NCERCAREA LA NDOIRE A TABLELOR

1. Scopul lucrarii
Lucrarea are ca obiective: - aprecierea capacitatii de deformare a tablelor din otel (A5, STAS 11318-80 ) si a celor din aliaje de aluminiu (AlMn1, STAS 7608-88) utiliznd ncercarea la ndoire alternanta - determinarea influentei directiei de laminare asupra deformabilitatii tablelor utiliznd ncercarea la ndoire cu dorn cilindric.

2.

Aspecte teoretice

ncercarile la ndoire se executa n scopul determinarii capacitatii de deformare la rece si a verificarii calitatii produselor n ceea ce priveste absenta defectelor de suprafata. ncercarea la ndoire (SR ISO 7438) consta n deformarea prin ncovoiere ntr-un sens a unei epruvete cu sectiune dreptunghiular 727u2017h ;, rotunda sau poligonala n vederea aprecierii aspectului acesteia n partea ntinsa a zonei ndoite. ndoirea se poate face ntr-o matrita cu profilul corespunzator unghiului de ndoire (fig. 1), cu un dorn cilindric si doua role (fig. 2) sau ntre doua suprafete plane(fig.3).

1 - starea initiala a epruvetei; 2 - starea deformata a epruvetei; 3 - matrita; 4 - scula de ncovoiere.

Fig. 1

Fig. 2 1 - starea initiala a epruvetei; 2 - starea deformata a epruvetei; 3 - role; 4 dorn cilindric

Fig. 3 1 - starea initiala a epruvetei; 2 - starea deformata a epruvetei; 3 - mandrine; 4 - cala.

ndoirea epruvetelor ntre doua suprafete plane se executa prin apasarea directa asupra capetelor epruvetei, care n prealabil a fost ndoita la cel putin 120. Unghiul de ndoire la care apar fisuri pe suprafata ndoita a epruvetei este unghiul de ndoire limita. n urma ncercarilor la ndoire n matrita si cu dorn cilindric si role se apreciaza deformabilitatea tablelor pe baza aspectului suprafetelor ndoite.

Fig. 4

Aspectul suprafetei ndoite depinde de directia de ndoire n raport cu directia de laminare a tablei. Astfel daca ndoirea se realizeaza perpendicular pe directia de laminare fisurile apar la un unghi de ndoire mai mic dect n cazul n care ndoirea se realizeaza pe directia de laminare a tablei (fig. 4). ncercarea la ndoire alternanta consta din ndoirea repetata a unei epruvete ntr-un singur plan, la un unghi de 90 ntr-un sens si apoi la 90 n sens opus, n vederea determinarii numarului de ndoiri pna la rupere. Se practica n cazul tablelor de grosime sub 3 mm.

3. Metode si mijloace de experimentare

Pentru ncercarea la ndoire cu ajutorul dispozitivului cu role se utilizeaza doua epruvete din otel ale caror dimensiuni sunt prezentate n fig. 4.

Fig. 4

Fig. 5

Dispozitivul cu role, utilizat pentru realizarea ncercarii la ndoire, este prezentat n fig. 5. ndoirea tablei se realizeaza cu dornul cilindric 1 care este actionat de surubul 4, prin intermediul rotii de mna 3. Rolele 2 se pot deplasa n plan orizontal pentru a permite ndoirea epruvetelor de diferite dimensiuni. Deplasarea rolelor se face pe un ghidaj coada de rndunica 6 cu ajutorul surubului stnga-dreapta 5. Acest surub permite apropierea sau departarea rolelor.

Pentru ncercarea la ndoire alternanta se utilizeaza trei epruvete din aliaj de aluminiu si trei epruvete din otel cu dimensiunile 20 X 200 X 1(mm). Dispozitivul utilizat pentru aceasta ncercare este prezentat n fig. 6. Dispozitivul se compune dintr-un dispozitiv de strngere 4, doua falci de fixare 5 si un antrenor cu prghie 2. La partea superioara falcile sunt prevazute cu doua role cilindrice 3. Fig. 6 ntre rolele cilindrice si epruveta 1 trebuie sa ramna un spatiu liber de maxim 0,1 mm pentru evitarea strngerii excesive a tablei. Axa epruvetei trebuie sa fie perpendiculara pe axa rolelor.

4. Modul de lucru
n vederea executarii ncercarii la ndoire cu dorn cilindric se aseaza prima epruveta pe rolele cilindrice 2 ale dispozitivului prezentat n fig. 5. Se apropie rolele prin actionarea cu o cheie a capului surubului 5 pna cnd jocul dintre dornul cilindric si role este aproximativ egal cu grosimea epruvetei (1 mm). Prin actionarea rotii 3, surubul 4 deplaseaza dornul cilindric care realizeaza ndoirea tablei. In mod asemanator se procedeaza si cu cea de-a doua epruveta. Pentru ncercarea la ndoire alternanta se introduce prima epruveta ntre mandrinele de prindere 2 si falcile de fixare 5 si se strnge moderat nsa, suficient pentru a mpiedica alunecarea acesteia la ndoire. Din pozitia initiala (axa epruvetei perpendiculara pe axa rolelor), epruveta se ndoaie la 90 ntr-un sens dupa care se aduce n pozitia initiala. Astfel, s-a realizat prima ndoire. n continuare se ndoaie epruveta la 90 n sens opus primei ndoiri si se aduce la pozitia initiala. Se continua ndoirile alternante pna la ruperea epruvetei. Numarul de ndoiri se noteaza n tabelul 1. n acelasi mod se procedeaza si cu celelalte epruvete.
Tab. 1

Materialul epruvetei Otel (A5) Aliaj de Al

Nr. epruv. 1 2 3 1 2 3

Numarul de ndoiri

Media

Observatii

(AlMn1)

5. Prelucrarea rezultatelor si concluzii

Se studiaza suprafata ntinsa a zonei ndoite a epruvetelor n cazul utilizarii dispozitivului cu role si se stabileste, pentru fiecare epruveta, daca directia de laminare a fost perpendiculara pe directia de ndoire sau paralela cu aceasta. Dupa realizarea ncercarii la ndoire alternanta se calculeaza media numarului de ndoiri la care rezista epruvetele din otel, respectiv din aliaj de aluminiu, pna la rupere si rezultatele obtinute se noteaza n tabelul 1. Concluziile se vor referi la capacitatea de deformare a tablelor din otel comparativ cu cea a tablelor din aliaje de aluminiu.

1.ndoirea este operatia de prelucrare prin deformare plastica a tablelor ce consta n modificarea formei unui semifabricat prin ncovoiere plana n jurul unei muchii rectilinii.Se supune ndoirii o proba dreptunghiulara din tabla subtire din doua materiale diferite.Semifabricatul initial 1, de grosime s se aseaza pe matrita de ndoit 2,prevazuta cu raza de racordare rm si cu ajutorul poansonului 3, prevazut tot cu raza de racordare rp este deformata rezultnd produsul 4. Se va observa fenomenul revenirii elastice n scopul sesizarii legii coexistentei deformatiilor plastice si elastice.