2.3.

INCERCARI TEHNOLOGICE
Incercarile tehnologice exprima capacitatea de schimbare a formei metalului, fara sa se faca masuratori de
forte si ca urmare, rezultatele incercarilor nu se exprima, de cele mai multe ori, prin valori si prin calificative. De
obicei, aceste incercari sunt specifice semifabricatelor tip tabla, tevi etc. Cela mai uzuale incercari tehnologice sunt:
a) Incercarea de ambutisare a tablelor dupa metoda Erichsen
Ambutisarea este operatia prin care semifabricatul tip tabla este transformat, prin actiunea unui poanson,
intr-o piesa cava. Incercarea de ambutisare a tablelor prin metoda Erichsen se realizeaza cu ajutorul unui aparat
Erichsen (fig. 1.13.).
1 - oglinda; 2 si 4 - bacuri de prindere; 3 - tabla de incercat; 5 - penetratorul sferic; 6 - piulita; 7 - roata;
8 - tambur gradat
Fig.1.13 Schema incercarii de ambutisare a tablelor subtiri
Tabla de incercat 3, se introduce intre bacurile 2 si 4 si se strnge cu ajutorul piulitei 6. Cu ajutorul rotii 7, se
apasa cu penetratorul sferic 5, pe tabla. In acest timp se urmareste prin oglinda 1, momentul ruperii tablei. Se
citeste pe tamburul 8 adncime de ambutisare cilindrica, identica cu indicele Erichsen I
E
.
b) Incercarea la indoire alternanta
Se aplica cu precadere tablelor si benzilor de otel. Incercarea consta in indoire la un unghi de 90
0
, repetata in
sensuri opuse, a unei epruvete fixata cu un capat intr-un suport cilindric. O indoire alternanta se considera atunci
cnd miscnd epruveta este indoita la 90
0
si apoi readusa in pozitia initiala. Epruveta se strnge intre falcile masinii.
Incercarea se face pna la un numar stabilit de indoituri, fara opriri. Atunci cnd una sau mai multe crapaturi au
afectat mai mult de jumatate din grosimea epruvetei, se considera ultima indoire, iar epruveta se apreciaza rupta.
c) Incercarea la refulare
Incercarea la refulare are drept scop verificarea modului de comportare a materialelor metalice, destinate
unor piese ca nituri, suruburi etc. Incercarea consta in turtirea unei epruvete cilindrice sau prismatice, de inaltime
h
0
, pna la o inaltime finala h (fig.1.14) prin presare lenta sau prin lovire. In prealabil, materialul este incalzit la o
temperatura specificata la standardul de produs, in zona temperaturii de forjare a materialului respectiv. Gradul de
refulare se mentioneaza in tabele si poate fi exprimat fie sub forma de grad de refulare procentual, fie sub forma de
refulare specifica.
1 - epruveta inainte de refulare; 2 - epruveta dupa refulare
Fig.1.14 Schema incercarii la refulare
Examinarea epruvetei dupa incercare se face cu ochiul liber. Daca, dupa efectuarea incercarii, nu se observa
pe suprafata laterala a epruvetei fisuri, crapaturi, retusuri, suprapuneri de metal sau alte defecte, incercarea se
considera satisfacatoare.
d) Incercarea la indoire
Incercarea la indoire consta in deformarea plastica a unei epruvete rectilinii cu sectiune plina, prin indoire
lenta si continua in jurul unei piese (mandrina sau cala) pna la formarea unui anumit unghi intre fata unei ramuri a
epruvetei indoite si prelungirea fetei celeilalte ramuri (fig.1.15). Incercarea are drept scop verificarea modului de
comportare a materialelor metalice la indoire. Daca, dupa executarea indoirii, nu apar fisuri sau crapaturi pe fata
exterioara a epruvetei, rezultatul se considera satisfacator.
Fig.1.15 Schema incercarii la indoire