzactionare. !nchidere "ortata (Closed out) 5ic"idarea de catre ro%er a pozitiei unui client care nu a putut sa raspunda unui apel in mar&a sau sa acopere o vanzare s"ort. !nchidere pozitie (Closing0out) 2e piata contractelor futures sau options, lic"idarea unei pozitii lon' sau s"ort existente printr!o tranzactie opusa si de aceeasi marime. !nchiderea o"ertei (Closing) 2rocesul prin care emitentul incaseaza contravaloarea emisiunii de o li'atiuni si livreaza o li'atiunile distri uitorului. !nclusiv dobanda (And interest) *inta'ma atasata unei o li'atiuni la cotarea acesteia. $umparatorul o li'atiunii respective plateste vanzatorului pretul de cumparare, plus do anda acumulata de la plata anterioara a do anzii efectuata de catre emitent. 4ezi Do anda acumulata. !ndatorare ($everaging) *e refera la situatia in care, pentru a face o investitie, se folosesc fonduri imprumutate. +n investitor sau o firma cu un 'rad mare de indatorare se afla intr!o pozitie riscanta daca ratele do anzii cresc sau daca renta ilitatea investitiei este foarte scazuta. !ndicatie (!ndication) 2e ta ela electronica, o aproximare a preturilor de cerere si de oferta pentru o valoare mo ilara atunci cand tranzactionarea incepe dupa o desc"idere intarziata sau se reia dupa ce a fost suspendata datorita unui dezec"ili ru al ordinelor sau din alte motive. !ndicator (!ndicator) )nstrument utilizat de catre analistii financiari pentru a previziona directia de evolutie a pietei valorilor mo ilare, volumul tranzactiilor, directia de evolutie a ratelor do anzii, investitiile de capital si altele. !ndicator decalat3intarziat ($agging indicator) 4aria ila financiara sau economica a carei evolutie tinde sa secondeze evolutia activitatii economice 'enerale. Astfel, un indicator decalat va atin'e un maxim dupa un varf al activitatii economice. *imilar, el va inre'istra un minim dupa un minim al activitatii economice. Acesti indicatori, cunoscuti su denumirea de indicatori intarziati, sunt folositi in analizele con&uncturii economice si ale diferitelor cate'orii de piete. !ndicator #orningstar a riscului (#orningstar risk measure) )ndicator pu licat de .ornin'star )nc. din $"ica'o care se axeaza doar pe posi ilitatea ca un fond sa inre'istreze pierderi. $onform acestui indicator, cu cat renta ilitatile lunare ale unui fond scad mai des su renta ilitatea onului de

trezorerie si cu cat rezultatele acestuia sunt mai sla e, cu atat riscul sau este mai mare. !ndicatori "inanciari (4inancial ratios) )ndicatori folositi de catre analisti, investitori sau mana'eri de portofoliu pentru a evalua factori precum atractivitatea unei actiuni sau eficienta unei companii. $el mai utilizat indicator de catre investitori este raportul pret!casti' (2/E). !ndicatorul puterii relative (Relative strength indicator (R !)) )nstrument al analizei te"nice care incearca sa indice momentul cand exista un exces de cumparatori sau de vanzatori pe piata si cand este posi ila o inversare. (scilatorul 8*) utilizeaza o scala standard de la zero la 199. 5iniile ;9 si 39 reprezinta limitele care indica un exces de cumparatori respectiv de vanzatori pe piata. /eoretic, atunci cand oscilatorul 8*) depaseste valoarea ;9, piata nu mai are capacitatea de a!si mentine nivelul curent al puterii si, in consecinta, este de asteptat o inversare. 8eciproca este vala ila pentru linia 39. .aximele si minimele oscilatorului 8*) preced maximele si minimele pietei, facandu!l un indicator primar. !ndice (!nde5) )ndicator statistic care masoara dimensiunea si sc"im arile fenomenelor economico! sociale. *c"im arile sunt exprimate procentual fata de un an de referinta sau fata de alta perioada de referinta (zi, saptamana, luna, trimestru etc.). Exista indici de dinamica ce masoara cresterile si scaderile in valoare ale pietei actiunilor sau o li'atiunilor, in ansam lu, sau ale anumitor se'mente ale acestor piete. !ndice egal ponderat (,(ually 8eighted inde5) )ndice in care fiecare actiune are aceeasi importanta ca oricare alta, indiferent de pretul actiunii si de capitalizarea de piata. ( crestere de #9- a pretului unei actiuni apartinand unei companii de F9 milioane dolari va avea acelasi impact ca o crestere de #9- a pretului unei actiuni apartinand unei corporatii de F9 miliarde dolari. Acest lucru sporeste cu mult importanta companiilor mai mici in comparatie cu importanta pe care acestea o aveau intr!un indice ponderat cu valoarea. Din aceasta cate'orie face parte 4alue 5ine $omposite )ndex. !ndice ponderat cu pretul (+rice 8eighted inde5) )ndice in care fiecare actiune componenta este ponderata cu pretul sau. )ntr!un astfel de indice, actiunile mai scumpe, care nu apartin neaparat celor mai mari companii, au o pondere mai mare decat cele ieftine. De exemplu, in cadrul unui indice ponderat cu pretul, o crestere de 19- a unei actiuni de 1,9: va avea un impact de 19 ori mai mare decat o crestere de 19- a unei actiuni de 1,:. Exemple de astfel de indici sunt Do7 Hones )ndustrial Avera'e si 3i%%ei ##, *toc% Avera'e. !ndice ponderat cu valoarea (capitalizarea) de piata (-alue 8eighted inde5) )ndice in care fiecare actiune componenta este ponderata cu valoarea (capitalizarea) de piata a companiei, adica cu pretul per actiune inmultit cu numarul de actiuni aflate in circulatie. De exemplu, intr!un indice ponderat cu capitalizarea de piata, o actiune de 49: a unei companii cu 199 milioane de actiuni, avand o capitalizare de piata de 4 miliarde dolari, va avea o pondere de , ori mai mare decat o actiune de F9: a unei companii cu 19 milioane de actiuni, valorand F99 miliarde dolari. $ele mai cunoscute exemple de astfel de indici sunt *D2 ,99 si Nils"ire ,999. !ndicele de incredere &arron=s (&arron=s Con"idence !nde5)

)ndice saptamanal care masoara increderea investitorilor, calculat prin impartirea randamentului o li'atiunilor cu ratin' mediu (randamentul mediu Do7 Hones calculat ca medie aritmetica a randamentelor a 49 de o li'atiuni) la randamentul o li'atiunilor cu ratin' mare (randamentul mediu 6arronCs calculat ca medie aritmetica a randamentelor a 19 o li'atiuni). ( valoare mare indica faptul ca investitorii sunt dispusi sa cumpere o li'atiuni cu un ratin' mai sla , exprimandu!si increderea in economie si in pietele financiare. ( valoare scazuta indica faptul ca investitorii cauta sa investeasca in instrumente financiare de credit de calitate superioara, exprimandu!si in'ri&orarea cu privire la evolutia economiei. *preadul intre randamentul o li'atiunilor cu ratin' mare si cel al o li'atiunilor cu ratin' scazut reflecta opinia investitorilor cu privire la economie. !ndicele )o8 ;ones ()o8 ;ones Average) )ndice compus al pietei, alcatuit din G, actiuni comune 'rupate astfel> (1) 39 de actiuni comune din industrie (formand separat Do7 Hones )ndustrial Avera'e)? (#) #9 de actiuni comune ale companiilor de transporturi aeriene, rutiere si feroviare (formand separat Do7 Hones /ransportation Avera'e) si (3) 1, actiuni comune ale companiilor de electricitate si 'aze naturale (formand separat Do7 Hones +tilit@ Avera'e). !ndicele ,A4, (,A4, (,urope< Australia and 4ar ,ast) !nde5) )ndice popular al preturilor actiunilor straine calculat in *tatele +nite de catre .or'an *tanle@ $apital )nternational. EABE )ndex cuprinde aproximativ 1.199 companii mari. !ndicele $ehman &rothers Aggregate &ond ($ehman &rothers Aggregate &ond !nde5) )ndice al randamentului total pentru aproximativ G.,99 o li'atiuni emise in *tatele +nite. !ndicele $ipper /eneral #unicipal &ond 4und ($ipper /eneral #unicipal &ond 4und !nde5) )n *tatele +nite, indice care masoara valoarea activului net pentru 19 fonduri mari de o li'atiuni municipale. 4aloarea de referinta, de 199, a fost sta ilita la 31 decem rie 1<F9, cand indicele a fost pu licat pentru prima oara. !ndicele .ikkei (.ikkei inde5) $el mai utilizat indice al pietei actiunilor din Haponia. )ndicele 3i%%ei contine ##, de actiuni ale companiilor mari, inecunoscute, tranzactionate la /o%@o *toc% Exc"an'e. $a si Do7 Hones )ndustrial Avera'e, acesta este un indice ponderat cu pretul. De asemenea, mai este cunoscut si ca 03i%%ei Do71. !ndicele .1 , (.e8 1ork tock ,5change !nde5) )ndice compozit alcatuit din toate actiunile listate la 3J*E si ponderat cu valoarea de piata a fiecarei actiuni. 4aloarea de referinta a fost sta ilita la ,9 in 1<GG cand a fost introdus acest indice. De asemenea, mai sunt calculati si pu licati patru indici specializati pentru industrie, transporturi, finante si servicii pu lice. !ndicele +returilor %TC de pe piata .A )A? (.A )A? %ver0The0Counter +rice !nde5) )ndice al activitatii pietei valorilor mo iliare tranzactionat pe pietele (/$, calculat automat, pe o aza lar'a, actualizat la fiecare , minute. !ndicele riscului de tara (Country risk inde5) )ndicator conventional prin care se evalueaza riscul investitiei si al cola orarii economice internationale cu o anumita tara pe aza punctarii unor aspecte politico! economice dintre care cele mai uzuale sunt> 'radul de transparenta a informatiilor

economice, riscul politic, 'radul de indatorare, reesalonarea datoriei externe, rata de creditare, accesul la finantarea ancara, accesul la finantarea pe termen scurt, accesul la piata internationala de capital si detinerea de disponi ilitati la termen. *e mai numeste ratin' de tara. !ndici si medii de actiuni ( tock inde5es and averages) )ndicatori folositi pentru a masura si a raporta sc"im arile in valoare ale unor 'rupuri reprezentative de actiuni. $at de apropiata este evolutia unui indice sau a unei medii de cea a pietei depinde de compozitia sa si de metoda de calcul. Atat mediile (avera'es) cat si indicii (indexes) sunt calculati fie dupa o formula statistica clasica, fie dupa o formula conventionala? in am ele cazuri, formula de calcul sufera modificari cu ocazia splitarilor, a 0disparitiei1 unor companii datorita fuziunilor sau din alte motive, precum si cu ocazia altor sc"im ari. )ndicii si mediile pot fi alcatuite dintr!un numar mare de actiuni, caz in care sunt reprezentative pentru intrea'a piata, sau dintr!un numar mic de actiuni, caz in care reprezinta o anumita industrie sau un anumit sector al pietei. )ndicii si mediile de actiuni sunt folosite de asemenea ca activ de aza pentru contracte futures, optiuni si optiuni pe contracte futures. !n"latie (!n"lation) $restere 'enerala a preturilor masurata prin indici lunari ai preturilor en 'ros (2roducer 2rice )ndex ! 22)) si prin indici lunari ai preturilor en detail ($onsumer 2rice )ndex ! $2)). )nvestitorii in o li'atiuni purtatoare de do anda sunt foarte interesati de acest fenomen, deoarece ma&oritatea platilor do anzii sunt fixe si nu variaza pe perioada in care o li'atiunile se afla in circulatie. ( rata mare a inflatiei reduce renta ilitatea instrumentelor financiare cu venit fix si le face mai putin atractive. !n"rastructura (!n"rastructure) $uprinde sistemul de transporturi, retelele de alimentare cu apa si canalizare, sistemul de electrificare si alte sisteme de utilitati. 2e piata primara a o li'atiunilor municipale, multe emisiuni ale autoritatilor pu lice sunt vandute pentru a finanta investitii in infrastructura. !ngustarea spreadului (.arro8ing the spread) 8educerea diferentei dintre pretul cererii si cel al ofertei pentru o valoare mo iliara ca rezultat al ofertelor de cumparare si de vanzare facute de formatorii de piata sau de specialistii acelei valori mo iliare. De exemplu, pentru o actiune pretul cererii ( id price) ! cel mai mare pret pe care cineva este dispus sa!l plateasca ! poate fi de 19:, iar pretul ofertei (as%ed price) ! cel mai mic pret pe care cineva este dispus sa!l primeasca ! poate fi de 193/4:. Daca un specialist sau un formator de piata face o oferta de cumparare la 191/4:, in timp ce pretul ofertei ramane la 193/4:, spreadul a fost in'ustat. !nlocuire ( 8itching) (1) )n *tatele +nite, la fondurile desc"ise de investitii, este transferarea activelor dintr!un fond intr!altul, fie in cadrul aceleiasi familii de fonduri, fie intre familii de fonduri diferite. )n cazul s7itc"!urilor efectuate in cadrul unei familii de fonduri desc"ise de investitii fara comision, care ofera o varietate de fonduri de actiuni, de o li'atiuni si de piata monetara, nu se percepe nici un comision. )nsa, atunci cand este efectuat un s7itc" de la un fond desc"is de investitii cu comision la altul, este perceput un comision la vanzare. *7itc"!urile sunt efectuate de o icei din initiativa investitorului ca urmare a modificarii conditiilor de piata sau ale o iectivelor

investitionale. (#) 4anzarea actiunilor sau o li'atiunilor cu scopul de a le inlocui cu alte actiuni si o li'atiuni cu un potential mai mare de casti'. !nregistare corespunzatoare (/ood name) Expresie folosita pentru a arata ca inre'istrarea valorilor mo iliare a fost facuta astfel incat sa permita o livrare corespunzatoare. !nstiintare de de"icienta ()e"iciency letter) )n *tatele +nite, notificare trimisa de catre *ecurities and Exc"an'e $ommission unui potential emitent de instrumente financiare transfera ile cu privire la faptul ca prospectul preliminar necesita o modificare sau o adau'ire. ( notificare de deficienta necesita rezolvarea cu promptitudine a pro lemelor semnalate? in caz contrar, perioada de inre'istrare/autorizare poate fi prelun'ita pMe#na la deplina clarificare a acestor pro leme. !nstiintare livrare (.otice o" intention day) )n tranzactiile cu contracte futures, ziua in care casa de compensatie pune in le'atura investitorul care si!a anuntat intentia de a face livrarea conform unui contract futures, cu investitorul care tre uie sa accepte livrarea. Acest lucru se intampla la o zi dupa ce investitorul care detine pozitia s"ort a anuntat casa de compensatie ca doreste sa faca livrarea si cu o zi inainte ca livrarea sa ai a loc. !nstitutie "inanciara (4inancial institution) )nstitutie care colecteaza ani de la pu lic pentru a!i plasa in active financiare cum ar fi actiuni, o li'atiuni, instrumente ale pietei monetare, depozite ancare sau imprumuturi. )nstitutiile depozitare ( ancile comerciale, asociatiile de economii si credite, ancile de economii) constituie depozite pentru care platesc do anda si investesc acesti ani in imprumuturi de pe urma carora incaseaza do anda. )nstitutiile nondepozitare, cum ar fi companiile de asi'urari si fondurile de pensii, colecteaza ani din vanzarea politelor de asi'urare respectiv din incasarea contri utiilor, si platesc daune in cazul cererilor &ustificate de despa'u ire, respectiv eneficii de pensionare. !nstrument "inanciar bazat pe ipoteci (#ortgage 0 backed security) )n *tatele +nite, instrument financiar de credit 'arantat de un fond de ipoteci asi'urate, emis frecvent de $orporatia Bederala )potecara de $redit pentru 5ocuinte (BE5.$), de Asociatia Bederala 3ationala )potecara (B3.A) si de Asociatia 3ationala =uvernamentala )potecara (=3.A). De asemenea, mai este denumit instrument financiar 0pass!t"rou'"1. 2latile catre investitori sunt facute din platile do anzii si principalului aferente ipotecilor care stau la aza instrumentelor financiare de credit. 2rincipalul unui instrument financiar de credit azat pe ipoteci este ram ursat treptat, impreuna cu do anda, nu la scadenta, ca in cazul unei o li'atiuni o isnuite. !nstrument "inanciar cu discont ()iscount paper) )nstrument financiar specific pietei monetare care, la emitere, este vandut la un pret mai mic decat valoarea sa nominala. Discontul, considerat do anda, se acumuleaza pe durata de viata a instrumentului financiar si este platit atunci cand aceasta a&un'e la scadenta. !nstrument "inanciar cu rata variabila a dobanzii (4loater) (1) ( li'atiune cu o rata varia ila a do anzii care se modifica la intervale ce variaza de la o zi, pana la un an. (#) )nstrument financiar derivat cu rata direct varia ila a do anzii. Este un instrument derivat dintr!o o li'atiune municipala, a carui rata a

do anzii fluctueaza in aceeasi directie cu rata 'enerala a do anzii. 8ata do anzii acestui instrument este sta ilita periodic fie la licitatie, fie in raport cu o rata pu licata a do anzii. 4ezi )nverse floater. !nstrument "inanciar de credit ()ebt security) )nstrument financiar ce reprezinta un imprumut ce tre uie restituit si care are o valoare nominala fixa, o sin'ura scadenta sau mai multe scadente si, de o icei, o rata a do anzii sau un discont initial la emitere. De exemplu, un on, un ilet, o o li'atiune sau un efect de comert. !nstrument "inanciar de credit cu dobanda (Cupon instrument) )nstrument financiar care are sta ilita o rata a do anzii indiferent daca acesta a fost emis sau nu cu cupoane detasa ile. !nstrument "inanciar derivat cu rata invers variabila a dobanzii (!nverse "loater) 2ozitia neta lon' sau s"ort a unui dealer sau specialist. De asemenea, valorile mo ilare cumparate si pastrate de catre un dealer pentru a fi revandute ulterior. !nstrument "inanciar in marja (#argin securitiy) )nstrument financiar transfera il care poate fi cumparat sau vandut intr!un cont in mar&a. !nstrument "inanciar materializat (Registered security) (1) )nstrument financiar transfera il in forma nominativa. Actiune sau o li'atiune avand numele proprietarului tiparit pe certificat si inre'istrat in re'istrele emitentului sau ale a'entului acestuia, denumit re'istratar. )nstrumentul financiar poate fi transferat unui alt proprietar doar daca este andosat de catre proprietarul inre'istrat. !nstrument "inanciar mi5t (hybrid) (Hybrid security) )nstrument financiar care are caracteristicile a doua sau mai multe instrumente financiare diferite. De exemplu, o o li'atiune converti ila este un astfel de instrument financiar deoarece ea are caracteristicile unei o li'atiuni conventionale (do anda, scadenta si principalul), insa ea este foarte influentata de evolutia pretului actiunii in care ea este converti ila. !nstrument "inanciar pass0through (+ass0through security) )nstrument financiar care transfera platile de la de itorii ipotecari la investitori printr! un intermediar. )mprumuturile ipotecare avand aceleasi caracteristici, sunt puse laolalta in fonduri ipotecare care formeaza aza pe care se emit instrumente financiare pass!t"rou'" care, la randul lor, sunt vandute investitorilor. Desi au scadente specificate, durata de viata a instrumentelor financiare pass!t"rou'" este posi il sa fie mai scurta, in special in timpul perioadelor de scadere a ratelor do anzii, atunci cand de itorii ipotecari isi refinanteaza imprumuturile. 3umele instrumentului financiar deriva din faptul ca platile do anzii si ale principalului facute de catre de itorii ipotecari sunt transferate (passed!t"rou'") lunar investitorilor de catre un intermediar, o firma specializata, dupa deducerea unei taxe pentru acest serviciu. !nstrument "inanciar trans"erabil de baza (*nderlying securitiy) (1) )nstrument financiar care tre uie livrat in cazul in care o optiune call sau put este exercitata. (#) Actiunea comuna care sta la aza anumitor tipuri de instrumente financiare transfera ile emise de catre o corporatie. Aceasta actiune tre uie livrata

daca o 'arantie sau un drept de su scriere este exercitat, sau daca o o li'atiune sau o actiune preferentiala converti ila este convertita in actiuni comune. !nstrument "inanciar trans"erabil in"erior3subordonat (;unior security) )nstrument financiar transfera il care confera detinatorului sau o prioritate mai mica asupra activelor companiei decat un instrument financiar transfera il dintr!o alta clasa. De exemplu, o actiune preferentiala este un instrument financiar inferior unei o li'atiuni ne'arantate (de enture) care, la randul sau, este un instrument financiar inferior unei o li'atiuni ipotecare (mort'a'e ond). Actiunile comune sunt instrumente financiare transfera ile inferioare tuturor instrumentelor emise de catre o companie. )n 'eneral, un instrument financiar inferior prezinta un risc mai mare, dar ofera posi ilitatea de a o tine casti'uri mai mari decat instrumentele financiare care confera o prioritate mai mare asupra activelor companiei. !nstrument "inanciar trans"erabil inregistrat (Registered security) )n *tatele +nite, instrument inre'istrat la *E$ in momentul vanzarii sale in cadrul unei oferte pu lice sau intr!o distri uire secundara (oferta pu lica secundara de vanzare). Daca nu se face o inre'istrare initiala, termenul se refera la orice instrument vandut pu lic in conformitate cu re'ulile *E$. !nstrument "inanciar trans"erabil listat ($isted security) )nstrument financiar transfera il care a fost acceptat pentru a fi tranzactionat la o ursa de valori. )n 'eneral, avanta&ele listarii unui instrument financiar consta in faptul ca ursa (1) asi'ura o piata ordonata? (#) confera lic"iditate? (3) asi'ura sta ilirea unui pret corect? (4) asi'ura raportarea continua si exacta a tranzactiilor inc"eiate si a cotatiilor? (,) furnizeaza informatii despre companiile listate (G) ela oreaza re'ulamente stricte pentru prote&area investitorilor. 2ot fi listate actiuni, o li'atiuni, o li'atiuni converti ile, actiuni preferentiale, 'arantii, drepturi si optiuni, desi nu toate aceste tipuri sunt acceptate de catre toate ursele. 4alorile mo iliare listate sunt mai lic"ide decat cele care se tranzactioneaza pe piata (/$. !nstrument "inanciar trans"erabil nelistat (*nlisted security) )nstrument care nu este listat la o ursa or'anizata, cum ar fi 3e7 Jor% *toc% Exc"an'e sau American *toc% Exc"an'e si care este tranzactionat pe piata (/$. !nstrumente ale pietei monetare (#oney market instruments) )nstrumente de credit pe termen scurt, relativ si'ure, cu mai putin de un an pana la scadenta, emise de o icei cu discont. !nstrumente "inanciare convertibile (Convertibles) )nstrumente financiare ale corporatiilor (de re'ula, actiuni preferentiale sau o li'atiuni) care pot fi sc"im ate cu un anumit numar de actiuni comune la un pret presta ilit. )nstrumentele financiare converti ile sunt recomandate investitorilor care doresc un venit mai mare decat cel pe care il ofera actiunile comune, precum si un potential de crestere mai mare decat cel pe care il ofera o li'atiunile o isnuite. !nstrumente "inanciare curate (4ree securities) Expresie folosita pentru a descrie acele instrumente financiare care nu sunt 'revate de un 'a&. !nstrumente "inanciare de agentie (Agency securities) )nstrumente financiare de credit emise de a'entii ale 'uvernului *tatelor +nite, cum ar fi =overnment 3ational .ort'a'e Association si respectiv /ennesse 4alle@

Aut"orit@. +n tip popular de instrumente financiare de a'entie sunt o li'atiunile azate pe ipoteci. 4ezi )nstrument financiar azat pe ipoteci. !nstrumente "inanciare de trezorerie (Treasury securities) )nstrumente financiare de credit ale 'uvernului *tatelor +nite. /rezoreria emite onuri (cu scadente de un an sau mai putin), ilete (cu scadente intre # si 19 ani) si o li'atiuni (cu scadente de pana la 39 de ani). /oate aceste instrumente se considera fara risc de neplata, dar pot avea un risc al ratei do anzii. !nstrumente "inanciare derivate ()erivatives) )nstrumente financiare a caror valoare depinde de (deriva din) valoarea altui activ, cum ar fi o actiune, o o li'atiune, o marfa sau un indice al preturilor actiunilor. )nstrumentele financiare derivate fluctueaza in tandem cu activul de aza. Aceste instrumente produc adesea un efect de levier, ceea ce le face si mai volatile. Ele pot fi utilizate atat in scopuri speculative, cat si pentru a reduce sau a controla un risc nedorit. (ptiunile si contractele futures sunt instrumente financiare derivate standardizate dar, exista si instrumente financiare derivate care sunt create special pentru a satisface anumite cerinte. !nstrumente "inanciare echivalente cu actiunile comune (Common stock e(uivalents) )nstrumente financiare care pot fi convertite in actiuni comune, adica instrumente financiare care dau dreptul detinatorului lor sa cumpere actiuni comune la un pret specificat, cu discont fata de pretul pietei. Acestea sunt o li'atiunile converti ile, actiunile preferentiale converti ile, optiunile si 'arantiile. )nstrumentele financiare ec"ivalente cu actiunile comune reprezinta o potentiala diluare a capitalului actionarilor, motiv pentru care conversia sau exercitarea lor este luata in considerare atunci cand se calculeaza casti'urile per actiune denumite in acest caz "full@ diluted earnin's per s"are". !nstrumente "inanciare trans"erabile imprumutate ($ending securities) )nstrumente financiare transfera ile care au fost luate cu imprumut din portofoliul ro%er/dealerului, din alte conturi in mar&a sau de la alti ro%er/dealeri atunci cand un client face o vanzare s"ort, iar instrumentele financiare transfera ile tre uie livrate cumparatorului. Birma de ro%era& de itoare depune drept colateral la firma de ro%era& creditoare o suma de ani e'ala cu valoarea de piata a valorilor mo iliare respective. )n aceasta tranzactie nu este perceputa nici o do anda. !nstrumente "inanciare vandabile3tranzactionabile (#arketable securities) (1) )nstrumente financiare transfera ile care se vand usor. (#) )nstrumente financiare care pot fi tranzactionate. !ntermediar (&roker) (1) Birma mem ra a unei urse sau an'a&at al unei firme ro%er/dealer care actioneaza ca intermediar intre cumparatori si vanzatori, executand ordinele de cumparare respectiv de vanzare de instrumente financiare ale acestora, serviciu pentru care incaseaza un comision. 4ezi As A'ent, As principal. (#) 4ezi Acccount executive. !nterval (Collar) ( limita inferioara si una superioara impuse ratei do anzii ce urmeaza a fi platita in cazul unui instrument financiar de credit cu rata varia ila a do anzii. Este similar cu o com inatie intre o pozitie lon' si o pozitie s"ort intr!o optiune. !nterval de acumulare

(Accumulation area) )nterval de pret in care pretul unei actiuni oscileaza intr!o anumita perioada de timp. )n analiza te"nica, este o formatiune 'rafica de forma dreptun'"iulara determinata de faptul ca insiderii si alti investitori ine informati cumpara actiunile unei companii de pe piata secundara. )n 'eneral, un interval de acumulare este caracterizat printr!o variatie mica a pretului si un volum al tranzactiilor relativ mare. Analiza te"nica identifica aparitia unui interval de acumulare atunci cand pretul actiunii nu scade su un anumit nivel o perioada mai lun'a de timp.4ezi Arie de distri uire. !nterval de deschidere (%pening range) )n tranzactionarea contractelor futures, interval de preturi la care s!au executat tranzactii in perioada desemnata de catre ursa ca fiind perioada de desc"idere. !nterval de inchidere (Closing range) )n tranzactionarea contractelor futures, este intervalul de preturi la care s!au executat tranzactii in perioada imediat inaintea inc"iderii sedintei de tranzactionare. 2retul mediu al acestui interval este utilizat ca pret de cotare si in functie de el se va sta ili intervalul de tranzactionare pentru ziua urmatoare. !nterval de preturi (+rice range) )ntervalul minim/maxim in care a fost tranzactionata o actiune intr!o anumita perioada de timp. )n cotidiane este oferit intervalul de preturi al unei actiuni pentru o perioada de ,# de saptamani. )n ma&oritatea rapoartelor anuale ale companiilor intervalul de preturi al unei actiuni este indicat pentru un an fiscal. !nterval de tranzactionare (Range) )nterval de preturi cuprins intre pretul minim si cel maxim inre'istrate de o valoare mo iliara intr!o anumita perioada de timp. )n cazul in care intervalul de tranzactionare este pentru o sin'ura zi, mai exista doua preturi semnificative incluse in acest interval> pretul de desc"idere si pretul de inc"idere. $otidianele americane pu lica intervalul de tranzactionare al actiunilor tranzactionate la 3J*E, Amex si pe piata (/$ pentru o perioada de ,# de saptamani. !nterval de tranzactionare (Trading range) (1) 5imita de variatie a pretului de tranzactionare sta ilita de catre o ursa futures pentru un anumit contract. 2retul unui contract futures nu poate fi mai mare sau mai mic decat aceasta limita in timpul unei zile de tranzactionare. (#) )ntervalul intre cel mai mic pret si cel mai mare pret pe care l!a atins piata in 'eneral sau o anumita valoare mo iliara. De exemplu, intervalul de tranzactionare pentru actiunea IJO poate fi intre 49: si G9: pentru ultimii doi ani. !nterval e50dividend (,50dividend interval) )nterval de timp intre data anuntarii platii dividendului si data ex!dividend? in mod caracteristic, pretul actiunilor pe piata urca cu valoarea dividendului, dupa data declaratiei, si scade cu aceeasi valoare dupa data ex!dividend? pentru a reflecta aceste doua variatii ale pretului determinate de a&ustarea cu valoarea dividendului, cotatiile actiunilor respective sunt marcate. )nvestitorul care cumpara actiuni in acest interval ac"ita si valoarea dividendului, valoarea pe care urmeaza a o incasa la data platii. !ntervalul de timp intre datele succesive de e5pirare ale unei optiuni (,5piration cycle) Exista trei cicluri de expirare> ciclul ianuarie, ciclul fe ruarie si ciclul martie. Biecare ciclu contine patru luni ! luna ciclului, plus alte trei.

!ntraday "utures ( calping) 2e piata contractelor futures, practica de tranzactionare care implica initierea unei pozitii si lic"idarea rapida a acesteia in decursul aceleiasi zile, de re'ula in mai putin de o ora sau c"iar dupa cateva minute, cu scopul de a profita de pe urma unei variatii mici a pretului. !nvadator (Raider) 2ersoana sau companie care intentioneaza sa preia controlul intr!o companie, cumparand pac"etul ma&oritar de actiuni (controllin' in!terest) si impunand un nou mana'ement. )n *tatele +nite, persoanele care acumuleaza ,- sau mai mult din actiunile aflate in circulatie ale companiei tinta tre uie sa raporteze cumpararile pe care le fac la *ecurities and Excan'e $ommission, la ursa la care este listata compania si la insasi compania tinta. 4ezi 6ear raiders. !nversare (Reversal) )n analiza te"nica, este o inversare a directiei de evolutie a preturilor de pe piata actiunilor. De exemplu, daca indicele Do7 Hones )ndustrial Avera'e a crescut de la #.199 la #.#99, analistii te"nici vor vor i despre o inversare daca acesta va incepe sa scada sustinut catre #.199. !nvestigatie legislatie emisiuni (&lue0skying the issue) )n *tatele +nite, demersurile avocatilor distri uitorilor pentru a analiza si investi'a le'ile statale ce re'lementeaza distri uirea instrumentelor financiare si pentru a califica emisiunile conform acestor le'i. !nvestire orientate spre crestere (/ro8th investing) *trate'ie de investire in care investitorii sau mana'erii de portofoliu se axeaza pe firme care au perspectiva de a o tine casti'uri peste medie. Actiunile sunt detinute in principal pentru cresterea pretului si nu pentru venitul din dividende. )nvestitorii orientati spre crestere sunt dispusi adesea sa plateasca preturi mari pentru companiile cu un potential mare de crestere. !nvestirea orientata spre @valoareA (-alue investing) *trate'ie de investire care se axeaza pe depistarea valorilor mo iliare su evaluate. *pre deose ire de investitorii orientati spre crestere, cei orientati spre valoare incearca sa cumpere actiuni care se vand la valori mici ale rapoartelor pret/casti', pret/valoare conta ila sau ale altor indicatori. !nvestitie (!nvestment) Bolosirea anilor pentru a crea mai multi ani, fie cumparand instrumente financiare care 'enereaza un venit fix, fie cumparand instrumente financiare mai riscante cu scopul de a o tine casti'uri de capital mai mari. !nvestitie cu venit "i5 (4i5ed income investment) )nvestitie intr!un instrument financiar care plateste periodic un venit constant. De re'ula, se refera la investitiile in o li'atiuni de trezorerie, de corporatie sau municipale care platesc o rata fixa a do anzii pana cand a&un' la scadenta, precum si la cele in actiuni preferentiale care platesc un dividend fix. Astfel de investitii sunt avanta&oase intr!o perioada caracterizata printr!o inflatie scazuta, dar ele nu prote&eaza investitorii impotriva erodarii puterii de cumparare in perioadele cu inflatie ridicata deoarece ei vor primi aceeasi suma de ani su forma de do anzi sau dividende, c"iar daca preturile unurilor de consum cresc.

!nvestitie cu venit neimpozabil (4rancked investment income) 4enit din investitii scutit de impozite. !nvestitie temporara (+arking) (1) 2lasarea activelor intr!o investitie si'ura pe termen scurt pana cand este 'asita o alta oportunitate investitionala. De exemplu, un investitor va investi anii o tinuti din vanzarea unei actiuni sau a unei o li'atiuni intr!un fond de piata monetara pana cand acesta va 'asi alta actiune sau o li'atiune pe care sa o cumpere. (#) 4anzarea unor valori mo iliare catre un client, cu o intele'ere neoficiala prin care clientul le va revinde ulterior firmei, la un pret sta ilit anterior. !nvestitor (!nvestor) 2ersoana care cumpara active financiare cu scopul de a o tine profit. *pre deose ire de un speculator, care este dispus sa sacrifice si'uranta principalului unui instrument financiar transfera il pentru posi ilitatea de a o tine casti'uri de capital relativ mari, un investitor considera si'uranta principalului de prima importanta. )n plus, investitorii cumpara active financiare cu scopul de a pastra acele active o perioada mai mare de timp decat speculatorii. !nvestitor ( hareholder) Detinator al uneia sau al mai multor unitati ale unui fond de investitii. )nvestitorii intr!un fond inc"is sau desc"is de investitii au drepturi de vot similare cu cele ale detinatorilor de actiuni comune. !nvestitor "taur" (&ull) )nvestitor care considera ca o anumita valoare mo iliara sau piata in 'eneral va urma un trend crescator. Adesea, un investior poate fi ull pe o anumita valoare mo iliara, dar nu si pe intrea'a piata, sau viceversa. 4ezi 6ear. !nvestitor "urs" (&ear) )nvestitor care considera ca piata unui instrument financiar transfera il sau piata in 'eneral va urma un trend descrescator. Adesea, un investitor poate fi " ear" pe un anumit instrument financiar transfera il dar nu si pe intrea'a piata sau viceversa. 4ezi 6ull. !nvestitor individual (Retail investor) )nvestitor individual, spre deose ire de un investitor institutional. )nvestitorii individuali tranzactioneaza valori mo iliare in cantitati mult mai mici decat investitorii institutionali motiv pentru care li se percep comisioane mai mari. !nvestitor institutional (!nstitution) )nstitutie, cum ar fi o anca, o companie de asi'urari, o companie de investitii, un fond de pensii, un fond de pensii al unui sindicat profesional (la or union fund) sau un plan de participare la profit al unei corporatii (corporate profit!s"arin' plan), an'a&ata in investirea in instrumente financiare. )nvestitorii institutionali tranzactioneaza pac"ete mari de valori mo iliare, ceea ce are un impact considera il asupra pretului acelor valori mo iliare. 4ezi 8etail. !nvestment Company !nstitute (!C!) )n *tatele +nite, asociatie nationala din industria fondurilor desc"ise de investitii. )$) deserveste numeroasele sale companii mem re de investitii, precum si a'entii

'uvernamentale, mass!media si pu licul investitor, mai ales prin serviciile de informare (pu licatii) si de educare a pu licului. !potecare3gajare (Hypotecation) Depunerea de catre un investitor la o firma de ro%era& a unor instrumente financiare drept colateral pentru imprumuturile facute pentru a cumpara alte instrumente financiare transfera ile (valori mo iliare) sau pentru a acoperi vanzarile s"ort. )n cazul in care firma de ro%era& ofera drept 'arantie unei anci acelasi colateral pentru a 'aranta imprumutul pe care ea, la randul ei, il face pentru a finanta cumpararile in mar&a ale investitorului, atunci acest proces este denumit reipotecare. !R (!nternal Revenue ervice (!R )) A'entie americana insarcinata cu colectarea ma&oritatii impozitelor federale. 2rintre aceste impozite se numara impozitul pe venitul personal (income tax), impozitul pe casti'urile de capital (capital 'ain tax), impozitul pe profit platit de catre companii (corporate tax), impozitul pe mostenire (in"eritance tax), taxa de tim ru (tax dut@) etc. !storicul activitatii investitionale (!nvestment history) )n *tatele +nite, relatia trecuta dintre un ro%er/dealer si un client al sau. De exemplu, conform 8e'ulilor de 2ractica (nesta ale 3A*D, vanzarea de instrumente financiare transfera ile dintr!o emisiune supralicitata anumitor clienti poate fi facuta doar in conditiile in care acestia au facut cel putin 19 cumparari, de!a lun'ul unei perioade de trei ani, la un pret mediu e'al cu cel la care este alocata emisiunea supralicitata.

;ucator (/ambler) $a si speculatorii, &ucatorii isi folosesc anii in speranta o tinerii unor profituri rapide, numai ca sansele de a face ani fiind mult mai mici ! similare cu cele de a casti'a la loterie sau la &ocurile de cazino ! ei isi asuma un risc mult mai mare. *e poate spune ca un &ucator accepta riscul in primul rand pentru a trai senzatii tari, spre deose ire de un speculator care, cel putin, accepta un compromis rezona il risc/casti'. )n plus, &ucatorii afla aproape imediat care este rezultatul mizei lor ! odata ce "zarurile au fost aruncate" ! in timp ce speculatorii tre uie sa astepte cateva saptamani sau c"iar luni pana cand il afla.

$ () $ea mai cuprinzatoare masura a masei monetare. Este alcatuita din anii aflati in circulatie, depozitele la vedere, depozitele de economii, cecurile non ancare de calatorie, unitatile fondurilor de piata monetara, onurile de trezorerie, o li'atiunile de economii, efectele de comert si accepturile ancare. 4ezi .!1, .!# si .!3. $a bani (At0the0money) /ermen folosit pentru a desemna o optiune al carei pret de exercitare este e'al cu pretul de piata al activului de aza.

$a distribuire (2)) *im ol utilizat in ta elele cu actiuni si o li'atiuni din ziare pentru a indica faptul ca aceste valori mo iliare se tranzactioneaza la distri uire. 4ezi N"en issued, N"en distri uted. $a distribuire (2hen distributed (2))) *e refera la un instrument financiar care se tranzactioneaza dupa data emiterii, dar inainte ca certificatele sa fie livrate. $a emisiunile noi de obligatiuni municipale< vanzare "acuta unui client "inalB (/oing a8ay) /ermen care se foloseste in cazul cumpararii uneia sau mai multor scadente ale unei emisiuni de o li'atiuni in serie, fie de catre un investitor institutional, fie de catre un dealer. $a emitere (2hen issued (2!)) 2rescurtare a expresiei 07"en, as and if issued1. *e refera la un instrument financiar care nu a fost inca emis, dar care va fi emis in viitor. /ranzactionarea instrumentelor financiare transfera ile 0la emitere1 are loc intre momentul in care un nou instrument financiar transfera il este anuntat si cel in care certificatele sunt emise efectiv. )n cazul in care instrumentele financiare nu sunt emise, tranzactiile sunt anulate. $a emitere (2!) *im ol utilizat in ta elele cu actiuni si o li'atiuni din ziare pentru a indica faptul ca o valoare mo iliara se tranzactioneaza la emitere. 4ezi N"en issued, N"en distri uted. $a piata (At0the0market) (1) 2ret reprezentand ceea ce un cumparator ar plati si ceea ce un vanzator ar primi intr!o tranzactie, presupunandu!se forte concurentiale normale. (#) (rdin de cumparare sau de vanzare la cel mai un pret disponi il. 4ezi (rdin la piata. $a purtator (&earer "orm) Borma materializata in care sunt emise instrumentele financiare transfera ile ce nu au numele proprietarului imprimat pe certificat. 2osesorul instrumentului financiar este considerat proprietarul lui si se ucura de toate drepturile conferite de acesta. $antul )aisy ()aisy Chain) *erie de cumparari sau de vanzari ale aceleasi emisiuni de instrumente financiare transfera ile, la preturi succesiv mai mari (sau mai mici), de catre acelasi 'rup. *copul este manipularea preturilor si atra'erea investitorilor creduli pe piata. $argimea pietei (&readth o" the market) 2rocentul actiunilor care participa la o anumita miscare a pietei. $alcularea acestui indicator este foarte importanta pentru analistii te"nici atunci cand acestia incearca sa determine daca acea miscare a pietei este posi il sa dureze. 5ar'imea pietei se calculeaza ca fiind diferenta dintre numarul emisiunilor care au crescut si numarul emisiunilor care au scazut, impartita la numarul total al emisiunilor tranzactionate intr!o anumita zi. $,A+ () Acronim pentru 5on' /erm EAuit@ Anticipation *ecurities. *unt optiuni call si put pe termen lun', cu scadenta de pana la trei ani. $evier negativ

(.egative carry) *ituatie in care costul anilor imprumutati pentru a finanta cumpararea unor instrumente financiare transfera ile este mai mare decat randamentul instrumentelor financiare respective. $ichidare ( elling o"" ( ell0o"")) 4anzarea su presiune a valorilor mo iliare cu scopul de a evita pierderile din scaderea continua a pretului. $ichidare ($i(uidation) (1) /ransformarea activelor in numerar. Asa cum o companie poate lic"ida o filiala a sa vanzand!o altei firme, la fel un investitor poate lic"ida o pozitie, vanzand un instrument financiar detinut. 5ic"idarea poate fi de asemenea involuntara in cazul in care instrumentele financiare transfera ile ale unui client sunt vandute fortat cand acesta nu a raspuns unui apel in mar&a. (#) Ac"itarea unei datorii. (3) 4anzarea activelor si ac"itarea datoriilor unei companii care iese din afacere. $ichidare "ortata (4orced li(uidation) )n tranzactiile cu contracte futures si in tranzactiile in mar&a, situatie in care pozitia unui client este lic"idata fortat de catre ro%er atunci cand clientul nu a raspuns apelului in mar&a prin care era anuntat ca tre uie sa depuna ani in cont pentru a indeplini cerintele referitoare la mar&a. $ichiditate ($i(uidity) (1) $aracteristica a pietei unei valori mo iliare de a permite tranzactii cu pac"ete mari, fara o sc"im are semnificativa a pretului. 5ic"iditatea este una dintre cele mai importante caracteristici ale unei piete normale. )nvestitorii institutionali cauta investitii lic"ide pentru ca activitatea lor de tranzactionare sa nu influenteze pretul pietei. 5ic"iditatea este dificil de masurat cu precizie, aceasta fiind exprimata prin mai multi indicatori diferiti cum ar fi> volumul tranzactiilor, marimea spreadului, media intre pretul cererii si cel al ofertei. )n cazul produselor financiare derivate, 'radul de lic"iditate este in functie si de piata pe care se tranzactioneaza activul de aza. Astfel, instrumentele tranzactionate la ursa care au ca active de aza marfuri si actiuni au o lic"iditate mult mai mare decat cele tranzactionate pe piata (/$, cum este cazul instrumentelor financiare derivate pe instrumente financiare cu venit fix, precum si al celor pe valute. (#) +surinta relativa cu care investitorii pot sa!si converteasca instrumentele financiare transfera ile in ani fara a inre'istra o pierdere semnificativa. De exemplu, investitiile in fonduri de piata monetara si in actiuni listate sunt mult mai lic"ide decat investitiile in proprietati imo iliare. $icitatie concurentiala (Competitive bidding) 5icitatie in cadrul careia un emitent de o li'atiuni primeste oferte de pret in plic inc"is de la diferite 'rupuri de distri uitori interesati in mana'ementul distri uirii acelei emisiuni. $ontractul este oferit de catre emitent unui 'rup de distri uitori in functie de anumite criterii cum ar fi pretul oferit, c"eltuielile cu rata do anzii si alte considerente le'ate de impozitare. $icitatie olandeza ()utch auction) 5icitatie de instrumente financiare transfera ile in care vanzatorul reduce treptat pretul ofertei pana cand este atins nivelul la care poate fi satisfacuta o cerere. Acesta este pretul la care se vor efectua ulterior toate vanzarile. $imita datoriei ()ebt limit)

8estrictie le'ala cu privire la valoarea nominala a imprumutului pe care un emitent il poate face sau il poate avea in circulatie la un moment dat (limita 'radului de indatorare). $imita "luctuatiei (4luctuation limit) 5imita impusa de catre o ursa futures variatiei zilnice a pretului unui contract futures in scopul prote&arii investitorilor impotriva inre'istrarii pierderilor mari dintr! un anumit contract, intr!o sin'ura zi. Daca un contract futures isi atin'e limita, el nu mai poate fi tranzactionat in acea zi. $imita ma5ima de tranzactionare ($imit move) )n tranzactionarea contractelor futures, variatia maxima a pretului fata de pretul de inc"idere din ziua precedenta permisa in timpul unei sin'ure sedinte de tranzactionare. 5imitele de tranzactionare variaza de la contract la contract. Ele sunt sta ilite de catre ursa si pot fi modificate in timpul perioadelor cu o activitate crescuta de tranzactionare. De asemenea, se mai foloseste termenul maximum price fluctuation. $imita re"eritoare la marimea pozitiei (+osition limit) )n *tatele +nite, in tranzactiile cu contracte futures si optiuni, este numarul maxim de contracte care poate fi detinut de un investitor sau de un 'rup de investitori care actioneaza concertat. )n cazul contractelor futures, acest numar este sta ilit de $ommodit@ Butures /radin' $ommission sau de catre ursa la care se tranzactioneaza contractul respectiv si variaza de la un contract la altul. $imita zilnica de tranzactionare ()aily trading limit) 2e piata contractelor futures si options, este intervalul de preturi in cadrul caruia un anumit contract poate fi tranzactionat in timpul unei zile. De o icei, limita este determinata de pretul de inc"idere al zilei precedente. $inia trendului (Trendline) 5inie folosita de analistii te"nici pentru a reprezenta 'rafic evolutia trecuta a pretului unei valori mo iliare cu scopul de a previziona miscarile viitoare ale pretului. 5inia trendului este o tinuta prin unirea punctelor reprezentand preturile maxime sau preturile minime pana la care o valoare mo iliara a crescut sau a scazut intr!o anumita perioada de timp. +n'"iul liniei rezultante va indica daca trendul este crescator sau descrescator. $inie de credit ($ine o" credit) An'a&ament moral al unei anci, spre deose ire de un an'a&ament contractual, de a acorda unui anumit client un imprumut (pana la o limita specificata) pentru o perioada de timp, de o icei un an. $inkage ($inkage) 2osi ilitatea de a cumpara/vinde contracte futures la o ursa (de exemplu, $"ica'o .ercantile Exc"an'e) si de a le vinde/cumpara mai tarziu de la o alta ursa (de exemplu, *in'apore )nternational .onetar@ Exca"an'e). $inked ($inked) $om inarea unui instrument financiar derivat cu rata direct varia ila a do anzii (floater) si a unuia cu rata invers varia ila a do anzii (inverse floater) conform termenilor din contractul initial al emisiunii de o li'atiuni municipale, pentru a forma

la loc o li'atiunea municipala ori'inala care a fost descompusa in cele doua instrumente derivate independente. $ista ($ist) 2e piata o li'atiunilor municipale, o lista a o li'atiunilor scoase la licitatie $ista autorizata (Approved list) 4ezi 5ista le'ala. $ista "ormator piata (Run) 5ista valorilor mo iliare, impreuna cu preturile de cerere si de oferta (in cazul o li'atiunilor, valorile nominale si preturile), pe care un formator de piata le tranzactioneaza curent. $ista legala ($egal list) )n *tatele +nite, lista investitiilor in active financiare pe care o institutie financiara re'lementata este autorizata sa le faca pentru a prote&a anii celor care investesc intr!o astfel de institutie. Aceasta lista contine, in 'eneral, doar instrumente financiare de credit si actiuni comune sau preferentiale de o calitate superioara. 5ista poate fi prevazuta prin statut, acolo unde exista responsa ilitati fiduciare. $a alternativa la lista le'ala, unele state aplica re'ula omului prudent. 4ezi 2rudent man rule. $ista supravegheata (2atch list) 5ista cu instrumentele financiare aflate su suprave'"ere dintr!un anumit motiv. De exemplu, o astfel de lista poate contine actiunile care au inre'istrat un volum neo isnuit de mare al tranzactiilor, sau instrumentele financiare de credit al caror ratin' a fost micsorat si deci nu &ustifica un volum ridicat al tranzactiilor. $ivrare ()elivery) (1) 5a emisiunile noi de o li'atiuni municipale, este transferarea instrumentelor financiare de credit de catre emitent distri uitorului care a cumparat emisiunea in urma efectuarii platii. 5ivrarea instrumentelor financiare de credit se face, de re'ula, la cateva saptamani de la vanzare. (#) 2e piata secundara, este transferarea valorii mo iliare de catre vanzator cumparatorului contra platii, in urma executarii unei tranzactii de vanzare. (3) )n tranzactiile cu contracte futures, este transferarea marfii pentru a indeplini o li'atiile aferente contractului futures pe acea marfa. $ivrare contra plata ()elivery versus payment ()-+)) 2rocedura de decontare folosita in cazul unui cont de numerar, in cadrul careia clientul mentioneaza ca va efectua plata imediat dupa livrarea valorilor mo iliare cumparate. 2lata este facuta uneori ro%erului contraparte dar, de re'ula, ea este facuta unei anci a'ent. 4ezi $(D (cas" on deliver@) trade. $ivrare corespunzatoare (/ood delivery) 5ivrarea unui instrument financiar transfera il care indeplineste toate cerintele impuse pentru a putea fi transferat cumparatorului. $ivrare intarziata ()elayed delivery) 5ivrarea valorilor mo iliare dupa data la care ar fi tre uit sa ai a loc livrarea normala, in *tatele +nite a cincea zi lucratoare de la data tranzactiei (t K ,)? astfel, orice livrare care are loc dupa cinci zile lucratoare, se spune ca este intarziata.

+neori, acest tip de livrare este specificat de catre vanzator, cand este dat ordinul de vanzare. 4ezi *ellerQs option trade. $ivrare partiala (+artial delivery) /ermen folosit atunci cand un ro%er nu livreaza intrea'a cantitate dintr!o valoare mo iliara prevazuta in contract. De exemplu, daca in urma unei tranzactii ar tre ui sa fie livrate 19.999 de actiuni si nu sunt livrate decat ;.999 de actiuni, livrarea este partiala. $oc ( eat) /ermen folosit pentru a desemna calitatea de mem ru la o ursa de valori sau futures. 5ocurile sunt cumparate si vandute la preturi sta ilite in functie de cerere si oferta. $ot nonstandard (%dd lot) $antitate de actiuni mai mica decat unitatea normala de tranzactionare, de re'ula Sntre 1 si << actiuni. $ot standard (Round lot) +nitatea normala de tranzactionare sau un multiplu al acesteia. 5a 3J*E, actiunile active sunt tranzactionate in loturi standard de 199 de ucati, iar cele inactive in loturi standard de 19 ucati. ( li'atiunile sunt tranzactionate in unitati de 1.999: sau de ,.999:. $una cea mai apropiata (.earest month) )n tranzactiile cu contracte futures si optiuni, luna de scadenta cea mai apropiata de momentul prezent. De exemplu, fie un contract futures sau o optiune pentru care sunt disponi ile lunile de livrare/expirare septem rie, decem rie, martie si iunie. Daca luna curenta este au'ust, luna de scadenta cea mai apropiata va fi septem rie. $ontractele cu luna de scadenta cea mai apropiata sunt intotdeauna tranzactionate mai activ decat contractele cu lunile de scadenta mai indepartate. $una contractului (Contract month) )n cazul unui contract futures pe o marfa, luna in care tre uie efectuata livrarea marfii conform termenilor contractului. .a&oritatea contractelor sunt inc"ise sau compensate inainte de aceasta luna, astfel incat livrarea nu mai este necesara. *e mai numeste deliver@ mont". $una curenta (Current month) )n tranzactiile cu contracte futures si optiuni, este luna curenta in care un contract a&un'e la scadenta. De asemenea, se mai numeste spot mont". $una e5pirarii (,5piration month) 5una calendaristica in care o optiune va inceta sa mai poata fi exercitata. $una spot ( pot month) 5una cea mai apropiata sau luna curenta in care inca se mai pot inc"eia tranzactii cu contracte futures si in care pot fi trimise notificari, celor care detin pozitii lon', cu privire la iminenta livrarii. )n functie de activul de aza, poate avea loc livrarea fizica a produsului sau decontarea cas" corespunzatoare. $unile cele mai indepartate (4urthest months)

)n tranzactiile cu contracte futures si optiuni, lunile de scadenta cele mai indepartate ale unui contract. De exemplu, pentru contractele futures pe onuri de trezorerie pot fi disponi ile contracte de trei, sase si noua luni. $ontractele de sase si noua luni vor fi contractele cu lunile de scadenta cele mai indepartate, in timp ce contractul de trei luni va fi contractul cu luna de scadenta cea mai apropiata. De asemenea, se mai numesc deferred mont"s.

# (#) )n *tatele +nite, a reviere pentru 1.999, de o icei folosita pentru a indica valoarea nominala a unei o li'atiuni, de exemplu #,.: pentru #,.999:. #9 (#09) )n *tatele +nite, sim ol pentru cea mai mica masura a masei monetare, raportata saptamanal de 8ezerva Bederala. .!1 este alcatuita din anii aflati in circulatie, plus depozitele la vedere la ancile comerciale. #: (#0:) )n *tatele +nite, masura mai cuprinzatoare decat .!1 a masei monetare, alcatuita din anii aflati in circulatie, depozitele la vedere la ancile comerciale si depozitele la termen mai mici de 199.999:, la ancile comerciale. #C (#0C) )n *tatele +nite, masura mai cuprinzatoare decat .!# a masei monetare, alcatuita din .!# plus depozitele la termen de 199.999: la ancile comerciale si acordurile de rascumparare la termen. #acroeconomie (#acroeconomics) Analiza economiei nationale in ansam lu utilizand indicatori cum ar fi> nivelul preturilor, inflatia, soma&ul si productia industriala, 2)6, cursul de sc"im precum si o serie de modele matematice construite pe aza varia ilelor care caracterizeaza diverse aspecte ale sistemului economiei nationale. #anager de porto"oliu (Adviser (!nvestment adviser)) 2ersoana fizica sau firma care administreaza portofoliul unui fond de investitii. .ana'erul de portofoliu este platit cu un comision calculat procentual din activele financiare administrate. 4ezi $omision de administrare. #anager de ring (4loor manager) An'a&at al unei firme de ro%era& responsa il cu suprave'"erea si coordonarea activitatii intre'ului personal al firmei aflat in rin'ul de tranzactionare al unei urse futures> runneri, operatori telefonisti, ro%eri de rin' si dec%eri. #anageri (#anagers) .em rii principali ai unui sindicat de distri uire a unei emisiuni noi de instrumente financiare transfera ile. .ana'erul de sindicat (lead/senior mana'er) sau mana'erul care tine evidentele ( oo%!runnin' mana'er) conduce sindicatul, facand alocarile de noi instrumente financiare transfera ile. .ana'erii asociati sau comana'erii sunt ceilalti mem ri principali ai sindicatului de distri uire. #anageri asociati (;oint managers)

Birme de investment an%in' care impart functia de conducere a sindicatului de distri uire a unei emisiuni noi de instrumente financiare transfera ile. #andat (+ro5y) )mputernicire oficiala (procura scrisa ! po7er of attorne@) din partea unui actionar al unei companii care mandateaza pe cineva sa voteze in numele lui la adunarile 'enerale ale actionarilor convocate de catre companie. 2entru a da posi ilitatea proprietarilor de drept ai actiunilor sa voteze, firmele de ro%era& trimit cate un formular de mandat fiecarui actionar care le este client. Dupa ce proprietarii de drept returneaza mandatele completate si semnate, voturile sunt numarate si fiecare firma de ro%era& reprezinta interesele clientilor lor la adunarea anuala a actionarilor, cand voteaza cu actiunile pe care acestia le detin pe numele firmei de ro%era& respective. #andatar (+ro5y) 2ersoana care este autorizata sa voteze in numele unui actionar. #anipulare (#anipulation) A determina cresterea sau scaderea artificiala a pretului unei valori mo iliare prin cumparari sau vanzari a'resive efectuate de catre un investitor sau de catre mai multi investitori actionand concertat. *copul este de a crea impresia ca valoarea mo iliara este activ tranzactionata si de a influenta astfel alti investitori sa cumpere sau sa vanda acea valoare mo iliara. Aceasta practica este o incalcare a le'ii si re'ulamentelor referitoare la valorile mo iliare. #arca comerciala (/ood8ill) )n 'eneral, este valoarea pe care o are numele (marca) unei companii, reputatia una a acesteia privind relatiile cu clientii, profesionalismul an'a&atilor si alti factori asemanatori care se considera ca se traduc printr!o putere mai mare de casti'. 3u este inre'istrat in rapoartele financiare ale companiei cu exceptia cazului in care compania este cumparata de catre o alta companie la un pret (valoare de piata) mai mare decat valoarea conta ila, caz in care este considerat un activ intan'i il. #arcare la piata (#ark0to0market) (peratiunea de a&ustare a valorii unui cont pentru a reflecta, la sfarsitul unei perioade de tranzactionare, casti'urile sau pierderile aferente pozitiilor desc"ise in cont care au rezultat din variatia pretului. Aceasta a&ustare se face folosind un pret de referinta care poate fi> cel mai recent pret de inc"idere, pret mediu sau un pret sta ilit pe aza unor calcule. .arcarea la piata este relevanta in mod special in cazul conturilor in care se tranzactioneaza contracte futures sau in cazul conturilor in mar&a deoarece in acest fel se poate determina zilnic daca in cont este mentinuta sau nu o mar&a corespunzatoare. #ar"uri (Commodities) 6unuri fun'i ile, cum ar fi cerealele, metalele si altele care sunt tranzactionate la ursele futures sau pe piata spot. #arimea activului "inanciar total (Amount) 5a fondurile de investitii este marimea portofoliului de active financiare exprimata in milioane sau miliarde de unitati monetare. Activul financiar total al unui fond de investitii este constituit din diverse cate'orii si tipuri de instrumente financiare (actiuni, o li'atiuni, instrumente ale pietei monetare s.a.) care, in functie de proportia detinuta din activul financiar total, dau profilul unui fond de investitii (fond de actiuni, fond de o li'atiuni, fond de piata monetara s.a.)

#arja (#argin) (1) *uma de ani sau valorile mo iliare eli'i ile pe care un investitor tre uie sa le depuna la o firma ro%er/dealer cand se imprumuta de la firma pentru a cumpara valori mo iliare sau cand vinde s"ort. )n *tatele +nite, conform 8e'ulamentului / al $onsiliului 8ezervei Bederale, mar&a initiala este in prezent de ,9- din valoarea de piata a valorilor mo iliare care sunt cumparate sau vandute s"ort intr!un cont in mar&a. .ar&a de mentinere impusa de catre 3A*D si 3J*E este in prezent de #,din valoarea de piata a valorilor mo iliare care au fost cumparate sau vandute s"ort intr!un cont in mar&a. Birmele ro%er/dealer sunt mai conservatoare, impunand o mar&a de mentinere mai mare, de re'ula 39-. Daca capitalul propriu din cont scade su nivelul mar&ei de mentinere, atunci se emite un apel in mar&a in scopul aducerii contului la acest nivel. (#) )n tranzactionarea contractelor futures, mar&a este suma de ani pe care un investitor tre uie sa o depuna la o firma de ro%era&, ca depozit de una credinta, atunci cand cumpara sau vinde un contract futures. *copul este de a prote&a atat vanzatorul cat si cumparatorul impotriva neindeplinirii o li'atiilor contractuale. Daca pretul contractului futures are o evolutie nefavora ila, investitorul tre uie sa mai depuna ani pentru a indeplini cerintele referitoare la mar&a. 4aloarea mar&ei depinde de re'ulamentele ursei si de alti factori. #arja de mentinere (#aintenance margin) 4aloare pana la care poate scadea capitalul propriu dintr!un cont in mar&a, exprimata procentual din valoarea contului, considerata satisfacatoare pentru mentinerea acestuia. )n *tatele +nite, mar&a de mentinere sta ilita de catre 3A*D si 3J*E este de #,- din valoarea de piata a valorilor mo iliare lon' sau s"ort in contul clientului. Este posi il ca unele firme de ro%era& sa adopte o politica de sta ilire a unei mar&e de mentinere mai ridicate in scopul autoprote&arii. #arja initiala (!nitial margin) 1) 6ani sau instrumente financiare transfera ile eli'i ile pe care un investitor tre uie sa le depuna la o firma de ro%era& pentru a putea an'a&a o pozitie intr!un contract futures. 4aloarea mar&ei initiale este sta ilita de catre ursa la care se tranzactioneaza contractul futures respectiv, in functie de riscul pietei si de valoarea contractului. .ar&a initiala nu reprezinta o plata partiala in cazul unei cumparari. *copul sau este de a asi'ura indeplinirea o li'atiilor contractuale de catre am ele parti. (#) 6ani sau instrumente financiare transfera ile eli'i ile pe care un investitor tre uie sa le depuna la o firma de ro%era& pentru a putea face tranzactii in mar&a. ( tranzactie in mar&a este o tranzactie in care firma de ro%era& acorda clientului un imprumut ( ani sau valori mo ilare) intr!un cont special denumit cont in mar&a. )n *tatele +nite, conform 8e'ulamentului / al $onsiliului 8ezervei Bederale, in prezent mar&a initiala este de ,9- din pretul de cumparare al unei actiuni sau al unei o li'atiuni converti ile, sau ,9- din venitul o tinut dintr!o vanzare s"ort. #arja pro"itului (#argin o" pro"it) 4ezi .ar&a profitului rut. #arja pro"itului brut (/ross pro"it margin) Este raportul dintre profitul rut si vanzarile nete. .ar&a profitului rut este un indicator al capacitatii unei companii de a transforma in profit un dolar o tinut din vanzari, dupa ce costul unurilor vandute a fost acoperit. #arja suplimentara (-ariation margin)

2e piata contractelor futures, suma suplimentara solicitata unei firme de ro%era& de catre casa de compensatie, in special in timpul perioadelor caracterizate printr!o volatilitate mare, sau in cazul conturilor ce prezinta un risc ridicat. #a5im (Top) $el mai mare pret atins de o valoare mo iliara in timpul unui ciclu al pietei. #a5im dublu ()ouble top) )n analiza te"nica, 'rafic ce arata ca pretul unei valori mo iliare a crescut de doua ori pana la nivelul sau de rezistenta, dupa care a scazut din nou. El indica faptul ca exista o oferta pentru valoarea mo iliara la acel nivel si ca aceasta, incercand sa urce mai sus, intampina rezistenta la acel pret. #a5im tip "ar"urie (Rounding top) )n analiza te"nica, model de 'rafic ce su'ereaza forma unei farfurii intoarse. +n maxim tip farfurie indica un trend descrescator. #a5ime ascendente (Ascending tops) )n analiza te"nica, model de 'rafic care reprezinta evolutia pretului unui instrument financiar de!a lun'ul unei perioade de timp in cadrul caruia fiecare maxim este mai mare decat maximul precedent. Aceasta evolutie ascendenta a pretului este considerata " ullis"", ceea ce inseamna ca este posi il ca trendul sa!si continue cresterea. 4ezi .axime descendente. #a5ime descendente ()escending tops) )n analiza te"nica, 'rafic in care fiecare nou maxim al unei valori mo iliare este mai scazut decat cel precedent, indicand astfel un trend descendent. #edie (Average) )ndice al pietei actiunilor calculat prin insumarea valorilor de piata ale unui esantion selectat de actiuni si impartirea fie la numarul emisiunilor, fie la un divizor care reflecta splitarea unor actiuni sau alte sc"im ari in capitalizare. +n astfel de indice caracterizeaza evolutia per ansam lu a intre'ului esantion de actiuni reprezentata in respectivul indice. )n *tatele +nite, cei mai importanti indici de acest fel sunt Do7 Hones Avera'es si *tandard D 2oors ,99. #edie mobila (#oving average) .edie a preturilor unei valori mo iliare calculata pentru o perioada ce poate varia de la cateva zile la cativa ani. Ea indica trendul preturilor. $alculul mediei mo ile se face prin eliminarea pretului cel mai indepartat si adau'area pretului curent. De exemplu, in cazul unei medii mo ile pe 19 zile, se aduna preturile de inc"idere din ultimele 19 zile si se imparte aceasta valoare la 19. )n ziua urmatoare, se elimina din serie primul pret si se adau'a pretul zilei curente. 8ezultatul se imparte din nou la 19. )n fiecare zi se repeta acest al'oritm. Dupa o vreme, daca se reprezinta 'rafic media mo ila a fiecarei zile si se unesc punctele astfel o tinute cu o linie, se va o tine o linie fluctuanta care secondeaza linia preturilor. /eoretic, daca ara pretului zilnic se afla in mod constant deasupra mediei mo ile a preturilor, avem un trend ascendent al pietei ( ullis"). )nvers, daca ara pretului zilnic se afla mereu su media mo ila, trendul pietei este descendent ( earis"). $and ara de pret intersecteaza linia mediei mo ile este posi il sa avem o inversare a trendului pretului, ceea ce poate constitui un semnal de actiune pe piata. #embru (#ember)

(1) .em ru. /ermen folosit pentru a desemna o firma ro%er /dealer sau o persoana fizica mem ra a unei urse or'anizate sau al unei case de compensatie. (#) .em ru al sindicatului. 2artener sau participant intr!un sindicat pentru distri uirea unei emisiuni noi. #embru neimplicat ( ilent partner) .em ru al unui parteneriat care nu &oaca nici un rol in mana'ement, iar raspunderea lui este limitata la valoarea investitiei in cadrul firmei. #etoda costului mediu unitar ()ollar0cost averaging) .etoda de acumulare a activelor ce consta in investirea unei sume fixe de ani in instrumente financiare, la intervale de timp sta ilite, cum ar fi de exemplu #99: lunar, indiferent de conditiile pietei. )nvestitorul cumpara mai multe instrumente financiare atunci cand pretul este scazut si mai putine instrumente financiare atunci cand pretul este ridicat. $ostul total este mai mic decat ar fi in cazul in care s!ar cumpara un numar constant de instrumente la intervale de timp sta ilite. 4ezi 4alue avera'in'. #etoda liniara ( traight line method) 5a o li'atiunile municipale, metoda de amortizare a primei sau de acumulare a discontului unei o li'atiuni in sume e'ale, in fiecare an, pana la scadenta. #etoda valorii medii (-alue averaging) 2lan pe termen lun' pentru cumpararea unitatilor de fond, similar cu metoda costului mediu unitar, dar mai sofisticat decTt aceasta. .etoda valorii medii necesita coordonarea tranzactiilor astfel incat contul sa creasca periodic cu o anumita suma, de exemplu cu #99: lunar. Aceasta inseamna ca vor fi cumparate mai multe unitati ale unui fond desc"is de investitii cand pretul este scazut si mai putine unitati cand pretul este ridicat. ( parte din unitatile de fond ar putea fi c"iar vandute atunci cand valoarea activului net este foarte mare. #inim (&ottom) $el mai mic pret atins de o valoare mo iliara de!a lun'ul unei zile, sezon, an sau ciclu economic. #inim dublu ()ouble bottom) )n analiza te"nica, 'rafic ce arata ca pretul unei valori mo iliare a scazut de doua ori pana la pra'ul sau de suport dupa care a crescut din nou. El indica faptul ca exista o cerere pentru valoarea mo iliara la acel nivel si ca, in mod normal, pretul nu ar tre ui sa scada mai &os. #inim in crestere (Rising bottom) )n analiza te"nica, este un model 'rafic in cadrul caruia fiecare minim inre'istrat de o valoare mo iliara este mai mare decat minimul precedent, indicand un trend crescator. #inim tip "ar"urie (Rounding bottom) )n analiza te"nica, formatiune 'rafica in care pretul scade treptat pana a&un'e la o limita pe care o pastreaza o perioada de timp, apoi incepe sa creasca lent pana atin'e valoarea initiala. Aceasta formatiune su'ereaza forma unei farfurii. /rendul este considerat crescator. #iniscadere ()ip)

*cadere usoara a pretului unei valori mo iliare care intrerupe temporar un trend crescator sustinut al instrumentului respectiv. Este recomanda il sa se cumpere in timpul unei miniscaderi. #inus tick (#inus tick) /ranzactie la ursa cu o anumita valoare mo iliara, executata la un pret mai mic decat cel al tranzactiei precedente. 4ezi 2lus tic%. #iscare principala (+rimary movement) .iscare a pietei pe termen lun' (de la unu la cinci ani). #iscare secundara ( econdary movement) .iscare pe termen scurt a pietei, in directia opusa miscarii principale. #iscarea pretului pe orizontala (Horizontal price movement) )n analiza te"nica, este o serie de tranzactii al caror pret variaza foarte putin. Acest model, daca este sustinut, nu indica nici un trend. #i5are (Commingling) (peratiune prin care valorile mo iliare ale unui client sunt folosite impreuna cu valorile mo iliare detinute de firma ro%er/dealer in cadrul unui aran&ament de imprumut. Aceasta practica este interzisa. ## !nde5 (#ajor #arket !nde5) )ndice calculat de Amex, pe aza caruia se tranzactioneaza contracte futures. #odel de "ormatiune gra"ica (+attern) .odel identifica il ca tip, ce rezulta in urma reprezentarii 'rafice a unei varia ile a pietei, cum ar fi pretul unei actiuni, si care poate fi folosit pentru a previziona evolutia viitoare a varia ilei analizate. Bormatiunile 'rafice nu sunt intotdeauna definite clar, asa cum ar dori utilizatorii lor. De aceea a ilitatea de a recunoaste si folosi o formatiune 'rafica difera de la un analist te"nic la altul. #odelul &lack0 choles de ,valuare a %ptiunilor (&lack0 choles %ption +ricing #odel) .odel creat de Bis"er 6lac% si .@ron *c"oles pentru evaluarea optiunilor pe actiuni. .odelul ia in calcul factori cum ar fi volatilitatea renta ilitatii actiunii de aza, nivelul ratelor do anzii, relatia dintre pretul actiunii de aza si pretul de exercitare al optiunii precum si timpul ramas pana la expirarea optiunii. .odelul 6lac%!*c"oles este utilizat in incercarea de a determina daca o anumita optiune pe o actiune se tranzactioneaza la un pret corect, adica un pret care se formeaza dupa o &udecata rationala a celor care tranzactioneaza si in conditiile cunoasterii tuturor factorilor relevanti. #omentul e5pirarii (,5piration time) (ra a zilei de expirare pana la care tre uie sa fie primite toate notificarile de exercitare. #omentum (#omentum) 4iteza de variatie a pretului pe o perioada data fata de momentul prezent. 4iteza de variatie a pretului este masurata prin scaderea fiecarui pret zilnic al perioadei respective din pretul zilei curente si prin construirea, pe aza valorilor o tinute, a unui 'rafic al vitezei de crestere sau de scadere a pretului. De exemplu, din pretul zilei curente se scade pretul de acum x zile si se reprezinta 'rafic aceasta valoare. Daca pretul de acum x zile este mai mare decat pretul zilei curente, valoarea va fi

ne'ativa, iar daca pretul de acum x zile este mai mic decat pretul zilei curente, valoarea va fi pozitiva. Acest al'oritm se repeta pentru fiecare zi pana la ziua curenta. 2rin reprezentarea 'rafica a valorilor determinate se o tine o cur a care fluctueaza in &urul liniei zero. $and diferenta intre preturi este aceeasi timp de mai multe zile, 'raficul este o linie dreapta. )n cazul diminuarii valorii diferentei, linia este descendenta. Daca aceasta diferenta se mareste, linia este ascendenta. 4aloarea diferentei este o masura a vitezei de variatie a pretului. #onetarism (#onetarism) /eorie economica care sustine ca sc"im arile economice, cum ar fi fluctuatia preturilor si modificarea productiei sunt in principal rezultatul sc"im arilor care intervin in masa monetara, ca rezultat al unei politici economice azata pe utilizarea instrumentelor monetare. #onitorizarea tabelei electronice (Reading the tape) Evaluarea performantei unei valori mo iliare prin monitorizarea sc"im arilor ei de pret pe masura ce acestea sunt afisate pe ta ela electronica. /raderii monitorizeaza ta ela electronica in incercarea de a depista tranzactii neo isnuite sau miscari ale pretului care ar putea fi semnale de cumparare sau de vanzare. #onopol (#onopoly) $ontrolarea producerii si/sau distri uirii unui anumit produs sau serviciu de catre o firma sau un 'rup de firme actionand concertat. )n forma sa pura, monopolul, care este caracterizat prin a senta concurentei, duce la practicarea unor preturi mari si determina lipsa receptivitatii la necesitatile si dorintele consumatorilor. )n cazul monopolurilor re'lementate, cum ar fi serviciile pu lice din domeniul ener'iei electrice (electric utilities), se impun anumite restrictii cu privire la casti'urile pe care acestea le pot o tine. )n cazul altor monopoluri, cum ar fi companiile care ofera produse sau servicii unice derivate din revete, drepturi de autor sau amplasarea 'eo'rafica nu se impun astfel de restrictii, acestea putand o tine casti'uri oricat de mari. #onopolizarea pietei (Cornering the market) *ituatie in care o persoana sau un 'rup de persoane a cumparat o cantitate su stantiala de actiuni si, in consecinta, exercita o influenta considera ila asupra pretului de piata al actiunii respective. #orningstar (#orningstar) $ompanie de cercetare si analiza specializata in evaluarea performantelor fondurilor de investitii si de clasificare a acestora in anumite cate'orii de risc. #ult in a"ara banilor ()eep0out0o"0the0money) /ermen folosit pentru a desemna o optiune call al carei pret de exercitare este considera il peste pretul pietei activului de aza, sau o optiune put al carei pret de exercitare este considera il su pretul pietei activului de aza. ( optiune "mult in afara anilor" se tranzactioneaza la un pret mic datorita pro a ilitatii foarte mari ca ea sa expire fara valoare. #ult in bani ()eep0in0the0money) /ermen folosit pentru a desemna o optiune call/put al carei pret de exercitare este considera il su /peste pretul pietei activului de aza. ( optiune "mult in ani" este foarte putin pro a il sa a&un'a "in afara anilor" pana la data expirarii, ea fiind exercitata inainte sau la aceasta data.

#ultime care tranzactioneaza (Trading cro8d) .em rii unei urse care sunt implicati in activitatea de cumparare/vanzare a unei anumite emisiuni in rin'ul ursei, la postul de tranzactionare. #ultiplicator (#ultiplier) )n cazul unui contract futures pe un indice, valoarea in dolari cu care se inmulteste pretul curent de piata al indicelui (exprimat in puncte) pentru a determina valoarea in dolari a contractului. De exemplu, sa presupunem ca pretul curent de piata al contractului futures pe *D2 ,99 *toc% )ndex este 1#<, iar multiplicatorul este ,99:. Daca contractul futures este exercitat, adica este solicitata livrarea, va tre ui sa fie livrati G4.,99:, adica pretul de piata al indicelui, inmultit cu ,99: care reprezinta valoarea contractuala a fiecarui punct din pretul de piata. #unicipal securities representative (#unicipal securities representative) $ea mai cuprinzatoare clasa a profesionistilor din domeniul instrumentelor financiare de credit municipale care tre uie sa promoveze un examen de calificare conform re'ulilor .*86. Aceasta cate'orie cuprinde persoane care distri uie, tranzactioneaza sau vand instrumente financiare de credit municipale, fac analize, ofera recomandari de investitie sau presteaza servicii de consultanta financiara. #uni"acts (#uni"acts) *erviciu electronic de comunicare a stirilor, furnizat de /"e 6ond 6u@er care transmite informatii despre noile oferte de o li'atiuni municipale, emisiunile propuse, partile nevandute ale emisiunilor oferite recent, rapoarte de piata si alte informatii din domeniul o li'atiunilor municipale.

. (.) (1) 03ou listat1. )n presa, cand este folosit cu litera mica, intr!un raport al tranzactiilor cu actiuni. (#) 03J*E1, cand este folosit cu litera mare, intr!un raport al tranzactiilor cu actiuni. .earby basis (.earby basis ) Diferenta dintre pretul cas" si pretul futures pentru contractul cu cea mai apropiata luna de scadenta. .eavizat (,50legal) ( li'atiune municipala care nu are un aviz le'al acordat de catre un consultant &uridic sau o firma de consultanta &uridica in o li'atiuni, asa cum au ma&oritatea o li'atiunilor municipale. Atunci cand se tranzactioneaza astfel de o li'atiuni, cumparatorii tre uie avertizati cu privire la lipsa avizului le'al. .eevaluat (.ot rated (.R)) )ndicatie folosita de .ood@Cs, *tandard D 2oorCs si alte a'entii de ratin' pentru a arata ca un instrument financiar transfera il sau o companie nu a fost evaluata. 5ipsa ratin'ului nu are implicatii nici ne'ative, nici pozitive? inseamna doar ca instrumentul financiar nu a fost evaluat de acea a'entie. .egociabil (.egotiable)

(1) 3e'ocia il. )n 'eneral, se refera la un activ care poate fi vandut unei alte parti in sc"im ul anilor sau care poate fi transferat unei alte parti pentru a ac"ita o datorie. (#) )n forma ne'ocia ila. )n investitii, se refera la un instrument financiar pentru care dreptul de proprietate este transfera il prin livrarea instrumentului. Daca sunt andosate intr!un mod corespunzator, ma&oritatea instrumentelor financiare transfera ile sunt in forma ne'ocia ila. .eindeplinire a obligatiilor de plata (#onetary de"ault) 3eefectuarea platii do anzii sau a principalului, atunci cand devin scadente. .eindeplinirea obligatiilor contractuale ()e"ault) 3eindeplinirea o li'atiilor contractuale de catre una din parti. )n 'eneral, se refera la neefectuarea de catre un emitent a platilor aferente serviciului datoriei atunci cand devin scadente, sau la nerespectarea altor clauze din contractul o li'atiunii. Daca se intampla acest lucru, detinatorii o li'atiunilor pot revendica activele emitentului pentru a!si recupera principalul. Expresia se poate referi si la neindeplinirea o li'atiilor aferente unui contract futures, le'ate de un apel in mar&a sau de livrare. .ivel de rezistenta (Resistance level) )n analiza te"nica, pret la care o valoare mo iliara, sau piata in 'eneral, intampina rezistenta in a creste peste acest nivel datorita vanzarii a'resive. De exemplu, daca actiunea IJO se tranzactioneaza de re'ula intre un minim de ,9: si un maxim de G9:, atunci ,9: reprezinta pra'ul de suport, iar G9: reprezinta nivelul de rezistenta. Analistii te"nici considera ca este semnificativ atunci cand o actiune spar'e nivelul de rezistenta, deoarece acest lucru inseamna, de o icei, ca actiunea va creste. 4ezi *upport level. .ota de recunoastere a unei datorii ()ue bill) Document care certifica faptul ca o parte datoreaza unei alte parti un dividend sau o alta distri uire. .oti"icare de livrare ()elivery notice) )n tranzactiile cu contracte futures, este notificarea trimisa de catre vanzator cumparatorului unui contract futures, indicand intentia primului de a efectua livrarea si data la care va fi livrata marfa. Aceasta notificare este trimisa prin intermediul casei de compensatie. .oti"icare de rascumparare (.otice o" redemption) Anunt al unui emitent de o li'atiuni ca va rascumpara inainte de scadenta o li'atiunile aflate in circulatie. .oti"icare intentie livrare (.otice o" intention to deliver) 3otificare prin care vanzatorul unui contract futures anunta casa de compensatie ca intentioneaza sa efectueze livrarea. $asa de compensatie atri uie notificarea si ulterior livrarea activului de aza celui mai vec"i cumparator. .oti"icarea de e5ercitare (,5ercise notice) 3otificare trimisa $asei de $ompensatie a (ptiunilor de catre un ro%er prin care acesta anunta faptul ca un client al sau doreste sa!si exercite dreptul de a cumpara activul care sta la aza unei optiuni. $asa de compensatie ale'e in mod aleatoriu una dintre firmele de ro%era& s"ort pe aceea optiune si ii trimite notificarea prin care o anunta ca i!a fost exercitata o optiune. 5a randul sau, firma de ro%era&, procedand la fel precum casa de compensatie, adica facand o selectie la intamplare sau utilizand

sistemul B)B( ("primul venit, primul servit"), ale'e un investitor s"ort pe acea optiune caruia ii trimite notificarea de exercitare. .u tranzactiona impotriva trendului pieteiD ()on't "ight the tape) )n *tatele +nite, expresie uzuala. .umar actiuni short ( hort interest) 3umarul total al actiunilor care au fost vandute s"ort si care inca nu au fost cumparate inapoi pentru a acoperi pozitiile s"ort desc"ise. 5a 3e7 Jor% *toc% Exc"an'e, aceasta valoare, care este pu licata lunar in presa, indica numarul investitorilor care anticipeaza o scadere. 6ursa raporteaza toate emisiunile din care exista cel putin ,.999 de actiuni vandute s"ort si din care numarul total al actiunilor vandute s"ort s!a modificat cu cel putin #.999 de actiuni fata de luna trecuta. $u cat este mai mare numarul actiunilor vandute s"ort, cu atat mai multi investitori se asteapta la o scadere. 2e de alta parte, un numar mare de actiuni vandute s"ort reprezinta o potentiala presiune de cumparare deoarece toate vanzarile s"ort tre uie acoperite in cele din urma cumparand actiuni. Din acest motiv, multi analisti considera ca un numar mare de pozitii s"ort este un semnal de crestere a pretului. .umar C* !+ (C* !+ number) $od de identificare constand intr!un numar unic atri uit fiecarui instrument financiar transfera il in scopul identificarii. .umarul de pozitii deschise (%pen interest) 3umarul total de contracte futures pe un anumit produs care inca nu au fost compensate prin tranzactii opuse si nici nu au fost lic"idate prin livrarea fizica a produsului? numarul total de pozitii desc"ise. Biecare pozitie desc"isa are un cumparator si un vanzator dar, pentru calcularea pozitiilor desc"ise, sunt numarate pozitiile detinute numai de una dintre partile contractului. +n numar mare de pozitii desc"ise indica o activitate de tranzactionare mai intensa si o lic"iditate mai mare pentru acel contract.

%bligatiune (&ond) (1) )nstrument financiar de credit, purtator de do anda sau cu discont, care reprezinta o datorie pe termen lun', emisa de autoritatile pu lice sau de corporatii. Emitentul plateste do anda la intervale de timp specificate (de re'ula semestrial) si rascumpara o li'atiunile atunci cand imprumutul este pro'ramat sa fie ram ursat, adica la data scadentei (maturit@ date) sau mai devreme, la data rascumpararii (call date). Detinatorii o li'atiunilor au un document de tip )(+ de la emitent, dar nu au drepturi in cadrul companiei asa cum au actionarii. ( o li'atiune poate fi la purtator sau nominativa, in forma materializata sau in forma dematerializata. ( o li'atiune 'arantata (secured ond) este 'arantata de un colateral (de exemplu, un activ fix) care poate fi vandut de catre detinatorul o li'atiunii in cazul in care emitentul nu plateste do anda sau principalul atunci cand acestea devin scadente. ( o li'atiune ne'arantata (unsecured ond/de enture) este 'arantata de inte'ritatea companiei emitente si nu de un anumit colateral. ( o li'atiune converti ila confera detinatorului acesteia dreptul de a converti o li'atiunea in alte instrumente financiare ale companiei emitente la o data viitoare si in anumite conditii presta ilite. (#) De asemenea, in finante, este o li'atia unei persoane de a ac"ita datoria

contractata de catre altcineva in cazul in care de itorul nu isi indeplineste o li'atiile de plata. %bligatiune bazata pe doua surse de venit ()ouble0barrelled bond) ( li'atiune municipala 'arantata cu doua surse distincte de venit. De exemplu, o o li'atiune municipala 'arantata atat cu puterea fiscala si capacitatea de indatorare a emitentului (adica, cu veniturile provenite din impozitele care urmeaza a fi colectate de catre emitent si din emisiunile de o li'atiuni pe care acesta le poate vinde in viitor) cat si cu veniturile o tinute de catre emitent dintr!o activitate economica de un anumit tip dar care nu au nici o le'atura cu prima sursa de venit. +n alt exemplu il constituie o o li'atiune municipala azata pe venituri pentru care platile do anzii si principalului sunt 'arantate de catre o entitate municipala mai mare. Astfel, daca o autoritate pu lica locala a podurilor emite, pentru finantarea constructiei unui pod, o li'atiuni azate pe venituri pentru care platile do anzii si principalului sunt 'arantate cu veniturile furnizate de taxele platite de catre utilizatorii podului, iar o li'atiunile sunt in acelasi timp 'arantate de catre statul, municipiul sau orasul respectiv, atunci o li'atiunile sunt azate pe doua surse de venit. )nvestitorii sunt prote&ati impotriva neindeplinirii o li'atiilor de plata de catre autoritatea pu lica locala, ce poate surveni in cazul in care acel pod nu va fi utilizat indea&uns iar veniturile 'enerate nu vor fi suficiente pentru a plati serviciul datoriei. %bligatiune bazata pe o ta5a speciala ( pecial ta5 bond) (1) ( li'atiune municipala pentru care platile aferente serviciului datoriei sunt efectuate doar din veniturile 'enerate de o anumita taxa, cum ar fi taxa pe alcool. (#) 4ezi *pecial assessment ond. %bligatiune bazata pe un impozit nedelimitat (*nlimited ta5 bond) ( li'atiune municipala 'arantata cu veniturile o tinute din perceperea unor impozite nedelimitate la o anumita rata sau valoare pe perioada cat o li'atiunea se afla in circulatie. %bligatiune bazata pe un impozit special ( pecial assessement bond) ( li'atiune municipala pentru care serviciul datoriei este limitat la veniturile furnizate de impozitele aplicate celor care eneficiaza in mod direct de pe urma proiectului care a fost finantat prin emisiunea de o li'atiuni. ( o li'atiune de acest tip este mai riscanta decat o o li'atiune 'enerala a aceluiasi emitent, cu exceptia cazului in care, pe lan'a impozitul special, ea mai este 'arantata si cu puterea fiscala si capacitatea de indatorare (full fait" and credit) a emitentului. %bligatiune bazata pe venituri (Revenue bond) ( li'atiune municipala pentru care platile do anzii si principalului sunt efectuate din veniturile 'enerate de un anumit activ fix ce a fost finantat de emisiunea de o li'atiuni, cum ar fi un pod cu taxa, o autostrada cu taxa sau un aeroport. ( li'atiunile azate pe venituri se considera ca sunt de o calitate mai sla a decat o li'atiunile 'enerale, desi nu toate sunt la fel de riscante, riscul lor fiind in functie de capacitatea activelor finantate de a produce venituri. %bligatiune comuna (in comun) (;oint bond) ( li'atiune care are mai multi 'aranti sau care este 'arantata de o alta entitate decat emitentul. Aceste o li'atiuni sunt folosite, de o icei, atunci cand o companie mama 'aranteaza o li'atiunile uneia dintre filialele sale. %bligatiune convertibila (Convertible bond)

( li'atiune care poate fi sc"im ata cu un numar de actiuni comune, la un pret presta ilit. De re'ula, aceasta conversie este facuta la cererea detinatorului de o li'atiuni, nu a companiei, desi pot avea loc conversii fortate din cauza unor evenimente cum ar fi preluarile. )n 'eneral, o li'atiunile converti ile sunt purtatoare de do anda, insa exista si o li'atiuni cu cupon zero converti ile. Aceste o li'atiuni tind sa ofere rate ale do anzii mai scazute decat cele ale pietei in sc"im ul posi ilitatii conversiei acestora intr!un numar de actiuni comune ale companiei emitente. %bligatiune cu amortizare ( inker) /ermen din &ar'on pentru o o li'atiune municipala cu fond de amortizare. %bligatiune cu colateral (Collateral trust bond) Emisiune de o li'atiuni de corporatie care este 'arantata cu un portofoliu de instrumente financiare detinut de o anca comerciala sau de un alt administrator. Astfel de o li'atiuni sunt emise, de o icei, de corporatiile mama care iau cu imprumut si 'aranteaza cu actiunile filialelor detinute inte'ral. %bligatiune cu cupon (Cupon bond) ( li'atiune emisa in forma materializata, prevazuta cu cupoane detasa ile care tre uie prezentate emitentului sau a'entului de plati al acestuia pentru a incasa platile semestriale ale do anzii. Deoarece aceasta este o o li'atiune la purtator, persoana care prezinta cuponul are dreptul sa incaseze do anda. )n *tatele +nite, inainte de iulie 1<F3, ma&oritatea o li'atiunilor municipale erau emise su forma de o li'atiuni cu cupon. 5e'ea a impus ca ma&oritatea o li'atiunilor municipale vandute de atunci incoace sa fie in forma nominativa sau in forma dematerializata pentru ca do anda lor sa fie scutita de impozitul federal pe venit. %bligatiune cu cupon zero (>ero0coupon bond) ( li'atiune care nu face plati periodice ale do anzii catre detinatorul sau. ( o li'atiune cu cupon zero este emisa cu un discont fata de valoarea sa nominala si creste treptat in valoare pe masura ce se apropie de scadenta. Astfel, venitul unui investitor dintr!o o li'atiune cu cupon zero provine doar din cresterea in valoare. 2lata finala la scadenta cuprinde atat do anda acumulata, cat si principalul. %bligatiune cu discont ()iscount bound) ( li'atiune care se tranzactioneaza pe piata la un pret mai mic decat valoarea sa nominala. %bligatiune cu drept de retentie prioritar (+rior lien bond) ( li'atiune cu prioritate fata de toate celelalte o li'atiuni ale unui emitent. Astfel de o li'atiuni sunt emise, de o icei, ca rezultat al unei reor'anizari. %bligatiune cu dubla scutire de la impozitare ()ouble0e5emption bond) )n *tatele +nite, o li'atiuni care ofera investitorilor un venit scutit atat de impozitul statal, cat si de cel federal. %bligatiune cu garantie limitata ($imited0ta5 general obligation bond) ( li'atiune 'enerala care nu este 'arantata cu intrea'a puterea fiscala a emitentului ci este 'arantata doar cu un anumit impozit. %bligatiune cu o rata crescatoare a dobanzii ( tep rate coupon bond)

( li'atiune a carei rata a do anzii creste periodic pana la scadenta finala. De exemplu, o astfel de o li'atiune poate plati o rata a do anzii de <- in primii cinci ani de la emitere, rata care va creste apoi la fiecare cinci ani pana la scadenta. %bligatiune cu o singura scadenta (Term bond) Emisiune de o li'atiuni municipale in care toate o li'atiunile a&un' la scadenta la aceeasi data, avand de re'ula un fond de amortizare. %bligatiune cu optiune put implicita (+ut bond) ( li'atiune care permite detinatorului ei sa o restituie la date specificate inainte de scadenta si sa primeasca valoarea nominala. 2e durata de viata a unei emisiuni de o li'atiuni de acest tip, poate exista o sin'ura data sau mai multe dati cand detinatorilor de o li'atiuni li se permite sa restituie emitentului o li'atiunile. )n sc"im , pentru acest privile'iu, un investitor tre uie sa accepte un randament ceva mai mic atunci cand ale'e o o li'atiune cu optiune put implicita in locul unei o li'atiuni cu rata fixa a do anzii, care nu poate fi restituita inainte de scadenta. %bligatiune cu prima (+remium bond) ( li'atiune care se tranzactioneaza la un pret mai mare decat valoarea sa nominala. Acest pret nu cuprinde do anda acumulata care tre uie platita in momentul in care o li'atiunea este cumparata. Atunci cand o o li'atiune cu prima este rascumparata inainte de scadenta, emitentul plateste de re'ula un pret mai mare decat valoarea nominala, desi acest pret poate fi mai mic decat cel la care se tranzactiona o li'atiunea la momentul rascumpararii. %bligatiune cu prima si clauza de rascumparare (Cushion bond) ( li'atiune care plateste o rata a do anzii mai mare decat ratele curente ale do anzii de pe piata si care se tranzactioneaza cu prima datorita unei clauze de rascumparare care permite emitentului sa rascumpere o li'atiunea la un pret apropiat de pretul sau de piata. Daca ratele do anzii vor creste, pretul unei astfel de o li'atiuni nu va scadea prea mult. %bligatiune cu rata variabila a dobanzii (-ariable0rate demand obligation (-R)%)) ( li'atiune municipala care plateste o rata varia ila a do anzii, sta ilita la intervale specificate, de exemplu zilnic, saptamanal sau lunar si care contine o optiune put implicita ce ii da posi ilitatea detinatorului sa prezinte emitentului o li'atiunea pentru a fi rascumparata la data la care este sta ilita o noua rata a do anzii. %bligatiune cu rata variabila a dobanzii si cu o optiune put implicita (4loating rate put option bond) ( li'atiune care plateste o rata varia ila a do anzii, pe care detinatorul o poate restitui ("put") emitentului. Astfel de o li'atiuni sunt 'arantate cu un acreditiv care asi'ura emitentului fondurile necesare pentru a rascumpara o li'atiunile. De o icei, este denumita "o li'atiune cu rata varia ila a do anzii" (varia le rate demand o li'ation). %bligatiune cu scadenta curenta ( hort bond) (1) ( li'atiune care a&un'e la scadenta in mai putin de # ani. (#) ( li'atiune care mai are putin timp pana la scadenta, de re'ula cel mult 1 an, fiind astfel clasificata drept o datorie curenta. %bligatiune cu vanzare anticipata ($o8er "loater)

( li'atiune cu rata varia ila a do anzii, avand o optiune put implicita care ii permite detinatorului sa vanda instrumentul financiar de credit inapoi emitentului, inainte de scadenta. %bligatiune de agentie (Autority bond) )n *tatele +nite, o li'atiune emisa de catre o a'entie 'uvernamentala cum ar fi 2ort Aut"orit@ of 3e7 Jor% and 3e7 Herse@, sau 5os An'eles Department of Nater and 2o7er. ( li'atiunile sunt platite de o icei din veniturile a'entiei si nu din veniturile 'enerale ale statului sau ale orasului in care functioneaza a'entia. %bligatiune de capitalizare (Capital0appreciation bond) 4ezi ( li'atiune cu cupon zero (Oero!coupon ond). %bligatiune de corporatie (Corporate bond) )nstrument financiar de credit emis de o corporatie, spre deose ire de unul emis de o a'entie 'uvernamentala sau de o municipalitate. )n *tatele +nite, o li'atiunile de corporatie au urmatoarele patru caracteristici> (1) veniturile o tinute de investitorii in aceste o li'atiuni sunt impoza ile? (#) au o valoare nominala de 1.999:? (3) toate o li'atiunile care fac parte din aceeasi emisiune a&un' la scadenta in acelasi timp ! si sunt ac"itate dintr!un fond de amortizare creat in acest scop? (4) sunt tranzactionate la marile urse, iar preturile lor sunt pu licate in ziare. %bligatiune de economii ( avings bond) )nstrument financiar de credit netranzactiona il emis de /rezoreria *tatelor +nite cu valori nominale relativ mici (cuprinse intre ,9: si 19.999:) in special pentru investitorii individuali. Detinatorii o li'atiunilor au dreptul sa restituie o li'atiunile in orice moment dupa o perioada de sase luni de la emitere. Do anda este scutita de impozitele statale si locale (dar nu si federale) pe venit. 4ezi *eries EE 6onds si *eries EE 6onds. %bligatiune de trend (&ell8eather) 2e piata o li'atiunilor este o li'atiunea de trezorerie pe termen lun' cel mai recent emisa, considerata in 'eneral un indicator al directiei si amplitudinii variatiilor preturilor. %bligatiune de trezorerie (Treasury bond) )nstrument financiar de credit, pe termen lun' emis de 'uvernul *tatelor +nite. Din aprilie 1<FG, emisiunile noi de o li'atiuni de trezorerie sunt nerascumpara ile, au o scadenta de #9 sau 39 de ani, sunt disponi ile numai in forma dematerializata si au o valoare nominala minima de 1.999:. %bligatiune garantata ( ecured obligation) )nstrument financiar de credit pentru care platile do anzii si principalului sunt 'arantate cu un activ fix. %bligatiune garantata (/uaranteed bond) ( li'atiune emisa de o companie pentru care platile do anzii si principalului sunt 'arantate de una sau mai multe companii diferite de cea emitenta. %bligatiune garantata cu echipamente (,(uipment trust certi"icate) ( li'atiune pe termen mediu sau lun' pentru care platile do anzii si principalului sunt efectuate din veniturile o tinute din inc"irierea ec"ipamentului finantat prin emisiunea de o li'atiuni. Acest instrument financiar de credit confera detinatorului

sau dreptul asupra ec"ipamentului in cazul in care emitentul nu isi indeplineste o li'atiile de plata. /itlul de proprietate asupra ec"ipamentului este detinut de catre un administrator imputernicit (trustee), de o icei o anca, pana cand o li'atiunea este platita. Aceste o li'atiuni sunt folosite ca surse de finantare, in 'eneral, de companiile de transporturi, cum ar fi companiile de transporturi feroviare sau aeriene. %bligatiune garantata de o mar"a (Commodity0backed bond) ( li'atiune pentru care platile do anzii si/sau plata principalului la scadenta se fac in functie de pretul unei marfi, cum ar fi ar'intul sau aurul. Desi o astfel de o li'atiune plateste o rata a do anzii destul de mica la momentul emiterii, ea ofera investitorului protectie impotriva inflatiei deoarece in acest caz pretul marfii (aur, ar'int) va creste. %bligatiune generala (/eneral obligation (/%) bond) ( li'atiune municipala pentru care platile do anzii si principalului sunt 'arantate cu toate resursele financiare ale emitentului si cu puterea fiscala a acestuia. 2uterea fiscala o poate constitui un impozit ad valorem nelimitat sau un impozit limitat, de o icei, pe o proprietate imo iliara ori alte impozite, cum ar fi impozitul pe venit sau pe vanzari. Acest lucru face ca o o li'atiune 'enerala sa fie de o calitate mai una decat emisiunile 'arantate cu veniturile 'enerate de un anumit proiect. De asemenea, mai este denumita full!fait"!and!credit ond. %bligatiune in dolari ()ollars bond) ( li'atiune care este cotata si tranzactionata in functie de pretul sau in dolari, nu de randamentul sau pana la scadenta. De o icei, este cazul o li'atiunilor municipale azate pe venituri. %bligatiune in eurodolari (,urodollar bond) ( li'atiune pentru care platile do anzii si principalului sunt efectuate in eurodolari. ( astfel de o li'atiune nu este inre'istrata la *ecurities and Exc"an'e $ommission si, de re'ula, poate fi vanduta la o rata a do anzii mai scazuta decat ratele do anzii platite in *tatele +nite. %bligatiune ipotecara (#ortgage bond) )nstrument financiar de credit pe termen lun' 'arantat prin ipotecarea unui anumit activ al emitentului ! de re'ula, un activ fix, cum ar fi o proprietate imo iliara. )n cazul in care compania emitenta nu isi indeplineste o li'atiile de plata fata de detinatorii o li'atiunilor, acestia au drepturi directe asupra activului oferit drept 'arantie. Daca in contractul o li'atiunii se stipuleaza ca acesta este un contract 0desc"is1 (open!ended), compania mai poate folosi activul oferit drept colateral pentru acest imprumut si pentru alte imprumuturi. ( li'atiunile desc"ise confera tuturor detinatorilor de o li'atiuni drepturi e'ale asupra colateralului comun sau o 0prioritate1 e'ala, adica nici un detinator de o li'atiuni nu are prioritate in fata altui detinator de o li'atiuni. Daca o li'atiunea este inc"isa (closed!end), primul creditor are un 0statut superior1, adica este primul care are dreptul asupra proprietatii ipotecate. $u aceeasi proprietate mai pot fi 'arantate si alte imprumuturi, insa drepturile urmatorilor detinatori de o li'atiuni sunt inferioare drepturilor detinatorilor anteriori de o li'atiuni. %bligatiune la purtator (&earer bond) ( li'atiune emisa in forma materializata pentru care numele proprietarului nu este inre'istrat in evidentele corporatiei sau ale autoritatii administrative emitente si nici inscris pe certificatul o li'atiunii. Deoarece nu exista nici o forma de inre'istrare a

proprietatii, se presupune ca simpla posesiune a certificatului pro eaza proprietatea asupra o li'atiunii. )n *tatele +nite, de la 1 iulie 1<F3 s!a interzis ca o li'atiunile municipale sa fie vandute la purtator, pentru ca do anda lor sa fie scutita de impozitul federal pe venit. %bligatiune mica (&aby &ond) )n *tatele +nite, o li'atiune cu o valoare nominala mai mica de 1.999:, de o icei cu o valoare nominala de la ,99: la #,:. Aceste o li'atiuni sunt emise in principal de catre administratiile pu lice locale pentru a oferi investitorilor cu venituri medii o modalitate de a cumpara o li'atiuni scutite de impozit, cu o valoare nominala mica. )nsa, costurile ocazionate de emitere, distri uire si procesare sunt mari in comparatie cu capitalul de incasat de autoritatea emitenta, iar piata acestor o li'atiuni are un 'rad redus de lic"iditate. %bligatiune negarantata (garantata moral) ()ebenture) (1) )nstrument financiar de credit 'arantat doar moral, cu puterea financiara si inte'ritatea emitentului, si nu cu un anumit activ. (#) ( li'atiune de corporatie ne'arantata. )n cazul in care emitentul este lic"idat, detinatorul unei o li'atiuni ne'arantate devine creditor 'eneral ('eneral creditor) fiind mai putin pro a il ca acesta sa!si recupereze inte'ral anii decat detinatorii o li'atiunilor 'arantate cu un anumit activ (secured creditors). %bligatiune negarantata subordonata ( ubordinated debenture) ( li'atiune ne'arantata care confera detinatorului sau un drept asupra activelor emitentului inferior dreptului conferit de toate celelalte emisiuni de o li'atiuni existente sau viitoare. Astfel, in cazul in care compania emitenta devine insolva ila si tre uie sa fie lic"idata, inainte ca detinatorii o li'atiunilor ne'arantate su ordonate sa poata fi platiti, tre uie satisfacute drepturile conferite de toate celelalte emisiuni de o li'atiuni. Datorita riscului pe care il implica, emitentii tre uie sa plateasca rate ale do anzii relativ mari pentru a putea vinde investitorilor aceste o li'atiuni. .ulte emisiuni de o li'atiuni ne'arantate su ordonate includ un onus, cum ar fi dreptul de a converti aceste instrumente financiare de credit in actiuni comune. +n onus este inclus cu scopul de micsora ratele do anzii platite pentru o li'atiunile ne'arantate su ordonate, su nivelul celor care ar tre ui platite daca nu ar exista onusul. %bligatiune nerascumparabila (.oncallable bond) ( li'atiune care nu poate fi rascumparata la optiunea emitentului inainte de data specificata a scadentei. %bligatiune pe termen lung ($ong bond) (1) ( li'atiune care a&un'e la scadenta in mai mult de 19 ani. Deoarece aceste o li'atiuni an'a&eaza anii investitorilor pe o perioada lun'a de timp, ele sunt mai riscante decat o li'atiunile pe termen mai scurt de aceeasi calitate si, in consecinta, platesc un randament mai mare. (#) ( li'atiunea de trezorerie de 39 de ani cel mai recent emisa care este considerata frecvent drept un indicator al evolutiei pretului instrumentelor financiare de credit 'uvernamentale pe termen lun'. %bligatiune perpetua (+erpetual bond) ( li'atiune care nu are o data a scadentei, nu este rascumpara ila si plateste o do anda constanta la infinit. 2retul o li'atiunilor perpetue fluctueaza foarte mult odata cu modificarea ratelor do anzii pe termen lun'. Boarte rara in *tatele +nite. %bligatiune platita pana la scadenta dintr0un "ond escro8

(,scro8ed to maturity (,T#) bond) ( li'atiune municipala refinantata anticipat. Atunci cand ratele do anzii scad, un emitent poate decide sa vanda o noua emisiune de o li'atiuni, denumita emisiune de refinantare, si sa foloseasca venitul o tinut din vanzarea acesteia pentru a ac"ita prima emisiune, denumita emisiune refinantata, incercand astfel sa reduca costurile cu do anda. 4enitul o tinut din vanzarea emisiunii de refinantare este folosit pentru a alcatui un portofoliu de instrumente financiare de trezorerie astfel incat platile do anzii si principalului aferente acestor instrumente sa se potriveasca exact cu platile do anzii si principalului care tre uie facute pentru o li'atiunile refinantate. 2ortofoliul de instrumente financiare de trezorerie este in custodie la un administrator imputernicit, iar emisiunea de o li'atiuni se spune ca este refinantata inte'ral si platita pana la scadenta dintr!un fond escro7. )n practica, o li'atiunile sunt rascumparate de o icei la prima data a rascumpararii. )n *tatele +nite, datorita faptului ca o li'atiunile E/. sunt 'arantate indirect de catre /rezoreria *tatelor +nite, ele sunt considerate cele mai si'ure o li'atiuni municipale disponi ile si se tranzactioneaza pe piata la un ratin' de AAA. %bligatiune rascumparabila (Callable bond) ( li'atiune care poate fi rascumparata de catre emitent la un pret predeterminat, inainte de data sta ilita a scadentei. %bligatiune straina in dolari (1ankee bond) ( li'atiune cu valoarea nominala exprimata in dolari, emisa in *tatele +nite de catre ancile si corporatiile straine. %bligatiune0an (&ond year) ( li'atiune cu o valoare nominala de 1.999: aflata in circulatie timp de un an. ( li'atiunea!an este folosita la calcularea duratei medii de viata a unei emisiuni de o li'atiuni si a costului net cu do anda, in principal pentru emisiunile de o li'atiuni municipale in serie care a&un' la scadenta anual, de!a lun'ul unei perioade de cativa ani. %bligatiuni "de succesiune" (4lo8er bond) )n *tatele +nite, o li'atiune de trezorerie care era acceptata la valoarea nominala pentru plata impozitelor federale pe mostenire. Astfel de o li'atiuni nu se mai emit in prezent. Ele au fost emise inainte de aprilie 1<;1, iar ultimele au a&uns la scadenta in 1<<F. %bligatiuni "super sinker" ( uper sinker) Emisiune de o li'atiuni municipale azate pe venituri, pentru finantarea locuintelor de la 1 la 4 familii, in care fondurile furnizate de plata anticipata a imprumuturilor ipotecare ce stau la aza emisiunii sunt folosite pentru a retra'e o anumita scadenta. $"iar daca aceasta scadenta este indepartata in viitor, este posi il ca instrumentele financiare de credit sa fie ac"itate intr!o perioada de timp relativ scurta. Desi un investitor care detine o astfel de o li'atiune este nesi'ur cu privire la momentul in care instrumentul financiar de credit poate fi retras, totusi randamentul anual poate fi relativ mare raportat la perioada scurta sau medie de detinere. %bligatiuni active (Active bonds) /ip de o li'atiuni la care Departamentul de 8in' al 3J*E se asteapta sa fie tranzactionate activ. )n consecinta, ele sunt tranzactionate li er in rin', in mare masura in acelasi mod ca si actiunile. 4ezi ( li'atiuni inactive. %bligatiuni ale Autoritatii +ublice pentru $ocuinte

(+ublic Housing Authority bonds) )n *tatele +nite, o li'atiuni scutite de impozit, 'arantate de 'uvernul federal, emise de autoritatile locale pentru locuinte in vederea finantarii constructiei de locuinte. Astfel de o li'atiuni nu au mai fost emise din 1<;4. %bligatiuni conditionate de venit (!ncome bonds) ( li'atiuni emise in sc"im ul unor o li'atiuni emise anterior, la reor'anizarea unei companii aflate in stare de faliment. 2latile do anzii aferente acestor instrumente financiare vor fi efectuate doar daca compania va o tine suficiente venituri. Daca are pierderi, atunci ea se vede nevoita sa omita efectuarea platilor do anzii. )n unele cazuri, do anda neplatita se acumuleaza si este platita atunci cand profitul o tinut de catre companie permite acest lucru. .ai sunt denumite si o li'atiuni de reor'anizare (ad&ustment onds). %bligatiuni cu clauza de restituire si cu rata "i5a a dobanzii (4i5ed interest rate put option bonds) ( li'atiuni care platesc o rata fixa a do anzii pana la data exercitarii clauzei de restituire, cand rata este sta ilita din nou. 4ezi 2ut onds. %bligatiuni cu discont mare ()eep discount bonds) ( li'atiuni care se tranzactioneaza pe piata secundara pentru mult mai putin decat valoarea lor nominala, in 'eneral su F9- din valoarea lor nominala. 3u este vor a despre o o li'atiune cu discont initial la emitere. %bligatiuni cu drept de retentie special ( pecial lien bonds) ( li'atiuni ce confera detinatorilor un drept de retentie asupra unui anumit activ. %bligatiuni cu drept de retentie superior ( enior lien bonds) ( li'atiuni care confera un drept de retentie asupra veniturilor oferite drept 'arantie, superior celui oferit de celelalte o li'atiuni. %bligatiuni cu grad (nivel superior) de investitie (!nvestment0grade bond) ( li'atiuni municipale si de corporatie carora li s!a acordat unul din primele patru ratin'uri de catre a'entiile de ratin' independente. %bligatiuni cu grad mare (nivel superior) de investitie (High0grade bonds) ( li'atiuni foarte ine evaluate, de o icei AAA, de catre a'entiile independente de ratin', care prezinta un risc relativ mic de neindeplinire a o li'atiilor de plata. %bligatiuni cu prioritate egala (+arity bonds) Doua sau mai multe emisiuni de o li'atiuni municipale azate pe venituri care confera detinatorilor lor un drept de retentie e'al asupra veniturilor oferite drept 'arantie sau o prioritate e'ala, adica nici un detinator de o li'atiuni nu are prioritate fata de alt detinator de o li'atiuni. %bligatiuni de re"inatare (Re"unding bonds) ( li'atiuni care au fost emise in scopul rascumpararii altei emisiuni de o li'atiuni. %bligatiuni de reorganizare (Adjustment bonds) 4ezi ( li'atiuni conditionate de venit. %bligatiuni de trezorerie inde5ate cu in"latia (!n"lation0inde5ed Treasury bonds) )nstrumente financiare de credit ale /rezoreriei *tatelor +nite introduse in 1<<; care au ca scop prote&area investitorilor impotriva cresterilor neanticipate ale inflatiei. (

crestere a indicelui preturilor unurilor de consum duce la cresterea renta ilitatilor oferite de aceste o li'atiuni. %bligatiuni in "orma dematerializata (&ook entry bonds) ( li'atiuni pentru care nu exista certificate. Evidenta proprietarilor de drept este tinuta de catre un depozitar si de catre mem rii acestuia ( anci si firme de ro%era&). %bligatiuni in "orma dematerializata (&ook entry bonds) ( li'atiuni pentru care nu exista certificate. Evidenta proprietarilor de drept este tinuta de catre un depozitar si de catre mem rii acestuia ( anci si firme de ro%era&). %bligatiuni in serie ( erial bonds) ( li'atiuni avand mai multe scadente pro'ramate la intervale re'ulate de timp, de re'ula anual, care reprezinta o parte dintr!o emisiune sau o emisiune intrea'a. De exemplu, o municipalitate poate emite o li'atiuni cu o valoare nominala totala de 49 milioane dolari, astfel incat in fiecare an, timp de #9 de ani, sa a&un'a la scadenta o li'atiuni cu o valoare nominala totala de # milioane dolari. .ulte emisiuni de o li'atiuni sunt o com inatie intre o li'atiuni in serie si o li'atiuni cu o sin'ura scadenta. %bligatiuni inactive (!nactive bonds) ( li'atiuni de corporatie la care 3J*E se asteapta sa fie tranzactionate rar. )n consecinta, toate ordinele limita de cumparare si de vanzare sunt pastrate intr!un seif denumit "ca inet", pana cand sunt executate sau anulate. %bligatiuni municipale (#unicipal bonds) )nstrumente financiare de credit pe termen lun' emise de administratii statale si locale precum si de a'entiile si autoritatile lor. $apitalul o tinut prin intermediul acestor instrumente financiare de credit este folosit, de exemplu, pentru construirea unui liceu nou, a unei instalatii de purificare a apei, extinderea unei autostrazi intr!o zona rurala, construirea unui centru polisportiv, iar uneori pentru refinantarea unei datorii mai vec"i ale acelei autoritati. )n *tatele +nite, aceste o li'atiuni sunt scutite, in 'eneral, de impozitele federale pe venit. %bligatiuni municipale garantate de stat (#oral obligation bond) )n *tatele +nite, o li'atiune neimpoza ila, emisa de o municipalitate sau de o a'entie statala, care nu este 'arantata in mod explicit cu intrea'a putere fiscala si capacitate de indatorare (full fait" and credit) a 'uvernului statului respectiv ci doar cu o li'atia morala a acestuia. )n acest fel 'uvernul acelui stat isi face cunoscuta intentia de a aloca fondurile necesare efectuarii platilor aferente o li'atiunilor in cazul in care de itorul principal, municipalitatea sau a'entia, nu isi indeplineste o li'atiile de plata. ( li'atia (an'a&amentul) statului de a onora 'arantia este morala si nu le'ala, deoarece in viitoarele le'islaturi, 'uvernele nu vor putea fi o li'ate din punct de vedere le'al sa aloce fondurile necesare. %bligatiuni neimpozabile (Ta50e5empt bonds) ( li'atiuni emise de state, orase, districte si alte administratii pu lice locale, precum si de autoritatile si a'entiile lor, care platesc o do anda scutita de impozite. %bligatiuni neimpozabile pentru "inantarea utilitatilor (,5empt "acilities bonds) )n *tatele +nite, instrumente financiare de credit neimpoza ile, autorizate conform )nternal 8evenue $ode, care sunt vandute pentru a finanta utilitati detinute sau folosite in mod privat. 5e'ea 8eformei Biscale din 1<FG a amendat le'islatia existenta

si a sta ilit ca centrele pentru reuniuni, complexele sportive, instalatiile de control al poluarii apei si aerului, precum si aeroporturile, docurile, de arcaderele, mi&loacele de transport pu lic si parcarile ! care sunt detinute privat ! nu mai pot fi finantate prin astfel de o li'atiuni. %bligatiuni pentru dezvoltare industriala3%bligatiuni bazate pe venituri din industrie (!ndustrial development bonds (!)&s)3!ndustrial revenue bonds (!R&s)) $ei doi termeni, care in 'eneral sunt intersc"im a ili, se refera la o li'atiunile azate pe venituri emise de catre autoritatile statale sau municipale pentru a finanta active care apoi sunt inc"iriate corporatiilor ale caror plati amortizeaza datoria o li'atara. Daca exista vreo diferenta intre )D6s si )86s, aceea este ca o li'atiunile pentru dezvoltare industriala sunt emise, de re'ula, pentru a finanta active in scopul dezvoltarii industriei, in timp ce o li'atiunile azate pe venituri din industrie sunt emise pentru finantarea instalatiilor de control al poluarii sau de recuperare a resurselor. Denumirea depinde, in mare masura, de proiectele de finantare ale emitentului. %bligatiuni pentru "inantarea constructiei de locuinte (Housing bonds) ( li'atiuni emise de o a'entie municipala sau statala pentru finantarea constructiei de locuinte. %bligatiuni pentru "inantarea spitalelor (Hospital revenue bond) ( li'atiuni emise de o a'entie municipala sau statala pentru a finanta constructia, intretinerea ori functionarea spitalelor sau azilelor. %bligatiuni platite dintr0un "ond escro8 (,scro8ed bonds) ( li'atiuni care au un fond separat (fond escro7) administrat de un administrator imputernicit care efectueaza in locul emitentului platile do anzii si principalului aferente o li'atiunilor din acest fond. %bligatiuni re"inantate (Re"unded bonds) ( li'atiuni care au fost rascumparate din sumele provenite prin vanzarea unei emisiuni noi de o li'atiuni. %bligatiuni re"inantate anticipat (Advance re"unded bonds) ( li'atiuni a caror plata a fost planificata a fi facuta din venitul o tinut in urma vanzarii unei noi emisiuni de o li'atiuni. Acest venit este folosit la rascumpararea vec"ii emisiuni sau este plasat intr!un fond escro7 pentru a efectua platile do anzii aferente vec"ii emisiuni si a o rascumpara la scadenta sau mai devreme la una din datele de rascumparare specificate. %bligatiuni re"inantate dintr0un "ond escro8 ()e"eased bonds) ( li'atiuni refinantate pentru care platile do anzii si principalului au fost asi'urate prin alcatuirea unui portofoliu de instrumente financiare de trezorerie in asa fel, incat platile do anzii si principalului 'enerate de catre aceste titluri sa fie suficiente pentru a plati serviciul datoriei pentru o li'atiunile refinantate aflate in circulatie. %bligatiuni eria ,, ( eries ,, bonds) ( li'atiuni de economii ale 'uvernului *tatelor +nite, netransfera ile, emise cu discont, avand valori nominale ce variaza intre ,9: si 19.999:. %bligatiuni eria HH ( eries HH bonds)

( li'atiuni de economii ale 'uvernului *tatelor +nite, netransfera ile, ce platesc do anda semestrial. Din 1<F#, o li'atiunile din seria EE sunt disponi ile numai in sc"im ul o li'atiunilor din seria EE. %bligatiuni speciale ( pecial obligation bonds) ( li'atiuni 'arantate cu o anumita sursa de venituri. %bligatiuni speculative (;unk bonds) Emisiuni evaluate mai sla decat cele cu nivel superior de investitie de catre a'entiile de ratin'. $u alte cuvinte, sunt o li'atiuni evaluate cu un ratin' mai scazut decat 6aa de catre a'entia .ood@Qs sau cu un ratin' mai scazut decat 666 de catre a'entiile *tandard D 2oorQs, Bitc" ori Duff D 2"elps. Desi de cele mai multe ori acestea promit o do anda mare, o li'atiunile speculative prezinta un risc mare si pot fi aproape sau c"iar in situatia ca emitentul lor sa nu!si poata indeplini o li'atiile de plata. $unoscute si ca o li'atiuni cu randament mare ("i'"!@ield onds), o li'atiunile speculative sunt foarte sensi ile la sc"im arile conditiilor economice. %bligatiuni TR!+ (( TR!+ ) eparate Trading o" Registered !nterest o" ecurities) ( li'atiuni de trezorerie cu cupon zero care au fost create prin descompunerea o li'atiunilor de trezorerie o isnuite in cele doua componente, do anda si principalul, si vanzarea acestora separat. 3oile instrumente financiare de credit sunt instrumente financiare independente, fiecare avand propriul sau numar $+*)2. %bligatiuni0an acumulate (Accumulated bond years) )n cadrul scalei unei emisiuni noi de o li'atiuni municipale, este suma o li'atiuniloran pentru fiecare an de scadenta, inclusiv anul pentru care se calculeaza o li'atiunile!an acumulate. 4ezi ( li'atiune!an. %bligatiuni0serie cu scadente anuale ( traight serial bonds) Emisiune de o li'atiuni avand mai multe scadente pro'ramate anual pentru care platile principalului sunt aproximativ e'ale. %bligatiuni0serie nevandute (Run) )n vanzarea unei emisiuni noi de o li'atiuni in serie, cantitatea de o li'atiuni care a ramas nevanduta din fiecare scadenta. %btinere de pro"ituri (+ro"it taking) ( tinere de profituri in intervale scurte de timp, de catre traderii a ili, in urma scaderii temporare a pietei unei anumite valori mo iliare, sau a pietei in 'eneral, pe fondul unui trend crescator sustinut, scadere (corectie) care se datoreaza faptului ca investitorii vand pentru a!si materializa profiturile, si nu unor influente socio! economice adverse. %"erta (%""er) 2retul la care o valoare mo iliara este oferita spre vanzare. 4ezi 6id!and!as%ed Auotation (or Auote). %"erta ( upply) $antitatea dintr!o anumita marfa pentru care potentialii vanzatori vor da ordine de vanzare la diferite preturi, in conditiile existente. 2retul variaza direct proportional cu cantitatea oferita. %"erta combinata ( plit o""ering)

(1) (ferta de instrumente financiare transfera ile alcatuita din instrumente financiare transfera ile nou emise si instrumente financiare transfera ile emise anterior (valori mo iliare) ale aceluiasi emitent. De exemplu, o corporatie poate oferi spre vanzare o emisiune de actiuni comune alcatuita din actiuni nou emise si actiuni tezaurizate. (#) 4anzarea unei emisiuni noi de o li'atiuni municipale din care o parte consta in o li'atiuni in serie (serial onds) iar cealalta parte consta in o li'atiuni cu o sin'ura scadenta (term onds). %"erta de cumparare (Tender o""er) (ferta de cumparare a actiunilor unei corporatii facuta direct actionarilor, de re'ula la o prima peste pretul de piata al actiunilor, cu plata in numerar, in alte valori mo iliare sau am ele, cu intentia de a prelua controlul acelei companii. ( oferta de cumparare poate fi rezultatul unor ne'ocieri pe cale amia ila intre compania tinta si un solicitant al acesteia, sau poate fi ostila avand drept rezultat luarea de masuri de catre compania tinta pentru a descura&a preluarea. ( oferta de cumparare contine adesea restrictii cum ar fi numarul minim de actiuni care tre uie cumparate pentru ca oferta sa fie eficienta sau numarul maxim de actiuni care vor fi acceptate in cadrul ofertei. ( oferta de cumparare poate fi facuta de catre o firma propriilor sai actionari, cu scopul de a reduce numarul actiunilor aflate in circulatie, sau poate fi facuta de un outsider care doreste sa o tina controlul. De o icei, cumparatorul suporta toate costurile si isi rezerva dreptul de a accepta toate, nici una sau un anumit numar din actiunile oferite spre vanzare. %"erta de drepturi (Right o""ering) (1) Distri uirea catre detinatorii de actiuni comune ai unei companii a drepturilor care le permit acestora sa cumpere actiuni comune dintr!o emisiune noua, de re'ula la un pret mai mic decat pretul pietei pentru actiunile aflate in circulatie. (ferta este facuta actionarilor existenti, inainte ca emisiunea de actiuni sa fie oferita pu licului. (#) /e"nica utilizata de fondurile inc"ise de investitii pentru a o tine ani. Drepturile de su scriere sunt emise investitorilor existenti, dandu!le posi ilitatea de a cumpara unitati de fond noi la un pret specificat, de o icei cu discont fata de pretul pietei. %"erta de pret cu discont ()iscount bid) (ferta de pret su valoarea nominala facuta pentru o emisiune noua de o li'atiuni sau pentru o o li'atiune individuala. %"erta de pret cu prima (+remium bid) (ferta de pret peste valoarea nominala facuta pentru o emisiune noua de o li'atiuni municipale. %"erta monetara (#oney supply) $antitatea totala de ani existenta intr!o economie la un moment dat, constand in principal in anii aflati in circulatie si respectiv depozitele din conturile curente si cele de economii. (ferta monetara este considerata de multi ca fiind un element esential in determinarea activitatii economice. )n *tatele +nite, pietele financiare acorda o mare importanta rapoartelor 8ezervei Bederale cu privire la modificarea masei monetare. De exemplu, o crestere sustinuta a masei monetare provoaca teama cu privire la o viitoare inflatie. %"erta prin cele mai mari e"orturi (&est0e""orts o""ering) .etoda de distri uire (vanzare) a unei emisiuni de instrumente financiare in cadrul unei oferte pu lice de vanzare, sta ilita prin contract, in care anca de investitii actioneaza exclusiv ca a'ent, an'a&andu!se sa depuna cele mai mari eforturi pentru

a vinde instrumentele financiare, dar ne'arantand ca le va vinde. Astfel de aran&amente (contracte) se fac de o icei pentru distri uirea emisiunii de actiuni comune. 4ezi All!or!none (A(3) offerin', Birm commitment, *tand @ under7ritin' a'reement. %"erta publica (+ublic o""ering) 4anzare de instrumente financiare transfera ile catre un numar mai mare de 199 de investitori nedeterminati. )n *tatele +nite, instrumentele financiare transfera ile de corporatie sunt inre'istrate (prospectul de oferta pu lica de vanzare este avizat, iar oferta pu lica este autorizata) la *ecurities and Exc"an'e $ommission (*E$), iar in cazul instrumentelor financiare de credit municipale aproape intotdeauna este depusa o declaratie oficiala la .unicipal *ecurities 8ulema%in' 6oard (.*86). De re'ula, vanzarea este efectuata de catre o anca de investitii sau de un sindicat alcatuit din mai multe anci de investitii, la pretul ofertei pu lice sta ilit intre emitent si ancile de investitii. ( oferta pu lica se distin'e de un plasament privat care se supune unor re'ulamente diferite impuse de *E$. %"erta publica initiala (!nitial public o"erring (!+%)) (ferirea spre vanzare a unei emisiuni de actiuni de catre o companie pu licului investitor, pentru prima oara. Actiunile oferite intr!o oferta pu lica initiala sunt adesea, dar nu intotdeauna, cele ale companiilor mici, tinere in cautare de capital. )n 'eneral, investitorii care cumpara actiuni dintr!o oferta pu lica initiala isi asuma riscuri foarte mari datorita posi ilitatii ca unele dintre aceste companii tinere sa esueze. 2e de alta parte, exista posi ilitatea ca acestia sa o tina casti'uri mari datorita ratelor mari de crestere a noilor afaceri. De aceea, capitalul investit in actiunile comune ale acestor companii tinere se mai numeste capital de risc (venture capital). %"erta speciala ( pecial o""ering) .etoda de vanzare a unui pac"et mare de actiuni, similara cu o distri uire secundara cu deose irea ca este limitata la mem rii 3J*E si are loc in timpul orelor o isnuite de tranzactionare. 6ro%erul vanzator anunta vanzarea pe ta ela electronica a ursei, indicand un pret fix care, de re'ula, este sta ilit in functie de pretul ultimei tranzactii de pe piata. /oate costurile si comisioanele sunt suportate de catre vanzator. $umparatorii sunt firme mem re care pot cumpara pentru conturile clientilor lor sau pentru contul propriu. Astfel de oferte necesita apro area de catre *ecurities and Exc"an'e $ommission. De asemenea, se mai numeste tranzactie speciala. %"erta totul0sau0nimic (All0or0none (A%.) o""ering) (1) .etoda de distri uire a unei emisiuni de instrumente financiare in care emitentul instruieste anca de investitii sa anuleze intrea'a oferta (vanduta si nevanduta) daca ea nu poate fi distri uita in totalitate. (#) 2e piata secundara este o indicatie cu privire la faptul ca pac"etul de instrumente financiare oferit spre vanzare nu va fi divizat, ci tranzactionat doar in intre'ime. 4ezi (ferta prin cele mai mari eforturi, An'a&ament ferm, $ontract de distri uire stand @. %"erta vizibila in urmatoarele treizeci de zile (Thirty0day visible supply) )n *tatele +nite, valoarea totala a o li'atiunilor municipale avand scadente de cel putin 13 luni, pro'ramate sa apara pe piata in urmatoarele 39 de zile, calculata zilnic de /"e 6ond 6u@er, ziar financiar care deserveste piata instrumentelor financiare de credit emise de catre administratiile statale si locale. %ligopol (%ligopoly)

2iata pe care un numar redus de firme producatoa!re/vanzatoare controleaza oferta unui anumit produs sau serviciu si, in consecinta, pot dicta pretul de piata. Deoarece in cadrul unui oli'opol fiecare firma isi cunoaste procentul pe care il detine din piata produsului sau a serviciului respectiv si deoarece orice modificare a pretului sau a productiei de catre o firma este reflectata in vanzarile celorlalte, exista tendita ca 'radul de interdependenta intre firme sa fie foarte mare? fiecare firma tre uie sa!si sta ileasca pretul si productia in functie de reactia celorlate firme din oli'opol, astfel ca odata sta ilite, preturile intr!un oli'opol sunt ri'ide. %ligopson (%ligopsony) 2iata pe care un numar redus de cumparatori controleaza puterea de cumparare si in consecinta dicteaza productia si pretul de piata al unui anumit produs sau serviciu. )ntr!un oli'opson preturile tind sa fie mai mici decat intr!o piata li er concurentiala, asa cum preturile intr!un oli'opol tind sa fie mai mari. %+) (%+)) Bolosite lan'a sim olul unei valori mo iliare pe ta ela electronica, aceste litere indica tranzactia de desc"idere a acelei emisiuni dupa o desc"idere intarziata. %peratiune de plata (+ayment) *tin'erea unei o li'atii anesti prin plata> (1) in numerar (cas")> plata concomitent cu comanda (cas" 7it" order), plata la livrare (cas" on deliver@ ! $(D), plata prompta (prompt cas") nu mai tarziu de 14 zile de la livrare, plata la 39, G9 sau <9 de zile de la livrare, scrisoare de credit (letter of credit ! 5($), plata la primirea documentelor (cas" a'ainst documents), credit pe aza de accept (accept credit)? (#) in natura (in %ind)? (3) prin transfer ancar ( an% transfer), virament. %peratiuni de piata deschisa (%pen market operations) )n *tatele +nite, cumparari si vanzari de instrumente financiare de credit 'uvernamentale efectuate de catre $omisia Bederala pentru 2iata Desc"isa a *istemului 8ezervei Bederale pentru a influenta masa monetara, conditiile de acordare a creditelor si ratele do anzii. De exemplu, cumpararile mari de instrumente financiare de credit 'uvernamentale vor eli era fonduri din rezervele ancare ce, la randul lor, vor fi utilizate pentru imprumuturi. Acest lucru creste masa monetara si cel putin temporar determina scaderea ratelor do anzii. (peratiunile de piata desc"isa au un efect semnificativ asupra preturilor valorilor mo iliare in 'eneral. %perator "onduri instrumente derivate (Commodity +ool %perator (C+%)) )n *tatele +nite, persoana sau firma care opereaza cu fonduri sau solicita fonduri pentru o companie de investitii in contracte futures si optiuni pe marfuri. %perator pentru tranzactii respinse (%ut trade clerk) An'a&at al casei de compensatie a carui sarcina este sa rezolve orice pro lema le'ata de confirmarea tranzactiilor respinse (out!trades). Adesea, pro lemele provin din scrierea unui numar de identificare 'resit pe formularul ordinului cand ro%erul l!a andosat sau din scrierea unui pret 'resit pe fisa de tranzactionare (tradin' card) a unui trader. )n alte cazuri, exista de&a o alta tranzactie respinsa, de sens opus cu care poate fi imperec"eata tranzactia care tre uie rezolvata. (ricare ar fi solutia, este datoria operatorului pentru tranzactii respinse sa o 'aseasca, deoarece casa de compensatie nu va recunoaste o tranzactie (si astfel nu ii va inre'istra investitorului pozitia dorita) fara confirmarea tranzactiei de sens opus. %ptiune

(%ption) $ontract care confera detinatorului sau dreptul, dar nu si o li'atia, de a cumpara (in cazul unei optiuni call) sau de a vinde (in cazul unei optiuni put) un anumit activ denumit activ de aza, la un pret presta ilit, intr!o anumita perioada de timp. Daca acest drept nu este exercitat in perioada de timp specificata, optiunea expira. 4ezi $all option, 2ut option. %ptiune ""le5ibila" (4le5 option) (ptiune avand ca activ de aza o actiune sau un indice, la care investitorul poate specifica, in anumite limite, termenii acesteia cum ar fi pretul de exercitare, data expirarii etc. %ptiune "Hedging parado5" (Hedging parado5) 2e piata contractelor futures, situatie in care evolutia favora ila a azei (diferenta dintre pretul cas" si pretul futures) nu asi'ura un rezultat favora il pentru o operatiune de "ed'in'. De asemenea, este posi ila si situatia inversa> desi evolutia azei este nefavora ila rezultatul operatiunii de "ed'in' este favora il. %ptiune "istoric pret suport" ($ookback option) (ptiune care confera detinatorului ei dreptul de a cumpara activul de aza la pretul minim (in cazul unei optiuni call) sau dreptul de a vinde activul de aza la pretul maxim (in cazul unei optiuni put) la care acesta s!a tranzactionat intre data inceperii tranzactionarii si data expirarii. Avanta&ul suplimentar de a putea "privi in urma" face ca aceasta optiune speciala sa se tranzactioneze la prime relativ mari. %ptiune acoperita (Covered option) (ptiune call vanduta s"ort de catre un investitor care detine activul de aza. De exemplu, daca un investitor detine 399 de actiuni IJO si vinde s"ort 3 optiuni call IJO, cele 3 optiuni call sunt acoperite. )n cazul in care pretul actiunii IJO creste si optiunile sunt exercitate, vanzatorul are actiunile necesare pentru a efectua livrarea. De asemenea, o optiune put vanduta s"ort de catre un investitor care are o pozitie s"ort in activul de aza. %ptiune americana (American option) (ptiune a carei exercitare depinde de pretul mediu al activului de aza pe o anumita perioada de timp pana la expirarea optiunii. %ptiune binara (&inary option) (ptiune care are doua consecinte. )n 'eneral, atunci cand optiunea este in ani, se plateste o suma fixa predeterminata, iar cand optiunea este in afara anilor, nu se plateste nimic. 4ezi )n!t"e!mone@, (ut!t"e!mone@. %ptiune call implicita (Call option) 5a unele emisiuni de o li'atiuni, optiune implicita ce da emitentului dreptul de a rascumpara o li'atiunile la un pret presta ilit, de o icei la valoarea nominala, inainte de scadenta. %ptiune call in a"ara banilor (%ur0o"0the0money call) (ptiune call al carei pret de exercitare este mai mare decat valoarea curenta de piata a activului de aza. De exemplu, o optiune IJO Dec. G9 $all va fi in afara anilor daca actiunea IJO se vinde la ,,: per actiune. %ptiune call in bani (!n0the0money call)

(ptiune call pentru care pretul de piata al activului de aza este mai mare decat pretul de exercitare al contractului. %ptiune call pe un contract "utures (Call "utures option) (ptiune tranzactionata la ursa care ii confera cumparatorului dreptul, dar nu si o li'atia, sa an'a&eze o pozitie in contractul futures de aza la un pret de exercitare presta ilit, in orice moment inainte de expirarea optiunii. )n cazul in care optiunea este exercitata, cel care a vandut s"ort optiunea call are o li'atia sa livreze contractul futures. %ptiune call separabila ()etachable call option) 5a emisiunile de o li'atiuni rascumpara ile (sau emisiunile de o li'atiuni cu o optiune call implicita), este optiunea call implicita care poate fi vanduta separat de catre emitent ca instrument financiar independent. %ptiune call sintetica3arti"iciala ( ynthetic call) $umpararea unui activ si a unei optiuni put pe acel activ, com inatie avand acelasi efect ca detinerea unei optiuni call. %ptiune compusa (Compound option) (ptiune pe o alta optiune. +n exemplu de optiune compusa este o optiune call pe o optiune put si este denumita "caput". Aceasta confera cumparatorului optiunii compuse dreptul, dar nu si o li'atia de a solicita vanzatorului sa ii vanda o optiune put. %ptiune cu pret prestabilit (Capped style option) (ptiune cu o limita superioara de profit sau pret presta ilit. 2retul plafon este e'al cu pretul de exercitare, plus un interval superior pentru o optiune call sau cu pretul de exercitare, minus un interval inferior pentru o optiune put. Aceasta optiune este exercitata automat atunci cand piata activului de aza se inc"ide la, sau peste pretul plafon al optiunii (pentru optiunea call) ori la, sau su pretul plafon al optiunii (pentru optiunea put). %ptiune de cumparare (Call) 2e piata optiunilor> optiune care da detinatorului sau dreptul, dar nu si o li'atia de a cumpara activul de aza la un pret presta ilit si inainte de o anumita data. )n cazul optiunilor pe actiuni, un investitor care considera ca pretul unei actiuni va creste su stantial, ar putea o tine un profit mai mare dintr!o investitie mai mica cumparand optiuni call pe acea actiune decat ar o tine daca ar cumpara actiunea respectiva. 2entru vanzator, care tre uie sa renunte la dreptul sau de proprietate asupra actiunilor in favoarea cumparatorului, cand optiunile sunt exercitate, acestea pot produce un venit suplimentar. %ptiune de livrare ()elivery option) Bacilitate oferita de unele contracte futures prin care vanzatorul enificiaza de flexi ilitate in ale'erea datei si locului livrarii, cantitatii sau calitatii marfii care va fi livrata. %ptiune de rascumparare (Call) 2e piata o li'atiunilor> dreptul unui emitent de a rascumpara o emisiune de o li'atiuni la un pret predeterminat, inainte de data sta ilita a scadentei. Acest drept este exercitat ori de cate ori ratele do! anzii scad astfel incat o noua emisiune de o li'atiuni avand rate ale do anzii mai mici poate fi vanduta, iar vec"ile o li'atiuni

pot fi rascumparate. ( clauza de rascumparare este in mod normal intalnita in cazul emisiunilor de o li'atiuni pe termen lun'. 4ezi $all feature. %ptiune europeana (,uropean option) (ptiune care poate fi exercitata numai la data expirarii sale, spre deose ire de optiunea disponi ila in *tatele +nite pe care detinatorul o poate exercita in orice moment pana la data expirarii, inclusiv data expirarii. %ptiune e5pirata ($apsed option) (ptiune care a a&uns la data expirarii fara sa fi fost exercitata si care astfel nu mai are nici o valoare. %ptiune e5plicita (,5plicit option) (ptiune ale carei caracteristici, cum ar fi pretul de exercitare si data expirarii, sunt specificate explicit. 2entru aceasta se plateste un pret denumit prima. %ptiune implicita (,mbedded option) (ptiune contractuala ale carei caracteristici sunt cunoscute, dar nu sunt specificate explicit. De exemplu, in cazul unui imprumut ipotecar, optiunea acordata de catre creditor de itorului de a ac"ita in avans imprumutul, fara a impune insa un anumit mod de actiune. %ptiune neacoperita (.aked option) (ptiune call sau put pentru care cumparatorul sau vanzatorul nu are nici o pozitie in activul de aza. 4anzatorul unei optiuni call neacoperite nu detine o pozitie lon' in activul de aza iar vanzatorul unei optiuni put neacoperite nu detine o pozitie s"ort in activul de aza. (ptiunile neacoperite sunt foarte riscante dar prezinta si un potential foarte mare de casti'. %ptiune nede"inita (Chooser option) (ptiune care se tranzactioneaza in prezent, insa doar la o data viitoare presta ilita se va decide daca ea este call sau put. %ptiune pe o mar"a (Commodity option) (ptiune al carei activ de aza il constituie o marfa. %ptiune pe o valuta (Currency option) (ptiune al carei activ de aza il reprezinta o valuta. %ptiune pe rata dobanzii (!nterest rate option) (ptiune call sau put al carei activ de aza il constituie un instrument financiar de credit, cum ar fi un ilet, un on sau o o li'atiune de trezorerie. %ptiune pe un contract "utures (4utures option) (ptiune call sau put care are ca activ de aza un contract futures. Datorita volatilitatii pretului contractelor futures, optiunile pe aceste contracte sunt considerate investitii foarte riscante. %ptiune pe un indice (!nde5 option) (ptiune call sau put al carui activ de aza este un indice. %ptiune put (de vanzare) (+ut option)

(ptiune care da detinatorului dreptul, dar nu si o li'atia, de a vinde activul de aza la un pret presta ilit, inainte de o anumita data. De exemplu, cumparatorul optiunii IJO .ai ;9 2ut are dreptul de a vinde 199 de actiuni IJO la ;9: vanzatorului optiunii, inainte de expirarea contractului in luna mai. $umparatorul optiunii put spera ca pretul actiunii va scadea, in timp ce vanzatorul optiunii put spera ca pretul actiunii va ramane sta il, ori ca va creste sau va scadea cu o valoare mai mica decat prima pe care acesta a incasat!o. %ptiune put implicita (+ut option) 5a unele emisiuni de o li'atiuni, optiune implicita ce da proprietarului o li'atiunii dreptul de a o revinde emitentului, la un pret presta ilit, de o icei la valoarea nominala, inainte de scadenta. 4ezi 2ut ond. %ptiune put in a"ara banilor (%ut0o"0the0money put) (ptiune put al carei pret de exercitare este mai mic decat valoarea curenta de piata a activului de aza. De exemplu, o optiune IJO Dec. G9 2ut va fi in afara anilor daca actiunea IJO se vinde la G,: per actiune. %ptiune put in bani (!n0the0money put) (ptiune put pentru care pretul de piata al activului de aza este mai mic decat pretul de exercitare al contractului. %ptiune put pe un contract "utures (+ut "utures option) (ptiune tranzactionata la ursa care ii confera cumparatorului dreptul, dar nu si o li'atia, sa vanda contractul futures de aza la un pret de exercitare presta ilit, in orice moment inainte de expirarea optiunii. )n cazul in care optiunea este exercitata, cel care a vandut s"ort optiunea put are o li'atia sa accepte livrarea contractului futures. %ptiune put sintetica3arti"iciala ( ynthetic put) 4anzarea s"ort a unui activ si cumpararea unei optiuni call pe acel activ, com inatie avand acelasi efect ca detinerea unei optiuni put. %rdin (%rder) )nstructiune data unui ro%er sau unui dealer de catre un client pentru a cumpara sau a vinde valori mo iliare. %rdin "grup" (/roup order) 5a emisiunile noi de o li'atiuni municipale, ordin de cumparare dat sindicatului de distri uire. %rdin "not held" (.ot held) )nstructiune data de un client care permite unui mem ru al ursei sa!si foloseasca propriul discernamant in ale'erea momentului si/sau a pretului de executare fie a unui ordin la piata, fie a unui ordin limita. *copul acestui ordin este de a o tine un pret mai un deoarece teoretic ro%erul de rin' isi poate da seama daca este posi il ca preturile sa creasca sau sa scada. De exemplu, daca ro%erul are un ordin la piata de cumparare cu o astfel de instructiune si considera ca pretul ar putea scadea, el poate astepta sa cumpere la un pret mai un. Acesta nu va fi facut raspunzator financiar daca nu va fi inc"eiata cea mai una tranzactie. *pre deose ire de cazul unui ordin la piata o isnuit, in acest caz investitorul nu are nici o 'arantie ca ordinul va fi executat. %rdin al unui membru

(#ember order) (rdin de cumparare a unei parti dintr!o emisiune noua de instrumente financiare transfera ile provenit de la o firma din sindicatul de distri uire.. %rdin alternativ (%ri3ori) (Alternative (,ither3or) order) (rdin al unui client prin care acesta da instructiuni unui ro%er sa execute una si numai una din doua tranzactii posi ile. De exemplu, un investitor care detine actiuni IOJ $orp. cumparate la 4,:, si!a fixat un pret de vanzare de ;,:, insa doreste sa limiteze pierderea la maxim ,: per actiune. )n acest caz, investitorul va da un ordin alternativ> vinde limita la ;,: sau vinde stop la 49:. Executarea unei parti a ordinului o anuleaza automat pe cealalta. (rdinul alternativ este exclusiv de cumparare sau exclusiv de vanzare. %rdin conditionat (Contingent order) (rdin dat iroului de tranzactionare al unei firme de ro%era& a carui executare depinde de executarea unui alt ordin. De exemplu, un ordin de vanzare optiuni call pe actiunea comuna Nestin'"ouse, numai dupa ce au fost cumparate actiuni comune Nestin'"ouse la un pret limita specificat. De asemenea, mai este denumit ordin net (net order) sau ordin s7itc" (sau s7ap). 4ezi 3ot "eld order, *7itc" (contin'ent or s7ap) order. %rdin cu destinatie speciala ()esignated order) (rdin cu volum mare de cumparare dintr!o emisiune noua de o li'atiuni municipale, provenit de la un investitor institutional, care atunci cand introduce ordinul, specifica preferinta sa ca anumiti dealeri din sindicatul de distri uire/vanzare sa il execute, precum si cantitatea de o li'atiuni desemnata fiecarui dealer in parte. %rdin daca piata atinge (#arket i" touched (#!T) order) (rdin de cumparare sau de vanzare care, in momentul in care este atins un anumit pret, devine ordin la piata si tre uie executat la cel mai un pret existent. +n ordin .)/ de cumparare este activat cand pretul scade pana la un nivel predeterminat sau mai &os. +n ordin .)/ de vanzare este activat cand pretul creste pana la un nivel predeterminat sau mai sus. Diferenta intre un ordin .)/ si unul stop consta in directia de evolutie a pretului la care se asteapta un investitor. Daca acesta doreste sa vanda la un pret mai mare decat pretul cererii, sau sa cumpere la un pret mai mic decat pretul ofertei, atunci el poate utiliza un ordin .)/. (rdinul nu 'aranteaza insa ca tranzactia va fi executata la pretul specificat. (data ce acest pret a fost atins, ordinul .)/ devine ordin la piata si poate fi executat la un pret mai putin convena il decat pretul specificat. Acest tip de ordin este admis doar la $ommodit@ Butures Exc"an'e si la $"ica'o 6oard (ptions Exc"an'e. %rdin de cumparare anticipat (+resale order) (rdin de cumparare a unei parti dintr!o emisiune de o li'atiuni municipale ce urmeaza sa fie vanduta concurential, dat unui mana'er de sindicat care pre'ateste o oferta de pret pentru acea emisiune. %rdin de lot nonstandard bazat pe cotatie (%n0the0(uotation0odd0lot order) (rdin de lot nonstandard ce tre uie executat imediat. 2retul se azeaza pe cotatia existenta de lot standard, nu pe ultima tranzactie din rin'ul ursei. $lientul poate cumpara la pretul existent al ofertei, plus diferentialul, sau poate vinde lon' la pretul existent al cererii, minus diferentialul. %rdin de o zi ()ay order)

(rdin de tranzactionare care ramane vala il doar pentru restul zilei de tranzactionare in care a fost introdus. %rdin dintr0o0data0sau0deloc (4ill0or0kill (4%E) order) (rdin care cere cumpararea sau vanzarea imediata a unei cantitati specificate dintr!o valoare mo iliara. Daca nu poate fi executat inte'ral imediat, ordinul este anulat automat. Adesea, un astfel de ordin este dat atunci cand un client doreste sa cumpere o cantitate mare dintr!o anumita actiune la un anumit pret. Daca ordinul nu este executat din cauza faptului ca acest lucru ar afecta semnificativ pretul de piata al acelei actiuni, el este retras. %rdin discretionar ()iscretionary order) (rdin care autorizeaza un ro%er sau un alt an'a&at al firmei de ro%era& sa ia decizii in numele clientului cu privire la cumpararea si vanzarea instrumentelor financiare transfera ile. )n functie de instructiunile clientului, li ertatea de actiune a ro%erului poate varia de la foarte limitata (de exemplu, doar ale'erea pretului) la aproape totala. 4ezi Discretionar@ account? Bractional discretion order. %rdin "ractionat ( plit order) *par'erea unui ordin mare de cumparare sau de vanzare in ordine mai mici care vor fi executate in timp pentru a evita pertur area pietei si fluctuatiile de pret. %rdin imediat sau anuleaza (!mmediate0or0cancel (!%C) order) (rdin al unui client care cere executarea imediata a intre'ului ordin sau a unei parti cat mai mari din ordin la un pret specificat? partea neexecutata tre uie sa fie anulata imediat de catre ro%er. *pre deose ire de ordinul dintr!o!data!sau!deloc, acest tip de ordin permite o executare partiala. %rdin in a"ara ringului (%""0"loor order) (rdin de cumparare sau de vanzare a unei valori mo iliare care este dat in afara rin'ului ursei la care se tranzactioneaza acea valoare mo iliara. (rdinele date ro%erilor de catre investitorii individuali sunt un exemplu de astfel de ordine deoarece ele iau nastere in afara ursei. %rdin in ringul bursei (%n0the0"loor order) (rdin de cumparare sau de vanzare a unei valori mo iliare care este dat de un mem ru in rin'ul unei urse atunci cand acesta tranzactioneaza pentru contul propriu. %rdin la deschidere (At0the0opening (opening only) order) (rdin de cumparare sau vanzare pentru un anumit instrument financiar transfera il care tre uie executat la pretul de desc"idere al zilei? daca ordinul nu este executat in acel moment, el este anulat automat. %rdin la inchidere (At0the0close order) (rdin care tre uie executat in intre'ime la pretul de inc"idere al pietei. )ntroducerea ordinului in sistemul de tranzactionare se face cat mai aproape posi il de inc"iderea zilei de tranzactionare (in ultimele 39 de secunde), dar cu toata 'ri&a pentru a nu se considera o actiune de manipulare a pretului. Adica, marimea a aterii fata de pretul mediu de tranzactionare al zilei pentru valoarea mo iliara respectiva sa nu fie suscepti ila de a determina un anumit comportament al investitorilor la inceputul zilei de tranzactionare urmatoare. %rdin la piata

(#arket order) (rdin de cumparare sau de vanzare care tre uie executat imediat, la cel mai un pret disponi il in momentul in care ordinul a&un'e in rin'ul de tranzactionare. $ei care utilizeaza ordinele la piata nu au nici un control asupra pretului platit sau primit, ca in cazul unui ordin limita. 4ezi 5imit order. %rdin la0piata0la0deschidere (#arket0on0the0open order) (rdin de cumparare sau de vanzare la cel mai un pret disponi il in timpul perioadei de desc"idere a pietei, intr!o anumita zi de tranzactionare. Executarea poate avea loc numai in perioada de desc"idere, care este specificata de catre ursa. De exemplu, daca in aceasta perioada pe piata se tranzactioneaza intre 339: si 33,:, pretul tranzactiei poate fi orice pret din acest interval. 3u este o li'atoriu ca pretul tranzactiei sa fie c"iar primul pret, nici nu se 'aranteaza ca pretul tranzactiei va fi cel mai un din intervalul de preturi. 4ezi At!t"e!open order (openin' onl@) order. %rdin la0piata0la0inchidere (#arket0on0the0close order) (rdin de cumparare sau de vanzare la cel mai un pret disponi il in timpul perioadei de inc"idere a pietei, intr!o anumita zi de tranzactionare. 4ezi At!t"e!close order. %rdin limita ($imit order) (rdin de executare a unei tranzactii numai la pretul specificat sau la unul mai un. +n ordin limita de cumparare se va executa la pretul specificat sau la un pret mai mic, iar un ordin limita de vanzare se va executa la pretul specificat sau la un pret mai mare. (rdinele limita pot fi "ordine de o zi", caz in care expira la sfarsitul zilei de tranzactionare, daca nu au fost executate, sau "ordine vala ile pana la anularea" lor de catre clienti. (rdinele limita sunt folosite de catre investitorii care s!au "otarat in privinta pretului la care doresc sa inc"eie o tranzactie. 4ezi .ar%et (rder? *top (rder. %rdin limita de cumparare (&uy limit order) )n tranzactionarea valorilor mo iliare, este un ordin dat unui ro%er pentru a cumpara o anumita cantitate dintr!o valoare mo iliara, la un pret specificat numit limita, sau la unul mai mic. %rdin limita de vanzare ( ell limit order) (rdin dat unui ro%er pentru a vinde o anumita cantitate dintr!o valoare mo iliara la un pret specificat sau la unul mai mare. %rdin nu reduce ()o not reduce().R) order) (rdin limita de cumparare, ordin stop de vanzare sau ordin stop!limita de vanzare care, la data ex!dividend, nu tre uie redus cu valoarea dividendului in numerar, deoarece clientul a cerut ca ordinul sa fie introdus astfel. %rdin partial discretionar (4ractional discretion order) (rdin de cumparare sau de vanzare prin care un client acorda ro%erului o li ertate limitata in sta ilirea pretului. De exemplu, un ordin de vanzare #99 actiuni IJO la ;,, cu o mar&a de li ertate de 3/F instruieste ro%erul ca investitorul doreste sa o tina ;,: per actiune, dar va accepta si un pret de ;4,/F per actiune. %rdin participa< dar nu initia (+articipate but do not initiate (+.!) order) )n cazul ordinelor mari de cumparare sau de vanzare, este o instructiune data unui ro%er de catre un investitor institutional de a executa ordinul astfel incat ro%erul sa

nu initieze un pret nou ci, fie sa lase piata sa faca acest lucru, fie sa o tina un pret favora il prin tranzactii succesive. %rdin procentual (+ercentage order) (rdin de cumparare sau de vanzare a unui numar specificat de actiuni de un anumit tip dupa ce a fost tranzactionat un anumit numar de actiuni de acel tip. 2oate fi ordin limita sau ordin la piata si de re'ula este vala il o sin'ura zi de tranzactionare. %rdin scalat ( cale order) (rdin care necesita executari multiple la preturi diferite pentru aceeasi valoare mo iliara. *copul este de a o tine un pret 'lo al sau mediu de cumparare sau de vanzare favora il. .ultiplii de loturi standard pot fi cumparati la preturi care co oara treptat, de la o anumita valoare (scale do7n) sau vanduti la preturi care urca treptat, de la o anumita valoare (scale up). De exemplu, un investitor care doreste sa lic"ideze o pozitie in actiuni pe o piata in crestere, da un ordin scalat de vanzare a unui numar specificat de actiuni la intervale de &umatate de punct. %rdin spread ( pread order) (rdin de cumparare si de vanzare optiuni sau contracte futures din aceeasi clasa, dar cu preturi de exercitare/ livrare diferite si/sau date de expirare/livrare diferite, in care clientul specifica un spread intre contractul vandut si cel cumparat. De exemplu, un investitor poate da un ordin spread de cumparare pentru o optiune call/martie si de vanzare pentru o optiune call/septem rie, am ele pe actiunea =eneral .otors, si cu un pret de exercitare de F9:, daca poate fi o tinut un spread de G:. (rdinul va fi executat doar daca ro%erul de rin' poate vinde optiunea call/septem rie la un pret cu G: mai mare decat pretul la care poate fi cumparata optiunea call/martie. %rdin stop (limita) de vanzare short ( hort0stop (limit) order) )nstructiune ce devine ordin limita de vanzare s"ort dupa ce a fost facuta o tranzactie de lot standard la pretul ordinului, sau su acest pret (tranzactie numita vanzare de ale'ere). 4anzarea s"ort poate fi sau nu executata, deoarece re'ulile cer apoi ca pretul de executare sa fie cu cel putin o optime mai mare decat pretul vanzarii de ale'ere si, in acelasi timp, sa fie mai mare sau e'al cu pretul limita. %rdin stop de cumparare (&uy stop order) )n *tatele +nite, ordin de cumparare cu instructiunea ca ro%erul sau specialistul din rin'ul ursei sa execute ordinul la cel mai un pret disponi il, dupa ce pretul pietei atin'e pretul specificat de catre client, denumit pret stop, sau dupa ce are loc o tranzactie peste acest pret. Aceasta tranzactie activeaza (ale'e sau declanseaza) ordinul, transformandu!l intr!un ordin de cumparare la piata. *copul unui astfel de ordin este sa prote&eze un profit sau sa limiteze o pierdere. %rdin stop de vanzare ( ell stop order) (rdin de vanzare cu instructiunea ca ro%erul sau specialistul din rin'ul ursei sa execute ordinul la cel mai un pret disponi il, imediat dupa ce pretul pietei atin'e pretul stop specificat de catre client, sau dupa ce are loc o tranzactie su acest pret. Aceasta tranzactie activeaza (ale'e sau declanseaza) ordinul, transformandu!l intr! un ordin la piata de vanzare. *copul unui astfel de ordin este sa prote&eze un profit sau sa limiteze o pierdere. %rdin stop limita ( top limit order) (rdin dat unui ro%er de a cumpara sau de a vinde o valoare mo iliara la un pret specificat sau la unul mai un, dar numai dupa ce un anumit pret (pretul stop) a fost

atins sau depasit. Este o com inatie intre un ordin stop si un ordin limita. De exemplu, ordinul poate fi 0$umpara 199 IJO ,, *top ,G 5imita1, ceea ce inseamna ca daca pretul pietei atin'e sau depaseste ,,:, ro%erul are un ordin limita care tre uie executat in cel mai rau caz la ,G:. +n ordin stop limita evita o parte din riscurile unui ordin stop, care devine ordin la piata dupa ce pretul stop a fost atins sau depasit, insa, ca orice ordin limita, prezinta riscul de a pierde piata deoarece este posi il ca el sa nu poata fi executat la pretul limita specificat sau la unul mai un. %rdin stop limita de vanzare ( ell stop limit order) (rdin ce devine un ordin limita de vanzare o isnuit dupa ce a fost atins pretul stop sau dupa ce a avut loc o tranzactie su acest pret. %rdin stop pierdere ( top loss order) /ip de ordin care da instructiuni ro%erului sa execute o tranzactie de cumparare sau de vanzare doar daca pretul atin'e sau depaseste nivelul sta ilit in ordin. )n cazul unui ordin de vanzare, acest nivel este sta ilit su pretul curent al pietei? in cazul unui ordin de cumparare, acest nivel este sta ilit peste pretul curent al pietei. *copul unui astfel de ordin este sa prote&eze un profit care inca nu a fost materializat, sau sa previna o pierdere in cazul in care pretul valorii mo iliare scade. %rdin s8ap ( 8ap order) (rdin in care clientul specifica faptul ca tre uie executate doua tranzactii in cazul in care poate fi o tinuta o anumita diferenta de pret. De exemplu, un investitor poate da un ordin s7ap in care specifica sa fie cumparate ,99 de actiuni de un anumit tip si vandute ,99 de actiuni de un alt tip, daca prima tranzactie poate fi executata cu ,: per actiune mai putin decat cea de!a doua. %rdin s8itch (conditionat sau s8ap) ( 8itch (contingent or s8ap) order) (rdin de cumparare a unei valori mo iliare si apoi de vanzare a alteia la o limita sau de vanzare a unei valori mo iliare si apoi de cumparare a alteia la o limita. /ranzactia poate fi, de asemenea, numita vanzare cu reinvestirea venitului (proceeds sale) daca, asa cum se intampla de o icei, venitul o tinut din vanzare este folosit pentru a finanta cumpararea. %rdin totul0sau0nimic (All0or0none (A%.) order) (rdin limita de cumparare sau de vanzare a unui instrument financiar, in care ro%erul este instruit sa depuna toate eforturile pentru a cumpara sau a vinde, la un pret limita sau la unul mai un, intrea'a cantitate specificata in ordinul totul!sau! nimic. *pre deose ire de un ordin dintr!o!data!sau!deloc, in cazul unui ordin totul! sau!nimic ro%erul poate face mai multe incercari de executare a ordinului. %rdin valabil0pana0la0anulare (/ood0till0canceled (/TC or open) order) (rdin de cumparare/vanzare valori mo iliare la un pret limita sau la un pret stop sta ilit de catre client, care ramane vala il pana cand este executat sau anulat de catre client. 4ezi 5imit order? *top limit order. %rdin valabil0toata0luna (/ood0this0month0order) (rdin de cumparare/ vanzare valori mo iliare la un pret limita sau la un pret stop sta ilit de catre client, care ramane vala il pana la sfarsitul lunii in curs. %rdin 2%2 (2ith or 8ithout a sale order (2%2)) )n *tatele +nite, ordin limita de lot nonstandard de cumparare sau de vanzare care tre uie executat imediat, fie la un pret o tinut pe aza pretului unei tranzactii de lot

standard (7it" a sale), fie la un pret e'al cu pretul curent al ofertei sau al cererii, plus sau minus diferentialul de lot nonstandard (7it"out a sale). Este posi il ca un ordin de lot nonstandard cu aceasta instructiune sa ai a drept rezultat un pret de vanzare mai mic, sau un pret de cumparare mai mare decat un ordin de lot nonstandard o isnuit. %rdin zi0ora (Time0o"0day order) 2e piata contractelor futures, ordin care se executa la un anumit moment al sedintei de tranzactionare. De exemplu, 04inde 19 contracte pe porum cu scadenta in martie la 1#.39 p.m.1. %rdine simultane (#atched orders) (1) $umpararea si vanzarea aceleiasi valori mo iliare de catre un investitor sau un 'rup or'anizat de investitori cu scopul de a crea impresia unei tranzactionari active a acelei valori mo iliare (simularea tranzactiilor). )n *tatele +nite, aceasta practica este o incalcare a 5e'ii 6urselor de 4alori din 1<34. (#) .asura luata de catre un specialist la ursa pentru a forma un pret de desc"idere rezona il de apropiat de pretul de inc"idere al zilei precedente. Atunci cand acumularea ordinelor de un anumit tip ! fie de cumparare, fie de vanzare ! determina o intarziere a desc"iderii sedintei de tranzactionare, specialistul incearca sa 'aseasca ordine de sens opus sau tranzactioneaza lon' sau s"ort din portofoliul sau pentru a in'usta spreadul. %rdonarea crescatoare a dobanzilor (Ascending coupon arrangement) (rdonarea do anzilor unei emisiuni noi de o li'atiuni in serie astfel incat fiecare do anda sa fie mai mare decat do anda scadentei anterioare. %scilator (%scillator) )nstrument al analizei te"nice utilizat pentru a previziona miscarile pretului. (scilatorii formeaza in partea inferioara a 'raficului preturilor o anda in cadrul careia oscileaza o cur a deasupra si dedesu tul unei linii mediane orizontale. +nii oscilatori au linia mediana in zero, cu limitele maxime ale miscarii in !1 si K1. Alti oscilatori utilizeaza o scala de la zero la 199. )ndiferent de limitele maxime pe care le utilizeaza, oscilatorii sunt conceputi pentru a masura forta care sta la aza unei miscari a pretului. De re'ula, oscilatorii sunt folositi in com inatie cu alte instrumente de analiza a trendului carora le sunt si su ordonate. *unt rare cazurile in care oscilatorii sunt utilizati sin'uri. Desi folositori si in analiza pietelor cu trend (trendin' mar%et), oscilatorii sunt utilizati in mod special pe pietele fara trend (nontrendin' mar%et) pe care preturile variaza intr!un interval in'ust de tranzactionare.

+achet ()eck) )n tranzactiile cu contracte futures si optiuni, teancul de ordine aran&ate dupa pret si dupa tip (de cumparare/vanzare) pe care tre uie sa le execute un ro%er de rin'. .ulti ro%eri au atat de multe ordine, incat an'a&eaza operatori denumiti dec% "olders care ii a&uta sa tina ordinele si sa le pastreze in randuiala. +achet "mare" (%verhang) 2ac"et mare de valori mo iliare care, daca ar fi vandut in mod normal pe piata, ar exercita o presiune de scadere asupra pretului. Acest lucru in"i a activitatea de cumparare care in alte conditii ar duce la o crestere a pretului. De exemplu, valorile

mo iliare detinute de un dealer in portofoliul sau, o pozitie mare a unui investitor institutional, o distri uire secundara, o pozitie mare de contracte futures care urmeaza sa fie lic"idata. +achet de valori mobiliare ($ot) $antitate de actiuni sau de o li'atiuni ale aceleiasi companii care sunt oferite spre vanzare pe piata secundara ca un pac"et. +achet mare de valori mobiliare (&lock) $antitate mare de valori mo iliare, in 'eneral minimum 19.999 actiuni sau in valoare de #99.999:, detinuta sau tranzactionata de un investitor la un moment dat. +aginile Roz (+ink sheets) )n *tatele +nite, lista a actiunilor tranzactionate de dealerii de pe piata (/$, pu licata in fiecare zi lucratoare de catre 6iroul 3ational de $otatii. )n cadrul acestei pu licatii sunt prezentate preturile curente de cerere si de oferta, precum si formatorii de piata care tranzactioneaza fiecare actiune. )ntrumentele financiare de credit sunt pu licate separat in 2a'inile =al ene. +ar (+ar) *e refera la locul de livrare si/sau la calitatea marfii care urmeaza sa fie livrata pentru a indeplini o li'atiile aferente unui contract futures. *erveste ca referinta pentru determinarea disconturilor sau primelor in cazul in care marfurile sunt livrate la alte destinatii sau au alte calitati decat cele specificate in contract. +aritate (+arity) *e refera la o optiune atunci cand suma dintre prima sa si pretul sau de exercitare este e'ala cu pretul de piata al actiunii de aza. De exemplu, daca actiunea =. se tranzactioneaza la ;,:, o optiune care confera dreptul de a cumpara actiunea =. la ;9: se va tranzactiona la paritate daca prima sa este de ,:. +artea alocata distribuitorilor (*nder8riter's retention) Acea parte dintr!o emisiune noua de instrumente financiare transfera ile care este alocata fiecarui mem ru al sindicatului de distri uire si pe care acesta urmeaza sa o distri uie/vanda clientilor sai. Alocarea este, de o icei, aproximativ ;,- din an'a&amentul financiar total al fiecarui mem ru. .ana'erul de sindicat decide in numele celorlalti mem ri daca restul emisiunii va fi vandut investitorilor institutionali sau daca va fi rezervat vanzarii de catre 'rupul de vanzari. +artener general (/eneral partner) 2artener in cadrul unei firme de parteneriat cu raspundere limitata care este raspunzator pentru afacerile firmei si pentru toate datoriile contractate de catre aceasta. 8aspunderea unui partener 'eneral este nelimitata. +arteneriat (+artnership) Borma de or'anizare a unei afaceri avand doi sau mai multi asociati. $ei care sunt raspunzatori de administrarea zilnica a activitatilor parteneriatului, ale caror actiuni individuale sunt o li'atorii pentru ceilalti parteneri si care raspund personal pentru toate datoriile parteneriatului se numesc parteneri 'enerali ('eneral partners). $ei care doar contri uie cu ani si nu sunt implicati in luarea deciziilor privind administrarea firmei se numesc parteneri cu raspundere limitata (limited partners)? raspunderea lor este limitata la investitia lor in cadrul companiei. +arteneriat cu raspundere limitata

($imited partnership) Borma de or'anizare a unei afaceri in care o parte din asociati au o raspundere limitata la investitia lor si la orice datorie pe care acestia au fost de acord sa o contracteze, iar restul asociatilor au o raspundere nelimitata. 2arteneriatele cu raspundere limitata tre uie sa ai a unul sau mai multi asociati a caror raspundere este nelimitata. Acestia sunt denumiti parteneri 'enerali ('eneral partners). +articipant din categoria principala (#ajor bracket participant) .em ru al unui sindicat de distri uire a unei emisiuni de instrumente financiare transfera ile care cumpara cu reducere de la sindicat un numar relativ mare de instrumente financiare transfera ile pentru a le oferi investitorilor. +articipatie (+articipation) $ota parte pe care un mem ru al sindicatului de distri uire a unei emisiuni noi de instrumente financiare transfera ile o detine in cadrul sindicatului. +as de cotatie (Tick) Bluctuatia minima permisa a pretului unei valori mo iliare. 4ezi .inus tic%, 2lus tic%, Oero minus tic%, Oero plus tic%. +as de pret o"erta (Cover) Diferenta exprimata in puncte de aza intre prima si a doua oferta de pret la o vanzare concurentiala de o li'atiuni. +asive ($iabilities) )n ilantul conta il al unei companii, sunt o li'atiile de plata ale unei companii fata de creditori ( anci, o li'atari, alte cate'orii de creditori financiari), furnizori de unuri, prestatori de servicii, autoritatile pu lice, salariati etc. pentru imprumuturile acordate, unurile livrate, serviciile prestate, impozitele si taxele datorate, munca prestata etc. 6ilantul conta il ( alance s"eet) al companiei cuprinde lista detinerilor si al o li'atiilor companiei la momentul realizarii acestuia. Ecuatia fundamentala a conta ilitatii construita pe aza elementelor cuprinse in ilantul conta il> Activele (assets) L 2asivele (lia ilities) K $apitalul actionarilor (o7nerQs eAuit@) este utilizata pentru analize financiare complexe si pentru ela orarea strate'iei financiare a companiei. Datoriile se compun din doua cate'orii> datorii pe termen scurt (cu scadenta mai mica de un an) si datorii pe termen lun' (cu scadenta mai mare de un an). +astrare in siguranta ( a"ekeeping) *erviciu de depozitare si prote&are a activelor financiare, a o iectelor de valoare sau a documentelor unui client, furnizat de o institutie care actioneaza ca a'ent sau, ca custode in cazul in care controlul este dele'at institutiei de catre client. +n investitor individual, o corporatie sau un investitor institutional poate lasa in 'ri&a unei anci sau a unei firme de ro%era& sa pastreze in si'uranta certificatele actiunilor si/sau ale o li'atiunilor, sa monitorizeze tranzactiile cu valori mo iliare si sa furnizeze periodic extrase de cont care sa reflecte sc"im arile pozitiilor in valori mo iliare. +e numele "irmei ( treet name) Expresie folosita atunci cand valorile mo iliare ale unui client sunt inre'istrate si pastrate pe numele firmei de ro%era&. 4alorile mo iliare sunt pastrate 0in street name1 pentru a simplifica procesul de tranzactionare, deoarece transferarea lor la momentul vanzarii este mai usoara decat daca acestea ar fi inre'istrate pe numele clientilor si certificatele ar tre ui sa fie livrate (daca valorile mo iliare sunt in forma

materializata). 4alorile mo iliare pastrate 0in street name1 pot fi folosite drept colateral intr!un cont in mar&a. +e tabela electronica (%n the tape) /ranzactie raportata pe una din cele cateva ta ele electronice ale unei urse. +erioada de recuperare (+ayback period) 2erioada de timp necesara pentru ca venitul net dintr!o investitie sa e'aleze costul investitiei. +erioada ordinelor (%rder period) 5a emisiunile noi de o li'atiuni municipale, perioada de timp, de o icei o ora, dupa o vanzare concurentiala in timpul careia ordinele provenite de la mem rii sindicatului sunt executate fara a se lua in considerare momentul in care ele au fost introduse, adica toate ordinele au o prioritate e'ala in executare. +erioada raspuns (Cooling0o"" period) (1) 2erioada de asteptare. )n *tatele +nite, perioada o li'atorie de asteptare cuprinsa intre momentul in care o firma depune la *ecurities and Exc"an'e $ommission cererea de inre'istrare/de autorizare si momentul in care instrumentele financiare transfera ile pot fi efectiv emise. De o icei, perioada de asteptare este de #9 de zile desi *E$ poate modifica aceasta perioada in cazul in care sunt cerute informatii suplimentare. 4ezi /7ent@!da@ (coolin'!off) period. (#) 2erioada de raz'andire. )n asi'urarile de viata, perioada care incepe in momentul primirii politei de asi'urare si dureaza 39 de zile, timp in care este permis ca detinatorul politei sa se raz'andeasca si sa anuleze contractul, eneficiind de restituirea inte'rala a primei de asi'urare. +ersoana a"iliata (A""iliated person) (rice persoana fizica aflata intr!o pozitie prin care poate influenta luarea deciziilor intr!o corporatie. 2ersoane afiliate pot fi> functionari superiori, directori, actionari principali (actionari care detin 19- sau mai mult din actiunile cu drept de vot ale companiei) si rudele apropiate ale acestora. Adesea, aceste persoane sunt denumite "persoane de control". +ersoana asociata (Associated +erson) 2e piata contractelor futures din *tatele +nite, persoana care solicita ordine sau fonduri de la clientii potentiali (sau care suprave'"eaza persoanele an'a&ate in astfel de actiuni) in numele unui Butures $ommission .erc"ant, )ntroducin' 6ro%er, $ommodit@ 2ool (perator sau $ommodit@ /radin' Advisor. +ersoana implicata (!nsider) Bunctionar superior, director sau actionar principal al unei corporatii detinute pu lic, precum si rudele lor apropiate care au acces la informatii privile'iate pe care le folosesc in interes personal in cumpararea sau vanzarea valorilor mo iliare emise de corporatia respectiva. De asemenea, din aceasta cate'orie mai pot face parte si persoanele din afara companiei care pot o tine informatii privile'iate despre companie de la an'a&atii acesteia sau pe alte cai. +ersoane ce actioneaza concentrat (+ool) =rup de investitori care actioneaza concertat pentru a manipula pretul unei valori mo iliare sau pentru a o tine controlul in cadrul unei companii. +iata "urs" (in scadere)

(&ear market) 2iata care, pe o perioada indelun'ata de timp, inre'istreaza o tendinta 'enerala de scadere a preturilor instrumentelor financiare transfera ile. 2e o piata in scadere indicii importanti, cum ar fi *D2 ,99, scad cu peste #9-. )n cazul actiunilor, o piata in scadere este cauzata de anticiparea unei activitati economice mai sla e, in timp ce in cazul o li'atiunilor, o piata in scadere este cauzata de cresterea ratelor do anzii pe piata monetara. +iata a patra (4ourth market) *e refera la tranzactionarea valorilor mo iliare intre investitorii institutionali in mod direct, nu prin intermediul ro%er/dealerilor, pentru a evita plata comisioanelor. +iata a treia (Third market) )n *tatele +nite, piata pe care ro%er/dealerii nemem ri ai urselor or'anizate tranzactioneaza pe piata (/$ valori mo iliare listate. 2iata a treia s!a dezvoltat in timpul anilor UG9 cand investitorii institutionali care cumparau actiuni comune ca protectie impotriva inflatiei au devenit nemultumiti de faptul ca ratele comisioanelor percepute de firmele mem re pentru tranzactiile executate la urse erau fixe. /ranzactionand pac"ete mari prin intermediul firmelor nemem re, economiseau ani si evitau totodata efectul nefavora il asupra preturilor pe care il aveau tranzactiile mari executate la urse. +iata activa (Active market) 2iata a unui instrument financiar caracterizata printr!un volum mare al tranzactiilor. *preadul dintre pretul cererii si pretul ofertei este mai in'ust pe o piata activa decat pe o piata inactiva. )nvestitorii institutionali prefera sa tranzactioneze pe o piata activa deoarece tranzactiile lor cu pac"ete mari vor avea un impact mai mic asupra pretului valorii mo iliare respective. +iata cash (Cash market) 2iata pe care se fac tranzactii ce presupun cumpararea sau vanzarea imediata a unui anumit produs. 2ietele cas" reprezinta opusul pietelor futures pe care se fac tranzactii ce presupun livrarea produsului la un moment viitor, specificat in contract. De asemenea mai este denumita piata spot. +iata cu ta5a la depozitare (4ull carrying charge market) *ituatie pe piata futures in care diferenta dintre preturile contractelor futures avand luni de livrare diferite reflecta costurile totale de pastrare a marfii, adica costul cu do anda, costul de asi'urare si costul de depozitare. +iata cumparatorului (&uyers' market) 2iata in care oferta unui activ depaseste cererea intr!o masura atat de mare, incat preturile scad su nivelul asteptat in conditii normale. 2retul este impus de cumparatori. 4ezi *ellerCs mar%et. +iata de capital (Capital market) 2iata pentru distri uirea si tranzactionarea instrumentelor financiare de credit transfera ile cu scadenta mai mare de un an (piata o li'atiunilor), a actiunilor (piata actiunilor) precum si a instrumentelor financiare derivate (piata contractelor futures si piata optiunilor). )n cazul actiunilor si al instrumentelor financiare de credit cu scadenta mai mare de un an, exista o piata primara pentru distri uirea (vanzarea) emisiunilor noi si o piata secundara pentru tranzactionarea instrumentelor financiare transfera ile emise anterior.

+iata de licitatie (Auction marketplace) /ermen folosit pentru a desemna un sistem prin care instrumentele financiare transfera ile sunt tranzactionate cu stri'are desc"isa prin intermediul ro%erilor la ursele de valori, spre deose ire de sistemul de tranzactionare prin ne'ociere utilizat pe piata (/$. 4ezi 2iata (/$. +iata de negociere (.egotiated market) 2iata (/$ in care tranzactiile sunt ne'ociate intre doua parti. Aceasta este opusul pietei de licitatie. 4ezi Auction mar%etplace. +iata e"icienta (,""icient market) 2iata ideala in care informatia este accesi ila imediat si simultan tuturor investitorilor si potentialilor investitori, informatie care este asimilata instantaneu, astfel incat nu exista distorsiuni ale pretului. 2e o piata eficienta valorile mo iliare se vand la valoarea lor reala. /eoria pietei eficiente sustine ca, deoarece nu exista valori mo iliare su evaluate sau supraevaluate, mana'erii de portofoliu profesionisti si orice investitor nu pot sa o tina performante mai une decat cele ale indicilor de piata. $onceptul de piata eficienta ramane unul controversat, dar studiile stiintifice care sustin aceasta teorie au avut drept rezultat proliferarea portofoliilor pasive, adica a fondurilor pe indici. 4ezi 6eta. +iata epuizata ( old0out market) 2e piata contractelor futures, termen folosit pentru a descrie situatia in care nu mai sunt disponi ile contracte futures pe o anumita marfa datorita lic"idarii pozitiilor precum si ofertei limitate. +iata "ara trend ( ide8ays market) 2iata a unei valori mo iliare pe care nu exista nici o tendinta semnificativa a pretului, nici de crestere nici de scadere. 2iata fara trend reflecta o perioada de ec"ili ru la nivelul pretului in care fortele cererii si ofertei sunt in relativ alans. $el putin 1/3 din timp preturile se misca dupa un astfel de model orizontal. De asemenea, denumita flat mar%et. +iata "erma (pret< cotatie) (4irm market (price< (uote)) 2e piata (/$, este cotatia unui formator de piata pentru o anumita valoare mo iliara, la care acesta este dispus si capa il sa tranzactioneze imediat (sa tina piata). +iata grea (Heavy market) 2iata a unei actiuni avand mult mai multi vanzatori decat cumparatori. Aceasta piata este caracterizata de preturi in scadere. +iata inchisa ($ocked market) *ituatie neo isnuita pe piata unei valori mo iliare in care pretul cererii este e'al cu pretul ofertei pentru acea valoare mo iliara. +iata incrucisata (Cross market) 2iata pe care pretul de cumparare al unui ro%er/dealer este mai mare decat cea mai una oferta de vanzare. *au piata pe care pretul de vanzare al unui ro%er/dealer este mai mic decat cea mai una cerere de cumparare. +iata indicativa (pret< cotatie) ( ubject market(price< (uote))

2e piata (/$, preturile de cerere si/sau de oferta cotate de formatorii de piata, dar care nu sunt ferme. +iata ine"icienta (!ne""icient market) 2iata pe care pot fi 'asite valori mo ilare la preturi mai mici sau mai mari decat valoarea lor reala. .ana'erii de portofoliu cauta "ineficiente" pentru a 'enera renta ilitati mai mari. +n exemplu de "ineficienta" il poate constitui o firma mica, ne'li&ata de catre analistii de pe Nall *treet, adica o firma ce nu a fost inca analizata din punct de vedere financiar. +n alt exemplu l!ar putea constitui o o li'atiune speculativa necunoscuta si neevaluata de a'entiile de ratin'. +iata ingusta (Tight market) 2iata a unei anumite valori mo iliare sau piata in 'eneral caracterizata printr!o tranzactionare activa si spreaduri in'uste intre cerere si oferta. +iata ingusta (.arro8 market) 2iata a unei valori mo iliare caracterizata printr!o tranzactionare sla a si fluctuatii mai mari ale pretului in raport cu volumul decat daca tranzactionarea ar fi fost activa. $unoscuta, de asemenea, ca piata sla a (t"in mar%et) sau ca piata inactiva (inactive mar%et). +iata interna (!nside market) 2iata alcatuita din cotatiile care se fac intre dealerii ce tranzactioneaza intre ei pe cont propriu. 2entru aceeasi valoare mo iliara, cotatiile de pe "piata interna" sunt alcatuite dintr!un pret de cerere mai mai mare si un pret de oferta mai mic decat preturile de cerere, respectiv de oferta cotate pentru investitorii individuali. +iata libera (4ree and open market) 2iata pe care pretul este determinat intr!un mod li er, nerestrictionat, in urma interactiunii dintre cerere si oferta. +iata manipulata (Rigged market) 2iata pe care pretul unei valori mo iliare este manipulat in incercarea de a atra'e cumparatori sau vanzatori. 4ezi .anipulation. +iata monetara (#oney market) 2iata instrumentelor financiare pe termen scurt (su un an), cum ar fi certificatele de depozit, accepturile ancare, efectele de comert, onurile de trezorerie si iletele cu discont. )mprumuturile pe care ancile le fac intre ele, imprumuturile pe care ancile le fac la 6anca 8ezervei Bederale si diferitele forme ale contractelor de rascumparare sunt de asemenea elemente ale pietei monetare. /oate aceste instrumente au in comun si'uranta principalului si lic"iditatea. +iata normala (.ormal market) )n tranzactiile cu contracte futures, este o piata cu o oferta normala. 2e o astfel de piata, pretul lunii spot, adica al lunii de livrare celei mai apropiate de luna curenta este, de o icei, destul de apropiat de pretul la care produsul respectiv se tranzactioneaza pe piata la vedere. De asemenea, pe o piata normala, pretul fiecarei luni de livrare in succesiune dupa luna spot este mai mare decat cel al lunii imediat precedente. Adica, pretul este din ce in ce mai mare pentru scadente din ce in ce mai indepartate. Aceasta crestere normala a pretului, numita prima, reprezinta c"eltuielile implicate de depozitarea produsului specificat in contract ! c"eltuieli precum taxele de depozitare, do anda pe capitalul investit si asi'urarea impotriva

pierderii. De aceea, o piata normala este denumita adesea si piata cu taxa de depozitare (carr@in' c"ar'e mar%et). +iata %TC (%ver0the0counter market (%TC)) (1) 2iata azata pe un numar redus de re'uli, pe care tranzactiile cu valori mo iliare sunt ne'ociate prin telefon si inc"eiate prin intermediul unei retele computerizate prin care este realizata le'atura intre dealerii de actiuni si de o li'atiuni, si nu in rin'ul unei urse. Exista mii de companii care au un numar insuficient de actiuni aflate in circulatie, putini actionari sau casti'uri prea mici pentru a putea fi listate la ursa. De aceea, valorile mo iliare ale acestor companii sunt tranzactionate pe piata (/$, intre dealerii care actioneaza fie ca a'enti pentru clientii lor, fie ca principali. )n *tatele +nite, piata (/$ este piata principala pentru o li'atiunile 'uvernamentale si cele municipale, pentru actiunile ancilor si cele ale companiilor de asi'urari. 4ezi *econdar@ mar%et. (#) )n *tatele +nite, piata pentru optiunile tranzactionate direct intre cumparatori si vanzatori, spre deose ire de optiunile listate. Aceste optiuni nu au preturi de exercitare si nici date de expirare standardizate. +iata primara (+rimary market) 2iata emisiunilor noi de instrumente financiare transfera ile. (data aflate in circulatie, aceste instrumente financiare transfera ile se tranzactioneaza pe piata secundara ca valori mo iliare. +iata rapida (4ast market) 2e piata contractelor futures, situatie in care volumul tranzactiilor este atat de mare, incat cei care transmit preturile sunt in urma cotatiilor reale, iar sistemul de introducere a cotatiilor nu mai poate face fata. )n aceste cazuri, ta ela de cotatie va afisa un mesa& de avertizare ca piata este prea rapida si in loc de sapte preturi, ca de o icei, vor fi afisate doar patru. +iata RA )A? (RA )A? market) *istem electronic de tranzactionare a valorilor mo iliare, re'lementat si controlat de A3*4., azat pe concurenta dintre diversi formatori de piata? piata 8A*DAV (piata or'anizata extra ursiera) asi'ura tranzactionarea actiunilor distri uite in urma 2ro'ramului de 2rivatizare in .asa, neinscrise la cota 6ursei de 4alori 6ucuresti. +iata secundara ( econdary market) 2iata pe care instrumentele financiare transfera ile emise anterior sunt tranzactionate ca valori mo iliare intre investitori prin intermediul firmelor ro%er/dealer. De asemenea, denumita aftermar%et. +iata secundara (A"termarket) 6ursele de valori si piata (/$ pe care valorile mo iliare sunt cumparate si vandute dupa ce acestea au facut o iectul unei oferte pu lice initiale pe piata primara. 4eniturile care provin din vanzarile care se fac pe piata secundara a&un' la investitorii care vand (investitori insitutionali, investitori individuali, dealeri etc.) si nu la companiile emitente. +iata slaba ( o"t market) 2iata a valorilor mo iliare cu o oferta mare si o cerere redusa. ( astfel de piata este caracterizata printr!o tranzactionare inactiva, spreaduri mari intre cerere si oferta si o scadere semnificativa a pretului la o presiune minima de vanzare. +iata slaba (Thin market)

2iata pe care exista putine cereri de cumparare si putine oferte de vanzare. 2returile sunt mult mai volatile pe o astfel de piata decat pe pietele cu o lic"iditate mare deoarece putinele tranzactii care se fac pot afecta semnificativ preturile. )nvestitorii institutionali care cumpara si vand pac"ete mari de valori mo iliare evita pietele sla e deoarece este dificil pentru ei sa an'a&eze sau sa lic"ideze o pozitie fara sa afecteze pretul. +iata spot sau la vedere ( pot market) 2iata pe care marfurile sunt vandute pentru plata si livrare imediata. /ranzactiile cu contracte futures care expira in luna curenta sunt numite, de asemenea, tranzactii pe piata spot. .ai este denumita piata cas". +iata taur (in crestere) (&ull market) 2iata care o perioada indelun'ata de timp inre'istreaza o tendinta 'enerala de crestere a preturilor valorilor mo iliare. 2ietele in crestere dureaza, de o icei, cel putin cateva luni si sunt caracterizate printr!un volum mare al tranzactiilor. Deoarece in timpul pietelor in crestere adesea preturile unor valori mo iliare mai si scad, uneori este 'reu de estimat daca acest lucru reprezinta sfarsitul unei pietei in crestere sau doar o intrerupere temporara. +iata vanzatorului ( eller's market) 2iata in care cererea unui activ depaseste oferta intr!o masura atat de mare incat preturile cresc peste nivelul asteptat in conditii normale. +icior ($eg) ( parte a unei com inatii cu optiuni. De exemplu, intr!un spread, un trader poate cumpara o optiune call cu un anumit pret de exercitare si o anumita luna de expirare in com inatie cu o optiune put care are acelasi pret de exercitare si o luna diferita de expirare. $ele doua optiuni reprezinta partile spreadului. +icior pozitie0vanzare ( hort leg) 2artea unui spread cu optiuni (adica, o optiune cumparata si o optiune vanduta s"ort) care reprezinta optiunea pe care investitorul a vandut!o s"ort. +icior0pozitie cumparare ($ong leg) 2artea unui spread cu optiuni (adica, o optiune cumparata si o optiune vanduta s"ort) care reprezinta optiunea pe care investitorul este lon'. +ierdere agregata (Aggregate loss) 2ierderea totala inre'istrata de un investitor, calculata prin inmultirea pierderii unitare cu numarul de instrumente financiare tranzactionate. +ierdere realizata (Realized loss) *uma cu care costul unei investitii depaseste venitul net o tinut din vanzarea sa. *pre deose ire de o pierdere scriptica, o pierdere realizata poate fi folosita pentru a reduce venitul impoza il. +iete "inanciare (4inancial markets) 2iete pe care se tranzactioneaza active financiare. )n functie de scadenta instrumentelor tranzactionate, pietele financiare pot fi clasificate in> piata monetara ! piata pentru tranzactionarea instrumentelor de credit pe termen scurt ! si piata de capital ! piata pentru tranzactionarea instrumentelor financiare de credit pe termen lun' (piata o li'atiunilor) si a actiunilor (piata actiunilor).

+lan de participare la pro"it (+ro"it0sharing plan) )n *tatele +nite, contract intre o companie si an'a&atii sai care permite acestora sa participe la profiturile companiei. $otele anuale sunt virate de catre companie, cand o tine profit, in contul de participare la profit (profit!s"arin' account) al fiecarui an'a&at. Bondurile acumulate intr!un astfel de cont pot fi investite in actiuni, o li'atiuni si instrumente financiare ec"ivalente cu numerarul, iar casti'urile realizate se compun cu impozitare amanata pana in momentul in care an'a&atul se pensioneaza sau paraseste compania. .ulte astfel de planuri permit an'a&atilor sa faca imprumuturi din conturile de participare la profit pentru acoperirea unor c"eltuieli mari, cum ar fi cumpararea unei case sau finantarea studiilor copiilor. Deoarece unele companii detin in custodie miliarde de dolari in cadrul planurilor de participare la profit, ele sunt considerate investitori institutionali mari pe piata actiunilor si pe cea a o li'atiunilor. +lan de retragere (2ithdra8al plan) )n *tatele +nite, serviciu oferit de multe companii de administrare a fondurilor desc"ise de investitii care permite investitorilor sa incaseze re'ulat cecuri din contul pe care il au la un fond desc"is de investitii. +lanul FG9 (k) (FG9(k) plan) )n *tatele +nite, plan cu specificarea contri utiilor, accesi il prin intermediul multor patroni. )n cadrul acestor planuri cu impozitare amanata, adesea, participantii pot ale'e unul sau mai multe fonduri de investitii din optiunile investionale. +lanul FGC (b) (FGC(b) plan) )n *tatele +nite, plan cu specificarea contri utiilor, accesi il an'a&atilor din anumite or'anizatii de caritate si celor din sistemul pu lic de invatamant. )n cadrul acestor planuri, fondurile de investitii sunt adesea o ale'ere investitionala o isnuita. +lanul Eeogh (Eeogh plan) )n *tatele +nite, plan de pensii cu impozitare amanata pentru an'a&atii firmelor neincorporate si pentru persoanele cu profesii li erale. 5a fel ca si planul de pensii )8A, acesta permite ca toate casti'urile din investitii sa se compuna cu impozitare amanata. Bondurile desc"ise de investitii sunt o ale'ere investitionala o isnuita in cadrul planurilor Weo'". +lanul +hiladelphia (+hiladelphia plan) Emisiune de o li'atiuni in serie, 'arantate cu ec"ipamente, al carei scop este finantarea ec"ipamentelor de transport, cum ar fi avioane sau locomotive. /itlul de proprietate asupra ec"ipamentului ramane la un administrator imputernicit pana cand toate scadentele aflate in circulatie ale emisiunii sunt retrase, dupa care trece la emitent. +lasament (+lace) 4anzarea unei emisiuni noi de instrumente financiare transfera ile. /ermenul se foloseste atat in cazul unei oferte pu lice, cat si in cazul unei vanzari private, desi cel mai frecvent este folosit in le'atura cu vanzarile care se fac direct investitorilor institutionali (denumite plasamente private). )n cazul unei oferte pu lice sunt preferati termenii float si distri ution. +lasament direct ()irect placement)

4anzare directa de valori mo iliare de catre emitent, fara intermediari, unuia sau mai multor investitori. +lasament garantat (&ought deal) )n distri uirea de instrumente financiare, este un an'a&ament ferm al distri uitorilor de a cumpara intrea'a emisiune de la emitent, 'arantand astfel vanzarea intre'ii emisiuni. Acesta difera de un an'a&ament stand @, in care distri uitorii sunt de acord sa cumpere acea parte care a ramas nesu scrisa dintr!o emisiune precum si de un an'a&ament de tipul "prin cele mai mari eforturi", in care distri uitorii depun cele mai mari eforturi pentru a vinde instrumentele financiare, insa fara a 'aranta ca vor reusi. )ntr!un an'a&ament ferm, ancile de investitii cumpara instrumentele financiare cu capital propriu sau imprumutat, apoi incearca sa le revanda investitorilor la un pret mai mare, ne'ociat insa cu emitentul. +lasament privat (+rivate placement) 4anzarea unei emisiuni de instrumente financiare transfera ile unui sin'ur cumparator sau unui numar limitat de cumparatori determinati. )n 'eneral, plasamentul este administrat de catre o anca de investitii care actioneaza ca a'ent. )n *tatele +nite, un plasament privat nu tre uie inre'istrat/autorizat la *ecurities and Exc"an'e $ommission asa cum tre uie inre'istrata/autorizata o oferta pu lica cu conditia ca instrumentele financiare transfera ile sa fie cumparate in scopuri investitionale si nu pentru a fi revandute. Din acest motiv, este necesar ca toti cumparatorii sa dea vanzatorului o declaratie denumita declaratie de investitie (investment letter) in care ei afirma acest lucru. +lata cupon (%dd coupon) 2erioada de plata a do anzii care este mai lun'a sau mai scurta decat cea normala, de sase luni. Xn 'eneral, se refera la prima perioada de plata Sn cazul unei emisiuni noi de o li'atiuni. +lus tick (+lus tick) /ranzactie la ursa la un pret mai mare decat pretul ultimei tranzactii. De asmenea, cunoscuta ca uptic%. 4anzarile s"ort pot fi executate numai la plus tic% sau la zero plus tic%. +olitica acoperirii din venituri (+ay0as0you0go0basis) 2olitica a unei municipalitati de a!si ac"ita c"eltuielile de investitii din veniturile curente, nu din imprumuturi. +olitica monetara (#onetary policy) )n *tatele +nite, administrarea masei monetare si a creditului de catre $onsiliul 8ezervei Bederale cu scopul realizarii cresterii economice si sta ilitatii preturilor sau a altor o iective 'uvernamentale. 2rintre masurile care pot fi luate se numara modificarea ratei do anzii de refinantare, modificarea cerintelor referitoare la rezerva minima a ancilor si operatiunile de piata desc"isa. )n 'eneral, o politica de franare a cresterii masei monetare are drept rezultat impunerea unor conditii severe de acordare a creditelor si, cel putin temporar, rate mai mari ale do anzii. Aceasta situatie este posi il ca, pe termen scurt, sa ai a efecte ne'ative asupra pietelor financiare, desi pe termen lun' efectele pot fi pozitive datorita reducerii presiunii inflationiste. +olitica parjolirii ( chorced0earth policy)

/actica folosita de catre o companie care a devenit tinta unei preluari cu scopul de a descura&a tentativa de preluare. De exemplu, ea poate vinde acea parte a afacerii care este cea mai atractiva pentru cel care intentioneaza preluarea, sau poate face o planificare a datoriilor astfel incat acestea sa devina scadente imediat dupa fuziune. 4ezi 2oison pill, *"ar% repellent. +olling the account (+olling the account) Dez atere facuta de mem rii unui sindicat de distri uire a unei emisiuni noi de o li'atiuni pentru a sta ili ce tre uie facut cu o li'atiunile nevandute. +onderare (2eighting) *ta ilirea importantei relative pentru fiecare varia ila dintr!un 'rup de varia ile. De exemplu, daca un investitor detine ;9- din fondurile sale investite in actiunea A, care ofera un randament curent de G-, iar restul de 39- in actiunea 6, care ofera un randament curent de 1#-, randamentul curent ponderat al am elor valori mo iliare este (9,;9)(G-) K (9,39)(1#-) L ;,F-. +ont (Tip) )nformatie oferita de catre o persoana unei alte persoane cu privire la cumpararea sau vanzarea unui instrument financiar transfera il (valoare mo iliara). ( astfel de informatie este considerata a fi foarte pretioasa si nu este disponi ila pu licului. )n *tatele +nite, *ecurities and Exc"an'e $ommission re'lementeaza utilizarea informatiilor de acest tip de catre insideri. +orto"oliu (+ort"olio) /otalitatea investitiilor de diverse tipuri detinute de catre un investitor individual sau institutional. +n portofoliu poate cuprinde actiuni, o li'atiuni, contracte futures, investitii in sectorul imo iliar, instrumente ec"ivalente cu numerarul sau alte active financiare. *copul unui portofoliu este de a reduce riscul prin diversificare. $u cat sunt mai diversificate investitiile din cadrul unui portofoliu, cu atat este mai pro a il ca investitorul sa o tina aceeasi renta ilitate ca cea a pietei instrumentelor financiare transfera ile. +orto"oliu (!nventory) 2ozitia neta lon' sau s"ort a unui dealer sau specialist. De asemenea, valorile mo ilare cumparate si pastrate de catre un dealer pentru a fi revandute ulterior. +orto"oliu e"icient (,""icient port"olio) $om inatie de investitii in instrumente financiare care ofera cea mai mare renta ilitate posi ila la un anumit nivel de risc sau cel mai mic risc posi il la o anumita renta ilitate. +ost de tranzactionare (Trading post) Oona in rin'ul de tranzactionare al unei urse de valori in care o anumita valoare mo iliara este cumparata si vanduta. 5a postul de tranzactionare, specialistul acelei valori mo iliare isi indeplineste atri utiile pe care le are ca formator de piata, iar multimea ( ro%erii de rin' care au ordine pentru acea valoare mo iliara) tranzactioneaza. De exemplu, la 3e7 Jor% *toc% Exc"an'e exista #3 de posturi de tranzactionare care candva aveau aproximativ # metri inaltime si o structura in forma de potcoava cu o circumferinta exterioara de la F pana la 19 metri. *in'ura exceptie o constituia 2ostul 39, cu o structura in forma de masa, unde cele mai inactive actiuni preferentiale erau tranzactionate in multipli de 19. )n prezent, posturile au o structura circulara si o multime de afisa&e electronice.

+ot (+ot) 2artea dintr!o emisiune noua de instrumente financiare transfera ile care este pusa deoparte de catre mana'erul de sindicat pentru a fi vanduta investitorilor institutionali. $and se declara ca 0potul este 'ol1, inseamna ca aceasta parte din emisiune a fost complet vanduta. +otrivire ( uitability) *ta ilirea strate'iei de tranzactionare a unui investitor in concordanta cu mi&loacele financiare, o iectivele investitionale ale acestuia si trasaturile sale de personalitate, cum ar fi toleranta la risc (in cazul investitorilor individuali). +ozitie (+osition) (1) *tatutul valorilor mo iliare intr!un cont de investitii> lon' sau s"ort. (#) A cumpara sau a vinde valori mo iliare cu scopul de a an'a&a o pozitie lon' sau s"ort. +ozitie acoperita (Covered position) (1) /ranzactie care a fost compensata printr!o alta tranzactie opusa si de aceeasi marime. De exemplu, daca un investitor cumpara un contract futures pe aur si ulterior vinde s"ort o optiune call pe aur cu aceeasi scadenta, pozitia se numeste acoperita. Daca optiunea call este exercitata, investitorul detine contractul futures care poate fi livrat. (#) $umpararea valorilor mo iliare care au fost vandute s"ort anterior cu scopul acoperirii pozitiei s"ort. +ozitie acoperita (Covered position) *trate'ie care consta in vanzarea s"ort de optiuni call, simultan cu detinerea unei pozitii lon' in activul de aza. De asemenea, vanzarea s"ort de optiuni put, simultan cu detinerea unei pozitii s"ort in activul de aza. +ozitie cumparare ($ong) /ermen folosit pentru a descrie pozitia unui investitor atunci cand acesta detine o valoare mo iliara. +ozitie cumparere spot ($ong the basis) *e refera la pozitiile an'a&ate pe piata cas" (spot) si pe piata futures. )n acest caz, "ed'erul este lon' pe piata cas" si s"ort pe piata futures. +ozitie deschisa (%pen position) 2ozitie lon' sau s"ort intr!un contract futures sau intr!o optiune care nu a fost compensata prin an'a&area unei pozitii e'ale si de sens opus intr!un contract identic sau lic"idata prin livrarea activului de aza. +ozitie long ($ong position) Detinerea unui instrument financiar transfera il. )nvestitorul are dreptul sa transfere dreptul de proprietate asupra instrumentului financiar transfera il prin vanzare sau donatie, sa incaseze orice venit care este platit de acel instrument financiar si sa inre'istreze un profit sau o pierdere in cazul in care valoarea instrumentului financiar se modifica. +ozitie neacoperita (.aked position) 2ozitie in valori mo iliare care nu este prote&ata impotriva riscului de piata. De exemplu, pozitia unui investitor care vinde s"ort o optiune call sau put fara sa ai a o pozitie lon' respectiv s"ort corespunzatoare in valoarea mo iliara de aza. 8iscul, ca

si casti'ul potential, este mai mare in cazul unei pozitii neacoperite decat in cel al unei pozitii acoperite. De exemplu, daca un investitor vinde s"ort o optiune call neacoperita pe actiunea IJO la G9: per actiune, fara sa detina actiuni IJO, si daca actiunea creste la ;9:, iar cumparatorul optiunii call isi exercita optiunea, atunci vanzatorul va tre ui sa livreze acestuia actiuni IJO la G9: per actiune. 2entru a face rost de actiuni, el va tre ui sa intre pe piata si sa le cumpere la ;9: per actiune, inre'istrand astfel o pierdere de 19: per actiune. Daca vanzatorul optiunii ar fi detinut actiuni IJO la momentul exercitarii optiunii call, el le!ar fi putut livra cumparatorului +ozitie peste noapte (%vernight position) 2ozitie lon' sau s"ort a unui ro%er/dealer intr!o valoare mo iliara la sfarsitul unei zile de tranzactionare. +ozitie short ( hort position) (1) 2ozitie intr!o valoare mo iliara care a fost imprumutata si vanduta s"ort, dar inca nu a fost cumparata pentru a fi restituita. 4ezi 5on' position. (#) 2ozitie intr!un contract futures prin care un investitor a convenit sa vanda un anumit activ de aza la o data viitoare si la un pret specificat. (3) /ermen utilizat pentru a indica un investitor care a vandut s"ort o optiune. +ozitie vanzare ( hort) /ermen folosit pentru a descrie pozitia unui investitor atunci cand acesta vinde s"ort valori mo iliare (imprumutand certificatele pentru a efectua livrarea) si nu isi acopera pozitia pana la o anumita data. +ozitie vanzare spot ( hort the basis) *e refera la pozitiile an'a&ate pe piata cas" (spot) si pe piata futures. )n acest caz, "ed'erul este s"ort pe piata cas" si lon' pe piata futures. +ozitie zero (4lat) *ituatie in care un investitor nu detine in cont nici o pozitie (nici lon', nici s"ort). +rag de rentabilitate (&reakeven point) (1) )n 'eneral> punctul in care veniturile din vanzari e'aleaza costurile. Acest punct este determinat de catre analiza pra'ului de renta ilitate cu care se calculeaza volumul vanzarilor la care totalul costurilor fixe si varia ile vor fi acoperite. /oate vanzarile care se fac peste pra'ul de renta ilitate vor 'enera profit? scaderea vanzarilor su acest pra' va produce pierderi. (#) )n investitii> pret la care o tranzactie nu produce nici profit nici pierdere. )n strate'iile cu optiuni, pra'ul de renta ilitate se calculeaza astfel> (a) optiuni call lon' si optiuni call s"ort neacoperite> pretul de exercitare plus prima? ( ) optiuni put lon' si optiuni put s"ort neacoperite> pretul de exercitare minus prima? (c) optiuni call s"ort acoperite> pretul de cumparare minus prima? (d) optiuni put s"ort acoperite si actiunea de aza s"ort> pretul de vanzare s"ort a actiunii de aza, plus prima. +rag de suport ( upport level) )n analiza te"nica, pret la care o valoare mo iliara sau piata in 'eneral intampina rezistenta in a scadea su acest nivel, deoarece cererea este mai mare decat oferta. Analistii te"nici identifica un pra' de suport ca fiind minimul pe care o anumita valoare mo iliara sau piata l!a inre'istrat in trecut. Atunci cand o actiune scade catre nivelul sau de suport, analistii te"nici spun ca aceasta 0isi testeaza pra'ul de suport1, ceea ce inseamna ca actiunea ar tre ui sa!si revina de indata ce isi va atin'e pra'ul

de suport. Daca actiunea continua sa scada mai &os de nivelul sau de suport, se spune ca ea a spart pra'ul, iar acest lucru este considerat un semnal earis". 4ezi 8esistance level. +rag ma5im (Cap) 5imita superioara impusa ratei do anzii ce urmeaza a fi platita pentru un instrument financiar de credit cu rata varia ila a do anzii. Aceasta este similara cu o pozitie lon' intr!o optiune. 4ezi $ollar. +rag minim (4loor) 5imita inferioara impusa ratei do anzii ce urmeaza a fi platita pentru un instrument financiar de credit cu rata varia ila a do anzii. Aceasta este similara cu o pozitie lon' intr!o optiune. +rag pret obligatiuni (&alloon) 5a emisiunile de o li'atiuni in serie, este cea mai mare rata a do anzii unei o li'atiuni pro'ramata sa a&un'a la scadenta in ultimii ani ai emisiunii. 4ezi *erial onds. +ragul de rentabilitate al unei optiuni call (Call break0even point) 5imita de la care orice crestere a pretului de piata al activului de aza va 'enera profit. *e calculeaza ca fiind suma dintre pretul de exercitare si prima platita pentru optiune. +ragul de rentabilitate al unei optiuni put (+ut break0 even point) 5imita de la care orice scadere a pretului de piata al activului de aza va 'enera profit. *e calculeaza ca fiind diferenta dintre pretul de exercitare si prima platita pentru optiune. +reluare (Takeover) 2reluarea controlului unei corporatii de catre o alta corporatie, prin ac"izitie sau fuziune. ( preluare poate fi facuta pe cale amia ila sau printr!o oferta ostila de preluare impotriva careia compania tinta poate lupta prin mai multe te"nici. ( preluare ostila (al carei scop este inlocuirea mana'ementului existent) se incearca, de re'ula, prin intermediul unei oferte pu lice de cumparare (tender offer), prin acumularea de actiuni de pe piata secundara sau prin alte te"nici. 4ezi 6u@out, *"ar% repellent, 2rox@ contest. +reluare (&uyout) $umpararea a cel putin ,9- din actiunile cu drept de vot ale unei companii cu scopul de a prelua activele si operatiunile acesteia. ( preluare poate fi realizata prin ne'ociere (ac"izitie) sau printr!o oferta pu lica de cumparare (tender offer). )ntr!o ac"izitie pe datorie (levera'ed u@out), anii necesari pentru a finanta cumpararea actiunilor sunt imprumutati. )mprumutul este ac"itat ulterior din veniturile 'enerate de operatiunile companiei preluate sau din vanzarea activelor sale. 4ezi /a%eover. +reluare avantajoasa (&ear hug) *ituatie in care preluarea unei companii tranzactionate pu lic este foarte atractiva pentru detinatorii de actiuni datorita pretului de cumparare oferit, dar si altor conditii sau avanta&e oferite actionarilor, la care directorii (consiliul de administratie) nu tre uie sa se opuna, desi ar avea motive personale sa o faca, dar risca sa se confrunte cu un protest dur din partea detinatorilor de actiuni. +ret

(+rice) 4aloare a soluta sau procentuala la care este cotata o valoare mo iliara la cumparare, respectiv la vanzare. +ret Ask (Ask price) $el mai mic pret la care un vanzator este dispus sa ofere actiuni la memontul respectiv. Daca introduceti un ordin pentru a cumpara actiuni , veti plati deo icei pretul "As%". +ret calculat (.ominal price) 2ret decalarat in locul pretului de inc"idere atunci cand nu au avut loc tranzactii cu un anumit contract futures. De o icei, este o medie a preturilor de cumparare cu preturile de vanzare. +ret cu amanuntul (Retail price) 2retul la care instrumentele financiare transfera ile sunt vandute investitorilor individuali. +ret cu discont ()iscount price) 2ret mai mic decat valoarea nominala. +ret cu prima (+remium price) 2ret mai mare decat valoarea nominala. +ret cu reducere pentru membri (#ember takedo8n) 2ret cu discont la care o firma mem ra a unui sindicat de distri uire cumpara instrumente financiare transfera ile din noua emisiune pe care le vinde apoi unui client la pretul specificat in prospectul de oferta pu lica. +ret de conversie (Conversion price) 2retul la care o li'atiunile converti ile, o li'atiunile ne'arantate sau actiunile preferentiale pot fi convertite in actiuni comune, conform termenilor din contract. +ret de echilibru (,(uilibrum price) 2retul pietei la care cantitatea oferita e'aleaza cantitatea ceruta ($ L (). +ret de lichidare ( ettlement or settling price) )n tranzactiile cu contracte futures, pretul zilnic la care casa de compensatie compenseaza tranzactiile intre conturile mem rilor sai pentru fiecare luna de scadenta. 2returile de lic"idare sunt folosite pentru a determina apelurile in mar&a. +ret de rascumparare (Call price) 2retul la care un emitent poate sa rascumpere un instrument financiar inainte ca acesta sa a&un'a la scadenta. 2entru a recompensa investitorul pentru acest inconvenient, de re'ula, pretul de rascumparare este mai mare decat valoarea nominala a instrumentului financiar, diferenta fiind numita prima de rascumparare. Adesea, pretul de rascumparare scade pe masura ce se apropie scadenta instrumentului financiar, moment in care acesta a&un'e sa fie e'al cu valoarea nominala. De asemenea, mai este denumit redemption price. +ret de rascumparare (Redemption price) (1) 4ezi $all price. (#) 2retul pe care il primeste un investitor atunci cand 0vinde1 titluri de participare inapoi fondului (atunci cand titlurile de participare ii sunt

rascumparate). Acesta este e'al cu valoarea activului net, minus comisionul la vanzare amanat sau comisionul la rascumparare. +ret de subscriere ( ubscription price) (1) 2retul la care actionarii existenti ai unei corporatii au dreptul de a cumpara actiuni comune dintr!o emisiune noua, inainte ca ea sa fie oferita pu licului. (#) 2retul la care poate fi exercitata o 'arantie. +ret determinat (&ooking the basis) Aran&ament intre un cumparator si un vanzator prin care unul dintre ei sta ileste pretul de cumparare/vanzare al unei marfi pentru o perioada determinata de timp. Acest pret ramane vala il indiferent de cotatiile futures ulterioare. +ret intelegere anterioara (&ackpricing) Bixare a pretului unei marfi pentru care intele'erea de o cumpara a fost facuta inainte. $umparatorul poate fixa pretul in functie de preturile de pe piata futures. +ret limita ($imit price) 2retul specificat de catre un investitor in cadrul unui ordin limita. )n cazul unui ordin limita de cumparare, este cel mai mare pret pe care investitorul este dispus sa il plateasca. )n cazul unui ordin limita de vanzare, este cel mai mic pret pe care investitorul il va accepta. +ret net (.et price) (1) Bie venitul dintr!o vanzare, fie plata totala pentru o cumparare dupa deducerea, respectiv adau'area tuturor costurilor. (#) 2ret platit de catre un investitor pentru o o li'atiune municipala dintr!o emisiune noua. +ret prag licitatie ( top0out price) )n *tatele +nite este cel mai mic pret la care sunt vandute onurile de trezorerie la o licitatie. Acest pret si pretul de desc"idere al licitatiei sunt insumate si impartite la doi pentru a determina pretul la care investitorii individuali pot cumpara onuri printr!o oferta de pret neconcurentiala. +ret principal (4lat) )n tranzactionarea o li'atiunilor, inseamna "fara do anda acumulata" adau'ata la pretul o li'atiunii. +ret tinta (Target price) (1) 2retul pe care un investitor se asteapta ca o valoare mo iliara sa il atin'a. )n 'eneral, atunci cand o valoare mo iliara atin'e pretul tinta, pozitia este inc"isa la acest pret. (#) 2retul la care un investitor spera sa cumpere un anumit activ. De exemplu, o companie care doreste sa preia o alta companie, poate sta ili un pret tinta pentru acea companie. +ret total de e5ercitare (Aggregate e5ercise price) *uma totala de ani care ar tre ui platita daca o optiune pe actiuni ar fi exercitata. 2entru a calcula aceasta suma, se inmulteste numarul de actiuni specificat in contract cu pretul unitar de exercitare. +retul cererii (&id price) (1) 2retul cerut de un formator de piata pentru o valoare mo iliara si pe care un cumparator este dispus sa!l plateasca. (#) )n cazul unui fond desc"is de investitii,

pretul cererii, numit de o icei pret de rascumparare, este e'al cu valoarea activului net, minus comisionul la rascumparare. 4ezi As%ed price, Dealer spread. +retul de e5ercitare (,5ercise price) 2ret unitar la care activul de aza al unei optiuni poate fi cumparat (in cazul unei optiuni call) sau vandut (in cazul unei optiuni put) intr!o perioada specificata de timp. De exemplu, o optiune call pe actiunea IJO da dreptul detinatorului ei sa cumpere 199 de actiuni IJO in orice moment in urmatoarele trei luni la un pret de exercitare de G3:. 2retul de exercitare este sta ilit de catre ursa in momentul emiterii optiunii. )n cazul optiunilor pe contracte futures, ursa fixeaza un pret in functie de pretul de inc"idere al zilei precedente pentru contractele futures de aza. )ncepand cu acel pret, sunt sta ilite preturi de exercitare mai mari sau mai mici, la intervale fixate de ursa. +retul "utures ajustat (Adjusted "utures price) 2retul cas" ec"ivalent reflectat in pretul futures curent. *e calculeaza inmultind pretul futures cu factorul de conversie al instrumentului financiar care urmeaza a fi livrat (de exemplu, o o li'atiune). +retul o"ertei (Asked price) 2retul la care o valoare mo iliara ori un instrument financiar transfera il in 'eneral este oferit spre vanzare de catre un dealer. )n cazul unui fond desc"is de investitii, pretul ofertei este e'al cu valoarea activului net, plus comisionul la vanzare. 4ezi 2retul cererii, *preadul dealerului. +retul o"ertei publice (+ublic o""ering price) 2retul cerut unui investitor atunci cand acesta su scriere pentru un instrument financiar transfera il dintr!o emisiune noua. )n cazul unei emisiuni de o li'atiuni, pretul ofertei pu lice este sta ilit, in 'eneral, procentual din valoarea nominala. 2e durata vanzarii emisiunii de catre sindicatul de distri uire, mem rii sindicatului nu pot oferi o li'atiunile la un pret mai mic. +retul pietei (#arket price) (1) 5a ursa, ultimul pret raportat la care o valoare mo iliara a fost tranzactionata. (#) 2e piata (/$, preturile de cerere si de oferta cotate la un moment dat pentru o anumita valoare mo iliara de catre cei care formeaza piata pentru ea. +retul spot ( pot price) 2retul curent de livrare al unei marfi tranzactionate pe piata spot (cas"). +returi semnalizate (4lash prices) $and raportarea tranzactiilor pe ta ela electronica ramane in urma activitatii din rin'ul ursei cu cel putin G minute, preturile de tranzactionare a 39 de emisiuni reprezentative sunt selectate periodic din succesiunea lor propriu!zisa si afisate imediat pe ta ela electronica. +rima (+remium) (1) 2retul la care se tranzactioneaza o optiune. 2rima reprezinta pretul platit pentru fiecare unitate a contractului. .arimea primei depinde de o serie de factori cum ar fi perioada de timp pana la expirare, pretul de exercitare, si pretul si volatilitatea activului de aza? (#a) $uantumul cu care pretul de piata al unei o li'atiuni depaseste valoarea ei nominala, (# ) $uantumul cu care pretul de rascumparare pe care emitentul il plateste pentru o o li'atiune depaseste valoarea ei nominala? (3)

$uantumul cu care pretul de piata al unui fond inc"is de investitii depaseste valoarea activului net a portofoliului sau? (4) $uantumul cu care pretul la care se tranzactioneaza o 0'arantie1 depaseste valoarea sa teoretica? (,) )n cazul emisiunilor noi de o li'atiuni municipale, este cuantumul cu care pretul oferit de un sindicat de distri uire pentru o emisiune depaseste valoarea nominala a emisiunii? (G) )n cazul unei oferte de cumparare pentru actiunile unei companii (tender offer), este cuantumul cu care pretul ofertei de cumparare depaseste valoarea de piata a actiunilor? (;) )n tranzactiile cu contracte futures, este plata suplimentara permisa de re'ulamentele ursei pentru livrarea unei marfi care are o calitate superioara celei specificate in contractul futures. Din punctul de vedere al relatiei dintre preturile contractelor futures pe aceeasi marfa, dar cu luni de livrare diferite, se spune ca un contract se tranzactioneaza 0cu primaY fata de altul atunci cand pretul primului este mai mare decat pretul celui de!al doilea. +rima data a rascumpararii (4irst call date) 2rima data, specificata in contractul unei o li'atiuni municipale sau de corporatie, la care o parte sau intrea'a emisiune poate fi rascumparata la un pret sta ilit. +rima de conversie (Conversion premium) Diferenta dintre pretul de piata al unui instrument financiar converti il si cel al actiunii comune de aza. 2rima de conversie scade, de o icei, pe masura ce pretul de piata al instrumentului financiar converti il creste. Daca o o li'atiune care este converti ila in ,9 de actiuni comune avand un pret de piata de ##: fiecare, se tranzactioneaza la 1.499:, atunci prima de conversie este de 1.499: minus 1.199:, adica 399:. Daca prima este mare, o li'atiunea se tranzactioneaza ca orice instrument financiar cu venit fix. Daca prima este mica o li'atiunea se tranzactioneaza ca o actiune. +rima de rascumparare (Call premium) (1) )n cazul o li'atiunilor, actiunilor preferentiale si al instrumentelor financiare converti ile, este suma peste valoarea nominala pe care un emitent tre uie sa o plateasca unui investitor pentru a!l recompensa pentru inconvenientul provocat de rascumpararea instrumentelor financiare inainte ca acestea sa a&un'a la scadenta. )n cazul o li'atiunilor, in timpul primilor ani in care rascumpararea este permisa, prima este e'ala, de re'ula, cu do anda aferenta unui an. Dupa aceea, ea scade treptat a&un'and ca la scadenta sa fie e'ala cu zero. 8ascumpararile dintr!un fond de amortizare a imprumutului o li'atar, in cazul emisiunilor de o li'atiuni municipale, sunt facute de o icei la valoarea nominala, si nu cu prima. (#) 2retul pe care cumparatorul unei optiuni call tre uie sa!l plateasca vanzatorului pentru o tinerea dreptului de a cumpara activul de aza la un pret predeterminat pana la o data specificata. +rima zi de instiintare (4irst notice day) 2rima zi in care investitorii care au vandut s"ort contracte futures pot trimite casei de compesatie o notificare pentru a!si anunta intentia de a efectua livrarea. $asa de compensatie trimite notificarea investitorilor care sunt lon' pe acele contracte. +rimul intrat< primul iesit (4irst0!n< 4irst0%ut (4!4%)) .etoda conta ila de identificare a ordinii in care sunt vandute articolele dintr!un stoc. )n cazul acestei metode, ordinea de vanzare este ordinea cronolo'ica in care articolele au fost cumparate. )ntr!o perioada caracterizata prin inflatie, metoda B)B( tinde sa mentina costurile la un nivel scazut, insa are drept rezultat profituri raportate mai mari si, in consecinta, o o li'atie fiscala mai mare. (#) 2rimul venit,

primul servit. 8e'ula stricta de executare a ordinelor de cumparare/vanzare pe piata de capital. +rimul venit< primul servit (4irst0!n< 4irst0%ut (4!4%)) 8e'ula stricta de executare a ordinelor de cumparare/vanzare pe piata de capital. +rincipal (+rincipal) (1) 4aloarea nominala a unei o li'atiuni. (data ce o li'atiunea a fost emisa si distri uita pe piata primara, ea se poate tranzactiona pe piata secundara pentru mai mult sau mai putin decat valoarea sa nominala, in functie de modificarile ratei do anzii si de riscul pe care il presupune o li'atiunea. 5a scadenta, insa, o li'atiunea va fi rascumparata la valoarea nominala. (#) 6anii investiti de un investitor. (3) 4ezi As principal. +rioritare la e5ecutare (+riority business) /ranzactie care va avea prioritate in executarea ei de catre sindicat. +rioritate ( tock ahead) Expresie folosita pentru a desemna ordinele limita care au prioritate fata de ordinele care au fost introduse ulterior la acelasi pret. Astfel, ordinul limita al unui client poate sa ramana neexecutat, c"iar daca pretul specificat in ordin a fost atins, datorita faptului ca au existat alte ordine, cu aceeasi limita, care au fost introduse inaintea ordinului clientului. (rdinele limita la un pret specificat sunt executate in ordinea in care au fost introduse. )n cazul in care doua ordine cu aceeasi limita sunt introduse in acelasi timp, are prioritate ordinul pentru numarul mai mare de valori mo iliare. +rivatizare (/oing private) 2roces prin care actiunile aflate in circulatie ale unei companii detinute pu lic fie sunt cumparate de un investitor sau de un 'rup restrans de investitori pentru a o tine controlul, fie sunt rascumparate de catre companie. Atat investitorul cat si compania fac acest lucru atunci cand pretul de piata al actiunilor este mult su valoarea lor conta ila. +rivilegiul de e"ectuare a s8itchurilor (,5change privilege) )n *tatele +nite, serviciu care permite investitorilor in fonduri de investitii sa!si transfere anii dintr!un portofoliu intr!altul in cadrul unei familii de fonduri, telefonand la un numar netaxa il si dand instructiuni in acest sens. 2entru operatiunile de s7itc", costurile sunt de o icei mici sau nu exista, desi unele familii de fonduri limiteaza numarul de s7itc"!uri pe care le poate face un investitor. +rivilegiul de emitere a cecurilor (Check08riting privilege) )n industria fondurilor desc"ise de investitii din *tatele +nite, serviciu care permite investitorilor sa emita cecuri din conturile lor desc"ise la fonduri. De o icei, cecurile tre uie sa ai a o anumita valoare minima, in 'eneral #,9: sau 3,9:. Acest serviciu este disponi il doar in cadrul fondurilor de o li'atiuni si de piata monetara. +rocedura alternativa de livrare (A)+ 0 Alternate )elivery +rocedure) 2rocedura de livrare intalnita in cazul contractelor futures care permite cumparatorului si vanzatorului sa!si indeplineasca o li'atiile contractuale referitoare la livrare independent de piata or'anizata si re'lementata a acestor instrumente financiare derivate. +rocedura de inchidere "ortata (Close0out procedure)

2rocedura aplicata de una dintre partile unei tranzactii atunci cand ro%erul contraparte nu si!a indeplinit o li'atiile contractuale. Astfel, cumparatorul deceptionat poate "cumpara fortat" ( u@ in), respectiv vanzatorul respins poate "vinde fortat" (sell out). 4ezi 8eclamation? 8e&ection. +rocedura ordinelor mari ($arge %rder ,5ecution ($%6) +rocedure) 5a $"ica'o .ercantile Exc"an'e, procedura prin care o firma ro%er/dealer mem ra, care a primit un ordin mare de la un client, solicita contraparte pentru executarea acelui ordin in afara ursei (prene'ociere), inainte de a introduce ordinul in rin'. Aceasta procedura se desfasoara su o suprave'"ere speciala. 2artile sta ilesc de comun acord cantitatea maxima cumparata/vanduta si un pret de executare. Apoi, ordinul este introdus in rin' si toate ofertele de cumparare/vanzare la un pret mai un sau e'al cu pretul de executare sta ilit sunt acceptate. 2artea ramasa neexecutata a ordinului, se executa cu contrapartile 'asite prin procedura 5(I. +rocedura pozitiilor nete (Clear) 2e piata contractelor futures, proces prin care casa de compensatie mentine inre'istrarile tuturor tranzactiilor efectuate de catre mem rii sai si sta ileste fluxul de mar&a prin marcarea zilnica la piata a conturilor acestora. +rocent orientativ de 9GH (Ten percent guideline) Bormula folosita in analiza o li'atiunilor municipale, care compara datoria totala in o li'atiuni cu valoarea de piata a proprietatilor imo iliare. ( datorie care depaseste 19- din aceasta valoare este considerata excesiva. +rocent orientativ de IH (4ive percent guideline) 5inie orientativa 'enerala sta ilita de catre $onsiliul =uvernatorilor 3A*D care defineste "corectitudinea" pentru orice tranzactie? nu este o re'ula sau o re'lementare, ci este doar un criteriu aproximativ pentru mar%ups, mar%do7ns si comisioane. +rocura (+o8er o" attorney) )n 'eneral, document le'al prin care o persoana imputerniceste o alta persoana sa actioneze in numele sau. )n investitii, aceasta imputernicire poate fi deplina (full po7er of attorne@) sau limitata (limited po7er of attorne@). )n primul caz, imputernicirea poate permite, de exemplu, transferarea activelor financiare dintr!un cont la o firma de ro%era& sau la o anca, intr!un cont la alta firma de ro%era& sau la alta anca. )n cel de!al doilea caz, imputernicirea va permite tranzactionarea doar in cadrul unui cont existent. +roductie bruta unitara (/ross0production unit) 5a emisiunile noi de o li'atiuni municipale, productia ruta exprimata procentual din valoarea nominala. +roductie totala bruta (/ross0production total) 5a emisiunile noi de o li'atiuni municipale, este suma totala de ani primita din vanzarea emisiunii, minus do anda acumulata, daca emisiunea a fost vanduta in intre'ime la pretul ofertei. +ro"it agregat (Aggregate pro"it) 2rofitul total o tinut de un investitor, calculat prin inmultirea profitului unitar cu numarul de instrumente financiare tranzactionate. +ro"it brut

(/ross pro"it) 4enitul total al unei companii dupa ce a fost scazut costul unurilor vandute. 2rofitul rut nu include veniturile o tinute accidental. +ro"it net (.et income) (1))n 'eneral, suma care ramane dupa ce au fost acoperite toate c"eltuielile. *inonim cu net earnin's si cu net profit sau net loss (depinde daca valoarea este pozitiva sau ne'ativa).(#))n cazul unei companii, este diferenta dintre vanzarile totale si costurile si c"eltuielile totale. $osturile totale reprezinta costul unurilor vandute, inclusiv amortizarea. $"eltuielile totale cuprind c"eltuielile administrative, 'enerale si de vanzare. De o icei, se specifica daca profitul net este inainte sau dupa aplicarea impozitelor. 2rofitul net dupa aplicarea impozitelor este cunoscut su denumirea de ottom line. +ro"it reinvestit (Retained earnings) 2rofitul net care a fost retinut pentru a fi reinvestit in companie si nu a fost platit actionarilor su forma de dividende. +ro"it sau pierdere din e5ploatare (%perating pro"it (or loss)) Diferenta dintre veniturile o tinute de catre o companie si costurile si c"eltuielile aferente. 3u cuprinde alte venituri in afara de cele o tinute din activitatile o isnuite ale firmei. +ro"it sau pierdere pe hartie (scriptice) (+aper pro"it or loss) $asti' sau pierdere de capital nematerializata dintr!o investitie sau dintr!un portofoliu. *e calculeaza comparand preturile curente de piata ale tuturor actiunilor, o li'atiunilor, titlurilor de participare la fondurile de investitii si contractelor futures dintr!un portofoliu cu preturile la care acestea au fost cumparate. 2ierderile si profiturile scriptice se materializeaza doar in momentul in care instrumentele financiare transfera ile sunt vandute. +ro"itabilitate (+ro"itability) $apacitatea sau potentialul unei companii de a o tine profit dupa ac"itarea tuturor c"eltuielilor. 2rofita ilitatea se poate masura pe aza renta ilitatii capitalului utilizat (return on capital), fluxului de numerar pozitiv si raportului dintre profitul net si vanzari. +rogram de investire automata (Automatic investment plan) )n *tatele +nite, pro'ram oferit de toate familiile de fonduri care permite investirea periodica a unei sume fixe de ani, de exemplu 199: pe luna, intr!un anumit fond. )n 'eneral, suma de ani va fi de itata dintr!un cont detinut de investitor la anca. +rogramul scadentelor (#aturity schedule) )ntr!o emisiune de o li'atiuni in serie, lista cu datele scadentei si cu valorile nominale care tre uie rascumparate la scadenta +roiect de investitii (Capital project) 2roiect municipal pentru a construi sau a face o im unatatire esentiala de un anumit tip la o utilitate pu lica si pentru care urmeaza sa se faca un imprumut pu lic prin emiterea de o li'atiuni sau de alte instrumente financiare de credit. +romotor !+% obligatiuni (!nvestment banker)

2ersoana care se ocupa cu aducerea pe piata a emisiunilor noi de o li'atiuni municipale prin distri uire ne'ociata. Aceasta solicita emitentilor sa acorde firmei sale o li'atiunile si cola oreaza cu distri uitorii la sta ilirea termenilor emisiunii pentru a corespunde cerintelor pietei si la vanzarea emisiunii in conditiile sta ilite prin contractul de distri uire. +roprietar de drept (&ene"icial o8ner) 2roprietarul de drept al instrumentelor financiare care eneficiaza de toate drepturile si incaseaza toate veniturile (do anda, principalul, dividendele sau venitul din vanzarea acestora), c"iar daca instrumentele financiare sunt pastrate pe numele unei firme de ro%era& sau pe numele unui custode care poate sa opereze in contul sau in anumite conditii le'ale si contractuale. +roprietate casnica (Tenants by entirety) Borma de proprietate asupra unui activ care poate fi folosita doar de cuplurile casatorite in care fiecare sot detine &umatate din acel activ, dar nu poate nici sa vanda si nici sa doneze partea sa fara permisiunea celuilalt sot. )n cazul in care unul dintre soti decedeaza partea acestuia este transferata automat celuilalt. +rospect (+rospectus) (1) Document oficial pus la dispozitia investitorilor cu ocazia vanzarii unei emisiuni noi de instrumente financiare transfera ile prin oferta pu lica, ce prezinta informatiile necesare acestora pentru a lua o decizie cu privire la cumpararea acelui instrument. 2rospectul contine informatii financiare, o descriere a istoricului companiei, o prezentare a afacerilor si a o iectivelor acesteia, inclusiv a scopului in care vor fi utilizate veniturile o tinute din vanzarea emisiunii si mentioneaza existenta unor riscuri si a oricarui liti'iu in curs (daca este cazul). 2rospectul este folosit de catre distri uitorii emisiunii pentru a solicita ordine de cumparare. )nainte ca investitorii sa primeasca versiunea finala a prospectului, ei pot primi un prospect preliminar denumit red "errin'. Acest document nu prezinta toate informatiile desi, de re'ula, cuprinde ma&oritatea informatiilor importante despre oferta. 2rospectul preliminar este oferit doar cu titlu informativ? el nu poate fi folosit pentru a solicita ordine. 2rospectul final mai este denumit offerin' circular. 4ezi 2reliminar@ offerin' circular. (#) 2rospect similar cu cel oferit investitorilor intr!o companie pentru o emisiune noua de actiuni, dar destinat investitorilor intr!un fond desc"is de investitii. 2rospectul furnizeaza informatiile esentiale despre politicile investitionale ale fondului, o iectivele, riscurile si serviciile oferite de fond si prezinta comisioanele si datele financiare importante, cum ar fi performantele o tinute in trecut. +rospect preliminar (Red herring) )n *tatele +nite, prospect care este oferit potentialilor investitori intr!o emisiune noua de instrumente financiare transfera ile inainte ca pretul de vanzare sa fi fost sta ilit si inainte ca cererea de inre'istrare/autorizare a emisiunii sa fi fost apro ata de catre *ecurities and Exc"an'e $ommission (*E$). Acest document care ofera informatii despre emisiune si despre emitent, este poreclit 0red "errin'1 datorita unui anunt tiparit cu cerneala rosie pe prima pa'ina cum ca emisiunea nu a fost inca apro ata de catre *E$. De asemenea, se mai numeste prospect preliminar si este utilizat ca suport informational pentru cercetarea pietei. +rospect rezumat (+ro"ile prospectus) 2rospect care ofera intr!un format standardizat o sinteza a informatiilor referitoare la un fond desc"is de investitii. 2rospectele rezumat nu inlocuiesc insa prospectele inte'rale.

+rotectia primei (Capping) Efectuarea de tranzactii cu un activ cu putin timp inainte de expirarea optiunilor pe acest activ pentru a preveni cresterea pretului activului, astfel incat optiunile call vandute anterior sa expire fara valoare, iar prima incasata de vanzator sa fie prote&ata. +rotejarea porto"oliului (+ort"olio insurance) +tilizarea de catre mana'erii de portofoliu a contractelor futures pe indici de actiuni pentru a prote&a un portofoliu de actiuni impotriva riscului de scadere a pietei. )n loc sa vanda actiunile propriu!zise atunci cand pretul acestora scade, mana'erii vand contracte futures pe indici de actiuni. Daca scaderea continua, ei rascumpara contractele futures la un pret mai mic, inre'istrand astfel un profit care compenseaza total sau partial pierderile in valoare a portofoliului de actiuni. +ublic ecurities Association (+ublic ecurities Association) )n *tatele +nite, asociatie nationala a ancilor, ro%erilor si dealerilor care distri uie si tranzactioneaza instrumente financiare de credit municipale, ale /rezoreriei *tatelor +nite, ale a'entiilor federale precum si instrumente financiare azate pe ipoteci. +ublicitate mincinoasa (#isleading publicity) 2u licitate care contine informatii false cu scopul de a induce in eroare potentialii cumparatori/investitori in ceea ce priveste valoarea unui produs, serviciu sau instrument financiar. +unct (+oint) +nitate de masura a variatiilor pretului unei valori mo iliare. (1) 2unct a solut. )n cazul actiunilor si al indicilor de actiuni, un punct inseamna o variatie de 1:. (#) 2unct relativ. )n cazul o li'atiunilor cotate in functie de pretul in dolari, un punct este o variatie de 1- din valoarea nominala. De exemplu, pentru o o li'atiune de 1.999:, fiecare punct valoreaza 19:, iar pentru o o li'atiune de ,.999:, fiecare punct valoreaza ,9:. )n cazul o li'atiunilor cotate in functie de randamentul pana la scadenta, un punct este o sutime dintr!un procent si se numeste punct de aza. 4ezi 6asis point. +unct de baza (&asis point) ( sutime dintr!un procent. $ea mai mica unitate de masura utilizata in cotarea randamentelor o li'atiunilor si iletelor (notes). De exemplu, daca pretul unei o li'atiuni de trezorerie cu un randament de F,1;- se modifica astfel incat acum o li'atiunea are un randament de F,19-, se spune ca randamentul sau a scazut cu ; puncte de aza. +unct de epuizare (,5haustion gap) )n analiza te"nica, o discontinuitate in 'raficul pretului unei valori mo iliare care are loc atunci cand acesta scade imediat dupa o crestere rapida. ( astfel de discontinuitate are loc pe un volum relativ redus atunci cand, cel putin temporar, cererea scade. )n 'eneral, analistii te"nici considera ca o astfel de dicontinuitate va fi in cele din urma umpluta in momentul in care pretul isi va relua trendul crescator. +unct de spargere (&reaka8ay gap) )n analiza te"nica, o discontinuitate in 'raficul pretului unei valori mo iliare determinata de faptul ca pretul spar'e nivelul de rezistenta sau pra'ul de suport al

valorii mo iliare pe un volum mare. ( astfel de discontinuitate este " ullis"" daca trendul este crescator si pretul spar'e nivelul de rezistenta, si " earis"" daca trendul este descrescator si pretul spar'e pra'ul de suport. 4ezi Ex"austion 'ap, 8una7a@ 'ap. +unct slab ( o"t spot) /ermen utilizat pentru a desemna sla iciunea unei actiuni sau a unui 'rup de actiuni pe o piata in 'eneral ascendenta si puternica. +ut conjugat (#arried put) $umpararea simultana a unei optiuni put si a actiunii ca activ de aza cu scopul de a sta ili o pozitie de "ed'in'. Aceasta pozitie ofera investitorului un potential nelimitat de crestere, precum si o asi'urare impotriva unei pierderi care ar putea fi provocata de scaderea pretului actiunii. +utere de cumparare (&uying po8er) (1) .arimea fondurilor disponi ile pentru investire. ( valoare mare indica faptul ca investitorii dispun de fonduri considera ile pentru a dezvolta o piata in crestere. (#) )n *tatele +nite, capacitatea unui investitor de a utiliza casti'ul potential din tranzactiile anterioare efectuate intr!un cont in mar&a ca plata pentru tranzactiile curente efectuate in contul in mar&a. $u alte cuvinte, valoarea instrumentelor financiare transfera ile pe care un client le poate cumpara in mar&a fara a depune fonduri suplimentare, indeplinind totodata cerinta initiala de mar&a a 8e'ulamentului / al $onsiliului *istemului 8ezervei Bederale. *e calculeaza prin impartirea excedentului peste cerinta 8e' /, la cerinta initiala de mar&a a 8e' /. De exemplu> 19.999: impartit la ,9- L #9.999:. +utere de cumparare (+urchasing (buyng) po8er) (1) 4aloarea anilor determinata de cantitatea unurilor si serviciilor care pot fi cumparate. De exemplu, puterea de cumparare a dolarului poate fi determinata comparand indicele preturilor unurilor de consum calculat pentru un an de referinta cu cel din prezent. (#) $uantumul excedentului de capital (fata de cerintele in vi'oare) disponi il intr!un cont in mar&a care poate fi retras sau folosit pentru a cumpara valori mo iliare suplimentare. +uterea de imprumut a instrumentelor "inanciare (&orro8ing po8er o" securities) (1) )n *tatele +nite, suma de ani pe care un client o investeste in instrumente financiare in mar&a, specificata in extrasul de cont lunar al clientului. .ar&a este, de re'ula, ,9- din valoarea actiunilor, 39- din valoarea o li'atiunilor si 199- din valoarea instrumentelor financiare ec"ivalente cu numerarul cumparate in mar&a. (#) )nstrumentele financiare puse la dispozitia unui creditor drept colateral pentru un imprumut. +uterea de vanzare short ( hort selling po8er) )n *tatele +nite, valoarea actiunilor pe care un client poate sa le vanda s"ort fara sa depuna fonduri suplimentare, indeplinind totodata cerinta referitoare la mar&a initiala conform 8e'ulamentului / al $onsiliului 8ezervei Bederale. 2uterea de vanzare s"ort este e'ala cu excedentul fata de cerinta 8e'ulamentului /, impartit la cerinta referitoare la mar&a initiala conform 8e'ulamentului /. De exemplu, 19.999: > ,9L #9.999:.

Randament (1ield) )n 'eneral, este venitul incasat dintr!o investitie, exprimat procentual din pretul curent al acesteia. ( anumita investitie poate avea mai multe randamente datorita numeroaselor metode folosite la calcularea lui. De exemplu, in cazul o li'atiunilor, randamentul poate fi> (1) 8andamentul curent (current @ield). Este rata do anzii impartita la pretul de cumparare. De exemplu, o o li'atiune care se vinde la 1.999:, cu o rata a do anzii de 19-, are un randament curent de 19-. Daca, aceeasi o li'atiune s!ar vinde la ,99:, ea ar oferi un randament de #9- unui investitor care ar cumpara!o la ,99: (pe masura ce pretul unei o li'atiuni scade, randamentul ei crese si viceversa). (#) 8andamentul pana la scadenta/rascumparare/restituire (@ield to maturit@/call/put) al unei o li'atiuni care ia in considerare platile do anzii, pretul de cumparare, valoarea de rascumparare si timpul ramas pana la scadenta/rascumparare/restituire. Randament calculat cu durata medie de viata a emisiunii (1ield to average li"e) 8andament care se calculeaza in locul randamentului pana la scadenta sau al celui pana la rascumparare atunci cand o li'atiunile sunt retrase sistematic pe durata de viata a emisiunii cum este cazul unei emisiuni de o li'atiuni municipale cu un fond de amortizare. Randament curent (Current yield) 8ata renta ilitatii unei o li'atiuni, calculata ca raportul dintre venitul din do anda si pretul de cumparare sau pretul pietei. Este rata efectiva a renta ilitatii, nu rata do anzii. De exemplu, o o li'atiune care are o rata a do anzii de G- si se tranzactioneaza la <,, se spune ca are un randament curent de G,3#- (G9: do anda/<,9: pretul pietei x 199L G,3#-). Randament nominal (.ominal yield) 8ata anuala a do anzii care se plateste pentru o o li'atiune, specificata in contractul o li'atiunii si tiparita pe certificat daca aceasta se emite in forma materializata. De asemenea, se mai numeste randamentul cuponului (coupon @ield). Randamentul dividendului ()ividend yeld) Dividendul anual al unei actiuni comune impartit la pretul de piata al actiunii. De exemplu, daca actiunea comuna Exxon se tranzactioneaza la un pret de ,9: si plateste un dividend de 3,49:, atunci randamentul dividendului va fi 3,49:/,9:, adica G,F-. Aceasta valoare reprezinta randamentul curent al unei actiuni comune si nu ia in considerare potentialele casti'uri sau pierderi de capital. Randamentul dupa impozitare (A"ter0ta5 basis) )n *tatele +nite, randamentul pana la scadenta o tinut de un investitor intr!o o li'atiune, la calcularea caruia sunt luate in considerare impozitele federale si statale pe venit. Acest randament este folosit pentru a compara renta ilitatea o li'atiunilor impoza ile cu cea a o li'atiunilor municipale scutite de impozit. De exemplu, o o li'atiune de corporatie care plateste o do anda de 19- va avea un randament dupa impozitare de ,- pentru un investitor din cate'oria de impozitare de ,9-. ( o li'atiune municipala scutita inte'ral de impozit, care plateste o do anda de ,-, va avea un randament dupa impozitare de ,-. Randamentul echivalent cu al obligatiunii (,(uivalent bond yield) 8andamentul anualizat al unui instrument financiar de credit pe termen scurt, cotat in functie de randamentul discontului. El se calculeaza pentru a putea compara

cotatiile unui instrument financiar de credit cu discont cu cele ale instrumentelor financiare de credit purtatoare de do anda. Desi se numeste astfel, acest randament este compara il cu cel al oricarui instrument financiar de credit purtator de do anda, nu numai cu cel al o li'atiunilor cu cupon. De asemenea, mai este denumit si coupon!eAuivalent rate. De exemplu, daca un on de trezorerie de <9 de zile cu o valoare nominala de 19.999: care plateste 19- costa <.;,9:, atunci randamentul ec"ivalent cu al o li'atiunii va fi> #,9:/<.;,9: x 3G,/<9 L 19,49-. Randamentul echivalent impozabil (,(uivalent ta5able yield) 8andamentul pe care o o li'atiune impoza ila tre uie sa!l plateasca pentru a asi'ura unui investitor, dupa impozitare, acelasi randament pe care acesta l!ar o tine dintr!o o li'atiune neimpoza ila. Acest randament se calculeaza pentru a putea compara randamentul neimpoza il al unei o li'atiuni municipale cu randamentul impoza il al unei o li'atiuni de corporatie. )n functie de cate'oria de impozitare, un investitor poate o tine dupa impozitare un randament mai mare in cazul unei o li'atiuni municipale decat in cel al unei o li'atiuni de corporatie care ofera o rata mai mare a do anzii. 8andamentul ec"ivalent impoza il se calculeaza impartind randamentul neimpoza il la 199-, minus cate'oria de impozitare a investitorului. Randamentul o"ertei (Reo""ering yield) 8andamentul la care o emisiune noua de o li'atiuni este oferita pu licului. Randamentul pana la maturitate (1ield to maturity) 8ata renta ilitatii pe care un investitor o va inre'istra la o investitie intr!o o li'atiune, daca aceasta este pastrata pana la scadenta si emitentul face toate platile promise, la timp si inte'ral. 8andamentul pana la scadenta ia in calcul pretul de cumparare, valoarea de rascumparare, perioada de timp pana la scadenta, rata do anzii si perioada de timp intre platile do anzii. 2entru a o tine aceasta renta ilitate, tre uie ca fiecare plata a do anzii sa poata fi reinvestita, la o rata e'ala cu randamentul pana la scadenta. Randamentul pana la rascumparare (1ield to call) 8andamentul unei o li'atiuni care se calculeaza presupunand ca o li'atiunea va fi rascumparata de catre emitent la prima data de rascumparare specificata in contractul o li'atiunii. *e calculeaza folosind aceeasi formula ca in cazul randamentului pana la scadenta, cu urmatoarele exceptii> valoarea la scadenta este inlocuita cu primul pret de rascumparare, iar data scadentei este inlocuita cu prima data de rascumparare. Raport de deschidere de cont (.e8 account report) Document completat de un ro%er pentru fiecare client nou, care contine date esentiale cu privire la experienta investitionala anterioara, situatia financiara si o iectivele investitionale ale clientului. Documentul tre uie actualizat in cazul in care intervin sc"im ari importante in situatia financiara a clientului. )n functie de informatiile continute in acest document, un client poate sa fie sau sa nu fie considerat eli'i il pentru anumite tipuri de investitii riscante. Raport de subscriere ( ubscription ratio) 8aport care indica numarul drepturilor necesare pentru a cumpara o sin'ura actiune comuna dintr!o emisiune noua. *e calculeaza impartind numarul actiunilor vec"i la numarul actiunilor noi, oferite ca privile'iu de su scriere. Raport "inanciar (4inancial statement)

8aport ce prezinta situatia financiara a unei persoane fizice sau a unei companii. 2rincipalele rapoarte financiare sunt ilantul conta il, contul de profit si pierdere si situatia fluxurilor de numerar. Raportul directorilor ()irectors' report) 8aport intocmit de catre mem rii consiliului de administratie pentru a fi prezentat actionarilor. Acesta cuprinde> descrierea activitatilor companiei si a filialelor sale in perioada respectiva, propuneri privind dividendul, profitul reinvestit si repartizarea rezervelor, sc"im ari in active, situatia capitalului de imprumut si a investitiilor in alte companii, sumele datorate, politica de resurse umane etc. Raportul +3, (pret3castig) (+rice earnings ratio (+3,)) )ndicator care ofera investitorilor o idee cu privire la cat de mult platesc pentru capacitatea de a 'enera profit a unei companii. $u cat este mai mare valoarea raportului 2/E, cu atat investitorii platesc mai mult si, in consecinta, se asteapta ca profiturile companiei sa fie mai mari. *e calculeaza impartind pretul unei actiuni la casti'ul per actiune. 8aportul 2/E poate folosi fie casti'urile raportate in ultimul an, caz in care se numeste 0trailin' 2/E1, fie casti'urile previzionate pentru urmatorul an, caz in care se numeste 0for7ard 2/E1. )n cazul fondurilor de investitii ca si in cazul indicilor de piata, cum ar fi *D2 ,99, raportul 2/E se calculeaza pe aza activelor financiare din portofoliu Raportul risc3rentabilitate (Risk3re8ard ratio) 8aport care exprima pro a ililtatea inre'istrarii unei pierderi sau unui casti'. +tilizat adesea ca aza de comparatie in luarea unei decizii investitionale. Raportul harpe ( harpe ratio) )ndicator al performantei a&ustate cu riscul a unui fond de investitii, care se calculeaza impartind diferenta dintre renta ilitatea fondului si o renta ilitate 0fara risc1, la a aterea standard. ( renta ilitate fara risc este, de o icei, renta ilitatea onurilor de trezorerie. Raportul tranzactiilor (Contract sheet) 5ista completa a tranzactiilor zilnice ale fiecarei firme mem re, realizata de catre casa de compensatie cu scopul verificarii corectitudinii detaliilor de tranzactionare. Raportul Treynor (Treynor ratio) )ndicator al performantei a&ustate cu riscul care se calculeaza impartind diferenta dintre renta ilitatea unui fond si o renta ilitate 0fara risc1, la coeficientul eta. ( renta ilitate fara risc este, de o icei, renta ilitatea onurilor de trezorerie. Rascumparare (&uy back) (1) A rascumpara un activ sau un instrument financiar. De exemplu, o companie poate decide sa!si rascumpere actiunile de la un investitor pentru a reduce posi ilitatea unei preluari nedorite. *au, o companie poate sa!si cumpere de pe piata propriile o li'atiuni, la un discont, inainte de scadenta. Acest lucru se intampla pe pietele caracterizate prin rate ale do anzii in crestere. (#) $umpararea unei valori mo iliare identice pentru a acoperi o vanzare s"ort. Rascumparare (Redemption) (1) Ac"itarea unei emisiuni de o li'atiuni la data scadentei sau inainte de aceasta data, ori a unei emisiuni de actiuni preferentiale la data rascumpararii, la valoarea nominala sau la un pret cu prima. Emisiunea poate fi rascumparata partial sau

inte'ral. )n cazul unei rascumparari partiale, certificatele individuale care urmeaza sa fie rascumparate sunt alese in mod aleatoriu, de o icei prin tra'ere la sorti. (#) /itlurile de participare ale fondurilor desc"ise de investitii sunt rascumparate in mod continuu la valoarea activului net, minus comisionul la vanzare amanat sau comisionul la rascumparare. Rascumparare cu prima (+remium call) 2revedere in contractul unei o li'atiuni care permite emitentului sa rascumpere o li'atiunile la un pret mai mare decat valoarea nominala. Rascumparare detineri initiator %++ (/reenmail) $a reactie la o incercare de preluare, corporatia "tinta" isi rascumpara actiunile detinute de potentialul cumparator, cu o prima. $umparatorul a andoneaza in acest caz oferta de preluare (ta%eover id). Rascumparare din "ondul de amortizare ( inking "und call) 8ascumpararea de catre un emitent a unei parti dintr!o emisiune de o li'atiuni aflate in circulatie din fondul de amortizare, conform cu pro'ramul de rascumparare. ( rascumparare din fondul de amortizare se face de re'ula la valoarea nominala, iar o li'atiunile care urmeaza sa fie rascumparate sunt alese in mod aleatoriu, de o icei prin tra'ere la sorti. )n cazul emisiunilor de o li'atiuni care se tranzactioneaza cu discont fata de valoarea nominala (cu rata scazuta a do anzii), emitentii cumpara o li'atiunile de pe piata desc"isa si nu le rascumpara de la investitori. .a&oritatea emisiunilor de o li'atiuni ofera investitorilor o perioada de protectie intre data la care emisiunea a fost oferita si data la care are loc prima rascumparare din fondul de amortizare. Rascumparare din "ondul de amortizare obligatoriu (#andatory sinking "und redemption) 8ascumparare o li'atorie a o li'atiunilor, de o icei la valoarea nominala, in cantitati sta ilite prin contractul o li'atiunii in scopul ac"itarii partiale sau inte'rale a imprumutului inainte de scadenta finala, din fondul de amortizare al imprumutului o li'atar special constituit Rascumparare din "ondurile neutilizate (*ne5pended proceeds call) 8ascumparare extraordinara a o li'atiunilor municipale, folosita cel mai frecvent in cazul o li'atiunilor ipotecare pentru finantarea locuintelor de la 1 la 4 familii (sin'le! famil@ mort'a'e onds). Daca cererea pentru ipoteci nu este suficienta pentru a utiliza intre'ul venit o tinut dintr!o emisiune de o li'atiuni pentru finantarea locuintelor intr!o perioada de timp sta ilita, o li'atiunile sunt rascumparate cu fondurile neutilizate. )n alte cazuri, fondurile care nu au fost c"eltuite pentru proiectul finantat de o li'atiuni pot fi folosite pentru a rascumpara o li'atiuni la valoarea nominala. Rascumparare in caz de catastro"a (calamitate) (Catastrophe (calamity) call) 8ascumpararea prematura a unei emisiuni de o li'atiuni de catre emitent, atunci cand survin anumite evenimente, de exemplu un accident la locul constructiei care afecteaza drastic terminarea proiectului finantat prin emisiunea respectiva de o li'atiuni. Rascumparare optionala (%ptional redemption) Dreptul emitentului de a rascumpara o emisiune de o li'atiuni sau o parte dintr!o emisiune de o li'atiuni, inainte de data sta ilita a scadentei, dupa o perioada specificata de timp de la emiterea o li'atiunilor. Dreptul poate fi exercitat la optiunea

emitentului sau, in cazul instrumentelor financiare pass!t"rou'", a de itorului primar (primar@ o li'or). 8ascumpararea optionala necesita frecvent plata unei prime, numita prima de rascumparare (call premium). Rascumparare partiala ( trip call) 8ascumpararea unei parti dintr!o emisiune de o li'atiuni in serie prin rascumpararea cate unei parti din fiecare scadenta. Raspundere limitata ($imited liability) *e refera la faptul ca raspunderea actionarilor unei firme este limitata la capitalul pe care acestia l!au investit in firma respectiva. )n principiu, acest lucru inseamna ca un actionar nu poate pierde mai mult decat a platit pentru actiunile sale indiferent de o li'atiile financiare ale firmei. 8aspunderea limitata reprezinta unul din avanta&ele importante ale or'anizarii unei afaceri ca o corporatie. Rata actiuni short ( hort interest ratio) 8aportul intre numarul actiunilor vandute s"ort si volumul mediu zilnic. Analistii te"nici folosesc acest raport pentru a determina directia de evolutie a pietei. ( valoare relativ mare este considerata ullis", deoarece indica o presiune semnificativa de cumparare in viitor, cand vanzatorii s"ort isi vor acoperi pozitiile. ( valoare mica este considerata earis". Rata actiunilor comune (Common stock ratio) 8aportul dintre actiunile comune aflate in circulatie si capitalizarea totala a unei corporatii. Rata actiunilor pre"erentiale (+re"erred stock ratio) 2onderea pe care o au actiunile preferentiale, la valoarea nominala, din capitalizarea totala a unei firme. *e calculeaza ca fiind raportul dintre valoarea nominala a actiunilor preferentiale aflate in circulatie, pe de o parte, si capitalul actionarilor, plus datoria pe termen lun' a companiei, pe de alta parte. Rata alocare dividend (+ayout ratio) 2rocentul din profiturile unei firme care este platit actionarilor su forma de dividende. $ompaniile tinere, in plina dezvoltare reinvestesc cea mai mare parte a casti'urilor si, de o icei, nu platesc dividende. $ompaniile care platesc cea mai mare parte a casti'urilor su forma de dividende, retin foarte putin pentru a face investitii care sa asi'ure cresterea casti'urilor in viitor. Acestea sunt companiile mature care au a&uns de&a la un anumit nivel de dezvoltare. Actiunile firmelor care platesc un procent mare din casti'urile lor su forma de dividende sunt atractive pentru investitorii care doresc un venit curent mare si o crestere de capital limitata. Rata cheltuielilor (,5pense ratio) (1) )n 'eneral> raportul dintre c"eltuielile totale necesare functionarii unei companii si cifra de afaceri (turnover) sau valoarea vanzarilor totale de unuri sau servicii? (#) 5a fondurile desc"ise de investitii> c"eltuielile anuale ale unui fond, cuprinzand comisionul de administrare a portofoliului, c"eltuielile administrative si orice comision 1# !1 (in *tatele +nite), impartite la activele nete medii ale fondului. 8atele c"eltuielilor inre'istrate in trecut pot fi 'asite in ta elul cu date financiare din prospect? (3) )n asi'urari> raportul dintre c"eltuielile unei companii de asi'urari si venitul incasat din primele de asi'urare. Rata de actualizare ()iscount rate)

8ata la care costurile si veniturile viitoare estimate ale unei investitii sunt actualizate pentru a calcula valoarea prezenta a investitiei. Rata de conversie (Conversion ratio) 3umarul de actiuni comune in care poate fi sc"im at un instrument financiar converti il. 2entru o o li'atiune converti ila, rata de conversie se calculeaza ca fiind raportul dintre pretul de conversie si valoarea nominala a o li'atiunii. Rata de incasare a creantelor (Collection ratio) 2erioada medie de timp, exprimata in zile, necesara unei companii pentru a!si transforma creantele in numerar. 5un'imea acestei perioade indica eficienta cu care mana'ementul companiei vinde pe credit si incaseaza datoriile de la clienti. ( perioada scurta este de preferat deoarece firma o tine ani mai repede pentru a reinvesti sau pentru a!si ac"ita propriile datorii. Rata de schimb valutar (,5change rate) 2retul la care o valuta poate fi sc"im ata in alta valuta. 8atele de sc"im valutar sunt influentate de o serie de factori economici, politici, sociali, &uridici, unii dintre ei cu variatie zilnica. Rata dividendului ()ividend payout ratio) 2rocentul din profitul net pe care o companie il plateste actionarilor sai su forma de dividende. $ompaniilor care platesc cea mai mare parte din casti'urile lor su forma de dividende le raman foarte putine disponi ilitati anesti pentru a face investitii care sa duca in viitor la o crestere. )n 'eneral, cu cat este mai mare rata dividendului, cu atat compania este mai matura. $ompaniile aflate intr!un proces de crestere rapida reinvestesc, de re'ula, intre' profitul si nu platesc dividende. Actiunile firmelor cu rate mari ale dividendului sunt atractive pentru investitorii care cauta in principal un venit curent mare si o crestere limitata a capitalului. Rata dobanzii de re"inantare ()iscount rate) )n *tatele +nite, rata do anzii pe care 6ancile 8ezervei Bederale o percep pentru creditele acordate ancilor mem re. ( modificare a acestei rate este privita ca un semnal puternic al politicii Bed cu privire la modificarea masei monetare si a ratelor do anzii de pe piata. )n 'eneral, o crestere a ratei percepute de catre 6ancile 8ezervei Bederale semnalizeaza o crestere a ratelor do anzii de pe piata monetara si de pe piata de capital. Rata dobanzii pentru un imprumut revocabil (Call money rate) 8ata do anzii pe care un ro%er/dealer o plateste pentru un imprumut revoca il. Rata pro"itului (+ro"it rate) 2rofitul net o tinut de catre o companie intr!un an, exprimat ca procent din capitalul actionarilor. Rata reala a dobanzii (Real interest rate) 8ata curenta a do anzii minus rata inflatiei. 8ata reala a do anzii poate fi calculata comparand rata do anzii cu rata prezenta sau cu rata estimata a inflatiei. 8ata reala a do anzii ofera investitorilor in o li'atiuni si in alte instrumente cu venit fix posi ilitatea de a vedea daca do anda primita le va permite sa invin'a inflatia. Rata rentabilitatii (Rate o" return)

4enitul dintr!o investitie exprimat procentual din investitia initiala. (1) 5a instrumentele financiare cu venit fix este randamentul curent sau randamentul pana la scadenta pentru o li'atiuni si respectiv randamentul curent pentru actiuni preferentiale. (#) 5a actiunile comune este randamentul dividendului sau renta ilitatea totala in cazul in care se iau in considerare atat dividendul, cat si cresterea de capital. Rata venitului (!ncome ratio) 8aportul dintre venitul net din investitii al unui fond desc"is de investitii si activele sale nete medii. 8ata venitului evalueaza masura in care un portofoliu 'enereaza venit. Aceasta valoare poate fi 'asita in ta elul cu date financiare din prospect si tre uie analizata prin prisma o iectivelor fondului. Rating (Rating) Evaluare a calitatii creditului ('radului de solva ilitate), facuta de a'entii independente. /a elul de mai &os prezinta ratin'urile pu licate de cele patru a'entii ine cunoscute din *tatele +nite, impreuna cu o scurta descriere a fiecarui ratin'. 8atin'urile a'entiei .ood@Cs variaza de la Aaa, (se spune 0sin'le A1, 0dou le A1, 0triple A1), la Aa, A s.a.m.d. pana la $, care este cel mai scazut ratin'. *D2 mer'e de la AAA pana la D, cel mai scazut ratin'. Bitc" si Duff D 2"elps urmeaza sistemul de ratin' *D2. +neori, .ood@Cs adau'a un 011 pentru a indica o li'atiunile cele mai puternice din cate'oriile Aa, A, 6aa si 6a. $elelalte a'entii adau'a uneori un 0K1 sau un 0!1 pentru a indica ierar"ia relativa in cadrul cate'oriei de ratin'. Descrierea semnificatiei fiecarui ratin', alcatuita din unul sau doua cuvinte, nu este ec"ivalenta cu descrierea detaliata, de un para'raf, a fiecarui ratin' furnizata de fiecare a'entie de ratin'. )nsa, ea reprezinta o aproximare rezona ila a semnificatiei. De exemplu, *D2 si Bitc" considera ratin'ul A drept 02uternic1, in timp ce .ood@Cs si Duff D 2"elps il considera 0Adecvat1. 2rezentarea mai detaliata a semnificatiei fiecarui ratin' se 'aseste in descrierile inte'rale din pu licatiile fiecarei a'entii de ratin'. Rating di"erit ( plit rating) /ermen folosit pentru a defini situatia in care unei corporatii i!au fost acordate ratin'uri diferite de catre a'entii de ratin' diferite. Rating provizoriu (+rovisional rating) $lauze in contractul o li'atiunii care impun emitentului anumite o li'atii cu scopul de a prote&a detinatorii de o li'atiuni. De exemplu, i se poate interzice emitentului sa foloseasca un activ care a fost oferit drept colateral in cazul in care acesta mai emite si alte o li'atiuni. *au, i se poate impune emitentului sa emita rapoarte catre detinatorii o li'atiunilor la anumite date. Ratingul calitatii creditului (Credit rating) Evaluare oficiala a capacitatii unui de itor de a!si indeplini la timp o li'atiile financiare. Aceste evaluari sunt facute de catre a'entii independente de ratin' pentru companii, persoane fizice si anumite emisiuni de instrumente financiare de credit. Ratingul obligatiunilor (&ond rating) .etoda de evaluare a posi ilitatii de neindeplinire a o li'atiilor contractuale de catre emitentul o li'atiunii. )n *tatele +nite, .ood@Cs )nvestors *ervice si *tandard D 2oorCs sunt cele mai importante a'entii de ratin'? Bitc" )nvestors *ervice si Duff D 2"elps $redit 8atin' $o. sunt a'entii de ratin' mai mici. Acestea analizeaza puterea financiara a fiecarui emitent de o li'atiuni, fie ca este corporatie sau municipalitate. $lasificarea o li'atiunilor se face prin acordarea unor calificative sau ratin'uri de la

"AAA" (si'uranta maxima) la "D" (faliment). 2rimele patru ratin'uri sunt considerate 'rad (nivel superior) de investitie. ( li'atiunile cu un ratin' mai mare ofera randamente mai mici datorita pretului pe care investitorul il plateste pentru si'uranta mai mare. 4ezi 8atin'. Reasigurare (Coinsurance) )mpartirea unui risc asi'ura il intalnita frecvent atunci cand marimea despa'u irilor este atat de mare, incat nu ar fi prudent pentru o sin'ura companie de asi'urari sa su scrie intre'ul risc. De re'ula, asi'uratorul este raspunzator pentru plata despa'u irilor pana la o anumita limita sta ilita, iar coasi'uratorul este raspunzator pentru diferenta peste aceasta limita. Reasigurare (Reinsurance) Aran&ament prin care o companie de asi'u!rari cumpara asi'urare de la o alta companie de asi'urari (se reasi'ura) pentru a acoperi un risc pe care ea il asi'ura. Astfel, o parte din riscul primei companii de asi'urari este asumat de cea de!a doua companie in sc"im ul unei parti din prima platita de catre asi'urat. 2rin distri uirea riscului, reasi'urarea permite unei companii de asi'urari sa accepte clienti a caror asi'urare ar fi o sarcina prea mare pentru ea. Recapitalizare (Recapitalization) .odificarea structurii capitalului unei corporatii. De exemplu, o firma poate face un imprumut pe termen lun' (prin emiterea de o li'atiuni) cu scopul de a o tine anii necesari pentru a rascumpara o parte din actiunile sale aflate in circulatie. Deoarece de cele mai multe ori recapitalizarea afecteaza marimea si volatilitatea casti'ului per actiune, ea prezinta interes pentru actionari. 8ecapitalizarea se produce de re'ula atunci cand o firma incearca sa se reor'anizeze in timp ce se afla intr!o procedura de faliment. Recipisa de depozitare (2arehouse receipt) Act care certifica faptul ca marfurile sunt pastrate in si'uranta intr!un depozit. 8ecipisa poate fi utilizata pentru a transfera dreptul de proprietate asupra unei marfi depozitate, in loc sa fie efectuata livrarea fizica a acesteia. Recipisa materiale pretioase (-ault receipt) )n cazul contractelor futures pe metale pretioase, document ce indica proprietatea asupra activului de aza depozitat intr!o anca sau alt tip de depozit. Acesta este folosit frecvent ca instrument de livrare. Reclamatie (Reclamation) Dreptul unui vanzator intr!o tranzactie de a!si recupera valorile mo iliare si de a restitui anii (conform contractului), sau al unui cumparator de a!si recupera anii si de a restitui valorile mo iliare (conform contractului), in cazul in care a fost facuta o livrare necorespunzatoare sau au existat alte nere'uli in cadrul procesului de decontare. 4ezi 8e&ection. Recomandare (#oral suasion) )n *tatele +nite, folosirea de catre 8ezerva Bederala a unei recomandari pentru a influenta politicile de creditare a ancilor mem re, in locul luarii de masuri directe, cum ar fi sc"im area ratelor do anzii sau a cerintelor privind rezerva Recunoasterea unei datorii (Ackno8ledgement o" debt)

Document purtand semnatura de itorului care atesta faptul ca acesta datoreaza o suma de ani creditorului sau. Acest document este ne'ocia il si, in consecinta, permite oricarui posesor le'itim al acestuia sa incaseze la scadenta do anda si principalul. Redeschidere (Reopening) (1) Desc"iderea sedintei de tranzactionare a unei valori mo iliare dupa ce tranzactionarea a fost suspendata. De exemplu, oficialii unei urse pot suspenda tranzactionarea unei valori mo iliare pana cand anumite informatii sunt facute pu lice. )n urma anuntului, tranzactionarea va fi reluata. (#) 4anzarea de catre /rezoreria *tatelor +nite a unor instrumente financiare de credit suplimentare dintr!o emisiune existenta, in loc sa ofere o emisiune noua cu termeni diferiti. 3oile instrumente financiare de credit au aceiasi termeni ca si cele aflate in circulatie, insa daca conditiile pietei s!au modificat de cand a fost vanduta emisiunea existenta, atunci redesc"iderea emisiunii va necesita modificarea pretului de vanzare pentru a face instrumentele financiare de credit competitive in noile conditii. Redistribuire emisiune obligatiuni (Remarketing) 8edistri uire oficiala a unei emisiuni de o li'atiuni pentru care forma sau structura a fost sc"im ata. $el mai des este folosita cand finantarea cu rata varia ila este sc"im ata cu finantarea cu rata fixa, de re'ula datorita faptului ca faza de constructie a unui proiect, finantat prin imprumutul o li'atar, a fost terminata, ca ratele do anzii nu mai sunt la un nivel convena il pentru emitent sau datorita cerintelor din contractul o li'atiunii. Reducere (#arkdo8n) (1) 2e piata (/$, este diferenta dintre pretul platit de un dealer, actionand ca principal (formator de piata), unui client individual de la care cumpara o valoare mo iliara si pretul la care dealerul poate vinde ulterior aceeasi valoare mo iliara unui alt dealer. 4ezi As principal. (#) *cadere a pretului unei valori mo iliare de catre un dealer datorita sc"im arii conditiilor pietei. De exemplu, un dealer de o li'atiuni poate decide sa aplice un mar%do7n o li'atiunilor pe termen lun' detinute in portofoliu atunci cand ratele do anzii de pe piata cresc. Reducere suplimentara de pret (Additional takedo8n) 5a emisiunile noi de o li'atiuni municipale este reducerea de pret de care eneficiaza un mem ru al sindicatului de distri uire atunci cand cumpara o li'atiuni de la sindicat pentru contul propriu (ca dealer), sau in scopul revanzarii catre un client. Reducerea totala (4ull takedo8n) 8educerea totala fata de pretul net de care eneficiaza un mem ru al sindicatului de distri uire a unei emisiuni de o li'atiuni municipale, atunci cand cumpara o o li'atiune de la sindicat. Reechilibrarea porto"oliului (+ort"olio rebalancing) )n cazul unui portofoliu de fonduri desc"ise de investitii, procesul de revizuire periodica a acestuia in scopul aducerii ponderilor actiunilor, o li'atiunilor si instrumentelor financiare ec"ivalente cu numerarul la valorile sta ilite pe termen lun' pentru aceste active. 8eec"ili rarea portofoliului se face vanzand titluri de participare ale fondurilor din cate'oriile supraevaluate si cumparand titluri de participare ale fondurilor din cate'oriile su evaluate. Re"inantare (Re"inancing)

(1) )n domeniul ancar> prelun'irea scadentei unui imprumut sau cresterea valorii unui imprumut existent sau am ele. (#) ( li'atiuni> vezi 8efundin'. Re"inantare (Re"unding) Emiterea unor o li'atiuni noi cu scopul de a o tine fonduri pentru a rascumpara fie o li'atiuni mai vec"i a&unse la scadenta, fie o li'atiuni aflate in circulatie emise in niste termeni mai putin favora ili. *copul refinantarii poate fi reducerea costului cu do anda, prelun'irea scadentei datoriei, eliminarea unor clauze restrictive existente sau alte sc"im ari contractuale. Re"inantare (Rolled over) 2roces prin care sunt vandute instrumente financiare noi pentru a ac"ita instrumentele financiare care a&un' la scadenta. Acestea din urma se spune ca sunt refinantate. Re"inantare anticipata (Advance re"unding) (1) 4anzarea de noi o li'atiuni municipale "de refinantare", inaintea primei date de rascumparare a vec"ilor o li'atiuni pentru a micsora costurile cu do anda, pentru a modifica anumite clauze din contractul o li'atiunii sau din alte motive. 4enitul din emisiunea de refinantare este investit, de o icei, in instrumente financiare de credit de trezorerie pana cand o li'atiunile mai vec"i, cu rate ale do anzii mai mari, devin rascumpara ile. (#) *c"im area inainte de data scadentei a instrumentelor financiare ale 'uvernului *tatelor +nite ce urmeaza sa a&un'a la scadenta, cu noi instrumente financiare avand o scadenta mai indepartata, cu scopul prelun'irii datoriei pu lice ca alternativa la o criza economica care ar putea rezulta prin ac"itarea datoriei pu lice la acel moment. Re"inantare dintr0un "ond escro8 ()e"easance) )nlocuire a unei datorii mai vec"i cu una noua, de re'ula folosind anii o tinuti din noua emisiune la alcatuirea unui portofoliu din instrumente financiare de trezorerie care sa fie suficient pentru a plati serviciul datoriei pentru instrumentele financiare de credit mai vec"i, aflate in circulatie. $and o emisiune de o li'atiuni este refinantata, dreptul detinatorilor de o li'atiuni asupra veniturilor emitentului este eliminat, iar datoria vec"e poate fi stearsa din re'istrele emitentului. Registratar (Registrar) Birma a carei raspundere este sa actualizeze re'istrul actionarilor si re'istrul detinatorilor de o li'atiuni pentru diversi emitenti si sa tina evidenta numarului de actiuni si/sau de o li'atiuni pe care un emitent le are in circulatie. )n cazul emisiunilor de instrumente financiare transfera ile in forma nominativa, re'istratarul tre uie sa verifice daca certificatele emise corespund cu cele care au fost anulate, astfel incat numarul total al instrumentelor aflate in circulatie sa ramana constant. De asemenea, re'istratarul tre uie sa se asi'ure ca numarul actiunilor aflate in circulatie nu depaseste numarul autorizat al actiunilor (numarul de actiuni apro at de adunarea 'enerala a actionarilor). Registru obligatiuni (&ook entry) *istem de inre'istrare a proprietatii asupra o li'atiunilor, in re'istre pastrate la un depozitar central, si care nu presupune existenta unor certificate aflate in posesia detinatorului o li'atiunilor sau a ro%erului sau. Registrul de ordine al investitorilor (+ublic book (o" orders))

8e'istrul ce contine ordinele de cumparare si/sau de vanzare introduse de catre investitori care sunt departe de piata curenta. 8e'istrul este tinut de un ro%er de ursa, in cazul ordinelor pentru optiuni, sau de un specialist, in cazul ordinelor pentru actiuni. 3umai acestia stiu la ce pret si in ce cantitate sunt ordinele investitorilor cele mai apropiate de piata curenta. 4ezi 6oard ro%er, *pecialist. Registrul specialistului ( pecialist book) )n *tatele +nite, sistem de tinere a evidentei utilizat de catre specialistii 3J*E pentru a inre'istra cronolo'ic ordinele de cumparare si de vanzare la preturi specificate pe care acestia le primesc spre executare. $uprinde, de asemenea, portofoliul propriu de valori mo iliare. 8e'istrul nu este de informatie pu lica. Reglementare (Regulation) $ontrol 'uvernamental asupra pietelor or'anizate exercitat prin intermediul le'ilor, re'ulilor, orientarilor, inspectiilor, suprave'"erii si auditului in scopul atin'erii unui o iectiv dorit (de catre 'uvern). De exemplu, in *tatele +nite, in industria o li'atiunilor municipale, re'lementarea este facuta de catre .unicipal *ecurities 8ulema%in' 6oard, *ecurities and Exc"an'e $ommission si o varietate de a'entii de re'lementare. Regresie catre medie (Regression to the mean) )mportanta le'e economica a pietelor financiare ce sustine ca daca renta ilitatile au fost o perioada de timp mult peste media lor istorica, acestea se vor diminua in viitor, iar daca renta ilitatile au fost su medie, este pro a il ca in viitor ele sa fie peste medie. Bondurile de investitii, ca si piata actiunilor, tind sa inre'istreze in timp o re'resie catre medie. Bondurile care o perioada de timp au 'enerat renta ilitati exceptionale, adesea scad din diverse motive. Regula Ame5 F99 (Ame5 rule F99) 4ersiunea 6ursei Americane de 4alori a re'ulii 3J*E "$unoaste!ti clientulZ". Regula amortizarii cu :IH (T8enty0"ive percent cushion rule) )n *tatele +nite, re'ula utilizata de catre analistii in domeniul o li'atiunilor municipale azate pe venituri, conform careia veniturile care se estimeaza ca se vor o tine dintr!un activ finantat printr!o emisiune de o li'atiuni de acest tip, tre uie sa depaseasca cu #,- costul de functionare, intretinere si serviciul datoriei. Regula de retinere (Retention re(uirement) )n cazul conturilor in mar&a restrictionate, re'ula care sta ileste procentul din venitul o tinut din vanzari pe care un client tre uie sa!l pastreze in cont pentru a reduce soldul de itor. Regula intreruperii tranzactionarii (Circuit breakers) )n *tatele +nite, masuri luate de marile urse pentru a opri temporar tranzactionarea actiunilor si a contractelor futures pe indici de actiuni atunci cand piata a scazut cu o anumita valoare intr!o anumita perioada de timp. *copul acestor masuri este acela de a preveni o cadere li era a pietei, permitand reec"ili rarea ordinelor de cumparare si de vanzare. Ele au fost introduse in 1<F; dupa 5unea 3ea'ra. Regula omului prudent (+rudent0man rule) *tandard adoptat in scopul orientarii celor a caror responsa ilitate principala o reprezinta investirea anilor altora. $onform acestei re'uli, un fiduciar tre uie sa actioneze asa cum ar face!o un om prudent, cu tact si inteli'enta, incercand sa

o tina un venit rezona il, sa conserve capitalul si, in 'eneral, sa evite investitiile speculative. )n *tatele +nite, statele care nu folosesc acest sistem folosesc sistemul listei le'ale care permite fiduciarilor sa investeasca doar in acele instrumente financiare transfera ile prevazute in cadrul unei liste denumita lista le'ala. 4ezi 5e'al list. Regula plus tick (+lus tick rule) *tatele +nite, re'ula *E$ care impune ca o vanzare s"ort a unui lot standard sa fie facuta la un pret mai mare decat pretul ultimei tranzactii a acelei valori mo iliare. De exemplu, daca ultima tranzactie a fost facuta la 49, urmatoarea vanzare s"ort tre uie facuta la 491/F sau mai mult. Daca ultima tranzactie a fost ea insasi facuta la un pret mai mare decat cel al tranzactiei precedente, atunci urmatoarea tranzactie care se face la acelasi pret este un zero plus tic% si se califica pentru o vanzare s"ort. De exemplu, daca ultimele doua tranzactii au fost facute la 49 si 491/F, atunci urmatoarea vanzare s"ort ar putea fi facuta la 491/F ! un zero plus tic%. Regula pretului mar"ii (Call rule) 8e'lementare a ursei prin care pretul oficial de cumparare a unei marfi pe piata cas" este sta ilit la inc"iderea fiecarei zile de tranzactionare. El se mentine pana la desc"iderea sedintei de tranzactionare urmatoare. Regula procentului de :IH (T8enty0"ive percent rule) )n *tatele +nite, re'ula utilizata de catre analistii in domeniul o li'atiunilor municipale, conform careia datoria in o li'atiuni a unui emitent nu tre uie sa depaseasca #,- din u'etul sau anual. Regulamentul / (Regulation /) 8e'ulament al $onsiliului 8ezervei Be!derale care cere ca orice entitate, alta decat o anca comeriala sau un ro%er/dealer, care acorda credite cu scopul de a finanta cumpararea de instrumente financiare, sa se inre'istreze si sa se supuna &urisdictiei $onsiliului 8ezervei Bederale. Regulamentul T (Regulation T) 8e'ulament al $onsiliului 8ezervei Be!derale care sta ileste marimea creditului initial care poate fi acordat investitorilor in valori mo iliare de catre ro%eri, dealeri si mem rii urselor de valori nationale precum si cerintele referitoare la mar&a. Regulamentul * (Regulation *) 8e'ulament al $onsiliului 8ezervei Be!derale ce sta ileste marimea creditului pe care o anca il poate acorda unui client pentru a cumpara si mentine valori mo iliare intr! un cont in mar&a. Regulamentul 2 (Regulation 2) 8e'ulament al $onsiliului 8ezervei Bederale care re'lementeaza creditele cu plata in rate (installment loans). Regulamentul 6 (Regulation 6) 8e'ulament al $onsiliului 8ezervei Bederale care confera o responsa ilitate e'ala in respectarea re'ulamentelor =, / si +, atat de itorului cat si creditorului. Reinvestire (Rollover) )n cazul instrumentelor financiare de credit, este reinvestirea anilor primiti dintr!un instrument financiar de credit, care a a&uns la scadenta, intr!un instrument financiar

de credit similar. *e practica, de re'ula, in cazul investitiilor pe termen scurt, cum ar fi certificatele de depozit, efectele de comert si onurile de trezorerie. Reinvestire automata (Automatic reinvestment) *erviciu oferit de fondurile de investitii prin care dividendele si distri uirile din casti'urile de capital pot fi reinvestite in unitati de fond intre'i sau in fractiuni de unitati la valoarea curenta a activului net. +n pro'ram de reinvestire poate oferi mai multe optiuni. De exemplu, un investitor poate ale'e sa reinvesteasca doar distri uirile din casti'urile de capital si sa incaseze distri uirile din venit, sau sa reinvesteasca distri uirile dintr!un fond intr!un alt fond din cadrul aceleiasi familii de fonduri. Reipotecare (Rehypothecation) Bolosirea drept colateral de catre o firma de ro%era& a unor instrumente financiare care au fost oferite drept 'arantie firmei de catre un client al sau, pentru a o tine un imprumut de la o anca in scopul finantarii contului acestui client. Rentabilitate totala (Total return) $el mai complet instrument de masura a performantei unei investitii. 8enta ilitatea totala ia in calcul atat cresterea sau scaderea pretului unei investitii, cat si venitul 'enerat de aceasta. Rentabilitatea capitalului (Return on capital (Capital return)) (1) 4aloare procentuala care indica renta ilitatea pe care mana'ementul unei firme a o tinut!o intr!o anumita perioada, folosind capitalul pe care detinatorii actiunilor comune l!au investit. *e calculeaza impartind profitul net o tinut in acea perioada (dupa scaderea dividendelor aferente actiunilor preferentiale aflate in circulatie), la capitalul actionarilor (dupa scaderea valorii nominale a actiunilor preferentiale aflate in circulatie). (#) 4ezi 8ate of return. Rentabilitatea medie geometrica (/eometric mean return) ( rata medie compusa a renta ilitatii. 2entru un fond desc"is de investitii aceasta se calculeaza, de o icei, ca fiind media 'eometrica a renta ilitatilor totale anuale pe o perioada de cativa ani. Rentabilitatea nominala (.ominal return) (1) 8ata do anzii sta ilita contractual pe care o plateste un instrument financiar cu venit fix. (#) 8enta ilitatea totala a unei investitii, fara a lua in calcul inflatia. Desi renta ilitatea nominala este foarte utila in compararea renta ilitatilor 'enerate de diferite investitii, ea poate fi o informatie inselatoare cu privire la casti'ul real pe care investitorul il va o tine dintr!o investitie. 4ezi 8eal return. Rentabilitatea reala (Real return) 8enta ilitatea nominala a unei investitii, a&ustata cu inflatia. Daca inflatia se dovedeste a fi mult mai mare decat au estimat investitorii, renta ilitatea reala poate fi ne'ativa. Evident, cu cat renta ilitatea reala este mai mare, cu atat este mai ine. 4ezi 3ominal return. Renunta (/ive up) (1) 2ractica, in prezent interzisa, prin care un investitor mare dispunea ca ro%erul care a executat tranzactia sa "renunte" la o parte din comision in favoarea altui ro%er. Aceasta practica era foarte des intalnita in perioada in care ratele comisioanelor erau fixe, iar tranzactiile mari produceau in mod artificial comisioane

mari din care o parte era transferata altor firme care furnizau investitorului servicii pretioase, cum ar fi servicii de analiza. (#) /ermen folosit in tranzactiile cu valori mo iliare in care sunt implicati trei ro%eri. De exemplu, 6ro%erul A, ro%er de rin' al unei firme de ro%era&, executa un ordin de cumparare pentru 6ro%erul 6, alt ro%er al acelei firme, care la acel moment are prea multe ordine de executat. 6ro%erul A inc"eie tranzactia cu 6ro%erul $ ( ro%erul firmei de ro%era& vanzatoare). 6ro%erul A "renunta" in favoarea ro%erului 6 astfel incat raportul de tranzactionare va indica o tranzactie intre 6ro%erul 6 si 6ro%erul $, desi tranzactia a fost inc"eiata de fapt intre 6ro%erul A si 6ro%erul $. Repetarea preturilor omise (Repeat prices omitted) Anunt pe ta ela e!lectronica ca doar prima dintre tranzactiile cu o valoare mo iliara care se fac la un pret va fi raportata. +rmatoarele tranzactii vor fi raportate doar daca va exista o modificare de pret. Anuntul este folosit cand volumul foarte mare al tranzactiilor necesita o viteza mai mare in raportarea tranzactiilor. Reprezentant inregistrat3autorizat (Registered representative) .em ru al unei urse americane de valori care actioneaza ca responsa il de cont pentru clientii investitori. 2entru a se califica drept reprezentant inre'istrat/autorizat, o persoana tre uie sa ai a o pre'atire de specialitate in domeniul valorilor mo iliare, sa promoveze o serie de examene o li'atorii, inclusiv =eneral *ecurities Examination. 08e'istered1 se refera la faptul ca acesta este autorizat de *E$ si de ursa respectiva. 4ezi Account executive. Rescontare (Rediscount) (peratiune prin care un instrument financiar de credit ne'ocia il pe termen scurt (cum ar fi un accept ancar sau un efect de comert) a fost scontat la o anca ! adica, sc"im at pentru o suma de ani a&ustata pentru a reflecta rata curenta a do anzii. 6anca sconteaza apoi instrumentul financiar de credit a doua oara, in eneficiul sau, la o alta anca. )n *tatele +nite, rescontarea a constituit candva mi&locul principal prin care ancile imprumutau fonduri suplimentare de la Bed. )n prezent, ma&oritatea ancilor fac acest lucru scontand propriile lor ilete 'arantate cu instrumente financiare de credit 'uvernamentale sau cu alte instrumente financiare eli'i ile. Respingere (Rejection) Dreptul cumparatorului intr!o tranzactie de a refuza sa accepte o valoare mo iliara care i!a fost prezentata pentru a inc"eia tranzactia. Acest lucru se intampla, de o icei, atunci cand valoarea mo iliara nu a fost andosata sau cand alte re'uli pe care le presupune o livrare corespunzatoare nu au fost respectate. 4ezi 8eclamation. Responsabil de cont (Account e5ecutive (A,)) An'a&at al unei firme ro%er/dealer care consiliaza clientii investitori si se ocupa de ordinele acestora. )n *tatele +nite, responsa ilul de cont tre uie sa fie inre'istrat la Asociatia 3ationala a Dealerilor de 4alori .o iliare (3A*D). De asemenea, cunoscut ca reprezentant inre'istrat (re'istered representative!88) sau ca ro%er. Restanta (Arrearage) (1) in 'eneral> suma de ani datorata care nu a fost platita la timp. (#) in investitii> do anda aferenta o li'atiunilor sau dividendele aferente actiunilor privile'iate cumulative care sunt datorate si neplatite. Retender (Retender )

Dreptul unui detinator de contracte futures, care a primit de la casa de compensatie o notificare privind livrarea activului de aza, de a oferi notificarea spre vanzare pe piata, compensandu!si astfel o li'atia de a accepta livrarea conform contractului. Acest lucru este posi il doar in cazul anumitor contracte futures si doar intr!o anumita perioada de timp. Retinere (Retention) 5a distri uirea emisiunilor noi de instrumente financiare transfera ile, este acea parte dintr!o emisiune care este alocata unui mem ru al sindicatului dupa ce o parte din emisiune a fost retinuta de catre mana'erul de sindicat pentru vanzarile catre investitorii institutionali si pentru alocarile care vor fi facute firmelor din 'rupul de vanzari care nu sunt mem re ale sindicatului. Retinere (2ithholding) 2ractica prin care mem rul unui sindicat de distri uire a unei emisiuni noi de instrumente financiare transfera ile retine in mod ile'al o parte din instrumentele financiare ce i!au fost alocate, cu scopul de a le pastra sau de a le revinde pentru a o tine un profit de pe urma cresterii pretului, imediat dupa ce emisiunea incepe sa se tranzactioneze pe piata secundara. )n *tatele +nite, aceasta practica este o incalcare a 8e'ulilor 3A*D de 2ractica (nesta. 4ezi Bree!ridin' and 7it""oldin'. Retrogradare ()o8ngrade) *caderea ratin'ului unei o li'atiuni de catre o a'entie independenta de ratin', cum ar fi .ood@Cs sau *tandard D 2oorCs. Revenire (in "orta) (Rally) $restere rusca pe termen scurt a preturilor valorilor mo iliare in 'eneral, sau a pretului unei anumite valori mo iliare dupa o perioada de scadere sau de sta ilitate a preturilor. Rezerva (Reserve) $ont specificat in contractul unei o li'atiuni, restrictionat pentru un anumit scop si care nu este disponi il pentru c"eltuieli. Rezolutie principala (#aster resolution) Document care sta ileste termenii 'enerali conform carora un emitent poate vinde mai mult de o emisiune de o li'atiuni. Ring (4loor) Oona destinata tranzactionarii valorilor mo iliare intr!o ursa. 4ezi /radin' post. Ring de tranzactionare (Trading "loor) *patiul din cadrul fiecarei urse or'anizate unde cumparatorii si vanzatorii se intalnesc pentru a face tranzactii. Risc (Risk) )n 'eneral, posi ilitatea ca unul sau mai multe fapte, evenimente sau fenomene ce se desfasoara intr!un mediu cert sau incert sa produca o a atere de la evolutia lor, inre'istrand rezultate diferite de cele cunoscute sau scontate. )n investitii, pro a ilitatea ca o anumita investitie sa 'enereze pierderi datorita evolutiei nefavora ile a pretului. Risc asumat (Take a "lier)

Expresie din &ar'on semnificand cumpararea unor valori mo iliare stiind ca acestea sunt foarte riscante. Risc de administrare (#anagement risk) 8iscul pe care si!l asuma investitorii in fondurile administrate activ ca investitiile pe care le face un mana'er de portofoliu sa o tina rezultate sla e. )n plus, exista intotdeauna riscul ca un mana'er cele ru sa plece la un alt fond de investitii datorita ivirii unei oportunitati mai mari. )nvestitorii in fondurile pe indici nu isi asuma acest risc. Risc de companie (&usiness risk) 8iscul ca o companie sa o tina rezultate sla e o perioada de timp si, in cele din urma, sa dea faliment. Acest risc este mai mare in cazul companiilor din industriile ciclice sau al celor relativ noi. 8iscul de companie ii afecteaza pe detinatorii de actiuni si de o li'atiuni deoarece este posi il ca firma sa nu poata plati dividendele, do anzile si/sau sa rascumpere o li'atiunile la scadenta. Risc de lichiditate ($i(uidity risk) 8iscul cu care se confrunta detinatorii de valori mo iliare sla tranzactionate sau nelic"ide care sunt nevoiti sa vanda o cantitate relativ mare de valori mo iliare intr!o perioada scurta. $and presiunea de vanzare este prea mare, dealerii isi micsoreaza rapid preturile de cerere. $u cat lic"iditatea este mai mare, cu atat riscul de lic"iditate este mai mic. ( li'atiunile speculative, actiunile companiilor mici si cele tranzactionate pe pietele straine sla e prezinta acest risc. Risc de sector ( ector risk) 8iscul ca ritmul de crestere a unei anumite industrii, ca de exemplu iote"nolo'ia, sa scada. Risc limitat ($imited risk) 8iscul implicat de cumpararea unei optiuni. De exemplu, un investitor care plateste o prima pentru a cumpara o optiune call pe o actiune nu va pierde mai mult decat prima in cazul in care actiunea de aza nu creste pe durata de viata a contractului. *pre deose ire de o optiune, un contract futures presupune asumarea unui risc nelimitat, deoarece cumparatorul poate fi nevoit sa mai depuna ani in cazul unei evolutii nefavora ile a pretului activului de aza. Risc ma5im asumat (Coinsurance) /ermen folosit pentru a desemna marimea pierderii pe care un investitor este dispus sa si!o asume. De exemplu, daca un mana'er de portofoliu efectueaza un "ed'in' pentru F,- din active, riscul la care se expune este de 1,-. Riscul acordarii unei optiuni put implicite (+ut option risk) Este un risc al emitentului, deoarece optiunea put implicita confera investitorului dreptul de a vinde valorile mo iliare inapoi emitentului, drept pe care acesta il poate exercita daca valorile mo iliare nu atin' performantele asteptate. )n cazul emisiunilor de actiuni preferentiale, exercitarea optiunii put implicite creeaza pro leme emitentului, deoarece acest lucru presupune diminuarea capitalului social. )n cazul emisiunilor de o li'atiuni, emitentul isi asuma riscul de a 'asi ur'ent fonduri pentru ram ursarea imprumutului o li'atar. Riscul bazei (&asis risk)

8isc specific contractelor futures. El se refera la diferenta dintre pretul unui anumit produs practicat pe piata la vedere (pretul cas") si pretul contractului futures pe produsul respectiv (pretul futures). Aceasta diferenta, denumita aza, reprezinta aproximativ marimea casti'ului sau a pierderii potentiale, respectiv a variatiei platii de ec"ili rare care se afla in sarcina celor doi investitori implicati intr!un contract futures. 8iscul consta in faptul ca, datorita producerii unor fenomene, aza se poate mari sau micsora o li'and investitorii la plati suplimentare pe care uneori acestia nu le pot efectua. Riscul clasei de activitate (Asset0class risk) 8iscul de a aloca o parte prea mare din fondurile disponi ile pentru investire intr!una din clasele de active> actiuni, o li'atiuni sau instrumente financiare ec"ivalente cu numerarul, ori intr!o su cate'orie cum ar fi actiunile straine. .inimizarea acestui risc se face urmand un plan de alocare a activelor ce utilizeaza ponderi flexi ile si reec"ili rand periodic portofoliul conform ponderilor sta ilite intial ale claselor de active. Riscul conversiei (Conversion risk) 8iscul ca un aran&ament initial de finantare printr!o emisiune de actiuni preferentiale sau de o li'atiuni sa fie sc"im at prin conversie. )n functie de prevederile le'ale dintr!o tara, conversia poate fi un drept al investitorului si/sau al emitentului. $lauza de conversie tre uie sa specifice pretul de conversie, rata de conversie si eventual modul de calcul al primei de conversie. 2entru investitor, in cazul conversiei o li'atiuni!actiuni comune, conversia ii creeaza posi ilitatea de a do andi aceleasi drepturi ca orice actionar in compania respectiva, dar pierde un venit mai si'ur decat cel oferit de dividendul actiunilor comune. 2entru emitent, in cazul conversiei o li'atiuni!actiuni comune, are loc transformarea datoriei in proprietate avand drept consecinta cresterea capitalului social, insa se dilueaza proprietatea actionarilor existenti in companie inaintea conversiei. Riscul credibilitatii (Credit risk) Este un risc al increderii care se refera la faptul ca emitentul (utilizatorul de fonduri) din activitatea sa trecuta sau din datele expuse in prospect nu prezinta suficiente pro e, ar'umente, conditii care sa motiveze investitorul (furnizorul de capital) sa participe la oferta primara. Deficientele pot fi de ordin &uridic sau economic si privesc veridicitatea si transparenta informatiei, clauze si indicatori ai emitentului sau ai titlului de valoare care face o iectul ofertei, precum si unele corelatii dintre acestia, comparati cu mediul extern al pietei. Riscul creditului (Credit risk) (a) 8isc ce consta in posi ilitatea ca o plata asteptata sa nu se efectueze la timp sau deloc. )ntarzierea sau incetarea platii poate avea diferite cauze, dar indiferent care ar fi acestea, creditorul sufera un proces de decapitalizare care ii va afecta performantele. ( ) )n cazul unei emisiuni de o li'atiuni municipale sau de corporatie, riscul consta in posi ilitatea ca emitentul sa se confrunte cu dificultati financiare, ceea ce poate determina o deteriorare a solva ilitatii sau c"iar neindeplinirea o li'atiilor de plata aferente emisiunii. Riscul de companie (Company risk) 8iscul de a avea loc unele evenimente nefavora ile pentru o companie, cum ar fi, de exemplu, un proces, o tinerea unor casti'uri mici sau pierderea unei piete importante. )nvestitorii in fonduri nu tre uie sa!si faca pro leme in privinta acestui

risc, deoarece el este in mare masura eliminat prin diversificarea protofoliului. De asemenea, mai este cunoscut ca risc diversifica il sau ca risc aleator. Riscul de con"iscare (Con"irmation) 8iscul ca proprietatea asupra activelor care sunt implicate in mod voluntar sau involuntar intr!o activitate ilicita sa fie trecute in proprietatea statului fara nici o compensare. Riscul de contaminare (Contagion risk) 8iscul ca un rezultat ne'ativ inre'istrat de catre o entitate ce apartine unui 'rup sa afecteze celelalte entitati din acel 'rup datorita similitudinii de activitate si a le'aturilor functionale. )n cazul tranzactiilor cu actiuni, atunci cand actiunile unei companii scad rapid su o anumita valoare, efectul acestei scaderi poate fi acela denumit "avalansa" (sno7 allin'). Acesta se manifesta prin atra'erea dupa sine a scaderii pretului actiunilor apartinand companiilor din acelasi domeniu de activitate sau dintr!un domeniu de activitate conex. 6ancile sunt si ele supuse acestui risc. )n acest caz, el se numeste risc inter ancar (inter an% ris%) si afecteaza ancile cliente sau ancile care lucreaza in mod direct cu cea care a declansat fenomenul. Riscul de e5patriere (,5it risk) 8iscul ca circulatia capitalului strain (profitul sau principalul) sa fie in'reunata, de re'ula la iesirea din tara 'azda, prin diverse prevederi sau precizari care discrimineaza investitorul strain fata de cel auto"ton. /ermenul "exit risc" sau "exit opportunit@" se mai intre uinteaza si pentru a desemna relatia dintre investitor si entitatea in care acesta a investit capitalul sau, prin care posi ilitatea de a inc"ide pozitia de cumparare este limitata. Riscul de e5propriere (,5propriation risk) $onsta in posi ilitatea ca un 'uvern sa deposedeze o persoana sau o companie de investitiile de activele sale, oferind in sc"im compensari la pretul pietei. 2rin expropriere, investitorul pierde o parte din capitalul investit si posi ilitatea o tinerii profiturilor viitoare. Riscul de insolvabilitate (!nsolvency risk) 8iscul ca o companie, utilizand resursele proprii, sa nu poata face fata o li'atiilor sale de plata. Bolosindu!se formula conta ila> Active ! Datorii L Activul net, din punct de vedere matematic, formula poate a&un'e la Active L Datorii atunci cand activul net este zero. Aceasta e'alitate nu satisface cerinta de solva ilitate a companiei, deoarece practic nu toate activele companiei pot fi transformate imediat in ani, fara sa afecteze structura activelor functionale ale companiei. Riscul de piata (#arket risk) (1) 8iscul ca factorii care influenteaza cererea si oferta pentru produse si servicii sa evolueze in directii si cu intensitati diferite, producand reactii de sc"im are in lic"iditatea, volatilitatea si respectiv pretul acestora, determinand in mod continuu o dinamica a conditiilor de realizare a sc"im ului care afecteaza marimea rezultatelor prezente sau viitoare ale participantilor. 4ezi 2rice ris%, 5iAuidit@ ris%, 4olatilit@ ris%. (#) 8iscul ca piata actiunilor in ansam lu sa scada. Acest risc nu poate fi eliminat prin diversificare. .ana'erii de portofoliu pot incerca sa se prote&eze impotriva riscului de piata transferand un procent mai mare din portofoliile lor in instrumente financiare ale pietei monetare sau facand "ed'in' cu contracte futures si optiuni. )nsa, riscul de piata nu este un drum cu sens unic? pe de alta parte exista riscul de a sta deoparte atunci cand preturile actiunilor cresc.

Riscul de plata anticipata (+repayment risk) )n cazul imprumuturilor ipotecare este riscul cu care se confrunta detinatorii de instrumente financiare azate pe ipoteci ca emitentul sa ram urseze principalul mai devreme, ca urmare a exercitarii de catre de itorii ipotecari a dreptului de a ac"ita anticipat datoria. Acest lucru se intampla in timpul unei perioade de scadere a ratelor do anzii cand proprietarii de locuinte isi refinanteaza ipotecile la rate mai scazute. 2lata anticipata este des utilizata in cazul imprumuturilor ipotecare ce au o durata mare, de #9!39 ani. Ea creeaza posi ilitatea de circulatie a fondurilor, insa ridica pro lema reinvestirii de catre creditor, in conditii noi, de re'ula la randamente mai mici decat cele initiale. Riscul de reinvestire a dobanzii3dividendului (Coupon3dividend reinvestment risk) 8einvestirea venitului din investitii, do anda sau dividendul, consta in distri uirea de noi instrumente financiare in loc de ani. )nvestitorii care au nevoie de numerar pot sa vanda apoi aceste instrumente financiare transfera ile pe piata, dar suporta c"eltuielile de tranzactionare, ceea ce le diminueaza randamentul. Riscul de tara (Country risk) (1) 8iscul datorat conditiilor politice, economice si sociale particulare in care evolueaza fiecare economie nationala. El este un indicator a're'at al riscurilor specifice functionarii activitatilor politice, economice si sociale intr!un cadru national suveran si independent, in care sunt aplicate politici, decizii si strate'ii cu eficiente diferite. 4ezi 5e'al ris%, 2olitical ris%, Dou le taxation ris%, $urrenc@ exc"an'e ris%. (#) 2entru un investitor pe plan international, este riscul ca o tara sa se confrunte cu pro leme economice sau politice 'rave, sau c"iar cu o calamitate naturala. $el mai mare risc exista in cazul unui fond care investeste intr!o sin'ura tara, cu o economie emer'enta. Riscul dublei impozitari ()ouble ta5ation risk) 8iscul ca venitul din investitii si/sau casti'urile de capital sa fie impozitat atat in tara exportatoare de capital, cat si in cea importatoare de capital. )n cadrul cooperarii internationale, acest risc se elimina printr!o intele'ere de recunoastere a unei sin'ure impozitari, de re'ula a tarii importatoare de capital, sau prin acordarea investitorului a posi ilitatii de a ale'e locul de impozitare. Riscul "iduciar (4iduciary risk) 8iscul ca, in timpul procesului de administrare, fiduciarul sa ia decizii si sa actioneze, cu sau fara una stiinta, impotriva intereselor eneficiarului, cauzandu!i acestuia o pierdere potentiala sau reala, partiala sau totala a activelor incredintate spre administrare. )n 'eneral, raspunderea si comportamentul fiduciarului sunt normate printr!un re'ulament care impune ca administrarea activelor incredintate sa fie efectuata cu dili'enta administrarii unurilor proprii ("re'ula omului prudent"). )n ultima vreme, exista tendinta ca "re'ula omului prudent" sa fie inlocuita de "re'ula expertului prudent" prin adau'area unor raspunderi sporite fiduciarului. 4ezi 2rudent!man rule. Riscul "inanciar (4inancing risk) $onsta in influenta ne'ativa pe care o poate avea politica do anzilor si cea fiscala asupra rezultatelor finale ale emitentului. 2entru reducerea acestui risc se sta ilesc strate'ii pentru ca rezultatul final al companiei sa satisfaca cat mai deplin investitorii si in special actionarii. )n acest proces, un rol important il are analiza urmatorilor indicatori> casti'ul total inainte de plata do anzilor si a impozitelor (earnin's efore

interest and taxes ! E6)/), casti'ul inainte de impozitare (earnin's efore taxes ! E6/) si casti'ul dupa impozitare (earnin's after taxes ! EA/). Riscul inconvertibilitatii monedei (Currency e5change risk) 8iscul ca, prin decizia politica a unei tari, moneda nationala sa nu poata fi li er convertita intr!o alta moneda, locand in acest fel participarea investitorilor straini. Riscul in"latiei (!n"lation risk) 8iscul ca renta ilitatea investitiilor pe piata de capital sa nu tina pasul cu cresterea nivelului 'eneral al preturilor (cu rata inflatiei). Aceasta este o pro lema serioasa in cazul investitiilor si'ure, cum ar fi onurile de trezorerie. 2ortofoliile de actiuni comune ofera cea mai una protectie pe termen lun' impotriva inflatiei. Riscul investitiei (!nvestment risk) 2osi ilitatea de a inre'istra pierderi dintr!o investitie. Riscul legislatiei ($egal risk) Este riscul rezultat din neaplicarea le'ilor, din existenta unei le'islatii incomplete sau datorita unei fluiditati exa'erate a ela orarii de le'i noi, fapt care conduce la situatia in care unele contracte nu sunt respectate sau nu se ofera o protectie adecvata proprietatii fizice sau intelectuale, private, individuale sau celei asociate. $a rezultat, relatiile economice devin incerte si interesul investitorilor straini scade. Riscul neatingerii si nementinerii pragului de rentabilitate (&reakeven point risk) Are doua semnificatii> de a nu putea atin'e pra'ul de renta ilitate de catre o companie nou infiintata sau un pro'ram de investitii si, respectiv, de a nu putea mentine renta ilitatea in conditiile varia ile de productie, vanzare si adaptare continua la cerintele noi ale pietei. 3ivelul de ec"ili ru al operatiunilor companiei este acea stare in care costurile fixe sunt acoperite B L V(2!4). 2entru ca firma sa fie via ila, cantitatea minima de productie vanduta va fi e'ala cu> V L B/(2!4), in care 2 este pretul de vanzare, V este cantitatea produsa, B este marimea c"eltuielilor fixe, iar 4 este marimea c"eltuielilor varia ile. Riscul nevanzarii unei emisiuni de instrumente "inanciare (Abortion risk) 8iscul ca o emisiune de instrumente financiare sa nu se vanda in totalitate si, prin urmare, emitentul sa nu o tina la timp fondurile necesare pentru a!si atin'e o iectivele. 2entru a reduce riscul nevanzarii emisiunii, emitentul an'a&eaza una sau mai multe anci de investitii cu scopul de a realiza distri uirea instrumentelor financiare emise. )n urma cercetarilor de mar%etin', acestea estimeaza capacitatea de a sor tie a pietei, dupa care inc"eie cu emitentul un contract de distri uire. $ontractele de distri uire inc"eiate intre emitent si ancile de investitii au rolul de a reduce si c"iar elimina riscul nevanzarii unei emisiuni de instrumente financiare. $ontractele utilizate in distri uirea emisiunilor de instrumente financiare pot fi de tipul> 0an'a&ament ferm1, 0prin cele mai mari eforturi1, 0totul sau nimic1 sau 0stand @1. Riscul operational (%peration risk) *e refera la expunerea privind pierderile financiare datorate nefunctionarii sau necorelarii activitatilor interne ale unei entitati, fie la evenimente, tendinte sau sc"im ari externe ce nu au putut fi cunoscute si prevenite prin sistemul intern de or'anizare si control, precum si de standardele etice sta ilite. 2articipantii la procesele investitionale si operationale sunt cu totii de acord ca riscul nu poate fi eliminat complet si ca activitatea tre uie sa fie condusa de asa natura, incat

rezultatele ei ne'ative sa fie cat mai mici. Elementele principale ale riscului operational cuprind riscuri de personal, procesual, al tranzactiei, te"nolo'ic si de control in care se pot desfasura fapte ca> eroarea, incompetenta, frauda, depasirea de limite, defecte de sistem, informare si comunicatii afectand in final rezultatele intre'ii entitati. Riscul particular< nesistematic sau riscul a"acerii (+articular risk) 8iscul datorat efectului unui element sau fenomen specific ce actioneaza asupra unui su iect. )n cazul in care mai multe fenomene actioneaza asupra unui su iect, interactiunea lor face ca suma influentelor produse de riscurile particulare sa!si com ine efectul intr!o rezultanta denumita risc total. *pecialistii considera ca riscul particular are un pronuntat caracter su iectiv si poate fi controlat de catre conducatorul procesului. Riscul perioadei pana la scadenta (#aturity risk) Acest risc este specific instrumentelor financare cu venit fix, al caror pret de piata este influentat de variatia ratei curente a do anzii, dar se repartizeaza pe intrea'a perioada de detinere. Astfel, o variatie a ratei curente a do anzii determina o variatie diferita a pretului acestor instrumente financiare datorita faptului ca orizontul de timp este diferit. Riscul personal (+ersonal risk) *ituatie neprevazuta in cazul persoanelor fizice care pot intra in incapacitate fizica sau &uridica, a&un'and in imposi ilitatea de a actiona asupra investitiei, ceea ce poate provoca diminuarea sau pierderea valorii nete a activelor sau a contului de investitii. )n viata cotidiana, unele efecte ale riscului personal (deces, im olnavire, accident) se pot rezolva prin asi'urare. )n alte situatii insa, cum ar fi cazul privatiunii de li ertate, nu exista posi ilitatea dele'arii dreptului de decizie catre o alta persoana, printr!o imputernicire sau o clauza discretionara. Riscul politic sau al suveranitatii (+olitical risk) $onsta in posi ilitatea ca sc"im arile politice sa nu mai 'aranteaze inte'ritatea proprietatii private sau asociate, returnarea si transferul capitalului sau a profiturilor o tinute de catre investitori, in special cei straini. 8iscul politic are urmatoarele riscuri componente> riscul de confiscare, riscul de expropriere, riscul de nationalizare si riscul de repatriere. Riscul pretului (+rice risk) 8iscul ca variatiile prezente sau viitoare ale pretului sa produca pierderi participantilor la tranzactiile cu marfuri sau valori mo iliare. 2rincipalul avanta& este ca pretul poate fi usor identificat deoarece el exista in mod direct pe piata. 2e orice piata, participantii care detin pozitii lon' pierd atunci cand pretul scade, iar cei cu pozitii s"ort pierd atunci cand pretul creste. 2e piata de capital, pretul are urmatoarele forme de exprimare> pretul de desc"idere, pretul de inc"idere, pretul maxim, minim, mediu etc. Riscul rascumpararii (Call risk) 8iscul ca o o li'atiune ce plateste o do anda relativ ridicata sa fie rascumparata de catre emitentul o li'atiunii inainte de data scadentei. 8ascumpararile afecteaza detinatorii de o li'atiuni in perioadele de scadere a ratelor do anzii, deoarece veniturile o tinute in urma rascumpararilor sunt reinvestite la rate mai scazute. $lauza de rascumparare tre uie sa specifice pretul si eventual prima de

rascumparare. $a o masura de prevedere este necesara o clauza de protectie a investitorului impotriva unui eventual a uz din partea emitentului. Riscul ratei de schimb valutar (,5change rate risk) 8iscul ca venitul din investitii, casti'urile de capital si principalul sa fie diminuate, anulate sau transformate in pierdere de catre evolutia ratei de sc"im valutar. Riscul ratei dobanzii (!nterest rate risk) (1) +nul din riscurile care afecteaza toti investitorii atunci cand profitul o tinut este e'al sau mai mic decat rata do anzii fara risc (adica a onurilor de trezorerie) sau rata ec"ivalenta a do anzii calculata in functie de cate'oria de risc a investitiilor. $ele mai afectate de riscul ratei do anzii sunt instrumentele financiare de credit si unele instrumente financiare cu venit fix cum ar fi actiunile preferentiale. 2returile actiunilor comune sunt, de asemenea, afectate de modificarile ratelor do anzii, desi le'atura este mai putin evidenta in acest caz. )nvestitorii cauta ca, prin strate'ii cu instrumente financiare derivate, sa atenueze efectele nefavora ile ale riscului ratei do anzii. (#) 8iscul ca pretul unei o li'atiuni sa scada pe masura ce ratele do anzii cresc. .ana'erii de portofoliu evalueaza riscul ratei do anzii pentru un fond de investitii calculand durata acestuia. 4ezi Duration. Riscul reinvestirii (Reinvestment risk) 8iscul cu care se confrunta inves!titorii in o li'atiuni si in fonduri de o li'atiuni ca platile do anzii sa fie reinvestite la rate mai scazute. ( li'atiunile cu cupon zero si fondurile care vizeaza o anumita scadenta evita acest risc ce apare atunci cand ratele do anzii scad. Riscul responsabilitatii ($iability risk) 8iscul de a suferi pa'u e asupra unurilor sau veniturilor la care este expusa o persoana (fizica sau &uridica) care este responsa ila de faptele altei persoane. Riscul sincronizarii (Timing risk) *incronizarea (timin') consta in punerea in concordanta a actiunilor de desc"idere si de inc"idere a pozitiilor cu evolutia ciclica a pretului. )n cazul unei evolutii normale, pretul de tranzactionare se situeaza intre cele doua limite determinate de pra'ul de suport si nivelul de rezistenta. Aplicarea unei strate'ii corecte de sincronizare necesita determinarea punctelor de inflexiune a evolu!tiei preturilor si a semnalelor de vanzare/cumparare, utilizandu!se proceduri ale analizei te"nice. 8iscul consta in sincronizarea improprie cu piata din mai multe motive cum ar fi a interpreta 'resit un semnal de vanzare/cumparare, adica a intra inoportun pe piata sau a iesi fara a fructifica ocazia. Riscul sistematic< general sau al pietei ( ystemic risk) Este riscul provocat de evolutia evenimentelor politice si economice care influenteaza in mod o iectiv, intr!un sens sau altul, totalitatea activitatilor dintr!o economie. 8iscul sistematic este nediferentiat si nu poate fi inlaturat. Din aceasta cate'orie fac parte> riscul de tara, riscul de sc"im valutar, riscul ratei do anzii, riscul inflatiei si alte riscuri fundamentale. Riscul sistemului de plata si clearing (+ayment and clearing system risk) 8iscul ca anca incasatoare a unei plati sa fie in imposi ilitate de a transfera mai departe anii catre eneficiarul final al acelei plati, neindeplinindu!si astfel o li'atiile de plata fata de anca platitorului. *ituatia aduce pre&udicii mari participantilor la tranzactiile cu produse financiare derivate si in cazul decontarii tranzactiilor in mar&a

deoarece pozitiile nedecontate la timp se lic"ideaza automat pe raspunderea celui care tre uia sa efectueze plata. Riscul suveranitatii ( overeign risk) 8iscul aferent detinerii unei valori mo iliare a unui emitent dintr!o alta tara decat cea in care traieste investitorul. 8iscul consta in faptul ca 'uvernul din acea tara poate nationaliza toate companiile private, poate sista platile do anzii sau isi poate repudia datoria. Riscul valutar (Currency risk) 8iscul asumat de catre investitorii in fonduri de actiuni si de o li'atiuni straine ca moneda nationala sa se aprecieze in raport cu valuta in care au fost cumparate instrumentele financiare respective. $and se intampla acest lucru, fondurile de investitii vor inre'istra o pierdere din diferenta de curs valutar. Riscul volatilitatii (-olatility risk) 8iscul ca intr!o anumita perioada de timp, variatia pretului unui element sa depaseasca a aterile de la media sa, inre'istrata in conditiile normale. 4olatilitatea nu exista direct pe piata, ca in cazul pretului, ea se determina pe aza calculelor statistice. 2entru o analiza viitoare, volatilitatea nu este o marime certa, ci pro a ila, parametrii utilizati in determinarea ei fiind cei evidentiati din trecutul si pana in prezentul fenomenului analizat. Riscuri previzibile (4oreseeble risks) *unt acele riscuri cauzate de evenimente pe care o persoana o isnuita, cu calitati, pre'atire si prudenta rezona ile, poate sa le prevada ca posi ilitate de realizare atunci cand se an'a&eaza intr!un anumit tip de actiune. Riscuri speculatiei ( peculation risks) 8iscurile la care se expune un speculator atunci cand, actionand pe aza unei strate'ii proprii, se afla intr!o pozitie care, de cele mai multe ori, este opusa celorlalti participanti pe piata. Bilosofia speculatorului este cea a iu itorului de risc si consta in aceea ca, urmarind sa o tina un casti' rapid, el considera ca acest casti' este mult mai mare daca va fi distri uit la un numar cat mai mic de participanti. De aceea, de re'ula, speculatorul se situeaza impotriva multimii care tranzactioneaza (a'ainst t"e cro7d) sau c"iar impotriva pietei (a'ainst t"e mar%et), mizand pe o evolutie surprinzatoare a acesteia. +nii speculatori urmaresc o tinerea unui avanta& din cele mai mici miscari ale pretului, vanzand si cumparand acelasi produs de mai multe ori in cursul aceleiasi sedinte de tranzactionare (strate'ie denumita scalperin'). Altii, in urma analizelor efectuate, se an'a&eaza in pozitii mari, in speranta ca vor influenta astfel directia de evolutie a pretului. Acestia sunt speculatori pe termen lun' si isi prote&eaza portofoliile prin strate'ii de "ed'in'. Riscurile emitentului (!ssuer's risks) 8iscuri le'ate de activitatea emitentului, precum si de actiunea acestuia de capitalizare prin emisiunea de instrumente financiare transfera ile, de indeplinire a promisiunilor mentionate in prospectul de emisiune pu licat cu aceasta ocazie. *e refera in special la riscul ca o emisiune de instrumente financiare transfera ile sa nu poata fi vanduta inte'ral la pretul ofertei pu lice sau sa provoace scaderea pretului valorilor mo iliare de acelasi tip ale emitentului, aflate de&a pe piata. 4ezi 6rea% even point ris%. Riscurile "undamentale (4undamental risks)

*e refera la acele evenimente care se produc mai presus de controlul su iectului si al caror efect are consecinte asupra unui numar mai mare de persoane. Evenimentele sunt imprevizi ile si pot fi> naturale (cutremure, inundatii, seceta), social!politice (raz oaie) sau economice (procese de privatizare, restructurare). Riscurile investitorului (!nvestor's risks) 8eprezinta totalitatea riscurilor asumate de catre un investitor atunci cand acesta decide sa!si investeasca anii intr!un anumit domeniu. 8iscul se refera in primul rand la increderea acordata de catre acesta emitentului, care insa este posi il sa nu inre'istreze rezultatele scontate si sa nu poata plati dividendele, do anzile sau principalul. )n al doilea rand, se refera la faptul ca pretul valorilor mo iliare poate sa scada su nivelul pretului la care au fost cumparate, iar investitorul poate sa inre'istreze pierderi. 4ezi 2erformance ris%, *peculative ris%s, 2ersonal ris%, /imin' ris%. R0patrat (R0s(uared) )ndicator statistic pentru determinarea 'radului de diversificare a unui portofoliu. 4alori ale lui 8!patrat apropiate de 199- indica un 'rad mare de diversificare, in timp ce valori apropiate de 9- reflecta contrariul. ( valoare 8!patrat ridicata indica, de asemenea, faptul ca se poate avea mai multa incredere in coeficientul eta al unui portofoliu. Rude apropiate (!mmediate "amily) 8ude apropiate prin nastere sau prin casatorie, cum ar fi parinti, frati, surori, copii, persoane aflate in intretinere, socru, soacra, cumnat, cumnata. Asociatia 3ationala a Dealerilor de 4alori .o iliare interzice tranzactiile financiare intre un ro%er/dealer si rudele apropiate ale acestuia. Runa8ay gap (Runa8ay gap) )n analiza te"nica, o discontinuitate in 'raficul pretului unei valori mo iliare care se manifesta printr!un interval de preturi in care nu a avut loc nici o tranzactie. Aceasta se produce in timpul unei piete in crestere sau in scadere pe un volum mare si este cauzata de evolutia rapida a pretului. )n 'eneral, analistii te"nici considera ca pretul valorii mo iliare se va intoarce la intervalul in care nu a avut loc nici o tranzactie. Astfel, daca o asemenea discontinuitate are loc pe fondul unei miscari puternic ascendente a pretului, ea este posi il sa fie urmata de o corectie descendenta a pretului pana la nivelul la care a avut loc discontinuitatea. ( discontinuitate pe o piata in scadere este un semnal pentru o corectie ascendenta.

( ) *im ol folosit in *tatele +nite in urmatoarele situatii> (1) )mediat dupa numele unei actiuni in ta elele cu actiuni din ziare indica faptul ca actiunea a fost splitata sau ca firma a platit in ultimele ,# de saptamani un dividend in actiuni de cel putin #,-. De exemplu, =ett@ s. (#) )n ta elele cu optiuni din ziare indica faptul ca nu este oferita nici o optiune cu acel pret de exercitare sau cu acea data de expirare. De exemplu, 8o@Dut F9 s. (3) 2e ta ela electronica indica cantitatea unei tranzactii ca multiplu de 199. De exemplu, =@ <sF1. (4) )n ta elele cu o li'atiuni din ziare separa rata do anzii unei o li'atiuni de anul de scadenta. De exemplu, Deere <s94. 7+ Corporation ( tandard and +oor=s ( 7+) Corporation)

)n *tatele +nite, filiala a .c=ra7!Eill, )nc. care presteaza o 'ama lar'a de servicii, cum ar fi atri uirea unui ratin' o li'atiunilor municipale si de corporatie, actiunilor comune si preferentiale si efectelor de comert? calcularea indicilor *tandard D 2oorCs $omposite )ndex, *tandard D 2oorCs 499 )ndustrial )ndex, *tandard D 2oorCs 199 )ndex si a altor indici, precum si pu licarea unor materiale statistice, rapoarte de consultanta in investitii si alte informatii financiare. 7+ !nde5 ( tandard and +oor=s IGG !nde5) )ndice al preturilor ponderat cu valoarea, compus din ,99 de actiuni comune ale companiilor americane cu capitalizare mare> 499 de actiuni din industrie, #9 de actiuni din transporturi, 49 de actiuni din servicii pu lice si 49 de actiuni din domeniul financiar. J ( J ) )n *tatele +nite, sim ol pe ta ela electronica ce arata cantitatea dintr!o actiune care se tranzactioneaza in loturi standard de 19 ucati. JT ( JT ) )n *tatele +nite, sim ol pe ta ela electronica insemnand 0oprit1. ampling ( ampling) .etoda de evaluare a performantei inre'istrate de un 'rup de actiuni in comparatie cu performanta pietei actiunilor per ansam lu. au mai bine (%r0better (%&)) )ndicatie folosita in cazul unui ordin limita de cumparare sau de vanzare pentru a transmite ro%erului ca ordinul tre uie executat la un pret mai un decat pretul limita specificat daca acest lucru este posi il. 4ezi 5imit order. cala o"ertei (&ond bidding scale) 2rezentare a scadentelor, ratelor do anzii, randamentelor sau preturilor o li'atiunilor oferite si a altor informatii cu privire la o noua emisiune de o li'atiuni municipale. cala o"ertei (%""ering scale) 2retul, exprimat in optimi de punct, sau randamentul, exprimat ca numar zecimal, pentru fiecare scadenta a unei emisiuni de o li'atiuni in serie oferita pu licului de catre un distri uitor. De cele mai multe ori, este folosita in cazul emisiunilor de o li'atiuni municipale. cala preturilor noii emisiuni (.e8 issue scale) 5ista cu randamentele sau preturile ofertei pentru o emisiune noua de o li'atiuni municipale. calper ( calper) (1) 2e piata (/$, formator de piata care aplica tranzactiilor mar%ups si mar%do7ns mari. 4ezi Bive percent 'uideline. (#) $onsultant de investitii care an'a&eaza o pozitie lon' intr!o valoare mo iliara inainte de a recomanda investitorilor sa cumpere acea valoare mo iliara. *calperul vinde apoi in profit dupa ce recomandarea sa a determinat investitorii sa cumpere si a dus la cresterea pretului valorii mo iliare. (3) 2e piata contractelor futures, trader foarte activ care incearca sa profite de pe urma variatiilor mici ale pretului, cumparand si vanzand pe termen foarte scurt (in decursul aceleiasi zile de tranzactionare). Acesta tranzactioneaza pentru contul propriu si creeaza lic"iditate cumparand si vanzand continuu.

crisoare de garantie ($etter o" guarantee) (1) Document folosit in tranzactiile comerciale internationale, prin care 'arantul se o li'a sa raspunda in fata creditorului in cazul in care de itorul nu isi onoreaza o li'atiile contractuale. (#) Document emis de o anca in care se specifica faptul ca un client al ancii detine un anumit instrument financiar transfera il si ca anca 'aranteaza livrarea instrumentului financiar respectiv. (3) ( scrisoare de 'arantie este folosita de catre un investitor care vinde s"ort optiuni call atunci cand actiunea de aza nu se afla in contul sau la firma de ro%era&. crisoare de ipotecare3gajare ($etter o" hypothecation) Document emis de un de itor catre o anca, prin care acesta transfera ancii dreptul de retentie (lien) asupra activelor oferite drept 'arantie pentru un imprumut. crisoare de o"erta (%""ering (asked) price) (1) Document ela orat de distri! uitori care furnizeaza informatiile esentiale despre o emisiune de instrumente financiare transfera ile ce urmeaza a fi oferita pe piata primara. (#) +neori, desemneaza un document utilizat de dealeri cand vand pac"ete mari de actiuni pe piata secundara. cump (Rich) *e refera la o valoare mo iliara al carei pret este considerat ca fiind prea mare, avand in vedere evolutia pretului de!a lun'ul timpului. )n cazul o li'atiunilor, termenul implica faptul ca randamentul este prea mic. egregare ( egregate) A pastra valorile mo iliare ale clientilor separat de cele detinute de catre ro%er/dealer. egregarea valorilor mobiliare ( egregation o" securities) 2astrarea in si'uranta a valorilor mo iliare ale clientilor, care au fost platite inte'ral, sau care reprezinta un surplus de colateral in conturile in mar&a, separat de valorile mo iliare ale ro%er/dealerului. Ele nu pot fi folosite de catre ro%er/dealer pentru a 'aranta imprumuturi. ei" (&o5) *ectiune a departamentului casierie, unde valorile ( ani, instrumente financiare sau documente) sunt pastrate in si'uranta. 8esponsa ilitatile departamentului sunt uneori su impartite pentru a monitoriza atat seiful instrumentelor financiare folosite drept 'arantie pentru imprumuturi (active ox), cat si seiful instrumentelor financiare ale clientilor, platite inte'ral (free ox). ei" "activ" (Active bo5) (1) 5ocul in care sunt pastrate fizic, in si'uranta, instrumentele financiare apartinand clientilor unui ro%er/dealer sau c"iar ale ro%er /dealerului, disponi ile pentru a fi utilizate drept colateral pentru 'arantarea imprumuturilor facute de ro%er/dealer sau a pozitiilor in mar&a ale clientilor. 2entru imprumuturile facute de ro%er/dealer, instrumentele financiare folosite drept colateral tre uie sa apartina firmei sau sa fie ipotecate (adica oferite drept 'arantie) de catre clienti la firma respectiva, apoi de catre ro%er/dealer la anca creditoare. 2entru imprumuturile in mar&a, instrumentele financiare tre uie sa fie ipotecate de catre clienti la ro%er/dealer. (#) 5ocul in care sunt pastrate fizic, pana la licitatie, o li'atiunile municipale care urmeaza a fi oferite pe piata primara in cazul unei distri uiri concurentiale.

ei" "liber" (4ree bo5) *eif intr!o anca sau alt loc si'ur folosit pentru a depozita instrumentele financiare ale clientilor, pe care acestia l!au ac"itat inte'ral. Depozitarele 3$$ si D/$ servesc ca astfel de locuri si'ure de depozitare pentru multi dintre clientii firmelor mem re ale acestora. electie aleatoare (Random selection) .etoda folosita pentru trimiterea notificarilor de exercitare a optiunilor catre vanzatorii acelor contracte. elective hedging ( elective hedging) /e"nica de "ed'in' prin care pozitiile in contracte futures sau in optiuni sunt lic"idate si initiate din nou, de mai multe ori, inainte ca tranzactia propriu!zisa de pe piata cas" sa ai a loc. ell the book ( ell the book) (rdin dat unui ro%er de catre detinatorul unei cantitati mari dintr!o anumita actiune de a vinde cat mai mult posi il la pretul curent al cererii. 2rintre cumparatori se poate numara si specialistul acelei actiuni sau alti ro%er/dealeri interesati. Expresia deriva de la re'istrul de ordine ( oo%) pe care il tine specialistul. emnal tehnic (Technical sign) .iscare pe termen scurt a pretului unei valori mo iliare pe care analistii te"nici o considera semnificativa in previzionarea evolutiei viitoare a pretului. erial options ( erial options) (ptiuni pe contracte futures care expira in lunile in care contractele futures nu a&un' la scadenta. $ontractele futures de la aza acestor optiuni vor fi contractele cu luna de scadenta cea mai apropiata. erie de optiuni (%ption series) /oate optiunile care fac parte din aceeasi clasa (adica, toate optiunile call sau toate optiunile put pe acelasi activ de aza) care au acelasi pret de exercitare si aceeasi luna de expirare. De exemplu, toate optiunile IJO (ct. F9 $all alcatuiesc o serie. erviciu uni"orm al datoriei ($evel debt service) 2revedere intr!o emisiune de o li'atiuni municipale care stipuleaza ca platile anuale ale serviciului datoriei sa fie aproximativ e'ale atata timp cat instrumentele financiare de credit raman in circulatie. *copul este de a usura estimarea de catre municipalitati a veniturilor fiscale necesare pentru a ac"ita datoria. erviciul datoriei ()ebt service) *istemul de plati prin care se ac"ita o datorie. $uprinde platile do anzii, plata principalului si posi il si alte plati, cum ar fi platile efectuate pentru constituirea fondului de amortizare, care sunt impuse prin termenii imprumutului intr!o anumita perioada de timp. ezonier ( easonality) $aracteristica unui produs de a aparea sau de a fi afectat in mod sezonier, adica in timpul unei anumite perioade a anului calendaristic. Acest factor determina o sc"ema recurenta ce influenteaza oferta si preturile. hop

( hop) /ermen din &ar'on pentru sediul unei firme ro%er/dealer. hort s(ueeze ( hort s(ueeze) *ituatie in care pretul unei actiuni sau al unui contract futures incepe sa creasca, in timp ce multi investitori cu pozitii s"ort sunt nevoiti sa cumpere pentru a!si acoperi pozitiile si a preveni pierderile. Aceasta crestere rusca a cumpararilor duce la o crestere c"iar si mai mare a pretului, marind pierderile vanzatorilor s"ort care nu au apucat sa!si acopere pozitiile. incronizare cu piata (Timing) (1) *incronizare cu piata. *uccesul unei tranzactii depinde de trei factori decisivi> anticiparea trendului, sincronizarea cu piata (timin'!ul) si administrarea fondurilor. )n luarea deciziilor, intervalele de timp pot fi uneori foarte scurte, de ordinul zilelor, orelor si c"iar minutelor, nu numai de ordinul saptamanilor, lunilor sau anilor. $"iar daca anticiparea directiei de evolutie a pretului a fost corect efectuata, pot aparea pierderi mari datorita unei sincronizari 'resite cu piata. Aceasta, ca instrument al analizei te"nice, determina momentele oportune de in!trare si de iesire de pe piata. De aceea, pentru succesul unei tranzactii, timin'ul este crucial. (#) )n cazul emisiunilor noi de instrumente financiare transfera ile, este sta ilirea momentului in care instrumentele financiare transfera ile vor fi oferite pentru a se o tine cel mai un pret la vanzare. incronizare cu piata (#arket timing) (1) Efectuarea tranzactiilor de cumparare si de vanzare in concordanta cu evolutia pretului. (#) /ransferarea activelor din actiuni intr!un fond de piata monetara in incercarea de a evita sau de a minimiza pierderile atunci cand se asteapta ca preturile actiunilor sa scada. $a extrema, cei care se sincronizeaza cu piata pot avea 199- din active in actiuni ori 199- din active intr!un fond de piata monetara. 8iscul consta in a fi in afara pietei actiunilor (a nu avea actiuni in portofoliu) atunci cand aceasta are o evolutie puternic ascendenta. De aceea, cei care se sincronizeaza cu piata o tin adesea rezultate sla e in timpul pietelor in crestere. indicat de distribuire ( yndicate) =rup alcatuit din mai multe firme de investment an%in' cu scopul de a distri ui o emisiune noua de instrumente financiare de credit (distri uire primara) sau un pac"et de valori mo iliare emise anterior si detinute de investitori mari (distri uire secundara). )n cazul emisiunilor noi de o li'atiuni municipale, sindicatul cumpara instrumentele financiare transfera ile de la emitent fie prin ne'ociere, fie printr!o licitatie concurentiala si le ofera apoi pu licului investitor la un pret fixat. De o icei, sindicatul este or'anizat astfel incat unul sau mai multi mem ri actioneaza ca mana'eri de sindicat pentru a asi'ura succesul ofertei. indicat intr0o distribuire concurentiala (&idding syndicate) *indicat alcatuit din doua sau mai multe firme de investment an%in' care lucreaza impreuna pentru a face o oferta de distri uire a unei emisiuni noi de o li'atiuni municipale, ce urmeaza a fi ad&udecata in urma unei licitatii or'anizate de autoritatea emitenta. irul lui 4ibonacci (4ibonnaci numbers) *ir de numere intre care exista urmatoarele doua relatii> (1) fiecare numar din sir este suma ultimelor doua numere de dinaintea lui si (#) raportul fiecarei perec"i consecutive de numere tinde la 9,G1F sau la 1,G1F dupa primele patru numere.

Aceste numere si rapoartele lor au fost remarcate cu foarte mult timp in urma in intrea'a lume incon&uratoare> la floarea soarelui, la compartimentarea coc"iliei nautiliului, la o octava muzicala si in opera artistica a lui 5eonardo da 4inci. 8.3. Elliot a descoperit ca rapoartele Bi onacci pot fi intalnite si pe piata actiunilor. Astfel, el a aratat ca rapoartele dintre diferitele valuri ale pretului si reculurile lor au adesea valori foarte apropiate de rapoartele Bi onacci 9,,? 9,G1F? 1,G1F. istem centralizat de raportare (Consolidated tape) *istem de raportare (afisare) a tranzactiilor cu valorile mo iliare listate la 3J*E pe o ta ela electronica, denumita /ape A, si a tranzactiilor cu valori mo iliare listate la toate celelalte urse pe alta ta ela electronica, denumita /ape 6, indiferent unde are loc tranzactia. istem de tranzactionare cu strigare deschisa (%pen outcry system) *istem de tranzactionare la ursele futures. /ermenul deriva din faptul ca traderii tre uie sa faca cu voce tare ofertele de cumparare si de vanzare. 2entru a realiza acest lucru, s!a dezvoltat un lim a& codificat care poate fi usor de inteles si de comunicat. Deoarece elementele unui contract futures sunt standardizate, iar luna de scadenta a contractului este cunoscuta datorita sectorului din pit in care se afla traderul, acesta tre uie sa comunice doar trei lucruri> (1) daca doreste sa cumpere sau sa vanda? (#) numarul de contracte? (3) pretul. istemul de Cotare Automata al Asociatiei .ationale a )ealerilor de -alori #obiliare (.ational Association o" ecurities )ealers Automated ?uotation (.A )A?) ystem) )n *tatele +nite, retea computerizata prin care formatorii de piata isi pot comunica cererile si ofertele pentru actiunile si o li'atiunile tranzactionate mai activ pe piata (/$. Dealerii care formeaza piata pentru valorile mo iliare cotate in *istemul 3A*DAV isi monitorizeaza si actualizeaza in permanenta cotatiile. Deoarece ma&oritatea valorilor mo iliare tranzactionate pe aceasta piata sunt mai putin active si nu sunt incluse in *istem, ro%erii tre uie sa contacteze telefonic dealerii pentru a o tine cotatiile curente pentru aceste valori mo iliare. )n *istemul 3A*DAV sunt disponi ile trei nivele de servicii in functie de nevoile utilizatorilor. istemul .ational de $ivrare !nstitutionala (.ational !nstitutional )elivery ystem (.!) )) )n *tatele +nite, sistem pentru transmiterea automata a ordinelor confirmate de la dealeri catre anci, fonduri desc"ise de investitii si alti investitori institutionali, precum si pentru confirmarea executarii si decontarea electronica a acestor tranzactii. De asemenea, cunoscut su denumirea de institutional deliver@ ! )D. istemul o"erta0cerere (Ask0bid system) *istem folosit pentru plasarea unui ordin la piata pentru valori mo iliare. (rdinul la piata este cel pe care investitorul il doreste executat imediat, la cel mai un pret existent. (rdinul la piata de cumparare cere o cumparare la cel mai mic pret al ofertei (t"e lo7est offerin' (as%ed) price). (rdinul la piata de vanzare cere o vanzare la cel mai mare pret al cererii (t"e "i'"est ( id) price). 2retul cererii ( id price) este cel pe care dealerul este dispus sa!l plateasca pentru o valoare mo iliara, in timp ce pretul ofertei (as%ed price) este pretul la care dealerul va vinde. Diferenta dintre pretul cererii si pretul ofertei este denumita spread. 4ezi $otatie cerere!si!oferta. istemul pietei de licitatie (Auction market system) *istem de tranzactionare prin care instrumentele financiare transfera ile sunt cumparate si vandute la ursa prin intermediul ro%erilor si nu pe piata (/$, unde

tranzactiile sunt ne'ociate. Acesta este un sistem du lu de licitatie, deoarece spre deose ire de o licitatie o isnuita, in care exista un sin'ur vanzator si mai multi cumparatori, in acest caz exista mai multi vanzatori si mai multi cumparatori. $a in orice licitatie, pretul este sta ilit concurential prin intermediul ro%erilor care introduc ordine de vanzare si de cumparare, actionand in calitate de a'enti pentru clientii lor cumparatori, respectiv vanzatori. 2entru ca sistemul sa functioneze intr!un mod corect si ordonat, tre uie respectate urmatoarele re'uli de tranzactionare> (1) 2rima cerere sau oferta la un anumit pret are prioritate fata de orice alta cerere sau oferta la acelasi pret (ordinele sunt executate in ordinea introducerii in sistemul electronic de tranzactionare). (#) 3umai cea mai mare cerere sau cea mai mica oferta poate fi cotata. (3) ( noua licitatie incepe ori de cate ori toate cerereile sau toate ofertele la un anumit pret au fost epuizate. (4) /ranzactiile secrete sunt interzise. (,) $ererile si ofertele tre uie anuntate cu voce tare (la ursele unde s!a pastrat sistemul traditional de tranzactionare) sau afisate prin sistemul electronic de tranzactionare (la ursele unde tranzactionarea se face electronic). $ ( $) A reviere folosita de ro%eri pentru 0*old1 (vandut). $) ( $)) *im ol folosit pe ta ela electronica pentru a indica o tranzactie ce este raportata in alta succesiune decat cea reala. De exemplu, o tranzactie care a fost efectuata la inceputul zilei de tranzactionare poate fi raportata mai tarziu> )6..*5D Gs3,. $/ ( $/ ( tate and $ocal /overnment eries)) )nstrumente financiare de credit emise de catre /rezoreria *tatelor +nite cu scopul de a permite administratiilor statale si locale emitente de o li'atiuni sa evite incalcarea restrictiilor de ar itra& in cadrul procesului de emitere. 8estrictiile de ar itra& sunt sta ilite de catre )nternal 8evenue *ervice pentru a impiedica administratiile statale si locale sa emita o li'atiuni la rate scazute neimpoza ile si sa reinvesteasca venitul astfel o tinut la ratele mai mari, oferite de o li'atiunile /rezoreriei *tatelor +nite. 8atele do anzii pe care le platesc o li'atiunile *5=* sunt sta ilite astfel incat, incalcarea acestor restrictii de ar itra& sa fie evitata. *in'urii cumparatori ai acestor o li'atiuni sunt administratiile statale si locale. ocietate comerciala pe actiuni (;oint0stock company) Borma &uridica de or'anizare a unei afaceri care com ina caracteristicile unui parteneriat cu cele ale unei corporatii. Actiunile comune sunt transfera ile, iar firma este impozitata la ratele de impozitare a corporatiilor, insa raspunderea fiecarui actionar este nelimitata in ceea ce priveste datoriile companiei, dar limitata la partea de capital detinuta in companie. ocietate cu sistem electronic de comunicatii (2ire house) Birma mare de ro%era&, nationala sau internationala, ale carei irouri sunt interconectate printr!un sistem electronic de comunicatii care permite transmiterea rapida a ordinelor clientilor pentru a fi executate, a preturilor tranzactiilor, a informatiilor si a analizelor referitoare la pietele financiare si valorile mo iliare individuale. old creditor (Credit balance) (1) )n contul unui client desc"is la un ro%er/dealer, anii care au ramas dupa ac"itarea cumpararilor, plus anii o tinuti din vanzarea instrumentelor financiare care nu au fost investiti. (#) (pusul soldului de itor.

old debitor ()ebit balance) (1) )ntr!un cont de numerar (cas" account), sold reprezentand anii datorati de catre un client cumparator vanzatorului, asa cum reiese din re'istrul rapoartelor tranzactiilor decontate ale firmei de ro%era&. (#) )ntr!un cont in mar&a (mar'in account), anii pe care ii datoreaza un client firmei de ro%era& pentru cumpararile pe care acesta le!a facut intr!un cont in mar&a. old debitor ajustat (Adjusted debit balance) )n *tatele +nite, formula pentru a determina in conformitate cu 8e'ulamentul / al $onsiliului *istemului 8ezervei Bederale pozitia unui client intr!un cont in mar&a la o firma de ro%era& in urma tranzactiilor acestuia, atat decontate cat si nedecontate. old last sale ( old last sale) 5a ursele din *tatele +nite este o indicatie care apare pe ta ela electronica lan'a sim olul unei valori mo iliare atunci cand intre tranzactiile cu acea valoare mo iliara exista o variatie de pret mai mare decat cea normala> de cel putin un punct, in cazul emisiunilor cu preturi mai mici (su #9:), respectiv de cel putin doua puncte in cazul emisiunilor cu preturi mai mari (peste #9:). olvabilitate ( olvency) $apacitatea unui de itor de a!si plati datoriile deindata ce a&un' la scadenta. )ndicatorul cu care se masoara 'radul de solva ilitate se numeste rata solva ilitatii. omatie de plata (Call) )n domeniul ancar> solicitare de a ac"ita un imprumut 'arantat facuta, de o icei, cand de itorul nu isi indeplineste anumite o li'atii contractuale, cum ar fi plata do anzii la timp. $and o anca face o astfel de solicitare, intre'ul imprumut tre uie ac"itat imediat. 4ezi $all loan. pargere (&reakout) )n analiza te"nica, cresterea peste un anumit nivel, numit nivel de rezistenta (resistance level), sau scaderea su un anumit nivel numit pra' de suport (support level), a pretului de piata al unei valori mo iliare. ( spar'ere, in special una care se produce pe un volum relativ mare al tranzactiilor, indica analistilor faptul ca acea valoare mo iliara este pe punctul de a inre'istra o crestere sau o scadere puternica, in functie de directia indicata de spar'ere. ( spar'ere care are loc pe un volum relativ scazut al tranzactiilor este incerta in privinta evolutiei ulterioare a pretului valorii mo iliare. pargere (&reakpoint) )n analiza te"nica, cresterea peste un anumit nivel, numit nivel de rezistenta (resistance level), sau scaderea su un anumit nivel numit pra' de suport (support level), a pretului de piata al unei valori mo iliare. ( spar'ere, in special una care se produce pe un volum relativ mare al tranzactiilor, indica analistilor faptul ca acea valoare mo iliara este pe punctul de a inre'istra o crestere sau o scadere puternica, in functie de directia indicata de spar'ere. ( spar'ere care are loc pe un volum relativ scazut al tranzactiilor este incerta in privinta evolutiei ulterioare a pretului valorii mo iliare. patiu autorizat de depozitare (Approved delivery "acility) *patiu autorizat de o ursa futures pentru a depozita marfurile care stau la aza contractelor futures in vederea efectuarii livrarii. Aceste depozite dispun de toate

facilitatile te"nice si or'anizatorice precum si de o serie de conditii economice si financiare pentru efectuarea livrarii fizice a marfurilor catre cumparatori. pecialist ( pecialist) .em ru al 3J*E cu doua functii esentiale. )n primul rand, mentine o piata ordonata pentru actiunile care i!au fost alocate de catre ursa. 2entru a realiza acest lucru specialistul tre uie sa actioneze contrar directiei de evolutie a pietei, adica sa cumpere pentru contul propriu si sa vanda din contul propriu atunci cand exista un dezec"ili ru temporar intre cerere si oferta. )n aceasta calitate, specialistul nu incaseaza comisioane? in sc"im , el spera sa o tina un profit din ceea ce cumpara si vinde. )n al doilea rand, specialistul actioneaza ca ro%er pentru alti ro%eri, executand ordinele investitorilor lasate la el de catre alti mem ri ai ursei. Acestea sunt ordine limita, ordine stop sau alte tipuri de ordine (cu exceptia ordinelor la piata) care sunt 0de!parte de piata1 si nu pot fi executate imediat. 2entru acest serviciu, specialistul incaseaza un comision, numit 0comision de rin'1 (floor ro%era'e). )n toate cazurile, specialistul tre uie sa puna interesul clientului inaintea celui propriu. pecialist obisnuit (Regular specialist) .em ru al 3J*E care, in mod continuu, solicita si executa ordine pentru actiunile ce i!au fost alocate de catre ursa. De asemenea, specialistul mentine o piata ordonata si asi'ura continuitatea pretului si lic"iditatea prin intermediul tranzactiilor in contul si pe riscul propriu pentru acele actiuni. pecialist temporar (Temporary specialist) .em ru al ursei, desemnat de catre un oficial de rin' sa actioneze ca specialist numai intr!o situatie de ur'enta. 8esponsa ilitatile sale sunt aceleasi cu cele ale unui specialist o isnuit. pectail ( pectail) $om inatie intre 0speculator1 si 0retail1. 6ro%er/dealer care face tranzactii speculative pentru contul propriu si in acelasi timp executa si ordine ale clientilor. peculatie ( peculation) Asumarea unor riscuri peste medie in speranta o tinerii unor renta ilitati peste medie, in 'eneral intr!o perioada de timp relativ scurta. *peculatia implica cumpararea unui anumit activ financiar pe aza pretului sau potential de vanzare si nu pe aza valorii sale prezente. )ntr!o speculatie si'uranta principalului si venitul curent sunt de o importanta secundara. $and fac speculatii, profesionistii utilizeaza adesea diverse te"nici de "ed'in', cum ar fi tranzactiile cu optiuni, vanzarea s"ort, ordinele stop si tranzactiile cu contracte futures, cu scopul de a!si limita pierderile. *peculatia implica un risc care poate fi analizat si evaluat, la fel ca si in cazul unei investitii? ceea ce le deose este este insa 'radul de risc. peculator ( tag) *peculator care, de re'ula, cumpara si vinde actiuni pentru profituri imediate si nu pastreaza valorile mo iliare ca investitie. peculatori short (&ear raiders) =rup de speculatori care isi unesc capitalul si vand s"ort pentru a scadea preturile si care apoi cumpara pentru a!si acoperi pozitiile s"ort incasand astfel profituri mari. )n *tatele +nite, aceasta practica a fost interzisa prin 5e'ea 4alorilor .o iliare din 1<34. 4ezi 8aiders.

pin0o"" ( pin0o"" ) Distri uire pro rata a actiunilor unei filiale catre actionarii companiei mama. )n mod normal, distri uirea se impoziteaza in momentul in care actiunile sunt vandute. plit close ( plit close ) 2e piata contractelor futures, termen care se refera la diferentele intre preturile tranzactiilor de la inc"iderea unei sedinte de tranzactionare. plitare ( plit) 2rocedura prin care o corporatie reduce valoarea nominala si mareste numarul actiunilor aflate in circulatie, astfel incat capitalul actionarilor sa ramana constant. )ntr!o splitare, pretul actiunii scade proportional. Astfel, daca o actiune ce valoreaza 199: este splitata intr!un raport de # la 1, numarul actiunilor aflate in circulatie se du leaza (de exemplu, de la 19 milioane la #9 de milioane), iar pretul per actiune scade la ,9:. +n actionar care inainte de splitare detinea ,9 de actiuni la 199: per actiune, detine acum 199 de actiuni la ,9: per actiune. De asemenea, intr!o splitare valoarea dividendului per actiune scade proportional. *copul unei splitari este acela de a face actiunile atractive pentru mai multi investitori, ca urmare a reducerii pretului de piata al acestora. )n cazul in care splitarea necesita o crestere a numarului actiunilor autorizate si/sau o modificare a valorii nominale, actionarii tre uie sa apro e un amendament la statutul corporatiei. De asemenea, denumita *plit up. 4ezi 8everse split. plitare inversa (Reverse split) 2rocedura prin care o companie mareste valoarea nominala si reduce numarul actiunilor aflate in circulatie. Dupa o splitare inversa, capitalul actionarilor va fi acelasi ca si inainte, dar fiecare actiune va avea o valoare nominala mai mare. De exemplu, daca o companie cu 19 milioane de actiuni aflate in circulatie, care se tranzactioneaza la 19: per actiune, face o splitare inversa de 1 la 19, firma va avea in circulatie 1 milion de actiuni care se vor tranzactiona la 199: per actiune. Astfel de splitari sunt realizate de catre companiile care doresc sa creasca pretul actiunilor lor aflate in circulatie deoarece considera ca pretul este prea mic pentru a atra'e investitorii. De asemenea, denumita split do7n. ponsor ( ponsor) (1) )nvestitor institutional sau firma de ro%era& a carui opinie favora ila despre o anumita valoare mo iliara influenteaza alti investitori si creeaza in acest fel o cerere suplimentara pentru acea valoare mo iliara. (#) )n *tatele +nite, companie de investitii care ofera spre vanzare unitatile fondurilor sale de investitii. Aceasta poate vinde unitatile de fond dealerilor, care apoi le vand investitorilor, sau poate opera direct cu pu licul. (3) 4ezi +nder7riter. pread ( pread) (1) $ontracte futures> cumpararea unui contract futures simultan cu vanzarea altuia, in speranta ca relatia dintre preturile celor doua contracte se va sc"im a astfel incat, ulterior, o vanzare si o cumparare de compensare vor avea ca rezultat o tinerea unui profit net. De exemplu, cumpararea unui contract futures pe o marfa si vanzarea unui contract futures pe aceeasi marfa, la aceeasi ursa, dar cu o alta luna de livrare? sau cumpararea unui contract futures pe o marfa si vanzarea unui contract futures pe aceeasi marfa, cu livrarea in aceeasi luna, dar la urse diferite? sau cumpararea unui contract futures pe o marfa si vanzarea unui contract futures pe o alta marfa ('rau versus porum sau porum versus porcine vii)? sau cumpararea

unui contract futures pe o marfa si vanzarea unui contract pe o marfa o tinuta prin prelucrarea celei dintai (soia versus ulei de soia, respectiv faina de soia). (#) )nstrumente financiare de credit> (a) diferenta dintre randamentele instrumentelor financiare de credit avand aceeasi calitate, dar scadente diferite. De exemplu, spreadul (diferenta) intre onurile de trezorerie pe termen scurt de 19- si o li'atiunile de trezorerie pe termen lun' de 14- este de 4-? ( ) diferenta dintre randamentele instrumentelor financiare de credit avand aceeasi scadenta, dar calitati diferite. De exemplu, spreadul intre o o li'atiune de trezorerie pe termen lun' de 14- si o o li'atiune de corporatie pe termen lun', evaluata 6, care plateste 1;-, este de 3- deoarece riscul unui investitor este mult mai mic in cazul o li'atiunii de trezorerie. (3) (ptiuni> strate'ie cu optiuni in care investitorul an'a&eaza o pozitie lon' intr!o serie dintr!o clasa de optiuni si o pozitie s"ort intr!o serie diferita din aceeasi clasa de optiuni. De exemplu, un investitor poate realiza un spread cumparand 1 IJO 3oiem rie 49 $all si vanzand 1 IJO 3oiem rie 39 $all. (4) Actiuni si o li'atiuni> (a) diferenta dintre pretul cererii si pretul ofertei. De exemplu, daca pretul cererii pentru o actiune este 4,:, iar pretul ofertei este 4G:, spreadul este de un dolar. *preadul se in'usteaza sau se lar'este in functie de cererea si oferta pentru acel instrument financiar? ( ) diferenta dintre pretul maxim si pretul minim al unei valori mo iliare intr!o anumita perioada. (,) )n distri uirea unei emisiuni de instrumente financiare transfera ile> diferenta dintre pretul pe care il primeste emitentul unui instrument financiar transfera il si pretul platit de investitori pentru acel instrument financiar. Acest spread este incasat de sindicatul de distri uire ca plata pentru serviciile sale. pread in diagonala ()iagonal spread) *trate'ie cu optiuni ce consta in detinerea unei pozitii lon' si a unei pozitii s"ort in optiuni apartinand aceleiasi clase, dar avand preturi de exercitare si date de expirare diferite (termenul pana la scadenta al optiunilor cumparate tre uie sa fie mai mare decat termenul pana la scadenta al optiunilor vandute s"ort). ( astfel de strate'ie poate fi earis" sau ullis". Daca pretul de exercitare al optiunii cumparate este mai mic decat pretul de exercitare al optiunii vandute, atunci strate'ia este ullis". )nvers, daca pretul de exercitare al optiunii cumparate este mai mare decat pretul de exercitare al optiunii vandute, atunci strate'ia este earis". pread in interiorul pietei (!ntra0market spread) )n tranzactiile cu contracte futures, strate'ie care consta in cumpararea unui contract futures pe o marfa si vanzarea unui contract futures pe aceeasi marfa, dar cu o luna de livrare diferita sau cumpararea si vanzarea unor contracte futures pe marfuri diferite, avand aceleasi luni de livrare sau luni de livrare diferite si fiind tranzactionate la aceeasi ursa. pread inter0mar"uri (!nter0commodity spread) )n tranzactiile cu contracte futures, strate'ie in cadrul careia investitorul cumpara un contract futures pe o marfa si vinde un contract futures pe o alta marfa, am ele contracte avand aceeasi luna de livrare si fiind tranzactionate la aceeasi ursa. )ntre cele doua marfuri tre uie sa existe o relatie care sa determine evolutia simultana a preturilor in aceeasi directie. )n caz contrar, spreadul devine o tranzactie riscanta, periculoasa deoarece exista posi ilitatea ca preturile celor doua marfuri sa evolueze in directii opuse, producand pierderi pe am ele pozitii. pread inter0mar"uri (!nter0commodity spread) )n tranzactiile cu contracte futures, strate'ie in cadrul careia investitorul cumpara un contract futures pe o marfa si vinde un contract futures pe o alta marfa, am ele

contracte avand aceeasi luna de livrare si fiind tranzactionate la aceeasi ursa. )ntre cele doua marfuri tre uie sa existe o relatie care sa determine evolutia simultana a preturilor in aceeasi directie. )n caz contrar, spreadul devine o tranzactie riscanta, periculoasa deoarece exista posi ilitatea ca preturile celor doua marfuri sa evolueze in directii opuse, producand pierderi pe am ele pozitii. pread inter0piete (!nter0market spread) )n tranzactiile cu contracte futures, strate'ie care consta in cumpararea unui contract futures pe o marfa si vanzarea unui contract futures pe aceeasi marfa, dar la o alta ursa. De exemplu, cumpararea unui contract futures pe 'rau la $"ica'o 6oard of /rade, simultan cu vanzarea unui contract similar la Wansas $it@ 6oard of /rade. pread intra0mar"uri (!ntra0commodity spread) )n tranzactiile cu contracte futures, spread in cadrul caruia investitorul cumpara si vinde simultan contracte futures pe aceeasi marfa, la aceeasi ursa, dar cu luni de livrare diferite. De exemplu, un investitor realizeaza un astfel de spread daca cumpara un contract futures pe costita de porc care a&un'e la scadenta in decem rie si, in acelasi timp, vinde un contract futures pe costita de porc care a&un'e la scadenta in aprilie. 2rofitul sau pierderea acestuia va fi determinata de diferenta de pret dintre cele doua contracte. pread intre randamente (1ield spread) Diferenta intre randamentele a doua cate'orii de instrumente financiare cu venit fix, cum ar fi o li'atiunile de corporatie cu ratin' mare si cele speculative. .ana'erii de portofoliu ai fondurilor de investitii profita adesea de pe urma spreadurilor neo isnuit de mari, atunci cand acestea exista. pread orizontal (Horizontal spread) *trate'ie cu optiuni sau cu contracte futures care consta in cumpararea si vanzarea simultana a aceluiasi numar de contracte din aceeasi clasa, cu acelasi pret de exercitare/livrare dar cu date diferite de expirare/livrare. De asemenea, denumit calendar spread. De exemplu, $umpara 19 IJO (ct. ;9 $all si 4inde 19 IJO )ul. ;9 $all. )n 'eneral, optiunea cu scadenta mai apropiata este vanduta, iar optiunea cu scadenta mai indepartata este cumparata. *e incearca astfel o tinerea unui profit de pe urma scaderii mai rapide a valorii de timp a optiunii cu scadenta mai apropiata fata de valoarea de timp a optiunii cu scadenta mai indepartata. pread vertical (-ertical spread) *trate'ie cu optiuni care presupune cumpararea unei optiuni cu un pret de exercitare, simultan cu vanzarea altei optiuni din aceeasi clasa la urmatorul pret de exercitare, mai mic sau mai mare. Am ele optiuni au aceeasi data de expirare. De exemplu, $umpara 1 IJO .ai 39 $all si 4inde 1 IJO .ai 49 $all. )nvestitorul care realizeaza un spread vertical spera sa o tina un profit atunci cand diferenta dintre primele celor doua optiuni se mareste sau se micsoreaza. De asemenea, mai este denumit price spread, mone@ spread, stri%e spread. preadul dealerului ()ealer spread) Diferenta intre pretul cererii si al ofertei pentru un instrument financiar transfera il. De exemplu, o actiune cotata la 49 cererea si 49 1/1G oferta are un spread de 1/1G. Actiunile foarte active au spreaduri mai in'uste decat cele inactive. )n plus fata de comisionul firmei de ro%era&, spreadul reprezinta o parte a costurilor de tranzactionare.

(ueeze ( (ueeze) *ituatie pe piata actiunilor sau a contractelor futures in care pretul incepe sa creasca, iar investitorii care au vandut s"ort sunt o li'ati sa!si acopere pozitiile pentru a evita pierderile mari. Atunci cand exista multi vanzatori s"ort, aceasta situatie este denumita s"ort sAueeze. tabilizare (+egging) *ta ilizarea pretului unei valori mo iliare, al unei marfi, sau al unei valute intervenind pe piata. )n distri uirea unei emisiuni noi de instrumente financiare transfera ile, mana'erul de sindicat este autorizat din partea sindicatului sa mentina pe piata secundara, atata timp cat este necesar o cerere e'ala cu pretul ofertei pu lice sau putin su acest pret pentru a impiedica scaderea valorii de piata a instrumentului financiar transfera il su nivelul cererii. Astfel, noii proprietari ai valorilor mo iliare sunt asi'urati ca speculatorii nu vor actiona si nu vor desta iliza piata valorii mo iliare respective. *ta ilizarea este le'ala doar in timpul distri uirii unei emisiuni noi de instrumente financiare transfera ile pe piata primara. tabilizare ( tabilization) )n distri uirea emisiunilor noi de instrumente financiare transfera ile, mana'erul de sindicat este imputernicit de catre mem rii sindicatului sa mentina pe piata secundara o cerere la pretul ofertei pu lice sau putin su acest pret, 0sta ilizand1 astfel piata si dand mem rilor sindicatului si mem rilor 'rupului de vanzari posi ilitatea de a!si distri ui cu succes alocarile. )n *tatele +nite aceasta practica este o exceptie le'ala la practicile de manipulare, interzise prin 5e'ea 4alorilor .o iliare din 1<34. tabilizare cu clauza de penalizare (+enalty syndicate bid) 2entru a se asi'ura ca firmele participante la distri uirea unei emisiuni noi de instrumente financiare transfera ile se straduiesc sa distri uie emisiunea catre investitorii de portofoliu si nu catre traderi si speculatori, al caror scop este sa o tina profituri rapide, in contractele intre distri uitori este prevazuta sta ilizarea de catre sindicat a emisiunii, cu o clauza de penalizare. Aceasta clauza prevede ca firmele mem re nu au voie sa intre pe piata secundara pentru a vinde noile instrumente financiare transfera ile la pretul cererii de sta ilizare. )n caz contrar, acestea fie vor pierde partea lor din spread, respectiv concesiunea, fie li se va interzice sa mai participe la distri uirea emisiunilor viitoare. tag"latie ( tag"lation) $om inatie intre o crestere economica lenta, un soma& ridicat si o inflatie mare. tagnare ( tagnation) (1) 2e piata valorilor mo iliare, perioada caracterizata printr!un volum scazut al tranzactiilor. (#) 2erioada fara crestere economica sau caracterizata printr!o crestere economica lenta. tandard mimim livrare ( ample grade) 5a contractele futures pe marfuri, calitatea minima accepta ila atunci cand se efectueaza livrarea. tandarde calitate contract (Contract grades) )n tranzactionarea contractelor futures pe marfuri, standardele de calitate pe care tre uie sa le indeplineasca o marfa pentru a putea fi livrata la scadenta unui contract

futures pe acea marfa. Acestea sunt insotite de o lista a primelor si a disconturilor permise in cazul in care se livreaza o marfa de o calitate mai una, respectiv mai sla a decat cea stipulata in contract. $alitatea marfii care tre uie livrata este determinata de inspectori autorizati si este certificata printr!un document ('radin' certificate). De asemenea, se mai foloseste termenul delivera le 'rades. tartegia traddle ( traddle) (1) $ontracte futures> strate'ie care consta in an'a&area unei pozitii lon' si a unei pozitii s"ort in contracte futures intre care exista o le'atura. (#) (ptiuni> strate'ie ce consta in cumpararea (vanzarea) unui numar e'al de optiuni call si de optiuni put pe acelasi activ de aza, avand acelasi pret de exercitare si aceeasi luna de expirare. $umparatorul unui straddle va o tine un profit in cazul in care pretul activului de aza va avea fluctuatii mari, indiferent in ce directie. Biecare optiune poate fi exercitata separat, desi com inatia de optiuni este cumparata si vanduta ca o unitate. +n straddle poate fi lon' sau s"ort. tatut (Charter) )n *tatele +nite, fondatorii unei corporatii intocmesc un document pe care il inainteaza autoritatii statului respectiv care, la randul sau, apro a articolele si apoi emite un certificat de incorporare. )mpreuna, cele doua documente devin statut, iar corporatia este recunoscuta ca entitate &uridica (le'al entit@). *tatutul cuprinde informatii cum ar fi numele corporatiei, o iectul de activitate, numarul de actiuni autorizate si identitatea directorilor. Apoi, fondatorii ela oreaza normele care re'lementeaza mana'ementul intern al companiei. til ( tyle) Bilosofie sau strate'ie investitionala urmata de un mana'er de portofoliu vizand capitalizarea de piata (sau marimea companiilor) si accentul pus pe crestere sau pe valoare. De exemplu, in functie de strate'ia aleasa, un mana'er de portofoliu poate investi in actiunile companiilor 0de crestere1, cu capitalizare mica sau in actiunile companiilor 0de valoare1, cu capitalizare mare. top e5ecutat ( topped out) (1) Expresie folosita atunci cand ordinul stop al unui client este executat la pretul specificat. De exemplu, actiunea $incinnati 6ell se tranzactioneaza la G,: si un investitor introduce un ordin stop de vanzare ,99 de actiuni la G#:. Daca actiunea scade ulterior si ordinul este executat, se spune ca investitorul este 0stopped out1. (#) Expresie folosita atunci cand ordinul unui client este executat de catre ro%er la pretul 'arantat de catre specialist dupa ce incercarea ro%erului de a executa ordinul la un pret mai un a esuat. 4ezi *toppin' stoc%. top ordin ( top order) (rdin care devine ordin la piata numai daca are loc o tranzactie la un pret e'al cu pretul specificat in ordin, ceva mai mare (in cazul unui ordin stop de cumparare), sau ceva mai mic (in cazul unui ordin stop de vanzare). (rdinele stop de cumparare sunt plasate deasupra pretului curent al pietei, iar ordinele stop de vanzare sunt plasate su pretul curent al pietei. /ranzactia care activeaza ordinul se numeste vanzare de ale'ere (de activare sau de declansare). *copul unui ordin stop de cumparare este de a prote&a un profit dintr!o cumparare sau de a limita o pierdere dintr!o vanzare s"ort. *copul unui ordin stop de vanzare este acela de a prote&a un profit sau de a limita o pierdere dintr!o valoare mo liara detinuta. 8iscul ordinelor stop este ca acestea sa fie declansate de o miscare de scurta durata a pietei si sa nu poata fi executate sau sa fie executate la preturi mai mari sau respectiv mai mici cu cateva

puncte decat pretul stop, datorita ordinelor plasate inaintea lor care au prioritate. +n ordin stop poate fi un ordin de o zi, un ordin vala il pana la anulare sau orice alta forma de ordin cu limitare a timpului. 4ezi 6u@ stop order, *ell stop order. toparea actiunii ( topping stock) =arantarea de catre specialist a executarii unui ordin lasat la el de un ro%er de rin', la cel mai un pret al cererii sau al ofertei, existent la momentul respectiv in re'istrul specialistului. Dupa ce a convenit in preala il cu specialistul aceasta 'arantare, ro%erul intra in rin' si incearca sa o tina un pret mai un. )n cazul in care nu reuseste, executa ordinul la pretul 'arantat de catre specialist. trategia "cumpara0si0tine" (&uy0and0hold strategy) *trate'ie investitionala care consta in cumpararea instrumentelor financiare si pastrarea lor o perioada mare de timp. )nvestitorii care utilizeaza aceasta strate'ie selecteaza companiile in care investesc pe aza previziunilor lor pe termen lun'. Ei nu se lasa influentati de evolutiile pe termen scurt sau mediu ale pretului instrumentelor financiare. trategia acoperirii vanzarii (Covered option 8riting) *trate'ie care consta in vanzarea s"ort de optiuni call, simultan cu detinerea unei pozitii lon' in activul de aza. De asemenea, vanzarea s"ort de optiuni put, simultan cu detinerea unei pozitii s"ort in activul de aza. trategia activ suport0short (&uy0and08rite stategy) *trate'ie conservatoare cu optiuni pe actiuni constand in cumpararea de actiuni si apoi vanzarea s"ort de optiuni call pe acele actiuni. )nvestitorul incaseaza dividendele platite de actiuni si primele din vanzarea optiunilor. )nsa, acesta poate fi nevoit sa vanda actiunile su pretul curent al pietei in cazul in care sunt exercitate optiunile. trategia alungarii rechinilor ( hark repellent) .asura luata de catre o corporatie 0tinta1 pentru a descura&a preluarea ei. De asemenea, denumita 2orcupine provision. 4ezi 2oison pill. trategia colturilor (&o5 spread) $om inatie de patru optiuni alcatuita dintr!un spread vertical cu optiuni call (o optiune call lon', o optiune call s"ort, aceeasi data de expirare, preturi de exercitare diferite) si un spread vertical cu optiuni put (o optiune put lon', o optiune put s"ort, aceeasi data de expirare, preturi de exercitare diferite). +n astfel de spread asi'ura o anumita renta ilitate la expirare (toate cele patru optiuni au aceeasi data de expirare), scopul fiind acela de a realiza com inatia la un cost suficient de redus incat sa fie asi'urata o renta ilitate favora ila. trategia condor (Condor) *trate'ie cu optiuni care are la aza patru preturi de exercitare pentru acelasi activ de aza si aceeasi luna de expirare. *trate'ia poate fi construita atat cu optiuni call, cat si cu optiuni put si poate fi atat lon', cat si s"ort. De exemplu, o strate'ie "condor call lon'" consta in cumpararea unei optiuni call cu un pret de exercitare mai mic, cumpararea unei optiuni call cu un pret de exercitare mai mare si vanzarea a doua optiuni call cu preturi de exercitare diferite, dar cuprinse intre cele doua preturi de exercitare ale optiunilor call cumparate. trategia corner (Corner)

A an'a&a o pozitie lon' suficient de mare intr!o anumita valoare mo iliara cu scopul de a controla pretul acesteia. Alti investitori care doresc sa cumpere acea valoare mo iliara din alte motive (in special pentru a!si acoperi pozitiile s"ort) sunt o li'ati sa o cumpere la un pret marit in mod artificial. trategia di"erentei de cantitate 0 vanzare (Ratio spread) *trate'ie cu optiuni care consta in cumpararea sau vanzarea de optiuni fie call, fie put pe un activ de aza, cu un anumit pret de exercitare si o anumita data de expirare intr!un numar mai mare decat cel al optiunilor fie call, fie put pe acelasi activ de aza, avand aceeasi data de expirare si preturi diferite de exercitare vandute sau cumparate. trategia di"erentei de prima (&uy a spread) )n tranzactiile cu optiuni, a sta ili o pozitie spread in care prima optiunii cumparate depaseste prima optiunii vandute. De exemplu, $umpara 1 IJO (ct. G9 $all cu o prima de 399: si 4inde 1 IJO (ct. G, $all la o prima de 1,9:. trategia di"erentelor ( preading) )n tranzactiile cu contracte futures si optiuni, an'a&area unei pozitii lon' intr!un contract si a unei pozitii s"ort intr!un alt contract din aceeasi clasa, dar avand preturi de exercitare/livrare diferite si/sau date de expirare/livrare diferite. )ntr!un spread, profitul se o tine din diferenta intre miscarile relative ale pretului celor doua contracte. trategia di"erentelor de cantitate 0 cumparare (&ack spread) *trate'ie in care numarul optiunilor care se cumpara este mai mare decat numarul optiunilor care se vand. Aceasta strate'ie este utilizata, de re'ula, atunci cand se asteapta o variatie su stantiala a pretului. trategia di"erentelor de cantitate0cumparare (&ack spread) *trate'ie in care numarul optiunilor care se cumpara este mai mare decat numarul optiunilor care se vand. Aceasta strate'ie este utilizata, de re'ula, atunci cand se asteapta o variatie su stantiala a pretului. trategia diminuarii riscului (Risk hedge) An'a&area unei pozitii intr!un anumit activ si a unei pozitii compensatoare intr!un activ similar cu scopul de a o tine un profit din miscarile relative ale pretului. De exemplu, un investitor poate sa cumpere contracte futures pe aur si sa vanda contracte futures pe ar'int, pe aza faptului ca aurul va avea o valoare mai mare decat ar'intul. trategia "luturelui (&utter"ly spreads) *trate'ie complexa cu optiuni sau cu contracte futures care consta in cumpararea a doua contracte, simultan cu vanzarea altor doua contracte pe aceeasi piata sau pe piete diferite, toate din aceeasi clasa, dar avand preturi de exercitare/livrare sau date de expirare/ livrare diferite. De exemplu, in cazul unui astfel de spread cu optiuni, cele doua contracte vandute au acelasi pret de exercitare care tre uie sa fie cuprins intre preturile de exercitare ale celor doua contracte cumparate, toate contractele avand aceeasi luna de expirare. +n alt exemplu, in cazul unui astfel de spread cu contracte futures, cele doua contracte vandute au aceeasi luna de livrare care tre uie sa fie cuprinsa intre lunile de livrare ale celor doua contracte cumparate, toate contractele avand acelasi pret de livrare. )nvestitorul care foloseste o

asemenea strate'ie va o tine profit doar daca pretul activului de aza variaza foarte putin. trategia "utures bilete vs obligatiuni trezorerie (.ote against bond (.%&) spread) *trate'ie cu contracte futures ce implica cumpararea (vanzarea) de contracte futures pe ilete de trezorerie si vanzarea (cumpararea) de contracte futures pe o li'atiuni de trezorerie. trategia "utures obligatiuni T# vs T$ (4ive against bond (4A&) spread) *trate'ie cu contracte futures ce consta in cumpararea (vanzarea) de contracte futures pe o li'atiuni de trezorerie cu scadenta de , ani si vanzarea (cumpararea) de contracte futures pe o li'atiuni de trezorerie cu scadenta mai indepartata, 1,!39 de ani. trategia "utures titluri de stat T# vs T$ (4ive against note (4A.) spread) *trate'ie cu contracte futures ce implica cumpararea (vanzarea) de contracte futures pe ilete de trezorerie cu scadenta de , ani si vanzarea (cumpararea) de contracte futures pe ilete de trezorerie cu scadenta de 19 ani. trategia inversa petrol vs produse petroliere (Reverse crack) (peratiunea de vanzare a titeiului com inata cu cumpararea produselor o tinute prin rafinarea acestuia. 2e piata futures, este vanzarea de contracte futures pe titei si cumpararea de contracte futures pe enzina sau motorina. *preadul reflecta mar&a potentiala de rafinare. trategia inversa soia vs produse soia (Reverse crush) (peratiunea de vanzare a oa elor de soia com inata cu cumpararea produselor o tinute prin prelucrarea acestora. 2e piata futures, este vanzarea de contracte futures pe oa e de soia si cumpararea de contracte futures pe faina sau ulei de soia. *preadul reflecta mar&a potentiala de prelucrare. trategia nee5ercitarii optiunii (%ver8riting) 2ractica speculativa prin care un investitor care considera ca o anumita valoare mo iliara este supraevaluata sau su evaluata vinde s"ort optiuni call respectiv put pe acea valoare mo iliara in speranta ca ele nu vor fi exercitate. trategia optiunilor cu scadenta di"erita (Calendar spread) *trate'ie cu optiuni care presupune cumpararea a doua optiuni din aceeasi clasa, dar cu luni de expirare diferite. Daca preturile de exercitare sunt aceleasi (de exemplu, 1 IJO )unie ,9 $all si 1 IJO *ept. ,9 $all) este un spread orizontal. Daca preturile de exercitare sunt diferite (de exemplu, 1 IJO )unie ,9 $all si 1 IJO *ept. 4, $all) este un spread in dia'onala. )nvestitorii casti'a sau pierd pe masura ce diferenta intre cele doua prime se micsoreaza sau se mareste. 2ierderea este limitata la prima platita. Atunci cand optiunea cu scadenta mai apropiata expira, profitul potential maxim depinde de valoarea de timp a optiunii cu scadenta mai indeparta trategia optiunilor cu scadente di"erite (Time spread) *trate'ie cu optiuni in care un investitor cumpara si vinde optiuni call si put pe acelasi activ de aza, cu acelasi pret de exercitare, dar cu date diferite de expirare. $a si in cazul celorlalte spreaduri, scopul este de a profita de diferenta dintre primele optiunilor. trategia optiunilor in bani (/uts)

*trate'ie cu optiuni care consta in cumpararea sau vanzarea a doua optiuni in ani. 5on' 'uts consta in cumpararea unei optiuni call cu un pret de exercitare mai scazut si cumpararea unei optiuni put cu un pret de exercitare mai ridicat. *"ort 'uts consta in vanzarea unei optiuni put cu un pret de exercitare mai ridicat si cumpararea unei optiuni call cu un pret de exercitare mai scazut. trategia petrol0produse petroliere (Crack spread) 2e piata contractelor futures, strate'ie care consta in cumpararea de contracte futures pe petrol rut, simultan cu vanzarea de contracte futures pe enzina sau motorina. trategia pietei in crestere (&ull spread) )n tranzactionarea contractelor futures sau options, strate'ie care consta in cumpararea unui contract, simultan cu vanzarea altui contract din aceeasi clasa, astfel incat sa poata fi o tinut un profit in cazul in care pretul activului de aza creste, limitand totodata marimea pierderii potentiale daca estimarile nu se materializeaza. +n exemplu de astfel de spread il constituie cumpararea unei optiuni, simultan cu vanzarea altei optiuni din aceeasi clasa, cu aceeasi data de expirare, dar cu preturi de exercitare diferite. *au, un investitor poate cumpara un contract futures cu scadenta mai apropiata, simultan cu vanzarea unui contract futures din aceeasi clasa cu scadenta mai indepartata, am ele avand acelasi pret de livrare in anticiparea cresterii pretului in luna de livrare mai apropiata in raport cu luna de livrare mai indepartata. trategia pietei in scadere (&ear spread) )n tranzactionarea contractelor futures sau options, strate'ie care consta in cumpararea unui contract, simultan cu vanzarea altui contract din aceeasi clasa, astfel incat sa poata fi o tinut un profit daca pretul activului de aza scade, limitand pierderea potentiala in cazul in care estimarile nu se materializeaza. +n exemplu de astfel de spread il constituie cumpararea unei optiuni call pe un activ de aza simultan cu vanzarea altei optiuni call pe acelasi activ de aza, cu un pret de exercitare mai mic si aceeasi data de expirare ca si optiunea cumparata. *au, un investitor poate sa cumpere un contract futures cu scadenta mai indepartata si, simultan, sa vanda un contract futures din aceeasi clasa, cu scadenta mai apropiata, am ele avand acelasi pret de livrare, in anticiparea scaderii pretului in luna de livrare mai apropiata in raport cu luna de livrare mai indepartata. trategia preluarii prin mandat (+ro5y contest) /e"nica prin care o companie care doreste sa o tina controlul in cadrul altei companii incearca sa convin'a actionarii acelei companii sa sc"im e mana'ementul actual cu unul care este favora il companiei care intentioneaza preluarea. )n cazul in care actionarii sunt de acord si voteaza prin intermediul mandatelor in acest sens, compania care intentioneaza preluarea poate casti'a controlul companiei tinta fara sa plateasca un pret cu prima pentru actiunile acesteia. trategia prelungirii scadentei (Rolling hedge) )ntr!o operatiune de "ed'in', este modificarea scadentei de la o luna la alta. Acest lucru este recomanda il atunci cand este nevoie de o perioada mai mare de timp pana la efectuarea tranzactiei pe piata cas" pentru a evita livrarea aferenta contractelor futures. trategia pretului amanat ()e"erred pricing)

*trate'ie prin care un producator isi vinde marfa si simultan cumpara un contract futures pe acea marfa pentru a eneficia de pe urma unei cresteri asteptate a pretului. 2roducatorul actioneaza mai de'ra a ca un speculator decat ca un "ed'er, sperand ca va putea casti'a mai multi ani vanzand marfa in prezent si cumparand un contract futures pe acea marfa, decat depozitand marfa si vanzand!o mai tarziu. trategia pretului de e5ercitare (#oney spread) )n tranzactionarea optiunilor, strate'ie care consta in cumpararea unei optiuni, simultan cu vanzarea unei optiuni identice cu exceptia pretului de exercitare. De exemplu, cumpararea unei optiuni call care expira in ianuarie, avand un pret de exercitare de 39: si vanzarea unei optiuni call, avand aceeasi luna de expirare, dar un pret de exercitare de #,:. De asemenea, se mai numeste spread vertical. trategia schimbarii riscului (Risk trans"ormation) )n tranzactiile cu contracte futures, este transformarea riscului pretului, riscului ratei do anzii sau riscului ratei de sc"im valutar intr!un alt risc, riscul azei, care este mai putin volatil si mai usor de administrat. 4ezi 6asis ris%. trategia soldului creditor (Credit spread) *trate'ie care consta in cumpararea unei optiuni, simultan cu vanzarea alteia, ceea ce are drept rezultat un sold creditor in contul clientului. Acest lucru inseamna ca s! au incasat mai multi ani din vanzare decat s!au platit pentru cumparare. trategia soldului debitor ()ebit spread) $umpararea unei optiuni simultan cu vanzarea alteia, ceea ce are drept rezultat un sold de itor in contul clientului. Acest lucru inseamna ca s!au platit mai multi ani pentru cumparare decat s!au incasat din vanzare. De exemplu, un investitor cumpara o optiune call de sase luni, cu o prima de ,99:, si vinde o optiune call de trei luni, avand acelasi pret de exercitare, la o prima de 399:. Aceasta tranzactie are ca rezultat un de it de #99:, plus comisioanele aferente. 4ezi $redit spread. trategia trangle ( trangle) *trate'ie cu optiuni care consta in cumpararea unei optiuni call si a unei optiuni put pe acelasi activ de aza, avand aceeasi data de expirare, dar preturi de exercitare diferite (lon' stran'le), sau in vanzarea unei optiuni call si a unei optiuni put pe acelasi activ de aza, avand aceeasi data de expirare, dar preturi de exercitare diferite (s"ort stran'le). trategia trap ( trap) *trate'ie cu optiuni care consta in cumpararea unei optiuni put si a doua optiuni call, toate pe acelasi activ de aza cu acelasi pret de exercitare si aceeasi luna de expirare, la o prima totala mai mica decat suma primelor celor trei optiuni in cazul in care acestea ar fi cumparate separat. $umparatorul unui strap va o tine un profit in cazul in care pretul activului de aza va avea fluctuatii mari in special daca pretul va creste. +n strap poate fi atat lon', cat si s"ort. trategia trip ( trip) *trate'ie cu optiuni care consta in cumpararea unei optiuni call si a doua optiuni put pe acelasi activ de aza, cu acelasi pret de exercitare si aceeasi luna de expirare. $umparatorul unui strip va o tine un profit in cazul in care pretul activului de aza va avea fluctuatii mari, in special daca pretul va scadea. +n strip poate fi atat lon', cat si s"ort. trategia suport0put

(2riting put to a(uire stock) *trate'ie utilizata de catre un vanzator de optiuni care considera ca o anumita actiune este pe punctul de a scadea si ca aceasta merita sa fie cumparata la un anumit pret. 4anzand o optiune put exercita ila la acest pret, vanzatorul nu poate pierde. Daca actiunea, contrar asteptarilor sale, creste, atunci optiunea nu va fi exercitata, iar el va ramane cu prima pe care a incasat!o pentru optiune. Daca, asa cum a anticipat, actiunea scade si optiunea este exercitata, atunci, pe lan'a prima pe care a incasat!o, el va cumpara actiunea la un pret pe care el il considera un. trategie "utures cu livrari di"erite (!nter0delivery spread) )n tranzactiile cu contracte futures, strate'ie care consta in cumpararea unui contract futures pe o marfa cu o anumita luna de livrare si vanzarea unui contract futures pe aceeasi marfa, dar cu o alta luna de livrare. De exemplu, cumpararea unui contract pe 'rau/iunie si vanzarea simultana a unui contract pe 'rau/septem rie. )nvestitorul spera sa o tina un profit pe masura ce diferenta de pret dintre cele doua contracte se mareste sau se micsoreaza. tructura capitalului (Capital structure) /ipurile de finantare pe termen lun' utilizate de catre o companie> actiuni comune, actiuni preferentiale, profitul reinvestit si datoriile pe termen lun'. *tructura capitalului nu este acelasi lucru cu structura financiara a unei companii care mai include si alte surse de capital cum ar fi datoriile pe termen scurt, datoriile curente (accounts pa@a le) si alte tipuri de datorii (datorii catre salariati, dividende neplatite etc.). tructura unei emisiuni ( tructure o" a deal) $aracteristicile unei emisiuni noi de o li'atiuni municipale, cum ar fi pro'ramul scadentelor, ale'erea tipului o li'atiunilor> o li'atiuni in serie sau o li'atiuni cu o sin'ura scadenta cu un fond de amortizare, folosirea o li'atiunilor cu cupon zero si a instrumentelor financiare derivate, sta ilirea ratelor do anzii, a clauzelor de rascumparare si a altor clauze pentru emisiunea respectiva. tructurarea unei emisiuni ( tructuring a deal) *ta ilirea structurii unei emisiuni de o li'atiuni municipale. tudiu de "ezabilitate (4esability study) 8aport al unui expert independent referitor la necesitatea economica si utilitatea unui proiect de investitii propus. ubevaluat (*ndervalued) /ermen folosit pentru a desemna o valoare mo iliara care se tranzactioneaza la un pret mai scazut decat valoarea sa de lic"idare, sau decat valoarea de piata, pe care analistii considera ca ar tre ui sa o ai a. 4ezi (vervalued, Bair mar%et value. ubscriere ( ubscription) Bolosirea de catre investitori a drepturilor de a cumpara actiuni comune dintr!o emisiune noua la pretul de su scriere. Aceste drepturi sunt denumite drepturi de preemptiune (preemptive ri'"ts) sau de su scriere (su scription ri'"ts). ubscriere directa obligatiuni 0 comparator (/oing a8ay) ( li'atiuni cumparate de catre investitori pentru portofoliul propriu, nu de catre dealeri. ubscriere directa obligatiuni0distribuitor

(/oing a8ay sale) 5a emisiunile noi de o li'atiuni municipale, vanzare facuta unui client final. ubstituire ( 8ap) ( ubstitution( 8ap)) 4anzarea unui instrument financiar transfera il (valoare mo iliara) dintr!un cont cu scopul de a utiliza venitul o tinut pentru a cumpara un alt instrument financiar (valoare mo iliara), in aceeasi zi de tranzactionare. 4ezi *7itc" (contin'ent or s7ap) order. ubstituire in aceeasi zi ( ame day substitution) )n *tatele +nite, prevedere a 8e'ulamentului / al $onsiliului 8ezervei Bederale care permite unui client sa vanda valori mo iliare si apoi sa cumpere in mar&a alte valori mo iliare, avand o valoare mai mica sau e'ala cu cea a valorilor mo iliare care au fost vandute, fara a tre ui sa depuna separat mar&a initiala ceruta pentru cumparare. unshine la8s ( unshine la8s ) )n *tatele +nite, le'i statale sau federale care cer ca pu licul sa poata avea acces la ma&oritatea sedintelor or'anismelor de re'lementare si ca ma&oritatea deciziilor luate in cadrul acestor sedinte sa fie facute pu lice. upraemisiune (%verissue) Actiuni emise in plus fata de cele autorizate. upraevaluat (%vervalued) (1) 4aloare mo iliara al carei pret de piata este mai mare decat ar tre ui sa fie, conform opiniei analistilor care analizeaza factorii fundamentali. (#) (ptiune care se tranzactioneaza la un pret mai mare decat cel indicat de modelele matematice. 4ezi Bair mar%et order? +ndervalued. upravegherea rechinilor ( hark 8atcher) $ompanie al carui o iect de activitate consta in a detecta incercarile de preluare, prin monitorizarea strate'iilor de tranzactionare a actiunii clientului sau de catre alte corporatii. upraveghetor operatiuni obligatiuni (#unicipal securities principal) An'a&at al unei firme ro%er/dealer specializata in instrumente financiare de credit municipale care are raspunderea de a suprave'"ea activitatile firmei le'ate de instrumentele financiare de credit municipale upraveghetor piata ( tock 8atcher) 5a 3J*E este un serviciu computerizat care monitorizeaza si suprave'"eaza intrea'a activitate de tranzactionare din rin'ul ursei si miscarile tuturor actiunilor listate la aceasta ursa. *copul este acela de a semnaliza acele tranzactii care depasesc parametrii predeterminati si de a identifica orice activitate neo isnuita de tranzactionare care se datoreaza zvonurilor, manipularii sau altor practici ile'ale. 8ap ( 8ap) (1) *c"im area unui instrument financiar transfera il cu un altul. +n s7ap poate fi executat cu scopul de a modifica scadentele unui portofoliu de o li'atiuni ori calitatea emisiunilor dintr!un portofoliu de actiuni sau de o li'atiuni. De asemenea, un s7ap poate fi executat in urma modificarii o iectivelor investitionale. )nvestitorii care au inre'istrat pierderi dintr!un portofoliu de o li'atiuni, fac de o icei s7apuri intre o li'atiunile care au 'enerat pierderi si alte o li'atiuni, care platesc

randamente mai mari pentru a creste renta ilitatea portofoliului si pentru a inre'istra pierderi deducti ile fiscal. (#) )ntele'ere intre doua parti prin care acestea sc"im a intre ele o o li'atie de plata fixa cu o o li'atie de plata varia ila. 8ap cu obligatiuni (&ond s8ap) 4anzarea unor o li'atiuni detinute pentru a cumpara alte o li'atiuni. Astfel, un s7ap presupune doua operatiuni realizate, in acelasi timp, de aceeasi persoana> una de vanzare, cealalta de cumparare. 8ap cu rate ale dobanzii (!nterest rate s8ap) )ntele'ere intre doua parti prin care o parte este de acord sa plateasca celeilalte o rata varia ila a do anzii (care depinde de nivelul ratelor do anzii de pe piata), iar cealalta este de acord sa plateasca primei parti o rata fixa a do anzii. Biecare plata a do anzii se calculeaza in functie de aceeasi suma fixa de ani care este denumita suma teoretica (notional amount). Aceasta este folosita doar la efectuarea calculelor, nici o astfel de suma nu este platita de una din parti, celeilalte. Biecare parte datoreaza celeilalte o anumita suma de ani asa incat, pentru a re'la conturile, partea care datoreaza suma mai mare plateste celeilalte parti doar diferenta.

Tabela electronica (Ticker tape) *istem de raportare a pretului si marimii fiecarei tranzactii, alaturi de sim olul valorii mo iliare tranzactionate, in ordinea cronolo'ica a executarii tranzactiilor. Exista ta ele separate pentru diferite piete. *istemul era candva mecanic, transmiterea informatiilor referitoare la pretul si marimea tranzactiilor facandu!se continuu prin imprimarea acestora pe o anda de "artie. )n prezent, este un sistem de afisare electronica. Tabela electronica intarziata ($ate tape) /a ela electronica a ursei atunci cand raportarea tranzactiilor intarzie. $and ta ela ramane in urma cu cel putin cinci minute, prima cifra a tranzactiei este stearsa. De exemplu, 4;1/# devine ;1/#. Tabelul cu comisioane (4ree table) /a el prezentat in prima parte a prospectului unui fond desc"is de investitii, care expune in detaliu diversele tipuri de comisioane percepute investitorilor si un exemplu, ipotetic standardizat, ce ilustreaza impactul acestora in timp. Tabelul cu date "inanciare (4inancial0highlights table) /a el continut in prospectul unui fond desc"is de investitii care prezinta o analiza financiara concisa a activitatii fondului pe ultimii 19 ani sau pe durata sa de viata, daca aceasta este mai scurta. 2rintre alte informatii, ta elul prezinta venitul din investitii, casti'urile si pierderile de capital realizate si nerealizate, distri uirile, renta ilitatile totale si ratele c"eie cum ar fi rata c"eltuielilor si rata vitezei de rotatie a portofoliului. Take out (Take out) (1) Bondurile suplimentare 'enerate intr!un cont atunci cand un investitor vinde un pac"et de valori mo iliare si cumpara alt pac"et la un cost total mai mic. De exemplu, un client vinde o li'atiuni avand o valoare nominala totala de ,9.999: la F, si apoi cumpara alte o li'atiuni cu o valoare nominala totala de ,9.999: la F9.

(#) (ferta de cumparare pentru ce a mai ramas din pozitia intr!o valoare mo iliara a unui investitor. Takedo8n (Takedo8n) (1) )ntr!o distri uire de o li'atiuni municipale, este reducerea de pret de care eneficiaza mem rii sindicatului atunci cand cumpara o li'atiuni de la sindicat in scopul revanzarii acestora catre investitori. Discontul fata de pretul ofertei, de care eneficiaza un mem ru al sindicatului. (#) 2artea proportionala a fiecarui mem ru al sindicatului dintr!o emisiune noua de instrumente financiare transfera ile care urmeaza sa fie distri uita. Ta5a pe valoare adaugata (-alue added ta5) /axa perceputa pe cresterea valorii unui produs la fiecare etapa a procesului de fa ricatie si de distri utie. De exemplu, un producator de dulciuri care plateste 19.999: pentru in'redientele utilizate la fa ricarea ciocolatei pe care o vinde in final cu 1,.999: tre uie sa plateasca o taxa pe valoarea de ,.999: adau'ata produsului. Aceasta taxa este inclusa in pretul final al produsului si este platita, in cele din urma, de catre consumatori. Technical rally (Technical rally) $restere temporara a pretului unei valori mo iliare in timpul unui trend descrescator. ( astfel de crestere poate fi rezultatul faptului ca la acest pret investitorii considera valoarea mo iliara un c"ilipir, sau ca analistii au o servat un pra' de suport la care de re'ula valoarea mo iliara isi inverseaza trendul. )nsa, aceasta crestere nu dureaza mult si, in scurt timp, pretul isi reia trendul descrescator. Tehnica stohastica ( tochastic) )n analiza te"nica a pietei este o te"nica care serveste la depistarea punctelor de inversare a trendului in vederea sincronizarii cu piata. 2e pietele futures apare adesea urmatorul fenomen> pe masura ce pretul creste, pretul de inc"idere se apropie de pretul minim al zilei si, respectiv, odata cu scaderea pretului, pretul de inc"idere se apropie de pretul maxim al zilei. Acest fenomen se explica astfel> pe o piata in crestere, cumparatorii sunt mai puternici decat vanzatorii si tind sa impin'a preturile in sus catre sfarsitul zilei, in timp ce pe o piata in scadere se petrece fenomenul invers. )nsa, catre sfarsitul unui trend, pe masura ce forta care a sustinut trendul sla este, se dezvolta o noua structura. )n cazul unei piete in crestere, forta de cumparare scade pe masura ce se apropie o inversare. 8ezultatul este ca preturile continua sa creasca, insa pretul de inc"idere se apropie de partea inferioara a arei de pret, adica de pretul minim al zilei. 2e o piata in scadere, pe masura ce se apropie o inversare, se poate o serva o structura similara, dar inversata. =raficul o tinut prin te"nica stoc"astica este un oscilator care masoara pozitia relativa a pretului de inc"idere al zilei in cadrul arei de pret, adica in cadrul intervalului de preturi ale zilei, si foloseste aceasta informatie pentru a previziona o inversare a pietei. Teoria cresterii3declinului (Advance0decline theory) .odel teoretic utilizat in analiza pietei actiunilor care utilizeaza numarul actiunilor care cresc versus cel al actiunilor care scad in raport cu totalul emisiunilor tranzactionate pentru a lua decizii de vanzare si/sau de cumparare. Bormula este> A(dvance) ! D(ecline) / 4(olume). Teoria )o8 ()o8 theory) /eorie care sustine ca scaderea sau cresterea pretului unei actiuni comune este atat o reflectare, cat si o anticipare a rezultatelor companiei.

Teoria lotului nonstandard (%dd0lot theory) /eorie despre activitatea pietei afirmand ca micii investitori (investitorii de lot nonstandard) devin adesea cumparatori ferventi atunci cand piata urca si vand intens pe o piata in declin, tocmai inaintea unei inversari a trendului pietei. Teoria miscarii aleatoare (Random08alk theory) /eorie despre miscarea preturilor actiunilor si contractelor futures ce sustine ca preturile istorice sunt inutile in previzionarea miscarilor viitoare ale pretului. $onform acestei teorii, deoarece preturile reflecta de&a reactiile la informatiile care circula pe piata, preturile viitoare nu pot fi previzionate. Aceasta teorie este apri' com atuta de catre adeptii analizei te"nice care sustin ca 'raficele care reprezinta miscarile din trecut ale pretului permit previzionarea miscarilor viitoare ale pretului. Teoria pietei e"iciente (,""icient market hypothesis) /eorie care sustine ca preturile pietei reflecta cunostintele si asteptarile tuturor investitorilor. Adeptii acestei teorii considera ca este inutila cautarea actiunilor su evaluate sau previzionarea miscarilor pietei, deoarece orice informatie noua este de&a reflectata in pretul unei actiuni, facand imposi il de depasit piata. $u alte cuvinte, a face o investitie profita ila inseamna a te aza doar pe sansa. Teoria porto"oliului (+ort"olio theory) /eorie folosita pentru a selecta com inatia optima de active financiare astfel incat investitorul sa!si asi'ure cea mai mare renta ilitate posi ila pentru un anumit nivel de risc sau cel mai mic risc posi il pentru un anumit nivel al renta ilitatii. +tilizand teoria portofoliului, un investitor com ina mai multe active financiare in functie de modul in care acestea interactioneaza. Astfel, un instrument financiar va fi cumparat nu pe aza rezultatelor pe care se estimeaza ca acel instrument financiar le va o tine, ci avand in vedere modul in care se estimeaza ca acel instrument financiar va influenta riscul si renta ilitatea intre'ului portofoliu. Desi investitorii individuali pot folosi unele dintre ideile teoriei portofoliului atunci cand alcatuiesc un portofoliu de investitii in active financiare, aceasta teorie precum si literatura de specialitate referitoare la ea sunt atat de complexe din punct de vedere matematic, incat teoria portofoliului este utilizata in principal de catre profesionistii pietei. Teoria pozitiilor short deschise ( hort interest theory) )n *tatele +nite, pozitiile s"ort desc"ise sunt raportate lunar, pe data de 1,. /eoria sustine ca o crestere a pozitiilor s"ort este ullis", deoarece investitorii care sunt s"ort tre uie sa!si acopere pozitiile cumparand valorile mo iliare de pe piata, ceea ce duce la o crestere a pretului. ( scadere a pozitiilor s"ort este considerata earis". De asemenea, este denumita cus"ion t"eor@. Teoria valului a lui ,lliott (,lliott 8ave (theory)) /eorie ela orata de $"arles E. Do7 care se azeaza pe o analo'ie intre comportamentul preturilor de pe piata actiunilor si valurile marii. /eoria a fost apoi preluata si perfectionata de 8. 3. Elliot. )n cadrul acestei teorii, Do7 a comparat trendul principal al pietei cu fluxul, trendurile secundare ale pietei cu valurile care urmeaza fluxul, iar trendurile minore cu incretiturile valurilor. El a o servat ca trendurile secundare ! care sunt corectii ale trendului principal ! se retra' de o icei intre o treime si doua treimi din trendul principal. Adesea, aceste corectii se apropie de ,9- din trendul principal. /rendurile minore reprezinta fluctuatii pe termen foarte scurt ale pretului in timpul unui trend secundar. De asemenea, Do7 a descoperit ca un trend principal ascendent este alcatuit din trei faze distincte. 2rima faza,

denumita faza de acumulare, este faza in care cei mai a ili si mai ine informati investitori cumpara atunci cand stirile economice asa zis "proaste" tocmai au fost infirmate de catre piata. A doua faza, in care ma&oritatea celor care utilizeaza analiza te"nica incep sa participe, este caracterizata prin cresterea rapida a preturilor si im unatatirea stirilor economice. A treia si ultima faza este caracterizata prin participarea crescuta a pu licului investitor atunci cand ziarele incep sa mediatizeze cresterea, stirile economice sunt mai une ca niciodata, iar volumul tranzactiilor creste. )n aceasta ultima faza, investitorii informati, care "au acumulat" atunci cand piata era aproape de minim si se parea ca nimeni nu vrea sa cumpere, incep acum sa vanda tocmai cand se pare ca nimeni nu vrea sa vanda. Elliot a adoptat comparatia facuta de Do7 intre comportamentul preturilor si valurile marii, numai ca in cadrul teoriei sale, pe o piata cu trend principal ascendent, un ciclu complet are opt valuri> cresterea propriu!zisa, alcatuita din cinci valuri si respectiv corectia, care urmeaza dupa aceasta crestere, alcatuita din trei valuri. Biecare dintre cele cinci valuri poate fi divizat in cate cinci su valuri. Biecare dintre cele trei valuri poate fi divizat in cate trei su valuri. Termen (Term) 2erioada de timp in care tre uie respectati termenii unui contract. Aceasta se poate referi la perioada de timp in care tre uie sa fie ac"itat un imprumut, sau la perioada de timp in care vor fi efectuate platile do anzii pentru un certificat de depozit sau pentru o o li'atiune. De asemenea, se poate referi la perioada de timp in care o polita de asi'urare de viata este in vi'oare. Tip optiune (Type) *e refera la clasificarea optiunilor, in functie de dreptul pe care acestea le confera, in optiuni de tip call si optiuni de tip put. Titlu de /arantie ( pecialist units) $olateral oferit de un de itor unui creditor pentru a 'aranta un imprumut. De exemplu, 'arantia care sta la aza unui imprumut ipotecar este locuinta cumparata din acel imprumut. Titlu de proprietate ( pecialist units) )nstrument care poate indica proprietatea in cadrul unei companii (o actiune), o relatie de credit cu o companie sau cu o autoritate pu lica (o o li'atiune), ori un drept la proprietate (un drept de su scriere, o optiune pe o actiune, o 'arantie). Tonul pietei (#arket tone) *entimentul sau atmosfera dominanta pe piata la un moment dat. /onul este un cand dealerii si formatorii de piata tranzactioneaza activ, pe spreaduri in'uste si este sla cand activitatea de tranzactionare scade si spreadul se lar'este. Trader (Trader) (1) 2ersoana care cumpara si vinde valori mo iliare cum ar fi actiuni, o li'atiuni, contracte futures sau optiuni pentru contul si pe riscul propriu, adica ca dealer sau principal, nu ca ro%er sau a'ent. (#) *peculator. 2ersoana care cumpara si vinde valori mo iliare sau marfuri pentru contul si pe riscul propriu, pe termen scurt, in anticiparea o tinerii unor profituri rapide. Trader de pozitie (+osition trader)

2e piata contractelor futures, trader care detine o pozitie peste noapte si, in unele cazuri, c"iar o perioada mai lun'a. /raderii de pozitie se deose esc de traderii de o zi care desc"id si inc"id pozitii in timpul aceleiasi zile de tranzactionare. Trader de ring (4loor trader) .em ru al unei urse care, in rin'ul acelei urse, cumpara si vinde valori mo iliare pentru contul si pe riscul propriu. 4ezi $ompetitive trader. Tragator ()ra8er) (1) 2ersoana care tra'e (completeaza si semneaza) un cec, solicitand unei anci sa!i plateasca lui sau unei terte parti ( eneficiarul) suma de ani ceruta. (#) 2ersoana care semneaza o cam ie, prin care solicita altei persoane (trasul) sa plateasca suma de ani indicata, la o anumita data. Trans"era si e5pediaza (Trans"er and ship) )nstructiune data ro%erului de un client de a i se transfera valorile mo iliare pe numele sau si de a i se trimite pe adresa sa, daca acestea sunt in forma materializata. Tranzactie (Transaction) Executarea unui ordin de cumparare sau de vanzare a unei valori mo iliare sau a unui contract futures pe o marfa. Dupa ce cumparatorul si vanzatorul au convenit asupra unui pret, vanzatorul este o li'at sa livreze valoarea mo iliara sau marfa implicata, iar cumparatorul este o li'at sa accepte livrarea. Tranzactie ca principal (+rincipal trade) /ranzactie de cumparare sau de vanzare valori mo iliare efectuata de catre un dealer pentru contul propriu. Tranzactie cash (Cash trade) /ranzactie cu acele instrumente financiare transfera ile pentru care data decontarii coincide cu data tranzactiei. Tranzactie completa (Round turn (trip)) $om inatie intre o cumparare sau o vanzare de initiere si o vanzare respectiv o cumparare de compensare a unei valori mo iliare intr!o perioada scurta de timp. *e percepe un sin'ur comision. +nele firme de ro%era& ofera o reducere la acest comision in cazul in care tranzactia completa este efectuata intr!o anumita perioada de timp. Tranzactie cu plata la livrare (C%) (cash on delivery) trade) /ermen folosit pentru a desemna o tranzactie in care vanzatorul, pentru a incasa plata, tre uie sa livreze valorile mo iliare cumparatorului sau ro%erului cumparatorului. Tranzactie cu un pachet mare de actiuni (&lock trade) /ranzactie cu cel putin 19.999 de actiuni. Datorita faptului ca este implicata o suma mare de ani, astfel de tranzactii se fac aproape intotdeauna intre doi investitori institutionali. Tranzactie de contracarare a unei tentative de preluareB trategia +ac0#an (Against takeover transactionB +ac0#an strategy)

*trate'ie de contracarare folosita de catre o companie ce constituie tinta unei tentative de preluare impotriva vointei conducerii sale. $ompania tinta incearca, la randul ei, sa preia compania care a facut tentativa de preluare si incepe sa cumpere actiunile comune ale acesteia pentru a contracara tentativa de preluare. Tranzactie de deschidere (%pening transaction) (1) /ranzactia initiala pentru o valoare mo iliara in timpul unei zile de tranzactionare. 2retul la care are loc tranzactia de desc"idere pentru o anumita valoare mo iliara este foarte important pentru investitorii care au dat ordine la piata sau ordine la desc"idere deoarece acesta este pretul pe care ei il vor plati sau il vor primi pentru acea valoare mo iliara. (#) /ranzactie cu optiuni in scopul initierii unei pozitii sau in scopul cresterii unei pozitii de&a existente. $umparare> cumpararea unei optiuni in scopul initierii unei pozitii lon' sau in scopul cresterii unei pozitii lon' de&a existente. 4anzare> vanzarea unei optiuni in scopul initierii unei pozitii s"ort sau in scopul cresterii unei pozitii s"ort de&a existente. 4ezi $losin' transaction. Tranzactie de inchidere (Closing tranzactions) (1) +ltima tranzactie pentru o anumita valoare mo iliara efectuata in timpul unei zile de tranzactionare. 4ezi (penin' transaction. (#) /ranzactie care anuleaza sau reduce pozitia curenta a unui investitor in optiuni. $umparare> cumpararea unei optiuni avand aceleasi caracteristici ca cea (sau cele) vanduta(e) s"ort cu scopul inc"iderii sau reducerii pozitiei s"ort existente. 4anzare> vanzarea unei optiuni avand aceleasi caracteristici ca optiunea (sau optiunile) cumparata(e) cu scopul inc"iderii sau reducerii pozitiei lon' existente. Tranzactie de vanzare cu contract de rascumparare (#atched sale purchase transaction) )n *tatele +nite, vanzare de onuri de trezorerie sau de alte instrumente financiare de credit 'uvernamentale de catre $omisia Bederala pentru 2iata Desc"isa cu scopul de a re'lementa masa monetara, insotita de un contract de rascumparare a instrumentelor financiare la pretul de vanzare, plus do anda, la o anumita data in viitor. De asemenea, cunoscut si drept contract invers de rascumparare (reverse repurc"ase a'reement). Tranzactie e50piata (,50pit transaction) /ranzactie cu contracte futures efectuata in afara rin'ului de tranzactionare. Tranzactie "ara risc (Riskless transaction) (1) /ranzactie ce asi'ura un profit traderului care o initiaza, eliminand riscul de inre'istrare a unei pierderi deoarece pozitia de desc"idere pe o piata este acoperita de pozitia de inc"idere pe o alta piata. +n ar itra&or poate o tine un profit tranzactionand pe aza diferentei intre preturile aceleiasi valori mo iliare pe piete diferite. De exemplu, daca aurul se tranzactioneaza la 499: uncia la 3e7 Jor% si la 3<F: la 5ondra, un trader care actioneaza repede ar putea cumpara un contract futures pe aur la 5ondra si sa!l vanda la 3e7 Jor% cu un profit fara risc. (#) 2e piata (/$, este o tranzactie a unui dealer in care acesta face o cumparare sau o vanzare pentru a executa ordinul unui client. Astfel, daca un client doreste sa cumpere ,99 de actiuni IJO la F9: per actiune, dealerul poate cumpara ,99 de actiuni IJO dintr!o alta sursa la ;<1/4: si poate revinde actiunile clientului la un mar%up de ;, centi. )n *tatele +nite, marimea unui mar%up sau mar%do7n care se percepe in cazul tranzactiilor fara risc este re'lementata de 3A*D. De asemenea, denumita tranzactie simultana (simultaneous transaction). Tranzactie la optiunea vanzatorului ( eller's option trade)

/ranzactie cu valori mo iliare in care vanzatorul, in loc sa faca o livrare in termenul cerut de o decontare normala, are dreptul sa livreze cumparatorului valorile mo iliare intr!o perioada de pana la G9 de zile dupa data tranzactiei, cu conditia de a trimite acestuia o notificare scrisa cu o zi inainte de efectuarea livrarii. Acest tip de decontare este ales, de o icei, atunci cand vanzatorul nu poate livra valorile mo iliare. De exemplu, un investitor care este in concediu vrea sa vanda niste o li'atiuni. Daca certificatele se afla la el acasa, intr!un seif, investitorul va tre ui sa opteze pentru o decontare la optiunea vanzatorului (0G9 de zile ale vanzatorului1). $and se intoarce acasa, el poate livra cumparatorului o li'atiunile oricand in limita celor G9 de zile. 4anzatorii care sunt nevoiti sa deconteze tranzactia prin intermediul acestei optiuni, o tin de o icei un pret ceva mai mic de la cumparatori decat ar o tine utilizand o decontare normala. Tranzactie neta (.et transaction) /ranzactie cu valori mo iliare in care cumparatorul si vanzatorul nu platesc comisioane. De exemplu, cand un investitor cumpara valori mo iliare dintr!o emisiune noua, el nu tre uie sa plateasca nici un comision. Astfel, daca o actiune este oferita initial la 1,:, costul total al cumparatorului este de 1,: per actiune. Tranzactie pe termen scurt ( hort0term capital transaction) )n *tatele +nite, vanzare de valori mo iliare ce au fost detinute cel mult sase luni, sau o vanzare s"ort si o cumparare de acoperire cu un profit, in decursul unei perioade de timp. Tranzactie pentru noi (,5change "or physicals (,4+)) /ranzactie efectuata de doi "ed'eri prin care acestia sc"im a intre ei o pozitie pe piata futures cu o pozitie pe piata cas". )n acest fel, pozitiile de "ed'in' ale celor doi sunt inc"ise simultan. De asemenea, se mai numeste a'ainst actuals. Tranzactie respinsa (%ut trade) 2e piata contractelor futures, tranzactie care nu este confirmata in cadrul procesului de imperec"ere a tranzactiilor de catre ro%erii de rin'. 5a inc"iderea fiecarei zile de tranzactionare, fiecare ro%er tre uie sa 'aseasca tranzactia!perec"e pentru tranzactiile pe care le!a facut in acea zi si apoi sa le lic"ideze prin casa de compensatie. Din cauza activitatii intense din rin' este de asteptat sa apara erori. De exemplu, un ro%er de rin' poate sa fi inre'istrat o tranzactie pentru ca, mai tarziu, sa descopere ca ro%erul de rin' cu care a inc"eiat tranzactia nu are tranzactia inre'istrata. Desi'ur, clientului i!a fost de&a raportat ca ordinul a fost executat, incat tre uie neaparat sa se 'aseasca undeva tranzactia!perec"e cu a&utorul careia aceasta tranzactie sa poata fi lic"idata. Tranzactie simultana ("ara risc) ( imultaneous (riskless) transaction) 2e piata (/$, tranzactie cu o valoare mo iliara in care un dealer an'a&eaza o pozitie in acea valoare mo iliara numai dupa primirea unui ordin de la un client si numai cu scopul de a actiona ca principal, o tinand o compensatie pentru executarea acelei tranzactii. Tranzactii cross (Cross (Crossing stock)) )mperec"erea de catre un ro%er/dealer a unui ordin de cumparare cu un ordin de vanzare pentru aceeasi valoare mo iliara, am ele ordine avand aceeasi cantitate si acelasi pret, dar apartinand unor clienti diferiti. Aceasta practica este le'ala doar daca ro%erul a oferit mai intai valoarea mo iliara in mod pu lic, la un pret mai mare decat pretul cererii.

Tranzactii emisiune noua la pretul pietei (4reeriding and 8ithholding) )n *tatele +nite, practica interzisa de catre *E$ si 3A*D prin care un mem ru al sindicatului de distri uire a unei emisiuni noi de instrumente financiare retra'e o parte din emisiune si o vinde ulterior la un pret mai mare decat pretul ofertei pu lice. 4ezi Nit""oldin'. Tranzactii "ara acoperire (4reeriding) (1) )n *tatele +nite, practica prin care un client al unei firme de ro%era& cumpara si vinde un instrument financiar intr!o perioada scurta de timp, fara ca acesta sa ai a capacitatea si intentia de a plati pentru tranzactia de cumparare sau de a efectua livrarea pentru tranzactia de vanzare. Aceasta practica incalca 8e'ulamentul / al $onsiliului 8ezervei Bederale care re'lementeaza creditul acordat clientilor de catre firmele de ro%era&. 2enalizarea pentru aceasta practica este in'"etarea contului pe o perioada de <9 de zile. Tranzactii in"ormatii con"identiale (/un jumping) (1) )n *tatele +nite, solicitare ile'ala de ordine pentru instrumente financiare transfera ile inainte ca autorizarea ofertei pu lice sa fie data de catre *E$. (#) $umpararea unei valori mo iliare pe aza informatiilor care inca nu au fost facute pu lice ("informatii interne"). Tranzactii prin tele"on (Transaction by phone) 5a fondurile desc"ise de investitii, serviciu care permite investitorilor sa cumpere sau sa solicite rascumpararea de catre fond a unitatilor de fond prin telefon. $ompania de administrare a fondului de iteaza sau crediteaza contul din anca al investitorului conform instructiunilor acestuia. Tranzactii speciale (2holesale) 4anzarea valorilor mo iliare intre ro%er/dealeri si investitorii institutionali (tranzactii speciale), la preturi ceva mai mici decat cele platite de catre investitorii individuali. Tranzactionare de o zi ()ay trading) Actiunea de cumparare si de vanzare a valorilor mo iliare in aceeasi zi. Tranzactionare dubla ()ual trading) )n tranzactiile cu contracte futures, practica prin care ro%erii de rin' tranzactioneaza in acelasi timp pentru conturile proprii si pentru conturile clientilor lor. 8e'lementatorii sunt pentru restrictionarea acestei practici pentru a preveni tranzactionarea de catre ro%erii de rin' pe conturile lor personale inaintea executarii ordinelor clientilor (practica denumita front runnin'). *ustinatorii tranzactionarii duale afirma ca aceasta practica nu este daunatoare in sine si ca din punct de vedere economic este c"iar vitala industriei instrumentelor financiare derivate. Tranzactionare e5cesiva (T8isting) 2ractica neetica de convin'ere a unui client sa vanda un produs si sa cumpere un alt produs, in principal cu scopul de a 'enera comision. De exemplu, un ro%er poate convin'e un client sa!si vanda unitatile pe care le detine la un fond desc"is de investitii, cu comision pentru a cumpara unitati ale altui fond desc"is de investitii de asemenea cu comision. +n consultant in asi'urari de viata poate convin'e detinatorul unei polite sa!si anuleze polita sau sa o lase sa expire cu scopul de a vinde acestuia o polita noua mai scumpa care va 'enera comision. )n industria instrumentelor financiare transfera ile aceasta practica este denumita c"urnin'.

Tranzactionare suspendata ( uspended trading) (prirea temporara a tranzactionarii unei valori mo iliare inaintea comunicarii unui anunt important sau pentru a corecta un dezec"ili ru al ordinelor de cumparare sau de vanzare. Tras ()ra8ee) (1) 6anca catre care se emite un cec sau un ordin de plata. (#) 2ersoana asupra careia s!a emis o cam ie si care se asteapta sa o accepte si sa o plateasca in momentul in care aceasta a&un'e la scadenta. 2ersoana devine acceptant al cam iei in momentul acceptarii. Trata ()ra"t) (rdin scris si semnat, prin care o parte (tra'atorul) da instructiuni unei alte parti (trasul) pentru ca aceasta din urma sa plateasca unei terte parti ( eneficiarul) o anumita suma de ani imediat sau intr!un anumit interval de timp de la prezentarea documentului. De o icei, tra'atorul si eneficiarul sunt una si aceeasi persoana. $ecul este un exemplu de trata. El este emis de catre un deponent (prima parte) catre o institutie financiara (a doua parte) si tre uie platit unei persoane fizice sau &uridice (terta parte). )n tranzactiile comerciale internationale, se mai numeste ill of exc"an'e. $and trata este insotita de documente suplimentare, ea se numeste documentar@ draft? in caz contrar, ea se numeste clean draft. Trata bancara (&ank dra"t) )nstrument de plata apartinand pietei monetare care este plati il la cerere, tras de o anca si semnat de unul dintre imputernicitii ancii. De o icei, nici o anca nu va refuza un astfel de instrument sau forma de plata, el fiind considerat ca " ani '"eata" datorita si'urantei ca va fi onorat. )n practica, un de itor cumpara o trata ancara si o foloseste pentru a plati un creditor care nu accepta un cec personal. Trata documentara ()ocumentary dra"t) /rata trasa de exportator asupra importatorului dupa expedierea marfii si la care se anexeaza documentele de expeditie cum ar fi conosamentul, polita de asi'urare si alte documente pe care le depune la anca sa de decontare. Trend (Trend) .iscare ascendenta sau descendenta a pretului de piata al unei valori mo iliare sau a pietei in 'eneral, pe o perioada de sase luni sau mai mult. Trend crescator (*ptrend) (rice miscare 'enerala ascendenta a pretului unei valori mo iliare sau a pietei in 'eneral. Triunghi (Triangle) )n analiza te"nica, model de 'rafic al miscarilor pretului unei actiuni, cu aza la stan'a si varful la dreapta. )n cazul unui astfel de 'rafic exista o serie de doua sau mai multe reveniri in care fiecare maxim este mai mic decat maximul precedent, iar fiecare minim este mai mare decat minimul precedent. Analistii te"nici considera ca este semnificativ atunci cand pretul unei valori mo iliare spar'e o formatiune 'rafica tip triun'"i, deoarece acest lucru inseamna, de o icei, ca pretul acelei valori mo iliare va continua sa evolueze in aceea directie. Triunghi descendent ()escending triangle)

)n analiza te"nica, 'rafic in forma de triun'"i ce reprezinta maxime consecutive descendente pana cand nivelul de rezistenta intersecteaza pra'ul de suport. +n triun'"i descendent este un indicator earis". )n cazul in care pretul spar'e pra'ul de suport, atunci semnalul de vanzare este confirmat. Troc (&arter) (1) *c"im de unuri sau servicii, fara utilizarea anilor. Desi arterul este asociat de o icei cu economiile nedezvoltate, el se practica si in societatile moderne complexe. )n conditiile unei inflatii foarte mari, el poate constitui un mi&loc preferat de comert. )n tranzactiile comerciale internationale, arterul reprezinta o modalitate de a face afaceri cu tari a caror moneda sla a le!ar face in alte conditii parteneri neatractivi de afaceri. (#) *c"im ul de instrumente financiare de acelasti tip sau de tipuri diferite (actiuni contra actiuni, o li'atiuni contra actiuni). Este o practica o isnuita in randul investitorilor care intentioneaza sa!si restructureze portofoliul de instrumente financiare sau al emitentilor care folosesc aceasta cale (converti ilitate) pentru a!si restructura datoriile. Trust (Trust) (1) Borma de uniune monopolista a mai multor companii ale caror actiuni sunt transferate in vederea administrarii unei companii specializate (trust), ceea ce confera o putere comerciala si industriala foarte mare. *tructura tipic americana, trustul a fost scos in afara le'ii in 1F<9. (#) Denumire, de re'ula peiorativa, data oricarei or'anizatii economice care, datorita marimii sale foarte mari, se 'aseste in pozitia de monopol partial sau total al unei piete. (3) Aran&ament le'al prin care controlul asupra unui activ financiar este transferat unei persoane sau or'anizatii (denumita administrator imputernicit ! trustee) in eneficiul altei persoane (denumita eneficiar). *ltima tranzactie ($ast sale) $ea mai recenta tranzactie cu o anumita valoare mo iliara. 3u tre uie confundata cu ultima tranzactie a sedintei de tranzactionare, denumita tranzactie de inc"idere (closin' sale). )n *tatele +nite, ultima tranzactie este un punct de referinta pentru doua dintre re'ulile *E$ care se aplica in rin'ul ursei> (1) nici o vanzare s"ort nu poate fi facuta la un pret mai mic decat pretul ultimei tranzactii? si (#) nici o vanzare s"ort nu poate fi facuta la un pret e'al cu pretul ultimei tranzactii cu exceptia cazului in care ultima tranzactie s!a facut la un pret mai mare decat pretul tranzactiei precedente. *ltima zi de instiintare ($ast notice day) +ltima zi in care investitorii care au vandut s"ort contracte futures isi pot anunta intentia de a efectua livrarea. *ltima zi de tranzactionare ($ast trading day) (1) +ltima zi in care un investitor tre uie sa lic"ideze o pozitie intr!un contract futures pentru a nu fi nevoit sa accepte livrarea (daca este lon') sau sa faca livrarea (daca este s"ort). Dupa aceasta zi, contractul futures respectiv va inceta sa se mai tranzactioneze. (#) +ltima zi in care mai poate fi tranzactionata o anumita optiune. *ltimul intrat< primul iesit ($ast0!n< 4irst0%ut ($!4%)) .etoda conta ila de identificare a ordinii in care sunt vandute articolele dintr!un stoc. )n cazul acestei metode se considera ca articolele care au fost cel mai recent

cumparate sunt vandute primele. )ntr!o perioada caracterizata prin inflatie, metoda 5)B( are drept rezultat costuri mari prin vanzarea ultimelor produse ac"izitionate cu costuri ridicate ce reduc profiturile raportate determinand astfel o o li'atie fiscala mai mica. *nderlying debt (*nderlying debt) Datoria autoritatilor administrative locale mai mici, din cadrul unei &urisdictii mai mari. *nica proprietate (+roprietorship (!ndividual)) Borma de or'anizare a unei afaceri cu un sin'ur proprietar care poate administra afacerea dupa cum doreste. Acesta are dreptul sa incaseze toate profiturile o tinute din afacere si este personal raspunzator de toate datoriile firmei. *nitate de "ond ( hare) )nstrument financiar care atesta dreptul de proprietate intr!un fond de investitii. *nitate normala de tranzactionare (.ormal trading unit) +nitate minima de tranzactionare acceptata pe o anumita piata de valori mo iliare. 5a 3J*E ea este de 199 de ucati (un lot standard) pentru actiuni si 1.999: valoare nominala pentru o li'atiuni. )n cazul unor actiuni relativ inactive, unitatea este de 19 ucati. 2entru valorile mo iliare tranzactionate prin *istemul 3A*DAV, ea este de 199 de ucati pentru actiuni si 19.999: valoare nominala pentru o li'atiuni. 4ezi (dd lot? 8ound lot. *nitati de specialisti ( pecialist units) +nitati formate din trei sau mai multi specialisti cu un 'rad inalt de expertiza, care s! au asociat intr!un parteneriat sau o corporatie, cu scopul de a mentine o piata ordonata pentru anumite actiuni. *pgrade (*pgrade) $resterea ratin'ului unei emisiuni de instrumente financiare de catre o a'entie de ratin'. *rmarire (Tailgating) 2lasarea unui ordin de catre un ro%er, pentru contul propriu, pe aza unui ordin pe care l!a primit de la un client. 6ro%erul spera sa o tina un profit fie de pe urma informatiei pe care se stie sau se presupune ca ar detine!o clientul, fie datorita faptului ca ordinul clientului este suficient de mare pentru a exercita o presiune asupra pretului valorii mo iliare. *tilitati (4acilities) (1) $onstructii, instalatii s.a., care indeplinesc o anumita functie cu scopul de a usura activitatea si viata eneficiarilor. (#) *ervicii ce au fost concepute cu scopul de a usura activitatea si viata eneficiarilor.

-aca de muls bani (Cash co8) /ermen colocvial pentru o companie care 'enereaza un flux continuu de numerar. Aceste companii sunt inecunoscute si platesc in mod re'ulat dividende. -aloare ajustata

(Adjusted basis) 4aloarea unui activ, cum ar fi o actiune sau o o li'atiune, a&ustata in functie de anumite evenimente care s!au petrecut dupa cumpararea activului. De exemplu, dividendele in actiuni, splitarile si dividendele in numerar au ca rezultat micsorarea acestei valori, in timp ce comisioanele duc la cresterea sa. Ea este utilizata la calcularea pierderilor sau a casti'urilor de capital in vederea impozitarii. -aloare corecta de piata (4air market value) 2retul sta ilit in functie de cerere si oferta, la care cumparatorii si vanzatorii sunt dispusi sa inc"eie tranzactii. -aloare de lichidare ($i(uidating value) (1) 4aloarea estimata a unei firme in cazul in care activele sale sunt vandute, iar datoriile sunt platite. Aceasta valoare este exprimata, de re'ula, per actiune. Atunci cand valoarea de lic"idare este mai mare decat pretul de piata al actiunii, se spune ca firma ".ai mult valoreaza moarta, decat vie". (#) 4aloarea care se o tine in urma lic"idarii voluntare sau involuntare a unei pozitii lon' in valori mo iliare a unui investitor. -aloare de piata long ($ong market value) 4aloarea de piata a valorilor mo iliare detinute de un client in contul sau. -aloare de re"inantare (.e8 money) )n refinantarea o li'atiunilor de trezorerie sau de corporatie, suma cu care valoarea nominala totala a noilor o li'atiuni de refinantare depaseste valoarea nominala totala a o li'atiunilor aflate in circulatie care tre uie refinantate. -aloare mobiliara ( ecurity) )nstrument care poate indica proprietatea in cadrul unei companii (o actiune), o relatie de credit cu o companie sau cu o autoritate pu lica (o o li'atiune), ori un drept la proprietate (un drept de su scriere, o optiune pe o actiune, o 'arantie). -aloare mobiliara "de aur" (/ilt0edged security) Actiune sau o li'atiune a unei companii care a dovedit de!a lun'ul timpului ca poate o tine casti'uri suficient de mari pentru a plati dividende in cazul actiunilor sau pentru a efectua platile do anzii si pricipalului in cazul o li'atiunilor. /ermenul este utilizat mai mult pentru o li'atiunile de corporatie decat pentru actiuni, unde termenul lue c"ip este mai des intalnit -aloare negativa marca comerciala (.egative good8ill) (ptiune *uma cu care valoarea reala a activelor unei companii este mai mare decat pretul ei de ac"izitie (pretul de piata). -aloare nominala (4ace value) 4aloarea de rascumparare a unei o li'atiuni ce este inscrisa pe certificatul acesteia. Desi pretul o li'atiunilor fluctueaza din momentul emiterii si pana a&un' la scadenta, ele sunt rascumparate la scadenta la valoarea lor nominala. )n cazul in care sunt rascumparate inainte de scadenta, detinatorii o li'atiunilor primesc, de re'ula, o mica prima peste valoarea nominala. 4aloarea nominala mai este folosita, de asemenea, la calcularea do anzii anuale. -aloare nominala (+ar value)

4aloarea nominala a unei valori mo iliare. )n cazul unei actiuni comune, este valoarea atri uita acesteia prin statut de catre compania emitenta. $andva, ea reflecta valoarea investitiei initiale din spatele fiecarei actiuni, dar in prezent are o semnificatie redusa, cu exceptia celei conta ile. .ulte corporatii nu atri uie o valoare nominala noilor emisiuni de actiuni. 4aloarea nominala a unei actiuni nu are nici o le'atura cu valoarea de piata a acesteia care este determinata de factori cum ar fi valoarea activului net, randamentul dividendului si asteptarile investitorilor cu privire la casti'urile viitoare. )n cazul actiunilor preferentiale si al o li'atiunilor, valoarea nominala are o importanta mai mare deoarece ea reprezinta valoarea in functie de care se calculeaza dividendul, respectiv do anda si principalul. Dividendul actiunilor preferentiale si do anda o li'atiunilor sunt exprimate, de re'ula, procentual din valoarea nominala. -aloare nominala (Amount) 4aloarea nominala a unei o li'atiuni sau a altui instrument financiar cu venit fix. -aloare reziduala (Residual value) (1) 4aloarea ramasa dupa ce valoarea amortizarii a fost scazuta din costul initial al unui activ fix. (#) 4aloarea la care un activ fix se asteapta sa fie vandut dupa ce este scos din uz. (3) 4aloarea realizata prin vanzarea unui activ fix dupa ce au fost scazute c"eltuielile de vanzare. -aloarea activului net (.et asset value (.A-)) 2retul sau valoarea de piata a unei unitati de fond. 4aloarea activului net se calculeaza insumand valorile curente de piata ale tuturor instrumentelor financiare detinute de fond in portofoliul sau, adau'and numerarul si orice alt venit incasat, apoi scazand datoriile si impartind rezultatul (activele nete totale) la numarul unitatilor de fond aflate in circulatie. Acesta poate varia de la o zi la alta in functie de numarul vanzarilor si al rascumpararilor din ziua respectiva. $ompaniile de administrare a fondurilor calculeaza valoarea activului net o data pe zi, folosind preturile de la inc"iderea pietei pentru valorile mo iliare din portofoliu. -aloarea contabila (&ook value) (1) 4aloarea neta la care un activ este inre'istrat in ilantul conta il al unei companii. De exemplu, o cladire care a fost cumparata cu <99.999: si care dupa un anumit numar de ani a fost amortizata cu #99.999: are o valoare conta ila de ;99.999:. Adesea, valoarea conta ila difera semnificativ de valoarea de piata a activului respectiv. (#) $ostul unei o li'atiuni municipale, calculat tinand cont de amortizarea primei sau acumularea discontului. -aloarea de piata (#arket value) (1) )n 'eneral> pretul la care cumparatorii si vanzatorii tranzactioneaza articole similare pe o piata desc"isa. (#) )n investitii> pretul curent de piata al unei valori mo iliare ! pretul ultimei tranzactii raportate. -aloarea de piata a pozitiilor short ( hort market value) 4aloarea de piata a pozitiilor in valori mo iliare pe care un client le datoreaza unui ro%er/dealer (care sunt s"ort in cont). -aloarea de piata de baza (de re"erinta) (&ase market value) 2retul mediu al unui cos de instrumente financiare calculat la un moment dat. 4ariatiile indicelui sunt exprimate fata de aceasta valoare "initiala" sau "de aza" si reprezinta un indiciu pretios pentru investitori in evaluarea calitatii investitiilor.

-aloarea de rascumparare a politei (Cash surrender value) )n asi'urari, este suma de ani pe care compania de asi'urari o va restitui detinatorului politei in cazul in care polita este anulata. $ompaniile de asi'urari pot acorda imprumuturi 'arantate cu valoarea de rascumparare a politelor, uneori la o rata mai una decat cea a pietei. -aloarea de timp (Time value) (1) (ptiuni> acea parte din prima unei optiuni care reflecta cu cat tre uie sa creasca (in cazul unei optiuni call) sau sa scada (in cazul unei optiuni put) pretul de piata al activului de aza pentru ca acel contract sa atin'a pra'ul de renta ilitate in timpul ramas pana la expirarea contractului. 2rin urmare, cu cat este mai mare perioada de timp pana la scadenta, cu atat valoarea de timp a optiunii este mai mare. 4aloarea de timp si valoarea intrinseca alcatuiesc prima optiunii. (#) Actiuni> diferenta dintre pretul la care o companie este preluata si pretul de dinainte de preluare. De exemplu, daca compania IJO urmeaza sa fie preluata, peste doua luni, la 39: per actiune atunci este posi il ca actiunile IJO sa se tranzactioneze in prezent la #F,,9:. Diferenta de 1,,9: reprezinta costul pe care cei care detin actiuni IJO tre uie sa!l suporte daca doresc sa astepte doua luni pentru a o tine 39: per actiune. -aloarea imprumutului ($oan value) )n *tatele +nite, suma maxima de ani care poate fi imprumutata folosind instrumente financiare transfera ile drept colateral, in prezent ,9- din valoarea curenta de piata a actiunilor eli'i ile. -aloarea la scadenta (#aturity value) *uma pe care un investitor o primeste atunci cand un instrument financiar de credit pe care el il detine a&un'e la scadenta. Aceasta suma nu cuprinde nici o plata periodica a do anzii, si este e'ala de o icei cu valoarea nominala, desi in cazul o li'atiunilor cu cupon zero cuprinde atat valoarea nominala la emitere a o li'atiunilor, cat si venitul acumulat din investitie. -aloarea prezenta (+resent value) 4aloarea pe care o are in prezent o plata viitoare sau un flux de plati viitoare la o rata estimata a do anzii. .etoda folosita pentru a calcula cati ani ar tre ui investiti in prezent pentru a produce o anumita suma de ani in viitor si, de asemenea, pentru a calcula preturile o li'atiunilor pornind de la randament. -alori mobiliare segregate ( egregated securities) 4alorile mo iliare detinute de un client, platite inte'ral sau reprezentand un surplus de colateral intr!un cont in mar&a, care sunt pastrate separat de cele detinute de catre ro%er/dealer si care nu pot fi folosite in derularea afacerii firmei de ro%era&. -andabilitate (#arketability) (1) +surinta cu care poate fi cumparat sau vandut un instrument financiar transfera il pe piata secundara. 4ezi 5iAuidit@. (#) 2roprietatea unui activ de a fi converti il in ani. -anzare call neacopertita (Ratio 8riter) )nvestitor care vinde mai multe optiuni call decat actiunile de aza pe care le are. De exemplu, un investitor care vinde 19 optiuni call, , dintre ele fiind acoperite de cele ,99 de actiuni pe care le detine si , neacoperite, are un raport de # la 1. -anzare catre clienti institutionali

(/roup sales) 4anzari de instrumente financiare transfera ile facute de catre mana'erul unui sindicat de distri uire investitorilor institutionali, din "pot", adica din acea parte din emisiune care este pusa deoparte special pentru astfel de ordine. -anzare cu amanuntul (Retail) 4anzarea instrumentelor financiare transfera ile catre investitorii individuali, spre deose ire de vanzarea instrumentelor financiare transfera ile catre investitorii institutionali si de tranzactiile facute intre ro%er/dealeri. -anzare cu desemnare ()esignated sale) 5a emisiunile noi de o li'atiuni municipale, tip de vanzare prioritara catre clientii institutionali. )nvestitorul cumpara o li'atiuni la pretul net si desemneaza mem rii sindicatului care vor primi concesiunea din vanzare in functie de cantitatea o li'atiunilor desemnata. -anzare cu desemnare la pretul "ara concesiune (Concession designated sale) 5a emisiunile noi de o li'atiuni municipale, este un tip de vanzare prioritara. $lientul cumpara o li'atiunile la pretul net, minus concesiunea si desemneaza mem rii sindicatului care vor eneficia de reducerea suplimentara de pret (additional ta%edo7n) in functie de cantitatea de o li'atiuni desemnata fiecaruia. -anzare cu desemnare la pretul net (.et designated sale) 5a emisiunile noi de o li'atiuni municipale, este un tip de vanzare prioritara. $lientul cumpara o li'atiunile la pretul net si desemneaza mem rii sindicatului care sa primeasca concesiunea in functie de cantitatea de o li'atiuni desemnata fiecaruia. -anzare cu reinvestirea venitului (+roceeds sale) )n *tatele +nite, vanzarea unei valori mo iliare pe piata (/$ al carei venit este reinvestit imediat intr!o alta valoare mo iliara. ( vanzare cu reinvestirea venitului este considerata de catre 3A*D ca fiind o sin'ura tranzactie, motiv pentru care costurile totale de tranzactionare nu tre uie sa depaseasca ,-. 4ezi Bive percent 'uideline? *7itc" (contin'ent or s7ap) order. -anzare de alegere (,lecting sale) /ranzactia de lot standard care activeaza (declanseaza) un ordin stop. 4ezi *top order. -anzare de uzura (2ash sale) (1) $umpararea si vanzarea unui instrument financiar transfera il (valoare mo iliara) simultan sau intr!o perioada scurta de timp, fie de catre un sin'ur investitor, fie de catre doi sau mai multi investitori care actioneaza concertat cu scopul de a crea o activitate de piata artificiala si a profita de pe urma cresterii pretului acelei valori mo iliare. )n *tatele +nite, aceasta practica a fost interzisa de 5e'ea 4alorilor .o iliare din 1<34. 4ezi .anipulation. (#) )n *tatele +nite, vanzarea unei valori mo iliare si rascumpararea aceleiasi valori mo iliare sau a uneia similare intr!o perioada de 39 de zile dupa vanzare, cu scopul de a inre'istra o pierdere deducti ila fiscal (tax loss). De asemenea, este vanzare de uzura si atunci cand instrumentul financiar transfera il (valoarea mo iliara) a fost cumparat intr!o perioada de 39 de zile inainte de vanzare. )8* nu permite deducerea pierderilor de capital in cazul vanzarilor de uzura, fiind considerata tranzactie ile'ala. -anzare e"ectuata de sindicat la pretul "ara concesiune (/roup concession sale)

5a emisiunile noi de o li'atiuni municipale, vanzare prioritara in care clientul cumpara o li'atiuni direct de la sindicat la pretul net, minus concesiunea. -anzare e"ectuata de sindicat la pretul net (/roup net sale) 5a emisiunile noi de o li'atiuni municipale, vanzare prioritara in care clientul cumpara o li'atiuni direct de la sindicat la pretul net al ofertei. -anzare "ortata ( ell0out) 5ic"idarea unui cont in mar&a de catre un ro%er dupa ce, in urma emiterii unui apel in mar&a, clientul nu a depus capital suplimentar pentru a aduce contul la nivelul mar&ei de mentinere. (#))n urma refuzului firmei cumparatoare de a accepta livrarea unei valori mo iliare si in lipsa unui motiv &ustificat de respin'ere, vanzatorul poate, fara notificare, sa dispuna de acea valoare mo iliara pe piata, la cel mai un pret disponi il si sa faca cumparatorul culpa il pentru orice pierdere financiara rezultata din nerespectarea o li'atiilor contractuale. -anzare imediata (4lip) 4anzarea instrumentelor financiare transfera ile imediat dupa cumpararea lor. -anzare in rate (!nstallments sale) 4anzare in care cumparatorul este pro'ramat sa faca o serie de plati (rate) de!a lun'ul unei perioade de timp. -anzare neacoperita de optiuni call (*ncovered call 8riting) 2ozitie s"ort in optiuni call pentru care vanzatorul nu detine o pozitie lon' de acoperire in activul de aza. -anzare neacoperita de optiuni put (*ncovered put 8riting) 2ozitie s"ort in optiuni put pentru care vanzatorul nu detine o pozitie s"ort de acoperire in activul de aza. -anzare pe baza stirilor "avorabile ( elling on good ne8s) 2ractica de vanzare a unei actiuni la scurt timp dupa ce stirile favora ile au determinat cresterea pretului actiunii. +n investitor care vinde in acest moment considera ca actiunea si!a atins pretul maxim dupa ce toti cei incura&ati de stirile favora ile au cumparat actiuni. -anzare peste ( ell plus) (rdin limita sau ordin la piata de vanzare a unei anumite cantitati dintr!o valoare mo iliara la un pret mai mare decat pretul ultimei tranzactii pentru acea valoare mo iliara. -anzare short ( hort sale) (A) 4anzarea unei valori mo iliare care nu este detinuta de vanzator la momentul tranzactiei. /e"nica folosita pentru (1) a profita de pe urma unei scaderi anticipate a pretului sau (#) a prote&a un profit dintr!o pozitie lon'. )n cazul actiunilor, un investitor tre uie sa imprumute actiunile pentru a efectua livrarea, ceea ce necesita cumpararea acestora la un moment dat in viitor pentru a 0acoperi1 vanzarea. Daca, in cele din urma, investitorul poate cumpara actiunile la un pret mai mic, va rezulta un profit insa, daca in loc sa scada, pretul creste va rezulta o pierdere. De exemplu, un investitor care anticipeaza o scadere a pretului actiunii IJO, da ro%erului sau un ordin sa vanda s"ort 199 de actiuni IJO intr!un moment cand actiunea se tranzactioneaza la ,9:. 6ro%erul imprumuta investitorului 199 de actiuni IJO fie din

portofoliul propriu, fie din contul in mar&a al unui alt client, fie imprumutand la randul sau de la un alt ro%er. Aceste actiuni sunt folosite pentru a face livrarea ro%erului cumparator la data decontarii, iar venitul o tinut din vanzare este folosit pentru a 'aranta imprumutul. )nvestitorul detine acum ceea ce se numeste o pozitie s"ort ! adica, el continua sa nu detine cele 199 de actiuni IJO, insa la un moment dat tre uie sa cumpere actiunile respective pentru a le restitui ro%erului care i le!a imprumutat. Daca pretul de piata al actiunii IJO scade la 49:, el poate sa cumpere actiunile platind pe ele 4.999:, sa le restituie ro%erului, acoperindu!si astfel pozitia s"ort, si sa o tina un profit de 1.999: sau 19: per actiune. (6) )n cazul contractelor futures, o vanzare s"ort reprezinta un an'a&ament al vanzatorului de a livra activul de aza la un pret specificat, la o data viitoare. .a&oritatea vanzarilor s"ort decontracte futures sunt acoperite inainte de data livrarii. -anzare short e5cesiva (,5cessive short sale) *peculatie constand in crearea in mod artificial a unei oferte mari printr!o vanzare s"ort excesiva in scopul scaderii pretului. Aceasta practica este o forma de manipulare a pretului si este considerata ile'ala. -anzare short e5cesiva de optiuni (,5cessive options 8riting) 4anzare s"ort excesiva de optiuni de catre un investitor care estimeaza ca pretul activului de aza nu va avea fluctuatii mari, astfel ca optiunile vor ramane neexercitate. -anzare short mascata ( hort against the bo5) 2ractica ile'ala de vanzare s"ort a unei valori mo iliare care de fapt este detinuta de client la momentul vanzarii, de o icei cu scopul de a amana o li'atiile fiscale pe casti'ul de capital din acea valoare mo iliara. 5ivrarea este facuta din imprumut, ca in cazul unei vanzari s"ort o isnuite. Desi clientul vinde s"ort, el detine de fapt valoarea mo iliara care este pastrata in 0seif1 ( ox) la firma de ro%era&. )n acest fel, casti'ul de capital din valoarea mo iliara detinuta este prote&at, impozitele datorate daca aceasta ar fi fost vanduta si casti'ul de capital raportat sunt amanate iar investitorul poate astepta pana cand se va afla intr!o situatie fiscala mai favora ila pentru a vinde valoarea mo iliara detinuta. -anzare short neacoperita (Ratio 8riting) 4anzarea s"ort de optiuni intr!un numar mai mare decat poate acoperi vanzatorul. De exemplu, un investitor cumpara 199 de actiuni Exxon la 43 si apoi vinde s"ort # Exxon iul. 4, call ! prima 4. Deoarece el are doar 199 de actiuni, una dintre optiunile call este acoperita, iar cealalta este neacoperita. Aceasta strate'ie este folosita in cazul in care un investitor considera ca o actiune este pe punctul de a scadea. -anzare short sintetica3arti"iciala ( ynthetic short sale) $umpararea unei optiuni put pe o actiune, simultan cu vanzarea unei optiuni call pe aceeasi actiune. Aceasta com inatie produce acelasi efect ca vanzarea s"ort a actiunii de aza, adica un casti' potential limitat, in cazul in care actiunea scade, si o pierdere potentiala nelimitata, in cazul in care actiunea creste. -anzari brute (/ross sales) 4enitul total o tinut din vanzarile de marfuri intr!o anumita perioada de catre o companie inainte de scaderea retururilor, a reducerilor de pret si a c"eltuielilor de transport. -anzari din pot (Running through the pot)

)ntr!o distri uire, mana'erul de sindicat poate sa retra'a instrumentele financiare transfera ile de la mem rii sindicatului si sa le depuna in 0pot1 pentru vanzarile catre investitorii institutionali. De re'ula, el face acest lucru daca vanzarile catre investitorii institutionali mer' mai ine decat vanzarile catre investitorii individuali. 4ezi 2ot. -anzari nete (.et sales) 4enitul total o tinut din vanzari intr!o anumita perioada de catre o companie dupa scaderea retururilor, a reducerilor de pret si a c"eltuielilor de transport. 4ezi =ross sales. -anzari sindicat distribuite (/roup business sales) 5a emisiunile noi de o li'atiuni municipale, vanzari efectuate de catre sindicat, ca 'rup, direct investitorilor. -anzator acoperit (Covered 8riter) 4anzatorul s"ort al unei optiuni care detine activul de aza, ceea ce ii permite sa onoreze contractul in cazul in care acesta este exercitat. 4anzatorii acoperiti sunt de o icei investitori conservatori, care incearca sa o tina un venit suplimentar. -anzator de optiuni (2riter) 2ersoana care vinde s"ort o optiune call sau put si incaseaza in sc"im prima. 4anzatorul unei optiuni call este o li'at sa vanda (iar vanzatorul unei optiuni put este o li'at sa cumpere) instrumentul financiar de aza, la un pret predeterminat, pana la o anumita data, in cazul in care optiunea este exercitata. 4anzatorul poate fi atat acoperit, cat si neacoperit. -anzator neacoperit (*ncovered 8riter) 4anzatorul s"ort al unei optiuni care nu detine activul de aza, ceea ce nu!i permite sa onoreze contractul in cazul in care acesta este exercitat. -anzatorul optiunii (%ption 8riter) 4anzatorul unei optiuni call sau put intr!o tranzactie de desc"idere. 4anzatorul optiunii incaseaza prima si isi creeaza in sc"im o li'atia de a vinde (daca este vanduta o optiune call) sau de a cumpara (daca este vanduta o optiune put) activul de aza la un pret presta ilit si pana la o data anumita. /ermenul 07riterY este sinonim cu 0s"ortY si 0'rantorY. -ariatia minima de tranzactionare (#inimum trading variation) 4aloarea minima a variatiei preturilor de tranzactionare permisa pe o anumita piata or'anizata si re'lementata. 4ezi 2oint. -ariatie neta (.et change) +ltima coloana intr!un ta el cu actiuni sau cu o li'atiuni listate, indicand diferenta intre pretul de inc"idere al zilei curente si cel al ultimei zile in care valoarea mo iliara a fost tranzactionat. -enit (incasari) (+roceeds) (1) *uma de ani primita din vanzarea unui activ. (#) *uma de ani incasata de catre un emitent de o li'atiuni in urma livrarii o li'atiunilor. -enit din activitatea curenta (,arned income)

4enit (cum ar fi salariu, comisioane si onusuri) o tinut de o persoana ca o compensatie pentru prestarea unui serviciu. -enit incasat (%riginal proceeds) *uma neta incasata de un emitent de o li'atiuni dupa plata tuturor c"eltuielilor aferente emisiunii. -enit net (.et income) )n cazul unei persoane fizice, este venitul rut din care se scad c"eltuielile suportate pentru producerea venitului rut. Aceste c"eltuieli sunt in cea mai mare parte deducti ile in vederea impozitarii. -enit net din investitii per unitate de "ond3per actiune (.et investment income per share) 4enitul incasat de o companie de investitii (un fond de investitii) in timpul unui exercitiu financiar din do anzile si dividendele platite de instrumentele financiare detinute in portofoliu din care se scad comisioanele de administrare si c"eltuielile administrative, iar rezultatul se imparte la numarul unitatilor de fond aflate in circulatie. )n plus, aici sunt incluse si casti'urile nete de capital pe termen scurt o tinute de compania de investitii (casti'urile o tinute din instrumentele financiare care au fost detinute mai putin de sase luni). 5a randul sau, compania de investitii distri uie investitorilor venitul net din investitii su forma de dividende in functie de partea detinuta de fiecare investitor din portofoliul total. -enit non0salarial (*nearned income) 4enit (cum ar fi do anzi, dividende, casti'uri de capital) o tinut de o persoana fizica intr!un alt mod decat ca o compensatie pentru prestarea unui serviciu. -enit real (Real income) 4enitul unei persoane, al unui 'rup sau al unei tari a&ustat cu sc"im arile ce intervin in puterea de cumparare, determinate de inflatie. 2entru a determina diferenta dintre puterea de cumparare a monedei nationale intr!un an de referinta si puterea de cumparare din prezent este folosit un indice al preturilor. Bactorul procentual rezultat se aplica la venitul total si se o tine valoarea venitului real. De exemplu, daca in *tatele +nite un indice al pietei creste de la 199: la 1#9: in zece ani, reflectand o scadere a puterii de cumparare cu #9-, salariile tre uie sa creasca cu #9-, daca tre uie mentinut venitul real. -enit total (Total return) 2entru o perioada specificata de timp, este suma dintre venitul curent al do anzii sau al dividendului, casti'urile de capital (minus pierderile de capital) si venitul o tinut din reinvestirea do anzii sau a dividendului. -enitul net dintr0o vanzare (.et proceeds) 4enitul o tinut din vanzarea unui activ dupa scaderea comisioanelor si a altor c"eltuieli strict le'ate de vanzarea activului. -enituri gajate (+ledged revenues) 5a emisiunile noi de o li'atiuni mu!nicipale, ani care tre uie pusi deoparte pentru plata serviciului datoriei, precum si alte depozite cerute prin contractul o li'atiunii. -eri"icare e"ectiva (+hysical veri"ication)

2rocedura prin care un auditor verifica efectiv (inventariaza) activele unei companii, in special stocurile, pentru a confirma existenta si valoarea acestora in raport cu re'istrele firmei. -eri"icarea tranzactiilor (Tradechecking) 2roces prin care toate tranzactiile cu contracte futures care au fost executate in rin'ul ursei sunt lic"idate prin imperec"erea tuturor cumpararilor cu vanzarile. $asa de compensatie preia partea opusa in toate tranzactiile inc"eiate in acea zi, 'arantand astfel indeplinirea o li'atiilor contractuale implicate de fiecare tranzactie. -iteza de rotatie (Turnover) (1) 8aportul dintre volumul valorilor mo iliare tranzactionate la o ursa si totalul valorilor mo iliare listate intr!o anumita perioada, de re'ula o zi sau un an. Acelasi raport se calculeaza in cazul valorilor mo iliare individuale si al portofoliilor detinute de catre investitorii individuali sau institutionali. (#) 4aloare care indica de cate ori un activ a fost inlocuit intr!o anumita perioada. De exemplu, o viteza de rotatie a stocurilor e'ala cu , indica faptul ca stocurile companiei au fost vandute si inlocuite de , ori. (3) 4ezi 2ortfolio turnover. -iteza de rotatie a creantelor (Accounts receivable turnover) )ndicator ce arata de cate ori creantele unei firme au fost convertite in numerar intr! o anumita perioada. ( valoare mare indica eficienta cu care mana'ementul companiei vinde pe credit si incaseaza datoriile de la clienti. Acest indicator este calculat prin impartirea vanzarilor pe credit anuale la valoarea medie a creantelor. -iteza de rotatie a porto"oliului (+ort"olio turnover) .asura a activitatii de cumparare si de vanzare in cadrul unui fond desc"is de investitii. 4iteza de rotatie se defineste ca fiind cantitatea titlurilor de participare vandute sau rascumparate in timpul unui an, impartita la media activelor nete lunare. De exemplu, o viteza de rotatie de 199- indica faptul ca pozitiile au fost mentinute in medie aproximativ un an. 8atele vitezei de rotatie din anii trecuti pot fi 'asite in ta elul cu date financiare din prospect. -olatilitate (-olatility) $aracteristica unei valori mo iliare de a inre'istra fluctuatii mari de pret intr!o perioada scurta de timp. +n instrument de masura a volatilitatii relative a unei actiuni este coeficientul eta. 4ezi 6eta. -olum (-olume) 3umarul total al actiunilor, o li'atiunilor, contractelor futures sau al optiunilor tranzactionate intr!o anumita perioada. 6ursele raporteaza zilnic volumul tranzactiilor, atat pentru fiecare instrument financiar transfera il (valoare mo iliara) in parte, cat si pentru intrea'a piata. Analistii te"nici acorda o mare importanta volumului tranzactiilor deoarece se considera ca o crestere semnificativa a acestuia poate previziona o crestere sau o scadere semnificativa a pretului unei valori mo iliare, dat fiind interesul crescut al investitorilor in acea valoare. -olum arti"icial (+ainting the tape) (1) 2ractica ile'ala prin care cei care incearca sa manipuleze pretul unei anumite valori mo iliare fac cumparari si vanzari intre ei. *copul este de a determina o succesiune de tranzactii care sunt raportate pe ta ela electronica, creand in mod artificial o activitate intensa de tranzactionare si ademenind astfel investitorii neavizati sa intre pe piata. (#) *par'erea unui ordin mare in mai multe ordine mici

cu scopul de a aparea mai multe tranzactii raportate pe ta ela electronica, ceea ce va suscita in mod artificial interesul investitorilor. -olum cumparari vs vanzari (%n0balance volume) )n analiza te"nica, metoda care incearca sa determine cand o actiune, o li'atiune sau contract futures este cumparat de multi investitori sau este vandut de multi vanzatori. Analistii te"nici considera ullis" un volum mare al tranzactiilor pe fondul unor preturi in crestere si earis" un volum mare al tranzactiilor pe fondul unor preturi in scadere. -olum peste medie (Above average volum) /ermen folosit in analiza pietelor secundare pentru a evidentia situatia in care valoarea totala a tranzactiilor dintr!o anumita zi de tranzactionare este mai mare decat valoarea medie a tranzactiilor efectuate intr!o perioada anterioara determinata. -olum reluat (-olume resumed) Anunt pe ta ela electronica ce indica faptul ca situatia de 0volum sters1 a incetat. -olum sters (-olume deleted) Anunt pe ta ela electronica ce indica faptul ca pentru tranzactiile mai mici de ,.999 de actiuni nu vor mai fi afisate decat sim olul actiunii si pretul de tranzactionare. Acesta apare atunci cand ta ela electronica ramane in urma cu cel putin # minute din cauza volumului foarte mare al tranzactiilor. -olum total (Total volume) 3umarul total al actiunilor, o li'atiunilor, contractelor futures sau al optiunilor tranzactionate intr!o anumita zi. -ot cumulativ (Cumulative voting) 2rocedeu de votare prin care fiecare actionar are dreptul la un numar de voturi e'al cu numarul actiunilor detinute, inmultit cu numarul pozitiilor de directori (mem ri ai consiliului de administratie al corporatiei) supuse la vot (sau cu numarul propunerilor care urmeaza sa fie rezolvate). Actionarii isi pot repartiza voturile dupa cum doresc. De exemplu, un actionar care detine #99 de actiuni va primi 1.#99 de voturi in cazul in care urmeaza sa fie supuse la vot G pozitii de directori. Actionarul poate sa voteze cu numarul total de voturi pentru un sin'ur director, poate sa!si distri uie voturile intre # directori, sau poate sa!si imparta voturile in mod e'al intre cei G directori. Acest procedeu este avanta&os in special pentru actionarii minoritari. -ot statutar ( tatutory voting) 2rocedeu de votare prin care fiecarui actionar i se da dreptul sa voteze cu un numar de voturi e'al cu numarul actiunilor detinute in favoarea sau impotriva fiecareia dintre propuneri sau nominalizari de director in cadrul unei adunari oficiale convocate de catre corporatie. De exemplu, daca sunt supuse la vot patru functii de director, iar un investitor detine 199 de actiuni comune cu drept de vot, atunci acesta poate sa acorde pana la 199 de voturi fiecarui candidat pe care il prefera, pentru fiecare din cele patru locuri. $onform acestei metode, detinatorii a mai mult de &umatate din actiunile cu drept de vot au controlul a solut asupra functiilor de director, deoarece intotdeauna ei vor depasi in voturi pe oricine altcineva. 2roprietatea a ,1- asi'ura controlul 199-.

2ar babies (2ar babies) )nstrumentele financiare ale corporatiilor an'a&ate in contracte de livrare de ec"ipamente militare. De asemenea, cunoscute ca 7ar rides. 2arehousing (2arehousing) 4anzare ile'ala a unei valori mo iliare a unei corporatii cu o clauza de rascumparare a sa de catre vanzator, la o data viitoare si la un pret presta ilit. 2,& (2,& (2orld ,(uity &enchmark hares)) )n *tatele +nite, aceste portofolii sunt fonduri pe indici specifici anumitor tari, care se tranzactioneaza la American *toc% Exc"an'e. Exista 1; portofolii NE6* care vizeaza fiecare o anumita piata a actiunilor din afara *tatelor +nite. 2ilshire IGGG inde5 (2ilshire IGGG) $el mai cuprinzator indice al pietei actiunilor din *tatele +nite. El cuprinde toate companile tranzactionate la 3e7 Jor% *toc% Exc"an'e si American *toc% Exc"an'e, precum si multe emisiuni tranzactionate pe 3asdaA. 2er total, Nils"ire contine peste ;.999 de actiuni. 2rinkle (2rinkle) /ermen utilizat pentru a desemna o clauza noua care ar putea atra'e un cumparator pentru un produs sau un instrument financiar nou. 2rite0out (2rite0out) 2rocedura urmata atunci cand la ursa un specialist face o tranzactie care implica pe de o parte contul sau, si pe de alta parte un ordin pe care il are de la un ro%er de rin'.

>ero minus tick (>ero minus tick) /ranzactie la ursa la un pret e'al cu cel al tranzactiei precedente, dar mai mic decat ultimul pret diferit. De exemplu, daca o actiune s!a tranzactionat consecutiv la urmatoarele preturi> ,#:, ,1: si ,1:, ultima tranzactie (la ,1:) este un zero minus tic%, deoarece ea a fost facuta la un pret e'al cu cel al tranzactiei precedente, dar mai mic decat ultimul pret diferit (,#:). >ero plus tick (>ero plus tick) /ranzactie la ursa la un pret e'al cu cel al tranzactiei precedente, dar mai mare decat ultimul pret diferit. De exemplu, daca o actiune s!a tranzactionat consecutiv la urmatoarele preturi> ,1:, ,#: si ,#:, ultima tranzactie (la ,#:) este un zero plus tic%, deoarece ea a fost facuta la un pret e'al cu cel al tranzactiei precedente dar mai mare decat ultimul pret diferit (,1:). >ona congestionata (Congestion area) )n analiza te"nica, perioada de tranzactionare in timpul careia piata fluctueaza cu frecventa mare intr!un interval in'ust de variatie a preturilor. Aceasta zona se

caracterizeaza prin maxime si minime de mica amplitudine, fara un trend clar intr! una dintre directii.