MATERIALE DENTARE CURS 2

MATERIALE PENTRU OBTURATII CORONARE (RESTAURARI CORONARE) Totalitatea materialelor utilizate pentru restaurarea leziunilor odontale. Se urmareste suprimarea durerii, tratamentul plagii dentinare si restaurarea coronara. CLASIFICAREA MATERIALELOR DE OBTURATIE criterii: 1) starea de plasticitate a) plastice ; b) neplastice (incrustatii). Cele plastice pot fi: fizionomice: cimenturi silicat au origine cimenturi silico-fosfat; minerala rasini acrilice simple au origine rasini epoxidice; organica materiale organominerale(mixte):rasini cu armatura (semiinterpenetrate) rasini compozite ; compomeri nefizionomice(metalice) amalgame. 2)d!pa peri"ada de ti#p de !tili$are i% st"#at"l"&ie Clasice: cimenturi silicat cimenturi silico-fosfatice amalgame aurul precipitat. oderne: rasini acrilice armate ; rasini compozite ; cimenturi ionomere de sticla (C.!.S.) ; compomeri ; ormoceri Pr"prietatile &e%erale ale #aterialel"r de "'t!ratie c"r"%ara Plasticitatea - starea in care materialul pentru obturatie coronara poate fi introdus in ca"itate. aterialul trebuie sa prezinte " (a$a plastica de adaptare (initiala) si " (a$a plastica de l!cr! (sculptare). Sta'ilitatea c)i#ic"*+"l!#etrica sa nu se dilate sau sa se contracte sa nu se dizol"e in mediul bucal Adere%ta: sa adere in regiunile marginale ale ca"itatii; ideal ar fi aderenta c#imica (rasinile armate sunt mentinute mecanic, ormocerii nu prezinta aderenta c#imica pura) C"%d!cti+itatea ter#ica: sa prezinte "alori scazute, apropiate tesuturilor dure dentare pentru a opri transferul de caldura catre organul pulpar.

> C!l"area : identica sau apropiata de cea a dintilor naturali .

Pr"prietati sec!%dare ale #aterialel"r de "'t!ratie c"r"%ara Ti#p!l de pri$a sa se inscrie in normele !S$( %-& minute). A'latia sa se realizeze cat mai usor. Prepararea, aplicarea, (i%isarea sa se realizeza cat mai usor.

CIMENTURI SILICAT 'laborate la inceputul mileniului doi, au dominat aproape ()) ani pana in anii *+). F"r#a de pre$e%tare a) sistemul 'ic"#p"%e%t(con"entional) : pulbere,lic#id (flacoanele din material plastic, sticla inc#isa la culoare). Culoarea si denumirea se afla pe flacon, nuante intre (--(+. ') sistemul pred"$at (capsulat)..artile reactante (./0) sunt aplicate intr-un microrecipient (capsula) fiind separate de o membrana din staniol. De%!#iri c"#erciale a) 12!T'3 ;(Spofa) 1$S.45T6' '7T (8a9er) 1!3$:$7T (:etre9) b) .4$S.4$C5. S!0!C5. (;i"adent) predozate

C"#p"$itie p!l'erea

-cuart (bioxid de siliciu):%(,&-<(,-= -alumina (oxid de aluminiu) :>?,>->@,(= ; -fluoruri :(%,%->>= ; -oxizi de calciu :?,?-@= ; -oxizi de sodiu :?,?-((,%= ; -oxizi de zinc :),(->,@= ; -pentaoxid de fosfor :%,&-&,%=. lic)id!l : -acid fosforic :<+,+-&&,&= ; -neutralizanti: alumuniu:(,&->= zinc:<,>-@,(=. D"$area -Prepararea D"$area a)extemporanee:(,- g pulbere,),< ml lic#id. b)industriala: in capsule. a) dozarea se face cu lingurite din plastic (pulberea) ; pentru lic#id flacoanele sunt pre"azute cu picurator.Se aplica pe o placuta de sticla. Lichidul se aplica ultimul pe placuta deoarece exista riscul evaporarii. Se recomanda partea lucioasa a placutei pentru a nu fi contaminat amestecul de alte impuritati ce exista pe partea mata a placutei.

% b) capsulele contin cele doua componente. !ntre ele exista o membrana sau un disc ce sunt perforate astfel ele intra in reactie. Prepararea a) clasic(manuala); b) cu mixere speciale (cu mixerele); a) se inglobeaza in lic#id A din pulbere cu o spatula din inox sau din material plastic sau agat.Cantitatea ramasa de pulbere se introduce treptat in lic#id rezultand o pasta "ascoasa cu aspect mat.Timpul de spatulare pana la ( minut. 5plicarea in ca"itate : * ideal cand suprafata este mata si la ridicarea pe "erticala se formeaza un con care tinde sa re"ina la forma initiala. b) cu mixere speciale (Silamat, :uomat, Cap "ibrator). Se introduc capsulele dupa prealabila perforare a membranei din interiorul capsulei. Timp de preparare : ()->) secunde. A+a%ta.ele #et"dei #"der%e se e"ita erorile dozarii extemporanee ; se scurteaza timpul de lucru, dar si de priza ; se obtine o buna omogenizare. De$a+a%ta.ele #et"dei #"der%e pentru incepatori este necesar un timp de priza mai lung ; cantitatea preparata este mai mare decat cea necesara ; metoda este scumpa. Te)%ica de l!cr! dupa o prealabila conditionare si tratare a plagii dentinare (liner ca baza primara si cimenturi (1$6, C!S) ca baza secundara) ; /////Este "'li&at"rie pr"tectia pla&ii de%ti%are i% ca$!l ci#e%t!ril"r silicat (ii%d cele #ai t"0ice (s!%t sit!ate la li#ita i%(eri"ara a 'i"c"#pati'ilitatii)1 Se infiltreaza co#orta microbiana si aBunge la pulpa prin tubulii dentinari. aplicarea se realizeaza din profunzime in exterioriul ca"itatii, usor in exces. Se mentine in ca"itati cu benzi de celuloid >-% minute C pri$a pri#ara (conformatoare de celuloid tip coroane pe care le adaptam) ; finisare, prelucrare. Se indeparteaza excesul, prelucrarea primara la () minute de la priza primara) !ndicat ar fi ca finisarea sa aiba loc la >< ore. Reactia de pri$a reactie acido-bazica. I) particulele (pulberea) sunt dizol"ate superficial in lic#id astfel incat cam >)= din pulbere participa la reactie rezultand un silica&el )idratat1 II) reactia acid-baza se intensifica, ionii metalici migreaza la suprafata particulelor de sticla si precipita ca fosfati, fluoruri rezultand un &el silicic (ce contine partile de sticla) !!!) cimentul are structura stratificata : () particule de sticla ; >) particule acoperite de gelul silice ;

< %) particule in gelul amorf ; <) fosfatul de aluminiu.

Ti#p!l de pri$a : (%-& minute) este dependent de : temperatura mediului ambiant ; marimea particulelor ; proportia pulbere-lic#id ; timpul de preparare. Pr"prietati (i$i"%"#ia: initial au fizionomie excelenta datorita indicelui de refractie asemanator smaltului, ce se datoreaza aluminosilicatului. Se deterioreaza in timp scurt, de"in opace in contact cu mediul bucal, respiratia orala, la persoanele ce consuma citrice. sta'ilitatea +"l!#etrica: coeficientul de dilatare este mic; ele se contracta datorita reactiei exoterme (pierde apa). Contractia lineara :),(&-),%= si contractia "olumetrica :%-%,&=. 5pare fenomenul de separatie marginala. re$iste%ta #eca%ica : este asemanatoare dentinei, inferioara amalgamelor.5u rezistenta mecanica buna la compresiune asemanatoare cimenturilor fosfatice. adere%ta : se mentine datorita factorului mecanic, nu adera c#imic. sta'ilitatea c"l"ristica :se modifica in timp, in zonele abrazate, la ni"elul marginilor rezultand infiltratie marginala. 'i"l"&ic : au efect carioprofilactic :datorita fluorurilor din compozitie.Sunt pulpotoxice(lic#idul in exces).Se dizol"a in mediul bucal (igiena precara, .4 acid). c"%d!cti+itate ter#ica: are "alori mici ceea ce contracareaza transmiterea "ariatiilor termice catre pulpa. I%dicatii obturatii clasa !!!; obturatii clasa ! pe fetele orale ale dintilor frontali ; obturatii clasa ; (azi contraindicate) C"%trai%dicatii ca"itati clasa !; ; ca"itati clasa !, !! zona laterala.5zi s-au inlocuit cu cimenturile ionomere ; marii consumatori de citrice. Rec"#a%dari practice alegerea culorii sa se efectueze la lumina naturala ; dozarea ,prepararea dupa fabrica producatoare (prepararea la >)$C); aplicarea sa se realizeze dupa tratamentul plagii dentinare( aplicarea de lineri si a obturatiei de baza); se c"%trai%dica aplicarea silicat!l!i, rasi%il"r acrilice, c"#p"$itel"r peste 'a$a de e!&e%at de $i%c (e!&e%"l!l le #"di(ica c!l"area si le plasti(ia$a ) 2 prelucrarea,finisarea :a) grosiera :dupa () minute ; b) ideala :la >< ore.

& protectia obturatiei coronare cu lacuri dentare si "arnis#uri .

CIMENTURI SILICO*FOSFATICE .entru a imbunatati proprietatile cimenturilor silicat si pentru a elimina deza"antaBele cimenturilor silicat aceste materiale sunt o combinatie intre cimentul silicat si cimentul fosfat de zinc). Cu toate acestea prezinta : De$a+a%ta.e contractia "olumetrica:%-%,&=; rezistenta mecanica ; solubilitatea ; opacitatea. C"#p"$itie ciment fosfat de zinc - substanta de baza oxizi de aluminiu, fier pentru proprietati optice. 5ceste cimenturi sunt mai dure, au o solubilitate mai mica si o transluciditate acceptabila. De%!#iri c"#erciale T257S0!T ( ertz) 52!ST$S (Spofa); !7157T!: (Spofa) ; 1'0S'2!T (Spofa) 'tapele :prepararea, aplicarea sunt asemanatoare cu cimenturile silicat. I%dicatii $bturatii pro"izorii la dintii definiti"i ; $bturatii definiti"e la dintii temporari ; Turnare modele (caracter istoric); 1ixarea coroanelor integral ceramice(caracter istoric).

AMAL3AME DENTARE C"#'i%atia di%tre !% #etal (4&) c! !%!l sa! #ai #!lte #etale1 Utili$are : restaurari coronare in zonele posterioare ale arcadelor dentare :in punct de "edere mecanic sunt materiale superioare tuturor celorlalte materiale. De$a+a%ta.e Culoarea metalului; .rocese fizico-c#imice; Transmit usor "ariatiile termice;

 !nfiltreaza tesuturile dure si le modifica coloristic; Coroaziune masi"a (argintul este cel mai putin stabil in mediul oral)

Clasi(icarea a#al&a#el"r de%tare 11 D!pa pr"ce%t!l de c!pr! (d!pa Crai&) A. aliaje cu continut mic de cupru (mai mic de 6%) : pilitura particule sferice. B. aliaje cu continut mare de cupru (mai mare de 6% 1 %) : pilitura particule sferice ; .ot fi si alia.e !%i(a$ice particule sferice. 21 D!pa %!#ar!l #etalel"r binare: mercur/cupru; ternare:mercur/argint/staniu; cuaternare: mercur/argint/staniu/zinc. cu &-- elemente. 51 D!pa &e%eratie con"entionale (continut scazut de cupru) ; cu faza dispersata (bifazice) ; amalgame cu continut crescut de cupru. moderne.

alia. 'i(a$ic

F"r#a de pre$e%tare p!l'erea pilitura :particule cu forma neregulata, sferice sau lamele ce se obtin prin frezare industriala (argint-staniu) dupa ce s-au tratat in prealabil. particule sferice : se obtin prin atomizare, lingoul de argint-staniu este introdus intr-o camera ce contine gaz inert in care este topit, se obtin picaturi care in prezenta gazului inert se transforma in particule sferice(>-<%) lic)id!l mercurul, se solidifica la %+,@)C. 1ierbe la %&-D C. Se aliaza relati" usor cu metale ca aurul, argintul, cuprul, staniul, zincul. 7u se poate alia cu :nic#elul, cromul, cobaltul, fierul. D"$area a)extemporanee partile reactante se aplica in moBar,pistil !)industriala in capsule, se masoara greutatea foarte exact; componentele sunt separate de un disc din staniol sau material plastic; capsulele se introduc in mixere. Prepararea a)manuala: in moBar; dozarea se face functie de ca"itate. Se impregneaza pilitura se amalgameaza rezultand o pasta cu o plasticitate de adaptare si de lucru necesare obturarii coronare. !) mecanica : A+a%ta.e: dozare exacta ; nu se contamineaza partile reactante; nu ne contaminam ; plasticitatea este cea indicata.

Dezavantaje #et"da #a%!ala dozare incorecta ; plasticitate crescuta datorita mercurului crescut ; proportia ideala mercur,pilitura este de <)-<&= mercur restul fiind pulbere.

Meca%is#!l de pri$a a) dizol"area particulelor datorita mercurului ; b) impregnare ; c) amalgamare ; d) cristalizare (priza). A#al&a#e c"%+e%ti"%ale () 5g%Sn< /4g 5g>4g% /Sn?-+4g/5g%Sn (nereactionat) (faza ) (faza () (faza>) >) miezul amalgam /4g (/>/ %) (/> matrice de care se leaga nereactionat ; 6) re$iste%ta la c"r"$i!%e > 1> 2 Fa$a 2 este cea #ai se%si'ila la c"r"$i!%e1 Cu cat ( si> este mai mica cu atat rezistenta mecanica si parametrii amalgamelor sunt superioare. 5liaBele de cupru au un continut final de > foarte redus. Ti#p!l de pri$a (i%ala la >< ore. 'ste dependenta de : faza aliaBului. Sunt amalgame

proportia pilitura ,4g ; 4g > priza> ; dimensiunea particulelor :particulele sferice determina o priza scurta. presiunea de condensare

faza - priza lenta faza,-priza rapida.