COALA NAIONAL DE STUDII POLITICE I ADMINISTRATIVE Facultatea de Comunica e !

i Rela"ii Pu#lice $ Sec"ia P%i&olo'ie

In(luen"a St e%ului O 'ani)ational a%u* a Sati%(ac"iei +n Munc, +n cad ul di(e itelo cate'o ii ocu*a"ionale

Autor, Grupa 2, anul II

-ucu e!ti . /011 A#%t act Stresul organizaional este un fenomen cu efecte fizice i psihice asupra sntii personalului i economice pentru angajator. Stresul organizaional afecteaz starea de sntate ct i modul de funcionare al indi idului !n domeniul de lucru. "ercetarea de fa !i propune sa studieze legatura dintre stresul organizaional si satisfacia !n munc, si modul !n care aceasta se manifest asupra persoanelor ce ocupa un post care implica munca de #irou, i, al persoanelor a cror munc se desfasoar pe teren. $ornim de la ipoteza conform creia stresul organizaional are impact asupra ni elului de satisfacie !n munc. %om testa ipoteza prin aplicarea pe dou categorii, a cate &' de participanti fiecare, a testului (o# Stress )easure *+oudreau, , +retz, -../0, un instrument psihometric de msurare a stresului ocupaional si a testului )innesota Satisfaction 1uestionnaire *2eiss, , 3of4uist, -.560 pentru msurarea satisfaciei !n munc. 7ezultatele arat c satisfacia si factorii de stres difer !n funcie de tipul postului ocupat si ca la ni el total stresul influenteaz insatisfacia. Cu2inte c&eie8 stres organizaional, satisfacia in munc, categorii, influen.

Int oduce e $ornim de la ipoteza conform creia ni elul de stres organizaional, ce reprezint aria#ila independent, influeneaz in ers proporional ni elul de satisfacia !n munc, acesta fiind aria#ila dependenta. Stresul din organizaie este un fenomen cu efecte psihice, fizice i comportamentale asupra snttii personalului i economice pentru angajator, pe termen lung. Apro9imati &:; din lucrtorii din <niunea =uropean >eticheteaz? munca ca un factor de stres *3e i , 3unde@(ensen, -..50. A definiie mai recent dat de Bere enco *citat de Andreescu , 3i, 2::50 !n anul -..C, ine !n completarea celei amintite anterior, definind stresul ca un Ddezechili#ru #iologic, psihic i comportamental dintre cerinele *pro ocrile0 mediului fizic, am#iental sau social, i resursele E reale sau percepute ca atare E ale omului, de a face fa *prin ajustare sau adaptare0 acestor cerine i situaii conflictuale?. $entru a defini stresul organizaional apelm la definiia lui =dFards *-..20 ce consider stresul ca o Ddiscrepan !ntre percepia i dorina unui angajat, cu condiia ca prezena discrepanei s fie considerat important de ctre angajat? *+orman et al., 2::&, /'C0. "nd or#im despre factorii de stres considerm c indi izii sunt afectai la ni el psihologic, afecti i la ni elul comportamentului dar i !n timpul li#er, !n iaa personal. Spre e9emplu, !n situaii de stres, atenia este !ngustat i capacitatea de munc a memoriei este redus sau acurateea performanei este redus *Searle, +right , +ochner, -...0. 7eaciile la stres pot s apar imediat *reacii de scurt durat0 sau dup un inter al de timp pentru dez oltare ducnd la reacii de lung durat. "e duce la amplificarea stresuluiG Analiza literaturii de specialitate ne permite s facem cte a o#ser aii8 o serie de cercetri asupra relaiei dintre factorii de stres i reaciile acestuia au fost efectuate innd cont de o serie de aria#ile. %aria#ila indi idual, personalitatea, este un factor important ce determin starea sntii i filtreaz efectele psihologice ale diferitelor situaii. $entru aceasta au fost realizate o serie de cercetri folosindu@se de o serie de modele ce includ teoria adaptrii mediului persoanei *Harrison, -.6C0, modelul cererii de locurilor de munc *IaraseJ, -.6.0, modelul
itaminelor *2arr, -.C60 i modelul efort@recompens utilizat de Siegrist in -..5,

*+orman et al.,

2::&, /'C0. Astfel, personalitatea este o aria#il de care tre#uie inut cont *datorit e9punerii persoanei la stres i modul de reacti itate al acesteia la situaia de stres0 &

atunci cnd se msoar ni elul de stres datorit impactului su asupra acesteia din urm. "ea de a doua aria#il majora este cea organizational. Indiferent de gradul de rezisten sau de strategiile utilizate pentru a depi stresul, aceast aria#il e9tern !i are rolul !n generarea stresului. Schuler *-.C/0, numete caracteristicile ce fa orizeaz apariia stresului astfel8 rolul indeplinit !n organizaie *am#iguitatea rolului, supra!ncrcarea i su#!ncrcarea rolului, conflictul de rol0, caracteristicile sluj#ei *controlul e9ercitat asupra acti itii, munca repetiti , programul de lucru !n schim#uri, particularitile postului0, relaiile interpersonale *relaia cu colegii, cu eful, cu pu#licul0, tipul organizaiei *implicarea persoanei !n luarea deciziilor, ni elul ierarhic, cultura organizaional, teritoriul organizaional0, practica resurselor umane *angajarea, lipsa strgiilor de formare, planificarea carierei, e aluarea performanelor0. Be asemenea, atrage atenia i asupra caracteristicilor fizice i tehnologice *lumina, zgomotul, temperatura, poluarea, ergonomia0. Be asemenea, o parte din studiile longitudinale au adus do ezi destul de puternice
c factorii de stres la locul de munc au un efect negati e asupra simptomelor !n special psiho@somatice cu pri ire la sntate. Spre e9emplu, studiile realizate de "araKon, -..&L Mrese, -.C'L

3eitner, -..&L

$arJes et al., -../ asupra #olilor cardio asculare, !n special la #r#ai realizate de Hi##ard , $apa, -..&L IaraseJ, +aJer, )ar9ner, Ahl#om, , Nheorell, -.C-, *+orman, Ilgen, IlimosJi, 2::&, /5-0. Altfel spus, e9ist do ezi concrete c factorii de stres la locul de munc au un efect de cauzalitate asupra sntii, #unstrii i implicit
asupra satisfaciei in munc.

Se asteapt ca indi izii cu un ni el de stres organizational ridicat s nu fie satisfacui de locul lor de munc i se or simi nefericiti in cadrul organizaiei. =i pot resimi semne ale frustrarii ori ale >#urn out?@ului cand or a ea pro#leme cu colegii ori clienii. Studiile arata ca stresul organizational influenteaza satisfacia si performana !n munc si s@a incercat sta#ilirea unei relaii de cauzalitateL Stamps i $iedmonte *-.C50 au gasit ca e9ista o legatura semnificati a, stresul fiind un predictor pentru insatisfactia !n munc *"ooper, et al., 2::-0.

-i#lio' a(ie -. Andreescu, A., , 3i, Ot. *2::50. Managementul stresului profesional. =ditia a II@a. +ucureti8 =ditura )inisterului Administraiei i InternelorL 2. +orman, 2. "., Ilgen, B. 7., IlimosJi, 7. (. *=ds.0. *2::&0, Handbook of Psychology. Industrial and organizational psychology *%ol. -2, pp. /'&@/.&0. Pj8 (ohn 2ileK , Sons IncL &. "ooper, ".3. *2::-0. Well-being and occupational health in the 21st century orkplace. (ournal of Accupational and Arganizational $sKchologK. /. (udge, N. A., +oudreau, (.2. , +retz (r., 7. B. *-../0. !ob and "ife #ttitudes of Male $%ecuti&es. (ournal of Applied $sKchologK , %ol. 6., Po. ', 656@6C2. '. 7oss, 7., Altmaier, =. *-../0. Inter&ention in 'ccupational (tress. # Handbook of )ounselling for (tress at Work. 3ondon8 Sage $u#lications. 5. Schuler, 7.S. *-.C/0. *ole conflict and ambiguity as a function of the taskstrucure-teachnology interaction+ 'rganizational ,eha&iour and Human Performance, 2:, 5:@6/.

'